Vestitorul anul II, nr. 16, aprilie1950

__— SIE vas 


ANUL II, Nr. 16 


APARE LUNAR | APRILIE 1950 


Tendinţe dictatoriale 


Din întreaga frământare contemporană se des- 
prind două idei fundamentale, două poziții ideo- 
jopice, în jurul cărora se grupează adversarii. 
apusul militează pentru libertatea politică, ben- 
tru democraţie şi drepturile omului; răsăritul 
și-a constituit un sistem de guvernământ totali- 
tar, care elimină ofoziția, suprimă climatul liber 
lății şi desintegrează persoana umană sub toate 
aspectele ei. Refugiații bolitici din ţările aflate 
sub ocupație sovietică şi-au părăsit tra stră- 
mașească din aceleaşi motive: convingerile lor 
intime i-au îndemnat să se opună bolşevizării 
atâta vreme cât o slabă pâlpâire de libertate 
și speranţe mai exista în Patria lor, şi apoi 
să în drumul pribegie, înfruntând nenumărate 
primejdii, pentru a continua lupta în sfera de 
gândire şi acţiune a democraţiilor occidentale. 
Este adevărat că în țările din răsăritul Europei 
conducătorii politici mau excelat niciodată în 
virtute democratică, încât alăturarea lor de blo- 
cul apusean trebue considerată mai degrabă ca 
expresia unei necesităţi, a unei tragedii colec- 
tive care le-a vânturat propria lor existenţă 
departe de pat decât a unei confraternități 
de doctrină şi idealuri cu Europa de Ve E 
un Îucru ce sa spus şi repetat adeseori că î 
democraţiile din răsărit şi cele din occident a 
subsistat mai mult o identitate de nume decă 
de conţinut, o îvirudire de blazon decât de veri- 
tabile purtări în societate. Ooamenii se numeau 
„lemocraţi” aşa cum îşi puneau la gât o cravală 
„dernier cri“ depe piața Parisului, dar în fundul 
sufletului lor manifestau aceeați repulsie pentru 
masele populare, „inculte şi rău crescute”. 
Cine își aduce aminte de faimoasele alegeri 
„libere“ din România, cu regultate anticipat 
fixate în favoarea partidului dela putere. Un 
institut „Gallup“ la moi war mai fi avut nevoie 
să se obosească cu chestonarea opiniei publice 
Pentru a-și stabili pronosticurile, Treaba se 
putea face mult mai simplu și cu rezultate sur- 
prinsător de precise, adresându-se direct minis- 
terului de interne, unde se decidea de fapt com 
Poziția viitorului. parlament. 


Am crezul că aceste năravuri balcanice măcar 

pe pământul clasic al democrației se vor com- 

Porta mai decent, vor evolua spre forme mai 

omenoase şi, eventual, vor dispărea cu totul, Am 

crezut întro revizuire a mentalității oamenilor 

noştri politici din confruntarea ce trebue să o 

sufere cu drama actuală a lumii, redusă, cel 

Puțin formal, la antiteza comunism sau demo- 

craţie. Am aşteptat din partea lar ca propaganda 

ce o susţin, ca declarațiile ce in necontenit 

pe buzele lor contra dictaturilor, de dreapta 

sau de stânga, să aibă urmări pozitive, să fie 

îmtovărățite de o practică politică conformistă 

Măcar de obrăsul străinilor ne gândeam că va 

| îmterurni o rezervă mai mare în gesturi, o mai 

4 accentuată prije să nu se calce principiile de- 

mocralice în raporturile ce sau creat Între 

Românii pribegi, Ori ce constatăm? U'râtele 

A obiceiuri. au emigrat odată cu reprezentanţii 

lor de altădată f oriunde au apărut aceștia sa 

hu deschis tn fel de şcoală democratică „sui- peno- 

ris, inexistentă până la venirea lor în apus. 

La Paris, la Londra cu şi ta New York, în cer- 

curile rezistența oficiale domneşte acceaşi m 

talitate  disprepuitoare de wulg, acelasi spirit 

dictatorial care maocnea sub bonetul „dlemaocra- 
piei” româneşti, Voiţi exemple? 


ie ea e 


[continuarea în pup, 2) 


' Intru el era viaţă şi viața era lumina oame- 


nilor. Şi lumina luminează în intuneric şi 


întunericul ma cuprins'o. 


loan Evanghelistul 


De ziua Invierii 


Ştirile care ne ajung din țară semna- 
lează între multe lucruri triste şi un fapt 
îmbuecurător: o considerabilă afluenţă în 
biserici, o nemai cunoscută participare la 
slujbele religioase. Dumineca și sărbăto- 
rile, lăcașurile sfinte sunt pline de cre- 
dincioşi. Nu se mai întâlnește apoi acea 
lume ușuratecă și nepăsătoare în biseri- 
cile din marile orașe, ci o mulțime îndure: 
rată care se prosterne cu evlavie în fața 
lui Dumnezeu, care a revenit la credinţă 
ca la o noţiune vie şi aducătoare de rod. 
Sufletul neamulni nostru, isgonit din toate 
așezările lui de veacuri, din vatra strămo- 
șeuscă, din oraşele ce le-a clădit, din în- 
treprinderile ce le-a ridicat, din avuţia 
ce-a agonisit-o, din instituţiile ce şi le-a 
întocmit, se alipește cu atât mai multă 
nădejde de ultimul loc de refugiu ce i-a 
mai rămas, altarele strămoșești. Până 
într'o bună zi, când tiranii vor chibzui 
că și acest „cuib de agitaţie contra rezi- 
mului” trebue distrus, unde oamenii nu 
se adună pentru a vorbi de Stalin, de Re- 
voluţia din Octombrie, de misiunea prole- 
tariatului, ci pentru a se destăinui şi a 
implora ajutorul lui Dumnezeu. 


Să lăsăm gândurile noastre să pribe- 
giască spre patrie, acolo unde fraţii și 
surorile noastre trăiesc ca într'o vastă 
închisoare, închipuindu-ne pentru o clipă 
alături de ci, în Noaptea Invierii. Ce-am 
putea simţi noi înşine fiind în locul lor, 
ce imagini ne-ar năpădi conștiința, ce 
svăeniri launtrice ne-ar subjuga în acele 
momente? Fără îndoială că tot acest popor 
de mucenici se va întoarce spre amintirea 
blândă n sărbătorilor de care a avut parte 
altădată, înainte de a fi căzut pacostea 
rusească pe țară, Învierea cuminte și age 
zată de odinioară, eu pâlcuri de eredin- 
cioşi curi se îndreaptă în miez de noapte 
spre bisericuța din deal, așteptând apoi 
în semi-obscurilatea naosului să înceapă 
momentul solemn al slujbei, ca  săsși 
griăiască în şouptă „Christos a Inviat”, li 


se va părea tuturor a fi mai degrabă o 
născocire, o întâmplare amăgitoare. pe- 
trecută „pe tărâmul celălalt” din basmele 
româneşti. A existat aevea o asemenea 
viaţă? Ei, cei ce aveau altădată un nume, 
o situaţie, un rang social. o familie și un 
rost în viaţă, să fie identici cu această 
masă sdrenţuroasă și flămândă de robi? 
Aceiaşi oameni, aceleași fiinţe, să fi trăit 
acum cinci ani pe plaiurile românești? De 
când s'a tras peste istoria neamului româ- 
nesc oblonul greu al ocupaţiei sovietice, 
atâta desnădejde sa strâns în sufletul 
lor. atâtea lacrimi sau vărsat, șatâtea 
suferinţe i-a încercat, încât vremurile de 
altădată trebue să li se pară despărțite 
de cele de acum prin abisul nehinţei. 
Intre individ și ordinea socială actuală 
sa produs o bruscă separație. O altă 
lume, cu alte finalităţi şi concepte, a alun- 
gat imaginea celei vechi, încât el nu se 
mai poate regăsi în mediul în care a cres- 
cut şi s'a desvoltat. Individului nu-i ră 
mâne altă alegere decât să se încadreze 
dimensiunilor monovalente ale universu- 
lui marxist sau să moară. Milioane de ființe 
rătăcese în neştire într'o viaţă care nu mai 
e a lor, adăstând zi și noapte să se ivească 
de undeva semnul mantuiri 


Din ce complex de împrejurări se poate 
desprinde mesagiul mântuitor?  Isbueni- 
rea unui nou răsboiu, prăbuşirea internă 
a regimului comunist, sfârşitul ocupaţiei 
sovietice? Toate aceste eventualități nu 
sunt excluse în ordinea raţională şi poli 
tică, dar tot atât de posibil este ca n 
una din ele să nu se întâmple, Şi atunci 
poporul român trebue să-şi caute salvarea 
în acceptarea răului, în destrămarea to» 
tulă a sufletului său strămoșesc? Există o 
armă, un scut de esență superioară tutu- 
ror sperulaţiilor omenești, capabilă să 
țină piept şi oștilor iadului de sar porni 
în marş spre pământ. Din însăși potirul 
suferinţii, băut până la capăt, până când 


(continuarea în pag. 2) 


Parabola Talantului 


Papini sant acei dintre Români care vân din RC ama agp dă iaca ameanei a aber au i 
sară cu gândul de emigrare. Aceztia sunt ce: care i i pietii bg 
sta perne Mate În . sn teroaten co ment. Nu Îşi not imagina că pm i 
et pt Ai sa ear e ere a mp ae bertatea a încetă! de 2 mai fi prețiută a pe 
aduce cu sine îm mod îmetabil pie mare de  pemiroca Damenii să mai lie gata să moară e 
mmamerie -penerală. Ajungi alei ei se descurtă tr ca, Avind atâtea dovezi de teama regim 
zici A P-ta, de Amera-în perioada scurtă până faţă de actiunile Rotnânitor ir Ep bg a 

fond di i epilare pi ii i E 1 puţin din egoism, dac 

4 nd cae daunele de emigrare şi apoi Îşi pt Wvagina, că cel i i 
rel ere ara andt îşi vor pateu cerea situa no. din obligape morală lumea lite ră at rin 
pia mevmomnică şi existenga en borta bilă după care să lase să «e irovească acest capital de luptă 


Jângese. (Cei mai mnlşi fn însă pentru a scăpa 
de arestare, Sani ati de: variate ecazille ie a 
trage atenţia diferitelor priişii -sterete care 
hcregtă,. pita teritarng - României: „calitatea + «de 
si” fuerabră al patridelor istorice, sau mili- 


pâşti. Svomul despre eXistenga unei armate na 
pionul este crezul peste tot și intenția multora 
cin cei care trec granița este de a se pune la dis 
yziția acestei armate pentru a lua parte da lapia 
tar: sau membra al ejusetor exphvatatoare, FIFă de eliberare, ce ar urma să înceapă În foarte 
pai o aHtă activițate, atrage astra sa atemgia și scurtă wreime Ia inlental, armata mapiunală ar 
roază “atare de nesiguranță. În » şi mai mare mvca avantajul de a asigmra existenți pentru 
primejdie me. găsesc acei care fac cui adevărat  Nomâni, frica. de moarte fiind mult mai mică 
rezisează. Top aceştia, dela simpli nesfaptubili decât îrica de neennoscutul luptei economice 

i resastă pasiv și până la acei care Își muni- Trecerea granișei constituie o descărcare de 
activ dragostea de hbetatte, sum naturi de ruse, iar, confruntarea cu realitățile de aici 
seri. cu cutacter și mândrie morală, cre. un şoc, În locul unei organizații puternice, «ui 
piedevă să practice m pinută de duplicitate  miiloaee adegquate, găsește un număr de Români 
cilism, Fără acasă duplicate şi setvilisn,  mevtaşi, care după compătimirea din primele 
udvitut ma poate reniș să-și Perpetiteze exinten- zile arati a oarecare indiferență față de uureola 


îm regimurile de democrație populară, Nes de sulerință cu care vine fiecare refumat. Cea 
iranpa dă vieții n astiei de tensiune încât erois dintâi impresie a celor proaspăt sosiși este că. 
3 devine +a Pundagie normală de existenșă în afară de primirea caldă În cămine pentru o 

| c Jucru: sent primejdioase şi primejdia 'mumită perioadă, nu se face nimic, sn aproape 
: banalitate cotidiană: este nimic pentru alivarea mazerie! refugiaților. VOa- 


inst” pi este primejdia să ma veni care în țară nar Îi primit niciodată po 
mpi să să lipseşti dela n mană, au fost aduși în situația să se simtă pro- 
sac stație primejdia să-și exprima îndoieli jund insoltați când Sa împărțit ceva şi lor mu li 
a să sili n mbormiagie exactă Sebimbul de sa distribuit nimic Cei care na aveau alt scop 
di prietene are un caracter on decât să servească, mu mai du acum alt ideal 
părtășirea uitimaln svon pi. decât să fie ajutați“, Toate discuțiile, toate 
n. frenezie preocupările și toate luptele se învârtesc în jurul 
e ssambia clară senpra luptei posibilităgii de a pune mâna pe mijloacele de 
pimubni, precum și a metodelor pi asistență, iar preocupările cu adevărat româneşti 
cu pare ca trebe dusă, cn și a Și maționale au devenit obiect de deidimare din 
imediate cite încă total absentă partea miltanţilor. doctrinei „brașelor  încru- 
pici dhiar aspra transformărilor Cișate” 
muntsm m există n orientare de Nefericitul „nostru“ Comitet Naţional, care 
k at devăr meaterea necomunișiilor se compane în majoritate din adepţii acestei 
resita veți sotiae cale atât de comm-  ductrihe, poate fi realmente satisfăcut de re- 
încâi connptingele acestara despre regim se  znltatele activității sale de mai bine de un an 
la 6 eberieniăi personală limitată de de zile. Căci după câteva săptămâni sau luni de 


e piaterială și ferbare 


ai al Dai daca, înviorii 

De ziua invierii . 30530 eee ereu 
țarmare din pag, 1) Christos răstignitul și Christos biruitorul 

ve simte. licoarea morții. ridi suebze p , numai o garanție suprana- 
acele forţe ereu cari să împrăgtie  Murală a mântuirii noastre, ei și e garan- 


şi sfârşeşte în slava învierii. se rea 

Există un aspeet patriarhal sl Paştilor > 

Puştile copilăriei, al de felie cfr tema r 
îl cadrului feerie al naturii, al lumii adu 

nate ln biserică în straie de sărbătoare. ul crabi 


+] 


nenrețuii pe care îl reprezintă exilații anticemu 


2 VESTITORUL 
RIND i RAE RR Sa RI a E, Aa oa Cad E AEP ROEA DIO CIA 


meschine și lipsa de ideali pe care o găseşte, 
noul mr hori să se gândească cu înfrigurare 
la emigrare și căpătuire, Astfel un capital imens 
de luptă se irosește prin incapacitatea conducă- 
torilor emigrației de a găsi drumul până la 
sufletele celor veniţi. pentru a-i încălzi, pentru 
ale trezi energiile şi n da un seus românese 
existenrei lor. Cei care, de bine de voma ar 
venția a purta răspunderea destinelor ne- 
şti ar putea să-și amintească de osânda slumii 
care nu a chivernisiț taluntul încredințat 


Tendinţe dictatoriale 


(urmare din pag 1) 


se comatitue o asociație de asistenţă — "a 
să Je Înăin în ordine cronologică — Caromanul, 
o. instituție ce priveşte în deaproape condițiile 
de trai ale fiecărai Român pribeug. Nimic înai 
firesc  decâl ca reprezentanții acestei asociați 
să aibă contact. strâns cu masa refugiaților, să 
se ridice din mislocul lur şi eventual să fie în-* 
dicați de swivagiile acestora, Bieţii valahi însă, 
man mici un cu?ânt de spus nici la constituirea 
ei şi mici la dengnarea diverșilor ri rebrezen- 
tunţi, ci trebuie să-i suporte aşa cum au fost 
selectați de sus în jos, de cele mai multe ari 
dupnănaşi oricărei acțiuni efective de ajutoare. 
In alt caz. In Germania sr Proeciează cu spri- 
rimul tuturor Komâmilor, fără deosebire de cu- 
loare Politică, înfiinţarea unor comitete locale 
de asistențu şi reprezentare juridică. Dar când 
e vorba să se treacă lu formula de realizare, 
Gen. Jon Uheorghe iese din rânduri și reclamă 
din capul locului presidenpia pe Germania, îm- 
pietând asupra rezultatului ulegerilor. Văzând 
că mu i se dă satisfacție, se retrage cu un grup 
de ra amici şi își alcătuieşte um comitet personal, 
Paralel cu comitetul ales pe căi democrate. Al 
treilea caz. Autorităţile judiciare franceze decid 
să se procedeze la alegeri la biserica ortodoxă 
română dela Paris, pentru a se pune capăt zar- 
vei de acolo, Administratorul judiciar face toate 
pregăhrile îm acest sens: dă dispoziții să se 
îmtocmoască listele electroale şi să se îmainteze 
candidaturile, pentruca în ultimul moment, în 
urma mei misterioase intervenţii, venită zice-se, 
din partea comitetului național, alegerile %ă se 
amâne „sine die”. Pentru ce, credepi? Pentrucă 
țraporția de voturi era tdrobitoare îm favoarea 
listei care mu agreu pe mii Kăntu, Hiottu, ete, 
Şi exemplele țot urma la imfinii. 


„Aceste. sistematice. încălcări ale principiilor 
pentru care se dă bătălia între Est pi Vest se 
imntâmplă în cadrul emigrației românejti. pen- 
trucă sunt încurajate chiar de acolo de unde ar 
trebui să fornească îndemnurile la reset ale 
ordinei democratice. Dacă însupi comitetul na- 
țional. sa alcătuit după o formulă falacioasă, 
respingând primatul necesităților naționale și al 
forțelor reale angajate în lupta de eliberare a 
Țării, droe să me mirăm dacă bunul plac care-i 
stă la bază, dacă spiritul dictatorial ce şi l-a 
insupă, se repetă în sabordime ru etecte similare, 
ovidecăteari acțiunile “de îmteres local vin în 
conflict en îmtenpiile ascunse ale membrilor din 
comite, 


„E legitim să ne întrebăm dară aceste tendinţe 
dictatoriale, emanate chiar din sânul comitetului, 
pu sut cimta simptomele umei stări de 
mai Renerale, a unei dorințe ce sa inpurubat din 
seu în saflelele politicienilor români scăbaţi - 
jeate hotare, ca, a dona. ai după victorie, să 
restaurese în România democraţia moraturilar 
balcanice? Ciare, se conshiră tară în aceale cer- 


cnri împotriva libertății de expresie a poporului Ă 


român? După ce a trăit mtătea zile negre de 


Prigoană și făcul atâtea sacrijicii, die nou i de 
+ Por îmcovăla arumașii sub jugul srtatiurilăr 


camnjlate? Membrii partidelor cari alcăturge 


E dureras că chestiunea regulă dim Belgia 
a devenit obiectul unei consultări populare. 
Pentru  îmleresele - monarhiei orice altă soluţie 
ar fi fost preferabilă. Insă, dubă cum a mărtu- 
risit peful liberalilor belgieni, Albert Deveze, 
această „menorocire națională” cra inevitabilă, 
ultimul cuvânt aparținând voinţei pemerale. Re- 
ferendumul rare trebuia să decidă vacă leo 
pold Il continuă să fie regele „tuturar Bel- 
gienilor” — cum precizează Constituţia — l-a de- 
clara! numai regele a 57,7% din Belgieni. Rezulta- 
tul e de două ori regretabil, pentrucă, zdrum- 
cinăându- se Prestigiul unei instituții de impur- 
tanţă capitală pentru stabilitatea mmui stat, se 
dă implicit câștig de cauză comuniștilor, dup- 
mamii ireductibili ai monarhiei, 


Democraţie balcanică 


Alegerile din Grecia dela începutul 
lunei Martie au pus capăt monopolului 
celor două partide „istorice“, Liberal și 
Populist, care Sau perindat aproape 
neintrerupt la conducerea țării între cele 
două răsboaie. Intrun stat care pare 
încă două sute de ani de existenţă, epite: 
tul „istoric“, în accepţia sa exactă, e puţin 
potrivit pentru un partid politic, Sensul 
termenului trebuie limitat însă la inter. 
pretarea sa balcanică, subliniind legiti- 
mitatea  ingerințelor electorale pentru 
obținerea majorităţii parlamentare şi a 
actelor de guvernare arbitrare la adăpos- 
tul cărora corupția cea mai crasă şi îmbo- 
gățirea fabuloasă a bonziler din partid 
se bucură de imunitate ină 

Prezenţa observatorilor americani si 
grija de a nu compromite sprijinul econo- 
mico-militar acordat de Aliați au fost 
motive elogquente, pentruca deastădată 
alegerile să se desfășoare în cendiii nor- 
male. Cu toată concesia aceasta de tip apu- 
sean, Americanii au mai învăţat destule lu- 
cruri nei despre democraţia practicată în 
Balcani. Obișnuiţi cu sistemul bipartit dela 
ei acasă, sau cu numărul restrâns de parti- 
de din Europa occidentală, nu mică le-a 
fost surpriza să vadă că la campania clec- 
torală din Grecia au participat peste 
cincizeci de grupuri și grupuleje politice. 
Diversitate  programatică? Nici vorbă! 
Programele prezentate an fost tei așa de 


„vagi și deficiente ca și în trecut, acecatul 


punându-se pe reclama personală și 
promisiuni demagogice. Rezultatul a fost 
înfrângerea partidelor care n'an obținut 
împreună nici măcar jumătate din totalul 
mundatelor. Eșecul apare si mai categorie, 
dacă se ține seamă de faptul că cele două 
partide istorice constituiau până în ajunul 


VESTITORUL 


N X TE-AM: Revistă Pie | 


conform tradiției balcanice -— tomvimperea că răsbainl nene e depăyit pică prin 
regele a avut partea lui de glorie. Apoi 1977? riodele pliate de JImerica Pra sm 

msăreinarea șefului liberalilor, Veni pomeni ci te îm 
cu formarea guvernului, 14 din de fini rece trebuie ări pai 
putaţii acestuia au desertat, fără scrupule 97 7 coerariize, arunci e 


ras, favoritul zilei. Astfel baza de guver- smuimi 2 Volowmililară;  acioitateu. meaaliaă 
nare a cabinetului sa redus îngrijorător 20 rari ancrtat e taie. île a dipia, 
și se opiniază Vinerea de nai alegeri, care pe cos din vrea Comunieai facere ea 


Conjunctura aceasta favorabilă va dara câtă atu a ăi 
vreme Crmbuigiii a vae dispune de e aviație . 9, i 2 pă 
i rai dn "ni că: emil. iplieeibeta: Pee it cr vătemâtee tatal iar i 
Pară sprijin malitar direct din partea Amur a E cao al IA 
canitar, Clan Kai Shek mu va pmitea trece Însă ; Sa i aa 
recheerirea Chinei eminent, pa Cam 
a promise în discerai de preluare a funepiu- 


i 
iși 


Pi = d im cimer ppia di îm potrria ovmiari ppegaa- 
în lagărul generalului Plast. reportat rasp pe erp ră 


economice și intervenție militară ma se 7197, cn rr mite fapte îlică n merrterare a 
poate cvmbite «fi . a i preitirilor "de răsbaie sotirttoe „N iemeni na 

a ideologia cu pie cânt conducătorii poktt-Piaroniai ve da 
stă. Vor fi însă și complet edificați asupra  mrmimaiu! derianpării renală “mondiale. Dor 
posibilităților democraţiei uisterice“ dim în Mimi doi ami mite pemmme e mălai că 
Balcani. 


peabramul o fost aroelerul, dar geții cs rteuteui ști 
din pârile vazelite an, primit ordinul mă ră 
bască sotictisarea — chiar cu piscul de a smerțe 
Prea repadz — colecteze jăromii a soma să 


„ dubăoe îi ra promis pământ, atacând biserica 
Revenirea lui Ciang Kai Shek  _...... ... .  ... .3 


ponerapr ateistă pi reducând le menta polei 


ln lantarie 1040, Chang Kai Shek sa retras O bariie râmeereiale ma estul Tout merste Por p- 
dela conducerea Chinei napionaliste, cedâgă pre- marne pol ză mm flo decăt preimdini mami atac 
cercurilor politice americăne came cre. contra ni Tito Îm ami în rr, dar e și pati 
dea că după plecarea penbralicinuului se va 
putea ajumuc la o Împelegere între „reformato- i 
rii agrări” ai oi Mao Teetang şi Komemitang. 
Din exilul depe Formosa, Ciamg a cdatimuat 4 „urne resoltarii problemei germane — orice împe- 
atitudinea guvernului maționalint și jepere în privința aceasta între Mapi pi Alaţi 


să fie în joc aommbipii smoala mai mei”, 


din 7 Maortr reromaniă re 


mişcările armatelor În retragere. — piiml rchtaă în mmonnentul dle fă —— pi Că ar 


încât revenirea sa oficială regilarizează mginat trebui să se uite mnole razerze indrepiajitr, pes 
a sitnație de fapt. 


tra o nu se frrrdz dim vedere obiecte mal? adi 
importante, „Prezenirea domenii Prim că, m 


Revenirea îi Chang Mai Shek me fntâmpli sense să Vilim caracter] Dermamiler, videt 
îmimeni când rezistența mapionalistă permisul folosii de Nate A Piti în cole 


reviriment apreciabil. Aviația mați —donă ramane mondiale, e i N a pont seal 


malistă sa dovedit în stare să desorpatiimere  corman a fitenii o libitură prea, dar ei Poezii 
viața marilor arașe prin bombardamentele exe. încă Patent în mentalitatea mot fracții co 
asupra porturilor car sa și Sbanghai 
și să paralizeze comunicațiile femviare în Ă du, 

China de Sid. Toate, încercările imneprimse de det Pete fi, reni maronie = el 
traprele comuniste pentru ocupărea insulei llai- ri 

nam am epuat, în timp ce deuă uperații de de- 
barcare pe enntinent ale unităților naționaliste 
executate ce wpurință, Observatarii  Pasieuate desâmpuite În Pmerica de combeuia 
străini rapurtează pe de altă parte că disciplina 


și civismal administrației naşionaliste sau ae- . p i! 
lorat în aceiași măsbră ca şi spirital combatie reerapeă dia ee rr ore pe. e til 


dderabiiz e Daforalii prremua. Furupu buiruntă 
însă periculul imimeit ruszar pi Probirima vasta 


. 
„Newowteh“ din 7 Aartie rzpiică diaputale 


senatorul MeCarty în primeui rând ma afertal 
drmmâririlor produse de cel de ai doilea răzbara 


Din presa românească în străinătate 


„Nation Roumaine“, 7 Martie 1050, în re- 
portaiul primitor la soarta froprietarilor agri- 
co din România afirmă că guvernele ce sau 
perindat în Perioada Sept. 10qg Martie 1045 
nn orfi fosti dominate de uneltele Moscovei. 
Ceeace înseamnă că aceste guverne — recte 
Sănătescu, Rădescu — au fost guverne autonome, 
îmdependente, reprezentante ale voinței naționale. 
Dacă admitem acest Punct de vedere, cum se 
explică o serie întreagă de acte dupmănoase na- 
piunei ce sau petrecut îm această perioadă și 
cine răspunde de ele? Oare, jafurile şi crimele 
de core vorbește autorul articolului că le-a să- 
vârgit armata sovietică În locuințele și fermele 
proPrietorilor agricoli, sau făcut cu glirea și 
ațrobarea acestor guverne? Dar restul de crime 
fi melegiuiri? 

„La Nation Roumaine“, 75. Martie 1930, zu- 
grăze,te în editorial un sumbru tablou ideologic 
ai ODecidentului, Qamenilor din apus le lipsește 
formula shirituală de acțiune contra comunis- 
mxlui, core — în oPoziție pu ci — se înfățișează 
mmdtit, stotormic în agitații și plin de încredere 
în zictoma fimală. Cauza acestei atitudini jotăi- 
joăre „da Nation Roumaine” o descoperă în 
pierderea conținutului lăuntric al tieșii: 
me e Let homes de POccident, quorgue vivant 
Jam: lo lberte eazterivure, ont "perdu leur liberte 
imterieare, la seule liberte rele”, 


„Făclia“, 1; Martie 7030, oferă cititorilor 
un articol extrem de prețios pentru orientarea 
emiprajiei. românești. Articolul întitulat „U mi- 
ate”, Pleacă dela realitățile din pară, unde 
îmlreaga mastă românească sa contopit îm unul 
şi acela from al rezistenței naționale, peste 
deosebirile de grup? sau partide politice, și ple- 

_deuză pentru slânperea rândurilor  îmtre topi 
Românii pribegi, Autorul mu se mulțumește cu 
v vagă evocare a dorinței de unire, ci stabileşte 
ji bremizrie reale ale unei olari înfăptuiri: 
„Fehiza aleusă (n. red. Comitetul Naţional) are 
omiziuni. Fa reprezintă doar aripa conserva- 
toare, nu și pe aceza ce se desemnează la orizont. 
Și omisiunea aceasta atât de frapontă. prin în- 
justiția ri, se face întrun moment când țara 
noastră, emigrația noastră, lumea întreagă, este 
îm Him reformism social. Sa pus greutate totală 
pe e hame ce descrește şi a fost eliminată dim 
calcul, lumea ce se arată tot mai viguroasă. 


„Ţara“, din Februarie 1050, cuprinde o fru- 
moasă adrevare Românilor dim America, acești 
frați uitazi ai nayiri, Pe care i-am detcoperit, 
abia duță ce a căzut prățădul peste țară. În în- 
Vemâmarra şi selul ce l-au arătat Românii pl: 
fai Peste ocean, creindu-și rosturi statornice în 
mijlocul marelui Pobor american, precum și în 
sldrzenia cu care şi-au apărat limba, credinţa 
și tradițiile  strămoyeşti, autorul articolului re- 
cumoațte plămada sănătoasă a neamului nostru 
de plugori. Românii pribegi trebuie să ta exe 
pla dela acei pioneri ai sufletului românesc, 
ge rara o Pin diverselor comitete 

stență, mai mult rit i e, 
i pă și spiritului de inițiativă 


wUnirea“, revista cu caracter onul-bi seri. 
crac. aromânilor uniţi din pp a pie ti 
depe Februarie face cunoscut că dintre toate 
pările suPust sclaviei rorietice” România dei 
„recordul prigoanei contra clerului catalic. pe 
tâietate dureroasă“ conâderată şi de „Anuarul 
! ical al V'aticamului“ : Numărul Arhiepisco- 
„ilor său Vicarilor  penerali Prigoniți, pe ţări 
ze rebartizaază, astfel: România. 1ș! ; 
„Lituania 6, 3, Jugoslavia 2, Letonia 2, 
: e s 


Ne vom abține de a me ocupa cu inepțiile 
acestui „Bolovan“, care îşi întitulează atât de 
prezumţios chimuita sa compunere: „Noi şi mi- 
noritatea germană. Noi? Adică cine? In mamele 
cui vrea Bolovan „sa lămurească odată problema 
cceasta atât de mult ocolită, şi să frâneze Posi- 
bilităpile unora de a o specula, cu promisiuni 
și omgajamente de viitor?” Desigur, în numele 
bumilor săi amici Lăzărescu şi Gabrovski, care 
pe vremea când se păscan la conducerea faimo- 
sului „comitet“ din Goethestrafe (Linz), îm- 
preună cu şi mai faimosul Îi. Gheorghiu, ajuns 
astăzi -— în urma bunelor servicii aduse — 
director de cabinet la Gheorghiu-Dej, făceau 
țropagandă printre refugiați să se întoarcă în 
România comunistă, erau secretarii şi informa- 
torii diverselor comisii de repatriere, organizau 
şi chiar însoțiau transporturi de _rebatriera 
dimtre care unele mau mai ajuns niciodată în 


pară 


p VESTITORUL 
„5 abac 05 2 000 0 RI a n 500 Acad at 20  EER ERERE R RORER RD 


In urma căror sugestii simstre oare, încearcă 
Bolovamii de la Linz „să frâneze”, după cum o 
mărturisese ei însăși, posibilitatea lărgirei ba- 
sei de luptă, pentru eliberarea României? Nu 
se identifică în finalitatea ei această acțiune de 
„frânare“, cu presiumle disperate pe care gu- 
vernul dela Rucureşti le face asupra concetă- 
penilor noştri germani spre a-i determina să 
revină în ţară, ca asthel numărul Românilor 
anticomuniști din -lPus să scadă apreciabil? 


Ne mirăm că buna credință a „Chemării“ — 
care deobiceiu e destul de bine informată — 
u putut să fie surprinsă de o intrigă atât de dău- 
nătoare pentru lupta de eliberare a ţării noastre, 


Politica lingăilor trebue lăsată pe seama 
lingăilor, pe Flamura noastră trebuesc 
serise pur şi simplu voinţele noastre. 

Mihail Eminescu 


Înmormântarea Profesorului 
lon Sân-Giorgiu 


In dimineaţa zilei de 29 Martie au fost înmor- 
mântate în parcela rezervată eroilor din cimi- 
tirul orășelului Uedem — în colșul de Nord-Vest 
a] Rhenaniei — rămășițele pământeşti ale căr- 
turaralui, scriitorului şi neobositului luptător, 
Profesor universitar, lon Sân-Giorgiu. 

Activitatea - sa  științiiică și culturală este 
imensă. Încă depe băncile şcolii începe că cola- 
boteze la revistele Im N. Jorga. Din 1912 până 
în 1grq a fost, la Leipzig, elevul lui Albert 
Kaâster şi Eduard Sievers. Intors în șară a lup 
tat pentru desrobirea Ardealului, la Oituz şi 
Mărăşeşti, «a Sublocotenent de Artilerie. După 
răsboi a continuat studiile de filosofie și ger- 
manistică la Basel, Conferenţiar și apoi profesor 
la Universitatea din Bucureşti pentru Literatura 
permană, activitatea ui devine n.ultilaterală. 
S'a distins ca peot, dramaturg, critic literar, 
istorie literar, jurnalist şi debateur politic. 

A publicat „Freamăt” (versuri) în 10is; 
„Rapuri” (versuri) 1008: „Rodul sufletului“ 
(versuri) 1023: „Arcul lui Cupidon” (versuri) 
1023. lon Sân-Giorgiu este autorul unei anto- 
logii a lricei lui Goethe. A tradus din Gerhard 
Hauptmann, Ştefan George, Rainer Maria 
Rilke, Richard Dehmel, Hanns Johst. In dome= 
niul teatrului: „Marca” piesă într'un act, jucată 
prima “dară pe scena Teatrului Naţional din 
Bucureşti în 1024 şi apoi, în 1027, la Praga în 
cehă: „Femeia cu două suflete“, dramă în 3 
acte; „Banchetul“, comedie întrun act; „Eva“, 
piesă în a acte (1028); „Omul zilei”, comedie 
de moravuri în 3 acte (1930); „Apostolul“, 
medie în a aete (ogz); „Duduca Sevastiga", 
prop de caracter în A aete (1045). „Omul 
zilei” e jucat, în 1033, la Za ] ] 
rancă ) SĂ 933 Zagreb și apoi în 

Anserisă în programul teatrelor de stat din 
Herlin şi Munchen, „Duduca Sevastiţa“ e jucată 
la Ham mp (ta Sept. 1037) la Statui es Schau. 
spielhaus, la Weimar (27 Oct) și la Miinchen 
e tn. 1937). 


ilhem v. 


Spun atunci, în „Her. 
d | Sevastița“ amin- 


A lăsat în manuseris o piesă, scrisă în germană 
şi română, „Die moderne Penelope“. 

lon Sân-Giorgiu a conferenţiat “la Berlin, 
Leipzig şi Miănchen, în primăvara anului 1935, 
In acelaş an a fost invitat la Oslo și Varşovia. 
Membru corespondent și membru în Comitetul 
de conducere al Academiei din Miinchen, mem- 
br fondator al „Academiei pentru drepturile 
Omului” din Berlin, membru al Uniunei auto- 
rilor dramatici germani şi membru al celor trei 
asociaţii de scriitori şi autori din România, Ion 
Sân-Giorgiu a desfășurat o bogată activitate de 
specialitate, colaborând la multe reviste, din 
țară şi din străinătate, A publicat asttel: „Lirica 
germană contemporană“, „Lucrări asupra lui 
GU. Hauptmann“, „Schiller, ca teoretician al 
dramei”, diferite lucrări asupra expresionismu- 
Îi german şi usupra poeziei contemporane ger- 
mane. 

In ultima lui călătorie la Paris, În iarna 
1949-1050, a luat contact cu germanistul Ver- 
meiul, care-l învitase să șină o serie de confe- 
rinţe la Sorbonna, în luna Mai. Din inițiativa lui 
Vermeuil îi sunt traduse și piesele: „Duduca 
Sevastiţa“ şi „Naua Penelopă“ 

4 moarte timpurie l-a smuls pe neașteptate 
in mijlocul unei activități febrile, lăsând încă 
neterminate numeroase alte opere: studii, piese 


de teatru și volume de versuri, Numeroşi prie= - 


ten! germani, percum şi delegați ai Românilor 
din Franța, Austria și din cele trei zone ale 
Germaniei au şinut să aducă salutul lor îndure- 
rit marelui dispărut. „Vestitorul“, din al cărui 
comitet de redacție Proi. Lon Sân-Giorgiu făcea 
Pta, a fost reprezentat printr'un trimis special. 

Slujba înmormântării a fost oficiată de către 


Consiliul comunal al Vedem-ului repre» 
ventat prin consilierul Marne ze: 


In numele amicilor germa in Uedem 
Vorbit în limba şermană Ing, Er ten de 
“e 4 icos în evidență personalitatea de cărturar 
și luptător politie a Prof. Ion 

După înmormă 


eu a 


i, 
O ——————————— e A 


VESTITORUL 


Profesorul lon Sân-Giorgiu 


„Mach't mheht so viei Pederlesen! 
Speta? aul meinen Lâlebenstein: 
Diesor isi cin Menmeh gewesen 
Vaal das hei! ein Kâmpler seta,“ 


A Goethe 


Imtr'un orăşel din vestul Germaniei sa stima 
Pe meașteptate la 25 Martie profesorul umiversi- 
tar Jon Sân-Giorgiu. 

Născut în Botoșani la 20 Noembrie '8g2, lon 
Sân-Giorgiu sa dovedit un fiu vrednic al ude 
pului și orașului care a dăruit culturii româneşti 
figuri de strălucirea ni Mihail Eminescu şi 
Nicolaie lorga. A făcut studii temeinice la 
universitățile germane şi elveţiene, luându-și în 
7919 doctoratul în litere și filosofie la univer si- 
tatea din Leipsig. Intors im țară a început să 
desfășoare o multiplă activitate publicishică, afir- 
mându-se ca neobosit traducător a numeroase 
opere din literatura germană, autor dramatic, 
critic literar, colaborator la mai toate revistele 
importante din ţară şi talentat jurnalist. O îm- 
semnată contribuție a adus țe planul aproțierii 
culturale româno-germane, atât prim prelegerile 
ținute neintrerupt timp de douăzeci de ami la 
universitatea din Bucureşti c?t şi Prim lucrările 
speciale publicate în ambele limbi, din care mo- 
nografia Imi Goethe rămâne vtera sa principală 

Jon Sân-Giorgiu cra un temperament prea di- 
namic şi un suflet prea înclinat să trăiască cati- 
dianul în toată plenitudinea, pentru a se închide 
în turnul de fildeș al preocupărilor literare, 
Viaţa politică a exercitat o atracție in 
asupra Îui şi ma ezitat să se avânte în 
ei, cu entuziasmul luptătorului înăscut și fără 
speculațiile mărunte ale politicianului de profe- 
sie. Era de aşteptat atunci ca exțeriențele făcute 
să nu fie întoldeauna fericite; partea Îui de răs- 
Pundere însă și-a asumal-o mereu cu cavalerism, 
ncintârzaind sacorde reparație, dacă vreodată 
împrejurările şi pasiunile trecătoare l-au impins 
dincolo de marginile bunei sale credinţe. 

Un eveniment de răscruce în viața ta a fost 
condamnarea la şase ani închisoare sub regimul 
„Întonescu. Imphărtăzind la Aiud suferimpele su- 
telor de legiomari aruncaţi în temniță pentru 
credința lor a înţeles că lupta pentru causa 
naționalistă în România însemna mai mul! decât 
o atitudine. Neincrederea sa topit repede și 
apropierea sa cimentat în afecțiune pi stimă 
reciprocă. Când a părăsit după un an închisoa- 
vea, Iom Sân-Giorgiu îşi firase definitiv calea 
pe care va merge Până la moarte. 

Capitularea l-a surprima în țară. 1 fost mar- 
tor la prăbădul ecela apocaliptic şi la disperarea 
uni neam livrat de ușurința politicienilor bu- 
nului plac al năvălitorilor. A hotărât imediat să 
străbată linia frontului și să se alăture de acria 


Zece Români măcelăriți la frontiera greacă. 

In ziva de 22 lanuarie au fost scoși din 
Lagărul Zreamn 28 Români şi duși la Herghela 
Gnotina „ti Oktobar“ Stopanstvo Bitoljska 

După & zile, S din ci au rewșit să lupă. de 
soarta lor neştundu-se până acum nimic, În 
dimineața zilei de ai lanvarie 1050, alpi ia 
Români din cei rămnși au fost duşi, sub escortă, 
spre iornticră greacă, |u apropiere de frontieră, 
milițienii sârbi au deschis pe neaşteptate focul, 
wcicând zece dintre a. An fost astici măcelăriți 
Inginerul Narcis Feonomu, Împreună cu soția 
cei 2 copi ai săi. Igor Dohrovici, Doru 
vaniuc, Dr. Emi Raţiu, Doctorand Tudor 
Grigorescu, Censtantin Piuscă şi mil Neumann 
Singurii care au reuşit să scape prin fugă, Pavel 
Ținiea şi lon Ciucurencu s'au despărțit a dona 
ai. urmând să treacă separat în Grecia. Despre 
iucurescu nu se mai știe nimic. Singur Pavel 
rea a ajun» în tarecia, unde a deseris această 
duitonre dramă, 
la moarte. — Tribunalul Militar 
a condamnat la moarte prin Îm- 


cere-pi propuseră să organizeze mai departe 
Peste hotare rezistența  împotrița Polzericilor, 
fără să țină socoteală de riscurile pe care pre- 
zenţa în guvernul național dela V'iema le putea 
imhica du'ă stârpitul inevitabil a! răsboinhui 


Din toamna Îmi 1943 locuia întrun sat din 
Re vania, Au fast ani de grea existență, pentrucă 
"dn-Giorgiu era um bun patriei pi nu se pâmdise 
miciodată să-și acumuleze vezerze la băncile din 
străinatate, Mizeria materială nu i-a alterat 
deloc oțtimismul Conlagios și mici fecunditatea 
intelectuală. A scris îmtre timp călca piese de 
teatru și-a adăogat la prime monografie a lu 
Goethe trei volume moi. Dar preocrparea lui 
primară «ra. pregătirea pentru zima cinberărmu 
Pentru cei care il vizitau — pi erau numeroşi 
aceşlia — avea iniotăranna un cint cald de 
îmbărbătare, cărma vârsta şi prestiginal personal 
îi dădeau multă prentate. | n tribut devsebnt de 
recunoştinţă ii datorează pi retista moastră Când 
sa decis apariția „Vestitorului ', l-am ruga! să 
ne ajute cu sfatul. 4 fost tare bucurat de tnapia- 
tiza luată și me-a trimis regulat articole. 

Omul acesta era de o sensibilitate sațietoască 
vară și-și făcea probleme de comptiință din acte 
pe care alții le glonficau. Cu tot aportul adus 
culturii românești, cu toată lutta naționalistă 
dusă în pară înzimte de văshoiu și cu toată achi- 
“itatea cxemțlară din exil dela :0qş încoace 
era totuși obsedat de ideia că umbra anumitor 
atitmdimi din trecut sar răsfrâmge asupra finutei 
dim Prezent. Se gândea mai ales la rolui pe care 
l-a jucat În 1030 în acțiunea readucerii ni 
Caroi [| în pară. deși. ca taţi cei bine intenție 
ați dim această afacere menorocită. a simţi! cu- 
rând ingratitudimea tiramului. Acum câteva lumi, 
ațlâmdu-se la Paris întrun cerc de prieteni, a 
revenit asupra chestiunii conflictelor Îmi de con- 
piiință pi tăzand o biblie pe masă a fropue 
foarte serios să caute desleparea în cartea sfântă 
A fost adânc impresionat când, deschizănd-o 
la întâmplare, a citit titlul. „Comrertirea îni 
Paul”. Im cazul Îmi, Saul detenize de mult Paul 

S'a reîntors în Germania cu contiimța lim 
pezită pi îmsuflețit de mou elan de luptă. Obhţi- 
wuse colaborarea la câtera publicații străine şi 
se pregătea de muncă intensă Pentru Prezentarea 
causri româneşti oPimici Publice curopeme. Şi-a 
schimbat şi locuințe dim sat cu una mai Îmebie 
toare la lucru în orajelul l'adem. Cica, care-i 
ura noroc în moul cămin i-a răzpuns cu blândețe 
„Dragul meu, cime trea să-și facă o casă monă, 
trebuie să Înceață cu mormântul”. La cinci ile 
după această stramie Presimpire a morţii, îmima 
îmi mare, care hătuse cu atăta Patiune şi genero- 
sitate cincizeci pi șapte de omi, sa frânt brusc 
sub povara oboselilor unei veți de sbucium 


„In timpul secetei, Alexandru Gh. Dumitru a 
duc acțiuni de subminare a măsurilor Inate de 
Partid şi de Guvern . 


„In ziua de iq Decembrie 1049 în swra sa 
fără margini față de regimul de democrație 
populară şi fază de cei ce muncesc -- chiaburul 
Alexandra Gh. Dumitra a ucis cu lowturi de 
bâtă pe muncitorul loan P. Voinea, Preşedintele 
Comitetului Provizoriu al comunei Orez-lalo- 
miţa . 

„Acuzătul a mărturisit on lux de amănunte 
sArpava sa crimă și nesfârșitul șir al nclegiutrilor 
comise În dauna șărănmei muncitoare”, 

In ziua de 24 Aprilie tosa, Alexandru Gh. 
Diunitru a căzut cmruit de gloanțele miliției, 
murind astiel eroic pentru libertatea Neamului 


Printre cei cond :mnaț recent de Tribunalul 
militar din Bucureşti se află şi Profesorul uni- 
versitar, emerit jurist, Nicolaie Tanoviecana 
Us ani muncă silnică). Fiul celebrului proze i 
Nicolaie pg mer sa m apr et ri 
în campania ina 
m mg ei tan Tebeică, 


lon Sân-Giorgiu 


anii ra 


VESTITORUL 


Sindicatele în democraţia populară: pri un 
attical pablicat În revista „Lupta = clasă 
Nr. 2 We anul tote Vasile Luca i căpene d 
„Sunt încă clemente conducătoare din sinadic : e 
eg concepții greşite, anarho simdicabste, care duc 
o poliţă de deseoniiderare a intereselor statia 


tai on” i 
Câte sunt aceste interese aflăm din 


aFiicol: „Sindicatele nu pot să apere imte resele 
înguste, individualisțe ale acelor elemente cate 
ae vroa să obțină dela Stat, dela întreprindere, 
cât mai mult” 

„Sindicatele trebuie să se intereseze de situa- 
țin fawtieitorilor în sensul lupte: pentru înde 


pila pie conducătari de sindicate ten 
aloga de a renunța la îndrumarea ideologică a 
Partidului“, iar organizațiile de partid „pentru 
introducerea liniei Partidului în sindicate, dau 
ardine” 

Rusificare: Pentru mumeitorti 
Dunmărea-Alarea Neagră sau înființat j 
dimba rusă. Un dorul spectal a fest amenațul în 
Constanpa Pentru inpi 

Ce se serie în HPR, despre legionari: 
Cu prilejul zilei de 6 Martie, Tudor Olaru, 
unul din redactorii principali ai ziarului 
Scânteiu a publicat în ziarul Scânteia 
Nr. 1074 din 3 Martie 1950 un articol ru 
țitlul: „Momente din lupta pentru zădăr: 
nicireu complotului imperialist împotriva 
Româniri”, 

Im coloana ba găsim următoarea alir- 
maţie care se referă la diplomaţii ameri- 
cani nereditaţi la Bucuresti: 

„Ei organizau în zona americană din 
Germania parașutarea legionarilor instru- 
iți anume pentru activitate teroristă”. 

Se confirmă aşa dar și pe această rule, 
informaţiile primite În redacţia Vestito- 
rului direct. Regimul are o teamă deose= 
bită că netivitatea legionarilor din țară, 
care constitue și aşa o primejdie pentru 
regim, ar putea fi sprijinită de Americani, 

Nu știm din ce sursă şi-a procurat regi. 
mul dela Bucureşti știrea de mai sus, dar 
în ce lumină apare acțiunea unor Momâni 
din străinătate care vor să împiedice o 
conlucrare atât de temuţă de comunisn? 


Țarănimea rezistă: Cu tomate eforturile re 
Limului de a „conringo” pe țărani să alrărniaacă 
ptovărăjiri pentru a-și încra Pământul în comun, 
mu se venii să e e ometitante decăt ag mt 
Tărăziri in un număr tatal de membri de că 75, 
Minte populație agricală de cei 3 puna cați 
de fâmitie. 

Starea uneltelor, fa aţelierele nai C. PR 
A Higoara, Mumestorii ou cerut să se facă ore. 
Vinte a senlelor și să fie îndepărtate cele uzate, 
Mr cele defecte reparate 
„Cererea muncitorilor este „n studiu”, 

Caz neprevăzut în Planul de atat. intrun 


ziar din Timişoara a apărut În mica publicitate 


acelaş 


dela cunalui 
cursuri de 


js 


btbătoeul auto „Cimpăr “meueee în bună 
ard după eră urmează adresa, 

Noaptea a loc probabil stabilicea 
Plămnluii de stat (ziarul este din una “Stai 


fos! prevăzut în diatri: 


ie) mbu păsciutul ma 
hui telor cea rdooobde m. ţesături. 


rea 


Cum "rin nocialistăi A 
vița Moșie se seu de ăi tera pa 
va il 
ec 


dela muncitorii uzinelor 


din M 


Oscova 


Tot ace 


st atelier es 


de reparații de vauoane 


te acela care 


si-a terminat progrămul de lucru pe între gul an 


Oet, 1040 
1040 la data de 20 Oe facu 
Răsfoindu-se rapoartele atpanelor de control 


se constată în mod constant proasta calitate 


lucrului banda ele 


reale 
piatră 


După un lucru de asemenea e alitate 
în luna hulie 


tele 


efect 
entar, ţ 


au fost: 


pat: 
evile n 


nu 


u sunt bine 


a 
se Strumn)ese 
evrăpute de 


rezulta 


14 locomotive re 


ţ de e 
aduse în atelier pentru reparații înainte de ex 
A termenului d 


pirarei 


vust și, iar în lumile următoare aprou 


număr 


Critica socialistă: + 


jul, Go au ] 


de Stat din T 


în adunări pi în go 
dlânc e 


ea tras cele de m “ 
uriia critic, i 
de produs e mu 
Gospodărie, ucvastu a 


fina 


în 4 
I răist 


niste din Gas 


e parunție, 


(rospodă 


Priu 0 mare 


os podărie 


aru 


| căr 


alpi 


vânduse 


în luna Au 


e acelaş 


ria 


1 bentru 


Viaţa în colhozuri. Pentru a asigura funețin 


marea colhozurilor, în liecare 4 
colă Colectivă au luai 


de agitatori În 


mese 


O Anumută cate 


spodărie Agri 
repartizați un 


număr 


fiecare hrigadă de produc 
ție, adică la fiecare grup de ţărani care îndepli 


orie de mur 


trebuie să existe câte un agitatar 


lată care 


sunt sarcinile 


mi tate 


demne pe membrii mospodăriei 
cu svilet şi râvnă: să organizeze în timpul prân 


zului pe câmp, 


sau scara după lucru, di 


ici în colhos» 


ilor: să în 
ă muncească 


ușii 


supra moăduiui cum muncesc membrii brigă 
să urmărească iclul cum sunt indeplinite 


zilor 


normele: să arganizeze citirea 


relor 


schimbat numele vătafilor în acela de 


„Scântela” şi 


„Scânteia 


în e 


ectiv a 
Satelor” 


in 
Sa 
agitatori 


de partid şi li sa înmulţit munnăriil, dar incolo? 


Statistici: Popa Radu, meimbru în 


județean de partid al jud, Some] 


fabrică cirele pe car 


apoi prapa 


le trâmbițează drept succese: 
Puse în situaţia de a raporta mers 


sumele 


Nereguli și deficiențe la resta 


Comilete 


provizorii de pi 
cele din Ciceu pi Beclean, au 


dat 


stat, In urma, numeroaselor plâna 


matarilor comerțului interior 
wi cobtral la restaurantele de stat, 
lej s'a comstatat 
meafigarea listei de preţuri, 
de plată, desnrdine în script, 


pă de 


mer) 


ctousă faţă de Consumatori, îngelăe 


falsi 


ficare 


a Vinului, 
măr buri dim Manurie, cete 


Propaganda urei, (o pi în 
sovietice, la Bucur e gti A ac 
srmă propagandistică. 
recitările au rolul de „a 
tri îm 


lipsuri 


Cântecele 
îmdări ur 


etichetare 


letale 


comitetul 
arată cum 
panda oficială 
And au fost 
nl pregătirilor 
asă, bunăoară 
cifre nereale 


wrantele de 
seri ule cansu 
de vin 


să facă 

cn care pn 
la bufet, 
iberarea matei 


atitudine necuviin 


iune lu cântar, 


Dejustificate de 


Pe Rar 
Să mila 
" damaurite [i 


li sea 


perialiștilor” jar. pentru pb: pa dnca Impe: 


folosi a casă 


posibilitate sau argamizal daoa tor 

seipe de dusuri, AcHivitatea pet ia 

67 jure Cm Mimită pă pi de nl ind 

d anni reimului lea dai un Avertisment. tă 
ii ronet Mică tinde să olentere Pe. eu 

E egphinoun ui, melegând programul maniţe d 
artistice de sarcinile politie praga stări 


mereu Îi 


burgheze și 


revoluționare 


Mestolirea beu 
"ste 0 datțnria 


nori /ina Connunistă eaţe ca bupta 


o condiție a eliberării telor ce mis să 
jugul exploatatorilor“, După ce se AR 
nist urmează me ue 

dela capita 


patriotică, 
ecăe de sub cel 
instaurează regimul com „Mr 
încă „lichidarea tradiției moștenite 


“ urilor! 
inm a nesocatirii legi Ă ş i 
ua > ră editorial al Scânteii extrage câ- 


eva e i de călcare a disciplinei: 
tr pr neinpăduit abateri dela linia par: 
ÎN edleare a lepilur ie marea unor 
rame de stat de hehidure a micilor meștoşupari”, 
ui d e întreprinderi nu se respectă 
plenul «de sortimente de produse”, i i 

Unii tovarăşi amână aplicarea unei decizii 
E] vreunui organ dle star până vor prumi dispo- 
zipi dela Partid,” 

„O tendință dăunătoare este aceea a unor 
instituții de stat, şi a unor organe de partid 
şi de stat care cer să li se acorde scutiri dela 
„plicarea diferitelor legi snu dispoziții“, 

„Se vădeşte mentalitatea de a aplica numai 
cea parte a legilor pe care o socotese „can 
venubilă“, căutând să obțină seutiri dela apli- 
carea dispoziţiilor care momentan „le pricinu- 

s sreutăți” 

p Eat arti care îşi închipuie că. din moment 
ce dânşii aplică legile, îşi pot acorda avantagii 
lor şi alor lor” 


vidului şi de 


Campania insămânţărilor, Alături de „succe- 
sele” realizate de campania însămânţărilor de 
primăvară, apar în ziar şi critici ale felului cum 
decura însănânţările. Dacă îndeplinirea planului 
de însămânțări este menționată În câte an sat 
ici şi colo, veriticile“ cuprind plăşi sau județe 
intregi. Cităm um sigur exemplu, a unui judeş 
unportant dim punct de vedere al producției 
gricule, Teleormanul 

Intre 1-0 Martie a, e, au fost Însămânțate 
în acest judeţ numai aso ha. Între cauzele aces: Ri, 
tel stagnări se menționează următoarele: În a 
unele comune nu se păsesc cartofi pentru să- 
mânţă şi nici sămânță de lucernă. În multe co- 
mune uneltele agricole nu au fost reparate, SR 
Planurile de cultură nu au fost împărțite peste cip 
tot (nimeni nu are curajul să însămânțeze până 
nu şhie ce i se ordonă), In unele locuri coopera: RE 
tivele nu au primit prafurile pentru tratarea EA 
cminţelor (semănarea de semințe netratate con- Ş 
biuie un act de sabotaj). Inginerii secțiilor , 
agricole nu au teşit pe teren şi face rapoarte de 
activitate din birou, iar la centeele de închiria 
maşini şi unelte agricole (din sa tractonre nu 
lunepionează decăt 30, aproape jumătate) nu se 


cunose condițiunile și preșurile de închiriere a 
uneltelor agricole 


Calitatea bunurilor de consum. Ziarul Scân- 
tera dând semnalul unei campanii de agitație, 
pri A a tip pentru îmbunătășirea cali+ 
ății produselor 

(Mâm câteva exemple din aceia sursă: 

Cămăşile bărhăteşti confecționate la fabrica 
ul Mar” din laşi sunt neîngrijit Iuerate, croite 
fără gust, cusăturile strâmbe, nnaturii abia se 
In. 0 parte din contecțiunile lucrate la fabrica 
„Octombrie Rugu” prezintă deasemeni det 


"vase, Atât în ceeace privește culitatea: ct 

ca estetică“ CA 
Un salariat a seria viarului Scânteia, că d 

pereche de pantofi, i 


cumpărată de soția sa n 
magazinul „Republica din str, 1 ipseani mr 
SA Tubt după numai 1 vila Se meriţio 
următoarele fabrici de încălțăminte, la care 
“Morii și tehnicienii nu acordă destulă 
calității produselar: Flacăra Roşie, Drat 
Căria Naţională, La aeenata din urmă 
rolul făcu UNUI muncitor Îrumtag' 

Pâșea noria CU 400% s'a constatat că din 
spezece tocuri dle ghete comteeționate de el, 


Nane era bun. 


ntelor industriale, 
Pentru adn 

iale, uleapinonae 

cânepă, în, ricin, 

e i 

Miniştri ada a Peri inerea 


. AIE xp N 
Cu cultivatori, pr Mi 


vie 3 
îi MNrate prods MD Și Drop 
“Ă prețurile 


Cumpăra eri? | 
Sunlităgi de fir ae mii A 
de pi rai a 

2Ahâr. Câr de mare 


lipsa acestor produse dacă dreptul de a le 
cumpăra la prețuri oficiale este socotit um svan- 
aj atât de important, 


Sacriticii. Cu ocazia diseuesntul inut la 


comaresul vooperației în sina de ro Martie 1950, 
Vasile Luca, nul dintre secretarii partidul uni 
și vmul dintre vicepregedinții  consihielui ate 
miniștri a anunțat că pomtru continuarea indus 
trializării,, va fi nevoie să se dea mal mara 
atenție importului de magini și unelte pi că pen. 
tru aceăata sunt meresare sacrificii, 

Im cursul Primilui plan cincinal, Pentru a. 
awrarea importului de maini mecesare industrii. 
alizării sovietice, au fust mecesare deasemenea 
„sacrificii câteva milioane de țărani morţi de 
foame În anii rog și ş2 pi alte seci miloane 
de Imcrători au primit ami dearândul razii ali 
montare, just, ca să nt moară de foame. O mare 
parte din producția României merge deja în 
Rusia sub diverse forme, fără a se Primi ceva 
în schimb, De wmde se vo mai lua restul pentru 
Plata importurilor? 


Mărfuri de consum din deşeuri. In acelaş dis 
curs ținut la congresul cooperației, Vasile Luca 
a recunoseut că există lipsuri În ce priveşte bu- 
murile de consum şi a explicat-o prin nevoia de 
a_crela o industrie de bază. FI a arătat îmă 
că există mari posibilități de a produce bunuri 
de consum din deşenri, 

Cu alte cuvinte: haine din petece de stofă 
şi ghete din petece de piele și talpă! 


Schimbul în natură în RPR.: /n acela di 
curs Vasile Luca anunţă un alt fapt interesant 
chibriturile care lipsesc complet la sate au 
ajuns În mâna speeulamților care sau servit de 
ele Pontru schimburi îm matură cu țăranii, 

Vasile Luca are şi o explicație strict stalinistă 
a acestui fapt: speenlanpii au cămtat să sub 
mimeze încrederea ţăranului în maneta napio- 
nală. (În realitate schimbul în matură mu apare 
decăt când banul mu are valoare fiindcă mu se 
poate cumpăra nimic cu el.) 


Cum se face aprovizionarea satelor: Pent: 
a patra oară cităm pe Vasile Luca: coneperati- 
vele trebuie să cerceteze În fiecare reiune ce 
anume măriuri trehuiese pentru regiunea res 
pectivă, pentru a se termina cu planificarea 
biurocratică a mărfurilor, în wrma căra se 
trimit într'o repiune mărfuri care mu se con- 
sumă, În schimb mărfurile care sunt cerute 
lipsese. 

Astfel, la unele cooperative din anumite re- 
piuni au stat mult timp bocanci acolo unde se 
cereau opinci, iar în alte părți, unde se cereau 
bocanci, aceștia nu existau, 

Cititorii îşi amintesc că În coloanele de şuri 
ale Vestitorului noi am dat o listă mult mal 
pen aaa de astfel de cazuri decât tor. Vasile 
urca 


„Tra te: Semnalăm tot 
“lupă Vasile Luca o altă realizate a statului so 
ctalist: „Trebuie să Încetăm să mai scoatem 
mărfurile dintr'o regiune și să le trimitem în 
alte regiuni, pentrucă de acala să aducem înapoi 
aceleași produse. Să evităm en arce preţ sehim- 
barea mărturilor prin tramaporturi de îneruci 
pure“, (Pentru cititorii care nm faţeleg limbajul 
socialist de mai sus, dăm un exemplu, care na 
exte inventat, ci real: pentru o clădire care se 
construieşte în Bucuteşii se aduce cărămida dela 
Braşov, tar pentru una în lweru la Hragov, din 
Hucureşti). 

ŞI Vasile Luca continuă: „Aceasta este o sare 
cină și a comerțului de Stat i cere vinilență 
de clasă, pentracă elemente me cană 
să provoace nemulpamiri prin aceste schimbări 
de mărturi, prin transporturile încrucişate 


nizațiile de bază ale i : 
misiunea de a asigura însuşirea și aplica. 
rea liniei politice a partidului este „nenul. 
țumitoare” și slăbiciunile semnalate de- 
vedesc toate o superficială pătrandere a 
comunismului. Astfel: 


Şedinţele de celulă constau aproape ex 
clusiv din citirea unor lungi rapoarte pe 
care nimeni nu le ascultă. Ceiace se nm 


Subiecte de literatură progresistă. ri 
din R.P.R. smântă cm mult entuzianm aparipa 
wie Piese de tenta, Îmtitulală „Cetatea de 
Foc”, de către Mihai Davidogia. „became 
să ce perma să vadă lumina momeli pe mona 
Teatrului Napional îm rola Comatia, Își propune 
să tugrăvoaară tiață uiaelor metalurgice Ne 
pițu, apa cum i-o tmmagiimează teoreticienii din 
comitetul ventral ai partidul, imagine cure 
fond împuaă ce tipic sertitoriler, memeeiaă să 
fie asimilată de pabite 

Meritul pe cere ÎL are piesa de mat sama du 
pă criticii ofioteli cate de a A urmat cu str 
terță acest tipic, astfel încât despre eroii ci rare 
careaPund mormatieului mi se spume că „m ment 
Piăemuiri ele imaginapiei scriitorului, ci adimeii 
vii, care tndese şi daptă”. 

“Mirmapia de mai sus cmbrimde pi Pepi rama 
te, ma dim acestea, age cum am arăt imi eu, 
„ste constatarea că seriilor mm Îi mai îm 
pinoază eroi, fiindcă ÎI de de-a pata după e 
schemă precisă. Dim chipe în care ma seriitor 
Pume în give eroilor săi frame dim articolele 
de fond ale Neânteti sun din manualul agitate: 
rulwi, aceşhia încep să frăiaacă von pentr crt 
dci. p Bine împeles că pămerea Poeblirslută ma com 
tează deloc, ca și e criticilor de atifel care a 
pi ei normative ter atăt de Şi 

seal mei dr 


examinate, asttel încât membrii de 


ut 
:£ 
lui 


nici un rime de a greşi. În foarte multe 
cazuri nici măcar ordinea de zi mu este 
dinainte fixată astfel încât membrii să se 
pregătească. În repetate rânduri se repro- 
şează că membrii nu preiau nici o sarcină A 
coneretă și nu se simt faţă 
de bul mers al de partid, 
Şi ca un leitmotiv apar în toate sectoarele 


| 
| 


i 


ur 
iri 


ii 
i 


Puţini, îmcăt, în cmemplele date de here, are Si a! 
deep manie, cdteeea, retin mame) de ara ni Fii 
borte rani „Adngmanii de clasă” pi n 9! 
dt să câtă ceractertaarea crihdă: me don pată 


E rep l mwaţilor 
veptmne, dec, ic tuner, 
le Tămâner, în combhettate vu oii Îngeri sa 
pi ei, vor să distrează furnalele pi să Peraliatae 
Cetatea de For. 

„lceaată a done praf men apare decâi căra 
afdrpit, câmd spre smbpummirea cvmitetulni 
pred ci pmimt primi de e mibipie care 

recoleagiomară. 


 NesTITORUL 


Reversul rublei revalorizate 


e veti eta dA A. NA pe iona pacali CĂ, ÎNee ÎNA dan ad 
: a. ma MAE e săli, Vodadaiaă setea eta păicăe ÎN anca 
vagi natia n ai în Manac a Ma veti goi: bu cae 
me Dai 00 poola iati, me. dea, O paote Nieâtae 


ste temp he seal, ae Mae în ăia, SR iei pi daf 
aie o ÎN e SÂN dai soi oiiiațăla Nae, ÎNNOSARĂ ANA 2, Me 
iu sia Mag în Mpa A în tie Mega sa văbeaiaaa tea sa net ha 
SI ERE e re + "AR CA ENI ta d, eg ASR e eee NA Mea, 
, mii, sa panteiiaue vaziidaă ÎN 
Mat teolog inevăa ÎN eeatăeă dala, ADR a atăt păi 
T a + re ete a n 
m E MĂ ae A ia 4 vateipaga a 
y at n e e red me "eegl  teă i 
x i capac Aa, Nataliei ONEA Savitgaeiat «e Iaoăeai CNAA 
Ape Dee ee e eat va și 
N e NIAA se San agita PORN E taca 
O e 
k E a e a m 
Să i] ră N E ego ov, abea astaoă 
si) aĂ șa A Na N că) Aa iai GA MOARA ata dei 
A A iasa și pedala 2, tea aa oile A 
Re Ie . vos a i A Mine a MM A 
A A A în * A i eoliană medalia ul 
ş dle pai SI A tat a ada apă d ce ae 
Şi alia: e a 4 N pi ST? So it SĂ <veatee zi 
; a Asta ÎN aăăaaă a oa 
A S OBAMA Sa Aa tă etate AAĂ 
ă 3 oA e a ci em. 
A ni îi tă aa a psalm A 
Y AN sad, epica a oiaătăe, - Dapiaaadăvătiaă aaa 
) SA a N A. s DT teren eee e el gr Vega «pi ) 
bn » Moga a a tou MA 4 A er Ti empiem re 
N Ni velar a aaa Îl e e illa a Mvimiăai, oua 
“gin [i a aa Biaaiai a SEAMANA 0 MOR NE, poe 
- mA Moe seed vane vea În VAgĂ de ma 
A a SN adie iaaataă antet le ocabaiadiaaă 
Aab îi Rr maţ 
A + 9 vava SAAMANĂRĂRAAA, SARACA PAS 
Ad A viat n anotireiatale coapsa pă petale ba 
> a ati y ia E aaa E E va ae bată 
Na îm y e (pa ea uitată le get al vogaălal e Novană 
ES Li Şc an aattzia su) Si Căi sai o igiae ÎN Mag cate d CA 
4 să a Se ial codri pe Paaăalite ai aaa deâe ce 
a oda ae Sk a RR mi i min gi mre 
% A i N Pole, CC loa ta pă paote Vata 
A+ să 
A pie Dv d 0 e a de 
data tanvaleeallva he e 
sh A căt A a 
% Î rira ASTANA R vi 
spa de Mracă vespa Ade ad 
da i PÂNĂ să agite redă dela 4 doine, 
e A ma BE. | det faca Sa N 00 MAR, dădea aa oa adganez dia câte 
apei, aaa ce Caâă ate x. na i rata sia 
A» Pi NA pna viel dp ta alice, E ha a 
citiazăă ce Mapa i Aioilalpaui subita ia Said Mă a 
AMARA n d câ ati coada, det Atu dieta IE 
sa de ni Pe tacaliie —tvdpla seu oa, ea ela side atu 
ema, ăia, Maica SÎR Ivogoei, dig1  IN0NĂ o cei e anca coadă ăi 
Ş RR ee oleaca a dă AAA Mota, pai dotata e cdhiea e aca aa. e A ie 


ali at Aia putea, 


SĂNA i să tă Ra RL ia a aaa a aa 


Steliana va Înv 45, tale 8 alta 0 tea MMA e Apa 


pe A ANSMANN me mul ioni coma N mal 0 ăia 4 
| za: Sari Sade se atit în în de daltaa 1 
ag ta Sp ag Vin e o e e ae aa a E 

A păai A baia e pă P e î 
RD e Mi ta Stă ale de n en ne, Pe ARĂ, dit MMM A: Ma aa et tăia 


Pta vă ali 
Da i 
Mai ÎS cea 
SA e Ia vea ei, 
APĂ e apei îl aa 


ADA MAIGĂRI (NP fa e 
Vin Meta day, Atel e 
a, aa 


ăia. saver eu 
det veraaud 


N vite MA, În i-a dee a 
tată ceea e deal C&A alegeri 
e imciimnetozdeie Me „ine e 0 at acea adie 
SAR ele tal Ci iei 


; vit i oi i area ba N 

a Msi Mai Mă pati ta La aia] pa 3 Nita acte ao Meta ta a 
Vă vata laica tai vata tel te Mă ada e În 
N e at Mahu aid aa aa N E 

NA n a Soborul a pă vata 


orei 04 e Ata etape În set în Chea 
“la sa agilitatea Pete PABAĂĂ egie 
hu 8 Adi in e 008 pe a 
PARIA e ta al a Ai et e 
iti, toba NA rele aea 
a pianalial, e ala ate bate 
ţ e În deal dul, ra ve ui 
MAAMMNAA şa ete, eset A tal - A aaeă 


MAL 0. e o ma mm RĂ A 
Sal Mace Ş e = 
SI i ANR la -vabăa cea 


Lei 


Mirajul aurului sovietic 


Pe 


A de a ate ÎN e Meer 
ri i ş va casate, de 
pe Maia va dvi atâta va 


3 pi e i 
etenă, St Și a în « atat sist 

Wat veac pa bhteesit ta 
aaa IAR LE SE i 
văi toba ca fondata ct pasele de a e 
parau a abac, În iatiaa aabivăeaă ema 
Sol, dnei da eta Ionia aaa ANANARAĂ 
pe isa it he vaca valea a pala, VAI 
Rovabaetaeea pula a aaniă metiatleăitue pe 
nitel dle iei AM, 7 
sâut Mao, vâna arie, să Sati tai ÎN 


i 
i 


54] 
i 


bet ge Tetea vi mă mit a e e n ei dia m 
osie aliată pa ecou si Moe CĂ vă a 
LN a Co ne vre n et org mi mt Acestea ÎN dea 
DE e in ra i aa. “ai a Fe 
doarece Mg ÎN ae ea gi pe pede îi ăia Mimi 
Ma adiaieal ÂMAĂ te vadă a 
LEE e i mu e pă 
etala do În iată menaloa ăi NA a îmi adânca 
ANA DUR e tvgaaeaae edil iulia În te 


SAMĂ MICA AAA Ma ada aa 


e dpi MA gta 


N 

e i n pt. ap vi parea pe nai 
Nae A eee loa în age A Etna ince i stia Aaa 7 at . 
sana MĂ) e aia ai Sue Șase pâna ijaeoraai 
aaa Aaaa bANĂ «tdpiice olane vesa dA te git - su mu] + Rae y-Ă4 at i 
ve oaie panda aa, Maat a A oa iale na cae MN DE a aa aa a Pa E E a det lie N NO A d e a a pui v i gi 
tie e ia e reg me ţ even, pm sa, sa again e oii Mea mie tă, da ta et Aita Ala * $ i 
event taie bell Pecat nt scalde vedeai, aaa nega oa med nat cod me În ee e 3 i 
câ în eosaaaata de Voi Ata A A Mp ni arse Aa a niv, teva 3 Ă 
decat ipreară soi, tă n Fade În vada ceoi Ă edtme Pama ne ce n Deadalee E 
Megane vase vada păi aaa hi a E e A iat să SM reala 
E i a er ep loaeda mă ati ada i Aa fra » e 
văile Mapa iei pe edi tăi st te e e N ae a e de ae i. Ă 
arata aoleu aa căi at să ada E e a mms i 
ae, Acele eat. e ae Li ie daia Mai ce taie e ei * [SI i Y 
ol = Detalierea CĂ aa Sedan în aie mau aia doc NA age | 
y Mu Aaaa ana a pai are aaa iata Li] Pa er Tae n | 
înomăoăiveaale,  Meiealaeaăeea SARlNeAnetpetă DA Sate 4 o A too Meu e ale Me ) 
Sea davai e, Aaa oala părea Se sh Sp." Aa e a 4 
ela de one în me 9 devalutoe DY A oa OP m AT e ine oa Me d ont 
sei soveaiein ÎNaa edlicat aovâeiee Va bo Pe ee AO Po d e me ai meta , 
i emma sine aa Dioda A, da 
dee Dintele e VĂ Ialta AN oponent Midia a sat prea i e mă 
sat, Cip. aăieă aa că e avant Ne i e Ta o om se n i 
A tai ge Ina aiei dna A oaa AMA A VARĂ si e tn oine e ÎNA iemă adie ÎN Ol dea 
vai ui [E eg Vie LEE... |... 

E e E AM ape Aa Nici toi 

Rs) An 


„Uniunea sacră a Rezistenței” 


Pee il va deva paiete pu aval apa 


vit ad wine pie av 
sa 4 a 
SE 


E e ne cre vreme Seri îmi 
Aaa ta flame coaie NN 
PA Va ANN i aa i ate aa adina da pă 
teii Mg N oa a tine eee cei? dani VMA 
m ta scadă ÎN ete ăi, dala 
sit plete ode satin tă ve 
aaa E i 
ia e e ca i mă 
ideia aa E i 
videa oii ele ad e ae pă Ar 
ta de în Mame, Mad ace să eat cel 
A Aa pi Ăsta pă o ae a N 


soi poa e RA a în 4 bca a a 
Să pa Dn ii - 
Ain ear so a 


Aaaa a 


Nectagenea dă Aaa 
ne (ăia sea 
Îi aaa BE CA Tre tame 
ÎN ia 
il ul 


sue 
al 


Li 


DI. Şeicara este ur ziarist consacrat. “Trecu- 
tu] D-5ale poate fi pus în discuţie din alte 
punete de vedere — o anumită inconsecveniță 
în idei şi atitudini — dar ar fi absurd să i se 
tăgăduiască acele calități care fac faima unui 
mare gazetar: o pamă întreaă de posibilități 
stilistice, verb strălucitor şi variat și o aleasă 
cultură servindu-i ca suport al desbaterilor cati- 
diane. Articolele [D-sale din perioada când, seria 
la „Cuvântul“, şi unele de mai târziu, când a 
fost directorul ziarului „Curentul“, îl clasează 
in faimoasa treime de pazetari romani cari Au 
țăsat n amintire neştearsă în rândurile generației 
noastre: Nac lunescu, Nichifor Crainic și .- 
Pamii! Şeicart. Ce pierdere pentru cultura ro- 
mânecască că această echipă excepțională, cart 
crease o şcoală, o direcție, în ziaristica noastră 
de uupă răshoiu, care continuând linia de gân- 
dire eminesciană, sia risipit inainte de a-şi da 
toate roadele. 

De când se află în pribegie DL Şeicaru a dat 
publicității două cărți interesante, una apărută 
în limba spaniolă, în care desbate alternativa 
„Pace americană sau Pace sovietică?” și alta 
în franțuzeşte, denumită cu ua termen ce-l fala- 
sea Genghis- Han, întemeietorul imperiului mon- 
goi, când împărțea porunci oștirilor sale, „Dot 
la“, atică cenușe să rămână pe unde vor trece 
hoardele lui. Noi ne vom adresa lucrării aces- 
ia din urmă pentru a me face observațiile şi 
a spicui dim materialul ei, presupunând că scrie- 
rea apărntă într'a limbă de circulație universală 
trebuie tă fie mai în intențiile autorului, cu atât 
mai mult cu cât subiectul celor două volume 
nu diferă în esenţă. 

Cartea € destinată atât opiniei publice mon- 
diale cât și Românilor pribegi. Pentru a trezi 
un interes pentru ta României, dânsul și-a 
dat seama că cea bună metodă de urmat 
ete acea ă cointeresării puterilor vecidentale, 
niciun stat nefiind dispus să se angajeze Într'o 
acşiune mumai din rațiuni sentimentale sau pen- 
tru nedreptățile ce lear fi săvârşit cândva, 

Statele apusene îşi vor ibsuși cauza românească 
numai În mâs a care ele înşile se vor simţi 
amenințate de acecași primejdie. Deaceea, Dl. 
5 Şuicaru a lăcut apel la toate argumentele ce 
Ea: 1 le mferea istoria mai veche sau mai nouă a 
Rusiei Sovietice, pentru a proecta primejdia ei 
pe firmamentul întregi lumi și a arăta că soarta 
tristă a României e rezervată tuturor națiunilor 
Mbere, dacă nu iau o atitudine fermă și nu se 
trezesc în ele energiile virile. 
ra Planul pe care şi l-a întocmit DI. Şcicaru în 
„Detla“ pentru a spudui nepăsarea apusului nu 
bi se pare cel mai adecvat realităților. Dânsul 
are a viziune mai mult rusească decât marxistă 
a problemei bolşevice. Dânsui crede că bolgevis- 
sosi) este mai ram o anexă 2 imperialismului 
rusesc din toate timpurile, După părerea sa, com- 
piotul de cucerire al lumii sar fi zămisit în 
sera interivară a poprului rus, iar asociația cu 
cimunisuni mar reprezenta decăt o simbioză 
temporară, pentru a-l camulla și mai bine și* 
pentru a trape foloase de pe urma fanatismului 
“ăn revoluționar. Dar să-l lăsăm singur să se 
explice: „lua Ruiseie se sert de cet instrument 
de. dieseciation des tata, d'affaiblisaeneni dea 
forces. de detense, de congqudte du monde, que 

Lu boiche vise mmeţ LĂ la dispositiom de son im- 
Pe (n. 51.) şi mai „departe, „l-a deţense 

a ent semble revâlit la forme d'une 
a roci înot ra zar po aloe que le comimu 

qu'un moyen dont se sort Maoscou 


"... .. . . . . ..... . ... . .  . . . . . .. 


TI 
pr 


îi “.[ 


* Meamăial români la Elista 
: air> că păci 


VESTITORUL 


REVELAŢIILE 


pour faciliter la “conqugte du mande par lim- 
perialisme ruse“, (pag. 54-) e Ă 
DI. Şeicaru nu e singurul să susțină această 
teză. Intre alţii şi actualul titular al Departa- 
mentului de Stat, DI. Acheson, e partizan al ace- 
leiaşi teorii. A vorbi de comunism în loc de ru- 
sism spune dânsul, într'o declarație făcută pre- 
sei, este exact, ca și când ai vrea să pui carul 
înaintea boilor. Dar în afirmaţiile Ministrului 
de Externe al Statelor Unite e de imaginat că 
a intervenit și o chestie politică de moment: 
menajarea socialiștilor marxişti din Europa, 
cari, de fapt, în acțiunea lor pe teren, nu mai au 
nimic enmun cu fondatorul comunismului. In 
schimb, Sf. Părinte ma acceptat această tran- 
sacție de circumstanță, această îndulcire a ter- 
menilor, această, substituire de poziţii. In decre- 
tul de excomunicarea a comuniştilor se vorbeşte 
răspicat de comunismul ateu, comunismul 
distrugător de religie, aşa cum el apăre în Mani- 
festul lui Marx și Engels și cum îşi invederează 
zilnie substanța dincolo de cortina de fier, 
Noi ne asociem punctului de vedere — justifi- 
carea lui ar reclama un studiu întreg, deaceea 
expunem doar principiul —că evoluția comunismu- 
lui spre nașionalism este o simplă orientare de 
tactică. Comunismul utilizează fără nicio alegere 
toate realitățile şi toate ce pot să-i aducă un 
cât de mic câștig victoriei sale finale. Ortado- 
xia, panslavismul, imperialismul rus, naționalis- 
mul de culoare, sunt tot atâtea energii suplimen- 
tare care vin într'ajutorul randamentului său 
propriu. Dacă poporul rus moare mai bucuros 
pentru pământul său strămoșesc decât pentru 
Internaționala Roşie dece să nu-i creeze această 
iluzie binefăcătoare? Dacă coniraternitatea po- 
poarelor slave măreşte forța combativă a Rusiei 
Sovietice, vatra principală a comunismului, dece 
să nu fie încurajate tendințele slavofile? Dacă 
masele ruseşti se simt încă turburate de ima- 
ginea lui Christos, dece să nu le procure aces- 
tă mângaiere, care le şi dă tăria să suporte cu 
răbdare jugul statului şi să moară cu mai mare 
clan pentru o cauză care nu ea lor? Să nu ne 
închipmim însă că aceste concesii ar putea de- 
veni vreodată autonome, sustrăgându-se ideo- 
logiei de bază. Ele sunt în aşa fel organizate că 
oricând pot fi retrase din circulaţie. Aparatura 
statului, partidul comunist și N. K. V. D., fas 
torii decisivi ai regimului comunist din Rusia, 
sunt preservate de contaminare, trăind mai de- 
parte viaţa lor exclusivistă, în «piritul celui mai 
ortodox marxism, Când o activitate de acest 
pen nu mai e a statului sovietic, Politbiroal 
schimbă dispoziţiile iniţiale și începe campania 
de. lichidare a acestor „remanențe burgheze“, 
De altă parte bolşevicii, îngăduindu-și pentru 
uu timp oarecare cochetăria cu naționalismul, 
obrin. si alte avantagii care nu sunt de lăsat în 
părăsire; crează confuzie în spiritul apusenilor, 
lăsând impresia anei transformări a comunism. 
lui. întrun produs mai puţin toxice, mai puţin 
fe iA decât declaraţule fnlminante din „Mani- 
eat”. 

DI. Şetearu € vizibil jenat de iția ce-a 
adoptat, chiar în cursul lucrării pipa capito- 
tul 114, colonelul Narichkin, interlocutorul co- 
Vonelului român Cosma Rura, mu apără teze ru- 
seşti, nu se pierde în considerații naționaliste, ci 
debitează un veritabi| curs de marxism, cn toate 
neanțele și subtilitățile lui, Este adevărat că în 
discuţie este evocă și ideea imperialismului 
rus, dar așa cum o explică enlonelul rus mu 
reprezintă o fimalitate în sine, ci o forță înca- 
ră și vehiculată de conecptul revuluției mon 

Trecând acum la cazul specific al României, 
la. piesele pe care le senate din „dosarul unei 
ări satelite” DI, cara, pentru a explica cum 
de a fost mirasă și înghițită apoi de cornglorme= 
ratul sovietic, remartăr sinceritatea brutală cu 
Câte sunt expuse etapele de destrămare ale sia. 
tnlui român, chiar utunei când aprecierile sale 
îctunle contrazic păreri şi atindini cu care attă 

acord, 


dată Dau era de 
Cea dintâi nenorocire care s'a abătut 
României. lu morucniul în tare rea 
Prin cele mai onnă pri | pa A 


oil special În linişte 


Carol. petrec Pipe Repele 
Mee interne, PAL je 4 pa re led mind 


dictatura. Dar nu numai atât. EI anexează şi 
domeniul  politicei externe, urmărind să-şi 
fănrească din ca un instrument de susținere şi 
justificare al regimului său autoritar. Din acest 
ceas, întreaga politică externă a României e deter- 
muinată de lupta ce a angajat-o Regele Carol cu 
lcaderii opoziţiei, Maniu şi Corneliu Codreanu, 
birnitori în alegerile din 1037, cari reprezentau 
linia legală şi constituțională, a ţării, „Si A cette 
tpoque-spune DI. Şeicaru-le Roi Carol se fat 
place au point de vue purement roumain, Vevo- 
imtion politique de la Roumanie et ct totale- 
ment difierente .., Dotla, pag. 50). 

Orientarea forșată a României spre Londra 
şi Paris, întrun moment când împrejurările 
reclamau o mare prudență în mişcări, nu era o 
chestiune de convingeri intime din partea fostu- 
lui suveran, dovadă e desinvoltura cu care le-a 
părăsit mai târziu În vonrea apropierii de 
Axă, ci o decisiune luată din alte motive. In 
forul său interior se simțea vinovat de acțiunile 
sângeroase pe care le patronase și atunci căuta 
formula externă care să acopere isprăvile sale, 
ridicându-le în sfera înaltelor rațiuni de stat: 
„Mais Carol considerait la politique exterieure 
de la Roumanie en fonction de la situation în- 
terieure, et de la hantise qu'il avait de la 
Garde de Fer.“ (p. 30.) luliu Maniu de altă 
parte, al doilea rival important al său, putea fi 
combătut cu aceeaşi armă, Dacă Regele Carol 
ar fi obținut o favoare exceptională din partea 
democraţiilor occidentale, atunci însuși şeful 
partidului național-tărănesc şi-ar Îi pierdut cre- 
ditul în fașa străinatății şi agitațiile lui nu 
mai puteau dăuna regimului. Pornind dela rea: 
lităi politice divergente, Carol ajungea la con- 
cluziuni identice: încadrarea cât mai grabnică 
a României în sistemul de alianțe al Apusului, 
fără nicio luare aminte la primejdiile ce le 
putea atrage asupra ării noastre acest gest 
precipitat. „Carol adapta sa politique exterieure 
a la position qeril it prise a Vinterieur du 
pays. Pour cette raison il s'empressa d'accep- 
ter — plus precisement d'exiger — les paran- 
tes franco-britanniques.“ (p. 62.) 

Aceste garanţii au fost fatal României. 
Pentrucă se renunța fără niciun avantagiu vizi- 
bil la poziţia optimă ce putea fi adoptată în 
conflictul dintre marile puteri — neutralitatea 
activă. Acceptarea lor cra nu act ireparabil, 
distrugăndu-se însăşi bazele, însăşi posibilită- 
țile de a se realiza o asemenea politică desi 
sur cu preşul unor îinlinite greutăți. Notăm fap 
tul extrem de imporiant că nu sa exercitat 
nicio presiune din afară asupra guvernului ro- 
mân pentru primirea gaăranțiilor, ci Regele Carol 
a bătut pela uşi și le-a solicitat pentru trivmiul 
Său personal. Guvernul englez din acea vre 
me nu numai că nu încurajat pe Rege în in 
tențiile sale, dar sa arătat foarte rezervat, dân- 
du-şi perfect de bine seama că în conjunetura 
europeană de atunci Anglia nu putea feri Ro- 
mâniei decât paranții fictive. „le gouvernement 
anglais se rendait parfnitement compte que les 
paranties accordees ă la Roumanie seraient inv- 
perantes et commencu mâme par apposer un 
retus au pgouvernement de Bucarest. Ce retus 
ftmit correct, Londres ne pouvait prendre des 
engagements quulterienrement nara pas pu 
tenir.” (p. ba) 

Evenimetele de mai târziu au demonstrat 
cu prisosință ce sarcină cumplită și inutilă ne-am 
wat, legând soarta ării exist acestor 
păranţii. Urmează  deprinpulada regulă. Dim 
Tău în mat rău. Carol şi anturajul săm 
se cred capabili să le pe toată lumea. Tri 
dează cu Nemţii, tratează cu Oecident 
tratează cu Ruşii, oferind tuturor ali 


Laerurile se ştiu, se cunosc, și, într bună i 


se în capul gării, 
k ţecaru se 
lui abdicărei Fl ara 


lui Carol Wa făcut cn concura 
inna i apei vntal -ă pri, 

a provocat cheina Antonescu 
la putere se datoree Miseării I-agtimare, dat 
obiectivele ei revotuțianare au 
ji aprobate de toate partidele 
que le poutoir lui cut ere conf, 
Antoneseo proctda A une consultatii, d 
Tipeants des trois paris: (Natiunal-pagrean, 


ae 


VESTITORUL 


DOMNULU 


beral et tiarde de Fer) qui "“Saient partages 
les susirages au cours des dlections de novem- 


bre 1037, Mais, les trois chels de partis — Jules, 


Maniu, Dino Brauiano et Horia Sima refustrent 
toute collaborațion: avec le Roi ct exigtrent 
son, abdication immediate.“ (Doria, p. 71.) 

E Generalul Antonescu angajează România În 
răsboiu. Dnii Maniu şi Brătianu au aflat de 
abia în 1041 de hotărârea Conducătorului de a 
porni la luptă impotriva Rusiei Sovietice. Dnii 
Maniu şi Brătianu şi-au dat consimțământul la 
începerea ostilităților, dar au cerut ca partici- 
parea armatei române sa se limiteze la elibera- 
rea Basarabiei. DI. Şeicaru crede că dacă ar fi 


Dalnik, od s'illustrerenat les „grani- 
cieri“ sous le commandement d'un 
chei de haute allure, Kagarlik, tom- 
beau de la garde, Vidoga . . . villages 
allonges comme des simples traits 
sur Pinfini de la steppe . .-, 


Les croix roumaines ont poussc 
comme une moisson sous le dur so- 
leilde Ukraine et beaucoup dentre 
elies porte peut-âtre encore le gros 
casque jaune qui coiliait jusqu'aux 
cpaules un petii paysan aux traits 
honnâtes, aux yeux noirs, au teint 
basanc, Si tous les cimetiâres mili- 
taires sont vous a Poubli, que dire 
de ceux-ei, perdus dans Pimmensite 
de la terre russe? 


Et pourtant ces morts roumains ont 


ilustre, avec Vinconscience et la 
modestie propres au soldat, des ver- 
tus nationales que les moeurs cita- 
dines avaient iait oublier. Slaves par 
la râsignation, Balkaniques par leur 
rusticite, mais ressentant dans leur 
âme latine toutes les motions du 
combat, ils sont morts comme savai- 
ent mourir les Valaques de Mircea, 
les Moldaves d'Etienne le Grand, les 
Transylvains enroles par Michel le 
Brave, et une îlamme pure briâle sur 
leurs tombeaux. 


JEAN BLAIRY 
a („Crepuscule Danubien”, Paris, 
Plon 1946) 


existat la gonducerea statului o persoană în 
pestrată cu simţul răspunderii, în locul Gene 
rulului Antonescu, îmcrul ar fi fost realizabil. 
Observaţia e foarte adevărată. Generalul Anto- 
mesen a repetat greșala Regelui Carol. În mo- 
mentul în care para avea nevoie de o mare 
coeziune internă, Generalul Antonescu a provo- 
cat rebeliunea din Ianuarie, despărțindu-se de 
singura organizație care-i putea asigura liber- 


Antonescu reclama o adaptare a i) 
mâneşti noilor situarii. Mareșalul anescu Mu 
se. asciază imediat demersurilor 


eo oree. dl pngapi a 


ai: 


tormnediare. Aceasta e alcătuită dintriun 


Il ŞEICARU 


tot atât de deprimante. Sute de mii de soldaţi 
au căzut pentru o cauză pe care cunducători 
țării o abundomaseră de multă vreme în safletul 
lor! Jertfa lor nu a fost zadarnică, dar comdu- 
cerea statului a jongiat cu viețile camenilar, 
făcându-se vinovată de o felonie fără margini. 

Mareşalul Antonescu trebuia să 
onoarea şi viaţa țării. Onoarea ţării bi indica 
să nu calce cu niciun preș aliampele încheiate, 
Înfruntând toate risenrile cu o hotărâre de cre- 
mene. Viaţa țării Îi impunea o altă atitudine 
Devreme ce se convinsese că victoria lnclină 
definitiv de partea cealaltă, și gândurile lui 
erau reținute mai mult de imaginea mate» 
rială a ţării, de factorii precumpănitori cume- 
nești, de interesele cari devorează „actualul din 
ființa noastră, atunci trebuia să cedeze lo- 
cul la conducere altor persoune, neamestecate 
în treburile Im de până atunci. Mareșalul An 
tonescu şi Ministrul său de Externe nau actep- 
tat însă niciunul din cele două sacrificii Ci 
s'au incăpăținat să păstreze puterea, idurin- 
du-și planul ca schimbarea frontului să se fa 
că cu ei impreună și dacă se poate păstrându-se 
chiar vechea formație, 

Trebue să concedem totuşi Mareșalului Anto- 
nescu mai multă luciditate, mai mult sim al 
realităpilor, în disecarea problemei armistițiului. 
In vara anului 1043. cum ne destăinnieşte DI. 
Şeicaru, Mareșalul Antonescp era dispus să în- 
toarcă armele contra Germaniei, dar condișiona 
Întreaga operație de debarcare a trupelor angi- 
americane în Dobrogea şi în Basarabia, pentru 
a crea o perdea protectoare între noi și Rusia 
Sovietică. Mareșalul Antonesen nu voia să în- 
credințeze soarta țării în mâmile Rușilor. DL 
Maniu însă nu cra atât de intransigent D-sa 
credea în respectul Chartei Atlanticului și în 
capacitatea diplomatică a aliaţilor de a jugula 
influența rusească în România dacă ca ar incerca 
să se statornicească într'o formă oarecare. DL 
Maniu nu cerea decât vu participare aliată simbo- 
că: „Cependant, ]nles Maniu finit par cun- 
vaincre le marechal Antonesco d'accepter le prin- 
cipe du debarquement de guciques brigade 
acroporites, dont la valenr cât Ci plutât symm- 
boliques ...* (p. 87.) Notăm acest fapt, pentrucă 
este cea dintâi concesiune, cea dimâiu alume- 
care care se face pe terenul juridicuiui, în loc 
de a se menține contactul ferm cu realitatea. 

Antorul nu deslușeste nici el cu precisiune 
pentru care motiv acordul intervenit Între 
Antonescu şi grupările de opoziție na avut 
nicio urmare externă, n'a fost învrednicit de 
niciun răspuns din partea aliaţilor, deși pro- 
punerile au fost transmise prin mijlocirea Dlui 
Maniu. Fie că ele nau ajuns În destimașie, fie 
că rezerva americană fașă de crearea unui front 
în Balcani cra prea mare ca să Îi se dea curs 
într'o formă oarecare 
După eşuarea acestei tentative, initiațiva 

armistițiului scapă din mâinile Maregalulii şi 
trece În sarcina lui Iuliu Maniu, care se bucura 
de deplina aprobare şi încredere a Conducătaru- 
hui. Dup nefericire mei Iuliu Maniu nu are po- 
sibilităzi de contact direct cm aliații, fiind 
nevoit să recurgă la serviciile unei echipe 


aleagă între 


a 


un pod de vase în Kuban. 


-_—.-—...._.._.._._.._.._-.._.._.._ .  . . 


e. lepra ne pihes examinat 
acceptabile. în so lunie 1agq, tri 
au fost Înştiingați să înceapă Bor era 
du-le ca bază de disiniune. la 2» luni tot 
biocul opoziției transmite la Cairo ua plan mie 
htar amănunțit, care prevedea răsturnarea Tegi- 
mihai Antonescu și încetarea ostilităilor. Din 
acest moment începe misterul. Rolul delegaţii 
dela Cairo, Ştirbei si Vişoiuna era să poe sară 
armistițiul şi să-l parafeze cu iscălitura lor, 
având depline puteri aţât din partea opoziției 
cât şi a conducerii de stat. Ori dela data de 29 
lunie, când se primește o seurtă notiză informa- 
tivă, emisarii români dela Cairo nu mai dau nici 
un semn de vieață. Problema principală rămâne 
fără răspuns. Bazat pe acest hiatus în relațiile 
dintre grupul opoziţiei şi Cairo, DI. Şeicara e 
îndreptățit să se indoiască dacă a existat un 
armistipim înainte de 23 August și <ă considere 
imectarea ostilităților din Moldova ca un act 
de capitulare. 

Ar fi interesant să se cunouscă rapoartele, 
informaţiile și memonile persoanelor direct 
amestecate în cauză. Nu posedam până acum un 
istorie al tratativelor dela Cairo, ai şedințelor 
ce san inut, al convorbirilor ce aa avut loc 
și al rezultatelor la care s'a ajuns. Noi ne ab- 
phem de a face cewmentarii asupra acestui punct 
fimal-care coincide ca invazia sovietică ln Ro- 
mânia-până ce sursele informative indicate mi- 
şi vor spune cuvântul. 


şi le-a păsit 


DA. Horia Roman e vorbit ja Radio-Roma, 
îm corul „Comentarii românesc“, despre 
„Dobrogea. cemupereasa din poveste”. 

Răspunzând unui articol, pubhcat îm 
pi semnat de corespondentul la București 
acestui uficios sovietic, DI. Mora Roman a 
tat, pe baza umbre mecontestale mărturii 
românitatea provimeiei dimtre Dunăre pi Marea 

că. prin 
atat 


Neagră. La pretenţiile i 
parea  fatmosnlui canal Cerma Pi 


Vobrogea te aha i 
epocă de inflorire, DI. Horia R 
imcoace: Portul Constanţa, 


P'oda, 


VESTITORUL 


Purification 


tous  Lieux beaucoup de grandes 
marin eăn dn de cette Annte Sainte, dont 
ie pom seul sonne si distinctement et si baut au 
milieu du vacarme des ioules modernes. Mais 
o ne saurait trop revenir Sur te sens vital de 
cette exhortation ă Pexpiation universelle. 

|| taut dabord bien savoir ce que sisniiie ce 
mot: explation; sil est utile de le pronon- 
cer; et pourgni i! demeure un prugramnie 
d&clart intangible en ace des soi-disantes libe- 
rations de la „penste humaine“; cette penste 
humaine qui, si etrangement, s'imagine avoir 
conquis les libertes qui lui manqualent, ou qui 
compte sur Pavenir qu'elie se prepare pour lui 
ouvrir les voles de cette liberte! 

A ce mot Vexpiation en eifet, les hommes 
de ce temps haussent les &paules. On ne leur 
en conte plus! Ces souiirances, ces Cpreuves, 
ces „ernix”, accepites comme unt compensa- 
tion et une râparation des detailtances de Texis- 
țence, cette ide tonte forte qu'eile soli, iondce 
sur une connaissance plusieurs iois milenaire 
de Fhomme, cette Idâe-foree organique et 
constitutive, merveilleusement recreatrice, qui 
cât son râle capital dans toutes les religions, 
depuis Porphisme ct le mosaisme, Îusqu'aux 
cultes en homneur dans la vielle Rome pusitive, 
tout cela est anjourd'hui chose perimâe, 6car- 
tee, mâpriste! 

Mais, bâlas, on ne se trompe ou ne se derobe 
pas â ce point, sans provoquer les represailles 
da peuple des Frinaves! ... 

Et pourqoi en est îl ainsi? - Parceque lex: 
piation commande comme condition premitre 
Taccomplissement du plus imporatii des devoirs 
bumains, Et voici lequei: 

Un mot grandement ă la mode aujourd'hui 
est le mol cpuration, L'epuration est une 
action qul s'impose du haut en bas de factivite 
et de industrie humaines, Elle consiste, par 
ioutes sortes de procâdes, A enlever les impure- 


_ 


Pe e i 


est construite avec des 15, des bi 
îti ocs 
. ei des a pie de talie provenant 


sat inseriptianis 
deaie a memotre de Lonwinua Maximus, 


ae 
Vatines, un doua est 


tes du milieu oâ elles râgnent: on €pure les 
mâtaux, on 6pure les alliages. Impossible de 
passer oxtre ă cette operation. Or, auand îl est 
auestion de Phomme, et non specialement des 
caux Industrielies, cette operation, visant les 
discipline: superieures de Ietre, porte preie- 
iablemeni un autre nom, celui de puritici- 
țion. Et, comme Pepuration s'impose, la pu- 
ritication s'impose tout autant! 

Theoriquement du moins. Car, pratiquement, 
îl en va tout autrement. L'homo econom Î- 
cus moderne 2 en particuliăre estime tout ce 
qui est travail de nettovaze des precieuses 
matiures premieres, mais lui parler de sa purifi- 
cation ă lui-meme, c'est proprement lui deman- 
der de vous danser une danse de Soussous ou 
de Mandingues! 

Cependant, quoi qu'il en puisse penser, la pu- 
iltication est la plus grande chose dont îl ait 
pesoin. L'homme en tous temps en a eu besoin. 
Mais particulicrement lui, homme moderne, si 
tard venu dans I'Histoire, parceque, collective- 
ment et individueliement, il porte, imprimee par 
couches superposees dans ses tissus profonds, 
toute ume hierogiyphie redoutable et lourde, 
twutes les iormules de passions et touies les 
erreurs de luzement des gendrations qui ont 
precâde, Si, avec tout ce pass€ qui a accumul€ 
en lui ses signes determinautes, îl pense qu'il 
n'a pas besoin de se puriiier, îl se trompe: si, 
avec tout ce passe qui pise Sur ses pensâes, 
sur sec decisions, autant que sur ses destinces, 
JI se eroii libre sans purilication, il se trompe: 
et si, ainsi non puriți€. il prend pour du bon 
argent destint ă payer son aliranchissement et 
son bomheur, les idâes qui lui viennent de ce 
simgulles tresor mental, îl fait plus que de se 
tromper, îl se perd! 

Le Pozte-Prophâte Ez6chiel raconte quelque 
part ă Sa manitre une grande histoire, 1 dit: 
„Un iour, PEternel, avec sa force Gelatante, me 
transporta ă Jerusalem, ă Ventrâe de la porte 
interieure du Temple, et lă îl me dit: Fils de 
Vhomme, l&ve les vyeux du cote du Septentrion, 
vers la porte de Vautel ,.. . Vois tu en ce lieu 
les grandes abominations que commettent ceux 
de la maison de mon peuple?2.,, mais tu 
verras encore d'autres abominations blen plus 
urandes. Et îl me conduisit ă Pentrâe du parvis, 
Je rezardai et il me dit: Fils de /homme, perce 
la muraiile, Et voici: quand jeus perce la 
murale, îl y avait un trou dans le mur, il y 
avalt aussi une porte, Îl me dit: Entre et vols 
les mâchantes abominations qw'ils commettent 
ici. Jentrai et Je regardai, et volei: îl y avait 
toutc sortes de ligures de reptiles, de monstres 
el de bâtes abominables, d'idoles grimacants 
peintes sur la muraille tout autour; et sohxante- 
dix bommaes de la maison d'israll se tenalent de: 

vant ces tizures, chacun l'encensolr A la main, 
ehacun encensant, et îl s'6levait de cet encens 
une Gpaisse nude, Et 1 me dit: Fils de homme, 


vols tu ce que font dans les tântbres le; . 

cleme de În înaiboa de ua Pouple. GRGUa Ce. 

censant lex e vip dans son cabinet d'images,,, 

Er me dit: aussi Vazirai avec lureur; mon 

Poole a ppt arad mb 

prepare main et mirela 

comprend ce que sianilient 4 5 

artă, (90 ou atent MEN i atu 

les parola du „cabinet de chacun, ce 

sont tout ce qne chacun en son Înterieur 

impuritic, durci dans et encense 

îperdâmment du lond de son amour de sot. 

Sur un petit plaieau a desmus du vitae On „eomprand que ce. que. represente ici 

„de Demsus (Dei. Hunedoara), see E Das une V satrapique 
tielise, Ta ius. ancient AC af iri Ar An pe Mar 2 


'historiaue  Monasttre de Cozia, 
su sur la rive droite de POI, a 2 km. de 
Calimanesti, fond par Mircea le Vieux, 
en 1386. 

Dans la nef de Veglise sont enterrâs Mir- 
cea, le vainquer des tures a Rovine, aiusi 
que Tâofana, la mere. Florica et Nicolas, les 
enfants d: Michel le Brave. 

Fualement dans la nei, a droite, se trouve 
le portrait de Mircea le Vieux, aprortant 
avec son fils Michel leglise en don â la 
Sainte-Vierge. 

Le plus interessant a Cozia est le corps de 
Vaile orientale, cette dernier: construite au” 
dessus de TON. Il comprend deux chapelles 
Tune ă Pangle Nord, Pautre ă langle Sud. La 
chapelle Nord a €te fondee par le prieur Amphi- 
lohie. en 1385. Sa forme clancte et la dâco- 
vaton de ses murs iextârieurs, aux niches 
alongees porte la caracteristique de larchi- 
tecture vulague du 16-eme sicele, 

O O A NN N 


de la puriiication, îut le Moyen-Age chretien, 
Les disciplines du ce temps îurent îertiles. Le 
ctlâbre Albert le Grand, homme de ce Moyen- 
Age, savant docteur, qui proiessa dans PUniver- 
site de Paris, parvenu ă un grand âge, voulut 
avant de mourir laisser a ă ses moines la 
guintessence de son experience touchant les 
plus hautes et plus fructuenses disciplines hu- 
maines, Alors îl redigea ce qu'il avait ă dire en 
seize lecons, dont chacune peut se r&sumer en 
la phrase suivante: Plus vous maintiendrez dans 
la nudite purilice de /esprit, plus vous vous 
rapprocherez de Vâtat d'innocence, 

„Cela lait bien rire /'homme moderne, ce mot 
d'„Etat d'inocence”! . , , Sans compte que c'est 
Dar ce qu'il ne Va quiil est malade, et par ce 
qu Ul Sen rit, aw'il se meurt, 

l'espăce est condamnte ă perir par la vi- 
olence impuritice, si le lerment de Vadoration 
et de l'amour ne răside plus dans son sang, De 
meme, une plante se dessâche et meurt quand 
la săve n'y circule plus, ÎI mest pas de plan 
quinauena! pour se substituer ă ce code! 

Et vollă ce que, s'adressant ă nous, chrâtiens, 
autant au'ă nos îrdres non chrâtiens, dit et sonne 
In Grande Cloche Romane, dont les vibrations 
Wont jamais 6t€ entendues de cette facon, sur 
tous les points du monde entler. 


en nennnnnnanepenennanannavenaes 


n... 


i Dans les moments difiiciles Pelise 
; A sauvezarde notre union: elle nous 
şa domne la force de resistance qui 
i nous sontieni encore auiourd'hul. 

i Iinvomhrables  cglises ont 616 
ş  Daties purtout par les voivodes, les 
| hovards, les commercants et les pay 
; 


sans e! sur les mura du fond, 
Voi peints dans une ere A 
VUigue, oftrant a Dieu, sur la paume 
de leurs mains etendues, Tex 
de teur foi, Leur Cta le peste 
a E prtergai de la na entire. 

Ă roumaine i 
des sibclos fue pr pr 


nates. uitare TO vavia del, Udo 


VESTITORUL 


Prăbuşire morală 


Nouo vant sons les penx În ielogramme du mois de Juliet 1958, nu Petar 


Major ruse dmat a 


Varmâe roamiine dimerrrnir „maintenant ou 


jamais n sengagean! îni-memn A faire liraewporier, same 
retard, vu 
Roumanie ţoui În matâriei de guerre mbmenmaire. jamais, 4 uueua m ” 


ment, la Monsie pe [i rien pour soutei 


une arie ei un peaple qui ara! 


su, en sa parole, une foi wptisre, Aprex avoir vie rabie par la Rumaie isaziate, 


în Roumanie le fut de mouvenu pae ln BHassie martiste 


Aaa le long de 


touie cette Irugbdie, Tarmie roumaine meut que mea faibles rebamurema 
jour en jour reduitea, î opposer A une presei de jour em om emma ne Mb 
Elia n cruellement soulferi maia elle a semi pour lavenir car elle a travail 
same compier pour les destintes et pour la gioire de la Patria 


1 Oetobre 1815, 


6. Lacour-tiaşet 
Mrinbre de Yimstitur 
Promideat de ja Frane - Boumanie. 


+Priface, „Aveo Parmte roamaine” par M. RR, Stoardza) 


Rândurile acestea, scrise de un Francez, ră- 
sună răscolitor în sufletele Românilor, căci vle 
amintesc de trădarea unni popor care niciodată 
mu şi-a ţinut cuvântul față de moi ori de câte 
ori a făcut apel în ceasurile Îui de grea cum- 
pănă. Aşa a făcut în ror6—r7, aşa a făcut în 
1877 când depe. câmpiile Bulgariei, sub amenin- 
parea turcească, telegrafia Domnitorului român 
„treci Dunărea pe unde vrei, În ce condițiuni 
doreşti. Cauza creştinătăţii este pierdută” Per 
truca la terminarea victorioasă a răsboiului să 
me rășiuiască Basarabia și Prin acțiuni proro- 
cătoare să caule să-şi prelumgiască rămânerea 
în România. Tot așa a făcut acela; popor când 
în August? 1044, Molotan asigura la Radio res- 
pectarea granițelor şi a așezămintelor noastre 
tradiționale. Şi cei ce cunosc istoria mramului 
românesc știu prea bime că mumai felomia a 
fost trăsătura caracteristică sub care neamul 
mostru a învățat să cunoască fe vecin săi dela 
răsărit. 

Ştiu că istoria hu ure memorie pi că necesi- 
tășile igmoreuză consecrenţa. bar iarăgi piu că 
cine-și pleacă de bună voie capul sub jug „merită 
să-l poarte spre ruşinea lui” 

Nu ronsemmăm acestea pentru a deschite 


țroces nici celor ce me-au împins la actul de 
sinucidere dela 23 August, mici celor ce, într'o 
grabă cu mimic justificată, lau precipitat. Dacă 


cei dintâi erau determinaţi de necesitățile Lor 
să me pretindă să iezim din răsboiu, noi trebuia 
vo facem când mecesilățile noastre e ho- 
tărau şi apă cum ele o cereau. Resultatui ar fi 
fost mai bun pentr topi, 

4 me Plânge de soarta neindurată care a făcut 
să cunoașiem cea mai crâncenă încercare ce i-a 
fost dată neamului nostru, mu îndreaplă cu 
nimic greşelile trecutului. Dar a Persista fe limita 
de greşeli când nm am avut tisiumra istorică 
a politicii îm care me angajam, este o luare de 
posipir care implică grave răspunderi 

Nu vom încerca să derelăm sabstratul aces- 
tei atitudini. Ingelegem ara de viitor a fie 
căruia însă mu fulem accepta ca tiitorul ţării 
pi al neamului să fic subordoma! cehi înditi- 
dual. Inţelegem că anumite resentimente pot îm 
treține o atmosferă de dupmănie împotriva ce- 
jor ce au urmat altă cole, Inpelegem că 0 an 
mită tradipie de alimirre politică stinnheregte 
propriile mişcări și Poate înteraice unele înițta- 
tine. Inpelegem chiar inerția mei îmfoarceri dim 
impasul. fără epire îm care cimeva sa angurat 
Impelepem toate acestea mu Putem Însă Pricepe 

lărătuicia de a mega rridența, înterpunarea 
de a tăgădui valabilitatea tezelor care se impun 


ele dim angajamentele luate, este normal ca a 
ele să-și pună întrebarea: care este contribuția 
celor ce le solicită asistența, îm lupta anticoma 
niată trebue să mu uităm că numai Chima pi | RS > 
cifrează 700 miliaone de sujiete de care Malo 
tor sPumea că sum! „de mrinrrns pe ralee arme- 
dor”. Atunci? 

„dl * a sâremeni pori eur des cires ri 
moires qui croiomi! un bien fomdi dume dor 
trime aberrante. Pour cenr-lă Tiddolopgie pastiție 
tout” me asigură o gazetă dr pribegie. Ce ou 
nem unei ideologii care pentru 700 milioame de 
oameni priman jastifică totul” 

Dacă ar h: să me mulțămim cu consemnarea 
cotidianului ar trebui să menționăm că lui 
Paris se denumţă poliției frameeze ca „agemp 
comuniști” o serie de oameni a căror atitudine 
aniicomnnistă csle verificată, a căror afitudime 
național-româmească este ncimdocimacă. Nu căutăm 
mici explicația acestm aberapumi, mici meschimele 
imierese care stan le baza vi, Votăm mumei că 
unei „doctrine aberamte” mu ohunem o dă 
dare aberantă” a propriilor moastre interese. Pe 
o astțel de participare Putem Îndrăzi să anga- 
ăm stolidarizarea altora cu interesele maostre? 
Dacă dim socoteli mărunte de clam minimalisăm 
tot ce gzrem rai oferoni pe linia anticomunistă 
pe ce Putem mădăidui că se mai pot sprivini 
Statele Umite? Pe româneşte se sPume că me 


tătem sub picioare. Pr adevăratul 
nume 0 acțimme  vădește „prăbugire 
morală e un Întreprims-o 


» 
Dar pentrucă astăzi problemele cer soluții 
cuve trebuie să depășească cotidianul, pemtrmcă 
lupta amticommmistă este o luptă fe viață pi pe 
moorte, er cure or fi calea pe care am a ge 
la „adevărata pace” care ra adm pi eliberarea 
țăvti, mn fapt este cert: o ideologie mu se dis- 
trupe ca tunul și mici chiar cm bomba atomică 
mei ideplogii 1 se opune o alta, mai bună, mai 
comlormă cu însăşi matura om, La să dis 
tragem comunismul sub toate formele meteria 
ste sub care ar moi Piutta îmcerra să-i Pre 
lmpeassă existența ra trebui să aPumem o idec- 
iogie care rimulge pe om dim făgapul materialist 
Trebuie să me romringem că destinul omenirii 
stă sub zodia spiritualităpii cu care omul e fost 
îmresti? Nu comdițiile eristenţii mmane creează 
comdițiile comgtiimpea sole, cum spume filosofia 
marmistă a materialismalui istoric, ri comdi- 
țiumile comptiinpei botărăsc comdipiunile e xistenții. 
Pentru aceaste irmbue o „conștiință umană, e 
„spiritmaditate” coniormă cu mimpul moral tar 

nu Putresiciumea prăbugirilor morale 
Dacă. pările îndepărtate, pi îm special LS, 
au palet să site aan să ne comescă suhieti 

politicii rusegti, acest Îmcru ma este, 
E mari 8 


o romstilue permanent Rusia pentru România 
nu îa Putea apăra în mad elicace teza eliberării 
moosire în timp ulii, adică înaimie ca puterile 
îmumecate ale Kremlinului să me fi distrus 
total neamul 

Pentru ca în marpimea fprăPastici să ctităm 
brăbugi morală, faţă de cei ce me pot ainta 
dar în acela timp ne pi judecă, o elemeniară 
datare de etică probenenală fi de comptithță 
mapiomală cere ra cei cărora le place să „mizeze” 
pe o mâmă sau pe alla să se ducă le club ji 
să base locul lor celor ce mizrază numai fe 
îmteresele mramului p pot să le valorifice vela- 
Hal îm fața humii cizilieate alături de care ia 
zâsii totdemuna Neamni românesc îi 


Propunerile lui Burnham 


Profesoral James Burnham dela universita- 
tea dim New York a publicat o nonă carte, în- 
titulată „The coming defeat oi Communism 
(imirâmgetrea apropiată a Comunismului), în 
care prezintă orele angajate în răsboiul rece 
și schipează un program de acțiune pentru Con- 
ducerea lui 

Siatui dat de Durnmham, formulat lapidar, 
este: Oiemsivă în loc de detenmiră! „Ceeace ne 
rămâne de făcut acum e să trecem dela apărart 
la atac”, inpelegând prim atac mu un răsboiu 
preventiv, ci imangurarea unei politiei dinami- 
ce care să mute teatrul principal de luptă din- 
cola de Cortina de Fier, prin strânsa colabora- 
re cu toate fiorpele de rezistență din teritoriile 
veupate de Raşi. Caracteral positiv ai pro 
pumerijor dim: Rurham e evident, continuarea 
mumai a apitației verbale dela „Vocea Ameri- 
cei” mefiind suficientă pentru electrizarea lup- 
titorilor anticomunigti, care pe lângă spiritul 
personal de saeribieru mai au nevoie și de un 
suspnnt sprijin material şi politic dm afară 
la ai Guilea rând, declanşarea pe scară largă 
a lapte: subterane presupune că În scurt timp 
războiul rece va depenera în răshoiu propriu 
zis: altminteri se sacrifică fără rost viepi de 
meînjocai. De acest Îmcru pare convins şi au- 
torul 

Domni Burnham e un adept al ini Machia- 
velii şi mu concepe politica decât ca luptă im 
piacabilă pentm putere. Acest cul al forpei iu 
manifestă în frenesia cu care sevate în eviden- 
pă supertaritatea matenală a America, care 
cumduce În tehnică și e meintrecută În arta 
producției în massa Pentru un fost Iruntaş co- 
mumast și intim prieten al lui Trotzki, felul 
acesta de a pândi e uluitor, ştiindu-se de ce 
mponderabile dispune Încă mesianismul mar- 
sist 
Cartea publicată de Burnham in 1946 „The 

straie for the world” (Lupta pentru Lume) a 
contribui! apreciabil la enunțarea . doctrinei 


Informaţii 


Pentru 
de Jantira a 


Congresul „Uniunii Latine“. ami 
dn» mega tt ba 
tine 


e DĂ tmigiadieu. N 


ali a 
cai 
ă 
Lă î idi e 
ic L. Li Lisi bă 
Lil tă 
i comună în « 
ur ze Fr p poa e car apium 


Moartea lui Emmanuei Mounier. i.m : 
4 ace E şă scriitorul fraacez | 
"4 să 


Pregătiri sov 


ful am 


letice pentru ofensiva atomică. 


a rat in 


rezen 
sdă deja axi- 
le mulastrzale din 
spui la bazele de 


uşii » i în măsnră să 
LE: i: anvergată și 
A numeric să pună În marș 
i stem de a să-l pană în per 
BAe Rtă star 
Flota de debarcare ru 


„unt 
Tesc Numeroase um- 
în special pentru oţe- 
în legătură cn acezeta e 
polii braroail a decis fure 
unui maiitater ai marinei 


: piuarea abtonotă a 
SĂ pene tage. 
A 


Fişier comunist mondial, (miietul pentru 
j, fene operitea ctiwităşilor  anbamericane din 
A Washington lu reni act jenie Îi completarea 
A Matei liste memțiale empriszănd peste n emilian 
i fe persosme târg or milita împatrrea intereselor 
Ameticei. Camera Reprezentanţilor a votat cre- 
dite serplimentare pentr Înangarea  anehetele 
jmtreprinse de atent CPE ana. 


_ Intiltraţie în 


5 en ptr A Africa. emană 

fe Meaţi 9 în n Abeba a eresaut 

Apă mut no de peroane, wm număr neatina tici de 
tele. rai e. ambisade, din. jume: Cer- 


wnpartant, 
eniile abate cred că Etiopia e 


r ea prin- 
cipal centre a) infittragii soviată, Se 


îm Africa, 


Diplomaţie totală 


Răspuzând într'un discurs ținut la uni 
versitatea din Berkley sugestiilor făcute 
în ultimul timp de unele personalități po- 
litice americane și europene, de a se în- 
cerea din nou să se găsească pe cale «le 
conversații directe un modus vivendi 
cu Uniunea Sovietelor, domnul Acheson 
a rezumat în șapte puncte condiţiile îu- 
câtării îneerdării dintre Vest şi Est. 
Aceste puncte nu conţin în esența nimic 
nou. fiind o recapitulare a cererilor adre- 
sate mereu Sovietelor în anii de după 
răsboin. Numai că în formularea mult 
mai categorică de acum au și mai puţine 
șanse de n [i luate în considerație de Mos 
cova. Violenţa reacţiunii presei sovietice 
care l-a clasat definitiv și pe domnul 
Acheson printre promotorii „faseismului” 
exclude orice așteptări optimiste. 

In realitate, discursul secretarului de 


| “stat a fost destul de pesimist şi nu ne în- 


gădue cea mai slabă speranţă că Rușii vor 
acrepta vreodată să-și retragă trupele din 
țările satelite şi nici că vor renunţa la re- 
voluția comunistă mondială sau permite 
unui organism internaţional de control al 
energiei atomice să functioneze pe teri- 
toriul sovietic, Discursul celor șapte 
puncte e în primul rând un apel la ener- 
pia și hotărârea poporului american pen- 
tru sprijinirea „diplomaţiei totale” care 
impune în interior grele sacrificii mate- 
riale, iar în afară implică potențarea ma- 
ximă a rezistenței anticomuniste prin mo- 
bilizarea imturor factorilor de utilitate 
reală în această luptă. „Situaţia de faţă”, 
a declarat domnul Acheson, „nu ne mai 
permite să mui mergem dela o țară la 
aha cu o hârtie de turnesol, pentru a cer: 
ceta dacă totul e cu adevărat albastru. 
Singura întrebare pe care trebuie să o 
punem e dacă ele sunt botărâte să-și apere 


lor absurde 
frontul 


iii ci VESTITORUL 
R o N 


dele diplomatice inadequate din anii uree 
cuţi numai în măsura în care va a 
pregătirii „răsboiului total” contra So- 
vietelor, 


Referendumul din 


că, ca 


: 
Belgia 
națiune simte cea hi igiană, 
politică a domă Popnulații 
unta- 


Pentru o 
măsculă din Pusiunea 
etnice pi  Himamistice 


ă reprezintă 


simba 


monarhi 


tapia 


al » pii naționale. Urmă- 
intr'un 


sunt  deaceei 


rile transformării  chestiumi regale 


discordie internă 


generator de 


pentru stabilitatea statului 
ți Jos caz 
Pe plan 


zultatu 


estern 


de re rețerendumului 

a „nt înregistrate cu erpiicabilă ma 
hmiy Belgia find na n Piesele principale 
ale de apărare teshir. Dar criza 
dim Belgia prezintă mai ales imleres îstoric, 
Penirucă. sub aspectele ci personale, dă unele 
indicații asupra evaluței ideii monarhice în 
opinia pubhcă modernă 

jurul persoanei lui leo 


Controtersele în 
j 1 au îmcețut la 28 Mai 100, când a ca: 


in faţa Germamilor după a campanie de 


ezece zile. Acuzaţiile auluse atunci rege: 
a fi comis un act de trădare împotriva 
iaților an fost spulberate mai târziu, recu- 


militară sa 
armate 


moscâmdu-se că 
"vitat 


prin 
masacrarea 
belgiene.  Dezi 
dinul regelui, ține seamă de 
contrarii ale  miniytrilor săi, sa 
ji o măsură Îmțeleaptă, ca rămâne lotuși un 
aci de autoritate care a angajat prea mult 
rătbunderea suveranului. | drept că după consti 
tuia belgiană monarhul și comandantul suprem 
ui armatei sunt aceiați persoană, dor înțelege: 
reu acestui dualsim funcțional ad litteram 
e în opoziție cu principiul fundamental al mo- 
nariniei constituționale după care regele dom- 
nepte, dar mu guvernează. la ce aberaţii poate 
duce meobservarea acestei. antinomii conatitu- 
pionale a arătat exemplul ini Carol 11, care a fă- 
cut din „armata Îmi” instrumentul prinapal ai 
dictaturii personale, 

Refnsnl In Leopold de a se refugia la Lan- 
dra pi hotărârea de a împărtăpi soarte solda- 
Hlor săi a fost um post covaleresc, apreciat 
şi de polititenii din exil. De acueația de co- 
loborapioniam pe care i-au adus-o comunigtii 


a fost abrolvit, o comisie de anchetă imstitii» 
tă din 


capitularea 
inutilă a  întregei 
ostilităților din or 
părerile 
dovedit a 


încetarea 


jără a 


Par, oPinia. publică e arăt de impPacabilă în 
Privepte viaşă personală a monarhului, Ink 
dimin-i puterea materială, opinia să 
dernă impune în schimb maveramalui. surcâni “, 


tei ul i E 


Diomnezeu” tre 
In Septembrie 1094, când Leabald a fost” 
Portat de Germani în Tirol, a mom! i 


urmă um te stame 
„unit 


i 


Titig ne, în care a 


mspinea. pe mii pă 
nare 


rau sich am stwetten Page her seo Namerm aus 


AB 


ci cana a aa A BA A e AR a 


Die ungarische „Regicrung“ verăltentlicht 
einen Erlaf, wonach die vertricbenen Volks- 
dentsrhen eingeladen werden, bis zum 35, 
September des Inufenden Jahres nach Unaara 
ruriickzukehrea, 


Schon lănit die Reklamemaschinerie des 


Budapester  Aufenministeriums aut voller 
Tourenzahi, Der Pressechef dieser — be. 
kanntlich  hauptsiichlich  făr Brieltrăger- 


dienste von und nach Moskau und zur Ab- 
fassung von Protestnoten an den Westen be- 
stimmien — Institution cerklărte aut einer 
Pressekonferenz vor den auslăndischen 
Pressevertretern, daf die Vaolksdentsehen 
„Gleichberechtigung“  genieen und vine 
„ibrer_ fachlichen Fignune eatsprechende“ 
Beschăltigunge. în wenn sie Bauern sind 
sezar bis zu 4 Hektar Land erhalten kânnen. 
Es îst schwer zu sagen. was an diesen Ver- 
lantbarangen der Budapester  moskowiti- 
schen Belehlsemplinger erstaunlicher wirkr: 
ihre _wirklich  bodenlose | nversehlimtheit 
oder ihr Appel! an | cichiglăubigkeit und Ver. 
geblichkeit sepenwărtiger und zukiinitiger 
Opler. Die von Haus und Hot Vertriebenen, 
deren viele den Verlust ihrer von der Roten 
Armee und der volksdemok ratischen Regie- 
rung hingeschlachteten Angehirigen zu he- 
klagen haben, sollen in den Machtbereich 
ihrer Henker zuriickkehren, sich fir deren 
îiberstrămende Gnade ergebenst hedanken 
und es als hohes Gliick betrachten. wenn ihre 
Mobilien und Immobilien von den neuen 
volksdemokratischen Nuteniefera in Grand 
und Boden betreut werden. Mit Speck lăngt 
man Miăuse: Bauern „kânnen” also „bis* zu 
vier Hektar erhalten: damit ist nichi gesagt, 
daf es andh wirklich vier Hektar sein wer- 
den: auch nicht, daf sie wirklich Feld er- 
halten, denn die „Kann-Form* diktatorischer 
Rechisprăgung setzt bekanntlich voraus, 
daf der untertiinigste Bittsteller den Aller. 
hărhsten Volksdemokraten auch wirklich zu 
Gesicht steht: und endlich besteht auch nicht 
cin Funken der Gewâhr, daf die mit vier 
Hektar Begliickten îhre Felder wirklich 
behalten; iiberall hinter dem Eisernen Vor- 
ar | werden die Massen langsam aber sicher 
in die Zwangswirtsehatt des olchosensystemms 
hineingetrieben. Eines Tages wird jede Ge- 


Fir die Verhaltung des Do'fpfarrers îm he 
steni /Komitat Roman) multe cin panze Re- 
piment aus Roman herangezogrn teerden, Mies 
vor bin derartiger Kraftanfmwand fir die Io 
hăftung cimes cinzigen  Memachen motive i 
Mier die Erhlărune: Nachdem der Pharrer van 
der. Volbamilie verhoftet und nach Baceshi, dem 
Sita. der Kreisbehărde, pebracht worden war 


en tmbegenden Wemendon Boripui, Caci nad 
Bucsn cin und priflen mit Hacken, Sensen und 


ht den Pfarrer sn befreten 


rr ind mit W'affen die dortige Miiiz an. în dor 
Die 


mich der 
die A omemnmizten. di 


behorden vimen prausamen eri 
se au veramlassen, die A vlebtitiaerung 
ne dimem 


meinde aulgelorderi werden, 
der Begristerune“ auf die 
Erde za verzichien und dea „spontanen Re. 
schiul” restloser  Rolektivisierang „stiir- 
misch” zu verlangea. 
Wir wollen aber nicht ungrrech! sein: die 
Budapester Filiale der moskowitischen Mean- 
schenverwertungslabrik hat in ciner Iinsicht 
cher zu wenig gesngt, nl: zuviel: der Heim- 
kehrer in die Sowjethălle îst nâmlich nicht 
nur, wie Herr Ivan Boldisrar, der Pressechel 
der Budapester Aufendienststelle W vschin- 
skws, erklărt, pleichberechtigt, sondern er 
ist sogar privilegieri, nămlicdh dann, wenn es 
sich um die MVD. ex-NKVD. ex-GPL. 
ex-Tscheka handelt, jene lăbliche Polizei. 
Institation. die, ăhnlidh iibrigens gewissen 
bankrotten_  Geschăftsunternehmen „Lapita- 
listischer  Lânder“. bereits mehr Firmen- 
namen_ als himgerichtete Firmenleiter kennt. 
Der Rickkehrende ist gegeniiber dieser 
menscheafressenden Organisation  privile- 
giert, das hei, er wird unter den Verdăch- 
tigen zuerst umeeleet. Fr kann mit GewiB. 
heit daraul rechnen. von der bolsewisti- 
srhen GenickschuBhicrarehie darehaus bevor- 
zuet behandelt zu werden 
Es îst nicht anszeshlossen. daf nuch die 
Firma Pauker & Groza ăhnlirhe Einladun- 
gen erlassena wird. Die Lage ist hier ăuBer- 
lich amders, da erstens von nichtkommu- 
nistischer, _rumănischer Seite, insbesondere 
von Juliu Maniu. seinerzeit eine vollize Ans- 
treibung verhindert wurde und îbrigens 
infolge der Uberstiirzung der Ercignisse die 
Zahl der Fliichtlinge wesentlich  geringer 
war. Was aber die Vertrauenswârdigkeit 
des  beriickenden Weibes anbetrifit. 
dessen Telephonhărer Josif Dschugaxhwili. 
Stalin „die Kindlein zu sich kommen lt”, 
so îst sie mit jener ihrer Badapester Kollegen 
zumindestens gleichzusetzen. Im iibrigea er- 
innere man sich, daf die bolsehewistisehea 
Massenmordspezialisten gerade heuer deu 
zehnten Jahrestag des Gemetzels von Katvn 
Iciern. Die Geschichte wandert schnellen 


„in autwallen- 
letzte  Krame 


Schrittes und es mag nicht ganz îibertlissig mer ai 


iber 


Tin 
m 


Mein d 


la ne per 

In der 
wesen, daă 
Vlas 


hehen 


i da: mana 


2wei Gesich 
pis von Bu 


ISSKR, ai 


sein, dieses Schulbeispiels saw jetischer Ver. se nm 
spomâati zu gedenken. — wenn Anna | sich citeai Aa 
wirklich in Sirenenpositur werfen sollte. ay e 


Heimhebrer ans Rubland 


Do gpewe 


Heute tnt auch în A calc d 
rehtet  wordem, di n umila: und k să 
imugesamt so Seelen ăhir, î'mter diezen Aa For 
chosen"-Raneru befinden sich mur see Dea Y 
he, ml rear: Michael Mute ae 
Lant, Josif Riber und Anna m 


| 
unu 


Wegen den restitehen 


Aa 


Tell der Fi 
has angehiren 

COraz- Mle a 
Terror 


mut 


Imarre achudhiachen  Lamdalimte ama dem 


Hama, vmter denen rimge wngpedudiip ind mad l 
mter jeder Hodimgung heimambehrum beabrică 
Haen, soliten sic tiber dim moale 
Matia im adr imuni 

sil rnritebbehren teollem, 
bevor sie sich în die Repatriieruengatisteu der 
F misaire des 


Lage der Po. 
vio dbrigemr 
c bumdi ge 


Rene 


Commmmistacăea taenten Jtor 


Nagr cimtragen luaten, 


ine raemămiache f'olarepublib bemitig bine 
te vundbeaitere, pondere 


mweau di 
„In Chart 


Schuhlager 
mata” 


pn 


tronen zu 
der Abr 


und Schuhe, K 


tspunk 


L er 


arest 


Wahi-Farce“ sind, 


berichten; 
44 Angehorigen aus Rumă 
schland werden nici ii 
wungen, sieh , 
be fimdltehen 
m“ 


ewaltige 


miistănschen 


bekamen wir neue K heider 
nserven, WeiBbrar und Schoko 


ese 


der Lagerkomunandant săgte în ciner An 


Wir da 


sapt der 


den 
mut 

ud „Fit 
T. - Resita 


We 


Scor peur 


F irmenzeichen 


pken tir die frefwultige' Arbeit 
aul wrlch hohem Kultur- 
steba.* 
ind Riesenlager vom Stolfen 
„Scheme, —„Pubtosi” 
den Firmenerichen von „Dee 
"i Verner  Masehimenteile der 
Auerdem findet man Luagter 


mut Mate und Weizen aus Ungarn und Rumă 
men, sowte cin Riwseniager mil neuen umeri 


“te 
r 


16 


VESTITORUL 


A. S.R. Principele Nicolaie a vizitat Spania 


Venind cu aulomobilul din Franţa, „1. S. R. 
Principele Nicolaie al Românici a sosit pe te- 
ritoriul spaniol, la Hendaye, în ziua «de 15 Mar- 
ție, fiind salutat, în aceiași zi, la San-Sebastian, 
de autoritățile civile şi militare ale districtului, 
cât și de DL. Nicolaie Demestrescu, ultimul minis- 
tru plenipot al României la Madrid. 

La hotelul Rite, din Madrid, unde A. 5, R.a 
descins, a fost arborat drapelul românesc, ală- 
turi de cel spaniol, pe tot timpul şederii A. S, 
Regale. 

Duminică 10 Martie a, c. un prâne a fost dat 
în onoarea A. S. R. la «levila, prâne la care au 
Participat, între alții, E. SS. Martin sIrtujo, 
Ministrul de Externe al Spaniei şi E. S. Marchi- 
zul de Prat y Noutouillet, fost Ministru al 
Sraniei la Bucureşti. 

Marţi 21 Martie A. S. R. Principele Nicolaie 
a primit întreaga colonie română din Madrid în 
saloanele Hotelului Rite, întreținându-se cu fie- 
care membru ai coloniei în parte. 

Miercuri 22 Martie, A. S. R.a fostbrimit 
în audiență specială de E.S.Genera- 


Spaniol. A, S. R. a fost condus la FI Prado, 
reşedinţa (eneralisimului, de E. 5. Marchizul de 
Prat y Noutouilet. 

La dorința A. S. R., Sâmbătă 25 Martie 
(Buna-Vestire) un sersiciu divin a fost oficiat, 
în limba română, de către C. 5. Preotul spanial 
Orduna, pentru a invoca protecția cerească în 
lupta eroică şi înezală be care. o duce astăzi 
Poporul românesc împotriva ocupaţiei  comu- 
niste. Răspunsurile au fosț date de corul studen- 
ților Români din Madrid. 


In ziua de 27 Martie, ASR. a acordat un inter- 
viciu reprezentanţilor celor mai importante ziare 
spaniole. Inreaga presă spaniolă a reprodus con- 
pinul acestui interview la loc de frunte. 


In seara aceleaşi zile, ES. Marchizul de Prat 
y Noutouillet a dat o recepţie în onoarea ASI, 
Principelui Nicolaie, recepție la care au parti- 
cibat cea. 100 personalități politice spaniole. 
ASR. a părăsit Spania în ziua de 4 Aprilie, după 
ce, cu două zile înainte, vizitase pe Infanta 
Beatrix de Orleans, sora Reginei Maria a 
României. 


e ziare Franco, Şeful Statului 


Sf. Paşti la Salzburg. — In seara de Vinerea 
Patimilor, C. S$. Părintele Miiller a oficiat în 
Capela română slujba prohodului. Spre mulțu- 
mirea tuturor, C. S. a procurat din vreme tex- 
tul prohudului astfel încât corul l-a putut p i 
găti temeinic. 

Sâmbătă 8 Aprilie a sosit în Salzburg veni 
din Paris. Părintele Radu Graţianu, trimis 
1. P. S. Mitropolitul Visarion Puiu. In înt 
pinarea C. Sale, pe peronul gării se aflau 
sosirea trenului: membrii Comitetului Rom 
precum și numeroși alți Români din Salzbur 

Părintele Radu Grațianu a vizitat mai întâi 
pe conducătorul Misiunei Române Unite: Pr. 
lon-Florian  Miiller, căruia i-a mulțumit în 
numele |. P. S. Mitropolitului Visarion pentru 
sprijinul pe care l-a dat tuturor Românilor din 
Austria, fără deosebire de confesiune. Seara cei 
doi preoți au spovedit pe credincioși, după care 
Părintele Miller a oficiat slubjba Invierii Pă- 
rintele Gratianu cântând troparele, 

In predica sa, Părintele Miller a evocat su- 
ferințele celor care, în temniţele regimului de 
teroare nu pot sărbători Invierea Domnului, 
după care Părintele Graţianu a dat citire 
pastoralei |. P. S. Mitropolitului Visarion. 

In Duminica Paştelor, Comitetul Român din 
Salzburg a organizat o masă comună la Re- 
staurantul „Arbeiterheim“, unde cea. 100 Ro- 
mâni au putut ciocni tradișionalele ouă roşii. Au 
nat cuvântul cu această ocazie: DL. Puiu Traian, 
Preşedintele Comitetului Român și C. $. Pr. 
Radu Graţianu, care și-au îndreptat gândurile 
către cei din ară ale căror chinuri şi umilințe 
snt atât de mari. Gândurile celor prezenţi s'au 
îndreptat apoi către cele două instituții care 
constituiese tăria noastră în exil: Regalitatea şi 
Piserica 


Aprilie glevarui Timăioirei”, e 
anu a oficiat sfinp capela 
Gilasenbach. NI ai te 


oficiat slujba pascală în ziua doua de Sf. Paşti. 
La sfârşitul slujbei întreaga asistență a intonat 
„Christos a Inviat!“ 


La Innsbruck, după oficierea unei slujbe reli- 
pioase, C. S. Pr. Măller a vorbit, în limba ro- 
mână, la postul local de radio. Cuvântarea C. 
Sale, ascultată dealtiel de toți Românii care 
văesc izolaţi în diferite centre din Tirol, Vor- 
arlberg şi  Steyrmark, a fost încheiată cu 
următoarea frază: 

„+ + Din turlele bisericilor dangătul clopote- 
lor va străbate întunerecul nopții şi va duce solia 

Invierii prin toată. Ţara, până în colțurile 
cele mai ascunse. Va pătrunde această solie 
îmbucurătoare a Invierii până în beciurile sub- 
terane ale închisorilor şi se va ridica până în 
ascunzişurile munţilor noștri, unde va fi auzită 
de toți cei de-acolo, trezind în suiletele lor 
chinnite credința în Christos cel inviat din morţi 
şi speranța în invierea lor proprie, Cu non curaj 
de viață vor cânta şi ci „Christos a Inviat”, 


Asociaţia Generală a Românilor din Zona Bri- 
tanică a Germaniei a adresat cu ocazia Sf, 
Sărbători ale Paştelor o urare către toți Ro- 
mânii domiciliați în această zonă, urare care se 
termină astiel: 

„Invierea Domnului este pentru noi toți pa- 
ranția Invierii Ţării şi a Neamului din întu- 
merecul în care este ţinut astăzi de o forță 
satanică. 

„Strănşi mai mult ca oricând în jurul Tronu- 
lui, noi ne rugăm astăzi pentru suferințele unui 
Neam întreg și așteptăm cu nerăbdare ziua când 
cu arma în mână să putemecontribni 
la eliberarea Țării” 

Aceiaşi asociație roagă pe toți cei care au 
emigrat din Zona britanică să-și comunice nonile 
adrese şi să caute să mențină contactul în mod 
permanent cu Asociaţia, 

De la data de 12 Sept 1040 când a fost pu- 
blicată în „Vestitarul” ultima dare de seamă a 
ajutoarelor primite şi distribuite Românilor din 
oma britanică a Germaniei, prin Comitetul 
Asociaţiei, Sau mai primit: 

_Dela „Consiliul Ecumenice“: In tuna 
Oe pm: 125 pachete îm nte femei şi 


Biblioteca „Mihail Eminescu“ din Jirimen 
horst, Oldenburg, Urânestrabe 28, Germania, a 
împlinit la 20 Februarie 1g3n un an de existență, 

In acest prim an de existență, datorită neo- 
bositei şi desinteresatei activități a Diui. V. Beu- 
descu, fondatorul pi directorul «i, biblinteca a 
imprumutat membrilor pi solicitatorilor un 
număr de 107 opere, a dei alte 223 scrieri 
şi a asigurat o exemplară distribuție a ziarului 
„Vestitorul“. 

Sceutind pe toţi împrumutătorii ei de plata 
cotizațiilor de împrumut, biblivteca a făcut 
îmtr'adevăr operă românească. Deasemenea, 
sunncele rezultate din vânzarea Ziarului „Vesti 
tarul“ au fost în întregime vărsate administra 
tici noastre locale. 

Cât priveşte cheltuelile de expedirie, ele nau 
fost achitate de persoanele servite, ci acoperite 
din donațiunile personale ale custodelui ei, 
dintr'o subvenție personală a sa ce i-a fost 
acordată de „Asociaţia Românilor” din Zana 
britanică a Germaniei, prin bunăvoința dlor. 
Maior Alexandru Păunescu, Profi. lon Vinţan 
şi Avocat Gh, Acrivu. 

Răsfoind catalogul bibliotecii, întocmit şi 
editat tot de custodele ei, DI. V. Bendescn, con- 
statăm cu satisfacție că sa reuşit să se adune 
până acum 163 opere ale etnice ară români mai 
vechi, clasicii noștri” fiind bine reprezentați. 
Biblioteca primește toate publicaţiile peri 
ce apar în exil. Cât privește operile autorilor 
străini, mult mai numeroase, dle cuprind urmă- 
toarele secțiuni: 1) Literatară aleasă (24o opere), 
2) Technică și Stiinţe (67 opere), 3) Artă i 
Sport (11), 4) Economie-Pohitică şi Literatura 
politică (47). s) Medicină (20), 6) Filologie, 
Stilistică, Retorică etc. (52), 7)lIstoria Literature 
(14), 8 Istorie (7), 9) Dicţionare (a2). In 
numărul periodicelor străine, remarcăm re 74 
1Ho0—1920 (455 exemplare) a revistei i 
DUHRING, profesor al lui Eminescu la Berlin: 

Desigur că orice început este anevoit, Pil- 
duitoarea inişiativă a Dlui. V,. Bendescu merită 
un sprijin efectiv din partea tuturor Românilor 
din exil, particulari sau asociații românești. 

Deaceea „Vestitorul“ face un călduros apel la 
cititorii săi, rugându-i să sprijine cum put, mai 
cu seamă prin expedieri de opere românești 
devenite atât de rare, această bibliotecă. 

Imtreșinerea bibliotecilor românești în stră- 
inătate m'ar putea fi oare acoperită de Cami: 
tetul Naţional din Washington? Deșinătorii fon- 
dului Cretzianu mau afirmat de curând că acest 
fond este destinat propagandei românești Îna- 
fara hotarelor? 

Reamintim adresa bibliotecii „Mihail Fmine- 
scu“: Rumânische Fernleihbăcherei und Schrif- 
tenvertricb fâr Fxilromânen „Mihail Eminescu” 
z. Hd. Herren V. Bendescu. (23) DELMEN- 
HORST, GriinestraBe 28, Deutschland. 


hei Mihail Emimescu”, Conferențiarul a dovedi! 
a fi un foarte bum cunoscător ei lui Emimescu 
și un mare prieten al României, : 

Tot Emineser. ali prieten al României, 
dela Universitatea