Dacia nr. 12, mai-iulie 1953

da 
Ţribunăa de lupta românească 


SERIE NOUĂ N. 12 





[95.3 


Rio de Janeiro 


Redactor : Paust Brhdescu. 
nul VIII — n? 12 


CUPRINSUL 
RR 


EDITORIAL: "Manifestul pentru Libertate” de 
Dr. Pnust Brider 
Copiii României si Apusul de Dumitru 
Symgman Rhee de Serafim Bratocen,...... 
Drepturi si datorii de Ion Roth-Jelegou, 
Ofensiva păcii de Mnrcel Preotescu,..... 
Solidarity above the frontiera by Dr.R. 
Politique anglaise de Vladimir Negoescu... 
Naivets de 1'0ccident par Sever Manuceanu, 
PROBLDME LEGIONARE: eee i, 
Mlastina desnădejăii de Ion Tolescu, 
Durerea cea mare de Elisabeta Mihăescu 
PORIRETE LEGIONARE : & st Metz 
Domnu! Banea de Nic, Iancu. .s...n........ sea 
ANIVERZARI : 1 E e Ra 
Semnificatia zilei de 24 Iunie de Stefan 


Activitate românească în Bmziline ss. 


Note si informatii, sees Siza 








m mere 


Pepiniera ma 


DACIA = no 12 


EDITORIAL 
te 





" MANIFESTUL PENTRU LIEERARE "i 
PPR RR bb 


"ROMÂNUL"! = organ al Ligii Românilor Liberi, ne aduce la cunostintă 
printr'un numâr special, "manifestul pentru liberare" lansat de dl General N 
Rădescu, În scopul foarte lăudabil de a încerca încâ odată unirea tuturor în- 
tr'un front unic, e - 

Intr'adevâr, imposibilitatea noastră, a Românilor, de a ne constitui 
un CONSILIU NATIONAL, capâtă o coloratură dramatică, Dă impresia anei incapa= 
cităti politice si-a unei lipse de patriotism, pe care cu greu le putem nega 
În fața strâinâtâtii, prea putin dispusă să ne înteleagă ratiunile intime, 

Dar ce putem face când nci însine, în loc de a câuta să descoperim 
ceeace ne poate uni, ceeace ne eate comun, seeace constitue pentru toti un 
ideal de viată si de actiune, svârlim în circulatia politica, natională si 
internatională, numai ceeace ne poate face râu, atât nouă ca indivizi si ca 


organizatii, cât si poporului român ca natiune cotropitâ de bandele rosii, 


"Manifestul" 'dlui Gen. N. Rădescu începe prin a trata pe larg o pro= 
blemă ce are relatii directe cu Codul Penal, asa zisul "Fondul Creteanu', Nu 
ne intereseazâ si nu veden întru cât unirea Românilor ar fi direct legată de 
acest "caz", care n'a făcut până acum decât să ne atragă dispretul lumii, 

Ceeace poate avea o importantă pentru emigratia română, este exclu- 
siv problema pblitică a unirei tuturor fortelor românesti din afara eranite- 
lor. Insă, aceastâ unire, noi o vedem cu totul altfel decât dl Gen, N. Râdes- 
cu. Considerâm câ "UNIREA" nu poate fi obtinută decât pornind dela pr 
de fapt, dela realitâtile vizibile si viabile ale emigratiei româneaţi, 


+ 





In lumea liberă, Românii sunt împârtiti în urmâtoarele categorii? 
LIBERALI, TĂRĂNISTI, SOCIALISTI, LEGIONARI si NEÎNCADRATI, Apoi, sâ nu se za 
uite că fiecare din categoriile politice enumerate mai sus au deja 9 or 
zatie si o organizare proprie, o e uta te Lroprie, 9 die lin i 

Constatâm însă, desi intepâturile reciproce i E o 
respectivă, câ scopul suprem urmârit de fiecare în parte eate ACELAS + ao i 
berarea Patriei. Iată deci un prim element oomun fn haosul ce pare să dom - E 
neascâ în emigratia valahă: eliberarea României de sub jugul E 


fundamentul luptei tuturor Românilor liberi, indiferent de culoare i 
Putem deja vie concluzia că divergentele ce ne separă aunt de importantă 















*SARMAĂ, a sau; faptul câ toate aceste "CRXRO IZA politice (chiar | 
partidul Socialist ) recunosc ca o necesitate vitală pentru e: 


& E - 
ta Dinastiei Române, constitue un al doilea element extr 
MN Detonztă aegtu unitivi de masii Băi serata sosi rost 
agravarea divergentelor existente, agravarea ce-ar f putut împi ataca a 


te 3 


orice apropiere a tuturor fortelor din exil, fra 


4 


Si ca un corolar - desi la prima vedere poate pârea paradoxal - 
constatăm un al treilea element comun: toate organizatiile politice prezente 
în exil, plus cei neincadrati, sunt de acord câ = recunoasterea emigratiei 

noastre, de câtre marile natiuni occidentale, ca fortăâ reprezentativâ a po= 
porului românesc; hu poate avea loc decat dacâ ne prezentâm uniti, un bloc 
de granit, manifestând o politică omogenă în raport cu evenimentele în curs. 


Si totusi nu ne putem uni !+. 


Care sunt cauzele ? Multiple, oribile; unele adevârate, altele de- 
făimătoare, dar în orice caz, NEESENTIALE. Enumerarea lor ar Însemna redes = 
chiderea de procese de intentii, de atitudini, de ideologie, de constintă, 


Nici chiar procesul intentat la Pribunalul din Berna, privind cele câteva mi- 


lioane de franci elvetieni, n'are importantă în fata îngrozitoarei situatii 
în care se află emigratia română si din cauza câreia e periclitată însâsi 
soarta neamului românesc, 

Toate problemele, toate divergentele vor putea fi solutionate după 
unire, fie În cadrul Organizatiei ce s'ar forma, fie asteptându-se reîntoar- 
cerea în Tarâ. 

Pentru moment; Neamul Românesc are nevoie de-o unire a tuturor ce- 
lor ce-si iubesc neamul, au dat dovadă de sentimente anti-comuniste si sunt 


gata să lupte, sâ sacrifice pentru idealul comun. Criteriul nu poate fi altul. 


Orice altă clasificare nu poate fi decât arbitrară si va împiedeca oristali- 
zarea organismului capabil să se impună atât Românilor cât si strâinâtâtii, 


+ 


Pentru realizarea practică, dl Gen, N, Rădescu, propune patru prin- 


cipii, pe baza cârora exilatii Români sâ se organizeze într'o nouă Ligâ a 
Românilor liberi, latâ-le : 

i) Participarea tuturor Românilor din exil... 

2 
din exil, fără deosebire de credintele lor politice, religioase si de profe- 
siune, 


3) Alegerea din sânul Consiliului - prin vot secret - a unui Prese- 


dinte si a unui Comitet Executiv, , 
f 4) Comitetul Executiv astfel organizat, va fi custodele Fondului 
de Liberare. 

Aceste patru principii ridică însă câteva obiectiuni. 

Pentru Punctul 1, nu-i vorba propriu zis de o obiectie, ci mai 
degrabâ de o Întrebare Ne gâsim cu adevârat în fata unei evolutii a concep- 
tului de participare sau diecernâmintele din 1948 vor apare îndată ce va fi 
vorba să se treacâ la punctul urmâtor ? Vom asista din nou la o încercare de 


unire cu eliminâri preliminare si arbitrare sau Într'adevâr e vorba de unirea 


tuturor luptătorilor anti-comunisti de peste hotare ? 
Punctul 2, În schimb, ridică o obiectie serioasâ: Consiliul Natio- 


nal va fi format de toate personalitâtile din exil, Care sunt aceste persona- 


lităti ? Cate sunt aceste "toate" ? Si mai ales, după ce criteriu li se va 
recunoaste "personalitatea!" si de câtre cine ? Incompetenta oricărui perso- 


nagiu = fie el politic, militar sau cultural - este categorică în această ma- 


terie, Nimeni nu poate revendica acest drept, Nimeni nu poate fi judocâtorul 
sau apreciatorul ocalitâtilor patriotice, intelectuale sau morale ale celor - 
lati. Orice încâlcare în acest domeniu ar fi un abug de autoritate ai-ar da 
loc la cele mai vehemente proteste. 

Punctul 3 ridică deasemenea o obiectie: Alegerea din sânul Consi - 


Formarea unui Consiliu National compus din toate personalitâtile 


DACIA = na 12 
, 5 


liului = prin vot secret - a unui Pres 
ze Dr Ia baga Ataă, Ap esedinte si a unui Comitet Executiv, ne 


să = 
siliului Naţional, Din acest, Consi a presupunem câ se ajunge la formarea Con- 


aj Die i 1 
pezaonalitâti răspândite pe. intreg i vor face parte 20, 50, Bo sau 200 de 


TI prinsul globului, Cum s; 

voăgz 0 ACI aută tra corespondență ? Sau vor fi convocati toti DRE 
9 m de rez 

He toioiae uitatul oricâruia din aceste două procedee, Si un al treilea 


Cât despre Punctul 4, credem câ nu 
i e poate constitui un principiu de 
uniune al Românilor, oi mai degrabă unul de diacordie perpetuă, tele fica 
că unirea tuturor Românilor din exil are nevoie de acest nenorocit "fond 


pentru a fi realizată, Neamul Româneac Îsi merită soarta, i d a 
meritâm să fim huiduiti i bătuti cu pietre. dei iu. 


Suntem convinsi câ Unirea Românilor din Exil pe baza 
3 principiilor 
enuntate de dl Gen. N, Râdescu nu e cu putintâ, Va fi încă o ae for- 
mală; _oonsemnată în analele exilului si nimic mai mult, Sau - ceeace este si 
mai râu = vom asista la crearea unui nou organism în sânul diasporei române, 


incapabil de a aduna sufragiile tuturor refugiaților si deci necalificat de 
a vorbi În numele României. 


+ 


Cu toată patetica argumentare a dlui Gen, N. Rădescu, cu toată a- 
firmarea că "interesele de partid trebuie Bă fie subordonate intereselor 
nationale, care, ...; cer devotament si unire fâră rezerve, tuturor Români- 
lor", ne Îndoim câ Manifestul va avea vreun romultat osti 

Iar când spune "Lupt.. „pentru Unitatea Nationala - tuturor forte- 
lor Miscârii de Liberare în exil, fâră a se tine aeama de afiliatia lor la 
diferitele partide politice" sau "Cauza noastră are nevoie de fort tutu= 
ror", dl General uită că aceste forte individuale cărora Îl se adresează 
sunt deja încadrate în organizatii, se supun deja unei discipline, luptă 
deja prin mijloace proprii si eficace contra hidrei rosii. Cum poate crede 
D-Sa câ va putea distruge ceva existent, că va putea rupe aceste forte pen- 
tru a le reorganiza sub directa si unica sa conducere ?1,. Nici Iuliu Maniu, 
cel mai respectat om politic român de câtre absolut toate partidele,n'ar fi 
gânăit posibilă o asemenea manevrâ. 

Problema nu-i de a aduna pe Români în jurul ideii de luptă de eli- 
berare, frângându-le convingorile lor intime, distrugându-le realizârile; 
zărobind eforturile continue prin care s'au afirmat. i 

Ideia de luptă de eliberare există, a existat înainte de "Manifest 
si fiecare organism politic o are ca prim punot al programului sâu. 

ipoi, divergentele nu sunt capitale ci de ordin secundar, Uniroa 
n'a avut loc până acum din cauze pe care le cunoastem cu totii. Grosso modo 
cam astea sunt: probleme de suprematie, probleme ideclogice, probleme de 
prestigiu, excluderi arbitrare, Dar aceste cauze n'au nimic a €9AR, pă AR: 
românilor încudrati sau nu, Adevârul e câ, cei încadrati vor ze die pi 
e organismului În care cred, Iar cei neînoadrati nu asteaptă pro a, 
rezultatul unei întelegeri între partide pantru a lua parte ANATi, A, 
comună. Sunt deci probleme ce depină numai ai numai de a-i, Fi 
melor exiatente în exil, Or aceatia n'au reusit încă să se Stă d 
prin discutie sinceră, într'o atmosferă de patriotism si , 


jungă la o întelegere salvatoare, 











â â 1 atât de dorită de toti 
Deci, după noi, unirea atât de necesară 8 A 
nu Be va realina decât printrto adunare a reprezentantilor oficiali ai li 





a 


6 
si legionarilor - cele patru forte 


isti socialistilor £ 
pEtpas ce ee ate SăsI înglobează aproape totalitatea Românilor 
0 le i dee aha le politice cele mai proeminente din Tara co- 


ribegi si reprezintă curente 
PeuptsE: în care adunare să se 1 
anumitor principii ce vor fi enuntate CE 
va semna un Acoră definitiv, În care se YO 
3 nisme E 
&. ee dit National va fi format din a pala dei 
i â wsonalităti marcante; cooptate+ n 
EI pe cai tă ae fi ales de Consiliu si va avea functie de 


Minister în Exil. 


decidă unirea fortelor respective, pe baza 
U de acesti reprezentanti oficiali, se 
+abili normele de conducere 


ai acestor or- 


ârăâ Bi: âmă ie în situ- 
Pâră această întelegere între partide; vom râmane vesn: 
atia în te ini găsim acum. E o stare de fapt indestruotibilă si de care 


+rebuie să se tină seama nsapârat» * 


Dacă dl Gen, N. Rădescu vrea ca patriotismul de care a dat totdea- 
una dovadă să fie si luminat, să caute prin +oate mijloacele ce-i stau la 
îndemână realizarea aceste întruniri sau Congres sau cun va voi s'o numeas= 
că, a reprezentantilor Oficiali ai organizatiilor politice în exil. Ar fi 
actiunea cea mai măreată pe care si-ar putea-o dori. Deoarece, numai din 
întelegerea prealabilă a acestor forte s'ar putea cristaliza REPREZENTANTA 
OMOGENA SI INDISCUTABILA A NEAMULUI ROMÂNESC, capabilă sâ ne reprezinte în 
fata Occidentului în mod onorabil, capabilă sâ devie o sperantâ pentru cei 
din Tar, capabilă să ne veabiliteze în fata istoriei, 


Dr, Faust Brâdescu 


Î X5% Oâna s'a primit la redactie vestea mortii 
Gen, N. Rădescu, afest Dditorial era deja tras la 
multiplicator, 3 
să Socotin însă că, oricare ar fi urmasul său 
la conducerea Ligii Românilor Liberi, problema uni- 
rii tuturor Românilor în lupta contra cotropitorilor 
comunisti rămâne aceeasi, 
Deaceea, punctul nostru de vedere - asa cun 
a fost expus — rămâne nealterat, Tratând problera 
„refugiaților români în raport cu necesitățile urgen- 
zi 10 4 te si indiscutabile ale Neamului Românesc, sugestii- 
4 „ le noastre nu pot constitui decât un efectiv punct 
„de reper pentru oricare om politic român, sincer 
„Preocupat de viitorul poporului nostru. 


aAgi i DACIA 





E. a 
im. e, 


DACIA — n? 12 E 


0OPIII Ri 2, 
„90 OMANIEI SI. . „APUSUL. 


In "Jomal d asil'! i ă 
publică o serie de ia a a pu Janeiro; Leland Stove 
Bre 8 rticole sub titlul "0ucerirea i îi 

ză oi rgportir sg aere en prin teroare în 

i: npe ine informat, tratează act i 

Rusiei Sovietive pentru încorporarea zu iunea criminală a 
Sb ve lia îuropei orientale la spatiul 

Articolul âi i i 
set pla aa a iei felie 7 e de o fotografie, luată 
af Ne aurexda,. pa ardeal a re, Documentul acesta este pe 

lai mu de 40 de copilasi asteaptă 

scoală, „ora mesei, Sunt vlAstare între ce A 200 d 4 E fe 
pia prin înfAtisnrea lor săgetează inima, mărturisind mai titi 
cât orice probă despre jalea neamului românesc, de actiunea de a 
micire TAR de un dusman implacabil si infernal, Aa 

, sunt în acest instantaneu 40 de fi i A; 

roși de foame si de mizerie; 4o de 7 Rgige 19 „de Dia BRE E 

tul unei păcii oct îi va primi în câtiva ami. numai. 

in îmbrăcĂmintea lor se deduce că era o zi i i- 
guroasă ; au hAinute de iamă, groase, iar Pa i 
câciuli. Totusi, dintre ei toti, numai 'doi au încăltăminta în ni — 
cioare ; restul sunt desculti, Si asa desculti, asteapti afară În 
frig, o probabilă bucătură amărâtă si...o singură înscriere pe lia- 
ta celor ce vor intra atât de timpuriu în mormânt. 

a Asa vorbeste instantaneul de la scoala primară din Rucures- 
tă; si să nu ne îndoin că acest instantaneu reflectează imaginea în- 
tregei noastre Tări, îmbrăcată în haina "fericirei! de la 25 August. 
d România noastră esta astăzi în pericol de exterminare, La- 

“rele, canalurile, închisorile, executările si deportările, operea- 
ză la nimicirea elementului român major, 

Tuberculoza, distilată ei întretinută cu rafinament asia- 
tic, are grijă să ofileasci si să elimina toti mugurasii pe care 
arborele national îi mai aduce la lumina zilei. 

Ce v: mai rămâne în biata noastră tari după teroarea sovi- 
aid după trecerea acestui tivălug al mortii ? Riepuneul ne  îÎn- 
gheată.., 

Si ou atât nai mult ne îngheată cu cât, pârghia de resta- 
bilire a echilibrului în lume - restul lunii libere în a cărei a0- 
iune noi înoă 'continuin să credem - nu încearcă nici cel putin să 
se sesizeze sau si schiteze un început de luare de pozitie conerată. 

nrăim într'o evidentă stare de deaarticulare a normelor de 
morală în atitudinea celor care poartă răspunderea atât a 1ibextil- 
tii Buropei cât si a eliberirii Europei orientale. 

Tste surrinziitor că nervul politicei ocoidentale nu înra- 
gistreazi cum cortina de fier amenintă apusul în măsura în cara se 
tace si nu se actionanzii asupra Răsăritului» 1 

Continuându-se ca acum = cu manifestări universale pentru 
spionii Rozemberg, dar cu indiferenti față de asasinatul în massă 
din tările din Rishrit - vom ajunge si nenorocitele zile, de a 
























8 


vedea copiii Parisului si Londrei, ca si pe ai Bucurestiului de 
azi, asteptână desculti în rând pentru o coajă de pâine. 

Multi, foarte multi oameni în România, Tu au crezut că se 
va ajunge la ceeace vedem azi, Tot astfel astăzi, sunt multi, foar- 
te muiti oameni în Pranta, în Anglia si în Statele Unite, care nu 
pot să-si. imagineze un mongol în uniformă, în Place de la Concorde, 
în Drafelgar Square sau. în 5-th Avenue, ) Li 

ă Dar noi, în urma amarei exveriente si a cunoasterii direc- 
+a a realitătii comuniste, noi putem spune câ dacă se evită încă a 
se opera buba din Europa Răsăriteană, nu vor trece multi ani si A- 
vusul Europei, inclusiv „nglia, vor primi armatele "liberatoare” 
ale Moscovei cu acelas “entuziasm” cu care România le-a primit la 
23 August 1944, : 


Dumitra Mihăescu 


SYNGMAN RHEE 
RIAA II-A 


Eymenan Rhee i Un nume.,.Un simplu nume de rezonanță ex- 
tren orientală... : 

Ca avea oare în plus acest om, necunoscut de lumea politi- 
că intemationali, pentru a fi chemat în fmintea unei natiuni de 
28.000.000 de suflete ? Am putea spune aproape nimic. Un oarecare 
prestigiu în tara lui de origină, datorită unei obscure si sporadi- 
ce lupte contra dusmanilor milenari ai poporului corean : chinezii 
si japonezii, Un patriot, necunoscut de ai sti, pierdut în mijlocul 
unei lumi egoiste, neîntelegitoare, indiferente... Un glas în de - 
şertul politicei intemationale, 

Din punct de vedere american însă, Syngman Rhee însemna 
mult mei mult. Vârsta lui, educatia exclusiv Americană, prietenii- 
le create în decursul celor 30 de ani de exil în maren Republică, 
făceau să se creand, din partea bitrânului luptător izolat, într'o 
“mecunostiintă deschisă - dacă nu într'o docilitaţe categorică - fa- 
vă de vederile politicei americane. 

Bra deci omul cel mai indicat să primească conăucerea în 
Corea eliberati, Cu surle gi fanfare, iymeman Rhee fu reintegrat 
„în PRI ta poa uitase aproape cu totul. 

e erioada de adaptare a bĂtrânului lender nationalist fu 
+ îngrozitoare, lhi-i tocmi usor să te mentii într'o ia vAntura tă 
„de atâtea forte antngonice, ca cen corennă | Deja, numai faptul de 
tu ie tur de fontă, nr fi trebuit să dee de gândit a- 
sa 3 Bătrânul luptitor obscur se dovedea însă un politician de 
Moga Poartă exceptional, Cu o răbdare E orien- 
Fi sai i iara Îunitatea de tară ce-i mai rămăsese, linistea 
5 să emntaniaoe. aa piu ar Pditica en pari viu de 
E să 2 cu abilita i a 
ien „pentru papozul si guveriui corsaa e mentănea sinpati 


aiva 


rari 


Ni i u 





DACIA - n? 12 9 


Dibăcia în politică nu-i echilibrul 
Palanii în dtesotin pe care-o doregti. Gymgonn îhes A Suite esa. 

5 „ Nimeni, si cu atât ma i Să 
fi crezut capibil de-o 'ntitudine vouă aaa Rea de 
corespundi unui plan bine atabilit la Washington. dr doar ante 
lor, Sg Agape njutat'de ei 1... 

5 Btorin îns desminte cu brutalitate aranjamente] 
nu tin seamă d ali i gr i pi 
pir ară în În realititi snu elimină în mod arbitrar forțele spi- 

Trei nu fost greselile ds neiertat ale ai i - 
rea, greseli care au dus la tensiunea actuală Pirenne ae 
corean si Amenintă cu stabilirea unei situatii politice de-o mie de 
ori mai periculoasă, mai tristi, mai de neînteles, decât Aceen ce 
irită Asan acum trei Suie prin nbandonaren întregei peninsule în 

ropitorilor, Atunci ar fi fost vorba de înfrângerea unei 
armate nepregitite, Putea fi uitati cu usurintă, Poporul corean în- 
Di cu Elle 1n constiinta pe care o are astăzi, Danceen, azi 
r o capitulnre rusinonsă, oricâ i 
re aer i „ oricâte scuze si argumente plauzibile 

Dar greselile nmericnnilor nu consistă în a încerca reali- 
zarea unui armistițiu "onorabil", ci : 

1) De a încerca concretiznrea Acestui armistitiu, descon- 
siderând total poporul corean, aspiratiile lui, sncrificiile pe care 
le-a făcut si le face cu un stoicism inegalabil, dorinta lui de a 
ls, Coren, entuziasmul de n merge pînă la capiit în lupta cu dus= 
manu comun. 

E 2) De n considera conditiile, discutiile si semnarea Ar- 
mistitiului, o problemă a lor si numai A lor, de care pot dispune 
cum vor, coreenii nejucând alt rol decât acela de pioni docili, 

3) Si mni ales de a fi judecat pe bătrânul Syngman Rhea un 
om de paie, o marionstă, uh servil politician, gata să le satisfacă 
cena mai neînsamnată cerere, 

Bătrânul patriot, e adevărat, nu a'a dat în lituri să cola- 
voreza strîns cu americanii - chinr si contra opiniei publice core- 
one = atîtn timp cât a fost vorba de atitudini ce nu atingeau onoa- 
rea, existenta snu viitorul nenmului său, Era gestul de recunoatiin- 
tă si întelegere fntă de poporul enre si-n trimia fiii să lupte,să 
sângerezo, pentru 0dren în pericol, Era gestul politicianului con- 
sumat, care stie si faci diferentă între essential si detaliu, între 
gest de solidaritnte si luptă pentru supravietuire n neamului su, A 

E ceenoca americanii n'nu priceput încă, 

Când îns, Syngman Rhee n simtit pericolul pe care-l repre- 
zinti pentru poporul corean calen urmată de Comandamentul Aliat, a 
stiut BA se amte si sub nalt napect, n stiut să înfrunte senin ex 
ceptionnln gravitate a situntiei, Ostilitaten americană 4 igbuonit 
imediat sub formele cele mni diverse, Dar SANI americană îsi 
Asen un domn ndversnr în încăpitânnrea coreanului, 
$ Multi nu pronosticat o înfrângere mpidi a “încipittinatu- i 
lui" ; Un individ, fie el si presedintele Statului Coroan, nu se 
ponte opune Statelor Unite si ONU-ului Î... sd 

Grogiti nu fost, doonrece, nu individul LBNES sa 
opunea, ci o renlitate puternici, o realitate ce nu 


d 





a 












ceeace pare simplă amenintarea oportunisti, 


_nti-comuriste, 
S A 
“simbol da e E si de cei Pieter cĂ înfrângerea ncestui 


pretuită, Starea de spirit, unitatea de simtiri A unei natiuni nu 
poâte fi călcat în picionre. In Corea s'a desconsiderat această 
realitatțe si de aceea fortele nliate se găsesc într'un impas. Res- 
tabilirea ordinei si-a bunei întelegeri nu depinde de sdrobirea lui 
Syngmnn Rhee si-n politicei p& care o. duce, ci de forta de compreen- 
siune a Vnshington-ului, & 

„ „Bymeman Rhee n'a lunt atitudinea extrem pe care o are din 
plicarea de a contracara eforturile americane. Numai perspectivele 
de viitor ce se profilnu în umbra amistitiului proectat 1'au îndem- 
mnt la această extremi, Cână după trei ani de lupte aprige, cu sute 
de orase complect distruse, cu 2,000.000 de pierderi omenesti, te 


10 j 


vezipe cale de n fi părăsit In discretia inamicului de propriul tău 


aliat, ce-ti mai râmâne de făcut ?1...Un gest eroic. Nebunesc, poa- 
Ve, dar singur capnbil să misto anchilozatele suflete ale omenirei, 

“In inima lui -Syngmân Rhee a.svâcnit sângele neamului său 
în pericol de moarte. De-ar fi fAcut altfel ar fi fost cioclul pro- 
priului sâu neam, Dealtfel, nu era singur, Nu era un răsvrătit. Nu 
sra un exalțat. In spatele lui, milioane de coreeni simteau nceasi 
durere. Pa front, trei sferturi din luptători, din aceasi rasă pur- 
tau în suflete nceleasi idealuri... 

Syngman Rhee sra un simbol, era purtătorul de cuvânt al 
întregului popor corean, Syngman Rhse, în momentele cele mi grele 
ale istoriei coreene, s'a contopit cu aapiratiile poporului corean, 
dovedină înc -odatii en un politician e mare numai când răspunde 
chemirii nenmului său. a 

atitudinea bhtrfnalni luptător nu poate fi considerată o 
atitudine de independenti snu de ostilitate față de ONU snu de ame- 
Yicini, Independentă nu poante fi, deoarece nici o Altă natiune nu-si 
poate revendica rolul de tutoare față de un alint, Iar ostilitate 
eu Atât mai putin, când Corea ru cere —'o stie orisicine - decât 
continuaren luptei împotriva hiărsi roşii, 

“nau SYneman Bhee A cAlent obligaţiile lunte față de ceilalti 
ci ceilalti canti să dsturneze obligatiile luate fat de Corea, prin 
interpratări copiliresti, Geetul lui Symgman Rhee este un gest des- 
ee Dar un peșt care spune mult, Dovedeste coeziunea care există 
intre popor, nameti si guvern. Dovedeste vointa ae a îndeplini tot 


Symgnmm Rhes este un exemplu niret de tena, 
citate si trio- 
ea tara si întelepoiune, Simbol 41 tuturor celor ce cred în tă- 


Virtutile ancestrale Ale nenmului 10 si!'n dreptatea luptei 


em: liniste Corea, nu va însemn îndepir- 
tarea unui obatncol din oRlea nmistitiului, Va însemna cevn cu 


cel mai nsîmpcat nl umnitătii; 


oră : Semtin Bratocea 


DACIA - n? 12 





DREPTURI SI DATORII 
PR ON N EIN NE 


A Orice încercare de refacere a socistătii omenesti nu va duce 
la nioi un rezultat, dacă nu se va cHuta sf se lAmureaaci indivizii 
că în afară de nu stiu câte drepturi, ei mai au si anumite datovii de 
împlini, Îi 

OdatĂ cu ruperea lanțurilor feudalismului , notiunea de Li - 
bertate si "Drepturile omalui" au fost atât de suprapretuite, încât 
orice încercare de a le da o interpretare justă a fost consideratii aa 
o împiedecare în libera desvoltare a individului, Pentru a înlAtura 
orice urmă care ar fi putut reaminti vechiul siatem, educatia în ata- 
tele democratice, ia forma liberală cea mai înaintată, punând accen- 
tul în special pe individ. E1, individul, este totul; satiafacorea 
interesului personal este adevĂratul scop al vietii, Egoismul devine 
regulatorul întregei vieti economice, Statul, al cArui scop ar fi a- 
cela de a armoniza interesele în joc si a împrti dreptatea, nu este 
alteeva decât un fel de păzitor al libertatii îndivizilor, al poPte- 
lor lor nesâtioase ei al egoismelor lor în pliră isbucnire. Pl,3tatul, 
nu Are dreptul si pâtrunăA în sfera autonomiei ersoanei, nici în ce 
priveste latura moral religioasă, 

Si pentru A stabili odată pentru totdenuna rolul statului, 
protagonistii ideilor democratice i-au fixat limitele nctiunii în 
functie de "Drepturile omului”, 

Este foarte atrăgiitor, atât de simplu si linistitor pentru 
oricine să stie că el are numai drepturi si că, în ultimi analiză , 
statil, numai atunci îsi justifică existenta, când vu veghea ca acea- 
te drevturi să fie respectate, 

Dar individul nu ponte sA se desvolte si să devină o perso- 
nalitate decât în mijlccul societAtii, 0 societate însă numni atunoi 
va puten triii când ințeresele indivizilor vor fi armonizate si reglo- 
nentate printr'o anumită ordine, Individul vin trebui deci si sa înca- 
dreze în acenstă ordine. Libertatea nu e posibilă daci fără o anumită 
ordine, făvi o limitare, Ori, acenată limitare crează individului a= 
numite obligatii, datorii, fără de n căror reapectare dispara buna-— 
convietuire între oameni, Acesta datorii înst trebuicae cultivate si i 
intuzate individului printr'o educatie aerioasi. Paptul acesta nu vă 
atirbi nimic din viata democratică. 

Si dncA am încerca să inversfn clasicele drepturi ale omalui 
tranaformându-le în Velea io sue ă schimbat ceva din sensul 
unei ndavărate vieti în spirit democratie ae 

- E datoria fiecărui individ si se îngrijească serios, 
de pereoana lui fizică ai inteletuală, pentru a putea fi un element 


re trăieste. Popa 
viză d popa Dea fisolirui individ de a exercita o profesiunea i 


ndeeuată aptitudinilor sale, contribuind Astfel în mod pozitiv la 


ietătii, E ga e na 
ude 7 tdi fiactrui individ de a se instrui si A prini o 
educatie care sii corespundă etemelor valori maxaia „ia, sxemplul ii 

















i 
| 








i un pronunta i ii 
“să wăspundere, atât fai p t sint de împlinire a datoriilor 


12 


trăirii, fiecare individ e dator să contribuie la educatia semenilor 
săi, 
- Bste datoria fiecăruia de n economisi si realiza o pose- 
siune materială pe căile normale morale si în cadrul legilor existen- 
e si de a o lăsa mostenire urmasilor săi, contribuind astfel la bu- 
starea societății atât nctuale cât si viitoare, 

i — Dste datoria fiecăruia de a munci si a-si câstiga prin 
provria-i muncă existenta si de n împlânta în sufletele semenilor 
sii âragostena de muncă. 

- Bate datoria fiecăruia de a se comporta în toate nctiuni- 
le sale în conformitate cu învătâmintele crestine si morale nle epo- 
cei în care trăeste, si de a contribui cu toată personalitatea sa la 
extinderea acestor învâtături în viata indivizilor si în viata de Stat, 

- Este datoria fiecĂruia de a influenta si contribui la cre- 
area de institutii de binefacere si asigurări contra bolilor, acei - 
dentelor, bâtrânetii, etc, 

- ste datoria fiecăruia de a-si înjgheba o familie sâni — 
toasă, cu o înaltă tinuti morală crestini si pe care s'o ridice din 


mou la rangul ei primorâial de celulă constitutivă a societății, 


- Este datoria fiecămia de a supraveghea educarea copiilor 
sBi de asa manieră, ca ei să devină elemente vii si pozitive în viata 
societăţii. 

5 - Este datoria fiecăruia de a se îngriji din timp si serios 
de procurarea elementelor indispeneabile intretinerii fortelor lui 
TA si intelectuale, pentru a nu lipsi societatea de un element 
util, 


— Este datoria fiecămia de a lua parte activă la viata po- 
litică, 

După ce am fĂcut toate aceste inversări - transformând to- 
tul numai în datorii - oare ntar fi Aceasta mai conformă, mai ndecu- 
ati unei adevărate vieti democratice ? 

„Piecare individ simte nevoia de a fi respectat. Ori faptul 
de a striga la fiecare moment că ai drept la cutare sau cutare nu-ti 
va atrage respectul nimănui, In momentul însă, când îti vei lua asu- 
prăti anumite datorii, pe care le vei împlini, constient fiind că 
astfel vei contribui la progresul societţătii în care trăiesti, voi 
simti în tine multumirea luorului bine împlinit si mândria că esti 


un element viu si nu un parazit, pe care fiecare îl detestă si-l 0- 
colesate, Apa 


BA ia aminte deci, toti nesi ce astăzi, aici în striinătate 


îsi arogă încă drepturile de a mai conduce din nou — i a Ro- 
mâneaseă,  ucolo în tară s'a schimbat ceva, Pătuza caer 
muncitorească - si mai mult: mica noastră burhghezie - după ce în 
veeut au fost înselate de toate partidele, nu mai pot fi usor amă- 
Aitpi-ănti 9iinan de ciroumspecte si nu ajuns la o anumită constiintă 
RA i, Ea n care sistemul demagogie de odinioară nu va mai avea 
Ba, această multime, atât 
realizări, fapte care să-— 
ce mâine o vor conduce, 


, de mintită si spoliată, asteaptă 
i vindece rânile. „steaptă din partea celor 


A de ea, cât si fată de viitorul neamului. 


Sa 


SR 


DACIA - n? 12 4 13 


Si îndreptându-ne privirile spre cei ce astăzi aci în emi- h 
grant si-nu arogat dreptul de a fi reprezentantii "României", oare 
în ce măsură sunt ei pĂtrunsi de spiritul responsabilitătii ? Si mai 
întii, cine i-a învestit cu acest mandat de reprezentanti ai neamu-— & 
lui românesc 7? Onre nu ei-au arogat ai din nou Anumite drepturi care 
nu le-au apartinut si nici nu pot să le apartin ? Prin atitudinea 
lor, Acestia nu fac decât să continue nici un vechi obiceiu specifice 
fostelor noastre clase conducătoare, de a cere drepturi si de a avea 
numai drepturi. 

Acest gen de "reprezentanti! nu întrevâăd daţoriile ce incum- 
bA oricărui individ ce-si Arogă o sumă de drepturi. Nici nu pot con- 
cepa că au datoria de n lămuri popoarele vestive de sensul si necea- 
sitatea actiunei românesti în Rusia. CA au dntorin de a cere acestor 
popoare vestice să întelengă drame Rominiei. SA ceară interventia lor 
pentru refacerea unei situatii normale în îstul „uropei, Nimic din 
toate acestea. 3ingurul lor scop e de a convinge puterile vestice de 
drepturile pe care ei, o mână de politicieni fAră scrupul, le au, ca 
atunci când România va fi din nou liberă, să devină din nou BI condu- 
cătorii, îndrunătorii si educatorii neamului românesc. A 

Bi bine, nu cu astfel de oameni va putea fi refăcută Româ- 
nia ci cu oameni constienti da datoriile ce le nu de împlinit fată 
de neam, adânc stĂpâniti de simtul răspunderii si cu un singur drept: 

acela de a se jertfi pentru binele si înflorirea neamului 
românesc. 


Ion Roth-Jelescu 


OFENSIVA PACII 
IEI III EAI 


iti i dem că nu 
Dacă politica sovietică e plină de contraste, cre 
se datoreste conducătorilor acestei politici, cât sistemului pe care 
acestia îl reprezintă. E 
Oe e se responsabilizează pentru ameliorarea Gapităie 
lor de viată, si neprezentându-se o altă solutie pentru zl IE 
este înclinată a-l accepta, dacă nu ca pe o formă Ap Aa R- 
ca pe' o nouă experientă, E cert cf fiecare nouă experien n dome- 
niul politic a împins omenirea un St jpaite, si cu fiecare pas, 
însăsi a căpătat noi simificatii, 
Tot pr te este însă simnificatia comunismului, care Are 
tia de a ferici omenirea, i 
EN IRă A DA dână la o parte consideratiile particulare, ca aitatii 
geografice, evolutii istorice, rasse, limbi, păi piele 
credem în validitatea acestei pretentii datorită ADA E Pr Si ca Cr 
damentale marxismului, atitudine care este în acelas 


motor, sens si fortă, acei osia dsutul aa olâz când mărturisea că 


He a văzut A 
era canu ai două voci interioare: vocea logicei si vocea urii. 


d tantilor pro 
71 era dominat de ură împotriva "reprezen Ea pe 
ai nationaliemului“, simțindu-se ” fericit convingeraa că, comu- 





4 


14 


nismul întâlnindu-i drept primii inamici în drumul său, le va da ţi- 
rul de gratie", iar după o sută de ani veden că doctrina i se împli- 
meste, transformând "umanul" într!'un mănunchi de "pofte bestiale" , 
asa cum Churchill numea în 1927, Leninismul. i Pai 

Logica lui Heine, logica urii, logica care consideră Biblia 
anacronică, familia element de discordie, legea drept ghilotină si 
mu justitie, logica unei bande de psihopati care de mai bine de o 
sută de ani au luat lumea cu asalt, vrea să demonstreze câ "ferici- 
rea" pe care omenirea o caută de mii de ani, este sinonimă cu crima, 
cu tâlhăria, cu animalitatea, căci ura combinată cu forta, nu poate 

roduce altceva, 

, Pără îndoială, societatea actual nu este o societate feri- 
cită. Fără îndoială, societatea bazată pe principiul achizitiv, are 
marile ei dureri, cari sunt mai mult sau mai putin grave, în raport 
direct cu conditiile de desvoltare istorică a fiecărui grup. Dintre 
acestea, cea mai importantă se rezună la cuvintele lui Jefferson ca- 
re spunea că (anglia):"nu a admis niciodată un capitol de moralitate 
în codul său politic”. Această notă a părăsit de mult insula brita- 
nică, infectânăd climatul mondial, atât politic cât si economic sau 
social. Dar a retusa o lipsă de moralitate cu o altă lipsă de mora- 
litate, o fără de lege cu alta mai mare, este tot asa cum asigurând 
vindecarea unui organism de tuberculoză, i se promite paralizia in- 
fantilă, 

Natural, teoreticienii actuali, justifică barbaria Moscovei 
drept o necesitate, căci spun ei, într'un mediu ostil numai prin for- 
A se poate impune massei o noul! formă de viată; astfel, spânzuritoa- 
pia soia institutie de stat, si deci, simbolul "fericirei", scopul 

ina]. 

Dar ce i a si i i i n i- 
cirea” a aa Dai, ani out ne) si 
dragostea, e Mântuitorul, dacă acceptăm învătătura crestină drept 
forta de revitalizare a valorilor, 

Comunismul nu o acceptă. Dar comunismul nu acceptă nimic ce 
nu a fost acceptat de Marx si înfăptuit de Stalin. Ş 

Comunismul este expresia negativă a vieţii: e negatia însăsi, 
Ridicându-se în numele logicei si ratiunei" adoptă logica unor bol- 
navi si ratiunea unor nebuni, , 

Pictând în toate culorile mizeria lumii burghezo-capitaliste 
ridică propria mizerie la înăltimea unui cult si ae Apo Ce ari jRE 
Ep mibuactă omenirei, purtând în cioc nu "ramura de măslin" ci 

Si ma e glontul care ne cutremură, cât ideia care îl sfin- 
teste. De aceea suntem împotriva comunismului, Nu pentrucă 'democra- 
tia pe care noi o trăim ne satisface, dar pentrucă ceeace comunismul 
ne. impune nu numai că nu ne satisface dar distruge visurile cele 
mai umile asupra punctelor de atins în viitor ia a acelei atât 
de vorbite justitii sociale. cara , dai si 

A Y D » nu poate fi bazată pe conceptia ma 
gi a lunii, ci pe recunoasterea lui Dumnezeu . 
at pmeui du "Gate aintea fapoirim Acestor dnieă orofati, talai tngeri 

precoce ca MAlencov de pildă, sau ceilalti 


din sfera vestică, cari se asaaminiă î ; E 
nezoase cu eunucul. în mijlocul PC RA, pa si 


PRD re 


7 


DACIA - n? 12 15% 


„_„_ Ofensiva păcii nu este decât un narcotic ieftin oferit mul- 
îi0 Sf it si de neinformati ; iar toti propovăduitorii ei, în 
ă i u inconstient, mu sunt decât uneltele neplAtite ale 

nfernului. : 
Dacă detestAm rizboiul ca fiină irational si împotriva legi- 
lor lui Dumnezeu, îl preferăm unei păci unilaterale, a Piti pi 
statul în abator, 

ae Dacă detestim forta "maschiului" ca argument, nu-i putem ne- 
i ep valoarea când Aceasta reprezinti ultimul argument Al adversa — 
rului e Ş 

Credem că în tensiunea dintre Est si Vest, au fost întrebu- 
intate „tonte argumentele posibile în afară de ultimul. Oredem că nu 
va întârzia momentul când si acesta va fi folosit. 

Nutrim speranța cA teribila înclestare care va deschide noi 
răni pe trupul aneniat nl ohenirei, va Avea efectul binefăcAtor Al 
bisturiului în luptă cu gangrena. Infectia Vestului ca si a Estului 
va dispare, spre fericirea generațiilor cari vor veni, dacă ele vor 
sti să tragă concluziile. 8i nu ne îndoin câ vor aţi, 

In ceeace ne priveste, putem fără sfială pleca urechea la cu- 
vintele acelui mare om de stat grec, care a definit libertatea cu fe- 
ricirea si curajul cu libertatea. "Nu vă lAsati perturbati de perico-— 
lele răsboiului", spunea el cu mai bine de două mii de ani în umi. 

SĂ nu ne 14sAn perturbati de pericolele războiului cars va 
veni, căci el va veni implacabil si fĂră putintă de a fi evitat,ori 
câte speculatii se vor face pentru a-l întârzia, pentrucă numai un 
nou potop rai poate regenera omenirea, 

După aceea, cuvintele lui Jefferson rămân edificatoare : 

"Numai Adam si Eva dacă vor râmâne în fiecare tară, însă li- 
beri, va fi mai bine de cât este astăzi. 


Marcel Preoțescu 


Legiunea în adâncul si, În acea stare de 
spirit nevăzută, dar simtită de noi, ..., este 
rezultatul unei conlucrâri : 

Ba s'a năsut din contopirea următoarelor 
elemente : 

1) Aportul nostru de sintire. 

2) Aportul de simtire al altor Români . 

3) Prezenta în constiinta tuturor a mor- 
tilor neamului, i 

4) Indennul pimântului patriei si 

5) Binecuvântarea lui Dumnezeu, 


0.2.0. : Pentru legionari - pag. 344 
Colectia "OMUL NOU” 





“Frank, Rend d'Harnoncourt, Aldous Huxley, Lincoln Kirstein, 


16 


SOLIDARITY ABOVE THE FRONTIERS 
SIRIAN RPR I-III 


Nothing is more significant in the world of oppression in 
which so many peoples are now living, than the mobilization of spi- 
rituality for the defense of the human liberties. 

Too often, the revolt against tyranny has been roaring 
powerless in the soul of the submitted nations. Their intellectual 
elite was fighting alone, in conditions of awful disequality. The 
world, with iîndifference, was watching, from a distance, the sacri- 
fice of these heros and the wonderful attitude of those martyrs.,, 
At the very most, a platonice compassion was touching lightly, like 
a monentary contraction, upon their perturbed faces... 

The sacrifice was being made by others !,.. 

No active solidarity was shown towards those creatures 
who fell for the sake of the supreme principle of liberty, the only 
one susceptible of securing the human being with his dignity and 
his complete creating ability. 

That is why the heart fills with joy when, from the remo- 
test parts of the world, the voice of solidarity is raising, proud 
and combative, to stigmatize the abuses committed against he high- 
est prerogative of humanity ; the spirit. Because, whatever may be 
his color, his religion, his geografic loealization the individual 
gifted with superior qualities, belongs as well to his nation as 
to the whole humanity. That is the privilege of spirit, one could 
say its justification. And it is to this category that all these 
întellectuals belong, all they who, far or near, are tolee includea 
among the creaţing elites. To tighten against “ne forces which tr 
to enslave the men, which try to twist their way of thinking and - 
of speaking, which destroy their dignity and their libert Sua 
2 fiice a eo INA a humanitarian duty. That is Pienuing for 

cious inherita i i i 
dea Dour E RAE (7 pune of manking. That is fighting for 

In such an atmosphere of a i 
the frontiere, has been Bi in va ae Agia ZM poana =) 
a Commission of intellectunls, the design ot which was t et î A 

Si e eioliea intatlevioala : Victoria Ocampo , pene eo i 
“papă a ia pia Arrested by the argentine nuthorities for po- 

The Message issued by the Co i 
moni e d am llae "would Ei îDiea kapa d decan 
în tasta a uita țeniona ae zmei 
world rally + i peer o E 
pe E Se sed cut ri deac This Declaration was followed by 

rle, Norman Cousins, Irwin Edman Waldo 


Toos, Archibală Maeleish, Jacques Maritnin, Mariane Moore ,Frederico 


de 0; ine A 
nis, Katherine inne Porter, Hans Simmons, Diana Trilling, Lio- 


nel Trilling, Glenwey Westcott, Monroe Wheeler, 


mt pat 


Such nn initiat 
Dn Pa it took form in Azi vata pote te 00 RIEIRI 
Yrânny upon thoir fundamental li Ei: 
fact, the situation has oenana nete aa a Ia RR A 
One can't say it the releasing of the a et 
an5 Andie Și Y rgentine intellac- 
PBanit- 00-a BE CE A this Declnration, But, from tha 

i Arity, e initiative is wonderful, P - 

briela Mistral to Frangois Mauriac, from Brazil n Ea 
nada to Australia, the voicea of sosi dart v epic ui 
The most remnrqunble pergonalities of the Play Sc ph 
a genei pl i ole world were crying 
LA Egirl a ngninst obvioue Abuses from a political power 

The sense of the most elemen j i 
through the hard shall of lite o e 0 A ORI OI at 
least perceiving the danger. As under the strike of a revelation 
they were suddenly understanding the imperative necossity of noting 

However, their action, praiseworthy in itself, looks quser 
when one thinks of the narrowmess of vieva of they who started it. 
For, one cannot consider it otherwise. An action, born of a feeling 
of unenimous revolt, and intended to set up a collective attitude 
cannot be restrictive to a bounăgd and particular design. The spli.- 
darity for the sake of spirituality cannot be partidarian, subjec-— 
tive, limited to some particular persons, to some particular parta 
of the earth. It cannot be a simple manifestation of sympathy to- 
warăs a certain person, when others — hundreds, thousands of then - 
are în a same, if not morse, situation, It would be mining the 
universality of Aa principle, and the excellence of an action, both 
SARA e coulă still Accomplish A return to a normal state af 

ings, 


DACIA - ne 12 


Because of the Abyss between the profusion of the means 
which could be used and the insignificance of the design they pro 
posed to reach, the most enthousiastic observer loses countenanea, 

Is it inconscience ? Is it a deplorable ignorance ? 18 
it only indifference ?,.. 

Is it imprescriptibla, to have n right to be called an 
intellectual, According to the "Declaration of Now York", to belong 
to one of the three Americas ? Or, ia it only necessary to find 
ones6lf in Peron's jails ? That is a wrong nttitude, which can only 
arouse a complete distrust. 

To may be able to applaud with fervour the initiative ot 
the intellectuals of New York, one wanta to know first, which have 
been their endenvoure to "nrouse the indignation of the vorld” 
against the unjust detentiona of the thousands of intellectunla 
who aro rotting in the jnils of the Popular Democracies 71... And 
specially at which stage arrived this "unceasing campnigh to mobi- 
lize al tho intellecţuals of the world and bring them to their 
objectiva", objective which should be, without oxcaption, tho fate 
of ALL the intellectual slites, which are now in distresa, And, 
behind the iron curtnin, there are so many of them, +hnt tha sensi- 
ble henrta of their more fortunate colleagues should be moved. 

14 is never too late to do well, I£, nt least, the Comnis- 
sion of New York could remember the wisdom of that proverb be... 

Dr. Radu Buzdugin 2ă 


Să. 


e 


Vă 
Ş 
ă 
Ş 





de mtgime 


18 


POLITIQUE ANGLAISE 
II-III 


Ltângleterre est peut-âtre 1'unique puissance au monde î ne 
douter de rien. Surtout pas de son intelligence politique et de la 
complăaisance des autres puissances envers sa politique, si 6trange 
soit-elle, D'od, la foule de malentendus et d'adultârations des pro- 
blâmes A l'ordre du jour, provoquds par les Serviteurs de sa Majestd, 

. Que 1'opinion publique mondiale reste dsconcertte devant 
l'attitude anglaise, cela est secondaire. Ce qui importe, c'est que 
les Alli€s soient convaincus de la formidable habilet d'Albion et 
que le Grand Empire en tire profit, bien entendu. la reconnaissance 
de la Chine communiste, pour la tentative de sauvetage des 5oo milli- 
ons de livres sterling engagdes dans les territoires rouges et la 
neutralisation de Hong-Kong, est encore prâsente A toutes les mâmoi- 
res. Peu importăit que cette position dgoiste rendit impossible, par 
la suite, le bombardement de la Mandchourie, le blocus des câtes chi- 
noises, en un mot, la victoire en Corde 1,.. 

L'Angleterre n'a jamais dt, ni magnanime, ni gândreuse.Elle 
ne recamâît pas la ralit d'une communaută plus large que L'Empire 
britannique. Tout ce qui est en dehors de lui, n'est que "barbarie" 
au sens antique du mot. C'est pourquoi, chaque fois que ses interâts 


l'exigent, L'Angleterre n'hesite pas A passer par dessus les en gage- 
mente pris, dans une fisre independance d'action, qui serait conside- 
res - pour toute autre puissance - comme une trahison. L'Angleterre 
sait cependant adoucir les mefiances qu'elle provoque et en tirer le 
profit gu'elle dssire. Et, ce aui est plus habile encore, elle a tou- 
jours. rtussi A attânuer ou A faire disparaitre les traces de ses d6- 
faites. On ne peut contester que la politique qu'elle a mende depuis 
des ddcades ait Gtd admirable, Nfanmoins, on ne peut plus oublier les 
înnombrables humiliations auxquelles elle s'est soumise pour mener sa 
galâre A bon port |... Mais la Grande Bretagne est philosophe. Elle 
sait que les humiliations s'effacent, tandis que le peu qu'elle a pu 
gaener subsiste et profite au peuple du grand empire. C'est pourquoi, 
alle reste fidăle Asa vicille ligne de conduite at persiste dans ses 
compromis et ses atermoiements. 

Naturellement, chacun est libre d'agir comme il l'entend ; 
chacun est maître de sa provre politique et peut la mener A sa guise, 

Mais, nous avons 1'impreesion que, cette fois-ci, l'angle- 
terre a ătpase€ les bomes, 0u on se trouve devant une vue politique 
de grande envergure, qui dtpasee nos faibles possibilitds de comprb- 
hension et qui se râvâlera un jour tre L'un des actes les plus îm - 


„portanta de la politique anglaise de cette ddcade; ou c'est une monu- 


mentale erzeur, dont 1'huniliation păsera lourdement sur 1'histoire 
“Puture de l'ângleterre, Nous songeons A sa politique A l'dgară de la 


„ Mougoslavie. - 


Ia Yowgoslavie de Tito ne nie nullement : 
qu'elle soit un pays 
communiste, totalitaire d€clart, dont les prisons st les 


DN 


DACIA - n? 12 19. 


200 Sl 


cons€quant, A la destruction du rdai i 
île, „Mineorae pa mastiă sezut aaa daia dA alee 
anglaise, De mâne, il sat de notoridtt publique qus Mite (auto-mard- 
chalis6) est un criminel ordinaire, qui A sur sa conscience une mul- 
titude de vies humainos, de viea qui portaiant amitit a 1'Anglaterre, 
Et cependant l'Angloterre, passant par dessus tout cela, în- 
vite ce lourd personnagze Londres, l'entoure de tous les honneursa , 
lui fait mâne fouler les dalles du fier palais de Buckingham.” Et ad- 
met, pour comble, de voir sa Reine s'associră la mâme table que le 
dictateur balkanique | Qu'il se soit agi 1A d'une exigence de Tito ne 
saurait nous $tonner. Ce qui est plua Stonnant, c'est qu'elle ait 6t£ 
acceptâe ! On pouvait pourtant penser que les compromis avaient des 
limitea,..Pour la politique Anglaise, il semble bien que ces limites 
n'existent point. On promet, on serre des mains eales, on sourit, on 
embrasse mâme, pour vaincre les obstaclea. Mr, Ohurchill a d$jă don- 
n€ de multiples preuves d'âtre un spcialiste de cotta sorte de jeu, 
actuellement, il l'emploie, “n 'allant ausai loin que possible, Ă ga- 
gner la sympathie de notre compire Tito, STA 
A nous, ce jeu paraît abject. Il nc semble pas que la mâme 
optique prvale en ungleterre : l'opposition ne dit rien, l'opinion 
se tait, la Couronne s'y prâte... 

" pour Tito, bien entendu, c'est une €norme victoire de preg- 
tige, Lui, le campagmard, le terroriate, le criminal, le politicien îi 
totalitaire, 1 punea avelară du REDA Dat, n coueă 10 PATA N 
«st venu s'asseoir la table da la Reine Angleterre |... 

it 'avait droit qu!'ă ia table d'un cachot, 
20 TR est 15 bândfice aus l'Angleterre peut tirer de tout co- 
ln ? Quul sst la but que voursuit lir, Ohurchill ? Jeu politique sub- 
til nu profis de ln cormunautt anti-commniste ? Rechercha d'un nou- 
v=l allil pour L'nrmfe cccidentnle + Sastion avane6 dans la citadelle 

omrmun iste ? O0u, purement ut simplement, nowvelle conbinaison 6cono- 
Să ilntărilemani profituble A ItAnsluterra : avions A rânotion 
n di neg dans 1"exploitation des mines yougoslaves ou tout autre 


ll Pia que soit 1n raison onehte du ur. Onurehi1, alla nous 


i i 3 i + triate - elle nous 
raît bien audacisuse et - ce qui est vrnimont triste 8 

Eee, en contzanietion absoluu avec les obligaticis Pilat SE Die 
la cyatâme poliţiquo 3 wilivaire du ondy iiotoe 37, 068 a iad 
et contre-visites, cos conversations avorstes, csa 900 Ea 
latdraux avec la Yougoslavie de Dito, ont un caract Ne nisi 1pă/d0e 
dant, qui ne cadre nullunent avec les efforts oită e se 
tions libres, pour resserrer lvs Lions de ue ttuAnă E E doge? 
commun , Du câtă de Verei oa iiane.. DN SR Sere 
£ avie de Tito n'a rien de ea 
pe: pie les ddeavati dag ax citatul, XE Să 2003 NE 

un ennemi de la liberte, de ' au do . 
a Nous n'avons pis le droit de consurer la politia Pa 


"elle sa nemet, 188 d; 
mais nous conatutona que les Libertss qu sa, sea rolationa âvoc 


ons unilatiralea qu'elle, prond, pie je aur les ddolarations solen- 


sea allide ldgitines, jettent le dise 
Me e i 


a e 


20 


nelles antărieures, dftriisent la confiance de ceux qui esptrent âu 
monde occidental la libert de leurs pays dominds par la dictature 
rouge» fii 

Ia politique anglaise 4 toujours su sacrifier les intârâts 
1es aspirations, les âroita 1dgitimes des autres, pour sauvegarder 
ou rialiser le moinâre point de, son propre programme international, 
De mâme, tout compromis est consideră ldgitime, chaque fois qu'il 
sert la politique du Foreign Office, Ce sont des rbgles que les di- 
plomates et les politiciens anglais Eat aussi naturelleament 
au!'ils prennent leur hd de 5 h. Ces regles sont devenues des r& - 
flexes. 0'est pourquoi, les Anglais no -se rendent mâme plus compte 
de ce que leurs attitudes ou, leurs accisions vont trbs souvent 
l"encontre de l'opinion ou de l'intrât gân6ral. 

, Quand, ce grand empire - admirable de tant de points de vue- 
comprenăra-t-il qu'il n'est pas seul A adeider du sort du monde; 
qu'il doit lui aussi se soumettre aux -rtgles du grand ensemble des 
nations libres; que, jusqu!'uu rtglement -d6finitif des comptes avec 
1'ennemi commun, il ne peut avoir d'autres amis que cenx qui croient 
sincirement aux bienfaits de la libertă ? 


Vladimir Negoescu 


NAIVETE DB L1000IDENT 
RIO RODNA 


On peut dire que, de nos jours, le rapport des valeurs, des 
sympathiea ou des menaces, se site toujours A l'ombre du rideau de 
fer, c'est-ă-dire 1ă ob se touchent deux entites gtographiques et se 
ddfient deux manidres de vivre. 

Occident et Orient !,.. 


Notions abstraites, devenues extrâmement palpables, vivaces, 
essentielles, depuis la fin de la devxitme guerre mondiale, Tout se 
groupe autoura d'elles. Tout se râalise -pour ou contre une d'entre 
slles, 11 n'y a plus de moyenne ou de troisidme possibilit6» 

C'est justement pourguoi, la rivalite est soutenue A ou — 
trance par tous ceuz qui conduigent les deux bloca idologiques » 
Surtout par cewx du bloc oriental, dont 1'hermâticit€ et L'intransi- 
geance, leur ont 66 d'un grand profit, D'ailleurs, grâce A cet 6tat 
de choses, "1'Orăent" s'est forg6 un colossal et mystârieux empire, 
en mâme temps qu'une lamentable renommte. Renommte qui engendra 
son tour une &trange mentalitb dans le monde oppos6, traduite -gr0880 
modo- par la phrase suivante : On ne peut jamais savoir ce que pen- 
sent ces gena du bloc oriental, mais on peut toujours 6âtre sâzr qu'1l8 
s'opposeront A toute proposition venue de l'occident. 

Ainsi naissent les lâgenădes |... 

„C'est pourauoi, "l'Oceident" a toujours suivi et continue 
A suivre avec angoisse, les moindres manifestationa de "1'orient" 


pour En dfeeler ies moindres variations diattitude, d'obd atoouleraient 
les moindres_changenenta par rappori ă lui. î 


DACIA - n? 12 2 3 

0'est sârement une faiblease de sa part que di 
Sua aia telle facilits. Mais, c'est ta onarit a 
que de s'efforcer de discerner le i ; 3 
Ceux-oci, cependant, qyant saisi 1e pitt e ra pr 
fit6 largement. Toute leur attitude A l'dgară de ces ră Mail 
que sont lea occidentaux, a 6t6 un vtritable chef d'oeuvre: mise en 
scîne, dosage, injections savamment administrdes... Rien ta nanqut, 

Naturellement , au cours des anndes, la rivalită aussi bien 
d la mâfiance et la haine, se sont accentudes entre L'Oceident et 
"Orient. Les rsultata cependant, ont 646 tout A fait diftârenta, 
1'uh des antagonistea s'efforgant de dâjouer les plana de l'autre, 
le second 6chafaudant un syst&me grâce aux rtactions du premier. 
Aimsi, tandis que 1'Oceident se morfondait dana un effort quasi- 
stârile pour montrer qu'il Stait "quelque chose", 1'Orient accomplia- 
sait une dtude approfondie de la paychologie occidentale, Et il y 
est parvenu, Les cobayes occidentaux s'y sont prâtâs avec la plus 
parfaite complaisance, Complaisance qui n'a pas diminuă depuis et 
SE paraît constituer un des traita caracteristiques de ce monde 
ocredule, îi 

la guerre froide, par exemple, qu'on se vante tellement 
d'avoir gagnăe, n'a &t6 qu'un pion rouge sur 1"'&chiquier mondial, 
On l'a peut-âtre gagnte (!), mais ce sont les Russes qui l'ont di- 
rigde. On l'a gagnde parce que les Rueses ont bien voulu.L'Occident 
ya employă toute son Âme, toutes ses ressources; les Russes n'y 
ont engag& qu'une intention. Et c'6tait bien peu pour eux |! L'Oeci- 
dent a obtenu une satisfaction; les Russes se sont livrâs Ă une 
vErification st le r&sultat dat angă 23 la dei Dianei rr 

L'Orient avait appris diriger d&sormais ces masae 
dentales A sa guise, Par un simple geste de oagnanimit6,. Paz „unt 
parole dite A l'occasion d'un banquet ou d'une confârence d ONU, .. 
Par un orăre 'donnt en Corte, en Indochine hi A Berlin... Ovâtait 
1A la subtilită soumoise du monde oriental. 4 

Les Ocoidentaux, dăsireux de paix, mais toujours paote e 
douter des manifestations ou des ddclarations de 20Wvu plata i 
Russes, ne pouvaient que se montrer agrâablenent Surprise 9 p 
suivre toute manoeuvre habilement &ntreprise par eat aaa SR 
uel devait en âtre le râsultat ? L'affaiblissenen a 
d resistance Gata ua pi son pe natA minei EUR ea 

ln rbalită, jusqu!ă ce jour» aag et 
nt raison aux calculs sourmnois aa 1n mentalit6 russe. Le E, rel 

vres de grinde envergure, se p: 

didental, mâr pour les manosu P Sa plos erosaiere des 
cilement, presque inconsciemnent, aux Jeux 


Aires 
rossiers personnages du Kremlin. Quelques gaatae spectecuiai i ro 
SA coux-ci lancent Au bon moment et tout 1'0cciden 


D070. vtants anti-communistes + Que se  tai- 


"Halte 1Ă les comba se dissimule 


i ire que la mort 
x qui veulent faire cro > ". Lea Russes 
îns i lzeinte amicale d Ce te 9n ai DRE ie avao EUXe e 
3 : 'on le ... 
ne sont pas si mauvais quo systăme «++ 
chacun avec son s8y pt& facile - 
dp paut vize oRBh taia bons |. .„Comme iks ont acoep aa 0o- 


10.N.U 
1 isonniers des troupas e 
da rendre six cents priso fin 
age ntre six mille Chinois seulement | +» 





ş 

22 ? 

"Iis sont merveilleux !... Et puis, le geste magnifique de 
Malenkov, qui a ordonnt qu'on reconnaisse immediatement 1'immunite€ 
diplomatique des fonctionnaires du Consulat frangais Seul, empri - 
sonnds par les Nord-Qordens depuis deux ans ! ... . 

"Ils sont extraorâinaires !... Vraiment, ils msritent des 
applaudissements ... C'est fifi. Ils ne sont plus les communistes 
qu'on avait cru. Ils-se sont dimocratis€s, c'est clair ... 

"Et puis,.qui a dit qu'on ne pouvait entrer en Russie, qu' 
on ne pouvait visiter, photographier le Kremlin ? Ce sont des men- 
songes i Les dix jourmalistes amcricains n'ont-ils pas t€ regus par- 
tout ?... 

"Libertă |! Livertă la plus pure ! ... 

"D'ailleurs, ils ne veulent point de guerre avec 1'0Occident, 
Ils ne d€sirent que la paix,.. Surtout, ce Malenkov, cet aimable gros 
gargon, qui pourra facilement Gtre men€ par le bout du nez par les 
vieux renarăs de la diploratie-occidentale „.. 

"Les temps ont changt,.. Quelques.conferences entre les 
"Grands" et... les "Petits” seront les peuples les plus heureux de la 
terre 1..." 

2 Tant de naivett parafît inconcevable,. Elle recouvre, comme un 
carapace d'aveuglement, la force de comprehension des personnalitts 
les plus gentralement considertes comme subtiles, clairvoyantes.L!'ab- 
surâitt de leur attitude, ile sont seuls A ne pas l'apercevoir. Le 
danger qui guette le monde, ils sont seuls A ne pas le sentir. Ce 
qui, pour nous, constitue une folle marche vers la dbacle, s'appel- 
le, pour eux, lucide comprehencion de la mentalite russe. Leur phra- 
stologie politique se pare des adjectife les plus sonores, les plus 
vides de sens. Ile se grisent de motes ; ils s'enchantent de conclu — 
Sions erronces. Ils savent tout mieux que quiconque, La verit6 seule 
leur €chappe... 

Nombreux sont ceux qui s'efforcent de leur ouvrir les yeux, 
car nombreux sont ceux qui connaissent, dans leur chair et dans 1'âne 
de leur propre nation, la sinctritt des actions et des promesses rus- 
ses, Ils sont, cependant, traites avec incrdăulitt, sinon avec pitit 
et mEfiance ,.. 

Hclae . 
ciens | ... . 

Nfanmoins, lorsque la naivetd - cette touchante caractiris- 
tique de l'enfance — devient l'apanage des grandes personnes, et sur- 
tout des hommes responsables devant l'histoire, rien au monde n'est 
plus ridicule, plus lamentable, Car, il est ridicule de croire que | 
les Russes ont modifi€ leur mentalitt ou leurs projets, parce qu'ils 
ont donnă A Alex. Lavritchev, Ambassadeur ruese en Turquie, L'orâre 
de faire savoir que la Russie renoncs A toutes ses revendications da 
1945 au sujet des "vilayata" de Hare, Ardahan et Artvin ; parce que 
Ilehivev , haut-commissaire soviftique en Autriche - aur des orăres 
bien penefs de Moscou = a ddeid€ de supprimer les restrictions st 1€ 
contrâle aux frontidree de la zone vusse ; parce que Ehrenbourg, dans 
son discoure de Budapest, A l'oceasion du Congris Mondial de la Paix 
a afelart solennellement gu'nun trait de paix doit assurer L'exis- 
venee d'une Allemagne unifide" ov que "chaqus nation doit pouvoir 
choieir librement sa manidre de vivren ; parce qus, en principe, 168 
communistee en Corte ont accepti de signer L'armistice „ Mille autre 


Le monde oceidențal posstde tant de granăs politi- 


rara e 


DACIA = n? 12 





23 


ădclarations solennelles, mille autres menso: es tv: „ME 

E ida peuve! ş 
âtre jetds dana le circuit politique. Ce ne iezii Ca a | 
crites attitudes russes, "bonnes pour "Occident", autant de drogues 
somnifdres pour endomir les consciences da ceux qui sont A l'dchelon | 
le plus haut du mondo libre, Et, ndanmoins, la triste comdăie se pour- 
suit, implacable comme une malddiction „.. 

Et si une pareille mentelit6 continue A dominer L'Qceident, 

l'avenir dee nations qui attendent d'6tre libârdea du joug communiate 
nous appârâtt bien sombre :... 


Sever Manuceanu 


L'Etat commniste est une briche Spa 
dans le front de 1'humanitt, uns projection pl&- 
nidre du”mal. Les puissances ddmoniaques 
se sont dit, sans doute, que l'humanits Stait ai 
atteinte dans ses fondementa spirituels, si dfchua 
et si balade, qu'elles ne se heurteraient A aucune 
răsistance si elles manifestaient au grand „jour 
leurs vellditis de domination mondiale, Lorsqus le 
communisme a rfussi A s'emparer des destindes d'un 
peuple, îl se dtbarrasse aussitât de toutes lea n$- 
sitationa tactiques, rejette au fur st A mesure 
tous les masques d'oceasion, et par ses e-bevbl par 
la terreur qu'il exerca, par I'horreur qu'il 4 de 
rivaliser loyalement avec les autres torees, par 
toute estte armature ffroce, caractsristique Fu 
rdgihe instaurt en Russis, d&voile son 1ipită 
avec le mal, La vus du bien lui est intolârable, 
car les contrădictions qu'il provoquerait sp li 
1'âme des peuples, seraient fatales A son exis E, 
ce. Mis en prisence d'un noyen de esagainiteb oi 
ci no sauraient tarder A reconnaître le țunaite 
visago de L'Etat qui loa rigit, Pour se gain Pe 
v'Etat comnmuniete doit transforasr la terreur 

un principe permanent do gouvarnenent. 


HORIA SIMA : Dostinde du Nationalisme 
pag. 42 - 4 


24 


PROBLEME LEGIONARE 
OO 


MLASTINA DESNADEIDEI 
A E AA E AA 


Când a plecat dintre noi CApitanul, simteam în suflete vis- 
colul unei pustietăti, Nu ne mai putea privi în ochi unii pe altii, 

Glasul nostru nu mai avea răsunet. Gândul ne era zĂdămicit, 

An fi murit dar ne era teamă de cele în care crezusem. 

Si ne-am dat seama că spiritul nostru fusese luminat.CA noi 
iubisen lupta si moartea, pentrucă iubisem pe CApitan, 

Printr!'un sistem original si inimitabil de educatie, el a 
făcut ca telul suprem al vietii să fie prezent în lupta noastră de 


DAOTA - nt 12 25 


si Cata nu un rod senin în constiința noastră, purtător de viată 
eternă, 











Am fost crescuti ca si învingem moartea si ne-a învina viata, 

In glasul nostru imnul biruintei a devenit imul faptelor 0- 
menesti 
Numele nostru îl dorim în lauda tuturor si dispretuind so= 
brietatoa si Anonimul, trăim în solemitate decorativă iluzia aminti- 
rii noastre ca'n cultul gloriei, 

Toti vroindu-ne importanti, firă a ne da osteneala nici cu 
gÂndul si nici cu bratele, instruim si conducem opinii publice si ne 
hrâănim orgoliul si nimicnicin noastr din asast drept, fĂri să no 
gândim A fi nici eroi i nici martiri, 

Ia umbra învierii clAdim din viată monumentul vanitătii 
noastre si vorbim de moarte ca de-o eliberare, dar aa nu-i decât o 
medalie la care Aspiră iubirea noastră ds sine, 

Acestia suntem si aceasta este mărturisirea noastră, 

O facem într'un moment de împăcară cu noi însine, pentruca 


toate zilele, Ne puneam întrebarea: Care e sensul existentei noastre? 
Biologic individual? Ultrabiologic social? Sau etic transcendental ? 
Si ne-am împAcat cu noi însine în reflexii continui asupra AdevĂrului 


să ne apropiem unii de Altii, ca si ne recunoastem cel putin în s1ă- 
biciunile noastre. 34 ne privim în fată si să întelegem cât de grea 


vesnic crestin, redând inimei, mintii si vointei noastre capacitatea 
de a se manifesta prin dragoste, inspiratie si zel creator, 

Astfel, prin ochii CApitanului, am văzut noi pe Cristos. In 
preajma lui,: ca'n veacul strĂmosilgr Geti, aveam certitudinea nem = 
ririi si o cântan în cântece pe care nu le întelegea lumea. Ne riâi- 
casem din viata noastră pământeasci pe culmi nestiute de nimeni si 


ae în înfrigurare ca si cum aripi nevăzute atinseseră sufletul 
nostru. 


„A plecat CApitanul si am simtit prăpastia cum se adânceste 
în noi. CÂti am crezut, în cs oare Am crezut ? Avem rândurile lui 
serise si ne străduim ca să le urmin, în toate domeniile specialită- 


tii noastre, ca metoaA pentru instaurarea unei adevărate orăini în 


viata comunitătii noastre nationale. Dar Suntem mereu neîmpăcati cu 
noi însine si unii cu altii, 


Unde este cântecul si seninAtatea noastrA ? 
IatĂ cAĂ am revenit la ceeace eram înainte de Căpitan, Dela 


el am râmas cu o mostenire sfântă ai vedem că este prea grea pentru 
vmerii nostri, 


pati, vorbim de mlastina desnăde jdii , 
ceasta este conditia sufleţ A elu- 
lui Mihail. DesnĂdejăea, EN PNR cane amantă 


Multi caută vina într'unul saw al A 
DA n stopa maia altul, Dar ea este în no 


ne, î fiinti, pe ca - i- 
nertie din lipei de ritn inte! pe care am lAsat-o sA cadă în 


Am negat si ceeace CApitanul a 
sească i noi; conditia continuității gâ 
gur - cel care conduce - si care trebui 
activitate, disciplină si unire, pă 


Ne-am învinuit unii pe alţii i 
Ea pi ii chiar de moartea CApitanului, 


t un spectacol tragic pentru viata noastră trecătoare de 


vrut mai mult să se desĂvâr- 


să fie ajutat de toti prin 


ndului su viu într'unul sin 


PP = 


este răspunderea pe care ne-a lăsat-o Căpitanul, 


Toţi împreună dacă am duce-o si ar fi prea slabe puterile 
noastre. 

Si toti românii dacă ne-ar ajuta, de câte generatii va fi 
nevoie ?|... 


Ton Tolescu 


DUREREA OEA MARE 
RE AIE 


5'ar pArea că nu poate pipa Simi AR preiei? pe 
i iva, Si totusi există în univers s a 
09 Pda aa este durerea de a-ti da pe propriul tu copil mo 
i | „Tot 
tii, Astfel Dumnezeu Tatăl dă mortii pe peorvut dee Vii Ii 
+fel Awvaam îsi sacrifică unicul copil, char pitt o 
ial i prin care urma să vie mântuirea Şătai atăaţ bem n Di 
“hai ai tozal trece printr'o durere identică, 
, 


Jepede o parte din copiii Lui pieirii, cei da asentă divină nu 


A credem că 2. Acaia 
Am fi ispititi poate s 1vozuri . Ax: fi:o greseală, 
sufar, fiind mai pasa 0 mutu 8 TUIA! dar unde sate multă mil 


unda, aBtpaLti apte aat Dumnezeu Tatăl, cât si Mântuitorul, cât 


este si multă dureres A 
i r j mea sa - 
si Avraam, au suferit nu si-a junghiat sol a 


am, ce e drept, y ag 
o nad ti tzi TR sl a SE iri Aia AT rai re 
i s raam drumu. 

ZA copi ul AEM, Pan ezeu Tatăl ai dați a ie 
Mântuitorului Însă noi o cunoastem. anghi spun 





26 


rmân i ine plângea El oare la 
cin bla gi IA însă AAA 0 En gol ? Oare nu ne 
acel mormânt, care urma în câte DR e Alu pauze orbizii 10r tă 
plângea El acolo pe noi, Ba patA dt & 
Tei 2 A MEN lui Dumnezew Tatăl si cea a lui A- 

i jet Aria iorificiului făcut si convinge - 
vraam ereu sustinute de rodnicia sa0 i cinatie Ai 
vea învierii, durerea de astăzi a Mântuito a e eat vigăl 
oarece copiii Imi care sina astăzi, merg 

ezultat,. : 
îi ea Dumezen Tatăl a aranjat Imcrurile în asa 
i zi i se aleg, singuri se leapădă si în 

fel, încât oamenii astăzi singur , 

i une astizi în fata omenirii o 
deplină cunostintă de cauză Dumnezeu pu PA piiouraa intai 
Re Pa pir ea i eta între o desvoltare ar- 
lui între bine s u, în! y 3 
îivarunat sub ocrotirea Mântuitorului si Hagi), ala „pa paie şi 
unde domneste o continuă luptă de predoninare.(1 Cor, Ea Pe id 

SR i a be teme ee pita muecene el ae 
să aseze lucrurile, pentruca în momen IN 
Pa ceata. depun şi fiecare să-si poarte responsabilitatea 

i său propriu» 

ee aci ai explicatia celor ce se întâmplă astăzi pe 
pământ. : > 

Găsim în Efânta Bcriptură următorul pasagiu, iri 1 Vuia 
ză cele de mai sus : "Poporul Meu este pornit să se dep Duane î8 i 
ne; si dacă sunt Simti înapoi la Cel Prea Inalt, nici unu n 

& să se ridice, 

pe "Cum să te dau Efraime ? Cun să te predau Israele ? Gaz AR 
+i fac ca Admei ? Cum să te fac ca Tebeimul ? Mi-se sbate inima în 
Mine si tot 1Huntrul mi-se miscă de milă." i 

Aci, cuvântul lui Dumnezeu ni-se adresează nouă, Mântuito- 
mol, numind pe apostoli judecători, adică căpetenii peste Israel, 
încaârat prin acest fapt civilizatia crestină în Israelul transcen- 
dental. (Mat,19:28, Efeg.2:12,19) Adma si Tebeimul sunt regiunile 
distmase cu Sodoma si Gomora.(Gen.14:;2) Pi 

__ "Nu voi lmora după mânia Mea aprinsă, nu voi mai nimici pe 

Efraim, cei Eu sunt Dumnezeu, nu un om. Eu sunt Sfântul în mijlo- 
cul tău si nu voi veni să prăpidesc, 

"Ei vor urma pe Domul, ca pe un leu care va răcni; căci 
E însusi va răcni si sept vor alerga tremarână, . (Osea 11:70) 

Deci ceeace se întâmplă astăzi pe pământ reprezintă de 
fapt "rHcnetul" iântuitoralui nostru, El Insusi răcneste la noi A8- 
+Bzi, spre a ne întoarce dela pieire, 


: Trebuie să stim însă că răul care se manifestă astăzi În 
lume nu reprezintă decât o foarte palidă mostră a "focului din cer 
sub care au mai pierit lumi, Iesirea la care asistăm astăzi este 0 
manifestare legali, în sensul că reprezintă "focul" mânuit de osti- 
rile Mântuitorului si deci controlat sever în actiunile lui. Bate 

„sabia cu oul tHisuri" care ieșe din gura, adică prin porunca Mâp- 
tuitorului ,, în viziunea lui Ioan.(apoc.1:16, 19:15) Această manifes, 

„Mare are un scop educativ, fiind ceeace se numeste “botezul focul 

„ Insusi Mântuitorul ne-a prevenit asupra acestui lucru : 4 


DAOIA - n? 12 





27 


"Pentruci fiecare om va fi sărat cu foc si fiecare jerttă 
va fi sărată cu sare."(Marcu 9:49) Sarea este simbolul harilui loan 
Botezătorul continut : S 

"Eu vă botez cu apă, spre pochintă; dar Cel ce vină după 
mine...E1 vă va boteza cu Dihul Sfânt si eu foc."(7at,3:11) Acelas 
lucru găsim în apostolul Pavel: 

"[ueraren fiecăruia va fi dată pe fatii: ziia Domnului o va 
face cunoscut, cei se va descoperi în foc. Si focul va deveni, cum 
este lucrarea fiecăruia, 3 

"Dacă Iuorarea ziditi de cineva pa temelia nceea, rămâne 
în picioare, el va primi o răsplată. Dacă lucrarea lui va fi arsă, 
îsi va pierde răsplata. CÂt despre el, va fi mânțuit, dar ca prin 
foc.(1 Cor. 3:15-15) Pavel se adresează aci elitelor, vorbind Aes- 
pre popoarele încredințate lor, Lucrarea arsă aste „poporul contami- 
nat de ur ce bântuie. 


In momentul însă cână an câmp de creatie este lepidat de 
Dumnezeu, respectiv când Dumnezeu dispune retragerea definitivă de 
pe el a elitelor purtătoare de Duhul si iubirea Ii, acel câmp da- 
vine wn fel de groapă de gunoi, fiind precipitata în si toate lep- 
ăfturile morale ale creatiei întregi. Aceste forte sunt liaate aco= 
lo fără controlul divin, spre A se distruge reciproc, în procesul 
numit "focul vesnic", Este regimul junglei satanice, cca 

Aceste forte necontrolate trebuie realmente si nu mi ci- 
noască fundul riutătii, din moment ce v manifestare AREII, 9 cos 
de azi, ni-se pare de necrezut, Isaia bunăoară na prezint! a un 
fel deosebit de sugestiv aspectul civilizației noastre după lepii = 
Set "pâraiele Edomului se vor preface în smoali xi Pot a 
lui în pucioasă; da, tara lui va fi smoala oare arde. [; Re 23 
ge mici at Moe Depr E Da alee Pier Ze iti de veci, 

a fi pustiit si nimeni x 
RR TARI este numit aci Băon, deoarece Aa N ae 
care lupti împotriva VAntuitorului si entua 9E Se - e RE 
sunt simbolizate în Biblie prin Dau, adică Pa, mia i 

alei cu'Gen.25:22-30) Tenin continui, arătână | ata dă 
bo lic el reprezentână de fnpt netivitatea fortelor lephi 
Dumnezen în stipânirea cărora YA rămâne DAREA + pci ge: 

' «04 galicanul UI antetul £I vor Ștăptnt, PAItia 10 oase 

$1 vbr 1ocui...Nu vor mi fi în ei PU Ae e ca 5 i 

aţ 8 41 voavozii dul vor fi ninicitie î i pati 

Pe 9A Vaz oaeale ui toytrttesti, (Centrul, odată ari Bia 
i old va fi locuinta sacalilor si vizu ră doget iapă 

spinii ..„A00 ? întâlni acolo cu cfinii 8 ă e 

ale din pustie se vor in za d 1 m avea loeuinta rue 

Piroat ge vor chema unii be SIE dida îsi Y 

a iri) (cp! in loc de oâihnă. ; 

noptii ut A IRA face cuibul sarpele de maiigit,, SPA va pună 

“e oloti.„„Acelo sa vor strânge toti iti din toate 
Si, 19 Vă cite în Cartea Domnului si cititi y i 


1, nici man Pe ră 
Eh ella e Va net” Io aceata: Duhul Lui va strâng 
0: Y 


biticiuni « 





28 


"BI a tras la sort pentru ele si mâna Lui le-a împărtit cu 
funia de măsurat tara aceasta: ele o vor stăpâni totdeauna si o vor 
locui din vene în venc.(1s.34:9-17) 

Realizarea celor de mai sus din Isaia n început. 

Trebuie să facem un simplu rationament si să recunoastem că 
fortele riului, care perturbează azi viata pimântului întreg, nu pot 
fi de pe pământ, Este imposibil de admis că ele nu fost prezente 
din totăenunn pe pământ, pentru faptul că ele s!'ar fi manifestat în 
cursul mileniilor, făcând imposibilă realizarea civilizatiei cresti- 
ne. Si prin urmare suntem fortati să admitem că probabil tot Cuvân- 
tul ui Dumnezeu are dreptate, în sensul că aceste forte au fost 
aduse pe pimânt de altundeva, cum ne-o certifică Sfânta Scriptură 
(4poc.6:15, 9:1, 12:4. 16:12) 

Noi asistăm astăzi prin urmare. la un fel de manevre ale 
fortelor divine negative, o modestă avantgardă a seriei anuntate de 
Isaia atât de poetic si care formează. "botezul focului” sau "răcne- 
tul" Mântuitorului, Această manifestare are două scopuri: 

1, Idmurirea sufletească a omenirei, urmată de alegerea pe 
buni si răi, 

1 2, CAlirea elementelor Alese, urmată de ungerea lor cu har, 

Călirea elementelor care se aleg astăzi de partea Mântui- 
torului nu se face însĂ numai prin trecerea lor teoretică de partea 
binelui, ci si prin intrarea lor în actiune de partea Mântuitorului, 
Acest rost al "răcnetului" ne este lAmurit în Apocalipsa: 

"Apoi am văzut un alt înger puternic, care se pogora din 
Cer.,.Deasupra capului lui era curcubeul...(Adică ostirile de dea- 
supra întinderii - Gen.9:15) A 

"In mână tinea o cârticicĂ deschisă. A pus piciorul drept 
pe mare si piciorul stâng pe pănânt, 

"Si a strigat cu glas tare, cum ricneste un leu..." 

Ne-am ocupat în altă parte de acest pasagiu (Citind Biblia) 
arătând că aci este vorba de pogorârea puterilor trimise de Mântui- 
tor în planul material, cu scopul sf despartă omenirea în dou ta- 
bere: dreapta si stânga. Fenomen ce este simbolizat în Scriptură 
prin "ruperea norului "(Iov 36:29-51) si care reprezintă de fapt ju- 
decata sau alegerea ce se realizează prin luptn dintre cele două a- 
ripi ale ostirilor în planul material, Aripa stângA continână tocmii 
elementele lepidate cu care luptă Mântuitorul, Apocalipsa continuă: 

"Si îngerul pe care-l văzusen stând în picioare pe mare si 
pe pâmânt, si-a ridicat mâna drenptă spre cer, 
da mec li a pat pe Cel pa „ei viu în vecii vecilor,..că nu va 

ci n zĂbavĂ...se va sfâr ni ji A 
Bună vestită de E... pi 200 Datu, după Veata 

Ingerul care ridici mâna dreaptă spre cer anunt prin jur- 
mânt câ A sosit momentul împlinirei Bahoi Vestizi Adica EA 
învierii neamurilor si A înfrângerii puterilor satanice, 

? "Si glasul, pe care-l nuzisen din cer, mi-a vorbit din nou 
să 2 ar SA "Du-te de ia cărticica deschisă din mâna îngerului ca- 
N-AM pe pndAa pe mare si pe pământ," (Care actionează în pla- i 


"M'an dus la înger si i-am cerut sĂ-mi isa cărticica, î 





DACIA = n? 12 dă E 
PNR 


"IA-0", mi-a zis el, noi pânte, zi 
PA ș."8i minânc-o; ea îti va ami bi = - 
iza gura ta va fi dulce cn mierea. (Mierea simbolizează 

"Apoi mi-A zis: "Irabiia ah 


In multe noronde, neamuri, limbi să PN pal la din nou cu privire . 


mpărati," (Apoc.1o) Ş 


Acest capitol din Apoealipea 
sus citat din Osea, E1 ne arată Ch mos aaa 
alesi la drenpta, sete încnârarea lor în lupta Mntuitorului ; 

Mântuitorul ns încadrează deci în lupta lui, cars eato Du 
ta noastră si cea i : x 

oastri 81 cea A omenirii întregi. Sfora de interese a Mântuito- 
rului si cea a omenirii au Ajuns să se confunde palpabil, Astizi o- 
menirea Are posibilitatea să insă din timp, fără n iesi din propriul 
oi obiectiv de lupti, Aceasta fiind Asthizi palpabil încadrat în o- 
biectivul lui Dumnezeu, 0Hei obiectivul lui Dumnezeu sate distruga- 
rea aripei stângi a ostirilor în care s'a concentrat duhul rabeli- 
unii împotriva legilor iubirii divine. Cesace ne este arfitat în 
tei, vorbind de judecata:  » i 

"Când “va veni Fiul omului în slava 8a...Tonte neamurile 
vor fi adunate înnintea Lui, E1 îi va despiri pe unii de altii... 
si va pune la dreapta oile, iar la stânga Lui caprele. 

"Apoi va zice celor dela stânga Lui: "Duceti-vă dela Mina, 
blestematilor, în focul cel vesnic, care n fost progitit Dinvolului 
si îngerilor lui.(Mat.25:51-35.41) 0ei dela stânga Mântuitorului 
sunt toti cei “ce nu trăiesc după legile iubirii divine, 


Dar omenirea încă nu este constienti de amploarea si im- 
portanta luptei în care ea este astăzi angajati, si tocmai noi npa- 
re un vast câmp de activitate pentru cei chemati de Mântuitor la 
lupti, Prin această activitate omul poate ajuta astăzi durerii ce- 
lei mari a Mântuitorului si numai printr'o astfel de notivitate se 
pot identifica cei chemati, 

SH ne apropiem dar fără teamă, 

Ostirile care au sunat trâmbite învierii neamului, adică. 
ale ioare înconjoară seaunul de judecată a lui 


"oureubeul", ca si e 
“oa o piatră de smaragd 


Dumnezeu în luptele Apoenlipsului, sunt 


ln vedere" (Apoc. 415). 


Si smaragdul sate enblemi nrhanghelului Mihail 


Elisabeta MihAoscu 4 


30 


semi 


PORTRETE LEGIONARE 
IRI EI AE 


mt ia 


Domnu! BANEA 
+ 


- Vine domnu! Banea... 

- Adevărat ?,., 

- Soseste mâine la Sibiu, Anuntă în grabă băetii : mâine, 
Sâmbătă, la ora 8 scara, adunare la sediu, 

Ochii lui xurel Banța, strălucesc de bucurie. Ghicese 
că ar mai vrea să-mi pună întrebări, să afle si alte amânunte, 

1 la - Mimpul e scurt. Ai mult de alergat... = 
zi - Am înteles i 

legionarul Banţa, unul dintre primii zece cu care am în jghe- 
bat organizatia din Sibiu, salută legionăreste si fAră a mai spune un 
cuvânt, pleacă sfi execute ordinul, 

Pentru lumea legionară din orasul nostru, venirea dlui Banea 
sste un eveniment, o adevărată sărbătoare, Vestea că mâine va fi în 
mijlocul nostru, va stâmi multă bucurie în rândurile bAetilor. Eram 
sigur că nu va lipsi nici unul dela adunarea anuntată. Prezenta dlui 
Banea avea asupra noastră, a tuturor, efectul unui magnet, căruia 
nimeni nu-i rezista, Toti vor dori să-l vadă, să afle din gura 
lui noutățile dela Iasi si să-i asculte apoi minunatele povestiri 
despre Căpitan, despre Legiune si despre isprăvile nâsdrăvane ale ca- 

- marazilor moldoveni. Cei care nu-l văzusoră încă pe domnu' Banea,dar 
a cunosteau de-acun din înflăcăratele descrieri ale camarazilor mai 
vechi, erau nerăbdători de-al vedea în fine în carne si oase. 

A doua zi , pela orele 4 după masă, mă aflam, împreună cu 
Ion Aldea pe peronul gării. Amândoi îmbrăcaţi de sărvitoare, în cos- 
tame nationale, suntem tinta privirilor lumii dimprejur. Dacă am fi 
venit în frac si joben, cred că am fi stârnit mai putină senzatie. 
Cei doi "curcani" cari fac de serviciu pe peronul gării ne aruncă 
lin ii mtitae a core imubrezr 

.] a 
"eazul" PDA vA ii, NR 9 dipa sa raporteze 

AfiAm dela un Împiegat de miscare ci persona a.3. 
va sosi astăzi cu întârziere, Timpul trece arce No lapăa. a pa- | 
si ari, dela un capăt la altul al peronului, fArA cf ne sinchisim 
de lumea care se uită la noi ca la urs, Auzim din când în când, ex- 
plicatia dată pe soptită : "Astia sunt din garda lui 7olea Godeanu" 

aratăttit, soseste trenul, 0âftorii încep a coborâ. Î 

i pAeaă Mae iata pi tă 

pr „MA i 
nerăbdare, Ion Banea a coborât dintr'un SEE A mânat, ta de i 
mat de doi tărani, cari după port par A fi din regiunea Ocnei-gibiu- 
di, 1] vedem stând de vorbă cu gi, Apoi 16 întinde mă Tipa Fi i 
sfteni îl salută respectuos si ge pierd apoi în multi na, Cei do i 
spre esinea gării. Imi dau geam câ din acea multimea ce tinde i 








pie aa stă oli Bibin 
TA NODIsA eu doi A0gloaAti usi mult, Acenata este Pe aaa 


DACIA - n? 12 1 
la om", despre care ns- : 
cultiva cu succes cate, ferm: mar tru A 2 POR 

j i se oforan, 

cf ni ne-a zĂrit si dAneul, Se îndronptă cu pasi mari spre 
sită Iată câmasa în care 1'nm cunoscut la Qongrasul studen= 

: « recunosc după cusătura cu "pui" al 
despe bundita Ju moldoveneascti n dispărut; Pee Mor tă in 
acum un mic gară", In mâna stângii duce o geantă mare si vonsfi de 
vromi, E plină doldura -"no aduc manifesta si brosuri doln Tagi” = 
îmi sopteste Aldea, De sub pilfiria neagră cu boruri largi, doi ochi 
senini împrăstie lumină si vois buni, Luând pozitia reglementari î1 
întimpinăm cu salutul nostru legionar, Q i 

- Ura, leilor i - Ne stringe pe rând mhiinilo, Apoi cu un 
oftat de usurare : 

: - Bhei, iacĂ-mA si la Bibiu i Mi-a fost dor da voi. Da! pa 
E ce mai oste ? Cum merge treaba ? Mitu unde-i, dace n'a venit si 
e 






- Mitu a plecat la Vurpăr si "pregiitoască terenul", Socotenm 
că vei vrea să odihnesti vreo 2-3 zile acasă, în Vurir, gi asa ne-am 
gândit să pornim mâna, des de dimineaţă cu totii într'ncolo, iar du- 
p& biserică, sf tragem o întrunire în mijlocul satului... 

- Bravo, copii ! V'ati gândit foarte bine. T?ocmal asa A fost 
si gândul meu. , 

Pomim spre oras, La vreo 20 de pasi după noi, agentul poli- 
iei Pinichiu ne urmează "neobservat", Când ia un monent dat ne-a 
uitat în urmă, s'a prefăcut că priveste interosat în vitrina unsi 
prăvălii, : 

- Tot timpul an fost supraveghiati, — observă cam, Aldoa, 

0 umbră fugară trece peste fata dlui Banca si vocaa lui moa- 
le si voalată, sună de astă dată mstalic : 

- Qaraghiosii de si le. 


* 


Micul si siritcăciosul noatru sediu din Tirgul Pestelui nt 9 
e plin de lume, Afară de legionari, nu fost anuntati să vie si prio- 
+enii si simpatizantii dn această sodinti de garnizoană. Bra dorinta 
alui “Bunea, ca să-i vadă atrânsi pe toti, Bf 10 vorbenacă tuturor, 
iar 1n urmă să se intorosoze de fiocare În parte, stână de vorbă mai 
mult cu simpatizantii decât cu noi, tmglonarii Do ae a 
acestora crestea mor. Unii din oi, cei na 
mâine rândurile noastre, încadrându-se în owidazi „da sad, pricina 
sau negia A cfiror situatie Ar ți fost pen e e SE DC 
star fi aflat că 2unt "anrdisti”, ae - 
Fiatioiete În Muta ara ata: a i e, a Bota eat 
el ant la altul al Tri: n vă i 
si nonuul Încegasa ei se trezeasoii, Dinori si bitrîni, dpi a 
i vin a-si astâmpare IA izvoarele crista | 
amet anti aupă areptate si adeghr, dorul nomărginit după un a 
i n lor 
7 pei în în e bebe paza vinta lor afl enpute un nou contin 
un now si mai vrednice ms a mit 2a dă Le 
aibi t intre Pr: OB 76 
1a Sibiu, -004 caze nu VoniA Poli, umană cette ai axă 


6 fost în general TE : ; 
pia spre exemplu, în grupul care discutii lângă mA 3 
F 


că d 32 


primul, ecl în costum cenusiu, cu "fruntea înaltă de poet”, nu est 
Cum star crede, vreun director de bancă, vreun medic sau avocat îi 
veroitorul D,,., iar alături, birbatul înalt si robust, încâăruntiţ să 
le tâmple, e mn nic comerciant, care ne-a ajutat încă dela înce pe 
cu bani, ca să puten tipări primele manifeste, ul treilea din A . 
oste cismrul B...care pentru A putea participa ln sedintele natie | 
face de fiecare dati o cale de 5 Em, pe jos, Dar printre 910 nosaii 
+ă si o exceptie: bătrânul acela simpatic, cu mustata cărunţă î i 
ochi vioi, nenstâmpărati, mereu anturat de tineri, în mijlocul a ş 
Ta paze a se simti mai bine decât printro cei de-o vârstă “asi | 
profesorul pensionar M,..care se poate mânări de a fi f +9 SI 
telectusl al orgnnizatiei legionare sibiene, Mereu îsi pepeiai De RI 
gretul că nu e cu 40 de ani mai tânăr; ar răi să Doe gi > 
mesa verde si sk mărsăluiască în rând 'cu noi, Un caz a ră d 
deadreptul înduiosetor, îl constitue mătusica firavă si Boti vă nd 
brăcată în negru, oare sendo pe banca de lAneă i aaa d 
1a4E rtăceste în lumi depărtate, Qecace ÎN i ga: 1, 
mea ec tsinică, nouă ne rămâne ascuns. Trebuo că sunţ lucruri tii 
munate, cei pe figura ei se reflectă lumi i i 
sufletesţi., E oarbă,..Si totusi, ea DA ie aci 
Ra Că Ancuta, ca să asculte cântecele ÎN Ale moca ie sasa 
Stie descun pe din afară, i CĂpeiitea 
Din turnu! ici i i 
opt. Oamazeaul vasile VIA ete a piaueeaăIDAnd ec Aude btind om 
DORI i a age » A fAout de planton afară, intră 
= Vine domnu! Banca ! Ă 
Băetii, în cAmă, ini A 
dei tau maaaia e pipe i et finiant ta careu, pe cuiburi, 
eniburi munci toresti: "Mihai Viteazu" na La pete i e 
Tepes", Cuibul "Martirii credintei" a vi e Eta pa 
alesi luptători si adevărati martiri zf SD n doi 
„Ion Faur, s,A., este zeprezentaţ arta aa BNoIR, pe ai. i 
Din Prâtiie d» ozuco pg ebeeaddă oi delegati, studenti teologi. 
dioât câtiva elevi, Simu tzavontit cn pi pamuAtle” Dinu putut veni | 
pârâţi profesorilor, Riscau de a Pe 3 atu île, pek 
sa Da mai Asupră-si acest rise Sati a 
va din bietii pai în și ăn 
) ş drăsneti: Ionel Rodeanu, 


j 
ciuda P 
îmda prime jăici, îmbrăcase sub veston cămasn paiete în | 
z ă 








iama 


oare tpar 








i caterina Doodoro iun, Rl cameului î1 formează fetele din Cetătuia np- 


Intră 

„cincizeci e agp: Be nud comenzi scurte, date în surdină.Peste. 
apoi nemisente. Se dă cau IMimĂ si ac îndrenptă pro cer, finA- | 

Banca, legionarii zăozună în = ja snlutul Comindantului on | 

egiunea îi : cor, ca într'un singur glas: "răiasen 










i Qu aeg 
ae 0 las De te de lumină, care avea darul de a inspira 
: engine e De oma tea impație, dl Bansa îsi plimbă câteva Fi 
„de atâtea alte ori, pri jinluâu pă înMaia îaitulă pe totu, îmi i 
si a ia îi 2 a egetele în subsi ori 1e bunaitei , 
„Apoi Be peretele din faţa 
7nĂ aci, împodobit e 





si rânân pironiti i 
n pe chipul 
N panglici verzi si vaio 


DACIA - ne 12 





33 
In sfârsit, în +a . 
în sală, încape a vorbi, ip: irte ran Dead titaibe ao st onlAsluit E 


timea ate cucerită 1 Dela primele cuvinte încă mul 
împăcnti ai Logiunoi, Pepe a a ne vorbeste da dusmanii ne- 
năpustit cu ură Asupra leon ii ral tarii care din nou s'au 
ai schingiuiti prin beoiusiae aer jă ordin s4 fie întomnitaţi 
sufletele nonstro so umplu ae Doittă Ie lui devine nspră,tar 
învătându-ne 8% -rAbăAm cu sroism tona ali apa 
de puterile indului, cAoi deasupra nonstrit iai DAI aa) 
Mihail veghează, iar soarele dreptAtii va rishri în e a a. 
tind toate lee eta: si jertfele legionare Pi op 
- Dacă o fi sA cAdem sub loviturile d Aman; 
spAimânte acest lucru: sângele noatru nu va aa în ai a E 
mormintele noastre vor duce.altii lupta mai departe până ce întreg 
neamul va deveni legionar, Pentru. înfăptuirea României noi, României 
legionare de mâine, nici o jertfă nu ne va fi prea scumpă, , + 
: i Micul: nostru sediu răsună apoi de mânâre cântece legionare, 
"Sculati-vă din munti si vĂi, urmasi ai sfintilor eroi..." "Legionari 
să'ntindem hora..." si Marsul legionarilor Sibieni: "Se trezesc mă- 
rete umbre pe-al Selimbărului plaiu,,, 


+ 


In "pădurea cu fiare sălbatece” pa care-am trebuit s'o stră- 
batem, coasa mortii A rărit înspiinântător rânâurile noastre, Sibiul 
si-a dat si el cu dămicie contributia în sânge si morminte: 

Ion Banca... 

Petre Pleschin, Ion Faur, Lonel Rodeanu, Vasile Vlad, Aurel 
Banta...Sunt doar câtiva din cei multi... 

Dar jertfa lor nu va fi zadarnică. y 

n". „Peste mormintele noastre vor duce alții lupta mii da- 


ia înfAptuirea României noi, României legionare de miine" 
PI e idei ape e ani cuvintele âlui Baneasa, în ca- 


Acestea au fost acum 20 di 
re 4 crezut; în această oredintă si-n dat viata, Noi mea axRIaE 
vietuit gronznicului măcel, sA nu uităm aceste cuvinte, a 
pinten, Chiar dac între timp s'au schimbat multe în îm Lc 
dare suntem datori n piei a râma nooinei, IA enpătul reper E: 
să răsnră "oa soarele sfânt de po cort o tară stia zi e 
care să domnoasci dreptatea, atzi si omenia, iar 
Sion ai OXRgaz pa ae cu această sfântă datorie, 


Nice, anca 





sa i 
ANIVERSARI ij 

E a e aaa aaa 
i 


24 IUNIE 
SEMNIFICATIA ZILEI DE 24 iz 


A la 1922, tineretul ronân nu era altceva decât o massă 
entuziastă gară participa din când în când 1n vinta politicn, fam 
iie câtus de putin pentru viitorul PArii, „ra vorba de 
met legi care întâmpina opozitie, trebuia să insă sau 
sh nu inst vreun parlamentar în arena politică, trebuin tmpiedadsă 
să vorbeasei multimii vreun politician deocheat i nu, Atunci se 

- fHcea apel la studentimea "entuziastă, patriotică, ki : care osia | 
messati, sA protesteze, după cum ara. .„porunca, Dealt el, Onragiale 
= imortalizat câteva tipuri da asemonea studenti, care se...entu- 
iasmau la poruncă, 

i e pa Pa ]n 1922, erau dou personalităti mari, intrenante, 
una vijelioasă până 1n revolutie, alta plină de umor simpatie Bi. 3 
s?nătos, Ambele, figuri uriase în istoria politicii românesti, căci. 
chir dacă n'au renlizat nimic pozitiv, miscârile conduse de ele, 
trăiau doar prin persoana lor, Atât, Orice nemultumire proprie sau 
cnpriciu de moment, se traducen prin râscolirea valurilor de tinere: 
ve gata si sAvârsească orice act de eroism, până la aparitia jandar- 
milor, care netezeau bulevardele bucurestene sau iesene de entuzias- 
mul ieftin. In 1907 a curs sânge în piata Teatrului National din 
Bucuresti, iar "Neamul Românesc", prin condeiul tare al profesoru- 
lui animator Iorga, A îndemat chir la asasinarea unui Lahovari 
ministru, vinovat de nu mia stiu si eu ce... 

Aceiasi mass tinerească exn întrebuintată si de N. Flova, 
en si de B. Delavrancea, urla la discursurile lui Tnke Ionescu, si 
fluera ln acelea Ale lui Marghiloman, Carp sau: Lupu Costache... 

Nică unul dintre manifestanți nu stia pentru cine urlă sau 
fluera, în cine amanca cu pietre sau cui îi spirgea capul cu bâta, 
Un singur glont trag de vreun pistol ruginit de-Al vreunui pompier 
dela 48 si sutele de "eroi" o lunu ln fugă, întrecână pe cei mi 
sprinteni corbi de munte, 

Apazitin tânărului Corneliu Zelea Codrennu în 1922, care 

„deja se manifestage din 1919 ca vajnic luptător anticomunist, VA 
fi o wâseruce în istorin politicei române, ca si dărâmarea unor Î- 
doli de pe socluri de granit, E 


ă Intrarea lui în lupta pentru regenerarea Neamului românesc 
si pentru întronarea domitâtii, victii cinstite si A virtutilor 
înfiscute ale poporului, cu înlAturarea trădătorilor. miseilor si 
nevrednicilor cs conduceau strâmb destinele Neamului, au fost hoti 
mâtoare în masea tineretului, până Atunci vânturat dă toti. 


: care presa 1 d8 Ș 
econonie politicii ds la Iasi, Muia iupiatent, A profesorului i 


Dela 1922 pâni 1n 1927 Codrea i i 
E E a ni Aa î Artuit a€ 
Sapii lumea politicianistă a vremii, să a azea, irina Aa E 


DACIA = n 12 3 





si la fapte pozitiva ai renle, mas 
a , s4 do tineri care în E - Z 

fur vațaa în jurul lui, Mnevrele învechite si ouncacute” joi 

tate map lui, team de sefio, intrigi bina tesute între tineri 

si bâtr ni, nu due la ruptura definitivă dintre ei. Mantalititi si 

menită tiu B20ă EADS RI RIR 81 frică de primojăie, idealism 

pur sin mdine retrogrndă, vorbi cinstiti si minecre ... 

Dowi lumi, două conceptii, | ERA 


24 Iunie 1927 se începe 1n lumânare si cnndoltt, cu veghea 
la Icoann Gfântului Arhanghel Mihail, Cu rugHoiuni înăltata Dumna- 
zewlui protector, AA se începe migcarea da regenerare n nonmului, 
care vrea un Alt om, un om nou, credincios, cinstit, bun,viteaz si 
iubitor do TnrĂ, De-nci renctiunen dusmanilor, în apocinl n fratilor 
de Acelns sânge, cari orau mai primejăioai dscât oricare altii,Ti- 
neretul Acesta eroic va porni dela Icoană, cinci insi, în seara de 
24 Iunie 1927 si în zece Ani vor fi milioane de tineri, bAtrâni,ta- 
mei si fete, caro se vor încălzi la idealul de mântuire al neamului, 
Distrugerea iazmoi infernale a comunismului va fi ținta de civatenie 
a Miscării; scoaterea din viata politici a olonentilor corupta si 
striina de năzuintele Neamului, ,.Ohostiunen evreiască va fi privită 
nu ca problemă de rasă, ci numai atât cât Papi, AD A Mate, Ra 
nismul rusesc, deci atât cât poriclita vienta TArii, V: 
dintre Miscarea legionară si problema evreiască, complicânăd-o Mi 
extrem, au contribuit partidele politice cfutând să capteze nu n 
finanta evreiască, ci 0 rul ia ca ARE a e au ic aa 

Toate partidele politice românesti, . 
cât au putut în această miscare pornită din adâncul poporului si 
prin care se zădămiceau atâtea afaceri odioase foaie, pna a 

[ p 1si profeti, Nenmul românes 
narea poporului vesnic înselat de fa pia 

ieată curată, fiind do 
âat dovadă cea mai mare de trozire In v tie treptat. 
i i ii, care intra în putrefac p 
do o purificare generală n vietii, 19 măzii, nechibzuit, neoinatit, 
'" Un rege departe de interesele Tirii, Vii, venali „dus- 

i clica da politicieni incapa ' . 
pi. pe Put SCOSI pă a Ale neamului si supusi altor interesa „Dara 

mânosi intereselo oăen ndaviratul pericol. Snu 

i în co, si nimeni nu v Aida 

se surpa din ce , de, Marele pericol er însă - 
cel putin eo profioea oh nul Volga maza si gândon uni la ferici- 
oare ge înobiua ui De Aault nimic, dar caro s'a jertfit pro sine 

rea ei. Omul care n A ponânoBo » 
pupitru: VMAIRIP Ma oaia 0 IE vedea astăzi droptaten Misci- 
Mai bine o 


aut 
din mână pînă nu s'a v 
ve n'a lăsat AIA Arit. 
zii. Legia 009| e comunismul, care vine ei ul vietii oi 
dusmanul neamului 68 1% en oricând în cura 


astăzi mai Du Stati să 
ei ei stiu ocine sunt pas 200, pă aa e 
intozi ati primo jăin coana dintru, aaput> L-A „E : en 
ie senră [auz ca 
Ri O emvin pieirii înant, i, oda e 
Mu păba politica de ură, invidie si s 


Stefan Vancu 








36 


ACTIVITATE ROMANEASCA ÎN BRAZILIA 


ne 


nare 


GASA ROMANA + i 
IA Y 


începână cu luna Mai a... colonii română din Rio de Jane- 

iro n intrat Într'un ritm de notivitate nou, doosebit de promită- 
tor si tot atât de necesar. ; f 
y Paptul În sine se datoreste Drei Aurelia CocĂneanu, o vred- 
nică si înimoast româncă din localitate, care dintr'o înaltă întele 
gere româneaseii, n oferit coloniei spre folosintă casa sa, din ra 
Santo Amaro 191, 

Ă In aceat nod a fost posibil să ia fiintă la Rio "CASA RO- 
MÂNA", care pe viitor va adăposti o bună parte din manifestirile 
coloniei românesti din localitate, 


10 MAI i ă 

Prima manifestare a Casei Române abia în formare, A fost 
sărbiitorirea zilei, de lo Mai. In cuvinte alese,Dl Lt.Col, Ressel, 
după ce a reamintit însemâtatea zilei, n adus elogii si multumiri 
Drei 0ocâneanu, pentru exemplarul său gest de a oferi casa proprie 
pentru înfiintarea Casei Române, 

B'a cântat "Irăiasci Regele" si "Hora Unirii”. Apoi s'au 
dansat câteva hore, Asistenta a fost deosebit de animatţă. Au par- 
ticipat aproximativ 120 de persoane, între care Dna Lucia Raul Fer- 
nanăez, Dra Cooâneanu, Dl si Dna Atanasiu, Dl si Dna Lt, Col, Ressel 
D1 Ing. Dumitru Mihăescu, Dl si Dna Ing. Oniga, Dl si Dna Andrei Du 
chiade, Dl Dr. Faust Brădescu, Dl Alex. Rosca, Dl Prof. I.G.Dimitriu 
Dl si Dna Com, Teohari, Dna Com. Economu, Ul Ing. Marcu Nicolau, 
D1.Alex, Nicolau, Dl Dumitru Nicolau, Dl Pnul Stoenescu, Dl Inge 
Nanu, D1 Valentin Popescu, Dl Dr. Mircea Buoscu, Dl Gh. Deac, ete 


ALI i 
i aceast zi a avut loc alegerea Comitetul i 
ui de Conducere 
al At doliu si ca atare, constituirea oficiali a Onsei Române. 
A pair = bă pi rprr ip i 120 de persoane, din care 12 dela Sfo ţ 
pagini A palat e Rapa destinati să servească tuturor români- 
7 "Comisia pentru prezidnren nlegoril i 
a pe 3 r 

însi âv, iiou Innou, Dizu Nicolau si RN dani ntontoasă fă 
ji, a Ra a-i lait a de perfectă amonie, cei prezenti, cons- 
E a generală fondatoare, au procedat la desemnarea 
ap e ui comitet, Binemoritână, Dra Qocâneanu n fost 
sa propus si DA a dă Vidozuini aonitet. Apoi, 

să ae pac ta da Sa pa ei a desemnati tot prin aplauze: un 


pictor bine cunoacut, si-un Ea Ei CNEDENIE Meine 


soana dlui Prof.Dr.Bugen Bodea, 


După nceca, prin vot : ii 
n trecut la alegere secret si direct, Adunarea Genarală 
Aga Be ba, garea viitorului Comitet do Conducere, 


za scrutinului au fost proclamţi alesi, în ordinea 


ant pentru Porto Alegre în POI” 


ate 


iii 


- adio. o regiisire ro 


DACIA -— n? 12 
37 





voturilor obtinute, următorii : 


1) Dl Ing. Dumitra Mih 
2) Dl Prof, 1. G. Dimitzie, 










3) Dl Pnul Stoeneacu, ARE 
4) DI Dr. Păust Brădagou ii Fodă 
5) D1 Andie Duotiiaia, se ae AAA IEEE mă 
6) Dl Atanasiu Atnmagie, aie Pa $ 
7) DI ântrii Dăonbal,a aaa ADERE 
8) D1 Lt. Col, Eduard Rosso. 9 9 


„Restul de candidati au fost următorii : 
Ing. Adrian Nanu......15 votur Feliz snrvns,,.......6 voturi 
Ion DiamanAy, ea ek... ..]5 * Stefan Voron. esa... 6 * 
SA Aa Poposcu. 14. -" Prof, Virgil Mihulin,5  " 
r. Mircon Buoscu,,..,12 Stof. Dumitrescu, ....5 n 
Dna N. Teohari, îs ca sasll Marcel Nach.,., n 
Ing, Yoodor Oniga. e... 8 VYoner Suciu, $ 
Stefan Afendulis, ..... 8 Jogn Jugtor, e.cc....d  * 
Ing. Teodor Dario... 7 Felix Klein, ..s.rv.s..4 
C-dor Ion Economu,.... 7 1 0. Done, .s....neaaaeă .€ 
Rezultatul alegerii a fost primit de întrosga adunare cu 
apinuze vrelungite, după care, DI Ing, Dumitru MibAescu luând cu- 
vântul în numele celor alesi, a ndus multumiri celor prezenti pen- 
tru încredsrsa ncordatii si entuziasmul cu enre colonia română A în- 
teles sii participe la fundaren "Casei Române", Făcând Apel li uni- 
ron si concursul: tuturor fortolor românesti din Rio si din Brazilin 
în jurul acestei institutii noi, declară, cf tânira înjghabare va fi 
gi va trbui si fie locul de întâlnirea, de întolegere si de Împros- 
pâtare sufletească pentru noi toti; izvorul âs frătiotate din care 
sii se alimenteze toate energiile românesţi. din Brazilia, în sfortul 
pe care lupta pentru eliberarea Pe Niae î1 cere si poate îl va mi 
cere dela fiecara din noi cei din exil, : 
A Diză ncoen, Comitetul alos A procadat 14 conatituirea si 
pe functiuni. S'n stabilit Pagine de functionare: 
>sodinte: Dra Aurelia Cocâneanu 
Prono ipiai ti Dnii Ing. Dtru MimMascu gi At, Atanasiu 
Gooretar Gonernl: Dl anăroi Duchinda 
Onsier: Dl Andrei su îbă, 
iotecar: Dl P: na 
piblie oii Prot,I,G.Dinitriu,Lt+Qol «Bâinză Taeaaii de 


Pnuat Brădoscu, Zictor Gh: Nasturol si Prof Dugen Bodan « 






3: add 


i ă Roaâne 8 
IE A ant Conitetul de conducere. Al nat ei rpioaii 
organizat prima nanifeatara din PEOEE 3 ase, Au participat 


niune n coloniei române 14 0 vpoigea Re si duleiuzi românsati» 


"esto 1oa de pe zaonne, Şinu servit 6394 ont amnguri ropâneatiei Au 


S'nu cântat cântaca românesti 3. si a loterie ou obiecte dirulte 


: î 

jucat tibia, loto, Bi gta gre : E 

de menbrii goinniei i coloniei româneati din 
Sra opiirătb coaâca pic papă pp piere, peatiă cu 

Rio: o atmoaterii de sinceră pă Dă sufletească, 51 Dai 

mi jlonoo modesta; Ant 0u ul! S4e conditii politica si îna 

» 








_ sociale, 
: Un pretios concurs muzical au dat. Dna Pimen Cincâru si D 
Dr, Paust Brădescu, 

Aa contribuit în mod deosebit la organizarea si reusiţa 
acestei teuniuni: +: DI: At, Atanasiu, delegatul special al Comitetu. 
lui Casei pentru poeastă reuniune; Dra Aurelia CocĂnennu, Dna si j 
Duchiade; Dl Ing, Mihăescu) Dl 14.001. Ressel; DI Ceamen; D1 Cc, A 
Afendulis; Dl Paul Stoenescu; Dl Dr. Faust Brădescu; Dl Guta Potre: 
DI Din D. Mihăescu; Dl Spiru; etc. ; A 

-5- IULIE | , i 

Comitetul de Conducere al Casei a organizat în această zi 
la orele 5 d.m. o receptie pentru reprezentantii Corpului Dipl 
tie din Rio, precun si ai tărilor ocupate din spatele detina 493 
fier. Cu această ocazie, reprezentantii oficiali ai diferit a i 
tAri europene si americane au avut prilejul să cunoască ata 1 
tmtie n coloniei române si sh in contaât cu Comitet 1 nu ao du P0 
ducere, Pe:de Altă parte, onspatii au putut să ndaia e ae Con 
ENAgE to jale artă populară românească, de albume Sea eri i 
are si fotografii române p ă ii 
pozitia după Eobanie ese ARI LE abat ae A fost Ra 9 JA dis 

Au participat Aproximativ 60 de p Ai nolonioi, 
sndorul Prantei, Ambnsndorul Chili, Ambagia o anea ÎNtTO Care Amba- 
zontanti ai Ministerului de Externe al Bra NR e ubiai, zenre- 
Ambasadei Statelor Unite, Ministrul cit Pai MRI metan ai 
gnriei, Ungariei, Poloniei, Cahoslovaciei, Mpa ptnati ai Bul- 


Fernandez, Dna MAnescu membrii 6 parte: Dna Lucia Raul 
Ă omit 
= cin Aa Duchinde, Stoeneseu ai Rae. mâne, precum gi 
[a mea i EL DI Ing. Mareu Nicuăau, Dl Dr 7 aaa Tome ggl 
i Ş ef Dunitreseu, DI, Alex igo: fasa Buescu,Dl 
Ai » ate, 


Dela S%o Piulo au i 
Dan Iasinschi si D1 Prof, toniga ti DI Av. Nicu Iancu, D1 Ing: 


MISIUNEA ROMANA CATOLICA PENTRU E; ZILIA 


a sărbătorit zi 
Bio de danoipo, a LOR 06 Za DL iti 14 as 
Ia SHo Paulo,14 ozel 
: 0 a AuLo, e loa, i 
zoso n uurea2 122 H9aen Senhora aa 'Bp4 jpapO7l0int un eorviciu ro- 
4 orititi ec1 & aa 
Ropânioi, cât Si membrii din peria univorei tars” aa az 
czunes, păIuăbi a fost oficiata de 2 PODnă, p- 
ba nitel oi mt AA ARRRă Wietache, A vorbi Au ati 
pna pe PAI: prezenti de sentiuentugititea zilei Bia Lin 
i a paz ui dedau pentru lupta ME Solidaritate si sim 4 
Beko ro « După care, în comun, s'a pi Sliborare dusă RA» 
erarea României de sub ocupatia steai lent o Tughci Ra de 
ici Obae tă ocazie s'a diotribui pe BN „Paniiza 
r „ cuprinzând harta României Paz prezenti ș 
ds 10 Mai, Ziarele "Rolha de Manhan gi npăjfâteva note ago PInohoti 


nt eu articole ha 9 ABupr zilei 
si bartn veprodueă, însuanittaţea” arde” Au tree 
Pentru Româ- 


Paulo cât si la 


r+ Stefan Ben aa 


DACIA - ne 12 Da 
3 E 
pia, iar Radio Record A vorbit în emisiune special 
»_Cerân, 


lui brazilian să ridice rugĂoiuni i d Acta 
TA Bio de daneiaa e PE a eliberarea Români, Boporu- - | 


a oficiat deasemenen o slujbă la Biserie 
afară de membrii din colonia română, av pirtioi g A 
do Pratt de Nantouillet, Ambasndorul Spanii Pat: Ex+5. Mnrchizul 
sotia consiliorului dela Ambasada Italiei el Purim, Da Iu 
ai tărilor de sub cortina ds fier, p oua si reprezentanți 
» Eminonta Sa Dom Jayme de Ba 
de Janeiro, a trimis o vel aziauă. copou aa 0 iele-. 
dosi dorea Bi promisese ci va asista la comemorârea Aa EUR 
nationale A României, Drept compensatie a oferit pentru Să 
terioară, celebrarea unei Sfinte liturghii în chiar Capela e i a 
pal din Palatul $, Joaquim, lA care vor fi invitaţi toti muti 
coloniei române din Rio, 


A 5£, Vasile, In caza 


CERCUL DE AMICITIE AL REFUGIADILOR NATIUNILOR SUBJUGATE 
DE COMUNISTI DIN CENTRUL SI ESTUL EUROPEI, cu sediul în 940 Paulo 
Brazilia, în sodinta plenară tinută la 20 Mai ac, si-a alea po 
prim periondă de 6 luni, următorul Consiliu Executiv : 

Presedinte: Gen. P. Hodoay (Ungaria) 

Vice-Presedinte: Wladimir Scipio del Campo (Polonia) 

Secretar General; Nic.Iancu Păltiniseanu (România) 

Secretar: Lubomir Saphyroff (Bulgaria) 

Casier: Ion Dimitriu (România) 

Dupti expirarea mandatului (6 luni) locurile în consiliu 
vor fi ocupate, potrivit unui sistem rotativ, astfel ca fiecare 
natiune va ţrece pe rând, prin fiecare din posturile din Consiliu, 


NOTE SI INFORMATII 
PRI II-III 


DIN SPANIA 
EI E 
. ita- 

Săptămâna Românească, dela Madrid, oceane de Vă 
tea Românilor din Spania, s'a desfăsurat otat  A s'a încheiat 
program bogat gi variat, Această realizare a manifestare cultu: 
cu un succes deplin, raprezentână cea ani Ai at toată colonia 50 
a Românilor din exil, până în prezent. A Panel în afară de tinere- 
mânii, Au dat concursul la realizarea SARE Seicaru, Alexe Bataie 
tul coloniei, Dnii ; Stelian Popescu, Ia Cotrus, Băza Cantacu- 
ceanu, Mons. Kirk, Pr. Alexandru XI a F, 
zino, Prof, Petrovici, Dr. capeti, Nei din austria, Italia 


Au participat grupur 
norat Săpt red 
ja Orientală si Romani 


Pranta, i 
Prof. Emst Gamillscheg, 


o frumoasă conferintii despre "Roman poti, în prezentă 
d gun i p , 
e rtaa = illa alu pt solemnă, OU, SO cognanii Sai înăltat 
: Cardi 
Nuntiului Apostolic, Eninentă sa Ga „Sai 





4o 
- Adu jca persecutată si pentru cei căzuți în lupta 
rugăciuni pentru biseric pe matii gat la această slujbă reprezen- 


împotriva bolsevismului > 82 
tanti ai Guvernului spaniol 8i numerosi ambasadori si ministrii ple- 
ninotentiari, să 

& - Pestivitătile s'au 

„aresistilot, dată de Primarul 


tul Primăriei, poi i i Ş 
: “DACIA” transmite prin aceste rânduri Comitetului de or- 


ganizere al "Săptimânei românesti", în frunte cu Di George Demetres- 
cu, toate felicitările si bucuria de a se înregistra că Madridul a 
dat dovadă că dispune de o colonie românească activă si unită. 


încheiat cu o receptie în onoarea con- 
Madridului, Contele Mayalde, în Pala- 


Tot în legătură cu realizarea frumoasei si rodnicei mani- 
festări românesti de la Madrid, găsim deosebit de interesante decla- 
ratiile dlui Pamfil Seicaru, apărute în "Curierul Românesc” n? 7-8 
din care remarcâm următorul pasagiu : 

"Fără îndoială că ".ăptămâna Românească" de la Madrid, a 
servit propagandei nationale, Geeace mă bucură, este faptul că stau 
putut verifica imensele rezerve de idealism, de sbirit de sacrifi - 
ciu care există în rândurile emigrației. Am văzut oameni care au ve- 
nit val vârtej dela Paris, să aducă la vreme obiecte de artă povula- 
ră românească, destinate să fie expuse. Am întâlnit tineri care ve- 
niseră tocmai de la Salzburg sf participe la această emotionant ma- 
nifestare românească, Nu era grei de bânuit ce sacrificii a impus 
realizarea acestor drumuri, Am regăsit natia cea adevărată Daria 
nare a lăsat zâlog pe câmpiile samate atâtea zeci de mii de 
minte, care în judecata cea dreaptă, sunt tot atâtea ipoteci d z 
PR urle SENEI meritul organizării acestei tei a 

orgel Dei ini i 
de aere Paț Ele, MEN ap an pdlnoa, aaa de enezgie, esa 
exemplu de ce t i 
A pat E A dept 7 „git anda ronânească IncĂodată s'a ve- 
rtul aflată în exil si gunoaiele politi- 


cianismului, Natiunea crede; j i y 
în nimic,” e; davrele din comitete si comitii nu cred 


- > 

dr aa a Germania: Un eveniment îmbucurător si cu 
reînfintarea în Munohi ecât favorabile pentru exilul românesc. este 

aliBăată funttione dă A fig btu de Cultura Ronâno-Germân , care 
e Puscariu, Inaugurazea Institutului în MEA Au să zogretatului 
oe ziua de 22 Iunie e. c, 4 noua sa formă a avut 

Directia acestui important cent 


„a fost încredintată dlui Grig ru de cultură românească 


ore Manoilescu, 


*I% In vrma apelului 
lan Ina 
loc în Alt Otting (Germania), în în ija potize FIDES ROMANA" a avut 
$ 8 


săvârsite de către lai j ” 
as cii cat Pi i 14 Iuni Boiuni 

Saab de ariei de fer. Au Da 2 i pentru aaa AR 

e caii olice refugiate, Penţ + i 

tolic, a oficiat Sf. Ba Daria Tefugiatii român j 

tiu 3 rinte E i de rit greco-ca- 

; gatiti de câtre 2f, sa pa aaa E tu Muller, Era gre fiină 


DACIA — n? 12 


*9%* FOREIGN APPAIRS, A T: 
books" scrie despre "La dostita au mason uP:309, A "Recenta 
" a proeminent figure in the Buropean Fasciat ni IRA RI 
- he was a leader of the Rumanian Iron Guară - SGFLo of the 193o'a ş 
defeat and proposes alliance with democraey" (fi et, 8 on the i 3 
miscarea fascistă europeană dela 1930 - a fost af Droeminabtă în Ş 
reflectează Asupra ultimei prăbueiri si propune atentă pu aug j 






tia), Cea mai serioasă revistă de politică exte : 
rnă aminteste d A 
această carte, dar "democratia" românească espre 
o vorbă măcar... PE, de protitiiilenă, PER MR "e 
şă 


x$* In Spania, ânii N.S5.Govora si Traian N 8! 
hâmat la o grea sarcină: tiĂrirea Istoriei omida oa a ; 

Cartea va apare în 4 volume, în ritmul de un volum la 3 
luni, continând fiecare 250 la 300 pagini, la pretul de 2 dolari vo= 
lumul, Bani sau cereri de înscriere se pot trimite pe adresa:Traian 
Popescu, Calle Villanueva 45, Madrid. 

Traducerea din frantuzeste revine dlui N.3,Govora. 





X$* In ziua de 30 Mai a avut loc Mitingul Intemational ă 
de aviatie la Madrid, la care au participat circa 150.000 de spac= Să 
tatori. Figura cea mai de seană a fost asul român Bâzu Cantacuzino, 
care a stârnit via admiratie a celor prezenti prin acrobatiile sale 


fiind eroul zilei. 


*6* Asociatia Românilor din Germania de Sud, a organizat 
la țiunchen o frumoasă sărbătoare a zilei de lo Mai „5£, Sa Părintele 
Vasile Mărgineanu a oficiat un Te-Deum, Au participat reprezentanti 


ai germanilor din România si ai altor grupuri de refuginti, au luat 
Sava Dr. C. Sassu, Presedintele isaciatiei; 2rof. Hans Diogitstit 
Grigore Manoilescu, care în cuvântarea sa a accentuat că lo Iniu Sr 
ne în Tară, nu va mai fi ziua parazitilor, uni formelor psag 0! 
ci va fi sărbătoarea reconstructiei, pe toate tirâmrile, a să 

Partea artistică a fost executată de câtre duete Iei 
Manu, Moldovanu, von Kulmer-Manăicevski si ânii Bigapna ză ari 
bach, cari nu executat cântece românesti, extrem p! 


i DIUNE : 

*5* Sia primit spre publicare următoarea MO: 

ASOOTATITĂ POSTILOR COMBATANTI ROMANI zu APĂRA PNR 0 
tine pă se declare solidară cu sfânta jertfă a ei 5 E 
trei ani si două luni au luptat contră ooguni AI di pantei zoztdle 
stăvilească revărsarea pustiitoare 4 Ip ip, SE pubian e ae ETA 
Lupta nu n încetat la 23 August 1944 din voin > sactizări 
pe front, si armata română nu poartă răspunder 


5 boiul dua 
cu comunismul, "au desolidarizat de pat Să 
pentru apărnrea dreptului munistii 


s itimitatea 1up 
cei care nu negat legi glorioase» 


în defăimaren armatei noastre telor cel Ş 
tanti Români se. înclină anerită, în fata: 000 Ş s. de Tong 
jertfit pentru Libertatea neamului lot îi a PD ut 
întă memoriei Maresalului Antonese ior Maftei Con n: a 


A n. a 
Presedinte: Leon Negruzzi sec. de F 
P 


* A apărut în limba spiniolă cartea dlui Mircea Eliade 
"51 mite asi eterno retorno", care ca toate cârtile ilustrului nos- 
tra competriot, se bucură de-un desăvârsit succes de librărie, 


ra *$* Cu ocazia comemorării a 35 de ani deln Unirea Basnra- 
biei, Societatea Studentilor români din Paris n hotărât orenren Aso- 
cintiei "PRO BASARABIA" care,. după ce va obtine adeziunile marii ma- 
joritâti a emigrației nostre, ca un legâmânt de a lupta pentru „re- 
câstigaren provinciilor răpite, va avea de scop să strângă în jurul 
ei toate personalititile străine care ne pot ajuta la atingerea sco- 
pului urmărit. 3 A 
Cei ce vor sâ adereze , se pot adresa : Comită des 6tudi- 
ants - Eglise Roumnine, 9 bis, rue Jean de Beauvais, Paris 5, spe- 
„cificână Pro Basarabia, 


*9%* !Jormmal do Brasil” din Rio, a publicat o serie de ar- 
ticole semnate de dl Leland Stowe sub titlul "A fome e os alimentos 
săo arms politicas" (Foamea si nlimentele sunt nrme politice) în 
care arată grozăvia si monrţen ce s'au asternut asupra României, în 
special, tară latină, care împiedecă tendinta imperialist rusească 
în mers. 


x9* Biserica "Buna Vestire" din Montreal Canada, cea mai 
veche biserică românească din Canada, si-n sărbătorit cei 35 de ani 
de existenti, Ononren acestei sArbătoriri e revenit tânărului si i- 
nimosului său paroh, Rev. Dr. Petre Popescu, cunoscut exilntilor 
ronâni din publicatia cu enracter religios CANDELA, pe care o redac- 
teazi cu atâta competintă si dragoste crestinească, 

Slujba n fost oficiată ae pirintele Petre Popescu asistat 
de preotul li, Snlamis al bisericii greco-ortodoxe "Sfânta Treime" 
din Montreal si preotul George Preda nl bisericii "Inâltnrena” din 
Hamilton, după care = urmat un festival artistic cu muzică si dan- 
sur românesti , 


*5* Dot la Montreal, cu ocazia defileului s 
Ă pentru sArbitoa- 
rea Ufântului Ion Botezătorul, Grupul ronânilor din Montreal s'a 
dat cu a car alegoric, reprezentână România înlântuită si 
; n costume nationale, dansând hore românesti, 4 i 
cele mai aplaudate care alegorice, i SE e AR 0 


*9%* Din cauza lipsei de s i " a 
4 patiu, "Revista Pre u 
publicată cu oenzia aparitiei numărului viitor, E.04". 2 A 


*$+ Ca toate revistele si zinrele ai i 
x din exil, ne:sbntem cu 
foarte mari preutăţi financiare, Din e îi it 

: . auza lor apa 
moment tfirz Paată Şi e viitor, periclitată, “gta daia 
: Ș Apel In toti cei ce consideră a i 
d e i paritia unei reviste 
ZA pat iei să eonteitue DUPA PUTINTA 1n mentinerea gi, 


DACIA