Vatra anul XV, nr. 1 (99), ianuarie — februarie 1965

cp 00 în, a at ME n i A deea En Aaa e nm papa a sa 


POALE ROMÂNEASCĂ DE OPINIE ŞI INFORMAȚIE 
i e XV, 1 a fail 


UMBRE ŞI LUMINI 


Cu Churchill] dispare ultimul dintre "cei trei mari! responsabili de haosul 
de astazi.lunga-i agonie ar drvei,după credinţa populară,o conştiinţă greu ae 
cercată. In Homânia, cea, dijmuită în bileţele la un panar de votcâ,nimeni nu s!a 
gândit să-l plângă; poate d-ar,prin exil,"'aliaţii Pelg din "comitetul" lui 
Vişoianu.Ca o consolare a victimelor,parcă, dispariţia s!a întâmplat chiar de 
serbarea Unirii Principateler,cână "hcmâniai!! apărea ca ţară pe scana lumii» 

După unele foi franţuzeşti defunctul s!a născut înainte de termen,pare-se, 
întrl!un-coridor,dintr!'o mamă care dansase până în ultimul moment.Fâptul a cam 
avut urmări,cun se vede dintr!'o sumă de acţiuni necoapte.Pentru "Punrer",de pil- 
dă,la 17 Sept.1937 exprima Churchill admiraţie,invidie şi înţelegere: "Poţi să 
nu iubeşti sistenul lui ditler,şi totuş să admiri opera peziati a ce săvârgeşte,» 
Dacă, ţara noastră ar cunoaşte vreodată înfrângerea,sper c!'am găsi un .campion la 
fel de neînduplecat pentru a ne reda curajul şi a ne conduce iarăg la locul ce 
ni se cuvine în concertul naţiunilor» Cână un om se află Într!o luptă pe viaţă 
și pe moarte,se poate ca el să sorâşnească din dinţi gi ca mânia să ţâşnească 
din conii săi.Puria şi ura întăresc braţul războinicului... Ar trebui ca şefii 
“nogtri -spunea “el abia în preajma războiului, la 4 Vot.1938- să găsească în ei 
înşişi ceva din duhul acestui caporal austriac care,văzână în juru=i totul în 
ruină și Germania scufunăată!n haos pentru totăeauna,n!a szitat a păşi contra 
vastului concern al națiunilor victorioase - și a întors deja definitiv situaţia 
țării sale'!„Această nâny jelegere' nu la împiedicat însă cașincongtient de haosul 
„ce se creia în inima Huropei să hotărască cu Roosevelt,la Casablanca,în Ianuarie 
1945, capitularea Germaniei fără condiții,la Yalta, noul britanic! argila el 
în faţa lui Stalin şi Roosevelt, abandonând Huropa orientală şi aducând pe Rugi 
la 200 km de Rin.Cu Truman apoi cedează,la Postdam.total în faţa lui Staline 

Dintre multele bombardamente inutile,retinem pe al Dresdei,oraş deschis,cu 
2500UU victime: dezastru cât al mai multor diiroşime.Cniar cu krancezii,la Mers- 
el-kebir,a riscat să compromită o prietenie cu greu reînfiripată după creatina 
ciondâneli istorice,masacrână fără rost 1.5090 de marinari,Unde era imperiul en- 
glez;şi unde turopaycânăd Churchill a luat frânele — şi unde sunt astăzi? Pe drept 
s!a spus,de el,oc!a fost groparul Imperiului,şi al Huropei.Dacă i s'au adus atâ- 
tea rsanale,pricina întră într'un domeniu misterios,inaccesibil muritorilor âe 
rând. «e. 

x Există o acţiune subterană,ce determină şi încurajează tot ce poate deza-— 
grega,râsturna valori, sens ei o tamas haos„liumea se prăbuşeşte în absurd şi anar- 
hie.Dezordinea a început până şi!n altare: un preot catolic de lângă Kbln,Meinke, 
şi-a anunţat. decizia de a se. căsători; preotul dela Wohlen (Aargau, Eveţia) ate 
sinucis în biserică cu pistolul — şi a fost înmormântat., cregtineşte; fostul pa- 
roh. din Huppergară (Sena. Mari timă „Franţa. ), se proclamă "episcop galicant,spre aşi 
putea continua tămăduirile cu rugăciuni şi magnetism; canonicul Kir,primar al 
Dij onului „primeşte la Moscova medalia sovietică a "războiului naţional" şi decla- 
ră că inpatia lui pentru Rusia atţeilor "creşte din ce în ce!'.Pentru acea Rusie 
care,ydupă trecutele masacre şi actualul despotism,rămâne încă,zice De Gaulle, 
fl dama. ş şi cea mai mare putere colonială a timpurilor noastre”, 

După Suzanne labin,Mao a asasinat până acum,pentru a consolida domnia comu= 
nismului, 50 de milioane de chinezi,egalânăd oarecum pe Stalin — gi e dismus să 
sacrifice sute de milioane într!'un război atomic+Pare sigur de viitor: cu un 
sfert din populaţia, globului toţi oameni harnici ca, furnicile, având în spate 
vechi 'civilizaţii,iar mâine atomica în mână... 

Asa dar,eu toţi anii.ce Pia ua nau schimbat o iotă din ura lar san=— 
guinară Câna Ruşii înaintau în Germania, llya_ E nrenburg, "marele!soriitor (ce-e fa. 
sriinâ,cu aşa suflet? ),a făcut cel mai esa al gis către soldaţi: "Uoideţi, 


E 
ucideţi! La Nemi,nu există persoană nevinovată,nici printre cei viisnici prin- 
tre cei ce se vor naşte! kxecutaţi poruncile tovarăşului Stalin,zădrobind în sân- 
bure pe totdeauna bestia fascistă.Distrugeţi prin violenţă mânăria rasială a fe- 
meilor germane.luaţi-le ca praăă legitimă.Ucideţi,ucideţi,viteji soldaţi ai ar- 
matei roşii,în asaltul vostru irezistibil"! Şi "vitejii soldaţii! nu s'au lăsat 
rugaţi de două ori... 

Dar ne-comuniştii s'au comportat altfeltijungână amiralul Doenitz,la sinuci-— 
derea lui iitler,şef al Statului german,a propus Apusenilor o capitulare faţă de 
anglo--saxoni, rămânând ca războiul cu Ruşii să continue.Eisenlower,de acoră cu 
Truman, refuză propunerea. "Din acest moment -constată Doenitz,cu amărîtă -şi lucidă- 
revoltă, la” radio(1l Mai 1945)- Britanicii şi Americanii nu mai luptă pentru pro- 
pria lor ţară,ci: pentru extinderea bolşevismului în Europa". Trebuini totuş să a- 
jungă la capitularea generală,amiralul cată să salveze de Ruşi cât mai multă lu- 
me, îndemnând pe toţi -civili şi militari- să se retragă spre Apus; dar Eisenhower 
dă ordin să se tragă asupra oricărui solăat german, chiar dezarmat,care s!ar pre- 
zenta în faţa liniilor americane: orâin fără precedent în istorie! Iar Eisenhower 
nu mai avea nici !'gusiificarea! lui Bnrenbura: şi evreu,şi comuniste 


„* Din îndepărtaţul Chile,veşti reconfortante: înfrângând coaliția Răului,a re- 
uşit să se plaseze la cârma statului un democrat-creştin; în prea catolica Ita- 
“lie,în schimb,preşedinte a ajuns un candidat marxist.itu ştim de s'a desminţit, 
“ori ba,ştirea că Papa ar fi trimis lui Tito.o medalie ae aur;cu ledicaţie,.. 


x Suntynu-i varbhă,şi clar-văzători,dar deocamăată n!'ar prea avea t'priză!,"Cână 

Cain masacrează pe Abel,când naţiuni întregi sunt ţinute în rorie -constată car- 
“dinalul Oţtaviani,4ând alarma- nu poate fi vorba de pace anevărată,ci numai de 
coexistenţă,adică âe enmplicitate cu masacratorul,be âecenii,în numele unei teo- 
„rii pretins umanitare şi sociale,câţiva oameni instalaţi la putere prin ştiutele 
metode deporiează, închid,masacrează,crează în juru-le pustiul.Am avut ororile din 
Katyn, Badapesta: şi nimeni nu se ruşinează să strângă mâna călăilor,ba chiar se 
grămădesc s!o facă,să schimbe soave surîsuri.Cun să ne explicâm că se sărbătoreş- 
te atâta Cain? Atâta decădere? Cum poate fi aplaudată,de oameni "civilizaţii", vi0- 
lenţa, tirania, ferocitatea? Frecvența crimei a tocit sensibilitavea,chiar la creş- 
tini.In acest timp lumea & amuzată cu biografia artistelor,a campionilor sportivi, 
cu exploatarea întâmplărilor scandaloase.Nu poate exista destinăcre în afara 
dreptului la conştiinţă, 

Goldwater,la rându-i,evocă imaginea unei luni "liberate de tiranie!!,a unei 
Hwurope Xiiarxkaxex unificate şi libere... Hu prevăd ziua -zice el,mai departe- 
câne civilizaţia noastră atlantică va galvaniza şi conduce noile naţiuni în lumea 
întreag”.. Extremisnul,în apărarea libertă 1i;nu este un viţiu; iar moderaţia, în 
căutarea dreptăţii,nu este o virtute.. Soldatul,cână intrâ!n foc,aă dovadă de 
extremiem în apărarea patriei, ă 

Demn oxemplu de astfel de extremisn au dat în ultimul război ofiţerii superi- 
ori japonezi,mereu în cap(spre deosebire de Sima,care a făcut 'extremism!" pe soco- 
teala fraierilor): la 14 0ote.1944,cel ce s!'a aruncat, zdrobindu-se,asupra vasului 
port-avion american "dorneti,a fost un vice amiral! Din cei 20.000 solăaţi. japo-— 
Lezi din garnizoana insulei Guam,18.000 au căzut în luptă (1943).Chiar azi,la atâ- 
ţia ani dela război,sute de japonezi aşteaptă în junglă,nepăsători la realităţi, 
refanşa. Acest -eroisri,veritabil,această tenacitate,se manifestă şi în viaţa de pa-— 
ce: Japonia tinde să devină a treia forţă industrială a lumii! 3 


X Goldwater a avut idei clare: "Statele Unite ar trebui să înceteze actualul 
_progran de ajutor pentru străinătate",care,prin neutralişti,ajuta de fapt pe co- 
munişti; politica externă americară nu trebue să se bazeze pe teama de război", 
care obligă la o periculoasă coexistenţă; "Statele Unite vor trebui să intervină, 
de e nevoe,chiar. şi cu armele atomice în cazul unei agresiuni sovietice contra 
unei. tări din Ruropa orientală", împiedicând astfel Rusia să repete barbaria din 
Ungaria,195%; ameninţarea cu uzul forţei îndepărtează,nu apropie primejiia 'de 
război:"Pacea mondială depinăe mai presus de toate de o durabilă alianţă între 
Statele Unite şi Germania... Statele Unite ar trebui să ajute pe generalul De Gaul- 
le să-şi realizeze propriile arme atomice,nu să-l obstacolezen, . 

4 Combătut de comuniştii fin toată lumea,de jurnalele de stânga,Ae burgnezia 
oportunistă,de clerul stângist,teţi asmutiţi de "'subterană",Goliwater a căzut, 
dar gustul curajului şi al răspunderii rămâne.Jonnson nu va putea neglija linia 


E 
de acţiune a' unei minorităţi decise.Dovadă,acţiunea de mână forte din Vietnam, 
preconizată de Golâwater,şi sprijinirea lui Ciombâ,pentru alungarea căruia atâ- 
ta se: strâăduise Kennedy... - . 4 

Am evocat, în câmpul bunului simy,doar două din figurile de autoritate.Mai re- 

marcăn că,în ciuda pecinginei corupţiei,sunt şi ceva publicaţii: ce luptă,cu ta- 
lent,curaj şi cinste,spre risipirea negurilor.Din "Rivarol!"! reproducem,destul de 
despărţi. întregi ce-ar interesa pe cititorii noştri,Bun este şi "Borghese",ră- 
mas în cap,pe terenul sănătos italian,după dispariţia valoresului "Candi got, 


* Şi homânia? Ce se mai aude cu "liberalizarea"? Apă de ploaie! şi nici nu se 
putea altfel,căci regimul n'are rădăcini îş ţară şi,rupând-o cu Moscova,ar fi 
fost să-şi taie singurul punct de sprijin. "Sperând" să detaşeze ţările robite de 
"blocul! sovieţic,Occidentul se ilude conştieni.Niciunul din "guvernele!" acelor 
ţări nu 88 "supără! pe huşi decât din orâin,şi cu mipiune.Rusiei îi convine îm- 
bogăţirea robilor:.Cum lupului îi place să se îngraşe oile.. Dacă din Occident 
vine vreo pricopseală,ea nu atinge populaţia,ci consolidează doar un regim depen-— 
dent ae Rusia,căci robii,văzână pe aceia dela cari-şi aşteptau eliberarea că tra- 
tează cu călăii,se resemnează şi mai şi în jug. Turism există: pentru nevoia de 
devize.Dar în sens unic.„De-acolo,nu vine nimeni. Libertăţi,nici de valoarea far- 
dului: drept de vot,de epoziţie,de simplă exprimare a părerii,schimb de igei,de 
publicaţii,sunt visuri încă,realizabile cânâ va fi ţara liberă(şi n!'o încăpea 
pe mâna unui alt Berilă).Frontierele continuă a fi minate — Şi ghimyate; poliţia, 

„"justiţia",ca înainte,Au liberat ceva ostateci,dar e vorba de umbre, 


__* Aga dar,mai mult umbre decât: lumini.Spune Alexandru Odobescu, în "Mihnea Vo- 
dă cel Rău",că în împrejurări grele "Românul e mai înţelept; el nu-şi primejdu- 
ieşte zilele până când nu vede câtuşi de puţină nădejăe de izbânaă; atunci,mai 
bine se trage înapoi,ca la urmă să poaţă sări mai departe! Experienţa milenară 
făcută în "calea tuturor răutăţilorit,ne=a ferit ae mulțe; mai 'recent,de "întâm- 

-plări!" tip Ungaria.Sensul adânc al "resemnării" nu scapă însă ocupanţilor,ale că- 

» ror apucături le intuia Alecu Russo în vremuri „când comuniştii nu "guvernau" ni- 
căieri: "Dintre toate despotismele,niciunul nu e mai urât decât acel ce cată prin 
fereastră înăuntrul familiilor,se amestecă în afacerile private şi face a depinde 
siguranţa, liniştea şi chiar viaţa concetăţenilor dela protecţia intivizikor iar 
nu dela scutul legilor... Falsii patrioţi sunt .pentru măsurile ae sânge,ăe îr- 
chiziţie,de turburaren, i î a 

Noi .însă,în exil,avem privilegiul,extrem de important,pe care nu-l au cei 

din ţară: de a ne exprima în libertate„Totul e să aven un iaeal,să credem în ce- 
va,s'aven la inimă jalea de-acasă.Că rezultatele nr fi înicelnice,sau chiar clar 
negative,asta nu scuză lipsa de sbatere,dacă îritr'adevăr o suferinţă ne sângeră 
la inimi; un ideal,se ştie,e valabil şi drept când cineva e gata să se şi sacri- 
fice pentru e1l.De altfel,nici nu suntem singyri: "Până la moarte luptă pentru Aâe- 
văr; şi Domnul Dumnezeu va lupta pentru tine",ne asigură Eclesiastul. Iar. de-o fi 
să vedem "pământul făgăduinţei",âatori sunten a lupta pentru n ţarăm'ca soarele", 
cum o visa Moţa.Căci "numai atunci omenirea va hălădui în bine şi în pace -zice 
Alecu Russo- când caritatea evanghelică își va relua locul ce îi se cuvine în or- 


ganizarea societăţilor, 4 
Radu Cornâţeanu 
* se . 


VISAREA. MEA de Ion Dumitru 


Visarea mea,visarea de azururi, Că, fermecat,veneam de ea aproape, 
Din basmele bunicii-a prins contururi. Şi cufundându-mi capu-adâne în” poală 
ha-mi povestea cu lacrime!ntre gene Prurat eram de vorba ei domoală, 
voveşti cu zmei,cu feţi şi cosânzene, Şi mintea mea,o,frageaă şi mică | 

Şi mă purta departe peste ape... Plutea în basmul tors de o bunică, 


&& Buletinul Asociaţiei Românilor din Norâ-Vestul Germaniei a avut piocasa i- 


“deie de a publica,în numărul pe Noembrie 64,0 primă listă a refugiaților români 
din acea regiure,morţi."Ingropaţi în pământ străin,departe de pământul sfânt al 
„patriei,ei toţi se încadrează în marea armată a acelora câ-au căzut "victime ale 
„ănui. sistem lipsit de lege şi de Dumnezeu";Printre cele 48 ae nume,atâtea cunos-— 
cute! Oltica, prof.Sân-Georgiu,Zăvoianu, Tănase, Tolan, Popovici ,Gallin,Mog BOB ca a 


&& Doamna şi dl Alexandru Gregorian au trecut la catolici sma= 


A i 


POVESTEA DOINEI. "Era odată un cioban,care alhise păscână rile la munte şi 
cu mult chin şi nevoe îşi agonisise vrer douăzeci de spe şi tot pe atâtea ca- 
bre,pe care le: păştea ze Şi noapte ypăzânâu- Le cu: aosa îngrijire Ge poartă biet 
creştinul. bunului căpătat” cu sudoarea. frunţii. sale.Hl lo mâna în livezile cele 
mai mânnase,le adăpa la izvoarele cele mai limpezi: şi — pe când turna, pâştea Şi 
se adăpa — el cântă: cu: fluierul", (Aici, mocanul se: opreşte din povestire şi cântă 
din fluer un cântec cu viers alenc şi prelungit; apoi, iar începe), "Intr!o Zi ma= 
re,obosit ae umplet şi de nevbi,cicbanul mi se culcă sub un copaciu şi” adoarme 
da somn adânc şi doarme dus, încât nici că bagă!'n seamă că turma lui,păscână iar- 
bă” pe; Lol ,ps colea,se sri hegok te în râpe depărtate.Trece pe acolea un creştin şi 
văzând pe cieban că doarme singur şi sforăe la scare,îl trezeşte din somn. Mai 
întâi el cată. să-şi vază turma; apoi pune mâna pe fluer şi aia de jale cântă un 
cântec de dor,arăeleneso!, (Aci povestitorul cânţă iazăgi fu buză aucea se scoală 
ciobanul. şi privină în toate părţile ca să-şi. zărească Ge îşi zice aşa în 
sine-şi: Bun e Dumnezeu: ,. bl aţă. le-a âăruit,el o să mi le! napoiască, OA ag, să-mi 
dea altele în log.Şi apoi iar s! apucă de sâzbarb, umblână cam obosit pe două cărări 


pustii", (Mocanul cântă iarăşi. şi râdea voinicul povestindu-ni acestea), 
"Deodată, se pare că-şi zăreşte, pe un gti i gi caprele Şi dă ger să le 


ajungă, cântână.âin fluer un cântec de danţ: 


iac!aşa!, (Aici cântă vesel povesti- 


terul iata ja "Da, dar degeaba,qăci. era numai o nălucăș.nu fusese nici oi,nici capre, 
„ci numai stânoiie de piatră care albiau şi roșiau la soares, Acun iar:se tângu- 
eşte .si.iar cântă de dnr",(aşa face şi mocanul), "până cână soseşte pe muchia u- 


nui munte .şi de acolo,într!o râpă depărtată, zăreşte 


cântă vesel din fluer şi se pune pe danţi,- 


Prunză verăe de negară 
A ieşit Bujor în țară! 
Bate, praâă, nu Oaea ră, 

Pe cioooi îi bagă!n fiare 


BALADA LUI BUJOR 


la Focşani,între hotare, 


Hste-un bordei cam plecat; 
De copaci înconjurat,» 


Acelo-=i Bujor culcat, . 


„Să-i dea bani de cheltuială la Aniţa,văduviţa, 


„Şi haine de primirieală, 
"Bujor iose,Bujor zice: 
—lalal de tine, voinic ce! 
„ Jaldoți pocpii după mine ş 


Ce-i dă vin tot cu vădriţa 
Şi-l îmbată cu guriţa: 
—Aniţuco,draga mea; 

Mult mi-e der de-o floriaea, 


„Că ştiu calea!n codru bine,Floricică rumenicară, 


„ Şi ştiu turme Ge berbeci, 
Izvoare cu ape reci, 

Şi neveste frumuşele, 

Şi desagi cu rubiele! 

loci în vale,oolea!n vale, 
Sună-un glas duios cu jale, 
Glas frumos de fată mare, 
Bujor prinde-o sărutare! 
Ici în vale,la pârâu, 
"Două fete spală grâu, 
Bujor le ţine ae brâul 
Ici în vale,la fântână, 
Deuă fete spală lână, 
Bujor le strânge de mână! 
Ici,în valea lui Terinte, 


„Două. fete 'culeg linte, 


Bujor le scoate ăin minte! 


Prunză verde de negară, 


+ La, Bucureşti s 


De poteră n!a scăpat! 


Care-o porţi în buzişoară! 
-Ştefănică Bujoraş, 
„ Ploricica da-ţi-0-aşy 
Na şi na guriţa mea, 
De=n sărută cât, îi vrea, 
lar de băut nu mai bea,, 
Că potera-i câtţ colea! 
-lastsă vie,că nu-mi pasă 
Când mi-e paloşul pe masă 
i mândruţa drăgăstoasă! 
Sarutatul n!'au sfârşit, 
Potera c!au şi. sosite 
Iuptat-au Bujor, luptat, 


Frunză verde de negară, 
Pe Bujor mi-l duc -pîn ţară, 
De-l arată ca pe-c fiară! 


- Şi mi-l pun la închisoare, 


“Olioliel 


oile păscând, Atunci ciobanul 


Alecu Russo (Soveja) 


Fără arme, fără soare! 


codru frunzes; 
Cât eşti vara dc frumos; 
lăârna. putrezeşti tu jos! 
Ca tine,Bujor,în gros, 
Sta aul ceri cu 'faţal!n jos, 


Frunză verde de negară, 
Po Bujor mi-l judecară, 
la divan î1 ,întrebară: 


Mulţi creştini ae-a omorît 


Cât prin ţară a hoeţit? 
Iar Bujor cruce-gi făcea 
Şi cu dreptul răspundea: 
„Moarte de om n'am făcut, 
Dar ciocoii mulţi am bătut! 
-Ştefane :Bujorule; 

Unde-ţi sânt averile, 

Ca să-ţi scapi tu zilele? 
Le-am ascuns pe la copaci, 
De-ajutor la cei săraci, 
Să-şi cumpere boi şi vaci! 


Frunză verde de negară, 
Bujor se suie pe-o scară... 
Plâng săraci cu jale-amară, 
Că nu-i scara domnilor, 

Ci, e scara hoţilor, 

Calea neagră-a morţilor! 


'a stins,la. 19 0ot.1964,âna Maria See atace, 


&& P.Seluliu Hossu unicul suprâvioţui tor dintre vlădicii bisericii, unite 


îiiplinit 80 'de' ani în închisoare: grea răsplată pentru: cel ce 


ae A Deo, 1918, ea 


 năr episcop de-abia 35 de ani,înfăţiga mulţimii la 'Alba Iulia:actul! Unirii ce- 
ca a pei ca apoi să ppt boz ea Perăinană, cu Golaiş, Vaida şi Miron 


5) eta 
Cristea,documentul mult —şi âe mult- aşteptatei întregiri a nomâniei.Arestat de 
autorităţile de rcupaţie la exact 30 de ani,l Dec.1948,de-atunoi colindă, alături 
de turma credincioşilor,înohisorile şi alte locuri de tortură săvârşită în oma- 
giu necreştinului Marx de alţi oameni fără Dumnezeu,- Cu prilejul frumosului ju- 
bileu,misiunea română unită din Germania a organizat Duninică 31 lanvarie,la 
Munchen,* liturgbie sclemnă,oficiată de mons.Bârlea,mens.Cosna şi pr+ Popanai.0i 
la impresionanta sărbătorire,de importanţă naţională, Consiliul Conducâtor n!a 
găsit cu cale să se deplaseze - măcar că şeful său e gi... catolic! Să fi părut 
chiar aşa mulţi cei vreo 30 de kilometri,dela hrâing la Minchen?, 


&& Mitropolitul Genrge Tarasot,exarh al Patriarhiei houmenice din Constanti- 
nopol la Paris,a trimis părinţelui arhipresviter Emilian Vasiloseni,la 21 Deoc.64, 
următorul Ndecret arhiereso!: "Pentru neobosita şi roânica Sfinţiei Voastre a0c- 
tivitate spre binele Bisericii ortodoxe,Noi Vă conferim,de sărbătoarea Naşterii 
Domnului ,dreptul de a purta Mitra la săvârşirea slujbelor bisericeştii!e— 

velicitând pe părintele mitrnfor Vasiloschi pentru înalta distincţie biseri- 
cească,îi urâm viaţă lungă,spre binele Bisericii Române din Germania,ce cu atâta 
demnatate păstoreşte,ferind-o de ţigăniile politicastre din alte părţie., 


&& Ia şedinţa Conciliului Vatican din 16 Cotombrie 1964 a intervenit gi Pe85.e 
Vasile Cristea,vorbinăd în favearea Bisericii Unite din România şi Vcrainaş P.S,Sa 
a propus să se fixeze o zi pe an,"'ziua Bisericii pătimitoare", "în care zi toţi 

. . a y A u . . - . . yu 
credincioşii să înalțe rugăciuni fierbinţi către Dumnezeu pentru creştinii per- 
secutaţi în orice parte a Lumiile- 


ă&ă  Sezisat de circulările Bibliotecii,şi de o adresă a Asociaţiei Românilor 
ain Nord-Vestul Germani ci Comitetul de Dea al Uniunii Asvciaţiilor şi În- 
stituţiilor Remâneşti din "Germania (UARG) s întrunit în zilele de 19-20 Decenm- 
brie la Minchen,pentru a încerca să m le conflictul dintre cele două insti- 
tuţii ae cultură dela Freiburg.In urma consfătuirilor avute,majoritatea menyri-— 
lor prezenţi a ajuns la următoarele concluzii: ; 

l,— Comitetul afirmă că Biblioteca Română in Freiburg este v realizare cu 
care exilul român se poate mânâri,.. 

2e— Comitetul recunoaşte, deasemenea,că A.5.R„Principele NICOLAIE împreună cu 
regretata, Sa soţie Domnița IOANA merită atenţia neprecupeţită a refugiaților ro- 
mâni ca prejioşi şi efectivi sprijinitori ai Exilului nostru şi în special ai 
Bitliotecii Române din Freiburge 

3, Comitetul regretă litigiul ivit şi este convins că conducerile celor dpuă 
“instituţii nu au epuizat toate posibilităţile unui modus vivenăi înainte de a 
se face apel la justiţie, 

4, Comitetul respinge aprecierile nefericite formulate de avocatul Punâaţiei 
la adresa Bibliotecii,precum şi eventualele denigrări făcute la adresa Fundaţiei, 
Comitetul nu este de acord cu publicarea acestor denigrări şi recomandă iînsis- 
tent renunţarea la asemenea procedee profund dăunătoare atât ambelor inot taţii 
cât şi cauzei româneşti, 

5. Comitetul roagă Direcţia Institutului Român de Cercetări să convoace o 
adunare generală extracrăinară a membrilor săi,care să studieze stadiul actual 
al litigiului şi să avizeze asupra unor noi încercări de atenuare a lui,- 


&& Capul Sfântului Anâdrei,fratele Sfântului Petru,păstrat de veacuri la Roma, 
a fost restituit,la 26 Septembrie mi iropoliei oraşului Patras(Urecia), de 8 împu— 
nătoare dslagaii ie catolică, în cap cu carâinalul Boa. La pompoasa slujbă dela Pa- 
tras au asista prințesa pina a Greciei,prinul miristru Papandrecu,geful opozi- 
jiei Canelopoulos,ete.Misiunea catolică a întâlnit deasemeni,în cursul călătoriei, 
pe patriarhul Teodosie VI al Antiohiei,pe mitropolitul Corintului,şi al Atenei, 


bee Astăvară a poposit la Uzdin,în Banatul înstreinat,o echipă a televiziunii 
din Te kio(Japonia) care a filmat un reportaj despre pictoriţele ţărance din a- 
cest sat r-mânesc,azi în dugoslavia: Anuica Măran,Măria Bălan,Hărioara Motorojes-— 
cu,Florica Cheţ,Florica Puia, Lenuţu Ţăran şi Viorica lepure - şi un scurt pro- 
gran de jocuri populare româneşti,la care au luat parte echipa de dansuri şi or- 
nestra societăţii culturale "Doinal!e- 


&& "ln concepţia nouă despre viaţă -serie Crainic,în "Glasul "minciunii- mul 
peace A, pei e Rea e A a 
e averea cea mai de seamă a ţării",Pe care,natural,o exploatează la sânge... 


ie 





% 


pa AB oc 
DUPLICITATE COMUNISTE 
Nu de mult a apărut în "Glasul"'minciunii un articul despre Nicrlae Lorga,că-— 


"ruia i se recunosc n sumă de merite. Aşa fiind, Es îmtrebăhn de ce Pa decurs ce 20 


"de ani de ocupaţie,nunele vestitului istorie nta apărut în nic 3.0 pegină de ziar 
"din “ară Dacă comuniştii români au nerușinarea să pomeneascăâ numele lui Inrga 
între publicaţie pe care-o sent în afara hrtarelor țării „pentru a induce în 
eroare pe Ronânii'din exil,noi putem să le împrospătăm memoria, adrând & oprrtu- 
nă compltare sus-ocitatului articrl: 

nle—' In 1948 s'a ordonat de guvernul dela Bucureşti ca toate biblirtecile,de 
crice fel,din' ţară,inclusiv Biblioteca Acadeniei,să verifice şi să scoată din 
catalog lacrăriles. lui Nicolae Iorga.In. biblioteca instituţiei unce lucram pe 


atunci exista cr singură operă de N.Iorga, "Istoria Românilor, vol-VII,ed.1V,1928, 


tipărită la Văleni,care trata istoria şi economia României între anii 1859-1914, 
lucrare apoi cpurată, 

2e— Nicăierişîn nicio linrărie din ţară,sau anticariat,nu există vreo lucrare 
de. N.lorga,sau vreuna care să amintească măcar de el, 

5, Publicaţiile şi periodicele româneşti de orice fel,începând cu anul 1948 
şi până în prezent,nu au scris nimic despre N.lorga,. 

4a— În decursul anilor,ulrina dată foarte recent,am fost de mai multe ori la 
Vălenii de Munte,spre a vedea locul unâe a trăit şi lucrat omul de ştiinţă şi 
literatul Lorga.Bătrâna casă cu cerdacul înalt se Sg i e în mijlocul. curţii, 
năpădită de buruieni. Carâul înalt,vechi,stă să caiă,dacă n!'ar fi proptit cu: 
două scânduri,In dreapta porții se distinge cu greu o tăbliță de 10/20 centime-— 
tri,ruginită,pe care cândva a fost scris "Muzeul Memorial N.lorga",iar poarta, 
tree dl cu un lanţ ros şi el de rugină,stă permanent Sali Ei 

5, Printre ultinii supraviețuitori din familia Icrga,este și cnnferenţiarul 
universitar de Geometrie Descriptivă şi Desen,suplinivsor la vârsta de peste 60 
de ani(nici măcar titular,dacă ru profesor şef ae catedră),la Politehnica din 
Bucuresti.Ca, fiu al profes garulua lorga este-râu cotat de auio orităţii e comuniste 


şi prost retrituiteDay nu asta se plânge . dânsul. «e 


6,- Orice cetăţean surprins.sau măcar bânuit ci-ar i discutat,sau simpatizat 


-cu opera lui Nicolae lorga,e ridicat noaptea de acasă = gi-nu nai vede lumina 
49 , 3 


zilei.- Gabriel Stănescu 


&ă Intre 27 lulie-—l Aug. 1964 s!a desfăşurai la Koper şi alte centre turisti- 
c& de pe Adriatica răsăriteană cel de al 5-lea festival iug zosla av de frlolor,la 
care au: participat Şi formaţiile minorităţilor slovacă italiana, română; ruteană, 
maghiară şi alhaneză,ba una şi din Agrigento(Sicilia).De un frumos succes s'au 
hucurat crnestra "Lira! (ou "Yărie cu ochii verzi, "Ciocârlia",ete.) şi echipa de 
ja a scoietăjii "Planăra!! din Begheiji (Biaa ul înstreinat ), cu dora Codrului; 
Sârba!n căruţă,.ora Sinaiei,Ciuleandra,Sârba!n ciocane,Sârta lui Pandele, țesuta 
lui Negru, Periniţa. -, 
"Cupa libertăţii 1964! la fotbal,disputată de echipele satelor tomâneşti 

din Banatul înstreinat, a fost cucerită de "Voivodifa! din Seleuş.- 


&& Doi evrei din Rusia,Roifman şi Schlakerman,au reuşit să instaleze c pro- 
Toate, e "fabrică de articole de mercerie într!'un. spital psihiatric,unde foloseau mâ- 
na de lucru a bolnarilor.Patru ani, treaba a mers strună,adncânâu-Le un venit e- 
chivalent cu circa 3.500.000 dolari. După care,spărgându-se urciorul,cei doi au 
fost condamnaţi la moarte şi executaţi .Dâna astfel. cecazie anumitei prese să vor- 
_bească de "e nouă probă de intolerabil antisenitisa,,.' (Rivarol) 


dt Autorităţile din Zirici au organizat o manifestavie pentru onorarea me-— 
moriei victimelor răscoalei dela 17 lunie 1955 în D euaă a, ocupată. Printre vorbi 


- teri,consulul general al Germaniei lihere. (Tritune e Genăve) 


&&  Vorainenii din America au sărbătorit la Washington, 26-28 Ilunie,150 de ani 
dela: naşterea poetului Taras ras Şeveenko. Monumentul a fost aesvelit de em Fă oaia 
wer,care a rostit şi o cuvântare,înfierână tirania comunistă, 


— Delegații grupurilor etnice de refugiaţi -pentru Români,Matei doijhutăa- au 
A irita a 
„prezentat la Casa Albă un memoriu despre trista situaţie din țarile robite,ce- 
rând ajutorul Americii pentru eliterarea lore- 


S a Pa 
CONTROVERSE BISERICESTI 
Părăsinăd o clipă terenul "teologiei populare",care i-a permis să rupă din 

şi-aşa puţinul spaţiu al gazetei lui Nae lLonescu nu mai puţin de o coloană în- 
treagă pentru publicarea hotărîrii sinodului părintelui Boldeanu,unce Inalt Prea 
Sfinţii săi consilieri parohiali lichidau dintr!'un condei,cu toată., competenţa, 
un blestem arhieresc(câţi din ei or fi ştiină ce-i aia?),"'Cuvântul" trece acum 
la teologie mai seriocasă,spre a înştiinţa exilul că "Biserica este acolo unie 
este episcopul",carele "trebue să fie hirotonisit valabil,adică hirotonisit ae 
episcopi adevăraţi şi conform prescripţiilor Arhieratikon-ului".N'ar fi să vedem 
aici un îndemn,stimulat de precedentul Sârbilor refugiaţi,cari au pupat mâna pa- 
_triarmului din Belgradul lui Tito,- de a ne pune şi noi sub patrafirul lui Justi- 
“nian Marina,cel mai episcop cintre toţi episcopii. români: şi uns de ocupanţi,gro- 
zav de grijulii la forme,cu crismele tuturor prescripţiilor posibile: dl kacovea- 
nu rămâne,pentru noi,o valoroasă şi statornică figură în lupta anticomunistă (mă 
car până s!o pune rău cu Boeru); dar dacă se referă la vlăâicii din exil,ne ispi- 
tegte o nedumerire: re ce n'a adus aceste precizări cât mai trăia mitropolitul 
„Visarion,singurul arhiereu din fiasporă cu titluri în adevăr incontestabile?., 





"n * ('Biserica este acolo unde este episcopul!').De care episcop o fi vorba? Deşi 
“nu scrie,bănuim,âocar pentru Prea Sfinţiţii Consilieri ai Nu Mai Puțin Sfinţitului 
Boldeanu,doctori în toate "legile şi regulamentele" bisericeşti,cun singuri se 
fălese în "hctărtrea" de pomină, "Cuvântul n'a mai crezut necesar să intre în ană- 
nunte.Să fie episcopul diecezan? Să fie şeful "religiei de Stat"',şeful Bisericii 
naţionale,care se mai cheamă şi primat,cână nu e patriarh? Să fie şeful suprem 
al Bisericii? Şi,acesta,care ar fi? Căci,dela 1054 încoace,pentru unii e Papa de 
la homa,pentru alţii patriarhul din Constantinopol.Ca să nu mai vorbim de alte 
toompartimente",şi atunci,unăde e Biserica? Dar chiar printre aceştia,s!'au văzut 
atâţia patriarhi în erezie,atâţia anti-papi: unde a fost Biserica,atunci? Unte a 
fost Biserica credincioşilor diecezelor constantinopolitane până la condamnarea 
pentru erezie,a patriarhului lor Nestorie (&fes,431),ales după toate prescripţiile 
posibile - şi care susţinea că Maria e doar Maica omului Isus,nu şi a "Domnului!!? 
In cearta monotelită,patriarhii Sergiu din Constantinopol şi Cir din Alexanâria 
luară partea ereziei admiţână în Isus,pentru a fi pe plac monofiziţilor,două firi 
dar o singură voinţă,- iar papa Onoriu,care habar n'avea că-i infalibil,le-a ţi- 
nut tevărășie,tfoţi trei fură condamnaţi de Sinoâul VI Ecumenic (Constantinopol, 
'680),- dar unde au fosţ Bisericile respective în timpul păstoriei lor? 

Sinoadele din Arles(353) gi Milan(355),cu episcopi cât se poate de.. episcopi, 
condamnă pe Sf.Atanasie,apărătorul ortodoxiei, favorizână astfel erezia lui Arie; 
sinodul din Efes,449, compus din episcopi aleşi după toate prescripţiile cerute 
de "Cuvântul",a condamnat pe ortodoxul patriarn Flavian şi a declarat de ortotoz 
pe ereticul kutihie; sinodul âin Constantinopol, 754,a dat anatema contra celor ce 
ar mai venera sfintele icoane; sinoadele din Constantinopo1l,8R61,RF9,RTO,toate cu 
participare âe delegaţi papali: primul recunoaşte pe patriarhul Potie,al doilea 
îi condamnă Şi recunoaşte pe Ignatie,al treilea recunoaşte iarăşi pe Fotie Şi anu- 

"1 dează sinodul precedent.Am dat doar câteva exemple din atâtea.şi iarăş întrebăm: 
unde a fost Biserica,pentru respectivele dieceze,în acele vremuri? 
„e Tată deci, că Istoria a infirmat sentinţa din "Cuvântul".Ca urmare a certuri- 
lor cristologice, nălci" întregi au părăsit "Biserica",preferâră bisericuţele 1o- 
cale: -nestoriană în Persia,în Inâia,monofizită în Armenia,Egipt,Siria,Abisinia, 


monotelită în. Liban,- toate cu episcopi,patriarhi şi alţi "'catolicoşi!"; cele mai 
multe nici până azi n'au renunţat la erezie.Chiar la noi, în România,ne întrebăm 
dacă, Biserica,în ce are ea viu;esenţial,ca Instituţie fonâdată de Isus,era cu pa= 
triarnul liiron,care patrona şi aproba asasinate,sau cu umilul călugăr Isihie An- 
toni cel împuşcat de camarilă pentru credinţa-i în învierea neamului său erastinj 
sau dacă,astăzi,este cu Sovrompatriarhia,ori cu:miile de mărturisitori —vlăcici 
şi credincioşi- Ain închisori şi din morminte. 


* Şi,în exilscum este situaţia? Singural arhiereu de necontestată validitate 
a fost,curi ăi mai spus,vlădica Visarion Puiu; dar pe-atunci redactorii "Cuvântu- 
lui mu s'au gânâit să pună umărul la valiaarea principiului enunțat astăzi. ve-— 
rit apoi Andrei Moldovan,necontestat şi el ca episcop,iar contestat ca românism, 
"Cuşger!! din acest punct de vedere,dar cu harul contestat,a apărut Trifa: n!'o spu-— 


nem noi,a spus-o el singur,cânăd,după 5 ani ae "păstorie",s!a dus să-l resfinţească 


17Ă 


a 
n m 


| alţii.Biserica româno-ariericană.a fos în răstimp cu "episcopul",cum prescrie 

„i Wuvântul",sar n'a fost în.. Biserică,căci Trifa nu fusese "hirotonisit de epis- 
» eopi adevăraţi”,cum tot "Cuvântul"! serie.- P.8. Teofil a păşit dela început cu 
„:Stângul,apărână ca episcop âe casă al părintelui Bolieanu,cu misiunea de a dărâ- 

;ma pe Trifa,De-episcopirea sa n'a ştiut nimeni,nici chiar secretarul de pe atunci 

"al consiliului paronial din Paris,blaga,până în ajunul hiroteniei,- la care,cu 
slujitori cu tot,plus cel ce a strigat că 'nu e vrednic!,au participat abia 17 
inşi lansat cu atâţa., modestie,rezultatele n!au putut fi decât pe potrivă: por-— 
nit la drum cu vreo patru parohiiynu ştim dacă aziydupă zece ani,mai are trei, 

„Unde este deci Biserica,pentru Românii din exil? 


"episcopii" români. din exil.Nu acolo une sunt preoţii ajunşi de capul lor, preoţii 
„fără &piseop.Cu teoria,am fi noi de acord,dar "praftica" te. omoară.Ia episcopul 
părintelui Boldeanu,văzurăm,nu se înghesuie cam nimeni .Şi,pe bună dreptate: cire 
l-a ales? In ţară,exista pentru asta un colegiu electoral,din vlădici şi parla- 
mentarii ortodocşi; aici nimeni,din atâtea personalităţi ale, unui exil pentru ca- 
re,cnipurile,se sfinţea noul episcop,n!'a fost întrebat Locul vlădicilor 1-a ţinut 
părintele Boldeanu,iar al parlanentari lor, Mi oaie .Cam puţin... Sub acest aspect, 
P.5.Irifa e în perfectă regulă,alegerea fiinău-i aclamată. ae un întreg congres, 
Nu ştim însă cât de valabilă e resfinţirea.Ntoazul 'e apoi,la ambii,că ţin ce si- 
noade ruseşti,de nimeni recunosoute.Ceeace -face ca "Biserica română in exil” să 
rămână, iarăşi în vânte ? pă at 
Dar poate e,totuşi,o speranţă: 'insistenţa "Cuvântului" în acest punct ar în- 
tări un svon mai vechi,privină intentia &luj coveanu de a intra î _monahi sm « Da-— 
că la personalitatea şi pregăiirea :sa,va pune și grija de a evita greşelile comi- 
se la nirotonirea P.S.Teofil şi Trifa,şi totul va urma după "prescripţiile Arni- 
„eratiken-ului, sfinţirea sa ar putea prezenta soluţia de: serioasă luare în consi- 
derație la rezolvarea crizei bisericeşti din diasporă. Cât despre "preoţii fără 
episcop", în Europa noi nu cunoaştem niciun caz.Sunt în America unele biserici ro- 
mâneşti lindependente",dar acelea n!'au nimic âe-a tape cu xi lu la” 7. $, 4 


» "Biserica română din-exil -răspunde tot "Cuvântul" este acolo unde sunt 
Pi y & mut 


. 


Ps 


x Naţionalig ică,nouă ne place.Cu condiţia ca păstorul -naţional- 
să fie vrednic. Altfel,se ştie,Isus a venit pentru mântuirea nu-a unui neam nareşi- 
„care;ci a "neamului omenesc't.Pe El 71 interesa Omul ca atare,nu greoud,calmucul 
sau hotentotul.Chinul piroanelor 1-a suferit El pentru salvarea. Omului ,nu. a vre- 
unei naţiuni .Biserica a înţeles aceasta dela. început, când appstolii au mers să 
predice "la toată lumea, făcând din toţi: oamenii fraţi, fii ai aceluiaş Tată, Dum- 
nezeu.la alegerea ierarhiei se ţinea deci cont numai de vrednicia persenală. In 
scaunul Romei au stat evrei, greci,africani, romani .Sf.lrineu,născut în HBia Mică, 
ajunge episcop la Lyon,în Galia (177-202),5f.Atanasie episcopul Alexanârdei,sfin. 
țeşte 1la' 329 pe Frumenţir, născut în Tir,episcop pentru Btiopia.,hto., : 
Dar 'şi mai încoa,lucrul la fel s'a înţeles. Organizatorul Bisericii 'în. Tara 
Românească, e grecul Iakint,fost episcop la Vicina; reorganizatorul ek,adus în ya 
ră de Hadu cel Mare,e grecul Ni fon(149)-1507), fest as două ori patriarn în C-pal. 


Biserica noastră e mânără de a ti avut,în scaunul muntean;pe marele Antim Ivirea- 
nul (1709-1716), un Slavii răsăriteni se mândresc cu moldoveanul Petru Movilă Ia 
mitropolia Kievului. Vestitul Sava Brancovici,mitropolitul Ardealului, era 'sârh; ma- 
cedoneanut Dosoftei,silit de o invazie să plece, ăi Moldova,ajunge,prirg Petru cel 
Mare, mitropolit de Azov(1701-1711),unăe 'şi moare. Eto. In Constantinopol,chiar as-. 
tăzi patriarhul e un român: Atenagoră Spiru.- Supărător ar trebui a fi nu atât 
"* faptul că cei doi episcoși din exil, Trifa şi Teofil,ţin de sincade ruseşti - ceea 
| ce, în actuala tragedie românească, căşunată tocmai ae Kuşi,atinge o foarte justi-— 
 ficată sensitilitate-, cât, bisericeşte vorbind,că zisele sinnade sunt în vânt,de 
nimeni. recunoscute,deci în afara comunităţii ortodoxe. i pr mpa 
*: Părintele Vasiloschi a procedat destul de înţelept când, faţă de prea puţin 
evanghelicele ciomăgeli aela Paris,şi de samosfeatismul de pe atunci ain Statele 
Unite,a reuşit să ţină Biserica Română, Ortodoxă din Germania în afara aventurii, 
| afiliind-o,printr!'un exarhat, Bisericii de toţi recunoscută ca mater e magistra 
| a Ortodoxiei: Patriarnia EBcumenică ain Constantinopol; dacă titularul ei mai este 
| astăzi,cum am spus,şi un român de-ai noştrijcu atât mai Bine! E singura Biserică 
+' română din etil,care nia cunoscut scandaluri „lar înjelepoiunea -pnpulară şi evan-— 
g&nelică- pretinde că "pomul se cunoaşte după.roade. a j 


) 


A 
— 9 — 


* Şi-atunci,unde este Biserica? Unde este Isus. "Păstorul cel bun".Iar El e 
PT 
"acolo unie suni doi :sau trei- adunaţi în numele lui", decişi adică să-şi potri- 


_vească viaţa după sfintele Sale învățături Al căror nisa e anunţat în mesa- 
E PU Bă tei a Wpace,şi bună învoire între oameni Biserica lui Isus 'se cuncaşte 
"după: dragostea dintre: apartenenţii ei „Unde veţi vedea deci o comunitate :religi- 


gioasă trăind în pace, cu înţelegere frăţească între oameni ,să. Ştiţi că acolo e 
Isusyacolo e Biserica.Unde, în schimb,veţi vedea vrajbă, sforării , di:honie, cu încă- 
ierări până . şi între clerici,iar oieri cmc risipindu-şi turma,acolo e Dracul. Inâi- 
“ferent de. oâăjadii.şi chiar. dacă timonia s'ar fi aflână sali ohlădui re episcopală: 


a “Infernal! ui Damtey sunt atâţia "mitraţi i e... ! i e 


x Câteva cuvinte an mai spune în legătură cu protestanții Că bisericile orte- 
doxe se “înghesuie la "frăţietate cu tăgăduitorii celor şapte taine", spre a lovi 
în catolici,n!ar: fi” să fie fală.Dar dacă Pi a CNA din Germania au preoţi şi Bi- 
serică,e datori tă numai "ecumenicilor, Carin! au cerut nimic în schimbeln cele 
 dunăvniceşti ,Biseri ca Catolică a înţeles să sprijine pe. fraţii ortodocşi aflaţi 
Ja ananghie, prin pProprii ei slujitori, „Şi i-ar fi fost foarte uşor să preia pe 
"cei: câţiva preoţi ortodocşi şi,în spiritul frăţiei unioniste,să desființeze pro- 


“priile misiuni pe teritoriile de activitate ale acestora,- unsăla, de altfel,cato-— 


lici nici nu prea sunt.Poate,în duhul zoriei, de azi,va fi şi stea Deeoamăa vă. în 


+ lipsa ajutorului catolic,şi a unei organizări mai consistente a refugiaţi 107, în 


stare să-și vină singuri,ca în America,Biserica şi preoţii, aceştia sunt. reduşi 
la "înţelegerea! fraţilor protestanţi.Dl Racoveanu âă pilaă de qârzenie ortodoxă 
pe părintele Gal lonebxemplul nu-i bine ales: se ştie ce âtitudine a trebuit 
să ia ilustrul preot,la ananghie,cârd,mai mult decât cu tăgăduitorii unor taine; 
a avut ue-a face cu tăgăduitorii pur şi simplu ai lui Dumnezeu! 
X x x 

+5, In țară, pe vremuri,cânăd studenţii,sau alţi români de inimă, cătrăni ţi de 
amăruri mai spărgeau câteun geam,ânumita presă ţipa numaidecât,cătână să ihtimi- 
deze: cu... "ce va zice străinătateaN.Aici,sistemul e: acelaş,cel ce'mai turhiră 
nişte -sieste devenind automate... "agent: al comuni ş şti loridar n!o face numai Birele 
evreo- -căţaon;oi şi alte foi,care, "'naţicnaliste! fiina, se cred "obligate să încarce 
pe "agent! şi cu aluzii la mistrie şi şorţ.Printre cati a comunişti, descoperiţi 
după. o dungă gi rpârspicace observaţie, încununată cu deplin şi meritât succes,de 
condeierii acestor foi,sunt şi.. redactorii Vetrei - fapt cu atât mai desgustă- 
tor şi reprobabil,cu cât numita foaie. timp de 14 ani de zile a reuşit să înşele 
buna credinţă a întregului exil, făcână 'pe anticomunista intrâtabilă, e 

De ce-o fi râvnină "Cuvântul la'"gloria!" Orientărilor şi Intâmpinării? Trans- 
formâna o dureroasă constatare în "ofensă",care nici măcar nu priveşte "toate bi- 
sericile din exil", "Cuvântul",ultimul iunăr crede că trebue să dea alarma pri Re 
creditcioşi,ca "să ia bine- sama -la defăimătorii bisericilor ortodoxe ale Exilului., 
Piinică nu poate fi aci vorba de niscai inconştienţi.Ci de irnşi care activează 
după un plar precis",Dacă lăsa naibii misterul; şi ne desvăluia şi nouă “planul”, 
şi pe fâptaşi , treaba era Jlimpezită — Şi impostorii încă odată demascaţi,... Ce-o 
fi obligână "Cuvântul" să copieze pareă altuia "preocupările!" unei "Intânpinări"! 
oarecare, situându-se la IS DE WERl. (GA „care ,pân! acun,nu ne obişnuise?, e. 


5 7 Petre Vălimăreanu 
REGĂSIRE de Lon Dunitru | 


Vinrile oceanelor, = albastre —y Dar m!au bătut furtunile prin vreme 
„bhe-am strâns în poarta sufletului meu Şi corzile viorilor mi-au frânt? 
„Găei am râvnit să urc până la astre De-atunei 'în nine fulgeră,şi geme 
Un-cânt suklimyun imn lui Dumnezeue al trompeta each gen de cânte... 


A&  "Românialvişoenistă e de părere că Mihai. "reprezintă ârumul firese'al is- 
Sa CTRL 27 pm 
toriei noastre naţionale".Drum făcut, se ştie,din vânzări,trădări şi abăicâri.,, 





&&. "Glasul'iminciunii vorbeşte de "douăzeci de ani de regim popular,de cârmui-— 
o ea e e A le pe ae AO et eat 
re dreaptă. Dacă "regimul"! nu riscă verdictul unor alegeri libere, e Dati euagă se 
veme de ingratitudinea "poporului", 


&& Ta Hxpoziţia internaţională, anuală din Toronto (Ca anada),în August-Sept.64, 


reperiştii au deschis o cârciumă clandestină,servină vizitatori lor ţuică vecke 
şi vin de Cotnari.Până i-a dibuit poliţia... 


- 10 


/ 


Pai 24 TANUARIE,LA DUSSELDORF 
“„ Sprijinit de Asociaţia Românilor aim: Belea verii Germaniei,acest ram al VARG- 
ului care;prin buletin,comemorări şi alte bune iniţiative,se vădeşte tot mai ver- 
de, părintele protopop Emilian Vasiloschi a organizat,la Disseldorf, comemorarea 
Zilei Unirii —.acel 24 Ianuarie care a format,acum 100 ani,pivotul decisiv la 
constituirea României Mari.Ziua însăşi,deşi în miezul iernii,a fost de o excep- 
_vională luminozitate.Au participat Români -şi streiiii— din localitate şi de mai 
departe: familiile pr.Vasiloschi,av.ncrivu,ing.Valeriu Dobrescu, inge Visconti Ni 0n= 
lau ș Ar. lutotovici, Macarie, Roraibatra Moise Sabina, C„Dimitriu, Bei onemăși., Balmuş ; 
feros, D.Şerban,Dworski , Schneider, Franck, Valentin Griech,Madon, ânele intoinette 
70 nt tape: ca (peer ieri 8 di st Hoatar cina, Anghel,Hermel,Maria ilimstedtţ, 
anii inastasiu,Bâlă, Dreckow, Iacoh Râu,Drincvan, Behme,C. Avram, lobi diacon Coşin- 
ski, ingeSorin;âr.Banârahur,âr.Şuga, Marin 1coăoresou, ina. Viţu,dre VER reagui, F1lo- 
ereu şi Caranfil Spânachi,ete.: total,ca la o sută ce persoane, 
| "Sia slujit Sf. Li vurghie parastas (pentru Maniu,Maria şi Ion Antonescu) şi Te 
Deum.la strană,Marcel Nicolau.Părintele s!a ruga! pentru toţi eroii şi martirii 
români ; înoebână. chiar cu cei îin veacurile cărunte ale închegării neamului nos- 
rug momen 'e-leal căzuţi în luptele şi: războaiele pentru unitatea neamului românesc 
gi pentru apărarea şi salvarea patrimoniului nostru sufletesc; pentru GE, EEE 
s'au stins"âe moarte Bara nd oây pentru cei ce. şi-au sfârşit viaţa în însăşi ţara 
mană în munci silnice,la Canal, la Stuf,în închisori, în beciurile securiţăj11, Sa 
prigoană şi în ta stă tarvare; pentru cei ce »luptânc în rezistenţă prin munjii 
şi coârii ţării, au fost râpuşi âe gloanţe-e ca lopata el E: pentru ostaşii români , 
îngropaţi îfi pământ străin,unde i-a dus dârzenia luptei pentru bineld neamului ; 
pentru morţii din rândurile refugiaților noştri,pe câri focul aprins de cei fără 
Dumnezeu în patria noastră î-a împrăştiat prin străinătăţi; pentru cei cari au 
luptat cu armele condeiului şi ale cuvântului pentru biruinta idealului naţional, 
şi pentru biruinţa Crucii în toată lumea... Auzi-ne, Doamne Dumnezeul părinţilor 
şi strămoşilor nngtri „aşează şi odihneşte în ceata drepţilor pa eroii noştri mar- 
tiri şi pe cei cari,în bejenie fiinăd,şi-au îpmormântat trupul în pământ Eten ae 
Rugămu-ne Ţie,Doamne,îndură-Te de poporul Tău „român şi creştin,spulheră din scum- 
pa noastră patrie ps toţi cei ce nu Te cunosc „pe Tine şi oaia ţara liberă. Fă-— 
ne iarăşi deplin stăpâni în țara ncastră,pâ destinul nostru, ca să putem reface 
viaţa, cultura şi or?inea noastră românească, după învăţăturile sfintei noastre Bi- 
serici şi după înţelepciunea şi tradiţia creştină a poporului: nostru daco-romane 
Huzi-ne Doamne,şi ne mi lueşte pe nvicari credem şi nădăj duim A ici du 
“dreptatea Ta părintească, 

După predică,rostită tot de Sfinţia sa,toţi participanţii au trecut în sala 
alăturată,la o "întâlnire frăţeascăn, pregăti tă de necbosiţa Adocamnă preoteasă.âci 
„au rostit însufleţite cuvântări părintele Vasi loschi Şi dl iînge „Dohresz ZU; Afa Luto- 
“tovici a recitat "Pâinea noastră"! aa: Cotruş, toată lumea a intonat Hora sal 3 
Pe-al nostru eu ap ati tu în eu Haniae | inge „Marcel Nicolau a cântat De,ce n'aţi 
dus de lângă voi şi In satu!'n :care m'am născut.Nia lipsit nici "colţul âe fierti, 
A, cântece populare şi romanţe,unde se distingea vocea dnei Dimitriu (MUnăe duce 
dorul meu) şi a lui Pasa Schiopul ("Bătrânee, haine grelet,"i ruginit frunza 

din alia “pe hi Serrarea s!a terminat spre seară, în veselie şi însufleţire generală, 
&& De 24 Ianuarie,la i iti oaia N.Zelea şi V.Pârvănescu au oficiat un 

Te Deum. Pr, Pârvănescu a vcrhit apoi despre însemnătatea zilei.La "Casa română, 

după praznicul oferit de familia Sphderca,au vortit pre „Zelea, N. Pătăceanu, Matei 

dojhotă şi. Leon G Căpaţână. Corul copiilor a cântat Hora Ynirii: „Pui “de iei,Margul 

lui Tancu, tai să!ntindem nora mare,Marşul Bucovinei şi Basarabiei „Dogteâptă-te 

Române, Pe-al nestru steag. pa îti 4 Ueorge ş şi M.Hojbotă,lon Pepescu,Grigore şi 

Ce Măgi rescu.Duet;: fetiţele dlui Octavian Drăgulin.- Sp 


„&& Dl prof.Giurescu,vorbină de "marea biruinţă dela Vaslui” a lui Ştefan cel 
Mare, scrie, în "Glasul edr i că "ea a tost şi vă fi pentru tot popârul nostru, 
ÎNC Aa a ea i 
„întotdeauna, ildă nepieritoare!!. Pentru intial a aluzia e: clară, dia ac ac fi înţele- 


ge O iti i 

tă la Pretoria, în Aici ai de Sal s!a, ii depui 9 ngocalăn de vrăji torie,cu 
150 4 de elevi = dintre cari 7 muriseră în urma teribilelor probe,iar ? a trebuit 
să fie mia în stare. de extremă slăbiciune : a sti d * 


—- 11 = 


CALENDAR NAŢIONAL 


inul 105, Dacia € cucerită de Traian şi devine provincie romană... 

Anul 271: Strâmţorat de Goţi „Aurelian părăseşte Dacia. 

unul 375: Năvălirea dunilore , 

Anul 453: Moare Atilla, tocmai când îşi celebra căsătoria cu frumoasa germană 
Il Gico „pe a ai cărei ii a: îi: ucisese. 

unul 864: Creştinarea Bulgarilor. | 

Anul, 1066: hăscoala Vlahilor din Tesalia;2in- cauza dărilor prea mari puse de 
Constantin i Duca, Centru: larissa.Capi: Niculiţă,Verivciu,loan îin Grimiani ,Gri- 
gore Bumbăcaru, Teodor Seribon Petastas,Slavnta al lui Kermalac. Cuceresc mai mul-— 
te cetăţi: Ki irosBervia, ete, hezultat: dările fură suprimate,iar Niculiţă exi- 
lat în Asia Mică până: în 107]. (Giurescu) > 

"Arul 1185+ hăscoala lui Petru şi Asan,din cauza dărilor puse pentru căsătoria 
lui Isac II Anghelos cu fata lui bela ȘTI, Pură aliaţi o vreme cu Frederic Barba 
rosa,care. tocmai venea. în cruciadă.Revrlta reuşeşte gi cei doi: fraţi domnesc pe 
zâna dar Asan e asasinat în 1196(ăe hoerul Ivanco),iar Petru în EIOȚ 

Anul 1352: Moare la Câmpulung întemeietorul Munteniei, Basarab.E: îngropat în 
mânăstirea. . "Negru Vodă,ctitoria sa.Data s! a găsit sub EBA bisericii dom- 
neşti, din Curtea de Argeş,tot de el începută 

Anul 1365: Moare Dia al doilea Pagal ieâtor al fi dăranee pole a i-a  B&A 
independenţă şi dinastie. zidit mânăstirea Rădăuţi. 

Anul 1410; Vladislav Tagaillo' al Poloniei bate: la Tannenberg,cu ajutor dela 
'Alexanăru. cel Bun,pe Teutoni; aceştia sunt învinşi şi la Marienburg,1422,unde 
perii elpă, „şi -400 de călăreţi mail Apă sub comanda spătarului .Comane 

„Anii 1411414134 Sinodul din Konstanz.Moldova e reprezentată de. mitropolitul 
alani „Grigore “Tamblac, şi o delegaţie întreagă în cap cu boerii Gheorghe: Samu- 

şin.şi Stanislav Rotompan; cea munţeană are în cap pe boerul Dragonir (Tugonir? ). 

Anul .1424:. Impăratul Bizanțului Llon Paleologu se află la Chilia. 

„Anul „1564: :Alexanâru Lăpuşneanu mută capitala Moleovei dela Suceava la laşi, 

Anul. 1917: Moare,spre finele anului, Inocenţiu din Balta. 


pa 


"3 lan, 1948: Abdicat de 3 zile, WMihai părăseşte Sinaia -şi toată ţara- aupă o 
“tocmeală cu guvernul de ocupaţie,care consimte să-i plătească şi. 500.000 franni 
elveţieni,valoarea stocului de cereale şi vinuri depozitate la Domeniul “Coroanei. 
(ieri Paoiha Destin de la Roumanie;Paris 1954,pagina 200). 

1 Iar.1897: Se naşte, la laşi, Tâne1 Teodoreanu: 

20 lan.1612: Moare împăratul Rudolf II al Germaniei Fără iteres în, afacerile 
statului,se izolase la Pragajinconjurat de astrologi şi alenimiş tie Nepăsarea ăi 
a. contrivait la asasinarea lui Mihai Viteazul: 

25 ladn.1873: Prin decret împărătesc, episcoţia Bucovinei se desparte ae mi tro- 
polia Carloviţului,âevenint mitropolie neatâr.ată,căreia îi sunt supuse episcopi- 
ile dalmate a zeuă, şi Cattaro. 

dă lan. 189n: Se naşte la Bucureşti Marta Bibescu, fiica lui ien lantvari + 


2 tee+1600: Mihai Viteazul informează pe Lidlip ITI al Spaniei de lupta sa 
şi-i cere ajutor. 

“i | Febr.1951l: Moare,la Llug &0j , lon Vidu (n, 29 Dec, 1863, la Mâneră u/araâ) . Din cele 
„ peste .140 de ai e ale sale: lugojana,hroi au fost „Hegruţa; Pân-pâe-pâca + + 
12 Febr.19092: Premiera lui "Vlaicu Vodă",1la Bucureşti, i 

12 Febr,1907: se naşte, în Bucureşti , tă rcea bliade:; 

„15 Fehr.1851: Se naşte,la Taşi Spiru Aaret. Moare la 17 Dec. 1010 în 

16 Febr.1947: Moare,la Paris,klena Văcărescu. | i 

49 Rebp.4927t E voia la Tasnad gelozie,de soţie,tenbrul Trâian Grozăvescu. 

21 Febr.1574: Un sol al Paâișanului cere lui Ioan Voaă. cel. Cumplit mărirea ha- 
raciului. Lon Vodă refuză,explicână Divanului că pentru el ar fi indi ferent,căâci 
tributul îl plăteşte ţara,dar că nu poate rămânea indiferent le. suferinţele aces- 
teia. Incepe războiul,terminat tragic la Roşeani. 

25 _Febr. 1927: Moarai,în Bucureşti, vesti tul lăutar Crista che” Cidlar, fiui lui Ra- 
du Ciolae şi frate cu Fotache şi: -Dânică, Timp: iile vreo 40 de'ani- A "zis la mai 
toate petrecerile = SI DU CUnO oştea notele! Ia Paris > la expoziția din 1889,se ho-— 
tărîse ca toţi şefii de ornestră. să execute. CN itaril un marş:ie deschitere,Cio- 
lac 1-a prins" după ureche!".Dar lumina s!a 5tins „toţi au tăcut,singur Ciolaca 
ontinuat să "zică prin întuneric-. Se născuse în Bucureşti,la 1870.- 


* Va Ep | 4 
PREŢUL VIEȚII 


Cine nu-şi aduce aminte de apriga campanie,pe care,nu de mult ,diverse comisii 
de specialitate din Statele Unite şi Europa apuseană au dus-" împotriva fumatu- 
lui? Problema a fost amplu tratată şi,chiar dacă nu toate rapoartele coincideau 
asupra urmărilor nefaste ale acestui viciu,investigatorii au fost cu veți, de 
acord că fumatul îşi area partea de contribuţie la scurtarea vieţii.Stimulat de 
această campanie şi inspirat de page ţigării dată de A, Lincolny am scris 


următoarele catrene: CE-I CE-I ŢIGrREA 


Un cilinăru de hârtie Când i-aprinsă şi-i fumată, 
Plin cu foaie de tutun, - O poţi recuncaşte îndată: 
larbă rea,precun se ştie, la un capât are foc, 

“Nu-i nevre s!'c mai spune La cel'lalt,un dobitoc, 


Mulţi au SEI p poa, das cari;ca şi mine,au crezut că,in urma difuzării rezul-— 
tatelor la care s!a ajuns Aupă amănunțite studii şi cercetări, farricanţii de yi- 
gări vor trebui să-şi caute alt plasament la capital.De altfel, chiar datele sta- 
tistice din primele săptămâni după lansarea campaniei păreau să adeverească aceas- 
tă presupunere.Nu au lipsit însă nici aceia cari,ca Charlie Chaplin,mai cunoscă- 
tori. ai psihologiei omeneşti,şi-au îndreptat paşii către Bursă,cumpărână cât le-a 
permis buzunarul şi la un curs redus acţiuni ale fabricilor de ţigări.Şi nu s'au 
înşelat.Căci în mai puţin de un an de zile patima fumatului avea să se întinăă 
cu şi mai mare furie. Intri'adevăr,industria țigărilor din Statele Unite a livrat, 
în Iunie 1964, 45.2 miliarăe de ţigâri,adică 8,5% mai mult ca în Iunie 1963. 

Ce semnificaţie pot avea. aceste cifre? In urma uncr anchete printre fumătorii 
înveteraţi, rezultă că aceştia nu neagă efectele nefaste ale tutunului,?ar rămân 
indiferenți la pericolu Omenirea trece,deci,printr!'o fază cânăa preţul nestinat al 
viejiisal acestui dar divin,e fearte scăzut la bursa valori. LOLA Si e „LOL a VU do 
să te întrebi: până la ce punct sunt conştienţi indivizii de bogăţiile latente ce 
există într!o fiinţă omenească,şi de raporţul existent între Pee ectul vieţii in- 
dividuale şi desvoltarea armonioasă a societăţii? Şi cun de sia ajuns la această 
stare. de lucruri? Sunt care de vină părinţii ,cari, în gcana după realizarea unui 
mai mare câşiig,spre îmbunătăţirea continuă a standardului de viaţa,neglijează 
educaţia copiilcr şi formaţia lor morală,care să le desvolte respectul pentru 
viaţă? Sau e o lacună a sistemului de educaşie din şeoli,care nu reuşeşte a-i 
face pe tineri să se păsrundă de sensul valorilor umane? Sau,poate,e vorba de o 
insuficientă formaţie religioasă a individului „lipsit astfel de cvnoaşterea ca- 
racterului unic şi sacru al vieţii? 

Am putea,desigur,continua cu întrebările, Problema, deloc simplă, constitue una 
din caracteristicile civilizaţiei automatismului, care tinde să sclavizeze şi în- 
dobitocească cmul.Datoria lui;dacă nu vrea să piară,e să încerce a nu se lăsa sub- 
jugat de această civilizaţie. af, stimează viaţa, caii € trebue să descopere,să ve- 
nereze şi iuhească tot ceea ce este de esență divină,acel tot din care el nu este 
decât o particulă infima.Această stimă a vieţii, departe de a fi o noţiune accesc- 


rie,constitue fundamentul însuşi sl tuturor principiilor, ; 
Marcel Nicolau 


&& Ca urmare a Unirii Principatelor -scrie dl prof.Giurescu, în "Glasul patri- 
git, în 1918 a urmat a doua etapă,tot prin actul energic al întregii națiuni, rea 
3 zâridu-se lizându-se astfel ţara pe care au dorit-o > marii Li noştri înaintaşi, vara închizână” 


în în hotarele ei le ei pe tei cei de un sânge şi i det un gogu a din peer Ai deci.,dina 


Pasaratia,din Bucovina, Banat, Cr şana „Maramureş, Dobrogea, Oltenia, Muntenia şi Ho1- 
dova.Curajul dlui Giurescu, e 'a aria astfel,negreşit că vine as sfere mai înal- 
te — şi,ca româri,nu poate decât să ne hucure. Intrebarea e: acest curaj e arătat 


şi "acolo"',unde trehue? cri numai într!o foaie ponosită, destinată exclusiv înşe- 
l&rii refugiaţilor?!.. 


&& Doi misionari americani au fost atacați de populaţia evreiască,la Hai fa, 
pe câna împrăştiau broşuri religioase şi predicau mulţimii, în loc pulii jozodina 
„oreştină, arestaţi, ei au fosti condamnaţi de tribunalul local 1a două săptămâni e 
închisoare; dar -au precizat judecătorii- nu pentru motive religicase,ci pentrucă 
au ţturburat ordinea publică... 


"&& . Semnalăm articolul "R.P.R, şi citeai; de Mihail Roţi Enescu, în "Far te 
Sept.64,- „Şi "Cum am L PROBBAGRPOEILĂ pe Armâni!!, de George vioranescu, În Romărita - 


- 15 
| _ŞTIRI DIN ŢARĂ (ause de un refugiat) 

Citricele sunt un lux,negăsindu-sc,sau vânzâniu-se la preţuri inaccesibile.- 
Copiii nu gustă ciocelată sau prăjituri, fiind prea scumpe: un pacheţel de cioca- 
lată crstă 10 lei,iar câştigul tatălui n ae 20-30 lai pe zi.- Carnea de vită sau 
de porc e un aliment sprraâic,de sezen,la preţul de 28-30 lci kg.-="Vinul "pentru 
populaţie se fabrică tin surcelele rămase dela fabricile de cherestea şi mohilă; 
adevăratul vin,tin struguri,e pentru mărimurile cemuniste şi export.- Cuălele 
sunt importate din Bulgaria,vândute la preţul 1e 2 lei bucate şi se găsesc fvarte 
greu.- Pentru a se eccnumisi energia; electrică,printr!r hotărîre a censiliului 
de miniştri au fost suprinmate,la luminatul public,două din trei becuri.- Des cir- 
ca 10 ani materialele de construcţie sunt blocate şi nicăeri nu găseşti măcar un 
kg de ciment; locuinţele proprietate particulară -până la druă camere n!'au fost 
"naţionalizate! se năruesc,că camenii n'au cu ce le repara: la lipsa de materia- 
le se a1argă lipsa de bani.- După 20 de ani dela: răzbei,lemnele pentru populaţie 
sunt încă raţionalizate,dânădu-se pe cartelă şi cu programării de 2-5 luni; majori- 
tatea acestor cartele sunt U2 = 1,120 kg pentru > familie de 3-4 persoane. Sunt 
mii de familii ce n!au locuinţă şi stau prin garaje,pivniţe,poduri; exemplu: 5 
familii în podul casei din strada Nuferilor,l - Bucureşti.- Gospodinele sunt câ- 
te 2-R într!'o bucătărie comună le câţiva metri patraţi,şi gătesc în programare 
la anumite vre.- "Jur că voi spune adevărul şi ru voi ascunde nimic din tot ce 
“ştiul',este formula pe care o restesc zilnic miile de oameni veniţi veniţi în fa- 
ţa tribunalelor zise "ale poporului!" pentru a-şi covedi nevinovăţia.la fiecare 
tribunal: "popular" sunt cel puţin două "'coumplete”,care judecă zilnic un total de 
circa, 60-80 procese,din care numai 8-10 penale,- iar restul: circa 70% divorţuri, 
20% delapidări,10% procese de neînţelegeri şi bătăi între locatari pe chestiunea 
depenâânţelor folresite în comun. Periprava, în deltă,la noră de Tulcea,e unul 
din lagărele morţii,- âe care se folosesc comuniştii pentru exterminarea fulger 
& "reacţionarilor".Cazarea deţinuţilor e făcută pe şlepuri în mijlocul Dunării, 
iar deţinuţii,în majoritate avocaţi, medici magistrați , în general titraţi,au sar- 
cina de a tăia cu secera,băgaţi în apă,miile de hectare de stuf.După "programul" 
lui Maromet,care a comanâat mulţi ani lagărele de exterminare din deltă,trebuiau 
să moară ziInie 100 de oameni. Vara, d tir. cauza unor DI de jânţari, vemenii cu 
greu rezistă mai mult de două săptămâni. 

In închisoarea de pe bulevardul Tomis din Crnsta pas înzestrată cu tot felul 
de aparate de: tortură, deţinuţii politici sunt ţinuţi. în continuu cu ochelari ne- 
gri de tablă,pentru a nu vedea nimic şi a nu-şi cunoaşte gi Acolo a murit 
avucatul Mihalcea,iar soţia lui,âupă ce şi-a: omorît cepilul,s!a sinucis. Din ce- 
le. 47 închisori mai e icpâ galei A sunt destinate condamnați lor politici; la Jdila-— 
va, în al. dcilea subsnl ieţinuţii stau cufuncaţi în apă infectă şi rău mirositoare,- 
Puvestitnrul acestor crori a fost varartrecută martor unei îrtâmplări lugubre: 
trecând dinspre Olteniţa spre Bucureşti pe sosea,a văzut între satele Gruiu şi 
„Prumuşaai (26 km),cum călăii comunişti au Sigla în plin câmp un deţinut adus 
cu maşina securităţii.- AvePilotti şi Frollo au fost ridicaţi noaptea,în timp ce 
ascultau "vocea Parisului!!.- Mânăstirea Văcăreşti, transformată la 1860 de Cuza 
Vodă în închivoare,arc şi n biserică declarată cânăâva monument istoric; în pre= 
zent devenită cuib âe ciori şi. cucuvele,ea e haitar de depozitat porumbul, cu care 
"Se tace aşa zisul turtei,cu mălai. SERE ianyiria împuţinarea rarelui număr de deți-— 
nuţi.- In calea Ranovei,pe Acea Mol i înainte de capul liniei tramvaiului 5, 
este o anexă a închisorilor Văcăreşti şi Jilava,unde deţinuţii transformă lădiţe- 
le de marmeladă în csşciuge. pentru camarazii lor.- In anii regimului! comunist,nu-— 
mai în Bucureşti s'au "demontat! 14 Ii nia ci,printre care Stejarul,V, Măroineanu 
şi. cea cutia a, în acest pericd nu s!a construit, renovat sau reparat nicio bise- 
rică.Biserica Trei Ierarhi din laşi are acoperisul spart,apa pre venită din ploi 
se scurge pe pereţi.la Golia, turnul dela intrare, care cândva măsura 35 metri ,acum 
are 5 netri şi este sprijinit Ele bârne; curtea mânăstirii a fost transformată în 
iarmarte,Joia şi Duninica desfă cându-şi aci bi eţii varani pr-dusele: un pumn de 
P Ap pin a zarzăre şi ce iau dela gura cec piilor flămânzi .Inchiscarea dela Gala- 
ta dispune de două ateliere-de croitorie şi cizmâria- pentru nevoile celor 4.000 
deţinuţi de drept comun.-— Ocupanţii comuni ști” n'am fost îm stare să, aprovizioneze 
Tail cu apă Baia AIA suficientă; călătnrul sosit vara în capitala Moldovei are 
surpriza să n!'aibă apă decât între orele 6-8.30 şi 17-19.După 20 de ani ăela răz- 
boi,apa este aci raţionalizată.- Preoţii nu sunt -retrituiţi cu salariu,copiii lor 


e d pp - Pi 
n!'au acces în pealaLa supericare.Un fiu de prect,eminent în liceu,vrând să stu- 
dieze neapărat s'a lăsat înfiat formal de un'ţăran.- Dacă un medic,din prietenie 
sau milă, vine” 'din proprie iniţiativă”la domiciliul bolnavului” şi este prins,îr- 
funâă puşcăria.—: Din cauza insuficientei alimentări, îŞi pierd oamenii cofiplet 
dinţii.Dacă mergi la dentist şi acniţi suma,să zicem la 15 Neembrie,de regulă 
eşti programat "la 15 Aprilie,deci 5-luni scie îăeă Aantură.- Fiii foştilor func- 
yionari al cavegorisiţi ca fii de burghezi şi n!'au'acces în facultăţi.- In Rucu- 
reşti nu s!'au văzut încă automate cu ţigări sau bonhoane.-"Ofiţerii sunt făcuţi 
din munciteri,fără şcoală.mdulţi,nici să scrie nu ştiu bine.Exemplu: colonelul 
justin,locţiitor politic la h 1 M-laşi.- Vin cauză că mulţi turişti români , a— 
junşi în lumea liberă au cerut azil,oficiul de turism a decis să nu se mai facă 
nicio călătorie decât în ţările "prietenei, Cei cu rude în streinătate,au de su- 
ferit în privinţa încadrării,salariului,ete.- Maşini “fe scrisynu se vând; cel 
prins cu maşină de scris e condamnat la mulţi ani,- Pentru port ilegal de armă, 
„15 ani.- Alexa Augustin; procuror general al RPR,este un muncitor neajutorat,iar 
Mănescu,ajutarul lui,e veşnic păzit în ârumul Imi de-acasă la securitate.- Stea- 
gul pane fatal pla A SRDA şi ciocanul) fâlfâe pe palatul regal defcirca un an; de 
când Gheorghiu-Dej s!'a mutat acolo cu locuinţa,păzit de un batalicn de securiști. - 
Ghecrghiu-vej a stat2 săptămâni ascuns la Snagov,de ma lui druşciov,căre voiă 
"să-i facă de petrecanie.- Socializarea agriculturii s!a făcut prin constrângere, 
In satele Ghermăneşti , Cioflinceni,regiunea Snagov, ţăranii au fost bătuţi cumplit. 
Cei ce s'au opus mai dârz au dit ei, ridicaţi ncaptea de securitate.- Ţăranii 
muncesc în colective pentru 1,80U kg mălai ziua de muncă.Pâine,doar dela oraş 
pot câte oâată să cumpere ţăranii; altfel „(o văd niciodată, Na voe să crească 
mai mult de 25 păsări şi 1 porc.Cel prins că taie un viţel,e pasibil Ae 3-5 ani 
înctiisoare.- In Vltenia, în satele dela vest de Olăneşti, pe toamnă au fost înre- 
gist.rate multe cazuri mortale de inaniţie.- Un cetăţean care,stânăd ore întregi 
la coadă pentru cartofi,a văzut apei c!a stat degeaba,căci se isprăviseră,şi a 
protestat,a fost ridicat ncaptea - şi timp îe 2€ zile a îndurat cele mai groaz- 
nice torturi.- După 8 ani de sohingiuiri la Aiud,un fost magistrat a venit acasă 
fără un -cohi şi degetele -âela mâna stângă.-— - 

Gulia, şeful securităţii Tulcea,are numai 20 de ani.N!'ai voe să te adresezi 
cu "tovarăşe" în închisoare,pentru că.. insulţi titlul.După eliberare,trebue să 
spui c!'ai fost într!'o staţiune climaterică sau într!'o călătorieșeteivacă poves= 
teşti ceva,eşti din nou arestat.- Astă Sa Si tirgi "în cinstea zilei de 23 
Augusti",au fost laberaţi din închisori circa 84000 deţinuţi prlitici; după schim 
harea dela Moscova însă,îr bună parte au fost ie NvuU încarceraţi «— Foştii profe- 
srră,avocaţi medici, fiţeri, surt astăzi pnrtari,gurberi,ciocli.- Standarâul acă- 
zut: de viaţă implică munca femeii; circa 70% din ele lucrează în fabrici.- Din 
cauza nealimentării suficiente şi consistente,spitalele sunt pline; lipsină pa-— 
turile,mii ie tratamente se fac la domiciliu. 507 din bolnavi au ulcer la stomac, 
50% cancer.- In timp ce salariul mediu al unui muncitor e 4e 600 lei,un metru 
de stofă indigenă costă 260-360 lei,iar englezească peste 400; un palton,1.400- 
2.000 lei.- In închisori zac şi cei ce n!'au predat statului bijuteriile de fani- 
lie şi aurul; un farmacist a primit,pentru o monedă de aur găsită la e1,2 ani şi 
jumătate .- 

INTÂMPINARE UNUI. SBIR deC.Michael Titus 


Frate, Tu pumiul de sânge cu care-ai Ilnvit, 
să nu mă mai loveşti cu pumnul în faţă! eu faţa de răni şi obidă. 

In mine sunt lespezi de piatră 

şi sub ele : rate, 

am grămăâit durerile mele de azi, să nu mă mai loveşti cu pumnul în faţă! 
Nin paşii tăi buni pentru mine Şi eu ca şi tine, 

va, creşte din nou peste lespezi „purtăm sub pleoape 

pădurea de gânduri frumease, frânturile cerului mare 

Din vorka ta caldă ca somnul de leagăn  şi;adu-ţi aminte, 

va curge pe lespezi isvorul iubirii . acer s'a uitat 

şi!n el vom Pica amândoi : în sean tea durerilor facerii,mama! 


&ă Părintele buni trescu- Borşa dantinaaăe Să "Glasul "minciunii, că vara tre- 
cută a. stat trei. săptămâni la n-ai de maraca odihnă şi tratament, Credem. Si noit 
după atâta puşcărie!... 


3 


N d e 
| CRONICA PESIMISTULUI 

x IVICARUL!! -Mare scandal în Italia pe marginea scandaloasei drame a lui Hnech- 
hut,care-] acuză pe Papa Pius al XII-lea că n!'a făcut ce trebuia să facă pentru 
salvarea evreilor în timpul ultimului război.Raţienând în mod analog,şi mai gra= 
ve acuzaţii i ş!ar putea aduce Papei Icar al XXIII-lea că,departe de a pretesta 
împtriva asasinării de creştini,nu âe evrei,în spatele cortinei de fier,a soco- 
tit oportună,la un moment dat,luarea de contact cu călăii creştiniler.şi. apoi, 
Pius a XII-lea nu l-a primit în Vatican,cu părintească dragoste,pe ginerele lui 


“A 


ae 


ditlers.. In .realitate,la originea "Vicarului! e ura comuniştilor contra Papei 


care a lansat cruciada anticomunistă şi a relegat partidele comuniste Ain burepa 


"de vest la periferia vieţii politice.la manevra infamă s!'a aseciaţ,cum era de aş= 


teptat,presa ovreiască internaţională, dovedină încă odată strânsele-i legături 
cu comunismul:, o veche şi nouă complicitate.N!'a servit,ăeci,la nimic absolvirea 


neamului ales de păcatele pe care i le atribuie Scriptura, toată apropierea Sfân- 


tului Scaun,pe care noi am sacotit-o excesivă şi, în orice caz,nripită,de evrei, 
la care poţi găsi orice,numai recunoştinţă nu.Ar fi de dorit ca lecţia "'Vicaru- 
lui"! să fie înţeleasă unde trebuie.Un echivoc periculos s!'ar spulhera,- 


x VIHINAM —Wu ştim cum va evolua situaţia în asia de sud-est.In mementul cână 
scrier aceste rânduri,Johnson pare ferm decis să pună în aplicare prcmisiunile 
lui Gcidwater(ăde aceea noi n'am plâns lacrime amare la alegerea ca preşedinte a 
primului: situaţiile rămân identice,cu o administraţie republicană sau cu una âe- 
mocratică,şi comunismul nu se schimbă,prin urmare reacţiunile americane nu se pot 
deosebi prea mult).Incep însă să apară documente cu privire la nelegiuita asasi- 
nare a lui Diem,care dădea garanţii serioase ae continuare a luptei anticomuniste. 
Intr!'un interview acordat revistei "United States News and Werlă Repert!, genera- 
lul Samuel T.Williams,care a comandat misiunea americană la Saigon din 1955 până 
în 196y,a declarat că nu-i nimic adevărat din ceea ce au scris ziarele din USA 
(obişnuitul Lippmann , între alţii ) cu privire la fostul preşeiinte al Vietnamului 
de Sud,şi că uciderea lui a fost,mai mult decât > crimă,o sreşală. Numai comuniştii 
aveau interes să dispară Diem.Ori,la asasinarea lui a centribuit,mai mult decât 
cricine,ambasadorul american în Vietnamul meridienal,Cabot loige.In solda cui se 
află acest bărbat ae Stat american? In recenta sa carte dedicată Vietnamului ,zia- 
rista,evreică din România,Suzanne labin,dovedeşte că Dien a căzut victima unui 
complot comunist,la care Cabet Loige şi-a dat tot concursul Prăbuşirea imperiului 
ruso-comunist,pe lârgă marea satisfacţie de bază pe care ar da-n întregii lumi,ar 
mai asigura şi o sumedenie de satisfacţii minnre.Intre altele,aceea ae a permite 
cunnaşterea listelor de tărbaţi de Stat,diplonaţi,jurnalişti,scriitori din 0eci- 
dent,care sunt pe ştatele de servici ale Moscovei.- 


* PATTON -A apărut la New York.o- biografie extrem de interesantă a generalu- 
lui american Genrge Smith Patton,care a comandat spre sfârşitul ultimului război 
armata a treia a Statelor Unite,însărcinată să se întâlnească cu trupele sovieti- 
ce provenind din răsărit.Planul generalului era de a ecupa Praga şi a lua contac- 
tul cu armatele roşii cât mai spre est posibil.Numai că,în urma unor misterioase 
ordine venite dela Washingten,Patton a trebuit să încetinească mersul,ca să le 
dea posibilitate ruşilor să avanseze în Vccident şi să ocupe chiar Berlinul.la 
terminarea răzbniului,tatten a vrut să ştie care au fost metivele ordinelor s$si- 
te -pe neaşteptate dela Washington,şi s!a pus să adune documente,acte mărturii. In- 
tr'un discurs;pe când se afla încă în turopa,el a anunţat că va face revelații 
senzaţionale cu privire la acordurile dela Yalta şi la încetinirea avansării tru- 
pelor americane spre răsărit.La câteva minute după încheierea acestui discurs ser 
zaţional,care trebuie că vârîse frica în oase la multă lume din anturajul Casei 
Albe,generalul Patton a rămas victima unui accident de maşină fearte misterios 
la deidelberg.iicCarthy avea perfectă dreptate câna susţinea că trebuie contrâlată 
cu multa atenţie acţiunea politică a multora dintre căpeteniile Stateler Unite. 
Cremlinul a avut grijă să-şi vâre agenţi chiar la cârma Americii (cum, după părerea 
noastră,bazată pe ceva date,şi-a vârît agenţi la posturi de comandă în Vatican), 


* x MARX ŞI BASARABIA Ce-o mai fi făcâna praf.Censtantinescu-laşi,patranul tutu- 
rer iniţiativelor relative la '!veşnica prietenie ruso-română"? Ne gândeam la el, 


'citiră în ziare de publicarea la Bucureşti,sub îngrijirea lui. Asarei Oţetea,a 


"Insempărilor size, genial, ale lui Marx,în care acesta, eescriind una dim multe- 
le navaliri ruseşti în Basarabia. în veacul trecut, demască spiritul de pradă,bar-— 


e A în , 


baria,pornirile sângeroase,sadismul invazorilor,şi observă toxtual că "'remânul 
nu nutreşte pentru rus decât urăt.ir fi cazul ca această frază din urmă să fie 
aplicată la intrarea muzeului dela Bucureşti închinat amiciţiei eterne cu ruşii! 


x VĂCARII ŞI SATUL -Sunt în exil vreo câteva zeci de români cumsecade,de va-— 
loare,cu calităţi multe şi variate,care s'au supărat însă pe exil: ori au avut 
o neplăcere personală cu un pribeag (bunăoară, nu le-a achitat o datorie mai veche), 
ori nu au fost luaţi în svrics îndeajuns, ori o îniţiativă de-a lor a dat greş,nu 
Asi fiinăcă n!'ar fi fost potrivită,ci fiinâcă a fost peazantață prost. Ofensaţi, 
s!au retras atunci în cort; sau,ca să nu deranjăn mitologia,s'au supărat ca văca- 
rul pe sat.Fără să sc gândească nicidecun la satisfacția pe care le-o dau comu- 
niştilor,care ar fi foarte încântați dacă ficcare dintre noi NI AI dintr'un 
motiv sau altul -şi prilejurile de nemulţuni re în exil sunt astia le „s'ar supăra 
pe restul compatrioţilor, star vâri în vizuina lui şi şi-ar veaea de treabă.Am 
Yisa GU uPLGe chip să-i convingsn pe tovarăşii nuştri do pribegie că nicio ofen- 
să,cât de gravă,nicio unilire,nu pt fi atât de grave încât să justifice dezerta- 
rea,astăzi,de pe frontul anticomunismului românesc.- 


* SLUGĂ TA DOI S1ĂPANI -Amplificarea neînţelegerii dintre Moscova şi Bucurâşti 
a creiat prablene unor cameni de cultură din OCccident,care se ebişnuiseră de ani 
de zile să servească,nu gratis desigur,şi la ruşi şi la români (adie la reperişti). 
Problema lor nu e de natură nici filosofică şi nici politicăjci financiară, Puşi 
în faţa dilemoi,unii dintre ei au optat -cei mai mulţi- pentru URSS, fiinăcă e o 
ţară mai mare,cu mijloace rai vaste,cu complicităţi mai utile. în 1 net liberă; 
alţii -nu puţini totuşi- au rămas cre dincioşi subsidiilor reperiste,în convingă- 
rea că până la urnă va triumfa, în imperiul sovietic,principiul policentrismului, 
De prisos să adăogăn că mai soţi au fest subvenţionaţi în alte timpuri âe lega- 
ţiile regale ale hymâniei libere. 


* CAPITALISM ŞI 3 COMULILSM Nu de mult,am avut ocazie să stau de vorbă, îndelung 
şi pe îndelets,cu v batrână simplă,care a reuşit să scape din Rhâperee Mi-a poves- 
tit viaţa ei grea de dinainte ae război şi suferinţele îndurate după venirea co- 
muniştilor;W!a trăit bine nici înainte,dar a trăit şi mai prost după aceea,La un 
mâment dat,bătrâna, fără cultură,dar cu bun simţ,a sintetizat într!'o formulă clară 
deosebirea dintre azi midi capitalist şi regimul ii ie dd Hiia -mi-a spus- nu 
ne-au dat nimic; ăştia ne-au luat tot. Prin faptul că s!a covedit a fi,sub orice 


aspect,mai rău eta capitalismul, comunismul a reabilitat pote tăia 


x CONSOLARE -Când te cuprinde melancolia din cauza prelungirii,peste aşteptări, 
a exilului,gândeşte-te că de cealaltă parte există refugiaţi de mai bine de un 
sfert de veac: spaniolii antifranchişti! Şi că puţinii antifascişti italieni au 


trebuit să aştepte şi ei can tot atâta... Draghg Măgureanu 


&ăe  APHIl, TA CITITORI.De 14 ani trimitem circa 40 de numere din VATRA la Româsii 
din Grecia şi Jugoslavia.Uneori ajung,alteori nu,dar noi încercăm mereu să arătăm 
fraţilor noştri de acolo că nu i-am uitat.După rarele ştiri ce avem, VATRA ajunge 

cam întotdeauna cânâ în cuprinsul einue vorba de ţările respective.Dela fraţii 
de acolo;evident,nu puten aştepta nicio susţinere.boar dela n bănăţeancă am pri- 
EM i tu Mg E ata mărţişoare şi dovă cravate lucrate de mână,iar dela Sf.Munte 
două cuţitaşe de tăiat foiln,âi n lemn de măslin,lucrate -şi împodobite- tot ae 
mână. Pentru v revistă săracă,cun e VATRA,cele 40 de abonamente gratuite apasă 
destul de DIA dar făcut-o 14 ani şi o mai facem bucuros.Dacă însă printre citito- 
rii noştri s!ar găsi câţiva să ne ajute la această treabă românească,ne-ar fi ae 
mare înlesnire.- 


X& Un neanţ întors Qinsr!'o excursie în ţară ne-a povestit că,după eliterările 
din v vară, Ci gmigiul era plin de foşti. logionari ieşiţi âupă 20 de ani in puşcării: 
unii îşi găsiseră nevestele nări tateșalții nu mai găsiseră acasă pe nimeni — şi 
nu aveau unde brage. brau în screnţ >> Pâr ă dinți schipuri gălhejite,de frica autori- 
tăţilor până şi colnozurile ezitau să-i primească la lucru,aşa că se adăpesteau 
azum pe băncile Cişmigiului,bucuroşi când cineva le întindea,pe furiş,o coaje de 
pâine.Despre profescrul Decei,ne-a spus c!'a fost şi el scos din închisoare - şi 
pus, devcamdată,asistent la litere,până s!'o vedea dacă se aă "pe brazaă, 





Mulţumim,pe această cale,cititorilor ce ne-au felicitat de Sărbători, 





a A cae 
DIN ZIARE, CĂRŢI , REVISTE 


* Inchinare eroilor martiri şi refâgiaţi rcmâni răposaţi în străinătate, în 
Buletinul Asociaţioi Românilor din norâ-vestul Germaniei, Porz-Westhevon, Nove. 54: 

S!ar părea că sunteţi departe-dcparte de noi.Nu ne mai încrucişaţi Arumuril 
noastre; nu vă mai auzim glasul,nici chiotul de bucurie al biruinţelor voastre, 
nici suspinul şi jalsa suferințelor şi desamăgirilor.St'ar părea că moartea v!'a 
amuţit cu desăvârşirea şters orice urmă după plecarea voastră.S!ar părea că 
v'am dat uitării.. Şi tatuşi,altul e adevărul: Voi nu aţi dispărut din gânâul şi 
inima noastră,ne sunteţi mereu aproape,vă auzim adesea glasul vostru de dincaln, 
ne apăreţi în clipele noastre de frământări sufleteşti,de desamăgiri şi de du- 
reri,în rătăcirile noastre prin străinătăţi,doparte de scumpa noastră patrie sub- 
jugată de străini şi de vânduţi.bar mai cu seară glasul vostru no e îmbărbătare 
şi încurajare în clipele de speranţă în tăria virtuţilor neamului nostru i 
dreptatea lui Dumnezeu; căci voi mereu ne vorbiţi şi ne încurajați prin pilda 
statorniciei voastre în dragoste şi devotament,duse până la jertfă în lupta pen- 
tru nean şi ţară şi pentru Domnul Cristos şi Biserica neamului. 

Voi viaţi sacrificat pentru noi,cei rămaşi în viaţă,şi pentru cei ce vor ve= 
ni după noi;ca să avem o ţară întregită şi să fin un popor Liber; şi jertfa voas- 
tră nu va fi în zadar.ioi am rămas datori fată de voi,suntem răspunzători pentru 
moartea voastră şi obligaţi a vă urma exemplul, Noi trăim din jertfa veastră.Din 
adâncimea sălagurilor voastre veşnice vă auzim strigătul de jale,de amărăciune 
şi revoltă,dar şi de statornic îndemn bărbătesc,ca să nu încetăm lupta pentru Li- 
berarea ţării,pregătindu-ne cu toţii. pentru ceasul cel mare,- 


x "Rivarel",Paris,4 Pebr.65: In 1919,evreii ce trăiau în Ucraina se raliară 
bolgevicilor,în timp ce yăranii ucraineni îşi afirmau anticomunismul.,De aci po- 
gromurile spontane şi populare,pe care nu e vorba de a le scuza,ci dea le repune 
în "contextul" lor.De altfel,medic în mahalaua Ramat-Gan din Tel Aviv, doctorul 
israelit Ahraham Sterzer fusese,în timpul războiului,comhatant în armata uorai- 
neană de rezistenţă.In numărul pe Ianuarie al revistei "List kuropen”,acest cu= 
rajos israelit n'a ezitat să analizeze motivelt virulentului antisemitism care a 
domnit şi domneşte încă în mai multe părţi ale Ucrainei: De 500 de ani,explici el, 
Evreii” din Veraina de Vest n!au făcut niciun efort pentru a se integra în viaţa 
culturală, socială şi economică a majorităţii ucrainene."Ri trăiau într!ur ghetou 
veit,pe care singuri şi l-au iîmpus,ca străini ce doreau să se bucure âe toate a- 
vantajele vieţii din UVeraina,fără a accepta niciunul Ain inconvenientele şi obli- 
gaţiile sale.. Rabinul nostru ne cerea ca noi,copiii evreilor,să scuipâm pe pă- 
mânt şi să blestâmăm când treceam pe dinaintea unei cruci sau oridecâteori întâl- 
neam un pret creştin sau o procesiune religioasă... In 1935,când armata roşie a 
intrat în Lemberg şi în celelalte oraşe ale Ucrainei apusene (ocupate de Poloni), 
Evreii slau cemportat (oaşicuh ar fi venit Mesia.Ei au venit grămaaă să se înrole- 
ze în diversele organizăţii comuniste,în puliţia secretă a N.K.V.D-ului,şi au a- 
jutat pe huşi să oprime şi să combată legitimul naționalism ucrainean .Acest mar- 
tot israelit remarcă apoi că,dacă aceste fapte: pot părea de necrezut - acum, când 
imperialismul rusesc a redevenit inamicul de moarte al Ekvreilyr,- cu 25 de ani 
în urmă ele erau foarte ntrmale! 


x "Arab Observer",Cairo,l8 Mai 1964: După izvoare bine informate, funcţi >nea- 
ză la Tel Aviv un "Centru de specializare şi perfecţionare!" pentru martnri profe- 
sionali -bvrei din Germania,şi din alte ţări,sunt instruiți în această şcoală şi 
preparaţi în tehnica psihologică de a "convinge" şi Hemoţicna!! pe judecători şi 
publicul în numeroasele procese în curs sau în pregătire în Germania occidentală 
contra adevăraţilor sau presupuşilor criminali de război.ki sunt instruiți cun să 
inventeze şi povestească lungi şi dureroase istorii de persecuții şi cruzimi pe 
care le-ar fi suferit din partea Germaniei raziste.Ştirile şi informaţiile sunt 
furnizate şcoalei dn "Oficiul pentru pefepsirea crimelor naziste!!,care îşi are 
sediul. la ludwigshurg, în Germania de Vest.Activitatea acestor martori de meserie 
e foarte rentabilă pentru Statul Israel,care,cum se ştie,primeşte importante îes- 
păgubiri băneşti în urma proceselor "oriminalilor de război şi care,deci,trage 
de aci un dublu amantaj: de a reaprinăe în memoria evreilor persecuțiile suferite 
dela național-socialişti,şi de a imprima în conştiinţa Germarilor "sensul de vi- 
nă!! faţă de evrei,- aşa încât să poată scoate cât mai mulţi bani pentru întări- 
rea eccenoniei Statului Israel,- 


eg 
ca A cuie „a A - Aer. 9 E 
* George Cicrănescu,Cum am redescoperit pe: Armâii ș ÎI "România! Dot „64-Ian.65: 
Cohorîni dela Igumeniţa spre Missolorghi,cu capul. plin de visuri byroniene,am 


dat pe neaştepiate la Preveza de primii Armânu autentici „necorupţii 'dd'graiul Să. 
E 


portul Românilor Dunăreni.Ne oprisen în faţa urieir pompe de bezzină.Ponz.stul ne 


cerea bani mai mulţi decât indica aparatul de tazai, se Noi,necunoscând Lifha Locu-- 
lui,protestam în româneşte. Un băiat din mulţimea care se adunase în jurul nos- 
tru ca la.urs,ne-a luat apărarea, spurându--izi complice: "lo nim.armân", l-am privit 
cu o bruscă dragoste... Atunci au început să se auâă şi vocile altor adplescenţi, 
care ne observaseră într!o tăcere încondată: "Si ia kim Armâni!e Atunci: a încnl- 
ţit pentru prima oară în minte dorinţa de a escalada culmile munţilor Pinăilui 
ce se prufilau la orizont,să cunosc mai de aproape neamul ciudat al Armânilor. e 

Un an mai târziu mă aflan într!'o luxoasă staţiune halneară din Atica(Lutraki ).. 
am zărit un emuleţ neras,ce răsucea de zor nişte .şiiuleţi de. potuub ce pocneau 
pe jeratic.. M'am apropiat de el cu îndoială,întrebânău-l discret: "Esti Român"? 
Omuleţul părea că nu. mă înţelege,Se uita pe junătate: speriat,pe juniitate mirat, 
răspunzâniv-ni în greceşte: "Sunt din Trikkala.N'am mai vortit 6 mult zomâneşte. 
Nu mai avem şesli româneşti!.M!'am simţit vinovat ca gi cum eu lo-aş fi închis 
Şşcoalele.i Când omuleţul din Trikkala mi-a întins porumbul copt yhntărtrea mea era 
luată: mă voi, duce în Pina să-mi întâlnesc fraţii. esce-şi pasc neGazurile pe Ţă-= 
ragini. nescrise nioi pe hărţi şi nici în cârţi,mânându-şi turmele cu îndemnuri 
„rumâneşt.,: e „au a ra i Lp 

„„Pe înserat eram bucuros că an ajuns însfârşit în Ianina de: spaină a lui Ali 
Paşa,după ce străvătusem o regiure frumoasă în sălbăticia ei încă nepângărită, .. 
Dimineaţa următoare n!an înfățișat într!un garaj mare şi murdar,de unde porneau 
nai multe autobuze... lângă mine,un grup de ţirănci îmbrobodite cu năframe negre, 
vorbeau dând din cap a înţelegere.Din câna în cână auzean câte un cuvânt rostit 
pe româneşte:;lIn toropeala mea,creâean că mă aflu le, Pucioasa,aşteptând cursa peni 
“tru Moroeni.şi când un băeţaş mi-a cerut în grecește geamentanul.. m!'an treziţ, 
răspunzânău-i în româneşte.şi atunci am simţit din nru stabilindu-se acea minuna= 
“tă vraje a limbii regăsite peste veacuri,de acolo as unde z!'a produs ruptura. Vor- 
bele nu mai erau ale nvastre,ci se ridicau din afunturi cu prospetimi arnaice şi 
sensuri neaşteptate, desvăluindu-ni un univers de miracol.0 bucurie copilărească 
+ Dă, cuprindea când aveam însfârşit revelaţia unui cuvânt de mai multe nori repetat, 
ciocănit gi răsucit pe toate feţele,pe care îl ştian parcă de întotdeauna.la rân- 
dul eiyo mătuşe ştirbă ce intrase în vorbă.. surâdea unui destin neîmplinit ,au-— 
zind încântarea propriului glas cernut prin site carpatice.Şi unii şi alţii am 
fi fost altceva,dacă istoria nu ne fura de sub căciulă cununa cezarilor, lăsându- 
ne să împărăţim numai din tronul strungii,peste vn popor de micare.Graiul acesta 
ce-şi trăeşie agcnia e ultima urmă a ceeace ar fi putut să fim. , | 

„„Nu aş da albul coloanelor atice spoite în lumină,nu aş schimba mânârele rui- 
ne ale beloponezului scăldat în senin,nici înscritele insule ale Egesi,pe aceste 
ţinuturi sălbatice din kpir,unde între călcări ae stânci se pitulează leagănul 
străvechi -al Armânilorii Călăturii din autobuz se cunvsc între ei şi îşi vorbesc 
cu familiaritate,în armâneşte.Ajungen la capătul unui urcuș,unde ni se desfăşoară 
la picioare satul Meţovo,pe o terasă a versantului muntelui Ainspre râul Arta., 
Am picat la Meţovo în preajma sărbătosii Sfinţilor Constantin şi Blenaycând cic-= 
banii se întorc cu turmele de oi dela iernat,din câmpia Tesaliei,spre păşunile cu 
iarbă grasă din Pina.Mulţi dintre ei şi-au lăsat turmele în afara satului,pe stâni,; 
întrâni 'în șat singuri,călărină femeeşte.a Sunt îmbrăcaţi ca şi cirbanii noştri, 
cu ițari albi,de dimie,cu sumane cafenii şi sar:ca niţoasă pe umeri,, E greu să 
le câştigi încrederea,dar dacă te simt că le eşti prieten,atunci îşi deschid ini. 
ma şi prind a-ţi vorbi în graiul lor armânesc.., 

„ Cunoştinţele acestea întâmplătoare cu păcurarii s'au transformat în adevărate 
prietenii la crâşma satului,unde ne îmhiau să ne “prim atât braţele prinitoare 
ale unui arbure secular,cât mai ales mirosul gâtilacios peniru cerul gurii,al u-— 
nui miel tras în ţeapă,ce se pârpălea pe jeratec,st-ăpune vinicugte de frigare:, 
Am mâncat ca nişte vechi fârtaţi in vremi imam: „ale;âintr!un talger comun, prin- 
_Zâr.a cu degetele adunate ca pentru rugăciune friptura zobita de mielce ni se to= 
"pea în gură de fragedă,mustoasă. şi dulce.După friptură a venit rânâul toocoreţi-— 
_lori,ur. fel de frigărui din măruntae de caie -din rinichi cu miros tare,âin ficat 
mlâu şi inimă sângerată de mirară- toate înfăşurate în. maţe fripte,unse cu seu 
Şi" rumenite cu er_je pe un jar aprig,âin care se înălţau limbi de foe sfârâitoare, 











ei NR e 

ori de câţe ori cădea pe el câte un strop de seu topiteşi la atâtea bunătăţi e « 
la care se adaugă şi harul ascuns al sângelui Domnului: sorbit din nişte pahare 
aiânci,ce şi-au păstrat aci numele originar de Voupo"., limbile începură să se 
deslege şi unul dintre păcurari prinse să doinească.. Fetele se plimbă în pâlc, 
cu androacele lor colorate,roşii,verzi şi seninii,cu înflorituri de argint pe la 
poale.Peste androace poartă câte un şorţ, negru cu chonar colorat iar în picioare 
ciorapi tot negri,împletişi din lână, i | | 

„„Am trăit la Meţovo,cu ochi regăsiţi de mirare şoolărească, încântarea descu- 
peririi lumii noi pentru mine,a păcurarilor Arnâni,aspri dar atrăgători „mâncri 
"car prietenoşi,sărbătorinăd după datină ziua cea mare a întoarcerii lor cu turme-— 
le la munte.şi prins de vraja nomaâă a vieţii pastorale duse ae aceşti străbuni 
contemporani cu noi,am simţit turburătoarea chemare a văilor seci şi a ponoare- 
lor lunecând spre un trecut de taină,şi îndemnul ciudat de a schimba toiagul areu 
al exilului pe cel al pribegiei lor ce îşi găseşte o noimă ancestrală.şi astăzi 
revăd pe aceşti crai neştiuţi ai trecutului,scrutânăd zarea cu mâna straşină la 
ochisă citească în lună şi în ţărcălanul ei de akur,dacă mâine vremea va fi în- 
durătoare şi Le va îngădui să-şi mâne turmele mai departe,pe munţii pleşuvi ai 
Pindului,pe unde au trăit întotdeauna ca nişte oameni liberi şi mândri,.Pe tăpşa-— 
nurile Pindului se înalţă ca nişte statui impunătoare şi miţoase umbrele arhaice 
ale păcurarilor Armâni,pe 'care ţăranii dela Dunăre şi ciobanii Carpaţilor ce ru 
şi-au învăţat la vremea lor lecţia istoriei,ar trebui să-i privească cu o mai ma-— 
re înţelegere şi dragoste, redescaoperinăd în ei vraţii trecutul şi destinul,- 


x Calistrat Coca,în Istoria bisericească,Cernăuţi 1891: Voina să împărtăşească 
„şi să lăţească binecuvântarea Evangheliei lui Cristos între popoarele bartare,Sf. 
Loan Gură de Aur,patriarnul Constantinopolei (+407) trimise misionari la Goţi,Sciţi 
ş= Perşi.Intr!o zi se înfâţişă un preot got în biserica Sf.Apostoli din Gonstana 
tinopol,de-şi inu predica în limba gotică.După aceea Sf.Ioan se sui pe amvon şi 
între altele cuvântă: "Unde!'s înţelepţii lunii acesteia? Hi cu toţii slau trecut! 
Şi unde's pescarii şi cei ce făceau corturi? Nu numai în India,ci şi în limbile 
lartarilor,după cum aţi auzit astăzi,strălucesc ei mai ninunat decât 'soarele.Sciţi, 
Traci, Inzi şi cei ce:locuesc în marginile lumii,ei cu toţii au tradus cuvântul 3 
kvanshielici în limbile lnr,secţână din ea ştiinţa înţelepoiunii Acei pescari a 
postolii,au disprețuit toată arătarea de pe din afară,vestină pretuţinăeni cu 
cuvântul şi cu viaţa lor darul dumnezeesc,carele locuia în ei.Şi aşa au prins în 
mrejele lcr popoare culte şi barbare,avuţi şi săraci,bărbaţi şi femei, bătrâni ai 
vineri,până la cceanul cel mare şi insulele Britaniei,şi aceasta s!a făcut cu pu- 
terea celui Răstignit.Să nu creadă deci nime că-i ruşine pentru biserică dacă am 
lăsat un barbar să vă cuvinteze,căci aceasta-i decrrul şi gloria bisericii şi un 
argument puternic pentru puterea credinţei creştinegtit!,-. 


x Mihailcv,în "Delo",Belgrad: E simptomatic că presa sovietică vorbeşte din 
ce în ce mai puţin de lagărele xrxăekiaa naziste „şi că evită să facă comparații 
între aceste lagăre şi cele savietice,h de înţeles.Primul lagăr al morţii n'a 
fost organizat de Nemţi,ci de Scevietici.In 1921 a început să funcţioneze aproape 
de Arhanghelsk primulilagăr al morţii: Hiolmogor.Şi a funcţionat "cu succes" ani 
de zile». In ajunul ultimului război mondial,micile popoare din regiunile de Bra 
niţă,apvi populaţiile de lângă Turcia şi Persia au fost deportate în Siberia de 
nordyunde,neobignuite cu frigul,mureau ca muştele... 


LIMBA NOASTRĂ de Marcel Nicolau 


Bravi,stramoşii se luptară 
Şi-au murit pe-al lor pământ, 
Să ne lase-o mândră ţară, 

Să re lase un grai sfânt. 


De-a fost greu ca a lor glie 
Neştirbită să o ţie, 

N'a fost,încă,mai uşor 

Să îşi vină graiul lore 


Să aveţi de-apururi vie 
Astă pildă strămoşească: 
Pie orişice-oc să fie, 
Vorbiţi limba românească, 


Cine limbă lui îşi neagă, 
Nu mai spună că-i român; 
Şi de el să nu s!'aleagă 
Decât pulbere şi scrum! 


« 


&& A 4-a —şi ultima- seziune a Conciliului Vatican începe la 14 Sept.1965.- 


i fete : Ș y 3 s a + în APE ş 
& În Hiveţia există un milionar ia fiecare 100 de cetăţeni. 


A ei 


A la a SE 

că Aniversându-şi „centenarul, partidul socialist german a recuzat,în 1959,1la 
Godesberg,lupta de clasă, fără niciun pretext de rost într!o societate lipsită de 
flămânzi ,ca cea germană,ai cărei 'proletari" s'au transformat în mici proprietari, 

La recentul congres anual dela Karlsruhe, social-democraţii germani au lepădat 
culoarea roşie (înlocuind-o cu cea albastră) ,au repudiat "naţionalizările" care, 
înlăturând libera concurenţă, înlătură şi progresul,au preconizat formarea,prin 
economie,a capitalului individual,s!'au declarat contra oricărei etatizări.Şi a- 
tunci,ce mai rămâne din Karl Marx? Dar se vede că,fiină în: serviciul real al 
compatrioţilor şi al omenirii,socialiştii germani n'au putut fi şi în serviciul 
unei clici;care-şi camufla ţintele adevărate -naţionale şi globale- după fanfaro- 
nada unui "socialism"! pe cât de sunător pe atât de fals.hRealismul socialiştilor 
germani a fost sancţionat âe alegători,cari au apreciat ieşirea partidului din 
stagnarea în care-l aruncaseră interesatele utopii ale lui Marx.- 


&&  Wecunoscuţi au încercat în noaptea de Anul Nou să asa foc legaţiei comu- 


niste bulgare din Viena - operaţie repetată în noaptea de 5/6 Februarie contra 


legaţiei sovietice - cum vedem în "Kurrier" din 8 Februarie.- 


&& In Iugoslavia se lucrează la restaurarea palatului lui Dioclețian dela 
Spalato,pe Adriatică,S!'au scos deja la iveală părţile sale vestice. cu pivnițele, 
încăperile şi coridoarele monumentale.Palatul e vizitat anual de circa 100.000 
turişti .„- pă ee : 

&ă In şirul acţiunilor întreprinse în Canada pentru a deveni complet indepen- 
dentă, înregistrâm hotărtrea parlamentului din Ottawa, înainte de sărbători;de a 


înlocui steagul englez cu un steag naţional,având emblemă frunza de stejar. Primul 
ministru Pearson a mulţunit,printr!o scrisoare personală,dlui Hojbotă ca susţină- 


tor al acestui proect şi propunător al noului imn naţional canadian. 


&k  Intr!o broşură luxos tipărită,cu text şi plarurile ultramodernei case 
culturale din Echterdingen (Stuttgart ),- ca autor al minuţiosului proect,şi. în ce 
priveşte dispoziţia interiorului,veden pe bucovineanul Victor Corlă an,care,pe 
machete,yine să arate că este din "Pojorâta-Rumănienn.- 


&& - "Glasul "minciunii ne informează că ministrul de externe al Sovietelor din 
Bucureşti,Corneliu Mănescu,a vizitat în America,cu o întreagă suită, "complexul 
hidroenergetic al văii Tennessee,precum şi hidrocentralele şi sistemele de eclu- 
ze dela Fort Loudoun şi Melton 4ill".Păi;or fi avână şi Americanii asemenea în- 
treprinderi? Noi credeam că ridicarea lor e posibilă numai în ţările care dispun 
de munca gratuită a sclavilor... 


&&  Curiozităţi.Invăţaţii susţin că în cuprinsul galaxiei noastre există circa 
150.000 planete locuite,cu forme de viaţă mult mai perfecte decât pe pământ e « + 

- Zilele pe Marte sunt cu o jumătate de oră mai lungi ca pe pănânt,anul marţ î- 
an durează însă cam cât 1.8 ani tereştri,anotimpurile acolv fiind aproape de două 
ori mai lungi.- Diametrul planetei Venus e cu numai 100 km mai mic ca al pănântu- 
lui + i 

- Crapul,singurul peşte ce poate fi domesticit,trăeşte 150 ce ani gi poate a- 
tinge 35 de kilograme,.- 

- Intr!'o oră se consumă pe pănânt 35 milioane de kilograme pâine şi 25 milioa- 
ne k1l.oeramă cartofi, 

— In fiecare oră se nasc 5.500 persoane;mor 4.700,au loc 1000 ae căsătorii şi 
100 de divorţuri. ("Li bertatec"!, Panciova) 


&ă Statisticile iudaice dau un număr de 11.936.871 evrei,dintre cari 51% în 
America, 29% în turopa, 14.54% în Asia, 54 în Africa, 09.54 în Augtralia.- 

- In Statul Israel trăesc 52.000 creştini: 64% catolici,304 rtodocşi,6% pro- 
testanţi.- ? 

- In Germania liheră: 50.2% protestanţi,45.54 catolici,17.200 evrei. 

- In Statele Unite sunt 44.874.371 catolici,cu 207 episcopi,47 arhiepiscopi 
şi 5 cardinali. 

- Musulmani: 200 milioane în Asia,90 milioane în Orientul Mijlociu,91 în Africa 
de nord,30 în Africa de sud,21 milioane în Rusia,5 milioane în Europa. 

— Ainduşi: 5305.156.986 în India, 9.783.639 în Pakistan, 4.500.000 în Nezal, 





1.614.004 în Ceylon, 1.111.659 în Bali; 456.000 în Malaezia şi Singapur.- 


- Bucişti: se crede că sunt circa 300 milioane în kxtremul Orient.- 


Pi i 
DORURI ŞI NECAZURI | 


0.-Statele Unite: Cum ferinirea sărbătorilor ne-au furat-o căpcăunii dela Mos- 
SAE 4 . . Aa . yu y y 
cova,îri înţelegere cu Marii Aliaţi,vă urez şi vă doresc,deocamâată,sănătate... 


E.,-Statele Unite: Vă alâtur deci acest cec de 10 âolari pentru anul în curs — 
şi vă fac cele mai bune urări ie Sf.Sărbătnri! Dumnezeu să-şi mai întcarcă ochii 
şi către Poporul nostru,căci Celui Ales sunt atâţia care-i peartă de grije! 


M.-Austria: Am fost pe vară la Rădăuţi şi la Suceava.Viaţa parcă s'a mai nor- 
malizat,alimente se pot cumpăra,dacă ai hani, îmbrăcămintea însă e scumpă.Cine 
are de lucru 0 mai pvate încropi de azi pe mâine.Cei mai ornpsiţi sunt ţăranii, 
pentrucă totul aparţine Statului,iar ei trebue să lucreze pe fostele lor ogoare 
IAA gA cu câţiva lei pe zi.la recoltă primesc: 10V kg cereale,cartufi,grâv,ete.,; 
ceeace nu le ajunge.0 lună înainte de sosirea mea a fost o amnistie pentru unii 
deţinuţi pblitici; oamenii sunt totuşi ţinuţi de secret,nipeni nu îndrăsneşte 


să-şi 'exprime m» părere.Mulţi au devenit indiferenţi,nemaiavână vret speranţă că 


va mai fi odată bine.Mai trăesc pe acnlo şi jidani,cari sunt angajaţi peste tot, 
însă nu mai sunt atât ae mulţi ca pe timpuri şi mulţi vor să emigreze.Personal 
n'am avut pe acol. nici un fel de neplăceri.Ruiele şi prietenii s'au vucurat că 
am venit.Totul e etatizat,aşa că nimeni nu şi-a putut păstra averile.- Vă rog, 
trimiteţi-mi mai departe Vatra.Alăturat, 150 şilingie 


A.-Statele Unite: Ia alegerile de aici,democraţii au învins,fiind Ae partea 
acelora ce tratează zi şi noapte cu satana dela Moscova.Gobăvater a vorbit clar 
la toţi şansa ce âocreşte s'o dea poporului american: "'Demascarea comunismului 
şi lupta,tet pe faţă, pentru a învinge năpârca veninoasă ce doreşte să muşte în- 
treaga omenire".Să fii vazut ce-a mai fost atacat de presă, ae văii şi televiz iu-— 
ne,toţi cei cu căciula roşie au uzat toate metvdele de a-l ponegri. Vor ei,sau 2 
sape thai n bună. zi vor fi nevoiţi să-şi apere pielea, dar, să nu fie prea târziu, 


A.-Statele Unite: Eu nu am timp să trag mâţa de cradă,- munca zilnică,ohliga-— 


„ţiile. sociale„jinerea la rurent cu tate cele noi în meseria mea nu-mi lasă timp 


nici să mă joc vdată cu copiii mei.Când am fost în Germania,în special la Minchen, 
am rămas uimit de timpul pierdut de atâţia care despart firul în 14... Aici,rai 
sunt şi alţi camarazi din lupta trecută; ne mai vedem din când în când,însă e 
greu de găsit denominatnrul comun.Deasemenea e greu pentru mine să. mă consolez 

cu amintirile... 


Ss-Anglia: Aici,situaţia comunităţii româneşti nu e prea bună.Mulţi acceptă 


invitaţia Ambasadei RPR şi participă la party-uri, festivități, ete.Recent,acun câ- 


teva, săptănâni „un preot ortodox din Bucureşti a fost trimis ca _ paroh la 7 iudtat, 
salariat de guvernul TeperIst-BISEFIGE Angliei şi personaje dela B.B.C. secţia 
română se pare că au sprijinit şi cooperat activ la aducerea acestui paroh.Orto- 
dooşii e omâni, în număr, mare se pare că acceptă noul aranjament, alţii sunt foarte 
trişti că sta putut ajunge la o asemenea Ycoexistenţă", 


M.-Austria: Părintele LSesou parohul bisericii marxiste din Viena,se Boho- 
teaza anului acesta şi-a luat inima!n dinţi,mergânăd cu ivrâanul ŞI pe la l!reac- 
vienari!".De mirare n!'ar fi atât ohrăznicia conuni si, câ â+ faptul - 'a fost primit.. 

Despre viitorul neamului nostru: se spune că,în ţară,în urma "liberălizăriin 
avortului, cu căldările sunt asvârliţi pruncii la cremateriu... 

Pina 15 lanuarie a murit la Viena,tătrân coclit, „moş Vasile Onea,bănăţean, 
rămas în capitala iabshurgilor de pe vremea avăguțului de îm părea at!!, acum mai bine 
de 60 de ani.0mul, fusese cumsecade, „Dar faptul că n!a cunoscut niciodată România 
Mare,plus vârsta înnintată,plus sinplitatea prea mult gâdilată, au făcut din el 
lesne un instrument al ocupantului din ţară,care deja,prin „Ocuparea: silnică a_hi- 
seniei.i. de aici „arătase cât îi stă la inimă un cap de po în cea mai avansată ma- 
tropolă europeană spre cortina de fier.l-au pus, deci »pe moş Onea,şef al comuni tă- 
vii române din Viena,l-au plimbat prin ţară, l-au pus să vorbească cu u patriarhul, 
cu miniştri,să ţie discursuri... Iar nuşul ; care atâtea decenii de viaţă, necăjită 
îşi ignorase.. importanţa,- în loc să se mire ce l-a gasit,a început să se sumea-— 
tă, De ce atâta curte, ioseta lui? Pentrucă moşul avea o înfăţişare sita bal de 
dac rătăcit la Vindobona; şi-apoi.. nu se găsea altul. Tocmai în acest scop„de a, 
putea atraze acum pe altoineva în ad ah l-au ţinut neîngropat o săptămână,ca să 
aibă timp să vie,din ţară,nici mai mult nici mai puţin decât un episcop,al Ara- 


mii Aa 


dului,însoţit de un stol de. preoţi,pentru o pogribanie :care să "fascineze": l-au 
îngropat. cu pompă mare,Vineri 22 Ianuarie. Pie-I ţârâna . uşoară - şi.. Dumnezeu 
să-l ierte! 

D.-Germania: Ta Munchen s!a petrecut, cu ocazia paraistasuzui - -pentru Moşa Şi 
“ Marir, la 13 Ianuarie,un fapt penibil: la intrarea în biserică a dlui Gârneaţă, 
câţiva simişti' au plecat ostentativ.De ces s!or i das, dacă ştiau că au sângele 
turture? la. biserică se duce omul să se roage,să se reculeagă, nu să sfideze alta- 
rul în numele urei,carea dela diavolul este.Dar ce să pretindem unor bieşi neva- 
iaşi cânt „la Madriă,acum câţiva ani gogeanite - “comancant legionar: a refuzat să 
meargă la “Mad edit Neaăa. dacă merge şi alt camarad,care nu înjurase pe nimeni de 
mamă, ci doar demascase nişte impâsturi,de vagi apoi recuncscute ca atare; car dl 
Gârneaţă, care. se afla de fașă, în autohuz,n!a avut atunci nimic de spus... 


E. Statele Unite: Vă rog să mă iertaţi că n'am putut” Şi pentru moment: nu pot 
trimiţe “ebolul meu la "WatraliImediat ce voi fi în stare,o vhi face, făcânâu-mi 
o mare datorie de bună româncă.0 citesc cu mult interes.Dencamă lată,o urare: 


"Sorcâva vesela, Fără nevoi In raiul pămalt asi 
Intru mulţi ani, Cu' întoarcerea la noi, Cu suflet românesc! 
“Să trăiţi! la. Vatra Străbună! : la anul şi 
Fără griji, Să fim mână!n mână, la mulţi ani! 


Viaţa! Români lor Americani .- C Ca precursori putem numi pe prezidat Au George 
pei transilvănean, distins în râzhoiul civil american,ajuns apoi consul al Sta- 
telor Unite la a Dă oii re şi pe căpitanii;moldoveni, Dunca şi Aădcaz,căzuţi în 
acelaş război .la conferinţa păcii adela Versailles; m americani au intervenit 
pentru desmemhrarea Austro-Ungariei şi constituirea României Mari, După ultimul 
răzhoi, Comitetul Naţional,conius de Rudi Nan şi protiloan Truță, sia straduit să 
ajute pe refugiaţi.la 18 Mai 1964,0 delegaţie de fruntaşi Tomâzi americani a pre- 
zentat la Casa Albă,preşedintelui Johnson,un memoriu despre tristele stări din 
România -ocupată.Alte memorii,privitoare la soarta tuturor popoarelor robhite,au 
fost prezentate de reprezentanţii acestora Ain exil premierului Canadei,la 20 Ian. 
1962 şi:10 Mai 1964; din îelegaţie făcea parte,pentru Români ,1l Matei tra botă, şe- 
fel secţiei româneşti a organizaţiei "Anti Bolshevic Bloc of Nations Ministrul 
Maloney şi Artur Roland Mi. chener,preşedintele Camerei canadiene,au fost de 10 Mai 
1962 oaspeţii "Casei Române" din Toronto,exprimându-se elogios despre România. 

homânii americani organizaţi în Uniune şi Ligă,coneusă azi:de av.I.Coman,au 
biserici,case  Gaatitagara 04. ziare; biblioteci,muzee,coruri,secţii âe radio, ilie 
grafii, Sia Clevelană apare Anania „ui inimoasa conducere a bucovineanului Petru 
lucaci; la Detroit,în tipografia dlui I1.Gaşpar,apare "Solia"!,sub îngrijirea P.S. 
Trifa.La New York. lucrează Fundaţia"luliu Maniu"; la Clevelană, şe coala şi grupul 
cultural "gezătoarea!"!, conduse de Nae Smârăndescu.Pe teren religios activează pu- 
ternica episcopie condusă de P.5.Valerian, "episcopia" P.S, Teofil,asociaţia vise- 
icilor unite prezidată de pr.Crihălmean gi asociaţia bapii gti ar, cu predicatorul 
Dănilă Pascu(Clevelană).La W.York e sediul ligii Românilor Literi a dlui fărcăşa- 
nu;cu ziarul YRomânul"; Buletinul Militar al col.Ivanovici; şi aşa zisul "comitet 
naţional!" al dlui Vişoianu,ce scoate gazeta "România. Mai notăm comitetul de aju- 
torare al of pelin Lua necăjiţi ,conâus de bătrânul N. Tecău şi V.Basarabescu.-— 


[ră Conform anuarului demografic al ONU-lui populaţia globului e 46 51.35 000 
Dvv 1 locuitori: peste 700 milioane în China,449 în India,221 în Rusia,187 în State-— 
le Unite,98 în Indonezia,97 în Pakistan,95 în Japonia, 75 Brazilia,55 Germania li- 
beră,53 Marea Britanie. Oraşele, fară aia 4 T.okio,8.6 milioane JOCI OEI N 
Tarile 9 74 Shangay 6. 9; Moscova,6.5; Bombay, 4.4; Pete tina d Chicago, 3.5; Cairo,3.4; 
Rio de caneiro,35.2; .Tientsin,3.2; Leningrad,3.18; Londra, 3.1:7; Sao Paolo,3. TE 

Natalitatea în lume e de 3, 7: cea mai mică,în huropa liberă (1, 3), ada. mai 
mare în Asia sud-estică(4.9), ("Libertatean, Pasii ave 

- Aproape o treime din locuitorii globului,adică 930,155. 000, sunt creştini ain- 
tre cari 572 milioane catolici.Ortodocşi sunt 132.513.000,cifră ce înglobează şi 
pe membrii celorlalte biserici brientale,rupte de Constantinopol Anglicani sunt 
44 milioane,173 milioane diferiţi protestanți. îs fie Ad 

az Bec epeaiălil americân,cel mai bine reprezentaţi din punct de vedere religios, 
sunt catolicii,cu 14 senatori şi 94 deputaţi; urmează usi 9A it iau 24 senatori 
şi 70 de deputaţi .- 


n 
SEMNA LĂARI 

x E.M.Cieran, "la cite dans le temps",Paris,1964 -Dacă nu mă înşel,e al cinci- 
lea volum âe eseuri publicat de scriitorul român în exil şi în limba franceză, în 
renumita colecţie NRF a editurii Gallimard.A început cu. !Precis âe â6compesition" 
în 1949,a continuat,în ritm regulat,cu "Syllogismes de l'amertume"(1952),cu "La 
tentaticn d!'exister"(1956) şi cu "iistoire et utopie"(1960),pentru a ajunge la 
această ultimă carte,nu întru totul nouă,dat că unele eseuri au apărut mai de 
mult, în "Nouvelle Revue Frangaise",Nu întru totul nouă şi fiinacă poziţia filo- 
sofică a autorului a rămas aceeaşi,şi s!'ar putea merge înâărăt. până la cele două 
volume publicate în jară -"Pe culmile disperării!" şi "Scwimbarea la faţă a Româ- 
niei!!-,care pe mulţi dintre noi,liceeni ori studenţi,ne-au exaltat,ne-au dat o 
anumită fev»ră intelectuală.E vorha,la acest scriitor "paradoxal",care nu se teme 
de niciun risc şi înfruntă fâţiş toate aporiile realiţăţii,până la a da chiar 
impresia,nedreaptă,că scopul final e de a-l epaia pe burghez,un paradox fundamen-= 
tal,de bază: acela al unei inteligenţe acute,rafinate,''preţioase",totadeauna scli- 
piteare,care neagă valoarea inteligenţei însăşi,a gândirii,şi,prin urmare,a cul- 
turii,a civilizaţiei,a istoriei,a progresului,în acest volun âin urmă poate chiar 
a vieţii.E » iisperare lucidă,clară,dar încântată de sine,cemplăcută.Contradicţia 
e cât se poate de clară.Dar nu asta, evident,interesează,ci stilul lui Cioran, ca 
re "scria hine" şi în românaşte,dar care în limba franceză a atins un nivel de 
rară limpezime şi armonie. 

Considerat de critica pariziană drept unul din cei mai străluciți scriitori 
francezi de astăzi,acest "moralist" de extracţie românească -zi "boicotarea isto- 
riei!t,pe care el $ propune,îşi are explicaţia în tragedia românească,şi e ce alt- 
fel înrudită cu teze similare,pe planuri debsekite,la siircea Hliade,la Vintilă 
doria,la kugen Tonescu- nu trebuie judecat altfel,dacă vrem să rămânem în margi-— 
nile literaturii,decât ca un mare artist.In acest fel se poate rezolva şi "cazul 
(românesc) Cioran".Eviient,noi l-am vrea pe haricada românească activă,directă, 
sau măcar prezent în publicaţiile exilului.După un bun început;cred că la "Preu- 
ves" şi la "luceafărul",Cioran a rătăcit arumul,ajungână să scrie câteva fraze 
antiromâneşti gi să-i dea răspunsul cunoscut,care pe mulţi dintre noi ne-a durut, 
în "Lettre ă un ami lointaint,lui Constantin Noica.Singurul reproş pe care i l-am 
face cu inimă uşoară e că a ales prest momentul.Ronânia trebuia refuzată, eventual , 
când dădea burse în străinătate şi oferea posturi în diplomaţie,nu cână e la pă- 
mânt.Altfeljli se 4ă motţiv comuniştilor,între altele,lor care n!'au patrie şi sunt 
(ori au fost) doar "naţionalişti ruşi",să reia motivul loviturii ae copită.Emil 
Cioran e,în orice caz,o glorie românească.0 spunen clar,chiar dacă ne pare rău că 
nu e în acelaşi timp,nu spun o glorie,dar măcar un mic far al exilului românesc, 
cum se străduiesc să fie,în mai mic sau mai mare,atâţia iintre noi.Ar mai fi de 
pus o întrebare,la ureche: dar acest exil strâmb al nostru l-ar merita pe Emil 
Cioran,cână nu e în stare să-şi dea o fărâmă de organizare,s conducere efectivă, 
roânicâ,o structură ori cel puţin un aspect cât de cât aecent? 


x Virgil Lerunca, "remâneşte",Paris,1964 -E o simplă întâmplare că după "Căae- 
rea în timp" a lui Cioran,cu ecnsideraţiile pe care le-a prilejuit,vine rârâul 
acestei cărţi,scrisă în perspectiva exilului şi ţinână socrteală ae situaţia în 
care ne aflăm,astăzi,ca români.Şi aici sunt articole,mai toate,apărute în diferi- 
te reviste de prihegie,âar recitirea,în ansamblul unui volum,nu e deloc inutilă. 
Auterule notoriu,e una dintre prezenţele cele nai vii,mai active şi mai militan- 
te,cu un conăei-floretă,care se mişcă tot atât de agil pe terenul polenicei,al 
sarcasmului,al ironiei,al durerii,al urii(fiinăcă uneori nu poţi să nu urăşti,de 
pilcă siluirea în Repere a adevăratei feţe a culturii noastre),ain exilul româ- 
nesc.t poate cel mai informat dintre scriitorii refugiaţi asupra stărilor de lu- 
cruri din România şi din celelalte ţâri robite,pe tărâmul culturii: îi cunoaşte 
pe degete pe funcţionarii comunişti detaşaţi într'ale culturii,şi-i execută nemi-— 
los.Săgeţile cele mai etrăvite le rezervă însă feştilor maeştri ae ieri,dela Căli- 
nescu la Arghezi la Vianu,care n!'au ştiut să rimână "maeştri!" şi sub cpresiune,ci 
s'au aservit noilor stăpâni cu pierderea oricărei demnităţi.Şi mai luminoase apar, 
deci,figurile nepătate ale unor Barbu, Blaga, Voiculescu,Alice Vcinescu,Dan Botta, 
ale scriitorilor polonezi sau unguri,care ori nu s'au plecat ori s'au ridicat cu 
vehenenţă contra dictaturii şi a imposturii "realismului socialist".Cână,după pră- 
buşirea şgandramalei comuniste,ale cărei sprijine trebuiesc căutate, însă,mai mult 
în Occident decât în spatele cortinei de fier -dac!'ar fi fost să decidă popoarele 


* — 24 — 
împilate, farsa tragică s!'ar fi "desnoaat" de mult-,se va. alcătui n atita agită a 
literaturii surghiunului, lerunca va avea,fără îndoială,un loc de _RTinul. rang, cu 
"Tot Românul plânsu-mi-s!a'!,cu Cetiiitacl faţă cu Republica Populară Română", cu 
"pacă putem vorbi. ..: egirl îptr!'un fel ocazionale,dar sustrase,prin filosofia 
Şi poziţia pe care „ presupun,caducităţii jurnalistice. Şi nu e de nirare,dacă ne 
gândim că autorul lor e la zi cu problematica culturii iale bena sate citeşte enorm, 
e curios din cale afară la tot ce trece dincolo de sfera contingenţei,cum reiese 
şi din acest volum: a se vedea rândurile acute despre Camus , Bartok „Papini, Brâr- 
cuşi „Enescu,şi mai ales capitolul final întitulat în moâ atât de semnificativ Şi. 
de grăitor "Concesii"(vrână să spună că "evadările" din politic,astăzi,sunt un 
lux pe care ni-l putem acorda în râstimpuri, atâta tot).Virgil Lerunca -o mărturi- 
sire finală- ne place şi pentru motivul că nu cade în greşala,cdmună unei anumite 
pături a exilului,de a răspunde pe plan artistic,unei "angajării! cu 0 altă "anga-— 
jare",unei tendenţiozităţi cu o altă tendenţiozi tate, Replica la versurile ca 
liste! din ţară -de altminteri: nesincere,compuse la comandă sau de frică- nu poa 
fi qecât Poezia,fără alte adjective (patriotică, naţicnalistă,protestatară, ete, )- 
Ceea ce nu înseamnă deloc că naționalismul nu poate da: naştere la Poezie - avem 
proba majoră a lui Cotruş.Apărânăd poezia,arta,de contaminări,e un moi,poate cel 
mai eficace la nivelul culturii,de a combate comunismul. Vorbinăd de Gafencu, Ilerun- 
ca spune,la un moment dat,că gi cea, parte din cei câţiva care şi-au Ai (An ae 
exilul într!o insomnie a sotii iata a O "insomnie!" care şă pe el,evident,il chi-— 
nuie:;-— . 

* "Almanahul pribegilor români 1963-1964",alcătuit ae Constantin Arsene,Paris, 
1964 -k al şaselea volum,alte aproape 500 de pagini,al acestei uriaşe întreprin- 
deri,pe care autorul o defineşte modest: !'!o sfiocasă canăelă aprinsă la icoana Pa- 
triei!!. Nu poate fi lăudată îndeajuns munca domnului Arseneycare trebuie că sacri- 
fică un timp enorm ca să adune preţiosui materia). pe care ni-l pune la dispoziţie, 
aproape an de an.Nu tntul e aur,se înţelege. Selecţia ar putea fi uneori mai rigu- 
roasă.Dar şi. paginile cele mai precare, scoase din cutare ziar de provincie uitat, 
ajung ca o mană în sărăcia de texte în care ne sbaten. Reperiştii au pus pe piaţa 
occidentală,e drept,mai toţi clasicii,însă epuraţi sau defornaţi,în ediţii "recen- 
siderate! politiceşte, eliminând, de si a, tot ceea ce priveşte Basarabia.0ri acest 
"Almanau" consacră un întreg oii du pământului moldovean din răsărit,din nou fu- 
rat de ruşi,şi ne aminteşte demna poziţie a socialistului Stere în această ches- 
tiune.Ca deobicei,câteva personalităţi din trecutul nostru sunt prezentate cu mai 
„multă amploare, rege oduedzulu-ar6 articole şi studii mai vechi: Şaguna,Aurel Popovici, 
Bărnuţiu,Cerna,Jean Bart, Treodor Şerbănescu,Ştefan Petică,0reste,daralamb Lecca, 

o serie de artişti (Aristizza Romanescu, Agat ha Bârsescu,De Max, iure Ventura, G. Pe- 
traşeu) şi de "Oameni aleşi'",ca Dimitrie Cantemir,Enăchiţă Vi uteaate, A.D.Xenopol, 
Vai. Urechia, G. Dem. Teodorescu, Dinicu Golescu şi Goleştii,I.Nadejăe,C. Mille. Dl Şei- 
caru integrează: cu amintiri şi date noi portretul lui Ovid Densusianu,personali ta- 
te complexă, greu de descifrat; vorbeşte pe larg de "Prietenul meu Dimitrie Iov"; 
evocă atât de interesantul "caz Caion"; şi,în câteva. pagini de "Variaţii asupra 
epigramei!",are ocazia să pomenească de Caragiale,Anton Bacalbaga,George Ranetti, 
Radu hosetti,un tânăr aproape necunescut,de prin părţile cronicarului acestor 
"semnalări", Gh. Cristescu,Cincinat PavelescujAL. 0. Tecdoreanu,A.C.Cuza,până la N. 
îti anglia otite Gota ma (ză totul nepotrivită ni se pare însă citarea, ba chiar elogierea 
lui I.Brăileanu,care e un abuziv în această branşă,cel puţin în marea majoritate 
a cazurilor), Un document extrem de interesant,pe care domnii Arsene şi Geicaru au 
făcut foarte bine că l-au reprodus: polemica dintra directorul "Curentului” Şi co- 
mentatorul dela BBC,Wickham Steed,la sfârşitul anului 1945, când începuseră trata- 
tive în vederea ruginocasei cui Dl DI Şeicaru comentează pe larg,cu înţelepciu.-. 
nea de apoi a noastră,a tuturor,acea polemică de acum 20 de ani.Tot ca material 
rage e judecata,dacă nu a noastră,a isteriei,se publică,în acest "Alma- 
nan!',depoziţia lui Iuliu Maniu la procesul repeat tipe ară volur. e,prin urmare, 
retea din punct de vedere atât literar,cât şi istoric.Stă bine,în haina-i mo- 
destă,în orice bibliotecă ae pribeag.- K Ă , 
Adrian Popa 


At ATENȚIUNE! Pentru corespondenţă şi schimb de publicaţii,VATRA are c.dresă 
nouă: 78 Freiburg-Haslacih - Zeisigweg 16 - Germania; pentru contribuţii: Koni> 
420.38 - Dresdner Bank - 73 Freibura/Br.- Germania — pe numele Petre Vălimăreanu; 
ahonaţii din Italia le pot trimite,pe acelaş.nume, la Conto Corrente Postale 
1/44.336 - Via Alessandria - Roma. — 


F, i & p$