Carpatii anul XXII, nr. 5-6, iunie — septembrie 1977

Deposito legal: M. 8.137-1958, 


„Director: Aron Cotrus ++ REVISTA DE CULTURA SI ACTIUNE ROMANEASCA IN EXIL Redactor, Traian Popescu 


O JUMATATE DE SECOL CIRCULARA 


EGIONARI, 
Privind în urmă la cei 50 de ani de viaţă legionară, sufletul nostru ni se umple de 
bucurie, gândindu-ne prin câte am trecut, prin ce încercari cumplite, câte păduri cu fiare 
sălbatice și mlaștini ale desnădejdii am străbătut, până ce-am ajuns la această culme a 
aniversării semicentenarului. 

Am supravieţuit regimului falsei democrații din România, care ne-a sdrobit oasele 
ca să ne lepădăm de credința noastra; am ieşit biruitori și din încleștarea cu regimul 
dictaturii carliste, dupăce am lăsat în urmă un lung șir de morminte, în frunte cu însusi 

întemeietorul mişcării, Capitanul nostru etern, Corneliu Zelea Codreanu; am rezistat și 

dementei prigoane antonesciene, care a transformat razboiul din răsărit în armă a uciderii noastre 

Nu ne-am plecat genunchii nici în fața puhoiului bolșevic, deşi toate puterile iadului s'au deslănțuit 
contra noastră ca să ne extermine. Cu mândrie și demnitate, am ţinut sus steagul Legiunii în acest lung 
şi apăsător exil, o mână de oameni loviți din toate părțile, apărându-l cu o energie mereu reînnoită. 

Explicaţia acestei rezistențe supra-omeneşti dușmanii nu vor întelege-o niciodată și unul după altul 
vor cădea în fața întăriturilor noastre: la 24 Iunie 1927, nu s'a întemeiat un partid oarecare, ci s'a născut o 
nouă lume, înzestrată cu noi coordonate spirituale. Luând ca îndreptar învățătura creştină, Căpitanul a 
aşezat-o în centrul de desfăşurare al întregei istorii naționale. Legiunea este o organizatie politică de înspi- 
ratie creştină, care se caracterizează prin aceea că interesul este substituit cu generositatea, tendința de 
acaparare de bunuri materiale cu spiritul de sacrificiu şi îndividul mărunt şi egoist, cu «omul nou», eroul 
plenar, ce se realizează pe toate planurile vieții sociale. Căpitanul a călăuzit neamul nostru spre albia vieții 
adevărate, al cărui început e în izvorul cristalin al dragostei. 

__ Intre comunism şi legionarism se deschide o prăpastie de netrecut: noi luptăm dinamizati de o 
pastune creatoare, voind să transformăm lumea, făcându-o mai bună şi mai dreaptă. Comuniștii, având ca 
tată pe Principele Intunerecului, și-au făcut sufletul lăcaș al urei şi ținta lor este să distrugă așezământul 
milenar al creştinismului. Noi nu putem [i niciodată alături de ei, căci din acel moment am inceta să mai 
enistăm ca mişcare, ne-am auto-desființa instantaneu. 

Priviţi la ce se întâmplă şi în Europa şi în întreg Occidentul; N'are această lume tot ce îi trebuie ca 
să fie mulţumită? O economie înfloritoare, arme de o eficacitate incomparabilă şi o superioritate vădită în 
toate domeniile vieţii sociale față de restul omenirii. Dece totuşi această neliniște crescândă, această spai- 
mă de viitor? Dece lumea liberă moare, se stinge, cu toate aparențele de prosperitate, dece se retrage din 
jaţa comunismului, suferind infrangere după înfrângere? 

Ş Pentrucă a abandonat cauza lui Cristos, pentrucă a pactat cu puterile satanice, crezând ca se poate 
acomoda şi convieţui cu forțele materialiste ale lumii. Ce se întâmplă astăzi în lume, nu este decât conse- 
cinţa naturală a stării de păcat mortal în care se complace, crezând că poate servi la doi stăpâni. iti 

Noi nu avem nimic din ce au ei ca sa ne putem măsura cu comunismul: nici bogății, nici arme, nict 
armate, nici cel puţin un punct de sprijim, un cât de modest ajutor în acest Occident opulent, dar rece, 
egoist şi inchistat în materialism. Posedăm în schimb un bun inținit mai mare: O conștiință curată în 
fața Atotputernicului, în lupta noastră de 50 de ani. Avem mulțumirea şi mândria că n'am acceptat niciun 
„compromis cu inamicul şi ne-am menţinut intactă lealitatea faţă de Cristos. 

cei 50 de ani dela intemeierea Legiunii, ce urare mai bună pot să fac legionarilor decât 

„ca săi apă n er să nu se abată dela linia Căpitanului, rămânând credincioşi jertfei lui şi sângelui 
„_____ Am timp ce lumea se destramă şi se multiplică la infinit laşitățile, defecțiunile şi trădările, prețul le- 

„9imaântului nostru va [i mare, când vom putea striga Cerului: mai există o oaste pe pământ care nu l-a prd 

„RER Duntea în Doriraanul LA | Aaa AR A i 

„de Țier se vor sfărâma şi Legiunea se va intoarce triumfătoare într'o țară liberă. 

„Madrid, 24 Iunie 1971, d - cra cau | 



















= p- . 
N aa pa i, 











EDITORIAL 


RATIUNEA EXILULUI 


XILUL românesc are datoria sfân- 
ță de a răspunde prezent ori de 
câte ori soarta Neamului se ajlă la 
răscruce. Cu atât mai mult când e 
vorba de situații excepționale şi 
dramatice. 

E singura lui rațiune de a ji: 

Nu vedem ce acoperire morală 
ar putea avea un exil al apărării 
ă intereselor personale, un exil al 
huzurului sau un exil al căpătuiţilor... Nu ne gasim 
în pribegie sau dacă vreți, nu am ales această stare 
ca forma de existență, decât în convingerea că ne 
facem datoria, luptând din răsputeri pentru cauza 
românească. Altejfel, de geaba ne mai batem cu 
pumnul în piept şi ne mărturisim pe la colțuri de 
stradă tot disprețul pe care-l resimțim jaţă de cei 
ce ne-au vândut şi îngenunchiat Neamul! 

Sentimentele şi energiile ce nu se transformă în 
act, rămân simple epifenomene ale unui moment 
istoric şi ale unor oameni Jără vlagă, Jără forță de 
concretizare dinamică. 

Deasemenea, acest act continuu de afirmare şi de 
susținere a cauzei româneşti nu poate fi subordonat 
niciunei conjuncturi politice excentrică intereselor 
noastre naţionale, niciunei dialectici, niciunei ame- 
nințări. Linia de conduită a exilului nu poate fi 
decât una singură: pentru salvarea Neamului, să 
lupte jără odihnă, prin toate mijloacele ce-i stau la 
îndemână, chiar dacă aceste mijloace nu sunt placul 
unora sau împiedecă lucrăturile altora; chiar dacă 
aceste manifestări nu dau niciun rezultat imediat. 
Continuitatea în acţiune pe linia de trăire a Neamu. 
lui constitue prezența noastră în istorie. 


Pe această linie de onoare naţională şi de curaj 
civic trebue să se înscrie activitatea exilului romĂă- 
mes în această clipă, cu ocazia Conferinţei dela 
Belgrad, In conştiinţa împlinirei unei îndatoriri 
sfinte, trebue să ne asumăm răspunderea unui 
De ue CATEGORIC, lansat tuturor gu- 
vernelor ce vor lua i: 
cico Ade la partie şi vor decide de viitorul 

Noul statut ce se pregăte 
moarte — prin întenţiil 





şte pune în pericol de 
e ascunse ce-l caractlerizea- 


(4 popoarelor de 
er, cât și viitorul Occiden- 


20 — atât existența etno-politică 
dincolo de Cortina de Fi = 
tului liber. 





MEDALIA 
COMEMORARI 
SEMICENTENARULUI 
MISCARII 
LEGIONARE 


Aur: 28 ET, 31/209 
Argint: 7 eshpa 
Diametru 3 em, 


Pe de o parte ne găsim în Jaţa unui abuz de U 
din partea Rusiei Sovietice, care vrea să-și imnul 
pretenţiile imperialiste. Pe de altă parte, Asistăm 
la o monumentală eroare diplomatică din masi. 
Statelor libere care au acceptat deja Principiul ae 
modărilor dela Helsinki şi se prepară să] rang. 
jorme în dogmă de drepi internaţional, la Belgrad 

Deaceea, deciziile acestei Conferinţe, buțelaj 
tocmai de Statul care reprezintă elementul | 


bator şi de amenințare permanentă pentru intreaga 


Europă, nu pot fi admise. 


E de datoria noastră de exilați conştienţi, să luăm 
o atitudine fermă, să denunțăm subterțugiile jupi,| 


dice şi presiunile oculte întrebuințate, să protestăn 
cu vehemență împotriva unor desbateri la care 


neamurile subjugate nu pot nici măcar lua parte, 


Cu demnitate şi argumente nesdruncinate, trebuia 
să deschidem procesul acestei Conferințe dela 
Belgrad, în fața opiniei publice mondiale, arătândui 
erorile, nedreptăţile şi consecințele nefaste ce se 
ascund sub atrăgătoarea uexpunere de motive; 
sovietică, 


Acest protest unanim nu poate veni ca un scâncel, Fi 


menit să se piardă în vacarmul aplauzelor Ce VO) 
întâmpina pe reprezentanţii celor 35 de națiuni 


semnatare ale tristului document dela Helsiniă, 


Trebue să fie un asalt masiv și neîndurător, Sus 


ținut zi de zi, clipă de clipă, de toţi cei ce înțelă 
gravitatea momentului istoric şi importanța UI 
atitudini curajoase. 

Rechizitoriu sdrobitor pentru o Conferinţă ce năl 


fi trebuit să aibă loc, acțiunea exilului trebue Să| 


constitue în acelaş timp un mesagiu de Sper 


pentru cei din Tară, de înfrățire şi solidaritate în| 


luptă pentru Românii din exil. 


Toate comunităţile, asociaţiile şi cercurile romb: i 


neşti de pretutindenea sunt îndemnate să-şi SUTA, 


cu mândrie şi curaj, partea lor de răspundere în) 
această confruntare ce ne-a fost dat să suportării | 


Revista CARPAȚII îşi ia angajamentul 


publica într'o broşură toate documentele Ce Nil) 


Ji expediate la Belgrad de către organizațiile W 
ice, culturale, patriotice ale Românilor din 


acest scop, semnatarii unor astfel de docuet i 
(Memorii, Proteste, Scrisori deschise) sunt TU | 


să ezpedieze redacţiei câte un exemplar. 


- 


m) 
+ 


* 


Te n 





CARPAȚII_| | | 





Cornelio Zelea Codreanu 
EL CAPITAN 
Por Traian POPESCU 


ORNELIU Zelea Codreanu es el profeta 


al avance comunista, logrand . 
del siglo XX, no s6lo para las tierras srando desarticular todos los in 


tentos perturbadores de los rajos. 

Dogmatizd el amor patrlo y la idea nacional. Por su 
valentia, estuerzo y sufrimientos personales logr6 agrupar 
a los universitarios y a los jâvenes trabajadores de todas 
las provincias rumanas en esta lucha contra todos los que 
querian, por sus actividades izqulerdistas, aniquilar el pais 
rumano. Cred una nueva conclencia naclonal Y Un nue- 
vo concepto del deber con el pals y la estirpe rumana. 

Lanzando el 24 de junlo de 1927 el Movimiento de la 
Legion del “Arcângel San Miguel”, y mâs tarde, el partido 
de acclon politica “La Guardia de Hierro”, Codreanu ani: 
quil6 la accion subversiva del comunismo en Rumania. 
Toda la juventud estudiantil, campesina y la clase obrera 
del pais, en una confraternizaciân perfecta, armoniosa ş 
voluntaria, participă en la lucha de hacer justicia al pue- 
blo rumano, y reponlendole en su puesto de duefio absoluta 
de su destino. El pais se llend de campos voluntarios de 
trabajo, de los cuales, en hermandad absoluta, los legio- 
narios de todas las clases soclales levantaban iglesiaz, ca- 


rumanas, sino para todo el globo te- 
rrâqueo, 

Hoy dia su obra, traducida a ocho 
idiomas, y sus pensamientos politicos 
sirven como base para la verdadera 
doctrina  soclo- politica - cristiana que 
puede ser opuesto de forma vâlida al 
amoralismo materialista marxista que 
amenaza conquistar el mundo. 

Ya hay muchos movimientos nacio- 
nales jovenes, tanto en Europa como en las Americas y 
Africa, que, adoptando y adaptando a su problemâtica 
local la doctrina de Codreanu, intentan realizar “el hom- 
bre nuevo”, es decir, primordialmente la revoluciân en el 
espiritu del hombre de hoy, que debe transformarse radi- 
calmente en su estructura, echando [uera de su alma el 
egoismo, el materialismo, el ateismo y la bestia en que 
ha sido transformado por el concepto comunista de la 
vida, logrando volver a ser de nuevo la creaclon de Dios, 
bondadoso, justo, moral, amante de su prâjimo y lleno de 
amor y de fe cristiana, unico fundamento para una convi- 
vencia armânica y bienhechora del mundo. 

Codreanu, hombre excepelonal, surgid en Rumania en 
una &poca catica. Hijo de un matrimonio de profesores 
de un Liceo de Husi, conocid los horrores de la primera 
guerra mundial, participando como Joven voluntario ——te- 
nia diecislete afios-— en la guerra contra los alemanes, 









" undadares de la Legiân Arcângel San Miguel, encar- 
aa celados en la prision de Vacareşti. 


'Tamblân conoclă la bestialidad rusa, aumentada por la 


das 

luciân marxista y decidid con un grupo de camara 

an el bosque de Dobrina, cerca de la localidad nai Cao 

nerse como guerrillero a la invasion comunista de n 

tro pals, sua 
Los esfuerzos y sacrificios rumanos en la gu 

1916-19 habian cambiado el pais. Del Reino Runa YD) vi 

a ser la Gran Rumania, reintegrândose a la ma > Asa 

despuâs de siglos de ocupacion extranjeras, la pr 

de Banat, Basarabia, Bukovina y Transilvan pă „n 
Los tratados de paz de Versalles y Trianon ban 





iza LE A k * , “a n ş - i] * . . Ă 
a de la 
. iendo por su ejemplo el fundamente 

BI Capităn POP mania legionaria. 


carreteras, 
eno secular de la uniticacion te viudas pobres, escuelas, rr cepe du 
mado IA roalisaalou ai El ied de Dacla de Decebal, pero te id n diques para evitar las inun ploueg Era E îi 
şi diferi tambien el virus marxista-leninista, vehicu- blos y de las cosechas, foriândose al mismo pe pata 
ludo por los centenares de miles de Judios, huidos de Po- orisol de la doctrina de Codreanu y reali Ende a 
lonia y Rusia, que nos obligo a albergar y MnpiR ulita Clân en su propla persona, tr 
Empezaron las huelgas, las obstrucciones de la o 


dores 
mal del pais, las agitacionea en la masa de 5 rc 


ayavaa dat „d otita, 9 1 fundatia, del Movimien- 
con el fin de derribar el orden y la catauoiua dp) Puia 


San i 24 de junlo 


ho 
rumano, Codreanu, estudiante en Deree ăi pră | 
us companeros ldos camaradas: uelanes y de 
pape Moruc 9 ORATO a Datrloticas suryldas pară Quaridoa Peinco alios de iucha, (9, Perii ue el mo- 
des, Y Jun? itearidad territorial y los intereses del Due «„crițielos, la juventud de Rumani 
gradat IO usleron con la energia juvenil y firmeza 





legionaria va no estă lejos Todas las 


tii de hostilidad serân aplastadas. Todos los pla- 
cion, todos las întentos de comprar nuestras 
s tentativas de desunin y todas las trai 
n Yvencidas. A nuestros tiranos, miradles a 10s “ Fi 
SOpUT La resienacion cualquier golpe. Soportad P 
supiicio porgue todos nuestros sacrificios, todos IV 
UCSros cuerpos maltratados nuestras almas torturadas, 
serân miento ae hierro de la victoria. 
L05 que caigan dentro de los nuestros tendrân nombres 
vimbas de heroes, y los que los matarân tendrân nom- 
; ie îraaores y serân maldecidos de generaciân en ge ARI 


wi 


a. 


p* Dă 
E Să 
"o tea pie 
X , = > 
D— A 
i i > 
3 


campo voluntario de trabajo. 


= 


El Capitân habla a los legionarios de 
de Carmen Sylva. 





= „:, e i « 
m Pa iii 
n ap 0 piept 7 Decada 
WE: E, . 2 . “pui 39 
ps d E 


Cornelio Zelea Codreanu, 





. 


a 3 y 
Deere 1 Mă i j 
el Capitân, en 

1934. Carme 





BE. 3 


n-Sylva. 


Por su profundidad espiri i 
SE + piritual, el Je ionari 
i sata Por su alma fuerțe COMO la foeă ploi a 
rţo deiiilado Verde. que roți coroprenderati pronto, — MERE 
i i 2 L gue Se ah eguivoc DE > i — — . i p să 
E popularidad de Codreanu Y de su pie Inhumacion de 10ş / i = 
rHginosamente espantando al Rey Ga 410 crecia erra de jos Mortales de los soldados caidos 


a sg edem zpie en la : 
castros venales que le rodeaban șa los ustrgieă POlii- “beata de 1916-1918, en el monte Susai. 









4! 
i | dir. 
2 relee AIP de E) 


3 Pa arma za e. a dear rea Pa E Y , 
i n ma e al Pap 7 
LO legionari le pi a 


95 construven la casa legtonarta del monte 
Susai 





11DO8 
voluntario. 









El Capitâăn y el General Cantacuzeno inspecetonan un 





| campo de trabaje 












dios que intentaban mezclarse en la vida de] pueblo ru- ai 
MAEI, Moultieanilo su porvenir segun sus intereses de do- e: 
minaci6n, i 2 CR 


- — 


ÎNDEMN LA REZISTENȚA 
NAȚIONALĂ 









El carro fiinebre atravesando Bucarest. 





En otoho siguld la aplastante victoria dei Partido Legio- 
nario “Todo por la Patria” en las eleceiones del afio 1937 
que abria las puertas del Parlamento rUMano 4 un consi- 
derable numero de jâvenes diputados legionarios. El temor 
del Rey Carol II, de los politieastras de loa partidosa poli- 
ticos y del judaismo se transformaron en locura. 


rm 








aa, E, | pa i : Le Su: 

i >opag 8-a RR Clagu 

El General Cantacuzeno y el Capitan hablando en el 
A aniversario de la fjundacidn. 


La muerte eroica de Ion Mota y Vasile Marin en e! 
frente de Madrid, en Majadahonda, en la cruzada espa- 
hola, defendiendo la Fe en Cristo. a Espaha y a la Europa 
amenazada por el marxismo en plena ofensiva. derribo 
como un se smo las ultimas resistencias de la burguesia 
rumana, transformando el entierro de los dos heroes en 
el mausoleo de la “Casa Verde” de Bucarest el 13 de fe- 
brero de 1937, en una apoteosis de la conciencia nacional 
del pueblo rumano y de adhesiân al legionarismo 


| 


ÎN 
A af 
Ia 


a.“ 


- 


a 


i 
E! Capitân y el Ing. Clime discutiendo sobre las eleccionas 
generales de 1937 


- 


PE) 
fă i i 





EI Capildn v los voluntarios rumanos en la cruzada espa- 
hola, en el entierro de ios catdos Moța y Marin, 


k-: 


„i ca ză tite a 


. — ro 
Do Ra - “ani - 

. apa a mm 
e dea n e = mea ceai 


m 3 





= 





La muchedumbre esperando en la estacion Norte de 
Rucarest la Hegada del tren mortuorio. 





El Capitdn y ei Generali Antonescu CIgQuianda en Predeal. 


cuie A 


Constituciân democrâtica del pais, las le- 


A4Ahhlierân |; 
asumid el poder 


ves constitucionalec del Reino vel Rev 
instaurando en Rumania un terror di 


COINC dictadia! 


El CAPITAN (nombre otorgado por la masa legionaria 

el pueblo rumano a Cornelio Codreanu, segun las anti 
puas tradiclones de nuestros antepasados que nombraban 
asi a los Jefes de las revoluciones populares contra la 
injusticia o los abusos de los dirigentes del pais), para 
prevenir una maniobra sucia del rey Carol contră Sus 
hombres, autodisolvi6 el movimiento legionario y todas 
sus formaciones politicas, desatando a los miembros di 
cualquier juramento de fidelidad frente a €l o a la Legion 
para ponerlos a salvo de la gran persecucion que se vis 
lumbraba 

La medida no sirvid. porque las consignas de las fuer 
zas ocultas judeo-comunistas eran de liguidar las aspira- 
ciones nacionales del pueblo rumano 

En efecto, decenas de miles de legionarios fueron en- 
carcelados, torturados con los mâtodos mâs Inhumanos 
de la Edad Media, bajo la “culpa” que seguian instruccio 
nes y servian los intereses de las potencias extranjeras 

Alemania nazista e Italia fascista—, lo que estaba lejos 
de la verdad, pues el Movimiento Lepionario surgld en 
Europa en 1919, en el bosque de Dobrina, antes que apa 
reciesen o se afirmasen los dos mencionados, siendo tipi- 
co rumano y sirviendo s0lo los intereses del pueblo ruma- 
no. Ademâăs el legionarismo, en contradicciân con el na 
cional socialismo alemân o el fascismo italiano, era pro- 
fundamente cristiano. 





E DE L'ACTDALITE MONDIALE 2 SEPTEMBRIE 1994 


El primer ministro, Armand Calinescu, 


verdugo del ti 
Carol 1! go del tirano 


EI primer ministro, Armand Calinescu, va 'ey 
asesino Carol II, se hizo el instrumento Tita me 
presion y, como nunca en la historia de nuestro pais, la 
sangre y las lâgrimas corrieron en olas por las aldeas y 
las ciudades del desgraciado pueblo ruma „E 
jeado con la “amenaza de la inminenţe intervene 
tica”, se qued6 impasible frente al drama de 
error que estă pagando duramente desde enton 


Ion sovie. 
sus hijos, 
ce. 


$ — 


no, cual chanta.-. 


El Capitân presidiendo el duelo en el entierro del General 
Cantacuzeno. 


“ 








El Capitân condenado por el Tribunal Militar por delilos 


inventados. 


La Leglân Arcângel San Miguel y sus seguldores fue: 
se mPuestos fuera de la ley por medidas arbitrarlas Yy por” 
seguldos como malhechores en todo el territorio rumano, 

Vergonzosamente, Codreanu y la €lite legionaria fueron 
pina La al Juicio de “tribunales militares especlales 
tuo i traidores, condenândolos a encarcelamiento perpe 

A ap despues ser asesinados vilmente, 

Et =a reaânu y otros trece hâroes de la Leglân les ri 
tari: aron atados de las banquillas de los camiones Mi 
Sarat Apa les transportaban desde la prisiân de Ramnicu 
eră Ed fortaleza de Jilava, al paso del convoy por € 
de 1038 e Tancabesti, en la noche del 30 de noviembie 

Por la estrangulaciân los judios k eDLoB 

die aplicaban los precep 
„Au dale 95 de evitar que la sangre erei de las vieti: 
r-t 1 Mhgeed sobre ellos, y con el tiro en la nuca - 
supervivienteg, «n Istâs se aseguraban que no podria hab 

dos sellaron con sus met ; de exterminacion la 
presencia en el horrible y premeditado aseainato, y pară 















- 
. 


que las huellas de los hechos desaparecleran para siem 
pre, echaron en Jilava los cadâveres en una fosa profun- 
da, roclândolos de vitriolo y precipitando prea DE "A 
ca de cemento de dos metros de espesor. pia- 








Grupo de legionarios encarcelados en la prisiân de 
Ramnicu Sara! 


A pesar de todo, la Legion no fue aniquilada En lugar 
de cada caldo o perdido llepgaban otroa dlez. v asi en algu 
nos meses hombres valientes de la Legiân castiparon con 
la muerte al verdugo Armand Calinescu, ș a pesar de la 
segunda matanza que siguld, pudo derribar ei 6 de sep. 
tlembre de 1940 al tirano asesino e instaurar. lunto con 
el general Ion Antonescu, el Estado Naclonal Leslonario 
Numano, 


Los legionarios que castigaron con la muerte al verduge 
Armand Calinescu, ajusticiados en las calles de Bucarest 


m 
—, ; —, 


. 
-. -) 


| "asa. î, 
Legidn, viva ei Capitan! casa verde - Bucarea 


iViva la en 1940 


în ea | d aclon . 
Pue de efiineră GI a) habia estallado en septiem 


a segunda puerta mundi per pia a 
pre de 150 fe rr pată stan Ya duaiea se 00 ata 

Oaineidlande, si Dia pi Dar to firmado entre beniropp 
y Stalin habia slda la sentencia de muerte 0 E e 
nalismos europeos, inclusive el alemân, i oeate en ei Îm- 
ei espejismo de las victorias fâciles “Hitler en su "Drang 
perialismo teutânico, concebido poi 








E] cuerpo de Codreanu, desfigurade con vilriolo, fue en 
contrado en Jilava, ba'o una losa de cemento de 2 metresa 
de espesor 


2, 


sd zică 

pi $ 4 „22 
ai | A Po air cotit ă DS pă 

En jerro de los legionarios pictimas de ida entaă Li stă 

asesino Rey Carol ÎÎ. ea 















aa 


nach Osten” tempuje hacia €l este del viejo continente). 


Asi cayeron en la trampa del judaismo internacional, 
que les estipulă en 1945 la capitulacin sin condiciones, 
transformando la victoria de los Aliados en el drama del 
este europeo. 


Comeliu Zelea Codreanu, e! Capitân, se dio cuenta que 
el comunismo sovitico no era otra cosa que vehiculo del 
imperialismo judaico, visando el planeta, 


Por eso el antisemitismo y el anticomunismo de la Le- 
pion se superpusieron, siendo una y la misma cosa un 
medio de defensa de los derechos de los rumanos, duenos 
del pais, contra las agitaciones comunistas de los judios 
de Rumania. 

Nada de racial. 


Advirtid a los suyos y a todo el mundo del inmenso 
peligro que amenazaba la civilizacin cristiana de Europa. 

Eso le condujo a la estrangulaciân al paso del convoy 
por el bosque de Tancabesti. 


Todos los pactos europeos, la pequefia entente, la en- 
tente balcânica, las alianzas, las garantias aliadas a Polo- 
nia, Rumania, Yugoslavia, fueron, tal como €l 10 dijo, “tro- 


z0s de papel”, porque el comunismo judaico no respeta- 
ba nada. 


Rumania fue desposeida dos veces, en un intervalo de 
cinco ahos, de sus provincias de Basarabia y Bucovina del 
Norte, y con enormes sacrificios en vidas humanas y de 
prestigio, recuperd el camino abierto por el Diktat de Vie- 
na a traves de Transilvania hacia los yacimientos de 
petroleo de Ploesti. 


Los judios Tumanos se apoderaron del pais cabalgando 
sobre los tanques sovitticos “made in USA”, y Ana Pauker 





RUGA DEPE RARAU A 


Sfinte gândurile tale 

Că'nfloriră pe pământ, 
Ştelane Vodă cel Mare, 
Ştefane Vodă cel Sfânt, 


In genunchi rogu-mă ţie, 
Lumânare când ţi-aprind, 
S'auzi lanţul de robie 

Şi cătușa-mi zăngănind... 


Să se'nalțe-așa din groapă 
Chipul sufletului tău 

Care-l lăcrămează'n pleoapă 
Schitului depe Rarău, 


Să te-arăţi, să-ți văd lumina 
Pe piept ţării mele salbă, 
Spadă'n mâna ei Tighina, 
Coif pe cap Cetatea Albă, 


Nistrul brâu, Tigheciul zale, 
Putna semn pe piept creștin, 
Ochiul strajă la hotare 

Tu Cetate din Hotin... 


Că'nfloriră pe pământ, 


8 — 


Ştefane Vodă cel Mare, 
Ştefane Vodă cel Sfânt, 


Criptei tale care doarme 

Mă rog s'o aud șoptind 
Glasul tău şoptind “la arme” 
Din coroana-ți de arginț.,, 





y sus tormeliglonarioa se hicleron duefog abe i 
Rumania. bsolutog [sg 

EI rey Miguel, que el 23 de agosto de 1044 teal 
mintid al pueblo rumano capitulando sin condi 4 
n, tu 





despu6s de dos afhos de dichosa democratizacl 
abandonar el trono, dejando el pais 
Pauker y del comunismo sovittico. 


Los dirigentes de la Europa de entonces no n 
caso, Yy los vencedores, menos, porque “regalarop» 
munismo toda la Europa del este y mâs tarde treg 
de Asia y del Africa negra, despertando el Imper 
ruso de Pedro el Grande, el cual, bajo el mando 4 
nev, quiere ahora el planeta para ellos, : 


El homenaje que rendimos a Corneliu Zelea 0 
en el cincuentenario de la fundaciân de la Legiân 
cângel San Miguel demuestra no s6lo la Veneraciă 
los leglonarios rumanos y muchos camaradas e n q 
guardan a la memoria del Capitân, sino que 4] caii 
en cada uno de nosotros y en nuestras almas y que Pa 4 
nos abandonară ni a nosotros ni a su pueblo, a 
otrend6 sin vacilaciân su vida y su muerte. 













a merced de 


Por su vision, sus virtudes y su sacrificio, Corneliu da 
lea Codreanu seră para siempre el gran profeta A 
glo XX, cuyos pensamientos y ensehanzas constituyen ja 
unica arma eficaz contra el marxismo leninismo dej a Ai 
sivo comunismo sovietico. 


El “eurocomunismo” de hoy seră, tal vez, e] “eurosoala. i 


lismo” de mahana, pero nuestra convicelân es que, por 
fin, todo legară al eurocristianismo social y naclonal e Ş 
unico que unificară a los pueblos del mundo en una Con: 
Iraternizacion serena y justa promovida por 10s “hombreş 
nuevos” preconizados por Corneliu Zelea Codreanu. = 








de Ion TOLESCU 


Semnu-acel ce zace'n fiare 
La fereşti de'ntemnițați 
Doamne, binecuvântare 
Fă-l pe piept de cruciați, 


Să-l pun flamură'n hotare, 
Să-l trec Prutul din Carpaţi, 


CORNELIU ZELEA CODREANU 


FRAGMENTE 


DIN INSEMNARI DE LA JILAVA 


Vineri, 13 Maiu. 


Ieri a fost din nou malorul Dan Pascu. Tre 

A REA Ie DPA ia Pi terminarea rii ia je ia 
ar, spre suprinderea mea mi sa desch ş 
blică pentru două delicte: 9 SR, je 

1, Că am inarmat pe cetățenii țării, căutând să provoe 
războlu elvil, 

II. Că m'am pus în legătură cu un Stat străin, pentru 
a provoca revoluția socială în România. 

Bineinţeles, că nici una din aceste acuzaţii nu conține 
nici cel mal mic adovăr, 

Ce grozav e să te sbați sub acuzaţii nedrepte! 

Dumnezeu le vede pe toate. 

E vorba ca Luni să se facă ultima formalitate a instrue- 
țel Și să mi se fixeze un termen. 
| ri ept acum Duminica, Poate o veni cineva din al mei 
a mine, 

Am auzit că fratele meu Horia a fost condamnat la o 
lună închisoare şi e ținut tot la secret, întro situație cu 
mult mal rea decât a mea. Că e foarte slăbit. Mi se rupe 
i de durere pentru el. Mă rog lui Dumnezeu să-l ajute 

1 lui, 

: Aseară am avut un musafir. Când a venit să-mi aducă 
mâncarea, sa strecurat printre picioarele plutonlerului un 
câine, După ce m'a inchis la loc, el a leșit de sub pat. 

A mâncat cu mine, l-am dat din ce am avut și sa 
săturat, 

Am mai vorbit cu el şi sa culcat Jos pe ciment. Mam 
întins şi eu pe rogojina mea. I-am făcut semn să se urce 
sus. S'a urcat și sa culcat lângă mine, după ce ma lina 
pe mână, O fi vrun semn de noroc pentru mine, 

A stat cuminte. Simţeam alături răsuflarea unei fiinţe. 

Pela miezul nopţii a voit să lasă afară. L-am ridicat la 
geam şi printre gratii a plecat, 


Luni, 16 Maiu, 


Astăzi dimineața a venit malorul Dan Pascu și însfâr- 
şit s'a terminat calvarul acestei instrucții. 

In fiecare clipă mă aştept ca cine ştie ce acte false să 
mi se mai introducă şi ce acuzări să mi se mai arunce pe 

ii mel slăbiţi. 
“Ata spus că AR acestea vor da ca DAR Și soției 
ină, pentru a-mi putea pregăti ap 
mel pt e Aa oare ce vor zice când mă vor vedea așa 
ab? Cum vor plânge? 
ci: vor înțelege dia aril fizice şi mai ales morale la 
care am fost supus? 

Apoi m'au lăsat să stau o oră pe afară. E aşa de n 4 
afară... M'am plimbat câteva minute, dar soarele mi-a 
mulat toate mădularele şi n'am mai putut să stau în pi- 
cioare, 

M'am aşezat pe o rogojină și mi-am făcut rugăciunea, 
după ri m'am întins și am stat aşa până când ora a 
pi sunt din nou înăuntru. Ce trig e alei şi câtă 
nur simt slăbit 

are m , 
Acum e seară, Mult „nai MAL pare de azi dimineaţă. 
cine să schimb o vor 
gatiti şi-a tăcut culbul în pervazul ferestrei. Vine 
ea să se culce. Ii dau totdeauna i pherme je soli sita 
tept să vină cu mâncarea. Dar nlel cu ei nu 

Vin totdeauna lotobeneniță. 4 pe ai 

ț le să vor cu m 
Ar rata inchiori, cu o delicate care pentru taine 

n CIO, ) * 
bă | Gas face datoria corect, szerutănd si tei 
ordinele primite, dar în ochii căruia nu e = 
şi nlelo răutate, Eleganţă suf „ Şcoala arma 


mâne. 
Ce frumoasă el 


Vineri, 27 Malu. 

ptămână dimin fost sculat 

Acum 0 să : ceața la ora 4 a ar 
de Războlu, în vederea s 

he a prices Acolo am stat mal omeneşte, într'o 
cameră cu pă Pompei 

t contact cu avocaţii in a 

d i e Sâmbată şi că a trebuit să cercetăm 
ip tă pi Mt 
dea tău Pon e, elreulări, acte 


unde. Şi aceasta atât | care 
au lucrat cu tine pi ad A: Sa tăia tot sau 
ascunși ca să nu fie prinşi. Au alergat cae 

Avocaţii mari au refuzat toti si te, Radu Rosetti, 
Vasiliu-Cluj, Paul cae, Mora pân Na Tonescu, 


Petrache Pogonat, Ionel | 

[ie duși în lagăre. Teamă și lașitate, 
Deaceea toată admirația mea | ş 

cu, Radovici, Ranetescu, Paul poseta race ră 

pentru tot acest tineret eroic, care nu sa 

niciunei amenințări, care a riscat, care a 


tuna. 
Luni dimenea 'a deschis | 
mite se DĂ petice a 


mitru și patru ofițeri de front. 


bunalul a respins cererea a 
Sa citit ordonanța definitivă, ȘI 
Plină de patimă, de răutate și mm a 
onoarei, 


gratuite, nedovedite cu nimic, | i e 
de corectitudine și de sentimen 


După masă, dela ora 5 până la ora 12 tea, 
bit eu. timp de 7 ore inconținuu, apulberână ina lupa, 





care 
eri ed a 
pulației, pentru declararea razboiului civil, pe 
nimic, 
19 minute de a 
In ultimul moment, adică cu Aia 
















se da cuvântul 


dumnezeească, se descopere 049 vi pret 
ţ eu E) | 
tru care Eram acuza eu, vocat, lie e 


nu 


Sunt liniştit şi cu conştiinţa împăcată. Ştiu că nu sunt 
vinovat cu Nimic. 

Niciuna din acuzațiile care mi se aduceau na rămas în 
picioare 

Tată-mă din nou în celula mea. Mă culc. : 

Pe Ja 4 sunt sculat în zgomotul unor pași ȘI de zăvoare- 
le care se trag. Mă scol în picioare. Intră procurorul Maior 
Radu Ionescu, grefilerul Tudor, comandantul închisorii şi 
ceilalţi ofiţeri de gardă. | 

Grefierul citeşte: “Tribunalul Militar a răspuns afir- 
mativ la toate întrebările. Sunteţi condamnat la 10 ani 
muncă silică.” 

Mai rămâne câteva minute şi se uită la mine Maiorul 
face ochii mari şi dă din umeri. Pleacă toți, a 

In fața marei nedreptăți care mă lovește, sunt liniştit 
cu constiința împăcată. 

Deschid la întâmplare carticica de rugăciuni a SI. Anton, 
Se deschide la pag. 119. Citesc: “Fă ca să primesc cu li- 
niste orice trimite Dumnezeu, pricepând că este voința 
Lui.” 


Duminică, 29 Maiu. 


Mi-e dor de Carmen Sylva. De malul mării. Anul tre- 
cut, pe vremea aceasta, eram acolo şi pregăteam cu Totu, 
deschiderea comerțului legionar. 

Acum se adună din nou negustorii și viața începe. In 
tabăra noastră vor creşte bălăriile şi spinii şi vor acoperi 
munca noastră. 

Unde anii trecuţi era numai freamăt şi viață, de sănă- 
tate, de bucurie, acum se ntinde pustiul. Şi totuşi cred 
că imensa lume care vine acolo in fiecare vacanţă, își va 
aduce aminte de mine. 

Cână m'am intors dela proces, a doua zi, în cuibul 
vrabiei dela geam sau născut puișori. Vrăbioara aleargă 
toată ziua şi le aduce de mâncare. Mă uit la ea. Totdeauna 
vine cu ciocul plin. E atâta ciripit în micul lor cămin şi 
atâta fericire... 


Note dela proces. 


Tot timpul am fost ţinut intr'o pază extrem de serioasă 
și cu totul neobişnuită. La uşă au stat permanent doi 
jandarmi în post, iar în cameră cu mine un plutonier. 
Deasemenea un plutonier a stat tot timpul în preajma mea. 

Discuţiile cu apărătorii, pregătirea apărării, care tot- 
CULA e secretă, le-am făcut în fața lor şi a doi agenţi de 
poliție. 

Avocaţii, ca să poată pătrunde la mine, treceau, in- 
cepând dela poartă, prin patru cordoane, făcându-li-se 
percheziţie corporală. Sălile pline de agenți, care spionau 
pe apaărâători, pe martori şi pe ofițeri. 

Nu puteau vorbi doi oameni, că imediat sosea lângă 
ei un al treilea: agentul, spionul... O atmosferă incăr- 
cată, înabușitoare, plutea între zidurile Consiliului şi în 
afara lui. 

Fiecare avocat sau martor se aștepta din moment în 
moment să fie ridicat, arestat, dus în lagăr. 

Au fost ridicați de pe banca apărării avocați care, în 
acel moment, erau asimilați magistraţiilor. 

Avocaţii;: Colonel Rădulescu şi Vlasto. 

Au mai fost arestaţi: Corneliu Georgescu, Stănicel şi 
Popescu Buzău. 

Avocaţilor din provincie, care sau inscris telegrafic, | 
sau făcut noaptea percheziţii în casă şi li s'a pus în vede- 
re că, dacă vor părăsi orașul, vor fi arestaţi și trimişi în 


r. 

In fine, cu foarte multă greutate, au putut pătrunde 
la proces. In momentul în care a inceput apărarea, n'au 
mai fost adimiși. Mesele erau goale de astădată. 

In afară de cei şapte avocați hotăriţi să vorbească, res- 
tul n'a mai putut intra. 

In timp ce rechizitoriul Procurorului făcut de alții şi 
numai citit de el, a fost tras imediat în ediţii speciale 
din ordin, sub amenințarea suspendării ziarelor şi citit la 
radio în intregime, cuvântul apărării a fost ascultat de 
Consiliu într'o sală goală şi nu sa bucurat în presă decâţ 
de 3-4 rânduri. 

Apărarea a fost impecabilă. 

Horia Cosmovici, Henţescu, Radovici, Lizeta Gheorghiu 
Iacobescu, Ranetescu, Caracaş, toată admiraţia mea pen. 
tru voi, iubiţi prieteni. Şi pentru toţi ceilalţi ce aţi fost 
nedeslipiţi de mine, ce aţi muncit, aţi alergat, v'aţi sbătut 
şi aţi tremurat așteptând dreptatea. 

La ultimul cuvânt am spus: 

“Omnorat Tribunal, aveţi în mâinile dvs. nu viaţa mea 
pe care o dau bucuros, ci onoarea întregei tinerimi a Ro- 
mâniei. Cred în Justiţia militară a Ţării mele,” 

Tribunalul avea deci să răspundă la trei chestiuni: 
+ Daliuere şi publicare de acte secrete, incadrat în 

Ori sa dovedit până la evidenţă, că ordinele, cele 6, 
mori 50 eta, Politic, erau siniple ordine de rea e 


DE ci. — 











olitienesti, a membrilor organizației mele, C 
poi întiu nimile “Siguranța Statului”, Că Eau) AU 
ne, au fost citite în Parlament, au fost publicata Ța 
că oamenii politici aveau asemenea ordine, Do 
niu, întrun singur an, a declarat, că a avut 1 
le-a publicat întrun memoriu. i 3 
Insfârşit, că art. 190-191 se află în capitolul sau 
contra siguranței exterioare a Statului” și că cuva 
“siguranța Statului” din art. 190 se referă la sie 
exterioară, că nu se pot încadra acele ordine 
de “trădare . “Una 
II. Tribunalul avea să răspundă la o a doua chestiura.. 
Am luat legătura cu un Stat străin, pentru a 
ajutoare și instrucţiuni în scopul de a declanşa re i) 
socială. Afirmaţie bazată pe o scrisoare falsă, care nun. 
aparţine. vă adi Eu a 
Se descopere autorul scrisorii, Sunt acuzații itoara 
şi de rea credință ut 209), j ț otensătoare 
III. Insfârşit Tribunalul avea să răspundă la și 
inarmare a populației, în scopul de a pr ra NN > 
lovitură de Stat etc. (art. 210). "Pal 
Ori, am dovedit cu principii, fapte, acte şi martori, “A 
că nici nu ne-a trecut prin gând vreodată să declanșem. + 
un războiu civil. Dar nu numai atât: nici măcar să facen Ri 
o turburare cât de mică. Primejdia dela Răsărit pândin: îi 
du-ne fiecare greşeală, fiecare pas. 7 RR 
Şi totuşi Tribunalul, fără a avea nicio dovadă, nici cea 
mai mică dovadă, a răspuns afirmativ la toate întrebările, 
condamnându-mă la 10 ani muncă silnică. ARE a 
fana TIPA EVA E 
rimeasc umnezeu şi suferința mea, spre bi DIE 
înflorirea Neamului A piei ' pre b1H0l Bă 
Durere lângă durere, chin lângă chin, suferință lângă 
suferință, rană lângă rană, pe trupuri şi în suflet, mor. | 
mânt lângă mormânt, aşa vom învinge... ră AR 


d 
_. 







Condamnarea Bisericii. 





Nu ştiu dacă ar trebui să numesc astfel discursul că- 
tre tineret al Patriarhului Miron Cristea, in care acesta 
condamna în cuvinte grele Mişcarea Legionară a tinere 
tului. Biserica ortodoxă ia atitudine fățiș ostilă tinerimil 
româneşti. ş: 


Imi trece pe dinaintea ochilor condamnarea pe care 


Biserica catolică, prin episcopii ei, o arunca asupra Miș- i 
cării Naţionale din Germania, cu unul sau doi ani înainte 
de biruința lui Adolf Hitler. e 

In orice caz, e dureros, e extrem de dureros!... | 


Să lupţi pentru Biserica Patriei tale, la marginea Du | 
mei creştine. A 233 


Focul care arde bisericile d e ara 
până aci e de alături, își întinde p Ia i 
uptăm, jertfim, cădem, ne țâşneşte sângele din plep- 
turi, să ne apărăm bisericile... și Biserica ne condamnă i 
ca “periculoși Neamului”, ca “ătăeiți, ca străini de Neam. 
Ce tragedie în sufletele noastre! Şi 
dr mic exemplu, pentru a prinde nuanța acestei tra 
Un copil care nu și-a văzut de mult său, Se : 
pe tatăl său, 

pa “ris a tr 6 pă Când copilul se apropie! SRR 
rece şi-l; ră, S00 
tânduii doi dinţi. 9-1 loegte, cu palma, Dpate, N 
u vă puteți imagina sdruncinul sufletesc, tragedia i 

a ee copilului, în fața acestei neașteptate lovituri. 
pie Site, rușinea, durerea fizică, răspunsul la ed 
E curată dragoste, durerea morală, nu ştii care mal MU» 
ay toate la un loc strivesc o inimă de copil. E, 
sc at, părintească”, “Biserica străbună” ne l0VeȘiE 
sat r DRU e şi Primministru, în numele căruia se 1 
Da pă 3 E tdi în fiecare zi atâtea chinuri. a pul ; 
sărmanul dura ne, ce tragedie! Şi la ce chinuri ne bi “d 


Ce frământare în piept tineri, 
țărani, muneitori, studeri e a tepi: Ap NR 1 008 



















Luni, 6 Iunie. 


Din alte hrube aud în fiecare seară cântând: 


“Cu noi este Dumnezeu 
Inţelegeţi Neamuri Și vă plecaţi,” 


| „E 
Ta br ii pipi toate cântecele legionare. E plină [0 


gionari, Ei st în gTUpUL 
de câ stau impreună, cred, în > 
Dot de 0 in fiecare încăpere. Ziua sunt liberi. Eu i. | 
ghieseu. că sunt printre el: Livezeanu, 'Pâlnaru, dei: 


Numărul lor trece d zale, 
studenţi, muncitori şi e o sută, Sunt în proporții CE 
țul Ilfov, dar țărani. Aceștia din urmă, ude: 
B Ata, dar E din i Fi a Inginerii de 






ar mai a i | 
*eY. Atâta am putut afla, Sala in nicio | 


DIAB (n) are voe să-mi comunice ceva sau să vorbească 
Cc ne. 

Acum mă scoate în fiecare dimineață si după m 
inceput câte o oră, acum trece şi oi , or re ut) 
cut, mă simt ma! bine, deşi mă supără mereu o durere sur- 
dă în partea de jos a şirei spinării. 

In fiecare Joi şi Duminică îmi vin de acasă mama, 
soția, fata mami! și câte odată și avocaţii. 

De mâncare am suficient şi chiar prea mult, 

Aştept aprobarea pentru o maşină de spirt, ca să-mi în- 
călzesc ceva, să-mi flerb ouă, să-mi fac cealu. 

Toată zlua stau singur şi vorbesc pe rând cu cei ce au 
murit dintre noi, Ii văd cum erau vii și stau lângă mine. 
Merg alături prin cameră, stau pe scândurile acestea. 

Cel mai mulţi au trecut prin Jilava: Moţa, Marin, Clu- 
meti, Dl. General, DI. Hristache, 

Totdeauna stau toţi lângă mine, când mă rog, se roagă 
și el, 

Acum citesc evangheliile dela capăt şi peste timpul 
lung, dincolo de 2000 de ani, îl văd pe Domnul nostru 
Iisus Christos, descris din Evanghelie, ca și cum ar îi la 
zece paşi de mine, Ii văd îmbrăcămintea, îi văd cum pă- 
100 rar înaintea apostolilor, cum ridică brațul, cum vor- 

eşte cu ei, cum binecuvintează lumea. Il văd cum a căzut 
jos şi se roagă: “Doamne, fă să treacă paharul acesta dela 
mine, dacă este cu putință”... 

[1 văd cum L-au prins şi cum II duc legat spre Ana și 
Calafa. 

Ce trebuie să fi fost în sufletul lui atunci, în drumul 
acela? 

Ce dureri, ce griji, ce amenințări copleșitoare Ii ful- 
gerau pe dinainte! 

Ce uriaş examen trebuia să dea! 

I] văd cum Il bat, cum II lovesc in faţă, la interogato- 
riul luat în noaptea aceea de către farisei și cărturari, 
mai marii zilelor de atunci. E 

Cum caută să-L incurce cu tot felul de întrebări și E 
tace şi se uită la fiecare din jurul lui. Se uită în ochii lor, 
poate va găsi vreun sprijin la vreunul din ei. In_nenoro- 
cirile lui, omul se leagă de doi ochi prietenești. O privire 
caldă, prietenească, înțelegătoare, îl dă speranțe, puteri. 

Nimic... pretutindeni zi de fiară, plini de ură, de 
viclenie, de pofta de ac 

Atunci II aa cum scârbit, își lasă ochii în pământ... 


Marţi, 1 lunie. 


“Toți L-au osândit să fie pedepsit cu moartea” (Marcu 
pai “După ce au legat pe DU, L-au dus şi L-au dat 
în mâinile lui Pilat” (Marcu 15. 1.). 

Şi răsuna în inima Lui aceeaşi rugăciune din grădina 
Ghetsemani: “Doamne, dacă se poate, fă să treacă paharul 
acesta dela mine.” 

O nădejde 1 se aprinde în suflet: Poate Pilat îl va găsi 


nevinovat... 
In adevăr, simte lupta dintre Pilat și farisei. La urmă, 


fariseii înving. 
Incă o nădejde «puibapeiee Pe fața copleşită de durere, 
de oboseală, o nouă rază apare: 
“Sunt Paştile. E obiceiul să se elibereze condamnatul 
oarte.” 
- «Pat se va adresa poporului. Poporul e ARAL RUE 40 
mine şi va cere eliberarea meă, I-am făcut bine. ţ Die 
decat pe atâţia... Nu se poate să nu fie, afară, RE ON 
țime, măcar câţiva din acei vindecaţi de mine, căc i 
au auzit că sunt prins. Desigur au venit. Mulțimea e 
mine.” săptă- 
1 trec pe dinaintea ochilor clipele de acum o 
ai ale itrării in 187uBalID, Toată, DIN L-a primit 
nehin | 
cu creng! Iti 1074446 ANEI SE ei per oiai cale st 
mintele, alţii tăiau ramuri de copaci şi le presărau p a 


e 
* Osana, fiul lui David!” 
> vine întru numele Domnului. 


9.) 
redici! 
Dar cel ce se ţineau cu MILE jiiți A mio aşte să cea 


LA, 
poporului eliberarea sa, e salva aer Load 
e să se hotarască Pilat la 
Prea Alt se uotărăție, 1ese în balcon ȘI strigă 
porulul adunat: (Mate : Oe Onristos?” 
- au pe Isus care se num 
ji trei Pe Batinauntru, întrebarea şi | se pare un veac 
minutul în care aşteaptă Tăspunaul, d 
Ioan 18.40: “Atunci toți au Stiti a este un tâlhar: 
— “Nu pe el, cl pe Baraba.” ŞI Bara ai E MEboa, 
— “Dar ce să fac Ceea ce se cheamă Ci 
nu-i găsesc nicio Vede! striga mulțimea.” (Mateh 2%: 2%! 
ae | a făcut? Ş | n 
e Ce Tântos strizaw, zicând: Să se răstignească. 


Ei strigau în gura mare și cereau d | 
| | „de zor să fie răstignit, 
! strigătele lor şi Tai 48 uaa 
brut | și ale preoților celor mai ae rari 
us aude și I se intunecă irile. Nu-I vine ea dă. 
Pet A Pcai  B OR aa aaa ae 
ară în brânci... imea strigă: m 
mai vede pe nimeni și nu mai pia i = 
mal are puteri. Minuni nu mai face, căci în momentul 
in care a fost prins, Dumnezeu I-a ridicat puterile şi L-a 
lăsat om ca mine, ca not toți. 

Pentruca să sufere ca om. Adică suferința lui să fi 
maximă: numa! așa va avea puterea răscumpărării, a S-4 
cumpărării noianului de păcate de până atunce! şi de atun- 
ci încoace, până la noi şi până la sfârșitul lumii. 

Dacă ar îi rămas Dumnezeu, n'ar fi suferit. Neexistând 
suferința, cu ce sar fi răscumpărat păcatele lumii? Căci 
Mântuitorul pentru aceasta a fost trimis. 

Deci, El a gândit, a suferit, a sperat până la ultimul 
moment, ca noi. % 

Pe el loviturile L-au durut cași pe noi oamenii. Obosea- 
la L-a frânt caşi pe noi. Toate ofensele, toate in e 
toate nedreptățile I-au străpuns inima cași nouă. O 

De sub ploaia acestor lovituri şi ofense, care curgeau 
asupra capului Său, neputincios în fața lor, a oftat ome- 
neşte, a oltat ca noi. SE, 

ată cum urcă crucea, RE pe ana 
tatea el: căci mădularele nostre omeneşti sunt : 
se incovoaie sub greutatea poverilor. Iși ster 
sudoare. In jurul Lui sunt numai fiare. Nimănui nu-l 
milă. Nimeni nu plânge pentru el. Toţi râd. Iată o mică 
mângâlere; este cineva care îl crede durerile. Doi ochi 
L-au nțeles. O inimă care bate ia fel cu a Lui, în ceasul 
durerii supreme. pi 

“In urmă, după El, veneau două femel şi norod, care 
plângeau.” (Luca 23, 33.) Jai | 

-Când au ajuns la locul numit Căpăţâna, L-au răstignit 
acolo pe EI și pe făcătorii de rele, unul Goe loa si 
altul dea stânga.” El n'a fost un atlet ca să te, să 


ul. 
de mâna palidă. Oh! Prima lovitură. A doua. Iși simte bra- 
țul țintuit pe cruce. Dureri grozave Ii stăpung tot 
Ar răcni, dar n'are putere nici pentru aceasta. Gemei 
La fel cu mâna cealaltă. I-o întinde, ca să I-o potri- 
vească bine, căci EI stă străpuns de durere și-l tremură i 


turile ciocanului, una după alta, Fiecare Il cutremură. Ii 
străpung creerii. | e 

ț târziu un glas pierdut: “Mi-e sete” (loan 19, 28). 
A Sa la ceasul al şaselea. ŞI sa făcut întuneric 


te tot. cae Io Aa 
pe urele sa întunecat și catapeteasma templului s'a rupt 


Imomunezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce mai pă 

Matei 15, 46.) i. 
ir “Tată, în mâinile Tale îmi incredințez Duhul” 

(Luca 23, 46). TE e Ma 


|: 





precum în 
de toate e dă-neo 
lele noastr Im iertală ; 
duce pe noi e și ne 
tre sufletul care ri 
“Adu-Ţi te de to i 





Cele trei elemente de baza ale E: 
organizatiei legionare TR 


PRELIMINARI 


RICE organizație politică, care vrea să 
se perpetueze în timp ȘI spațiu, e obli- 
cată să se proecieze intrun anumit 
sistem de orgânizare, care să constitue 
structura ei vizibilă 

Multe formații politice sau prăbușit 
la prima suflare de vânt, cu toată 
perfecțiunea doctrinei şi iusteţea cauzei 
lor. Le-a lipsit tocmai această structură, 
capabilă să înfrunte furtunile politice 
pi si cataclismele istorice. In jungla poli- 
pacat tico-soclală în care ne mMișcam, Nu 
există răgaz si mult mai puțin, milă. Epoca recentă, mal 
ales a pus în lumină metode de opresiune şi de distrugere 
cum n'au existat niciodată în societatea umană. Pentruca 
o organizație politică să poată rezista acestor presiuni, 
trebuia să aibă cadre puternice sau o structură internă de 
un gen particular 

Presiunea exercitată de către puterile victorioase ale 
ultimului răsboi mondial asupra partidelor de opoziţie sau 
a organizaţiilor declarate “dușmane ale democrației” a 
provocat dispariția multora dințre formaţiile naționaliste 
din tările occidentale. De altfel, cel mai adesea, cu moartea 
şefului de grupare, organizaţia întreagă sa măcinat. 
Uneori, deși păstrând o mână de adepţi organizațiile 
atinse de ostracism şi interdicție, suferă de o totală inac- 
tivitate. Ideile ior persistă, dar lipsa unei structuri interne 
bine închegate, impiedecă reinălțarea energică a acestor 
organisme. Definitiv intrate în trecutul istoric, vegetează 
s-a in inima câtorva vechi luptători. ai i 

„ceeace priveşte formaţiile naționalist ile 

răsăritene odinioară e vel pe 3 şi a grai N e 
să câdă în ghiarele comunismului, soarta lor a fost pe 
ceptluită odată cu luarea puterii de către regimurile ad 
pulare. Prigoana sa deslănţuit așa de neumană Și ia 
roasă încât orice posibilitate de opoziţie a fost ştearsă În 
întregime, membrii lor fiind executaţi cu mille. In cursul 
acestor exterminări, nu numai naționaliștii au plătit un 
greu tribut de sânge și de suferință, dar și democrații ca 
pactizaseră inainte cu comuniștii. In prezent. nu iai 
exista nici urmă de viață politică independentă, cea ai 
neînsemnată veleitate de acest gen riscând să fie îne ată 
intro noua baie de sânge, E legea tiraniei comunist ca 
cere libertatea de opinie peste tot în lume. dar : apă 
pulează fără milă acolo unde domină preceptele e date 

Totuşi, în mijlocul acestui dezastru și în ciuda pr lea 
sângeroase a regimului comunist, Mişcarea Le bee ge 
continuă existența atât în România cât și de tn și 
Pierderile suferite nu l-au afectat decât nur eur osia 
fără să-i poată atin eric efectivele, 
po ge substanța doctrinară sau st 
internă. Chiar în momentele cele mai grele când Arma 
țele o arătau ca moartă, lar oticialitatea o conside sie 
Mișcarea Legionară se menținea în ascuns, ca dare 
liniștit și regulat al unui organism ce-și cuno area 
ităţile şi vitalitatea noaşte posibi- 

entru membrii săi. evenime 
impotriva lor, plerderile pe ii in an Peiputav 
treceau, nu erau decât consecinţele “mai violent R NU care 
prigoane ca atfitea altele pe care le apr jeg pie unei 
astăzi, acest organism plin de o vitalitate paie i 4 
palpită calm, sigur de el şi de viitorul lui : tii zi 
membrilor să! răspândiţi pe toată suprafata pie inimile 
lucru mult mai straniu: în pofida acestei a iodului, Și 
ereutăţilor pe care le întâmpină, numărul 10 DORU sia 
pe când doctrina lor se afirmă ca una la de e bci 
renaşțere spirituală a omului şi de retopire : ermeliile de 

E un fenomen unic dida caine 

c pentru o formaţie naţiona] 

dincolo de Cortină, din care numai căteva mil de | a ile 
sau putut refugia in Occident, la sfârgitul e lupțători 
Dar ceace e şi mai curios e ca acest pumn Pe Seria pl 
în ciuda circumstanțelor, pericolelor şi anilo legionari, 
continuă tupta lor cu acelaș entuziasm şi aa iri Apic 
dinţă. Nesdruncinaţi, îşi îndeplinesc tăcuţl Pa ee ăi 
revine. Există in această atitudine o adevărată e Re 
de mp bin i și aceasta-i cu siguranță setate Nea île 
rr Aia egionară ma pierit și conținuă să se ina 





A 


de Faust BRADESCU 


„. 
| 


Chestiunea care se pune e de a şti, deai 
“a stabilit această comportare cât aă. maro, 
juptătorii legionari pentru toată viața, Tradiţia 
obârșia în inceputurile Mişcării şi se bazează pe felul ae 
a conceput-o intemeletorul ei. Legiunea a fost struct Cum 


IP wi 
- „14 E 
. 
RL oo 


pe elementul 07, ca oricare altă formaţie politica, ată 
cimentul care trebuia s'o soliditice a fost de esența : 


iuală şi morală, spre deosebire de toate celelalțe Die 


politice. artide 4 


n a poata i —— 


rar 










La i 
. 
. 


FAP . ah d “. - 
A > Re ua tija . Zi 
a" i 1 * = *, - 
> p - . . 
Li) i ATR 4 4 
pi 
pp a Ant i 


_. - 
A > > e 
d y + ae a 
i .* 
S a na ERE ta sf us 
«pate BE - f 
id rr! A - d. Li ( id 
d it e DDP . na SE 
je vă PPE m 4 A) sa Cite Dată 2 
a Sep a 
£ p | . 
N aie d = ș 
Ni Ap 
P Pi 5 
: o CN A 
rr IEI > - ă . ro 
al pt 
"e 
id al repeat br 


pe 
ar 


- ma E aa 
Sei 

* 

| să 


p 


papa 


i d 


A 


Sa 
STRUCTURA INTIMA A ORGANISMELOR POLITICE 


tultă ea partidele clasice, structura lor intimă € const: 
gi e un clan politic conducător, de un grup [Nan 
pe aa at, plus o masă compactă de interesaţi. Inscără a 
intre pre m arie diferite, ceeace unesc aceste er iai 
aspirațiilor anumite interese particulare, EXC i: ş 


: populare. Bine'nţeles, în aceste partide clas! PR 
se intalnesc foarte mulți oameni cinstiți, patrioţi, mia E 


numai că, ei se păsese le A 
contra cărora ii sc la discreția bisericuţelor ih fa | 


nu le bănuesc. pn Sa dă 





știu cum să reacționeze sau pe € 


Ceeace leagă int i artid. * 
re i AA 
sunt succesele sale ei pe membrii activi al unui Pra 


catori sau foloasele 


electorale, prestigiul câtorvă e: e | 
Deci, ceeace ii menţi | 


ce pot trage în cazul. VA, 
cei F, ne uniţi, este INTER „PESTE 
si De pia, simpatia î respectul ce-l au pentru Ai Ea 
sua aitul dintre conducători. Această zidărie este putem 

p cât lucrurile merg normal şi nimle nu amen tz 





*ăiclul in intregul lui 
e în ” oi 
partii ee vilelia se abate şi organul de 


cas i are, clădirea întreagă se prăbu a. 
oamaniieg Sări. Organizațiile de EA a Eonduse M0AE la 
e partid, adjcă legaţi de pase ZA 








dispar ca prin farmec, Ceeace rămâne 

superioare care, adunate în grupuri pirei re ri 
lucrurile să se schimbe. Cum n'au făcut niclodată politică 
sub amenințarea vreunei prigoane, sunt incapabili să 
continue o acţiune de anvergură. Izolați de restul lumii 
ei ie riza d irzireri și nici să aștepte. 

acă situația se prelungeste, abandonează d 

in alt partid, fle el chiar cel care l-a potir az Apar 
preocupă nu-l deloc “ideia”, doctrina, programul, ale căror 
avantagii le predicau, cl propria lor securitate materială 
ŞI. dacă-l posibil, o frumoasă recâștigare de poziţie Masele 
votante ale acestor partide fac la fel de partea lor, fără 
a resimti nicio constrângere. Lipsă de ideal, lipsă de res 
pect faţă de atitudinea anterioară? Fără îndoială! Nu-i 
interesează, manifestând în schimb, o poziție consecventă 
față de înclinarea lor materialistă și faţă de interesele lor 
imediate, 

In ceeace priveşte partidele revoluționare de stânga 
structura lor internă este cu totul alta. In caz de posibili 
tate de organizare liberă alături de celelalte partide, se 
remarcă 0 inscărare a cadrelor puțin diferită de cea a 
partidelor burgheze. Totuși, o deosebire există: Comitetul 
Central este mult mai autoritar şi organizațiile de bază 
mult mai active. O disciplină strânsă uneşte cele două 
extreme. deoarece ale urmăresc un scop precis si revolu- 
ționar, Ceeace apropie şi impune cadrele superioare uni- 
tăților de bază este ceva mal puternie decât intere- 
su] — este URA pe care o nutresc cu toții față de celelalte 
forme politice. 

Spre deosebire de partideie clasice, comunismul a reușit 
<ă toarne în mintea aderenţilor un fel de mistică, aceea 
a necesității unei revoluţii, pe ruinele căreia va tâsni o 
justiție nouă. Această formă de mistică este mai atrăgă- 
toare decât interesul clasic, dar și ea păcătueste prin 
faptul că e bazată pe ură. In orice caz, forța ei de unifi- 
care este infinit mai puternică decăt cea preferată de 
partidele burgheze. 


In caz de clandestinitate, structura intimă nu dispare. 
Fa se adaptează circumstanțelor. devenind mai elastică. 
Rezistă la presiuni cu uşurinţă, deoarece organizaţia are 
obişnuința vieții de hărțuială. Comitetul Central conduce 
celulele ce subsistă prin directive, dar legătura ștabilită 
nu-i decât de ordin ierarhic. Intre cele două extreme nu 
mai există nimic stabil, permanent, | 

Natural. această legătură are loc prin intermediul anu- 
mitor combatanți mal experimentați, dar aceștia nu 
constituesc o pătură naturală a organizaţiei. Sunt simpli 
agenți de legătură, provocatori de turburări, instructori 
de guerillas sau specialişti ai atentatului. Vin. îndeplinesc 
sarcina primită şi apoi, dispar. El nu formează decât niște 
cadre flotante, niște intermediari funcționali, al căror rol 
nu depăşeşte niciodată funcţia materială ce le-a fost încre- 
dințată. Indeplinesc o misiune în cadrul revoluției. urmă- 
rese norme strategice sau tactice. în conformitate cu 
presiunea externă ce se manifestă sau a planurilor stabi- 
lite de Comitetul Central. 

Astfel. între cadrele de direcție și unitătile de bază există 
un vid. care pune la o probă aspră organizatia clandestină. 
Dacă Comitetul Central cade. unitățile de bază se găsesc 
complect izolate, Constituirea unul nou Centru de condu- 
cere provoacă discuţii şi certuri. Disidentele sunt frecven- 
te, căci fiecare se crede liber şi capabil să organizeze o 

ezistenţă activă. 

j ni iN este clară și semnificativă în organizaţiile 
politice care domină lumea noastră: | 

In partidele politice burgheze nu există absolut hint 
intre grupul conducător și masele neorganizate. In CAR De 
desființare. ruptura este totală și descompunerea pis 
Ceeace îi tinuse întrun oarecare echilibru si într'o ce ; A 
ne artificială era pur şi simplu prestigiul persona fi. 
vreunul politician BR meet Cu dispariția acestora. 
dispare însăți organizația, 

n partidele stângei revoluționare, există deasemenea 
E, vid relativ dr cele două ertreme. Țotuai 14 CE 
excepțional, ruptura nu are loc. Intâi dşoAreae ii de Se 
misiune sporadică intervin Și stabilesc *RpOE LE a pă 
aceea, pentrucă mistica răsbunării si discip ina imp 
celule piatră DE A im 
cepte. Organiza | 

salementelo-bază a acestor formațiuni politice se sta 

esc în modul urm tor! 
a rea partidei, ler po) ai Ea iei 
» Gru ducător, | 
olerment ee a pitesti. Cu dispariţia sau neutralizarea Iul, 
organizația politică încetează de a mal exista. sili cut 

Pentru organizațiile stângei revoluționar”, miti i 
elemente de bază: Comitetul Central şi Celul Na Aa nula 
este de netăgăduit. Dispariţia sai darea la fund 
elemente nu provoacă diaparat ilul 
Prin intermediul celuilalt, 4 perpetueai esen 


Ja repunerea în mişcare a în 


STRUCTURA INTIMA A LEGIUNEY 


Cu Mişcarea Onar di 
original, în rien i a E TR it 000 
îmire şi rezistența la presiunile exterioare este asimu 
prin TREI elemente de bază. Ele indeplinesc roluri 
dar au un fond comun care le garanțează o retea 
formă a situațiilor și un fel asemănător de a ac i ra 

Acest fond comun, care pentru alţii putea fi “interesul 
sau “ora”, se manifestă in Mișcarea Legionară 
unifarmizare spirituală: legionarii cred în ceva aie 
care-l servesc de-o formă cu totul dezinteresată. Plecare ra 
CE elemente-cheie joacă rolul cel revine 

astfe | ? 
sati permanența spațio-temporală a organi- 
e de altă parte, atitudinea acestor tre! elemen 
(șefi de cuiburi - grade - șef suprem) depă pom 
pede pl mm pir sr organizaţia legionară. Prin 
prinsul organizației, fiecare 1 0 parcelă 
(UD si „A Ei vdgie In acest fel, in timizi Aa ma i lor 
ee vă a n activitatea cât şi pentru sup | 
tuirea Lepgiunei, In timpul crizelor gotice care at sa pir eat 
Mișcarea din luptă, masele se găsesc oarecum nentralizate, 
ierarhia oficială disolvată, o bună parte din efective în 
închisori. In acest caz, cei a căror responsabilitate n'a 
încetat nicto clipă în codrul Mişcării, nu-şi vor opri activi- 
tatea sub pretext că nu mai e nimic de făcut, 

O organizație vie nu-şi încetează niciodată activitatea. 
A se da la fund, a interzice toate manifestațiile, 

a lua aparența “inezistențet”, nu însemn a fi renunţ. 
ia luptă sau a fi părăsit idealul. Când se urmarește - 
barea radicală a societății, timpul nu mai contează. Rsen- 
țialui este continuitatea idellor până când circumstan 
favorabile vor asigura victoria. In ea on: 
continuitatea ideilor este asigurată de aceste tre! elemente 
cheie care constituesc structura să materială. 

Legiunea este o construcție piramidală, stabilită pe 
sistem ierarhic şi bază umană calitativă. Iată, imaginativ, 
realitatea acestei organizaţii socio-politice: 

—- Expresia “constructie piramidală” arată că în imbl- 
narea sa efectivă există o continuitate de eiemente stabile, 
care pornesc din josul scării până la şetul suprem şi care 
apără stabilitatea structurel vizibile, cai 

_ expresia “sistem ierarhic” arată că o scară nouă de 
valori s'a stabilit, asigurând o as ae permanență intre 
diferitele trepte: această disciplină bine asimilată impie- 
decă descompunerea AEEAD RSI, i Și 

— Expresia “pe bază um calitativă” arată dela înce- 
put tendința spiritualistă a Mişcării. Ceace ează nui 
cantitatea de indivizi ce sar putea afilia, ci calitatea lor. 

In această construcţie revoluționară, se porneşte şi se 
ajunge la acelaş subiect: OMUL. Nimie nu-l poațe înlocut. 
E vorba fără îndoială de omul integral, iuat în toată 
complexitatea sa ontologică și existențială, De la omul 
inalțare, Totu: es onsiderație, deoarece săi 
ia transformarea sa interloară. Efortul în acest sens 


este permanent, dat fiind că, prin mi „omilui 
modificat, se urmăreşte . ormarea. societății insăşi 
Potrivit concepției legionare, temelia s0c viitoare 
trebue să fle CALITATIV. 


Toată activitatea leglon 
ai iii ga eva 5 apară 
legionarilor. : i 
greutatea centrală a Mişcării 
luată în parte. Dar acestă 
voia soartei. bătută de 
burgheze, şi nici nu-l 
ca în partidele stângei 
desfăşoară in eat uni 









care form un 5 

nită ază. 

Rudgtă deoh i imbinarea 
un fel 
speciale de combatanți, de 
activităţi, i, 0 
seze tot iciul 


aotalal,oiueitiia 

interes supune 
erență sau de 

Mine o oii, oselsta, aa 





suportă o prigoană sângeroasă, Structura oficială poate fi 
dărâmată complect, conducătorii arestaţi, teroarea insta- 
lată Și, totuși, viața legionară îşi continuă desfăşurarea în 
tăcerea ce-o înconjoară și în ciuda pericolelor ce-o pândesc 
peste tot, 

In aceste circumstanțe particulare intervine structura 
celor trei elemente de bază. Sunt elemente cunoscute, 
deoarece fac parte integrantă din organizația zi i 
Sunt cunoscute deasemenea atribuţiile lor normale în 
Viața legionară, Dar, numai în epocile de criză, când omul 
în sine şi masele legionare nu mai pot fi controlate cu 
ușurință rolul lor devine esențial pentru supraviețuirea 
iapiunei, Toată greutatea activităţii şi a continuității 
recade pe umerii acestor trei elemente care, prin calitățile 
lor, prin poziția lor funcțională și prin educația particu- 
lară ce au, stabilesc o structură permanentă, rezistentă 
la orice probă, : 

In construcţia piramidală a Mişcării, elementele-chei 
ocupă poziţiile strategice, pozițiile capabile să apere esen- 
Hialul edificiului legionar împotriva oricărui cataclism. 
Raporturile lor sunt de aşa natură că atitudini, acțiuni, 
tendințe, etc. se stabilesc aproape automat. Convergenţa 
acestor eforturi către țelul comun, ușurează coordonarea 
luptei în conformitate cu directivele șefului suprem. 

Iată care sunt aceste trei elemente de bază: 


PRIMUL ELEMENT: SEFII DE CUIBURI 


La baza piramidei, constituind rețeaua nesfârşită de 
puncte stabile, se găsesc şefii de cuiburi. Tineri sau bătră- 
ni, recrutați din mediul țărănesc, muncitoresc, studen- 
țese, ete,, toți au o formație spirituală aparte şi un sens 
ascuţit al demnităţii. Educaţi în cultul responsabilități, 
curajului şi sacrificiului, toţi stiu că rolul lor se intinde 
dincolo de interdicțiile oficiale și de turburările circum- 
stanțiale, 

N'au fost acceptaţi ca șefi de cuib pentru a se bucura 
de o prerogativă de paradă, ci pentru a îndeplini o misiune 
de fiecare clipă, pentru a garanta o armătură sigură 
Mișcărei în momentele dificile. Răspândiţi, datorită orl- 
ginei lor, în păturile cele mai diverse ale societății, ei sunt 
ca niște cârlige care fixează Mișcarea în sânul poporului. 
Prin numărul lor impunător. ei sunt deja o problemă 
pentru autoritățile care ar voi să-i neutralizeze. Pe de altă 
parte, prin intrebuințarea metodei de “dare la Jund”, toţi 
devin insezisabili ca şi cum n'ar fi existat niciodată. Dar 
această metodă nu însemnează stagnare, ci pur și simplu 
“activitate invizibilă”. 

In general, PL de cuib nu sunt persoane instruite şi 
totuşi ei indeplinesc o funcție esențială în sistemul legio- 
nar. Au răspunderea unității de bază şi a educației celor 
ce constituesc cuiburile lor. Șin acest caz, totul depinde 


conduc. 


Un cuib, al cărui şei nu posedă atributele necesare 
funcției, se descompune inainte chiar de ai 


zaţi de voinţa și curajul șefului, pătrunşi de credința și 
entuziasmul acestuia, se transformă el “însisi in grai 
nesdruncinate. gata la orice sacrifi 
să vină totdeauna de SUS, și “ 
care-l conduce. 


Funcţia de şef de cuib se modifică după îmore ură 
perio normală, ea este mai degrabă. edu x fr 
rioadă de criză, devine Jorță de exemplu. In timpul primei 
perioade, şeful de cuib transmite și impu 


Numai că, pentru a avea acest drept si ace 
trebue să dea totdeauna exemplu. ; 


cuibului: 
circumstanţele exterioare 


cană şi 
toți membrii cuibului, adică: p, elanertinitate) Fe 
tactul cu ei; să-i vadă, să-i încurajeze, să-i facă ăl 
pentru Legiune. Totuşi, în aceste activități trebue să tă 
seamă de gradul lor de desvoltare legionară. Cei mal noi 
sau mai puţin înaintați vor fi ținuți complect “in adormi. 
re. Aceştia trebuesc cruțaţi până ce vor si | 


pi sefului ă pia te d 
ta şeful e cuib es e a păstra intacţă 
ce conduce, în pofida circumstanțelor; de a-i inu pia 
Apeeilo Aa legionară şi în viitor. i chiar dacă întaragls. 
Aire 4 Obiiga să pună în adormire pe toţi membrii cuibului, 
activitatea sa personală nu înceţează în acelaș timp. Un 
14 — 


uib nu-și întrerupe niciodată activitatea. Ga 2 E | 

pH ta ie camarazii, vizitându-i unul CaO 
incurajându-i, calmând la nevoie nerăbdarea unora Mle și 
uria altora. LR 
UA ce a fost învestit cu funcţia de şef de cuib, tisa 
începând din acea clipă el reprezintă Mișcarea Le ploaie 
la nivălul autorităţii lui. Şi-n calitate de purtător SĂ 
acestui fragment de autoritate, are datoria de a cina 
marea organizație pe care o întruchipează, i 29 

In timpul perioadelor normale, șeful de culb esta na 
“punct de legătură” între Legiune și masele DOpulare 
incadrate sau susceptibile de a fi încadrate, Işi face ato. 
ria de șef și educator sub supravegherea directă a condu. | 
cătorilor ierarhici și conform instrucțiunilor primite dela 
Centru. Are o anumită libertate de manevră şi de Iniți | 
tivă, dar acţiunile sale sunt în orice caz prevăzute | 
limitate. Funcţia sa se desfășoară in conformitate CU un 
proces bine stabilit în “Cărticica Șefului de Cub. 
Insărcinările ce-i revin sunt numeroase, delicate, dap sic 
depășesc niciodată limitele necesare bunei organizații 
interioare a unei unități închinată luptei politice ȘI educa. | 
ției individului. 

In timpul perioadelor de criză, situația se schimbă. pi 
de cuib nu mai este un simplu punct de legătură: e] devine 
un “Punct de sprijin independent”, un adevărat puneţ d 
sinteză legionară. Funcțiunile sale specifice par scăzute 
prin faptul că instrucțiunile și obligaţiile obişnuite DU Mai 
au curs, Și totuși, numai începând din acea clipă şeful de | 
cuib apare ca unul din elemenetele-cheie ale Mișcării, 


Independența de acţiune ce se manifestă nu-i mal dă 
niciun ragaz și niciun moment de liniște Din contră, 
Obligaţii noi și grele își fac apariţia, transformând şeful 
de cuib intrun păzitor al stabilității legionare, la scara 
influenței sale personale, Responsabilitatea normală, care 
era un fel de supraveghere riguroasă a educației membrl- 
lor în sensul legionar, devine o responsabilitate de supra- 
viețuire a unităței de bază. Până atunci, avea în mână un 
grup de oameni organizat; de acum înainte, nu are decât 
oameni risipiţi, mai mult sau mai puţin educați pentru di 3 
infruntă condiţii grele, chiar primejdioase. AES 

Astfel, faza care se deschide pentru şeful de cuib, este 
o “Jază selectivă”, în timpul căreia va verifica potenția- 
lităţile spirituale ale subordonaților şi, la rândul său, va 
trece examenul propriilor sale posibilităţi. Deoarece, selul i 
de cuib care se dovedește incapabil de a păstra cu tărie ji 
cuibul în această perioadă neprielnică, sau îl lasă în vola. a 
soartei, nu va mai putea aspira niciodată să devină ȘeL Si 
de cuib, Nu pierde calitatea de legionar, dar pierde dreptul $ | 
de a relua conducerea unui grup legionar. Mișcarea nare Ei 
nevoie de indivizi frumos imbrăcați pentru paradă și inca: , 
pabili de a face față unor circumstanţe excepționale, i 
când curajul, abnegaţia și spiritul de sacrificiu sunt 0 î 
nevoie vitală. Aceștia nu sunt certați, nici dați afară, 
deoarece pot avea alte calităţi, dar sunt puși la locul lor, 
pentru a lăsa liberă trecere celor ce posedă atributele ne- 
cesare acestui gen de activitate. 3 

Cu sosirea unei epoci de criză, obligaţiile șefului de cuib 
se precizează, O noua linie de comportare își face apariția, 
transformându-l în element nesdruncinat al struetUgp 
legionare. Există fără îndoială o limită a responsabilit Fă n) 
ților vizibile, legată de capacitatea sa de comandă, In / 
schimb, se produce o întărire a responsabilităților pe 
invizibile, cele care au un raport strâns cu credința le ih. zi 
nară, cu disciplina și spiritul de sacrificiu. Setul de cul „stai 
se găsește in fața unor probleme complicate, cărora trebue 
să raspundă în orice circumstanță și din toată Inimă 
pentru a nuși nega propria vocaţie conducătoare și ME 
slunea, Ma dp 

Starea excepţională ce ia formă cu apariția crizei, PURE 
pe șeful de cuib intr'o poziţie de singurătate, în Cal - 
procesul de definire interioară trebue să se împline d 
repede, E singur, cu conștiința și bagajul de pr009iggi a 
legionare care l-au format. Problema atitudine! sale În, «AR 
Intorsătură nouă, a cărei deslegare are trei aspecte dl 
rite, adică, trei linii de obligaţii convergente: sită 8 

1, Faţă de el însuşi: Poziţia sa de şef de culb Mir 
inainte de toate, o funcţie de responsabilitate I705A MR 
urmare a unui angajament solemn luat în forul lul EREI 
rior. Deci, îl leagă de Mișcare o problemă de Onoar ei et 
sonald. Criza pune în joc totul: credință, combativ pițle 
misiune. Or, el nu-i un simplu membru, a cărul dispă sită 4 
de pe scena politică să nu schimbe nimle din întreb, are 
un $ef, cu misiune precisă șI substanțială, Este omul 0 
a transmis credința legionară și dârzenla în luptă Male 
donaţilor săj. Moralmente, nu poate lua o atitudine € N” 2 
să-l facă să nege ceeace a afirmat înainte, Sentimei a A 
său de onoare ȘI de respect față de el însuși îl Oblită ii 
rămână pe 03 ție şi să se prepare de sacriflelu, aj 

2, e camarazii de cuib: Aceştia nu sunt 


















sn 














doctrină, Impreună constituese O comunitate de gândire 
ţ . 9 


de simţire și de acțiune, Sunt un tot care 
pentrucă există un șel de cuib, al cărui prdătigie pia 
abnegație, rezistență morală și credință sunt totdeauna un 
exemplu viu, In aceste condiții! slăbiciunea șefului ar 


dăuna profund unitatea de bază ce con | 
piata la 9) cimentează, toată astă ai 
combativă, ca şi armonia sa spiritu A | ! 

a pile i i artar. Spirituală, Ar deveni o simpla 

Șelul de cuib trebue să-și amintească 
el l-a adus în lupta legionară șI ca rar el” a, acuoit în 
sensul demnității şi loialității față de Mișcare, Ii este deci 
interzis să se comporte în contradicție cu principiile pe 
care el insuși le-a impus, Are o răspundere enormă față 
de acești oameni care l-au urmat şi au invățat prin el 
importanța sacrificiului, Ceeace toți așteaptă dela el, e să 
d PIATA fără șovăire calea de urmat, oricât de spinoasă 

In aceste condiții, datoria sa de șel îl comandă să 
continue lupta, să facă tot posibilul pentru a menține 
lonusul psihic pe care la creaț ȘI să ridice, prin prezența 
sa permanentă, moralul camarazilor săl. 

3. Față de Mişcarea Legionară: etul de cuib nu este 
numai un membru al Mișcării, El este deasemenea un om 
de incredere, un om în care Legiunea a pus o speranță. 
El conduce un grup de combatanți şi a primit misiunea 
de a le face educația legionară. Nu-i puţin lucru. E chiar 
enorm, deoarece acolo, în culb, sub Supravegherea și con- 
ducerea sa, are loc modificarea interioară a omului. 

Această încredere acordată de către Legiune nu trebue 
trădată, Din contră, ea trebue continuu confirmată 
printr'un comportament ireproșabil, Mai ales în epocile 
de criză, când amenințarea de distrugere apasă pe toată 
Legiunea, In acest moment dificil, o parte din respon- 
sabilitatea de supraviețuire recade asupra şefului de cub, 
in mod automat, Din cauza poziţiei sale, el este în contact 
permanent cu bazele. Fiecare şef de culb, în cercul său 
restrâns, constitue un plon înfipt puternice in masa popo- 
rului, Astfel, el este singurul care poule păstra 0 oarecare 
continuitate de existență legionară prin cel de jos. 

In momentele de criză, misiunea de continuitate devine 
deci esențială, din cauza circumstanțelor, Este obligat să 
garanteze supraviețuirea culbului ce conduce, cu orice 
preț, El singur o poate face și de aceea rolul său se mă- 
rește, iar responsabilitatea față de Mișcare se inzeceşte. 
Atribuţia principală, şi poate cea mai grea în misiunea 
lui de șef de cuib, este de a menţine unitatea spirituală 
a camarazilor săl, în cluda presiunilor, amenințărilor, 
suferințelor, ce se pot abate asupra lor. Indeplinită oare- 
cum autonom, această misiune îl expune la o mulțime de 
pericole inexistente înainte, Şi totuşi, trebue s'o execute, 
deoarece e singurul mijloc de a onora increderea pe care 
Mișcarea Leglonară l-a acordat-o. 


AL DOILEA ELEMENT: GRADELE 


esătura complicată a piramidei legionare, intre bază 
ȘI pa se rr al doilea element-cheie al a ee pai 
ției. Mai puţin numeros decât primul, acest elemen 24 
găseşte pe o altă linie de comportament și iii ir 
un alt rol, E vorba de aceşti ARD) d aa care au prim 
F: ierarhia spirituală a Mişcării, 

RACI se înţelege bine valoarea acestor 2ArDEA RE 
în cadrul Mişcării, trebue reţinut faptul că ME ai 
nar” nu se acordă acelora care au CODNIPIIR: mg Mai 
corpuri ȘI unkAțI, regele era administrativă, a forțe- 

direcția materială să- ; 4 
ti RO A IE Paradoxal, ce care AU AED) A dei za a 
ltăţi îndeplinesc numal “funcții”, In TORI N Pt EA AI 
aceste funcţii dispar, precum şi formaţi rr ai 

Cel care subsistă, nevăzuți dar reali, sunt ufte ARIE a 
intră intr'o alță formă de activitate, cea a p 

. ENE e- 

iii acordat în Leglune corobieaiă. SA IEMA (NIC 
rloară a leglonarulul și asimilarea i ilie CĂ lauiate 

rofundă obiectivelor, metodelor și pr Roi DA 

Natural în ierarhia Mişcării, da, ine $ LA ottra-parte: 
pectuos de gradul flecărula. iat || obligație fată 

litatea devine mai 


adul este mal im ortant, c 
de RAU PRR cresc, cu ată Ea) CEVA ot 

ir erat ca un cu 
' Astfel, dacă şetul de culb este consid ri li 


te c 
rezistență înfipt în inima maselor, a ni suprem 


aze . 
derat ca o verigă [gototunu ip d AA pot entru 


ul nu pr 
Dealttel, pala care-l plas ace 


ține dealtfel în mod e Ein ii 
ici et răi Sam ete, cu ne 
e9i elemente fundamentale ale Mișcării, gradele a 
existență stranie, deoarece nu-i Iueru ad ep 
persoane gradate care nu comandă nimie și care, totuşi, 
nuante tt 

1 Și loiali ce se pot imagina, In ce comai 
strania lor situaţie etermină fi parte ori, 
nalitatea şi feţei PP ih sia e Punte parte alai 

— Nu sunţ constituiți întrun “CORP" 


— Se găsesc răspândiți, în iz 
“CORPURILE” rez om ionela an 


Fe”. Duc viaţa lor de legionari ca simpli membri ai unui 


— N'au în rnod obligatoriu funeţii ecltice. 
— Cea mal mare parte dintre pp sunt cunoscuți ca 
mă de autorități, uneori niel măcar de camarazii lor de 


Dece? Pentrucă, inainte de toate, sunt membri calitatii 
ăi Mișcării. Adică, în această organizație, al cărui scop 
i lieu pia de calitate, ej, » A ş 
pr care au atins anumite trepte pe scara valorilor 
în practică. Calităţi spirituale, morale, etice: de guraj de 
sacrificiu, de ini indiferent; dar ei au depășit in mod 

stadiul mijlociu al celorlalți legionari. 
t de erori, dar su 


Li sunt 
mai puțin iar n tă de a le făce sau de a recidiva. 
După aceea, răspândiți peste tot, ei sunt ca nişte puncte 
lixe pe toate treptele și în toate mediurile E ceeace face 
marea lor forţă, deoarece sunt prezenţi peste tot, tăcu 


şi siguri, Paptul de a avea un ad” în mijlocul gruj 
ridică calitatea spirituală a ui, prestigiul și posibilt- 
tățile sale de r are, În caz de incertitudine, de 


te, de slăbiciuni, se face apel la el sau e chiar el care ia, 
cu dela sine putere, măsurile ce se impun. Şi ai AS di 


ea dupi 
ae 





radații sunt în en la probă” prin misiu- 
EA ce n Antipa şi Enea aa le ducă A mr sfârșit. 
Ei trebuesc să rezolve pe de altă parte toate capia ip 
e ertn gal, intentii a a 
Snitaruai A5 asta E al ri eine 


comportare exemplară. | LĂ 
ein muiere, eo arta e tza e 
a a aiaii ță i Arată în tab etica» 


Astfel, când perioadele de criză isbucnesc, e! sunt 
dela tn bu et d nevole decât de un pic mal multă 
în activită | 


a 
Dute Pe 





| aporturi 
gradele sunt obligate, pe de o parte, să PNȚ Tao ilor 


strânse cu sefii de cuiburi şi să ridice mora 

de bază; pe de altă parte, ei constituesc iernare n 
încredere ale şefului suprem pentru continuarea RI rii 
timp de prigoană și garanția de supravieţuire a fe de 
Pregatiţi pentru orice misiune, ei alimentează ip = era 
sacrificiu Prin forța lucrurilor devin — în timpul P ode 
acelor de criză — pătura cea mai activă. Intre m ie a 
obligat să rămână ascuns undeva şi șefii de cul A PI 
diți pe teritorii vaste, gradele formează elementu E AT 
elementul permanent de legătură, de organizare $ 
menţinere a spiritului legionar. 


AL TREILEA ELEMENT: SEFUL SUPREM 


In vârful piramidei se află șeful suprem, omul care 
conduce şi reprezintă Mișcarea Legionară, al cărui ie 
este urmat cu fidelitate. Deşi în Leglune nu există cultu 
personalității șefului, viața sa este extrem de prețioasă, 
deoarece el reprezintă chintesenţa calitativă a unei intregi 
selecţii politico-spirituale. 

Spre deosebire de alte organizaţii politice din lume, şeful 
suprem legionar nu-i ales printr'o procedură clasică, adică 
de către o adunare care să voteze alegerea sa, E vorba de 
o procedură sui-generis: noul şei se impune prin faptele 
și atitudinile avute în timpul vieţii sale de legionar. In 
general, e vorba de un Comandant Legionar a cărui inte- 
lipenţă, sens politic, credinţă și sacrificii ies din comun. 
Misiunile cu care este însărcinat sunt duse la îndeplinire 
cu maximum de succes, activitatea sa (constatată de toata 
lumea) e dedicată Legiunei, iar atitudinea sa în viața 
publică devine un simbol şi un exemplu. 

In afara Mişcării, apare ca un prototip și o fortă leglo- 
nară; în Mișcare, este considerat ca un “primus inter 
pares”, după şeful suprem existent, Când problema succe- 
siunei se pune, el ia locul vacant ca o trecere naturală. El 
este acela care semnează prima noua Circulară în numele 
Mișcării, cu asentimentul tacit al egalilor săi Comandanți. 
Dacă nicio contestaţie nu apare, el este recunoscut și 
intărit ca Şel al Legiunei, 


Faptul cel mai extraordinar al acestui procedeu, care 
nu-i simplu decât în aparenţă, este că, odată recunoscut 
ca şei al Mișcării AI acceptat tacit de toţi legionarii, el 
devine conducătorul suprem pe viață al Legiunei. Niciun 
protest ulterior nu-l mai poate atinge şi nu poate veni să-i 
sdrucine poziţia. 

Această prerogativă de a fi şei pe viaţă, pune pe condu- 
cătorul suprem la adăpost de necazurile care otrăvesc exis- 
tenţa altor şefi de organizaţii politice și îi asigură perspec- 
tiva de a se dedica fără reticențe Legiunei. Mişcarea Leglo- 
nară nu-şi poate permite luxul de a avea “alegeri presi- 
dențiale” la fiecare 3, 4 sau 5 ani, pentru a alege un nou 
şei, Dealtfel, sistemul nu sar acomoda deloc spiritului 
legionar. Acest spirit împinge toată lumea (membri, grade 
şi șef suprem) către îndeplinirea aceleași misiuni, Or, 
pentru aceasta, au nevoie să fie total deslegaţi de aceste 
preocupaţii periodice, atât de absorbante și periculoase, 

Este imposibil de a disocia funcţia de Şef al Legiune! de 
prerogativele spirituale care constituesc fondul mislunei 
lui, pentru a face din ea o simplă realitate politică. Omul 
care conduce Mișcarea Legionară nu este un om politic 
ordinar, supus legilor majorităţii, relelor circumstanțiale 
ale mediului care l-a creat, presiunilor altor partide, ete 
E este o voință neinfrântă, dublat de un om de credință. 
Poartă în el o misiune naţională și nicidecum o ambiţie 
de partid. Reprezinţă o cauză iar nu un simplu program 
Astfel, conducătorul suprem cumulează funcția de Şef al 
Legiunei cu aceea de păzitor al principiilor legionare. 


Multilateral prin funcţie şi polivalent prin calită 
suprem legionar este o personalitate în eră ar iu ati 
Mișcării, trăind viața sa în funcţie de viața acesteia, Nu 
este un “președinte”, un tel de PDG al politicei, ci culmea 
organică a unei construcţii vii, între membrii căreia există 
o sensibilitate particulară şi o comunicare continuă. Se 
trăegie în oaste Iaonară Muz o comuniere spirituală 

: vine farâ'ncetare 
su pcăle ee inoaree din vârful piramidei 
apăra tatea acestui edificiu insemneaz 

mai întâi pe acela ce întrupează atât ar rage 
și organicitatea Mişcării, Prin poziţia ce are este unul din 
cele trei elemente de bază, pe activitatea şi su ravieţuirea 
cărora se sprijină propria existenţă a căii Această 
calitate îi revine prin faptul că Legiunea fiind o organ!- 
zaţie ierarhică, toate prerogativele conducătoare se con- 
centrează în persoana şefului suprem. 

In caz de criză, atunci când manifestaţiile deschis 
imposibile şi când forțele Loga Dare trăesc mome eri 

n pt mente grele, 


gelul suprem într speranța în viitor a 
grata 64 ne, tz pi ri, mare 
in ce se duce, In aceste | p 3 (Rizpiaxai 


le, el este Legiunea, 
18 — 


culară, un ordin, venit din ascunzătoarea 
ri suflul dătător de viață în furtună, sa, Const, 

Şeful suprem nu este numai un simbol, ci un că 
acțiune permanentă. El acţionează în orice circumsta 
Cuvântul său este aşteptat cu nerăbdare, deoar 
dictează linia de conduită pe care fiecare legionar teehil 
so urmeze. In circumstanţe normale sau în clandestin 
tate, şeful suprem se impune prin prestigiul său, . 
marea sa capacitate de conducere și prin încrederea 
viltor. Comportamentul său sfidează nedreptatea Pr 
nințările autorităţilor. El este exemplul viu al tut 
virtuților și al tuturor atributelor ce caracterizează omul 
legionar. 

emita sa în fruntea Mișcării este o garanţie de vi, 
goare, de afirmare, de supraviețuire, indiferent de inta 
sătura pe care o la activitatea unităţilor legionare, | 
Mișcării nu se găsește niciodată in defecţiune, dat f 


procedura de înlocuire care aduce în mod automat un alţ 


şef suprem în capul Mişcării. 

Ceeace constitue elementul-chele, nu-i atât persoana 
şefului, cât funcţia pe care o intrupează. El ca om, poate 
dispărea, funcţia însă nu. Prin intermediul ei şi al înlocul: 
torului care o ia în sarcină, se perpetuează ideia de Mișcare 
Lepgionară. Atunci când unul din cântecele noastre spune 
“Ne este dragă moartea pentru Capitan”, nu-l vorba 
exclusiv de persoana marelui întemeietor, ci de această 
funcție de şei suprem, incarnată la început de către Cor. 
neliu Codreanu, Căpitanul. 

Deaceea, Legiunea nu a dispărut odată cu dispariția lui 
Corneliu Codreanu. Alţi șefi au venit după el, au dispărut 
ca el, dar Leglunea își continuă calea fără nicio slăbire, 


CONCLUZIE 


Deci, forța şi supraviețuirea Mișcării Legionare sunt 
asigurate de aceste trei elemente-chele; 

Funcția supremă — Şeful Lepgiunel. 

Funcţia de bază — Şeful de cuib. 

Intre aceste două extreme, ca niște noduri cervica: 
le — gradele. 


Organe independente, dar armonios unite între ele prin 
credința comună în destinul Mișcării şi prin spiritu de 
sacrificiu care le însutlețeşte. Aceste trel element lucr 
pe trepte diferite, dar ele constituesc urzeala indispensă 
bilă, fără care Mişcarea Legionară nu mai este o organ: 
zaţie activă. 


Din ordin sau din cauza circumstanțelor, legăturile intre 
ele pot slabi sau chiar dispărea pentru câtăva vreme. IN 
timpul acestor perioade, fiecare element de bază duce 0 
viața aparte, închis în el însuși, așteptând cu rabdare 
trecerea furtunei, Totuși, lipsa de legături între ele nu-i 
posibilă decât pentru perioade limitate. De îndată ce cir- 
cumstanțele o permit, legătura trebue restabilită, ȘI tă 
se restabilește prin ordin venit dela șeful suprem sau 
mod natura), printr'o necesitate aproape organică a legl0: 
narilor,. Luptătorul legionar nu poate trăi în inactivitate 
complectă. Sub impulsul spiritului său combativ ȘI 
misiunei care formează orizontul său spiritual, sim 
nevoia de a relua cursul activităţilor. 

Cu atât mai mult, şefii de culb şi gradele resimt această 
chemare cu cât ei trebue să fie mereu gata să călăuzească 
pe ceilalți. Pentru ei, ca și pentru şeful suprem, cele mal 
rele calamități ce se pot abate asupra Leglunel nu sunt 
decât momente neplăcute de trecut, El sunt acolo, 
miezul luptei, tocmai pentru a ţine plept acestor calami 
tăți şi pentru a garanta supraviețuirea Mișcării, Convin: 
gerea e atât de puternică încât se zice că atâta timp c 
va exista un șet de cuib conștient sau un gradat, LEBlul 
Arhanghelul Mihail este sigură de a reinvia, PIcci 


ascunde în el potențialitățile necesare pentru a 1% 
totul, plecând dela DA Y j 


Această construcție piramidală a Mişcării Legionare A 
trecut toate probele în decursul Rabi conflict tr 
ci in contact cu toate forțele negative ale socletăţi 
CAR re, Legiunea a înfruntat autoritarismul guverna 
al, „dictatura, finanțele internaționale, comunism 
, + a omenească, Patru şefi supremi au fost 
cinci mii de legionari au fost omoriţi sau au murit 
pauza Suferințelor îndurate, mai multe sute de mii îi 


mnițaţi, iar alte exil 
în care trătsc și ia, oiiava mii au luat drumul 


„ALO L Spiritul legionar renaşte in sufletul tinerel 


i 


reușește să se impună mereu, e datorită s 
tuţils elor legionare, bazate pe calităţile spiritual 


că acest 
ructurel „sr 
le compum, Aceste ci 


r 
m iriie presiuni cea putea între 
el şi de a relua forma sa în arice c 
ce condițiile îi devin favorabile, 


.—. 




















HELSINKI - BELGRADE 


E, choix de Pendroit ponr ces nuovellea 
palabres n'6tait pas de trâs bonne au- 
gure, C'est ă la suite d'une vizita en 
Y ougoslavie, en 1954 et des pourpar- 
lers avec Broz Tito-le troisiâme grand 
boueher communiste, aprăs Stalin et 
Mao —que Mr. Foster Dulles expliqua 
ă la Presse Internationale, convoqute 
ă cet effet, sa doctrine relative aux 

a d communismes-nationaux, doctrine qui 

contenait dâjă celles complâmentairea de Brezniet et de 

Sonnenfeld, 

Au mois de novembre 1972 les Associations Roumaine 
de Exil avaient adresse un Memorandum aux Chels de 
Gouvernement et aux Ministres des AlMaires Etrangăres 
des pays occidentaux participants ă la Conference qui 
devait commencer ses travaux ă Helsinki. Dans ce Me- 
morandum, les Roumains refugies en Occident expri- 
maient leurs objections quant ă l'opportunite de cette 
râunion et aux dangers qw'elle impliquait pour |'Euro- 
pe et pour le Monde en general, Nous citons: “I/Union 
Soviâtique pousse son projet d'une Conference de Secu. 
rit& Europâenne dont elle attend des avantages considă- 
rables, Les plus importants sont: 


— “sanctionner le present statu-quo territorial euro- 
pen par un document d'autorite internationale, signe 
par tous les pays europtens et par les Etats-Unis. 


— consolider, done, sa domination sur les pays de 
PEurope de VEst et institutionaliser la Doctrine Brez- 
nief, 

— s'assurer une stabilite politique en Occident dans le 
cas d'un conflit possible, plus ou moins ouvert, axee la 
Chine Populaire. 

— 6liminer les Etats-Unis des projets de defense de 
PEurope, leur prâsence constituant un important obs- 
taele aux immuables plans d'expansion de P'Union Sovie- 
tique, 

n renforcer, assainir et dâvelopper economie sovie- 
tique grâce aux capitaux et ă la technologie de lOeei- 
dent afin de constituer une meilleure base logistique 
pour ses futures entreprises contre ve mâme Oecident . 


Passant outre aux objections et aux inquictudes expri- 
mâes par tant d'hommes politique», de militaires, d - 
lystes et de journalistes spâcialises dans le probleme 
Communisme International, et ignorant les m 
mais anxieux avertissement des exiles, les Gota 
menta Europâens et les Etats Unis, cedant une a? 
plus aux pressiona big a lar ni pat 
ticiper aux nâgociations de Helsinn ae 
a Pra aa Ra de Varsovie, considere» prd i 
prâsentants authentiquea les uples sub jugues et d 
Fâvrier 1975 fut signă I'Aete Final de la corp apare 
Sccurit6 Europtenne. Ce document În A 
complexită et lex louables principes e! ci a A: pi 
mes ne peut dissimuler le fait que Helsinki fut uni mă 
velle capitulation, un nouveau Yal 
cident, II constitue un incontestable triomphe pour 
Diplomatie Sovidtique ă la: teindre 


les principaux objeotifs qu'elle : 
la fin de Î Seconde Guerre Moudiale-ahnal que le pre 
voyait le Memorandum de novembre 19. 


En eter: 





por M. St. Ancien Ministre 


avait 6t6 convenu qne les armâes occiden 
mees sovietiques devaient se rencontrer, pre mn. 
Helsinki comme une rfalits de droit international. Le 
Rideau de Fer n'âtait plus une ligne d'arrât provisoire, 
acceptte provisoirement par les Alliâa occidentanx dans 
lea funestes Aceords de Yalta et par les Traitâs de Paix, 
mais est devenn une ligne de dâpart, lâgalisce, pour d! 
rm i sa . avances du Monde Communista 
vers lea pays de l'Europe encore libre, Pyrentes 
et Ocean Adatiie arde 
3 2) La doctrine Breznief, acceptie par Occident, des 
souverainetâs mitigeea”, permet aux tronpes sovidticuea 
d'operer ă leur aise dans lea pays de P'Furope de PEut, 
d'etouffer toate aspiration ă Vindependance des peu- 
ple» subjugues, par les moyens les plus violente et les 
plus crnels. Par l'Acte Final signs ă Helinki, les Pui 
sances Furopoenes et lea Etats-Unis out renonce au droit 
et au devoir que leur donnaient la Charte de ONU et 
les Traitâs conclus aprâs la Seconde Grande Guerre, de 
demander compte aux Sovieta de leur comportement 
dans les pays occupes ou controles par leurs armees, Ca 


existaient toujours. Helsinki les a juridiquemene suppri- 
mes, ainsi que la prouvâ encore recemment le fiasco de 
Vinitiative, qui ne pouvait qu'âtre academique, du Pre 
sident Carter en laveur des droits de lhomme dans les 
pays de Est. 

3) L'Acte Final de Helsinki prive les Puissances Oe» 
cidentales meme d'un droit de regard sur ce qui se pas 





- -ernemenis 
ler. Lec memes subsidee sont accordes aux gouY 


satelites du Kremlin. , amvwartemeni 
6) A Helsinki personne ne «est TE ti 
ă ce postulat de la Doctrine Brezniei qui a în 
N remlin pl ses suppots a participer directen pi . 
directement a une guerre dite “de liberation ş în 2 
dans le vocabulaire sovictique sigmihie un conlhi 
“fend contre une 
tăre communiste. 
erait bien de preter 
declarations de 1 ine: 


se le 
IE 


. Di apresslon 
une nation encore libre se di - 


ou une insurrection de carac 

A ce dernier propos, l Europe Î 
une cerlaine attention ă des recentes ratio) 
table Mister Young, deleguc des Etats Unis ă leur am- 
bassadeur “at large” en Afrique noire. Mr Young pont 
ans la politique dec Etats Unis 
e agissemenis 
bien entendu 
aires au pro: 


ce un grand changement d 
en Alrique, qui ne considereront plus le 
des Soviets dans ce.continent, Y compris 
ceux des mercenaires cubains, comme contr 
cesus de detente entre les deux super-Puissances. 


Un coup d'oeil sur une carte gco-politique du Mon» 
de actuel suffit pour mons montrer les progres realises 
depuis Helsinki par lentreprise internationale COMMU- 
niste et le recul correspondant sur tous les terrains — or- 
dre înterieur, diplomatique, territorial et militaire -— du 
monde de la civilisation occidentale, 


L'Emrocommunisme, invente par Moscou pour per” 
mettre ă ses partisans de se rapprocher autant que poasI- 
ble du pouvoir, d'y participer et finalement de le saisir, 
est accepte comme une &volution authentique du mar: 
xisme-leninisme par les politiciens egares, corrompus 0u 
epouvantes, mâme dans des pays ou le communisme 
n'avait pas, jusqu'ă present, droit de cite, En Italie cet 
anesthetique, accepte comme partout de bonne grâce, a 
fait deja des ravages peut-ctre irreparables, il a la voie 
libre en France et vient de la gagner en Espagne. Plus 
dangereux que jamais au point de vue social sous la 
peau de mouton qu'on lui a permis de revetir, le com- 
munisme a passe l'arme de la terreur, ă laquelle il ne 
renoncera jamais, ă des groupes qu'il declare incontro- 
les et que les gouvernemenis bourgeois, se pretant in- 
comprehensiblement au jeu, acceplent comme tels. 


Apres le desastre americain au Vietnam et l'abandon 
de ce pays et de sa population ă la terreur rouge-desas- 
tre du enti&rement aux groupes dits “progressistes” in- 
filtres dans Vappareil d'Etat Americain-d'autres piâces 
du domino asiatique ont te englouties par le Monde 
Communiste. Le Laos et le Cambodge sont au jourd'hui 
aussi le thââtre de massacres gigantesques et d'atrocitâs 
encore jamais vues dans une epoque ou tant de sang in- 
nocent a deja coule et tant de souffrances inutile: ont 
ete infligees. Le Thailand, la Birmanie, les Philippines 
Formose, seront les prochaines victimes, EA le retrait d&. 
cide par le President Carter, des lroupes amâricaines de 
; sori du AD aunonce un nouvel abandon au bencfice 
pi mpire („ommuniste et le martyre d'une autre na» 

Le plus alarmant et le plue revoltant de ces tristea âvă. 
nemente est l'indiflerence avec laquelle les uouv 
ments des pays civilisation occidentale ra si țeiă 
e! V'opinion publique en general les coală RA 
Brie eră erent et les 

Les Separatismes qui sâvissent e ; 
de Bretagne, en 7: en talie, ay e Ap: Gran. 
lippines, des separatismes ă “poing ferme” cane Phi. 
la plupart du temps par un terrorisme acoompagnts 
pourraient dans certains cas tourner poi a Mbinati que, 
que Moscou et ses affillica m'hâsiteraiene "res civiles, 
a quahifier de “guerre de Liberation” avec fer dia ări 
rogatives que depuis Helsinki cette Pi rr les pre. 
aux forces armees du îecuinuhin ation accorde 
Si pour la plus grande partie du public 
sibilite semble un cvenement une telle pos. 

purement bypothetique, 


18 — 


c'est que ce pubhic a aderat ce dul S eal Dasaă m Î. 
gne en 1936, et que les informationa ofliciellea ui LR 
formatione standardisces de la Presse Interna Îmi, 
cachent et ce qui se passe râellement aujouptile 
Afrique. L” Afrique est conquise presentemenţ i A 
pire communiste, par 20.000 mercenaires cubai 1, 
services de Moscou, transportes selon les n 4 an 
Angola au Mozambique, du Mozambique en Za 
en Ethiopie, en Erytres et en Lybie, | 
Ce n'est pas senlement du tout un contine 
agit, dont la perte apres celle du Continen 4. 
laisserait l'Europe entre un ennemi irrâconeii 
un allie fort problematique, mais aussi de N 
portante des routes maritimes : la route du pi LD, n 
talles au Yemen, en Ethiopie, en Somalie, aux Sevehuli 









i 
1 


(me encore au Monde Communiste pour ctre ui Man | 
de la Route du Pâtrole c'est la main-mise sup les temi, | 
toires et les populations de Afrique Australe, Cea 
tre la Rhodâsie et la Republique Sud-Africaine D 
prochain assaut se prepare et ce serait un miracle 4 
ne finissait pas par triompher, puisqu'en cette ente 
se les Sovietes sont d'avance assures du concours des 
sances Occidentales, follement acharnâes ă mettre fn 
ă ce dernier bastion d'ordre, de securite, de civilizație, 
et de progres que le Monde devait ă Europe, en As. 
que et en Asie. 


Qui, Helsinki fut pour les Puissances Occidentale 
une capitulation et pour les nations europeenes captive, | 
absentes de la Conference, un coup douloureux ă leur 
illusions et ă leurs espoirs. Le fait mâme d” avoir accepti 
les tyrans et usurpateurs, simples agents de Moscou, 0 
la botte deequels ces nations vivaient depuis plus ded) 
ans, comme les defenseurs legitimes de leurs interes i 
de leurs aspirations, demontrait un outrageant desinte | 
ret pour leurs droits et leurs libertes. Îl est facile dei 
puler de gencreux principes relatifs aux “Droils de 
Homme”, C'est ă l'epoque de plus cruelles Ti | 
Jusqu'alors-de ces droits, ă l'epoque de la Revolutia ! 
Francaise et de la Terreur, qu'ils furent 4hâoriquemenl 
enregistres. Mais îl n'y a ni liberte, ni Ggalite, ni Îraler 
nite, ni justice possible pour Vindividu qui appariti 
ă une nation reduite ă Vescluvage. C'est ce qu'on a 1 
d'ignorer ă Helsinki, c'est ce que les gânereuses evo 
du President Carter negligent aussi, et c'est ce 0, FE 
titue la tragedie du monde dau jourd hui. C'e LOR 
Droit des Nations qu'il s'agissait ă Helsinglors et 60 
nagutre ă Gentve en 1954, Occident n'a pas 0% 
reconnaitre, 





E 
(3 











































Parmi les raisons de cette abdication occii seci 


n'est pas douteux que la principale soil AIE 
doutable rapport des forces militaires de deux PU 
en presence, Les mâmes Puissances, grandes £l Piirn 
les signataires de PActe Final de Fi eleiaki se râu”, 


Di 


le 18 Juin ă Belgrade, pour cvaluer Pampleur et al 
pultata de V'application des stipulations du COME 
par ses dificrents signataires et pour y App e | 
tuellement les modifications reconnues DO0RĂ i a 
pape militaire aurait-elle change entre dei a a 
elgrade en faveur des Alliâs Occidentauă 00 
E dle une plus grande possibilite de pu 
cl Mence en vue de I'âtablissement d'un Ii 

p rie et la Justice seraient renduea aux Di 

n en be 

jouisse 


| 
Di 


neficient plus, et mieux assurâes ă 06 i 
nt encore aujourd'hui? că 


Il Y a deux A e 
el Europe-URSS. ** a celte question: 


. că 
rsqu on considăr 


tii prea ie Ce at 


e le premier c'est genei 

loxapa nucleaires et nf pe qu'on se râlerte d 
tati pas dans notre intention d'entrer ici d Mie: 
(ues et des analyses approfondies, now 





E ca 
ro 


faire mieux que de nous en râfârer î V'apinian das nra. 
fesaionnele, telle qw'elle a cte sonvent publice, avant 
ge qu'ils accordent ă Pun ou Vautre des a i 
&ventmela n'est pas suffisant pour lea garantir-mâme dans 
le cas de celui qui anrait pris Vinitiativecontre une op&. 
ration de reprânilles probablement dâsastrense, Rien 
dWimportant n'aurait done changă ă ce sujet entre He]. 
ainki et la Conference de Belgrade. 

On ne peut arriver ă la mâme conclusion en ca qai 
regarde la puissance navale des deux &ventuela adver. 
anires, Comme le reconnaissent les Amiranx amâricaine 
eux memes, aussi bien par le nombre des unita que 
par leurs qualites (ellea sont toutes relativement nenvea), 
et par la disposition de bases dejă acqulses, lea ascadrea 
sovibtiquea sont d&jă capables de disputer toutes les voiea 
maritimes du monde ă la totalite des forces navalea allitea 
Le seul avantage que les spâcialistea aceordent ă cas dar. 
nidres serait la superiorite technique du personnel res. 
ponsable, oficierea et &quipage, 


Cea mâmes consideârations, relatives ă la maitrise des 
mers, s'appliquent cvidement ă la situation navale des 
puissances europtennea pour lesquellea elles ant beau. 
coup plus de gravite car elle impliquent non seulement 
la possibilite des transporte de troupes ei de materie ă 
travera I'Atlantique mais mâme la erâdibilue en une 
semblable entreprise de la part des Etats-Unis, en fa: 
veur d'une Europe engagâe dans une guerre defensive 
dot Parme nucleaire serait exelue, 


Quant aux chances qw'aurait Europe libre dans un 
pareil conflit, ce sont les gâncraux responsables de la 
defense du continent qui nous ont donne la mesure, quand 
on les laisse parler ou quand on essaye d'attenner offi- 
ciellement la gravit& de leurs deelarations, les mieux in 
formâs qu'il y ait. Les deux commandants en chels des 
Forces Allices en Europe qui prâcederent le General 
Haig, des generaux americains tous les deux, ctaient 
d'accord pour estimer que dans le cas d'une guerre ani 
quement conditionnelle la delense occidentale ne pour: 
rait s'organiser “qu'au sud de la France , un euphemis- 
me, probablement, pour “derriâre les des”. Les 
declarations et avertissements du General Haig,quoique 
plus râflechies, et celles de ses subordonnees, ne sont pas 
moins alarmantes. On donne huit jours aux division» so» 
vicliques pour arriver au Rhin, et pas beaucoup 
plus qu'ă Hitler pour arriver ă (Atlantique, 


En bref, tout examen honunete de la situation doit 
amener ă la conclusion que seule “P'ombrelle arama 
americaine, vaguement promise dans les instrumeuts 
plomatiques relatifs ă POTAN et ă I Alliance 
que, protection fournie mâme dans le cas d e dpi 
sion sovidtique qui ne serait que convenient: aa ră 
rait sauver les pays europeens encore libres du ate 
ceux qui m'auront pas ele authentiquement SE tere 
Belgrade et qui ne Letaient pas non plus â a 


i et mi» 
Cette ombrelle est-elle assuree? Les chel» civile 


iai a ontiment . 
litaires responsables de la «defense dun con gene 


ecolaires et bumai- 
rateur e! encore responsable» bi ea la vulitigue et 
st po 5 cuvenit » aser i 
ne des civilisations, p i. puf re j i 


leur strategie sur un tel ex oir? Quil i i i 
toutes les ep In) re caer american mt pene > 
V'elimination delinitive du cauchemar eee la Re- 
danger sovistique, qu'il se souviennent inrdenearie pro 
volutian Mongroise et de la S VB mpa ă ce mo 
sovictique que le President Eisenhower P! 

ment lă. .. et qu'ils en tirent la conelusion. 


i ince de» 
Quant aux viotimes de cette teahison, elle est ! ue ris 
puis longtemps, Aucun gonverneimeni vă 
quera une guerre muvle „ encore, mdina 18 P 
rast-il, en faveur dune Furape aa: quelque en 
ra les âvenemente sur pied de guerre» 





soient les rfsnltata, s 
false intăeia. —  * în aocotmodati aveciau foree afli 


Fst-ce ă dire p 
diablemant e Târaiea 


arme, auisai pwissante que lex plus modarnea angina de 
destruction, arme, dont par difinition, norme ast în- 
terdit aux Sovieta. Nous le citona: 

“Tout en maintenant notre vigilanea chez nous et hore 
de ehez noua, nous, nous devons nota appliquer ă înten- 
sifier la volante de liberi derriăre le Ridean de Fer. 
Ces peuples= sont dans Parrisre — cour des Soviata, et ce 
mMest qu'aussi longtempa qne le monde extârieur lene 
pei cap ami pa: &te oublica qua ile constitueront 
un 6lement sauvegarde contre Vesprit agressi? des 
Sovieta”, ia „x: 

Noua nous permettrona de faire appel anssi ă la plu- 
me raisonnable et incorraptible de David Lawrence le di. 
recteur universellement ros de U.S, News and IPorld 
Report, qui da reate ne fait qu'appuver Vopinion dau 
trea gentraux qui eux n'auront pas perdu cette suprâme 
oceasion, 

Ft nous ajouterona que notre gouvernement ferait 
mieux de ne plus vovertuer ă conelure des arrange 
menta avec de manvnises gene et de se concenirer, an 
lien de cela, sur un plan qui le mettrair en contact avec 
les peuples de derriere le Rideau de Fer: 

ILS PEUVENT SAUVER LE MONDE! 

C'est alors et rien qu'alora qu'on aura la paix, 

Le moindre geste de solidarite avee les insurgis de Bu 
dapest de la part des Puissaneea Oecidentalesetel celui 
que le Gâncral Franco avait prâpară et que le President 
Fisenhower se hâta d arroter-anrait, nous le savona main 
tenant, soulevă aussi IAllemagne de PEs, la 
et la Roumanie. | abandon ă leur triste sart des 
combattante Honarois aurait pu porter un coup 
i ces aspirations vers la liberte que le President Bison= 
hower avait pris la responsabilite d'encourager et dans 
les quels David Lawrence voyait la redemptinn 
du monde. Miraculeusement, il men but rien. la 
blessure âtait profonde et Helsinki ne sut en adou 


reprimente le formidable pouroie explosit secumule par: 


vibe depui de anale 
m drd mt pere dopo Pee ie rame 1 coală de 


Dragi camarazi! 
vă văd ca prin ceață, 


în noaptea fumurie, lipsită de viaţă... 


Cu brazde pe frunte, 
ca niste pâraie scobite în munte 


și ochii pierduţi în zarea cenușie, 


așteptând o chemare 
din depărtări să vie... 


Dragi camarazi! 
Vă simt curați, 


ca freamâătul pădurilor din Carpaţi 


și dornici de adevăr 

şi de bine, 

pentru o lume 'ntreagă... 
Cea lume care vine! 

Si'n zâmbetul speranţei 
ce v'arcueşte gura, 

al vostru gând n'ascunde 
nici patima, 

nici ura!... 


Dragi camarazi! 
Astăzi lumina-i tristă, 
pâinea amară 

și apa sălcie. 


Chemarea mult sperată din depărtări să vie 


n'o auzim... 

Dar într'o zi 

va spinteca zările, 
răsculând depărtările. .. 
Căci lumea-i nebună 


și pământul are încă nevoie de furtună... 


Dragi camarazi! 

La chemarea de mâine 
ce v'a fost căpătâi. 

La chemarea de mâine 
veţi veni cei dintâi?!... 


ILARION ALBU PETRICAN 


FLACARA MUTA 
(1927.1977) 


Ard flacără mută 

stors de doliul trist, 

de dureri, oceane... 
furtuni, uragane... 
răscolind pământul, 
renăscând cuvântul 

profeţiei tale... 

Rarău, Căpitane!... 


Ard flacără mută 
Sfânt Neam chinuit, 


POEME 


LA CHEMAREA DE MAINE 


RUGACIUNE 


PENTRU TARA MEA! 


Pentru Ţara asta de tămâie şi cer 


Ce-aş mai putea Doamne să-ţi cer? 
Căci nicăiri ca'n livezile sale, 

N'au înflorit mai rodnic poruncile Tale, 
Te poartă copiii, în ochi de-albăstrele 
Şi fetele'n cepse tivite cu mărgele. 
Babele'n pristoale și prescură, 
Duminica'm taină și cumenecătură, 
Tar cronicile, prăfuite'n mânăstiri, 
Povestesc din păscălie şi psaltiri, 

De voevozii noștri ce din fire 

Te-au purtat în inimă, bună vestire!... 


Pentru 'Ţara asta de tămâie şi cer, 

Ce-aş mai putea Doamne să-ţi cer? 

Decât să ne'ngădui a crede mereu, 

Că mai este acolo sus, un Dumnezeu. 

Şi va veni în curând o zi aleasă, 

In care Bucovina, în zodii de mireasă, 

Cu Basarabia, răpită, vor fi iară 

Una şi aceiași nestrămutată Ţară, 

Că n'o să rămână până-i lumea bulgaru și hogea 
In livada mării şi-n Dobrogea. 


Un nou voievod să intremn Transilvania. 


Şi va răsări, ca din anvon, litania 

Şi va fi atunci ca şi cum domnul a să stea 
De veghe, neclintit tribun pe Ţara mea. 

Și n'o să știu de-atâta lumină'n curcubeu 


Care ne e Ţara şi care-i Dumnezeu. 
Dă-i Doamne, apoi Ţării să rămâie, 


Pristol de prescură şi tămaie. 

Voievod născut din spună să domnească 

Peste noua Ţară românească. 

Şi pentru toate câte i se mai cuvin, 

Mă'nchin Ţie, Doamne, în vecii vecilor. Amin!.,, 
, 


DUREREA NEAMULUI 


Mă frământ 
tremur, 
pământ... 
bătut de vânt 
fără mormânt... 
Mă frământ 
Neam al meu, 
urcând Golgota 
spre Dumnezeu... 
Mă frămânţ 
doliu, pustiu... 
lacrimile 
singure scriu... 
Durerea Neamului meu... 
Durerea lui Dumnezeul. i, 


ALEXANDRU SILISTREANU 





De V. Copilu Cheatră 


(Reprodus din Almanahul «Detunata».) 


FLACARE VIE 


Bradul verde 
bradul vieţii... 
bradul speranţei 
dimineţii... 


Bradul verde 
flacăra vie... 
verdele verde 
sufletu'nvie... 


Bradul brad 
sărută cerul... 
camarad 
tare ca ferul... 
Bradul brad 
sărută cerul!,., pe 
ALEXANDRU SILISTREANU | 


| 







HRANA SPIRITUALA 


N tânăr român, de curând se 
po ne mărturisea că Coen Dat a 

ndată ce-a intrat în contacţ 
ct cu acti- 
vitatea celor din exil, a fost faptul că 
se insistă mult prea mult pe problema 
lipsurilor materiale (ma! ales alimenta: 
LIPSEI TOTALE Da Rare anţle 
TU AL A A SPIRI- 

“Alci e toată hiba regimului S 
nist, toată slăbiciunea i macină, Prin 
subțierea aceste! hrane incearcă să 
reducă la zero rezistența omului, Dar cum omul nu poate 
trăi fără spiritualizare, chiar când n'o mărturisește, va fi 
veşnice în conflict cu cel ce-l iîmpledecă so atingă. 
Anei, adevărata temă pe care trebue s'o desvolte 
eXULUL 

Gândind bine, tânărul refugiat are deplină dreptate. De 
bine de rău, cei douăzeci și unu de milioane de Români, 
iși duc zilele. Mănâncă, azi mal coplos mâine mai de post, 
dar se descurcă. Asta nu însemnează că problema all- 
mentară (esențială prin ea însăşi) ar pierde in ochii 
noștri importanța ei “tri-decenală”, Nici că nenumăratele 
cozi, pentru cele mai neinsemnate articole, ar [i floare la 
ureche și-ar scuza incapacitatea guvernului de a face faţă. 
Dacă bietele gospodine românce nau niciodată TOT ce 
le trebue, dacă biata populaţie tânjeşte după o serile de 
lucruri elementare, totuși lumea se abate asupra a ceeace 
păsește şi se restrânge la ce poate avea. Fiind vorba de 
lucruri de primă necesitate, omul este obligat să se 
adapteze. Suteră, dar tace! Duce lipsuri, dar nu moare de 
foame. 

Deci, e vorba pur și simplu de o lipsă de produse, 
Această situație descoperă neglijența și incapacitatea re- 
gimului comunist, proasta organizare de distribuiție și 
inexistenţa dragostei pentru popor, de care fac atâta caz 
comuniştii prin toate publicaţiile şi-n toate împrejurările. 

Adevărata lipsă de care suferă Românul este lipsa celor 
necesare sufletului și minței. Adică, posibilitatea de a-și 
intregi esența spirituală şi intelectuală din isvoarele nese- 
cate ale religiei, filozofiei, ştiinţei şi literaturei universale, 
lar nu să se morfondească nemulțumit şi steril în cloaca 
rabinică a dialecticei şi materialismului marxist, e 

Ce hrană sufletească poate întâlni omul în “creați a 
făcute sub comandă, după norme rigide, în care locul i 
frunte îl deţin cele 66 de laude obligatorii la er ip 4 
mului, guvernului, partidului genialului care deva 
puterea în acel moment și-a neprecupe Ip li pei 
socialiste pe tărâmul obştesc?!... Sau ce dulcea Ai ee: 
bietul român, atât de sensibil la lirica ee i 
o eană Cosinzeană e pusă să urle pe glasul 





ai „MPa 


Vine badea cu tractorul 
Vine să-mi aline dorul 
Dorul meu de activistă 


de Serafin BRATOCEA 


Şi Jemeie comunistă 
Dorul meu pentru frumos 
Şi partidul glorios... 


Intr'adevăr, e de o gingășie rară! Simți cum te furnică 
nostalgia plalurilor româneşti, pline de ceea E al 
unui apus de soare legănat de ritmul duios al tractorulul... 

Alci stă toată drama neamului românesc sub cisma 
comunistă. In interdicția ce-l este impusă de a se adăpa 
continuu și liber din bogăția pândirei universale, de a se 
exprima așa cum îl îndeamnă sufletul şi structura sa 
intimă, de a crea nestânjenit și mândru tot ceeace 
pi ia creator și sensibilitatea lul excepțională îi dic- 


Asta-l hiba fatală a comunismului! Această incapacitate 
de a înțelege omul, de a-l simți aspiraţiile, de a-l ajuta în 
elanul său de creație şi inălțare, Bazat pe coordonatele 
unul materialism vulgar și primitiv, e incapabil să înțe- 
leagă necesitățile umane ca depăsesc materia și imediatul. 
Si-atunel reduce totul la nevoile primare, la această uni- 
formizare generală care-l ușurează dominarea și conduce- 
rea maselor. 


răpastia ce-l desparte de neamul românesc, Nu'i 

rea Ai când forțele sale opresive vor îi incapabile 
să mal mențină o “ordine” bazată pe tot ce-i mal anti- 
anti-românese. 

ră - i spirituală, aceea care înalță și intre- 
geşte omul nu poate îi inlocuită de ldeile hibride ale unei 
iGpalo materialiste sau de surogatele unei “creațiin 


sup calapodului ofielal al unul regim politic, Omul nu 


e i desvolta şi deveni un cetăţean loial decât întrun 
r 


Jibertate de gândire și exprimare. Adică un regim 
care-l rise ră tri întiinemaabilă, iad ma 
sbmulaa e Broaga în! -dele militante ale regimurilor mar: 


"Sa şi să ne 
uăm deci aminte asupra acestui aspect 
NE AER efortul acolo unde slăbiciunea comunismului 


este totală. 


DDD... 
NU PLANGETI MAME... 


Nu plângeţi, mame, feolorii căzuţi în luptă 
de le-a fost geamătul lung, 
de le-a fost graf, Eutăi 
sub ploaia e e. 

SI nui priviţi, A cei lipsiţi de noroc 
de li s'a curmat firul 
pe-o cărare uitată, 
pe-un dâmb părăsit, 
A i (e aia eă i , 

clipa în care-a "a 

Nuii plângeţi, mame, CU lacrimi de dor! 
Au nu ştiţi dece nasc eroli, 
dece luptă, 
dece mor?,.. 


Azi trupurile ii nu nb pă DARARIT 


vântul | Rt: 
an Cuiere or pentrii vol Şi neam veghează | 





i areal aie asi 


SPANIOLII 


ESTUL închişilor erau minorităţi neîn- 
semnate şi foarte variabile. In general. 
în orice închisoare sau lagăr sovietic, 
păseai tot globul, Spaniolii, de pildă, 
erau de toate nuanțele și se aveau ca 
ăracii între ei. Teribili sunt oamenii 
când intră dihonia politică şi vrajba 
religioasă între ei! Erau de exemplu 
Spaniolii din Divizia Azul, trimişi de 
Franco în mod simbolic pe frontul de 
răsăriţ. Pe şapte din cei unsprezece, 
i-am cunoscut şi eu. Foarte duri, foarte 
mândri. erau impenetrabili şi distanți. Mostră a nobleţii, 
un hidalgo desăvârşit aducând cu Don Quijote, era câpi- 
tanul aviator Arensio. Lupul opus, haimanaua desăvârşită 
era locotenentul Paco. fiul unui general de pe undeva din 
Barcelona. Un al treilea era poet, şi pe cât spuneau €&ei, 
un poet bun. Acestuia ii aplicau ceilalți legea tăcerii. A 
siârşit prin nebunie. Foarte ciudat grupul acesta compact 
și totuşi divers de spanioli, Erau o citadelă. Intotdeauna 
erau la un loc, acţionând după indicaţiile “sfinxului” 
Arensio. care nu vorbea decât foarte rar. Nu 1 —am văzut 
zâmbind niciodată. In fond nu se înțelegeau deloc intre 
ei. după cum mi-a şoptit Paco, care învățase românește 
perfect, Paco era în stare să povestească, foarte volubil şi 
cu mult haz, orice. mai ales filme, iîntr'o românească 
extrem de pitorească şi cu tare multe, multe injurături. 
Diverşi ca temperamente, erau întotdeauna impreună. 
Singurul care sa abătut de la canoanele lor secrete a fost 
poetul, căruia, aplicându-i-se legea tăcerii, a înnebunit 
din pricina izolării în cadrul acestui grup sufocant. Pe- 
deapsa i-o aplicaseră pentrucă stătuse de vorbă cu un 
comisar politic sovietic, care îl chemase la NKVD. Repe- 
tarea de două sau trei ori a acestei vizite îl facuse pe 
Arensio-şi probabil și pe ceilalți-să tragă concluzia că 
respectivul dăduse informații comisarului. In consecință 
luaseră hotărirea de a-l izola prin tăcere. Chiar dacă 
vorbea el, nici unul din membrii grupului nu i-a răspuns 
niciodată. A fost cel mai sibilic grup de oameni pe care 
l-am întâlnit vreodată. Ce se petrecea între ei, nici volubila 
asta de haimana care era Paco, n'a scos niciodată vreun 
cuvant. Clar a fost că asupra acestor impenetrabili hi- 
daleos, comisarii politici sovietici, cu toate încercările lor, 
n'au avut nici un fel de influenţă. A rămas singurul bloc 
nespart. 

Alţi spanioli erau foştii copii pe care sovietele, dându-le 
găzduire, îi salvaseră în timpul revoluţiei spaniole, adu- 
cându-i cu vapoarele, Două sau trei vapoare cu copil care, 
cum spuneau ziarele vremii, fuseseră salvaţi de la moarte 
de către Uniunea Sovietică, Pe o parte dintre aceşti copii 
i-am întâlnit în lagăre, pentru motive foarte diverse. 
Predomina însă unul: toți înghiţiseră foarte greu propa- 
panda sovietică, Ii turmentase, dar cereau să fie trimiși 
acasă. Aceste slăbiciuni, deși nu cunoscuseră decât viața 
de sub cerul sovietic, n'o digerau; nu se acomodaseră cu 
ea şi voiau întoarcerea acasă. Tânjeau după cerul Cata- 
lufei și al Granadel. Urla în ei corrida... 

Imprăstiați prin toată Uniunea, se întâlneau fără să 
vrea în lagăre. Sau căutat o vreme, dar apoi sau înde- 
partat de grupul franchist. Nu se înțelegeau nici între ei. 
Şi totuşi unii dintre ei erau dintr'o generaţie și de o 
vârstă cu exuberantul locotenent Paco. Dar acestor copii 
le era dor. aveau în ei chemarea patriei. pe care no 
cunoşteau şi cu care-aproape sigur-nu sar fi putut înţe- 
lege, cum nu sau putut înțelege cu cel mai de înțeles 
dintre franchisti: Paco. 

Ciudaţi sunt oamenii! Copiii aceștia nu ma! ştiau nici 
el ce sunt. Au fost salvați, dar nu sau putut integra în 
viața care li sa oferit. Viaţa aceasta nu răspundea nervi- 
lor din adâncuri și nu sau asimilat. Salvatorii au devenit 
tiranici. Ii rețin silit pe Ă ei vor să meargă acasă. Dar 
acasă nu vor ajunge poate niciodată, pentru că sovieticii 
sunt cum sunt. La ei și dragostea este cu sila, Vrei sau 
nu vrei tu; vreau ei și gata! Şi te copleşesc cu dragostea 
până la sufocare. Iţi prind mâna frăţeşte și ţi-o strâne cu 
atâta putere și cu atăta fierbințeală, până ţi-o sdrobesc. 
Și după tipic, aşa au făcut şi cu copiii spanioli pe care 
i-au salvat. De dragul cui? Sar părea că tot din pigantism, 
sar părea că tot din complexe, Să fac eu ce nu face ni- 
meni. O nevole absurdă de a ieși din comun. De a dovedi 
altora şi a se convinge şi pe sine că este. Dar că este 


22 — 


de Johann URWICH 


altceva decât celace de fapt nu poate sau este foarte greu 
să fie. Bizar! Soiul acesta de nebunie a făcut și continuă 
să facă multe rele! Prea multe. Ştiu insă că uneori nebu- 
nilor li se pune cămaşa de forţă. 

Până atunci, copiii aceştia deveniți maturi din dragostea 
sovietică, tânjesc prin lagăre, pe când Pasionaria-Dolores 
Ibarruri-le trimite salutări și discursuri din Kremlin, Ii 
păstrează pentru diversiuni viitoare sau brigăzi de inter- 
ventie. viitoarele brigăzi internationale? Calcule politice 
în perspectivă, rațiune superioară? Dar unde sunt prea 
multe calcule, nu mai este viață. Dovada este prezenţa 
acestor copii. Neacordul lor sa tradus, într'un fel sau altul, 
în proteste. Iar protestele i-au adus aici în puşcărie, 
pentrucă sovieticilor le place unanimitatea! Protestatarii 
sunt consideraţi dăunători aici, dar sunt buni în miezul 
vieții burghezo-imperialiste. Acolo îi şi cultivă, plătindu-i 
chiar dacă plata lor e aşa de costisitoare încât aici — în 
U.R. S.S. — lasă umanitatea flămândă şi goală. 

Aşa dar, copiilor spanioli li sa aplicat tipicul dragostei 
sovietice, şi-i strânge mereu la piept. Nu-i mai slăbește 
nicicum. Aşa cum nu-i mai slăbeşte pe Komi, pe Ucrainie- 
ni, pe Finlandeji, pe Letoni, Estonieni, Lituanieni, Polo- 
nezi, Kirchizi, Kazaci, Armenieni, Uzbeci, Başchiri, Ciuci, 
Tătari, Georgieni, Neneţi, Eschimoşii perosi, Aimo Calmuci 
și mai recent pe Cehoslovaci, Ruteni, Unguri, Germani, 
Români, Mongoli... Aceştia toţi sunt fraţi! Fraţi oblăduiți 
de aceiaşi mamă!!! 

Afurisită draposte!... Păi da, pentrucă asta-i convieţui- 
rea paşnică şi întrajutorarea frățească împotriva imperia- 
lismului colonialist. Asta e cu totul nou şi altceva decât 
celace fac bestiile de portughezi în Angola, explotatorii 
belgieni în Congo, ceiace fac satrapii anglo-americani în 
restul lumii... 

.. Istoria însă nu vorbeşte nici despre acești copii... 

Dar mai erau şi alti spanioli. Aceştia aveau o istorie şi 
mai istorie. Fugiţi în timpul revoluției sau după infrângere 
de groaza lui Franco, au capătat azil politic în Franţa. 
Alţii, pe parcurs, au schimbat azilul Franţei, cu al 
Uniunii. Nu face nimic, pentrucă oricum, cândva se vor 
întâlni. Când Franţa întrântă va ceda diviziilor blindate 
germane, toţi spaniolii-in afară de acei care sau îndrep- 
tat spre alte zări-aceștia su fost aduși în Germania și 
închişi în diverse lagăre. Dar însfârșit norocul le-a surâs! 
Germania a fost înfrântă la rându-i și trupele sovietice 
“eliberatoare”, i-au scos la lumină. Au fost îmbrățişaţi cu 
dragoste frățească și li sa întins mâna prietenească şi 
caldă a salvării! Au fost duşi în ţara libertăţilor, în ţara 
în care doriseră demult să ajunga. Dar după o vreme, în 
circumstanţe şi din pricini variabile de la caz la caz, foarte 
greu de precizat și de înşiruit alci-au ajuns din nou în 
lagăre. Familii și clanuri întregi. Unii dintre el cu copii, 
unii desperechiaţi, alţii și cu copiii copiilor lor. Sosirea 
unui astfel de grup. cu copli de toate vârstele, cu alţii pe 
cale de a veni pe lume, într'o iarnă viforoasă, în lagarul 
in care eram atunci, a fost un adevărat babilon. Femeile 
şi copili au produs o explozie generală, Sa deslănţuit 
scandaluri şi cancanuri. Copiii mici plecau după cerșit, pe 
la alți cerşetori, desbrăcaţi și nemâncaţi.., 

Grupul acesta extrem de pgălăgios, certăreţ și bătăios, a 
fost cel care cred eu-a făcut mai multă fiere căpitanului 
ARE 9 Autoritatea grupului franchist era și mal subli- 
niată, 

Incercările de aproplere intre aceste grupuri au fost 
zadarnice. Nu i-a putut apropia nimic, nici chiar disprețul 
lor comun fată de autoritatea sovietică, nici lipsurile, nici 
depărtarea de patrie de care absolut toţi vorbeau la fel de 
frumos şi cu aceiaşi căldură în suflet... Lua-v'ar dracu de 
oameni! Cine şi ce să mai înțeleagă... Nici Paco n'a putut 
să fie de acord cu destrăbălarea și promiscultatea noului 
grup. Pentru el, o singură fetiţă, Repina-născută in lagăr- 
cra slăbiclunea tuturor. Dar ea îi prefera pe Români. Și 
ciudat, Românii erau singurii care întreţineau legături cu 
toate grupurile de spanioli. lar dacă aveau ceva de re- 
zolvat sau de comunicat între ei, o făceau întotdeauna 
numai prin grupul românilor, niciodată direct. ȘI ca un 
fapt divers, amintesc că a fost un anticar român, prin ce 
mijloace nu ştiu, care a facut rost de o peogralie şi o 
istorie spaniolă, în care erau și fragmente literare, pt 
care a dărult-o cu dedicație acestor copii spanioli, care-și 
jucau şodronul intre triplele sârme ghimpate ale lagărului, 
printre care circulau legaţi pe sârme, câini lupi vânjoşi..: 


astea toate sunt lucruri care când intră în ius. 


ji. Ea i mă În Tana aa 
0 
sp A ce s'a intamplat cu ceilalţi, pe unde au 
pe unul din ei l-am întâlnit în anu 1951 ajuns? 
mina 7 din Vorkuta. Ii chema Don Carlos, Ay 
damnare de 25 de ani pentru spionaj în tave ea o 
liştilor, dar el se afla în U.R.S8.8, din ti 
civil din spania, 1936-1939. Un hidalgo care VOB 
senin Să vadă răsăritul soarelui roşu și care acum din 
să se incălzească la umbra Aurorel boreale Gu Putea 
ajunsese aici și ce-l determinase să renunțe la cerul Sey fe 
î.u Barcelonei, sau la umbra platanilor din Corqai dale 
In timpul acesta luam lecții de spaniolă de la Oba?!|! 
„ viitor diplomat german, Cristian Zinser (despre e fost 
mal ul , ll Ai pai i că în ultimu transport, 
e in apă NI0i, AM , , 
peri nevoile de el pentru a con căutat şi l-am găsit, 


Versa în spa 
ațară de profesor. Greu m'am putut lipi de PREA în 
timpul ne-am imprietenit. Era un om foarte tinut R.. 


mai mult, cred că îi era groază să vorbease 

trecutul Îl învățase să se ferească de taţi, sta) la 
într'o Zi, apa a: O tri Se dei Ada său mal bine zis 
cum a ajuns tocmai alci, căci fiecare din | 
povestea nosatră. pe noi aveam 

M'a privit lung. După ce a tușit de câteva ori- 

bolnav de plămâni, cum am constatat mal 7 cn apa 
surâs, Zicându-mi: : 


-—Bunul meu prieten, îmi plătesc păcatele 
aduse de aurul indienilor! , ȘI blestemele 


-Cum așa?, îl intrebai nedumerit. Nu puteam înțelege 
enisma care se ascundea în spatele acestor vorbe. Nol 
suntem în ţara eschimoșilor, în tara sovieticilor. După 
câte ştiu eu, indienii se află în America și ei foarte puțini, 
dacă este vorba de ei, Ori poate că vrei să vorbeşti de 
indienii din India lui Gandhi? 


—De primii e vorba, dar mai ales de aurul lor! Acesta 
tale gândul şi visul care mă terorizează de când sunt 
alei. 

—N'ai vrea să fii mai explicit? 

-—Ba da, dar ce am să-ti spun este lucrul şi faptul 
pentru care am primit 25 de ani, cu care m-au blagoslovit 
cei de la Tribunalul militar sovietic. Sunt originar din 
sudul Spaniei și am fost militar de carieră. In timpul 
războiului am fost pentru binele Spaniel-aceasta era 
credință mea pe atunci-de partea republicanilor. Mă trag 
dintr'o familie foarte veche, din care cauză aveam peste 
tot relații și toate ușile îmi erau deschise. Am fost de 
multe ori în apropierea unor personalități marcante in 
conducerea republicanilor, de exemplu Manuel Azala, 
preşedintele de Stat, Largo Caballero primul ministru, ba 
chiar și cu profesorul Juan Negrin, ministrul de finanțe, şi 
alţii. Aceste cunoştinţe, apoi înfumurarea mea, încrederea 
și orbirea, prostia și nebunia, revolta şi ura, mau adus 
alei, Ce să-ţi spun, a fost un vis urit, dar adevărat, târziu 
recunoscut de mine, în trecerea dintro etapă în alta, 
trăgând la jugul la care mă inhămasem. peri 

—Dacă ai avut relații aşa de mari, de ce al venit aici 
Să vezi răcăritul Eta Săsărit sau doreai să vezi răsă- 
ritul stelei polare?, i-am zis eu în glumă, 

—Nu, este cu totul altceva! 

Noi spaniolii am cucerit întreaga America centrală ţi de 
Sud și am luat tot ce era de luat, dar mai ales aur, n 
îurul impreună cu blestemele băștinașilor indieni, să e 
Cați, Lucram şi aveam legături cu “Biroul - apr 
alasem, imediat după începerea războiului civil; d ră 
Unul genera! sovietic de N.K.V.D*, ca Om de E ist 
ntre guvernul spaniol și cel sovietic. Fiind VE btitap i 
ri informaţii şi contrainformaţii, il trimis 
Mlitate de consilier, II chema, dacă nu mă ine wed). 

lexandru, sau aşa ceva, şi era poreclit Suedezul Madrid, 

vea biroul său în cadrul Ambasade! sovietice A, Ve 
misu Cunosc bine toate dedesubturile; dar în nerso: 
, Slunea de a veni în U.R.S.S. din partea, Uno 
Alităţi republicane, Eram imputernicit să apăr 
„pănlolilor, care după câte se vede, UseSer i e 7600 şi 
Acest şmecher de NKVD-ist Incărcas€ - monede; 
cy „de lădițe a câte 60-65 kg. de aul, ba rplleltatea l- 
nlşțibrobarea guvernului spaniol şi cu COMP oitie mari: 
namuulul Marinei I, Prieto, care a PUS le so | 
HI pentru a încărca aurul în camioanel - in 
mind unei unități de tancuri, decurâtae oraş se află 


iza “pozit de muniții, unde era 
ȘI |] 


ace a „$l Pericolul ca Itallenii Său ai 
tea ora Eport.. Primii rai CUR Vap 

' cunzii teau : 
Dortuj Cartagena. puteau b 





Vâudle sovieti 
Qiortă ce încărcate cu aurul span 1 părăsit 
escortațe de război spaniole, ai tul lui 


tza la număr, se afla ! 
tor, Er SE câte un dele 
i, fu transportat sub aa pa numai de a 


at ei care cunoșteau această 
d mut aa ă genu ile ră tei ca lege 
cp EZANI Ri dameni de inovedăga pg ni î. 
ip .R. 8.8, dacă republicanii vor pr păr 4 
ei e misiunea de a supraveghia ea aurul să fie bine 
pri rat, Din el să fle ajutaţi toți refugiații emigranții, 
a alea copiii spanioli duși în U.R.S.S. | 
pie lau pierdut, mulți spanioli sau refugiat in 
vai ÎE unde au fost internați, Unii au ajuns cu a 
Ea țara făgădulelilor, aici la Moscova, dar cine să le 
7 jă oi piață it: republicanilor A în 
.R. 8.8. Or ; ce să ! 
pi i ii cu ochii! iai olt 
prelungi cu inceperea războiului mondial, dar 
Că ce acesta se termină, nici un spaniol nu mal dorea 
rămână in Uniunea sovietică, simpli muritori de foame 


in colhozuri, Unii se răzvrăt 
ii a RU A iră, dar au fost puși imediat 


iști şi internați în lagăre cu copii cu 
tot, O mică parte din copii a fost trimisă Pee ! în rodi 
dar majoritatea au fost reeducați şi au primit sarcini. 

Aveam bani şi nu-i aveam! Nu puteam că ne ajutăm 
compatrioții în nici un chip. Iar felicitările, discursurile 
sau strângerile de mână, chiar dacă acestea erau făcute 
de Dolores Ibarruri, nu-l incălzeau, şi nu le umpleau burta, 
cl “4: ara la acelaş castron de borș și la o lingură de 
ca 

rălam ca țiganii şi eram mereu deplasați dintrun loc 

in altul, ca robii. l-am văzut cu ochi! mel în lagărul de la 
Oranki şin altele, dar cu părere de rău trebuie să spun 
că numai promisiuni puteam să le transmit. 

—Bina, bine, dar cum ai ajuns aici, când eral un roșu?, 
îl intrebai. 

—Războiul se terminase, dar pentru oamenii noștri nu 
se vedea nici o pura Cu mici excepţii, pentru uzul 
propagandei, câteva zeci de spanioli au fost repatriați în 


Spania, | 
La una din şedinţele pe care membrii şi forţele condu- 
cătoare ale a e din exilul spaniol le-au făcut, am 


pă două zile am fost chemat la NK! 
iar ce a urmat, poţi să vezi inaintea ta. O statie omen 
cu o condamnare de 25 de ani, pentru spionaj, 
Bătut, măcinat la toate oseloarele şi grav bolnav de p 


Eşti tânăr, dacă scapi cumva din iadul ăsta, spune tutu- 


Carlos a fost corect şi a murit tru Spania 
și X trădat secretul celor cinel. Cine trebui să ştie, ştie 


Don Carlos. 
estea vieţii sale legată de aurul Spa- 
Aşa își încheie po 


tămân! este dus grav bolnav prin inter- 
lar Karol, despre care am ep af in rai a 
Dar şi de alei. la inceputul lui 195% a spre 


Sud, unde?, numai Dumnezeu şi 
TD Fiagment din cartea “Fără pașaport prin U. R:3. 5: 
va! TI, în man 








LA JEUNESSE, 


PORTEUR DU DRAPEAU DE LA LIBERATION NATIONALE DERIERE 
LE RIDEAU DE FER 


A Conference de PA.B.N. qui a eu lieu 

i Londres, en octobre 1976 a ete place 
sous le sine de la liberte et du natio- 
nalisme. Ce sont les seuls elements ca- 
pables de tenir en echec l'offensive 
communiste, parce qw'ils font partie 
de la structure intime de chaque indi- 
vidu. Or, îl y a une incompatibilite fon- 
ciere entre la liberte, le nationalisme 
et le communime. 

Cependant, Videal qui nous anime n'est plus seule- 
ment le signe de reconnaissance de notre organisation 
anti-bolchevique. Il prend anjourd'hui Vaspect comba- 
til qui doit nous aider ă sauver ce monde qui se laisse 
avaler morcean par morceau par le Moloch rouge. Par- 
tout, on aspire ă la liberte et on adopte les normes pro- 
fondement humaines du nationalisme. Ce sont des faits 
qui rehaussent le prestige de ceux qui ont toujours en- 
trevu ces valeure uniques et ont combattu pour les faire 
comprendre a tous, 

Bien entendu, nous sommes presents dans histoire 
par le simple fait d'exister et de nous affirmer en tant 
que front anti-communiste. C'est dejă beaucoup dans 
un monde qui penche aveuglement vers la gauche, bien 
que se declarant pret ă combattre le peril gauchiste. 

Mais. en tant que ressortissante des pays d'au-delă du 
Rideau de Fer, nous avons l'obligation de surmonter cet- 
te attitude passive. Nos positions doivent tre nettes, 
precises, incontestables, Et nous devons surpasser pour 
deux raisons imperatives : 

IWabord, pour honorer l'engagement solennel que 
nous avons tous pris d'ouvrir les veux de l'Occident sur 
le danger qui le menace. 

Ensnite, pour devenir autant que possible un exem- 
ple permanent pour ceux qui, dans nos pays d'origine, 
lattent dans des conditions precaires contre l'ennemi 
commun, 

C” est le fait essentiel dans la realite qui nous entou- 
re. Îl y a au-dela des barbeles qui separent les deux 
mondes, un combat impitoyable et continu au nom des 
memes principes et de la meme cause que nous defen- 
done, Îl ne faut pas oublier. et moins encore sous-estimer, 
le fait que —malgre la terreur dechaince contre ceux 
qui m'acceptent pas la tyrannie implantee— nos patries 
lointaines fourmillent d'une action souterraine. Action, 
peult-etre un pen desorganisee, mais pleine d'espoir, 
d'enthousiasme et de courage. 

II y a des gens qui combattent et qui tombent! 

Des gene qui aiment leur patrie et souffrent en la vo- 
van soue la botte de l'oppression rouge. 

Des gene qui ne font pas de plan mirifiques, qui ne 
marchandent pas leure sacrifices et qui se livrent en ho- 
locauste sans reticences et sans regrete. 

On en parle peu dans cet Occident desabuse! ... 

Cela me peut nullement nous surprendre. La presse 
occidentale, la “grande presse” comme on dit, se trou- 
ve entre les mains des accolytes du marxisme ou de ceux 
qui me pensent qu'ă la maniere de s'accomoder pour le 
mieux des courants a la mode et ă ne pas fâcher non plus 
les potentate du jour . | 

Ce serait aller trop ă “contre courant” et ce serait trop 
dangereux pour leurs privilâges acquiz, que d'apporter 
au grand public la nouvelle qu'au-delă des Rideaux de 





24 — 


par Faust BRADESCO 


fer, de bambou et de paille de riz, il y a une conscience 
combattante, il y a des gens qui luttent —dans des con. 
ditions autrement perilleuses pour la liberation de leurs 
peuples et lecrasement du fleau communiste. L/6tonne. 
ment serait trop grand et la mystification au sujet de 
V'harmonie €denique que l'on dit regner dans les regi. 
mes marxistes, durement entamee. 

II est plus facile, plus spectaculaire et plus au goât du 
jour d'exposer les cclats d'arme des terroristes et de ren. 
dre hommage ă un ridicule “Front de liberation Polisa- 
rio du Sahara Occidental” que de parler de l'existence 
et d'encouracer le combat veritablement inegal et mor- 
tel des Solidaristes russes et ukrainiens, des nationalis- 
tes croates, des legionnaires de la Garde de Fer roumai- 
ne ou des guerillas indomptables des nationalistes viet- 
namiens... Ceux-lă si l'on peut les qualifier de “nazis”, 
de “bandes d'assassins”, de mercenaires de la CLA”, on 
leur fait l'honneur d'une premitre page. Si au contraire, 
ces qualifications ne peuvent pas ctre adaptees, on les 
ignore tout simplement. C'est la coalition du silence, 
dans sa plenitude politique! ... 

Je ne vous apprends rien qui ne vous soit connu en 
detail, ă vous qui appartenez ă ces groupements âthni- 
ques engages ă mort contre le despotisme communiste. 
Mais, ces verites doivent —PAR NOTRE INTERME- 
DIAIRE— percer le mur de Vindifference et du silence 
qu'on dresse sans arrât pour que le monde libre vive 
dans lienorance et pour que le monde cauchemardes- 
que soumis ă l'etoile rouge surgisse comme une terre du 
calme et de non-controverse politique, 

Or, la realite est tout autre! 

Dans le monde de l'angoisse permanente, le CALME 
dont on fait tellement de cas, l'ADHESION INCON- 
DITIONNEE des individus qu'on affiche a travers, 
N'EXISTENT PAS! Ce n'est qu'un paravent de men- 
songes! 

Il n'y a dans le monde communiste NI calme, NI ad- 
hesion inconditionnce. Il n'y a que larmes et souffran- 
ces! Il n'y a que haine retenue et desir de vengeance 
contre ce regime inhumain et contre ses vils scides, 

LA RESISTANCE EXISTE! 

Tant active que passive, selon les circonstances et les 
possibilites locales. Mais elle est partout presente, infa- 
tigable, Personne ne pourrait la nier et moins encore les 
autorites communistes qui doivent la reprimer. 

Bien entendu, la resistance anti-communiste —verita- 
ble reaction instinctive des peuples asservis-— ne recourt 
pas ă ces manifestations bruyantes dont rafolle POcci- 
dent. Mais elle est d'autant plus redoutable et redoutâe 
par les regimes communistes. Ils sentent que quelque 
chose d'essentiel leur âchappe et que ce “quelque chose” 
est predestin€ ă devenir le raz de marte qui les empor- 
tera... 

Cette resistance est d'autant plus insaisissable qu'elle est 
le fait de toutes les couches de la population, Cependant, 
au milieu de tous, comme un siene prâcurseur de la gran» 
de decheance, îl y a LA JEUNESSE |... Des cohortes en- 
tieres de jeunes gens, qui constituent la base de la pro- 
testation et de V'affranchissement spirituel. 

Dans existence de ce phenomene râside la dâcadence 
des principes marxistes et la preuve de leur incapacite 
fondamentale de constituer un pâle d'attraction pour 
lindividu. Si la jeunesse rejette comme inadmissible 


hdtologie marxiste et sa maniăre d'envisager | 
1e la nation, € est le signe que son temps est râvo] ay 
dt qu'on ne le pense, le communisme țătabas u, Plus 


ieune la plujart nes depui: 
Ces jeunes B9 4 es depuis la main. 
lisme scientifique sur les nations reâpazii 0 i, 


soia £ . es Come 
mencent ă se rendre compte de ce qui se paste tut 
deux: E 


[1s ont assiste ă toutes les atrocitâs et ă tot 
Istices commises par les bourreaux du râgim 
> ” 
neuple e! pour le peuple”. 


ns ont pu juger det inegalităs effrayantes aul tatea 
tuent entre les bien-aimes du regime et la masse de la na- 
ion dont ils font partie, 
ls ont pu constater l'âtat de penurie intellectuelle 
săvit dans tous ces pays asservis ă une ideologie în 
ciante des caracteristiques de la personnalite, 
ion et de la liberte de creation. 

[ls ont pu sentir sur leur propre dos le poids de a 
discrimination de classe. 

[ls se sont rendu compte de la difference qui existe 
entre leur miscrable condition sociale, economique. ei 
out simplement humaine, par rapport ă la condition de 
Je la jeunesse des pays libres. 


e3 les in. 
e dit “du 


(ui 
R0u. 
de la voca. 


Ainsi, l'etonnement du debut est devenu amertume, 
pour deboucher en fin des comptes sur le degoit et la 
colere. 

Mais, au-delă et au-dessus de toutes ces constatations, 
e râvele aux yeux de cette jeunesse ardente et courageu- 
se, une faille capitale dans Videolopie et le regime com: 
munistes: LEUR FETRANGE INCAPACITE DE COM- 
PRENDRE LA JEUNESSE. Ce qui leloigne de plus en 


plus de cette idelogie et des regimes, 


Actuellement, mis ă part certains individus timores ou 
certains adulateurs, il n'y a plus aucune affinite entre la 
jeunesse des pays subjugues par le communisme et les 
regimes qui le representent, 

Le communisme est incapable de comprendre ! ame 
des jeunes, mâme stil les attire souvent par son câte 
“action”. Une fois installe dans un pays, îl bloque tout 
lan de creation et d'&panouissement, imposant betement 
ane informisation gâncrale, incompatible avec la natu- 
re humaine. Pour cela, malger& des efforts gigantesques 
pour s'approprier spirituellement la jeunesse par des 


promesses, une &ducation force, des châtiments, ete,, le. 


communisme n'a pas rcussi ă infiltrer dans lâme et dans 
l'esprit des jeunes LE MOINDRE IDEAL COMMUN, II 
n'a fait que dâsaxer les faibles et rendre plus mefiante la 
erande majorite. 
C'est lă la debilite et Vinsuffisance du bolehevisme. 
aus cette incapacit& structurelle d'inculquer, O du 
moins d'insuffler, un IDEAL ă une jeunesse qui se eher- 


să et qui aspire ă de grandes realisatione, 
ar: 


— Essayer de s'approprier les jeunes gens par des pro» 
meses fallacieuses et Voffre de situations miteriellea 
NEST PAS UN IDEAL! Ce n'est qu' un simple moyeli 
N seduction, tout juste bon ă attirer les lăches et les pro- 

Cura 


— Leur bourrer le crâne de doctrine marxiste Cbiige- 


realisme:— 


pâtuelle 


pi: —doctrine insipide et depourvue de 
VEST PAS UN IDEAL! Ce n'est qwune pe 
“Ppression mentale, ital 
et | i eur faire ingurgiter la “diotature du pen 

la “destruction du capitalisme” comme seuls I9 e 
IDur faire regner I'harmonie sociale et Vegalite, incolu 
i: cette jeunesse voit les inâgalites flagrante E Un 
ele râzime, N'EST PAS UN IDEAL! Co ne! 1; + 
d „1 superflu pour maintenir vivace une i za 


Seat pas existter, E râgime qui» 
, leur imposer lobâissance & un So 


antant que dans sea ves 
avec les aspirations et la 
1on ă laquelle il s'adrezse, N'ESŢ 
pi SN West qu'incapacite de 
endances naturall, 
aa: e et enthousiaste, mal ae 
E rii ideal li aux sources profondes, spirituellez, de 
appel mt Jeunesse au monde ne râpondra i un 
N Htique, E+ C'est le cas dans Vempire rouge, 
nations Jeunesse indomptable, appartenant ă toutes lea 
G APTERI ea cea par le bolehevisme N'A PAS ETE 
me comm 2 e pr ram 1 
j » Portâa ver s telluri 
metaphysiques de la nation. ei d iai au 
i ne lui a pas donnt un nouvel ideal! 
e EN EST FORGE UN! Celui de lutter pour la 
. 4 „€ sa propre patrie, Tout ce que le communisme 
pu faire na ct que lui apporter un motif de mepris 
it Videologie qui met la soumission aveugle an par- 
1 au rang de dogme et âerase Pindivida tout en lui pro- 
mettant la liberte. 


Cette Jeunesse s'agite! Elle n'est plus dupe an sujet 
du sort qui Vattend si elle se laisze encore bercer par les 
chante des sirenes marxistes... C'est ce qui la differencie 
de la jeunesse occidentale, obnubilee par les perspecti- 
"Ei d'une revolution dont elle ne soupqonne mâme pas 
es suites, 

On peut done affirmer en pleine conscience que ces 
generations qui ont souifert et soufirent toujours par-delă 
les frontieres ctanches des regimes communistes ne sont 
plus “une simple possibilite de revolte”, Elles sont dejă 
LA REVOLTE, la revolte qui bouillonne dans leurs âmes 
et dans leurs esprite. 

Ce sont les legions combattantes de Vavenir! 

C'est le ferment de la liberte de nos nations! 

Car, n'oublions pas un instant que le seul et le plus 
cher ideal qui anime ces jeunes gens, c'est celui de libe- 
rer leur: nations de la domination communiste. Partout 
—mâme si la grande presse fait semblant dignorer les 
faits— cette jeunesse naționaliste, patriote, s'organise, 
se prâpare, lutte mâme. Elle a trouve VIDEAL suscepti- 
ble de nourrir ses sentimente les plus profonds. 

Bien sâr, elle attend son piaup: Mais elle est pre- 
sente, prâte ă labnegation totale, comme une epine in» 
i cd le coeur des regimes dominante. Les Solida- 
ristes russes et ukrainiens jalonnent les steppes de leur 
courageuse action anti-bolchevique; les membres de la 
Garde de Fer roumaine remplissent les centres universi- 
taires de propagande anti-communiste ; les camarades 
vietnamien: maintiennent Vesprit de combat dans le pays 
envahi... Îl y en a meme certains qui sont passe ă Vaction 
ouverte. Ea penca le a in - rasa Croates dont 

scide actuellement aus ş 
A ptr esprit les anime —COMBATNRE LE 
FLEAU ROUGE, LIBERER a: e see ie 
oilă donc une des roalites les plus impor | 

er historique: LA JEUNESSE NATIONALISTE 

DES PAYS MARTYRS, BOUGE! md 
dans le monde, oi le communisme a etendu ses 
ia lv a une levâe de boueliers. Dans les trefonds 
Er rațe ie sp et humiliss, on cherche —par Vinterme 
tul E sea Glemeats les plus dynamiques— ă meltre fin 


au calva:re: | mbat invisible et meconnm 

i que dans ce combat ! Ie: au ie 

er rs are de, ue mâmes) ÎL a ea des 

trei Des ertes qui e râpâtent chaque Jour. dmebriey 
ertes. Des PO e e inhumain du communisme 


p - , vinain d aridă 
A antre de n iitaris inconmus de cette: armâe de la 
ati « tatriote altronteut le coloșie tous eta, e ja 
Ja ui: udultă les anime dă să 


- » 
ss resp apr! e risc, TE donneni levrs YVies pleins 
d ue lan irre sețil [4 i: vaonț an. devani de la nori pour 
«art tre SP ARE sa viveru ! 


Ne Je plearans pas! [le me font que leur devoir et ac- 


ş 


aan tsseni P ii dostin ! 
| > Sai ars h veve pt oc Tnarti re! |.os heros ei les mar- 


ir. ui UN NOL cani monde, neilove du marxisme e! des 
“porlaa ”, 

( ru NOaDi. si ou ne vonlons Pas AU celle organisa- 
tion & laquelle nous appartenons, ans: que nos Conela- 
sea deviennent le refure de qnelquos protestations ephe- 
mărea et tambent dan: l'ornitre des actione sans avenir, 
"h bien!. nons devons FAIRE ALSSI NOTRE EI AC.- 
COMPILIR NOTRE DESTIN! 

Ins par les liens du sang et des aspirations aux mi- 
Iions de jeunes gens de nos lointains pavs, nous avons 
Pablieatian marale de monter aux barricades “hic et 
nunc”. Cette jennesse dont nous admirons l'elan et le 
rovrage el dans laamuelle rosident tous nos espoirs pour 
un futur meilleur. SF PEUT ETRE LAISSEE SFULE 
DANS LA TOURMENIT!) 


le Pi] hesoin de dea chose: : 


1. Savoir qu'au-delă des frontieres la Întte continue; 
am'elle n'est pa: desesperement seule dans le terrihle af- 
frontement. 

3. Fire aides dans son effort par tone les movens qni 
se tronvent a notre portec. 

Cette jeunesse, dane son clan genâreux, represente la 
certitude d'une dâsaprâeation proche du communisme. 
Parve que la oh la jeunesse rejelte les promesses alle. 
chante du regime et prefere la lutte clandestine et la 
mort pour que quelque chose chanze, le communisme 
est incapable de subsister. 

Rappelons-nous le fait extraordinaire que cette Jeu- 
nesse me se laice pas bercer par la possibilite d'une în- 
tervention extârieure. Elle n'a pac attendu et n'attend 
pa= que le courage des antres lui apporte la liberte. Elle 
agit seule ——mâme contre Veridence de sa faiblesse—- 
car ELLE DOIT LE FAIRE) 

C'est ce qui constitue sa force! 

Fi c'est cela la orande lecon qu'elle nous donne! 

Dans ces conditions, rien ne doit etre epargne pour que 
son sacrifice me soit pas vain. Sa tâăche doit etre soutenue 
et facilitee. en prenant nous aussi NOPRE PART de 
recponsabilite et d'effort. d'enthonsiasme et de risques. 

Nos Conere e! nos conclaves doivent devenir des TRI- 
BUNES D'ACCUSATION ET DE COMBAT et non pac 
de chaires de discussions academiques, vouces ă Voubli. 

Nous devons clamer, par descus | indillerence genera, 
le, le droit de vivre libre. de chaque nation agenonillee 
au tourd'hui par le totalitarisine communiste. 

Nous devons îintoresser ă nolre cause tous ceux qui 
sont menacre par le mome danger, Et ile sont legion! 

La presse doit ctre mice an courant et recevoir cont. 
npellemen! des informations precises sur ce qui se passe 
de Yautre cote de tous les Rideaux de Fer, 

Nous devuns mettre en evidence l'imoportance de cette 
jonnesse horoique, qui n'a jamais connu la joie de vivre 
«o paix dans les loisire, De cette jeunesse qui. ă l'age ou 
le jeunes gene du monde libre se plaignent de n'avoir 
paseaza de “liberte” pour leurs cbals, combat dans l'ombre 
et vacritie sa vie pour la “liborte tout court” de sa patrie. 

Nous devons la faire connaitre au monde. 

Nous devans V'eneourazer dans son elort, 

Nous devone laider dans son combat, en lui faisani 
parvenir - par n importe quel moven— tout le malceriel 
de propagande dont cile a besoin ponr remplir sa tâche. 

Voila done notre devoir ei notre mission en ant que 
Mowveineni Anti-botoehemique, pour que nous coyomus dipg- 
pie de la prandenr de cette jeunesse qi honore nos 
matii, 


28 -— 


IN MEMORIAM 
D'ALAIN ESCOFFIER 


par Maurice BLONDEL 


kPUIS Lou jours la victoire du bien a 
ete scellee par le sacrifice. Depuis tou. 
jours les forces de lumicre et tous ceux 
qui se sont dedies a promonvoir le răg. 
ne de la morale sociale et de la vertu 
personnelle ont fait appel au sacrifice 
comme seule charniere entre la de. 
cheance du present et la grandeur de 
Pavenir, Et depuis toujours, LHOM. 
ME a repondu sans reticence, chaque 
[ois que sa conscience s'est senlie penetree par le sens 


eternel et bienfaisant du grand pas! 





| “histoire marque d'un trait de feu ces eminentes per» 
sonnalites, dont les actes heroiques jalonnent le rude 
chemin des nations. Heureux les peuples au milieu des- 
quels l'homme n'a pas marchande sa peine, sa fortune 
ou sa vie pour que la destince de la nation s'accomplis- 
se!.. 

De nos jours, apres tant de sacrifices connus et in- 
connus. dont la gloire rejaillit sur toutes les nations en» 
vahies par I'hydre marxiste, le tour de la France est 
arrive! Des trefonds de sa spiritualite, echo du grand 
appel s'est fait entendre. La vraie mission de la Fran- 
ce dans ce monde occidental desseche, egoiste et ron- 
ae par Videologie marxiste, surgit par le geste courageux 
d'un de ses fils les plus purs. 

Le lo Fevrier 1977. Alain ESCOFFIER s'est donne la 
mort dans le hall de |” Agence Sovictique “AERUOFLOT”, 





a Paris, en signe de protestation contre les horreurs com» 
nuises par les regimes communistes, contre Vinquahfiuble 
mepris des droits de Vhonmune dont il» lont preuve, ati» 


si que contre lindifterence coupable qui caracterise le 
inonde occidental. 


(Suite pag. 21.) 


n mm i m e asia “ 


U mois de novembre săoci sti, 
roumaines de Exil ia e A 
Memorandum aux Chels de E ee ai 
nemnts et aux Ministres des AHaizea 
Etrangeres des pays participant ă la 
Conference de Securita europte nne 
qui devait commencer ses trayaux d 
Helsinki. Dana ce Memorandum, leg 
Roumains relugics en Occident expri. 
maint leurs objections quant ă l'op- 

ortunit& de cette conicrence et aux dangers qu'elle im. 

pliquait pour I'Europe et pour le Monde en general, Nous 


citons : 





“[PUnion Sovictique pousse son projet d'une Confe- 
rence de Securite europeenne dont elle attend des avan. 
lages considerables. Les plus importante son; 


— Sanctionner le present statu-quo territorial euro- 


IN MEMORIAM 


Avec sa jeunesse (il avait 27 ans) îl aurait pu aspirer 
i une vie autrement longue et tranquille. Mais, îl ctait 
profondement pr&occup& par Vavenir de sa France et de 
loute cette jeunesse bernâs par les slogans communistes, 
trompte dans tout ce quw'elle a de plus pur et de plus 
dleve: sa sincerite! 

Il a senti, alors. au fond de lui-meme que, SEUL UN 
GESTE SUPREME, venu d'un jeune, pouvait marquer 
un renouveau, Non pas une protestation i la maniere 
găuchiste, destructrice et anonyme, mais une prise de 
position consciente, virile et personnelle. Un geste qui 
definit Phomme, qui met en relief sa foi inebranlable ibid 
a superiorită de Vesprit, qui scelle dans Iinstant | ave- 
dir de tonte une generation, de tout un peupie 

II S'est immol& par le feu, avec la sârenit& d'un heros, 
intique, Les dernieres paroles n'ont pas &t& une plainte 
C scufirance, mais un cri d' accusation contre ceux qui 
menacent l'humanite entitre: 

COMMUNISTES ASSASSINS!” 

disse ce cri ouvrir les yeux de coux qui» 
m; i se laissent embrigader a les h 

tologie qui les mâne ă leur perte;... i 

Misse mot aaa ai costă les coeurs de ceux d 
Maitres du pouvoir et des moyens de commu! d 
nt traite son geste —qui s'accomplissait pour ss 
îvec Vindiffârence et la cruaute des bourreatix + 

Ș, A Phumanite est aveugle... | Are 
emana cl sat reuier în tombel e nt 
nu nica d Alain ESCOFFIER epice 
lot a ole imperissable, dont la iei Car, ce sont 
să avoir te la matrice spirituelie: e bossature 
„ 0mmes de foi et de courage qui forment me 


vi tracent sa destinee 
morte] | » i 


jeunes can 
ordes d'une 


m : qui avon. . 
vurogea, Roumains, d'une Roumanie erucilite, 4 e 
Urca na pă un homma: 
te td mall ă mos hâros et mariyră, rend FIE R, qui a su 


mazplg aa inune, Feaaiă Alei Se daeiiNRRI 


cita) * son devoir suprâme pour 








vitei 


— Consolider done sa dominati | e PEs 
caer e, C inati . 
“utopeen et institutionaliser la (fe opăîn rea 
RE nt "ieaulA sur le flane enropâen dana 
trial. at, possible, plus ou moins onvert, dana 
—> Eliminer les Etats Unis de la ditense de YEurope, 


presence constituant un obstacle important aux im 


muables plans d'expansion russes; 

— Renforeer, assainir et dâvelopper economie tovi&. 
tique grace aux capitanx et ă la i: zarea de Occident, 
ă in de constitner une meillenre base logistique pane 
ses futurs entreprises contre ce mâme Occident”. 


Passant outre les objections et les inquistudes expri- 
mees par tant d'hommes politiques, militaires, et ign 
raut nos modestes mais anxieux avertissements, les Goa 
vernemenis europtens et le Gouvernement amerieaiu, 
cedant une fois de plus aux pressions sovictiques, ont 
accepte de participar ă la Conference de Helsinki et, le 


premier aout 1975, ont signe |'Acte Final de la Conie- 


rence de Secnrite europeenne, | p4 


Ce document, malgre son ampleur, sa complexite et | 


ses louables principes et desirs exprimâs, ne peut dissi- 
maler le fait que Helsinki fut un nouveau Yalta, une 
nouvelle capitulation, acceptâe par POccident. ÎL cons- 
titue un grand triomphe pour la diplomatie sovictique, 
Les priucipaux objectils qu'elle avait poursuivi depuis 
la fin de la Seconde Guerre Mondiale, ont 6t& atteints, 
En cet: | 


]) Le statu-qno territorial europeen, consenti par les 


Armâes oceidentales et les Armees sovitiques momen 
tanement et pour des raisoas strategiques, a te reconnu 
i Helsinki comme une realite de droit international. Le 
Rideau de Fer n'est plus une ligne darrât (provisoire» 


ment accepte par les Allics comme une ligne de em pa 


contre), mais une liane de teh pour ses nouvelles 
vers l'Europe occidentale. pă. 

3) La “doctrine Breznet” permei maintenant, apres 
sinki, aut tronpes sovietiques & 
per amiba de Picope de VPEst, d'etoulter touta as 
biration d'âmancipation des penuples subjugute. Par Pe 


l6es ar la Carte des Nations Unies et par "i 
clus H la fin de Seconde Guerre Mondiale: ia date 3 


Final de Helsinki prive les Puissances ve- 


mâme d'un droit de regard = 
cidentales mere er dana lea paye de L Eat gara: A 


aimsi, Sans anetine contrepartie aux 


să, 


dd e ro 4 


Vuia cizme par tous les pays enroptena et par les Etats | 


d'opârer a leur aise 


occidentales ont re 


„ei Daia 5 dati Ei cal ea e câpiiiae 


par |” Acte de Heluinlu,. (ue les Soy etiques on roussi 
shtenir des Ftate Unis et des autres pays occidentaux de 
fapte credite ă long terme, des millions de tonnes le ce- 
ales. on matâriel roulant et d'autres produits indus- 
sriele et de la technologie qui leur permet de redresser 
lent &conomie endemiquement chancelante et de renfor- 
cer sa pnissance militaire. 

In coup d'oenil sur une carte etopolitique du Monde 
actuel snffit pour nous montrer les progres realises de- 
pois Helsinki par l'entreprise internationale communis- 
te. et le recul correspondat sur tous les terrains —ordre 
interieur, situattion diplomatique, territoriale, militai- 
re. ete.— de la civilisation occidentale. 

__ La menace communiste s'est ctendue dans l'Extre- 
me Orient: Corree du Sud, Thailande, Philipines. etc. 

—La puissance militaire du Pacte de Varsovie est en 
progression alarmante. 

— Les parties communistes de Europe occidentale 
et particulicrement ceux de Italie, de la France et de 
V'Espagne, ont connu depuis | Acte Final de la Confe- 
vene de Helsinki, un developpement spectaculaire, me- 
nacant de conquerir le pouvoir par la voie “democrati- 
que”. L'eurocommunime n'est qu'une formule d 'anes- 
thâsie inventee par Moscon pour leur faciliter cette tache. 

__ La croissance de la flotte sovictique dans la Medite- 
rannte, presente un danger enorme pour le flanc sud du 
Pacte de I Atlantique. 

__ La croissance de la puissance navale sovictique e! 
sa presence dans tous les Oceans. 

—La penetration sovietique-directament et indirecte- 
ment-dans l'Alrique Centrale, 


00o 


Le 15 juin les signataires de | Acte Final se reuniront 
a Belgrade pour examiner les resultats de application 
de ce document et pour lui apporter certaines ameliora- 
tions. Dans les derneirs annâes, e! particulierement de- 
puis installation du President Carter, les cercles politi- 
qnes et l' opinion publique intelecuelle de l'Occident, 
montrent un interât croissant pour les conditions qui 
appliquent Union Soviehiques e! lez autres pays de son 
orbite. aux “droits de l'homme”. Dans les masses des re- 
fugies des pays de LEst, V'attitude du President Carter 
dans ce probleme a produit un grand allegement et sa- 
tistaction. Espârons que les autres Chefs de Etat appu- 
yeront ce noble effort. En ce qui nous concerne, nous les 
refugies de ces pays, nous considerons que les represen- 
ante occidentaux ont commis a Helsinki une grave 
erreur de limiter le concept de “droit de l'Homme, au 
droit de l'homme comme individu. Les droits de lhom- 
me sont intimement lics aux droits des nations. La Na- 
tion est lambiance naturelle ou l'homme vit et se de- 
veloppe. Si on reclame le respect des droits de l'indivi- 
du, a plus forte raison îl faut reclamer le respect des 
droite des Nations. On ne peut pas imaginer d'hommes 
libre dans une Nation esclave, Si une Nation tombre 
sous l'emprise d'une puissance imperialiste, alors tous les 
membres de cette nation soliriront les consequences, la 
perte des de leurs droits individuels, de leurs “droits de 
Y'homme”. 

La Nation Roumaine, comme les autres pays de l'Eu- 
rope de LVEat, dites satelites, est soumise permanen» 
tement ă une dependance totale par Union Sovietique 
ei les Gouvernements des ces pays n'ont 616 jamais ni 
dlus, ni agree ni acceptes par les populations respecti- 
ves. Entre celles-ci e! les Gouvernements il y a une rup- 
tare irremediable. Les representante des ces Gouverne- 
ment qui participent ă câte des reprezentante des Na- 
tions libres ă lu Conlcrence de Belgrade, representent 


ceulement les râgimes imposes par les troupes d” occupa. 
tion sovictiques dans la dernicre phase de la Seconde 
Guerre Mondiale. 

Nous pensons que dans la Conicrence de Belgrade il 
faut aller ă origine du mal. ÎI faut corriger les graves 
erreurs de Helsinki. Avant de parler des droits de 
homme il faut examiner la situation politique et juri- 
dique des pays de Est. Les habitants de ces pays peu. 
vent "ils choisir librement les dirigeants, les Gouverne. 
ments? Nous considerons que ce droit est le plus impor- 
tant droit de homme moderne, plus important que 
d'âcrire une poâsie nonconformiste, par exemple. Nous 
le savons trâs bien que les “representants” des pays de 
l'orbite sovictique protesteront en choeur contre le de- 
bat publique de ce theme, parcequ'ils ne representent 
pas leurs peuples, mais le Grand Patron, l'Union So- 
victique, 

Dans notre Mâmorandum de 1972, nous disions que: 
“II y â cependant une râalite socio-politique dont on doit 
toujours tenir compte : â la Conference de Securite euro- 
pâenne les Gouvernements des pays communistes ne peu- 
vent reprâsenter que leurs Etats respectiis et non pas les 
Peuples, dont la voix est ctouffes depuis plus d'un quart 
de si&cle. OR, L/HISTOIRE NOUS ENSEIGNE QUE CE 
NE SONT PAS LES ETATS OU LES GOUVERNE.- 
MENTS. INSTITUTIONS JURIDIQUES, TEMPORAI- 
RES ET CHANGEANTS, QUI TRACENT SON COURS, 
MAIS LA SEULE REALITE PERMANENTE: LES 
PEUPLES! “Qui representera ă Belgrade plus de cent 
ce forum le tiers des europeens. Une conference de Secu- 
rite europeenne est Vaffaire de tous les Europeens et le 
premier point qu'elle devait inscrire sur Vordre de jour 
doit câtre l'abolition des accords iniques et aberrants de 
Yalta, qui mettent toujours en danger la securite et la 
tranquilit europtenne. Si les Ftats de orbite communis- 
te ne penvent pas envoyer des representants valables de 
leurs penples, ou peut-on trouver des interlocuteurs l6gi- 
times? C'est seulement dans les masses des refugies origi- 
naires de ces pays qui rcunissent les conditions indispen- 
sables de reprâsentation pour assurer ă cette Conference 
Pintâgralite europeenne. Les Gouvernements actuels des 
pays de Est peuvent envoyer es representants pour don- 
ner un caractere officiel, mai pas representatii des na- 
tions. Seulement dans ces conditions toute lEurope sera 
presente dans cette Conference, et seulement ainsi une 
vraie paix et la tranquilite pourraients s'installer en 
Europe et peut ctre dans le Monde. 





a 


LA GR 


Chapitre IV 





LA TOPONYMIE DES REGION 
VOLIIYNIENNE. GALICIENNE- 


PODOLIENNE ET PRUTHO-DNIESTRIENNE 


A Adrian 
Da AAelAt a p, 
+ 


avazi au ESETA ă 
AAA CAR Piavri sei! 


m 





“sei at A. LE 3 Ha. Damn. Baa) 


' 
sa Acy miorita! ciea Sa Pra) 





Dans ces râgions, on ne peut pas parler d'une seule 
population, la population thrace. Dans Vhistoire des pre- 
miers temps, le territoire galicien-volhynien, podolien 
et prutho-dniestrien a 6t6 comme un corridor pour le 
passage des diffcrentes populations ethniques qui mi- 
praient, 

Quand on affirme que ces regions 6taient peuplees 
par les Thraces, on doit comprendre que les Thraces y 
lormaient la population majoritaire, tablie dans ses 
sites, 
„Mais il y avait aussi des injiltrations: les peuples bal- 
liques au sud du Pripeth et les Thraces au nord du Pri- 
peth, Ci-joint quelques cartes geographiques que nous 
ajoutons ă notre texte pour servir de guide topoaraphi- 
que. Etant trăs schâmatiques, ces cartes ne donnent pas 
les distance precises entre les differentes localites. 

Nous avons divis€ le territoire galicien-volhynien, e 
dolien et pruthien-dniestrien en quatre zone re 
compte des riviăres autour desquelles on trouye les MA 
lites, ă savoir : 1) la zone de l'ouest — le Boug de aa 
s la riviăre San, 2) la zone intermediaire entre l'o 


et Vest — les riviăres Styr, Stohod, GOI ut Slalei 
Yr, Ono, . 
3) la zone de Vest — les riviăres LetereY cula Boaru, 


due, et 4) la zone sudique espace entre ra 
a NI jusqu'ă leurs piele Aa i "eat egalement e: 
e notre expos€. 
lite ans chacune de ces quatre zones, O vrouve des Loca: 
ob dont les dânominations sont thrac tu 
disă lei olre ou des premieră temps de d 
soulignâes d'une maniăre simple». 9 
“i denominations sont d'origine celtique, peur 
y “ment reconnues parce que leur radical voloa 
volo et parce qu'elles sont s0 
găla sp 
ue sârie de localităa dont les dănomiit 


NDE THRACE 


par Prof. Alex. BOLDUR 


——— 


ie Maini 


ori papplonastaira) 
a rirlare ba 
1" ut la sa li) 
——— 























i poor i 

Sat oda da: 

| ş oValnhot 
>: 9 


owile SHxt A | QMasaisa  Dualasthie 
| 0 im , 


Douvlaai 


3 0 | pr 
257 ata Oua p, o use 
asi aaa 
+ - pi 
oda EE7t0 N a valiche A: a _J0 iu ee) 
opinat o vatasut da mrde San | 
o Vale: a (la zane) 


o Bora 











tDoL! ] 
» 
SIT | 


Qdromhie o îyanave 


D>ust a 
asa SEI othofta 


pa o tholina 





Ne 


o Ătaniove 









o DunaV 


o Sub ai 
2 o Tihuinoutg 
| OK iachoy 








T PT E Za 
sa Joponumue | N 
= dorit Su ss der = “o % > 
TI ă să 
[| a aL 1IPieTei jeicyi | Sfert 
U] MI dit E) ALI4L | j = 
de 04 d Îi | 
pă <t S 1» LU 
BAe to PEPI 
DE. Ca Q&, | 
i Fi ] 
| | ;, | 
| Fă. j 
| —— 
| | O ana hac 
| OT | 1 PR 
A : — 
lo Y sata; Ț Sa 20 La a 
a Blau să 
C 22 Mi '' Aa - 5 
ada. PD De tuichi , 
| vu p> A J | 
: oval f.hiaty | Ş zo a 
i Aaa wăddz E REL 
pr al. 
| O Aa î 2 A 
| OCanpevi: “ziar. | 
OLE evVisi 
LD —————————————————— 
„7 Ta 
Ups —— LALEA d 4 mp | 
i j za . -A 
3 - E | = i |) 
| ) E D 7 7ITOIȘGSEBEE 
| - ov ci 2... | 
merg $ ) nf | 
e a - ZI 
AĂ 
Spa În n Iti d 
-4 , . 4 £ j | 
i a | n, s Ș ră 
| a Asau a 
Qi? : iu E în N i “ătam iei | 
- i aim i ş y 4 | 
| lei ata o 
| : Q 358 a i A NE ate demne A dai 
i a) u a d m 1. 4 + 37 
n în mei 1 | 
| - 
LP i | 








raideal en voloh ou volos signalent la presence, dans ces 
lieux, des vologques. Ces denominations sont soulignees 
d'une maniere ondulte. Leur nom apparait au commen- 
cement sous la forme boloh, d'oi la derivation russe Bo- 
Jokhovetses ou Bolokhoveniens. 


30 — 


Dans nos investigations, nous avons utilise les ouvra. 
ses snivants (on les cite dans ce texte par le nom de 
V'auteur et la page): 

a)  Dimiter  Detschew “Die 
Sprachreste”, Wien, 1957, 

b) 1. Pokorny, “Indogermanischen  etymologisches 
Wrterbuch”, Berlin, 1947-1957. 

c) A. Walde-Pokorny, “Vergleichendes W orterbuch 
der indogermanischen Sprachen , Berlin-Leipzig, vw. 
[-11, 1927-1938, 

d) VI. Georgiev, “Recherches de linguistique histori. 
que comparâe”, Moscou, 1958 (en ruse). 

e) V. Pârvan, “Getica”, Bucarest, 1926. 

î) 1, Russu, “La langue des Thraco-Daces”, Bucarest, 
1967, 

e) W. Tomaschek, “Die alten Thracker. Die Spra- 
chreste in Sitzungeberichte der phil. hist. kl. del Kai. 
cerliche Academie der Wissenschaft, v. 128, Wien, 1893, 
IV Abh. 

h) W. Tomaschek, “Die alten Thraker”, dans la me- 
me revue, 130, Wien, 1894, II Abh. (W. Tomaschek, 11). 

i) V.N. Toporov-0. N. Trubaciov, “Lingvisticeskii 
analiz hydronymiki verhnege Podneprovia” (L'analyse 
linguistique de la hydronymie du Dniepr superieur), 


Moscou, 1962. 


(Sofia), Thrakischen 


Pour râaliser les esquisse, j'ai utilise les cartes geo- 
eraphiques suivantes : 

]) ancienne carte de la Russie, 

2) carte gcographique speciales de la Galicie, de la 
Podolie, et d'une partie de la Volhynie, 

3) atlas de l'Ukraine (edition soviclique), 

4) atlas de l'Union Sovietique (Vedition anglaise), 

5) Les cartes gcographiques annexces aux livres: 
N.V. Lascov, Bessarabia k Stoletiu prisoedinenia Il Ro- 
sii Chisinau, 1972. P. N. Batinslov, Holmscaia Rus, S.- 
Petersburg, 1887; du meme auteur, La Podolie, 1891. 

6) Ontre les cartes gcographiques, j ai utilise le Spi- 
soc naselionnih mest Bessarabescoi gubernii, Vedition 
officielle. 

7) L'atlas linguistique moldave, vol. 1 (les articles 
introductifs et les annexes), Chisinau, 19609, 


J'ai annex€ ă cet ouvrage 7 cartes geographiques ă 
savoir: 1) le Boug occidental (I-ere zone), 2) la riviere 
San (I-tre zone), 3) Les rivieres Stohod, Styr, Goryn et 
Sluteh (Il-e zone), 4) les rivieres Leterev et Ros (III- 
ame zone), 5) le Boug du Sud (Ill-ăme zone), 6) la re- 
gion prutho-dniestrienne (le cours median et inferieur 
du Dniestr) (IV-e zone), 7) le cours superieur du Dniestr 
(1V-e zone). 

Nous considârons nâcessaires quelques observations 
concernant la modalite d'utiliser nos cartes gtographi- 
ques ; 


1) 'Toutes ses cartes geographique sont sehematiques. 

2) Dans le processus de nos investigations, nous avons 
cherche des “racines dâterminantes” que les auteurs alle- 
mands expriment par le mot “urzelnomina”, Parmi 
ces “racines”, les principales sont: bus (buz), But (bud), 
boc (bye, bog), sep, sur, sar (sarat), bee (bez), coz (cos), 
ber (bere), riz (rez, rai, rais), tur, bal, mal. | 

3) La delimitation des termes toponymiques des Vo- 
loques et de la tribu celtique Volka suit la lizne de de- 
marcation entre les desinences kh pour les Voloques 
(Volokhs) et k pour la tribu Volka. 

4) “Poutes nos cartes geographiques sont rediges en 
francais, 


Dans la premitre zone le Boug occidental et la ri- 
vitre San — nous avaus identitic lea localites thraces sui- 
vantes : : E, 


a a ..——— 


a _ 


— eee ei sapa 


odavă, Berestie (deux fois), Berdisi. 
i Busc, Sarnachi, Bucovte, Buc ii ca 
pusti: n "Toreapol, “Teratin, 'Terebin, Taro, Muta, 
Turovet, Bochinca, Butchi, Budehi, Cermo (7 i 
derive de la denomination des villes Cerven i . 
perespă: Peremysl, Malcov, Bobrea, Oleac, Dulihy 24 
localites en tout, 

Explications : 

Volodava contient la terminaison spcifique thrace 
dava (1). Dans quelgueă chroniques russes, ce mot ap- 
parait avec la forme Blodava (2) et de lă, probablement, 
la denomination Bolokhovtses, Bolokhovâniens, 

Berestie se compose de deux racines: Berza — bou. 
leau (indoeur, bherga, VI. Georgiev, p, 110) et tio (on 
connait la ville thrace Tios (V. Pârvan, p. 265), 


Le nom du village Busovno provient de la langue des 
Thraces. La racine du mot est “bus” on “buz”, La con- 
sonne z change en s: Em thrace, nous connaiszons un 
anthroponyme archaique Buzos (Buzis, Buzas) (1. Rus. 
at pa 97: VI Georgiev, p. 250). De cette racine derive 
la denomination Busovno, Celle-ci ne ponvait pas deriver 
de Boug, parce que d'habitude g se transforme en | — 
Megibogie, Bugikovtsi. Le suffixe no est connu dans la 
lange des Lhraces, exemple Berzumno (V. Pârvan, p. 245 
si 748). 

On connaît le fait que beauconp des noms personnels 
venaient en antiquite des noms des totems des tribus et 
chez les Thraces les totems ont 6te des animaux, Ainsi 
Davus signifie loup. de meme Dacus (loup), Buzos (be- 
lier), Aremis (cert). 

La racine buz dârive proprement dit de V'ancienne lan- 
sue persane, c'est ă presumer done qu'ille est passe dans 
la langue des Thraces des l'epoque de la cohabitacion 
des Perses et des Indoeuropâens (V. Georgiev, p. 119, 
132. 298: D. Detchew, p. 121) Busovno est tres repandu 
dans toutes les zones. Ainsi, nous trouvons Rusna, au 
sud de Holm, ensuite Busc (2. I), Buzauti (dans le dis- 
irict Hotin de la Bessarabie), Buzovea, Ruzilova et Bu- 
zinovo (en Podolie) (3). 

Beaucoup d'anthroponymes thraces se terminent par 
les sulfixes esc, îsc, OSc, USC, specifiquement thraces (4). 
La denomination Oescus a €t& modifice, pendant la do- 
mination russe devenant Olesc et Olesco. 

C'est faalement ici que Nous trouvons le village Du- 
liby cest-ă-dire un village peuple Par la plus ancienne 
population volhynienne: une population thrace. 

Quoique Prolâmse, ait identiiiă 16 URR RBA ARN 
eures qui ont ât& des Germains, la racine bur est coDNUe 


par la langue des Thraces (Burus- Drax): localites qui 


Sur le territoire roumain, on lrouve des ae 
rappellent les Burs: Buridava, sur la rIViS Olt, s 
Pârvan en aval de Rimnicul-Vâlcea, € 
des Buri sur le Sereth et, enfin, Ruri aux 50 mani- 
Vistule, dans Pinmâdiate proximite des tribus e 


im ciot) 


Roumainse It Yol 
XXVI-e vol 


UAB. P. Hasdeu, L'Histoire critique des 
miere Partie, 1875, p. 6l. 


(2) La collectian complete des chroniques ruse 


p. î1 et annexes 
(3) Fait trâs inte ical bus eat CORD A pe 
x interessant: le radical 43 : ea qui 
rar chez les Thraces, maia &galement chez les Iri snt 1960, 
p. pps le nom propre “Busic” (1. Husi 


(4) Le ul LX ... ._ta 7] 
l Le sullixe thrace esc a ele herite p Fața 
e A vinaison habituelle des anthroponymieă roumaină | eg 


w_Al Graur, Le sulfi in escu et | 
La Roumanie”. Darie “LILI 1927, p. 539.552, Cette 


en 
duelque sorte repousste par Î. Î. Usi 





ai Bucarest, 1967, p. 169, nate, sană argumetie, „minatior 
localigi bit une modification pour devenir 4 Gest toi 
los: e5 termintes en cesti (exe Li îi n 


YEique, parce | Î 
) que chaque localite est une 
VoRyImes en esc, qui, a pluriel, devient 


„les Vandales, les Marcomans, fue (oaste ev luă 


m a est la capitale de Ia tribu thrace Burida- 
La lan | 


C'est di de i Sita connait aussi le radical bur. 
ca denominaticu e, EtaPEr Ieequellee des Iocalites dont 
lesquelles Serge 7 a ce radical sont thraces et 
vent sur le territ Aa Evidemmeot celles qui se trou- 
lea locali qui ZA i Aia sont thraces, mais 
i acces văile ee a Vistule 

On doit encore tenir compte du fait cine 16 radial Ptr 
nul ctre trouve dans Wautres langues aussi. Le radica! 
ati oaie dans la langue lituanienne, dans laqelle 
tit ti adjectif, bur-iszka-s, ayant le sens de Vadjee- 
ae „_Pâysan', “rustique” et le nom bura-s Veqnivalent 

u nom francais “pașsan” (6). Le meme radical se re- 
trouve dans lex mots rustes burea et buran — “tempâte”, 

A Vorigine, c'&tait probablemente le radical bor. per- 
san, ayant le sens de “rougeâtre-brun” (7. 

Ci-joint la carte archfologique de I. V. Kuharenco 
Oprea les objets germaniques, trouvâs dans les foui- 

es (8), | 

La principale ville du pays Teherven dont Phistorien 
russe B. D. Grekov cerit que dans Vantiquite ce pays 
n'a &t& peupl& ni par les Russes, ni par les Polonais, a 
st& Peremysl. La denomination est tehekisce ou poloni- 
se. Au commencement «'âtait probablement la deno- 
mination d'une localite thrace Peremyl, site sur un 
petit afluent de la riviere Styr (7.2). Peremyl se compo- 
se de para-gnă (| Russu, p. 2 et 114) et de Vindoeuro- 
pen mel, transforme en mil ayant le sens de conleur 
foncâe, noire. Par consquent, “gu€ noir”. RD, 

Pour les mots partant de la racine bud ou but — voie 
D. Detschew, p. 83-84 (9). | j caiac 

Sur la rive gauche du Boug de VOuest, on trouve quel- A 
ques localites ayant comme point de depart le radical 
thrace tur: Turov, Turobin, Turovet. Dans la langue 
thrace, on trouve Turezis. rai E (V. Pârvan, p: 
23] et 236). IL y avait aussi un hydronyme i» 09 anl 
__ Pafiluent droit du Pripeth — Turia. Quoique K. Bu- 
za le considere d'origine baltique, deriv; de Taurija 
(V. Top.-0- 'Trubaciov, p. 39), ce mot est + origine thra- | 
ce, ainsi que les autres mots așant le radical tur (0. 

+ dânovatnntion Bobrod est li6s d la dânomtai e 
Patfluent du Pripeth Bobrik. C'est la rransf tau: „Bia i 
mot thrace Rebrikes, peuplades de ici ee ie nienne, 
deus cât d Bomphore, Bone tie alemană Bi 

mot Bebrus. et & UDELOA DESE au 
il ya un petit bois qu'on appelle Rebrava (Va piei 
a. 2100). TBADIRANIzmAa i CAPREST aaa 


si 


AER e aaa i. voir les explications dans le 
Voae (ie i BE Bt de IIl-e zone, le 


paragraphe «i Terespol derivent du sg Ada - 

















- 


Lia base en est indoeurobe rai me 


rieux, fort, puissant (i IOMDABE, 
(5) D. Beciu 
18.09, 23. Voie d 








le sens de penclrer, percer, passer i travers (I. Pokor» 
1070.1076). don lanthroponyme thrace trâs îre- 


i", pP 
pol qu'on doit com» 


queen Tores. le se ond radical — 

parer a Polonda (Ptolemee, III, 8, !) et Pelendova — lo- 

celine de la Dacie romaine. L influence grecque 

n'allait pas tellement loin vers le nord-ouest. 

Cermno (Tehermno) derive certainement de la deno- 

mination du pave thrace Cerven (Teherven). 

Pour le mot Sarnachi, de la meme (amille que Sarny 
ei Sarateni, voir la zone nr. 4. 

Des toponvmes comprenant les racines buc (boc, on 
peul citer Bochinca. 

Porespa — se compose du prefixe per et espa (cheval). 
la region Cerven (Icherven), oi se trouvait cette loca- 
lir& a ât& fameuse. au cours de histoire, pour ses che- 
Vaux, 

Malin — du radical mal est thrace. On entend encore 
ce radical dans Malvensis de Dacie. 

Sur le cours snperieur de la riviere Boug — le Boug 
accidental — on a entrepris des fonilles dans le but de 
tronver des vestiges de VPâge dn fer precoce. 

A cette occasion, on a trouve quelques monumenis a 
Lejnita et Torcin (en 1905) — des monuments qui sont 
cituâa sur une €levation de terre de la rive gauche du 
Sarni. afluent du Styr. Dans ces fouilles, on cherchait 
de< monumente de la culture des tribus luzaciennes, 
considârtes des tribuc slaves, mais on n'en a pas trouve. 
IL. 1. Kruselnitki suppose que de tels monumenis de 
Pâge du fer precoce ont, probablement, disparu et on 
regretie que le territoire qui longe le cours superieur 
du Bouz occidental est tellement peu ctudie. L/auteur 
refuse de tirer des conclusions (11). Il emet tont simple- 
ment Vopinion que, probablement, Lejnita, Torchin et 
d'autres localites encore, de la meme famille que les mo- 
numents de svlvo-steppe. 

Rien de caractăristique quand ă la culture Visoteaia 
n'a cte tronve. 

Dans la Il-e zone (Stohod, Styr, Gorini, Sluci), nous 
avons identiție les localites thraces suivantes : 

Gmidava. Mlodava. Peremyl, Zalac. Butehi, Butin, 
Butovet, Sepetovna, Sepol, Sassas, Slesco, Turov, Bu- 
covacoe. Lucesc, Pinac, Sarny, Susc, Torcin, Chiverti, 
19 en tout. 

Explications : 

Dans cette zone, nous tronvons deux “dava”. 

Qnand ă Peremyl, nous avons dejă donne des explica- 
tions aux paragraphes consacrâs a la premiere zone, 

Sassas — voir V. Pârvan, p. 245 (dans la region du 
Boug du Sud, Saski, avant le meme radical d'origine 
thrace). 

Concernant les toponymes qui includent le radical but, 
voir les paragraphes traitant de la premiere zone. 

Sepol er Sepetovca — derivent du radical indoeuro- 
pen sep qui signifie “se soigner”, Ces deux noms font 
partie de la meme famille que V'ethononyme thrace Sa- 
pae (1. Russu, p. 130). 

De la mâme racine derive le nom de la region Sepenit, 
au nord de la Moldavie. 

Por Sarny, voir les denominatione partant du radical 
sar. dans la 4-eme zone. 

Suse dârive de Sucus (1. Russu. p. 123). 

Chiverti — 'Tiverti / Tivertsea / des Traces, 

Olesco — une replique de la denomination susmen- 
tionnte sur le Boug de l'Ouest (N. 1). 

Turow est dWorigine thrace, provenant de Vindoeuro 
pâen tu-r, ce qui correspond, dans Vancien indien tu- 
ra-e —— “fort”, “puissant” (A. Walde — 1. Pok, v. |], 
p. 710-711), 

(1D 1. 1. Kruselnitki, Pameainiki ranego Jeleznovo Woca na 
zapadnom Buge (Les monumenis de Vâge du fer precoce sur le 
Boug occidental) dans la “Sovielsca archeologhia”, 1912, ur. 3, 
p. 58, 07, &. 





32 — 


Pins derive du mot ihrace pinon --— bitre d'orge (V 
Georgiev. p. 114). Mais c'est possible que le mot dâriva 
de la langue lituanienne: sur la rive gauche du Pripeth 
on trouve un affluent nomme Pina, 4 

Zalas part d'une racine typiquement thrace: za] 
dont le nom a un caractere thrace (V. Pârvan, p, 245), 
p. 204, VI. Georgiev, p. 111). 

Rucovscoe derive de buc, boc (les Costoboecs, lea Sa. 
hocs des tribus thraces). 

Torcin ne provient pas du nom de la peuplade torque, 
De Vhistoriographie russe, nous apprenons que les Tor. 
ques ne pouvait pas se trouver lă oh est situce Tor. 
cin (12). La denomination Torcin derive du mot thrace 
Torcos. conformement ă la racine indoeuropeenne tore 
que signilie “fort”, C'est de lă que proviennent Torkioi, 
Torcula Torcupatris (I. Russu, p; 79 et 125; D. Dets. 
chew, p. 513). 

Enfin. le nom de la ville Lucesc presente un double 
caractere, celtique et thrace. Au mot Lutece (le nom 
antique Lutetia), “attache la particule thrace esc — Lu- 
tece est, d'oh provient Lucesc, la plus importante ville 
du groupe thrace Cerven (Teherven). 

Au sud de la ville Brody, on trouve la localit Sassas, 
dont le nom a un caractere thrace (V. Pârvan, p. 245). 
Nous relrouverons le meme radical dans la zone du Boug 
du Sud (zone 3). au nord de la ville de Bratlav — Saski. 

Dans la III-e zone (Teterev et le Boug du Sud), nous 
avons identi[is les localites thraces suivantes : 

Malin. Granov, Cozin, Buchi (deux fois), Budchi, 
Budei. Buteni, Butovo. Maraciovca, Cervono, Bycovea, 
Berdicev. Bereghete, Raigorodoc, Raigorod, Raicovet, 
Carpovti, Terespol, Ternovea, Zurovno, Zurovea, Zurai- 
vlicea. Desarovca, Sachirinti, Rizino. Tivry, Buzilovo, 
Buzanca, Saschi. Tamaspol, Leghezino, Beseni, Zilinti, 
Bucovno. Bobrca. Godyma, 37 en tout. 

Explications : 

Pour le toponyme Malin, voir la L-tre zone. 

C'est dan: cette zone qu'on trouve le village Cervono 
(Tchervono), dont le nom doit âtre rattache ă celui des 
villes Cerven (Teherven). 

Dans cette zone, on trouve le village thrace des Carpes 
Carpouti. L/existence de ce toponyme sur la riviăre Te- 
terev. donc au nord, nous montre combien active a 6te 
P'expansion des Carpes. W. Tomaschek, Muller et V. 
Pârvan attribuent aux Carpes la majorite ou meme Ves- 
pace tout entier du territoire de la Moldavie, y compris 
la Moldavie de Vest et l'Ukraine du Sud. Complătement 
erron&, Schutte considere qu'ils habitaient seulement en 
Galicie occidentale (V. Pârvan, p. 239). 

Toujours dans cette zone, on trouve Ruki, ayant com» 
me point de depart le radical buc, transforme en boc 
( Costoboci, Saboci). 

Ce n'est pas ă croire que ce mul a le sens de “Jâtres”, 
le nom de Varbre, au pluriel, en russe buc. 

Nous continuons en citant le nom du village Cozin 
(a Vest de Berdicev, nom qui derive de Koza, kozeila:, 
kosie. “belier”, de VPindoeuropten (5) Kog, en vieux sla- 
von, on trouve le mot koza, C'est probablement Pancien- 
ne forme provenant de l'epoque indoeuropeenne N, 
Georgiev, p. 121. ÎI. Russu, p. 99). 

Le toponyme Maraciovca — village ă lest de Berdicey 
dârive du mot thrace mar (0) — en roumain “Mare 
(grand), prâsent dans les noms propres Biri-maro5, Zmar- 
to-maros, Karsi-maros, ete. provenant de V'indoeuropeen 
maro, moro — en roumuin, “mare”, “aratos” (grand» 
imposant) (Î. Russu, p. L]), 

En ce qui concerne le toponyme Berdicev, On suppo” 


(12) P, V, Golubovski, Sur le Uzes er les Tores, dans la "Revue 
3 Mulurăra de PEnseignement Publique, 1854, juillet, P ră, 

Y ci» 

N, Kostomorovy, Lectii po russcoi istorii, 5 Petersb., 186 + 29, 
Les chroniques russes, v. LV, p. 125-124, 





—— a a a 


DN 


——_—— 


a e a a a 


"| derive du nom du khan tartar Berg; 
fă chef des Tartars, qui, pour pouvoir sli le fa. 
a dă tuer au prealable ses douze tăia per le trâ. 


Cita ui 5 ination Berdi Pi 
(is si la denomina ceu dâciy | 
h Tartars, elle devrait joi an nom, du 


han HEI is, comment e nom en 
onbier. Ft puls, nt peut-on expliquer b 


sa transformation en cev, si en tartar, bea PE (beg) 
chef? C'est fort probable que le m, fin eg) sig- 
și que le nor Berdisi (de la premiâre zone) au ra 
ante comme forme initiale Rer-diza, Le premier ra i 
her est tres frequent dans la nomenclature thrace. ir 
les: Bermion, Berma, ete. (I. Rustu, p. 94), Ti seuoni 


-adical diza signifie, en langue thrace, “cită” (VI. Geor. 


pe 


avec 
pile 


Sur le Boug du Sud, on trouve, en premier lieu, le vi 
llaze Bereguieti, om qui se compose de deux sadjud ir 
bereg et gel 

Pour le premier de ces radicaux, voir les explications 
dans le paragraphe consacre â la L-ere zone, an mot Be- 
restie. Le seconde racine alteste la prâsence des Gâtes 
dans cette region. Les Getes y apparaissent avec leur pro. 
pre nom et s0us le nom des Tivertses, ainsi que sous 
la dânomination Kivertsy et Tivry, eyalement presente 
dans cette region (13). 

On v trouve deux localites — VOlceadaev superieure 
« POlceadaev inferieure, qui contiennent dans leur ter- 
minaison deva (dava) typiquement thrace, par meta: 
hâse, daev, conformement au suifixe russe ex, 

Au nord de Podolie (Ill-e zone), il y a des localites 
portant le nom Rai, ă savoir: Rai-gorod (au nord de 
Bratlav). Raigorodoc au sud de Berdicev et Rai-covet; 
toutes ces localites se trouvaient dans la region ot habi- 
inient les Bolokhoveniens. Le radical rai est un compo- 
ant du nom thrace Raizdas (IL. Russu, p. 116). Le radi- 
cal raiz sianifie roi (en roumain rege et correspond au 
mot celtique rix roi, du verbe reg — regner. En ancien 
indien. on trouve raj, rag, ra-j-an, Vindoeuropâen reg-s 
roig-s, gall — reia, En langue celtique, on trouye le nom 
Rai-ellis. (A. Holder, Alceltischer Sprachschatz, Leip- 
zig, v. IL, 1904, p. 1197 et 1072). Rizino est aussi de pro» 
venance thrace. 

En russe, îl v a un nom de la meme sonorite (“rai”), 
avant le sens de “paradis”. Mais les termes toponymi- 
ques susmentionnes se trouvant 10u5 les trois sur le terri- 
toire du pays des Bolokhoveniens, nous les considerons 
V'une indiscutable provenance thrace. 

Le mot Raicovet se compose du radical raic et de deux 
sulfixes — ov et et, d'origine est-slave; Cest fort pro- 
bable que mâme dans les mots Rai-gorod et Rai-goro- 
doc, la forme initiale du radical ait stă raic. Dans Raic- 
gorod et Raic-gorodoc, C devant G acte supprimt. 
„Dans la proximite du cours supârieur. de la rea 
Usita, îl y a un village qui sappelle Beseni Aucun 2 
le sur le fait que cette dânomination est une rep ique de 
Biessi, le nom dune tribu se trouvant sur le territoire 
des Thraces libres des Carpathes nordiques. i 

Besucoup, plus tard, poue Pannte 18434 IA GUS Sie 
russe sigmale les desastres de la peste qui a fagi 

essermens des Mahomâdans), les Lartars, les e 
Liu) : les Besians (14), Ce dernier me prononee A 
a voyele e adouci signilie, certainemen i 
i-dire les Thraces. Tia nuteurs de cette chronique n ic 
pas dechiffre le sens du mot, soulignant ce în e Bo- 

Au sud de Balta, pres d Ananiev, YA dl 


i i de- 
ine derivă de la racine boc, qui se trouve gti ai: 
ominations Costobocs et Sabocs, SU le «o | 


mom de 
Mere Teterev, on trouve une localite, portant ne | 


collection complete 


(pb: 96; le nom dărive de “Tiverae 
Te partie, p. 5 niqu 


la mâme farmil 
ca (fa age Dile mais sous une — Bycome 
nana 1 tert a 
stileai Ș situce la ville de Chisinau sappelle iza 
rome poi îl a trouve quelques dânominationa ayant 
stilata e depart le radical buz: au nord dOl- 
Prime al. Buzanca, et au nord d'Odesce, sue 
sate ere e — Buzinovo, En thrace, on tronve 
Femeie jel uzas, Byzos, Butos, Nous ajontona en- 
Spa: radical buz drive de Vancienne langue per. 
pie: que (D. Detschev, p. 95: V. Georei 
+ 132, 279; 1. Ressu, p. 97). e gripă 
nom du village Sakirinti, ă Vest de Vinnita, deri- 


ve, probableme : i : 
airline a A ie indoeuropten sok (h) u ai - u, en 


de | . i sakha (sakni) sigmifie compaen 
Fă hu pa ai (VI. Georgiev, p. 100). gnon 


e Bratlav, ze tronve le vi : 
au sud, on trouve la cita sera ai at 
(ikos) de la langue Sf tea i „ Le radical gran 

A rrespond, en grec, au mot 

pe source, le changement de kr gr ctant ateste 
par d autres mots thraces (VI. Georgiev, p. 169). La 
E pai ov est un suifixe russe. 
dări nom du village Zilinti, a Vonest de la ville Litin, 

crive de zylai — vin (1. Russu, p. 129). 

La pricipale ville de la Podolie, Balta porte probable- 
ment un nom de provenance lituanienne. En vieux litua- 
nien, il y avait le mot “baltas” — blanc. Selon Vhypo- 
thse plausible de A. L. Pogodin, c'est fort possible que 
de ce mot ait derive la denomination de la Mer Balti- 
que (15). Le nom dn village Codyma, ainsi que celui de 
Vaffluent du Boug, portant le meme nom, derivent du 
thrace “coadama” (Î. Russu, p. 98). | 

Le village Leghezino, au nord de Buki, porte un nom 
qui ressemble d' une maniere frappante, au nom de la 
rivizre Liginos, dont nous parle Arrien et qui est Pun 
des afiluents du Danube dans la râgion des Triballes. Ce 
nom est d'origine thrace et signifie ctang, marais, de mâ- 
me que le mot lituanien Liugas — mare, marais. Chez 
les Tilyres îl y avait un ctang qui “appelait Legeon 
(VI. Georgiev, p. 269). : 

En Podolie, on trouve quelques noms de localites qui 
se forment avec le radical zur, ă savoir: Zuravos, Du 
raivlicea, Zurouno. Ceux-ci derivent tous de la langues 
thrace oă on constate dea mots tels zuris, zurastut zur 
zis et d'autres encore (V. Pârvan, p- 244, 245; 1. Rus- 

„p. 130). i Îi y 
are sud SA Staroconstantinov, îl Y i > a lei 

it le nom «de | provenant du mot 4 > 
A eul cite (Wou Diza-por, Diza-palis, ete.). 
Le vieux mot persan pour exprimer la notion de cite est 
ee" dărive de Vindoeuropten dhig'ha (VI. Geonbev 

„N9). 3 
p rap tari, ana Apă la racine Tamas 

i nous rappelle le thrace. amasidava. a 
Dle ae nord de Litin et arti e AX da 
Balta partent du radical thrace trâs Peaheti 

3 i a u, . . 
throponyme (L Rusi) autres zones, on Y constate en 


| î dans les d 
al meluueă deominations avant le radical but: But 


osă sur la zone nr. 2» DOUS avons parle 
i terei uons trouvons un topoayrae qui 











teni, Balmaz. Turilte, Sepenit, Beseni, Trebesovti, Be- 
seni, Beseni, Bezina. Buena, Buzauti, Carpaci Carpesti 
Carpineni, Zalucea, Zaluciani, Boroseanca, Boroseni, 
Boroncea, Borogani, Borsa, Cosonti, Cozesti, Cozmeni 
(deux fois). Cosraleni, Costesti, Drochia, Baxani, Malaes- 
ti. Malovata. Malcoci. Malesti, Rutesti, Budei, Buda, 
Budesti (deux fois). Rudachi. Granovti, Roscov (guc), 
Rascaiti, Bezeni. Reseni, Rezina. Rezelia (deux fois), Re- 
zeni. Rezina. Bocani. Bopani, Bocsa, Bogzesti, Bycovet, 
Rooseni, Bapchiceni, Bucacevti, Buchovea, Sarata (trois 
fois). Sarateni. Saratica (deux fois), Saria (deux fois), 
Ribnita. Derenen. Mitoc (deux fois), Peresecen, Boziani, 
Hazieni, 95 localites en tout. 

lxplications : 

Premigrement. îl faut souligner les toponvmes avant la 
terminaison specilique thrace dava — Vidava, Liadava, 
Sadava (Satava), Olceadaev (deux fois) Olcea deva. par 
motathese daev. 


La principale ville de la remon — en dehors de Na- 
manet et Bacota — est Terebovl. 


Le nom derive de lindoeurapsen ter, Le sens est ex- 
plique dans le paragraphe traitant de la L-ăre zone (Te: 
respol). Le second composant — boul —- derive du mot 
thrace bonon —— chaumitre, pelite maison (bonon, VI. 
Georgiev, p. 119). La forme actuelle avec la desinance vi 
temoigne de l'influence russe (Comparer la desinence du 
nom de la ville Lubomel, Lubomi, Pereislav], probable- 
ment a V'origine Pereiaslavel). Terebonon aurait le sens 
de “maison solide”, implicitement une installation fixe, 
solide, pmissante, Tres interessant le fait que dans les 
fonilles entreprises sur le territoire de cette ville, on a 
trouv& des objeis de ceramique peinte, tellement carac- 


| Ș | AU Tohan = 
«aa E CE ditai ÎN, | pt Tata nica) 
a ri. SEA RET TE ci pai | da intee Dau 
+ ad i o Palarii nt d MERE: a 

„* Li ură î.. pa 


— 






Otziata 


oNRletiA za 


e cică o fata sr 
ONBalaitue, 
sp “i +) A tari 
% if [4] Pe Ma! sde 
—— 


Ț A l 
Ta vu te jatins ofăatera 4 


o Ze exe 






o înialgr OC epenit 


aaa 


j tata 
e tă E 


teristique pour la culture materielle du ncolitique Cucu. 
teni. Arnied- Tripolie, 

Une autre station ncolithique se trouve a Sepenit (la 
meme culture), 

Les toponymes Turille et Turov partent du radical 
thrace tur. existant dans les mota Purezia, Turisca, ete, 
(V. Pârvan, pp. 231, 236), 

Les localites dont les noms ont comme point de de 
part le radical carpi — nom de la tribu bien connue 
(qui revient dans les mots Curpathes, Carpaci, Carpineni 
et Carpesti ont ete identifices par T. Braun avec Zar. 
sidana, Tamasidava et Piroboridava (10), 

Toutes ces localisations sont fondees sur des arcumenta 
assez superliciels:; la localisation Piroboridava est erro: 
n6e. Les archeologues roumains cherchent ă cluder ce 
probleme. Par deux de ses ouvrages, Radu Vulpe iden- 
tifie Piroboridava avec Poiana (V. Pârvan), situce a Pest 
de Sereth, oh on voit une importante citadelle. I/affir- 
mation de Ptolemee selon laquelle Piroboridava se trou- 
ve ă Vinterieur du pays doit ctre interpretee dans le sens 
que cette localite se tronvait ă une certaine distance du 
Danube (17). 

N. Gostar (18) localise cette Piroboridava ă Barbosi, 
oh um camp s'est superpose sur une citadelle dacique. 

A. A. Bolsacov-Ghimpu nous propose pour Pirobori- 
dava la localite Cartal (entre le Pruth et le Dniestr) (19). 

les Carpes ont en une grande expansion. On peut 
“en faire une idee si on tient compte du fait qu'on les 
trouve en Panonie -—onh ils ont ete colonise (Pârvan, p. 
278)-— mais aussi ă la Mer Egee (id. p. 231). Ce qui 
surprend est que leur expansion est dirigce non seu- 
lement de POwvest vers le Sud, mais egalement vers Est. 
Sur le cours superieur de la riviere Vorsola, afluent du 
c6t& gauche du Dniepr, se trouve “Carpove Gorodisce” 
c'est-ă-dire la cite des Carpes (20). Au nord de cette 
cit€, îl v a la rivitre Pruth et le Reuth, affluents de 
Seime et aux sources du Reuth sont situ6s deux villages: 
le “Rentet superieur” et le “Reuter inferieur”, 

Ce n'est pas le cas de donner des dâtails et de faire 
des commentaires sur la prâcieuse monographie de Gh. 
Bichir sur la culture carpienne (21). Nous allons sou- 
lismer en quelques mots seulement notre opinion con- 
cernant les problemes exposes dans cet ouvrage: 

1) Les Carpes ont donne leur nom aux Carpathes et 
pas inversement, ainsi que le croyait W. Vomaschek. 

2) Les Carpodaces sont les Carpes qui habitaient en 
Dacie (N, hahrstedt, allirmation juste), 

3) Les Carpes ne representent pas une tribu dacique, 
mais une tribu distincte. 

4) Les hallipides ne sont pas Ihraces hp ne pou- 
vait pas deriver du radical lip. Les Kallipides sont des 
Seythes hellenises. 

5) La station des Carpes ă Poienesti el aux alentours 
doit ctre consideree comme une installation permanen- 


e 


(16) T. Braun, Raziscania v oblasti goto»slaviunskin otnosenii 
(Recherches dans le domaine des rapporis gotho-slaves), l-or v,, 
SI, Petersbourg, 1899, p. 206. V, la monographie de Gh, Dichir, 
La culture carpionne, 1973, 

(17) Hadu Vulpe, Piroboridava, Bucarest, 1931, p. 16-34; du 
meme auteur, Piroboridava, la station protohistorique et daco» 
roumaine de Poiana, dans la Moldavie injericure, la “Hevue ur: 
cheologique”, XXXV, 2, 1931, p. 237-257, 
aotăe N. Goster, Aliabrix, dans “Latomus”, XXVI, 1967, p. 997. 

(19) A. A, Bolsacov-Ghimpu, Localisation de sites des epoquos 
romaine et byzuntine dans la zane dite Bas-Danubo, dans “La re 
vue d'Etudes sud-est europeennes”, 1973, Nr. 3, p. 554-557, 

(20)  Voir la carte gcogravhique unnexte ă Vâtude de V, E. Si» 
ruecikovski, Puti i uslovia Snosenii meidu Moscvot îi Krimom V 
naviule XVI —— no veca (Les chemins et les conditions des rapporis 
entre Moscou et la Crime, au debut du XVl-e sicele) dana “Is- 
vestia de I'Acadâmie de Science de PUnion Sovielique”, la 
des sciences sociules, 1932, p. 230-231, 

(21) Gh, Bichir, La culture carpienne, Bucarest, 1973, 


| 
| 
j 
| 





a, aro il Anisaien “t 98 AOERLORU RAO a a 
peclions: : fii 0 Sa 
Nous siunalons egalement une erreur &vi i Piefita 
« 19, 304 VII, 3, 17), sont une tribu locala (99 x 
loa, tous un autre mom — lea [poti (02) Les 
ques russea — ont peuple, Mune majorită CCrasante 
răgion ualicienne-volhynienne, possâdant ori! pa te, la 
enlier, CONU S0Us le nom de Cerven (Tele apda al 
nous avons parle dans un autre chapitre de cet. cate 
selon Ptolemee (II, 5,15), Clepidava se teoirgal age. 
 rive gauche du Dniestr supârieur. Iidentitication d 
Clepidava avec le village Studenita, sur le Dnieste,. en 
Podolie, ainsi que Vaffirme “T, Braun, none out ja 
chose vraissemblable (23), 

Tout pres du Dniestr, au nord, îl y a la ville Siryi, 
ayant un radical indoeuropeen sru; “stru” signifie con. 
ler; le mâme radical apparait dans le nom de la rivitre 
Siyr. a 
(de utrure derive, egalement, de la langue thrace, Cet. 
te localite est situâe au nord de la villa Usita Veche, En 
(hrace, on trouve le radical muca, qui signifie famille, 
șille nation. Et îl y a beauconp de mots encore qui de. 
rivent du meme radical, exemples: Muca-seros, Muca- 
ventes, Muca-por, ete. (VI. Georgiev, p. 121), Entre la 
lettre a du radical et le suflixe russe ov, la consonne r 
vest superpose pour la liaison (24), | 

Sur le cours du Dniestr, on trouve les localitee Reze- 
ni (25), Rezina (dans la region Volostea-Ungheni) et pas 
loin de Rezeni; plus au nord, îl y a une autre localite 
presentant le meme radical -Rezelia (deux fois), Nous 
avons dejă vu qu'en Podolie, au nord de Zyenizorod 
(IIl-e zone), il y a Rizino. C'est la meme racine. 

Nous pouvons affirmer, sans aucun doute, que Vorigi- 
ne de ces toponymes est thrace. En langue thrace, ris 
signifie roi et le nom dun roi legendaire thrace a cte 
Rizos (26). 

Sur le cour de la riviăre Strymon qui se trouve au sud 
des Balkans, habitaient les Phraces “strymoniens”, con- 
duits par le roi Risos qui a Gt reellement venere (W. 
Tomaschek, II, p. 53). Son r&gne a commene&, proba- 
blement, ă Pâpoque, au moment oi les Ihraces habi- 
taient la Podolie et la region pruthodniestrienne, vu 
homs des localites Rizino, en Podolie, Rezina, Reze- 
ni, ete., entre le Pruth et le Dont 140 0a ABIA La 
ne peuvent ctre que les repliques du nom de ce . 

C'est tout ital FN cm que la localite qui se 
trouve en face de Rezina, de Vautre câte du e prigiriă 
denne, A present, elle porte un nom moder 
gi Ribnita, avant al inu dâriv& de “riba” — pal 
n, I/ancien toponyme m'avait de commuli avec le pois 


on, Probablement que element initial a CA ua 
ayme thrace Rebo, d'oă en latin, le deri Russu, p. 
mot 


eur eroit que les Tyragătes mentionnâs fitnă Van. 
i 
| . 


ve 
ten urec Riboulas (apparu en 331 asn:de (+ us 
17). On ne connait pas Vancienne forme du “lin, mom 
u nord de Kamenet, on trouve la localite Balin | 


Vui est proche des mots thraces Ballion, Balyos, des 


n CR za 


E Gh. Bichir, Oeuvre cirde, p. 157, note 423. 
V ) T. Braun, Ocuvre cite, pp. 205, 206 î Vest de i, 
tivii Pârvan identifie los sites dos Carpes Î TR de ra 
cir mă eri eri mo), Li lemce A 
5 de la rivitre leraseus 10, 4) te 
d Tomaschek (UI, 2, p. 14) considăre qua Tamasidava 1* 
(aa la râgion de Bârlad, i Balkans 
Le radical Muca a 6t6 trâs [requ 
multi a colection dea inser iptions de Ă 
Alrariie SE, ie dont Pun des £ 
Mu > A 
Iolâna, 0, gossiPRiuay A4'OFRRAi 


hrygiens bellen, poly __ 4. 
da | Bolya —ă Potigine Pindougonaa 
Mantea sant CI, Ras, p, 92 ta ur i pen 


“pageatet (diuriet de Hotin, quo ai tal i tavoie 
Pitt (dinte do rece, Been dee nn 
Sinau), Balmaz (district de Tipa (Ul | 
le Dniertr, mos mem Baa i et pa 
spini Ie radical bud on bug: 
en mo lei (district iuni Budei (district de Chisi- 
1), Butesti et de Balti), Rudesi (district de 
pr a, (sur le litoral de la Mer Noire), 
d mal (u'on rencontee dans Malvensis da Da. 
| peut âtre trouvâ aussi dans le nom des localităs sui. 
7 : Malaesti (Balti), Malesti (Chisinau), Malcoci 
(Chislna u), Malovata (Orhei), Sur le cours du Bang oc- 
Mpgjita. CE% toponymes trouvent lene cortespondant en 


| Le radical Boc (bog de Costoboes et de Sahocs n 


ville, Pautre dans le district de Chisinau, ni paie 
Ce toponyme derive du thrace myracos: la mâme for- 


tombeaux sarmatiques qu'on ya trouvă, pa 3 ia 
Dans le district de Soroca, on peut citer le village Ba 
poule et souillet (Vinstrument ă ă donner du 
vent) (31), Etant un mot tellement vieux, on pent sup- 
poser son origine thrace. | Pe i 
Prâs de Hotin, on rencontre un village qui Sappelle 
15. De cette catâgorie de noms, nous citons encore Bo 
zieni od boz apparait comme la transformation du radi- 











du mot Vendieeani. Par consequent, 
partie des ocalinta dont les mom suni 


- 
















. h zi p./ D * E 
i zu o fa cut - E, Ta>. | 335 %, > pi 
= ta, ie ! ă Ă d ih "33 ara 10 . ps 
dez . RE, Ş 5 s Ş Dig it . 
-. f îi Î “ bă 2 , > . 
D: “ e site * pi -- SA ia a av i a . 
aa | Li = i za it AȘ Daca bâar i $ p, d a: g, 
[= di x | Ti ă , x v m e = 
= SA ă Li , i & Valera Ex Svr 0 p +. a. A ; 
S Ş _ (iu Vi pe î 4 
. zi di, vii i? ia 4 .] Wa e Dă .* | A 
Pra i Ve v PR 

| i Si ntanna, Se âditian Paris iai i 
Ca xy js? 3 L (aaa a sta . 
“. "24 st 4 i R 
Y “aul | i 0 4 se 
zi x aL. Bucam si. 1960 . 
pi Fi E a Rp 
sI > 2 tău Să 
Lă "AX L ze 3 SA ă 
, La C AF - 
Ş ă N ţi 


- 
Y . 3 1 Pi; m: - E 
idei Ata A, spP 






rasiani. Rodosianca. dans le district de Balti, Rorogani 
(le district de Tighina). 

En longeant le Dniestr, sur son cours inferieur, nous 
irouvone Rascauti, se formant du radical thrace rasc; 
rese (Rasenporis, Rescunporis). Nous trouvons la meme 
racine dans Vad-Rascov, toujours sur le Dniestr (1. Rus- 


su, p. 117). 
De mâme que dans le Ill-e zone, on y trouve un village 
dont le nom est construit avec le radical gran — 4ra- 


novti (district de Balti). 

Certes, le nom du village Terebno (Balti) derive, ain- 
si qne nous lavons dâjă dit, de la langue des Ihraces, 
indoeuropâen ter — “fort”, “pmissant” (I. Russu, p. 
125), 

Le toponyme Trebosovti (le district de Hotin) est d'un 
ran interât. Sans doute, le radical y est bes, auquel 
“'ajoute le prâfise tre (de ter), le sulfixe russe ov et la 
de&sinence ti. Par cela mâme, nous avons la confirmation 
de la presence dans ces lieux des Thraces Biessis qu'on 
ajoute aux noms Beseni, Bezeni (dan le district de Soro- 
ca), Bezina (le district d'Orhei). 

On rencontre dans cette zone deux toponymes avec le 
radical coz (1. Russu, p. 100). Cozesti si Cozmeni, deux 
fois, dans le district de Balti. Et aussi trois noms cons- 
truits avec le radical cos (1. Russu, p. 99): Costesti, Cos- 
tuleni (le district de Chisinau) et Coscut. 

Dereneu, le nom d'un village du district d'Orhei, de- 
rive de Vindoeuropâen der, ce qui veut dire “fendre, 
“orever” (I. Russu, p. 102). 

Drolzia. la denomination du village situ€ sur la rivie- 
re Cubolta. affluent du Reuth, est un vieux mot. On sup- 
pose que ce mot represente la forme changee du num 
Drecon, rivitre de la Dacie occidentale (1. Russu, p. 
105). 

Les traces d'une branche getique, Sargatae, ainsi que 
le montre Ptolemee, sont en abondance dans toute la 
region s'ttendant entre le Pruth et le Dniestr. C'est ain- 
si que dans le district de Balti, il y a un village qui s'ap- 
pelle Sarata. Deux autres villages (dans les districte de 
Cetatea Alba et de Tighina) portent le mâme nom. On 
rencontre &galement le village Sarateni (ou Saratiani), 
dans le district d'Orhei et un autre qui s'appelle Saratica, 
toponyme qui se r&pete deux fois (district de Tighina). 
Dans le district de Cetatea-Alba, tres pres de la lagune 
avant le meme nom, on trouve un site appele Saria, cons- 
truit avec le meme radical sar. 


Quand aux toponymes ayant le radical sar, on doit ci- 
ter les racines gâto-mâsique sara et sarna (W. Tomaschek 
II. 2, p. 19; V. Pârvan, p. 246). 

Nous demandons si par hasard les nome construite 
avec le radical sar ne sont pas d'origine sarmale, 


Mais... tres pres de la lagune du Dniestr, on ne trou- 
ve pas Sarmis, mais Saria. Dans la region Orhei, on ne 
reacontre pas Sarmateni, ainsi qu'on S'altendrait en 
cherchant les Sarmates, mais Sarateni. Dans d'autre re- 
gions encore, nous trouvons des toponymes Sarata et 
jamais Sarmata. 

Tous ces toponymes ayant le radical sar appartiennent 
aux peuplades getiques, 

Mais la question qui se pose est si par hasard les topo- 
nymes Sarata, Sarateni, Saratica proviennent du mot rou- 
main “sare” — sel, tenant compte du fait que, dans la 
langue sanscrite, ce mol a une forme presque identique 
— “sara” (33). Nous ne croyons pas que ce soit possible : 
d'abord ce nom Sarata est le nom des rivicres ă cau dou- 
ce, ensuite, les plus grande lacs de la region qui est con- 
nue sous le nom de “la steppe du Bougeac” sont cgale- 





(32) Atlas linguistique moldave, p. 20. 
(33) Marin Barbulescu-Dacn, I/origine daco-thrace de la lan- 
gue roumaine, Bucarest, 1936, p. 189. 


3% — 


ment ă eau douce: les lacs Kahul, Kartal, Talpuh, Ko. 
curlui, Katlabuh (34). 

Parmi les lacs ă eau sale du Bugeac, le plus grand 
“'appelle Sasik. Les autres lacs ă enu salee sont tră pe- 
tits et se trouvent sur le littoral de la Mer Noire. Par 
consequent, les lacs sales ne constituent pas une caract. 
ristiqgue de cette region, On rencontre deux fois la dâno. 
mination Sarata dans une region qui n'appartient pas ă 
la steppe, dans le district de Balti, On trouve egalemenţ 
un toponyme Sarateni dans le district d'Orhei. Mais est 
justement le district, dont la plus grande partie du terri. 
toire est couverte par des forâts. Le district d'Orhei est 
fameux pour ses hautes futaies, 

Ainsi que nous l'avons dejă remarque, des toponymes 
cemblables existent egalement dans les autres zones; 
Sarny (Il-e zone), Sarnaki (I-ere zone) qui se trouvent 
dans la râgion boisce, loin de la steppe. 

Les villages Zalucea (district de Hotin) et Zaluciany, 
sur le Dniestr, dans le district de Soroca, temoignent de 
la presence des peuplades Oulitehes- Tivertses dans cet. 
te region. 

On y trouve quelques toponymes construits avec le Tra- 
dical bur. Ce sont des noms thraces ou germaniques: 
Burstyn, Burhubea, Bursuceni (le district de Balti), Bu- 
rievoa (district de Tighina), Burnas (le littoral de la Mer 
Noire). Pour ces toponymes, voir les passages traitant de 
la premitre zone. 

Fait interessant: dans la quatrieme zone, on trouve 
beaucoup de traces des Koumanes. 

Ainsi les toponymes Chisinau, Taxabiani sur le Pruth, 
les denominations terminces en ui — Caracui, Calmatui, 
Cugurlui. 

Le nom de la ville de Tighina est egalement d'origine 
koumane. Sur le Dniestr, on trouve deux localites qui 
portent le nom Atachi. Un village dans le district d'Or- 
hei s'appelle Otachi (35). 

Selon I' opinion de T. Lehr-Splawinski, en Podolie et 
dans la region de l'Ukraine, entre 1500 et 1300, on peut 
parler de la culture Comorovo (le district de Stanislaw), 
qui appartient aux tribus thraces; leurs premiers sites 
se trouvaient des deux cotes des Carpathes et jusqu'a la 
Mer Noire (T. Lehr Splawinski, Oeuvre citce, p. 102). 

En identifiant les localites thraces des quatre zones, 
nous avons constate que beaucoup de ces toponymes se 
r&pâtent dans deux, dans trois et meme dans toutes les 
quatre zones, En les comparant, nous avons ctabli des 
rapporte entre les zones, 

Ces rapports, ces liens temoignent du fait que tout L'es- 
pace que nous venons d'examiner se presente comme 
une unit€ ethnique, comme une totalită ethnographique 
reprâsentâe par les Ihraces, 


(34) M. V. Lascov, Besaravia k Stoletin priscedenia, Chisinau, 
1912, p. 31. 

(35) Geza Kuun, Codex Cumanicus, Bulapest, 1580, p. 97, 124, 
262: Introduction, p. XXX, Otachi signilie île, 








mm 0 ms 


LEGI 


seamă de noi legionari sau 


nari iau parte în acest viitori legio- 
cei vechi, la ma n turi 
de Fler. Pentru pi sărbătoare a 


„ ca ț 
epoca prigoanelor gel a cunoscuţ 


ţa permanentă a celor umilin- 
acest evenimenţ ar n m î) 
oarecare răceală. “O sărbătoare E 
cării, ca atâtea altele!» e a Mis- 
di fiecare, 


el ce-şi pun speranţa atei ales Piu 
„ară și vor să se împlinească prin ea, ctrina leglo- 


pentru cel vechi, Semi-Centenarul 2 | 
încoronarea unui efort uriaș—a unul [zii eprătintă 
realizări — afirmarea unui destin aprig, tragic, dar e şi 
de bucurii lăuntrice — statornicia unul ad ! 


ev 
debicuF au purtat peste timp și ele, e DE cate lau 


Cu toate suferințele și înfrângerile, bilan 
pozitiv : i ari 


— Au dus la limanul celor 50 de ani esența tr 
rativă A neamului, cristalizată în doctrina spiritua 
Mișcării, 


— Au păstrat neatinsă linia de conduită 
concept de trăire. a unui nou 


— Au adus şi menţinut în circuitul socio-poliție interna- 
tonal una din cele mai extraordinare ideologii a timpu- 
rilor moderne. 


— Au salvat onoarea naţiunei române prin constituirea 
Guvernului dela Viena, atunci când reprezentanţii legali 
trădau armata şi viitorul neamului. 


— Au aprins fără'ntrerupere candela speranței în sulle- 
tele Românilor. 


— Au rămas neclintiți pe baricadele inaintate ale luptei 
anti-comuniste. 


Prin sacrificiile lor permanente au ridicat. Neamul din 
neputinţă și umilire. I-au dat un sens în istorie, Crescuţi 
in duhul strămoşilor, au răspuns chemării pământului 
au servit fără preget aspiraţiile poporului. Nau şovăit 
9 clipă, pătrunși de justeţea cauzei lor. In ciuda atâtor 
coaliții menite să-i distrugă şi să stingă din spiritul 
namului măreața doctrină a lu Corneliu Zelea Codreanu, 
i rezistat la toate asupririle. Şi de fiecare dată au re: 
dăscut mai mândri și mal dârzi, luând-o dela capăt cu 
iceeași ardoare. 


E... au dus mai departe şi mal sus credința lor! Au 

i tul intrun adevăr şi-au continuat să lupte pentru el 

el la ultima suflare. Şi continuă mereu, pe căile pribe- 

tem n Tară, convinşi că Jertia lor r e platră de 
elle pentru lumea ce va veni într'o zi. 


Prin vâltoarea celor 50 de ani au fost 
nou legământ național şi exemplul de put pentru 
cel ce-şi iubesc Neamul. Pentru ei Semi-Cen 
le Legionare este simbolul unul trecut de Teri iri f 


store PI care două generaţii de români au s 


a 


stindardul 


i alea mântuirii neamului, 
Cesta-l marele lor merit! 


Pentru noii 1 ribegie, 
egionari, tăuriți în această lungă Proeă 
a bitoarea la care iau i insemnează şi mai & 
eagţa IMDArea DBESk, lor NADA; inoriet, 4 i 
sal cel vec reamâăresc 0 pi cei ie 
Și 4 cale ce se desehile. Calea lor, plină de ne 
Ti ețle, în crezul legionar. | 
tva ile sub ocrotirea acestui simbol şi 
P ecuvântată a doctrinei legionare, 
tii muncb scări iti pent a putea 
9Teuj răspunderei pi cl re dau 


ln sut] 
Ţ ul l le tacă 
Nat preuan sate pBLORMRIE Li „Mă 
Wlizaţ ș NTORULUL. ŞI numa! reapac i 
n acest Semi-Centenar, vor Îl ÎN 










NITI | 
UNEI 





N RANDURILE 





de George BICNITIU 


să transmită m 
| 1 mai de orme ptel 
23 simplitatea și cadea a eră d ie ra 


Existența omului te 
ȘI a generați dată 
E A rinţă, momentului, Dăntiui eacă peste ca 


€ spre misiunea ei iCG 

clipa, a ea ei. Nimeni nu ge dr +a 
ce ie "a stă A? Popa. la A Ba to Ac 
luptă și Legiunea. care ne tragem și pentru care 

Generația câpitănească ne-a ad : 

, adus lumi 

Caen epBentu care sau lerâtit atâţia. cimentâna pria 
mânesc, Viziune a vieții pentru Neamul Ro- 

Generaţia actuală, 


Cel dt, pn ru, soi ala ine 


ni ă, a purtat flacăra aprinsă 
ii -Ă ani, în pofida tuturor ostracismelor şi lovitu- 


Generația celor noi veni I, a acestor legionari ce-şi 


croiesc acuma cale nouă pe 

| | gașul acelorași aspirații 

cz ta, o cea ae ta ini 
| aceea rolul lor e și 


tru ei, Semi-Centenarul 


tii ee dă ae incita te decât prin această contopire 
în trăirea doctrinei îabă nou. lar contopirea se reali- 
zează atunci când omul luptă cu dn, cari al 





Pe marginea cartilor 


CARNETUL UNUI VETERAN 


I, Stelan Georgescu - Olenin a strâns 
întrun frumos volum, operă literară a 
tatălui său, Ştefan Georgescu-Sergent. 
Ştefan Georgescu-Sergent era un nt- 
liniştit, nu-și putea găsi locul. Işi iubea 
Patria. N'o striga pe uliţă, nici în cafe- 
nele. nici în cârciumi Şi, nici măcar în 
pagini de gazete sau de reviste. Pentru 
el. iubirea de Patrie trebuia dovedită 
cu faptele. In viața popoarelor, dar mai 
ales în a poporului nostru, cu o Istorie 
. mașteră, intervin războalele, lupte de 
existență ca Neam. Dacă privim dela 1877 la 1944, data 
răderii în neant a Neamului, am avut trei războaie, adică 
unul de generaţie. In războaiele ce un Neam este nevoit 
să le poarte, fiii lui adoptă o ațitudine sau alta. Unii ţin 
discursuri foarte patriotice pentru a se merge la războiu 
dar. în timpul conflagrației, îşi pregătesc discursurile pe 
care au să le ţină după, inainte de război unii scriu poezii 
patriotice, foarte înflăcărate, dar, în timpul razboiului, 
rămân acasă, pentru a concepe poeziile ce vor scri după, 


desigur pentru menţinerea sentimentului patriotic. 


Majoritatea, lumea măruntă, țăranii, merg la razboi 
pentru a-și face datoria. Pentru, ei, de la Decebal până 
astăzi, a merge la războiu, îinsemnează împlinirea unei 
datorii: nu concep altfel, nu pot concepe altfel. Aceştia 
mor cu mille, cu zecile, cu sutele de mii, pentruca odată 
trecut războiul, cei ce sau aciuat prin legaţii, prin re 
dacţii, etc., etc., etc., să reiasă la lumină pentru a ţine 
discursuri, pentru a scrie articole, poezii, unele foarte 
frumoase, despre eroismul celor morţi. Lucrul a devenit 
aşa de natural, a intrat așa de mult în firea lucrurilor, că 
dacă cineva ar avea curajul să-i întrebe pe aceşti eroi 
prafici, ce au făcut în timpul războiului, ar fi privit cu 
mirare, ca să nu zicem cu dispreț și i sar spune turburător 
al armoniei, al unitații, etc., etc. etc. 

Dar, in general, pe câmpul de bătaie merg să-şi facă 
datoria, cei chemaţi de autorităţile competente. Ceilalţi 
rămân la treburile lor, așteptând momentul când vor fi 
chemaţi. E natural să fie așa. Dar există şi o categorie de 
oameni, neliniştiţi, care chiar dacă nu primesc ordinul de 
chemare, chiar dacă pentru un motiv sau altul pot râmăne 
liniștiți acasa, n'o fac, n'o pot face. N'o fac pentrucă 
epopeile, istoriile, baladele, sau chiar numai cântecul 
pasărilor, clipocitul apelor, verdele pădurilor copilăriei, 
nopţile calde de vară sau cele inghețate ale iernilor „nu le 
dau pace sa rămână la adăpost. Aceştia sunt voluntarii. 

Unul dintre aceștia a fost Ştefan Georpgescu-Sergent. Un 
copilandru neliniștit. Circulau zvonuri de războiu: Ţara 
avea nevoie de luptători, de cât mai mulți luptători. Și a 
plecat voluntar. Ca să lupte, ca să moară. Ca soldat, 
simplu soldat, unul dintre zecile de mii. Nu-l interesau 
nici gradele, nici decoraţiile. Nici scrisul. Pe urmă i-a venit 
gândul să scrie. Dar când a plecat la bătaie şi în tot 
timpul cât a stat cu faţa la dușman, nu a avut neliniști 
grafice, nu i-a venit în gând să scrie. A scris mai târziu şi 
aceasta, pentruca a văzut că alţii n'o fac. Acolo, în faţa 
duşmanului sa gândit doar să se bată, să se bată bine, 
să-şi facă datoria, sd nu-şi Jacă Neamul de râs. 

Şi sa bătut bine. Câmpul de bătaie l-a părăsit numai 
rănit, grav rănit. 

Şi pentrucă nu scriau alții, sa gândit să-și scrie amin- 
tirile de războiu, pe care le-a publicat. In 1891]. Cititorului 
îi trec prin faţa ochilor scene petrecute acum un secol: 
o armată nouă, soldaţi care după indelungată vreme de 
intuneric, de silnicie, leşeau din nou la lumină. Pentru 
ca Neamul lor să reintre în Istorie. Şi cu aceşti soldaţi, cu 
faptele lor, reinviau virtuțile strămoşilor. Vedem soldați, 
țărani, ofiţeri, viaţa de toate zilele pe câmpul de bătaie. 
Cu lipsurile... cu glumele. Da, cu lipsurile, pe care curcanii 
sau tunarii noştri le suportau cu zâmbete —unele amare—, 
dar, în special, cu glume. Brânzei în care foşneau viermii, 
soldaţii noştri îi ziceau “brânză vie”. Din paginile lui 
Stelian Georpgescu-Sergent, respiră dragostea. Dragostea 
pentru toți şi toate. Dragoste pentru soldați, pentru gra- 
daţi, pentru ofițeri-chiar pentru acel care-l pedepsise pe 
nedrept-, pentru generalul Davila, pentru Domnitorul 
Carol. Căci Domnitorul Carol era iubit de soldaţi! 

Cartea a avut succes, Georgescu-Sergent n'o scrisese 
pentru succes. El o scrisese ca o datorie faţă de camarazii 
iui, pentru acei care rămăseseră acolo, pentru acel care se 
inţorseseră cu corpul zărelit și pentru cei ce se întorseseră 





de ST. Georgescu-SERGENT 


intregi. A apărut în mal multe ediții. In faţa mea am 
ediția din 1914. A fost propus pentru marele premiu Năstu- 
re]. Dar cartea na fost prezentată de el, ci din propria 
inițiativă a unui academician, In volumul publicat de 
Editura Rigmor, cititorul va găsi discuţiile duse de aca- 
demicieni şi aprecierile de care sa bucurat cartea lui 
Georgescu-Sergent in ochii academicienilor. Din punct de 
vedere filologic, cititorul își va imbogăţi cunoştinţele, 
aflând cum scriau academicienii din acele vremuri, 

Dar după războiu, Georpgescu-Sergent sa isbit de cel 
care se aciuaseră, a văzut cum eroismul celor de la Plevna 
se transformase într'o monedă fără valoare, era amintit 
doar la parăzi, la mese copioase, sau... în poezii, Evident 
de cei care dădusera dosul. Şi a început să scrie schiţe, 
Amare. Sunt reproduse şi ele în volumul publicat de Edi: 
tura Rigmor. Toate sunt frumoase dar una dintre ele, 
Chirită Jachet, e o adevărată perlă. După războlu, Georges- 
cu-Sergent a devenit un răzvratit. Il dureau nedreptăţile. 
Nu acele făcute lui. Acestora le răspundea cu străşnicie. 
Sergent e originar din Oltenia, de la Olina, e oltean deci, 
dar nu un oltea șiret, ci unul dârz. A inceput deci să scrie 
la ziare şi la reviste. Articolele sunt reproduse în volumul 
Rigmor. Sunt şi astăzi valabile, prin construcţia frazelor, 
prin judecata limpede. Stofă de ziarist de mâna întâia. 
Dar Amintirile de războiu nu au atras numai atenția 
academicienilor şi nu numai în acele timpuri. Spre sur- 
prinderea mea, recent, l-am întâlnit pe Stefan Georgescu- 
Sergent în Istoria României, volumul IV, intocmită de un 
colectiv din RSR, pus sub președenţia lui P. Constanti- 
nescu-laşi. Cartea a fost publicată în 1964 și autorii au 
trebuit să facă apel la amintirile lui Ştefan Georgescu- 
Sergent, fiind puţinele, dacă nu singurele, care prezentau 
valoare de document istoric. Că acest colectiv a reprodus 
numai ce îi convenea şi a trecut sub tăcere restul, 
aceasta e cu totul altceva, 

Ca invalid, Ştelan Georgescu-Sergent a fost Preşedinte 
al Asocieţiei Veteranilor de războiu. Era năstrușnic, cum 
năstrușnică i-a fost familia. Asociaţia se întâlnea in îie- 
care an în Murfatlar, unde Preşedintele era primar. Ve- 
neau toţi, desigur din ce în ce mai puţini. Şi veteranii ca 
veteranii! Unii mai curăţei, alții mai puţin. Dormeau pe 
unde puteau. In casa şi dependințele primarului, pe paturi, 
pe jos, la cârciumă, la vecini. Discuţiile aveau loc in casa 
primarului. Şi la fiecare adunare, in fiecare an deci, tre- 
buia să participe şi fiul Sergentului, adică sublocotenentul, 
locotenentul, și la urmă căpitanul Ştefan Georgescu- 
Olenin. Nu pentru a lua parte la discuţii, deoarece nu 
avea nici o calitate. Ci... pentru a face și servi calele 
turceşti veteranilor. Aceștia erau tolăniți pe scaune, pe 
paturi, pe sofale sau pe jos și printre ele trecea cu tablaua, 
în uniformă... capitanul Georgescu - Olenin. Veteranii, 
drept mulţumire, îi spuneau Cafegii bașa. Năstruşnică 
familie! Da, năstrușnică. Căci coboară din căpitanul 
Ghencea al lui Tudor Vladimirescu, 

Cartea lui Stefan Georgescu-Sergent, apare în anul 
acesta, adică exact la o sută de ani de la luptele de la 
Plevna. Deci cititorii vor avea ocazia să afle, povestite 
frumos de un martor ocular, lucruri care sau petrecut 
acum o sută de ani. Şi nu vor avea nimic de regretat. 


N. 5. G. 









MADRID, VIERNES 6 DE MAYO DE 


“E| esorltor Paul Goma 
ha sido detenido y sara 
probablemente expulsa- 
do por el Goblerno de 
su pals, considerado 
menos peligroso fuora 
que dentro, segun «el 
sistema de los maestros 
sovistioos... Olvidandg. 

asi que un esoritor no 
es solamente un cuerpo, 
sino, sobre todo, un 0s- 
piritu al que nadie nun- 
ca pudo desterrar...” 


cho». 
motivo para dar uno con los huesos en ei 
tondo de una mazmorra en un pals Ilamedo 
socialista, llevando en su nombre oțicia!l este 
Wtulo con sendo orgullo revolucionario. Me 
refiero a la Repubiiza Socialista Rumana, con 
la qve Espana acaba de entablar relaclones 
de Embajada a Embajada y que ha 
ao pasado la Carta de los Derechos del 
Hombre en Helsinki, junto con Espafa y con 
otros treinta y tres palses. La ilberted de opl- 
nin, la de movimiento, ta de libre intercam- 
bio tuitural formaban parte da aqueilos pro” 
tocolos de lo humano; y la UA.S.S. ha 
estampado tambien su firma b3j2 e) mismo 
texto, sanclonado por los paisen Qu0 
alcanzado, se supone, ei suliciente desarrollo 
como para saber respolar y Mace respeloi 
estos principios. 


Sin embargo, no fue asi. Ninguno de los 
pâratos alli seialados y debidamente firmaă- 
dos han sido trasladados a la luz de la reall- 
dad en ninguno de los palses sociaiistăs del 
Este. Repito estremecido: en nInguno. Y por 
este motivo, y porque es el esciitor ei detenso! 
del Instrumento măs definidor de las esencias 
humanas, tveron escritores o gente relacio- 
nada con ei uso del verbo qulenes firmaron 
en Praga, hace no mucho, el Manitiesio de 
d 77, protestamdo contra la i ii 

amiento el imen checos 
uiilizado i ni a lo de Helsinki. Y 
ace pocas semanas, el n i 

aul Goma, junto con otros siete, ha dirigido 
a Pabio Kohut, firmante de la Carta de Praga. 
una misiva desde Bucarest en la que lată 
“la degradaciân programâlka» a ta que es 


HAN ARRES E 


j ME = 

» La 
_ L - E E . 
aaa = - <a, 


ei ciudadano rumano, dentro del 


sus intelectuales an 
parado iai ed en las manos del 


afirma es Inciuso mâs dolorosa que la 
otra Y Game ea qua la extranjera. 


Este grito venldo desde tan lejos, a > 


de unos campos 
ahora i e siberiana, sino de palses enleros 


cati en * naclonales. entre 
cuvas alambradas po ha Queda ae gno 
pie en DP ainki. „Para i: sirven estas 
ler puede un cludadano oc 
Cantal. LOVAI es ei sentido de tales acverdos 


oidentul 40% nmdo Mma X ve ln hota 





ta vendad no apiican siro los qua no necai- 
taban |r a Helsinki para hacerio? Aqul, an 
Occidenie, |lbertad, respelo da las 'oyes, bien- 
estar y todo no implica ninguma firma, bajo 
ninguna declara:i6n, porqua aqui nadie sa ha 
plegado |amâs bajo e! dominio de ninguna 
ley socialista-estaliriana, Hemos tenido la 
suarte da haber (vera del concețto 
da ravoluciân y del hundimiento qua sslo mu 
pone. . 


Acabo de cortestar as! la pregunta dei api- 
grate: „Por qud han arestado a Pau Goma? 
(Hace unos dias «|! escrilor, que se ha alrav!do 
a fimmar aqueila carta, ha sido arrestado, junto 
con los demâs firmanias.) Pues porqua regi 
mer es de este ilpo, y todos los que ratan de 
difurdir sus sistemas por el mundo, na dispo- 
nen hoy de otros argumentos para esgrimir 
ante sus contestatarios. La violencia (arrestos 
en los palses donde e| socialismo ectă en ei 
poder, y en los otros bombas, secuestros, 
lenguaje de metralletas y pistolas) es !o Gnico 
que !is quda, e! Onico argumento. Ya que 
todos os demâs han sido aniquiados por ia 
historia da !os Ulimos decenios, desde el pu 
to de vista prăclico, y por la evoluclon misma 


Dice tambitn Pauli Goma en su carta a Pa- 
blo Kohut: «Nuestros dirigentes nos han em- 
por la escalera de ta Historia haciân- 


i 
i 


e no es s0io un Querpo, sin0, sobre 
seria N eapiinu ai que nadie munca A 
desterrar. 

Vintita HORIA 
= 39 





HORIA SIMA: QUEST LE COMMUNISME 


Dans son nouvel 0uvrage “Owest le communisme?”, 
ur. Horia Sima, Jait un reguisitoire implacabie au systeme 
uțopigue el aur pratigues inhumaines que les COMMuUNIS- 
tes peument, a tout prir, introduire par la ruse ou par la 
“orce. dans tous les pays du monde, pour faciliter ainsi la 
domination de limperialisme russe Sur la planete. 

Mr. Sima concretise dans les pages que nous reproduis- 
sons les dangers qui attendent Linsouciani Occident, pour 
Pavertir et pour lui remdre la force morale de s'0pposer, 
avant detre trop tard. 


d 2] 


VOUS SEREZ TOUS ASS ASSINES! 
OUS assistons au triste spectacle offert 
par une foule d'hommes politiques, 
dâcrivains. de journalistes, d'hommes 
TYatffaires et mâme d'olficiers de grade 
superieur qui cherchent le salut a Mos- 
cau. Ils se fizurent qu'en renoncant ă 
leur attitude intransigeante envers le 
communisme et en s'engageant dans 
une zone politique moins exposte, îls 
«e trouveront ă labri des dangers. Ils 
esperent que T'autre câte, le monde communiste. appre- 
ciera leur changement de position et attenuera sa rigidite 
id&ologique, en abandonnant ses iheories de domination 
mondiale. 

Terrible erreur que tou ceux qui se fient ă la condes- 
cendance communiste vont payer cherement | 





Pour les communistes, la collaboration avec d autres 
îlemente politiques est prevue dane leur plan de con- 
quite du monde, comme une modalite de penctration 
dans Venceinte de VEtat pour Venvahir par le dedane. 
Cependant, une fois leur hut atteint. et stire de ne plus 
avoir besoin de ces troupes auxiliaires, ils s'en debarras- 
sent de la maniere la plus impitovable. Ceux qui sont 
tentăs de croire ă une postibilite de “modus vivendi” 
avec le communisme, n'ont qu'ă suivre P'histoire recen- 
te des pays de Est. Quel sort les communistes ont-ils 
râserve aux collaborateure des autres partis, qui leur 
avaient facilite le chemin du pouvoir? En dehors de ceux 
qui ont pu s'enluir vers Occident, TOUS ont fini dans 
la tombe ou dans la prison, 


De cette tragique experience vecue par les peuples de 
VE, POccident devrait tirer les conclusions qui sim» 
posent pour les appliquer a sa propre situation. Il est 
illusoire de vauloir modifier son attitude envers le com- 
munisme pour capler sa bienveillance. I/issue est la 
mâme autant pour ceux qui speculent ă la bourse de la 
coexistence ou offrent mâme directement leurs services 
i Moscou que pour ceux qui ne quittent pas les voies de 
la chrâtiente et de la patrie. Les opportunistes peuvent 
dblenir tout au plus que leur liquidation soit ajournce, 
mais leur condamnation n'en sera pas moins prononcte. 
Le communisme est comme une allee enjolivee de guir- 
landes de fleurs. mais au bout de cette allee, c'est le bou- 
rreau qui attend avec son billot et sa hache, 

Nous ne voulons pas semer la crainte e! la panique | 
Nous adressons seulement ă tous les Oecidentaux qui 
occupent des postes de responsabilite dans VEtat et dans 
la sociâte, un avertissement severe sous la forme qui 
nou: a paru la plus caterorique : 

Vous serez tous assassin6s! 

Une fois maftres de votre pays, les communistes ne fe- 
roni grâce ă personne! Ils noieront V'Occident dans un 
bain de sang tel que histoire n'en a pas encore connu. 
Non senlement îls egorgeront les ennemis declares du 
communisme., inais aussi des classes entieres, indiffârem- 


ment du comportement individuel de leura composantes, 
Peu importera que vous ayez adhere ă la politique coexis- 
tentialiste ou que vous ayez fait partie des formationa 
dun queleonque front populaire. 

Vous serez tous assassines |! 

Vous n'âchapperez pas ă la vengeance du communis. 
me, en fuvant les responsabilites publiques ou en vous 
consacrant exclusivement ă des alfaires particulieres | 

Vous serez tous assassin6s | 

Vous ne pourrez point invoquer votre passe immacu- 
l& Pexcuse de mavoir jamais ete enregimente dans un 
parti et de n'avoir deploye aucune activite politique, Il 
suffira d'avoir cte un brave citoyen, ayant accompli hon- 
nâtement son devoir envers son pays, pour ctre mis sur 
la liste de ceux condamnâs ă disparaitre, 


Vos qualites dintellectuels delite ne seront pas da- 
vantage respectâes par les communistes, car, OU VOUS pe 
rirez en prison 0u vous mMourrez spirituellement, obli- 
ses par le regime d'ecrire des choses contraires ă vos con- 
victions intimes. 

Vous serez tous assassines | 

Les fonctionnaires dW'Etat, Vappareil militaire, admi- 
nistratif, judiciaire et policier seront en premier lieu 
designes pour le martyre. Seuls pourront se sauver ceux 
qui, justement, consentiront ă devenir les ““utils” du 
regime et ă participer au massacre de leurs propres ca- 
marades et colleges. 

Vous serez tous assassin€s | 

Commercants, industriels et gens dMaffaires de la na- 
tions, detenteurs Mun capital si petit soit-il; vous serez 
progressivement depossedes de vos biens et jetes la rue, 
pour finir votre vie comme vagabonds ou mendiants. 

Vous serez tous assassin€s! 

Ouyriers, qui vous imaginez que la victoire du com- 
munisme dans votre pays vous apportera le paradis sur 
terre. _. Vous allez maudire Vheure meme de votre nais- 
sance apr&s avoir connu le visage veritable du commu- 
nisme! Vous ne serez pas massacres, mais vous vivrez 
si mal. vous souffrirez de tant de privations et vous se- 
rez soumis ă des sacrifices tellement lourds que la mort 
finira par vous paraitre plus douce que la vie. 


De la condition d'hommes libres, vous passerez ă ce- 
Je d'esclaves du regime, obliges travailler lă oă les 
nouveaux maîtres le voudront et dans des conditions aus- 
si dures que celles qu'ils voudront bien vous imposer. 

Vous ne serez pas assasin€6s, Mais VOUS MOUrrez peu ă 
peu, corporellement et spirituellement ! 


Cependant, la grande haine des communistes est reser- 
vâe ă la paysannerie; comme celte couche represente 
dans chaque nation Velement de base, celui qui assure 
la continuite historique, eoipso elle devient la cible des 
coupe les plus acharnâs. Par samasse impressionnante, 
de millions dV'hommes, la paysannerie ne pent tre trans- 
formee en proletariat agricole que par Pemploi des mo» 
vens les plus dure, 

En Roumanie, les villages recalcitrants ont Gt6 cern6s 
par les troupes militaires et ont ât& rases de la carte par 
les canons et les tanks. Des milliers de paysans ont &te 
tuâs pour le simple fait d'avoir râsiste aux mesures de 
collectivisation | 

Vous serez lous assassin6s! 

Personne ne pourra se sauver, De vos fiâres nations 
MWantau, îl ne restera qu'un amas de ruines, Les survi= 
vants constitueront une masse d'individus apeurea par 
les soulfrances endurces, qui moseront pas meme lever 
les veux vers leurs nouveaux maitres, 

La situation actuelle des nations occidentales est celle 


DE ii 


e e e 


Pai ai cap crai 


“un homme mine par une grave maladie 
| n'existe aucun autre recoura que la tabl 
Les nations occidentales n ont pas d'autre m 
e BOUVET ! elles n'y parviendront ni en 


que de P'autruche ni en acceptant la coexistence avec le 


monstre+ 


Le communisme est une maladie sociale qui s'âtale 
comme un cancer et qui jusqu'ă la fin, envahira tout 


organisme national, 


A ce moment-lă, le salut ne sera plus possible! 


» pobr leqnel 


da i 
e d'operation operation de la derniăte | 
rutean nisme! etire les nations libres est e ta e i sri 
ri Pouy pr îi | orhm 
Bull, i Semele hi assassină, il nous faut, F 


assassin potentiel. 


(Idea developpees Horia SIMA | 
du Mouvement md vea . Garda de m 
dans son livre “Ou'est le communisme”, Ed. 
DACIA, Madrid, 1972, p. 139-442) 


(En roumain et espagnol.) 


ECOURI 


PRIMIM LA REDACTIE 


Sydney, în 22 Malu 1977 


stimte Domnule Popescu, 

Mam bucurat mult să citesc din 
nou valoroasa revistă CARPAŢII şi 
am fost plăcut impresionat de serlo- 
zitatea conţinutului ei, 

VĂ felicit de a fi reactivat problema 
Transilvaniei, şi într'o mal mică mă- 
sură, a Basarabiei și Bucovinei, în 
contextul intensificării propagandei 
de revendicare din partea Ungurilor 
şi a Rușilor. 

Sunt mulți Români, ne mai pome- 
nind de străini, cari nu știu în ce 
constă drepturile noastre asupra 
acestor teritorii româneşti. In discuții 
particulare cu revizioniştii Maghiari, 
chiar și la nivel academic, ne mai 
vorbind de nivelul de şantier sau de 
fabrică- Românii nu au argumente 
la indemână în cifre sau date istorice, 
pentru a respinge afirmaţiile oponen- 
lor, în timp ce aceştia sunt foarte 
bine indoctrinați. Capitularea noastră 
este dureroasă, mal ales dacă are loc 
în prezența altor străini, şi are ca 
efect descurajarea Românilor de a 
mal susține cu tărie drepturile lor 
naționale, încurajând pe de altă parte 
pe dușmanii noştri de a intensilica 
propaganda lor, făcându-i pe străini 
să creadă că dreptatea nu-i cu noi, ci 
cu adversarii noștri. 

Din experiența făcută de noi, in 
această parte îndepărtată a lumei, 
ke tără nici o îndoială, că CInpRE A 

n Australia, care sunt mal mulţi la 
măr ca Românii, în chestiunea 
S ansilvaniei lucrează mână în mână 
Să Buvernul de la Budapiativă Din 
ki gil anticomuniști, antibolşevici şi 
AAA de moarte al regimului Ka- 
UL după revoluția dela Budapesta, 
ai gurii au devenit astăzi colaboratori 
Tipa AAkula „Singura lor preocupare 
al) revendicarea Ardealului, atât cu 
îs prd Ruşilor cât şi cu sprijinul 

. or vestice. 
claţi il Români de alci, prin Aso 

a lor, au reuşit intr'o oarecare 
rii să indigulască avalanşa Pro” 
EPA Maghiare şi să lămurească 
| tile i politice Australiene de Trei 
î ne istorice şi prezente, referitoare 
i ansilvania. In Noua Zelandă 

u Unde Român! ethnicei sunt foarte 
Coran, şi complet dezorganizaţi, în 
dep A Ve cu Ungurii, aceştia au un 
DroLă at câmp liber în desfăşurarea 
pojNagandei lor revizioniste, Partidele 

e i cercurile academice, Dra e 
intelect economice, În gener pătur 
cu un ală din acea ACE impre 
totul UI A munc tori, 430. Me 
Asupra pina a, ARDERE ngurilor 






Ori soarta unor Ţări, și mal al 
unor provincii, este decisă e pn îi 


masa verde a forurilor internaționa- 
le, şi cum Noua Zelanda este un 


le îndepărtate ale Siberiei, la muncă, 
de unde pu iai Patti ai, 


Conca t cu | ă 
sistematică de ie a Ala 

























membru res al cercurilor - român opera 

tice mondiale, cuvântul ei, ca seri zare gi ilie pietris străine 
oarecum neutră in problemele europe-  ethnice heterogene, în special cu 

ne, are mare greutate, şi nu mal de unde cele “p | 
rămâne nici o îndoială de felul cum uri naționale” 

reprezentanţii ei vor vota în chestia “Republica Moldoveniaska” 


Transilvaniei. 

Iar in privința Basarabiei și Buco- 
vinei, situaţia este şi mai serioasă, De 
ani de zile, Ruşii continuă în mod | 
sistematic acțiunea lor de desnaționa- j trălesc prin mahalalele 
lizare și de falsificare a Istoriei şi al | 
realităţilor prezente. Astfel acum 
câtva timp, au trecut pe alci în turneu 
un grup internaţional de dansatori, 
sub firma de “The Russian Spectacu 
lar”, deşi majoritatea Or erau 
Români din Basarabia, rogramul, 
tipărit la Moscova în condițiuni tec- 
nice excepționale, era întitulat: *“Mol- 
davia”, care era prezentată publicului 


străin în felul următor: “The Molda- când însăși 
vian Republic... is multi-national and Națiune este în joc, 
over fifty dilterent nations and naă- cum sunt C 


uonal, groups, are, Feprcaenisă pie or 
opulation. The lenguage, 
Vata orga, rare ie, marteă în 
fluence ol the Slavo engu 

In textul programului, de peste 20 
de pagini mari, nam găsit ă 
nici o mențiune de “Român” sau “RO 
mânia”, nici măcar o explicaţie, oricât 
de mică, de cum se tace că limba este 
de origine Latină, şi de cum a ajuns 
această provincie La în masa 
Slavă. La fel nu se da nlel o indicație 
care sili cele ie: de, gi 
fa NI Ş ia. aimattă, dai ale din 
populația to a 

i o idee de felul 

ŞI pentru a ne ace > ba, este 





demaste opiniei publice mondiale 
alsitatea pretențiilor ungurești şi 
"usssti asupra teritoriilor românești 
prin lămuriri și proteste adresate 
autorităților legale ale diverselor țări 
smde se produc asemenea agitații 
precum și prin publicarea in presa 
ovală a adevărului istoric și national, 
care îndreptățește respingerea acestor 
pretenții, 

Noi dela CARPAŢII am tăcut şi vom 
continua să facem ce puten, atâta 
timp cât slabele noastre mijloace ne-o 
vor permite. Am trimis cele trel nu- 
mere din revistă tuturor Românilor 
din exil a căror adresă am cunoscut-o, 
revista şi cele doua broşuri, “Transil- 
vania romanească” (în limba română) 
şi “Les Valaques” (în limba franceză), 
gratuit, tuturor legațiilor şi consula- 
telor străine din Madrid. 

Nu avem pretenția că am rezolvat 
problema sau că am răspuns la toate 
întrebările. Nici că am adus date 
necunoscute de compatrioţii noștri. 
Am încercat să punem la indemâna 
compatrioților o sumă de date, cu 
care, să poată răspunde Ungurilor în 
discuțiile academice sau în cele 
neacademice. Dar, Dl. Untaru şi RO 
mânii din Australia, de ce nu tradue 
in engleză şi nu răspândesc aceste 
brosuri? Noi am dat libertate oricărui 
Român să reproducă ce vrea fără sa 
ceară nici o aprobare. 

In celace priveşte Basarabia și Bu- 
cavina, pregătim un studiu care va fi 
publicat in revistă în numerele urmă- 
toare. La fel, paginile revistei noastre 
sunt la dispoziţia tuturor compatrio- 
ților cunoscători mai bine decât noi 
a problemei Basarabiei şi Bucovinei 
şi cu această ocazie ii rugăm să ne 
trimită colaborarea. Dacă vor, bineîn- 


țeles. 
i 0 a 


—Şi acum, considerându-mă vizat, 
imi permit să-i dau şi eu un scurt 
răspuns Dlui Dr. Untaru. 

Observ o mică contrazicere în 
scrisoarea Dsale. E de acord cu pune- 
rea la punct sau mai bine zis cu 
incercarea de punere la punct a Un- 
gurilor, care declară Transilvania 
ungurească. Dar, atunci când un RoO- 
mân, sau zis Român publică în revista 
lui un articol al unui groi ungur care 
declară Transilvania ungurească, fără 
o notă cel puţin de desolidarizare, 
D]. Untaru nu e scandalizat. Nu crede 
Dl. Untaru că acest articol poate fi 
utilizat de propaganda ungurească? 
Şi faptul că nici unul dintre colabo- 
ratorii din acel număr, nu a protestat 
nu i se pare condamnabil? Atrăgând 
atenția asupra acestui fapt grav, am 
săvârşit o greşală? Am devenit un 
obiect de discordie? 

Dl. Untaru cere o unire o tuturor 
Românilor, pentru o acţiune comună. 
Dar acțiunea se duce, în special pe 
calea scrisului. Poeţilor ]i se zice, sau- 
dece n'am spune-0? — își zic ei înșiși, 
profeţi. Dar, Îl rugăm pe dl. Untaru 
să ne spună cu sinceritate câte din 
asemenea tunete profetice a citit în 
ultimii zece ani? Cred că nu a citit, 
căci în acest caz ar fi fost și el scan- 
dalizat de poemele în care “profetul” 
ne spune că face “amour ă la fran- 
cais”, că face “pipi” sau ceva şi mal 
brutal spus, sau că “Isus €... un şancru 
de aur”, 

Nu Die Untaru, acestea nu sunt 
“polemici personale”. De mai bine de 
zece ani, poezia exilului a luat-o 
razna. Era necesară o reacțiune. Sunt 
convins că nu eu eram cel indicat să 
reacţionez, dar dacă n'o face altul? 

E de acord DI Untaru ca anumiţi 


“filozoli” românii să compare Tara 
de la Dunăre, adică România, cu 0 
pervertită sexuală? 

In primul rând e vorba de o critică 
literară. A face o critică jiterară e 
ceva normal. Când cineva scrie, pu- 
blică, ştie că va fi criticat. Dacă scrle 
gogomânii şi critica e cevă mai aspră, 
scriitorul nu are dreptul să facă apel 
la unirea tuturor exilaţilor. Unirea 
exilaţilor şi cu o critică a unei opere 
literare, nu au nici în clin nici în 
mânecă. 

Şi acuma vine 0 chestie mal gravă: 
e vorba de terielirea eroismului, Dle 
Untaru, eu am îost pe front, voluntar. 
In prima linie, in unitatea mea, am 
avut un alt voluntar. Era soldat; iără 
un ochiu. Putea deci să stea liniștit 
acasă. Dar el a venit pe linia I-a. Şi 
cerea să fie trimis in misiunile cele 
mai periculoase. La înapoierea dintr'o 
asemenea misiune periculoasă-o patru- 
lă în liniile inamice—, rănit grâv Și 
adus pe braţe de ceilalţi camarazi—, 
a murit cu mâna în mâna mea. Cu 
mâna lui bătătorită de ţăran-ca şi a 
tatălui meu—, în mâna mea. Sunt 
lucruri care nu se pot uita. De aici 
ieşirea mea violentă. ŞI in acest do- 
meniu - terfelirea eroismului - rămân 
intransigent. Voi isbucni exact la fel, 
ori de câte ori va (i cazul. Şi aceasta 
cu regretul de a [i considerat de către 
DI. Dr. Untaru—pe nedrept cred 
eu —, un turburător al uniunii exilu- 
lui românesc. 

N.S5.G. 


e Citim cifrele reproduse intr'o lu- 
crare ştiinţifică publicată în Franța: 
G. SOKOLOFF-URSS și Europa de 
Est (revista “L'Economie Moderne” - 
C.E P LL, Paris, 1973). Văzute in 
simplitatea lor cifrele citite sunt mai 
elocvente decât orice propaganda 
contrarie revărsată în Occident cu 
privire la prosperitatea ce domneşte 
azi în tara noastră, şi inima ni se 
strânge de durere. 


Autorul, vorbind despre “desvolta- 
rea” ţărilor din Est, face o comparație 
semnificativă între Produsul Interior 
Brut (PIB) el acestor ţări și acelaș 
indiciu în țările occidentale. Astiel, 
la un Produs Interior Brut de 1715 
dolari pe locuitor în Europa Occiden- 
tală, avem în ţările preafericite de 
sovietici următoarele proporţii in 
cifre brute și procentaj în raport cu 
PIB occidental: 


Dol./ 
locuitor /) 
Germania de Est... 1250 12,88 
EIB aia ai 31119 64,172 
Cehoslovacia. ... ... 1005 58,60 
URARI se ai de ae 890 51,89 
BUlpăria i i i 880 51,31 
sea br) ÎN AR SII 595 34,69 
ROMANIA ......... 560 32,65 


Situaţia acestor ţări e deci cu mult 
inferioară celei din ţările apusene și 
printre ele, România bate toate re- 
cordurile de sărăcie. Cu toate bogăţii- 
le subsolului și solului, cu tot poten- 
țialul uman (21 milioane de locuitori) 
România e depășită substanţial de 
Ungaria și Bulgaria, două ţări relativ 
or pă şi cu un număr redus de locul 

Ti, 


E vorba de o “intâmplare” sau de 
anumite “evenimente circumstanțiale 
mejericite” care-ar Îi pus economia 
românească in această inferioritate 
ii i ca lipitoarea sovietică care 


suge fără milă vlaga neamului ro- 
mânesc? 


e Duminică 5 Iunie 1977, prin 
grija Comunităţii Românilor din Spa- 
nla sa oliciat un serviciu religios în 
Cimitirul Civil din Madrid, pentru 
pomenirea tuturor Românilor și Ro- 
mâncelor care au murit în Spania în 
decursul celor 33 de ani de exil. Din 
nefericire, lista lor este lungă: Alicia 
Ponta: Virginia Cotruş; Crișu Axen- 
te: Nuţu Ardelean; Stelian Popescu; 
Mihail Demetrescu; Vasile Florescu; 
Ion Braşoveanu; Principe Constantin 
Cantacuzino; Alexandru  Busuiocea- 
nu: Aron Cotrus; Veronica Pârvules- 
cu: Grigore Manoilescu;  Princesa 
Ioana de Hohenzollern; Tatiana Mo- 
raru; Ion Protopopescu; Angela 
Ionescu  Castineira; Ana Popescu; 
Mircea Muşetescu; Constanţa Şelca- 
ru: Valeriu Vinţan; Dan Geblescu; 
Aurel Dinu; Elena Magheru; Ana 
Nicolau; Bucura Neagu; Mihai Oană; 
Hugo Krummel; Alexis Macedonski; 
Dimitrie Ardelean; Alexandru Beca- 
tor: Ion Balcu; Princesa Zoe Sturdza 
Mavrocordat; Radu Ghenea; Ioan Bi- 
clolla: Elvira Florea Sima, Mihail 
Nicolaescu; Grigore Ghiaţă; George 
Candeleanu; Iordan Cristofovici; Ste- 
fan Ioanid; Ion Fleşeriu. 

Slujba a fost oficiată de Parintele 
Albaralcin. La sfârsit, membrii Comu- 
nitaţii au depus flori pe mormintele 
celor dispăruți. 


9 In scopul eternizării virtuţilor 
Naţionale Româneşti, un grup de 
compatrioți, a luat iniţiativa păstrării 
amintirii Generalului Platon Chirnoa- 
gă, hotărind să-i aşeze o placă memo- 
rială la Câmpul Românesc dela Ha- 
milton-Canada. 

Pentru realizarea acestei ploase da- 
torii româneşti, se difuzează aceste 
liste de subscripii către toţi aceia care 
Y'au cunoscut pe Grl. Platon Chirnoa- 
pă pe câmpurile de luptă, sau din 
lucrarile sale istorice, studiile și ar- 
ticolele lui, aparute în exil timp de 
peste 20 de ani. Suntem convinși că 
acest apel va păsi în sufletele romă- 
neşti toată înţelegerea, 

Numele susținătorilor vor fi publi- 
cate în presa românească a exilului, 

Data desvelirii pietrei comemorative 
se va comunica ulterior. 

Rugăm a se restitui listele de sus- 
cripție până la 15 Iulie 1977, pe adre- 
sa: Chim. Dipl Remus Lazăr, 2418 
So. Ridgeland Ave-Berwin, Jiinois- 
60402. 

Comitetul de iniţiativă: Malor T. 
Bumbăcescu Ion; Cdor r. Eugen Y- 
Bailla;: Farmacist George Bălașu, di- 
rectorul ziarului “Cuvântul Româ- 
nesc”; Dr. Alex. Ronett; ziarist Nico- 
lae Novac; Alexandru Ionescu-Lungu; 
Gh. Bulumete; Av. Ion Covânea; 
Chim. Dipl. Remus Iazăr, 

Pa lista primită la CARPAȚII, sau 
inscris până acuma: zu 


———————— 


Comunitatea Românilor din 
Spania ... ... „+. ese se cae ste 3000 

Editura şi Revista CARPAŢII 2000 

Traian Popescu ...... i 1000 


Căpitan Nicolae Opriş . 20 As 1000 
Ing, Petre Sorici ... see m. o... 1000 
Căpitan N. 5. Govora ... »-. .. 500 


Lista rămâne deschisă. 


e Cartea “Les Cavallers de LApO: 
calypse”, de Ion V. Emilian, a apăru 
in editura germană “Verlag, e 
Preussich Oldenburg”, sub titlul “De 
Phantastische Ritt”. Cartea, 420 pa- 
gini, în condiţii technice excepționale, 
ne-a produs o mare bucurie, câ 1 
când ar fi vorba de un succes î 


ostru. ȘI în fond este un suca 


es p 
E str şi al tuturor Românilor Afui 


e eroism nu este un cuvânt ieşit 
er modă cl, din contra, un CURE 
de arzătoare actualitate. Bucuria esta 
şi mai mare, constatând că in Europa 
“ceidentală mal există oameni care 


rețulesc Și admiră eroismul, si nu 
E mal scapeți care-şi ucid spieanul | 


cltind elucubraţiile măscăricilor orlen- 


țali, 

suntem informaţi că lucrurea lui 
_v. Emilian e pe punctul de a apare 
in limba spaniolă. Din mare, bucuria 
noastră se transtormă În imensă. 


Dintr'o publicație românească am 
atat că Ion V. Emilian a impliniț 
anul acesta 70 de ani, Ca și acea pu: 
blicaţie, CARPAȚII îl urează viată 
lungă, pentru a da și în viitor celor 
ce se clatină, lecţii de înalt eroism. 


9 Dar nu avem norocul să ne vină 
numai veşti bune care să ne umple 
inimile de bucurie. Dumnezeu vrea să 
avem şi vești rele, din acelea care să 
ne producă profundă tristeţe. 

Din Statele Unite ne vine o aseme- 
nea veste: a murit dr. Ion Cârjă. Drul 
In Cârjă era una din acele figuri a 
cărei dispariție sguduie pe cei care 
i-au cunoscut activitatea. A fost unul 
din acei oameni pe care viața ii în- 
cearcă dincolo de limita suferințelor 
umane. “Nu da Doamne omului mai 
mult decât poate să sufere”, spune un 
proverb românesc. ȘI Drului Cârjă 
Dumnezeu i-a dat mai mult decât 
poate omul să sufere. Canalul Dunăre- 
Marea Neagră, Aiudul, etc. el le-a 
cunoscut nu din lecturi, ci în propia 
carne. Ani lungi de foame, de îrig, de 
umilințe: suferinţe  danteşti. Cine 
citeşte cărţile Drului Cârjă e urmărit 
zile, săptămâni şi luni întregi ca de 
un coşmar. In acest infern au trăit 
zeci de mii de Români, au trăit oame- 
ni care nu ar fi putut bănui că se mai 
pot întâmpla aceste lucruri în seco- 
lul XX. Metodele de inchiziţie mar: 
xistă au atins paroxismul. Pe Drul 
Cârjă l-a hărăzit Dumnezeu să scape, 
pentru a povesti lumii intregi ce a 
fost acolo, pentru a sgudui pe cei mal 
indiferenți, și chiar pe cei mal imbe- 
cili, care încă oftează după barba lui 
Marx, 

Puţini, foarte puţini sau salvat 
sufleteşte de pă pi Dar nu avem 
dreptul să aruncăm cu piatra. Drul 
Cârjă ne-a arătat că din acel infern, 
nici îngerii m'ar fi putut ieşi întregi. 
Toţi au fost fărâmaţi trupeşte, au fost 
sdrobiți sufletește. Cel care până la 
sfârșit au reuşit să lasă la lumină de 
acolo, nu au fost ei, el umbrele lor, 

Dumnezeu l-a ales pe Drul Cârjă să 
lasă din inchisoarea Alud, să ajun- 
pă în Occident și să povestească Ce 
Sa petrecut în infernul marxist. 
Cărţile lui sunt documente sdrobitoă- 
Te, pe care nimeni şi nimic nu Apa 
să le clintească, nici acum și Nici în 
vecii vecilor, 

Şi acum Darul Cârjă a trecut şi €l 
in lumea umbrelor. Prea de timpuriu: 

Așa a volt Dumnezeu. Să păstrăm 
un moment de reculegere şi să rugăm 
ră Prea Inaltul, să-l 0d nească în 

e, 


e ::Der Donauschwabe” este gazetă 
șvabilor din România, Ungaria și 
puoslavia. Anul acesta a amplă un 

e secol de apariţie. * 
Bazetă excelentă în Pieace priveşte 
onținutul, iar prezentarea în 
orice critică, 


Lui 
Ş 


Ca şi în cazul publicaţiilor ta | 


upti. Der Donausehwabe aPâjj! ară 


unui om: redacto etel, î AU, A 
Schuttack, II atu gazete, În 0 de ZE tai 


„a 


, redactorul ej a, A0⣠între persoa- 
relații cu destul “pe uttack Aa 
relaţii cu destul dintre riotii 
îi RA manifest, n arte n mul 

se la unele, chiar în A 


a ui mie mi se i că Românii 

ilie strânse cu a ii pană ar 

vemgEAZeta, “Der Donauschy "să 
că oftează ca şi not după pie 


radisul pier ȘI 
dei e ră dut, adi 


mMânii au fost schinghuiți după 23 

omportarea bestii- 
orice închipuire, A pitt dp cara 
mai rău decât pe 


EVUL SA să li se spună, să li se explice, 


ne-au lg pe noi. Organele 


naziști. 

E oare prea tarziu ca această apro- 
piere să se facă? Nu ştiu dacă e târziu 
sau nu. Dar au ajuns până la mine 
nişte zvonuri că Sașii din România, 
acei care au rămas acolo, au făcut 
sau sunt pe cale să facă o înţelegere 
cu Ungurii, pentru a cere... autonomia 
Ardealului, Adevărate sau nu, aceste 
zvonuri, interesează mai puțin. 

Adresa gazetei este: Donauschwa- 
bischer Heimatverlag, D7080 Aalen, 
Postfach 1680, Germania Federală. 


e Se află sub tipar şi va apare in 
toamna aceasta, în Editura CARPA- 
II, Tralan Popescu, Madrid, romanul 
“Dumnezeu sa născut în exil” de 
Vintilă Horia. Este traducerea în ro- 


mâneşte a romanului “Dleu est ne en 


exil”, Prix Goncourt, care după cum 
se ştie, a apărut în mai multe limbi. 
Pentru prima dată, acest roman apă- 
re în românește, 


e In Editura “Rigmor”-N. S. Go- 


vora, a apărut cartea “Carnetul unui 
veteran”, de Ştefan Georgescu-Ser- 


stă | 
Reina Victoria, 13, 10 A, Madrid-3. 






in 


-a | 


4 ei 
. 
. PĂR 
TEA. 

+ ă 


a, 
.* 


că el e celebru și n Europa și n Ar 


nătura. Cum semnă mini pe | 
valorează milioane totul e pal 
e Adaptându-se v ac, Ana 
unui proteţi 0 tac oii paeselden 

tal 


%. 


îl uimește chi Ea 
Daganil în ae au veroală, de E: 


| 
uri 


ar pe 









eri să are un pi 2ur0 

America, celace a făcut 
ghiduș să exclame: Păi atunci, 
E Uscatiu își face nevoile în 


Sa râs de glumă, dar un alt 
trebat: hase rezolv 
tăi 8 mal e mata 


se poate. ȘI de ce nu? ar ghi- 
dușul, dacă eroina un! pa AI PUsau gi 


„le Maestrului are 242 inăl 


e Tinase Uscatiu şi-a să - - 
devină membru al a pa A aa 
ŞI a pus în mişcare toate mijloacele: 
vizite la Bucureşti, publicare de arti- 
cole şi poezele în revistele reseriste, 
cu fotografii, ete. Se părea că totul 
mergea „ABE fericitul desn | 
“sa ivit un contr 







simului Drăgan. Şi asta nu se poate. A 
Ori primul, ori aibe Şi i-a venito 
altă idele, Nu-l mai interesează Acade 


simplu, i-a răspur 
publica 5 romane, 





ALA 


10 volume de poezele 2 brOȘU- 
ri, Câte 3 pe an. La un loc vor face... 


a 





Modern Romanian Coins, de A ei 

Moderne ieiantar, (De e pie | 
o-Rumana de Sal: pă: 

— Crez de generație, 


Colecţia Europe, Mini 
_ Primile. Grati Veni 









9 
Joi 
i x i. 
7. 2ascc CUL 
A An ded 3 (câ 
4 etre N E 
3 2 pdl 7» niaia = 
Li ui . . 
“| DI i î 1 Să A I5 VA 
. Aa a L p 


Ma 
E, 
ir 
% E 
Li 


Y amhass 


Ci * 
_Bolal 


n RR „8 
- . - 
| It 








a ş3 + 

pa Asa d, sil ta 

STA ca te An pa 
La i L, Lg NI AL Fu “ep, 2 


Redactionale 
A) Prof. Alex. Boldur-La Grande Thrace. 


Mulţumim sprijinitorilor de totdeauna care s'au grăbit să răspundă pozitiv apelului nostru lansat 
prin revistă pentru tipărirea lucrării Dlui Prof. Al. Boldur-La Grande Thrace, lucrare de incontestabilă ya- 
loare pentru cercetarea originii şi trecutului Neamului nostru. 


Bogatul material documentar și reproducerile fotografice de obiecte reprezentând civilizaţia stră- 
moşilor noştri, înainte de era creştină, oferă publicului un volum de impresionante proporţii, al cărui 
pret se ridică la cca 2.000 pesetas. 


Rugăm pe această cale, atât pe cei cari s'au anunţat ca subscriitori anticipaţi ai lucrării, cât şi 


pe acei care vor să aibă în biblioteca lor acest tezaur, să trimită costul ei de 25 dolari U. S. A. pe) numele și 
adresa directorului Editurii Carpaţii, Traian Popescu. 


O parte a textului lucrării va apare și în revista Carpaţii, începand cu numărul 4. 


B) Medalia Corneliu Zelea Codreanu. 


Cu prilejul comemorării a 50 de ani de la înființarea Legiunii Arhanghelului Mihail, sa luat ini- 
țiativa baterii unei medalii comemorative, având pe anvers CORNELIU ZELEA CODREANU - 50 - ROMA- 
NIA, iar pe revers - 1927 — Legiunea Arhanghelului Mihail, 50 de ani de la înființare 1977 şi simbolul 
Mişcării, gardul de fier. (Vezi reproducerea în pagina a 2-a a revistei.) Au fost bătute cu acelaș text, efigie, 
dimensiuni şi greutate (3 cm. şi 28,31 gr.), 100 medalii de aur de 20 carate, prezentate în cutii speciale 
învelite în imitație de piele, preţ 20.000 pesetas sau echivalentul în monedă străină. 


100 de medalii de argint pur, prezentate în cutii similare învelite în pegamoid, preţ 3.500 pesetas, ia 
sau echivalentul în monedă străină. 


Atât tirajul redus, cât şi personalitatea lui Corneliu Codreanu, sunt o chezășie a valorii numismațtice 
pe care o vor avea aceste medalii, în lumea colecționarilor. 


Există încă foarte puţine piese disponibile. Comenzile se pot face la redacţie, remiţând contravaloa- 
rea şi spezale de expediţie, pe numele şi adresa redactorului Traian Popescu. 


PR i 


EDITURA CARPATII ANUNTA 






Au apărut: 
ISTORIA ROMANILOR DIN DACIA TRAIANA, de A. D. = crema 
vol I, 1 şi IV. E 15 $ USA 
ISTORIA LITERATURII “ROMANE, de D. Murăraşu, 'xol II ui N 0 i 4 $Ş USA 
Vol. ], legat . Popi 
NAȚIONALISMUL LUI “EMINESCU, 'de Tă Murăraşu -. cea Cea | SEI 
POVEŞTI, de Ion Creangă, legat și DOAR, i asa ca d să vii au 0 IRI RES 
DACIA, de Vasile Pârvan . A e DE Aia toat e PNI IERI 
PRECURSORI, de Octavian Goga .. 3 $ USA ; 
ISTORIA PARTIDELOR, NAȚIONAL, “DĂRANESC ŞI “NAȚIONAL- „28 
TĂRANESC, de Pamfil Seicaru „vol I, II . 12 $ USA 
ISTORIA POLITICĂ ŞI MILITARA A "RĂZBOIULUI ROMANIEI 
CONTRA RUSIEI SOVIETICE, de General Platon Chirnoaga . 8 Ş USA 
KARL MARX: INSEMNARI DESPRE ROMÂNI. Texte inedite cu co- 
CARPATII mentariu de Pamfil Şeicaru . 8 Ş USA 


PASA CEL MARE, VOIEVOD AL MOLDOVEI, de prof. “Alexandru 


REVISTA CULTURALA SI DE Boldur 8ŞUSA 
ROMANEASCA IN EXIL ISTORIA DACIEI ŞI “CONTINUITĂTEA DACOROMANĂ, de Gene- i 
APARE ODATA LA DOUA LUNI ral Platon Chirnoagă . 8$ USA 


SUB INGRIJIREA UNUI COMITET 
DE REDACTIE 


* 
Redacția și Adminisrația: 


Calle Conde de Pefialver, 82, 4 
car du 11 01 - MADRID-6 


Anual SA 
susţinere, 17 te 350 40 $ USA 
E A ae Avion plus. 5 $ USA 











LE NID, UNITE DE BASE DU MOUVEMENT LEGIONNAIRE, "de 
Faust Bradescu 
di pi SARĂ ȚARĂ, “nuvele, de Faust “Bradescu, N. “Novac şi 


UNIREA NAȚIONALĂ iN COMPLEXUL POLITIC EUROPEAN, de 
Pa m SESă A Șf 
DICȚ ION ROMÂN-SPÂNIOL, de Prof. Ion Protopopescu, rustică. „PIURE 3 


... .". 


Lega pânză .. 7 AER Se: 
coRNELIU I ZELEA CODREANU. DOLĂZECI DE ANI DE LA MOAR o eee 






r. Mano iese .. aa ... ... n... ... giule: 
MOȚĂ ŞI Mi RIN. anolleseie Er ŞI CINCI DE ANI DE L D4 

de Frat 7 Sautao, Marquia de Nantouillet, Blas Pihar, Gr. Ma 
nollescu .... nn mc. o... sag ... "4 LL luă FĂ 









..". ... o... paa 59e se» ... şa... 


»