Vatra anul XXIX, nr. 1 (149), ianuarie — martie 1979

„Î -” SOATB ROMÂNEASCĂ DE OPINIE ŞI INFORMAȚIE», . +: 
Ian„-Martie. 1979 ae AA 7800 FREIBURG-Germania -. 
No 149 - Erbprinzenstrs 17 A .. 


ÎN JURUL CONSILIULUI NATIONAL a 


Parcă-i un făcuteGun apare e iniţiativă de unire a grupărilor anticenuniste 
(şi acestea tot mai Anemice,ca- număr şi ferţă combativă),sau se încearcă. în- 
jghebarea unei ferme de reprezentare a Exilului,cea mai bună şansă de a se 
face auzit glasul sugrumat al Naţiunii,- cum răsar voci clevetitoare,âe cri- 
tioă şi venin.0 acţiune de unire ar fi normal să provoace critici,ba chiar ata- 
curi vehemente,din partea comunismului „căci numai acesta ar avea de suferit de 
„pe urna unei asemenea iniţiative,Se întâmplă însă că cele mai aspre critici se 
aud nu din partea celor vizaţi,ci tocmai fin partea celor ce se pretină a fi 


„cei mai îndârjişi duşmani ai comunismului.Cum e posibil? Să nu fi: înţeles si 
„nimic dinu greşelile trecutului? Explicaţia e aată de falsa înţelegere a sensu- 


lui politicii,a rolului de slujire smerită a Najiunii pe care trebuie să-l 
joace partidele şi căpeteniile lorePartiăele ar fișăcci,să slujească Națiunii 


' şt nu vanităţilor persorale sau partinice.Şi când vorbesc de partide nă refer 
„la orice fel de mişcare poliţică, 


„Spre înţelegerea celor de mai sus. să urmărim âiscuţiile apărute pe margi- 
nea creierii Consiliului NaţionalePărerile şi atitudinile legate de apariţia 


lui s'au cristalizat, de-acum.Mă refer la părerile şi atitudinea celor ce şi-au 


luai răgazul de a se gânâi la această problemă românească, faşt ce le acorâă din 
capul locului o notă ,peritorie„Pe -scurt putem spure:.că s'au format trei grupăriţ 
pro CNR„anti CNR şi o grupă sceptică,dar ru ostilă CNR-ului Care sunt argumen- : 
tele taberei critice formată din grupul cuzist ad cărui exponent se face al 
Lozovan şi din grupul lui HeSima?: Nu intenţionez să. expun tezele acestora,cu- 
noscute din publicaţiile îi care au apărut: "Ţara -şi Exilul” din lulie-Mugust 
1978 şi "Stindardul" din 00t1978.Nici nu vreau să fae o polemică pe marginea 
oriticelor respectivesAş dori âoar să reamintesc nişte lucruri mai mult sau mal 
puţin cunoscute,adeseori însă. uitate,care pot eventual duce,dacă nu astăzi poa- 
te mâihe,la o schimbare de'atituâine a acestor două grupări, 
Tezele dlui: Lozovan riăică o serie de probleme: - 

de Care este atât de inviolabilă ăogma dlui Lozovan şi a dlui H.Sima(susţi- 
nută cu toată fervoarea şi de partidele comuiniste),după care singurul eriteriu 
al devoţiunii pentru o'cauză.politică este âat ae carnetul de partia? Cu alte 
cuvinte;e absolut imposihil să lupţi împotriva comunismului dacă din frageaă 
pruncie n!'ai făcut parte din tabăra cuzistă sau din fracțiunea. legionară a 
dlui H.Sima? (In acest din.urmă:cazi:s!tar putea astfel uşor ivi întrebarea,ce 


valoare mai au 0.4.Godreanu,I«Moţa şi toată cohorta de jertfe legionare,odată 


ce au dispărut înainte de apariţia legiunii dlui Sima).Numai 'o astfel de dogmă 

explică refuzul net al celor doi de a colabora cu alţi adversari ai comunismului, 
2. Cum poate '6Staeologie politică ce se preţinde creştină teza fundamentală 

a Creştinismului care e iubirea aproapelui şi,corolar acesteia,iertarea celui 

ce-a greşii şi posibilitatea lui de îndreptare? Fără iubire răriâne neinţeleasă 


" întreaga activitate şi jertfă a lui Isus,iar fără îndreptarea şi iertarea păcă=. 


tosului nl'ar avea niciun sens Piserica Creştină şi întreaga operă de mântuire, 
Fără a pune pe acelaş plan credinţa religioasă şi ideologia pâlitică,trebuie 


"totuşi accentuat că o caracterizare drept creştină a unei ideologii politice 


fără acceptarea acestor principii funăamentale creştine denotă un fals,o min 
ciunăsA nega Geci din capul locului putinţa îndreptării omului înseamnă a-ţi 


„Însuşi țeza maniheică a împărţirii irevergizile a lumii şi a cerului în două 
“tawere ântagoniste,a Binelui şi a Răului,părăsină terenul Creştinismului e 


e. Ce câştig aduce căuzei! naţionale şi luptei împotriva: comunismului: pone— 


„ &rirea vechilor politicieni,cari prin însăşi activitâtea lor actuală de luptă 
„pentru cauza românească. dovedesc că suferinţele purgatoriului prin care au ţre—: 


cut -şi numai cei ce l-au trăit Ştiu ce înseamnă aceasta şi pot pe drept vorbă 


"de el- i-au transformat în oameno noi? Şi care este omul care,cu mâra pe înină, 

















E E 


poate susţine că n'a greşit? Oare,dl Lozovan? Care,dl Sima? Sau,cine? Se pare 
c!au fosi uitate cuvintele lui Isus,în legătură cu femeia păcătoasă: "Cine ăin- 
tre voi e fără păcat,să arunce cel dintâi cu piatra"(Ioan,8,7).Pamfletul ascu- 
jit şi critica muşcătoare pot fi savurate desigur intelectual şi au valoarea 
lor prin saloane şi cafenele,dar nu în lumea de azi a celor două fronturi, în 
epoca războiului ascuns şi necruţător între două lumi antagonistes 
4. Ce poate fi mai stupiă decât ridicarea lui 23 August la rangul de crite-— 
riu de apreciere a calităţii de român? Care adevăratul criteriu nu ne e oferiţ 
de atitudinea şi activitatea pusă în slujba eliberării naţionale? 23 August a 
fast: un fapt-iistoric„Să-i lăsăm pe istorii să-l categorisească cum cred de 
cuviinţăeCă el a adus subjugareze poporului român,o ştim cu toţii.Că istoria e 
plină de.greşelile celor ce conduce pretutindeni cunosewt.Că s!ar fi putut i 
"face şi altfel,intră în domeniul speculațiilor şi probabilităţilor.Că ar fi 
fost mai bine sau mai. rău altfel,ştie doar Dumnezeu.A ne certa şi împărţi pe - 4 
„tema unui act al trecutului istoricyoricât de important ar fi acesta,şi a negli-.* 
- Ja problematica actualităţii, este Aovaaa unei totale orbiri politicejunui iîn-— 
fantilism de netertat în aprecierea momentului istorice & “ 
3s Singura problemă: ce merită. să fie: pusă şi discutată e următoarea: Care 
este formula optimă de organizare a bxilului în lupta pentru eliberarea. Mării? a 
După interminabile discuţii —la care,din păcate,n!a participat efectiv ăecât 
o parte a Exilului- s'a ajuns la. formula CNR-ului Există o formulă mai bună, 
care să poată întruni adeziunea unui mai mare număr de români? Sau formula: 
fiecare pe contul lui(sau al bisericuţei lui),propusă,ăesigur în alţi termeni, 
de dl lozovanșe în adevăr superioară vechai şi verificatei formule succint re- 
dată de dictonul popular "unirea face puterea"? Răspunsul e unul singur şi-l 
- cunoaşte oricine! Cât despre critica făcută de â1 Lozovan acţiunilor comuni 
vareyea e cu totul superficială gi total partinică,încât nici nu merită să fie 
discutată.la fel şi uşuririţa de neînjeles cu care congarnă personalităţi ale 
epocii noastre,ca Papa Păâul VI şi Generalul De Gaulle,Ieftine sunt şă argumen-— 
vele aduse contra unirii,idee atât de scumpă istoriei nvastre naționale şi 
„atât de. salutară astăzi, Incercarea de a-şi motiva teza prin apelarea la Mon-— A 
tesauieu şi caricaturizarea exilului românese şi a exilului în general te fac i 
să te întrebi dacă mai poţi. pretinăe o cât de.mică obisctivitatee 
6. Seriozitatea soluţiei propusă de 1 Lozovan la.criza exilului românese 
e din capul locului relevată de:primul ei punct şi anume retragerea şlui Pe-— 
nescu la mănăstire(!112).Chiar înţeles ironic,acest punct îşi greşeşte scopul 
şi se întoarce asupra soluției însăşi şi a autorului ei.Şi ce înseamnă punctul 
doi: "Românii răspândiţi: să fie lăsaţi în pace să se organizeze pe mici comu- 


u 


" nităţi,după afinităţi,în limitele legale permise de jările de azil'(suklinierea 


e a noastră),decâi: lăsaţi românii să-şi vaâă înainte de treabă cu.micile bi- 
„sericuțe şi grupuleye,ba învrăjhinău-se ba pupânâu-se în bot,căci dela :Catagia- -— 
le până azi numai aşa s'au simţit bine,şi să nu mai încercăm vreo unire; căci 

nu-i de noieUnirea este de mult monopolizată ae internaţionalele comuniste şi 
socialiste,Ce rost mai are să-mai facen şi noi.una? Căci şansa şi-aşa este 3 
pierdută; "limitele legale" nu ne permit să mai întreprinden ceva,Noi să ridi- 
căn steagul naţionalist pe-acola pe unde ni se mai'dă vâie şi Gin când în când 
să demascăm prin vreuri ziar —dacă ne mai rămâne vreunul impostura şi -prostia 
celor care mai au idealul unei acţiuni largi şi cuprinzătoare, Cât priveşte 
punctul trei: "să înceteze şantajul patriotară al unirsin,ce să mai spunem? _ 

Ie» Dacă dl Lozovan vede în Corneliu Coăreanu doar omul care a creiat Mişea= 
rea numai "ca o terapie naţională contra moravurilor 'democratice! âe ieri 
(deci nu de aa1!12?) şi mi ca o luptă pentru un om nou,un om al caracterului, - = 
al iubirii şi jertfei,un om ce se meagă pe sine în dragostea faţă de neam şi 
„„Dunmezeu,n!a înţeles nimic âin crezul Căpitanului şi face dintr!un uriaş-al 
moralei creştine actualizaţe un pigmeu politice A se =: 
ss la tezele lui: Horia. Sima publicate în "Comunicatul! din 23: August 978 din 
"Vara şi Exiluli,ar fi următoarele de remarcat şi “reţinut - i: SE AARE | 
le la teza LII:-Nu e acum deloc cazul: ridicării problemei: "acoperirii: poli- | 

tice şi istorice. a dlui Papanace "pentru a angaja viitorul Mişcării !''„Acsasta 
„„este o problemă atât de importantă şi de delicată âncât nici dl Papanacs nici ii 
„dl Sima şi niciun comandant legionar din lume nto poate :rezolva de unui Singure 
„Ea întră în atribuţiile unei adunări reprezentative a întregsi Legiuni,care să 
discute (în fine!) odată şi definitiv absuraa sciziune legionară şi să înlăture 


pa 














In) 





[i 


e 











— 32 — 

"+ megalomanelă pretenţii ale'unora ae conducere personală a Tegiunii „Drept exem-— 
“plu pehtru întrunirea unei -asemenea adunări poate şi trebuie să servească Bi- 
„serica Creştină /-care“a servit mereu că sursă de inspiraţie Găpitanului— şi 
care, deşi condusă după principiul ierarhic,recurge în anumite momente la Si- 
nod sau “la: Conclav, - -- i : fa dee e 33 ea 

2e la teza IN: Cum:sla mai spus dejaședte stupia a ca lui 23 August o altă 
importanţă decât cea a unui fapt istoric.A ne “împiedica de :această dată în lup= 
ta contră comunismului e o greşală fundamentală, gă 
: Sai la teza Va Exemplul lucid al pâctului Codreanu-Maniu nu trebuie aruncat 
lar coşymai ales în monerte atât de grave ca cel prin care trecem,numai pentru 
că ar leză anumite vanităţi de “conducere. oala = 
„a la teza VI: Mişcarea şi linia ei nu încep cu HeSima,ci îl preced şi de-— 
paşese. cu multa nu se continuă numai cu âânsul,ci,după propria-i afirmaţie, . 

» „prin zecile de mii de legionari morţi pe front... prin sacrificiile celor dir 

închisori care eu stat dârz pe poziţie! şi dintre care foarte mulţi nu-l recu- 

“1 Hoşteau pe H.Sima drept urmaş. al, Căpitanului,Ea continuă şi prin miile de 1e- 

„ gionari de azi care recunosc "Foruk Legionar! şi prin toţi cei ce privesc cu 

tristeţe şi durere la diavoleasea scindare legionară, a = 
„n De la teza VIII: Problema capacităţii: sau incapaciăăţii partidelor de a 
“lupta: împotriva comunismului: e o falsă problemă,Ea nici nu. trehuie pusă Dro- 
“blemă de âzi e formarea unui front românesc liber Împotriva comunismului mondial, 





îi i» Bala teza IX: Intr'agevăr "ităbuie: mobilizată opinia publică mondială pen- 


„tru a determină alungarea ceţelor âe comunişti infiltraţi în marile democraţii 
"vecidentale", însă această mobilizare nu se poate! face tocmai. prin demobilizarea 
acţiunilor anticomuniste ce se constituesceAdevărăt că lupta trehiie' dusă de 
pătre. "românii liberi şi netpibutari,,. regimului dela Bucureştii!, însă adeastă 
calitate nu-i dată ae o apartenenţă de partia ci âe atitudinea şi activitatea 
actuală a fiecăruia,Căci niciun. om şi niciun partid din lume nu poate pretinde 
entru sine infalibiliţatea,nu poate monopoliza adevărul. Acest fapi tresule 
sa-l cunoasca, orice creştin şi cu atât mai mult orice legionare 
1. E perfect adevărat că Mişcarea legionară nu are nevoie de-niocio recu- 
noaştere".Mişcarea există cu sau fără recunoaşteri oficiale,însă numai atâta 
timp cât luptă: o luptă cu sens şi cu sorţi de izbândă. In, clipa în care nu mai 
luptăysău ăuce o luptă donchişotească cu morile de vânt,sau În care încearcă 
să-şi motiveze existenţa numai prin referire la lupta dusă şi la jertfele avu- 
te,ea a sucombat ca mişcare şi nu mai reprezinţă nicio valoare actuală pentru 
națiunea română + : 4 si 
Exilul are nevoie,pe lângă o reprezentare ofiocială,pe lângă -o'urganizare 
unitară Dolitico-culturală-financiară, şi. de spiritul de jertfă şi de acţiune 
legionar,care să. vitalizeze suflarea. românească ain exil,A refuza aceasta din- 
„trio pherilă tendinţă de nartisism poliţi&- înseamnă a evada! din faţa luptei 
"şi,a rolului pe care îl acordă Lbgiunii momentul ce fajă.Cei- care procedează 
astfel se condamnă singuri şi nu fac'altoeva decât să se sihucidă politics 





DreAuguAleBidianu 


&&. Proiectul de Statut al Congresului Limbii Române,ăin care se vede,între 
attele,că principalii săi fureţionari sunt "noninaţi”,arată că! pu pot fi mem- 

; bri- persoanele "eu înclinații marxisteșatei,sau cu o morală care ar putea adu-— 
ce prejudicii prestigiului Cohgresului"!.Ceea ce explică de ce-l Sima a renun-— 


„“'jat,să mal facă cerere de înscrierea. 
&& In noaptea de 15/14 Decembrie a fost pusă la biserica română ortodoxă 
"SfeDumitra" din New York'o bombă incenăiară ae către armata de rezistenţă a 
„i. Evreilor! Dacă aceştia ar fi văzut filmul "Holocaust",ar fe repudiat cu sigu- 
el oarecare e oa pasa a NIN a ae vu = 
„ranţa huliganisnul, îndeletnicire exolusiv Ifaşcistălii e s 
&& Din "Tribuna României! aflăm că la Nisa a'avut loc,în Noembrie, !Coloe-— 
„„Miul-internaţional Panaitelstratin,cu fel de fel ae conferinţe.A lipsit numai 
"uhas Pabait Istrati Şio.. comunismul:. n!ar fi fost desigur,cea măi puţin 'inte-— 
-resantă. .. E si ; = - zi - Ze SAR re ea 
&& Seoţia americană a Consiliului Naţional Român “a organizat la Naw€York, 
Duminică 21 lanuarie,serparea Unirii Principatelor,ăespre a cărei semnificaţie 
a vorbit âl Aurel Marinescu.Cu acesşt prilej;âl ârsDeMarin 'a- evocat figura lui 
George Popescu-Bptoşaâni,nemru al CNR-ului,de eurânâ decedati e: 





: 


es : 


SCRIŞOARE PAPEI IOAN PAUL I[,Gin România; Sarctitate! Inimile noastre sunt 
invadate de-o mare şi sfântă bucurie.Harul divin a coborit peste conclavul car- 
dinalilor.Alegerea Sahctităţii Voastre ca Papă,în cruciala epocă în care trăim, 

e o ăovadă că Dumnezeu iubeşte lumea,o dovadă în plus.E1 Via ales pentru noi 
toţi."Şi am auzit glasul Domnului care zicea: Pe cine-l voi trimite şi cine va 
va merge pentru Noi?"(Isaia VI,8)+E onoarea poporului polon de-a fi dat lumii 
“mugurul. speranţei de astăzi„Nu uitaji,Sanctitate,Biserica orientali care sufe-— 
ră,Piind chemat de Dumnezeu la cea mai înaltă dintre slujbe,purtând în inima 
Voastră rânită durerile ţării din care venijiamintiţi-Vă şi de Bisericile su- 
rori, din alte ţări,căei noi toţi căutăm pe Cristos şi mântuirea prin E1.Sunten 
opriți şi apăsaţi „aruncaţi în marginea societăţii,dar noi predicăm pe Dumnezeu, > 
Unul în Treime,Tatăl,Fiul şi Duhul Sfânt,eu timp şi fără timp,aupă cuvântul 
„Apostolului „Noi;noi nu suntem Biserica oficială,Noi nu primin vizitele delega- 
viilor ecumenice fraternale,Fraţii noştri nu se apleacă peste rănile noastre. 
Bi nu ascultă decât denigrările debitate la adresa noastră.Noi însă perseverăn 
în meditaţie şi rugăciune, păstrână speranţa în victoria dragostei lui Isus ga m 
a Dreptăţii. divine. şi veden în alegerea, Sanctităţii Voastre aurora binacuvân-— 
tată a acestei victorii, : AS ZE 
Vă scriu,Sanctitate, în româneşte,căci e limba poporului meu,ale. cărui sufe-= 
rinţe dealungul istoriei sunt comparabile cu ale poporului poloneE limba În 
cake a fost oreiată cultura noastră naţională gi creştină,azi contestată şi bat- 
 jocorită,limbă în care. am păcătuit şi ne-am căit,limbhă în care,de secole,ne ru- 
„ăn şi oficien liturghia. creştină.Răsune ea astăzi peste pământul Romei,pentru 
; a duce acolo amărătiunea şi latrimile noastrei Binecuvântaţi „Sanctitate,pacea 
* lumii, Bisericile surori şi poporul român! 


azi 


/ Gheorghe Calciu * 
Bucureşti,17 0ct.1978 Preot'al Bisericii Ortodoxe Române care suferă 


. CÂNTEC de.Ghe Topârceanu 
" Frumoasă eşti,pădurea mea, Iar eu străbat huceagul des 
Când umbra=i încă rară | Cu.gândurile mele... 
Şi printre crengi adie-atbia 


ă Cână strălucesc sub. roa grea 
Un vânt de primăvară... i 


E j Cărări,de soare pline, 
Cână de suh frunze moarte ies Frumoasă eşti,pădurea mea,! 
În umsră viorele Şi singură ca mine... 

, 3 


&& la 22 Decembrie 1978 a avut loc;la Madria,căsătoria' Doamnei Stella Mo-— 
rariu-Candeleanu cu dl Ştefan Chendi. i 
„— Ia 15 lanuarie s'au căsătorit,la Biddensteât (Helmsteat Germania), d-ra 
„Nina Miron,studentă,cu studentul Gunnar Hilles— 

m + la 5 Oetea diurit la Bucureşti,la 71 aniistoricul Mihai Berza,tecuceana 
+ Ia Florenţa s!a stins la 9 Oetombrie,în urma unei congestii cerebrale, 
prdf „Gh.Caragaţă,noldoveanybun dascăl,bun gospodar, român întregeSlujba înmor- 
mântării au oficiat-o P.S.Vasile Cristea şi MonseTăutu,veniţi dela Roma Profe- 
sorul era ortodoxyâar energica-i soţie n!a voit în ruptul capului să apeleze 
la politrucul în sutană dela Milano.şi bine a făcut! la înmormântare au parti-— 
cipat printre alţii,Dna şi Prof.Onciulescu dela Napoli şi pictorii Drăguţescu 


dela homa şi Grigorescu dela Parise > i A Ss 
+ Sl!a stins la Madrid,la 12 '0ctombrie,luis Beneyto,fost consul al Spaniei a. 


la Bucureşti,mare prieten al Românilor şi mai ales al Legiunii, — . i 
+ la 27 Octombrie a murit la Straja,în Banatul înstreinat,la 76 ani părin- 
tele protopop Corneliu Săicua A fost înmormântat la 29 Octombrie, A sea ora a 3 
+ la 18 Noembrie a murit la Panciova,la 69 ani,âr.Petru Demeesou.—. !... 
* + Ia 30 Noemrie sta stins,cu întreaga-i familie(5 persoane), Într!un' acei 
dent de automobil lângă Arad,âreGheorghe Baloş ăin Torac (Hanatul înstreinat), 
„medic primar la Becicherecaâvea 59 de ani şi era ur foarte bun române- - -. 

A + Vineri 1 Decembrie a'avut loe,la Paris,slujsa înmormântării lui "nea”Nae 
„ BRizescu-Brăneşti,veteran.al Războiului? Întregirii (46 unde se întorsese cu vreo 
şapte râni),pionier al industriei româneşti,vechi parlamentar al Partidului 
„ biheral, fruntaş al. ixiluluieTrecuse binişor de 80 de ani,Corpul i-a fost dus, 
„icoaforn dorinţei sale, în.cavoul familiei din Ţară e- 3 & 

„+ la-14 Tanuarie 'sta.stins fulgerător la Bridaeport,în Staţele Unite,la:7P 

de ani, ing.GhePopeseu-Botoşani, fruntaş al. generâţiei naţionaliste dela 1922, 


w 











eo 


preşedinte al Congresului Limbii Româns,membru al Consiliului Naţional Române 
„„„le înmornântare, Miercuri 17 Ianiârie;au slujit Breoţii Peica,Gâldău şi Roşu 
„ŞI au vorbit: Anii Alex. ratu,dreDeMarir Şi -profeCiufecue= + . ze 
+ Vineri'-seara 2 Februarie șia stins ia Huningue, în Franţa, la aproape 92 
„de ani,Vietoria-Dorina Ienciu,născută Borza În comuna Bratea din Bihor, roman-— 
- oieră,postă,piotoriţă.Slujba înmormântării ia 3 februarie,a săvârşit-o -părin- 
„tele D.Em.Popa.Defuncta a fost apoi 'încineraţă,s: - Dana 








&&  Frintre urările primite de Grăciun, remarcăm ura,tipăriţă de Virginia 
şi Ovidiu Popescu -âin Canada,cu 3 feciori chipeşi;cari nu's alții decât -fecio- 
„rii lors Ştefan,Cătălin şi Nicujtitr bundiţe şi iţari",cu căciuli ,cizme, toiege 
"Şi o stea marejţinută sus,ta culorile steagului nostrusAn auzit că toți ştiu 
româneşite.- Toti-originală e şi cartoline a6 urări,tipăritţă de inginerul Vale- 
-riu Dobresou din Gelsenkirchen (Germania ),cu csi 2 nepoţei,Ştefan şi, Nicucă- 
ari, întrTo cărare de pădure,pe rişte "poriey"! mai mici ca ei.- scie 
-&& Ia: Mincheri au avut loeyla 2 Decembris,sărbătorirea a 60 de ani dela In- 
Bi iregirea României: şi comemorarea a 50 de ani: dela suprimarea Bisericii Uniteş 
„au Vorbiti dr.Octavian: Vuia: şi Mons.0otavian Bârlea. = 
&& . Episcopia Română Ortodoxă din Europa de Vest a comemorat la 2,.Decembrie, 
în, sala Pleyel,125 de ani dela înfiinţarea Bisericii Române Ortodoxe din. Paris 
i. gi: 60 de ani dela Intregirea României Corul, dirijat de Dan Mercureanu,a execu- 
tat cântece naţionale şi bisericeşti .Pr.Mircea Donitriu, basarabean,a cântat 
“Deta Nistru pântia Prut şi Mugur-mugurel,iar echipa de dans, condusă de, N.Chi- 
-Liăe,a executat: cu elan jocuri din Argeş. şi ara Oagului.0 contribuţie, muzicală 
au adus şi dnii-Pizo şi Toescu dela Minchen.Despre. însemnătatea celbr două eve= 
nimente,ă vorbit părintele BoldeanusA două zi,un sobor de preoţi (V.Bpldeanu 
Costandache,Doni tr iu,Gaftonăin Londra, Popa âin Freiburg.şi Pop din Minohen$ 
„& oficiat Sf.Liturghie,urmată de parastasul pentru ctitori (6u' impresionantul 
şir al patrioţilor deta 1344) şi de tradiționala agapă, servită “în Casa „româ- 
-. nească 'din'Jean de Beauvais+După care:a avut loe,în hiserică,adunarea eonsilie= 
rilor eparhiali,cu participare âin mai mutte ţări,-! ie ă a 
„&& Duminică 10 Decembrie sta oficiat la biserica greacă din .Madriă un pa- 
. rastas pentru Vasile lasinsehi,la care au participat d-nele Virginia lasinschi, 
Cendeleanu Moraru, Ghenea, ai hinistru Dunitrescu,â-na şi avocat şeitan,dna şi 
„ „dl Miroea Izverniceanu,âna şi căp. Calea, prof. Răuţă, GhsUscătescu Ghenăi „şerbă- 
"nesou, Neagu, ete.- Pomenirea lui Vasile Iasinschi sta făcut,ta aceeaşi. Duminică, 
împreună cu e conducătorilor mişcării studenţeşti dela 1922,şă la, Freiburg, âe 
către“ preDatim, Popae— E = : ; 
SS dă . Duminică 17 Decemsrie,părintele DeEm.Popă a 6ficiat la Freiburg, după 
slujbă un parastas pentru Vasile Iasinschi,organizăt de d-ra Viorica Cornea e 
A- urmat serbarea de. Crăciunycu colinde şi bunătăţi pentru toată lumea la care 
au contribuit â-nele Tatiana Miron, Aurica Popa,âr.Cornelia Drăgănescu-irharăt , 
Ofelia Berariu-Bulz,Julietta Moll, lia Gurău, Viorica Cornea,M.Valimareanu, ete. 
: - la serbarea Pomului. de Crăciun dela Minchen,cu peste 300 de participanţi, 
"Bu rostit cuvântări Vineri, 22 Decembrie,Msgr.Bârlea şi. pr.protopop De Eme Popa, 














* sar corul, condus de al.Alexanăra Petre,a, cântat colinde  . -- za 
Ar "&ă la 27: Decembrie sta ţinut la Munchen adunarea anuală .a membrilor Spoie- 
taţii Artdemice din Germaniacare a prelungit mandatul „actualului Comitet pe 
încă” 2 ani. Pentru anul în curs se speră scoaterea numărului '15 -poate şi 16- 
"i din Revista Scriitorilor Români, organizarea unei reuniuni culturale. româno: 
germane,0 expbziţie de arte plastice a artiştilor. români, din lurea. liberă:Dată 
fiina situaţia dificilă a sediului „dela toma,unăe au decedat atât -seoretarul 
-  „ generail-Mircea Popescu cât şi „loeţiitorul său MonsePopan;iar localul :a :fost 
„i 'părăsit din lipsă ae fonduri,s!'a sugerat convocarea uriei reuniuni generale a 
i. SAR, unde „să. se propună mutarea sediului la Hunchen,ramura germariă fiind: cea 
„mai activă şi singura organizaţă ca persoană juridică e dee 
&& Preşedintele Republicii Franceze a numit la 28 Dec.1978,Cavaler al Le-— 
iunii de Onoare pe compatriotul nostru,âr.Vasile Andrei „membru În Consiliul 
”. Gonducâtor al Mişearii Legionargs-— i : în de A d ME e ae 
e ca Păr „De EmePopa 'a- slujit Duminică 114 "Ianuarie, la Freiburg,un paraștas pen- 
tru Moţa şi Marin,de la a căror jsrttă 'se împliniseră cu 5 zi înainte“42" de 
ani; iar În Duminica următoare,21 Tanuarie,un..T6. Deum pentru Unirea Prindipa-— 


elor de la eră sim Sopa 120 -de anis Sega ea ERA 





























Eee e OS : 
= E Rp a e -, DESTUL | 
= onflictul: între vechile căpetenii legionare a ajuns la impulsii şi repul-. 
* sii tincontrolabile„Certurile între-fra ii- separați: duc totăeauna la exasperaree 
Din pasiuni scăpate pietăţii, Sfinţii Parinţi au exagerat controversele în Con-. 
„ciliile Hcumehice până ce stau bătut între ei cu cârjale.Exaltarea Iraţionalu- 
"lui a împins la răsboaiele religioase.Şi acun,la sfârşitul veacului! XX,asistăm 
înmărmuriţi la măceluri îiţre Catolici şi Protestanţi,în Irlanda âe Nord,oa 
în veacul al XVI-lea, Ă 
î...5 „Ce interpretări dogmatice separă pe legionari? Niciuna! Doar stări de fapt 
Înveninează raporturile: între ei. Invinuirile reciproce pline de răutate sunt 
„cu.atât mâi uluiioare- cu cât antagoniştii au jrecut de 70 de ani,vârstă care 
ar 'ţrebui să pototească patimile şi să însenineze judecata. Imprecaţiile unora 
şi altora-au depăşit cota suportabilă.Aşa amintirea cazurilor Manoiu, Verni-— 
chescu,huca,Stetescu,poate deveni o imprudenţă de limbaj într!uri animit con- - | 
text „Autorul jdesigur,nt se gândea să înstige la asasinat.Dar răuvoitorii ar 
putea să interpreteze textul 'şi aşa.la fel în "Carpaţii",cealalţă parte nu şo-— 
văie să recurgă la'suferinţele unei femei nefericite,dealtfel vrednică de afec= 
jiune,drept motiv de acuzare-a unui bloc ae legionari „Blestemul, adică :voirea 
* solemnă de rău şi invocarea urgiei ăivine contra semenilor gi familiilor lor a 
jine de Vechiul Testament al ludeilor. gi nu de Noul Testament „Legea lui Isus 
şi a Legiulii Arhanghelul: Mihail.Şi toate aceste anateme prăpăstioase sunt a- 
runcate- de o parte şi de-alta cu evocarea textelor lui Corneliu Goâreanu!: Unde 
a rămas Omul Nou,chemat în sprijin la tot pasul de vechii şefi legionari: în- 
vrăjbiţi? Apostolul Pavel spunea: în Epistola către Coloseni: "Nu yă minții 
unul pe altul,fiinăâcă v!'aţi desbrăcat de omul cel vechi și viaţi îmbrăcat în 
omul cel nou,care se înceşte spre deplină cunoştinţă. după chipul aceluiâ care 
v'a făcut"; şi,mai departe: "Vorba voastră să fie pururea, plăcută, dreâsă cu 
sare,ca să ştiţi cum trebue să răspundeţi fiecăruia",Piinâcă Intemeietorii Le- 
giunii aveau "vorba 'dreasă cu sare Şi "ştiau şă răspundă fiecăruia! şi cu fap- 
ta în armonie:cu vorba,atâţia înşi şi-au lăsat rosturile şi au urmat Mişcarea 
Legionară.Ce forţă de atracţie ar avea o mişcare cu vocabularul de astăzi? Şi 
într!o adevărată derâdere,vedem cun cei care au profesat atât timp calomnia, 
se vaetă acum ei,ca victime ale calbmniei Spectacolul ăcesta lamentahil - întris- 
tează. prietenii. Indiferenţii ridică surprinşi din umeri.Duşmanii râd în sine, 
Destul deci cu vrăgaăşiile scandaloase! Critica este deseori necesară.Dar cri- 
tica nu înseamnă împlântarea cujitului în spate şi nici injurii scabroasee 
*Legionarii să asculte îndemnul lui Corneliu Coareanu: dacă au poftă de 
ceartă,să intre în duşmani.Să înfrunte Internaționala Comunistă,pe Mars,pe En- 
aelsype Lenin;pe Stalin,Să determine pe Ceauşescu la schimbări: în Regimul âin 
* Ţară „Numai aşa legionarii vor avea iarăşi dreptul să revendice cuvântul lui 
Cogneliu Codreanu şi al lui Ion Moţa.- M.FaEnescu 











„&& Congresul anual al Limbii Române sia ţinut la Montreal, 7-8 0ct.1978.Au 
prezentat expuneri d-na profeCGristina Ionescu, Ih.Damaraski , ing.V. Tega, îng+Şt e 
Mi tescu, îngeGhePopescu-Boto ani ,dr.Vicaş,comandor Patru,prePetre Popescu,profe 
Halmaghi ingeC„Ionescu, ing.Viadinir An elescu,dna Georgeta Crainic,ingePlavia 
Cosmaydrelon Ţăranu, Preot Tănase, Paul ComasUltimul figură,pe învitaţie,caloas- 
pe de onoare",Câtă onoare făcea unui congres net anticomunist un oaspe cu ati- , 
vudini socotite mai mult decât ambigue;e în discuţia Exilului.Din raportul se-— 
cretarului Congresului,pre Tănase, rezultă că nici el,nici preşedintele, Popescu 
Botoşani,n!au ştiut de această invitare,cu atât mai puţin ca Noaspe âe onoare, , 
Dar,şi mai ciudat: Goma a afirmat că la Paris face parte dintr!un comiteţ de 
ajutorare a scriitorilor oprimaţi în Chile,Sudul Africii,atoyalcătuit din nco- 
munişti ,marxişti, troțkişti paoigti,eto.: acestea,serie pre Tănase, "le-am auzit 
eu cu urechile mele,Duminică după Congres,în casa părintelui Popescu! 3 

DL avocat Ootavian Roşu şi-a dat demisia din călitatea de membru şi vice-— 
preşedints al Congresului Limbii Homâne, instituţie creată, dintru bun început, 
inechivocahil şi ireductihil anticomunistă! dar câre acu a invitat pe Goma, 
"care repetate ori, a declarat publice că el: este anti-ceauşist,dar nu anticomu- 
nist',a participat la congresul anarhiştilor deltă Bordeaux: şi a confirmat: per- 
secuţia ungurilor âin România,deşi aceştia nu: sunt mai persecutați decât Românii 
Înşişi,ba au avut,până acum,chiar prizilegiit,- i S 


ra 











NINE CPPIPȚI 





e Aa : 

UN RĂSPUNS HEBDOMÂADARULUI PARIZIAN"EXPRESS" - nici 
Articolul trimisului special al Dvs: Roumanie: des Hongrois en colăre — ; 

mă. obligă să fac următâarele precizări: E 3 : 
; le Ungurii au constituit în Transilvania totâeauna o minoritate privilegia-— 


DR tă,căre s'a vrut politiceşte dominantă.Cei 1.700.000 ae Unguri reprezintă azi 
mu T8 din populația României şi aproape 25% din populaţia Transilvaniei,pe când 


cele vreo 4 milioane de Români reprezintă acum 60% din populaţia Transilvaniei, 
"iar Nemţii 9fuAceste cifre confirmă pe ale revensânântului făcut de Ungaria, 


„..1910;după care Românii,cu toată politica ae sălbatică maghiarizare, constituiau 


„ majoritatea absolută, 55%, iar Ungurii,cu 25h,una din minoritățile Lransilvaniei, 
la 1 Dec.1918 Irarsilvania sia alipit României prin voinţa liber exprimată a 


„majorităţii româneşti,căreia stau raliat minoritățile germane, 


2, E limpede că nici minoritatea nici majoritatea n!au dreptul să oprime 
pe ceilalți. Politica română faţă ae minorităţi, între cele două răzhoaie,a fost 
„inspirată de. ceeace transilvâneanui Iuliu Maniu;preşedintele partidului naţio- 
nal-ţărănesc, fost preşedinta ae Consiliu,mort în închisorile regimului omu 
"nist„spusese la Adunarea din 1 Dec.1918: "Poporul român e prea democrat, pentru 
„a hu şti să aprecieze înțeleptul proverb: cate spune: Ce ţie nu-ţi place,altuia 
nu face.Noi vren să fin fericiji,dâr vren-ca şi ceilalţi locuitori ai ţării 
ndastre-să. se găseaşoă bire.Am învăţat ăintr!o orăaă experienţă. ce înseamnă să 
fii. sub jug şi nu 'vrem să ne facem vinovaţi de nedreptatea pe.care-am, suferit-o 
timp de secole",De.altfel,afirmaţia făcută trimisului Dvs de către cel mai mare 
poet ungur,dl Illyes: "Populaţia Clujului,capitala Transiivaniei,era în între- 
&ime ungurească când am mers acola pentru prima dată, în 1930",confirmă poliţi- 
ca liberală a României. Căci,cum să ne explicăm că,lă 12 ani după unirea Tran- 
silvaniei cu România populaţia capitalei ei era "în întregime nngurească!!, în 
timp ce Ungurii reprezentau numai 254 din populaţia "transilvăneană? Azi popu-— 
lația din Cluj s!a triplat şi Ungurii locuesc acolo în proporţie de 40%,De-o 
parte,aceasta nu-i 'o proporţie defavorizată,ci privilegiată; de alta,e natural 
ca Românii să aibă şi ei dreptul de-a locui în oraşyoseace-n'a fost Întotăea-— 
una cazul sub regimul unguresc. EESS ia cai 
Be Totugi,aceasta nlajungea. Căci Ungurii voiau .nu egalitatea democratică, 
ci dominaţia minorităţii lor,pe care n!o puteau -ohpine decât prin forţă şi prin 
arbitrareDe-aci politica Ungariei în raza axei lui Hitler şi Mussolini,oficial: 
deja din 1936! Fructele acestei politici nu s'au lăsat aşteptate. Indată după 
înfrângerea Poloniei şi a Franței,în August .1940,prin arbitrajul dela Viena, 
Ribentrop şi Ciano recompensară fidela Ungarie dându-i aproape jumătatea Tran-— 
silvaniei,care număra 960.000 ae Unguri. dar şi 1.200.000 de Români.Astfel ăo- 
ninaţia minorităţii ungare era parţial restabilită. Aceşti Români au fost su- 
puşi în acest. timpynu unui regim ae discriminare,oci. de violenţă şi teroare fi- 
zică,de care pot întreţine pe cititorii Dvs: ou documente,dacă o doriţi, 
4e. După capitularea Românici,la 23 August,şi după ocuparea ei de către URSS, 
această parte a Transilvaniei 'a revenit la România,conforn declaraţiei făcute 
de Aliați dela început.Situaţia privilegiată a pinoritâjii ungare ar fi tre- i 
buit sa înceteze cu înfrângerea forţelor hitleriste care o instauraseră. Dimpo-— 
trivă! Minoritatea ungară a găsit,din nenorocire pentru ea şi pentru Români,o. 
formulă de schimb: intrarea masivă: în partidul comunist carc,pentru totalita-— 
tea Românilor,era un insțrumert al-djctaturii şi opresiunii: comuniste de împor— 
taţie sovietică.Minoritaţea ungară,cu altele două,a fost rezervorul care a 
aprovizionat cel mai larg administraţia,autorităţile de tot. felul,poliţia şi 
nai ales faimoasa "securitate" cu elemenţe fidele politicii de opresiune exer- 
citată de dictatura comunistă asupra îniregei ţări.Câna intelectualitatea ro- 
mână era exterminată de. fapt 'la Canalul Dunăre-Marea Neagră, intelectualitatea 
maghiară nu era printre vietime,ei printre beneficiarii indirecţi sau în apa— 
ratul opresorilore E = i : : A 
Be. Printr!o complicitate care a contribuit să iconsolideze dictatura comu-— 
nistă,minoritatea ungari şi-a menţinut poziţia dominantă până pe la..1264.Apoi, 
a fost şi ea supusă regimului de dictatură care âservea ansamblul. populaţiei 
“mării deja dela sfârşitul războiului Ungurii se plâng, scrieţi 'Dvs,de măsurile 
„Wumnilitoare şi „Qiscriminatorii!; Ungurii: din Ungaria nu pot locui la cet din 
Transilvania săecât. dacă aceştia sunt "rude directe: este exact Situaţia Ro-— 
mânilor,posesori ai unei cetăţenii streine,cari se duc în România! Ungurii din 
Transilvania, serieţi: Dvs,nu pot să mearsă în Ungaria -decât odată la dot ani: 


= ; 3 








= Ste ce 

Este exact regimil-de erept aplicabil Românilor,cu diferenţa că în fapt acest 
regim. e muli: mai frestribtiv pentru ei,viza de ieşire depinde Ge hunii plac al 
securităţii şi există mulţi Români cari n!lâu primit niciodată un: paşaport «Co-— 

» pespohdenţa: Ungurilor e supraveghiată, scrieţi Dvs; a Românilor la fel!.ku în- 
sumi pot să Vă ârâţ astfăl de plicuri,Nu vreau câtuşi âe puţin să scuz aceste 
măşurisVreau numai să precizez că ele,şi altele mult mai grave,sunt mai puţin 
"actul unei” discriminări anii-maghiare cât al aictaturii comuniste,unăe -o mână 

-"4e privilegiați oprimă un întreg popor; dictatură la consolidarea 'căreia Un- 
“gurii âu contribuit activ de pe vremea 'cânăd Ana Pauker şi acolitul ei,ungurul 
lazslo luka,erau stăpânii absoluţi ai României, : . .: E: 

Scriu aceste 'lucruri cu tristeţă,pentrucă Su cunosc aificultățile poporului 
maghiar, înţeleg drama lui,îi apreciez cultura,ti admir arta şi am multă simpa- 
tie pentru numeroşi amici ungurieDacă Ungurii cred totuşi a fi pierdut săfletul 

„Iâr! pierzând Transilvania,uride au fostysunt şi vor fi o minoritateșde altfel 
respectabilă atâta tinip cât nu Yreă'să fie dominantă,ei riscă să piaraă raţiu-—: 

"mea yoină să-l regăsească printr(a politică care se înşeală în ce priveşte ad- 

versarul.Românii nu sunt adversarii Ungurilor.Adversarul lorycaşi adversarul 


îi oricărui popor liber şi democrat,sunt dictaturile comuniste,pioni avansați a! 


„imperialismului sovietic„Dacă Ungurii se căsnegc să obţină Transilvania de 
“astă dată graţie Ruşieiyoa ieri graţie lui Hitler,ei comit o. nouă şi gravă 
” eroare “istorică : i pa A ia 

a take i true « ProfeLeontin Constantinescu 





DIN. ARDEALUL OCUPAT (1941) ae I.VeSpiridon 1 
Iartă-mă,frate,că nu ţi-am scris de mulţ, 
Dar: pe-aiceă toate rosturile ni stau smuls, 
Pe-aici” s!'a!nţors iar îndărăpt istoria y 
: “la nebunia lui Iancu! gi la roâta lui Horia,. 
Din-câte. le ştii,nu mai sunt jumătate; 
Zice:grofu! că tot dintr!al lui îs durate: 
Şcoala: acum e-un dascăl unguresc în ea; 
Umblă- zvon că şi biserica ne-o'ia. 
Steagul tău,ascuns după cătuşi în poa, 
„ăi mut l-au-sfâşiat şi l-au svârlit în gloăde 
că Ei leoana cea mare de lângă fereastă SR 
: Au spart-o: cicl!ar fi de lege proastă, - 





Au murit Duminicile oâată cu horile; 
__ Numai oţel nî!s privirile,numai fiere sărbătorile, -- i 
„Am îndurat șcâte s'au văzut şi câte nu s!au văzut, i 
Aşa cun ştin noi: yărăneşte,tăcut, 
să Dar ce ne doare,e că nici limba nu ne-o mai lasă: 
Spun că pe unul de altul mai ales ea ne :coasăe 
Pentru vorbă românească la Năsăuâ A 
l-au bătut pe Mon al Stanei cu ştreangul uâ, 


Am fost şi pe la ClujePretutindeni 
Pustiu ca un Ispas fără armindeni. 
Tinereţea voastră — seara,dimineaţa. .. — 
I-a fost şi lumina şi: viaţa. 


Noi;ne-—om aduna în noi,ca melcu!n căsulie, 

- Doar niciun-vânt nu ţine-o veşnicie — 
Şi-o rămâne-aici, lângă Pietros şi lângă Ineu, 
Unde ne-au lăsat Traian şi Dumnezeue: 

"In munte vântul când se caţără pe brânei, 
Vântu-i vânt şi stâncile!s tot stânei. ':7 


în număr de 7.600, reprezentână 0,4% din: totalul populaţiei de acolo.Să se fi 
şințină ei,Românii dela "Libertatea",mai fraţi cu Țiganii decât cu fraţii lor 
Români din Valea Timoculuicari,şi ei,măcar căts sute'ăe nii,n!au niciun fel 
de dept d St o pe, n a 0eape re e ap 
&ă  Corisiliul Naţional Român a transmis fraţilor- robii din Țarăjde 'Ânuil 


Nog,un vibrant mesagiu de solidaritate şi speranţe.-— 


a "Liberţateanăin Panciova e preocupată -de soarta Romilor din Voivodina; 





"a 


[d 





sa a CALENDAR NAȚIONAL 
| 1 Tan.1809: Se naşte,la Mişcolţ(Ungaria),mitropolitul Anarei Şaguna. 
| ERA l Ian,1894: Apare "Vatra"!;stb conducerea lui Slavici Coşbuc, Caragiale, 

1 jan.1904: Iese la Cernăuţi,condusă de I.Nistor, "Junimea literară!!, 

2 Tan.1529:-În bisericuţa de pe dealul Ceţăţuii din R.Vâlcea e ucis,cu fiul: 
său Vlăd,de boeri,în cap 'cu Neagoe Vornicul şi Drăgan Postelnicul,Radu dela 

» Afumaţi ,ginere lui Neagoe Basarab şi cumnat cu Ştefăniţă Vodă. - 
2 Tan.1844: Kogălniceanu scoate la Iagi,cu PeBalş şi Ion Ghica, "Propăşirea!, 
5 lan.1859: 'la adunarea deputaţilor unionişti în casa lui Constantin Rolla 
.: (Iaşi), N Pisoschi propune candidatura lui A1,Cuza la tronul Molâovei, 

5-4 lane1929: Se constituie la Taşi,in casele generalului Tarnosehi,Senatul. 
legionar: Hristache Solomon, gen.âr.Macridescu,gen. Ion Tarnoschi,Spiru Peceli, 
col,Cambureanu, lon Butnaru şi„peste câtava luni,prof.Traian Brăileanu, 

5 Ian,1859: Jurământul lui Aleloan Cuza,ales în unaninitate Domn al Moldo- 

„Veit, "Jur, în numele Prea Sfintei Treimi şi în faţa ţării mele,că voi păzi cu 
sfinţenie drepturile şi interesele Patriei,că voi fi creâincios Constituţiei 
în textul şi în spiritul ei,că în toată domnia mea voi privegheala respectarea 
legilor pentru toţi şi în toate,uitână toată prigonirea şi toată: Wa,iubină de 

E o potrivă pe cel ce mia iubit şi pe cel ce m!a 'urtt,neavânăd' dinairttea ochilor 

| mei decât binele şi fericirea naţiei române.Aşa Dumnezeu şi: compatrioţii mei 
să-mi fie întru ajutoriii E a : 

5 Iane1909: Se naşte,la Cotroceni,Domniţa Ileana,âzi stareță: în America, 

1 lan+.1919: Generalul Stan Poetaş e ucis de bolşevici în'Basarâbia, 

8 Ian.1884: Moare Gheorghe Eminovici,tatăl lui Eminescu, ! aa 

8 Ian.1919: Intruniţi la Mediaş,Saşii recunosc solemi unirea ? ansilvaniei, 

* 10 1an.1799: Se naşte,la Beneşti (Vâlcea ),Petrache Eoenaru, îi 

10. Ian.1939: Moare lă Bucureşti actriţa Hariclea Darel6e,la. 79-anie 

12 Ian.1869: Scrie Coștache Negri,din Ocna;lui Lupaşcu: "Jidovimea,adică 

4 1/7 parte din populaţiunea noastră totală,este.cea nai tristă lepiă cu care 

ne-au osânâit slăbiciunea,neprevederea şi venalitatea noastră, + : 
15 Ian+1864: Un ukaz al Ţarului permite călugărilor fugiji aela Neamţ din 
- cauza secularizării să zidească :o nouă mânăstire pe una dîri moşiile mânăsti-— 
reşti din Basarabia.Aşa arăru,la Chijcani, într!'o vale pitorească, între Tighina 
» „Şi Tiraspol, înconjurată de trei. părţi: de apele Nistrului,mănăstirea Noul Neamţ ș 
„a. carei cupolă se vede de departe,până în Stepela Kersonului şi în Bugeac, 
2 15 _Ilan.1879: Se naşte savantul loan Borcease - : 
+ 14 Tan.I934: Moare,la 71 ani,savantul dr.Ion Cantacuzino, 
14 Ian.1979: Moare în: refugiu,la Bridgeport (USA), ing.Gh.Popescu-Botogani, 
vechi luptător naţiowalist,născut în nordul Molâovei la 22 0ct.1903+ 
15 lan.1904: "luceafărul!” din Bugapesta publică "Oltul dui Goga. 
u SS „16 lan.1894: Se naşte,la Vlădeni (Gorj ),caterina Toderoiu. 1.8 
15/29 Ian.1904: Se naşte la Bucureşti,acum 75 de ani,Vasile Marine 
17 Ilan,1829: Se naşte la Iaşi literatul Anton Naum,macedoneane 
si 13: Ian.1879: "0 noapte furtunoasă"! în premieră la Teatrul Naţional din Buc. 
"21 Ian+1879: Se naşte la Bârlad,din părinţi francezi,prof.Chărles Drouhet 


58) 











“22 1an.1869: Se naşte,la Gincul Mare(Făgăraş),Valeriu Branişte. 
22 lan.19Î4t: Prima ndastră aviatoare,tlena Caragiani,îşi :ia brețetul. de 
pilot —:n% 1551 — la Paris, E aa i I 
= 25 Ian.18'79:. Eminescu, în timpul": Naţionali tatea română :ca ortdare alta 
are dreptul înnăscut de a-şi apăra moştenirea ei istorică și munca ei de orice 
alt element străin. Alegerea armelor şi a mijloacslor atârnă de “timp, împrejurări 
şi dacă e vorba de păstrarea rasei române pe acest -coly de pământ şi de întări- 
rea caracterului ei şi a felului ei de a fi,nicio armă nu este rea, întrebuin— 
„vată la. timpul cuvenit, E . , , Eat 
* 24 Tan.1849: Se naşte,la Cârţişoara(Făgăraş) Badea Gheorghe Cârţan.Acest ţă-= 
ran a adus;prin "vama cuoului!!,mii de cărţi dela: Bucureşti în satele sibiene 
E şi făgărăşene-A mers în: ppinci,pe jos,de două brt la Roma (unde a dus ţărână ro- 
mânească şi boabe de grâu la Columna lui Traian),apoi: la Paris şi Ierusalim, 
24 Ian,1859: Unirea Principatelor,prin alegerea lui Cuza şă în' Muntenia. 
î. : 24 Ian. /6_Febr.1909: Telegrama regală către Doamna. Elena Cuza: '!Cu prilejul 
jubileului ae 50 de ani a1 Unir >pe care-l sărbătorim cu ţara. întreagă, gându— 
„rile. Noastre se îndreaptă cu dragoste către soţia lui Alexandru Ioan I,căreia 
aducem omagiul veneraţiunii şi afecțiunii Noastre.Cardl, Elisabeta, 


tu 

















0 S 

25 Ian.1949: Colonelul Uţă şi câţiva ţărani bănăţeni cad în luptă cu mili-— 
jyiavcomunista la "Dealul Şorogau'!e 2 

"23 Ian,1964: Moare în exil,la Muncheri, cel„,Dumitru Alexandrescus 

25 lan.1949: Neajungânău-i trupele ruseşti de ocupaţie să se susţină, regi- 
mul comunist din Bucureşti îşi creiază > "miliţie" propriesşefii sunt mai toţi 
6vrei,în cap cu directorul general Stoicu Stoian, 2xecutanţii, ţigani şi unguri, 

26 _lan.1919: Moare la Hobiţa,la 64 ani,Maria Brâncuşi,mama artistului. 

27 Ian.1854: Se naşte,la Buzău, Alexandru Marghiloman.Moare în 1935, 

29 Ian.1999: Moare mitropolitul primat Iosif Gheorghian, ş 

29 Ian.1959: E împuşcat de shirii lui Carol profesorul Vasile Cristescus 








2 tebr,1789:; Moare,la Cernăuţi,Dosoftei Her&scu,episcopul Bucovinei, 
2 Febr.1919:; Sadoveanu scoate,la Iaşi ,'Insemnări literare, Ş 
5 Pebr.1954:: Meare,la 57 ani,lenel Teocăoreanu. = 
5 Febre1964: Moare,la 71 ani,len Marin Sadoveanu, E dpăă : 
4 Febr.1619: Gaspar Graţiani,morlah sau maurevlah,aşadar român dalmaty fost 
duce de Naxos şi Paros,ajunge Domn al Molăovei, ia 
4, Febr,1849:: Moare poetul moldovean Costache Conachi. 
1 4 Fehr.1849: “eneralul Bem învins de Austriecii la Dena Sibiului, și 
„ 4 Fer.1939: Moare la Bucureşti matematicianul Gheţiţeica, . a E 3 
„2. Febr.1859: Moare la laşi scriitorul basarabean Alecu Russos i 
5 Febr.1889: "Moare Lon Popasu,episcop âe Caransebeş. «n 
' 8 Fehr.1849: Hudoxiu Hurmuzachi cere la Viena autonomia Bucovinăie.. 
8, Febr.1859: Cuza intră în Bucureşti ca Domn al Principatelor Unite, 
9 Febr.1864:. Din iniţiativa lui. Maiorescu, îricep la Iaşi conferințele Junimei e 
9: Febr.1909: Tot Banatul,în- frunte cu. episcopul Vasile Hossu-de lugoj,e pre-— 
zent în acest. oraş la înmormântarea fruntaşului naţionalist: Coriblan Brediceanue 
19 Pebr.1429: Alexanâru cel Bun dărueşte soţiei sale Marina mănăstirea dela 
Vâşnevăţ (Căpriara, în Pasarabia),cu 5 sate,o prisacă şi câţiva robi ţigani, 
10 _Fehr.1699: Moare,la Bucureşti,Stanca Brâncoveanu,mama Domnitorului e 
10 Febr.1829: Grigorie Nemţeanu,nitropolitul Munteniei,e deportat în Rusia. 
11 tebr.1939: Moare. 2a Bucureşti artista Maria Ciucurescu,. 
"12-Pebr.1884: Moare în Capitală gen.Christian Tell,luptător dela 1848, 
12 Febhr.1894: Se naşte poeta Otilia Cazimir (Alexandra Gavrilescu). + 1967, 
15 Pebrs;1919: Românii din America, întriniţi la Youngstownycâr Conferinţei 
de pace dela Versailles ca graniţa cu Ucraina să fie Nistrul,iar cu Yugoslavia 
Tisa şi Dunărea; iar "cei 600.000 ae Români dir Ucraina (Transnistria), 274.900 
Români din Serbia,între Timoc şi Dunăre,la-fel ca şi "Românii din Macedonia, Te— 
„'salia şi Epir să aibă posibilitatea de a se desvolta în mod liber, i 
14/26 Febr,1859: Aleesanări pledează în faţa “lui Napoleon III cauza lui Cuzae 
16_Febr.1914: "Domnul Notar”,de Goga,în premieră la T.Naţional din Bucureşti, 
16 _FPekr.1934: Se stinge luptătorul ardelean Ştefan Cicio Pop. 
17 .Febr.1934: . "Iridreptarea!"! publică declaraţia mareşalului Averescu de la 
Prascati: “Duca nu este o victimă,el este răspunzător de faptele lui", 
'25 Febr.1919: Moare Badea -Gh.Pop de Băseşti „preşedintele Partidului Naţional 
din Ardeal şi al marei Adunări dela Alba Iulia care a proclamat UnireaeFusese 
deputat condamnat în procesul Memorandului şi închis la Văocze A 
19 Fekhr.1874: Se: naşte;la Balta Doamnei (Prahova) Stelian Popesocus - 
25 FPebr.,1969: Moare în refugiu,la 55 de ani,dirijorul. ConsteSilvestrie 
25 Fekr.1204: Papa Inocenţiu ILI recunoaşte lui Ioniţă titlul de Rege al 
; Bulgarilor şi Românilor,ceu dreptul de a bate monetă cu proprie efigie,Carâina-— 
„dul Leon de Santa Croce e însărcinat să meargă să-l încororeze.Arhiepiscopul 
ăe Târnova devine primat,cu dreptul de încoronare a viitorilor regie 
25. Febhr.1849: Saguna înaintează Impăratului un memoriu,semnat de delegaţi 
Gin Ardeal,sanat şi Bucovina,în care cere unirea tuturor Românilor din statele 
austriace într!o naţiune indepenăentă,parte integrantă a Monârhieiș- în-cap 
cu: însuşi împăratul,ca duce. E : ş i i 
26. Febr.1849: 600 de honvezi,ce veneau dela: Gilău spre Mărişel,pentra pradă 
şi Jjaf,sunt, siraşnic bătuţi de: localnici la "Vârful Bătrâneit, . 
- 21 Febr.1879: Invăţatul Melchisedec. Ştefănescu ajunge episcop âe Romane 3 
21 Febr.18]9: Se naşie Visarion Puiu,mitropolit ai: Bucovinei şi. Lransnistrieiie 









































n stats e 


Martie 1864: Dimitrie Atanasescu înfiinţează la Târnovay lângă. Bitolia,prima 
-geoală românească pențru fraţii Români. din Macedonia, 


A 














E = - 114- 

5 Martie; 1959: Moare la Bucureşti,la 72.6e ani,prof,Dimitrie C.Gerotae 

4 Marţie 1849: Bucovina e separată de,Galiţia,devenină provincie indepen- 
denta cu. ţitlul de ducat. i za 35 af, : 

9 Marţie 1929: Moare,în Bucureşti, Theoăor D.Speranţia, = 

8- Martie. 194: Moare,la Madriă,Stelian Popescu,directorul "Universului", 

9: Martie 1889: Se naşte la Brânzenii Vechi,Bălţi,poetul Ioh Buzdugan, 

9 Martie 1944:-Moare Greântipa,fondatorul Muzeului de istorie naturală, 

10 Martie 1879: Se naşte prof.Dinitrie:Căracostăa, + 1964. 

11/23 Martie 1859: Alecsandri în-audienţă la contele Cavour,apoi la Victor 
Bmăânuel, I[,pentru cauza dublei alegeri a lui Cuza. : 3 A 
„12 Marţie 1669: Boerul Ilie Sturza dărueşte mănăstirii Bărboiu din Iaşi 


satul! Urzeşti din Soroca şi două mori e vânt pe Răutyîr Basarabia. 


15 Martie 1679: Şerban Cantacuzino pe tronul Munteniei, iz, 
15 Martie 1729: In scrisoarea cătra Antioh CantemiryVoltaire vorbeşte de 





Woultiplele valente ale;prinţului” Dimitrie Cantemir 


144, Martie 1854: Se naşte Alexanâru Măceâonski,la Craiova» +.1920, 





î +14 Martie 1879: Se naşte pictorița Cecilia Cuţeseu-Storek. + 1969... 


15 Martie 1659: Prinţul Acaţiu,român de origină, scuteşte preoțimea română 
din Ardeal de zeciuiala către fisc(âin viteystupărit, produse: agricoleyetea e 
„12 Martie 44 a.C.::Iuliu Cezar e ucis în Senat: de o conjurajie» : 
15 Martie 1904: Apare la Bârlaă. revista "Făt-Frumos". Colaborează Iorga,Emil 


! Gârleanu, Corneliu Moldovanu,DeAnghel,Elena Faragb,Sadoveanu, N. Dunăreanu, Cino1- 


nat Pavelescu,eteeln nre2pA,C.Cuza cere "Să fim Români în toate manifestările 
vieţii noastre,Să facen artă şi literaţură românească în spiritul şi din.isvo-— 
rul nesecat al geniului nostru propriul»: pa = i A prize 
16 Martie 1894: Iese la' Bucureşti prima noastră "carte de telefon: o: listă 
cu 51 instituţii şi 2 particulari: Marghiloman şi Take - Ionescu. je Asa 
„11 Marţie 1819: Se naşte la Prodâneştii Vechi,Basarabia,Alecu Russo, 
"20 Martie 1909: Moare AlexeMocioni,avocat şi om politie bănăţeane 
22 Martie 1884: "fântâna Blanduziei!!, ae Alecsanări,în premieră la Teatrul 


Ă Naţiongl ăin Bucureşti. Interpreţi: Aristizaa Romanescu, Nottara, Velescu, ete. 


„24 Martie 18179: Moare în.Răşinari preotul cărturar Sava: Popovici-Rarelanu e 
24 Martid 1974: Moare pribeagyla Stut tgart-Vaihingen, gen. Platon Chirnoagăe 
26 Marţie 304; Moare martir preotul daco-roman Montanis. din Singidunun (Belgraă ) 
„„21 Martie 1604: Ieremia Movilă întăreşt& vânzarea satului” Săcurinţii, gi a 
saliştei Răspopenţi, "pe râul Camenița care este în ţinuţul Hotinului,pe Nistru, 
21, Martie 1879: Academia Română e declarată,prin lege, Institut Najional, 
2ă Martie 1949 : Moare Grigoraş Dinica a, satui 
29 Martie .1869: Inaugurarea serviciului poştal rorân. ie gal i 
30 Martie 1899: Moaresla 72 ani,lascăr Catargiu.E îngropat la "fezban Vodă, 
30 Martie 1924: Corneliu, Codreanu, Ion Moţa, Tudose Popescu, Ilie Gârneaţă, Cor- 


„neliu Georgescu şi Radu Mironovici,acuzaţi de complot,sunt achitaţi.e 


+20: Martie 1944: Trupele române: eyacuează Cernăuţiie : A 

"31 Martie: 1939: Moare în Bucureşti piotorul Ioan Teodorescu-Sione 

31 Martie 1914: Cu Scrisoarea. Apostolică: "Universi episcopatus", Papa, Pius X 
dărueşte Românilor catolici biserica Santissimo Salvatbie alle Coppella din 
Roma, reconstruită la 1195 pe locul altei biserici mai vechi şi sfinţită, în 
acel an,de'Papa Celestin III, = 


&& Implinindu-se 30 de ani âela suprimarea Bisericii Unite,s!a organizat la 


„MUnohen, uminică 21 lanuarie,un servici religios-oficiat de P.S.Vasile Cristea, 


P.S.Platon »ornilyak şi Msgr.Bârlea „în prezenţa 'Gardinatului Ratzinger,care a 
și ținut o însuflejita cuvântare.Despre Unirea Principătelor şi dramă Bisericii 
nit&-a vorhit Mons.Bârlea.Părintele âreViorel Mehedinţu a adus Cardinalului de 
Freising şi Minchen salutul Bisericii Româre Ortodoxe din Germania.După aniază 
s'a serbat Unirea Principatelor,despre: care a vorbit €1 ar.I.V.Emiliane 
&& îiNoi, raciitarată, în numărul din Sept.1978,că primul cardinal român nl'ar 

fi fost Iuliu Hossu,oi Ştefan Vancea (Vanesajăupă unguri), fost în seo.XIII,sub 
regele Bela IV,episcop de Va şi arhiepiscop de Strigoniu,originar din Vanes-— 
fa lva (Onjceşti ), în Maramureş, promovaţ de Papa. Inocenţiu IV cardinal âe..Pales-— 
trina.Publicaţia dlui Drăgan sugerează,cu unele dovezi,că acest prelaţ „de ori- 
gină româră ar putsa fi una şi aceeaşi persoană cu faimosul "Anonyinush, oroni— 
carul începuturilor ungureşti .— 








= 12 a 


SPICUIRI DIN PRESĂ 
„Dicăatorul -cel mai ocinic,mai orgolios şi mai dispreţuitor de semeni aă 


_, eoţii :qe libertate şi democraţie Occidentului. Intr!un intervievi la. "Figaroti, 





vorbind despre colectivism,Ceauşescu cheară în ajutor albinele,care distrug 
pe trântori pentrucă mănâncă fără să producă.Dar,aplicâna corect acest exem-_ 
»plupel ar trebui să se sinucică,distrugându-şi în acelaş timp toţi politrucii, 
căci el e şeful tuturor trântorilor din partid,cari n!au produs nicicăată ni- 
mic, ci au împins numai pe alţii la muncă,scoţână sufletul şi vlaga din cei ce 
au lucrat întotăeauna.Ca toţi şefii comunişti de altfel,buni să facă teorii 
şi să comande,fără să mişte un deget.Ce altă muncă a făcut Stalin,decât să 
spargă Bânci? Stahanovisnul,el 1-a inventat,dar pentru alţii! Ceauşescu,nu 
numai. că n!la produs nimic,dar a.:ucis cu miile din cei ce' produceau: muncitori; 
țărani, profesori doctori, iîngireri,etoe € : : : 

Şi!n timp ce nu face nimic,cum trăieşte trântorul cel mare? ba yacht pri- 
vat,dar marinarii, se revoltă şi fug cu el în Turcia ("Le Figaro”),cu rezidență i 
secunâară la Neptun,pe malul mării, "ţoute en marbre et bois prâcieux! păzită 
de trântori milițieni ("Le Figaro"),apartament cu sală ăe 200 metri: ratraţi gi 
acvariun în loc de duşumea("Vatra"),vânători regale cu premii streine("le Fi- 
garo") avion privatcu, care se plimbă pe toată faţa pământului,peste vot. pri= 

„mit, regeşte(şi unae regulat îşi aă în petec).Toată familia, foarte numeroasă, 
în celeomai importante şi bine plătite posturi ("Cuvântul Românesc!" ) „Asta-i 
„viaţa celui mai mare dintre trântorii comuniști,cari au! înşfăcat puterea în 

numele justiţiei sociale! . : , 
A mai spus Ceauşescu că nu va da niciodată libertate de organizare fasciş= 
vilor,Ceea ce dă de înţeles occidentalului neavizat că alte parțide ar fi 14 
bere.Numai că,pentru Ceauşescu,toate parţidele afară de cel comunist sunt fas- 
cisțe,deci nu au âreptul să existe.Careva l-a întrebat: :De vreme ce partidele . 
comuniste sunt libere în OQccident,ae ce:nu permite şi el libertate altor par- 
tide?, Păi nu există! ar şi răspuns el şmechereşte: căci toţi antifascişgtii 
vor să se înscrie numai in partidul .comuniste se ş P 
— Citesc în "Cuvântul Românesc" un 'articol despre "Cazul generalului Pace-— 
pat, "Desigur că, în. virţutea obişnuinţei -scrie d1l-Cornel Dunitrescu-,unele 
cercuri şi anumite fiţuici 'din exilul românesc vor căuta să arunce suspiciu- 
nea. şi asupra acestei defectări" Cazul, precedent,din 'context,nu- poate fi 
decât cazul Goma.Autorul are dreptate.Pe noi toţi ar fi să ne hucure aceste 
defectări aceşti oameni ar trebui priniţi cum se cuvine,Dar cu o singură con- 
diție: ajunşi aici,să nu fie ei primii cari ne atacă,şi Încă de pomană,la ora 
actuală,cuvântul "fascist e cel mai înfamant calificativ pe. care-l întrebuin= 
"jează: comuniştii din toată lumea,în toată presa lor,pentru toţi cei cb sunt 
contra loreCe rău i-au făcut legionarii domnului Goma,de s!a.simţit obligat 

să-i califice de fascişii la Radio-Paris? "les l6gionnaires sont. les fascistes 
roumains"! Acelaşi lucru î1 spune şi Ceaușesnu,dar de legionari au fost pline 
"Închisorile,unii mai. sunt şi azi pondamnaţi. la câte 15 ani,ca alde Ighişane 

Sau poate al Goma a făcut-o inconştienu?! Şi-apoi "Stindardul" tVaţrat şi al— a 
te publicaţii nu sunt chiar nişte fiţuici; redactorii lor. reprezintă de vreo 

50 de ani o mare parte din exilul românesc,cu toate âorurile şi necazurile 

lui iar legionarii sunt legionari, nu fascişti! i Șteflea 


&& In urma decesului preşedintelui Asociaţiei Culturale Moţa-Marin,membrii » 
Asociaţiei stau -adunat Sâmbătă 3 Februarie la Freiburg,unce păr DeEme Popa. a 
oficiat un parastas pentru Ion Moţa, Vasile Marin şi Vasile IasinscăisAu part 1-— 
"cipat Anii Const .Paranace,Virgil Nihăilescu, Nio.Şeitan, âr.V.Anarei, âr.Aposto- 
ai lescu, Horia CGonânici,Mircea Orendovici,Const „Nagacevschi, Pete Indrieş;Eugen 

. Popeseu,maior Păunescu, P.Nălimăreanu şi dnele Tatiana Miron,Aurica Popa, Viorica 
Cornea,Maria Valimareanu, În şedinza de lucru care a urmat ,aveNeŞeitan a fost 

ales preşedinte al Asociaţiei în locul defunctului Vasile Iasinschiu_ 

„&& Bibliotecă Română din Freiburg a organizat în seara de 2 Februarie o 

serată muzicală -urmată de tradiționalul “pahar de virit- la care sala sia do-— 
vedit mai neîncăpătoare: ca oricănă.Angela Spohr;Christiane Tenge, Const .Prăţi1ă, 
Dietmar Hepp şi O.Lbrintz au executat bucăţi din Haydn, Mozart „Schubert, Spit z- = 
;„„ miller,Cincinat. Pavelescu(1ţi mai aduci aminte, Doarină ) „Ginrian Porumbescu (Ba- + 
Se lada )„Grigoraş Dinicu(Hora Staocato) şi George. Enescu (din Rapsodie). y 


























“DESPRE FRATII ÎNSTREINATI |. eautici 

"Academia de- i arte muntenegreană a desbătut în Decembrie 1978 
problemă cercetării societăţilor omereşti rătriarhale şi a. culturii .populaţii- 
lor prâvânite: din asemenea orgânizaţii gentilice,cum e. cazul în istoria munte-— 
negrenilor,S!ă ajuns-ipevitabil la problema cătunelor vlahe 3 odinioară care 
aii dat nâştere'gintelor muintenegrenesUnul dintre participanţi sla ocupat de 
moyiunea de: "Vlâh,careșafirnă e1,a căpătat aiferite senşuri în decursul tim-i 
pului.la:fnceput această denumire a indicat pă Celţi,apoi pe Romani în general, 
măi încoace 'pe Români şi Italieniymai țârziu la noi numai pe Roiâni şi în sfâr- 

„git pe-Românii din sudul Dunării„Mâi- departe ea indică re locuitorii oraşelor - 
de pe litoral (Adriătică),ps păstorii din regiunile de munţe ale Serbiei medie-: 
„i văle:= mai întâi pe păstorii de-origină romană,apoi pe toţi pâstorii în gene- 
„rălsŞi în sfârşit pe credincioşii ortodoeşii, pa 
î„* Există până în zilele noastre o vie „tradiţie muntenegreană în ţinutul 
1... Nikgi€ despre omortrea cânâva a celnicului 'Radul-Vlahyposesor.de mari turme de 
OieAn verificat existenţa acestei tradiţii la un membru al unui ansamblu. iugo-— 
slav venit la Bucureşiișel fiind din partea loculuisA notat-o însă şi un etno-— 
"graf al Muntenegrului Cunoscutul etnograf şi folclorist român Lon Muşlea avu-— 
sese .cunoştinţă de existenţa acestei tradiţii atât de apropiate de tema „hala— 
|. ;dei Mioriţa! și atrăsese atenţia Academiei asupra semnificației ei.Sugestia 
„mia fost însă luată în consideraţie,Iar Adrian Foohi„oare tocmai se. ocupă de 
Studiul Mioriţein,afirmă că relatarea nu trebue. luată în seamă„Cartea lui 
„despre "Mioriţa". dovedeşte c!ă igiorat şi ocolit orice. referință; la, faptul con= 
“ sumat! în lumea. vlahă muntenegreană, fără de care cărturarii de acolo nu pot re- 
zolva nişte probleme ale etnogenezei, : soda arate ala 

* la o' festivitate în sudul Suediei sunţ atras de. costumul popular. din: Ma- 
cedoniaşcum îl văzuse: în ilustraţii,purtat acum de un tânăra !Hii, Armân?1!- £1 
întrebai .Hâmm,aşa şi-aşa,se coai el să. răspundă. Pe urnă. spuse însă că” şi-a 

""gbiut. în: copilărie numai grâăiul armânesc,dar acum îl vorbegte.mai. anevoiee 

x Un: aromân îmi spunea "că. în 194i,câna armata germară a, venit. în. satula lui 

srdin Macedonia, Nemţii s'au purtat atât de corect şi le-au dres, îndată drumurile, 
încât 'eljcare nu-şi imaginase n asttel âe comportare din partea unot ocupanţi, 
s'a Simţit inspirat să. le alcățuiască un cânteceNicio inspiraţie n!a putat 
aveazîn sohimh,cânăd apoi au vei "eliberatorii'ruşi,cu metehnele lore se 

„* Pe un monument din cimitirul unui sat românesc din sudul 'Dunării era-dis-. 

: trusă, intenţionat, fotografia. Explicaţia a ceeace altfel star 'nuni vandalism: 
pe monument scria că răposatul a căzut în lupta pentru "eliberarea! unei loca- 
lităţi;eliherare cu care localnicii n!'au fost de acoră,văzâni ce-a urmate. 

* Nu-ţi vine să crezi dârd auzi dela'un tânăr român din partea locului (în- 
tâlnit, în. Danemarca) cum că tocmai lângă oraşul Kraguievăţ deci departe la vest 
de apa Moravei,în plin centru al Serbiei,există sat de români, Tropone.Bl spune 
că graiul românesc de acolo e foarte amestecat cu expresii sârbeşti,că nu mal ; 
au.nici 'cântec,nici jocuri româneşti,ci se "servesc" de cântece şi jocuri sâr- 
beşti! Acest tânăr se ţine acun,aici la Baltica,numai pe Vângă români bănăţeni 
şi; crâineni,pe cari i-a descoperit acolo,la lucru = 

x Ne povesteşte o, sârboaică din Germania că ea Şi. acum cână se duce acasă, 
merge în: pelerinaj la "Vlaşka crkova" (Biserita românească) din Sestrolin,ţinu-, 
tul Pojarevăţ.Aocsa biserică româneastă e frecventată gu deosebită reculegere» 4 

*:Un român din ţinutul Bor(Serbia) ţine să-gi: exprime urările în graiul lui 
necultivat prin şcoală Şi cu ortografie creată de el ad hoc;în felul următor: 
"la mule anj sec azutje Svntu Kredun.Da la Anu Nou tot ku pomul” i 

* Pramaturgului sârb Branislav NuSid (Alcibiaă Nuşy;aromân),i' şe făceau mul- 
te caricaturi,Unuia dintre caricaturigtii: Să-i i-a zis: Apăi văa.că altceva mai 
caracteristic nu.găsiţi la mine decât nasul acesta al meu ţârţărese (aromâresc) ! 

*In gartea lui Alex.Nekrici, Nakazante haroâi (Popoare pedepsite publicată - 
la New. York,1978;se arată soarta tragică a popoarelor oprimrate În URSS gi "pe-— 
depsite" prin deportări masive în Asia centrală şi Siberia,fiină vorha aci de 
tătari „calmuci, ceceni, inguşi „până şi de nişte turoi şi grei (1! —-câţi?)i nică 
ieri. însă nu sunt menţionaţi sub acest raport Românii basarabent-$i bueovineni, 
fie şă sub numele de rioldoveni! E drept însă gă ae această ignorare se bucură 

„Şi estonienii,lituanienii şi letonii,a cărot soartă tragică e cunoscutăe 
2% Htrlun număr Gin Ianuarie al Ziarului „"Pravăa" (Moscovă) 'se' vede imaginea 
ansânblului foleloric. "Gorianka!! dela Viniţa-Cernăuţ a Bucov ind Dat Şi Ama 


4 i . 











e otet E A 
ceastă precizare poţi localiza dela prima privire pe cei din fotografie fără 
greş pe baza frumoaselor lor costume -ronâneşti-sPortul femeilor are izbitoare 


-- asemănări 'cu'cel din Argeş; doar Hcoroarele” de pe cap par ucrainene, 


x Sub-titlul "Change and continuity in a greek mountain villagei,Muriel Di- 
'men.Schein dela. Columbia University a tipărit în 1975 o monografie a comunei 
aromâneşti Furca din nordul Greciei.Pe 23 ae pagini .e vorba numai de apartenen- 
- ţa etnică Hcuţo-valahă" a populăţiei locăle şi despre îstâria ei. . . 

î*-In URSS se procsâează la un nou recensământ al populaţiei, incluzând naţio-— 
nalitatea şi limva maternă a ficcăruia,Se vedea întriun reportaj cun recenzen- 
"vii notau la o familie: ucrainean de naţionalitate,limba rusă ca limbă maternăe 
“x În munţii Pirin,pe cursul mijlociu al Strumei s!'a fost născut la timpul 
său Spartacus.După Plutarh,el provenea dintriun trib de traci nomazi:,adică 
transhumanţi.Au zis pe urmă unii că Plutarh ar trebui citit aici altfel, întru- 
cât Tracii ar fi devenit cu toţii sedentari cu 6-700 e ani înainte de Sparta- 
""6us.Cum or fi devenit ei totalmente sedentari ,câna urmaşii lor romanizaţi,aro- 
-" mânii,practică şi azi romadismul,adică transhumanţa? e e... ă Na 
„** In revista "Bulgaria today",1/1979,1a articolul, "Fredom above everything! 
"se 'văa titlurile,cu litere chirilice,a. două ziare din perioada: de renaştere 
hulgară în România: Svoboda,anul 111, Bucureşti,nr+2/5,lulie 1872, şi: Nezavisi- 
': most,anul IV, Bucureşt i,nr.5/3,Nov.1875 Ambele erau editate de 1.Karavelovela 
prima se face specificarea că apare(miercurea) şi în "'vlaşca!! ediţieyadică în 
româneşte. Precum se vede, interesantă istprie:. la Bucureşti putea să se: editeze 
un ziar şi pe bulgăreşte şi pe "wlagkiN,în timp ce' pe acelaşi "vlaşki! grai al 
Românilor sud-dunăreni din Bulgaria n'a putut să apară niciodată vreo foaie 
culturală,graiul acesta fiină socotit un fel de "alt vlaşki! în care"nu poate! 
să apară ceva tipăriteZicea Eminescu ceva odată da... ceafă groasă. Ş 
x Ceauşescu a'vizitat în Februarie,la braţ cu Leana,pe tovarăşul său de 
muncă şi de luptă JivkoveStau întreţinut, potrivit progrâmului gazăei, în noră- 
estul ţării bulgare,pentru' ca nu cumva,prin noră-vestul jării,gostul să dea de - 
niscaiva români,cum au dat de ei revoluționarii dela 148,Mai ştii,s!lar fi pu- 
tut sezisa cumva de nişte.costume populare româneşti ca cele din ţâră,dacă nu 
de grai.Aşa că,precun dictează protocolul,s!au ţinut toasturi goaleePână 'acum iz 
s!'au' întâlnit de 20 de ori;dar despre niscâiva români nicio vorbuliţă! 

"x :Un grec din Salonic mărturiseşte că în partea de oraş unde a crescut el 
se află un Bimitir mare căruia,el nu ştie de ce,toţi îi ziceau "cimitir. româ- 

: mese (nu vlan!)eA vazut acolo şi inscripţii cu litere latines-— a (oleaca 
ROMÂNUL MACEDONEAN de Gr.H.Grandea 


- Păstorele,âe voieşti, 
Spune-mi mie,cine eşti? 
—-Sunt român din ceia cari 
* Irăfesc colo,la Carpaţi, 
"Şi de dânşii am dor mare 
Că-mi “sumt mie prea buni fraţi. 


Şi ca tine,români vii, 

Mulţi sunt pe-ale ei câmpii? 
- Câte stele sunt pe cer 
Câte..frunze cresc şi pler, 
Câte păsări trec în cale. 
Câte flori pe Pinăd la'wvale,. 





- Păstorel cu mică turmă, 
i De ce plânsu-ţi ru se eurmă? 
nou — Cum rta plânge cel ee-i brav, 
i Dar trăieşte!n lanţ. ra sclav? 
Cum n!'a plânge cel ce-i june, 
Câna. mu-i sloboă a-şi răpune 
Viaţa pentru ţara lui? 
Când nu are niei cui spuse 
Dorul,jalea ce-l răpune? 
— Păștorele,te!ntreb iară: 
Mare: este a ta jară? 


&&., Cele mai 'Nimporţante" femei din Grecia surt,după "Il tempo" (Roma, 24 - Tan. ), 
Elena Viahu (directoarea unui ziar cu 80 de redactori) ;âmalia Flening (văduva 
descoperâtorului penicilinei) şi Meline Mercurie i 


ă& . Ne informează dl traia» Popescu-că al Sima trăiegte "din vârful spadei"!e 


Tot atâţi la număr ei! 

Sunt de mulţi românii meie 

- Pâstorele,teintreh iară: 

A ta gintă nto să piară? 

- Cât va fi Balcanul. munte, - 
Tot atât şi noi de frunte 

Vom fi gintă pe' pământ. 

Căci e' scris de Domnul Sfânt 
Cta Românilor unire 

îi va.duce la.mărire, 

Şi eu cred în visul meu 

Precum cred în Dumnezeul! 


Şi astăzi,la,peste.70 âe ani?... Şi-apoi, "spada" lui Sina,singura pe. dare a 
_mânuit-o cu adevărat îs viaţa lui,i-a purtat ghinion şi In tinerețe... 

















la Domnului + 





PE e Doe 
„si + MEREU ACEIAŞI CANTEO = 
Cum null mai văzusem de câteva luni ,eredean că sto fi prăpăăit sărmanule 
„„ BuYorba-de cerşetorul„orb din piaţa Republicii,care în zilele de târg îşi. ocu- 





"pa locul obişnuit:pe un scăunel,încadtai de âoi dulăi purtând 1a gât câtes ul- 


i ia a ză N ti Sur Sa a cate tel : pă E A 
„cica şn care trecatorii milostivi: îşi- depuneau obolul,îr. timp'ce dânsul,cu 
gândul în ețernitateycânta dintr!un vechi acorăson singurul cântec ce-l şiia: 

„Btoile de neige; sau cel puţir singurul pe care-l auzeam de vreo 20 de ani,Dar 


„.aDuninica trecută i-ar revăzut, în acelaş loc şi cu acelaş cântec: Stele de nea, 





Stele de nea 





„« duios, şi 'frumos;dar până la urma urmei... Il las deci în gri- 
mita -cetăţenilor,ca să viu la oile mele. : . E 
„ Imaginea, bietului om;care de fapt avea nevoie să-şi câştige într'ur fs1 
sau altul,dari cinstit,amărâta-i de viaţă,ni-a purtat însă gânâul la trista 


“scenă. a Exilului,unde se găsesc adesea oameni ai aceluiaş cântec,sauscun star 


„Spune mai precis;jugăniţi mintali lao anumită vreme dir vița lor,cari blo- 
hează „toate, iniţiativele ce-ar putea servi ohştei naţionale.Bătuţi parcă în 
cuie pe șeaunele: de .noroo,sau chiar âe merit,câştigate cândva,nu mai, admit ni- 
mio,în afară. de ce ştiu dânşii.Zilele trecute,un prieten mi-a adus câteva ki-— 
e de publicaţii de. exi1,de can. toate tendinţele.M!'am aplecat mai cu seamă 
asupra articolelor scrise în jurul creerii Consiliului Naţional,şi ceea ce.am 





„„„eomstatat m'a întristat foarte.Nu poate atâta pierderea de energii, eât această 


”pălăvrăgeală ieftini,mergână chiar până la înâemnul la desunire,adică tocmai 
"contratiul-a: ceeace aşteaptă: dela noi Neamul pe care ni-l cășsăpesc bandele 
asiatice. şi sculele lor-netrebnice din Ţară! An văzut: în cele monente chipul 
bietului cerşetor, Ork -din piaţa Republicii,în vimp ce în urâchi îmi suna ecoul 
cântecului său: Etoiles âe neige,Etoiles de neigeis. 

In ce mă priveşte,eu'am fost pus în faţa faptului împlinit,dar asta nu n'a 
şocat deloosoi am fost. bucuros văzână că,în feine,reuşesc Românii să.se unească, 
„pe deasupra bucăţăriilor. politice.N!'am ştiut nimic,cu'toate că şi eu mă aflu 
“în trangeea romârească de peste 45 de ani şi pe acest altar- mi-am sacrificat 
toate rosturile vieşii,fără să regret o singură clipă,ha chiar fiind mândru 
că n'am trăit degeaba ci ar ştiut să rămân ceea ce-sunt: Român! Drept care, 
trimit pe această cale feliciţări celor ce s'au trudit să ne deie o reprezen- 

 tanţă românească,uninăd pe cei de-un sânge şi de-o legenpentru a face zia î» 
jurul cetăţii. fiinţei naţionale„Să facă bine deci,pescuitorii în apă tulbure, 
dacă nu le dă sufletul ghes la treabă,să-şi pună măcar lacăt la gură.Nlavem 

“dreptul să condamnăm pe nimani,âin orice orizont ar veni,până la proba relei 
credinţe.Exilul nostruyaşa cun eva fi în stare să: se apere contra infiltraţii-— 
lor nemernicesştim că strămoşii,deşi din fire certăreţi,ştiau să uite toate 
neînțelegerile cână vatra le era în primejdie şi,uniţi- n cuget gi!n simţirii, 
alergau să-şi apere "nevoile şi neâmul"eOri noi,îr. împrejurări infinit nal 
grele,nu putem facă ca' ei? Ba,că suntem! - 


— Mai alaltăeri mi-a picat în mână nr.14/78' âin "Carpaţii",acela cu ţâreu-— 


„ dara fostului comandant al Mişcării Legionare,Nu.n!a mirat deloe,după cum nu 


m!a mirat,pe vremuri,nici ăiurelile lui Moş Cădare-Mareşalul,de: la Paris,cate 
tot pe vremea Turcilor se oredea.Ce să-i fâci? Toţi îmbâtrânin şi mai'!pierâem 
„„pedalele",cum spune francezul.Ceea ce mi-a atrâs atenţia şi n!a întristat con- 
siderându-nă şi eu jignit împreună cu toți cei ce iubesc Legiunea,e:fraza in 
scrisoarea adresată se un fost frăţior de cruce către "nenea PFetrică",Iat-oi 
"voastră însă,toţi cari aţi fost mâncaţi de viermii urii,nu aţi înţeles că 
nu “oveaţi uri legionar ci pălmuiaţi Mişcarea!!! Aceste cuvinte au mai fost date 
în vileag,după câte îmi amintesc,pe vremea "Dosarului ruşinii",de către cel ce 
se orede că întrupează el insuşi Mişcarea; de către cel ce destrămase căminul 
subalternului,că apoi să încerce să pună,pe numele unui "om de credinţă", fruc- 
tul 'păcatiriui săvârşit; exact ceea ce făcuse şi KeMarx cu copilul zămislit în 
pântecul servantei lui şi trecut după toate regulile pe numele lui: Engels.Dar 
nici Carol II n!a fost mai breaz,că invitână el; la! Palat pe fata: din Vadul Gri- 
şului, în jurul, băreia se crejase legengdă,a.trântit-o în culcugul regal,unâg | 
bjata'ţărancă a primit plata. păharului. de apăsau a ulciorului, întins prinţului 
"ce intra! tâthăreşte în ţara ce l-a alungat pe” vremuri. "Era să strig,tulai Doam-— 
ne;că mă durea îngrozitor, dar. cra aş fi.putut face treaba asta,când Impăratul 
Ţării:'era peste mine!1!,povesteă dânsa,nai apoi, învățătorului dir sat.Dar aceş- 
tia.şi alţii,sau ehiar'âl Penescu,despre care vorbeşte autorul serisorii,nu 





— le — 


făceau parte din legiunea Căpitanului,nu erau robii unei credinţe,unde morala 

ocupă locul cel dintâi în program. pa 

-. Se plânge autorul că dl Penescu slar fi lăudat în închisoare,că.a "mângâ— 

iat pe toate soțiile camarazilor din D.0.,Dar pentru noi,problema nu:'e 'ce-a 

făcui dânsul,ci,âacă într'adevăr trebue să discutăm chestia,atunoi: €s ne fa- 
„ee cu camaradele ce -s!lau lăsat nângâiate ae un duşmăân? Problema se pune în 

. casă noastră şi nu a.vecinului! ş a 

ata Daryhai să zic că "noi ăştia mâncaţi de viermii urii" am fi trecut Şi ses-— 
te faptul săvârşit de Vcrăigorii, dacă dumnealui îşi lua răspunâerea faptei, le- 
gionăreşie;cun scrie la Cărticică.Dar precuin se vede,legile nu's făcute pentru 
şefici numai pentru trupă,cum spunea odată a1 Costea, "eminenţa cenuşie" a co- . 
mandantului Că şi. jidovii citresc. Soripturile,şi fac mare caz.de.ele în toate 

„Împrejurările vieţii,dar nu le pătrună,ceea ce de altfel Domnul Nostru. Iisus 
Cristos le-a spus-o: verde!n faţă,pe vremea aceea,Unde,în scripturile noastre; = 

"se spune că Mişcarea poate întrebuința metodele bolşevice,pentru a-şi ajunge 
“seapul? Cine a înfiinţat. Brigada,cu metoaele-i diavoleşti,înlocuind dragostea 

i cu “suspiciunea? şeriitorul acestor rânduri a fost chiar încadrat, pe vremuri, 

"- “în Brigadă,aar neăână rezultatele aşteptate;a fost împins la'o parte„la Kauf- 
nolz,când am avut ocazia să stau de vorbă.cu Şăful,mi-a spus că Brigada este 
"Osatura .Mişcăriin,aeci creaţia dânsului! Gunosc cazuri precise când brigadirii 

 pânasatiîn timpul nopţii şi culegeaujîn carnetele lorjfrânturi de coşmaruri, 
scăpate prin vis de -camarazii ce dormeau: "l-ai auzit? Mişelul! Îl munceşte 

„conştiinţa! Bietul Sigmund Freud,de n!'ar fi fost ovrei,şi nici nazişti la 
putere,putea să-şi găsească la Rostock,sau la Pichtenrhin,naterial din destul 
pentru psychanalizele lui, a 
Nu;dragă camarade Ion Pin,âouă luni de trăire între noi,nu-i deajuns ca 
să cunoşti. tot ce s!a petrecut în' casa noastrăeZioci că nu arunci nici prima 
şi nici ultima piatră, în nimeni! Şi totuşi ai aruncat-o — şi încă,cu putere! 
po dragoste: camaraderească, ID ei eu IMI E oz 
&ă&  Bălăcăreala bisericii oficiâles-— După ce arată,în "Telegraful Român!!, 
cum a fost cu Unirea din 1918,nitropolitul Nicolae al Ardealului afirmă, hodo- 

“ rone-trone;că "pe temeiul hotărtrilor de la Alba Iulia sunt clădite marile rea- 

“lizări ale prezentului”; că "constructorii vieţii noi ain Patria 'noastră sunt 

» tot atât de mari ca şi cei. cari au înfăptuit actul Unirii"! pentru a termina, 

iarăşi 'hodorone=trone,cu un omagiu "primului «bărbat al Patriei noastre, Prege- 
dintele Nicolae Ceauşescu,prestigioasă personalitate politică a vieţii inter- 
naţionale,militant de seamă pentru pace şi înfrățire între toate popoarele lu- 
„miil!- Episcopul Plămădeală vorbeşte şi el,tot acolo,de "România Mare,a cărei 
unitate, independenţă, liberiaţe şi suveranitate. se desăvârşese în: vremea noastră”! 
Mitropolitul Nestor al Olteniei,nu se lasă nici SI mai prejos,când afirmă că 
adevăratele aspirații româneşti s!au împlinit nu la 1-Dec.1918,ci "abia după ce 
poporul nostru a ajuns pe deplin stăpân în. propria lui jara!!,adică după 23, Auge îi 
1944,dată care "a asigurat împlinirea. idealurilor de. dreptate sociala şi najio-— 
nala pentru care au luptat generaţiile anterioare", Aşa scriu cinstitele obraze 
ale bisericii lui Ceaişesoul Şi doară există spitale psihiatrice în România,,. 

j „ Aşa fiind,părintele Păcurariu e de considerat ca deosebit de curajos cână 
îÎndrăsneşte să ăfirme,fie şi În paranteză (şi fără să-i dea numele ),că,pentrui 
cauza nâţională,părintele Vasile Lucaciu a fost trinis "în Statele Unite (în- - 
preună cu un alt preot)": pentrucă acest na]ţ preot" nu era altul decâţi,,, 
protopopul Ioan Moţa dela Orăştie! 22, PE E - : E : 

&& Buletinul Bisericii Ortodoxe Române din Yeneva, "învierea", consacră numă— 

rul: pe Decembrie Intregirii Ţării „Dar, cu toată: bogăţia materialului „zadarnic: 

_ai-căuta- acolo numele lui: Iuliu Maniu,- carele,parcă,a. avut şă. elsur Nmiebar, 

mestec.. în evenimentul d& acum €0 de ani... Şi doară publicaţia,apărână: în lu 
mea liberâ,s!ar cuveni să aibă mai puţină teamă de seturiştii lui Geauşestuj- 
mai aleş azi,când până şi“ în jară se găseşte'un preot Caleiu,şi alţi preâţi,: ? 
cari să ia în serios,cu' enorm rișc,adevărul predtaat de "seful lor,lsus! Aşa 
Stână lucrurile,e bine că "Invierea din Decembrie nu suflă o vorbă. despre Cră- 
ciun: ar fi-trebuit să-i spună "Măş-Uerilăn,,, pe oa Gel ss A 

&& Scrie părintele GrePetre Popescu, în "Cuvântul Românese,că Românul din 
„ară slar fi găsină,azi,liinşelat în toate aşteptărale”; ca şi cun ar fi aştep-— 
tat ceva bun dela-aduşii de vânturi! î 


























SES (es 
CRONICA PESIMISTUILUI 

„Ti Cotombrie a decedat la, Bucureşti istoricul Mihai Berza,discipol devo-— 
tat al lui N,lorga.In necrolog se arată că decedatul ar fi avut o linte ascen-: 
dentă,fără “'aspera!,a carierei lui până la-a Geveni director al actualului In- 
stitut 'de studii sud-est europene. Or, lucrurile, staw-cam altfel.In anii 1949— 
.1954/55,muşamălizaţi în curriculum vitae,deceâatul a fost azvâriit pe drumuri 
„Şi pus 'îri situaţia de a-şi vinde cărţile şi alte obiecte pe lă târgul lui 
"Tăica Lazăr" sprs a subzista. A trebuit astfel să înveţe a fi totdeauna cât se 
poate de atent cu'partidul" şi,după reprimire: în Facultate,să aibă grije a ţi-— 
ne, îm birou fotografia lui B.Câmpina zis "sperzaţă dispărută a istoriografiei 
„Xeseristel,în 10c să ţină acolo imaginea dascălului său venerat, lorgaeCână îi 





! i reţineău 'sălâriul pentru vremea cât sra fn aaplasare peste hotare,unde tot ei 
+1 obligau să "reprezinte" ţara, decedatul înghiţea în sec şi tăcea,Câră din 


două în două săptămâni fi apărea în birou "delegatul!! securităţii pentru a 
ere răport asupra contactelor cu specialiştii streini şi asupra atmosferei, 
za îngălbenea'la faţă de nervozitate,dar se stăpânea,neavână încotroe 
In două rânduri a ignorat însă orice risc şi a luat atitudine contrară, 0da- 
tă,vorbind în apărarea altui profesor,coleg, Împotriva căruia se înscenas€ o 
aşa zisă "demascare" pentru motive inventate.Ferza a reuşit atuncieAltă dată 
„sa angajat deschis pentru menţinerea 'vechei Academii Române giș;contra înlocui 
rii ei cu aşa numita Academie d2 ştiinţe sociale şi politice.Văzând că'pnu,.va 
„Teuşi;a zis după aceea: Mi-am îngăduit"nehunia de a obiecta şi desigur mă 
„NOT socoti nebun! oh E i i; 3 RE > sani 
îi “In urma unui val de scoateri la pensieycu rost şi fără -rostycu wreo 3-4 
“ani în urmă,Berza a fost obligat să muricească 'în continuare cu răspundere, dar 
* "vodlărtăr"! Din trupu-l plăpând se degaja 9 voce plăcuţă,denoţâna totăeauna si- 
guranţă şi stăpânire deplină a 'subiectului abordat cu îşlărţuirea “bine organi- 





». zată, logică,a expunerii.Greu de crezut că sănătatea nu i-ar fi fost afectată 


de anii de mizerie aninţiţi şi de eforturile în mare pârte -gratuite;mai ales 
"în cei câţiva ani din urmă. pa ad BATE e RA taia 
„_* Nu la întâlnirea din Noembrie .trecut,ci la una din 1966, Ceaugescu, după 
"cum a relatat atunci "New.York Timest,a pus lui Tito întrebare în legătură cu 
situația minorităţii române din Iugoslavia.Ce-a răspuns Llitoyziarul nu arată, 
ci reiese că problema a fost eliminată Hăe pe ordinea de zi! la acea dată .0 
altă foaie din străinătate lămurea atunci că-i 'votba de considerabila minori- 
tate a Aromânilor,cari nu se bucură “în Iugoslavia actuală de nicio geoală, âe 
nicio biserică,pe când în vremea stăpânirii turceşti a avut şi gcoli şă bise- 
rioi.Se mai adăoga că Aromânii au luptat deopotrivă pentru aliberare,âvâna în- 
scrişi în istorie viteji ca Pitu Guli,Mitre Vlahul,Gheorghe Mucitan,Alexandru 
„ Goşoa ş.a, Rezultatul sacrificiilor acestora e acţiunea de âssmaţionalizare a 
Avonânilor dusă în Iugoslavia de azi,la fel ca în regimul nionarhic-antebelice 
iar la ultima întâlnire dintre Tito şi. Ceauşescu, "mareşalul" a spus Încă 
odată a nu ştiu. câta oară,că "populaţiile etnice respective /eiteşte: minori 
tăţile iîmgoslavă şi: română / din ugoslavia şi România fac relaţiile noastre mai 
strânse,ele devenină punti de apropiere şi cunoaştere reciprocă permanentă, 
ceeace este în interesul ambelor părţi .Ceaugescu,dih parte-i,s!a referit la 
multe şi de toate,numai la probleha "punților minoritare nu,lăsând astfăl ca 
chestiunea aceasta, declarată drept una "în interesul ambelor părţi" să, rămână 
de fapt în continuare în folosul numai a uneia din părţi, .. 

Oăitioară,când Tito a primit o delegaţie ae Vlahi din Serbia,şi, aceasta nu- 
mai ce-a căscat gura a zice ceva de drepturi, că gazăa a şi pus în faţă ideia 
despre, "necesitatea unităţii poporului,a fi atenţi. la facțorii. care ar putea 
avea efecţe de desunire".Drept care Vlahii deloc au Înţbles.Că. de ce n!au drep- 





 turi,Aromânii o cam ştiu ei,dar las-o acolo;ru e de spuseTotuşi un acţivist 


politie iugoslav de bună credinaţă,de la. Belgrad,enumera nu: de mult şi chestiu-— 
nea Vlahilor printre problemele. încă nerezolvate îr lugoslavia de azi,-— 

* . Romulus Ureche(din Suedia) scrie la "lribura României! despre, bogkta ac-— 
tivitate.a marei colonii ae Români: bănățeni şi a Societăţii lor culturalel!Uni— 
rea",la JBikbping,fără să lase prin cva de înţeles că-i vorba de imigranţi 
din Banatul iugoslav.Sau poate ela spus-o în partea de scrisoare pe, care amin-— 
tita Niribinăi n!o mai ciţează din pricină că,precun se vede,acolo erau expri- 
mate critici la adresa comportării "mecbrespunzătoare!! a slujhaşilor: reserişti 
de. la Buziaş,unde UYreche.a fost penţru.tratament.Stilul ae comportare,.execrabilă, 








a = 18 — 
mai ales față de Românii de peste hotară ce vin în România, e. cunoscut din mal 
multe. relâtări Similare şi e la ordinea zilei.Nu cumva șă îndrăgească România, 

că atunci s!ar fi stricând "puntea! de legătură... unilaterală. -. : 
> Prin 1969-63, lepişev,azi responsabil politic al armatei sovietice,iar pe 
atunci diplomat la Pucureşti,se lăuda. către reprezentantul: unei altţe țari co 
"“muniste: le-am luat acestor români cu vârf şi îndesat,de trei ori.mai multă, 
3 gloabă,cu titlu de despăgubiri! 0 spusese cu savoăre,chiar' cu sadisme„Dar nu 
"era nicio nevoie s!o mai spună:. înţtreaga ţară. o"simiean es e, 
i * i!'Russkaia Mis1Y (Paris, »ublică un articol! despre muncitorul. opoziţionist 
“român Vasile Paraschiv, apărător al muncitorimii române".la 4 Noembrie i-a 
“fost” "prădată" locuinţa, sustrăgânău-i se hârtiicasete,documente„ Practica. spar=  - 
gerii locuinţelor unor. iîndezirabili ai Xreginului;ca şi a Bâncilor,are- tradiţie 
veche la comunişti: dela Stalin la terorişiii âe aziea. : 


* Acelaş ziar publică,la 23 Noembrie,un interview acorâat de Eugen Ionescu sl 


"" sub titlul "Dumnezeu e viu şi e'cu noi!,în care se condamnă ignorarea. preveni- 
rilor asupra răului bolşevic şi acordarea de crediţi'celor. dela cafă "Les deux 
'magots",adică alăe Sartre,Simon de Bouvoir,eţoe "Sperăm că Rusia,cate:neză 'cau-— 

zat' nenorociri aţât de nari care a pricinuit omenirii mari pierderi, îşi de-— 
miștifică acun utopiile nenoroeite",a spus printre altele Rugen lnescus. - 
„x. 1ă Bucureşti au avut loc două "sesiani ştiinţifice! ponsacrate împlinirii 
a €0 âe ani de Ia unirea. Tranşilvaniei.Numhi că la una sunt prezenţi doar doi 
istorici,şi aceştia ştiuţi activişti de partid (Şt.Pascu şi Caro1:GBlilner),iar 
în rest au: vorbit alde Iosif Banc.şi alții .asemenea; iar la cealalţă combăte 
Wgtiințifică" £1 vedem.pe aşa zisul istoric(al partidului) Ion ,Popescu-Puţuri ; 
în rest venină cu "ştiinţa" lors Ianoş Fazekaş Şt „Andrei, Leonte „Răutu, Ştefan 
„» Voitec,ŞteMocuţă,ote. Precum se vede,ştiinţificul e înghiţit de poliţio,.s 
) i * Decedata Golda Meir spusese odată o. frază,socatită de unii 'drept „celebră: 
'eă'Moise,deşi a condus cândva poporul timp de 40 ae ani prin deşertul Sinai,. 
nu s'a priceput să-l aşeze în zonele jițeiului,căci alta ar fi fost azi sdarta 
„ Israelului Ce mai bogății ar fi posedat urmaşii celui luptător cu Iehova! Dar 
Moise sia grăbit spre pământul fă ăduinţei,cel lucrat: şi preparat de alții, 
adică de către filisteni,palestinenii ae ăstăzi! , Ea RE 
pi Dar degeaba î1 vorbea madan Golda ae rău pe. Moise,pe chestia aurului ne-— 
„gru.Că iată cazul poporului român;din. străvechi aşezat pe zona: jiţeiului — 
şi cu ce a profitat,ce foloass a.tras„sau trage astăzi? Căci în întuneric tot 
trebue să stea,restrioţii maxime de căldură ţot trebue. să sufere... 
„X i Nişte: constanţe în apucăturile oamenilor,după diferitele lor soiuri,se 
pot observa fără vreun efort deosebit; mai ales când e vorba de partea, mate- 
“rială a vieţii,de profituri. lată, bunăoară, întâmplările cu premiul. Nopel pen- 
tru pace: Kisinger nici gând n!'avea să, dispreţuiască suma acestui premiu, îr. 2 
"imp ce parţenerul lui la împărţire, deşi asiatic,fiină însă cu mai. bun sinţ; 
nu se lăcomeşgte.La fel în 1978: Begin, fost terorist, socoteşte. că premiul 1 se 
cuvine! sută la sută -cun să nu!- şi altargă să-şi încaseze Suma; partenerul . 
lui de preniu,Sadat,aă dovadă dă un alt șimy în privinţa aceasta gi-nu alsargă 
la iesle ca... haplea.După: cum vedem,până acum,păcea aceea pentru care sta luat 
arvuna, Begin â pitulat-o nu ştiu pe unăee = e 
E “Imi amințese de un premiu al Academiei RSR,acorâat cu vreo 20 âe ari în 
urmă pentru nişte volume de documente istorice publicate„Pe acestea le reali- 
zase un colectiv'ae "negrit,cum se zicea celor-ce efectiv: lucrâuș dar respon— * 
sabil peste ei era un... fost negustor de grâne înainţe de era:reperistă.ŞI so 
ştie can cine făcea acest Comery .En gros.Cel în cauză fusese pus.peste colecti-— 
vul*de "negri! graţie partidului comunist "român! eSuma premiului amintit 1 se = 
“înmânase: lui ca ngefii; căci fără o şefie,vedeţi,cum s!'ar fi realizat volumele? 
Se sugerase,riu-ştiu de unde,ca suma premiului .să fie Înipăryită, dându-se măcar 
ceva şi modeştilor"! realizatori ai muncii răsplătite.Dar fostul negăstor de 
grâne iu numai că sta mirat de propunereci a refuzat. să împartă "meritul" cu 
„ ciueva,Cum! a zis e1,să împartă cu alţii 6 sumă ce i-a fost lui înmânată!2. Cu 
"alte cuvinte: solidaritate colectivă,da! totăeauna,în toate cele, însă numai. 
până aici,pârcă “la sezanul profitului e 55 ș : a e i 
x Văd într!o psză dintr!o publicaţie cum extremiştii âe stânga şi anarhiştii * 
- din Spania strigă cu pumnii ridicaţi ameninţător: "Viva la muerte!!!. Un non sens: 
;. Șă: trăiască moartea! Iar eu auzisem prin. 1946, într!un, alt context. politic,pe 
|» Petru Groza spunână. cum că legionarii români ar fi strigatycică: Trăiască moar- . 








ze ai sata ef se - - : 
tea! Şi venea acuma el,membru nemărturisit al per-ului să strige fă contrast 
'cu legionarii "'demascaţi!: trăiască viaţa! Un alt non-sens! Sr 
„1 .* "Să făurim pe pământul României cea mai înaintată societate Gin istorie”, 
“afirmă Ceauşescu într!unul dir âiscursurile sale din Decembrie trecuteCână toa- 
“tă România eo biată pasăre ce "mălai viseazăn,la propriuyghiftuitul ai preşe-, 





dinte îi promite cofetării şi -baclavale pe piedestalul istoriei viitoare,şi ' 
- apoi,cun Îşi permite Ceauşescu să sustragă acest merit celei mai .avansâte ţări: 

din lume,URSS,care de mult a făurit "cea mai înaintată sociefate din istoriei?,,, 

„*  Nerodul Suha-Nucul,ds meserie zice priny,s!a dat la hăis cu stânga zicând 

că-i. păcăleşte el pe comunişti,că prin trădarea clasei şi titlului s&u acunu- . 

lează -puncte pe cartela meritelor în interesul celor ce-i duceau jara în pră- 

pastie; că el tot în "patru picioare" va cădea. căzut 'întocmai,numai căii lip+ 
sea coada„După ce l-au pus la naftalină vreme de trei ari,pentru că tacă in!au 
fost desăvârşite congelatoarele pentru acest tamazlîc de oameni,l-au scos acum 
de la naftalina aceea şi l-au trimis 'la altă dandană: să apere prin lume cauza 
lui Pol-Potyacela care L-a pus cu botul pe labe şi i-a zis: stai aşa,Bubi! Iar 
acest Pol-Pot a arătat că e un Cs-Poate: să nimicească două milioane de oameni; 
"să golească oraşele de populdţie,să asvârle ţara în mizerie mai mare decât ce 
" izbutiră să facă sumedenia de confraţi de-ai 'lui care apar tot aşa de pe după 
spatele unor prinți şi seniprinţi,dânâu-se drept călăuze spre limanuri Închi- 

puite prin alte birouri de desene.Pare totuşi că prinţului khmerilor roşii 1-a 

“venii mintea cea de pe urmă,de vreme ce şi-a îngăduit să declare ziarului "Mat in! 
că toate filmele cu Dracula ps care le-a-văzut nu ating aspectele grozăviilor 
la care Ce-Poate a supus ţara Campuciei, ii: > AA 
„„  Avusesen şă noi în RSR parte de nişte prinţişori de ăştialrogii!!,0 doamnă 

! Sturza a apărut odinioară în faţa soldaţilor 'celovieci,strigându-le că dumneaei 

-e "prinţesă rogie!.0 fi ficut-o dânsa de nevoie.Un anume Scarlat: Callimachi,din 

= familia domnească de: odinioară,a făcut-o însă ae hună voie de la începutul he-. 

; girei bolgevice,Mândria lui că era un veritabil "prinţ roşu"! Văzut-am şi ceva. 
spiţă boierească: devenită. rogie.Dumnezeu âvea: să ne ferească de. aceştia,căci 

ai tindeau să se arate "mai catolic: decât: papatt,-. . ca 

x Ayatollah ReKhomeini,licerul şiiţilor iranieni,scrie în cartea sa "Cârmu- 
irea islamică!,printre adtele:"ti vedem pe evrei cum iau în derâdere Coranul 
şi cun îi denaturează textul în ediţiile tipărite pentru zorele ocupatesAven 
datoria să denascăm această înşelăciune şi să strigăm din răsputeri până ce 
poporul va înţelege că Evreii şi stăpânii lor complotează împotriva: islamului 
şi netezesc calea dominaţiei evreeşti peste toată planeta.Tare îmi teste teamă 
că ei,prin metodele lor deosebite,vor reuşi să-şi atingă scopurile doriteeDin 
cauza slăbiciunilor noastre puten vedea într!ahună zi că ţara ne este stăpâ- 
nită de un cârmuitor evreese — ferească: Dumnezeul - 

* Rinichiul unui donator din America a fost transportat cu avionul în Rusia 
şi transplantat suferindei R.Svetlana,care se simte acum destul de bineeIn timp 
ce numele acesteia e menţionat,al donatorului nu se:vede citat,probabil din 
modestia donatorului, Interesant că rinichiul a fost acceptat,în ciuda prejude-— 
căţii sovietice că tot ce vine âin America e "supversiy”! şi "imperialistie,Se 
mai vede din aceasta că spiritul "tovărăşesc" atât de lăudat nu a găsit un do— 
nator la Moscova,oi binefacerea vine dela; 10,000 de kilometri distanţa,din 
spiritul burghez Ndecadent",Acesta,se vede treaba,e în stare uneori să ponpeze 
gealatului sâu declarat bunuri şi pe gură şi pe... 

* In ziarul sovietic "Pracda",8 Februarie 1979,se vede un articol plin de 
laude pentru "Caracterul rus.Noi poporul sovietic",Omul, tus-sovieticfruct al 
educaţiei bolşevice,este aci plin de virtuţi,de umanism,eteeycum nu sto mai fi 
ponenind pe lume. — şi. cum nu l-am cunoscut noi ăştia puşi sub cizma lui„Nota 
bene: ca să nu-pară că rusul se laudă singurarticolul e iscălit de Sarkis 
Grigoria,din Bacu... 

x In cartea sa Ce este socialism democratic! (Moscova. 1978), P.N.Fedoselev 
"lămureşte" că asta e doctrina amorfă şi confuză a social-democraţilor de âreap- 
ta care apără(ae pieire) capitalismul.Z$ce: nu e "socialism plus democraţie”, 
ci democraţie minus socialism'.Apoi noi îi ştiam pe comunişti monopolizatori 
de poziţii: şi dictatori şi democraţi,şi socialişti şi comunişti,şi bolşeyioi 
: şi apărători şi tot ce vrei,Intra 15-25 0et.1979 va avea loc la Katovice un 
'eolooviu(sub auspiciile ONU) ăsupra perspectivelor de producţie şi consun a 

cărbuni lorsFiirid-acoloțpoate vor găsi cărkuit"ăin osenintele “miilor ce ofiţeri 














00 
polonezi masacrați din moftul lui Stalin. : SU va al 
x. Anatolii Fedoseiev'sorie(Gontinent,nr.15) despre procedesle regimurilor 
comuniste de a-cmbate religia sau de a pune în slujba lor proprie. ierarhia 
bişericeaseăsDrepi- exemplu caracteristic sub acest din urmă aspect el citează 
cazul României Wsocialiste'.Este necesar,spune autorul, loa înşişi primaţii bi- 

„settciirsă. se lepede de judecata sănătoasă gi de ideia superiorității lui 

: Gristos:asipra Iegilor acestei lumi pământene",cun fac arhiereii. din RSR;pu- 

- indu-se-îri sluijba:'rânăuielilor satanice, Se 

îi „Se anunţă :descopetirea unui soi de porumb ce poate fi socotit strămoş 

al eslui ;ce-l 'cunoaştem,tot .pe continentul americanePrin altoire,din cele două 

oiurt. va puteâ rezulta,se afirmăun al treilea sortiment de porumb, rezistent 

„kifoarte productiv,putând să prospere la mari altitudini,în clime reci,cum - 

îgă -îni râuri chiar.Eu unul mu creâ în posibilitatea apariţiei unui astfel ce 

: sortiment în hemisfera "capitalistă!,ci voi accepta această realitate numai 

„când altoirea se va fi realizat în... Kazakstanul sovietic sau în Siberia, 3 
Căci aşa am fost învăţat: să crea numai în altoire socialistă-comunistăs s 
„Si nici În prezicerea. vremii,a schimbării acesteia,4e către o plantă spe- - 

„eifică din munţii sud-americani,plantă sensivilă la viitoarele moâificări în 
atmosferă,nu vroi: să cred.Butovarăşi „oreă,conforn "marii tnvăţături, numai 
în proorocirile repetate la infinit despre mărirea producţiei agricole "pla-— 

i nificată! pe baze ştiinţifice marxiste, în creşterea. troscotului şi lowodei pe 
oaparele socialiste,răzulțăt al încrucişerii c mijlocul de producţie,pănântule 
„x Nişte manifestanți” în Germania, năstruşnici probabil,gi-au. pus pe cap 
nişte măşti de măgari,reuşite de alţfel,şi au apărut cu placarde pe care scrlăsi 

"Bumăgar ce sunt,cred că Evreii at fost omorâţi: prin. gazare!" Alţii,în Suedia, 
nu” şi=au' zis măgari,ăar ai începuţ să împrăştie. tot mai mult foi volantejdi?u- 

„zându-le. gi prin şeoii fă -care,năstruşnici: probabil şi ei,riă ae o cifră de 

'gase milioane legată 'de gazare.S6 spune că o minciună,mai ales una propagan- 

distică,strigată şi repetată "devine până 14 urmă aâevări'ese pare însă că âic-— 

„tonul nl!are valoare absoluţă;îricât alteori până şi un adevâr repetat prea des 

"dă. de' bănuit: şi nu mai e crezut necun ca! minciuna să găsească deplină crezâre 

datorită repetării ei. [i- tot 'suspectez pe sus zişii că or fi stat de vorbă cu RX 

„&inoscutul meu dela: Bucureşgti care jinuse' să meargă îr. excursie la Auschaitz 

şi-şi mărturisea dezamăgirea că acolo i-au ascuns dovezile concrete de. etnociă 

» prin gazare şi'alte metode.Mă gânâesc însă,pe.âe altă parte;că o astfel.:06 co- 

municaţiune ita putut avea loc,cunoscutul meu fiină în continuare „În Reseree 
Atunci,de unde li se năzare şi altora? E ă 3 








Da 


SeGe„Bănăţear 





E | _ÎN AŞTEPTARE de Dorina Ienciu i să 
iai Am obosit stână pe pragul sorții ia 
aşteptână să-mi baţi în lemnul Porţile: Papi a E 


Eta an Ai încercat adesea să mă sperii, Ecuatia 








cai N „1 în chinuri amarnicg rupându-ni perii. ei 
i lasă-mă aici să-mi, Închei destinul ..: 2 ul, Da - 
ș din braţele durerii să-mi smulg chinule.. ca 
» Ştiucă fiind logpăită din leagăn cu tine, 
ata o să fiuycând mă vei lua grea de suspine, 
Promits-mi doarșcă în ultimul ceas 
cu amarul tău,nu mă vei luă fără bun rămase 
Mii de lucruri: începute cu fior şi drag 
neterminate,plângână să nu râmână în prage 
i 'Cucuveauia n'a venit să-ni fie bocitoare 
"ea îşi usucă penele ude de plâns,sub. soaree 
i, Când vei- veni,să nu te încrunţi ci să fii, 
. zâmbitoare! ei 











&&: i Foaia dlui Sima. anunţă decesul unui cândaraă din Australia,care "a murit 
strângână; la piept fotografiile Că pitanului, a lui Moţaa. Comandanatului,a lui 
" Banea. «+1. Precum. se: vede,Sima sta plasat binesFfaptul ne aminteşte anecdota cu 
jiganul care,pe la sfârşitul veacului trecut,ăsistă la discuţia umor săzeni = 
„be se plângeauigă nu he mai aşteaptă. nimic bun,de vreme ce-au murit: Brătianu, 
Kogălhiceanu, ete: Da!.se hăgă şi el în vorbă::a murit Prătiant,a muri Kogăl— 
niceanușmuri şi” bietul tetea... ce să mai aşteptăm bun de-aici. încolo? 








EEE i 


DA MOARTEA TUT VASILE IASINSCHI 
„„ „Un sentiment de sfială încerce când mă apuc să scriu aceste rânduri despre 
„Vasile Iasinsohi, foskul preşedinte al Consiliului legiunii,urototipul omului 
creştin,al omului de atitudine cavalereascăcu 'âttensiuni 


a 


de omenie,al buinulu 
„de proporţii. greu de. întâlnit Iuptător neînfricat, prin aderarea lui Ia Legiune 
„SE va. dărui întreg cauzei naţionale.K!a venit. întâmplător în oastea verdeeA 
" căutat-oaducână în ea, experienţa-i de::om: încercat ,câlăuzit de un robust in- 
 Stineyea, să conţribuie la realizarea -postulatelor naţionale i : 
1” Vasile! Tasirischi s!ă născut acum 86: âe ani, în- creştetul încărcat: dă isto- 
„mie al Ţării,cu ooâri' voevodali,în dulcea Bucovină unde legenăa zimnbrului. lui 
"Dragoş. e încă vie. Pe-atunci,Bucovina nu mai era a noastră. Incăpuse pe alte 
mâini, împărtăşină soarta întregei vetre româneşti ,mereu sfârtecată,mereu îm- 
„piedicată de a uni în graniţele ei,în fine litere,poporul unitar: ce: descindea 
din' Roma şi SarmișegetuzaaAcolo,în Ţara: Fagilor,supusă atunci: Austriecilor,a 
» copilărit Vasile Iașinsehi.şi ce fior o fi simţit. cână,copilanădru fiind,i 's!a 
"spus"că dincolă sunt.tot fraţi ae-ai lui Români! De-aţunci îi apărea în vis 
„o oaste mândră,venită din Țara Dorului ea să gonească: pe străini, liherână 
' plaiurile mănăstirilor lui Ştefan Vodă.Cână autorităţile. şcolare au vrut. să 
introducă uniforma; suprimână portul:naţional al. românaşilor,el s'â opus”cu în- 
dârjire„Putea fi eliminat din şooli,dar nu de asta i-a păsat.Şi autorităţile 
au trebuit să dea îndărăteDar el n!a mai avut linişte.Participa la gezători, 
„la "cercuri .culturale,activând mai mult pe-ascunsîrişă ochii lui cătau peste 
„ "Pripoarăydineolo,în Româniă. Ajuns student,a izbutit să treacă 'trontiera.Voiă 
„să'vadă tot,să se orienteze.Când a izbucnit războiuls!'a hotărtt: 'locul lui 
nu era sub steag străin! Tată-l preşedinte al volunţari lor bucovineni .S!a an- 
gajât în oastea romârească, ocupată atunci să prevină încercuirea duşmană şi 
„Să curețe Basarabia de bolşevici, : i 
„Cu întregirea Ţării,un vis milenar se împlinise,dar el nu era liniştit, 
“- “Simţea, că există un alt duşman,cel dinăuntruș: că Bucovina lui ăragă,deşi reve- 
„nitţă la: Patria-Mumă,e expusă pieirii,Căta un punct †sprijin.Observând că în 
„* Bucovina nu exista. nicia farmacie românească,căci totul era în mâna evreilor, 
sia hotărît să se facă farmacist, luându-şi licenţa la Universitatea tin Iaşi, 
Când șia prezentat pentru obţinerea unei farmacii,era singur contra a 30 de 
„candidaţi evrei.Parmaciile ajunseseră un mijloc de- otrăvirea populaţiei. ro- 
“ “ mâneşţi şi. nu de salvare.Ele fuseseră transformate în tarabe,unde evreii vin- 
 deau clandestin eter-cu păhirelug A descoperit. şi denunţat multe matrapazlâcuri e 
In: toiul luptei,pă primele varicaâe bcupaie de studenţimea română oreştină,ta 
"la Iaşi,s!'a întâlnit cu. Căpitanul, în-urmărirea aceloraşi ohiectiveș restausa- 
„rea virtuţilor străbune şi-salvarea: Patriei de virusul marxist„Nu: s'au mai des- 
părţit, rămnânându-i fidel până: în ultima clipă.Gu popularitatea de care, dispunea, 
ar fi putuţ face carieră în oricare partia politţioșdar el a optat pentru fară, 
„mergând 'cu oastea legionară'ce tocmai se înfiripaypentru restaurarea românis-— 
“"mului îr propria lui casă.In toată acţiunea lui,fie ca farmacistyori legiorary 
strălucea .prin conduită. exemplară,printr?o amahiliţate ce radiă prietenie;poli- 
taţă, încredere nelimitată în semenul său.Din profesiunea lui făcuse, înpreună 
cu Doamna Virginia lasinschi,tot farmacistă,un adevărat apostolat, Bat 
Vasile Iasinschi va fi mereu în primele rânâuri lângă Căpitan în anii când ? 
se clădea. ceţate legionară de caractere şi inimi româneşti. In vremuri 'de glorie 
sau de răstrişte,a fost mereu cu faţa la duşman,infruntână totul,sacrificând 
totul. A plecat dintre noi,dar pilda lui rămâne exemplară,servind de tridrumare 
la bine şi ia greu,Alături de Căpitar şi de Văcăregteni,a fost: prezent în mar- 
„Şul nestavilit cu care-au deschis ur. nou ev românesc, rămânând exemplu de sta- 
tornicie,de fidelitate,de credinţă, : Se z3E : 
„i După ani ae prigoare şi arele îrcercări,Vasile Tasinschi ajunge îr. Spartia 
şifidel memoriei Căpitanului,cun şi contribuţiei âe jertfă a legionărimii 
'prin'ce-a avut ea mai bun în lupta Spaniei pentru salvarea creştinătăţii,a pus 
piatra fundamentală,nu. departe de Crucea de la Majadahonăa,a Căminului Cultu- 
'ral Moţa-Marin,a cărui construcţie a fost dusă la bun sfârşit sub directă: lui 
supraveghere; a Comandantului ce,din însărcinarea Căpitanului, luase mulțimilor 
din gări,venite în întâmpinarea trerului ce aducea în ţară corpurile sfârtecate 
“ale Iul Măja şi Marin, jurământul sobrietăţii şi al jertfei.Din aceasţă ctitorie. 
a veghiat el,cu,străşnicic,la păstrarea crezului legionar nealterat De aceea; 
“petitru toţi cei care rătăcesc,penţru tai cei ce'vât mai veni În Legiure, lupta 
Gomandantiilui Legionar Vasile Iasinschi e un exemplu:demr-de urmati 














N.Şeitan 





FETE O Bare 


a IROZII IA BOŢAN 
et E = A = 
Vin la Dumneavoastră cu colinda de Crăciun,pentru că la noi la Boian, în 


„ partea Hucovinei ocupată azi e ruşi,se făcea Irod din 6. flăcăiytozi În uni- 
„.... formă: Iroa împăratul un ofiţer,3 Crai: şi un Moş Crăciun .care -întreba pe la 
„1 Casele oamenilor dacă primese.Irodul şi toţi. gospodarii $1 primeaucAtunei 


“Iroa intră în casă cu ofiţerul: şi. închiâe bine uşa în urmpăcAfară'în tinăă vin 
iei. lrei' Crai eu Steaua şi, bontânesc în uşe.Poruncă Prea Inalte Impărate | 
zice. ofiţerul.Mergi şi caută -zice Irod- Cine în uşe bontăneşte,Şi mă strigă 
bărbăteşte!. Ofiţerul caută,şi zice: Lrei Crai! Pofteşteri înăuntru! zice îm- 
păratul:; Voiytrei Crai, te: umbiaţi? ce căutaţi? (raiul cel mare răspundes Noi, 
înpăraţe, Venim de la râsărit,După steaua care. pe cer sia ivit,” căutăm unde 
sta născut un iânăr împărat.Zice Irod: Ce împărat poate să fie, Peste a: mea 
„Împărăţie? Dar eu sunt împărat mare, Care-am cuprins lume tare; Cu pictoru!n 
pământ. am daty Pământul a ţremurat! Craiul. cel mare zice: Impărate luminate, 
„Să trăeşti cu sănătate! Noi aicea zăbovim, Calea ae mers noi n!o ştimeVă ru- 
găh prin doi-trei feji-logofeţi, Nouă calea să ne-arăţi.. Impăratul Irod zice: 
“Eu ştiu bine. ce-oi arăta, Că şi norii vor lăerăma! Poruncă la ostâşi voi da, 
Să facă o vitejie, Să taie prunc! peste-o mie!. Zice Craiul: şi pe Isus vrei 
să-l omori? Păi bai bine tu să mori! Zice Iroâ: Euisabia ain teactoi scoate, 
Şi ţi-oi ciunta al tău-grai, Amărâtule de crai! Craiul: Inpărate luminate, 
„Ge te lauzi că mi-i bate? Că eu şi cu aceşti doi, “Suntem gata de război, îÎn- 
dată cu un cuvânt, lo. ştârgem ae. pe pământ! Te ştim destul de bine, Că eşti 
„la maţe câne! Din cer să pice-piatră şi pucioasă, Peste a:tale casă! Vânţu să 
„ve apuci, în văzăuh:să te usuci! Atuşci Iroâ: Fraţâlor,să daţi iertare, Căci 
am.fost în ţurburare, Şi n'am ştiut ce vorhese! Mergeţi,căutaţi, Şi dacă a- 


flat, Veniţi şi măinştiințaţi, Să mărg şi eu să mă!'nchin, Ca la un Dumnezeu» 


» Atunci încep toţi să cânte colinaa împreună; Steaua sus răsare, Ca'o taină 
mare, Steaua sus luceşte, Şi lumii vestește, Că s'a născut Isus Cristos, lumii 
"de mare folosea Apoi Irod zice: Să trăiţi „gospodari cinstiţi, La mulţi ani cu 
sănătate! Şi să înfloriţi ca merii şi perii, -Ca anul primâverii!— Sunt pe-aici 
ae vreo 40 de ani,dar n'am uitat Boianul,cu Irozi cu tot! on CN roială 
Sea dă Recenzână "Zile însângerate la Iaşi, 28-30 Iunie 1941",carte apărută la 
Bucureşii,al Raţiu arată,în buletinul său;că autorii -"ambii români. evreii Au-— 
rel Karetki şi Maria Covaci! "govedese,cu lux de documente,că vina şi: răspun-— 
derea pentru aceste atrocități aparţine exelusiv. naziştilor germani şi unor 
elemente legionare româneşti!.- Noi credem însă că autorii nlau putut produce 
nici măcar p dovadă: pentru simplul motiv. că,în Iunie 1941,legionarii: se gă-— 
seau deja,de vreo juma! de an,în gropi,în puşcării, fugiţi peste hotare,sau' în 
batalioanele! de''reabilitare”.Nu erau deci riti liberi,nici la guvern heaua 
credinţă este âeci evidentă atât la autori cât şi la cel ce se face,âin-cine 
ştie ce calcul meschin,că-i crede,deşi,ca om poliţie ce se pretinăe,âr trebui 
să. ştie, cele de mai sus! : A i 
Singurul legionar care n!'a păţit nimic âe pe urma "rebeliunii, ba,âeşi 
na cobortfse nicio clipă. din vârful haricadelor, fusese chiar promovat în diplă-= 
maţie (pentrucă Mareşalul nu putea pericliia economia ţării,renumțând la capa-— 
citatea comercială a inventatorului cooperativelore e personâl) -dar asta am 
aflat-o ahia recent din "Carpaţii!_ a fost 41 Lraian PopescusAr mat rămâne 
deci,pentru ca nici'4l Raţiu să nu se facă de ruşine,ipoteza că dl Popescu, 
năstruşnic cum îl gtim,să fi repezit dir adăpostul sigur al legaţiei vreo ra- 
„„Sheţă peste evreimea din laşi... gi .. > = | 
i &ă& "Vai şi amar de n6i,dacă în vremile noastre mari an, ayea parte de a fi 
„conduşi de oameni mici,al căror cap e prea strâmt spre aPtsGtinae concepţia 
bogată a misiunei unui popor întinerit după o viaţă de optsprezece veacuri, şi 
a.căror inimă e prea sarbădă spre a se putea încălzi de această misiune, oameni 
ce ar voi să ne conducă unde n!laven 'să mergem prea în pripă,prea departe sau 
În 'direcţii nepotrivite cu firea blânaă şi aşezată a reamului nostru", 'scriă 
. Eminescu în “Timpul” qiîn 17 Iulie 1879, prevăzând parcă,încă ge-acum un veac, 
epaca Cizmarului, ajuns în copaca:e e i : eee SU aa 
&& la Frankfurt s'a înfiinţat,din iniţiativa dlui Eugen Popescu,la 22 Fe- 
bruarie o Comunitate religioasă ortodoxă cu hramul "Maica Domnului "afiliată 
Bisericii, Româre Ortodoxe de Exil din Vermania de. sub jurisăicția Patriarhiei 
* Hcumenice. Priza. slujbă,oficiată de prePopayva fi în Biserica evangielică din 
Beethovenplatz la 18 Martie,ora 10,30.— Egee tao cate ph a cca DR 




















= ai 
= z: PROFESORUL GHEORGHE CARAGAȚĂ = 
Profesorul Caragaţă ne-a părăsit în seara de-9 Octombrie -în chip neaştep= 
tat,doar cu trei săptămâni înainţe de a împlini 71 ae ani şi 44 de muncă ne-— 
întreruptă la Universitatea din Florenţa; s!a stins în urma unei congestii 
cerebrale în Clinica Universităţii pe care a servit-o cu atâta aăbnegaţie» 
Gheorghe Caragaţă s!a născut în comuna Corbasca/Tecuci la 23 0et.1907 din 


„părinţi ţărani înstăriţişi,după ce termină clasele primare în comuna natală 


Şi liceul moderk din Tecuci,se înscrie, în 1927,la Facultatea de Litere Şi Pi- 


„losofie a Universităţii din Iaşi,unde urmează în 'de-aproape cursurile profes0- 


rilor Al,Philippide,I,lordan,GePascu,D.Găzăaru şi Ibrăileanu.După ce,în 1932, 
îşi trece livenţa în filologie modernă, Facultatea de litere,la propunerea, pro-— 


„fesorului: I,lordan,î1 trimite ca bursier al Statului la Şeoala Română din Roma 


spre a-şi continua studiile de perfecţionare,unâe spiritul său ager şi-a îr- 
mulţit considerabil capitalul de cunoştinţeslici: lucrează sub îndrumarea, nare-— 
lui romanist Giulio Bertoni (1878-1942, cu care Îşi trece,în 1935,şă "Doctora-— 
tul",prezentână o lucrare de lingvistică romanică şi română:. "Pluralele româ-— 
neşti şi itălieneşti în — "ora",din care o parte se va publica în Buletinul 


"Inst-de Filologie Ron."Alex. Philippide" (Iaşi,1936).In urma titlului obţinut 


la Roma şi a aprecierilor şi intervențiilor lui G.Bertoni şi ale lui Claudiu 
Isopescu -acest âin urmă era primul profesor român care pusese, Încă din 1924, 
bazele învăţămânţului de limbă şi literatură română în: Universitățile italiene 


:Caragaţă e numit,în cadrul acordului cultural, lector de limba română. la Facul- 
„tatea de Litere şi Filosofie de la Universitatea din Plorenţa.După numai doi 


ani i se încredinţează suplinirea catedrei,pe cară o'va servi cu cinste şi dem- 
nitate până la moarie,el deţinână,cronologic,locul al doilea din ceata pione- 
rilor români aleşi să tragă primele brazăe în câmpul învăţământului limbii şi 
literaturii române! în Universitățile italiene. ii 

După terminarea ultimului: război mondial,Carâgață,ca: şi ceilalţi profesori 
români. din Apus,a fost rechemat în ţară ,dar,de acoră cu ceilalţi colegi;refuză 
să se întoarcă şi rămâne mai deparţe la catedră,fără salariu însă,căci guver- 


' nul.din ţară luase din timp toate măsurile de blocare a drepturilor funcţio-— 


n&rilor din străinătate care nu înțelegeau să dea ascultare ordintlor de re- 
întoarcere.Cu toţii,am funcţionat la catedrele noastre timp de peste doi ani 


„fără niciun ban,trăină fiecare cun a putuţ. La începutul anului universitar 


1948 am fost luaţi,cu toţii,î» grija şi sub pratecţia :Universităţi lor respec- 


„tive„Au fost momente triste: unii au emigrat peste ocean,alţii am rămas la 


locul nostru.Cei rămaşiyîn seopul unei încaărări mai sigure şi de durată în 
sistemul de învăţănânt al ţării ospitalierejne-an prezentat şi am fost promo- 


„vai în 1958,prinţre care şi Caragaţă,la examenul de docenţă în limba şi 1i- 


teratura română, devenind apoi şă cetăţeni italienie 

Pregătirea şi activitatea ştiinţifică a hi 'Gh.Caragaţă stau manifestat 
mai intens În domeniul lingvisticii române şi romunice; domenii de cercetare 
îm” care a ştiut să aplice cu sueces metoaa învățată dela profesorii săi dela 
laşi şi perfecționată la Roma,la şcoala «idealistă a lui Giulio BertonisIn pri- 
ma sa lucrare filologică,mai sus citată;el clasifică şi analizează cele mai 
disparate forme morfologice, literare şi aialectale,de plural în ambele limbi. 
la acelaşi nivel ştiinţific e şi a doua lucrare: "Formele e salutare În limba 
ronână" (în Buletin,1939).In acelaşi ar şi în aceeaşi revistă ikaziană ieşană, 
Caragaţă discută şi analizează lucrarea lui Walter von Wartbura,Die Entstehung 
der romanischea Vblker,Halle 1939,oprinâu-se cu mai multa atenţie şi competin- 
ţa asupra problemelor formării poporului şi limbii române„In aceeaşi lumină 
trebuesce văzute şi cercetările făcute cu privire la legăturile lingvistice 


" româno-albaneze,publicate în limba albaneză îr revista "Hilly i Drităsi din 


Seutari 1939.In 1943 publică la Roma,în italiană,la Institutul pentru kuropa 
Orientală,"0 scurtă privire esupra desvoltării literaturii române",utila şi 





„azi studenţilor străiţi începători. Ataşat de: Institutul de lingvistică,conăus 





de Carlo Sattisti dela Universitatea din oraşul florilor,Caragaţă întreprinăe 


„cercetări pe teren şi de arhivă. în zonele bilingve dintre Trento şi Bolzanoș 


al. căror rezultat îi publică îr. ouă volume: "Distribuţia de azi a limbilor 
italiană şi zermană pe baza recensământului. din 1810-1959" (Florenţa 1945) si 


"Studiu preliminar asupra topononasticii Gin jurisdicţia Cortaceia"(în "Archi-— 








va per L!Alto Adige, vol.50,1956). 


Un gest de adevăr ştiinţific,de demnitate românească şi de curaj,aş putea 











" verăârăi!- ne-am apropiat cu reculegere şi am pătruns în incinta monumentului 
"ridicat în memoria victimelor genocidului din anul 1915,cână au pierit, într!un 
monstruos masacru, pornit de extremiştii turoi,un milion şi jumatate de armeni. i 
“Acest tragic eveniment care a. zguduit, conştiinţa. întregii luni: civilizate,con- 
“tinuă să trăiască,viu: încă şi profund durerosyobsedant,prin amintiri transmise 





2 4 


spune,1-a făcut Caragaţă .în Aprilie 1956;cu ocazia celui de-al VIII-lea Con- 
gres. Internaţional de Studii Românice, inut la Florenţa,la care,de altfel,a 


prezentat şi. el. o comunicare cu vederi foarte originale”: "Consideraţiuni asu- 
pra limbii române religioase şi literare din seceal XVIT-I5afi în Actele Con- 


gresului heIn timpul acela se ştia prea puţin -aici,în Apus despre fantezista 





: îmvenţie a unor Lingvişti sovietici a aşa zisei "limbi. moldoveneşti", care, 


după ei,ar fi a roua limbă romanică; după cea româră„In acel congres,lingvis-— 
iul dela Padova,Carlo Tagliavini,unul dintre cei mai buni %unoscători,ăirtre 


străigi,ai- limbii române,a combătut cu argumente solide teza şovinistă Şi ri- 


dicolă a lingviştilor sovieticieCaragaţă,cu: scopul ae a convinge pe deplin 
participanţii de justeţea argumentelor lui Tagliavini,publică'o: brogură! în 
italiană cu titlul "Câteva documentţe cu privire la unitatea lihbii române", 


“în care arăta absoluta unitate lingvistică a teritoriului daco-ronân, concret i- 


zată în cele trei variante principale,adică cea din Muntenia,Moldova şi lran- 


„silvania,variante. care au. constituit pentru oamenii de ştiinţă o indiscuţabi- 
» 1ă realitate şi că în prezent,prin forţata anexare a Basarabiei de. câtre URSS, 


se! încearcă distrugerea acestei unităţi lingvistice româneşti „fără niciun“ ar- 
gunent ştiinţifice plauzibd].Parţicipanţii 1a congres şi-au dat seama şi mai 


ibine de absurâitţatea tezei lingviştilor sovietieie 


e  Alături.de problemele de lingvistică,pe Caragaţă l-au preocupat şă cele 
de critică literară, bine înşeles,în raport. cu lingvistica; în eseul său'bing- 
vistica şi critica literară" ("Suflet românesc",1951),încearcă o apropiere În- 
tre. doctrinele lui CeVossler-Croce-Bertoni,Ba1ly şi Spitzer,ajungând la cos- 
cluzia că doctrina lui Spitzer se situează câ intermediară între cele ale lui 
Bally.şi; Vossler,Preocupările. lui de literatură română s'au maţeriălizat tn 


"ș cursurile univerșitate,în tezele de licenţă a numeroşi studenţi,apoi în acea 


"Letteratura Romena"!(1955),care âpare la loc de frunte în colecţia "Istoria 
lit.străine ale Europei gi Americii! a editorului Vallaradi.Cu această lucrarey 
deşi: i s'a impus un spaţiu limitat,Caragaţă a reuşit să ne dea o adevărată ui 
operă de sinteză,fără să renunţe la unele din părerile sale fundamenţale cu 
privire. la desvoltarea literaturii noastre în raport cu celelalte .literaturi 


- din Apuselucrarea lui-e pătrunsă,âe la început până la sfârşit,de un spirit 


inovator,care domină filologie viziunea proceselor ae desvoltare» ip dica 

O intensă -activitate: lingvistică a desfăşurat Caragaţă la "Circolo 'lin— 
guistico fiorentino", înfiinţat imediat după Păzboi; în şedinţele săptămânale 
ale acestuia,a :prezentat,în decurs de 32 ae“ani de activitate,peste 30 de co- 
municări privind limba 'şi literatura română,tâate interesante 'şi pline de su- | 
gestii„Membru fondator şi activ al Societăţii Academice Române, Caragaţă 'a luat B 


parte aproape la toaţe cele 14 congrese ale acesteia,prezentâni€ diverse :6omu- 


nicăridin care amintim: "formele Troian şi Dunăre"; "Dunărea, termin cardinal 
Pi : = A_y AT ei ” Pe PPR ESTE, 2000 DAE TRE A. Osea E ET - 
în lingvistica românăt,etâ. Mnărea a reprezentat, întrtun anunit fel,una din 


“problemele cele nai :spinoase şi greu de rezolvat ale lingvisticii române „poa— 


ve şi-de aceea Caragaţă şi-a publicat supoziţiile şi concluziile sale abfa 

în '1970(în "Colombaria!", Florenţa, .0lsehki,1970). - pie 
Despre GheCaragaţă omul, prietenul, românul ar fi mult de spus; ne-a legat 

o strânsă prietenie sde peste :44 de ani,ani plini de entuziasia,de luptă şi de 

muncă » precum şi de desperare şi durere,pentru răspândirea, şi cunoaşterea lin- 


bii şi culturii poporului român în Italia,a doua patrie a noastră,În unele 


omente mai ospitalieră şi mai umană decât cea dintâi,în care am văzut prima 
dată .lumira zilei.Alesele sale calităţi de om deschis,âe om tie omenie,talen- 
tul cu care 'era înzestrat,dar mai ales el,omul generos,gata de orice sacrifi- 
ciu în favoarea poporului âin care îşi trăgea obârşia,i-au atras prietenia şi , 
prețuirea statornică a multor colegi,italieni şi români,cari,întristaţi,ti 


pate eeum plecarea: din mijlocul lor. E i oa Op 0 lau De aaa 


N 


&ă "Pe culmea unei înălţini,dominână oraşul(Erevan) citim în"România 14 


LA 





din generaţie în generaţie". Cine ştie cât. de zguduit va fi rămas şă Ceauşes-— 
cuycitind aceste rânduri,cu firea lui sensibilă. 





ai e A paza 
„că GĂZUT UN BRAD S 
„3 îm e la „Decembrie trecut 's!a oficiat în Biserica Română din Paris slujba în- 
 mormântă rgă marelui patriot N.Rizesru-Brăneşti mort la 20. Noembrie în modesta 
„dlui Locuinţă din PariseEra'fiu al vestitului Stan Rizescu,care a introdus cel 
dintâi, în- ţară războaiele mecanice de jesut în şi cănepă,pionerat continuat 5 
; „de; Nea-Nae„Işi'avea scaunul rezervat la biserica noastră Gin Jean âe Beauvais 
23 ! gi na lipsea 1a hicio slujbă, Inalt şi drept ca un brad,vocea lui baritonală 
î1. făcea plăvut şi. ascultate i 
: lrebuia ca- la 2 Decânbrie să predea,în sala Pleyel,steagul Asociaţiei Ro-— 
mânilor Gin Franţa,in partea bătrânilor în mâinile tineretului, inână, şi o 
cuvântare: cn-acea otazie,cână s'au sărbătorit acolo 125 de ani dela înființa-— 
bei „rea. Biserjioii Române Ortodoxe din Paris. şi 60 da ani dela Urirea cea mareş 
dar discursul său a trebuit să fie citit de părintele Roldeanu,care:a expri- 
„ma, cu acea :ocazie.cuvinte âe cinstire şi landă pentru Nea Nae Rizescu; 
Mii „i LŞi iubea ţara şi ură pe asupritorii ei.Ca deputat liheral în Parlamentul 
„Ţării, fiina ales.preşedinte al Comisiei :Pinanciare,s!a pomenit la un moment 
“daţ „cu 'o 'cerere din partea lui Carol Il,care voiă .sau construirea unei vile 
1 În munţii Bucovinei,sau contra-valoarea ei în bani.Intervenţii disarete se 
„i „făcuseră pe lângă ceilalţi membri ai Comisiei,să :se aprobe suma în numerar; 
însă Nea Nae,neputâna să se înfrunte cu Despotul,a propus. construirea, vilei: 
„ „pentrucă„zicea &1,aceasta cel puţin va rămâne lipită de pământul ţării, pe 
"cână. banii pot fi transferați 'în: stretnătate,.. Este suficient, acest exemplu, 
ca.-să veden din ce ştofă era făcut Nea Nae... | i oct ema 
ș A murit cu nădejdea că ara “se va elibera,gi cu durerea că n!a avut prile= 
"dul să-gi adaoge,pentru această, eliberare, încă o rană la cele şapte căpătate 
„n „la Mărăşeşti, Să aprinden o luniânare şi să ne rugăm pentiru âihna' acestui su- 
flet, dintr!'o bucatăe- aie 3 














* Bugen Popescu 


ŞI sup imi &&i Posturile de televiziune prezintă,âe câtva tinpun film. "american — 
f „+ Holdeaust!,- unde se vede,cu referire la ultimul război cât de, blânzi, şi, 
umani , de-o delicateză îngerească erau evreii,şi ce brute fioroase au fost 
- Nemţii.Ce rost poate avea filmul? Să caşte,prin hrănirea complexului de vină, 
cât mai largi băerile pungii nenţeşti în, favoarea victimelor şi,prin etalarea 
atrocităților de care e capabil unul âin parteneri,şi numai el;5ă saboteze în- 
cercările ae închegare a Europei „Spre marea bucurie a Sovietelor, interesate 
„la slăbirea celui mai: hotărtt obstacol îr calea, năvălirii lor, spre Atlantic» 
si „De altfel,filmă de Manintirii naziste piouă dela o vreme. cu găleată.Şi 
e ciudat că autorii lor tremură de' frica unui pericol... mort de peste.30 de 
aniydar nu văd pericolul ce bate chiar astăzi la uşă! Cum să ne explicăm Cs 
din nelegiuirile trecute,sunt etalate Goar cele 'nemţeşti? Că,doară,grozăvii 
- ; au făcut,pe-atunei,cam toţi! De ce n'a apărut, încă,un filn care să stigmati-— 
“zeze;de pildă, "holocaustul"! dela Katyn,unde Sovieticii au masacrat,întrlo sin-— 
gură zi,11.099 de ofiţeri poloni? Unade-i filmul care să veştejească.-:predarea 
E de către englezi,spre "holocaust sigur,a sute de mii de cazaci,ruşilor? De 
ce n'am văzuţ pe ecran, încă,holocaustul dela Dresâa? De ce nu s!a ocupat ni- 
ciun filni de drama gereralului sârb Mihailovici,âe soarta lui Masaryk,a lui 
“Maniu şi a atâtor alţi luptători pentru libertate,abandonaţi de liberatorii 
apuseni eliberatorilor lui: Stalin? Unde e filmul- care să strige toate ororile 
ce se petrec de mai bine de 60 de ani în Rusia? Ni!a citit nimeni Gulagul? N'a 
luat nimeni act de miile de nărturii sosite de acolozcu munţi de suferinţă şi 
zeci de milioane de ucişi? Cât de ilustrativ ar,fi un film tras din HPiteşgtiin 
» Mii Bacu,âin "Denascarea" lui Gr.„Dumitreseu,din "Infernul" Jjui Cârjă, in :Tri- 
logia lui Urwich,dir disperatele trucuri folosiţe.de milioane de ingi "pentru 
a' scăpa din nişte temniţi mari cât patriile lor! - = : 
ă Credem că evreii nu-şi fac mare servici prezentându-se mereu: ca yictime 
aproape unite. — şi încă într!6 proporţie contestată chiar âe bunul. simţ: căel, 
pe lângă supraviețuirea gălăgioasă a unui impresionant număr. dintre Elim 11- 
oane de evrel nu se găseau cu toţii în ţările upde Hitler a: axut un: cuvânt ae 
-!Bpusş văicărelile lor;peniru cine vrea să-şi facă o iâeie despre acele timpuri, 
apar deadreptul ca o falsificare. a. istoriei,cână se ştie că;in acelaş timp şi 
din- aceleaşi oricini,au pierit zeci de milioane ae creşiini;pe. cari nu ta 
„i maitdespăgubit nimeni „uitaţi parcă şi de seneni şi de Dumnezeu: de ce de - 
aceştia nu: se ocupă: nimeni? .. ; = 








i D6a E 
ÎNTRISTARE 
Cu mare întristare şi supărare citesc în ziargle noastre despre. dispariţia 


pt marelui Comandant Legionar. care au fost Vasile Tasinsoki atât în Ţară cât şi 





în Exil! Multe nu ştiu eu despre el,fiină eu un ţăran şi nu un om. cu 1egături 
înalte, însă atâta ştiu că la oa gin judeţul Răakuţi, Vasile Iasinschi era cu-— 
noscut de toată jărănimea „Când s'au întors din Spania sicriurile cu Moţa ŞI 
Marin,V.lasinschi au înştiinţat toate satele. dela noi mii şi mii de ţărani au 
eşit la gările pe unde au trecut trenul cu cele două sicrie încadrate de gar- 
âa lor,dnii Gheorghe Clime,Părintele Dumitrescu, Niculai Totu, Alex.Canţacuzino 
şi Bănică Dobre,care au fost martori la luptele din Spania în apărarea acelei 
ări împbtriva bandelor comuniste,Toată lumea stătea În genunchi şi descope-— 
„rită de cun.intra trenul îr gară şi până pecezaă ur ultim salut pentru aceşti 
doi eroi ai neamului românesce 

Şi aşa au fost întâmpinați pretutinăeni dela graniţa polonă dela Grigore : 
Ghica Vodă de dincolo de Cernăuţi până în Bucureşti şi peste v4t Domnul Vasi- 
le Iasinschi au fost „fecior de ţăran bucovinean, caşă dl profeGrigore Nandriş 
şi Gl profesor Vasile Posteucă,şi dacă au avut diferite idei politice, însă i 
când era vorba de. Bucovina iugaă ag erau fraţi „gata să 'sară în apărare,Cână a1 
Profe Nandriş au scris nişte cărţi despre mănăstirile şi bisericile din Bucovi-— 
“naal. Comandant Iasinschi, i le-a tipărit în Spania.Dl V.Iasinschi era bun or- 
ganizatorel-am văzut pe peronul gării din Dorneşti lângă rădăuţi ștnainte de a 
sosi trenul cu sicriurile lui Moţa şi Marin; când au plecat trenul dir gară 
au plecat şi el cu acel tren.Neputână însoţi Şi eu cortegiul funebru spre 
„Bucureştian aflat dela diferiţi cunoscuţi că la sosirea în Bucureşti lumea 
i-a întâmpinat cu adâncă smerenie în genunchi, păstrându-se cea mai: perfectă 
ordine âe către toţi legionarii care îi conduceau pe ultimul drum la Casa Ver- 
de din Bucureştii Noi,Inmormântarea a făcut-o un imens grup de preuţi. 

Decedatul Vasile Iasinschi a purtat în suflet până la moarte jalea neamu-— 
lui nostru româneseycotropit şi astăzi de câtte păgânii sovietici,In activita—  * 
tea sa din Exil,printre altele ne-a lăsat Căminul celor doi martiri Moya şi 


Maia ZĂ GL în Spnepiez ea locului unde au: căzut «= ea A bit 3 


PROF e Ci, POPESCU_BOTOŞANI 


5 70 e Aaa eaep oaie. a nobilului molâpvean,veteran al luptelot naţionali s- 
te şi anticomuniste,a îndurerat pe toţi Românii.Fusese unul din stâlpii mişcă- 
rii studenţeşti de la 1922,preşedinte al Uniunii Studenţilor. Români Creştini, 
mejubru marcant, mai apoi al partidului naţional-ţărânesc şi director tehnic la 
I„A.Re-Braşovyiar în Exil preşedinte al Congresului Limbii Române şi membru 
fondator al Consiliului" Naţional Româi, 
i A fost înhormântat'la Bridgeport,âe faţă Piinăş „pe lângă soţia:sa Vinnie, - 
fiul George (de un an sosit din ţară) şi fiica Mihaela dela Milan,un impresio- 
nant număr de camarazi şi. prieteni “din Statele Unite şi Canada, şi Români ma— 
cedoneni. din localitate. . a 

„Avea în pregătire o pre ioasă lucrare despre Corneliu Codreanu şi Legiune, 

„care urma să fie publicată, în "Pământul 5trămoşese!! din Argentina. 

Dumnezeu să-l odihnească! n pace în țărâna străinătăţii până le întoaree- 
„rea noastră a .tuturor,vii şi morţi,în Ţara Părinților noştri,eliberată! 


” Matei Hojbotă 


+a 


: [3 Aşa zisă  ntepublică Moldovenească" e astăzi împărţită în următoarele 
raioane: Anenii Aa „Bricenibulgăreşii, Glodeni,Grigoriopol,Dondugeni „Drăchia, 
Dubăsari, Edineţ, ERE a RU Cahul, Comrat,Cotovschi,Crîuleni ,Cutuzov, 

| Călăraşi „Căuşani,lazo, Leova, Nisporeni, den niţa, Orhei „Rezina Hâbpi ţa, Râşoani, 
Slobozia,Soroca; Străşeni Suvorov, eleneşti „Ungheni, Ploregti şt aleşti, Geadâr- 
lunga Şi Cinişlia, cu oraşele Înişinău, Tighina Bălţi „Cahul: Orhei „Râbnița, Soro- 
cajliraspol şi vis creta N opiu Boti nu cuprinâe toate teritoriile răpite de 
eo numai un fel de triunghi,cu baza pe Prut şi unghiul extrem dincolo de 
Nistru.Iar Bucovina, de Nord,Her a, Basarabia de noră şi de sud-est au. fost în- 
- corporate direct Ucrainsie 3 
; && . De centeharul Independenţei României âa- Comandor Mircea MePetru (137 
Norvolk S$teManhattam Beach, Brooklin/N.Y.11235; USa)a, întocmit un album istorie 
de 22 pagini cu 80 de imagini şi text explicativ Costul: 5 dolarie.— 








E] 











Sa fas, 
DIN. ZIARE, CĂRȚI, REVISTE 
Pa ut i mimi Blaine vii Îl di 


 * NePeneseu în :"Cuvântţul Româriesc", Hamilton; Ian. 1979: Consiliul 'Naţionat 

„je atacat de extremele de stânga şi de ârsapta... Eu am avut 'vina,âe care sunt 
“ mândru,de- a, fi “luptat. pontru restabilirea: conoerăiei între Mişcarea Legionară 
şi 'aelelalte partide şi contra izolării în care ea fusese jinuă până atunci» 
Această reconciliere “făcută în condiţiunile actului constitutiv al Consiliului 








: Naţional va rămâne uzi act “istorie... Voi continua acţiunea pentru ca alături 








„setoţi colegii. din Consiliu,cu care colaborez frăţeşte,să facem din el ceea 
ce oempatriojii noştri dezinteresaţi şi iubitori de. armonie între Românii din 
HEHxil dbrese ca el să fie! - : - ke si 
îi i DreMeFilderman, lă procesul dela Berna, 1956, ăin "Stindarâul!!, 0ct.1978: 
In timpul: dominaţiei hitleriste an stat în contact. continuu cu Mareşalul Anto= 
ipescu,câre a făcut tot cea, putut pentru a îndaloi soarta Evreilor expuşi. per- 
+" Secuţiei! rasiale! nazistesân fost martor la scene mişcătoare, âe solidaritate 
“şi. Ajutor între Români şi-Evrei pe vremea, imperiului nazist în, Europa „Mareșa- 
"ăul Antonescu a rezistat cu' sueces presiunii naziste care cerea măsuri aspre 
contra Evreilor.Voi aminti numai următoarele exemple: E graţie, intervenţibi 








-.„ Snergice a Mareşălului că âeportarea a mâi mult de 20,000, de Evrei din! Bucovina 


; 


a fost oprită; el mi-a dat: paşapoarte în âlv pentru a Salva as teroarea nazistă 
"vEvrei din Ungaria,a căror viaţă era în pericol.E graţie polititei sale că ave-: 
rile Evreilor au. fost puse :sub un regim de administraţie transitorin care,pre-— 
. făcându-se că-le înstreinează, ie asigura păstrarea” în'scbpulrestiţuirii, la 
monentul potrivit „Menţionez aceste lucruri pentru a sublinia faptul că poporul 
român,atât cât. a awbtychiar într!o măsură... limitață,controlul țăriiya demon= 
strat sentimentele sale ae omenie şi de moderație politică.i! : 
* CeDrăgan, în E.N.R.,Milano, Nov.1978; Guvernul ro 


: orân.€ dejucat de Ungurii 
din partid... în aşa măsură :că ă comis: cea mai neagră 'faptă::Ge va rămâne ca o 
_ Păță 'în istorie; naghiarizarea Secuilor şi “a Români tor,astăzi,în Țară Româneas- 
că,sub Români! necensământul din 1971 a sporit artificial. humărul Ungurilor 
„. dela. Le400.090 1a 1.700.000, prin nsprevederea coloanei Secuilor! sar cel 1.400, 
000. de aşa-zişi Unguri: sunt Români cu numele, schimbate (vezi Telkes),căei toţi 
Maghiarii veniţi în Europa htau fost decât '702060... Guvernul comunist nici 
"până -azi n'a instruit ofiţerii de 'stare civilă să scrie -adtele pe româneşte. 
„Anul acesta,1978,1 s!'a eliberat, nameti mele un certificat ae căsăţorie în 'care 
„tatăl meu, Român sadea,e indicat cu numele de Istvan. în loc de Ştefan,iar bunica 
mea: Szolomy! Nenumăraţi Români continuă cu numele maghiarizate! 
x Preot Petru Cădaru, în- EaN.R. Milano, Nov. 1978: Papa Paul al VI-lea nu era 
„un dugmanyct. un mare prieten al Români lorAcum: câţiva! ani,pe o copilă dintrtun 
"grup de pelerini: unguri din Transilvania,care i-a oferit un buchet de flori,a 
întrebat-o cum se spune floare pe româneştesCopila si!a roşit,fiindcă nu ştia, 
A intervenit episcopul auxiliar: de Alba lulia,conducătorul pelerinajului „dând 
explicaţia că ei sunt Unguri.Papa s'amirat că nu ştiu româneşte,deşi trăiesc 
„în România.Cu alţă ocazie,Papa Paul al VI-lea a spus pelerinilor unguri din 
Transilvania să ducă salutul său tuturor Românilor e = : E 
* „Paul, Gora; în: "Limite!, Paris, Aug. 1975: Elena Ceauşescu este b pacosteyo 
ciumă, 0: nenorocire pe capul nostru,pentru că. ea se amestecă în treburi! în care 
nu că n!'ar trebui: să se-aMestece,dar nici măcar n!'ar trebui să treacă pe o 
stradă vecină .au;acele trebiri lia a determinat modificarea regulamentului Aca= 
„demiei Române... şi stăfauto-ales -e Acadenicianăl-,ea a desfiinţat Institutuk 
de Cercetări Matematice,sa este şefa de caâre a tuturor celor mai mari,ea: nu— 


"i" megteyăa dă afară... “Din iorăâinul ei a'fost dirâmaţă, acea biserică -a Enei= ce 


fusese renovată doar cu 'un an înainte,S au luptat „bieţii solcaţi foarte mult 

ca slo demoleze... Ba 'a determinat desfiinţarea Cqmitetului pentru monumentele 
" „istoride -pentrucă acuni Vreo lună când -dulcele si soţ.a călătorit în norâul Mol- 
"” dovei,ea s!a abătut din drum, şi a intrat.la Vănăstirea Agapia şi pentrucă sluj- 

ba nu sla oprit în clipa îr care a intrat ea în biserică,neanunțată,a făcut un 

Scandaj, inferral.Ca urmare -e aproape incredibil !- slau retras de pe piaţă toa- 


**- te albuiiele cu biserici,toate cartolinele,ilustratele reprezentâna biserici şi 


chiar o carţe a lui Edgar Papu , "Barocul românesc",care avea pe copertă Mănăs— 
tirea Dragomirua; coperta a fost dată la: retopit = Ma Does ai : 

„E Bună Vestire", Roma, lunie, 1978: Doina a fost scoasă din volumul -operelor 
complecte ale lui, Eminescu de către noii naţionalişti români «Se poate: recită 
numai în taină Ja mormântul lui Eminescu,cum a făcut grupul: de «intelectuali 








— 28 — 5 
români,care s!a reunit pentru a celebra în familie realipirea Basarabiei la 
Patria-mamăeCăci azi cizmarul dir Scorniceşti,cel care umflă lumea cu vorbe 
“despre independenţa sa națională,declară fără nicio jenă, fără să-i ardă cerul 
„gurii sau să-i tremuire “glasul de emoție: "Doresc -să menţionez că Republica So 
cialistă România mu are probleme teritoriale sau de altă natură cu Yniunea So- 
„vietică!.Dar atunci;jos cu această Republică Socialistă şi să trăiască România 
lui Eminescu,cea dela Nistru pân!'la Tisa,pentru care vrem să ne rugâm cu 2sal- 
mistul: “la mormântul lui Eminescu,acolo am şezut şi am plâns,când mi-am adus ax 
aminte de tine,Basarabie... Le te voi uita ţara mea,ţara lui Basarab,uitatţă să . 
fie dreapta mea! Să se lipească limba mea de cerul gurii mele,dacă nu-mi! voi 
aduce, aminte de iine,dacă nu voi pune Basarabia în fruntea bucuriei mele!!! 

*. Camil Vdrea,în "Cuvântul Românesc",Dec.1978: Un grup. de oameni inimoşi 
se stradueşie sa adune mărturii despre atrocitățile comunismului în România, 
Să presupunen că von*seri 2- sau 5- sau 30 de volune.Cine le vă citi,cine le E 
va crede şi,mai alesycine va acţiona? Credeţi că Churchill sau Roosevelt sau 
"ştiut când l-au ajutat pe' Stalih? Hu se ştie ce se întâmplă în Camtogia,YViet- 
„namyAngola: şi peste tot? Nu se ştie ce star fi întâmplat În Chile'dacă rămânea * 
Allenăe? De ce,âcumyconăamnă regimul Pinochet? Nu ştiu ce să va întâmplă în 
Sud-Africa şi Rodezia dacă guerila comunistă vine la putere? Ştiu foarte bine, 
dar interesele economice şi. electorale,meschine,âe moment fi mână să joace 
mascarada democraţiei şi a "drepturilor umane"! pe care ei le-au trădat primii 
gi continuă să le. trădeze colaborână cu cea mai abjectă pătură socială din 
toată istoria omenirii.Totuşi scriu,rontinuăn să scrim..; pentrucă încă n'am 
„Pierdut speranţa că vor apărea. şi politicieni ce vor trezi această lume moţă-— 
ind pe marginea.propriului ei cavous— = 
„„„* Preot GheCalciu, în "Catacombes",Paris,Dec.1978: Noi nu puten pretinăe că 
am moştenit,nestricatătradiţia,dacă aărânăm bisericile.care au'experimertat-—o 
aşa de integral,Nu putea evoca memoria Domnitorilâr întemeietorizex de Stat 
dacă, dărâmăn fundaţiile lor bisericeşti; nu putem: să cinstim'pe Mihai Viteazul =: 
„dacă într!'g singură noapte punem la pământ biserica sa;a Tenei„Nicio pivniţă 
vinicolă,niciun:hoţel "Banubiu", vechi sau noi,nu preţuesc nici tăcar cât o uşă 
a -Bisericii Enei.Nicio.doctrină atee,niciun argument chiar zis ştiinţifice nu-ţi 
interzice să te întrebi asupra existenţei Și sensului ei,asupra lui Dumnezeu 
şi a mântuirii,Această întrebare e dovada libertăţii tale faţă -de orice con- 
gtrângere,faţă de materie; ea e calea ta spre Biserică,ârumul prin care pă-— 
trunzi în această BisericăeNu te opri în prag!... Să construim în suflete Bi- 
serica Enei,cristică şi domnească,vie şi „nemuritoare, până vom revedea-o real-— 
mente înălţată pe locul 'ei;mărturie de nesâruncinat a credinţei noastre creş- 
„tine şi a afirmării noastre naţionales-— pai - 283 
„* Nicholas A.Bucur,în "Tribuna României”, Bucureştiyl Dec.1978: "In curtea 
casei noastre dela Cleveland se află Şi. acun trei nuci.Ei au fost aduşi în 
urmă cu aproape 50-de ani,pe cână 'erau puieţi,ăe tatăl meu,din Transilvania. 
I-a plantat în curtea casei în care locuia atunci şi i-a mutut cu el de, fiecare 
dată când şi-a găsit o Locuinţă nouăsIntr!o viaţă de om nucii aceştia, au fost 
mutaţi de vreo 15 ori! Norocul a fost că s'au prins âe fiecare dată,Au. dat 
roade însă mult mai târziu: abia acum vreo zece ami.A fost una dintre! cele mai 
mari bucurii ale tatălui meu,care se mândreşte cu ei şi acume— ai 
">. Prof.ConsteSporea;la Adunarea aruală din 24 Sept.78 a Fundaţiei Iuliu Ma— 
„niu,N.York,despre "Aspecte ale Exilului Româhese din Germania” (printre altele): . 
.„„Din mulțimea ziarelor şi revistelore.. este de semnalat în mod deosebit ziarul 
„ lunar "Indreptârul",apărut în arii 1951-1953 şi editât de: părintele Flaviu Po- 
ipane.. Cu tenacitate îşi continuă apariţia lor de peste un sfert de veac doua : ş 
periodice sevase în Germamia: ziarul plin de patriotism "Stindardul”,editat de 
“Ton V.Emilian şi publicaţia şapirografiată. "Vatra, redactată de Petre Vălimă-— 
reanu,care,deşi cu înfăţişate moaestă,are un conţinut informativ de o.valoare 
unică pentru viaţa Românilor din lumea liberă,-— i şi A 
x Al,Simion, Legenaă şi reagitate,în "România, literară", Bucureşti,6 lulie 79: “] 
Nusmi sta în putere să încerc un inventar al celor 12.000 ae manușcrise inediteree 
în păstrare la această Casă a culturii,unică în lume,ăin Erevans,0 geografie 
armeană din sec.ViI,ale cărei pagini le zăream: prin-geamul. de cristal al: vi- ta 
trinel, pomeneşte. despre neamul Balacilor,identificat după unele-cereotări şi 
interpretări cu Valahii populând spaţiul din. perimetrul carpa 0-dunărean .- 
„x Neofit Seriban,în Catedrala din. lagi,5 Ian.1859: Biserica ne: spune,prin! 














1p 


di 





Ea 
Scriptura insuflată de Dumnezeu,ca sfinţii săi prin credinţă au învins împă-— 


"răţii au doândit” biruinţe,au astupat gurile leilor,au stâns puterea focului, 
„au scăpat de ascujişul sabiei,s!au întărit în slăbiciune,s!au făcut. puternici 


în războaie şi au luat taberele duşmanilor în fugă... Voi,frajilor,prin credin= 


j: ja naţiei române,âe veţi fi credincioşi stindărduiui eiveţii fi tot atâta ae 


puternici că şi biserica prin sfinţii. săi.Fie,dar,ca alesul vostru de astăzi 


să fie acela pe care-l. aşteaptă naţia română! Fie ca e1 să: vindece rănile ei 
"şi să realizeze dorinţele ei! Dumnezeu şi lumea vă privesc,Biserica 'vă bine-— 
„ „cuvintează ,Românimea întreagă vă aşteaptă! A 


„„* Buletin informativ pentru legionari,No9v+1978: Cână: zorii birainţei surâ- 


7 08 TRAI Cer a ri Ţ . A Fi : 
„.Geauycând se trasau coordonatele unui Stat autentic românesc „coaliția: duşmani 
„lor dinăunţru,alcătuită dintr'o conducere antinajională,la care sia agăugat Şi; 


aliaţul de totdeauna: ambiția şi mediocritatea,strecurate şi în rândurile noas= 
tre,a dus la pieirea Căpitanului... Căpitanul ar fi putut trece peste anul tra= 


„»gie 1938,dacă slar fi respectat cu stricteţe instrucţiunile lui date din timp, 
„concretizate în mod dramatic în scrisoarea către Nicolae Iorga: şi reiterate 


ori de câte ori avea ocazia până la sfârşitul lui Noembrie 1938.Nu a fost as- 


„cultat!- S!a găsit unul dintre noi care nia ascultat „Acesta, considerânădu-seltonul 


realităjilor,a acţionat. în aşa fel că a dat prilej lui Carol să suprime viaţa 
Căpitanului,a Nicadorilor şi a Decenvirilor.Deciycrimă naţională pe deoparte; 
unită,pe de alta,cu eroarea din partea aceluia care îndrăznea să se abată de 
Va dispoziţiile Căpitanului .— 


Xa: Aviz important ÎI. Ne întreabă unii dintre noii cititori cât e abonamen- 
tul.Ci aici nu sunt abonamente,ci contribuţii.Cână a ieşit "Vaţra,tr. Ian.1951, 
lagărele erau pline âe refigiaţi,iâr. cei admişi ia emigrări dibuiauyabia,după 


„vreun rost,- aşa că nâ-am sfiit să fixăm abonamenteytrimiţână foaiă la: orice 


adresă cunoscută şi rămânând. să contribuie fiecare când şi câţ. poate„şi aşa a 
"rămas până astăzi.Pentri orientarea însă a celor ce întreabâ,dăm aici câteva 
exemple de contribuţii mai recente: din America, între 10 şi 50:de dolari; din 
Franţa, între 50-350 franci; Germania, între 10-200 mărci; Spania,între. 1.000-— 
64000 pesetas; Italia, între 5.090-109.000 lire,Din alte ţări, cam la fele- 
Il. Ne-au'sugerat unii cititori că,întrucât "Vatra este, deocamdată cel 


" puţinssingura "publicaţie de circulaţie din Exil care apără poziţia Consiliului 


Naţional,combătână în acelaş timp filoxera simistă;ar fi bine ca, ea să apară 
mai des;cu un număr sporit de pagini şi,peste nări,să fie trimisă cu poşta ae- 


Hiei . i i - yu 
*riană. Faptul ar necesita o muncă în plus,dar adevărata probleriă 'e cea bănească, 


Aşa cun ieşe azi,Vaţra se află întrun anumit echilibru.Pentry a, face faţă 
noilor cerinţe,şi având în vedere că în ultimul timp totul s!a'scumpit enorm; 


"că trimitem mai multe duzini de exemplare fraţilor. din ţările ce-i asuprese, 


cun şi altele noilor veniţi lipsiţi ae mijloace;. şi câșîn fine,mulţi dintre 
vechii sprijinitori au părăsit această lume,- ar trebui. ca,peste $noasările 
obişnuite;să se găsească 'un înumăr de 50 ae cititori cati să plătească anual, 
ca ahonament de susțimere,câte 50 de mărciş. 30 de dolari sau :100 âe-francie 
Plusul de încasări;care în total n!ar ajunge pe an nici la mărimea salariului 
lunar al unui muncitor calificat de-aici,ar permite însă Vetrei să iasă mai 
des şi să fie expediată cu aviorul (ceeace deja faoem, începână cu acest număr, 
întrto anumită speranţă ),ajungânăd proaspătă pretutindeni,Cei ce crea în aceas-— 
tă necesitate,să se anunţe deci! Iată,redactorul Vatrei,pe lângă munca gratuită 
pe care o face de 28 de ani,se înscrie cel dintâi în "cuibul"! de susţinere; 
punând, la dispoziţie întreaga=ă pensie pe-o lună întreagă: 181 mărci şi 40 de 
fenigi: cam o sută de dolari.-— : aa: 

5546 Atât eventualii sprijinitori ai "cuibului! de susținere,cât şă abona- 
vii obişnuiţi pe cari această publicaţie îi mai interesează şi vor so pri- 


„mească mai departe,sunt rugaţi să-şi trimită contribuţia: în Germania, la 78 


Freiburg, bffentliche Sparkasse,Konto 1264445; în Italia,la C.C„Postale 45527008 
în Franţa,pe numele Jeah Şteflea,da. Paris, 5 Place Gambetia,Socist6 Gânerale, : 
contul 5—021415-5; sau,prin cek ori mandat poştal,direct la: adresa NVeţreiiie: î 
DrePetre Vălinăreanu - Erbprinzenstr.17 A — 78 Freiburg — Germania, . i: 


dă: La 16, Septembrie 1917; "Deutschlandfunk" a transmis un articol al dlui 


ing.Marcel Nicolau de comemorars a compozitorului Ioân Ivanovici la 75 ani ae 


: da moarte„Tot „după un maruscris al compatriotului nostru,acelăâş post de radio 
„a vorbit,la 7 Sept .1978,âespre Grigoraş Dinicu. : 








= 50 — 


DORURI .ŞI NECAZURI ; E 


 La= Statele Unite: Vă urănm din toată inima şi 'cu.toată inima şi cu toată 

admiraţia pentru Tupta românească ce-o duceţi cu necliniire,sărbâtori ferici- 
te şi la mulţi ani! Adaug şi un mic cec ca un simbolice aporte, 

P.- Franţa: şi mult noroc pentru fraţii noştri Români de pretutindeni! 

B.- turcia: Sărbători cu sănătate! României libertate! 

Me Germania: Vă trimitem contribuţia noastră pentru o Vatră câ mai calaă! 

Ba Statele Unite: Intâlnirea dela Freiburg ca şă, despărţirea îmi vin mereu 
în minte Şi retrăiese clipele de atunci.Cu fiecare număr din Vatra mă întreb: 








când voi ajunge să-l primesc în ţară? Deocamdată achit abonamentul pentru aici... 


Pe Polonia: Mulţumesc pentru Vatra.Regret că n'am cum plăti abonamentul... 

“D.- Statele Unite: Fie ca acest abonament să fie ultimul pe pământ strein! 

De- Statele Unite: Odată cu urările,Vă pun 20 dolari pentru Vatra.Suntem 
bătrâni de-acum,alţfel arătam când eram, la Roma... : E 

9e- Italia: Ne doare şi suntem consternaţi de moartea consăteanului nostru, 
V„lasinschi,despre care an auzit târziu.Cână: trăia Mircea eram la curent mai 
repede cu cele ce se întâmplau în lumea noastră. 

H.— Argentina: Profit de gentileţa unui camarad,care a fost aici: în vizită, 
„spre a-ţi trimite 30 ae dolari,contribuţia mea pentru Vatra,. 

j B.-— Germania: Problema unităţii exilului,ca şi a unităţii legionare,mla - 
preocupat Încă din ţară.Concluzia la care ajungean întotăeauna în discuţiile 
“cu camarazii eră imperativul de a face to tul pentru a realiza aceste două? 
unirie,Pentru asta mă sbat aici.Anul Nou să ne aducă zorile eliberării! 

F.- Statele Uniţe: Vatra mi-a sosit regulat, deşi nu v!'an-anunţat la timp 
Sohimbârea la nouă „adresă,azi în Canada.Alături,modesta mea contribuţie. 

$.- Statele Unite: Pe la noi e un frig îngrozitor.Ne pregătim pentru ser- 
„bările a'50 de ani dela înfiinţarea Episcopiei,în 28 Aprilie, 

; Me Mezic: Alăturat: includ un cee internaţional .Sunt extrem de ocupat, însă 

- Vatra "îmi aduce snoutăţi stimulente. 

E.- Spania: E absolută nevoe de-o cercetare corectă a evenimentului dela 
23 August 'care a rupt istoria României,care rămâne mereu în actualitate şi 
care constitue prima temă de atac contra Consiliului Naţional.Vaţra îşi are 
poziţia ei,dar,cu apariţia la 3 luniycu greu poate răspunde tirului cu repeti-— 

- vie prin atâtea publicaţii ale sectorului. advers. Intensificarea tirului air 
partea noasţră este o necesitate vitală, 

H.- Canada: Bine ar fi să încerci a publica Vatra mai des; cei interesaţi 
ar 'susţine—o cu e astia BI IA mai substanţiale.Văd că "Ion Pin cunoaşte, după 
numai â luni;tot ce,.se!ntâmplă în exil şi te atacă în "Carpaţii".Eu am stat 

i dă. multe ori şi mult de tot de vorbă cu camaradul Ion Rigea: dela Briâgeport, 
„care şi dânsul are la activ 22 de ani Qe închisoare,şi văd că dânsul altfel 

vorbeşte, de "Nea Petrică"Vălimăreanu, despre profesorul Găzăaru şi Sage Simae 
Succes în tot. ce. veţi întreprinde pentru Neam şi Ţară! 

Ae.- Germania: Sincere felicitări pentru colaborarea lui Mihai Foţăn” Enescu. 
Panegiricul ş şi cele: două aniversări din Vatra sunt -un model de proză politică, 
de: oi librur şi măsură care face cinste scrisului românesc din acest amar de 
lung refugiu genul:în care trebue continuate 

Fe- Germania: De 2'ani de cână sunt aici „aţi avut amabilitatea de ani tri- 
mite ziarul dvs pe.care l-am considerat o rază de speranţă şi o certitudine că 
lupta contra comunismului » care ne-a cotropit jara se duce aici, prin oameni 
care -o viaţă îni reâgă au: fost şi au rămas luptători „Pentrucă acum am ieşit din - 
perioada precară a începutului de azil st am “început să lucrez,vă trimit EL 
eu umila mea contribuţie,dorindu-vă sănătate „pentru continuarea lupt ee 

N.- Germania: In drum sprecpatria Dvs România, ne-am oprit la Budapestajoraş 
frumos,dar oamenii săraci.la Hforie,hotelul, hrană canera chiar strandul,sunt 
optime.la hotel,aven chiar bazin de înnotePe marginea strazii,stau copiii Şi 
cerşeso dar noi, locuin la etâjul 10, în hotel -de luxe de pla de sărăcie. 
Aici înveţi 'să preţueşti ce aven acasă, în Germania, 

Se, Re Lernania: Ne-a bucurat să citim îr numărul trecut felul oaia să în care 
priviţi pe cei care nu numai că au făcut parte din UTC (cam 1004 dir intelee-— 
tualii români de azi), dar chiar au primit burse pentru strâinătate.Şi aceasta 
o spunem noi,care nu an fost nici membri ai PCR şi nici: ai UTC şi am fos în 
închisori tocmai pentrucă an activat împotriva POR şi. UIC. 

S+-— Germania: Ca a şi cei ce stau în spatele lui au piregai bătălia! 


si 





Lui 


Ei 








a 








A ape D= 
B;- Statele Unite: Vin Sfintele Sărbători cu bucuriile eredinţei,;dar ŞI cu 


„povara dorului pentru cti ce frământă glia străbună.Bunul Dumnezeu să vă dea 


ani cu sănătate! şi să asculţe Ruga ostenelii pentru satul Şi yara,pentru Ce- 
rul şi Pământul Românesc,pentru graiul sfânt şi tot ce strângen cu scumpătatţe 
În inima simiirii neamului Domnul să vă ajute să fiţi printre aducătorii bucu- 


 riei izbăvirii neamului de nedreptatea stăpânirii celor fără Dumnezeu,Sunt din ! 


Ţara Bârsei,unde-mi surit ulițele copilăriei,dar şi ale închisorilor... 

Fe Statele Unite: Nici nu-mi vine să: cred,era.înainte de Crăciunul anului 
1951 'când în Noua Zelanăi am primit primul pachet .cu Vatra,adresa V!o dase 
iubitul prof.Vasile Cârsteanu.De-atţunci an căutat să păstrez această legătură, 
citind şi recitină Vatra am ştiut câte s'au petrecut în lumea Exilului românese e 
Alături Vă pun un cee de 20 dolari şi. Vă felicit pentru aceşti ani în cane aţi. 


” jinut revista la înălţime în ciuda atâtot oprelişti, 


Se- Spania: dIn' Consiliul Naţional noi mergen,cum explică Vatra,fiecare cu 
a P 

ce aven.Mergem împreuhă, pentrucă este vorba de cauza românească ,Suntem ca pe 

frontyunde nimeni nu te mai întreabă dacă eşti liberal,legionar sau țărănist, 


"E vorba âe un front al tuturor tare au ieşit din găoacea sectarisnului contra 


tuturor. acelora. care vor să-şi ridice statuesAm simţit din capul locului că e 
binevenită iniţiativa: dlui Penescu, "Carpaţii! se ostenese acun să na arate că 
jidanii l-au asasinat! pe Căpitan.Numai că la această asasinare şi-au dat con-— 
tribuţia şi pa îi factori,dintre cari unul se cheamă Sima.Nu toate asasinâtele 
plănuite stau. mplinit,iar dacă'se observa cu stricteţe dispoziţiile Căpitanu- 


„lui sar fi trecut primejădia.Cine poate să susţină că dacă nu exista cazul 
„Goangă,s!ar fi petrecut 'asasinarea Căpitanului? la ce-au servit actele de pPro= 


vocare? Şi dacă Sima susţine totuşi că soarta Căpitanului . era pecetluită,asta 


"Înseamnă că el ştia mai multe decât noi... Remarca Popescu-Botoşani că rău a 


făgqut Căpitanul că n'a trecut graniţa în 1938.A refuzat,4-am 'răspunspentrucă 


'nu:se gândea la viaţa lui,ci la onoarea unei -generajii. (Nu i-am spus însă cât 


am greşit noi,că n!an ştiut cun să-i apărăm viaţa). > -. 
1. Gână 1 lasinschi şi-a dat obştescul sfârşit,eram la căpătâiul lui cu Doam= 
naycare plângea şi nu mai ştia-ce face-An căutat repede o candelă.Şi era aşa de 


“liniştit! Părea că se cufundase într'un somn. adânc fost pus pe catafale în 


Bibliotecăe.âvea trăsăturile regulate.Ninio crispatefaţa lui ascunâea trăsătu- 


"rile nobleţei bucovinene.Avea, tricolorul la căpătâi şi; în jur coroane de flori,, 


Împresionanţă a fost şeăinţa de cuib ţinută în jurul catafalcului, cână Papanace 
a ţinut o scurtă: cuvântare.Apoi slujba celor trăi preoţi veniţi din depărtări.., 
S5+- Staţele Uniţe: Să vedem ce'se poate face pentru. cei rămaşi pe malurile 
Dunării,pentru cei dintre Pruţ Şi Nistru şi din alte locuri sub puterea străi— 
nilor cărora li se împiedică exprimarea în graiul strămoşi loreGonsiliul' Naţ10- 


“naleste el mai aproape de aspiraţiile Românilor? Va.acţiona el mai hotărt$ 


pentru apărarea drepturilor omului batjocorite-la noi acasă?: : 

C.- Franţa: Venirea matale în Consiliul Naţional c!'o publicaţie serisă cu 
talent şi onestitate:e foarte bineveniţă.Văa acun noi colaboratori,de'elită, 
cu teme de mare actualitate tratate competent şi cu curaj «Contra. Gonsiliului 
sunt numai cei ce-şi iubesc neamul în limita interesului personal, . : 

„ Be Franţa: -Sincere felicitări pentru aderarea la Consiliu.Poate va leşi ce- 
va bun şi ne vom ună pentru acelaş ideal,liberarea poporului român de comunism, 
deşi „nu văd încă prea bine cum şi când,fără baie âe sânge... E 

Te Austria: Nu e adevărat că Eugen Purcanu, Bogdănescu, Enăchescu şi ceilalţi 
criminali dela Piteşti,Gherla,Canal,ete.,au fost executaţi.Primul are pensie 


de merit şi locueşte în cartierul Balta Albă lângă poşta Zăvideni Mai dă şi 


lecţii de engleză.Al doilea e medic pe lângă Piteşti; l-am întâlnit în Bucureşti, 
venise pentru un proces âe viol ori de paternitate.Enăchescu e undeva la ţara; 


„tot ca medic .„Maromet şi plutonierii. criminali Ivânică, Zaporojan, Frâncu. locu 


esc: în incinta închisorii Rahova,unmblă în civil şi fac servici peste pensia : 
ce o prinesc,Toţi arată bine, E ; i 
Ne Canada: An citit cu multă plăcere Vatra.Mă gândesc: co; nostalgie. la cele 
2-5 Paşti facute la Freiburgyacel cuib de Români adevăraţi„De-o fi Dumnezeu 

bun cu noi,le-—om face, odată. într!o Românie -cum o vrem noi. cu toții! 

-- De- Staţele Unite: Iată'o strofă ăin poezia mea de Grăciun: In. colţuri can- 
dele însuflejeau icoanele bătrâne [oa staSini de ştergare albe țesute cu ar- 
nici; Ah.câte amintiri avem din timpurile bune /Pe care doar în gând putem | 


“le depăna'aici! 


ada 52 $ 
M.-.România: Aici înaintează primăvara „Gu-gu-uşt iuc; gu-gu-uştiuc! strigă 
bărbăţuşul.De prin apropiere răspunde: fonsiuşea: Wu-u-u-u! Wu-u-u! Amândoi 
sunt, tare eleganţi: poartă un:costun de-un frumos cenuşiu curat,iar la gât o 
„__ frumoasă legătura neagră, pentru 'cars- orice. cucoană,care ţine la modășar fi în-— 
„vidioasă,Sunt. guguştiucii printre primii sosiți din depărtările dinspre piiază-— 


îi 


* zisli se mai spune. şă 'porumbei sălbateci.Ți-ţi-bei,ţi-ţi-bei,se aud$ în părul 





din faţa casei.Din cornul,ale cârui flori galbene sunt gata să crape coaja mu- 
gurilor,răspunde: beţic-beţie-beţic! Azi e întrecere între pijigoii cari au luat 
toată iarna masa pe balconul nostru. In mărul âir grădina vecinului şuieră, de 
mama focului un mierloi: poate să fie unul in cei ce s'au hrănit pe balcon 

cu pere,aduse de mine din pivniţă.Azi este mărţişoruleAlunii din jurul nostru 
şi-au atârnat şi ei nenunărate nărjişoare.S!au desfăcut florile bărbăteşti,care 
aruncă potop de polen peste nearătoasele flori femeieştiyaşezate în capătul 
fiecarei rămurele„la toamnă va fi roâ bogat. de alune„Au va. trebui. să port de 
grije veveriţelor,care pe iarnă au avut domiciliul 1a etajul neterhinat al ca 
sei şi care s!au ospătat din plin cu mere şi pere,puse de noi tot pe balcone 
Printre forsitiile din faţa casei au răsărit trei ghiocei şi un mijuverii. 

„Fe- România: Am trecut prin Ţara Moţilor,m!an oprit la Brad.Mizerie,mai ma- 
re ca oricândeMi-am adus aminte de vremea când" eram împreună la închisoare la 
Craiova.Cu noi în cameră se.afla şi un tânăr moțyun flăcău voinic,scurt .de - 
statură, dar cu umeri laţi.Era mereu vesel şi optinisteNe-a cântat oâaţă un 
cântec de la ei,de jele.îmi mai amintesc trei strofe; Săracu!'s şi n'am nimicu, 
Țiumai pielea pe burict , N tam năframă pentru muciu,/Şi nici talpă -la păpuciu, 
„„/Qioarecii ni!s rupţi în curu, /Suflă vântul ca prin cîuru! Mizerie crunţă? De- 
Sigur,dar mai-răul nu piere nicioâată: au reuşit lăştia" să-l înfăptuiascăiMe— 
„lddia simplă de tot,m'a cutremurat,ca şi cuvintele ce exprimati jalea moţilor, 

ai, căror munţi erau, jefuiţi de lemnul lor,în timp ce Et erau siliţi să cujreere 
ţara cu căruţa cu dopiţi şi ciubare; azi însă,moţii vesează după acele vremuri! 
B.— Statele Unite: Pe-aici se dă foc la bisericiype motiv olar fitgarâistei, 
apoi preșa anunţă că "rezistenţa armaţă igraelită! a; săvârşit vitejia de a da ? 
foc şi a fugi.Ce-ar fi dacă şi-ar organiza şi algii rezistenţe? Beginydupă 
pe şi-a încasat liniştit. premiul pentru'paee',acum se joacă de-a uite-pacea 3 
nu e pacea.Se ştie sprijinit în Guvernul şi Congresul american de coreligionari, 
P.- Statele Unite: Incerc să mă antrenez âin nou în lupta pentru Neam şi 
arăycare mi-au fost mai scumpe decât. chiar însăşi familia.Nu Kramer.gi ai 
lui sunt tari pe aiciyci noi sunten slabi,cozile'de topor.dintre noi sunt mai 
periculoase dăcâţ:ei.De n!'ar fi un Milhovan,un Floran,in. Antonovici şi alţi 
Caraghiauri 'cuibăriţi pe la "Drepţatean ceauşistă,de unde împroşcă cu venin 
„În cei mai buni români,Kremerii n!'ar putea nimic.ân trimis o scrisoare de su- 
port Episcopului Trifa,declarând,căci eram la Bucureşti atunci,cun evrei îm- 
brăcaţi chiar în cănăşi verzi au deschis foc în armată,care la rândul ei a 
tras în mulţime şi aşa.au căzut.şi câţiva dir perciunaţii loriNta existat un 
singur evreu să fi fost împuşcat de către legionâri; din contră,cei 'cari au 
'fost împuşcaţi pe la răscruce. de ârumuri au fost numai legionariie : ş 
Din grupul de partizani îr care an activat şi eu în ară, făcea parte şi 
UR: văr al Prea, Sfinţitului Valerian Trifa.E1 şi alţi câţiva consăteni ai lui 
mau trecut. Mureşul -cu barca în noaptea Crăciunului 1948 spărgând ghiața cu 
“topoarele,ca să ajungem în Banat cu un tren,de unde am putut sa ne urcam la 
GRUP,care se găsea. prin apropiere de. Muntele: Mic,Vârful DrujaeAceşti oameni 
excelau' prin românismul lor şi erau fericiţi că un tânăr: ofiţer român. dintr!o  - 
regiune mult prea depărtată de a lor se dusese să le!'ngroaşe rândurile, . 
.„ „Am.aflat de dispariţia, a doi mari români dragi nouă tuturor: Vasile sin- 
schi şi Popescu-Botogani, două personalităţi ale Exilului care ne făceau cinsteş” 
"diăpăruți fără să-şi fi văzut visul împlinit; ăcea Românie sfânţă ca. soarele 
de,pe .cer.Dumnezen- să-i odihnească în pace,iar de-aovlo de sus spiritele lor să 
şă nouă paşii pe căile cele mai bune ca să împlinim visul lor! „„„ne îndrune 
„"S+-— Germania: N!'am cuvinte-să te elogiez pentru munca ce depui,mai ales la 
alcătuirea ."Calengarului",aşă de util nu numai în refugiu! i 


[u] 


fo 


IL 






mur 





Notă, Până la încheierea acestui număr, încă n'am primit dela 61 Traian 
Popeseu dovada 'afirmaiilor calomnioase făcute -în "Carpâţiihpe şeama 'subsem-— 
natului.5e vede că tare bine am ascuns=0... Noi încă nu-i aplicăm ştampila cu- 
venită, în aşteptarea răbăurie a dovezilor — sau măcar;ca dela un 'cavaler ce-ar 
fi de aşteptat să fie,nişte pârlite de scuzes- PV. 


(a 





E ATP IS V 


E 
i 





mioarei: “ui ze az 0 2 a aa ti 
(x 


ta 








7.) 





 Să!nalţe în Bucureşti unul la ele 
Şi s'aranjeje aşa biroul lui, 


Il est parti avec le wagon-lit, 


- 55 





Jean : A ze: 


Son păre la despărţire lui a-dit: 


De llargent primeşti. beaucoup mon bon ami 
„Jusque le temps 'q!Studes. sera fini, 


Şi 'sa mama î cât6 pe:peron, 


„ Se chinuia. să-i 'spană!n dulce ton, 


Fereastra să o!'mchidă la vagone 
Au revoir'mon Jean;mon dulce fils, 
Pas: ouvre la fenâtre,nu răci, 


i. Mom tâte nu-l ţine afară,că te trage! 


Şi-l îndemna!n vagon capu să-şi bage. 
Ti era frică,singurul băiat, 

Care, pleca s'ajungă âiplomat, 

Să nu, răcească. la inteligenţă, 

Că ntar mai fi deverit excelenţă. 

Cum trenul se pusese în mişcare, ; 
l-a mai strigat la urmă cu glas tare: 
Et” tout de suite în Paris cun ajungi, 
Să ne scrii iute maică cum o duci, 

Une lettre et peut-âtre o vedere, 
S'avem, nămioo dragă mângâiere, 


înspre Chitila!ncet. dispăru trenul - 
Şi Jean la gean îşi vântura jobenule 
Liceu!l terminase can, aşa, 

Cum: unii!1l terminau şi!n vremea nea: 
Cu tanti,mama mare,cu protecţii, 

Cu unsul uşilor pe la direcţii, 

Sau. cum era la noi sistemul vechi, 


„ Babâcul să mai mişte din urechi. 
„Pe primul plan,motivul nu era 


Să studieze,după cum spunea, 


"“Scopu-i &ra catn primele etape, 


De-armată Jean al meu, cumva să scape. 
Şi de-o veni război prin România, 


„Jean în Pâris să-şi facă datoria, 


Şi-aşa a fost: războiul a venit; 
Jenică în Paris a suferit : 

Şi a primit din ţar!o.telegrană, 
Cu!'nvăţături de la scumpa. lui mamă: 
Ici est guerre,tu restes bien lă-bas, 
Mămico dragă să nu vii'încoa! : 
Sur champ d!honeur,nu face să tombezi, 


Tu eşti'născut maică să studiezi, 


(De ce să caâă 'pentru- ţară Jean, 


' Când pentru asta sunt "les paysansn!) 


De vezi cumva că studiul e greu, 


Fă 'ea!n războiu-alalt .tăticul tău: 


Din 'banii şi cu şunca ce-an trimis, 
O diplomă poţi cumpără precis! 
Ps urmă om vedea ce-i de făcut, : 


. După cum ştii,babacu-i priesput, 


Şi osă aranjeze el cu a ta măre, 
Slajungi vrtun-barosan prin ministere 


: Dar planubile-au, rămas visuri toate, 


Jenică e şi; astăzi prim streinătate; 
Se uită ca viţelul cel năroă 

la obeliscul-de la "Place Concoră! 
Şi se gândeşte de-ar putea şi-el,. 


Gu geamuln faţa 0... beliscului > 


JEAN ŞI ION 








Ion: 

E primăvară,şi natura .toaţă : 

De-a “florilor pârfuriuri “6 înibatăș 
Se!ntore şi păsările călătoare, 

Şi tot ce-i pe pănânţ vieţuitoare 
Se bucură şi sburdă prin verdeață; 

Ce feticire-i Liver să trăeşti în viaţă! 
În lagăre şi!n închisori s!aşteaptă 
Ziua în care judecata dreaptă 

Va scăpa ţara ce-i acun robită, 

Aducână Libertatea mult dorită. 

Dar veacu-şi toarce anii lui “tn şir; 
Morminte se'nmulţese prin cimitir, 

Se sting mereu români îmtemniţaţi, 
Voişi de inamicii blestemaţi:e 

Cei, ce nu sufăr jug stăpânitor, 

De mult se luptă,!n codrii munţilor; 
Sunt istoviji»flămânzi, fără de gloanţe, 
In suflet totuşi nai nut resc, speranţe, 


„CĂ jertfa-adusă,plină e amar, 


Va birui şi nu va fi!n zadare 


Ion din poezia nea de azi, -a, 
Se: luptă!n munţi: acoperiţi ae brazi, 
Dim cremene făcut,băiat d6 ţară, 

E gata pentru brazda lui să moară; 
Poartă opinci,pe umăr cu sumanul, 


» Aşa cum l-au. descris Aron Cotrug; 


Liviu Rebreanu, 


In lupte erunte îşi pierduse camarazii 


Şi rămăsese-acun numai cu brazii 
Carpailor,în care rezista. 

la vale să coboare nu putea, 

Că-1 aştepta miliția: 1a' pândă 

Şi pielea ieftin el nu vrea să-şi vânaă, 
“Gu Jramtăncn enbla peicărări,. 

Cu acelaş gând şi aceleaşi supărări, 


Tot colindână aşa din 'munte!n munte, 
De-odată se opri în loc s!asculte, 
Cun .un.ciobanycu .flusrul., la Oi: 
Cânta o doină ce suna prin văi, 
Şi-a amintit,când asculta în loc; 
De satul lui,dumineva,la joc, . | 
Cum -Leana, frumuseţea satului; 

În horă se prindea la dreapta lui, 
Şi bahele din sat scosese svon; 

Că Leana se “iubeşte cu Ion; 

Ba şi-o ţigancă îi spuse în ghicct 
Pe Leana dac!o -ia,e cu noroce 

ŞI înima-i ardea acum de dor, 

S-!o vadă înc!oâată în:pridvore.. 

la ceasul revederii se gândeşte, 
Ar vrea să ştie ea că el trăezte= 
şi-aşa absent„gândinad mereu la ea, 
Aude-o Impuşcătură undeva. » 

Ştia Ion că baciul n!avea puşcă, - : 
Avea: dulăi. la stână care muşcă, 
Fulgerător,cu mâna pe pistol, 


"El. pleacă. printre brazi cu pas domol, 


Fără să. ştie că de-o săptămână - | 


-Miliţienii l-au împuşcat pe baci la stână, 


Acuma ei mânau prin munte turma, 
Rea SD A pie te EA 
Căci. lui Ion vroiâu să-i prindă urma. 


2 = 5 


Ciocnirea aşteptată sta !'ntânplat, 
şi“el,pe ei,la fel i-a căutat; 
„Cun.i-a?ntâlnit,n'a stat la îndoială, 
“Toţi şase au picat dintr!'o rafală, 


Un. inanic care era!n cădere 

:A tras şi el; atuncea,de durere, 

„ Ton'a: strâns din dinţi,fiinăc!a simţit 
Că pieptu-i'de voinic & sfredeliţ, 

Diun braâ s!a 'rezenat şi n!a căzut, 

Mânârta de robân l-a mai ţinut; 

Obrajii-au început a-i prinde foc, 

Bl s!a lăsat pe brânci cătână un loc, 

Un luminiş cu flori de primăvară, 


Căci muribunâului i se păreau, 
Cocorii ce sub nori în sbor pluteau 
Formaţiuni întregi de avioane 

De tip liberaţor,americane» 

Sub un stejar şi-a pus de căpătâi 
Câciula, fericit că!ln ţara lui, 

De n!'a putut-o Încă liberă, 

Mai. poate cel puțin să moară!n ea, 
Stejaru-atunei o frunză şi-a desprins, 
Pentru.voinicul,mort,dar neînvins, 
Şi frunza legănată!n vânt dfaseară, 
Se aşeză ca o virtute militară . 

Pe pieptu-i de voinic însângerat, 


i7i 


"ca Ze ee el îşi pare mai uşoară. Ce!n luptă pentru ţară tot şi-a date 3 
Puţerile-1 cam părăsiseră,atunci Când ziua liberării va sosi, 
Ion .începe-a se târt,pe brânci, O vor serba-o cei ce-or mail trăi, 
Vrea să se scoale,cade iar în coate, Cel care cade pentru ţara sa, 4 
Puterile-i slăbesc şi nu mai poate... In Cer,cu Dumnezeu o va serba, 
în foşnete,pădurea toată plânge - ae ME ne ei, = 
Pe tânărul voinic scăldat în sânge. Ades mă copleşeşte-un dor 
Privirea el şi-o!nalţă către nori, "De tine ţară!n depărtate, 
Sub care două cârduri de cocori Spre coârii tăi mă poartă!n sbor 
Se ?îtorceau vestină că-i primăvară, Ca azi şi mâini,şi-atâtea oriș 
Făcându-i. lui Ion moartea uşoară, Nostalgica chemare» SAE 
“Aurică Popescu (Minchen, 1951) 

„„&& Românii ortodocşi din. Germania pot participa de Paşti la următoarele 
slujbe: la -Freiburg,pâr.D.Em.Popa face deniile.în Capela Universităţii (Peter- i 
hof), Luni-Mari-Miercuri, 16-18 Aprilie,ora 19; Joi şi Vineri,19-20 Aprilie, 
aceeaşi oră,la biserica din Cimitirul Vechi (St „Michaels-iapelle ),Karlsstrassee | 
În această ultimă biserică va fi şi slujba învierii „Sâmbăta 'seara,21 Aprilie, ă 


ora 22.Tot părintele ?opa va face slujba Învierii şi la Frankfurt, în biserica 
evanghelică din Beethovenstrasse,Duminică 22 Aptilie,ora 10,30.- 
„Părintele Mehediriţu va sluji denia de Joi,19 Aprilie,la ora 19,la St.Anna- 
" Kirene,PlYokstrasse,Heidelberg; Vineri 20 Aprilie,la aceeaşi oră,în Stuttgart, 
kolpinghaus-Kapelle, în Heusteigstrasse; Invierea la Minchen;Sâmbătă 21 Aprilie, 
"ora 22,în St,Nikolaus-kirche(am Gasteig),- şi la Stuttgart,Duminică. 22-Aprilie, 
- ora: 10,30, în Kolpinghaus-Kapelle, leusteistrasse,- - 
&&'' The San Jose Youth Symphony Gin California a împlinit anul trecut 25 

de ani de activitate huzicala,eveniment sarbatorit după cuviinţă între 6-20 A 
August 1978 la University of California -Santa CruzeNe place să amintim că 
directorul acestei prestigioase Asdciaţii,care, între altele,în 1972 sta pro- 

dus în'Mexico;î? 1973 în Japonia,în 1975 în Taiwan(Fornosa) şi la 14-26 Sep- 2 
tembrie 1978 la Berlin,este compatriotul nostru Eugen Stoia,absolvent al Con-— 
servatoarelor din Bucureşti şi Berlin,fost profesor la Conservatorul din Inns- 
bruck,apoi la Carnegie-Hall din New Yotk,la St Louis,kansas City,azi Director 


la San Jose City College. 


&& Dela Consiliul Naţional Român: România-ae astăzi,subjugată şi sărăcită, 

are nevoie de acesaşi solidaritate de gâna şi faptă,care a făcut posibilă Uni- * 
rea Principatelor acum 120 de ani.Cu acest gâna,Consiliul Naţional Român se 
adresează acelora care dorese să lupte pentru recâastigarea libertăţii-şi drep-- 
turilor poporului român, înţelegână în acelaş timp să respecte. principiile plu- 
ralismului democratic,ale libertăţii de exprimare a ideilor şi „credinţelor re-. 
ligioase.Cei din ţară aşteaptă de la noi faptă solidară şi încredere în viito- 
rul neamului.De aceea Consiliul Naţional Român cere Românilor liberi să renunţ s 


la inerția izolării,a spiritului de grup şi la criticele pătimaşe care nu au 


A + 

provocat decât neînțelegere. ș i 
Să nu ne confunăăm duşmanul şi sa nu pierdem din vedere lupta împotriva 

"asupritorilor din lăuntrul şi din afara ţării,fiinăcă numai ea lupta trebue A 


să ne fie călăuză până la eliberare.Prezenţa Durineavoastră .alăturea âe noi va 


fi foarte utilă-cauzei pentru câre luptăm. 








Poe 

e ae 5 POM NP ARIUL ARII : 

* Johan Urwich(Ferry) ne-a dăruit al 5-lea şi ultimul volum din "Fără paga- 
port prin URSS",conţinână mai ales detaliile primei greve din. Uniunea Sovieti- 
ae deţinuţilor de toate naţiile: pământului la Vorkuta,dineolo de cercul po-— 

_lar,din al cărei comitet de organizare,de 5 persoane;a făcut, parte şi autorul, 
„ Singurul,âe altfel,care aduce.la cunoştinţa publică monstruozițăţile practi- 
- cate de comunişti: asupra nevinovaţilor târîţi ae ei îr regiunea iernei: veşni— 
) ce.sCele trei volume ar trebui, traduse în toate limbile pănântului,căci la ua 
film nivi. nu îrdrăsniri să ne gândim: lumea e îndrumată de dirigenţii făcători 
“de opinii interesate să se preocupe de lagărele naziste de acum 40 de ani şi 
nu de ororile comuniste ce se perpetuează chiar sub 5chii nostri cu consecinţe 
de un dezastru iircalculabil.Socotim că nu există refugiat adevărat care să nu 
dorească a avea opera! în 5 volume a dlui Johan UrwicheAdăogăm că memoriul îna- 
| îmtat. de dt Urwich preşedintelui Carter în Iunie trecutycu privire la Vorkuta, 
a fost publicat pe-o pagină întreagă în "Szeak Up'âin Toronto (Canada ),Febr. 79. : 
Preţul trilogiei este de 90 ae mărci şi. se poate comanda numai integral,Volume 
„individuale pot, cere numai cei ce-au cumpărat şi pe celelaltesPreţul volumului 
5 e de'35 mărcicAdresa: Weitlstr.149 /1-4 -— 8000 Minehen 50,- o i 
* 1'Speak Up for political and econonic realism"! din Toronto publică, în nu- 
mărul pe Decembrie,sub fotografia Căpitanului,un lung articol al profeDimitrie 
Găzăaru despre Corneliu Codreanu; alături,declaraţia plutonerului Sârbu des- 
pre crimă dela Tâncăbeşti.— : i 
* Const„Papanace,Pestinul unei generaţii (Geneza şi urmările lui 10 Dec.1922), 
ediţia 11,1977,reprpăucând fără modificări ediţia 1Î1050) amp a icazea unei 
conferinţe ţinute Ja. Berkenbruck,10 Dec.1942,şi în pădurea dela Kahlenberg 
(Viena ),10 Dec.1944."Inchin această lucrare! menoriei fratelui meu Gula şi a 
celorlalți. camarazi morţi în lagărul de concentrare de.:1a Buchenwală",scrie 
autorul. 3 d pe 3 4 
* Vasile Conta,Discursuri parlamentare, în editura: "Stindardul"!, 1976 e— 
x Panfil-Şelcaru, Blaj = Das kleine Rom,Minchen 1975.Brogură tradusă din 
română şi prefajată de ana Charlotte Leonţieş din iniţiativa Misiunii Unite, 
x Şt Georgescu-Olbnin,losif Visarionovici Stalin şi Pierre Laval, în edi- 
tura "'Rigmor" N.S.Govora,Madrid 1978,- £ 
* Lon" Tolescu,Din nopţi. cu Sânziene, poezii,Madrid.1978.-— * Sau 25 
* Numărul pe Decembrie al revistei "Loţtare per cambiare'din Roma închină, 


„ou articolul "Nello spirito del Movimento Legionariot de Fernando Crociani, o 





întreagă pagină Legiunii şi Căpitanului,la 40 de ani ăela uciderea acestuia, 
„„_*» Cu aceeaşi ocazie şi pe aceeaşi tenă,Marco Tatehi s!a ocupatîn "Secolo 
dtItalia" (Roma) din 50 Noembrie,de "Spiritualită della dottrina ai Codreanu" e 
„In acelaş număr găsim anunţată o conferinţă a dlui Nicolae Bujin la secţia MSI 
din Prati,pe tema: "Codreânu 40 anni dopo: il suo insegnamenţo,il suo esempiol!.— 

-:"Secolo d'ltalia'mai anunţă,la 5 Decenbrieyconferinţa lui Niki Constan- 

"iinescu,Sâmbătţă 2 Decembrie,la Unione Monârchica âin Milano,la a 40-a aniver- 

“sare a asasinării Căpitanului, "cea mai îngrozitoare crimă urzită de un monarh 

“şi desun cap al Bisericii,pentru a ucide tocmai pe un convins monarhist şi 
credincios creştin,cum era Corneliu Codreanu E : 

-'" Tot în "Secolo diltalia"! găsim,la 7 Decembrieun articol 'semnat -de Nico 
Bujin: "Dalle riforne del Principe Cuza alla missione ideale di Codreanu,la 
tradizione latina e spirituale nella 'stâria del popolo Romenp!!.— su 

* 'Montea. Lovinescu, "Und6 s6urten,colecţia "Limite",1975,conţinână "jurnalul 
autoarei la microfonul Wiuropei libere" în perioada liberalizării: 1961-1971, 
sub obsesia soartei literaturii române„-— 

* Rozeta MeMeteş,The Iuliu Maniu American-Romanian Relief Foundation, New 
Yorky191e.„0 dare de seamă, într!o broşură de 21 pagini,a unui sfert de veac 
"de activitate(1951-1976) a acestei Pundaţii,cu text şi fotografii, . 
„x "PerspectiveyBuletinul “Misiunii tomâne Unite din Germania,ânul Intel 

- condus de Msgr.yvetaviar. Bârlea,Kreitmayrstr.28 = Minchen + — 4 
x HOpiniil,caiet redactat de dl Faust Brădescu,pe teme ds actualitatesAdre- 
: sa: 15,Rue de Chelles — 71420 Champs sur Marne — Franţae.— - 
* Deşteaptă-te, Creştine! Anul. I,nr.1,Dec.197s„Un frumos caiet religios(54 
păgini), tendinţă "Oastea Domnului", cu texte bisericeşti, multe poze şi-colinăe, 
redaciat de Konstantin Mozik, 612 Harrison Stre,Apt.5 '—Hollyuwond/Plorida. -- 
„330204USA.-— Tot dl Mozic,redactează şi "Oastea Domibluit,din care cunoaştem 
acte nr. I,Aprilie 1970. zi ED E pe E 














E ag a 

* Buletin informativ pentru legionari. „Anul I,nre1,Nov.1978,Berghan-Bavariae 
"Rostul acestui buletin este să intensifice legătura dintre legionari ţinân- 
 dămi la curent, regulat „prin: Scurte nâte informative, de. cele ce:se'petrea.în 
sânul Mişcării şi: âl Homânilor” din Exil .Un articol despre moartea şi înmor- 


" mântarea lui Vasile Iasinschi,şi alţul despre uciderea Căpitanului,sunt sem 
|" nate. de Consiliul Conducător al Mişcării Legionare (0. Papanace, N.Şeitan, ărsAn- 
-- arei). reprodusă şi Hotărtrea: "pentru refacerea Mişcării. legionare”, luată 
conform rezoluţiei adunării legionăre dela Brding ăin, 1-8 August 1954 şi. sem- 
mată la Majadahonda,8 Noembrie 1954,de Consiliul Conducător de atunci: Ilie 
. ârneaţă, vasile lasinsehi şi C.Papanace.Hotărîrea conjine,printre altele,âe- 
punerea: dlui Sima pentru negemni tate (Mabaţeri dela morala şi spiritualitatea 
* legionară!) si suspendarea oricăror avansări în Exil, "din respect faţă de su- 
îi ferinţa şi lupta ce b due canărazii din ţară! Mai semnează. V„Apostolescu, care 
i pledează pentru unitatea Legiunii, Eugen Popescu. şi Q.N. (agacevschi) în favoa- 
"rea Consiliului Naţional,Se. punk: în relief vreânicia editorială a camârâdului 
„î» Ion Mării, hDemascarea” dlui Gr„Dunitrescu şi afirmaţiile âintr!o lucrare de 
"Walter Hagen,unde se vede deosebirea fundamentală dintre Mişcarea legionară 
şi. fascism sau naţional-socialisme— E SE : 


A ÎN ORAŞ de 3.G-Theodoru 



















Bucur Calangiu 





în oraş,de peste noapte, - Sau plăpânâă ca o rouă, 
Prinș-au, să, răsară stele . Ne vesteşte sărbăţoare» 
e Baboi MR aiiMEN 5. - ana murata Asab 
Ca ară 7 at DN -- Plin”: locul,strada. creşte, . - 
î „Şi se_cern'pă hesimțite e --. Şi-adunână ună cu undă, 
"kmintiri. şi doruri :mute, > * Noaptea; soare-gşi făureştes” 
pa Susa ea e ial, Dacă crezi în sărbătoarea 
za = PRE ou Eli iati a Iar Dea Sr E Dal 
„Peste tot,podoabă nouă, Răsădeşte!n suflet: floarea 
Strălucina: scânteietoare, - - " Dragosteie.. Du-I-0 de Paştee 


&& Anul trecut s!a încheiat cu nişte semne că buboiul marxist,care tot 
coace de vreo 3 decenii pe spinarea; bietei omeniri ,se apropie de“plesniree 
Spre acest final -converg;în primul: rând,colaborarea gigantului industrial, Ja- 
“ponia;cu-Chinaatt gigant în materii prime, populaţie şi hărnicie,- ambele cu 

” serioase revendicări. faţă ae Rusia; normalizarea! relaţiilor. diplomatice din- 
tre-Chiha şi Statele-Unite,cu ţot.ce poate aduce cblaborarea' unor potenţiale 
” uriaşe; alegerea unui, Papă de peste cortină,care cunoaşte bine,din proprie 
. experienţă, "faţa umană a monstrului din Kremlin,unde teroarea e mai, neputin- 
“cicasă că oricând să stăpânească presiunea. Credinței. şi herăbăarea naţionalitii- 
3 jar ao tboasă fi ajunş,în fine,vaierul, milioanelor de victime da: piciorul 
ronului. Ceresc? Simţind cuţitul,Bestia se sbate în diversiuni,prin Afganis- 
tan, Iran, Cambogea,Africa; dar dacă a. venit "plinirea. vremii", totu-i. zadârni ce; 
Fiara va trebui să crăpe!- . i a eee bresle 
&& „Situația Bisericii Române Ortodoxe din Germania a fătut obiectul unei 
"“eonsfățuiri. prieteneşti în ziua de 28 Februarie,la Minehen,la care au partici- 
pat al Alexebroc,părintele Popa, pr.ăr.Viorel Meheainţu, d-na Tatiana. Miron, mna— 





ior. Păunescu, câpe Foghel Roger Constantinescuyâr. ase, îng.Dobrescu, în „Spânachi, - 
„d9I 3 Ci i ă lase oprescu ing„,opanachi 


 dr.Vălinăreanu,Prinţre alte lucruri. bune,s!a hotărît un congres restrâns, la 


începutul lui Mai,al tuturor asociaţiilor cultuale din Germania ce ţin de aceas- 


_tă jurisâicţie,la care să participe numai delegaţi ce-au ăoveait şă pân!'acum 
"că'se interesează de Biserică şi cu, indiscutabilă. atitudine anticgmunistă «= 
&ă În. Șeptembrie: se împlinesc. 40, âe ani dela asasinarea de către Carol, 
într!o singură noaptesa. peste 400 de legionari Credem că;e bine ca aceia âin 
"Exil,cari at cunoscut, pe careva din cei.ucişi şi ştiu: şi amănunte ale asaşi-! 
„„nării respective,să serie,în. orice. gazetă: le e la îndemână,articole comemora- 
e ie Dan aceste relaţărisistoricii de pâine se vor putea docunsnta, asupra. pa— 
sinilor de,apocalips ale măcelului dela 22 Septembrie 1939. i i 
&&.. la. redacţia ziarului Acţiunea Românească! din USA se mai găsese încă, 


de Ipah Cârjă:  Intoaroerea din infern,voleII(7 do1-):şi Canalul morţii (10 do1,) 


măfeanu 7 


[ă 


ir 


> 


N