Vestitorul anul IV, nr. 23, dec. 1951 — ian. 1952

ANUL IV, Nr. 23 


Problema elitelor 


Confratele „Libertatea“ dela Madrid a _răs- 
puns, credem, în termeni destul de judicioți, în- 
vitației ce o făcea Dl. Mircea Eliade elitelor în- 
telectuale din refugiu, Prin coloanele ziarului 
„Indreptar“ să renunțe la atitudinea  Protesta- 
tară faţă de Politică şi să se înscrie în Par- 
tidele existente, fecundându-le, transformându-le 
în entități creatoare. In ultima. analiză, spune 
Di. Mircea Eliade, e țara care Păgubeşte, căci 
i A) « lipsită de aportul celor mai aleşi fii ai săi. 

Poziţia adoptată de un Eminescu, Pârvan, Iorga, 

Nae Janescu i se pare d fi fost în desavantajul 

marilor asțivații naţionale. Dl. Eliade ” nu 
"mită să adauge, că e vorba de Politică şi nu de 

țoliticianism, adică de acea nobilă artă şi şti- 
ință. care decide de soartea popoarelor, cea mai 
importantă și cea mai dificilă de mânuit din 
câte le cunoaşte omenirea. 


In fond problema țe cure vo une Dl. Eliade, 
“ste acera a elitei. Mai bine sis, a realizării 
„i, Dar mai întâiu să ne lămurim ce este aiu 
- vlită națională? După doctrina noastră, om de 
olită inseamnă acela care cunoaşte coordona- 
de spirituale ale unei naţiuni, acela care 
“stăpâneşte legtle de siaţă şi de moarte ale u- 
nui neam, cum le numeşte Corneliu Codreuniu. 
Şi nu muimai că le cunoaşte, dar le și întru 
"ehipează aeveu. | mii în domeniul contemplati- 
ui, al ideilor sau al artei, alții în domeniul 
acțiunii practice, în folitic, în istorie, - -lici 
2 distanța care separă pe Creatorul Mişcării le 
gionure de | isionarii care i-au deschis calea. 
„Dar şi umil și alții aparțin elitei naţionale. Nu 
“mai mijloacele lor de expresie diferă. Dacă, aşa 
cum subliniază şi DI. Eliade, un Eminescu, un 
- Pârvan, un lorga, un Nae lonescu și adăugăni 
noi, un Mihail Manoilescu, au fost atât de re 
Practuri  imdeletnicirilor - politice, probabil, că 
între roncepțiu lor şi uceca reprezentată de par- 
Hide mu există Potrivire, Că, într'o parte se 
seu elita, iar în cealaltă Parte non-vlita sau 
alsa vhită. Fi mu erau în vealilate ostili politi- 
eri, ci politicianismului, Spiritul lor nu se îm- 
Păca en practicile cornple ale vieţii publice ro- 
m E și atunci, desgustați de cele ce se în 
1 lă, sum vetras pe 0 foziție protestatară. 
erind generuţiilor miitoare ideile rămuse fără 
econ în sufletele generaţiei lor. 


întâiul răsboiu mondial, cum  ubserră 
ne şi DL Eliade, sa produs un fenomen 
TA rs, [in mura mmmăr de tineri intelectuali 
"san atașat amigeării legionare. hepulsia față de 
mu ai exista, Cerate înseamnă că 
4 survenit o schimbare în politie, că acolo sa 
dus 0 reacție care şterăese amintirile urâte 
e. Politicianismulul.. Elitele  contemplaţiei uu 
"aterizat ahimei cu elitele acțiumi, cau ru 
îi ariei acela; timbai, trăind pi mii i 
dpi pe 


aceloraşi ideluri. Ceeuce poetul mu 
„imul de acţiune făwrea! Mişcarea le 
re langa n aia Politteul, cra un par- 
„ortear i „M-A cum sar părea să 
Dl ad că 


sar [i manifestal în alura 


are, Attudimea. mipăii legionare era 
Bhitele. intelec tuadi porta de la pă sat 


pân politică, în sensul mobil şi. IL] 
wi, Adică în. "0 mate A 
Pie. alai Răseau o i pe: 


ră 


at, refuzând să Macă 
men să se mai lase exp 


Ure 


DECEMBRIE 195) IANUARIE 1952 


„Până când, Stăpâne sfinte şi adevărate, nu vei judeca şi nu vei răsbuna 
sângele nostru, faţă de cei ce locuesc pe pământ ?“ 


(Apocalips 6, 10.) 


Unirea Creştinilor 


Comuniștii, ca să-și realizeze planurile 
lor de dominație mendială, lucrează în 
câmpul tactic, cu o imensă orhestraţie de 
mijloace. Pe cât sunt de rigizi cu princi- 
piile lor, pe atâta se arată largi în conce- 
siuni, când este vorba de a dobândi un cât 
de mic avantaj în dauna adversarului. 


In Republica Populară Română de 
pildă —— regimul comunist a aplicat un 
alt tratament bisericii ortodoxe. decât 
celei unite. Biserica unită a fos pur şi 
simplu suprimată. Biserica ortodoxă se 
bucură mai departe de libertatea cultului. 
Aceasta nu înseamnă că ortodoxia le-ar fi 
mai aproape de suflet comuniștilor, decât 
catolicismul. Ci numai că în eșalonarea 
strategiei sovietice, victima căreia i-a 
venit rândul a fost Biserica catolică. 
Biserica catolică este guvernată din afară. 
de un for supranaţional, scaunul Sft. 
Petru, şi această legătură cu un organism 
universal trebuia întreruptă, ca să nu fie 
turburată opera de sovietizare a țării. Bi- 
serica ortodoxă a lest cruțată până acum 
de guvernanţii roșii, pentru că reacţiile 
ei sunt mult mai slabe. Ea este o biserică 
pulverizată între diferite naţiuni, cecuce 
o pune permanent în stare de inferioritate 
față de factorul politic, faţă de stat. Co- 
munismul a utilizat situnția ce-a găsit-o, 
lasandu-i Bisericii ortodoxe libertatea 
formală a cultului, dar răpindu-i liber. 
tatea intrinsecă, libertatea de a dispune 
de soartea ci în sensul învățăturii 
evanghelice. Prin simpla  declanșare a 
mecanismului statal, Inaltele Feţe Bise- 
riceşti, neagreate de regim, au fost inlă- 
turate dela păstorirea credincioșilor și 
înlocuite cu personagii șterse, docile sau 
deadreptul ieşite din şcolile de cadre ale 
partidului. 

Că această situaţie este cu totul pro- 
vizorie şi nu reflectă decât o etapă în 
acțiunea de distrugere a credinței 
creştine, ne-o dovedesc pregătirile pe care 
le face partidul ca să combată științific 


antrepoizi. Teza creaţiei divine apartine 
obscurantismului religios. întreținut de 
clasa  burghezo-moşierească. În acelas 
timp „se semnalează din ce în ce mai des 
atentate împotriva  locașurilor  dum- 
nezeeşti. Biserici catolice și ortodoxe cad 
deavalma pradă vandalismului comunist, 
sub ochii binevoitori ai milițienilor. Şi 
cimitirele se pare că sunt condamnate să 
treacă prin forul epuraţiei. După o intor- 
maţie recentă, cimitirul catolic din Ti- 
mișoara, circumscripția IV a fost des- 
ființat de autorităţile locale. Au și 
început lucrările de defrişare a lui. Ura- 
cile de marmoră sau de piatră au fost 
expropiate și sunt destinate spre vânzare 
alter familii în doliu. Nu numai că 
perimetrul cimitirului va fi nivelat în asa 
fel încât să dispară orice urmă de 
mormânt, dar se intenționează ca pe locul 
ridice o clădire, încât și 
străfundurile lui vor fi răscolite de 
târnăcoape. iar oasele aruncate. lot în 
Timişoara, statuia Fecioarei Maria, din 
colțul străzii Deja (actuala denumire). a 
fost smulsă depe soclu de milițieni și Bi- 
serica Domului urmează să lie inchisă. 

In fata acestor realităţi, creştinii n'au 
ajuns nici până astăzi să priceapa 
planurile tenebroase ale bolşevismului. 
Pe de o parte, ei continuă să dea lupta 
izolat, casicum biruinţa bolşevismului n'ar 
insemna nimicirea tuturor confesiunilor, 
de altă parte, stăruiese între poziţie de 
expretativă, de reticențe, de apreciere 
superficială a primejdiei. Ce gânduri 
poate să-și facă creștinul, când citeşte 
declaraţiile Mar. Ancel, episcop auxiliar 
de Lyon, care voind să trateze problema 
conflictului dintre Est și Vest, între 
atmosferă de seninătate creştină, aşează 
lumea occidentală în aceeași balanţă cu 
bolşevismul, afirmând că oricine ar 
începe răsboiul și din orice motiv intră 
im categoria criminalilor de răsboiu? „Si 
les Etats-Unis declenchaient une guerre 
pour liberer du  joug sovitlique les 
nations de lEurope centrale, is seraient 
criminels de guerre, Si la Russie declen- 
chait une guerre pour liberer du jong 

4 


lui să se 


icontinuare în pag. 3! 


 VRr VESTITORUL 


Cu cine vom reconstrui Ţara 


Una din cele mai importante probleme a- 
je zilei de mâine, ale zilei aceleia fericite, dar 
plimă de grele întrebări şi de uriaşe sarcini, ale 
zilei când me vom întoarce acasă, va fi pro- 
biema dlementelor de conducere. Nu vrem să 
cercetăm În acest articol problema marei con- 
dsceri spirituale, cuitarale, politice şi ecano- 
nice 4 Neamului și a Ţării, problema elitelor 
panducătoare, ca ne vom mărgini la un alt aspect 
ai aceleaş probleme al conducerii technice şi 
administrative a tuturor organizaţiilor şi intre- 
prinderilor, particulare sau de Stat. 

Repimul de ocupaţie bolşevică se străduieşte 
să distrupă metodic, prin „chidări“, prin moar- 
tea lentă în închisori, prin „amnunca la Canal”, 
prin loame, prin deportări şi prin atâtea alte 
imijloace diavoleşti, nu numai fostele elemente 
de conducere din toate domeniile, dar chiar şi 
pe aceia care prin calitățile lor ar putea de- 
veni mâine conducători. Şi această operă de 
distrugere până în adâncori, nu se aplică nu- 
mai în rândurile „marei burghezii exploatatoa- 
re“ şi a „bestiilor moșiertşti”, — cum spune 
predă comunistă — ci tot cu aceeaș iurie și per- 
severenșă şi În rândurile funcționarilor modești, 
în cele dir iucrătorilor şi ale ăranilor, ba chiar 
și Îmtr'aceiea ale comunițtilor români însiși. A 
ajuns să fie o crimă mu muimai faptul că „ai 
fast ceva“ altădată, ci şi acela că „ai putea îi 
mâine un element de conducere”, grație pre- 
gătirei tale saw calităților înăscute. 

Afară de opera actoală de distrugere, mai € 
de aşieptat ca bolyevicii să ucidă sau să ducă 
en ei îm sclatic în Husia pe toți Ichnicienti cru- 
ați până atunci, dela ingineri până la lucră- 
torii specinlizagi. 

În asemenea condiții va fi deosebit de grea 
găsirea primarilor, notarilor, prefecțilar etc., pe 
plan administrativ; a profesorilor și educato- 
rilor de tate gradele, pe plan cultural; a con- 
Ancătorilor de imdustrii, şefilor de ateliere şi 
chiar a lucrătorilor calificați, pe plan industrial ; 
a unui negustor capabil să creleze din nimic 


noni intreprinderi pe plan comercial... şi aşi 
mai departe. i 

Cine va veni să împlinească mulțimea func 
iilor naşionale, care vor îi mâine mult mai 
importante şi mai grele decât în vremuri nor 
male? 

Nowilor conducători şi şefi de toate gradele 
nu li se vor pune numai probleme obişnuite de 
administrație curentă a unor instituții în plin 
mers, ci, în toâte domeniile, vor trebui să cre- 
ieze noui organisme, pornind dela nimic, luând-o 
dela început, vor trebui să refacă industrii dis- 
truse, să reorganizeze institușii devenite haotice 
sam chiar rău făcătore sub conducerea bolşe- 
vică ... Şi toate aceste sarcini grele vor tre- 
hui să le îndeplinească a dona zi după un răs- 
boiu îngrozitor, care va fi semănat nenorociri 
şi sărăcie pretutindenea, când toate vor lipsi şi 
când omenirea întreagă va cere să fie ajutată 
de cele 2—a ţări rămase în picioare în mijlocul 
distrugerilor răsboiului. Nu va îi deci nevoie 
de canducători și organizatori obişnuiţi, ci de 
oameni înzestrati cu calități excepționale. Unde 
pot fi găsiţi? 

Vor trebui să fie căutați peste tot și luaţi de 
oriunde se vor afla, renunțând şi în acest do 
meniu, ca şi în atâtea altele, la unele prejude- 
căși vechi Său noui. 

In primul rând trebuie abandonată — cel 
puţin În epoca de reiacere a țării — prejude- 
cata „titlurilor academice“ şi a „studiilor de 
specialitate“, Ţara va fi înecată în titluri aca- 
demice fără valoare, date cu toptanul tinerilor 
„comunişti“, diplome ce nu vor corespunde nici 
pe departe prepătirei de fapt. Pe de altă parte, 
ajte mii de tineri cu calități de organizatori și 
de şefi — calități pe care untori le vor fi do- 
vedit chiar în lupta anti-comunistă — nu var 
avea niciun titlu academic, ei fiind înlăturați 
metodic de stăpânitorii actuali, dela orice pre- 
gătire şcolară superioară. 

In epoca de refacere a ării, calitățile ce 
trebuiesc cerute conducătorilor de toate treptele 


Unirea Creştinilor 


- (urmare din pag. 1) 


pays. elle serait criminelle guerre,“ 
(Le Monde, 21 Dee. 1951.) 
ji Mer. Anei lace o aplicare cu 


iubirea  deaproapelui, dar iubirea dea- 
rosiorii 2 trebuie să funcţioneze și 
utunci națiuni întregi îşi strigă 
disperarea? ) TE 


Agresiunea există, pentru că Rusia 
Sovietică a devenit un imens univers 
concentraționar, Omenirea care sa 
revoltat gre rapel de concentrare 
germane, suferințele a 30 de 
milioane de oameni, de diferite 
naţionalităţi, care mau uli drepti decat 


acela să monră de î 
pr re te oame de boli, 
ar 


sunt În primul rand acele de caracter, 
de cinste, de enerbie, de capacitate de organi 
zare, de stăpânire a artei de a comanda. 
Viecare va fi şef peste mai mulţi sau peste 
puțini, după calitățile ce va dovedi la lucru, 
nu după diplomele pe care le poate arăta, 


Avem în fața noastră două exemple: cel 
american, unde, „eficiența“ contează mult mai 
mult decât titlul, unde mulți dintre marii con- 
ducători politici sau economici nu au nicio 
diplomă pe care să o poată pune pe perete, și 
exemplul URSS, care, după ce a distrus 
toată clasa conducătoare a poporului rus, a 
reușit totuşi să improvizeze din elemente fă- 
ră nicio pregătire academică conducători ce 
au dovedit uneori mari calități în domeniul 
organizării şi al tehnicei. 


(eontinuare în pag. 16) 


Problema elitelor 


(urmare din pag. 1) 


Ce proces ar avea loc dacă elitele naţiunii, 
urmând învilației D-lui Eliade, sar risipi. în 
felurite formaţiuni politice, fără să examineze 
condițiile particulare ale fiecăreia? Fără să se 
mai întrebe dacă mai există corespondențe în- 
terioare între ele şi Partidele ce le stau în faţă? 
Nu e nevoie de mare bătaie de cap, ca să-ţi 
dai seama de final. Ile nu sar realiza, ci a 
cădea victima mediului corupt în care au întral. 
Elita risipilă, înseamna moartea ei. Realizarea 
unei elite nu se face pe indivizi, ci pe coor- 
donatele naţiumi, obiectivate în anumite mo- 
mente istorice. Sunt generații eşuate și generaţii 
realizate. Generaţia dela 48, Kogălniceanu, Ne- 
gruezi, sa realizat în momentul Cuza. Generaţia 
Eminescu, Maiorescu, etc, a eșuat în faţa istoriei, 
deși crainicii ei au fost extraordinari. Generaţia 
Marei Uniri este o generație împlinită, Lucaci, 
Coşbuc, Brătianu, Dar aceea care se găsea sub 
arme în acel moment, generația tranșeelor, a 
făcut exact eroarea ce-o semnalăm în articolul 
D-lui Eliade, Adică sa risipit și sa consumat, 
vehiculată de politicimiasm. Un Cezar Petrescu, 
un Corneliu Moldovan, un Pamfil, Şeicaru, un 
Sân-Giorgiu, un Octavian Goga, un Nichifor 
Crainic, un luliu Haţieganu, au lipsit dela în- 
datorirea de a lua în mână comandamentele na- 
țiunii, smulgându-le dela profitorii văsboiului 
de întregire şi scutind şi generaţia noastră dela 
o apariţie precițitată în istorie. Generaţia care 
a urmat, aceca din sânul căreia s'a ridicat mi 
carea stuilențească şi apoi mişcarea legionară, 
“a ajirmat prematur din causa vidului politic 
care sa produs în România după văsbolu, În 
urma capitulării generaţiei tramgeelor, In afară 
de lamentaţii și scepticism, copios exprimate în 
literatura timpului („Îmtumecare“ al lui Cezar 
Petrescu a făcut şcoala sensibilităţii româneyti 
de după răsboiu), pemerația noastră n'a găsit 
je ad cure să-i satisfacă setea vi de realizare. 
Pa băricadele națiunii, golite de luptătorii trasi- 
pezlor, a trebuit să sară ca să le apere. 


Concluzia nu poate fi decât una singură: ca 
să se ridice nivelul istorie al unui popor, 
elita trebuie să lucreze concentric și coordonat. 
Cel puţin în faza întâla, până ce se Purifică, 


în PĂR 
| ) 


VESTITORUL 


COLIND de Radu Gyr 


A venit gi-aici Crăciunul 
Luminându-ne surghiunul. 
Cade alba nea 

Peste viaţa mea. 

Peste suflet ninge. 

Cade alba nea 

Peste viața mea 

Care-aici se stinge. 


Dr 


Tremură albastre stele 
Peste lacrimile mele. 
Dumnezeu de sus 

În inimi ne-a pus 
Numai lacrimi grele. 
Dumnezeu de sus 

În inimi ne-a pus 
Pâlpâiri de stele... 


Numai casa mea posacă 
A'mpietrit sub promoroacă. 
Stăm în besna grea, 
Pentru noi nu-i stea, 

Cerul nu saprinde. 

Pentru sgribuliţi, 

Ingerii grăbiţi 

Nu aduc colinde. 


O Lisuse împaărate, 
lartă greșeli și păcate. 
Vin” de'nchizi uşor 
Rânile ce dor, 

Visul ni-l descnie, 
Noi Te-om aștepta. 
Căci pe crucea Ta 
Stăm bătuţi în cuie. 


Maica Domnului Curată, 
Ad'o veste minuntă, 
Inflorească'n prag 
Zambetul Tău drag 

Ca o zi cu soare, 
Zâmbetul Tău drag 
L-aşteptam în prag. 
Noi, din închisoare. 


Peste fericiri apuse, 
Tinde mila Ta lisuse. 
Cei din inchisori 

Te așteaptăn zori, 
Pieptul lor suspină . . . 
Cei din îndhisori 

Te aşteaptă'n zori 

Să le-aduci lumină. 


Infrăţirea prin cultură 


Viaţa este hâdă. Împrejurările au trans 
format surâsul în grimasă și zâmbetul în 
lacrimi. Un val de ură sa așternut peste 
meridiane și paralele, înaintând cu viteza 
sunetului. Comunismul a  sdruneinat 
lumea din temelii, atacând structura unri 
societăţi ce îşi datora existența pretace- 
rilor lente. milenare. Instituţii de secole 
sunt desființate prin ucazuri, iar violența 
înlocuieşte tradiţia. 

In afară de această ură dirijată, oficioa- 
să sau „statală“, există una „individuală“. 

lor complex de 
cat esența umană. 


erat 


vând solidar pumnilor și ofenselor, 
schingiuirilor și pacostei. lnfrățirea surda 
prin suferință este răspunsul colectiv la 
impilări şi dramă. Ne place să credem ca 
printre rezistenţii din creerul munţilor, 
niciunul nu se mai secoate țărănist, legie- 
mar sau liberal. Ne mai place credem, că 
cel ce cade răpus de mitralierele miliției 
comuniste, nu moare strigând trăiască 
partidul“, ci pur şi simplu „trăiască Ro- 
mânia”. n vinele trupurilor chinnite depe 


mii de ani, ca și acum o veșnicie, 
a, individul trăeşte din 


din sudul Americii că acasă, în țară e (rig 
și sunt troenele cât casa? Mai știe cineva 
din Canada, din Australia sau Statele 
Unite, că undeva, acolo, nu e nici pâine 
de Crăciun, dar'mi-te cozonac san prăji- 
tură? 

Oamenii liberi, îmbuibaţi de-atâta bine, 
și-au descoperit o nouă vocație: desligu- 
rarea aproapelui. Orice arma este bine- 
venită. Calomnia. delațiunea. minciuna, 
denigrarea <fâșie biata ființă umană cu 
violență de hienă. Sa uitat de drama 
națională, s'a uitat de inamicul rus. Daș- 
manul e astăzi aproapele, fratele, Romă- 
nul. E] trebuie distrus, pentru că nu sus- 
ține Comitetul. partidul sau puterea. Ca 
și cum puterea ar Îi în mâna oumenilor! 

Şi totuși sunt reacțiuni spontane, sur- 
prinzătoare, uluitoare. Sunt resorturi ce 
funcţionează ca supapele dr siguranță ale 
cazanelor cu aburi. 

Ne-a inspirat aceste rânduri, un fapt 
petrecut departe de noi, în Argentina. Și 
totuși atât de apropiat sufletelor noastre, 
Un om de „partid“, îl chiamă Grigore 
Manoilescu — a făcut o minune, undeva 
in Anzii Cordilieri ai Țării de Argint. A 
întemeiat cu sacrificii uriașe, o editură de 
cărți românești. Gestul său a provocat o 
adevărată frenezie in intreaga lume romă- 


nească. Volumele puse în vânzare an fost” 


absorbite, cu tăria aerului ce țâșnește în 
vacuum. Grigore Manoilescu nu tipărește 
oameni de acrleași opinii politice cu dân- 
sul. În ceeace face, nu îl interesează poli- 
tica, ci cultura. A fost înțeles. Toţi Ro 
mânii l-au sprijinit, toţi i-au cumpărat 
nobila „marfă“. Cei mai de seamă inteler- 
tuali ai exilului i-au promis colaborarea, 

Sunt în această atitudine, motive de re- 
confort și îneredere pentru cele ce vor 
veni. Omul inițial rămâne intact, curat ca 
o marmoră, căreia i sa suflat pulberea 
ce o acoperea. Regăsești în adancul omu- 
Ini român. onestitatea adormită de impre- 
jurări. Şi par'că acum, în preajma Naste- 
mei celei mari, speranța înflorește mai 
puternic: speranţa înfrățirei, a bunei con: 
viețuiri, cel puţin între oamenii de cul- 
tură. Doar ei interesează. Restul vine dela 
sir. e 


„Eliberare, fără răsboiu 


„stalinistă nu va ridica ni să inehidem ochii 
regimul lor tiranic din Furopa Pacea este în, pericol, 
“atita vreme cât vor fi în stare vede undeva. vreo pi 
„dacă acest lucru, Intregul Jin visteni Vreme de că, „Goran e 
Ș. 6: polis lără o cortină de fier ȘI îm» Ruşi există cea mi DIC 
ele ua dau În 
„decât când devine absolut necesar. deoa mai harbie popor 1 


1 seca au încă înaintea lor împlinirea vastului cate în pericol atâta vreme sait sui) 
program al revalușiei mondiale.  Câtă vreme hc: libere nu stau alături şi nu realizează, frant 

ui valul regim. moscovit continuă să existe, va comun de apărare, hotărît de mult în eg a 
i exista şi o cortină de liur. Apusushi 1 se pri In locui multelor dis arsuri „di Consiliul pi 
zintă numai două posihiltăți pentru a elibera ro n zi şi din tarlamentele . apusene ar. 47 


"Sau mările din estal e era Buropei de tirania bi fapie, Trunan, Churchill şi Adenauer 
) y TA Mu perie i ; sau să mpingă înapoi i cortina de lier 1Ceng cNnYINgeTre, că stu timpul ca pl «nule 
si ș ar par maturate ale Rusiei, sau să  apărure upusene Să = realizeze, Hindcă alti 
0 a 17 aştepte” prăbuşirea  sisteniulni. comemist, eventua) ar putăa fi pret târziu. Dir această 1 
/ p 0. a 

5 Buropa mu irebuie părăsită și lumea liberă să run 

i m trebuie să renunțe la eliberarea acei O suverar 

: | ale continentului - nostru, care astăzi arina ai e 
sint. subjugate,  Aceasţă nu înseamnă că cete lu, puvernul cu e Lot 
mecesăt tn ai tieilea răsboiu mondial, Dimpo + limitare n ulrepturilee sale suverane, în da 
1rivă, imisiuneă puterilor apusene este să 7e- vrei net wrități coomene me i ate, cerânt 
aliacae această. ehberure, fără n recurge lo umai o egalitate în drepturi « semplu 
arme. zi Pa * irmal s d î4 ; re "ăi 
„Pentru aceasta este nevoie însă ca lime hi har cul i. puteraie stat din due, State 
heră să fie unită pi puternică. Sovietele sum e mie au renunţ i lepină tate 
impresiomate numai de puțere. Nici rugămințiic, heind pactul Atlanticului erie de a 
nici arta negocierilor și mici argumentele de "duri di tate co rănile amenrnrat 
drept imternaţianal saw de morală nu-i vor di m vemunpat te ui dep tate, d 
termina să părăsească vreo palmă de păniânt iri | ce ic 30 il rap Aa 
Practic nici nu le este ușor să facă acesti lu ur : 


cr, după ce sau anpajat pe calea revoluției dna ari acest seră 


„Moni “acum când sistemul lor de dei sa vDârtu pana 
fosilizat și când întrețin în toate ţările « cin 
sea coloană, pe cure vor să mo Îimbărhăteze prin acer î | 
e ca ar pitea interveni. chiar într e cuv ii ie i pr 
pocă ayropiată, o slăbire internă a statului so Diisene și e £.7 : Sale î 
nai câte 39 silească la concesiuni... Popoa Tise a er i: "dai | ab arti 
mit amonm diei €omnnnitm sunt prin firea lor o- If peide: dif sue dute du i Ni, DE AgIDANi 
ma benunisinului şi NU este în pici mod cu ti răsheiu er să cite € 3 
4 Dţă ca Wenetația actuală să fie convertită la shb, rihoiul sfoara sp apr ) 
rpeoraj pi? amana “priveșie. însă poneraia puternic a painea ia "0 
ceva în Apt e ina, 40 posibilitatea să afle însă vă TA ab n ff Mpa Ha 
tar A do „Dear pitt libertate și deapre mmenie, erai, cute mecoie de jarite aaa d 
i za p și arici i.- anăsiră ue esti veti atu al 
pier ră ierta un conflict în la acu arat caz "Sovietele til, “paie 
nora pal ăn dr aa Bd arde nebuniei eri: dela ci, Dai ulec că jr e RR INIt pecete 
ein rin ui sister comunist. Cregierea pie iar nu <Meranugi asia, Mara, 
E: : preran pe: tinere, parțial înboinăvite, con Divin ră a, 
e su on aia pericol. mare aj viitorului. Pe răsboi i o 
“d „RIA DArte, prin trecera timpului, sistemul S 


, 


Cremiinul trebuia 
văleşi mooLriva 
agresium 


timanist k s i) Ivioue (NEI - 

este ti CA ati erp uniri Moneitarul des d atei da PERM. ein 

; Malinistă sar putea | me Phra Media tice unite, Rotnarmiarea Simte Lie VI 
A disperaților, i pri tevlugie presa: prea mint, pentr tatetor inite a pri 
ă & 2 14 > Aline ca în : i ARAMA ;, pe va bu 

ze! pooh n print a e ela Ala e ea anie mi întâi să or ntre 
$ primite se var. ridica şi. pă să rapel De Vacă astăzi War im d din biocul tiial 
ici, et mor A ! pe prins al că ar putea țuceri ! mp hr mpa chiar dă 
NOE sj i se apere și Înatrite 4 CRUZI li surle din îti A fn +A Wvinsă din 

real “și în sân A, În ae i A muncea Sovietică nu e! alia ] ue, Căi | 
Aerba fir: Aetâati Și 05 petrol, câtă vreme nu are N. Ge ex, de. mriibitiat 


Să obțină te i vrabia dă 
ţ eremirie potioli tere dim Orlea | 
ț rent 


apropiat, dat f& 
| tc SR ul că putere 

tere 4 ” 
tă nuplu Bai cate AA î pă oa și. inari 
are, 


pie și fad re 


Haţ. vale Ta raprcaadi 
îtater tea: bas „Îstârgit, iaţă. de rar pu na 
tea rilor, veti, Uniimei Sovietaă ua ilea 
[> Di pe be Fane +. y, MECTIĂ şi me A pm 
: - e iiliărejie 4 A ae 
ii, epic, Dar d îi 
> pol rcs Tera CĂ sum eta ger m 
se h Aa deslcgare, i Sar pate ee 

+ Tu - 
ruscă la un răsou atat i i: 
i i a 
Aita). De aici nevestaa 
„renume i 


ri Și Dhirea j 
de. proprum 


ala a trebnie 
să me lăsăm pradă iluziilor: pie automată n pe i = = je, care 
„să: ne „pr | fapa de pericolele actuale, 


cortina de fier, Savietele amenință din răsări! Cui. el Moment 
sibilitate de Înaintare, câtă 
ania este netnurmată și_pen- 
A perspectivă aă cli 
- Ș „eze pe col măi puternice și 

wiederi, nici măcar cu bn munc sau ă partate ed: e pg 
cât popoarele unui 


su 


di 


ibilă decât dacă toate statele sunt pată 


romerilor de răsbai precum 
deportate pentru sintuneă for 


reahaat, dacă Sovi y 
organizație =, iu ar 
eeteze de a mai mina € 
Unite şi să a combată 
'rucționism, Uniunea - S 
cunoască dreptul și o 


care ente Coreea de sut 


uram de page, te tate 
uni miei fest, putea 
de d tra A) 


Diplomaţia trebuie să arate Uniuni: 
ve e: se ăseşte i fumdătură. Dia si po. 
totodată siguranța că se găsește . ta 
uccastă fundătură. Un program cl ră din 
răspunde acestui scop. Mai înainte de ru, pace 
muniştii trebuie să nu imai fie ispitiui to- 


că amânării și de manevre înșelătosi, Ta 
ese convinși că este în interesul lor i 
ni ui 


vedească gata de o înțelegere. 
Stabilirea unui program minimal îi 
lor libere trebuie făcută cu mul şime de e 
pundere şi stăpânire de sine, mărginindu inc 
mai În ceeace este strict necesar. Trebuie. aa 
enprindă numai ceeace dușmanul poale cuie nai 
fără ca răsboiul să Îi apară ca un rău ui - i 
Dacă nu i se oferă nicio ieşire, atun. gabi 
iul apare ca un rău mai mic Dar, după cun 
scria odată un ziar elvețian, dacă ved în fa n 
si o alternativă clară şi inevitabilă, Uciaiaa 
Sovietică este gata măi curând să piuruă cra 
din prestigiu, decât un răsboiu. Deaceeu ș, de 
albă parle, ea trebuie să ştie că apusul sd a 
renunga la acest Program minima! micioriută 
deoarece fără el nu poate îi asipurui viitorul 
lumii libere.  Cremlinul trebuie să înrelcapă că 
ipusul nu va renunța niciodata la acest pru- 
vam, tindcă altiel ar însemna că el ar alege un 
rin mai mare, răsboiul. Uniunea Sovicuică tre 
mic să ştie că apusul nu vrea pacca cu vrice 
preț, că este pala să plătească un pre mare 
pentru ace, dar că în acest preț nu intră liber- 
stea. popoarelar. O pace prin care astăzi luropa 
- cnmpăra liniştea, pentru ca mâine însă să 
invadată de comunism şi supusă, ar io 
«norocire,. N'ar îi pace, ci asigurarea nui 
«boiu viitor. Mai mult chiar: a unei înfrân- 
pe prineipiile Chartei Atlanticului. Princi- 
pie lui esențiale ar îi dreptul la auto-deter- 
iminare al imturor popoarelor şi renunțarea de 
mai. întrebuința forța pentru resolvarca cun- 
celor dintre state, Alegeri libere sub con- 
imernarional vor. trebui să decidă vito 
pvarelor,. în primul rând al celor astăzi 
4 pate în Europa orientală şi sud-orientală, 
deci și al României. Este dela sine înţeles că 
„aceste alegeri trebuie să in parte toți cei 
pari din. aceste ări, Pentru acest preț al 
nvumestecului Uniunii Sovietice în treburile 
mopene, 4 se poate promite un neamestec în 


er 
Un ustlel de program trebuie sa se înteme- 
€ 


nebunie interne ale Rusiei. Rusia ponte i lăsa 
i să-și urmeze propria evoluție iar comuni=niul 


i se fărămuţeze treptăt. 
Un ar punct este îndeplinirea tratatelor 
wstbehce cn privire la statele din ct și sud- 
De aceasta depinde restabilirea suverini 
ip Româmei, ca şi a Auatriei. Trupele rus 
sunt menținute în România şi Ungaria sub pre 
textul că asigură legătura cu trupele de oc 


pație din Austria. Acesta este motivul că |" 
vea Sovietică subotează Încheerea tratatul” 
cu Austria și anume ca să nu piardă Doi 
rea juridică a ocupației ră ş 


şi Româniri. 


Un alt pumet ar ÎL elibarărea tuturor pr! 
o si A persoanelor 


e fi uşor de 
ala 


Principiul renunțării la fn 


i se apăra în ca de. Ş 


îi 


Aceste pubete, 7 


Când în luna Septembrie, Statele Unite 
au organizat și au dat un sens imediat 
discuţiilor în legătură cu tratatul de pace 
cu Japonia, lumea părea că se află în 
faţa unei radicale schimbări de metodă 
a diplomaţiei şi pohticei occidentale. 
Poate pentru întâia oară dela sfârșitul 
răsboiului. lumea occidentală opunea o 
atitudine categorică, o atitudine ce nu se 
limita doar la terenul dialectic, ci aborda 
soluţii practice cu urmări imediate, con- 
tra sistemului tergiversărilor și faptelor 
consumate, ce caracterizase în mod con- 
tinuu metodele şi politica agresorului 
comunist. Din acel moment Sar putea 
vorbi deadreptul de o adevărată „politică 
dela San Francisco”, singura valabilă 
odată înrădăcinată convingerea  impo- 
sibilităţii unei  convieţniri paşnice cu 
Rusia Sovietică. La San Francisco lumea 
a luat act de o adevărată înfrâugere 
sovietică, de o năruire a tuturor amenin- 
țărilor şi trucurilor dialectice ale Crem- 
linului, fără să se întâmple nimic. Şi 
lumea a ajuns astfel la concluzia. o con- 
cluzie ce cuprinde în realitate tragice 
aprecieri, că dacă dela început sar [i a- 
doptat faţă de Uniunea Sovietică o poli- 
tică de mână forte. multe crime contra 
umanităţii Sar fi evitat, multe națiuni ar 
fi fost salvate, multe principii, în numele 
cărora sa vărsat atâta sânge ar fi rămas 
în picioare, intacte, cu valoare universală 
în spiritul oamenilor însetaţi de libertate. 
Dar din nenorocire nu Sa procedat astfel 
dela început şi ceeace am putea numi 
moma tactică  politico-diplomatică dela 
San Francisco apare ca un element re 
velator şi din multe puncte de vedere 
acuzator. când se judecă tot ce nu sa fă- 
cut la timpul potrivit. 

Dar înfrângerea dela Sau Francisco se 
pare că nu a disperat deloc pe cei dela 
Cremlin şi n'a fost îndeajuns săi convin- 
gă asupra ineficacităţii metodelor lor 
în atmosfera agitată a conelavurilor. 
Adunarea generală a Naţiunilor Unite, 
care a avut loc de curând la Paris. a con- 
stituit ca atâtea alte evenimente inutile 
şi asemănătoare ale acestei tragice di- 
aleetice a falsei păci, un nou prilej pen- 
tru delegaţii ruşi, spre a-și arăta pentru 
a mia oară cinismul, impertinenţa, propa- 
ganda şi polemica lor grosolană. V âşinschi 
la Paris şi sângerosul Beria în Rusia, 
şi-au țipat din nou pacifismul, agresivul 
lor pacifism. de astădată desbrăcat cu 
totul de pielea de oaie, acuzând pe alţii 
ca agresori și criminali. 


„care trebiuiese Deane Îi- e, 


îs 


“4 privire ja hu nu 


“Dacă Adunarea Naţiunilor Unite n'a 


pate de mult convinsă p* 
aceste intenţii şi despre 
are, ba a servit în 


că este adevărat că atmosfera conferinţei 
dela Paris şi problemele ce se punrau 
robleme desigur mult mai com- 
ecât aceea a tratatului de pace ca 
Japonia, na se pretau la soluții identice 
sau asemănătoare cu soluţiile dela San 
Francisco, mu este mai puţin adevărat 
că un mou pas sa făcut în politica 
occidentală faţă de Rusia. politică con- 
dusă de Statele Uuste. 

Se poate întâmpla ca această politică 
decizionistă să silească pe Ruși să dea un 
pas înapoi. Se poate tot așa de 
încă un pas 
inevitabil. Ambele alternative se află în 
cercul posibilului. Este sigur însă că în 
ciuda ritmului 


spaţiul sovietic, este întâiul şel sovietic, 
care Într'o manifestaţie „pacifistă“, foarte 
în tomul actual al Cremlinnlui se referea 
de curând la posibilităţile de răsboi ale 
Rusii sovietice și la ceeace cinismul 
sovietice califica drept „mijloace pentru a 
fer faţă agresiuni”. Faţă de politica 
hotărită dela San Francisco, Cremlinul 
este gata să părăsească tactica falsului 
său pacilism și să vorbească răspicat de 
răsboiul de agresiune pentru care se pre- 
dela Paris 
rată şi ei cu multă claritate, că în do- 
sul polemicelor şi a unui continuu du-te, 
vine diplomatic, pregătirile de răsboiu 
intre Apus și Răsărit sunt singura reali- 
tate demnă de luat în seamă. 


al deciziilor 
salvarea cauzei liher- 


UN INCEPUT 


o etapă muult așteptată în atitwdinea 
Avem impresia că are semmii- 
caţia prime: hurmmidi a dimineții după a noapte 
deosebit de grea 

Ne-am găst ani de zile în faţa una 
mcinpelegere, ba chiar alungați cât mau departe 
impenctrabilui 
compatrioți cu vaca de 
deprimți să pină granta con 


să se contureze 
— când întune- 
de ditmuneaţă. 
se destramă. 
occulentalilor 
scriind „occidentali 


in forma lor reală — singura Statelor Umate. 
ricul nopţii face loc inceputului 
pe planul politic, 
lmpezindu-sc 
Poate că exagerăm 
i nu numai „arnericanilor”, deşi reîntoar- 
dlui Churchill în truntea Guveraniui bri- 
oarecare speranțe 

pe referim, subliniindu-le în 


jar Costică, Mitică 
imsipidele phume ale patromilur şi așteptând cu 
srecerea anilor, să le ia locul, 


postul de comandă, arse 
Cici dc câte ori strigam, seria, 


a Dume libere . 

de elicență a upri 
dermocrațiilor . 
jocvent decât rexepa 
vrtate,  depla- 


conterințe și 


mai Statelor Unite 
malul și cassa de bani 


Pentru a cântări gradul E oana 
de a Di Cârcu 
organizarea unei 
a Mai rămas ai pecntruprt 
eram priviţi i 
apitatari,  revangatei A 

m făcut prazspeţilor 
mării îndoită depe 


witoare şi arbiigația 
a 7 oserații, 
dentale, nimic mu e mu e a marilor den Ţ 


conducătoare, 
acorduri, care provoacă doar cot 


Câtă supărare a 
rezistenți, rămași CU -jira Spi 
când priveau 
cismele Susarcovilar 


Chermaniei vestice în complexul de apărare 


Cecidentului, 
note cominatoni, savuroase 
din parca paciiieilor pur 


bula)  Fleme  Împeseu. 
IRI CATE puteau 
iată că zidul 


bunde rechizitorii 
tătari ai porambelului 

O reacție de 
cent sancționată 


Inărăzneam noi să emitea 
deranja pe noii lor stăpâni! 
în Statele Unite pentr auto eee na er TR un 
c [ să radio, iziunea 
Cremhnul este că se amubță prin pr a 
atectaten umiti fe tă de Cangres. 


anticotBuniștii 


bine înşeles nu a comuniști har 
preocupat mat ales de 
aa milioane "de dolan pentru 
din ţările aflate ah 
tul sovietit — respins put 
mentul de stat 


Va Îmsema acea 
țsică  dimamică, 
«olabora acu 
anticomunistă decât 
vern sau foști 
Annei Pauker? Să speri 
clar dacă până 
va mai tecce timp, ne 


şi simplu de LDeparta- ce au altă e 


oportunism ai 
da! In tot cuzul 
idica soarele la zen! 
bucurăm că » 


subwersivă și 


în Rusia și 
agravează şi Mai ml 
Măsura americană a sii 
adăogăm că este 


situația imternaționa tă 
sărat mult, deci e toarte 


piele ce însemnă 
ceunanizate sunt 
măsură în care 
ră de sprijin 


vor constata pe propria or 


jimite, cel puţin În ceea 
de a cineva coloană sc 
d, atunci ci Vor gel 
amaele muncitoare MB. as- 

chiar 


a ui 


Anul politie 1951 


Anul “zost n'a adus nicio schimbare dleose- 
biță în panorama politică a refugiului românesc, 
La toamin anului sasa s'a produs ruperea în două 
4 Comitetului Nașional dela New-York, DI, (ie- 
netal Rădescu reusind să mai colaboreze cu 
jrnputea Creșeanu-Vişoianu, De atunci forpele 
at rămas eomiurate pe trei laturi! Comitetul 
Napional, pă mai bine zis, resturile lui _re- 
eră itaite mub Di, Vigolanu, Gruparea tien, 

deseu și legionarii, Intre acestea, mici grupuri 
sau persoane izolate, yravitând în orbita unora 


sau a altora, 
Comitetul Naţional. 


Poziţia pe care a adoptat-o Comitetul Naţio- 
a după miptură a fost să-şi continuie cxis- 
teţa  cagieum nimic mu var fi întâmplat în- 
tre timp, căgicum plecarea D-lui Gen. Rădescu 


şi venirea Dlui Vigoianu în 


'runțea Co 


mitetulul ar Fo simplă schimbure de personal 
De fapt, DI. Gen. Rădescu a fost acceptat în 


49 ra p 
precis de a 


inte al Comitetului, cu gândul 
se face imposibilă şederea. Presi- 


denia Generalului a fost mai mult o demon: 
strație te trebuia făcută M. $, Regelui, ca să 
fie, câștigat la ideea numirii D-lui Vigoianu, 
Apui, nici față de lumea română și străină nu 


me putea trece dircet Ja Vişoianu, 


Generalul 


Rădescu se bucura de un mt, care trebuia 


consumat. A fost eroarea 


Fondul elveţian. 


d-sale de n ve fi lăsat 
fu manevrele depinătorilor fondului 


analizăm acum realitățile pe care te 
Comitetul dela New-York, ca să angaje- 


ze luptă, wareemn pe două fronturi, Prima 


je şi cea mai puternică este 


r fondul 


ue Comitetul di de suficiente mij- 
ace „ca să-şi Între acțivitatea, ziarele, 
partizanii și întreaga ură politică. Fondul 
în wa , În cen- 
m mere decât acalo unde clamul poate 
„trage ue profit politie imediat Şi dela aceus- 
13 atitudine nimie nai puate mișca, Nichi ar- 
ve seri „ culbaral. Nu vu 
1 nici smăcae În rca vieţii câtorva cle- 


mvente_ din fita ieii, fa: perioada cui o călă: 
m nnerbacăt,= fuf ivagpe taca de. 


Comitetul şi Partidele. 


Membrii Comitetului mai afirmă că «i de 
singurii reprezentanți legitimi ni Țării, pen 
tură, pretind ei, în spatele lor sar aflu blo 
cul partidelor româneşti: nuțional-ţărănese, Ii 
bara) „şi socialist. Acest argument, se pare, «i 
avut trecere şi ln Suveran, când i-a acordat în 
credere D-lui Vişoinnu, Regele, nemai voind să 
repete greșelile fostului Rege Carol, war fi decis 
pentru a politică strict constituțională, iar con 
stituție înseamnă exercițiul puterii prin mi jlo» 
circa partidelor, organele de afirmare ale opiniei 
publice ale unui popar, Raționamentul este per- 
feet în sine şi am dori ca Regele să nu se abată 
niekodată dela el. Adică, să se menţină în rolul 
de arbitru al forțelor politice, să nu favorizeze 
niciun partid, Tăsând exclusiv opiniei publice 
dreptul să decidă de fizionomia puvernării, SĂ 
trecem Însă la cercetarea faptelor, să vedem dacă 
vealităşile confirmă acest punct de vedere şi în 
caz contrar, dacă nu trebule să se treacă ln o 
recxamunure n situației, 

SA ne ocupăm mal întâia de cadrele politice 
aflătonare în străinkiate ale acestor partide, ad 
mirănd că cle reprezintă prelungirea celor din 
pară, 

Dapă alăturarea D-lor Brătianu și Vărcăşnuu 
de acţiunea Din Gen, Rădescu, mai poate pre- 
tinde Comitetul că în spatele lui stă partidul 
Hberal? Dur Îndoielniea figură a D-lui Zisu 
poate vorbi În numele socialismului românesc? 
Insăşi reprerentanța național-țărănistă trece prin 
grave sguduiri înterne, DI, Ghilezan a leșit din 
Comitet, tar diaidența dela Paris este o reali- 
tate, Constatăm așa dar că Comitetul n rămas 
deseopr rit char față de partidele pe care pre- 
tinde că Je reprezintă. Mai rămâne, bine înyelea, 
la dinpoziția Comitetului o altă urmă ca să-și 
susţină unicitatea poziției sale: falmoasa plen 
potență acordață de Maniu, Brătianu și Titel 
Petrescu lui Nieulescu- Buzegti, Nu ştim însă în 
ce măsură a plenipotență dati poate fi tran 
misă altor persoane, din moment ce deținătorul 
si a decedat. Apoi caracterul mandatului primit 
de Niculescu Buzești era de ordin diplomatie şi 
au politic. FI putea avea a anumită valoure fai 
de străini și mu faşă de propriul lor partid, De 
ajei și nspeetul lui calectiv, Căci afle ar în- 
semna că Nieulescu-Puzeşti a fos desemnat să 
concentreze în mâinile sale autoritatea și destinul 
ri trei partide — ceeace este abuurd, Elementul 

iplomatie este Ta dispoziția elementului politie 
ŞI una din gravele erori ce le-au săvâriit oa. 

menii pătiict a) partidelor este că mu i lire 
inversare nefirească de roluri, devenind 
anexele i Ma d Ă MN, elemențe care 
normal în subordine, în 

linia i doud, ca executanţi si endrului politic A 


e Comitetul şi "Țara, 
„Bă examinăm acum raporțurile dintre Comi- 
, "din Ţară, Blocul varțidelar. 

Mr am văzut, se ctatină rău de tot 


bloc nu mai ie : 
mei n ri îi re spri 
Un montent forte fragil, 
| War fi fost teroarea 
er dn "Peruci inut 


tei şi 


est 


(CR AR | VESTITORUL 


nului comunist în România, cât şi a Comitetului 
dela New-York, 


Insfărşit, dacă membrii Comitetului mur fi 
“lispuşi la nicio revizuire pe această temă, e bine 
totuşi să se pândească că dela 1040 și până 
astăzi s'a schimbat ceva în fizionomia politică 
a pării, Chiar în condiții normale, lumen nu stă 
pe loc. Dar când asupra poporului nostru se 
exercită  formidubila presiune sovietică? Un 
lucru e cert şi îl confirmă nenumărați reiugiuți: 
în pară culitatea de om de partid a cedat pretu. 
tindeni locul calitării de Român prigonit, Pri 
gonna n creat o unitate de cremene între toţi 
Românii, Era normal ca, peste hotare, conducă- 
torii. politici să se ridice la aceeași viziune na- 
pionulă, să depășească și ei sfera de partid, ac 
ționând pe planul istoriei, Partidele din ţară, ca 
toată lumea românească  deltmintrelea, și-au 
inseris activitatea, constrânși de evenimente, pe 
o curbă naţională, Comitetul, neurmând această 
tracctorie, rezultă că nu mai poate revendica 
nici cel puţin titlurile de partid, 


Gruparea Gen. Rădescu. 


Caracteristica activității politice a D-lui Gen. 
Rădescu este lipsa de fermitate față de proble- 
mele actuale ale românismului. Un om căruia 
destinul i-a oferit cele mai mari şanse şi care 
sistematic şi le unulează, După ruptură, lumea 
se aştepta din partea Gen, Rădescu la o acţiune 
de mare amploare, care să mobilizeze toate 
energiile emigrației româneşti, Stadiul „Ligii“ 
nn mai putea fi stadiul „Uniunii, DI. Gen. Ră- 
deseu, în loc să în acţ de experienţa lui politică 
eșuată în 1048, n relunt-o exact în aceeaşi ter- 
meni. EI s'a adresat tuturor Românilor, dar, în 
deslăşurarea acțiunii sule, sa predat unui mic 
număr de prieteni, cari i-au confiscat inițiati- 
vele şi i-au închis vederea spre masse. Organi- 
zarea diferitelor Asociaţii de Români Liberi s'a 
făcut pe aceleaşi baze înguste, Pe deoparte au 
operat exelusivele, pe de altă parte posturile- 
cheie ule noii organizaţii nu fost ocupate încă 
dela început de oameni agreaţi de anturajul său. 
Cine voia să Între, era supus cenzurii unui cerc 
intim, care aplica principiile democratice după o 
procedură „sui generis“, Ca o culme a înaintat 
atitudini incoherente, Gen, Rădescu a înaintat 
wn memoriu Asociaţiei rece Europe, în care 
menținea faimoasele exclusive, Nu e de mirare 
cu, cu o astfel de preparație psihologică, apuri- 
ţia Ligii, ca organ central ul diferitelor Asociaţii 
de Români Liberi, să nu trezească vreun interes 
deosebit în massa românească. 


Lupta pe care a deschis-o Gen. Rădescu con- 
tra Comitetului, o poartă în sferele de influență 
ale puterilor occidentale, EI a plecat dela princi- 


piul că mansel 
nici acum pote PORpNONID "9 dă: ride hioare 


Al Miaire 

unu la en 

talitatea Ligii nu jtetiiui Na- 
„de 


anal. Membrii i 
dela stiai. ] Ligii aţa rio 


put, străduia 

mai mult sii acra cl de 
iâtei atua pett 
sa etapa die ag 


sunt foști liberal 


Partidul naţional-ţărănesc. 


Românii refrgiaţi fue eroarea să vadă În Ca 
mitetul dela New-York un fel de monopol al 
partidului  național-ţărănese, celelalte partide 
nejucând decât un rol cu totul secundar, Apre- 
cierea aceasta este gratuită. Partidul național- 
țărănesc, aşa cum Îl cunbaştem din pară, nu 
figuremză în Comitet, E] a devenit o firmă de 
căre se folosesc alţii. Energia lui creatoare, 
continnitatea pa de idealuri nu s'au propagat în 
străinătate, Oamenii căroara le-a încredințat 
destinul partidului Iuliu Maniu, man fost la 
înălțimea vrerii lui. Ei m'au mai făcuț ciorturi 
să reprezinte partidul pe linia lui autentică. Un 
partid de masse a fost transformat întrun par- 
țid de culise. Un partid cure reluză compromisul 
politie „— vezi intransingența lui luliu Maniu — 
a ajuns, sub conducerea lor, să me compromită 
cu fondul Creţeann, Un partid care avea o ţinută 
proprie sa lăsat să fie manevrat de oamenii lui 
23 August. Un partid care a stat întotdeauna în 
hune relații cu mişcarea legionară este aţâşat 
impotriva ei. Un partid a cărui grijă capitală 
era soartea țării lacrează la desbinarea Români- 
lor, la slăbirea poziției românești în lume. Par- 
tidul național-ţărănese trebuie considerat mai 
mult a victimă a unor uneltiri decât un factor 
predominant al emigrației — cum i s'a dus fni- 
ma. Partidul nașional-țărănesc În străinătate n 
încetat de a mai reprezenta o entitate politică 
conştientă, mişcată de obiective şi soluții proprii, 
Mai repede se poate spune că a devenit un câmp 
de antrenament pentru alte torţe. Marele bene- 
ficiar al situației este partidul liberal. Deşi neîn 
semnat ca număr, totuși și-a păstrat intaate posi 
bilităşile de manevrare, Conform tacticei lor 
politice tradiţionale, liberalii şi-au  desfăgorat 
forțele pe poziții opuse, beneficiind atât de 
avantajele puterii, cât și de ale opoziției, În 
trecut, partidul liberal a operat cu binomul TA- 
tărăscu-Brătianu şi Mihai Aatonescu- Brătianu. 
Astăzi, DI. Creţeanu, care continuă moştenirea 
Ştirbei, șine în chingi partidul nașional-ţărănesc, 
iar D-oii Vintilă Brătianu și Părcășanu sau 
deplasat pe poziția opusă, flancându-! pe DI. Gen. 
Rădescu. Graţie acestei dedublări, oricum sar 
întoarce Imerurile, partidul liberal nu poate să 
piardă. Inteligența D-lui Augustin Popa e prea 
plăpândă ca să priceapă în mâinile cui stau 
comenzile. 

In ce situație precară a ajuns partidul naţio- 
nal-țărănese o dovedeşte și faptul că DI. Venia 
min a ajuns figura lui reprezentativă pe conti- 
pent. DI. Veniamin, fost membru al partidului 
liberal şi fost unul dintre intimii lui Mihai An- 
tomescu, căruia îl datorează cariera prafesarală, 
printr'o ascensiune cu țotul anormală, a ajuns 
SĂ dieteze În partidul nnţional-părănesc. Este 
clar însă că întreaga Ini activitate pnlitică, vizi- 
bilă san invizibilă cute străină de ethosul parti 
dulai, este o permanentă mutilare și desagregare 
a energiilor sale spocilice, 


Perspective. 


VESTITORUL 


Activitatea literară a româneşti a 
continuat și se poate prine că a crescut 
în proporții și În calitate în curul anu 
ini tos, Fiind în primul rind rodul nnor efor- 
uri personale, snu nl unbr cuhurale 
înfiripate peste hotare dincolo de sprijinul și 
umenri de simpatia centrelor oficioame ale 
emigrației noastre având la dispoziţie mijloa- 
ce materiale destinate umăr initiative de a- 
cert gen, aceste manifestări îmseriu o etapă 
glorioasă în istoria cestor ani de sbucium și 
de primejdie pentru destinul culturii noastre. 

In primul rând, semnalăm faptul semritiea- 
tiv peste toate, al literaturii consncrate cen- 
tenarului eminescian, Este vorba de o rodnică 
activitate, începută în rose prin pahlicarea 
antolagiilor de versuri de Eminescu, datorite 
Pibliotecii Române dela Freiburg, Asociaţiei 
Hispano- Române dela Salamanca şi a mu 
meroaselar studii semnate de intelectualii ro 
mâni și străini, în foile româneşti și în pubii- 
cațiile europene mai importante În cursul 
anului 1057 a apămt o frumaasă „Antologie“ 
în limba portugheză a poeziilor lui Fminescu, 
datorită elortului D-lui Victor Pusta, pro- 
fesor la Universitatea din Lisabona, în co 
lahorare cu poetul portughez Carina (Queroz. 

Un loc dewsebit îl ocupă lucrările monngra 
fileu sau parțiale privitoare la România sam la 
problemele româneşti, în limbi străine. Consilini 
Superior de Cercetări Ştiinșitice dela Niadrid, 
cea mai importantă instituție de cultură din 
Spania, a publicat o monografie completă axa- 
pra României, serisă de DI (reorpe Useătescu. 
proțesor la Universitatea din Barcelona și 
membru al acelei Instituţii. Cartea se intitu- 
jează. „Românig: Popor, Istorie, Cultură.” 

Numeroase articole asupra temelor româneşti 
+ continuat să pablice DI. Prof. Claudiu Im 
pescui în revistele din Italia, Franţa și C 
Cităm În acest sens: „ja scunla Întinista tran 
siivana” (la „Idea“ Roma 18. Feber, ros): 
„Melodraima sconosciute dargomento transil- 
vane“ (în „Osservatore Momanu”, aq Îumie 
1041): „la nâstalgie de Rome et Miron Costin” 
(în - Revue de lUniversitt Laval, Quebec, 
lamoarie 151) ete. 

Cunsacrată aproape integral temelor româneşti 
este deasemeni revista franceză „Revue de cul- 
ture europtenne“, apărută în Parin și conținând 
între altele, articole mmupra lui Fminexcu seri 
se de abatele Marral, Marcello Camila, E, 
Tailiea, precum şi o traducere a „L.acuafăru- 
lui” de Jean Elbe 

După dispariția reviatei „Luceafărul, se poa 
te spune că emigrația mmâneaecă na mai avut 
o revistă în senani adevărat ui cuvântului. Re- 
vistele mimengraliate, „Orizonturi” dela Statt- 
part, „Cabete de dor” dela Parma şi „Îngirte 
Mărgărite” dela Rin, au umplut anumite ş 
dar mn sau putut sahutimi „lmceafărului”, 
Acest pnl, credenr. încene a fi umnlut prin apa» 
riția revistei „Destin“ dela Madrid. din care au 
văzut humina zilei În vosr donă mamere, canți- 
nând un bogat material și fixâpin-me spe linia 
unei serioase problematici a culturii românești, 
"Tera revintel În ehestimne este fixată În „Cu 
vântul. înainte” din wumărul co hui 
Dume asr: „fl omsiderăm 
ca wa tat organic, ce a irma pe n-ai ih 
awtentiritate k 

Dee a 
Li 


Cronica literară a anului 1951 


ti 


N pl il . 
ZT te 


C. Cmtertan: „Cowridetaţiuni asapea Atlasului 
Uingvistie ai României” de Manuel Alvur și o 
bogată biMiografie românească. Nr. 2 cuprinde, 
în cele sm pagini ale sale: „Problema Satala 
românesc”, de Gorge Useltentu: „Pentru 0 
viziane creștină a istoriei”, de Car! Sehmilet: 
„Fundamentele Sud-Fatalai european“ (11), de 
|, Coterian: „Boierii români”, de Aur ma = 
„Rusia: Omuă, Imtoria, Cultura“, de C. 1. Po- 
pavici; „Din Ceenănţii lui Fmimeseu”, de 
(ârigore Namâriş: „Premizele unui revizirminani 
române”, de V Horia: „Powiia ultimei 
interpretări a istoriei Românilar”, LDS 
Coterian: „Politica  nistorieă“, de. Panuisi 
Șeicaru și serşia obipmuită de bibliografie ra 
mânească. 


In cadrul literaturii mimeaprafiate, un loc 
special îl ocupă şi merită ca atare vă fe sem 
nalată, activitatea editurii „Cartea Pribegiei” 
din Argentina, condusă de Di. Grigore 
Memontesca. "Trei volume de bterabiră eu a 
părut. În curma amlui tos, în endl acestei 
edituri şi anume: romanul „Sfinșitorii de icoane” 
admirabilă frescă transilvană, În core proka 
awtoruslui său, Di Toader oraş, se 
incă odată viguroasă, proaspătă, nau. volumul 
de versuri „A aurit un sfânt“, de Vintilă Horia 
şi voimmul de schiţe. „şi mai aduci atminte 
Doamnă?” de 1,  Mamantti,. TI Grigore 
Mannilescu ammţă pentru anl care vine în 
program excepțional de bogat Na mai. papi 
decâi sn de volume sunt proiectate să iasă depe 
șantierul dela Valle MHermosa. Aproape 
scriitorii de seamă ai refugiului piu oferit 
comcursul. Di. Grigore Manoilescu «a cms 
crai acestor tipăritari ca un rel wemărgieit, 


bepiei” e un test al energiei românești. 

E cosul să vesnalăm aici și efortul făcut 
la Salzburg de a se salva literatura legionară, 
aremupată să dispară din cauza 
continue prin căre A trecut mișcarea. În ace 
see, s'a Întemeiaț o editură specială, Colecţia 
„Omul Nou“, îm cate, a topit până acte 
vumeroane vrilumie. Obiceiul «i este În primet 
rând documentar: de a revomtituli fidel text 
legionare, de a oferi prietenilor și adversarilor 
a bază legitimă de discuţie. Cei ce aa înehi- 
mat en atâta hărnicie acestei 


pentru pară şi neam să fie crațate de 
să aducă rod în viața urmaşilor, 
A 


DI 1. N Manaatii a denăpit faza 
E: „Nremea" dela 


Bucureşti anunţă noui exe- 
27 Decembrie Iaz, sa anun 
, st-aaoae a phuăturilor cun 
de Otee tribunalul milita 


aliriral Lp acest “couuunnal că ei au 

2 ovel. Maasaţi e paraguta în noaptea se a Oi 

5) A) “în. unea ciao Văgărag, de către mu 

i i vare decola diu terecia, Asupr: 

iz "AXR Y AT pt araeni, apărute de radin e 

a ui "retipție,  păragatele întrebuințate, hărți 
“aa MRI, | băi pi cimpul vu otrmă 

varimnbru al acestei pg rupe ame 

a snutia te miementul cămi 


a pp inci! 

[ in a 
ge vibe poe care 

Ia An pată ceru Împta de 

sete dl sabotaj şi virocurarua dle tun 


bestii cununia, dn i Deceshria 
Si adresase îti de pr 
n. mpotriva lamâării cu 
Dunstantin pi Spider 
Sa Mhtat “că apeşi dui 


pai tăi pi alia doapă cela 
Sep ea 
; cat dn veniti țoxte 

“Sansaren ui Ș 


stă 


prin dont dle vrnaen! 


Abuin vino mai 
vreu lună! Xu A 


. 
LR suie rutive lau ii 


A 


naterialeter... La Aaa tei. (e rai. 
Petealenulul, da nord de Palonbi-de- Mute 
seu cagoume dle lemne de loc încă di» 
fede 1040, Mi par fi tru He, decarr.. 
imita ferată i unii n Îl e „Prelungită j. 
o distanță de 3 m. În Pădurile dim jurul 1 
cemiler, au Post dăiate în ctersul anului pn. 
cca, goi vag, dem de foc. Ele mu por. 
waneportate, deoarece limiile forestiere, pro... 
hate pentru a hi Rata la a huni. a. c, nu 
Inst Încă ronstrite. 

"ua acest timb, la depazitele. din hucureyri 
vatenii încep să facă coadă dela ş diininea ue 
antru a căpăta bounri de ordine, Cum insă . 
bervază. întotdeauna utai multe bonuri d, 
antitatea de demne, mulţi sunt obliguți să vi 
vă mal multe ile în pir, PÂNĂ când prime, 
hurte slim cantitatea de lemme la care au di. 
i! conform cartelelar, , 


„Alungarea chiaburilor din gospodăriile 
colective: hutărtrea Comitetului Central „| 
PUNR din 38 Septembrie a. € a dat semnului 
pentru o acpitme de ephrație în gospodăriile co 
lvcuive: peste tot unde treburile nu merg bin. 
i acest lucru se întâmplă în majoritatea gospo 
lăriilur colective, cei câțiva comuniști care =. 
săseaze îm Hecare gospodărie, păsesc cu ţap: 
ipăşitori, pe câte unul sau doi dintre colec 
tiviși, pe care îi botează „chiaburi“ şi cărora 
le pun în sarcină fel de fel de isprăvi prin ca 
ve e subotează”  luneționarea gospodăriei. 
1ncte îvvinuiri sună deadreptul caraghioase: în 
una „Însurăzei* din raionul Brăila, „chiabu 
ul strecura în colectiv“ a fost trimis la SMT- 

zimm după combustibil de tractor și sa înu- 
pina fără combustibil, deoarece n'a găsit pu 
mmeni la Stațiune. Un altul, la aceaş gospodării 

tost. învinuit că cumpăra pepeni dela țăranii 
dn sat și îi videa în gara Cioara-Daiceşti. 
ceace, oviudlent, constituie speculă. Dar ală- 
tri de aceste Învinuiri, se aduce şi altele: cei 
don ehiabori au răsturnat un butoi cu vin de 
ju tri. Pentru astiel de vini, cei doi au lost 
dunuaţi” dim ealeetiv. Reporterul  Scânteni 
ră ca supă aceasta curățire, membrii gospo 
dănici ne început să vie la luceriw în număr mai 


tată, U mare parte a recolielur u jos cumpru- 
misă prin dipaa brațelor de mumcă pentru lucră 
rile de întroțimere şi roroltare 

„Nătari de dceste cauze curocum  mețulătu- 
rabile, la nerentubilitateu puspodăriilor de sta? 
contribuie și Proastu administrație. La faarte 
salte” gospodării, atât amd trecut câ pi mu 
deesta, arălurile de toamnă sun făcut cu întâr- 
siere ză nu san făcut deloc, ceeace a ara! cu 
urmare că Praducţia medie la hectar îm aceste 
gospodării a fast cu mult sh miadiu pe pară 
Tractourele şi celelalte maini agrcoie suni în 
mare mătură defecte dim rouza lipsei de îngri- 
fire. Deseori tractoarele nu pol hucra dim lipsă 
de combustibil. Numeroși trartorişti fac lucrări 
de proastă calitate, urmărind mumai depășirea 
Canbitatiră a normelor. La îş Xocmbrie, pospe 
dăritle de stal mu rrolizaseră decât o loarle mi- 
ă Parte din Planul de arăluri de lanmnă. 


Ciudăţenii socialiste: ni tuponui n 
pitalişi şi cei socialişti există o deosebire un 
poftantă: şi unii şi alții aa obligaţiuni de 
serviciu, dar funcționari socialişi se obiză 
în mod solemn. ori de câte ori au prilejul, ca 
să pi le îndeplinească. Tehnicienit din secriile 
apricole ale sfaturilor papulare au ca obligațae 
să Îndrubheze şi să supravegheze puspodărtile 
tolective. 


Seful secției agricole al regiumiu ragu» a 


LE 


VESTITORUL 


3 


Se împlimene în Lamaie 
aphră jegoa prim care m. fer 


pri 
Ie Polare. Pâna în și Deremebrie. imp : 
' mel 


pronigorii, Celor demnă date, cumezpueul două fa- 
* În arpimnea dr soririizare, Taovelicienit re 
gimulmi uirmă ră sțre deoarbire de cea ia 
atânmrplui îm Iunis, mne aparatul de sat e fost 
inlocuit dimtr'odală, în Ki. ca pe În bage 


cetelalie ări de democragii Poputară,, rechiad . 


apere! mdmimistratic e lost pfârimai "reptaf. 
lipaa cena clan rerolaponat, Mpa mer dapi- 
rapi revoluționare, ca în Buia, m Vaal comapara: 
sută de prezența armani datare pi a Ju 
"pasarilor comnizi ruși, caer en rodia ba 
sformarea de regim. Prezenţa arimatei Soitace 
a arords! regim timpul Mamesar Pestru îm 
raduurrea  achimbăriior structarair, tar bip 
nor  asfirații repolupianure Icon trebuinas 
acest timp, in care rematențele fanite să fir in 
frânte, var formelor rraate după meatdalele ao 
îietice să N se injecteze un itm de Via, 
astiei îmcăt vie să poată Tuneționa, 

Până în lanuarie rogo a fost e horă de re- 
rruture forțată a Tumcpiomarileor îm partial, ue 
înlăturarea au celor care amrau v Gh orimmlore 
pabitică pi de maine îm posturile de comluerr 
4 oamentior rare dorwdlarră vi, 

În Tommarie vag, Primăriile pi prefecturile 
aa fost desttimzate și Îmbemate cm sfaturile po 
pulare Era în primul rând a schimbare de ter 
minologie, care trebuia să marcheze pi În va 
terta ruptura față d regal enter pi în 
acela timp să mmorcheze pi pebhimbhăirale direc 
urale rmtrodinar. În acută Primă role în- 
roresani dr semaalal tmerția fopalapiey, cure n 
sesizează swbiilitatea schimbările pe ma acer lă 
în limba: ruptire fază de frecati mrpim. Îmsugi 
portarul dela repedemțe mmm sfat Păpular re: 
ponal, în Teleorman la Roporii-aei ale, în 
trebuimga îmcă În cora USI demente au 
generis, de prefectură regională, Poate a îndi 
ca sfatul poPular al regim 


de re vaze bagă arpanele locala sie matei; 
Frident că mu cale sura de bbertazea publică 
hr var o vea te apar. Tată scrastă fra 
cupare rădegte ematonța sumei probleme, roza: 
stă dm rblaalie vgimmari Prim Cometa 
joetimlă pe vre pie fac ditiergi cumdidiaji Z 
pe rame comenzi îmetana ză e reselee 


aparent bime pi franta aledtmiie, day care Pe de 
Ș perete ma im ea dle ae voal e cstenie 
(apa menl birocratie, pi cre fe de altă Pete 


mare i) iune + ifi ş întrodus o inovație sovietică, ce a găsi apro 
| Rusificareai în iubeau pară i ia Y ge i e dă spe n re mam dcâniesi: T ii hetttau comttaci Sermctaral, fepra din rpae a smtrodiue dtz mm primar decât v rnccutare formală. In această 
e at mari În mim Bir fit coruri ud 1 rusă | ta i vauthenii “ni se spui în eucă: măi ninja wie colectivă, prin care se obliga pia de e supita subraze perii pi contralmlnt numai veatrâmză, memtlgiraniide pazei sent 
 iafabene me dl vânate Decrigi 1ăidar elevi, Maămutatiul de zospmtarie de sr4 familii la lucru „Voi semi plana! de cultură al pospodăriei arpomelor administratie focaie, hate mele 7 impas ae estima. Piommeile Pat fi eri 
preda 7 Et -bumha puiet A oii edita îm auoummo ex, în finiba decât con. 6 08 mai «a rar orei a ră a colective .. * „Mă voi strădui din răsputeri e crterioare aie ministerelor Comore Î0ăi, mate pentru că tumt Pregătite birapratit, sar acfi. 
| e PERI și în 2040 da. În Mendantegară vara dia obicei mr ec emca pei ca atâ! prin îndrumări teoretice, cât și prin În- sfaturile populare comdne îmtraage activitate iata autorilor Piimeioă ve abate dala dia 
A w. ; Daria Mora intre imembri ate ca scop SI x - prea 3 rel e cote cmltaală de pe areeboniani mt : 
 Dutări prevăzupi „Rostul agtinterilor: veiorlalp, Nu en prea mult rezultat, dacă e Sianilri practice pe teren. să, ridic calificarea caer pen get Bem Coeur de. deasebagte PS ja i Darembeui 
A viimntrasă fabrica de ui, pin senma că dublarea numărului celor care profesională a cadrelor de conducere ale prospo : pool prime ap apese pm: pat ape e oa fn statuile  pobalare ame în 3 n 
| | € mul i ze laalephimepte n, Pie au Început să viii la Male „acte i după ca- ai m edtire.” î gti pr dovedi. vitele proeienei em fat îeioe aut 
sia toli tivute țaaijio dea fabriru de rima est A ciuderea chiaburilor, înecată că încă nici ju Ceimetiuietii ma san lâsai nai pre jos și s2u oa ru ger Bere em m pia i comitele orepiatbime ale staturetline pu 
mape pia tal N (Ni. iN iure mătate di ratia En nd ie încre- obligat: „Vom cere sprijinul tovarăşului in- retea ti pi ame A m pornea d fer. În maria malorilule e caparilue. 
ăi A n mă P  dhimpitur de pranlmeția nm ua în. pospodărie, (La număr de ni familii giner agronam, ari de câte ori va fi nevoie locale. «i ai vmahgear Paliiiza de alei fostelor comitete prorizorii dn devenit mem 
La i PToOt  Metilee de cete ferată ing ! e poi: “aaeaată A he caii A Consiliul de conducere îşi va îmcași îndrumările PN ANPRI Foaie, că «a | mii compentelor crvemtev.. Acrstea n MR Pre 
) Mo Îi ton emfatatu cata (08 înrola. m oa ie pet socoti În medie 3. | „A onsi i ere îşi a pn aplica dar statul pătrunde În toate domenii. rreaer A mm cereale, mm meet pi eat 
de cimapirarive, care încadrau vu a: azi? unire k fi diore Mi "pati de imune.) pi ap ro-aontehnice ce îi vor îi date p va aplic dwcr, pi da înpertrofierea atribigi made stiti er atiui ae ri dare sami plic ali II, 
pif TR, Pata ring i) _ na re - : - Lă Ş 
Qintie dintele magiei sare Gospodăriile de stat; alături intocmai populare. În schienb însă, pi n aceaste cmstiinte evul pei de stiute pl 


ae in i i € Mețeeitacă foarta d 'd A : 

roți pioni i ge Ti 7 Că. să vorheuară . ep lării i reni Lă 

seu n, bptei ai seră - 2000... i: N ie flo roof apa: m ie 

parerea nuipinior rr 0 Proomebtăa na vote ie socialist i agrieultaiii 

năle/ ete, a îmtiimâpiv aș ? SI srcuit ță 
mi spitatorilar și aa biti pui a P > Dirt “naflantareg 


Alte 4, în cimutea sili de 0 a dome deenebire apă de orare alte ere somstitanie mc 2 deemebire: î d. 
pă see. cafea AR. aia scară gg admemistratitre locale, ele zumi complet bpaite de Perie SA să tanc piane de durerii, ci fum 
4 feat alese suturile populere, mmele sfat mire fel de amtonosnir, de orire tri de noinpă pro cpuoneni politiei. În dee, 4 A 
pafabă we îmi ongejamante de pomul Prie. -fctinitatea lor înebmte să de degfăpeare în „se ateu de sfecetet AVI 
N osiiaerea pianului Privind cadrul plomalui de sto? p conform girrvtar e dr. der dn pacii m de m 
: omprimlerea: pi imstrmezininilor mmtmisterelee Piece pravea- desena de Ș NI 


soda Ag f 
za eat d Cluj, cure 
ru deea în Ciu 


răirteai le. David Farsa | motelul 27 entăi, de fmaegătuiăe mel „ri apropizionarea cu lemme dr fan a 
a N? ou. fn ut tari ap n ea a i i A cenbal de pedimpă trebue îmunimlat îm terms de 
Şantierul sac 0 imediat dă apă a : smăruimi piamificar de meg de carte in areale Şi „ten 
be de pe ae Mărocentralel dala Bieas; lucrări —<— Pihuritatea gospod, de în camvennile de alfabetizare. antrenarea în Înpto î7 zile în cate arii imberiar tuoaţiumea de o Pace legătura ce 


bi x . - veți, răpit, milanater), cae Poate mila aa ne stataahtei 

saci „nato st iai Tabele der mandifica  botărinile tatele popular miere tatal. odumartu dport 

air Înnte a comitetele me: ti Pa mie —Coemee face masă ca accent centre să fie qi ” 
j mai cumperi, tate fapimi că ei mm ae fmitează DePotat 


. Ă Ca polei) 
nr amele Ceai tite Lip discugivi la 
veni: presarea at ori, fâsate în conduţi |. 71 fimnpeler, Pesti 
Ponehei dc rea. d „aia pă const rnepia “er Că mat Pceratag 


Aaa reci tribur cialis; Vadiiei ut teșimite (Meet e îndeplinirea emgaia: : our materie eee În NICE 
SR mut SA moneecale ae, (oil, tar aprovimtomarea 7% ToNeumm Papa | ace ÎBlgA lente în cinatea aifei de - n otoute conmreele în m de am alu. 
wa cae îmărte rea 4 + inte (TR IT, diode pd vacratic, Se orpamuzruză ferradii 
i 0 lit fvarte, ab A anii tape: Mine iti Pine criticile za i u F de pă Drcembrie : pregătirea A Astra “ mp peri A populare - comnet- 
ella cotei an Ce aiimitnic, iar pin peatealei. d : ' MEN : ! populare i Smbitmrerile me a diză e actitatăpii «i -A enpfiepilă 
CĂ. „temere > aud mate d, dori. Se atiraă- Penal de eta at lor fn muie, ale voiam bu mezi 


lece o srmitică” e Poli mem dle pi-am 
i ile. Şi Peene, atazuriie Populate e: 
datoria mă priit” p. 

a ua: 


S Dra” mi miere Ș 
open ae 2 AC a er eter a n 
"oflicte Între matter remi și 1030 și în 
im” 4 acolo cheme dă cgâgiirlă e. Î 
cr un Idhacentralei pa pura 
Special cele Me LE 

N apei 


VESTITORUL 


VOCABULAR POLITIC 


Sunt ani de când Profesorul Nae 
lonescu a seris în „Cuvântul“ un articol 
în care susţinea leza unei lunecări a co- 
munismului spre dreapta. A fost poate 
printre primele dăţi când se făcea o 
afirmaţie de felul acesta și desigur a fost 
prima dată când se făcea în România. 
Ceeace pe atunci a putut părea o iu- 
advertenţă, un paradox sau un utopisn, 
astăzi este o evidenţă. Comunismul a de- 
venit un partid sau o ideie de drepta, 
mai mult chiar, de extrema dreaptă. 
Dacă comunismul în țările unde se găsește 
încă în faza revoluționară ca partid 
politic de opoziţie, exhibă totuşi o carte 
de legitimaţie de stânga, adică ultra- 
socialistă, această circumstanţă trebuie 
considerată ca un stadiu pur practic şi 
tranzitoriu. Odată instalat comod şi 
sigur la „putere“, începe ineluctabila 
anto-transformare spre dreapta. „Crem- 
linismul”, adică comunismul arhetip, o- 
ficial şi obligator, a devenit de mult o 
ideie de autentică dreapta. Nu ne-am 
propus să stabilim aici o morfologie a 
acestui fenomen politie, ci doar să facem 
niște simple constatări. Ca atare vom 
sublinia că aspectul acesta de dreapta, 
pe care l-a dobândit „revoluţia mondială“ 
nu constituie o iluzie optică, ci este o 
realitate politico-socială ce se înregistrea- 
za cu toată claritatea. 

Partidul comunist rus — Cremlinismul 
— este o suprastructură cu un monopol 
exclusiv asupra Statului și în această 
privință trebuie considerat ca succesorul 
Iegitim al statului țarist pe care l-a în- 
locuit. Cecace caracterizează comunismul 
de azi, este — aşa cum o recunoaște un 
Berdiaev, de pildă — naționalismul, 
slavofilia și imperialismul. Chiar vechile 
simboluri ţariste, suprimate la izbucnirea 
revoluției au început a-şi face reapariţia. 

Un fenomen identic — deşi în sens con- 
trar -— Sa petrecut cu fascismul. Fascis- 
mul a apărut ca un partid burghez, 
naţionalist, imperialist și monarhie. Deşi 
avea un aspect revoluționar, deşi sa 
ititulat „anti-partid”, de fapt nu a fost 
„decât continuitatea vechii situaţii politico- 
soviale. Controlul statal cra cu totul 
imitat, iniţiativa privată aproape me- 
alterață, iar  corporaţiile încercau o 
disciplină a factorului muncă în cadrul 

capitalismului privat. Toate aceste ax. 

pecete făceau din fascism o ideile de 
dreapta. Această situație, eu variaţii de 
detaliu, a durat până la constituirea re- 

publicei dela Salo. Atunei Mussolini a 

 rofietaa la reorganizarea fascismului, 

a introducerea unor reforme politico- 

apraee n de radicale, încât cele mai 

sneţe utopii comuniste nu le not 
„Alepâsi.. Expropierea marei indontrii şi 
roparticiparea lucrătorilor la beneficii, 
adică tocmai la acea faimoasă plus valu. 
tă, mu este alteeva decât aplicarea celui 
mai ortodox wmarnimn, Pe planul politie. 


ținutul lor iniţial şi exprimă miște reali- 
tăţi politice cu totul altele. decât acelea 
pe care le denumesc. Este deci un para- 
dox atunci când se taxează fascismul ca 
ceva de dreapta și comunismul ca ceva 
de stânga. 

Dar nu numai atât. Conceptele an- 
tagonice de democraţie şi totalitarism au 
avut de suferit transformări identice. 
Rusia, care este statul totalitar prin 
excelență, acuză regimurile democratice 
că sunt fasciste şi totalitare, arogându-și 
monopolul exclusiv al democraţiei pe 
care o denumeşte populară, ceeace 
în treacăt fie spus, constituie o crasă tau- 
tologie. Democraţia Statelor Unite ale 
Americii este de facto un adevărat 
totalitarism, dat fiind controlul dictatorial, 
pe care îl exercită puterea executivă în 
persoana preşedintelui şi al cărui veto 
poate uncori paraliza pur și simplu facto- 
sul legislativ. Desigur că aparent 
există o viață democratică americană, 
însă ceeace caracterizează un regim poli- 
lic, sunt resorturile efective care îl struc- 
turează ca fenomen politico-social și nu 
anumite forme exterioare. 


Realitatea este că conceptele politice 
fundamentale care circulă azi, reprezin- 
tă niste idei fără conţinut, nişte nomi- 
valisme.  Totalitarism sau democraţie, 
dreapta sau stânga, şi-au pierdut orice 
actualitate. Circulaţia lor este datorită 
unei anumite inerţii de vocabular, pe 
deoparte, iar pe de alta, lipsei de noţiuni, 
care să încadreze starea istorică a timpu- 
lui nostru, a „lumei care se naşte”, 
Vechile concepte sunt în total desacord 
cu această lume și mai mult decât atât, 
exprimă negația acesteia. 

Deaceca credem că prima datorie a 
gândirii politice contemporane, este să 
procedeze la o amplă și radicală reformă 
a vocabularului politic. Până atunci în- 
să ne permitem să recomandăm acelora 
care, cu bună sau cu rea credinta con- 
tinuă depe o tribună „democratică“ să 
mai facă procesul de intenţii al „„fasciş- 
ților“*,  „totalitariştilor“ şi în general 
„dreptei“, să-şi sisteze zelul şi să aștepte 
până după confecţionarea nouei lexico- 
logii politice, pentru a nu se întâlni cu 
surpriza unei auto-acuzări fără voie. 


10 Decembrie 


Ziua a secea din luna a zecea (dubă calen- 
darul romani spune prea puţin unora spre a-și 
mai da osteneala s'o evoace. celora însă care 
au dat un alt ritm zieţii şi care în ciuda tu- 
turor  vicisitudinilor pribegiei continuă să 
trăiască în acest rilm, 10 Decembrie le evocă 
n început, Pentru ei înseamnă un început, pe 
căre îl comemorează cu acecați trăire, cu care 
un îns suu 0 colectivitate işi comemorează un 
rveniment îmbortant din viaţă, 

Dacă pentru unii acest ro Decembrie wa în- 
semnal nimic, sau dacă pentru alții a însemnat 
începutul unei răsmeriţe româneşti, pentru noi 
ji eri din generația noastră, înseamnă o răs 
cruce d vremii, din căre se desprinde un nou 
făguy al vrerii românei, al devenirii noas- 
tre pe Plan istorie și mai ales al plinirii moas- 
he în stirii. Smulpi oarecum, Prin forța unor 
împrejurări care ne-au depăși! şi aruncaţi într'o 
Lu în care grijile de tot felul ne împing 
amenințălor spre o desagregare sufletească este 
cu atât mai mecesar să amintim zilele sau 
“venimontete trecute. Ele au constituit însă isvor 
mesera! ol unui mare neastâmpbar sufletese și 
spiritual. 

Inceput le Cluj, apoi la laşi şi Cernăuţi, deci 
mai întăi în provinciile desrobite, acest mare 
veaslâmbăr, acest început de reacție  vomă- 
mască, învăluie Țără întâreiere şi cel mai pu. 
Pernic centre studențesc, Bucureştii, snde la 
a Decembrie, sa formulat cunoscutul memoriu 
al. desideratelor studenţimii române. leest ast 
restabilea unitatea spirituală a neamului, în- 
[Fun moment în care, fie din imeaparitale, ție 
din nepăsare, „fericișii datoriitor împlinită ve. 
PUMA sau evitau să sar solidarizeae și să 
se comtobedacă în marea comunitate națională 

Im Perspectiva celor aprope 30 ude 'oni ca- 
ve Fane acuză, „dabuenivea  euicanică” dela 1022 
«e projileară mereu sai clară și mai precisă. 
Nebuloază pe atei, P-a - Precizut mereu con 
turul afve a deveni cu timpul un adapărat crez 
4 zenerație, Tutr'adevăr, ze Decembrie "ua în 
mânia, Pune o piatră de hotar în străini 
căreia va angaj ime | ra 

palet o studențime întreagă. Cow 

vratizănd cttuce cu doi ami dai Imam ca. 

cazia primului congres. studențesc. (la Cu) ia 

papei islreite, ae aţase lapileir. în. 

var, aupure În Pe r e d e a 

€ Puropa, veapimgvan cu 

pată «imoareo, Mereţii, formula omul bila 
Miivevgal, vmănităriat, dor și ateu siripând 

și dare: Dune N N via 

Destin) sertar ră Wine, Patrie, 
tterboripe, vângăveulu ui 


+ Principii. pes oare: Pupimi. le. Dricepouu. pi ceivâd 


ditirambicele discursuri pașoptiste,  exponenţii 
acelui început de renaştere naţională luau o 
țoziție mai mult decât eroică imțotriva unui 
lamţ întreg de anomalii şi inconsecvenţe, mu Hu 
mai de ordin politic, ci şi social, economic, și 
spiritual, Pe deplin conştienţi de greaua lor sar- 
cină, pe cât de convinţi, pe atâta de hotăriți, 
chiar în fața unor eventuale „tragice necesități”, 
promotorii acestui 10 Decembrie, sau ridicat 
impotriva a tot ceeace putea fi pericol de moarte, 
fizică său sprirituală, pentru Neamul în numele 
căruia şi pentru care sau ridicat. Nu numai 
împotriva unor formule inadaptabile ecuaţiei 
româneşti. Nu numai împotriva unei false orân- 
duiri sociale şi împotriva unui sistem de ea- 
Ploutare economică. Nu mumai împotriva unor 
„caste“, ci împotriva tuturor, Nu numai împo- 
triva unor moravuri, ci împotriva unei întregi 
stări de spirit. Si aceasta o dovedeşte conti- 
muitatea în timp și spaţiu a acestei atitudini ro- 
buste. 
, cea pretinsă răsineriță a studențimei de eri, 
intrată în Patrimoniul întregii întelectualități 
"omăâneşti autentice, reprezintă în primul rând, 
fliherarea spre alte înălțimi, din strânsoarea de 
căfuțe a umor prejudecăți minore. Inseamnă îs 
buenirea spre. humina cea adevarată, a celor ce 
Wu mut Puteau confunda lumina reflectată (a 
vestului shre moi), cu însuși isvarul de lumină 
(noi înșine). Înseamnă desprinderea de tot ceeace 
o lame înrăită şi abiectă prezenta drept bun 
drept și frumos, ” 

Pe cât de multiple şi de complexe vor fi. ea- 
naele care au determinat isbucniroa dela ro De- 
cembrie_ 1023, Pe atât de interesante şi prețioase 
pentru îstaric vor [i concretizările de mai târ- 
iu, care au sleterminat acva „rodnică potrivire” 
Între conerht și realizare, între ceeace un neam 
întreg a năzuit și cevace vrea încă să desătidr- 
ga ini 

Sua aim uit pi mici mu ame " cu nimeni 
Dar. dacă iesti le-a fost ari, mire pt 

d fot pi de cate Perla ad 
Pie ari, desehizătarii lui io Decembrie a po 
îi ua Pammezen, Dece primii au fost Îă 


mami tar ice mii 
vre cd Puțin 
a omonie ) 


cata Mea 
cunul 


VESTITORUL e pă 


Dialectica libertăţii 


Cuvântul „libertate“ este de o atât de 
veche și intensă circulaţie, încât fiecare 
îl acceptăm și folosim frenetic, fără a-i 
cerceta și contura sfera noțională. Orice 
noţiune are o sferă precisă, dincolo de 
marginile căreia apar sensuri derivate. 
uneori chiar deviate. La această frenezie 
de abuz a contribuit în mare măsură și 
„.Yraja” cuvântului. 

Este, disigur, o năzuinţă legitimă a i n- 
tengenţei — animale ori omenești — 
descătușarea de servituţi, de constrângeri. 

Entomologia abundă în exemple care 
vădesc străduinţa animalelor de a evada 
din captivitate pentru a-și cuceri liber- 
tatea. Pentru noi. care nu putem privi 
fenomenul decât din afară, apare numai 
un sens obiectiv, extern al acestei liber- 
tăţi. În orice caz, un sens cosmic. tocmai 
pentru că e obiectiv. 

Din aceeași năzuinţă și din lupta dusă 
întru realizarea ei, s'a născut la oameni, 
ideea de libertate. Omul sa vrut 
descătușat de sclavia trupului și a 
descoperit pe Dumnezeu. Când sa vrut 
eliberat de robia tiranilor, a realizat 
Dragostea și Omenia. Când a vrut să se 
emancipeze de sub tutela lui Dumnezeu, 
a inventat dialectica atee a comunismu- 
lui și şi-a creat stăpân din materia până 
atunci supusă docilă a spiritului. 

Înlăturarea unei restricții a făcut să 
apară altele, pentru că viața nu poate ieși 
din orbita ei și să rătăcească haotic în 
univers. Aceasta ar însemna anarhie. În 
vremuri de răsmirişti, de răscoale, sau 
chiar de revoluții neîncadrate într'o pu- 
ternică spiritualitate, libertatea a fos! 
echivalentă cu lipsa de disciplină și atunci 
sm protestat, pentru că lipsa de disciplină 
înseamnă atingerea libertăţii de care ne 
bucuram. 

Fiecare simţim în sufletul nostru deo- 
potrivă nevoia de libertate și nevoia de 
disciplină. 

Pentru puţinătatea celor mulţi însă. 
libertate şi disciplină sunt noţiuni antago- 
niste. Fiecare ar vrea să realizeze liber: 
tatea, prin înfrângerea oricărei con- 
strângeri şi nimeni prin respectarea legi- 
ler fatale ale cosmosului, cărora „cap de 
geniu ori de vită“, deopotrivă suntem 
supuşi. De cele mai multe ori libertatea 
unora a însemnat sclavia altora. 

In aceste condițiuni se impune neapărul 
o revizuire a conceptului nostru. 

In viaţa insului, legată de atâtea candi- 
țiuni exterioare lui, libertatea nu poate fi 
e stare absolută. Intro lume edenică 
poate că da, Astfel, libertăţile omenești sc 
dedublează odată cu felul constrângerilor. 

rile exterioare nasc un sens 
extern (ohicetiv) al libertăţii, pe când con- 
interioare dau sensul subiectiv 


i Trăirea în secial, în moral și în religie 
impune omului restricțiuni interioare. Ele 
nu sunt totdeauna, unanim liber-a 
tate. Nu sunt toate și nu sunt de taţi. Ca 
atare libertatea sau lipsa de libertate sunt 
realizate în rapori cu această acceptare a 
restricțiunilor interioure. De ele omul nu 
se poate descătușa. tocmai din pricină că 
e om. Animalele, care prin trăirea lor, 
realizează numai obiectivul. mu sunt su- 
puse acestor restricțiuni. Omul. datorită 
liberului său arbitru, eșind din obieetiv, 
pentru a nu cădea in diserepanța între 
obiectiv (care reprezintă legile cosmice) 
și între subiectiv (care reprezintă legile 
propriului său liber-arbitru) trebuie să 
acceple aceste constrângeri interioare. 

Rezultă că gradul de libertate nu este 
și nu poute fi determinat namai de con- 
ceptul social. (De altfel aceasta a fost gre- 
șala permanentă a oamenilor politiei.) 
Libertatea este condiţienată de starea 
morală și religioasă a insului și a comuni: 
taţii. Libertatea deci nu poate fi un ţel 
pe care am reuși să-l ajungem la capătul 
unui drum, ci o finalitate către care 
năzuim. de care ne apropiem asimp- 
totie. fară însă a o putea atinge. 

Privită în felul acesta, libertatea nu mai 
trebuie înţeleasă ca o simplă enumerare 
de libertăţi. uneori contradictorii și de 
cele mai multe eri impictând unele asupra 
altora. Privită ca o finalitate, se impune 
să determinăm condițiunile prin 
care ne putem apropia mai mult de ea. 
Aceste condițiuni de apropiere determină 
un drum. Un drum înseamnă e diseiplină. 
Libertate și disciplină sunt noțiuni con- 
gruente în raport cu viața. A ne inchipui 
libertatea fără disciplină este e absurdi- 
tate. Toate legile privitoare la libertate e 
vădesc. Ele nu fac decât să diseipliueze 
cadrul libertăţii. 

Disciplina este însă funcţie de gradul 
de înţelegere al fiecăruia și de încadrara 
Imi în cemunitate. Dela disciplina pur 
formală disciplina exterioară pană 
la disciplina interioară -— aproape mistică 

există o gamă întreagă de nuanțe, lu 
rapart cu ele realizăm aprepierea de liber- 
tate. de sensul adevărat al ei. 

Paradoxul aparent numai, ca orice 
paradox că anumite grade de libertate 
extericară duc la simțământul pierderii 
sensului intim al libertătii. provine din 
punerea greșită a problemei. Acest exe 
nu este altceva decat cel creat de poziţia 
enunțată mai înainte, când unei restricții 
imtericare mul corespundea nicio con- 
strângere disciplinară interioară, Insul se 
simte indus să-și impuie o nouă restricție, 
aceea a singularizării. Aceasta însă nu în- 
semnează că „libertatea“ e în culpă, ci 


„libertinajul“ pe care l-am ridicat la rang 
de libertate prin acceptarea lipsei de di» 
ciplină. A 


democratic dim Statele ['nite? 


îi de huligi? Pentrucă 0 
ne if Fonpabriria Cai 


înseamnă e mare rezistivitate individuală 
în fuţa ispitei. Ori ispita nu vine din afară. 
ispita vine dinăuntru. din noi. 


Inălțimile acestor poziţii îl fac să ac- 
cepte fără contrângere disciplina. 
Lipsa de conștiință a constrângerilor este 
libertatea. Conștiinţa lipsei de constrân- 
gere este în srhim drumul spre imoralitate 
și decădere. 

libertatea nu poate fi realizată prin 
legi. ea ne este acordată prin apropierea 
de plenitudinea spirituală a omului, adică 
de atitudinea lui în faţa vieţii, 

Lată deci condiţiile pentru realizarea 
libertăţii: înălțime 
spirituală. 


morală și 


10 Decembrie ..... pag. î0) 


socială?! Căci cel puţin în cevace me ri» 
u lot naționalismul nostru „feroce şi 
abracadabrant” mom dozedu niciodată e fi mai 
puţin democrați, decăt topi carifeii democrației 
Pi iu 

Dar dora sa vurhi! atâta despre drepturile 
mul ei, dece să mu se vorbească și despre obă- 
papiile Imi? Şi dece mumai despre cele ale în- 
divide pi mu ji desfre rele ale familii cam 
joctizităpii dn? Dacă se sue adie 
despre binefacerile democrației, dece să an se 
rorbească și despre nepotrizirile, sou mai ales 
? Ca atat mai tal, cu căi 


dure 


Jcspre abuzurile ei 


cra torha desțre țretinsa democrație dim Ko 
maămia. Limr-pi îmapinează ce rezonanță ar fi 
mut acel ze Decembrie dim 1922, dacă am ji 
arut o democrație rel puţin de tip fromeez, dacă 
ma de Hip emgiez? lacă în Fremţu sau în Auglia 
există mm sfirit ctotc, cime or fi aut de pro 
fetal îmfotrita wnor mări chemate să cul 
Hire tocmai acest spirit citar, dată mn bol a: 
cei corilei de der? 


Lacu a existat o corufție fără seumăt, et 
marali > ră mwarpimi: sa? în Pamerile publi 
i ez ploaterea celor săraci pi deci slabi de 
căter ei bagați pi deci tari; mumă ssiisfare- 
"o intereselor personale sau de Partid; îmbe- 
gățiri peste maapte de Pe urma toniturilor mă 
catre: dară în sfărpr au caise? mmm păcate 
strigătoare da cor, cine în afară de di viii 
a futut striga mai tare_ Prin fat coace mila 
cole tobmice le punesa le dispaniție, îm patria 
sracpimmii timeregti a titmrar, calur, mare Își 
iubeau cu adevărat pare pi mentul, ia jertțat 
pi verile meren Penda a le da o soartă 
mai ban pi mai dreaptă? : 
A mai spume că Chiar pata dati Pa 
simlităpilor pi a tuturor Mbertăților, în marea 

democrațir a Statelor 1 mite um evtalat pi i 
pedinti ca Fohe Adamea sume Pata Media, 


N) 


care a criticat -întrremeai „oătepaiini odata 


Prin “ariame care ar Pee 


A 
Anamrpeigilor” dela ro peagr ora, ca să 


a 2 
- at 2 ” SE Li ATA 
e Ed 7 matur dă i 
bă Aaaa at 
47 E: a pari “ i] ata j i 
Be E i tone 3 E INCI 
EEE ri E ae ri Si : 
- . 4 si E ; tă 
a ha ma E Sri me 0 Carp pie i p i 
EEE „ma eng e rar d gt an 
Ampter de ae Ea ate Ati neheerig 2 cete 
e Starie E ză ic ca ia vă pc a 
za “gi gi pr ale i - ni m tavi mă i, cu pina [i i a: y 
E ad ete Ea 3 Nec ni E a it 
ze ma e TOP de i: bor dura i ee de lor | 
Arie eta oua J a apgna aaa un ei rm ina 
cea pa < V UN aura din Desi ie rain: ger o mi 4 rai 
a K erecie IL ten sd den erau miei i pre iee ate mi 
vrea i-a zi în frunte ir pirtare a ma “Prince A. ein meta ra e tele > i 
Li â păc de dan cd a oana se va dis [d RAE ae să w gpl i e. Va 
ss mer cm ii n a aa de tă, avea ră. sarică ir și şi E) ne Sir Arme ră. | insera 4 
în i i z03 Fumat : Bata m na vibe n 9 9 soarele Ra iai a Armate 1, mohale | 
E] i A 4 j q îi x 4 
NA că arm i 3 mu atită contr ln a ea mari c eur uh pt A ph Ap Li e -ceteăga a da pesta cai i 
i în pi sg» Pee pat Ea pie ea a | 
da aa » dle mi tii ş ai m mini orga dp te că Sing arie Si ai Ward 4 : 
3 Ta de to 9 tesut ini ctul +. ba pe A pi aja? e Li dacă de 
Ă re mir de îi scuții . de “ viile d a pe că Ă puul rime mu Ța) A pu Li di , 
Bă XI it ra sr În cca ei după > ei ărmee via i rai are N î 
tiiete a bime i FE arii pe au de oaie apare area ma ra ţi ul ara dan. tie i tă 
roma zecea re iul Sem E mmpper pe ip sati te A) . par dâa ra mă rata de zare s"9a br atei Para fica de de 
mura ame sar par con muri a za Fier | eri rața ai kA a acea en vedere aa "apr. HAR tul px maci pecetea 
a me cae și rima tace ui tar Xe) a să ne a n care suie iii a a teh ir 3, pene i j că 
7 i me 9 - ale, nica mea vagi a Oman nad stia vaaie / plinre aceea eră operă va n ar - tru cele prereden 
aid, | h pa ei fe A pa n sad dn i e serg e i meri - ice Dac. Aroma pri tei ,ArRau tine) + îi Ea 
A Era - Ar i că 2] . i srede A e ian, apa ar pe A fs să ap e rev maa A Du tatea liaat Lă ire 
ideea: i ai a i conariogta pere în tea Mut tes L E „mă : m Ar mată I prag Et pr ri de Beton rea „ARĂ fiind să ma iau a 
Tea, „ini de ca in rana a peria mi e eu fa ranit dir mata u e ps mp: cea Seine sia € de Se pro- ț lu Nea di ein Xe 
prova Lă pi e, real m: Fi ni mc marc se Ca detin ei rez za la p: ii mă rue ah nau mt a îş rome si aaa ti 
e niz ocmai > ci tun md pa cică vent mar d că Aga coat 2 nare a ac ap să A 
seg e. 09 mare mimsemnate | 4 Pap tei sp tu A na arm eat Azi ru în i clam A cam Aeoze MĂ + Stela rm mea vai er pgiocare me 
amar .î pei za i si rap soro na pa ra ca Cura nn și e cat e azer = mute ra mată eat pe Me Se pe a. a. bibi Nerată mda re le: 
ori A'e wma e ne t, en m hpsă Smeu LL mari sa ele: esa pe că i de im ne e . reg „en Ră Li [i put i i i ar „eg 
fete păr retea e te aduna n de ae ua [ini a te d a e [i md pia e * e IEI) 
dar die pui tă și sa abăra ri cam ete i at aderi ca spun cel eh că rul pri e arde înat lia ptoba robia ot a a au xl cu n ta SE 
d n _priiea calea pi Ș.A i age peri şi 5 rrhaue fa te y e | pie re inză e tea că mă p i A rattal pri ; ti are n pri N] law a A ' [i] A [e CDS otă 
9 re da ofere smiiit £ ue sa 7 st fe R nch schi na ta d lei st + în M retează d he ră hr ae 5 Si na pe i ra ae ş ir 
ka red ga pr lie are Ap m drmt Aare ret sus? Li pre RET RR, himt a... stă înt i în de tr are ează pier Pi preda a cea Ip Ya za » A pi x N mm Pr 
itiegta ari a ai picta da și de reg if Ă ei Sa. i că ani tri Ă ast A roți pr ) o. pre Uni Are Yo răi inte m tică SĂ dar sân sa, "SR tai. ie ca pa pen 
sai sate a în = ZE ei da aul eră ae Paarpa tă „ când a, tis iată ru aer wma uptă spa E Sia maior ie. ui dora eat Sag y Parau Y în 
mio: Ana ata 3 Sara ru tt rin 2 ehipar e va ară 4 uree ș țin, epie d enta rul să re tema pia are rr Pia e ra șa Gui noile 
re dă Sare € id ati dat - re rii A pis și ară St i ina ă de a ată Rip şi ie tou mpi ei biti | lare ma: pate ca: în hope în man «d ci Ş Pet peer 
Ana Spre - ana rare n hepee ri ! dă pesta te depăşi tu A pl . milă 
Pe pei varsat rome nea eset fad fin are gis zi î Pu ae meri E LEE nm ra ie bose în abac mir e pe 2 Pere e ni 
Fată "dp A a zana ee ml ups de şi . la i we ap ra arti para mă a Si, i un dar ate tru pila ract men aaa ca pia est un erioei ocupare « re edr | detic i B mări lot PR ru ear 
, Îl aa e ră SEE E În supra ntele olane ter a seara ina Dar sănnă a menire sul ura mer a cmc leură me pă Aa cât 4 i mase i iri) Ap pri pri d 
ser repee iso mie tm e tatuat stă re iul A oh ien ra pape EA ineri ce buda A adie > re m „me & cul at: r a ag dem E = r Saint i. ni m pre Ji 
van pate Iad 4 să „A pini di “piu pe und i stitui că în) ateu [i ral ar are mie mii te Bet cat ard bari re Ro Ne: dara m) Nou” 
NE . ri Ta tată că ce aer A aan ine 3 mpa 7 iai de gama ui sere ă Lat aibă păci aate se nate 4 « aer ) şi mi e şi of i mă > A acru iii să reia şr să b 
i ma zii pdf e i să ar imn 1ucfoesg ra re pa iterite amet one ra rage uşi atrag ip r | a mn aegă pi ram mita d ad e de car ni mode i E „demne seci 
A Ra, pi: Da e E pia E= [ae e e ic ză Eee tipa Aare . dc set a Sa 
i A "q A p' p ani 7 k “3 a i a Li vu A i u Lil 
4 prana ram ne im pei it: î) sită mpla te ri eri y matei i ma urii + Spa be un (3 A i i înn ma an un ran a —— rad E, , 
d să AAC dmat ipgmanu ea air veni Aooeoă îi en sări eu cur ata 3 ata anăre ta . ir ine area A pt rang sat tunde batea, rianeaeal car cvetcenpeoraste 
i EI > dm Vigasaar mr setagza d ar rea r tie w pusă pu ut! ș mi pune n va pa alui ata? cate Jam » 93 ni [. bre uită ni brsev ab carte pn sabii spe cart pionu 
i mi, ji fel va, A rate șări fi rin la ni pie vor dea tul i Rel se i ui Ren d „le pe n da 5 pân în par că ne” i s< i „cart sar rez : 
AIA i RE e Cta come, SE ss = za iată ia n & = ee -p A LĂ da si pia ia iIR Si 
E e ideea arm ca ală: că sari ee pa red re n arp in pă Bară R£ oare gr ame ie d, Mr Ta - să în sii | După cam cra 
De site eroare hm rapit su naenlia re? ve: ra brie detaga rin ea al re ibm ea ini te mal cei nema 4 mande Par pă Caan a sa ta praga 
Ei: i Es pr ee i ice e at „app sr Te sa = Aaa e a i Eta e Cp 
k N. a „cui e “ 4 de ă „Pb: a i o HR i = AM ă a 23] . . . 
€ i mame PP pia 1 haptăt pete împe j tite p 3, Ai “A ditie ate 1 mam d hi su avot vechi e pi = ș a reevia du esta 7 a serie de pa Da m lar 
sp prese trupe e ae = es n or e rii mac da re Apoa ran e lex: berați li sula pă tr la „Mi Tr SE Sate în su she 3 or ari pei mal dedu e Pi 4 ÎI mu câr d țest ie retete 
3 sei  * 4 iu] meta să [FI i pă jură iei rtel sport cu Xtur! phla Ap ; za cu şti vea ul ratat 934, ţa a NI n = pă - end A = pen sm apartei € Ada: rod ră sud hp te o + pi = n 
ră i . [i A «i tul trările cehi e pe ă, Y * g irma inj ga a de ar 134 ob Er ame Ş ta vede Rt ea scri r pândă 
ir 4 în kara nare Corea. î de 4 res ei. perdu paria pătat pi mat pi Vor “2 mem î” orgă ca oare ad “anca os liga pe cale miti mă pes și e că E a Pe pete 
emca trăirii re daia 5 it: e! pei pi SIP că fura E pi e îi te” DE ie, „şi m pe mi p= tr. mecre arie) 4 m git . ee mă ei i ronin arufago m 
A det. a a avi ani a eta cer. răi ge AR iii ni * în sep e a Ş i et r idea _ et k în sa n î n “i ia ve Dn sii remiza von i 
R, entugă, 4 sa Ag int să beșeă n au te 4 pul tr sin du - d en adi we Ă ecou Am ap TI el reşn "hui io) Pepe seg tale ta sti n e bca Pi, Iria a laai 
m nume i tere „true ema menta N ta ir e i Ora par, uroaăl pape a e a Di a timer Li E „atm ae e i i 
(ei a a q se e Ca p Î pi e ȘI das dă za ex: sa i i i i 3 co p ur C | Sa ş Y > - ă 
cipata man, maica meiteg „dt Pri oil ea piu teeă A cand | a) pir sacii ei marine «i te ionel = Sa ap ee lata A eee” incă mă mp e. d A iii E pe „sită 
, a i, | ici pară p astă Pena v doză un La 7 pe fiec dn sa cele ind su îmi na care piere: ă area i ras AIA A pere caine e (pt cât „A bază „Statuia eve: ai Sud. £. 
fac în rue cr per pe sep arm în un nev nai re are re App la feri NL terei nea tal nucă eipei A, „era k a apte dec pi er pf, | pe fi E, ae 
ri Ș jdena . rai 1ă ar le i vra a și i A t UI] . Li i A în Eu] Lă „ k ă . in Ă ale n + 
ca cală i t 9 04 ăi Mic Rra Lai cl agri umy ce eg No se | cul Le i « tat aza ac pa a At tn] ("ae me eee de pere h 
n Zi Pa Sa za ete E armata pa Cre Di mi a Ea A Ca A te E e fa = 3 dă: 
a a itee ete ru var au nt fi 4 gi ări i aa dna e ln ' a ge, « sa 
sare guru a Er pru- nici pată are i a maini d ag me coturi alor să ra i azeră înca pa erele rm i re 
cea j epurt aia ii ari de dv avă ană de p ) y ra N Pa Area N 1 (u ve cai rural ne” re ta Lă A ai pt bat n al ie i 2 
sul Ampoi de emma de tate [i alu mbă mta aşa li d Firei să. ma pina! cd m esa psola dea A s gamă îi aia LA a dag cer 4 i Et 
Parte re ee ni M oi în actoi e 1.9 i îm sm - pri vama Ve re a D- upon, una du | l dvi d erp i tei i ile 
% reda XDR păi eattia rr e too arma ai „De dyna sam lui E tr « an 9 Aare Sper an: e pact ea mâna 
U pa aa e ha «de ea ste ar u wa i d il ui m lu e See i de Te ta re vai ul piere X 
luă e prurng U d LA pri ti tă te povară te pr ari pe es M at ital rmgpl i she , rage dnţă a te (De 
e mata rca ine Cpt at e ateu pi i ii ză al 3 EZRA ANRE ai 
4 i rma a wf Ș FA 4 i ÎN sită t ve pre m i 4 ă da RA Pra male . vu = ăi îi ete | rii ? 
Eta SE tn mer reia rasini ce mul m tea n e dei i iri At i 3 în 2 pet ră 
e tr. ptr EA a în e ai dă "rara ct Ea anu Sa: a e e dară de e gre a urne. tu sira . ca zi 
n „Sr a rate | mental ten în > a Rad ez Cp, cei e prim ză 
urmă sari ura mii au te pĂ tema în rate aaa Ri iza nd D... d area 2 poe aa me mp A int in în zl 
i ooea il e rr pna ef o A aan in. Nor . pi „dei A ap lira a nui «a în a mă va 
td E oi pe tei sat see ze a nd Sa Da ern: a 
î 7 E: Pa venă a In) i Di) te 4 act e regt mar. [: „a A n Le E . = em II) . 
i in si sia ret. e mia oa tu de ape: [pa cauza rara nemo a de 
i de | : di i Ş "N RE an tote , 4 E E p Li Ă ; Da 
pater E: libre m tă ar ni mag Pi reg Caii nt e A arcă pen aa ea cea rateze P 
ă Ă să „rea "e! i] an V ax 4 4 La ra Pui ar A se dr Wa th P “ 
Ş : mată (Ă printi A N a na spre ia as . est în sur ă u e ge LR „a cu hi o. . pote arse cor: 
fa voogb da rai pita remain pir «e leca ar ina ea Sa € ment pura ae perene ge paralelă 
A Pc i e sau po re adică me A (2 A nai md că a vast _ ului "*» Lă ] meg: p Lui bă sati i re, id nai 
: i Fi i mina pan scă A in TR niniece n? ed mă oda te a wi și sa er « tate de ete af paprere: „ 
a d Si „n vacă zi en per nm * PP re n a ie: ap P Pee j i a 
A ia i îs sal ra io ai ca ee N rai ai ai astă în Sata je eornee pi a ra meri era a ră tă . 29 ta ară 
fi IMA E 4 md a v4 “a. ar [i PI P A pi Pena A R pe d Li dr 
_ Vă : Pa: atat atu via VC te d să fe PE ar AA. pre se E LA ra Sep wdbrers motor E i-a 
că ş mitaei (cale se ea e) a E) puii «Tureni ale d gi cam oc * A "pp pu ete a -fâoa m si PP 
PR i core e femur în ie 2 _ ele no în re TA al A e - arma rar aie ap dn pă 
A = zei i protue „e i eee a rrhe om Aa, AD ș eat edeme fre pi poi Lea „E 
| da d pe i 4 a cm cat + ac i em “e i Le d PR i si; e i poa vad) var te 3 pastă 4 
SA ba rana sunati er ale ee spume ap ea ref e zproma se î put: per Ahn a: Pa D pact are am 
3 + <a Li me rr me o fot Dă în încep vag preatre d da vi dul petrica pare Le pâine agp prd: 
«RR de pret cu ar aid. em de ada porta e A văs $e rca mă "93 vagi [î) mart emo vea ireal ÎS A si (e „ 
| Tatu” nt în. ră sâr PY) mal mere s detel pa setea se e «4 mata aa re “ mp Pre - ca 
Me că (N . ara i Muta! re i | d "a e gr a în he da A 488 vă a cca pr 
Angie d) să gr P stă sati ee peri ms 4 vor u va nr rap bat nf e - 
de a a, M Li tur i aa) ti A £ a ui paradă Lai i E aud [ 
nur . rea a Ai mei „mpa h PI fre cure î ar uta te, coli =: a mp pr pa pari 
i mat e pr, Tae a ace e ae iei ă 
ale Bare E Fa Să : PE ai aa ma pret 
. 1 u ve i . : p 4 
amin „ mă pm gr ma: „IV pi me pei rm te a seara i 
mu: Pui i dia eee adm [i Berge Y vede. pete 
ai [i Lui Pi pe A U Fă . .- ptr sii pd pere le 
pa PI pe rap pi sal rai parter! A 4 adi datini TE 
ja atei ci € la or anni pepe gr - = ĂE Pt i E] 
Leroy „ xi Lab 4 Ei Hă ? Pan Ap în 
PI me „ fde mai de Pa ri asi be a i] îi [LI eri 
aa ze noi at pei zi a doszat im ii 
msi - N : 
bag. a i tine Diane a A 
am CSA Luc = gmp aa 
dă Tg eta 
E 


VĂ ra | 
SĂ Ade 
a ie 
d [TA Li 
de i ra a ag 
CSA ze n Pee 
n ut 1 
= e) (er 

pa e e ca 
mi ap e re 
j ot 

ice «e , 


le Jomeiro_ pd mut ic în Octombrie 
ngrea Uintunii Latime, după câ! 


duba cel pinut la Montpellier în 
“când Vasile Alecsandri a adus atâte sIră- 
Fe Prezenei jPomâneyti. 

ldata acgiisa însă mu me Pietem mândri cu 
estarş „delegaților români”, mini Pre- 


„vis e Voelodagilor D-lui Vişoianu. 


Sp 
pu Vi 

SI 
e! 
[i y, 


' Bpluimia făcâmă parte dim pările de dinco- 
W, de cortine de fier, me fost imritată cu 
uropturi egale celoralte ţări tatine, sa admis 
însă Participarea  umei delegații de Români 
dim. refugiu cu titlul de observatori, iar sim- 
patia manifestală de topi ceilalți reprezentanți 
țărti moastre a compensat ei im minoră. în 
ciare- me aprzase strictețea protocolară. 

Cu acest prilej „Comitetul Pizoianu” mu sa 
jăâmdit să formeze o delegație de oameni dle şti- 
ință, cărturari, literați muzicanți cu 0 faimă 
mondială, însfârzit din personalități: culturale 
rocumascute, ci a împuternicit pe D-mii Coman- 
dor Fronomn f Le-Col. Ressel să reprezinte la 
ace! Congres România exilului, 

[i Comandor Economu s'a ilustrat în răsbo- 
ind becut prim seriiciile aduse aliaților, în 
tim cei îndeplinea, bime plătit, departe de 
front, în Twrciu, misiunea ce-i fusese încredin- 

de regimul .Întonescu. 

IN, Li-Col, Ressel a abținut — mama D-sale 
fiind. soţia fostului. ministru de externe al Bra- 
vilici — mumirea de secretar ul Comitetului 
Brazilian al Crucii Roșii enim ajutorarea 
României. 

Cum însă „ohiervatorii români” urmau să îa 
cuvântul în fata celor 26 de delegații latime 
„Comitetul“ a găsit mai cuminte să încredinpeze 
această misiune unei a treia personalități mai 
marcante, Anând de ales între Di, Helfamt, re- 
prezentantul său în Chile și DI Vălimărescu, 
reprecentantul său în Argentina, n opat Pentru 
acesta din urmă, care întrumeşte mai pmmlte cu- 
lităzi. D-sa este astăzi cetăţean argentinian, a 
fosă. ministru plenipotențiar. sub nui din eu 
merele care au aiulat la credrea cortinei de 
fier şi are sn fecior, care în războiul trecut a 
luptat în urmata americană și a deveni! cetățean 
nord-american. 

Pidelă preceptelor Comitetului pe care îl re- 
Prezenta, delegația româna a socotit că deține 
LE rii Mtevage d a dd 

şti. Deaceca când 
enlimrală din. Brazilia „imdrei Murepamu“ a re- 
dactot un memoriu „la Roumanie di! present“ 
ah îmmâna! prin delegația ro- 


Ă pm d delegaților Congresului, ca a Jos 
s Una 
ce” 
Cpt 
at 
ăi 3 m citit, mam crezut. Ne-am i 
i darăți om citit. erori date rame CEI 
A me amăgească. Dar, în sfărpit, a trebuit să me 


.: În € Romântaaii” 
de apa „românească — stă scris megru 
doar mu de oricine, că de un domn ce 

| ten mume de resananță domnească, că 
o 


vajusată. Mai precis, Întăiu an a fost refuzată, 
ci î va promis că memoriul va fi remis, apoi 
după o matură deliberăre cu Ressel, DI, 
Foomomu a respins memoriul, afirmând că are 
estul material dela „Comitet”, 

Dacă ar fi reluat să mmâdneze memoriul 
pentru a mu se spune că pi I-a însuşit, dar ar 
fi îmcurarat în acelaş timp Pe redactorii Îi 
să-l drâmită ca rezultat al unor inițiative 
particulare ale uneia din numeroasele grupări 
de Români exilați, mu ne-am fi permis să cenzu- 
răm atitudinea celor ce lo 79 Octombrie 105! 
se găseau în locul hui Vasile Alecsandri, „Aces 
lia însă sau pretat la 0 acţiune rușinoasă, 
dovedind aebeași stare de spirit, care și la 
Paris şi la New-York sau Ruenos-lires, Peste 
iat. caructerizeuză be cei ce sau proclamat 
singuri exclusi apărători ai drepâurilor ro- 
mânesti. 

Când DI. Faust Brădescu a obținut încuztin- 
şarea unui funcționar al Ministerului de Eax- 
terme brazilian de a pătrunde în sala Congresu- 
îmi pi a lăsa, înainte de începerea sesiunii pe 
mesele  participanpilor, memoriul românesc, 
D-mii Ressel şi Economu s'au plâns președinte- 
lui, vugând să se interzică răspândirea lui. Mai 
mult, după ce au amenințat pe Dl. Rrădescu că 
vor cere concursul poliției pentru a-l da afară, 
au început. să adune din fața reprezentanților 
țărilor latine memoriul românesc, Ni se Pare 
de prisos să mai reproducem limbajul cult pe 
care l-ax folosit Pentru a dbostrofa pe DI. 
Rrădescu. Nu mai contează forma, când fondul 
« atât de desgustătar, 

Cum va întâmplat şi în alte împrejurări, 
când „rezistenții  stipendiaţi: au încercat să 
oprească şi să discrediteze o acțiune româneas- 
că, dacă nu purta sigiliul acelui cerc privat 
de pseudo-imiţiați de sub oblăduirea D-lui Vi- 
şoianu, ei. man reuzit, Nau rempit decât să o- 
fere străinilor um spectacol penibil şi să-şi 
asigure în sufletul emigrației româneşti. celei 
mari, celei pe care o provoacă în mod continiuu, 
un nou motiv de antipatie şi dispreț. 

îmbotriva monopolului pe care au încercal 
să-l. exercite, îmemoriul a fost primit de dele- 
gupii țărilor latine şi ca dovadă a bunei ca- 
ltăți a conținutului său şi a lipsei oricărei 
imadrertențe care să fi justificat înterzice- 
rea, ei a fost citat de presa braziliană şi de 
radiodifuziumea italiană, atrăgând asupra cercu- 
ini „Andrei Mureţanu“ simpatia Românilor de 
pretutindeni. 


Vor fi înpeles ten, cei, Pe cari peniru a fi 
îndulgenți, să-i numim doar pafenri? 


Minoritatea macedo-română 


pentru ONU “0 îniace de aceasi. stteție și 


a să 
impună respectul drepturilor omului între ţară 
care a aderat lu ordinba ei. RF tragic de con- 
statat că atunci când treun comunist oarecare € 
meg zise tre 6 mumă grecești, sare întreaga 
dume scape dela o pedeapsă meritată, iar 
când zeci de mii de oameni sunt fără nicio 

i plaiurile se cele- 


aie i 


spete tui Monciu, de asasinatele prezidate 
eg. 20 de er “lui Armand Calinescu, de 
stele de cadavre crpuse Pe străzile tulurar ora- 
şelor româneşti, în Septembrie 1930, Şi acum ră 
și un efort de onestitate, domnule Ghica, și veri 
cine a început seria violențelor, cine a ridi 
violența la rangul de principiu de guvernământ. 
Românii macedoneni, venind în România, s'au 
isbit de aceleași practici sângeroase pe care le-au 
cunoscut în Balcani, de acceaşi lipsă de conside- 
rație a vieții omenejti şi a drepturilor “de om 


și de cetățean. Şi au reacționat, atunci când mau . 


mai putut răbda, când demnitatea lor sa răs- 
vrătit cantra lipsi de omenie a celorlalți, 


In acelaş articol, care e de fapt consacrat unei 
alte probleme, problemei evreeşti, DI. Ghica 
susține ideea că, la eliberarea țării, să fie deferiți 
justiției toți acei care au colaborat cu inamicul, 
începând din 1939. (Dece această dată!) Noi 
w'avem nimic contra propunerii, numai că vrem 
să ştim cine face judecata. Judecata nu o poate 
face decât poporul prin reprezentanţii lui liberi 
aleși. Lui, care a pătimit din mii de răni, î se 
cuvine să judece atitudinile noastre, In. faţa 
acestui for, care ne va judeca pe toţi, inclusiv pe 
cei dela 23 «lugust, vom învita şi pe Di. Ghica 
ca să se justifice pentru atentatul ce l-a săvârşit 
contra integrității etnice a poporului românesc. 


. 


Cronica literară 
(urmare din pag. 7) 


Toader loraş. 


Toader loraş nu este un nume necunoscut în 
literatura română. Ca nuvelist a debutat î- 
nainte de răsboiu, talentul lui atrăgând atenţia 
marelui romancier Liviu Rebreanu. Dacă na 
publicat mai mult se datorește iaptului că a stat 
mai mult la inchisoare decât în libertate, mai 
mult în pribegie decât acasă. Toader loraş 
aparține marei amilii de nevelişu şi roman- 
cer ardeleni; Constantin Hodoș, Slavici, Agâr- 
biceanu, Liviu Kebreanu, Pavel Dan. Adânc 
cunoscător al vieții ardelenești dela pară, el îs- 
buteşte să redea această viață în culori vii şi 
pitoreşti, grație  măestrici stilului său şi 
lexicului bogat şi nuanțat de care dispune. 
Voader loraș cunoaşte limba pitorească a țăra- 
nului și — ceeace este măi important — șia 
păstrat frăgezimea şi larmecele ei, la adăpost 
de influențe străine, Vestmântul care îmbracă 
viața de acasă — poporul de țărani care munceş- 
te, petrece, iubește sau suleră — e crescut pe 
măsura sensibilităţii lor, 


„Toader loraş excelează în descrieri şi arta 
dialogului, Replicele personagiilor lui nau ni 
mic dorpat, nimic menatural, ci se succedează 
îmr'o bogăție surprinzătoare, Autorul mu caută 
clectul cuvămului în dialog, ci se ia la între 


cere cu sine însuşi, între pamă mesfârșită de 


efecte, Îi risipa anteneității, a scriitorului a- 


devărat, care se realizează desvăluinduşi În 


i ntrucă 
i poa 


„Cronologie 1940—1951 
1940 


VESTITORUL 


(urmare) 


32 Octombrie: In urma unei întrebări puse in 


Camera Comunelor, subsecretarul de stat la ex- 
terne 
cerat relașiile comerciale normale cu Romănia 
denarce în ultimile lum, România a intrat $at 
mai mult sub dominația germană 


Ehstler declară că puvernul englez a în 


Acord româno-german privind evacuarea pu- 


pulațici germane din Bucovina de sud şi Dn 
brogea. 


25 Octombrie: Iiste arestat imstul maregal 


polon Rydz-Smigly şi în acelaş timp se anunță 
oficial că la 21 Octombrie iusese arestat și fos- 
tul ministru de externe al republicei polone col. 


Beck, Motivarea acestei din urmă arestări a 
fost descoperirea unei pregătiri de iugă din 


România, colonelul Beck având calitatea de in 


ternat la Snagov. In realitate predarea co), Beck 
fusese cerută de către Germani și reiuzată d 
ministerul de externe, pe temeiul dreptului de 
azil, iar măsura asa zisei În! arestări avea ca 
scop să lhpseăscă de îndreptățire orice repetare 
a cererii de predare către (scrmani 

Evadarea mareșalului Rydz-Smigly, care se 
găsea internat întrun palat încă dn 1030, a 
fast anunțată la 22 Decembne 1040 Ceeace a 
părut curios la acea dată a fost faptul că ştirea 
despre evadarea mareșalului a fost dată mai În- 
tâiu de agenția britanică de presă, La 12 Le 
bruaria 1041, a fost condamnat de trib. militar 
din Bucureşti la 5 ani îochisoare şi degradare, 
locot. Horia Georgescu, vinovat de a fi facihtat 
fuga mareșalului Rydz-Smigly 


28 Octombrie: In urma convorbirilor dintre 
Reich şi URSS s'a ajuns la convocarea în Bucu 
reşti a unei conierințe a Dunării, la care an 
participat: Germania, URSS, Ital România 
Ungaria, Slovacia, Bulgaria și Jugoslavia. Sco- 
pul conierinței era de a se stabili un regim uni- 
iar pentru întreg parcursul Dunării între Bra 
tislava şi guri. 

La 4 Novembrie sa publicat schimbul de no 
te dintre Marea Britanic și URSS: protestul An- 
pliei din 20 Cet. 1040 împotriva convocăru con 
ierinșei şi răspunsul URSS din 2 Nov. 10qo care 
respinge acest protest, pe motiv că vntoarca 
Comisiune a Dunării va trebui compusă numa: 
din state riverane, sau din state care lolosesi 
fluviul pentru un adevărat comerț, ca de «x 
Dalia. 

Conierina a fost suspendată la 20 Decem 
brie fără a se fi putut ajunge la in acord din 
cauza deosebirilor de vederi dintre (Gernania 

URSS. Tratativele ar fi urmat să fie reluate 
n a doua jumătate a lunii lamuarie 1941 dur 
acest lucru nu a mai avut lo. 


9 Noembrie: Se înființează partidul naşte 
malsocialiat al Grupului cinic german, El este 
organul executiv al Grupului etnic german și 
poate Jua dispozițiuni, În ințelexere cu statul ro» 
mân, În cceuce priveşte viața proprie â grupului, 

ln legatură cu organizarea grupului Cin 
german, în „Die peheime Front” se alirmă la 
pag. 287: „legionarii resimpeau în chip deia 
varabil acţiunea Oficiului pentru Volksdentsche 
de sub canducerea peneralului de SS Werner 
Ltenz, în urma căreia sau întărit sforpările 

tim a ohine an statut special foarte larg 
il sacoteau 0 astfel de activitate ca 


pericatloasă pentru wnitatea statului român 


10 Noembrie:  lemisia ministrului lcon» 
miei Nationale G. N. Leon, care ete inlocui! 
eu Mircea Cancicov. 

n Viana la Berba și intrevede 


vea cu Hitler a comisarului de externe Mol» 


ip p. 
A 
Ava 


+ Vinita la Roma a ken Ante 
însa ministrul de exhcrne Mihai 
tan, € îi aere mul prupapandei Ales. (on 
in tan si “sibumeceetarul de stat la finange 
dei PR - PP i 


"oa ȘI Ie cvuetp 


Si PPE 
„4 u înființează Munca legionară, sub ccammnada 
hui Stoncănesu 


15 Noembrie: Armata română este demo 
bilizată 
16 Noembrie: printr lege imtimulată de 


românizare” ministerul mancii este îniputerm- 
cit să coordoneze repartiția personalului În sn 
dustrie, COME și meserii, în scopul asiga- 
rări progreșulai  ecnnomuci româneşti. L.apea 
introduce obligația că toate Întreprinderile cu 
permomal. etnic străin, să angajeze și ciemenie 
româneşti, pe care să le inpieze În ramura rts 
pectivă de activitate. Legea prevedea ca în ter 
men de zece luni, orice bnroa, prăvălie sau ate 
ber să primească cel pupin un R 
mân său o] Deasemenea, pe lână 
jecare specialist s bniciaa străin, întreprin- 
derile erau obligate să aibă câte un salarial ro- 
mân, căruia special sau tehmcianul străin 
să-i îrmpărtăşască (După cum 
se vede, principiile acestei legi mu urmăreau 
sltceva decât programul enumgat Ș ami mai fâr 
ziu de preşedintele Truman în lanuarie 1040 și 
cunoscut sut "onctul 4”. Senpul ur 

xiucerea elementelor ro 
treptat,  parin selecție 
economice 


cec 


rogtingede sale 


[| 


nunucle de 
mărit de lege era intr 


tconomir, 


mManeşii Lit] 
practică şi fără <guduiri 


22—24 Noembrie: vizita la Bern a pen 
Antonescu, Însoşit de ministrul de externe Stur- 


za, ministrul muncii Vasile lasinschi ministru! 
propagandei Alex. Constant și de directorul 
presei, Medrea. 

In cursul acestei vizite, gen. Anbumestu a 


aa m d i» 
ratocolu ie aderare a României la 


semnat  ţ | e 
Pactul tripartit (la 23 Noemhrie) şi un prote 
1 pentru rec terea Grupului Etnic er 


man ca persană jundacă Cu prilejul prune 
întrevederi pe care gen. Antonescu a avuta cu 
Hitler, deşi fusese prevenit să nu Mengoneze 
problema Ti peneralul a vorbit timp 
de aproape dană ore despre gregelile arbitra ju 
lui dela Viega, ceeace a produs o deosebit de 
puternică impresie asupra ini Hitler 


24 Noembrie: Se introduc mă de rașio- 
pare pentru uni grăsimi, ulei, săpun, ştofe ii 
incălțăminte. Aurul şi devizele trebuiesc decla 
rațe și ținte la disponișia Răncti Naţionale 
Se interzice posedarea suruiui de către parti 
culari. Se fixează salarii ra nimale pentru toți 
muncitorii... Mişcarea legi mară  stabilegie da 
za.uon lei bunăr, salariul Maxim pe care per 
brii ei Îl pot încasa, sub ice formă și din 
MICE Sare, Orice sSime care depăşeau acest 
maxit, trebaind să fie vărsate intrun load co- 
Se introduc pedepse împotriva aprovizronă- 
a sabotagului economic 


ISU vamei 


mun 
rii PXCOSIYE şi 


25 Noembrie: Consiliul de minişiri amină o 
reformă fiscală și 48 acelaş tin reducerea 
treptată a impozitelor directe imdirecte 


Aparatul de stat, care cuprindea la acea dată 
huncpionari, din tare eta vSoaoa  îă- 
vă a utilitate reală, trebuia  reoranizat Și 
sivepiitieat. Pentru mări productivitatea în 
dustnei rumâneşti, întreprinderile din aceleaşi 
ramuri de producție var putea Îi orpaizate 
în carteluri obiipătorii Sa ma anumpat Iairo- 
ducerea unor reforme, câre să ajute la Mărirea 
vroductivităzii În agticultară. 


33 p.oa 


27 Noembrie: în ponpiea de 20/22 Noembrie 
sm fost Împugcați în celulele e cacntraai rima 
topi cei deţineţi pentra participarea ţa » 
Eliad comise  astipra tegtonariler. Acemtă 
sețiune a fast a faptă spontană a legionarilor 
care  desgrapau  osetintele Corneliu 
Codreanu şi ale celortaip eg 


treisprezece d 
anari, avacinați împreună ct ei la 2wp3o Nat 


brie 10ă. Hotărirea lor a ai urarea 


năresai  legyomarilor um a 


iNu sa încerezt, după cât ştim, 
sp se afirme o răspomdere a ce 
Mişcării  fepionate în aceste O înt 
fiind canoscută încercarea personală a 
dantubui Mişcării lepiomare de a sălva pe 
Nicolae larga, dur va atrmat că majorita 
legionarilor ar Îi socotit desaprobarea acesti 
aețiuei  muma ca o atitudine de oportaaisn 
politie. În realitate, aproape unanimitatea le 
gioearilor na mama Că am desaprobat aotste 
acțiuni, dar au resimt pemimarea lui Virgil 
Madgrara și a îmi Nicole lorga că em păcat 
care phtează puritatea Migeărn legtonare.) 


24 Noembrie: este  pubhcată în Mopitarul 
Oiicial legea anunţată În proclamația coma 
Aantuloi Mapcămi legionare. Prin această lege 
se prevăd pedepse de 5-20 ani muncă silnică 
pentru vălămarea libertăți personale, a Mxi- 
olubilităzii domiciliului, sau a propretășii. Pen- 
premeditare cra  prevă 
zată pedeapsa cu moartea. Totidată legea agra- 
va singitor pedepeele pentr delictul de de- 
lupidare de bam publici 


29 Noembrie: Inalta Curte de Casație, tepe 
decând procesa] de trădare intentat lui (arat 
lia Codrea, anulează sentința de condamnate 

Este mumit prefect? al poliției capitalei, di 
Radu Mironovici 


30 Noembrie: sunt minhumați la Casa Verde 
Căpitanul, Nicadorii şi Decenii 

Gen. Antonescu întruneşte a conierință 2 
comandanților de mari unități, dela care obpi- 
me asigurarea că îl vor sprijeni în eventulitatea 
omei acțiuni de înlăturare a Mișcării legponare 


dela putere 


1 Decembrie: Alba Iulia sa sărbătorit 
aniversarea a 22 am dela unirea Tramsilvaniti 
cu patria mamă. Au pinut discursuri pen. Am 
tomeseu şi di. Huria Sima, Tăcând apă la irăgie, 
unire și Înţelegere 


$ Decembrie: în urma convorbirilor avute de 
gen. Antonesca şi mim Economiei (-ameicor în 
cursul vizitei dela Berlin. a fost semnat la 
a Decembrie 1gga un acord economie remă- 
wa-permati Acardul a toni serenat de dr, Clo- 
din pentr Germania şi de mimsirai Rutmânieiv 
ia Berlin di Radu Grecianu şi snbsecretațițe n 
stat la Min Feonomiei, Ihunrtriuc, pentr către 
mânia. Mermania se obligă să acorde CT 
pe termen umg, să combine colaborarea înă 
domeniul agricol pentru mărirea Pre y 
(colaborare începută în baza ac i 
mic Wobhita:-Bnjata, încheiat în răav). In cadrul 
credielor acordate, (sermania Ya jvra tractoare 

şi wiapini aptricole Se prevedea că i 
rcavâncască va. primi sprijina tebmic și financiar, 
România ve obliga să deiwolte riepeaua de căi 
de comumrație (căi ferate, * conducte 
petroliere) orientându-le spre acile: pieţe de 
destacere, urmând să primească în acest scop 
jiwrări de materiale din partea Reichului. Se 
prevedea În acelaş timp, participarea capitalului 
românească, comdigiuă 


tru  asasinatele cu 


vântul — de nachidere a D-lui dr 
ele  comitului, va citit da 
seamă sedere activităzii ecuatiei, ra 
comisiei de cenzori şi a ceara ca- 
mlm: care a lost aprobată în întregime de 
întreaga asiste 
S'au prezentat apoi statutele manei Asociaţii 
a. N milor din. Germania sud. care 
au fost aprobate în unanimitate de 
către. participanţii la adunare. 

Procedându-se la alegerea noului comitet al 
Asociaţiei Românilor din Germania de sud, au 
jost alese prin onanimitate de voturi și ovațiuni, 
armătoarele persoane: 


VESTITORUI 


Românilor din Germania de Sud 


Dar. Constant Sassu Președimie. 

Cal. Dumitru Alexamirescu V % 

Prof, tieorge YV, Cârsteanu Secretar general 

Av. Laurian Ţalhnariu Casier și admini» 

tratar beuuri. 

Proi. Josei Mateica Membru în comitet 

Av. Virgil Popa. vi . & 

lLocot, Oreste Zotta i i . 

Dr. Med. Augustin Blaj i A A 

Av. Gheorghe ud si â 4 

Caheorghe Branca. d $ i 

(Gheorghe Țase A: zi A 
Cumisa de cenzor 

Scarlat Prescorniţoiu Preşedinte 

Urigore Scorochir)a Membru 

Petre Vaida si 

Imunitru Leontieş Supbeani 

lou Bădescu 


Petre Pop. 


Asociaţia Românilor din Nord-Vestul Germaniei 


La 28 Octombrie a. ce. sa inut în Kăâln, adu- 
marea generală a Asociaţiei Generale a Români 
lor din zona britanică a Viermaniei. Au tost pre 
zeni qi membri şi au fost reprezentați prin 
delegație scrisă, 143 membri. Sa făcut o dare 
de seamă asupra activitășii Asociaţiei i sa ci 
tit raportul Comisiei de Cenzori. 

Adunarea generală, luând act de 
desfăşurată a adus mulțumuri: 

Consiliului - bcumenic. 

Misiunii Vaticanului, 

AS. R. Pri i Nicolae al României, 

Bisericii Române Orthadoxe din Paris, 

„Asbetaţiei Prietunii Retugiaților“ din U.S 

şi Caromanului 
pentru donațiile în bani, alimente şi îmbrăcă- 
minte, făchte Asociapiei. După aceasta, Adunn- 
rea a dat în unahimitațe descărcare Comitetul 

Sa procedat aphi la votarea noilur Statu- 
te conform cărora Asociaţia îşi schimbă nume- 
le. în: „Asociaţia Românilor din Nord: Vestul 


Editura CARTEA PRIBEGIEI 


Cărţi apărute: 
Ştelan Baciu: Analiza Cuvântului Dor (poeme), 
Marcea Eliade Iphigenia (teatru), 
Wimitlă Pona: A murit un stâni (poeme), 
“Toader loraş: sare i de leoane (roman), 
LN. Manaaari: PA aduci aminte, Poamnă 
er 


activitatea 


ră 


de (irigare Manoilescu. 


0 vi i: dinte ce tar. apa în așa: 
SA engl: Cerul era putred (roman), 
mn ca arcade eg Amt eg 
ni tt 


Germaniei”, cu sediul in Non şi sa ales noul 

comitet al Asociaşiei, compus din d-nii 
Preşedinte: Prof. lon Vinyan, 
Vicepreşedinte: Maior Alexandra Păunescu, 
Seeretar general: Avocat Ueorge Acrivu, 
Uasier: Mann Tosea 

Vembr 

Nicolae Paul, 
Avram - Macarie, 
Marin lana. 
Constantin Dobre. 
Valeriu Custura 


îm Comitet: 


Cenzorn 
Avocat Alexandru Şuga, 
Stefan Ţin, . 
Dumitru Randrabur, 


Couzori subleanți 
PDamitru Mihai, 
lie Movuă, 


Raymond Lieorgescu 


Conferinţa Misiunilor 
Unite Române din exil 


În zilele de aaa Dec a avut loc la Roma. 
sub patronajul Conpregarie Hisericii Oriental 
a Vateanului, conierința Misiunilor Române 
Unite. din exil, suh preşedenția Mspr. lohn C 
hirk, şelul tuturor Misiunilor Române din tn. 
rupa, Conferinţa a fost deschisă printr'n andien 
ță la Eminenţa Sa Cardinalul Fupenm Tisserani 


care în fectă canoştință de cauză a probleme 

lor i a dat rumări pentru opera de 

asistenţă rituală şi materială a e" pameeee 
La conterință au partecipat aq de preoţi ro: 


mâni. S'au discutat probtemele ditrttetiae il 
şi sau luat rezoluții praciice pentru var rose 


activității sai diferitele sectoare. 


Prezenţa John UC. Kirk ca şef tuturor 
Misnunilor n dă Unite din exil, a dat aces 
tora wa piiternic avânt în spera lor în stujba 


„Voate Pe aa or a 
pi mb meri vi 


ea e Ti mg În de mai 
para dare: (Pute ae: e faneain în adeet soma 
întru cât rărhotai vomita sd fe n ariee 
paz imoritubil, pete să apa că a arie la 
coma. Şi mu fatape Peudlocaiă că mm bibe su 
Îmtării în comeragerea maeaesit, “arhabale: ra 
Muma şi pia sporit “pregăbiri Pentru guri 
"drhast. 


Cu cine vom reconstrui Ţara 


furmare din pag. d) 


Rommâzaa de mine trebue să aibă curajul 
să deschidă dara porțile vricăre cariere în cari 
Bu se cere numaidecă! o îndelumgată pregăti 
de strictă specrahtate coma se cert, de pildă, 
în medicină tatarar elementelor cu calităș 
persanale îmăsute, chiar dacă pregătire hu 
şcolară ar În imconpiectă 

Mai cste încă v prejudecat 
prindă ma des între mu 
care va treb îmlăturată 
„colaborării cu regimul. actual Foste iaarte 
ușor pentr mu cei aflați: la adăpost în lar 
ud hmm să condamnăm cu veverita pe aceia 
care, cu prețul umor ici cotei și come 
muguri, aa salvat viața înc pi a familiala or 
(Şi — ca totdeauna cei ce struză mai tare 
ş: Sunt ma intrahunperiți sua Pc aci 
care, până în momentul când am scut peste 
grabiță. dacă mu şi mai târeiu, aa făcu 
sinpuri taste conebsile şi compromise ! 

Pe cât de aspră trebaie să fie pede 
rea nerlora dim posturi de condneere, tar 
sau Mărime care au distrus e am mois, ca și 

celor care san făcut de damă vom uneltele 
lor, pe atât de largă treba să ne. îngelegr 
rea și îngăduința luă de oameni: care am re 
uşii să se strecoare ce VIAȚĂ cu an pei 
Dacă din punct de vedere persana), aceste cl 
prente „adaptabile“ nu merită prea mată romă 
ce nu trebuiesc toti Îmdăturate din vag 
zilaică a ării de mâne. Mit opopionan 
tehnicieni cari și-au văzut de mbeberre fără să 
facă rău mima, m pot fn aha por 
şi simplu din viața nagonală Mama pemiracă 
du primit wa salar dela Siarol comis, sa 
pentrucă “un înseria în „par ca săi 
tă primi. Nu faptul de a în apăra cutăre 
sam cutărei categorii trebuie să îm hotaritor 
ci puma faptele făcute cu știință și voinţă 
Şi cu atât mai papi pot în imtătioragi timer 
pe care i-a prins şi i-a educat cu sila comitate 
mul în scali le 

Aceasta nu însemnă Însă câtigi de poțin că 
în România de mâine va Îi lo în posturi d 
catlucere pentra trădători, pentru mie: și 
pentru lichele 

lncăcilată pinem să suhlimem că pruma ca 
tat ce trehute să se ceară combncător 
lor de orice grad, dela primarul de sat şi până 
ta ministru, dela şeful de atelier şi până LI 
vomdueătoral atei pete întreg de musti 
va tredimi să îi carnetoriii. Var arma apoi 
cabuățile înămoute de pei, arta de a ompamea 
aria de a se “face amoultat ce ură von 
«Porgia şi la urnă de tat pregătirea 
solară. Aftici nu vânt putea seeate carei Ţării 
din mopuiul în care Tan Taglodat trădători și 
bolşevicii 


Cele spuse 


ce Sale să 
cet dm pribegi 
Este preia 


pa 


sa e . 


suis a Dei câ d 
păpin că ar itebui  pretuipe cometa 

ținea ele văr îi îmnă măr de rare mâne. 
mot va în necesar să ma mau si În tinea 
dipaite de ele, dar având ae calități. 
În refacerea de mâine a păr taţi 
mibegi, pe care smart per 


mai 


ot.