Vatra anul XIV, nr. 3 (96), mai-iunie 1964

RI 3 DL RID ESB Z> LIZZIE 





POATE ROMRNBASCĂ DE OPINIE ŞI INFORMAŢIE 
Mai-lunie 1964 XIY,5 | 00 RA 
îi GERMANIA 


va 


„-+_ VÂNTUL NEBUNIEI Me, | 
Pretină sei ceyinteresaţi în felurite chipuri, dau apă la moara excregheriei 
dk se etichetează "oomunismi,că spre inunanul Hideal!" âr împingeșazi nici -mai . 
mult nici mai puţin decâtee. "vântul istoriei, afirmaţia este ea însăşi e excro- 
oherie,menită să impresioneze,cu efect de Inzincă,firile slabe şi tinorateeCăot 
dacă există un vânt cu influenţă reârică în'istorieșacela e:al năzuinţelor fie 
reşti ale mulținii,luninos fermulate de minţea ageră a unor adevărăţi trimişi at” 
Gerului,cu nimb de tribuni în generaţiile respeotive,Vântul istoriei împingeay - N. 
acum vreo jumăta! de veacyla 1 îberarea 'popoareler gi oonstiituireă lor, în sțate cadă 
naţionale.Vântul istoriei a dus la împroprietărirea țăranilor la ebligatțivitatea 
învăţănântului la dreptul de alegere a propriei aăministraţii,lă teaţe drepturi 
le rezumate în faimosul "habeas crrpust„Motorul lut-e aspiraţia 'ebşteascăgoful” 
glohal după ceva frunăs,ârept şi utilyoricun mai bun; 61 p!are cun fi censpiraţie *i 
câtorva patanoici, fatalitatea oarbă!,de ei râvni tă (cu complicitatea pasivităţii STI 
viitoarelor sigure viotine),poate cel mult fi o istorie neagrăyăar: nu acest sens 
etn interesul sârguitorilor întru îmbrobbdirea ninţilor cu "vântul isterieii!ppre= 
zentat,prin obişnuita răsturnare a înţelesurilor,ca expresie a âreptelor; năzuin- 
je omeneşti „Nostalgia lanţurilor n!a provocat ,desigur,nici. când vree urnă de of- 
tatea îndrumarea omenirii spre un imens lagăr de concentrare,gen Rusia șevieti-: 
că,n!are cun înpinge vântul bun al.-istoriei,oi vântul nebuniei, întărâtat de :toţi 
duşnanii genului umane | si 







3 , 3 - 


iu trecut,dela moartea lui Stalinșll ani - în care timp relaţiile internaţio- 
nale au fast influențate de mai uulţi factori. Impasibilitatea războiului atomic; 
falimentul economiei enmuniste şi conflictul ohino-ssyietie au tins,în acest 
timp,să& modifice situaţia cristalizată oarecun după războieAsistăn astfel. la- un 
început de destrănare a vechilor. "blocuri"; Mao Ţe,vigures cencurat în Africa de: 
Hruşeiov,a anunţat că China lui nu va mai' participa la nicio conferinţă general- 
couunistă; De Gaulle şi-a retras recent marina din efectivele erganizaţiei NATO: 
franţa,a cărei impirtanţă a crescut incontestabil,arată tet mai lămurit că n!o 
interesează o alianţă sub' ennâuoere americană (be Gaulle nu crede în ideslogiici. 
în naţiuni,cu interesele lor veşnice); în sângeresul conflict al Ciprului , NATO 
nta putut împăca două state membre ale-sale,pe cână Cremlinul tot mal greu vine 
în frâu statele rpabes nici Cemecenul, înfăptuit cu anasâna,n!avea cun se dovedi 
vital.In conflictul cu China coniwnistă,ideologia apare ca motiv dear pentru gă- 


4 . 3 pa ai0i ad at pă NENE , ai Tati sili ae 

găuţi „Cauza imediata a certei e jezasiroasa situație cocneni ga 8. CmAe o o nta 
mai putut furniza făpăduituli'ajuţer tehnici ei fară sprijinul prosperei economii 
a Apusului Ndecadenti,Rusia însăşi, nlar şti cun să iasă din încuroătură: un. mo- 
tiv în plus,la eayde entuziasm pentrus, coexistențăeCare-i ad foloase de tot fe- 
lul,perni jânău-i să-şi rezolve: probleme] 5 B9BRSiIoe cu ajutorul acelora a căror 
pieire a jurat-o,să aibă grâu şi materii prime odinidară oprite la export - în 
timp ce subversiunea merge înainte, sohinbânăd după necesităţi teren şi tactică: 
stopat,de pildă,atacul din Cuba,el isbucneşte în VietnamgeteeCu elenente locale; 
natural - ursul ascunzându-şi bine urechile», 


Şi lunea liberăyce altese "avantaje! are din trâmbiţata ceexistenţă? Incer- 
cat-a ea,măcarya se convinge de lealitatea 3 »vietelor? Singura dovadă serioasă 
de sinceritate pe care Hruşciov ar puteax0 da când: vorbeşte de pace şi destinde- 
re ar fi dreptul la autodeterninare al popoarelor rebite: dacă în capul Rusiei 
nu se poate menţine decât cu parul,să măture cel puţin Yalta,să lihereze pOpoa=— 
rele ţinute în sclavie şi mizerie,să înceteze cu subversiunea şi finanţarea a- 
gentlâcului internaţional „Dar lăcomia lunii libere o'înpiedică dela negocieri 
eneste„Occidentul n!'a profitat nici de cearta Tuso-chineză,nici de dificultăţile 
din ţările robite,unde situaţia devine din zi în zi mai. explozivășnioi de criza 


E] 
e a 
agricolă a Rusiei,pentru ai impune să mai slăbească agitaţiile,să mai uşureze 
jugul,să dărfme zidul ruşinii din Berlin; el a dat grâu şi maşini fără condiții 
politice,iar Hruşoeiov,recunoscător,cu prima coazie a debortt un alt aeroplan a- 
mericanal cărui echipaj a fost îngropat fără trompetesee 


In realitate,Cremlinul n'a renunţat o clipă să urmărească dominaţia lunii» 
Coexistenţa nu-i pentru el decâţ n armi,prevăzută de mult în arsenalul bolşevic. 
Premierul cu japca al Ucrainei ,Manuilski afirma, încă de acum trei decenii,că pes- 
te 30 de ani,înplinindu-se un anumit soroc, "burghezia va trebui să fie adormită, 
In acest scop,von declanșa cea mai spertaculară ofensivă a păcii din toate tinpu-- 
rile.Şiccapitaligtii,neghiobi şi corupţi,vor lucra cu bucurie la propria lor dig» 
trugere„Indată ce capacitatea lor de apărare va fi nimicită,le vem da lovitura, 
de graţde".Lenin însuş avertizase,şi nai nainte,lumea liberă: "Voim,în numele 
prinaipiilir -voastre,acea lihertate - pe care,în numele principiilor noastre,noi. 
vă von lua=o".Iâr "Pravda" scria chiar recent,ll Septembrie 1965,în plină eufo- 
rie cnexistenţialistă; "Nimeni să nu se aştepte ca cocexistenţa pagnică să Lichi.» 
deze,ea singurâşcapitalismule a Totuş,creind condiţiile cele mai fawrabile victo- 
riei economice a socialismului asupra capitalisnmului,ea favorizează extinderea 

„Şi succesele duptei de clasă în sânul ţăriler capitaliste,cun şi lupta de libera- 
re naţinbalăsa ţărilor nprimate de imperialism'eDar aceste răspicate afirmaţti. 
“nw dau nimănuigde gândit în lunea liberă,Când Hruşgoiov îşi exprimă convingerea 
în triumful lcauzeit,el arată nu numai consecvenţădar. şi, că cunoaşte bine Oecci- 


dentule"k sigur că comunisnul n'ar exista -spuneă cardinalul Bapuărillart- de 


ntar fi fost 


a eee mem 


creiat de cgoisnul şi conservatorismul unora,âe inconştienţa altora: 
muncitoriler trebuia să Li se dea altoeva decât dreptul la grevă. Niciun țar, 
dintre cei nai puţin blajini,n'a tratat vrevăată nenorocitul popor rus,în cele 
mai rele eppoi ale istoriei sale,cu c cruzime care să poată fi comparată cu aceea 
a lui” Stalinencest sistem sovietic,aneninţând astăzi lumea întreagă,este bazats 
nimeni n!n poate, ignnra,pe cea nai nemiloasă exploatare a onului de către bestia 
umană" Dar toate aceste avertismente stau risipit în vânteee 


„Lupta totuş,că vor sau nu oceidentalii, şi în ciuda 1oaexistenţei",va conti.- 
„nu&eN'au cum coexista apa cu focul„Opcidentul creştin crede în libertatea şi den- 
nitatea Onului,pe care comuniştii-l neagă şi-l aservese statului,Lăcomia Şi opa= 
citatea cârmuitorilor apuseni nu fac decât să amâne,în propria Lor păgubă,citeni.- 
rea finală! dintre pividizaţie şi barbarie,când una din ele va trebui să piarăe 

De aceca tratativele cccidentalilor cu călăii sunt o orimă,ei. îndepărtându..se 

; astfel de popoarele oprinatesPot ei fi intim satisfăcuţi de ieftinătatea unor 
produse lucrate silnie şi!n chinul foamei? Și ce fel de relaţii culturale pob 
exista pu ţări încinse în sfirmă ghimpată?» Crimă e şi: gederea laolaltă în ONU; 
naţiunile unite nu pot fi eficiente decât atunci când acolo ver fi prezente în 
adevăr najiunile: prin reprezentanţii,nu prin opresorii loreNajiunile Unite au 
fost creiate să fie adunare de oameni liberi,nu mixtură de călăi.Altfel,cu toată 


forţa esrnomică 


i militară a Statelor Unite,dacă ele ţin să rămână la "înţelep- 
Ş 


ciune! de Goliat n!'as fi exclus ca leul american să fie îngenunchiat de ursul 
mosenvitebar nu "vântul isicriei! i-ar aduce acestuia viotoria,ci vântul nebuni.- 


ei apusenea-. : 


Radu Cornăţeanu 


IATINITATEA STRIGĂ DIN _TRANŞEE_ de Octavian Goga 


+ Din sborul larg ce'mprejmuie pământul | 


Cobor la malul Dunării albastre, 

Eu ce vă ştiu şi visul şi cuvânţul 
Şi-s frate bun cu plângerile voastre» 
la mine-aveţi scăparea şi Limanul 
Deapururea pe-a vremilor cărare, 

Prin rsstul meu verbiţi cu vceanul 
Voi tulhurate picături '48 marecse 


Azi duhul meu fără popas vă chiamă, 
Vă cere=a lumii nvuă epopee, | 
“Din mii de guri cu ohios de aramă 
latinitatea strigă dir tranşee» 


Vei unde sunteţi,râu cumplit de patini? 
Urniţi-vă,nu=i vremea de-a nai plânge! 
Nevclnicii răscumpără eu lacrini, 
Durerile cart se plătesc cu sângelu„a, 


Heolo!n hora vijeliei crunte 

E clccotul visării noastre sfinte! 
Veniţi, Români! Porniţi-vă spre nunte! 
V'arată drumul morţii din morminte»: 

Să nu uitaţi a veacurilor carte; 
Veniţi,veniţil... Căoi adevăr zic vovă; 
Ori vă mutaţi hotarul mai departe, * 
Ori veţi muri cu trupul frânt în două! 





me ÎI se 
O_LĂMURIRE a Po, 

Cu prilejul 'înbolnăvirii mele de patru luni(1 Ian.-l Mai J964),zile în cars 
se credea că sunt la sfârşitul vieţii,preotul catolic al satului în gare lociesc 
de zece ani;alocătuit din Locuitori de religie catolică,a răspândit sv-nul Ci „Mi 
tropolitul ronân Visarion Puiu din această localitate,deşi -ortodoxla întormântar- 
rea sa va trebui prohndit după rit catolic,dânsul fiind în tnt ţimpul pribegiei 
sale prin ţări catnlice socotit catnlic!., e dea Flu ki 

Pentru cunoaşterea tuturor arăt că,toată strânsa legătură ce am avut. cu. Rona 
încă de când eram în țară,ca unul care încă din 1930 an scris: îndemnând pentru 
"Reîntregirea creştinismului", deocamăată unină cele cinci vechi Patriarhaţe, istc- 
rice,an păstrat-o prin ţările catolice tot timpul prihegiei mele, (1944-1964), fără 
acea conâiţie neplăcută medievală (adică de a trece din ortodaxie în catolicism)a 
Nici unul dintre distinşii Ierarhi ce am cunascut nu mi-a cerut,nici eu nu le-am 
cerut cândva asemenea actyci pretutindeni an fost primit cu frățească dragoste: 
în Domnul,ca frate nrteâox pribeag ce trebuie ajutate 0 dea MPR a dl 

De aceea,spre a înlătura ndduneriri şi greşeli naive,declar că prohoăul. (ser 
viciul religios) al înnormânţării mele doresc să mi se facă de cler nrtodax grec; 
rus. şi. român,âupă ritul crtod-xycun mi-a fost şi botezul.Libegi fiină după aceea, 
îrații precți catolici care var vreasă adange- la mnrmântul meu,şi o rugăciune. 
după rit catolic-An fidtat această lănurire şi am semnat=o -eu însuni: | 


Viels-Maisons (Aisne),2 Mai 1964.- Mit ropnlit Visarion“ Puiu : “ 
ap tierra emma ce amonte ț i E Ă Te da E E 


. 


&& Dacă nu "Gură de. buri, Un preot comandant legionar,vorhind despre. un 
veshi camarad al. său,intrat în tagma ȘrăAțeassă) efieşte,public,tn fot” ue 


Ators Cilegiunea este ca orice organism,are cappnâiniete,dar,tat ca orice prga- 
nISm, elimină excremente?Preo ate un e ment al Legiunii W Tenândurst că. 
nu va fi bis taSles,sfinţia sa traduce săvantul cuvânt prin termenul cel mai 
rău mirositor din frumoasa noastră linbă-Rămâne e întrebare: aceasta să fie limi.- 
reasna duhovnicească! în care se va desfăta viitnrul Sinod naţional din exi1? 

Dacă la nesăbuința unui preot adăngăm,noi,ifosele unui notoriu ooncubin de a 
conduce, tocnai elymişcări de. refacere morală (a altora) pretenţia, la fel. de jus- 
tificată,a unor vânzători âe' ţară de a conduce, tocmai ei,rezistenţa contra ocu- 
pantului,sau a fostului rege de a nai purta cânâva coroana unei țări pe care sin- 
gur a scos-o la mezat,îngrijorarea nnastră faţă de vântul degucherii ce suflă în 
exilyunde nervii ar fi imperativ să fie cât nai tari,iar impostura fără gazâă, 
este perfect îndreptăţită, - 4 

Sia adus "Vetrei!" acuzaţia,din partea unor academicieni şi stilişti de oca- 
zie,că ar avea'un limbaj neci-plit gi nahalagescela "Vatra,deşi nu se află ni. 
ciun viitor 'episcop,sau poate tocnai de aceea,violenţele de limbaj au Limitele 
loreSe va spune: ce e scris se răspândeşte mai mult.Nu prea.€ chiar aşa.!'Vatrai: 
se răspândeşte întrlun cerc tnt atât de vast,sau restrânsycun vrem să-l lvân,ca 
şi vorbele unui 'paroh din exil; ca dovadă că s'au răspândit, fără să'fie publica» 
te la vrec Vatră sau arhanghelească fraie„Dar,vnrba ceeat pe unde-i iese vor'a, 
îi iese şi duhul,aşa că nu mai e cazul să ne întrebăm cu ce mai pot fi închise 
asemenea guri+0 spun ele înşiles- ap o 


&& După puzderia de veşti acre,vin din fericire şi unele,menite să desoru- 
ţească frunţile nepăsătorilor,ta chiar să crească încrederea în pr:verbialul ge- 
niu al românului ; şi speranţă în mai bine., Faimosul Porumbeanu,pentru ale cărui 
necazuri intime a tremurai nu numai exilul compatrioţidar,s!'a împăcat,în fine; 
spre uşurarea tuturor;cu consoarta=i miliardară — şi ambii au decis,stalilină că 
Elveţia nu-i demnă de prezenţa lor,să-şi mute catrafusele la Roma, ? 

- lot în Elveţia,la Lausanne, "prinţul!! Neculae Sturza a reuşit să iasă cu nu 
mai patru ani. de ghevlă dintrlun proces ce înfiţişa toată gana exerecheriiler şi 
scârnăvii Jor,săvârşite desigur din convingerea călAbrazul subţire cu cheltuială 
se ține",iar el,dacă tiobraz!! credea că are,ae cheltuială ice! 


&& "Vrancea e o 1ţart veche!'»Primul document care erăieşte despre aceste 10-- 
curi datează din 1445 şi e dela Ştefan Voaă,fiul lui Alexandru cel Bun»Vrancea şi 
râul ei Putna,au apazținut deci Moldovei din vechine,înainte de marele Stefan». 
Pus pe cercetâri. istorice,sperăn că U,Crevediascare serie, în "Glasul. patriei ce 
le de mai siisșva găsi ceva docuiiente şi despre Ţara Sipeniţului;sau despre Pacea 
xabiaa e 


A 


0 Pe mie i ă 


RUSALIILE, Dacă cercetâm pietrele sorise,găsite în Sciţia Mică (Dobrogea) „ve- 
DD zeta, a . pa ş E g 
dem câ dintre toate sărbătorile yărâneşti cele mai des pomenite erau sărbătorile 


din mijlocul veriiprăznuite în cinstea 
tele lor: Resaliile,aduse din ltalia' de 


şi spre amintirea răposajilor,la mornin- 
coloniştii romani şi răspânţite repede 


în tet ţinutul traoto dintre Harea Egee şi gurile Dunării eSărbătoarea se potrir, 
vea foarte bine cu datinile şi obiceiurile. Tracizlor,cari credeau =to 1 în. nenu- 
pirea sufletului sAcel care serba hrsaliile arăta că năăkljdueşte în dâinuirea fi- 
inţei noastre gi după moarte măcar aşa ca un somn blând şi împăcat Râăposatul era 
înohipuit în lumea cealalta;ca un duh apărător al celor rămaşi dincoaceşun erou = 
cum se zicea atunciyşi de Greci şi de Romani şi fe Traci,- suflet bun, căruia i 

se aduseau prinosuri şi închinări ca sfinţilor şi zeilor,cari loocuese în adâncu- 


pile pământului, 


la Rosalia se fâceau,în toate târgurile şi satele greco-traco-romane din So0i- 
ia Mică,marile sărbători cu praznice pentru vii şi morţi deopotrivăeAstfel la 
"sărbătoarea trandafirilori,viii se întâlneau oarecum aievea cu morţii,în acel 


mare praznic ţinut pe iarbă în cimitire; 


i înfăţigat de săpători în piatră pe: 


mai toate stanele de mormânt din părţile noastreese turna atunciype brazda care 


acoperea pe răposaţi,vin şi se punea 00 


livă şi se aprindeau lumânări şiymai ales, 


se aduceau ca podâabă multe,multe rozeeşi înţâlnirea aceasta, împăcată la morminte 
cu cei răposaji,împărţirea pâinii şi vinului şi flerilor şi luminilor aprinseșou 
cei morţi,fmprietenea pe m cu gândul nimieniciei vieiiyfi dădea putinţa să în- 


ţeleagă moartea ca o blânaă, odihnăeşi obiceiul şi credinţa aceasta au fost aşa 
de cald îmbrăţişate de localnicii dela Dunăre,că deşi praznicele dela Rosalia 
erau păgâne,totuşi când a venit Spaga aie ntau vrut să le părăsească şi Bi- 


y 
+ 


serica a trebuit să dea voie a se p 


ştr 


" BOGBTUL(I „Pillat, 
Fiul meu,copilul meu, 
Mlada sufletului meu, 
Haide matcăysă vorbim 
la poartă de, ţintirim, 


Căci de-acum nu mai vorbine 


Tu eşti,ori e vântu!n spini? 
Baţe vânt de miazănoapte; 


Dragul mameizi-mi în goaptea. 


Bate vânt de miazăzi; 
Dinimătouţă pân! e zi." 

Zi-i ca!n vremuri, zi-—i mereu; 
Fiul meu,copilul meu: 


Piul meu,copilul meu; 

Mlada sufletului meu 

Ce drum negru ţi-ai ales; 
Nioi pe deal şi nici pe şes; 
Căoi vezi,malcăyte-au trimesș 
Pâră şea gi fără cal, . 

Pe sub ges şi pe sub deal» 

Pe şuerul vântului, 

In fundul pământului, 

Şi sub paza Sfântului: = 
Somnul greu să-l dormi mereu, 
Fiul meu,copilul meue 


Piul meu,copilul meu; 
Mlada sufletului meu; 


Moartea,moartea rea mai este; : 


Vine hoaţa iepureşte; 

Pune mâna jos pe masă 

Şi ne face larg prin casă, 
Pune mâna sus pe grindă 

Şi ne face larg prin tindăș 


stra şi mal departecAşa sta făcut că Rusalii 
le pegas noştri. sunt serbate azi întocmai ca acum 0 mie nouă sute de ani,de 
mogii nogtriycând încă nici vorbă nu era de creştini prin părţile acestea. 


Vasile Pârvan 


Biserica de altădată) 


i aa eee 


Pune mâna şi pe scară 

Şi ne face larg pe-afară = 
Goale sunt poenele; 
Impânzite genele; 

Sub pănânt e somnul greuș 
Fiul meu,copilul meue 


Fiul meu,copilul meuș 
Mlada sufletului meuș 

Nici o moarte nu-i amară 
Ca moartea de primăvarăș 
Pe Infrunzitul codrului; 
Pe cântatul cuculuiy 

Pe iegitul plugului, 

Cână vin berze albe!n ţară 
Cu senin de primăvară 

şi cână rânăunele sboarăeee 
Sooală-te din somnul greuș 
Piul meușcopilul meu! 


Fiul meu,copilul meu; 

Mlaâa sufletului neu, 
Roagă-te la săpători, 

Groapa să ţi-o facă!n florip 
Uga groapei de mătasă; 

Ca să vii şi pe acasă, 

Căci țe duci pe altă lume 
Unde-i satul fără nume; 

Unde nu cunoşti pe nimee 
Dragul mamei să vezi bine 
Căci ţi-e drumul lung şi greu 


“Ca şi somnul ţău de greuș 
'Piul meuycopilul meu» 


EL 
&&  Pamilia inginer Nastu din Paris,reunită după 15 anișa avutyde "zilele ba- 
belor!!, fericirea "primei rândunici",blisabetae- , ” 
— Virginia şi Ovidiu Popescu Montreal (Canada ) au avut în ajunul Pagtelui orto- 
dox, Sâmbătă 2 Mai,bucuria primei odrasle,pe care au botezat-o Nicolaes- 


&& De vuminica Tomii, 10 Mai,a avut loc la Salonic căsătoria dlui avocat Gh. 4 
Gudi din Minchen,cu "vruta!"! inimii sale,tot remâncă = 


+ La Wellington;în Noua Zelanăă,s!a stinssla 6 Aprilie,Hermann Grossysas din 
Ardeal,vechi cititor al "Vetreit,- 

+ La; 27 Aprilie s'a stins la New York,în vârstă. de 71 ani,gi a fost îngropat 
la 50 Aprilie,pictorul şi profesotul Ilie Cristoloveanus— SE 


+ Tot la 27 Aprilie s!a stins,la Freiburg (Germania) Alfred EeSan=Galli, fost 
şampion de tenis al României şi bun violonistela încinerare,care a avut loco Joi, 
30 Aprilie,a vorbit directnrul "Vetrei!!s; Cu pierderea lui nlfread San-Galli,ne-a 
părăsit încă un prieten devotat al Rrmâniei -al României adevărate!- şi al Româ- 
niloreln împrejurarea acestui cald atașament,s!a vădit încă e dată pura nobleţă 
a neamului nostru;care a ştiut să-şi alipească pe toţi streinii,aneştiyce au a- 
vut prilejul să-l cunoască la el acasăeNăscut în Rusia,din familie germană,cu 
nume italian,i-a fost dat lui San-Galli să-şi petreacă întreaga vârstă virilă, 
decenii,tot sâmburele vieţii,în România noastră — pe care a iubit-o,şi servit-oe 

Silit,ăde aceleaşi triste împrejurări,ca şi noi teji,să părăsească ţara,de ca- 
re aşa de profund se legase,a dus înnocuat!—i patrie nostalgia plaiurilor ncastre, 
dorul de cerul românesc,de sgomotoasa viaţă a Bucuregtilor,de prietenii pe cart 
n'avea să-i mai vadă„Dragostea de tot ce-i românesc şi-a arătat-e,aioci,în. întâl- 
nirile cu pribegii,în participarea la manifestările noastre naţienale,în ataşa- 
mentul faţă de frumoasele nsastre instituţii locale,pe care le-a sprijinit cu 
tot entuziasmule | ş 

Dar cea mai migoăteare dovadă de dragestea ce ne-a purtat a fost dorinţa-i 
de a "asculta",acum,în pragul ultimului ârum,un ultim cuvânt în armonioasa limbă 
a ţării sale adoptiveșRomânia.In această limbă îi spunem,acun,âin. partea 'Biblio- 
tecii,a Institutului,şi a Românilor din Freiburg — şi a tuturer prietenilor săi 
din Ţară,cari n!'au putut fi aici,de faţă la ultimul adiot Dormi în pace! Românii, 
pe cari nu i-ai uitat la greuynl!au să te uite!- Dumnezeu să-l ierte! — gi să-l 


odihnească!n pace! . pre 4 Pic Masa | 
y în De 8 ani nu mai fusese. la Freiburg un fii -asa trunos e feste tot verâeaţă, / 
florie"Prima rândunică!" a venit APERE e iar din Joia Maree,la 1 Mai,Vinerea 
Patimilor,au sosit oaspeţi din PariseSeara,la A tholische Kiroche,prhoâul s!a 


cântat în 3 grupeeSâmbătă,după liturghie,botezul unui “cepil născut printre stre- 
ini,al cărui tată,grecșa ţinut să profite de prezenţayrară,a unui preot orteânxe 
Seara,în fine,lnviereacu corul improvizat de "parizieni",grațios dirijat de ce 
tânără franţuzoaicăe Participanți: preot DeEmePopa,âna profeMaria Trandafir-Wyss, 
âna prof.Mihăilescu cu sora,dna profePokorni dnele Teuşan, Spânachi,Griebel rele 
Christine Parent,Seva şi Mirca VurduniyprefeElisabeta Popescu Ortmaier, Ingrid 
Karabiowski „Birkholz,Stoica,Nicnle Caplaine, familiile cpleEbenhhh,prof.Wallner, 
căpitan Puşcayavocat OrendovicidrePaul Miron,GeergescusGollob,Moşgoius şt. Teuşan, 
anii ar Ie,Veimilian,căpitan Stoicănescu;Chiriac,De Bacu, ILeCuşa,Nică Avram,Cicală, 
+ i e . : pa e e Na pe Pa e ta A aaa SE 
Copas (cu copiii ),Sorani, Victor CorlâţansCâlimânescu, Clement Munteanu, Pârvulescu; 
âr+Hauptmann prof. Predan,Stamatuymaior Piunescu,Mihai Enescu, Vălimăreanu, 

A doua zi,masa la Rimerhof,restaurant ţinut,în numele "strâmaşilerii, de un 
sas dela BraşoveVeselie,nostalgie,cânteoce din ţară,joc,tristeţe,voe bună,cuvân- 
tări — amestec potrivit cu locul şi cu starea.0uăle roşii,un paner,au fost dărui- 
te —şi binecuvântate,cu toată masa-— de I.PeS.Mitropolit Visarion Puiu; cozonaci, 
pregătiji —şi dăruiţi- ge dna preoteasă Aurica Popa; prânzul pascal,oferit de 
AeS„Regală Prinţul Nicolae,care,scuzându-se că n!a putut veni,a rugat să se cioc 
nească câte un cu,în numele Său,cu cel mai tânăr şi cel mai bătrân dintre cas- 
peţi.Au vorbit evocator, îndemnător,părintele D.Pepaymaiorul Păunescu, NeMoşgciu şi 
leVeEmilian — ultimul mulţumind Alteţei Sale Regale Prințului Nicolae că stă,în 
toate împrejurările,alături de refugiaţi e- 








&ă Părintele Emilian Vasiloschi a săvârşit la Porz-Westhoven slujba Invierii, 
în nraptea de 2-5 Mai,continuând "Invierea a doua!" la Disseldorf şi apoi slujba 
pascală de încheiere în Duminica Tomii la Lebenstedt/Salzgitterela 7 Mai,CeSa a 

IE 00 : 


a zi - - 


4 «ue ami . i e m 5 & $ 
slujit în. scbor de preoţi ortodneşi javânad în frunte pe 1,PeSfinţitul Arhiepiscop 
George(exarhul Sf.Patriarhii Ecumenice ),în biserica din, Bad-Ems,de hramul acelei 

„ bisericiy ţinând cu această ocazie,la dorinţă Arhiepiscnpului, şi predica zilei în 

" vimba-gernană,cu subiectul "Isus trăeşte în mijlocul nostru',Cu acest prilej,lePe 
Sf„Arhiepiscop a spus. câteva cuvinte calde de pătintească aragoste şi aleasă pre- 
vuire pentru credincioşii ortâăâooşi români e 


= 


Aite slujbe şi. ierurgii a săvârşit păr„Vasiloschi în regiunea, Ruhr-ului (Es- 


sen;Dortmună, Wit ten, Gelserikirohen Wet tnann, toc) şi în regiunea K*in-Dusseldorf 
şi a ținut,în faţa tineretului german cuvântări despre "Ortodoxie! şi WIoonogra- 
fien,precua, şi 'predicisîn limba română;la radio Kin Disselâcrf „MUnchene 


&ăe , Româhii din Milano au partigipat la slujba Invierii în biserica Santa Ma- 
„ria Greca(5.Ambrogio) unde au avut loc şi deniile de dei şi Vineri seara. — zile 
în care părintele Mircea Clineţ a stat la dispoziţia credincioşilor pentru Sfe 
Spovedanie De Zece Mai s.a.slujit în aceeaşi biserică un fe Deum,îndată după 
Sfiliturgnie,- iar spre seară Independenţa Română a fost sărbătorită la Centrul 

Cultural din piaţa S+Pedele»Au vorbit mons.Pamfil Cârnaţiu şi profeGino Iupi 
(WMesagiu fraţilore Români" ) „Nelu Manzatti a citit MBrividi all!'Equaterei!! şi cân- 
tat romanţe.la programul muzical au mai contribuit, cu arii române şi streine; 
“Osvaldo Soilla,Silvana De Benedetti. şi Maria Isabella De Carlie-. d 
&& Zece Mai a,fost sărbătorit la Roma,prin îngrijirea coralei "Armonia! În 
sala FUCIrâin piaţa Sant! AgastinoeComenarând centenarul "Junimii", dl profeDeSte - 
. Marin a ilustrat opera şi personalitatea lui Titu Maiorescus- i 


[23 la” Toronto (Canada), Zece Mai s!a serbat la Casa. Remână„Cuvântării dlui profe 
Posteucă,cu evocări din istoria naţională,i-a urmat un program artistice- 


&& Tot la toronto a avut 10c47-16 Mai,sub patronajul primului ministru Pear- 
sonsal treilea festival al grupurilor paţionale din Canada,cu participarea,prin .: 
jae şi cântecsa tuturor -rgani zaţii Lor;anttoomuniste„Bohi pa românească, cu tineri 
din AsoceCulturală "Mihail Eminescu” condusă de. dl 1.Diaconesct,s!a prezentat în 
costume naţi.ofale,steagul fiină purtat,la inaugurare,de dl farmacist Gecrge Bă 
laşu şi prezentat”, 1a încheiere,de micuțul Genrge Mihail H„HcjbotăeLa memoriul ce 
i sta înmânat de dl Matei Hojbată, şi ceilalţi şefi de grupuri naţionale ,prenie=" 
rul canadez a declarati îiGu pâzărie şi hctărtre neclintită stau alături de orndu-, 
„cătorii revoluțiilor naţionale. în marea luptă de apărare a lui Dumnezeu,a demo-- 

- "eraţiei,a culturii şi civilizației milenare şi de eliberare națicnală şi indepen- 
denţă a popoarelor .robite din yămIt istorice de dincolo de cortina de fier şi 

de bamhusyce vremelnic sunt -oprimate;anexate imperiului colonial şi despotic al 
Rusiei comunipte şi al Chinei regiiho» : . 


&& la Levensteat,părintele Vasilogehi a slujit la Zece Mai „după Sf.lLiturghie, 
un Te Deun şi a rostit cuvântare zilei Nizbânzii şi demnităţii naţionale",cu 
aplicări, îndemnuri şi încurajări pentru Românii din pribegie.la evocarea glorica- 
selor biruinţe din trecut şi a tragediei de acum a neamului şi ţării noastre, 
mulţi din cei prezenţi n!'au putut să-și coprească lacrimile» 


&& In cadrul comenorărilor la 190 de-ani dela moartea lui Shakespeare,d“mnul 
Eugen Drăgutescu a expus între 18-23 Mai,la Palazzo del Dragce cin Rema,treizeci 
şi unul de desene inspirate din opera marelui dramaturg engleze 


&&  Remânii din nord-vestul Germaniei,întruniţi la Porz Westhoven în. ziua de 
Paşti,şi-au ales următorul comitet: preşedinte,avocat GheAcrivu; vice,dr„Popa; 
secretar, CeDimitriu; casier,dna Rosbroy; cenzori,dna Macarie ,aveRomulus_Opris» 
CeGhiţescu,ărelutotovici; membri: Şerban I-nescu,Ghe.Roncescu,1-0laru, I-Duroiu; 
Gh-Vasilache; delegaţi la UARG:; Acrivu;dr-Popa şi Dimitriue- 

= Sâmbătă seara,9/10 Mai,Independenţa s!a serbat tot la Porz,până spre ziuă; 

"cu masă frăţească,joc,un pahar de vin sau de bere.In conferinţa rostită stau evo- 
cat împrejurările dela 1877,dsosebirea dintre ocupaţia turcească şi cea rusească 
de astăzi(care,pe lângă obişnuiiul jaf, "încearcă printr!un bombardament permanent 
şi sub orice formă să forțeze poporul r'mânesc âe a-şi da sufletul în mâinile sa- 
tanei"), răspunderea politicieniin> dela 23 augusi,cari "au colavorat nu la salya- 
rea Patriei,ci la dărâmarea şi vinderea ei la mezati!,şi datoria refugiaților de 
a avea Mun singur frent şi : singură ţintă: frentul anticcmunist şi salvarea 
Neamului dela pieirea„Nu mâine sau poinâine,ci astăzi,şi vriunde,în orice împre= 
jurare!!.- 


d ÎN n . 
CRONICA PESIMISTULUI a 
* la moartea lui Păstorel -Cu trecerea la cela veşnice a lui A1.0,Teodoreanu,; 
care în anii de ocupaţie străină a cunoscut temniţa pentru nişte epigrame uştură- 
toare la adresa comuniştilor şi abia în urmă de tot a fast eliberat şi i s'a at 
o slujbă umilitoare la foiya din Pankow,"Glasul"antipatriei şi-a pierdut singura 
rubrică lizibilă şi aproape în întregime nemincinoasă: cronica gastronomică.De 





aci înainte,personal,nu mai am niciun motiv să nu mai resping gazeta renegaţilor.- 


x Lola Bobescu la Bucureşti - Ne-o amintim la "săptămâna românească! dela Ma 
driă pe această buiă româncă şi excelentă artistă,pe care exilul,dacă n!'ar.fi 
fost cum este,ar fi putut-o fnlosi pentru orice manifestaţie românească „de clasă, 
S'a văzut mai bine de zece ani singură,uitată,nici măcar îngrijită de colegii “săi 
într'ale muzicii,dirijori de pildă,cari ar fi avut datoria sto angajeze,să cânte 
cu ea,fără teamă de discredit,ba chiar cu siguranţa unei creşteri de prestigiu, 
şi de aplauze.Obosită,la un moment dat a acceptat o invitaţie reperiată: javrele 
dela Bucureşti adulmecă imediat obnselile şi descurajările neastre.Nu ştim dac!a 
făcut rău,mai ales că şi în declarajiile pe care i le-a smuls hietul Gyr,redus 
la rolul de preş al regimului ccmunist(ce nu face omul ca să nu mai: treacă prin, 
ororile prin care a trecut?) s!a menţinut destul de detaşată, evitând elogiile ce 
i se sugerau pentru R.P.R. Oricumye păcat că exilul şi-a înstrăinat o fiinţă atât 
de talentată şi devotată neamului.Şi,iarăşi,mai e un perical: ca alţi artişgti.. . 
mari din pribegie să-i urmeze pilda.0 socoteală se va jineevident,de cine a pac- 
tizat în orice formă,cu duşmanul de moarte al țării e"Colaboraţionismul" de orice 
naţură se plăteşte: nm numai cel cu nemţiie.e. : ii” 





* Balet reperist în ltalia -S!'a produs întrlun teatru din Roma şi în teaire 4* 


din alte orage italiene ansamblul de dans al Operei din Bucureşti: spectacnle des- 


tul de bunejbalerine dulci,bărbaţi chipeşi(pe scenă: întâlniți pe stradă,dădeau . 
impresia de nizerie,subalimentaţie şi tristeţe),program nimerit.Puhlio hu prea 
numeres;din pricină că legația comunistă a căutat să prezinte,cu fnarte mia . 
tact,manifestaţia ca reperistă gi nu pur şi simplu românească,cun în realitate a 
fosteZiarele dela Bucureşti gi cele cpmuniste din Italia au elngiat. baletul —pe 
care şi noi l-an aplaudat,dar pentru: motive, fireşte,deosebite-, ca şi cână'pe 
scenă s!'ar fi produs nu Irinel Liciu cri Gahriel Popescu;ci Gheaqrghiu-Dej ori 


4 


Maurer în persoanăsse. 


x WVişelul tâmpit!" -lia ONU,delegatul sovietie Fedorenkn, răspunzână lui” Stovgn=s: 


x 


sonycare a denunţat noua agresiune comunistă în laos,i-a făcut pe' americani cu. 


ou şi cu oţetyi-a definit Nidioţi!! şi Minfantili".Rusnacul trebue spus că de data ! 
asta a avut dreptate: fiindcă e idict într!'adevăr a-i salva pe sovietici dela îna- 


mete,trimişţându-le cereale, când ei tocmai de asta au nevoie ca să poată continuă, ..: 


şi intensifica agresiunile contra lumii libere, 


— Guvernul din Varşovia a condamnat la zeci.de ani de temniţă pe doi "spioni"ue 


pe contul aceloraşi State Unite,care-l întreţin de ani de zile pe Gcmulka: să le | 
fi comunicat ameridanilor imputaţii, în secret,de cât grâu are nevoie regimul cc- 
muniet polonez? 

— In vreme ce Camera de Comerţ americană,prin cei 3.800 delegaţi prezenţi la 
ultima seziune,s!a pronunţat unanim pentru lărgirea schimhurilor comerciale cu 
ţările comuniste, renunțând şi la clauza materialelor strategice,puternica orsani- 
zație sindicală din Statele Unite AFI-CIO încă odată a luat poziţie împotriva a- 
cestei intensificări a schimburilor cu Estul până ce nu se vor nbţine compensaţii 
substanțiale pe tărâm politic-Natural,ziarele din spatele cortinei de fier au 
lăudat înţelepciunea capitaliştilor şi bancherilor americani şi s'au năpustit 
contra reprezentanţilor muncitorimii din Statele Unite,George Meany,şeful sinâi- 
caliştiloryîși permnisese să cearâ,înainte de nrice nouă tratativă comercială cu 
regimurile comuniste,măca» dărânarsa ziiului ruşinii din Berlins= ' 


- După senzaţionalele destăinuiri ale lui Mac Arthur,date publicităţii pestum,”" 


ştim în sfârşit cui să-i mvlţumim pentru parţialul eşec al Occidentului în răsbe= 
iul din Coreea,E fapt cert gă englejii le vindeau comuniştilor chinezi planurile 


militare americanesla Pek:rggraţie unor informatori oficiali britanici, se: bunoş= 


tea dinainte cu precizie în ce fs] vor reacţiona Statele Unite la orice nouă cfen- 


sivă„Nu trebuie uitat câ,în timp ce vrupele ONU-lui se luptau la a 38-a paralelă 
contra bandelor bolşevice,ârglia le fumiza arme acestera din urmă;pe motiv că 
"afacerile sunt afaceri"! şi că. !'se poate face comerţ foarte hine şi cu antropefa-— 


* 


sită 


sa (3 se 
giineQă aceasţa este politica engleză de totdeauna,nu ne interesează prea mult; 


ne interesează numai îÎntrucâ: oameni politici de-ai noştri;ca Maniu ori Brăţienti, 
gi-au putut sprijini politica pe.nişte pr-misiuni britanicee- 


* Rasism -Uniunea Sovietică & acuzată de rasism în Occident,şi în special în 
Statele Unite,nu fiindcă asasinsază mii şi zeci de mii de româniyunguri ppploneziy 
nemți, ei fiindcă din când în când mai condamnă la moarte nişte speoulanţi ori 
traficanţi de valută evrei .Anericanii surit acuzaţi de rasism pentru discriminarea 
negrilor în anumite regiuri-Ruşii îi acuză astăzi pe chinezi de rasism fiindcă 
vor să-i exoludă dela viitoarea conferinţă africano-asiatică din cauza culorii 
pielii,Chinezi susţin că ruşii sunt rasişti,şi că ucestui fapt îi se .datoreşte 
actualul conflict dintre Mascova şi. Peking.Căutânăd bine,vom descoperi că rasis- 
mul € « boală generală şi că prin urmare naţional-socialismul german nu era chiar 
e excepţie ("rasisnul" legionar e.altă poveste: nu avea baze biologice,era:'0, for- 
mă de provilaxie anticomunistă şi de redresare spirituală şi economică a popula 
ţiei majpritare,pusă la jug de '!o massă oenfuză,în imensa ei majoritate neasini- 
labilă,de imigraţi,pe care nu-i chemase,nici măcar dorise nimeni" (Lorga)e- 


+ Barry Goldwater sanguirarul. -Senatprul republican Barry Goldwater şi-a atras 
asupră=şi mânia presei cormuniste şi a celei ascciate din Occident pentru marea -” 
epimă de a fi cerut preşedintelui Johnson să reacţieneze cu cea mai mare energie 
la prevecările lui Castro şi la nnua agresiune comunistă din Indochina,eventual 
veeurgând chiar la'arma atonică-Atâta a fost de ajuns ca probabilul candidat re- 
publiean la preşedinţia Statelor Unite să fie calificat "dement!" de cunascutele 
seFouri din Apusycare nu vor ca stăpânirile comuniste,din Asia ori din Europa să 
fie puse în pericol.Pentru acelaşi motiv i se opreşte cu încăpățânare lui Ciang 
Kaj Şek,care dispune de o armată formidabilă,să treacă la ofensivă pe continent, 
eentra regimului lui Mao Ţe Tung,gi: să elibereze China. 


* Nişte cardinali curaj și -Cardinalii americani Spellman,Cushing şi Ritter - 
au semnat A petiţie,care sii trimis ONU-lui şi Departamentului de Stat,în favoa- 
rea evreilor din spatele crriinei de fier,pe care regimurile comuniste i-ar pri- 
gont Ia sânge,In anumite cercuri optimiste se trage nădejdea că cei trei cardi- 
nali se văr asocia în curâră şi unui protest în favoarea sutei de milioane de 

+ sreştini,pe care-i apasă şi-i ameninţă cu suprimarea aceleaşi regimuri comuniste 
pe care ei,spre deosebire de evrei,nu le-au dorit niciodatășnu le-au hrănitynw 
Ye-au prepagat,ba chiar le-au combătut). 


: * Pericnlul Gheorghiu-Dej -După ce a arganizat,se spune,nişte manifestajii 

antisovietice n diferite oraşe din ţară şi şi-a îndreptat toată atenţia spre * 
America,de unde aşteaptă de toate,mai rămâne ca regimul dela Bucureşti să cuce- 
reasoă Basarabia şi Buonvina de nord,să scoată pe evrei din posturile de răspun- 
dere gi din poliţie şi securitate,să elibereze zecile de mii de deţinuţi poli=. 
$iei,să dea libertate bisericii.şcoalei,oulturii,artelor,să restituie ţăranilor 
pământul pe care-l aveau, şi rouă din exil nu ne va mai rămâne nimic de făcut! 
Ghegeghiu„Dej pare hetării,din câte sorie o anumită presă ocoidentală,să ne fure 
meseria,Dar e abia la Început: Asteptam cu nerebdare restule.e Dragoş Migureanu 


CÂNTECUL CIUMEI (ruseşti ) 


Foaie verde nalbă moale, Unde-ajunge picătura, Sunt morminte de voinici; 
Adusea un nor în poale Se închid ochii şi gura;  Unde!'s tufele mai dese, 
Beala cea mai rea din bealei Oohii să nu mai privească, Mormânturi de jupânese; 
Noru?n ţară s!a lăsat, Gara să nu mai grăiască! Unde!'s tufele mai rari; 
Peste eameni a plouat; Plină-i ţara,;mult e plină Mormânturi de fete mari; 
N'a pleuat ploaie curată, De scaeți,de nărăcină, Unde!s tufele mai vii; 

Ci ou ciumă=amestecată! Undeis tufe prin potici, Tot morminte de copii! 


&& ATENŢIUNE! Cnrespondenţa şi. publicaţiile de schimb,rugân a ni se trimite 
da 78 FREIBURG /Bre „ Konracstre? = Germanias»- Contribuțiile: la Konto 420,58 = 
Dresdner Bank - Frei burg/Br -Gernania, pe numele Petre Valimăreanu; abonaţii âin 
Italia le pot trimite,pe acelaş nume,la Conti Corrente Postale 1/44+336 = Via 
incona = Roma. Cu: numărul trecut ne-am luaţ adio dela cititorii ce n!au dat ni- 
siodată vreun semn de viajă-Nunărul acesta este,deasemeni ultimul pentru cei ce 

1 BuTs În regulă cu contribuţia,Dacă cineva chiar nu poate cu nimic ajută,să ne 

* Serieagi î1 "Vom crede pe cuvântsfără să-i crem certificat de paupertatesee 


si dl a 
_VIIA TÂLHARULUI 
Şe tat vorbeşte,dela o vreme,de "părbăţia!"! lui, Ghecrghiu-Dej,care ar fi având 
curajul să înfrunte Rusia,legând,peste vasilca lui Hrugoinv,profitabile relaţii 
cu lumea liberă,Cei cari vor s!o creaâă urmează,desigur,mai mult impulsului do- 
rinţei decât unei convingeri recie a, m pa 


Care-i izvorul puterii lui Gheorghiu-Dej? Doar unul singur: susţinerea Crem- 
linului,care l-a înscăunat,şi protejat într!una.In ţara,nimeni nu 1-a vrut = 
lucru prea bine ştiut şi de "premierul! pus de Moscova,care niciodată n!a avut 
curaj să se prezinte în faţa unor alegeri libere,cinstite,în leată concurență. Ce- 
munişti în Româniayspre deosebire de celelalte jări rnbite,nu erau cam deloceDin 
cei A mie de menbri,câţi singuri se recunoşteau la prăbuşirea din 25 Augustycei 
mai mulţi erau evrei,maghiari,armenu,ţigani şi ucraineni - şi nici aceştia nu fă- 
ceau pe marxiştii din vreo convingere ideologică; pentru ei,comunismul era mai 
mult un fel de a-şi etala rânza minoritarăeDacă măcar acest pumn de oameni a vrut 
pe Gheorghiu-Dej,iar nu se ştie,căci în comunisn totul se face din poruncă «0ri- 
cun ar Întoarce-o deci,totalitatea motivelor lui de recunoştinţă tot spre Mnsco- 
va au a se îndreptaeA-i întoarce spatele fiseamnă a-şi tăia singur craca de sub 


picicarea * 


Şi,de ce ar face-c? Din motive ideologice,desigur nu! Gheorghiu-Dej n!'a re- 
nunţat cel puţin făţiş- la împosturile marziste,iar acestea 4i ordonă să fie 
una cu stăpânul.Din ambiţie de slugă parvenită? Asta numai dacă Dumnezeu,voină 
în fine să-l piardă,i-ar fi luat minţile — puindu-1,în lipsa aricărui alt spri- 
jin;să=gi sape singur groapae.Din patriotism,din dragoste de neam, cumva? Exclus! | 
Ghenrghiu-Dej a patronat toate oribilele crime care au, distrus şi trupuri,şi su 
fleteyşi conştiinţe.Sub bulitășia lui au avut loc ororile gen Piteşti,decimarea 
țăranilor ce-şi apărau cu desnâdejde brazda,canalul marii imensă groapă a naţi- 
unii), împingerea Bisericii în catacombe; sub el au pieriţ,ca!n persecuțiile pă- 
gâne,vlădici în închisnri,sub el au îndurat Românii cea mai cumplită fname'din 
istorie,cele mai crunte umilinţi,cen mai înjositnare degradare,- în timp ce jara 
era stnarsă până la măduvă pentru hienele ce-i patronau "'guverhul”,biciun despot 
de câna îi lumea,n!'a găsit slugă mai plecată,ca această coadă: de tepor,gata să 
pustiască,pe placul sângerosului stăpân,pkâurea, din care însăşi provenea.Nu s!a 
văzut în druăzeci de ani,un singur Ndezacoră" cu Moscovaşo singură împotrivire 
le. nesaţul hrăpăreţului: tescuitnr al ţării! - A 


Şi acum,hodoronc-tronc,Dei veztă internaţională! Ipoteze sunt. mai multe: 

— luându-şi toate garanţiile de veşnică supunere,Hruşoiov ar fi permis vechi- 
lului său nişte "atitudini",oa să arate proştilor din Occident că sluga poate 
avea şi Miniţiative"; | 

- după ce-a despuiat biata Ronânie de tct ce se putea fura, lăsându-i „după un 
vechi nărav ruseso,doar cohli ca să plângă!,pe Hruşeinv ea nu i-ar mai interesa 
atâta; i =: | 

- Guşmănit de Man Ţe,cu o puternică opoziţie internă,şi în plin faliment eco- 


nomic ltrugeiov n!'ar mai avea destulă fară de strupire a vasalilor,iar aceştia. e 


prefită; 
- Hruşoiov,silit la o spoială de "Libeoralizare”, şi-ar fi îndemnat 3 Segeliiii 
să-l imite,găsina pentru aceasta deplină înţelegere într!o Ungarie sguduită de 
făTaăsa pevoltă, dar nemulțunină pe Sheorghiu-Dej „careyvăzându-se pierâut în ară- 
tarea aricărui dram de omenie,găseşte cenvenabil,ca să rămână tartor,de a conti- 
nua cu stalinismule 
" Gheia recentei "atituaini!i a lui Vheorghiu-Dej e de cătat în toate cele de 
mai sus,la care adăogăn şi faptul că n Românie pricnpsită de streini,dar stând d 
în pvalele Cremlinului,vacă cu bciul în America şi ugerul la Mosenva,e profitabi- 
1ă numai Rusiei.Dintre Români ,unicu ST 
ocntinuânăd a rămânea flămândă,peticită, fricoasăynprimată, 





nsuş Gheorghiu-Dej „massa 


De aceea nci nu ne puten bucura de un eventual "progres! al ţării,la care 
cetăţenii, fără vreo umbră de câştig,ar continua să participe doar cu belşug de 
lacrimi şi sudoare.Inainte de fericirea arici sau: a, 2g: a icirea 
e Tcate principiile ideze,toată lupta în istorie,taate sacrificiile de 
cârSSt plin trecutul omenirii şi la zare Românii au contribuit cu vârf gi înde- 
sat,spre asta au năzuit. Comuniştii fugişi,mari meşteri în răsturnarea sensului 





: - 10 - ADI Dat n 

cuvintelor spre amoţirea idioţilar,proclană ne!ncetat -că „gri. sa 'Tnr principală e *» 
fericirea omului; cum "trăeşte", însă, omul„român, cum “trăese oi! robii de sub căl- 
câiul "comuniştilor",se ştie chiar prea bine.Şi în niciun 'caz îndreptarea n!'p 
pcate aduce un Gheorghiu-Dej .Cel care a impus reflexele condiționate până şi unui 
sadu „transfermând. Omul într!'o cârpă ce se gudură fricoasă şi 'umilă la picioa= 
„rele siosciul“e cTăsă nouă (a2r cu gârbaci vechi de când lunca, seu până pe tot 
ce i-a fost drag în tinereţe,n!are nici ştofa nici autoritatea de'a pretindegnă= 
car,să scrată România dintr!o prăpastie în care singur a împine-u-Dacă a_crezut 
că-i bine,la adăpostul bainnetelor streine,să belească n: întreagă. țară, propria 
lui patrie;acum nare decât s!n ţie aşa înainte: ar avea cel puţin. "sguza!" unei 
convingeri eSinistră,parancică, demnă de un Sile Constantinescu, dar epnvingereeALt- 
fel,dacă 1-a apucat căinţa,nu el mai poate îndrepta ceva. Drumul său e jinidioat, în 
acest caz,de-o veche şi sănăt-asă tradiţie: la mânăstire! . iii a 

Dar de căinţă nu poate fi vorba.Chiar de i-o fi atârnând greu de'gât: piatra 
marxismului = după tcate cele,n'are cun se lepăda fățiş de. el.libertatea, denni- 
tatea,pacea în suflete şi bună starea,n!'are cum le resțabili, fără a cădea de un- 
de este.De un real avânt în produoţie,nu va putea fi vorbaycăci prosperitate ec0- 


| nomică fără de ordine politică n!'are cum existayiar chezăşia crdjinei' pâlibioe e 


| 


| 
[| 


fus 


numai omul liber gi nicidecun cătuşele şi politrueii.Dej va putea cumva, creşte 
inventarul tehnicydar artificial,doar cu injecții din afară - Şi nu în folosul 
băştinaşilor,ci al stăpânului ce-a adus bhanditneraţia la Bucureşti, demnă. sucur= 


sală a celei dela Moscova» 


Constanţi şi sinceri pe poziţia de apărare a. libertăţii şi demnităţii româ- 
neşti a independenţei şi suveranităţii naţionale;nu ne-ar fi părut deloc rău da- 
că altcineva ne lua efeotiv Iocul,realizână,cu mijloace infinit nai serioase, filia 
„reştile năzuinţe ale neamului.Dar cu Gheorghiu-Dej,văzurăm,nu este cazulsEl nu | 
va împlini nici cea mai modestă din legitimele aspirații ale unei ţări de tine- 
resc elanetot nouă,singurii români liberi,ne revin sarcina,onoarea: şi mândria de 
stegari ai vrerilor româneşti.Suntem datori a fi în pas cu "dorurile" ţării,fiind . 
nei singurii cari le putem manifesta.Nu dela asasini poate veni vreun bine pen= 
tru viotime„Mila tâlharului n!'a ținut nimănui de calâ.Să.deu Dumnezeu să puţen 
fi la înălţimea aşteptărilor fraţilor chinuiţieCâţi n'au obosit încă,sau nau. 
fost furaţi de mirajul "ademenitar" al vieţii îmbuibate,nici n!au uitat de ce-au 
plecat de-acasă,-. înainte! A ae 

j Petre Vălimăreanu 


TĂCEM DIN GURĂ (poezii din închiseri ) 


Din tot a mai rămas aeve, Tăcen parc!am tăcea de veacuri 
Dcar zidul sur,şi-aceste dreve.., Ca nişte funduri mari de lacuri, 
Crunt ferecaţi sub piatră sură, Tăcem ca lama pe custură, 

Cu pumnul strâns,tăcem din gură. Cu pumnul strâns,tăcen din gură, 
Ei biciuri,lanţuri,temnicerii, Tăcem ca lacătul pe uşe, 

Noi numai oremenea tăcerii. Tăcen ca focul sub cenuşe, 

Ei palme şi scuipat şi ură, Tăcem... dar nvaptea sub celule 
Noiyuriaş îngheţ pe gură, Vuesce şivoaie nesătule, 

Ne roade frigul prin cinlane, Şi-un tunet bubue departessa 

E foame,vuet de cicoane, Se darmă parcă ziduri sparte 
Şi!n orice 09ly, o muşgcătură Şi lanţuri grele cad în sgurăee, 


Din trupe Iar noi tăcem din gură. Noi aşteptăm, tăcem in gură. 


&& Alexandrina Mititelu,persoană de o excepţională noblețe şi cultură,a fost 
una dintre cele mai discrete figuri din acest refugiu în care se află, ca oriunde; 
de toatesA murit singură şi întristată de moarte;după ce ani de zile s'a luptat 
„să-şi aducă lângă ea o soră âin ţară+Miocii Stalini valahi nu stau îndurat.In 
schimb,roboţii "culturali!" dela foaia de ceapă din Pankov,o terfelese postum,cu - 
tipica grosolănie a moraliştilor care nu crea în nimic altceva decât în aăinui- 
rea pieilor proprti,tăbăcite vreme de douăzeci ae ani după cele mai bune metode 
ale fabricaţiei celebrului iuft rusesc-Puturos,dar durabil,- 


&& Crainic varbeşte,în "Glasul "minciunii, de:.. "pietatea românească a regimu- 
lui socialist,care conduce țara" .Aşteptâm cu nerăbdare amin:i»iie sale din puşcă 


rieșca să veden mai în amănunt cum s!a manifestat aceastăce “pietate, 


di 
& Tant 18 Mai sia prezentat la Casa Alpă 2 agigagii e, da, Băi agazi ei eg 

re â cerut preşedintelui Johnson ce ativele ce începeau cu reperiştii să 
să ceară "guvernului" dela București respectarea arte3 din tratatul de pace,cnre 
prevede restaurarea libertăţilor fundamentale, cu exercitarea dreptului de autcde 
terminare şi suveranitate.Memoriul mai cere liperarea din închisori şi lagăre a 
deţinuţilor politici,vize de ieşire din RPR pentru cetăenii americani,şi pentru 
Românii ce au familiile în exilyridicarea restricţiilor la trimiterea medicanen- 
telor,articolelor de îmbrăcăminte şi alimentelor şi scutirea acestor pachete,cu 
daruri ,de taxe vamale.Delegaţia era compusă din dl Petre G„Nicoară (preşedintele 
Românilor americani), P.S-Valerian Irifa(oapul Bisericii Române Ortodoxe din Ame- 
rica),preot Ilie Crihălmean (preşedintele Românilor catolici ),preot Vasile Haţegan, 
Petre Lucaci (redactorul ziarului "America" ),Dănilă 'Pasou(reprezentână pe Românii 
baptişti),dr.Nioolae NeagoepârsMiron Butariu şi prof.lon Meteşe E ună fa 
| Nu ştim încă ce influenţă a avut memoriul bravilor români americani asupra. 

tratativelor,care au durat vren zece zile,delegaţiile fiind corâăuse de Averell 

Harriman şi Gaston Marin„Dintriun comunicatycitit! într!o feate 'germană, rezultă 

că legaţiile respective din Washington şi Bucureşti au fost “promovate ambasade 
şi că sta ajuns la unacoră de schinburi_ aulturale „pedagogice, şi comerciale «In 


lipsă de alte amănunte,sperăm căș în sectorulitpedazogio! cel puţin,americanii vor 
fi arăta Râpârâti cum să se poarte cu supuşii: cari sunt şi ei sameni,nu ceva 
nai râu ca dobitoacele,cun sunt trataţi,Nişte pedagogi americani la Bucureşti ar 


fi fearte bine veniţiee. 


&& vin presa franceză aflăn că "autorităţile române au predat Greciei pe ju- 
pistul iiens Mandousis(?)eAcesta: luase în 1942 centact cu Italienii în scopul de 
a înfiinţa un principat autonom pentru cetăţenii greoi cari verhesc un dialect 
român, El constisuise atunci o: legiune care onlabară cu trupele. italiene în lupte- 
e -contra rezistenţei şi jefui sate.Mandousisycare la sfârgiţul războiului se re- 
fugiase în România,a fost descoperit recenteEl are de ispăşit la Atena n pedeap- 
să de 12 ani închisoareN,- Dacă Grecii l-au condamnat în lipsă;la numai atâta,e 
sigur că l-au condamnat mai mult'pe bănuială". Oricum,ni Sia spulberat şi bruma 
de speranţă că Dej ar putea fi capahil de vreo independenţă ,dacă până şi Grecia 
1-a putut întinida în! aşa hal încât să le predea chiar un român,vinovat. de a fi 
vrut o ţâr! de dibertate pentru nenorocitul paper român din Macedonial 


E 3 


&& Organizaţia Acţiunii federaliste Eurepene, compusă din diferite mişcări fe- 
deraliste vest-europene; aprobat în unanihitate,la congresul său din Luxembourg 
(11-13 Oct. ),recomanăarea Biroului Executiv de a accepta în sânul său Organizaţia 
Pederaligtilor din Europa Centrală şi Orientală,oa membru asociateln discursuri 
sta subliniat căcu toate eforturile şi progresele,Statele Unite ale Burcpei ră- 
mân doar un miraj "atâta vreme cât popoarele din Est,cărora imperiul sovietic 
le-a negat orice drept de autodeterminare,nu vor avea putinţa să se alăture 1i- 
ber fraţilor lor din Vesti. : pă | | 

Congresul a adoptat şi a rezoluţie,prezentată de Uniunea Feaerălistă a Comu- 
nităţilor Btnice europene, în care, constatânău-se că minoritățile etnice din Euro- 
pa fac încă obisot de discriminări ,violându-se astfel spiritul de libertate care 
ar trebui să demnească în toate ţările democrate şi convenţia privitoare la Drep- 
turile Omului,se face apel la toate guvernele şi instituţiile europene să-și re- 
unească eforturile în vederea încetării acestui scandale- 


&& Generalul Franco a declarat, într!'un interwiev pentru "Christ ună Welt,că 
Wdorinţa Europei de a poseda .o proprie armă, atomică;cum o gândeşte generalul De 
Gaulle,este legitimă”,şi că Wnaţionalismul a câştigat în cursul istoriei o aşa 
de mare importanţă ,îricât concepţia lui De Gaulle -pentru o Europă a patriilor- 
apare cu mult mai realistă decât aceea a unui guvern central cu parlament ccmuny 
eare după un timp mai scurt sau mai lung s'ar ciocni cu tradiţiile naţionale ale 
fiecărui popor în parte, * 2, 


&& "Tribune de Gendve",18 Martie,anunţă că la Moscova, Într!lun proces de spe- 
culă cu 21 acuzaţi,un evr=v:Groenterga fost condamnat la moarte şi alţi cinci 
Ta fnohisoare.C0ă-i -orba în adevâr de speculă şi nu de antisenitism,se vede chiar 
Qin coloana alăturată,care anunţă că,tot la Moscova,s!a redeschis bnutăria ce 
face azimă pentru evreii din capitala sovietiocăe- 


'&& Radio Praga anunţii că premierul Novotny a scris preşedintelui Sud-Africii, 
invitându-l să respecte... "ărepţurile omului"„Dacă acesta ar fi cerut viză pentru 


a ., E ALA. aa K 
Cehrslovaciaspentru ca,într!o vizită instructivă,să vacă la faţa locului cam cum 
sunt respectate acolo aceste "drepturi!,n!ar fi putut trage tâtuş, nicio cunelu- 
zie valabilă căci "oameni",se știe,sunt numai negrii, în favoarea. cărora înteryi= 
ne atâta lume, şi nioidecun sclavii alhi din țările robitesee. : aa 


&&  heforindu=se la reuşitul festival dela Paris al "Ra sediei Române, Maurice 
Chevalier arată că "parizianul care veda jecurile sau ascultă melodiile cântate 
Via vicar „nal;ţambal sau fluier, exolanând !minunat!, textracrăirar!, sc aăresează 
mai Întâ4 îpeatorilor,poporului,şi apri internrejilor cari formează un arisamblu 
excelenti; niciun caz politrucilor,cari speră ca de-aci să iasă ceva şi pentru 
regimul de ocupaţie din ţară.Choi jocurile şi muzica noastră sunt văohi: de: cână 
cu neamul rcmânesc,ele nu!'s producţia lui Dej sau a lui Chivu Stoica: Ni6i "Glasul 
minciunii, care publică fotografia unui grup de foarte graţiease tinere: în: timpu 
jocului,n'are curaj să spună aga cevacAltfel, flăcăii ar fi trebuit Să aivă,la pă 
lărie,în loc âe pene câte un ciocaniar fetele,la cingăteri şi tn păn, în'“-10g. de 


a 


flori câte n seceresae: pd a prd dă 
&& "la Râsistance Alvanaisen, Paris,Nev.1963,vorheşte de "n 


rete popor, amâri- 
gan,care a fost prietenul tradiţinnal al Albaniei" Ar fi interesant de. ştiut 
dacă un singur membru al gloatei americane ştie că există n Albânie: pe, lumeyşi 

unde sto fi găsind ea pe hartă... | | og d 





„&& "Multe s'au schimbat la nei,De la temelia din casă până la temelia, din om. 
„Mu le peațe înţelege decât cel ce trăieşte în ele! notează sibilic,în "GIasuli 
minciunii „Radu Budigteanu,— pavestină de un. cpncediu,pe care a trebuit să-l pe- 
treacă,cun .singur'se vaită,ou încă azi în cameră, Aşa fiină -scrie d-sa= lies mult; 
să profit de âer;ehiar când cerul e jos şi-ţi dă cu rumegug în cchi-Umblu câte 
10-12 km zilnic"eln saia ae mese -mai notează el. "mult tineret;verbini puţine ne 
Naturall, da a d Cta i a a FAP e e mă 
&&. Serie Radu Gyryamintindu-gi duios cun se petrecea căinicară, deAzmindeni"; 


eomeateaai 


Pâini 'cu-obrajii rumeni, de aramă dulde-i ceapa verde şi lăptuoa;, 
şi cu trupul cală de dezmierdărise. dulce urăa nduă cu mărar ! - - 
-Pripyi pocresgo;alături ae past ramă a 


mieii,hâiducegte, în: frigări. “Cozonaci -cu faţa delofană 


a zefir şi-a miere aromescs 
Un'lăStun îşi fulgeră năluca.e, CAÂte-o diblă lâng-o damigeană; 
Sângeră pelinul în pahar, : - gâlgâie un cântec bătrânesca: 

Or fiatunci,adevărate svonurile despre oarecare destindere în ţară,dacă Ra- 

du Gyr pcate preamări astfel viaţa de pe vremea burghezo-mogierilora e. 

&& : In ultimii trei ani au fost condamnate la moarte în Rusia circa 70 de per- 
soane pentru delicte economice; speoulă, corupţie Şi mituire; printre ele,42 de e- 
vrei,"al câror unio Dumnezeu e banul"',cun se zios că scriu comentariile sovieti- 
oe-Aceştia au avut darul să atragă atenţiaoonştiinţei universale", provocând âi- 
verse proteste contra Mantisemitisnului" din Uniunea SovietiocăcAstfel la 17 Fe- 
bruarie s!a publicat la Lunâra un apel,semnat de nelipsita regină Elisâbeta a 
Belgiei,de filosoful Bertrand Russell,iax Born, Linus Pauling, Frangois Mauriac, 
Martin Buber, Albert Sehweitzer,invitând pe Hrugoiov să pună capăt discriminării 
risiake„la 7 Aprilie,Dean Rusk s!a declarat şi el gata să intervină pentru uşura= 
rea situaţiei evreilor din Rusia,lar la 15 Aprilie,un apel contra disoriminării 
rasiale,semnat de un danezyun norvegian,un suedezun olandez şi un englez a fost 
făcut ="ain motive umanitare", cun serie "Christ und Wolth şi de internaţionala 
svoialistăe: be fapt, "ăisoriminarea" o fag protestatarii îngişi,cânăd se emoţi0-— 
nează numai pentru anumite "vioţimen.,, 


„dă - Viorel Boboradea arată,în "Glasul'!'minciunii; "de ce condamnă legicnarismul! 
l-au dat gata "marile transformări! de după ccuparea țării confiscarea întreprin- 
derilor particulare „mecanizarea agriculturii din colhozuri, stanâdarâul. ridicat al 
nencrociţilor ce cer aici lame de ras şi aspirine,alungarea opaljului din case, 
eto.Plus ceva pugoărie; numai vreo 15 aNiŞoris .. P 


&& dice Llie Creţulescu, în "Glasul"mineiuniiscă la 23 August "uriaşa mişcare 
de masă a arătat cu depsebiţă putere cât de adâncă era ura psporului împctriva 
diotaturii fasoiste şi a războiului hitlerist".Şi cum la "uriaşa mişcare"! nt!a 
partioipat un singur om;nioi măcar domnia sases 


si ta 
"DEMOCRAȚII" PEPE DÂMBOVIȚA | 


In "Vocea Libertăţii" din lunie 1964,21 Mnussouf se miră că Demostene. Botez 
a trădates. democrăţia.Demcstene Botez este un intelectual care-a făcut şi poli. 
tii; ţhrănistă„Inteleotualii din toate timpurile şi din teate ţările au fost; 
după cun se ştie,oameni întregi sau Lichele„Sub aspectul moralitații aşa se 1m- 
part toţi pamenii,nu numai inteleotualiieDeci şi ţărăniştiieSoarta democraţiei 
din România a fost ca tocnai dintre țărănişti(mai ales),intelectuali şi politi-- 
cieni,să se recrpteze cea mai mare parte din "echipa de şoo!! a dărâmării demo- 
crajiei în România,Pentrucă democraţia a fast trădată în România,aşa fel încât 
să nu se mai refacă,de către tnţi aceia cari-au constituit "regimul Carol I1ie 
Şi toţi aceştia au fost 'de profesie demooraţi,ţărănişti sau transfugi 'dela un 
partid democratic la altulePiatra pe mormântul democraţiei române a fost pusă 
prin Constituţia din 1938,impusă -poporului prin plebiscit public şi oraleDupă ce 
Remânia,în urma lichidării democraţiei de către bunii demecraţi,a fost ciuntită 
în tate punctele :cardinale,după ce războiul monâial se deslânţuise,era-greu să 
se purceadă la reerganizarea democraţiei, N 

Tot democraţii cei mai denoeraţi,în '1944,au improvizatyprin censpiraţie,pre- 
darea României .RugilorePinlanda, într!o 'situaţie analoagă,ne având noracul unor 
Hdemporaţii ca Buzegti şi alii,după dnuă războaie cu Ruşii a izbutit să ajungă 
la un armistițiu în cu totul akte .condiţii,Iuliu Maniu,care n!a participat la 
trădarea democraţiei din 1938,a făcut greşale de a-gi da gtrul la capitularea 
fără conâiţii.Ulterior a fost executat fără nicio consideraţie specială.Cun era 
să mat salveze demneraţia,Demostene Botez? , | 
- "In regimul Carol II nu au fost persecutați decât legienarii,Ceilalţi demo- . 
craţi,se puteau refugia foarte comoc în viaţa particulară; afară de "politicăi; 
toate câmpurile de activitate le rămâneau desohisesIn regimul de ccupaţie sovie= 
tică acest lucru nu mai era posibil.Ţara trebuia organizată pentru o exploatare 
la. sânge,cele 300,000 dârlari stabiliţi prin armistițiu ca despăgubiri de răzbei 
nefiind decât un "aperitiv! de ochii lumiiePână în 1960 nenorocitul popor român; 
spetit de muncă şi înfricoşat,a plătit de douăsprezece ori mai mult.Cine se pu- 
tea sustrage; făţiş,dela; exploatarea organizată de către Soviete? Drama intelec- 
tualilor s!a prezentat atunoi, şi ea altfel decât sub Carol II,Unii, au tăcut şi 
au murit,alţii au preferat să trăiască,Presiunea era integrală, 

Cum rămâne însă cu Mintelectualii!" cari l-au preamărit pe Carn Il,cari siau 
pus în slujba lui,fiinăd şi democrați! până în vârful unghiilor? Au fost şi a- 
tunci mulţime „de intelectuali integri.Dacă un Ralea s'a îmbrăcat în uniforma . 
"Frontului Renaşterii",era tânăr;chipeş,cu succes la fete şi mare "viitorti,un 
Simien Mehedinţi,om cu mare trecutpnici n!a clipit,Carel II n!'a existat pentru 
ele, Intâmplarea face, în acest cazyca şi valoarea ştiinţifică a acestor două extre- 
me de integritate gi Lichelisn,să fie ca dela cer la pănânteAşa cum şi deosebi.-- 
rea dintre waniu şi Demostene Botez,fast deputat ţărănist,este ca dela cer la 
pământe„ln loco să se mire de aceste mici întâmplări,Kir Moussguf,dacă e atât de 
"democrat",să cugete mai bine un pic la întâmplările atât de recente,în care în- 
tră cele două trădări succesive ale demporaţiei la noi de către democrați! în- 


gigișîn 1938 gi 1944,- Barbu Slătineanu 


&k, Sorie "Tribune de Cenăve!,18 Martie,într!o corespondenţă din Ierusalim; 
HOenform termenilor unui amendament depus în parlament,legăturile homesexuale 
între adulţi consimţitori nu vor mai fi considerate drept crimă în faţa legii 
âin IsraelePână acum,acest gen de legături era pedepsit cu 10 ani de închisoareiir- 
Care să fie pricina acestei măsuri? Să fi devenit vechiul popor al Tablelor legii 
indiferent la asfel de.. "afecţiuniii, sau cazurile or fi aşa de frecvente încât 
legea încrucigează,neputincioasă, braţele? 


&&  Intr'o atmosferă de cald românisn şi înfrățire s'au sărbăterit la Gary, în 
Statele Unite,Duminică 22 Aprilie,zece ani de rodnică funcţionare a orei româneşti 
de raâio,condusă de dl Nicolae Novac cu colaborarea dlor Ion Simicin,lon Govinea, 
Ne Iepârcean, VeBârsansC-Ardeleanylon Comâniţă şi alţi inimoşi românișceri n!au ui 
tat de ce Dumnezeu le-a ajutat să fie liberieParastasului pentru mehbrii dece- 
daţi: protopop Wihălţean,iurel Burtic,lon Pora,Guseazetoe,i-au urmat banchetul, 
cuvântările (maestru de ceremonii, fosiul "primar, româg,Walter Jdearse)yşi un fru- 
mos program artistice- 


a le 4 
_SURISORI DIN EINEŢIA 

S'a scris mult şi se scrie despre situaţia,viaţa şi împrejurările în care 
sunt silite să trăiască azi popnare —- de a căror libertate s!a dispus întocmai 
ca de a vitelor duse la oboreDela e vreme,turiştii se plimbă prin toate aceste 
ţări îngenunchiate,stoarse de toată reada pământului, jefuite de, tot peea ce un 
neam are nai sfânt: limbă, lege,istorie,trecut,dreptul la viaţă liberă.Astăzi, 
când unii verbesc de drepturile omului alţii găsesc mijloacele cele mai diaboli- 
ce să schingiuiască nu numai trupul,dar şi sufletul omului, 

Un tânăr elveţian,modest funcţionar federal,hotărt să-şi petreacă. vacanţa în 
România.In Gara de Nora fu întâmpinat,spre marea lui :mirare,de o persoană jovială, 
eleguntă,care agrăindu-l în franceză îi ură bun sosit;poftindu-l într'o'maşină 
ca să-l însoţească la hotelul ce-i fusese destinateCe primire! Cameră pxetenţioa- 
să,cu covorpperdele grele,telefon,baie alături.şi acuna i s'a spus că-i libereAu- 
zind aşa,turistul declară c!ar vrea să schimbe hotelul.Cun să schimbe hotelul? 
Dar aşa ceva.nu se poate! totul a fost decis dinainte şi plătit în franci elve- 
țieni.Găzduirea a fost aleasă de "cârmuiren,Un strein nu poate să tragă la un ho- 
tel de mâna doua,nici să locuiască la vreun particulareşi ce'mult ar fi dorit tu- 
ristul să fie găzduit la un român,să cunoașcă omul în cadrul luiyst-i înţeleagă 
felul de trai,gândul,năzuinţae.şi nu se poateyăar de libertate i se verbisesee 

„A pornit. deci singur,să ia contact cu oraşuleCe 1-a izbit în primul rând a 
fost lipsa maginiloreIn schimb,tramvaiele erau ciorchine„Pe străzi,multă lumee 
Imbrăcămintea simplă,marfă uşoară,pricăjită: prăvăliile nu aveau ce să ofere,in 
privirea trecătorilor a citit adâncă resemnare,durere ascunsă,aşteptare. .. Ioa 
izbit deasemeni lipsa totală a bicicletelor, democraticul mijloc de locomoţiunes 

Dorinţa de a cunoaşte cât mai mult din adevăr a împins pe călătorul nostru 
într!un restaurant popular,renunţână la abundența mesei dela hotel,plătită dina- 
inte; doar nu făcuse atâţia kilometri ca să mănânceșnumaiee. Aci a putut intra 
în vorbă!! cu un student, lucrător, funcţionar,meâic sau vânzătoare,Printre fraze 
şoptite şi priviri neliniştite aruncate primprejur a înţeles în primul rând că e: 
O lege a "'sângelui” ve nu îngeală,când a văzut cum frunţile se descreţesc,ochii 
scânteiau,limbile prindeau curaj, Toji se sileau să lege cuvintele streine,setoşi 
să afle ce se întâmplă în lumea liberă.Elveţianul şi-a dât seama că românul se 


consideră prins într! imensă închisvare; avea impresia de a verbi printre zăbrele, a. 


Un farmec deosebit în această împrejurare a jucat ţigara capitalistă şi ciocolata 
elveţianăeVenind vorba de religie,a înţeles că libertatea ei există doar pe hâr- 
tie.Dacă mei sunt biserici, deschise,sunt ca să adoarnă pe streini.Un român ce 
s'ar închina în Casa Domnului e următit,nstat ca duşman al poporului.Işi pierde 
slujba şi cartea de alimente,nu mai găseşte de lucru.Doar femeile în vârstă în- 
drăznesc să intre într!d biserică; ele se roagă pentru tbţi.., , 

Afirmându-se catolic,tânărul tubist scoase din buzunar nigte mătănii. A fost 
un eveniment.Strigătele de bucurie şi mirare sau oprit în gâtlejuri,căci puteau 
fi foarte primejdioase... Toate feţele s'au luni nat «0 fată le-a mângâiat ca pe 
nişte moaşte;cu cchi înrouraţieElveţianul îi: le-a dăruit,ea le-a ascuns uşor sub 
guleraşul rnchiţei.. Printre ţapii.de bere şi ceşouţele de cafeaselveţianul a 
adus vorba de revolta ungurească din 1956 - şi a înţeles crunta desnădejăe de ca» 
re au fost cupringi românii,văzând monstruocasa laşitate şi egoismul Occidentului, 

Pentru populaţia măruntă a unui a E reriuaii poem Da pă ame eu 
sunt pretext de a-şi uita necazul-Mai ales că cei mai mulţi nici nu au dreptul 
la patru pereţi numai pentru ei,ca să se poată odihni după e zi de muncă istovi= 
teareş fiind nevoiţi să îndure prezenţa unei chinuitoare promiscuitiţi.De aceea 
lumea umblă pe stradă,intră în vre» cafenea ca să se ameţească de gălăgie,de mu- 
zice difuzoarelor,să uitee, Fiecare ar vrea să fie singur,să poată gândi,să poa= 
tă respira,dar aşa ceva,acolo,e un luxeElveţianul a fost rugat să cânte ceva din 
țara luicA cântat, în surdină,les irmaillis des Colombettes în remanşă cântec spe- 
cific al ciobanilor dela munte; spre mirarea lui,unii din cei prezenţi î1 cunoş- 
teau:; îl auziseră la ascultarea aikraint clandestină a posturilor streine... 

Puțin înainte de a părăsi Buocureştii,tânărul s'a dus sâ-gi verifice hârtiile. 
la legația elveţiană din strada Pitar-lioş -straă oaplită de români,ca să nu fie 
învinuiți c'ar avea de-aface cu câpitaliştii,Povestind unui funcţionar ce i-c fi 
povestit: că s!a simţit bine,nestingherit,liber,acesta îl trase în funâul încăpe- 
rii,arătându-i fereastra: -Uite,vezi persoana aceea pe trotuarul din faţă? Te-a 
urmărit tot timpul de cână ai venit în jară,şi te va urmări până vei ajunge iar 


4 


RR aa 
la frontieră.Asta este libertatea de aicic.. 

Din graniţă în graniţă,tânărul elveţian se apropia,dus pe gânduri ,de pănân- 
tul ţării sale,pământ liber de veacuri,lIn loc de osanale tătucilor moscoviţi,cari 
au şters de pe glob hotare,au strivit populaţii ,au schingiuit,nu numai trupurile 
ci şi sufletele oamenilor;el îşi spunea că poporul român ştie să rabde,să sufere, 
„să aştepte - cu credinţa neclintită în Dumnezeueee 


* Ziarele geneveze au anunţat la timp că dl De-MePippidi,profesrr 46 arheolo- 
gie la Universitatea din bBucureşti,va ţine 5 conferinţe,aflându-se în Yeneva ca 
pia al Fundaţiei Harât,venit din Lynn,unde era invitat .pe-o lună de “către insti- 

utul de epigrafie.la 23 Aprilie a avut loc prina comuni care.Cână "tovarăşul"'pro- 
fesor a intrat în sala 27a făcut n mutră acră,dezamăgită: în afară de cele 5-6 
persoane din clanul său,de vreo 3-4 profesori de specialitate şi de d6oan,fu se 
mai aflau în sală decât vreo zece studenţi şi câteva persoane rătăcite-Adunân- 
du-şi tot curujulyconferenţiarul a: vorbit despre Greos et Gbtes sur le Bas--Vanube 
9 1!'&pogue hellânistiquecA doua comunicare a fost la 24 Aprilie,în sala Bibliote- 
oii publice: la diffusiun des cultţes seyptiens_ en Seythie Mineure»Subiecte pline 


m a i e a ap re ne 


de un adânc: interes,menite să aducă o lumină nauă în cercetarea unei lumi apuseş- 
dar care h!'au avut darul să atragă publicul genevezese | 

la 26 Aprilie a avut loc a treia conferinţă: Cinguante ans de fouilles & 

Histria et les d6couvertes les plus _râcentes - avec projtotinns.In sala ecchetă 

a muzeului genevezyun public amestecat a putut auzi a conferinţă foarte instruce- 
tiă, desvăluinăd nebănuita însemnătate a vechilor cetăţi greceşti de pe malul Mă,-. 

„rii Negrej iar proecţiunile au ilustrat begăţia istorică a pământului d6brogean; 

“fiind în adevăr foarte interesante şi bine prezentate, ; 

um să ne explicăn atuncea această nepăsare a publicului genevez,ce-şi zice 

iubitor de cultură? Când Nicolae lorga(poate nu ne înşelăm zicând c!a fest socrul 

„ Wtovarășului!! Denis MePippidi),venea să ţie o conferinţă în cadrul universităţii 
locale,amfiteatrul gemea de lumesDE CE?, e Astăzi tnt de cultură e vrrba,dar as- 
cultână un conferenţiar de după perdeaua de fier,veden în spatele lui un popir 

încătuşat,strâns în ghiară muscălească.Ei poate să yie..să vorbească,dar fraţii 

săli Dee e & i “Lucia A„Popovici 
| | _GALENDAR NAŢIONAL, | | 

13,Mai 1875: Moareyîn Becicherecul Mare;picterul Constantin Daniel.Tatăl său; 

' basarhbean,venise cu trupele lui Suvarov cintra Turciloryşi rămăsese în BanateAr- 
ta a învăţat=o fiul” dela zugravi: ârsa Teodorovici gi NeuenthalereA zugrâvit bi- 
serici la Panciova,Dobriţa,Uzdin şi Tinigoarae 

16 Mai 1954: Moare,la Jilava,monseniorul Vladinir Ghicae 

11 Mai 1840: Se naşte Leon Hugonnet,călător şi scriiter francezePublică la Pa- 
ris,1875;5ix mois en Roumanieyunde vorbeşte cu multă simpatie de poporul rcnân şi 
origina lui latină. Intre altele: "Confederaţia dunăreană va cuprinde basarabia 
pe oare trădarea lui Moruzi 0 dete Ruşilor la 1812.S% nu uităm că Buc.vina făcea 
parte din Moldova dinainte de ştefan cel Marele 

21 Mai 1903: Se deschide la Bucureşti,de ziua Sfinţilor Constantin şi Elena, 
Târgul Moşilor.Societatea tramvaelor a pus în circulaţie 50 de vagoane peste cele 
sbişnuite.Dulapul „adică scrânciobul,unde'se plătea suma de 10 bani,a câştigat 
în acea zi 1+000 de lei, | 

22 Wai 1878: Premiat,la Montpellier, "Cântecul gintei latine",de Alecsandri» 

27 Mal 1585: HUnul din cei mai deştepţi diplomaţi ai lui Enric IVyJacques_bin- 
garsycare va scrie mai târziu Gesta Dei per Francos şi Colecţiunea istoricilor - 
unguri,vine în Bucureşti,la Curtea lui Mihnea Vodă,fiul lui Alexandru Vodă şi 
nepot Doamnei Chiajna"(1.Gion)e A 

2 lunie 1882: Se naşte. Lon intonescue 

7 Iunie 1649: Se termină "în cetatea de scaun Tâtgovigte" tipărirea,din poran- 
ca şi cu cheltuiala Doamnei Elina Matei Basarab,a unui Penticostar slavonescs 

13 Iunie 1944: Sunt ridicaţi de acasă,şi ucişi de greci,tlena şi Emil Papaste-- 
re din irupişte Maceâonia),ambii institutori români şi luptători naţionalişti» 
- 22 Iunie 1963: Moare la Bucureştiyla 50 de anișcântăreaţa Maria Tănase» 

29 Iunie 1524: Michail Bocignrli din Ragusayscriinăd lui Gerară Plania,secreta- 
rul lui Carol Quintul,despre Ţara Românească,vorbeşte despre "foltissimi b-schi; 
circonâati di paluâi" ale Munteniei,cun şi de obiceiul ce-l aveau Românii dea 
se închiâe,la vremuri de rkzboaie,"nelle selve e nei boschin(I.Gion)» 


- 





Si IO) sa 


a pa e e 


Nu numai că nu!'s bătrâne. Dar încă sunt tânăr dela 1835,şi tot îmi aduc anin- 
te de câteva lucrurieUna din cele mai vii întipăriri ale trecutului îmi este ser- 
barea zilei întâiu MaieDacă aş fi cât de puţin pedantynu mi-ar fi greu să leg as- 
tă serbare naţională cu sărbătoarea unei Dumnezoae a câmpiiltr latine de pe vre- 
mea strămoşului nostru Traian şi suitorii lui până la bunul Evanâruș de nu mai 
jertfim pe altar un miel,fruntea turmei,şi e juncă albă,mândreţea imagilor,de nu 
mai dăm zînei colivi făcute de miere şi fructe de făină în ziua aceasta,dar sbi- 
ceiul tot a păstrat florile:şi -veselia.Ffie această zi serbarea Maiei,sau a .zelţei 
Ploris,câţi flăcăi şi câte fete mari sau codane în ţările româneşti,toţi şi teate 
se împodnbesc de flori,care la pălării,care la codiţă,care la sân: Moldova,irăea- 
lul şi Ţara Muntenească în acea zi sânt flori mişcătoare: decusară fetele se lau; 
flăcăii se pleaptănă; în zori de zi când Flora,vreau să zic întâiu Maiu surâde 
(mă rog de ertare),văile clocotese de chinteypoonete de frunze,de râsuri,de flue- 
reybăeţii după fete; mesele se întind pe subt copaciyătinele răsună pe coastele 
dealurilor,nevestele şed de vorbă; iar seara e horă nenbosită se învârteşte la 
sorânciob în preajma crâşmeie 

Deşi brierii părinţii noştri,erau Moldeveni „viaţa câmpeană fiind adevărata 
lor viaţă,sărbătorile aveau tot aceiaşi primire în ocurteg boierească şi în berae- 
iul sătesc; epocile mari ' ale anului,adică sărbătorile bisericei şi serbările obi- 
ceiului;erau bucuria b-ierului. şi bucuria ţăranului: precum umbra,urletul câini- 
lor noaptea,stahiile şi strigoii(nu dela Teatrul Naţicnal,dar strigeii dela Sf, 
ncătietie îi umpleau de spăriet pe amândoi.la ziua întâiu Mai era huet mare în 
curţile boiereşti; ţiganii,până şi bucătarul,se fuduleau în cămage din întâmplare 
curate, chelarul, chelăriţa, lăptăriţașsurugiu, oamenii ogrădaşi albi ca omătul şi 
raşi; ograda se mătura,jigăncile de prin casă n!aveau încă vreme să rupă rechiile 
roşii şi pulpanele galbene dela Paşti, p* 

In sfârşit toată casa era plină de mişeare,toate feţele pline de bucurie; în 
asemenea zi jupânesele dela cămară ţipau şi nu prea băteau,cucoana da deuă palme 
în loc de trei; după mult învălmăşag şi ameţeală a nenumăratelor slugi,trăsurile 
cu cai îÎmpovăraţi trăgeau la scară; în una se suia cucoanașcuconul şi arnhutul cu 
ciubucul; în alta jupâneasa ou vutoa şi dulcejile,în âlta s-fragiul cu talgerile, 
cuţitele,tacânurile şi ţigănuşul clasic,în alta stolnicul cu vinul,cafeaua şi 
pâinea;în alta bucătarul,în alta proviziile şi în sfârşit slugile, femeile şi cu- 
cenaşii„De se întâmplau musafiri,precun şi era obiceiul,adunarea nu se mai numă= 
raa o nuntă de cele huicasejprecun numai părinţii noştri ştiau a facet călăreţii, 
brag-venoile şi căruțele ajungeau într!» poiană mare şi frumeasă în mijlocul 09- 
drului unde-i iarka frumoasă ca mătasa şi în vârf se găităneşte,nu departe de un 
isvor rece în care stiolesc fedelegele cu vineMesele se întind după o dulceaţă, 
masa boierească,naşa jupânesii,a fecicrilorymasa oamenilar şi masa ţiganilor; 
supt poalele codrului verde.un foc uriaş şi împrejurul focului bucătarii asudaţi 
muncesc cât pot: miei întregi se întare în frigări de. lemnjiar părpălacul umple 
pădurea de miroselăutarii cântăybucuria inimilor,veselia urechilor părinteşti, 
tot soiul lăutarilor de astăzi care numai la vedere ne umpleau pe noi de spaimă 
şi frică ca buhaiul urător în ajunul anului nous 

Boierii se puneau la benchetuit şi-l, trăgeau co veselie mai omerică decât ce- 
le din Iliada,brerii 'cei tineri cu arnăuţii da pugtejcuo-anele cântau cu viers 
frumos cu ahturi nesfârşite şi cu schii înecaţi în amor; slugile huiau şi se bh- 
teau în capete,surugiii se îmvătau; porneala era un sgcmot şi o amestecare ne- 
spusă-la întoarcere pupasurile se îndeseau,închinarea paharelor era un acţ se- 
rios şi beţia e faptă măreaţă, | 

Generaţia nrastră îi posomorâtă, lumea era zgomotoasă şi cerul neguros când: 
ne-am născute 0 zi fi ca şi alta; nici una nu se aşteaptă cu nerăbdareșnioi una 
nu trece ou mulțămire deosebită: ar veni sau nu,tnt atâta ne-ar fi.Bucuritle şi 
necazurile -amenilor trecuţi nu le înţelegem; anul nu sau anul trecutzi întâi 
Mai sau altă zi,tot acelaş urât ne-aducesSânt douăzeci de ani de când n'am mai 
văzut o zi întâi Mai cum se cadeyşi nici nu vniu vedea„De abia se simte în ziua 
aceea r mişcare moale; sărbâtnrile au urat-Sncietatea educată a Moldovei samă= 
nă a fi o colonie engleză într!o ţară a căreia nici limbă,nici obiceiuri, nici 
costune nu am cunoaştezea 

Alecu Russe 
&&  Sorie "România! că R-osevelt,"ilustrul Om de Stat american,coredea în sin- 
ceritatea lui Stalin„Ceeace arată,elar,că nu era deloc "ilustru, 





e A ce 
_DIN ZLARE CĂRŢI „REVISTE 
x Ilie Gârneaţă,în Corneliu Codreanu, Insemnări: Insist asupra ideii că ay 





Căpitanului şi al celorlalţi şefi legionari nu trebue şi nu prate fi cenzurati, 
ciopârţit sau modificat după vrerea fiecăruiaoe Să considerăm = datorie a respegm 
ta autenticitatea gândurilor luie. Să nu permitem ca orice neisprăvit să cenzu- 
reze sorisul celui ce a creat cea mai formidabilă doctrină politică a erei: nas 
tre„N!'am cuvinte destule să înfierez profanarea pe care imprstorul care s'a stre-$ 
curat la conducerea Mişcării după asasinarea Căpitanului,a făcut-o cenzurână si ay 
eliminând părţi din scrierile acestuia pe care nu le înţelegea sau care nu-i con 
veneau, Avem atâtea exemple triste de ciopârţire şi eliminare"e. e 


* Corneliu Z,Codreanu, în Insemnări ;paf.10:; Sufletul dumnezeesc al Mântuitoru-- 
lui Isus Cristos,de acole de sus,desigur îşi aduce aminte de timpul petrecut pe 
pământ, ca om,printre oameni.Multe din aceste amintiri sunt durertase.Cea mai du- 
reroasă amintire nu este însă nici amintirea palmelor pe care le-a primit dela 
Ana şi Caiafaynioi aceea a mulţimii nebune de mânie care striga: răstigneşte-l; 
nici chiar aceea a răstignirii însăși,cu nenumăratele dureri ale saselor străpun.- 
se de cuie„Niciuna din aceste amintiri dureroase nu este însă ca aceea care îi 
sângerează necsntenit inima: amintirea vânzării „Nu I-a durut atât că mii de oa. 
meni au strigat "'răstigneşte-li,pe cât Ioa durut faptul că unul din cei doispre= 
zece pe care i-a crescut la sânul lui,pe care î-a iubiţ nemărginit, l-a vândut» 
Acesta este punctul culminant al maril-r dureri ale Mântuitorului, De aceea, oride- 
câteori vede vreo "vânzare", "trădare" pe pământ faţa Lui se întristează nemârgi.- 
nit şi inima Lui sângerează de durere.Faţa lui se întoarce cu oroare dela trădă- 
toreşi de unde îşi întoarce Domnul faja,de acolo începe pustiul,blestemul moartea, 


* Paul VI,la Coloseu,în Vinerea Patimilor(âin WAojiunea Catolică Românii ) : 
Isus, a chemat durerea să iasă din disperata ei inutilitate şi să devle,uniiă du- 
rerii sale,isvor pozitiv de bine-. Moral,Trupul lui Cristos e răstignit; material; 
în multe părţi ale lumii,răstignirea continuă; Biserica Tăcerii e încă Biserica 
suferindă, Biserica răbdătoare,şi în multe părţi Biserica înăbuşită„Isus ar putea 
să-i întrebe pe abilii persecutori moderni ai săi;"Dece mă persecuții?! E trist 
pentru cei ce sunt obiectul unor asemenea persecuţii,e nedemn penţru cei ce le 
practică,ohiar dacă aceste persecuții sunt mascate de ipocrizii legales- 


„*. DeBacusîn "Piteşti": Căpitanul Maglregscu fusese trimis pe frontul ruses: de 
unde se întorsese fără un piciorsA fost arestat gi condamnat în 1948 Ja lași pan» 


tru activitate anticomunistă,şi trimis la Sherlayunde lucra în fabrică,Apoi mutat 
în camera 99,a fost tretut prin denascări „Pentru a-i frânge rezistența a fost hi. 
u £ u P I, v & : SI iu 
nuit săptămâni,. l-au bătut cu cozile de mâtură peste cicatricea jumătăţii le pi- 
„cior„l s!a deschis gura,dar şi rana» Ă 
. a y . 4 . u EI . . 
Aici la Gherla,cei în demascare au fost siliţi sa-şi faca necesităţile fizio.- 

logice în gamelăle în care primeau ciorba şi apoi prin bătăi obligaţi să nănân:e 
din propriile excremente», Țăranul Ball din regiunea Hunedoara a fost inus nopţi 
"întregi atârnat de subţiori,cu o raniţă plină cu pietre pe spate,cu picioarele 
la abia două degete de pardosea ca să nu poată să se sprijine„şi pentru ca se pă- 
rea povara a fi cam mică,chinuitorii i se agăţau de spatesa Aici au fost obligaţi 

y v ! a . yu Ș v A 
să se târască pe coate cu corpul întins perfect,fâără să se folosească de genunchi 
pe sub patul de lemn,de la un cap la celălalt,aşteptaţi la fiecare âe câir. cui 
din comitet cu ciomegee, li se ordona să se vâre sub patekpoi dintr!'o cată să se 
ridice drepţi în piciocare,trecând cu capul prințre scândurile patului, dărâmănă 
totul, amestecându-li-se bruna de rufe rămase după ani de detenţie,pentzu ca apoi 

4 ; j HnofPa nene te ! iumă ta i se BA 
să li se ordone cu ciomagul "refacerea patului! într!o jumătate de minutes Aici 
sta interzis complect folosirea W.Coului, e. 


— 


* Mihail Kosâlniceanu,1875* Dacă vreodată cuvintele lui PFrangois, I.-er al. 
Franciei —tout est perdu fors l!honneur- se pot aplica la vreun eveniment,acesta 
este negreşit la purtarea lui Grigorie Ghica şi a boerilor moldoveni faţă ru râm 
pirea Bucovinei „Recunoaşterea acestui fapt oâios a fost cumpărată,a fost rezulta 
tul corupțiunii întinsă pe cea mai mare scară. Ruşi ,Turci,Greci,toţi siau vândut 
pe bani. şi pe odoare,dela Feldmareşalul al marei koaterine,âela Reis Effenâi aL 
Porții ntomane până la Dragomanul. Porţii,Costache Moruzi,până la Gresu Vacovachi 
“izo,nedemnul socru şi Capuchehaia al Domnului Molăoveis 

In lunga listă de corupţi,pe care Thugut: o împărtăşeşte fără ruşine Carrela- 
rului Mariei leresei,un singur nula românese nu se păseştealn mijlocul coruptiu-: 
nii generale,numai Moldovă, Legală, numai Grigorie Uhica Voevoa şi cu boierii Diva» 
nului său s'au ţinut neoorupţi,După o sută de ani de uitare,arhiva secretă a 
Curţii din Viena s!a însărcinat a ne scoate la lumină vechea virtute romii 





- 18 = 
ou o aureolă întinerită ca şi aurul carele. reesă mai strălucit după încercarea 
focului Când virtutea strămoşilor noştri va reînvia între noi,ne va reveni şi 
dulcea Bucovină; căci ninciuna,corupţiunea şi răpirea niciodată nu pot constitui 
un drept; căci cauzele cele drepte,întoomai 'ca şi dreptaţea lui Dumnezeu,nu pier 
niciodatăe- a apă 
LUI TUDOR VLADIMIRESCU de Şta Celosif 


Erou al unor vremi de slavă, - Erau sublimi,atunei,iloţii, 
Ce mici suntem,ce mare eşti! Sburână votoşi,sburână cu toţii | : 
Cu=a tale fapte vitejeşti, la moarteșdârji,să te "urmeze, sl 


Din suflete ne risipeşti 


A sopticismului calu. Despică vulturul văzăunul 


Şi tot mai sus ar vrea să sboares 
De-acolo sus,ăe lângă scâre, te 
Un glonte-ajunge să-l 'doboare;:, a 
Se zbate!n ţărnă jos şi moare, | 


A tresăltat mâhnita ţară, 
De dorul drepturilor sfinte. 
Ai zis pandurilor: "Nainţeln 


Şi Oltul şi-a adus aminte Şi tu te-ai înălţat martire; ii 

De bărbăţia seculară. O Tudor! tnt atât de sus .. 0 Dă AM 
Şi tot ca el ai fost răpuse,, . e. ti 

Ca trăsnet ai căzut, viteze, Dar durerosul tău apus 

Şi-au tremurat fanarioţii» H fost semnal de mântuire, 


&&  Intr!o emisiune dela 30 Mai,radio Moscova a calificut atitudinea celor de 
la Bucureşti de "ţinută intenţionat perversăti, Kăspunzână, radio Bucureşti constată 
că comportarea Moscovei n!'ar reprezenta chiar 110 contribuţie constructivă la des-= 
voltarea unor relaţii prietenești între ţările comuniste"; că controlul econumio 
supranajional e "în contrazicere cu principiile de bază ale relațiilor dintre 
statele comuniste,cu principiile de reprezentanţă şi suveranitate naţională,cu 
egala îndreptăţire şi avantajul reciproc;cu ajutorul tovărăşese şi neamestecul 
în treburile 'interne".HAu unele ţări âreptul să aibă relaţii înternaţionale,şi 
altele nu?'!,se întreabă radio Bucureşti, în încheiere, Precipitarea lui Hruşoiov 
la Pucureşti,în Aprilie,a fost aşa dar cam de pomanăse, 


&& Un editorial din "Glasul patriei" mărturiseşte, fără înconjur,că "multe sa- 

git 2. pă e te d A u A . ierti ema pa mmordean 
crificii au fost îndurate,a trebuit să curgă destul sânge până când viaţa cea no- 
Wâ.. să se instaureze definitiv pe meleagurile româneşti, "Definitivi,nul ci 
numai cât tercarea va fi destul de tare... 


&ă CeVirgil Gheorghiu s!a pus să se laude, în "Nouvelles Littârairest,că se 
face sfânt.De ti ştian din timpse meteahna, l-am fi lăsat în plata Donmnului.Ne în- 
trebân,oricum,de ce n!'o fi profitat de "minutul adevărului!" spre a mai spulbera 
din neadevărurile sorise? Hbia-şi mai netezea drumul spre calendara e... 


&& "Poporul nostru obţine însemnate victerii în construirea vieţii noieE în- 
gropat pe veci. ..1!,- serie, în "Glasul patriei",Ilie Crejulescu,probabil la ceas 
de nboseală,când stăvilarele adevărului mal cedează, 7 


&& Din "Vocea libertăţii" aflăn că star fi construit o "fabrică de lemne la 
Târgul Jiu„Ceea ce este Încă una din minunatele înfăptuiri reperistesPe vremea 
burghezo-moşierilor,cu "fabricarea"! lemnului se Ocupâue.. pădurile» 


&& In discursul său dela Budapesta, Hrugoiov a verbit cu toată vivlenţa con-= 


tra imperialiştilor,rasiştilor şi naţionaliştiloreAcum,nu mai rămâne decât să 
ne dea înapoi Bucovina de n:rd,Herţa şi Basarabia, ., 


&& In druă săptămâni de şedere la Paris;Agiubei, ginerele -şi vistavoiul-— 
lui Hruşeiov,n!a reuşit să fie primit de generalul De Gaulle.Cu Papa,a fest mai 
NOrocoSs ee 

&&  Orainic vorbeşte,în "Glasul'minciunii,de "întemeierea catedrei dela Tori- 
no;sprijinită de Vechiul Hogat Români,- catedră de română înfiinţată în 1863,sub 
Cuza,pe când Vechiul legat datează abia din 1881+Cum Nichifor Crairic ştia ceva 
istorie,nu ne rămâne decât să deplorăim încă sdată barbarele metode din închisa= 
rile reperiste,care şterg victimei până Şi memoriaeee 


noastră va veni cână ven întrec capitalismul în nivelul producției Adică, 
la Paştele calului... se qui 


&& "Vom învinge! — 2, spus Hruşoiov la mdapes ta, întrun discurseŞi victoria 


Ce sa 
DORURI_ ŞI NECAZURI 


Elveţia: Mulţumesc tuturer celor cari ne-au dăruit bucuria de a serba-Sf» 
Sur. într!e atmosferă creştinească şi, românească cun-a” fst la Preiburg-Ah ui-: 
tăt ăcelo untăelemnul; vă reg să-l puneţi într!un. pahar, mare, şi sâ- te PARIA plu-: * 
tă,să ardă: este din Sf.Biserică,ăela Patimi şi Inviere: a bei 4* 


Je-Statele Unite: Am prinit regulat "Vatra!,o citesc cu mult interes şi: plă- 
cere. Tacerea mea se datoreşte exolusâve „neglijenţei Primii vă rog hlăturat, un 
cec de zece ănlari,modestă cempensaţie pentru unul din puţiriele contacte autenti- 
ce pe care le-am mal putut ca nt Dumneaviastră cu realităţile , româneşii « 


Tara Dumneavoastră, în care m'am născut,nă interesează ca jaa ABBA e e i 


ma 
7 


A,-Germania: Când an intrat în ţară,şi am văzut. la ce au 3 fost reduse: frumoasa 
"le ngastre sate,şi cârduri de căăgir şi femei duşi în turmă la nuncășplângean şa: 
su şi soţia,ţinânău-ne de mână.Cu tnate că vorbim perfeât româneşte,a trebuit să 

dmiten'compania!! unei translatoare şi a unui şofer,care stau' inut 'd6-n6i ca 

umbra. La colhozul din sat,unăe au intrat tei cu sila,un' muncitor primeşte. pe zi, 
de muncă 5 lei(în timp ce un ou costă 1,67.Jei; adică munceşte toată ziulica pe 

3 ouâ!),2 kilograme de: grâu şi 5 de porumbe Asta-i adevărul orunte şi” nehicrobit. eu 
din ţară,pe care propaganda bnlgevică încearcă să-l; transforme într!'un: paradis 
unic!. In Gara de Nord am văzut săteni din toate părţile» până şi din bogata" Vlaş- 
că,ou trăistile cu pâine, cumpărată în Capitală, căci în sate nu primesc: del pâi- 
neyci numai mălai de mămăligă, Când am văzut la scaoră-mea, cum îi! se mişcă dinții: - 
în gură,am crezut la început că or fi; durând-e „apoi „mi aim dat ae de cauzăt *. 
denutriţia! Câna ne-om vedeaan mul te de povestite 


C„„Roriânia: Sourtul timp cât, „dia cauza: bnalei: avansate ;şi cu serioase. grapţeli 
de partid; mi's!a permis să stau [ă Ratia n'a dus: din uimire în uimire: eleganța 
“Sabrtugtimi at o; şabundenţa magazinelor, sălâriile 'omânegti,totut la îndenâna tuturary 
voieşia de pe chipuri - chiar. altuaibi* voastră cari oameni: al” nimânui pnerăeţi. to- 
tugi unâe vă placeşi la Polui N ră, gaâcă vreţi, în tănp ce. noi cari dragă "Doame; 
"ne-am luat searta în mâini şi sunten cei mai liberi: oameni: de“ pe; lume, sunten. 
ţinuţi ca animalele în cuşoăe E 

Nu printre ultimele uimiri a fost să văd,abia aogio,să. există! 9 publicaţie 
"de-a noastră!,"ala atriei!! —sau tal pai iau am vazut că=i! spune !Va- 
tra!”',a cărei coL&oţie am răsfoit-o la Paris-, "Glas" de a cărui existeaţă aici 
nimeni nu ştie,şi scos pe r hârtie foarte prezentabilă aşa - cum nu'există nici 0 
publicaţie în RePoReyaigi toaţe, inclusiv cărţile,apărână pe hârtie de maculatură e 

Am citit,în acest "Glast,în adevăr multe minciuni neruşinate despre stările 
din România, debitate pentru adormirea celor săraci cu duhulePentru. "Glasul min- 
ciunii",âe pilăă,religia e un miraj cu care se prină în laţ naiyii de peste hota- 
ret fotografii AES i scene dela diferite slujbe religioase,relatări "despre 
renovarea bisericilor,care ar fi deschise toată, sptămânb, eto Oare: aşa arată şi 
ziarele de aici? se întâlneşte şi aici expresia ae "sărbătnrile, Orkciunului!? Pi- 
reşte că a fost aruncată la coş, înlocuită necorespunzător 'cu "sărbătorile de iar- 
nă!! prin care generaţiile actuale de copii înţeleg Anul Nou şi venirea lui, Moş 
Gerilă. Această deosebire nu se face însă în bomerţul socialist" oare, ciugaţă coin- 
cidenţă vinde brazi ,podoabe pentru pon şi cadoari în VE epglae, vechiului Crăciun = 
e sursă de venit ce nu poate fi neglijată... e 

In biserici există întotdeauna multă lume,dar ec Tau acord aie poate. code 
la concluzii interesante; bisericile sunt freoventate'de n categorie "pegtrăti a 
populaţiei - bătrâni, sau oameni fără partide lipseşte cu desăvârşire tineretul. 
studios,prins în gleştele concepţiei material 1st5 a6agre lume şi sncigtatB;pe ca- 
re se obligă,odată cu intrarea în Uniunea Tineretului Muncitor, să . şi-o: însuşească 
temeinice.Această organizaţie pelitică a tineretului controlează "discreti! opinii- 
le şi manifestările de ordin religios ale membrilor ei+Mai puţin "discrete!" rămân 
urmările. Vizitarea bisericii şi mai ales a slujbei” de csăoturi sau Inviere, atrage 
după sine grave sancţiuni pe linie organizatorică Nu lipsesc nică: excluderi le; 
care determină automat exmatricularea din institutele de îrivăânânt Supşriore O 
tânără pereche de studenţi nu va îndrăzni niciodată să se :cunune în biserică -— 
de fapt cununia reli să.are un aspect complet secundar. După: modei. sovietic, 
tinerii ce se căsătoresc pot merge în costum de miri lst cumunia civilă,unde CU 
vântarea ofițerului stării civile despre și Aer ca şi înăatmeiril o fanilici în 


- 20 
în RePeR, este singura pinecuvântare.Se spune că concepţie marxistă e inconpati-— 
bilă cu religiacâga 0 fieDar -a face paradă de 'Libertatea religiei,trecând sub 4ă- 
cere interdicţia religinasă „a tineretului cu scopul înducerii în eroare & străi- 
nătăţii este inemmpatibil cu adevărul e e n | 


D,-Statele Unite: Este adevărat că aici în sud,n!'aven iarnă,e cald şi totu-i 
verde şi plin eu flori; cu adevărat paradis _ ânsă unul cu pistrui,toată jidovi- 
mea din America se condentrează pe aceste plaiuri frumoase» ++ 


Aş=Statele Unitet Prin țările.pe unde an umblat teţi aprobau Vatra,le plăcea 
sorisul ei desbhisegtra pe atunoi se lupta foarte tare pentru clarificarea situ- 
pa în Migeare şi age era seoetită oa "foaie legionară!!,pe care în general mi- 
năritarii noştri n!o Îghieaue Ajuns aici,i-am găsit pe toţi bunii prbeteni şi 
camarazi cu Vatra pe masă Sigur, celor -cu musea pe căciulă nule place.Vatra tre- 
bue să continue lupta Şi vor ei sau nu voryle plâce sau nu le place lupta curată -+ 
şi pe faţăcei ce-au greşit trebue să ispășească măcar âşae 

Mai zilele trecute am primit două numere,le-an citit imediat din sccarţă în 
s&barță,ebei ș aşteptan du nare nerăbăares Articolul WViţelul tânpit ar fi bine 
de tradus în englezeşte.Nioi nu nat ştiu ce să cred de politica dusă de vestici»: 
Anul acesta aven alegeri prezidenialeeSenatorul Goldwater merită mare admiraţie 
ckoi se arată cel mai sezios în politica contra celora ce ne-au răpit Patria,Bl 
este creştin acunePare i va câştiga Johnsonycel ce promite pace, şi mai mulţi do- 
lari „acela câştigă precis! Poporul american în general e cinstit şi sincerydar 
atare experienţă pe piele proprie asupra psihologiei ruseşti şi caută să rezolve 
totul pe cale paşnicăyceeage-l va âuoe de-râpă,plus că mai există şi o olică de 
tiuzi"e0 mare minune poate veni numai dela Dumnezeu sfântule : 

“Am eitit în Vatra că Nea Jean Roşu a muriteDumnezeu să-l terte şi fie-i pă. 
râna uşoară! Aşa ne von stinge oi într!o bună zi;cu gândul mereu la Locuri- 
le scumpe unde ne-am născut şi an orescuteşi al Colonel Alexandrescu îmi seria 
mereu de 0 întoarcere acasăyşi aşa s'a stins cu dorul şi gândul la aceea care a 
fost Româniaype care a servit=9 cu mare devntament -şi oncare ostăgeascăe 


CuaStatele Unite: N'ai nicio idee despre mentalitatea de aici eAicigcând pri- . 
nesc Solia,ei citesc întâi coloanele unde sunt abonamentele şi donaţiile.Cână se' . 
gksesc acolo umblă cu gazeta în buzunar o lună de zile.După ce termină cu aceste 
soleoane citeso decesurile ycununiile,parastaselee e au rude în diferite oraşe pe 
acest continentprieteni,şi caută să vadă dacă dau de ei la vii sau la morţi... 
In scurt,ai de-aface cu nişte copii bătrâni ,însă nu şi inocenți cun sunt copiile. 


Besângliat Mi-a ficut mare plăcere să primesc Vatra,Caracterul ei genuin ronâ= 
nese şi tradiţienalist mi-a mers la inimă i 


PseStatele Uniter Îţi adnir curajul şi tenacitatea cu care lupţi deşi,cum poa- 
te tyi aninteşti gintr!'e convearbire pe care an avuţ=o la Roma,sunt foarte puţin 
de aeșră eu ideile Ain revistă, 


Ly=Statele Unites +n speranţa că încetul cu încetul presa română din exil se 
va ceneentra în trei sau sel mult patru centre marâ de unde va putea activa cu 
puteri gepline.Varietatea ipăieă un semn de dinamismpsemn hun în sine,însă văzând 
luepurile sum sunt ered s!ar fi mai bine a se pune mână la mână gi umere la une- 
pe ea să se facă e esnselidaresitunoi şi publicul ameromân va putea face un iront 
mai semun şi va putea suporta prin abonamente câteva publicaţii mai mari şi de 9 
circulaţie mai vastăePuterea Rmnânilor din exil e în Americayunde trebue apelate + 


Te„Statele Unite: Cu meazia trecerii mele prin Parisyanul vrecut,unul m!a în- 
vrebat dae!an purtat eănaga verde,Eu nu an purtat cămaşa verdedar mi—e CUNOscUu- 
44 adela alţii,dela acei eapi au murit cu pământul în gurăeEu ştiu ce valoare are 
cămaşa verde,şi să bu eredeţi ei sunt vreunul din Aia care şoptesc la nrechea al- 
tuia,şi niei mu pornit skoni goptească alții mieee Numărul din Vatraype care ni 
loaţi gat la Parisyşi aeun 41 mai inele citesoșala mă ine treazynu vorbâsee 


VseStatele Unite! Aş vrea stoţi trimit câteva rânduri pentru atra,în legă- 
tură cu 'politiea" sau Wdiplomaţia! americanilor cari ,sărmanii de ei,din punct 
de vedere diplomatiaspslitie,eto,sunt abia în faşăe,. sau sunt pur şi simplu 
antimanerieani tepi "diplomaţii acestei ţări-In adevăryered că cei mai mari duş- 
nani ai Amerieii sunt americanii îngigi-Să-ţi justific ce spun: 


— 21 


Dela războiul II încoace,s!au distins ca nari patrioţi trei personalităţi 
americane: senatorul Mo Carthy,gsneralul Mac irthur şi generalul Walker,Ei bine, 
senatorul Mac Carthy,eare se lupta să curețe pe comunişti -din' aparatul guvernării 
şi din ţară,a trebuit să moară "în urma unui atâc de inimăii,iar pe cei doi gene- 
rali i-au dat pur şi simplu afară din arnatăePe Mac Arthur,pentru că voia să dis= 
trugă complect comunismul 'când erau luptele în CoreaeVezi această plagă, comuni s-— 
mul;nu era permis nimănui să se gândească a o distruge„Comunisnul nu trebuie dis- 
trusdupă cun arată atitudinea "diplomaților" şi Nexperţilori!! americanteşi pen= 
tru aceasta l-au dat afară din armată pe generalul Mac Arthur,care crea că era 
cel mai mare american gi ca om,şi ca patriot;ca militar,ca cm politic,Generalul 
însă şi-a scris memoriile gi le-a lăsat să apară la moartea sa,nu înainte,pentru 
că dacă apăreau, înainte,poate că fe găsea vreun atac de inimă şi pentru else. 

Generalul Valker a fost. scos din armată,pentrucă a încercat să le explice s01- 
daţilor cât de rău este comunisnul.Şi,după concepţia oficială,asta nu era permise 
Acesta însă s!a apucat să facă opoziţie metodei "diplomatice! americane care tin= 
de să se predea conunisnului,şi aşa au încercat să-l facăs. nebune DĂ sa 

Hcum,se face tot ce e posibil ca să sperie întreaga lume de război,cu sperie=: 
toarea atomicăe.Tot spun mereu câţi americani ar fi. distruşi în caz de război de 
jeătre ruşi;cu atomuleSpun asta,ca şi când doar ruşii au atonul,iar America nu ar 
putea face ninic rugilor,când în realitate,dacă americanii ar ţine la ţara lor; :-" 
ar distruge Rusia cu totul de pe PumesDar asta nu o spune nimeni,deşi-ruşii au 


o frică enermă de război'atonice E | 

Kennedy a fest ucis+0 comisie în frunţe. cu cel. mai înalt judecător,Eari War- 
ren,a fost însărcinată. să descopere notivul asasinării şi pe. autorii morali cari 
stau în umbră,Rezultatul: Earl Warren a spus că "o parte din cele descoperite nu 
se poate publica în timpul vieţii noastre".De ce? Noi sunten liberi să ne închi- 
puim de ce,şi noi ne şi închipuim: ca să. nu ştie lumea cine anume caută să aducă 
aci comunisnuleAsasinul material a fost. ucis de un alt asasin ordinar,ca să nu ! 
poată, vorbteicest al doilea-asasin e judecat şi condamnat la moarte,ăar va trece 
din Apel în Apel vree 10 anippână se răcesc lucrurile... In fine,nu mai e cazul: , 
să mai aştepte cineva eliberarea: ţării de. către americani Aceştia au nevoe'de 
cineva care săi salveze p6 ei înşişi dela soarta pe care le=0 pregătesc "âiplo- 
naţii!" americani, Nimid nu ne mai poate astăzi: dira,: a net CĂ 


Pe-Spaniat: Vatra am-oitit„o mereu cu atenţie gi cu bucuria dea fi la curent 
cu lupta ce o due prietenii români pentru a ţine trează în lumea liberă amintirea 
suferințelor poporului român,de care mă simt mult legat,căei după cun ştiţi am 
participat la bucuriile sale şi la suferinţe mai cu seamă prin cei aproape 5 ani 
de închisoare în ReP.R.,fiind condamnat la muncă silnică în procesul înscenat în 


anul 1951 contra episcopilor “catolici Şi grecoocatolici din România 


Me-Germaniat V!am expediat -azi un obel pentru Vatra,pe care aţi binevoit a... . 
mi-o trimite de ani de zileeSper ca în viitor să nu fiu aga de uituc şi făgăâuesa 
a-mi îndeplini obligaţia contribuţiei la un ziar ce primesc şi citesceDeşi nu' 
sunt uneori,de acord cu argunentaţia Dvoastră,adnir totuşi linia clarăyortodoxă 
şi legionară,a Vatrei,In spiritul democraţiei de azi,dacă în pădurea publicisti.- . 
cei europene nenunărate lumini rogii se manifestă,de ce să nu fie permisă o lică- 
rire verde,care să susţină credinţa şi speranţa,că focul roşu nu va arde întreg 
universule a A 

Imi place la Vatra limba inspirată din folklori lecţiile de limba română,ce 
jle daţi publicaţiilor româneşti diă exil,sunt un deliciu de înveselire a -spiritu- | 
lui; rectificarea inexactitâţilor istorice din reviste,denotă o docunentare seri-. 

oasă„Sunteţi singura revistă care dă cititorilor şi ceva teologie. ortodoxă,uneori 

“ohiar şi. preoţilor,ca de pildă preoţilor ronâni din America de Noră,care se roagă 
pentru "sufletul răposati,Dacă aţi elimina din Vatra zizania ertodoxă. şi certuri- 
le legionare,atunoi Vatra ar fi de mai mare folos exilului românesce 


ÎN GRĂDINĂ . de Deânghel 


Miresme dulci de flori mă !Imbată şi mă alintă gânduri blânde, e. 
Ce iertător şi bun ji-i gândul,în preajma florilor plăpânăe! 
Râd în grămadă; flori de nalbă şi albe flori de nărgărint 

De parc!ar fi căzut pe straturi un stol de fluturi de arginte 


si 22 a 
Sfioase!s bolțile spre sară,şi mai sficasă=i iasomia: 
Pe faţa ei neprihănită se!ngână!n veci melancolia, 
Seninului de zare stinsă, și n trandafiri cu fpi de ceară | 
Trăiesc mâhnirile şi plânge norocul zilelor de vară e „să , 


atâtea cu cel uitate: cad abătute de-o mireasmăt 

Parcă-ni aruncto.floare roşă o mână albă de fantasmă, 

Ştun chip bălan lâng!'n fereastră răsare!n fulger şi se stinge... 
De-atuncea mi-a rămas garpafa pe suflei ca un strop ! de sângea: 


Ca nalha de curat odată eram,şi visuri de argint: 

Imi surâaeau cu drag,cum râde lumina!n fei de mărgărint, Dă 
Şi duloi treceau zilele toates,şi-arar dureri dădeau ocecaless, 
Ahyanintirile!s ca fulgii rămaşi uitaţi, în cuihuri goale! 


ele Omenirea asistă,de câtva timp,la grotescul spectacol al unui epis00p' al. 
Bisericii Păcii, care ajuns cârmuitor poliţie al unei insule mediteraneene cu Lc- 
cuitori de două religii şi naţiuni -admirabilă ocazie,pentru el,cel "una cu apos- 
tolii",să lucreze în duhul dăruit lumii de Isusys!a pus cu pârul pe minoritatea 
de alt sânge, căgunână, tocmai el »înbelşugată vărsare de sângeePân!acun n!a reuşit 
nimeni să=l determine să judece măcar ca orice tm nărmal,dapă misiunea episcopală 
singur o pune înapnia unui naționalism exasperant de strai evinismele aoestea 
ar fi mai explicabile la primitivi,la ginţi fără itorie,Dacă Grecii de “zi se 
încadrează şi ei „totugyacipaltă explicaţie nu prate fi decât degenerarea. Ce-ar 
vrea Makarips? inexarea Ciprului la Grecia,Şi cu metodele ce s!a. văzuteDacă Tur- 
cii oipriŢI refuză, îi înţelegen foarte bine: nu var să aibă soarta Românilor ma- 
cedoneni. „Ceeace arată că şi experienţa -altora- serveşte la cevasee 


&& Americanii au anunţat că în pereţii Ambasadei lar din Mosceya, au descope- 
rit nu nai puțin de 40 de microfoane sovietice — vâdindu-se astfel că,în ţările 
"avansate" prin marxism, zidurile au în adevăr urechi,gi încă ae "urechi"! Sgomot 
mare pe chestia. acestei... Vindisoreţiit ruseşti nu pila, făcut: ca să nu se primej- 
duiască, Doamne farogtey ggeni atenţia» pașnioă,Sau poate americanii,deștepţi şi eno- 
tiviyau văzut aici dovada 6lară de cât de în serios o iau moscoviţii,până în ce- 
le i nebănuite amănunte: onexistenţa pereţilor americani cu miorofoanele xu- 


seştiya gurii diplomaților lor cu urechea agenţilor conunişti,a convorbirilor se- 
crete americane cu biroul de informaţii sovieticece A 


- Tot în cadrul aceleaşi dulci coexistenţe şe situează să drogarea unor âiplo- 
maţi americani şi englezi,pe când se ospătau linigtiţi întrtiun Local scvietic 
din Odesa — cun veden în "Tribune de Genăve"(8 Mai): coexistenţa snmniferelor ru- 
seşti cu” cu intestinele şi mintea parteneri or, "oapitalişti",De data asta, "aliaţii" 
au pretestat,dar mai nult a răstăţ șoan ca în "certurile" dintre îndrăgostiţi: di- 
plonaţii Lor, în loc să plece trântinăd uşa,cun se obişnuia în vremuri "decadente", 
au plecat 'doar în concediu de refacere,- rămânând să se întoarcă, înzărăveni ţi, 
pentru a putea rezista la noi probe de coexistenţăe + « 


&&  bteounoscător "partidului" c!a ajuns să împlinească 75 ie ani ș Vintar Eft1- 
miu "exaltă bunăstarea din România reperistăafirnână, în fată tra ao a 98 
"frunuseţilor naturale ale acestei ţări,ăruită ou toate bogăţiile,li se adu:gă 
dârzenia onului,voinţa de a izbândi,munea,elanul unanin".Şi totuş,lunea trăeşte 
în mizerie! Pentru că, remarcă tot d-sacu tcată dreptatea,a întocni planuri ș, 
n'ajunget trebue să le nealizezit',Ceeace nu se poate face cu muncă de robisee 


&& La 22 Ootomhrie Tito a vorbit la Naţiunile Unite despre» dreptul de au- 
todeterminare al popoarelor din ifricaerijându-se în apărător al libertăţilor 
naţionale Dacă de faţă n'a fost niciun român din Timoc şi Macedonia "sârbească, 
ca să-l huiduiască,au fost în schimb mulţi skipetari din Kossova,regiune uitate 
tă încă din 1913 tării sultănite azi de Tito şi unde trăeso tat atâţia albanezi 
cât în Albania însăşi; aceştia au înscenat o vinlentă manifestaţie în faţa pala- 
tului adunării,cerână,pentru ei,exact ce cerea şi Tito,înăuntru,pentru africani: 
dreptul de... autodeterminare! 


&& "Ronânia'vigoenistă crede că 6 Martie,cu instalarea comuniştilor la cârmă, 
"este ziua cea mai cruaă din istoria ţării anaiepot - când,de fapt,ea e fructul 
logic al altei zile şi nai crude: ziua de 23 Auguste, 


e Ma 
SEMNA LĂ RI 

* Corneliu ZeCodreanu, Insemnări editura Pământul strămoşesc, Preising,1.963.- 
Inchinat Vanintirii Căpitanului nostrus=e cu prilejul împlinirii a douăzeci şi x 
cinci de ani de la asasinarea lui",acest volumaş de cincizeci ce pagini cuprinde 
note în nare parte inedite din jurnalul ținut de Căpitan dela 11 Februarie la 2f. 
Aprilie 1954,care a circulat în ţară,pe foi bătute la maşină, în vremea prigoanei 
lui Carol-lupescu 11 (1938-1940) Şi din care o copieșoea a martirului Victor Dra- 
gonirescu;a ajuns la Roma,la cuibul "Dacia, împreună cu alte memorii şi documen- 
te,pe timpul regimului Antonescus | 

Prezentând cartea atât de prețioasă în împrejurările de astăzi ,Bădia Gârneaţă. 
atrage atenţia pe bună dreptate asupra momentelor tragice în care Căpitanul scria 
pentru a justifica anumite anumite mici disonanţe faţă de înalta sa concepţie 
spirituală şi politică",în convingerea că nimeni nu are dreptul -şi cu atât mai 
puţin impostorul Sima să cenzureze ori si ciopârţească sorisul Căpitanului şi 
al celorlalţi şefi legionari»Cu aceste "însemnări din 1934" —rânăuri mişcătoare 
pentru fiecare dintre noi şi fundamentale pentru istoria Mişcării Legionare şiy 
am Spune,pentru întreaga istorie a neamului românesc-, se pun bazele editurii 
"Pănântul strămogesci,care-gi propune "în primul rână să controleze;şi să tipă- 
rească sau să retipărească scrisul lui Corneliu Zelea Coareanu aşa cum a fost 
conceput de autor,fără modificiri sau eliminării! precum şi lucrări-ale fruntagi- 
lor şi doctrinarilor legionari „menorii, comentarii documente, româneşti şi străine 
în legătură cu Legiunea Arhanghelul Mihail.Intr'otnoti de lămurire",care urmează 
"cuvântului înainte" al Bădiei Ilie,CsP, evocă momentul istoric în care însemnă-- 
rile au fost scrise şi denunţă încă odată criminala neascultare a lui Sima, care 
n'a vrut să ţină seamă,nici în 1938,de sfaturile înţelepte pe care,încă din 1934, 
Căpitanul le dădea legionarilor pentru a evita pe cât cu putinţă decapitarea Mi ş- 
cării In volumaş apare de câteva ori,luninoasă,figura lui Nichifor Irainic: cât 
de duosebită de aceea a bârfitorului de astăzi al Legiunii pe care nici măcar 
nu-l puten ataca,fiindcă nu mai e el: stâleit în bătăi,cu sufletul deformat de. 
torturi, deşgeul care scrie la "Glasul patriei!" inspiră numai milă Şi desguste- 


* Şteleor sseu-olenin, Ho fgiar» edi tura "Speranţa-N. 5. Govora", Madri3,1963.- 
Anunţată în subtitlu ca "romanul unui sat dobrogeann,această carte savuroasă: ca 
vinurile cu acelaşi nume e în realitate o carte de amintiri din copilărie şi X 
nereţe a unui suflet sensi+i1, îndrăgostit până la pasiune de locurile natale,şi 
totuşi cu o capacitate de detaşare surprinzătoare,a uni spirit vioișplin de hu- 
morşycu un condei dizinvolt,care nu se lasă prea mult încântat ae vorbe,deşi se 
notează un gust rafinat al expresiei localeșpitoreşti,al zicalei,al turoismelor, 
fiindcă=l interesează în primul rând întâmplările şi mai ales portretele unor ti- 
puri daraoteristice din bazarul dobrogean,cu adevărat de neuitat: avocatul Clân- 
jău; Hogea Cantenir,popa Ciocan, "domnul căpitan lonescul, tatăl-primar,voerii inâi- 
geni bunicul Nicolae Otopeanu "un rumân din vremuri vechi!!, Nicu Teodorescu 'tea- 
tralistul", lemistoole Spirilotis,fetele Solange şi Sevastiţa cu nițică ştiinţă 

de carte şi multe ifose de orăgence,"cavalerigtii!"! care le făceau curte cazonă, 
până şi Pâpăloagă, şeful postului de jandarmi, 

Uverturaşcu inevitabilul ecou din Creangă,e o pagină de toată frumuseţea: 
"Drag mi-a fost satul meu,Murfatlar; şi chiar după ce viața m!a prins în cleşte- 
le ei şi m!'a purtat pe alte tărâmuri,cu alte feţe gi izvoade,întotâenuna miau 
reîntorsyou neostoită mulţumire în suflet,la locurile copilăriei mele.fi e dat 
omului să întâmpine,cât trăegte,bucurii sau dezanăgiri,să trăiască în velgua sau 
strântoratsă urce până în slăvi sau numai cu o palmă deasupra semenilor săi sau 
să coboare lin;pe nesinţite,ori să se prăvălească în beznă,de unde să nu se mai 
ridice; dar ori unde l-ar azvârli soarta,chiar cână 1-a răsfăţat cu darurile ei, 
linişte şi împăcare ou sine nu-i e dat omului să aibă decât atunoi când;mânat ăe 
o tainică putere lăuntrică,se întoarce înapoi la pământul de unăe a BOPNĂ$ a e eta 
E,în rândurile din urnă, însăşi justifisarea cărţii, în care fiecare dintre noi ne 
putem afla exprimate dorurile după paradisul pierdut al ţării de departe,» 


x CaMiohael-Titus,Cuvinte pentru ţară,eâitura "Drum! , Mex: 20,1964.- Un nou po- 
etnu în exil,oi al exilului; fiinccă cele optsprezece poeme din acest volunaş 
tipărit în colecţia frumoasei reviste a domnilor Petra, Posteucă şi Horia Tănăses- 

pd . . . . . w . a . TD . u 2 i 
cu au tristeţea apăsătoare a pribeagului,vizibilă şi în titluri: "vis fără somn", 


"suspin de exil","singurătate de exi1!, "obsesie", incertitudine", iinoapte de exil”, 


4 00 ae 
imarg chinuit", "tAamnă streină",dar mai ales sugerată în versuri âurute , sumbre; 
vespertine,ce resint de "pieptul bolnav al istoriei": Dumnezeu e rugat;în delica- 
ta HIntâmpinare!, "să sprijine din nou pe braţu-i drept istnria bnlnavă!! „Câteva 
peeme sunt închipuite chiar în ţară,şi melancelia e şi mai accentuată,cu un 
"semn de scare",oare şi el Hbolegtel!,cu viaţa care "se târăşte pe brânoci dela 
leagăn la puşoărie",gi care echivalează cu isteria îngrapăciunii nhastre de viii: 
"Primăvara în ţară! evvcă sugestiv "năvala" noului anntimp;care "se proptea ci 
umărul. de fiecare casă! în vremile de lihertate,pe când astăzi e "cenuşie ca - 
tristeţe",rătăcegte la periferia oraşului "pe măidanele huburease" şi "se joacă 
de=a casa gh copiii cari tnată iarna au adunat surcele",Inagine splenăidă, la "care 
nu-i nimic de adăogat: România de astăzi e cuprinsă în ea ca într!un sinrel, în-. 
treg şi plineAutorul,pentru noi e nouebar veden dintr!'a notă că a publicat un vo= 
lum de versuri în ţară,în 1945,şi un altul,în Limba franceză —"Mal du ciel".. la 
montecarlo,în 1964,precun gi două cărţi de eseuri.- ei SA) 


> Prodromos,Freihurg — Evry-Petit-Bourgy le Salutăm cu bucurie noua "fraie de 
gând E apropiere creştină,pe care n scot cu intenții cât se poate de lăudabile 
sub semnul întâlnirilor de la Athns şi de la Ierusalim" şi deci al ."ecumenici- 
tății celei din veac a prtnâcxiei româneşti” domnii Paul Miron şi Lon Cuşa: che- 
mând alături !pe toţi acei care nu poftesc destribilarea În casa lui, Hristos şi. 
nici în prnpriul cuvânti,cei dări redactnri preoizează câ-i mână în frumoasa, şi. 
tehniceşte,iniţiativă !!nu gust de trânteli duhnvniceşti,ci setea de Adevărul , 
'Mieluşelului! ca şi grija moştenirii părinteşti",Numărul de începutycu paginile 
qeqicate "Huntetui Athns şi stării actuale a monahisnului ortodox"! eri „!Contribu- 
iei românilor şi bisericii ortodexe române la susţinerea Sfântului Muntet,ceu ... 
două minunate rugăciuni,reproduse în faosimil,ale lui Vasile Vsiculescu,din anii 
cână era prigmit şi închis,şi cu două inchinări" în versuri ale lui I,Cuşgapset 
autentic de inspiraţie religinasă,promite bines- 


, 


Adrian Popa 


SCRISOARE DIN ROMÂNIA_ de CeMichael Titus 


La noi De ani sui Ea ia 
pădurile vuesc de libertate. subterană am învăţat PRE | 
şi viaţa se târăşte pe brâneci rime Dă să înseilăm drapelul naţionăl 

dela leagin la puşoăriece - pe batiste îndoliate» Şi 


Istnria îngropăciunii noastre de vii. ta Spit: 

se dia a ag A î Po i jmieella se sorie , . 
şi tot de ini înumărăm recoltele de morminte; e aWrătul uşilor zăverite , 
sub ele putrezegte amintirea libertăţii . = piei: y e 


„i qi iar copiii o';învaţă. În şoaptă 
E A sai d Spete Rp cerginău-şi tinereţea pe stragă --. 
De ani | 


ul dh i sau îngrijină a- greapă: comună» 
am. învăţat să spâlăm cu sângele nostru ă a N, 
fruntea ruinată a cerului Da „i a pir: 
fârmiţat între gratii “Vii gi morţi 
i să strângen în piept Xrşăluim e da ii spre libertate 
răpăitul hămesit al mitralierelere Neg & A P PIE 


. 
+ 


&ă& "Glasul "minciunii vorbeşte de atitudinea lui Eminescușegală cu "cunoscuta 
atitudine iluminată a lui Biloescu,deyenită dootrină şi ractică politică abia 
în organizarea de azi a statului români: cum se ştie, "doctrina politică! a celor 
mai mari naţienalişti români râvnea din răsputeri la robirea ţării de către ruşi; 
iar "practica! tindea la hămesirea ei cu Orice prejeee 


&ă Spune "Româniatvişoenistă ch "O mai bună cunoaştere a isteriei şi - mai 
mars sensibilitațe la destinele Europei ar Fi putut ajuta pe conducătorii. anglo- 
americani să înpiedice expansiunea sovietică"; iar o mai bună cunoaştere a iîsto- 
riei propriei lor patrii şi » mai mare sensibilitate la destinele României ar fi 
putut împiedica pe cei din tagma Vişeianu să ajungă la actul dela 23 Augustose 


&ă  "Glasul!'minciunii publică pastorala de Paşti a patriarhului Marina, "dată 
în Reşedinţa Noastră din BucureştiisE bine că precizează locul: căci,după f-arte 
serioase svonuri,sosite în exil, lregedinţa! Pericirii Sale ar fi,de câtva timp; 
în vila dela Drageslaveycu căpoăuni la ugeeee 


? 


N