Vatra anul XIV, nr. 5 (98), sept. — dec. 1964

FOAIE ROMANBASCĂ DE OPINIE ŞI INFORMAŢIE 
Sept «—Dec, 1964 p XIV,5 a ia 


i, ZIDURI ŞI ASFALT 
In toată lumea circulă cărţi de propagandă a "înfăptuirilor! din ultimii 

dauăzeci de ani de istoria românească su cnutul museălesosCărţi cu fotrerafii 
în culari,cu texte în toate limhile,adevărate imnuri grafice als "partidului! 
îndumnezeit,. a 

Că sta censtruit ceva în timp do douăzeci de ani,într!'e epocă în care cea 
mai eftină marfă din România a fest mâna de lucru,nu 'este nicin minuneeşi,afară 
deo aceasta,mijleacele de azi îngadue să se canstruiască mult mai repede decât 
aeum cincizeci de anis 


„pe nu se peatb smunh îi aceste cărți de prepagandă se peate spuna însă, lămu- 
rit,în libertate: Râmânii -talpa ţării,nu "partinicii!"- au asudat sânge în cazna 
de marte ca să onmptruiască ceea ce s!a construit,dar şi plătind în acelaş timp 
de col puţin dmuăzeci de ori datariile de război fixate "eficial!! La 300, 000,000 
dolari,plus rapirea Basarabiei şi a Bucovinei de Miază-Noapte, 

Prea scumpe au fost aceste"infăptuiri!,şi de aceea lauda,nemăsurată| 


Dar, în ce măsură aceşti douăzeci de ani de jugănire Şi jecmânire au fest ce- 
va "nou! în hâmânia? i 

Intre sfârşitul epicii fanarinte şi cuibărirea "constituţională" a diotatu- 
rii sub Cara3l IL în 193R,Râmânia s!ar fi putut desvolta mult mai multelnsă au 
fest şi greutăţile osnsolidării udui stat independent şi ale întregirii terito- 
riului, "Partidul" de azi se laudă ru protestul "sncialiştilor!i! din timpul războ= 
iului trecut,când aceştia au manifestat împotriva intrării României în răzbaiul 
"imporialist"',România a intrat atunci în răzbni ca să-şi lihereze fraţii din 
previnciile înstrăinatasCă aceste lucruri nu interesează "partidul" (Basarabia şi 
Bucovina sunt un bun praţ al "întrenării"),ştie toată lumeaydar excesul de ci- 
nism nu poate decât jigni prăfund un nean atâtea veacuri nedreptăţit şi din afa- 
ră şi Qin lăuntru, 

In vromile numite azi franen-româneşte "burghezi-moşiereşti!!, conducerea sta- 
tului era împărţită alternativ. între deuă partide principale: unul al senilităţii 
ceruptă şi altul al arivismului incapabil,Unite amândnuă aceste partide sub scep- 
„rul "Marelui Străjer! -cu răpnsatul. revbluţirnar Ralea şi alţii îni'garnitură!- 
au masacrat seu binecuvântări de patriarhi,cu sprijin de pr feţi naţionali şi cu 
braţele de fiar ale Oştirii,un tineret care derea liberarea României şi de seni- 
litate şi de cnrupţia şi de incapacitate, 

In vâra anului 1939;Gensralul Lon Argeşganu,supranumit "Lon Ostaşul",şi pus 
pentru 24 de ore "oap de guvern",a făcut ce nu se văzuse în România nici în vre= 
mea fanarinţilor: a pnruneit să se ucidă în fiecare judeţ din ţară dâte trei ti- 
neri,iar, cadavrele lor să fie expuse în pieţele capitalelor de judeţ pentru a se 
"impune $rdinea".T$t atunci,în lagărele de concentrare au fost inaugurate în Ro- 
mânia masacrele în masă,executate de alţi viteji estagi.După câte se ştie,victi- 
mele nu aparţineau "partidului! de azi, 


Voneentraţienarisnul şi ternarea polițistă au fost preluate şi extinse de 
"partid! - şi astfel s!a "înfăptuiti,plătindu-se 6Âât s'a plăţit.Avână în vedere 
atât "tradiţia!, începută Ae Care II,oât gi suferinţele îndurate de'un neam în- 
treg în,adeşti treizeci de ani ai naii "tradiţiit,ar fi necesară poate ceva mai 
multă disereţie,mai puţină lauâă cu "zidurile" şi mai multe prnbe de altceva,de 
omenie de pildă.Cligeele din cărţile de pripaganaă sunt pur şi simplu fioroase, 
pentru ericine ştie a vedea.Ziduri peste ziduri cu străzi pustii, fotngrafiate 
ziua 'nămiaza mare.Nici emynici cal,niei căruţă,niei teleguţă,nimic aecât asfalt 
şi ziduri.Când ver reapărea Remânii la ferestrele caselor,în grădini,pe străzi, 
când va fi iarăşi mişeare de viaţă într?a ţară aşa plină de viaţă? 


Barbu Slătineanu 


a ia Ț 

DISCURS, Noi am dări a luera. româneşte zice oftâ.d cesmopolitul mascatţ- dar 
ne oportun! Opertunitatea cere să fim, Turci, Tâtari, Israeliţi,până ce va veni 
odată rândul Românismului! Ce este oportunita atea; domnilor? Negaţiunea prinoipiu- 
luieCe este principiul? Adevărul. Oportunitatea este o minciună Arătaji-mi însă 
un singur popor crescut prin regimul minciunei.aşa se domesticesc numai ADEN 
pe CATI, adevărul i-ar Smulge de sub jugul despotului «Nini e. mare în lume n'a prins 
rădăcini fără să fi avut martiri,Dacă apostolii lui Crist.ar ri judecat că nu 
era oportun a se expune la tortură,omenirea ar fi idolatră până astăzi ,Răsceala 
lui Ludor Vladimirescu n!'a fost oportună,de a n!a reuşit.Reveluţia din !48 
deasemenea.Cu tenria oportunității România slar mai sbuciuma încă sub talpa fa- 
nariotului eNaziunile merg înainte numai pe calea principiuluie Cine se tene a fi 
Român cipuri, sub peprgbi de oportunitate,nu 8 român niciodată] Cosmopolit, ca 
Slai ceilalţi jdânsul h! e Spune verde ş îi limpede, palculână î, PU A oportună. AGA - 
aceasta, jjiret de meserie,el uiţă că viclenia nu este nici măcar un semn de inte- 
ligenţăeAşad ară dai joy ua eul cel mai neîmpăcat.al. români smulyui este spiri- 
tul cosmopolit, răspândit în ţară, nai mul t sau,mai Puține sub. diferite forme ;câng 
mai fine,când mai gresolane, dând fiţig câna îmbrobodit în. larva. libertăţii fără 

naţionalitate sau ă, oportunității fără principii Din fericire el nu. ne poate.„a- 
măgi „Junimea este incapabilă a trăi în minciună şi în metafizică: îi trebue ade= 
„văr. gi viaţă e: Săttrăiască Românismul|! Bl este pentruinot pfimâ condi ţiune pen- e 
vru că să put en. iubi Xikhaxkakea umani tatea,h] este pentru poi. primate ndiţiune 
pentru -ca să putem iubi libertateasbl este-pentru noi prima. oondiţiune pefitru ca 
să putem iubi adevărul .Românismul este umani tăte, libertate Şi adevăr, Cosmoposi- 
vismul; egoism,selavie şi minotunăi— 





Bogdan ae ied Hasdeu (15 No44 1569) 


A ale Ştefan E Soimul. BEAU me „si 
— „oimule, şoimuj uşor; ku urdiele turceşti A 


Pă-te roata sus în zbora - 


Las fak vie las! să vie 
Ce se vede la hotare,. CE al aattil ve N 


De s!aude zgomot 'maxe? NA se dee pradă mie! te 
| Moarteai paşte ca 0 "turmă, 
_ „jtefane viteazul meu! Păcatu-i mână din urmă, 

i ză! de altul c!ar fi „rău, Mulţi au mai venit la noi, a 
lar de fine mult e bine ul Puţini stau dus înapoi; Ă sl atat 
Că tu eşti Şoiman ca mine, ...  Că!a Român cu pat ru nâni | 
Dejun. dopră juzi În, na ja i ea pi am leacuri de păgâni: 

Năvălesc duşmani mereu! | De Tătari am o săgeată, 

Te cale Ungurii fălogi . „ „.. De Turci palma mea cea, lată, 

Şi 'Lifteni necredincicgi, a ua Lifteni un buzdugan 
Te calce hanii tătăreşti| „Şi de Unguri un arcane Tal 


* Duminică 27 Septembrie 1964, ana, Şi dr, Cetavian Pip Du stabil ji la Scut mă 


heim(Heidelberg), în * Germania, au aprut bucuriă pI primei odrasle,Censtantine= - 


v 


+ la Lisabona s'a stins,la 75 de ani,prof.Scarlat Lambrinoe= 


+ In America a decedat, Duminică 20 Septembrie, dr.Sabin Manui1%e- 

+ la Curtea de AS a murit;în lunie :1964, pictorul i Dumitru Norocea. 

+-Tot în jară s'a stins,abia ieșit din fite ei et Marin, fratele Tu Vaal. je 
Marin e — SA ia 

+ In Wacedonia a murit Mita Zăru, Ni se scrie din Americas tâm primit scrisna- 
re din Cânarova, n marele luptător Mita Zâru a încetat din viaţă.A fost cel din ur- 
mă din aromânii haiduci,care a luat parte la revoluţia contra Turciei dela 1905 
la 1909,Hl a spânzurat pe căpitanul Agra, la Bladova,care omorîsg la satul. Pataci- 
na opt: Români tăindu-i cu toporul sia ars satul, Mita. Zăru a plecat la '1903. din 
America şi: ajungând la Vedena a format ceată română, de 5 Pe aep sub comanda, 
lui ueorge HucitanelHasa pute Am pierdut un bun patriot, care până în ziua când 
Sa dat sufletul a crezut că va trăi ca, să vază Macedonia liberă, - 


N ae Un alt luptător pentru libertatea Macedoniei s!a stins la tota 10 Septe 19%4: 
e.vorba de dna, Mencia Carniciu-Minailoff,nâscutăe la. 16 Martie 1900 1a Ku: ovaș 

din părinţi români, mama din Kruşgova,tatal- din Magarova, «îngă Bitolia), E dia o 

în. Germania, la 8 Mai 1925 ucide „cu pistolul în Butgtheatr „Vieta,pe ur oarecare 
Paniza, trădător. al. cauzei macedonene. şi agent -bolgevicsEste epoca în care şi Moşa, 


9 
trăgea asupra unui trădător.Cândamnată la 2 Cetombrie,şi expulzată în Bulgaria, 
acol6 cuneaşte pe şeful mişcării bulgare pentru independenţa Macedoniei; Vanciu 
Mihaileff,cu care la 14 'Dec,1926 se căsătoreşte, formând o familie-sinbol al vii- 


4darei Maceconii libere: româno-bulgarăiPersecitaţi de toată lumea,srţii Mihai- 


loff rătăcesc de-atunci prin lume,sorlindu-şi tăria din ferţa convingerilor şi 
din perfecta armonie,niciodatţă desminţită.Au trăit în Turcia,Polrnia,Ungaria,Ger- 


"mania,Croaţia,hustria,la urnă în Italiasbefuncta a fest la fel de venerată de 


macedonenii bulgari şi români,pe care-i primea cu aceeaşi dragoste„Nu ştim ce 

mângâere valabilă am putea aduce unui om prăbuşit,a cărui tovarăşă de 58 de ani 
. y . . . . y 

de viaţă în perfectă armonie i-ar fi fost,mai ales acum,atât de necesarăl.: 


&& Duminică 12 lulie,părintele Vasil6schi a slujit la Bitburg/Germania, paras= 


vasul de 6 luni pentru "moş" Lon hogu,de faţă fiind dna R6şă cu fiul,dna învăţă- 


toare blisabeta Popescu, familiile dr.Şuga, losca,aveAcrivu,Marcel Nicolau, dr.Lon 
Popa,ânii N,Paul,OhiStoia,A,lapedatu,Ştefan Tiu,eto, 

— Duminică 25 Octombrie s!a efictat la Minchen,din iniţiativa Asociaţiei Româ- 
nilor din sudul Germaniei,parastasul de 9 luni dela moartea col.Alexandrescus 

+ la Washingten s'a stins,la 15 Mai,dr.Vladko Macek,geful partidului ţârânese 
croat după asasinarea lui Radici în Skupoina din Belgrad (1928); democraţia. sâr- 
bească de pe acea vreme semăna aidoma cu cea româneaschsee ; 





Del Ia Liturghierul defunctului mitropolit Visarion Puiu s'a găsit,alături de 


pu met 


fotografia Căpitanului „următorul "POMELN LO ș Ştefanl(preotul JPalaghiţă,Loan lonică, 


Corneliu Codreanu,Nicolae Constantinescu,len Caranica,Doru Belimace,lon Carată- 
nase,losif Bozântan,ştefan Curcă,lon Pele,lon State Grigore,lon Atanasiu,Gavrilă 
Begdan, Radu Vlad,Ştefan Georgescu,lon lrandafir - şi teţi acei care,ca şi dânşii, 


şi-au jertfit viaţa pentru idealul naţional românese,urmărit de Legiunea lui Cor- 
A 9 O Ş me ne 


neliu Codreanuucis mişeleşte în noaptea de 30 Noembrie 1938,din porunca fostu- 
lui rege Carol II - veşnica lor pomenireli,- A 

&& Acum un sfert de veac,la 21/22 Septe1959, —rege fiind Carol LI,prin sfet- 
nic generalul Argeşanu,ministru de interne Gabriel Marinescu,patriarh Nicodim,co- 
laberând la "!'guvern!! oameni din toate partidele "democrate",iuăă din legiune fi- 
ind Haria Sima,- sunt masacrați în sate,oraşe,închisori,spitale şi lagăre de con- 
centrare,pentru vina de a fi crezut în viitorul creştin al Neamului,252 de 1le- 
gionari.Au căzut,la închisbarea din Râmnicul Săraţ: ing. Gheorghe Clime,aveAlexe 
Cantacuzino,aveNicolae Totu,aveilex.Tell,GheFurdui, Bănică Dobre,aveM.Polihronia- 
deydr.Paul Craja,prefeSima Simulescu,drelen Banea,ing.Aurel Serafim,Gh.Apostoles- 
cuyth.Istrate; la spitalul militar Braşov: aveTraian Cotigă,ingelugen Ionică, că- 
pitan Emil Şianeu,Gh.Proca,Grigore Pihu,luliu Şuşman,av.lon Herghelegiu; în lagă- 
rul dela Vaslui: Lordache Spânu, Traian 6lime,Şupila Polisperhon, 0. Boloc,Miroea 
Gega,Spiru Popescu, N.Cemănescu,Mihai Calapăr,Mircea lotoc,Gogu Răcman,Mircea Teo- 
hari ,4lex.Moraru,Stavre Şela,Jbsim Danielescu,GheNicolicescu, Virgil Borzea,Chiri- 
ac Cuza, eta a, Victer Gârcineanu, lcader ludese,loan Anteniu, 








„ Leodor Stahu(avecaţi); Loan Belgea,Vasile Popescu,Spiru Bujgoli (licenţiaţi uni- 


versitani ), Valeriu Cârdu (ziarist ),Petre Riogeanu, Dorin Constantiniu (funcţicnari), 


Radu Debre(munci tor "Se1.B. ),locot.N.Maricari Boris lucan(viticultor); în uagărul 


dela Miercurea Ciucului: Titus Borzea,loan Enescu,losif Grama,locan iiter,Virgil 
Noaghia,Aurel Nuţiuyloan Urşu,Coriolan iodan,D;Ducaru, V.Cerbeanu, C+Coman, li eriu 
Popa,iiarin Popescu,Afilon Dârca,Marius Cioflec,GheConstantin,D. Constantinescu, 
Liviu Dobrin,hadu Zus,Vasile Buhai,lugen Stamate (studenţi) ; Liviu Augustin Micu, 
inginer ),A1.Pavlescu, Ovidiu Biriş,Vasile Susai,N.Strugaru (aveoaţi ), C.Stegărescu, 


Ioan Hacoveschi,Anton Pepescu,C.BeneoyPetre Zanche (funcţionari), Virgil Rădulescu 


(ziarist),V.Felecan, N. Predea, Adam Vilmug (muncitori), V.Filipov(comercian! ), Flovin 
Gârcineanu, Gh. Vasiliu (locetenenţi ), Lerdache Nicoară (asistent universitar) ,Conste 
kaicu, Corneliu Ungureanu (licenţiaţi ), Gh. Teodorescu (sculptor), Gh. Piponuţ(elev de 
liceu); în Bucureşti: av.Miti Dumitrescu; Cezar Popescu, "raian Popescu,lon Moleo- 
veanu,lon Lonescu;Gh.Paraschivescu (studenţi ), Lon Vasiliu (desenator), Isaia Uvidiu 
(fotograf), Marin Stănciulescu (Lăcătuş), ing.Viotor Dragomirescu; jud.arad: av. Loan 





Măduţă, loan Bulboacă,llie julan; jud.ârgeş: Lean Pielmuşi,V.Olteanu,trăian Anzăr; 


jud.Bacău: Mircea Cendopolulex.Mandache,Ceântonovici; jud.Bihor: Iazăz Cosma, 





Dumitru ude; judeBrăila: Teodor Bobota,loan Udrea; jud. Bălți: alexe Condratiuc, 


Victor Ursache,loan Gherman; jude Braşov: loan Paur, e. Bordeianu, hadu Papacioc,Nice 


. Fe ” Ze Si za E . 


Const «Me aa e ea Ve pa aa Urig oriu; n. „Mancoş; a a ireal 
P.Caranica,Chita Popescu,D.Covache; jude Constanţa: al Chiziazi „prsoţii Lo Chivu, 
Să Moca, aia Sesăreanu; judo Cluj: P, iei Bla Nebrimia; judeCaraş:  hazăr Borzac, 
lemn Băleanu, lancu Cerbi; juds0 Cernăuţi : îLvestru Pizareiue,tranci se: hegwald, Loan 
Molotiuc; jud.,Ciuc: resif Duma, loan e Mirea uda „Cetatea Albă: loan 
Vlădău, De Paucă, Damian Curoglu; jud.Cnvurlui: C-Popa, Î.Croitoru,Gh„Potolea; jud» 
Câmpulung: e: Irimiuc, Traian faranu, luchian Cozan; jud. Durostor: N.Nastu, 
E Hangani șa Vionisie Wemu ; ua, „Dolj: N.Horculescu,llie Poenaru, Lran Ştefanache; 
jud. Dâmboviţa: Petre Niţescu, loan „Lungu, Loan 66 miel o Dorohoi: 'Gn.Surugiu, 
Gh. Barbu, „Ioa n Honceru; jud] păcii loan Codreanu, Ne Emi „0roitoru; jud.Uerji Da 
E at ti oua Ghe) Munteanu preot “Gr, Motemancea; - Jude Hi dure Y, VO ca T„Dubovinschi 
lacob Soroceanu; jude: Hunedoara: P, Popa ki e Go maia Ne Sârbu; jud. Ialomiţa: GreMano-- 
lLescu,C Consta ntinescu, Traian | Badea; "jud, laşi: Elena Bagdâd, î. E aeob Leo-= 
ic, Minos juc i. Lăpugna.: coleV.Diaconescu,Sergiu Plorescu, Loan Palamarciuc; jude 
„Dugnij :. Gh+Ghincă,Pavel. Galescu, Damaschin Sârbu; jud„Mehedinţi: Viotor Gheorghiu, 
Marin Matici P.Geacu; juă.Murăş: Tacob Husu,trancisc Palogas,N,Pădurean; judo 
Muscel: av.N.Crasan, loan Stancu; jud.Maramureş: “Loan 20 E da iu Chi.rouliţă „Miroea 
Beli dona; luă Neami NeMalinici,V.avădanei, V. Puiu; jud+Olt: Florea Găman,DsMânzuj 
«h„Preda; jud.orhei: Gr. Zalupeescu andrei Hocanu, Naum hHâileanu; jud. Putna: Vasi- 
le State,Ne pa E mda Harin; jude Pr rahova: ulexe Cojocaru De Pilip; jud,homani Ve 
Creangă; jude homanatţi: Gh. Niculescu, Horia Opreviels jud. Sălaj: av-lhueustin Bur-= 
cas; Jud„soroca: a Leviţeni „uotis Soiugă , umaze Criclivai; jud.Suceavat N,Heuţ; 


Ata i Ma apele Viotor ge ina ra e aru | e. See ERtaLi pa Udrea, 








O En a at NiL-on/RRI dn. png ei „dude 71 phiniaa Vadim e iai A an Ue Taul 
dare, loan Coragancev; id, Tecuci; Gh, Căsăneanu,Spirache teodorescu, Ve Benois jude 
Irei. Scaune: ing.Gh. Lascăr, Gh, Vrânceanu; juâ. Târnava _M Mică: Ghe ăi naa, loan Prus,Ne 
Codrea; jud. Vâlcea: 7 preot hurel. Nicolaescu, D. Diaconescu, N Vasilescu; jude „m aa 
Gh. N.Volocanu,— Eu Bu a face comentariul acestei monstruozităţi ,Lipseşe cuvin= 
tele,Ne limităm la o remarcă, oarecum mângâetoare: România avea pe-atundi [NOE 
judeţe; ei bine,din cei'71 de prefecţi,s!au găsit totug L6-cari să refuze;cu 
riscuri. deloa. ie ml jan, oa a a unui ordin paranoi 0! 


&& Se spune că, printre cei recent eliberaţi? in Înohisori AT Dl şi Puiu Tra- 
ian,cu cumnatul sâu Hugen ae aa) 00 Du Şi o8 fără dinţi în gura Şi gro- 
„zav. de îmbătrâniţi, ultimul cu şira spinării ruptăsPe pr imul , SQ pia n!a putut ni Gi= 
decum să-l recunoască: îi pa gi parastasele. sapte ani n'a văzut fiiny ă ome-— 
nească; închis într!lun fel de spaj u pe măsură, fără ferestre, 'âncarea o "găsea 
pe vizeta ușii! shcum, aşteptăm să- vodenneolaberâng”,plin de "entuziasmij pentru 
regin,la WGlasiil!! Aloras e e A î Re ra PSe e A 

&&  "lămurirealtade pe pagina Ii din numărul trecut,venită din Argentina a, fost 
semnată de dna şi prof.Dimitrie Dă A aci aie A i Aaa ideala Nolla,Petre Misa,dre 
Popinciuc,av-arnăutu,Gherrghe şi Dem, Zamani Petre Iser,DeCornelly,lrn Petre, Lrma 
Tărăciu, Traian Constantinescu, lon' Bologa,ttorin Pavel,Ccla:! See O Hagi 
'pesru,hurel Kessler ing .Horoânice eanu, avon Hoidas,Gh+Jimon,ete 


&ă& Trimis de cunoscutul hebdomadar german "Christ und Welti şi de cea mai 
mare S revistă internaţională catolică ă NHerder-k?rrespondenzii, os mpatriotul nostru 
dr+Paul Miron a asistat la a treia conferinsă panortodoxă dela Rhodos, 1-15 Nov, 
1954,şi a fost primit în: audienţă partiocilară, la CenstantinopoL, de pa patriarhul 
Abenagora.» La hodes au luat parte 'delegaţi âi pat riărhiiler din Cmnstantinoprel, 
Alexanătia , „Antiohia, lerus salim, Moscova, belarad,5ofta şi ai Bisericilor autocefale 
din Grecia, „Cipru, Polonia, Finlanda, Cehâslovacia.Dîn RPR au participatţ mitropolitul 

Moisescu al Moldovei mitropolitul: pizai Lian Marin al Olteniei şi pâre„profe 


Nicolaescu.i fost şi părintele arhimandrit Sorina 
“OAC: Veetor 


%& be ziua Sfinţilor «rhangheli ; Domini ok 8 Noembrie,păr, Vasi1osehi i “a: făcut 
slujbă 1a Kbln-Porzyr cau, usile. fiind date de dl Marcel Nicolau; la Freiburg, 
gis a făcut-o păr „Zăpâztan,cu dl adrian 1 Chiuzhbăianue La surană, Tot iu "dnei burg 
a slujit lava Şi 29 Noembrie,părintele - D, Emo Popas e 4 E 


&&  Bpre mulţumirea populaţiei şi presei vidne ze it osiipizalti 64 aid talentul şi 
frumuseţea Luciei Pop,angajamentul acesteia la Opera locală s!a prelungi cu, 2 ani 


[a 





DE 
ECUMENI CITA TE: RUSTINĂ ŞI AUTOCEFALIE ROMANEASCĂ__ 


+ Creştinism Ş Se e Diaiei şi autocefalie - sunt punote din ce 


“în ce mai desbătute de Românii ortodocşi din exil-Obiectul rândurilor de faţă 


nu-i..de a cerceta spiritul. acestor desbateri,sau metodele după care se lucrează 


“într! direcţie ori alta,ci,găsind însfârşit documentele de bază asupra. autoce- 
“faliei Bisericii Române,gi a reintegrării ei în ecumenicitatea creştină,să rodea 


extrasele trebuincioase pentru informarea celor doritori, 

Intâi,p precizare: dl Weorge Racoveanu afirmă că "la 5(n,b,documentele spun 
la 25 )Aprilie 1885,Patriarhia(din Constantinepol)trimitea tomosul -necerut- al 
autocefalieil'lromâneşti,S!'ar putea ca d-sa să aibă,mâcar în parte,dreptate aacă 
s!a gândit la prima, reacţie -negativă- a acestei Patriarhii faţă de hotărîrea 
bisericii Române de a deveni autocefală.0ricum,trimiţână patriarhului ecumenic 
Ioachim IV scrisoarea din 20 Aprilie 1885 a mitropolitului Callinic,Primat al 
Bisericii Române,D.Sturza,ministrul cultelor de pe acea vreme anunță, că,prin a 
cea, scrisoare, Sinodul Român !oere dela Saniitatea Voastră să bânavai ji a acorda 
binecuvântarea Vhastră, Bisericii autocefale a ilegatului României",la rândul său, 
mitrăpolitul Callinic sorie: Acest fapt (adică hotărîrea Bisericii Române de a 
fi autocefală )dorim a-l aduce la cunoştinţa Prea Sfinţitului,Prea. Venerabilului 
şi Intâiului Lron Patriarhicesc al Bisericii Răsăritului „adică Marei Biserici 
din Constantinopol!; apsi "cere binecuvântarea Sa,precun şi comunicarea,prin ka, 
a acestui fapt şi celorlalte Biserici autocefale!,. dă 

la 25 Aprilie 1b85,patriarhul ecumenic răspunâe: Viceastă cerere, (.. )luând-o 
în censideraţiune împreună, cu Sfântul de pre lângă noi Sinod al Prea Sfinţilor 
Mitropoliţi, fraţi ai Nogtri în Sfântul Duh şi i colivureisiteri,şi chibzuină împre- 
ună asupra ei,am găsit-o raţională şi areapii,şi 0% respunzătoare cu aşezămintele 


“bisericeşti,De aceea primind-o cu iubire frăţească am păşit la alcătuirea şi sur- 


semnarea Sfântului şi legalului Ton Patriarhicesc şi Sinodal,prin care cu buru- 
rie sufletească binecuvântâm pe Prea Sfânta Biserică a României, recunescând-o 
autocefală",In acelaş tinp,adaogă patriarhul ecumenic, "Noi am comunicat după 
prescripţiunile râdă acest fapt îmbucurător şi tuturor celorlalte Biserici or- 
todnxe autocefale".Iată şi textul din Tomos: Biserica ortodoxă a Regatului Ro- 
mâniei (..)o recunoaştem prin acest sfânt pa patriarhicese şi sinodal Ton,autocefală 
şi de sine administrată întru toate,şi proclamăn pe sfântul ei Sinod frate în 
Hristos prea iubit, bucurându-se de voate prerogativele,şi toate drepturile Chi- 
riârhicegti inerente unei Biserici autocefalei, 

Ce înseamnă autocetalie, dece Biserica Română avea nevoie ca hotărfrea ei să 
fie binecuvântată de Patriarhia Boumenică, şi comunicată, tot prin aceasta,celor- 
lalte Biserici autocefale? Pentru a răspunde, voi relua lua planurile pe care le-am 
formulat în articolul din Nove1963.Căci,în ciuda parerii dlui Racoveanu,ele sunt 
confirmate,aproape cuvânt cu cuvânt,de documentele oficiale: 

Le "Pe: planul organizării pieri cegtii, scriam în acel articol-,fiecare bise- 
rică autocefală îşi are re independenţa ei adminisvrativi,în sensul cel mai larg al 


„cuvântului; dela alegerea şi hirotonirea preoţilor şi episcopilor până la a pa- 


triarhului; dela organi zarea vieţii bisericeşti - «liturgice ş şi pastorale= în lim-= 
ba maternă,până la apărarea intereselor naţionale în spiritul vocației hărăzită 
de Dumnezeu fiecărui Neam".laţă şi cele scrise în Tomos: In sânul Bisericii Ureş- 
tine, "afacerile de administraţie eclesiastică şi de “ordinsa demnităţilor se pot 
modifica în vedere cu poziţiunea Ţărilor; iar Biserica, recunoscână şi aprobână 
"schimbările necesare adninistraţiunei duhovnicești din Sfintele Biserici locale; 
le binecuvântează şi le hotărăşte spre mai bună zidirea comunităţii oredincioşi- 
lori, De: aceea, continuă Tomosul,şi Biserica Română, "în toată podoaba bis sericească, 
ordinea şi în toate celelalte icononii: bisericeşii să: se administreze şi să se 
conducă de sine „neîmpiedicată şi în toată libertatea,conform cu tradiţia conti- 
nuă Şi nefntreruptă a' Bisericii catolice ortodoxe,şi tot astfel să se cunoască, 
de câtre celelalte Biserici ortodoxe ale Universului, legea din 1872 1911, pentru 
oi ln atitea şi funcţionarea Sinodului. Român,pre vede că acesta trebue să păstre- 
ze lunitatea adninis irativă, dag plvaă şi anii onal. a a Bisericii ortodoxe în 
cuprinsul Statului Român", 

De ce această situaţie de fapt avea nevoie de binecuvântarea Pa triarhiei Ecu- 
menice? In calitatea lui de şef al puterii seculare,Carol LI a fost "fericit a 
anunţa (+ . )oă, autocefalia seculară a „Bisericii ortodoxe române a căpâtat binecu-— 


, 


să să 

vântarea Santităţii Sale Patriarhului Boumenic",pentrucă ea "întăreşte şi mai 
mult poziţiunea bisericii în înălţimea şi demnitatea ei”.la rândul său,ministrul 
cultelor vede în această binecuvântare lun rezultat atât de priincios pentru uni- 
tatea şi pacea Sfintei Biserici a Răsăritului". Insfârşit,mitropolitul Callinie 
arată, că recunoaşterea şi binecuvântarea autocefaliei româneşti. de către Patriar- 
hia tcumenică. este trebuinciocasă "'pentruca clerul şi poporul pios al României să 
capete o putere mai mare în simțământul credinţei,care pătrunde inimile tuturor 
Creştinilor ortodocşi ai Orientului", CÂLă simplitate! Şi ce izvor nesecat pentru 
înţelegerea universalităţii orizontului spiritual al omeniei româneşti! Istovit 
de hărţuelile veacurilor "fără de noroc",deabia scăpat de jugul fanarioţilor, 
Neamul românesc simțea totuş nevoia de a fi în comuniune cu toate Neamurile prin 
Biserica lui Hristos; şi o cerea chiar la Patriarhia din.. Fanar! 

2+- Planul canonic spiritual.Din cele de mai sus,oricine poate înţelege dece, 
cum scriam în articolul din Nov,1963,"autocefalia nu înseamnă libertatea de a 
organiza viaţa bisericească în afara spiritului ce decurge din patrimoniul dogma- 
tic şi canonic al Ortodoxiei!!,Pentiucă ceeace asigură legătura unei Biserici na- 
ţionale cu Patriarhia kHcumenică este tocmai !'comuniunea harică cu Biserica Orto= 
doxă universală. Iavă,deciyceeace a uitat sau a omis să spună d1 Racoveanu, după 
ce a afirmat că în 1882 "se tăia(+.)până şi legătura simbolică" cu Patriarhia 
Ecumenică,şi că,în 1885,aceasta "trimetea tomosul -necerut- al autocefaliei!! ro- 
mâneşti + Tomosul consacra, într 'adevăr,autocetalias"Dar —continuă acelaş Tomos= 
pentruca legătura unirii duhovniceşii şi relaţiunea sfintelor lui Dumnezeu Bise-- 
rici să rămână neatinsă întru toate,fiinâcă ne-am învăţat a păstra unirea Duhu- 
lui întru legătura păcei",Sfântul Sinod al Bisericii Române trebueşte să îndepli- 


“ 





_nească nişte îndatoriri,pe care le cunoşteau și promotorii autocefaliei noastre: 


as- Sinodul homân,scrie mitropolitul Callinic,!'va avea deci totdeauna îngri ji- 
rea de a da Prea Sfântului Tron Ecumenic şi Patriarhicesc din C-pole,conform cu 
canoanele şi cu învăţătura Bisericei,lntâietatea de onoare,dare-l face întâiul 
Tron al întfiului Prelat al întregei Biserici ortodoxe a Răsăritului", 

bi- Preşedintele Sinodului Român,serie tot mitropolitul Callinic,"'va pomeni 
(sa )în întâiul loc,după obiceiul stabilit,numele Patriarhului,care îşi are rege- 
dinţa pe Tronul boumenic şi Apostolic al Răgări tului". Tomosul, nu vorbeşte de în- 
tâietatea de onoare,poate şi pentrucă ea nu Împune celui care trebuie s!0 dea,ci 
se primeşte,cu smerenie,dela cel ce simte nevoia s!'o ofere sau ştie că trebuie 


Că 


slo acorde; în sohinb,el prevede că Sinodul Român "gatoreşte a pomeni în sfinte- 


"le sale dipticeydupă traciţiunea veche a sfinţilor şi purtătorilor de Dumnezeu 


părinţi,pe Prea Sfântul Patriarh icumenic,pre ceilalţi Patriarhi „precum Şi pre 
toate Bisericile lui Dumnezeu ortodoxe".,Nu-i oare această pomenire, în rugăciune, 
una din căile comuniunii spirituale pentru care autocefalia trebuia recunoscută, 
de toate Bisericile ortodoxe în frunte cu Patriarhia Ecumenică, 'ipentruca -aşa 
cun serie mitropolitul Callinic- acestea să îmtrăţigeze gi Ele,şi să salute Bise- 
rica autocefală a României ca soră de aceeaşi credinţă oreştinească ortodoxăyur- 
mând comunicarea lor frăţească cu dânsa îi Duhul Sfânt şi unitatea credinţei!!? 
Doamne,cât de uşoară e întâlnirea, întru Duhul Sfânt,cu toţi fiii Tăi cu toţi fra= 
ţii Fiului Tău: o pomenire în rugăciune,un salut de bineţe,un bună ziua spus tu- 
turora şi deci Ţie! Şi: totuş,cât de grea apare multora dinţre noi! 

Cu "lar pentru a se menţine prin mijloacele cânonice şi legale unitatea cre- 


“dinţei,care a fost salvată prin graţia Atotputernicului nostru Stăpân al tuturo- 


ra,lisus Hristos -adaogă mitropolitul,Primat al Bisericii Române-— Sinoăul Român 
va sta întotdeauna în legătură dogmatică şi canonică cu Prea Sfântul Tron koume= 
nicyca şi cu celelalte Biserici ortodoxe autocefale".Iar Tomosul. prevede: Sino- 
dul Român "să se înţeleagă direct cu Prea Sfântul Patriarh icumenic,cu ceilalţi 
Patriarhi,şi cu toate sfintele lui Dumnezeu Biserici ortodoxe,în toate chestiuni- 
le importante canonice și Gogmatice,cari au trebuinţă de o-chibzuire mai genera- 
lă şi mai comună,dupre sfântul obiceiu al părinţilor;păstrat dela început, Legea 
din 1872-1911 pentru constituirea şi funcţionarea Sinodului Român, prevede Şi. ea 
că acesta "păstrează şi va păstra unitatea în privința dogmelor şi canoanelor 
ecumenice cu Biserica din Constantinopole şi cu toate Bisericile ortodoxe.Ntam 
la îndemână statutul din 1925,dar ar fi greu ge închipuit că el ar fi renunţat 


-la spiritul celor de nai sus.Oricum,statutui din 1949 prevede şi el că Sinodul 


A y . . y . y . . - . 
„Român !!va păstra unitatea dogmatică,canonică şi a cultului cu Biserica Ecumenică 


[ză a 4 a mita a . . 
a Răsăritului şi cu celelalte Biserici ortodoxe. 





n A a 

„ „de= Inşfârgşit, Tomosul prevede că "Preşedintele Sfântului Sinod al Pisericei 

„_ Românieila instalarea sa datoreşte a trimite gramatele sinedale necesare câtre 
„Prea Sfântul :Patriarh iocumenic şi către ceilalţi Prea Sfinţi Patriarhi,precun şi 
către toate.;Bisericile Ortodoxe autocefale; deasemeni şi el este în drept ace- 
leâş8 dela acestea!.Cu alte cuvinte,după alegerea ca şef al unui sineâ autocefal, 
fiecare paţriarh sau mitropolit se face cunoscut celorlalţi şefi ai Bisericilor 
ortedoze în frunte cu patriarhul ecumenic,spre recunoaştere, binecuvântare, pomeni- 
r6' Și legătură dogmatică şi canonică,adică pentru comuniunea spirituală în sânul 
Bisericii nrtodoxe universale.Cu cine schimbă gramatele I»PeSeler Mitropoliţii 


ruşi leohbie şi Anastasie (sau înlocuitorul lui din 1963),sub direcţia cărora se 


” RR a iti . . . E . e . . . . 
păsesc_tpiscepti- rorâni Valerian şi leofil? Cine îi recunoaşte şi-i binecuvin= 
tează,cui- $i dau întâietatea d6 onoâre;pe vine pomenesc în rugăciuni ,cu cine păs= 


| trează legătura dogmatică şi cancnicâ,cu cine sunt în comuniune spirituală? În 


eee 


orice caz;cu niciuna din cele 16 Biserici ortodoxe autocefale,dintre care opt pa- 


triarhii,în frunte cu Patriarhia kcumenică, deoarece niciuna din acestea nu recu= 


re 


noaşte sinoadele "independente" ale iiitropoliţilor ruşi Leontie şi Anastasie! 
laţă dăce,la afirmaţia gratuită,adică nemotivată a dlui Hacoveanuycă iseri- 
ca ortodoxă română din exil este(..) în comuniune spitituală cu biserica creşti- 
nă cea adevăratâ!!, documentele întocmite pe învăţătura creştină,şi faptele din 
exi1,răspund 'că Biserica ortodoxă română din exil nu este în comuniune spiritua- 
1ă cu Biserica crtodoxă universală. De acest adevăr nu sunt oare convingi teji_ie- 
rerhii gi 0 bună parţe din preoţii şi teologii noştri,chiar dacă nu mărturisesc 
public acest teribil adevăr? Oricum,el explică atât anarhia în care se sbate o 
bună parte din bisericile nbastre ortodoxe,cât şi anumite încercări extrem de pe= 
riculoase.Intr'adevăr, faptele şi semnele din ultimii doi ani arată riscul ca Bi- 
serica ortodoxă română din exil să ajungă sub direcţia Patriarhiei din Mescova 
a Patriarhiei din Bucureşti sau,prin hirotonirea a încă doi episcopi,la un ginnă 
poospoudeat de trei episcopi români peste 1-2 biserici,doolite şi acelea de 
enbriaşi,Hceia cari,în mod sincer sau tactic,voit sau nevdit,se gândesc la asene= 


„nea soluţii,e bine să ştie că împrejurările excepţionale ale exilului nu pot fi 
| - 2 scuză pentru astfel de aventuri,cât timp există posibilitatea reală de a repune 
Biserica ortodoxă română din exil în comuniune spirituală cu Biserica ortnadxă 

universălă,prin legătura cu exarhatele Patriarhiei FHoumenice. 

“Fără îndoială că exilul nostru ar fi să facă un efnrt considerabil pentru de- 
păşirea pasiunilor personale sau partizane şi realizarea unui for de conducere a 
„luptei spirituale şi naţionale, fâr care ar putea contribui şi la rezolvarea pro= 
„ blemei bisericeşti„Dar,începând dela ierarhi,preoţi şi teologi şi terminână cu 
toate căpeteniile politiocejrefugiaţii români ortodocşi trebuie să înţeleagă că 
soluţia bisericească îşi are propriile exigenţe,care depăşesc, fertilizâna, pers 
“pectiva naţional-pblitică ori culturală,ş: ea nu poate fi realizată decât prin 
repunerea, bisericii în ardinea ei fir Că | | 
: Nu-i timpul şi nici locul de a căuia răspunăerile actualului impas Dar, cu 

sau fără bilanţul lor,pregătirea viitorului e la îndemâna tuturar.In acest scnp; 
raportul dintre ecumenicitate şi autecefalie sugerează două idei funăamentale, 
der oevârşitoare importanţă pentru nrientarea exilului românesc pe planul peliti- 
co=social în sensul cel mai larg al cuvântului: 

l.-"Înţelegerea legăturilor,ăde cemplinentaritate organică sau de distincţie 
în identitate,între aujqoefalie şi ecumenieitate,pvate evita două mari pericele: 
un. 'maţionalism"! păgân,chiar dacă ar fi propagat din sau de pe lângă alţarul u- 
nei biserici creştine; un "ereştinism! cossmopolit,chiar dacă ar fi predicat în 
limba fiecărui neam, 

2a— şinţelegerea aceloraşi legături între autoriţate și libertate,poate ajuta 

la lămurirea falsului conflict între "colectivismul!! sovietic şi Vindividualis- 
mul! ocoidentalyprin care cei interesaţi vor să ascundă adevărata natură a 0sn- 
Tlictului în care se găseşte lumea de astăzi: lupta-ateismului împotriva ere i 
nismului care recunoaşte, fertilizânăd,omul întreg şi destinul fiecăruia dintre 
Neamuri în sânul unei singure economii divino=uiranee 
Cunnagtbrea şi împlinirea acestor legături nu poate fi rodnică decât prin 

dragostea lucidăeAh! Câte zâmbete stârneşte acest cuvânt, spus şi răspus de deuă 
mii de ani,fără' niciun folos(spun unii! )eŞi totug,părerea că ştiinţa ar putea 
descoperi. legile,de sine luorătoare,în virtutea cărora toate prgblemele vieţii 
slar rezolya;jindependenţ de voinţa omului, în cadrul unor sisteme "pur politice! 














ae 3 aa 


sau "pur economice!'!,nu mai este astăzi decât o biată superstiţie.In timp ce: dra= 
gostea reapare ca cea mai eficace armă pentru cunoaşterea şi împlinirea adevăru- 
lui şi binglui.Fi-vom nci care,Românii ortodocşi din exil,cari ne vom "străauili, 


prin pasiunile sau comoditatea noastră,să nu trăim acest Adevăr? 
| eee AA Denestene Nacu 


_ SCRISOAREA . UNUI GOFII DIN ROMÂNIA LUI MOŞ CRACIUN BB C.Michael Titus 


Meg Orâciunesr . . pe tâticu l-au trimis în alt eraş 
să mi. îezţi că eu sunt mic iară frate-meu cel mare e opnaşe 
șî. nu stiu -cum se spune, Suntem singuri şi-amărâţi 
că de ziua Duni tale cum nu pricep a spune 
sa „fii bun, şi mă rog la Dumnezeu 
să nu te-abaţi din cale ca să vii de data asta,Moşg Crăciune! 
şi să vit şi pe la noi ccpiii Toată noaptea de Ajun 
'ce— aştepsăn de ani de zila (fără ştirea mamei,că=i e frică) 
pe pânântul României! voi lăsa în dos portiţa descuiată 
Mana mi-a verbit de ierni îndepăriate şi în tinâă lampa micăe,. 
când veneai la noi cu jucării, Ş de 'cână frate-meu a fost trimis la ocnă 
“cu trompete gi creinane colorate . cei dela miliţie. ne cată vină; 
îș pachete şi. cutii, vezi să prinzi de veste Moş Crăciune 
toate incinse!n panglicuţe şi cu funte şi când vii,să treci prin dos, 
pentru cei de vârste mai măruntesee pe poarta âin grădină, 
Mai anțărţ bunica mi-a cântat Inainte de a-ţi spune: 
o colindă şi e Născătoare; La Mulţi: ani!,iubite Moş Crâciune, 
toți am plâns în noaptea-aceea: încl'odată, 
tata,mana şi cu frate-meu cel mare, te rugân să vii 
"Anu-acesta,eu sunţ singur cu mâmica; şi să vii cu vestea bucuriei 
bunicuia a murit acum o lună, măcar pentru noi copiiia 


&& Dl. Marcel Nicolau ne roagă să publicăm următoarea "iniţiativătpentru Ro= 
mării dir. Germania: Se apropie un nou an şi cu el zile care ne amintesc momente 
de glorie ale neamului Hostru,ca de pildă 24 Ianuarie şi .10 MaiuCe-ar fi dacă: 
pe lângă marifestaţiile locale,pe care coloniile româneşti din diferitele centre 
aie Germaniei -le vor organiza cu aceste ocazii- ne-am gânai la o festivitate ma- 
jiră pe toată Germania,la care să fie invitaţi toţi românii şi auterităţile ger- 
mane? lxisti la Baden-Baden acea biserică românească, zidită de un prinţ moldovean; 
Di.serid -ă de a-cărei frumuseţe vorbesc toţi cei care au vizitat- -o„De ce nu an în- 
cerca sa folnsim acest lăcaş românesc,măcar la zile mari,ca să ne simţim într! a 
devăr: ca acasă? Şi de ce nu am 'da â-vadă,astfel,de acea solidaritate creştină şi 
românensoă, prin care să ne impunem în fața gazdelor; car e nu trebuie să aibă îim- 
presiea că Bmi l împărţiţi în grupe şi —în niciun caz= că micile hărțueli interne 
umbresc țelul superior al tuturora,acela pentru cere ne aflâm pe meleaguri străi- 
ne? Nu stiu ce poi bă Lităţi există pentru realizarea acestei iniţiativesAm crezut; 
îhsă,că e bine s!o- dau publicităţii, spre a ajunge la cunoştinţa diferitelor orga- 
 nizaţii remâneşti , singurele în măsura să o stiidieze,eventual să o accepte şi -în 
aces” caz să facă demersurile respective pentru punerea ei în aplicaree- 


ps 
„ 


„&ă Duminică, 27 Septembrie a fost sărbâţorit La ireibunei o u ocazia împlinirii: + 
a 5U de ani de preoţie,păr.Wilhelm RoschiRecuni6sâitâ ni _ca,prieten a1..Românilor, 
le-a oferit de câte ori a -fo5t nevoie iserica, Ste Utsula, a Vechilor - catolici unde 
'slujeşte,- la liturghia de dimineaţă,ca şi la întâlnirea de după amiază, în res= 
taurantul. "Harmonie", au participat şi compatrioţii din „localitate, şi chiar mai 
„de departe: părintele protopop Emilian Vest LoRGHI șigie+ D. Em. Po a,dnele Pekorni,dre 
Gayrilescu-sender »„Ghecrghiu,Ciupenic,dnii Alexe Proc; prof. Mihăilescu, Lahomski , Că- 
limenescu,iînge „leuşan, av + Orendovici „Hrria Stema ue ma aţ Păunescu,ânârei, Tania şi 
dr„Peul Wiron,dr „Vălimăreanu Din acest. grup au vorbit,printre mulţii eratori,dl 
Proe şi; foarte aplaudat, cu versuri şi cu glume,pâr.Vasiloschie,- 


Zi 


&& luni 7 Septembrie s 'au inaugurat, în prezenţa lui lito şi Gheerghiu-De; şlu-— 


rările pentru construirea sisterului hidroenergetic şi de.) navigaţie la Perţile 
ia er Pestivităţile au avut loc pe ambele maluri ale Dunării, 





, 






& "Glasul patriei! n informează că "numele cooperativei meşteşugarilor din 
Marginea e il bertatean,- au năzuinţe subversive meşteşugarii âgtia. e. 


| » 9 n 
DSITUAȚIA RELIGIOASĂ DIN UNIUNEA SOVIETICĂ 

In timpul din urmă s'au înmulţit din neu ştirile,în presa internaţională, 
despre n campanie antireligicasă nechişnuit de intensă în Uniunea Sovietică, Pre- 
ogi. și lajoi din Ococident,experţi În problemă,amintind de lupta ateistă începută 
căată er revoluţia tolgevică din 1917,înăsprită prin 1920-1930 şi atenuată între 
_1941-1957,observă că o nouă campanie s!a deslânţuit începână de prin 1959-1950, 
"Un 'raport,nu de mult publicat în periodicul din Moscova "Nauka îi Religijat ("131 
inţă şi Religie'"),pare să confirme această teză.Reiese din acest raprrt că as0- 
ciaţia ştiinţifico-ateistă "Znanie! a distribuit anul trecut,în Uniunea Sovieti- 
_căyaproxinati 660.000 de broşuri,faţă ae 84.000 distribuite în 1956,5e mai re- 
latează aci că ministerul sovietic pentru cinematografie a programat producerea 
anuală a cel puţin 4 filme de lung metraj,cu caracter ateu,dintre care două des-— 
tinate tineretului.Se crede că nrtivul înăspririi luptei ar fi faptul că,în epo- 
„ca de acalmie,camenii -mai ales tineretul- au arâtat un total dezinteres pentru 
campania antireligi -asă,ba chiar au înclinat spre gândirea religioasă, Bănuiala 
"e împărtăşită de numeroase periodice comuniste,care deplâng insuccesele propa-— 
gandei ccmunisie şi cer noi metade pentru această propagandă 

De altă parte,patriarhia rusă ortodixă dela Moscova =care până la al doilea 
răzhoi monâial se afla izolată de restul lumii- a început,în ultinii ani,să ia 
tot mai multe contacte cu Bisericile din lunea liberă.Ea a fost admisă în "!Con- 
siliul Ecumenice al Bisericilor" şi prelați coupâhd importante păziţii în ierar- 
hia bisericii ruse au călătorit în Occident.Momentul culminant al acestei acti- 
vități a tost,fără îndoială,triniterea de delegaţi-observatnri oficiali la Conci- 
liul Vatican.Intre această întreagă serie de manifestări ale patriarhiei dela 
Moscova,care trebue să aibă cel puţin aprtbarea guvernului.,şi înăsprita campanie 
antireligioasă,pare a exista o contrazicere,de care ne vem ocupa la urmă,âcum 
vom încerca să prezentăn situaţia comunităţilor religicase din URSS. 


Mai întâi,situaţia de drept.In Constituţia sovietică,la articolul 124 sevor- 
bește de litertatea religicasi.Prin aceasta li se acordă cetăţenilor âreptul 
cultului religicseTrebue însă amintit că,în interpretarea ateistă din Uniunea 
Srvwi.e“ică,libertatea religioasă înseamnă, în primul rând, "Azeptul necredinciogi- 

pe-a pi—apă ibertatoa faţă de predisi igicase” (“Nauka i Religijalt, 
n 10,196L,pag.9).lată ce spunea Nikita Hruşciov referitor la problema educaţiei 
copiilor în râpert cu religia: "Metoda aefeduoaj1e comunistă se strădueşte să 
liberaze cenştiinţa omenească de e ţi igioase şi de toate su- 
perstițiile,cărora =anii dintre cetăţenii stvietici- le sunt încă victime gi ca- 
re-i împiedică să-şi desfăşoare forţa: lor creatoaresivem nevoe de un sistem de 
educaț:e Stiințifico-ateist,bine chibzuit,care să atragă toate păturile poporu-— 
1ti și sa poată împiedica răspânâirea concepţiilor religicase,în special prin- 
vve copii!(Pericdicul "Bibliothekar", lanuarie 1962,pagi42),Aprsape doi ani mai 
târziu, Li tohev preşedintele comisiei. ideologice a partidului comunist sovie-— 
“tie- prezenta un raport,care nu era altceva decât noua "cartă a luptei împotri- 
va religiei - în care se afirmă că o ctndiție primorâială pentru reuşita comu- 
nismului e dispariția religiei. "Datoria noastră -spune Ilitschev- constă în com 
baterea activă a Tdsologiei religioase şi întipirirea,la toţi suvieticii,a unei 
concenizi științifice a lumii... lupta ccntra religiei. este,de acum înainte,o 
iune de prepagandă - propagandă fendată pe rezultatele deja câştigate de 
ştiinţă şi pe o. largă difuzare în mase a cunoştinţelor ştiinţifice ateiste"("Buo 
nă Vestire“, Anul III,n0 2-3;pag.15). 































Şi. acum,câteva dase despre situația religiilor în Uniunea Sovietică: 

Potrivit părerii experţilor,printre cei 200 de milioane âe locuitnri sit atit d 
cu tneţă intensa campanie ateistă,circa 40 până i sdnegi i 
(îKirene în Not",XI,1964).Numărul bisericilrr ortodoxe,neînchise încă,se ridică 
la vreo 8+V00 ("Ukraine in Vergangenheit ună Gegenvwart!!,n09. 28,1964,pag.123 ) „Rezul— 
tă astfel că arei biserici rrtodoze i-ar reveni 5-6.,000 de credineioşi.Pentru a 
se putea trage o concluzie justă din aceste cifre,ar trebui însă să se jină sea- 
mă de urnăţoarele considerente: a/După cun se şvie,există numai. puţine lăcaguri 
de închinăciune deschise în orașele Uniunii Sovietice; b/Multe din biserici,ăaţă 
fiind întinderea imensă a Uniunii Sovietice,sunt singure pe un teritoriu imens; 
0/1n cele 838-000 de biserici sunt înoluse toate,chiar şi cele mai mici,Nunărul 
mânasti.rilo se mioşnrează, deasemenea, încetul câ încetul. Astfel, faimoasa "Lavra 


| 


sai 2, nau AD aa 

in Kiev a fost transfermată în muzeu. „Din Geo 24 GE diooeze ale pavriarhieă 

dela Mosoova,12: nu funeţionează, Ta 

In Lituania,unde 75% din cei circa 2,7 LR “de til ză sunt catolici, 

„se. află singurul episcop catolic,încă în funcţiune;de pe întreg teritoriul Uniu- 

ni “Sovietice: e vorba de episcopul Petras Mazelisadninistrator apostolice 
„„Dintre protestanţi,au epis copi numai cei ce locuese în tstonia şi Letonia, 

. Ceilalţi prâtestanţi -de origină germană- răspânâiţi prin Siberia şi Asia centra- 

1ă&;nu au 0 viaţă religioasă organizată.De curând a fest deschisă,la Tselinograd, 


!, Singura biserică protestantă din această regiune» 


Heligia ebraică a cae ip urma unor sentinţe judecătoreşti „mulţi rabini, 

Budismul,din cele 159 de lăcaşuri,de care dispunea în urmă cu 30 de anij,a ră- 
măs numai cu unul şi anume arti veti oua "Iwolginskij"("Nauka 1 eu a va Țe 

'După date oficiale,în Tadsohikistan -unde e răspânâit islamismul- există 7 
moschei ga +69 de gat. du realitate însă,potrivit "celor relatate de presa sovieti- 
că,în fiecare kolhiz şi în fiecare Ei pills (sai ) există o mescpee ilegală şi câţi- 
va hfgi necficiali.Numai în regiunile muntoase ale Tadschikistanului e vorba de 
vreo sută de mhschei,deschise în ultimii anis 

In Armenia,nu mai puţin de 50% in locuitori păstrează legătura cu biserica; 
80% sunt bntezaţi, 

această scurtă prezentare a situaţiei religiilor în URSS arată cum comuni tă- 
țile credincioşilor, foarte. îngrădite în practicarea cultului,continuă să existe, 


Revenirid acun la aparenta conirazicere dintre manifestările patriarhiei dela 
Mosccva şi înăsprita campanie antireligioasă, nu trebue să pierdem din vedere pla- 
nurile mari comuniste.Potrivit declaraţiilor ideologilor comunişti şi punerii în 
practică a acestor declaraţii, în lupta conţra Bisericii se pot distinge 4 etape: 

I.- Se separă Biserica de viaţa zilnică; Biserica nu mai are nicio influenţă 
asupra organizării vieţii de stat şi a scoietăsii.Ea este eliminată din educaţie,» 
Vela grădiniţa de copii şi până la Universitate,marxism-leninismul e singura li- 
nie de conduită,In legislaţie; de pildă cea familiară,nu se ţine seamă de merala 
creştină, Asistenţa publică, cea socială cultura, ştiinţa, justiţiaypresa, teatrul, 

radio-televiziunea şi cinematigrafia nu trebue să sufere nicio influenţă religi- 
oasă.ncest prim țel este deja atins, = 

Ile Biserica este +5ă j uicare e tolerat, Pentru motive 
“de politică externă,este de dorit ohia» ca faptul. să fie remarcat + In acelaş timp; 
organizayiile centrale ale Bisericii iar a slăbite, | 

IIl,— Utili Bisericii pentr istă, Comuniştii încearcă să 
pună în serviciul lor această Biserică redusă şi . slăbităugerii acestei Biserici 

trebue să cumpere toleranța statului cemunist punându-se în serviciul lui şi de- 
venind propagandişti ai politicei comuniste, bBiserica este supusă în întregime 
statului „Aceasta este faza în care se găseşte actualmente patriarhia dela Mosco-= 
vaycare prin manifestările ei -dirijate,de altfel,de guvernul săvietic= dă nagte- 
re la canfuzie,dat fiind că şi campania, ateistă e dirijată de acelaş guvern mos- 
covitiln iudei i sia însă, ţinână seamă de etapele schiţate de idehlogii comuni şti 
pentru extirparea iezii re ejig: case dîn sânul populaţiei, se poate vedea că nu 
există nicio contrazicere şi că totul de curge după planuri dinainte trasate, 

IV xtea definitivă a Bisericii siceastă ultimă etapă a fost deja bine pre- 
gătită de cea anterioară, Dacă eţe marcante bisericeşti se lasă captate de conu 
nişti, credincioşii vor pierde încetul cu încetul credinţa în Biserică.Cu cât mai 
mari vbr fi dificultăţile de a avea încredere în reprezentanţii Bisericii,cu a- 

tât mai lesne va fi acceptată propaganda atee,care,în tot acest timp,e intensifi- 
cată Asta e;cel puţin,s-coteala -din iărg- a capilor sovietici... 



















MN. 
_EXIIL de Marcel Nicola 

Sufletul îmi plânge ,inima mă doare, Ga o floare ruptă, eu mă cfilese; 
Că de-atâta vreme,de când am plecat, Viaţa mi se stinge, dorul mă apasă, 
Cnlină lumea! ntreagă, fără încetare. : Gândul mă frământă,c!'o să mă sfârşesc 
Şi due viaja tristă de refugiat e Departe de ţară, davai de casă! 
Gânaul meu mă poartă acolo, departe, Singura-mi speranţă este Dumnezeu; 
Spre-ale mele rude,spre al meu cânin; Şi în rugăciune zilnic £1 implor 
Viaţa-mi e pustie, inate-mi par LE A Ba să elitereze,de chinul cel greu; 


Căci sunt fără tară,sunt un biet siră'n. Tara Românească şi al ei pPOpore 


ia pn. HEAR 
UN _UN POPOR, ÎN N DISPARIȚIE za apaiit 
Trăiină două luni alături de fraţii noştri din de sdeniă,mi-am putut da seama 


„de suferinţa lor fără margini, de necrezut că înir!o ţară liberă trebue să stai 


cu geamul. închis,pe mtru a nu fi auzit că'v? rbegti româneş atoli Ye denay abia ajun- 
să acolo am-fret invitată la poliţie.Faptul, spre neduneri.rea mea; a CA 4i agita 
ție în femi li e-gazlăe M'am duseNici ni: mi-au. scie a, pai pănă „polițistul şa 
dea jos-Aveţi c româncă în-vizită? — se adresează studentei ce mă însoţea.Nu, 
e austriacă -. răspunăe ea pioriteAvunci se riâică iei la faţă şi spune: 
Transni te --scuze doamnei; dacă era româncă, trebuia în 24 de ore să părăsească ţa- 
a|— Precum se vede,în Macedonia nici turismul hu 6 îngăduit românilore e 

Am cutrecrav munţii şi micile sătuleţe ce-au nai scâpat dela pieiree Cândrova, 
aste alcătuită din case-bordeie. In locul bisericii arseye o mică troiță sus,pe 
murte» Gramatţi ati cova, la fel de mizerăcAm fost:aci, la hram, Sfântă Maria Mare Auzind 
că slujeşte pr preoi român,m!lam dus la biserică,dar a trebuit să mă opresc la ugşe: 
slujba, sâvârgită de preot român, în biserică românească, tăoută de români şi pen- 
tru credincioşi români,era în limba greacă, 

La $Şal.onic „osonintele românilor au fosy scoase noaptea,şi familiile a!au pu- 


“tut face. pill: apa să le ducâ,dacă nici în cîmitir n!'au drept de odihnă? Cu 


- +a a ma n taină As YI mâ 
craniile morților noștri. jucau limingea!! copiii grecilor.Românilor nu le rămâne 
decât sa rabde şi să plârgă,la orice “ao be în ua ameninţaţi cu trimiterea în 
insule,cum au 'mai. fest trimiși câţiva ] regi onari „Or piii, lor chiar dacă eminenţi 


“în licee,la universiţăti nu sunt aâmiși,aşa că nu le rămâne decât drumul străină- 


tăţii - dar câți o pot face? Vedeam sineri dornici de învițătură, însă în imposi- 
bilitate de a siudia acolo,şi nici în altă parte.la Salonic am cunsscut un fost 
director de şcoală, cara era fericit că-i volerat ca chelner tatrl!un restaurant, 
nu se ştie însă câ, . 

In disperarea lor,camenii se agaţă de rice pai, Unii se strecurau să mă im.- 


plors să fiu ecoul durerii Lor Le-au pi Os şi alţii că nui lasă!n părăsire, dar 


odată plecaţi i-au şi uitat, .. dispuși. să rişte gi ale apâsări,numai să vadă 


:'0ă.şă de scarta |nr se interesează cineva.ţi apoi;ce- rău mai: nare poate fi decât 
pierda:ea limbii e nat i.one văii lor;de care se încăpăţânează să fie mânări? 


M!au rugat să mă ocup în foile ronâneşti şi. străine de doleanţele loreAr PA în 
stare să-și, vâncă gi singura capră,ca să ajuve la publicarea disperării ce-i mis= 
tuie:Se uită cu jinăd cun fiii dispreţuitelor triburi africane luptă, pentru drep-— 
Guri. gi ind. ependenţă, în vimp ce luninaţi i fii ai Macedoniei,aflaţ: în lumea libe- 
ră, cu stare foarte bună vrii,parcă tei avea nimic de revendicat - toomai eî,că- 
bi le:piere pur şi Simplu neamul, Nu uitaţi că suntem fragii voştri,de-acelaşi 
sânge, nu ne daţi să voi mai departe VU UPA e "TA, implorau oi șrepetat, parcă să se 
asigure că nlor să aibă'o nouă deziluzic„Sunt siguri “că nouă ne BERE bine și nu 
ne pasă de durerea lor. 

De situația asta. caută șă profite Repereul caro le oferă, zau nu ne mire 


“dacă disperarea, ai va duce în braţele comunismului; Cât de mare-i temerea acolo, 


dacă un fîu de preot scoate Biblia digtr!o ascunzăt-are şi mi-o oferă! La fel cu 
familia unui. fost vofesor;care-mi dă toate cărţile româneşti. ce ri avea: Să pia- 
ră orice urmă eneneau pag e te poate aduce doar nenorocire! Dac! vedea un inte- 
res" din partea DO3s5% „ar prinde şi ei mai mult curaj-Da= la, corb tiu. de anul 
trenut al minorită ji Lor jinui la Aosta(Itali a.) caşi la cel din Regensburg, 11-14 
luni 1.964, românii en strălucit prin absenţă, Ori dac să există o minoritate în ade- 


văr amenințati cu disnariţia,este cea românească di Grecia: Până şi albanezii 


din Jugoslevâa cun vedem. în "L!'Action des Kossovers!,iau parte,cu doleanţele lor, 


Ja aceste cchgrese,- ba au reuşit,punână la coatribuţie afinitățile religioase, 


să intereseze la cauna ler presa, tuvceatcă; ani am avea,pe lânga proverbialele 
"drepturi, ale. cmuluin, „puterni.cul naţoută al latinivăţii pentru a interesa presa 
de pe r.tură jumăsave a globului: —,dak. oi une să O facă? Pe câve ştiu, s INEUPII CaBI, 


"au ţinut avuta problemă românească "pe afiş au fost Vatra, Biblioteca din Frei- 


burg și dl Papanace „Presa exilului a obosi î;, sânge rează tot mai rar la adevărate- 
le dureri, cele ce' privesc însăşi viaţa neamului; remercâm deci cu plăcere arti- 
colul dlui Gecrgs Ciurânescujâin "România, cu una Qin propunerile. practice: 
WAdum;cână Armâni:. nu se mai. pot bizui pe sprijinul. din Bucureştiul. robit,pentru 
întreţi inerea, lăcaguri ler ge învățănâni sei A vipăriturilor Lor; mă ândeam că ar 
vrebui. ca fiii mal înstăriți ai Pinâulii armânesc san Românii din exil să înte- 











meieze n tiparniţă cu 
regii, spre ase întreține astfel cultul 
: „E durercs să auzi garii i vorbind 
zi i stă am rămas, în casa unei 


9, | CI), Ș ; e i a: 


slova vomânească sau chiar 


omânca. din Veria,ai cărei copii nu 


proodiiaă aa cu texte armâ- 
unei limbi amenințate", 
numai greceşiesC Cât de surprinsă 


ştiau 


a şi 
n boabă 


româneşte la “ce le prate fo Iosă remâna? sla scuzat gazăa,pe gânduri... Incep că- 
sătoriile cu greci,iar iai părinţi lor e ţoi; mai slară.,Macedenencele sunt 


admirabile soţii :— 


meiă ! 


Si, tit 


şi. atâţia rrmâni din exil se vaită că nu-şi pot înte- 
un câmin românesc pain. lipsă. de românce, 


Avem obligația să nu-i. lăsăh mai departe în starea 


.. 


asta de plâns datoria 


oricărui român, să facă tot ce poate.De vom tăcea mai departe,n'are să treacă 


mult şi nu se va mai vorbi de aceşti frați 


RE as 


noastre îi „sa, fi ajutat si pia 


NELUCA DIN MUNTE _ 
Cobcară tăcerea pe tainice 3 punți 
Şi,verde văpaie de scare, 
„Stau. brazii de strenaje 


Săgeată, trec vulturii !n zare. 


Pustiu pretutindeni, . De jur-- împrejur 


Virgin e ținutul sălbatec, 

Pe culme,ca semne de trist augur, 

Trec Pl Beze , gdipi de jeratec, 
Acolo,bătută e vânturi şi ploi, 
In crucea furtunii durată, 
Icoană de-amaruri şi triste nevei 
Privirii-o cocicabă se-arată, 


Gemând în ungheru-i „un cm muribund, 
Cu sete cumpli ită de viaţă, 

Se luptă să lege din vorbe un gână 
Ce-i arde în ochii-i de gheaţă. 


Alături de veghe,e îngerul său... 
Un june crescut prin sihaştri, 
Cupil al durerii,priveag în Ceahlău 
Prin ori cu turme de aştrie 


El,cată spre omul ce clipele-avar 
a . . y 
Mai lungi ar dori să le facă 


Şi faţa-i e tcată ca frunra!n arțar 


Cână tramna cu galben !'1!'îmbracăe 


Vai tatăjân tine azi 
Ca raza.de snare,se curmă 
O,vin înc!odat!.la izrrorul de sus 
Să prinzi capra neagră din urmăș 

Vin,fliarea de piatră pe stei 

Şi turta să faci din răchită, 

Să hăue munţii,cu noi s!'adunăm 

Toţi ccdriiin poiana vrăjită,!! 


— 


; 


. ne 


s!e cătăn 


-"Bâiete, —răzbeşte tătrânul în glas, 


Vrând morții să-i. sfărme puterea-, 
Rămâi d=-anuma , rămâi ; eu te las; 
Pornind să mă!nghită ticerea, 
Fii tare! Credinţa din inima ta 
Să-ţi fie deapururea dragă, 
Dugnânii îţi da-or şi aur pe 
Tu însă păstreaz-o întreagă, 


Cândva,ca şi tine,copil,ni-a 
Să nu ştiu de-a mamei iubire. 
Murise sârmana,iar tatăl plecat 
Sta veşnic pe-a mării mundiree 


pe munţii cărunţi, 


caldu-ţi sus 


Inces 

Şi pomi ne- 

Nicicând nu visasen,băiese,s!tajung 
- Să-mi fie căsuja-aşa plină, 


dat 


pe cari complicitatea lagităţii 


Dorina Gabor 


de Lon Dumitru ("Flori din furtună) 


Pescar,rătăcea tot departe de 
Catâ ind dup!e brumă de pâine, 
Să pot eu,copilu-i,în pace să dorny 
Să nu ştiu de grija âe mâine, 


țărm 


Dar piere odată!ntr!o noapte de 
Mi-l fură adâncuri haâne, 
Şi pradă nevoilor dat mi-e să cad 
Mai june pe-atunci. decât tine, 
Aşa,al durerii satanie cuțit 
In mine-și află bună gazdă, 
Ia» ghiarele foamei m!au tât hăituit 
In drum spre-a norveului brazdă, 


iad; 


Argat am întrat,şi biciuri de foe 

Pe spate-mi lăsară însemnul; 

Râvnină însă!n minte un strâp de noroc, 
Pornean iar la Grum cu îndemnul, 


Bătut-am Carpaţii şi codrii la rând, 
Orazge şi satele toate, 

In laozini, ou mine tovarăş ducând 
Un dor ne!'mpăcat de dreptate; 


Crescuse om mare onpilul pribeag, 

In sânge-l călise răbdarea, 
Şiavea pe-atuncea, Ş-, el un' vis drag: 
Să-gi afle în viaţă cărarea, 


Dar crezul acesta murea zi de zie 
Pe frunte-mi scrieam "Resemnare!!, 
Când as în căile mele pustii 
O tânără fatămi răsare: e: 


Cu ca,eu un cuib de visări mi-am duraţe 
Pornean să trăiesc altă viaţă 

Şi nu era,fiule,altul în sat 

ay y 

Sa aiba cu el aşa soajăe ma 


Pătrînu-i ne deto la moarte-un rgor 
Ce parcă ne-a fest o icoană, 
Muncindu-l cu pâtimă multă,cu dor, 
Scăparăm şi noi de pomană, 

ne-an luat şi plăvani pen ntru plug 
em sădit în grădină, ee 


Par ani: treocură în iureş nebun, 
Când țara ne cheamă de-ndată 

Să facem un zid în hctarul străbun, 
Tăiai de o Liftă epureatâ, 


L&v 


. 


Pornit-am şi eu cu ortacii în rână, Căzură ba frunza bătută de vânt 
Moldova slo'scap de ocară =... să Atâţia ortaci de necazuri, 
Şi-am.stat în trangee desculy şi flămând Plătind'libertateatde-a spune-un cuvânt 
Căci jertfa-mi era pentru jază Cu moartea,cun scrie!n ucazurie es. 
Dar flacăra-aceea cu anii sia stins, Eu nu ştiu.băete!n ce fel am căzut, 
NeintAarserăn iarăş la vetre i mi a WTie Vebură mă puseră ZDIrII, 
; gi-atunnea aflat-=am -ce Inseamnă-un învins -Ca!n ocna tenerră cumplitul tribut 
Când, n! aveai BLA pâine, băetee Să-l dărui prin chinuri pieirii, 
“Busnaoji-şi făcură săla ud La noi “E timpul, o. timpul, trecea” aşa greu. e 
Mă. dat-au afară'âin casă, - : Murea şi nădejdea din mine, 
Ini luară bgorul. şi carul cu bci Murea şi imaginea visului: meu, 
Şi blidul mi-au luat de pe masă. Credinţa !ntr!o zi de mai bine. 
Nevasta icoana durerii-mi era . Dar Domnul n! a, vrut ca plebeul” hoinar 
Curată la şuflet şi bună In oconă pe veci să rămână ,.. 
Dar 'câinii râvniră, râvniră la ea Ci vru întâmplarea să-mi dăruie iar 


„Şi-atundi s!a zvârlit în fântână;:  Putinţa:să ies La lumină 


Apâi ah, fost singur, tot singur sub cer fugind printr! o grotă spre soare-am ieşite 


id 


„Şi cupa-mi mereu mai amară, . Păream că mă nasc înc!'edată, 
Pribeag prin furtună, prin ploaie şi ser Cânăd munţii văzut-am cu râuri de-argint 
Din ăsta în colţuri de ţarăe Clipinăd sub un cer fără pată, 
A. pâinea cu lacrimi din neu o mânoan Sta soarele nartor,zâmbindu-mi din ncu 
Cu pumnii Incleştaţi de mânie, Şi păsări cu mia să-mi cântesee 
Un crezyo speranţă cu mine duceam Mai. slobod păreame, Ca 'un liber ecou; 
In vremea ce=avea ca să vies, Treceam ca un ţipăt prin muntee 
“M'sprit=an adesea pe câte-un meleag; Zdrobindu-mi de pietre nâpraznicul lanţ 
In mine aveam 6 „chemare, j Adâncului somn căzui pradă 
Să dă ltețui din lâcrimi iar visul meu drag; Cu cohii!mătai de-al luminilor danţ 
O casă c!o rază ae stare; „In leagân de cetini şi zadăe 


Dar vai pretutindeni ferodi şi barbari, 


e e 
Păşiră rândaşii minciunii, 


Irimigi cu zapiscă de hoţii mai mari Trezindu-mă,soarele sus strălucea. 
Să-mi stânpere setea furtunii, - Trecuse 0 zi. şi !ncă UNA sie i: 
0,cum să-mi spui mie că sunt eu sătul Natura:mi rRAGRo Țigoanta, dia 46 
Cânăd aohii tri crapă de Făame, îi Stârnindu-mi în suflet furtuna, 
Că!s liber când nu pet să plâng îndestul, De-atuncea,bat codrul pe-aicea mereu 
Să zbier când cuțitul m!'adoarme?e ee: Şi!n htube “îmi aflu sălaşul, 
M'am dus şi!ntr!o fabrică Vai ca un solav  Securea-i prietenul veşnic al meu; 
Am fost gi acoloșcopile; . Căci sa, la duşmani lie nănagul i 
Ca moartea sta straje obaeşul mârşav Cu gura-i sărutul de moarte l-am dat 
Să-mi ia şi puţinele zile, le toţi oe=mi pândiră cărarea, 
Femei şi bărbaţiyaplecaţi în nevoi . Să doarmă somn veşnic în codrul prădat 
Mâran al mizeriei taur, î7 bâta de toată suflarea, 
'Sudoarea şi vlaga,suflarea din noi „Azi nio mai pot duce Prieteni, „vânâuţi 
Sto ducă la Moscova!n aure Satanei,mă puseră bine... 
A re Gu C y 
Un fluyiu:de lacrimi a curs ycână, de-odat, 9” e apă patul, 002, pe i 
“Un gânăd ne-a trăznit peste frunte, P şi pe. Ş i 
Şi-atuncea,noi trup lângă trup am durat ku mor,dar securea te rog n!o uita, 
In marea durerii un munte, . In „groapă,acolo să-mi stee..e 


tie n pune-mi. icoana aceasta,aşa, 
Cutremur su Miu ÎS ti a gina Credinţă deapururi să-mi dee, 
_Duceam hotărîrea de-a!nvinge, 


Un cântec ficri ne dedea și avânt, .„Că mâire,cână buciumuln endru=o vui, 
Văpaie turnându-ne!n sânge, Carpaţii trezindu-i la viaţă, 
3 “securea, i ieşi 
_O pâine şi-o viaţă mai bună cereamy. LEI e, Ca aţă ear TE e 
Dreptate şi-o liberă ţară, .: a Poe Aa păe e. 


Dar cfinii ce gâtul ni-l prinse la han 
Gloanţe ne-au dat şi ocarăe 


sie 
3 


e fe 


se 
“p> 





: — 14 “. ! 2 E | i a 
In valea cea verde=i un proaspăt mormânt  Cân8, buciunul prinde departe-a suna, 
C!o cruce bătută din piatră, „Se, mişcă şi crucegse pare, 
Şi nu ştie nimeni ce zace!n pământ. __ Şi-n clipă-o nălucă răsare din ea, 
Şi zăușcă nu-i treabă curată, -„Uroând o secure în care, 


&&  Dintrlun mic calendar,având pe copertă monumentala biserici românească 
din Vârşeţ,aflăn că în Banatul înstreinat funcţionează 41 de biserici româneşti, 
cu 3 protopopiate şi 25 de preoţi,In protopopiatul Pancicva: la Alibunar(preot 
"Adam Măran),Cubin(Aurel Uroş),Deliblata (Aurel Danciu),Drbriţa,Dolcave (Nicolae Ma- 
rionţu),Glogoni (Iuliu Zeârgia), Labuca, Hramorac , O0foea (Lazăr Cârdu ), Omoliţa, Pancio- 
va Petrovăsla (Valeriu Perin),Satu Nou(Timotei Popovici ),Seleuş (Loan Marina), Uz- 
din(Iulian Onciu); în protopopiatul Săroia: Chisnrog,Clec,lecica(preot Ivsif Inr- 
ga), Sărcia(Bujorel lupsiciu ), lancaid(Leodor Frenţiu ), Toracul Mare(Tecdor Balaş), 
Toracul Mic(lcan Baloş); în protepiatul Vârgeţ: Biserica Albă,Coştei (Ioan Juman- 
ca) ,Grebenaţ (Tiberiu Şaicu), labuca,Jamul Mic, Marcovăţ,Mărghita Mare (Octavian Pau- 
ta ),Mesiciu,Nicelinţul Mare(Panta Stanciu), Oreşaţ,Ritişor(Cuzman Lăpădat ),SăLei- 
ţa,Srediştea Micâ,Sân Ianăş(Teocăor Miclea),Sân Mihai (Corneliu Cure),Straja (Corne- 
liu Şdicu),Vârgeţ,Vlaicovăţ, Vrivnainţ» 

Bucurându-ne de relativa libertate bisericească a fraţilor rămaşi în Banatul 
înstreinat, regretăn că aceleaşi libertăţi nu le au şi fraţii,mult mai numerngi, 
din Timoc; dar ce putem pretinâe tovarăşului Tito,când de soarta lor nu s'au iîn- 
teresat nici prea democraticele guverne ale României Mari? Şi ce putem cere mai. 
mult unei Jugoslavii comuniste,când Românii din prea libera Grecie,membră în tra 
te organizaţiile anticomuniste: şi apărătoare ale tuturor imaginabilelor libertăţi 
şi drepturi cmeneşti,- departe de a avea şcoli şi biserici vonâneşti,îşi vorbesc 
limba cu uşile încuiate?.,, 


&& Târgul comun european,constituit în 1958 de rranţa, Italia,Germania, Olanda, 
Belgia şi luxemburg,tinde la federalizarea najiunilor europene într!un' singur 
stat,punându-se astfel capăt războaielor ce le=au sfâşiat dealungul veacuriler 
şi: dând Europei,faţă de Statele Unite şi Rusia Sovietică,rolul ce î se cuvine în 
treburile mondiale„Cele şase ţări ocupă c suprafaţă âe 1.165.900 km patraţi,cu o 
populaţie de 172 milioane locuitbri.Barierele vamale vâr fi pe încetul desfiinţa 
te,permiţâna înlăuntrul Comunităţii libera circulaţie a mânii de lucru(la care 
seva ajunge în 1970),a capitalurilor şi serrioiilor(bânci asigurări ,eto. ),a ser- 
„viciilor independente (medici ,arhitecţi,sto.),a întreprinderilor,a produselor.Va 
fi. 0 monedă comună; Taxele vamale au fost deja micşorate,în Iulie 1955,cu 60%; co- 
merţul. între ocle şase ţări a crescut,în 6 anicu 130%,iar producţia industrială 
“a Comunităţii se mărise,până în Decembrie 1952cu 37%, Ş 

Numeroase stave au cerut să-adere sau să se as:tsieze Târgului Comun European. 
Spre o buropă puternicaunificată,tinde şi istorica înţelegere dintre Germania 
şi Franţa,făcută de generalul De Gaulle şi Adenauer; cin realizarea ei n!'au de- 
cât de câştigat şi țările robite,în legitima lor aspirație spre libertaie.„De-aci 
înverşunata npeziţie ruseasoă,care face tot ce poate să obstaccleze crearea Sta- 
telor Unite ale kuropei, 


&&  Voupându-se,în legătură cu centenarul naşterii lui Ionel Brătianu,de răs- 
coala din 1907,Asra Bercovici serie în "homânia!: "!D-oumentele arată că nemulţu- 
mirea justificată a țărănimii s'a produs pe moşiile exploatate de arendaşi în 
majoritate evrei şi greci,iar acolo unde proprietarii au lucrat pământurile în 
"regie proprie,nu a avut loc nicic revoltă, a jărânimii,Este interesant de relevat 
că la nici una din moşiile aparţinând Domeniilor Regale nu a avut lee n mişcare 
de, nemulţumire a muncitorilor de pământ!,- Sunt aşa de rare adevărurile spuse de 
evrei contra, lor înșile,încât nu puten să nu le semnalăm,.. 


„&& Sustine generalul Gheorghe, în "Cuvântul! că, actuala. evoluţie a raporturi 
aia d ti Rea, SA e eee mal A 99 Re E tg . EA SA A + . 
lor României cu străinățatea liberă n!'ar fi să. aibă loc. fara participarea exila-— 

ţiloryci Nou noi,deoi,şi în nici un caz fără noii!.- Cu joomeală,deci - dispuşi 


eventual. s!o lăsăm şi mai moale... 


&e. Gheorghiu-Dej vorbeşte,cu ccazia vizitei lui Hail6 Selassi6. la Bucureşti 
(26-29. Septembrie „de "prietenia tradițiorală care leagă popoărele remân şi etic- 
pian. Câţi Y'poporani!! de-ai craiului abi:inian' os fi ştiind unde-i Ronânta pe 
glob? şi -chiar!- viceversa?e oa 


. 


- 15 
CONGRESUL -DELA „REGENSBURG 


OCnngresul ae anul acesta al. Snoietăţii Acadenice Române a frst,pe spusa tu- 
turor,mai animat ca cele ce l-au precedateCun se cuvine,de altfel,unei grupări 
“Vii mereu înainte — şi tot mai bine! | 

S'a ţinutyîntre 3-14 Cotrmbrie,la Regensburg,iar vema a fost 'iDunărea!,suci- 
tă pe toate părţile,examinată în toate perspectivele şi posibilităţile, Partioi- 
panţi,mai nulyi ca cricând: cu conferinţe, comunicări „adeziuni, iri EDEN e Bla 
vorbit în 5 Limbi: germană,italiană,franceză,engleză şi români.De' faţă a. fost: 
P.Se.kpiscop Vasile Cristea,monseOctavian Bârlea,pr-fe Camilueci,profe Maguiio, dna 
şi prof, Beratti, i, relucia $: irită elo-Alecu, Nina Batalli Marielise C- C-itescuy prof. 
Mircea, zoposou Iaceb ad Zopper (iona) pet Jeitori (Pie a] aa şi ie A e eta 





ter şi pret veti ae ; dna şi dreleVe Emilian, prof e nole e ) si 
"Prof C„Sporeaydre Oreleţki,prof.Ci Câ Arsteanu, pre Zăpârjan, dr „Gh. Iase, ing. Isb băgescu; 
dna și dl Nicola,dna şi Valeriu Popan,Gh. Didov;dna şi av-Gudi,dna şi Sculptor 

Ales Pamă (Munchen) , Hans Diplieh(Schwenningen a asNe ),Anboniette Bodiscoyâdna şi dl 
“„Goulin,Inge şi av.GheAcrivu,dr.lutotovici dr. Şuga (EB1n), Gh .Racovea sariu (Freising), 
prof, iei Mihăileseujă. dr.P. Vălimăreanu, ing. Teu an ( ala io Rei chenkron 
(Berlin),prof, di see | Bamibume ) ; prof. Su aia dna şi pr”, bopinooanu (Erlangen), 
profa. D.0 „isa N LeiB 100) pirat 2iăeranan(iiezburg), dna şi profeLoGeDimitriu 
(Nirnberg),pre Plaviu Popan (Dorfen), prof. Coseriu ( Teba eat | pt AI e n Tae au 
N:85 Sorin (Rneyăt), Aurelian “Neagu (Disseldorf), prof „C.Braga (Saarbricke Yen),Ve Lasinschi 
- (Mari arid), dra teal Au, [ierti ta, dr.,Wefkâre 8. ini ct tr at Îi ora ala 
“Haga (Ba labună) prof, Drozaouski (Klagenfurt ), Heit.rich von Mast (5-1tad Hal1),âr, 
Proepovici (Viena), Loani id (Venezuela), dna dr « SEnOMSRE, 0 + OSEECE, Ion Dumiţru,dra 
KLOss, dr Kramner av + Ack Acker „Bunescu,dna şi Tiberiu Dragoş, Queck,Eckart,dr.lon Popa; 
'Kar] 'Emilickae, birika Kempt, Arturo Maurer, Paul Er Kohler ler, Ch- Ciorănescu, dna, 
dra, şi 4]. . Fucha, în- LeontiCePrejbeanu, lcrdănescu, u Cristea, Mărie,Bişi Gherman, lape- 





CT elaie cs ntau Le să, sii au trimis doza Polimania esua versuri ; 

'au primit sute de telegrame şi scrisori de adeziune dela universităţi,autori- 
tăţi ,prelayi,profesori,Notăm: carâinalul Tisserant,episcop Teofil Icnescu,profe 
"ont evezăL Mi roea Eliade, preoţi Dea Ai BELL a şi 1ocânei pnons- Lâutu, 

E eaca ia ae. N+Dianu, Zoe dâbda, cae Iad E atena Gaboryăr, ea] Mi ronave 
Virgi?. Popas;genelon Gheorghe, Al.Gregrrian, lzabela. Kerkoneny dr Dozzi „prof. Toi Ap 
cuprofeN.Lliescu, Horia Stanatu, Roman Vlad, prof.D-Marin, dr, Nagacevechi ; DP of, Baii, 
dreP.Cârjeu,pr-GoiașP.Silistreanu, profesorii Rinaldini, Piero Gerbore, Anelli,Vin- 
genz, Mamnalel1a, Drâghincescu;preAl.Mircea, Milos, N, Crisan, Le: ni ies, civroiu,lustin 
"diuba,pr-Ulpiu Bârlea,Nicolae Popyetce 

Din ccmitetul de onoanex şi de organizare,au făcu parte cele ma: înalte au- 
terităţi locale: miniştri beateni (61. dela Bbs |. Gnit Aaauli âiocezoi, primarul 0— 
ragului rectorul universităţii, decani şi profeseri din hegensbure şi Minchene 

Congresul s'a deschis în sala festivă a primăriei vechi,cu. cor și cuvântări; 
gedinţele,la Facultatea de Filosofie gi Teologie.Câzduirea,ia ciminul studenţesc 
din LS a Aa ireiasp «bă primăria veche a fest şi recepţia,Vineri 9 Cctombrie; în 
aceeaşi. seară s!a deschis expoziţia,cu picturi de dnele Caragati, Batal1i.; Cettescu; 
Şi sculpturi de Ale Pană (conferenţiar, Riohmond v.bhichler;din Hine chen).i lar Dunini- 
că,1ll Vctombrie,în Don a fost cu siguranţă prima slujbă românească shvârşită de 
Nei 3, Cristea,mons-Bârlea şi pre „Maura, corul fiind condus de pr: Zăpâr şan « Sâmbătă 
seara Puziea ce, la Institutul german-american, concertul dlor Neagu Al za i ssen(pia- 
nisi], cu Mfd lăzi Sârba,Cântec de dea ha, Ciobănaşul, Duce-n! aş. şi tot m!ag 
„duce,plus bucăţi de Verâi,Boito,Gomes şi Dargonyschkye 

Mai. , 13 Octombrie, congresişiii au vizitat Walhalla şi befreiungshalle. De-aci 
“au plecat cu vaporul pe Dunăre până la mânăstirea Welienburg și, iarăâs cu autebu- 
zul,la mânăstirea Rohr,unde au continuat: “şedinţele,Seara,reuş situl concert al so- 
pranei Inge-Maria Dinti fmâui şi pianistei Anna Iroaie,avână * în program lese lura 
dintr!un nor,Du-te dor prin ierburi fân,Mi-e dar de muni de Caraiman, Foaie ver.- 
de işi-o lalea,Foaie verde lânâiţă,şi căi de Sca-laţti Chopin, Mendelsshn,Mo=— 
zart şi Bchubert,. 








Ei 


m LA S : i 

Cel de al 8-lea congres al Societăţii Academice Române -a1 5-lea în Germania 
a corespuns aştepțărilor: ca prnfunzine ştiinţifică, inută academică,cu gravita- 
tea impusă de tristele vremi prin care trecemeDe nlar fi decât ocazia ce se ofe-— 
ră cărturarilor exilului de a se pune. în contact,a se 'cunoaşteya desbate proble- 
me de dureroasă actualitate — şi încă ar trebui să fim recunoscători monsenioru= 
lui Bârlea pentru iniţiativa înfiinţării Societăţii Academite şi strădania de a 
o menţine la nivel.Laude se cuvin deasemeni domnului Sporea,pentru impecabila | 
organizare, a manifestării româneşti din ' Regensburg. Viitorul cengres. vă fi,prnba= 
bil în Septembrie la Salamanca îi rusii Piiaba ear 

CALENDAR: NAȚIONAL A 

IL Sept»1485: "Cu voia Tatălui şi cu ajutorul Piului: şi cu săvârşirea Sfântu- 
lui Duh,la Ştefan Vnevod,cu mila lui Dumnezeu Domn al verii Moldcvei, fiul lui 
Bngdan Voevod,a făcut acest clopot mânăstirii, Nsamţului,unde e hramul slăvitei 
Inălţări a Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Isus Hristâs,supt egumenul 
pnpa Pinen!!, SA | Sp ar 
3 Sept+1903: Se înfiinează,în America,societatea de ajutor şi cultură "Făr- 
şăretuli, ți sd ; 

4 Septs1949!: Moare prectul Vasile Radu, traducător,cu Galactibn,al Sf,Scripturie 

2 Septe+18754 S!a născut,în Bucureşti Alex. Darvari originar âin Clisura (Macede e 

& Sept.1942; Trupele germano-române ocupă portul rusesc Noverogiske 

7 Sept 184: Sfinţirea podului de peste Olt. at a deal Pi 

9-11 Sept+1917! Luptele dela Cireşcaia.Moare prbf.bucovinean Ion Grămaaăs 

1] Septa1867; Academia Română proclamă intrkducerea literelor latine, 

1] Septe19414 Trupele române încep asaltul Dalniculuis 

15 Sept.1925:, Piatra fundamentală la căminul Râpa Galbenă din Iagi,, 

14/24 Septi1507: Mrare Simion Movilă, fost Domn în țara Românească şi Moldova; 
se crede cl!a fest htrâviţ de cumnata sa,văduva lui Leremia, frumoasa şi energica 
Elisaveta,care rrea să asigure tronul fiilor Constantin, Alexandru şi BhadanePri- 
mii d6i au demnit,în adevăr,dar scurt timp,fiinăcă, favorabili cregtinilor,s!tau 
pus înpotriva. Turcilor.Prinsă de aceştia cu doi dintre fii,a fost silită să-şi 
lase credinţa străbună şi să se mărite cu un turceDe disperare şi-a tăiat părul 
şi 1-a dat boierilor spre păstrare în mânăstirea Suceviţa, | 

14 $ept.1834: S'a deschis la laşi primaişesală de fete,în care elevele vor 
învăţa, ldupă neteda. lui Pestalozzi citirea, scrisul,aritmeticay rugăciunile sfinte, 
împletitul. ciorapiler şi croitoriati e 

16 Septi1941: Primele elenente române trec Niprul pe la Berislav-Kachbvka: 

26 Septi1941.i Românii cuceresc Filiberta,la Marea de. Azov; | 

5 0et.1502: Moare la Suceava doctorul venețian Matteo Murianoychemat la 1475 
în Moldova ca să vindece rana dela piciorul lui Ştefan cel Mare,căpătată la Chilia, 

8 0ets1434t Ştefan Voevod,fiul lui Alexanâru cel Bun, pomeneşte într!un docu- 
ment de "curtea noastră din lazi, 

12413 0ets1479; Cu 9 mână de voinici,Pavel Chinezujcinite de timişoara, zârb= 
beşte pe Turci la Câmpul Pâinii,în valea Mureşului, jud. Inidoarai 

15, Det.1855: Moare Nesnil,starezul mânăstirilor Neamţul şi Secule 

21 0et+1965: Şedinţa Consiliului I1 Vatican,în Sf,Petru(Roma),se deschide cu 
o slujbă românească,celebrată de Pis,Vasile Cristea şi precţii Capros,Cârnaţiu 
şi Mărgineanu. fi i 

31 Cete1402: Alexandru cel Bun dărueşte mânăstirii Moldbviţa patru sălaşe de 
Tătari din târgul Paia",şi nimeni să nu-i împovăreze cu vreo slujbă domnească, 

1 _NAy+1961: Moarejîn California,ârn Cotruş-In "Rugăciune",a soris:teu Te rtg 
şi Te rtg,Da-i Doamne putere şi uriaşă răbăare, Neamului meu călcat. în poioarenee 

8_Noyw. 1999: La 310. ani dela cucerirea Ardealului liga Culturală face un pele- 
rinaj la mormântul dela Mânăstirea Dealului al lui Mihai Viteazul. 

24 Noye.1796: be naşte,la Mediaş,Ştefan Ludwig Reth,luptător la. 1848 Şi prie— 
ten al honânilor,E împuşcat la 11 Mai 1849 pe deslul Cetăzii din Cluje 

8_Dec.1927: Moare la Chişinău,unde se născuse la 27 lulie 1875,Pavel Gere, 














Y 


22 Dec+1812: Arde palatul domnesc din Bucureşti,tocnai când întra în Capitală 
lon Caragea,care cumpărase dennia Munteniei cu patru milioane.De aceea i s!'a zis 
acestui palat "Curtea arsă, ep ARae 

24 _ Dec.1558: Moare,la Râmnicul Vâlcea,Pătraşcu cel “Bun al Munteniei, 

26 Dec+162Ţ: Moare la Sâmbăta Mare,de 41 ani,Nicolae Pătraşcu, fiul lui Mihai, 











a 
_ CRONICA. PESIMISTULUL_ 

x Transilv ania, Basarabia, Bucovina, De câtva “impyagenţi reperişti dau târcoa- 
le refugiaților cu 5 anumită poziţie ori ca re au relaţii importante,pe tărâm po- 
litic, jurnalistic; în ţările de adopţie, Vin să-ne ceară sprijinul în problema âr- 
dealului Intervenţia e cam de CPA acesta (rezum din ce ni sla spus din mâi mul: 
te părţi): "Noi. gi voi, deşi pe „poziţii politice opuse, suntem “totuşi români; şi ne 
putem. uni la nevoiesbin cauza, încercărilor noastre de emancipare economică faţă 
de ruşi aceştia au început să susțină tezele maghiare cu privire la Transilvania, | 
Hruşciov îi făcuse promisiuni solemne lui Kadar că va pedepsi! guvernul dela Bucu= 
“veşti luând României o bucată din Ardeal,ki bine,voi aveţi dattria să demascaţi 
"această manevră în Occident,unde aveţi legături şi ascultareliDemersurila de a- 

„cest gen sunt în primul rână, insultătoare Ei ul nu are nevoie de incitâri repe- 
“ tiste când 'e.vorba de. apărat drepturile saocrosancte şi interesele poporului ro- 
“nâni. Presa din pribegie, nu a neglijat nicitdată ii aopbaila ardeleană şi a înregis- 
"rad primejâia, tovărăgiei prea strânse dintre Hrugoiov şi Kadar,aga- cum a prttes- 
tat când,în cursul revoluţiei anticomuniste din Ungaria, anumite grupări politice 
miza e og Audi de ecoul favorâbil trezit de eroica dar ahsurda insurecţie,au 
reluat: temela celui mai desuet: revizii ânism.le ocupâm,npi. refugia yii, d Teama 
nia„ heperiştii, dacă mai. svâcneşte în ei un dram de patriotism;să se ocupe de ba- 
sarabia şi: de Buchvina de nord,eare':me sunt tot atât de: dragi cât şi Ardealul.Ei 
ar. putea-o fâce în virtutea iprieteniei ruso-r omâne „veşnică, şi de nesdruncinati!, 
pe care au exaltat-o până mai ieri,Cât fi priveşte Re refugiaţi acostaţi cu a- 
vest scep aparent; de agenţi reperişti,i-am ruga să stea în gardă: suspectul pa- 
triotism al trimişilor dela Bucureşti are probabii alte ţeluri,Transilvania nu 
pare a fi decât 6 momeală , în vederea unâr co" laborări şi mai rodnice,viitoares se 


x Răspunderile catolicismului. Glasul nostru e modest„Ştim însă că e înregis- 
„%rast unde trebuie, locmai de aceea insistăm asupra marilor res ponsabilităţi ale 
Vaticanului în actuala situaţie a lumii.nctivismul noului Papă ne place,dar am 
vrea ca direcţia sa să nu fie numai spre Africa şi Asia.Nimic de spus contra bra- 
ţelor larg deschise către India,dar cu condiţia ca aceleaşi braţe să se deschidă 
şi asupra creştinilor născuţi,nu făcuţi,care sunt româniișsau asupra unnr vechi 
cregtini ca polonezii,ungurii ori bulgarii Contactul cu vrimişii pătriarhile: dela 
_Mosceva ori dela Bucureşti -e acelaş lucru- nu înseamnă deloc interes pentru po- 
potul român,ci dimpotrivă,Fiinăcă, poporul român,creştin,nu se recunoaşte în agen-— 
yii lui Justinian,selecţionaţi de comitetul central al Pemereului.La fel,în ches- 
tiunea evreilor,îmhrăţişaţi cu prea multă şi suspectă căldură,cu riscul de a 
pierde comunităţile erientale,catolice ori ortodoxe.In durinţa,legitimă în sine, 
de a pătrunde în lume pentru a o reîncreştina,n!'am vrea ca Sfântul Scaun găxână 
s!o înceapă dela călăi,neglijână ori dispreţuină victimele.Cine a vizitat ţările 
de peste cortină se îjtoarce impresionat de întrebările!ce i s'au pus,de mireni 
şi de preoţi ori călugări cu privire la periculoasa atitudine a Bisericii catoli-= 
ce faţă de regimurile comuniste,anticreştine,în Europa răsăriteanăi.Un episcop 
bulgar, supkravie eţuitor,i-a mărturisit unui preot sccidental care a avut permisul 
să viziteze unele "democraţii popularei,că numai cu multă greutate reuş eşte să, 
rămână credincios Romei ,după întâlnirea iepeu Loan cu Agiubei a după rugăciunea 
lui. Paul al VI-lea pentru sânâtatea lui logliatti.- 


* homan Vlad la Bucureşti.- După i Constantinescu şi uola Bobescu,s!a dus 
în vizită în ţară şi muzicologul Roman Vlad,căruia propaganda dela “ucureşti a 
reuşit să-i smulgă câteva declaraţii. oarecum favorabile regimului.S!'ar părea că 
muzicienii,deşi în. măsură să distingă notele false,se lasă mai uşor înşelaţi de 
cântul de sirenă al Repereului.In realitate,ştim pres bine că motivul acestor 
aparente cedări e cât se poate de uman: guvernul dela Bucureştii ţine ostatece ru- 
dele apropiate ale multora dintre noi şi profită de sentimentele cele mai profun- 
de ale omului pentru a deruta exilul. Procedeul îns suşi; be stial, dă măsura ticălrgi- 
ei unei dictaturi.Putem să condamnăm pe cine cedează ca să-şi vadă părinții „âupă 
cl de ani? E greu: de judecat, fiindcă sunt alţi refugiaţi,care-gşi sufoca toate 

entimentele personale, numai ca să nu aibă nimic deaface cu regimul lui Gheorghiu- 
Dei, Ceea ce e semnificativ e că diriguitorii PeDeTi 541 dau cu uşurinţă viza ace 
lora dintre pribegi,care nu desfăşoară, activitate politicâ,in fond,pe ei îi inte-— 
resează numai tastrarea politică a exilului: cu alte cuvinte, complicitatea refu-— 


8 re | Ş - 
giatului „prin tăcere,cu banda comunistă, Den. rusii au instalat-a la Bucureşti 
acum douăzeci de ani.- 


x Blufful sovietic,- S!'au dat la iveală de curână în America 0 serie de docu- 
mente precise,din care rezultă că pe vremea crizei cubane husia nu dispunea decât 
de vreo zece avioane de bombardament cu lungă autunomie de sbor,şi că rachetele 
intereentinentale de care dispunea Hruşgoitv erau puţine şi de calitate net infe- 
ricară celor americane.Acun câţiva ani,s!a abvedit că pe vremea revoluţiei din 
Ungaria Moscova nu era deloe pregătită de război şi ar fi fest deajuns un ulti- 
matum serios din partea Occidentului pentru ca la Cremlin toţi să-şi lase nădra-— 
gii în jeseŞi totuşi,nici în 1956 nici în 1962 Statele Unite n!'au reacţionat.Ne 
amintim că motivul inacţiunii a fost campania alarmistică a presei înternaziona- 
le,care vorbea de distrugerea rasei umane în cazul unui război atomic,de sinuci- 
derea colectivă a omenirii,şi alte asemenea bazacunii .Complicii rusilor în lumea 
liberă şi-au făcut treaba cu abilitate: au speriat opinia publică rocidentală cu 
un pericol imaginar,pentru a-i silă pe capii Apusului să cedeze e Şi acestia au 
cedat,fără a obliga pe snvietioci să pună cărţile pe masă,să descopere tlufful,- 


x Răpiri în geamantan. Mare sgomot în Italia pe marginea cazului senzațional 
al agentului israelian,pe care agenţi ai oontraspionajului egiptean au căutat 
să-l răpească, închis înte vin geamantan Se va vorbi încă mult de această întâm- 
plare, fiindcă presa mondială e în mâna cui ştim că e.Curios că alte răpiri,cu 
geamantan sau fără, ca a lui Hichmannyca a unir savanţi nemji care lucrau pe con- 
tul lui Nasser,n! au trezit deloc atâta vâlvăeln fond,an şi ajuns la faza ultimă, 
a distincţiei între două categorii de cameni: goimii,care pit fi răpiți cu orice 
mijloc,gi nimeni nu se sezisează,gi Yalegii",de care nu te poţi atinge.- 


* Ldealismu» ueneralisimul ranco a declarat într!'un interview acordat săptă- 
mânalului "Christ ună Welt” că Spania nu va stabili legături diplomatice cu ță- 
rile comuniste atâta timp cât sovieticii nu vor restitui aurul spaniol furat pe 
mpi războiului civil şi dus de agenţi comunişti în Rusia.- 


x Un spectru: A reapărut madame Genevibdve Tabouis,prietena deloc regretatu- 
lui TitulescuiCutra bătrână a publicat un articol în "Izvestia" ca să propună 
reîntdarea vechilor Legături nefaste între Franţa şi URSS,ca o condiţie. a coexis-— 
tenţei paşniceileşitţă din lada de gunoi a istoriei, jurnalista dela Paris şi-a 
reluat vechea meserie de naşă a tuturor catastrofelor europene. 


* Dreptul minorităţilore— Guvernul din Tel Aviv a dizolvat câteva organizaţii 
naţionaliste arabe,pe motiv c!ar fi coloana a cincia a arabismului în Israel,Da- 
că aceasta e o măsură legitimă,nu mai puţin legitime trebuiesc considerate măsu-= 
rile guvernelor româneşti de odinioară,care dizolvau;cână le dizolvau,organi za- 
„iile evreeşti şi suprimau publicaţiile lor pe motiv că cperează, cum era adevă- 
rat,pe contul comunismului internaţional » Orice Stat are dreptul să se apere de 
minoritarii abuzivi , care caută să-l distrugă din interior? ceri numai Israelul 
are acest drept? 

* "Sensul istoriei!,- Comuniştii au marea specialitate a lozinciloreUna din 
ele pretinde că regimurile comuniste sunt "în sensul istoriei!!,Considerână geno- 
cidele din Rusia sovietică,crimele lui Stalin şi ale lui Hruşeiov,torturile din 
vările satelite, bestialităţile recente ale rebelilor comunişti din Congo, suntem 
tentaţi să spunem că, în realitate, comunismul e în sensul preistoriei ,.- 


Dragoş Măgureanu 


&& la examenul de admitere de la Universitatea din Cambridge s!a clasat pri- 
mul anul acesta,un remân recent răscumpărat din ţară, Constantin Brâncoveanu + = 


&& hevista "Rocca! (Roma, 1 Nove 1964), publică un interview cu reprezentantul 
personal al patriarhului ecumenic la Conciliul II Vatican, preândrei Serima, „pri- 
vitor la lucrările acelui Coneiliu,La mijloc;pe o pagină întreagă, fotografia ar 
himanădritului român în curtea bazilicii Sf.Petru din Roma. 


&& la Chişinău s'a tipărit de curând,şi s!a difuzat în toată Mhepublica Mol- 
doveneascăii,o broşură, intitulată "Iudaismul şi sionismul contimporaa!!. Iudaismul 
e calificat aici,de către autorul Mayatsechy,drept "sistem de idei îndreptate 
contra pi D iudeta — 





AAA A “j tit i a 19 să: ; 
AVERTISMENTI NECESARE 
în cei 14 ani de viaţă, "Vatra. sa avut poziţie constantă în apărarea interese- 
lor Românilor de pretutindeni: dela Bug la Tisa gi din Ceremuş până dincolo de 
Pinds In această: dribună liberă vreau să-ţi prezint,dragă Directore,expresia de 
indignare a unui grup de re fgiaji cari, trecând -prin Grecia A i ana libertaţi- 
lorii;au. avut die: 'suferit..nu numai datorită ativudinii ostile şi samavolnice a au- 
torităzilor lLocaleydar şi uni Lina morală a unor ziare aşa zise de eliberare,orn- 
use de .elemente dubioase în solda guvernului dela Atena şi care vorbese în nume- 
16 Rnmânilor din exil.Se vede că n!am sorbit până la funâ-cupa amărăciuni lor. După 
„ce vremi vitrege ne-au silit pe mulţi să ne risipim ca făina orbului,răbdân azi 
pacostea plăcintarilor căzuţi. pe capul nostrusIn exil,citim articrlele unor ne- 
gustori îmbrăcaţi în cămăşi cu râur: şi curmee getn-cace.Tusea,Răpciuga şi dun- 
ghiul,cu măltiplii şi submultiplii lor.,au fondat » societate valanc-cajaonă la 
ntenaş şi ca nigte bocitoare plătite jelese destinul neamului Dar din elegia simu- 
lată nu se mai aude glasul sincer al Românilor.Basile Moussou şi Petropuliadis, 
luca Ponticopol,acest Homer de plăcintărie care a scris 'patetioa! şi "eroieal! 
exilului , în jargon,apci Karea iisŞerbănică-tatăl Şi ami iofiul,mavrafe rul BOSS. 
cu parfumul de kxterne,bocceagiul Marcu Başcă,ct şccala onestității făcută la de- 
linovenţii, de drept osti Wp5Go pol, zile aaa de cafschanțan dela Bucureşti 
ajunsă între măslimii din Volos "'orfanul. istoric!!! Duca,pali.carii Bantoros şi Bas- 
tarâi.s, cum Şi anonimul "boier!,pe care-l ştim câv e de neanş: toţi ăştia scriu 
şi verbesc:în numele Irefugiaţilorii din Româria,terfelinăd în mocirla activităţii 
e entimentele nabile şi strigâtul de durere al frajilor noştri oprimaţi.Cu ce 
autoritate mcrali îşi etalează ei Naotivitatea! în aşa zisa Vice a Libertăţii!!? 
Papi e că nci,Remânii,ne găsim destul de râu: amputaţi,prin trădarea dela 
Yal!a,de Basarabia şi norsul Bucovinei şi,ca un corolar al trădării.,regimul de 
opresiune impts în ţară; în Macedonia,şooli şi biserici închise,frajii aromâni 
supuşi la o poliţică de desnaţionalizare forţată şi asimilare,pentru regenerarea 
plăcintarilor degeneraţi; în exil,citim cu orbul gâinilor patriotismul acestor 
„caţaoni. cu Inngă tradiţie în a se îmbogăţi: din perfidie,Paşaportarii :dela. gurile 
Dunării siau întors. la matcă,în ţara lor de vagiină şi nu cunosc exilul,ci ştiu 
„să-şi încurce caii „urmărindu-şi propriile interese, în timp ce noi,cu mâinile: în 
sân,citim lecţiile unor sansari din Kefalonia şi Peloponez, 
Nu-i pentru prima oară, în istorie,când aceşti misiţi au adus corupţia în Ro- 
nânia..ta did biză dela începutul Gomniei. fanarioţilor în Principate,Deviza lor a 
rămaș nesc imbasăt "Politica noastră,afacerile noasire!",Spinarea lor de trestie, 
„flexiunile Lor.au serviti toate regimurile dictatoriale, toate jugurile din ţară» 
In acest 3] goradb românesc, fustanela s!a transformat mereu până la frac,Ministe- 
iul nstru de.fixterne puţia, de plăci a gi chiar astăzi.» când anticriştii slav 
înstâpânii: în vara noastră,seninţia Petrepuliazile şi-a împărţit rolurile,unii 
fac jocul comunistilor la Bucureşti alţii aie ovouitie dela 4vena, îns ă jeţi bine 
aa Viţelul Ler de aur a cam întătrânii,şi altfel se cheamă, dar e vizibil,mi- 
case a trt ce e co rupi,şi dela !'Vocea zi betia i joacă mai departe impostura,cu 
alei vi enţă de vechi emigranţi.» . 
Camarazii noştri,ca şi bunii Români ja laţi de partea sănătuasă a baricadei, 
BELA DU era din vedere preblema tuţuaror Românilor și în special a celor din 
Balcani. ,vnr observa că între noi şi impostorii dela Atena nu exisiă Dube» «Simțul. 
naţional nu dezarmează în faţa unui "ipsiri-mu!! ce casă să amestece în sărâţe pe 
intra ansigenți i râmân nismului cu aceşti ipistayi şi veoni li, fosti piraji de artipe.- 
lag, rari de peste două veacuri au chtat,mai cu gâr aniul mai cu vorbă dulce,să 
ne ducă din urmă.Catapeteazna remânismilui purtată în pribegie ca s!c ferim de 
cei fără Dumnezeu,trebue servită de crezul unei Gere de cea mat autentică 
“inspiraţie naţienală, şi nu de nişte şperțari de s'au deghizat precteşte şi ne 
cântă pierzania,cum au cântat-o cdinicară raielelor turceşti, N'au afirmat ei, 
mai. an; că intrând heardele ruseşti în vară, luptăsorii naționaliști români 512 
dovedi; foarte utili "comuniştilor? "VATRAY,oare e printre puţinele publicaţii: ce 
mai. suflă îg cenuşa exilului. (cum spurea un pasionâi cititor al ei), ne-a dat a 
tunci satisfacția unui răspuns ce-a pus pe fanarioți la siălpul infamiei: !'Vasă- 
zică nalea,; ;Cmelmegeanu, Tătărescu, Răducanv. re Pop(nevotul lui. Manu), Alexan= 
'“drestv.: lupu, şi ali aa fosi'=- legionari! 1... Nu e ae riS+Aşa a seris "Voceali. ca 
jaonilor! Cum a mai soris contra € oaza luptători naţionali. Ştii, că lorimele 


CD 


re ZU ao 
lor abjecte nu vor înceta să ccastituie o paţă în istoria României,- făcându-se 
a uită că irozii neamului nostru, Llamandi ,Mavrodis,Călinescu,etos,au fost nişte 
pripăşiţi din prăsile ucigașe a r&zbunărilor atrizilor,fără nicio afinitate cu 
istoria Valahilor! tot liVroeal'caţaonilor a scris,negru pe alb;chiiar într!iun re- 
al nimăr ; Siza care preamărea pe monarhul lui 25 hugust decorat de Stalinycă mulţi 
Na lau ficui decât să-și schimbe cămaşa verdeșcu una rfşiel! 

Iată cum ne apără ei românismul,cum ne înjosese suferinţele. Fraţii maceda- 
neni cunosc Limnvajul asupri.rii şdin aceleaşi guri ce ne vrâjesc,pe greceşte şi 
oarecum româneşte,drina tragică ce trăim noi în refugiu.ln Grama Aromânilor, dra= 
gă Directrre,tet "TATRA! e singura care a Luat atitudine,răspunzând petrepulia- 
zilor,care susțin că "libertatea în Grecia radiază de pe stânca AocrnpoleiN,cu 
această superbă,dar amară ironie: "Ce-ar fi dacă s!ar mai da jos de pe-acolny 
şi ar intra şi în satele ncastre din Macedonia?! 

Dar să-i privim drept în suflet pe aceşti caţaoni ce trăiesc din fanfaronadă 
naţionalistă.Pe decparte "Vocea!" din Atena se arată "frăţeşte" îngrijorată de 
scarta poporului român,iar pe contrapagină ea ne arată condiția nermalizării ra- 
porturilor dintre Grecia şi reperişti; Ii de ajuns să fie despăgubi ţi grecii de 
averile lor... şi atmosfera se va clarifica dela sinetsilcţii de bunuri şi de sim- 
boluri româneşti,plăcintarii ăştia declară făţig că problema românisnului, drama 
refugiaţilorytoate "se vor clarifica dela sine",atunoi când grecii vor fi despă= 
Bubiţi. .. Şi pe noi Românii cine ne despăgubeşte de atâtea jertfe umane şi mate- 
riale? pe ei nu-i interesează! iyerile greceşti, făcute din sudoarea alor noştri, 
să li se restituie! Comuniștii să exproprieze pe Românii „cari au clădit România, 
dar de venetici să nu se atingă,că e foc! usta'e teată explicaţia zelului de pa- 
triotism petropuliad.Chiar de pe acun s!a publicat,în "Vnceallor,preţul cu care 
ne vor trăda„Când reperiştii vor ceda la şantajul grecesc, IVnoeal va înceta de 
a'mai fi Varga al retugiaţilor din România, şi va apărea cu chipul ei adevărat, 
de publicaţie greacă,slujinăd interese Pe AA 

Nei ca, anti oomani şti, înreei stră ând "sinceritatea! tnvărăşiei în lupta "oomu-— 
nă constatăm că pașaportarii s'au întors în Grecia cu acte în regulă, şi că pa= 
trida,ca şi apatrida lor,hani înseamăsAdevăratul scop al acţiunilor lor e deza- 
gregarea comunităţii noastre naționale, la Htenaypesropuliazii pândesc la cărăru-— 
ie pe evreii ce se duo în Igrael,şi culeg,dela aceşti alţi procopsiţi pe spina-— 
rea poporului român, informații nu ccnira comuniştilor,ci contra caracterului ro- 
mânesc, în toate sensurile,Cu astfel de referinţe tendenţioase,pătimage,pe care 
Le răspânăese La diferite V'servieiii!, ei. ponagrese ni pe comuni şti ş că pe bhomâni 
ca atare.Niciocdată nu vem dori participarea la problemele sănătăţii noastre mo- 
rele şi ale bunului nume al României,a unor ființe aşa venale. Bărbăţia neamului 
traco-dac n!are nevoie de palicari.Să ia însă seama,aceşti otrăvitori ai exilu-— 
luiyca mişelia lor să nu. ne împingă spre ceasul de extremă scârbă,cână revolta 
atinge culmile răbdării 





Nicolae Bujin 


&ă& Comitetul Central al Uniunii „federaliste a a Comunităţi lor ktnice kuropene 
sia Întrunit La 28-29 Septembrie la indorras Din punctele desbăâtute,reţinen rapor- 
tul unui albanez asupra persecuțiilor Skipetare din Jugoslavia, şi admiterea ca 
ciației Federale a Nemţilor din jJugoslavia calmembru asociat, Nu rezultă 'că s! 

Pi uzi 6 e Ci aici,protestul neamului valah ce, în Peninsula Balcanică,ne maare 
pur gi simpluș. dar,se ştie,unul din cei ce se făleau a-l. reprezenta e,acumyocu- 
pat cu lucruri mult mai importante: î1lLalogeia amatoare = gi alte efecte ale unei 
rânze excesiv de aprinse...» 


&& La Bucureşti a avut loc congresul rupea, de ştiinţa Solul ud sub 
lozinca !'pâine şi pace"; adică,exact, ce n!'au Românii ec. - 

„In discursul ţinut cu acest pa E LS ISO Etiu 08), se plânge că "în diferite 
părţi ale lumii continuă să persiste asemenea tenomene ca foametea,mizeria şi 
subnutriţia!,Care sunt acele "phrți ale lunii", Dej nu ne spune; dar se Inţelege, 
nu pate fi în Alciun caz virba de România. 


&& "Buletinul informativ! al Români Lor liberi din Germania publică o e de 
Houvinte e specifice | din Lima română uurhită în Dobrogea, Dintre acestea: bre 


y Rea a 
pată is mea, cercevea, ciutură, caval ,gârlici, obada, obrintit,prispă,piron, tara, a 
pan — sunt da tel, de "speci făcea Huscel, „dacă nu, chiar în. toată țara, 


pa lea 


DIN ZIARE, CĂRŢI „REVISTE 


+ 


+ Barry Gelăwater, în "Why not victory?1.. lupta ce ducem nu se limitează la o 
încăerare de mari naţiuni pentru graniţe sau teritorii,căci inamicul nestru nu 
este,în sensul propriu al cuvântului,guvernul unei naţiuni.Unde noi suntem încli- 
naţi a gândi în termeni de pierderi teritnriale,comuniştii gândesc în termeni de 
distrugere a instituţiilor şi a principiilor litertăţii.,H adevărat că ei guver-— 
nează Husia,dar aci nu-i vorba decât de structura oficială a unei forţe ce depă- 
şeşte frentierele naţicnale și se preccupă în primul rând de alte interese decât 
ale teritoriului ce guvernează. Dirigenţii comunişti guvernează nu numai Rusia,ei 
sunt în realitate şefii unei mişcări mondiale ce vizează răsturnarea actualelor 
clase sociale spre a face loc împlantării doctrinei comuniste„In această perspec= 
tivă,cei mai buni aliaţi ai lor sunt haosul şi confuziunea,puţin importă care 
le-ar fi origina,fie că-i vorba de trupele ONU-lui în Katanga sau de trupe indi- 
ene în Goa.Pentru comunişti,husia a devenit bază de acţiune şi instrument efica- 
ce de care se folosesc pentru scopurile loreAcesta e motivul că interesele parti-— 
dului crmunist siau confundat totdeauna cu ale Rusiei.Comuniştii nu imaginează 
războiul ca distrugere temporară a puteti unei naţiuni rivale.Războiul lor ia ca 
ţintă întuemirea sccială,econtmică,politică şi militară a oricărei secietăţi ne- 
comuniste.Hi nu-l privesc ca întrerupere anrrmală a relaţiilor paşnice,urmărirea 
prrvizorie a unui cbiectiv nrovizoriu-ki crea că trice societate omenească e îm-— 
părţită în elemente ce se cimbatcă această luptă va dura nedefinit şi că ei n 
pri utiliza spre a grăbi distrugerea libertăţii oriunde se află.Pentru comunişti, 
pacea n!'are decât un merit: al unei bunestratageme pentru a adormi societăţile 
anticomuniste până!n momentul când ei preferă să recurgă la alte mijloace ca te- 
roarea,intimidarea,agresiunea şi infiltrarea.In ceeace noi numim război rece,co-— 
muniștii utilizează forţa şi resursele Rusiei,dar ei n!o fac în numele,numai,al 
intereselor naţicnale ale acestei ţări,nici pentru a atinge obiectivele tradiţio- 
nale ale conflictelor ce nasc în sânul puterii internaţionale,Scopul acţiunii 
lrr nu-i frontiera ce-i separă de alte najiuni,ci mai degrabă cimentul ce leagă 
aceste sreietâţi între ele.Cânăd Rusia sgudui anul trecut lumea cu spontana relua 
re a încercărilor nucleare şi explodarea un?r bombe de mai multe megatoane,sco-— 
pul ei era de a sgudui acest ciment,aceste baze ale lumii liberee 
Nu pretind că controlul teritoriilor nu oferă niciun interes pentru comunişti 

în ernducerea războiului.Dar el nu-i decât unul din numeroasele ler poziţii-cheie, 
reprezentând pentru ei,după împrejurări,mai mult sau mâl puţin interes.Puterea: 
militară, deasemenea,e pentru comunişti un mijloc de atingere a scopului,dar ei 
nto consideră niciodată ca decisivă în sine şi o utilizează totdeauna în legătu= 
ră cu tehnica de aservire a popoarelor.şi aceasta e cu atât mai greu de înţeles, 
căci,după concepţia noastră tradiţională,noi avem mereu tendinţa să privim un 
azboi internaţional ca o acţiune decisivă - după care von fi gata a relua rela- 
iile normale,chiar dacă rămân înenraate,cu adversarul „Comuniştii văd altfel lu- 
crurile„Pentru ei,confliotul nu va Lua sfârşit decât când ordinea noastră publi- 
că va fi fost Qistrusă,instituţiile cu totul subvertite,fidelitatea trădată,valo= 
rile renegate şi credinţa noastră religioasă miturată pentru totdeauna de pe fa- 
ţa pământului. Bi nu imaginează o pace de reconciliere,după un răzhoi sau prin- 
trlun fel. de topire în comun a punctelor âe vedere şi obiectivelor.Ei duc un răz- 
boi total şi absrlut negativ,pentru care nu ne-a pregătit experienţa noastră în 
afacerile in'ernațirnale,Pe individ cata ei să-l despoaie de protecţia institu- 
țiilor sale,de sensul loialității şi camraderiei,ca să-l predea,gol şi sigur, în- 
vreprinderii dictatoriale a partidului,Să ne intre!n cap odată pentru totdeauna, 
că inamicul nu-i o naiune,ci o migeare politică compusă din fiinţe dedicate u- 
nei ideolrgii,care şi-au constituit o forţă armată și care csntrolează naţiuni 
întregi „Pisedă cadre în fiecare jară şi Moscova e postul lor de comandă.Nu vom 
înţelege nimic din sitvaţie dacă nu vedem în adversarii noştri decât naţiuni a- 
gresive.Un comunist care ocupă un post influent în Congo e tot atât de inamic el 
nostru ca şi clica ce-i la putere în Rusia sau China comunistă. Noi contribuin la 
subvertirea propriei noastre cauze când exercitim o presiune militară şi finan-— 
ciară asupra conducătorilor pro-occidentali ca să acnepte a farma coaliţii ou 
"comuniştii-4m comis această eroare în Katenga,susţinând o acţiune militară con- 
tra lui Ciombs pentru a--l obliga să se alăture unui guvern unde tronă comunistul 
Cizenga„U repetarăm în Laos,unde incitarăm pe prințul anticonunist Boun Cum să; 
accepi;e o coaliţie cu un şef comunist şi un "neutru!" din acelaș câmp„iceastă 





atitudine duce La un fel de colaborare cu inamicul,căci astfel de coaliţii nu!s 
alteeva decât releuri puse pe drumul ce duce Lâ dominaţia; comunistă, Ori de câte 
cri am vrut să: formăm un guvern de coaliție cu un comunist şi un neutru,hci am 
stabilit de fapt un raport de doi contra unu în paguba libertăţii, 

Obiectivul nostru trehue să fie distrugerea inamicului ca fnrţă ideologică 
posedând nijloace de putere.Trebue să luâm hotărîrea de a apăra bmenirea contra 
primejdiei acestui nihilism„âcolo unde comuniştii cată să distrugă țesuturile vii 
ale rrâinei sociale,nni trebue să atacăm îndată germenii descompunerii Interesul 
însuş al victoriei cere dela noi angajamentul fundamental de.a refuza orice com= 
promis cu forţa ccmunistă,suh orice formă ar lua şi nriunde în lume. Programul 
nostru strategic să fie axai pe nimicirea forţei comuniste,ori ce! exercită la 
90 .de mile de coastele noastre,sau în laos şi Vietnam„Pentru asta trebue să re= 
curgem la procedee suple şi variate,putânăa fi adaptate la toate posibilităţile 
de. timp şi loc.0 ripostă intelectuală să contraatace ideologia inamicului, Să a- 
dăcgâm tactici legale şi de organizare,menite totocată a proteja anumite sectoa- 
re amenințate ale sc oietăţii şi a ne introduce în poziţiile AȚI Ape „Red o inter- 
venţie spe pa se impune,s!o înfățişăm cu îndrăsneală - şi so îndreptăm nu con- 
tra naţiunilor ci contra comuniştilor dela puteresârsenalul nostru trebue deci 
să posede echipamentul necesar pentru acest gen de acţiune cu obiectiv strict Li- 
mita, cum şi forţa nucleară menită să descurajeze pe comunişti de a folosi naţiu- 
nile rusă şi chineză pentru scopurile partidului Lor. important să nu: reducem 
ariei rabie. comunistă internaţicnală la un sistem ce vede,fnarte simplu, lucrurile 
diferit de noi, Făcând aşa,noi îi atribuim automat un statut gi o demnitate pe 
care nu le merită şi care nu pot avea alt efect decât să ne facă a sub-preţui pe- 
ricolul ce reprezintă.Comunismul şi robia ce cată să impună lumii nu!'s un sistem 
pe care să-l putem comhate cu metodele conve enţionale şi probate ale trecutului, 

E un rău.ce roade gi devorează societatea tmenească Şi libertatea, Trebue atacat 
ca.un flagel,cu toate armele de care dispunemeIntrucât comunismul se proclamă el 
însug negația absolută a tot ce reprezintă, £ societatea,noi trebue să-l asaltâm cu 
acelaş pă a de intransigenţă atât în pregătirea cât în executarea proectelor 
noastre„N!avem niciun interes să luăm în consideraţie ideia falsă,care vrea ca 
comunismul. să fie zămislit de sărăcie,boale şi alte similare condiţii sociale şi 
„eornomicesComunismul e zâmislit de comunişti,şi numai de ei singuric A spune că 
singurul mijloc eficace de a bară înaintarea comunismului e suprimarea condiţii- 
lor sociale şi economice care nu dau tuturor confort şi bunăstare; înseamnă a ad- 
mite înfrângerea.Căci nu vom ajunge niciodată,chiar într! un viitor apropiata 
înlâtura aceste condiţiuni;oricare ar fi importanţa ajutorului în străinătate şi 
a asistenţei tehnice ce distribuim în lume Singurul efect ce-ar putea avea aceas-— 
tă opinie asupra eforturilsr noastre de război ar fi dispersarea forţei noastre 
şi slăbirea atacului nostru contra țintei principale care e forţa comunistă. Nu 
neg orice valoare unui ideal bazat pe speranţa unei lumi fără sărăcie, fără boale, 
unde toate relaţiile internaţionale ar fi umanizate şi conduse cu put credinţă, 
sta n'are însă nicio legătură cu obiectivul imediat ce urmărim în războiul comu-= 
nist.acest ideal e un vis al viitorului genului uman-un vis ce nu va fi nicioda= 
tă realizabil dacă nu ne consacrâm fără Aa Be 4 primei noastre hotârtri care e su- 
primarea DAME comuniste, 

„Inamicul rămâne acelaş,la fel âe pb loa când aparţine guvernului lui Tito 
ca şi in Corea de Nord cri Norâ-Vietnam„Orice ajutor acordat lui Tito şi celer- 
1al.tg regimuri comuniste sau semi-comuniste trebue suprimat pentru motivul evi- 
dent -că aceste fonduri şi aprovizionării ar servi mai bine aiurea la apărarea 11- 
bertăţiiaAn. fost prea mult timp orbiţi de A că, guvernele comuniste în de- 

zacorg. cu Moscova ar fi aliaji cari,ca atare,trebuiau să primească miliarde de 
dolari din ajutorul americane Noi suntem în ta cu răul,şi răul e. comunismul, 
sub toate formele sale.Trebue să ne opunem acestui râu şi să-l combatem oi 
se Ea E a să ne preocupân a şti dacă este sau nu în grațiile Cremlinului - 
să -efuzăn Sel puțin, auto nul asât sub formă direcţă de ajutor economie şi mi- 
î Dita a ae şi indirect prin creşterea schimbului comercial cu. pa comuni st Cu 
un ţel şi o strategie astlel definite,von [i terminat cu iumă văţile de măsuri, 
cun a fost când cu invazia Cubei.Nu ne-am ma: angaja întrl!o cala A contra pu-— 
terii comuniste fără a ne asigură de spr ijinul tuvuror forțelor necesare reuşi- 
tei „Ne-am derarasa de devotamentul orb fe ayă de ONU,Nu ne-am mai nelinişti de su- 
Poni 0tiabea nucleară pe care Ruşii ar fi putut-o dobândi în cursul ultimalor 


pe 
25 


AR 


luni “şi am începe îndată încercările în atmosferă, Ne-am convinge rapid şi defi- 
nitiv că ideia dezarmării e ridicolă în epoca, noastră, 

Nefsriter la debarcarea în Cuha: Spre ruşinea noastră,noi n'am respectat cu- 
vântul daţ amiciler noştri cubani şi încercarea a eguat,Dacă preşedintele senne-= 
dy ar fi tămas la hitărtrea de a proceda la invadare aşa cum fusese plănuită,Cu- 


„ba ăr fi azi liberă sau,cel puţin,în luptă deschisă contra lui Castro şi a comu= 


nismului.In cursul ntpţii debarcării,careva convinse pe preşedinte să nu trimită 
întăririle aeriene şi navale pe care le ROL RUS Rat din pură necesitate milita- 

ră Niciun comandant cu mintea sănătoasă n!ar fi gândit la o debarcare amfibie âe 
a bt natură fără sprijinul aviaţiei şi marineice pa aie acestui sprijin a 


transformat o uşoară şi puţin costisitoare încercare într!lun ruşinos fiasct,. Pre 


şedintele ar trebui să consulte statul-magjor înainte de a lua decizii militare, 
nu să.se mulţumească cu avizul unor oameni cari,nu numai că!'s incompetenţi în 
propriile lor funeţii,dar n!'au nicio.fermaţie de consilieri militarieS!ar fi pu- 
tut spera că dezastroasele rezultațe ale ignoranței militare a lui Hoosevelt — 


'dezastroasa sa cerere a unei predări fâră-condiţii,şi decizia sa la fel de deplo- 


rabilă cu privire la Berlin- ar servi de avertisment preşedinţilor ce-ar avea de 


“luat. decizii: în caz de răzbei,Cu toată evidenţa,lecţia fu inutilă, 


„0 implicare destul de dezastroasă a doctrinei predicate de filosofii nucle= 
ari e că,orice ar fi,noi nu putem utiliza bomba atomică,Ilnutil să spunem că spe- 
râmynoi toţi,că o bombă nucleară nu va exploda niciodată, în războișpe acest pă- 


mânteNu vom cruța niciun efort pentru a evita ca o astfel de tragedie să se poa- 


tă produce.Dar a declara public,sau a lăsa doar să se înţeleagă că nu ne vom ser- 
vi niciodată de puternica armă ofensivă ce posedâm, înseamnă a lăsa câmp Liber 
atacului comunist. definitiv contra libertăţii,civilizaţiei şi ţării noastreeCel 
mai sigur mijloc de a ajunge la un răzhoi nuclear e de a permite Rusiei să crea- 
dă că nu vom utiliza niciodată armele noastre nucleare.Dacă s!ar convinge într!o 
zi de asta,husia ar ataca — şi noi n!am avea pentru a ne apăra decât recursul la 
această forţă. Bombele ar fi slobozite.., 





x Denise Pop Câmpeanu, în "Le Le voyage ded 'emiti 81! hevenind din Germania, îmi 
dădui seama că ceva din mine rănăsese ie siabe coke Sa acolo mă desbhrăcasem de o 
veche prejudecată,un rest de rancună datorit anii lei doz penibile 'pe care creerul 
meu de.copil le înregistrase în timpul triştilor ani ai războiului sâmintirea — 
deja fndepărtată- a unei uniforme ce uneori nia făcut să freamăt,s!'a evaporat 
înceţ-încet în contact cu locuitorii din Einbeck,privindu=i cum trăesc,cum mun= 
cesc,cum petreceâm învăţat să-i cunesc,şi i-am aprectat,chiar stimate 

această călătorie nu va fi fost pentru mine! doar schimbul cultural şi artis- 
tic,cars-i era principal Soopeee căcâ.a servit să mă lLămurească,ba mi-a dat o 
sigură încredere în viitor.M'am întors cu convingerea că o Huropă unită nu este 
poate aşa departe,că ea se va face într!'o zi pentrucă deja există în spiritele 
tinere. În plus,tineretul: german mi-a dat mai multe probe de prietenie pentru 
Franţa şi de ferma sa voinţă de a consolida legăturile de apropiere a jărilor 
noastre,operă deja începută de Bătrâni. 


* "RivaroLli!, paris, 26 Nove,L964:;.De fapt,evreii au fost printre primii inspira 
tori şi profitori ai revoluţiei din 1917„iiste. un adevăr istoriceTatăl narxismu-— 
lui ,Karl Marxyera evreu.leon Iroţki era evreu-Caşi Zinoviev şi Kamenev.Caşi mi- 
nistrul de externe Litvinoveşi mulţi alţii, "liohidaţi! sau vii,Caşi statornicul 
stalinist iazăr saganovici „Caşi Ilya khrenburg care,în 1945,invita soldaţii arma- 
tei roşii să umilească,să violeze şi ucidă !!pe - dar femeie a germanului!!, , Im- 
pugeările şi deportările nu priveau decât milicansle de ruşi ne-israeliţi, 

CÂţi evrei sunt în Rusia? Cifrele nu concordă,la 1 Aprilie 1964,institutul 
Congresului Wondial Hbraic indica 2,300.0Vuv,la 3 iprilie,liux Ecoutes!! vorbea de 
4 milirane.Lla 30 lulie,în faţa consiliului economic şi social al ONU-lui ,ambasa-— 
dorul Israelului, Bartur,vorhea de 3 milioane»... Ce repreşează jurnaliştii sovie- 
41.01, SVTreL LOR Tusa „bl Dag „citindu-i ai putea crede că membrii comunităţii e— 
braice au transformat tcate sinagrgile în centre de bursă neagră; ei ar afişa 
dispreţ pentru munca manuală,predilecţie pentru comerţ,dragoste necondiționată 


"pentru bani; religia. îi coama LA 0 imorală, i-ar duce la practicarea parazitis-— 


mului; ei ar forma: între ei o francmasenerie,menitţă să ocolească legilea ss. 
— "Rhivarel!, 3 -Deo,1964: Când un fapt izolat de antisemitism se produce în lu- 


me,ligile specializate dau alarma.Ele urlăa,cer sovoieala.Dar pentru URSS,unde 





e MDA A 


: 
. 


cl mneşte.-un antisemivism'de sta at ,virulentele 1 lor diatribe âevin reproşuri dulei; 

"reproşuri de îndrăgostiţi.Când un fapt-izolat de rasism se prâduce în Franţa, Be1- 
Ale Sau Marea Pritanie, ligile specializate publică savante comunicate.Ele mobili- 
zează, pre sa bună, Ele denunţă renaşterea nazismului Dar pentru Israel,unde domneş- 


"te unrasisii. de stat,tăcerea e de aur şi trădează imensa lor omplicitate.ln Ger- 





mania hitleristă cai maă ră, căsătoriile. între evrei şi ne-evrei, erau rprite.Din 


1 voinka: “punrerului Şi sub presiunea opiniei. In: israel „astăzi, căsătoriile între 


„evrei pi ne-evrei sunt oprite. Din-voinţa Marelui Rabin al. lerusalimului şi sub 
aiba, opiniei stfel, în kebruarie 1963 „afacerea e a li unei căsătorii 
„mixte ctnţraotavă “în Cipri între un evreu şi o belgiană catolică provoacă n criză 
foarte gravă, „a sânul guvernului Ben Curion.Cât despre tânăra Rina Dali de 19 
“ani, sa refuza să zupă legătura cu un arab din Lrrdania şi,pentru familia “sa isra-— 
“elită,a sta era o adevărată dezontare;,. astfel, în noaptea, de ia Petruarie 1964; la 
Tel Aviy,tânără Rina Dali fu stropită cu petrol şi arsa de.vie;De cei 7 fraţi, 
surori și părinţi.Unanimi! „Acum câteva luni;c pereche cerea:să fie admisă în- 
p. fermă colectivă, Răspunsul. a fost categorie negativ: bărbatul era, în adevăr, 
arab,iar însţara aşa de dragă "ligii drepturilnr omului! a fi de erigină arabă 
este o "orimăi! ae neiertat.  „.Leri,e sigur, ideologia naţional-socialistă provo- 
ca uneori fricţiuni cu Biserica Ca 60] ăi, e indiscutabil, fanatismul religios 
al Nactiviştilor Thorei!! şi păgânismul rasial al! tinerilnr evrei din "Sabrasii 
„provoacă uneori fricţiuni cu creştinii.In Septembrie : 1963,la Ierusalim, Tel Aviv 
şi Haifa mai multe sute de tineri atacară şi devastară şoali şi mii. cregti- 
adi. De altfel,să ne.amintim âe cazul părintelui Daniel: In timpul răzbăiului,un 
"evreu pribeag se-convertise la catolicism, În 1959 „el veni în Lsrael.Invâcână 
legea întoarcerii!",el ceru cetăţenia israeliti,ceeace ar fi trehuit să i se a— 
corde automat: pentrucă era de origină evreu; pentrucă militase într!'o Organi Za 
yie sionistă; pentrucă fusese rezistent în Polonia. Dar teate aceste merite nu 
înduplecară: autorităţile: până la urmă, Curtea supremă hotări sh-i refuze preotu- 
lui Daniel. pimân tul făgăduinței, Greştin;el nu mai era evreu,De-acum,nu-i mai ră 
mânea, decât să intreâucă o.cerere de naiuralizare.Ca un ulei Străine, i 
„„+Desigur,cât despre vererism,Israsliii Sa Surele aul ar avea motiv să 
critice 0A5-ul.Grupul Stern AN Et pe lordul Meyne,ministrul britanie pentru 
Orientul cil idea Grupul Stern 'snprimă!! şi pe contele Bernadotte „mediatorul Sue= 
dez: Ja ONU. La Lerusalim,lrgun dinamită hotelul "Regele David!! unde pia 
mulţi? nevinovaţi, Fără a mai pomeni de miliorul de. palesiineni ;cări în 1948 prefe- 
rira sicriului. vali zăyfără a menţi cna regimul diseriminatar pentru cei "200, (91919) 
arabi rămasi în Palestina, trebue să ami tem oă nrul-Stat şi-a râs adesea ae legi- 
„Le internaţionale, De i îdăi, în Mai 1960 răpirea:colonelului Eichmann în Argentina. 
In Noembrie 1962 „La Cairo,explozia unui pachev expediat din Germania,care ucise 
5 tehnicieni înt=la uzină , la, fel,pachetul exploziv,care răni grav pe secretara 
doctorului Pilz,un expert în fuzee balistice:In Iulie 1963 accidentul de avion 
care 'prevică moartaa ducesei Elena ae Meck Lemburg, soţia unui Wfiţer egipteaneIn 
Februarie. 1964, în dermania,atentatul contra ingirerului Kleinyachter: Mai. Serios, / 
naționalismul. dens,orgol A, rasial., o armata puvernică,"norată, fără încetare în 
întărită, promptitudinea declan nşă e Îi Da epresalii lor, cauta „rea unui spaţiu vital (94 
nai ),un stil comunitar de viaţă,mi 1vavi zarea viferetului: da,lsraelul se prezin- 
tă ' sub trăsături fasciste... Am deri mult ca ligile specializate. în lupta contra 
rasi smilui şi antisemitismului să ne explice de ce Siatul „pe care-l exaltă evreii 
din lumea întreagă, se înrudeşte sub atâtea "paie cu defunctul „Reich naţional 
socialist? ., i : 


„i 


A CE IARBA, IN CE FLOARE? de Yvonne ass iai n ("Fi iînţ ta românească ), 


In ce iarbă în cea floare, Din. adâncuri de pânâ Cine ţi-o plivi mormântul? 
mană , te-ai. pripit să vii te-a PE CA aa ir Gine. A, plânge şi-l sădeşte? 
iar la. oaza celor vii - Ce obraz ai în lumină? .-:0 albină şi buchiseşte 


pentr ?un pâlpăit de ssare? Ce nireasnă ai în vânt? slova numelui, şi pila 

&& Nglasulninoiunii. arată uneori, şi d iu. din ţara coupată, Astfel, Ag a 
din 1 Vetonbric vedem, în pozăş0 "colectivistăi:, slabă moartă ASR ALA sărenţă- 
rasă: şi amărâtă OC ae 


SRI 


&& Un redactor âela "Combat. « afirnă că W'ocmunisnul a ferit d evo aie de, de 
numeroase calami tăi, Caşicum ar putea, fi ea lamităţi mai mari decât comunismul. - a 


AR 


ȘI - m A 


„_MBTEENELE DEMOCRAȚIEI 
“Cititorii noştri n!au aşteptat, desigur, acest număr din "Vatra, oa, să afle.re- 

centele"întânplări!” din Republica Populară Congoleză -ultimul făt al democraţiei 
sovietice- întemeiată de elevii lui Mart-lumunba La Stanleyville,Că consulul 10- 
cal. al Statelor Unite a fost obligat să înghită arâpelul american;ar fi să vedem 
în acest fapt mai degrabă nâna,, Providenţei,care înceare că pe toate căile să. S00a- 
tă din letargie politica celui mai puternic Stat de astăzi.Dar chiar şi stângi.s- 
tul "ue Monde! -28-29 Nove64- arată că "tinerii lumunbişti,dintre cari unii. Du : 
aveau mai mult de zece âni,au executat pe toți reprezenbanii guvernului: central, 
pe poliţiştii şi africanii ce nu făceau parte din mişcarea Lumumbas e! Hlţi nefe- 
riciţi fură aruncaţi,vii sau morţi,în casoadele râului Tahopo şi târîţi de apele 
fluviului Congo (plin de. poa Dal Cei mai mea funcţionari trebuiră să bea 
benzină,apoi li s!'a sfârtecat stomacul Ga iaasila det focos e Şaizeci de şefi de 
plantaţii toţi africani, fură arşi de vii „după ce fuse seră legaţi unii de alţii 
şi Pa aur! cu A ie ce Toţi A ohapoil za cari. stiau să citească şi să serie 
erau trataţi ca duşmani .Marea lor majoritate au fost masacraţi,uneori într!un 
mod atroce,ca aceia cari au fost spintecaţi de vii ou cioturi de sticle de bere. 
„bra de ajuns să porţi o cămaşe frumoasă,sau să posezi un aparat de radio,pentru 
ca rebelii: să te trateze ca pe un "evoluati!,altfel zis ca pe un individ pericu- 
LOSe, Tinerii lumunbi şti se drogau,şi cruzimea lor devenea din zi în zi mai ra- 
finată.Astfel,când îşi executau victimele în faţa monumentului Lumumba,le tăiau 
capetele, iar ficaţii şi inimile erau aruncate mulținii,care le mânca, "Un vechi 
misionar -serie "Combati(30 Nov. )- a povestit c!a: fost închis,la Paulis,cu 5 du- 
zină de călugăriţe şi alţi misionari şi că erau desbrăcaţi la cel mai mic sgomot 
de avioane şi forţaţi să danseze împreună.. iceste surori 'au fost apoi masaorate 
şi inimile lor mâncate de rebeli,drogaţi de moarte,în vârstă adela 12 la 16 anin, 
la fel în "Kurrier"(Viena: "Un nhelgian ajuns la Bruxelles a fost martor la exe- 
cuţiile zilnice în faţa monumentului Lumumba: "Li se legau mâinile la spate,apoi 
erau ciopârţiyi cu barda,Victimelor mai importante li se scoteau inimile şi erau 
mâncate în publici,hebelii au arătat totuş ş,sub o frunte excesiv de îngustă,mă- 
car ceva imaginaţie... 


Semnele acestea ale civilizaţiei sovietice s!au văzut şi aiureayaxate pe a- 
ceeași Nooncepţie", foarte necesară unor decişi să aducă peste lume domnia întu-— 
nericului.In Congo au fost ucişi ei. ce ştinu să scrie şi să citească,cei ce pur- 
tau o cămașă mai decentă, ori. aveau un aparat de radio: adică, elita, locului; când 
Stalin şi-a pus în gând să subjuge Polonia,a procedat la fel în ce priveşte eli- 
ta leşilor pe cari î-a avut în mână: ucirând nu mai puţin de 11,000 ofiţeri,a- 
runeaț,i apoi deavalma în faimoasele gropi dela Katyn.la fel. a făcut Hruşeiov,ca 
“să menţină Ungaria!n robie.acelaş procedeu au folosit comuniştii în Franţa şi 
Italia, îndată âupă eliberarea! acestor ţări, cun şi în România şi!n celelalte 
ţări de peste cortină, "eliberate! de către Sovietici,unde au eliminat barrar tot 
Ge putea reprezenta o conştiinţă naţională si omersască, Ceeace arată că,pentru 
a se putea înscăună,marxiştii au adoptat ca dogmă, haterea păstorilor, spre risi- 
pirea, O Lo Besiai, 


Democraţia, populară congoleză a făcut, însă,un pas mai departe, tntreoându-şi 
maeştrii (măcar în sectorul,. economic): pentru ca nimic să nu se! piarădă din avu- 
ţia naională,şi dat fiind conceptul „marxist (teoretic) că omul. e bunul cel mai 
de prejyea nu gi-a lăsaţ victimele să putrezească inutilyciee lea haliteRetro= 
grazii de capitalisati nefiină de această "opinie",au trebuit să lanseze câteva, 
sute de paraşutişti - ceeace a pus pe fugă întreaga armată populară, tare vitează 
în faţa victimelor dezarnmate; şefii ei văzâne.. că-i "groasă”,au dat şi ei bir ou 
fugiţii,ca un Sima oarecares e Cine era să sprijine, acum; democraţia antropofagi- 
lor;dacă nu democraţiile-surori Şi utilii idioţi? Bolşevicii,Chinezii, "guvernele! 
robilor şi diversele ligi pentru drepturile omului au protestat la ONU contra 
debarcării belgo-americane.Şi,pe bună şi foarte umani tană dreptate: sustrăgân- 
du-li-se viatimele ,antropofagi Lope li se lua, de faptipâinea!!de la gurăe e, 


Acest soi de democraţie trezeşte amintiri mai vechi (şi mai autohtone): cu un 
sfert de veac mai înainte Gomnea,în fericita Românieyurgia unui nătărău,pre nume 
Carol Iișzis Wolf,Costică Brazăa,Berilă, Carol. Iapescunai nou Carol Lumumba e Pen- 
tru aă 6 generaţie în frățivă ae homână din voate. unghiurile, doritori să facă din 


pa 


lumea liberă, 


a 36 


E : Y a 


România întregită "o ţară frumoasă ea soarele",se opunea desirăvălări i Carol sta 
> y ș h $ 


pus să facă exact .ce făcea Stalin,şi ce-au fhcut acum elevii 
paginile 3-4 ale acestui număr am publicat li 
întrlo singură noaptejşi aruneaţi pe la răspânatii,în calea 
lor.Unii au fost chiar arşi de vii,ca!n Congo.Şi n'a 


săi din Congo.la 
sta sutelor. de Români ucişi,de el, 
câinilor şi-a porci. 
protestat nici imerica,nici 


prea democratica Rusie,nici vreuna din ligile specializate în apărarea drepturi 
lor omului (mai mult cână e ne-om).Ba,nu se cunoaşte nici măcar protestul vreunu- 
ia din numeroasele partide laemocrate!: românesti Ce legătură are ''democraţia!i 
lui Carol cu "democraţiile populare"? vaptele;văzurăm,le sunţ identice: să nu 
y p 3 3 ă 
Sp, eu SE MR ea es y . a ă 
uitam că ţiitoarea regală era din osul lui Marx... 


Şi totuş, "prestigiul! acestor democraţii creşte cu fiecare atrocitate. Pen 
tru africanii,deveniţi independenți înainte de a fi lepădat trofeele ucișilor, 
nici dela gât nici dintre maxilare, democraţia înseamnă anarhiei. autorizatăiIn 
cel mai 'bun dintre cazuri,africanii Hliberi! vor fi de partea cui îi hrâneşte. 


Şi îi hrănesc americanii şi celelalte popoare lihere,prin 


intermediul. democra- 


țiilor populăre»aşa fiind,cum va arăta,destul de curână, supra-guvernul. monâial 


numit ONU? Dacă punem la un loc statele 
bitejcu China și Rusia,răspunsul e clar 
„Yet şi a umanitarigtilor săi.Atunoi,ce 
în Ungaria,şi mai de mult în România, în 


zi: în toate ţările robite,se va 


negre cu staţele arabe,plus statele ro- 
ca bunăziua.Spre satisfacția lui Roose- 
sa întâmplat recent în Congo,nai demult 
Polonia;în Uniunea Sovietică,şi!n fiecare 
generaliza pe globul nostru: Zodia antropofagilor 


va domină întreg pimântul.In numele -şi!n cinstea= democrajiei „Dar nenorocirea 
generală va putea fi juma! de bucurie pentru robii de astăzi? Credem căîn acest 


caz, cunoscutul proverb va fi desminţit 


Racu Cornăţeanu 


CARPAŢII _ de Radu Gyr 


Urşi de piatră,răzimaţi de astre, 

îşi zhârleau grumajii de granit, 
„cu urechi ciulite!'n infinit 

şi cu labele pe veacuri aspre. 


Sus,vecia cremenelor goale, 
evuri,jos,de codri seculari... 
Orice veac. le da armuri mai tari, 
fiece mileniu alte zale, 


Neguri şi burhaie,din zănoage 

și din râpi se căţărau pe brânci, 
ţancuri să înfulece şi stânci, 
jnepeni şi cogtile şi pârloage, 


YVijelii“cu 
muşcau ăra 


g&rindeni şi tumulsuri 
piscului străbun; 


unde şi .luceferii îşi pun 
ouăle de piatră,lîngă vulturi e 


Pulgerul,icnină cădea pe spate, 
împitrea zvâcnitul vremii puls 

şi. furvunile,cu părul smuls, 
&hearele-şi piteau, însângerate, «. 
apoimunţii limpezi şi gorurii 
îşi spălau albastrul lor contur 
în fântâni de soare:'şi azur 

şiiIn. cascada de, mărgean a lunii, 


Near străvechi, tară pururi vie, 
munții mei cu soarele pe scutp! 
limpeziți de neguri: și trecu: 
străluciți. cu piscu!'n veşnioie,. 


&ă Un autobuz cu turişti celi,doritori să vadă la faţa locului fericirea to- 
varâşilor întru "eliberare unguri,a avut proasta inspirație să se abată prin 
Hustria.Unde,nu mai puţin de 14 supuşi ai lui Novotny au cugetat că-i mai bine 

Su Si apă ) az drd fa MII 5 Zizi oja ea li o 9 reia PER 
sâ' profite de prezenţa într!o țara liberă, luând-o- la.sănătoasa CUM Gitim în. 


"Kurrier!-ul vienez din 25 Noembrie, 
— Din 


acelaș "Kurrier" aflăm,la 17 Noembrie,că şi un compatriot,Cavrilă Lus= 


Ctig,inginer,de 29 ani,trimis cu alţi oi în nustria să cumpere un patent la 


voit -Werken (St.Pblten),a preferat să renunţe la 


toave favorurile cu care sunt 


încărcaţi oanenii de încredere ai regimului,pentru a respira udă pie de libertate: 


a fugit în cămaşe ele hotel,în timp ce tovarășii dormea 
"Glasuliminciunii să ne explice cun devine cazul Mai 
conpozitor 'român,Nicolue Ciiiroulesru, întorcânău-șe dintr-un 

Paris, simţea,apropiindu-se de marea înciHsoare reperi stă, cun 


că din iustria n!a 


A 


beţi «acum așteptăm ca : 
ales câ,în acelaştimp.un 
turneu la lonăra și 
îi piere vocea,așa. 


nai. avut putere să-şi consinue drumul,ci a rămas de tot în 
cântând imediat,de bucurie,la radio: Viena. Dacă citeau "Glasul imi n 

ciunii,ca să afle ce bine o duc în ţară,nici lusetig nici Chiro 

în”neagra străinătateN,şi nici cei 3 rom 


uleszu- nu rămâneau 





âni cari,găsinâu--se, can în acelas timpy. 


cu vasul "Transilvania"! în Napoli,au cerut pe loc azil politic,cun anunsă "Vocea 


Americii! 1a 24 Noemurie; 


me 2 sa 

* PE MARGINEA UNOR "VARIAŢII. DHSPRE FERICIRE SAU VERSURI NHEBRICITAI +) 

AŞ vrea să precizez,dela început, că nu scriu aceste rânâuri împins de iînvi-— 
die sau de ambiția de a-mi vedea şi 'eu,odată, numele printre scriitori. iceastă am- 
“biţie,să fiu singer,unlo am, mai ales că,âe cânâ cu îndemnul "Sorieţi,băieţi,seri- 
ţi Inatâjia stau apucat să scrie, încât a fi scriitor a: ajuns ceva prea banal, ca 
să-mi mai zgândărească veleităţi de noeastă natură. Ceeace mă determină să pda, 
gândurile mele pe hârtie e dorinţa de a cuncaşie şi alte opinii. tr legătură Cu, 
subiectul de faţă.Deci,eu deschid doar discuţia. Ro& să nu fiu lăsaţ. să mor incult, 


- Incepână lectura versurilor Imefericite!(oa1ifigâtirul e dat de autorul în- 
suşi), publicate în Revista SAR,am crezut mai întâi, văzând că lipseşte punotuația, 
că textul s!a strecurat again nebâgare de seamă, iii, tipografie Mai. SA miziiua Aaaa 
să,mi-am dat seama că trebue să fie o licenţă pe care şi-a permis=0 poetul, deoa- 
2935 întreaga compoziţie este lipsită de învechi tele semne de vei Me Dale 
mam întrebat: dacă poetul ş şi-a permis această licenţă, de ce n!a ca şi Li- 
niuța de unire? Căci,să fiu. sincer: cu Liniuţă sau fără, toi ninie.nu 'nţeleg.S'ar 
putea ca această îi git al, să ne fie rezervată pentru următoarele "Pragmente de 
versuri nefericite"! In felul acesta,s!ar reugi cel puţin,din punct de vedere 
practio,să se economisească ceva la i a rafie, 


- "Un oarecare iasă la drumul mare 
"să, ţină un discurs despre salvarea lumii, Aș fi înțeles întrebuinţarea 
verbului la ieşi!",sub forma lui regicnalistă,dacă întregul limbaj era regiona- 
list; darșaşa hedoreno,troneysă vină cu acest "iasă!!? Nu e justificat nici măcar 
prin nevoia de a filnsi rimel sau ritmului,căci de aşa ceva nu-i vorba în aceste 
Iyersuri neferloite!, 
- "Să fii pe linie şi să trăiegii cumsecade: 
!ca, cetăţeanul care nu iubeşte decât ţara lui 
!ca nevasta care se culcă numai cu scţul ei 
"ca individul ce visează cai verui pe pereţii.- Halal tars poetica!.De alt- 
fel, întreaga compoziţie respectă acest şablon.Invăasen dela Kani că. "frumosul, 
în artă,nu-i neapărat reprezentarea a ceva frumos, ci frumoasa Tteprerentare a Buălt 
Lui divan, Şi Maximilian Gauthier adăuga: "Cu'asât mai frumoasă e reprezentarea, 

“ cână.. esțe verba şi de ceva delectabil.E chestie ce buni sinţ şi năsurăi!! Naivul de 
mine] abia că moda e alta acum și că eu vei fi încadrat pririre 601, 68 lipi 
segză cai verzi pe peraţi!,Chiar cu acest risc,însă,eu continui să cret că pâre-— 
rile Au Kant şi ale lui Gautier rămân adevăruri :eterne,deci nesupuse capricii- 
ler modei. 

- "oă tot ce zboară se mânâncă 
ya "şi că la nevoie doi şi doi fac cinci.- Din câte am invăţat,gtiu. că se spu- 
ne doi Și cu dei,sau doi plus doi,dar nici decun coi şi doielmi vine îri minte,în 
legi ură cu aceasta,o glună pe seama Scoţienilor:; Li! inglais admet que deux et 
deux font quatre.l!'EBcossais aussi,nais il irouve que ce n'est paz assvz.Deciyă 
tpropos de doi şi doi,i-aş spune autorului: nostru: "A .dlautresyvas ă'moille 


— Şisîn fine, ne apropien 'de sfârşit,când furnica vine, şi-l întrerupe pe au- 
tor git opera dai pisică n ca ae LA E încă de mie, „copil, cână mi. s'a roves 
_nose că furnica, a crescut şi mai mult în ochii mei-Cici datorită ei; stie TUL „care 
intenţiena să ctntinue să 'năruge, a fost nevoit să se abţină, după cui singur năr.-- 
turiseşte.ustfel şi calvarul meu s'a terninat„Şi,până la urmă,chiar: şi poetul e 


fericit,dacă e să-l credem,din felul cum încheie: "E fericit SARI ah 
Lone, MLLOŞ".De 


fapt,nu!s sigur dacă Lonel MILOŞ e un personaj al compoziţiei;sau e okier auko- 
rul,sau şi unul şi altul.ln orice caz,dacă el e fericit,fie la el acoiol.- 


* VOR „POPULI VOL DEI. Cei 11 ani petrecuţi în Argentina mi-au dat ocazia să 
cunosc S nulte cu curiozităţi ale acestui colţ ds lume;Una dintre acestea,care ce als- 
fel mi-a atras atenţia în moâ deosebit,a fost faptul că limra latină nu era pre- 

dată în şcoli.Deci majoritatea populației intelectuale -mă refer la colonistii. 
spanioli. nu ştia decât din istorie că descinde din Rrmani și că spaniola e n 
limră latină„Prima cară când mi-am daţ seama de acest fapt a fost cânâ func şio= 
narii dela întreprinderea unse lucram; dându-şi seama de corectitudinea cu care 


x) Tribuna Liberă 


est se SAP se 
mă, exprimam şi scriam în gabi ii jervantes,au început să mă întrebe,şi nu rare 
ori,cum se scrie cutare sau cutare cuvânt.Una din marile dificultăţi de care se 
lovesc argentinienii,pe teren linguisticșe diferenţa între pronunţarea şi socrie- 
rea consoanelor b şi v„Neexistând aproape nicio deosebire de pronunțare între ce- 
le ăsuă consoane (sunetul fiind cari acelaş); se întâmplă adesea ca la scris să se 
confunde şi să se întrebuinţeze b în Locul lui v,sau viceversa.Denunirea dată 
de argentinieni celor două consoane,ca să le diferenţiezo la scris,este de !'vy 
corta! şi !b larga".,Nu edată mi s!a întâmplat să fiu întrebat,de pildă,ocun se 
serie "vaca!!; cu v scurt,sau cu b lung? Desigur,rispunzânâu-le,trebuia să-mi 
stăpânesce râsul,ca să nu jicnesce 
Cea mai comică confuzie,însă,mi-a fost dat s!o aud într!un tramvai,la Buenes 
Aires,Doi prieteni se întâlnesc şi iau loc pe o bancă,în spatele neu.Vorbină de 
spârtyunul î1 întreabă pe celălalt: 
! "Poţi să-mi spui care sport are mai mare vechime: boxul,sau. fotbalul?" 
- "Bre,dar asta 0 ştie orice em cu puţină cultură generală! Desigur'că bexul 
e mai vechi.Nu spuneau „are şi strămoşii noştri romani; "Bex populi,bex Dei? 


Marcel Nicolau 
NINGE de Dorina Lenciu("'Aripi ăe lumină!) 


Pulgi albi,lacrimi de zăpadă E rece văzduhul cumplit Şi greu, 
Peste sânul pământului încep să cadăc., lacrimile ' albe cad mereu; 

Prină în palma mea răvaşele lor: Clipa se spală,se botează acumese 
Coborîte din ochii morţilore Mâine va fi- iarăşi tină gi fume 


&ă& Presa internaţională a făcut mare tapaj pe ohăsta răpirii lui Mardeheu 
ben Massoud de către egipteni. „De fapt,ceeace se poate reproşa lui Nasser e numai 
lipsa de experienţă: dacă lada nuc... cofta,poliţia aeroportului italian n!'ar fi 
ta de nimic„Răpiri,au mai fost ele; şi e ciudat că Hoonşgtiinţa universală! 
n!a tresărit nici la împachetarea colonelului Argoudynici la a lui Eichmann,de 
pildă.In cazul dela Roma,însăye vorba de un fiu al poperului ales - răpit în 
“plus, închipuiţi-vă,de agenţi aie. Ghestapoului, cari mişună în ţara farapniloreşi 
aşa,pe nesimţite,se revine la "ororile!" naziste - uitându-se,voit,că ele n!'au 
fest deloc originale,ci precedate;cu fcarte muli brio,de ale Cekei şi Ghepeu-uluie 
Dar,de acestea,cine-şi mai aduce azi aminte,în plină euforie cocexistenţialistă?e, 

Cu două măsuri a umblat "cenştiința universală"! gi în nenorocirile din Cengoe 
Rebelii canibali,cari înţeleg să beneficieze larg de "dreptul popoarelor de a 
dispune de ele înşilei,se hrănesc,acolo,de mult cu carne de prizonier; înainte 
de a-şi frige vioţimele pe statuia profetului Lumunta -sorie "Rivaroli!-,vracii 
din Stanleyville "recită nişte formule marxist- leniniste învăţate dela educatorii 
LE chinezi Paraşgutiştii belgieni au intervenit însă numai când printre victime 
au început să sc rătăcească şi ceva albi.De-o făceau mai de PO Aa BE fi salvat 
şi mii de cengolezi - pentru cari nicio conştiinţă universală nu s'a mobilizate, 





&&  hevista "Kristall",Hamburg,lunie 1964,dă câteva date despre franomasone-— 
rie: există azi în lume peste 6 milioane de masoni,dintre cari peste 4 milioane 
în Statele Unite,- unde,în ultimul parlamentyerau masoni 58 din 96 senatori,215 
din 435 deputaţi; idem,29 âin 48 guvernatori.Prima loje s!a înfiinţat la Londra, 
24 Lunie 1717; în Germania: la Hamburg, în 1757 (azi există în această ţară 400 ae 
15ji,cu 20.000 membri ).Printre masonii mai celebri: Churehi11,Roosevelt, Truman; 
prinţul Pilip(soţul reginei Angliei), judecătorul: suprem american Mertmazi ( oa cu 
raportul despre asasinarea lui Kennedy) .Masoneria înfloreşte în ţările protestan- 
te,e mai slabă în cele catolice (în Spania e pur şi simplu interzisă); revoluţia 
Prpii pată şi emanciparea evreilor în Germania sunt opera ei - şi i se mai atribue 
trevoluţia! din Rusia,atentatul dela Serajevo,uciderea lui HammerskbBla,venirea 
lui Castro la putere,necrânduelile din Angola şi CongoPe când ludend6rff şi so- 
yia sa Matilda vedeau în masonerie "o conspirație a iudaismului mondial”,Ican al 
XXIII-lea ar fi spus unui mason francez, în 1949, când nu era papă: "Ce ne despar- 
te în realitate? Ideile? Trebue să admiteţi că foarte puţine o. 


&&  Entuziasmat- de cei 20 de ani. de ocupaţie rusească, Crainie ridică!n slăvi, 
DE pagină înt reagă minciuna concentrată!n lexpoziţia jubiliară! P!ioi pe colea 
nu poate însă să reziste adevărului e Pomenind,da -ilâă,ge pâinea expusă, şcrie că 
"zecile de mii de vizitatâri, Ș. DELYVERO Cu draaistels măcar nu uitatul să se-aleagă, 


su Ri Î 0 aa e ENE, 

&ă - serie "Crrrispondenza Eurepea",: 25 Nove 1964, într! o corespondenţă din Lau- 
sanne: tlans Deutsch,evreu austriac rezidând. tâ Aveti: frst arestat sub acu- 
zarea că a exerocat cu peste 35 milinane de mărci; obţinânăd,cu mărturii gi docu- 
mente false, reparaţii de război! Sami aa sil uriitae La nazismului „Deutsch, preşedinte 
al unei asociaţii: de victime ale nazismului,a „fost prinit, în această calitatea >ŞĂ 
de papa.iPană VI.Aspectul cel mai! grav al afacgrii e însă altul: se pare,în ade- 
văr,că "falsele! mărturii şi dnoumente de care se servea Deutsoh s'au aflat şi 
la baza multor procese pentru "crime nazistei! receni judecate şi încheiate cu 
grele condamnări pentru imputaţi”, . 


&tăe Hovărirea Conciliului Li Vaţican de a spăla neamul "ales! de acuzaţia de 
„vdeicid!,de a achita pe evrei de răspunderea răstignirii 'lui Isus,a stârnit re- 
veltă în statele arabe.Guvernele lor au provestat,ameninţână cu închiderea nun- 
 ţiaturilor apostolice; presa a criticat-o cu asprime,afirmând că "sionismul a 
reuşit să intre în Conciliul Ecumenice! şi că "unii cardinali sunt suh influenţă 
sionistă"; patriarhii Ciril VI al Alexahăriei şi Teodosie al Antiohiei au jJude- 
cat notărirea de'contrară credinţei AB AMA şi Bivliei",contrară faptelor isto- 
vice,printre catolicii din aceste ţări sia vorhit chiar de'schismă!! şi de "in- 
stituirba unei comunităţi catolice orientale cu centrul la Lerusalimi, 
Dacă, intobvenţia unor ţări necatolice e deserninată de motive mai mult poli 
tice, faptul, nu compromite adevărul Şi adevărul, în: această privinţă,se află Lămu- 
PI în Evanghelia, după, iai oana e evreu), capitolul Se Mp cata 24-25: Pi- 
lat ,spălându-şi mâinile, se. adresează mulţimii evrsilor,zicână: liNevinovat sunt 
de. sângele dreptului acostuta,voi veţi. vedea.şi ice ag tot _poporulsa zis: 
Sânesle lui fie asupra, noastră gi. „Asinta,, fiilor noştri!.Dacă singuri şi-au arun-— 
cat acest. ble ten, nu credem să existe 'concillu” aa "Hume, oricât de, "infalibpiln, 
care. să spele ce te cutezat,până acum, în două mii de Aa, „Bază de papi,de ici 
„arti şi de. sinoade, "iteahilitarea istorică! a evreilor n!'are' cum fi. 0 dogmă. Con 
„Biliul a el ri ea doar o opinie - în dezacoră,de altfel,cu părerea tuturor 

marilor figuri bisericeşti ale trecutului; opinii,însă,poate avea fiecare»... Cu 
atât mai întemeiate Gu cât mai atent va fi citit Soripturile,gi cercetat Traai- 
ţia. de două.mii de ses. Mojcaitueatae vu 








&&  Wici funeraliile lui De Gasperi n!au atins amploarea pe care au avut-o 
„ale lui Palmiro Togliatti,şeful comuniştilur italieni - ale cărui planuri,dacă 
reuşeau,ar r fi redus italia la mizeria unei biete "republici populare",la catafal-— 
cul omului lui Stalin şi-au dat întâlnire toate laşităţile democrave,ipocriziile 
s'au luat la îsi teettina. în proslăvirea "meritelor! unui om ce n'a făcut decât să 
slatiae.„ n, igoncă patriei sale,Până şi adversarii şi-au exprinat” regretul pentru 
moartea.unui individ de ei Îngişi a în mii” de discursuri ca vândut Mosco- 
vei,iar Papa s!a rugat -şi a îndemnat pe oredinoioşi să facă acelaş lucru- pentru 
suzi că tul” tefunctului .Cecace,de Digi în funojia sacerdotală. Nimic însă nu 
“impunea publicitatea acestor rugăciuni — cae, împreună cu.pompa funeraliiloryvor 
aduce comuniştilor italieni,la viitoarele aiegeri, mai multe voturi decât chiar 
faimoasa audienţă a lui Agiubal + 


d& la serbările religioase,orsanizate de postu = Gestiune la Li ăp Decem-- 
brie de cercul ecumenic îreei Vragaa etEa participat și. 1 

_DskmePopascu slujirea unei liturghii; Are Paul „Miron, Cu, O gonferi n e pia 
ei tsbestrobunge en innernalb der Ostkirohe!; - femi ia Moşoiu.dna Jean,dra Christine 
Parent, ânii Cuşa,Bacu,Chiriac,Vasile Bulgarul,veniţi dela “Paris în g maşini, au 
format un simpatic cor pentru răspunsuri şi colinde.Dala Ziricn a venit dna Maria 
Wysad Din A NA a mai parti.o rac AIE, Space mn Mi mon eu fiii sânii maior 

'endovici pas cu „iica,Clement Munteanu, Pâr- 


vale 2Scus Tirat SI la e anl ETEz Gu. eg e unei î. aaa la hocurile Sf ne e 


be Duminică '20. Decembrie | a avut loe la Munchen un toarte reuşi i zar de Crâ- 
ciunii al organizaţiilor româneşti din Cormania (UaRc ) ou participarea a peste 600 
de persoane.Sfânta Liturghie a fost slujită,dimineaţn., ae pr.D.Em. Popa,venit anu- 
me dela Paris.lă serbare,în sala festivă din o? osia aa Ba vorbit despre fru- 
moasele noastre Obiceiuri dl maior Păunescu preş șsedinvele UARG-ului,şi păr.Popa: 
„iar 61 dans Prelitseh,referent cultural al Uniunii. bucovineni lor, despre !Priete- 
„nia româno-germană în' Bucovina de altădată, Colindele, bine executate de corul. în 
port naţional,al păr.ZăpârţaneŞcolarii dlui Puchs au cântat deasemeni, şi recita, 









a SĂ i 


colinde.Moş Crăciun,personificat de âl Poclitaru;a împărţit sute de daruri.Meri= 


tul reuşitei revine în special dlor av.Gudi,dâr.lase şi sculptor Pană. 


&& Asociaţia Românilor din nord-vestul Germaniei,prezidată de aveAcrivusa or- 

E E ia i Oa A a RENE i Se O NE A RI Ra Pai ENE a Rd A ze . u SE CN fe ear 
ganizat slujba religioasa de Craciun la 26 Decembrie,oficiată de pr.Vasilosochi; 
după amiază, împărţirea darurilor de către Moş Crăciun,şi o agapă frăţească.- 


&& Ne întreabă un prieten,din Germania,cum se face că la o aşa de românească 
manifestare, cun a fost Cenei academic dela hegensbhurg,membrii Consiliului 
Conducător MI Il Legiunii nau ținut să partioipe,deşi se află doar la o pătae de 
puşcă! 'de locul adunării; nici măcar cu un mesagiu de solidaritate nu s!au deran- 
jat! Mirarea Pe bi tiu ad e legitimă: mai ales că-unul din "triumvirat! şi-a cre- 

iat chiar faimă "ştiinţifică, ca... filolog 

Se vede că's tare ocupați cu întocmirea buletinului extrem de roânicei acti- 

vităţi pe cei zece ani de cârmuire; dacă-i 'aşa,atunci se explică,natural,şi 1ip- 
sa lor dela foarte reuşita -şi foarte româneasca- sertare a datinelor de Crăciun, 

care. a avut loc tot la "poarta! lor: la Minchen.Căci n!o să credem,âcară,svonu= 
rile meschine,după care 'lipsa conducătorilor legionari s!ar datora unor mai 
vechi. neînţelegeri cu tinerii ce au nirganizat seriarea: era vorba,doară,de o bu- 
“nă ureabă românească,- iar oamenii mari ştiu,în asemenea împrejurări,să se cal- 
„0 pe. sine în picioare —"cum aşa de des povăţuesc pe alţiieae 


&ă& Serie "Cuvântult: ai iapa SE Visarion a murit sărac.Executor testamen- 
tari. Biblioteca Română din. Frei bura! 
Dar norocul Bibliotecii nu se cred aci,Căci tot "Cuvântul face apel la 
: . i 8 Yi AA 9 3 cr dl a : » y Se , yu yu 4 
cititorii sau: !Când va trimiteţi contribuţia bânească pentru revistă,adăogaţi 
0 sumă.. pentru casa Bibliotecii din Freiturg",şi cum abonamentele curg gârlă la 
foile exilului,viiterul Bibliotecii. se pdate considera asigurate ee. Dar dacă nu 
. ? . u y . - 
pricopseala e partea ei;are norto de alte rosturi: caci iata,mai zilele Ureculie 
1i sosă,tcomai Gin Australia, odată Gu biblicteca res sent ivă. uzina cu! cenuşa drului 
SLABI erekeui să se păstreze aici până se va putea odihni în ţara liberă... 


&& Ni. se semnalează un apel al păr.Boldeanu,prin care cere credincioşilor 
bani pentru biserica din PariseNu vedem restul unor asemenea apeluri,dacă părin- 
tele Cheorghiu şi-a lăsat,cun sia lăucat,la hirodtrnirejtsată "fortuna" bisericii, 


&ă& In WGlasul''minciunii din 1 Sept.64,iegit la la XX-a aniversare a eliberă- 
rii patriei!!,niciunul din veteranii închisorilor reperiste n!a mai fost obligat 
să-și arate entuziasmul.Să fie vorba de un început ds trezire a bunului simy? sa. 


&& localul fostului liceu nilitar dela Mânăstirea Dealul,dărâmat de cutremu-— 
rul din Nove 1940,a fest în parte reparat de la din Boaiuea gti care a adă- 
pfstit acolo 50 de preoţi pensionari,îngrijiți de 12 călugăriţe,-. 


&ă : "Vocea libertăţiilanunţă meartea lui Richard Franasovici "fo stul ministru 
și în ultimul timp ambasador la Paris".Nu ştiam că tâtrânul fruntaş liberal se 
dase cu reperiştii..., —Ni se mai spune,ytot acâ,că defunctul "a fbst ales de 9 
ori deputat de Turnu Severin şi sesretar general la Ministerul de Interne,suBe- 
cretar la acelaş minister,ministru au lucrărilor publice gi de Interne",Păi shu- 
ciumată viaţă a mai avut,dac!'a trebuit să suporte 45-de alegerii 


dă Guvernul ture a decis ca măsurile. luate centra Grecilor din Turcia să nu 
ss apli be israeliților cetăţeni. greci.iceastă discriminare a făcut un prost ser- 
vici sevrei.lor în chestiune: i-a împieiioat să-i arate atagamentul,acum la greu, 
faţă de adoptiva patrie grecească» +» 


is  Orngresul. Românilor americani,ţinut la VWindsor(Canada), 7-10 Septembrie, 
sub preşedinţia dlui George Dobrea,a Rear Uniune şi Ligă,următorul comi- 
te : preşedinte, av „Lon Ce Goman; vice: h»mul Pantea,kugen Popescu,teorge Bleatru; 
coât ela, Iei Bănescu; memhri: Petru Dobrescu,lies Copăcia,len Bonây,lus Hadu, 
Raymond Tyulty, Petru | Ureavu,Cnerles Mailat; supleanţi: Petru Nechifor,lon Simi- 
cin,Dan Glignor,teorge Pumnea.Secretar a rămas Andrei Ham pu. Centrolor e şi dra 
Dorina thiscutta,aleasă. în 1962 pe 4 ani. 





&&  "&lasul "minciunii anunţă construirea unui "nou tip de autobuz,destinat 
transporturilor de pasageri interurbane şi iuristice pe drumurile grele",Dar 
Pa E e A PLS 
parcă asemenea drumuri nu mai existau în Poe iasa noastra republicâs e 


se Bă 

- _DOFURI ŞI. NECAZURI _ 

B.-Hnmânia: Profit de ocaz 1e, să-ţi mai arât cum e pe la noi.Orice funcţicnar 
nu câştigă decât strictul nesesar pentru a putea să se îmbrace prost şi să mânân- 
ce pai Dacă vrea să se îmbrace bine,trebue să rabde de fname.Un kilogram de Lâ- 
nă orstă 30 lei, iar un metru de ştofa 400-500 lei; mă refer la ştofe care să con= 
ţină ceva lână.In acelaș timp se vinde kilogramul. de carne cu 20-26-50 lei .Sala 
riul mediu al unui muncitor atinge 60U lei pe lună:EHu,ca tenhnician,încasez 1,000 
lei pe lună«Un kilogram de unt costă 35 lei.Din 1947 nu am avut posibilitatea să 
mănânc brânză de ri pură,cu toate că trăesc într!o regiune de stâni,Statul vinde 
prin magazine telemea de vacă cu 16 iei kilogranul„La rraş se găseşte pâne albă 
cât şi neagră care se distribue pe cartelă în unele localităţi,iar 60% din popu- 
laţie nu găseşte de cumpărat pâne neagră” 

Țărăniniea română o duce frarte proste+In multe 'case de ţărani am văzut o mize- 
rie de nedescris;nu au ce mânca şi rabaă de foane.Sunt familii de ţărani care nu 
au pe ce să-şi cumpere.un'kilogram de zahăr luni de-a rândul-Li s'a luat pănân- 
tul, fapt care a atras inevitabil distrugerea efeciivului nostru de vite. Atât mun- 

citorii oâ4 şi. ţăranii arată foarte slabi şi epuizați „îmbătrâniţi şi vlăguiţi 
înainte de vreme Cei dela sate nu se pot muta la oraș,datorită lipsei de loncuin- 
ţe şi pentrucă Statul,prin organele de niliţie,nu zii boiedauzii buletin de oraş-lar 
fără buletin de oraş nu te primeşte nimeni la lucru-Asifel cetăţeanul român este 
sclav legat de Locul de muncă,pe care nu-l poate părăsi; el munceşte pentru o 
pătură de boieri ce sunt înscrişi în parti gi se numesc activişti de partid,cari 
nu fac altceva decât stau şi beau prin cârciumi şi speculează pe cei căzuţi în 
greşeală şi ameninţaţi să fie cândamnaţi.De exemplu,pentrucă şi-a tăiat viţelul 
dela propria vacă,că n!'are posibilitatea sa-l creasocă;e condamnat la'un an închi= 
sare. În general activiştii de partid sunt oameni slat pregătiţi ,majcritatea cu 
câteva clase primaresIn şedinţe îşi pernit; să adreseze orice insultă unui inte- 
lectual,iar dacă acesta se revolta,a ceua zi e muritor de foame,sau chiar în 
puşcărie„Dacă un muncitor sau ţăran sărac încarcă a căruţă cu lemne dela pădure 
fări, forme de plată (menţionez : că nu au voie să încarce decât erăci uscate,până 
la 4 centimetri în Giametru,sau cisate desgropate c cu tot cu rădăcină după ce a 
fost tăiat copacul ) este aria în judecată gi ccrdamnat,în timp ce actiiviştii 
de partid,organele juridice,miliia şi securitatea încarcă. camioane întregi de 

„lemne de calitâte superirară, făra forme; şi nu-i irage nimeni la răspundere, Pre- 
vul lemneler este de 400: lei mia de kilogram nea 

In ce priveşte alimentele,menţionez că nu se alta carne, făină de grâu,şi 
de porumb,decât foarte rar; în: magazinele âa Stat trebue să faci coadă până ca 
peţi numai 2 kar de făină de grâu albă sau porumb.Aceasta este trista stare de 
lucruri. în câlţişorul ăsta.de ţarâ,care, ne runâşie Rrmânia după 20 de ani de !'pa- 
ce!',De aceea dhresce nespus -de mul că anii uâti în voi mai avea de trâit să-i pe- 
tres într!o țară unde să pit.-lLocui la iraş şi în oricare cas îmi va plăcea.cA- 

-ceastă pogibiliţate nu o au în ţara mea,care îni ete avât de dragă.Putean să 
fiu înscris în Partid,dar nu vrâau să fac parte din această bandă de hoţi,nu 
vreau să merg în pe la; demensieayi ile Particrilui, Şi. să stri ig: în gura mare 
că sunt fericit, când în realitate muncesc ari ca gi, aia ce rânoa a doua zi (căci 
a treia zi nu sunt sigur dacă voi mânca o bucată de pâ ine) „Tâ încheiere vă dau 


sfatul să nu vă gămăi ţi să treceţi. nici. mâca> ca ta iti în România! 


>) 
et 


M. Germania iure dreptate "Glasul "minciunii, sum îl mumă ţi Dvs; cine a plecat 
de mult din ţară, azi ntar mai recuncaşte-o0„FHu,cel puţin, în viziţa din vara aceas- 
ta n'am nai recunoseut nimic în satul meu: nici cosiume,nici moravuri,nici libe- 
ra voie bună de ndinioară,lumea a lăsat cămăşiie şi mndele înflorite şi umblă 
toată "nemţeşte!, îmbrăcată în stâmturi fără zust, fără valoare„ldilele,sfiala fe- 
cinrelnic, aşa de apreciată odinioară şi cântate,n!'au râmas decât în amintire, 
acum cână cârmuirea "populară! vinde avortii, pe.5 lei: e greu să mai găseşti o 
"urii sub 15- 14 ani! Ne piere neamul, anmnilor,in de ecădere Şi ruşine„ Păduri le 
stau mutat în Rusia,iar speteala chec aut. rămas fără pânânt, e plătiţă cu 6 lei pe 
“zi de lucru,plus pe anul întreg 1.00 kg. pneumb , 100 grâu şi 200 ke vavtefi| Prearas 
" tehnic,se vede,dar realizat pe murţi de cadavre, iar populaţia niar€ niciun pra-— 
fit,încât nu ss știe cui folrs seşie; poate streinilor şi stâpânilor„Că oamenii 
vorbesc acum mai libern! aş crede să fie efectul aazisei "destinderii", cât al 
cujitului ajuns la osa0e] mai Boa e sentimenţ eve acol: urâ,ură. în cotira 















e soi Jaaa 3 e 
„.Ruşilore Am auzit pe unii spunând în gura mare: murim mai bine cu taţii, decât să 
“nai ducem viaţa asta de câine! Şi » deocamdată cel pu ţin,n! au mai fagi drestaţiie de 


A.-hustria: Cât am stat în Banat n! am gustat carne 4 săptămâni şi niciun fel 
de vurşt. Criza alimentară mi sia părut mai mare chiar ca acum 3 ani când iarăşi 
-fusesem. La graniţă am fest controlat amănunțit,trehuinăd să Gau vamă, pentru toate 
cadourile duse,la Bucureşti,la faimosul Yimbasader'"!,am rămas săpunit în bae,că 
n!a mai curs apa„leafa medie e de 5-600u lei,în timp ce Ut neagră -când se gă- 
sește!:- costă 4 leijalbă 4.40-4.80,rul 1 leu,laptele 2.40,zahărul 9+90,brânza 22 
24, carnea, cu case 20,găina 25-26, “pizeuat 9.5U,ţuica 17.50-32, su tab 3,50(1a ţară, 

căci la Bucureşti nu se găseşte). De însa nl eee se spune că şi-ar fi luat,în 
1962.diploma de inginer.ln materie de cinema,se spune câ Gina Lrlobrigida alia 
talentată, în timp ce lica-Dej.. are tată Câi “despre destindere... un biet rrmân a 
luat 8 ani de închisoare pentru o glună chiar nevinovasă: "Când urcă trenul la 
deal, face; UR35-URSS; când coboară: colhoz=crlhrzie,, i 





De-nustria: Turişti întorşi din țară spun că acolo e o criză alimentară mai 
„aecentu uată chiar.ca înainte.Cozi la mălai,cartelă la pâine, In vogatul Banat, lip- 
sesc carnea şi untule.Pleacă nanenii de cu nrapte ca să poată aduce ceva de-ale 
Ep a le e la îm vitrine au început să apară, aut mobile Fiat (pân! acum erau nu- 
mai ruceşti ), dar ocine să le cumpere,cânăd costă 58,000 Lei! lrei tineri români , re— 
fugiaţi de câteva luni,sunt extaziați de ce văd aici,nu le vine să creadă-Cu druă 

ile de lucru,la Viena îţi poţi lua e pereche de pantofi; in țară costă leafa 
aprrape pe o lună şi poţi să-i încalţi doar de câteva ori.ân fest cu ei la un pa- 
“har de vin,e n plăcere să-i vezi cum se bucură de viaţă,de orice,până şi de o bu- 
căţică de pâine albă,Se luau de urechi şi ne arătau cum se face Vautooriţical!,Po-— 
vestesc lucruri de necrezut.ln arnată,de pilădă,bătaia nu-i admisă; în schimh e-— 
rau înţepaţi cu ace,ăde urlau.Mai ales cânăd n!'aveau curaj să sară cu paraşuteleșete, 


T.-Statele Unite: A învins filozofia burţii la'ultimele alegeri de ateiyşi 
iată-ne puşi la pământ definitiveCe mai putem face? Sunt amârît,desgustat şi de- 
“anrientateam pierdut până şi ultimele iiuizii că siar mai putea raida ceva din afa- 
răs Rămâne doar ca neamul de acasă să înece în deceniile care vir veni să“schimbe, 
'să transforme neomenia regimului. într!'onouă. omenie româneascăâeCine știe câţi ant 

-va dura acest proces! imar ne-a mai pedepsit Dunnezeu,amar de set! 

„„.Ca să te ridici din mâl îţi trebue un efort imens, şi n'ai ajuns bine să te 
vezi: desprins de jos şi ai şi ajuns la concluzia că totu-i "xani tast! Dar când a-— 
jung. la asemenea gânduri triste îmi zic întotâdeauna că nu-i nimic mâi sfânt pe 
lumea asta ca gândul curat,ca dragostea de ţară şi de neanul tău+Şi sunt convins 
"că oamenii cărora le lipseşte simțănântul acesta sunt tare săraci tare goi pe di- 

- năuntru„ In ţară se petrec lucruri pe care nei nu le şiimeMi-a scris cineva că au 
un tâder năpraznie" şi nu-i glumă,Dar ce pn5 face ei,cu monstrul acela alâturi? 





N.-Franţa: Dela un timp,părintele Boldeanu vizitează foarte des.pe un :cunoscus 
„negustir de-aici; se zice c!a pus ochii pe el,să-l facă popă... Ţi-e mai mare âra- 
gul să-i vezi. pe rrmânaşi duminica pe lângă biserică -prin cârciumi. punând La 
cale vot felul de jocuri cu caracter naţional; curse de cai ,barbut,şi câie altele» 


Se-Argentina: i6 mi-e însă teamă de fraţii care 'câşt tigă mult„Mi-e :teamă că 
se îmbogăţezc pe dinafară şi sărăcesc pe dinăuntrusE drept că ai noştri cână în- 
Di să. câştige se gândesc nu numai la ei,ci şi la cauză, Asta mai cu seamă la Îîn- 

cepus„Mai târziu,nu stiu cum se ta ace,dar pierzându-şi antrenamentul, se! ocupă NU 
mai. de-o laturăr » In fond Încercăm muia i dintre nci aceasiă înclinare ați criza ca-- 
re ne bântuie„Situaţia tragică în care ne aflăm ne încearcă din toate părţile-şi 
atunci: fiecare reacţinnează după cum simie„Dar cea mai mare pârte dintre noi sim- 
ţim un gol imens că nu ne împlinim datoria.Oricâie justifioâri am aduce noi — că 
există o ai isproporţie între puterile neastre şi ale duşmanului.- niciodată nu vom 
putea pretinde să ieşim cu faţă curată.» Conştiinya aceasta că nu ne îndeplinim da— 
tvazia, continua căutare de a nu fi răpuşi de păcatul resemnării ne.va feri să mu-— 
rim uitaţi sub lespedea grea a ienominici „Dispropozţia dintre dezastrul în care 
suntom aruncaţi Şi măsura nrastra,dacăsduce la resemnare, înseamnă că niavem un 
ideal-Ori „aceasta disproporţie nu poate duce la prăbuşire,pentrucă idealul, nestru 
este autentic şi nu redus la iluzii sau râvna de a recuceri numai 0 epocă-de c5= 
moditate şi splendoare„Credinţa în reînt erea patriei,credinţa în idealul pentr 


* k 

care au murit legi ce măgesc în ranite tai ce au rkmas!,merţine mereu treaz a- 
cel impuls interior şi ne fereşte de înecul interesului apropiat,de alunecarea 
spre unghiul mort al propriului interes... Numai această tendinţă ae, permanentă 
smucire a noastră din impasul prezentul ui ne mențire vii,permanent sgâlţâiţi de 

SA ge răspunderii.Dar această tendinţă nu atinge decât un minim de contri- 
buţie pentru cauza noastră. şi românească în general. În. ace astă, „perioadă de un 

feal Sali rupere a a rândurilor, ce atrage şi starea devastatoare a unei demobilizări 
interioars, creşte fără frâu tendinţa spre aşezarea domestică, preccuparea pentru 
bună starea noastră ca cameni cu stagiu lung în refugiuekxplicabil,dar pentru 
unii o mare ruşine.tle cuprină fiori cână vezi atâţia resemnaţi cari fac unbră re= 
fuglului,care sunt liberi! Ce caută luna asta âe rrătânii ynouleştiene, lumea AB 
ta a comitetelor !najionale!. şi "anticomuni iste!, chipurile, în refugiu? Inţeleg pe 
unii cari n!au nicio pretenţie „nu pricep nimic şi umblă Sai după o bucată de 
pâine„Dar Licheaua sinistră,de politician âe Leri,care a prelins şă în refugiu, 
pleava asta ce se pretinăe a avea o misiune,lumea asta e şi isteaţă ce Jon= 
glează cu cuvintele,teribhil de Nazi comuni ati, toți aceşti nechemaţi găsesc te- 
renul liber pentru pita vi să paul lori 

Există multe elemente bine dotate în lumea noastră,dar modeste.Sunt mulţi ne-— 
mul. ţ pai pi că nu se rii dar dac!'am ajuns aici e numai din vina noastră.liste 
drept că atâţia facteri s!'au năpustit asupra noastră, deci situa „ţia e grea,dar cu 
atât mai mult trebue să d6a de gânaite la urmă trebue să existe o.soluţie, Lipsa 
unei acţiuni pe terenul enigranţei înseamnă un 891.3 pe care ver să-l umple toţi 
nsokenaţii şi inepţii morali amintiţi, toată această junglă ce pândeşte numai con= 
: junctura de a se sai să sleiască din capitalul mrral adunaţ pentru neam de 
“toate generaţiile ce s!au jertfit pentru e1.N!'a sosit momentul de a strânge rân- 
“durile răsleţite?. Nu simţim noi palma wrală ce ne-c dau cei din cer,ce se uită 
„mustrător la noi? N!'a venit: vremea să, nedesfacem din ranchivaa ce creşte ca-un 
cancer pe sufletele noastre,cu ceartă între frați şi sterilitate? Căci se însean- 
nă decât pierdere să vezi un camarad chiar cu grad mare izolânau-se într!o mânie 
ahileică,adunânăd numai dispreţ şi cinism pentru alţii? Sau să vezi pe altul în- 
crâncenându-se să ajungă la abundență materială,ca apoi să observe e atitudine 
„cinică faţă de orice acţiune remânească criticând pe toată lumea? Toată această 
penurie vine şi se aşterne pe această sahară din refugiu,unde legi“narul. a înce-= 
put să lipsească... In lipsa lui a april turma de şacali ce devastează.Işi face 
loc tot'mai mult gânâul. că e bună Hovexistenţa”,că în ţară e mai bine.şi toate 
aceste neajunsuri vin pentrucă prea puţini sunţ cei ce stau de veghe,ca să npreas-— 
că curentul fals Al. URAT dei, lansate de călăii neamului e e 
Se pare că suntem acun la altă răscruce.In lumea ce se menţine prin tervare 


3 


v 


a intervenit e schimbare,Dar numai de metodă.Cine crede că vrășmaşul şi-a schim- 
bat năravul,c!a suferit.. o  deteaturEjuretines, nă înşeală.-Dar dacă noi nu ne înşelâm; 
atunci. trebue să-l demagcâmeâi pus fearte bine la punct această prohlemnă într!'un 
număr anterior, Bună Şi ini ilativa de alei, „pe care ai puhlicat=n în numărul trecut, 
Guvernele comuniste trec prin momente ce slăbiciune.ă şi natural. Guvernaţii „aoc- 
lo;sunt victime şi aşteaptă ceasul libertâţii,gata st isbuenească vulcani osCĂlăi1 
tnt cutremurul ce vine din strâfunduri,de aceea fac acum pe blânzii dar conşti- 
ina că ei nu fac. decât Sag perfeofi oneze metodele trebue să ne stăpânească,şi 
nu ideea că s!au îmblânzit,c!au devenit umani ,că sint mustrări ae Rl ur ăi 
Mă întreb dacă-şi zii cineva justifica” lâncezeala cu motivul: că n'are sufi-— 

cient talent de a-şi expune gândurile.Crea că nu.Fiecare îşi poate găsi locul, da-— 
că pune pers everență şi dezinteres,Numai :elemenie excepyienale prt lucra rit 
de aceca sunt rare, Ele se impun pentrucă împletesc talentul cu dezinte resul şi 
spiritul de sacrificiu.E floare rară în acest refugiu acest om al literelor pres 

conizat de Ionel Meţa,adică cmul de talent şi gata de sacrificiu,cmul vizicnar, 
eminescian,pretotip al lui Puiu Gâroineanu sau Ierădache Îi Yotpia Da aceea ne pla- 
ce când unul dintre camarazii nostri,cel puţin sub anumite aspecte are e linie 
în acest dificil şi-silnic refugiu, : 


R+-Statele Unite: Pe aicea umblă verba că Ce msiliul Cenducător are să pub. EGe 
o brogură, sau ediţie specială a t"Orientărilori,cu activitatea sii pe cei zece arii 
de cânăd a luat locul lui Sima; şi că "Intâmpinarean lui Boeru n!ar fi alţoeva de-— 
cât -cum rezultă din sabla de materii,unde: dnii Gârnea şă. Papanace ; Flegeriu, haco= 
Țeanu sţi'alţi camarazi apar ca colaboratori. oficiosul legionar promis acum vre 


a BA T % 


doi ani de Bădia,când a fost pe la noi.Ce-i adevărat din'toate acestea? 

„ Intrebarea a doua 0 pasăm, pentru movive de competenţă,Consiliului Conducă-— 
tor„Cât despre înfăţișatea'acţivităţii sale pe.cei zece ani trecuţi,actualele 4 
pagini ale "Orientărilor! nu ni se'par puţine» Ghiar dacă Vor. continua. Şi cu po-— 
lemicile "ştiinţifice, 


B.,-Canada: Imperiul mondial englez a pierdut. majoritatea: veritoriilor coloni— 
ale, ou: 663,691,274 locuitori rămânânădu-i sub dominație numai 14.884.321 locui 
“tori.„Dintre cele 21 de țari ce şi-au dobândit iindependența,17 au rămas încă în 
legătură. Canadienii vor să scape şi ei de suveranitatea engleză; în capul luptei 
e marea provincie Quebec.Guverrul din “04 teama a adoptat un steag nou,şi imnul O 
ui a curând Canada va deveni un stat complet A MGOpI ORA 





G„-Germania: Acum întrerup» Drehue să mătur zăpada. hiei e iarnă,nu glumă,Inoţi 
în zăpadă pân!la glesne e Şi e atât de frumos», Te uiţi. prin fereastră şi vezi 
livada şi pomii *ncărcaţi de zăpaăă.Vezi păsărelele ciugulină ici- colea şi obrăz-— 
nicelele nu se ten a.veni chiar. pân!la pervanul ferestrei.-Am făcut focul şi aş 
putea spune că-i foarte plăcut în o0â1.ţa mea-ise ară „ureându-nă in pat „am deschis 
ușa sohiţei Prin Întunerecul odăii ste ăhătea o lumină calăâă,rogiatică,care lumi- 
nă până la iocoane.Parcă eram deocâată mică,în daia bunie caii, sinţină parcă gi mi- 
rosul de mere cnapte în cuptor şi date prin miere„Ba chiar mircs de ţuică fiarţă 
Gu scrrţişrară,. Nu ştiu cât timp an visai aşa,colindând prin lumea copilărieie e 
Vedeam prin fereastră lumea grăbită,auzean sub paşii trecâtrerilor zăpada scârţâ- 
ind „Vedeam lampag iul. aprinzână felinarul de vis-ă--vis,lumina de afară cu cea a 
sobei dădeau oâăii' un farmec decsebii„Bunicuţa stătea în jilţul dela fereastrân 
Andrelele cu cicrapul i se odihneau în poală,căci şi ea visa acume. hram în pat, 
nu adermisem încâ.Mă jucam cu umbrele perdeleler pe perejii cu taveie ce aveau 
figuri. Aveam lumeă mea fermecată. » » 


IA VATRA RECE de Alexandru Vlanuţă 









Oblonitu-mi—a fereastra Şi din străşini,câte unul, 
Gerul.,cu-a lui flori de ghiaţ Cum cad yurţu urii, PLESNLTIAa 


Şi, în toată casa aste, 


a d E pt Sunain crengile lovite 
bu sunt singura viaţăe - 


Uscat sgcmot ca de case, 
îr sejuri. repezie 
usi mânioase: 


Daolar fi un foe în sobă, 
Mi-ar părea că sunten doi, 
4 . - y 
+5 mai sta cu el de vorbă, 
Mai uitând cele nevoi; 





Se gi ba Ss Cu, 


Ne-au, pricepe!n de noi plâns sul ; Şi, 102 soi a înţri Una ş 
Hu,cenuşă — el,scântei, | Ir pod corzile 4roasnlndie 
Câte nu mi-ar spune : dânsul td 3 li A 
Din poveştile cu smei! 0 Pp PARE maia Tu 
mpietriva amorțire 
Hnevoie vremea trece, - Indelung să ni s'aştearnă 
Când uzttul greu te-apasă, Peste ocugei şi simțire -. 


Ce ursuză-i vatra rece! 


EA dom N y 4 
ă E a adirm,ca&pul.: sâ-mi scutur 
Parc!aş sta c!un mort în casă, aa Pia 


De povara cugetări a» 


Se aude!n horn nebunul CÂt ag da să 'văă un flutur 
Viscol,aprig vâjâind, Tăină para lunânării | 


â& Bla! soris în ziare că un câine Dliţist aparjirând securităţii din Berli- 
nul. ocupat a trecut dincoace de zidul ruşinii,catâne refugiu în Berlinul libera 

Hdeverind astfel ceeace până acum se ocnsidera doar anecăotă: Un câine american 

întâlneşte pe străzile New Yorkului un câine soviehic care Ta ales libertatea! 

Era bine nutrit,avea un coteţ comod,pătură de. blană, - se laudă "bolşevicul!!, Păi 

Epir. ceai câtat aici? £1 întreabă Vamericanul "Papi; e „răspunde câinele "ro 

șull> că, uneori mai am.şi chef să, latrus e 

&& Serie "România!că regele capitular ''a a onorat; cu prezenţa sa o slujbă reli.- 
ginasă ţinută 1 la Biserica Ortodoxă Română din N. Yorki,tloi credeam că omul se du-— 
Biela eo baia să E, roage smerit,oca vaneşul din kvanghelie: car trebue căi aşa 
cum spune. România căci „aflăm din IX ek tare sta. mai. fudulit Dumnezeu ou 

"nnarea co i-a Bau Ma guma » 





23 


-— i) 7) ro. 
SEMNA BARE. 


* George USCĂTESCU,Utopia y plenitud rituri od, Madrid,19635 -A tout seigneur; 
tou _honneure Incepem cu această carte rubrica, fiinacă autorul,nu de altfel le 
prima ispravă de acest gen,a obţinut de curână la Roma un premiu "substanţial! 
pentru activitatea-i şi operele "europeiste!.In cadrul unei. ceremonii solemne, 
i-au fust amintite lucrările cele mai importante,în special "Profâtas de Europa, 
cartea premiată.Noul volum reia şi amplifică tema mai veche a utopiei „examinân- 
d-o dela Platon până în zilele noastre.„Se insistă asupra raportului strâns între 
revoluţie și utopie„.ln mod cu totul original este considerati nihilismul,ra un 
aspect al utopiei moderne, 


x Vintilă HORIA,la septiăme lettre, Paris 1964.-Cu un procedeu asemănător celui 
din "Dieu est n6 en exil!',e reevocată în cheie lirică viaţa lui Platon,conside- 
rându-se mai ales toata e sale cu tiranii Siracuzei,.filozoful atenian poves-= 
teşte,într!o scrisoare imaginară către un prieten,călătoriile sale aventuroase 
în Sicilia: planuri,iluzii,dezanăgiri. Partea invenyiei e,fireşte,prevalentă - 
Briseis e dovada principală, şi totuşi cartea dă impresia autent ici taţii iBtori-— 
ce: semnul marelui scriitorerecia antică, intrată pe făga: şul decadenţei,fiinacă 
a pierdut credinţa, trăeşte efectiv în roman-şi nu lipsesc > acordurile, oportune, 
în actualitate.-— a 


x Petru DUMITRIU, L'extrâme Ocoideni,Paris,1964 -Al treilea roman de exil.Inte- 
resul autorului nu se mai apleacă de data aceasta asupra "noii clase"! din spate 
le cortinei ae fier,ci asupra unei societăţi nordice,ultraciviliz ate,prospere,ai 
cărei membri "ont tout pour tre heureux; et ils se fana daaă ent du malheur de tou- 
tes piăces, E neliniştea obsedantă din filmole lui Bergmann,cu personaje care 

caută să-şi potolească absurdul chin în alcool, sex,nai rar ambiţii. Politica nu e 
exclusă cu totul,Se fac aluzii la situaţia told, din "democraţiile populare!, 
dar bancherilor şi armatorilor "suedezii! nu le pasă cine ştie cehi au de rezol- 

vat falsele lor probleme.0 nouă probă majoră a romancierului român « — 


* Lon DUMITRU, Plori din furtună, Mlnehen, 1964 -D1 George Ciorănescu îl prezin- 
tă pe “autor rep: Mun trubadur muscelean în exil", tânar şi fost marinar. Bl însuşi 
se mărturiseşte foarte des —"Mi-e sufletul ca EA de curat !- aa versuri ; care, 
chiar când sunt stâ ingace, dovedesc un talent real.Mai reuşite, bucăţile în stil gi 
ton popula::,de doină ori baladâ,Apare câteun haiduc anti comuni s t,care pregăteşte 
eliberarea, 

x bucian_ BI II Gezeiten der Seele,Freiburg,1963 -Antologie îngrijită cu 
Pr ICSpene să. agoste de Georg Vrozdowski, autor al, traducerilor: printre cele 
mai bune Sl ii dă astazi în limbi occidentale, Textul ori ginal stă faţă în faţă 
cu versiunea nemţească.Prefaţa e a prof -Milhelm Giese; studiul, întitulat "Blaga, 
Dichter des Hysteriuns", e semnat de Hozia Stamatu, şi | e parte dintrlun studiu tine 
meditat,inedit încă: "bas lyrische Werk von Îucian Blaga". bădiţia,în care apar 
versuri din toate volumele,dela !'Poenele luminii" la "Lauda somnului e publicată 
de Ins titutul Român de cară abili dela Preiburg,şi reproduce,în limba germană, şi 
capitolul consacrat de Bazi]. Munteanu lui Suge. în clasica "Istorie a literaturii 
române contemporane? 

x Hans DIPIICH,humănische Lieder,Minchen,I 1953,11 1965 -Nici nu ştii cum să 
nai elogiezi î “reaba excepțională a, goe) an nemți din România care-și plătesc dato- 
ria de recunoştinţă pentru ospitalitatea călduroasă a românului, făcând cunoscute 
şi apreciate în Germania valorile cele mat: de seamă ale li Mo alina 4 noastre„De 
data aceasta,e Mi alta 4, în două volumaşe elegante,poezia noastră populară, îm-- 
părţită în "Cântboe de şărani, păstori haiduci” balade (superbe, traducerile "'Miori- 
ţei!", "Mânăstirii Argeş), 'ipoezii oca zionale!„Apreciate la simpul său de Ion Pil- 
Lat i raducerile sunt dedicate „mizcător,profes orului Caracostea. 








* kugenio COSERIU.Pour une semantique di achroni que ei rnolia e eg Abe eiluniai, 19 63 
Extras din "Travaux de linguistique et ae Littârature" (11,1 .) ale Centrului de fi- 
lologie şi de literaturi romanice de pe lângă Universitatea strasburgheză,e un 
studiu de cea mai mare importanţă, în care se examinează, „rSGurgând la exemple la 
tine şi neolaţine,adevăratul sens și însăşi posibilitasea unei cercetări diacro= 
nice structurale a semnificației cuvintelor.Se demonstrează că lexicul e organi-— 


E 


zat în structuri similare celor cin fonologie.-— 


P ș Y ? 
Ga ep E: 

x  dugenc LOZOVAN, Les contacts slav-roumains aux X-XII-0 siăcles,Paris,1964 — 
Extras din !'Revue Internationala d!Onomasii que" (XVI,2), răstoarnă, cu argumente 
ştiin;itice convingătoare,teza interesasă,după care Statul âela Kiov Şi. Principate 
tul Galiției ar fi dominat politiceşte,cânăva,în evul mediu îndepărtat, teritoriul 
Moldovei noastre.Savantul dela Copenhaga dovedeşte că, âimpotrivă,altul a fost 
sensul deplasărilor de populaţii pe vremea aceea: “nu slavii de dincolo âe Nistru 
siau coborit până la Dunăre,ci românii din Meldova de sud au ajuns până în Carpa.- 
jii polonezi şi până în Ucraina! 

x  Douis TĂUTU,le conflit entre Johanitsa Asen ct Erâric' roi de Hongrie,Ceta- 
tea Vaticanului,1964 -txtras ir "'Mâlanges Eugăne Tisserant" (vol.I11),e o nouă 
contribuţie fundamentală la lămurirea: problemei celui âe al âocilea Imperiu românb- 
bulgar,pe baza unor scrisori ale Papilor Inocenţiu III şi Honoriu III relativ la 
con” toversele de frontieră dintre împăratul! rorân loniţă Şi Emeric al Ungariei, 
Se confirmă, între altele, fără putinţă de tăgadă,că aşa numitul Vimperiu bulgar” 
al coilea se întindea şi pe malul stâng e1 Dunării,ila valahii âin Oltenia gi Se- 
Varin = APD 

* Ha De PAPPE,A Bible Society Agent în tho Rumanian Principalities, londra, 1964 — 
kxtras din lithe Slavonic & Bast buropean Review! (vc1.,XLII,n0.99), relatează asupra, 
vizivei în Ţara Românească şi Moldova a reverenâului Penjamin Barker,agent la 
Smirna al Societăţii Biblice engleze,care în 1834 acesptă o invitaţie a domnito-— 
rilor Al.Ghica şi Mihail Sturza,stă un an de zile în ţară şi apoi raportează la 
Bible Society asupra celor văzute.,Documentul e şi o âovaaă prețioasă a interesu» /- 
lui cu care activitatea Societăţii briianice era primită la Bucvreşti şi Iaşi. 


*  Votavian BUHOCIU,la transhumance carpatique et le mythe âu bălier royal 
Paris, 1964 -kxtras din Actele celui de al VI-lea Congres internaţional al Ştiin- 
ţelor Antropologice şi fitnologicejţinut la Paris în 1960,puna în legătură moti- 
vul pastoral din epica ncastră populară cun-sc:t aesbicei sub vitlul "Oprişan! 
sau "Miroca Ciobănagul!" cu teme entice,din mitul Argonauţilrr de pilaă,dar mai 
ales cu legenda iraniană a lui Ardechir,rege al Parţilor,popor nomad de cuceri- 
tori. Interesante şi cu totul criginale,censicerajiile asupra raportului dintre 
„ nomadism şi transhumanță. — 


x Constantin SPUREA, "Geschichte, Volk ună Kulsur în Rumini ex"! Braunschweig, 1964 = 
Artieri cuprinzător şi limpede despre situaţia şi preblenele neamului nostrușas- 
tăzi, în '"'huropăische Begegnung" (n0 €,Ilunis 1964).To: în acest număr al împortan-— 
tei. reriste,editată de Gesellschaft zur Forâerung der west.-ăstlichen Begegnung 
in kuropa,cu sediul la Hanncver,un studiu al lui Theodor De Zotschew despre indus 


vrializare şi agricultură în Bulgaria şi Românias A 
7 Aârian Popa 


&ă Sub pretexvul unei polemici cu Demostene Nacu, "Cuvâniul!! a introdus o ru= 
brică de teologie populară!",spre a justifica publicarea,pe o întreagă coloană a 
gazetei lui. Mae lonescu,a unui comunicas al vărirtelui Boldeanu,- al cărui consi- 
Liu parohial,îrtrunit în sinsăd regulat (zi foarte competent ), "conştient de râspun-- 
derea naţională şi creştină ce-i ravine!! şi... "în cunngtinţă do iege şi regula-—. 
ment, consideră că problema caterisirii părintelui Boldeanu teste efectiv viată 
și declară prin ucest comunicat dosarul închişi. 

la luminarea censilierilor în delicata pr-blenă a contribuit gi n scrisoare. 
a dlui virgil Mihăilescu,!'presupus legetar testamentar al Witr-poli 


E 
* 
a 


itului Visari- 
on'!,eare declară că "nu posedă niciun tesianent scris cîn partea Mitropolitului 
Visarion"(şi atunci nu se înţelege cum a fost numit; şi Se testanent are de execu- 
tat ).Noi am văzut ariginalul scrisorilor--tesvanoat ale defunetului mitropolit; 
dacă dl Winăilescu nu 13 "posedă',concluzia parcă n!ar fi greu de Pa 

In încheiere, "Cuvântul! deploră "cazul arhiereulai care trece pragul “eşii.-. 
cie?. cu blestemul pe buze".Hei,c fi evut si pătrfaul birecuvântatele sale mniive: 
poate drrinţa de a apăra,şi de paste groapi,Biserica de aventură.Căci,să nu se 
witeyalţi clerici umblă,o viaţă întreagă,'cu biesterul pe buzeti,., 


&& Traian Boeru,care n!a ucis pe lorga şi Madgearu, reproduce, în foaia iată 
din Căpitan: "Un luptăţor de elită nu este niciodată obraznic, însâmfat, provovător, 
necuviinciocs,neelegant în gssturi şi vorbe!,Dacă şiia aceste înţelepciuni ,atunni 
de ce-a nai scos,cum a scos," Intâmpinareali? Ori nu ține sa Pia Hde elipsa