Vatra anul XV, nr. 2 (100), martie-iunie 1965

| | > IE BA . 
pÎ PORIB ROMÂNEASCĂ DE OPINIE ŞI ' INFORMAŢIE pa 
Martie-lunie 1965 XV,2 E g.A 78 Freiburg-GERMANIA 


NO :100 P  Zeisigweg 16 


BASARABIA VEŞNIC ROMÂNEASCĂ 

Numele de Basarabia,sau ţara lui Basarab,apare pentru prima oară în Istorie 
în veacul XIII,indicâid însă principatul mai cunoscut sub numele de Valahia,- 
care în timpul maximei sale desvoltări,sub Mircea cel Mare (1386-1418), cuprinăea 
actualele 0Ultenia şi Munenia,ducatele transilvane 'de Amlaş şi Făgăraş,întreaga 
Dobroge şi părţile sudice ale Moldovei şi Basarabiei de astăzi.Se chema aşa după 
numele fondatorului ,principele Basarab,cum şi Moldovei i se mai spunea Bogăania, 
dela Bogădan Vodă. întemeietorul,pe cânăâ Dobrogea îşi trage numele .dela despotul 
Dobrotici.Cână Moldovenii,în veacul XV,smulseră Munteniei teritoriile ei nord- 
orientale,păstrară numele de Basarabia pentru porţiunea dintre Prut şi Dunăre, 
adică pentru sudul actualei Basarabii - şi timp de 4 veacuri numai acest ţinut 
va răspunăe la numele de "Basarabia!!.Aâică până la 1812,câni Ruşii,obţinână dela 
Turci. Moldova răsăriteană,extinseră numele la toată această regiune dintre Prut, 
.Dunăre,Marea Neagră, Nistru şi Bucovina.Atunci şi astfel se născu problema Basara- 
biei,această Alsacie-lorenă a orientului european: Ruşii,în efortul de a se apro- 
pia de Constantinopol(ca executorii ai testamentului lui Petru cel Mare şi moşte- 
nitori,după dezastrul din 1455,ai Zoei Sofia Paleologu,soţia bizantină a lui Ivan 
III) reuşiră să smulgă jumătatea de est a Moldovei,care-i purta la gurile Dunării, 


Turcii cenaseră însă un teritoriu care nu le aparţinea lor,oi unei ţări a că- 
rei integritate teritorială se obligaseră s!0 respecte.Articolul 3 din tratatul 
încteiat la. Constantinopol de logofătul Tăutu irin:sul lui Bogdan Vodă,cu Selim 
1(1513),0 spune clar: "Inalta Poartă se obligă să apere Moldova contra cricărei 
„eventuale agresiuni şi s!o menţină în starea în care se găseşte.. fără să lase 
să-i fie sustrasă cea mai mică porţiune din teritoriul; său" (Sturza ).Articolul 5 
din tratatul încneiat la 16054 de Turci cu Vasile: Lupu,precizează: "Granițele Mol- 
dovei vor fi păstrate intacte pe toată întinderea lor"'(Sturza).Dar cu mult înain- 
te de 1812,şi chiar de acest tratat în parte, Turcii se fac stăpâni pe câteva ce- 
tăți de graniţă în actuala Basarabie şi organizează în jurul lor raiale.Pentru 
recuperarea lor,Domnii Molâovei caută sprijin la vecini,.Tratatul încheiat âe 
Georghe ştefan,la 1650,cu Alexandru Mithailovici al Moscovei,prevede: "Teriţorii- 
„le şi cetăţile, pe'care Turcul le-a rupt dela iiolâova,ca Cetatea Albă,Cii lia, Ti- 
&hina şi Bugeacul,vor fi recucerite de Marele Duce şi restituite principatului 
Moldovei pentru totdeauna"(lorga). Tratatul din 13 Aprilie 1711,încheiat la laros- 
„lavl de trimisul lui Dimitrie Cantemir cu Petru cel Mare,arată. clar,în art,ll: 
"Granițele principatului Moldovei sunt cele fixate de ărepturile sale vechi... 

şi care se găsesc marcate prin fluviul Nistru,Cameniţa,Tigtina cu- tot teritoriul 
ÎN reticent bnipenă ei Ducat a] Transiivaniei şi teritoriul Poloniei" 

Sturza) e i 





x x» x i, 

Primii locuitori ai părţilor basarabene,pomeniţi de istorie(Heroăot),sunt 
Sciţii; împinşi de Masageţi,ei trec pe la 630 a.C. din Asia în Europa,invadână 
posesiunile Cimerienilor pe ţărmul de nord al Mării 'Negre,pentru a se stabili în- 
tre Don şi bunăre.Pe la 508 a.C.„,Darius trece Dunărea lângă Isaccea de astăzi în 
urmărirea lor,dar potul făcut în-acest scov fi servi minunat la retragerea preci- 
" pitată ce trebui să facă(Mehedinţi).In armata sa erau şi mulţi voluntari greci, 
cari,apreciind poziţia comercială a, locului,se întoarseră şi-l colonizară,Aci îi 
găsi derotot în călătoria sa în nordul Dunării - cu care ocazie notează el şi 
prezenţa unui oraş, Tyras,actuala Cetatea Albă,la gurile Nistrului. 4 

„. Scâţiiyslăbiţi ae conţinuele lupte cu Sarmații,sunt cu uşurinţă învinşi de 
Geţi sau Daci,ramură tracă venită dela suă-vest„Invinşi la rândul lor de Alexan- 
dru Macedon în actuala Valahie,unde ajunsese în 535-a.C. urmărind pe Tribali,Da- 
„cii,învingători la rându-le ai unui general al său,Zopyrion,în Basarabia de sud 

(327-326 ),se ridică în sec.I a C. .sub marele rege Burebista,bat pe Sarmaţi - la 


i i 


Olvia,pe Bug,şi-şi împing frontierele până la Niprul de jos(Giurescu).Sub 0eta- 
vian August,Basarabia de suă e anexată la Moesia Inferior — şi va face parte âin 
. A uz v . . 2 . . S + y u s 

imperiul roman până la năvălirile barbare (Arbure ). Domițian trebui sa plateasca 
tribut lui Decebal,care însă fu învins de Traian în 106 a.0. - şi întreaga Dacie 
prefăcută în provincie romană.Fu un moment de importanţă capitală pentru istoria 
acestor locuri: din amestecul celor două rase viguroase,adică al veteranilor şi 
coloniştilor romani cu resturile autontone,se născu neamul românesc,a cărui per- 
sistenţă,în ciuda milenarei invaziuni,va fi Nun miracol al istorieit, 





"Dacia felix" dură aproape 170 de ani.Aurelian,sub presiunea Goţilor,coborîţi 
dela Marea Baltică,trebui să-şi retragă,la 272;trupele şi funcţionarii pe malul 
„drept al Dunării .Părerea,comună altădată,că barbarii treceau totul sub sabie şi 
focynu mai are mulţi susţinători.t de ajuns.să ne gândim că şi ei trebuiau să se 
hrănească,pentru a înţelege că aveau tot interesul să: cruţe populaţia muncitoare. 
Devastau centrele întărite,ca să fure bogăţiile şi să distrugă orice posibilita- 
țe de rezistenţă,pe când muncitorii trebuiau numai să se supună şi să plătească 
"zeciuiala".De altfel "locuitorii Carpaţilor rămaseră mai feriţi.Un teritoriu cu- 
prinzând Munţii Apuseni , Maramureşul, Ţara Caşului , Vrancea, Loriştea şi daţegul nu 
suferi prea multeAgricultura pe văi(dar şi pe cvastele însorite până la 1200- 
1300 metri),cum şi păstoria în câmpii constituiau o suficientă bază de existenţă 
(Mehedinţi ).Goţii,veniţi mai de grabă ca federaţi ai Romanilor şi în bună parte 
„creştinaţi pe loc,se mulţuneau cu o treime din terenuri (Mehedinţi ) . Impinşi la 
„515 de noul val,al Hunilor,ei; trecură Dunărea,pentru a se pierde în sfârşit în 
Italiu,Spania şi norâul Africii.După moartea lui Atila(455), Bugeacul, sub numele 
„de dunivara(graniţa tunilor),reveni lui Innac,unul din fiii săi.In timpul acestei 
stăpâniri încep să apară triburi slave din mlaştinile şi pădurile de 'pe Bug şi 
Niprul superior, 

Nici Gepizii,nici Avarii n!au lăsat urme mai multe,După teribila înfrângere 
a celor din urmă,Carol cel Mare funâă marca orientală a imperiului sâu,viitoarea 
Austrie, Bulgarii rămân câtva timp în Bugeac,apoi se stabilesc unde se află până 
estăzi.In Bugeac îşi fixară corturile şi Ungurii,suscitână teroarea în regiunile 
vecine;Pentru a se răzbuna de una din aceste expeâiţii devastatoare, Bulgarii,pro-— 
“fitând de lipsa bărbaţilor plecaţi după obişnuitul jaf,le invadară sălaşurile,uci- 
gând bătrâni, femei şi copii.La întoarcere, înspăimântați de ce găsiră,Ungurii Lă- 
sară îndată ţara şi porniră spre norâ,traversară. Galiţia şi se opriră în pusta 
dintre Tisa şi Dunăre,de unde continuară cu expedițiile lor războinice spre Apus. 
In tot acest periocd,elementul autohton,romanizat şi creştinat amestecat cu res- 
turi! slave,trâia într!o relativă siguranţă în văile profunde, şi pădurile multise- 
culare ale Carpaţilor,conâuşi de judeţi (judex), cari se adunau,când vremea îngăâu- 
ia,sub un voevod.Infrângerea Ungurilor pe fluviul Lech, la 955,de Otto cel Mare, 

e un vveniment plin de consecinţe grave pentru desvoltarea principatelor române; 
blocaţi în Apus,ei se vor îndrepta spre răsărit, | | sI 

In acele timpuri,din Maramureş la Pinc existau deja organizaţii politico-ai- 
ministrative româneşti,şi cronica anonimă a regilor unguri pomeneşte mai mulţi 
" Voevozi eontra cărora trebuiră să lupte în Transilvania.Dacă Ungurii nu dispârură 

ca ceilalţi barbari;e pentru că se creştinară.După ei, Bugeacul avu noi oaspeţi: 
pe Pecinegi,apoi pe Cumani (sau Polovţi e Urmă în fine marea invazie a Tătarilor; 
mort Gengis-lan,grosul forţelor lor se retrase câtre Asia,aşa ca populaţia putu 
"cobori din munţi fără pericol, 3 msi 


Românii nordici se întindeau în. acea epocă până în Galiţia,unăe se 'gâsea o 
terra bololovskaia",şi dincolo de Nistru (Blakumeni „Vlalii, Bolobhoveni ) menţionaţi 
acolo încă dela sfârşitul secolului XI întrio inscripţie runicâ,şi la 1164 âe Ni- 
ceta Coniates Acominatos.0amenii arătaţi de Ana Comnen că controlau oraşele şi va- 
durile Dunării de jos poartă nume româneşti (lorga); în 1286 se vorbeşte .de un âem- 
nitar tătar,pe care raportul unui franciscan îl arată. sub numele :de Ymor,"filius 
Molday"(G. Brătianu), îl Bf acu . | 

Micile 'voevodate din sud-estul Carpaţilor se unesc în două mari principate: 
Valalia şi Molăova.Ultimul îşi trage numele dela un afluent al Siretului. locui to- 
rii săi,în epoca fondării, erau români cumani ,alani,şi' rutenirecent imigraţi (Brăţi- 
anu). Românii,pe lângă cei localnici proveneau din sud;unăe domnea dinastia nunţea- 
nă a Basarabilor,şi din noră,din Maramureş. Data tradiţională a întemeierii , cum 
rezulta din cronici,e anul 1359.Şi deja în 1392 prinţul Roman,unul din succesorii 
lui Bogdan,se intitula "Domn al ţării Moldovei âela munte până la mare".Diaconul 


| if a Bg st ae 
rus Hosima,nergând prin 1419-1420 1a' onștantinopol,pliteşte vama la trecerea 
Nistrului,care. "e. graniţa Moldove: „și se îndreaptă spre Cetatea Albă (Iorga) e 
 Câtva timp înairte:apăruseră pe țărmurile Mării Negre genovezii,cari,după re- 
* cucerirea Constantinopolului de. câțre Miiail Paleologul (1261),luaseră locul vene 


*-  jienilor în comerţul. orientâl. Urmele cetăților lor pe malurile Dunării şi Nistru- 
"1 1ui se văd până'astăzi„Litoralul nordic al Mării. Negre,cu cele două ceţăţi Mon- 


castro şi Licostomo(azi Getatea.Albă şi Chilia), fu pierdut de bizantini,pe la 
“jumătatea secolului XIII,în favoarea tătarilor,cari pare că,pe la 1368,au cedat 
genovăzilor Cetatea Albă sub condiţie de vasalitate(Iorga)„Din documente rezulţă 
"că genovezii aveau,în 1551,un consul şi în Cuilia,cuceriţă poate dela Ivanco,fi- 
"ul lui Dobrotici.Oraşul fu însă curând luat în stăpânire de Mircea cel Mare, 


„„.... Moliovaypa lângă propriu-i 'comerţ,servea şi ca le âe transit între orient 
„şi țările nordice până la Danzie-Oracovia şi. Lembergul. furnizoarele de fabricate 
germane pentru orient,aveau dovă căi: una trecea prin Vladimir şi luţk spre Caf- 
„fat: drumul țătăreseș alta prin Colomea, iali ci .Siret,Suceava,Bârlaa spre Cetatea 
„Albă drumul. valah„Pe la Tighina trecea câlea principală care lega :Suceava cu 
Caffa.După căderea ei(1475),Cetatea Albă,mai aproape de Constantinopol şi se Pe- 
ra,capătă şi mai mare importanţă; prosperitatea ei şi'a Chiliei vor începe să 
„scadă numai după 1538 când,prefăcute în raiale,locul “lor îl iau Brăila şi Calaţii, 
Atât pentru nevoile de. transit,cât şi pentru propriul său export de cereale, 
pieilână,vin,niere,ceară,ete-,şi mai ales pentru siguranţa ţării, Molâova avea 
nevoe de cele două oraşe meridionale: Chilia şi Cetatea Albă.Şi de fapt vedem 
pe Alexandru cel Bun profitâna de slăbirea tătarilor după înfrângerea lor ae 0ă- 
tre ruşi la Kulikovo(1581),pentru a pune mâna pe Cetatea Albă — !!un oraş Închis 
şi port la Marea Neagră,unde locuesc genovezi,români şi armenit!,cum constata ca- 
valerul francez Guillebert de Lannoy la 1421,trecână pe azi spre Caffa(Iorga).Şi 
„cum Mircea era destul de ocupat cu nesfârşitele sale războaie contra turcilor, 
Alexanâru îi luă Chilia şi întinse graniţa sudică a Moldovei până la: Milcov, cars 
:va fi frontiera dintre cele două principate până la unirea lor într!'o singură. 
ţară, România (1859). Prinţul Molâovei putu astfel să ospăteze la Chilia,ca stăpân, 
„1a 1 Noembrie 1424,pe împăratul Loan VIII Paleologul,care se întorcea la Constan= 
„*tinopol din Occident (Iorga).Aceasta este epoca maximei desvoltări teritoriale 
„—stabile- a Moldovei; căci adăogirea de mai târziu a Ciceiului şi Cetăţii de Bal- 
„„tă,în Ardeal,a fost fără durată,iar stăpânirea lui Duca Voaă peste “Nistru s!a 
„limitat la timpul comiiei sale-Carpaţii,Dunărea,Marea Neagră și Nistrul până în 
„Pocuția îi erau hotarele.Actualele Moldova,Basarabia şi Bucovina formau o singură 
ţară care se chema Moldova - şi aşa rămase pentru 4 veacuri.Numele de Bucovina 
_mnu exista încă,şi cel de Basnravia denumea,cum am arătat, doar partea sudică,la 
est de Ptut,luată dela Munteni.Molâova avea atunci 94.30] kilometri patraţi ,din- 
tre cari 44.422 în. viitoarea Pasarabie şi 10441 în viitoarea Bucovină,In acest 
timp ruşii,dela 1225 la 1480,erau sub tătari,- şi numai la 1523 va reuşi Moscova 
să unească ținuturile ruseşti întriun singur stat, PE, 


Ştefan cel Mare clădi peste 40 de biserici: câte una de fiecare luptă.Intări 
zidurile cetăților existente: Hotin,Tighina,Cetatea Albă şi Cjilia,şi construi 
„pe Nistru alte două: Soroca şi Orlei,contra tătarilor.Turcii,în acel timp, cuceri- 
seră de curând Constantinopolul şi voiau să facă din Marea Neagră un lac intern, 
„După supunerea Bulgariei (1393) şi. luarea Dobrogei,smulsă lui Mircea,era rândul 
porturilor moldovene.Vestitul Soliman Paşa veni în Moldova cu 120.000 soldaţi,o 
„armată teribilă-pe atunci.Ştefan scrisese,din tabăra dela Vaslui,la 20 Noembrie 
1474,papei Sixt IV,prin albanezul Paul Ogniben,ambasadorul Veneţiei: “Asigurăm 
_"pe Sanctitatea Voastră că suntem foarte pregătiţi,cu tot sufletul şi 'toată put e- 
„rea ce Dumnezeu ne-a dat,oa să luptăm pentru creştinism cu toate forţele noastress.. 
„ Puternicii prinți să faca aşa fel ca să. nu luptăm singuri" (Hurmuzachi ) Totuşi, în 
lupta ce se dete la Ratkova,10 Ianuarie 1475,marele Domn fu complet singur.$i te- 
ribila înfrângere ce turcii suferiră aci făcu pe împărăteasa Mara, sârboaică, vădu- 
va sultanului Hurat,să exclame către Girolamo Zorzi „ambasadorul Veneţiei: "Nicio 
„dată o armată turcească. n!a suferit o aşa înfrângere!" (lorga).Papa îl felicită, 
-. iar Andrei Vendranin,dogele Veneţiei,trimise în Moldova pe secretarul Emmanuele 
Gerardo,tut gratuletur Vayvodae de Turcis expulsis" (urmuzachi ).Ştefan ordonă 3 
zile de post şi rugăciuni,şis. o nouă biserică,Respinsă dela Cetatea âlbă, flota 
turcă luă,la 6 lunie 1475,Caffa. genovezăe 04 Pe am i, A 
„In vara anului următor,1476,vine în Moldova însuş Mahomed. IIŞtefan are pu= 


E 


- 4» | 
jine trupe,căci țărănimea plecase să apere sateie de invazia tătarilor,dar a ars 
totul în calea sultanului, încât cuceritorul Censţantinopolului trebui să se re- 
tragă din cauza foamei,a bolilor şi a neîntreruptelor hărţueli ale ostaşilor lui 
Ştefan,mulţunindu-se doar cu promisiunea unui tribut în bani.Cât trăi el(1481), 
cetăţile rămaseră Moldovei. 

Incă adela 1462,cânăd Ştefan de o parte şi turcii de alta,atacână Chilia(reve- 
nită între timp Munteniei ), fuseseră respinşi de Vlad. fepeş,ar fi zis Mahomed II: 
"Atâta timp cât Chilia şi Cetatea Albă sun; ele Valatilor şi Belgradul sârbesc 
al Ungurilor,nu vom putea învinge cu totul pe ghiauri" (Iorga) Ştefan ştia acest 
luoru şi se temea de o nouă invazie.El trimite deci un ambasador,pe Ion Ţamblac, 
care,la 8 Mai 1478,vorbi în numele său în fața senatului venețian: "Sunt sigur că 
Turcul va veni Gin nou contra mea în vara asta,pentru cele două cetăţi ale mele, 
Chilia şi Cetatea Albă. De acesa aş vrea să fiu ajutat astăzi,căci timpul e 


scurt.Aceste două locuri sunt toată Moldova,aceste două cetăţi sunt un zid:pentru 


Ungaria şi Polonia.Dacă Dumnezeu va îngădui să nu fiu ajutat,două lucruri vor fi: 
sau se va pierde această ţară,sau voi fi în adevăr silit de. nevoe să mă.supun ne- 


'"crâdincioşilor,luoru ce nu voi face niciodată,preferânăd âe o sută de mii de ori 


moartea decât aceasta!!,Prevederea lui Stefan se împlini,dar ajutorul nu veni.şi 
astfel Baiazid II -care şi el era de parere,precum scrie,de sub zidurile Chiliei, 


“da 2 August 1484, Raguzani lor, că "Chilia e cheie şi poartă la toată yara Moldovei 


Şi Ungariei 'şi a ţării dela Dunăre (Muntenia ),şi Cetatea Albă e cleie şi poartă 


„pentru Polonia,Rusia,Tataria şi toată Marea Neagrăi!- veni în vara anului 1484 şi 
. i y . . y . 
reuşi să cucerească cele două cetaţi.Este prima rană în trupul Molăovei. 


"Prea slab pentru a se măsura singur cu colosul turcesc,Ştefan se adresează 
atunci Polonilor,iar regele Cazinir îi promite ajutor,garantânădu-i. "'veclile fron= 


iere aşa cum aparținuseră dela început ţării Moldovei,în toate părţile" (Iorga), 
dar nu-şi ţinu cuvântul. Bătrân,bolnav şi necăjit,'cână au fost aproape săvârşirea 


sa',povesteşte cronica lui Vreche,Ştefan "chemat-au vlădicii şi toţi sfetnicii 
săi,boerii cei mari şi alţii toţi câţi s!au prilejuit,arătându-le cum nu Vor pu 


„tea ţinea ţara cun o au ţinut e1,şi socotind din toţi mai puternic pre Ture şi 


mai înţelept,au dat învăţătură să se închine Turcilor".Dar cu aşa condițiuni în- 
cât ara să-şi păstreze vechile drepturi; altfel,mai hine să moară toţi în apăra- 
rea ţării.Sfatul fu urmat ae fiul şi moştenitorul său.Bogdan Vodă trimise la 1513 
pe logofătul Tâutu la Constantinopol,unâe încheie cu Selim 1 capitulaţiunea de 
care am vorbit,asigurând Moldovei completă integritate teritorială şi autonomie 


"internă,îr scnimbul unui tribut şi„la nevoe,al unui contingent militar.şi un ast- 


fel de tratat putu Molâova să încheje după căderea şi transformarea Serbiei,bul- 


gariei şi a însuşi Bizanțului în provincii turceşti! 


In 1558 tureii ocupară însă şi Tighina,transformând-o în raiă.Ceeace nu-i îm-— 
piedică,în tratatul cu Vasile lupu (1634),să garanteze âin nou. integritatea teri- 
torială a Moldovei. Mulţi voevozi îşi pierdură zadarnice capul,ori tronul,pentru re= 
cucerirea cetaţilor din Basarabia.leronim Llaski,trimisul lui Ferâinană I ta Con= 


“stentinopol,îi raporta 1a 30 Martie 1541 că "Moldovenii nu pot suferi nici în- 


trlun chip'că li s'a'luat partea cea mai frumoasă a Moldovei" (turmuzachi ). "Scopul 


» meu -spunea Iacob Eraclid boerilor,amintinău-le că descinăd din vechii romani ; cari 


'au făcut să tremure pământul- nu este altul,decât să fie Dunărea hotar al țării 


mele,și să mă lupt zi şi noapte cu necredincioşii şi blăstămaţii de turci - şi 

aşa năcăjduesc să câştig în scurt timp cetăţile Moldovei mele pe care le stăpâneş- 
te păgânul" ( iurmuzachi ). La 1574,Ilon Vodă cel Cumplit -scrie Ureche "împlându-se 
de mânie,cu foc au ars Tigtiinea şi Cetatea Albă, şi multă pradă au făcut,şi mulţi 


"robi şi plean Au scos.iron Vodă asediază,la 1595, Tighina şi ia Cetatea Albă,dar 


yu A . . . . d . . > E I-A] 
fără fortăreață; ardeleanul Andrei Barcsai ia Ismailul, oastea lui Mihai ia Brăila, 


"Dar. fără! ajutoare serioase din afară,victoriile voevozilor rămân fără urmări, 


„Mărirea Rusiei începe cu Petru cel Mare,după înfrângerea lui Carol XII al Sue- 
diei la Poltava(A Iulie 1709).Pe atunci graniţele ei nu cuprindeau încă Niprul, şi 
populaţia abia se- ridica la 14 milioane (Mehedinţi ). La 1712,Petru obţine malul drept 
al Niprului,la împărţirea Poloniei (1772),Bcaterina II ocupă Volhinia şi. Podolia, 

Cu pacea dela Cuciuc Cainargi (1774),ea împinge graniţa până la Bug,iar în 1785 ia 
în stăpânire Crimeea. şi Cubanul.Cu tratatul Ain laşi,1792,ruşii ajung.la Nistru, 

Este o dată pe care niciun român nu trebue s!o uite: e anul când ruşii ating hota- 
rele Moldovei.Peste 20: de ani,la 28 Mai 1812,ei vor disloca şi partea răsăriteană 


zonei) cats Ea 
a acestui principat,căâreia-i. vor da nvmele e Basarabia.Noul Domn al Moldovei, 
Scarlat Calimach,a trimis la Consiantiriopo1,26 Octombrie 1812,protestul boerilor; 
dar contra raptului a protestat şi Ion Carageă.-Domnul Munteniei, fanariot Şi el, 
intervenind la congresul dela Viena pe lângă Het ternicn- Totul, zadarnic, Trebui să 
vină înfrângerea dela Sevastopo1,1856,pentru ca ruşii să ne restitue sudul Basa- 
rabiei,- teritoriu reluat de ei la pacea dela Berlin,l878,deşi în tratatul din 
4 Aprilie 1877 "guvernul iîmperial,forină să respecte inviolabilitatea teritoria= 
lă a Statului Român",se angajase "să menţină şi să apere integritatea actuală a 
României".Congresiştii s!au opus până şi la participarea delegaților români la 
conferinţă, încât lordul Beaconsfielâ,ministrul de externe al Angliei, interveni 
„energic: "Din moment ce s!a acordat acest drept Greciei,care reclamă provincii 
străine, trebue să-l. conceden şi României,nare cere să păstreze regiuni ce-i apar-— 
ţin" Delegații noșşiri erau Kogălniceanu şi Ion Brătianue 


Revoluţia rusească din 1917 a adoptat la început principiul autoâeterminării, 
„Pe baza lui sleau declarat independente Polonia;Finlanda, letonia, Lituania, listonia, 
+ Ueraina,Georgia,etc.la fel a făcut Basarabia.După un lanţ de congrese regionale, 
dela Odesa la ilotin,la care au participat şi români de peste Nistru,Sfatul Ţării 
a proclamat la 21 Noembrie 1917 autonomia ţării,la 2 Decembrie Republica Populară 
Moldova;la 27 Martie 1918 unirea cu România, Aceasta a fost ratificată ae Consti- 
tuanta Română la 20 Decembrie 1919 şi recunoscută âe Italia,Anglia,Franţa şi Ja- 
ponia cu tratatul din 28 Octombrie 1920.Articolul 9 are următorul conţinut: "Inaz- 
tele părţi vor invita Fusia să adere la prezentul Tratat îndată ce va exista un 
guvern rus recunoscut de ele,Ele își rezervă dreptul de a supune arbitrajului 
Consiliului Societăţii Najiunilor toate chestiunile ce-ar putea fi ridicate de 
guvernul rus cu privire la detaliile acestui Tratat,fiină bine înţeles că fronti-— 
erele definite în prezentul Tratat,cun şi suveranitatea României asupra teritorii- 
lor cuprinse aci,n!ar putea fi puse în discuţiei, lg Fe atăt) 


Ultimatul rus din 26 lunie pretinse nu numai restituirea Basarabiei,ci şi 
nordul Bucovinei,şi plasa lerţa din Doronoi,cara nu aparținuseră niciodată Rusi- 
„ei,Pentru recuperarea acester provinci: România îi declară râzboi la 22 Iunie 
1941,dar Rusia le ocupă din nou in 1944, fapi consacrat de conferinţa de pace 


dela Paris,1947. XX x 


Pentru posedarea legitimă a unui teritoriu sunt necesare mai ales trei condi- 
viuni; dreptul istoric,dreptul etnic şi ccnsensul populajţiei.De fapt,dela facerea 
lumii a prevalat un alt criteriu: al forţei.E criteriul ce "legitimează astăzi 
stăpânirea Basarabiei de către ruşi. Temeiurile românităţii acestei provincii sunt 
prea limpezi,ca ruşii să fi cutezat vreodată a le nega. Ramificaţiile româneşti 
sunt aşa de puternice chiar dincolo âe Nistru,încât pentru Hrepublica sovieţică 
de acolo,înfiinţată în 1924,ei n'au găsit alt nume decât cel de "moldovenească, 
Istoriciizliteraţii,oamenii, politici ruşi au trebuit să recunoască caracterul ro= 
mânesc al Basarabiei. Insăşi conducerea de azi a Sovietelor î1 recunoaşte,nu numai 
prin existenţa oficială a "Republicii moldoveneşti",dar;cu totul sgomotos,prin 
chiar măsura disperată şi de extremă neomenie care este deportarea populaţiei în 
Kazakstan, tocmai din teama de a pierie această provincie din cauza incontestabi-— 
lei ei.românităţi.Intr!o scrisoare către Iosif I1,?in 10 Septembrie 1782, Ecateri- 
na Il preconiza formarea unui stat-tampon între imperiile rus,austriac şi ture: 
Hcest stat,cunoscut odinioară sub numele de Dacia,ar putea fi format din provin- 
ciile Moldova,Valatia şi Basarabia». liotarele acestui nou stat vor trebui să fie 
circumscrise de Nistru-şi Marea Neagră , Polonia, Rusia şi Statele austriaces."1,Can= 
celarul Nesselrode,referindu-se la răscoala din !48,scria într!o circulară in 
acel an către diplomaţii ruşi: dorinţa românilor ar fi "ae a constitui,sub numele 
de regat daco-român,un nou stat,la formarea căruia ei invită pe fraţii lor din 
Moldova, Bucovina, Transilvania şi Basarabia, Scriitorul bp.P.Svinin,în 1816: "Locui- 
torii autohtoni din această regiune sunt Moldovenii sau Românii,cari sunt descen- 
denţii coloniştilor romani.Ei vorbesc. limba molâovenească, care. este de origină 
latina şi care păstrează,ca şi italiana,nuteroase particularităţi ale 'limbilor 
neo-latine!!, WPână la anexarea sa la imperiul rus,în 1812 -scrie Egunoff(1868)- 
Basarabia era supusă aceluiaşi regim âe guvern ca Moldova,din care făcea parte 
integranta. Prin urmare nici istoria,nici documentele istorice asupra Basarabiei 
nu pot sa nu vorbească de Moldova-Astfel,e imposibil a vorbi de administraţia Ba- 
sarabiei până la anexarea sa la Rusia fără a vorbi de Divanul Moldovei... Până în 


* 

- + Si 

a fi ce , 
zilele noastre, în procesele din Basarabia numeroşi avocaţi învoacă deciziile Di- 
vanului care,confirmate de vrinţi şi emanână dela ei sub formă de lirisoave,nu pot 
fi anulate de tribunalele noastre şi-şi păstrează astfel toată valoarea şi pute- 
rea!!, Prof.Casso,fost ministru,1912: "Țăranul român... a văzut prea mulţi stâpâni 
de când strămoşii săi,dacii romanizaţi,au populat dela Carpaţi până la Nistru 10- 
curile indicate sub numele de Solitudo Getarum". Timkowski,guvernatorul Basarabi- 
ei,1827:; "Provincia Basarabia se compune din două categorii de locuitori: din 
moldovenii indigeni,şi vagabonzii ce s'au introdus în diferite rânâuri".Statisti- 
ca naţionalităţilor,Moscova,1861: "Moldovenii români sunt cei mai vecli şi cei 
mai numeroşi dintre locuitorii Basarabiei".Căpitanul A.Zasciuk(1862): "Molâovenii 
sunt elementele autohtone ale Basarabiei; ei formează trei sferturi din populayia 
totală a Basarabiei".Scriitorul A.Afanasieff-Ciujbincky (1865): "Mărturisese des- 
chis că înainte de a fi văzut Basarabia ignoram că populaţia locală. se compune 
din Holdoveni cari nu ştiu deloc ruseşte.. cărora limba rusă li se impune de po 
liţiştii patrioţi cu cnutul şi ruperea dinţilor. P,P.Soroca,în geografia Basara-— 
biei,1878: "Moldovenii formează massa principală a populaţiei,aproxinativ trei 
sferturi". Pâna şi şovinistul Batiuskoff atestă,la 1892,că "elementul predominant 
în Basarabia era elementul moldovenesc, 

Unii chiar prevăd restituirea Basarabiei.Astfel publicistul Tikhomiroff (1886): 
"Inaintând spre sud,vedem încă un mic teritoriu,vecin cu România şi deloc rusesce 
Ambiţia ţarului a creiat acolo pentru Rusia o cauză de complicaţii internaţionale,e 
Câna cu ultimul război (1877-1878),ilexandru II a crezut de cuviinţă să ia pămân- 
tul Românilor,proprii săi aliaţi,cari protestau cu tărie contra acestei” nedrep- 
tăţi.Liberatăa,husia se va “grăbi -e aproape sigur- să redea Românilor acest teri- 
toriu",Generalul Kuropatkin, fost ministru de râzboi,1910: "Poporul român âin Ba-— 
sarabia,anexat acum 100 de ani,trăeşte şi azi separat,ca în afara populaţiei ru- 
Se... In viitor,fie pe căi paşnice,fie în urma unui război,unitatea poporului ro- 
mân e inevitabilă", 

S'ar putea umple volume de citaţii ruseşti în favoarea românităţii Basarabi- 
ei.Primul ei guvernator,sub ruşi;a fost boerul Scarlat Sturza; primul mitropolit, 
Gabriel Bănulescu-Bodoni.Cu atât mai ciudată apare deci afirmaţia lui Rakowski, 
care,după ce,ca refugiat în România,susţinuse că Basarabiei i se va face dreptate 
numai când vor cădea țarii "hrăpăreţi",ca ambasador sovietic la Lonâra avu neru- 
şinarea să susţină că "asupra Basarabiei România are aceleași drepturi ca Rusia, 
să zicem,asupra Irlandei,sau a oricărei provincii franceze,italiene sau japoneze] 

Dar dacă ruşii nu pot nega românitatea Basarabiei -Rakowski era evreu-, cu 
atât mai puţin. străinii.la pacea din 1812 -scrie istoricul Rambaud- "Rusia renunţă 
la Moldova şi la Muntenia,dar opri Basarabia,pânânt românesct'.Xavier lommaire de 
He1l1,1845: "la luarea în stăpânire a Basarabiei de câtre ruşi,nogaii.. renunţară 

„complet la fostele lor posesiuni,pentru a se retrage dincolo âe Dunăre; nu rămase 


astfel în Basarabia decât populaţia moldovenească! Mareşalul Marmont, 1837: "Basa 


rabia care se mărginește cu Moldova,de care nu e despărțită decât prin Prut,e lo- 
cuită de Valahi de origină română.+E uimitor că Muntenia,Moldova şi Basarabia au 
rămas intacte şi populaţia lor izolată ca o oază în mijlocul acestei mulţimi de 
popoare care timp de veacuri nu încetară să se reverse spre suâul kuropei.!!. Cavour, 
în instrucţiunile trimise contelui Corti,diplomat italian la lonădra (1856): Aspira= 
țiile româneşti "vor fi întotdeauna încreptate spre Est şi spre Vest,unde sunt 
provincii locuite de ramuri smulse rasei româneşti!!.E.Regnault,1855,arată tenâin-= 
ţa pentru "reunirea într!'un singur imperiu a tuturor Românilor,dela Nistru până 

la lisa,dela frontierele Galiției până la malurile Dunării cuprinzând aşadar Basa- 
rabia, Bucovina, Maremureşul, Muntenia, Moldova, Transilvania şi Banatul... Toate aces- 
te regiuni au păstrat unitatea de rasă,de limbă,de obiceiuri şi de sentimente. Toa- 
te aspira la unitatea politică, Până şi Karl Marx vede în sensul adevărului (1853): 
"Valahii sau Daco-Romanii,care alcătuese principala populaţie dintre Dunărea de 
jos şi Nistru, vorbesc o limbă derivată din latină,care se aseamână în mai multe 
privinţe cu italiana.Populaţia Transilvaniei şi Bucovinei ţine de iustria,cea a 
Basarabiei de Rusia"; raptul din 1812 era,pentru Marx. "hoţie pur şi simplu", 


, 


Primul recensământ al populaţiei îl face,la 1816,generalul Bachmetieff,guver- 
natorul provinciei,care găseşte 85.848 familii româneşti dintr!un total de 96.526; 
adică 86%.Şi trebue ţinut cont că 30.000 moldoveni trecuseră Prutul la auzirea 
veştii cedarii Basarabiei.i.celaş procent îl găsim în statistica Institutului Geo- 
grafic rus din 1834.Statistica din 1856 găseşte 990.000 locuitori,dintre cari 


ea di 
736.000 români (74%).In 1862 sunt,după Zasciuk, 754; acelaş procent în geografia 
lui P.P.Soroca din 1878.Procentul scade în statistica din 1897,care consideră 
rus pe oricine vorbeşte şi ruseşte; Românii sunt totuşi în frunte: 477.Restul 
sunt minorităţi,a căror imigrare este continuu încurajată; âar ruşii ,cu ucrai- 
neni cu tot;abia ajung la 27.8%.Falsitatea statisticilor ruseşti o arată,de alt- 
fel,chiar un ministru rus,Casso(1913): "Chiar astăzi, ştirile ce vin din această 
provincie îndepăârtată şi de graniţă la departamentele centrale nu sunt mereu 
exacte.Anuarul Rusiei pe 1910,de pilăă,publicat âe comitetul central statistic 
din Ministerul de Interne,- enumerând naţionalităţile ce locuesc în Basarabia,nu 
menţionează națiunea moldoveană,deşi ea constitue mai mult de jumătate din popu- 
laţia totală a Basarabiei!!! Statistica română dela 1 Iulie 1938 găseşte în Basa 
rabia 5+150.00v locuitori: 56,2% români,12.3% rugi,114% ruteni, 7.24 evrei, 5.74 
bulgari,eto.Mulţi ruteni şi evrei se declaraseră ruşi.lar recensământul sovietic, 
din 15 Ianuarie 1959,găseşte,în toată Rusia,2.320.000 români dintre cari, în Repu- 
blica, Moldovenească, 1.887.00v,adicăr 65,4% din totalul populaţiei republicii, 


Populaţia Basarabiei a avut o singură ocazie în istorie să-şi exprime voinţa: 
după primul război monâial,cână revoluţia rusă adoptă principiul wilsonian al au- 
todetermninării: "Congresul Sovietelor âin Iulie al acestui an -proclană guvernul 
sovietic în toamna 1917- a decis dreptul popoarelor Rusiei la liberă autodetermi- 
nare.âl doilea congres al Sovietelor din Octombrie al acestui ana confirmat a- 
cest drept inalienabil al popoarelor Rusiei cu şi mai mare înţelegere şi precizie, 
Sfatul Ţării, întrunit la Chişginăujera compus din 103 moldoveni,15 ucraineni 7 
ruşi$ evrei,5 bulgaro-găgăuţi,2 nemţi,l polonez,l armean.la 27 Martie/9 Aprilie 
1918, "In numele poporului Busarabiei,Sfatul Ţării declară: Republica Democrată 
Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut şi Nistru,Marea Neagră şi ve- 
chile graniţe cu iustria,ruptă de Rusia acun o sută şi mai bine de ani din trupul 
vechiei Moldove,- în puterea dreptului istoric şi dreptului de nean,pe baza prin- 
cipiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor,de azi înainte şi pentru 
totdeauna se uneşte cu mama sa România".Voturile: 86 favorabile,5 contrarii,36 
abțineri,1l3 absenţi.In alegerile din Noembrie 191y,alegeri a câror libertate ni- 
meni n!a contestat-o,Basarabia a trimis în parlament 90 deputaţi: 78 români,4 
bulgari,5 nemţi,2 ucraineni,l rus,l grec,l evreu, 


Români tatea Basarabiei este,deci,în afara oricărei disvuţii."Cu toate dreptu- 
rile ce-i fură transmise de ţarism -declara la conferinţa ruso-română din Viena, 
1924, delegatul sovietic Krestinsky- guvernul Uniunii Sovietice nu susţine câtuşi 
de puţin teza drepturilor istorice ale Rusiei asupra Basarabiei!!.Conferinţa de 
pace dela Paris,1947,dispreţuinăd însă orice principiu de dreptate şi omenie,a 
preferat să cedeze unor motive â9 oportunitate,rău gândită chiar pentru membrii 
eisatribuinăd din nou Rusiei Basarabia,Nici dreptul istoric,nici dreptul etnic, 
nici voinţa populuţiei —nici chiar princifiile marxiste!- nu justifică o atare 
notărîre,şi nici chiar gogoriţa,aşa de cinic invocată de ruşi când anexează teri- 
torii: eliberarea lor din iadul capitalist; căci România nu mai era "oapitalisţăt, 
ci aservită în întregime comunismului moscovit.Comunitatea de sângeyde limvă,de 
lege,de tradiţii istorice,de aspirații - totul: trebuia să ducă la Singura soluţie 
rezonabila: alipirea Basarabiei la România. Conferinţa a cedat însă forţei, consa= 
erând-o ca singurul criteriu valabil.Problema rămâne deci desctisă.Şi nu se poâte 
aştepta dreapta ei soluţionare decât dela o forţă superioară(a cărei probabilita- 
te nu pare chiar îndepărtată ),sau dela o lume ideală,potrivită marilor aspirații 
creştine,în care dreptul să coincidă cu dreptatea.şi,uneori,mai este şi degetul 
lui Dumnezeus e. a a 

Fetre Valimăreanu 


DOINA _ de Al.Silistreanu 


Dela Tisa pân!la Bug In genunchi pe la icoane 

Nu-.e casă,nu e plug. Plâng copiii mici de foame... 
Jalea grea străbate zarea, Morţii!s mii gi zeci de mii, 

A secat parcă şi marea, lar cei vii,ts doar stafiia.. 
Soarele nu mai e soare, Câinii. urlă!n miezul nopţii, 
Neamu!ntreg în închisoare, Peste tot îi spectrul morţii, 
Gen Carpaţii,Oltul,Jiul, Jalea-i rea,durerea cruntă... 
Căci i-a năpădit pustiul, Cine oare mai o!nfruntă?!,, 
Dunărea se sbate!n lanţuri, Dela Tisa pân!'la Bug 


Zac cadavrele în şanţuri: Nu e casă,nu e pluge 


MI REASMA  păar. Am mers în Basarabia odată... ckthorină la aventură, mai cu 
paşaport mai fără... Era atunci și războiul cu Japonia, timp de foarte aspră cerce- 
tare. a călătorilor; dar câneva pleacă nu numai cu pagaportul,ci şi cu norocul 
lui e e Am aşteptat vaporul,parohodul,cum îi zic Ruşii,şi cu el am mers dela Soroca 
până la localitatea pe care aceiaşi Ruşi o numesc,neştiină ce însennează, Vadali- 
voda, ceea ce înseamnă "Vadul -lui-Voăă!! liprapri etate a Domniei".Pe atunci,nu mer- 
sea vaporul până la Cetatea ALbă, cum aș fi dorit eu,gi cetatea studiilor mele 

"n!'am văzut-o încă,deşi ceva nă îndeamnă să-mi. cumpăr un locuşor acolo şi din câ- 
suţa mea să privesc ca pârcălabii vremurilor asupra limanului larg şi a valurilor 


tulburate ale Mării Negre. 


*- la Vadul-lui-Vodă,coborire pentru Chişgirău.Dar până acolo adevărata graniţă 
românească am văzut-o.Pe lume nu se poate închipui,cred, -potrivit poate şi sen- 
timentalităţii mele naţionale, drum mai frumos ca acea coborâre pe Nistru, într!o 
noapte de Maiu.Aproape toată lumea se dusese să doarmă, şi râmăsesem Singur pe co-= 
perta vaporului.Era în: aer o mireasmă de tei, cântau privighetorile de o parte şi 
de alta a pădurilor âe pe mal: mai era nevoie să-mi spuie cineva ce ţară era a- 
ceasta! 0 cunoştean din rădiurile Botoşanilor,din codrii Vasluiului, din măgurile 
dunărene,0 cunoşteam din adfineuri le Ardealului şi Bucovinei, din gesurile Banatu- 
lui din foaia parţile pe unde m!'a purtat viaţa şi dorul; do era mireasma țarii 


y 


mele,şi aceea nu înşeală.Aşa am văzut laturea răsăriteană a României,pe Nistru.- 


Nicolae Iorga 


_DOINE BA BASARABE NE 


Murgule,murgutu meu, 

Ce nechezi tu aşa greu? 
Ce,ţi-i foame,ori ţi-i rău, 
De baţi din picior mereu? 
Olio-lio,stăpânul meu, 


y 


Nici mi-i foame,nici mi-i rău; 


Dar, pe culmea celui deal, 
Văd un cazac şi-un museal; 
ki la tine or veni, 

De părinţi te-or despărţi, 
Şi te-or lega cu curele 
Şi te-or curma pân!'la piele; 
"Cu curele de mătase, 

De te-a curma pân!la case; 
Cu mânili cinapoi, 

Să nu mai vii înapoi» 
0i-oi,sărnanii de noi, 

Cum ne svântă în bătăi, 
Cum ne duce cu convoi, 

Şi ne mână ca pe boi, 

Şi ne tunde ca pe oil... 


Frunzuleană grâu mărunt, 
Ceru-i mai posomorît, 
Clopotele sună-a jale, 

Numai of auzi în cale. 
Prutul rău s'a tulburat, 
Venină mare, intuneocet, 

Şi cât vezi,în lung gin lat, 
Numai oşti ruseşti slabat; 
Şi ne calcă şi ne fură 
Pâinea, sarea dela gură. 


Decât la Muscali picam; 
Mai bine mă spânzuram; 


Că te bate,te stâlceşte, 
De vorbeşti noldoveneşte, 


Şi-o venit un râu din lume, 
Cu vreo Aia apena NUME e se 
El în casă c!o intrat, 
Uşile au asudat, 

Lcoanele 39 toba 
Ferestrile. sto stricata... 


Prunză verde ninifar, 
Rău ce hire e muscal; 
Bi te Indeamnă la frăţie, 
rate zice ca să hie, 
să nu-l crezi:nici cână îţi giură, 
Că e1 şi crucea ţi-o fură! 
Decât Muscalu creştin; 
Mult mai ghine Turc păgân! 


Prunăă verde ninifar, 
Blăstânat a fost Tartar, 
Dar Tartaru o cherit,; 
Ţara nu ne-o pustiit; 
lar acu.e vai de noi 
Când Muscal e în pastoi. 


Decât maică mă făceai, 

Mai bine capu-mi rupeai, 

Şi pe Nistru mi-l svârleai; 
Valurile-l văluiau 

Şi la margini mi-l băteau, 
Cu nfmol mi-l răsădeau; 

De rodea,de nu rodea, 
Prunză verde tot creştea 
Şi umbrea cine putea 

Şi bogdaproste zicea, 


&& la Roma sl!a născut,la 8 Maia doua, oâraslă a familiei Vera şi Nicu Bujin, 
pe nume lexanăru. Botezul 1-a săvârşit pâre Boreatiti,italian din Români a — 


be Plorinaţ, Spânacti a avut,la 15 Mai,o suri. oa ară „Florica Vi ctoria,născută la 
SE i mii e A 


Paris. - 


| 


0) se, 
&& la 50 Aprilie,păreVaşiloschi a săvârşit,în locuinţa părinţilor de lângă 
Hejidelberg,botezul pruncului Constantin,fiul soţilor Buhociu.Naşa,âna Sombarte 


&& la Sald,ltalia,a avut, loc la 16 Februarie căsătoria dlui George Gniţea Gu 
„- macedoneanca Maria Perdichi - conformându-se astfel. zicalei ţării de adopţiune: 
'moglie e buoi,dai paesi tuoie.. S 


+ Vineri 9 =bprilie a murit,într!'un accident de automobil,D.N.Ciotorie- 
+ În aceeaşi zi s!a stins,la Porz Westhoven(KBln),în vârstă ae 77 ani moş 
Ion loghin,născut la Bănila (Bucovina). 
„+ La Udine a murit prof.Pellizzari,gălăţean,vechi cititor al Vetrei. | 
+ Sla stins la Freiburg,în noaptea Invierii catolice,17/18 Aprilie 1965; soţia 
ingeAurel Teuşan, leocadia.Poloneză,născută la Cernăuţi, îşi însuşise întru totul 
“viaţa şi aspiraţiile româneşti,mânără să participe la toate manifestaţiile noas= 
tre în: frumos costum bucovineaneA fost înmormântată la 22 Aprilie,slujină pre Popas = 


&& Românii din Freiburg au participat la prohoă şi slujba Invierii în biseria 
ca SfeUrsula.0ficiant,păr.D.Em.Popa.După slujbă, cozonac şi: ouă roşii.Masa ce Paşti 
a avut loc la restaurantul "Zum Hirsclen" din Stegen.- 

- Pr.Vasiloschi a făcut Sf.Inviere la Porz.De Rusalii a slujit la Lebensteat, 


&& Cu mantia-i smălţată de flori,primăvara însăşi ţine ca în această Dumini- 
că de 16 Mai să fie părtaşă la bucuria 'buchetului ae credincioşi,cari,adunaţi din 
toate ungtiurile Germaniei libere şi din alte ţări,la Bad Ems,asistă la încorona-— 
». rea neobositei trude a păstorului lor sufletesc cu cea mai înaltă distincţie la 

care poate râvni un preot de mir.Vitându-se în juru-i;în biserica plină până la 

refuz,din pragul celor optzeci de primăveri părintele arhipresviter mitrofor Emi 

lian Vasiloschi cu lacrămi de bucurie şi cu simţite cuvinte mulţumeşte Tatălui 

din ceruri că l-a învrednicit să-i fie crainic credincios pe acest pământ şi bi- 

necredincioşilor păstorii gi prieteni veniţi dela Munchen, Bonn, Trier, Frankfurt, 

danovra, Disseldorf,KBin, Freiburg, Braunschweig Hamburg, etc. ba chiar din Belgia, 
“Elveţia şi Pranţa,cari au ţinut să ia parte la acest înălţător moment, 

lar pentru ca cei ce au alergat din cele patru vânturi să se simtă cât mai 
aproape unul de altul,Asociaţia Românilor din Norâ-Vestul Germaniei ,prezidată ae 
avaGheAcrivu,a găsit cu cale să praznuiaşca cu acest prilej şi ziua Independenţei 
noastre.la masa înfrăţirii,au vorbit ânii maior Păunescu, Paul Miron,Buijard şi 
Acrivu; în biserică: mitropolitul larasof,preVasiloschisprePopa şi. un preot neam, 

In Duminica următoare;pr.Vasiloschi a slujit,la Disseldorf,avânăd pe cap pen-= 
tru prima oară mitra vlădicească.la masa ce-a urmat,51au făcut urări părintelui 
pentru cinstirea ce-a avut,şi s'au adus laude anci VasiloscHi "pentru neadornita 
sa trudă şi înţeleapta secondare de adevărată preoteasă în activitatea pastorală", 

Pi &ă . Bolnav după reclamă,Virgil Gheorghiu a găsit modalitatea de a alarma încă 

odată presa,pornind dela o invitaţie de a merge în ţară de Rusalii.In declaraţii- 
le făcute,acest "sfânt Augustin"! de moaă nouă,înventat de Titus Barbulescu,aiu- 
rează ca de obicei despre "călugătii din pustie", "dragostea de. Dumnezeu şi de po- 
porul meu'","spiritul de conciliere" faţă ae... călăii acestui popor;ete; invita- 
ția,pe care i-au transmis-o ciiar autorităţile politice reperiste,ar avealun ca- 

„racter pur religios",şi sfinţia sa speră,mergână în ţară,să dea "mult curaj coh- 
patrioţilor'.Avea dreptate Ţolescu: "Umbra lui c'laşa-i de mare", încât nu se pu- 

„tea să nu se-întinaă până în Repere... - 

Mai amuzantă e însă atitudinea de Pilat a păr.Boldeanu.Crezânâu-l le ionar, 
unii s'ar fi aşteptat la oarecare bărbăţie dela dânsul.Drept e că 1-a făcut preot 
sperând să se aleagă şi sfinţia sa măcar cu frimiturile reclamei; şi sla ales: 
căci în-pozele din ziare a apărut şi sfinţia sa în umbra lui Gheorgliu,cu cădel- 
niţa în mână... Mai puţin norocos a fost sfinţia sa cu gloria literară,căci Gheor= 
&hiu n'a găsit timp să-i romanţeze notele anocăine despre nişte pretinse persecuții 
din partea "fascigştilor".. Ce spune acum păr. Boldeanu? Se mărgineşte să se vaite 
câ,plecână în ţară,Gueorghiu nu l-a consultat deloc(n!'a consultat nici măcar pe 

„PeS.Teofil,orâsnicul sfinţiei sale); Şi că... tot ce face Gheorg!iu, "nu-l angajea- 
ză decât pe el însuşi!.Nici urmă de înfierare! Dar dacă,printre rânduri,se între 
vede parcă regretul că n!au plecat de mână,lumea ar fi în drept să se îrtirăte ce 
zig. băieţii din jurul sfinţiei sale de această comădie.Dar ei nu zic nimic; aş- 
teapta doar, cuninţi,la uşa sfinţiei sale,elaborarea sloganului,pe care să-l îm- 
prăştie cu zel printre românii din Paris... 


ui DUR 


A BILANŢUL PRIBEGIEI : A 
Stau împlinit,de curând,20 ae ani de câna Uniunea Sovietică a pus stăpânire 

pe ţara noastră;şi tot atâţia” ani de când mulţi. dintre noi îndură soarta amară, 

a exilului.ştim cu toţii că exilul nostru a.fost lipsitycel puţin până în prezent, 
de o coeziune şi de un spirit pozitiv în împlinirea misiunii de luptă ;misiune Ge 
ne-a fost destinată,poate,tocmai ca un semn de mare cinste.Mai ştim, deasemenea, 

că nici alte naţiuni din exil nu s!au arătat mai vrednice ca noi.Poate mai râu. 
Imi povestea âna lucia Popovici că întâlninâ-o, după atacul dela Berna,nişte per- 
sonalităţi din emigrația ungară, au felicitat-o ca face parte dintr!un exil care 
ştie ce vrea şi ştie să se impună atenţiei mondiale.ifirmaţii ca acestea, însâ,nu 
pot să ne consoleze.Pe noi ne interesează mai puţin ce fac sau nu fac alţii,ci 

ce anume trebue să facen noi,- şi în acest scop nlar fi rău' să ne mai aruneăm 
ochii prin istorie,să culegem pildele frumoase ce ne oferă înaintaşii” noştri. i 

Vom da astfel,cu peste o suta de ani în urmă,peate arama ce-i rodea pe româ= 
nii de atunci -risipiţi în lumea întreagă- în lupta lor pentru eliberarea ţării 
de sub "influenţa" rusească.Identitatea de. soartă şi' preocupări,dintre cei de 
acum un veac şi noi,dobânăeşte azi o semnificaţie cu totul deosebită.In dârzenia 
luptei lor şi în încrederea deplină în izbânda finală asupra aceluiaş asupritor, 
putem găsi alean şi binefăcătoare întărire. 

Iată cum se adresau fraţii Goleşti românilor pribegi,într!'o scrisoare trimi- 
să gin Tureiă,la 17 Decembrie 1849: "Să lăsăm acuma, fraţilor,la o parte orice 
simţiri particulare,orice pasiuni personale ce aduc demoralizarea şi ridicându- 

„ne mai presus de noi înşine,să aruncâm o privire asupra situaţiei de acun a pa- 
triei noastre şi asupra datoriilor cele neapărat ale noastre.Fraţilor,ţara zace 
Sub jugul acelei puteri de a cărei fatală influenţă încercăm să o scăpăm! Poporul 
geme sub baionetele ruseşti.şi ce am făcut noi,dela emigrarea noastră până acum, 
„ca acest popor cel puţin să se consoale şi să-şi îndulcească amărâta "şi trista 
lui viaţă cu speranţa,care singură poate menţine în vigoare puterea morală a u- 
nui popor? Ce am făcut noi,de când suntem afară din patrie,ca să atragem încrede- 
rea,simpatia şi stima Augustului nostru Suzeran,cât şi a cabinetelor popoarelor 
dela care aşteptăn sprijinul, spre binele şi fericirea patriei? Făcut-am noi ceva, 
de 15 luni de cână răţăcim din loc în loc,ca să se poată justifica emigrarea noas-= 
tră înaintea .compatrioţilor care suferă în ţară şi înaintea luropei care ne pri- 
veşte? sall, 

B lesne de observat că,deşi scrise acum mai bine âe o sută de ani rândurile 

acestea sunt tot atât de valabile şi astăzi,Acest auto—rechizitoriu ar putea con-= 
“stitui,totodată,fornula noastră de spovedanie ca exilaţi,- şi pentru ca bunul 
Dumnezeu să se îndure de noi şi să ne ierte că am lâncezit -nu de 15 luni,cum 
„Soriau fraţii Goleşti,oi 4e 20 de ani - şi încă nu ne-am învrednicit să ne dăm 
mână cu mână, în slujba patriei,va trebui să ne trezim din somnolenţa de până a- 


cum şi să evităm a repeta greşelile din trecut, : 
e Da A | pa " MeNePloeşteanu 
| Ma 


&& . Dl ing.Marcel Nicolau ne roagă să publicăm =în atenţia pictorilor români 
interesaţi- urmatoarele: Societatea Bolivariană din Venezuela a hotărît un con- 
curs internaţional pentru executarea unui tablou cu chipul lui Simăn Bolivar.Ta- 
bloul urmează să fie pictat în ulei pe pânză şi dimensiunile vor fi ae 196 cm 
înălţime pe 122 cm lăţime.Va fi reprezentată figura lui Bolivar, corpul întreg, în 
picioare şi în uniformă militară de gala. Premiul unic consţă dintr!'o medalie de 
„aur;o diplomă de onoare şi 5.000 dolari.Pot participa la concurs pictori. de orice 
naţionalitate, locuind sau ru în Venezuela.Adresa: Sociedad Bolivariana - San 

Jacinto a Traposos — Caracaz(Venezuela.). Termen: până la 17 Dec.1965,- 


„„ _&& Moţiunea votată de "Noua Orâine Europeană! în adunarea dela Milano,18 Apri- 
„lie 65,cuprinde şi următorul paragraf: "Noua Ordine Europeană protestează contra 
revoltătoarei deportări în massă spre vinuturile asiatice ale Kazakstanului , că- 
reia-i cad astăzi jertfă întregi familii ae colhoznici, muncitori şi funcţionari 
„din Basarabia etnic românească, cu intenţia vădita de a schimba caracterul etnic 
„al acestei provincii, a 


Se Nahum Goldman, şeful mondial al Sioniştilor,şi-a prevenit coreligionarii 
din Hmerica să nu nai compare Rusia cu Germania nazistă, căci la. începutul ultimu= 
lui râzboizsute de mii de evrei s!au salvat în Rusia,iar dacă guvernul moscoviţ 
de azi are vreo vină,e că nu combate mai energic antisenitismul populare e e.. 


ZE Ea 
IN AJUTORUL UNUL "TEOLOG POPULAR" 


Imprudenţa cu care âl Racoveanu a căutat polemica, într!o problemă în care 
ştia sau putea şti că a călcat cu stângul,şi acrobaţiile cu care încearcă să ia- 
să din impasul în care a intrat(sau a fost împins),ar îngădui oricui să-l "ola- 
seze!! în artivele inofensivilor.Căci ,afirmânâu-se ca teolog,în timp ce,după cum 
socrie;e greu de bănuit că ar putea fi şi aşa ceva,n'are cum dăuna Faptul însă că, 
văzând cum trece faza de obicei coaptă a vieţii,a simţit nevoia să-şi publice — 
sub titlul de "teologie popularăt',dar într!'un spirit şi conţinut ce evocă "demo- 
craţia populară! sinteza cercetărilor sale teologice,ar putea merita mai mult 
decât trecătoarele zâmbete,cu proverbiala indiferenţă a românului,E adevărat că, 
fiind vorba de o "creaţie personală!',ea nu poate oglindi decât capacitatea şi as- 
piraţiile autorului; însă,publicate în "Cuvântul" lui Nae Ionescu,alături de al- 
„te creaţii autentice ale gândirii şi trăirii româneşti, "extrasele" din această 
sinteză pot lăsa impresia că reflectează nivelul actual al exilului româneşe în 
problemele creştine. 


Ne vom opri,pentru început,la natura şi evoluţia argumentării prin care "'ţeo= 
logul popular! încearcă să combată eforturile pentiru punerea Bisericii Ortodoxe 
Române din exil în fireasca-i ordine canonică.Se va vedea,deocamăată,că dl Raco- 
veanu n!'a reprezentat niciodată nivelul pozitiv al preocupărilor creştine din 
exil,ci a urmat pe alţii,în rău ca şi în bine; iar când acesta învinge,sau i se 
pare că învinge,dsa nu i se opune.Ca prim "argument, dânsul: repetă, după stţiiyeă, 
în "imprejurări excepţionale",această problemă poate fi neglijată.Dar,în faţa po- 
sibilitaţii de a o rezolva prin exaraatele Patriarhiei Ecumenice,care ne pot asi- 
gura atâţ indepenâenţa politico-naţională cât şi comuniunea spirituală cu întrea= 
ga Biserică Ortodoxă,acest argument apare în adevărata lui lumină de pretext,as- 
cunzână pasiuni şi interese ce nu merită să vaâă lumina tiparului.De aceea,dl R, 
caută un al doilea argument: "Patriarhul bisericii din Constantinopol nu are (şi 
nu pretinde c!ar avea) vreun ârept de amestec în trebile bisericii particulare 
ortodoxiei româneşti ,autocefale".ăfirmaţie inutilă,dac!ar fi o cinstită repetare 
a-unui adevăr pe care l-am subliniat la timpul cuvenit.In realitate,ea da e âe 
două orilvicioasă: pentrucă vrea să confunde “amestecul! Patriarhiei Ecumenice 
în "treburile particulare" ale bisericii autocefale,cu necesitatea unei comuniuni 
spirituale. între toate bisericile ortodoxe, în frunte cu Patriarhia Boumenică; şi 
pentrucă încearcă să sugereze că Bisericile noastre din ezil ar fi "autocefale", 
În timp ce ele sunt sub sinoade ruseşti,nici măcar recunoscute de Biserica Orţo- 

“doxă universală. Conştient,probabil,că nici acest argument -la fel de stângaci ca 
cele din faimoasa-i "'motivare",pe care a încercat-o, fără succes,în 1964- nu poate 
prinde, "teologul popular recurge la "ilotivarea(care) se află enier în Urme ta 
de. hirotonire în episcop a arninandritului Teofil lonescu,- Gramată redactată şi 
semnată de mitropoliţul Visarion", în Noembrie 1954. 

Recursul :la părerile celor ce nu mai pot să şi le apere sau corecteze în fa- 
ta oamenilor,e totâeauna foarte-delicat.Cu prilejul morţii Mitropolitului,unii 
şi-au amintit de cele bune,alţii de cele rele.Unii mârturiseau ce au simţit în 
faţa morţii,alţii "observau!"! ipocrizia., la ceilalţi! Cât despre 41 Racoveanu,ne-= 
bănuin€ că în 1965 va fi nevoit să recurgă la autoritatea morală a Mitropolitului, 
îi batjocorea memoria, în 1964,în stilul gazetarilor din Sărindar. Ori cum, pentru 
cei cari,neconsiderându-l pe Mitropolit "infalibilt,au luat la timpul cuvenit atţi- 
„budinea ce se impunea faţă de greşelile sale(fără a uita pe ale celorlalţi), ""moti- 
varea! din 1954 nu ţine loc de "eanon".Dar ce se întâmplă. în cazul în care Mitro- 
politul gi-a corectat "motivarea" din 1954,pe care,din lipsă de alte argumente, ăl 
Racoveanu încearcă s!'0 folosească ca "argument hotărîtor" în 1965? I1 va urma sa 
pe drumul indicat prin cererea -repetată- de a trece sub oblăduirea Patriarhiei 
Ecumenice? Ciibzuină însă că această poziţie nu pare încă "învingătoare", âsa adastă 
deocamdată pe poziţia celor ce,chiar dacă şi-au pierdut aproape toţi enoriașii, 
n!'au pierdut încă localul bisericii şi, în plus, l-au 'câştigat pe Virgil Gheorghiu! 

„Pentru apărarea acestei ultime poziţii, "teologul popular" trebue însă să re-— 
curgă la apostrofări —"Uneltire!","befiimare cu tâlc!" ce vădesc multă bogăţie 
Spirituală şi intelectuală;.. Cei cari încearcă repunerea Bisericii âin exil în 
fireasca-i ordine canonică nu sunt numai "defâimători ai bisericilor ortocoxe ale 
Exi lului", sau "niscai inconştienţiN,ci "inşi cari activează după un plan precis, 
ear be de comunişti, de diferite organizaţii secrete,anticreştine, sau alte 

jorțe oculte"! Mai pe genuncni mai pe cozie;era normal ca dl hncoveanu 'să*-reu 


. 


— 12 = 
şească a atinge -"supremul argument! de "teologie populară" (sau electorală ).Dar 
nesigur nici de eficacitatea lui,nu=i mai rămâne dacât recursul la jandarmi: "Ce 
demersuri a făcut P.S.Teofil pentru a pune capăt amestecului nepermis al exarhi- 
„lor. greco-ruso-bulgăreşti în viaţa bisericească a Diasporei româneşti?! -întreabă 
dsa, Bietul domn Racoveanu! Cei ce l-au împins aici,declarându-l ca "specialist! 
nl propriei lor poziţii,să=l considere oare chiar ca o "carte! de care nu vor 
nai avea nevoie? Intrebarea se impune,căci dl Racoveanu afirmă public că recu= 
noaşte autoritatea P.S.Teofil,Deci,în clipa în care 2.5,S5a va face pasul hotărt- 
torydsa îl va urmaelitunci de ce să fie împins astăzi să se compromită,în timp ce 
mâine. ar putea fi de folos? Apoișchiar pe planul înţelegerii problemelor biseri- 
ceştiyevoluţia d-sale pare destul de promiţătoare,indiferent dacă ea i-a fost de- 
terminată de oameni, împrejurări,sau chiar dece nu?- de serioase meditații asu- 
pra acestor problene.lată,într!'adevâr, faptele şi etapele acestei evoluţii: 

— Până prin 1955,sub rezerva eventualelor precizări ain partea sa,se pare că 
nu era ciinuit de întrebarea dacă un preot "din exil" trebuie să fie,sau nt, sub 
oblăduirea unui episcope 

- In 1955 a înţeles că preoţii trebuie să fie sub oblăduirea unui episcop şi 
că episcopii trebuie să se unească într!un sinodeSaltul însă fiina prea mare un 
fel de "mutație" în "procesul de înţelegere",nu i se putea cere să mai înţeleagă, 
Aintr!o datășcă episcopii trebuie să fie şi adevăraţi episcopi! De acecaydsa pro= 
pune;în 1955: "Constatarea valabilităţii, sau nevalabilităţii hirotonirilor epis- 
copilor ortodoogi români de peste hotare,gi hotărtrea în această chestiune,să 
fie lăsată în seama Sf.Sinoă al bisericii româneşti ortodoxe de după liberarea 
României!!.lar cu acest prilej,în cazul în care Sinodul românesc va constata că 
aceste hirotoniri n!'au fost valabile;credincioşii cari,la rândul lor,vor afla că 
botezul, ouminecătura,nunta şi celelalte sfinte taine pe care le-au primit dela 
aceşti episcopi şi dela preoţii lor,n!au fost.. valabile,să se adreseze gazeta-— 
rului G.Racoveanu, "specialisti! în soluţii de teologie populară!!! Din fericire, 
cum mărturiseşte,în 1963,â1 Racoveanu însug;Mitropolitul Visarion şi P.S,Teofil 
nici nu slau obosit măcar să=i răspundă,Desigur că tăcerea avea şi alte "raţiuni, 
Oricum,ea a folosit "teologului populari, 

— Iată-l decișpe dl Racoveanu afirmână,în 1965,oeea ce alţii ştiau şi au spus 
cu mult înainteycă Episcopul Htrebuie să fie hirotonisit valabil”, Dar,pentru ca 
luerarea episcopului să fie valabilă,el trebuie să fie,prin Sinodul din care fa- 
ce parte,în comuniune cu întreaga Biserică Ortodoxă. Ajuns aproape de pisc,dl Ra- 

_coveanu pare că are ameţeli,Neputându-l urca âintr!'o dată,începe să-i dea târooa= 
le: "Episcopii ortodocşi români din Exil sunt datori să aibă legături colegiale 
cu episcopii ortodocşi vecini" yconcedejîntr!adevăr,cu jumătate de gură, dsaeBine 
înţeles,pentruca aceste "legături colegiale! să nu fie simple "legături de "gaşcă 
între vecini",aceştia trebuie să fie recunoscuţi de Biserica ortodoxă şi deci 
în comuniune spirituală cu ea.Dar pentru a face şi acest ultim pas,dl Racoveanu 
mai are nevoie de un lucru: să regăsească,dacă a avut-o vreodată,smerenia faţă 
de problemele bisericeşti, 

la întremarea deplină a a-sale vom căuta să-l ajutăm şi noi, înprospătându=i 
unele noţiuni uitate de prin îndepârtatul seminareŞi o vom face sub o formă mai 
clară şi mai coerentă decât obişgnuegte âsa,ciugulină în pripă prin diferitele 
dicţionare. Până atunciypropunen "teologului exilului" spre meditare cuvintele 
lui Evragaie Ponticult "Dacă eşti teologyroagă-te cu adevărat,şi dacă te rogi cu 
"adevărategti teolog".şi pentrucă mai e şi gazetar,fi amintim şi zicala româneas-— 
că: "Ori taci,ori spune ceva mai bun decât tăcereal| 





Demostene Nacu 


&ă Sărbătorirea zilei de Zece Mai a început, la Toronto(Canaâa) cu un Te Deum 
oficiat de preoţii Zelea şi Pârvănescu,urmat de parastas Şi praznice,la serbarea 
de după amiază,corul copiilor; îmbrăcaţi în costume naţionale,a cântat Zece Mai 
şi Trei culori; au rostit cuvântări pr.Zelea,ânii C, Teodosiu şi LeCăpăţână şi na 
una ştefănescu.Praţii gemeni Mihail şi Gabriel au executat sceneta comică !MCopi- 
lul şi iepuraşul".la program au mai participat şi alți copii: Diana Ivanchiu; Ana, 
Maria,Ileana şi Mihai Drăgulin; Toma şi Mihail lupu; Loan Popescu; Maria şi Sil- 
via Călvărăgan, Sandu Mintici; George Mihail iojbotă a rostit un "mesagiu închinat 
neamului" şi cântat "Vânt de seară: In sbor trec peste mine anii... 


&& Părintele Zăpârţan a fost onorat;de curând,cu titlul âe "monsenior", 


ca 08 3 
GRONICA PESIMISTULUI 

*  NĂLEGERI!! IN R.P.R, -E inutil s!'o ascunden: există lume şi printre noci,în 
exil,care crede că ceva totuşi s!a schimbat în ţară,că se merge spre o îmbunătă- 
ţire„Pe aceşti compatrioţi,care trăesc în concubinaj cu candoarea,îi invitam sa 
reflecteze asupra recentelor'alegeri! din Repere: aceleaşi ca de vreo douăzeci 
de ani încoace.lListă unică,impusă de partidul unic; votare obligatorie,şi de ce- 
le mai multe ori pe faţă,nu în cabină; într!un cuvânt;o farsă electorală -faţă ae 
care alegerile "democrate! din trecut,cu toţi jandarmii,toate bătăile şi toate 
măsluirile de voturi,erau un prototip platonic al alegerilor.Dacă ar fi vrut să 
ne arate că-şi schimbă năravul şi nu numai câteun perişor la botişor,regimul de 
la Bucureşti ar fi avut datoria s!o înceapă,de pilâă,de aici: dela alegeri.Nu 
de altceva,dar măcar ca să dovedească un anumit respect elementar faţă de poporul 
român. Se votează astăzi în Congo,se votează în Guiana britanică,nu pe listă uni- 
că şi nun pe faţă.De ce să nu-i fie recunoscut neamului nostru măcar acelaşi 
drept de bază? Pe deasupra,de data -aceasta cârmuirea reperistă a ţinut să sfide- 
ze şi mai scandalos opinie publică: a convocat "alegerile" tocmai la aniversarea 
zilei în care procurorul criminal Vişinski l-a silit pe regele Mihai, în 1945,să 
demită guvernul,cât de cât legal,al ţării,şi să accepte simulacrul de guvern al 
lui Pătru Groza.Ultimul plebiscit din RPR e o confirmare a tezei,după care,dacă 
pe plan extern România pare a încerca să scuture jugul rusesc şi să se.apropie 
de 0cecident,lucru nu rău în sine,pe plan intern dietatura comunistă e încă stali- 
nistă,rigidă, fără nicio fereastră spre aerul pur al libertăţii, 


x  GHORGATU-DEJ -Dacă tatăl Licăi ar putea să citească necroloagele'pe care 
i le-a închinat presa din lumea liberă,s'ar mira şi el de atâta aobitocie.Ziare- 
le occidentale,în comentariile pe care le-au degicat morții dictatorului dela 
Bucureşti,au făcut un fel de erou curajos dintr!un biet deţinut politic'la Târgul 
Jiu,ce trăia bine,se supraalimenta şi mai învârtea şi nişte afaceri cu pacnetele 
pentru prizonieri; un fel de protagonist al acțiunii de autonomizare faţă de ruşi; 
dintr'un serv credincios al Cremlinului,care a devenit celebru,la diferitele şe- 
ințe ale Cominformului, tocmai pentru faptul că le oferea, ruşilor chiar mai mult 
decât cereau ei; un fel de dictator iluminat şi. iertător cu rivalii,din asasinul 
lui lucreţiu Pătrâăşeanu,ca să nu mai vorbim ce miile de legionari ucişi de noul 
regin,cu asentimentul lui Dejyori de căpeteniile politice democrate,ca Maniu, Llă- 
sate să putrezească în închisori.Torturile în RPR s'au. făcut în numele lui Gheor- 
gniu-Dej,care are pe conştiinţă mii şi zeci de mii de victime.Să lăsăm,deci,tâm- 
penia apuseană să ţeasă elogii lui Gi.eorghiu-Dej,dar noi să ne aducem aminte în 
permanenţă de ce a însemnat pentru poporul român această sinistră făptură, demnă 
întru totul de barbaria regimului pe care l-a servit. 


x A DINA -E de urmărit cu multă atenţie procesul de întoarcere în ţară la 
â din a,cu atât mai mult cu cât se pare că priveşte numai cuvântul român şi deri- 
vatele.A început-o,dacă nu ne înşelăn, "Gazeta Literară",prin Decembrie trecut, 
dar "erezia!" faţă de ortografia oficială a regimului a fost înăbuşită repede.Acun 
e rândul "Glasului! dela Pankov,care a adoptat cu totul A din a.Revenirea la ve- 
cnile norme în. cazul cuvântului român,fără a însemna,cum par a crede unii, că s!a 
schimbat esenţa regimului dela Bucureşti,este totuşi semnificativă. Incăpăţânarea 
milenară în latinitate a poporului nostru,care a făcut ca numai noi să păstrăm 
numele Romei în propria-ne denumire etnică,a învins ori e pe cale să învingă încă 
odată.Piindcă se ştie că motivul adevărat,niţel retoric,dar legitin,al revenirii 
la â din a este numai dorinţa de a recunoaşte prezenţa Romei în ronân.Obtuzi cum 
sunt,diriguitorii dela Bucureşti au priceput totuşi că nu e cazul să se opună 
acestei "devieri! dela normele ortografice din Aprilie 1954.Citinăa mai zilele 
trecute ilustrarea acelor norme -unele perfect îndreptăţite,de altfel,altele pur 
Şi simplu idioate- am dat peste un text al academicianului Emi] Petrovici odini- 
oară 'filolog âestul' de serios.Cum din cână în cână el mai vine prin 'lumea liberă 
şi obişnuieşte să ia poză de patriot şi de antirus,ar trebui să-i fie vârtte sub 
nas rânduri ruşinoase ca acestea: liteforma ortografiei noastre sia făcut cu o în- 
târziere destul de nare.Ea ar fi trebuit realizată înâată după eliberarea ţării 
noastre de sub jugul fascist.lingviştii noştri ar fi trebuit să urmeze (se putea 
altfel?) exemplul lingviștilor ruși care; îndată după Marea Revoluţie Socialistă 
din Octombrie,au pus la dispoziţia tinerei puteri sovietice un proect de simpli- 
ficare a ortografiei,ceea ce a făcut posibilă realizarea reformei ortografiei în 


a 


- 14 - 
câteva luni după sfărâmarea jugului capitalist.In felul acesta,prodigiocasa acti- 
vitate de tipărire,fără seamăn în istoria culturii,din Uniunea Sovietică s'a pu- 
tut servi de o ortografie simplificată şi raţionalizată!!.Pentru Emil Petrovici, 
ca pentru atâţia alţii,orice ocazie era bună pentru a se prosterna,preş,în faţa 
incomparabilului popor rusa Marei Revoluții Socialiste din Octombrie (totul, fi- 
reşta,cu literă mare). 


*  SUBVERSIUNE ŞI REPRESALII -Celălalt nume al comunismului este "laşitate, 
Dacă vrem să simplificăm la os conflictul dintre Est gi Vest,vedem îndată că as- 
piraţia de bază a comuniştilor e să atace fără a permite să fie atacați; şi toc- 
mai ca să evite replica adversarului şi riscurile stau constituit în lumea liberă 
coloane a cincea! comuniste şi coloanc,şi mai primejdioase,de idioţi utili”, 
Puncţia acestora din urmă e de a protesta oridecâteori la subversiunea comunistă 
se răspunde. cu revresalii.Principiul a fost chiar coâificat în Rusia.Comunismul 
poate şi trebue să fie anti: anticatolic,antiliberal,antisocialist,antiradical; 
dar liboralismul,catolicismul,socialismul,radicalismul nu pot şi nu trebue să fie 
anticomuniste, fiinăcă anticonunismul echivalează cu... fascismul. Inchipuiţi-vă un 
tâlnar la drumul mare,care trăeşte numai din jaf şi pungăşii,şi care pretinde ca 
victimele să nu reacționeze în niciun chip,şi mai ales ca poliţiştii să nu inter- 
vină. Din nenorocire,tactica aceasta grosolană a avut succes în kuropa de răsărit 
din tembelismul Vestului.Johnson se pare că vrea acum să-i pună capăt în Vietnam, 
arătânâdu-le comuniştilor că orice agresiune arc,şi trebuie să aibă,şi riscurile 
ei.Măcar atâta.Lipmann susţine,dimpotrivă,că Statele Unite nu trebuie să se ames- 
tece,ci să asiste cu resemnare la infiltrările de banâe comuniste şi de materiale 
ae răsboi din Norâ-Vietnan şi din Cbina,până ce guvernul din Saigon va fi răstur- 
năt.Vina nu e a gazetarului evreo-american: el îşi face cun poate meseria de a- 
gent al ruşilor.Vina e a cui nu-l pune imediat la zid. 


x EDUCAȚIE "SOCIALISTĂ"! -Se poate spune că uriaşa catastrofă economică provo- 
cată ae regimul comunist în România tuturor bogățiilor e mai nimic faţă de rava- 
giile morale operate de dictatura străină în biata-ne ţară.Ni se povestesc lu- 
cruri înfiorătoare despre ccrupţia tineretului, despre prostituarea aproape gene-— 
rală a fetişcanelor cu coade.Un capitol special în acest caâru nenorocit este a- 
cela al raporturilor dintre părinţi şi fii.lată ce ne raportează chiar un versi- 


ficator al regimului,tugen Frunză, în cadrul unui reportaj publicat de "Scânteia! 


la 25 Mai,în prima pagină.Scena se petrece la Tribunalul din Bucureşti: "Un prn- 
ces în care acuzat e tatăl şi reclamant propriul său fiu.Tatăl -pensionar,cu să- 
nătatea şubreaă,văduv.Fiul,după ce a reuşit -cu ajutorul părinţilor- să urmeze 

şi să atsoave o facultate,a fost angajat într!un post corespunzător,apoi s'a că- 
sătorit,s!'a gospodărit.Lla proces apare îmbrăcat impecabil.0cnelarii fumurii cu 
rama, subţire de metal aurit,îi acoperă discret privirea.Are un aer distant,necru- 
ţător.Cere tribunalului sentinţa,pe baza !'prohelor incontestabile!.Vrea despăgu- 
biri.Astă iarnă, lipsind domnia sa câteva săptămâni de acasă,tatăl -care ocupă o 
mică odaie în acelaşi apartament- a cutezat să-i folosească plapuma.Se defectase 


'caloriferul şi omul a simţit nevoia unui plus de căldură. Intors,fiul a constatat 


fărădelegea şi (bineînţeles cu martori) a stabilit daunele.Şi,proces la tribunal, 
după ce eforturile comisiei de împăciuire s!au dovedit infructuoase.Il urmăream 


din sală pe acest om tânăr,înţepat şi plin de sine,care acuza cu o voce severă şi 


rece,Il urmărean şi pe tatăl sâu.Cu umerii aduşi,sprijinit în baston,părea un în- 
durerat şi naiv semn de întrebarei!, Se pricepe,printre rânduri,că "poetul regi- 
mului nu spune totul: nu spune că lipsea cărbunele pentru încălzire,că tatăl 1o- 
cuia în aceeaşi cameră cu fiul şi cu familia acestuia,că,dacă fărăaelegea a avut 
martori înseamnă că în acelaşi apartament mai locuia şi altă lume.Dar şi aşaycio- 
pârţită,mărturisirea e grăitoare.Să lăsăm deoparte mizeria de nedescris a acestei 
locuinţe „unie există o singură plapomă, şi un tată bătrân profită de lipsa fiului 
ca să se incalzeasca cât de cât,in capitala unei Românii,care,suh regimurile bur- 


ghezo-moşiereşti,n'a cunoscut lipsa de lemne ori de cărbune.Nu înţelegem însă de 


E) 4. v a yu . a . yu > . 
ce fugen Frunza se miră: cu aşa educaţie în şcoli nu pot să iasă altfel ae fii.In- 
stigaţi să denunțe la miliţie sentimentele adevărate ale părinţilor,să raporteze 


asupra a ceea ce aud în casă,copiii nu pot creşte decât în acest fel,strâmb,âizu- 


man; bestial. Incercarea reporterului de a atrihui anornmalitatea fiului ingrat mo- 

ravurilor trecutului e puerilă.Fiul ingrat nu a cunoscut decât noua societate co- 
EI yu . y . . y . . 

munistă şi dela ea a învăţat cun trebuiesc trataţi părinţii. 


n DE a 

x A SĂRIT DINCOLO DE CAL -Povestea de mai sus,a plapomei,dă măsura mizeriei 
din ţaraycu toate procentele de desvoltare iniustrială,cu care se lauâă reperiş- 
tii.Nu de mult,s'a întors în Italia una din multele cucoane,italiancă prin căsă- 
torie,dar româncă get-beget din naştere,cărora. regimul dela Bucureşti le dă vize 
cu suspectă repeziciune şi frecvenţă. Fusese instruită bine la miliţie, fiinăcă, în- 
dată după. sosire,a căutat să vadă câţ mai multă lume şi să descrie,chipurileymi- 
nunăţiile din Repere.Aproape raiul pe pământ.Numai că în povestirea unui epizoa 
a cam exagerat-o,şi nu era nimeni alături s!o tragă la timp de mânecă.Pretinădea 
„că a fost la o masă mare,dată âe.0 soră a ei,unăe s!'ar fi mâncat ca pe vremuri ; 
;nu numai aiâta,dar la banchet ar fi: servit chelneri cu fireturi,în livyrea şi mâ= 
nuşi.la care,unul dintre invitaţi,părându-i-se descrierea prea de tot gogonată,a 
replicat: "Păi dacă e tot ca pe timpul boierilor de oâinicară,n!'am ce căuta în ţa- 
ră! bu credeam că s!a schimtat ceva!".Cucoana s'a roşit şi,la viitoarea călătorie 
la Bucureşti,va cere lecţii suplimentare de propagandă în Vocident. 


x DRĂGAN ŞI GI.BHORG-IIU-DEJ -Pe 'prima pagină a "Buletinului European" dela ho- 
ma; condus de bogătaşul Constantin Drăgan =care şi-a dat la Yniversibatea din Ro- 
ma,prin anii răshoiului,când promovările erau uşoare şi politice,o teză despre 
"Doctrina economică a Căpitanului”,şi aşa s!a doctorit-, a apărut în ultimul nu- 
măr uri panegiric al lui Gheorghiu-Dej bun român şi excelent patriot.Intre alte 
merite, răposatul,care trebue că âă seama acum,în iad,de bestialele torturi dela 
Piteşti,de asasinatele sistematice dela canal şi din Bărăgan, de genocidul din Ba- 
sarabia,ar fi avut -după buletinul ciocoiului din Italia,a cărui mamă face propa- 
gandă făjişă pentru reperişti- şi pe acela de a fi orientat politica românească 
spre "homa,Paris,New York".De Paris şi New York,mare lucru nu ştim,dar spre Roma 
avem infermaţii că Gheorghiu-Dej într'adevăr s!'a orientat: mai precis: şi-a orien- 
tat nişte afaceri mari ctiar cu "fonâatorul şi directorul politic" al "Buletinu- 
lui european",Care fondator -e bine s!o repetăm- şi-a început cariera politico- 
ştiinţifică,de altfel lăsată baltă repede,pentru alte ocupaţii mai rentabile cu 
nemţii,cu o teză despre "doctrina economică a lui Corneliu Codreanu! 


x EXPLICAŢIE SIMPLĂ -Piinăcă reaua credinţă e o acuzaţie prea uşoară,m!am 
străduit mereu să identific cauzele profunde,filosofice,istorice ale "'progresis- 
mului! catolicilor sau al unei părţi considerabile a catolicilor francezi „Tocmai 
când eram mai cufundat în această căutare,şi aproape aflasem nişte motive ideale 
ale dorințelor lor de a "dialoga"! cu comuniştii,mi-a sosit din ziare ştirea reve-— 
latoare şi senzaţională: cea mai răspândită revistă a catolicilor progresişti 
din Franţa -Vie catholique illustrâe!"!- apare cu banii ambasadei sovietice dela 
„PariseAm suspendat, fireşte,cercetările la nivel prea înalt... 





Dragoş Măgureanu 
| PASTEL DIN ŢARĂ _ de C.Michael Titus 
In sufletul foamei cresc florile negre Da, 


Şi!n ele scâncesc milioane de feţe florile negre din sufletul foamei 
dărâmate de munci şi de vis îmbubate. au fost răsădite cu-oftat de aramă, 
In florile negre!ngrăşate cu foame şi mâine vor fi milicane âe feţe 
mizeria-ascultă oracolul străzii  . turnate din cea mai sonoră aramă 
ce spune că scâncetu-acesta de azi şi-o singură palmă va face să sune 
e faşa în care cresc pumnii de mâine.. suprema alarmă, 


&& Buletinul Românilor din Australia scrie că VATRA, "extrem de bine informa- 
tă şi documentată revistă lunară',ar fi "scoasă la Roma de grupul dlui Papanace!, 
Cine însă e mai puţin bine informat e buletinul din hustralia: 41 Papanace n!'are 
nicio legătură nici cu apariţia,nici cu continuarea Vetrei; a colaborat la ea 
sporadic,ca atâtea sute de refugiaţi: pe vremea când,ocupându-se mai puţin de 
probleme filologice,era ceva mai liber.La rându-ne,nici noi nu suntem chiar aşa 
de informaţi: habar n!'avean c!'a reuşit să-şi facă cniar un "aruphi| 


&& Ca urmare a energicei intervenţii a Albanezilor din diasporă în favoarea 
“fraţilor lor persecutați în lugoslavia,Uniunea Federalistă a Comunită ilor Etnice 
Europene a adresat lui lito,la 4 Noembrie 64,0 lungă Scrisoare în care  expunân= 
du-i situaţia,îl roagă să intervină personal pentru restabilirea "drepturilor 
„omului! în regiunea Kossova,locuită de un milion şi jumătate de alranezi. 


j &ă lisiunea comercială reperistă dela Frankfurt am Main şi cea germană dela 
dela Bucureşti 'au fost investite cu prerogative consulare. = 


m a 


- 16 - 


&t Ni se “comuni că din mai multe părţi că, înăonnat la mai multă în elegere, gi 
întrebat de ce compatrioţii din Freiburg nu-l apără,âl Mihăilescu a răspuns că 
aceştia nu-l apără pentrucăe. vor să sugă la două ei.Cei ce ne scriu ar vrea să 
ştie cari sunt aceştia.Credem că cel mai indicat să-i. demaşte ar fi tot 41 Mi 
năilescu. Noi „nu cunoaştem niciun caz,şi nici nu creden că există.In ce ne priveş- 
te,afirmâm răspicat: nu suntem membri nici la Fundaţie,nici la Bibliotecă; nu 
suntem funcţionari nici la Fundaţie,nici la Bibliotecă nu suntem subvenţionaţi, 
sau ajutaji în vreun fel,nici de Pundaţie,nici de Bibliotecă,Aceasta,nu pentrucă 
am socoti un personaj aşa de cultural ca al Mihăilescu capabil de insinuăriș ci 
numai pentru claritatea lucrului, 

De altfel,cine ar mai avea loc să "sugă" 1a oaia-Mihăilescu? „Pe-aloi,atras 

de faima cultural-românească a oraşului,s!a rătăcit un student român dintr! o re- 
giune stăpânită de alţii.Element foarte capabil,s!a prezentat cu inima bătânădu=i 
de emoție la "Meca românismului"; dar,deşi biblioteca are nevoe de mână de lucru; 
şi. are şi bani pentru aceasta,dl Mihăi le escu,care dispune de camere ici aa dură 
kâgienice,nu i-a oferit decât o cameră în igrasia beciului,unde tânărul n!a putut 
zâbovi prea mult; iar de lucrat,pentru că ajutorul dat de Fundaţie nu-i a dunga 
lucrează într!'o spălătorie! Pentru lunile cât a lucrat la bibliotee că,i s!au dat 
50 ae mărci (vreo 10 dolari). Şi,cânăd i-a dat banii -ni se spune-=,dl Mihăilescu a- 
vea. alături şi chitanţierul E eee, bibliotecii — la care tânărul 
trebuiu să contribuie "voluntari, 





"&% Cardinalul Bea a afirmat,la Conciliul Vatican,că declaraţia asupra neres- 
ponsabilităţii evreilor în moartea lui Isus e luna din chestiunile ce preocupă 
cel mai mult opinia publică., E fără înaoială schema de care s'a vorbit cel mai 
mult în ziare... Considerarea evreilor ca vinovaţi e principala bază a antisemitis- 
mului şi deci sursa tuturor relelor şi persecuțiilor ce-au suferit evreiie, Aces- 
ta e motivul pentru care,astăzi,evreii fac toate eforturile pentru ca Conciliul 
să declare public şi solemn contrariul,că adică moartea Domnului nu trebue nici- 
decum imputată poporului evreu ca atare», Şi chiar dacă —ceeace nu e cazul. aces- 
te acte ar trebui atribuite fn esglri tă, popor evrease din acea epocă,cu ce drept 
se poate blana, poporul evreesc de astăzi? In niciun caz nu se poate AA DA unui 
popor ceeace au făcut strămoşii sau şefii săi acum 19 veacurile 

Remarcăm,nai întâi,că "opinia publică! e,din păcate,mult mai preocupată de 
ismenelile unei Brigitte Bardot decât de serioasele lucrări ale Conciliului Vati- 
caneCă ziarele insistă asupra de eciziei de nevinovăție a evreilor în moartea lui 
Isus,e foarte firesc: se ştie în ale cui mâini e presa, Principala bază!" a perse- 
cuţiilor n!'a fost niciodată vina uciderii lui Isus,oi comportarea, evreilor în 
mijlocul popoarelor ce i-au adăpostit.Dacă nu-şi schimbă năravurile, "toate efor- 
turile! lor de a smulge o decizie binevoitoare sunt inutile,- certificatul nevi- 
novăţiei,chiar eliberat de Conciliul Vatican,nu-i va scuti nici pe viitor de ne- 
plăceri.Cât despre vina transmisă după 19 veacurișar fi interesant de ştiut pă 
rerea Conciliului despre păcatul original,care solidarizează tot neamul omenesc 


"cu o greşgală comisă ceva şi mai înainte» e 


ge - ter o!,Roma,1U Mai 1965,aorie că ultima unitate italiană care a depus ar- 
aele':în războiul trecut -la 10 zil€ după căderea lui Mussolini- a fost batalionul 
de paraşutişti nAzzuro, comandat de maiorul Sala,lun italian născut în Balcani. 
hepatriat ca să-şi facă serviciul nilitar;devine ofiţer şi-şi cueană pe ai săi 
la Roma.De origină genoveză,familia Sala e de circa un veac în România,unde stră- 
moşii Lazăr şi Eduard,a căror bunică şi mamă este o Doriayau creiat de fapt mo- 
dernul port al Galaţilor pe Dunăreyşi până la începutul acestui secol cartierul 
comercial al portului se chema Sala,kHrau precedente de luptători în familia maio- 
zului Sala: : străbunul său,Nicolb Ottone,fu căpitan cu Garibaldi la Calatafini, 


„la Faro şi pe Volturnore 


Pentru prietenii noştri: dl Sala este un cititor asiduu şi sprijinitor al 
Vetrei Când pierdem cititori de talia lui Boeru,ne consolâm şi noi cum putem: ne 


„rămân: „credincioşi, cum se văzu în cazul Sala, oameni cu alt soi de "protocoalele. 


"Bă. Victor. Eftimiu e elogiază, în cina la opt fai deiarna din 16 februarie 1955 
âela atelierele Griviya.Noi an fi citit mai bucuros protestul său, de atunei e e e 


&& Văduva lui Lee Oswald,asasinul lui „Kenneay,a primit sute de cereri în că- 
sanie şi mii de dolari cadoueMulte sunt căile "celebrităţiit,, 


se 

Anul 1241: Impărăţind peste tâtari Ogodai (urmașul lui Gengis-Hany+ 1226),gu- 
vernatorul părţilor apusene, Batu-ian,năvăleşte în Huropa-Corpurile de caste ale 
lui Cadan şi Buri intră prin Bucovina în Ardeal; .în ziua de Paşti şl kprilie,cu= 
ceresc Roana. Boohetor, după ce spulberă rezistența română prin părţile Putnei,in- 
tră în Ardeal pe la Oituz.Budiek intră pe la Turnu Roşu;ori Severin: la 11 Apri- 
lie cădea Sibiul.Murinăd Ogoăai îri Decembrie,tătarii se retrag;dar Moldova -gi 
Muntenia până la Olt,poate- le rămâne, 

5 Martie 1878: Gorciacov declară prinţului Ghica că Rusia a garantat iîntegri- 
tatea României numai faţă de turci... | 

[ Martie 1847; are loc la spitalul Colţea, Bucureşti,prina, operaţie cu narco= 
ză: unui elveţian, Lonann Meier din Trun,i s!a amputat un picioreCând s!a deştep- 
tat,a început să înjure pe meâici în limba sa,să înceapă odată operaţia,că el 
nu mai rabdăs.. ge 

9 Martie 1851: Biserica Sf.Arhangheli din Brăila a servit,până Ja această 
data, de moschee,a fost refăcută la 1849, 

42 Martţie 1601: Leremia Mâvi1ă,Domnul Moldovei, întăreşte nişte slujitori "în 
satul lui Manovrat,pe _ Nistru,în ţinutul Sorocii, 

16 Martie 1821: Tudor ajunge cu vreo 5.000 de panduri plus 500 arnăuţi ai 
lui iagi Prodan și Macedonki,la Bucureşti şi tăbărăşte la Cotroceni, 

1] Martie 1500; Ştefan Vodă întăreşte mânăstirii Meamţ "dania şi întărirea 
bunicului nostru Alexanăru Voevod,un iezer,pe Nistru,anume Zaharna,şi cu gârla 
care cade în Nistru,şi cu prisaca lor, 

2] Martie 1604: leremia Movilă întăreşte vânzarea satului Săcurinţii gi a se- 
liştei Răspopenţi, "pe râul Cameniya care este în ţinutul Hotinului,pe Nistru", 
moştenirea. aprodului Lupul Merţea dela bunicul său Matiaş lLogofăt,care le avea 
întărire "dela Petru Voevod cel Bătrân şi din ispisoo de întărire ce a avut dela 
iron Voevoat, 

27 Martie 1875: Moare,la Versailles,Eâgar Quinet,scriitor şi om politţic,prie-— 
ten al Românilor.Se născuse la 17 Februarie 18095,la Bourg-en-Bresse, 

51 Martie 1865: Moare,de tuberculoză galopantă, Nicolae Filimon(n.în 1819), 

| Apr+1458; "Din mila lui Dumnezeu,noi. Ştefan Voevoa,Donn al ţării Moldovgise 
întărin biserica mânăstbrii dela Bistriţa... şi toate prisăoile mai sus şi mai 
jos de Nistru,câte sunt în acel hotare, Deasemenea,nimeni să nu îndrăznească 
să-şi facă colibe în hotarul lor,la Nistru", 

9 Apr.,1476: "Luând în considerare şi smerita cerere':a susnumitului Ştefan! 
(cel Mare), şi "cu eonsiderare la persoana aceluiaş Ştefan Voevod",papa Sixt IV 
concede 'deslegarea anului Jubiliar tuturor celor ce vor vizita,cu anumite conâi- 
jiuni,biserica cea mare a Moldovei (probabil la Baia). Banii adunaţi să fie daţi 
lui Ştefan/"pentru întreţinerea armatei sale riăicată contra crudului Ture, duş= 
manul neamului creştini, : 

15 Apre1482: Ştefan Voaă întăreşte pe pan Cozma uşar în satul Cobâlia,"'pe 
Nistru", "după vechiul hotar,pe unde au folosit âin veac!!, 

15 Apr.1647: Se termină, "în tipografia domnească! dola Mânăstirea Dealului, 
"Initaţia lui Hristos", tradusă de Udrişte Năsturel âin latină în slavoneşte, 

25 Apr+1828: Ruşii intră în Iaşi şi arestează pe” Ioniţă Sandu Sturza. 

25 _Aprs1420:; Hlexanâru cel Bun întăreşte vornicului 0ană tvecnile hotare,pe 
„unde au umblat din veac',cu "satele Corneşti, Mi clăuşeşti , Loznova, Săcăreni , Vorni- 
ceni yDuneşti, Ţigăneşti, Lovreşti , Sadova i domicegtii! - toate în actuala Basara- 
bie- mărginindu-se cu "mânăstirea lui Varzar" şi cu "seliştea lui Tigomiri, 

25 Apr.1855: losafat Snagoveanul mulţumeşte lui Grigore Gliica al Moldovei 
pentru subvenţia de 7.000 de lei pe an acordată capelei române din Paris, 





"Mai 1497: Ion Albert al Poloniei pleacă cu 80.000 de oameni asupra Moldovei, 
16 Mai 1954: Moare la Jilava,la 80 de ani monseniorul Vladimir Ghica, 
25 Mai 1600: Mihai Viteazul scrie împăratului Rudolf II: "Duxi exercitum in 
Moldaviam. +. în ipsis provinoiae finibus,ad fluviun Nestern, Et 
50 Mai 1648: Se termină zidirea bisericii SF NIGOLaGII din Chilia (Vasile Lupu), 
51 Mai 1866: Sfinţirea mânăstirii româneşti Podromu dela Sfântul Munte s 4 


Și 7 lunie 1049: “pare la Târgovişte, "ăin porunca Şi cheltuiala" Doamnei Elina 
Matei basareb,un Trioa-Penticostar.Mila Doamnei -citim în "epigrama" ce însoţeşte 


- 18 - 
Stema ţării,"se revarsă acun asupra tuturor bisericilor tracice(din Balcani), 

14 Lunie_ 1904: Moare la sucureşti o mare artistă dramatică,Frosa Saranădyso- 
cietară a Teatrului - Naţional,născută“în. Capitală la 1840.Nu ştia carte. 

14 Iunie 1924: Moare;la CarlsbajyConstantin Sfetea,născut la 1864 în Braşgove 
"In 1919 a înfiinţat Cartea RomâneaScă.Editase "Vatra" lui Coşbuc, 

18 lunie_1882: Se naşte,în Bucureşti,ştefania Mărăcineanu,doctoră în fizică 
la Parise,healizări: "Descoperirea radioactivităţii artificiale în 1924,utilizată 
în 1935 de soţii Curie-doliot,care au luat pentru ea premiul Nobel"(lucian Pre- 
descu); Acţiunea solară în fenomenul de radioactivitate (neconfirmată); Ploaia ar- 
tificială prin substanţe radioactivesee 

24 lunie 1583: Petru Cercel ocupă tronul Moldovei, 

21 lunie 1659: Matei Basarab şi Doamna Elina pun temelia mâne Brebu (Prahova) e 

25 _lunie_ 1889: Scrie Losif Vulecan,în "Pamilia"; "Armonia versurilor şi figuri- 
le plastice,considerână starea noastră literară de atunci şi în deosebi etatea 
tânără a autorului (16 ani),mă surprinseră şi deschisei cu plăcere coloanele re- 
vistei,acestui nou talent şi poet de viitori.E vorba ae Bminescu,care=i 'trimise- 
“se din Bucovina nişte încercări literare, 


LIMBA NOASTRĂ _ de Alexe Mateevici 


Limba noastră-i o comoară 
In adâncuri înfundată, 

Un şirag de piatră rară 
Pe moşie revărsatăe 


limba noastră-i foc ce arde 
Intr!'un neam,ce fără veste 
Sta trezit din somn de moarse, 
Ca viteazul din poveste, 


Limbn noastră-i numai cântec, 
Doina dorurilor noastre; 

Roiu de fulgere,ce spintec 
Nouri negri,zări albastre, 


Limba noastră-i graiul pâinii, 
Când de vânt se mişcă vara; 

În rostirea ei,bâtrânii 

Cu sudori sfinţit-au ţara. 


Limba noastră-i frunza verde, 
Sbuciumul din codrii veşnici; 
Nistrul lin,ce!n valuri pierde 
Hi luceferilor sfeşnicie 


limba noastră!'s vechi isvoade, 
Povestiri din alte vremuri; 

Şi cetindu-le!nşirate, 
Te!nfiori adânc şi tremurie 


limba noastră îi aleasă 
Să ridice slavă!n ceruri, 
Să ne spue!n hram ş!'acasă 
Veşnicile adevăruri. 


limba noastră-i limbă sfântă, 
Limba vechilor cazanii, i 
Care-o plâng şi care-o cântă 

Pe la vatra lor ţăranii, 


înviaţi-vă dar graiul, 
Ruginit de multă vreme, 
Ştergeţi slinul,mucegaiul 
Al uitării!n care geme, 


Strângeţi piatra lucitoare, 
Ce din soare se aprinde, 
Şi-i avea în revărsare 
Un potop nou de cuvinte, 


Nu veţi plânge-atunci amarnic, 
Că vi-i limba prea săracă, 
Şi-yi vedea cât e de darnic 
Graiul ţării noastre dragă, 


Răsări-va o comoară 

în adâncuri înfundată, 
Un şirag de piatră rară 
Pe moşie revărsată, 


&& "Republica populară românâ",nume impus ţării noastre după ocupaţie, devine 


acum "Republică socialistă română",E are 


m 


pt că termenul de "populară! se compromi= 


sese iremediabil pentru ţara în care poporul n!are ce mânca,ce îmbrăca,nu p%te 
circula,nu-i întrebat niciodată,iar an paşaport e minune dintr!'o mie şi una de 
nopţieDar şi "socialismul!" va avea evtomat aceeaşi soartă,nefiină în putinţa —şi 
voinţa- şefilor impuşi de a schimbă altoeva decât aparenţa părului „Când şi năra- 
vul se va putea schimba,atunci nici de adjective de'mprumut nu va mai fi nevoie; 
" vara noastră reluându-şi pur şi simplu numele adevărat: de România! 


&& Un cititor din Germania al "Glasului "minciunii, care semnează GeGe = după 
ce spune că a părăsit ţara în 1959,scrie că-l încearcă "regretul de a nu fi con= 
tribuit cu nimic la roânicia îngloritoarei grădini a patriei!".şi atunci,âin două 
una; ori până în 1959 a stat la zăup,ori "Wrodnician ţării a început abia de a- 


uncii, Înooacesss 


&& Mircea Eliade scrie,în "Cuvântuli"!,cuvinte -foarte măgulitoare pentru Nico- 


„lae Iorga.Se crede c!a făcut-o a înderinul lui Traian Boeru... 


Sa 


| i DIN ZIARE, CĂRŢI „REVISTA 

*  BIIDZELTUNG,16 Martie 1965,coresponăenţă din Washington: Serioase lupte în 
Basarabia! Puternice grupe de rezistenţă vor să impună reunirea cu România, Basa 
rabia a fost după al doilea război mondial anexată de Soviete.Conform ultimelor 
ştiri ale serviciilor secrete americane,Românii basarabeni luptă cu toate mijloa= 
cele de sabotaj. contra stăpânirii sovietice străine.Organizaţia ar dispune cniar 
de un emiţător de radio secret.Servioiul american âe informaţii "Insiders News- 
letter! sorie: In Washington există informaţii serioase: că autorităţile sovieti- 
ce din Basarabia au arestat în ultima vreme sute de rezistenți şi i-au deportat 
în ţinuturile asiatice ale Rusiei.Din informaţiile serviciilor secrete americane 
reiese că organizaţia de rezistenţă basarabeană e sprijinită ae România.Guvernul 
român a cerut deja de mai multe ori Sovietelor restituirea Basarabiei e 


*  Ih BORGHESE,Milano,10 Lunie 1965: Scriină că lagărele de muncă forţată nu 
au fost desfiinţate în Rusia,la Libre Belgique îşi documentează afirmaţia cu 
exemplul a ceeace se întâmplă în Basarabia românească,unde nu sunt procese sau 
condamnări ofiocial,nu-i vorba de altceva decât de a "încuraja! minoritatea română 
să emigreze "voluntar! spre est,peste Urali, în "ţările virgine",unde URSS are ur- 
gentă nevoe de braţe de muncă.In realitate,e vorba în acea regiune românească de 
0 deportare camuflată. "Autorităţile sovietice îşi propun să recruteze astfel mii 
de muncitori industriali şi agricoli,cari,în tovărăgia respectivelor familii,să 
meargă în Kazakstan,zona Pavlodar,la“mii de km distanţă. de patria lor.Sunt cău-= 
taţi,uai ales,tinerii români instruiți gi calificaţi,atagaşi naţionalităţii lore 
Li se promit salarii mari, premii, îfiprumuturi pentru construirea caselor, 

Adevărata semnificaţie a operaţiei e clară.Tiberându-se de aceste elemente 
de valoare,conştiente de naționalitatea lor latină,trimiţându-le peste Urali şi 
“înlocuindu-le cu ruşiautorităţile comuniste speră să poată elimina tot ce mai 
rămâne ca autohton şi să rusifice complet provincia, 


x Expoziţia industrială germană la Bucureşti,în luna Mai,a avut un succes 
extraordinar.A fost cea mai mare expoziţie germană în străinătate,si prima într!o 
jără subjugată.Au participat 400 âe firme.După moartea lui Gheorghiu-Dej -scrie 
Die Welt- "mulţi s'au întrebat dacă avea să se schimbe ceva în politica de înde-— 
pendenţă faţă de Moscova.In ajunul inaugurării expoziţiei germane s'a avut impre- 
sia,din convorbirile cu personalităţile politice conducătoare ale României,că un 
astfel de reviriment era exclus.ăx!România -a declarat unul dîn ei- îşi va conti- 
nua politica de independenţă naţională şi nu se va lăsa abătută nici de amenin= 
jări,nici de presiuni politice,Căci e vorba nu numai de o politică conformă cu 
interesele ţării,ci şi de o chestiune de mânărie şi sentiment naţionali,la între- 
barea dacă există impresia la Bucureşti că Moscova a acceptat politica română gi 
renunțat la orice încercare de amestec,s!a obţinut următorul răspuns: -"Până!n 
prezent; Uniunea Sovietică n!'a întreprins nimic care să poată fi interpretat ca o 
încercare de a ne face să schimbăm politica.Dar,dacă o astfel de încercare sar 
face,noi proolamăm odată mai mult şi cu cea mai mare hotârtre poziţia pe care am 
făcut-o Aeja cunoscută puterilor interesate: anume,că la Bucureşti se deciâe po- 
litica României şi în niciv altă parte.Epoca Anei Pauker, cână politica românească 
se făcea la hosoova,e acum depăşită - şi Moscova o ştie foarte binel!n 

„„De anul trecut,voinţa de indefenăenţă a României s'a întărit şi mai mult.Se 
„pune mai mult accentul pe tradiţiile istorice şi culturale ale ţării şi se sub- 
diniază legăturile ce există cu ţările latine din Apus şi opoziţia 'ce separă Ro- 
mânia de. ţările vecine slave.Se afirmă că atât în politica externă cât şi econo-— 
mică nu se vor lăsa conduşi decât de interesele româneşti Politica generalului 
De Gaulle faţă de blocul de Est e observată cu interes,şi nu se. ascunde aprobarea 
concepţiei unei Europe dela Atlantic la Marea Neagră,dacă nu la Urali, 


X : GBO BOGZA,Ciudaţii pui de raţă,în "Contemporanul! Bucureşti, 4 Iunie 1965: 
Neamul omenesc în totalitatea lui e genial, fiindcă altminteri n!'ar fi pus stăpâ- 
nire pe foc şi n!'ar fi născocit roata.Fiecare popor,în celula lui intimă e talen= 
tat, fiindcă altminteri n'ar fi putut da la iveală bogăţia infinită a folclorului, 
Dar pentru operele care,începână cu Iliada,au o paternitate certă,este nevoie ca 
geniul,sau cel puţin talentul,să apară sub chipulyazuxagăixpuținxiatankutx 5i sub 
numele unui singur omis. Cum să scăpărăm din degete,pentru a aprinde astfel ae 
“stele? Parafrazând scrisoarea lui Rilke către-un tânăr poet,aş spune că. mai în- 


- 20 - 

4âi este nevoie de un poporyde o.lungă serie de strămoşi careyveac după veacysă 
fi trecut prin tot felul de suferiapg wi bucurii,să fi sângerat sub săbii străi- 
ne şi să fi jucat în lumina soarelăt,să fi cultivat grâul şi să fi. născocit mul- 
te' cântece de leagăn,să fi păzit doaptea caii pe câmp şi să fi spus multe poveşti 
sub lumina. lunii,să fi deprins mintea cu exerciţiul închipuirii,al visului cu 
ochii desonişi,pentru ca în viaţa lui să poată apărea cărţile şi scriitorii, 

„Pentru a lămuri cum se ivesc aceşti oameni în parte,când într!'un sat de mun=— 
te,cână într!'unul de şes şi când într!un oraş oarecare,de ce anume ei şi nu fra- 
iii lor,sau copiii vecinului;nu am pe cine să parafrazez.Undeva se nasc şapte co- 
pii,din aceiaşi părinţi,aduşi pe lume de aceeaşi moaşă, legănaţi în acelagi lea- 
gân şi lrăniţi cu acelaşi lapte,şi deodată unul dintre ei e cuprins de mari tris- 
teţi şi de mari nostalgiijca puiul de rață care nu ştia că e pui de lebădă, din 
povestea lui Andersen,Cine amestecă printre mii şi mii de ouă de rață, din timp 
în timp un ou 4e lebădă,şi după ce anume criterii? 0 lege va fi existând,dar e 
fără îndoială foarte în adâncul firii. | 

In acest domeniu plin încă de atâtea taine,un lucru e sigur: că mai întâi de 

toate este nevoie de un popor,de o lungă serie de strămoşi. Artajaşa dar,este 
în cel mai înalt grad un.produs naţional; nici un artist nu se poate ivi nicăieri 
dacă nu e adus la lumina zilei de marile energii acumulate de-a lungul vremii în 
sufletul unei întregi colectivităţi umane.Mai mult decât oricinesartistul -con= 
ştiinţa,talentul,geniul- este fiul unei naţiunijiar legăturile lui cu națiunea 
căreia aparţine sânt tot atât de puternice şi de vitale,nu pot să nu fie tot atât 
de puternice şi de vitale,ca şi rădăcinile. stejarului care,cu toate că leagănă 
în Soroana lui constelaziile cerului,îşi hrăneşte uriaşa fiinţă din adâncul s6oar- 
jei terestre, Nicolae BălcescuyMihail Eminescu,Minail Sadoveanu, Tudor Argheziș 
Constantin Brâncuşi,George Enescu sâyt un produs'al solului şi al istoriei tomâ- 
neşti,iar în afară de marele drum desohis de ei în ultimul secol nu se pot încer- 
ca decât poteci,despre care nu se ştie unde duce 

_seA trecut vremea când prin redaoţii şi edituri se emiteau norme pentru desfă- 
şurarea creaţiei literare,mergându-se atât de departe încât. fuseseră întocmite 
chiar reţete pentru cei dispuşi să.1le accepte — şi mulji,vai,le»au acceptate 

„„Ceea ce s!a câştigat este ideia plină de înţelepoiune că,dacă un arbore îşi 
are bine înfipte rădăcinile în solul natal;că dacă se hrăneşte cu seva care a 
dat la iveală atâţia stejari,atunoi îşi poate duce ortoât de sus coroana sub ra 
zele lunii şi poate să cheme asupra ei toate vânturile,pentru a scoate un fognet 
nematauziteAcel foşnet va fi şi el al acestor pănânturi,sporindu-le farmecul şi 
frumuseţea.E timpul să ne bucurăm de diversitatea şi explozia talentelorgi în 
orice caz să nu ne mai sperien ca până acum când un pui de rață pare ceva mal 
ciudat.S!'ar putea ca mâine să-l privim pe cer cu aripile mari,întinses 


| *  B„EIVIN,Intâlnire cu Eugen Lonescusîn "Contemporanul", Buoureşti,4 lunie 65: 
Multe din elementele creaţiei mele îşi au rădăcina în realităţile româneşti ânte- 
belice —mărturiseşte la un moment dat Eugen Ionescu,In anii .în care fascismul 

îşi începuse ofensiva,stăteam de vorbă cu vechi cunoştinţescu prieteni, gi, comen- 
tam uneori cu spaimă şi revoltă,alteori cu dezgust,evenimentele ce se suocedau 
vertiginosela început întreg cercul de oameni care era în jurul meu arăta aceeaşi 
adversitate faţă de iaeile de dreapta+Mai apoi am observat în vocabularul unora 

* dintre ei prezenţa unor expresii care mă puneau pe gânduri,ltar în argumentarea 
lor insinuarea unor sofisme ce aveau să deschidă seria compromisurilor, Vedeam cum 
se transformăjcun se deformeazăiSub un suris fără expresie descopeream o tranzac— 
jie,sub ardoarea prefăcută a unei ochvingeri desluşeam un conformism intolerant 
şi agresive Până mai ieri aveau aceleaşi opinii ca şi minele spuneami Ai citit 
cutare articol,ce zici — cât e de ridicol,cât e de stupid,cât e de infam! Imi 
răspundeau că în general sunt de acoră cu mine,€ar într!un aspect al problemei 
dreptatea e totuşi de partea lor,că nu trebue să uit şi această laturăe,. Mă cu- 
tremuram: erau contaminaţi.. In acel moment,pentru mine se lăsa întunericul cel 
mai compacte, Bine înţeles,acestea sunt departe de a fi singurele surse ale pie- 
sei Rinoceriile.- Am reprodus cele de mai sus în atenţia părintelui Boldeanut 
poate îl face popă şi pe Eugen lonescuee. : pc 


„x  GOBBBEIS,în "Das Reich",22 Februarie 1945: Hei trei gefi de război ina- 
mici,după cum se află acum din sursă americană,au hotărît,în conferinţa lor dela 
Yalta şi la propunerea lui Roosevelt,să ocupe întreaga Germanie până la anul 2000, 





- 21 - 


pentru a-şi asigura executarea planului de ninicire şi exterminare a poporului 
germane, Ce vid trebue că este în cupul acestor trei şarlatani,ocel puţin la doi 
dintre ei! Căci al treilea,Stalin,are natural ţinte mult mai îndepărtate decât 
tovarăşii săi,. Dacă poporul gerndh ar depune armele,Sovietele ar ocupa toatţă 
„Huropai de răsărit şi sud-est,pe lângă cea mai nare partea Germaniei..In faţa a- 
cestor imense teritorii,adăogate la ale Uniunii Sovietice,s!ar lăsa imediat o 
cortină de fier!!.- Notă.Termenul "cortină de fier" n!a fost,aşa dar,pus de Chur- 
chill în circulajţie,ci,ceva mai înainte,de ministrul propagandei naziste, 


* Implinind 85 de ani,Tudor Arghezi a fost sărbătorityla Ateneu şi la Consi- 
“liul de Stat,de cele mai Înalte autorităţi ale ţării.Chivu Stoica 1-a hiritisit, 
înmânându-i diploma de "Erou al Muncii Socialiste din RPR",âde faţă fiină Maurer, 
Bodnăraş șGe.Geanănu, Constanţa Crăciun,llie Murgulescu, Manea Mănescu, Demonstene 
Botezyşerban Cioculescu,eto. Precum se ştie,marele poet a rezistat,în cruntă mt- 
zerie;cât a putut.Pe urmă,trebue că a căzut destul de jos,dacă până şi un Teoăo- 
siadis gi-a permis să-l facă lichea"... Amintindu-ne şi noi de vremea care tre- 
„ceyvom reproduce nişte versuri ale sale,scrise în vremuri cu mai puţin călug: 


SUIŞ_ de Tudor Arghezi 


Tu eşti asemeni celui care Din veac cu toate fiinâ nepotrivit 
Te-a frământat,te-a căutat şi născocit Şi aripile strânse: fiindu-i călătoare, 
Şi semn izbit în tine-a!ncremenit 


De anila ieri topita Tu ştii tăcea când este de tăcere 


Şi!n.toată ora!'nalţi câte un turn 


Aceluia ce-atinge neatins noroiul Arhanghelului mare taciturn, | 

Şi poate duce drun şi peste cer, Neliniştit de greaua lui puterea, 
Printre aramăjoremene şi fier;  .* Ştii suferi,iubi şi mângâia, 
Giganticul,molaticul,vioiule În RegBeteai e dee şi de tine, 
El năzueşte!n lespede schimbare, Dar bucurii tânjite şi suspine 
Singurătăţi,de sus,de stalactit, Ni aburesc oţelul şi stioclirea ta, 


ă&& GUNOIUL CULTURAL, Găsind nişte gunoi aruncat în loc nepermis. şi descope- 
rind în el nişte plicuri cu adresa bibliotecii române,poliţia oraşului Freiburg 
a început cercetările.Dl Mi hăilescusconştient că reprezintă obrazul naţiei,şi că 
acest obraz trebue cu orice preţ ferit de mototoleală,nu s!a limitat să nege, ol 
a crezut că trebue să indice ca autori pe doi compatrioţi,pentru. cari "există 
puternice bânueli",fiină certat cu ei; pornit pe această pantă; şi cum gunoiul 
era can mult,dânsul a fost silit să-i înzestreze pe cei doi şi. cu maginioa să-l 
fi putut căra.Preveniţinegreşit că aceştia ar fi trebuit. să fie cu totul lipsiţi 
de patriotism ca să nu-şi ia asupră=le. vina "âlui profesori neştiind însă nimic; 
ei s'au limitat să spună că n!au avut neam de neamul lor maşini = şi că,în tot 
cazul, conform deciziei adunării generale a bibliotecii din 27:lunie 1964,de un 
an de zile nu mai intră nimeni în bibliotecă afară de personalul ei (sau' în pre- 
zenţa lui); ori,gunoiul fusese aruncat în Martie-Aprilie 1965... A Di 
Apreciem, desigur,motivele tricolore cs au împins gogeanite Dalai Tema “cul 
tural să se comporte,la perspectiva unei pârlite de amenziyca un băeţaş dela gră- 
diniţă - şi rău ar face cei ce l-ar condamna pentru asta: minţire,humanun esti 
Mai conâamnabilă e atitudinea polijiştilor nemţi,cari,incapabili să aprecieze 
adânca semnificaţie a împrăştierii culturii noastre naţionale pe solul lor,- în 
loc să ia Ndrepţi",au privit fără nicio evlavie,ca pe-o murdărie oarecare , guno— 
iul culturul al dlui Mirăilescu.Cesa ce l-a întristat de moartea. 


&e. "Glasul"minciunii publică dcelaraţiile directorului. general al uzinelor 
Siewmnering din Graz(Austria),care a vizitat şantierele navale din Galaţi: "N!'am 
văzut nicăeri ov organizare atât de perfectă - zice acesta; securitatea muncii e 
astfel grgaxixată prevăzută, încât orice vizitator se poate plimba pe lângă urtia- 
gele macarale fără să fie ameninţat de vreo primejăie". La Graz,pe semne,macara-— 
lele cad în capul trecătorilorese 


&&  Inşirând prerogativele date lui Petru de Isus, "Bună Vestire spune,prin- 
tre altele,că "la Petru vor recurge ceilalţi Apostoli pentru a afla întărirea 
credinței!.E bine că apostolii nu şi-au amintit de asta în seara Răstignirii e. 
Ori s'au abjinut,poate,din delicateţă... 


a ID sua 

&& In Joia Mare catolică,Papa a trimis. P.S.Iuliu „OSSușunicul supravieţuitor 
dintre episcopii uniţiyurnătoarea telegramă:! "Cu. ocazia sărbătorilor. de Paşti; 
gândul. Nostru se îndreaptă cu draposte spre: venerabilii fraţi în episcopat,spre 
precţii şi „credincioşii din prea iubita Românie şi,asigurânău-i că Noi totdeauna 
ne: îngrijim de eiinvocău cu rugăciuni stăruitoare dela Cristos cel răstignit şi 
înviat din morţi ca să-i facă părtaşi din belșug bucuriei virtuții şi tăriei în- 
vierii Sale.Aceste călduroase urări de Paşti. cu iubire le întărim prin binecu-— 
vântarea apostolică, PĂR DIA Bala Dă 

P.Seiossujoare are domiciliu obligatoriu la Căldăruşani,a răspuns la 21 Apret 

"Cu sufletul plin de bucurie,servul. Domnului cu umilinţă mulţumeşte fericitului 
Petru în Pavel VI pentru binecuvântarea apostolică; cu neclintită. credinţă prea- 
măreşte pe Domnul sub puternica ocrotire a preafericitei Fecioare Maria; poartă 
în toate zilele cu dragoste în inimă preţiosul âepozit pe ârumul ferieirilar în 
tăcere şi singurătate.Sfinte Părinteysă strălucească cu lumină mare pe masa să- 
racilor coroana iubirii păcii în Lume şi Cetate,întru zile îndelungate în timp 
şi eternitate,pace oamenilor cari văd învierea Domnului Mântuitorului Cristos; 
“căruia mărire în vecii vecilor, 


&& Dr Micnael Ramsey,arhiepiscop de Canterbury şi şef al bisericii anglicane, 
a făcut de Rusalii o vizită la Bucureşti;unde a fost întâmpinat de o spontană ma- 
nifestaţie de massă,cu flori şi urăleePoliţia s!a limitat să observe.Dr Ramsey 
a ţinut o prelegere la Institutul Teologic,fosta Facultate din Bucureşti. 


&& Cardinalul Bea a anunţat formarea unei comisii mixte catolico-ortodoxe, 

care să adâncească bunele relaţii ale Romei cu Patriariia Voumeni ăe 
d i m șa 
„Wa batriarhul Atenagora a trinis în Februarie la Roma coapta ain mi tropoli- 

tul. Meliton de ieliopol şi drisoston al Mirei,ca să comunice Papei rezultatele 
conferinţei pan-ortodoxe dela Rotos şi dorinţa banotităţii Sale ae a se stărui 
pe calea unirii.In Martie,Sfântul Părinte a răspuns printr!'o delegaţie compusă 
din cardinalul Bea,monsevildebrands şi preDupreye | e A 

— Cardinalul Urbani patriarhul Venejiei,a avut consfătuiri cu mitropolitul 
Vasilios şi arhimanâritul Glermanos,trimişi ai patriarhiei din Ierusalim, şi mi- 
tropolitul Lreneos din Creta,în legătură cu restituirea capului Sf. Tit tovarăg 
de apostolat al Sf.Pavel,- şi a moaştelor Sf.Sava,întemeietorul,la 485,al La- 
vrei din lerusalim ce-i poartă şi numele, 


&ă Parlamentul israelian a votat o lege care autorizează trecerea la creşti- 
i i 7 EET PARI AER ie ki AN N al . . i 
nism a unui minor numai cu încuviințarea scrisă a părinţilor,a tribunalului sau 
a tutorelui.Ca să fie completă,legea trebuia să ceară şi. autorizaţia rabinuluie,, 


&& Românii din Australiaîntruniţi la Syâney la 7 Martie,gi-au ales următo- 
rul comitet; pregedinte,M.Magtiaruș vice,SeVerişan; secretar,dr.C„untaruj; casier; 
VeCristescu; cenzori,M.Bâca şi C.Bancan; membri: dnele Iligiov,Silaai şi Zezeran, 
Anii Ilişiov şi Petrescu-HudsoneNu vedem în comitet pe âna Sabău,care ştim,din 
buletinul Asociaţiei,că-i nelipsită la manifestările româneşti. 


„_._&& Sinodul bisericii reformate din Franţa a aprobat,cu 47 de voturi contra 
58yca şi femeile să poată fi "hirotoniten,în aceleaşi condiţii ca bărbaţii ,indi- 
ferent dacă sunt măritate sau nise, n ai pr MD 


&&  Suportânăd toate ororile ocupujţiei ruseşticu tot cortegiul ei de umilinje, 
foans şi încnisori,părintele Cristofor Dancu s!a vinăecat până la,urmă de "naţio= 
nalisn!!,consimţină să serie în "G fesul călăi lor, Procesul transformării „ni-l. ex- 
plică singur;cu macabru humor: "manismul lumii nvi -serie sfinţia sa- sta revăr= 

„sat asupra mea şi a multora cu o răbdare şi o înţelegere pedagogică,psihică şi 
morală, care=i reflectă yalvarea şi neţârmurita lui dragoste faţă de_ om şi de fe- 
pioirea lui deplinăi's.. Edo 
| &&' Din "Naţion RoumaineN,Hartie 1965,aflăm sguduitoarea veste că "Le Conseil 

"populaire de la ville de Clouj a d6c6ăs".Aşa,în bloc! Ca să facă. loc,probabil, 

candidaţilor "partidelor politice" la posturi de conduceres.. 





&& Noul consiliu comunal din Ostâuinkerke (Belgia) a, eJogtat, pri pusă parta 
rului, care nu şi-a precupeţit deloc laudele,activitatea primarului anterior;fost 
12 ani în această funeţie.Politeţe normală.Mai ales că fostul primar nu. 'era.alt- 


cineva decât.. soţia celui actual: âna loonesdewitto, 


n 25 sa 

LE „DEPORTĂRILE DIN BASARABIA 

Chestiunea Basarabiei -Alsacia-lorena Europei orientale,cun se chema oâini- 
oară- e pe. cale să revină la ordinea Zilei şi ar putea să ia în scurtă vreme pro-= 
porţiile unei, spinoase probleme internaţionale-Ea fusese un permanent măr al dis- 
cordiei între Români. şi Ruşi dela 1812,când această provincie fu anexată pentru 
prima oară Rusiei sub domnia lui Alexandru I.Dar cele.aocuă țări păreau să fi în- 
gropat definitiv cearta după includerea teritoriului dintre Prut şi Nistru,în 
1944, în Republica Moldovenească,una din cele 15 republici ce formează. URSS, şi mai 
ales după venirea la putere a comuniştilor în România.Dar,oricare ar fi afinită- 
ţile ideologice âle celor două regimuri şi voinţa Bucureştiului de a menţine cele 
mai bune relaţii posibile cu uriaşul vecin din Est, guvernul român nu poate rămâ- 
ne la infinit indiferent la soarta ce autorităţile sovietice pregătesc Românilor 
din această provincie -reluată de Stalin României în 1940,aqică în epoca în care 
alianţa sa cu ilitler era la apogeu- fără a pune în paricol independenţa lor abia 
„redobândită şi,cu vremea,însăşi existenţa ţării. i dai 

Noutăţile ajunse la londra asupra emoţiei și neliniştei provocate în cercuri- 
le conducătoare ale României populare de:valul de deportări în Kazakstan al Basa- 
rabenilor .de' origină română,care e în curs,nu lasă îndoială asupra faptului că 
„răbdarea lor e pusă la grea încercare. Această operajie,peste Prut,e fără îndvială 
„lipsită de cinica brutalitate a intervențiilor similare din epoca stalinianăe.Sco= 
„.pul însă nu-i mai puţin acelaş şi eficacitatea nethdei întrebuințate nu e mai ni- 
“că.Alarma fu dată de apariţia în organul partidului, "Moldova socialistă",a unui 
anunţ în limba română, emanână dela "Direcţia generală a permutării şi recrutării 
organizate a muncitorilor! de pe lângă guvernul Republicii socialiste suvietice 
moldoveneşti şi privini "organizarea transferării de familii de colhoznici,munci- 
tori şi funcţionari pe pământurile Sovhozurilor din regiunea Pavlodar,în Republi- 
ca socialistă sovietică Kazakstan".la prima vedere,anunţul poate părea anodine Apa 
rent,e un apel la "persoanele ce manifestă dorinţa" de a servi "cauza întregei 
națiuni! mergând să se stabilească şi să lucreze pimânturile de defrişat îin Ka- 
zakstan. Pentru a-i moni,li se promite marea cu sarea: "Transport gratuit pentru 
familie şi bunuri; credite pentru construcţie de case şi cumpărare de vite".Amă-— 
nunt curios: apelul se simte obligat să sublinieze că "trenuri speciale pentru 
transportul persoanelâr Şi bagajelor! vor fi puse la dispoziţia celor ce emigrea- 
ză "în iarnă!!.De fapt,după mitul emigrării "voluntare",asistăm la acelaş fenomen 
de "deromânizare" a provinciei care,sub regimul ţarist,dela 1812 la 1919, redusese 
proporţia Românilor în Basarabia... 

Prin forma sa,caşi prin turnura ce iau evenimentele,actuala .operaţie de !'re- 
crutare şi transferare organizată! e identică "emigrării planificate" inaugurată 
de lruşciov în primăvara anului 1955, aperaţie care s'a tradus prin deportarea în 
Siberia,în condiţii inumane,a circa 500.0V0 Basarabeni de origină română.Astăzi, 
caşi atunci,aparatul partidului şi al Statului sunt obligate să recurgă la metoae 
de convingere... în care sunt recunoscuţi ca mari maeştri.Ca din întâmplare, toc- 
mai populaţia judeţelor basarabene cu majoritate românească e obiectul exclusiv 
al solicitudinii dor.Singura diferenţă între 1955 şi azi: nuţineri voluntari!!,oi 
familiile sunt vizate - şi,dintre ele,autorităţile sovietice acordă preferinţă 
acelora mai refractare" rusificării, ee ăi i pă 

Motivul acestor transferări inumane e mereu pur politiceBtalin a urmat natu= 
ral,îr. acest domeniu ca şi în alţele,opera ţarilor.Doi ani după moartea sa,urma- 
şul! său a reluat-o,pentru a pune îu gardă un guvern strâns legat ae Moscova, desi- 
gur,dar care deja dădea semne de independenţă naţională, contra: eventualelor reven= 
dicări teritoriale.Date fiind progresele făcute de atunci de Româmia pe calea "de- 
„Stajinizăriit, succesorii lui Hruşciov,pentru a evita acelaş pericol,reiau âeci 
opera de transformare etnică & vectiei. provincii: româneşti. | 

"Ironia istoriei",pentru a întrebuința o formulă scumpă autorilor Mani festu- 
lui comunist;e că evenimentul ce-a precipitat ae'âstă dată decizia, Moscovei fu pu- 
blicarea,spre. sfârşitul anului trecut, în Ediţiile: Acadeniei din Bucureşti,a unor 
„manuscrise inedite,sub titlul blajin de "Note despre Români.!,de.. Karl Marx.0Or 
“Marx,caşi îngels;a manifestat -un innegabil inţeres: pentru "mica naţiune latină 
înnecâtă în massa slavă!!.Marx scrisese,mai ales,pentru New .lork derala Tribune 
trei articole în această privinţă,care-i- fură vesti suite în 1856 cenzura țe de 
un conte: polonez în solâa ambasadei fuse din VWâshington. Aceste texte au fost pier- 
dute,dar doi academicieni români reuşiră să regăsească printre manuscrisele păs- 


& 


- 24 — 


4 i 


» > 


trate la Institutul internaţional de istorie socială din Amsterdam notele de lec-= 
tură ale lui Marx,care serviseră de materie primă acestor articole.Notele au fost 
publicate de Academia din Bucureşti.Ediţia fu smulsă de populaţie aşa de repede, 


_caşi cum ar fi fost vorba de o carte interzisă. 


Moscova nu se înşelă asupra semificaţiei acestui mic eveniment „Volumul, în 


e JiLes 
mâinile Românilor,mai ai 


celor tineri,era dinanitţă.Nu atât pentru că istoria re- 


laţiilor româno-ruse apare aci în contrazicere cu aceea ce li s'a predat la şcoa= 
l&,sau pentrucă povestirea ocupaţiilor ruseşti din secolele din urmă putea evoca 
amintiri mai recente.Ci pentrucă Marx insistă asupra ilegalităţii anexării Basa 
rabiei de către husia ţaristă.Acesta era un subiect tabi dela război, 

Primejdia e că dacă Românii continuă să citească cu ochi noi pe Marx-Engels, 
ei vor afla deasemenea,din alte scrieri inedite pentru ei,că scopul final al ir- 
tervenţiilor țarilor în favoarea principatelor nu era,în realitate,decât anexa- 
rea lor.ki vor afla că autorii Manifestului comunist n!'au văzut niciodată în a- 


"nexarea, Basarabiei,această provincie "română", în aceea a ţărilor baltice şi a 


Poloniei de răsărit de către țari altceva decât "o neruşinată ucerire e terito- 


„rii străine prin forţa brutală,nimic altceva decât furt pur şi simplu”, 


Oricare ar fi cursul pe care-l va lua. politica română, în materie,şi chiar da- 
că temerile Cremlinului sunt complet justificate,reînvierea unor metode,pe care 
am fi vrut să le credem apuse pentru totdeauna,constână în.transferarea Aintr!o 
regiune în alta,ca a vitelor,a populaţii întregi,pentru a para o eventualitate, 


rămâne de neiertat. 


Daniel Norman ("Le Pigaro",2 Martie 1965) 


OLTENII LUI TUDOR ae George Coşhuo 


Vine-un chiot dinspre munte, 
Vine freamăt din păduri — 
Tudor Domnul vine!n frunte, 
Cu mulţimea 1e panduri! 

Iar âin Jiu,din apă sfântă, 
Ese cântec vitejesc, 

Şi cu glas de surle cântă 
Tot poporul românesc, 


las! să-i sune surle!n ţară 
Să-gi adune-Olteni destui, 
Ţara s!'o vedem noi iară 
Veselă pe urma lui — 

Mânâra patrie română 

Nu supt braţ de oameni slabi, 
Ci voinică şi stăpână 

Cum a fost sub Basarabi, 
Sboară.corbi pe sus,hăete, 
Cârduri negre se!nvârtesc, 
Şi se sbat de-atâta sete 

Şi de foame se isbesc: 

N'au s'aştepte-Oltenii rugă 
Să le dea de nrană!'n văi — 
Oh,ciocoi,te-ajung în fugă 
Toţi răzbunătorii tăi! 


Cine vrea părtaş să fie. 
Dreptului pe-acest pănânt, 
După Tudorin să vie! 

Că-i trimis de Domnul sfânt 
Să ne scape-acum odată 

De ciccoi,căci Dumnezeu 
Insuşi s!a pornit să-i bată, 
Cum ne bat şi ei mereu. 


Ridicaţi „Români „Dreptăţii 
Steag cu Sfântul George-acum! 
Sfintei Legi şi Libertăţii 
PFaceţi-i odată drum! 

Cine nu-i cu voiysă ştie 

Că isbit va fi ce voi, 

De cei straşnici în mânie 

Şi din leagân de eroi, 


Domnul Tudor să trăiască! 
Sus cu toţii,pui ăe lei, 
Pentru ţara românească, 
Pentru drepturile ei! 


A!'mbrăcat cămaşa morţii 


Domnul Tudor,ca lristos, 
Dar schimba-va pasul sorții, 


Va trânti tiranii jos! 
ȘI 


&& Abia scos dela zâup,iurel Decei a fost porniti'!pe drumuri olteneşti",ea să 
se minuneze pe nerăsuflate, în "Glasul''minciunii,de marile realizări ale regimului 
de ocupaţie.be noi,mai mult ne-ar fi interesat altceva: să ne spună cun a fost cu 


"repatrierea voluntară". , 


&&  Intoarsă în ţară,Maria Bota este acum -se laudă ea în'Glasul "minciuni ih- 
SR El, „i el ea A aaa DA 


me f ș , 4 y . y a - . . . S . 
intr. o lume cu adevărat libera,o lume în care iţi este interzis să te atingi de 
demnitatea omului"; în ceafă,însă,îi mai poţi pune uneori pistolul... 


&& Din Buletinul Românilor din Aust 


ralia aflăm plăcuta veste că "Insemnările" 


dlui” Nimigeanu au fost traduse în limba turcăydin iniţiativa chiar a guvernului 


dela Ankara!- "oare a expediat lucrarea 
cala toate bibliotecile publice din oraşele 


„că un grozav document de teroare sovieti— 


şi satele turceşti",Bravo! 


„25 = 


se _DORURI ŞI NECAZURI... 

Me Germania: A trecut şi Mărţişorul. Mi-aduc aminte din copilărie cum zile 
“înainte de 1 Martie,pe drumul dela şcoală;mă tot uitan la tarabele.cu mărţişoare 
“şi-mi strângeam bănuţul ce mi-l dădea mama zilnic de buzunar,doar să-i cumpăr un » 
mărţişor;unul frumosela 1 Martie,ne întâlneam toţi fraţii: în sufragerie,fiecare 
cu darul lui.Mămica ne săruta pe obraji şi-şi agăța mărţişoarele la reverul capo- 
dului.Dar ce mărţişor frumos căpătam eu dela: mămica;cu şnur roşu pufoseee 

9 Martie,era ziua mameie.Când veneam: dela. şcoală,găseam aluatul pregătit,şi ne 
luam la întrecere care face cei mai frumoşi măcinicie.. 


E.-Statele Unite: Mi-a sosit ultimul număr din Vatra şi „având acum ăe lucru, 
vă trimit 10 dolari,cu rugămintea de a nota noua-ni adresă. 


I,-Belgia: De când ne-am văzut aici,totul merge rău în ţara asta.Au descălecat 
africanii cu zecile de mii;cum şi din Orientul mijlociu,plus italieni,spanioli 
şi greci,oarde flămânde,că este greu să găsească cineva un post,chiar modest.Nu 
vă scriu acestea ca să mă scuz faţă de Vatrașcăci mă voi pune în regulă cât mai 
repede„Mi-e dor să mă găsesc un moment printre voi toţi,că în persoană: vă cunosc 
„numai pe dv,pe ceilalţi îi cunosc după nume,citină Vatra... : 


De-Australia: Vă rog să mă scuzaţi că am rămas cu abonamentul în urmă,nu v'am 
uitat,dar aşa au fost împrejurările.Cu ajutorul lui Dumnezeu Sfântul,am reuşit 
să fac ceeace am dorit.Insă ceea ce dorim cu toţii nu ştiu cână şi dacă se va îm- 
plini. Trimit un cek de 10 dolari.Cu respect şi dragoste de frate român... 


__Ce=Suedia: Aproape zilnic vin fel şi fel de fiţuici şi broşuri ce ne îndeamnă 
să ajutăm ţările suhdevelopate: Daţi cât puteţi şi cât vă lasă inima pentru robii 
negusului,ai căror copii dela cele şapte-opt neveste mor de foame ca muştele; fa- 
ceţi-vă milă şi pomană cu sărmanii supuşi ai sultanilor din Algeria,lemen,eu să- 
racii din Grecia,dugoslavia,Polonia,Ungaria şi alte ţări sărace,a căror situaţie 
e disperatță; ajutaţi pe antropofagii din Africa centrală şi insulele Capului Ver- 
de ca să-şi poată procura arme de foc spre a vâna mai lesne pe oamenii albi.Nu= 
mai ţara noastră şi bulgaria n!'au nevoe de ajutor: se pot vedea scrieri publicate 
de martori oculari ,care,bine plătiţi,arată lumea noastră în culorile cele mai 
trandafirii... Pe aici am strâns câte ceva pentru bibliotecă; din păcate niciunul 
din amici n!'a primit vreun rând de mulţumire din partea lui Mihăilescu,cum îl 
rugasem - şi acum nu mai pot bate la uşile lor... 


P.-Franţa: Văa că aţi amuzat pe cititori cu "folklorul popular" din "Orientă- 
rile!" lui nea Costache.Dacă vreţi să faceţi parte dreaptă,puteţi adăoga pe "baro- 
nul! Serdici,care în articolul "Până cânâ" vorbeşte de "ficțiuni inexistentet; 
"Vocea libertăţii! ne informează că la adunarea Fundaţiei Maniu au participat 
multe "personalitţăţi distinse"; publicaţia "Drum" are pe copertă,în Ianuarie 64, 
"secundus bellum dacicun"; iar în "Curierul românesc" ciţim că dl profesor doctor 
Virgil Mihăilescu a regretat la groapa mitropolitului Visarione. "moartea marelui 
dispărut". Tot acolo,tun creştin ortodox" afirmă că slujbele părintelui Bolădeanu 
"nu sunt valabile în faţa lui Dumezeu,a lui Christos şi.. a Sfintei Treimi".Mai 
prejos nu se lasă nici dl Nicola dela Minchen,care în "buletinul" său pomeneşte 
anticul dicton timeo Danaos et donaş ferentes"."Orientărilen papanaciste reamin= 
tesc,în fine,cunoscutele versuri ale lui e. Eminescu: Nu cerceta aceste legi... 


M.-Italia: Imi pare rău că încă n!'ai găsiţ linişte nicăeri.In exil a intrat 
un teribil vânt de âinonie,care bate şi printre fraţi,ba parcă şi mai avan.Rău 
îmi pare şi de necazurile cu biblioteca,trebuiau evitate cu orice preţ.Au şi în- 
ceput unii să sufle în foc,şi numai bine nu poate să iasă.Eu sugerasem 6 înţele- 
gere,propusesen şi un arbitru: pe monse.Bârlea,dar cu "părţi" atât ae nevricoase... 


Ne-Argentina: Vineri seara ne-am adunat mai mulţi,să discutăm situaţia dela 
Freiburg.Dacă s'a ajuns la proces,e greu să se mai înţeleagă.Şi nu vedem soluţia. 
Apelul pe care-l reiterează Virgil pentru strângere de fonâuri,nu cred că mai are 
ecou acum,nu văd cum ar putea să strângă atâtea fonduri ca să construiască o ca- 
să ca lumea.Nici bădia Gârneaţă n!a putut împăca luorurile.Din cele ce auzin re- 
iese că Virgil e intratabil,toţi se lovesc de e1.S!a proptit pe o poziţie atât de 
rigidă, că s'ar putea să ajungă cu cărţile în stradă,sau în vreun beci al Univer- 
sijaţii.Dacă Virgil a ajuns să se certe cu toată lumea,va trebui să înţeleagă că 
nu este proprietarul bibliotecii.El ar putea să-şi ia un concediu,iar alt camara 


a nea m N 
de acolo să caute să ajungă la o înţelegere,ca să nu fie evacuată biblioteca.ee 


A.-Australia: Am impresia că unii de-ai noştri au luato rasna.Mânâri,cânc n!'au 
de ce.Ingânfaţi,când le curg plotoagele.Democraţi,numai când cineva îi calcă pe 
picior.Certăreţi... Aşa se face că din miile de oameni ce-şi puseseră numele pe 
listele Legiunii,n'au rămas cu ea la nevoe decât puţini. ra PAI Ne 

G.-Statele Unite: Pot. să afirm categoric că,dacă ar trebui să aleg din nou, 
tot prea m'aş face.N'am regretat niciodată pașul făcut,şi cu trecerea anilor 
îmi place tot mai mult acest drum;care a început cu sfinţirea mea'în catedrala 
lugojului de către episcopul Ion Bălan,care şi-a sfârşit viaţa în închisorile co-= 

-muniste pentru simplul motiv că şi-a respectat convingerile.Aceecaşi sartă au a- 
vut-o episcopii'Aftenie şi Suciu,ucişi mişeleşte în subsolul Ministerului de In- 
terne;precum Frențiu şi Rusu,morţi în torturi.Mai.e în viaţă Iuliu hossu,episco- 
pul "Unirii! din 1 Dec.1918,cum îl numean noi.Vă doresc multă răbdare;căldură la 
scris pentru o Românie liberă şi frumoasă "ca soarele sfânt de pe.cer!, .. 


„Ve-România: leri,fiinăd în Curtea de Argeş,n!'am dus la mânăstire, făcână bulevar- 
dul pe jos.Mi-a făcut plăcere văzând furnicarul de lume care nu se mai sfârşea. 
Mânăstirea,parculjcupola,o mare de lume,iar maşinile ocupau bulevarâăul pe ambele 
părţi.A fost o slujbă excepţională,se făcea repetiţie cu 50-60 de preoţi,care fac 
o şeoală acolo.doi,în ziua de Inălţare,vine acolo un mitropolit din Lonâra şi-l 
primesc cu mult fast.. Stau cu uşa deschisă, şi ce parfum de liliac umple casa! 


P.-Statele Unite: Văa că Boeru,în "Intâmpinarea" lui,nu se mai mulţumeşte cu 
legionarismul nostru încropit,ci pledează pentru un "legionarism integral". Fiină- 
că veni cu ideia,ar fi să i se lase şi începutul aplicării.Beleaua e că nici "'pro- 
tocolult,deşi întocmit de oameni binevoitori,nu l-a putut spăla de vina complici 
tăţii la asasinarea lui Madgearu - arestat de Boeru,care n!'avea nicio funcţie po- 
lijienească,şi predat masacratorilor.Desigur,nu. lecţiile de "teologie populara", 
pe care nea Ghiţă,din cine ştie ce obligaţii.. morale,i le dă perseverent,vor pu- 
tea atenua constatarea din "'protocol",Păcat! biata noastră Garâă,nici acun n!'are 
"Ea, aa ; | 

E.-Statele Unite: In orele mele de singurătate şi amară durere scriu şi compun 
„ceeace sufletul îmi dictează.Nu sunt nici poetă,nici compozitoare de seană,dar am 
plâns durerea ţării noastre,a neamului nostru,cu tot sufletu-mi curate 


M„-Austria: Am auzit cun se fac celebrele fotografii de "bună stare" din ţară, 
publicate în "Glasul"minciunii.Se âuc securiştii cu maşina încărcată cu televizor, 
mobilă şi tot ce-i modern;aâuc dela colroz un porc,găini şi ce mai găsesc pe aco- 
lo şi depozitează totul într!o casă mai acătării,unde instalează pe timpul filma- 
tului pe cetăţeanul pe care vor să ni-l arate pricopsit.. Acelaş recent refugiat, 
care mi-a povestit mascarada "bunei stări",îmi spunea că Gheorghiu-Dej,cânc a a- 
juns la putere,şi-a lăsat soţia,care,ca spălătoreasă,îi crescuse copiii Şi-i du- 
sese lui demâncare la închisoare: acum,nu mai era... Qemnă de el.şi-a luat o tine- 
rică de 18 ani,Minaela Cotaru;cântăreaţă de şlagăre... | ; 

Profesoryl Taras Borodajkewycz dela Academia Comercială din Viena,pomenină 
într!o prelegere de nişte "economişti! evrei,presa,care şi aici e în aceleaşi 
mâini ca peste tot,a făcut tărăboi,provocână chiar manifestații de stradă; numai 
că,s!a văzut ceva cu totul neaşteptat: un grup de câteva sute de studenţi a făcut 
"O contra-mani festaţie ,apărânadu-şi profesorul,şi ideile-i naţionaliste... 

Un austriac din ţară,obţinând să se repatrieze cu soţia,româncă,aceasta a fost 
controlată foarte amănunţit de un medic,să se vadă dacă nu cumva adcunsese un bri- 
liant, cum fusese denunţată.Avionul şi-a întârziat plecarea cu jumătate oră., 

Sunt Rusaliile,toată casa e plină de buchete de maci cu albăstrele. 


0„-Statele Unite: Vă felicit din toată inima pentru moâul cum luaţi apărarea 
fraţilor din Grecia.Ticăloşia grecoteilor e oribilă.Au dat cu piciorul în osenin= 
tele morţilor,ce mai rămâne din "om" după 'o asemenea bestialitate? Grecii au rămas 
doar cu trecutul lor ilustru,căci viitorul şi-l mănâncă singuri... Mă bucur că nu 
ați pus la inimă afirmaţiile din "Orientări".Introducerea "nucii" în română e o 
aberaţie linguistică,care dă loc la situaţii lazlii,Ce să mai zic ae enormitatea 
- debitată tot acolo,în legătură cu Bucureştiul: şi judeţele âin jur! pur. şi simplu 
„îţi stă mintea în loc.0amenii sunt măcinaţi,aproape distrugi... 
: Până acum îl consideram pe Gâgă un puşti foarte simpatic — şi ar fi continuat 


i: ea SE Pe la 

să rămână aşa,dacă, într!un- buletin din Australia,al Manzatti nu i-ar fi pus pe 
cap o oală âe noapte cu picturâ.unui cioban cu. turma; de ce n!'o fi pus pe cală, 
mai „bine,câteva portative cu ceva note din compoziţiile dânsului ultramoderne? 
leiycă n'a stat Mişcarea mai mult la putere,căci ce mai ciocoiaşi verzi ar fi ie- 
şit şi dintre noi! In aceeaşi publicaţie am văzut o altă aberaţie; afirmaţia cu 
surplusul de populaţie în. şară.Noi suntem o insulă în mijlocul slavilor,cu peste 
un milion de unguri în inima jării,rugii -ne. golesc Basarabia de români şi inteli- 
genţele din exil vorbese de plus de populaţie! A a, 

_“Intr!o zi eram la birou,şi m!a apucat aşa o: mânie contra ciocoilor roşii din 
ţară,căyneputână să le fac altceva,m'am agăţat şi -eu de nişte versuri: 


O ceată de ciocoi haini ” Poporu e!'nregimentat 
“Străini la suflet şi păgâni , Şi e păcat. 
Un neam întreg au-înfometat 


: SEI tu-ne-au' şi cânt şi vers 
şi e păcat. . Spurcatu ŞI .C Ş 


: i Doina o.vor făr!'de!'nţeles 
"Ne-au pus în lanţ,ne-au pus în jug, „» Altarele ne-au profanat 
la cel canal plin de năduf „„ Şi. e păcate 

In. stufu-acela blestemat 


Si e oana, *Veni-va timpul din bătrâni 


„ Bânăd fi-vomn iarăşi noi stăpâni 
„Făcut-au ei căsoaie mari Coicoiul' roşu nu va fi ertat 
„dulubării 'nalte şi "tari - > Căci nu-i păcate 


-Franţa: După cum am fost înformat de anumite "foi oficiale",plus şoptitul - 
Vie ave gHe at rar :aip fi fost bine pusă cu răposatul -GH.Dej, care, zice-se,ar fi con- 
- d, tribuit substanţial la susţinerea ei; fapt confirmat mai apoi de directorul ei, 
pA când a scris că are hârtie mai bună. Inţeleg deci îngrijorările survenite acun 
„când a crăpat Dej,tăindu-se piţulele,Până la noua linformaţie oficială,că aţi re- 
luat "fostele-legături",mă pun în situaţia de datornic,silindu-mă să vă trimit 
“zilele acestea ceva.Dacă n!'o fi cu îndestulare,atunci restul să-l completeze "'bo- 
erii ce n!au informat greşit... E ca Ia lat 
„la început a fost Cuvântul, şi Cuvântul era la Dumnezeu.» dar astăzi î1 are dl 
Racoveanu; -că fără de dânsul nemica nu s'a făcut în beserica exilului,din ce se 
dace. si.sla facut... Bost-au om,pre numele său Demostene, carele mirean fiinâ,pre 
teologul: Racoveanu l-au iscoiit,dacă este au nu,cu direptate,dupre Sfintele Scrip- 
turi şi canoane,să se facă toate câte s'au făcut.bară âânsul nu i-au răspuns după 
bisericeştile pravile,ci dupre rânză; că mâniat foarte fiind,au spus că prostimei 
nu-i este dat a cunoaştere tainele,şi că nici cuvinte să o facă a înţelege nu se 
găsesc. în-slova plehei,şi că aceste minunăţii de "operaţiuni theandrice".pot fi 
înţelese numai de oameni cultivați şi sfinţi; că numai lor le este cu'direptu în 
"grădina sfintei teologii! a 'săpare.Şi când aeste le-au rostit Cuvântul, foarte 
ne-a fost nouă cu-sminteală,căci -tocmai cugetam să-l iscoăin şi noi despre cele 
daraveri tâmplate la 24 Brumărel, leatu acesta,în svânta beserică ain Paris,unăe 
"pentru nevoia trebuinţei! s'au adunat consiliul parohial şi tot pentru această 
!nevoie" au desfăcut lucrurile făcute de un nitropoliteCă dacă cu direptu easte 
dupre sfintele scripturi a se :săvârşire asemenea fapte,atunci ce nevoie nai au 
căutătorii de mitre să bage zâzania,gâlceava şi sminteala în popor;când gusnumi=- 7 
tul consiliu poate mitră pre fieştecarele: âupre dorinţa? Numai. că,ne. întrebăm noi, 
dacă 1P.P.S.S5. LL. ",membrii din consiliul parohial,au mai mult: har decât "'mirono= ? 
siţele"! din Montnartre? Oricum şi noi ne găsim în tagma celor cărora dl. Răcăveanu 
le predează "teologia populară", foarte i-an fi recunoscători pentru oboseala de a 
ne răspunde, căci,ăupă cum bine spune d-sa,ne este teamă foarte că,"în vehicularea 
âstor fel de. probleme,unge se cere multă prudenţă,să nu cădem în pericolul erezi- 
eiycare ne pândeşte la cotitură"; fiinâcă "în noaptea. asta de Ispas a exiluluii, 
cu chiu cu vai ne-am mai păstrat niţică credinţă, şi tare ne este teamă că până la 
urnă să n'a prăpădim şi pe asta,şi să 'zicen ca olteanul nostru: Este-taică,este, 
dar s'a .isprăvit.,.. 7 - lazi Aa (ac oMea ăe a 
„Văd că Titus _ Bărbulescu vorbeşte,în buletinul părintelui 'Boldeanu, de: succesiu- 
nea apostolică românească,de parcă unul din cei doisprezece ar fi fost român get- 
bege -.. Tot acolo exclamă dânsul că. "are şi Holdova cameni!!, ceeace 'rioi,lume de 
„gura cască,nu ştiam până acum.Dar nu e clar dacă extazul i-a fost provocat de păr, 
Boldeanu,sau de păr.GHeorghiu,delegaţul Sfântului Augustin pentru Moldova... 
Am can intrat în sărbătorile Paştilor cu catolicii şi voi ieşi cu ceilalţi 


"i 


ÎN n N 


„creştini.Cred că e mai bine pentru sufleţul meu să le fac pe amânâouă,căoi nu se 
“ştie sigur care sunt „cele adevărate; şi-apoi,păcate de curăţit am destule,slavă 
Domnului numai zile să an ca să le pot şterge... Imi aduc aminte ae povestea tatii, 
"" care asista în târg la Mărghita la o vânzare âe tablouri 'religioase.Cum erau aco= 
10 mai mulţi sfinţi şi femeia nu se putea decide pe care să-l cumpere,bărbatul 

56 impacientă: Măi muiere,dar alege odată,că -tot un drac îi! Dă 


I„-Statele Unite: Insist să asociez praznicul onomasticei Dvs cu tradiționala 
aniversare a achitării abonamentului ce-mi revine ca o obligaţie românească faţă 
“de VATRA.Vă rog acum să-mi explicaţi raţiunea apariţiei acelor Intâmpinări, în ca- 

re se cultivă mai mul ti rancune“ împletite cu o exagerată oratorie legionară,Mă 
frapează mai ales afirmaţia deplasată,că numai legionarii ar fi buni români: omi, 
unii dintre ei sunt farisei,pozează în patrioţi de bâlciu,jignină devotamentul 
şi abnegaţia bunilor români faţă de ţară.Şi tocmai aceia dau lecţie âe conduiţă 
"politică! veteranilor cu 4 ani de front.Souzele ce ei evocă,pentru fuga din ţâ- 
ră, sunt, inaâmisibile.De ce vor fi năpăgit atâţia în străinătate,câna puteau fi 
mai utili pe front? Văd că Intâmpinările vă atacă direct,ve ement,impertinent şi 
fără grijă de ridicol,când încearcă să arate că aţi simpatiza cu... comuniştii „Mă 
mir că Nae Guguianu,G„Racoveanu,gen.lon Gheorglie Suie nete colaborează la această 
corporație a diformărilor.Şi mai spune că e un organ de căilăuză! 
> Am prinit,fără a le fi solicitat,două numere din buletinul la care e respon= 
sabil Giiţă Costea,ceva similar cu "Orientările",Citesc acum Istoria războiului 
nostru cu Rusia,scrisă de â1 gen.Clirnoagă,cu destulă documenţare.Convingerea 
„mea e că guvernarea cea mai bună e cea dictatorială, dacă şeful € ireproşabil.Aici 
în USA comuniştii, frustatorii şi trădătorii, produc agitaţii de stradă,şi poliţia 
se uită.Negrii vin cu pretenţii stupide... si 
B.-Statele Unite: Cu plăcere şi cu un fel de "'ieimweh!! după turopa citesc des- 
pre activităţile româneşti din Germania şi Franţa,şi chiar dacă existi unele fre- 
cuşuri, valoarea lor negativă se pierde în faţa rezultatelor frumoase.0 viaţă ro- 
mânească care face atât de bine,în străinătatea asta care se forţează -şi reuşgeşte- 
să, See aa situaţie mai grea se găsesc fraţii din Banatul în- 
streinat,căci dacă dealungul veacurilor s'au putut opune opresiunii ungureşti şi 
sârbeşti,astăzi,cu o politică subţire şi mieroasă de. Ninfrăţire" prin colonizare 
"de sârbi,prin mulţimea căsătoriilor mixte,şi prin alte metode îmbătătoare,sârbi- 
zarea e în toi.In acest timp "libertatea" lor-e organul regimului ,cunm. ziarul în- 
_Suşi "se mândreşte",uitână că mai întâi ar trebui să fie organul grupului etnic 
român din Banat.lar mâna de intelectuali, "progresişti! până!n măduva oaselor,nu 
văd sau nu vor să vadă drama ce se pregăteşte acelui. colţ de ţară românesc, 
Sub poleiala măştilor "inocente!" de "cetăţean iugoslavi, popoare iugoslave, 
conştiinţa naţională se chirceşte,dispare.Căsătoriile mixte sunt catastrofale, 
căci în casa în care intră sârboaica sau sârbul, româna dispare: în câţiva ani.Co- 
piii născuţi din astfel de căsătorii foarte rareori vorbesc româneşte; dar asta 
nu-i nicio consolare,căci toţi vor merge la şcoală sârbească. la aceeaşi şcoală 
merg şi unii copii ce au ambii părinţi români.şi nu există nimeni să se ridice 
contra acestor acte neromâneşti,căci "îndrumătorii poporului” cei âela “liberţa= 
tea", "Lumina", "Societatea de limba română",şi toate celelalte societăţi culturale 
"cu nume pompoase ca "Me Eminescu", "lon Creangă! şi în special dascălii ce-şi de- 
naturează misiunea de "apostolin- sunt orbiţi de "'progresism! şi internaţional isme 
lar preoțimea -astăzi e redusă la tăcere.Azi nu există sat românesc care să nu 
adăpostească zeci şi sute de familii de venetici -colonişti sârbi care încetul 
cu încetul absorb economia din satele noastre-= toate sate fruntaşe în comparaţie 
cu cele sârbeşti sau ungureşti.Sate cu nume românesc,poartă azi nişte nume afuri- 
„site,atât de repede încetăţenite de "libertatea Dim mele a 
Iar românul,îşi vinde o parte din averea ce mai are şi fuge în străinătate,cu 
nădejâea că pe-aici îşi va reface averea într!un an 0oi; iar casa şi restul de 
avere rămân de obicei unui colonist sârb.Oameni simpli, fără: ideal,se piera în 
"paradisul! apusean.Autorităţile sârbeşti ştiu de toate aceste fugi, organizate 
în grupuleţe şi cu maşini,dar nu iau nicio măsură. Parc!ar fi orbi grânicerii,cari 
acum 15-20 de ani împuşeau fără umilă pe oricine încerca. să, treacă frontiera. e. 
G„-Statele Unite: An aşteptat Vatra cu speranţa că voi putea înţelege mai bi- 


ne cele ce se petrec pe-acolo cu biblioteca,dar văă că întârzie. Oricum, conflictul 
e regretabil şi nu trebuia să se producă. 


: 2 ae NI AC) aaa 
0.-Statele Unite: Cum. se -face_că Prinţul a obligat Institutul să plece din 
“casă? Nu mi-a venit să cred cână ancitit anunţul.Eu m'am răcit de â1l Mihăilescu, 
deoarece an aflat,cână a trecut pe-aici 41 Gârneaţă, că nu şi-a învăţat copiii ro- 


mâneşte.0 asemenea scădere n!o ert pentru nimic în lume,căci unde nu mai este 


limba,celelalte sunt apă. de. ploaie.Dacă alţii,din cauza greutăților vieţii,or fi 


. 


avână atenuante,âl Mirăilescu,care n!are altă ocupaţie decât cultura,din care şi 
prin care irăeşte,n! are niciun fel de scuză.Pe cine "cultivă dânsul româneşte, 
când neamul românesc,prin spiţa sa,se termină cu dânsul? Sau ne găsim, şi aici, 
în faţa uneia din multele imposturi ale exilului?!... 

NOTA RED. Cauzele reale ale -certei cu Fundaţia,vom căta să le aflăm dela iz- 
vor,şi să le publicăm în viitorul număr.Căci la faţa locului lucrurile se înfă- 
ţigează ceva mai altfel decât apart în plângăreţele circulări ale bibliotecii. 

Cât despre copiii d-lui Mihăilescu, lucrul; din păcate,e adevărat. Cum însă,ca 

i opace lueru omenesc, cultura are -şi ea nişte imite şi nl ajunge “pentru toată lu- 
' mea;e probabil: că "protesorul",altrui st ca orice patriot ce se respectă, a prefe- 
rat s!o împrăştie la alţi compatrioți, jertfinâu-şi astfel propria familie... 
ut de ruşinea ca fiii celui cu "Meca românească! să'nu ştie româneşte, 
careva s!a oferit să-i vie chiar acasă,ca să-i iniţieze în "limba vechilor caza— 
„niiN (între alte avantaje,ei ar fi avut şi pe acela,inconensurabil,de a putea gus- 
ban original -şi primii !- "Orientările! hui Papânace,plus poeziile plagiate 
de Eminescu după: Cogbucs . ); dacă al Mihăilescu, aducână fe] de fel de scuze,a re- 
„ fuzat,lucrul trebue privit prin prisma aceleeaşi gi ngaşe sriji de. pei au i-a 
fost vezi, cumva ca dascălul,care venea pe jos,să nu facă, bătături la picioare. , 


N.-Yranţa: Pare-mi-se că cei din țară se interesează, la Glasul Pankovului , de 
soarta mea.E natural.Ce mă şochează însă,e faptul că, dpi atâta amar ee. politi- 
;" că reală, tovarăşii n'au auzit încă de mine.Se. vede că numai numărul anilor. nu 
contează nici la ei... De aceea vreau să es niţel la suprafaţă cu aceste versuri 
pe care ţi le trimit spre publi care. De nu ni le publici am si mă, mut la Intâmpi- 
Ape pa aşa-i moda azie.. 


MĂRTURISIRE PROLETARĂ de T, Nour Miron 


“Eu nu!'s mai mult decât un număr, 


i Ta lumea'!n care,pe-al meu unăr, 
"Port noua: clasă îmboierită, 


După metoda _moscovită, 
Pe sânge, jaf şi chine 


Nu-i nimeni să mă înţeleagă, 
_Că'nu găseşti o minte!'ntieagă 
In haitele-astea hlestemate, 
Slugi. cu spinări încovoiate. . 
Spre vidra din Cremline 


Pe trupuri" frânte în obide, 
Şi-au ridicat mari piramide 
“Cu vârfuri negre,de sudoare, 
Ce 'sfidător se Inalţă!n soare, 
Ruşine-acestui veace 


Mă Imping cu joarda spre uzine... 
Ia munci "voluntare", în mine; 
Robinâ 'din: greu, îmi scuip plămânii , 
lar la sfârşitul săptămânii 

Plătit sunt cu un fleace.. 


Privesc cu jinăd şi cu durere, 
la trenuri, grele de povere, 
Ce duc cu ele truăaa țării 
Mereu ,spre răsăritul zării, 
Spre pântecul rusnace 


e După "intâm inaren, ile d: o confuzie de neiertat să 
EEE ea i 

e într!o modestă foaie legionară". legionarii, după 

pe Iorga şi Madgearu), sunt obligaţi să fie suiramer ee 


„Ce prinsă!n cursă 


Căci rodul braţelor n mi-l fi bau 
Chiar şi bucata dela gură si 
Ce!'n grame mi-este socotitţă, 
la cântăreală-i cope yitai 

da fel,la pușu! n Sac. 


Copiii mei cu-obraji de ceară. .s 


O de i foamea-i doboară; 
„Cupringi de boale şi 


de geruri 
Cu pumnii strânşi,rânjesc spre ceruri, 
Ca. lupul cel turbat; 


C'au smuls din suflete cu sila 

Pe Dumnezeu, Speranţa, Mila 

În locu-le sâdit-au faci — 

Tot ce e drept şi sfânt,cu ura 
i Marristă-au îmvălat, 


Mi-e pieptul ros de tuse,frate, 

Mă sting de dor ae jîbontp bă 

legat,ca vita de povară; 

De gen... spinarea mi-o măsoară, 
î Cu-a, jugului resteu, . 


Mă sbat ca fiara cea din codru 
„ntare alt modru'— 
*.. Şi-aş smulge fulgerelor,pâra, 
De-aş fi ciocan! iară ei,bara, 
Ce-aşteaptă pe ileu! 


v 


cauţi calităţi Litera- 
raian Bosru (cel care n'a ucis 


30 - 


A DM NA IA RL 


Cineva ar trebui să-şi ia sarcina odată să pună la zi cele două hole a 
“ale poeziei româneşti de exil„publicate de Vinţilă toria. la Buenos Aires şi la 
Salamanca, respectiv îm 1950 şi în 1956.Dela ultima au trecut aproape zece ani; 
„şi,deşi în acest deceniu din urmă nu s'a mai înregistrat fervoarea editorială 
din perioada precedentă -o anumită oboseală ori extenuare a pribegiei,şi pe tă- 
râm cultural,e incontestabilă, şi era fatală-, c%e ceva s!a făcut totuşi,şi în 
domeniul versurilor; şi dacă nu sunt multe volumele de poezie apărute din 1956 
încoace,mult material,uneori chiar bun,se poate scoate din diferitele reviste, 
care au prezentat şi o serie de autori noi, - 

x Nu':e desigur un autor nou,în acest sens,Nicu Caranica, din opera căruia foar- 
„te merituoasa Colecţie "Destin" adela Madrid publică acum a apăsat de vreo şaizeci 
de pagini "Povestea Foamei!,Alegerea lui George Uscătescu a fost,şi de data a- 
ceasta, fericită: după aâmirabilul "Recitativ"! al lui Horia Stamatu,această a do- 
ua carte de versuri din colecţie e o plăcută surpriză, Adoptână un ton cu totul 
neobişnuit la el -ceva care aminteşte "Tiganiada",dar şi "Florile de mucigai!" ale 
lui Arghezi-, Pan Cocon,autorul însuşi,ne introduce la un "praznic năzârăvan",un- 
de se înfulecă rână pe rână exponenţii "unei culturi decăzute la starea de produs 
culinar,de ciulamă de consunaţie",cum citim într!'o "întâmpinare" spirituală,ăe 
toată frumuseţea. Obiectul principal al acestei savuroase satire alegorice e,să 
spunen aşa,cultura fără mesaj lipsită de transcendenţă. Partea a doua a so ua 

-"Ospăţul”! e urmat într!'adevăr de o neliniştită "Căutare"- cam dă a înţelege,cu 
toată anbigui tatea lirică,spre care liman,religios,tinde poetul,optimist totuşi, 
şi încredinţat că "în Ţara cu holâa nebună/ (se va face )ăeodată totul curat / Ca 
după furtună!',vor veni "noi limpezimi" Şi "multul dar, 

_* 0 nobilă activitate editorială desfăşoară, deasemenea, tot la Maarid „Colecţia 
"Dacoromania!!; care a tipărit în anii din urmă,ca volume de Szent ar 
Mihail!" de Lon Țolescu(1959),"Aiua" de D. Boz (4961) şi cutremurătoarea "Ofrangă! 
(1963 ) „culegere de versuri din închisorile şi îti oile reperiste.De curând,ne-au 
sosit alte trei cărţi de versuri editate în Colecţia "Dacoromania":; "Aripi de lu- 
mină! de Dorina Ienciu(1963),"'Acolo şezum şi plânsem...! de D.Bacu(1964) gi WCă- 
pitanulymit al poeţilor",cu poeme închinate lui Corneliu Codreanu de Aron Cotruş, 
Tudor Arghezi ,Radu Gyr,Valeriu Cârâu, Vasile Posteucă,lon, Ţolescu,D. Bacu, şi de doi 
străini spaniolul Alberto Crespo şi neamţul Karl Haushofer.Nu ştim câtă plăcere 
îi va face lui Arghezi reproducerea celor cinci strofe din "Suiş",care văd în 
Căpitan un adevărat demiurg» 

"nimele şi poemele în proză! ale Dorinei Loterie au o uelicateţă îndurerată, 
Cele. mai sugestive se datoresc amintirii fiului Codru,căruia volumul îi este în- 
cliinat: "anafură cu miez de lumină'"!.Nu lipsesc însă momentele senine, împăcate,ca 
în "Emoţia fericirii!" ori în "Ziua,- Şi cu acest volum din urmă -'"Acolo şezum 
şi plânsen...1-, D.Bacu vrea să aducă "mărturie din camerele de tortură de sub 
cortina de fier,unde Satan silueşte sufletul omenesc ca să smulgă din el prin pân- 
gărire chipul Mântuitorului şi să-şi aşeze el tron de domnie".Mai puţin imediate 
decât versurile din volumul precedent Aiud „poemele ultime dau Song La la modul 
liric,o imagine mişcătoare a ţării-temniţă.Câteva titluri: "Ce frig s'a lăsat la 
noi",lntre două gratiin,"Portret de deţinut", "Invaţă-mă să mint", "Raiul lui Satant, 
„x Mai semnalăm îi Mura, la Paris,prin îngrijirea "!'Prodromosului",a textului 
Prohodului,într!o plachetă elegantă,cu ornamente din cărţi bisericeşti. vechi.- 





x Paul MWiron,Rodul ascuns = poene, Evry Petit-Bourg,1965 -Editat cu eleganţă 
de (mn aoeeie ot NANA volum, fără a fi cu totul o surpriză,fiinăcă pe autor îl cu- 
noşteam şi apreciam ca poet autentic,iar câteva din-cele cincizeci de poeme le 
citisem prin revistele exilului,e un punct de reper şi o confirmare a unei voca- 
ţii lirice de netăgăduit.Din pre cron vreau abia de altfel, aflăm că "duhul",plângână, 
i-a spus cândva: "Fiule,îţi poruncesc,ia cuniudiie şi scrie! Inspirația cea mai ma-— 
tură ni se pare cea religioasă: căutarea e dramatică „sinceră,insistentă,are ceva 
din psalmii lui Argmezi şi din poemele "metafizice" a lui Blaga."'Tonul!"! e ade- 
sea popular,adică resimţe cunoaşterea profundă a descântecelor,a bocetelor,a co 
lindelor,a baladelor noastre.şi cântecele de âragoste au o anumită mireasmă bibli-— 
că, de cinta re a Cântărilor.Durerea pentru țara robită,pentru deportările ; şi uci- 
îea atâtor fraţi, exilul, găsesc şi ele ecou în versurile profesorului: dela Frei- 


burg a, carui liră multiformă, bine strunită, încearcă cu succes şi coarda fabulei: 
un singur exemplu,dar cât ajunge... 


E Sala 


* C.Micnael Titus,Manifeste fleurdelis6,Mexico,1965 -Un alt poet român de lim= 
bă: franceză. Placheta de faţă cuprinde o. baladă în.versuri a oraşului canadian 


--Quebec,âela întemeiere până astăzi,cu amintirea.mişcată a câtorva epizoade par- 


ticulare„Ritmul epic al frazei sacadează convingător. năşterea şi desvoltarea u- 
s; + : Es | ae .. 7 i s 

nei naţiuni,a, ndii Frane din America. Scule Sa 

- &ă “Răspuns la o "Intâmpinare" -Fiinacă mă oheamă în cauză direct şi personal, 

era să spun "pe nume",în n* 2-4 din revista sa,camaradului Boeru nu pot să nu-i 

răspund. las la o parte gluma cu "om râu;cum se ştie",despre directorul "Vetrein, 


“fiinâcă în realitate voiam să atrag atenţia,râzând,asupra împrudenţei de a pole- 


miza cu dânsul,condei de clasă,care nu prea iartă; cun mă fac că nu înșatag văd 
termenul cu totul impropriu de "oârdăşie!,care ar face inutilă orice discuţie(e 


curios că toţi criticii acestei reviste pentru limbajul ei,nu totdeauna: cu mâ- 
“nuşi,se lasă contaminaţi de ea şi ai contul lor,nu numai la mânuşi,dar 
“uneori chiar la pantaloni,şi mai încolo). 

“"Intâmpinarea!"! dela Minchen mi le pune.: , 


„Trec,prin urmare,la întrebările pe care 


1-"Care este baza de convieţuire e 14 ani între Adrian Popa,fost frate ceia 
Cruce şi azi scriitor de talent cu funcțiuni în treburi de cultură,şi răutatea, 

cu care se făleşte Petre Vălimăreanu?"', Cum trece vremea! Cei 14 ani mi-i aminteş- 
te, ingrat, domnul Boeru.Numai că n!au fost ani de "convieţuire",ci de colaborare 
leală şi onestă,cu respect 'reciproc al propriilor idei şi păreri.Niciodată âirec- 
torul "Vetrei",e bine să se ştie,nu m!'a cenzurat şi nici nu a încercat să mă con= 
vingă în favoarea tezelor „sale.Uneori,ca în cazul Trifa,Boldsanu,ne-am găsit pe 
poziţii deosebite.Dar trebue să recunosc că experiehţa ulterioară i-a dat âes 
dreptate dlui Vălimăreanu,şi eu m'am mulţumit să iau act.Poate fiinacă e mai 
sceptic decât mine,fiindcă cunoaşte bine marfa din prăvălia noastră -eu n'am avut 
teribila experienţă din Germania-,de aceea greşeşte mai puțineDar şi optimismul 
meu,cu privire la Legiune,îşi trage sufletul.Anii din urmă m'au convins, şi nu 
"oculta"!,că noi toţi ne-am pus destinele -pe ale noastre,lucru mai puţin impor- 
tant,pe ale Mişcării şi 'ale neamului-,din nenorocire, în mâinile ori ale unor mi- 
şei (ca Sima,şi alţii,ype care domnul Boeru continuă să-i apere),ori ale unor oa- 
meni slabi,pe care mişeii,levantini sau nu,îi duc de nas.Sima,ăin păcate,nu a 
fost şi nu e o excepţie,Să avem curajul să privim realitatea în faţă.De altfel, 
constatarea aceasta,tristă,nu e numai a mea.Dacă atâţia dintre. camarazi ,poate cei 


„mai buni,s!au retras şi-şi vă de alte treburi,vina nu e toată'a lor,ci a coman-— 


danţilor cu un anunit trecut,care s'au făcut şi ne-au, făcut de ocară.An luat, cum 
se vede,prin forţa lucrurilor un ton dramatic,cână baza 'wârâăşiei! cu directorul 
"Vetrei" aş fi' putut-o explica,iarăşi. în glumă,cu vorbele lui Montaigne, tare în- 
cearcă să explice astfel prietenia lui cu Etienne âe la Bobtie:i!Si on me presse 


"de dire pourquoi je l'aimais,je sens que cela.ne se peut  exprimer qu!'en râpon- 
dant: Parce que c!etait lui,parce qu6 c!'stait moi... - aia | 


„2-11 rugăm pe Adrian Popa să ne lămurească care e baza legionară pe care stă 


Vatra! şi directorul ei?".Aş putea întoarce,perfid,întrebarea astfel: "11 rugăm 


pe dl. Boeru să ne lămurească care e baza legionară pe care stau !'Orientările pen- 
tru legionari”,pe care şi dânsul le plâteşte,deşi s'au transformat într!o oloacă 
de terfeliri personale şi de minciuni sfruntate?(1a perlele glotologului vestit 
pentru "nuca-ceafă! nu mai replicăn,fiinăcă şi mărgăritţarele nu se aruncă ante 


"porcos -apun pe laţineşte,ca să nu priceapă). "Vatra"! nu e:o ublicaţie legionară 
pPorcos p IRA i r au i, 8 3 
“s!a spus şi s!a repetat.Soriu în ea,pur şi simplu,nişte legionari,mai buni sau 


mai puţin buni,atâta tot; şi nu pretind că vorbesc,ca alţii,în numele Căpitanului 
Sl Al logiuiii i fa : se d 
Bo'Cu:ce idei noi a îmbogăţit 'Vatra! ideologia noastrâ?".Nu crea că a fost 
vreodată în intenţia revistei să îmbogăţească ideologia legionară. Au îmbogăţi t-o 
destul, în aceşti ani de exil, comandanții care se culcă cu nevestele camarazilor; 
comandanții care înjură în public ca la uşa cortului pe'un Comandant al Bunei Ves- 
tiriyiar acestaygeneros ca totdeauna,tolerează,şi. astăzi face parte ain acelaşi 
triumvirat ș camarazii ,simişti ori nu,care s!au specializat în denunţuri,şantaje, 
mişelii de tot soiul,cun s!'a văzut chiar în cazul Boeru,de curânâ; camaradul ,pe 
care eu îl cunosc prea bine,şi era nu ultimul venit în Legiune,iar astăzi îşi 
chinuie din avariţie copiii,lăsânâu-i aproape înfometați, fără pantofi,pe. iarnă, 
când are milioane,şi pentru el cheltuieşte fără milă.Şi nu conţinui, fiinâcă mi-e 


silă.Dar însuşi directorul "Intâmpinării" poate lungi lista cu tot soiul de "'îmbo= 


găţiri" ale ideobogisi legionare,de acest fel ori Şi mai grave, 


- 52 — 
4- "l-am ruga(pe mine,adică) să ne urmărească .cu atenţie şi să ne ajute a ne 
“regăsi pe linia marilor adevăruri căpităneşti".Uite,camarade Boeru,cu nu mai am 
"nici curajul să pronunţ, numele Căpitanului,după spectacolul înfiorător la care 
am asistat şi asistăm; cum nu mai am curajul să pronun numele unor Clime, lorda- 
she Nicoară, Polihroniade,Moţa,Marin,Puiu Gârcineanu,Istrate, fostul meu Comanăante 
Singura întrebare rezonabilă'pe care mi-ai putea-o pune e: !ce e de făcut?",N'am 
a-ţi da niciun răspuns.Eu, întrucât mă priveşte,am rezolvat problema dedi cându-mi 
toate eforturile cauzei libertăţii româneşti; şi te rog să crezi căîn micul meu, 
fac o treabă utilă şi -roânicăeŞtiu că şi alţi camarazi au luat,de ani de 'zila, 
aceeaşi lotărîre,şi nu mai vor să mai audă de comandanţi,de triumvirăte în care 
comandă cel mai lipsit de scrupule,de priviri peste veac şi de oculte,de '"'numi-— 
tele forţe'".Nu spun că e soluţia ideală.Dar până nu se va găsi una mai bună,care 
să înceapă dela punerea în paranteză,pentru vecie,şi :fără pensie,a responsabili- 
lor de actualul desmăţ,nu cred că mai. e nimica de făcut.la "judecata de apoi! a 
neamului va da fiecare,se înţelege,seama.- i 


_LUIL ŞTEFAN VODĂ _ de Ion Dumitru 
Te chem,oyumbră sfântă,din vremurile. apuse 
hevino,te coboară prin ani în evul meu, 
Molâova ta ne!nvinsă,sub lanţurile ruse 
S!to vezi cum se!ncovoaie ca boul sub resteue 


. 


Adrian Popa 


Pe unde-alt!'dată oastea-ţi trecea biruitoare 
Păstrânăd cu cinste. glia rămasă din străbuni,: 

Azi nu mai trec nici Turcii,nici hoardele tătare, 
Dar sunt stăpâni pe toate Muscalii,alţi păgâni, 


E îngropată spada şi strigătul izbândei, 

„Vestigiile-ţi toate!n ruină au căzuţ - - 
Noi,laşiypurtăm ocara sub paloşul osândei. 
Pătându-ţi amintirea şi marele. trecut. 

&& Referindu-se la nişte cunoscute versuri ale lui. Co buc,din "Moartea lui 

Pulger",dl Papanace ne îndeamnă,în "Orientările" sale a5 Paşti,"să ne amintim de 

„ „resemnarea sceptică din versurile lui Eminescu: !Nu cerceta aceste legi,căci eşti 

"nebun când le înţelegi". Observaţori politici cotaţi sunt de părere că în schim- 

barea autorului trebue să vedem mai degrabă mâna perfidă a dlui profedr.Virgil 

Mi hăilescu,care,printre alte îndeletniciri culturale,are şi pe aceea de a scrie 

matrițele "Orientărilor!! pseudo-legionare: persoane de 'regulă bine înformate sus- 

yin că dl Papanace ar fi indicat lămurit, în conceptul trimis secretarului său,pe 

Budai-Deleanu ca autor al versurilor,dar că 41 Mihăilescu,gelos pe gloria cul- 

turală a dlui Papanace de când cu faimoasa polemică a cefei,a ţinut să-i facă 

festa, schimbând pe Budai-Deleanu cu Eminescu. Lucrul e plauzibil: căci ar fi în 
"adevăr de neînonipuit ca nici comandantul suprem al culturii române a exilului 

să nu ştie cine-i autorul acelor versuri... 

&& In zilele de 12-15 Iunie s'au adunat la Freibure mai mulţi poeţi şi sorii- 
tori români din Franţa şi Germania, oaspeţi ai Fundaţiei "Domnița Ioana" in loca= 
litate: Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, N.Caranica cu doamna, Cuşa,N.A.Greorghiu, 
Wina Diaconescu;Bacu,Dinitrie Barbâneagră, Mămăligă, Cazaban, Paul Hi ron, Stamatu, 
Antonietta Bodisco,Korne,Sanda Stolojan.In cinstea lor,Universitatea şi Primăria 
locală au dat câte'o recepţie.- si zi i 


„ && Din "Scânteia" aflăm că "peste 3,00 de intelectuali şi universitari ameri- 
cani au semnat o !'declaraţie de conştiihţăt!,în care cer ostaşilor angajaţi în Vi- 
etnan "să refuze serviciul militar”,iar populaţiei să saboteze transportul şi fa- 

„bricarea materialului militar,Semnează Otto Nathan,Erich Fromm şi alţii de aceeaşi 
„aleasă! făină: eternii duşmani ai ţărilor, ce le permit să huzurească...: 


„x ADRESA noastră,pentru corespondenţă şi schimb ae publicaţii: 18. Freiburg — 
„Zeisigweg 16 - Germania; pentru contribuţii: konto 420.38 -:Dresaner Bank 2 78 
n mia Aa Germania --pe numele Petre Vălimăreanu; abonaţii din Italia-le pot 
m acelaş nume,la Conto Corrente Postale 1/44.,336 - Via Alessandria — 

oma e = pr îi zu 


—