Vatra anul XXVIII, nr. 1 (145), ianuarie — martie 1978

A POALE ROMÂNEAŞCX DE OPINIE ŞI INFORMAŢIE 
Iane -Mariie 1978 XĂVIII, 1 7890 FREIBURG-Germania 
No. 145 „Erbprinzenstr. 17 A 


LAPĂDATUL "MAREI REVOLUȚII! 

Între aşa zişii intelectuali din țara ocupată este o întrecere pe viaţă 
şi pe moarte,făra economie de reciproce lovituri ,pentru captarea substanţia- 
lelor favoruri ale cuplului analfabet,pus în batjocură de ruşi în fruntea bie- 
tei Românii.Cu prilej şi fără, fumul tămâii se înalţă abundent şi zilnic din 
uriaşele cădelniţi spre adorarea "geniului! plotogăresc,necruţâna în dispe- 
rata goană spre noroc nici cele mai ascunse cute anatomice ale fericiţilor 
dejinători ai pungii Statului.Aceşii degeneraţi născuţi parcă pentru borcanele 

:de' spirt,se aruncă cu lăcomie asupra oricărei ocazii de-a avansă,cu savanta 
gimnastică a. coatelor,câţ mai în preajma vremelnicilor stăpâni ai ugerului 
umplut de truda milioanelor de robi! Cu atât mai sălbatic s'au aruncat ei asu- 
pra providenţialului prilej oferit la 26 Ianuarie âe împlinirea a 60 de ani 
dela naşterea,la Scorniceşti,a iăolului zilei,sensibil la tămâie şi avid de 
linguşi ri, cocoşânău-l sub povara tuturor superlativelor,posibile şi. imposibi- 
le,existente sau inventate ad-hoc.Nici psalmii lui David,nici operele marilor 
sfinţi sau nistici n!'au putut prezenta,unui Dumnezeu pe care-l adorau totuşi 
din fundul. ininii,atâtea osanale câte-au adus beniucii noştri parvenitului 
din fruntea: bucatelor! 3 

A le înşira aicisar. fi o treabă ae prost gust.Două ne-au reţinut în speci 
al atenţia,dar nu' c!ar fi cele mai desgustătoare,ei pentrucă ridicolul se îm- 
pleteşte în ele cu hazul. După unii lingăi,Ceauşescu ar fi "cel mai strălucit 
produs al marei revoluţii ruseşti!!, ceeace înseamnă că Nikalai s!a născut exact 
la 3-luni dela isbuenirea ei. La oameni,la trei luni copilul nu se naşte viu, 
ci-i lăpăcat.Grăbirea "rânduelii"! se arată la unele vaci ;care,fătânăd înainte 
de a împlini 2 ani,sunt cunoscute ca "nelepci",Dintre animale,doar scroafa fa 
tă la 5 luni: tocmai ca!'n cazul de faţă al "marei revoluții". Dintr!o revoluţie 
"neleapeă"! a ieşit deci Ceauşescu,- care însă,năzărăvan fiind,a reuşit să fie, 
doar la 3 luni,lăpădat viu: fapt inâispensabil la reuşita'marei revoluții; 
dacă-i aşaatunci: multe pârţaguri de-ale lui încep să se explice... 

Mai greu de explicat ar fi părerea altei echipe de lLingăi,cum că naşterea 
lui a. "premers" făurirea României Mari ,- ieşită astfel,cunva,din coapsa lui: 
căci dela: miraculoasa lăpădare la împlinirea "visului! dela 1 Decembrie 1918, 
e vreme! Drept e că iapa fată la 11 luni bivoliţa la fel,dar lăpădăturile ar 
fi,parcă... "sterilă. trebue totuşi ţinut cont c'avem dea face cu un tom! 
(să-i zicem aşa) excepţional de... excepțional,Atât de excepţional,o!ar fi pu- 
tut revendica,la merite,şi unirea Basarabiei, căci pe-atunci avea deja vreo 
două “luni; dar pentru un patriot ea el aceasta nu poate fi decât o temă tabu! 

Heconstiţuină deci cazul, lucrurile ar sta can astfel: Din "frecuşult! re- 
voluţiei. cu Lenin;a ieşit,la numai trei luni „lăpădat viu âe-o revoluţie neleap- 

"căâscel mai strălucit fruct al. ei: Nikalai Ceauşev,Acesta,precun asigură ediţia 
în română a bibliei bolşevice, "Scânteian,a şi început, încă din troacă,să lupte 
pentru gloria partidului „reuşind a zămisli,la rânăul lui,şi!n numai 10 luni 
o Românie Mare.la ce-i țrebuia "nare? Păi, foarte simplu; ca să aducă "maicii 
sale,plocon,la "plinirea vrenii!!, o, zesţre cât mai consiâerabilă! 

Tot ce-a făcut de-atunei,de cânâ -matuska Rusia la ploştit ţării "oa baliga 
în frunte"(cun zic ţăranii), e numai toaleta adaptării în vederea clipei când 
va seca şi Prutul,pentru ca înghiţirea României să fie cât mai cu vasilină! 

De-aci nevoia de a ucide,ecu tot cortegiul 'ionstruozităţi lor dela Canal, 
Aiud, Gherla, Piteşti,eto.ytot ce e românesc: elita intelectuală, credinţa ?n Dum 
mezeu,creaţia geniului pământean, legătura plugarilor cu glia;până şi fibra bio- 

- logica! Lăpădat de marea revoluţie",ca' un lepădat de nean s!a comportat şi In 
țara de obârşie.La umbra. protectoare a Krenlinului şi în aplauzele isţeric.. de- 
lirante-ale turmei de rumegățoare cu ifose de "intelectuali", indivizi - cărora 
burta le ţine log'şi de inimă Şi de cuget! * * d 





- Bucur Calangiu: 





e De A 

PRINŢUL SERGHEI DMITREVICI URUSOV, în memoriile sale... povesteşte cun a de- 
curs audiența sa de prezentare Țarului Nicolae al II-lea,la Palatul din Peter- 
hof,înainte âe plecare la postul de Gubernator al Basarabiei, în care fusese 
numit în 1903: "Mai întâi împăratul m'a întrebat de funcţiile ce mai ocupasen 
şi ce şcoli am făcut.Aflând că eram filolog,ni-a mărturisit că era foarte feri- 
cit de aceasta,fiindcă limba moldovenească semănând cu cea latină,voi învăţa 
uşor dialectul locăl.Mi-a vorbit apoi de influenţa romană asupra Basarabiei ac- 
tuale"„Aşa vorbea Ţarul Nicolae al II-lea... unui Gubernator trimis sa-l re- 
prezinte într!o gubernie mărginaşe a Impriului şi locuită de ceeace mai târziu 
Tratatele internaţionale au numit o minoritate etnică. Acum 'însă , începând din 

"August 1944, la Bucureşti ,tovii reperişti academicieni (ca Iorgu, lordan,Roseti, 
g-a.),ori simplii. roboţi sinbriaşi şi normativizai scriu că Moldovenii din 
Basarabia sunt slavi şi limba română un dialect slav şi că România n!a dorit 
niciodată să aibă Basarabia.:. : , 

„- "Nu cunose niciun oraş în Rusia -serie el în Memoriile sale- care. să poată 
fi comparat, prin frumuseţea poziţiei saleycu Soroca... Rjevspe Volga;e şi e1 
la fel de admirabil situat,dar fi lipseşte soarele de miază-zi, diversitatea cu= 
lorilor;sinuozităţile pitoreşti ale ţărnurilor...:Casele din Soroca, împrăştia- 
te în dezordine pe versantul unui deal şi coborînă până la malul Nistrului,se 

- pierd în verdeaţa viilor şi grăginilorii,, : = 

"Basarabia e o ţară frumoas »Majestate -sceria aniralul 'Ciciagov(âin Iaşi, 








18 Aug.1812).Ne oferă mari posibilităţi,dar trebuie lăsată să răsufle câtva 
timpe =. Cred că această yara va prospera, dacă Majestatea Voastră o va feri ae 
înmulţirea dregătorilorn,. . : pe 
i Pe malul Nistrului, la Sorocasîn susul lui până la Ataki şi în josul lui 
până la Vaqu Raşcov,an făcut de straje ani de zile„de cum Basarabia a fost din 
nou a noastră.şi am părăsit-o cu mare părere de rău,âeşi mă întorcean acasă, 


Şt .Georgescu-Olenin ("Drum în veac vitreg) 


TREI CULORI ae Ciprian Porumbescu: 


Trei culori cunosc pe lume, lar albastru,e credinţa 
Ce le ţin ca sfânt oqor. . Pentru ţară;ce-o nutrim. 
Sunt culori de-un vechi renune, Credineioşi fără schimbare, 
Suvenir de-un brav Popor. .. E Pân!la moarte noi să fim... 
: Roşu-i focul ce străbate Pân!pe cer şi cât pe lume ; 
i Inima plină de dor, Vor fi aste trei culori, 
"Pentru sfânta libertate, Von avea un falnic nume, 
Şi al Patriei amor. Şi un falnic viitor... 
-Auriu ca sfântul soare Iar când,fraţilor,m!'oi ducă 
E al nostru viitor, : Dela voi,şi-o fi să mor,. | 
Pururea!n eternă floare, „..„. Pe mormânt atunci săâ_ni puneţi 
Şi cu luciu netrecător., Mânădrul nostru tricolor... 


+ La 28 August s!a stins la Sibiu,după ani grei de temniţă, Augustin Bidian, 
unul dintre puţirii şefi legionari 'cari,căzut Căpitanul,a vazut clar,dela în- 
ceputimpostura ce 'uneltea să-i ia locul şi a refuzat s!o hrănească, : 

+ Da Detroit s'a stins, în noaptea de 11/i2 Septembrie,la 85 ae ani dr. Tra- 
ian Leweujia,bun român şi fală a medicinii americane, 
+ Tot la Detroit s!a stins„la 25 Octombrie,prof.Enea Moţiu (54 ), năsăuaean. 
-% A murit la 92 de ani la Bucureşti şi.a fost. înmormântat la 9 Decembrie la 
Belu, gen. de 'cavalerie Gheorghe Gear te ricuse toată campania din Rusia. 
+. Marţi 27'Decembrie a murit la Sald(Italia),la 74 ani „Gheorghe Ghiţea,ma- 

„Cedonean născut la Perivoli vechi legionar, fost secretar general Ia Ministerul 
"Muncii «Slujba înmormântării , Vineri 50. Decembrie,a oficiat-o părintele D. Popa 
ajutat de dl petre Alexanâru, dirijorul corului român din Munchen, în prezenţa 

„câtorva camarazi: Const. Papanace,ing.iărgărit Faţi,âr.Victor A ostolescu,âr, 
Gonst. Horodniceanu, prof. Nagacevsohi , Ş i 3 - 3 

+ ba 2 Februarie a murit la Bucureşti,la 92 ani, compozitorul Dem.Cuolin, 

+ La Sân-Mihai (Love), în. Banatul înstreinat,s!a stins vrednicul preot Lazăr 

Cârdu. îndrăsnise să ceară ca Vicariatul local să se chen6 haz Românilor cin 

Teama pă a "din a a ti fiină că Români se mai găsesc şi prin 
imoe,prin Macedoni SE i = : ear 

+ Nirnbere a muri te Duni pică TBIaui, Pito a peguzat cu, tndărjire. _ 





ră 


că 





SS :: 
DIN BANATUL ÎNSTREINAT,- Mare bucurie la U din, de Sf.Gheorghe (1977),cu oca- 
zia sfințirii unui clopot nou,- solemnitate la care au participat mii de cre- 
dincioşi în cap cu preoţii nurel Uroş,Iosi? Iorga,luliu Zgârgea, Ton Jumanca, 
Teodor Frențiu, Teodor Popescu, frifon Căta,Moise Ianăş,Petru, Măran şi Teodor 





Miclea.Clopotul,cu reparatul alţor două,a costat 13 milioane dinari vechi sumă 
acoperită în bună parte de Uzdinenţii răspânăiţi prin America Suedia, Franţa. 

—- ha 27-28 August a avut loc,la Uzăin, festivalul anual de muzică şi folclor, 
cu 5 spectacole în faţa a peste 4v09 de spectatori.Au participat coruri,fanfa- 
reorhestre, formajii-de joc;societăţi culturale âin Vârşey,Uzdin,Begneiţi „Ni 
colinţ,ilibunar,Straja,Satu NousGrebena, Voivodinţ „Deliblata,Covăciţa,Doloava, 
Uvcea Becicherec,Bariţe,Seleuş, Rîtişor,Srediştea MicăGlogoni Omoliţa, Coştei, 

- "Lira',orhestra de muzică populară din Begheiţi,comună formată din foste 
le sate Toracul Mic şi Mare,şi-a' serbat la sfârşitul lui August 50 de ani de 
viaţă; iar dirijorul ei,Vichentţie Petrovici-Bocăluţ,50 de ani de activitate, — 

— "libertatea'se plânge că "Austria încalcă drepturile minorităţilor, E 
vorba de câteva mii de sloveni.Cine ştie ce furtună va fi. în coloanele publica- 
viei române din Panciova,cână redactorii vor afla că chiar în Iugoslavia tră- 
ese sute de mii de fraţi de-ai lor fără şcoli şi biserici,români cărora sârbii 
le-au pocit până şi numele,ca să nu-i mai cunoască nimeni!... S 

&&  Intr!o carte recent apărută în America, "The Fulfilled Promise!',de alba— 
nezul Gjon Sinishta,dedicată Bisericii tăcerii din Albania şi recenzată în!!0s- 
servatore Romano"(1 Pebr. ),se afirnă,printre altele,că patriarhul Atenagora ar 
fi fosti... albanez! Autorul se vede că nu ştie că un neadevăr duce la punerea 
sub lupă a întregii opere; căci e firesc;acun,să ne!ntrebăm: la fel de adevă= 
rate sunt şi celelalte susţineri din volum?,., 

&& Noul patriarh lustin a scris o pastorală pentru Românii din exil,pentru 
a le împărtăşi "ouvânt ae învăţătură dreaptă! asigurându-i că,deşi departe cu 
trupul,e însă lângă ei "cu duhul", transmis lor pe semne prin puzderia de "mi_ 
sionari!!... "Biserica continuă sfinţia sa- şi-a însuşit idealurile mari ale 
poporului şi le-a slujit cu statornicie!: de unăe se vede că supremul ideal al 
poporului român a fost sclavia,mizeria Şi animalizarea, lucruri pe care atâta 
le laudă şi încurajează publicaţiile "Bisericii-mane"!,confunădânău-le cu noţiuni 
diametral opuse şi pretinzând,spre a ne face complicică ele ar constitui 'Ină- 
zuinţele noastre comune pentru slujirea neamului! Aşa fiindye numai firesc, 
pentru ierarhul plecat în faja Ceauşescului,pe care-l consideră... "trunchi 
al neamului,să ne îndemne la'tuniren: pentrucă, oricât de frumoase ar fi,rupte 
de trunchi ramurile se usucă şi pier înainte de vreme; hrănindu-se însă din 
aececaşi seră a trunchiului ronânesc,ele îşi asigură viaţa".Cum şi-a asigurat-o 
lustin Moisescu: în genunehi! 

&& Un nu mai bine identificat "Consiliu politic al Mişcării Legionare"! dă; 
în "Ţara şi Exilul",un comunicat, în care menbrii,cupă ce se arată''oonvinşi âe 
adâucimea spirituală şi morală a învăţăturii legionare!şi credincioşinormelor 
ei etice",obligându_se să nu admită "nicio abatere dela esenţa doctrinei"! (care, 
precum se ştie,e morală ), — se proclamă, hodorone-trone sia. "neclintiţi în jurul 
Comandantului", încheind solemn cu "Aşa să ne ajute Dumnezeul. Aşa să le ajute! 

„"E drept că nu dau şi numele"comandantului"; să fie âin pudoare? să fie clor 
fi avut în minte alt''comandant"? Noi am crede că acest comunicat şi l-a fabri_ 
cat Sima singur,precun, în afara faptului că-i publicat în foaia lui,ar rezulta 
şi din agranatia textului ,unde chiar în prima frază e vorba de "50 âe ani de 
existenţă ai Legiunei,în loc ae ta Legiunii": păi se poate,domnule TOfesor?e e. 

&ă Aflăm din Almanahul Mitropoliei Ardealului pe 177 că "Poporul român este 
astăzi cinstit şi prețuit în toată lumea. Aceasta pentru măreţele realizări ale 
României socialisteycare se idenţitică cu Domnul Preşedinte Nicolae Ceauşescu, 
cel mai iubit fiu al poporului.âstfel,cel ce zice România zice Nicolae Ceauşes- 








„ cuycel ce zice Nicolae Ceauşescu zice România,In felul acesta glasul poporului 


nostru,glasul Domnului Preşedinte Nicolae Ceauşescu —-personaliţate proeminentă 

a epocii noastre- este în toată lumea slasul: păcii,glasul înfrăţirii, glasul pro= 

gresului,glasul independenţei, libertăţii şi solidarităţii tuturor popoarelorlete, 
Cel ce scrie aceste bâliverne nu-i vreun politruc anonin,sau vreun .biet re= 

porter lihnit ae foame,ci gogeanite mitropolitul Nicolae Mladin! Păi bine,Prea 


(puţin) Sfinte,ruginea unde-ai lăsat-o... aşa Îl urmezi: pe Gel Ce este 'toalea, 


adevărul şi viaţai?,, 


dă În Spania,oâaţă cu creştereademocraţi ein creşte şi criminalitatea. Sin. 
plă coincidenţă?,,. 








Sh 2 că | 


&ă Din darea de seamă pe 1977 a Bibliotecii din Freiburg rezultă o sinţi- 





toare creştere a volumului ei prin donaţii de întregi biblioteci particulare, 
Găsim astfel pe al Neagu Djuvara cu 30 e volume. V.Emilian cu 30 volume şi 
112 periodice,I. Țolescu cu 161 volume, Oskar Gollob cu 56 volume şi periodice, 
ing.Sorin Nicolae cu 85 volume şi piese documentare, dr. Const. Sporea cu 259 vo- 
lume şi 1205 periodice,Aurel Teuşan cu 105 volume şi periodice plus 12 obiecte 
de- artă populară, prof.Lozovan cu 159 volume şi extrase, dr.0„Nagacevschi cu 382 
„volume,periocăice şi piese documentare,Biserica din Paris cu 82 volume 5150) 
„Giscuri,pr.Mircea Domitriu cu 136 volume, ete. : 

- Da Biblioţecă a avut loc de Bobotează,ca în toţi anii,sărbitorirea Crăciun 
nului -şi Anului Nou,despre ale căror datini a vorbit pr.Andreas Birkner,S'au 
cântat colinde, Pluguşorul, părintele a sfinţit apoi casa, : 

- Da serata muzicală dela Bibliotecă au colaborat, Duminică 26 Februarie, 
ânii Prăţilă,Olga Sandu, Viişorsanu şi Hans_Peter Hiller,cu muzică de Beethoven, 
Enescu,Martini , Brahris şi Hugo Wol,plus cântece populare româneşti.- i 

&& Sărbătorirea din varăla"Vatra Românească", a P.5.Episcop Valerian Trifa 
cu prilejul unui sfert de veac de rodnică păstorire a Românilor liberi 'din Ane- 
rica,a găsit ecou şi!n presa germană, prin pana dlui prof.Const.S orea;care, în 
"Der Sildostăeutseheldin 15 Septenbrie şi "Der. Donausehuabeăin 2 Octombrie a 
preamărit evenimentul în ouă lungi şi simţite articole,în care pomeneşte şi 
de. "Oastea Domnului", opera unchiului sărbătoritului,preotul Iosif Trifa, 

dă Împlinina venerabila vârstă de 90 de ani,vrednicul român Nicolae Tecău, 
ardelean stabilit în' Statele Unite,mereu prezent în tot ce este românesc,a fost 
cinstit'cum trebue: familia a dat 1a 2 Cetonbrie un baneheţ de o sută ae tacâ- 
muri, "Unirea şi Plugarul "din Youngstown 1-a sărbătorit la 23 Cotombrie,ziarul 
"Vindicatorh din 31 Octombrie a scris omegial,iar presă exilului i-a urat să 
ajungă cel puţin anul 20V0,5ă dea Dumnezeu! : 

că D-na Eelantina Daschievici a plecat şi!n acest an la.colindat,prin case- 
le .refugiaţiloz,ou o placă nouă: "Crăciunul nostalgiilori!,conţinâna 18 "numere! ș 
O,ce veste minunată,la o nuntă la ţară,Cântul morii, Ţara mea de departeyAmin- 
tiri din Româniayeto. Adresa autoarei: 4621 N.Kenmore Ave. ;Chicago/111,60640._ 

&& ' la parastasul dela Mittersi1l pentru Corneliu Georgescu a vorbit frumos 
părintele ar.Florian Muller,acest distins vlăstar al Dobrogei,arătână cum le- 
gionarii tind "să elimine din via a particulară şi d-n viaţa de Stat tot ce A 

utred şi imoral" şi terminând. cu ruga ca Domnul să dea poporului român sperân- 
ţa într!o- înviere a României „spirituală morală şi politică.i vorbit apoi Vasile 
„Mailat,spunând câ "piatra unghiulară dela care pleacă Mişcarea, Legionară este 
onul",iar seful ei trebue să fie mai mult un educator,prin propriul exemplu. Se 
crede că Horia Sina n'a fost de faţă, 3 E 

&ă& După a1 Milhovan, "Românii din afara graniţelor au sarcina de a ţine con- 
tinuă aprinsă flacăra... rezistenţei la opresiunea şi dominaţia rusească"! Din 
restul articolului se vede, însă,că asa vorbeşte nu de... Basarabia,ci de Râsâ-— 
râie,unde opresiunea o face clanul Ceauşescu! Sau,o fi vrână al Milhovan să in- 
sinueze că acesta nu-i "independenţ", că toate fărădelegile le face deci din or- 
dinul Kremlinului ?1: Opresiunea e opresiune,orideunde ar veni.Şi atunci: Ori 
Ceauşescu eo Simplă coadă de topor,şi trebue blestenaţ ca atare; ori e hiae_ 
pendent!!,deci izvorul direct al genocidului âin ţară,şi trebue înfierat ca atare, 

&& În preţioasa sa lucrare "Transilvania românească", â1 N.S.Govora afirmă 
că, "după Gcuparea- Ardealului de Nord 'de către Români,cei obiâiţi erau Românii 
şi cei Cocoloşiţi,Ungurii"!, Păi tocmai de asta se plâng şi Ungurii: clau fost 
cocoloşiţi,în loc să fie cocoliţi... ' : 

&ă Părintele Al. Raţiu afirmă în. HUnireaică,la 8 Dec.1920, episcopul: Radu âin 
Oradea "a căzut victima exploziei unei bombe pusă de un anarchist român în Se_ 
„natul din Bucureşti. "Românul "părintelui, Raţiu se numea,ăe fapt,Max Golastein,, 
&& Individul care a pângări i căminul fratelui âe luptă se mai şi laudă, în 
pasa Şi Exilul lui că A cazut de atâtea ori,sângerând din mii ae răni, pentru 

ca n a parasit drumul onoarei; Vorbeşte Sima ae onoare cu aceeaşi neruşinare 
cu care vorbeşte Cezuşescu de patriotism şi -omenie! 
! dă Primele 16 ţări din lume cu cel niai mare venit pe cap-de locuitor sunt, 
„toate,din câmpul capitalist; cele'progresistei sunt şi ele undeva. în frunte: 
„la mizerie; însă,caşi capra râioasă,coada ca mai sus! (Te Pigaro!!,16,9.77) 

- În înapoiata Africă as Sud, 904 ain operaţiile la inimă suni reuşite; tn 
"progresista”'nonânie , 854 din aceste operaţii sunt mortale! (Le: Figaro,16.11.77) 


























DAE 
=Ba5PRE FRAȚII ÎNSTREINAŢI” : = 
Numele de "'ylah" stă la baza multor nume de persoane şi locuri în Balcani. 
Vlahovi€ (Velo) se numea cel mai apropiat colaborator'al lui Tito,âecedat cu 
vreo doi ani în urmă. Vlahov se numea un adjutant al aceluiaşi cu prilejul unei 
vizite a lui la Bucureşti „Vlahov (Dimitar) era'un militant de stânga pentru 
cauza Macedoniei,mai apoi fruntaş comunist iugoslav (+ 1953 ) Gustav Vlahoy, îm- 
portant comunist din Macedonia.Mitre Vlaşce;cântat în multe cântece populare, 
a fost mare luptător pentru cauza Macedonenilor la începutul acestui veac, Fra- 
nio Vlaşid,a fost un baron eroat.Apoi,Vlaşid se numea "chidnaperul''unui avion 
american,pentru cauza croată.Mikul-ic e preşedintele Bosniei,Alte nume''cu su- 
prafaţă!: Stana Kalin-i,Butor-a, tadul -oviă, Radule Sekuli€,Dane Drakulid,Si- 
mon Drakula(!) “e actualul preşedinte al Uniunii Scriitorilor din R.S. Macedonia. 
i In Grecia,abia se poate încheia lunga listă a numelor ae aceeaşi rezonan- 
vă, majoritatea celor ce le poartă fiina armatoli: Vlahavas,Vlahakis,Vlahioiis, 
va auopea 29 Vlahodorgăia) Vlapotnanasis, Vlahotodoros,Viahoml tree pai aie 
Vlahopulos, Vlahopapadopulos, Vlahos, eo. Deasemeni localităţi: Vlahata, Vlahava, 
pane acas Vlahia (sai ), Vlakiaha, Vlani ti Viahoi „Vlahokatun. Va anoae aa aaHAYa) 
Vlahorrafti, Vlahoplaghia, Viahokli sura, ata, Iden în Iugoslavia: Vlasic(munte), 
* Vlasina;Vlaseni ţa, Vlasinsko,Vlasotin e,Batulovce ş.a. Mai interesant munţii: 
Duzni tor, Bârlitoz, Visitor (Munbenearu | 10 ai sunt stslele air constelația 
: Pleiadelor,Mladen Vlaşi€ e un personaj din eposul medieval sud-slav.In lumea 
Morlachilor-Mavrovlahilor de altă dată se întâlneau nume ca Pervan (Pârvan, Pâr- 
vu)» Radul, Ulah(Vlah),Kokorie ş.a» La 1465,hotărîrea într!'o judecată pe insula 
Veglia era scrisă de Io Bo a Mikul al Mikuli a".Iscăleşte acolo Şi un Peter 
retrige se nodar publiki".Muntenegreanca Djerăjina (Danemarca ) confirmă că bises- 
ricuţa. cea mai veche. dela Ţetinie se cheamă "Vlaşka Ţârkva! (Biserica Româneas- 
că.De ce? Spune ea: Cândva a.trăitacolo un alt nean, Vlasi,veniţi de pe undeva 
-Ştiu eu... de pe unăs?- şi dela aceia a rămas biserica de i se zice astfel, 
Acuma,ce sunt aceia Vlasi? noi aşa ştim,că dacă zici Vlasi, înţelegi Romani, 
= Acun câţiva ani se certau aoi istorici muntenegreni .Unul din ei i-0 trânti 
” ăluilalt că e adept al lui M.Djilas.Celălalt i-o "asvârle!:; E1 nici năcar nu 
e muntenegrean curat,ci e Vlahi , 
S - Găsim notat întrfo carte germană din sec.17 că despotul sârb Lazăr a avut 
„În oastea sa numeroşi Valahi, bosnieci şi bulgari şi că la luptă a participat, 
contra turcilor, "prinţăl valah Marcus" (Cralievici see. 14.0 veche baladă bul- 
gărească pune în seama Crăişorului Marcu cunoaşterea limbii valahe, tocmai a 
„aceleia din ținutul Castoriei,de unde Provine şi.cea dintâi menţiune istorică 
"..(se0,10) a existenţei vlahilor balcanici, 
- Românii din Jeiani (Istria),sat situatţ "pe pădinsle muntelui Ciciariein, 
au ridicat un monument în formă e literă % (=Zeieni:i „celor Zertfiţi ).Un cores- 
pondent menţionează că "locuitorii Xespectivi. sunt de origină română'"(nu zice 
"valahă", sau, Moiribirăn) Jeienii înşişi îşi zic Rumunie-vi Despre graiul pro- 
priu ei zic; Cuvintăm po! rumufski (mai rar: cuvintăm po jeianski ), Până la 7 ani, 
"copiii jeienilor vorbesc numai româneşte,In primele trei clase de geoală,fiina 
laolaltă,ei deasemenea practică graiul natal.Nunai din clasa IV-a,cânăd trebue 
să continue şcoala la Mune,vin în contact mai intens cu linia croată.De aceea, 
notă careva mai recent,istro-româna din Jeiani n!'ar fi ameninţată să. dispară, 
kaăvorabilă i-ar fi şi împrejurarea că Jelenii nu se depărtează în lume,ci gă— 
sesc de lucru la Opatia şi Fiume, făcâna zilnic naveta, i C 
„- la Muzeul etnografie âin Belgraq se veae expus un baston ciobănese frumos 
sculptat ,cu inscripţia "Jeianin, « i : i 
— Satul Zlot,cu 5 70 case Şi. 6.Uuu locuitori,e cel mai mare șât din regiu- 
„nea Timocului şi printre cele mai mari âin Jugoslavia. Toţi locuitorii sunt Ro- 





mâni Unul dintre ei, întâlnit în Daneharoa, reaă tradiţia înfiinţării acestei 
aşezări româneşti astfel: Odinioară,cână sta înnulţit lumea”,aui vrut să gă- 
seasca loc pentru o nouă aşezare şi au trimis pe unii în căutare de 10e prin 
păduri; la îrtoarcere,aceştia au relatat că n!au găsit loc sloboa decâţ "o poe- 
niţă mare Cât... un zloti',adică o monedă de aur.Pe acel "zloţh s'au aşezat şi 
aşa i-a rămas numele satului până astăzi,se vorbeşte de. progresele localităţii 
pe diferite planuri, inclusiv şcoala sârbească de:132 ani vechime! dar. niciun 
cuvânt: de apartenenţa etnică a Zloţeni lor. Iancu Ursul-ianovici , Radu Turţici şi 


S51.Borânovici sunt în conducerea „locală. "Tâlya Neagră! -e un topic-din împrejiu-= 
„ Timesmulte altele Sunânăd la. fel. 5 = 














E a 3 


- In munţii Cuceai din regiunea respectivă,se consemnează existenţa în 

viaţă a lui Ion, Anton-ievici,în etate de 110 ani. : Si SEE 
— Un anume âr,Livius Duduleţ din Deliblata,în Banatul Instreinat,sia aşe- 
zat tu slujba de medic la Zagubiţa,adică printre: Românii din Homoliee 

-— Milencu Şerban se chiamă un scenograf-afirmat la Belgrag. 5 A 

- la târgul. cărţilor din Belgrad a apărut şi pictorița naivistă ain Uzdin, 
Maria Bălarn,atrăgând atenţia publicului :prin costumul. ei românese. 

- Cercetătorul grec Papadrianos a "descoperit! la Zemun /Jugoslavia monumen-— 
tele Şi -documentele,altora demult cunoscute,ale familiei de negustori aromâni 
Spirta,care a jucat un rol însemnat în şec.XVIII şi XIX. Panilia provenea din 
binecunoscuta localitate aromânească Clisura (Maredonia ).Dar autorul se limi_ 
tează a o consiăsra doar.-0 familie de. "clisureni", cum şi convine unei ştiiţe 
"nepărtini toare, Aceasta în pofida faptului ştiut,pe care fără doar şi poate 
l-a aflat şi Papadrianos;că şi la Zemun, datorită în primul rând familiei Spir- 
ta,obştea se' numea '!Compania greco-valahă", x : : 

- Vestitul comediograf sârb Branislay Nuşici (alias Alcibiad Nuşu!),era aro- 
mân., Acest fapt,el nu-l ascundea.Şi mai puţin,pentri cu totul alte motive însă, 
erau dispuse să-l treacă sub tăcere anumite cercuri din Belgrad, încât prin 
1927 a apărut într!o piesă,pe scena teatrului ain Belgrad, în rol de negustor 
aromân ("ţinţari),o figură machiată astfel încât să semene cu „Nuşici. Publicul 
însuşi a socotţit faptul drept o jienire,iar Nuşici şi-a retras cele 30 ae pie- 
se din repertoriul teatrului. A doua zi conducerea teatrului şi presa i-au dat 
satisfacţie şi deplasata caricaturizare a dispărut pentru totdeauna, 

- În localităţile româneşti Gorneana,Krivel şi Bor din nordul Serbiei s'au 
înregistrat cazuri ae părinţi (români ) plini ,cică,de "prejudecăţi",cari nu gă- 
sesc utilă frecventarea Şcolii de câtre copiii 1or,încă pe distanţă de 30 ae | 
chilometri! Vreo 15 dintre ei au fost băgaţi la închisoare, = AAA 

- In Decembrie trecut oraşul Vârşeţ a donat multe cărţi pentru: şcolile cu | 
limbă de predare sârbocroată dela Timi şoara,Sentmarton, Belobreşea; Variaș şi 
Petrovo Selo din România; dar pe reserişti nu i-am văzut făcând aşa ceva pen- 
tru şcolile cu Limbă ae predare română din Banatul înstreinat! 

- O'cercetătoare maghiară, ocupându-se de "negustorimea balcanică". în Unga- 
ria sec.XVIII,constată că din totalul ae 1181 al acestora,740 proveneau âin 
Mosoopole,0ojani, Siatişta,SELigta, Neagugta ,Grabova şi Târnovayadică Localităţi 
aromâneşti; dar autoarea n!'o precizează,ei fiina pentru ea doar "balcanici, 
la Kecskemet existau negustori veniţi dela Cojani şi Siatişta încă ăin sec. 
XVII: unul se numea lanoş Șarpe! ia Mi skolts, fapt necunoscut,a existat o Hop_ 
şte &reco-valahă“,avână un statuţ deosebit, ă 

- In ţinutul Ghevgheli-Macedonia adică cel megleno-român,există multe denu- 
miri de locuri ronâneşti: Cucul-ka, Valea Hari, Valea Răci,Vale de Leca, Valea 
Sacă(era una şi în Moldova! ), Urma Lupu, Barba, Sat-Reca.Mai sus,pe Valea Varda_ 
rului,se pot auzi; Hanul -ovayPuturos Mărul, Peşter, Boul-schi , hurte1, Negrevo ele. 


- D.Gămulescu-Bucureşti serie despre "interferenţe onomastice româno-sârbo- 

croate, luând ca exemplu ae demonstraţie regiunea ţimoceană din Serbia.81 aă şă 
referinţe bibliografice mai vechi despre prezenţa populaţiei româneşti acolo. 
Dar baza articolului o constituie, exclusiv,materialele lingviştilor sârbi, (Nici 
croaţii,nici Limba croată n!au ninie deaface aci,ci numai sârba! ).Un adnirabil i 
efort şi o metoaă riguroasă depune autorul în a "demonstra! ce înseamnă în ro_ 
mâneşte notaţiile onomastice sârbeşti: Val ja=Valea, Plamanda=Fl ămânda , Sola 

jusga 2 ee aohidpăjabi dati-olagi, datei Fiare ha aaa Boiu ai Aa şi 
tulte alte senimonosiri ale Humelor româneşti de către: cei .cari nu înţeleg că 

pot să existe nişte sunete: "barbare"! ca & şi î (mai ales cână se gândeşe că 
"acestea există Şi la bulgari,cu cari sârbii nu se iubese dekoc). 

Or,toată chestia e cât se poaţe ae simplă: nu e vorba de niciun fel âelin- 
terferenţen,ci .qe pură onomastică românească, curentă la români şi doar ortogra- 
fiată pe sârbeşte! Ps cână era în uz scrisul slavon în ţara noastră, constituia i 
oare interferenţă, onomastieăn redarea numelui țării şi localităţilor ei cu 1i- 
tere chirilice? E oare -linterferenţă Tuso-română"! scrierea numelor româneşti 
eu litere chirilice ruseşti impusă în Basarabia? Dar redarea în TETRAGLOSARUL 

„de la Moscopole(1760),a cuvintelor româneşti cu liţere g&receşti,constituie oare 
şi aceasta "interferenţe. greco-aromânen? | Aşa ar fi,âupă concepţia pusă.la baza 
„articolului în cauză,numai de dragul de a găsi, oricunyun subiect "şiiinţifien 
aarecare.- 








E aaa 

— Cu prilejul comemorării răscoalei antiotomane din Iulie 1905, ziarul!Nova 
Macedonija!! din Seopie s'a referit la rolul eroului aromân Pitu Guli din Cru- 
şova şi 4 publicat o-imagine a oastei comanăată de acesta, Puterea revolujiona- 
ră instaurată atunci în unele zone ale Macsdoniei s'a menţinut timp mai înde- 
lungat tocmai: în' comunele aromâneşii: Cruşova,Clisura;Neveska, La Festivalul 
foleloric dela Bitolia,care a avut loc cu acelaş prilej,n!a apărut însă nicio 
echipă aromânească,în timp ce a participat până şă un grup de Hiuruci!! (turci 
din Macedonia).Despre Pitu Culi există mai multe cântece pe note,toate însă 
în limba slavă macedoneană şi niciunul în grai aromân, 5 : 

- Un cunoscut din Bucureşti s!a qecis să mi se adreseze,în pofida faptului 
căyziceynu stă de vorbă absolut! cu cei ce părăsesc ţara; câ,adaogă el,astăzi 
"când în ţara noastră ne bucurăm âe toate drepturile ca Români (el serie: Ro- 
nîni ),este păcat şi ruşinos să ne părăsim jara!!! Dacă el face excepţie,e numai 
pentru motivul că-i stă la inimă destinul trist al Românilor de peste hotare, 
pentru cari în diasporă nu s!ar fi făcână nimic; şi roagă să facem vreun de- 
mers,mergână eventual până la cererea de autonomie. Că de acolo nu e bine să 
se intervină,ca nu cumva "vecinii noştri să privească cu ochi răi ţara noastră! 

După ştiinţa lui, "In. Iugoslavia sunt 211 sate curat româneşti şi 40 mixte 
(români şi sârbi); şi în Bulgaria sunt 52 sate curat româneşti şi 3 mixte(ro- 
mâni şi bulgari ).La un Joc sunt acolo aproape un.milion de Români mai mult de 
două ori ca Cipru sau Triesten.Dar dacă milionul va fi exagerat, jumătatea lui 
probabil că nu.Şi asta e mult,la o etnie ignorată, 

— In calendarul popular bulgar s'a ţinut cânâva,la 11 Februarie,sărbătoarea 
Sfântului Vlasie,protector al vitelor domestice.Se spune 'că pe cână. i-au re- 
proşat unui pantofar bulgar că lucrează în această zi,acela ar fi răspuns: 
Biynu-i nimic! Aceasta e sărbătoare valahă! 3 : 

- In vechea astronomie populară bulgară, constelația Pleiadelor se numeşte 
Vlasi (Românii ).Pleiadele luptă cu haiducii spre a-şi elibera pe al lor Vlahce 

Româna ).0 stea solitară, "rivală!" a Luceafărului e numită "caravană falsă", 
ceea ce iarăşi sugerează noţiunea de român; cu atât mai mult că alteori steaua 
respectivă este numită "Iancul"! ţ 

- Draganov,un nilitant politic bulgar âin' Basarabia în vremea primului răz- 
boi mondial,a scris că populaţia din regiunile Castoria,Ohriăa,Bitolia şi Debar, 
deci sudul Macedoniei iugoslave,e can în întregime slavo-valahă. Credea însă 
greşit că locuiţorii din Moseopole Şi Nicoliţa ar fi Albanezi,când sunt Vlasi. 

- Românul Aurel Buzicăsţăran din Satul Nou Voivodina), construeşte, împreună 
cu fiul său Victor,un aparat zburător, invenţie proprie,cu care vrea să decole- 
ze de .pe ţelinele satului.Specialiştii cred că Românul va reuşi, 

- lana Partţizana a fost,cum o arată şi. porecla,combatantă în pădure.E îndoc- 
trinată,deci.Nu s'a sfiit însă ae graiul său matern, "vlaho-ungurenese!! „Ba crede 
că discutarea problemei "vlasi_lorii trebue cerută de nasele muncitoreşti: cine- 
va trebuie să explice "cine suntem noi,Vlasii,şi de unâe ne tragem!!! Noi... 
dila letini ne trajem! se aude vocea domoală a unui bătrân, tatăl ei,de după un 
boschet.lana se repede la el cu dojana:. Şe nu taş-tu-acolo,numa te baj undie 
nu-ţ fierbie oala! Şoii tu că ne trajem dila leţini şi toate alea? -Şeiu,iacă! 
An auzît dila ai-mai bătrâni .Căâi şe criez tu că vorbim aşa: cum vorbim? Şi,nu 
zîşem la locu-ăla că ie. la letini? -Cată-ţ de reghistrur?li tăli acolo! “fm 
văd io de reghistru,numa părcă întrebaş că di_unai ne trajem noi,Vlasi,şi spu- 
săi şi io ce şoiu! Gă voi âştea ai-acuiă văa că şeiţ altili! 2 a 

- In zona Nig,un controlor.de bilete în tren ia în răspăr pe nişte călători 
valahi: "Mă blăstămaţilor,mă! Vorbiţi-vă,mă,limba cum trăbă! Ce mestecaţi vor- 
bili ca!'n sac! Spuneţi jumătate rumâneşte şto!'ntoarceţ pe sârbeşte! -Dacă n!'au 
şecala zici. Şcoală ne-şcoală,se răsteşte conâuetorul,dar s!0. vorbească pe cu- 
rat or una or alta! De pe unăe eşti? î1 întreb pe zelosul român. 10 sunt sârb 
din... dar am făcut armata la ei,la Negotin,şgi-acolo am învăţat româneşte.şi 
mi-e necaz pe ei cână văă cun îşi strică limba! 

- Un alt pasager,tot pe-acolo,vorbea bine româneşte,E. sârb de dincolo âe Lie A 
na.lucrează însă de 11 ani la minele din Bor,împreună numai cu. români şi de 
aceea cunoaşte acest grai,şi-i place să_1 vorbească. : 
e Un judecător sârb având de-a face ani ae zile cu pricinile Valahilor,le-a 
învăţat limba. "încearcă ei să scapeșzice,făcânău-se că nu înţeleg sârbeşte,âar 
su îi anchetez pe româneşte şi atunci n'au încotro”.Că unii slor fi şi prefa- 
când,se poate; dar majoritatea cu adevărat nu înţelege ce se impută» 











„ na,lito'a putut auzi acelaş grai ca la Turnu Severin... 


- 8- 


— Inainte de război,o respectabilă bulgăroaică din Sofia a,vizitat Bucureş- 
tiul. Intoarsă -acasă,povestea âruscelor ei împresiile: !!EHmi! 'Male,foarte frumos; 
lume. elegantă,rochii de mătase... cum nu e la noi Dar, închipui ţivă e doamne aşa 
de elegante şi vorbesc,soroacolo vlaşki!!! Nu concepea ca într!un oraş aşa de 
frumos: să se vorbească limba ţăranilor din norâul Bulgariei! . 

- Balcanicii Afirmă adesea că româna e "limbă țigănească" ,adică igcultă.Dar 
s'au găsit chiar bulgari cari să califice de țigănească nu limba română,ci lim- 
ba lor proprie! Natenail,odinioară mitropolit de Ohrida şi Plovâiv,notă în bio 
grafia sa că,pe când era monah,în 1838,a venit la hanul Gabroveni din Bucureşti 
(jinut de negustori bulgari ).Auzindu-l vorbind bulgăreşte,un localnie a înţre- 
bat pe hangiu ce limbă este aia,La care” bulgarul i-a raspuns: "Las-a încolo, 
limba asta 'ţigănească!".Spre deosebire de bulgăroaica de mai sus hangiul, locui- 
tor de multă vreme al Bucureştilor,ştia mai bine diferenţa,ca expresie de civi- 
lizaţie,dintre cele două limbi. 3 : 

Tot Natanail povesteşte că la Pesta a întâlnit pe un "Maicedohski Vlah!,ne-— 
gustor bogat,pe nume Dunca. Acesta ţinea foarte mult la limba sa maternă şi l-a 
invitat pe Natanail acasă oa să-i citească "Tatăl nostru! pe româneşte şi tot 
în. româneşte să-i rostească rugăciunea la masă;- text redat de Natanail, 

- Sub titlul Plautul macedonean,călătorul suedez Axe Claesson dădea în 1935 
un minunat portret al obştii Aromânilor âin Fraşari (Albania), colonizați lângă 
Silistra.Aceştia s'au întrecut să-l ospățeze din casă!n casă,L-au impresionat 
în deosebi cântecele şi melodiile lor;încât toată descrierea călăţoriei a în- 
titulat-o ca mai sus.Âvea notate nume de Aromâni din comuna Regina. Maria; Mace 
Vangheli „Miha şi Hristu Dina,Aurel şi Haralambie. Gicani,Vangheii Tejasete, 

- ia Viena,vorbeanm. ci Peyfuss româneşte. Tânărul ospătar,care ne servea, ră- 
mase pe loc lângă 'masă şi ne asculta cu "insolenţăt,cum ni: se păru.Cun îl pri- 
veam întrebător,el ne "încurajă”; "De,vorbiţi voi numa,că io v!'ascult,că mi-e 
drag!!! Era un timocean. ) : 

- Transportaţi pe Dunăre spre exil,paşoptiştii, români au făcut un popas la 
Vidin.A venit la ei un localnio,adresându_1iî se în româneşte;Notează în jurna-= 
lul său C.A.Rosetti că 1-a întrebat când a venit el acâ,decindea,de încă vor- 
beşte aşa de bine româneşte.Sud-dunăreanul. î-a răspuns: "Noi aici ne-am pome- 
ni& de totdeauna!" : 

„— La Festivalul balcanic de anul trecuti la Ohrida,au participat "Vlasitain 

Neresniţe (Craina), cu o "suită de dansuri populare valahe,care se joacă la răs- 

cruce de sat şi la nunţi".Unul dintre aceşti "Ylașsi! a interpretat un fragment 
"din. balada "Maistorul Manoilean, = 

- La Pojarevăţ,un binedispus matinal mă. întreabă de unde sunt.fi spun că 
"vin" dela Scopie,Inţelegând că "sunt as acolo,începu să coinenteze soluţiona- 
rea reuşită a chestiunii minoritare în Macedonia; pe cână acă la :Pojarevăţ, el 
vede o masivă populaţie românească Şie e. ninic,niciun drept! B1 e venit numai 

„de un an;cu slujba,dela Lescovăţ,aşa că... Dar,frate,zicea: dacă suntem demo- 
craţi,apoi să fie pentru toţi! Iar aici,nici măcar o foiţă în româneasca asta! 
Nu-i vorbă că mici intelectualii valahi nu se mişcă: preferă anonimatul în pri- 
vinţa propriei obârşii.Bu însă nu-i las;unora Gintre ei le-an zis-o şi ei mi-au 
răspuns: că nu există alfabet românesc. Zic: eu an fost învăţător prin Banat, în- 
colo,şi. am văzut cărţi româneşti,cu alfabetul lor... Nu,zău! zice el: chiar am 
să merg la Banat,să le văa şi eu,ca să le dau apoi peste nas! i 

„= La. Busevaţ,în apropiere de Zagreb,a avut loc în August o întâlnire folelo- 
Trică a croaților din Austria,Ungaria şi România, salutaji. de localnici "cu toată 
căldura". Câna va putea fi salutată şi în România o. adunare a folcloriştilor ro- 
mâni din ţările vecine?.., Croaţii din ţinutul Gradişka (Austria ),au avut un a- 
re festival folcloric! lveal.0 asensnea întâlnire a Tylahilori din țările balea- 
nice,sau măcar dintr!'una din aceste ţări,e imposibil ae imaginat! 

- In Decembrie :a avut 1lo0 întâlnirea dintre Ceauşescu şi Tito,prilejuiţă ae 

inaugurarea lucrărilor comune la Sistenul hidroenergetice Porţile de Fier 11, 

In toasturile lor s'a amintit de diverse probleme "arzătoare",până şă de Rodeo 
zia şi de Namibia,care n!'au nimic de-a face cu problemele dela Dunăre; numai ae 
niscaiva Români , existenţi chiar vis-a-vis de Drubeta,n!a vorbit nimeni „măcar 

ca de un factor ninoritar ce-ar putea constitui o eonstructivă punte .de legătu- 
ră între vecini. Trecând înapoi Dunărea, Tito fu, întâmpinat de "o delegaţie timo- 
ceană"!,care-l felicită Şi-i înmână daruri cu ocazia jubileelor sale.Aci,în Crai 


2 





Sava Gârleanu 











ES Ra 
- CALENDAR NAŢIONAL ; E 
1 lan.1828: Se deschide la laşi,la-Trei Ierarhi,o şcoală cu,două cicluri: 





„+ Primar şi secundar. Director,Gh.Asaehi. 





lan. 1868: Se naşte,la Veria (Macedonia), George Murnu : 
„Lan. 1868: Se haşte,la Târgovişte,lon nl Brâtescu-Voineşţi 
lan.18178: Se naşte Zaharia Bârsan. 

lan.1928: Moare,la Iugoj luptătorul Valeriu Branişte, 
Ilan.1878: Alecsandri publică, în "Convorbiri, Peneş Curcanul. 
lan.1848: Se naşte pictorul Sava Henţiae S 

2 Ian.1748: Moare ca episcop la Bielogrod, în Rusia, fostul mitropolit al 
Moldovei, lacob Putneanu. 

2 lan.1928: Iese la Bucureşti revista "Bilete de papagal! a lui Arghezi. 

5 lan.1828: se naşte scriitoarea Dora DiIstria,fiica Banului Mihalache 
Ghica. Moare în 1888. E 

5 lan.,1948:; Abâicat de 3 zile,Mihai părăseşte Sinaia -şi toată ţara- după 
o toemeală cu guvernul de ocupaţie,care consimte să-i plătească şi 500.000 de 
franci elveţieni,valoarea stocului ae cereale şi vinuri. depozitate la Domeniul 
Coroanei (Henri Prost: Destin de la Roumanie, Pariș 1954,pag.200). 

4 lan.1878: Se naşte Scriitorul Emil Gârleanu, + la 2 Iulie 1914, Câmpulung. 

s_lan.1848: Johann Strauss dă la Bucureşti,în sala Momolo de pe Calea Mo- 
8oşoaiei,un concert,cu o orhestră de 30 de persoane. - 
an.1928; Moare :compozitorul Dumitru :Georgescu-Kiriac, 

10 lan.1928: Iese la Bucureşti "Curentul", condus de Pamfil, Şeicaru. Colabo- 
reaza Cezar ps brescuyCrainio,Den, Teodorescu, A1.Busuioceanu, . Branişte oo. 

"41 Ian.,1838: Un puternic cutremur dărâmă 39 de biserici în judeţul Vâlcea, 
55 în Romanaţi,17 în Olt.La Bucureşti: 8 morţi şi 14 răniţi. 

12/24 Ian.1878: Imptele dela Smârdan. U 

13 lan.1888: Se naşte poetul Mihai! Săulescu, + 1916, 

14 lan.1458: Matei Corvin e ales rege al Ungariei. 

14 Ian;1568: Moare Nicolae Olahul,la Bratislava. 

14 lan.1888: Se inaugurează: clădirea Ateneului Român din Bucureşti, 

16 Tan.1678: Şerban Cantacuzino intră în Bucureşti ca Domn a1 Munteniei, 

17_lan.,1918: Moare,la Oradea,nitropolitul unit Victor Mihaly de Apşa. 

18 lan.1848: se naşte la Şiria,lângă Hradjseriitorul Ion Slavici, 

19 Ian.1618: Radu Mihnea întăreşte mănăstirii RA soa satul Ustia (Orhei), 

19 lan.1818; Hoare, la Timişoara,Dinitrie Țichindeal, profesor, preot, fabul i sţ, 
A soris "ca să lumineze neamul românesc din Banatul sufocat ae: sârbin, 

„20, Lan.1648: Mitropolitul 'Sineon Ştefan tipăreşte, la Bălgrad,Noul Testament. 
"21 Ian,1918: Trupele române intră în Tighina. 

22 Ian.1698: Atanasie anghel sfinţit la Bucureşti ca mitropolit al Ardealului, 

24 lan,1918: Sfatul Ţării in Chişinău proclamă ruperea oricărui raport de 
dependenţă faţă de Rusia: UIn împrejurările actuale ne găsim în necesitatea is- 
totică să proclamăm, conform voinţei poporului,o republică :moldovenească, liberă, 
autononă şi .independentă,care singură are dreptul să hotărască :de viitorul des- 
tinelor sale",- In aceeaşi zi,şi tot la Chişinăuzun grup ae intelectuali din 
toate ţările locuite ae Români -Vechiul Rceat, Lransi lvania, Bucovina, Basarabia, 
Maceaonia,Serbia- declară în mod public că ain acel moment ei se consideră ce- 
tăţeni "ai aceluiaş Stat unitar românesc,cetăţeni ai României noi a tuturor Roa 
mânilori, : ş : as i 

25 Ian.1888: Ştefan Vârgolici,despre Eminescu: n & o adevărată ruşine ca un 
asemenea om să nu aibă cu ce trăi în viaţă,când numele lui va trăi cât veacurile, 

26 lan.1918: Se naşte,la Scorniceşti (014), Nicolae Ceauşescu: cea mai nare 
pacoste impusă destinelor naţionale româneşti de răzbunarea muscălească! 

27 Ian.98: Traian ajunge împărat al Romei, E primul împărat "provincialn, 

27 dan. 1538: Vlaaislay Iagello al Poloniei oferă lui Petru Muşat Pocuția ca 
zălog pentru un împrumut de 4.0v0 ae taleri de argint "frânceşti",pe cari se 
obligă 'să-i restituie în 3 ani. Domnul Moldovei răspunde,la 10 Febr.,că acceptă. 

27 lan.,1668: Moare, pribeag, Domni torul Gheorghe Stefan al Moldovei, 

21. lan.1798: antim Ivireanul mitropolit al Munteniei, | 

28. lan.1898: Moare, în Bucureşti „compozitorul Flechtenmacher. : S ; 

50 lan. /11 febr.,1878: Se naşte,la Buneşti (Argeş ), Fotin Enescu,pionier al 
mişcării cooperatiste române, fost de mai multe ori ministru, 

51 Tan.1418: Moare Mircea cel Mare. Înmormântarea la 4 Februarie,la Cozia 


Ep 





[5%] 




















| 


- 19 - = 

1 Ffebr.1838: se naşte,în Falticeni ,nuvelistul Nicolae Gane,om poliţie, 

1 Febr.18683: se naşte,la Ştefăneşti (Botoşani ),pictorul Ştefan Iuchian, 

1 Febr.1998: 'Tem.Bocancea scoate,la Câmpulung (Bucovina )ș "Buciumul, 

2 Febr.1868:-'Se naşte,la Butoeşti (Mehedinţi ),C. Rădulescu-Motru, 

5 Febr.I878: După 11 săptămâni ae temniţă,şi 3 zile de proces,Curtea cu juri 
din Cernăuţi achită pe studenţii conducători ai NArboroasei!,acuzaţi de iredentisme 

3 Febr.1953: .Se stinge în închisoarea din Sighet,la 80 de ani,luliu Maniu, 

6 Febr.1678; Parlamentul fomân votează cu aclanaţii moţiunea prin care Ro- 
mânia refuză să cedeze Rusiei Basarabia de Sua. etate 

1 Febr.1828: Țarul Nicolae 1 desfiinţează autononia Basarabiei, 

1 Febr.1848: Se naşte Gheorghe Donici, basarabean; voluntar la 177 şi în Răzo 
boiul Intregirii,căzut,la 65 ae ani;în şarja dela Robăneşti, : 

0 Febr.,1908: Bande greceşti asasinează doi nepoți ai preşedintelui comuni 
tății române din Cupa (Macedonia), în vârstă de 15 şi de 20 de ani, 3 i 

10 Febr.1908: Bande greceşti incendiază morile românilor Tamas Iancu şi 
Traian Tile din Cerna Beca. (Macedonia), : A 

10 Febr.1923: Românii. din Banatul înstreinat se: organizează în partid poli- 
tic propriu; În Martieei scot "Graiul Românesc'şi aleg un deputat în Skupeină, 

11 Pebr.1938: In locul lui Octavian Goga,care zadarnic se silise*să abată 
pe Carol dela sângeroasele-i planuri,e adus la guvern patriarhul Miron, 

12 Febr,1838: Se naşte Bogâan Petriceicu Hasdeu, + 25 Aug.1907, 

12 Febr.18'/8; Armata română intră .în Vidin,, A isa 

12 Febr.1938: Se stinge la Sibiu preotul. Iosif Trifa,fonâatorul mişcării 
ortodoxe române "Oastea Domnului"!.A fost înmormântat la 15 Februarie, condus 
fiind la Cinitirul Central de o mulţime de credincioşi din peste 200 ae sate 
şi 40 de judeţe, - 

„16 Pebr.1933: Corneliu Codreanu,la Cameră; "Mie,caşi tuturor oamenilor de 
bun sin din această jară;nu ne este frică de comunism sau de bolşevism.Nouă 
ne este frică de altceva: de faptul că oamenii âela acele ateliere -e vorba de 
"Griviţa". nu au ce mânca,le este fâame.., Mie,în al doilea rânâ,mi-e frică Şi 
de altceva: de setea de dreptațe.Atunci Dvs -veţi trebui să satisfaceţi acestea 
două: foamea,şi setea de dreptate,şi va fi orâine deplină în această ţarăn, 

17 Febr.1888: Teatrul Naţional din Iaşi arde până în temelii, 

18 Febr,1918: La adunarea clerului basarabean, prezidată de preotul Ştiucă, 
vorbeşte şi episcopul Gabriel ae Cetatea ALbă, ras ,mulţunină armatei române că 
a salvat Basarabia. de teroarea bolşevică,care de curând distrusese Oâesa. 

19: Febr.1878: Pacea aela San Stefano,la. care Românii nu sunt! admişi. 

19 Febr.1963: se stinge,la Lausanne, Domni ţa loana,soţia' Prințului Nicolae, 

20 Febr.195&: Moare pribeag,la Roma,prof.Emil Panaitescu.Avea 73 de ani, 

22 Febr.,1938: Data faimoasei scrisori a lui Codreanu câtre Vâida Voevod. 

26_Febr.1878: Eminescu elogiază, în "Timpul",tablourile ae război ale "'repu- 
tatului nostru artist,al Nicolae Grigorescu",expuse la Bucureşti, 

21 Febr.,1838:; Se naşte la Cernăuţi istoricul Husebiu Popovici, 

27 Febr.1948: Moare patriarhul Nicodim Munteanu, Ş 

29 Febr.18283: Se publică noul Statut al Basarabiei,limba română e exclusă 
din toate oficiile de Stat. : : 














l Martie 1788: se naşte în Herţa,fiu de învăţător,Gheorghe Asachi; 

1 Martie 1808: Neputându-se înţelege cu Huşii;cari ocupau jara,Venianin Cos-. 
tache, mitropolitul Moldovei demisionează şi se retrage la Neanţe : 

1 Martie 1938: Carol Lupescu. introduce Constituţia dictatorială, 

5 Martie 1878: A rosti numele de Basarabia este una cu a protesta împotri- 
va dominaţiunii ruseşti. Numele Basarab şi Basarabeni au existat cu mult înain-. 
tea vremii 'în care acest pământ devenise românesc; acest nume singur este o 
istorie întreagă", (Eminescu, în "Timpul ), : SE 

iz Martie 1918: Adunarea obştească din Bălţi cere Sfatului Ţării "să proclame 

de' urgenţa, în numele țării întregi,unirea atât de arzător dorită,unirea stână 
şi veşnică a Basarabiei cu patria mamă, tomânia,care va garanta,ca.o mamă adevă- 
rată, drepturile cucerite: de poporul nostru după revolujia' âin 1917", 

5 Martie 1888: Se naşte, în Gertege (Turda) preotul losif Trifa. 

4 Martie 1923: se înfiinţează,la Iaşi Liga Apărării Naţionale Creştine(Cuza), . 

5 Martie 1878: Gorciakov declara prinţului Ghica că Rusia a garantat inţe- 
&ritatea tomâniei tiumai față de turei.,. : = 
„-":9 Martie 1848: Se naşte;la Iaşi,George Panu,autor alNAminţirilor dela Junimea, 





e ie ee 
doi Români ta licuvişte şi unul la Veria,. 


8 Martie 1908: Bande greceşti ucid 


10 Martie 1923; Se reînființează episcopiile de Hotin şi Cetatea Albă, 


l2 Martie 1838: George Barițiu scoate 
(dela 1 Decş1849: "Gazeta Transilvaniei 
Negruzzi , Bliade, Laurian, Anârei Mureşanu, sto. 


munţi,la care vor colabora 


la Braşov,"Gazeta de Transilvanian 
„Primul, ziar al Românilor de peste 


15 Martie 1888: Se naştie,la Gura Sadului (Hunedoara), prof.Silviu Dragonir. 


15 Martie 1888: Traian Demetrescu scoa 
Se naşte la Găinar,pe Botna (Tighina), Alexanaru Mateevici, 
Se naşte,în Câmpulung (Muscel ), istoricul Const. D.Aricescu, 
ad-hoc. Moare la 18 Pebr.1884 şi e îngropat la "Flămânăan, 
Bangde greceşti ucia,la Jenidge (Macedonia), pe românul Prapa, 
Moare, la Bucureşti „Maria Delavrancea, soţia scriitorului, 

Se naşte Mihail Dragomirescu, critic literar, 


16 Martie 1888: 
18 Martie 1823; 
deputat în Divanul 
19 Martie 1908: 
19 Martie 1938: 
22 Martie 1868: 


te la Craiova "Revista. olteanăii, 


24 Martie 1818: - Gheorghe lazăr numit de Caragea director la "Sf£.Savan, 


24 Martie 1878: 


Ion C.Brătianu porneşte în 


turneu prin mai multe capitale 


europene spre a obţine sprijin în apărarea drepturilor româneşti, 


21 Martie 1808: 


Gabriel Bănulescu-Bodoni , fost mitropolit de Kiev,e numit, 


prin ukaz imnperial,exarh al Munteniei Moldovei şi Basarabiei, 


27 Martie/9 Apr.1918: 
democratică moldovenească 
re,Marea Neagră. şi vechile graniţe 


tului âe neam,pe baza principiului 


In numele poporului 

(Basarabia), în hotarele sale dintre Prut, Nistru, Dună- 
cu Austria,ruptă de Rusia acum o sută şi mai 
bine de ani din trupul vechei Moldove;- în puterea dreptului istorie şi 


„Sfatul Ţării declară: "Republica 


a drep- 


că noroadele singure să-şi hotărască soarta 


lor;- de azi înainte. şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa, Româniait, 


28 Martie 188: 
29 Martie 1878: 
50 Martie 1908: Bande 


Se naşte dramaturgul AL.Kiriţescu, 
Se naşte,la Bârlaa,poeta Elena Farago (Fatma ) . 
Sreceşti ucid pe păstorii români Panait Mangali din 


Poroi şi Tecu Gusandra din Lopos Şi jefuesc pe Traian Raica din Cerna Reca, 
59 Martie 1928: Moare Ion Gorun (Alex. 1. Hodoş) născut la Roşia Abrudului, 
50 Martie 1938: Moare, în Cernăuţi „Gonst.Isopescu-Grecul la 67 ani, 
arie 1958 i 


PERMANENŢĂ de Nichifor Crainic 


Spre glorioasa-mi obârşie 
Cobor adânc 'din eu în eu, 

De două mii de ani mă!'mbie 
Din fundul vremii chipul meu, 


Aud un vălmăşag titanic 
Din care simt cum mă desfac 
Pe frunte cu breton romanie 
Pe sub căciula mea de âac. 


În doina dulce-a maichii Dochii 
Alunec din părinţi în prunci 
Şi deschizând pe lume ochii 
În eu de azi,sunt cel de-atunci. 


Văd cun Olimpul stins apune 
în sfântul răsăriţ creştin, 
Aud întâia rugăciune i 

Şi primul gângurit latin. 


Departe cade ca un nour 

O togă pe-un august liman, 
Rămân între vultur şi: bour 
în fumuriul meu sunane 


Port arc şi tulnie Şi secure 
Trudind,în vreme ce veghez 
Prin luminişuri de pădure, 
Ori în cetăţi pe meterez. 


Sprânceana câna mi-oîncrunt metalic 
Se moaie lin un dor blajin, 
Surîs din cerul meu italice . 
Şi-amar din Pontul Buxin, 


Ca soarele ce se resfrânge 
'N talazul apelor mărit 

In milioanele de-un sânge 
Sunt eu pe veci întipărit. - 


Şi !m piepturile lor voinice 
Când se!nfioară - eu tresar, 
Cun nişceă!ntrlun noian ae spice 
Acelaş bob niliarâar - 4 


Şi-acest pănânt până!n hotare 
Podit e cu strămoşii mei 
Cucernie cânăâ ridic altare 
Pilaştrii boltelor sunt si - 


Şi!n ciuda silnicei Mongolii 

Ei sunt temeiul subteran 

Pe care ure,precun atolii 

Pe oseminte de mărgean, 

Şi-arar când mă încearcă plânsul 
De cât amar am cunoscut, 
îmbrăţigez în mine însul 

Ce încă!n lume nu-i născuţ, 


De două mii de ani încoace 

Trăese prin vii ce tae prin morţi 
Şi dârz voi pune eu soroace 
Încovoiatei mele sorţi, 


Tresaltă!n mine nilivane 
De-acelaş sânge pe-un pănânt 
Şi în iureşul eţernei goane 


Cum sunt ce-am fost,voi fi ce sunt, 








i : 2 

&ă Ne scrie pâr.prof. Petru Iocănel,dela Roma: "Citesc în ultimul număr din 
Vatra articolul "0 polemică deplasată! scris ae Maria-Voichiţa Gruia,după care 
eu aş fi "ceangăul, pentru faptul că sunt catolic.,Desigur scriitoarea nu-i spe- 
cializată în istorie.Probabil a citiţ numai polemica dintre I.Frollo şi N.Io- 
nescu despre originea catolicilor şi a ortodocşiloreŞtin din istorie că, după. 
1700, mii şi mii ae români uniţi din Transilvania au trecut în Muntenia şi Mol-— 
dova. Neputână avea preoţi români uniţi,unii din ei s'au făcut ortodocşi; alţii 
au trecut la ritul laţin.Prinţre aceşti din urmă au.fost şi străbunii mei, ve- 
niţi din părţile Blajului „unde se mai gasese familii cu numele meu;cum mi-a 
spus Mitropalitul Niculescu.în unele sate, românii uniţi trecuţi la ritul latin 
au păstrat până azi numele ae familie românesc: Morariu; Cojocaru; Gui botaru, Duma, 
Tocănel,sto.; în alte sate însă misionarii unguri au maghiarizat numele ae fani- 
lie românese,cun s!a dovedit cu registrele ae botez,Pe de altă parte ar fi uşor 
de doveait că mulţi ortodceşi,cu nume curat românesc, sunt greci,slavi,tătari, 
ţigani de origine,dar şi-au români zaț, numele; sau,chiar dacă şi-au păstrat nu_ 
mele de provenienţă,sunt de rasă română pentru faptul că sunt ortodocşi.Şi Emi 
nescu 'a notat acest lucru. Ştiu că Pr.Cadaru V'a trimis o notă de publicat în 
Vatra. N'an subseris-o,dar totuşi cer ca autoarea articolului de maj Sus să reoe- 
tifice tot în Vatra afirmaţia falsă gi ofensivă că eu aş fi "oeangăut!, — 

- Referitor la acelaş articol'in care preoţii Moraru, Tocănel şi Cădaru sunt . 
nuniţi "ceangăi"! _ne scrie şi pr.Petru Cadaru- yin să precizez că aceşti pre- 
oțizeât şi P.Mihai Caitar,nu sunt ceangăi,ci români romano-catolici,cel puţin 
tot atât de români cât Maria-Voichiţa Gruia, P.Goia, "Exilul Româneseh şi alţi 
români sau pretinşi români Pentru noi denunirea de ceangăi e o falsitate,o ofen- 
să şi o nedreptate,contra cărora protestăm energic. P:Horaru,mort la 10.5.1967, 
protestează din mormânt + Rugăm ca ofensa ce ni s!a adus şi nedreptatea ce ni sta 
făcut să fie reparate şi să nu mai fie repetate... Cesace şi facem. Astăzi, cână 
atâţi "refugiaţi" se leapădă de neamul lor îngenunchiat „care nu le mai poate 

"da burse,misii şi prebende,e o adevărată alinare să mai putem citi Şi proteste 
de ronâni sm, aşa de dârze şi de nobile,ca cele ae mai sus! 


&& Tot păr.Cădaru ne trimite următoarea noţă: Dacă 1 Sima exagerează nu- 
mind catastrofă naţională a scrie î în loc ae Acred că totuşi aanite şi a1 
Popinceanu că această ortogratie (£ în loc de 8) cat şi întrebuinţarea linioa-— 
rei de legătură acolo unde trebue pus apostroful,sunt atentate contra limbii 
române,spre a-1 face pe român să uite originea latină a linbii 'sale, sau cel pu= 
in să-l îndepărteze ds sa.Mâna vine adela nanusnu dela minus (mână )! 

Cum explici copiilor la şcoală că, şi când, trebue pusă linioara? Câna se pro= 
nunţă două cuvinţe împreună. Dar dacă scrii de exemplu "într-adevăr, care sunt 
cele două cuvinte scrise împreună? Ce cuvînt este într? Vine dela întru, între, 
din care s!a eliminat u sau e. Sennul elininării e apostroful,nu linioara,de 
aceca trebue scris într'adevăr,nu într-adevăr; într!o zi, într!un cuvînt, s'au, 
s!a;- nu într-o zi, într-un cuvînt, s-au,s-a.5!a,s'au,vin dela se-a,5e-au,prin 
eliminarea lui e. Intrebuinţarsa linioarei în loc ae apostrof a aus la atâta con- 
fuzi e, încât nici învățătorii nu Ştiu cun se serie corect.S!n ajuns ia averaţia 
de a scrie a-ţi venit.Aici linioara nu are nicio explicaţie,aţi trebue seris 
fără linioară, fiină un singur cuvînt,verb auxi liar,prescurtat dela aveţi.E 214. 
ceva a-ţi aduce aminte,âci între a Şi ji nu'-s!a eliminat. ninic,dar nu se poate 
scrie aţi;ffinacă a aparţine la aduce: a aduee.Intre a şi aduce s!a intercalaţ 
însă pronumele personal ţi,dativul dela tu,care ți se pronunţă împreună cu a; 
de aceea aci se scrie a-ţi (aduce aminte). Aşa se învăţa pe timpuri româneşte: 
corect, logic şi consecvent, -— 

vă Da cutremurul de anul trecut au murit şi mulţi lucrători „Spre a-i supli- 
ni,0 comisie formată în Mai La Bucureşti a obligat pe toţi lucrătorii ieşiţi la 
pensie din cauză de boală dar cari mai puteau muncă măcar câteva. ore pe zi, 
să se întoarcă 1a muncă! - 

«&  Vorbina, în "Unirea! (0et.177),ae episcopia unită dela Oradea, desfiinţată 
de comunişti pr. Alexi Rabiu afirmă că ea 'continug să existe pe harta sufletelor 
noastre,a episcopilor, preoţilor şi credincioşilor români uniţicare mai trăim 
fie în tară fie în străinătate". Noi creden, însă,că ea continuă să existe pen_ 
bru toţi Românii adevăraţi! : i 

dă Constată Sima că societatea apuseană de consun Ia ca o mocirlă în care te 
scufunzi pe încetuli.să pie o încercare ăe explicare a'chestigini dela Pâris? Un 
început de. justificare? Oricun, vorba ţiganului ; Saraca paţita,mult e priceputa, .. 














= 15. 
DIN ZIARE, CARŢI , REVISTE 





x. Simion Gheorghe âin Urziceni, în "Ghiluşul",Dec.1914; Aicea -la Corabia, 
1877- ne-a: spoveăit şi ne-a împărtăşit preotul Anania al regimentului şi ne : 
zicea să aven credinţă în Dumnezeu că von birui pe pagâni,că strămoşii noştri 
cu credinţă şi bărbăie de: multe ori iau biruit şi să nu ne codin,că sîntem 
fiii lui Mihai,Micea,Vlad-şi Ştefan cel Mare Şi strănepoţi de-ai lui Decebal 
şi Iraian,şi multe cuvinte de îmbărbătare ne spunea bietul Ene glie ai - 

* St Georgescu-Sergent;în"Carnetul unui veteran! ,Madriă 1977: Țaranul, stă- 
pânul carului în care mă aflan(rănit ),sta -pe lângă boi mângâindu-i cu vorbe 
duioase. Il întreb că de ce stăm atâta... EL îmi răspunâe 'că este un singur pod 
peste Dunăre Şi tocmai acun-trece încoace un .contoi cu provizii pentru oastea 
rusească... Țăranul vorbea româneşte cu un uşor accent slav,aşa cum vorbese 
toţi românii împaSţiaţi prin Bulgaria... Uri român m!a prinit întâi cână am pus 
piciorul în Bulgaria şi tot un român m!a trecut Dunărea - încoace... Ajunşi în 
oraş la Turnu Măgurele,mulţime âe lume venise să ne vadă... Fiecare ne întrea- 
bă: Ce mai este pe la Plevna? A căzut Osman Paşa?, .. = A 

„Pr. Teodor PeMiclea, în "Credinţa", Vârgeţ,25 Dec.1977: Seara târziu ajun- 
serăn la Bitolia.Mâine zi am vizitat întâi. biserica Sf. Duminică, ca. apoi să vi- 
zităm şi biserica românească cu: patronul Sf. Constantin şi Elena.Era Joi, -30 
Sept.1976- pe.1a. orele 1L.Ajunserăn chiar pe la finea Sf.Liturghii,.. După vi- 
zitare an 'sântat troparul "Bine eşti cuvîntat Hristoase"... Timpul nu ne-a per= 
'mis să ne. reținem prea mult.In tinda sfântului templu an văzut fotografia mare 
Şi :în culori a Prea Pericitului Părinte Justinian iar în stânga a Inalt Prea 
Prea Sfinţitului Mitropolit ae Bitola,KlinentiUlterior aflasem că în Sf.Altar 
sunt ornate şi alte obiecte de cult donate acestui sfânt lăcaş de Prea Ferioi- 
tul Păr. Patriarh Justinian,Binetnţeles că şi aici,ca şi în tot decursul aces- 
tei excursii,n!an- scăpat prilejul 'ca să ne fotografiem 'în faţa acestui sfânt 
Lăcaş românesc, Să ; 

* Johann Urwich,în "Fără paşaport prin URSS",Minchen 1977: :în Grun spre ţa-— 
ră transportul; nostru, de circa 416 persoane,dintre care 8 femei,ajungână într!o 
staţie. înainte de Bălţi,unde se afla o carieră de piatră,la care lucrau o mul— 
țime. de muncitori ,dintetun vagon a început pe neaşteptate să. cânte "Deşteaptă- 
te, Române!",la care. stau âliturat Şi ceilalţi,iar muncitorii: dela cariera de : 
piatră,unde se oprise trenul, îşi seoaseră! respectos pălăriiie Şi ăciulile! Ce 
moment măreț .să vezi oameni de acelaş neam, respectând..cp atâta, dragoste gi en- 
tuziasm un cânţec,un cântse cars leagă uh popor did care a fost făurită naţiu- 
nea română! Chiar şi generalului -Traian Stănesou- îi dăduseră lacrimile! 

* C.Henţescu,în "Gână şi faptă legionară! Madrid, 1962; Dar punctul ' culminant 
l-a atins -legiunea- priri jertfa eroică a lui Moţa şi Marin.Prin disprețul mob- 
ţii manifestat într!o cauză ce nu atingea direct interesele :româneşti aceşti 
martiri creştini au dovedit lumii întregi că virtuțile româneşti. nu au fost 
încă înăbugite,Căci din orioa punct de vedere ar fi privită jertfa lor,ea este 
un act de eroism care cinsteşte şi: înalţă Neamul Românesc. . i. Ceremonia ce a 
“marcat funeraliile lui Moţa şi Marin la Bucureşti doiedeşte că acţiunea Gărzii 
de Fier începuse a intra în adâncimea sufletelor... Fără îndoială că un om care 
reuşeşte să sădească în 'suflete o neţărmuriţă credinţă şi mai ales puterea de a 
te jertfi ei,nu poate fi privit cu nepăsare, Mişcarea legionară. se poate cu drept 
cuvînt mânâri cu aceşti eroi.lată ceeace înspăimântă pe toţi profitorii poli- 
vicii româneşti,pe toţi cei ce-se .târăse ca râmele gunoaielor! Ă 

* N.Arnăutu, în "Amintiri", Buenos Aires,1974:.Din câte se ştie,au fost ucişi 
în ziua de 4 Ianuarie 1939, în beciurile Poliţiei din Bucureşti,11 bănăţeni... 
„Se ştie că "planurile complotului!" erau magistral organizate de însuşi, Sima. Ci 
„ne,oare,fi putea împinge pe aceştia direct în capeana poliţiştilor? = GheDra-. 
gonir-lilava trebuia să aibă o întâlnire! cu H.Sima în Str. Vaselot colţ cu' Şte- 
fan cel Mare,ca să stabilească de comun acoră mutarea imediată a lui Vasile 
Gristescu.Ajuns. la locul hotărît,nu 1-a găsit pe Sima. A văzut însă un grup de 
trei legionari,dintre care unul era: Ing.Micu.., înconjurați de câţiva inşi,a- 
flându-se sub stare de arest... Prin Prof.Virgil Mihăilescu, Dragomir :a aranjat 
o altă întâlnire pentru a doua zi în Piaţa Berzei,Sta dus deghizat... Nici aici, 
H.Sina n'a apărut.In schinb Îl aştepta aceaşi Mahleski (agent de poliţie),care 
nu 1-a putut. recunoaşte.In aceste zile a fost descoperit ascunzi ul cunoscut 
numai de Sima,al Prof.Vasile Cristescu,unde acesta a fost asasinat... Despre 
„ aceste împrejurări a scris Şi adevăratul cronicar al lui Sina,pr. Palaghiţă, 








— 14 — : = 
Prof.Vasile Cristescu dăduse,la 1 Decembrie 1958,un apel de linişte,care 

era făcut în aceiaşi termini cu cel semnat în lagărul dela Vaslui. Coincidenza 
aceasta însemna lichidarea "noului plan de acţiune" simist,cecace' nu convenea, 
probabil,inanicilor,şi mai puţin lui Sima... ă 

x Lon Pleşeriu,în WAmintiri,Maărid 1977: Intre Crăciun şi Bobotează -1939_ 
pleacă -dela Miercurea Ciucului- alte grupe... Şi deodată s'a oprit acea mi Ş= 
care,datorită faptului, credeam noi,că tocmai în acele zile sla descoperit, în 
Bucureşti,ascunzişul lui Vasile Cristescu,care fusese împuşcat în lupta lui cu 
agenţii poliţiei,nevoină să se predea viu.Sunt apoi aduşi În lagăr grupe de stu- 
denţi învinuiți dea fi făcut propagandă legionară şi comploturi pe care le or-— 
dona H.Sima... In timpul Hrebeliunii!, la Bucureşti „conducerea Mişcării era ab-> 
sentă... Nu mai zăbovese în Capitală,unde nu se putea întâlni niciun on de râs 
pundere,toyi fiind ascunşi... Din grupul dela Rostock,o seamă dintre titraţii 
noştri au cerut să lucreze în hală,la lucru manual, Frumoasă, dar inutilă şi ne-— 


„înţeleasă jertfă,plus o cheltuială de energie care n!a profitat nimănui ci doar 


| 


Biserica Ortodoxă Ronână, 
„| toate clopotele din ţară Tau mărturisit “prin tristul lor dangăt durerea pe care 
clericii şi credâncioşiie,. o încearcă la moartea lui I1.V.Stalin,marele stegar 


a dăunat sănătăţii celor ce nu aveau antrenamentul muncii manuale... la Madriă, 
am continuat să locuesc singur în căsoiul pustiu,în vederea realizării unor 
planuri ce nu s'au mai împlinit,până în Ianuarie 1953,când am lichidat locuin- 
ţa... Vreme de 9' luni însă s'au cheltuit peste 25.0U0 de pesetas,pe atunci 
foarte mulţi bani,cheltuială făcută fără rost.şi fără cap,dar pe socoteala ca..? 
marazilor cari'îşi rupeau dela gură pentruca să trimită la sadiu cotizaţiile,, 

* Lon Protopopescu, în "Catehism legionar", Rona,1976: Un ins care concepe că 
viaţa trebue trăită moral o face cu necesitatea imperiocasă a propriei vieţuiri 
morale. Altfel,viziunea lui nu e o viziune,ci o simplă farsă... Legionarul agii: 
„iubeşte pe camarazi şi pe 'camarade fără promiscuitate şi fără ascunziguri de 
gândire.Ei sunt fraţii şi surorile sale.şi după cun pe fraţi şi pe surori nu-i 
îndemni şi nu-i laşi să caăă în păcat,tot aşa legionarul,în afară de moralita_ 
tea lui personală, ţine să afirme prin relaţiile pe care şi le alege această trâ- 
sătură de ţinută. Imoralitatea sau amoralitatea nu se lăţese Accât în măsura în 
care Camenii morali acopâr aceste păcate... Un om moral trebue S3 fie corect 
în toate raporturile lui cu oanenii,trebue să fie- cinstit şi mai cu seană cin- 
stit sufleteşte.,, Necinstea sufletească se apropie de venalitate şi este soră 
cu trădarea.Morala legionară nu acceptă subtilităţi.,. : 

* Bucureşti, nr.2-3/1953,arată cum timp de 4 zile 





al păcii şi înfrăţirii popoarelor şi călăuzitorul luptei sfinte pentru apărarea 
vieţii paşnice a omenirii întregi".La g Martie,ziua funeraliilor,în toate bise-. 
ricile din ţară s'au 'oficiat slujbe religioase, "iar preoţii au vorbit credin- 
cioşilor despre personalitatea marelui dispărut subliniind datoria sfântă ce 
revine oricărui om cinstit de a-şi spori eforturile pentru triumful cauzei păcii 
mondiale,pe calea arătată lunii de Iosif Visarionovici Stalin, 

În aceeaşi zi,Marina a rostit-o cuvîntare în faţa a peste 300 de pneoţi,a 
corpului profesoral şi a studenţilor teologi âin Bucureşti: "Noi nu putem uită 
niciodată că de numele marelui Stalin se leagă viaţa liberă pe care o trăieşte 
astăzi poporul nostru..;-că fără jertfele eroice ale ostaşilor lui Stalin, ţara 
noastră n!ar fi putut zărobi lanţurile robiei în care o încătuşaseră fasciștii... 
că Marea Uniune Sbvieticăyconsolidată prin muncă şi înţelegerea lui Iosif Visa 
rionovici Stalin,e chezăşia libertăii şi independenţei Patriei noastre dragi, 

e chezăşia păcii lumii întregi... 0 reală libertate religioasă nu a existat în 
Rusia înainţe de instaurarea regimului sovietic... guvernul sovietic a vegheat 
ca aceste libertăţi şi drepturi acordate cultelor religioase de puterea sovie- 
vică să fie respectate şi apărate cu sfinţenie... Datorită acestor: reale liber. 
tăi asigurate de Statul Sovietic,Biserica Ortodoxă Rusă a putut să-şi desfă- 
şoare lucrarea ei sfântă,fără nicio stânjenire... Iuminoasele' idei ale lui 1o_ 
sif Visarionovici Stalin sunt urmate cu sfinţenie de conăâucătorii poporului nos- 
tru,sub soarele acestei eliberări de sub-tutela Şi conducerea Statului, Biserira 
„ortodoxă română a pornit la. desfăşurarea nestânjenită a misiunii ei apostolice 
cu 0 vigoare pe care nu i-au îngiduiţ-o nicicând trecutele regimuri... Către 
Domnul Dumnezeul nostru înălţăn rugi fierbinţi ca să ne căruiască puterea să 
„ducem până la capăt lupta pentru pace şi muncă pentru prosperitatea poporului 
nostru,pe calea pe care ne cârmuieşte astăzi discipolul lui Iosif. Visârionovici 
Stalin,iubitul conducător al poporului nostru Gheorghe Gheorghiu Dej". Amin! 











o 





teşti; în. anii 1949-52 


„accea ce a fost odată posi 


i | pe 

* Cardinalul Vişinski,în "Catacombes",Paris,15 Dec.1977: Moi voin ca în pa- 
tria noastra să fie tot mai puţine închisori şi tot mai multe biserici.Căci 
sanctuarele sunt cele ce asigură: şi apără libertatea unei naţiuni. închisoarea 
nu poate fi decât accidenială,ultimul recurs al justiţiei şi niciodată un mod 
de guvernare: Aa j SE - 

* Horia Stamatu, în "limite",Paris,S&pt.1977: Nu mai există azi în RSR niciun 
scriiţor senin,necrispat,deşi nu Gau Turcii sau Tătarii,nu bântue nicio molină, 
niei- nu se aşteaptă sfârşitul lumii ca acum o mie de ani.Chiar cei ce se luptă 
să ascundă adevărul prezintă o lume chinuită,în care nimeni nu mai rfde,nimeni 
nu mai iubeşte,nimeni nu uită un'monent de apăsarea clipei... In acest fel, în 
cea mai neagră Literatură posibilă,se ţrădează adevărul fără să fie numit,., 

„Dincolo de propria experienţă pe 'dare Goma o povesteşte în'Gherla",erau, 
spune Lerunca,"alte închisori care din 1948 în 1964 transformaseră ţara într'un 
imens lagăr de -concentrare!!.Arestările în masă anchetele,torturile,procesele, 
alcătuiau un sisten de desființare a oricărei voințe şi acest sistem nu avea 
nimic de-a face -cu un proces sănătos de restabilire a dreptăţii sociale.Nu a 
fost opera destrucției. unui regim vechi,;ci operaţia de rupere a şirei spinării 
unui popor căruia i se exterminau sau desfiinţau moral toate elitele,din toate 
categoriile sociale şi de toate vârstele. Mijloacele'snulgerii adevărului", de 
exemplu în procesul înscenat: lui Pătrăşeanu,unul dintre puţinii comunişti inte- 
lectuali,întrece orice închipuire: "S!a încercat să i se săruneine. orgoliul 
obligându-l să dea în faţa anchetatorilor lui probe. de. acuplare.;erotică.Una din 
fostele'lui prietene-a intrat în acest joc,âe voe sau de nevoe,şi: prin ea urnă 
să se arate felul în'care Pătrăşcanu s'a abătut dela morala proletară!!,,, 

Culmea bestialităţii deliberate s!a ajuns la. închisoarea specială dela Pi-— 
„ "'Reeducarea comporta patru faze: Prima .se intitula 


denunţarea exterioară.Deţinutul trebuia Adus să mărturisească tot ceca ce îsbu-.. 


tise să ascundă la anchetă: legături în afară închisorii,nunele camarazilor şi 
prietenilor cari gândesc ca el,numele celor cari, l-au ascuns,&tes. i doua fază, 
Genunţarea iînterioară,privea închisoarea însăşi. Trebuiau daţi. pe fată toți cei 

care s'au arătat binevoitori pentru deţinutycei care L-au încurajat,care î-au 
susţinut moralul sau care,mai sinplu,s!'au arătat mai umani,dintre temniceri şi | 
deţinuţi.In cea de-a treia fază,care .cră 'denunţarea morală publică,masca morală 
trebuia să cadă„Deţinutul era obligat să analizeze trecutul lui şi al familiei, | 
umplând de noroi tot ce-a avut mai Scump. e. dia timpul: hotărît, fiecare deţinut 
vrebuia să sacrifice amintirile lui cele mai preţioase,Dacă el iubea,de exemplu, 
mai mult ca orice în lume pe mama lui,el trebuia cu detăliile cele mai crude să 
arate că's!a culcat cu ea.Dacă tatăl său sera preot,el trebuia să descrie felul 

în care acesta atrăgea cele mai frumoase fete âin sat la spovedanie ca să le 

ridice fustele... La acest nivel al desintegrării conştiinţelor,a patra fază, 
esenţială,urmă. logic: deţinutul eta însărcinat să conducă el însuşi reeducarea | 
celui mai bun prieten al lui,.. Tortura este, desigur, supravegherea neîntreruptă, 

O oră de mărturisire alternează cu alta de tortură... Torturile fizice sunt au- 











blate cu cele morale.Nu e doar 5petirea în bătăi până „la limita morţii,arderea 


feselor-şi a organelor genitale cu ţigara aprinsă... dar mai e şi obligaţia de 

a înghiţi propriile dejecţii iâr la vomitare,înghiţirea ia cena ce a fost vonitat, 
Pentru un deţinut foarts credinoios, Ţurcanu inventează altceva,şi anume să-l bo- 
teze în fiecare zi ținându-i capul în hârdăul de excremente timp de 15 minute, 

în timp ce alţi deţinuţi reditau formulele Sacranentale. In timpul sărbătorilor 
şi mai ales în săptămâna mare,se organizau slujbe, religioase sacrilege.Un deţi- 
nut era îmbrăcat într!un sac, murdărit cu exoremente,la gât avea în locul crucii 
un fatus făcut din miez de pâine,âin săpun şi D.D,T. şi pe care toţi deţinuţii 
trebuiau să-l sărute pronunţână formula ortoaox consacrată: "Cristos a înviat, ., 
Ţurcanu pisează pur Şi simplu deţinuţii cu picioarele... şi unii mor: Bogdano-— 
vici cu. pancreasul sfâşiat şi intestinul perforat,Costache Oprişan redus la 37 

de kilograme când a murit şi Nedelcu,etucificati,,. - 

Rezultatele morale sunt însă remarcabile: o populaţie docilă,care execută 
fără crâcnire orice,dela compozitorul care a.scris'imnul intitulat pur'şi sim- 
plu "ETERNITAPE COMUNISTĂ" până la ultimul muncitor cu braţele„-Oamenii ştiu că 
e e i 1 în numele marxisn-leninismului este posibil ors- 
când,şi cu speranţa că'nu va mai fi teroare nu ies de sub poruneă.Sub acest 
aspect -teroarea a fost utilă pentru Conducerea narxist-leninistă, doar că"eterni-— 
tatea! celor construite pe asenenea baze e mai mult decât îndoelnică,-— 























= 36 — « 

x Gino Ilupi,în "Buletinul Bibliotecii Române", Frei burg 1976: In timpul unei 
călătorii în tren dela Iaşi la Bucureşti,ni sla întâmplat să vorbese cu o fe- 
meie din popor de vârstă mijlocie,care,aflână că sunt italian şi văzând că a- 
veam un bilet circular... a insistat nespus de mult să cobor la staţia urmă 
toare;acceptânăd a fi oaspetele ei... Am acceptat,deşi eram aşteptat la Bucu 
reşti pentru o întrunire urgentă. Locuinţa ei,puţin îndepărtată ae sat era în 
întregime din lLemn,o casă rurală tipic românească,cu o ogradă spaţioasă,plină 
de diferite animale domestice.Cu femeia şi fiii ei mâncarăn mănăliguţă cu brân- 
ză albă,gustână şi diverse băuturi preparate de ea însăşi din fructele propriei 
sale livezi.Cână veni vremea să plec... îni amintesc prea bine cun dânsa m!a 
îmbrăţişat şi cu lacrimi în ochi mi-a spus: Ulu oare soseşti din Italia cea 
frumoasă eşti o rudă de-a noastră... Noi ştim că Roma e mană şi Traian tată al 
tuturor Românilor", Protagonista acestui episod nu era o intelectuală de oraş, 
franţuzită,precum era moda timpului,sau vreun politician,care ar fi urmărit 
cine ştie ce interese.Era o simplă ţărancă necunoscută.Mai cu seană această 
omenie,precum şi faptul că am descoperit existenţa conştiinţei profunde a ori- 
ginilor în cele mai umile straturi sociale româneşti explică de ce am dedicat 
o bună parte din cei mai prielnici ani de studii,limbii şi literaturii po- 
porului române 

x "Steaua dela Betleem: un fapt istoric", în "Point",Paris,9 Ilan.,1978: Cei 
5 magi n!au visat: steaua dela Betleem,care le-a apărut în momentul naşterii 
lui Isus şi i-a călăuzit până la celebrul staul,a existat în toată regula.E 
un astronom englez,David Clark,care i-a dat de urmă,studiină vechi scrieri chi- 
nezeşti. In ele e în adevăr vorba de un fenomen deseris în aşa termeni, încât 
pentru savantul britanic nu poate fi vorba decât de explozia unei stele care a 
luminat cerul pământului nostru tim» de 70 de zile în chiar epoca în care isto-— 
ricii datează naşterea lui Isus.De 2000 de ani cercetau astrononii misterul 
dela Betleem.Până!n prezent,ei se opriseră la o conjuneţie de planete, fenomen 
foarte rarePârs să poată fi sută!n sută afirmative,caleulele arată în adevăr 
o conjuncţie între Saturn şi Jupiter,dar cu cel puţin 2 ani înainte de Naştere. 
De astă dată,ei socotesc a fi găsit adevărata explicaţie. 





RUGĂCIUNE _ de Racu Gyr 


Doamne, fă din suferinţă Din veninul pus în cană 

Pod de aur,poa înalt, Fă miresme ce nu pier, 

Pă din lacrimă velinţă Fă din fiecare rană 
Ca!ntr'un pat adânc şi cală. O cădelniţă spre cer. 

Din lovirile nedrepte Şi din fiece dezastru 

Faguri facă-se şi vin, Şi crepuscul strâns în piept, 
Din înfrângeri scări şi trepte, Doamne fă lăstun albastru 
Din căderi,urcuş alpin. Şi fă zâmbet înţelept. 


&k  Dela Biserica Română Gin Germania, Intre 16-19 Decembrie,păreprot.D. Em, 
Popa, însoţit de ing.Caranfil Spânachi,a trebuit să "'sboare" la Berlin,spre a 
participa la sfinţirea,de către episcopul Gheorghe Wagner,a noului preot pen- 
tru Românii refugiaţi în Germania,dr.Viorel Mehedinţu.La hirotonie a participat 
Şi comunitatea română ortodoxă din fosta Capitală.Abia întors acasă,prePopa a 
trebuit sa plece,Marţi 20 Dac.,tocmai la Essen, în nordul jării,pentru înmormân- 
tarea unui refugiat,Ştefan Gar «Vineri 23 Dec.,sfinţia sa a mers,pentru ser- 
barea pomului de Craciun,organizat ae ambele biserici,la Minchen,unde a rănas 
şi pentru slujba de Crăciun,prezentână şi asistând pe noul preot.Inădată după 
Liturghie a plecat la Disseldorf,ajungână după miezul nopţii pentru slujba de 
a doua zi,urmată de serbarea ponului de Crăciun organizată de familiile ingine- 
rilor Valeriu Dobrescu şi Spânachi,noş Crăciun fiină Macarie Avram. Sosit în 
fine acasă pentru 0 meritată oăihnă,pr.Popa a trebuit să plece îndată la Sal, 
în Italia,însoţit ae a1 Hlexandru Petre,pentru înmormântarea luptătorului mace-— 
donean Gheorghe Ghiţea.- Aşa a fosi programul,pe numai două săptămâni,al părin- 
telui Popa; can aşa-şi l'petrecen sfinţia sa cam mereu timpul: mai mult pe drum 
decât acasă.De Anul Nou s!a întors abia la timp,pentru slujba dela Freiburg. 
Mare noroc au avut,cu abnegaţia sfinţiei sale, lortaciin părintelui Goia... 

* Glientul: Spuneţi că ştofa e din lână curată,âar pe etichetă serie că-i 

de bumbac! 
Vânzătorul:; Hei,seriem aşa pe etichete ca să păcălim moliile.,, 

















A 
NOTE ŞI COMENTARII 4 SEE 
x Visociaţia Franco-Britanică a acorâaţ compatriotului nostru dI. George 
“Beza Crucea de Onoare cu Rozeta în calitate de Aliat ta recompensă! petru ac- 
tivitâtea cea prestat în tinpul celui de al doilea.răzbăi mondial în slujba 
cauzei aliate,ne informează; "cu plăcere",dl Raţiuyîn al său-FRP.CĂ "aliaţii 
recoiipensează- cozile de topor,e deja ceva neobişnuit,ştiut fiina că trăaătorii 
“sunt dispreţui ţi "în primul rânâ.Ge chiar aceia în slujba cătora sau pus. Cână 
lerenia Golia a trădat pe Ioan Voaă cel Cumplit,trecână cu cavaleria la turei, 
aceştia n!'au găsit "moq mai potrivit de a-l "răsplătii-aecât punându-l 'în prima 
linie,unăe a 'şi pierit cu toată ceata. e pe See Due ş E 
:+ Ciudat însă că al Raţiu, anunţă răsplata trădării "cu plăcere: să fi con- 
"“stituind pentru d-sajcare „se vrea român întreg şi mentor al exilului,motiv de 
:“exaltare faptul că;în timp ce jara se încorâa cu desnădejăe pentru întregire 
şi. supravieţuire,unul din fiii ei căta,prin BBC,să dezarmeze moralul ostașilor? 
Asta în toate vremurile şi în toate ţările ăin lume s'a. chemat Şi se cheamă 
trădare! şi se "răsplăteşte" numai cu plotonul de execuţie.Chiar-dacă dl Beza 
avea. alte convingeri personale,nu-i era îngăduit să se "alieze! cu duşmanul şi 
să obstacoleze: încleştarea pe viaţă şi pe moarte a fraţilor săi! In primul răz- 
boi: monâial,Petţre Carp. şi Maiorescu erau sufleteşte de partea Germaniei,dar 
din cele.mai- patriotice motive,convinşi cum erau că orice alianţă:cu. Rusia ne 
e fatală; dar n'a mişcat un deget în - favoarea .Germaniei,iar Carp şi-a “trimis 
toţi „trei feoierii în luptă,unae âoi dintre ei au şi căzut.Cână mareşalul Maco 
kensen, intrat biruitor în Bucureşti,a vrut -să. facă o vizită lui Mai'orescu,aces- 
“ta a refuzat să-l primească.lar cână trădătorul „colonel Sturza, sosit 'în furgoa- 
nele -nențeşti -în Capitală,a vrut să-şi 'vaaă socrul, "Carp, deşi :cetebru, încăpă- 
tânat şi dncorigibvil gernanofil,i-a trimis vorbă. prin fecior: "Conaşul sdoreşte 
victoria germanilor,dar,cât va trăi domnia saun trădător nu va trece pragul. 
casei domniei salet,cun citin în splendidele cărţi ale. â-lui Şt „Georgesou-— 
Olenin.Dar' se vede că dela Carp şi Maiorescu la a1 Beza e tot atâta distanţă 
ea dela memprandistul' Rațiu la epigonul său adela lonara! - RS : 

"x DI Sima s!'a crezut Şi el obligat să dea o girculară,de semicentenarul 
legiunii, În care are tupeul să afirme,nici mai mult nici.mai puţin,că posedă 
"o:eonştiinţă curată în faţa Atotputernicului"!, După: cară,cu' conştiinţa! astfel 
în regulă, semnează drept "eomandantul Mişcării :Legionare"! Istoria 6 plină de 
toată gama imposturilor,iar "veacul nostru -mai mult ca origicând, Totuşi, ca un 
curvar notoriu,care n!'a avut 'sfânt nici măcar. căminul fratelui ae luptă,să se 
încăpăţâneze 'a murdări, cu prezenţa-i spurcată,gânăurile curate în care a ador- 
mit întreaga generaţie de luptători a generaţiei lui Moţa şi Codreanui,e ceva 
mai degrabă unic decât rar; vădind un suflet cu totul pervertit, - Ra 

Mirarea devine şi mai. crâncenă cână veden -proza scârnăviei publicată într!o 
revistă serioasă, cur am consiierat totdeauna "Carpaţii". Nu cunoaştem bine tre- 
cutul dlui Traian Popescu Şi nu ştim,deci,cât de legionar a fost.Dar chiar un 

„frăţior.de cruce ştie că baza Legiunii. e morală,Şi chiar în lumea nelegionară, 
fapta lui Sima. tot ch mişelie e cotată.Pentru nult mai puţin;un Gerstennayer, 
„socotit 'a1 doilea.-personaj al ţării în Germania lui Adenauer,a dişpărut defini- 
„biv de pe scena politică numai pentru că a înlesnit,ca preşedinte al Parlamen-— 
„tului,9 lege ce-l favoriza personal.Un profesor dela Universitatea Catolică din 
Milario a fost îndepărtat dela cateară cână s'a aflat că'trăia cu nevasta unui 
coleg,deşi până la urnă S!a căsătorit cu eaPartidele noastre politice erau pli_ 
ne de afacerişti,dar până şi eleydeşi nu-şi făcuseră trompetă: din morală, ţineau 
să aibă!n cap un Avereseu,un Brătianu,un Gogayun Maniu.Şi toomai Mişcarea Căpi- 
tanului, Mişcarea. în care Moţa şi-a. turnat tot: plinul îngerescului său suflet, 
ajunsese: să aibă!n frunte cea mai puhavă scârnăvie! eapcare-a luptat din răspu- 
teri: contra. 3 putregaiului moral! A - a 
„+ Yoate acestea,ă1 Traian Popescu nu 1e-o fi ştiind? Căci dela dânsul aveam 
alte aşteptări decât ăcia "băieţii" cari, după-ce-au jurat pe crezul moral al 
Legiunii ,pentru care au făcut chiar tabere -şi închisori,se simt acun la fel de 
bine .şi cu: hasnauă comandantului", dovedină astfel că nu azurul luptei îi atră- 
„. Beayci '0 ciudată nevoie personală de a fi Comandaţi: indiferent e cine! Per 
* plexitatea noastră e cu atât nai mare,cu cât dl Traian Popescu nici nu este âin- 
tre. aceia cari trăesc din mila "conandantului!, cu servitutea respectivă. Dânsul, 
Şi. Vreânica-i soţie,au muncit şi muncesc din greu ca să poată sta demn pe pro- 
priile pivioare - şi să poată da şi. exilului o bună publicaţie şi o bogată eai- 

















- 18 — e 
tură. De aceea suntem în drept să aşteptăm dela dânsul o clarificare: ori "'dosa— 
rul ruşiniii:e-o 'calomnie,ori se încetează cu aruncatul zoaielor pe fruntea 3 
imaculată a-Mişcării,pe miile de morminte albe,lăsând rău-nirositoarea treabă 
pe seama -unoriidoctrinari,pe cât ce necopţi,pe atât de iresponsabili! 

*; Alarmat de concurenţa unui la fel as fantomatic"eonsiliu naţional!! din 
“Freiburg, comitetul “fraţilor Cârjă "ţine să precizeze", în "Acţiunea Românească, 
că el are în:plus şi două filiale,la Munchen Şi în Australia şi că,deci,lorice 
încercare de însuşire a numelui Consiliului Naţional Român o socotim ca o pro- 
„ocara şi o iinducsre în eroare a opiniei publice”.De fapt,în acest sat fără 
câini care este exilul,oricine poate să-şi ia orice titulatură vrea,convins că 
„ntare, a da seamă nimănui. Aşa se face că un notoriu hârbar are neobrăzarea să 
se proclame moralizator al universului,iar câţiva inşi „nealeşi şi nesancţionaţi 
de. nimeni,pretină,nici mai mult nici mai puţin,ba chiar cu ifose de monopol şi 
fără teamă de a provoca cel mai elementar bun simţ,că reprezintă,cu fantomati_ 
cul lor "consiliu", întreaga noastră naţiune! Din fericire însă,ridicolul aces- 
tor gangsterișme. împiedică oricelinâucere în eroare a opiniei publice, 

x Calul de bătaie al arhiereilor lui 'Cevagescu,pentru definitiva cocoşare 
a bietei populaţii în faţa cizmarului ce reprezintă VWoscova,e un verset din 
Epistola către Romani,care îndeamnă pe creştini "să se supună înaltelor autori 
“tăţi',ca fiină ete nde la Dumnezeu", Dar adevăratul înţeles al citatului lui Pa- 
vel îl arată însuşi: Isus,cână ne învaţă să dăm Cezarului sce este al Cezarului 
şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu,deci în niciun caz să nu dăm Cezarului 
ce este al lui Dumnezeu,cun fac episcopii cizmarului.Că aşa a înţeles creştină- 
tatea încă dela început, o dovedeşte lungul şir ce nartiri,ucişi tocmai pentru 
că refuzau să dea Cezarilor cecace se cădea numai lui Dumnezeu. Pavel însugi 
şi-a pierdut capul pentru aceeaşi pricină. "Judecaţi dacă e drept înaintea lui 
Dumnezeu să ascultăm de voi mai mult decât ae Dumnezeu! spune şi -Petru maimari-— 
lor Lerusalimului,înaihţe de-a fi şi el răstignit tot pentru "meascultare"fază 
de poruncile lumeşti.Ce altceva se cerea, în esenţă, credincioşilor,ca să-gi sal- 
veze viaţa,dacă nu să jertfească idolilor stăpânirii? E ceeace fac azi pe în- 
trecute arhiereii plotogarului, dând Cizmarului:ce nu este al cizmarului -ci numai 
al lui Dumnezeu.Dar ei nu trădează pe Dumnezeu,de vreme ce n!au crezut nicioda- 
tă în El,ci,răstălmăcina interesat pe Pavel,îşi. trădează doar sfânta misiune, 
în Unicul scop al salvării sfintelor burţi.,. 

x În zelul său de a-şi desinfecta şeful,ăl Brădescu afirmă enornitatea că, 
"odaţă acceptat,el devine conâucătorul pe viaţă al Legiunii!!! Cesa ce ab fi un 
adevărat blestem pentru o organizaţie,silită să-l suporte chiar când l-a prins 
trişând,cum a fost cazul dlui Sima.Afirmaţia contrazice nu numai logica cea mai 
elementară, dar' chiar spusele Căpitanului, care, întrebat ce-ar face dacă i s!ar 
întâmpla să... calce alături,- departe de a se încăpăţâna întrto şefie: moral-— 
mente imposibilă,a răspuns deschis,cun îi era în fire,că "slar da afartadin le 
giune"! De altfel,câteva rânâuri mai! jos dl Brădescu înșuşi se contrazice,cână 
scapă afirmaţia că "a apăra întegriţatea acestui edificiu --legionar- înseamnă a 
apăra mai întâi pe acela ce întrupează spiritualiţatea... Mişcării; 'ce !spiri_ 
tualitate!" întrupează ibovnicul soţiei fratelui de lupti? Vai cae şeful “care a 
ajuns să fie apărat ae trupă de propriile măgării!. Şef pe viaţă? Nu ştim care-i 
starea civilă a dlui Brădescu,dar,cu cuvenita scuză,am vrea să ne spună cinstit: 
ce-ar face dsa dacă şi-ar prinde şeful în patul -conjugal? S!ar conforma cu pro-— 
priile afirmaţii? Ar lua poziţia de drepţi,dânau-i... raportul? Sau i-ar, pune 
mâna!n ceafă,aruncânău-l ca pe un găinar în uliţă! Mai încet deci, dle Brădescu, 
cu aiureli,din al căror lay s!ar putea cânăva să nu ştii: cum să, iegi... 

x  Enumerânâ,la 125 de ani ae apariţie,meritele româneşti ale "Telegrafului 
Român" mitropolitul Mladin. exolamă în extaz: "Iată ce tribuni.ae luptă aveau ro- 
mânii transilvăneni acum 100 ae ani !!!,Nu'ca acun! -cână, în acelaş arvicolyacelaş 
ierarh, obsedat de vechiul "eui",afirnă că,după ultimul război,"au venit zilele 
însorite ale lui August 1944n! Distanţa dintre lelegraful-de atunoi şi cel de 
azi e la fel de mare ca cea dintre maree Şaguna şi mlăâineţul ceauşist! 

*  Soljeniţin se dovedeşte tot mai mare: aouă milioane ds dolări , rezul ţaţi 
din vânzarea operelor sale,nerg deja la fonâul de ajutor al vietinelor ain Rusia! 

: x Ultima din ţară.Ca să evite posibilitatea unui. atentat, Ceauşescu şi-a găsit 
pe unul care-i seamănă perfect, fiină Şi el nebun,şi-l trimite Să-1 reprezinte 
în diferite ocazii mai riscante. Deunăzi însă,acesta a pierit întrlun accident 
"de maşina,şi de-aţunei toţi se străduese să vadă care din doi a dispărut... 
E & Radu Cornăţeanu 











> 








= 19 = = 
Ne AR ISA 


„* La Bucureşti a decedat Petre Constantinescu-laşi (85 de ani ),unul dintre 
foarte piiţinii intelectuali ce s'au înregimentat în nioro-pârtidul comunist 
din România.Îl lăudau c!'ar fi fost timare viteaz! într!lun proces "antifascist, 
prin 1955.Pe atunci funcţionă- ca profesor de istoria artei bisericeşti la Fa_ 
cultatea de Teologie din Ghişinău.Printre multele sale misiuni de partid după 
1944 a fost şi aceea de a prezida un aşa zis Parţia popular,menit să păcăleas=— 
că pe naivii cari mai credeau că pot ocolă „partidul comunist şi care apoi,na- 
tural,s!'a Nautodizolvati,Ca ministru al infornaţiilor,prin 1944-47,băgă spaina 
în funeţionari,cu frecventele "plenare".A fost apoi marele animator la ARLUS, 
la Institutul româno-sovietie,ete. Mai puţin se aminteşte acum că a fost nişte 
ani şi director al Institutului de istorie,pe când acesta nu se numea "Nicolae 
lorga"„Auzeai pe atunci din gura lui afirmaţii de genul aceleia cade pilda, 
Bărnuţiu a fost, "reacţionar",Decedatul avea predilecție pentru probleme de re- 





laţii bulgaro-române probabil pentrucă printre tovii din partid erau destui 


reprezentanţi ai. acestei rase,A fost ani de zile redactor responsabil al volu- 
mului V din Istoria României, tergiversât şi niciodată publicat,căci problemele 
contemporane comportau multe puncte "spinoase”,ce nu putenu fi rezolvaţțe numai 
prin mistificări,minciuni sau omisiuni, : : E 
“Decedatul nu agreia şi nu practica delaţiunea sau concedierea funeţionari-— 
lor ştiuţi "reacţionari". Dimpotrivă, în moa disereţ îi ajuta să se menţină în 
servici,Ai 'lui în familie erâu departe de a împărtăşi ideile partidului cu ea 
Te el îşi făcuse carieră. Trăit cânăva la Chişinăuzel socotea oportun să nu se 
refere niciodată la situaţia Basarabiei,La debarcarea de la Institutul de is- 
torie,grupul celor legaji de Securitate jubila că se face schinb del'gardă ve- 
che!” cu una "nouă! Petre Constantinescu-laşi mărturisea cu indignare şi mirare 
că Ceauşescu e un impostor,unul pe care el nu l-a văzut: niciodată şi nici n!a 
auzit de el în anii "de luptă şi întemniţări",cum vedea acun în fotomontaje, 
Ca unul din cei HNechit,se Sinţea chiar supraveghiat. da poliţia lui Ceauşescu.= 


* La Bucureşti a decedat,la 76 ani,Constantin C.Giurescu.Prin moartea lui 
nu se sfârşeşte !to epocă”,cun s'a spus la "Huropa Liberă',ci,socotin noise 
încheie o viaţă laborioasă de om,dascăl şi auţor în aomeniul istoriei romă-— 
neşti,unele din scrierile lui rămâind cu valoare de mai mare durată. Viaţa lui 
prezintă o serie de aspecte caracteristice pentru intelectualul de elită sub 
regimul. comunist; ea prezintă laturi pozitive,dar şi aspecte ce n!'ar justifica 
elogii fără rezervă. Pozitiv e că a scris "Istoria Ronânilor!lcu competenţă, cu 
suflu patriotic,luână în -seană toaţe izvoarele şi categoriile ae informaţie, 
lrebue însă amintit că pe urnă şi el s!a "aclimatizat'.preferână să facă "par 
tinic! Istoria României. Această "elasticitate"! avea însă mulţe trăsături de 
oportunism, practicat cu aceeaşi sobrietate ce-l caracteriza pe istoric... 

Adăpostindu-se din tinp în Turcia;în faţa iminentei primejdii comuniste, 
Giurescu avea o prea mare dorinţă de a juca un "rol",ca să se lase sfătuit de 
prudenţa arătată şi să nu profite ce "garanţiile" ce-i oferea Gh. Tătărăseut 
(la rându-i căzut pradă iluziei de a face "mare politică! cu comuniştii ), pen- 
tru a se întoarce în şară,intrâna astfel nunâi bine în vizuina lupului A ieşit 
de acolo cu o "nouă şeoală".Dacă peritru istorie a repetat că trebue expusă sine 
ira et studio,în şcoala închisorii comuniste şi-a însuşit principiul nihil sine 
bene pentru regimul ce 1-a tratat ca pe o "Lepădătură"!. Nihil sine bene era cu 
atât mai salutar cu cât era vorba-de o dictatură.Din păcate,de la această "tn 


“văţătură",pe cara mulţi. au fost obligaţi sto capete,Giurescu a făcut mai 'aepar- 


te pasul caracteristic oportunist în reghiohul zelului constant,la care nu era 
Gbligat, de-a susţine regimul,de-a face trampă Navantajoașă"! cu el. în schimbul 


-îngăduinţei de a-şi face'auzită cât_de-cât 'vocea,0 priză dovadă de iniţiativă 


pe linie! îi fusese publicarea studiului despre o hartă rusească (neapărat ru— 
sească!) asupra Ţării Româneşti pe ta 1832! Localităţi curat româneşti , Le-a 

transcris în acel studiu în formă Schimonosită: de pildă Ghinova,cun scriu i EEă 
şii,în loc âe Hinova,eun pronunţă autohtonii românii trebuia. oare aci să facă 


„pe Vignorantul"? Normalizânău-se relaţiile cu Titozelosul. nostru prezintă în_ 


dată istorioara unui transport de arme pentru Serbia,pe la 1861,fapt de mult 
cunoscuteCun se observară nişte Semne de contact cu fgiptul,Giureseu se grăbi 
să prezinţe cele câteva fapte,cunoscute dela alţii,ăe "aelaţii româno-egiptene 
în trecut".La fel &u “Relaţiile româno-anericane!!, îrimițâna articolaşul şi la... 











să 


sea) ea 
Casa Albă! Astfel de Nactualizări,tatr'un regim comunist merg mână!n mână cu 
oportunismul şi carierismul.Prea recunoscător partidului că l-a trimis la Arhi 
vele din Viena,Giurescu făcea caz în conferinţă publică cun că a văzut statuile 
"muzicanţilori! (aşa se exprima) renuniţi prin parcurile oraşului! La o conferin- 
ţă a lui P.P.Panaitescu,Giurescu venise înarmat cu fişe şi. ţinu să reia nişte = 
dispute pătimaşe de demult,ca şi când între timp nimic nlar fi trecut peste 
capetele tuturora şi,nai ales,al lui„Noi- stiman în continuare pe autorul Isto- 
riei Românilor ae odiniocară,dar pentru faptele de "zel!" manifestate acum nu pu- 
team avea bună apreciere. Zâmbean ''cu înţelegere" cână î1 vedeam pe profesorul 
de mare autoritate,atent să salute îndeosebi pe responsabili,sau pe cei înhtde-— 
venire'!,pe când cu cei "ae rânân nu se ostenea cu aşa ceva. 

0.C.Giureseu nu creia,nu extrăgea idei nari de sinteză.El mai mult aduna 
şi asambla,oferină mai departe lucrare bine organizată şi astfel "bine documen- 
tată", Dovezi lingvistice ale roaanităţii noastre el le folosea în: interview. 
uri ca pe unele ce i-ar fi aparţinut .Cu_ sumedenia de contribuţii în majoritate 
mărunte, ocazionale, înserate oriunde se putea,inclusiv "Săptămâna", "Scânteia, 
ete. istoricul a realizat în ultimii ani o impresionantă listă detlucrări!ş 
"dovadă" de "ţinută.Iar noi socotean că unuia ca dânsul aceasta nu-i sta bine, 

De altă parte însă,dincolo âe graba pe chestii minore de a se "încadra", 
Giurescu, reuşina uneori să reia efortul şi competenţa de "cadru vechi!,a scos 
în ultimii ani mai multe cărţi remarcabile, ea: -Locul 1ransilvaniei în istoria 
poporului român,Viaja lui Alexandru Loan Cuza,Istoria Bucureştiului ea. Pute- 
rea muncii riguroase şi metodice ieşea în evidenţă şi-şi arăta eficienţa îndeo- 
sebi în combaterea afirmațiilor tendenţioase la aaresa istoriei Românilor, cum 
era cazul cu unii istorici maghiari,vechi şi noi. Reintră aci în funoţie baza 
pregătirii solide ae cândva;când tânărul Giurescu se încumetase să-l înfrunte 
pe Nicolae Iorga.De vreo capacitate sau măcar: dorinţă de-a înfrunta pe despoţii 
de azi,de un "alt aluat",nu poate fi vorba la Giurescu.Că vreo lucrare a lui 
ar fi rămas şi azi zăcâna în seful cenzurii pentrucă ar fi înfruntat acolo po- 
ziţia partidului într!o chestiune economică,cum se spune;e puţin verosinil. Şi-a 
poi,asemenea cazuri de cenzură sub curente chiar şi pentru membri de partid 
verifticaţi,Se ştia că Giurescu a practicat totdeauna ţinerea jurnalului ,notânăa 
aci şi întâmplări mărunte;cu atât mai mult pe cele împortante.Poate acestea 
vor scoate la iveală cânăva multe din câte decedatul n'a putut sau dorit săi 
spună deschis în timpul vieţii, întrlun regim în care exprimarea sinceră, deschi- 
să,a poziţiei se plăteşte  scumpe-— i 

x Paul Gora a afirmat, într!o conferinţă de presă la Parisyeă,în România, 
"maghiarii nu se bucură de drepturile pe care ar trebui să le aibă o ninoritatţe 
naţională".Ca şi cână Românii înşişi, inclusiv Goma,n!'ar suferi chiar mai mult 
de pe urma sistemului impus de dictatura comunistă! Ciuâat că scriitorul,ezi- 
tant în răspunsuri la multe alte întrebări,în chestiunea ungurească a dat cu 
promptitudine, slugarnic, cu nuca în peretţe. 

Să fie numai o Neuratăn întâmplare că îndată după interveiw-ul lui Gona a 
şi fost pusă în circulaţie o "scrisoare deschisă! semnată Karoly Kiraly,unul 
din vârfurile pore.-ului,în care se afirmă aceleaşi lucruri? Noi ştim câ un nu_ 
măr disproporționat de mare ae unguri , în raport cu nunărul lor,au fost şi sunt » 
în posturi de partia şi stat (Pazekas, Moghioros, eto. ), în posturi-cheie,chiar în 
Bucureşti; că multora dintre ei le-au fost date pe mână tribunalele militare 
în care să-i condamne fără milă pe ronâni.Ungurii,ca ninoritari,erau socotiți 
automat ca "progresişti!,iar Români i „ca majoritari,trebuiau să fie "reacţionari!, 
Acesta era conceptul ideologic,ae care ungurii au profitat âin plin,dacă victi_ 
mă a lui a fost până şi Pătrăgcanu! La Institutul: de istorie din Bucureşti, ca 
să 'dau un exemplu, director era Vicţor Kerestesz,director adjunct Ladislau, Ba_ 
nyayy şef de cadre un alt Kerestesz,românii fiind SI upe ae aci, intruşi la ei 
acasă, Ziareppublicaiiyşeoli institute, facultăți în Limba maghiară, existau şi 
există puzăerie în RSR.Pentru Opera maghiară din Cluj se ceruseră Subvenţii 
mai mari decât 'pentru Opera din Bucureşti,la fel ca pentru cantinele studenţi- 
lor maghiari .,Sceriitorii maghiari sunt aniversaţi în revistele noastre pentru 
opere scrise în limba lor. Parveniţii unguri numeroşi au Gat un neprecupeţit 
sprijin per-ului care,astăzi,i-ar fi oprinână pe ei nai mult decât pe români! 

Se vede că Lipsinâu-le un Ford la Casa Alba, intriganţii unguri plasează 
acum centrul de greutate al agitaţiilor antiromâneşti chiar în înteriorul Româ- 
niei,fiină cu toţii în soglăsuire între ei,inclusiv Paul Goma, ; 








[Că 





A 


ze Dle 

X Acum vreg-S8:ani,seerstara instituţiei noastre(la Bucureşti ) „membră de par- 
'tid,scuipă zgomotos în "Scânteia",răsfoit din obligaţieasvârle ziarul şi-i 
mai dă şi un şut cu piciorul,E insuportabil! zise; nu găseşti altceva decât nu_ 
mai despre netotul ăsta de Ceauşescu! E1,şi EL! --Nu faci binezic,în calitatea 
d-tale de membră în partia şi acum încă secretară a acestuia. -Du-te şi mă spu- 
ne,strigă dânsa. -Nu e nevoieycă-ţi găseşti naşul dintre ai voştri,dacă vei re- 
peta răbufneli lipsite de "vigilenţă partinică", -Dar e revoltător! mai zise ea. 
: Îmi puneam întrebarea cun va fi reacţionat ea la potopul de preanăriri cu 
prilejul aniversării a 60 de ani ai Ceauşescului, şi cu ea mii de membri de par- 
tid,ca să nu mai vorbim âe massa celorlalţi! E lesne de închipuit ce gândese 
bieţii oameni terorizaţi de delirul înterminabilelor titluri şilcalităţi" ale 
"providenţialului” născut în chiar "anul marii noastre uniri; care,nai-mai 
decât Bălcescu,e nu numai Mun om între oameni",ci şi "un om pentru oaneni!!,un 
scriitor de istorie. ce poartă "dialog cu ţara"(precim cu careva din exil! ), cun 
se stămpuie pe toate căile.I-au mai zis "un om pentru ţară!!, ferindu-se a expri- 
ma ce gândeau: o ţară pentru un m! Marin Preda s'a grăbit cu "Deliruli! său şi 
astfel şi-a mâncat mălaiul prea din timp.Dacă aştepta puţin,putea să valorifice 
atâtea materiale "geniale" şi delirante! Cu acestea însă, îşi vor mânca pâinea 
(nu mălaiul! ) alţii mai nevertebraţi decât Marin Preda. ! 

* Iorgu Iordan, însărcinatul partidului cu problemele limbii române (ca şi 
celălalt ''pământean" ,A1.Graur), îşi recunoaşte,în memoriile sale,origina bulgă- 


" rească.Calitate în care s!a simţit antinilitarist şi antirăzboinic tocmai cână 


era vorba de apărarea intereselor româneşti .Lăudându-se cu acest merit,omite 
tous a pomeni în sumedenia âe amănunte şi pe acela de a fi scuipat'cu scârbăi! 
în armata română (în 1941).Se mai lauaă memorialistul că,fiind student al lui 
A.GeCuzasar fi ştiut mai multă economie politică decât renumitul profesor. 
y Dar s'au strecurat şi nişte relatări,plasatţe cam departe de linia partidu- : 
lui Aflăm astfel că de bursele "burghezo-moşereşti" beneficiau mulţi “copii dela 
jară,aleşi numai după criterii de merit.Din bursa lui,el trăia boiereşte.Căoi i 
leul românesc era tare pe-atunei; pentru 100 de franci dădeai 97 lei,iar pen= 
tru LOU de mărci 125 ae lei. Totuşi,zice Iorgau,asta nu era bine,perntrucă valoa-— 
rea leului se sprijinea pe exportul ae grâu(şi nu pe cel de produse industriale! ) 
Iorgu era pe-atunci mereu Neontestatar!, "'protestatar”,Fapţul că sătenii din 
Hârja,sat de sraniţă,erau obligaţi să aibă autorizaţie de trecere a froaţierei 
(oricâna doreau),era pentru Torgul nostru "o nedreptate revoltătoaretdin punct 
de vedere. “pur umann: pentru ce veâe,sub acest Trapori,azi,nu se. revoltă! Mai | 
ţine să se ştie că strada Lascăr Catargiu,pe care a locuit cânâva la Taşi,acum 
Se numeşte... Karl Marx: a nu se uita! 

la descrierea lipsei de alimente în 1917,lorâan e lipsit de orice sim de 
"vigilenţă",părână a fi transpus atunci situaţia din 1977! -"Cât despre carne 
-scrie e1-, lupta(dintre cei dela cozi) avea aspecte de adevărat război, şi 
arată cât de mult a suferit e1 din această cauză (astăzi va fi cunpărând la ma- 
gazinul privilegiaţilor).u altă alunecare,cu totul neaşteptată,spre trecut, gi 
gravă abatere dela ortografia în vigoare este câna serie Dumnezeu cu iniţială 
mare: să fie asta un lapsus calani,sau, cumva, nonagenarul s!a gândit totuşi la 
niştel'necunoscuten ale acestei trecătoare vieţi? .. , 

* la 5 Martie s'au împlinit.25 de ani dela moartea tiranului mondial Stalin. 
Se făcuseră atunci multe uriaşe Sl a Ra doliu,unul în Şoseaua Aviatori, | 

Ş 





fostă Jianu,0 tovarăşa, Eskenazi ,venina i) la mine,mă întreba cu lacrimi în 
ochi că 'ice ne facem noi acum? Şi era istorică de meserie: uită că istoria 
merge înainte.In întrebare nu era Vorba de'noi" doi,ci de toţi românii. Răspun- 
sul îi l-a dat după câtva timp Hrusciov,cu raportul secret.Tot dânsa se agită 
pe urmă să ne lămurească pe "noua linie",că,vorb!aia,bine că sia dus. 

De pe altă linie a judecat evenimentul amicul meu pantofarul,unul care nu 
Vroise nicidecum să intre în cooperativa meştegugăreascăsocialistăn, în ciuda 


„impozitelor tot mai mari pe capul particulari lor. Ducânâu-se şi văzând cu ochii | 


o'a dispărut uriaşa statuie a lui Stalin din faţa parcului Herăstrău,cun îi spu- 

Sesen;mi-a plăţit satisfăcut rămăşagul.De impozite grele tot n'a scăpat însă, | 
Şi nici locuinţa proprie nu şi-a redobânâit-o, în ea locuind mai departelîndrep- | 
văţituli comunist ,Ilar el murind;abia i s!a găsit un loeşori'de vecit,, pe 7 ani! 
Căoi şi la cimiţir contează uneori dao!ai fost în sector socialist sau privat, 
şi mai mult dac!'ai fost în partia sau !'fără partid",- "Comemorarea”lui Stalin = 
o mai fac azi,âar cu uşile închise,âoar sovietţicii ce-au cunoscut gulagurile.., ! 











SI 


E OR Să 

* În''lribuna României",a a adevărurilore a... "prioritare",se publică un 
frumos şi docuhentăt articol despre Anul Nou de altă dată la palatele domneşti 
din Bucureşti „Nu sunt omise nici referiri la apariţia Doamnei. Toate astea ca 
să ştii şi Htu,bă cetăţene",că omagierile regizate de Anul Nou pentru perechea 
ceauşistă,tot la Palat,nu sunt lipsite.de “tradiţie, 

* Ceauşescu felicită pe regele Nepalului,adresându-i-se: "Urez dumneavoas- 
tră şi poporului nepalez..." Pentru cizmar, Regele e un "dumneavoastră”,iar pen- 
tru 'sine el acceptă Întitularea cu "ăxcelenţă", Bine că a uitat pentru moment 
de legea sa privină întitularea între oameni; alfel ar fi fost în stare să 
scrie în telegramă: îţi urez,bă,la Nepal. 
| X'Au Gat repede drumul noului imn Şi abia pe urmă şi-au dat seama că lip- 
sesc aci şi nişte duşmani de "zărobit!; decretară dsci la repezeală intercala— 
rea-unci strofe despre duşmani, realizână totoaaţă un număr de strofe cu soţ. 

* Mă Rădulescule,nă! Tu cână vezi tancul sovietice în ziar,să ştii că'e vor. 
ba de pace,mă,nu de altceva! - repeta Muică prin 1946-47 către colegul de ser- 
vici.De-atunoi şi până azi, ''bastionul păcii",cum se autointhtulează Rusia S50- 
vietică şi cun o aclamă lozincarii ei,neîncetat asociază "lupta pentru. pace! 
cu imagini de tancuri rachete, tunuri „puşti cu pumni ridicaţi ameninţător.,.ş 
ascute lupta de clasă,stârneşte necontenit focare de tensiune şi conflicte, 
sistematic pune beţe?n roate acţiunilor de pacificareeS!a certat can cu toţi 
"fiii credincioşi! ai partidului său(âin Jugoslavia,Albania,Cehoslovacia;Unga- 
riayChina - e o performanţă! ). Subminează conferinţa dela Belgradyajunsă la o 
moţiune incoloră; torpilează pacificarea în Orientul Apropiat; nu încheie pace 
cu Japonia; nu-i place pacea chino-japoneză numai pentrucă ea condamnă cela 
bun început vreun rol de hegemonie,iar ea,Rusia,se vrea în acest rol,deşi alt- 
minteri ea este acesa care ţipă în gura nare împotriva "tendinţelor de hegeno- 
nie".,Prin intermeaiul Bulgariei,Rusia sabotează o mai bună înţelegere între 
statele din Balcani. Până Şi în chestiunea unei epave dela Spandau, Rudolf Hess, 
Sovietia spune încăpăţânatul: ei "niet",1a fel ca!n chestiunea gulagurilor de 
„acasă;în timp ce pe Stalin al ei 1-a scos âin detenţiunea mauzoleului «Capri ci- 
oasa 'cucoană zisă "socialistă"! se războieşte "pentru pace" într!un chip foarte 
„curios! Muică exprima gândul a milioane de oameni cari la fel nu cred că amin_ 
tita cucoană paranoică ar avea niscaiva gânduri sănătoase în privinţa păcii, 

* În RSR s'au emis medalii cu efiziile cuplului Ceauşescu.El ca elcă e pre- 
şedinte.Dar ea,este gogea-ni-te: Acadenivian doctor inginer Elena Ceauşescu. 

Ca să se ştie! 0 persoană neisprăvită, întârziată,se cunoaşte după zorzoanele 
preferate.Ilar fostul preşedinte al Academiei Nicolescu, şi-a dat sufletul a do- 
wa zi după ce perechea Ceauşescu l-a beştelit "ca pe un câine"(cum însuşi s'a 
Saal oaia a consimţi la acorâarea titlului-zorzoană. — 

* Bulgaria a aniversat,la începutul lui Martie,100 ae ani de independenţă, 
proclamată prin. tratatul acela San Stefano.Ciuaată împlinire de'veac cu magazine 
goale,cu mizerie generală;cu lipsă de speranţă că mâine va fi mai bine cum, con- 
stată gazetari streini Şi cun spune orice bulgar .de rând,cână are cine să-l 
audă. Totului tot ca şi în RSR! Toăor Jivkov a &lorificat aportul armatei ruse 
la eliberare,fără să spună vreun cuvînt,nici el şi nici gazetele,că la epocala 
faptă a participat şi niscaiva oştire românească! Musafirul sovietic,Kuzneţov, 
a vorbit şi el la meeting,dar nu în subiect,ci despre bomba cu neutron, balanţa 
în armele atomice, dezarmare, ete, jconform metodei de "actualizare" comunistă, 

* A decedat muzicianul Dimitrie Cuclin, în vârstă de 92 ae ani.Acest genial 
compoziţor şi pedagog îşi ducea existenţa la Bucureşti într!un deplin anonimat, 
fiind dintre cei puşi de regim "la arhivă",ca un nepriceput la proslăvirea pre-— 
zențului. Cineva avut iniţiativa discretă de a_1 include printre bătrânii in_ 
vitaţi la "Casa oamenilor ae Ştiinţă!" ca să-şi expună amintirile.După alâe cei 
cu nume "de 'suprafaţăt, ca Iorgu lordan,Eftiniu,B.lăzăreanu,ne întrebarăm cine 
mai e şi acest "obscur! octogenar, modest de tot la vorbă Şi în comportament, 0 
doamnă, cunoscătoare a situaţiei,mă lămuri laconic: E un mare geniu al nostru; 
dar e şi cu el povestea... "eu Marincea e ceva",la care se pricep ăştia... Adi 
că: a-l pune sub obroe şi pe linis moartă,oricât ar valora,dacă nu s'a Nînca_ 
drat!!. Pentru acelaşi mbtiv;şi anunţui morţii sale a fost dat numai în trei. rân- 
duri,că (un oarecare) D.Cuclin Sea stins. din viaţă la 7 febr.1978, ora 17.- 

* Tânărul monarh al Sueciei trecea. la Lună printre cetăţeni, fără escortă. la 
Bucureşti unde 5 invitat,va putea învăţa dela conducătorul proleţar Şi “iubiti 
de masse ce înseamnă măsuri de securitaţe... i: Sora 

e a Pc SE S.G.Bănăţeanu 








ST PE a 


203 


N= = DORURI ŞI NECAZURI 


E.- Turcia: Anul Nou cu sănătate! Libertate României! 

P.- An trimis azi,la'contul inâicat prin gazetă,o modestă dar din inimă 
contribuţie ae 25 de mărci„Dela mine puţin, dela Dumnezeu mult. (Germania ) + 

Il. Statele Unite: Să trăeşti,să duci mai departe flacăra Vetrei! 

D.- Statele Unite: Să rugăm pe bunul Dumnezeu să scape: neamul nostru româ-— 
nesc de hidra comunistă.Pentru Vatra noastră alătur 15 aolari,. 

M+. Franţa: Un an plin: de sbucium şi niscaiva bucurii e pe sfârşitelea.Sunt 
încă sub» imperiul emoţiilor ce mi-au copleşit sufletul la marea victorie vala-— 
hă,smulsă cu hotărtre de câtre' frumoasa Catrinca,carea în mare cinste şi mân- 

"drie şi-au aşezat. "ofedronulu najionalu” pe strălucitul tron al lui Bokasa în. 
tâiul, împăratul Africei âe mijloc.Mari nădejăi se leagă întru.viiţorul rasei 
: noastre de acest -mărey eveniment,carele o să împlinească vorba cronicarului că 
zi, "Din coapsa Daciei şi-a Junglei,în veci stor Haşte pui de lei". Totuşi, oarecare 
fina e nedumerire şi-au făcut loc- în irima noastră, deoarece,după chip Majestatea Sa 
Impărăteasa Catrinca nu prea are a hirea chiar româncă get-beget,dupre cum au 
„ Spus scripturile tuturor cronicilor,atât râmleni cât Şi streini; dară culoarea 
Ea abrajilor nu mai are importanţă în zilele. pe care le trăim,că amu s'au meste- 
cat ginţile,de nu mai este nici Râmleanu,neci. chinezu,neci jidovu şi neci altă 
naţiuneșci tăţi. una suntem în Domnul; ba şi scripturile lui Marx agişderea glă- 
Suescydrept care bucurie: şi sănătate si aven cu toţii în vecii vecilor! 
: M.-. România: In.clipa câna vă scriu,hainele munţilor sunt grozav âe zaren_ 
"uite. Păpuşa e plină de făşii negre,care pornesc chiar-ăin culme, Acolo,unăe 
coastele sunt prăpăstioaseyavalanşele au cărat zăpada în hăurile ce se ţn lanţ, 
spre valea .-Cuca,sau spre coada văii Argeşelului.Ge să mai spun despre Tambura! 
N Doar creştetul i-a rămas alb.la fel şi Bătrâna,cu toată spinarea ei,ce se lea- 
EI gă de muntele Piscanu. Tot aşa şi lezerul Mare şi cel Mic.Numai spinarea Seţu- 
3: lui,care se întinde spre Nucşoara;are ceva mai multă: Zăpadă.Dar şi aci, poţi .nu- 
măra stâncile ce strejuiesc poteca ce ăuce. in Groapele spre apusyoa să coboa= 
re” în valea Rîui Doamnei. Iarnă săracă în zăpaâă. Timp mai este să ningă,altfel 
! "ar fi rău,că nu ar fi apă: nici în albiile rîurilor,dar nici în fântâni, 

„M-- Statele Unite: După mine,America' e pentru cei tineri,sănătoşi şi inai- 
ferenţi „pentru csi ce pot trăi numai pentru ei,pentru cei ce,după ce s'au în- 
Îghebat puțin,uită că acolo oamenii muncesc pe câmp în toate zilele şi nu au 
nănăli gă,pâine,ninic; că o cafea chioară te scoate “cu faţă curată la venirea 
unui musafir,că obiectele necesare casei se cumpără în rate,că pentru concediu 
împrumuţi bani,că toată viaţa trăeşti din împrumuturi şi abstinenţă. 

! * Ss- Germania: Cu toate că situaţia noastră în exil cât şi cea internaţională 
e proastă din cauzele pe care le cunoaşteţi trebue să continuăm activităţile pe 
linia cunoscută.be termen lung, "prietenii" nu vor câştiga bătălia lumii.Stau 
întins prea mult în toate părţile şi impertinenţa lor specifică a început să 
calce pe nervi şi pe proprii lor aliaţi,De rezultatul. acestei bătălii mondiala 
depinde şi soarta țării noastre.Situajia actuală nu e eternă.Cei care cred clo 
pot eterniza se înşeală.Noi am avut în istorie şi alte nenorociri de felul aces- 
ta şi tâtuşi până la urmă poporul nostru nici n!a dispărut şi nici n!a rămas 
prea mult în urna .aşa ziselor popoare'lcivilizate". Alăturat, 200 mărci pt Vatra, 

| Pe Franţa: Vă mulţumesc de Vatra. un lucru nobil Şi. frumose.Cu atât mai fe- 
ricit sunt,că Vatra se ocupă şi cu chestia Românilor de peste hotară. Bravo şi 
înainte. Scânteia Românismului nu trebue să se. stingă.Chiar azi am scris şi dlui 
Gârleanu.Cele mai călduroase salutări dela fratele vostru, Român dela Vidin. 

Un_român timocean -Danemarca:' Am fost în Septembăr acasă aeolo,în Sârbia,la 
nunta unui nepot de văr.Sa zici că fu nuntă,ama'nu fu.CĂ au'venit la mâncare şi 
la beutură mulţi sârbi de-ăia. di la Bor Şi s'au îmbătat aci şi începură să fasă 
larmă -nu ştii cun 'sunt “ei! .şi să dânţuiască numai de-ale lor,sucind cârpa pe 
sus în degite.Şi atunci runânii noştri stătură mai tragi,de,că Ştii. nu-şi 
făcură joc de-al nostru cum altfel ştiu să facă.Nuntă rumânească - să făcu. numa 
sârbească!: De Ştiam,nici nu mă duceam,de aici tueni-te-acolo., i 

Un: român timocean.-Suedia: Am fost io la clubu-ăla sârbese din Malmb,că zi_ 

ceau să făcem echipa! de' amateri,care cu ce ne pricepem; şi io n'am dus cu fluie- 

= = Truscă Ştiu să zic dezale noastre din fluier.Da iei zisără acolo că,cică,nu le 
trăbuie nici fluier,nici. de-ale noastre,de-alea ce Ştiu io.Apăi că! E 

T.- Statele Unite: Sunt. plin ae bucurie că în -exil avem legionari de talie, 

toate publicaţiile legionare. Vatra o aveam dela. Roma! Aci,un cec ae 100 “olari, 


> 


-Am 











Sa = 
SEMNALĂRI 





* Biblioteca Română ăin Freiburg a seos recent partea Ti-a a Volunului ju 
biliar,cu colaborarea,dintre România dlor Sava Gârleanu (0 variantă sud-dună- 
reană a baladei "Mioriţan), tugen LozovanAna Tătaru Manzatti, Ion T, Nistor (cu 
foarte interesante "Pragmente autobiografice) şi R.ipostol,care face un lung 
istoric al Instituţiei. In "Tabula &ratulatoria!"! veden peste 400 ae nume. Impre- 
sionantă, e şi lista sprijinitorilor decsâai,peste o suţă aa morţi,nume ce evo- 
că: lupta contra fiarei ein ţară, ca gen. Băgulesou, Chi rnoagă, colt. Al exanărescu, 

 vtime Ra dotrug, prof. Cârstonp, fontei po, romb acu ead soră LOCaNazenou, 
prinoșIsopegoupBeratti Mititelu, Nanărig Bisi 1 Hunteanu, Brăi1loiu,Sever Pop Emil 
Panai teseu,Ciotori,Ion Protopopescu,Mireea Popescu, Banda, Tai11i ez, Const. Sassu, 
Sergescu,1„n Sân-Georgiu,preotul Vasiloschi „mitropolit Visarion Puiu, Posteucă, 
Racoveanu,ârneaţă, Domni ţa Igana,N.Dianu, Sabin Mănuilă,ete.- Partea I-a a volu- 
mului se ocupase -cu precădere de Basarabia; 

„x Dl Johanri Urwich a reuşit să scoată şi vol.I1 ain impresionanta-i operă 
"Fără paşaport prin URSS",abundână de astă dată în "figurin,mai ales româneşti, 
„cari au gustat din "omenia!! marxistă Şi dincolo ae cercul polar.Dl Urgich e 
printre prea puţinii cari,ajunşi în lumea liberă,au crezut că mai au o datorie 

LEE faţă de cei încă rămaşi sub nus. Volumul se poate cere, direct la domnia sa: 
Weitlstr.149:/ 1_4. 8000 Munchen 50 - Germania, 

"x! Nicolae Novac Tălmăciri âin lirica amerindiană, cu o prezentare de George 
Ciorănescu, colecţia. "Apoziţia",Minonari 197ifge în: i 

x George Uscătescu,Menoria pădurii „colecţia "Destin",Maâriă 197'7,- 

x Candela, Revista Bisericii Ortodoxe Române "Buna Vestiren din Montreal (Ca- 
'nada),eaitată ae predr.Petre Popescu; număr de Grăciun,în română şi franceză, 
conţine şi o dare de seamă asupra Congresului limbii române din 50-31 Iulie, 
Şi asupra vizitei 'la Montreal,de Sf. Dunitru,a I.P.S. Valerian Trifa. Părintele 

| de perete pe anul în curs,_ 

; x învierea,Buletinul Bisericii Ortodoxe- Române din Geneva, număr de Crăciun, 
redactat de pr.Emil Roman. Conţine, între altele,ecouri din presâ elveţiană în 
legătură. cu: unirea Transilvaniei,0 vizită la Secu-Sihăstria-Sinla (ae Aurelia 
Răzuş), şi calendar, naţiona1.- i Ş : 

"* Invierea,editată la Ierusalim ae arhim.dr+Vasile Costin în contul -Patriar- 
hiei din Bucureşti.Se ocupă de Naşterea Domnului istorice, colinas, dar şi de 
"aniversarea Republicii, i 

x "Naşterea Donnului"!, redactaţă de d1 Konstantin Mozik la Hollywood (Ploriăa), 
e o publicaţie plină,pe toate cele 30 ae pagini,de citate biblice,poze şi de- 
semne din cele mai drăguţe. în legătură cu Naşterea Domnului şi colinde din 
toate. regiunile ţării, în română. şi: engleză, - 

„* Vestitorul Român-Canadian, editat, la Kitchener (Canada), ae pr. Duni tru Ichim, 
care mai scoate şi nişte caieţele ae "poeme Haikyn.- ; 

__* Faust Brădescu: Cele trei elemente de bază ale organizaţiei :legionare; 
Omul legionar şi omul nou"; Intru înţelegerea Mişcării Legionare. Toate trei, 
în editura "Carpaţii", Madrid 1977.- 

* Simon Telkes, How to bekone a Hungarian; The artificial reproduction of 
a people. Edizioni buropa, Rona 1977, i Sai 

* C.Michael-Ti tus, In search "culturar genocideuPanopticun Press 1976.-: 











ÎNVIERE ae Sergiu Grossu 


De sub'gardul prăvălit; Îi răspunde un gândac, îs 
ni. Gândăcelu!n smalţ gătit, Stână pe-6 frunză ae copac: 
Tese!n uliţă,alene: — Cum,nu ştii?,. nu ai aflat?,., 
"= Ce-i 'cu larma asta,nene? azi,Hristos a înviat! 






&&, . Cele, mai: răspândite limbi din lume, în milioane de locuitorii Chineza, 
B07; engleza, 350; rusa, 209; spaniola, 206; hindusa,194; portugheza,122; germana, 
i japoneza,115; bengala, 111; araba,110; franceza,65; italiana, 55 de milioane, 


Herausgeber ună fir den Inhalt Verantwortlich: Dr.Petre Vălimăreanu 

. 7800 Freiburg = Erbprinzenstr,17 A — Germania E 
Contribuţiile pot fi trimise,pe acelaş nume,în Germania, la Dffentliche Spar- 
kasse,Konto 1264445,Freiburg; în Italia,1a..G.C. Postale 43327006; în Franţa,pe 
nunele Jean Șteflea, Soc.Gensrale5 Place Ganbet ta, Paris,contul 5—021415-5,-