Carpatii anul XVIII, nr. 8, 25 februarie 1973

ANUL XVIII. NS 





Direetor Aron Cotrus ? REVISTA DE 





AR EI CUM AR FI, DAR 


E-abia şi-a făcut apariția pe piață numărul şapte a! acestei tribune de luptă națională, cau 
şi inceput “intrigăriile”. E adevărat. sub o formă elegantă şi discretă, cea a şuşotelilor, care-i 
specialitatea anumitor cercuri româneşti 

Sușotelile acestor cercuri nu ne inspăimântă şi dacă s'ar reduce la cercul inchis al 
ezotericelor lor adunări, le-am lăsa in plata Domnului. S'ar putei 
voinți colegiale să alunece şPn urechile 
gratuită devine perlidă şi periculoasă. Si asta n'o putem admite 

Dar să ne explicăm, inainte de toate 
vâltoarea exilului conterg toate întru stabilirea unei rupturi între tribuna noastră şi tupta 
pentru dezrobirea Tării. Si tată procedeul indirect şi tangențial: “ar fi bună această publi- 





cație, dar cum e condusă de legionari...” 


La prima vedere, insinuarea pare anodină. Mulţi vor spune chiar: “Dar ce i 
de procedee? Noi vă cunoaştem, avem incredere şi vă felicităm”. Si noi ştim acesi 
are ca obiectiv o altă pătură de refugiați. Ea vizează mai ales pe cei noi veniți 
prezentată Mişcarea Legionara de către guvernul de 


23 FEBRUARIE 1973 


A SI ACTIUNE ROMANEASCA IN EXIL Redactor: Tralan Popescu 





insă ca asemenea bune. 
oamenilor cinstiți sufletește şi-atunci insinuarea 


insinuârile pe care incerc să le strecoare în 


tanță avea astfel 
tucru, dar insinuarea 
Stiindu-se felul cum este 


la Bucureşti şi mentalitatea ce-a fost formată în tine: 


retul român cu privire la legionari, şuşoteala nu mai e așa de inocentă. Ea caută să provoace o reticență 


Jaţă-de noi a tuturor celor ce ne cunosc numai din s 
(sau nici nu se gândesc) să analizeze fraza şoptită 


primit în 25 de ani de campanie anti-legionară 


In Tara, Mişcarea Legionară a fost ponegrită, tratată de toate numele, 
eroci și bandiți. O mică insinuare ca 


nişte teroriști 





A QUIl SERT LA PAIX 
AU VIETNAM 


Par Basil Rutaskol de la Kaleone 


une volontă gânărale de mettre de lor. 
fire, de pardonner, de refaire une vie 
nouvelie sans arrldrea pensdea et sana 
rencunea. Or, ce quion a slgnă A Paris 
au sujet de la sanglante “puerre de 
vingt ans” vletnamienne n'est pas une 
palx, Creat un simple “cestez Te feu” pour 
aue les troupea amârleaines pulssent se 
rotire *honorabtement”, 

Apria des anntes deftorta sut place 
dana un pieținement dafensit (fait qui 
a toujours dtă le prelude de letfondrement des mallteura 
corpa d'armâe) lea troupea amâriealnes se sont vuea acele 
leva A une situatian d'attente, marne et sans issue. Des 
enpagementa Divarrea, ouvertament antistratâgiauea, ant 
ament Ja Maison Blanche A une position Insoutanatie Ti 
n'est paa năcesintre dătre gânâral en activită pour savolr 
Quune, pierre ne ze kagne pas en reatant toujoure sur Ia 
detenalve et en lnorant la conquite du territolre să lenne- 
m! mase ses troupea, se retorme et falimente en muni- 


E A paix, avant tout, est un dtat d'esprit. 

















(Suite pap. 3) 





ele unei propagande veninoase. Aceştia nu au timp 
Ca un rejlez condiționat le apare in minte tot ce-au 


iar legionarii zugrăviți ca 


cea de mai sus, stârlită numai aşa la intâmplare, ar 


LES MENSONGES A LA 
MODE 


Par Faust BRADESCO 


A sagesse anelenne dit sans Ambagea: 
n'est pas sot celui qui exagere, maia celui 
ai p croit. 

Ce n'est quune formule, mals eomblen 
juste au fil des altele si lan regarde 
de prea Laatuce des uns ek la creduilte 
des autrea On arrive mâme A se de 
mander coment [1 est posenle que Is 
gena solent telement aveugles et Dutăa 
sur certalnea notiană dul sauțent cepen: 
dant aux yeux par IUr absurdită ou leur 
taussetă, 

Malheurtusement. notre epoaue en aftre mainta 
exemplea. ÎI y a, semblet-il, une reerudestence effrojabie 
de la ertdulită colective qui mâne les massts A acceptat 
lea pres mensongea, dâs aula sont dâbitâs par lea partia 
sommunistea. et a n'y attacher aucune importance orgie 
ea Talta ineriminta concernent lea pays commianiatea Îl y 
a IA une Inconsiauence de opinion qui mantra A quel 
niveau est descendu le bon sens populhire souă les coupă 
redoutables de In propagande et du slogan, Les mâres 


(Site pag, 4) 





aperi i i i ituirea 
foarti nejastă a propagandei oficiale comuniste. Sin loc să vedem constii 

e pai SAE coaie (it pl otel ilie A leo cr ge vin în Occident cu 
Dindul de a contribui la lupta comună. Si-i suictent pentru a [i distrusă orice apropiere intre fortele ro- 


mâne din exil. 


inem să preci î cât şi J e sunt dăunătoare 
i izăm, pentru unii cât şi pentru alții, că astfel de procedee suni 
intro pre eului Lohnteact, Avârla bn talon, suspiciunea, chiar teama, in mijlocul luptăto- 


rilor unei aceleași cauze. 


Intr adevar, această publicaţie e condusă de legionari. Dar ceeace o animă nu-i deloc spiritul de cas- 


fel de concepție nu ilomină, poate, decăt pe cei ce lansează insinuările şi 
pa E ză e Cori Sr A în je lumii. fac din ură, din invidie sau din simplu spirit de intrigă, Jap: 
tul e tot atăt de grav. Nu ne pot reproşa nimica, nu ne pot aduce nicio învinuire şi totuşi mânuesc fâri 
incetare impotriva noastră, minciuna şi calomnia, făcând jocul duşmanilor neamului românesc, care ne 
vor desuniți. Prin această atitudine dau cel mai trist ezemplu de anti-romântsm. ab li ap n | 
Tribuna CARPATII, in noua sa formă, este o armă de lupta națională, pusă in sluj! Ana id ale 
nilor intru salvarea României. E tribuna tuturor celor ce cred în destinul neamului, vor să lupte și vi 


să-şi spună cuvântul 


Orice Român, din orice colț al lumii, de indată 
sub nicio formă, şi vrea să lupte pentru desrobirea Tări 





-i curat sufletește, nu pactizează cu comunismul 


, va gasi in paginile acestei Tribune un locşor să-şi 


Legionare, ci 
sul. Prin ea vrem să facem cunoscut lumii nu numai opinia Mişcării Leg 
pir po iriprla dirt numară jertfele de peste 25 de ani. O astfel de misiune e a tuturora. Legionari şi 

nelegionari, taţi trebuie să fie prezenti şi cu cât vor fi mai mulți impreună, cu atăt glasul nostru va răs- | 


bate mai usor indiferența acestui Occident 


Găsesc aceşti binevoitori anonimi că publicația ar fi cum ar fi, dacă n'ar Ji condusă de 


Fiecare e 


e că 

erea. Noi nu ne opunem, Ii indemnâm chiar să Jacă mai mult ca noi, să ne depăşească, 

Ligi ata pie pole o a „ Dar până vor reuşi să ne facă dovada acestei depăşiri şi acestui 
Spirit infinit de sacrificiu, Hi rugăm să vină lânga noi, la această tribună legionară, care-i va primi cu dra- 


goste intru realizarea țelului comun, 


PCIE NEI 


TĂRĂ 


Te-ascult In sânue și te-au amiază 
Zyonită'n flori sin zumaat de albine 
ŞI simt cum darul tău doineşten mine. 
Vucală rodnică şi veare tează, 

Ca soarele ce dăinule intro rază 


Te-aseult şi văd Cosmina şi Moldove 
Cum ehiotese In țarina ta mută 

ŞI te deschid, mistie altar de slave, 
Bprempărățian veci necunoscută 
Ce-ţi prinde rugăelunea pe lută 


“Toaseult, ști eşti atâta de departe, 
Ineât imi pieuri stele pe cuvinte 

1n catedrala cu cupole sparte 

A veacului ce vinde ţări și inte, 

"Tu singură mai birulești, prin moarte 


Te văd, Stau drepţi, arhanghelii, de pază, 
1n pragul ușilor Impârăteșt, 

Cu mâinile pe crucea ta vitează 

Far pe decanul nopții pământeşti, 
Baharei eului, stejar și oază, 





"Te-ascult. Cam invăţat in pribegie 

Bă-mi mâsur aşteptarea cu mormântul; 
“II pun şi erueea mea la temelle 

ŞI:4! port apro ceruri, steag sfințit, cuvântul, 
Bpre tronul Invierii ce-o să vie 


V. POBTEUCA 





FRICĂ 


Frică a Inceput să-mi fle 

de când m'au lăsat să umblu tresărind şi uimit: 
că În urma mea se ascund alți paşi, 
retezându-mi trupul în umbră 

şi bucată cu bucată ră dispar 

de ei intunecat, ca în nevăzute eclipse, 


De atunci, mi se pare, am inceput să am frică « 
că niciodată n'a să mai am frică 
de țintagii ascungi pretutindeni 
amânându-mi asasinarea; 
-viu, mereu, puţin câte puţin 
să fiu ucis In continuare, 


Cu brațele intinse, căutam alte brate, 
ochii mi-i inecam în nlți ochi; 
în timpul acela, al mugurilor, 
lubeam sflos o fată — care mie vina? 
1 căutam spnima gurii pure 
şi-n priviri azurul incomparabil, | 


Ca să nu mă aflese 

i ca să Invaţ iubirea şi lupta 

mă luam la luptă cu florile, cu fraţii, cu inta, 

ca Bă primesc dogmele polenului neamului meu 
sin câmp larbn, pământul, țara, 

să-mi Intindă din guri ancestrale, arsurile buzelor el. 


Nunta mea, n'ați vrut să-mi île nuntă, 

păteli, eu stea uraită parental 

2 PDEIME, dreptate, i rituri Pale: 

aţi ars pădurile — şi m'am clădit cenusă, —— 
de unde sunt, Inaiţ spre cer aceleasi cutezante 
ca peste moarte, să-mi intâlneac mireasa! 


Toan 1. MIREA 


A UI SERT LA PAI AU VIETNAM 


Mons. Et ne croyons pas qu'H n'y n pas eu de gtntraux 
lucides parmi les Americains! 

Mais quelle chance peut avoir un stratege politique, di- 
sons-le poliment, tout aussi conselent, m: Is sur d'autres 
coordonntes. Lea resultata sont IA pour en &tabile les nuAn. 
ces: une guerre sans tin, des morts sans fin, un mâcon- 
tentement sans fin, un 6talage de haine sans fin et une 
baisse de prestige des USA tout ausal sans fin. A tel point 
meme que la signature de cette “trâve”, tellement montăe 
en €pingle, n'apporte pas Vapnisement escomptă. On sent 
le rabachă, le codte que cote, le “quelle importance apres 
<0up”... On sent surtout la fatblesse de caractere d'un ("A 
uouvernementa les plus forts du monde, qul code aux p! 
alons d'une organisation r&volutionnaire et clandestine de 
gnuche avec laqucile 11 aurait da des le dâbut refuser de 
parlementer, 

Mals || talalt que Jes chosea s'arranent A tout prix. TI 
Y avalt trop longtemps que cea nâgoclationa trainalent en 
longueur, Eh bien! La trâve n ct6 acceptee, În palx signte, 
selon, dit-on a qul veut le croire, les desira de Washington, 

Qu'arrivera-t-il cependant dans le Vietnam du Sud aprta 
Ie depart honorable des Amâricains? A QUL SERVIRA 
CETTE PALX? 

En dâpit de toute J'euphorie aw'un pareil &vânement peut 
provoquer, la question doit dtre poste. Surtout A Ja sulte dea 
declaratlons peu rassurantes faltes par le GRP (Gouverne: 
ment Râvoiutionnaire Provisoire), Il ne cache Das ses in: 
tentions de continuer sa guerre par d'autres moyens, 1 
st vral que M. Thieu le salt et tâchera de ne pas se luls- 
ser faire. Nous lesptrons, du molna! 

N'oubilons pas que la situation politique n'est pas la 
mâme dans les deux moltits du paya Le dopart des Ame. 
rlenins liminera dans le Vietnam du Nord le danger dea 
bombardements, II poliminera pas de regime nutoritalră 
communlate, les basea vlet-congs, În mentalite rtvoluțian: 
Daire et vingative, lea intentiona de reprendre V'ottenalve 
vers le Sud A la premitre oecaslon. Par le Laos, la Thai 
de et la Cochinchine, dea forces de “rArmee de Li beration' 
conuinveront leura infiitrations et leură guerilla. 

Dans le Vietnam du Sud, le depart dea Amăricaina aura 
un tout autre rtaultat. Pays A structure dimocratiaue, Îl 
entrera dans une phase algue de luttea politiquea. agera- 
Vâea par Ia presalon constante de IA propagande aubver. 
salve, La population, non soumise A un râgime autaritalre 
et tyranique, voudra reprendre le plus vite posălble une 
Vie normale, ce qul ja conduira A un relăchement politique 
«! A une scusestimation du danger qul ln guette D'auitre 
part. sous Je couvert de Ja paix, JA formation dea noynux 
râvolutlonnalres dana le pays sata Inrgement facilă, Pui: 
Ia tranquiliite relative qui VA sulvre, malară les avertisse: 
menta de M, Thieu, provoquera une sorte de jole da vivre 
pânârale qul sera mise A profit par les strateges du camp 
opposă, 

II aut done sen mâtier! 

lncceptation des enelavea viot CONg8, qui parsâment la 
territoire du Vioinnm du Sud, constitue le point culminant 
de Verreur monumentale comme par les Amerieains En 
aceoptant le “statu quo” de ces infiitrationa, dana lo bit 
plus 0 moina irofsta diavolr le plus vite posalble leur 
“pate hanorable”, lia ont mia Te pouivernement Thieu dans 
Une position d'infâriorită politique et renvayă In pacifiea. 
Mon du pays aux calendea grtcaques. On no volt pas du tout 
comment pourra survivre une natlon dâeldee A roaliser Li 
palx ayant sur son territoire des dizainea de "pochea” ex. 
ploalvea, plelnea de guns en Armea et doeldes A râpandre 
Ie He) de Inur ldtologie! 

Pourrontila reator tranaviilea dans Jeură poehea dintii 
Watlon? Jamals, bien entendu! Is ne sont pas IA pour 
e reposer la forment des troupea de choe. soumisea A un 
ammandement de conqubte, de provoration et de gue- 
Tila, Toute innctivită les asphyxln, LEUR ROLE FST DE 
RENDRE LA PAIX IMPOSATALE. ile devrant done sintil: 
Lrer, Provoduer, dăruire, agir de manlăre A ce qub le cal. 
mo et Ja roprise d'une vie normale solent impratloables. 


D'Aineura, pour Ie troupea stationndes dans cas pothes 
1 n'y n mâma pan vu Vombre Eni It d'armistiee. Pour 
ceux qul les dirigent. Vaccard de Paris ne constitue d'un 
Moyen de plus pour affaibile les defenseura des Jibertea 





























vletnamiennes. Le premier jour aprs le Pacte, 1ea troupes 
kouvernementales ont enregistră plus de 400 ineurslona 
sanrlantes, provoqutes par les terroristes vleteonge Întil: 
Lres dans cea poches. Pour ceux-el, milgră lea paroles miel. 
leuses de Mme, Binh A Paris, În guerre continue. Et il n'y 
Aura aucune Commisalon de Contrâle capable de faire face 
A de teles actions subverzives ou de les punir, Meme ai des 
mesures talent prises, qui pourrait les appliquer, et de 
quelle maniere? 

D'aiileurs, du câtă communiste tout est prăvu. Les Incur. 
sions ârmâes seront completies par des incurslons de pro 
pagande, les attentats par dea promosses, Jeură rovera par. 
dea menaces de vengeance. Ce qul les intâresse c'est de 
provoquer et de perpâtuer un tat de măcontentement et 
d'inaulttude au milteu des populations palsibies, de Var 
mte et des Jeunes. Dans leur position dintrus, je n'ont 
Flen_A perâre. De cotte maniere, tandia que jos tarzitoleea 
du Nord Vietnam Jouiront de la trăve siente A Paris. lea 
Verroristes vleteong vont semer le dâsordre dana lea terri 
toires du Sud, ati În superbe faute diplomatique dos Arme. 
rieaina n permis In perpătuation, di 
Jamals rencontrte dans les annales de |! 








on. permis que ce quion nppelle *ia peau de teopard 
(ceat-A-dire cette penttration gangreneuse des vietean, 
dans le territolre du Vietnam) devienne une rtalită de fn 
politique locale, On leur a reconnu le droit de ester sur 
place, quand la premiere condition d'une palx valabile 
Auralt 40 tre la retraite prealable dea envahisseura de ces 
territolrea, 

Peut-on encore se demander A qui va servir In PALX nu 
Vietnam? 

En permettant A ces bandea de garder lcura 
Uies et sans cesse approvislonntez en, matări 
mes, en leur donnant In poszibiltă dă bloquer 16ă route 
princlpalea et d'interrompre ainsi le ravitatilement des vii: 
les. on 8 fait Jessentiel pour que la guerre continue. La 
palx au Vietnam est un Abominable plege dul ne aert qu'aux 
forces communistea, Laur presence menacante au ralilet 
dune nation qui aspire A la tranquilită et aul devra tra: 
Vatiler dur pour se remettre des dâvastationa sublea, cans 
Utue un ferment nuisibie et permanent 

A parle de cette “pix” algnde on dept de tout ban sana 
et sans În prise dex molhdres mesurea pour la săcurită du 
peuple en cause, la menace communiste se precise et se 
renforce, nu ileu de diminuer. 

La palx viotpamionne n'eat quun fauxsemblant aul ai 
permis aux Amricalna de tirer leur pinale du jeu. Cepen= 
dant, les conditions politieo-militairea qurila ont lalea 
derrltre eux les rendont coupablea d'une văritable trahion 
unvera le vallant peuple aud:vlotnâmlan. Gar, salon toute 
probabiiită, ce n'est pas A ce dernier que celte palx forede 
profitera, 





















Les mensonges a la mode 


ehases, memes fajta portant le stigmate de VANTI- 
POPULAte! ou Lattribut de PRO-POPULAIRE selân in 
goulear politique du goavernement au pouvolr. Et les mul 
Utudes n'y Yolent que du feul 

Mals considârons des falts concreta pour lllustrer cette 
attitude mentale absurde et dangereuse. dont font preuve 
des conchea entitrea de la sociâte occidentale, couches qul 
n'ont pas encore eu le privilăge de vlvre sous un regime 
communiste. Habitudes A Ia liberte d'opinion, au droit de 
grive, A la rouspâtance generaliste, A In reclamntion 
perpătuelle, A la protestation legale ou iâgale, ces couchea 
jetlent au visage de leurs gouvernementa respectifa lea 
accusationa les plus baases et les plus invraisemblablea. 

Notre moment historique e prâte admirablement ă des 
comparaisons pour en tirer une conciuslon effleace. La 
conjoneture teonomique provoque une inflation &volutive 
dana les pays du monde libre autant que dana ceux de 
nuanee ommuniate, Les mesures prisea pour mettre fin A 
colie anomalie ont partout quelque chose de semblabie. 
Cepenant, av'est-ce qu'on constate? 

sesprit dana leque! ces mesures sont appliqutes n'a rlen 
de commun et c'est IA que reside la grande anomalie. Ainal, 
le pro-populalre, Yhumaln, le souci de blen-ătre gânâral, 
les mesures &valutives se trouvent dans le programme anți- 
inflatlonniste des pays non-socialistes, tandis que les pays 
socalistes, sous le couvert de la necessită d'Etat, emplolent 
un rigorisme et des mesures qui devralent faire iremir tous 
les uvriera et employes oecidentaux qul pâchent leurs 
votes pour que de tela regimes leur solent prodiguta, 

On va prendre, A tlire de comparalson, deux paa 
europtens, places dans les camps contralrea: I'Angleterre 
et In Yougoslașie. Le premier parte qui! est trâs industria: 

st, asez touchă par la crise et deun niveau de vle au-des- 
sus de la moyenne cecidentale; done, tre vulnârable A 
Tinfiation et aux attaques dea gouchistea du monde entler. 
Le second parce qul est & Ia Jimite du sous-developpement. 
aul a un niveau de vie tra bas et par dessus Je marche 
se considere le scelalisme appliquă Je plus avance, e'est-â- 
dire auiil se pritend prtoceupe par les petits. les m21 paşts, 
par Je bien-ătre de la clase proletatre! 

Or, quel est Je comportement des leux pouvernemente 
dans cette epreuve & I'echelle nationale et ayant pour but 
14 satisfaction. relative des couches les plus atteintes? Cest 
daris ce paradiistie Won salsit Tesprit qui anime les 
deux gouvernementa, lun “d la solde du capital”. Vautre 
“au servica du proletariat”, selon les formules corisaertes. 

Le pouverement anglals a prevu un programme anti. 
inflationnaire tul sur un an (1073). parteak en trois 
Phases, ehacune prevoyant un reglementatlon progresalve 
dos hausses des prix et des salaires, de maniere ă mettre 
en application des assoupliasementa efticaces favorisant les 
petita salaries. 

ea mesures pratiques touchent A trois problemes: 

Lea priz. Jusqu'en fin Avril 1973, la plupart des prix de 
gros et de detail ant EA bloquea 

A Partir de cette date, Vaugmentation des prix indus 
trlels pourra avolr leu en fonetion de [a haussa du cout 
de production; eependant, elle devra âtre justitice prânla- 
blement. De mâme, les marges beneficlaires de industrie, 
des prix de gros et de detail, seront limiteea A dex propor. 
tans ralsonnables, Ce qul plus est, les secteura natianaliata 
sulvront lea restrictions prevues pour le secteur priv, 

Les salaires, Le blocane des salnirea prendra fin en fin 
Arh 1073. A partir de cette date les nugmentationa de 
salaires pourront avolr leu progresalvement, mala sans 
depâssar une livre par semaine. De plus, persorine ne pour 














pânrale dea 
salalres pour 1978 A 8 *% maximum, mals par les deux ]I- 


GL 


In ai ultimei vizite a 1ul Fidel Castro la Moseova, Pri- 
mul Ministru euban se plânge băi Brefnav cdin fara lui 
Hpaa za prima de parc e ingrozitoare. Cu precauții, 
ar fi (ARID e tă 10700 one de untură, 

or, 
untura necesară spre Cuba. a abili 


In timpul nopţii, Fidel iși dă seama ca cerut pre. țin, 
A dota Ei Vluln lacaţl praz CA Fer! prea pun. 
ar Dea nevoie de 20.000 tonă de umană [rola aula 
îi tn al Pau ui 

i sfarlt, să aprerle 
a și bogăția sistemului comunal pa e Pinăvoln- 
Tousi, intora la hotel, Fidel Castro ajunge 1a concluzia că 








, NES 


N 


tions prevuea elles favorisent les bas salalres. 
7 ta complementaires, sont prăvues pour soulager 
les petita salaries: 

— moditication de la lol sur les loyers en faveur dea 

pauvres, 

— conkelation des prix des cantinea scolalres, 

— mesures d'allegement sur les impota locatia. 

— modilications aubstatiellea dans Vapplication de la 

TVA (taxe sur la valeur appliqute). 

On sent dans toutes ces mesures une volonte de realiser 
une amelloration rapide et elficace qul assure un eauilibre 
equltable pour les couches & revenus redulta, 

Voilă maintenant les mesures prises par le gouvernement 
populaire communiste de Yougoslavie, supposă intâreas6 
par le blen-âtre des couches proletalres qui lont hisst au 
pouvole: 

— A partir du 1* Janvler 1973 eat entrte en vigueur “la 
toi sur le “blocage" des salaires dans Vadministratton, le 
commerce, les banques, les compagnies d'assurance et tous 
les services dila mon producti/a”. Prâvue jusawen Juin 
1973 elle pourra fort bien devenir permanente. 

— Pour remedler aux dilicita gigantesaues dea entrepri- 
ses, Ha 6t6 decidă que “les ouvriera et lea emplovta dea 
entreprises qui, d la suite dune mauvaise gestion, n'ont 
pas couvert lea pertes des anndes prâcedentes ne pourront 
toucher que 90 5 de leur solaire de base”, Cest-A-dire, non 
seulement_ les  salaires resteront bloquts, mâls LES 
OUVRIERS DEVRONT PA DE LEURS POCHES Je 
gâchis resultant de lincurie du râgime, 

— Par comble, “un super-impât seră prâlevă sur les sa- 
Iaires depastant un certain plafond”, On se demande ce 
qui restera aux salaris lorsau'on salt que Je taux des sa- 
laires yougoslaves est l'un des plus bas de I'Europe, 

Et Ia ronde des mesures “en faveur des pauvres” pour 
enrayer inflation, continue; 

— 11 est prâvu une forte augmentation dea priz des lo- 
pers, du courant €lectrique, de la plupart des articles de 
large consommation, des transports, des services commu- 
nauz, ete, 

— Enfin, le gouvernement şougosiave a lane&un. cm- 
prunt dit de “solidarite” (voire = force), auquel “chaque 
habitant est invită ă participer en versant 5 *% en mavenne 
de sea revenus mensuielt”. Ce qui fait que du malgre sa- 
|âlre, aul Iul reste Fouvrier est oblig de verser encore 5 si 
& VEtati.., 

Un parel! râgime est qualitie de... “soucteuz du sort des 
prolâtaires”. Or, se demande quel serait le râsultat sil ne 
sintitulait pas ainsi!,,. 

Mala le combie vient de Vattitude prise A I'tgard de ces 
deux exemples, qul caractârisent deux mondea, par les 
partis communistea des pays oceldentaux et par lea pro- 
I&talrea inconselenta aul aspirent A une vie semblable A 
cele des pays socialistes. Hâlas! SI vralment ce change- 
ment pouvait ne toueher awEUX, on le leur souhaiteralt, 
et Je plus vite possible. 

Pour ces aveugies, les efforts et le programme consclen- 
eleux d'un pays occidental pour resouăre le problâme, eat 
qualifie GINJUSTE, de CRIMINEL, d'ANTI-POPULAIRE. 
Tandis que les mesures prises par le gouvernement commu- 
niste de Yougoslavie constituent UNE SAGE POLITIQUE 
D'AUSTERITE... 

Sana voulole prendre parti pour Vun plus que pour lautre, 
nous prlons simplement le lecteur de faire lul-mâme În 
comparaison entre les mesurea prises par les deux pays en 
cause et den tirer SEUL Ia conelusion dul simpose. Nous 
Iul Jalssone Ie plaisir de decouvrir lul-mâme de qui câte 
se trauvent les mensonges et les duperles nu sujet du pro- 
blâme des prix et des salalrea dans le monde ot nous 


vivana, 
Faust BRADESCO 














UME 


dacă ar fi cerut mat mult, vă zicem 30.000 tone, cet 
puțin două treimi le-ar putea vinde pe ascuns și cum 
para petrol dela Americani, In ziua următoare, expune 
nevola urgentă de a avea 30000 tona pentru a putea 
cehiitbra bugetul cincinal. Brejnev e imealat de acord, 
dă ordinele În consecință incepe să râdă cu hohote, 


Fidel Castro, conaternat, II Intreaba: 


— Dece răzi eu Pot, tovarăse? 
— Mă gândesc, răspunde Brejnev, la mulra pe care-o vor 
face Românii, când vor afla că In afară de ce ne trimit 
nouă şi celorlalți tovarăşi din Comacam, 
vă ezpedieze şi rouă cele 30.000 de tond 





Invitation 


ES Boeing des Lignes Acriennes 
Libyennes deservent regulierement 
le trajet Barheim-Alexandrie, du 
Golfe Persique ă la Mtditerrante, 
IIs suivent pendant la plus grande 
partie de leur parcours, au dessus 
de VArabie Saoudite une direction 
Est-Ouest, traversent la Mer Rouge 
A la hauteur de la pointe sud de 
la Peninsule de Sinai; evitant, de 
justesse, le territoire egy ptien occupe par les troupea 
isradlites, et prennent une direction Nord-Ouest une 
fois audessus du territoire de VEgypte libre, pour 
aterrir ă Alexandrie, 

Cest lA un parcours-routine, bien connu des 
autorites civiles et militaires israellennes et tout 
specialement des autorites militaires de la pânin- 
sule occupte. Le 22 tevrier, le Boeing Libyen de ser. 
vice. que les conditions mettorologiques avaient 
legerement devie vers le Nord. et alors que les pilotes 
se croyaient dâjă au dessus du territoire egyptien, 
îmt attaque par quatre reacteura militaires isra&- 
liens et abattu sur les sables du desert de Sinai: 
Resultat: 106 morts et 7 blesses. Leş circonstances 
exactes de Vaccident sont encore ă ctablir, 

Une chose pourtant est certaine; c'est que les 
avions Isratilens sachant fort bien qu'ils avalent ă 
faire a un avion de passagers, de grande capacite et 
de sillhouette bien facile ă recannaitre qui sttait 
fourvoyt de quelques kilombtres, auraeint du, tout 
simplement, lui demander —ou le forcer &ventuel- 
lement— de rectitier sa navigation, et n'avalent 
acune raison de Vabattre sachant que ce faisant ils 
tuaient une centaine de passugers, hommes, femmes 
et enfants, innocents de toute intention hostile, Les 
conversatlons enregistrâes par Vatroport du Calre 
avec la cabine du pilote de Pavion Libyen semblent 
indiquer que l'aggresslon des avions israâliens avait 
cte subite et n'avait €t6 prăcădte d'aucum avertis. 
senent ou coup de semonce, 

De L'6quipage du bord il ne reste de vivant qu'un 
francais et un libanais d'origine greque, tous les 
deux gravements blessâs, qui pouraient au besoin 
donner les informations qui etabliront les respon: 
sabilites, Le Genâral Dayan qui a bien voulu se 
deplacer pour visiter les Lienz, a invite J&pouse 
du survivant lbanais, qul se trouvait A son chovet, 
A faire un voyage touristique en pays isradilen, 
Cette dame, fort sagement a dtelart prâferer roster 
auprâăs de son mari dara sa putrison, Nous espâ: 
rons que les autorites francaises ont pris nutant 
de solns quant A Ja sante du scul francais survivant. 
un copilote dont es informations pourralent âtre 
encore plus prăcleuses aue celles du libanals, 

De nombreux tâltprammes de condoltanees ont 
616 recus par le Gouvernement Libven de la part de 
presaue toua les gouvernements europtens et de 
colul de Washington, exprimant leur &motian, 
Aucum cependant snut celui du Gouvernement 
Fspignol n'allnit jusawa exprimer nus leur 
Norreur en face du crime commis par lea forces 
armeta lsrafilennea, II est vral aue M. Kurt 
Wa'iheim, Secretalre Gânâral de VONU Joint A ses 
regrete In demande d'une enautte internationale 
pour Atablir les circonstances de accident. Mais îl 
est peu probable qu'elle aura jamais leu dans 





au voyage 


d'autres conditions que celles qu'Isracl —qui est en 
possesslon de la boite de bord de V'avion— accepte- 
ralt. Et VONU n insistera pas plus qu'elle a jamais 
fait lorsqu'il s'agissait de rappeler Israel ă l'ordre, 

C'est le jour mâme de la catastrophe du Boeing 
que les forces armâes isrăeliennes procederent & une 
autre apgression-blitz, tout aussl suprenante et 
sans plus de provocation conțre le territoire liba- 
nais. Un camp de râfugies palestiniens, situ aussi 
loin de la frontiăre israclienne que le territolre liba- 
nais le permettait, et que le Gouvernement Libanals 
avait deplace pour donner satisfaction au. gouver- 
nement de 'Tel Aviv, fut attaqu ce Jour lă, par 
terre, par mer et par air. Coat: quarante morta eţ 
trois cents blessts, parmi les qucla des femmes et 
des enfants, avec les destruction materielles corres- 
pondantes, Du câte israelien; trois blessts, Ca qui 
indique le caractâre aussi peu militaire de celte 
operation que celui des prouesses de V'aviotion Is. 
ratlienne nudessus du Sinai. 

De, source officielle americane Vespoir est ex. 
prime que incident du Boeing, par son horreur 
mâme, convainquera les parties belligerantes de la 
necesite de mettre fin aux tensions “le long du 
Canal de Suez”. On sait que la r&ouverture du Ca- 
nal comme conditions prâilabie au commencement 
des negociations, est demande par les Etata Unis 
et Israel qui y voient le premier pas vers la solution 
qu'ils souhaitent du conflit arabo-israfllen. On salt 
aussi que les Arabes repoussent une mesure unila- 
terale qui les priverait de leur principale monnaie 
d'echange dans les negociations en question. Serait- 
ce qui expliquerait ies deux actes de terrorisme 
des forces armees isracliennes du 22 fevrier? 


*;SE ARMO LA GORDAP. 





Por DAVILA 





(Reprodus din “Hota del Lunes”) 


Les cadavres des victimes ant bt6 rendus aux 
Gouyemement Libyen, Sept rabins ont dit la pridre 
dea morts ă lour facon sur les 106 cercueiis avant: 

u'ils ne solent embarquta sur les canats portant le 
drepti: de In Croix Rouge, C'est lă, nous 
tout ce que VONU et les pulssancas oceldeni 
demanderunt ă Israc] comme acte de contritian. 
si les ordres du Colonel El Kadafi, donnâs a 
de Varmbe E: Arată ont dautre but 
râger la cilentăle des lignos acrlenne 








DIALOG CU ADEVARUL 


REBUIE. mat intai, să stabilim că 
meat dinlog în intregime adevarat 
nu este fictiv. M'am jurat să dau 
In vileag, dar să nu-l semnez, Nu: 
mele meu ar servi de chele şi 
vechiul meu prieten ar putea fi 
repede Identiticat la reintoareere 
EI pt în plasa securităţii vigi- 
lente. După numeroase Incercâri, 

prietenul meu, seriitor, a reugit să 
vină intrun grup de turişti In Paris, Ne-am intălnit 
seară, târziu, intruna din cafenelele de In 'Trocu: 
dero. 

EU mal serii? publici? 

PRIETENUL: nu trăese in timp, cu timpul, 
“Sortarele” au fost polite de mult de “manuscrisele” 
dosite, fie după percheziţii şi procese, fie benevol, 
cu contracte. De fapt in fnza “dură” sa pregătit 
înza “aderării” interne si a “cooperării” externe 
Apoi altă fază şi vor urma alte faze. Nu aparţin 
timpului şi nu scriu. Nici atunei când eri nu 
serinm pentru timpul “de-atunci”, Scriam pentru 
viitor, Dacă “Intre timp” ag mai i seris, ponte şi 
manuscrisele mele s'nr [i “oficializat”, M'am lepădat 
de seria Aga, nimeni nu mă poata denunța. Am bu 
zunarele goale. Trăesc “sub vremuri”, practic, şi nu 
sunt singurul, ca altădată “cultura din memorie”, 
Se serie in memorie. 'Tăcut, în pând, Alături de 
cultura regimului îndrumată, cenzurată, reconslde: 
rată prelucrată, Puţini «tiu că există alături 
O cultură “orală”, a cuvântului in mişcare; se 
povestese volumele “tipărite în minte”, se recită 
poezia, se dezbat Idei nescrise: filozofie, probleme 
noabordate de culturi. ȘI cum şi cu scriu în memo. 
rile, n'am ce publica. MĂ recit. Sau ne recităm, când 
putem, intre noi. Ne ținem gândurile ascunse, dar 
să nu crezi că uneltim; povestim lucruri ce parcă 
au fost sau poate or să fie. 

EU: precizează mi. Fă-mă să inteleg, Nu sunt, 
Dare, şi “recltările” niste “anomalii ale culturii”? 
"Trăim epoca intormaticei, n comunicării evenimen 
telor, n circulației ideilor — nu crezi ca relragorea 
in memorie este cea mal invorgunată stagnare a 
alle In afara conrupției Istorice, un por - 
si numai noi suntem In stare — ponte rm ne, dar 
nu ne strivim, nu ne dărmâm, nu rămânem sub 
straturi armologice întrun fel piordute? 


PRIETENUL: ...0 cultură este şi “rămâne” stri 
vită, cum bine zlej, numai de cultura oflelalizată 
Trebule recunoscut cu tristețe că o cultură “Ang 
jată” este o fată cultură. Seamănă cu florile de seră, 
Cu păduchi de trandatir. Valorile nu se pterd. Intră 
in mit Cultura românească a'a clădit din mit, Pe 
când tot ce se publică astăzi In “editurile de atat” 
este minuţias propă 1 dinainte de *creerela specia 
lzate” în “tematici”, după “doctrina unică”, Toţi, 
absolut toți cel cu care voi junţi contact, au identi 
tatea stabilită marxigti cu atea In frunte, “activigti” 
sau degizaţi, Cultura In noi, In pRRAaA, priviți-o şi 

3] dup “revoluţia 
culturală”, este de *profeste mapatatat La voi, ia 
afară, vin “angajaţii marxisti”. Sub plele de oale se 
ascund “vrăjitori” cu colți de lup. Esiţi ln vară. 
toare”, unele reviste ale exilului, not stim, 1 publica 
Legăturile se fac. Calul Troian dărâmă porțile. Care 
sunt “victimile”? Cine trece barieada? Desigur că 
rovintele RS R ului care, ln rândul lor profită 
devorând pe cel din exil ce lea în Intâmpinare şi se 
Ins publleați, Micile incidente ale “tovărhgiel de 
drum”, pe paroura — proteste ori *dezminţiri” — 











n'au nielun rost. Bucureştiul nu ține seama de 
"vechin, cinstita vorbă românească”, 

De vrome ce n fost nceptat limbajul “străin” a 
“luptei de clasă internaţională”, autorii exilului din 
afară, grupul de “colaboratori” şi de impresari stân. 
pisti, cu siguranță că [i cunosc şi subtilitățile gi 
riscurile. Au părăsit “cinstita vorbă” pontrucă au 
vrut, şi nu pentrucă publicarea lor in țară era neca. 
sară, Și-au denunțat mitul, suu ce le lumina cong- 
tiința. Unor autori, pe care voi 1! considerați “rebelii 
comunismului uman” (sunt o gumă intreagă de aga 
zlşi rebeli nceptați de regim), lenți deschis 
uşile voluntar, ba îi mai ajutați să-şi traducă gi 
să-şi tipărească volumele publicate in țară, Astiol 
ncoperiţi, ce le mal ramân de facut alei mat mult de 
cât “legalizarea” expansiunii In mijlocul vostru? Ce 
1 se ponte oferi mal mult de cât să se simtă cot 
lângă cot? 

EU: ... găseşti exilul vinovat? 

PRIETENUL: „nul Invinuesc cul Eu nu acuz! 
Se face culpabilă partea voastră, care nu mai oste 
a voastră. S'au amputat de ființa voastră. Nu mai 
nu loc nicăeri, Niel In “alte” culturi, şi nici culturii 
noastre orale nu so pot ndhoga, 

In exilul extern sl-au mal făcut loc, sub aspectul 
“primăverii tip Praga”, scriitori --sau numal 
unul — caro, după inchisoare şi-a dat “adeziunea”, 
Incadrăndu-se In rândurile partidului comunist. Un 
roman, refuzat în țară, deci “stiut”, 1 s'a publeat 
In Germania Federală, apol în Franţa, Care este 
naivul care sn nu creadă că nu i s'a dat “viza pentru 
uzul extern? Dupa publicarea romanului “subver. 
siv” si după condamnarea lul de către "plenara 
scriitorilor, autorul cirewlă prin Europa, dă inter 
wiuri, “brodează cu fdeilo” de “nenth”, cum spun 
comuniştii, şi unii din vol se simt “in sfargit” cu 
platra de moară ridicată de pe plopt: lată primu 
carte leşită “clandestin” din România! Cartea unul 
comunist! Decinrat! 

Fu am venit atei in grup, cu vagonul de turim, 
Volumele mele le port cu mine, tipărite în minte. EI, 
In acelaş tren, a venit în vagon lit, cu răcoritoare 
In căpătâi şi cu volumele sul braţ, Singura deose: 
bire dintre not este că eu mă reintore cu ele intacte, 

ate şi mal limpezi, lar el se "reintoarce" după ce 
le-a predat editurilor, Vezi, deci, cum circulă cultu. 
rile?! Dar adevăratele culturi circulă cu totul“ alt 
fel”, In dialog cu adevărul 

Pe lângă scriitori cu “fața dublă”, care, intro 
timp, în ngteptarea ca In Parla 4ă Îl de tipărească 
volumele, Ja Bucureşti “191 pregăteau” interviurile: 
ce urmau ză umple printe marilor cotidiane, nu 


Me a culturii româneşti nctunle cate “cultura din 
memorie” A stării de exil activ, Cineva, printre vol, 
n zis că “exilul este vârsta cen mal veche n neam: 
lul românesc, Conatutare adâncă si autentică, O vol 


pryA tii astăzi “alaturi de istorie cea mai 


Scrisoare deschisa catre carturarii din exil 


Domnilor, 

Să-ne [ia iertată Indrăsneala de a ridiea o problemă cara, 
Ia prima vedere, ba părea banală multora, 14 banalul de 
asi poate deveni esențialul de mâine și dacă nu 1 va dat 
atenție la momentul cuvenit, cu greu ar mat putea [i mo 
dijlcat după aceca 

In lume, problemele națiunilor se sprijin, groso moda, 
pe două. axe. 

1, Dominaren prozontului, in care forțele politice, acela; 
1e. patriotice, rovoluțtonare, ete. caută să impună punetul 
lor de vedere IN IMEDIAT, prin toate mijloacele care le 
stau la Indemana. Framântare pasionantă, constituind 
viața de toata ailele, cu iluziile, bucuriile şi dareațiunile ei. 

3, Prozătiton viitorului, prin care aceleaşi forțe politice. 
soelale, patriotice, revoluționare, ete. prevăd mijloacele da 
suaținăra și argumentare. capabi a cdatia de cauza 
munctului tor, de vedere ÎN VILTORE In clipa In care cir: 
cumatanțele iatorice_ o vor cera sau permite, Frământare 
tot atât de paslonantă, deoarece Indulceşte dscepțiile ac. 
tuala ȘI dă artpl speran elor. 

Pentru noi, ezil românesc, problemele națiunei române 
nu să pun altfel. In atitudinea noastră de Români privi 
leglați trebule sa predomine: aceeași incercare de stăpa. 
nire a prezentului, pentru a aminti lumei v 
de a nu ceda In fața teroarei și ideologiilor exotice; acelaș 
dând de preparare a vlitorutui, pentru a nu lasa neamul la 
cheremul circumatanțelor politice și-a pastunilor oculte 

Deci, o acțiune vte, continuă, neobosită, violenta, de va Ji 
mavole, IN IMEDIAT, şi:o actiune calmă, re/lectată, docu 
mentală, pregătită cu migală PENTRU ACEL VIITOR cână 
neamul românesc va [i chemat să-și spună cuvântul 

Acesta! rolul ezitului 














Or, dacă lupta în actual (actune oarecum spectaculară) 
revine tuturar celor ce simt romaneste ori unda ar Fi. lupta 
ventru, pregătirea viitorului e o prerogativă tegată de po: 
ziția de rțurgr. Oricine poate. protesta, mărturii, Iua 
parte la o manifestaţie, prin care exilul româneac Ii ex 
primă opinia, Nu oricine insă poate interpreta un docu- 
ment, tea o situație , fa un tezt de lege 
sau respinge a argumentare înridioasă, lansată împotriva 
nafiunei române, Apărarea În viitor a, cauzei romaneşti 
nu poate [4 1ăsață Ta vola Intâmptării, când lumea mişună 
de dușmanii inrdiți ai românia mului și-ai drepturitor noas- 
tre in aria carpato-dunăreană 

Pâna, acuma, trebue să recunoastem, ne-am manifestat 
cu multă vehemență şi tărie ori de câte ori a fost vorba să 
apărăm neamul căzut în robia comunistă, Am fost și 
suntem printre primii pe baricadele tuptel contra ordinei 
marziate ce roade temelie agesmintelor xtatate din Estul 

uropel, 

Dar, această orăina anti-naturălă și imperialistă mu va 
dăinui cât ȘI lumea. Mal curând sau mal târzhu se va pră. 
buşi, ca tot ce-i sprijinit na înjuatiție și tirante. O nouă 
configurație ge-polileă Ii face aari]ia. Fiecare natiuna 
cAutând să-și împună drepturile asupra. anumitor teritorii 
Deacceca, mu vor subilsta decăt najrunile ca vor Jace probă 
de vitalitate etnică și de viabilitate politică. Dar pe dea- 
supra, ae va face mult caz de autenticitatea documentelor 
aduse In sprijinul cauzei lor, 

Problemele Rumântei de mâine vor JI nemumărate şi lupta 
dle aunravigjuire va depinde de cum Inaintagii acehul. mo: 
ment vor şti să atrănga, cu răbdare de benedielini. grăun- 
jole de adevăr ce vor deroi atunci. Viitorul. mumii carpata: 
“lunărene va fi decis în mare parte prinir'un duel de do 
cumente, argumente și interpretări, 

Va trebui feet să punem În valoare căt mai repete astfel 
de documente, Va trebui a pr din vreme aroumen: 
tele ce no vor [i necesare cândva. Va trevui să respinge 
«o pe acum cea mai mare parte din acuzațiile ce na aunt 
oduse pe nedrept 

Pe de altă parte, opinia mondială are nu 
suntem, cine am font, de ce suntem ca) 








n i nopiri de tot 
an ae man hala 

terti Trahta 
Maat au inteapa 
atenpia! sa provoace ini 


1 acelaş timp, fapt capital, lasă 
ment care, desi Jala, exagerat, inturtaa 





sincer din partea noastră, capabil să anthileze cadrul 
Tor și să pună In evidență dreptatea noastră. 

Aici reatdă marele pericol. In existența acestor documente 
anitromâneati, contra cărora nu. sar ridica nielo voce pa: 
1ahă la timp, precum și În indiferența cu, care rai 
problemele acestea, considerându-le indepărtate sau ji 
valoare 

Or, dacă privim cu atenția, soarta neamului depinde de 
ceeace vom aduce not cel de azi, în balanța necumpânița a 
iitorlei. Contribuția noastra ta cauza României de mâine 
mul se poate limita Ia protestele anti-comuniste și apostila 
dârză contra guvernului dela. Racureii 

Trebule să vetem cât mal departe în timp, să intulm 
viitorul neamului, să Păurim armele de apărute ala aceatiil 
niitor, 3ă pregătim o s0t1dă și vertoasă platţormă de bontra: 
tac generațiilor ce ne vor irma ți care or avea de In/ru: 
tat alacurile perțide ale dușmanilor, intrebările indrăsnețe 
ate opiniei pubilee, eigentele. jurlălea, dela, masa verda a 

aftomale, 





conferințelor îmbertu 

Un juriat ji 2 a spus odinloară documente nu 
wxiată Istorie”. Adevăr indiscutabil, pe care ar trebui să-i 
avem permanent In vedere. Nu mal putem lăsa pa latoria să 
se scrie pesta ele noastra, plecate le. Nu mai 
putem permite ca opinia publică moi cunoască 
btorta neamului românesc din scrierile tendențioase și pline 
de ură ale dușmanilor. noştri. Și mai ales, nu mal putem, 
continua a trata aceste scrieri drept mamitetă jără valoare 


Pamylete, neadevăruri, absurditați, el indotală, 











dar, vor [i toale considerate Într'o zi ENTE ISTO- 
RICE ADEVARATE, TI por Ii n 1n balanța pretențiilor 
ip ie LV naționale 
vor 
"rogiiel Route unt oa înfamiilor strecu. 


[ 
Pee PI ea male vătra dugmanii noamubui 
nostru? Deaceta, nu mal putem aștepta. 

Avem deja frumosul exemplu al unui grup de intelectuali 

români refuglati. care au reușit să strânga în două volume 
PAspecta dea relationa russo:roumaines” şi “Aspeata des 
telatlona sovi6to-raumainea”) in măntinchi conatderadit de 
argumente impotriea pretențiilor raxo-sovietiee asupra te- 
vilortior româneati din Răndrit Un, ara a Liana m 
conătitnl Intr'o ei, țără nieto, discuție, un puternic punei 
spriin op urmașii noștri, Intru [i aj drepturilor 
e de impertaliimul rugaeae, 
2 „ aetorte de Benptiință și i bhterti Beuthu, intreaga 
meladă de istoriei, Tingulgti, xactologi,. furi nografi. 
veonomuște. ramâne: ce Vibiiză 080 mb PI ba Ad 
montul cultural at altor națiuni de a fi prezenți și pe 
frămul aspru al apărării României șical neamului romă: 
mese Cât mai mulți, cât mal des, cât mat curajos. 

Aceoată serhoara desehisă mu vrea să [ia tun în 
demn Jrățese adresat cărturarilor români refugiați, pentru 
ul TR) aminte A 1 ANA il fra AU Le) tip faţă 
lo noamul pe carei Iubim ct oil și 
mutări A LI Canari 


POST SCRIPTUM 
Tm tegătură ct cele apure In această scrisoare desohină, 


tinem sd semnalam apariția la a unei) do 
pri iar pri, 

pia te Ice ge Fe 

Țiomalitate Jramcatt im neam o ct 

mai murdare inveti [i asus, mA 

pieloare pri 


ranuileaale 
UA pia mân: 
n trata 


în numele unor a MAR 


driel. maghiare, călcată 
Trianon. 

Lectura aoeatul 
cărul intelectual 
infeleagă. gay serii, 

II 


ie ia 


i 





Carta al padre Werenfried Van Straaten 


Me reeibido su carta conmovedora y Imi corazân se me 
entoge de dolor, por encontrarme en imposibilidad de dar 
a la Obra que usted ha creado el apoyo material que us- 
ted esperaba de mi parte y que se lo merece. 

Yo mismo sey refuglado. 

Rafuglado, rumano. 

He eseogida e! amino de la libertad y del exilio en 19, 
cuando mi pais fue entregado por tralelân y engafo del 
Gecldente inhumano e inconselente a] Moloeh sovitico. 

No he huldo para salvar mi piei, sino para elamar Jus- 
Ucia para mi pueblo, para mis hermanos entregados cun 
las manca atadas al mâs implacable enemigo que Rumania 
Ba tenido en su historia: el imperialismo ruso-comunista 

Desde entoneea hasta hoy dia he dedicado mis estuerzoa, 
Junto con las que teniari el mismo afân de servie a nues- 
tra patria sojuzgada. para tograr este objetivo ş para man: 
tener vivo en el corazân de los rumanos desterrados el re 
cuerdo de nuestro puebla en sufrimalento. 

Los dleclocho afos de la existenela de Ia Revista y de la 





A | m, | 


ALA IGLESIA NECESITADA 


/ 8) 2/ 
„ Qusmido desemmoeido: 








Şi uMza no es ana mi um dertmmorido 


Editorial *CARPATII”, con sus 54 libros y tolletos impre- 
sas, atestiguan la realidad y Ia efielencla de nuestra acclân. 

Despracladamente, el paso de los afos nos resta energia, 
y, tisicamente entermo, necesite yo mismo ayudă para con: 
tinuar la Jicha en pro de la Justicla para mi pais y los 
demâs hermanoa de la Europa orlental, sacrificados cruel- 
raente en Yalta. 

Pero como no qulero que su llamada sea desatendida, he 
pensado que dando a tonocer su llamamlento a nuestros 
compatriotas y lectores esparcidos por todo el mundo con: 
segulremos qulză por las păginas de la revista CARPATII 
el apoyo material necesario para su obra 

Lo hago de todo corazân, y de ruego, Reverendo Padre 
Werenfrledd, que lo acepte. 

Canflando en buenos resultados, me permito rogarle ana 
die en sus plegarlas a! pueblo rumano tambien, pidiendo a 
Dios que no olvide sus sufrimientos en defensa de EI y de 
su Cruz: mâs de slete siplos 





Trajano POPESCO, 


Nnquz ya pontemzea al niimano * 


de ua omabtea bizmhaehnai, e Vianto Mâi Umido a ustel y euznto Cu sa 
Exvapnomii su Muzalno purttoma di n ne e ma țacili- 
Cu 


taxe cenca de setomta mil dinaeticrnza da porneau 


emazâu 


alajum dimeno. Ra Orupuuănei su xaeta de 2mtai wumai dineceionas eu ba. 


Uata da wuzidnas bnibuhaehmes ubiana 0eiqjdo ta ad mivisu da 
Po hubizna lo MâA Can qua el impui olunas bntabinaa de pe, n o 


hamar Meoţido ta țotuei a max otouâvuica. Vo es bo tame a mal. fn tada 
juade uutuă saean țaoveco de eta canta dindiela e aqua qua (ra. 


covuda. patenal a (a “Jlzsia Piti a 


1 ata Teja. 


ecmocudo, pn meanap de um 


Lt Menara mira Ant TA 


Punaule mau da veinte afis ha natowido Fun icamdo v mondiqpude 
ba (a ella eta na af mea a Madnde 
Can, Mo pază mo apelan jan txenito a Lin Cauazata v a tax pam hbidadeA de 


|nduma que nucde) pura 7) 
Pobunolmeule spe deo davurisan qua masii Otha beu ea dai 





4 î 


Nuestra Obra —que, ademâs de ayudar a los prâfugos de 
1os paises dominados por el comunisma, socarre ahora a la 
Iglesta persegulăa de tras el telân de acero v a la Iglesia 
amenazada En los paises înjradesarrollados— ha nacido el 
ana 1047 en Flandes, bajo ei nombre de “Ayuda a los sacer 
dotes del Este”, Nuestra fin inicial era la ayuda a los sacer- 
dotes alemanei expulsados de la zona oriental, y de esa 
forma procurar una asistencla sacerdotal a los alemanes 
catâlicoa que hablan hulda de la Europa orlental. Los enor. 
mes medios —mâs de diecistete milones de dâlarea— que 
durante los cinco primeros afâs se tuvieron, a disposiciân 
vara awudar de diferentes modos a tres mil sacerdoles y 
« sus dispersos /leles [ueron facilitados cast ezelusivămente 
por los catelicor de Belgica V Holanăa, dos palses que ha 
bian sufrida lo indecible bajo la ocupaciân alemana. Hu 
manamente hablando, este milagro de caridad dijiciimente 
puede ser explieado. La inaudita generostdad desencadena 
Ta în aqueilos las debe ser atribulda a 1a gracia de Dios 
V a la idea que anima Jundamentalmente a nuestra Obra 
Sâlo asi puede ser vencido el odio y restaurado el amor. 

Aunque al presente nuestra actividad se ha ampilada no- 
tablemente y ya no existe enemistad entre los pueblos que 
se aunan en nuestra Obra, sea dando, sea recibiendo, los 
motivos que impulsaron a nuestros primeros benejactores y 
su Wimitada generosidaă tienen todaria validez. Tomamos 
del libro Me laman Padre-tocina” unas notas de las Que 
nuestro jundador, P, Werenjried van Straaten, ha escrito 
y predicado hace cast un cuarto de siglo. Que su palabra os 
familtarice con una pâgina de la hi de nuestra Obra 
ş, os cotme del mismo amor Que en un tiempo te apoderd 
del buen pueblo de los Paises Bajos. Porque todatia hoy 
este amor es indispensabile, 


“A menudo interrumpo mis viaJes como mendigo a tra: 
ves de Flandes para ir a Alemania y ver personalmente Ja 
miseria, Durante dias recorro răpidamente las autopistas 
alemanas. Blancas casitas y castiilos dorados resaltan en 
105 fancos de las colinas, pero tras diez o veinte colinas 
paradisincas y una verde jlanura surge una y olra vez el 
livido esqueleta de una cludad muerta: Aqulsgrân, Dâren, 
Colonia, Maguncia, Franctort, Casse), Hannover, Hambur- 
go, Bremen, En todas partea lo mismo: el horror de Ja 
devastaclân en lugares que eran santos por 4us catedrala 
y su pura belleza, que en otro tempo proclamaton IA MAg- 
niticencla del Sehor. 

Nos anonadan estos Aridos deslertos de ruinas y las fi 
Jaa de barraens detrâa de Ins vals vacilantes que pudoro: 
samente esconden n millones de condenados inocentes, 

Es tiempo de pâslon. iMadre de Dolates baJo In cruz! 
Abre los ojos clegos de la eristiandad para que vean a to- 
das eatas madrea dolorosas, dexplerta en nuestros corazo- 
nea empedernidoa Ja inquletud por estos millones de her 
manoa que sucumben aqul baja ei de la cruz, Eece: 
Hamas que (ueran entregados por las grande poteneins 
eristianaz a tos verdugos; Inqulttanos ante Jos Innumera 
vies campoa de prâfugos que se hallan mâs ailă de Jox 
osques o colina a al flanca de Ina ciudadea destruldns. 
Los refugiados viven en pequeias barracas _Yeinte perso- 
nos en cada una-— que surken de Ja terra en todas partes 
como protuberanelas ş lumorea pestilentea 

Venid conmigo al terrible campo de Velsen, Un campo 
de teânsito donde los refugladaa de In zonă oriental son 
vecogidos y agrupndos sepun nu procedencia, Unn estrecha 
compuerta a teavâs de In cun] pasa A presien ună Inter: 
minable corrlente humana. Gerca de dos mil refugindos 
consagulan diariamente pazar en las zonas fronterizas. Ya 
han pâkade por aqul 4200000, Gentes abandonadas ș de: 
sesperadas, esplai y trabajadorea condenados n trabajon 
forzados, pristoneras de guerra avadidos, muJerea violadui 
y Denns de angustia y muchos, muchos nihas abarrotan las 
oseuras barracaa. Sâlo un 20 por 100 de Ioa fugillvos —aque- 
Jos cuya vida en la zona govitica peliăra- obilenen per- 
miso de residencla en ta zonn occidental, Los otros reciben 
un billete para el viaje de vuelta. 

















Puea no es posible. Este torrente indefinidă de fugitivoa 
impide y desorganiza todo intento de reconstrueelân, Na 
hay sitio para esta masa de gente en un pals en el cun 
în mitad de las vivlendas fueron destruidas y la poblaclăn 
[ue incrementada con mâs de doce milanes de exillados 
Na hay habitaclones, ni trabaJo, ni comlda, ni dinero, Ea 
sulelda ndmitir a estas hordas deseaperadaa, Pero îno ea 
un homicidio el rechazarlos? 4Qu hacer? No queda sino 
dear caer los brazoa desconsolndamente comă hacia vi di: 
rector del campo, pues no hay salida posible. Las distintas 
scluelones se entrecruzan aqul como contrastes Ineoneliia- 
ulea. 4No dejariea entrar? tRechazarlos? iAbandonarlos a 
su suerte? S6la Dios sabe. 


Todo esto es todavla algo impersonal, Se lo lee y se vuel- 
ve la hoja. Pero venid ahora conmigo a trava de estas 
barracas hediondas con cuntro [ilas de camas... Hablad con 
estos hombres. Mirad esta muchacha. Se lama Friedhilda, 
Traba]o cuntro anos on las minas de Siberia Con solselen- 
tas compafieras de esclavitud, embaladas en vagones de 
imales, pudo finalmente regresar. Depauperada, hldrăpl: 
carâlaca. Otras han perecido a miles. Ella tușo suorie. 
Encontră a su madre en un “bunker” en Magdeburg Toda- 
via huba sitio para ella. Cincuenta o cincuenta y uno no 
es mucha diferencin en la ascuridad. Pero ella tenla mierla 
a causa de una pslcosis de angustia que no in dejaba re- 
poso, Habla sufrido demasinda con los rusos. Por esa habin 
huldo elegamente hacia Occldente. No podia hacer otra 
sosa. Una marcha salvaje Hacla la libertad, de pueblo en 
uebla, de eludad en eludnd. Desputa, el salța a lo desco- 
nocldo, Da noche a travia de la frontera. Siguld hasta 
Uelsen. Y en Velsen, un montân de funclonarios, un medl- 
co, la Poliela secreta britânica ș una comislân, Ayer reci 
bib un binete de vuelta poraue Alemania occidental no estă 
en disposiclân de dar a toda esta gente un techo ș comida. 
lAtrâs. Fricdhilda! He hablado con ela durante una hora 
entera. No pude convenctria. A la mafana algulente Fried: 
hilda habla muerto. Venas cortadas. Sulcidio por deseape: 
raclân. IDlos mio! îCuAl seră la suerte de eate pueblo? 
Roatroa adustos, cerrados, desconfiadoa. Un. ni solitario 
+ infinitamente triste sobre unn mochHa ris Madres con 
inctantes. Jăvenes maltratadas, provinlentes de un campa 
ae concontraclân, y por todas partea, por todas partea. nl: 
fos. Y n la puerta del campamento mujerea Jovenes, todavla 
muehachas, con mirada brutal y pesta obacono, Natural 
mente, este dolor infinite plde a pritas un momente de 
aturdimiențe, EI inflerno de Velsen, la compuorta de la 
deataperaclân. 


Fata es In situacion, sehoraa y sefores. Con toda serie: 
dd me entrento con mis oyentea cinco, die veces por dia, 
y les grito a în cara la verdad, Los sitio ante estas duras 
realidadea y martilleo sus mentes para convencerles de que 
los dirigentea comunlataa hecesltan este eaoa en Alemania 
para, deseneadenar ahi In revoluelân, Por eso estos millo- 
nea de personas tuyleran que sar prlvadaa de todos sus ha 
berea y derechos humanos en Postdam con una simple 
firma. Por eso tuvieron que ser deshumanizadoa y degra: 
dados en montruosos eampamentos masivos, convertidos 
n meras cosăs, en material con el que se hace lo que se 
qulere, con sl due puede hacerse un arlete para, destrozar 
de nuovo otras cosas, O bien una palanea con În cual se 
pueda arrancar de qulela țodo un mundo, 





























do se desplălă dj 
pere vasoleon, isols TA elite de Dios?” 


GRESELILE SE PLATESC 





N 1930, In beciurile poliţiei carliste —ca 
niavea mult de invidiat polițiilor tomu- 
niste, comisarul care mă  interoga 
Meenţiat în Drept şi cu releițăţi intelec 
tuale, Îşi oferea intre alte plăceri pe 
acela de a imi face elogiul democrației. 
In momentele in care pseudo-Intelec 
tualul Ivingea în el bestiaiitatea temni 
cerului, căuta să mă convingă că noi 
legionarii am inventat cu rea credință 
sau cu stuplditate, “gogorița comunistă 
amenințarea unui pericol inexistent 
pentru a turbura apele admirabile! democraţii 

Nu ştiu și nu mă interesează dacă şi-a terminat zilele Ia 
Alud, la Canal sau la Stuf, sau dacă a ajuns —ca moiți 
semeni al lul— un tecnielan al Securităţii comuniste. 

Ştiu insă că Tara noastră şi atătea alte popoare, au 
putut să se convingă de realitatea “goorițel comuniste 
lumea liberă democratică a avut şi are toate posibilitățile 
să cunoască atât intențiile, cât şi realizările şi procedeele 
comuniste şi să işi revizulaseă opiniile şi atitudinile 

Dar, degeaba! 

Intreaga presă democratică, fAcându-ze ecoul inaltelor 
Tețe bisericești, al doetrinarilor demoeraţi şi al fruntașilor 
politiei, repudiaza cu asprime toate formele de naționalism. 
ridicând ode centrlsmului democratie şi urmărind cu vadită 
simpatie “evoluția” aşa numitelor “democrații populare sau 
socialiste” 

Se denunță lipsa de libertăţi democratice în Grecla, Por 
vugalia şi Spania, se compătimesc şi ajută opozanţii acestor 
Euverne și se trec sub tăcere persecuțiile și lipsa oricăror 
libertăţi din țările de sub regim comunist. Se pune In gardă 
bughezia occidentală in fața primejdii recrudescenței 
naţionaliste şi | se spulberă temerile de o “inexistenta 
nogoriţă comunistă” 

Pe vremea comisarului meu, nu demoeraţiile inconștiente 
ŞI superfieiale In care un Beneş și un Titulescu erau profeţii 
aseultaţi, au frânat expansiunea comunismului, e! tăria și 
solidaritatea statelor naționnliste Italia, Germania, Portu. 
talia şi Spaniia, Iar in aceşti 34 de ani, au căzut sub jug 
comunist tente tările numite pâna mai ert satelite, o bună 
Parte din Ala, câteva țări din Africa şi din America Latină 
Uniunea Sovietică și-a intins hotarele, posedă armata cen 




















de RADU GHENEA 


mai puternică din lume, flota e! este prezentă in toate 
mările şi nu îşi ascunde obiectivul de a instaura comunis- 
mul pe tot'globul. In Chile, frantul popular condus de co: 
muniști a putut să Ja puterea numai cu ajutorul democra- 
iei creştine —care azi se procăeşte. In Germania, socia 
lismul care deschide brațele către Est, ă venit şi se menţine 
la putere, graţie sprijinului liberalilor. “democrați”. In 
Italia guvernul democrație! creştine se elatină sub presiu: 
nea diferitelor “stângi”. In Franta, in momentul In care 
serlu aceste rânduri, testurile de opinie publică se Inclină. 
pentru alegerile din Martie, in favoarea coaliției socialiste: 
comuniste. Puternicele State Unite, vând grâu pe credit 
Uniunei Sovietice pentru a le evita foametea şi şi abando- 
nează vechii prieteni anticomunşti Formosa și Vietnamul 
de Sua 

Marile democrații se dovedese nu numai inapte În a se 
opune expanslunei comuniste, ca acum 35 de ani, cl direct 
favorabile, sau complice. 

Ingrijorarea manifestată periodic, în toate publicațiile 
comuniste şi In toate diseursurile tovarășilor fruntași, cu 
privire Ia desvoltarea curentelor naționaliste, este foârte 
logică din punctul lor de vedere, acestea flind singurele 
forțe care ÎI se opun, ŞI oricât de siabe ori ti incă, sunt 
motiv de preocupare. Aceleaşi puciicații se felicită Insă de 
fericita evoluție a clerului faţă de marxism-leninism, de 
inceputul de “realism” al capitaliştilor imperialişti şi inter, 
siticarea dialogului şi a “schimburilor” cu *democrațiile 
socialiste”, Foarte firese 

Mal greu de priceput este insă că o inmensă majoritate 
educată În spirit democratic și dornică de a-și păstra 
bună-atarea burgheză, posibilitătea de a călători, de a se 
imbogăti, de a se disiinee prin merite proprii și fără su 
bordonare orbeâscă unul regim tiranic, n'a reținut nimic 
din drâma de Ja Budapesta şi Praga, nimic din experiența 
Katyn şi din permanenta măsluire moscovită n evenimer, 
tarot! 

Moscova șI celelalte capitale oniuniste le amintese zi de 
zi că lucrează fără preget şi pe toate terenurile, pentru a 
crea, pe tot globul, soeletatea socialista — etapa de trecară 
obligatorie spre societatea comunistă 

ŞI totuși continuă să creadă că primejdla comunistă cate 
9 ROLoFIță scarnită de “natlonaliști”, duşmanii păcii, ințe- 
legerii şi colaborării între popoare, 

Atenţie, greşelile se plătese și, uneori, foarte scump! 



























FLORILE 


ln sara in care am băut șin, aveam mâinile pline 
de prietenia din care am impărțit. O, dar ce-am pâțit 
ceara pățiti 

Goşurile cu păine răscoaptă s'au golit cât ai bate 
din palme, repede. Apoi, mi-au pus capul să-l reteze 
pe lespede, 


“DA tot, dă tot! — strigau amieii mel peltic 
Scoate ce mat ai azeună șiin eleatrieL Ingenunche 
după ospât, te vom decora cun păduche! 


Tăeut, Am privit cum rupeau din glastră florile 
de In feteastră. Atât mal aveam: flori înflorind 
mubteran 


3 din ee-nu eăleat In pleloare, am alex tulpina 
cei mare Prântă, am Înțeles că cineva urcă prin 


sevă şi binecuvântă: — “florile rupte cresc, crese 
mere, rânduri de Hori, inalte; dar de ne mal 
vatjocorete și ilorile vor rldlea din coroane 
bozdugane — eu care trsanese! 





Daca aș zbura și ma! sus 

să vit unde ure și-unde mam dus, 
putea să port în mâini 

lutul intreg, barem fărâmi? 





Trup de dus 
aburi de pus 
pe cerul aură 
ca să vârs pi să mă ud? 


De-ol cădea afârmat și scoabe 
în pământ câteva boabe 

am Wastept, și de vor creşte, 
um să stiu că printre spice 
sulletul că reprimeşte. 


Ton 1. MIREA, 





Aris, 1073, 





Invitati6n au voyage 


nous craignons fort que de nouvelles inocentes 
victimea ne fassent rapidement oubiler les 108 ca 
davres du Boeing Jibyen 

11 est pourtant un avantage que Je Monde Arabe 
pourrait tirer de Ia tragedie du Sinai, c'est celui de 
In lecon de politique et de stratăgie offerte par la 
deciston du Bultan du Maroc d'envoyer des troupea 
en Sirie. Tant que les ettorte des pays arabes, rha 
narehles et republiques plus ou mains sociallates, 
ne seront pas unanimes, Israel ne sera jamais re- 


10 — 


Îi 


foule dans les frontiărea que les declsions de ONU 
lui ont assignes. Le front 6ayptien est bien trap 
&troit pour qu'Israe) ne puiste pas le defendre ind 
finiment. C'est en Sirie, Irak, Jordanie et en Arable 
Seoudite que doivent se concentrer țous les contin 
gents de "volontaires” que les onze principaux pays 


Fe peuvent distraire de leurs necessitâs natia 
nales 


M. st 





ROMANIA SI UNITATEA EUROPEI 


VII 


XXII/. La 25 Septembrie 1964, corespunzând colel de a 
a emisiune a celor dela Strassbourg. Desenul oficial al 


pateu cornete poştale În mânerul cărora figurează câte ura 
din cele patru inițiale amintite, petalele fiind cele 22 de 
State care au aderat la această convenție omagiu adus 
acestel asociaţii cu prilejul implinirii a 5 ani de existență. 





Parodiind desenul. Românii Liberi adaupă margarete! 
8 petale în plus — cele opt țări ocupate in estul Europe! 
de comunismul moscovit-şi trei petale căzute; tările deja 
smulse Europei, Lithuania, Letonia și Estonia, incorporate 
in Uniunea Sovietică. Cele opt petale sunt amenințate a 
1] smulse de mâna comunistă, care apare pe vignete cu 
simbolurile respective. 

Emisiunea A fost dedicată comemorării succesului rache. 
tel americane “Ranger 7” care alunirase. ln 3i August 1964 
ora 6,25 a. m, deschizand astiel drumul omului în sborul 
spre Luna și alunizarea lui În perfecte condiţii technice. 
aşa cum sa produs ulterior. 

S'au imprimat in coală de 15 bucăţi, două timbre de 50 
de bani fiecare, în culorile albastru gris, alb şi galben, 

And atașate în partea dreaptă n timbrului o vignetă 
slogan În |. franceza sau engleză, formând In ansamblu 
două şiruri de tripticuri orizontale, unul de 10 timbre şi 
cinei vignete, alternand în franceză sau engleză, Jar al 











sau 
ur 

GENIUL EUROPEAN AMERICAN, WERNER VON BRAUN 
SI SUCCESUL RACHETEI RANGER 7, DAU. EUROPEI 
ORIENTALE SPERANTA UNEI SIGURE DISPARITII A 
TIRANIEI COMUNISTE —311.1964-— 

In partea de Jos a vignetei apare reprodusă silueta rache. 
tel RANGER 7, Pe timbru apar cuvintele ROMANI, POS: 
TA, EUROPA 31 valoarea de 50 Bani, incadrând, desenul 
menţionat 








| ROMANIA LIBERA 








Coala de 15 bucăţi are ca inscripție: ROMANIA LIBERA, 
EMISIUNEA “EUROPA 1064” DEDICATA SUCOBSULUI 
RANGER 1” SI GENIULUI EUROPEAN. AMERICAN, WER. 
NER VON BRAUN —25 Septembrie 1964. 

Deasemeni au fost emise dau colițe filatelie de 1 Beu 
valoare flecare, reproducând desenul Românilor. Liberi 
amintit, textul, In franeeză sau engleză al dedicație Jul 
Werner von Braun sau "Ranger 7”, silueta racheta și data 
emisiune! colițelor 
A_Eravat o ștampilă comemorativă pe care apare tex- 
tul: ROMANIA LIBERA, EUROPA, 25 [X 1964 “m, Egareta” 
oficială a celor dela Strasbourg, şi un pile THatelle penteu 
stampila zile! de emisiune. 

Acesta, În afara desenului Românilor Liberi, pe care-l 
reproduce mai cuprinde în engleză şi română: ROMANIA 
LIBERA şi In germană, engleză și spaniolă, apelul Romă: 
nor Liberi: EUROPENI LIBERI LUPTATI CONTRA CO. 
MUNISMULUr. 














XXII/. La 25 Septembrie 1008, cu oenzla implinirii a 
10 ani dela constituirea Comunităţii Europene dela Strass- 
bourg. A fost ales și Janaat desenul Islandezului-ameriean 
H. Karlsson care reprezenta 0 ramură de plantă cu fruct, 
acesta [ind alcătuit din prezentarea stilizată a Inlțialelor 
CEPT, (Conferinta Europeana de Posta şi Tetecomunlea- 
UI) simbolizand rodul celor zece anl de euronelst. 

Parodiind desenul, Românii Liberi reproduc aceaș ra: 
mură de plantă, însă fructul nu mal cate alcâtult din 
inițialele CEPT, ci din harta Europei în frontierele el dela 
1919, imbrăuişată de o litera, E. stilizată. Insinuand astfel 
că actăta ar fi fost rodul aforțărilor de zece ani, dacă. 
Buropn Tar fi fost mutilată după cel da ul dollea răsboi 
mondial şi țările din Estul el vândute Ruslel Sovietice, ale 
cărei simboluri, secera şi elocanul. apar sfărâmate În 
dreapta Wimbrulul. 

Au fost emise în coale de 10 bucăţi, un timbru de 1 Leu 





(Urmează în pap. 12) 


—u 


europa HATE Aa 





valoare, in culorile verde, cărămiziu, roșu și alb, toate pe 
fond galben, coale purtând inscripția: ROMANIA LIBERA 
EMISIUNEA EUROPA - 25 Septembrie 1965 şi o colită fila: 
velică de Aceaș valoare de 1 Leu, pe care se reproduce in 
culorile albastru Inchis, negru, roșu, galben cărămiziu și 
verde, desenul timbrului In dimensiuni mal mari, pe un 
fond de culoare crem. 

Pe timbru apar cuvintele: EUROPA POSTA. ROMA 
NIA — marcând adeziunea Românilor Liberi la Asociaţia 
europeană CEPT, lar pe colița filatelică, pe lângă cuvintele 
de mal sus pe timbrul reprodus, textul: UNIREA FACE 
PUTEREA și în franceză, engleză și spaniolă, convigerea 
pentru care Românii Liberi militează în exil: NUMAI O 
EUROPA UNITA. DELA NISTRU LA ATLANTIC, POATE 
OPRI AGRESIUNEA COMUNISTA 

Ba gravat o stampllă comemorativă pe care mpare 
textul: EWROPA-25 SEPT. 1965 MADRID - LIBERTATE 
ROMANIEI, și un plic fatelic pentru stampila zile! de 
emisiune. care reproduce timbrul și textele amintite: 





XXIV, La 30 Novembrie 1065, sesizați de ajarmantele 
ştiri venite din Basarabia românească denunțând masive 
deportări de populație spre frontierele arlentale ale Bibe 
viel, sub pretextul aflelal savietie al angajamentelor volun 
tare la muncă in acele regiuni, Românii Liberi, lansează pe 
calea emisiunilor filatelice protestul lor şi apelul patetic 
ln puropenii din Vest *FUROPENI LIBERI! OPRITI GE. 
NOCIDUL PRACTICAT DE SOVIETICI CONTRA FRATI 
LOR VOSTRII ROMANI DIN BASARABIA, FRONTIERA 
DE EST A FUROPEI 


Oceldentul n'a cunoscut Incă și nielodată n'a volt să la 
act de tragica realitate a “Pohod na Bibir” al regimurilor 
moscavite, ca sistem de deanațlonalizare a ținuturilor arnul. 
se sub diverse forme Puropel, In trecut sau după primul 


răsbol mondial. Incepând cu Lituania, Jatonia, Estonia, 
Polonia, Basarabia și Bueavina Romaneasca, Prusta Orlen; 
ală, ete 

Inspirat, dmenntorul prezintă pe timbru 6 troiță mol 
dovenească cu ieann Maicii Domnului și Pruncul Inus, 
simbolizând Patria Mama — țara românească, Agățată 
de pielorul Trolțe) plânge desperata o fetiță — Basnrabia: 
sub loviturije furioase de knut ale soldatului sovletie, are 
inceracă s'a smulgă cu forța, În timp ce în depărtare se 
vede arzând Biserica și satul românese, sortit dispariție 

Scena e completată pe colița Tllatelieă cu convolul de 
portaților spre Biberia și plasată pe Harta ROMANIEI MARI 
pesta teritoriile arbitrar smulse țarii noastre, Basarabia și 
Bucuvina de ură 

Brau imprimat, în coale de 8 bucăţi, un timbru de valoare 
1 Leu, In cblorile eafentu albastru și verde și o coliţă fila: 
telică de 3 Lei, în culorile cafeniu deschis, verde inchis și 
albastru Pe timbru apar textele: PRO BASARABIA! 
FRONTIERE EST DE EUROPEI BASARABIA. ROMANIA 
POSTA, 1 LEU tar pe colita tilatelică: ROMANIA LIBE. 
RA numele țărilor vecine! BULGARȚA, YUGOSLAVIA. UN 
GARIA, CEHOSLOVACIA, POLONIA. UCRAINA, cate In 
conjuru teritoriul românesc În 1019, Inr IA limba franceză 





12 — 






ROMANIA LIBERA | 
PRO BASARABIA, 


OREI nt E La 












upelul: EUROPEENS LIBRES, ARRETEZ LE GENOCIDE 
PERPETRE PAR LES SOVIETIQUES CONTRE VOS FRE 
RES ROUMAINS DE LA DESSARABIE, FRONTIERE EST 
DE LEUROPE! 

Sa gravat o ştampilă specială cu acelaș text şi data 30 
Noembrle 1005 — Madrid, Deasemeni a fost confecționat 
un plie pentru ştampila zilei de emislune imprimat in 
serigrafie bieolor și reproducând textele 


SCRISOAREA PATRA 


DE VORBA CU NOII REFUGIATI 
IUBITE CORESPONDENT NECUNOSCUT 


U sulletu-ţi curat şi oarecum naiv, de nou 
refugiat pe aceste meleaguri occidentale. 
vii şi-mi pul o intrebare turburătoare 
“Dar, care-i păcatul coezistentialiştilor? * 

AL suferit şi-a! văzut suferind, te-ai i 
bit de injosiri, de brutalităţi și de min, 
clună, ai fost martor la multe, multe 
alte infamii de necrezut, Dar toate aces- 
tea se petreceau acolo, in Tară, unde 
omul e la cheremul satraplei comuniste 
și unde, la umbra imoralității şi dalec 
Vicel marxiste, se pot desvolta şi impune 
cele mal mizerabile exemplare” ale faunei umane. Nu-ţi 
putea! Insă inchipui că aici, in exil, să poată exista exem- 
plare omeneşti echivalente, Surprins de scârba pe care o 
provoacă În presa exilului, clasa suprapusă a coexisten- 
Waliştilor, ţi-ai manifestat toată mirarea In fraza ce mo- 
tivează acest răspuns 

La prima vedere, intradevar, opinia eoexistentialistă 
apare ca o idele oarecare, impărtașită de câțiva “refugiaţi” 
şi de-o egală importanță cu alte multe idei ce stăpânese 
exilul. Vâzut prin această prismă, coexistențialismul nu-l 
pieldecum un păcat, el o particularitate. Studlat insă prin 
prisma misiune ce ne revine, el se revelează un păcat 
capital 

Să nu uităm că exiul mare niciun rost fără intenția 
care-l caracterizează. Nu există noțiune de EXIL fără sube- 
tratul categorie al, MISIUNEL Alttel, nu suntem decât 
niste emigranți, nişte stabiliţi prin țări streine, Ceeace ne 
uneşte pe toți intrun singur gând, peste idei, concepte 
doctrine și organizaţii, este tocmai această ldeje de luptă 
pentru dezrobirea patriei, ACEASTA MISIUNE ESTE RA: 
TIUNEA EXILULUĂ. 

Căexistentinliștii, desinteresându-se de singura Idel co. 
mună tuturor opinitlor particulare ce există În exil, se rup 
de acest exil. In momentele grele, de cumpână, când soarta 
țării su a vreunei instituții naționale se Joacă pe muche 
de euţit, toate facțiunile particulariste ale exilului se re 
găsesc solldare pe aceleaşi baricade. Misiunea lor ca ex! 
înți este aceeaşi. Indiferent de ceeace pat crede asupra 
altor probleme, SINGURII CARE LIPSESC SUNT COEXIS- 
TENTIALISTII, II găsim, din contra, alături şi În cârdăşie 
eu reprezentanții guvernului dela Bucureşti. De-ar fi nu 
mal acesta păcatul lor şi-ar fi suliclent să-l considerăm ca 
0 plagă a exilului. Dar păcatul lor e mult mal mare şi mat 
greu, deoarece În forme active și distrugătoare 

a) In primul rând. coexistențiallsmul & o formă Incon: 
testabilă a trădării și trădarea e racila cea mal Inkrozi: 
toare ce se poate abate asupra unel acțiuni, Cu atât mat 
mult când acțiunea priveşte soarta și viitorul unel Intregt 
națiuni, SA ne explicăm 

Există două noțiuni complementare ce pot face ravagii 
în mijlocul exilului nostru: splopajul şi trădarea, Dar 
diferența e mare Intre ele, atât că rezultate prpctiee cât și 
ca conținut moral. Un consul RSR ce vine SAți facă o 
Vizită, cu intenția ascunsă de a te trage de JIM și a 
spieul o informație Anoăină, este un splon, Deasemenea, 
un individ plasat Intro organizație românească din exil 
ca pă Asculte “ce se pune la cale” şi să raporteze celor In 
slujba cărora se află, € şi el un splon, Practic, recolta e 
slabă; moral, oamenii aceștia [și tac datoria de funcționari 
al dușmanului Primul esta cunoscut de toată lumes, Al 
dohea nu-şi face 6 glorie din meseria ce practică. Ravagiile 
pe care le pot provoca sunt de ordin indirect: unul poate 
compromite prin vizita 101, eelAlalt poate Tana un svon, 0 
minciună, a ealomnie, 

Coexistenținlistul, Insă, e un trădător, șI trădează de 
două ori în celaş timp, Bl Iată dece: e 

EI face parte integrantă din, mea, exilului, snu cel pa: 
Mn o pretinse. Propunerea Iul de snluție etxistențială SE 
veste atitudinea exilului faţă de guvernul din Tară Mai 
muli chiar, se mândreşte cu poziţia Jul de Intermediir, 
Susţine ch lneresul celor din exi) este de a accepta coexli 
tențiallamul cu un. guvern care macină temeliile blologice 
și spirituale ale neamului Intre. Deci, negare a traprdle 
din. țară și negare a mislunol exilului. Astfel, coexlaten- 
aliatul; pe de o parte, trădează cauza neamului, pe de alta, 




















cauza exilului, isbind In cei ce-i sunt frați și lângă care 
vrea totuşi să (le conalderat ca refugiat pllile, 

Ce calliicare poate fi dată atitudinii Iul cănd prezintă 
Mupta exilului ca o absurditate şi o himeră? Cânşilent de 
ceeace face, în o poziţie contrară opiniei generale n exlju- 
lui, urmărind un scop determinat. Deci, nu e vorba de un 
om care are 2 opinie aparte, ci de un individ care are o 
parere determinată. Argumentele pe tare le aduce In spri- 
jinul tezei lul au ceva fad şi copilărese, din moment ce 
sa eliminat esențialul: Aupta exilului. Spun mult ca for: 
mule de propagandă = aproplerea de guvernul dela Bucu- 
reşti poate provoca o imbunătățire a situaţiei generale din 
Tară, soarta celor de ucisă nu mal e amenințată. relațiile 
culturale se vor Intei, vom putea merge acolo și influenta 
inasele, etc., ete 

Aceşii ageamil al coexistențialismului uită voluntar sau 
nu-și dau seama că de când şi-au trădat misiunea în acest 
exil și sau svâriit cu ochil inchişi in brațele politrueilor, 
tot ce-a “uşural” și “realizat” prostia lor n'au fost decit 
acte delavorabile exilului și neamului. Mal sie, realitatea 
exilului a fost profund sdrunelnată 

au svârlit indoiala în sufletele multora, mal sibi de 
inger său ma! puțin cunoscători al dialectice) Intrebuln: 
vale 





mu indus In eroare și acaparat anumite personalități 
ce iau erezut de buna credință 
au introdus In circuitul exilului un fel de a gândi ee 
deschide larg porțile libertinajului politie și al corpromi: 
sului 
Prin aceste subterfugii se slăbește tot mal mult Idelă 


de lupta in sânul exilului, Or, cine urmăreşte un aatrel de 








rezuitat in unitatea organică șiin scopul Suprem al exl: 
tului nui poate fi numit decât trădător - 

b) În îl doilea rând, trebule să preel LA trâsă 
tură a acestei arme de descompunere, uințată cu 


succes In rândurile noastre. Mulţi au incoreat so trateze 
cu indiferentă, declarând-o pur şi simplu o modă trecătare, 
pusă în evidență de câțiva nemulțumiți în căutare de do: 
molire a terulărilor Io pernleloase. Dacă coexistențialismul 
ar Îi luat aspectul unei desvoltări teoretice, ea 0 neceal: 
tate a spiritului de contradicție sau de analiză, am [i putut 
ÎL tentaţi să tindem spre aecastă Interpretare a “moder”, 
Dar, în lumina comportamentului celor el susțin ar fi 
o copilărie să cădem în această cursă 

Coexistenținiismul nu & o modă, ci un plan de subminare, 
Un plan bine stabilit și bine dirijat din umbra impotriva 
unităţii exilului. Căci nu e altul scopul acestei Inseenări 
Să Judecăm cu atenție, Dacă exilul niar reprezenta o forță 
reală, activă și neobosită pe toate tărămuriie, puvernul dela 
Ducureşti nu ar avea nicio “concurență” şi nielo opoziție 
În extetlor şi nu Sar simți amenințat În prerogativele Iul 
N'ar avea nevole să facă apel la nimeni, deoarece drumul 
lar [i liber şi nestânjenit, Prezența acestul exil Insă e un 
os. 1 e duşman de moarte și e activ, Adormirea, neutri 
zarea sau anihilarea lui devine o necesitate vitală, Pentru 
atingerea acestui scop e nevole neapărat de un organism 
intermediar, orice relație directă tind imposibilă. Guver- 
nul dela Dicureşii nu poate anihia exilul prin propriile 
ÎN! mijloace, Pentru această treabă ÎI trebueze oameni de 
mână, capabili să se vândă şi să trădeze cauza exilului, Îi 
trebuese oameni din sânul exilului 

Tată deci origina ocultă a acestei noWuni de coexiatență 
intre două entităţi ireconelilabile. Sindu-se precis că In: 
tre exil și guvernul comunist din Tară nu poate exiata 
înțelegere, scopul coexistențiallsmului nu putea (1 decăt 
ztabilirea unul plen de eliminare progreaivă a exilului, 8: 
atunci, ce este şi cum poate [i calificat cel ce acceptă rolul 
de a submina misiunea exHului? 

Coexistențialistul activ nu poate spune nielodată că n 
tost indus În eroare, Din contră, ol e cel ce Induee In 
eroare pe alții. Conștient sau inconștient (ceeace Bu-l 0 
scuză) coexlstențiallstul cate agentuj direct al guvernului 
din Tara 

face Jegătura zau Inecarcă so stabilească intre două 
lumi opuse. H 




















(Urmează in pap. 14) 


Congresul Miscarii Sociale din Italia 


ISCAREA Socială Italiana şi-a ținut Ta 
finele lunii trecute, al zecelea congres. 

Această mişcare işi are originea în 
anii imediat după răsbol, adică prin 
anul 1948 şi adversarii o consideră den. 
tieă cu mişcarea faselstă 

Noua organizaţie politică este reacțiu- 
nea naturală necesară şi justă, a popo- 
rului italian, față de amploareace Iu 
anarhia, promovată de agenţii Mosco 
vel, diplomați sau camullaţi sub diverse 
preoeupâri, În speclal economice și cari 
la adăpostul ibertăților Europei oceldentale. pot circula 
implinindu-și nestingheriți misiunea de a propaga infecția 
comunistă. 

Iniţiatorii aceste! mişcări de caracter explosiv, timorați 
la inceput de amenințarea diverselor legiuiri “democratice”. 
vătânduse eliberați prin amnistie în 1048 de aceste ame- 
nințări, au pornit în căutarea oamenilor preocupați de 
soarta Italiei 

Tot atunei a apărut la Roma un am de vreo 32 de ani 
Unii 1] cunoşteau. 

Fustae director al unul ziar şi set de cabinet al ministru 
tai culturii în republica din Sald. Punetiuni efemere, ca şi 
repubilea. Acest om era: Glorgia Ariragilo, actualul get 
al Miseării Socialiste Italiene. 

Inainte de a continua aceste date asupra Mişcării, ca şi 
asupra Jul Glorglo Amiragiio, țin să precizez că ele repre- 
zintă o slaba recoltă. din cele patru expuneri făcute pe In. 
tndere de căte o pagină, În ziarul “EI Alcâzar” din 27-30 
Januarie, 1873, Autarul lor, Juan van Halen, a folosit, în 
cele patru reportagii. un dispozitiv, ea să spun aşa strate- 
sie, care nu permite. pe măsura ce survin articolele, a ulta 
că ne aflăm în fața unor desfăşurări de teme de rezolvat, 
de poziții de ocupat, de adversari de inlăturat, pentru a 
face să dispară ceața întreținută de agitația vechiturilor 
politice. 

Grajle acestul dispozitiv, aflăm că pe Georgia Amiragilo 
nu 1] sperie niel atacurile adversarilor, nici acuzațiile, Fate 
noua figură a fascismului, “un faseism care surăde, un 
faselarm eu relaţii publice”. 

Alea deputat in prima legislatură republicană, acurn 
douazeci şi cinei de ani, trece drept un om politie cu mari 
remurse dialectice, “Am ascultat, ne spune di. Juan van 
Halen, raportul său In fața congresului. Limbajul său este 
precis și elegant, dur, insă nu ofenalv. Activitatea sa În 
parlament a fost enormă. Se aminteşte intervenția Iul au 
pra probleme! Alto, Adige: In desbaterea ei, Glorglo Ami 
Tagilo a vorbit nouă ore și zece minute continuu”. 

Linia lui Amiragilo poate [i rezumată in lupta conntan- 

















tă pentru a cuceri unitatea inauntrul opțiunii dreptiste, In 
mp ce incearcă să lase inapoi toate notele nostalgice, Nu 
neagă originile ideologice ale partidului său, insistă insă. 
in necesitatea de a se deschide noilor timpuri, de a noi 
partidul... De aci propunerea făcută de el, în prima ai, ca 
partidul să se numească Dreapta Naţională, ceeace sa 
aprobat. Câţiva fruntaşi, care erau pe altă line de gândire 
sactică, au acceptat această nouă denumire prin care Ami- 
tagilo deschide porţile partidului, spre grupol monarhic, 
“Steaua şi Coroana”. Dealttel din cel 56 de deputaţi și 20 
de senatori de astăzi, 4 senatori și 4 deputaţi provin din 
uruparea monarhică 

Această reprezentare parlamentară dă o forță mal mare 
inteniției lui Amiragiio de a unifica toate organizațiile an- 
timarxiste. Un tablou al alegerilor din Itaila confirmă jus- 
tețea punctelor de vedere ale Jul Amiragllo. 

Miscarea Soelalistă Italiană, Dreapta Naţională, ate un 
amplu ecou printre nemultumiţi, printre cet ce trăiesc zi 
de zi erorile vechilor partide tradiționale, Amiraglio ştie 
bine că trebule să profite de erorile celorlalți și lată un 
exemplu de faptul că vechile partide sunt organizații Târă 
viață, fără putință de a crela decât erori, fără posibilita- 
tea de a intrevedea ziua de mâine cu destășurările el, cu 
nevoile el, cu soluțiile ei. Lumea, incepând ma! ales cu cel 
obieinulţi, prin gândire, a vedea problemele ce jau naştere, 
nu se poate rezuma la a-și lăsa le garderobă preocupa: 
rea de aceste probleme. 

Cum să explicăm faptul că Birindelii, amiral, ger al or- 
ganizației O/TA.N. in Malta, retrărându-se din activitate, 
sa Inscris în Mişcarea Socială Italiana? ȘI apol Armando 
Plebe, [ilozoful legat de rândurile stângiste, dece l-a urmat 
pe Birindelii? S'au simțit chemați de M.S. IL, deceptionați 
de politica guvernantă. 

Vom vedea în viitor în ce măsură fasclsmul, de până la 
moartea lui Mussolini, poate influența asupra unor exterlo- 
rizări Ja unii membrii al nouei mişcâri și dacă aceste exte- 
tlorizări nu răspund cumva. In mod forțat, reticențelor ce 
au unii contra vechiului regim, retieențe intreținute anume 
de adversari interesați 

Giorglo Amiragilo a terminat raportul sau cu aceste fra- 
re clare: “Dacă vor să-mi facă proces, cum au ținut să 
anunțe, să mi-l facă, nu mă vol folosi de imunitatea par- 
lamentară, Dar să se grăbească să-l facă, să aibă cel puţin 
acest curaj”. 

Se pare că şi In Italia, ca şi In Franța, comunismul, prin 
diverse promisiuni, Își caută printre partidele așa zise Isto- 
vice, sau tradiționale, aliaţi care să-i scape dela plelrea 
spre care ÎI duce servitutea față de Moscova. 


Ioan BICIOLLA 














De vorba cu noii refugiati 


Aparținând unela din aceste lumi (et puțin așa nus 
Mine) face apoloziă și aduce laude lume! celejialta. deci 
or minte. or e vândut Nu ponte susține teza sincerităţii că 
se face de ris 

— În scopul de a-şi atenua poziția dubioasă, aseunde ade. 
pa „îngroziunare sau le ptenvează. ca şi cum uferința 

vărul neamului n'ar fi decât niște 
Și egirl rau nişte consecințe banale 
ascunde cu prije snu neagă pur și simplu crimele și 
erorile comise de rețimnl comunist în ultimii 28 de ani Ia 
Tara, punând in evidență cele câteva realizări materiale, 
pe eare le au și ultimele îtâte africane 
ar ceeace este mal grav (Și prin aceasta se detei 

definitv “cautate a trăalice taptul că: igii 

— la el sau prin et se întâlnesc și comploteuză agenţii 
guvernului, duşmanii inverșunați ai exilului 

raBrin 218) cu el se pune În eale prătogirea epirituată și 

ula exi 

Este adrvArat că o distincție trebule fâcută: există ece- 
xistențialiatui nat şi cel convins. Dar nu putem avea nielo 
considerație specială pentru primul. Unul o face eu sin: 
eeritate, In convingerea câ:și ajută neamul şi țara. Celalalt 
o face cu perverslune și interes. Naivul e fără'ndolală vie: 
ma celui pervers dar amândoi ajută aceeași cauza care 
nul cauza exilului și nici a neamului. 











4 — 


Rolurile diteră, dar rezultatele sunt similare și până la 
urmă vina e aceeaşi, deoarece amândoi devin oameni! com; 
promisului. Numai printran efort considerabil asupra lui 
însuşi și prin curajul de a recunoaște preşala comisă, un 
eoexlatențialist naiv ar putea smulge pânze! de pătanjen 
în care a fost atras De celălalt tip de coexistențialist nici 
nu merită să vorbim. EI Îi va cloci trădarea până în clipa 
prăbuşirei totale 


Pentru nol « simplu și clar: dacă din punct de vedere 
politie eoexiatențialismul cate un plan de subinare al exl- 
iului, iar din punet de vedere uman o trădare, noi, ca Ro- 
mâni și luptători al exilului nu-l putem admite, Îl consi- 
derăm o racHă i o primejdie pentru mislunea ce ne-a 
încredințat destinul, 


Vezi, iubite corespondent necunoscut, dece suntem con- 
vina! că atitudinea coexistentialiştilor e un păcat și că pă. 
cătul lor e mare. Lucrurile acestea e explică cu greu. Omul 
mal degrabă le simte. Mai ales vo), cel noi veniți, trebule 
Să Aveţi acest sentiment extrem de sensibil Deaceea, vouă 
vă revine onoarea să-l demaseați și să-l eombateți 


Cu bine şi pe curând 


D BRAD. 





Scharte Kritiken der Ost-und Deustehland 
politik Bundeskanzler Brandts 
aus der Schweiz 


M 17111972 derdftentilehte Dr, James 
Sehwarzenbach aus  Zărich - Hottingen 
in der von ihm gelelteten, berelts im 51 
Jahrgang. erschelnenden, bewâhrt de 
mokratischen Schwelzer Zeitschrift “Dar 
Republikaner” selnen Aulsata “Nobel 
muss die Welt zu grunde gehen...”. Er 
unterstrelcht darin 2. B. was folgt 

“Die Ostpolitik von Brandt und Scheel 
hat bisher nicht gehalten, was dem 
deutschen Volk versprochen wurde. Die 
Frellassung von dber hundert angebii- 
chen politischen Gefangenen und die Ausrelseerlaubnis 
far einige Mâdchen samt îhren unehelichen Kindern 
stellen kelne wertgleichen Gegenleistungen far das west: 
deutsche Entgegenkommen dar. Dle Aussenpolitik Brandta 
und Scheels hat nur die kommunistischen Staaten, nicht 
aber die Bundesrepublik gestărkt, dle nun de jure den 
Verlust der Ostpebiete, die Existenz zweler deutscher 
Staaten und die Schandmauer anerkannt hat... Eine văllig 
verlotterte Bundeswehr ohne Kampfkrait und ohne 
Kampfeist, ein von den Sozialdemokraten unterwanderte? 
Nachrichtendienst und eine nur zăgernd eingesetete und 
dadureh verunsleherte Polizel aind, die offensiehtitehen 
Resultate der StaatafOhrung durch Leute wie Brandt. die 
sich wăhrend Jahrzehnten als Antimimilitaristen, betă: 
Ugten, den Kommunisten sehr nahe stehen (Brandts Gattin 
ist Mitelled der kommunistisehen Parte! Norwegens, elnec 
seiner Sonne gehârt zu den links radikalen Radaubrădern) 
und die sogar cine auslândisehe Staatsbârgerschait anpe: 
nommen haben. Es ist typisch for Deutschlands Lage. dass 
die Fohrer der DDR sowjetische, Brandt und Farmill 
norwegische Păsse haben und damit die “Tradition' Hit 
lers fortsetzen, der bekanntilch Osterreichiseher Staatabor 
ger gar 

“Die klagilche Haltung der westdeutschen Replerune 
anlâssiieh der biutigen Erelenisse wâhrend der Olym 
pischen Splele in Mânchen und wleder bel der erpresaten 
Entiassung der drel Oberlebenden Attentăter hat aul vlel 
Deutsche einen niedersehmetternden Elndruck gemacht 

Die systematische Verlelhung der Friedens — und Lite: 
ratur — Nobelpreise an Marxlsten und andere Linke dureh 
die schwedisehe Akademie und das norwegische Parlament 
hat diese Auszelehnune in den Augen vleler Bundesbrper 
weltgehend entwertet... Falis Jedoch wider Erwarten doch 
dle Sozilâlisten slegen soliten, so werden sie, falls kein 
Wunder keschicht, dle Bundearepubiik sul dem Umwen 
Aber eine schwere Wirtschalis krise In Innen: und letaten 
Endes auch aussenpolițische Abenteuer, stârzen, deren 
Folgen fr gana Europa nicht abzusehen sind, denn EUro- 
pas Sehleksal vird lelder cinmal mehr weltgehend von der 
Haltung Deutschiands bestimmt 

Der. Sehriftieiter des. *Mittellunpablatțes der Europa 
Burschenschart zu Zârieh”, und zugleleh îh£ Internatâna! 
noch angesehener Erater Bprecher sowle namhafter Neu 
rologe, Dr. med Heine Mane steuerte zu der Ausgabe vom 
32.11,1972 den einsrucaksvollen Kurabericht bel “Der 10, 
November 1972 (Deutscher Wahitag - Volkstravertag)”. Er 
totonte darin nachdrâckiieh zB. Was folgt 

“Die Wahisehiacht in der. Bundesrepublik Doutechlană 
Is zu Ende, Der Durehbruch der national. frelheitilchen 
und besonnenen Krâfte mur Repisrung und damit zur 
innen.- und aussenpolitisenen Stabilităt Ist nicht geluniter 
Dle Propagandamaschinerie der roten, Machihaber, In 
deren Hânden sich dle manipullerten Mssenkoomunika: 
Vlonsmittei berindet, unteratatat dureh das Zenntache der 
Qeldmittel, welche der demokratischen Opposition, zur 
Verfogung standen, hat sich als stârker erwlesen als dle 
Wahrheit und die Argumente der Vernunit., Der Volk- 
trauertag Im, bisher, noch îrelen Tell Deutschland hat 
ragisehe Symbolkralt erlangt 

Dr" Mani Drachte In der Şletehen Nummer dea von Ihm 





geleteten Mitteilungablattes aus der von Dr. Schwarzenbach 
herausgegebenen Zeltachrilt “Der Republlkâner” noch der 
Ausgabe vom 17-11-1972 auch einen Kommentar zum 
Wabisieg Nixons in USA. Im Anschluss dăran bemerkt 
Manz În seinem tigenen Beltrag noch folgendes 

“Er stelit der politischen Relfe der US-Burger. welche 
dleJenige vleler bundesdeutscher Wâhler welt zu dbertret- 
fen scheint „ein anerkennendes Zeugnis aus. Sicher lat, 
dass eine doch eher knappe Mehrhelt west deutacher 
Stimmbirger das drohende Unheil, worauf CDU/CSU 
eindringlich hingewlesen haben, nicht erkannte oder nicht 
erkennen wollte, und dass der 'sozial-liberale” Wahlertolig 
tein Pyrrhus-Sleg um den Prels der Freiheit!) Masspeblich. 
durch die Unterstutzung der antidemokratisehen Xommu= 
nistischen und JUSO-Krălte zustande kam. dle Oberdies. 
die Soziai 'demokratische' Partel Deutschlanda und dle 
staatilehen sowle gewerkschaitilehen Institutionen berelta 
erschreckend unterwandert haben.” 

“Eine Schlacht im Kampl gegen ein marxiatisches und 
Târ ein treeltilch nationale Europa der Vaterlânder lat 
verloren. Nun gilt's; nicht sich beugen, Bicht resignleren, 
sondern erat recht kămplen gegen die kommenden, Ver: 
suche, Mittel- und schilesslich Gesamteuropă dem roten. 
Machtanspruch ausulletern!! Unsere Aulgabe und nas 
mentiich diejenige unserer Mitgileder und Freunde În der 
BRD fur die kommenden vier Jahre vird es sein. durth 
noch atârkeren und Oberzeugenderen perzâniichen, Binisată, 
ns Abruțschen pana Deutschlinds în dle râte Diktatur 
verhindern zu heiten. For uns Dleibi vine Reglerung, dle 
'Grunăvertrăge' mit komimunistisehen Laksleri der remi 
pewaltigen abachillesst, ohne die Beseltigune von 
Kz-Mauern, Schiesabefehlen und monstrbăen Automa 
tischen Tbtungs anlagen zu fordern — mit denen dle Ze: 
nenmachthaber ihr Volk in ihrem StastăgefAnprils belsam: 
men halten mâssen — unmoralisch und indiakutabel, Noch 
sind Deutschland und Buropa nicht verloren. Vorwirtă 
Kameradinen und Kameraden anis Work! Ba lebe dle 
Frelheiti” 

Wir danken von Herzen der. aufrechten Sehelzer Demo- 
kraten, die so klar [dr dle Wahrheit, Gerechiipkelt, 
Monschiichkeit und Eurapn auch zum Besten Deutschlands 
und des drutechen Volkes sowie zugleleh fOr alle Im save 
Uschen Stil unterdroekten Volker und Volkstelle eintreten, 
Moglichat viele von denjenipen Deutschen, die bisher oder 
neuerdings den Syrenenklângen der schânfărberischan Re 
pimeprepaganda golgten, soliten im Anschluss An, solche 
Sehwelzer und sonstige von ausserhalb Deutschlanda kom- 
mende Vorbilder umlernen auch unter den Jungwăhlern! 

(Folgt Sete 10.) 


Cancelarul subjugării: Seen de teatru în 
Auschioite - Polonia. 





—15 


Fazit des wahl-trauertages 1972 


TE Mehrhelt des doutschen Volkes In der 
Bundesrepublik hat sich an dem Take, 
nis es galt. die in der Sowjetunlon und 
anderen Lăndern des Ostens  gefallenen 
und ermordeten Soldaten und FIochilin- 
ge zu ehren, sich for die Vorherrschaft 
der Kommunisten în gana Europa ents- 
ehieden. Die ehristiichen Unionspartelen 
erhielten aber de Qulttang fâr dle poll- 
tisehe Abatinenz am 17, Mal 1072, als 
sle durch ihre Enthaltung bel der Abs- 
timmung ber die Ostvertrâge den Sow- 
Jeta dle Grundlaze zu einer Lawine von genehmen Ver- 
Lrăgen versehai[ten. Ohne dle Ratifizlerung der Ostver- 
trage hătte ea keine aussenpolitischen “Ertolge” der sozlal: 
uberalen Roalitlonsreglerung pegeben. Vor allem wăre, 
vinige Tage sor der Wahlentacheldung, der Grundvertrag 
nileht zustandegekommen, der “menschiiehe Erlelchierun- 
gen” veraprach. lene klelnen Selbstverstândiichkeiten fr 
die sleh sonst kein Volk unteruirit 

Wenn die Unlonspartelen am 17, Mal glaubten, sehlauer 
zu sein als die Kommuniaten, Haben ale sich petAuscht. 
Fâr die Rommunisten denkt, plant und aglert eine Welt- 
zenteale, nâmlleh Mostau. Diese Weltzentrale macht kelne 
Aupenbilekspolitik. Ihre Strategie ist aut Jahrzehnte und 
Jahrhunderte ausgeriehiet und îhr Endziel Ist die Frrin- 
gang der Weltherrschalt. Dle Untonspartelen knnen sich 
dagegen nur aut înre eigenen Krâfte verlassen. Selhat die 
konservativen Freunde des Westens haben sie alleln In 
diesem Kampte gelassen, well auch Ihnen ein Minideutech 
land Jleber ist als ein problematisches Grossdeutschland. 


Stat! aber in dlesem entecheldenden Augenbilck zu sa- 
gen: “Deulache, besinnt euch auf euer Recht, auf cure 
Helrmat, dle nicht nur Bayern oder Hessen helast, sondern 
auch Schleslen und Preuasen”, haben se faat aussehileas- 
lleh wirtsehanilee Argumente (im Prinzip ear gute, (Or 
die brelte Masse În der heutigen Wohistandalaze aber un- 
veratândileh) verkault, Sle hâtte welter sagen moesen: 
“Daa Recht, das uns wedar in Yalta noch in Potadam pe 
namimien surde, dar! ans Jetat, im Zelehen der UNO-Charta, 
erat recht nicht penommen warden! Es ist eine Lge von 
"menachiichen Brelelehterungen” zu reden, wenn die Oran: 
2e milten durch Deutschland welter befestigt vwird und 
immer mehr Menseheni an dleser Mordyrente sterben 
mâssen, damit andere aut Koaten îhres Opfers “menschil- 
che Erlelehterungeni” penleasen. Ea ist eine Loge, wenn von 
der Ausbhnung mit den Ostvolkern pesprochen wltd, 
wenn man sie der roten Diktatnren durch Versbhnung 
mit ibren Machihabern ausilefert_und den Raub ihrer 
Territorien und Ira Frulhelt und Selbatândlekeit tar dle 
Sowjeta legitimiert)“ Das und Ahniiches htten dle Union: 
spartelen sagen mOssen, nicht von der Stabilităt faseln, 









Dr. Demetrius LEONTIES 


In einer Zelt in der dieses Volk selnen hâchsten Lebens- 
standard In der Geschichte erlebt, 

Und so wirkte sleh die Wahimunition der Sowjeta in 
eine Wahikatastrophe for dle Unlonspartelen aus. Vlele 
Deutsche hatten bis zur Stunde der Entscheldung nicht 
veratanden, dass Unlonspolitiker und — lteraten kelne 
Nobelpreise erhalten konnten, well es erstens keine ehrl- 
stileh-sozialen Nobelprelaverleiher gibt, und well zweltens 
eine andere Wahl der Verleihung, nicht im interesse Mos 
kaus Ing bzw, des “sozialistischen” Weltsystems. Bie hatten 
nicht verstanden, dasa die Unlonspartelen alle “hartnă- 
eklg” ausgehandelten, Vertrâpe lângat hâtten einhandeln, 
sie aber niemals unterschreiben kânnen, schon Aus der 
berechtigten Angat vor der sowJetischen Hegemonie Ober 
ganz Europa. Andererselts waren sie (roh, dass dia Link- 
spartelen ihnen die schwere Hypothek des zwelten Welt- 
krlegea abgenommen hatten, Sie haben sie Innen perne 
abgenommen, und damit auch die Asuhbung der Macht în 
der Bundesrepublik, wahrscheinlich for immmer! 

Dle melsten Deutschen haben es bis zur Stunde der 
Entacheldung nicht bogriifen, dasa man den Wohistand In 
der Bundearepublik nicht mit Hilfe des Kommunlsmus, 
auch nicht mit Hiife irgen eines Bozialismus, sondarn im 
Kample mit den belden erreleht hat, und dass man Inn 
nur durch welteren Widerstand gegen dle Systemverânde- 
Ter erhalten kann, 

Die im Gelste der Vergangenteltibewâltigung allein 
erzopene dugend, die mangeis Lebens- und. geschichtileher 
Erfahrung der demagogisehen “Frledensslcherune” erlegen 
Ist, kann aber nicht zur Verantwortung gezopen werden. 
Die Jugend zwlscher 18 und 21 Jahren, dle noch in Schulen 
gegânkelt wird und for den Absehlusa von nlităgiiehen 
Vertrâgen noch dle Eralehungberechtigten benbtiat, kann 
nicht berufen werden, Aber Bchicksaistragen der Ntlon 
zu entschelden! Und vei! man, der Jugend Keine nationale, 
Erelehung pegeben hat (Die Vateriandsllebe wurde 
drel jahrzehnte lang einem Vertrelbunpaprozess unterwor- 
Ten), hat sle aleh selbat gewâhit, was aut dem Markt an 
politiseher Ware zu finden war: den MARXISMUS, und 
dlesen hat sle am 19. November pestârkt 
Zuletet el noch den Vertrlebenen emprohlen, sich. recht- 
zeitig um eine Exiiheimat umzusehauen, Diesesmal, falls 
es sawelt komrt, erden sie nicht mehe von Deutschland 
nach Deutschland flichten konnen, Sie werden dabel 
festatelen, dasa das Exilsehicksal noch bitterer als dan Ver- 
trlebenonschiekaal iat. Se werden dann Im Exil begreliten, 
dass vir, dle politisehen Emikranten aus dom Osten, dle 
ganze Zeit zu Wânden gesprochen haben, Es lat aber wahr- 
lieh keln rost fOr uns Emigranten, wenn Moskau “ante 
portas” steht! 





Dr. DEMETRIUS LRONTIES 





Scharfe Kritiken aus der Schweiz 


Iezsenă ej biet noch an de . 
(ierti au 9 an den nachstehnd erwâhn- 


derlegbaren Bewalsmitteln pegen den. 

Reple: 
chen so 
nahmen, betand sich auch 


in “Neue Zâreher Zelu 
Verleger Axel Bprinper wles daraut mit einer en uite in: 


den Zitat in siner belpleihaften sebarten Atei 
Er gen desen Vertrag hin, dle kure ca der iu En nbme 


ten 











18 — 


ettrauljehe Tatache geht 1 n, daraus hervor, dasa neln 
aungezelehneter, gegen die verhânnis — volle Ost — ună 
Deutschianăpolitik der Regierung Brandt Seheel gerlehte- 
ter Vortrag vom Berliner Tag der Hoimat Ina Enplisehe 
Nbersetat aueh Im amtiehen nordamerikanalehon “Gan. 
gresalonal Racord” abgedruckt wurde, Die stândlge Behnuj 
vung der vinseitigen Rogimeprapaganda in A atacule 
land unii Westboriin, Oberall im im Aualand atnde man. 

Banz hinter dor Ont — un Dautsehlandpolitik der Linia 
Brandt, Bahr, Wohner, Beheel, Krassen ist nur Ophum for 
das Volk berw, braonders die WAhler — schaft —, im Gegen- 
sata zur Wahrheit! 


Pro. Dr. Bolko Frhr, von Riehihofen; 
B1 Garmisch-Partenkirohen 'Trittatrasae 20, 





PE MARGINEA CARTILOR 


FAUST BRADESCO: LES TROIS EPREUVES LEGIONNAIRES 
Elements de doctrine: 192 pags. - Editions Promâthee - Paris 1973 





Mouvement. Legionnnire Row: 
main, connu habituellement en Fran- 
ce soiis le nom de *Garde de Fer” est, 
croit-on gtntralement, un mouvemenț 
politique et, dans un sens, cela eat 
vral, Cependant, A la lectire de ce 
livre, chacun se rendra compte quiil 
Iul nut, Ici, râviser sa notion de la 
Politique. 

La Politiaue, pour le tonduteur de la 
Garde de Fer, se rencontre avec les 
realitis spirituelles les plus eleve, car 
ce dont Il s'agit, en definitive, c'est de 
hausser lhomme au niveau de ce que 
Dieu attend de lui 

Aussl, la penste du Mouvement LA- 
glonnalre Roumain tranche-t-elle vlo- 
lemment avee un certain scepticisme 
des milleux de la “droite habituelte” 
et, a fortiori, avec lactueile frentale 
de satisfactions matârtelles. 

Ce aul confâre A cet ouvrage tout 
son Interet, c'est aul. ETONNE PAR 
SON COTE INACTUEL, QUL EST EN 
MEME TEMPS SON COTE LE PLUS 
AGTUEL 

En effet, nos contemparaina, vlăts 
d'eux-mâmes A force de se complalre 
dans In faciiite et le dâsordre, noa 
contemporalns atfaiblis et inconselem- 
ment assolifes d'Absolu ont besaln 
d'entendre un. autre langage que celui 
des prands prătres de la religion du 
plalslr, 








reprenant Ie dur chemin de 
WHonneur, de I/Herolsme, du Sacririee, 
His ont besoin de retrouver Lunivers 
Chrâtlen de lturs ancâtres, protondă: 
ment renouvele dans le creuset des 
tpreuvea actuelles. 

Charles Peguy disalt: “71 ya un 
răane vegdtal, un râgne animal, un 
răgne humain et un râgne ehrătien” 


Peut-ătre Vauteur n'a-til pas autti: 
samment insistă sur le caractere fon: 
damentalement ehrătlen du “regne” 
ou de *Punivera” leglonniire. Dans 
tous les cas, ce caractere chritien 
apparait ntânmoins dana Vouvrăge 
de M. Faust Bradesco par Jes tpreuyes 
de la vie lâplonnalre et la Fol quellea 
impliauent, par la dimenslon spirituel: 
le que Corneliu Codreanu rtintroduit 
dans Ia vie politique du XXe siecle, 

Ainst, le lecteur fait connalssanee 
avec le mâle visage d'un natlonalisme 
de type nouveau, aul. foln de se refer. 
mer sur lul:meme, constitue, en un 
sens, une legon permanente et unlver- 
selle 

En effect, ce dont Il sagit Iei, c'est 
que, par leftort luelde et conselent 
de chacun, le graupe attelune & IA fin 
providentieile que Dieu lui assigne 
dans LHistolre. 

Aussi, comme on le verra, Corneliu 
Codreanu, bien dilfârent des madul- 
şnons politiclens et autres arrivistes. 
dtalt un &ducateur, et avant tout. un 
tducateur par sn vie et par SON 
exemple. 

“Le ctal consacre les acte”, disaltll: 

Il n'est que de parler avec les paș- 
sans francais aul j'ont connu avant la 
puerre dana la region de Grenoble al 
1 avait săjourne, pour mesurer ă quel 
point son influence &tait protonde 

Cette influence ne venait pas de dis 
coura habiles, d'erteta oratoires ou de 
tntae savamment presentăes, mals de 
pulssance d'une vie UNE pat son 
spiration, son intensite, son tâmolg 
nage et sa fol 

Mais, diza-t-on aujourd hul, Corne: 
ilu Codreanu est mort, et la Rouma- 














nie mppartient au bloc matârialiste 
diripe par URSS, : 

en, Codreanu LEI 20, les 
precurstura ne meurent jamais! Ii 
Tant ce qui lls ant A faire pulă sen vont, 
Intesant un temolgnage et alumaat 
une famme qui meleve mu-delă des 
temps, măme si, dans le moment pri 
sent, on croit ne plus distinguet autre 
chose que de la cendre. 

Ainsi A fait Codreanu, imitant ea 
cela ce us, qul n'est pas 
mais CHRISEIROI “et "DIEU TOUE 
PUISSANT, ce Christ Pricurseur des 
precurseura, Prâcurseur de Lul:Mime 
et de son retour en Glolre, Ce Christ 
aul avalt appris A Codreanu que “es 
rentiel n'est paa de vlure, mais de res- 
susciter”, 

Le nom veritabile de la Gardh de 
Fer est *Ldgton de PArchange Michal”, 
Du reste, dans son propre ouvrage, 
Corneliu Codreanu raconte comment 
în prăsence vivanta, de VArehange Mi 
ehel, VĂrchange dea Combats, seat 
imposăe A lui dana lea mamentă dbcl- 
sia; et, dta lors, 11 noua tat IOIsila de 
conatater A quel point sa carritre, bien 
que Jalonnăe par le sacrifice et le 
martyre, prit un caractere foudroyant, 
percutant, entrainant le peuple row 
main, derriere lu, raslgră In bang et 
les perstcutions. 

Pulsse le lecteur. A Icole de Oodrea- 
nu, en falsant la connnlsaance de ces 
"elements de doctrine leglonnatra”, se 
disposer, lul ausal, & ce grand ehanke- 
ment intârteur qul est A la fols le fon- 
dement et le prilude indupensatie de 
tous les changements exterieurs que 
nous appelons tous 

















Rimy de LAON 


Collectisn «ETUDES ROUMAINS» 


Traian Golea - Gabelsbergerstr, 26 
8 Miinchen 2 - West-Deutchland 


Domnul Inginer Tralam Golea, nu e un om năsărăvan, 
cl un ora de Inimă ai tu suflet FOmneac, care a Inelea că 
misiunea principală a Românilor refugiați este acea de a 
nu uita Tara, cu problemele el de totdeauna și pe cel IAaaţi 
mcolo, 

A Ințeles că pe lângă obligația umană de nai crol un rost 
în exil, mal există și obligația morală de a sări în ajutorul 
fraților căzuți In nenorocirea comunistă și pe această linie 
de convingeri şi-a închinat viața realizării acestor porunci 
Interloare, rousind, cu râvnă bănățeană, putere de aneri- 
ficlu Dacă şi sârguință de albină, să injihebe tipagrafioara 
din Mânchen, pe zare n put-o Feneroă În dispozitia luptei 
de ati enscă (n streini 

Ea ae, pirati aeneral, a mânultorilor de condei 
Aflaţi în exil, dacă Trătan Golea n trebult să se adreseze 
trecutului anterior răsbolulul Al dollea mondial son can: 
comitent. pentru a găsi replicele adecunte ca răspuns im: 
potriva noilor și agresivelor atacuri revizloniste maghiare, 








sau celor Justiticand cupiditatea teritorială ruso-comunistă, 

în fața “sterilităţii nationale” a condelerilor exilului, el 
nu putea sta în cumpănă. Drepturile ancestral Neam 
ului sunt continuu atacate şi trebuese apărate, chiar dacă 
95 % din cărturarii desțăraţi, nu vor să se mai considere 
Români astăzi, 

Colectia “BTUDES ROUMAINS” demonstrează diu plin 
atasamentul lui Traian Golea pentru dreptătea, cuvenită 
României ai cele 18 volume şi broşuri retipărite în limbile 
franceza, pormană şi engleză, o mărturisesc. 

Inimosului Român dela Munchen 11 urăm diu Inimă 
pastreze la infinit buna dispozitie și râsul sănitas 
caracterizează, lar casa lul, Dratele-i deschise și id 
continue a fi și deaci mal departe liman pentru românii ni 
căjiți 


Tm numărul viitor vom n UAI a publi 
cațiilor din colecţia *ETUDES A 

















ele Lai 


RECORDUL MONDIAL AL LINGUSIREI 


A cincizeelgieinela aniversare a “ee 
eretarului general a) Partidului Comu- 
nist român şi Preşedinte al Consiliului 
de Stat”, Tov. Nicolae Ceauşescu, a 
prilejuit României să inregistreze în 
iatoria universală recordul mondlal al 
“euitulal personalităţii”: Adulaţia. 1I- 
chellsmul, lipsa de pudoare —a laudă- 
torilor—, agramatismul (singurul ele- 
ment sincer), toate la superlativ şi 
toate inolaltă, au contribuit Ia realiza- 
rea acestul record, demn de invidiat 
numa) în lumea bonzilor roșii. Ultimul 
recară mondial. bătut de Stalin. a ră- 
mas cu multe lungimi In urmă şi se- 
cale or trece până când cineva, când- 
va sau Undeva, va putea ATINGE 
SUCCESUL ROMANESC, Numa! câte- 
va date pentru ca cititorii din streină- 
tate să-i dea searaa de proporțiile 
evenimestalui” Ziarul SCINTETĂ lot 
elosal Partidolul. din 26 Ianuarie 1973, 
dedică sărbătoritului 56 de coloane, 











„Să trăiţi mulţi ani şi buni 
pentru noi şi România !*“ 





Laurenţiu Olân 


15 — 





reatul de 14 coloane pentru ştiri spor- 
tive şi ştiri externe), acelaş zlar din 27 
Ianuarie, dedică 40 de coloane eveni- 
mentului, lar restul de 14 ştirilor spor- 
tive şi informaţiilor externe; alarui 
Munca (oflclosul Sindicatelor), dedică 
la 28 Ianuarie 49 de coloane evenimen- 
tului şi 14 sportului, şi la 27 Ianuarie 
alte 49 de coloane sărbătoritului şi, 
deastădată numai 7, altor informații 
ȘI ste. Ziarele România liberă (71) și 
Înformația Bucureştiului urmează ace- 
Inş ritm. Paginile ziarelor din Caplta- 
14 şi din provincle sunt pline de dis- 
curauri-fluviu (gen Fidel Castro), de: 
claraţii solemne de fidelitate “Seului 
iubit”, proclamații de doctor honoris 
causa. mesagii şi telegrame de fellel- 
tări, poeme, poezii, poezioare. Radlo şi 
Televiziunea au complectat tarm-tamul 
spectacolului, dând proportii urlaşe 
evenimentului, Carnavalul dela Rlo de 
Janeiro, fiind palidă demonstrație co- 


SCINTE/A 





atu Biru 


J Mihai Vind 


+] eee = pal Pam i ture trup 


pilărească, In comparaţie cu hemora. 
ein patriotică prilejuită de aniversarea 
dela. București, 


Spleuind din duloşia populară care 
a Incâlzit nemiloasă clima dintr'un 
Tanuarie deosebit de friguros, repro- 
ducem câteva perle: 


Revista Tribuna Românie! (Cu „a” 
din “a”, nu cu “1” din “ir),nu a putut 
să-și incununeze activitatea în Exil 
cu un succes pe această chestie. Mal 
puţin câteva minuspersoane, Exilul nu 
a participat la aceasta sarabandă, 
Ba nu! Excepţia trebula sa existe ca 
să confirme regula, Marele capitalist 
ul Exilului, mare marketinolog, futu: 
rolog, ncademelan și profesor, da re. 
centă fabricaţie, a trimis cu prilejul 
evenimentului o telegramă călduroasă 
de felicitări Ia Bucureşti, al cărul text 
II reproducem. 














As Dra MUNTEANU 


Excelenţel Sale NICOLAE CEAUŞESCU 


Comitat 4 Sta 





1 Republic Soranute Momănta 





eu ocanla impliniri! aceatet impartanțe Anivereăti, să rugă să pemili urărila 





Și mulți ani, eantinulnă eonăurera papei spre pronrea 


şi afirmare Inlermațienală tot_mat mare. 


Gea! aamnei Elena Ceaupacu 


CONSTANTIN si TEREZA DRĂGAN 


Mama = Mâna 


E OTIL a 


INSINUARI 


Pe la mijlocul lunei Noembrie 1972, 
colonia refugiului luptător român din 
Franța a fost “onorală” cu 0 serlsoare 
conținând o simplă copie (termocopie) 
a unei informații extrase dintrun ziar 
francez “COMBAT din 9 Noembrie 
1072, Binevoltorii trimițători avusese. 
ră chiar grija să sublinieze paragratul 
care, după inteligenta lor convingere, 
interesa profund refugiul românesc și 
mai ales pe cel ce se manifestă deschis 
împottlva guvernului dela București. 

Ne-a plăcut totdeauna lupta deschi- 
să, curajoasă, dusă fâră subtertugii şi 
ma! ales fără insinuări, ce n/au nic 
măcar scuza une brume de adevăr, 
Amenințările indirecte ne lasă reci, cui 
atât mal mult cu cât nic! cele directe 
nu ne impreslonează. Dar când astfel 
de procedee se sprijină pe un text care, 
in mod vizibil, face aluize la organiza. 
VII și elemente angajate intrun răsbol 
de exterminare. reciprocă (Israelieni: 
Palestinieni) său la indivizi care, rafu- 
giați in Franţa, iau parte la toate ma- 
nifestaţiile politice organizate de Par: 
tidul Comunist Francez, atunci avem 
dreptul să protestăm și să stigmatizăm 
asemenea procedee 

Textul subliniat spune clar: «... Gu: 
vernul francez aminteşte că Franța, 
țară tradițională de azil şi care res: 
pectă toate principiile, fle cele inter. 
naționale, île cele ale propriei sale 
tradiții, În acest domeniu, nu poate 
accepta ca teritoriul său să devină 
bază de acțiuni politice intreprinse 
contra Statelor streine, şi nu poate 
accepta niti ea refugiații politici pe 

1 primește şi-l protejează să se 
dedea in Franţa Ia 0 activitate care 
să-l angajeze În politica interioară 
franceză”. 

Răspunsul nostru e net. Franța are 
dreptul să facă astfel de declaraţii. Pe 
teritoriul el au fost inighebate mal 
multe comploturi şi atentate vizând 
guvernele streine. Cele spuse In declu 
rația dlui Lecat, e intradevar un 
avertisment, dar cu fintă precisă, 
doarece sunt cunoscuţi cel ce se dedau 
Xa astfel de acțiuni 

In nici un caz nu se adresează orga- 
nizațiilor de reruglați din spatele cor: 
Unei de [lor. Acestea sunt recunoscute 
oficial, nu o vință decentă şi duc lupta 
lor naţională și politică sub semnul 
Unei realități incontestabile: tirania, 
mizeria și groaza ce domnese in țările 
respective. Franţa, la rândul său, cu: 











noaște perfect aspirațiile acestor relu- 
lați şi ştie prea bine că niau venit 
în Oceldent numai pentru a se salva 
pe el. Au venit cu o misiune, pe care 
sunt datori so Indeplinească. Au venit 
să lupte, să-și spună durerile, să 
explice Occidentului ororile de dincole 
de cortină, să dea pe faţă perfidia și 
mineluna guvernelor comuninte ce do- 
mină acel spațiu, să se opună prin 
vorbă şi aerls la anibuilarea spiritului 
de libertate şi demnitate in lumea 
concentraționară din regimurile comu- 
niste. 

In aceste condiţii, atitudinea lor nu 
poate fi considerată “baza de acțiuni 
politice contra Statelor streine”, când 
astfel de manifestări fc parte din 
însăşi drepturile omului Franța n'A 
uitat că şi ea a trecut ul astfel de 
situații şi-a cerut să se e 
dreptul de a lupta pentru libertatea și 
demnitatea națională. 

Numai minţi venite din sfera tira- 
niel soelaliste 1și pot imagina tă un 
guvern trebule să interzică tot ceeace 
nu le convine lor. Franța are cultul 
iivertăţii ștal, demnităţii omulul. Sar 
simți jIxnită de 1 s'ar cere să intervină 
In jupta dusă de refugiații din Est, 
obligându-l să-şi modereze elanul sau 
să-şi inceteze activitatea. Mal ales cu- 
noseând situația reală de acolo 
primină în flecare an sute şi mil de 
nol fugiyi.. 

Cuvintele dul Lecat, din parăgratul 
citat, nu sunt niei o amenințare, nici 
un aţertisment pentru noi, refugiații 
de dintolo de cortină. aşa cum însk- 
nuează cel ce ne-au trimis termocopla 
amintită. Cu atât mai puțin pentru 
noi Românii anti-comunişti. Prezenta 
noastră In Franța. a tuturor acestor 
refugiați din regimurile comuniste, 
constitue în ochii guvernului francer 
o posibilitate în plus pentru a cumpân! 
prezență hoardelor de Nord-Africani şi 
Negri ce ingroaşe rândurile manifes- 
tante ale Partidului Comunist Francez, 
de indată ce au debarcat, oficial sau 
clandestin, In această Franţă ospita- 
eră. 

ŞI dece oare, activităţile noastre ar 
fi ma! dăunătoare Franței decat cele 
ale unul “guvern spaniol republican In 
ezil”, ceal tace mendrele pe teritoriul 
francez de vreo 35 de ani)... Dece oare 
prezenţa nonstră leală și lupta nonatră 
leeluzmă ar fi ma! periculoase pentru 
Franța decât acțiunile permanente și 
anti-patriotice celor vreo 80-100 de 
oreanteații cripto-comuniate, Interna: 











Monalo-marxlate, falso-pacitiata, mine 

cluno-umanitariate, ete. 

sub egida comunismului ini 

Sa deea re ea E 
ura va 

făcea de Îndată da. Bpimese OFĂlA 

dela un... “guvern strein). 

Domnilor binevoitori, ce-ați crezut 
ca ne veți inchide gura cu cele ace 
linii ale unei declarații anodine, vaţi 
dat în petec din nau. 

Ştim prea bine ce va indemnat să 
faceți aceate cheltueii inutile. Ne-aţi 
judecat după atributele ce vă caracte- 
vizează: laşitatea, teama și prostia, 
Vaţi făcut socoteli dialeetice, fară să 
VA dați seama că aveați de-aface cu 
luptători și oameni trecuți prin elurul 
amenințărilor şi torturilor marale.. 

Noua _nu ne este team de “avertis: 
mentul” ce se ascunde în spatele 
nețlunei d-voastră. Din contră, ne 
umple sufletul de bucurie! însemnează 
că să simțiţi slabi, neliniștiți. infrlea- 
zaț de prezența noastră vie In acest 
Occident. Vă agățați de firul de pal 
ce pluteşte prin vreo desiarație di 
clreumstanță, 








desrobire a neamului. E adevarat, lupta 
e neegală; dar not avem de partea 
noastră adevărul și justiția. curajul 
opiniei Au forța sacrificlului. mizeria 
neamului şi serăjnetul ehinuiților! 

AI mizat pe faptul că declarația era 
făcută de un imputernicit al guver. 
nului. Aţi călcat cu stângul! 

AI vrut să ne inirieoșaţi, printro 
imsinuare ce vi sa părut că ascunde o 
amenințare Ingroritoare, Vaţi făcut 

e 

Astfel de insinuari nau nlelo In 
fluența asupra refugiaților, El nu se 
găsesc în Franța, sau în orice altă țară 
din Oceldent, pentru a completa. Nau 
nevole de acest fel de afirmare, cara: 
teristie formațiilor de stânga. Rostul 
lor e cu totul mitul şi acest fapte 
ceeace vă Jenează. 

EI spun adevăruri pe care vol Incet: 
caţi să le ascundeți 

EL susțin o libertate pe care vol o 
negați. 

El cor o justiție pe care vol o Injoaiți, 

De aceea, venim şi noi cu o “inst 
muare”, de care ar trabul să ineţi 
seamă : Continuaţi, Domnilor, cu aci 
1 atacuri pertide Ia adresa noastră, 
atacuri ce ne vor permite să vă demas- 
câm. intențiile în faţa întreget humi 
oceldentale și să subliniem pentru 
mtorle nimientela ce vă carne! 








GRAU GARRIGA 


Galeria In Demeure din Paris, cu 
noscută prin seriozitatea cu care orga: 
hiznază expoziţiile din sălile aale vaste 
şi luminoase, n prozentat de curând 
tapiseriile spânlolulul Grau Garriga 

Născut Ia San Cugat lângă Barce 
Iona, în 1020, Grau Gartlga tate prin 
măptere și tempârament “catalan 
muthentique qui a pusă sea pre: 
mitres audaces et son originalită”, De 
mel crede Georges Boudniile că tapl: 
seriile lui Grau Garrlea au “un cura 
Măre mystique, A In fois par la compo- 
Milan. centete ot par dea analogiea 
Avea dea symboles sacra rentoreta par 
baroaulime encore timide do la 
teehnique”. 

Dar âfară de orluinalitatea și novă- 
ile tehnice pe care acest Artist spaniol 





Ielă dar sensibil, le aduce tapiseriel 
contemporane, gândind cu siguranță 
In 0 operă care să dureze (coonce exte 
inrași în spiritul catalan) ȘI nici 
Georgea Boudalhe nu a vhzut cate că 





întreaga gamă sobră, vibrantă, caldă. 
pe care o utilizează Grau Garriza, îl 
vine din tradiția cromatică seculară 


spaniolă. Aceste culori derivate din 
tonurile tradiționale je trece el. în 
tesatură, decantână firul în arii ai 
volume, acoperind spații La Grau 
Garripa formele au fost mal Întal 
studiate, prefigurate, controlate, atu 
diate pe cartoane, adica elaborate și 
conduse până In sinteză, Ja adâncimi 
și radacini mistice catalana. 
Rotunlimile solare, meandrele, dia: 
tribuirea obsedantă relletului pe cart 
Grau Garriga [integrează stilului săi 
atinge perfectiunea și armonia atune 
când — ecence este rar întâlnit In 
teplserin modernă — captează cât mal 
mult şi mat vast din lumina Univer: 
„ului reconatrult în artă, Caci 1 cate 
posibil și-i aparține şi acest merit, 
Paris, 1073. 














Ioan L MIREA 


—» 





IN MEMORIAM FRIEDRICH 
FRITSCH 


Friedrich Fritsch tellte das Schicksal 
jener Menschen, die ihr Leben am Ze: 
nit ihres WWerkeă verloren. Darin Ulegt 
die Tragik des Mannes, die wir, selne 
Freunde und Mitatrelter, nicht ver: 
sehmeraen konnen. Der Mann, der 
aleh mit Selbstioslekeit und Dynamik 
der Frelheit verpiiichtet hatte und 
zu einem Zelehen far Viele geworden 
war, weilt nicht mehr unter uns. Den- 
bleibt selne Haltune În unserem 

tseln lebendig und trelbt uns 
zur Fortsetrune selnes Werkes 

Mogen die kommenden Zeiten Fried: 
rich Fritsch In der Vorstellung man- 
char Mitatreiter Immer ferner rocken, 
eine Gruppe von Menschen wlrd Ihri 
nie verzessen: Dle politischen Vertre- 
ter Ost- und Sodosteuropas im, Exil. 
Die Mandatare Jener stummen Volker 
hatten În Frledrich Fritsch elnen 
Deutschen gefunden, der ihre mora- 
Usche Vergewaltigune im Zeltalter der 
Umkehrune, aller christiich-abendlAn: 
disehen Werte wle Frelheit und 
Seibatbestimmungarecht der Volker 
nicht kamprlos hinnehmen wolite. 

Wle ist doch dlese freie Welt plâtz: 
Meh verrdekt geworden! dachte er. 
Nach gut zwel Jahrzehnten stândiger 
Ronfrontation mit den kommunisti- 
sehen Gefahren aus dem Osten, bel 











ECOURI 


der alle bedeutenden frelen Vâlker der 
Welt, mit Amerikanern an der Spltze, 
eine gemeinsame Abwehriront mit der 
Vertretern der versklavten Volker bil- 
deten, erelgnete sich fast diber Nacht 
ein Wunder: Dle Konfrontation mit 
dem Kommunismus ist zu einer Tod- 
sânde peworden. Dafar lat die Ve 
sohnune mit den Ostvolkern” In Mode. 
Die grosse “Frledenssucht” der Sowjet- 
unlon wird mit der volkerrechiiichen 
Anerkennung ihrer Raubzige gestiiit; 
denn es sol Friede herrschen, selbei 
wenn dleser Frlede eine “pax sowle- 
tica” seln mossta. 


Friedrich Fritsch und dle Vertreter 
der stummen Vălker hinter dem Elser- 
nen Vorhang haben die “Signale” vei 
standen_und sich in Jener “Aktion 
Frelheit” zusammengelunden, die die 
Holinung der unterdrickten Volker 
aut Frelhelt und Selbstbestimmung am 
Leben erhâlt. Vergewaltigt durch 
Lenin selt 1017, dann durch Hitler und 
Stalin, verkault In Prozenten wle Vleh 
durch Churchill und Roosevelt In dal 
ta, niedergewalat durch Panzer 1953, 
1956 und 1968, sind dese Volker zu 
Mârtyrern der Geschichte geworden, 
Nun sollen sie Mârtyrer blelben bis 
zum Ende, damit nl dlejenigen Vălker, 
dle sie ins Verderbnis gestorzt haben, 
inren Wohistand penlessen kânnen. 
Die Letten, dle Esten, die Litauer, dle 
Kosaken, die Tartaren, dle Ungarn, 








ile Rumânen, die Bulgaren usw, die 
werden euch dafr ewig danken! 

Man sucht den Frleden? Man wi 
inn “sicherer” machen? Der Friede 
Megt im Selbstbestimmungsrecht. und 
În der Freihelt dleser der zum Schwek 
pen pebrachten Volker. Darin let 
auch die Glaubwârdigkeit der west- 
Jlehen Demokratie! 


Friedrich Fritach hat dle Geruhr for 
unsere christiich-abendiândische Welt 
erkannt, als die ehemaligen Phrasen- 
drescher des Selbstbestimmungsrechts 
Aber Nacht den Spless umgedreht ha- 
ben und Jetat alles, was gegen diese 
chamâleonartige Umywandiung prote- 
stiert, als Unruhestiiter und Fasehis- 
ten abstempeln, Er hat die Nonkonfor- 
misten, die Vertrlebenen und dle Eml- 
granten in Schutz genommen und sle 
zu einer gemeinsamen Front gegen 
die Lige und Scheinhehigkeit mobili: 
slert. Es blelbt uns nicht mehr viel 
Zelt Obrig, wir mâssen endlich han- 
deln. Wir brauchen keine Mânner mit 
schânen Phrasen, wir brauchen Mân- 
ner der Taten. Wir mâssen uns bald 
wleder treifen!” sagte er uns vor elni- 
en Wochen. Werden wlr selne mah: 
nenden Worta verstehen und ale als 
Testament volistrecken oder als Bpl- 
gonen În dem Abfalleimer der europâi- 
schen Geschichte enden? 


DrmETRIVs LEONTIES 





REDACTIONALE 


Iubite Compatriot, 


Au trecut nouă luni dela reapi 


este pe drum, iar mumărul nouă sub tipar. 
Cred că este inutil să insist in ați explica greutățile cu care avem de luptat pentru a-i asigura apa- 
riția lunară şi a evita intărzierile ce se produc, uneori, din imposibilitatea de a achita la timp tipografiei, 


Jacturile ce ni se prezintă. 


ariția revistei "CARPATII” in care timp ai primit șapte numere, al optelea 


La efortul nostru, de a vă ține la curent cu problemele de astăzi ale Neamului nostru, ale erilului şi 
ale lumii inconștiente în care trăim, adaugă efortul Dumneatale de a ne trimite abonamentul de 15 $ USA 
anual (sau de susținere 25 $ USA anual), dacă crezi că revista răspunde necesitătilor româneşti şi că în- 


Sacriţictul ce-ţi cer e de circa 1,30 $ USA pe lună. Nici prețul unei ore de muncă într'o zi. 
Gândeşte. te că noi pe lângă bani, sacrificăm câte 20 de zile şi nopti lunar, pentru a pregăti şi scoate 


revista “CARPATII”, 


Eşalonează plata după poat title Dumneatale, dacă suma ți se pare prea mare pentru a o plăti o 
singură data, dar nu rămâne indiferent la sbuciumul celor cari continuă lupta pentru dreptatea şi liberta- 
tea datorată de Occident Tării Româneşti. Sacrifică alături de noi. 


Comunică imediat hotărârea Dumneatale, pe cartonul ce vei primi separat. 
Multuminudu-ti pentru înțelegere şi sprijin, primește, iubite compatriot, bune şi româneşti salutari. 


CARPAȚII 
REVIBTA CULTURALA ȘI DE 
ACTIUNE ROMANEASCA IN EXIL 

APARE LUNAR 
SUR INGRIJIREA UNUI COMITET 
ve i 
Redacţia și Administraţia: 
Cale Villanueya, 49 "TANT. 2704040 
MADRio (Espana) | 








Corr 1 
Apartado 9283 - Munro (Espana) 





EDITURA CARPAȚII 


ISTORIA LITERATURII ROMANE, de D, Murărașu (dela Titu 


Maloreseu-Luelan Blaga), 230 


NATIONALISMUL LUI EMINESCU, de D, Murăraşu 


DACIA, de V, Pârvan „sie sui ui 





ISTORIA PARTIDELOR NATIONAL, TARANIST 31 NATIONAL 74. 


ANIST, de Pamfil Belearu, Vol 


ISTORIA POLITICA SI MILITARA A RASBOIULUL ROMANIEI 
CONTRA RUSIEI SOVIETICE, de General Platon. CHIEGARA ... 





STEFAN CEL MARE. DOMN AL MOLDOVEI, de Prot, Alex Boldur. 
ISTRIA DACIEI SI CONTINUITATEA DACO-ROMANA, de Gene 


Platon Chirnonga . 





Traian POPESCU. 





ANUNTA 














Tempreso en Manlega, $ A — Acebo, 34. — Madrid:16. — Ea manuserita.