Dacia nr. 8, 1952

DACIA 


_Mribună de luptă româneaţeă 





SERIE NOUĂ N. 8 





752 


Rio de Janeiro 





DACIA 
XXXXIXXX 
Tribunii de lupt“ românească 
XXX XXX XXX XX XXX 
Anul VII n? 8 24 Iunie 1952 
Rio de Jnneiro 
CUPRINSUL 
IRRD 


Cuvânt explicabile sal atei alerlo e latulele e see aaa ii DR se 
24; Taine «3 5lă PIRiie e scai pati aioitala eat dna e ve d sia tătar Alia 8) 
Duh de dîrjenie, vorsuri de Aron Cotrus..." 4 
Momentul Intemeiorii Legiunoi —"Penţru legionari" 5 
Ta Iooans, de Ton 1, Mota ese niste sie alaie bca aătia etolăzeii Ş 
Legionari smul de Dr, Faust Bridoscu, e... .... „1 . 9 
Martiriul Netiunoi române de I.G,D,...c....... n: 13 
Oficii -dovir griiese vouă, .(3crisonren nposto-— 

lict a Sfântului Părinte Pius XII )., " 17 
Manifestul "Rrontţului Libortitţiin, cc... .... 19 
Un steag de Ing. Dumitru Mihiescu, cc... cc... n 21 


Prigoanele legionare de Dumitru Iordan... .. „n 23 
aNieuielo: Ton a-i Dimitri e eee aa ele aleea. 07 
"Pericolul lozionar“. de Sernfim Bratocoz. ....,, nt 29 
Exagorări (Politi că externi) do Grigore arbore * 32 
Exemple vii (aoctivitato logionară) ,........... N 36 
Arob 0otrus 49 BB operei ee e oala osia ... N 40 


Bitent de Dre Radu Buzdugan, . n ec esa oaia a Aa 
Bditura t0artoa Prlbogă Bila: Vei alea Did ea N) 45 
Co-este: Ipeiunea: de;:0:. Ze Oisratate nara eee oimcogiio e sie ae 8 AA, 


PIE ae 


PRO PATRIA SEMPER 


Corespondenta se primeste le adresa: 
Caixa Postal 48 
Correio da Lepa 
Rio de Jensiro 
Brasil 


CUVÂNT ÎNAINTE 
XX XXX XXX 


După o întrerupere de doi ani, din cauza greutăților materi- 
ale, această tribună de luptă românească îşi reia locul, al&turi de 
toți cei:ce sunt mânați și însuflețiți de narole gând al eliberării 
neamului e 


Scoasti clandestin la Paris, încă din Decembrie 1945, atunci 
cână nimoni nu înâdrăsnea să spună o vorbi împotriva satanicei pu — 
tori din Răsărit, "DACIA" a dus o existență do luptă sporadică,dar 
îndârjită şi eficace, înscriind în istoria exilului prima manifes- 
tare arti-conunistă, prima acțiune do redeștoptare a forțolor laten-— 
ie naționale de peste hotare. 


A fost un oxenplu și un imbold, 


Azi, roapfirână într'o serie nou, modostă, format revistă 
iar nu ziar.ca.odinioari, mimiografiatii ca multe alto tribune de 
luptă națională, "DACIA" so simte mânâră do a gtisi po drumul spinos 
deschis do ea, atâtea gi atâtoa forțe ronânoati convergână spre 2- 
celas țel, ConvinsE do realitatea aspirațiilor corune și confornân-— 
du-se principiilor de frătoască înţelo goto devenite pentr ea rogu- 
1% do conduită încă dela brimul nur, "DACIA" trimite tuturor con- 
fraților do luptă gândurile sale de bine, 


"DACIA" va fi o tribună de lupti ronâncascăi oxelusiv în 
slujba noamlui și-a intereselor superioare ale Ronâniei, 


"Va piatra un Yriguros objoctivisn în toate problemele privind 
corunitiiți Le. ronânoști în oxil, ziarelo, organizațiile politice și 
culturale e 


Nu va polemiza cu nimeni sub nici un motive 
Va publica articolo tratânăd problonole românesti, ale tutu- 


ror scriitorilor și ziarâştilor români în oxil, inditorent de par- 
tidul politic căruia iarta, 


O 


X x 


ACEST PRIM NUMAR AL SERIEI NOI 
ESTE ÎNCHINAT IN INTREGIME MIS- 
CĂREI LEGIONARE, ÎNPRU AMINTI 
REA CELOR 25 DE ANI DE SAORIFI- 
CII CONTINUE PENTRU BINELE SI 
GLORIA NEAMULUI ROMÂNESC, 


XXX X XX 
XXXXXX XX 


DACIA - N*8 5 


24 Iunie 
ee tt) 


RX 


Au trecut 25 de ani, 

Un sfort de secol de când, într'o cameră din str, Florilor 
n? 20, lua ființă în Iași, Mișcarea Legionară, 

Era 24 Iunie, ora 10 scara, în anul 1927. 

Era Vineri, ziua Sfântului Ion Botezătorul, 

Iar cel care acum 25 de ani lua această inițiativă, era 
Comeliu Zelea Codreanu, 

Pornea la un drum greu de tot, 

Dar nou, înnaitor și hotărâtor pentru destinul unui neam, 


Erau numai cinci, 

In fața lor : icoana Sfântului ;Arhenghol Mihail, 

Solemitatea întemeierii : un minut, 

Nu aveau bani; nici programu..-! 

Aveau altceva, care valora mai mult : 

Iubeau adâno Neamul, 

Simțeau la fel și credeau nelimitat, 

Avoau pe Dumnezeu în suflete. 
: ji orientau tot gândul și toată ființa lor, în jurul a douf 
idei capitale : îi i 

1,- Bivuirea rfului din om; reforma omului însuși ; creiarea 
unui om nou, câre sf înfrângă mei întâi rftul din ol. 

2,- Precitiroa şi oțelirea. nemului românesc, pentru marea 
și greaua luptă cu torţe satanice ale Răsăritului, care încf de 
atunci, începuserii asaltul în interior și. la hotare, 


Ce a fost apoi ? 

Au urmat 25 de ani numai de lupte, de suferințe, de sacri- 
ficii zguduitoare, 

A fost ucis mișelește Căpitanul, au fost asasinați mulți 
dintre coi mai buni, 

Neamul o știe de cine Și cum. 

Der Miscarea legionară nu a fost ripusă; și nu va putea fi. 

PentrucĂ o misiune înceâratti în Destin, nu poate fi oprită, 
nici întremptă, do om. 

Asti-zi ca și ori, în Ţară ca şi în exil, logionarul este 
și rămâne în prima linie de luptă, 

Orice român cinstit o poate mărturisi, 

Precum mâine, Țara întroagt eliborată do comunism, o va 
mărturi si, 


"DACIA" 


DUH DE DIRJENIE 


Duh de dîrjenie, o Doamne, rovarst, 
i deo răbdare 
S Ar! do hotare, | 
RRta- fruntoa-mi do oromne , pesto 
inima-mi arsă |... 


N'au Liei Ra sare ai noștri departe, 

şi to ca pe flfcări astoaptă, 

În eul coa cruntă şi reaptă, 
r&fuiala de mîine, pe Rp ori noârte ah. 


Ta, Grumuri deschido-ne ctre pa i aul : 
sf fim înpreunti 
prin vârjol și furtună, 
cînd neamul întreg va sflta în picioare î... 


Aron Cotruș 


"Drumuri. prin furtuni” 





Salut pe cei ce merg spre marea Biruintă legionară. 


(ital 2 (turnu 





DACIA - N*8 5 


LEGIUNEA  ARHANGHELUL MIHAIL 
XXXXXXXXX XXX XXX 


Momentul întemeierii, din 
volumul "Pentru legionari" 
de 0.2.Codreanu - pag.275 


In fața situației de mai sus, m'am hotărât să nu merg nici 
cu o tabără, nici cu cealaltă. Nici să mă resemnez, ci să începor 
ganizarea tineretului pe răspunderea mea, după sufletul și capul 
meu și să continui lupta iar nu să capitulez, 

In mijlocul acestor frământări, și ceasuri de răscruce ne-— 
am adus aminte de icoana care ne-a ocrotit în închisoarea VAcărești, 

Ne-am hotărât să strângem rândurile și să continuăm lupta 
sub protecția aceleiași Sfinte Icoane. In acest scop, ea a fost a- 
dusă la. căminul nostru din Iași, din.altarul bisericii Sfântul Spi- 
ridon, unde o 1ldsasen eu trei ani: în urmă. 

la aceste gânâuri, grupul "Văcăreşti" s'a alăturat imediat, 
Peste câteva zile am convocat la Iâşi pentru Vineri 24 Iunie 1927, 
ora zece seara, în camera mea din str. Plorilor N920, pe Văcăres-— 
teni și pe puținii studenți cari mai rămăseseră legaţi de noi. 

Intr'o'condică, cu câteva minute înainte, scrisesen următo-— 
rul ordin de zi, numerotat cu Ne 1: 7 

“istăzi, Vineri 24 Iunie 1927 (Sf. Ion Botezătorul), 
"ora zece seara, se înființează : "LEGIUNEA ARHANGHE- 
"TUL MIHAIL", sub conducerea mea, Să vină în aceste 
"rânduri cel ce crede nelimitat, Să rămână în afară 
"cel ce are îndoieli, : 

"Fixez ca sef al gărzii dela Icoană pe Radu Mirono-— 
"vici e y : 

Comeliu Z. Codreanu 

Această primă sedintă a durat un minut, adică atât cât am 
citit ordinul de mai Sus, după care cei prezenți s'au retras, ră- 
mânânăd ca să cugete dacă se simt destul de hotărâți Ş tari sufle- 
tește, pentru a păși într'o asemenea organizaţie, unde nu era nici 
un program, singurul program fiind viața mea de luptă de până a- 
tunci și a camarazilor mei de închisoare, 

Chiar și pentru cei din grupul "Văcărești" am lăsat timp de 
gândire şi de cercetare a Deep eae aa lor, pentru a vedea dacă nu 
au vreo îndoială sau rezervă deoarece păşind aici vor trebui toată 
viața lor să meargă înainte fără nici-o soviire, : 

Intima noastră stare sufletească din care s'a nâscut Legi- 
unea a fost aceasta ; nu ne interese dacă vom birui, dacă vom că- 
dea frânţi s'au dacă vom muri. Scopul nostru era altul : de a mer- 
ge înainte, uniţi. Mergând împreună, uniți, cu Dumnezeu înainte și 
cu dreptatea neamului românesc, orice soartă ne-ar fi dăruită, în- 
frângerea sau moartea, ea va fi binecuvântată şi va da roade pen- 
tru neamul nostru, Sunt înfrângeri și morți cari trezesc un neam 


6 


le viață, Qupă cum sunt și biruinți dintre acelea care-l adorm, 
spunea profesorul Iorge, odatf, 


* 
x * 


In aceeași noapte si în aceeași condică, am redactat o scri-— 
soare câtre profesorul Cuza și alta câtre profesorul Şumuleanu + A 
doua zi la lo dimineaţa, ne-am adunat toţi "Văcăreştenii", si am 
plecat la profesorul Cuza, acasă, în str! Codrescu Ne3, . 

După atâția ani de lupte și grele încercări, mergeam acum 
să ne luăm rămas bun dela profesorul Cuza și să-i cerem să ne des- 
lege de jurămintele pe care le-am depus. 

Profesorul Cuza ne-a primit în aceeași cameră în care mă bo-— 
tezase pe mine cu 28 ani în urnă, 

Aici e1,, stând în picioare de o parte a biroului, iar noi de 
cealeltă parte, i-am citit următoarea scrisoare :. 

"Domnule Profesor, 
"Am venit acum pentru cea din urmă dată la Dvs. ca să 
"ne luim rămas bun si să vă rugâm sfi ne deslegati de toate 
" jurămintele depuse! 
"Pe calea care mergeţi acum, noi nu vă mai putem urma, 

"deoarece nu mai credem îitr'însa. A morge fără credinţă nu 

"putem, deoarece, nouă, credința ne-a dat tot avântul de 

"luptă, Ă 
„_WRugându-vii să ne deslegaţi de juriminte, noi r&mânem 
"să luptăm singuri, după cum ns va conduce mintea și inima 
"noastră, 


Profesorul Cuza ne-a vorbit apoi în felul următor : 

— Dragii mei, vă desleg de jurfimintele pe cari le-aţi depus 
şi vă sfituiesc, ca mergând în viață, de acum înainte singuri, să 
du cumva si faceţi greșeli. Pentrucă, mai ales în politică, greșe- 
lile se plAtese Scump. "Iată, aveţi în faţă greșelile pe cari le-a 
făcut în politici Petre Carp și dari i-au fost fatale, 

Eu, din partea mea, vf doresc tot binele în viață, După 
aceasta ne-a întins mâna fiectiruia și am plecat, 


Ei 
x * 


Asa am crezut noi câ este corect sf procediim si că aceasta 
este calda de onoare pe care ne obliga să mergem numele nostru de 
luptători, 

De acolo am trocut la profesorul Sumuleanu, în str. Săulescu 
si i-am citit şi lui o alt& scrisoare, câm în aceiasi termeni, prin 
dare anunțam pă "Statutarin, că nu-i puteam nici pe'ei urma şi în- 
telegeam 3% no croim deacuma : calea noastră, S 


* 
XXX x 
XXX XXX 





;„Se trăgea cu mitraliera în obrazul lui Obristos! 


Se clătina asezarea crestina a lumii!“ 
) d 


„Puteam noi să stam nepăsători ?“ 


În IM 








DACIA - N28 7 


LA ICOANA 
XXX XXX 
“de + Ion IL, Moța 


("Pământul Strămosese" din 
1 August 1927, Anul 1, N91) 


Dela icoană i altar am pornit, apoi am rătăcit o bucată de 
vreme purtați de valurile omenești și n'am ajuns la nici un mal,cu 
toată curăţenia impulsurilor noastre (rânasă interioară, nu impusă 
valului care ne purta),., Acum, cu sufletul greu, PE oRIIL, sfâr- 
ticaţi, ne strângem la adăpost, la singura căldurii și alinare, tă- 
rie şi reconfortare a noastră, readucătoare: de puteri, la picioare-— 
le lui Isus, în pragul orbitoarei străluciri a cerului —- la icoană, 

Noi nu facem, și n'am făcut o singură zi în viață noastră, 
politică.., Noi avem o religie, noi suntem robii unei credințe, In 
focul ei ne consunân, și în întregime stăpâniți de ea, o slujim pâ- 
nă la ultima putere, Pentru noi nu există înfrângere și desarmare, 
căci forța, ele cărei unelte vrem noi sâ fim, e etern invincibilă. 

Nu putem discuta deocamdată în amănunte cauzele prăbuşirii 
sistemului de până acum, Să fie spus doar atât, în eceste clipe de 
zămislire nouă, să fie spus clar și hotărât, spre a imprima carac-— 
terelo noului sistem născând : lumină din lumină | 

Intunericul patimilor nu va putea niciodată cristaliza un 
focar de lumină Ș orim noi din toa- 
tă ființa noastră, e lumina, e înstăpânirea din nou a vieții aşa 
cum a voit-o Dumnezeu : viață de adovâăr, dreptate, virtute. In a- 
ceasta consistă mântuirea, cu scăparea de Jidani și de toate plă- 
gile ucigătoare care ne mistue : rezducerea rodului în via dumne-— 
zeiască azi bolnavă si stearpă, în națiunea noastră (măcar în ea) 
cfizută în chiarelo sătanice stârpitoato ale sufletului si aducă - 


toare de pieoire, aceastii nouă fecundare a sufletului piordut al u- 


nei națiuni, nu se poate face decât prin coa mai pură esență de lu- 
mină, de virtute, 

De pregătirea şi cultivarea acestei esonțe em căutat noi a 
ne îngriji înc de mult, de când prevedeam ceasul deziluziei amare, 
(Vom dovedi la timp că am provăzut acest ceas), Şi am ajuns le cre- 
zul că ea nu poate fi creiată, păstrată, cultivată şi apoi întrebu- 
ințată la operația de regenerare, decât în moâiul ei creator. Za nu 
poate fi câsită și captată decât la izvorul ei ; la picioarele Mân- 
tuitorului, sub iubi toaree oblânduire a lui Dumozeu. Vrem viață , 
scântee mântuitoaro, vrom cale isbivitoare.., "Eu sunt calea, ade- 
vărul şi viaţa, e sentința neclintit a lui Isus, Deci ia EL, le 
Dumnezeu, la harul stiu am alergat, pentru a primi scânteca vieții 
pe care sto redâm Noamului nostru condamnet, la El a alergat, dar 
piedici şi râtâciri ni s'au ridicat în cale, Și acțiunea noastră 
a tânjit. Vrem să trecem peste piedici î Am și trocut,., A fost o 
zi duroroasă pentru noi ziua aceea de lepidare şi îndepărtare a 
piedicilor, căci ne erau crescute în suflet, ba chiar le iubeam. 






8 


Dar am învins durerea, am ridicat fruntoa şi em călcat asupra lor, 
Acum, în pustiu, sunten iar&si liberi, în faţa viitorului, Cadrele 
pe caro ni le alcătuim de astă ati, trebue să cuprindă, şi vor cu= 
prinde, numai crezul, dorința şi acțiunoa salvatoare, ferite de tot 
ce e umbră și întunoric, 

Vrem să construim deci (si, cu ajutorul lui Dumezou vom 
construi) o colulă de strălucitoare lumină, care va acţiona, adică 
va lumina și deci va mântui. Nu suntem creatori de luminti, Ea se 
află numai la Dumnezeu, Nu sunten ffuritori ai imântuirei dorite,ci 
vrem să fim simple unolte ale acostei forţe salvatoare pe care n!'o 
efutăn egadar în altă parto decât în singurul loc unde se află: le 
Dumnezeu. 

Deci : la Icoană ! 

Această căsuță e, natural, un sistem, El oxisti, de-acum.Si 
ori-ce sistem viu e "mișcat de o Apa In sistemul societiților 
omeneşti, forța nu se captează decât prin organizare, Aşadar siste- 
mul nostru trobue să aibe o organizațio, şi o aro, Organizația însă 
nu se poate naște şi desvolta sânftos, fără rânduială, orarhie şi 
mezi ales fără un Conducător, | 

De aceea organizația noastră are un şef, neales do nimeni, 
ci consimțit de cei ce, atraşi de o forţă tainică, au venit să 
constituis, sub conducerea unii sef, celulele ordonate si discipli- 
nate alo organizatiei, Acest sef'al nostru esto Comolit Zelea Co- 
dreânu. S E 

Sistemul nostru, această căsuţă cu rânduiala si conducerea 
ei, strâns unit în jurul stflpului credinţei în Dumozeu (singurul 
oi stâlp do sai aaa îsi încep, în faţa lumii, -munca, strădenia, 
de care ne e legată singura nădojae ăe 'mântuire, 

ivem credinţa că, de astă detă, mergem arept le țintă si 
biraința esto asigirati, Noamul va fi servit, mântuit, deoarete nu 
înţelegem să no mai depărtăm nici o clipă dela Icoană si dela po- 
manca ci, Nu mai lucrăm doci noi, ci ca, caro este noîivinsă, 

Celor dostul de tari la suflet, pentru a no întologe, a ne 
aproba şi însoți do po acum, le trimitem chemarea noastră: la I- 
coană i 

Coilalţi, cei mulți, vor voni mai târziu, dar vor voni sigur, 


XX x k 
XX Xe 


*|  Cână voi spune cumpliților ti dușmani : Nu-mi pasă dacă 
mf& veţi sdrobi sau nu, nu-mi pasă dacă voi vedea sau nu ziua bi- 
ruinții, dar sunt.sigur că jertfa mea va aduce prăbuşirea voastră 
și când porneşti şi to menții până la capât cu această hotirire 
senină, nu încape nici o îndoialA că porţi în tine o forţi pe care 
nici o tehnici represivă nu o poate birul. 

Spiritul do _ jertfă esto esontțialul |! 

Avem cu toţii le dispoziție co mai formidabilă dinamită, 
cel mai irozistibil instrument do dupti, mai putornic decât tencu- 
rile si mitralierele: este propria noastri cenusei Nici o putere 
din lmo nu va putea evita pribusirea atunci cÂNd se menține po ce- 
nuşa unor luptători vitoji,cizuți pentru Droptate și Dumhozcue |* 


DACIA - N*8 9 


LEGIONARISMUL 
XXXXXXXX XXX XXX 


( noile baze ideologice ale mișcării naționaliste ) 


Cristalizarea Legiunoi "Arhanghelul Mihail”, se datorește 
unei evoluții organice a sociotății românești, unei transformări 
spirituale profunde a elitelor naționale a6- după primul război mon- 
dial, ş 

Cauzele care au provocat însă această evoluție sunt extrem 
de complexe, si dat fiind caracterul articolului nostru, ar fi fas- 
tidioasă o îndercare de enumerare a lor, Tinem numai să accentuim 
dela început că, faţă de aceste cauze, Legiunea inițială din 1927, 
a constituit o indispensabilă şi fatală reacțiune a forţelor vii, 
curate, sincere, patriotice şi 'dezinteresate'ale natiuni, si!'n 
spocial al tineretului, co nk-şi mai găsea ochilibrul, nici'ratiu- 
mea luptei, în formele învechite ale unui RE caduc, aAuni— 
tor, Deasemenea subliniem că, nu ca un partid, nu ca un concurent 
al celorlalte organizații politice a apărut Legiunea, ci ca un acu- 
zator și un exemplu de virtuți posibile în sânul neamului nostru. 

: Po de o parte, panorama politică a prea noului Stat Rom 
reîntregit, aăden impresia unoi vaste areno cu fiare sfibateco ,sfâ- 
giinâu-so între ele pentru stăpânirea exclusivă a îngăduitoarei si 
mult răbăătoaroi victime do totdeauna, România, Mentalitatea poli- 
ticienistă, îmbibată de demagogie, de egoism, do delisare, de lipsă 
de scrupule în afacorile publice, dovenise direct dzunătoare „Cora p- 
ţia, apanaj caracteristic al epocei, printr!'o simbioză impercepti- 
bilă, cotropiso viața publică a întregei Românii, transformând Ta- 
ra într'un exomplu de âecadenţi politico-socială, Situaţie extrem 
de umilitoare, vizibil la toâto eșeloanole czâdrelor politice și 
funoționărești., In corpul tânăr al României noi se-simțea infecția 
unei gangrene îngrozitoare, 

Antidotul trebuia să răsară de undova pentru a restabili 0- 
chilibrul.Do altfel, câţiva răsleţi, oameni politici sau simpli 
luptători naționnlisti , încorcaseră doja să pună stavilă răului, 
Rozultatul fuscso însă impercoptibil, ce să nu spunem inexistente. 
Nu so găsise încă nimeni să formuleze în fraze precise, lapidare, 
zguduitoare, revolta maselor împotriva stărei de lucmri e Cele trei 
mari partide, nu aveau nici un interes sfi reacționeze, fiecare aș- 
teptâna să-i vină rândul pentru a faco la fel, Partidele mici, no- 
putincioase, nt'ar fi avut nici un răsunet, chiar dec'ar fi încercat 
sf lupte contra curontului coruptiv. Iar cei cinstiți, capabili de 
a lua o atitudine dem? do imitat, rfimisoseră încleștați în metode 
şi concepții învechite, 

Po de a1tă parte, dinamismul și fanatismul bolșevi smului 
rusesc, mâăroa neliniştea și neîncrederea celor co înțelogem că 
dincolo de Nistru creștea amenințător, sub privirile nopăsitoare 
ale politicienilor noştrii, balaurul cu șapte capete, Ce forță spi- 
rituală puteam opune unei eventuale invaziuni roşii 7... Pentru & 


10 


sesiza un poricol viitor, trebuie să ai mai mult decât un tempera-— 
ment de politicien; trebuio sf ai viziune politică si intuiţie a 
viitorului; Tocmai co lipsoa majorității politicienilor români din 
acea vreme, 

In plus, probleme noi ideologice vântureu popoarele lunii , 
preocupau opinia publici, O nou eră politico-social îsi croia 
drum, ignorată do lumoa veche, intuitii do noilo generaţii, Piirăi 
voie comparația își ficoa loc în cugete și rezultatul Zărobea fra 
milă trecutul, trecutul compromis, indolent, inedaptabil, 

Acesţa era tristul aspect rl mâiului metional în care a lu- 
at naştere şi s'a dosvoltat Miscarea Logionari, 'Un ceăru zărențuit. 
moralicosto, docizut politiceste, amoninţat ideologic, 

Singurul element suscepti bi 1 întrlo oarecare măsură să con- 
tracareze alunecarea periculoasă, ar fi vutut fi renumita organiza-— 
îe L.A.N.0. a prof, 4.0.Cuza. Constituia deja o opoziție serioasf 
ca partid politic naționalist şi bine intonționat, dar mai ales ca 
element catalizator al gonerațiilor tinere de intelectuali, Toată 
floarea întole ctualității dola 1922 îşi găsise un punct do reazem 
în doctrina și acțiunea prof, 4.0.0uzâ, L.A.N.0.-ul dovenise refu- 
giul tuturor celor scârbiți do situația degradantă a politicoi ro- 
mâneşti., de corupția dovonită regulă de morală, de exploatarea no- 
miloasă a elementului eutohton, de demgogia desântată a propagan- 

dei electorale, de cotropitoarea invazie a streinilor ... 

Ţara românească trecea o aprigă și întunecată epocă în care 
DeA,N.0. ar fi putut străluci. Nu i-a fost îns aat să aevină ele- 
mentul de echilibru şi restabilire a orâinci, deoarece consti utio- 
nal și doctrinar nu îndeplinea Sai ide ne cesare, 3 

LA.N.0.-ul întruchipa o formă de mţionalism cu totul îna- 
poiată, bazat pe rovenâiciiri minore, stabilind o morală simplistă, 
metode de acţiune învechite şi ineficace, conforme cu mentalitatea 
și posibilitățile do realizate ale bătrânului prof, 4.0.Cuza, 

Lipsit de dinamism, exet exclusiv pe ideia de antisemitism 
necesar, si ignorând frământările idoologice ale epocei, L.A.N.0. 
se gfisea în imposibilitate de a oşi Gin provincialismul lui politic 
și a se transforma într'o mişcaro'do dimensiuni naţionale, cu răă4- 
cinile profună înfipte în spiritualitatea întregului neam românesc. 

Genoraţia tânără care, refractari mtodolor politi ci ani smu- 
lui românosc, îşi chutase în L.A4.W.0, o ntmosferii do concordanţă 
cu aspiraţiile &i, sporând să întâlnească în sânul acestei grupiiri 
posibi litiți nolimitato de realizaro, s!a ciocnit de anumite bari 0- 
Tre, ce-au. pus-o po gânduri ': o doctrină strâmtă, limitată, nici o 
viziune a fonomenului politic românesc luat în totalitatea sa; nici 
o îmbrăți șaro a problomlor generale ale unei naţiuni noi, virile, 
domică do realiziri , i 

Singura calitate ; miscare reţionalistă, bazată po un fond de 
cinste incontostabilti, Enorh pontru'opocă si pentru mentalitatea 
partidelor politice. Minimă si insuficiontă calitate pentru gene- 
ratia nouă, Massele -în speciâl tinoretul- nu mai putoau fi atrase, 
reținute, cu o dialcotică dinainte'âe 1914, susținută de oameni 
FATA inițiativă, închistaţi Într'o problem tici'depăsi tă de eve- 
nimente.! ; | i 
Și nu cra vorbe numai de nobila și ra turala ambiție a ori-— 


DACIA — Ne8 11 


căroi genorații când își încono viața proprio. Era un co, ca un sub- 
stratum neînțeles, ca o svâcnire din adâncuri, ce împingea această 
gonorație spre alto forme mai creatoare, Era spiritul vremii, Bra 
transformarea organică a sociotăţii, Conţinutul ideologic al Cuzis- 
mului nu o mai putoa satisface, Înstinctiv, şi dAdoau soama că î- 
doalurilo oxistonto nu mai constituiau o flamură suficientă pontru 
sporanțelo și aspiraţiile ci, 

A fost o opocă durormasă, obositoare, frământată do procose 
do constiinți, în caro nimoni nu mai stia oxact pe co lume trăioate 
și ce calo trobuic să apuce, Lupta suflotească a multora a fost o 
adovărată dramă interioară, Bra așa do greu să to mpi dintr!'o or- 
genizațio care to formase, pe caro-o stimai, în caro-ți pusosoși 
întreaga speranţă, pentru a pășit pe un drum nou, necunoscut Î... 

In politică însă, roalitAți1o crudo sunt:mai putormice decât 
sentimontolo, To adaptezi sau picri, Or L,A.N,C, nu cra în stare să 
so adaptozo acostor roalități și îngropa cu sine în noputi nță o goa- 
mă do onorgii, o scamti de capacități, o seamă de suflote, 

Ruptura trobuia să so producă, 5 

Şi s'a produs spre binclo ncemului, 

fost o doscitugaro do forțo noi, co într'un ritm cu totul 
diferit, original, stau avântat, nu la cucoriroa unei platformo po- 


litice, ci la concretizarea unei noi forme spirituale în concorâm -— 
țE cu suflotul noamului '; la realizarea unei noi formo do viață în 
la 


opoziție cu formolo hibrido introdusc do moravurile politice ; 
cuceriroa unoi eascenâonţe moralo e - 

Apariţia Legionari smului a constituit mai mult decât o scizi- 
une matorială în mișcarea naționalistă. A constituit-o ruptură idoo-— 
logică, de pro porții şi consocințo mult mai profundo, 

Mișcaroa Logioneră, printr'o smulgoro din inactivismul, din 
inactualismul L.A.N,0.-ului şi întroducorea în doctrina sa a unor 
norme _ideologi co revoluționare, a transformat cu totul conceptul 
spiritual 21 nişcârii naționelisto, Până atunci, clomontul esențial 
era antisomitisnul sfu oxelusivist si adosoa violont, Prin apariţia: 
Mișcării Logionaro, acest olomont piorădo din valoarea-i primorâială, 
Nu mai o considorat ca un punct de ralioro a forțolor naționaliste, 
ci ca simplu "punct" do rozolvnt în programul gonoral do acțiuno 

Căpitanul, printr'o viziuno și intuiție excopti onzlă, își 
dAduso seam cf racilr Mării Românoști, nu ora stât cantitatoa 0- 
normă do ovroi co go culbărisorti în Țară, cât dozagrogeroa morală 
co so produsoso în toato straturile sociale ale poporului românesc, 

Nașterea și porpetuarea unci montelități dftunâtoaro; apari-— 

ia de morawri 'poriculoaso pentru sînftetoa suflotoască a popou-— 
ut; crearea unoi casto do politicieni fir! scrupule, înconjurați 
de o clientoli avid și degtrăbilată, provosteau un viitor cu mult 
mai trist ncamului românesc, docât imediatole şi vizibilelo perico- 
10 rumogate do conducătorii spirituali ai nișcirii naționaliste, 
Răul ora profund, Vicloan, ataca rtdfcinilo spiritualo alc noamului, 
Ceoaco trebuia făcut nu ora înfrângerea aparontolor, a formelor 0x- 
torioare, a pericolelor imodiate, ci zărobiroa' în străfunduri, pen- 
truca po o tomolic nouă, curati, solidă, să so poată roface trun- 
chiul putornic al noamului, Odată rezolvati acoastă problomă 'capi-— 
tală&, cololalte ar fi primit rozolvarea adocuată cu cea mai maro 


42. 


ușurință Chiar si problona spinoasă a cvreinoi, 
Astfol a rfsărit în concopţia Cfpitenului, idoia de bază a 


Miscării, ideia "Omului nou”. A udui on nou, diforont din toate 
punctele de vedete do cel cunoscut; un om care să fio antipodul po-— 
liti cianului vonal al timpului; un om caro si fio înconutul unci 
„moi ora românesti; un om cure sf poată ri îmitat de alto popoare 

n căutare do "un mi bino colectiv”, 

Plocână dola promiza c% roalitfiţi lo so cialo nu sunt docât 
expresiile palpabile ale unci stiri su loteoşti, a: unui proceossus 
întorior, Căpitanul e ajuns la concluzie că OMUL oste clomentul de 
valoare al socictăţii şi cf!'n el, în suflotul lui, tromic să aibe 
loc ndovărata transformare spre bino, co so va roporauta în mod fa-— 
tal, asupra întrogoi comuni tiți din caro face parte individul, 

; La vremuri noi, oemoni noi, edicti dosbtrați do toato pi Acato- 
lo şi montalitățilc unor timpuri de decadență ; mâi malt chiar, în- 
creați do enliti ți cuflotoști, noi s?u rotânoito, capabile sa a 
rezolva problomolo ncamului și do a stâpâni viitorul, 

Acoasti concopţio ora cu adovirat-un salt Ea iate So 
frângoa un cnâru dcja stabilite Omul, din olement nunoric, statis- 
tic, dovonoa olemont calitativ.Doci, po calită “ile atavico alo în- 
dividului, pe forțe. Tui- de a Înţologe maroa revoluţie spirituală 
la caro lan porto "activ și con. tion, se bază noua 'doctrin“ a lui 
Comeliu Zolca Codreanu. DOATI 61, activitatoa logionari smului ,din 
încoputuri și pânfi azi, n'a avut caractorul do încaârare do forte, 
ci do descoperi ro do caznetero ; nu prozolitism cu orico proț, ci 
misionarisn spiritul; nu voturi , ci valori. 

Prin conceptia Omului nou, prin n vointa do a crea omul nou, 
Mişonrea Logionarh!a roglizat o doptsiro fundanontalfi do natură 
doctrinară, în raport cu vechile contopții ale naţionalismului tra-— 
dițional, Doasononoa., antisenitismul pur formal şi inoficace şi-a 
piorâut întâiotatoa, fiind înlocuit ca o concepție creatoare, Pozi- 

ia Qoctrinart a Omului nou, d la o parto oxpoctativa și pasivi ta-— 
oa, dovenind combativă şi roalizatoare e 

De acun înzinto, mişcarea nnţionalisti prin Logionarisn,ur- 

: gâzo te cova constructiv, pozitiv Afiroț,: do proporţii uriase, cu 
Ari docisive pontru noomul ronânosc ; "e cova complect diforit do 

Sate putea imagina si roaliza DLeA,N. G.; ceva comploct în afara 

câmpului do activitată şi de înțelogoro a tuturor. pertidolor « 

Doaceca, doși ese ânţi It, nici n'a putut fi înţeleasă concep- 
ia Căpitanului în 'Drinele tinpări Bra prea originală, proa pro-— 

ăi, prea noconfornisti, A fost însă înțoloasă în mod instinctiv 
de miile şi miile do români curaţi suflotoşto, care au venit să în- 
brățisșozo noue doctrină, sf i sc'intogrezo!. să lupte 0R 530 ca; să 
96 sacrifice pentru victoria ei. 

Azi, după 25 do ani de suforinți, doctrina Omului nou,icşită 
din sufletul carpatic al Căpitanului di —a1 primilor săi camarazi , 
stipânoşte suflaroa ronînoagcti şi-i întitroșto crodința în victoria 
binelui "asupra râului e 


Dr. Paust Brâădescu 


DACIA - N*8 : 13 


MARTIRIUIL NATIUNII ROMÂNE 
XXX RX XXX 


Poato că osto una dintro ţările unico care în cursul vremuri- 
lor a suforit atâta înpilaro nepovostit? de istorio, dar scrisă din 
volgug cu sângolo ncanului e 

” Dacă cinova stă cu o hartii a Buropoi în față și gândoșto pu- 

în la istoria mai ficcăruia stat, își va da scame co înscamnă as- 
zi România și suforința ci, în tot cursul veacurilor, 

Bătrânul Gligoric Uroache a grâit binc în cronica lui cînd a 
scris câ: "sunton asozati în calce tuturor răutitţilor”, câci acoas- 
ta sta dovedit încontinuu, 

România, ţară do origin“ latină,(dovada:; Limba, obicoiuri le 
și atâtea mărturii istorico strfino) cu cultură străveche latină, 
croatină prin nașterea din popoare doja Pagina (vezi V.Pârvan,De 
Gizdaru) 'asozată gcografic într'o maro slavă, cu caro nu are ninic 
comun, docât inorentelo rociproce influente de loxic, mptii din ma-— 
rea împărățio romană do răsărit pi învăluit, fără logături fi rosti 
cu rostul fraţilor ronânici , de cftro popoare cu năzuinto slavizin- 
te, s'a văzut” întotăcauna lipsită de ajutor și de putinţa Ge a-l 
avea, în chip sigur, do undeva, S ! 

: Numai așa se explică târzia dc tot a ci indopendentă,unitate, 
regalitato si roalizarea unci oxprosiuni isto ri co-goografi co apro zi-— 
native dupi'anul 1918. 

România nta cunoscut rizboaic religioase ca unolo tări apu- 
sono, nta cunoscut rovoluţii sângoroase si decapitări do rogi, nu 
s'a lăsat înfluonțatii de nici o toorie socinlă apusoană, deși s'a 
încorcat de multo ori massa ttirincască sii fie tArâtă în mișcări 
străino de năzuințole oi, 

Poporul ronân, bun, îngăduitor, -răbăitor fără mrgini, ospi- 
talior chiar cu dușmenii lui a suferit, 'a vrut sf iasă dintr!'un 
sfnitos conservatorisn și să strice legilo, cari de multo ori nu 
i-au fost favorabile și l-au ținut în stare do animal util, A 

Așa au răbăat frații români din Transilvania o mic do eni 
de jug grou, temnite, înfiorări cu foc, sfârtocări po roată, Asa au 
răbădat frații români mocedoneni toată prigoana de nodescris, ucide- 
rea bătrânilor și copiilor, nocinstirca focioarolor și fonmoilor 
vrednice. Aşa au răbâat fraţii ronâni baseraboni, cari fără de voie 
au fost duşi cu fariliilo la graniţa chineză sau în depărtările 
taigaloi siborieno, fără putinţă Q6 întoarcere, 

Dela 1650 s'a abătut pote ambele Principate licustele fana- 
riote, cari ucidoau și jofuiau fără să dea seană aiva. Poporul ora 
socotit vito do junghiat, Revoluția lui Tudor, care a costat vieața 
marelui erou popular, a avut ocoul ci mai târziu, dar cra grou să 
to așpezi în fața unoi istorii neforicito, cfici însăşi olomentelo 
cari ar fi trobuit să se rizboiască dârz cu au șnanui gin sânul Tă- 
rii, orau contaminate de molina dosfrâului, dosnățului , com pțici 
și venalității, Ș 

Virusul distrugfitor intraso și în familiile vechilor biori 
prin motodole cunoscute şi subninaroa cinstei, demnității și vi to-— 


14 


jici de odinioară er” o tristi roalitato, 

Nici demna opocă do ura lui Carol TI năroțul Hohenzollem, 
nta putut sf schimbe see şi mentalitatea, Incuscrirca cu dragona-— 
nii, zarafii din Stanbul, si vânzătorii de țară ora prea putornică 
si da naştore unci pături de conducători, cari vor avea aceloaşi 
înclinfiri oreditare. Corturile dintro pertidelo politice aşa cun 
sunt doscrise do profotul Noanului, pootul Eminescu zi rozultatole 
po care el le provodoa au dus le slfibiroa suflotoasci a Târii, la 
ruporca legăturilor dintre -gonorații, In staroa actuală în care so 
sbato astăzi Noamul nostru, 

Apariția Gărzii do fior, și a creatorului ei Corneliu Codroa- 
nu, £ roprezontat pontru toato pirtidole înstrăinate prin sângo si 
suflot o primojdic iminentă, Bi sințonu ct! singura mântuire a Nod- 
raului este numai Garda do fior, şi cf toată nădojăca nevinovatolor 
suflote curate ronfnești., esto.lupte pentru câştigarea Țirii în 
nfini româneşti, oxtorninarea comunismului - di solvant și croaroa u- 
noi Ţări domie, vitozo, cinstite și loial, g 

Do aci lupta înpotriva olonontului ronânese curat. Striinii 
oa ajă la posturi do răepundore, posturi încredințate tot de ştră- 
ini ma înalți în putori, au doslînțuit prigoano noronicno, conduse 
dotsuşi col co nu trobuin si so anostoce în voința tunătoaro a Noa- 
malui Și sf-i strivoasct Istoria și Dostinul, 

Dacă so observă bino întroaga 'idoologic a Gărzii de fior, 
cun și nișcaree oi în cnârul poliţic al Ţării, problona ovroiească 
nu ora coa cre proocupa po conductorul Miscfrii, Coi mai pericu-— 
loşi orau cei caro încuraja corupția gonarâltt, shinberoa fisiono- 
nici Ţirii prin porvortirea suflotului, Cei prinojăioşi nu orau 9- 
vroii, contre cfrorz star fi putut lun nfisuri nâniniştrativo, ci 
coi co întocnonu legi, docroto, ste.,si cari prin olo duceau spro 
prâpastio Ţara SIAbiti în cursul istorici contomporano, lupt? era 
mai maro împotrivn Rorânilor înstriinați și dușmani însfși Noamului 
lor,. docât contra Evroilor. 

lupta înpotriva comunismului început? do Comeoliu Coâroanu 
nta fost altceva docât răspunsul dat clomentului corupt basarabean, 
comunizant, cari încerca să produc? niscări bolșevice și 1a noi, 
Maroa massă o formau studonţii rusi, alturi do'coilniti minaritari 
din Basarabia, la cari so adftognse şi o nasst do luortitori, ru ins- 
tigați și dirijați do şofi comunisti ioşoni, în najoritato. ovroi, 
Dar n'a fost o nanifostaro oxprosi contra oleonentului ovroesce 

Ceiacoe esto inportmt esto cf prira lupti dusă înpotriva co- 
munisrului a fost dusfi do prigonita Garaă do fior, ucisă, sfîrtecată 
arsă pe rug, spînzurată, in proâ înalt ordin,.s 

Aci marea vinti a gonorațiilor mai vochi, dinainte de 1922 |! 
Au rupt lențurile do friţiotato cu coi dola 1922 si următorii, cro- 
ind un uriaş gol întro siflotolo dosamfigito și colo hrăpfiroțo | 
Gonorația Gărzii do fior şi-a încoput vioaţn prin botezul NOPȚii e... 
Chiar celo mai seci su?lote, cole mi pustii inini feri sinți ro şi 
fără bAtaie nu pot rfinâno indi foronto (dacii sunt români do sânge 
însă) la martiriul unci Românii tinore, plină do viocaţiă şi avânt, 
înțoloaptă și patrioti, vitoazii și conștiontă, caro sia jortfit făra 
procupoți ro în cursul anilor... i 

Pentru coi co-m luptat coi aintfi împotriva cormunisrului 2 


DACIA = N*8 sa, 15 


fost numai deslînțuiri do urt | 5 

a Cai ceri ar fi putut să oproasci atâta sîngoraro, nt'au fă- 
cut-o, căci li s'ar fi deranjat afacerile financiare i Cei ce-ar fi 
putut sf so gândoască undo morgo acoastă uriașă hocatomb de jertfă 
tinereasci, nu's!au sâînâit și s'zu delectat 1 tot n&colul hotărât 
și dirijat, sie 

Pontru coi co-au dorit numai binolo Ţirii și, tineri, poato 
Q0t fă săvârșit i groşoli din lips” do oxpe ri onţii și de părintoas- 
că consfătuire, n!'zu oxistet dcoft pușcării oribile, lagăre insalu- 
bre, ocne părăsite, exocutiri fără sala szu frică do Dunnozou, cro- 
metoriu, sugruniri cu mâna, otc, 

dutori tăţi lo corupte, poliţia și jendarreria dovoniserfi din 
depasi inplogiă Servitori ai Statului nișto criminali do rână, uci- 
doau, înpâr oau promiile după capul celui ucis, căpătau docoraţii 
do sus, prino?u fel de fol de reconpenso, daci sfirânaa "eranillo 
do lomn* alo color mai buni feciori ai Tării, PlAtoau vina daci nu 
justificau glonțul pierdut i : 

Genorali'ai ostirii ronânosti, întotăoaunt glorioasă, au în- 
trat în hora compţiti gi n ucidotilor fAră soanfi si se riîndroau 
cu aceasta, : E : 

Procurori si judecători nilitari podopseau cu naxirul de pe- 
dcapst novinoveţi "copii, căci lo apfroa în faţă nirajul avmsirii, 
autonobilul gratuit şi docorâția, „virtuții pătat? cu sângoe 

Când si armata cu vitejii ci soldaţi sunt moniti si adusi -la 
împiirți roa prizii ucise, apoi nici o virtito nu msi este scuzatii, 

Armata nu csto croati constituțional, ca să încurajozo jaful, 
uciderea întro frați, ilegelitatoa, dâsfriul, ci să păzcască Mara 
de dușmanii întorni și oxtormnie Dacă o armtă so proteazi la fapte-— 
le dogradm to îngi rato mei sus, apoi intră în rmâul soldați lor plA- 
tiți cu jaful co-l sfivârșosc și so chiamă noroconari 

Gonoralii astizi uciși de comunisti și politicicnii cari cor- 
șosc po straat (maro favoare) mu rugat po csi co au împins Tara în 
prăpastie să lo doa puterea ca sf ucidă tineretul legionar până la 
21 noulca ncan (oste acoasta rmmânosc?), 

Po Comoliu Codreanu ei alte căpetenii lcgionare i-au ucis 
âin ordin înrl$, cun sc spunda și pontru înnlto raţiuni do stat, în 
vrono co şofii do partiao din furopa civilizată (Eitlcr, Mussolini, 
Desgrolles etc) eu fost doar închisi si s'au twcurat do favoaroa 
legilor, Migcaroa Logionară, martită vesnic, a fost scoasti do sub 
scutul legilor, ca sf fic ristigniti, Mârtiriul poporului ronânese 
a început nu cu august 1944, Nu, S'a progătit din vremi, ca să so 
ajungă aci, Va mai trobui cn să so verse mult sângo rorânosc acum 
pentru ca-si so spole păcatolo do 2 se fi ucis oanoni sfințiți prin 
suferință, 

Astăzi Mara ronânoasct suforii btozul Morţii i 

Dușmanui și-a ajuns scopul prin unoltolo iui ronânosti, 0o- 
zile do topor sunt lu bun prot | Scoale csto âistrusă, le Pol bise- 
ri ca și armzta do odinioară î! = 

* Montă productia ccononică e Mirii ia drumul Rusici și de a— 
colo so dă hrean poborului spre a-i prolungi agonia i 3 
Cultura esto falsificati do străini si aproape rusificată, 

Limba română osto interzisă, ca pă cârtoa cu litere latino 


16 


stribuno. Intoloctualii sunt supuşi munci lor îngrozitonro, căci oi 
mni reprozintă rozistenta prin spiritul vechi 21 culturii românesti, 
Cari nu sunt ucisi cunt'chinuiţi material şi moral, Copiii sunt 
trenefornați în agenţi provocatori si donunțittori =i părinţilor lor, 
Potolo și teroilo suât nocinstito 44 ultinul asiatic beat, 'sub toa- 
me rovolverului . 

Populaţia ronânoască no aogo din Ardeal si Bucovina coste dusi 
în ness în Siboria su regiunea Urnlului, si de-acolo po plaiurile 
miori tico alo.noastre sunt aduși cfpefunii desro lor noastre intor- 
Zi 50, - . - 

Poporul esto docinat prin foame înfioritoare și pe străzi 
sau la lucru nu nai vezi nmâreţoa do alt? dati a Românilor ci. con- 
voaio do strigoi, care se lcagit po picioare, muribanzi,,. Iaumoa 
sus pootată dispro fârfi urii,,, Vicaţa atât do nosigură, că stă în 
gustul do a te podopsi al ultimului Agent striiin deo noan.,, Toată 
» suflaroa inbocilizată prin fonne si frict osto obligată să se trans- 
fome în comunisti convinsi, do câri îu ci novoiosee Lepădătu ri 10 
do a14tĂ dati a15 sociotății,, bandiții şi crininalii de rând sunt 
stăpânii Noamului românoăo, se : i 

Aceasta a mai rămas din Tara care suforă un nartiriu îngro- 
zi tor și caro si-a omorât profeții... E 

Să fio bleston durmozoesc szu prigoana lui Bolzobut ? 


Ra (1.2650) 
Xeo 


Caracteristica timpului nostru : 
j Ne ocupi cu lupta dintre noi și alţi oameni , 
nu cu lupta dintre porancile Duhului sfânt si poftele 
firei noastro pănântoști. i : 


Neo proccupân si ne plac victoriile asupra 
oamenilor, nu victoriile împotriva Diavolului și p- 
catului, | 


Toți oanonii mari ai lunii do iori și de 
azi; Napoloon, Mussolini, Hitlor, ote., sunt proocu- 
pați nai mult de aceste biruințo e 


Migcaroa logionarii face oxcopție, ocupându= 
so, dar insuficient, şi de biruința creştină în on, 
în vederea nântuirii lui, A 

Comeoliu Zelaa Codreanu 


3 „__ (Insennări dela Jilava) 
pag.59. 


DAOTA — N*8 7: 


Scrisoarea apostolică a Sfântului Părinte Pius XII adrosată 
ctre episcopii, preoții şi poporul României este prin importanța 
ei o adevărată capodoperfi! Nu numai prin redactarea ei atât de anin- 
titoare a epistololor apostolilor câtre popoare, pri care le tre-— 
zea la adevărul vioții suflotesti, ci prin +Alcu1 şi mei ales pă — 
rinteasca drago ste ce arata orâpsitului Ponor român, Nu este vwrba 
că un maro număr de catolici se află între hotarele: Dării, atât do 
bine organizați confesional, și i Sfântul Părinte 10 poartă de grijă, 
căci mai sunt catolici în tri ta situație ae le noi şi în ţările 
vecine; dar o mare atenție faţă do poporul no stru se'gfiseste în pre-— 
tuiroa Sfântului Părinte cu okplicație că noi an însennat'cova po 
aceste pământuri unde ne-a aflat tivălugul de popoare în inigraţio 
lor către Europa și do unde nu ni se poate contesta do nimoni nâs-— 
teroa noastră ca creștini, din strfibuni creștini romani și continu— 
itatoa pe ptnântul ndstru” propriu, Și de acâia prețuirea "Sfântului 

Hrinte este pentru noi nu numai o nângfiero po frunți chinuite și 
sângerate, ci însăși o binecuvântare plină de harti s! 

Acoastă epistolă se înâroaptă câtre inimile tuturor Români 
lor, indiferent de confosiunoe lor, cfoi astăzi toţi suferă: chinu- 
rile Satanei, 

ara Românoască nu mai are Cap al Bisericii, Crestinii nos 
tri fac rugticiuni pe furiș sf nu-i vadă nici copiii lor, cari ar 
putoa să 10 progitoascti rugul, gtroangul sau munca veșnică la ocnti, 

Dezceea vorbele crldo ad Sfântului Părinte au pentru noi 
un dublu sens, 

După creștinoscul salut și binecuvântare. roanintindu-ne 
versetul : Bato-voi piistorul și oilo so vor eatae (Matei ,26,31) ne 
spune că nu mai aven cine să no pistoroască sufletele, să no "den in- 
vățăminte cuvonite nouft mirenilor, și nici preoţilor n'are cine sf 
le mai îndrumeze viosța lor pontru ca din lumini lor sf ni so dea 

i nout, 

Mai departe se adrescază celor ce pot spune liber cuvântul 
şi că nu tăria sf cunoasci ndovfirul, cf reînnoiese vechile str&lu- 
ciri alo bisericii primitive prigonite do pigânii antichită ţii „Pon- 
tru aceia poporul român este învăluit cu dragoste și sentimente 
pateme fiindct îndurf prigonire pentru droptato (porsocutionen pa. 
tiuntur propter justitian, Metth.5,lo) Epistola ne învată mai do — 
parte câ "eormn vincula dcosculeri cunimus, qui in carceribus în — 
justo dotonti, pro avita religione lncossita, pro sncris.labofac — 
tatis institutis, pro notoma'suorun populorun saluto în discrimen 
adductn, “lncrinant atque elanguoscunt, nâgis quan pro privati cu-— 
iusque suis cruciatibws doporditaque libertate," (lo-an siruta lan-— 
pace color ținuți po nsârept în tonmi ți , cari sunt întristatţi și 
Xcrimoază pontru ! ofonsarea bisericii, A sfintelor lf%capuri aistiru- 
se, pentru rântuiroa otemă a popoarelor, căzute la grea încercare 
nai mult docât libertatea lor piordută sau suferintele lor proprii), 

Sfântul Părinte ne asiguri cf prigonirea po nedrept a noas-— 


18 


tră va lua sfârsit gi roptatea lui Dumnezeu se va pogorî si peste 
suflotele noastre nâcâăjite, 2 

Coiace ne face să no mânărin cu trecutul nostru istorico = 
religios este reamintirea că în Dobrogea, unde înflorise un cresti 
nism puternic şi bine organizat, si-au vărsat sângele unii martiri, 
pentru păstrarda credinţei crestine. Textual :; Jam în patriac ves-— 
trae annalibus pracelară onitoht christianao fidoi, constantiae, 
fortitudinisque exempla, Anti quissima siquiden aetate ut menoriac 
treditun est "cum Durostori, tun âxiopoli ac Tomis martyres haben- 
tur, qui sanguinon pro Christi nonine pro funderunt, Et quanvis prao-— 
ter nartyriun ab iisâon factun, nihil aliud do corun vita dignosca- 
maus, id tamen, cum sine dubio constot, satis profocto loquitor”, 
(4.4.3+1937,p.421) Horun nartyrun vos quoăammodo filii estis; atque 
adoo "fratres mei âilocti, stabiles estote ot îmnobi les; abundantes 
in opere Domini sompor, scientos; quod labor vester non ost inani 
Domino (1 Coz.15.58) Deja în 2nalele patrioi voastre so afli exon-— 
ple strălucite de credinţă, statornicie și tărie crostină, 0oi âin 
timpi îndopârtati, se pononeste că "la Wurostor (Silistra do azi) 
la Axiopolis (lângti Cormvoât,5 kn) si Tenis (Constante) sunt mar- 
tiri cari si-au vărsat sângele pontră numele lui Ohristos. si desi, 
afarii de jârtfa lor, nu știm nimic de vionța lor, totus acoista Vor- 
boşte destul, cum se constati fără îndoialân,,,Voi sun eți astfol, 
feciorii acestor martiri si astfel "fratii moi iubiti st'fiti sta- 
tornici, neclintiți, sporină totdoauna În lucrul Domului, Btiină 
cf ostonoala voastră întru Domnul nu-i doşeartă, „1 

Acosto adoviruri istorice, întri to și în acezsti opistolă 
cătro Români a Sfântului Pirinte, unt nărturii vii, cf vioața noas- 
tri do crostini, aci, po pimântul nostra vine din adâncuri 6 vreni, 
că străbunii noştri au fost fixați în ecosto locuri mai Gomult decât 
nu vor sf creaai dusmanii nostri do ieri si do totădoauna, 

Epistola no techoeni În ninto si vtomarile de vicaţă prini- 
tivă, când în rogiunea Mosiei (reg. Nisului do azi) pistozea învi- 
țtatul episcop al Remosianei, Sf. Nichita (Nicota) care a învăţat pe 
Grostinii lui cole întru Dormul, 3 : 

Prin ol, strinoșii noștri au învățat "resonare: Ohristun cor- 
de Romano, placidamque casti vivere pecon, adici "sf fie ludat 
Christos, cu inint românii si sf eo triiasett în pace, sfințonio şi 
cinste", î 

Si cu mre dragoste crestin“ no învăluic şi po noi, cei ur- 
gisiți Şi frf stipân suflotest și no dă binecuvântaroa nvosto lic 
do câro'aven nevoio în vronile dd acun, 


XXX XXX XX XX 
XXXXX XXX 


1. „Jertfa acoen caro e deslmțuiti în noi din dreaoste,din- 
tr'o:dragoste pontm altcova decât fiinţa noastră, „acoastă 
jertfi o faptul caro smulgo dopo fiinţa noastr! carepaceoa nosimți — 
roi față do cole durmozeosti,...3i dovonin astfel vii suflotostă, 
mai vii, mai crostini,  ? : - 
Jortfa oste astfel n*sura crestinttiţii nostre." 
(Ion I. Moţa : Oranii de'lom 2 pag. 161) 


DACIA — N*8 19 


PRONTUL LIBERTATII 
XXX XX XX AĂX 


Frați Români | 


Au trecut mai bine de sapte ani decână armatelor sovietice 
li s'a deschis calea spre inima României . Sapte ani de chinuri si 
de umilinţe pentru poporul român, Sapte ani de cână mănoasele câm-— 
pii românesti sunt prădate de cutropitori, de cână se prăpădesc cu 
miile îndărătul gratiilor, în câmpuri de concentrare sau ucisi de 
poterele vrăjmasilor, cei mai buni fii ai neamului, Insăsi nddej — 
dea eliberării de face mai firavă odată cu anii care tret. Tot ce 
a reprezentat altădată bogăția spirituală, frumusețea și măreția 
acestui neam, este denaturat sau nimicit d6 valul de ură al comu — 
nismului, Sub ochii îngroziți ai părinților, surorilor şi fraţilor 
de-acasă, pământul țirii noastre se preface într'un cimitir al is- 
toriei, al culturii şi al vieții româneşti, 

„ In străinătate am scâpat puţini, si nici acei puțini, nici 
cele câteva mii de Români, nu şi-au dat mâna în fața prime jăiei .Cu- 
rente. hesănătoase turbră. comunitatea românească din exil, împie — 
decânâu-o dela orice treabă roânică și de folos pentru ţară „Apelu- 
rile noastre la unire au rămas fără răsunet. Interesele personale 
trec înaintea marilor îndatoriri ale momentului.Grija de partid a 
devenit mai mistuitoare decât grija de neam, Frățietatea care s!a 
închegat în patria martirizat a fost răsplăti tă peste hotare cu 
acțiuni neleale, cu certuri și desbinări, care ne compromit în fa-— 
ţa lumii libere și fărâmițează forţele românești salvate dela pieire, 

Destul cu acost joc al neputințelor, A sosit ceasul mobili- : 
zării. A venit clipa în care fiecare homân e chemat să ia atitudine, 
Destinul Poporului Român nu poate fi confiscat de nimeni, cu atit 
mai puțin de acei care nici nu-l cunosc si nici nu steu în! slujba 
lui. S% lAsfim aeci deoparte pe cei ce s'âu înstrăinat de durerile 
neamului și să ne ștrângem laolz1tă coi care.avem ceva de jertfit 
pentru mântuirea lui, In locul vrajbei, delăcirii si pustiului su- 
fletosc de astizi, sfl bimie gîndul cel bun. Să întindom mâna fra- 
ților robiţi si sf închegâmn un front unic al rezistenţei românesti, 
depo malul Nistrului şi din coârii Bucovinei, pân unde mai bată , 
pribeagă, o inimă de tomân, 

Pomimn la o actiune care să schimbe fața emigrației romînesti. 
care să-i dea un alt suflu, o altă viat. O țimatii eroică pi crea” 
toare, Un sens de triire care să onoreze lupte si durerile celor de 
acasă, Vrem sf risipim atmosfera de frământări doșarte în care tră- 
eșto mănunchiul de Români libori și să trezim în mijlocul lui âo — 
rul deo înfăptuire și încredere în viitorul neamului, 

Am dat noii Sepiai numele de "FRONTUL LIBERTATII", pentru 
că astăzi în lume lupta se dă între libertate și tirenie, Pentrucă 
și în țara noastră oastea menit să se măsoare cu vrijmasul so adu- 
nă sub steagul libortiţii, Milioane” de suflete freamită la auzul 
acestui cuvânt, : 

Existența unui popor nu se discută, er so afirmă, a spus un 


20 


mere luptător neționalist din trecutul nostru. Nici soarele liber- 

ţii nu va răsări pentru mult truditul nostru popor, dacă nu vom 
“fi vrednici de lumina lui, Drobue si ne pitrundem de îndatoririle 
ceasului de față, să ocupiim tranșoele rezervate neamului nostru, în 
marea încleştaro care se vestește la orizont, Fiecare a rostul : 
puterile sufletului sâu: preoții, cu rugficiunile ce le înalță lu 
Dumnezeu, scriitorii si cărturarii cu slova lor iscusitii, cei ce 
muncesc din greu, cu Sbolul rupt din suâocaroa fruntii lor, oamenii 
politici ; cu afirmarea plini de curaj a drepturilor românesti, os- 
tasii cu vitejia și elanul lor de luptă, Dar toți întzrtun "efort 

im, care sf. sguduie tonta nopâăsărilo, sfi ca peste cap toate 

piedici le și. sti. închege din răsleți tele forțo româneşti , marea ar-— 
mată a desrobirei naţionale, Di. ă 

Cei grupaţi în "FRONTUL LIBERTĂȚII" vot veghea ca, da în - 
toareerea în ţară, roadele biruinței să nu mai fie risipite de oa- 
moni firii suflet și inimă de român. Ca vechile abuzuri, împilări 
și nedroptiți să nu se mai repete. 

Vom lupta pentru instaurarea sistemului do guvernare dsmo-— 
cratic în România, pentru a democrație reală, nefalsi ficat în fun- 
damentele ci și nosupusă influențelor 1Aturalnice, o democrație cn 
re să garmtoze libera desvoltare şi libera competițiune taturor 
locuitorilor tării, tuturor asociaţiilor profesiona e, tuturor mi-— 
norităților eînice şi tuturor grupirilor politice, Ideea de liber- 
tate politică treme si pătrunăă oâată în mentalitatea si moravu— 
rile clasei noastre conâucâtoare, ş i 

Guvernul de mâine al ţării va trebui să fie o omanaţie a 
Parlamentului, iar Pnrlementul expresia credincicesă a voinței na 

ionale e 
; "PRONTUL LIBERTADII" va. lupta pentru reconstituiroa Românici 
în granițele. ci firoști și, alături de celelalte forțe politics na-— 
ți onale va contribui din toate puterile la reclâdirea sufletului 
românosc şi refacerea materialt a tării, în spirit de dreptate so-— 
cială și de egală îndroptiițire în fata legii, 

PENTRU PATRIE „PENTRU DESROBINEA NEAMULUI „PENTRU REGE, 

PENTRU BIRUINIu OROSDINATATII SI A DREPPELOR ASEZARI IN 

IUME, , ) ? ) = ) 

Români si Românce i 


Vă chenfim sub steagul dosfișurat de "FRONTUL LIBURTAȚII" 
1 Ianuarie 1952 


Comiteţul âe Initiaţivă al 
"PRONTULUI LIBERI ȚILe 


HORIA SIMA 
G-ral PLATON CHIRNOAGA VASILE IASINSCHI 
GRIGORE MANOILESCU ION PROTOPOPESCU 


DACIA — N*8 21 


“UN STEAG 
XXX XX% 

De aproape opt ani, rătăcim pe drumuri, Pe drumurile lumii 
libere, căutând dreptate pentru Neamul românesc + 

Suntem emigranții României , Suntem solii unei țări robite , 
care nu mai poate vorbi liber, i 

Suntem deaceea singurii ei manâatari, 

Cei mai mulți dintre noi, am plecat din țară cu misiunea 
sfântă de a sta în slujba ei; de a o sorvi cu toate puterile, în 
dramatica înclegtare; de a fi. — uniți şi hotărâți — instrumentul 
de luptă şi purtătorul ei de cuvânt peste wtare, 

ara încătu șată și sugrumată şi-a pus în noi şi în sufletul 
nostru, toată nădejdea, 

Şi do-atunci, Mara, tot mai sărobită, tot mai sfâșiată, aș- 
teaptă veşti îmbucurătoare de la cei plecați . 


Dar noi, romînii liberi, ce durere, ce blesten ! 

Mu am realizat nimic, seu mai nimic, pentru Deră,., 

Ne-am dat doar arama pe față, făcându-ne de râsul lumii, 

Acesta este adovimul, spus firă 9ped imi în 

îi migraţia românească suferă, incontestabil, de o evidentă 
carență moral, Timp de opt ani doar ne-am certat si batjocorit 
unii pe alţii, ca la noi acasă, : 

Valiza multor rezistenți, so si ți din țară pentru a electri- 
za lupta de eliwrare, nu conţinea un singur dram de durere ronâ = 
neascfi, Niciunul! E o greșeală a celor care cred altfel și o min = 
ciună a celor care o spune 15% 

Aceastii valiză aducea în schimb, aceles bagej levantin,atât 
de cunoscut nouă ; de suporficialitate, de impertinență, de ires — 
ponsabilitate, do fals ptriotism, de partidism, de oportunism, de 
intrigă şi de ucigiitoare ură întro frați, Ş i 

așa că, mai mult conștient dccât inconștient, toată apa mur- 
dară a bacătiiriei de acasă, a fost aruncată de cei care eu adus-o 
în valiza exilului, peste biata emigrație românească, 

De opt ani, întregul potențial al lumii noastre din exil,se 
irosește în desbinare, sau în discursuri: teatrale și banchete co — 
pioase. . 
In casa exilului românesc s'a cuibărit deaceea vrajba, de- 
lăsarea și pustiul sufletosce 

Iar în acest timp, Țara, care așteptă totul dela emigrație 
sa, geme po Tug.seardee ; . 

„Un mânunchi do emigranți constienţi și cu puternică iubire 
de țară, au încercat în acost' timp totul, pentru a cuprinde întrea-— 
ga emigrație româneascâ într'un instrument de reprezentare . peste 
hotare, care să acționeze unitar, demn, organizat și cu greutate; 
fără discriminări politice, ci pe valori vii, pe ohorgii reale, u- 
tilizabile; lăsând ca certurile partidiste să fie rezolvate, de va 
fi cazul, în țară și de ea însâși. 


22 


Toate apelurile de unire - unire po plan major, cu un sin- 
gur obiectiv: eliberarea Ţării - au rămas îns fără răsunet. 

Pentrucă ele nu ofereau ninic "interesant", ci doar onoarea 
de a lupta si sacrifica necondi ți onat Și POD PR RER, pentru salvarea 
neamului 

Oferta nu prezenta nimic rentabil, Ier rentabilitatea fiind 
problema principală a indicaţilor rozistenți, coste clar că aceştia 
au refuzat orice colaborare, 

In estfel de situație, mfinunchiul acesta de emigrmți sia 
hotărât s* meargă la drum'cu mi puțini, dar aleşi, siguri! deter- 
minați să lupte si să sacrifica, 

„Şi a ri Qi cat voiniceşte un steag. 

pus în mars o aoțitine + : "Frontul Libertății", 

In “Frontul Libert ţii” este chemat orice Toma care se mai 

gîmădește cu adevărat să-și "vaă Țara și vrea să lupte pentru mân- 
„tuirea ei, 

"Prontul Libertății” salută cu drag orice român cinstit, cu 
gând bun și dragoste âe' glia strămoseescă, 

Numai po acest romîn se sprijină "Prontul Libortăţi iv si nu- 
mai acest român - fiţi siguri — va mai face ceva pentr Ţară 

"Frontul Libertății? = sunat mobilizarea, 

O mobilizare a tuturor românilor de peste hotare, într un 
efort unanim, care să sguduie toate nepăstrile, sf răstoarne toate 
piedicile și "sa închege marea armtă a desrobirei nați onală 

Cei ce înțeleg să facă târg cu sângele Dării ristienite, 
sunț rugați sf se dea le o parte; coi cu inimă”? vitează, sunt aștep- 
taţi în transee, 

Intrida şi ura n'eu co ctuta aici; pe intrigi: și ură nu 
cresc flori, ci numai cucută și spini, 

Fiecare din noi trebue sf ghisee scă acum forta de a se smul- 
ge din cotidien și din mrejele lui, și să vină în ajutorul Mării, 
Cel puțin pentru acest răstimp tragic, când ea, în neputinţă do a 
se aptiră, crede că are pe cineva care să o zeptezinte și awbre pes- 
te notare. 

Se cere acum, activism și SIR p Dau pt 

. Se core ca problema românească si file pusă cu olari tată și 
eficienţă, 

9 cere demnitnite și + ținută în raporturile dintre noi și i 

raporturile cu alţii, 

Pentru toate acestea este nevoe azi de o polarizare si sin- 
cronizare de eforturi a întregei colectivităţi românesti din emi — 
grație, pe o singură di recți o si cu un singut scop: * 

ELIBERAREA NEAMULUI ' ROMÂNESC CU. UN CEAS MAI DEVREME, 

Acesta este si rostul chemării în "Prontul Libertății”, 

De va fi auziti această chemare, mânâria biminței! se va re-— 
vărsa peste sufletole, mturora, întru cât la întoarcerea acasă, fă- 
ră îndoielă, fiocare dintre noi -vrând nevrânăd- ve trebui să dea 
socoteală ao talentul pe care Țara i l!'e pus în mână la plecarea 
lui peste hotare, 


Ing. Dumitru Mihăescu 


e 


DACIA -— N28 23 


PRIGOANELE MISCARII LEGIONARE 
XAXXXX XIX XXX XX XX 


Anul acesta, la 24 Iunie, s'a împlinit un sfert de veac de 
cână a luat fiintă în Iaşi, Legiunea urhanghelul Mihail, ce avea să 
devină mai târziu Mişcarea legionară a Neamului Românesc, 

Cei cinci aloși flăcăi ai României, au fost convinși că nu 
prin vorbe și glume, discursuri sau menifostări de stradă, lupte cu 
poliția, cu geamurile seu capetele dusmanilor, se poate ajunge la 
crearea unei Românii Mari, indepenăente, stfipână la Ba acasă, cu 0a-— 
meni iubitori âe țară și de jertfă. pentru Ea, oameni care să facă 
sf înceteze jaful în binul Ţfrii, corapția administrativă şi politi- 
cf, venlitatea și desnițul de până atunci... - 

Cu 1927 se încep un an nou în istoria României moderne, de 
sos. pe ține seamă mogreșit istoricii de mâine, obioctivi și neîn- 

innţi , 

' Daci până le 1927 -doscori menifestantii tritau cu guvernul 
i totul ieșea bine în favoarea ambelor pirți, deln acest an înzinte 
guvernul va cfdeâ pe gînduri, cei încet-încet Tara însăși intră în 
mzrea mnifostație, co se .va desfășura între hotarele ei'istorice, 
Treptat poporul nu-şi mai vinde conștiin a în alegeri și aceasta se 
va vedea la interval de lo ani dela fo re : dola 5 insi hotirâti 
le milioane de votnți conștienți, 

In 1950, instelat prin forță, se ascază în tronul istorie al 
Țării, un mombru al fimilici regalo Hohonzollern, care și-a compro- 
mis misiunea sfântă încă din tinoroțe, Acum venea s% in rol de ct- 
1% sl tineretului, batjocoritor 21 istorici nostre omice, profa- 
netor £1l crodințeoi şi încuzitor zl tezaurului Tirii, 

De-aci ciocnire între celomontul român autohton, trediționa- 
list, roformator şi capul țării venit cu ajutor atrâin, înconjurat 
do străini do ncan şi sânge, îndemnat dc striini, 01 însusi înstră- 
innt prin apucituri 'ncomenosti : 

Dosigur, cf un 2numit occidont îi ceroa să-şi împlinoască 
promisiunile date; sute de mii Qo evrei trebuiau sf intre în 
ară din Polonia și trebuiau s? dovină cetățeni-ni Țării, cu drep- 
uri , dar firii datorii, npăsâna peste vi oață şi aşa Qostul de nigel- 
nică a poporului, In disporare, trei tinori-trag gloanțe de revo Î- 
vor esupra primului ministru al Tirii de pe atunci, cere acceptase 
să i guvernul în 1933 numai în condiţia de a 1%sa drum liber sute- 
lor de mii de intruşi nedoriți de Dară gi izeoniţi din Polonia. , 
Gloanțele ucid. Atentate s's întâmplnt'ăc cână îste lumea, dzr în 
nicio țarii undo s'au întîmplat nsemonea nedorite de nimeni atentate; 
nu stn'gisit om politic snu mai alos cap încoronat, care să ordone: 
masacre și arestiri în masst, chinuri nemaipomonite, ucideri -înfio- 
ritoaro, ote.., când simplu și legal esto să podopsești pe făptași 
şi atât, Nu să to răsbuni pe o întroagti miscare de rogenorare a unui 
neam sugrumat de străinii cocoțați în treptelo do guvernare alo ŢA- 
rii, să to răsbuni me o generație întreagă ucigână-o fără milă sau 
frică do logilo pe caro lo calci în picioare. In nicio tară nu s'au 
întâmplat asomenea crime față de popor și tinerot, : 


24 


De-aci ve survoni conflictul între cdovăratul Neam, iubitor 
de Tară, sincer, devotat până la jortfă și Tirenia ajutată de cozi- 
le de topor, 

Orice sentiment sbucne ște cu mai multă putore, atunci cânăâ 
se exercită asupra lui prosiuni, Astfel, treptat Logiunoa îşi măros- 
te numărul membrilor. Cu cât este mi împilată, cu atât rogole 
oste mai urât do popor și privit ce oâios dugman al lui, | 

Nu vrozu sf dau aci exemple e meroa întolopeiune e lui Cor-— 
noliu Zelea Coâreanu, caro a cfutat sf căuco mereu tinerotul în spi- 
rit monarhie și să lase aceasta chiar tostameontar. Nu vronu să aduc 
citate din opora lui do mare cducator nl poporului, cei aş iesi 
din cadrul unui articol. Dar vroau sf spun că un asomonoa om-fânomen 
ntar fi avut tragica și înfiorttoaroe soartă do a fi strâns do gât 
cu sfoara, împuşcat în cap, stropit cu vitriol si turtit sub bloc 
urias de granit, în nicio 214? țarii din lume, Ofico tară din lume 
st'ar'fi mânâri cu un asemonea m, Rogele ţării din îcea vreme s!a 
mânăârit cu nsasimeroa lui și-a unui tineret, caro nu-l va uita din 
groapă în vecii vecilor, Codreanu va sta în istoric şi în martiro-— 
logul neamului , toți coilalți vor fi scoși din amelole Mrii gi 
blostemți de-a pururea, căci au adus piciroa ci do pe harta lumii. 

Intraroa în viața politică a Gârzii do fior prin pertidul 
"Totul pentru țară" se fnco tocmi la zeco eni dele înființare , 
adică în 1937. Iumoa îi ştia forța morală, guvernul i-a vizat și 
tăria numoric& în Bucureștiul cel corupt, la înmomântaroa eroilor | 
căzuți în lupta anticomunistă din Spania, Moţa si Marin, cun si la 
aceia a genoralului orou Zizi Cantacuzino, Atundi Guvornul şi 'capul 
țării aa jurat moarto celui co organiza Țara și Neamul contra cri- 
mei si putreziciunii intorioaro, 

Garda do fior ioso în alogcrilo din Docemvrio 1937 în chip 
sărobi tor, şi datoriti înțelopciunii lui Coâroanu s!'zu întâmplat 
dou lucmri mari : 'a vărsat sângo, și, a fost răisturmat gu- 
vornul câro a presidat alogerilo. Fapt nom-iporenit în istoria a- 
le gorilor din Romînin, Pericolul era prea mare pentru putregaiul 
din Ţară, Liumoa politică învochită în role simţea cun i so sâruncină 
tronul nomoritat. Doci, moarte "nistroțului" pântru. . "înalte rați- 
uni de stat"... 

Biruinţa politică, dosvoltaroa comertului logionar, contami-— 
naroa întrogului popor entuziasmat, sch îm toa vieţii, domnitatoa 
roînviată în funcţionari, ruetciunile preoților din bisorici pentru 
Logiuno şi biruinţa ci, intrarea Legiunci în c-ârolo armatei do us- 
cat, marină și aviaţie, chiar și a megistraturii militaro, otc,, 
au îngrozit pe ni oi, care cu Ajutorul oamonilor slabi seu vânduți, 
au încarcerat pentu motive ridiculo po Şeful unoi mişcări ce avta A | 
drept legal 12 cârmiro, ca la 30 Noemvrie 1938 să fie ucis precum a 
se știe, Tomniţolo n! mai avut locuri pontru închisi, lagărele 
do doncentraro'conâuse dc ofiţeri striini do nean , bolițiile cu 
comisari cari nu știau bino limba țării, zoci dc nii do agenți ruși 
ovrei şi alto minorități comuniste, angajați să lupto contra cole — 
nontului român autohton mționalist, ucideri fâră podenpsă, torturi 
în beciurile POI DEREE, unghii smulse, ouă ficrbinți sub subsuoarii 
violâri, sterilizâri,ete, Asa se întelogea lupta împotriva celor ce 
în întoriorul țării doreau 6 Românie strălucitoare în soare, iar în 


DACIA — N28 . 25 


afară, oxtorninarea comunismului sovictic, 

No vine grou sâ scriom nunfrmul norților și-e1 dis păruți lor 
din aceste vremuri de oribil enintiro, 

In Sopt. 1939, o grupă do tinori români cari nu erau legi â-— 
na ri, ci doar simpatizanți, au podopsit pe străinul do ncan, alba-— 
noz de fel, scăpând Ţara de un înfirn, întrupere a diavolului, Ace-— 
laș cap al țării a doslânțuit coa mai înfiorătoare prigoenf co-o 
canoașto România, Au fost omorâți în sunotole muzici lor (Vaslui )1o- 
gionarii din lagăre, caro nu nai aveau nicio legătură cu nimeni de 
afară; din fiocare judeţ un anumit număr do iînsi trobuiau să zac 
oxecutați în piața satului sau orasului Ţării toâte mii de sato % 
sute de orâşelo sunt?), iar caii erzu obligato să vadă morți 
ca fiină trăditorii țării și &liați cu puteri dușmane (adică ca 
Gormania, nu cu Rusia) co astfel Irobuose pedepsiţi . e 
: Un general seo men să-i dea puterea ca să ucid?  într'o noap- 
te pe toti logionarii din tart; un om politic mare, astĂzi corsetor 
în RPR, so ruga să-i doa fiânolo Mării' si va ucido pînă le al nou 
lea neam pe toți legionarii ,otce Ar mai'fi trebuit sf fic unsi cu 
snoal& și înflticărați ca sf rotriiască vroma lui Nero, lumoă din 
zilele noastre. Scosi afară din slujbe, bAgaţi în puscării la mexi- 
mun de podeapsă, închiși în ocno do sare, alături do 'orininali odi- 
oși, legionarii nu si-au piorâut credinţa nicicând; stim că prin 
. . > . ) , 
jortfă se cfiștigă bimința, 

Biruințe logionară do scurti durată, îngrounată de o lume co 
nu avea nimic comm cu suforința Iegionară, cu oducația ci austeră, 
cu năizminţele ei, cu visurile ci, încetoazi în plin război mondial, 
In 1941 Innuarie, mareșalul Antonescu, vajnic luptător anti comunist 
ostaş do-elită, dar loâne cucorit do lunca ostilă Giirzii do fior 
deslânțaic le rându-i o altă prigoană militară contra color co-l a- 
dusosoră cu sângele și sufletul lor la putoro, la 5 Sept. 1940, Iu- 
moa veche lucra în numole lui, îl informa groşit, îi sugora tot fo- 
dul de podopse inchizitoriale si mai alos îi Strocurru veşti false 
că intenția Girzii do fior oste sf-l oxternino, ca pe-un dusman de 
rând, Garăa do fior nici nu s'a gândit vreodată la aga cova, când 
răsboiul contra Rusioi comuniste bitoa la ugo. Toată grija Mișefrii 
legionare cra Inra noprogitită do răsboi, Asta era grija Gărzii de 
fior, în vrenâ"co oamenii ci orzu vimţi. din case, din reginente, 
de pe poziții si dusi prin pusciirii si lagfiro speciale, Companii 
spocialo etau drganizate din legionari si bigato în colo mai grolo 
poziţii, în celo mni poriculoaso situaţii, nu pontru a învinge, dar 
pontru a fi taie comunistii msi, Impuşcaţi în spete dacă se: 
întorceau tofori, sa (imiai hunnioi.' pân cădeau cu fața la inamic. 

Intrt'adovir înfiorfitoaro dusmânic de fratţe vitreg, legionari | 
cu înalto decoraţii pe pispt nu intrat po usa tomnițeolor si asta ca 
sf satisfacă o luno mizerii în gînd şi suflot, caro Aotiizi” frământă 
pământul canalului faimos, cară cfrbuni din ninole Urelului sau îsi 
plâng riutatoa sufletului prin taigaua Siberioi la ninolo de plumbe 

Primole troi prigoano, ca să zicon asa, au fost prigoene 
fratorno , dirijate numai de străinii cari slau bacurat do uciderea 
între fraţi, Ultima prigoani caro duroază dela intrarea comuniști — 
lor ruși până astăzi și va dura până la. oliberarea Țării de lumea 
Croștiniității co va lupta contra 5atenoi, nu-i altocve decât o pro-— 


26 


lungire a prigoanci ultime, cei zeloşii priaonitori antoriori când 
au văzut prăipădul co sc lăsa asupra 17 rii, n'au ldsat libere porți- 
le închisorilor pentm elenentele naționaliste, ci i-au lăsat cu sa-— 
ti sfaoție diabolică să fie chinuiţi mai demerto ae noii asupri tori 

Prigoana de astfizi- este îndreptată contra întrogului Nan, 
caro este integrat în spiritul de luptă al Miscării Ikgionare.D. că 
cei din închisori gi lasfro suferă dostinul crud al împrejurări lor 
create do însisi fhaţii ronfni, apoi cei ce se străduiesc în munţi 
sti plistroze &piri tul 'ae luptă viu în sufletele luptătorilor, cred 
în învierea Ronînioi de nfino, deslăntuită din ghiarole hidrei rosii, 

Doparto posto hotar, Migcarea iugionară în exil participă 
prin, "Frontul Libertăţii" le lupta de eliberare a Tării. Chemtnăd la 
luptă sub steagul ei toată suflarea romîncasci din'exil, este po li- 
nia de.luptă alături de coi din munţi, din codri szu âin dosisurile 
bălților Dunirii, alături de suflarda românească încrâncerată! în ma- 
rea luptă de biruință, ee s 

Doparte de lupte fraterne în exil, Mișcarea legionară, caro 
cea dintâi a dat some lul împotriva comunismului în 1919 și astăzi 
se află la acelas post do onoare, Apelul lansat le 1 Ianuario 1952 
de conitotul de inițiată ve în frunte cu D1. Horia Sima, accentuiază 
că "frițietatea caro sta închegat în patria martirizat: între toți 
Românii din Țară, trobie sf stoa și la baza Ronâninii din exil, ca 
ideal de unire,. Scopul ? "0 acţiune care sf schimbe fata caigra — 
țioi ronânoști, caro să-i doa un alt suflu, o altă viață, 0 ţinută 
eroică și creatoare. Un sens de trăire care să onoreze lupta si du-— 
rerilo color do-acasti, Vrom să risipin atmosfora de frământări de- 

arte în care trăieşte mtnunchiul de Ronâni liberi si să trezim în 
mijlocul lui dorul! do înfăptuire și încrodorea în viitoml Neamului 
Introaga lume româncasct st so consacre numai gânâului bun : "PARA 
TREBUIE SALVA", 

In țar sc Qă o lupti surdă între litertate si tiranie si 
milioane de suflete sunt angajate în luptă fără conăițiuni pentru 
viitor, "Frontul Libertății asigură că "von lupta pontru instau- 
rarea sistomului de guvemnânt democratic în România, pentru o de- 
mocrațic reală, nofalsificatii în fundanontelo ci și nesupusă iînflu- 
entolor l&turalnico, o democraţie care să garanteze libora dezvol- 
tate şi libora competi ţiune tuluror locuitorilor tirii, tuturor a- 
sociatiilor profosionalo, tuturor minori tţi lor otnico si tuturor 
grupăilor politice, Idoia do libortato politici trobuid si phtrunăt 
odată în montalitatoa si moravurile clasci noastre conducătoare," 

"FRONTUL LIBERDĂDII» luptă pontru "reconstituirea Ronniei?, 
"pentru Rego", "pontru trestinătato?, "pentru dreptele aseziri 
în lume”... : ț 

Pri goanele suferite de “iscaroa Logionară dela 1953 până 
astăzi i-au călit sufletul si l-au pregătit prin MNoarte,pentru 
marea Inviere, E 


Dunitru Iordan 


DACIA = N?8. - 797 


Din martţirii nestiuţi.,. 


NICULAIE ION 
** x» XX xx 


Dimineața zilei de 1 Dechemvrie 1958, Pâcla deasă de s'o tai 
cu cuțitul apăsa Bucureştiul leneş. Nu se vedea om cu om la; câțiva 
paşi, ziua namiază mare. Copacii se înclinau la pământ de greutatea 
promoroacei. Dantela chiciurei se!'ncrustase sticlos pe crengile po- 
Milore e e 

Era o zi neobisnuită, Totul părea că destfinuie ceva groaz- 
nic. Natura în linistea oi, era înfioritoare, lumea era neliniști tă, 
fără să stie de ce." 

P6 la orele 2 după masă între dou reclame cu cântece de lu- 
mo, postul de radio anunţe : Pe câna se aflau sub escortă spre a fi 
transportați dela Râmnicul Sărat la Jilava, Comeliu Codreanu, si 
alţi 15 legionari încercând să evadeze au fost împușcați mortal... 


Nimeni n'a dat crezare, fiindcă era cu heputință să se în — 
tâmple asa ceva, Dece ? Lumea era linistiti, nu se auzise nicăcri 
nimic, regele țării făcea vizite de ri gbare în țările apusene, etc. 
De ce ? Lumea era cu totul zipicită, Nu stia ce să mai facă,Alergau 
năuci pe ulițe femei, bărbați, copilanâri, toți galbeni la chip, cu 
lacrimi în ochi. Alții, cu "faţa cri spată de durere, încromeniți , nu 
m=i scoteau o vorbii, ran stâne de piatră, Femeile cu bai std19 
în mânft îşi storgonu guroaiele de lacrimi, care nu mai conteneau, 

Strigfitele aisperate ale vânzătorilor de ziare, cari anunțau 
"ediție speci: "14", cu uciderea întregului grup, trezi lumea ca din- 
tr'un groaznic vis urât.,.,Oficial şi în scris, de astti dată se în- 
+ăroau cole spuse la radio. Asa dar, cra adevirat, 

Iumea murmura în soaptă, fiecare ce credea şi: simțea, Nimeni 
nu mai vorbea ca altădată, Partoft li se încleştase limba în guri,se 
PESE ta în sine. Durerea amestecati cu o frică trupeasci bântuia 
pe toţi, 

Intrt'un tranvai 14, caro ducea grăbit spre bulovardul Pache 

. lumea cu intoresele ci porsonalo, mit uitam la chipul plumburiu al 
celor ce simțeau ca și mino co însomnn norocul Tirii Române şti « + + 

Bă rbații, cu glasuri joase, so uitau în Jum-le, şi mai apoi 
şopoteau între ei vorbe noânţole sc. O fomeie îndoliatii, hohotea în 
bati sti, .Un set de liceu a rudt "ediția specială, a ziarului "Uni 
versul"; asa, înțeles el să-şi verse "focul pe stăpânirea mcigase e 

Po diittormi din față a tranveiului şopotolile intense atra- 
seră atențin vatmanului, caro cu mân2 pe mari volti, trăgea cu ure = 
chea la cole ce nu putoa să audă, biotul doel i 

Figuri tăiată în bronz, cu buole nogre, ieşite puțin de sub 
sapcă, cu ochi negri fulgoritori, trup do brad, ri d cu âragi 
du obre aji arsi de soare şi supți de suferință piirea un mucenic crea- 
tin. 

- Co esto, domnilor ? Ce s'a întâmplat ? Ce tot sopoteste lu- 
mea. i Uite, colo "'bocogto femoiz aia de ţi-e nai mre mila de ea! 


28 = 


Vitând că nu-i este îngăduit si vorbească cu pasagerii, în- 
sistă.,. ă 
- Ja-ţi.şi Dta o "ediție specială și—ai sf vezi acolo, ce-i! 
Intr'o clipită sare sprinten din tranvai, în dreptul statuii 
lui Brătienu, smulge un ziar dela un țieănuș E în fug“ vrea să so 
urce din nou la postul lui. Dar, literele mari ale "ediției speciale” 
1 țintuiesc locului. Nu poate să-și mai tragă picioare după el, 
Mâinile cu ziarul îi cad în jos, ziarul îi sboară din ele la picioa- 
rele înțepenite, Deodată îni scoate gapca şi şi-o trânteşte cu pute- 
ro la pânânt gi apoi răenoşte taxatozului : 
tAcest vagon nu mai ploacă de-aici! N'are rost să mai. plecei 
E Iumoa începe să vocifereze cu violenţă, Ba, îl şi insultă, 
Toţi încep să coboare, ca să-l hotărască să 'contimie drumul. Dar 
„Xreburilo lor particulare nu le mezi auzea Niculaie Ion, El mergea 
cu gândul departe, departe, ochii lui cfutau vânitârile cemlui,.. 
Un ultim răspuns hotărât si ţipat, ca o fiară rânită : 
"cost vagon nu mai plea-cfi i Nuuui” 
Şi-gi ridică doodetf chipul lui osos, bătut de argiţăi şi griji 
so witi'spte cor, si cu glas strivit do durore : Ce 
E "Soare, soare | pontru ce mai luminozi pământul Asta ticălo-— 
șit, că nu mai ai pentru ce s%-l luminezi i" 
î Cu ochii însângoraţi, cu părul vâlvoiu, so uita rătăcit în jos: 
"»ământule | mu mai ai vontru ce sf! te învârți 4 Inghite-ne 
mai bine po toți nevrednicii do noi,..,Luumecc! Lume, lume, lume! Cum 
stii nepăsătoare aşa | Nuuu, tranvriul Asta nu mai trobie să meargă 
mei departe, nu mei aro de coi Niculaie Ion, nici ol nu mai aro pen- 
tru ce să mai triiescă în lumea asta | Nu, nu, nu î” i 
ş i încep sf-gi smulgă vftrul din cap, caro cădea la pământ 
cu buctițole de carne sîngerati, Şi urlând do durere sufletească, în- 
ce să-si dea siesi pumni în cap, până cade jos, amoţit, 0 clipă 
numai, S6 scoală şi se apucă cu mâinile de păr Şi-și loveşte fruntea 
și tâmplele de piatra trotoarului, până ce rfmâne cu ochii vagi, în- 
cotogaţi , privind adâncul comlui nesfârşit... E 
' ” "Sufle înot, Pavajul so mânjiso do'sângo cald, co se prelingea 
din capul cel frumos al lui Niculaie Ion, 
Nu mai zicea nimic, I so pironise ochii în fericirea cerului, 
a norții co si-a dorit-o fierbinte, în aceiaș zi cu col pe care l-a 
iubit nestrimutat, Spun albi, pitati cu mărgoan i se scurgea din 
colțul gurii în spesmul ultim, fie 


Iumea sta mută si neputincioasă ca întotdcauna la vederea 
acestei no mei văzuto Înegodi i a unui suflot de om simplu, dar de-o 
curățio îngeroască, 

- Dar, ce-i, oamoni buni ? se interesează din mulțime o bă — 
buță, care nu văzuse şi nu ascultaso spovedanie ultirfi a lui Nicu — 
laie Ion, Ce esto ? 

- Nu-i nimic, cucoană, rfspunse insensibil, un domn gras, cu 
pălfirie tare pe capul cu guși, şi care era zăidărnicit dola nfaceri- 
le lui de trenvaiul care nu mei pleca al lui Niculaie Ion. Nu-i ni- 
mic | A înnebunit un vatman de tranvaili Ce-i | 0 avea și ol ceva po 
suflet... 4 pt 

Tumea înmărmuritfi nu voia să mai pleco, singur bietul taxator 


DACIA — N*8 . 29 


„frate do suforință şi sâărtcia vieţii, își scoseso şapca și plângea 
înnăbusit, e 1542 ză 5 pet > 
"Gardianul din post, veșnicul ochiu al legii, își face dato-— 
si = întotăenuna, pentru a asigura, .liniştea în Țară şi în su-— 
ote . 
- Circulaţi, Domnilor, circulatți $ 
Niculaie ton mergea departe spre alte zări mai luminoase ca 
să îngenunchie înaintea Celui pe care 1-a iubit și pentr care a 
muri te. . 


Sfirânat, ntam avut nici o lacrimă în ochi, dar an simţit că 
sta mpt ceva în sufletul meu. Simţeam cf nu Niculaie Ion murda,ci 
Tara cra trântită la pănânt, strivită, însângerată... 

I.G,Dinitriu 
(Din volumul în manuscris 
"priite, văzute, auzitoeh) 


" PERICOLUL LEGIONAR" 
XXXXX XX XXX 


„Din prima clipă a apari ției Mişcării legionare, un val de 
ură s'a abătut peste ea, într!'o penibilă încercare de a distruge, 
fie Mișcarea însăși , fi cel puţin roelizările ei. Cu o patină bol-— 
năvicioasă, extrem de semnificativă pentru un 6bservator noutru și 
perspicace, s'au experimentat toate mijloacele — până şi cele nai 
imunde - pentru a o discredita în ochii conaționealilor si-a între- 
gei omeniri. N'a lipsit nici un epitet dezonotant, infamânt, în nes- 
fârgita gamă de riutăți revărsată asupra ei, Era ca o întrecere dia- 
bollea în care preni col mare rovenea celui mai grosolan dintre 
concurenţi ,. > 

Adi încă, so mai ridicf câte o voce, să-și debiteze — cui 
vrea s'o asculte —-  invectivelo tradiționale, Dacf n!o poate face 
direct prin vroo foaie do linbă românească, o șoptoșto în detaliu 
la urechea vrounui ziarist străin, caro-o rodă -versiune ronanțată- 
“în ziarul ce-i asigură pâinea cea de toate zilele, 

CA tot ce se scrie dospre această organizație nu-i adevărat, 
că: tot ce se afirmă nu corospunde întru nimic simplicitâții și pu— 
rității salo de concepţie, n!'dre nici o importanță în ochii celor 
interesați sau plătiți pontru a o difam, Din contră. ..Scopul tro- 
buie atins; mijloacele nu interesează, Lumea sf se pâtrundă de re- 
alitatea “peri colului permenent" al acestei Mișcâri i-i de ajunse 
CAci acosta esto scopul supren al eforturilor și-a luptei neloiale 
dus& de interesaţi: convingerea opinici publice, fie ea românească 
fie străină, că darăa do fier e un pericol pentru toţi, în prezent 
și viitor; un pericol mai formidabil decât chiar comunismul, o pla- 
gă socială, un cancor istoric... 

Și cu siguranță câă,inpresionați do persistența campaniei , 
mai sunt destui cei ce cred sincer că legionzrismul e o plagi a 0- 
menirei și !n special a neamului românesc, 


30 


Superficialitatea cu care aceştia privesc fenomenul legionar; 
uşurinţa cu caro dau crezare insinuărilor perfide ale interesaţilor; 
apropierile neverosinile și degradante pe care le fac cu alte orga- 
nizații din lume; le dau Do de a cunoaşte în amănunte Mişcarea 
şi deci, consideră un drept de a trago concluzii dogmatice asupra 
spiri tualității ei « 

Adovărul e că mulți din duşmanii doclaraţi ai Gărzii de fior 
ignorează complect doctrina Migefirii şi poate. chiar mai mult, că a- 
ceastă organizaţi e ar avea o doctrină, Merea m.joritate a intorpre-— 
ți lor fac parto din aceast catogorie, Sunt cei induşi în oroare , 
coi soduşi do gometele preficute, de scrâjnirile, do înjurăturile, 
de arenințări le = profețiilo interesați lor, 

Inbi baţi de-o ură nemoritată contra Legiunoi, cu nfiestrieții1-— 
tratii în sufletul lor de dușmanii reali ai Mişcării, duc o canpinic 
nesibuită și d“unătoare tuturor, In primul rând chiar lor, Qrezână* 
c'au găsit adovăratul element discordent, vătinător al armonioi so-— 
ciale, isbosc în el fără nici un discemânânt, Printr'o dicloctică 
inadmisibil, încearci st răstoarne cole mai legitime principii 10- 
gionaro, căzând totăcauna în oxtrema acuzațiilor nefundate, 

Astfel, pontru ei, dacă susții prinordialitatea credinței în 
Dumnozeu în viața politică, to dodai le un misticism aftuntitor pentru 
sânătatoa spirituali a massolor; când vorbeşti do reguli de moral 
strictă, sei să fanatizezi poporul și sa] înreginentezi ;când a- 
firmi dreptul neamului tău în țara ta, eşti şovinist-oxtromist; 
când apori dreptul tău contra sanavolniciilor sbiri lor guvornanen- 
teli, eşti un anarhic pe periculos violator al ordinci publice; 
cână constați îndurerat cotropitoarelo avalanac sonite coploşind 
satole și oraşele şi încorci st formulezi un renodiu, propagi un 
anti seniti sn Strigttor la cer, cână aduci dovezi sârobitoare contra 
prăditorilor avatului public, contra domngogilor, contra nopisito-= 


rilor, contra nepotiştilor, oști considerat pur şi simplu provoca- 
tor de ură şi zovolulionaz! „+ 
orice al spuno, orice zi face, totul iese râu î..."Valul 


de urf și de misolio co ne înconjoară” ce totdeauna prezont, susți- 
nut do mâinile Hovăzute ale color ce nu-şi dau scâma cf sunt ci 
înșiși niste simpli oxecutanţi conâuşi. din umbră, 

Printre aceştia însă sunt sute, cari, dându-și osteneala 
de a no cunoaşte, de a no studia doctrina, ar înţelege minunatul 
fond al Miscirii, înalta spiritualitate a eee de viață 1e- 
gionară și no-ar doveni prietoni, 

Ceilalți însă, instigatorii, ascunși în umbră, o 
direcţi în distrugerea Togiomrismului, pe acoia am vrea să-i do-— 
mascăn, să-i aducen în fața opiniei, în faţa noamului, în fața is- 
toriei,: Numai astfel star vedea din ce cauzi acuză, isbesc, instigă; 
din ce cauzi vor distrugoron Mișcării Legionnre; numi astfol s!'ar 
constata de ce parte se nflA adovărul şi dreptatea. 

Acuzâtiile lor sunt gratuite si EI O STIU PREA BINE, 

Orice discuție directi po plai do egalitate do drepturi e o 
înfrângere siguri pentru ei si BI O ŞTIU PREA BINE, 

Orice proces intentat 'Miscării si adus în faţa unei insten- 
za incormptibile a fost o victorie pentiu Mișcare şi EI O ŞTIU PREA 

NE 


DACIA N28 51 


Dar n'au ce picrâc, Pot spuno orico, oricând, oriunde, Vor 
efisi totăcauna indivizi binovoitori sf-i asculte şi să lo dea cre- 
Zaro e 
Ş Doacooa, atacurile se repeti şi sc înteţțosc contra noastră 
din umbră. Dencoea, sloganul o acoleș do totdeauna, mugit pe toate 
tonurile : 

Mişceroa Logionară e un pericol, i 


Bi bino, cn st sntisfacen dorința interosaților, confirm 
și noi sus şi tare : 

Sunton un pericol, 

Mişcarea Logionarfi o un pericol şi cel mei maro. 

Numai cf EXISTA O ENORMĂ DIFERENTA ÎNTRE INTERPRETĂRILE CE- 
LOR DOU* PERICOLE, : 

a Sunton un poricol pernanont pentru di ticăloşii, hoţii și 
borfașii cocoloşiţi în chdrelo funcți onfireșt ale biotei noastre 
&ri; pentru po iticicnii vonali şi 'clicntola respoctivă, pontru 
oți donagogii strocurați în partidole politico, care stâlcose na- 
tura idoologicti a acestora și misiunea lor socială; pentru to 
tridftorii do noan; pentru toți vânduții internați onalelor de orice 
culoare; pentru toți coi ce nu înțeleg c& pe 1fngf intoresul perso- 
nal mai oxistă și un iîntoros comun, naționele pa. 

Pontru toți acoștir, într'adevir, sunten un pericol neier- 
titor, pedopsitore : = 

Doacooa, coaliția lor înpotriva Mișcării Legionare mu pre= 
cupoțeșto nici un ofort, nici o minciună, nici o înfanie, : 

Şi tot deaceca, NUMAI ACESTIA POT VEDEA IN GARDA DE PIER UN 
PERICOL PREZENT SI VIITOR, CACI IAT EI REPREZINTA PUTREGAIUL S0= 
CIAL PE CARE MIȘCAREA LEGIONARA VREA SA-L STÂRPEASCA DIN SOCIETATEA 
ROMANEASCA « 7 
Dare... Cino sapă eroapa altuia, cade singur în ca" zice 
proverbul bitrânosc şi înc“ n!'z fost desminţit de istorice 

SE fin doci siguri că acoasta va fi Soarta tuturor color:co 
ridică armele uroi și ogoismului contra adevirului și dreptății, 


Sorafin Bratocea 


„s„Unii 'vor să imagineze această spiritualitate ca o atitu.- 
dine ce viaţă, 3 o eroare, Vorbirea nu este o atitudine ce viata, 
ci un mijloc de a exprima una. Spiritualitatea poate fi isvor de 
atitudini, dar nu este "unai', Esie o însusire eseniiala de care 
se ajută omul pentru a depăsi ceeace fac Animalele; pentru a în- 
tui ceeace este și se petrete "âincolot, - 

o. ..ceeonoeesee 

Spiritualitatea ni-i data, o posedâm si constitue elementul 
care ne oaie menține pe treapta pe care am tost asezati, Renuntam 
la ea, renunțan 1 însași esența vieții noastre, i A Ei 

i SPIRICUALI DALE 
(îibertatea — iiacrid, anul 11,211) 


32 
Politică Externă. 


EXAGERARI 
XXXXX 


Intrt'un sens sau altul, exagerările nu sunt bine. Mai ales 
în politica internați onală, unde repercursiunile pot fi:uneori ca- 
tastrofale , 

S'a exagerat bunăoară, prin subestimare, camoitatea de po- 
larizare a imperialismului ideologic ms —comunismul-, considerân- 
du-se ca o simplă împrovi zați e socialistă, Și azi, toate popoarele 
libere se luptă cu o problenă comunistă, 

S!'a exagerat, prin aceeași subestimare, potențialul imperi-— 
alismului operativ rus -armata roșie-, taxându-se ca un produs al 
propagandei sovietice, și Germania a pierdut răsboiul așa cum. se 
știe, iar Rusia și-a împins stăpânirea până la Berlin. 

S'a exagerat, tot prin subestimare, caracterul agresiv al 
politicei sovietice, Și puțin timp duvă terminarea răsboiului, co- 
losul chinez a căzut pradă comunismului, iar în 1950 s'a produs a- 
gresiunea din Corea, $ 
Ş S'a exagerat, de data aceasta prin supraestimare, capacita- 

tea de bunăvoință și sinceritate a lui Stalin, şi iluzia lui Roose- 
velt s'a soldat cu apariția cunoscutei Cortine de fier, sub care 
mai mult de loo de milioane de suflete se sbat în cea mai cruntă 
robie cunoscută de istorie, 

Și totuși se mai exagerează și azi, 

Se pare cf nici azi, modul de a privi Rusia Sovietică, nu 
diferă prea mult de cel de eri. Cel puțin din unele opinii. apărute 
la lumină, rezultă că lumea liberă este încă înclinată să supraes- 
timeze intențiile Moscovei și să subestimeze potențialul ei de răs- 
boi. 

Astfel credem că se supraestimează intenţiile Moscovei ,când 
bunăoară un diplomat cu multă expe riență ca George F, Kennan, afir- 
mă că prezenta doctrină stalinistă nu pledează pentm o acţiune ar- 
mată: a comunismului contra capitalismului, ci pentru o atituăine de 
espectativă, lăsând capitalismul să se prăbușească prin el însuși, 
sub povara propriilor sale contradicții, sarcina de accelerare a 
acestei prăbușiri revenind nu unor acțiuni de forţă ale armatei ro- 
șii, ci nunai partidelor comuniste din respectivele țări capitaliste. 

Tot astfel credem că se subestimează posibilităţile reale 
ale Moscovei când de exemplu, Kathleen Thayer susţine în "The Yale 
Review"! -»e baza unor frânturi statistice- că Occidentul nu are mo- 
tive să se îngrijoreze cu enormele populații de şub dominația comu- 
nistă, întrucât excedentul uman util furnizat de aceste populații, 
este inferior celui de care dispune Occidentul. 

Vom încerca sf analizăm aceste două păreri pentrucă pe de o 
parte le găsim suficient de interesante, pentr a influența asupra 
opiniei publice din țirile libere, iar pe de alta, pentrută noi ro-— 
mânii -prin contactul atât de îndelungat a Rușii- puten preti nde 
că îl cunoaștem m rus mai bine dacât alții, ca gânâ, ca posibili-— 
tăți, ca faptă, 

Aşa fiind, pentru părerile menționate,noi găsim concluzii 


DACIA - N28 t 35 


diferite, pentrucă privim lucrurile în alt mod şi anume : 

1) Rusia Sovietică inconțestabil că are ia miră prăbusi rea 
capitalismului din lume, Nu suntem însă convinşi că ea vede posi bi — 
14 această prăbmșire şi instaurarea de regimuri comuniste, prin ac- 
țiunea, sau numai prin acțiunea partidelor comuniste locale, Susţi- 
nerea acestoi teze pe baza așa zisei docţrine staliniste, ni se pare 
eronată, . 

Toate enunțirile staliniste sunt simple formule circumstan-— 
țiale, tactice; sunt apirente și literatură pentru vitrine, E numai 
un gen de a vorbi pentru un anumit auditoriu, întrucât Stalin ști e 
că pentru atingerea scopului su nu va putea utiliza decât princi- 
piile indicate de Lenin, în care acesta susține că : 

"Nu se poate imagina existența pe un timp îndelungat a Repu- 
blicei Sovietice alături de Statele imperialiste, Până la urmă,unul 
sau celălalt trebue să triumfe. Inainte de a ajunge la aceasta, este 
inevitabilă o serie de teribile ciocniri între Republica Sovietică 
și Statele burgheze." 

Stalin știe deci destul de bine, ce și Lenin, că ciocnirea 
între Orient și Occident e inevitabilă, Totusi nu obosește să spună 
în toate ocaziile, că este "evitabilă”; acesta îi este interesul, 
Nu poate sf fie ar&tat cu degetul, de lumoa întreagă, ce belicist. 
Interesant este însă, că se găsesc occidentali care 41 erea și chiar 
îl imită în “evitabilitatea" răsboiului;, ceace el urnăreste, 

In acelaș timp el știe mai bine decât oricine, că nici un 
stat capitalist nu se poate prâbusi numai printr'o simplă lovitură 
economică, oricât do grea şi do întinsă ar fi ea, 

Crize economice zu fost si sunt mereu; unele sguduitoare 
chiar, Totuși cine poate să sp & câte State capitaliste s'au pră- 
bușit din această cauză ? Până. astă-zi , nici unul, Și unele dintre 
ele au avut în interior organizaţii comuniste extrem de putemice, 

Moate acestea sunt cunoscute de Stalin. Deaceea el este con- 
ins că factorul determinant în "comunizarea" unui Stat, este numai 
unul : prezența armatei roșii, ocuparea militară, Comunizarea "se 
face" după aceea foarte bine, dupi metode bine puse la punct în zone 
Cortinei de fer. a 3 

Nu fluctuațiile economice, ci prezența și "+rebăluirea" ar- 
matei roșii au făcut în câțiva ani dintr'o Germanie Orientală natţio- 
nalistă și o Românie doar cu 1.000 de comuniști, douf state satelite 
sau dintr!'o Chin naționalistă, o alta comunistă, 

Aşa c& Stalin în nici un caz nu asteaptă si nici nu acţio- 
nează, pentru căderea capitalismului prin auto prăbușire. 

Revoluția mondială fiind piatra unghiulară a conceptului co- 
munist, suntem convinși c& Rusia Sovietică prepară azi asaltul ma- - 
siv și hotărât asupra lumii libere, adică al treilea răsboi mondial, 
lar așteptarea pe care ea și-o aco răă în prezent, nu decurge din 
nicio aplicare a vreunei doctrine staliniene, ci reprezintă doar 
pauza indispensabili pentru coorâonarea imonsului instrument de for- 
ȚA de care dispune, de le Shangai până la Weimar, 

C& va aștepta poate pi apariția vreunui creh interne ți ona1l, 
ca moment oportun pentru a intra în acțiune, nu este exclus, Ceeace 
este însă sigur, este că Rusia Sovietică pregătește intens acțiunea 
armată, asaltul, pentrucă numai pe acesta se bazează în ofensiva ei 


54 


de comunizare a lumii, 

'2) Tema susţinută de Kathleen Phayer este, că potențialul de 
râsboi al unoi națiuni nu depinde de suma globali a potențialului 
său _uman, ci de asa numita "rezervă disponibilă”, adică de 
diferența între potenţi alui muncitor total al unei ţări şi potențţi — 
alul mutcitor agricol al acelei țiri. Sau "rezerva dispoiibi li” d 
unei națiuni este formată din elementele care servesc în toate cele- 
lalte ramuri âc activitate, afară de cea alimentară; respectiv în 
producția civilă, în producția de armament şi în armata propriu zisă, 

Cum mai toate statele de sub dominația comunistă ,din Germania 
Orientală E până în China sunt de structură agrară, iar unele cu 
utilaj agricol inadecuat, autorul deduce că "rezerva disponibilă" 

a Orientului, este mai mică decât a Occidentului, şi cu atare îngri- 
jorarea Apusului față de amenințarea unci invazii răsâri tene, nu ar 
fi suficient de întomiatii, Ajunge le această concluzie, aplicnăd 
pentru Occident o medic de 25% pentru agricultură, deci 75% pentru 
rezerva disponibilă; iar pentru Orient o medie de 65% pentru agri- 
cultură, deci 35% pentra rezerva disponibilă, In acest md calculând 
ar rezulta într'adevăr că Oceidentul dopăşeşte Orientul în "rezervă 
disponibilă” cu cea, 7o de milioane ani 

Concluzia desigur ar trobi sf ne bucure, . 

Dar examinând problema mai atent, se were că autorul calcu- 
lează greșit, Potențialul muncitor total al unei ţări, potențialul 
activ, reprezintă cam 5o% din populația acelei țări, 

Din acest potenţial activ, o cotă oarecare este ocupat în 
poi agricolă, este fixat, adică este inutilizabil pentru po- 
tonțialul de răsboi, întrucât dup cum spune autorul, acost poten- 
tial agricol, trebe sf asigure întreţinerea alimentară, hrana, pon- 
ir tot potenţialul de risboi, Până alci suntem de acorde 

Autorul greseste însă acolo unde "fixează" întregul  potenți - 
al aaricol, indopendent de structura economică a unei țări e Ori nu 
este asa, In statele cu structură agrart, în afară de potențialul 
agricol "fix", care produce ceeace e strict necesar pentru :consumul 
întem, mei este un potenţial agricol "disponibil", care în timp de 
pace serveşte produc ia alimentară pentru export, iar în timp de 
răsboi merge pe front, Aga c& "rezerva disponibilă" a Orientului, 
nu e formată numai din ceace nu e agricultor, ci dinpotrivă, în ma- 
rea oi majoritate este integrată de aceste masse rurale. 

Un caz concret, arftat de John Strohm în cartea sa :" Just 
Tell the Truth ", va lămuri mei mult problema și va confirma părerea 
noastră. Este vorba de o formi colectivă din Rusia Sovietică, vizi- 
tată de autor în anul 1946. 

John Strohm a găsit pe această formă 85 familii, cu 'un totzl 
de 436 persoane, din care lucrau efectiv la câmp 136, dintre care 
116 erau femei, Forma trimesese în plus 146 bărbați pentru arm tă 
și 12 pentru industria grea. 

Rezultă din acest exemplu, cf 136 persoane alimentează 456, 
Cum îns în Rusia Sovietică şi în toate țările de sub dominația sa, 
jumătate din producţia agricoli este luată de stat, însemnează câ: 
cele 136 persoane, lucrează efectiv pentru 9oo persoane, adică cca, 
1 persoană producătoare pentru 6 consumatoare, 

: Dar cum 300 persoane ale fermei nu ereu muncitori -copii și 


DACIA - N*8 35 


bătrâni- înseamnă cf 1 muncitor agricol produce efectiv hrana pentru 
3 muncitori din "rezerva disponibilă", Sau cota agricolă "fixă" în 
Rusia Sovietică nu e de 65%, ci de 25%, ca în Occident, iar rezerva 
âisponibilă nu e de 35%, ci de 175% din potențialul munci tor total. 

Şi aceste cote sunt realități și trebiesc înțelese ca atare, 
tatrucai, Statele afectate de comunism, deși lipsite de un utilaj 
agricol modern, au însă consumul alimentar pe cap de om enorm de re- 
dus, prin raționalizare forțată, față de consumul alimatar al mun- 
citorului occidental,. 

Utilizând cotele roalo mai sus stabilite, simaţia se 
schimbă radical. Rezerva disponibilă a blocului comunist în raport 
cu Occidentul se transformă din deficitar, în excedentari; Orientul 
depișește Occidentul cu 75 milioane oameni, 

In plus, Kathleen Thayer a uitat să adauge câ în regimul co 
munist, muncitorul lucrează minimum 77o ore săptămânal și fără greve, 
pe când în col democratic, maximum 48 ore, Acest excedânt de orariu 
echivalează cu un excedent de încă 65 milioane de muncitori. Incât 
privit astfel, excedentul rezervei dis ponibile a spațiului comunist 
în raport cu Occidentul, ajunge la 140 milioane oameni, 

i încă, în momente excepționale cum sunt cole actuale, re- 
gimul comunist fo losește pentru rezerva disponibilă, atât elementele 
minore, dela 14 ani în sus, cât și pe cei trocuţi do 45 de ani, până 
la 6o ani; la rezerva disponibilă trebue deci adăogat : 4 contigente 
de minori și cca, 15 contigento de milițieni, Aceasta înseamnă încă 
To milioane în plus, adică excedentul rezervei disponibile a țări lor 
comuniste, faţt do democrații, se ridică la 210 milioane oameni e 

Notâna pe de altă parte, că cca, 10% din elementele rezervei 
disponibile a Occidentului sunt neproductive, nu prestează o muncă 
efooctivă -catogoriilo comercianti , bancheri,rentieri, eto- însomnea- 
ză cf rezerva disponibilă a Occidontului oste efectiv mai mică cu 
cea. 20 milioane oameni, In acest caz, diferența între Orient și 
Occident crește cu cca. 20 milioane în favoarea Oră ntului 

Deci, ca rezultat final, Orientul comunist dispune, în raport 
cu Occidentul democrat, de un excedent de rezervă disponibilf de 
230 milioane oameni, 

Aceasta esto realitatea estimată conform condiţiilor de pe 
teren; nici suboestimată, nici supraestimată, 

In faţa noilor cifre, găsim că îngrijorarea Occidentului 
faţă do porspotivole din Răsărit, este pe deplin întomiată; blo- 
cul comunist dispune de un mare potenţial umane 

Știut este apoi, cf la acest potențial uman se adaugă și un 
enorm potenţial - în materii prime; precum și un destul de desvoltat 
pare industrial, 

Condiţii care sunt necesare şi oarecum suficiente, pentru 
pregătirea unci ciocniri de proporţii mari, 

Ceaco şi fac rușii; nu de-acum, ci de 22 de ani, fără întro- 
raporo; încf din 1930. 


Grigore Arbore 


36 
Exemple vii 


Maâridul în frunte 
XXXXX XXX XX% 


In interval numai de două luni, comunitatea românească din 
Madrid, unită şi dinamică, a desfășurat o activitate care, pentru 
lupta de eliberare a Neamului nostru, reprozintă un exemplu strălu- 
cit, vrednic de lăudat şi bun de urmat, de întreg exilul românesc: 

Acestea sunt fapte, sunt roade; nu vorbe, nici intrigă şi 
nici desbinare, 

Iată. rezumativ rezultatele Madridului : 

1) Sărbătorirea zilei de lo Mai, 

S'a oficiat tradi ți onalul Te-Deun, la care au luat parte ur- 
mătoarele personalităţi române şi străine : 

S$.5.Monseniorul I.C.Kirk, preşedintele Misiunei Catolice Ro- 
mâne în Burmpa; A.S.R, Principele Nicolae al României -cu Principesa 
Ioana; D.Ministru N.Dimitrescu; D.Presedinte al Comunităţii, George 
Demetrescu si toată colonia E Ra aflătoare în Madrid, 

Au asistat la sărbătorire, următoarele personalități străine: 
Mareșalul Ureta; Ambasadorul Peru-ului ; Ambasadorul Spaniei în Bra- 
zi lia și March iza de Prat y Nantouillet; Generalul Beigbeder, fost 
ministru al Afacerilor Străine spaniol; "Domnii Juan de Odrăenas, Am=— 
basador şi Director al gooalei Diplomatice; Ambasadorul Marchiz de 
Berzanallana cu D-na; Ambasadorul Marchiz de Ayeinena şi Ambasadorul. 
Marchiz de Rialp, toţi Ambasadori ai Spaniei; D. Cleon Synâica, Mi- 
nistrul Greciei; Ministrul Poloniei și Oontese Potocky ; Ministrul 
Jugoslaviei și D-na Iukowicz; Dr. Cieker, fost Ministru al Slovaciei; 
Ministrul croat Dr. Ilic;, De "Dragi cevic, fost însărcinat cu Afaceri 
al Croației; De 3zumiakowski , fost Ministru al Poloniei; D. Elloy 
Bouillon; Marchiz de Selva Alegre, Decanul Facultăţii de Litere şi 
Filozofie din Madrid; D. Consul General Imis Beneyto. cu D-na; Rs 
Santiago Morillo; RP. Amalio Orâuna; Primul Secretar al Ambasadei 
Prantei si Marchize de Pamplonne; Primul Secretar al âmbasadei Bel- 
giei cu D-na; Consul Generel al Bulgariei Sismanoff; D. Dimanoff, 
fost Consul General al Bulgariei; Prof. Univ, polonez Deryng; D. 
Qulati aa, Director al Politicei Euro pei în Ministerul de Afaceri 
Străine al Spaniei, Pirintele Capelan al 0.0.A.U,-ului; Colonel Pu- 
sic; R.P. Branco laric; D., Paolo Demi, eto 


2) Scrisoare de multumire. 
Madrid, 5-V-52 
Ministrul Afacerilor străine, 
D-lui George Demetrescu 
Preşedintele Comunității Române 
din Spenia 


Domnule * Președinte, 
Vă confirm primirea scrisorii pe care D-voastră ca Preşedin- 
te al Comunităţii Române din Spania şi D-nii Stelian Popescu, I. 
Protopopescu, V. Iasinschi şi Nicolae Dimitrescu mi-o adresați, cu 


DACIA. -— N28 57 


data de 4 Mai curent, și vă mulțumesc mult pentru amabilele fraze 
pe care le închinați dcclarațiilor mele făcute Directorului agenţiei 
“United Press" din Cairo, cu prilejul călătoriei mele în Mări le'a- 
zabe, în concordanță acestea cu cele făcute şi în alte ocazii, cu 
privire la popoarele care suferă îndărătul cortinei de fier, 

Imi produce o mare multumire: să văd cum personalități atât 
de ilustre știu să aprecieze apirarea făcută de Spania, în orice 0-— 
cazie i-se prezinti, a valorilor eterne ale civilizaţiei noastre co- 
munc, Mi folosesc de acest prilej, Domnule Presedintb, pentru a vă 
reînoi, ca,și celorlalti. distinși sematari ai'numitei serisori, a- 
sigurarea consideratiunii mele celei msi distinse. 

Ș (ss) Martin Artajo 


Aceste linii sunt r*spunsul la scrisoarea de mulțumire adre-— 
sati de Comunitatea Românilor din Spanie Generalisimului Franco Şi 
D-lui Martin Artajo, Ministrul deo Externe al Spaniei, pentru ati w- 
dinea înțelegitoare și frățească, pe care Spania în mod oficial a 
manifestat-o faţă de marea tragedie prin care trece Neamul românesc, 


3) Sfirpătorirea poctului amwn Cotrus. 

Marele poet „ron Cotrus a împlinit Bo de ani, 

Comunitatea românească din Madrid, a înţeles si sărbătorească 
după cum se cuvine po acest strfilucit reprezentant al spiri tualității 
românești , iu adorat la această mare sirbătorire zeci de instituţii 
mainagii patriotice, științifice şi culturale din mai toate tările 
lumii libere, precun și sute de personalități române și strflihe, 
conștiente de valoarea marelui poet. 

Sărbătorirea a avut loc în ziua de 14 Iunie curent, în aula 
mare e Institutului de Culturi Hispanică din Madrid, în fata unui 
foarte numeros public, cuprinzând personalități le cele mai” importen-— 
te ale lunii literelor și culturii spaniole, 

In asistenţă s'zu remarcat printre cele aproape 200 de perso-— 
nelitiți, urmitorii: D. Alfredo sânchez Bella, director al Institu- 
tului de Culturi Hispanică; ministrul mexican, Rodolfo Reyes Ochoa; 
marele pictor Daniel Vizquez Diaz, membro al Ac cemiei Sun Fo ruando ; 
celebrul pianist Jos6 Cubiles, membru al Academiei San Pomendo ;pro= 
fesorii universitari: Joss Camon Aznar, Joaquin de Entrebasaguas, 
Guillermo Diaz Paja, Juan Benoyto Pârez; D. Luis Boneyto y Marty, 
fost consul general al Spaniei în România, cu D-na; Julian Penartin 
director al Institutului National al Cârtii Spaniole; Antonio de 
tigual, &ireotorul ziarului Informaciones din Madrăd; Patricio Gon- 
zales de Cannles, fost Director general al Propagendei; poeţii 
Aâriano Matoo, Demetrio Castro Villacaias, Eugenio Serrano, Rafael 
Moreles, Montosinos, Jos antonio Medrano, P6rez Creus, etc. In- 
sărcinetul cu Afaceri al Columbiei, merele poet Lduardo Carranza; 
cunoscutii scriitori Ricardo Majo Framis cu D-na, Jos6 Maria San- 
choz Silva, Santiago Camrasa, director al Agenției Internaționale 
de Presă din Madrid, filosofii Jos6 Iuis Aranguren și Jesus Saina 
Maspule, redactor-sef al rovistoi "Mundo" din arid; Manuel San- 
châz, critic literer şi artistic cu D-na; Navas, redactorul agenţiei 
"ERE: un mare număr de atasați de presă şi culturali din Europe, 
America Latină și U.S, Apoi, D-nii 3zumlacowski, fost Ministru al 


38 


Poloniei, Jos€ Cieker, fost ministru al Slovaciei, Dreguicewic, fost 
"ministru al Croației, Ilic, ministru şi poet croat, colonel Pusic, 
RP, Branco Marie, Lucowic, reprezentant al regelui Petru, baronii 
von Wedel, Jean Beroulot, Marchizul de Mulhacen cu D-na, D-ta Agnes 
Jesse, baroneasa do Granot, etc. 

Au esistat în plus numeroși reprezentanți ai presei spaniole 

i stritine, si ai agențiilor do prost! stritină, Printre aceştia romr-- 

c&m po D-nii Cosar 4, Gullino, director al Agenției "Stefani" și Sa- 
poriti, corospondentul pontru Spania a lui Time Megazine, 

Siroăto ri rea pootului iron Cotrus sta bucurat de un deosebit 
răsunet și în presa smnioltt, iu fost publicate în toatfi presa nume- 
roaso articole, cronici, otc, esupre sârbitoririi, a oporii poetului 
român și e personalitiții sale, 


4) Congresul întornaționtI euharistic. 


In luna Iunie e :vut loc la Bercolona al 35-le: Congres In- 
ternațional tuharistic, la care nu luzt parte 11 cardinali, 400 Ar- 
hiopiscopi si Dpiscopi, câtova mii de preo i, Doo.0o0o de melerini 
veniți din toato colturile lunii si peste 500.000 participanti ve- 
niți din întroaga Spânie, : i 

La acest Congres, Romnia a fost bine și dem reprezontatit 
bcurânâu-so do onoruri excoptionaloe., Numele do îomîn si tricolorul 
românesc mu fost 12 loc âe cinste, & 

Roprozontanța romînoasci ora slc“thiti din: 

M=drid: D,ministru Nicolro Dimitroscu, 5,5, Alexandru Mircea, 
D. Conul ronoral Imis Bonoyto cu D-na, D-na si D. aron Cotrus, D, 
Vasilo Iasinschi, D-na si 5. Preian Popescu, D-na Mria Droc Popovici 
cîpitan Veltor Popan si D. Cornoliu Rotaru, 

Bazcolona: D-rolo ingolos si Conchit= Mntas, D-nii Joss si 
Juan Matas, D-nn Marin Bucur si N. Rose“, micile Consolata si Maria, 

Roma: Sfintiile Lor prinții Ghcorghe Cosma si Mergi neanu., 
pictorul “mgon Drigutescu, folcloristul Potru Iroce si D-na Vărziru 

Buenos îircs: D, Grogore Manoilescu, fost Ministru, ca repre- 
zontant șl Romînilor din imoricn dc Sud, 

Paris: Sfintiilo Lor p*tintii Octavinn Bârlea si Ghornen, 
Prof. Octavian Vuia, A Corbu si Q! 3tofănoseu. 

In procesiune âc închidoro n Congrosului, delegatie români 
a avut onoaren să fie acozati în frunto, i 

In timpul slujbolor, din ziun dostinati păcii în lume, dele- 
gaţia romînă a fost invitat” 1Angfi alter, și s'a citit la microfon 
urmitorul manifest, adrosat de români masi de congsrosiști : 

1 România răstienitii a 

" Intro popoTelo din Eotul Buropoi cure sufori con mii cum= 
"pliti sclnvio a tirenioi comunisto, nmintiţi-vii do Romtnia, 

1 Ba își poartt cmeoa calvaralui sa =.piseroa comunismului 
"atou, Valorilo civilizaţiei crostine sunt sis tomatic nimicito; ori- 
cominifestare a spiritului e înfbugi tă, roligia batjocorit, suflo-— 
"tolo tinere porvortite printr!'o intens propagendf atoisti,Biserica 
“erunt vrigoniti, pistorii ci oprimați , întomitați si omorîți, 

” Niciun mijloc nu o cruțat pântru e smulă în fuflot Icoa- 
"na Sfântă a lui Isus Christos, 

x Libortăţi le epiritunlo și fizico sunt desfiinţate prin teo- 


DACIA - N28 39 


roaro, prin foamo, prin munci forțată, prin deportăti în masă şi prin 
"tot co iscusinţa diabolică a putut niscoci, 

" Scopurile comuniste urmărosc sf! reduc? omoniroa le o masă 
"amorf do sclavi fărti crodintă, fără Dumnezou. 

" Dacă ncest Congres e 'puţut s* ribit loc aici, dacf delegați 
"âin toat lumon pot vorbi si gînâi liber, dacă se ponto discuta! 
“gi înălța vugtoiuni lui Dumezou, e pentruct bila Lui e salvat o 
"arte din omoniro de pripidul atoismului marxist, 

" Din rocunostiintii fntţt do Dumnezeu si din spirit de soli- 
"dari tanto crogtină, cf nu dim mitirii pe fratii noștri cari îndură 
"suforința, rozistînd 11 oprogiunce comunisti. Conștiința noastră 
"să nu obosonscă până co țările subjugzte nu so vor salva de sub 
"st*pâniroa comunienului,! 

" Rugându=vă Și luptând pontru droptatea lor, =pârați viito-— 
rul copiilor voştri Şi. Agozeroa croștinfi a lunii, 

n Apărați droptul de viță liber? a României, caro din înce-— 
putul ei a fost fortiroaț? a crestinismului, 

e Așa să ne unim sontimontelor exprimate de Sfîntul Părinte 
"Papa Pius XII în scricoarea trimisă Episcopilor, Clerului și Popo- 
"ului ronîn, în care spunoc: ' 

"Pentru Noi şi pontru toţi cei cari pot cunoaște adevărul 
"pi-gi pot spune libori cuvîntul, voi pfireți a roînvia străluciri le 
Bisericii primire; şi doacoez Moi, care nutrim faţă de poporul Vos- 
tra sentimente pirintosti si învăluim în deoccbit ârngoste pe aceia 
Wncâre suferi prigoniri pontru dreptate" (M=t.V,lo), am vrea să sâ- 
'"mutAm lanțurilo color, pe nedrept întemiţaţi, ce pling si se în- 
tristoazi bontm atacurile împotrivi peligiunii, pentru sfintele 
instituții minate, pentru mîntuiror. vesnic a popozrolor, ajunse 
"în primojâio, m=i mult decft pentru suforințole proprii şi pentru 
"libertatea lor pierdut," 

XXX XXX XX 


Cum vid striinii situație din Romîniae 
Cum vid Bir-inii €ituație din om nle 


In cele co urmezi, rod?m un pisngiu dintr'o dare de seamă 
asupra stirilor do lucruri din țarii, dup?! publicaţia engleză "In- 
telligonce Digest" N2162 din Moi 1952 : i 

In afarti do coi interescţi, majoritatea poporului este ostilă 
rogimului, Rezistenţa detivă îns%, scu vreo mişcare subterană evi- 
dentă, oste roâust," cu excepţia aceleia a unui singur grupe Parti de- 
10 vechi sunt moarto si nu mii cu edorent* în popor. i 

Singura miscare subtorană din România este Garda de fier — 
organizație fascisti - caro recunoaşte conducerea lui Horia Sima, 
actualmente exilat în Gorizia, Este grou de spus cum operează în 
momentul de faţi, se văd însi inscripțiile ei po ziduri si străzi, 
Deși sunt îni&luraţe în fiecare zi, apar în alto locuri în timpul 
- nopții, Garâa de fior distribuo manifosto bino gerise și bino tipă- 
rite, care circul în toată țara, Li „ţi gfsi sub uși, îi. cutiile 
de scrisori și î:. intoriorul gazotolor comuniste,0b:..v torul nostru 
a primit dout,îa: tiripul șederii alo ln Bucuropti,Un . fost vă 
noaptoa,pe sub usa camorii de hotol;un ::1t manifoat i-n fost pus în 
buzunarul pardosiului „după c&deroa D001 ș0saă so plimba afară, 
XXX XXIXXX 


40 


ARON 0COTRU 
a > sedea 





iron Cotrus, omul de criță cu suflet de pădure, e împlinit 
60 do ani. : ; 

E vârsta la care trupul si spiritul îşi cer drepturi le: 
odihnă, liniște, nozărancin, El "îns, bară veșnic tânir al sufe — 
rințolor neamlui, neobosit şi aprig apirător al geniului poporu- 
lui românesc, n'a înțoles să capituleze. Iși simte prezența nece- 
sară în rândurile luptătorilor pentru mai binele Patriei, acum ss 
mai mult ca oricând, acum când o vorbi e piatră de temelie, un 
gest e act do eroisn, o atitudine e un simbol, 


Citină ulțima operf! poetică a mrelui Cotru » operă de exil, 
operti de luptă, îți poți da seama de imensa dragoste de Ţară și 
nean ce sălășluieşto în funâul ființei lui, 


Poezia cotrusianti, aspri ca o coajo de copzc, pitrunzătoa-— 
re ca un ghimpe, e în acelaș timp mângfictoare şi îpălțătoare, 


Puţini sunt poeții ce so pot mmâri cu asemenea calități și 
nai =les, puține sunt popoarele ce se pot mândri cu asemenea poeți. 


In poezin marelui Cotruș, te sinți copleșit de sentimente 
profunde, persistente, adesea contradictorii, dar totăeauna mâroțe e 
Simți cum ți se umple suflotul şi ochii de lacrimi, auzi aiovea 
gometele mârtirilor si eroilor; te sbați și teo regiseşti tu însuți 
în suferințele neamului; dar în acelas timp, ai ca o tresfirire do 
nfide jăe și de încrodore în viitor, Aron Cotrus sorîanește pentru 
tine, asuaf cu cei în desnădejăe, plânge soarta întrogului neam 
dar nu-şi pierde crodința în învierea lui, E sabie de foc, e stân- 
că noclintită, e neamul în eotomitato,,. 


Svicnoşte în cl seva con mai puri a.rasei noastre: amestec 
fericit de iîntoligenţă, talont şi camoter, Poezie cotrușianii 
poartă în forma oi strifulgeriri le floretoi, vivacitatea omului de 
acțiune, sclipirilo gândului în continui frimintaro, Și totuș, ni- 
mic nu-i nai liric, nii duios, mai mângfiotor ce frazele astea 
svârlite cn bolovanii, ustritoare ca nişte așchii de pintrf cio- 
plită, ,.ucolo unde to astopți mai puțin, aco 10 afisești îmogi nea 
cea mai just, cea mii pură, echilibratii par'c% pe-o mucho do au- 
țit, dar inebrenlebili, superbi, definitivi, ca o dogmit,Doncoca, 
îm putoa spune cf în arte marolui poot, existi un nistor cotrușian: 
nistorul armonici dintro form și conținut, încoronat de o origina- 
litato do expresie inegalnbilă și ininitnbil”, iron Cotrus esto fă- 
Ti îndoinlă col mai mare poet ronin de posto hotnro, 2 o aînărioa 
noamului nostru şi-un simbol nl gonernției noastre, 

Cu oczzia celor 6o de ani "DCI" trinite nerelui poot ură- 
rile sale de bine și nomwe, 

F,B, 


DACIA - N*8 4 


BILANŢ 
XXX XXX 


Pentru orice grapare politică sau de orice altă natură, ju- 
bileul de 25 de ani dela înfiinţare,-ar constitui un prilej de des- 
fătare, de discursuri și banchete. j 
i Pentru Miscarea legionară e o tăcută si pioasă trecere în 
revistă a suferințelor, a prigoanelor și 4 pleriezritot îndurate ; 
„e o aducere aminte a titanicei lupte întreprinsă acum un sfert de 
veac de Corneliu Zelea Codreanu, În mijlocul unei lumi neînțelegă- 
toare și pentru salvarea căreia trebuia spirit nou, energii'noi, . 
oredânța și forță de sacrificiu, j i 

Miscarea legionară din. primele timpuri, sub înrâurirea bine- 
făcătoare 'a geniului Cănitanului, a știut să imprime vieții româ — 
nești un ritm creator şi să deștepte în popor adornitele-i virtuți 
ancestrale, Dând la o parte procedeele curente ale epocei, s'a a- 
vântat pe drumuri noi, cu totul necunoscute tradiţionalelor concep- 
i ale unei democrații rău înțeleasă și rău aplicată, Neînfricată, 

carea legionară, a rupt cu acest trecut înjositor, punână popo- 
rul român în fața unor noi idealuri, Diferențele nu mai erau strict 
formale, ci: de structură și acţiune, sâpână un șanț profună între 
vechiul sistem politician și noua dinamică legionară, Națiunea nu 
putea întârzia să nu constate aceste diferențe ce stabileau superi- 
oritatea doctrinei legionare, 

De aci ura multora manifestată contra Legiunei, solâatţă cu 
ani de suferință și moartea CApitanului, 

Dar ceeace nu putea distruge nici ura, nici prigoana, nici 
moartea, era doctrina nouă infiltrat de Căpitan în sufletul popo-— 
raului român, Sămânţa nu căzuse pe loc neprielnic, Ca un unăelem 
bineficător s!a prelins în suflete, trezină la luptă neamul întreg, 

A dat roade şi va da mereu, cât va exista viață românească 
pe pământ, . 

in acea clipă viitorul poporului român s'a conturat sub 
semnul Gărzii de fier, Toate încercările de distrugere a acestei 
tendinţe n'au făcut şi nu fac decât să întârzie un pic, dar nu să 
împiedice, realizarea României legionare, : 

Numai orbii pot spune cf nu văă mersul vremii, 3 

Numai surzii pot susţine că nu aud chemarea viitorului, 

Azi, după 25 de ani de tetjocoritoare prigoane pierderi 
incalculabile de forte, Mișcarea Legi onari .se gisește intactă, ne- 
înfrântă, mereu pe poziție, pe aceeaiş poziție de înalt patriotism 
ca totdeauna, gata să dee pentru Tartă noi probe de sacrificiu, 

Nimic n'a clintit-o din termdeliile=i înfipte în spirituali- 
tatea neamului românesc, 

Vitalitatea ei nare un miracol, - 

In realitate mu-i decât un simplu adevfir istoric, deoarece 
linia de conduiti a Mişcării se confunâ“ cu aspirațiile întregului 
neam. 

Mișcaren Tai anaxe Sei neamul; e geamftul lui de sufe- 


42 


rință și strigătul lui de victorie. 

Mișcarea Legionară e viitorul României . 

Deaceea, orice infamie s!'ar întrebuința contra ei, nto va 
putea niciodată distruge. 

Dela Căpitan la Horia Sima, un șir neîntrerupt de victorii 
morale jalonează: drumul Legiunei, stabilinău-i indestructi bi litatea, 
t In clipa de faţă, în mijlocul unei lumi sdruncinate, nehotâ- 
râte și lașe, Mișcarea Legionari se afirmă, din ce în ce mai puter- 
nic, ca singura organizație capabilă sf înfrunte comunismul, 

: Numai ea posedă spiritualitatea necesară; numai ea nu se 
lasi intimidată, nici demtuti de metoăele kremliniene ; numai ea 
posedă curajul Și dinamismul necesar unei încle știri cu colosul 

TOşu . 
„IPA Din Carpați și Delta Dunării, până în cele mai depirţate 
colţuri ale lumii, Miscarea Legionar e prezentă, 

Dela. lupta clândestină cu sbirii şi vânduţii âin pari până 
„Ja:lupta deschisă cu agenții, inconsticnții și vânduții din lumea 


*. întreagă, Ii ponmer Legionar o_prezentă, . i 

vene i + ÎN Un versitiți , în uzine, În industrii şi comerț, în artă 
Și litere ,. în ştiinţe și ziaristici, în tonte ramurile de activi ta- 

e, Miscarea legionari e prezentă. 

In plus, prin "Frontul Libertății”, Mişcarea Legionară a 
înţeles să-șă afirme nu numai prezența în lupta contra comunismu-— 
lui, dar sf stabilească în mcolnș timp, gradul de responsabilitate 
pe care şi-l asumă în aceast“ luptă, 

După 25 de ani de ribâare și neclintit încreaere în con- 
cepția de viață şi de lupti a marelui vizionar și om politic român 
„Comeliu Zelea Codreanu, Mișcarea Logionart! so vede azi confirmată 

în toate afirmațiile ei,.,: E 
Din tone rele-disprețului colectiv, apre ca o lumină, ca o 
speranță de viitor: și de victorie, în jural ctrein va trebui si so. 
adune, vot. ce neamul românesc are mai curat, mai sincer, mai viteaz, 
Y E singura. forți care. știe ce vroa, știo unde merge, știe 
cum trebie sf înving, E 

E singura forţă creztoare, dinemică, 

E singura forţă care nu poate fi înfrântă, 

i + «Saerificiile suprome scceptato merţiric de Togiune n'au 
fost zadărnice. Dela Căpitan la ultimul legionar căzut, cu toții 
sunt lîngă noi, formând arma novfizutit a Mişofrii, suflu do viață 
eternă ce: animă po ficcare dintre noi. 

ăi Azi, în al 25-lea an de existonță, Ea Mișcării Legio- 
_nare se soldcază cu o sdrobitoare victorie spirituală asupra vici- 
situdinilor vremii şi răutăților omenești, = 

La capătul acestui drum lung și greu, nu ne poate aștepta 
decât : 

BIRUINŢA. 


Dr. Radu Buzâugan 


*x5 


* a 

ok î> 

oi bu 
ok Ha 
E x 
> XI 
ale 

sr xH 
o x 
a Xa 
ab x 
sti x 
* x 
*H 

aie ti 

2 H 


Cărți ce vor apare în __1952 


DOMNIȚA ILEANA: Viața Roîncopo (versiunea 
: românească a ctrții "I live ag in") 
D.O0.AMZĂR: România In Linie Droaptă 
(osscuri politice 
GH .BUMBEŞTI: Cerul Bra Putred (320 
ARON COT! up: Printre O0amonii: In Mors 


(pocm 

VIRGINIA COTRUŞ: Din Zorile Rimasec!'n Urmă 
(povoatiri) : 

Alexandru PRANCU:  Esseuri Politice 

CV „GHEORGHIU: Ora 25(orig, în românește) 

MIRCEA ELIADE: amintiri 

VINTILĂ HORIA: Vcigagmul Toofil (nuvole) 

TOADER IORAŞ: Cino Cânti ? (roman) 

GRIGORS MANOILESCU: Viata Cuviosului Iri- 
mia Velahul 

IN MANZATTI; Schițe ŞI amintiri 

VLADIMIR PETROVICI! Ciopte In Jugoslavia 
(mfrturie ) 

ION PROTOPOPESCU:; Problomo De Mâine In Ro— 
mânia 

THEODOR SCORTZESCU: Magio Alb* (povestire) 

Biografia Culturii Române, îngrijită do 
Vintil” Horia — Patru volume scrise 
de douizeci si cinci do cărturari ro— 
mâni în pribegie, 

IN e MANZATTI și GRIGORE MANOILESCU: Carte 
de Cotire Pontru Mici Și Mari e 

PMRIL ȘETO.RU: Portrete 

_3ub tipar 


MIHAIL NICULESCU: amintiri In Unifornă 
AL e BUSUIOCANU: Broviar De Istoria Litora- 
turii Române. 


Adresa Dditurii : 
Grigore Me anoilescu 
Valle Hormoso, Sierres de 06răoba 
ARGENTINA 


44 


Logiunoa 


Legiunea 


Legiunea 


Logiunea 


Logiunea 


osto o orgnnizație întor intii po orăind și 
disciplint, 


esto ctlfuziti do un naționalism curat, iz- 
vorît din nomfirginită dragoste do Noan și 
Ţară, : 


vbta sft troze“so ln luptă toate energiile 
creatoare ale neamului, 


apizi alterolo Bisericii: po crzo dușmanii 
vor sf ni lo dYzrâmo, 


îngonunche Încinton omeoilor vitojilor și 
ucenicilor Nonnului, 


Logiunen sti scut noclintit în jurul Pronului, din 


Legiunoa 


anre Voovozi si Rogi tru jorttit pentru 
apitznroa pi înWțeron Pnirioi, 


vro af olMdonpoft din sufloțe tari pi brațe 
vân jonpo o Țar putoimioi, o Românie Nov, 


Jomoliu Zoloa Codronnu 


ee e e 
e ek 
XXX 











se eo 


i ou În Că 
» - 
p