Vatra anul XXII, nr. 3, iulie — septembrie 1972

FOAIE ROMANEASCA DE OPINIE ŞI INFORMAŢIE £ 


Tuli e-Septe+1972 XXII 5 78 PREIBURG-Germania, . 


025 Erbprinzenstre 17 


Scrisoare deschisă preşedintelui Asociaţiei "România 
Stimate domnule Joja; | 


Nu cred că este cazul să justific faptul însuşi al acestei scrisorieEa este 
rezultatul invitajiei.pe care aţi făcut-o emigrației româneşti „prin: expuierea 
prezentată de 4-Voastră la constituirea Asociaiei "România!",pe care o prezidaţie 

Dacă înţeleg bine multiplele discursuri,declaraţii şi prezentări de probrame; 
ce au condus la înfiinţarea acestei asooiaţii,aşteptaţi un răspuns din partea 
acelora a căror existenţă,în vastul cuprins al lumii de astăzi,a determinat în- 
săgi ideia constituirii ei, î | 

In actul de constituire al asociaţiei declaraţi că sunteţi Wconvinşi de nece- 
sitatea de a veni în. întâmpinarea dorinţei marei majorităţi a celor plecaţi din 
jară,de a strânge legăturile cu patria lor de originen,lăsând la o parte verif 
carea dorinţei! noastre de a strânge Legăturile cu D-Voastră,precum şi a drep- 
tului legal ce fl aveţi de a Vă ocupa şi preocupa de cei cari nu suntem cetateni 
ai Republicii Socialiste România,nu vreau să exclud totuşi oarecari bune intenţii 
şi de aceea socot necesar să Vă adresez aceste rânduri pentru a îndepărta dintru 
început riseul,întotdeauna dăunător,al neînţelegerii în intenţii gi cuvinteyşi 
» pentru a situa cât mai limpede sensul pe care îl areysau îl va putea avea pe vii- 
„„borydialogul 'dintre Asociaţia "România" şi. emigrația românească, 


O RECUNOAŞTERE BINEVENITĂ, In primul rând aşi dori să menţionez faptul tmbucu- 
rățor că prin constituirea asociaţiei D-Voastră se dă,în sfârşit,o recunoaştere 
a noilor dimensiuni ale româniţăţii,de care noi;cei din emigraţie,nu ne-am în- 
doit niciodată.Ne pare deci bine că înşivă recunoaşteţi că românimea depăşeşte 
„astăzi limitele geografice sau politice ale stâtului român.EHa se întinde în toată 
lumeaşînbrăţigează ţări şi continente,se amestecă în plămada civilizaţiei univer.- 
sale. Indiferent de cauzele şi împrejurările oare au provocat această situaţie 
(vitregiile vremii,prăbuşirile vechilor agezăninteytregicele răscoliri ale isto- 
riei),sufletul neamului nostru a fost în taină pregătit să le primească şi să le 
facă faţă. a continuat să trăiască;credinoios sieşi şi mogtenirilor sale stră- 
vechi,rămânând şi pe.mai departe ceeace a fost.Depărtările geografice,cu inevi-— 
tabila desţărare în spaţiu,nu au însemnat pentru Românii din emigrație o înpuţi— 
nare a potenţialităţilor atavice şi nici pierderea omeniei şi a ţinutei româneşti, 


LIMITELE GEOGRAFICE ALE ROMÂNITĂȚII.Permiteji-ni însă să-mi. exprim, surpriza 
că în limitele ronânităţii universale, D-Voastră includeți numai pe Românii cari 
trăiesc "în Austria, Australia, Belgia,Canada, Franţa, Republica Federală Germană, 
Italia;Suedia,Statele Unite ale Americii şi-o serie de state ale Americii Tatinen, 
Gu alte cuvinte,asociaţia D-Voastră se adresează numai Românilor. din lumea libe- 
ră gi democratică, TA le fos 

legile D-Voastră recente;privitoare la cetăţenie, consideră însă cacetăţeann 
român pe oricine s'a născut din părinţi români şi nu a renunţat "formal şi legal 
la cetăţenia românsască.Când au renunţat formal şi legal fraţii noştri din Basa.- 
rabia şi Bucovina la cetăţenia românească? | 
„ Aşgadar,între Românii de dinafara graniţelor ar trebui să includeţi,cu precă- 
dereşmilioanele de cetăţeni cari locuiesc în Basarabia,Bucovina de Nord, Valea Ti. 
mocului, Dobrogea de Sud,Banatul Jugoslav şi Macedoniae.Cine oare are mai mare tdo-— 
dinţă! decât aceştia ca să strângă legăturile cu patria lor âe origine? i 
- Dispunând de resurse materiale. şi irteleoctuale,Asociaţia "România" ar trebui, 
după judecata noastră;să se. preocupe în primul rând de cei. cari au cea mai mare 
lipsă de eleșatât pentru a se regăsi cu fiinţa românească cât şi. pentru a-şi 
menţine existenţa fizică.Fost-a omiterea lor din preocupările şi programul aso-— 
ciaţiei D-Voastră o scăpare din vedere,ori o excludere premeditată? 


“DIALOG? CU CINE? In expunerea D-Voastră consideraţi ideia înfiinţării "Aso- 


Es PR 

ciajiei România" ca un eveniment de "importanţă najională".Semnăturile ilustre 
ale actului de constituire pun la un loc numele tuturor celor ce ar putea fi con- 
gideraţi ca figuri reprezentative ale poporului 'român,Reportagiile de presă nu 
explică Dead vehnica,spontaneitatea şi. procedura prin care la Ateneul Român din 
Bucureşti s'au întâlnit deodată,toameni de ştiinţă artă şi cultură,cadre de con- 
ducere din aotivitaţaa economică şi socială,conducători ai cultelor religioase, 
muncitori şi alţi oameni ai muncii din-Capitală şi din alte localităţiheAr fi 
interesant de 'ştiut care a fost "organizaţia de bază!" aşa de eficientă,încât să 
poată aduna la un loc pe toţi oamenii de seamă ai României gi să le inspire ace-— 
laşi gândyaceeaşi simțire şi acelaşi plan faţă de emigrația românească? 

Intrebarea de mai sus este cu atât mai justificată cu cât noi ştim că iniţia- 
tiva dela Bucureşti este paralelă cu cea din alte state cu regim conunist„De 
exemplu;1la. Varşovia funcţionează organizaţia !Polonia",având exact aceleaşi sco- 
puri, faţă de emigrația poloneză, pe care le are Asociaţia "România! faţă de noi, 
Să. considerăm aceasta ca o simplă coincidenţă? 

Nu putem trece cu vederea nici convingerea că ronâni tatea nai ceva 
mai mult decât o colecţie de nume,oricât ar fi ele ae importante în structura 
- statală de astăzi,Ba înseamnă ancorare într!'o. fiinţă largă,vegnică,indestructibi.-— 
14 a neanului în totalitatea lui..Din românitate nu fac. parte numai. cadrele de 
„conducere poliţică trecătoareşci întreg -poporul române 

Dacă este vorba de didlog între Românii din emigrație şi cei ăin ţara&,de ce 
.să se limiteze acest dialog. la un grup selectat pentru Saal o în Asociaţia NRo- 
mânia? Dacă, intenția de a lua legături. cu emigrația este sinceră Şi nu-i 0 sim- 
plă manevră oficială,pentru care motiv ni se cenzurează scrisorile pe care le 
trimiţem rudeniilor şi de ce nu se admit în România publicaţiile româneşti de 
dinafara graniţelor? Fiind vorba de întâlnire între Români ; pentru care motiv 
„fraţii noştri cari trăiesc în ţară nu au Libertatea de a călători în străinătate 
fără control şi fără „restricţii? Noi sunten siguri -că atunci când fraţii noştri 
din ţară vor putea să se bucure de legitima libertaţe de viaţă, de expresie şi de 
mişcare nu ar mai fi necesară o. ip aiba e ppeaiiulă pentru o int aire şi o re- 
găsire cu ei... . sia e 


ACI CREATOR SAU 1TNOADRAREN? Fără înăciglă că iniţiativa pe care aţi luat-o 
e menită în gândul D-Voastra să marcheze uni început nou, Nimeni nu ar putea refuza 
aprioric un asemenea, început, dacă va veni ca un acţ cu adevărat creator.Dacă do-— 
riţi să staţi de vorbă cu noisădorinţa D-Voastră ar Fire bal să fie înrădăcinată 
în respectul sincer pentru interlocutor - şi în dorinţa de a da ascultare cuvinte- 
lor lui.Când ne invitaţi la dialogșaven tot. dreptul să aşteptăm din partea D--Voas- 
tră deschiderea inimii şi a minţii înspre o sinceră regăsire„După cun bine ştiţi, 
dialogul începe din clipa în care eu vin spre celălalt,cu gândul drept de a-l 
cunoaşte aşa cur este,de a-l asculta,aga cun îmi Milea i nu cum aşi decide 
eu de mai înainte» 

D-Voastră însădeclaraţi "răspicat că es izu "respinge notărit orice manifes-— 
tare de denigrare a ţării,a culturii ei,orice încercare de a umbri prestigiul şi 
“eforturile constructive ale... României", Cum nu cunosc absolut pe nimeni din enigra-— 
jia românească care vreodată să fi denigrat ţara, lui de origine ori cultura ronâ-— 
nească sunt forţat să interpretez rândurile de mai sus ca un avertisnent ca nu 

cumva să îndrăznim cu vreo critică la adresa regimului comunist din România, 
Incercânăd să dictaţi enigrației să nu-şi exprime. sinţăninte critice ori în- 
doieli justi cate, însenniează că nu vă daţi seama cu toată limpezinea necesară 
ică enigraţia românească „această comunitate universală,în ciuda încercărilor peste 
cae a trecut,îşi are maturitatea ei.Ea gândeşte,trăieşte şi înfăptuieşte - acolo 
unde a aşezat-o soarta — aţât în numele valorilor româneşti ,câţ şi în deplina 
slujire a noului său mediu de viaţă. Ba îşi manifestă chipul ei propriueBa ştie 
să judece,să priceapă Şi să răspundă, după adevărul. lucrurilor şi.-după Îndennul 
conştiinţei sale lLămurite de multe şi grele dar şi bogate experienţe. Vieţuinad îr 

arile unde se practică adevăratul. sistem democratic, enigranții români nu sunt 
înclinați ori forţaţi să considere critica constructivă împotriva guvernanţilor 
“temporari ca o crimă ori'-un păcat de moarte» 

Cetinăd âeci condiţiile D-Voastră de dialog se inpune: impresia inevitabilă că 
organizâţia:pe care o prezidaţi reprezintă doar o altă 'încercare,o altă mască a 
unei vechi tactici,aceea de a lrecuperal,de a "recâştiga! pe Românii liberi şi, 
eventual,de a-i folosi pentru scopurile D-Voastră politice.Dacă acesta este sco- 

_pulyputeţi. fi asigurat că şi această formulă,ca şi altele precedenteseste desti- 


i A 
nată eşecului,Nu din cauza vreunei încăpăţânări a noastrăşci dimpotrivășdin cau- 
za nesincerităţii şi a gândurilor ascunse ale D-Voastrăycelor de acolo, 


PRECEDENTE SEMNIFICATIVE, Când se vorbeşte de prezenţa românească în afara 
graniţelor Românieiynu se poate omite Biserica.,De altfel,şi D-Voastră îi faceţi 
le larg în alcătuirea,conducerea şi funcţionarea asociaţiei "România! e 

Ori,se întâmplă ca în cânpul bisericesc Românii in America să aibă 0 lungă 
experienţă de dialog chiar cu unii membri din comitetul de iniţiativă gi -condu- 
cere a asociaţiei D-Voastră.După oun cred că Vă este cunoscut,Românii ortodocşi 
din America constituie una dintre cele mai compacte masse româneşti de dinafara 
României. Ei sunt enigranţi,însă nu sunt. în exilsci îşi au ţara lor adoptivă şi 
institujiile lor de sine stătătoare pe pământul ospitabhier al Americii de Norde 
Deşi ei sunt cetăţeni americani ori. canadieni,deşi ei s!au stabilit. pe aceste 
meleaguri cu mulţi ani. în urmă (deci nu li se poate aplica epitetul D-voastră fa 
vorit de nfugari")„autorităţile politice. şi bisericeşti din ţară le-au acordat 
o deosebiţă atenţieycu mult înainte de Înfiinţarea asociaţiei "România. 

Plănuină să pună şi Biserica Ortodoxă din America pe aceeaşi Linie detascul- 
tare cu cea din jară,autorităţile politice şi bisericeşti dela Bucureşti. au fo- 
losit toate căile inaginabile pentru a ne priva de dreptul la autonomie gi admi-— 
nistraţie nestingherită.Prin ucazuri şi ultimate au încercat să impună Românilor 
din America episcopi,pe cari nu i-au ales şi nu i-au doritePrin unelte servile 
au târît Episcopia şi parohiile în procese civilescu scopul de a le lua averile 
şi proprietăyile bisericeşti, Prin agenţi trinişi special,ori prin corpul diplo- 
maticau deslănţuit o josnică campanie împotriva conducătorilor Episcopiei din 
America gi au încercat să provoace discordie şi neînţelegeri între parohienie 

Cu toate acestea şi cu toate că majoritatea absolută a Românilor ortodocşi 
din Statele Unite gi Canada au rămas neclintiţi pe poziţia lor şi şi-au menţinut 
arepturile,cână au venit prin America ierarhi şi reprezentanţi ai Bisericii Orto 
doze Române noi ntan refuzat să stăm de vorbă cu e1,Bisericaymai mult decât ori- 
care alcătuire omenească,are un mandat divin şi e ţinută să facă încredere ori- 
cărui om,să tindă la înpăciuire,să pregătească marile regăsiri ale fiinţei ome- 
neşti desfigurată de pasiuni şi neînelegerecAm deschis deci poarta unui dialog; 
cinstit,sincer şi corect.Cu regret a trebuit să constatăn că nici unul cu care 
'am stat de vorbă n'a avut curajul unei exprimări Libereyori autoritatea unui an-— 
gajanent valta,Ba încă nai mult,am identificat,la cei mai mulţi dintre ei,gânduri 
ascunse şi Încercări năsluite de a ne îngela şi induce în eroare.şi iatăică ace- 
leaşi persoane figurează la loc de frunţe în asociaţia D-Voastrăe : 
Trebuie să menţionăm că,chiar după înființarea asociaţiei "honânia" aceleaşi 
feţe bisericeşti au întreprins şi cunoscuta acţiune dela parohia ortodoxă română 
din Parisyurmăriyd să ia din mâna emigrației până şi biserica în care se făceau 
rugăciuni "pentru pacea şi unirea tuturor".lar dialogul dela Paris nu s!a făcut 
pe "temeiul sentimentelor permanente de dragoste nealterată a unora faţă de alţii! 
predicate la Ateneu de L.PeSf.sa Justin,Mitropolitul Moldoveiyci cu punniie 

Dar.nu numai în lunea bisericească,ci şi în cea literară avem precedente de 
dialog 'care ne Îngrijorează,In anul 1971,poetul şi gazetarul Adrian Păunescu,din 
România,sta întâlnit,frăţeşte şi românegte,cu scriitorul Mircea Bliade,dela Chi- 
cago,luânău-i acestuia şi un înterview de natură literară. Intorcându-se în ţară, 
contrar la tot ceeace promisese,dl Păunescu a publicat în "Contemporanul! un 
text al iînterview-ului: !trunchiat,care schimba radical sensul"!.Acest procedeu 
l-a făcut pe seriitorul Mircea dliade să declare public: "Când stăteam de vorbă 
(cu 41 Păunescu ),credeam că vorbim aceeaşi limbă: vechea,cinstita limbă româneas-— 
că pe care an învăţat-o de copil şi pe care o vorbesc şi acun la bătrâneţe„hecu- 
noseşcu 0 imensă tristeţe;că m!an înşelat, 

Intrebaţi-Vă singur,dle Jojazce putem deduce din acest fel de procedură şi 
la ce rezultate ne puten aştepta într!un dialog în care ni se pare că vorbim 
aceeaşi limbă gi folosin acleaşi cuvinte,dar înţelegen lucruri cu totul diferite? 


CAPITOLUL PROBLEMELOR PERSONALE, Programul asociaţiei D-Voastră pune enfază 
şi pe intenţia «e a înlesni rezolvarea problemelor personale ale celor stabiliţi 
în alte ţărisca "succesiuni,regăsirea rudelor,efectuarea de studii în ţară sau 
_alţe chestiuni de ordin personal'i.,Este de netăgăduit că o bună parte din Românii 
stabiliţi în străinătate au probleme de rezolvat: -reîntregirea faniliilor,ches- 
ţiuni financiare,proprietăţi rămase în România,vizite reciproce cu rudeniile,etoe. 
Juaecâna însă după felul cum acţionează reprezentanţii diplomatici ai guvernului 


] 


PI. 

D-Voastră orice servici care se face unui Român din străinătate este numai în - 
"sohiinbul unui compromis,al unei concesiuni șal unei ajustări la politica D-Voastră 
oficiălă,ori al unui” contra-servicie 

Conpronisul ajustarea şi concesiunile pot să fie o condiţie de existenţă a 
fraţilor noştri din țară,cari nu au o altă alternativă.Dar ele nu sunt necesare 
pentru cei: cari trăim în lumea liberă,Exilul,prin însăşi natura lui aspră,ne-a 
rupt de mondenitate,de superficial gi de interese personale,Dialogul D-Voastră 
„cu emigrația nu se poate deci bază pe târguială ieftină de avantagii personaihe 
„şi mai ales nu va putea lua aspectul "răscumpărări lor" cu dolari ale rudelor şi 
prietenilor din România de către cei ce vor să le înlesnească emigrarea ori călă- 
„torta în ApuseAceastă practică întrece;prin cruzimea şi cinismul ei,până şi târ- 
„gurile de sclavi de odinioară gi. pecetluieşte pe- autorii şi agenţii ei ca trafi- 
cani ordinari. lipsiţi de cel mai elementar sim de respect pentru 0me 

„ Cây priveşte serviciul mogtenirilor",el lucrează pentru prezent şi mai ales 
în Statele Unite,numai în sens uniceRomânii din America nu au ce mo Gaia BL Tu 
deniile rămase În România,pentrucă prin colectivizarea forţată 11 sla luat pro-— 


, prietatea privată,iar din pujinul pe care îl câştigă la "muncile de jos" deabia 


îşi: duc existenya de pe-o zi pe altae,In schinb,Românii din America trebuie să se 
lupte prin tribunalele americane da să-gi apere noştenirile de contestaţiile avo- 
" caţilor ambasadei din Washington,cari au misiunea să adune cât mai mulţi dolari 
americani pentru finanţele României 


Stimate domnule să ma 
La cele de mai sus s!ar putea Cada multe altele.Sper însă că din cele enu- 
mărate să Vă puteţi face măcar & ideie despre motivele care ne constrâne să pri-— 
'-vim cu multă rezervă şi cu justificat pesimism iniţiativa şi programul Asociaţiei 


„+ "România Până la proba contrarie, bazându-ne pe experienţele trecutului şi pe 
- dextul dis%esurilor dela Ateneul Român,nu putem să nu ne întrebăms care: sunt mo-— 


__ De sărac ce!s toţi cânii mă jetră, 


vivele ascunse ale acestei noi acțiuni? 

"Noi am aşteptat şi aşteptămyfără niciun gând ascunsyo întâlnire cu . ronâni ta 
tea din ţară. Insă această întâlnire,ca să poată da roadeytrebuie să fie genui.nă 
gi pe deasupra şi dincolo. de orice intenţii politice» 

Daţi-ne deci adevăratul semn,adevărata dovadă,că scopurile Asociajic1nRonâniat! 
nu sunt acelea d6 a semăna discorâte gi desbinare,ori de a cumpăra conştiinţe,ci 
că ele vor'să servească străvechilor valori şi idealuri româneşti într! o lume ce 
hăzuieşte spre libertate şi spre comuniune de suflet,de credinţă şi de creaţie. 

AL D-Voastră de tot binele voitor, aiMeaifagi VATRETAN Du TRIPA 
"- Vatra Românească Sept.1972 hpiscopia Ortodoxă Română din America 


PĂTRU OPINCĂ ae Aron Cotruş 


To,Pătru Opincă, „18 secere 

ţăran fără țarină, nime nu se ia cu:mine la!ntrecere; 

plugar fără plug; coasă ca a mea, în ţara toată nu e, 

ciurdar fără-o vită; sprintenă trece prin ierburi ca de cueeee 
îmi duc viaţa necăjită ă 
fără strâmbătăţi şi» vicleşug, Vechii ni!'s. orbi? Braţele, otunte? Ş 
gi bruşul de mucedă pită. Scăpaţii din temniţi şed la masa din frunte! .. 


mi-l plătesc cu- sânge din belguge = Ah,sânge glodos şi porniri.de pârjol!e. 
Hambarul ni gol, 


O bă: .p . ..". 
al a. medii. ba 0 mule şi pita ni parcă de ogrinşi şi. nomol! ss: 


Am, slujit cu cinste şi-onenie 
satului - Rânza-mi-e. goală, blidul la fel, 
şi Impăratulaie ee. dar grâul Se a drept ca! iz tu 
să se!mbuibe din el 


! 
iar noaptea când pe uliţi trec dona IAtorit Re Mia Lil mi geti 


“nu mai aşteaptă pe nici un dmbl 
i pene, e „TosPâtru Opincă, 


fate mari cu ţâţe ca de piatră; sat a 1 NE 
pe.cei flăcăi. ce nu se mai întoaraă Se gi vize rebin EA e tobe ri: sal ai şirincă, 
"din:a Siberiei is A cp iarnăe ee di Aus sti iBede Răi năpasta, 
IP IL CV e Matca, dă i catia ce!n mine creşte, 
3 ano3 : sudui vâr ospmocăneşte, a 
da nu-ni aduce nici doară, cât Sul şi. scuip pe toată rânduiala. asta! 


e 
&k  defuirea țărilor robite de către Rusia e confirmată şi de serioasa re- 

vistă italiană "Borgheset(15 Oct. J,Astfel,din cauza secetei. şi a înţârzierii se-— 
ceratului,Moscova e silită să importe enorme cantităţi de cereale şi să-gi mă- 
celărească o impresionantă parte din vite,pe care nu are cu 'ce să le mai hră- 
nească.Din America,Rusia va importa 9 milioane tone âe grâu şi alte 9 milioane 
tone de soia; o mare cantitate de cartofi,din Poloniaţ un milion tone de grâu, 
orz şi secară,din Germania ocupată; "se crede că şi România a acceptat să vândă 
Moscovei 500.000 tone âe grâu,Cun "ounpără! Rusia dela robii ei,se ştie; dar 
ohiar de ar plăti cinstit,cun se. poate inagina "vânzarea grâului dintr!'o ţară 
în care cozile au ajuns instituţie naţională?... | 


&& Victor Eftimiu face,în "Contemporanul",elogiul "vechiului prieten''Zaharia 
Stancujtitular a 70 de ani de lingăială,- carele,după spusa eftiniului,"a crezut 
într!o lume mai dreaptă,mai senină,pentru al cărei triumf a luptat cu armele 
scrisului, lovind în cei cruzi,în cei nedrepţin.Ci noi,modeşti ca totdeauna an 
vrea să ni. se arate,nu un întreg roman,ci un singur articol,un singur vers un 
singur rând,doar un cuvânt măcar,în care Zaharia Stancu a luat apărarea !descul-— 
ților de azi,lovind înoruzii şi nedrepţii” din slujba Moscoveișcari au con- 
damnat un nean întreg la foame şi robie! Dar aşa ceva,chiar de-ai căta cu lunâ-— 
narea,nu există: avantajele hoitului au cântărit mult mai greu ca apăsarea unei 
caricaturi de congtiinţăl îi, 


&& Duminică 14 Mala Kaunas(lituania),un tânăr de 20 de ani,Roman Kalante, 
se stropea în parcul din centrul oraşului cu trei litri de benzină şi îşi dădea 
foeşca protest contra lipsei oricărei libertăţi în ţara sa,ocupată de ruşgi.Joi 
18 Mai,la-înmormântare,tineretul se apăra cu pietre şi drugi de fier contra ni- 
liţiei,ucigână un poliţist şi rânind grav pe alţi câţivae,A doua zi Sovietele au 
proclamat starea de asediu,cu paragutişti şi trupe aduse din Asia centrală, 


6 Gazeta sovietică pentru ţinereţul basarabean se plânge de redeşteptarea 


credinţei,dând ca exenplu arestarea,la Chişinăuja Domnicăi Topeiu şi a lui Alexe 
Curaștineri de 19 ani,cari cistribuiau "literatură religioasă manuscrisă! şi co 
lectau bani pentru o biserică.Publicaţia citează grupuri de credinchogi în dife-= 
rite sate,unde "aproape toţi tinerii se căsătoresc religios,dar ceremoniile au 
loc clandestint,bisericile fiina îichise. ("Cataconbest, 00t.1971) 


„_ &k Asociaţia "Româniat,aceea care recunoâşte şi vrea să pună în valoare pakriaii: 
triotisnul refugiaţilorsa luat fiinţă la 4 Aprilie."Porunoa vremii (N. York, Lunie 
"1972);publică o sentinţă a Tribunalului Militar din Bucureşti ,datată 18 Aprilie, 
prin care un anume Budai Mihai,mecanic,născut în 1940,deci crescut gi educat de 
„ regimul de ocupaţie,e condamnat la 10. ani închisoare,confiscarea "totală! a ave-— 
rii gi: degradare militară "pentru infracţiunea de trădare âe “patrie prin refuzul 
înapoierii în jară".Aparte originalitatea — hazlie- a motivării (căci cetăţenii 
"ţărilor libere stau unde şi cât le place),noi am repeta întrebarea din numărul 
trecut: care-i,pentru emeriţii dela "Româniat,hotarul dintre trădare şi patrio-— 
_tism? Cât trebuie să aştepte Budai pentru a se transforma din "trădător de ez) 
„trie"! în mare patriot,util scopurilor "României"? Pentrucă toţi aceia la cari 
apelează azi asociaţia lui Joja,cariera patriotică şi-au inaugurat-o prin sen- 
tine de trădare de patrie,ca aceeajridicolă,de mai susese 


&& In sfârşit,o mărturisire cinstită în "Glasul patriei!,care desunflă toate 
gogoşile debitate de Joja la înfiinţarea "României" lui: mărturiseşte în adevâr, 
dreNsSeStănescu,în numărul din 10 Martie,că tan de an,poporul nostru face noi 
„paşi pe drumul apropierii României de nivelul ţărilor avensate".Şi noi cari,tot 
citind publicaţia de export a comitetului de repatriere,începeam să credem că 
România ocupată e în capul scării naţiunilor!o.. | 


ă&  Afirmă "Ghiţă Costeat,într!o polemică cu Papanacejcă nu primeşte dela ni- 
meni lecţii de legionarisn,fiind el. foarte vechi în Migcare,Ceeace este adevărate 
Noi însă,ca mai noi,i-an fi îndatoraţi dacă ne-ar lămuri în care circulară, în 
care tabără;sau cu ce altă ocazie a arătaț Căpitanul că cel mai inaicat şef “al 
Legiunii premenitoare de moravuri ar trebui să fie un curvar notoriu,pângăritor 
şi distrugător al familiilor cararaziloree e 


&& Dl Drăgan e de părere,în "Europa gi Neamul românesc" (Mai ),că biata noas- 
„= TEZE ETA . A a a E Ă aie ie 
tră honânie tşi-a găsit azi un drum demn de aspiraţiile şi sacrificiile sale"; 
care "aspiraţii!,se vede treaba,nu treceau dincolo de botniţă şi sgardăee, 


Lă 


0 21 

„Iară cână mi-an luat. sefia bună dela: li eg ala ora a Harcovy 
de m!am despărţit, mult mă îmbieă să mai Şez şi multe se adeveriă să-mi dea,şi 
sămmi isprăvească.Dară eu 'eram bucuros că au venit acel ceas de am' găsit vreme 
să ies dintr!acel noroa greu;că sânt nişte oameni foarte poepeQ CR VORI ȘI prea 
cu greu traiu au oamenii ce sânt nedeprinşi- cu acel fel de oameni dintr!acele 
părţi„şi avea mare jalesşi. Dimitraşco-Vodăşşi Doamna lui;şi boieriişi toţi Mol- 
dovenii şi-mi zieea că nu ni=oi' putea face pace,ce voiu peri de ii n Dai, eu 


ra pus nădejdea! la Dumnezeu, şi pentru dragostea mea nu s!au îndurat,şi din toate 


mlau scos; şi după ce îm venit mai încoacejîncă. gi Şeremet în câteva rânduri 


"miau zis şă mă agez acolo şi va serie la Ipăzatul să-mi dea jalovanie şi sate; 


dară tot n'am priimit;că este un norod unâe nu sânt oamenii slobozi-să meargă 


- unde 1i este voia,nici la Inpărăţ ie fără ucaza şi ucaz nu vor să facă,pentru ca 


să nu facă cheltuială Impărăţiei « Şi la Impărăţie vreo curte mare ca aceea cu 
dvorebnici .niulţi nu este,măcar precum este la domnia țării noastre,sau alţă 
orăie şi dorinie ș „de ae este un lucru pujin;numai oşteni sânt mulţi de 


a iunse elle 
8 Loan Neculce 


CANTECE DIN BASARABIA 


pill verde Lemn. de-arin; Frunză verde pui de nuc, 
Tu străin şi eu străin, e tre Wadi vin» dea.lu mă duc, 
„ Haide!n codru să trăim: A Bătrâneţele m! ajung =. + 
"Să facem un bordeeş i Nu mă plâng că sunt bătrân, 
"4 n Cu 'ugorii de cireş, „Da! mă plâng că sunt străine 
“ Cu martoci e clocotioi, ___ De străin ce am rămas, 
Să: trăim ca doi voinici, Numa!s negru pe obraz; 


NeE pei şi pătat 


Frunză verăe trei granate, dă. ao seră Te apăra 


Ce să facem noi măi fratţe,. 


Că!tmpăratu ne desparte ul! Prunzişoată strug de poanăş. 
“Bi ne! duce!n Loc deparţey : Bun fi cuvântu de mană, 
Peste şări şi peste ape; „_. Cine vrea să-l bage!n seamâș 
In neagra: străinătate, : Bun îi bun şi de părinte; 
Unde n!'ai sorăşnici frate... Cine vrea să-l ţie minte, 
Pugeuliţa-i măiculiya, ! Când îi străin ca şi mine; 
Săbioara-i suricarag - Străinel gi făr!de ţară, 


Sticugoru-i frăiorut e Nu văd lumea de sub soares 


ate le Rona, Andrei Morală1 şi-a luat "cu brio! bacalaureatul,iar sora sa; 
Iidia; doctoratul în litere cu "magna cum laude": hei,viţă de olteniece 


-  Semnalămștot din Roma căs atoria drei: Sonia Canadi cu dl Vasile Loneseu; 
„de curână refugiat din ţară, 


„* %&ă& La 24 Oetombrieştatăl prietenului Nicolae jeitan lt Constanţa a împlinit 
100 de: ani,intrânăd astfel în al doilea secol de viaţăsAcun doi ani a suportat 

cu bine o operaţie E sănătosyduce viaţă normală ş— ca şi soţia sa,care însă este 
mai tânără: are numai 94 de ani... 


— La 25 Cotombriejădl Nicolae Tecău ,român verde. & din Seb eş,stabilit din tine- 
reţe în Anericaşa împlinit. 85 de ani,Vârsta în sine n!'ar spune mare lucru, dacă 
„AI Tecău n!ar zi cheltuit toşi aceşti ani În fapte de foarte bun român: începând 


cu ajutorul dat la: construirea căminului studenţesc dela Râpa Galbenă, din laşi 


şi până la constituirea comitetului de ajutorare a refugiaților bătrâni sau bol- 


_navi,peste tot,fie că a fost vorba de cinstirea memoriei lui Moya şi Marinyde 


vreo lb, alea românească. de crucea dela "Vatră!! în aminti.rea deportailor | 
"morţi în Siberia,sau de orice afirmare românească „sufletul şi banul dlui Tecău, 
cară! nici măcâr nu este vreun nababya răspuns "'prezent!"'.Dee-i Domnul încă mulţi 
ani acestui vreânic român;care cinsteşte şi Neamul din care se trage,şi numele 
de Mom! 


iza Aceeaşi vârstă de 85 de ani a înplinit-o,la 14 August,o altă vrednică ro- 
mâncă, dotată de Dumnezeu cu multe însuşiri artistice şi cu mult suflet: e vorba 
„de doamna Dorina Tenciu,poetăspictoriţă şi romancieră născută prin vestul Tran-— 


 silvaniei (pe atunci sub unguri ),azi stabilită în Pranțaei ca şi al Tecău,o 


veche cititoare a "Vetrei!, 








i Tes 
_Câtre membrii şi prietenii Societăţii Academice Române 

Se comunică, tuturor membrilor Societăţii Academice Române că singurul organ 
statutar îndrituit să convoace o adunare generală şi viitorul congres este în 
momentul de faţă şi până la viitoarea adunare generală actualul Comitet de con- 
ducere;ales la Washington şi confirmat la PariseOrice convocare „provenind de 
altundevayeste abuzivă,iar o eventuală adunare generală neconvocată gi neautori-— 
zată de acest Conitet,va fi considerată ilegală, 

Cu acest prilej se atrage atenţia membrilor şi prietenilor Societăţii Acade-= 
mice Române asupra necesităţii de a împiedica devierea instituţiei,care s'a 
născut în exil şi pentru exil,dela scopurile ei originare,şi alunecarea trep- 
tată pe calea mai întâi a unei neutralităţi politice,care ar ecHivala cu.0 com= 

„plicitate,şi apoi pe calea unui colaboraţionism mai mult sau mai puţin degti- 
zat,cu pretexte religioase sau fals ecumenice, 





Secretarul general; 
Roma, 30 Octombrie 1972 i prof, Mircea Popescu 


+ La Bucureşti s!a stins la 22 Decembrie,în urma suferințelor pentru nestră- 
mutata-i credinţă în învierea României,Doamna Liliana Protopopescu. 


+ ba Paris a murit academicianul Jules Romains,prieten al refugiaţilore 

+ Din Basel ni se anunţă moartea braşoveanului Corneliu Badiţeanu: 

+ Da Roma s!a stins,în dimineaţa de 1 lunie,Doamna Valeria Simone,moldovean= 
că,laureata a Cos eaib oala din Milan (sprijini toare a HVetrei), 


+ 0 dârză româncă s!a stins şi la Curtea de Argeş: institutoarea Vera Bălă- 
şoiusoyia fostului avocat Bălăgoiu, mama d-nei Dorina Gabor din Viena, 








+ Vineri 7 Iulie a murit la Constantinopol: RR eu ecumenic Atenagoras 
român din Macedonia, 

+ Tot Vineri 7 iulie a încetat din viaţă, la aie omul Pahomie Bol- 
deanujîn vârstă de 94-ani.Inmormântarea s!a făcut Luni e orală sui dai fi ina 
protopopul D.tim.Popacu un sobor de preoţie 


+ Duminică dimineaţa, 16 Iulie,a murit la qi gnegti Musael, 1,în vârstă de '65 
de ani,prof.lon Vălimăreanu, fost primar al oraşului DEE rg) al preşedinte al 
Pederalei judeţene.A fost în lagărul dela Miercurea Ciucului sub Carol,în Lagă-— 
rul din TgeJiu sub intonescu,şi mulţi ani în închisorile regimului de ocupaţie 
dela Piteşti,Aiud,0enele Mari şi Ige0cna; terminate închisorile;au început spi- 
„ talele,Ajuns-o Sa ea a pregetat totuşi să participe la reînhumarea oseminte- 

“lor lui Mihalache şi la înmormântarea Doamnei Niculina, acolo unde chiar foşti 
ţărănişti au ezitat să se arate, 


+ La Paris ne-a părăsit pentru totăeauna profesorul Bazil Mbeitai 

+ la 21 lulie a murit la Hi rsehhorn/A14tBting, în Germania,maiorul Vasile 
Comănescu. Trecut la catolicisma fost îngropat de preotul local, Dume 25 Iulie, 

+ Miercuri 26 lulie a fost îngropat,la Parisy(heorghHe a incizie fruit, 

+ La 15 August a fost Înnormântat,la Toronto, camaradul Teodor E Sea, din 
Banatul înstreinateiu slujit preoţii îi pei IE nase şi De Mihăescu, 

+ La 24 August a avut loc,la Bu bune ţi înmormântarea lui. Nichifor raita 

+ la 20 Septembrie s!a stins,la londra; Viorel Lilea,sibian, fos st ministru. 





+ In dimineaţa de 19 Octombrie a râposat întru Domnul tovarăga de aproape 
40 de ani de viaţă a prietenului Nicolae Petra, "Cu toată durerea ce ţin aici în 
mine —ne scrie nemângâiatul soy,din Mexic- vă, rog ca în rugăciunile voastre să 
pomenii şi numele ei,pentru ca drumul întru cele veşnice să-i fie mai ugorn, 





+. Vineri 20 Octombrie a fost înmormântat la Miincheri „de preoţii Popa şi Zăpâr-— 
van „Gheorghe Marinescu (Teleorman )e A lucrat -până în ziua morţii!- în lagărul. 
de refugiaţi din Nuirnberge 

+ La Roma şi-a pus capăt zilelor 0 bi oeua Zoica Nain din România 


&& ha Panciova a avut loc,la 28-50 Septembrie,un simpozion dedicat influen 
elor reciproce sârbo-române în domeniul literaturii populare,Au participat spe-— 
irina da din România,Banatul înstreinat şi Jugoslavia.la editura "liberţatear 
s'a organizat,cu acest prilej,o serată literară. A mai fost şi un spectacol popu-— 
lar;eu participarea lirei! din Toracyiar echipa -de jo SAE din, Uzein sia pei ps 
tat cu montajul coreografic "Nuntalte 





d 
&& E arhicunoscută pasiunea comuniştilor pentru statistici mincinoase, regu-— 

lat ” desminţite de realităţi In discursul său dela 25 August, Ceauşescu a afirmat 

că "producţia agricolă globală din anul 1971 a depăşit de 1,9 ori nivelul ante- 
belic": şi atunci,cun se face că "eoada" la alinente,necunoscută înainte de răz- 
boi;a devenit,sub regimul adus de ruşgi,obişnuinţă de fiecare zi? de ce coana le- 
nuja,în loc să facă şi ea turul Bucureştilor cu coşniţa în mână,în nădejdea că 
va găsi pe undeva vreo mână de fasole,se aprovizionează la magazine specialeșor- 
ganizate numai pentru "ştabi!"? magazine a căror existenţă era necunoscută pe 
vremea Nputredelor regimuri burghezo-mogieregşti!! 

"Producţia industrială —mai spune Ceauşgescu- este anul acesta de 21 ae ori 
mai mare decât în 1938"; numai că noi veden pe norocoşii ce-au reugit să iasă 
peste graniţă că duc de-aici până şi cratiţe! Desminţită brutal e şi afirmaţia 
că. fondurile sociale ar fi azi de 19-20 ori mai masei decât în 1938"; de ce a- 
tunoi atâta lipsă de medicamente în spitalele din ţară?., 


&&  !!Veştile pe care mi le trimeteţi mă mâhnesc teribil, abs ceartă, orice 
ruptură, în condiţiile de azi sunt mai dăunătoare şi pustiitoare decât moartea! 
Aş fi fost Ping ca să aud că din 'lumea nouă! ne vin ecouri de armonie,de 
eo rada lea e şi conlucrare constructivă pentru cauza noastră româneascăeCe aud 
şi. citesc dela o vreme încoaceşmă cutremură îngrozitoreUnde vom ajunge?????22?1, 

Ale cui să fie aceste rânduri (adresate unui camara din America)? Omul care 
se "cutremură! de orice ruptură" şi care umblă cu un întreg măslin între dinţi; 
nu-i altul decât... conu Virgil Mihăilescu,cel certat cu toată lumea: acelaşi 
care, invitând nişte compatrioți la conlucrare constructivă pentru cauza ronâ-— 
oaie + —- când a văzut că au răspuns în adevăr apelului şi au sosit la Freiburg, 
le-a i sădb cu boxul înainte! 

Mai serie dl Mihăilescu,cu acelaş duh împăoiuitorycă la sindrofia din toam- 
nă a bibliotecii sale,"invită toată suflarea românească a exilului,în afară de 
cei care au comis crima de lăse-românisn atacând ctitoria dela Freiburg. Aceşti 
nemernici nu au acces în incinta institutului nostru". lăsând la o parte patenta 
lipsă de modestieşşi de măsură ; care-l face să confunde un nobil Neam cu o biblio-— 
tecă dătătoare de pensie şi locuinţă;- noi am crede că âirectorul bibliotecii 
avea cea mai bună ocazie să-şi umilească "dugmnaniit,invitându-i să vadă o reali- 
zare a cărei strălucire i-ar fi lăsat "!ţuţi: de ce-o fi pierzând âl Mihăilescu 
orice ocazie de a se arăta inteligent? e, 


ode Sima admonestează,în buletinul său,pe srostul Maftei; "Când ştii că ai 
neglijat interesele cetăţii pentru a-ţi satisface exclusiv interesele particu- 
lare,trebue să ai atâta bun sin ca să nu mai dai lecţii de politică altora, 
Vacă mai are îndoieli,Maftei n!'are decât să ia pilaă dela Sima însuşi: ca- 
rele ştiind că a pângărit casa camaradului,a avut atâta "bun simţ"! să plece dela 
cârma unei Migcări ce predica refacerea lduntri că a omului,"'ca sa nu mai dea 
tă ia de morală altora!e.e 


&& Doi tovarăgi,Mihai Fătu şi Lon Spălăţelu,amândoi tăoetori (în minciună), 
au scos anul trecut o carte "Garda de Fier;organizaţie teroristă de tip fascist, 
plină de cunoscutele. minciuni,cu care politicienii de duzină au Împrogeat Mişgca 
rea legionară: vândută Nemţilor,finanţată de hitlerişti,legături cu Lupeascay 
creaţie diversionistă a partidelor;eto,în timp ce. apărători a1 demnităţii şi îin- 
dependenţei româneşti apar oamenii Anei Paukere e. Singurul pete pipi cae e, ŞI 
el din necesitate partizană (că Simaprin provocări asasine,şi-a înlăturat din 
cale $ot ce socotea că-i barează drumul spre gefie)ye şi ei pr it eat ai 

la noianul de minciuni ce îÎmbâcsesc cele 425 de pagini,n!'ar avea niciun.rost 
să ne mai mirăm de lipsa oricărui cavaleri sm al unor oameni cari calomniază Şi 
insultă ştiind. bine că în țara ocupată nimeni nu poate răspunde.Dar nici nu e 
nevoie: generajia noastră ştie bine cun stau lucrurile,iar cei mai tineri,âupă 
atâtea păţanii şi înşelătorii,şi-au făcut un obicei din a nu crede nimic din ce 
publică guvernul de ocupaţieysau a crede exact contrariule 

Dar pentrucă nu există crimă perfecțăgiată că,fără voia autorilor,şi cartea 
aceasta face două foarte importante servicii: înalţă figura lui Meniu,apărătorul 
din vremi grele al Mişcării si cec dn şi citând din spusele lui Codreanu, pe 
care cititorii din ţara ocupată n!'au astăzi unde să le mai găsească,ti lănureşte 
vrând-nevrând asupra adevăratelor motive ale cumplitei prigoane contra Migcării, 
Legionaret aprigul ei anticomunisn, lupta ei. dârză ca România să nu ajungă ce-a 
ajuns, cobaiul tuturor experienţelor ârăceşgti.e. 











rez 9 -— 
CRONICA PESIMISTULUI 

x Biserica la o răscruce.- După:ce au încercat insistent şi în zadar să dis- 
rugă. exilul pe toate căile,recurgând chiar la trimiterea în 0ecident a unor 
tnaţionalişti! intransigenţi,cu însărcinarea de a semăna zâzanie şi suspiciune 
generală -sistem care a funeţionat bine în ţara ocupatăunde nimeni nu se mai 
încrede În nimeni-,comuniştii socotege că a venit momentul bisericii,mal ales că 
unii preoţi,ortodoeşi gi uniţi,s!au dovedit de pâslă.Diversiunea Anania în Ame- 
ricaymanevra dela biserica din Paris cu ajutorul defecţiunii bătrânului arterio- 
seleroţio Teofil loneseu,încercările cuplului Drăgan-luky Galaction de a creia 
o capelă ortodoxă la Roma în serviciul lui Ceauşescu;oscilaţiile câtorva prelați 
greco-catolici,cari,din obedienţă orbească faţa de Vatican,tind a uita că sunt | 
în primul rând români;sunt aspecte diferite ale unei situaţii identice,care tre- 
buie să ne preocupe„Trekhuie să preocupe,însă,nai întâi Biserica,Fiinâcă nicio- 
âată rolul ei n'a fost mai mare şi mai dramatic decât astăzi.Fără exagerare se 
poate spune că în mâinile Bisericii creştine -nu interesează confesiunea. stă 
destinul însuși al Neanului;atacat la bază de' cancerul comunist Orice slăbiciune; 
orice mică cedare,orice întindere. a unui deget,fie chiar a celui mic dela picio- 
mul stâng,spre 'regimul de împilare şi de păgânizare dela Bucureşti,e o crimă Am 
spune chiar mai mult: astăzi românilor nu. le trebuie atâta preoţi învăţaţi, pre- 
oi cu vocaţie mistică,preoţi poligloţi,preoţi aşezaţi cât preoţi activişti; 
preoţi patrioţi,preoţi nebuni,cari să meargă "cu crucea În frunte",i spera în- 
trio îmblânzire a comunismului,pe tărâm religios,înseamnă a nu fi priceput ni- 
mic din toată istoria recentă a lumii,gi a trăda interesele,drepturile şi aspi- 
raţiile poporului român,care nu va uita.In România liberă de mâine,fiecare con- 
fesiune va fi judecată după numărul martirilor,iar nu după numărul cărţilor pu- 
blicate;sau al măruntelor intrigării popeştiîn care e expert şi patriarhul 
pus de bolşevici,Marinae , : 


di * Criză de demenţă.- In CGermania,profitână de Olimpiade,nişte români, între 
' cari nu puţini au fost atleţii,au ales libertatea.La Milanoycan în aceleaşi zi- 
leşun autobuz turistic venit din România a rămas văduvit de 13 persoane„Ce spune 
această lume de situaţia din ţară;e lesne de închipuiteNoi am stat de vorbă,în 


"““altima vreme,gi cu oameni carestotugi,din felurite motive,se întore acasă: în- 


gineri,tehnicieni,soriitori muncitori profesori.Toţi sunt de acord că nea Nicu; 
“dacă 'nu e nebun cu totul,e pe calea denenţei progresive.Impresia brumei de opi-— 
'nie puhlică;câtă a mai rămas,sub satrapia comunistă, în Româniaye că Ceauşescu 

se scoală de dimineaţă cu o nouă ideile năstruşnică,pe care vrea sto pună în apli- 
care;gi. dă ordine.A ruinat în felul acesta întreprinderi caretârâg-grăpigyner- 
geau Înainte. Improvizaţiilor sale matinale li se datoreşte agravarea crizei eco- 
nomiceşcare face ca ţara bogată de odinioară să se afle astăzi pe ulţima treaptă 
între aşa numitele "democraţii populare!,Calmat pe plan internațional,unde se 
pare că a înţeles că vedetisnul său nu.e luat în'serios de nimeni,şi că Nixon, 


„. marele său -presupus- protector nu aşteaptă decât să-l îmbrăţişeze pe Brejnev 


la Washington,nea Nicu îşi revarsă activismul nociv pe tărâm întern,gi duce Li-— 
teralmente ţara de râpă.De acest lucru îşi dau seama —din câte ni se spune- şi 
unii dintre colaboratorii săi. apropiaţi,cu mai multă glavă,însă le e teamă să 
reacioneze„Securitatea e împănată de agenţi ai micului De Gaulle oriental, 

Demenţa lui Ceauşescu explică;oarecun,şi faptul că a fost luat în serios la 
Bucureşti: "arhontele! bănăţean Costică,specialist în "marketing" şi alte baza- 
conii,llustrul. fiu al Lugojului a rămas cu iluzia că va fi numit ambasador al. 
României pe lângă Vatican,de unde a şi primit răspuns însă că nu e "persona | 
grata.Nu e exclus ca cele două personaje,care se aseamănă sub atâtea aspecte, 
să sfârşească împreună în aceeaşi "instituţiee e. zu 


* Comunism national, Vorbeam: de două categorii de naţionalişti întrlunul 
din numerele ultime ale nVetreiheCa să ne poată,în sfârşit şi cât de cât înţe- 
lege;le propunen naţionaliştilor din a doua categorie(fără eufenisme: “tâmpiţi ) 
întrebarea următoare: cun ar considera şi defini ei un tată de familie,care;în 
loc'să pună resursele casei la dispoziţia fiilor,soţiei,rudelor apropiategle-ar 
îndrepta spre alte destinaţii, lăsându-şi familia să moară literalmente de foame? 
E ceea ce se întâmplă astăzi cu România.Regimul comunist tată vitreg gi dubios 
(pe'care în orice'caz fanilia românească nu şi l-a doritoi i-a fost impus la 
Yalta,şi după aceea),expediază cea mai mare: parte din bogăţiile ţării în toate 
părţile lumii,când populaţia e lipsită de alimente esenţiale gi de bunuri de 


| Di ÎL 0 N 
bazăyde care; se bucură astăzi şi congolezii.0ccidentul se hrăneşte în largă nă- 
sură cu carne de vită importată din România,şi pe masa românului nu se vede car- 
nea.cu săptămânile„Ca.- să nu mai pomenim de peşte,dispărut cu totul de pe piaţa 


Gomună (nu. vorbim de privilegiaţii regimului,care au prăvălii speciale,cu toate 


delicatesurile;cum nici pe vremurile neroniene ale lui Carol-Wo1f nu se întân- 
pla). Nea. Nicu face pe vedeta internaţională,tşi dă aere autononiste,se încruntă, 
din ce în .ce mai. rar,la ruşi;dar fi lasă pe români muritori de foamesşicână ti 
trimite în strâinătate,le dă tocmai câţi dolari sunt de trebuinţă pentru a cerşi 
pe străzile Apusului,pentru a dormi prin gări,sdrenţăroşi,şi a cere de ponanăe 

E drept că marxismul şi comunismul au întors pe dis sensul cuvintelor,dar cine 

e nebunul care să poată susţine că asta înseamnă "naționalism? 


*  Improspătarea exilului. Din cânăd în când,aflăm că încă unul din vechii 
refugiaţi s'a dus în yarăyceea ce în sine nu e o vinășşi a făcut declaraţii fa- 


. vorabile regimului, ceea cejîn sine gi :în nesine,e o crimă,Procentajul e minin- 


“însăşi nu «trebuie deloc dramatizatelichăle au existat totdeauna,cun există cân- 


tăreţi care-şi pieră voceaartişti cărora le tremură mâna; intelectuali. cărora 
le oscilează memoria: ei speră să găsească la Bucureşti mai multă indulgență, şi 


se lasă ademeniţi Nicio pagubă! Ceea c&trebuie să facem, însă,noi,şi problema 


devine :din ce în ce mai urgentăze de a înprospăta exilul.Fug din ţară. elemente 


foarte bune,tineri în special,cu pregătire serioasă,şi careșcunoscână comunis-— 


mul dela faţa Loculuișnu-gi fac iluzii şi nu umblă după înţelegeri şi înpăoiui-— 
torisne.Aceşti noi pribegi,proaspeţi;nu trebuie lăsaţi să se piarâă: trebuiesc 
mobilizați la o acţiune românească anticomunistă,pe care de altfel ei înşişi o 


"“doresce,Va trebui cu toţii să ne gândin la posibilitatea constituirii sune orga= 


nizaţii care să se ocupe tocmai de această chestiune.ân avea astfel posibili- 
tatea să înlocuin un fost refugiat senil şi obosit.cu zece tineri capabili şi 
ferm decişi să nu cedeze comunismului: propagandişti eficienţi ai adevăratei 


Româniie.N!an vreayînsăsca pe fir să se vâre obişnuiţii agenţi ai serviciilor 
„secrete apusene,care de altminteri sunt pline de comunişti. Cu ncii refugiaţi e 
, nevoie de nult tactygi şi de mai multă dragoste. 


*" Candoare arabă,-— Cât de puţină abilitate politică au arabii o, dovedeşte 
încrederea cu care. şi-au pus destinele în labele muscalilor.Cum şi-au putut în- 
chipul . Nasser,Sadat , Bounedienne că sovieticii vor.risca un răsboi mondial, pe 
care cu siguranţă l-ar-fi pierdut,de dragul "poporului arab" şi înpotriva Israe-— 
lului,adică împotriva ebraismului monâial? Din păcate,satrapii dela Cremlin 
sunt politicieni 'abili,care “ştiu exact până unde pot merge şi: unde prebuie să 


“se oprească,Chiar şi obtuzul Brejnev a înţeles că nu trebuie să-şi pună în cap 


forţa uriaşă a sionisnului iînternaţionaleE ştire recentă că în fiecare 'an vor 
putea emigra în Israel 55.000 de evrei din Rusta şi din spaţele cortinei de fier. 
O formidabilă 'solidaritate naţională şi religioasă a obținut minunea: şi e lu- 
cru fără îndoială de admiratyşi,pe cât cu putinţă,de imitateNu=i de imitat 

imensa Îngenuitate a arabilore pă. | 


„x. lăudărogenii comunisţe»- A fost un timp când în România tot ce venea din 
Risia era "ce e mai avansat în lumet!: mai ales gtiinţa.Se spune că în primii 
ani de după ultimul răsboi se afla în ţară o delegaţie de somităţi sovietice în 
ale medicinii. Vizitând un colhos,unul din delegaţie,ca să arate. de ce minuni e 
capabilă! chirurgia muscălească,a povestit,ca exenplu,cum o gospodină rusoaică, 
curăţinăd un nisetru,un solz i-a sărit în ochi şi a orbit-oeChenăt' în' grabă un 


„oculistyacesta a luat un ochi al peştelui şi l-a pus în orbita goală a feneii, 


a operat câteva minute şi femeia a putut vedea gi cu ochiul lezatchiar mai bi 


ne decât înainte... Un ţăran cam hâtru;care era de fațăsa spus atunci că gi ati 


ina românească e capabilă de astfel de operaţii,ba chiar şi mai. grele.De pildă 
o ţărancă,lucrând în apropiere,plerâuse trei degete dela mâna dreaptă.Doctorul. 
satului chemat de urgenţăsa mers în grajd şi a tăiat trei ştie dela ugerul vacii, 
pe care le-a aplicat cu o îetodă specială la mână ţărăncii.Care nu numai că gi-a 
recăpătat pe loc deplina folosinţă a mâinii,dar din cele trei degete noi îşi 
procura dimineaţa şi lapte pentru copiiee.. Sovieticii au râmas cu gura căscată: 
nu se aşteptau,evident,la o astfel de performanţă! Netncrezător,unul din ei în- 
trebă pe colhozian: Bine,dar au fost martori la această operaţie extraordinară? 
a văzut cineva cum s!au petrecut în adevăr lucrurile? za 

— Desigur!-replică pe loc şugubeţul ţăran: operaţia a văzut-o bine gospodina 


sovietică cu ochiul de peşte. Dragoş Măgureanu 





i - 11 — 
CALENDAR NAȚIONAL | 
JL 1 lulie 1822: Pirmanul de domnie al lui Ioniţă Sandu Sturza,pentru Moldova, 
„1 lulie 1912: Se înfiinţeazăscu. bulă papală ("Cristifidelis Graeci"), episco- 
pia maghiara din Hajdudorogycare se va pune să desnaţionalizeze pe Românii şi 
Ruţenii din nord-estul Ardealului şi din câmpia Tisei, | 
5 Iulie 1902: Se naşte la Orăştie,fiu de protopopslon Moa, 
10 Lulie 1672: Mohamec IV treve în revistă,la Ţuţora,oastea munteană a lui 
Urigore Ghica şi oastea moldoveană,de 15,000 ogitohil ,ai lui Duca Vodă, 
10 Lulie 1872: Se naşte actorul Aristide Demetriade, 
12 Lulie 1797: Moare lenăchiţă Viet perlă e Poe lia tstozioyfilologyautorul pri- 
mei gramatici româneşti tipărite, 
„43 Iulie 1932; Moare sculptorul Dimitrie Paciurea. 
16 Iulie 1872: se maşte poetul Deânghel, 
16 Iulie 1943: Moare Eugen Lovinescu,istoric e A şi oritic,n.3le Xe 1R81. 
20 lulie 1927: Moartea regelui Ferdinană, 
27 Iulie 1962: Moare pictorul Ion Tuculescue 
28 Iulie 1822: Vornicul Al1,Beldinan începe să scrie "Tragodiea sau mai bine 
a zice Jalnica Molâovei întâmplare după răzvrătirea Grecilor,18211; 





1 Aug.1927: Apare,în tipografia "Libertăţii dela Orăştie, "Pământul strămo-— 
şesct!,bilunarșcu arhanghelul Mihail pe dopertă,tar dedesubt harta României, 

2 Augs1872: Eudoxiu Hurmuzachi membru la Academia Românie 

6_Auge1942: Moare compozitorul Alfons Castaldi, 

1] Augel9l2: Aurel Vlaicu sboară pe deasupra Vârşgeţului; peste 20.000 ae oa- 
neni sunt adunaţi în islazul oraşului şca să vadă "minunea", 

13 Aui.1802: Se naşteyîntr!un sătuc de lângă Tinişoara,lenau. + 22 Auge1850, 

15 Auge1917: Moare la Chişinăusde tifos;preotul poet Alexe Mateevici, 

15 Auge15l[: Sfinţirea mânăstirii din Curtea de Argeşe 

15 Auge+1370: Eminescu publică,în "Convorbiri literare", "ăpigoniih, 

16 Auge1956: Moare,la Bucureşti,pictorul Teodor Pal 1aăy, 

17 _Auge1517+ Reşedinţa mitropoliei Munteniei se mută dela Argeş la Trgovigte, 

11/29 Aug, 1872: Se-naşte,în Banat, lraian' Vuia, precursor al aviaţiei moderne, 

17 Aug.1905: Traian Vuia „obţine Im Paris brevetul 5521060 inovaţii în 
aeronautică, 

19 Aug.1881: Se naşte,la Livezeni (Botoşani ), George Enescu. + 4.V, 1955, Paris. 

19 hAuge,1922: Moare Andrei Bârseanu, folelorist, şi gazetare 

20 Aug.1572: Incepe domnia lui Ştefan Petriceicu,în Moldova, 

20 _ Aug+1872: Se stinge -în nare mizerie, deşi ue ninistru- la ospiciul 
din Pantelimonyunde era internat de 2 ani; Dini trio, Bolintineanu,macedonean de 
origină (numele adevărat era piese Ne A în 1819 la Bolinţitul din Vale,Işi 
pusese biblioteca la Loţerie;dar câştigătorii,Alecsandri şi C.Negri,i-o Lăsase- 
„PăeIn ultinii ani ai vieţii,sorie V.De-Păun,lera ca un cal orb,la aria: sărăciei, 
numai cu pleavă hrânindu-se"e 

20 _Auge,1882: Se naşte actorul Ve Maximilian. 

20/21 Aug. 1972: Moare Nichifor Crainic,la 83 de ani, 

22 Aug.1887:; Moartea lui Timotei Cipariue 

25 Aug.1891: Se naştesla lugojylucia Aurel Popovicie.Moare la: fabia ză 31970, 

25 Auge1907: Se stinge,la castelul său din Sp taai E oa ip i ni cca Hasdeu, 

„26 Auge1907: Moartea lui losif Vulcan, 

27 Auge191Ț: Moare,în luptehe dela Ciig ode, pizeda ie etil Lon .Grămaâă e 

28 Auge1917: Moare în Roman,la:70 de ani,scriitorul Calistrat Hogaşe 

29 Augs1472: Un cutremur dărâmă biserica "Inălţăriin, zidită de Petru Vodă 
Muşat la Neamyu.0 rezideşte Ştefan,sfinţirea se face la 14 Nove1497e 
„+ 30 _Augel87T: luarea: Griviţei.Cade maiorul Şonţue 


6 _Septe1819: Se naşte N.Filinon,fiul preotului dela . biserica Teri (Baba al 
10 Sept.,1872:; Moare la:Baia de (eter. el 48 ani;âvram Llancuelau parte la înnor- 
-mântare (15 Sept. )ype lângă mulţimea Moților, foştii săi prefecţi şi tribuni 8i- 
mion Balint,Axente Sever,Mihai Andreica,Nicolae. GorcheşyClenente Aiudeanue 

l2 Septe1882: Se naştesla Cenade (Blaj ), Lon Agârbiceanu, + 1963, 

15 Septe1915: Aurel Vlaicu cade cu „avionul deamupra Carpaţilorese născuse 
la Binţinţi (Hunedoara), 6 _ Nove 1882. 
„14 Septe1882: Se naşte,la Bilca (Rădăuţi ), Traian Brăileanu.Moare în închisoa- 
“rea din Aiud,la 14 Iulie 1947. SEL - Su 


a 





= 2 

16_Sept.1902: Moare compozitorul losif Ivanovici ,auţorul "Valuri lor Dunării 

23 Sept.1872: Se naşte scriitorul AleCazaban, + 1966. 

24 Sept.1877: Sunt aduse la Bucureşti cele 3 tunuri luate la Griviţa, Două 
sunt aşezate lângă statuia lui Mihai Viteazul, 

25 Sept+1872: Inaugurarea Gării de Nord,chemată pe-atunci gara Diabet stai. 
şi a Liniei Bucuregti-Ploeştie 

29 Septe,1840: Apare,la ILagi,prima revistă de popularizare a Ştiinţei şi fap- 
telor de seană: "looana lumei — foaie pentru înaeletnicirea moldo-=români lor" e 
Scopul ei: "să oglindească toate minunile urzirei gi productele minţii omeneşti, 
unele vrednice de mirareşiar altele de a noastră imitație şi emulaţi en, 

22 Sept+1881+: Se naşte Panait Cerna, 

50 Sept+1879: Se joacă în prenieră,la Teatrul Naţional din Bucureşti,în pre- 
zenţa Domnitorului Carol,"Despot Vodă" de Alecsanâri.In roluri: Matei Millo;Gre 
Manolescu, Nottara,Aristiţa Romanescu,Frosa Sarandi, 


PANDURUL BĂTRAN_ de Dimitrie Bolintineanu 


Tinerică rumeoară, Căci mi-e viaţa turburată 

Cu cosiţă gălbioară, Şi mi-e inima!ntristată, 

Cu albaştri ochiori! De când ţara s!a robite 
_Ploricică trecătoare, Ş!a trecut destulă vreme, 

Ce-ai venit surâzătoare . Vai! de când românul geme 

să culegi în lume flori! In robie obosite. 

Paseră primăvăroasă, . „ Noaptea cade!'ntunecată 
„Cu-aripioară auroasă! Pe câmpie. gi pe munte; 

Şi cu tinere cântări! "- Aduceţi-mi calu!'ndată, 

Dalbă, dulce copiliţă, Calul meu cu stena!?n frunte, 


Pe 'a':0âria guri ţă 


Ceru-adună sărutări! . SE zbor, unde Jiul plânge, 


Să n'arunc prin cele cete; 
Şi din lacrimi şi din sânge 


Sui-t 8 â ă ” A 
08; PSI BINE eta a a Să astâmpăr a mea sete. 


Unde luna se ridică 


Ceaţa norilor spărgând, Căci e mult de cână 'ronânul 
Şi te uită peste .lune Varsă plângeri înfocate, 
De-i vedea pe cai în spume Şi e mult de când păgânul 
Cete de panduri trecânde Taie capete plecate,» 


&& Demostene Botez vorbeşte, în "Glasul "ninciunii, de o Iimare aspiraţien: 


+ aceea de "a avea o Ronânie la nivelul ţărilor dezvoltate"! Păi bine, „tovarăşe 


Botezypână acum ne-aţi împuiat capul că România,într!o întrecere de "planuri 
şi continui "progrese”;a ajuns în fruntea onenirii,iar acum mărturisiţi că, după 
un sfert de veac de fericire comunistă, e, pur şi sirplu nedesvoltată (ca o Mal-— 
gage oarecare)?e.. 

- In acelaşi număr,Radu Gyr e de părere că şi Creangă Max fi uimit ș dacă ar 
privi,cu ochii readuşi la viaăyminunea îÎnnoirilor de aziee, Şi poate că superbe 
“pagini ar înflori,iarăşi,din binecuvântata sa pană, aplecată peste. strania cur- 
gere a vremii cu unele ostrovuri de aur şi ţărmuri noi şi puternice,încrusyate 
cu mărgăritabe": ocine 1-0 fi nai obligând, şi azi,ype fostul poet al imnurilor 
legionare,să proslăvească dezatrul unei ţări (pe care însuşi lingăul de Botez o 
atestă ca nedesvoltată )cătână să tragă în noroi şi fozatala figuri ale lite- 
raturii noastre?e se. 


See Referindu-se la măcelul olimpic cdi Minchen, Geo Bogza e de părere,în 
"Contemporanul, că, "împotriva urii şi a violenţei asha nevoie de 9 pedagogie 
vastă gi râbdatoate,de o generală şi dureroasă trezire a congtiinţelorea tutu- 
ror congtiinţelorypână la cel mai înalt nivel.Mai ales a celor âe la cel nai 
înalt nivel".Nu ne-an fi aşteptat, într!o publicaţie reseristă,la o aşa de făţi— 
ge admonestare a lui:Ceaugescu.e. 


[:2 Sentenţiază Al maier Maftei, într!o publicaţie a lui Drăgan, că torice aju- 
tor;sub orice formă,venit âin fază „întăreşte poziyta ţării,ti consolidează eco-= 
nonia contribuind astfel la buna stare a acelora ee ne sunt dragi'.Cîne ar fi 
crezut că vietnanezii,congolezii,algerienii şi alte lighioane "progresiste 
sunt aşa de dragi d-lui Maftei! 





0 ea 
DIN ZIARE, CĂRȚI , REVISTE 

*  IeKobasîn "Borghese"(Milano;9 Iulie 1972): Unde comunismul a ajuns la pu 
tere;cu pretenţia "revoluţiei sociale”,a impus sacrificiul nivelului de viaţă 
al poporului în avanatajul instrumentelor puterii,în timp ce compensaţia naţio- 
“nalistă a fost oferită în rea credinţă,ca un ârog contra tuturor dificultăţilor 
şi contra opreligtei de a se plânge... Revoluţia sovieticăsaziydupă peste 50 de 
ani;a dus,în Rusia,venitul mediu anual la 150 dolari ae locuitorșegal cu al E- 
giptului şi al Boliviei şi inferior celui din Coasta de Pildeg,pe când cheltu- 
ielile militare depăgesce cu 404 cheltuielile destinate să combată boalalee 


x Pastorul Richard Wurmbrand;Scrisoare preşedintelui Consiliului ecunenie 
din Suedia, în"Catacombes",Paris,lane1972: Excelenţă,Sunt foarte recunoscător 
Consiliului ecumenic local din Suedia âe a fi făcut o declaraţie cerând liber- 
tate religioasă în Uniunea Sovietiză şi în celelalte ţări comuniste.Dar copiii 
martirilor creştini n!'au ninic de mâncare! Şi sunt foarte numerogi,Ei nu se pot 
hrăni din acest protest contra lipsei de libertate în ţările comunistesEi au 
nevoie de o bucată de pâine.Cum sunteți;yprobabil,un tată devotat,care are grijă 
de fiii săl;aş vrea să vă pun la inimă de a aduna din nou Consiliul ecumenic 
pentru a decide un ajutor imediat familiilor martirilor din ţările comuniste e 

„Putem să vă docunentăn total asupra acestor fapte: sunt cel pujin un milion de 
„creştini în închisori,deportaţi sau în azilele de alienaţi,din cauza credinţei 
lor,în Rusiajîn China rogie;în honâniayîn Albania, Zanzibar, Cuba şi În celelalte 
ţări conuniste.Un ajutor urgent se iîmpunes «. im vrea să cerem Consiliului ecune-— 
nic din Suedia să ia iniţiativa unei campanii de rugăciuni în favoarea nartiri- 
lorssă publice pe larg numele şi fotografiile lor -le aveţi la dispoziţie- gi 
„să decidă ca în toate Bisericile de toate confesiunile să aibă loc cochete specia- 
le pentru a le veni în ajutoreCun Biserica,în Rusia şi în alte ţări comuniste; 

e prigonită,ea are nevoie de ajutor pentru a-şi continua misiunea de evangheli- 
zaree„ti nu-i e îngăduit să tipărească biblii sau altă literatură creştină, şi 

are nevoie de cărţi speciale pentru copiieŞă aici,Consiliul ecunenic ar putea 
face operă constructivă, 

Desigur nu va exista pentru D-Voastră nicio problemă financiară,dat fiind 
că Consiliul ecumenic mondial a dispus sune enorme pentru MzaxțaxStunzy partizani, 
înarmaţi de Mao Ţe Tungypentru guvernul comunist din Polonia.s. şi că a avut 
destule fonduri pentru a angaja pe obiectorii de conştiinţă americani.De altfel 
de ce nunai pentru obiectori de conştiinţă americani? Ruşii au şi ei mulţi 

-presa lor o confirnă-,Vietnamezii de nord deasemenea: de ce atunci încurajarea 
numai a obiectorilor de conştiinţă americani? Consiliul ecumenic găseşte totaea- 
una bani;chiar pentru alte scopuri decât predicarea Evangheliei şi ajutarea fa- 
miliilor martirilor creştiniePrin urmareșnu i-ar fi prea greu să consacre în a- 
cest scop o sumă destul de considerabilă... 

Personal,consider aceste acţiuni ale Consiliului ecumenic drept furteEu merg 
în diferite ţări duminica în biserici care ţin de Consiliul ecunenic,şi nlam 
auzit niciodată anunţându-se o chetă pentru partizanii din Hfrica,pentru guver-— 
nul comunist polon;sau pentru obiectori de conştiinţă americanieSe declară tot- 
deauna că colecta va fi pentru Biserică,pentru misiuni sau pentru instituţii de 
caritateeA lua bani spunând că sunt pentru un anumit scopyşi a-i întrebuința 
pentru un alţul,înseamnă furt.Toţi cei ce declară că favorizează pe partizani 
trebuie sto facă din buzunarul lor şi nu dintr!'ah meueiş prefera să utilizez 
liberalităţile mele pentru a face cunoscută partizanilor,gi celor ce-i nedreptă- 
jeseydoctrina lui Cristos: că noi trebuie să iubim pe vrăşnagii noştri gi să 
răsplătim răul cu binele.Eu nu văd necesitatea partiraniloreân fost bătut şi 
torturat de nazişti şi de cotunişti.Un simplu dulgher n'a învăţat să răspund 
oricărei uri prin dragostee.. gi cred că Africanii negri trebuie să iubească pe 
albi,după cun albii trebuie să iubească pe N8griec.e. 

Am ascultat unele predici în Suedia... sunt uimit că astfel de predici pot 
fi ţinute într!o biserică.0dată se vorbea de învierea fiului văduvei din Nain. 
Pastorul explica că mama era dezolată de moartea fiului pentru căîn acel timp, 
nu existau ajutoare oficiale pentru săraci şi nimeni cart să îngrijească pe mamă 3 
dar astăzi,noi aven în Scandinavia un sisten social care se îngrijegte de cei 
nevoiaşi; lucrurile s!au schimbat gi,chiar dacă-ţi moare unicul fiu,nu e cazul 
să te necăjeşti,vei avea ce mânca... Intr!'o adunare de pastori,oratorul spunea 
că conflictul între Isus şi adversarii săi era un conflict între săraci şi bogaţi, 


se 


a LA 23 
Era o luptă de clasă.Isus reprezenta pe săraci „iar bogaţii se ridicau contra 
luieAm întrebat. pe vorbitor dacă nu ştia că Iosif din Arimatea,on bogat,era de 


: partea: lui: Isus.De partea sa se găsea şi:un membru al autozătăjiLorNicodin; o 


fenee,desigur bogată,care poseda un par fun scunpşera deasemeni: uoenică a lui 


i Me altă parte putem fi. siguri câ :gloata,cară& cersa răstignirea ud. Lsusy 
“nu. era compusă din milionariea. Dar întrebările mele n!'au: avut răspunse + i 


x " Thomas. Can sano, triunghiul de fier al socialismului româneoyîn "Ri varoln, 
Pâris, 16 Martie: 1972: Mulţi ziarişti apuseni cred că: Românii. trăiesc într! un 
regim de comunism temperat,unde aparenta libertate observată pe planul extern 


de-guvern e concedată cetăţeni.lor: În. interioraNimic mai puţin adevărat Viaţa 


populaţiei e eircunsorisă întrun: triunghi. de fier: sâcâiala birocratică şi ad- 
ninistrativa, tirania poliienească ter oarea exercitată de poliţia politică. 
singură lege guvernează ţara de 28 de ari; nimeni,sub niciun pretext,n! are drept 
să facă nimic; totul e planificat, ordonat,dirijat „Actualul şef al RSR şi al 
partidului comunist român, tovarăşul preşedinte Ceauşescu; concentrează în mAini-— 


„le sale mai multă putere. decât av avut monarhi. şi primminiştri dela 1848 încoae 


Totuşi până la încercarea de destalinizare a lui Hrugeiov niciun partid COMU— 
nist nu egala pe:"fratele" român în servilismeişa se face că datoria de război 
a României : faţă de Moscova —500 milioane dolari,valoare 1938- a fost plătită de 


mai multe ori prin sistemul societăţilor nixţe sovieto-române,Ciroula, atunci o 


anecdotă semnificativă: un :soldat rus, care adormise” într?un treh în tranzit, la 
deşteptare vru să. ştie unde se.afla şi 'scoase mâna pe uşă; îndată: careva „Η0 
iti şi o pupăcAha;an ajuns la. vovarăşii români i constată vane. 

î0potă ora e :la- fel de sălbatică şi. obsdurantistă ca în frumoasele ei zile 
din. 1945,Vai de scriitorul care:se depărtează măcar colo iotă;de' Visa e penibili 
ului ; val: de ;sculptorul;de pictorul câri ar neglija iidjrectivele".,De la insti- 


4utor la profesorul. universitar, toți, deasemenea, trekuie să se supună « e e Cât des- 
„pre libertatea credinţei, chiar '"Boânteia! publica ui serni £1 cativ articol al 
ministrului Educaţiei naţionale: ."Toate:cadrele,sub conducerea cadrelor Ze (dată, 


lui, trebuie să intensifice educaţia PR pu E ie Deir pară şi atee a tineretului”, 


„Geaigesotu a proferat această onornitatesuticientă pentru condamnarea unui re-— 

ră is au operă orice ramură de activitate, „pretinsa sompetenţă profesională niciodată 
„nu trebuie să aibă precădere iasupra bunei orientări ideologicea formării inte- 
e duală şi. morale. marxist-leniniste si a spiritului s cialisth.Pe sourt,mai 


bine. un idiot 'pe.linie!! decât ua geniu, cât de pain su»pect Numai cătun oi, 


când idioţii dictează "în toate ramurile de activitate! rezultatul se vede rapid„ee 


Sta colectivizat pământul prin. teroarea... statisticile oficiale nu rsuşese 
însă. a camufla. răsunătorul eşec "economice se Toţi cetăţenii ,cari au posibilita- 


tea, fură„Cât mai mult poteNu'.dintr!'o perversiune: naturală, dar nimeni nu poate 


rezista nunai cu salariule.. In România"socialistă!:,adevărată-i doar suferinţa. 


"%*. Amâd6e d'Andigne eForţă şi violenţă, în Exil et _Llibertâ" „Paris,Mai E) fie 
Al: VIII-lea congres din lausanne e pus sub b patronajul Sf Sf, krhanghele Mihai, 


-me care Ioana d4Arc îl recunogiea după "sfat, înţărise şi învăţătură bună, întin.— 


de axipile-i. protectoare asupra luropei.E1l a fost mereu venerat de oregtimăi tarta 


Nu e el patronul,nu numai al Franţei, dar. şi al Germaniei,al Portugaliei,al Ru- 
siei;al Romei creştine unde a arătat dealungul veacuri Lory prin strălucite ni. 

„nuni „protecţia denaia ie HI e. "distrugătorul dezorâinei",El a comanâat legiunea 
"cerească contra îngerilor orbiţi de mânârie»„. Aven nare nevoie ca 5fe pipa, 

"în aceste întunecate zile,să ne vină în ajutoite ae. 


Timpul nostru e al orgoliuluie. Pentru.a ne pedepsi. de mâpiăwie, să deslăn-— 


puii demonii dezordinei violenţa e peste tot,An văzut recent = peiortie din In 
dia,cu cortegiul său de ororie, In Vietnam,războiul durează + După primăvara dela 


Pragayce tamă! Cuba cunoaşte tirania politicăsChile e în pragul. războiului ci- 
vileln China... se ucide personalitatea fiecăruia,ca să rănână doar un fragment, 
fără, pasiuni fără idei, fără cula jul aere Am cunoscut violul.din. Ungaria, genocidul 


din Biafra,din Sudan, se Cei ce,în Rusia, protestează contra dietaturii desperso-— 
nalizante;sunt înternaţi în spitale psihiatricec„. Parohiile gi şcolile caţolice 


din Orient sunt supuse sâcâiclilor savante ale. Islamului e ..In-Liţuania episco-— 
pul Sladkevicius,peatru a. fi spovedit câțiva copii,are domiciliu forțate e. In 


"Albaniajcatolicii! au fost aproape liohidaţi,ca şi musulmanii şi ortodocşii, se 
: Dacă Polonia continuă să-şi manifeste dssehis credinya-i legendară; cum arată 


serbările recentului său milenar,c grație unui cler de un curaj şi o decizie 





e EI a 
„ admirabile» Imaginaţia omului a creiat cele mat diverse forme de violenţă: pi- 
„  raterii în aier,hold-upy furturi cu armae. In franţa,evenimentele din Mai 1968 
au dat naştere la tot felul de contestaţii sălbatice... Dezorâinea în spirite; 
iată cauza dezorâinei "tout court",Pentru curnarea violenţei trebuesc 'oarieni 
hotărâţie.. Contrastul dintre principiile afişate gi moravurile reale va f1,în 
ochii istoricilor de nâine,ruginea &pocei noastres ee sl ec aia ct 
x Otto de Habsburgyîn "Exil et libert6",Sept.1972:; Organizaţia Naţiunilor 
Unite are în prezent 131 membri.Printre ei se găsesc numeroase aşa zise State 
fără teneiuri solide,fără experienţă politică şi care nu-şi datoresc existența 
decât unui accident .sau ideologiei decolonizării.Aven astfel Gambiayde 430 kn 
"lungime, 16 km lăţime medieşyun nou coridor al Danpigului, 14 dintre menbri au 
un produs naţional brut inferior celui al cantonului Jennersdorf,în Burgenland, 
regiunea cea mai desmoştenită a Austriei, 28 de State,aproape un sfert dintre 
membri au o populaţie mai mică decât Viena.Influenţa,deaseneniye rău împărţită, 
Africayde pildă,are un delegat la 8 milioane de locuitori,iar ţările din Piaţa 
comună au unul la 25 milioanesAstfel continentul cel mai puţin desvoltat are 
o influenţă care n!are nimic comun cu realitatea, AA 


*  DreleFăgărăşanu,Contribuţii româneşti la îmbogățirea tezaurului monâial, 
în "Glasul patriei", Bucureşti,20 Martie 1970: Şcoala românească de medicină şi 
chirurgie se bucură. de un prestigiu internaţional bine neritat,cu toate că în- 
ceputurile învăţământului medical în ţara noastră abia depăşesc cu pui un se- 
coleDacă ne reamintin că primul embrion de învăţământ elementar de mică chirur- 

„gie a fost constituit de şcoala înfiinţată de Nicolae Creţulescu la Spitalul 
Colțea în 1842,că prima şcoală. naţională de medicină şi chirurgie a fost înfiin- 
jată de Carol Davila la 1857,cu drept cuvânt ne putem pune întrebarea cum se 

“face că România a reuşit,într!un interval de timp atât de scurt,să câştige pres- 

„tigiul de care se bucură pe plan mondial,în ceea ce priveşte învățământul medi- 
co-chirurgicale 

Explicaţia acestui fapt trebuie căutată mai întâi în începuturile dezvoltă-— 

„rii medicinei. gi chirurgiei,în existența unor savanţi români,precursori de va- 
loare mondială... Amintim pe Victor Babeg,care împreună cu savantul francez 
A.VeCornil a tipărit la Paris prima carte de microbiologie din lume (1885) Tot 
lui Babeş i se datorează ideea seroterapiei în tratanentul. boalelor infecţii oaseg 
fructificată ulterior de Bering şi Kitasato.La microorganismele. descoperiţe de 
Pasteur,care a reformat din temelie medicina în toată. lumea,Babeg a mai adăugat 
cel puţin 50 de microbi patogeni descoperiţi de.e1l.E1 a descris corpusculi, 
care-i poartă numele,în creerul animalelor atinse de:turbare:gi. a creat un pro-— 
cedeu perfecţionat de vaccinare antirabică.Un alt înaintaş,Dinitrie Severeanu, 

a fost acela care a introdus anestezia generală şi. antisepsia pentru prima dată 
la noi în ţară şi a creiat noi tehnici chirurgicale recunoscute pe plan mondial, 
astăzi mult întrebuinyate în clinicile de specialitate sub denumirea de embolec-— 
tomie gi trombarteriectomie,Severeanu a lăsat o şeoală gi elevi eminenţi,ca 
profeDeGerota şi Log Jianu,bine cunoscuţi în lumea întreagă pentru contribuia 
lor la descifrarea unor necunoscute ale anatomiei şi chirurgiei, 
Odată cu.venirea în ţară,de la Paris,a prof.Toma Ioneseu(1895),chirurăia 

românească începe să se afirme din ce în ce mai nult pe arena internaţională. 
In chirurgia cancerului uterin Toma Lonescu este un valoros precursoryiar în 
chirurgia ulcerului gastroduodenal a preconizat,încă de la Congresul din 1904 
(Bruxelles )rezecţia stomacului, operațiune care a devenit curentă mai târziu. 

Dintre elevii lui Tona Ionescu menionăn contribuţia adusă la mărirea patri-— 
moniului universal de Ernest Juvara,Gerota,ânza Jianu, Iacobovici şi Traian Nasta, 
care au creat tehnici originale şi instrunenţar de specialitate,Ei sunt citați 
în tratate şi articole de specialitate din lumea întreagă,A urmat apoi profeN, 
Hortolomei,care a înfiinţat o şcoală de urologie gi a creat primul centru de 
chirurgie cardio-vasoulară la noi în jarăeilevii săi,profeTh.Burghelea şi G.O01ă- 
nescu duc astăzi faima urologiei româneşti peste hotarese.. Lucrările geoalei 
româneşti de ziua sil dai E E ela i cărui monografie asupra celulei ner- 
voase este încă şi astăzi actuală),şi ale elevilor săi Kreindler,Sager şi alții, 
sunt bine cunoscute În medicina mondialăe se 

Un cald omagiu adus medicinei româneşti a fost acel discurs pronunţat 'de 
prof. Re Benichoux(Naney) la închiderea celui de al XI-lea Congres Naţional de 
Chirurgie: "Obişgnuiţi să spuneţi adesea că sunteţi recunoscători culturii fran- 





- le — 

ceze,că datoraţi foarte mult Franţei.Dar trebuie să vă spun că studenţii noştri 
învaţă încă din anul al II-lea despre lucrările lui Gerota,Juvara şi Toma Lones- 
cu,iar în anii următori învaţă numele lui V.Babeg,levaditi,GheMarinescu,IL.Canta- 
cuzino, C.Parhon şi atâţia alţi savanţi români care au trecut de mult în patrimo- 
niul ştiinţei. universale. Este nedrept să spuneţi că numai aţi luat de la Franța. 
"Ca francezyeu trebuie să vă. mărturisesc că nu ştiu dacă noi nu am luat mai mult 
i am date 


GERMINAŢIE _ de Radu Gyr 


Revarsă aur zările din goarne» Pe câmp aleargă zorile sirepee 

Sub vântul noaleşymurmurul. agrest kl,braţe tari şi chip de voievod; 

o liră e din miază-zi în est dă duh ţărânii şi botează stepe; 

şi parcă harfe freamătă şi!n carnee oi d 

Plugarul dârz,cu discobolie gest, rostind,pe când seminţe svârle!n glod, 
îndeamnă boi cu fulgere pe coarne ș zănislitor ce veacurile !'ncepe: 


zei vechi de. lut în brazde să răstoarne Îcmină ţotul faciga» gi roăil 
şi?n loc săhngroape soarele celeste... 

&ă In libertatea"! din Panciova,16 'Lulie,găsim,chiar pe pagina 1,două tit- 
luri ce se bat cap în cap: !'Pentru unitatea Jugoslaviei orice naționalism este 
periculos",sentenţiază Todo Kurtovici,membru al Prezidiului suprem jugoslav; 
"Datoria Uniunii Socialiste este de a garanta cetăţenilor libertatea exprimării 
politice!,hotărăşte Veliko; Milatovioci;alt membru al aceluiaşi Prezidiueşi dacă ș 
folosind "libertatea exprimării politiceN,cetăţenii se âecid pentru... naţi 0-— 
nalism? Deocamdată noi veden că Românilor din Valea Timocului nu li se "garan- 
tează!! niciun fel de libertate: poate din cauza ar! Muia ri sârbesce e e 


&& Se plânge Sima, În foaia lui scuzându-se parcă de o anumită chestie,că 
"sta aflat permanent în faţa unor imperativeşa căror prezență nu putea fi igno- 
rată decât de acela care fuge de răspundere". "Permanent? că noi ştiam doar de 
„__wreo două cazuri,de camarade goale,la tel de măritate (şi dese... Nimperativen), 

* În faţa cărora fostul şef n!a înţeles să fugă de "răspundere"... 


&& La 18 Martie,Papa a primit în audienţă 6 delegaţie a patriarhului Marina, 
“Care nu veniseşcunva,să-şi ceară scuze pentru concursul dat la uciderea Biseri-— 
cîi Unite,ci să încerce vreun profit din actuala politică a Vaticanului.Cu acest 
prilej însă „nongeiorui Tăutu a publicat un comunicat,de Ninformare",în care 

rată contribuţia entuziastă a ortodoxiei oficiale româneşti la sugrumarea Bi 
pa surori ,nartiriul episcopilor, preoţilor şi credincioşilor „uniţi ,raptul 
bunurilor acestei Biserici - gi. Aparat că tratativele nu vor vărsa altă sare 
pe: rănile rămase deschises 








&& Duminică 25 lunie si!a făcut la Munchen un parastas "pentru Mu, cei că- 
zuţi i ii apărarea libertăţii României", oficiat de. monse ăpârţan Şi ProteDePopaș 
seara a vorbit profeRen6 Staeger din Zurich despre "Basarabia,piatra de "încer- 
care a timpului nostrui'ela 22 Lunie se deschisese la Hâus der Begegnune,din ini-— 
țiativa aceloraşi inimoşi români din sudul Germaniei,o expoziţie a literaturii 
şi presi române din exile , 





[2 la biserica VALL Souls! din centrul Londrei s!a oficiat Dana sv 25 lu= 
nieșă de câtre reprezentanţi. ai:cultelor în exil,un servici religios; s!a format 
apoi o coloană de. vreo 2,000 de persoane cu drapele naţionale şi costume, care 
au manifestat pentru eliberarea ţărilor robite. (ERE) 


&ă& Intre 8-10 Mai a avut l6c la Flensburg, În Cernania, congresul Uniunii Fe- 
deraliste_& Comunităţilor Etnice Buropen Ema EA siul Hafiz Jusuf izemi a cerut să 
se intervină la Belgrad pentru ofeazea, fn cadrul Jugoslaviei,a unei republici 
albaneze pentru cei 2 milioane de cetăţeni ce aparţin acestei etnii şi cari 
adi sunt împărţiţi între „republicile Serbia, Macedonia, şi Muntenegrue 


dute Ceauşescu şi lito au inaugurat la 16 Mai,sistemul hidroenergetic Si, dle 
navigaţie. la Porţile de Fier.Cu acest prilej„prinul a proclamat pe al doilea; 
care la 25 Mai înplinea 80 de aniserou al Resereului,decorându-l cu ordinul. 
"Victoria socialismului", Ce-a primit Ceauşescu, "Scânteia" nu mai spune. se 

&& Din "Glasuliminciunii aflăm că leop Negruzzi,din vestita familie de căr- 
turari moldoveni,a-ajuns: traducătorul, în franceză,al luie.. Zaharia Stancu! 





ai e ca 
_DORURI . ŞI NECAZURI 


Re SE OR RE Trecâna din România spre Italia,m! am oprit iti aici -la 

 Vârgeţ „unde am dat de altă Românies. chiar acum vin dela piaţa de legume unde 
i femeile vorbeau româneşte. Poporul vostru nu merita a peepiia soartă: am 

să-ţi seriu ce-am văzut acoloeAşa zişii: civilizaţi occidentali s'au ocupat de 
sălbaticii din Africa şi lasă victimă sălbatioilor din est un popor sivilizate e 
| E Anglia Am avut ocazia de curând să citesc un număr al: revistei "Vatra, 
- mă. sta, părut deosebit de interesantă şi plină de acel suflu românesc pe care 
orice român din orice: parte ar-fi, doom a să-l aibăe.Aş dori foarte mult să pri- 
mesc publicaţia; rămânând să plătesc abonamentul cuvenite 

He Mexic:  Dela congresul anticomunist al ligii Mondiale, dela istoricel 

“piramide indiene, dela arenele luptătorilor cu tauri,dela nunta românească a 
_ dlui Vasile Iapedat Marco cu Dra V.Horia Tănăsescu; ae pe plaja fermecătoare a 
Pacificului dela un pahar de ţuicăun semn de preţuire pentru "Vatra se. 

Se- Australia: Aici la Melbourne,patriarhia din Bucureşti plătea un preot 
român de origină greacăşenigrat de mai mulţi ani. şi care era dubios nu numai po-= 
litiodar gi sooial-moraleVăzână că nu le ară plugul ,preasfinţii, ce se închină 
balaurului roşu ne-au blagoslovit cu altă spurcăciune îmbrăcată în: haine preo-— 
ţeştieA venit preotul Găină,chipurile ca turisteUmblă- din casă!n casă pe la 
români să-i atragă la biserica comunistă,şi nici nu-i pasă că i se înohide uşa 
în nas sau că e dat afară. Frumuseţea e însă că acum jubilează, grecul,căci pa- 
triarhia credea că românii nu vin la biserică pentrucă era el: grec şi imoral: 
iată că românii nu se duc nici la Găină! Bun e Dumnezeusşi o ajunge neamul ro 
mânesc odată. să fie coocoş la el acasă — şi să scape de toate ciorile văpsite 
în găini... Alăturat un cec pentru "Vatran, 

P.- Statele Unite: An. avut fericitul prilej ,cu ocazia participării la ser- 
bările dela Vatră,să stau de vorbă P. SeValerianeAn putut constata că Episcopul 
e bine infornat cunoaşte problemele şi oanenii,stă pe principii de înalt româ-— 
nisnee Sper să pot merge şi eu la congresul anticomunist din Mexic, 

Ce. Cregia: Nu am cuvinte să-ţi mulţunese pentru ultimele numere, din "Vatra, 
mi-au venit la un moment de mare tensiune sufleteasoăeAdni rabil arţi colul "San 
sele Legiunii" ,şi tot conţinutul, ca ţotăeauna+"Vatra",eu o consider organul unio 
oare reprezință ceea ce a fost odată Garda de FiereNu am putut-o ajuta în uIltţi-— 
mii ani gi asta mă doarees Cred că rostul nostru pe lume e să propovăduin ideia 
Căpitanului : Şi să luptăm pentru desrobirea Patriei,fără aceste preocupări exis- 
tenja noastră .pe lume cred că nu are nioiun roste, la Detroit am ounosout câ- 
teva elemente noi,venite din tară, foarte bune. Iden la New lorke 

Ga -ranţa: Mă bucur orideoâteori aud sau citesc în ziare despre pa Ea 
românească a fraţilor mei din exil angajaţi în lupta pentru Sa cua, Adevărului 
'gi eliherarea lumii de sub jugul lui Antiorist.In acest scop m'am hotărtt să 
publio cu mijloace proprii(o;sublimul aventurii gi al visului!) revista !"!'Cata- 
combes".,Dumnezeu m!a ajutat până!n prezent să mă descuro binigor(fără niciun 
fel de sprijin material din partea asociaţiilor ce se zic "pour L!Eglise du 

“Silence ) gi... treaba merge înainte; bine înţeles cu uriaşe eforturi, fiind 
“la lucru numai eu şi ou nevastă-mea: articole,docunentejtraduceri, adunarea ma 
terialului veri fi carca lui,paginaţia şi . corecturile,expedierea la abonaţi şi la 
prietenii ce s!au angajat la difuzarea ele... ac pa a să tipăreso sta Dată 
şi!n alte limbi (germană spaniolă ) pentru ca lupta prin cuvânt împotriva hidrei 
comuniste să capete anvergură mondială... Numai În Isus Hristos ea Date: câgti-— 
ga o biruinţă frumoasă şi totală! 

Ne- Australia: cQu aprobarea area P.S.Valerian, „părintele. Cibin =) venit la Syâney 
şi. Melbourne, însă dezbinarea 'care există între „prăpădiţii Agtia de români nu 
ala putut lua nicio hotărtreș a făcut o. slujbă într!'o biserică sârbească,au fost 


La Ei dea e Când preotul a. pis înapoi la Darwing, unde are un fecior inginer, 


cu greu s!a plătit 140 de dolari pentru un bilet cu avionule Mare dezbinare a 
„mai făcut şi ăr,Untaru cu politica lui comunistă el spume că nu e comunist,cri-— 
tică pe ruşi dar laudă pe Ceauşescu şi oamenii s!au retras şi trăiesc în mioi 
"grupuri, Când se face câte o petrecere,poţi să vezi 30 maxim 40 de ronâni restul 
greci şi jidani din Româniae 

| Fe- Austria:  N?avem bani să nergen La congresul anticomunist din Mexic,trăin 
„» cum .putenșconsideraţi străini şi la locul de muncă şi în societateycăci nu exis- 
* 48" nleio asociaţie . care să-i unească pe românii de aioci,cari au plecat din ţară 
plini de silă,dar gi de durere că şi-au părăsit locurile dragi.In schinb guver- 





eee eee e m ee RR LE E CSE PPP E Pe PU eee ee eee poa mape IE ez iaca 


- 18 =. 

nul comunist a preluat de 12 ani biserica. de aici şi au mai înfiinţat şi "Conu 
nitatea românăh,din comitet făcână parte străini sau români plecaţi din ţară 
“înainte de război,străini de ce se întâmplă azi în jara,şi pentruct "nu le este 
foame;nu plâng",Piecărui român nou venit fi e frică de altul,să nu fie agent al 
Resereului e... Intenionăm să plecăn de alci,ca să putem contribui cu folos la 
lupta pe care oamenii. cu credinţa în Dumnezeu o due cu forţele întunericului, 

“Bet Suedia: An trecut de 70 âe ani, Însă aniversarea am petrecut-o de unul 
singur,ca mai mereu de când an plecat din țară.Cu sănătatea o duc: ceac=pacșpo= 
_$rivit cu vistieria ae pensionare. Patriarhul âin Bucureşti a izbutit să păcă-— 
lească pe Dumnezeu de zile şi lumea de bani,prin înfiinţarea parohiilor orto- 
doxe în diferite ţări liberese, În a fuel 

_Me- Canada: Congresul bisericesc dela Vatră,1-3 Iulie,a fest înălţătorcu 
o mare şi activă participare din USA gi Canada.la banchetul festiv,dat în onoa- 
rea P.SeValerian,la 20 de ani de păstorire,au participat peste 2,000; de persoane» 
Timpul a fost frumoseUn sobor de 50 ae preoţi a oficiat Sf.Liturghie.la progra- 
nul artistio-ocultural şi-au dat concursul coruri venite din Cleveland,Chicagoș 
„Vetroit,los Angelesela 29 Lulie se deschide la Vatră tabăra de vară pentru două 
săptămâni ,sub conducerea Episcopului, ar 

| Articolul din "Vatra",cu punerea la punot a politruoilor ce-au organizat la 
Bucureşti asociaţia "România!,este excelent şi elogiat de toţi,l-am fotocopiat 
în 1000 exemplare şi l-an trimis în toată Americaşchiar şi!n Australia şi!n 
Noua Zelandă,cu poşka aeriană. Ți-an. trinis,de curând, o; contribuţie. se | 

R,-: omânia: Aici,e cun a fost mereu în lunie.Pe masă,o grămadă de trandafiri 
de dulceaţă; afară soareșciripit de păsărele,un sublim miros de flori de soceUgi- 
le şi ferestrele larg deschise lasă Libere toate aromele. să-pătrundă din plin 
în camereePe viţa ce îmbracă balconul,s!a instalat un brotăcel,pus pe orăcăit: 
„o cereypoate,ploaie? Pe Argeşgelya început producţia cimentului: e vorba de 4 to- 
ne anual(adică 4 milioane);plus 2 milioane tone var gi un milion tone amendamen- 
te agricole: cam 2000 vagoane pe zi.Dacă punen şi producţia de lemn,cărbune şi 
automobile din Câmpulung şi Sehitu-Goleştisgreutăţile de-circulaţie sunt expli-— 
cabile,De aceea,linia Câmpulune-Goleşti va fi dublată,se va construi şi o linie 


* directă,tot dublă,la Piteşti,aşa că trenurile ce merg spre apus nu mai trec prin 


Goleşti.In curând începe construcţia unei fabrici de melanașpe Grui: vor fi oocu- 
paţi circa 15.000 muncitorieProblema.apei,legată de această industrie chimică, 
va fi rezolvată prin construcţia unui baraj mai în sus de Lereşti gi crearea 
unui lac de acumulare până aproape de Voina,Cum vedeţi,se produc şi în Câmpulung 
mari schimbărieDe blocuri de locuinţe nu:mai vorbineÎn ce priveşte oraşul Piteşti, 
v!'aţi găsi în mare înourcătură când ar fi vorba 'de orientare,Imprejurimile sunt 
pur şi simplu de nerecunosocut,Piteştii au :devenit un oraş industrial în toată 
„puterea cuvântului.şi Curtea de Argeş v!ar da bătaie de cap,Găeştii la fel, 

Pe ilustrata ce mi-aţi trimisyvăd poze cu portul din Pădurea Neagră.Sunt 
frumoase,dar ce spuneţi de portul din Muscel? A : „& 

Me- Italia: D-na Valeria Simone,buna mea prietenă,a murit pe neaşteptate; 
plânsă de toţi românii de aici; era o femele bună,generoasă,oinstită sufletegte, 
o femeie care n!'a ştiut ce-i falsitatea,minociuna,a fost cineva,cum spunea Bebe 
Roman, în colonia română de aici.D-ta o cunoşteai binesEra de.38 de ani în Italia, 
dar rămăsese româncă în sufletul ei,purta România în suflet ca pe o icoană.Tret 
zile cât a stat în conă,şi-a revenit când m'am apropiat de ea şi i-am vorbit 
„_româneşteeAcun doi ani fusese să-gi vadă sora şi ţara; un fel de presinţire,şi 

“mă bucur că n'am împiedicat-—o„După mamă descindea din o fahilie boerească din 
Puoovinae5oţul ei e ooplegit de durere,Să nto uităn! Fe ȘI 

„_ Be- Statele Unite: In căminul Dvs m'am simţit.oa în Oltenia, noastrăsIntertor 
„plăcut prin atâtea piese ce-mi evocau trecutul,ambianţă pur românească,esnitali— 
“tate faniliară;fără convenienţedar cu respectul şi nativa francheţă a omeniei 
valahe. Convorbirile, în sinceritatea "moşnenilortindependenzi,cu obiectivitate, e 
Am citit,în Buletinul Comitetului. Român-Anerican, "Războiul împărătesc" al 
„dlui. Posteucă:. amalgam de forţe divine cu vrăji legendare şi veleităţi inagina- 
rela care contribuie cu strategii fanteziste şi mitologice... In acelagi nunăr, 
dl Sima acuză împertinent pe Maregalul Antonescu de tragedia naţională; în schimb 
îsi etalează întrevederile cu Hitler,care în ultimul moment apelase la. soluţiile 
lui salvatoareeSecondat de Borobari şi Sohnidt,se expun ca nişte Don Quichoşi 

ca să-şi instaleze cartierul general la Arad,pentru blocarea traversării ruşilore» 
“Evidenţiază eroica incursiune a lui Pavel Onciu şi a lui Rogu. în sud-vestul Ba- 
natului relevă ca o manevră decisivă acţiunea unui detaşament germano-român, care 





si IO 
â, reuşit să ocupe chiar dimboliace. Fac aceste modeste observaţii ca simplu ci- 
ţitor,fără a recomanda cuiva norme de conduită onestă ronâneascăsnnexez ceculee, 

De Argentina: La Închiderea unei şedinţe ce ne-a ţinut pe muntele Creasta 
Cocogului dir. Predeal; Căpitanul ne-a spus următoarele: Nouă ne este permis să 
e tin tot ce se face rău contra noastră ca indivizi,ba avem chiar obligaţia. 
Insă nimănui nu-i e permis să ierte pe cineva care a făcut rău Bisericii „Părti, 
Neamului. nostru gi Migoării Legionareee.. Nu lua în rău faptul că am întârziat 
să :trimit. ajutorul datorat "Vetreilnoastreș nu e rea voinţăşet aici e o nenoro=— 
cită de inflaţie ga lupeni Şi lipsă de dolari.Din această cauză ș placa cu dis-— 
cursul Căpitanului m!a costat 14 dolari în loc de 10,Tot speram că at să vii 
d-ta Încoaceș ai avea: ocazie să cunoşti multe şi să deslegi nulte enigme în le-— 
„gătură cu MigoareacAş fi venit eu în Europaydar "magina" se deteriorează conti- 
nuu; aş vrea să apuc învingerea hidrei apocaliptice,dar puterile din zi în zi 
slăbesc,s!ar putea să merg curând la cei dragi nouă,să le dau raportuleDacă ai 
de gând să vizitezi pe românii şi camarazii răgleji i yvino cât mai curână,căoi 
unii dintre noi fiind bătrâni de ani şi suferinţe,s'ar putea să se ducă în cu- 
rând lângă Căpitan şi toţi cei dragi.Durnezeu să te ocrotească! 

Me- Statele Unite: Vă trimit contribuţia mea de 10 dolari,Sunt un camara 
din vechea ardă şi m'am CREA GG 0 legionar cât a trăit Căpitanul.După moartea 
lui legiunea s!a destrămate.. şi sla ajuns la acea răzmeriţă dela 21 Ianutrie 
1941, făcută de Sima cu câţiva bănăţeni la fel ca elyoceea ce a dus mult la dis-— 
creditarea Mişcării noastre.N!a fost .binecât timp nu se găsea altul mai capa-— 
bil ca Antonescu,iar ţara se găsea într!o situaie: “destul de criţicăyou fron- 
tierele ciuntite,ameninţată âin toate părțile; noi trebuia să intrăm neapărat 
în război,gi nu ne mai trebuiau tulburări interne.Dar în timp ce cei ce au fă- 
cut aceste turburări au pus coada între care şi eu şters-o englezeşte,noi 
am rămas în jarăşsă-i apărăm fruntariile şi “sto ES reaitimu 64 am dus greul: 
razboi din 1941-1944, închisorisasupriri foamete,lipsă de orice libertate.Nu 
fac o culpă pentru cei ceșîn urma greşelii făcute au trebuit să gugă,dar să se 
mai bălăcărească şi atei! unde fiecare trebuie să aibă un singur ideal? nimi- 
cirea comunismului, Eu n!an avut nicio pretenţie când an ajuns în libertate, 
dar am vrut să găsesc pe români uniți „luptând pe un front comune 

Noi aici,la New Lorky ducen o luptă destul de aprigă contra iudeo-— comuni gti 
lor;asmuţiți de misionarii popi comunişti de sub jurisdicţia lui Ananiae.Pe Tri- 
fa î1 cunosc dela leologle,dela casa studenţească dhn Plevnei,aşa cun îl cunosc 
şi pe bestia de Anania.Trifa e anticomunist şi trebuie susținut,pentru a sus- 
jine biserica noastrăsAnticomunist e şi Posteucă,gi nu trebuie ponegrit în faţa 
comuniştilor. Despre Sina;se scrie prea ad cine 1-o ti coooțat şef,nu ştiu, 
dar el acum este bătrân, lar bătrâneţea sta alăturat la alte ăfeato pe care 
le-a avut.Se cramponează de gefiepşi rău fac cei ce-l susţine. Şi în Germania 
vă cam ocertaţi,dar îmi place că toți luptayi înpotriva comuni smului e e De Sima 
“vrebuia scris cun a cra în yară camarazii cari au fost prinşi gi ex ecutaie 
Noi am ştiut în fară ce s!la întâmplat cu cei paragutaţi gi cine i-a trădate., 

Eu am o singură ţintă,dezrobirea ţării cu lupta continuă împotriva comunis= 
mului, oa să pot să stau iară în ţara în care m'am năsoutelu ştiu să lupt înpo- 
triva conunigtilor,comuniştii sunt lagi,pot fi înfrâni ugoree, Noi am continuat 
lupta anticomunistă şi după război,sub presiune şi asupriresse 

De- Statele Unite: V!'am trimis un cec de 15 dolari eee 5 numere din "1'âo- 
sarul ruginii".Vă aduceţi aminte de camaradul Mihăiţă? s!e dus în ţară şi L-au 
băgat la închisoare,de unde,după 17 anișa iegit distruseee 

Se— Argentina: Am primit actele Minori tal hebulte su Eh ia tc la A A aia. 
Nu-i nicio ÎndoialăeStân şi ne mirăm: cun este posibil ca nişte camarazi să ca- 
dă atât de jos? şi tocmai acumycând sunten incăieraţi cu un duşman teribil!es.. 

Nu ştiu dacă eşti la curent cu ultima ispravă a lui Sinașoare-l atacă mine- 
leşte pe bădia Gârneaţăsacun când nu mai poate răspunde! Intr!'o sorisoare,â-l 
Iasinschi veşgtejegte dur această atitudineeObrăznioia lui Sima a stârnit indig-— 
nare aici. "Pâmântul strămogesc" se va ocupa şi de acest pigneu.Vom publica dea-— 
semenea o parte din memoriile Bădiei. 

Am prinit ultimul număr din "VatratePrinisen şi noi. buletinul lui Ciuntu, 

„ou articolul lui SimaeTipul a înebunit deabineleacâ dat în mintea copiilorel-ai 
„prins perfeot de binesare în adevăr pagini asemănătoare cu ale Țiganiadei! Dar 
lauda lui ou avionul personal al lui Hitler! apoi ouoceririle,oare ar fi putut 
fi făcute, dacă nu veneau Paola ea Din Lăvică Roşu face un add reci ParpangheLe + 


Ss 20 — 


Să mai pomeneso de complotul,de manevrele. lui Stoicănescu? Ce combinaţii, domnu= 
le! Praf şi pulbere s!ar fi ales. de ruşi şi aliaţi,să le plângi de milă,nu alt- 


„ceva! Şi mai sunt câşivaycari iau în serios un aşa om! Bine a făcut Vatra, în 


 vlotime,nai ales printre cel noi veniţi din ţarăjnepreveniţie 


stăruința cu oare a urmărit acest răusironia şi ridicolul cu care îi loveşte 
contribuie hotărttor la stingerea unui fooar de infecţie ce-ar fi. putut cauză 
l+- Statele Unite: Vă roa să binevoiţi a-mi trimite şi mie "VATRA", gi dacă 
se poate şi câteva numere din urmăeEste o foaie fefebună,an citit-o ou câţiva 
camarazi veniţi şi ei acun din ţară,cari ducen şi pe-aici lupta şi munoa Împre-— 


„unăeComunicaţi-ni,totodată,şi costul abonamentului. Vă-urez din toată inima mult 


succes în tot ce întreprindeţi pentru neamul românescs 


_IUPIA de Dorina Lenciu 


In gerul: oe cotropi frumuseţea iernii, Al durerilor Inger nu 1-a rupte 


Neputinocios mă sbat în strânsoarea cămiie Zilele le răscolese una după alta 

Simt sufletul fnohis în cercul de fier, Răspuns caut spărgână misterul cu dalta, 
lar aripile nu nai pot sbura spre cere Nici ecou;nioi răspuns n!'a răsărit, 
Peste oohi păienjenigul ţesut Aşteptarea în întuneocine a murit, 


&& Dedicat în întregime lui Ilie Gârneaţă,în termeni de "descompunere su- 
fletească'"!,numărul pe Iunie al publicaţiei lui Sima împroaşcă cu curaj un om 
ce nu se mai poate apăra: acum avem în fine siguranţa că nioi-acuzaţiile"Vetrein, 
de agent provocator şi erou al "dosarului ruşinii",nu vor rămâne fără răspuns 
din partea acestui "cavaler, dare.., după moartea noastră.In logoreea din "fara 
şi Exilul" mai sunt inplicaţi anii Iasinschi Papanace, Lefter, "disidenţat,cari 
probabil îşi vor spune cuvântul; noi ne limităm,aici,la "gramatica! agitatului 
profesoraşeAflăn aşa dar;din brogura lui Simaycă "Ilie Gârneaţă nu aparţine 
acelora cari,odată murinăd,noare şi amintirea lorș că "a fost internat în: lagărul 
provizor" dela Dragomirnaș de "legăturile lui speciale ce-l unea cu Căpitanulş 


„Wimensa majoritate a legionarilor nu l-au urmat"; Nindivizi singuratioci se -preăă 


inamicului"ș tera unul din puţinii care nu-l agrea pe Stoicănesculș !!ţeza celor 
trei miniştri o Împărtăgeau şi majoritatea celor prezenţi"; "oioocoimea au în- 


treprins nenumărate lovituri"; "în sufletul lui a început să-şi facă loc îndo- 


ieli!'; Hanumite cercuri germane tl indica ârept favorit"; aripa moale a grupu— 
lui nu înțelegeau termenii reali ai situaţiei"; "elementele pozitive care se pu- 
tea desprinde"ș !!o mică parte dintre ei i-au urmat; "ţoate tezele lui se spul-— 


„„berase, şi nici disidenţii promovați de el nu făcuse progrese!; '"'ţotdeauna se 


vor găsi un grup de nemuljuniţi"; eto.: cum a putut un asemenea agramat să a-— 
jungă profesor? şi de ce Ghiţă Costea nu-i corectează textele? 

DL Gârneaţă ar fi dorit mult,în ultima vreme,să-l întâlnească pe Horia Sina: 
"ca să-i tragă două palme".Dar întâlnirea nu s!a produs — gi,pentru ela fost 
mai bine aşa: a plecat cu palmele curate, 


„&& DI CeMiohael Titus ne-a trinis dela Londra o scrisoare plină de reproguri, 
de altfel “civilizată,pe tema unei note din "Vatra!t,arăţânăd că nu-i adevărat că 


„e ţiganeluân act de rectificare.Afirmaţia nu votă însă să-l insulte,căoi nu-i 


o vină — cum nu e nici merit - faptul dea fi ţigan, românșenglez,eto.Pe noi 
ne-ar fi interesat mai mult să ştim dacă mai scrie sau nu la foile colaborajţio- 
niste ale dlui DrăganePe urmășni se semnalează textul unei cuvânţări pe care 
d-sa ar fi jinut-o la un aşa zis !congres internaţional al presei din exil" ia 
Bad Kissingen,- în care spunea printre altele: "România la un moment dat fu Poze 
ricită să lase presei române din exil rolul de argument de presiune şi manevră 


- În politica pe care o duce astăzi faţă de Uniunea Sovietică şi pe planul extern 


E 


în general",- ceeace ar însemna că iile de pagini gândite şi puse pe hârtie de 
exilați, îri condiţii adeseori dramatice,n!au fost expresia natriotismului şi in- 
dignării 'sincereşci doare... o abilă manevră a guvernului impus la Bucureşti: 

îi aparţine acel text?es, 


&& la Olimpiada dela Munchen, România a obţinut 16 medalii: 3 de aur,6 de ar- 


gint,7 de bronz; de bucurie,l4 dintre participanţi au rămas în lumea liberăes, 


del Ultima născocire reseristă, "România, "âgi propune -afirnă dl Drăgan! des- 


» fâşurarea unor activităţi de informare exactă asupa realiţăţilor româneşti con- 


temporane".„Că bine ar fi! căci de minciunile din"Glasul” lui Ceauşescu e satul 
exilule ee 





3 AA aa 
PR PIAIURI MUSCELENE 


Trecând prin Câmpulung;an fost ieri,Sâmbătă,în piaţă gi an trecut şi prin 


faţa femeilor ce-şi expun fotele,iile,maranele şi covoarele spre vânzare, toate 


făcute de mâna lor,cu atâta gust şi neştegua că trebuie să le admiri.Aceste fe- 
mei sunt adevărate artiste,Dacă aflaţi vreun neamj dexacolo că vrea să vină în 
România, Îndemnaţi-l. să vină şi la Câmpulung şi să viziteze locul unde se vând 
costume naţionale.Nu-i va părea răuș sunt sigur că va şi cumpăra cevae 
Plimbându-mă cu soţia prin faţa lucrurilor expuse;mi-amn amintit de o figură 


pe care o vedeai de îndată ce intrai în sectorul de costume al pieţii.0 femele 
'înaltă,bine clădită,faţa plăcută şi nişte dinţi albi,cână râdea.Tot exteriorul 


ti 'era îngrijit,costumul naţional ti venea bine şi acoperea un trup care prin 
migcările sale trăda o forţă neobişnuită pentru un bărbat,dar mi-te pentru o 
femele,Mare megteră în negustorieyse pricepea de minune să.vândă,prin felul ei 
de a-şi prezenta marfa,Femeia care intra în $oomeală cu ea pentru o fotă,nu 
pleca fără ea gi,în plus,fără Mi pe care nici n!avusese de gând s!o cumpere,oi 
întrebase numai aşa într!o doară. Negustoreasa ştia sto convingă,punând iia pe 
pieptul jărâncii şi arătându-i cât o face de frumoasă - gi care femeie poate 
rezista, acestui compliment? Nimeni nu îndrăznea să se certe cu ea că-i îa mug- 
teriii de la nas,fiindcă era bună de gură,şi mai bine să nu între în moara ei. 
In afară de asta,se temeau de forţa ei neobignuiţăe 


“Despre această forţă puzin comună vreau să vă povestesc,fiinăcă an fost 
martor la o mică întâmplare.ce s!a petrecut prin 1934,deci acum vreo 38 de ante 
Fusesem cu un prieten vreo câteva zile prin masivul Piatra Craiului şi. ne-am 
hotărit să ne înapoiem pe drumul grânicerilor care şerpuiegte pe lângă fostele 
pietre de hotar,jinând în stânga satul Şirnea cu casele lui risipite şi în 
dreapta livezile cu fânețe aparţinână sătenilor din cătunul CiocanuleDrunul ie- 
se cam pe lângă stâna din Colţi,nu departe de ruinele fostei cazărmi grănice-— 
reşti de la vama GiuvalaeAveam de gând să mergen în lungul şoselei Bran-Câmpu-— 
lung şi să înnoptăn la Valea Urdei(acun se construieşte acolo un motel modern), 
Pe vremea aceeașnu prea umblau pe acolo automobile,pentru simplul motiv că nu 
prea eraueSe lăsa noaptea şi puteţi să vă închipuiţi emojia noastră când din 
spate apar luminile unui autobiz -particular- care mergea la CânpulungeAm făcut 
semn şi,spre bucuria noastră;autobuzul opregte„Ne suin şi ne luăm locurile pe 
seaune, Autobuzul era gol.Ca pasageri, femeia de care an scris mai sus,doi tineri 
gi noi doi,Baloturi bine umplute ocupau locurile de pe scaunele liberecAflăn 
că autobuzul: era înnhiriat de negurtoreasă gi că dăduse o raită pe la diferiţe 
târguri dir Ardeal,unde marfa ei avea căutaresPasagerii pe cari fi luase în 
drun;i-a lăsat să se urce în autobuz din milă pentru nişte arumeţi obosiţi şi; 


"mai alesșoa să nu se plictisească singurăe 


Coboram încet,din cauza serpentinelor şi a pantei foarte pronunţateecin tre- 
cut de Valea Urdei,uh cătun format din vreo 7-8 case şi un canton cochet şi în- 
cepem coborigul spre Podul Dâmboviţei.După o cotitură,apar deodată în lumina 
farurilor doi bărbaţi cu pistoale în mână;cari sileso pe şofer să opreascăuLo— 


cul era bine ales de cei doi tâlharielIn stânga,pantă abruptă gi stâncoasă,lar 


"În dreapta o prăpastie destul de adâncăeŞoseaua îngustă nu lăsa loc de manevră. 


vmul dela volan a oprit,socotind că nu-are nimic de pierdut,fiinăcă nu aveau 

ce-i lua, Noi,ceva parale şi ceasornicele,Negustoreasa păgubea cel mai mult  fiind- 
ca avea asupra el toţi banii luaţi pe vânzarea mărfii,Unul din bandiți âeschiâe 
uşa şisameninţând cu arma întinsă,dă ordin: Toată lumea jos! Ne Găm cu: tozii 

jos: şi ne ducen în lumina farurilor,unde ne impinge cel cu revolverule 


SE, Dar ce vă apucă,maică dragă,să ne opriţi în drum? întrebă negustoreasa 
fara niciun tremur în glaseCe vreţi de la noi? | 

— Scoate banii,ţațo,că ai adunat destui cu vânzarea în târguri.Ştin foarte 
bine cine eşti: Vălimăreanoa din lereşti.llai sooate paralele şi nu ne mai ţine 
de vorbă! 

— Să vă dea mămica bănuţii,de ce să nu vă dea,puigorilorese 

Negustoreasa se duse lângă ei,aga ca să-i aibă la îndemână,unul în dreapta 


“gi altul în stânga,cu pistoalele în mână,aşteptând ca mămica să le ăea bănuţii e 


-  VUitesacugi vi-l dau;nunai să-i scot din sâne 

Deodatăşcu îyyeala fulgerului i-a apucat pe amânăoi de ceafă şi i-a pocniţ 
cap în cap de a sunat de parcă ai lovi două tigve goale una de altael-a mai poa-— 
nit odata gi;cu ochii holbaji văzurăm două zdrenţe umane căzând,moi, oa nişte 


—..22.- 

cârpe la pâământ,cu capetele însângerate.Pistoalele zăceau în yărâna care se în- 
roşgise de sângele ce le curgea din gură şi din fas.Haiduca noastră i-a mai săl- 
tat odată în sus,s!a uitat la ei,le-a dat din nou druriul din mână şi a zis: Le 
ajunge,nu le trebue mai mult; hai să ne veden de drum că ne apucă miezul nopţii. 
Cu piciorul a făcut vânt -revolverelor în prăpastie,de parcă ar fi fost nişte 
gunoate,şi a strigat: Hai,sus! la drum! A 

Ne “urcăm în maşginăjlăsând pe cei doi tâlhari fără noroc să zacă acolo unâe 
au căzut din mâna gazdei noastre.Motorul duduia gi autobuzul cobora pipăinăd,cu 
băgare de seamă,goseaua în pantă cu antenele luminoase ale faruriloreApar şi 
disparunul după altul;ienuperi,stânei şi brazi,înghiţiţi ae negura nopiiie 


- La ziceşţi un cântec? ce,vi!a pierit ghasul? Dazi-i drumul,să ne veselin! 

“Unul din tineri începe: Colo!n deal,la crâşma Stanii, 

Unde-şi beau drumeţii banii 

şi haiducii gologaniiy 3A ind 
Radu mamii ;hadules e e Toată suflarea din aubobuz, 
şase capete împreună cu şoferul cântă cântecul lui Radu lui Anghel,foarte la mo-= 
dă pe atunoi.Veselie mare în autobuz,Negustoreasa noastră râdea,de 1 se vedea 
dantura zdravănă cu care ar fi putut mesteca şi pietre de moară „Avea, privind—oș 
viziunea unei românce din legende» 

In capul Voineştilor,la barieră,am coborit. din autobuz şi 1-am mul vumi. 
frumos femeii pentru că ne-a dus cu autobuzul gi pentru că ne-a scăpat de tâl- 
hari„ Ne-a, răspuns că a făcut-o cu dragă inimă, fiinacă nu-i. place să fie singură, 
Cât despre hoţiya adăugat cu un gest de dispreţ: Ce,ăia au fost haiduci? Ia,aco- 
lo,nigte otrepe bune nici de şters la dosul unei mueri! 

După aceea,de câte ori o întâlneam,ti dam bună ziuaeEa îmi răspundea zâm- 
bind gi cu înţeles.De vreo 1-8 ani,n'am mai văzut-oeCe s!o fi întâmplat cu ea, 
a ape Plorian Micu - 

BLESTEM DE MAMĂ _ de DeAnghel 

0,pagsăre scumpă,păsărică dragă,. _„. “Când âai ocol lunii,roată călătoare 

Eu suspin şi sufăr de când eşti pribeagă Pe albastre drumuri,n!ai văzut tu oare 

Şi petreci sub cerul altor ţări străine. e Odorul meu dulce,scumpa mea minune? 

De-ji seriu o sorisoare,n!'ajunge la tine; Spune,sfântă lună,spune-i mamei,spune 

Ci pe drum se pierde şi nu te găseşte: , Ce ochi râd acuma şi privesc la dânsul 
De-i trimet o floare,floarea veştejeștie „Când ai mei,sărmaniinu-gi pot jine plânsul? 
Şi-un rod pântla tine până ce s!ajungă Ce gură-i surtde acum şi-i vorbeşte, 


Pe drum se usucă de-aga cale lungă, „_ Când a mea din bocet nu mai conteneşte? 
Stropul unei lacrimi” i-ar trimite mama, Şi ce frunte-acuma către el se!nolină, 
Dar cum să-l adune cânâ arde năframa CÂnd eu mor cu ziless. Ah,jară străină, 
Unde cade stropul lacrimei, fărnate?: s. Cum păstrezi copilul mamei care-l cheamă, 
O,lună,tu care de sus le'vezi toate Aşa. să te-ajungă blestemul de mamă! 


&& După amânarea din Mai;cână hotelurile locale n!'ar fi putut asigura caza-— 
rea, unei. prea vaste participări,Biblioteca din Freiburg şi-a inaugurat în fine; 
la 7-8 0Cotombrie;noul lLocal,Participarea,totugi,teribil de modestă,cu toată cu- 
noscuta activitate culturală din ultimii ani a directorului: se svoneşte o!a 
reuşit să-gi înzestreze instituyia chiar şi cu catalog! S!au dus vremurile na- 
rilor speranţe,când la serbările bibliotecii luau parte prinți gi minigtri,mul— 
ţime de refugiaţi,până și generali francezi âin garnizoanăș acumșn!'au partici-— 
pat nici. capii orâşelului de pe Dreisan: a. lipsit rectorul Universităţii,a 11ip- 
sit episcopul local,cun şi primarul general,- toţi limitându-ge a-şi trimite 
delegaţi.In presa locală,nicio semnalare ă Yevenimentului",afară de o poză (ou 
părintele Boldeanu în locul d-lui Mihăilescu),sub care stă soris că instituţia 
e creajie a guvernului german,federal gi local,în colaborare cu exilule.Dintre 
caspeţi,unii au preferat nasa cu lăutari din jară,la restaurantul administrat 
de reserigti în acele zil6eNici români din .localitate,cari la vremea sa au pus 
serios umărul la creşterea bibliotecti,ri!au putut participa din lipsă de învi— 
vaţie: prea culturalul director confundă cultura naţională cu rânza personală, 
lar rezultakele sunt cele ce se văde 0 


&ă Găsim în "Catacombes"(Paris,Mai .1972),foarte actuala publicaţie condusă 
de 'dl Sergiu Crossu,"Azi noapte Isust,poezie făcută în fnohisoare de Radu Gyr 
şi tradusa,în franceză,de dl T.Nour Mirobe 





pie îi e ai e aa | Dinu CZANIA a 8 ae ti ni Taran emo ae În 1 e out 


e ue 
&ă Buletinul Asociajiei Românilor din Australia găseşte cu cale să mulţu- 
mească tYetreih şi altor câteva publicaţii: din exil "pentru douăzeci de ani de 
luptă în cauza românisnului,douăzeoi de ani de luptă pe parapetul credinţei, 
douăzeci de ani de denascare a ticăloşiei şi falsităţii comuniste,douăzeci de 
"ani închinaţi campaniei de' luminare a conştiinţei române în exil,douăzeci de 
ani care au plâns durerea adâncă a urui neam încătuşat,douăzeci de ani în care 
a fost oglinăită zi de zi toată gama suferințelor poporului româneNoi -continuă 
gazeta fraţilor, din Australiă- vă spunem din toată inima un adânc "mulțuneso" 
şi vă implorăn de a continua lupta de edificareşluninare şi adevăr, până când 
acesta din' urmă va triunfaeSuntem mândri de a păşi cot la cot cu voi în această 
campanie românească şi creştină!!e det | 


&&, Ia 22-28 August a avut loc În oragul Mexic el 6-lea congres al ligii 

"- Mondiale Anticomuniste.A participat,dintre români, â1l Matei Hojbotă.Parohia Sfe 
Inviere din Buenos Aires a trimis o .întânpinare,semnată de preşedinte şi de 
secretar,ânii Popinciue şi Miga,prin care condamnă urgia adusă de comunişti 
şi aderă la acţiunea Ligii.Congresul viitor la Londra; în August 1975. 


&ă Prietenul nedesminţit al României şi admirator al Căpitanului,Sergio M1- 
randa Carrington,profesor la Universitatea Catolică din Santiagi de Chile,pu- 
blică în "El Mercurio! o lungă şi documentată punere la punct a unei ciudate 
afirmaţii a ziarului,după care tureii ar fi: creat. în, România o "rasă nouâ!! „Re- 
ami tă din, 06 distinsul. profesor e şi autorul cărţii: "Recuerdos de la Guardia de 
Hierrolte X BR iu, : EA N e ; scie i PE 

_—  Bevista "Taonatdin Sanţiago de Chile publică în numărul -pe Aprilie,un 
portret al Lui, Corneliu Codreanu (cel dela Predeal), însoţit de unele din: concep- 
iile sale educative şi anticomuniste. Textul e încadrat.de extrase din Jaeques 
Ploneard d!'Assao,privinăd pe Edouard Drumont Maurice BarrâsyPaul Bourget,Charles 
MaurrasPstain, Corradini „Mussolini Hitier gi Jos6 Antonio Primo de Rivera, 


“ &ă& Venind din Grecia peste Bulgaria,flacăra olimpică a intrat Duminică 15 
August în homânia,pe la Giurgiu, îndreptându-se prin Bucureşti, Pitegti,R,Vâlcea, 
Sibiu;Alba Iulia,Deva,Arad şi Timişoara spre dugoslavia,de unde prin Ungaria şi 
Austria a ajuns la MinchenePe trăseul''ronâneșe, întâmpinarea populaţiei, sponta- 
năa fost impinătoares - e E pt At Ri a aie it 

&ă&  Episoopia românească din America şi-a inut congresul anual'între 50 Iu- 
nie = 2 Iulie,In afară de programul obişnuit,mai era şi sărbătorirea a 20 de 
ani de păstorire a PsS.Valerian Ttifa,Au' participat 'ca la 2,000 de persoane; 
„din Ganada şi Statele Untte,plus oaspeţi din Europa. şi Australias un adevărat 

"gi impresionant plebiscit. naţional pentru episcopul aşa.de atacat azi de e- 
vreii din. America şi de agenţii trimişi din ţară în fel de fel de "misiuni!" gi 
de noqăjăiin,Ne alăturăm şi noi, acestei nulţini „urâudu -î să vămâviă 'neclinii6 





z 


În jurul Episcopului pe dreapta bartoeadă. rorânoamatie sii 


&&' la 17 IanuarieyPsSeTesfi1 Lonescusepiscopit de preBoldeanu, făcea cerere 
de Drimire în sinodul din Bucureşti; la 10 Martie,cererea era aprobatăela 12 
Martie,P.5,5a informa pe prshefter din BeAires că Ntovarăşii vor să pună stăpâ- 
nire pe biserica din Paris! gi făcea urarea ca "Sfântil Paşte să ne aducă şi 
învirâa Neamului din robia xuna cea anarăt'aDupă carea urmat ce ştie toata lu- 
meat mai e nevoie de vreun comentariu asupra "greutăţii! individului? 


za E - ş 

&& In ţară s!a sărbătorit centenarul naşterii marelui explorator. polar nor- 
vegiân Amundgenydar nimeni n!a pomenit de Emi]. Hacoviţă,conducătorul ştiinţific 
„al unei celewre expediţii la Polul SudeAnbii au ajuns pe vasul "Belgica în An-— 
taretica,unde Racoviţă a descoperit o insulă (căreia i-a dat numele marelui geo-— 
graf român Cobălcescu),şi specii de faună şi floră; el a devenit întemeietorul 
speologieie (F.R.P. ) 

&& Dna Eglantina Pasehievici a scos un nou âisc,ttăminescu!ycu poezii „recitate; 
sau cântate la pian,flaut,ghitară.Adresat: 4621 N.Kennore AveeChicago/I11.60640, 


îi In numărul pe lunie altOrientărilor" găsin o cuvântare a dlui Gârneaţă 
din 1958 la deschiderea Constliului Legiunii,în care arată,cu mult suflet,ner- 
sul Migoării dela arestarea Găpitanului,şi dezastrele produse de istericalele 
lui Sima.Ce 1-o fi împiedicat șă araţe aceste lucruri la vremea lor? Ar fi evi- 
tat atâtea nenorociri! Ad aa i istet AI N adi și să 
&& Sub titlulnUltinul dintre imperii, "Il Popolo"(Roma) arată justejea răz- 
 „boiului nostru trecut şi drama românească, în vecinătatea Rusiei hrăpărege, 











în d 
SEMNALĂRI 


x EMIL CIORAN, lacrimi şi sfinţi, Parisy1972.- Intr! un Eu Aa d qarecare con- 
fuzie politică în exil,şi câna regimul reserist;ca. să turbure apele, dă ordin, să 
se publice .opere mai vechi ale scriitorilor pribegi „chiar fără să li se ceară 
consimţământul, domnul Loan Cuşa a luat o iniţiativă lăudabilă sub toate aspec-— 
tele; cu sacrificii pe care le bănuin a ui ediţia românească a "Nopţii de 
Sânziene" ("Ia forâ interaiten) a domnului Mircea Eliadeyşi editează acun una 
din cărţile de căpătâi ale tineretului român dintre cele două răsboaie, "Lacrimi 
şi sfinţi" de Emil CioraneTlipărirea se facesfireşte,fără modificări omisiuni 
semnificative,adăogiri cu tâlc,caracteristice sistemului din jară,Ceea ce tre- 
buie semnalat,tn primul rând,este,în ciuda aparenţelor contrareş continuitatea 
liniară a gândirii filosofului dela Paris,şi chiar a stilului său: trecerea de 
„la română la franceză nu prezintă deloc rupturile la care an fi îndreptăţiţi să 
ne aşteptăn,mai ales cunoscând părerile autorului despre cele două limbi Altfel, 
aceeaşi isbuonire pirotehnică de paradoxuri șanti.oonformismne, "toribilităţi 'ge-— 
niale,care ascund adevăruri profunde.Sfinţi nai ales sfinte nistică,nihilisn, 
Duimeseuy tagări ,outioa gară şi iubire ,viaţă şi moarte muzică foarte des,sunt 'te- 
„mele 'acestei cărţi desgropate,care-gi păstrează mireasma originară şi care şre-— 
“pet revine printre noi la momentul cel mai. potrivite ! 


x TOM 1; MIREA, Galea pietrelorMaarid, 1972, Artist de calitatea pe care 
toată lumea 1-0 recunoaşte,gi oare a lăsat o urmă durabilă în pictura româneas- 
cășunde a ştiut să actualizeze antice motive de inspiraţie autohtonă, domnul M1- 
rea se exprimă de câţiva. ani şi în versuri: gi exprimă aceeaşi - personalitate. ne- 
liniştităysensibilă până chiar la ecourile din piatră adică din natura care e; 
în sineyreligioasâsiutorul dă impresia că se roagă în permanenţă ; şi o mărturii 
seşte limpede la sfârşitul volumului, într! o "Incheiere", oare rezumă un fel de 
poetică: "Doamneşgândul tău. l-am găsit cum. şi de cine părăsit? Gândul ţău odih- 
neşte în gând.îl adun şi-l ascundeâş vrea să-l, fac ziuă,să-l deretec,să-l fac 
timpeşi tinpul,săa-l cos petec de pete e NaPoţi. regăsi tenej tonuri şi întorsă- 
turi din Arghezi,din Dan: Bottaychiar din Blaga; dar acolo unde reuşita e mai lim- 
„pede se recunoaşte prestigiul folelorului;a1.. bocetelor mai ales, şi în parte al 
descânteceloreDomnul Vasile Posteucăjprezentâna volumul pe care a avut buna ide- 
ie de a-l însera în colecţia editurii "Drumt,scrie,tn. loc de prefaţă, oâteva 
consideraţii ponioi dela poet la poeţ,despre.: lirică lui Mireaycare "vine din Ro— 
mânia unde Dumnezeu s!'a retras în piatră",tar autorul "se vrea isgonit din tă- 
cerea pletrei pentru a intra în bucuria mârei a rderi!'eArdere care e poezia, 


* DEMETRIUS LBONTLEŞ, Die Industrialisierun Rumăniens bis zum zweiten Welt- 
LE krieg„Minchen, 1971.-' Ca volun al patrulea din: "Acta Scientiarium Socialium"! ale 
“Societăţii Academice Ronâne,apate această operă densă şi foarte documentată, 
care arată,între altele;că industrializarea ţării nu e 9 invenţie comunistă, că 
de mai bine de un secol diferite guverne au predispus măsuri în acest sens;că 
s!a făcut gradat oce' trebuia să se facă,în raport cu vremurile,cu posibilităţile 
financiare ale Statului,cu mentalitatea epocii.0 primă parte a cărţii consideră 
problema sub aspectul teoretic; în rest,se examinează: legea de măsuri generale 
pentru a veni în ajutorul industriei naţionale,din 1887; legea pentru încuraja- 
rea industriei naţionale,din 1912(care sunt şi:traduse integra); şi întreaga 
legislaţie de promovare: a industriei naţionale, dela o elementară “lege a breve- 
telor din 1863 până la o serie de măsuri de românizare a industriei,din 1941. 
"Românizare" nu însemna etatizare (pretenţia comuniştilor de a fi "naționalizat 
fabricile e o altă farsă: sovromurile nu erau deloc naţionale, iar industriali-— 
„zarea cu care atâta se laudă Ceauşescu nu e în folosul "naţiunii, ci al. algerie- 
„niloryvieteongilor,angolanilor şi golanilor).Opera muncită a d-lui eontieş ei 
un text fundamental cu privire la desvoltarea economică a României moderne, Tri- 
mi:terile în josul paginei şi bibliografia, schemeley tabelele; hărţile sunt o ga-— 
ranţie de seriozitate ştiinifică„aşa cum se cuvine în lucrări de acest gene 


Adrian Fo + 


PE ee IL e Coe PU te a ae zac ac E A A at pet pia igiena Ata = br e DI 


Herausgeber und fir den Inhalt verantwortlich: DrePetre Vălimăreanu —78 Freiburg 
Erbprinzenstre 17 -Germania. Contribuţiile,pe acelaş numeșla Dresdner Bank, Konto 
4175612; sau,în Italia,pe acelaş nume;la. Conto Corrente Postale 1/44336 — ROMA — 


bezea pleca AES E ad —_ — - — n — î.C — .— - —. — o. n m. mi e nn m a m mm me ap e ip 


—