Vatra anul XXVI, nr. 2 (138), aprilie — iunie 1976

SII IE PILE ILPEIZLEZZZZ= 





„POATE ROMANEASGĂ DE OPINIE ŞI INFORMAŢIE 
Apre-lunie .19'76 „o XXVI3 2... 78 FREIBURG-Germania: 
_NO..138 a, „„.  Erbprinzenstre17'A 


Dă iai! 


ti "ENIGMA CEAUŞESCU. - | 
Nu s!'a văzut,de când e lumea lume,conducător mai neajutorat ca Ceauşescu, 
ar zice puţinii ce întârzie a-l socoti măcar onesteCă-i neajutorat nu-i vreun 
secret,dar aceasta nu-i nici unica;nici principala cauză a stării jalnice din 
țară.La 30 de ani dela război;adică după 30 de ani de pace,biata Românie se 
găseşte,din toate punctele de vedere,într!'o. situaţie mai disperată decât chiar 
pe timpul invaziei rusegti.Pentru nefericiţii ei locuitori nu există nici 11. 
bertate de opinie nici de întrunireyceeace duce la lipsa unei prese libere şi 


„a necesarelor formaţii politiceșţara urmând să fie mai departe "cfirmuită!! as 


vistavoii Moscovei; omul nu poate trăi unde doreşteşun paşapost c-un miracol 
dinir!o mie. şi una de nopţisiar în delicatul domeniu al credinţei suit tolerate 


“doar cultele care ajutăşcu autoritaţea lor,prin difuzarea de pe auvot a lozin-— 


oilor regimului atou,la îndobitocirea cetăţenilor.Aşga se face că în țara duioa= 
selor colinde Crăciunul a ajuns o simplă zi de Incrujiar de Paşti, fiină dumini 
caoamenii sunt sustraşi bisericii gi bucuriei prin fel de fel ae carne Wrolun= 
tare"sln fostul "grânar al Europei" lumea crapă de foane,- foame pranificată şă, 
ea; în scopul asigurării supunerii totale a populaţiei; de aceea şi ajutoarele 
venite din afarâ,care ar mai putea înduloi puţin nizeria,sunt rău văzuţe, sabo-- 
tateşîngreuiate în tot chipul: un paohet,de pildă,trimis la 28 Februarie âcla 
Preiburg;a ajuns la Piteşti de... 10 Mai! iar pentru cele câteva lucruri. uzate 
s'a cerut o vamă de aproape 2.000 de lei,adică mai mult decât o lLesfă media pe 
o întreagă lună de hamalâc! Ceapa ajunsese în Mai la 45 lei chilul, şi: oamenii 
erauşîncă, fericiţi când o puteau găsi! Nici tătarii,renuniţi prin fiscalismul 


„lorsnt!au. reuşit să stoarcă aşa de crâncen un, popor! S!'a atentat la, năzuințăa ce= 
„rului;la ruperea speranţei şi mângâierii legate de o credinţa milenară, Lăsându-— 


se de formă robilor doar nişte culte controlate de. regim dăr” bombargâneu=i cli.- 
pă de olipă cu idioţiile ieşite pe pâlniile megafoanelor sau: prin” buletinele 
oficiale;zise şi "prâsă", li s'au furat ogoarele,ca dintr!un popor! statoruie să 
se aleagă o gloată de vagubonzi,li s!au luat casele,ca'să bage în celo pe deline- 
venii ajunşi "miniştri"; mai recent li s'au confiscat toate obiectele mai ce 
prej;cu pretextul "artei",ca să nu mai aibă nimeni. vreo rezervă negociabilă, Bi 
tele naţionale,cu atâta migală şi jertfă pregătite,au fost cu totul nimi.cite, 
fizic prin metoda diverselor Canaluri,moral prin înrolare.Desfiinţarea 'iclase- 
lor" s!a realizat pe deplin,la scara celei mai de jos,un nean întreg ajungână 

în starea de: robot.Deasupra acestei clase unice "proletare",existi și nisie mii 
de. îmbuibaţi,dar e vorba doar de supra-clasa renegaţilor,a; lepadaţilom o nean; 
a căror singură preocupare,pentru a nu scăpa din mâini blidul, de iintoje de a 
executa, cu tot zelul posibil,sceleratele porunci ale stăpânului dela Krone 


m goana lor după bani grei,adevărajisca marca şi dolarul şi nu ofticogi ca. ule= 


vul leu;nu s!au dat înapoi nici chiar dela vânzarea propriilor rai, oroara de 
care nu se mal auzise de pe vremea biblicului Iosif,vânâut şi el,ciudati,tot de 
nişte "fraţii! să fie asta pricina că Româniiinu au paşapoarte?.,. la, Loidra, 
la Viena,la New York şi!n alte metropole există o adevărată bursă a vaibarului 
trafic de carne românească,cu tari:'6 după "greutatea" omului ae tounpărat (nre- 
vul depinzâna de situaţia acestuia; dacă e închis sau nu, dacă e "în câmpul mun. 
cii”,dacă-i legionar,ădacă e rudă, tânăr, pensionarete. ),într!un dans ameţitor de 
mii şi mii,pentru zarafii de aici şi. zapeiul din ară! Li Spa De 
Cun este imposibil să se nege haosul de-acolo,ca să se justifice aduce Ceau- 
gesou,pentru tâmpiţi "scuza" războiului... terminat acum mai bine ca 30 de anii, 
uitâne voit că: în acea epocă era toată Europa la pănânteDar Franţa, Delgia,Ita- 


lia;Olanda,Austria,Grecia chiarys!rai refăcut demult; Germania,unde pe-aţunoi nu 


y i i 
mu beri călca de ,moloz,e astăzi "Ama rica Huropei!,pe: când în România s'a: ajuns 
a ia | : Pas : : 3 . SE 
cum vazuram; până şi la vânzarea, cetăţenilor! Ceuagescu ntci nu poate aăcar în- 
sinua că ţara e.suptă de muscaliș9s vreme ce a împânzit lumea cu lauda 11 udepen= 


es d 
N 


ri 


% 


acte IER EP FIE 


Si 09 dna 


denei!"! lui: dacă e independent şi face deci ce vreajatunci tot haosul din ţară 
e opera lui; dacă mizeria provine din "exportul! liber decis de elca şef inde- 
pendent;atunci îşi pune singur ştampila de tradator de neam,al unui neam pe ca- 
re-l stoarce şi anemiază în beneficiul nesațioşilor cari 1-au ridicat din tina, 
Dacă-gi iubea cu adevărat patria,- când a văzut că lucrurile cu sistemul impus 
„de ocupant;duc la dezastru,el,inăependent fiind,n'avea decât sa intrebe de re- 
yetă pe conducătorii statelor prospere,în loc să umble după cai verzi pe pereţi, 
Dar Cesugescu nu-i nici cinstit;nici patriot,ci o biată pâpuşe de bâlci,trasă 
de sfoara întereselor stăpânului! Ă 

Ca o "compensare"! a atâtor lipsuri;ţării i se vorbeşte în răstimp des... Mi- 
hai Viteazul,de Ştefan,de Horia,âe Tudor Vladinirescu,âe Eminescu,Bălcescu şi 
alte culmi ale neamului,ou neobrăzata afirmare că tristele stiri de azi n'ar fi 
decât împlinirea sfintelor năzuinţe ale acelor luminate capete.Socoteala iudelor 
e simplă: dacă lumea crede aceste bazaconii atunci șconstatână ea că marii noş- 
tri luceferi n!'au fost mai presus de teapa ceaugeştilor,ci nişte bieţi de idoli 
falsi,cade într!o prostraţie şi mai adâncă, continuând să lunece pe panta îndo- 
bitocirii; sau,orede ori ba, fluturarea tricolorului poate servi ca supapă de 
Siguranţă, împiedicând,prin crescuta încredere în înţelepciunea şi patriotismul 
şefului,ca prea-amarul să se reverse tumultuos;sub forme ce s'au mai văzut în 

Ungaria de pildă,sau în Polonia,lucru care ar deranja,momentan, jocul Moscovei, 
Cum de-şi permite renegatul atâtea crime? Pentrucă-i acoperit de ruşi şi 
asigurat, oarecum,de nepăsarea Occidentului.,Că e omul Kremlinului,nu e nicio ne- 
voie să fie demonstrat: doară acela l-a inventat! Şi Kremlinul nu plagează de- 
oât oameni verificaţi la sângesAltfel,de n!'ar fi în cătuşe, Românii n'aveau de- 
sigur să-şi pună!n frunţe o frunte !ngustă,un vândut şi agramat notoriu.Cât e 4e 
găunos,se vede şi mai clar din goana-i după titluri academice şi alte "âdocto- 
rate";plătite tot âin spetirea populaţiei; els;care nici cizmăria n'a fost în 
stare s!o termine! Zice că e "cel mai iubit fiu al poporului",dar niciodată n'a 
avut curajul,acest lag,să se prezinte în faţa poporului,cu contracandidaţi în 
regulă,la validare: de cejdacă-i atâta de Niubiti? Cât î1 iubeşte populaţia,se 
vede din fuga nestăvilită a oricărui român care are ocazia s!o facă,lăsână în 
urmă vetre scumpe; familii dragi scimitire,pentru un strop de libertate gi viaţă 
omenească: iată cel mai autenţic plebiscit! Şi,se ştie, "câinele fuge de sbură- 
turăşnu de Îmbucătură"! Iubit o fi el;Ceaugescu,dar de Kremlin! căruia, contra 
poporului român,contra fraţilor sâi de-un sânge, le-a făcut toate serviciile cozii 
de topor;aşa cum nu la-ar fi putut face nici Stalin în persoană! Cu Ceauşescu, 
ruşii sunt serviţi mai bine decât dac!ar guverna ei direct țara, în ceeace plă- 
nueso pentru destinul românesc.Acest nean viu şi inteligent,care cu zorii liber- 
văii din secolul trecut pornise în zbor de vultur spre înălţimi,n'a mei putut 
să dea în ultimii 30 ae ani;anii de înăbuşire comunistă;niciun singur poet de 
relief,niciun scriitor de talie mondială,aşa de pustiitor a fost pârjolul! Se 
laudă Ceaugescu cu industrializarea,dar cui ti foloseşte,cână vedem cumplita mi- 
zerie din ţară? Cui,dacă nu Kremlinului? Rusia "importă" de-aci toţ ce pofteşte,; 
cu plăţi simbolicejcurat "ae ochii lumiin,0 ţară transformată într!'o turmă ae 
sclavi munciţi şi!n ziuă ae Crăciun,pentru huzurul Moscovei! Cine a folosit âin 
„Tăşluirea ogoarelor? Cine,dacă nu tot Kremlinul? Acdlo merg hambarele colhozuri-— 
lor ceauşiste,iar turma românească, cu rădăcinile tătaţe de pământ,e numai bine 
disponibilă pentru Kazakstanurile Asiei,câna Kremlinul va socoti sosit momentul 
totalei "integrări socialiste".şi nu bezmeticii din Dealul Patriarhiei,sau târ- 
tăcuţa bâlbâitului,vor putea “opri fărădelegea, 

Până atunci, Brejnev are nevoie de linişte în .colonii.De aceea a porunoit va-— 
letului să difuzeze cântări patriotice,să vorbească de Decebal şi de Traian,ba 
chiar de Basarabia.Căoi ştie el că totul nu-i decât raport de forţe,aşa că Basa- 
rabia nu depinăe de niciun "Magazin istoric" sau alţe "Anale de Istoriet,oi de 
Kremlin; dar pomenirea ei poate servi momentan de supapă;pentru a nu trebui să 
înfrunte iar; prematur, "neplăceri" oa cele de după sufacarea Budapestei.De aceea 
îi ordonă chiar "provocări",ca mascarada cu mobilizarea rezerviştilor pentru în- 
fruntarea. . e invaziei ruseşti, impecabilă diversiune în sânul populaţiei istovite, 
Dacă cearta cu ruşii ar fi reală,firesc ar fi ca Ceauşescu să-şi asigure spriji- 
nul ţării,slăbina cătuşele; dacă n!o face,e pentrucă n'are niciun motiv s!o fa- 
că; sprijinul lui fiind în altţă parte,unâe a fost dela începute. 

Chingile de fier,mai straşhice în România decât în oricare altă ţară ocupată, 
Sunt tot o prevedere a Kremlinului; în ziua răfuelii cu-tovarăşii ain China,el 





Dea Di aa aa PAR Ted el 

are absolută nevoie âe -linişte în spate.Ceauşescu s'a vădit deci ca omul ideal 
„al scopurilor Moscovei în zona Carpaţilor: a selavizat o jara, trans formâna l0- 
„> cuitorii în roboţi; le-a răpit moşia,tăindu=i ge pâmant ca astfel să depindă cu 
„totul -deiregim; le-a sufocat credinţaşca să nu'mai spere în nimic; cu roboții 
a creat 6 industrie; în beneficiul exclusiv al Rusiei,azi ca "export",mâine ca 


zestre: ce-şi poate ea dori mai mult? Iar nenorocita noastră jară care urăște 
„de moarte comuni smulse vede astfel constrânsă să mai şi ajute,cu vlaga-i Nex- 
portată!, la lăţirea pe glob a -oiumej roşii! Dacă adăogăm căyfăcână 'pe răzvră- 
titul, Ceauşescu poate fi folosit ca sculă acolo unâe Kremlinul crede că nu-i 
bine să apară chiar. direct,ne dăm mai bine seama de semejia' nebunului,pe care 
jara nu poate iar Moscova ntare niciun interes să-l urnească din scaun. 
Ar mai. fi streinătatea,dar aici. "democraţia" încurcă lucrurile, Opinia pu- 
blică o fac aici ziarele şi posturile de radio şi televiziune, dar acestea pot 
fi "unse" iar Ceauşescu'nu-i omul care să se tocmească cână este vorba de pro- 
pagandă şi reclamă e Imparte regeşte lipsiţilor de caracter din posturi mari,ba 
a exportat şi o 1liotă ae clerioi,cu cari cheltuie sume enorme,ca să arate câtă 
grijă are el 'ae sufletele exilaţilor,el eare Supuşilor din-ţară nu le îngăduie 
nici. ruga de Crăciun! “Iar cât star maj găsi totugi „pe-aici ,cârmuiţor integri şi 
„bine informaţi ,dispuşi să intervină în favoarea robilor,- el are grijă să pună 
mâinile înainte, enunţâna, cu tupeu de mare om paliticprinoipiul "neamestecului 
în treburile interne... 
Nu! nu există nicio "enigmă" Ceauşescu! El nu e nici. cinstit,nici patriot, 
„mici priceput decât în sluj pentru cinstita-i burtă.E o nenorocită slugă muscă 
„leascăza cărei supremă calitate e ascultarea oarbă a celor ceşîntr!o nefericită 
clipă ae distracţie, jucându-se cu firea,au răsturnat piramida cu pingeaua !n 
„Sus, făcână âin ţigan împărat „şi omul le este recunoscător.Cazul pe care-l face 
„de istoria naţională nu-i decât. o terfelire,tn Speranţa flatării populaţiei, 
„spre liniştirea ruşilor de vreo răscoală. Acelaş scop în gesturile-i publicejcu 
pupatul copiilor âe pildă,ai căror părinţi şi bunici au pierit apărându-gi 
brazda de haitele colhoznice,sau în multele-i gulaguri acelaş în puerilele=i 
"mobilizări, ou magazine deodată pline,unde populaţia face provizii "pentru caz 
de război! (ea,care ntare ştir pe nasă ! Ș, Zotografi şi operatori de televiziune : 
aflându-se "întâmplător de faţă... j d 

” Ceauşescu rimâne aeci în şea cât î1 vor ţine ruşii Deo intervenţie a. Oeei 
dentului nu poate. fi vorba.Manifestările unor refugiaţi pot să obţină doar re- 
zultate neglijabile (câteo nevastă, soacră, copii, ete. ),dar nu schimbarea de regim. 
lar ruşii î1 vor ţine până li s!o părea că buba stă să plesnească: abia atunci, 
de nu vor fi gata cu pregătirile de înghiţire a Ceauşiei printre celelalte "re- 
publicin roabe URSS-ului,vor arunca balastul,mai sperână şi la recunoştinţa pă 
riispentru a fi fost scâpată, în fine,de crunta năpastă.Şi nu e vorbă goală; în- 
şine am auzit,din spovedania unor "urişti" din ţară, că de-acum le e indiferen- 
tă eventuala 'ocupaţie rusească;care în niciun chip n!'are cun fi mai dezastroagsă 
ca guvernarea ruşginosului cuplu de "academicieni; aici a dus năucul populaţia, 
spre marea bucurie a Kremlinului! să meâitaze Ceaugescu, dacă-i permite gleava, 
la o zivală din Polonia; ţară supusă şi! ea,de silăMoscovei,dar cu şefi mai puţin 
Slugarnici; unde pământurile aparţin încă 80%, ţărani lor şi deci nu este foame; 
unde, oricât ar drămui Kremlinul libertăţile,un carăinal Vişinski poate conduce 
acceptabil Biserica gi criţică guvernul, iar o publicaţie "reacţionarăi, oa: "Ya 
tra! noastră,poate ajunge nestingheri tă la cititorii ei de-acolo: Viernele roa- 
de în varză,ăar moare fnainţea e NE Tla d o 

= Petre Vălimăreanu 


RĂSPUNŞ de SeGe'jheodoru 


Voi nu ştiţi ce e țara Stejarul care creşte, gi!n cei lipsiţi de ură, 
Şi patria ce este, Şi salcia,arţaeii, Din plaiuri sau morninte, 
Cum nu pricepe fiara „Şi râul plin cu peşte Ce fraţii nu-şi vândură 
A doinelor poveste, : Şi. grânele pe ze Esi Pe-o strachină cu linteş 
Prin codrisnai,lăute, - “Tot ce e mugur,floare, BIL,fratele cel tare, 

Cu frunzele jes şoapte, Ori poâne; soareghiaţă, Cel ce-a înfrânt nânia, 
Nu pentru lupi şi ciute, Ce sta răscuţ sau moare, Acela!n suflet are- 

Hu pentru minţi necoaptg; în mingi afgă viaţă Şi creşte România, 


&& Intr!o poză din"Scânteia" vedem pe Ceauşescu într!'un grup de colindăţoriș 
or fi Întrebat, cumva, unde, cur şi de ce le-au fost ucişi părinţii şi bunioii?,., 


EA ta 


23 Mai '1905: La energicele 'intervenţii ale lui AlexeEm. Lahovari ministrul Ro- ? 
mâniei la Constantinopolsguvernul turc trimite patriarhului Ioachim DL armă boa 
rea adresă: "Inălţimea Sa marele vizir a comunicat cu o înaltă tescherea ceeace 
urmează: In urma unei cereri a supuşilor Valahi din Imperiu pentru ca sa file 
salvată najionalitatea lor,să se predea învăţământul în şcolile lor fn propria 
lor limbă;slujba să fie săvârşită în bisericile lor de preoţii lor şi în limba 

“lor najională,primnii lor să fie aleşi de ei ingigi oriunde se află în majori- 
tate;cum se întâmplă cu celelalte grupuri etnice =: 

Consiliul de miniştri,după ce a deliberat — Având fn vedere că guvernul, în 
conformitate de altfel cu principiile sale fundamentale,tratează pe ipl0low de 
perfectă-egalitate toate diversele grupuri etnice ce trăesc în Imperiu sub egi- 
da Sultanului; avână în vedere că suszisa cerere nu conţine nimic dăurător drep= 
turilor unui alt grup etnic: a însărcinat pe ministrul de Interne să notifice 
Inspectoratului general al provinciei Rumelia şi respectivilor guvernatori ur- 
mătoarea decizie: Cu condiţia de a nu atinge dependenţa lor de Patriarhatul 
ecumenic; Vlahilor nu trebue să 1i se oprească de a-şi avea liturghia lor cu 
preoţi proprii şi în propria limbă; trebuesce deasemeni autorizaţi să-și numeas-— 
căşconform legilor fn vigoare,primari; în plus;învăţătorii şi inspectorii ce-şi 

„YOP propune pentru şoolile lor nu trebue să întâlnească piedici în exerciţiul 
Punciunilor lorsci comunitatea va trebui,după regulă,să se adreseze prin e1 
Ministerului imperial al Instrucțiunii Publice; în fine;Valahii vor fi admigi 

„la alegerea consiliilor administrative inferioare, | | 

Această decizie, supusă M.S.Augustului nostru Suverana obţinut sancţiunea 

„imperială. Ministrul Justiţiei si al Cultelor, Abd-ur-Haohman Paşa! e 

„Sultanul -recunoştea aşadar naționalitatea română în Balcani,dar Grecii îm- 
piedicară aplicarea deciziei, "Episcopii greci din Monastir,Katerina,Grebena, 
DramasKozani,cari se temeau să nu-şi piardă credinciogii,organizară bande ăe 
tâlhari care pedepsiră cruă pe Români ,pentrucă. voiseră să-şi păstreze naţi ona- 
litatea prin mijlocul bisericii şi şcolii.Această operă de măcel a durat timp 

„de doi ani,şi patronii săi reugiră să aducă înapoi la iesle câteva mii de rene-— 
gaţi interesaţi sau de biete suflete speriate"(Iorga), 


CANTECE „DIN MARAMUREŞ 


Gât îi Maramuregu Să !nconjur lumea şi ţara, 
Nu-i fecior ca su şi tu se Să n!an Paşti,să n'am Crăciun, 
Nici oraş ca Sighetu. E Să le fac mergână pe drume 


Mamă tu când n!'ai făcut, 
Mult. bine mi-ar fi părut 
De m!'ai fi făcut un prun 
Intr!o margine de drum 
Inire două dealuri seci, 
Intre Govă fântâni reci: 
Cine s'a mai înseta,; 
Prune-a lua şi apă-a bea 
Şi a sta şi-a hodini 


„Câte flori pe Iza!n sus, 
Toate cu mânăra le-an pus; 
Câte le-am pus până!n zori; 
loate!'s mândre şi cu flori; 
Câte Le-am pus până!n prânz ş 
Toate!'s mânăre şi s!au prins; 
Câte le-am pus până !n cină; 
Sau uscat din răâăcină, 


M'a blestemat mama lunea . Şi ţie ţi-a mulţăni, 
Prin străini să-mi mănânc pâinea; Da-aşa,mamă,pentru mine; 
M!'a blestemat mana mara; Nu-ţi mai mulţumeşte nime, 


+ Da două săptămâni după Mircea Popescu s!a Stins tot la Roma,la 1 Septen-: 
brie;părintele Vasile Ilea,născut la 1 Martie 1914 la Lita(Turda).A fost proho- 
dit a doua zi,în Santa Maria delle Vitţorie,de un sobor âe preoţi în frunte cu 
episcopul Vasile Cristea,care a ŞI). NOD a * 

&& Uniunea şi Liga Societăților Române din America şi-a serbat în zilele de 
22-23 Mai,în hala bisericii române "Sf.Maria! sin Cleveland, jubileul de 70 de 
ani jubileu comun cu al ziarului "America", Ne alăturăm şi noi tuturor Românilor 
liberi din diasporăspentru a felicira pe fraţii noştri cin America,cu urarea să 
continuie la fel de dârz pe linia afirmării româneşti şi a aptrării intereselor 
vitale ale neamului k d dai 

&& Comisia de folelor a Socieţă ii de limba română din Banatul înstreinat 
şi-a reluat activitatea,cu următorul comitet: prof.Radu Floraspregedinte; Costa 
Roşu, secretar; Gheorghe Li faşJovan Todor; leodor Şandru şi Miodrag Miloşmenbri, 

“Cine ştiespoate or'descoperi!! ceva folclor şi pe la fraţii din Valea Timocului... 


Eu Es -ate 


CALENDAR NAȚIONAL | 
;/2 Martie-1816: Se naştejla Hobiţa (Gorj ), Constantin. Brâncuşi, 
8 Martie 1896: “se naşte,la Piteşti ,Marin Teodorescu-Zavaiâoc, cunoscut inţer- 
pret de muzica populară jmort la 13 Ianuarie 1945. . 
18 Martie 1823: Se naşte, în Câmpulung (Muscel „ConsteDeAricescu,istorio, fost 
deputat în Divanul: Ad-Hoc.Moare la 18 Pebre1886,şi e îngropat la "Plămândan, 


Apr+1906: Apare "Neamul Românese",conâus ae Nicolae Iorga, ; 
1: Apr.1866: Se. înfiinţează Societatea Literară Română,viitoarea Academie. 
d Apre1956: Moare la Roma prof.Claudiu Isopescu,nşla Frătăuţii Vechi,1894. 
5 Apre1596: Moare Sinan. Paşa,vizirul învins de Mihai; avea 84 ie ani, 
Z Apr+1866:; Conflicţ,la.Iaşi,între separatiştii moldoveni şi .armaţă, 

5-5 Apre1956:; Ultimul congres al studenţinii române creştine,la. Tg.Mureş. 

5 Aprs.1851: Moare în exil la Constantinopol,unde fusese adus dela Brusa, pio- 
torul Ion DeNegulici,născut la. Câmpulung (Muscel) ca fiu al preotului Dimiţrie 
dela biserica Şubeşti.EB îngropat în cimitirul grec din Pera.Avea 39 de ani, 

„2 Apre1936: Corneliu Codreanu termină de scris "Pentru legionari, 

"6 Apre1906: Antarţii incendiază casa preotului român Paparizu in Avăela. 
8 _Apr.1866: Plebiscitul pentru alegerea lui Carol âe Hohenzollern ca Domn. 
8 Apr.1911:; Se naşte Emil Cioran. ' 
„9 Apre+1476: ."Iuână în considerare şi smerita cerere a susnunitului Ştefan, 
papa Sixt al IV-lea eonzeteșiau. sonsiderare la persoahatlui, deslegarea. Anului 
Jubiliar tuţuror celor. ce vor vizita,cii anumite condițiuni, biserica cea mare a 
:: MolAovei (probabil la Baia).Banii adunaţi să fie predaţi Domnitorului, "pentru fn- 
treținerea armatei sale ridicată contra cruâului Ture duşmanul neamului creştinn, 

9 Apr+1906: Antarţii ucid pe românul Nacu Zalpana din Samarina (Macedoniaj, 

12 _ Apr.1806: Vlahava; căpitanul armatolilor din regiunea Caşia (Macedonia ),ar- 
boreaza,pe muntele Olimp;stindardul răscoalei, - i 

14 Apre1926: Moare la Bucureşti basarabeanul Vasile Stroescue 
„42 Apre 1896: Caragiale scoate,cu Gheorghe Panu, "Epoca literară", 

15 Apr+1906: Banae greceşti ucid români macedoneni la Turia şi Lescovăţ. 

16 Apr+1896: Moare tânăr,ae tuberculoză,poetul Traian Venetrescu,craiovean, 

16'Apr.1916: Moare boerul junimist Nicu Gane,povestitor de rasă. 

11 Apr.1966: Moare la Bucureşti prof,Petre V„Haneş,n.la: Călăraşi 1879. 

18-19 Apr+1936: A1 2-lea congres al "Generației Mişcării Studenţeşti dela 
1922".lon Moţa e reales preşedinte, E 

18, Apre1846: Se naşte la Densuş, în Haţeg,istoricul Nicolae Densuşianu» 

19 Apr+.1906: Banae greceşti atentează la viaţa lui Vasile Dinu din Hrupişte. 
20 Apre+1906:; Bande greceşti ucid,la Vreiot,ăoi români macedoneni . 

21 Apre1856: Mazzini. confirmă drepturile Românilor asupra Transilvaniei, Basa- 
rabiei. şi Bucovinei, p | 

26_Apr.1676: Caravana Spătarului Milescu porneşte prin pustiul CGobi spre China, 

29 Apr.1601:. Mihai Viteazul porneşte din Viena spre Ardeal, 

50 Apr.1866: Lon. Creangă e numit: diacon la biserica Golia din Iaşi, 

50 Apr+1866: Prinţul Carol ia trenul din Freiburg spre Zurich Şi St.Gallen, 
în drum spre România. j 





l Mai 1826: Dinicu Golescu înfiinţează,la conacul său adela Goleşti (Muscel), 
"o şcoală sloboaă obştească,unde. pot merge fiii nobleţei,ai norodului, gi măcar 
robi,pământeni şi străini".Şcoala era mixtă, "agigăerea şi pentru fete,avână toa- 
tă învăţătura fără nicio plată",care mai deprinăeau Şi "câte lucruri sunt trebu- 
incioase să ştie o muiere,cun de a împleti,de a 'coase şi alte asemenea”, d 

1 Mai 1886: Se naşte,în Udeşti (Suceava ),poetul Gabriel Rotică, 

1 Mai 1921: Iese,la Cluj; "Gândirea",cu Cezar Petrescu,Blaga,Crainio, ete» 

4 Mai 1856: Se naşte la Deleni (Botoşani ), fiu ae preot, Theodor Speranţia, 

=11 Mai 1956: Săptămâna românească dela Freiburg,cuprinzână Paştele şi Zece 
Mai,organizată de Biblioteca Română, sprijinită de UARG şi de prinţul Nicolae, 

6 Mai 1836: Se naşte în Cernăuţi compozitorul Isidor Vorobehievici, 

8 Mai 1816: Moare Ion Oţetelişanu; filantrop şi om politic, ş 

10 Mai 1866: Soseşte la Bueureşti,cu un poştalion, după amiază prinţul Carol, 

10 _ Mai 1946: Moare, la 45 -ani „Pompiliu Gonstantinescu,oriţic literar, Li 

11 Mai 1886: Se insugurează la Bucureşti statuia lui Gheorghe Lazăr, 

„12-14 Mai 1906: Sfinţirea şi serbările sfințirii catearalei din Sibiu, 


13 Mai 1936: Moare la Geneva antropologul Alex.Donici;n. în Chiginiu, 1887, 





aa 6 23 

15 Mai 1896: Moare poetul, bănăţean, Victor Vlad Delamarina, n.1870, 

11 Mai 1656: Ţarul Alexie Mihailovici jură în biserica Uspeniei din Moscova, 
în faţa mitropolitului Ghedeon al Moladovei,să restituie,cână le va cuceri ,cetţă- 
jile de pe Nistru luate de Turci şi transformate, în raiale, | 

18 Mai 19096:. Banae greceşti ucid,pe drumul dintre Veria şi Xirolivad (Macedo- 
nia)ype românii Anastase Baki şi Nicolae Prapa, : 

19 Mai 1866: Gheorghe Pomuj e avansat general al armatei americane, 

20 Mai 1826: E atestaţă existenţa liceului român din Craiova, care se va numi 
"Nicolae Bălcescu, i ; 

21 Mai 1826: Se naşte:Karl Storck,întemeietorul şeoalei române de sculptură, 

22 Mai 1676: Mihai Apaffy 'constata îngrijorat, într!o scrisoare adresată Bis= 
irițenilor: Experienţa de toate zilele confirmă că Româninea este o nație de 
„tot spornică,iar Ungurimea şi Săsimea din zi în zi se împuţineazăe 

24 Mai 1906: Lese la Chişinău;cu litere cirilice, "Basarabia" organ al parti. 
dului român democrateDirector,aveN.Gavriliţă; redactor; Panţelimon Halipa; cola- 
boratori: Ion Pelivanșlon Gândul,Nic.Popovschi, Vasile Hartia,Alexe Mateevici, 
Ion şi Teodor Inculeţ.Incetează la 11 Martie 1907. 

25 Mai 1856: Se înfiinţează la Iaşi societatea "Unireane 

26 Mai 1876: Moare poetul Costache Stamati ;basarabean,autorul, baladelor- 
poeme "Dragoş","fiica lui Decebal", "Armin Cântărețul", eţce, TR 

26 Mai 1926: Moare,la "St; Louis"(Paris), de tuberculoză, Leon Donici,născut la 
Chişinau 1887.Organizase în capitala Franţei "Asociaţia studenţilor basarabeni, 

51 Mai 1866: Sfinţirea mânăstirii româneşti Podromu dela Sf.Munte, 

51 Mai 1956: Profesever. Pop arată, în "Universul",că: ajadus âin Istria doi pui 
de români: pe Domenico Cvecich din Valdarsa: şiiţi iova ni Doricieh din Jeiani,pe 
cari i-a dat la Şcoala Normală ain Clujspentru a s&' asidura pe viitor fraţilor 
istrieni un preot şi un învăţător româneDar copiii vor fi eliminaţi din şcoală 
şi trimişi acasă de monstrul Călinescu pentrucă,atagânău-se frăţiilor de cruce, 
promiteau a fi prea buni români, 








1 Iunie 1476: Vistiernicul Iuga dărueşte mănăstirii Putna 6 cădelniţă,un chi- 
vot de argint aurit,100 zloți ungureşti,100 oi,satul Şirăuţi şi o vie la Hârlău, 

l Lunie 1946: Impuşcarea mareşalului Ion Antonescu, 

6/1 Iunie 1716: E ucis de turoei,cu fiul său Ştefan,Stolnicul Cantacuzino, 

6/19 Iunie 1906: Marea expoziţie dela Bucureşti, . 

9 Iunie 1856: Alecsanări publică,în "Steaua Dunării" (laşi ),Hora Unirii, 

10 lunie 1896: Se naşte,în Slatina,Alexanădru Busuioceanu;mort la Madrid 1961, 

14 lunie 1856: Cavour însărcinează pe trimisul Sardiniei la Constantinopol 
să pledeze pe lângă Sultan cauza Principatelor Române, i 

15 Iunie 1906: Antarţii greci uciă pe primarii, români din Târnova şi Veria: 
Mihail Did şi Nicolae Papasterie, să 

17 lunie 1856: se naşte la Viena,din părinţi macedoneni; dres Const Dumba, âiplo- 
nat al Austriei la Londra, Petersburg, Rona, Bucureşti , Paris, Belgraă şi Washingtone 

20 Iunie 1806: Napoleon către Selim I1I:; "Gâţ despre Moldova şi “Muntenia, 
dacă Inălţimea Voastră vrea ca aceste două provincii sa nu-i scapeştrebue să fo- 
“losească toate ocaziile favorabile ca să recheme vechile fanilii domnitoare; 
prinții greci cari guvernează acum sunt agenţi ai Rusiei! pa, A 

29 Iunie 1906: Antarţii greci incendiază casa românului Nanu din Nevesca (Ma- 
cedonia),care e ars de viu cu soţia sa. i la 

24 lunie 1776: Mitropolitul Loachin ae Proilavia hirotoneşte preot pentru 
satul Pasiţel, în Transnistria,pe un Gherasim Tocovschi; acesta însă trebue cu- 
rând să părăsească satul, "pentrucă nu cunoştea limba română"... - 

25 Iunie 1906: Grecii ucid pe bătrânul GheNazari de 83 ae ani,din Magarova, 

21 lunie 1906: Grecii masacrează 6 români. la, Veriasi. 

21 Iunie 1936: Moartea lui Constantin Stere ăi 

28 Iunie 1916: Moare -pictorul Ştefan Luchian, 


&& Şedinţa comandamentului legionar s!a amânat pe anul viitorşcână se vor 
sărbători şi 50 de ani dela întemeierea "Legiunii Arhanghelul Mihai1",De baterea 
meda.iei comemorative se va îngriji dl ' Vasile lasinschi, fost ministru şi prege-— 
dintele Consiliului Legiunii; "Pământul Strămo esec" va ieşi în nunâr special, 


iar de volumul comemorativ se va ocupa cl profeDimitrie Găzdaru, 


&& : A reapărut,cu şi mai mai mult elan, "Stindarăduln, 


a - dă 


NOUL "COLABORAŢI ONI SM 


"Colaboraţionismul",âerivat din verbul a colabora,a inţrat în limbajul cu 
rent cu un sens pejorativ odată cu cel de al doilea război mondial Colaboraţi0- 
nismul implică apropierea de inamic de diferite graâe,dela complezenţă până la 


„cooperare, 


In primul război mondial, faptele desemnâte drept colaboraţionism în cel 


de-al doilea război ar fi atras un calificativ mult mai infamant: înaltă trăda- 
re.Dar. cel de-al doilea război, mondial a avut un caracter ideologic mult mai 

„ Pronunţat decât primul, In conflictele ideologice,în ciuăa patimilor exasperate 
opinia generală înregistrează diferitele atitudini şi conduite cu mai multă pre- 
cauţie în.uzul: de stigmate.Ce e azi "trădare poate fi mâine mare merit "patrio- 
tic”„Nicăieri nu se potriveşte nai bine butada lui Talleyrană decât în confrun- 


“ tările ideologice: "Trădarea e: o chestiune de dată".Şi,mai aăaogăn noi,şi o 


chestiune de. victorie.Abia după victorie învingătorii aevoră învinşii în toate 
„felurile. In general. deci colaboraţionismul ca termen taxativ a fost mult mai 
răspânâit în: opinia curentă: decât "rădarean,Stere de pildă;,sub un regim liberal 
“în 1945 ar fi fost considerat colabora ionist şi nu trădător,ca în 1918.Cu tre- 
cerea anilor colaboraţioni smul părea câzut - în desuetuaine, Eu 8 

In ultimii ani însă colăboraţionismul ca indicativ a reintrat în actualitaţe 
în vocabularul exilului românesce+Gun se motivează această reactualizare a ter- 
menului şi deci a faptelor? Vom încerca să analizăm noul colaboraţionism de di- 
„„ ferite nuanţe ji Bltuaţii,fără efecte de galerie şi fără întârziere cu o ţreine 
„de veac în modul da cereetane a cauzelor, | - 
ASR 0 19, OAB aaa PY 
„.„Neocolaboraţionismul actual e în parte. un produs al timpului Doctrina "aes- 
„bindere, înțelegere, cooperarea înlesnit blocului sovietic noi posibilităţi ae 
pătrundere în sfera occidentală,Iar ţările comuniste în schimb,ca o amăgiregau 


dliţa de intrare'a fâs4 lărgită din diferiţe motive.Mai întâi sub presiunea ne- 
voii de devize» Ţările. -comuniste Şi deci România suferă as sete de devize ca be- 
duinii de lipsa apet în Sahara qe odinioarăeApoi. vine la rând încercarea de 
dezarticulare a exilului Cu cât mai mulţi exilaji se duc în jară,cu atât,după | 
calculele funcţionarilor regimului, exilul e ameninţat să-şi piaraă rostul. şi 
Substanţa.Călătorii în jarăorea ei,aevin tacit complici cu regimul,In acest fel 
exisţă desigur un. colaboraţionism it beri omittendi",un fel de colaboraţionism inâi- 
rect prin. omisiune [sabo eigheal neadeziunea la manifestările de existenţă a exilului 
românesc.Nu ne referim aici la acest gen de colaborajionism neutralist gi nici 
„Ja persoanele pasivc.mai aleg în vârstă, încetăţenite în diferite ţări;nânate. nu- 
„mai de sentimente şi de impulsul nestăpânit de a revedea locurile de baştină, 
„rudele şi prietenii.In cauză intră acum colaboraţionisnul "in comnittendi",adică 
conlucrarea într!un fel oarecare cu elementele regimului. Interesul nostru se în- 
dreaptă mai ales spre atei cari ani dearândul au fost prezenţi în rândurile exit 
lului Opus” regimului comunist prin activitate şi profesie de credinţă,Ce i-a în- 
demnat să repună în discuţie angajamentele lor anticomunista? Sau crea ei că-gi 
pot păstra poziţia intactă chiar Şi după călătorii în ţară şi chiar. după: contacte 
dese cu Organele sau cu supuşii regimului? & adevărat,de 20 ae'ani politica oc-— 
" cidentală stimulează apropierea de regimurile comuni ste.Unii emigranţi „nepătrunşi 
de rostul adevărat al exilului,au urnaţ exemplul occidentalilor şi au crezut că 
pot fi mai utili,mai întâi Lory înnodâna relaţii de “cooperare cu diferite sectoa- 
re ale regimului „Politica inaugurată de Gheorghiu-Dej Şi continuată de Ceauşescu, 
„cu aparență de recuperare a suveranităţii naţionale,a contribuit la seduoţia noii 
înfățişări a regimului âin ară. Convingătoare apărea în primul rând revenirea la. 


unii exilați în afară sau în ţară cu trimişi ai, regimului,menbri sau. nu ai par-= 
tiduiui aaa papă a INROaA O BEI no e alai lo aonavaiuli e III cau schimburi-— 
lor celor din afară cu cei dinăuntru. Câţiva au încercat o pătrundere în ţară şi 
pe terenul economic,Gontribuţia Ia emanciparea :ţării. de 'sub tutela CAER-ului da 
eventualilor candidaţi la colaborare şi o coloratură patriotică, sl ai 

Y Intâlnirile sub această lumină constituie un colaboraţionism condamnabil, 

"eraa omnes!? Sau admit şi un discernământ după cazuri? Intrebarea. exoluăe desi- 
8ur pe agenţii rcerutaţi în exil 'de poliţia comunistă gi pe acei mânaţi. spre re- 


Ri 


SUL Artei 


Pe ouă 
gim exclusiv din oportunismeRejinem numai pe acei cari au dublat oportunisnul 
cu un minimum de bună credinţă, 

Trebuie mai întâi să recunoaştem onest că' în interesul obiectiv al exilului 
în opoziţie ou regiziul comunist stă un cât:de restrâns contact cu jara,Am defi- 
nit în mai multă rânduri misiunea adevărată a exilului; Rostul lui corespunzător 
cu realitatea timpului nu e nici să pună la cale comploturi,nici să viseze la 
subversiuni,nici să formeze guverne fictive.Datoria exilului e mult mai grea şi 
mai pretențioasă; în sarcina lui cade studiul gi, pregătirea viitorului.Un viitor 
foarte îndepărtat dar care de mult impune figurarea schemelor necesare modifi- | 
cării de structură a societăii,fie capitalistă fie comuni stă. Convergenţa. pome- 
nită de atâtea ori între neocapitalismul modern şi socialismul democratic,care 
poate să placă sau să displacă unora şi altoraşdevine din ce: în ce mai actuală 
şi mai probabilă la baza societăţii viitoare.Cercetătorii din exil trebue deci 
să cunoască bine stările socio-politicejculturale şi economice de unde vor porni 
modificările 44 structură a regimului din ţarăeAu trecut doar mai bine de 30 de 
ani dela instalarea actualului regim şi cu noile generaţii s!a ridicat o altă 
lume. Confruntări deci cu cei cari pleacă şi vin din jară sunt indispensabile.Dar 
ca aceste confruntări să fie produotive,numai acei exilați sunt înăreptăţiţi să 
se înfăţigeze ca interlocutori cari cred ferm în dreptatea cauzei lor şi sunt 
dotați cu forţa de a convinge şi pe reprezentanţii regimului că e şi în intere- 
sul. lui obiectiv să recunoască exilului cel puţin tacit temeiul dreptului la 
opoziţieelar cei cari nu pot şi se lasă amăgiţi fac un imens rău şi exilului 
şi țării şi chiar şi regimului. | 

In calea unor asemenea confruntări stau însă şi alte piedici.Cunoaştemg de- 
sigur,practica regimurilor comuniste, înţepenite în rutina polițistă şi inapte 
de a adopta perspeotiva unei înoiri îndepărtate.Nici exilul nu dă dovaâă de mă 
sură;sărind dela o extremă la alta: sau excomunică;sau îmbrăţigează fără aiscer- 
nământ pe unii şi pe alţii veniţi din yară.In acest minus de reflecţie gi de or- 
ganizaţie, lipsesc criteriile care stabilesc ce e colaborajionisn şi ce nu e;pen- 
tru a nu-lăsa loc abuzului âe judecată.Astfel o revistă 1iportantă din exil, 
"Ethosi,a''ridioat un fel de "'stâlpal infaniei",de care leagă mai multe numecla 
unele nume,mă refer numai la cele din emigraţie;adaogă şi un citat ca mărţurie 
a "fărădelegii".N!an găsit conoludenţe toate aceste citate.N.Baciu,ăde pilaă,ex-— 
primă părerea ct "în cadrul luptei, de indepenâenţă naţională comerţul românesc 
este şi trebue să devină o armă principală a acestei lupte„Acest adevăr simplu 
i se poate opune ca probă de colaboraţionisn sau chiar numai ca delict de opinie? 
Ion Guţia mărturiseşte fără comentarii participarea la diverse! congrese inter- 
naţionale. şi la călătorii de stuâii în jarăeE un semn de înfeudare comunismului? 
George Uscătescu pomeneşte de mituri în definirea unei culturi,e adevărat,într!o 
revistă din ţară.E totuşi chiar o dovadă âe "trădare"? Aceste exagerări de apre-— 
ciere diminuează semnificaţia altor citate,într!'adevâr plecăciuni la picioarele 
regimului; mai ales Michael-Titus cu "Bucureşti devenit în ultimii ani punctul 
de plecare al unei noi evanghelii politice",Barbu Niculescu cu îndemnul expli- 
cit'şi insuficient motivat la colaborare,Mihai1 Steriade-cu exaltarea lui Ceau-— 
.. întrea în platitudini probabil disșpreţuite chiar de funcţionarii regi- 
mului e 

Mai sunt înscrise în lista neagră, fără citate,câteva nume,inegal compromise 
în procesul ae colaborare cu regimul din jară.In schimb sunt omise cel puţin 
trei nume âin aceeaşi categorie,prieteni şi colaboratori ou redactorii revistei 
"Ethos"eScăpare din vedere, sau discriminare? Oricum: ar fi,e nevoie fără îndoială 
de supraveghere intelectuală a celor în contact cu jara,de semnalare a cedărilor 
şi de proscriere a abdicării.Dar acest gen de punere sub observaţie. trebue exer- 
citat cu mare băgare de seamă şi cu echitate,In orice fel de control zace pri- 
mejdia exceselor şi a răscolirii în străfundurile răutăţii omeneşti,In orice ins 
inchipuit se poate trezi-un mare inchizitor sau un Saint-Just implacabi1. Peoet- 
luirea purităzii ŞI a impurităţii e un mare peilej de persecuţiescun se vede în 
sistemele totalitare,nai aleş comuniste.Un socialist,Neni parcă,a definit cu o 
butadă în franţuzeşte întrecerea în puritate: "Un pur trouve toujours un autre 
plus pursqui 1!'6pure!".Mai cu seamă deci cei cari luptă pentru.:o societate: ba- 
zată pe libertate şi pe justiţie nu trebue să cadă în exagerarea ipocriziei şi 
nu .pot folosi procedesle mentale ale totalitariloreDe aceea e nevoie cât mai eu- 
rand de un fel de coa al exilului în care să se Schiţeze normele âe identificare 
a colaboraţioni smului „Inainte însă de a âefini ce-ar putea fi colaboraţionismulg 








i DE 
să vedem în treacăt ce e cu acei puşi în. cauză drept colaborajionişti.In gene- 


„Bal sunt :vizaţi câţiva inteleotuali cari şi-au luat cetăţenia ţării de azil şi 
"Au intrat:mai al&s 'pe poarta universitară. fn serviciul Statului căruia stau su- 
_Pussă “de presupus astfel -eă legătura cu.Ronânia n!o fac numai pe seamă proprie 





că-şi pe contul Statului respectiv.Un exces pe cont prepriu în favoarea regimu-— 


_ lui „eonunist din “România ar atrage fără îndoială sancţiuni din partea Statului 


tutelare.E deci. un abuz de a trata pe eceşti. foşti exilați ca agenţi comunişti 
sau chiar numai colaboraţionişti,fiinăcă mai strict decâţ controlul exilului e 
acel al autorităilor care îi uţilizează ca funcţionari.Un pas mai mult spre re- 


S gimul din România n'ar fi în primul rână o trădare a exilului ci a Statului a-— 
doptivePaul Miroh şi. Octavian Buhociu de pildă, cetăţeni şi,ca lectori la Frei- 


burg şi la. Bochum; funejionari ai: Statului. german, şi-au propus pe riscul lor, îm- 
părţit cu al autorităţilor universitare;să îrtindă o punte între cultura ronâ- 


„nească autentică şi cea germană„Până, acum n'am notat nimic,ăin ce se vede în 


activitatea lor,care să aducă a tămâiere a regimului comunist.E prea timpuriu 
ca să constatăn dacă în cursa lungă ce fac ei şi alţii folosesc poziţiei pe ca- 
re stă exilul românesc.E o problemă âe desbătut numai În »onştiinţa loreDesigur 
aceşti intermediari între culturi. şi-au luat. concediu dela exilul românesc vă- 
zut ca o minoritate foarte restrânsă 'şi ca o coaliţie de câteva elemente de ai. 
ferite provenienţe,angajate pe o poziţie statornică de opoziţie faţă de regimul 
comunistelar exilul n'are de ce să-i excomunice şi să evite contactul cu ei.Exi- 
lul dimpotrivă n'are decât interes să urmărească atent experienţa lor.Alteeva 
e însă dacă ei rup orice relaţie cu exilul; dacă ruptura relaţiilor cu exilul 
sauşi mai rău,combaterea făjişe sau pe ascuns a exilului,e preţul contactului 
cu ţara dominată de regimul comunist„Atunei într'adevăr aceştia devin transfugi 
şi colaboraionişti sau şi mai rău.Nici acoperirea Statului de adopţie nu-i mai 
apără, de acest stigmat, 1 m PONEC, TAI e a 

Ce înţelegen âeci prin noul colaboraţioni:sm? Mai întâi o capitulare lăun= 


trică urmată de acceptarea postulatelor regimului comunisteApoi negarea pozi-— 


„jiilor exilului şi întoarcerea împotriva lui,la urmăcu sau fără pretexte pa- 


triotice,cooperarea strânsă cu funcţionarii regimului, fără grijă dacă foloseşte 


sistemului comunisteAceste trei faze duc dela exil la colaboraţionisme 


“A exilul? Nu mai revenim asupra misiunii exilului românesc,Destul să con- 
statăm că dacă rămâne aşa cum este astăzi,exilul însuşi devine in corpore un 
colaboraţionist "in omittenain, i aţi i) 

Dar să nu fim prea pesimişti.Va veni timpul şi poate nu prea târziu,dână 
câţiva clarvăgători,sau chiar unul Singur cu o maşină de scris,vor fi sau va fi 
deajuns să ţină poziţia exilului şi să elaboreze Magna charta a viitorului ro- 
mânesc+Marx şi Engels şi Nietzsche parcă n!au fost singuri? Şi iată ce-au adus 
în toată lumea cu scrisul lor.Se va ivi sigur cândva un corector al lui Marx 
care va restabili realităţile umane la locul lor;va arăta adevărata: misiune a 


[ă 


lunii muncitoare şi va elimina tensiunea din societate şi dintre popoare,-— 


RT 


: bi 
iile PASĂREA SFÂNTĂ ae lucian Blaga ("Gânai rean,tebr. 1926 ) AG RU 
ca „» Intruohipată în aur de sculptorul GBrâncuşi. A 
„In vântul de nimeni stârnit E * Dăinuind în tenebre ca.în poveşti 
hieratic Orionul te binecuvârtă cu fluier părelnic de vânt 
lăcrimându-şi deasupra ta cânţi celor ce somnul şi-l beau 
geometria înaltă şi sfântă, din macii negri âe sub pământ, 
Ai trăit cânăva în funâuri de mare fosfor cojit de pe vechi oseminţe 
Şi focul solar l-ai ocolit ne pare. lumina din ochii tăi. verzi, 
ei & E? pe de-aproape, Ascultânăd revelații. fără cuvinte 
„In păduri plutitoare ai strigat subt iarba cerului i 
prelung deasupra înaltelor ape. : sborul ţi-l pierzi, 


Pasăre egti? pe , Din văzduhul boltitelor tale amiezii 
AȚI Sau un clopot prin lume purtat? ghiceşti în adâncuri toate misterele, 
Făptură ţi-am zice;potir fără toarte, . Inalţă-te fără sfârşit, : 
cântec de aur rotind „dar să nu ne descoperi niciodată 
peste spaima noastră de enigme. noarta, aia ati pa 


db , În' comuna Măgura, judeţul Bacău,s!a găsit, în pământ jun vas cu peste 2.500 


"monede romane de argint din secolele I-şi II după-Cristos,- 








= VOS 
„&&: Am menţionat anul trecut împlinirea unui veac dela înființarea Univers 
tasii austro-române din Cernăuţi „Jubi leul a fost sărbătorit de câteva Yniversi- 
taţi din'Austria şi VGermania,iar prof.Ruăolf Wagner a editat chiar,penţru "Alma 
mater *ranci800-w 088fiia";un almanah În care arată meritele şi profesorii ce 


stau perindat 'la catedrele ei.Dar în timp ce "indepenăentul" Ceauşescu a igno- 


rat evenimentul, ruşii :au ţinut să "oinstească",fn felul lor;centenarule. "aela: 
„Înfiinţarea universităţii ucrainene", defăimână pe nemji şi nesocotină pe români ș 
“cari în I918 ar fi "răpit cu forţa!" Bucovina; dar "eliberarea de sub jugul româ- 
nesc" s!a făcut în 1940,ea fiina reîncorporată Ucrainei Sovieticgpunânădu-se ca- 
păt asupririi seculare a oamenilor muncii'".Dar Bucovina n!'a avut cum. fi "'retn- 
corporată" unei țări: căreia nu i-a aparţinut niciodată; şi-apoi,cum se face să 
broşura e scrisă numai în, rusă şi română,dar nu în ucraineană?,. e cică 

&ă "Presa! din ţară vorbeşte cu entuziasm de "strălucitele" rezultate ale 
vizitei cuplului, Ceauşescu. în „Grecia; dar oricât any păsfoit,n!'am găsit nici mă- 
„car vreo aluzie la redeschiderea veshilortgchale șihi erici româneşti din Ma- 
cedonia. Singurul rezultat real este dovada făcută şi palicarilor,că Iti babiali)iioheloio 
letarei" Leana lasă cu mult în urmă pe al blestemaţilor ae capitalişti. ... 

&ă Se plânge al Sina,fn foaia luică. în România de azi "nu mai e respectată 
nici femeia, înhămată ca vitele la muncă"; pe cână în luminoasa viziune de Stat 





& d-sale,feneii îi este rezervat un tratament foarte gentil, . 

Ştiind c!a făcut-o de oaiescrăişorul se scuză câteva rânduri -mai la vale, 
mărturisind c!'a trăit "într'un fel de beatitudine animală, fără stimulentul ten 
Siunei istorice",ci cu un altfel de "stinulent",nu tocmai potrivit unui făuri- 
tor de lume angelică.,. SE | : 

&ă. Abia acum se confirmă,din Suedia,svonul care. circula pe toamnă despre o 
revoltă pe un vas sovieticeMarinarii de pe crucişătorul Storojevoi,ajuns la Riga 
pentru comemorarea. e." revoluţiei din Cotonbrie'",s'au răsculat n seara de 7 No- 
embrie,arestână pe comandant şi politruci şi porninăd spre Suedia; dar ofiţerul 
dela radio reugeşţe să se Libereze şi dă alarma.Mareşalul Greşkov dă ordin ca 


nijin şi ceilalţi nu erau qeci cazuri izolate... 
i. Buletinul european al d-lui Drăgan are tupeul să vorbească,în legttură 
cu discursul lui Ceaugescu dela Helsinki,de "suflul âe libertate pe care el f1 
conţine",Ar fi deajuns să menţionăm că,spre deosebire de d-sașsare se bucură fn 
țară de tot ce vrea;scriitorul acestor rânduri ; opozant convins al regimului im 
portat din Rusia,nu-gi vede fratele de 55 de ani,- ca să nimicim odată: pentru 
totdeauna obrăznicia celor ce se încumetă să vorbească de liberalităţile vale- 
tului moscovit: fapta de mai sus arată şi gradul libertăţilor din ţară şi ade- 
vărata faţă a "omeniei socialisteN,âe caresce e drept dl Drăgan incă n!'a avut 
curajul să pomenească!.., AER | 

&& la Clug s'a ridicat o-statue vestitului 


„general'al lui Mihai Viteazul, 
Baba Novac,pe locul unde în Februarie 1601;dedi. cu yrea, 6 luni fnainte de ăci- 
derea Domnului său,a 'fost ars pe rug;din ordinul Dietei și apoi tras în ţeapă, 
&&  Vorbind,în "Tribuna României", de "Spiriţualitaţea românească", d-na Zoe 
Dunitrescu-Buşgulenga arată că "la noi n!'a fost inchiziţie,nici ruguri pentru 
eretici,nioci persecuţiin,Ce este prost e că dumneaei' afirmă aceste lucruri la 
1 Martie 1976,aqică după ce ţara:a trecuţ -şi încă trece!-. prin toaţe suprainchi- 
ziţiile,arderile pe rug şi persecuțiile posibile! N'a auzit de ele d-na Bugulen- 
ga? Dacă ocupaţia a pus-o: în stare de permanentă hibernaţie, făcând-o insensibilă 
la uriagul olocaust al neamului său,ar putea totuşi să se documenteze citind 
"Piteştii", "Canalul morţii", "Intoarcerea din infern" şi poeziile âin închisori: 
atunci;cu tot huzurul personal,poate un rest de pudoare ar determina-o să mai 
lase sub tăcere nunanistul" lui Gheorghiu-Dej 'şi al lui Ceaugescul 
&ă "Biserica afirmă ătriarhul Marina- nu poate nutri alte gânâuri şi alte 
nădejdi decât acelea pe care Îs nubira te poporul fn mijlocul căruia îşi desfă- 
şoară lucrarea! Aşa fiinc,şi cunoscute fiind adevăratele gânâuri şi speranţe ale 
poporului român sub ocupaţie,e de mirare că sfinţia sa nu s!'a apucat de haiducies ss. 
dă Vizitând România,preşedintele Saşilor din America a trebuit să plătească 
şi inevitabilul tribut e declaraţii "spontane", la "Iri buna "minciunii s "Ne-a im-— 
presionat grija pentru viitor şi dragostea. pentru trecut'',a spus d-sa,dibaci; 
căci cât despre prezent,mai bine să nu:mai vorbim... A 





e ID „23 

i —DESPRE FRAŢII ÎNSTREINAŢI —- 
* O caracterizare minunată. a neamului românesc de pretutindeni a formulat 
mai recent nu altearevaşci un om de cultură sârbeAcesta,privină nişte jocuri 


"E ceva adânc,străvechi,în cântecele şi jocurile acestor oameni/săteni âin 
satul Beleaica/,la aceasta contribuie şi îmbrăcămintea lor,mai cu sean portul 
femeilor.Datorită îndeosebi cotrinţelor ciudate şi fuioarelor ae iarbă colălie, 
dansatoarele acestea ne aduc aminţe de femeile cin Peru; acelea din ginta Inca 
de cânâva,pe care apoi o nimiciră cuceritorii spanioli,Iar religia acelei &inte 
consta în adorarea Soarelui... Acestea ne sunt g&nâurile în' timp ce urmărim 
ceea ce-se desfăşoară în faţa noastră pe scenă: răsună pagii,zorrăie talerii âe 
argint,în timp ce lăuţilă și fluierul, de dincolozaţâţă focul jocului „Parcă ne-am 
afla undeva în Carpaţi! In patria primitivă de obârşie a acestor perechi. care 
se iau la întrecere fntr!'o artă pe care n!au învăţat-o dela niciun coreograf, 
Aceastașei o realizează singuri, împinşi de instinct,de nevoia resimţită actno 
şi irezistibil'ae a dansaeStanca,cu fuiorul de iarbă colălie pe cap se apropie 
de microfon ca să ne cânte pe "Daică-Loană" Aţi auzit dumneavoastră cum cântă 
vlahinele/=româncele ? Aceste peruanaze din Carpaţi. 1, din, HomoLie! (sublene) 
Din vocile lor răsună ceva primar; ele denotă dragostea 65 se naşte în sânul na- 
turii primare,acolo: unde e şi leagănul fiinţei umane,unde îşi au otârgia păsă- 
rile şi toate vieţuitoarele.Din asemenea glasuri,pare-seyeste alcătuită pl mu- 
zica celebrului George Enescu, sub bagheta căruia a evoluat unul din cei mai 
mari maeştri ai vremurilor noastre; Lehudi Menuhinr!e 

_ Aşadaryprintrto măiastră trăsătură de condei,proceăând sine ira e studio, 
autorul sârb îi pune laolaltă ,în spaţiu şi timp,pe toți Românii,pe Românii de 
pretutindeni .- şi socoate că un geniu ca acela al lui Enescu este o expresie a 
întregului neam românescde oriunde ar fi acesta. Pornind âela glasul de cântec 
auzit într!un sătuc de munte uitat de lumesîn altă ară,autorul acesta şi-a daţ 
seama ce specificul neamului nostru şi o spune ceschis,abăicână dela atitudinea 
de subestimare a "valahilor!, caracţeristică multora din conaţionalii săi, 

O definiţie atât de cuprinzătoare şi minunată nu se poate auzi şi nici: ve— 
dea scrisă din partea comuniştilor şi înfeodaţilor lor intelectuali dela Bucu- 
reştieAceştia,pur şi sinplu nu sunt fn stare nici să conceapă,necun să exprime, 
„aşa ceva,Ei au alţe idei denaturate, despre ceeace se cheană''neamt Şi ceeace se 

„zice "'najie".Ei ştiu aoar să repete la infinit sloganul că limba ponnă se vor- 
beşte pi se făureşte "numai fnţre Carpaţi şi Dunăren, 

lată ce nai scrie același strein,neîncătugat de prejudecăţi govine sau dog- 
matice,cu privire la vioara şi muzicalitatea Românului fn general şi a celui 
din estul Serbiei /văile Moravei şi Timocului/ în special: / 

"Aceasta/vioara/ este instrumentul muzical cel mai îndrăgit de către ţăranii 
Valahi,Uiniţor de fin e simţul vecinilor noştri Români pentru acest instrument, 
iar 0ăaţă cu Români i /= cei din România/ fl au. şi cei ce trăiesc pe teritoriul 
nostru,nuniţi Valahi... In estul Serbiei veţi putea vedea adesea pe țăranul de 
obârşie română cum a pornit la iarmarooc,lă hram sau la vreo altă serbare şi; 
mergând pe jos,călare sau pe bicicletă,el poartă în spate lăuta,regina instru- 
menteloreA legat-o pe umăr simplu,cu o sfoară, fără cutie.Chiar şi ciobanii la 
turnă ; poartă cu ei vioara şi nu fluierul"eApoi,nai departe: "Perechile acestea, 
îmbrăcate în minunatele porturi carpatice,păstrate şi ele până în vremea noas= 
tră prin lăzile bogat ornamentate,nu au păcă tuit;ca să ne exprimăm astfel, faţă 
de moştenirea culturală a străbunilor lor: de cântec şi joe ei nu se ocum în 
chip de profesionigti,ci fac aceasta ca amatori,din. imboldul curat al inimii 

Aceste constatări ale iugoslavului Trnavski despre unitatea neanului rom 


a publicat la Bucureşti un frumos Com endiu de dialecto-— 
i sud-dunăreană ), suplinina prin aceasta un gol nare demult 
resinţit în cunoaşterea fraţilor noştri români din Balcani „Din ptcate În să, plă- 
tind. tributul inevitabil confornisnului politic ce merge împotriva intereselor 





„Românii . ain Bulgaria: şi. Serbia,ci şi milioanele de suflete ale acestora ein Ba- 
sarabia. Vorbitorii: limbii daoo-române; "precizează cânsa, locui esa în noreul Du- 





Bi a DDR 
nării,pe teritoriul RSR;cu.0 populaţie „de 2le 142,000 Locuitori dintre cari e 
87,8 "au acum ca limbă maternă dacoronâna", Li ţeratura în daco-română e. trecută 
după 23 August. întz!o nouă etapă: Năominată de ideile umanismului socialist! ; 
“iar pe teritoriul dintre, Durăre şi Carpaţi s!a făurit no societate avansatăr, 
Numai că "umanismul socialist: de această factură ştie să. ascundă,cu totul inu- 
man; existenţa limbii: dacoromâne şi a vorbitorilor ei atât de numeroşi aflaţi 
vremelnic dincolo de spaţiul circunseris de brutalitatea celgvecilor slaviano= 
vedenigti,- cea pă | i ami i. 
„X In Ianuarie 1975,un afiş în culori invita publicul din sudul Suediei la 
„expoziţia de pictură naivă a Nfeneilor din Uzdin" ("Kvinnorna i Uzăin)-Aţât ae 
cunoscută este localitatea românească Uzdii în lumea arţei de pretutindeni, în- 
“cât s!a considerat de prisos a mai preciza că aceasta se eiseşte în Jugoslavia, 
Publicul suedez,vizitâna expoziţia,adnira: cocoşul, fluturele,scena serănatului 
pe ogor,a spălatului la râusa cununiei fn biserică,a furtunii; peisajul de balţă 
“Sau acela al porunbiştei la lunina lunii şi alte subiecte asemănătoare ce repre- 
zentau universul de mare bogăţie sufletească culeasă din nica arie a unul sat 
românesc şi. proectaţă pe pânză.Maria Bălan,Florica Puia,Mărioara Motorojescu, 
» Ana Onciu şi alte uzdigenţe autoare ale tablourilor expuse sunt nume cunoscute 
la Paris, New York Londra, ete. numai pe la Bucureşti ele nu sunt recunoscute, Nota 
dominantă a celor 80 ae tablouri expuse constituia o adevărată trecere în revi s- 
tă a portului românesc şi a datinilor din Uzdin.Autoarea &hicului expoziţiei,o 
doamnă suedeză,constata că uzdinenţii "'rănân profună ataşaţi patrimoniului lor 
românesc Îndeosebi tradiţiilor lor folelorice".0âţi însă âintre vizitatorii nor- 
dici puteau să reţină acest fapt? Ei vedeau aci artă iugoslavă, respectiv sârbă, 
„După câte ştim,Româncele din Uzdin n!'au fost învreâniocite ie veeo invitaţie 
de a expune în RSR; dacă nu ca Române ,năcar pentru motivul că sunt "muncitoare 
de pe ogor'eriteriu de natură să prevaleze în ochii âictaţorilor fn ale artei 
2 Bucuregti „Aceştia, tocmai atunci găzâuiau acolo o altă expoziţie a naivilor 
iugoslavi,anume a celor dela Hlebinie.Se scria,cu acest prilej;în presa bucureş-— 
teană,că "fiecare arţist /aela Hlebini€/ și fiecare operă. /a acestora propune 
un dialog" - publicului românese.se poate şi aceasta,desigureVedeţi. bine însă 
"că arta naivă acela Uzdin, românească prin esenţă,nu putea să le "propună! niciun 
"Gialog" celor dela București Mai mult decât atât,un oarecare Ionescu ce acoloş 
enumerând,în revista "Contemporanul", centrele de pictură naivă din Jugoslavia; 
aminteşte şi un centru âin "Uzădine", ţinâna astfel,e1,să sârbizeze numele locali 
tăjiiydacă aceasta nu o făceau nici iugoslavii îngişi şi nici suedezii! Cunoag-— 
tem bine asemenea stil ae zel antiromânescmani festat curent din. partea lingăi- 
lor dogmei; dela Bucureşti, - MR 3 
adi: (i Sava Gârleanu 
„&& Dl. Richard Daley a proclamat la. Chicagoyunăe e primar de vreun sfert-ae 
veac,ziua de Zece Mai ca "Ziua Românilor liberi", prilej folosit de bisericile 
româneşti locale,păstorite de preoţii Zmed şi Dinu şi ae predicatorul Po ovici, 
cun şi ce preşedintele John Po escu,de foleloristul Lovănescu,âe dirijorul. Cion- 
„dea şi aljii,pentru a organiza,pe un timp splendia,o reuşită serbare cu imnuri 
religioase, jocuri naţionale şi cântări patriotice, terminată, în însufleţirea ge- 
nerală, cu Deşteaptă-te Române Pe-al nostru. steag şi Hora Unirii. Toi purtau co- 
carde tricolore,- ii că al pi 
&& Biblia e cea mai tradusă carte din lume.In 1972 s'au făcut din ea 109 de 
traduceri Urmează Karl Marx cu 62 traduceri,Engels cu 59; Lenin (57), Dăstoievski 
(44 ), Tolstoi (45),Jules Verne (41), Maxim Gorki (40), Pearl Buck (38), Balzac (37) ,Sha- 
"kespeare (35),Soljeniţin(34) şi Agatha Christie (30).In acelaşi an;cele mai multe 
traduceri din limbi streine s'au făcut în Rusia (4463 ) „urmată de Spania (3204), 
Germania liberă (2'/67),Statele Unite (2189 ),Japonia (2180), Frana (2186 ) şi Italia 
(1886). (nInaex transiationumi). pa ia în tt AN 
„&& Publicaţia â-luă Sima arată că legionarii din echipa Golea-Sanoi1ă-Tănase, 
ucişi în ţară,"!au salvaţ onoarea exilului"; n'au putut-o însă salvae.ps a celui 
care-i trimisese tocmai în preajna publicării "dosarului", gi tocmai: în acest 
SCope.* Nota se încheie cu asigurarea că 'tpână câne neamul nostru va nai da ast- 
fel de fii bravi,bătălia nu e pierdută": acum putem spera; înfine, că va merge şi 
Sima, personal, în jară,spre a da "un puternic -impula mişcării de rezistenţăn,,., 
&& Ca să ne convingă de libertaţea religioasă âin ţară, "Tribuna Românitinre- 
produce un arţicol apărut în.., Kenia! Ar fi. fost,cu siguranţă ,nuli nai * convin 


gătoare publicarea unui interview, de pilcă, cu cardinalul Hossu... 


= ÎS d 


NOTE ŞI- COMENTARII 
„* "Institutul de Studii Istorice şi Social-politice" ain Bucureşti a inut 
să ne arateyîn 196“,"Monarhia 'de Hohenzollern văzută de contemvorani",cu văâita 
intenţie de a ne desgusta.şi,a reuşit! De n'ar fi publicat decât memoriile lui 
Argetoianu;cu viaţa intimă âela Palat,cu felul cum se manevrau iţele politice; 
cu jaful din averea ţării,- sau ancheta rânduită â0 Antonescu,încă de pe când. . 
purta cămage verăe,care arată cu lux de documente porceasca lăfăială a lui Carol, 


a lupeascăi şi a îÎntregei camarile în ţara fără câini care era biata Românie, şi 
încă ar fi reuşit din plin.Parcurgânăd cele câteva sute qu pagini,care araţă cât 
se poate de elocvent contrastul ainţre idealurile de azur ale neamului nostru 


şi îngustimea frunţilor celor din frante,apare și mai lămuriţă teribila. dramă a 


"lui Corneliu Codreanu,care mai avea curaj să spere,în jungla fiarelor flămânăe, 


"0 ţară ca soarele de pe cert! Și 

Prevenirile n!'au lipsit totuşi.Cartea începe,în adevâr,cu citate din Cezar 
Holliao,HasdetBacalbaşa,Flevay Beldiman, Vlahuţă, Const+Mi116,Gh. Panu, Loan N, Ro— 
man; VineayArghezi,publicate nu clandestin ci în gazete ca PaclaşAdevărul, lupta, 
România munci toare, Lumea nouă; Dreptatea,Munca,ba Chiare.. Republica Română, foi 
în care Carol I,ctitorul României,era gratificat ca ramolit sploşniţă, vampir, su-— 
veică,eto. epitete urmate invariabil ue "jos monarhia!".Cel ce în adevăr ar fi 
meritat epitete şi mai săraţe;Carol al 2-lea;care cu instaurarea atmosferei de 
sufocare,jaf şi crime a fost un demn antecesor al regimului instaurat de ruşi 
în România,n!'a mai fost aproape deloc atacat: căci publicaţiile ce mai sus în- 
traseră între timp pe mâna coreligionarilor lupeascăi, democraţia coruptă se sim- 
jea bine în ambianța creată,iar câţiva 'curajogi ca Grigore Forţu sau dr.Gerota, 
abia de :se mai puteau exprima "la persoana treia, Ma 

Suntem totuşi bucuroşi âe apariţia acestei cărţi,gi felicităm pe cel cu iîni- 
ţiativa pentru "ascuţimea" sa: căci cartea dă ocazie bieţilor români sf facă 
comparaţie între libertăţile, exagerate,âin vremea "absolutistuluinCarol I şi to- 
tala lor lipsă în vremea "democratului "Ceauşescu,cână averea ţării a devenit a- 
verea-i personală şi nimeni nu poate face nici cea mai-mică aluzie la sufocarea, 
jaful,crimele şi desmăţul unei guvernări impuse cin afară şi care mai are şi 
neruşinarea sa-gi zică populară !- pa 


* lecţia lui Senghore Preşedintele Senegalului, poate cea maj proeminentă 


“figură a Africii de azi,fost ministru şi parlamentar al Pranţei,laureat al Sor- 


bonei şi profesor la universităţile franceze, poet de vână,as în limbile clasice 
Şi În istorie,a făcut,la vremea Paştelui,o vizită în România.In discursul din 
faţa cuplului vagabond a început,ca om fin;prin elogierea gazdei,afirmând după 
pomenirea lui Ştefan cel Mare,a lui Mihai Viteazul,a doctorilor Babeş şi Nicolae 
Paulescu,eto.ycă 'mlar fi complet,dacă n!'ar cita între savanţi pe acadeniciana 


„Elena Ceauşescu',Asigurat astfel din partea doctorei leana,i-a dat drumul la ce 


avea efectiv de spus,bătână cu insistenţă gaua că doar-doar or pricepe gloabele 


prezente; că "moi,Senegalezii,nu ne prezentăm ca fiină comunigti;nici măcar so 


cialişti,ci doar ca simpli vro resişti negro-africani... A afirmat un economist 


bine cunoscut că nu există dreptate socială în sărăcie,nu se poate concepe drep- 


tate socială fără o abunăen dă de bunuri de distribuita, a Marx ne spune că numai 


după satisfacerea nevoilor primare, cum sunt hrana si locuin a;omul poate să se 
Supa sSatisfacer IC VOLLOL primare Hrana şi 1 ' poate sa 


dedice creaţiei... Dvs v!aţi pronunţat pentru Gemocratizarsa vile i internaţi o— 
naleaceasta implică. .a dreptul fiecărui popor de a-şi alege în mod suveran sis- 
temul poliţie... Ce trebue să fie umanismul românesc -omenia faţă de guvernaţi-— 
a “Spus-o Dimitrie Cantemir: 'Am făcut din tine nu ur sclav,ci stăpânul lumii e la 
tă de ce ţrebue s!0 domini și nu să te laşi gominat de ea! !e.. Că România con- 
stituie un exemplu,e doveaiţ mai "întâi de toate ae conducătorul pe care în mod 
liber:şi 1-a ales în persoana Dv,dar un popor nu-şi alege decât conâucătorul pe - 
care-l meriţă,şi Dv /Sunteţi acela"... Referindu-seşdesigur, la origina doctorului: 
Nicu,l-a mai avertizat fin,în versuri franţuzeşti,că "noua noastră nobleţe nu în= 


_seamnă a stănâni vo orul,ci a fi ritmul ci inima lui; nu a fi capul mulţimii, 


cismai ales;gura şi trâmbiţa lui"... | 
Nu ştim dacă,âupă aşa târnuială, bietul Senghor sta mai întors acasă cu vreun 
contract; probabil că aa; căci e Şi mai probabil că bietul Ceaugescu n!a price- 


„Put nimic,cum rezultă âin faptul că "presa!" sa a publicat 'biciuirile de mai sus: 
Spre marea satisfacţie a publicului româneso-s, | A 


* Din Almanahul Capelei Sturza aflăm că patriarhul Justinian lupta fncă ca 


AUDA 
preot;în 1936,"cu curaj şi îndrăsneală în rânâurile i i Mondiale Antifas-  * 
ciste, făcând chiar parte din conducerea acesteia!!.„De 082 Pentru că fascismul : 
„ucidea libertăţile, fapt intolerabil pentru fina sensibilitate a sfintei sale. e. 

Dar libertăţile le ucia şi comuniştiigi încâ,cun! veţi zice dumneavoastră: de 

ce nu luptă cuviogia sa şi contra comunismului? Pentrucă pe-atunci, sub orândui- 
„rea democrată,era qoar un pârlit de popă,pe cână acuma;sub regimul criminal,e 
gogeamite patriarh; şi-apoi,cu îmbătrânirea,se mai Îngroage şi pielea. se 
Ne mai asigură pr+prof.Dunitru Fecioru,în aceeaşi publicajie,că "Prea Feri- 
 cisul Părinte Patriarh"(şi,. de ce-o fi fiina aşa de "fericiti,când ţara-i pusti1- 
tă de cancerul Siberiei?...),"e mare !'ecumenistt; abia parvenit patriarh, în 1948; 
"fericirea! sa. "şi-a îndreptat în primul rână gândul câtre cultele religioase; 
„pentru a face pace între ele".şi prima ''pace" a și făcut-o,în chiar anul îÎnscău-— 
nării;cu uniţii.Aşa încât, "prin crearea acestei frăietăţi între culte constată 
satisfăcut păr.Fecioru- s!au înlăturat ura şi lupta confesională... s'a restabio 
lit pacea între culte".Ba bine că nu! Dar pentru o pace de acest soi,cu iz de 
cinitir,n'avea nevoie să fie patriarh: astfel de păci i-au reuşit şi unui laie 
ca Ceaugescu,cu ajuțorul vestitelor agezăminte,la fel a& biblice;dela Canal, 
Piteşti,Aiud,Sighet,0eonele Mari „Gherla,Galaţi,eice A ai : 


* Costică Drăâgan,în intimitate Don Jos6,se ocupă;în al său "Buletin euro 
pean''de "Cel mai mare congres din istorie: e vorba de adunarea âela Helsinki ; 
iar superlativul. e deplin meritat prin prezenţa acolo a lui nea Nicu,Pactul de 

: la Varşovia,ne expliră d-sa,işi obligase sateliții să accepte principiul suve- 
ranităţii limitate",şi "numai două naţiuni, reuşiră să se salveze: Jugoslavia, 
strâns uni tă (p..ecum dovedesc numeroasele atentate şi epurări...) în jurul:lui 
Titoseroul sau naţional (care a avut eroismul să execute pe generalul, luptător 
naţional,antinazist şi anticomunist Draja Mihailovici. ..),şi Rominia;care se 1i- 
„beră de -invazorul sovietic plătind timp de 17 ani exorbitante despăgubiri de 
război. stabilite t'aa libitum! de mama comunismului și care constrânseră poporul 
român. la foarte mari sacrificii;suportate cu un stoicism eroic şi a căror răspla-— 
„tă finală fu,în 1962, libertateat,Ajuns aici, âriganul ar fi trebuit să ne explice 
de cedupă 1962,lucturile au mers chiar și mai prost ca înainte şi continuă să 
se înrăutăţească: să nu fie oare, "libertatea", chiar bună, la nimic? mai ales cu 
Man ghiă perfec: al poporului său!" ca Ceaugescu,curi îl apreciază autorul?! Dar 
se vede că nici "perfecțiunea" nu serveşte mare lucru! Remarcăm totugi că Don 
Jos6;afirmânăd că "libertatea" a fost cucerită de suferinţele poporului român, 
"“exolude automat pe Ceaugescu,care n!a suferit nimic,din neamul românesc... 
Oricun,fiegeaba "presa internaţională a vrut s& sublinieze că câștigătoarea 
materială la Helsinki a fost Rusia,care a obţinut recunoaşterea, cuceririlor sale; 
nouă ni se pare că mult. mai mare trebue considerată victoria lui Ceauşescu, vio- 
toria acestui şef al unui mie popor;care a reuşit să facă să se recunoască forţa 
validității ideilor sale care sunt la baza unei eqificări de pace. şi de respect 
între popoare",sentenţiază. Don Jos; iar cine a înţeles din acest 'amalgân de vor-— 
be mari în ce constă Wrictoria! lui Ceauşescu, primeşte un butoi de ButangazeNoiy 
nai puţin complicaţi, înţelegen doar căşdacă Rusia "a obţinut recunoaşterea cuce= 
Milo salej'victorian lui. Ceauşescu ar consta din eroica renunţa re, oficială, 
la Basarabia, Bucovina şi Herţasca să nu mai vorbim de uitaţii din Transnistria, ., 

Ce 1-o fi făcând pe Don Joss să facă „de pe grămada sacilor de bani,o concu-— 
renţă aşa de neloială unor b: eţi sărăntoci deveniți „46 foame „politruci? Papt e 
că slava milioanelor nu fl mai satisface pe deplin; în beţia umblă rii după alte 
“glorii! îsi caută febril,se spuneşnisoai strămogi printre... dogii Veneţiei, ca 
să se poată trage de brăcinar,dela egal la egal,cu capetele încoronate;: altfel, 
cu bani dar fără Gothajl-a refuzat cândvase spune,până gi. o Habsburgi, scăpătată 


Intre timp cultuvă relaţii "înalte'",ca Nicu-Voaă dela Scornicești: ca Năescope- 
rirea! filierii lagunare să nu-l surprindă nepregătit,cântărit la Curgi. ca: un 
biet de parvenit necunoscut... | a AIE mia comă sai? 

&& Dacă trăia Corneliu Georgescu-scrie:Sina- "ar fi constituit o puternică 
frână tuturor acelor tendinţe nihiliste;care nu duc la alţceva decât.la distru 
„gerea hegiunii".Da,dar ar fi trebuit să locuiască la Paris,gi să nu,slăbeasoă 
nbio clipă din ochi pe !orăişor",frânânau-î orice... "tendinţă nihilistăn, 

&ă Din versurile declamate în faţa cuplului Ceauşescu drept "colinde",aflăm 
Că partidul fi este istoria memorie".Şi cum biata noastră istorie e plină ae 
calamităţi,ce altceva putea face "partidul" decât să le ducă la paroxism?. e. 





AN 




















= 15 


DIN ZIARE, CĂRŢI „REVISTE 
* Monica lovinescu,"'Delirultlui Marin Preda,în "Limite",Martie 1976: 


*„+Surprinzână 'pe legionari în faza dinainte de rebeliune şi în timpul ei 
şi deseriindu-i ca pe nişte "nebuni", "criminali! şi '"sadici"(dar uitână să de- 


„scrie şi. amploarea represiunii deslânţuită ae generalul intonescu, -aproxinativ 


8000 de legionari arestaţi),autorul ne oferă un tablou pătinaş al acestei peri- 
oade şi ne întrebăm dacă,la aproape. 59 de ani dela aceste întâmplări, după ce vi-— 
novaţii,mai puţin vinovaţii şi chiar nevinovaţii au plătit gi răs-plătit,fn toa- 
te închisorile ţării,ne întrebăm dacă n'ar fi mai interesant,gi în orice caz 
mai obiectiv,să Întreprinzi,în sfârşit,o analiză a acestei Mişcării ,nelimitând-o 
la explozia rebeliunii,Chiar comentatori străini ae un anti-legionarism virulent 
(cun ar fi' Henri Prost,în cartea sa "Destin de la Roumanie") încearcă să înţe- 
leagă: cum a reugit Mişcarea Legionară să aibe o astfel de popularitate încât să 
obţină 66 de Locuri în Parlament,la alegerile din 1937(adică 15,58% din voturi), - 
cun s!a răspândit într!'atâta printre tineri,la. ţară şi în muncitorime. (Cână 1e-— 
gionarii au lansat o grevă la Societatea de Tramvaie Bucureşti -S.T:B.-,nta mai 
circulat niciun tramvai în Capitală).Or,poporul român nefiina alcăţuit numai din 
criminali şi din sadici,egti nevoit să deduci că trebuiau să existe în această 
mişoare şi altceva decât "brute sangvinare"eDacă nu ne punen astfel de întrebări, 
la 55 de ani după acea perioadă,şi când timpul scurs de atunci ns-a învăţat atât 
de multe,cână o von mai face? SR cati 

“Citind într!un articol consâcrat "Delirului" că acest roman descrie "cea 
mai neagră perioadă âin istoria naţională" —e vorba de rebeliunea legionară gi - 
intrarea României în război împotriva Rusiei- nu ne putem împiedeca să ne -punem 
o Întrebare absurdă, deoarece fi ştim dinainte răspunsul: oriticul acesta n!a 


„ărăit în jară în tot timpul stalinismului?... N'a văzut oameni dispărână, cu mi11loş 
„fără urmă,în închisorile staliniste,în timp ce femeile,cânăd nu erau închise şi 
ele,se vedeau nevoite să mimeze indiferenţa,uneori să meargă pâră la divorţ pen- 


tru a-şi păstra lucrul şi a-gi creşte copiii? N!'a auzit de aceşti copii,cari nu 


„puteau face studii superiocare,șca fii ai unui dugman de clasă? Nta asistat la nin- 


ciuna cotidiană,la entuziasmul obligatoriu faţă de un regim care-gi. făcuse din 

crina ascunsă de aparențele orâinei,o îndeletnicire cotidiană?. ., Sau dacă era 

prea tânăr pe atunci,n!'a cunoscut martori,n!'a auzit povestindu-se,nta luat act 

nici măcar de reabilitări,pentru a afla că din istoria naţională a Rortniei,to- 
tuşi atât de fertilă în.nenorociri de tot felul,ocupaţia sovietică a fost !'pe- 

rioada cea mai neagră "!?, e, .€ 


„x  Răvas ain ocnă 10: Iunie 1971,în "Derriăre le rideau âe bambou! + - 
„Scrisoarea aceasta nu-i un strigăt,un apel la ajutoregtin ca suntem singuri e 


_ Gunoaştem apatia organismelor internaţionale;a presei lumii libere;a acestei 
„prese care străluveşte prin zelul cu care denunţă nedreptăţile,dar care nu spune 


un cuvânt despre ceeace se petrece în închisorile din Cuba.Ce aşteaptă,să le tri- 
mitem fotografii? Inchisorile comuniste nu!s închisorile democraţiei. Aici nu poa-— 
te intra nimeni.Această rârtie (de jurnal) e singura pe care mi-am putut-o procu-— 


* Tae. Situaţia noastră e “foarte grea.Sunten aici în "Cuşcea tigrului" ain Cuba, | 


Noi toţiprizonierii politici din Boniato,sunten acum supuşi celui mai brutal gi 


„ imuman plan de externinare fizică pe care America l-a cunoscut în toată istoria 


ei.Suferim de doi ani de o totală izolare,în celule ale căror ferestre şi uşi 
sunt ermetic. zidite cu plăci de oţel.Mulţi dintre noi au orbit aproape de tot 
din lipsă: ce Lumină.Prezenta o scriu înţins pe jos la slaba lumină care intră 
prin fisura de jos a ugiie.Hrana se coinpune exclusiv din mălai,pastă sau orez 
alb în porţii extrem de mict.Absenţa proteinelor şi a altor alirente e' totală, 
Sunt aici oameni cari au pierdut până la 70 âe livre din greutatesse Toţi semă- 
năm cu deţinuţii lagărelor de concentrare dela finele ultţinului rizboi.Foţogra-— 
fiile noastre ar impresiona lumea,dar atoi nu se pot face fotografii Soarta. 'noas- 
tră e aceea a oricărui prizonier al comuniştilor care refuză reabilitarea: su- - 
puşi exterminării fizice şi experimentării biologicess. Nu există asistenţă me- - 
aicalăe Toţi suntem bolnavieScorbutul face ravagii,corpul ne e acoperit de bube 
negre,gingiile iînflamate,dinţii moi şi însângeraţi ,nasul sângerează la fiecare 





„strănut,gleznele sunt pline Qe varice,asta de mai bine ce zece ani.Boli de piele, 
„ ulcere în toate mucoasele,gura plină de p)ăgiavitaminoză,diarii permanentesse - 


Sunt aici oameni pe cari e imposibil să-i consideri vii: sunt spectre... Am de-— 
venit nişte zdrenţe,niciodată nu vom mai putea fi,fiziceşte,oameni, 


„Mi-au stins viaţa la Canal sau în închisorile i 


„Se: asociaţii culturale.De pildă;în localurile yet 
şi Goregti. sau fost amenajate muzee,la Celakovka Vecne o bibliotecă,la Reciul o 
„casă de cultură,ete. Secte antisociale,ca inochentiştii,practic au încetat să 








E rai | [IN RR! 


116 ai A 
Mulţi dintre noi vor muri aici.Sunten supuşi stiinţific unui lan de li Ghia 
dare fizică şi psihică,condus âe medici cehi,comunişti cubani şi ruşi.Se proce- 
dează cu noi la experimentări biologice... Mulţi dintre noi au avut deja crize. 
de nebunie,încercări ce Sinucidere; teroarea şi torturile fizice în aceşti lungi 


ani sunt prea mult pentru-un om.Fernanădo Lopez del Toro sta spânzurate.. Familii 


le noastre,de doi ani nu ştiu absolut nimic de noi... Dar n'aşteptăm nimic dela 
democraţie,nici dela guvernele latino-americane,care se fac că nu Ştiiue.. A de-— 
nunţa lunii această situaţie e inutil... Cecace noi povestin apare tuturor ca 

ceva imposibil,care nu poate fi.Numai cei cari au fost aici,Ffrancezii prizonieri 
ai comuniștilor în Indochina,âmericanii prizonieri în Corea,numai ei știucă nu 


minzimeAici,în' "Cuşea tigrului" din Cuba,noi murim pentru democraţie,api răm prin- 


cipiile pe care se bazează lumea liberă; dar e trist să lupţi pentru apărarea 


„libertăţii şi justiţiei şi în acelaş timp să fii uitat ae oamenii liberi şi 


juşti de pe întreg pământul, -— 

* CePantis,în "Buletin de informaţii!" ,Syâney,Dec.1975: Mulţi dintre noi an 
fost forţaţi a părăsi România;pentru a nu fi întemnițați sau pentru că am con- 
siderat libertatea ca lucrul cel mai de preţee.. Faptul că nu ne întoarcen-În Ro- 
mânia înseamnă condamnarea morală a acestui regim neumaneDar când cineva: conâam= 
nă- o anumită acţiune sau politicăare şi răspunăerea âe a lupta pentru curmarea 
acelei nedreptăţi... Noi,cari an trăit şi sub opresiune şi în libertate,cunos- 
cându--le deci pe amândouăavem datoria de a lupta pentru triumful libertăţii fn 
lume.Ca Ronmâni,noi nu putem şi nu trebue să uită sutele de mii de romtni ce 

mană pi Ţara care a fost în- 
conjurată cu sârmă ghimpată,fiină transformaţă & tr'un cimitir al tăcerii.E1 ag- 
teaptă dela noi şi sunt convinşi că noi vorbim în numele lor.E1 sunt convingi 
că noi nu i-am uitat sau trădat,că n'am călcat peste miile de morminte cu care 
au plătit împotrivirea la încătuşarea neamului românesee ss e i 


x . Catacombes",Paris,15 Deeş1975: In Moldova sovieticăi- In revista 'sovie- 
tică Nauka £ Religia din Sept .1974,A,Constantinov,DsUrsu şi Veştiucă îşi dau 
osteneala să descrie situația religioasă în Basarabia: de unde se poate vedea, 
de o parte,acţiunea oficială de metoaică înăbugire a vieţii religioase și,de 
alta,slabele rezultate ale sforţărilor atee: SA 

"Situaţia religioasă ,aici,a fost mereu complexă; iată,âe pildă, datele din 
„1940: 1.090 biserici ortodoxe,22 mănăstiri şi sohituri,367 sinagogi,19 biserici 
ale vechilor credincioși vreo 600 case de rugăciune... Clerul era amestecă în 
toate.E1 controla în întregime viaja culturală a jăriiAstfel,după statisticile 
bisericegti,în 1905 erau în Basarabia 589 şcoli primare unâe predau 491 preoţi, 
9 diaconi;4 cântăreţi gi numai 90 laicleAceste cifre ilustrează perfect fermita-— 
tea cu care biserica: ţinea în mâinile ei viaţa spiriţuală a regiunii... Din ne- 
fericire ea deţine şi astăzi în mrejele ei o oarecare parte din populație.Afară 
de ortodocşi există baptiştiisraeliţi,catolici,vechi credincioşi ,molocani ,mar- 
tori ai lui dJehova,adventişti penticostalişti,eto,e In Basarabia ocupată,religia 
invâda literalmente totul: aparatul guvernamental, școala, presa, literatura ,arta, 
Se editau nulte cărţi clericale şi astrologice, calendare, rugăciuni etc. aşa că 


„după 1940 situaţia religioasă a regiunii era,natural, complexă, 


In urmă: importantei munci depuse de organizaţiile de .partid,de soviete;sin- 


„* dicate,komsorol şi societatea "Cunogterea",conitetul central al partidului conu 


nist din Moldova constata deja,tn Sept. 1959;că "mulţi cetăţeni o rup cu religia, 
sute de călugări şi călugăriţe sunt dirijaţi spre -o muncă social uţilă.0 inţen. 
să acţiune atee a gat rezultate tangibile: în cele mai multe sate bisericile au 
încetat să, funcţioneze. In localurile Picnic sate iau acum loc âiver-= 

ilor biserici din Sărata Veche 


existe; pelerinajele religioase căutarea vindecărilor miraculoase,aparjin trecu- 
tului „In general,credinţa se limitează la aspectul cultual, Ă AX 

„Totuşise încă prea de vreme pentru a gândi că toate problemele sunt rezol- 
vate.In anii din urmă,sta făcut mult pentru difuzarea noilor sărbători.Dar prin- 
cipala lipsă în această acţiune e slaba difuzare a experienţei pozitive elabo- 
rate de organizaţiile ae partid, 


_&k Un colhoznie rus poate hrăni cu munca sa 3 persoane şi jum'tate; un mun-— 
citor' din agricultura liberi: europeană „39 de persoane; iar unul din USA, 140,-— 











1, a 


i „1, _DORURI ŞI NECAZURI 
"de Staţele Unite: Cristos a înviat! în întârziat cu trimiterea banilor pen= 
tru Vatra;pun aci un cec de 20 dolari.Nu ştiu dacă ştiţi,osenintele pr. Palaghiţă 
au fost scoase căci se împlinise termenul de şedere în pământ şi dacă cineva : 
n!'are pe nimeni sunt duse la crematoriu„,In Ianuarie au fost aduse şi depozitate 
în Panteonul Românesc făcut la Calzada ae Nea Ghiţă Dragonir,unâe în sfârşit, 
„după 25. de ani,se vor odihni. pentru totdeauna, 

V.- Statele Unite: V!'am admirat misiunea de un singur omeMă bucur că!n ciuda 
greutăjţilor. continuaţi să vă ţineţi pe aceeaşi linie.Cu ocazia incenăiului,care 
„a ars şi sala bibliotecii,s'a ars colecţia Vetrei.Poate,cânava,voi putea obţine 
o altă colecţie,pentru posteritaţe.Crea că P.5.Valerian are o colecţie :pentru 
Centrul de Cercetări,Alăturat un cec de 25 dolari,trinis cu toată dragostea şi 
admiraţia pentru ceeace faceţi „Bunul Dumnezeu să vă țină încă mulţi fericiţi 
ani ca să continuaţi, 

„Me— Canada: Apreciez strădaniile ce faceţi ca revista să apară regulat de 25 
de ani - un jubileu de care nu multe reviste din exil au avut parte.Alăturat un 
cec de 15 dolari drept suport;cu urarea ca fn curând să se producă miracolul de 
a transfera sediul Vetrei în România liberă independentă şi prosperă, Vă felicit 
din toată inima ae perseverenţa în câmpul presei âin slujba exilaţilore 

Le- Statele Unite: Ţin să vă felicit pentru jubileul de -argint al Vetrei.De 
o revistă ca ea va fi nevoie cât va dura exilul nostru amar;ba şi în România 11- 
beră.E bine şi absolut necesar să continuaţi cât puteţi lupta.Vechii pioneri 
români cari au fondat societăţile Şi bisericile s!au stins aproape toţi sau sunt 
pe cale să ne lase.Din păcate în urna lor rimân generaţiile născute aici,care 
în mare parte şi-au pierâut Limba şi obiceiurile strămogegti.In ultimul tinp au 
sosit valuri de Români din Banatul înstreinat,nai mult sau mai puţin fnourajaţi 
de autorităţile sârbești să plece.Aldtur 20 ae dolarieCristos a înviati 

[+ Statele Unite: 0 să-mi rămână neştearsă din amintire întâlnirea noastră 
la Freiburg şi am să păstrez mereu în sufleţ bucuria de a fi descoperit în exil 
nişte români minunaţi,a căror prietenie fni va aduce întotdeauna cinste.Vatra 
doresc s!o văd cât mai curând la Bucureşti,într!'o Românie liberă, 

S+- Germania: Dacă se mai încălzeşte,voi face: un drum la Freiburg,să ne con=: 
sultăm.Trebue să-mi fac timp;când apar probleme româneşti importante, 

0.- Suedia: De câţiva ani fiece român fugit din ţara sărăcită ae comunism, 
țară fără valută şi fără Dumnezeu,primeşte "Tribuna României", destinată exclu- 
siv refugiaților cari au reugit să ajungă prin ţările unde dreptul omului e 
drept şi libertatea e libertate.Despre aceste lucruri "[r1 buna! nu pomeneşte 
nici măcar în treacăt; cum nu scapă niciun cuvânt de "munca fără âine",adi că 
munca" voluntarătunăe omul nu primeşte în schimb nici mămăligă. În schimb ziarul 
e plin de articole măgulitoare,abil poetizate cu scopul să ne atragă în ţara de- 

„venită stup de albine... O fi jaba "stup",dar "maţoan s vitregă şi rea! Ingraşă 
„trântorii şi omoară albinele. Toată sudoarea albinelor merge în burta fără fună 
a trântorilor şi a viesparilor din răsărit lar "matca,aăică preşedintele aces- 
tei țări s!a dovedit un trepăduş fără precedent în istoria stupului... Să fi cău- 
tat ruşii cu lumânarea,pe cât e Rusia de mare,şi tot n!ar fi aflat trepădugul 
de care âu nevoie pe unde simt că le fuge pământul de sub picioare.Noroc că l-au 
găsit pe: Ceauşescu, care deşi beteag din născare peltic şi fonf,l-au mânat mai 
prin toate ţările ae pe faţa pământului, cei peste tot sia doveait cel mai docil 
faţă de stăpânii moscoviți... Aici,popa şi, secretarul misiunii diplomatice au 
scăpat de lista lui "Tipănuţi,dar din preyedere au fugit în "concediu gi au 
stat în ţară până s'au limpezit treburileş acum,tşi văa liniştiţi de treburi, se. 
„De Argentina: Să nu te impresioneze âgei faptul că scriu aşa de rarela vechea 
mea epistolofobie,agravată la batrâneţe,se adagogă "scumpetea" timpului: încerc 
„să mă smulg Morţii ca să termin câte ceva gin numeroasele lucrări de pe şantier, 
Il. Franţa: Articolul arhimandritului Btaga e bine venit,şi eu credean la ped 
; Înainte de a-l ceti.Eu aş mai adăoga ceva da fraza unde spune că "li se imprimă 
Românilor din Basarâbia conştiinţa că Moldova trebue întregiţă până la Carpaţii, 
„Republica Moldovenească de sub ruşi a fos făcută cu scopul ca într!o bună zi  - 
să fie întregită cu toji acei cari vorbest boeeaşi limbă,adică Munteni Ardeleni, 
Olteni, Bănăţeni şi Maramureşeni cari după Anteresul rusilor sunt. cu toţii Moldo-= 
„VenieŞi când te gândeşti că România face Papte din ie a dela Varşovia! Dacă 
România va lupta alături de rusnaci,şi-ar pregăti mai sigur moarteaycăci dacă 
n'a fost anexată ci numai subjugată,a fos numai datorită echilibrului de forţe, 


p 





as) Fa! li e iei .- | 
osul Ea ui, ii: 
In. ziua când Occidentul ar fi la pământ „România "învingătoare" alături de rus- * 
naci n'ar mai exista.şi nu se vor .opri la Carpaţi.De fapt ei au baze pe tot pă= 


“mântul şi nu sunt departe ae graniţele Franţei.Până nu se va alege praful de a- 


cest imperiu 'brabar şi retrograa;tot pământul va trăi sub teroare, 
i Se- Germania: Poporul român s!a Aovedit cel mai imun faţă de virusul comunist, 


„„ „Comunismul sepotriveşte poporului rorân' ca geaua pe vacă. Comuni şti angajaţi. în 
„„ România nu sunt nici unul la mie şi cei mai mulţi dintre aceştia aparţin popo= 
: rului ales şi celui huniceMulţi dintre comunigții români sunt numai oportunişti 


În interesul familiilor lore De-ar scăpa Romtnia de presiunea sovietică,în 24 de 


„ore. nici urmă de comunism n'ar mai exista În ţară. Poporul român urăşte comuni s— 

+ "mul ca ciuma.In urma recoltelor proaste din Rusia; România e silită a da din pu-— 
„inul:ei corealeșcarnesgrăsini şi .zahăr,aşa că îndestularea populaţiei romtnegti 
“devine şi mai iluzorie.Vezi peste tot cozi la magaziile de dlimente şi asta după 
„50 de ani de pace şi gospodărie comuni stă + Deşi Rusia dispune,în raport cu numă- 


rul populaţiei,âe. o suprafaţă agricolă de 80 ae ori mal mare ca Germania liberă, 
nu e.în stare să-şi hrănească populaţia, fiinacă întregu-i venit e folosit în 


„Primul rând pentru fnarmare Şi provocări de revoluţii peste tot;aşa că pentru 


modernizarea agriculturii nu mai rămân mi j loace,iar supra-populata Germanie 11-. 
beră e nevoită :să furnizeze Uniunii Sovietice sute de mii de tone de unt pe un 


preţ 'de batjocură, hrănindu-gi astefel călăii de mâine, 


"Deşi poporul român duce lipsă 'de toate,totuşi are 'o vitalitate de' admirat, 
An vizitat un coleg la un bhloe şi am fost adâno emoţionat de mulţimea copiilor; 


nişunau ca furnicileiată cheia eternității acestui brav popor şi adevărata sa 
bogăţie! Eu locuesc aici într!un bloc cu 24 de familii şi numai 6 copiiagi tră- 


", desc. în 'acest bloc! Viaţa religioasă fn jară e vie gi cu toate persecuţiile 1u- 


mea se duce la biserică gi-gi botează copiii după obiceiul strămoşesc,şi asta se 


„datoreşte: în primul râna femeii,care nu se lasă intimidată şi-şi creşte copiii 
„în frica lui Dumhezeu:se va naşte cândva poetul care să cânte. vrednicia pi vir- 


tuțile femeii românce, fu special ţărancă,care păstrează peste veacuri: toate tra- 
diţiile.şi rogi le valahe. Poza alăţuraţă reprezintă o bunicuţă sfântă: din Vi- 
COVuLl de Sus,due ndu-şi fiica şi 4 nepoate. la biserica tin Putna a lui Ştefan 
cel Mare.Singură această poză ar fi un motiv de baladă, . 

TA D-ta şi Dr.Emilian găsiţi de cuviinţă să „faceţi pe Ceaugescu responsabil de 
stările in ţară ,neţinână seamă de situaţia geografică a României, înconjurată 
numai 'de duşmani; dacă ruşii star hotări într!o zi să Sugrume pe toi românii, 
„Occidentul n'ar mişca un deget.America e pe cale să deviră o putere de neglijat 
din cauza politicii de autocestrare a jupânullui aela Externe.Nu mai crea în mi- 


+ munie„Numai când Rusia şi China se vor si într!'un război pe viaţă şi pe moarte, 
naţiunile subjugate vor mai avea şansa eliberării, 


Ie Canada: Vatra îmi vine regulat, şi o citesc fnaată ce:-0 primesc: deci, îmi 


place! Cerbicia de după perioada tuturor "'ruşinilorn O, găsesc bună, românească , 


sa potenţiază pe cei ce-o oitese.Vă doresc mai departe dumneavoastră sănătate, 


 Vetrei!încăpăţânare", Trimit 20 dolari 


1. Franţa: Soseso dela poştă „unde „am regulat abonamentul. pentru Vatra. Foar- 


te bună,în atra"Măreţia unei lupte" minunate poeziile lui Theodoru.M!'a fnau- 


rerat plecarea lui Mircea  Popescudar, aga-i viaa,că şi noi sunten în curs de 


pregătirea bagajelor. Nenorocirea e că n!am putut face ce-am fî. dorit.Cână vreau 


„să mă probezyîncerc aşa de unul Singur să cânt "sfânţă tinereţe legionară... 


„Po Suedia: An avut bucuria să citesc: trei numere ale Vetrei (mi le-a împri.- 


mutat un vechi prieten din Stockholm) cu aceeaşi bucurie şi. emoție de votdeauna, 
„mai mari poate;căci sunt ani de cână mto mai vedeame,, aa 


G.- Statele Unite: Cer scuze că n'ah mai trimis nimic pentru susţinerea” Ve- 
trei.,pe cațe o citesc dela suflet le suflet românesc. be altfel,din publicaţiile 
româneşti ce apar,în exil,singură Vatra şi Exilul Solidar merg pe drumul idealu= 
lui nostru naţionalist,direct,fără niciun conpronis,aşa cun a fost educaţia: ti- 


neretului nostru sub legiune. Trimit 10 dolari,şi am O rugăminţe: dacă mai «găsiși 


„N exemplar din cartea "Piteşti! a d-lui Bacunii-ar place sto'an în biblioteca 
meașcăti din auzite e singura carte cart redă atrocitățile comuniste din închi- 


sorile de exterminare fără nicio a.terare;îngânfare sau denaturare, 
G.- Germania: După serviciul religios, văăuva defunctului Renda ne-a spus: 


"A fost un om minunaţ Şi bun canared.om de o neobişnuită cultură generală şi ce= 


tăţeanul acestei jări în care trăir:.Dar peste toate acestea,soţul meu a simţit 
1 Las Pai . . 
şi trait permanent româneşte. România cra patria lui!» 





| [i | 


- 19 — na 
R.- România: Ne-am dus cu multă bucurie să ridicăm pachetul din Elveţia,cre- 

" zând că e scutit de vamă,cum se anunţase;. dar pachetul a fost ţinut în depozit 
până. a trevut: termenul de scutire. şi numai În urmă ne-au anunţat de sosirea lui, 
aşa că ne-au pus b'vamă de 1960 ae lei; au taxat, pâră şi.o pungă de naylonfn 
cate- erau nişte mărunjişuri. Vă tugăm să” ne iertaţi că în aceste: conăiţii,nu l-am 
mai putut ridica,căci suma era mai mult decât leafa soţului meu;care e singur la 
câştig,căci eu cu anenia şi boala, mea cronică nu pot să muncesc. Fetiţeleşcând au 
văzut că due pachtttiat it'papă | ea „Început să plângăj căci apucasen să le spunyca să 
le fae o bucurie,că e şi ciog Sân ru» d E “ 

R.- Franţa: Am fost şi sunt încă zăpăci tu căiet trecerea dela mizerie şi at- 
mosferă socialistă 1a o ţară cu viaţă liberă este. mai mult decât şocantă.An ve- 

„ nit -cumpărată;cu soţul şi doi copii,de-o ruaă de-aici.Totul aici trebue privi: 
la alţi perimetri decât în jară.Ce ţi se părea imposibil acolo,aici e normal şi 
obsşnuit „Ne-am cumpărat o magin” de ocazie.s. pik 

V.- Statele Unite: Pe aicea am avut o iarnă serioasă,ca în Carpaţi unde am 
trăit zece ani la schitul Poerov din Munţii Neamţului.Alăţur 10 dolari pt Vatra, 

V.- Statele Unite: Ca să nu mai caa fa păcatul neglijenţei,prefer să trimit 
Vetrei ajutor nai des.Nu cred că te supăr cv asta... şi în acelaş timp îmi asi_— 
“gur dreptul de susţinător al celei mai bune reviste din exil, . i 

H.- Argentina: Te felicităm din toată inima la jubileul de argint a1 Vetrei!! 

M.- Elveţia: Veniţi recent din țară ptrăim dintr!o mică pensie şi e enorm de 
greu,dar mult mai bine ca în"'raiul reserist şi în plus ne bucurăm de libertate, 

„de care cei din România au uitat de mult sărmanii. Trimit câteva versuri scrise 
la moartea autorului "Sfintei tinereţi legionare, fostul meu prcfesor de france- 
"224 la "Sf.Sava! în 192/,profesorul şi OMUL, INTRE OAMENI, Radu Demetrescu-Gyr: 


SE CIATINĂ. STEJARII (Omagiu celor ce se Anuala ) 
„AL vârstei vânt a început - Dar nici la noi nu vor fi stinse, 


„Să plece coama la stejari... Aşa precun nu's nici în cer, - 
Pe rând fi culcă 1a pământ, !!+ 
Biind din-ce în ce mai rari, 


Păstrăm în minte amintirea 
x  Acelor ce ne părăsese,! 
Pădurea cea de altă. casă Dar nu!'s puieji pentru sădirea 
Atât de verae şi frumoasă, Pădurilor ce nu mai Cresc... 
Işi pierde frunza ei uscată 


“Şi mu mai e atât de deasă, 0,Doamne, noi creden în Mine 


Şi doar în Tine mai speram; 


In ceruri stau, făclii aprige Să faci âin nou Tu,vreo minune 
â . CONIC VOM pi A IDE REA | | i Ă . E 9) Lă pd 
„Bentru stejarii care Petite A Neâiul iar să ni-l salvăm! 
i n ăla ddd, MA “x, = dec 


&& Văzând că Brejnev s!a făcuţ mareşal,Nea Nicu crapă de iînvidie.Nu că nu 
s'ar putea face şi el: doară principala grije a "deputaţilor" săi e să isi freoa 
zilnic labele cu slană şi, sacâz,ca să poată bate din ele cât mai convingător la 
orice"propunere". a "iubitului fiu al poporului"; ci necazul e că i-a luat-o un 
altul înainte!. Pe urmă trebue să ţină cont şi de doctora leana;ocare e sigur că 
vrea,şi ea,să se facă mareşală.Mai ales că are deja călcătura;: parcă 'e Greşgkoes.. 

&&  Pretinde"Scânteia"! că PCR-ul ar fi fiind un "atejar cu.adânoi rădăcini 
în istoria patrieiiiț Care... "patrie"? Căci răaăcini adânci: n'are partitul nici 
măcar în Rusia,adevărata patrie a renegatului de Ceaugescu! Şi-apoi,stejarul are 
„forţa în sine însuşi,pe câna forţa'"stejarului! lui Ceaugespu stă exclusiv fn 
tancurile lui Brejnev! i să SA 

&& Cercul "Apoziţia“din Minchen a organizat la 5 Lunie comemorarea unui veac 
dela naşterea lui Brâncuşi, despre care a vorbit;cu proiecţiuni,prof.Lonel Jianu 
din Paris.S!a deschis deasemeni o expoziţie de fotografii ale. marelui sculptor, 
la Centrul Român âin Kreittmayrstr.26, deschisă 'până la MO Lte ea 

&&  "Dealungul istoriei sale -scrie pre Ştefan Alexeşîn Almanahul Capelei Stur-— 
Za- Biserica Ortodoxă : Română s'a simţit integrată în viaţa poporului: român, pe 
care 1-a slujit cu credinţă şi cu care a fmatrtbaut şi bucuriile şi tristeţile", : 
Dacă acun e altfel,e că S!a- rupt firul iatoriei,., fi 

&& Dl Drelon Cârjă publică în "Acţiunea Românească", pe âouă coloane,lungi 1ă- 
muriri în legătură cu consiliul său aţional".Ci,întrebarea era una singură (mai 
ales că d-sa pomeneşte de d-na Sabău); poate cineva face parte,în acelaşi tim 
„dintriun comitet de dârză luptă contra criminalului regim âin țară, şi dirtr!'un 


comitet parohial al aceluiaş Ceaugescu?.., Asta,pentru credibilitatea sinceri 
taţii şi seriozităţii Vaoţiunii româneşti, 


Am prâmit: — 20 — îi “i 

cz, Câmpulung-Muscel ieri şi azi, 19 /4,istoria oraşului lelaborată! de un colec-— 
tiv de profesori: Lon Hurdubeţiu,Flaminiu Mârţu,N.Nicolaescu,Gh.Pârnuţă gi Ilie 
Stânculescu.Printre marii câmpulungeni citați găsim pe... Basarab întemeietorul, 
Nicolae Alexandru Vlaicu-Vodă,Neacşul judeţul, Dimitrie Dascălul,Radu lângescu, 
Pârvu Mutu,Dinicu Golescu, Nicolae Simonide, fraţii Ştefan şi Nicolae Golescu, Ni- 
colae Rucăreanu,pictorii Negulici , Iacovache Constantinescu, Aman; George DeMirea, 
istoricul Aricescu,profesorii Scurei, Procopiu, Nanu-Muscel, Alexandru Mugatescu, 
Dimitrie Nanu Parhon; Tutuc, Bărcăci1ă, Oprescu, Țică loiu; Bera, âr.Ulieru, Tudor Muga— 
tescu, sculptorii Barasckă.. şi D.Mirea,poeţii D.Nanu şi Ion Barbu,arhitectul DeIo0- 
nescu-Berechet,eto, 
„ — Studii istorice. sud-est europene vol.I (212 pagini ), Bucureşti 1974,cu studii 
de Anca Iancu,Ânca Ghiaţă,Lidia Demen şi Cornelia Papacostea-Dani elopolu„ 

„— Petre Ghiaţă: Atetirk (198 Îeeapica pi En et 1975 (orizonturi 61) 
— Sergiu Grossu: Au fond de l'abîme (191 pagini ),Paris 196. 
- Ion GeDimitriu: Die sprachwirtlichen Redensarten in der rumănischen Sprache 
XXXVIII+188+XX pagini (Buletinul Bi bleo Române; vol, IV Sen. 1973/74 Freiburg. -— 

- Boletin de politica cultural(a1 cărui consiliu âe redacţie e prezidat de al 
Jorge Uscatescu,pe care,fn Cuprinsul celor 691 pagini,tl găsim şi cu trei arti— 
cole), no 10Julie-Dec.1975,Madrid.- Pe 41 Uscăteseu fl mai întâlnim şi în "Esta- 
feta literaria",Madrid,l5 Martie 176;cu "Brancusi y el arte âel siglo!e-— 


&& Consiliul Bibliotecii Române din Freiburg a hotărît amenajarea unei cape- 
le în subsolul clădirii, "pentru deservirea cultelor creştine româneşti". Primul 
donator a fost chiar episcopul oraşului, dreHermann SchHufelejcu 5.000 mărci ,Con- 
tribuţii se pot trimite la Volksbank-Freiburg, Bi smarckalle: 10,konto 370 186753,9, 


&& "In freamătul de simboluri delicate,melodie sau descântec al sufletului 
etnic;datina ouălor fnoonâeiate la români apare ca un izvor de regenerare gi păg- 
trare a spiritualităţii poporului.Dar în timpul trepidant şi progresiv al cultu-— 
rii şi civilizaţiei tehnice care domină era noastră era maşinismului şi agricul- 
turii mecanizatesatul românesc îşi pierae duhul tradiţiei şi arta owilor încon-— 
deiate apune... Dacă mai e câte o bătrână pe la Bran,poate,sau prin sate ascunse 
de munte,care mai cunoaşte arta aceasta discretă şi străveche a unui popor dotat 
cu un atât de înalt sim artistic... Arta ouălor încondeiate dispare aşa cum se 
pierde şi portul jărănese pe care-l duc bătrânii cu ei în mormânte.. Şi odată ou 
această 'datină moare şi spiritul unei culturi fn care zodierul inspirat şi cău- 
tător de sensuri luminoase 'sub alt cer al lumii şi îÎntr!'o ierarhie de valori,sta- 
tornicise fololorului românesc locul de frunte În lume": e încheierea,tristă,a 
unui mic studiu despre "Arta ouălor încondeiate la Români!"!,semnat de Heaterina 
Săndulescu. 

&& Intre fraţi, Adepţi ai aceluiaş Cristos,ba chiar şi "frayi de-un sânge", 
se distreaza,în Irlanda,gâtuindu-se reciproce de-atâţia anis Alţi "fraţi de-un 
sânge! se pândesc,fn liban,cu mâinile încărcate de pistoale,amuzinâu-se în ace- 
laşi chip sinistru.Că unii ar fi proestanţi şi alţii catolici,creştini ceilalţi 
Şi musulnani,n!'ar fi să fie pricina adevărată, de vreme ce convieţuiau de secole 
în pace.Ci trebue că şi-a bigat dracu coada;leșne idenţificabil în'orice turbu- 
rare de pe glob.şi nici nu i se poate face vreo vină,de vreme ce asta-i e mese-— 
_TiaeCi marii vinovaţi sunt cei ce se afigează ca "anti-diavol",dar cari nu numai 
că nu fac nimic ca să-i împace,ba chiar profită ae ocazie,ca să-gi mai vândă din 
cele arne,probându-gi ultimele tipuri ucigaşe.Cânăd vor ajunge să le simtă pustii- 
toarele efecţe şi pe propriile piei,va fi desigur prea târzius ee 


&ă  Hevista "Viaţa noastră!" din Israel ne informează că Aron Voâă al Moldovei, 
aligtul credincios al fui Mihai Viteazul contra turciloryeras.. "întâmplător e - 
origine evreească": poate de-aceea l-or fi îngropat,la vremea sayîn biserica 
română ortodoxă din Alba NU Lie oa a 5 








* Mulţumim călduros. cititorilor - și confraţilor cari,în publicaţiile lor, 
s'au bucurat cu noi de "jubileul de argint! al "Vatrei",-socotinăd ei desigur, 
că 25 de ani ae tndărătnică statornicie pe-o singură linieşaceea inspirată de 
dragostea de glie şi de neam;e un fapt ce merită subliniat, i, 


——— _. ea, ee — ——— 
_ — [azi Die eccatponiă azi e za ale unice e da ee Sa e a sp EN ea A aa ea ea pia fat 


Herausgeber ună fir den Inhalt verantwortlich: Dr.Petre Vălimăreanu -78 Freiburg 


Erbprinzenstr.,17 A -Germania.Contribuţiile,pe acelaş nume,la Uffentliche Spar- 
kasse;Konto 1264443; sau, în Italia,pe acelaş nume,la C.C.Postale 1/44536 — ROMA, —