Vatra anul XXVIII, nr. 2 (146), aprilie — iunie 1978

. 


£ A A FOAIE ROMÂNEASCĂ DE OPINIE ŞI INFORMAŢIE 


Apr--lunie 1978 XAVIII,2 - 7800 FREIBURG-Germania 
NO 146 Erbprinzenstr,17 A 


: GE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN LUME S 
Când înainte de Crăciun 1944,în plin războiya isbucnit insurecția comunistă 
la Atena,Mussolini a exclamat: "A început cel de al treilea răzoi mondial!!! 
Ce bine ar fi fost dacă dovedea aceeaşi luoiâitate în Iunie 1940 şi ar fi rămas 
„ ne-beligerant! Acest de al treilea război monâial nu senănadesigur,cu cele 
„două precedente şi într!o primă fază a fost botezat "răzhoiul rece! Numirea 
aceasta: superficială nu reţinea decât aspectele psihologice ale propagandelor 
„contrarii,mult mai agresivă cea sovietică şi mult mai timidă cea occidentală. 
In aşa zisul război rece" au intrat multe episoade calde"; războaiele givile 
din.Grecia şi Ghina,lovitura dela Praga,blocada Berlinului,secesiunea Ilugosla- 
viei lui. Tito,războiul din Corea,primul război âin Vietnam, intervenţiile diree- 
„te ale Armatei Sovietice contra insurecţiilor. din Germania de Est şi din Unga- 
ria,sunt câţeva evenimente din prima fază a numitului război rect, 
» la fiecare lovitură sovietică răspunăea tefrenul occidental să negocien!!!, 
ceeace însemna o nouă renunțare a democraţii lor la victorii faţă de Uniunea So- 
„Vietică.şi denumirea de "război rece" a părut prea aspră! In a doua.fază,cel i! 
de al treilea război mondial a primit noi nume;ca să menajeze susceptibilitatea 
sovietică: coexistenţă pacifică şi destindere.Tot felul de "spirite: spiritul 
„ dela Geneva,de la Camp David,ba după nişte politicieni deştepţi chiar dela Mos- 
„Covașau patronat trecerea dela numele de "război rece!" la "coexistenţa pacifi- 
că" şi "destindere".In această a doua fază numită "destinaere",Uniunea Sovieti- 
„că a realizat câştiguri considerahile.0 mare parte din programul lui Stalin şi 
Molotov a fost realizată în etape.„In faza "aestinderii" ca şi în aceea a "răz-— 
boiului rece" n'au lipsit episoadele "'calăe.Războiul civil din Cuba,al. doilea 
război din Vietnam;din Cambogia şi din laos;o nouă intervenţie directă a Arma- 
tei -roşii în Cehoslovacia,se înscriu la activul Uniunii Sovietice. 
Succesele politţice sunt tot atât de importante ca cele militare,Germania 
de Est ca şi noii sateliți asiatici sunt acum recunoscuţi de toată lumea şt au 
„fost primiţi în areopagul internaţional al Naţiunilor Unite„Influenţa Rusiei 
sta întins din Cuba în coasta Statelor Unite până în Iemen în coasta Arabiei 
şi. până în Indochina în coasta Chinei.Şi între timp Rusia şi-a construit o pu- 
țere militară de uscat,aer şi mare covârşitoare,pare-se. superioară forţelor 
Statelor Unite şi ale Pactului Atlantic.Sub presiunea acestui imens potenţial 
„militar Europa este împinsă pe panţa finlanaizării Victoria militară şi politi- 
„că a Uniunii Sovietice în acest al treilea război mondial numit fie."rece! fie 
Veoexistenţă pacifică" sau Naestindere" a fost consacraţă de tratatul virtual 
„de pseudo-pace de la Helsinki," 
„Dar caşi al doilea răzhoi monâial,âontţinuă şi cel de al treilea într!'o nouă 
fază. Interninabilul conflict israelo-arah e aţâţat de Soviete şi deplasat în 
cel mai oceidentalizat stat arah,nefericitul Liban.Intr!'o înaltă concepţie stra- 
„tegică provenită de la lenin,Rusia Sovietică întoarce frontul contra Occidentu= 
lui în AfricasIn Asia,expansiunea "sovietică a atins limita de risc a unui con- 
flict direct cu celălalt colos comunist, China. In Africa,husia se apropie de Lli-, 
mita conflictului direct cu Occidentul? In, Angola,în inima Africii,cu sprijinul/ 
logistic sovietic şi intervenţia directă a trupelor cubane,a fost instalat un 
regim comunist,Cu acelaş sprijin logistic şi militar,Etiopia e pe punctul să 3 
devină ca şi Angola o trambulină a imperialismului sovieticeftiopia asigură po= 
sesia aşa numitului Corn al Africii pe drumul spre Golful Persic şi Oceanul In- 
dian„Angola serveşte ca placă turnantă în jos spre Africa de sud şi Capul Bunei 
Speranţe,în su şi în lAturi spre Zaire, fostul Congo helgian,şi toată Atriea 
centrală.Astfel zăcănintele imense de materii prime din Africa şi 180 5Eoâtua 
“Apropiat câţ şi marile căi de comunicaţie pe oceane ar fi interzise Puterilor 
Industriale. lipsit de materii prime şi de surse de energie,blocat fără libertate 
de circulaţie, Occidentul Industrial ar fi constrâns la răzhoi frontal cu Rusia 

















= 242 i 

Sovietică sau la capitulare.Harta strategică indică azi conâiţii mult mai pre 
cise ale unui război mondial clasic âecâi în 1914 Şi în 1939.$i semn prost; 
în ciuda tratativelor şi sloganelor disperate pentru desarmare şi pace,naţiu- 
nile mari şi mici,bogate şi sărace,se înarmează pe capete, ca în preajma celui 
de al doilea război mondial. Conferinţa desarnării din 1932 Şi campaniile ooci- 
dentale de presă în anii următori, au fost preludiul conflagrației ain 1939, 
Brejnev totuşi, exponent al Polithiroului sovietic,nu este un palavragiu impul— 
siv ca Wilhelm II Şi nici un exaltat ca Hitler. 
Rusia Sovietică a avut desigur,şi însuccese,în unele cazuri după succese 
trecătoare, , în răzhoiul civil Gin Grecia, în blocada Berlinului, în războiul âîn 
Corea, în Guatemala, în San-Domingo, în Brazilia, în Indonezia, în China, în Chile, 
În Egipt, în Sudan, în Somalia.Dar puterile occidenţale n'au ştiut sau mai bine 
Spus n!'au vrut să exploateze insuccesele sovietice şi să le transforme în în_ 
frângeri . "Containment!!, doctrina funestă a renunţării la victorii,este cheia 
Succeselor sovietice derivate din insuccese,Căci Rusia Sovietelor revine cu o 
tenacitate exemplară acolo unae n'a isbuţit dsla începutypână ce obţine ce 
Şi-a Propus. 4 

Puterile occidentale ezită acun între rezistenţă şi ceaare.In Zaire, fostul 
Congo belgian,ele au împiedicat Pentru a doua oară în mai Puțin de un an agre- 
Siunea Sovieto-cubană cu baza. în Angola. Interese economice şi Strategice con- 
Siderabile au determinat actele de energie ale puterilor Oocidentale.In Schaba, 
fostă 'Câtanga a lui Ciomes, provincie a Zairei,se află zăcăminte colosala de 
apa) Zinopstaniu,nanganez, tanta1, dax mai ales ce Cupru,uraniu şi diamante. Preşe- 
dintele Carter Şi consilierul său Brzezinski au prevenit în termeni categorici 
Rusia că iare ae ales între renunţarea la poliţiea de agresiune Şi confruntarea 
cu Occidentul. Reacjiunea unor aliaţi curopeni;a unor membri ai Congresului şi 


Dar tratatul victorios pentru Soviete de la Helsinki a introdus pe nesim-— 
jite un virus: drepturile omului. Deocamaaţă efectele sunt moâeste şi nlau pă- 
truns încă în masele popoarelor âin Rusia Adăugat însă la marele cancer din 
sânul organismului sovietic,sistemul economie absurd,acest virus poate deveni 
detonatorul unei explozii ca în 1917,în sens contrar.Noi nu Ştim cână va ex... 
ploda sistemul sovietic.Dar Ştin sigur că va exploda cânâya,într!o jumătate ae 
Secol sâu în câţiva ani,dacă între timp oameni curajoşi şi cu minte ma vor şti 
Sa modifice regimul la timpeNouă celor din exil şi urmaşilor noştri,odată' ou 
pregătirea unei baze de viitor,ne rămâne să aşteptăm pe mârginea râului,ca în 
înțeleptul Proverb 'arab,cum va trece cadavrul narxisu-lenini smuliii „mort de 
moarte violenţă sau ae Sutanasie,uşurată ain sânul lui ae oaneni luminaţi, 

In aventura militară ăin Africa, Brejnev are ca aghiotant un "mareşal!! neo» 
latin,pe Pidel Castro.In diplomaţia planetară să aibă oare în ajutor un alt 
neo-latin,pe Ceauşescu; pregedintele româa,ca necbosiţ ambasador itinerant? Nu- 
nai în ultimele ouă luni Ceauşescu a hătut la poarta Casei Alhe ain Washington, 
capitala noului Imperiu al Occidentului „apoi la aceea a "Cetăţii Interzise!! din 
Peking, capitala fostului "Imperiu Ceresc",şi 1a urmă a păşiţ pragul faimoasei 
"City ain Londra, capitala fostului imperiu universal britanic. Privină la tele- 
vizor fastul în tot felul ae culori a1 cortegiului în ârum spre Bulci ngham-Palace, 
cu caleştile auriţe trase de opt cai albi împoăohi ţi cu moţuri şi cu pampoane : 
de struţ,cu "Horse Guards",adică husarii cu tunici roşii şi căciuli înalțe câţ 
cozonacii moldoveneşti , cu halebardierii ce pe lături ca în timpul lui Henric 
VIII,cu Ceauşescu raaios lângă Regina Zgribulită întriun colj,nă întrebam aacă 
toată ponpa regală din a1$ Veac era rezervaţă pentru Preşedintele Honâniei fie 
şi "socialistăi!, sau pentru Trimisul Extraorâinar şi secret al 1uţ Brejnev.De 
răspunsul la “această nedumerire depind mulţe de înţeles în lumea de azi în_ 


toarsă pe âos, MB ia 
A + Enanui 


&& In acelaş număr în cara explică pe lar See ou "păstorul cel bun", ve— 
dem în "Telegraful Român" o aniversare ce se etica imn în care e murdări 
"Treiculorul lui Ciprian Porumbescu, iar episcopul Oradiei omagiază pe Ceau_ 
şescucu ferma Hhotărtre de a-i urma pilda!" Dar parcă Sfinţia Sa jurase să ur- 
meze pilda Altcuivas a. Ş 24 








Eee 


ROMÂNII AU CONSILIU NAŢIONAL 


După 50 de ani Românii au însfârşit Consiliul Naţional pe baze largi,zădăr- 
nicit atâta ţimp de ambiţii,patini partizane şi pretexte de discriminări. Revine 
în. primul râna D-lui Nicolae Penescu meritul de a fi stăruit şi de a fi învins» 
greutăţile puse în calea constituirii unui organ reprezentativ, în libertate al 
Românilor. de: pretutinaeni. 200 CR ce : 

DE oa trimis se vede:că Deca Cta luat, în Ianuarie 1976,ae 
către partidele ţărănese,liberal şi social-democrat âin Exi] şi că,la chemarea 
lor,au răspuns afirmativ Mişcarea Legionară,Biblioteca din FreiburgyAsociaţii 
şi. luptători.S!a 'hotărts deci,la 24 Septembrie 1970,la Paris, -continuă comuni — 
„catul- lorearea unui For reprezentativ ronânese liberyavână la bază legitimita- 
tea adusă de partidele Naţional Ţărănesc, Naţional Liberal,Social Democrat şi 
Totul Pentru Ţară;care au exprimat voinţa naţională în România liberă şi în 
exil.In cadrul acestui for orice preocupare partizană este exclusă.In aplicarea 
acestei hotărîri s!a constituit Consiliul Naţional Român provizoriu... deschis 
tuturor acelor Români , sau comunităţi minoritare,care manifestă sentimente şi 
atitudini conforme năzuinţelor Neamului nostru şi doresc să activeze pentru 
recâştigarea lihertăţii şi a drepturilor Poporului: Român: în Ţara sa. 
| „Membrii Consiliului recunosc, fără rezerve, permanenţa. principiilor demoera-— 
tice fundamentale: exprimate în Charta Naţiunilor Unite şi în Charta Drepturilor 
Omului „Activitatea Consiliului 'este incompatibilă cu participarea celor care; 
în moă âirect sau indirectynu acceptă ca principii fundanientale âe organizare 
pluralismul democratic, libertatea de: exprimare a ideilor şi credințelor reli- 
gioase.Un birou de coordonare va desăvârşi lărgirea şi organizarea Consiliului 
şi va pregtti alegerea COMITETULUI. NAȚIONAL, ROMÂN. Pia 

» Consiliul şi Comitetul Nasional Român au menirea să apună,cu glas tare, 
ceeace Romârii nu pot exprima în Ţară; ele au datoria primordială să afirme; 
in numele şi ventru poporul" Român: ăreptul ae a-şi alege zistemul de organizare 
politică,administraţivă şi socială a Statului; dreptul de alegere liberă a con- 
ducătorilor şi reprezentanţilor săi; dreptul! suveran şi inalienabil asupra tu- 
„bizor, teritoriilor. româneşti. In sarcina lor cad şi aceste esențiale îndatoriri; 


„Să apere patrimoniul spiritral gi crltural al Românismului; să promoveze reali- 


zările şi. valorile româneşti ; să-şi spună cuvântul în problemele de politică 


* întennă şi exseruă ale României; să dezvăluie, în faţa opiniei internaţionale, 


arhitrariul administrativ Şi represiunea poliţienească a regimului ilegitim 

din Țară, îndreptate împotriva cetăţenilor români; să colaboreze cu reprezen- 
tanţii celorlalte »aţiuni captive dir Europa centrală şi fe est,în vederea unar 
acţiuni comune; să întreţină legături cu guvernele ţărilor libere şi 'organiza- 
iile internaţionale; să se ocupe de problemele exilulri românesc! — 

Consiliul Naţional Român are 59 ae menbri: Vasile Anârei,Paul Barhăneagră, 

Plorin Boiţeanu,Dan Paraschivescu Rosnief, Teodor Cazaban, Radu Câmpeanu, Horaţiu 
Comănici „Lia! Constantinescu, Corneliu Crişan, Constantin-Virgil Gheorghiu, Nicolae 


„ Guguianu, Doru Ienciu,Petre Inarieş,Dumi tru lonescu,Stere Ionesew,Jean Mi.loe, 


Alex. Missirliu, Demostene Nacu, Nicolae Penescu, Claudiu Petruc,V.V.Stanciu, Vlad 
'Stoldjan,Dinu Zamfirescu (Franţa) ; D.C.Anzăr, Biblioteca din Preibhurg,Gr. Dumi =: 
treseu,Mihai Fotin fmesou, Const „Mareş, kivin Mozara, Sonst. Nagacevsohi ,D. En. Popa 


„ Radu Hogeanu, P. VĂlimărcanu (Germania). Iuliu AronAlex, Bratu, Emilia Bratu, Eglar- 


tina baschievici Marin D. Dami tru, Emil Hărcuşiu,âurel Marinescu,Dan Moldovan, 
Paul Moreox, Gh, Popescu-Botogani „Maney Radian, Iuliu Şeitan,lon Teodazrescu-Făget, 
"Anekidim Uşeriu (Statele Unite); Nichi Constaniinescu,Emil Chilezan,Florea Vasile 
(Ltalia); Maximilian Corbu; Liviu Gatterhur (Elveţia); Dumitru Găzdaru,Mardare 
„Popinciuo(Argentina) ; Nicolae Iupar: (Belgia); Raul Marian,laura Riga (Canada) ; 
Alexandru Negoescu(Australia); Romulus Popescu (Suedia). 

Nu ştim ce criterii au servit la întocmirea listei,nici nu cunoaştem o bună 
parte dintre membrii Consiliului, ea să-i putem aprecia 8reutatea; observăm,de 
altă parte,lipsa unor luptători încercaţi, dar există şi un birou de coordonare, 
chiar cu misiunea, între altele,de a "desăvârşi lărgirea Consiliului", Secretar 
provizoriu al biroului, Doru Tenciu.Coresponâenţa se trimite pe adresa: Radu 
Cânpeanu 22, rue de la Gare ae Reuilly, P- 75012 PARIS, Seaiul Consiliului Na- 
ional Român e Provizoriu la Paris.Data documentului: Paris 5 lunie 1978,- 

S Urăm Consiliului Naţional Român să devină: o adevărată reprezentanţă româ- 


nească,cu spor la -lueru şi Succes.In numărul viitor Vom 'comenta mai amplu pa 


: pă : = 2 a E = : : a 
ninentul Iabucurăt or al naşterii Corisiliului Naţional, factor ăe coordonare 
acţiunilor româneşti, — ph i . 





Voda 








E Ela 


LA ADUNAREA DELA ISIAZ, întrunită pentru valiaarea Constituţiei revoluţionare: 

„ Dumnezeule al puterii şi al dreptăţii! Ochiul Tău este deschis asupra noâs- 
iră! Priveşte poporul Tău Îngenunchiat înaintea Evanghelici şi a erucii Tale, 
el nu cere decât dreptatea Ta dumnezeiască Ascul tăi şi binecuvintează-i rugă- 
ciunea.Dă tărie braţelor sale şi vrăjmaşgii săi vor fi învinşi.Varsă în pieptul 
său curajul, în inima sa blândeţea şi în sufletul său pacea, > : 

Dumnezeule al luminii,Tu ai înălţat stâlpi ae foc care au călăuzit pe Moise 
în BasIg. zi Doamne ca îngerul sfătuitor ide bine să se coboare în mijlocul nos-— 
tru şi să ne călăuzească pe căile Tale.Binecuvintează din înaltul cerului stin- 
dardele noastre încununate cu crucea Fiului Tău prea iubit, fă-le să fâlfâie pe 
calea ibunei orânduiri şi a adevăratei glorii. i 
Doamne! Fiul Tău unica fost trimis de Tine ca să se jertfească pentru mân- 

tuirea oamenilor.In iubirea Sa El a ajuns anatemă,pentru ca să sfinţească munca 
săracului; ajunse praâă: morţii -pentru ca să âea viaţă şi libertate oamenilor, 
Tu.eşti acelaşi Dumnezeu: biruinţa şi libertatea sunt în mâinile Tale, izbăveşte 
Şi mântuie pe tot omul care suferă; ridică şi însufleţeşte pe acest popor care 
moare,ca să fie viu.Scapă-l de abuzurile caza se fag cu aşezănintele şi chiar 
cu. virtuțile sale; izbăveşte-l de abuzul clăcii,de ticăloasa iobăgie,pe care 
n'au cunoscut-o părinţii noşiri,de podvada drumurilor şi a şoselelor,âe aceste 
munci ale faraonilor,de orice prigonire,de orice silnicie şi de toată nedrepta- 
tea. Redă-i timpul şi locul cu care Tu ai înzestrat pe omyfă-l: să se bucure de 





„ „roadele muncii: sale.Mângâie Doamne pe un popor zârobit de suferinţă,scoală-Te 


şi fă ştiut lumii că-eşti! Dumnezeul celor harnici şi al oricărui om ce se apro- 
pie de Tine prin muncă,singura rugăciune pe care Tu o binecuvintezi si o'as 
„Culţi, Arată că eşti tatăl orfanilor şi al văduvelor,mângâietorul celor asupriţie 
"Noi numai numele Tău -î1 chemăm şi nu cerem ca lege decât numai Evanghelia Ta, 
Fiul Tău a făgăauit celor asupriţi dreptate,celor flămânzi pâine,celor desnă- 


„dăjduiţi mângtere. Reaă copiilor Tăi bunurile şi pâinea lor,după dreptatea Ta, 
„Spiritul Tău de mângâiere şi. de dreptate să le lumineze sufletele.Bucură-ne de 
„„Lomina, Ta,de drepţatea şi de puterea Ta,Te von slăvi,ăe trei ori sfânt,căci ale 
„Tale sunt stăpânirea şi puterea şi. slava,ale, Tale, Taţăl şi Fiul şi Sfântul Duh, 


- Caudoi haiduci eu prăzile!n coburi, 


acum şi pururea şi în vecii vecilor.Amin! 


pă 


"Preot Radu şapcă (Islaz,9. Iunie 1848) 


Die = ș HAIDUCESC_ ae A.C. Delafântânele 
S1â deşteptat în mine. dorul iară - : 
De-a hoinări ca!n vremuri prin păduri, * 
Cu ochii aţintiţi spre munţii suri, 
Cântână din frunză !n fiecare seară. 


Acelaş dor s!a deşteptaţi în mine, 
Să rătăcese pe câmpurile pline 
Cu flori de sânziană şi cicoare, 


„Hai ymurgule,să ne pornin prin ţară, Să uit amarul vieţii care doare, 
„Netemători ca voinicii panduri; aaa E ANU cu ta AI : 
de: : Să chiui şi să strig moldovenegte, 
Prin luncile pustii eu friânza rarăe Cântâna ca!n vremea veche hai duceşte, 


e nat Re 


i aa 


„+ &ă 16 Iunie sta, născut,la Eppingen,lulia Constanţa Mehedinţu, fiica nou-. 
lui preot pentru Românii refugiaţi în Germania. „ze : 


Sp le 29 Decembrie a decedat,la Montreal (Canada), poetul Nichita Tomeseu. A 
„+ IA Bucureşti a deceăat la adânci bătrâneţe şi a fost înmornântaţă Sâmbăţă, 


GE Pebruarie,D-aa Ianulea Papanace, româncă air Veria (Macedonia ),Soarţa sta în_ 
: verşunat. deosebi de: dureros asupra acestei. demne mame,vinovată de a-şi fi cres= 


cut fiii în curată dragoste ae neam: pe unul 1-a pierâut în bombardamentul ae 
la Buchenwală,altul sia stins în ţară după o viaţă întreagă de închisori,altul 
e de vreo patru decenii pribeag în lume; pe acesta,ultimul, răposata a avut no-— 
rocul să-l revadă, în Italia,puţin timp înainte -de decese 

+.pa 25 Februarie a murit în Canada,la 87 ani,arhinănări tul Daniil Maxim, 
născut. în comuna Arbore (Bucovina). e Ss : 

„+ Sâmbătă 8 Aprilie s!a făcut, la Sal(Italia), înnornântarea D-nei Zoiţa Pa- 
panace,slujină preoţii Popa (Freiburg) şi Domitriu(Paris).,Au mai fost de faţă, 
pe lângă mulţi locâlnici, îndureratul Soy„două surori veniţe ain Macedonia,ăr, 
Apostolescu şi Nagacevsehi (Minchen), preoteasa Domni triu şi îng» Peri fan (Paris), 


„ N>Constantinescu (Milano ) „N. Bujin (Rona »Caraiani (Milano), ing. Faţi (Sal6), 


+ La 20 Aprilie a fost înmormântat, la! Miinchen,Anarei Dângă.Avea abia 41 ani, 








E e Es 
DESPRE FRAȚII ÎNSTREINAȚI 
In sfârşit,s'a auzit de la Bucureşti pentru a doua oară,o referinţa la 
opulaţiile româneşti din alte ţări! Cu prilejul aniversării a 130 de ani de 
1a revoluţia din 1848, Ceauşescu a menţionat în cuvântarea sa "existenţa unei 
naţionalităţi române" în ţările vecine,anintină Ungaria, lugoslavia!!şi alte țări, 
Prin 19/6 el menţionase încă Bulgaria şi Rusia printre ţările cu "populăţie de 

“ naţionalitate română",iar un an după aceea spusese unui corespondent german că 
ar -fi de dorit "ca şi naționalitatea românească ae pe teritoriul altor state să 
aibă aceleaşi drepturi pe care le au naţionalităţile în Ronânia,Aceasta este 
tot, ce s!a spus oficial în România cu referire la Românii de peste graniţe,âin 
1946,cână Petru Groza protestase: împotriva bombarădării unei. caravane de Pârge- 

1 roţi în sudul Albaniei ae către aviația greacă "monarho-fasoistă!! de atunci. Dar 
nici acel protest 'şi nici referirile amintite ale lui Ceauşescu n!'au fost făcute 
în inţeresul Românilor respectivi ca atare,ci pentru notive împuse de moment, 

Deci acolo "sus",în R.5.R.,au binevoit să "afle, fie şi tardiv,că mai exis: 
tă Români şi "fn alte țări".In tăcerea cumpliţă ae până acum în această materie, 
aceste puţine referiri oficiale constituie totuşi un semn pozitiv.Cum preocupa- 
rea de aceşti "fraţi înstreinaţi" era ca Şi inexistentă în R.S.R.,e ae presupus 
că informarea asupra chestiunii a pătruns din presa exilului românesceCăci nu 
von fi naivi a crede că această presă nu ajunge pe la birourile superioare din 





"cum presupune dl Pamfil Şeicaru cână îşi stabileşte drept misiune de a face să 
parvină "Ogrentul!!(_serie nouă) "directi pe biroul lui Ceauşescu. 
Din declaraţiile acestuia reiese mai ales aspectul în continuare abâicant 
“al poziţiei în problema populațiilor româneşti de peste hotare.Căci n!ar fi 
„vorba de "amestec în treburile altor state",cum vede Ceauşescu că s'ar înţelege 
eventualele demersuriyci,ca să adoptăm chiar limbajul partidului,ar fi vorba de 
„o conlucrare tovărăşească în lămuri rea şi rezolvarea 'tprincipială" a unor pro-— 
bleme de drepturi etnice neglijate; ceeace nu este partinic,dată fiind litera-. 
tura marxist-leninistă în materie.Altfel,cum de interesul excesiv pentru Românii 
din America sau din Pranţa,de pildă,nu constituie "amestec"! în treburile interne 
ale acestor state? şi cum cu statele socialiste "surori! nicidecun nu se poate 
aborda o chestiune,a cărei soluţionare nu numai vremea noastră, dar şi ideologia 
0. cere? Dar ideologia este ipocrită şi aici,ca în multe altele: cum se vede din 
întâmplările cu Armenia;Abhazia şi altele,în pilduitorul URSS.Noi avem informa— 
jia sigură că,atunoi când s'a pus problema cultivării specificului Aromânilor 
„Şi. culturii lor,în R.S.R.,dat fiina că aceştia se dovedesc elemente harnice şi. 
„de iniţiativă,din cabinetul lui Ceauşescu s!a spus că: Da,sunt ei!''Dar nu ne 
trebuiesc! - i : 
&& In Declaraţia universală a drepturilor popoarelor,adoptată în Iulie 1976, 
se spune în privinţa dreptului la cultură: Toate popoarele au dreptul 'de a-şi 
vorbi limba,de a-gi. desvolta cultura,contribuină astfel la îmbogățirea culturii 
umanităţii (art.13),La drepturile minorițăţilor se spune: Când un popor consti- 
tuie o minoritate întrtun stat,el are dreptul de a i se respecta identitatea,tra- 
diţiile,limba,cât şi patrimoniul cultural (art.19); Membrii minorității trebuie 
-să se bucure, fără discriminare, âe aceleaşi drepturi ca.şi celelalte resorturi 
ale statului (art.20), ea 
kA apărut "Made în Romanian -Blectrorecord- discul cu "Poezii în rai aro- 
mânesc", recitate de 'Toma Caragiu,Matilada Caragiu-Marioţeanu, Lon aranitru,Atana— 
sie Nasta,Decebal Celea ş.a. Discul e însoţit de un studiu sinteză, competent, : 
asupra literaturii populare Şi culte la Aromâni,iscălit ae Oviaiu Papadima. Acest 
„Wflorilegiu sonor de poezie!" cuprinde printre altele: Dimândarea părintească 
: (Const. Belimate) „Nu. s'acaţă Armânlu (Nic. Batzaria Graiul armănescu (George Murnu), 
Tră armăname (idem), ş.a. - În total 27 bucăţi. Totodată, în text,M.Caragiu-Mario- 
țeanu Lămureşte că talentul actorului Toma Caragiu îşi are sursa în munţii Pin- 
dului şi în vigoarea de munteni a părinţilor săi,picurari aromâni Imaginea de 
pe. copertă a unei mari hori aromâneşti „privelişte de solidaritate a unui neam; 
pe un plai: de munte,e cât se poate de sugestivă, Editarea acestui dise reconpen-— 
sează întrucâtva faptul arătat cu curaj de Papadima,că literatura Aromânilor e 
încă "puţin cunoscută la noi /în RSR de marele public,uitată adesea în paginile 
revistelor, gazetelor, calendarelor Şi almanahurilor".De ce au fost "ui tate",se 
ştie prea bine.ixilul a fost însă şi este acela care nu şi-a îngădui niciun 
„fel de uitare,nici sub acest raport. Dovadă, printre altele,cercetările Institu- 











a Ga i 
tului Român de la Freiburg, cât şi modesta dar neabătuta activitate editorială 
"Avdela" - Biblioteca Fara armănească âin acelaşi oraş. Printre -altele,aceasta 
din urmă a retipărit în întregime "Paravulii” ae N.Batzaria,- i 

&& In Februarie a avut loc la Departanentul de stat din Washington o con- 
ferinţă asupra drepturilor omului la care au:luat parte şi reprezentanţi ai i 
tuturor etniilor est-europene (âin America): rupi pbieloruşi ucraineni „polonezi, 
gi sama. dpi PMenteni, letoni, cehi slovaci, unguri bulgari „6 Donez ponei sal 
şi sârbi. Aţi citit bine? Poftiţi a constata că n'a fost niciun reprezentant 
dintre Românii americani! Nu vor mai fi existând pe acolo? 

&& In foaia "Acţiunea Românească! New York (nr. 27/1978), găsim afirmaţia că 
Pan Hali afost preşedinte al Sfatului Ţării de Ja Chişinău în 1017ar fi murit 
la închisoare ,unăe fusese condamnat pe 8 ani„Greşală! Halipa a fost deportat 
de. ruşi în Siberia,neştiindu-se de el:nimic timp de peste 8 ani de zile.In vre- 
mea lui Hruşciov a fost eliberat însă şi .excortat .înapoi la Bucureşti. Trăia în- 
că în 1975.Spunea -acun,cui vroia să-l auâă,că Lenin personal i-a spus, în legă- 
tură cu Basarabenii,că aceştia, fiină Români, trebuie să-şi: rezolve chestiunea 
naţională laolaltă cu ceilalţi Români,_ = ee a 

&& . Revista literară Lumina a Românilor ain Voivodina (Panciova). a împlinit 
trei decenii de apariţie,cu 250 ae fascicole. Iniţiatorul ei a fost actualmente 
bine cunoscutul poet de expresie sârbă Vasko Popa,tradus în mai hulte limbi 

„din Europa Şi Asia,Işi va fi nai amintind Vasko Popa de garanţia pentru el a 
părintelui Fiştea şi a şefului grupului etnie român, dr. Butoatcă, faţă de ocupan- 
ţii nemţi,cum câ el, Vasco,fiină român - "nu poate fi conunist!!,scăpându-l ast-, 
fel de primejaie? Cel puţin de o faptă bună să-şi aducă aminte, dacă obârşia 
românească şi-a can dat-o uitării, i 

&& Un alt afirmat poet iugoslav,cu mai multe cărţi publicate, totodată tra-_ 
ducător şi propagator al literaturii române în Tugoslavia,e actualmente Adam 
Pusloici, român timocean.Acesta,produs. al şcolii sârbeşti,cu sistemul de clasă 
"preparatorie", gi_a adus aminte că e românei fost înţrebat de ce ţine el să 
facă traduceri tocmai... din româneşte? - dar.e1 n'a dezarmat,ci cunoaşterea 
graiului de acasă a ridicat-o la graâul âe cunoaştere a limbii literare, făcână 
aceasta prin efort personal, - « pa 

&ă&  Odisea învățătorului Petru Dungu âin Grebenaţ, în Banatul înstreinat,a 
uimit pe toţi. Precâna în 1941 în România,se înrolează şi luptă pe frontul anţi- 
bolşevic ajungâna până în Crimea.In Septembrie 1944 cade prizonier la nenţi „Din 

„lagărul. de lângă Viena ajunge în zona americană,apoi: în legiunea franceză.In  - 
nordul Africii se întovărăşeşte cu un anune Martinovici,"eare vorbea şi româ- 
neşte!!, încercână împreună să dezerteze,dar nu reuşesc.lungu ajunge în Indochina, 
Acolo trece ae partea partizanilor vietnamezi , devenină comandant de unitate.Du- 
pă 7 ani de front în Vietnam se căsătoreşte cu o vietnameză şi are cu ea 12 00- 
pii.După 56 ae ani ae absenţă se întoarce,anul trecut,în Grebenaţul său natal, 
Obştea 1-a ajutat să-şi reia aci viaţa. -— : 

&ă ” Careva din Banâtul înstreinat îi Spune lui Iorgu Iordan că Ș şi el român, 
din Iugoslavia; la care cunoscutul academician şi romanist îi preciza: adică, 
eşii sârb! Un alt român voivodinean, stabili ţ în Canada,încă măi credea,naiv,cu 
numai 3 ani în urnă,că,în baza originii sale etnice,s!ar putea stabili în Româ- 
nia.Alţi români etnici din țările vecine rămân buimăciţi în faţa negării în RSR 
a originii lor etnice,pe moţiv că părinţii 1or'nu se trag de pe teritoriul ae- 
tualei Românii! zoie Duni trescu-Buşulenga cuprinde în definiţia ei a' noțiunii 
"români de pretutindeni! numai pe cei din exil,nieiaecun pe cei 'ce din MOşi.— 
strămoşi populează regiuni întregi în ţările vecine.Şi totuşi,zic unii-alţii 
că actuala ocârmiire dela Bucureşti ar fi una "patrioţăn!_ 

&& In Zeitschrift fur. Balkanologie (Minehen ) a fosti reeditat,în 1974, Tetra_ 
&losson-ul din 17609 a1 lui Daniil de la Moshopole,acesta cuprinzână, după cum se 
ştie,şi lexicul aromânese redat cu litere &receşti. La Bucureşti ,nu numai că nu 
s'au gânâit la vreo reeditare în această Vreme de înflorire a stdiilor de bal. 
canologie,a Lexiconului pespectiv,dar niam înregistrât nici măcar îndrăzneala 
de a "observa" reegitarea acestuia în streinătaţes_ E ese : 

&i Călătorul suedez Jonas BjOrnstahl, trecâna prin Grecia la 1777,are călăuze 
şi cărăuşi nişte Maeedo-Români - din neamul "Vlahilor abin,noţează el în scri- 
sorile sale, descenăenţi ai coloniilor romane ae odinioară în părţile Macedoniei. 

„„&ă In secolul xv existau în nord-vesţul Peloponezului nume de fanilie ca 
acestea; Vlakho, Vlakhioti ; Romano, Tsintsar ou! 




















cz Bă 

&& "Fara Armâneascăn lansează, în "Cuvântul Românesc", ideia declarării unei 
Zile naţionale a Românilor şi Aromânilor gela sua ae Dunăre. Propunerea trebuie 
salutată şi Sprijinită de către toţi cei cărora 16 stă la inimă redeşgteptarea 
Românilor ain Balocani.Ea trebuie Propagată nu nunai printre aceşti Români,cei,, 
aflaţi în diasporă Şi cei de acasă,ci Şi în toate cercurile ae intelectuali cu- 
noscători ai problemei lor.Mai mult decâ atât: credem că se impune crearea 
unui Consiliu care să-şi asuma misiunea de a face totul pentru ca,pe.de o parte, 
să dea cuvânt ae mângâiere acestor fraji,iar pe de alţa să ridice în faţa opi- 
niei de pretutinâeni problema generală a Valahilor ignoraţi în toaţe ţările 
baleanice, inclusiv România. Daţă fiina fărâni ţarea clementului valah între ţă- 
rile balcanice,un for Comun al acestui element etnic instituit fără criterii ae 
apartenenţă a membrilor săi la vreunul din aceste state,ar urma să acţioneze de 
pe o platformă comună în direcţia solicitării organelor şi forurilor înterna- 
ţionale ca acestea să Sprijine emanciparea culturală a elementului etnic valah 
din Balcani,la care Şi el are tot dreptul în Vremea noastră, ă 

&& In revista Europa sthnica,Viena,nr.3 1977,se dau informaţii despre 1im- 
bile minorităţilor naţionale din Iugoslavia ,menţionânau_se ca atare doar Românii 
din Voivodina, ziarul libertatea a1 acestora şi revista Bucuria copiilor,se men- 
jionează şi existenţa graiului valah cu Specificaţia "aromânii Fa paranteză, Ni 
nic despre existenţa graiului daco-ronân în nord-estul Serbiei şi în Bulgaria, 
Aşa e când se recurge la informaţia unilaterală, furnizaţă tocmai de ţara fn oau_ 
za. Intr lun alt număr a1 acestei reviste se relatează despre un "Walacher Protest 
in Bitolia", 1969, împotriva caracterizării jignitoare la adresa lor din partea 


„ Atitudini ofensatoare la adresa Aromânilor au fost consemnate ŞI. altădată 
în istorie.In secolul al XIV-lea apăruse un pamflet bizantin pe Socoteala călu_ 
gărului Neofit, aromân, fiul lui Frăţilă 'şi Stana, care,se Zicea,nutrea gândul de 
a deveni patriarh.In pamflet era ridiculizată pbârşia valahă a lui Neofit şi sa- 
tirizate expresiile lui armâneşti Şi bulgăreşti Arept''barbare!!. Invăţase Budoli- 
cele lui Theooriţ deoarece,cică: "ştia să cânte ain fluier şi să spună oiţelor 
bâr-bâr!n 

dă dn cartea Les lan ues_romaines din colecţia Que sais-je? (Paris) se nen-— 
yionează că macedo-româna e Vorbită de vreo 350.000 de locuitori din Grecia şi 
lugoslavia,Se aminteşte deasemeni ae satele cu 8rai românese âin Bulgara. Nimic, 
însă,nici aici,de întinsa zonă de grai românesc din nord-estul Serbiei! , : 

&& Stara Cucone ti se numeşte un sat din "Molaoa Sovietică" „unae arheolo- 
gii ruşi ar fi descoperit case cu două și! trei etaje de acum şase mii de ani, 

&ă Odinioară, pe când o delegaţie ae intelectuali bucureşteni pleca într'un 
Schimb de viziţe a Cladova, secretarul politic aela Academia de Ştiinţe sociale 
şi politice instria grupul respectiy să 'nu se intereseze sub nicio formă de Ro- 
mânii din Craina,să se facă precum nu-i văd şi nu-i aude Ajunşi dincolo,gazdele. 
sârbe araţă acestor Români. pe hartă 2-5 sate ae Români crăineni unde vor să-i 
ducă „Aceleaşi gazde gănân însă uinite câna "responsabiluln &rupului din Bucu- 
reşti le răspunde că "mu ne interesează acest fapti! . 

- Aflăm din Surse sigure că, cenzurându-se Scrisorile de peste &raniţe,orga_ 


sesc orice referiri la Ronânii Sud-dunăreni „Era normal de aşteptat ca aşa ceva 
să aflăm despre autorităţile bulgare sau iugoslave.Din păcate însă, reseriştii 


&& In ţinutul Homolie are 1oe un festival anual, întitulat "Homolski motivi”, 
cu.participare sârbească Şi valahă.0 înregistrare pe bandă,âin anul trecut,ne 
„arată vreo trei jocuri româneşti cu Strigături cât se poate de înteresanţe, 

&ă Bănăţeanui Şt Laza, trecâna Printrt!o comună românească din Craina, se opreg- 
„te. la o fântână, chipuri 15 pentru apă;Din casa de alături “se auzea muzică popula. 
„ră dela radio Bucureşti, Bănăţeanul Privinâ acolo insistent,raaie se auzi mai 
incet ,apoi schimbă postul. laza. îşi ia'o mină severă Şi întreabă,ce post era ace= 
la? Răspunsul, cam cu teană, fu: Aa, hu, întâmplățoa am dat peste un post,acolo! 

&& In "Legiunea „la formarea cărsia în franţa,1918,a î 
ducat un rol înser a i au încaărat Şi şase Români Sud-dunăreni „pro 
veniţi din armata: b i i prizonieri qe sârbi în 1915.£i. mărturi seau 
că "malul celălalţ ării ârat numai cu sate româneşti! şi vroiau să 











! | : Site 3 

&& Ştefan Verkovici din Serez(suă-estul  Mâcedoniei),cel care a descoperit 
exemplarul Liturghierului lui Macarie ae la Târgovişte (1508) aflător acun la 
Biblioteca din Belgraă,a publicat în 18600 culegere de poezii slave din Mace- 
donia.Cunoscână situaţia de pe teren,el scria în introducerea cărţii că,după 
slavilocuitorii cei mai numeroşi sunt în Macedonia Iinţarii-Aronâni . Nunai în 
preajma muntelui Pangeu (Pernar ),notă Şt. Verkovici,sunt vreo 100 âe aşezări aro- 
mâneşti,tot atâtea cât şi bulgăreşti„In vremea aceea slavii macedoneni încă 
n'aveau biserici şi preoţi ai lor,ci "trebuiau să țină preoţi greci sau aromâni » 
Turcii nu se atingeau de limba neamurilor creştine,în timp ce grecii tocmai 
aceasta făceau',mai: notează Şi. Verkovici,printre altele.- 

_&& Găsim în Suedia un exemplar de carte intitulată Makedonia al Makedoniani , 
editaţă la Stockholn,în limba internaţională "ido'(1917),0 variantă a limbii 
esperanto. o expunereșun memorandum al Societăţii Macedo-Române din Bucureşti, 
alcătuit în Noembrie 1912 şi "tradukita da doktoro Popescu-Hagiul!.-— 

&dă  "Buşem" se cheamă,cică,lun instrument muzical uriaş! la Românii din Ho- 
molie.Are mai mulţi metri lungime şi peste 10 kgregreutate,încât ca să cânţe 
la el îl sprijină pe vreun copac bifurcat.Ciobanii români se prezintă cu '"'bu- 

- gem!" la concursuri în cadrul "Motivelor din Homolie",Cel mai nare instrumenţ 

de acest fel,făcut ain scoarță de tei,î1l are un anume Ilie Tufan-ici din Laz= 
niţa(15 kgr. ).Este limpede că e vorba ae buciun; cum pronunţă şi Românii amin 
tiţi; iar forma "buşeni!! e o "greşeală" cu tâle,- Să ui Sa 

&& Un episcop de Sabaj(Serbia),în veacul trecui;era Român din părţile Viai- 
nului. Se remarcase ca ierarh.la moartea sa,un entuziast naţionalist sârb fi 
elogiă memoria can astfel: O tu,binecuvântată şi neîntrecută limbă sârbă! Tu 
l-ai cucerit pe un Român dela Vidin să te mânuiască strălucit şi să devină fiu 
fidel al Bisericii noastre sârbeşti! 

&& Pe când în Bulgaria nu există nicio şcoală,nicio clasă de învățământ în 
limba română pentru numărul atât de mare ae locuitori cari o vorbesc,în România 
în schimb' există pentru mult mai puţinii bulgari învăţământ mediu. La Beşenova 
Veche,de pilaă,a existat tot timpul liceu bulgărese.Abia cu începere de anul 
trecut -el este redus la 10 clase. - : 

d La toate festivalurile folelorice mai ae seană în lugoslavia,uneori și 
"peste graniţe,de..pilaă în Belgia,apare cel puţin câte un ansamblu valah, âacă 

„ru mai multe,selecţionate pentru a reprezenta "folclorul autentici ain Serbia, 
Adevărul e că tocmai cele mai autentice,cele nai arhaice lucruri le aduc,cum e 
şi firesc,Vlasi, Observăm prezenţa. mai frecventă în asemenea competiţii a vesti- 
vilor haloveni (din Halovosaproape de Moerane ). Aceştia au apărut în cadrul Fes- 
tivalului balcanic dela Ohrida (1969),cu Mylach national melody",cu "'lach na-_ 
tional songs",cu jocul "rapezita!,eteala un alt festival (Leskovăţ ), nalovenii 

au fost numiţi "rununi!! (nu "vlasi").In repertoriul âe cântice al halovenilor, 
când nu reiau vreun cântec ae la Maria lătăreţu,ceea ce sunt foarte tentaţi să 
facă şi astfel să compromită noţiunea de folelor șattatia autentio,adică local, 
se aud cântice locale.autentice de felul acestora: Patru boi leagănă carul; 
Unde şezui cu urâtu,arsă iarba şi ponânta; Di la munte pân!la sat,niciun câne 
n!a lătrat; Foaie verde lemn adusyde când Gheorghe-al meu s'a 'dus,apă!n vaără 
n'am aduse- ă 

„&&  Cutare român din Voivodina,stabilit în Danemarca, relatează că acum câţi- 
va ani,cânăd făcea armata la Bitolia,s!a dus în timpul unei. permisiuni la bise- 

ca românească din oraş.i fost observat însă şi scos la raportyla cazarmă, 51 
şi-a motivat vizita cu faptul că e eredincios;dar şi ca. român a vrut să vadă o 
biserică. românească. s!a spus răspicat pe loc că n'are voie să se intereseze 
de asemenea lucruri. Acelaşi român 'a decis acum să puna un '"molerai" cu imaginea 
lui Mihai Viteazul pe frontispiciul casei sale din Voivodina. "Grea că am drep- 
tul să face aceasta,nuli! — zice el,nu ca întrebare,ci ârept comentare, =: i 

&k Poetul Puşkin,aflându-se exilat la Chişinău (1820-21),se apucase să în_ 
veye româneşte dela un badea-Toader,vecin.Purta un notes şi scria cuvintele cu- 
lese dela cel amintit.Pe Puşkin îl interesau înacosebi cântecele lăutarilor. Pap- 

„bul;constatat de cercetători ruşi,a fost relatat în publicaţie.Un cercetător 
din RSR 1-a amintit într!o recenzie.Cenzura, sezisându-se de "latura politicăn 

a chestiunii „a dictat scoaterea pasajului respectiv şi înlocuirea lui cu o fra- 

ză oarecare.Nu-i interesează, că Puşkin s!a interesat de limba română; le place 

în schimb că Yutzumoto din Tokio manifestă interes pentru ea,căci el e,se înţe- 


lege,menbru al partidului comunist... > 
Sava Gârleanu 





ES 
CALENDAR NAȚIONAL 
1 Apr, 1883: Apare,în "Almanahul României dune", "Luceafărul" lui Eminescu. 
ei Apr.1918: Moare Const.Creangă,unicul fiu al povestitorului, 
2 Apr.1858: Se naşte Delavrancea. ; ş 
5 Apr.1915: Moare,la abia 32 ce ani,Panait Cerna, 
$ Apr.1908: :Bande greceşti jefuesc biserica română din Lumniţa (Macedonia), 
12 Apr.1878: Ziarele bucureştene publică scrisoarea de -mulţunire a unui 
8rup de prizonieri turci: "Ntam fost consideraţi ca prizonieri,ci :ca nişte 
mosafiri!,declară ei, : 
15 Apr.1578: Ion Voaă Poteoavă e decapitat în piaţa din Liov, 
16 Apr.1868: Se 'înfiinţează Filarmonica Română. Primul concert: 15 Dec. 1868, 
17 Apr.1888: Se instalează clopotul cel mare al Mitropoliei din Bucureşti, 
17 Apr.1908: Bande greceşti incenâiază casa lui Galbagiari din Vlaho-Clisura 
şi moara lui Ghiuza Ciulu din Lumni ţa (Macedonia). Ă 
17 Apr.1938: In noaptea spre Duminica Ploriilor,guvernul lui Garal Lupescu, 
compus din foşti membri ai partidelor "democrate" şi conâus-de şeful Bisericii 
Române Ortoăoxe,arestează căpeteniile legionare în cap cu Corneliu Codreanu. 
20 Apr.1828: Se naşte doctorul Carol Davila, e 


1» 20 Apr.1893: Moare,lă' 82 de ani George “Barițiu. 


21 Apr.1933: Se înfiinţează, la Bucureşti, Institutul Italian de Cultură. 
21 Apr.1968: Moare,la, 77 ani,poetul Adrian Maniue : 

22 Apt.1888: Iese la Câmpulung, sub dirscţia lui Emi Procopie Constantinescu, 
cu colaborarea lui Nic. Rucăreanu, Gr.Anâreescu, Lon Anastasescu-Ghica,Nic.Creţu- 
lescu, săptămânalul "Vocea Muscelului".A trăit 2 ani Exemplarul costa 10 bani, 

- 23 Apr.1828: Ruşii intră în Iaşi şi arestează pe Ioniţă Sandu Sturza. 

25 Apr.1908:' Bande greceşti .rânesc &rav pe preotul ronân Gh. Ripidon(Veria). 

24 Apr. 1848: Sibiul primeşte „cu făclii aprinse şi entuziasm pe noul vlădică, 
Andrei Şaguna, român tin Macedonia. 

24 Apr./1 Mai. 1918: Se' semnează,da Bucureşti, tratatul "dela Bufteane 

25 Apr.1945: In faţa autorităţilor civile şi militare,şi a unei imense mul. 
jimi de credincioşi moldoveni „ucraineni Şi ruși,nitropolitul Visarion Puiu al 
Iransnistriei oficiază la Oaesa Slujba Sfintei.Invieri,cu un fast ce nu se vă- 


-Zuse nici pe vremea varilore 


25 Apre 1958: Moare,la 77 ani,pictorul Iosif Isere 

26 _Apr.1918: Moare,la Bucureşti „Gheorghe Coşbuc, 

26 Apr.1963: Moare poetul Vasile Voiculescu.Avea 79 ani. 

21. Apr.1503: Ştefan cel Mare începe zidirea, mănăstirii Dobrovăț 

27 Apr.1908:. Banae greceşti ucid la Hicros/Macedonia pe Nicolae Valahul, 

28 Apr.1818: Alexanăru 1 şi Capo d!Istria ajung la Chişinău, venind,prin Ca 


_meniţa,dela Varşovia,unde:! ţarul deschisese Seimul,A doua: zi eâictează, statutul 


Basarabiei, întocmit de generalul Bahnetţief, 

29 Apr.1878: Sfătuit de Lon Brătianu, prinţul Carol părăseşte Capitala,ple- 
când spre Piteşti,Slatina,Craiova,unăe se afla grosul. trupelor sale.Guvernul 
cere "Camerei un credit ae 3 milioane "pentru completarea materialului de răz- 
boi!!; Camera aprobă 4 milioane.se svoneşte că trupele ruseşti din preajma Bucu. 
reştilor au -primit orâin să stea gata pentru ocuparea Capitalei, 

„29 Apr.1908: Bande greceşti ucid, lângă Grebena (Macedonia),5 păstori români ; 
2 copii: şi o femeie - şi. rănesc alţi 5 păstori, 
29 Apr.1918: Moare la Iaşi, în refugiu, Delavrancea. Avea 60 de ani, 


1 Mai 1878: Scrie "Românul", în legătură cu amenințările ruseşti: "Să stăm 


„dar uniţi cu toţii,să lucrăm bine şi necurmat,să veghem;,să ne armăm şi, stână 


neclinţiţi în dreptul nostru,să fim Siguri că von fi Tespeotaţi de toată Europa, 
3/15 Mai 1848: Marea adunare ae pe Câmpia Libertăţii (Blaj ), prezidată: ae epis- 


“copii Şagună şi Lemeni vicepreşedinţi ,Bărnuțiu: şi Barițiu; secretari: Cipariu, 


Laurian, Petru Maniu, Dunca Popasu, Lon Bran, Dem. BoeruyIon Bob;Gh.Anghel, Iacob Bo- 
loga. Alţi participanţi: Avram Iancu şi Dobra âin Arâeal; Alecu Russo,A1.Ion Cu 
zayAleosandri Costache Negri, Lascăr Rosetti şi Gh. Sion din Principate. 

5 Mai 1918: Patriarhul Ticon al Rusiei protestează pe lângă nitropolitul Pi_ 
men al Moldovei contra alipirii bisericeşti a Basarabiei la Moldova fără apro- 
barea sinoâului rus,deşi era doar o revenire la legalitatea ruptă în 1812, 

6 Mai 1908: Bande: greceşti uci€ pe Foti Basa gin Nevesea,peatru că plănuise 
construirea unei biserici româneşti în saţ. SEA i = 
„TD Mai 1828: Ţarul Nicolae I trece Prutul spre a merge contra Turcilore 








—- 10 - 


1 Mai 1848: Se constituie comitetul revoluţionar Gin Muntenia: Ion Ghica,- 

N. Bălcescu, G.Bălcescu,Al.G,Golescu (Negru) „C.A. Rosetti ,D„Brătianu, 1.0. Brătianu, 

Gezar. Bolliac,Şt „Golescu, N.Goleseu,A1.Golescu (Albu), Radu Golescu,lon Heliade 

Rădulescu şi Ion Câmpineanu. i = 

7 Mai 1878: Alecsandri premiat la concursul Societăţii limbilor romanice de 
la Montpellier pentru "Cântecul &intei latine", 

1 Mai 1938: Moare,la Ciucea, Octavian Goga. 

8 Mai 1478: Ion Tamblac,trimisul lui Ştefan, vorbeşte în Senatul Veneţiei, 

15 Mai 1908: Bande greceşti ucid în târg,la Veria,pe românul Gh.Caraiani$ 
la Pleasa,pe copila de 10 ani a lui Spiru Fetiţa; şi rănese,cu focuri de armă 
trase pe fereastră,pe Nicolae Petraşincu âin Cruşovae 

„14/15 Mai 1948: "Guvernul"! pus de Moscova la Bucuregti arestează tot ce sim- 

te româneşte,tot ce-ar putea obstacola satanizarea ţării, 

15 Mai 1778: Moare Iacob Putneanul,nitrepolitul Moldovei,. 

15 Mai 1958: Moare doctorul neurolog Gh.Marinescue 

18 Mai 1838: Se naşte,la Pitaru (Dâmboviţa ),pictorul Nicolae Grigorescu. 

18 Mai 1903: Se desveleşte în Bucureşti monumentul lui Ion C.Brătianu. 

19 Mai 1913: Se inaugurează,la Piatra Neamț,statuia lui Kogălniceanu» 

20 Mai 1848: Bucoyineniisadunăţi: la Cernăuţi, formulează 12 postulate naţio- 
nale,pe care le prezintă înpăratului o delegaţie compusă din. episcopul Hacnan, 
profesorii C.Popovici,Nic.Haoman şi Ion Calenciuc,boerii Doxache Hurmuzachi, 
Mihail Zotta,Gh. VasilcazAlex.Goian,Cristea Petrovici şi Iacob Miculi,gi ţăra- 
nul Mihail Bodnărescu, a : 

21 Mai 557: Moare împăratul Constantin.E îngropat în biserica "Sf. Apostoli, 
21 Mai 1903: Se deschide, la Bucureşti, Târgul Moşilor.Societatea tramvaelor 

"a pus în circulaţie 50 ae vagoane în plus.Dulapul adică scrânciobul,unde se 

plătea suma de 10 bani,a câştigat în acea zi 1000 de let, 

24 Mai 1908: Se inaugurează portul Constanţa. : 

25 Mai 1883; Moare Ciprian Porumbescu, în satul natal Stupca (Bucovina), 

26 Mai 1878: Caragiale începe să frecventeze "Junimea, 

26 Mai 1878: Printr!'un jurnal al Consiliului âe miniştri,Brătianu şi Kogăl- 
niceanu sunt împuternicii să reprezinte România la Congresul din Berlin, 

28 Mai 1963: Moare preotul scriitor Ion Agârbiceanu. 

51 Mai 1818: Se naşte, în Gyula,generalul George Pomuţ + „i . 














lunie 1848: Românii din Banat se strâng la chemarea lui Efţimie Murgu şi 
votează 8 puncte contra pretențiilor maghiare, 2 

lunie 1938: Ia fiinţă prima "Torcătorie Mecanică de In şi Cânepălâin România, 
făcută de N. Rizescu-Brăneşti „Ba funcţionează şi azi din plin,dar ca să piară 
urma furtului "socialist!,i-au schimbat, numele: se cheamă "Trainican, 

1 lunie 1873: Se pun în circulaţie primele cărţi poştale din România. 

1 Iunie 1928: Legislaţia Vechiului Regat se extinde și la Basarabiae 

2 Iunie 1883: Se inaugurează la laşi statuia lui Ştefan cel Hare, 

5.lunie 1938: Serie Căpitanul,la Jilava: "Nu ştiu dacă a existat vreodată, 
în viaţa publică a României,un om care să fi fos atacat cu atâta învergunare, 
patimă şi rea credinţă de întreaga presă şi de toate cluburile iudeo-politicia- 
niste,aşa cum am fost eu dela arestarea mea,în tot timpul instrueţiei,în scopul 
de a pregăti condamnarea în faţa opiniei publice.N!a fost nimeni, în tot trecu-. 
tul politic românesc,asupra nimănui nu s'a concentrat atâta ură.Nimeni nta fost 
lovit ca mine,fără a avea posibilitatea să mă apăr, fără ca cineva să mă poată 
apăra... Stau distins în atacuri pline ae mişelie Curentul,Neamul Românesc şi 
Capitala: Şeicaru, Iorga şi Titeanu", 

"8 Iunie 1668: Mitropolia Munteniei se mută dela Târgovişte la Bucureşti, 

8 Iunie 1908: Banae greceşti ucidă pe George Ivassi ăin Doliani (Macedonia) 
şi-i rănesc grav femeia; ucid deasemeni pe tânărul Jara din Cerna-Reca,pe care 
tatăl său refuzase să-l retragă dela şcoala românească, 2 

9/21 lunie '1848: Proclamaţia dela Islaz,citită de Eliade, E 

» 10 Iunie 1898: Ing.Bazil G.Assan începe o călătorie în jurul lunii,pe ruta 
Constantinopol-Cai ro-Suez-Ceylon-Singapore-Hong Kong-Şangai -Yokohana-San Fran 
cisco-N. York Hamburg-Viena-Araa- Bucureşti : 

11 Iunie 1848:: Bibescu semnează, -de silă- Constituţa revoluţionarilor, 

11 Iunie 1853: Beiul de Samos,lon Ghica,cere Inaltei Porţi un permis pentru 
prietenul Belintineanu,care făcea 0 excursie prin ținuturile macedonene, să fie 
liber "ă râveiller la nationalit6 de ces populations", 








Da a pica 

15 lunie 323 a.C.: Moare Alexaneru Macedon, 

15 Iunie 1868: Se naşte în Bucureşti vioristul Dimitrie Dinicu, 

15 Iunie 1848: Poporul aclană,pe câmpia Pilaret,noua Constituţie. 

15 Iunie 1868: Gr.Grandea publică,la Bucureşti, "Albina Pindului”, 

"1 lunie 1918: Moare Aristizza Romanescu,artistă la Naţional, 

19 Iunie 1878: Congresul ain Berlin ascultă pe delegaţii români,cari protes= 
tează contra răpirii sudului Basarabiei şi a dreptului e trecere a trupelor 
ruseşti prin România spre Bulgaria.Congresul leagă recunoaşterea independenţei 
României de acordarea egalităţii de drepturi evreilor. A 

„21 lunie 1848: In "foaie pentru minte,inină şi literatură!!, Anârei Mureşanu 
publică "Un râsunet",cunoscut apoi ca "Deşteaptă-te, Române!!, 
"22 Iunie 1913: Trupele române trec Dunărea în Bulgaria, 

22 Iunie 1913: Moare, în Bucureşti, Şt. 0.Iosif.E îngropat la Bellu, 

22 Iunie 1963: Moare la Bucureşti,la 50 de anicântăreaţa Maria Tănase, 

23 Iunie 168 a.c.: Iucius Emilius Paulus bate,la Pyâna,pe ultimul rege al 
Macedoniei,Perseu,care e dus la Roma, : 

„25 Iunie 1878: Aleesanari către Iacob Negruzzi: ''Va veni o zi în care vom 
asista la o colosală âărâmare ae imperii.Şi în acea zi,âe von fi pregătiţi, 
vom. revendica tot ce a fost sau este încă al nostru, 


25 lunie 1913: Moare Ilarie Chendi, 


50 Iunie 1903: Bande greceşti incendiază comuna românească Crugova (Maoed. ). 





ÎNCHINARE CĂPITANULUI ae Viorica Lăzărescu E is ! 
i) EEE EaEea Ape : Pa Se A 

Un gând umil s!â ridicat spre tine, . In tine-şi văâ bătrânii tot avântul 
Sfiosyca ciocârliile spre soare, Ce-l trâmbiţau cu drag în larga zare: 
Căci tu ne-aduci credinţă în mai bine Prin tine se răsbună tot pământul 
Şi vorba ta i-o sfântă sărbătoare, Şi înfloreşte România-Mare, : 
In tine se!ntrupează năzuinţa Unilu-mi gând s!a ridicat spre tine, 
Pe care toţi eroii o purtară: Să-ţi dea prinosul dragostei de frate, 
„Să cânte!'n largul zării biruinţa; Căci tu ne-aduci: credinţă în mai bine 
Invingători şi liberi,ori să moară. Şi!n tine ni-s nădejăile!ntrupate, 


să Dl Ren6 Theo îl dojeneşte pe Ceauşescu că "schimonoseşte!” cuvintele ro- 
mâneşti. Ceauşescu de pilaă a pomenit într!o conferinţă de presă la Washington 
de "necesitate stridenti!" şi nu Strindentă,cum îi pare d-lui Theo coreoteDe un- 
de n fi aflat al Theo că în româneşte se spune strindent şi nu strident? Dl Theo, 
după ge îi dăscăleşte pe Români cun să fie patricţi,îi mai învaţă şi cum să vor- 
beasgăe româneşte.De data aceasta însă Ceauşescu vorbeşte mai bine româneşte de- 
cât dl Theo.Căci greşeala â-lui Theo în privinţa cuvântului strident;luat din 
franțuzeşte,este Stridentă,sau şi mai pe româneşte,strigătoare la cer. 

&& Spre a nu rămâne mai prejos decât "partidul",KGB,Serviciul Secret Sovie-— 
tio,şi-a sărbătorit şi el 60 de ani de "viaţă, înfiinţat Fiind încă din 1917 de 

enin şi devenit faimos sub Stalin cu numele ae Geica (condusă de vestitul Beria), 
ale cărei isprăvi au sguâuit lumea Brejnev afirmă, în mesajul trimis cu această 
ocazieycă misiunea acestui wbrganism „mu e uşoară,însă onoeabilă,inaispenstbilă 
şi responsabilă“: responsâbilă,în adevâr,la unbra şi ordinul partidului,de 60 
de milioane de morţi numai. în Rusia! Gu aceaştă ciudată sărbătorine,Moscova a 
vrut doar să arate cât de mult are la inimă semnătura sa dela Helsinki... 

&& Românii din Mincnen au sărbătorit,în seara de 17 Martie,unirea Basarabiei, 
Despre marele eveniment a vorbit dr. I.V.Enilian,arătână îimprăştierea românească 
pe tot întinsul Rusiei,dincolo ae Nistru,şi împrejurările Unirii,cum şi. tristele 
întâmplări de după 23 August.Despre istoricul Basarabiei a vorbit şi părintele 
âr.Viorel Mehedinţu,care şi-a făcut studiile ae bază în ţară: VAm fost bucuros 
să pot vorbi despre Basarabia -a încheiat sfinţia sa- cu atât mai mult cu cât 
asupra acestui teritoriu,cână eram la şcoală,nu am auzit spunându-se un Singur 

„cuvânt!!! Dl Johann Urwich,autorul trilogiei "Fără paşaport prin URSS",a povestit 
apoi despre lagărul Vorkuta,despre un Paşti la Polua Norâ,unde au fost Şi mulţi 
români şi alte lucruri extrem de interesante. i 

&k Revista "Carpaţii" a luat lăuaabila iniţiativă de a ne prezenta în fiecare 

număr câte o figură legendară dintre "oamenii de- elită',cari "au trăiţ Şi acţio- 
i. mat în demnitate".Şi au început cu vestitul as al aviaţiei! germane,col. Rudel, 
- Fiind vorba de demni tate,poate se cuvenea să-şi inaugureze ciclul cu Horia Sima... 








să | UE 
SEMĂNĂTORII DE VRAJBĂ. . 

În acest lung exil n'au lipsit mai niciodată semănătorii de vrajbă,Cână 
dispare unul,apăre altul.Semănătorii de vrajbă sunt acei neisprăviţi lipsiţi 
de talent» şi de simţ social cari creă că îşi compensează deficienţa intelectua- 
lă-cu un titlu oarecare.Ei se consideră cineva şi-şi dau importanţă -când calom- 
niază sau încearcă să discrediteze instituţii şi persoane.Ei nu-şi dau seama 
sau puţin le pasă că semănând vrajba în Exil,devin complici ai Securităţii co0- 
muniste pe care pretind că o combat cu denunţurile împotriva unuia sau altuia. 

Acum unul dintre infirmii mentali şi-a propus să sape baza Bisericii Orto- 
doxe Române din Germania.Nu-i vom Gărui bucuria de a-l pomeni numele„Pentru pu 
blicitate această categorie de marginali e în stare de orice înfamie.şi Patri- 
arhia din Bucureşti urmăreşte eliminarea Bisericii Ortodoxe Române din Germania, 
Când semănătorul de vrajbă insinuiază că între conducătorul Bisericii Române 1i- 
bere şi Bisericile din sfera comunistă ar exista o cârdăşie ascunsă,toemai bine 
serveşte scopurile Patriarhiei din Bucureşti! E 

Biserica din Germania şi conducătorul ei nu se vor coborî,desigur,să răs- 
pundă la asemenea calomnii. Doar pentru cei puţini cari: eventual ar fi nedume- 
Tiji de pe urna defăimărilor unui sicofant,Biserica aduce câteva precizări: 

: L. Arhiepiscopia Ortodoxă rusă din Europa Cecidentală cu sediul la Cateăra- 
la seculară "Sf.Alexandrun din Rue Daru,la Paris,bine cunoscută în toaţă lunea, 
este o Biserică supusă canonic Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol încă 
Gin 1921,Biserica din Rue Daru, condusă de Arhiepiscopul Gheorghe Tarasov,n!a 
avut şi nu are deci nicio legătură cu Moscova 

2. In urma propunerilor româneşti din 29 Ianuarie 19e6,Sanctitatea Sa Patri- 
arhul Athenagoras 1 confirnă în şedinţa Sfântului Sinod din 22 Ianuarie 1971 
caracterul multinaţional al Arhiepiscopiei Ortodoxe din Europa Oocidentală,Co- 
municatul care face cunoscută această confirmare este semnat âe Mitropolitul 
Meletios,Exarh al Patriarhiei Ecumenice, de Arhiepiscopul Gheorghe şi de epis- 
copul Metodiu, : ; 

Da Fa privinţa aşa zisului "Comitet inter-episcopal!! din Paris, conâucătorul 
Bisericii Române âin Germania a cerut, irhiepiscopiei din Paris explicaţii în 
Scris în termeni categorici„I s'a răspuns că aşa zisul "Comitet! nu este un 
organ instituţional oi o întâlnire ocazională în caârul Consiliului Ecumenic 
din Geneva, 

A+. Pe5.S.Episcopul Wagner, de origină germană,din Berlin,care l-a hirotonit 
în preoţie pe Viorel Mehedinju,este supus Arhiepiscopiei din Paris şi este cu- 
noscut ca adversar hotărît al Moscovei, RSI 

Es Preotul Viorel Mehedinţu are dreptul la încredere cel puţin tet atât cât 
SeSepreotul Mihail Caitar,venit mai de curână din Țară şi necăsătosi d, fiind 
catolie,cu o profesoară germană. : 

i Ba. Conducătorul Bisericii Ortodoxe Române a protestat,cun e bine ştiut de 
credineioşi,pe lângă autorităţile religioase şi civile în arept,împotriva in- 
filtrării în Germania a pretinşilor preoţi trimişi sub vălul Patriarhiei,de 
Securitatea comunistă din Bucureşti, ş 

Ie. Salariile preoţilor ortodocşi din Republica Federală Germană sunt asigu- 
rate de Comisia Ecumenică ain Munchen, compusă din Ministerul de Interne, Lan 
duri şi Biserica Evanghelică din Germania de Vest, 

Pe defăimători, falsificatori Şi plăsmuitori,Corneliu Codreanu i-a stigma- 


tizat cu două cuvinte: şerpi veninoşi! 
S ? Nicolae Leordeanu 


&ă  Intr!o sală a bisericii evanghelice “in Landwasser,la marginea Freibur- 
gului,se găsesc expuse mai multe tablouri ale pietârului Ion Tatu din Braşgov 
reprezentând Castelul Bran, Turnul Negru (Braşav ), Turnul Hartenek (Sibiu), Peisaj 
de iarnă,larna în Păgăraş,Casă la Malu cu Plori (Muscel ),etce 

&& Dl prof.Virgil Mihăilescu a organizat la Biblioteca Română Ain Freiburg 
la 6 Mai o serată de recitări Şi muzică din Eminescu, Bach, Brahms, Brediceanu, 
Ciprian Porumbescu,plus muzică populară a 

&ă& Tânărul Dan Horodniceanu din Veneţia a desenat o splenăiaă "cartolinan!; 
pe un tăpşan înconjurat de păduri „coaste repezi şi munţi,o bisericuţă de lemn, 
cu turn înalt ca în Arâeal; din dreapiazun flăcău svelt, în bundiţă şi iţari, 
Suna dintr'un bucium lung,vestină parcă Invierea.Nu ştim dacă autorul,a cărui 
mamă e italiancă,a apucat să vadă ţara strămoşilor paterni; nostalgia din acest 


desen spune însă mult asupra "aerului! din familie. 








= 5 


DIN ZIARE, CĂRŢI , REVISTE 


x Nicolaa Penescu,0 datorie majnră,în "Cuvântul Românesc", Hamiltog, lan. 178: 
Trecutul a fost feârte agitat,fiinacă jara însăşi a trăit după 1930 o perioadă, 
de adânci frământări.Mişearea legionară... a atras spre ea mult tineret.In câţi- 


va ani a cunoscut o deos 


ebită desvoltare. Regele Carol II revenit pe tron în 


1930 nu vedea cu ochi buni acest progres al Mişcării. segele a.înlocuit în Noi Em- 
brie 1955 guvernul Vaida cu un guvern liberal,care a acceptat drept condiţie a 
„venirii la putere dizolvarea Mişcării înainte ge alegerile din Decembrie 1933. 
Se “ştie ce a urmat... Aminţese că potrivit constituţiei în vigoare atunci ,pute- 
rea executivă nu avea dreptul să dizolve un partid 'politic... Dizolvarea a fost 
4 Un act anticonstitujional... In 1937 partidul Totul pentru Ţară a participat 
la alegerile din Decembrie şi a realizat un scor de peste 154 âin voturile ex-— 
primate.In Martie 1938 Regele Carel a plebiscitat. o nouă constituţie,care creă 
pariicul unic şi. instaura dictatura regală. Toate partidele au fost dizolvate.In 
Noembrie acelaşi an,regele a ordonat, în: timp ce se întorgea în ţară după o în- 
“tâlnirg cu Hitler,asasinarea lii: Coăreanu.Acesta. fusese judecat şi condamnat 
pentru pretexte,Se cunose urmările. Iuliu Maniu era să aibă aceeaşi soartă... 


Iuliu Maniu a primit 


legionari în partia aupă 1944 gi a colaborat'cu Mişca- 


rea Legionară,mereu înterzisă, împotriva comunizării ţării;Era 'continuarea înţe- 


„legerii făcută ae el cu 
din 1937.+Maniu vroia să 


Codreanu;pentru a nu se combate .reciproe în alegerile 
împiedice în 1937 dictatura regală pe care o vedea ve 


nind„In 1944 el se opunea dictaturii comuniste„In amândouă aceste momente isto.- 
rice,Maniu n'a ezitat să întinăă mâna legionarilor... - : 

Nimeni nu a fost scutit de greşeli în trecut,partide sau persoanesA începe 
azi să facem procesul trecutului când avem în faţa noastră un prezent dramatic 


pentru neanul nostru şi 
sând nefolosite energii 


un viitor nesigur,însemnează a ne înşela de duşman, 1ă- 
gi valori utile bauzei româneşti... 


Mişcarea legionară este o organizaţie politică social-oreştină,preocupată 
de crearea unei elite conducătoare româneşti „Legi onarii şi-au făcut un primat 
din afirmarea etnicităţii româneşti,un orez a] luptei lorePentru suprațieţuirea 
fiinţei româneşti luptăm toţi în aceste zile... Guvernele occidentale s'au pro-= 
nunţat de mult asupra caracterului Mişcării Legionare.Aliaţii n!'au considerat.-o 


drept "organizaţie fasei 


stă", fiinacă ea nu figurează pe lista întocmită ae guver- 


nul Statelor Unite,în scop de a se interzice fasciştilor intrarea în America. 
Nicio, ţară .demooraţică nu a refuzat legionarilor azilul politice.In multe âin 
aceste ţări ei au Aobânaiţ cetățenia.Unii sunt profesori universitari sau au 
situaţii importante,care fac cinste Românilor.Aga dar nu. este de temut un anes- 
teo străin în constituirea unui Comitet Naţional Român.Şi dacă prin imposibil 
slar produce la instigarea unor cercuri interesate, emigrația va răspunde desigur 
"aşa cun a făcut-o când a apărat biserica română âin Franţa. şi USA.u nu asăr 
Mişoarea Legionară. Aceasta este treaba ei.Apăr cauza unităţii româneşti „Această 
Mişcare .a reprezentat „un curent politic şi naţionalist;a fost prezentă în Par. 


i a aderat la principiile fundamentale ale democraţii lor. 


x Virgil Popa, Însemnări, în "Cuvântul Românesc", Hai 1978; Articolul dlui Ni 


„e olae Penescu... mărturi 
Hste bine să fie o repre 
bească în numele poporul 


seşte o înţeleaptă, patriotică şi curajoasă iniţiativă... 
zentanţă naţională,aci în lumea vestică,care... să vor- 
ui subjugat,să protesteze împotriva ocupării. de Rugi. .ș 


Şi împotriva vânzării țării româneşti şi a tuturor popoarelor est-europene. .* 


care'a luat-o,fiinăcă n! 
Şi ca uriareyunul rupe j 
n'au reuşit comuniştii £ 
şi Jară,îi va reuşi ui, 
mă aşteptam ca oricărui 
îi legăn rănile,şi-l aco 
din cărţile pe care acet 
Dl Penescu sta” simţi 
opinia publică,cea de bu 
ră nu este aceea care a 
ales din cauza primatulu 
ceptă"principiile fundam 
seamnă aceste principii 


i îi contestă alui Penescu dreptul să ia iniţiativa pe 


a ridicat degetul să protesteze atunci cânăa trebuia... 
oarda pe spatele lui „Bine că o poate rupe.Poate oseace 
n 17 ani de temniţă să-i scoată din cap,ideea de Neam 
Pentru mine, cutezanţă 'dureroasă,nelalocul ei,fiinâcă eu 
sosit din ţară,unde a suferit pe urma acestor, idei,noi 
perim cu dragoste frăţească,ori cea creştină,ori cea 
rinarul nostru le comentează... 

t însă obligat să legitimeze această invitaţie faţă ae 
nă credinţă...: spunânâu-i acesteia că Migearea Legiona_ 
fost prezentată ae duşmanii ei interni şi externi mai 

i ei naţional... Şi i-a spus că Mişcarea legionară ao- 
entale ale demoerajiilor de tip oecidental,.... Ge în- 
pentru lumea vestică,la care apelăm pentru a elibera 





SpA 
sau sprijini eliberarea ţării de sub imperialismul rusesc, îmbrăcat pentru unii 
în adulmecătoarea haină a comunismului? Înseamnă. libertate. Libertate de gândire, 
de manifestare, de a-ţi alege conducătorii pe care îs vrei,de-a te ruga cum. şi 
cât vrei,sau de a nu te ruga;de-a scrie şi compune după inspiraţia eului „de-a 
munci cun şi cât vrei,Deci fără constrângere „Nerecunoaşterea acestor principii, 
îbcă odată;pentru opinia publică vestică, înseamnă cealaltă faţă a monedei,de 
pe care,dacă te uiţi,ne surâd,nouă, Brejnev şi Ceauşescu; lor,Hitler şi Huss0- 
lini,care i-au înspăimântat atât ae tare,că nu vor să mai ştie de înspăinânţa- 
rea noastră.Acum,dacă plasăm,sau lăsăm să fie plasată Mişcarea legionară pe 
faţa opusă democraţiilor parlamentare, faţă pe care acestea.o înjură Şi 0 soui- 
păyatunci 'comiten un act de înconştienţă,âe -iresponsabilitaţe,fiinacă de pe 
această poziţie nu se poate sta de vorbă cu ele,nu te poţi bucură nici de sim- 
paţia şi nici de sprijinul loreşi fără acest sprijin nu poate fi vorba de eli- 
berare.Cine creae altfel,să încercejşi dacă mai trăim, veden. 

Peste toate acestea,ar fi şi o falsificare a adevărului, fiindcă Wigcarea 
legionară nu şi-a propus să &uverneze,punând biciul pe spatele poporului , fu- 
rându-i: libertăţile indiviâului şi drepturile lui politice,nioi să-şi întinăă 
hotarele,ca să facă ain statul român imperiul roman,şi nici să slujească pe 
Wodan şi rasa lui... Să nu ne mai certăm între noi pe ceeace.a fost,fiinăcă 
schimbările în lume sunt atât de mari, încât nu ţara noastră le-ar fi putut 
schimba mersul. j A 

x D.Bacu,Noaptea care nu se sfârşeşte încă..,,în "Cuvântul Românesc" ,Mai'78: 
In acele clipe tragice —1948- studențimea reprezenta exact potenţialul de care 
neamul avea nevoie pentru a supravieţui cataclismului, trăsătura de unire inâis- 
pensabilă între trecut şi viitoraCâtă vreme acest zid de apărare rămânea intact, 
colectivizarea gânâirii româneşti: era imposibilă. Arestarea Şi întemnițarea stu- 
denţilor era deci insufi ientă.Studenţimea era, conştientă "doctrinar" de peri- 
col şi trecână' aincolo de fenomenul pur politic în analiza comuni smuluj,se o-— 
prea toemai -acolo unăde este esenţa lui: voinţa nestrămutată de alterare a eu- 
lui românesc: deromânizarea. Vorbind ae deromânizare,mă refer la procesul infam 
de descompunere morală lentă a întregului țesut specific care face ca românul 
să fie român Şi nu altceva... De cână pădurea e pădure,puţregaiul a făcut parte 
integrantă din eacAstăzi pericolul e mare pentrucă descompunerea vizează nu 
numai frunzele uscate ci însăşi răaăcina copacilor... ; 

Din întunericul care s!a abătut peste ţară, semne bune, încurajatoare,ne vin 
mereu şi: din ce în ce mai olare.Ele ne arată că ACOLO se trăieşte greu dar ro- 
mâneşte.Că întreaga suflare nu şi-a aplecat cerbicea şi nu execută docil meten= 
nele partidului „Munci torii de pe Valea Jiului ne-au demonstrat cătpartidul Lor 
nu este al lor şi că ei continuă tradiţia de nesupuneresIn această, încleştare 
apvcaliptică,studenţimea continuă să poarte flamura refuzului,a demni tăţii,a 
sacrificiului „Ea permanentizează ACOLO, departe ae orice considerente partizane. 
sau politice, permanența adevăratului chip românesc... Din această înoleştare 
titanică, românul va ieşi,trebuie să iasă învingător. Optimism exagerat? Nu! Ci 
convingerea de cremene în vitalitatea Digi 4 puritatea sacrificiului a acestei 
sfinte tinereţi şi în sfânta dreptate a tuturor celor jecmăniţi, însultaţi, fu- 
raţi ca!n codrujrăniţi în carnea şi sufletul lor de 30 de ani âe toate frcile 
iadului eomunist.Să nu surâdă intelectualii "rafinaţi" de acumularea atâtor ad- 
jective! Ble nu oglinăase decât fragmentar o realitate care nouă celor de aici 
ne scapă şi cu greu fi măsurăm adâncimea şi- puritaţea.Câji din cetitorii aces-— 
tor rânduri au avut fericirea să se scalde în privirea unui -"student” sau a 
unui "muncitor" intrat la Aiud în 1941 şi ieşit ca prin miracol în 19642 'VIU! 
Cine a avut acest noroc nu mai are nevoie de demonstraţii logice pentru a fi 
Gonvins 'ferm că "Românul nici în comunism nu piere, o x sua a 

Departe de aluaţul âin care mâine se va plănăâi noua generaţie de români, 
nouă ne revine sarcina umilă dar de lungă respiraţie de a nu avea. niciodată | 
liniştea datoriei împlinite,pentrucă datoria noastră va lua capăt în clipa în 
care întregul neam va.fi eliberat de sub domnia satanei, 

* Marcel Clsment,în "L!'homme nouveau", Paris,26 Martie 1978: Pe plan poliţie 
internaţional,cucerirea lumii de Sovietici nu încetează. fa se desfăşoară prin 
războiul econonic,pe frontul petrolului şi al materiilor prime; prin războiul 
convenţional, ca în Sud-Vietnam, în Arigola, îri Etiopia; prin guerilă,ca la frontie- 
rele Rodeziei cu Zambia şi Mozambic; prin terorisnul susţinut sau inspirat ae 

KeG. Bica în Israel sau la Roma; prin diplomaţie,cum a arătat-o dialectica Hel_— 
“sinki-Belgrad; prin acţiunea sindicală, politică, electorală, cum am avut-o sub 








RR a 70 E RESEDINTEI 1 Pe IRON OCA aaa E AUZEA DID ca 7 ERE RO Pe eta REZA 5 PEN ON IE 


u 





Esi a pată 
ochi în Franţa; prin uzura economică metodică a Occidentului, cum o arată pla- 
nificarea grevelor: în toate tiarile încă “libere; prin propagânăa în întreprin- 
deri, şi universităţi prin presă Şi radiocun o arată votul tinerilor în ulti_ 
mele alegeri ; prin. politica externă în fine,care obţine dela guvernele fenoera- 
te destule concesii,acă nu complicităţi,pentru a continua avansarea strategică 
în toate continentele,altezrnâna ameninţări, retrageri, fapte împlinite,voiajuri 
amicale-Pfranța cooperează de mult la această politică,parte dih înconştienţă 
şi parte din calcul false < Ş că i 

„* DiGăzădaru,luare aminte la jubileul Mişcării Legionare, în "Pământul stră- 
moşesc',volum jubilar, Buenos Aires 1978: Comemorarea legiunii este în primul 
rând o operaţie istorică,o ilustrare a principalelor evenimente: precursorii 

„ Mişcării,eroii ei de epopee,sfinţii şi mucenicii ca de sinaxar,şi,la rândul lar; 
epigonii.la toţi,caracterizările cuvenite: evocări,prosternări,apoteoze şi, 
când e de rigoare,ţintuiri '1a stâlpul infaniei e i , 
Cei: 50 ae ani sărbătoriţi nu's numai cei 11 ani luminoşi ai Căpitanului ;ci 
„Şi cei 39 întunecaţi de uzurparea profanatoare. Prea îndelungata îngăâuinţă faţă 
de H.Sima s'a doveait 9 atitudine de slăbiciune.Să n!o lăsăm să capete, în jude- 
cata urmaşilor, aspecte de complici tate„Să-i uşurăn deci istoriei formularea 
iverdietului.Să ne înspirăm din cei 11 ani Căpităneşti! Pentru ticăloşia lui 
Maneciu, însuşi Căpitanul şi-a sfâşiat imaculatul văl al conştiinţei profună creş- 
tinee.Egal risc a înfruntat I-Moţa când 1-a pedepsit pe Vernichescue.In contra 
„trădării qe Neam & lui Duca sau ridicat impetuoşi Nicadorii, îngropându-gi de 
vii,sfânta lor tinereţe,iar tentativa lui Stelescu âe a trăda Legiunea şi pe 
oreatorul ei.a fost curmaţă de către Decenviri „Căpitanul constata în 1937 că 
în acei primi zece ani de măreție Ham trăit din mila lui. Dumnezeu şi: din vârful 
săbiei noastre!".Aşa dar nu. tăcere de tabu i se cade rităcirii criminale a lui 
Simaşci o înfierare cu dangaua infamiei. 

„-In încercarea pe care o fac -în proximul volim- de a trasa dâra luminoasă 
a naţionalismului românesc dela Vladimirescu la Codreanu,prefigurez etapele 
acestui strălucit fenomen istoric cu ireptele sublime ale unei scări pe care 


= Neamul Românesc a ţa urcat „mereu. sângerână,Dar Horia Sima a îmbroboait ninţile 
„curate,şi în acelaş timp naive,ale legionarilor,a înşelat veghea marilor grade 


şi;ca un vulgar profanator,s!'a furişat până pe creasta de cremene. & Căpitanului, 
dându-se âe ruşine drept în creştetul Migcării.A profanaţ Sancta” Sanctorum, in- 
stalând -Nemernicul!- un alcov de codobatură în locul cuibului de goimi.Inchei 
repetând; nu cu conăsie jagănite se scrie despre Garda de.fer! 0 comemorare a 
epopeei coâreniste se realizează stilistice Humai prin procedeul oruă al contras- 
"telor: între luminozitaţe şi întunecime, între apoteoză şi condamnare, între g1o- 
pie şi prăbuşire, între imnuri şi blesteme! - ă 
„* Lon Pleşeriu,în "Anintiri!!, Madrid 1977: De la Ciuc n'am evadat ,pentrucă 
urmam îndrumările Căpitanului ee a nu ridica mănuşa ' ce ni se aruncase.Acum tre- 
buia să dăm dovadă de eroismul răbeării „Mă. întreb azi,ce-ar fi fost dacă Şi. ea= 


marazii liberi ar fi dat dovada acestui eroism... De Vinerea Mare ne strângem 

în Gornitorul 15,unâde se împrovizase un altar. Preoţii Ilie Imbrescu şi Ioan 

Chivu recompun din memorie rugăciuni le.Se aprind două-trei lumânări. scăpate ca 

prin minune dela perchiziţie.Serviciul divin se încheie cu rugăciunsa "Cu noi 

este Dumnezeu HOchi i tuturora se scăldau în lacrimi.A fost un prohod foarte trist,, 
la jumătatea lui Septembrie 1940se formează guvernul Antonescu... iar Horia 

Sima a fost numit! "comandantul Migeării",numire pe oare a acceptăt-o' f%ă niciun 


șerupul... In 1954,prini rea Serisorii dlui Iasinşchi -de despărţire- 1-a făcus 


 pe'Sima să alerge spre Madric,mai cu seamă că la'Paris î1 spălase,vreme de âouă 


Oreşdoctorul Vasile Andrei cu toate apele aruncânădu-i în obraz murâăria ce se . 
desprindea, pentru Mişeare, in necemna-i faptă, cerânau-i să se retragă dela con- 
ducerea Mişcării... Văzându-l i-am vorbit de discuţiile avute cu AL Iasinsehi, 
cerându-i Stăruitor să împiedice,cu orice preţ schisma „Mai creăean;chiar şi în 
acest ceas,că o scânteie de dragoste pentru Mişeare tot va mai exista în acest 
-netrebnie incestuos; că-şi va fi dat seama că el mu mai poate sta în fruntea 
Gărzii ae Fier; că se va ruşina văzână cun proprii lui ostaşi îi întore spatele 
gerându-i să plece.Nimic din toate acestea! Nicio remuşeare nu se schiţa pe o 
brazu-i neruşinaţ,.. Plecările âin fronţ a atâtor soldaţi distinşi nu-i spuneau 
nimic.Nu avea nici mar pudoarea să mărturisească. . Grija lui era acum menţine- 


Eee, i A5 = : a “a Ein eo SA ta 
„Tea în jurul său a câţi mai putea. Pentru aceasta întrebuinţează mijlocul cel 


„mai perfid Şi» nedemn: corupţia: "Am să vă dau buteri mari... bine că a plecat 
âl Iasinschi,că mi-a făcu destule: greutăţi... Victor Apostolescu, âlnaru, Virgii 


- 16 - = 
Popa sunt doar nişte numere... Eu sunt o instituție,deci nu mă pot da Le o par- 
te!!.In fața acestei neobrăzări am rămas deadreptul consternat „Zicea că Wtoată 
frământarea din caârul Exilului Legionar e opera... masoneriei,cu care cei ple= 
cai sunt în contactyşi că totul e pus la cale numai ca să-l doboare De el âe 
la şefiecs. Eu nu mai am nimic de pierdut".De data asta fusese sincer! x 


x  SteGeorgescu-Olenin,în "Drum în veac vitreg'",Madriă 1967: 


Intâmplarea m!'a adus la Berlin, în tragicele zile din acel sfârşit de Iunie 
1940,cână Molotov-ne trimisese ultimatul lui să părăsin Basarabia în trei zile, 
Mă găseam la Legajia noastră de pe Rauchstrasse,unde era o mare fierbere şi. 
forfoteală: comunicațiile dintre ara noastră şi URSS fiind întrerupte,din 

„cauza operaţiilor militare ce erau gata să înceapă în Basarabia,Ministerul nos= 





normal Consilierii ,secretarii şi ceilalţi funcţionari nu mai pridideau cu pri- 
mirea dela Bucureşti a. telegramelor cifrate şi a ordinelor telefonice Şi re- 
transniterea lor la Moscova.0 dactilografă, fată tânără, ar cu obrajii încărcaţi 
de suliman alb şi 'cărăniziu,cu pleoapele. ochilor învineţite de praf unsuros de 
cărbune şi buzele năclăite şi deformate de fard roşu,bătea ce zor la maşina de 
„seris,care ţăcănea şi huruia ca o morişcă hodorogită.Din iuţeala bătutului pe 
clapele maşinii şi a mişcărilor sacadate ale capului „urmărind scrisul;părul fi 
„ cădea pe faţă - nişte laţe încârlionţate,violent oxigenate,că păreau arse şi 
„fără viaţă, i ş 
Dar deodată zgomotul încetţă şi maşina de scris se opri din goana ei nebună: 
Bucureştii gi Moscova încetaseră orice comunicare.Se aşternu o linişte de noar- 
te,nesfârşită şi neprevestină nimic a binecAşteptan încorădaţi. gi îngrijorarea | 
se zugrăvea pe feţele devenite palide Şi în privirile pierdute, fără nicio 1i_ 
cărire de nădejde,cână bruse aparatele telefonice începură să zbârnâie din nou. 
şi ne aduseră vestea fatală: trebuie să părăsim Basarabia, în trei zile.Molotov. 
lovea cu sete şi fără nilă în inima noastră,după ce ne plesnise pe obraji. 
Toţi, consilieri, sceretari, funoţionari. şi alţi români aflaţi sin întâmplare 
acolo, rămăseseră fără grai, ! 

- "Nu ne lasă Nemţii să ne apărăm,ca să nu le încurcăm socotelile"- spuse 
cu amărăciune un ţânăr secretar,care trecea drept bine informat » 

„_— "Dar ce era să facem? -obiectă un consilier, fost militar de meserie. "Dacă 
Molotov ne scria o carte poştală să părăsim Basarabia,trebuia să ieşim din ea, 

Rămăsesem cu toţii înmărmuriţi de atâta laşitate Şi „inconştienţă,când âac-. 

tilografa,care până atunci ascultase conversaţia ca pierâută într'un vis, se 
sculă bruse de pe scaun şi porni spre ieşire; dar nu putu face decât vreo câţi 
va paşi govăitori de somnambulă Şi căzu într!un fotoliu,izbuenină într'un hohot 
de plâns nervos,care-i scutura, într!'o convulsiune ca prenergătoare de agonie, 
întreg trupul, în timp ce cu mâinile rigide îşi smulgea părul şi se lovea cu 
palmele pe faţă, i 

- "Basarabia,Basarabia noastră dragă", gemu înăbuşit de câteva ori,apoi ră- 
mase mută,privină pierdută în zare, e, 

Mă uitam cu stăruinţă la ea,dar acum în faţa mea nu mai aveam făptura sule-— 
menită şi caraghivasă de mai înainte.Suterinţa ei lăuntrică şi lacrimile parcă 
topiseră tot faraul şi o purificaseră ae orice mânjeală compromiţătoare. Chipul 
ei îmi apărea acun senin şi cuvios,ca al unei sfinte din icoană şi în el vedeam 
"Basarabia noastră dragă",ale cărei Suferinţe aveau să înceapă de atuneie 


&& "la r&sistance albanaise", Paris,Apr.1978,ne informează că albanezii au 
dat mai mulţi mari împărați Romei şi Bizanțului: "printre alţii;Diocleţian,Con- 
Sstantin cel Mare şi Justinian", — pe cari noi,cu dovezi istorice,ti socoteam î5 
proto-români; deasemeni că "Albanezii revenaică pe Alexandru", pe care toaţă 
lumea î1 credea,pân 'acun,maceăonean! Este fatal ca -popoarele fără istorie să 
caute să-şi inventeze una; dar cu astfel de minciuni revista,care se vrea port- 
drapel al exilaţilur respectivi, riscă să-şi piarăă orice credibilitaţe. 

«& "Ne mânărim -cu toţi cei care au ştiut să ţină Sus” steagul luptei: pentru 
neatârnare, pentru independenţă, cu toţi cei care au luptat pentru ca poporul ro- 
mân sa fie stăpân pe destinele salelafirmă Ceauşescu. Şi -atunei,de ce i-a'ucis?,,, 

&& Din "Bire" aflăm as mişcătorul caz al:unui dejinut,care, "liberat în 
1964;grav bolnav,i s'a imputat un picior, 














re a 








_NOTE ŞI COMENTARII 


x Părintele Boldeanu a crezut ae cuviinţă să apere pe dl Penescu âe nişte 
atacuri âin "Carpaţii ”.Şi a făcut bine.A făcut însă rău cta autorizat publica- 
rea scrisorii într'o foaie de notorie rea credinţă. Căci "Bire!! nta scăpat pri- 
lejul să adavge şi obişnuita-i 8ogomăni e ; pomenină, în legătură cu Manciu,Steles- 
cu şi Duca,de "cei ce au deschis în România & ra asasinatelor politice". Pentru 
"democratul Theo, oameni sunt nunai cei dela putere,sau cu bani.De aceea plân= 
ge pe I.G.Duca,fără să arate că a căzut numai după ce guvernul prezidat de el 
ucisese pe Niţă Constantin, Toader Toma , Gheorghe Negrea, i colae Bălăianu şi 
alţi ţărani şi muncitori legionari; jeleşte pe Stelescu, fără Să menţioneze că 
a. căzut numai după ce încercarea. lui de suprimare a Căpitanului dăduse greş; 
se văicăreşte pentru Manciu, fără să explice că numai prezenţa. ae spirit a Căpi- 
tânului 1-a salvat de-a fi asasinat în sala unei judecătorii 'din Iaşi, unde 
'Manciu se înareptase cu pistolul întins spre el,Achitarea Căpi tanului , bazată 
pe constatarea clară a legitinei apărări,a fost unanim consacrată prin verdic_ 
tul Tribunalului al Curţii de Apel Şi al Casaţiei,într!o vreme când guvernă 
jara chiar partidul lui Manciu! Kir Theo n'a ştiut acestea? Ignoeanţa nu-i per- 
nisă unui gazetar "profesionisti; iar dacă le-a ştiut şi totuşi scrie ce serie, 
atunci nimic! nu-h scapă ae Ştanpila necinstei. sufleteşti] 

Se zice că părintele Boldeanu ar fi protestat energic împotriva acestui 
"abuz! dar răspunsul 'nu l-an nai văzut publicat în prea cinstitul "Biren.Gre_ 
coteiul însă ştie de ce-şi poate permite asemenea obrăznicii: n'am văzut noi 
atâtea nume as foşti legionari, osanânău_i Birele la 30 âe ani de bălăcăreală 
a tot ce este românesc? ș ; Sa 

x DI Brădescu ne-a trimis câteva broşuri, scoase la semicentenarul Legiunii: 
toate,cu- î fose doctrinare! Citim,în ele,că "oimegtul: care trebuia să solidifice 
Migearea a fost de esenţă spirituală şi morală,spre deosebire de toațe celelal-— 
te partide politice"; "temelia Societăţii viitoare trebuie să.fie smul calita 
tiv; legionarii au "un sens ascuţit al aemnită ii!!ş Vewenplul trebuie “să vină 
totdeauna ae sus"; că un şef,ca să aibă autoritate, trebuie să dea totdeauna 
exemplu"; sI Tare datoria de a cinsti marea organizaţie pe care o întruchipea- 
Zăca. îi este deci interzis. să se comporte în contradicţie cu rincipiile pe 
care el însuşi le-a ex us"; el are datoria "să-şi stăpânească propriile neli- 
niştii; "el. reprezintă chintesența calitativă; e1 se impune prin presti iul 
Său... este exem lul viu al tuturor virtuţilor; "muie o şcoală de caraotere!!; 
ea vrea să dea tineretului tun nou ideal,bazat pe muncă, cinste şi demnitate, «e. 
să dea femeii locul de onoare, s. să ridice nivelul moral... să întroducă noţiu- 
nea de răspundere ersonală"; eto„ete, Ne-am permis a aa această lungă listă 
de citate numai pentru a scoate şi mai în evidenţă abisul dintre teorie şi 
practică.Faptul că a] Brădescu cunoaşte sănătoasele principii legionare,âar le: 
aplică cum le aplică, peticlitează decisiv considerarea cinstei sale sufleteşti, 
La. ce-o fi folosind această bogată logoree,cână enunţătorul ei, pus s'o-aplice, 
nu găseşte o mai fidelă întrupare a acestor splenâide principii decât în fi ra 
va făptură, în toata înţelesurile,a unui biet hârbar? Păcat de osteneală! j 

a Dl Neo sie semnalează, în "Carpa ii'"!;0 greşală din "Vatra!,care serienrtaen 
în loc ae "râde". Probabil. că autorul (Vatra, sau âl Stamatu),s!'a lăsat influenţat 
de faptul câ rădăcina latină a: verbului român e ridere şi nu radere,care înseam-— 
nă a se bărbieri.,, şi va fi reacţionat la excesul contrar âin jară,care din 
Câmpulung, de pilăă, face Cimpulung, ignorână proveniența : termenilor. 

: Dar AL N;S.G: face remarca cu îngăduinţă, mai, mult ca să.arate că niciun 
„> Wdoctor': nuci infalibil; de aceea consideră eroarea de mai sus doar lg greşală 
„de bătaie Ia măşină", posibilă oricui .Nioi noi nu credem alitel,de aceea în sem. 
nalările trecute ne-an limitat să remarcăm doar greșelile cu to tanul, făcute 
“de cei cu ifose de îndrumători ai luptei naționale: Sima şi Kir Theo,Nota pen- 
tru dl Govora era doar o glumă pe socoteala. unguri lor.De aceea şi!n cazul de 
- faţă, cânâ găsin,tbt sub semnătura alui N.S5+G- că "Miliocukoy schimbă de părere, 
„că Hdietţa reprezentanţilor Poloniei: şi Lituaniei au proclamat unireat,că tun 
nare: număr -de- episcopi Tuşi hotărăsc unirea cu Roma'!,că tva trebui să fixăm 
noi înşişi frontierele",că "Stalin Schimbă de “părere că "Nouchette a schimbat 
încă odată ae cazacă",!!în ceiace privea Ungaria... fn ceiace privea Rusia re- 
petat,într!o singură frază ; odată intraţi în ţară Ruşii,cine ţi Vor scoaţe?i 
-. nu ne gândin "să Schimbăn de părere",nici să "eocologimn pe, cineva,oi, toate 
acestea,le privim tot ca inocente "greşeli ae bătaie 1a maşină, 








= 1852 2 
* Sima spune ucenicilor ce i-au mai rămas, în "fara şi ExilulY,poveşti la 
gura sobei.Cică "pe timpul Mântui torului „conducătorii poporului evreesc s!au 
dus la cel mai nare învăţat al lor să-l întrebe: ce să facă să oprească pe 
Christos,apostolii Lui şi poporul care-l urmă. Bătrânul le-a spus: "Nu faceţi 
nimic.Dacă Christos şi apostolii lui sunt farsori poporul nu se va mai lua du- 
pă el,iar mişcarea lui va dispare.Dar dacă a venit dela Dumnezeu, nu-l puteţi 
opri şi nici să-I, distrugeţi Mişcarea", 
Obsedat ae şefia unei Migcări,care,dobânăită cu multă sudoare şi sânge, 
i-a scăpat apoi prosteşte “din mâini din pricina unor pulpe prea nărâvaşe, Sima 
nu mai visează;chiar câna e vorba ae Biblie,decât mişcări ou şefie vacantă, 
dând-a înplege,pe deoparte,că Isus i-ar fi fosţ coleg ca şef tot ae mişcare, 
iar pe de alţa implorână,pe ocolite,să fie menajat,insinuând că şefia i-ar ve- 
ni direct dela Dumnezeu-Dar Sima e modest şi generos,când cată să ridice pe i 
Isus la înălţimea lui; în realitate,Isus n'a putui ajunge aşa de sus ca Sima, 
dar asta numai din vina lui: căci,ca bun creşiin ce se profesa,a preferat să 
fie El ucis decât să planifice dispariţia celor ce i-ar Ti stat în cale.., 
Acum, că băieţii lui, rămaşi credincioşi nai în virtutea traistelor cu graâe, 
mai a şefiilor imaginare prin toate planetele Universului,cred toaţe bazaconii- 
le şefului,nu noi vom fi aceia cari să le deranjăm "tenacitatea"; pentru don 
"profesor" Sima însă,am îndrăsni câteva precizări .Cristosșpe vremea celor po= 
vestite de e1 în "Țara şi Exilul",se înălţase cam de mult la cer.Ilar "conducă 
torii poporului evreesc". nu s!au aus la nimeni după sfat,ci se aflau întruniţi 
în Sinedriu,avâna în faţă,arestaţi,pe sfin ii apostoli,pe cari "se sfătuiau 
să-i omoare".Atunei s'a ridicat,dintre ei, înțeleptul Gamaliel,povăţuină Sine- | 
driul să le dea drumul: săci, "dacă lucrul acesta e dela oameni,se va nimici; 
iar dacă este dela Dumnezeu,nu veţi putea să-i niniciţi!",precum atestă "Fapte- 
le Apostolilor, 5, 34-39 .Dacă, în neobosita luptă ce auce pentru salvarea neamu- 
„lui,ar mai găsi răgaz şi pentru lectura Bibliei,mai lăsână păcatelor filmele 
criminale,âl Sima ar avea numai de câştigat: atâţ pentru complectarea cunoştin- 
Wor,oât şi pentru evitarea afişării unor poveşti de grădiniţă ae copii ,atâţ 
de dăunătoare prestigiului unui profesor serios. Ca 
x Intr!'un apel la "Românii de pretutindeni",să se unească sub semnul Euro-— 
pei,dl Drăgan spune că a fost o greşală că,la ocuparea ţării, Românii nu s'au 
îmbulzit în partiaul Moscovei,lăsână astfel 1»e minoritari lor.Dându-ne ca model 
pe exilaţii unguri,â-sa afirmă că,pentru noi;"nu rămâne altă atitudine ae adop- 
tat decât aceea de a recunoaşte actuala stare de lucruri Şi prin contacte la 
toate nivelele de'a determina o evoluzie;i îmbunăţăţire... Neamul care ne-a 
8enerat trebue să-l servin şi nu-l puten uita;ca şi ţara plămăaită cu sângele 
strămoşilur noştri,a căror morminte nu le putem abandona", eto. De câte ori ci- 
tim pe dl Drăgan,ne întrebăm cun naiba de-a făcut atâtea milioane: pentrucă, şă 
în afaceri,trebuie o minte limpede,idei clare.Păi ce-ar fi făcut românii în 
partid,decât să execute ordinele Moscovei? N!'a auzit dl Drăgan de înscrişi cari, 
mişcâne în front,au înfundat puşcăriile exact ca orice "reacţionar"? NO, dimpo- 
trivăysuntem mânari de neamul nostru,c!'a privit cu scârbă putoarea roşie: şi 
asta nu din îndemnul vreunui post de radio,cun sugerează 41 Drăgan, grăbit par- 
că să-1 înjosească,cei dintr!un străfuna de bun simţ,dintr!'o alergie la duhoare, 
pe care nasul dlui Drăgan n'ajunge sto priceapă.Cât despre relaţiile cu ţara, 
d-sa face aceeagi voită. confuzie între ea şi ocupanţii ei.Nu capitulână,intrână 
adică în rândurile profitorilor de pe urma nenorocirii ei,serveşti ţara; ci 
reacţionând din toate fibrele la neomeniile cozilor de topor âin slujba Mosco- 
vei.Dl Drăgan a fost ae atâtea ori în ţară,a' pactizat cu vârful piramidei ru- , 
Şinii: poate să ne arate,de pe urma acestor vizite,o cât ae mică "îmbunătăţi rei!? 
Înţelegen, pentru țară,nu pentru domnia sa... ; 
* Revista de istorie!, Bucureşti 1976,conţine Şi "Momente din istoria pa- : 
triei". Astfel, tona 1,senmnată ae Const.şi Plorenţina Preda,se ocupă de "Formarea 
limbii şi a poporului nusiru'! şi de "Continuitatea românească pe cuprinsul ve-: 
chii Dacii",aducână ca Suprem argument ştiinţifice un citat din... "Programul 
Partidului Conunist Român"; principalul autor citat în bibliografie:e... Nico 
lae Ceauşescu. lema 2,semnată de Sergiu Golubeanu,se ocupă ae istoria română ae 
la primele înjghebări statale la revoluţia dela 148; bibliografia începe cu En- 
8els,Marx şi 8 "opere"! ale 'lui Ceauşescu.âlţe 6 teme arată meritele "istorice! 
ale"partiduluiti până la zi,totiul vrână să demonstreze că "fericirea! de azi 


n'ar fi altceva decâţ fructul năzuinţelor de veacuri ale poporului nostru încă 
din vremile lui Burebista... y 








E ONE Ş 
* Cu îmbătrânirea, şi anemierea "creâinţei! celor din jurycare n!are cum se 
ozonă cu deguchieri,Sima şi-a început declinul, amărâţ că,în ciuda stivei de 


„ caăavre,n!a pervenit la cine ştie ce.şi nici nu mai vede câna.El a fost mai 


mult instruiment.Ce-a făcut în devălmăşie,a fost tot în folos comun, Dacă dispa- 
riţia Căpitanului,a statului-major legionar şi a atâtor sute ae oameni vii,a 
liberat: camarila ae groaza unei organizaţii sănătoase,i-a libera şi lui,nu 
mai puţin,ârumul spre şefie,dar cu obligaţia,în plus,să scoată. Legiunea âin 
Cruciadă ei: fapt întâmplat taman la timp,odată cu rebeliunea,pentru slăbirea 
potenţalului naţional în războiul ce'avea să înceapă, Pentru golirea închisori 
lor de miile ae legionari Antonescu cerea plecarea impostorului de la şefie, 
pentrucă vrea să evite alţe surprize; dar Sima nu s!'a gânâit s!o facă: întări- 
rea frontului intern ar fi îndispus camarila.Şi-aşa au pierit legionarii oa 


„ muştele,câre în închisori;care în batalioanele de pedeapsă, care moşteniţi de 
» Doupantul rus.Şi chiar dacă,prins în izmene, ruşinea l-ar fi împins să se deba- 


raseze de-o funoţie croită pe alte dimensiuni,n!a putut ca,după atâta sânge- 
roasă tevatură,să plece cu mâna goală, ca slujnica alungată; dar nici celorlalţi 
nu le-ar fi convenit o' Mişcare unificată,gi mai ales invulnerabilă, „+ Aveau 
aci. neapărat nevoie de un om pătat; şi "omul",a rămas, . 

"lată însă că,în chestia Consiliului. Naţional, nu-l bagă nimeni în seamă,şi 
Spumegă: cum? fără el? Dar oamenii ocolesc deochiul. Prin câţiva credincioşi, 
dela "Carpaţii Şi "Boian,acă 'afirmă :că sunt, în Legiune,două fracţiuni,aci 
că-i numai unayceilalţi fiină Ndisidenţi".In luminata lor judecată, disidenţi 
ar fi cei ce apără principiile legionare; ian Lefiunea, cel ce,o murdăregte, 
Adevărul e :puţin mai altfel: există o singură Migcare,avână în, frunţe Consi- 
liul Conducător. "Disidenţit,nu există, ceilalți fiind doar un fel de sectă ino_ 
chentistă,de libere moravuri precum se vede în însuşi prototipul lor, lar aceas= 
tă Migcare a aderat la Gohsiliul Naţional! Cum? alături de cei ce ne-au prigo- 
nit? alături de cei ce-au pupat mâna lui Carol? Chiar aşa!, Când Căpitanul a 


Simţit ca o nevoie naţională pactul ain 1937,n!'a mai întrebat pe Maniu de ce 


partidul lui ne-a dizolvaţ în 1930,nici pe Gheorghe Brătianu ds ce n'a plecat 
„din partid în 1933,câna cu dizolvarea âe către Duca. Interesul naţional a fost 
pentru El dar £&1 era Căpitanul, nu un caraghios de Simal- Suprema lex,mai ţare 
decât amarurilie personale,peste care,fiină vorba de neani,a trecut fără să-i 
pese! şi cine poate negă, în bună credinţă,natural,că cea mai mare nevoie a nea_ 
mului robit,şi amuţit,este o bună reprezentanţă în lunea liberă,care să-i pl.e- 
“deze cauza? 044 despre pupatul mâinii regale,a crezut Sima că asta-i monopol? 
Păi a pupat-o chiar el,cână încă mai aburea de sângele atâtor legionari! 

* Dl Traian Popescu răspunde Vetrei,în "Carpaţii", fără intenţie polemică: 
căci "aetestă acest mahalagish gazetăresc!; dar polenica,depinde' cum o faci... 
Răspunsul însă nu-i răspuns. Noi „necunoseânau-i trecutul şi văzânău-l cun s!a 
plasatycu ignorarea liniei morale, în drama Legiunii,voiâm numai 'să ştim dacă 
socoate "ăosarul ruginii” o calomnie,sau adevăr; ori,dacă la acest noa al pro- 
blemei pentru o grupare "'moralistă!"! nu găsim nicio aluzie în cele peste patru 
pagini de "răspuns", găsim îri schimb bogata biografie a dlui Popescu, aşa, că în 
pagubă nu sunten.Mai ales 'că aflăn şi un luminos amănunt privină pe Antonescu, 
crezut până acum,la apariţia. acestui articol,pentru legionari drept 'cel mai 
câine dintre câini.EBi bine,dl Traian Popescu, legionar de-o viaţă întreagă,avo- 
cat: în procesul Duca,avocat al decenvirului Eon State Grigore, organizator! al 
comisarilor de, românizare, "pe baricade la rebeliune;- în loc să fie trimis la 
Sărata, şi în prima linia a frontului,ca toţi legionarii,e numit de'Antonescu,.. 
în diplomaţie! şi chiar dacă o floare nu face primăvara(căoi alt caz de mărini- 
mie antonesciană faţă de legionari nu cunoaşten ), suntem totuşi bucuroşi să aaă- 


' ogăm ceva. la stina ce purtam Mareşalului pentru cruciada din Răsărit, 


Răspunsul însă,î1 aşteptăm mereu.Gă doară n!'o să putem crede că,pentru sen- 
sibilitatea nasului unui legionar pur-sânze ca dl Popeseu,aşa cum reibse el din 
autobiografie,poreăria in "dosar! ar fi: numai num fapt divers,care se pâtrece 
de un milion de-ani zilnice pe planetă,fără a avea nici cea mai mică importanţă, 
Ceea ce ne obligă la o a doua întrebare, jenantă desigur, âar Cu 'respectoase scu-. 


„Ze celor îri drept: Dacă ceca ce s'a întâmplat bietutui Costin,se întâmpla lui 


Traiari Popescu, "faptul... -ţot "ăivers" rămânea?. 

Dl Popescu eriumeră,la "meritele legiunii, pedepsirea morţii Căpitanului la 
21 Sept.1939,prin căderea lui Armană Călineseu,călăul executor al denentului 
rege Carol al II-lea"; dar noi vedem că adevărata pedepsită a fost Mişcarea în- 








= 2053 a 


sâşi scare,pentru o piele puturoasă a pierdut atunci,cu sutele ae morţi,can tot 
ce ieşise mai de preţ din şcoala Căpitanului! Iar cât despre "'dement!!, acesta 
a putut părăsi liber ţara,cu tot. ce-a vrut,după "lovitura! dela 3 Septembrie, 
trăind apoi fără griji la Lisabona: de ce Horia Sima,care-l avea acum la în- 
denână, şi-avea şi elemente credincioase,n!'a mai simiit nevoia... "răzbunăriine 

Tot la "meriţe!" vedem "împlinirea testamentului politie al Căpitanului: 
în: 48 de ore după biruinţă von fi alături ae Axa Roma-Berlin"”; dar aici al Po- 
pescu trebuie să se pună de acoră cu al N.S.G„ „care în acelaşi nunăr pag. 37, 
spune că această alianţă a fost ideia politică a Dlui Sima! 
> Mai spune dl Popescu călin ceiace priveşte pe Iorga şi Madgearu, Legiunea 
respinge cu indignare crima comisă şi răspunâerea care-i este aruncată în spa 
ite"„Ceea ce este adevărat! Mai rămâne acum să ne arate âsa ce-a făcut şeful de 
pe atunci al Mişcării,dl Sima,pentru pedepsirea vinovaţilor; măcar agaca să-şi 
arate "indignarea, - a 

Insfârşit,că "pentru duşmani legiunea... trebuie distrusă din cauză că 
adevărurile propovăduite de Codreanu le răscoleşte conştiințele“. Lăsând la o 
parte "'greşala ae maşină",noi. cunoaştem pe cineva,chiar din Legiune,căruia 
aceste adevăruri mai ales morale- nu-i mai "răscoleşte" nicio congtiință: 
poate,n!'or fi ayânăd ce răsooli,.. : pe la 

x Sărbătorindu-şi 30 de ani ae apariţie, "Bire" a scos nunărfestiv,solici- 
tână peste tot laude: Mi-aţi solicitat câteva rânăuri ++. An primit scrisoarea 
prin care... Răspună favorabil corâialei invitări,..: e începutul unora din 
scrisorile publicate,Dar pe când unii in cei solicitaţi nici măcar nu pone- 
nesc de "biret,iar alţii se menţin în Limite decente de. oameni rugaţi șcâţiea 
par a privi Birele ca un fel ae evanghelie,de care ar depinde. însăşi... exis- 
tenţa neamului: Treizeci de ani de onestitate,pentru a servi un ideal; In ser- 
viciul poporului român şi al credinţei sale creştine; 50 de ani pentru unita- 
tea exilului; Singurul ziar liber; Port-ăra elul Românilor; Singura. publicaţie 

- română liberă şi independentă; Onestitate civică şi morală de o exemplară 10 
ialitate; Catalizator al energiei Românilor din străinătate; etc. 2 totul cul- 
ninând cu exaltarea unuia,care strigă din funâul bojogilor: Ave Birg! 

Am vrut să marcăn încă odată nivelul unui anumit exil.Păi dacă o bintă 
foaie de subsol,agramată,plină de venin şi trivială,care de 30 âe ani nu face 
decât să hurdărească „tot ce este românese,ar "simboliza cinstea,patriotismul, 
ba ar fi chiar port-drapelul aşteptărilor ain ţară,am''avea tot dreptul să dis- 
perăm.Din fericire,există în exil alte nivele,cu mult deasupra modestelor gus- 
turi ale lăudătorilor solicitaţie 

x "Când s!'a cerut să nu-se dea Clauza Națiunii celei mai favorizate,pe plan 
econoniccu strigăte pe străzi şi manifestații insidioase,nu sta atacat POR-ul, 
ci s'a înfipt cuţitul în poporul român,care are şi el dreptul la schimburi co 
merciale",ne informează, în "Dreptatea", Caraghiaur.Gi noi zicem că foarte bi- 

"ne au făcut cei ce au manifestat,şi e mare păcat .aă Americanii au acordat par- 
vidului Moscovei din Bucureşti această clauză,din beneficiile căreia poporul 
român nu are absolut nimic;totul mergâna la luxul desfrânat al ştabilor şi la 
întreţinerea guerilelor pe napamond;a liotei de agenţi şi âe Mmisionarin,De 
cine-şi bate joc dl Caraghiaur cână scrie că "poporul român are: şi el dreptul 
la schimburi comerciale",când. ştie că poporului i s'a luat şi cenuşa din vaţră 
gi n'are nimic de vândut? Păcat că acest basarabean s!a ataşat asupritorilor 
în loc să stea alăţuri de cei ce,luptână pentru eliberarea României, luptă  îm— 
plicit şi pentru liberarea Basarabiei | 5 

x "Credinţa“P,S.Victorin arată, după lactanţiu,cum au pierit persecutorii: 
Dioclețian... îşi văzu soţia şi fiica osânâite la moarte de Liciniu; lovit de 
disprețul general,necontenit suspina, punânâu-şi capăt vieţii Maxinian,alt pri- 
gohitor,se spânzură: în anul 510. Aşigderea pieriră Maxenţiu,Galeriu şi Maximian 
Daia... Neron a murit ucigânâu-se... Domeţian fu ucis de casnicii lui în anul 
95.Deciu muri întţr!o mlaştină Maxenţiu căzu în Tibru şi se înnecă,iar Liciniu 
a fost conâamnat la moarte.Dar mai târziu? .. se întreabă, perfid,părintele Ni_ 
colae Bârsan, făcână desigur aluzie la vremea noastră: pentrică "este şi o.jus- 
tiţie pământească,pe Iângă cea cerească şi veşnică. Geauşeseu,o fi abonat 
la "Credinţa"? - ; : ; 

* România e singura ţară,al cărei post de radio are emisiuni” şi în limba 
idiş. Acestea au loc zilnice timp de 30 de minute,- = 

E : 3 : Radu Cornăţeanu 





x Anul trecut a murit în Bucureşti istoricul Alexanăru Gonţa.Nu era un nume 
"de Suprafaţă! ân istoriografia românească ae azi,după cun nu este aceasta,âat 
"fiina contextul politic,nici,de pilăă,al Alexanâru Boldur(al cărui discipol, 
de altfel,a fost Gonţa ).Ca şi acesta însă, A1.Gonţa înmagazinase uriaşe cunoş- 
tinţe de istoria Molâovei şi Basarabiei. Le înpărtăşea atât colegilor câ şi ce- 
lor mai tineri, prin citate şi referinţe Verbale, oricâna. Găoi ae difuzat în 
scris,nu se putea.A făcut studii ae istorie. ăin patriotisn.Studiase teologie 
şi drept pentru a putea contribui la realizarea dreptăţii şi la făurirea unei 
personalităţi umane înkxegă întegre. Istoria "contemporană Teseristă nu lăsa 
însă să se meargă printr!'o asemenea filieră Spre "omul nnu't,ea denaturână şi 
aici lucrurile, Incâţ Al. Gonţa,cu sârgul ceru făcea... fige. e. multe. Vreşi 
normă şi depăşire în cercetare ştiinţifică! _ poftim! - : , 
Nu ştiu dacă a făcut parte cânăva âin tineretul legionar sau din Mişcare, 
Dar toată vorba lui, îndeosebi în particular,era în Stil legionar, Era originar 
dir ţinutul Bălți (Basarabia ), fapt care explică ţinuta şi preocupările sale. Te- 


„mele elaborate,câte a putut publica, comportă Subiecte de istorie naţională şi 
bisericească, sunt lucrate temeinic .şi expuse în stil Sobru,fără nicio colora 
tură de limbaj Partinie; fapt pentru care, desigur, majoritatea lor şi-au găsiţ 
plasament în revista Mitropoliei Moldovei, I 

Odaţă fusese apostrofat, într!o şedinţă,că e pasiv Şi nu ia' cuvântul să 
oritice,fiind,pe semne, se ee Ezi0oB: Ridioându- se, Adea, Goma răspunse pe loc 
"dintrto 'bucaţăn, "Am fost pe frontul ae răsărit,am luptat şi niciodată n'am 
avut teană ae inamicul din faţă. Am foss făcut prizonier în două rânduri Şi n'am 
ezitat de fiecare dată să evadez Prin sârma ghimpată âin lagăr. Prin urmare: 
teană nu-mi e! Dar eu cunose şi un dicton ae la bătrâni, care zice: Cu cel pu- 
ternic să nu e iei la trântă şi cu cel bogat să nu te pui la întrecere! Deci, 
în acestea curajul nu are rosţin i : : ie 

A rămas memorabil acest moment de atitudine! "Cel Puternic", se ştia,era 
Partidul (comunist); cei bogaţi,erau activiştii lui,coeoţaţi cu nepregătire la 
"Posturi bine retribui te, bogaţi deasemeni în "părerin şi porunci. Inceroase peste 
tot să dea în vileag, în Scris,plagiatul unui gogoman dintre aceştia,străin încă 
de neanul românesc; dar peste tot S'a izbiţ de zidul alianţei: acoperirilor re_ 
ciproce în necinste, Odată, după ce nă întorsesem dintr!'o deplasare în Străină. 
tate,A1.Gonţa mă. luă”la ros între patru Ochi: "pe ce te-ai. întors,ae ce n!'ai 
rămas!? Ai revenit aici,unăe nu Se poate face istorie!" i 

„x Virgil Cândea meşter în toate cele ce aduc bănuţi cât mai mulţi pe: baza 
"eultivări ii dragostei către partid (comunist), în care a intrat prin 1970,ia 
condeiul şi fixează pe hârtie osătura unui articol de circunstanţă alcătui ţă 
din 'cuvintele prioritare în limbajul partidului; Pi enară, ogoare-uzine, cooperare, 

„tezăur de înţelepciune, schimburi materiale, ovorăonatele Programului , contemporan, 
leagă apoi aceste cuvinte între ele Prin fraze tot atât. ae "eficiente şi iată 
gata un artibol bine plăti despre "Sărbătorile primăverii" (1a'"'Cuvântul zilei!) 
Astfel: "planificat, articolul Mu alinteşte nimic ae Paşte,de ziua Floriilor 

ci numai de Plorariile păgâne), ae Înviere şi alte bine-ştiute sărbători de 
totdeauna; ca Şi când poporul român nicivâatţă n'ar fi ştiut de unele ca acestea, 
Şi e1»Cândea, făcuse 'cânâva Şi teologie; nu_i că,să vezi,ntar şti! . : 

x Se afirmă la Bucureşti despre. statuia lupoaicei, dărui tă dela Roma,că ar 
fi fost mutată încă din 1951 âe pe Dealul Mitropolisi în piaţa Dorobanţi lor, 
Wunde se află şi astăzi! Minciună! Statuia Pospeotivă se afla .pe Dealul Patri_ 
arhiei (şi al Parlamentului ) încă Şi în vremea războiului Şi numai după venirea 
ruşi lor-bolşevici Cu ocupaţia statuia a fost "deportatăn ca orice lucru înde-— 
zirabil pentru ei, românesc, pe locul unae se află astăzi,- : 

* Printre cele 12 busturi ce formează "Rondul roman"'âin Cignigiu, dezvelite 
prin 1945,"'Pribuna României"! nu_] enumeră şi pe acela al lui Cetavian Goga. Se 
prefac potentaţii de astăzi a nu Şii că bustul acestuia fusese trântit de .pe 
soclul său în Horoi;din orâinul partidului (conurist ), recte al unor streini de 
neamul cântat de -poet.Şi aşa a rămas înlătura până în 'ziua ae azi, proferânau_ 
se şi aci minciuna că n'ar fi exista de la început. 

* De decedatul Victor Buescu, profesor la Lisabona, ştia că făcea parte din 
exil. lată însă că Văduva lui,Măria Lenor Garvalhao,a. găsit de cuviinţă să mear_ 
să la Bucureştiul reserist şi acolo să povestească despre activitatea sa şi a 

"Soţului răposat. "Desigur că prin Soţul Dvs aţi avuţ prilejul să cunoaşteţi şi 





= 223 API 
alte familii de Români la Lisabona? _ o iscodeşte un gazetar reserist câre,se 
vede treaba,căuta să-şi îmuplinească sarcina politică.Dar d-na Buescu, spre febrei 
stea ei(dacă âiscuţia în adevăr e redată întocmai ),nu se 1ăsă prinsă în cursa 
întinsă şi nu pomeni niciun nume de "alte familii de Românil!ăin Lisabonae- 

* "Russkaia Misl, foaia emigrajiei ruse (Paris),publică în Mai un reportaj 

„larg. despre greva minerilor dela Lupeni (din August anul trecut ),Deşi titlul 
este "Românii fac grevă",în text găsim strecuraţă afirmaja că,în afară de si- 
tuaţia materială precară,o altă pricină ae grevă ar fi fost şi apartenenţa et- 
nică a minerilor la"carpatoruşi!! şiyca -atare,animaţi de "sovinisn naţional", 

* Letonul Gunnars Rode,fost 15 ani în închisorile ruseşti şi scăpat recent 

* în Suedia,declară: "Intreaga Uniune Sovietică e un lagăr de concentrare!” 

x hegina Angliei: Rău aţi ajuns, Majestate,dacă-l consultaţi pe ă1 de la 
„Scorniceşti,cel: cu scorneli adică,în problema păpucilor şi pe Leana lui în 
chestiunea păpuşi lor,văcsuite şi unele şi altele şi drese cu chimioalii,In ţa- 
ra lor ei vor primi telegrame zile de-arândul, conandaţe, de la toţi slujbaşii 
lorycu felicitări pentru fapta "epocală" ae a fi călcat covorul „roşu acolo la 
Majestatea Voastră; cât şi pentru- prezentarea la Lonâra a filmului reserist: 
"Prin cenuşa Ceizie hiper în Ga aluzie! ).Majestatea Voastră nu veţi primi cuvânt 
de felicitare nici dela cel mai apopiat lorâ.Nu ştiţi să comandaţi ''spontanei- 
tatea"! Nu ştiu de băgarăţi de seană că RSR nu catadixi să felicite Regatul 
Majestății Voastre de ziua sa naţională,cum făcură alte State,puţin înainte de 
venirea Ceauşului nostru acolo. El şi ai lui aveau grije de "cenuşa imperiului! 
(ăstuia,al Vostru; căci cu cel al rusului e "altă mâncare âe pegte!), 

* Feteştii au sărbătoritcică,450 de ani ae la atestarea Aoccumentară Şi în 
această Imprejurare,au- expediat cât mai în grab! o telegramă "ae recunoştinţă! 
“către Ceauşescu.Circunspecţi oameni! 

* N.Prelipeeanu (Bucureşti ) afirmă că e1 se întreabă mereu, în fiecare primă- 
vară, zice: Cu ce Bichi privea Nicolae Bălcescu primăverile româneşti,la vremea 
sa? Să vezi bine,măi Prelipceanule,că le privea aşa că a ajuns cu oichii în 
Chişi în catacomba de. obşte de la Palermo (unde se zice că lau găsit stâna 
țeapăn încă în picioare)! 

* Cristian Popişteanu şi Nicolae Minei sunt doi istorici de factură reseris- 
tă,pricepuţi de minune la mânuirea cuvintelor introduiotive,a selecţiilor de ma- 
teriale şi de note prin paginile lui "Magazin istoric!,Aga cu însemnările de 
jurnal ale Martei Bibescu,care nu ştim cum au ajuns sub cheserul celor aci aăl- 
tuitori după chipul şi asemănarea pecereului.Reiese că Marta Bibescu slar fi 
ocupând cu antipatie,în jurnalul ei,numai de nemţi şi de legionari; că ea era 
cât se poate ae îngrijorată. de soarta României,dar... numai în legătură cu 
Transilvania! Despre ruşi-sovietici,despre luarea Basarabiei,niciun cuvinţel, 
nicăieri,n!'ar fi însemnat Marta Bibescu în nutele ei intime! N!'a interesat-o, 
n'a răscolit-o! Ia arhivele din Bucureşti se află numeroase caiete cu corespon- 
denţa vastă a Martei Bibescu.Cei doi "istorici amintiţi, nici alţii,la acelea 
nu merg.Ca să faci onisiuni Şi "selecţii" dintre acelea e anevoie,că o mai 
poate observa vreun indiscrei "şoarece! de arhive. 

* Milovan Djilass!a. înfuriat recent,din nou,pe foştii lui eonfraţi marxisto- 
Gomunişti,de astă dată. tocmai pentru felul cum înţeleg aceştia să serie şi să 
tălmăcească istoria, El zice: Marxiştii emit falsificări în istorie,care prin 
grotescul lor. sunt inegalate în istorie; istoricul partinic s un intelectual 
intrigant; ideologii marxişti se dedau chiar la Jonglerii în-scrierea istoriei; 
adevărata istorie nu se poate serie de idenlogi nici pentru cele mai îndepăr- 
tate timpuri,cele preistorice! ; 

x Citim în cartea "Pără paşaport prir URSS"a lui Johann Urwich despre com- 
portarea incorectă a oportunistului Laurenţiu Fulga întrun lagăr din URSS, Au- 
torul 1-a reţinut bine şi-i face o descriere mai amplă. laurenţiu Pulga, Linguşi- 
tor al regimului reserist şi răsfăţat acum de acesta Gupă cum şi "merită", apă= 
ruse în lumea literară bucureşteană de după război ca autor al unei piese ae. 
teatru mult jucată pe scenă şi mult popularizată “ae partiă.La un moment aat 
piesa dispăru bruse şi numele lui tulga deasemeni Aflarăm pricina: piesa fusese 
furată! de la unnunil" autor âin provincie şi ajunsă în mâinile lui Fulga pen- 
tru “referatul politic ae tigoare,Se începuse pe la edituri practica însuşgirii 
materialelor,mizându-se -pe teama de a reclama oamenii de partid.Aflând de sue- 
cesul piesei sale-sub alt rume,autorul cel adevărat şi-a luat 'to4 riscul să 
reclame şi să dovedească faptul. Trecură mai mulţi ani până ce numele Taurenţiu 











„Aşezi o pătură veche şi ai rezolvat 


Spa ai 


da ab initio.Dar,pareă hunai e1 

:%. In urma dărânării bisericii 
munist ) 
înaintat: un menoriujeriticână măsura, 
zdravănă de suseMai rău au păţit cei 


Enei 


în urma protestului au fos desfiinţa ă 
el o.critică serisă.De îndată i s'au şters programările de călătorii în 


ȘI : 7 = . y 
- Fulga începu iarăşi să devină unul "sonor'!.Johann Urgich i-a văzut bine plâma- 
i era de acest soi!? 


din Bucureşti din orăinul partidului (co- 


sub pretextul avariilor. de cutremur,specialiştii în istoria artei au 
Pentru aceasta ei au primit o "săpuneală 
de la,Conisia monumentelor istorice,care 
ţie Istoricul 0.C.Giurescu a înaintat şi 


străi= 


nătate.şi de scrieri.ss spune,în Bucureşti,că de aceeâ a Şi avut peste câteva 


zile atacul de coră fatal, - 


* Academia de ştiinţe âin Bucureşti construise un bloe pentru cercetătorii 


ştiinţifici. Dacă au văzut 
se simt bine,au 


că locuinţele 
ordonat într!o zi ae la partid ca sera să înceapă numai decât 


de aci sunt de calitate: şi locatarii 


“gând în audienţă la preşedintele Sfatului popular al Gapitalei,îşi susţinea 
dreptul la un spaţiu puţin mai lărgit,avâna ae acesta nevoie pentru biblioteca 


de Specialitate,i s!a răspuns: Hă! 


CÂMPIA LIBERTĂȚII 


"Din dealul Hulii cu Iancu Avraam 


Privesc Câmpia libertăţii sfântă 
Şi-aud oceanul ae ţărani iobagi 
Sub cerul tricolor cun se frămânţă, 
Ceasul îxalt m!'a aruncat pe cal 


"Urechile îni ţiuie de bucurie 


Pe Ioan şi Toader din strămoşii mei 
?i văd acolo!'n vale cum învie. 


"Unde se strâng în cuget:la un loc 


Câteva mii. ae suflete aihn ţară 

Pe limbi de foc din'stele mai presus 
Duhul iubirii veşnice coboară 
Sumanul alb pe umerele lor 
Mijlocu!'ncins cu aprige şerpare 
Uscat e, capul de pustiu şi vânt 

Şi ochii storşi de. cor gi lăcrămare, 


Muierile 'cu prunoii înfăşaţi 
În leagăne uşoare âe lumină 


&k Din. "Vara şi Exilul"! alui Sima 
deslânţuit. contră Tui Chile"; 


Păi cărțile le pui într!'o laaă şi peste ladă 
treaba! 


S.G-Bănăţeanu 


de Loazi Alexandru E 
Cun trec plutind în zori peste pârâu 
Se'ndoaie zările âin rădăcină, 


Cipariu Timotei e ta cuvânt 
Colinele şi holdele-l 'ascultă 
Târnava s!a oprit din cursul ei. 
Să poată trece îngerul la luptă 

Şi când se lasă noaptea peste câmp 
Şi sunt mulțimile înfonetate 

Din două vorbe bune ce s'au frânt 
Se satură vreo patruzeci de sate, 


Apoi se!ntorc în cete pe la vatra lor 
Peste păduri prin ţara Transilvană 

Pe la zugravi prin schituri se opresc 
Să-şi lase chipul pe câte o icoană 

Se ştiu că's mulţi de-acelaşi grai şi 
Şi li-e de-ajuns, şi asta-i libertata 
Din când în când cu fraţii în sobor 
Să poţi intra ca vultur în Cetate, 


crez 


sla 


pe Dec.1977 aflăm că "furia comunistă 


E) ă E Eee, 
ca esenţial penţru poporul evreu e sa aibă Statul 


lor propriu"; că unii "au dezertat ein frontul naţiunii,nefăcână cesace trebuia 


să facăi!; că noolectivul istoricilor dela 'Tolaăoţ! 


jucat de compatrioata lori (lupeasea) ; 


-nii şi Ligii"; mai e vorba apoi ae "țelul 


de. "asociaţia de protecţie al 
autor e celebrul poet Aron 
lui David"; eto.eto,: 


vor valoriza din nou rolul 


că ziarul: nAmericăi e "porta-vocele Uniu- 
principal a1 acestei Seudo-cultură!; 


graiului romtnesc!; ae "i di omul român,al cărei 
on Cotruş"; de Mrisul unei reconstituiri al regatului 
toate acestea, întrlun Singur număr! au 
cât a dat âin coate acest analfabet,trecâna 


Şi cân€ 
chiar peste cadavre,ca 


te gândeşti 
să ajungă tn 


fruntea ţării lui Eminescu,a lui Cotruş,Miron Costin,Milescu şi Pârvan! Agramaţ 
scrie şi Kir Theodoziadis,dar e1 n'a pretins niciodată: să conăucă altceva decât 


o publicaţie-pistol,şi dacă tt 
ca 


fost adus de către "duşman" şi nu 


un agranat e azi în fruntea Ţării,el are scuza 


călare pe resturile unei oşti,glorioasă 


cândva şi apoi,cu "desinteresata!leolaborare a Scârnăviei ,, decimată şiîn fine, 


Hdomesticităn,,, 
în buiestru; ne resemnăm- deci ss 


Nu ne facen iluzia că gloaba bătrână va 
A veden şi!n 
“re chiar Sima ne asigură, în numărul pe Mai; 


mai învăţa să meargă 

viitor astfel de perle,lucru de ca_ 

LE: i 3 i Us An 
istoria -serie el- din nou se repetă 


- && Dna prof.Eugenia Mă ură (iv. Sauz Ed. Adriaţica 2/e E1 Marquez-Caracas (Vene- 


zuela) caută adresa fostei ei eleve Gabriela Ştefan Popescu ce 





se află în Italia, 








—- 24 — 
MENIREA BISERICII CREŞTINE de Demostene Nacu 


De trei decenii;Buropa Răsăritului e înecată în sângele urii, Violenţa pla- 
nificată macină o treime din omenire.De un deceniu, sângele urii începe să inun- 
de şi Europa Apusului.E] poate îneca întreaga omenire.In fiecare zi auzim ae 
cele mai sdioase crime.Lumea se Gbişnuieşte cu cel mai, barbar "terorism. Oamenii 
par  resemnaţi să ajungă robii celei mai diabolice tirânii.Calvarul lui Aldo 
Moro poate fi încă un salt spre tragedia tuturor neamurilgr.Dar şi o nouă a- 
larmă. "In această lume de ură şi de sânge -ne îndeamnă Paul VI- să ne rugăn şi 
să mărturisim,că dragostea lui Dumnezeu depăşeşte totul.Să ohemăn pe Sfântul 
Duh să coboare în această lume pentru ca violenţa urii să fie biruită de forţa 
iertării şi a dragostei".Da,violenţa urii poate fi biruită prin iertarea dra- 
gostei.Dar de unde vine dogma urii? Unde-i dogma dragostei? Acum 130 de ani, 
în Europa Apuseană,Manifestul Comunist pune ura la temelia întregii lumi.Nu 
doar ura sclavului împotriva zbirului,ci ura. fiecăruia împotriva lui Dumnezeu 
şi a Omului.Ura tuturor împotriva religiei care uneşte în dragostea Veşnicei 
Prietenii.Dar tot acum 130 de ani,în Europa Răsăriteană,Biserica Ortodoxă a- 
minteşte că "Salvarea religiei e în întregul Corp al Bisericii,în Poporul în- 
sugi! : 

In 1972-73,Partidul Comunist din România încearcă să unească Biserica Or- 
bodoxă Română din Paris cu Patriarhia din Bucureşti,pentru a lupta fmpreună 





rorismului,pe legitimitatea masacrelor şi democraţia morţii.Biserica poate con- 
lucra pentru schimbarea lui într'un Stat întemeiat pe legea dragostei,pe legi- 
timitatea creatoare şi democraţia vieţii.Ba poate ierta chiar pe asasinii atâ- 
tor nevinovaţi,dar nu poate ierta legea care planifică aceste asasinate, 

In 1977,ambasadorul aceluiaşi "partia obţine,prin primarul Parisului,o 
întâlnire cu preotul paroh al Bisericii Ortodoxe Române din Paris.Din procesul- 
verbal al întâlnirii reiese,printre altele,că partidul propune aceeaşi unire 
cu Patriarhiaydar de data asta pe căi deschise, paşrice. Răspunsurile schiţate 
în numele Bisericii exprimă drama epocii noastre.Unele sunt conforme atitudinii 
din.1972.Altele prezintă riscuri grave.Ele pot fi fatale,dar şi evitatee.Cum? 

In acelaş proces-verbal e scris că "Orice schimbare în poziţia noastră de sta- 
tut bisericesc trebuie să se facă după autorizarea Sfântului nostru Sinod, în 
înţelegere cu Episcopul Valerian Trifa şi mai ales după convocarea şi hotărârea 
luată cu majoritatea absolută a A unării Eparhiale", 

In adunarea din 25 Iunie 1972;roiectul de plan pentru "orientarea biseri_ 
cească! a fost adoptat în unanimitate.In această luptă,exilul românesc a fost 
„ unanime Rămânând fiael angajamentelor ce şi-a luat prin aceste acte -pregătite 


copiei poate rămâne unanim şi în orice altă "schimbare în poziţia de statut bi- 
sericesct.Idealul unaninităţii nu exclude posibilitatea statutară de a lua ace- 
eaşi hotăriîre cu majoritatea absolută. Dar adevărata libertate e în a alege în 
cunoştinţă de cauză,Unanină sau majoritară hotărîrea trebuie luată ae alegători 
bine informaţi.Mai 'ales că această hotărîre va angaja âestinul întregii Bise_ - 
rici Ortodoxe Române âin Diasporă,ea-având deci o importanţă capitală pentru 


Voi continua şi eu să adâncese planul comunitar din 1972-73. Renunţână la fune-: 
ţiile oficiale,voi mărţurisi,ca Simplu :Cercetător,pe forul exilului românesc+- 


României Mari este Partenie Cio ron, fost episcop al Armatei,mai apoi de Roman 
şi Huşi,de unde a fost de curând Scos la pensie şi înlocuit,la 20 Aprilie,cu 
P.S. Eftimie Luca.In aceeaşi zi a fost numit mitropolit al Olţeniei,în locul ră- 
„mas liber prin transferarea 1.P.5.S. Teoctist la Taşi1.P.S.Nestor Vornicescu, 
ăla sinodul episcopilor catolici,ţinut în toamnă la Roma au participat 
ierarhi din toate ţările âin lume,afară de . România,Albania, Cambogia şi Laos: 
în bună tovărăşie ne mai ține "idependentul" din fruntea jării! : 
&ă In curând va apare la Busnos Aires un volum de amintiri ale comandantu-— : 
lui legionar Virgil Ionescu,intitulat "Pe. drumul crucilor căzute". Câteva pagini 
din aceste amintiri au apărut deja în numărul festiv din "Pământul Strănoşeset.- 


&ă Se pare că singurul supravieţuitor dintre arhiereii Sfântului Sinca al 














„a trebuit să înfrunte afuriseniile clerulu 


E 


D.C... 


Sa zale 
; = N OMUNICA RE ERIS iei a | 
“Scurt tinpidupă stingerea âin viaţă a lui Gheorghe Acrivu,noarejla 27 Decen. 
brie 1977ydeparte de țara lui dragă,Gheorghe GHIȚEA. : 
“Camaradul nostru ''s!a născut la începutul acestui veac, în “comună Perivole 
din faimosul Pina.E1 descinde dintr!o fanilie cu .tradiţie în lupta naţională 
din Macedonia.Amintim că în casa bunicului său, bătrânul Ghiţea,sta deschis, 


„acum un secol Şi nai 'bine,una din primele şcoli -ale Românilor "din Macedonia, 


„Pentru Promovarea 'caţzei româneşti , familia lui,ca şi. alte familii aronâneşti , 
i grecese gi teroarea bandelor gre- 
ceşti,acţiuni; binecuvântate chiar de Patriarhia. zisă Ecunenică Gin O-pole 
; Gheorghe Ghiţea a. conţinuat cu fervoare această luptă naţională, încă de pe 
„băncile şcolii secundare ae “a Salonic, redeschisă după primul răsboi. mondial, i 
alături de camarazii lui de şcoală: Iancu Caranica-Nicadorul,Sterie Giuneti, 
Grigore Pihu,Stâmali Mamali ; Constantin Papanace gi alţii,el s'a avântat întrio 
acţiune fecunaă. naţional-culturală prin şezători „reprezentații teatrale şi 


„alte manifesvări culturale prin care se culțiva dialectul macedo-român. Această 


bucureşteană. E ; E 
Câna acest Brap a fost arestat,la Bucureşti pentru manifestările în legă- 
tură cu problemele din Cadrilater,au întâlnit. şi cunoscuţ în duba care fi 


* transporta la Văcăreşti pe Corneliu Codreanu,arestat şi el pentru acecaşi 


cauză. Intâlnirea a fost providenţială, căci, aupă închisoare, studenjimea Maceâo- 
română a aderat compact la Mişcarea politică a Căpitanului, SA 
Primul sediu legionar, pe Calea Vietori ei, deasupra farmaciei macedoneanului 
Guci,se deschide prin mijlocirea lui Gh.Ghiţea,care cunoştea pe farmacist, 
„În prigoanele ce s'a deslănţuit cânq Mişcarea legionară a început si se 
afirme ca o serioasă forţă politică,a fost închis în tagărele ae 1a Vaslui şi 


 Ciuc,unde: sta menţinut: pe o Lini6 dârză şi int ransigenţă, Acecaşi ţinută Legio- 


nară demnă a. avut-o la Rostock şi Buchenwald Deasemenea şi la Viena,aupă ieşi- 
rea din lagăr, cână prigonitorii erau, de data aceasta, camarazii derutaţi .de 
impostura simistă, A aș € î pr za RA i 
hefugiat în Italia,după multe peripeții în acele vrenuri nesigure de după 
răsboi,s!'a stabili ia Sală,pe lacul "Gărzii", cun. se Spunea în nioă semnificativ, 
“Anii din lagărele carliste Şi naziste'n!'au trecut fără urnie.Acestea s'au 


făcut din ce în ce mai simţite odată cu “trecerea anilor,până; când 'și-a dat 


: obgtescul Sfârşit, Pilda vieţii sale,de luptător pe „cât de modest pe atât de 
dârzva constitui unul din farurile luminoase. care vor îndruma noile generaţii 


Erding, 31 an. 1978 Consiliul Conducător. a1 Mişcării Legionare 
st . După Biserica Română din Germania, care, în ajunul Crăciunului jocu biroto_ 
hirea dlui dreViorel Mehedinţu,a capătat un nou preot,iâtă că şi Biserica âin 


Paris a ăobânait un nou slujitor al altarului şi tot de 'soi,la 20 Hartie, când 


:.a fost hirotonit,ăe episcopul Antonie de Geneva,âl âr.Mihai Costandache. "Sfin_ 


jirea sa —Serie!Biren,în faimosu-i Jjargon- a fost, impresionantă, cum rare ori 
avem ocazie să asistăm, a ata = - . ca 

y && Dl prof, C.Sporea se ocupă în Sudost-Forsehungen, Bă XXXVI 1977,â€. yolu- 
mul editat de Ralph SeClem:: The” Soviet West. Interplay, between Nationaliti and 


liştilor la Seminarul pentru „pootarea problenei. naşionali tățiloz din Rusia 
de la Univ.Columbia din N. York în Mai 1975, desprizizâna din acestea două: pe a 
prof.N.Dima, cu Problema Basarabiei. din puret ag vedere istoric .şi cultural, şi 


„a lui Walter Felânan;care cercetează rostul înfiinţării Republici i HOldovenegtin, 
&ă  Libreria Galleria Remo Croce şi Gentre Culturel Francais din Roma au 
„Organizat la Libreria Croce, în Centrul oraşului, Hi ereu 


i L îi 14 Lunie,o serată de- 
dicata: poetului Giuseppe Un aretii,la 8 ani dela. deces+Cu această ccaziă sla 
inaugurat ; în acelaş loc,şi Expoziţia lui Eugen Drăgujescu, cu portreţe de. poeţi, 
artişti,seriitori curopeni întâlniți dela 1935 încoace. Prinţră români: leorge 
a. - e z a TE re = a ie e Iza iz SE AZ ISIC Tod 

„ Fnescu, Const, Brâncuşi, Eugen Ionescu. Expozi ţia; deschisă pană la 30 Iuniea 


&ă&  Curiozităţi: Trimisă cu poşta normală: în Noua Zelandă, la adresă greşită, 


VATRA a făcut dus-întors, 5 luni (Decenbri e-uai ); în orazi lia, dus-întors,5 uni... 





> 


E 26 2 
&ă& Ne scrie A.S. Regală Prinţul Nicolae: Dragă Vălimăreanu, In nr.145 din 
Vatra vorbeşti de decorarea lui George Beza,că a fost decorat de Englezi.Nu 
ştiu cu ce decoraţie,trebuie să fie OBE(Oraer of the Britisb Empire). Totul de-— 
pinde fe cauză; sunţ multe,şi Tilea o avea,ăar cu grad de "Siri!,dar aci nu se 
vorbeşte de aceata. 

Da,a fost decorat pentru serviciile aduse aşa zişilor aliaţi! Nu ştiu oare 
aliaţi,căci noi nu aveam decât pe Nemţi,„Nu îmi place să vorbesc de râu pe con- 
patrioţii nogtri,dar acesta a trecut dincolo de compatriotismeŞi-a făcut onoa- 
rea de a-mi trimite carteaeŞtiam deja mult âin ea,povestite de gurile rele, 
care ladevăr grăeşte".In această carte nu vorbeşte decât de legăturile ce le 
ayea -cu guvernul englez,de cele câteva aparate de radio transmisiune pe care 
Maniu le asculta; până ce şi Mihai a avut împrudenţa de a-mi spune că el per- 
sonal l-a distrus pe-al lui pentru 'ca Nemţii să nu puie mâna pe el. 

Este fenomenal cum nuneşte aproape pe toţi care au lucrat cu el,fie Români 
fie Englezi.Sabotajut făcut este de ne închipuit,tot ce 'putea afla ca veşti 

„le transmitea Aliaților lui pentru ca Ruşii să ştie toate mişcările Armatei 
Române. 0are unde am ajuns,unde este onoarea Românului calificat,după ce a vân= 
dut ţara comuniştilor ca Rege,erou şi martir.Poate că greşesc,dar eu nu pot 
face parte din acel grup chiar dacă rămân singur singurel,ceeace nu crea, 

: Militanţi Naţional: Țărănişti se sbenguie şi vorbesc de intransigenţa Legio- - 
narilor,dar oare nu or fi tocmai dânşii intransigenţi? Au uitat că Maniu după 
răsturnarea Țării plângea pe umărul lui Rougedale şi Berry zicână că dacă ştia 
ce era să se întâmple nicioăată nu ar fi îndemnat pe Mihai să declare acel 
pseudo armistiţiu,căci s!ar fi putut rezista încă mult timp pe linia Focgani-— 
Nămoloasa-Galaţi linie prevăzută de Inţeleptul Rege Carol Ie 

Dar Dl Roosevelt şi 'D1 Churchill nu au auziţ vreodată de Testamentul lui 
Petru cel Mare,fie e1 chiar apocrif cum se zice că este,dar desigur că Alger 
Hiss ştia de el şi l-a aplicat cu sfinţenie.Despre asta sunt multţe de spus; 
citeşte articolul meu ce va veni în "Cuvântul Românesc" din Canada.Cu cele 
mai bune gânduri de sănătate! 


„ && la Paris a avut loc,la 15-15 Mai,în sala câninului Bisericii Unite,un 
seminar privind: Opțiunile României post-comuniste în Europa de mâine.E vorba 
de opinii libere,care nu obligă desigur România liberă de mâine.Au participat 
nume cunoscute din mai multe ţări,Seminarul a fost organizat de un frumos bu- 
chet de.intelectuali:; Ion Boboc,hRadu Câmpeanu, Adrian Chintescu,Gr.Filiti,Mihai 
Korne,Dinu Zamfirescu,plus Ren6 Theo: ce-or fi simţit nevoia să-şi agaţe şi 
tinicheaua?n coadă?... 3 a 

N'am putut răspunâe învitaţiei.N!'a putut nici a1 Lozovan; dar el se scuză 
printr!o scrisoare publicată în "Stindardul", motivând, printre altele: "Faptul 
care însă mă face să consider ca o ofensă invitazia,este să văd figurână prin-, 
tre cei şapte semnatari pe "Ren Theo"”,Cu acest âomn n'aş putea să călătoresc 
nici în acelaşi tren,necun să împart oxigenul aceleaşi săli,Nu poseă mască con- 
tra pestilenţei spirituale pe care această căpuşe a presei o emană. Timp de mai 
bine de 30 de ani a batjocorit în publicaţia sa tot ce a fost demn în trecutul 
nenorocitei noastre patrii' carnale şi a pus în vedetă drept virtuţi orimele 
"democraţiei" ae ieri,care nu are.nimic de invidiat satrapului etiopian Haile 
Menghistu.Acum î1 poftiţi alături de Dv. să se ocupe şi de viitorul României, 
Aceasta nu se poateşDomnule Korne,Ori atunci ,chemaţi-l şi pe Beza ca să vă fa- 
că un curs de instructaj: ce tarabe vor fi disponibile mâine pentru vânzarea 
țării,căci pe cele de ieri le-a frecventat pe toate!,-— 


&& Dl profesor Popinceanu ne trimite un răspuns părintelui. Cădaru, Extragens 
"Pe Sfinţia Voastră vă supără,caşi pe mine, faptul că mână se serie.-cu î,deşi 
vine dela manus.Dar vânt vine dela ventus;sân dela sinus,râu dela rivus lângă 
dela longo.Cun facen atunci? Cunoaşteţi această problenă?... 

Cred că pe cei mai mulţi oameni din România serierea cu î peste tot,nu=i 
deranjează. Căci câţi ştiu în România latineşte? Prea puţini. Însuşi şeful Statu- 
lui şi consoarta lui acadeniciană,nu ştiu.De unâe să ştie? Dacă .ar şti cel pu- 

„țin bine româna,nlăr fi făcut ce-au făcut de curând.Au scos âin.uz termenii de 
domn şi doamnă (domni oară se pare că nu).Oficial se spune acun în România unui 
bărbat tovarăş;unei femei tovarăşă dacă sunt comunişti „şi sunt în partia.Dacă 
nu;atunci li se spune cetățean şi cetăţeană.Dar când cineva i se adresează lui 
Ceauşescu personal,îi spune şi mai departe dumneata sau dumneavoastră, Deci au 
* suprimat pe domn, dar n!'au suprimat connia,-— 








LA 


a : 
&ă DI Brădescu e de părere că un şef nu trebuie să-şi expună niciodată oa- 
menii, "dacă circumstanţele exterioare sunt prea amenințătoare", lar noi subseri- 
em„Iată însă -că şeful său a expus,în cazul Gălinescu,nu numai echipa Miţi Dumi- 
trescu,dar şi viaţa tuturor legionarilor,âin lagăre şi închisori, ţinuţi acolo 


ca zălog tocmai pentru o astfel de eventualitate, lucru ştiut de toată lumea! 


. După: Wincestul dela Paris,cum î1 numeşte Iancu Fleşeriu,oamenii de cre- 
: î . : : : : > - 9 au 
dinţă!! ai crăişorului se sileau din răsputeri să înabuşe scandalul,dar duhoa- 


„rea continua să se înprăştie.Atunei mârele strateg Horică a trimis în ţară echi- 


pa Tănase,ca să întreţină acolo... flacăra anticomunistă, lucru de: care nu era 
absolut nicio nevoie;căci îl făceau cu brio Dej şi oeupanţii ruşi; în realita- 


„te;oamenii au fost trimişi în speranţa de a se înăbuzi,cu.saorificiul lor mai 


mult ca sigur,ruginea personală.Aceştia au căzut,cum era şi de aşteptat,fără 
să poată să mai afle,din fericire pentru ei,că!n timp ce gloanţele fi secerau, 
la datorie, comandanţul" lor,bine hrănit ae hamalâcul altui eamarad ignar,era 
şi el activ la un alt soi de datorii,faţă ce "camarada!! ce se plictisea singu- 
ră acasă... Ne limităm la cazurile de mai sus.la care am vrea o explicaţie din 
partea ideologului Brădescu.Dar în termeni cinstiţi şi clari,legionăreşte,nu 
în siluire de cuvinte, 

&& . Ne-a sosit la redacţie colecţia primului an de apariţie a publicației 
ACI S.B.C. (Asoe., Comercială, şi Industrială” din Sâo Barnarâo do Campo ),din Bra- 


zilia(Aprilie 1977-Aprilie 1978),frumos tipărită în 8 pagini,cu conţinut de 


specialitate şi multe soze„Ne-am bucurat să vedem ca "'presidente!! pe compatrio- 
tul nostru prahovean,Marcel Preoţescu,plecat cu traista!n băyacum vreo 40 de 
ani şi ajuns,zice-se,la o stare âe invidiat; dar,deşi am răsfoit revista cu 
voaţă răbdarea,ntam găsit nicăieri niciun cuvinţel despre ţara noastră: nici 
măcar numele! : - si aă 

& drept că publicaţia e dedicată industriei gi comerţului; dar dacă totuşi, 


"pe lângă asta se poate anunța,de pildă,pe-o pagină întreagă şi cu lux de foto- 


grafii,că "Rotary Glub comemora 25 anos!,- poate n!'ar fi greu de strecutat şi 
câte ceva din ce ne doare;din tristele motive ce yin pe 61 Preoţescu aga de- 
parte de ţara sa! 

_&&"'In timp ce Inocenţiu Micu se lupta, singur,cu taţi potentaţii hrăealului, 


pentru dreptatea neamului său,un varecare Visarion mai vine şi el în coasta 


episcopului român,cu dezordinile ce provoacă în numele "credinţei şi care dau 


apă la moara adversarilorePe acest "sarlatan bosniac!,cum "îl numeşte Iorga, 


episcopii lui Ceauşescu au găsit cu cale să-l proclame "sfânt gi să-l impună 
astfel, în calendarul românesc! Darla aşa vlădici,nici nu. putea fi un sfânt 
mai potrivite... £ : 

&& Eugen lonescu a refuzat să prezideze, la Atena,17 Aprilie,o conferinţă 
internaţională a.soriitorilor, întrucât "scriitorii trimişi! Ae sovieţioci şi de 
sateliții lor au fost selecționați de poliţien: nsoriitorii din buropa orien- 
tală -a spus Asa- sunt funcţionari ai Statului, recrutaţi de poliţiee„Ag fi accep- 
tat propunerea de a participa la adunare dacă ar fi fost reprezentaţi disiden- 


"ţii sovietioi,cehoslovaci şi români.Tar aceştia sunt în închisoare şi n!'au fost 


invitaţi, : z 
&& In NIntroducerea" la Vania Motsseieffi,d1 Sergiu Grossu confirmă că tâ- 


„nărul martir era român din Volintiri (Cetatea Albă); că, între 1940-1964,circa 


un milion de români basarabeni au fost înprăştiaţi prin Siberia,Kazakstan, Tur- 
kestansUraliAsia centrală şi până în Extremul Orient; că mănăstirile Chijcani 
(Tighina )Ohirovaieoiul,Vărzărești, Tabor, Gârhoviiţ Bal ia, Dobruşa, ina. cat fost 
închise şi multor biserici Li sia dat altă cestinazie.In carte mai înţâlnim 
încă nume româneşti din Basarabia,ca Done Vlădianu, Rotaru, Muşat, Cioban, Vartic, 


„PoE apei my Dulehee, GazananySârbuyCenerttan, Luncii uBalLagura, Abu Bodea Bu e Boa, 


&& "la un simplu tur de orizont pe meridianele. globului "tovarășul Cândea 
de la "Tribuna'minciunii Weonstată cu amărăciune o proliferare accentuată a 

actelor. de violenţă şi iraţionalitate care vexează şi. îngrijorează şi cea mai 
optimistă conştiinţă a lumii contemporane"._ De ce şi-o fi pierdut vremea pe 


atâtea meridiane,câna un iad de violenţe şi iraţionalităţi putea vedea dsa,de 





„peste trei decenii,în însăşi ţara în care ne îndeamnă să ne întoarcem? 


&& Aflându-se Într!o vizită” în turopa,părintele Richara Grabowski din Los 


"Angeles a slujit Duminică 12 Februarie,cu părintele protopoo, D. Em. Popa, La pi- 


serica refugiaților âin Freiburg,-— 


— Tot cu ocazia unui arum prin Huropa,âl prof. Nicolae Dima s!a oprit E E BE 
Freiburg,unde a vizitat Biblioteca. Română în vederea unor lucrări .- 








- 28 — = 

&&  Confundări voite.Oridecâte ori cineva demască crimele şi "omeniile” lui 
Ceaaşescu,e acuzat de agenţii acestuia că ar fi contra... ţării.Grosolănia con 

„„Fundârii criminalului cu victima sare în ochi oricui; dacă agenţii au totuşi 
neruşinarea s!o facă,e pentru că ei contează atât pe săricia cu duhul a unri'!re= 
"fugiaţi" cât şi pe dorinţa ascunsă a acestora ae a-şi acoperi inacţiunea cu mo- 
tivări "ideale".Dar confunâarea confuzisi e la fel de activă şi la unii din aşa 
zişii aqversari ai comunismului „Astfel,ăacă cineva manifestă repulsie să mai 
aibă far âe idealuri pe un biet nenorocit,cocoşat Sub povara unui dosar ruşi- 
nos;e acuzat că... sabotează lupta exilului,- cână contestarea priveşte numai 
o chestie internă a Mişcării: nedemnitatea unui om pătat de a mai vorbi în nu- 
mele -lui Moţa; încolo,nu-l opreşte nimeni să “lupte cât o vrea contra lui Marx, 
chiar dacă nu se înţelege ce-ar folosi neamul din înlocuirea unei murâării cu 
altă muraărie! A 

„ Paralelismul celor aoi parveniţi se întinde însă la infinit.Ntai să găseşti, 
de pildă,în foile regimului de ocupaţie niciodată pomenit numele lui Ceauşescu 
fără adaosul,de rigoare,că e "cel mai iubit fiu al poporului",- cum n!'ai să gă- 
seşti în foile simiste numele lui Sima fără adaosul,ritual,de "comandantul Mi ş- 

i cării- Legionare"; ca nu cumva să uite cinevas,. 

&&  Afirmă dl N.S+G. în "CarpaţiiN,că Şeicaru ar fi "cel mai talentat gaze- 
tar pa care l-a avut Ţara de la Dunăre",Aprecierile sunt „natural, subiectiva: 
chestie de gust personal.,De altă parte;talentul,singur,nu spune mare lucru: 
mai talentat decât diavolul nu este nimeni; numai că;cu acest talent,face ră- 
ciiy- cu atât mai periculoase! Dacă a fi bun gazetar înseamră cultură, informa- 
ţie, talent, educaţie şi cinste,noi,lăsână de o parte atâţia ziarişti cari au fă- 
cut fala gazetăriei româneşti ,ne-an limita să amintim doar, de un oarecare Emi- 
nescu,care a lăsat şi el ceva articole,âe pare şi azi se tem ocupanţii Ţării 
de la Dunăre,refuzână să le reediteze. i 

&ă& Cu ocazia vizitei lui Ceauşescu la Londra,Asociaţia Culturală a Români 
lor din Anglia a trimis tuturor ziarelor,niniştrilor şi deputaţilor memorii în- 
formative asupra adevăratei stări ain România, semnate qe foşti deţinuţi politici 

sub regimul de ocupaţie: L.Kirschen, Mugur, 0. Brâncoveanu, S+ Crăciuna, De Buzău- 
gan, RA, Florescu,I.Vorvoreanu.P.Bandu. 

&& Un prieten din Madrid,care a avut ocazie să treacă prin Chişinău,ne-a 
trimis nişte fotografii ale statuii lui Ştefan cel Mare,oare încă mai rezistă 
într!o piaţă a oraşului. Voevodul are crucea în mână, "singura cruce!'dare mai 
dăinueşte dincolo ăe Prut!'cui serie prietenul. Pozele sunt făcute din spate şi 
profil,şi nu aşa clare: le-a făcut,se veds,cu multă discreţie, .. 

&&  "L!'Osservatore Romanot!din 11 Decembrie reproduce scena depe Columnă în 
care "Dacii cer pace împăratului” Traian, fără interpret": "Cunoşteau cumva Ro- 
manii,fie şi sumar,limba dacă?" _ se întreabă publicaţia Vaticanului» 

&ă& Pe faţada casei din Paris,unde prof.Sergescu şi soţia au avut umtumul 
domiciliu,s!a pus la 2 Februarie,din iniţiatica Bibliotecii ce le poartă nume-— 
le,o' placă comemorativă. i 

&& Dl Sima e flatat,în "Qara şi Exilul",că-i pomenit într!o foaie âin Pa- 
lermo,- care reaă o parte biografică a bătrânului om poliţie Horia Sima,sub 
anumite aspecte necunoscută, Care-or fi acele "aspecte",cărora le-au trebuit 
50 de ani s'ajungă în Sicilia? 

&& la Chitila sta descoperit » locuinţă din epoca bronzului,o groapă pen- 
tru cereale din aceaşi epocă şi o locuinţă daco-romană din seceIV.- 

&& Părintele protopop Dim. Popa;conducătorul Bisericii Române Ortodoxe din 
Germania liberă,a lansat de Paşti un apel către credincioşi „pentru sprijinirea 
Bisericii: "In ultimii ani serie SfșSa_ din cauza crizei economice be hântuie 
In lume, sumele alocate pentru bisericile ortodoxe de exil,din Germania Federală, 
au fost simţiţor reduse.Astfel,odată cu scăderea remarcabilă a mijloacelor ae 
întreţinere şi ce deplasare,se restrâng fireşte şi posibilităţile îndeplinirii 
misiunilor preoyeşti,de a răspunde zhenirilor şi nevoilor credincioşilor noştri 
ortodocşi „refugiaţi... Avem nevoie de sprijinul D-Voastră permanent moral şi 
naterial,care sa asigure Bisericii noastre continuitatea fără preget întru în- 
- deplinirea misiunii sale,ca să putem ajunge cu vremea să luăm exemplul fraţilor 

noştri din. America,unde atât bisericile,câţ şi personalul deservent (episcop, 
preoţi cântăreji,ete,),trăiese exclusiv âin contrihuţiile enoriaşilorh,— 

Contribuțiile pot fi trimise pe adresa: "'Ruminische Orthodoxe Kirche în 
Deutsohlană e.V.n _ Commerzbank Freibur „Konto Nr.1639723/90.- ă 











- 





- 29 -- =) 
; = SEMNALĂAR 1 
EA 6 Courrier Roumain, psriocâique de liaison de la comminaut$ roumaine âu 
Cariada.Apare, de 5 ani,la Montreal (3500 Fullun), ea organ al Federaţiei Asocia- 
jiilor Române din Canada,sub conducerea dlui dreJ.Țăranu.- SS 
* Pamfil Şeicaru: Belgrade conference, editura "Drum", 1977.0 broşură de 32 
pagini; foarte bine venită,ca tot ce e Scris,cu temei,în limbi ae circulaţie, 
x A reapărut "Curentul! în mod provizoriu în străinătaţene Nbrâliche Auf. 


fahrtsallăe 7» 8090 Miinchen 19. Deocandată, lunar. Di rectorul 1 Pamfil eicaru, 


serie, între altele,un bine meritaţ "Omagiu lui Alexandru Bolâuri,istoric basa 
rabean,care a împlinit: de curână 92 de ani; iar 41 Vasile C,Dunitrescu, redac- 
torul,o intervenţie la "Deutschlană-Magazinn cu privire la Nemţii din România, - 
'* Achille Lazarou: 1 ex egeris ton larisaion to 1066 kai îi ethnologiki pa- 
rernineia ton exetikon horion tou Kekavmenou: un extras de 29 pagini (90119) 
din "Thessalika hronika!!, Atena 1976.Judecână aupă temă, şi după bogăţia "rimi_ 
terilor (1527), îa atâtea 3 ai (Ereaoă latină, engleză, franceză, români iata), 


„Studiul trebue că e foarţe interesant.Ne-ar plăcea să-l aven într!'o limbă ae 


mare cireulaţie,dacă nu chiar în româneşte, limbă. pe sare autorul desigur o 
cunoaşte, deşi dedicaţia pe exemplarul ce ne trimiţe e în franceză, - 

* Mircea Eliade,In nurte la Dionis,cajetele înorogului ,Madria LOIȚIR 3 

* Trajano Po esco, Romania y sus vecinos hungaros Y „rusos,Ed.Carpaţii „Madria 
1977,cu multă fotografii dintre care mai necunoscute ale mausoleelor celor că- 
zuţi. la Griviţa şi Plevna.- i 

x. Richarăa Wurmbrand,Jesus to the Communist World,Glenaale (USA ). In numărul, 
3/78 e fotografia unei biserici de 1ângă Bucureşti, transformată în restaurant 
pentru turiştii streini.- : i 

* A, Burilianu;Carte de petece,în golecjia"Apoziţia", ea, on Duni tru, Mlinehen, 

x Lon Some anu, e edegtoaptă-te, Române, ed, Nagază, Hopa 1978. Volum istoric,plin 
de documente cu privire la Ardeal. Printre savanții Eie e gi... Ceauşescu! 


* Traian Po escu Mărturii pentru legionarii de mâine în spaniolă şi română), 


ed. Carpaţii „Madrid 1977,- 

* Charte de la liberts, întocmită de "Grupul din Paris",1977,şi publicată în 
toate limbile ţărilor robite,plus franceza, engleza, germana şi italiana+Grupul, 
luptă pentru prăbuşirea comunismului , libertatea popoarelor şi o Europă uniţă 
Şi indivizibila.Di Orne, sufletul acţiunii,a propus deveandată, în ooneorăanță 
cu cele de mai sus,instituirea unui paşaport european ae care să beneficieze 
Şi refugiații din Est şi participarea acestora la alegerile pentru Parlamentul 
european, - 

x, Acesta este adevărul cel adevăraţ... despre atrocitățile săvârşite de nor 
thişti în norăul Transilvaniei după dictatul deja Viena impus României în Au_: 
gust 1940: broşură în limbile ronână , engleză Şi maghiară, fără autor,dată şi 
editură,ilustrată cu fotografii, 

* Prezențe cre tine, revista Misiunii, Unite Române. âin Minchen: Kreittnayr- 
strasse 28, Acest prim număr, în 4 vagini,se bucură âe colaborarea dlor G.Cioră- 
nescu, [.Cicală, George PManClara Prancescatti N. Stroesou eta y 

* Alternativa nazionale,perioaie publicat la Hilano de un compatriot' cu iaei 
clare şi: constanţ: Nichi Constanţinescu. Pe linie anticomunistă a plecat acum 
Vreo 4, decenii din țară,pe ea a rămas până azi, însă activ: eu această publi ca- 
ție,tipărită ain buzunarul său, în chiar focarul plin de primejâii a1 comuni smu-— 


„lui italian,el caută să lămurească pe noii săi concetățeni,în limba lor,de bine- 


facerile ce i-ar aştepta dela un regin impus de Moscova, dându-le ca 'pildă Româ- 


nia.Pe Sonertă, permanent arhanghelul Mihai] ucigână dihania Togie.- 


x A reapărut ."Stindardul 1. Bra Şi nevoie,pentru întărirea frontului ronânese 
din Exil, faţă, ae ciupercăria publicaţiilor senănătoare de oonfuzii,de această 


„Veche Publicaţie, răspicată, sprintenă şi Y guroasă „Semnează. 1. V, Eni li an, Eugen 
AA - E îi Sa A aa Ea 
„ ozovan, Sava Gârleanu, C.Badca-Lătuceau Şi alţii articole despre Şovinisnul ma 


&hiar în haină &e paraăă Na re ed ori ri is tă Calea Mariei Antonescu, Lon G,Di- 
nitriu,Golgota României „Nicolae Tecău,stegar a] cauzei româneşti în America, 
Hanatul ain Panonia, Paul "Goma? ga sent le K.G.B.,şi altele, Bogatul nunăr se 
încheie cu 9 Pagină în franceză Şi două în germană.-  . EA 

* Pământul strămogese, vol 


în jubilar 1a Senicentenarul Mişcării liegionare, 
Buenos Hires,1977.Director; D:Găzăaru. Voluizul, foarte îngrijit,ae peste 200 pa_ 


“gini,e cât se poate ae interesant, mai ales prin ce aduce Hou: Amintirile lui 
Stănicel âin biroul Căpitanului (şi e de mirare că le publică aşa târziu; Cum 








- 30 - z a 
tot de mirare este că alţi doi apropiaţi colaboratori ai Căpi tanului ingine- 
rii N.Horoâniceanu şi N.Smărăndeseu, încă nu şi-au publicat amintirile,care 
trebuie că sunt deosebit ae preţioase), fragmente din Jurnalul lui Virgil Io 
nescu,al cărui volum 'întreg e sub tipar, V.Apostolescu despre "Lovitura de la 
5 Septembrie 1940nla Braşov.0 revela a condeiului este Mardarie Po inciuc, 
cu "Tabăra de pe Rartun şi. "Inmormântarea lui Moja şi Marin", DI Găzăaru demon. 
Strează fără putinţă de replică "Regponsabilitatea lui Hs, la asasinarea Că-. 
pitanului" şi ne âesvăluie "Cuscria dintre H.s. şi camarilă în timpul guvernu= 
lui din 1940".La redimensionarea iresponsabilului închipuit contribuie pe larg 
Fa C. Papanace, cu "Evoluţia M.L, după arestarea şi asasinarea Căpi tanului Cazul 
Horia $ima”.Mai colaborează V.Iasinschi,Ilie Sârneajă,Doina -Popincius de Quin- 
tana cu gingaşe amintiri in "Crăciunurile copilăriei mele", Zahu Pană şi 1.19 
lescu cu versuri,G.Ghiţea cu amintiri Anton Roşu despre Iuliu Şuşman,N.Şeitan | 

"Dizolvarea dela 10 Dec.1933.Nicadorii),p.vălimăreanu despre ing. Clime,ete, 
NeArnăutu are, foarte interesante amintiri din viaţa legionară dela Iaşi; în- 
tr'alt articol plin de duh el arată partidul Moscovei din Bucureşti ca "fabri- 
cant de eroi şi ae nartirit!.In "luare aminte",€1 prof.Găzăaru arată jena, de a 
fi trebuit să se ocupe;chiar într!'un număr festiv ca acesta,de "exerescenţa 
Simistă!, 3 : Ă 

* Cu numărul din Aprilie, "Cuvântul Românesc"! a împlinit 2 ani de regulaţă 
apariţie lunară, sub conducerea dlui George Bălaşu. Această publicaţie care,în 
tendinţa de a înmănunchia tot ce este anticonunist,evită: polemica,a reuşit să 
pună la treabă elemente grele venite mai recent! din ţară, înfrăţină astfel şi 
generajiile de exilați într!o luptă comună. Este gazeta ce ne lipsea! 

Am simţit şi noi această lipsă,dar an fost Siliţi,din păcate,să ne împăr- 
ţin activitatea: căci nu puteam îngăaui ca,pe albul zăpeziu al gândurilor lui 
Moţa şi Codreanu,să se reverse balta puturoasă a lui Sima, făcându-ne complici 
la derutarea conştiinţelor şi 1a noi .crime.Şi avem satisfacția să fi reuşit 
într!'o, măsură decisivă: este destul să amintim că,după publicarea dosarului 

uşinii,Sima n!a reuşit să mai paraşuteze pe nimeni pentru glorin-i personală, 
Şi nici n!'o să mai reuşească, dacă nto putea amăgi niscai naiv dintre noii ve- 
niți: căci doară nu cei! câţiva indivizi rămaşi încă în juru-i,cu călcarea le- . 
-gănintelor de a lupta pentru primaţul moral,se vor DE ala ala paraşutaţi: îi tm- 
piedică, dacă nu alta,povara gradelor cu care Simâ,bun psiholog a1 sufletelor 
găunoase,a ştiut să şi-i lege, : 

Soutit de -această dureros de necesară Chirurgie, "Cuvântul Românese!! a pu- 
tut să se dedice liniştit liniei Comune oricărui refugiat conştient, indiferent 
de fostele apartenenţe. Iată, în numărul pe Mai ae pildă,cumpănitul articol al 
lui Eugen Bârsan,arătâna-o ca no gazetă care Vorbeşte de toţi şi nu exclude 
pe nimeni din lumea politică românească cu poziţie anticonunistă.., Sunten pen- 
tru anihilarea barierelor cu care lunea politică partizană a închistat struetu- 
ra exilului... Există vitale datorii naţionale,care nu pot fi subordonate in- 
tereselor, partidelor Sau oamenilor poliţici..: Ne mişcăm pe direcţia că ipiobela baiat 
ca naţională din Exil nu este monopolul nimănui... Toate preocupările noastre 
converg spre un ţel de bază: Un câţ mai mare şi puternic front în lupta pe 
viaţă şi pe moarte în contra Comunismului „pentru desrobirea ţăriin, 
> "Pentru o unire se pronunţă şi Nicolae Petra,cars creae că "adevăratul 
drum pentru unire a Românilor din exil e planul cultural... Calea de a face 
Ceva pe acest drum,al unirii româneşti în exil,sunt două instituţii: O asocia 
jie pentru cultura,arta şi liţeratura poporului român din exil,şi oealalţă in_ 
stitujie e presa.Oamenii de bună credinţă care vor să contribuie la unirea ro- 
mânească, să. ajute la înfiinţarea acestei Asociaţii. şi la susţinerea bunei pre- 
se din exilN.In viguroasele. sale "Insemnări, Virgil Popa adaogă şi politicul, 

De masivele arestări asla 15 Mai 1948,se ocupă Zahu Pană,Dionisie Stancu 
şi Dunitru Bacu. Mai colaborează, cu articole la fel as viguroase şi lucide,sau 
Cu versuri: Vlaa Angelescu, Stroe Moldovanu, Costin Miron, Teodor Branea,Mi ron 
Butariu, Lon Boeru, Lon Halmaghi N. Dina, Sava Gârleanu(harnic în toate publicaţii 
le româneşti »N. Novac, Daniel Ordeanu, Mi rcea Pătru Alex.Si1istreanu, Alex. Bratu, 
961. Dasehieviei,5,Gh. Teodoru, Alez. Io escu-lungu, pre dr. Petre Popescu, arhim, Ro 
nan Braga D.C. Anzăr, Radu -Dunăreanu, orga Doneyv, Pagini Ge ştiri din ţară şi din 
exi1,sport poliţică extenă „umor, poezii din închisori note şi comentarii ete, , 
-complectează acest adevărat nagazin.0 'cernere şi mai riguroasă a materialului, 


poate n'ar striea.Nunărul de pagini nu contează esenţa este totul.Şi nu ae esențe 
oredem că duce lipsă "Cuvântul Româneset!! i 











Bucur Calangiu 














251 = 


_DORURI ŞI NECAZURI 


Stai Argentina: Pierderile neamului nostru sunt imense. Imi scria cineva,care 
& facut Do-de ari ae închisoare,că suntem ameninţaţi cu asiatizarea.Dar se a- 
nunţă ua val ce vine ain străfunduri „Milioanele âe fiinţe jertfite,nilioanele 
- de robi, încep să îndrăsnească.Cea mai mare urgie e la noi în ţară; haita n!a 
uitaţ. că la. noi nu există 'un partid comunist+Un bud văr al meu a stat luni ae 
zile Cu uşa celulei zidită,doar o mică crăpătură deasupra,pe unăc i se aa ceva 
„apă şi:0 bucâtă de pâine„Se vorbeşte de generaţia lui Gora; dar -ea inu pare na- 
jionalistă,ci mai degrabă un hibria -al regimului impus; Goma nu 'se răfueşte cu 
Codiuini smul în general,ci cu Ceauşescu. SAE SI 

C;- Volta Superioară: Regret că nu vă pot trimite puţin din soarele acesta 
tropical,din; suâul Saharei.Ne adaptăn cu BBeube ee a 

îi. Turcia: Cristos a înviat! Curâna va învia ŞI România! ! 

S+- Germania: pe Giurescu l-aţi. caracterizaţ foarte bine. "Jurnalul de călă- 
torie,e desigur interesânt,dar... se vede âin multe loquri că na trebuit!! să 
„Scrie aşa,mai ales în ce priveşte viaţa românilor din USA, 

„ B»- Statele Unite: Vă miraţi cum de unii foşti -tegionari câţiva. chiar cu 
trecut de lagăre şi închisori,după ce-au. jurat pe steagurile albe ale lui Moţa 
şi Codreanu,azi stau întors cu 180 de grade, jurână: pe zdreanţa unui schiloa mo- 
ral; cari,după ce-au înfruntat pe Vremuri chiar gloanţele,au ajuns azi ahtiaţi 
după jucării,pe care oameni de eroism statornic: şi. real,ca Avram Iancu,nu s'au 
„Simţit măguliţi să le primească nici chiar din :mâna Impăratului , cână acesta s!a 
dovedit mincinos,neâemn âe încrederea pusă în el.De necrezuţ cu ce=şi mai ţine 

= Sina,care,se vede,cunoaşte bine găunoşia omenească, câţiva ortâci: ps.unii i-a 
făcut scriitori", asigurândui1e astfel "nemurirea" prin publicarea discutabi- 
lelor lor Produse; altora le-a daţ "grade cu -baniţa; 'pe alţii i-a pus şefi ae 
țări „gâdilându-1e astfel icaşi "serii torilori,sau gradaţilor,orgoliul: cepujin 
lucru ese. să fii şef 'peste.., Prazilia,peste.... Canada, pestes,. Franţa,eto,? 
Vamenii se crea astfel foarte importanţi, chiar dacă în respectivele ţări nrau 
nici doi căţei cu ei! . 

„ Bs- Statele Unite: .Nu înţeleg de ce uniţii noştri'se'toţ vâită că le-au în- 
Chis comuniştii biserica,iar popii lor se due acolo să pupe picioarele la co- 
munişti! Dar. $ncurcătăâri d'astea avem şi la Ligă: Coman 'pretţinde o!a fost Hde- 
legat" să ne vândă. Uniunea şi Liga n!a delegat pe nimeni să se ducă în țară şi 
să ne reprezinte.Coman n'a văzut România în viaţa tui,iar acum i-a fost ruşine 
să se ducă să-şi vadă satul părinţilor! Rău stăm “şi cu politicienii americani; 
Ne mai avână pe cine să vândă,în afară ae Arabi,acum vână America.Dar Dumnezeu 
nu bate. cu cionagul,Bl ştie mai bine cum să plătească! 

S+- Franţa: Văa că Ceauşescu,în loc să Se. ocupe de. întregirea României,se 
ocupa de întregirea... Coreii.Aici,Paul Goma a vorbit luni "19 Iunie la. radio 
despre viaţa lui din România şi cun a ajuns aici: Salvarea mea o dâtorez socri_ 
lorșa spus el,dar fără- să precizeze cum de socrii au aşa mare putere la comu- 
nişti... La poliţia din Bucureşti a fost acuzat că e legionar; dar aici a ţi- 
nut să precizeze că legionarii sunt "fasciştii români". Ne-am lămurit! j 

 Me- Franţa: Aşişderea nai scriem noi. că!n dzilele trecute un prieten hi-a 
adusu câteva kile de scripturi runâneşti „unele de. prin Evropa (între carele şi 
cloacele democratului Theo,adevăkatul reprezentantu alu presei din Uganda) aşa 
că îmi este cagul împuiaţu cu toaţe năzârăvăniile.., De Conţiliulu Supremu,un 
preatin au glăsuitu că este "Sovietulun, ceea. ce vorbă de hulă şi ocară easte, 








“au basnă mincinoasă,că Sovietulu numai pe vremea lu Sima Crăişorulu s'au. fiin_ 


atu, dară mai apoi sau prăbuşitu în poalele Costinei crăija,de unde au răsă_ 
situ omileşe celu nou,despre carele au Vorbitu scripturile la vremea sa. 
Re- Franţa: Am văzut un film frumos în. care "eroul naţional", dl Pernelle,a 


- avu P'aventurăn (şi era departe de a fi ca a dlui Horea Sima),o dragoste cu o 


femee măritaţă; deşi era despărțită ae bărbat, l-au părăsit toţi ai lui... 

i! Ce- Statele Uniţe: Mulţumesc pentru' Vâtra, prietenă credincioasă şi nedespăr- 
țită ae petre un sfert ae Veac;. ea m!'a urmăriţ peste tot pe unae mi-a purtaţ 
paşii destinul: Geo USA,Creoia,Madedonta,Maăriă, sasăgi „USA Ştiu pentru 


„cât -timp.Vatra Pentru mine este şi a fost în âecursul acestui sferţ de veac 


ar şi Drapel.Da! Drapelul Legiunii,pe care l-ai purtat. si-l duci înainte ne_ 
ştirbit gi fără de prihană! Alătur âin toată. inima o contribiţie, ă 
a D.—' Statele Unite: Aâmir migala ae albină cu care: întocniţi: revista,ea va, 
„ramâne în istoria exilului Găsiţi! alăturat o modestă contribuţie... 








&& Faţă de extinderea tot mai pronunţată a haosului politie. şi moral,şi de 
năvala în buropa. liberă şi în Americi a securiştilor "români! camuflaţi în : 
"preoţi -.conducerea Episcopiei Române Ortodoxe din Huropa liberă şi a Bisericii 
„Română Ortodoxe din Germania au- simţit nevoia unei apropieri,pentru întărirea 
„Prontului comun ae luptă.In acest scop a avut loc la Sirasbourg,Marţi 20 Iunie, 

o întâlnire de bunăvoință, între delegaţii âin Paris: părintele protopop mitro-i 
for,episcop ales, Vasile Boldeanu, Paul Barbăneagră şi Nicolae Guguianu şi âele- 
gaji din Germania: părintele protopop D.ăm.Popa,Mihai Fotin Enescu şi Petre 
_Vălimăreanus Acest prim contact s'ă aoveaiţ fructuos, reuşina: să spargă o ghiaţă 
ce se acumulase fără motive ideale.S!a hotărît astfel să se continuie contae-— 
telejînţelegere reciprocă în viitoarele acţiuni din Franţa şi Germania,oficierea 
în comun a unui nunăr.de servicii divine,sărbătorirea în Comun, În Decenbrie,a 
125 de ani dela fundarea Bisericii din Paris şi a 60 de ani dela Marea Unire, . 
Cu acel prilej va avea loc o:nouă consfătuire,în caâru mai largyiar în Aprilie 
viitâr va fi o nouă întâlnire pentru: examinarea rezultatelor şi hotărtrea a ce 


doxă ain America,condusă de 1. P.S-Valerian Trifa,a fost inaugurat printr!o sluj- 
bă religioasă,Duminică 28 Mai „Acest centru,construit de curând,se ocupă cu stu- 

“diul, cercetarea Şi documentarea vieţii americanilor de obârşie română din Staţe- 
le Unite şi Canada şi cuprinde o librărie,săli ae conferinţe, expoziţie, proieo-! 

"fie gi păstrarea documentelor, locuinţă pentru cercetăţori 3 

&& ” Românii ortodocşi refugiaţi în Germania au sărbătorit: Sfânta Inviere la 
Freiburg,Minchen şi, Stuttgart.Lla Freibur „Părintele protoiereu Duni tru Popa a 
începit slujba Sâmbătă seara la ora 22,în Maria-Hi1f_Kirche; au participat ca 

"la 300 ae credincioşi din împrejurimi „precum şi din Franţa şi ElveţiasA urmat, 
în marea sală ae lângă biserică,praznicul pascal. Ia Minchen,preotul âoctţor 
“Viorel Mehedinţu a început slujba la ofa '51 în St.Korbinian-Kirche,cu partici- 

- parea a circa 200 de persoane; agapa pascală a avut loc în restaurantul "Klein 

“Bukarest (Aurică Popescu).- Tot părinţele Mehedinţu a oficiat a doua. zi la 
Stuttgart,la. 10,30, în Kolpinghaus-Kapel1e unde fusese şi slujba. Prohodului ,— 

2 && Biserica din Laveline-devant-Bru ereyîn Vosgi(Franţa) a ars! până la te- 
nelie. In cenuşă,s!'a găsit apoiintact,micul tabernacol ae lemn, în care se păs- 
tra Sfânta Impărtăşanie, . - . să 
. ""&&' Se vaită Sima, într!'un fel de autopanegiric: "Am căzut de atâtea ori,sân- 
gerână din mii de 'răni,pentru că n'am:părăSsit drumul, onoarei". Vorbeşte Sima de 
onoare;cun vorbeşte Ceauşescu de independenţă: cu aceeaşi neruşinare! Nu de- 
geaba -trăim în zoaia imposturilor, Păi ce creâe el;că-l citeşte numai Brădescu?,,. 

&ă Ultima din ţară.- Cine facă mierea?, întreabă conducătoarea unei grădi- 
niţe de copii,în ţară-Unul răspunde că țânţazrul,altul că musca;dar Ilenuţa,mai 
isteaţă,o nemereşte: albinele! răspunde ea.şi de ce fac ele miere? mai întrea- 
bă învăţătoarea, în speranţa unui răspunse. partinic,Pentrucă au 'regină! răs_ 

"punde fata,sigură ae sine; că,dac!'ar avea secretară de partid,ar face co... 

- In ţară circulă azi trei imnuri "patrioticens Pe-al nostru steag e scris 
uinireAşteaptă-te,Române(1a somnul cel de moarte) şi Erori au fost erori sunt 
încă... Iar pe-alături,şi una "populară": Amir? ca mine nu-i /Decât puiul cu- 
cului /câna îi lasă mama lui /In bătaia vântului /In grija? partidului. 

&& Din "Exilul solidar! (Pebr, 178): Primul copil al lui Ceauşescu ş!'e născut 
pe când el se găsea în armată, Venină acasă şi găsină copilul;a început 's!o bată 
pe Leana şi slo întrebe de unde este copilul. Leanașca să_l îmbuneze, 1-4 'spus 
că s'a culcat tot timpul cu poza lui şi a rămas însărcinată „După o zi-două, Cea 
uşescu o ia din nou la bătaie.Intrebai de ce o nai bate,el fi răspunde: Dar ce: 
crezi tu că mă prosteşti pe mine? Ce,eu nu văd că poza este numai bust? 

&& Ia Măgura Bacăului sta descoperit un tezaur de 2830 moneâe de argint 
'romane (în greutate de peste 10 kg.),a căror vechime se întinde pe un spaţiu 
de: vreo două secole,dela August la Septimiu Sever.-— 


Heraugeber ună fir .âen Inhalt verantvortlich: Dr. Petre Vă inăreanu ș = 
7890 Freiburg - Erbprinzenstrs17 A — Germanie 5 Ea ARE E 
Contribuțiile pot fi trimise,pe acelaş nume, în Germania, la Uffentliche- Spar_ 
Kasse,Konto 1264443,Freiburg; în Italia,la 6-0. Postale. 4352700638. Prinia pe 
numele Jeah Şteflea,Soc.Gânsrale,5 Place Ganbet ta, Paris, contul 5-—02141525