Carpatii anul XVIII, nr. 2, 10 august 1972

10 AUGUST 1972 


Carpaţii 


Depăaiţe lea A. 8.197 = 1858. 








LE RAPPEL DES ANTI-COMMUNISTES 


par BASILE RUTASCOL DE LA KALLEONE 


E danger se precise. La dechtance approche, car les erreurs comnises consclemment se 
paient, malgre le sourire ambigu de ceur qui en sont la cause, et la fatuită de leur orgueil, 
IL est vrai, ÎL n'y a pas de limite d la bitise humaine; ni a să prâtention. 11 my a pas mon 
plus de pardon pour les erreurs politiques. Simplement VeJfondrement qu'elles entrainent 
est total et sans retour. 

On regrette, bien entendu, celles qui ont ete commises et on trouve toujours des boucs 
missăires aprăs coup. Mais, ă quoi bon? Le mal qui est Jait, reste fait. Les soujJrancea, 
les pertes ne peuvent plus tre rachetees. Les injustices se multiplient dans le monde, atten- 
dant un nouveau cataclysme pour se voir remises en cause. 

Aprâs les “fautea” bien penstes de Willy Brandt, le voyage tout aussi bien ponst de 
Richard Nizon d Moscou nous râvăle les attributs ci.dessus mentionnes de la nature humaine et les ris: 
ques qwil fait courir d Phumanite tout enttere, Malgre tout ce que Mr. Nizon peut croire de sa politique 
et de som habilete personnelie, son voyage n'a fait que rendre plus aigu le danger communiste. 

Cette afjirmătion peut paraltre paradozale. Dans des temps normauz, la rencontre de deut ohejs 
d'Etat pouvalt laisser prâsager une detente internationale et une longue ptriode de tranquillite. Oui, stire 
ment, c'etait ainsi Jadis, Ce mest plus le cas aujourd'hui 

De nos jours, dana Pambiance surchargte qui caracterise la vie politique, sous la pression constante 
ae la *rtvolution permanente” et la multiplication des foyera de mâcontentement, ces rencontres au s0m- 
met sont de veritables joutes, qui se terminent toujours par le sacrifice des tiers, et des Jatbles, ou de vul 
gaires marehandages sur le partage des zones W'influence, d'occupation ou de conquâte. Les super-Etals se 
orotent tout permis et ne sen cachent pas, Magnanimes, ils laissent auz autres les teztes impuissants des 
1ois, ne gardant pour euz que le droit de la force. 





(Urmează pagina 2.) 
XX 


POLITICA ESTE UNA GEORGES WALLACE 
SI ED 


DREPTATEA ESTE ALTA LA CONSPIRA TION 


A tragtăle de Georges Wallace cat cele 
de tous ccux qui aux Btata-Unis se sont 
rendu compte de Ja grandeur, de Lhor- 
teur at de limminenca de la catasttophe 
aul menace nujourâhul notre caviliaa: 
tion, qul ont cxsnyă d'en communiquer 
Vepouvanta A un pubile loură par une 
Presse nchotte ct par des gouvarnemanta 
asservia et dont, dune facon ou d'une 
nutre, on a âtouită Ta volX. On ne peut 
en juger le sens et importance que dans 
je cadre de In Consptration qul domine 


N nedat an au Avut loc până acum ci 
tava evenimente cu caracter mondial, 
cari au aruneat In stupoare și confuzie 
pa toți iubitorii de dreptate, pe toyi ncol 
enri de an! de zile nu încetează să scâată 
în evidență marele porieol n! politicii de 
evexistență cu comunisriul, şi cari în 
schimb au obținut aplauze şi aprobări 
unanime intre conducătorii țărilor cu re: 
pimuri comuniste, Bpun “conducătorii 
și nu popoarele supuse regimurilor co 
muniate” pentru că numa! acela șa pot 





bucura de enormela greşeli politice făcute In câmpul țări 1n vle internationale depuls aw'avec l'alde de la finance 

1or ocaldantale în favoarea comunismului coamopolite un, groupe d'audacieux apltataură, partia, dea 
Una din Aceste greşeli cate eliminarea Chinei naționa Etata-Unia et de Europe Occidentale, se sont empară de 

Iista din Orkanizațin Naţiunilor Unite și Inloculrea ei cu VEmplro dea Tars 

Onina comunistă, A fost un act nedrept de o gravă Imora Pour arrlvet A In domination universelle — son but au: 

litata politică, ala dărui urmiri nu pot îi Inch prevăzute ppems--. sana avolr beşoln, de fomenter mutant de râvolu: 

Btatutele acestei orăanizații sunt clare, Nic! un atat care ton qu'il y a de cantinenta ou de pașa, cette Conspirallan 

(Urmează pag. 3) (Urmează pao, 4.) 


LE RAPPEL DES ANTI - COMUNISTES 


haines, Ici une guerre qul n'en 


1ă des guerillas, plus loin des ces, 


mâme. Is encouragent tous les espoirs ou in- 
atat toutes les 
Y -. Tandis 


des, Epic Radio clandestins ou officlels. 


pe defaillant. 

Nous nous falsons des illusions en croşant qu'il 

urrait y avoir dea conflita entre les super: grand 

cause des injusticea commises par Pun ou Vautre 
d'entre eux... Nos droits, notre independance, notre 
justice, les Inissent froids. A leurs yeux nous ne 
sommes que des pantins desarticults, tout juste bons 
ă figurer comme des plăces sur Vechiquler de leură 
“discussions”. Ce qui les intăresse, ce sont les rela- 
țions commerciales et Vadoucissement de leur poli- 
tique internationale pour micux profiter de leur 
ascendant sur les autres. Ces rencontres au sommet 
ressemblent ă des discussions de Lions et ă des par 
tages de hyenea. 

La recontre Nixon-Brejnev est extremement ins- 
truetive. Elle nous met devant la naivete de lun, 
Vastuce de Vautre et Vimpossibilite pour nous 
d'espărer quelque chose de ce genre de “conference” 
Sous le couvert du realisme, trăs special d'ailleurs, 
car subjectii et exclusiviste, is se sont eftorces de 
faire croire au monde que lcurs intentions avaient 
unu rtăe gentrale; que la signature du commu- 
niquă final mettait fin ă la tension internationale; 
que Vimpresslon de partage du monde, n ttalt en 
rtalit4 que le partage des obligationa et des respon- 
sabilites assumtea par eux; que Vapparence d'une 
reconnalssance du statu-quo politique btabii 
Yalta âtait simplement le rezultat de la courtoisle 
qul a regne pendant les entretiens, 

DI y a cu, sans doute, alpables, d'une 

iTerea 


brăa de portie: e, ao aula itp, 
RBS USA: um accord sur la limitation dea mis 


ies antibalistiques, une entente de cooperation 
technique dana je programme spatial, ete. Or, tout 
cela N'A RIEN A VOIR AVEC LA TENSION ET LA 
MENACE QUI PRESENT SUR L/HUMANITE, 

A-t-on pri decision sur la guerre du Viet 

| ata oi [ dt-73 DA 

At-on pla des mesurea pour mettre fin aux foyera 
des gucerillas et ă Vintiitration de Ia subverslon un 
peu partout? NON! 

A-| discute le sort dea territolrea arraehta par 
VURSB aux pays volsins? NON! 

A-t-on examint, autour de In table verte, le pro- 
blăme des camps de concentration, de la deporta 
Mon des populationa dea territolres annexts par 
VURSS et du genocide aclentitique? NON! 

At-on să In position de homme dana ce 
au) iara que sont Ies pays socialiatea? 

Alora, qu'on ne vlenne pas nous dire que cette 
rencotre a apalst lea eaprita et a remis Ia politique 
d'aplomb. Lea menaces qul t sur Ihumanite 
sont d'un autre ordre mu celui qu'on veut nous fai 
re crolre. Elea sont infiniment plus subtiles que ces 
tehanges tconomiquex “realites” et sont en rapport 
avec Ia pression constante et inaldleuse du commu- 
nisme international, 

Volă pourquo! In rencontre Nixon Brejnev n'a &tă 
qwune tromperie ă Vechello mondiale, et, avant tout, 


Su — 





une ARE pour Nixon lui-mâme. Car sa presence 
aux câtes de ceux qui incarnent la terreur pour des 


millions d'individus, lut a fait perdre la confiance 
de ceux continuent la lutte contre la tyrannie 
communiste. 

Nixon a gagne un contrat commercial favorable, 
mais les autres ont gagnt intiniment plus. Iis ont 
gagne la liberte de continui - subyer. 
sion, ă repandre leurs guerillas, leur propagande, ă 
perpetrer leurs assassinats, leurs deportations,.. Tis 
ont gagnt le droit de dominer le monde, Ils ont gag- 
nb la possibilite de provoquer une Conference curo- 
ptenne de stcurită, qui leur donnera Voccasion d'im- 
poser Iintangibilite des frontiăres tracees honteu- 
sement ă Yalta. Ils ont gagne, grâce ă la naivetă de 
Nixon, la reconnaissance tacite du droit de propri& 
t& sur les territoires baltiques, polonais et roumains, 
usurpts pendant et ă la fin de la guerre. Pour quel- 





Presedintele Nizon consultând oracolul. [Report ) 


ques centaines de millions de dollars qu'il pourront 
bventuellement gagner avec les Russes, les Ameri 

cains ont sacrilit une fois de plus les millions d'ttres 
humains qul esperalent dans leur loyaute et leur 
esprit de justice. Mais dans le monde des grands,, 

“promettre c'est noble, tenir,,.”. 

On peut soutenir que Vatmosphere de Ventretien 
a ete i au negoce qwă la guerre, mais pour 
nous elle a ât& marqute par une indiference coupa 
ble envers les pouplea asservia par le communisme 
et par une trahison inconselente des propres interâts 
americains. 

C'est la ralson pour laquelle nous disions au debut 
que “le danger se precise”, que "la dechtance appro 
che”, Lorsqw'on arrive A ce degre d'inconscience, îl 
n'y a plus rien ă espârer, Le communisme gugne lea 
derniers bastions dans le monde occidental 

Dans Ia recontre Nixon. Brejnev on peut volr, sans 
Vombre d'un doute, un deuxiăme Traite de Yalta, 
Non pas un Yalta obtenu par În ruse, mals un Yalta 
bătement otfert par un President american, qul a 
mis, avant Vhonneur de son peuple, | interăt sordide 
de sa rtelection, 

Vous, combattanta d'une mission de justice pour 
voă peuples asservis par le communisme, vouă ne 
pouvez plus crolre & la parole de cet Americaln qul 
compromet Vavenir de I'humnnită ct de son peuple 
pour satisfaire son orgueli 

Vaus, râfupida des territolrea domine et terrori: 
sta par les hordes communistes, vous ne pouvez plus 
eaperer quelque chose de In part de cet Amâricaln 
qui bafoue vos sonftranees et celles des millions 
d'âtrea d'au.delă dea rideaux rouges. 

Vous, occidentaux menacâs par le mbme danger 
morte! du communisme, vous ne pouvez plus avolr 
confiance dans cet Amăricaln, dont lea promesses 
ostentatolrea ont 6t& maintes fola renltea, 


(urmează pag. 3) 


i 


POLITICA ESTE UNA SI DREPTATEA ESTE ALTA 


face parte din naţiunile unite nu poate [i eliminat de cât 
dacă s'a facut vinovat de abateri nepermise de la principiile 
el. Ori China naționalistă a respectat foarte riguros toate 
regulele și şi-a îndeplinit toate obligațiile, Dar pentru că 
Mao “Tae Tune a pus condiția eliminării Fortmozel pentru 
intrarea Chinel comuniste, națiunile unite s'au executat, 
ŞI încă cu o frenezie care a depăşit ori ce limite previzibil. 
Un spectacol atât de degradant sa putut vedea doar In 
arenele Romel decadente. Intr'adevăr am avut viziunea 














unul cire roman în care intr'o lojă stâtea Mao Tre Tung 
intre Nixon şi Brejnev, lar Jos in arenă mareșalul Chang- 
Kal-Chek cu hlamida sfâșiată de fiarele din Jungla fără 
stăpân a națiunilor unite. Manifestația zgomotoasă care 
a urmat după cunoaşterea rezultatului votului n'â repre- 
sentat atât simpatia pentru China comunistă, şi ma! puțin 
Incă recunoaşterea unui act de dreptate, cât mal ales ura 
neimpăcată in contea acelui colț naționalist în plin progres 
economic care se numeşte Tal-Wan, sau Formoza cum au 
botezat-o acel navigatori portughe)i, cari cel dintâi dintre 
occidentali, au pus pielorul pe Beeastă frumoasă și bogată 
insula, 

Căci aceasta este astăzi situatia. Na! voie să fil naționa- 
"nt; adică n'al vale să-tl manireşti pe fată Iubirea pentru na- 
Vlanea ta, pentru că toți sar şi-ţi atribue tot felul de epitete 
care de care mai insultătoare. 

Naționalismul este inamicul N 1 al comunismului, De 
alel și propaganda In contra lui În toate țările cu regimuri 
comuniste, socialiste şi chiar şi celelate cu regirauri numite 
global democratice, Exemplu îi avem cu Spania și Grecla 
condiise de guverne rezultate din lupta In contra comu: 
nismului, şi cărora Ii se fac greutăţi în raporturile inter- 

















LE RAPPEL DES ANTI - COMMUNISTES 


Ensemble, nous devons battre le rappel des anti 
communistes, de ceux qui crolent en quelque chose, 
de ceux qui savent tenir lcur parole, de ceux qul 
sont prâts ă se sacrifier. 

Nous devons nous rapprocher tous pâr-dessus les 
frontiăres, dans la mâme foi et le mbme espoir, 

C'est de nous que dâpend Vavenir, car îl se dâcide 
dans Vesprit et non pas dans Ja balance positive des 
tchanges commereiaux, 

Unis, nous ferons davantage pour cette humanite 
en deroute que tous les “hauts sommets” qui se suc- 
căderont dans Vavenir. 

Ne nous lalssons pas impressionner par ces enten 
tes “prâsidentielles” deploytes A grand Irncas. Mais 
n'oubliona pas non plus que c'est souvent le plus 
mauvala qul Vemporte, 

Cotte rencontre Nixon.-Brejnev doit rester comme 
un exemple de ce que tous les grands pensent de 
ceux qui les entourent. Ne croyons plus A leurs pro 
measea et A leurs declarations solennelles, Organi 
sons.nous plutăt en un front commun qui pulsse 
constituer une force visible et intbraniabie, 

N'attendans plus la comprthenalon et Lalde de 
tela personnagea vacillants, incapablea de servir la 
vârită, Lalasona-lea A leur sort de mystificateurs pro- 
fessionnels et de fassoyeura de Vhumanită. 

Imposons notre justice et notre vârite nous:mb 
mes, Les moyens ne manquent pas lorsqu'on a ln 
fol et qu'on est prăt ă se sacrifier pour une câuse. 

Prăprons-nous pour le combat qui approche. Ca 
chaque fois que les “grand” redoublent de câurtol- 
sie, multipilent leurs rencontres ct dăciarent que la 
fraternite râgne, c'est signe que le cataclysme ost 
imminent, 

4 ia plus vigilants que jamais, mes trăres de 
lui 








naționale. Din acest punct de vedere —adică a! combaterii 
comunismului putem considera naționaliste aproape toate 
guvernele din țările oceldentale, pentru că toate se opun 
unor guvernări comuniste. Este tipic cazul Franței și Italie! 
cari au partide puternice comuniste. Pentru ca să evite 
venirea la conducere a comuniștilor, unele din celelalte 
partide se aliază Intre ele așa fel incât să formeze perma- 
nente majorităţi parlamentare, Nici nu mal vorbim de 
najionalismul exacerbat al Israelului cu nuanțe imperia- 
liste, explicabil prin starea de râsbolu cu arabii sprijiniți 
de Rusia comunistă. 

Cu toate aceste stări politice evidente, aceleași guverne 
cari in țările lor se opun comunismului cu toată hotărârea, 
nu sau Impledecat de nici un scrupul moral ea să voteze 
eacluderea din Organizatia Naţiunilor Unite a Chinei națio» 
nalinte şi admiterea Chinei comuniste. 

evenimente cari pot fi puse pe acel plan 
gunt vizitele a Peking și In Moscovă sue“ preseăntelui 
ixon, 

Niei odată, nici de la Moscova niel de la Peking 
vre-un gest de prietenie, sau vre-o reală incercare 
lire a unei păci durabile. Din contra, Intotdeauna au spus 
foarte că scopul lor suprem este llehidarea puterii 
Statelor-Unite și intinderea prin revoluții şi prin subver: 
slune a comunismului peste tot pământul; jar situaţia din 
si ani de coexistență zisă pacilică este numal un inter: 
mediu, pe care Îl folosese ca să pătrundă in toate țările, 
şiin tote straturile sociale. Atunci ne punem intrebarea de 
ce aceste vizite ale Presedintelui Nixon în cele două mari 
capitale comuniste? Se pare că at fi două motive: 

1) SA găsească o formulă favorabilă pentru terminarea 
răsbolului din Viet-Nam. 

2) SA realizeze 0 plattormă speetaculară pentru apro- 
piatele alegeri preşidentiale. 

Pentru primul punct rezultatul este nul, Nic! pe câmpurile 
de luptă din Vi inmul de sud și nici in tratativele de ln 
Paris nu se observă vre-un Inceput. de cedare a Vlet+Na- 
mulul de nord în atitudinea lul de cuceritor. Cel mult 
Presedintele Nixon poate să spună americanilor că s'a dus 
să arate dorința de pace a Statelor.Unite In dizeuții directe 
cu conducătorii comuniști; dar niei Brejnev, nic Mao nu 
sau arătat dispuși să Întervină in mod serios la Hanoi 
pentru incetarea cstilitalilor şi retrai n. frontierele 
dinainte de agteslune, Din amândouă părțile | s'au cerut 
insă imprumuturi și fabricate industriale. 








venit 
stat: 


























vitatea lul în politica externă. 

Bar părea că totuşi sa ajuns In un acord cu Moscova În 
cela ce pri e situația din Orlentul Apropiat. Egiptul 
va primi de la rusi armamentul perfectionat pe care Vi 
cerut. Dar ce a dat Presedinte Nixon în sehimb? Nu-i de 
loc exclus ca să [1 promis Moscovei un sprijin Ia conterința 
asupra securității europene, e ştie cât de mare este Inte 
reaul Rusiei ea să-şi asigure definitiv frontiere pe: 
ne, Pentru a obține aprobarea Statelor-Unite și-a luat 
angajamentul să nu dea. Egiptului Armamentul tonâlY 

udinea că aşa Sa decla la 
oscova: dar cum ambele pârți aunt foarte interesate În. 











te construi templi 
nur realizarea acest 
cu ori el 





te 

păcii, El prin restabilirea dreptății 
principiu ne vom DA ori unde i 

scriitorul Trafeti Antoine de Saint: Exupâry, romancier 
şi umanist a seria undeva; “In viaţă nu există soluție; sunt 
numai ui în marş, Bate destul să 16 ereleal; soluțiile vor 
veni”. Refugiații nu au ambasadori nereditați pe Ani 
guvernele țărilor în cari locuese şi nici nu au armate, ter: 
nice; dar bl Insişi sunt ambasadarii națiunii lor, 
permanenta lor activitate reprezintă o forță în 
singura lor armă; FĂ s€ manifeste! 
Până Ja urmă, vor invinge. 

30 Julie 1972. 


General Platon Chirnoaga 











+ GEORGES WALLACE ET LA CONSPIRATION 


soneentră san principal eifort, ses rusca ct ses vlolencea 
ur Ia în Pelitidue, sociale. intellectueue et morale 
dea inta, cle de voute, estime-t-elle, de toute resis 
tance encore possible & la conatitution de cet "anti-monde' 
dont FEZat Marxiate n'est auune abauche et | Organisation 
des Nations Uniea qu une prâliguration. de cevte monstrueu- 
se structure que Georges Orwell a dterite dana son “1984 
avec une sullhante approximation. 

Morta, naturelies, mmorta violenues, ou morta.politlaves 
soigneusement organistea, c'est ainsl qu'ont ai sparus 
avant la Hquidation de Wallace, All Smith, Hue Long. Fran- 
ein Yockey, Georges Patton, Lindbereh, Father Coughlin, 

y MeCarran, Knowiand, Goldywater Bang Jensen 
at tant d'autres, dont on m'entendra plus jamais la volx. 
tant dautrea qul par leur dloquence, leur prestige ou par 
leur redoutable dynamiame nurait pu râveliler une opinion 
publique narcatiste, ou, comme Georges Wallace, en tânt 
que eher drătat, rendre aux Etats-Unis lindtpendance 4 
Yaquelie les Gouvernementă antârieurs, Dimocrates et RE 
pabiieaina, aYatent renoncă au profit done organisation 

uX influen: 





d'abalssement moral, politique et miljtalre que ces gouver- 
nementa avalent non seulement tolete mais, pour des ral 
sons dopportunisme electaral, continuellement enevurages 


Dans es plans de la Conspiration, ce n'est pâs une con- 
gubte rallitare, ni uns râvolution denvergure —ai elles 
Deuvent dure bvităea-— qui dolvent Iul livrer la seule Puls 
sance qui, le cas &chtant, pourrait sopposer A Lextenalon 
de Communiste sur ce que Yalta et la Misalon 
Marshall me lui ont pas dejA livre. extension qul est une 
etape indispensabile vers Vobscâne utopie. Cest par la di- 

ia de la dfaite voulue, sur le pian exterieur, et par 
corruption des jeunes penbrationa sur le plan Interiear, 
par la ertatien dun nouveau type humain pour Iequel les 
mots de Dieu. Patrie, Famille, Honneur, Heroisme, Devoue- 
ment, Travaii, Proprei morale et physique. niont plus 
autune signification, que ces forces, dites anonymes pâr- 
ceque mie n'ose les identiiler, sont en train de mettre 
hars de tomtat la premiere pulssanee militaire et Econo- 
du mande. 





Entre le gouternement Kennedy-Rostow, dul de bonne 
[i ion des Sovlete, la partie la 


atomique a assujeti les Etats-Unis A une limitation dite 
mutuelle, mals sans eontrăle, du nombre des nrmes nu- 
eltalres stratâgiques mais laissă toute Iibertă aux Sovieta 
de muluipiler je nombre des super-super-bombes, | arme su- 
prăme dont js gardent le monopole — le rapport dea for. 
cea nbelalres respectivea, qui btalt de 4 n 1 en faveur des 
Etats-Unia, a passă peu & peu A Vealită quantitative, mala 
4 une superioriie qualitative terasante en faveur de VUnlon 
Sovibtique, superiarită avec laquelle le Paete de Non Pro: 
Ueratian ne permet pas aux Ktata-Unis de rivaliser, 


Sur Je plan intărieur, la eapitulation obligatolre &ventue 
1e Ta păs EA molns bien organist. Sa preparation a com- 
men bien avatt Vappăritlon dea armea nualealrea, 43 la 
premiere adminiitrațion de Roosevelt par Wadoptlon de Ia 

Josopi Ei tel le John pir Lu 
le lenseignement publie, dun corpa 
praematiquea et propgresistes et d'educateura 

aux Je3 Btat-Unia sont redevablea du travail asal 

qui aboutit 4 ce monde de Jeunex troplodiites, mâlea et fe- 
abrutia de haine, de Arogues et de mâladies vânt 

izola Qui notite aujourarmul 103 campus, des univeralite 














lea ruta 

et la Malson Blanehe, brie le drapeau nâtional, brand) 
celui de i et găl ema ter VELUbenE e. 
clsit dans les proehaines ctictiona presidentiellea, 


Ce n'est nl un gouyernement republicain, ni un gouver- 
nement demoerule alt arrâter celie chutte varii, 
eale vers une situation ob IEtat in ne trouverait 
Dă tion d'age milițaire un eul eltoyen 
Ripubilcalna et Demotrates 

e 1 repuanante 


les transforma: 

tie durant ce dernter de altele, par Ea aul pret 

encotă une tabla mingile du pupe” amăricaln ala 

Fu, Pepi, gi gay e et Si ala 
autri nt ei 

tonkriouă. Ce mat pas d iso ment ue Pau regi 





i 

redemption, Presidenta et parlementaires dea deux parti 
inalta sori ralemept rela de a re intr ca 
NORI păzit Am TRIP rea Pete Ul, Bou 


butrieea de pouvolr sont entitrement controltes par les 
arehitectes de ee monde absurde, affreux mala possible de 
la tyrannle abeolue el de Lesclavage unlversel. 

Ge n'est qu'une force nouvelie, groupte autour dun hom- 
me inespâră qul pourralt arrâter cetie course vera ]'asser- 
vissement de J'dtre et Ia disparitlon de la nation. Un sem- 
blabie phenomâne avalt semblă âtre A la vellle de se pro- 
duire avec Barry Goldwater, arrâle aux portes de Ja Malson 
Blanche par le eroc-en-Jambe de ceux de son propre parti, 
serviteurs au membres de la Consplratlon. Dwight Bisen- 
hower et Nelon Rockefeller aul consldâralent que Lyndon 
Johnson alt plus indiaue pour continuer Ia politique bi- 
partisane, celle du dâsastre voulu, que les Etata-Unis avalent 
sulvi depuis Roosevelt. 

Un semblable phenomene dtait de nouveau sur le point 
de se produlre avee Gworzes Wallace, au mâme oh aprta 
ina vialtes ă Peking et ă Moscou le râve de la satanique 
euchumânle apparalssalt plus prâs que jamais de se rta- 
liser, C'est pourquol un assassin fut envoyă A Silver Spring 
et 16 Gouvernour d'Alabama redult, pour le moment du 
moins, A Jimpuissanee, 

Aux accusațions, aux invectives, aux moqueries dont non 
seulement la Presse dea Etats-Unis mala ausal la Presse În- 
vernatlonale aceabialt Wallace lors de lu dernlere campagne 
presldentielle, s'ajoutalt toujoura argument du flasco 
auquri abovitisaalt aux Etats-Unis tout essal de former un 
troisleme parți, Apres attentat de Silver Sprina Ja cam- 
pagne anti-Wanace setait vue oblige A une certalne de- 
cence, mals Vargument du retus par I'electorat amerieain 
daccepter un autre parti politique que les deux partis 
traditionels continue d'âtre brandi par tous ceux qul volent 
dans Je irlomphe du Parti Amâricain un danyer redoutable 
& leurs Interttă personnels, A ceux de leur ville ou province, 
au â ceux des buta auilis poursulvent, Interăts qui s'ace: 
modalent mieux d'un aysteme ou, en sormme, rlen ne cha 
peait dune administration A Vautre qu'un peu MOINS ou un 
peu plus de “patronage” au de “pork barrel” A lun ou A 
Vautre des deux groupes d'electeurs. Le “patronage” c'est 
Ia distribution des ermplols aul ne sont pas Inamavibles, le 
pork barrel” c'est celle des benefices de caractere plus 
directement ptcunlers. 

L'argument est toujours appuy€ par de prtctdent Thto- 
dore Rbosevelt, Lorsque ce chef du parti republicain essayă 
de se meltre A la tâte dune dissldence de san parti, lors 
des elections de 1018, II provodua la victoire du Parti De- 
moerate dont les chanees d'arriver au pouvolt auralent 
îtă aulrement fort alcatolres. Le rapprochement dea deux 
atons n'est pas valide, car la disaidenee Roosevelt 
mit pour 7motit que des ralsons de rivalite personnelle, 
alors due Yapparition du Parti Amâriealn, le succes remar: 
quable de Wallace lors de la campagne electorale de 1008, 
Vavalanehe d'adheslana qu'il recuelilit dana les “primaries” 
avant st aprta Vattentat de Silver Spring, dans dea Etata 
nb i! n'etalt mâme pas apparu, torrespondent A un malalse 
les classes moyennes 

du el et conservateur, 

ans mituit aul aux Btata-Unie a.tchappt co 
ne «mprise marxiste, parmi les nombreux grou- 
pe, aul e: VU ee eta Eta et de professeura qul 
erolent que Vecale est falte pour que les ună apprennent 
si fue, les a, Eng Pacala lus. salne partie 
n en est a |, malgre lea arences, la 

us nb route : ze 188 appitea cea 
tlecteur ambrleain n'avalt aucun. cholx, 

aul votăt râpubiieain cu qu'l votât democrate: 

Aucun des doux partia ne s'âtait opposă A la dicinton abia. 
lument anticonătituttonelle de IA Caur Suprâme de banniri 
Je no) leu des colea et du langage officlel, ou 
fre Ies cralx partout ot alles avalent 4 erimăea nu 
big dans lea tdifices publica ou dana le domaini 
[ 

Las deux partia Atatent egalemant responsabile dea Jolt 
qul foreent les paronta, do race ep eDa ela, dea la 

'aecepter que leurs entanta leur golent enlovâs chaque mi 
Mn pour tre tranaportă en autobus 4 40 vu 80 kilometrea 
e da maison, Tâmltaie, lana aţa &coea qul echappent ta: 

hit contrâle et qul dani 
dea de va nupatere L: n cottalna Etata sont 

Les deux partia dtalent, egalement tesponsables de Ja 

nătormation, subie par Ie BAe trade de Ha 


v 

eation oblipatolre ambrieaine oi la sexi "4 d 

sit perlat mei 

Et aa ac te eu 
Cest i ză d Pa 


le “permisalvită” dea deux partia —po- 
utiaue. motive par În raita de ae Rare ata 






































(Urmează pag. 9) 





MINCIUNA DOMNESTE 


“PE PLAN MULTILATERAL SI DIVERSIFICAT” 


INE are rabdarea să citească zilnic 
presa, simplistă şi monotonă, de la 
Bucureşti, este ameţit de nefârşite- 
le repetări, cu sau fără rost, a ge- 
nialelor formule create şi susținute 
de prodigiosul teoretician tovară: 
şul Ceauşescu, “conu Nicu” pour 
les intimes. Dealtfel “operele” lui, 
In mai multe volume, se păsesc 
(n'am spus, se vând) în limbi străi- 

ne, în diferite librării europene. 

Cele mai des repetate şi glosate cu devoțiune, din- 
tre “pgăselnițele” lui conu Nicu, sunt “raporturile 
amicale între state cu regimuri sociale diferite şi 
neamestecul în afacerile interne ale alțor state” şi 
“contruirea, socialismului, pe plan diversificat gi 


printre străini, câțiva naivi ori intere- 
saţi care au luat in serios postulatele cenuşiste, elo- 
giind originalitatea şi spiritul lor de independenţă, 
cum s'au găsit şi “foşti români”, convinşi cu alte 
soiuri de argumente, care au indrăsnit să ceară exi- 
lului, înțelegerea şi sprijinirea acţiunei marelui lor 
patron, “Tuturor acestora, le-am cere să ne explice 
două lucruri: 

Primul. Cum se afirmă, zilnie, principiul “nea- 
mestecului în afacerile interne ale altor state” şi în 
acelaş timp multilateral şi diversificat” se finan- 
țează din Bucureşti, subversiunea și opozițiile co- 
muniste în alte tari? 

In diverse ocazii, presa regimului comunist din. 
România a subliniat declaraţiile de gratitudine ale 
partidului comunist spaniol şi ale organizaţiilor (e- 
roriste de guerila din Africa, pentru constantul 
“ajutor” primit din România, în lupta lor contra 
espectivelor guverne, Iar legea din anul trecut, care 

reiază Fondul Solidarităţii Internaţionale, mai pre- 
1s fondul subversiunei internaționale, obligând bie. 
ii cetățeni să cumpere “voluntar” noul timbru, me- 
it să alimenteze Fondul, nu dovedeşte în acel 

ăsură cinismul şi falsitatea celor ce se pretind 
campionii neamestecului în problemele interne ale 
altor țări? 

Cunoscând teoriile marxisto-leniniste, enlar im 
bogățite cu cele cenugiate, şi alte “Iste”, nu ne sur. 
prind contradicţiile Nagrante, stiind că ele —pentru 
atingerea țelului suprem, instaurarea comunismu 
Jul pe tot globul—, preconizează Inşelaren adversa 
rilor prin orice mijloc, instituționalizând ca atare 
minciuna în raporturile cu necomunişti. Pe plan 
multilateral și diversificat! 

în celace priveşte a doua formulă pretinsă origi 
nală, aceia a “conatrulrel socialismului pe plan mul: 
tiinteral şi diversiticat, nu am aștepta o lâmurire de 
breviar de partid, elucubrată pentru indoctrinarea 
tovarășilor domesticați, ci răspunsuri precise, dar pe 
care nu ni le pot da. Frascologia ponlă si obositoare 
din SCINTEIA, MUNCA, ROMANIA LIBERA. LU- 
MEA, ete, o cunoaştem. . minciună pe “plan multi 
lateral”. 

Exemple: “Conducătorii de Partid (locul intâiu) 
și de Stat* docul nl doilea) au confiscat si stăpă 
neac. denpronpo un alert de vene, tonte bogăţiile TA 
rii. Fabrici, bânel, prăvălii, ziare, Iaboratoare, hote; 
luri, restaurante, tot pământul, au trecut —fără 
indemnizații— în patrimoniul lor. Au dispus de o 
mână de lucru neremunerată, urlage, prin sutele de 
mil de deţinuţi politici. Au inchis gura salariaților, 
adică intregel populații active încadrate în câmpul 











muncii, suprimână dreptul 1a grevă, Au oprit intra: 
i it şi Pau raa E Ea Putea deamminți 
sloganele lor marxiste şi le a) di 

circle anl, prin coală pr predă pai ala da. 
tru, cinema! 1, reviste pseudo'literare pri 
țe cu asistență obligatorie”, propagandă de activiş: 
ti, ete. au făcut ce au vrut cu Tara și poporul nostri, 

La ce au ajuns? După presa lor, pentru uzul los 
cal, la o situație infloritoare cum n'a visat neamul 
nostru. In realitate, un popor terorizat, obişnuit cu 
lipsuri în imbracaminte şi alimente, sleit de muncă, 
pu să tacă şi să rabde, este prezentat în pro- 
pria lui presă ca “entusiast susţinător al partidului”, 

Exagerăm? Iată un singur exemplu care depă: 
şeşte obișnultul cinism, pentru a intra în atupid, 

La 17 Decembrie 1971 presa reseristă comenta cu 
elogii noua lege pentru “organizarea contribuției în 
bani şi în muncă, pentru lucrări de interes general” 
şi preciza că “era necesar să se organizeze aceste 
contribuții VOLUNTARE, dat fiind că posibilitățile 
poimații de participare, sunt mult mai ridicate”. 

gea mărea limita de vârstă până la câre se pres 
tează această contribuţie voluntară (1), desemna au 
toritățile chemate să stabilească cotele în bani sai 
zile de muncă şi condiţiile “în cazuri bine justifica: 
te” în care voluntarii pot fi scutiţi, total sau parțial, 
de contribuția voluntară! In SCINTEIA din 11 Iulle, 
cu multă prudență şi insistând asupra faptului că 
nu a putut controla personal veracitatea Afirmații- 
lor “din numeroasele scrisori primite la redacție”, 
autorul unui articol se întreabă dacă nu sar putea 
ameliora “aplicarea legii, ca un resultat de sinteză 
al necesităţilor locale, cu posibilităţile fiecărui cetă- 
țean”. In continuare scrie că “un număr destul de 
mare de cetateni care lucrează în oraşe şi locuiesc 
în comune rurale, sau vice vers, sunt invitaţi să plă- 
tească contribuția în bani în amândouă locurile”. 
Citează cazul unui cetățean care a prezentat o cerere 
de dispensă de muncă, însoțită de un certiticat me- 
dical diagnosticând silicosa de gradul intalu şi că: 
muia isa răspuns în seris că nu poate fi scutit de 
muncă, in acest an. Mal citeaza cazul unul salariat 
căruia pe o leafă de 1133. Lei i s'a fixat o contribu- 
ție de 300, Lei si al unui pensionar cărula pe 0 
sle de 7RO, Lei, i sa fixat plata unei contribuții de 
200, Lei! Si câţi nu vor (i acela care nu îndrăznese 
să trimită Scânteii o scrisoare nu de protest ci după 
modelul celor citați, scriind că sunt încântați Fă con: 
tribuie, dar în proporţie cu mijloacele de eare dispun. ji 

Entuziasmul acestor contribuții VOLUNTARE este 
un test pertect nl tuturor entusiasmelor și adeziuni: 
1or populare pentru regim și pentru construcția mul: 
tilaterală si diversificată a comunismului cenuşisti 

"Tara cate îndatorată peste cap, soluțin penială 
pentru n eşi din ingrijorătonrea criză economică 
fost găsită: ea i Bu cincena! în patru 
anl și jumătate, Muncind mal multe ore fără plată, 
evitând cu spaimă orice pregeală 
pierdere de material, ne putem inchi 
umple Inima flecărul muncitor. Dar binetnţoles, 
tămâni dearândul 8! pe toate paginele ziarelor 
țară, nu se serie decât despre entuziasmul pătrat 
pe fabrici kolhozuri, regiuni. ete, pentru ini 
rea prevederilor de producție, inainte de termen! 


In arătate, dă île purta LU arălenie îi 
grniiloase aduse si) mn  progreteie el ua ui 


. (Urmează pag. 8) 





n citit datele statistice și argumentele din cererea 
guvernului din Bucuresti, a obține pentru 
ublica. lui, socialistă, avantagille acordate “sta- 
lar abia eşite din subdesvoltare şi intrate în cate: 
goria zisă în curs de desvoltare”, cunoaşte tristul 
adevăr. Si cu atat mal mult, ştiind cum am amintit 
cu ce mijloace şi posibilități a pornit dictatura co: 
munistă la “construirea socialismului”, in România! 
Comparând puterea de cumpărare a 
România cu a salariilor din cea mai saracă țară din 
Europa, scăpată de fericirea desvoltării multilatera- 
Je şi diversificate, comparând problema locuințelor 
şi calitatea lor, ascultând concluziile observatorilor 
străini care au căutat să cunoască, în călătoriile lor, 
realitățile, se te măsura obiectiv, tristul biianț 
al “transformărilor” comuniste, pe plan material, 
Pe plan spiritual şi cultural, opresiunea obligato- 
rie pentru menţinerea unul regim marxist, uniformi- 
zarea gândirii, condiţionarea şi incătugarea crea- 






ției, strivirea oricărei veleităţi de neconformism, 
sunt prea cunoscute, In alte țări comuniste, în ulti: | 
mil ani în special în Uniunea Sovietică şi In Cecos. ! 
Tovacia, s'au găsit totuşi scriitori şi oameni de ştiin- | 
tă care au incercat să se lupte contra unor norme 
de cara nu se poate lipsi comunismul. Au terminat 
în inchisori, sau In case de nebuni. La noi în țară, 
nici unul, De ce? 

Pentru că la noi, zic ei, toată lumea este fericită 
şi entuziasmată de transformările oterite de regim, 
In telegrama trimisă, la terminarea ultimului ei 
congres, de către Uniunea Scriitorilor din România 
tovarăşului Conugescu, | se spunea: “Suntem prea 
mândri de a trăi in acelaş timp cu Dumneavonstră”, 

Demn şi inălțător testimoniu de adeziune! 

Dar stim că minciuna domneşte. 


RADU GHENEA. 


POEZII DIN TARA 


CREZUL MEU 


Cred intrunul Dumnezeu 


Popi să-l uiţi pe-aceta, ce 


PARTIDUL COMUNIST ROMAN 


Sub corul libertăţii, fără nor, 
A inimilor monatre-i clociriin 
ŞI spune telul el râscolitor: 


Tată! Ziditorul bojese pe fiinte 
Dar mai cred pin neamul meu Datorii, lăsate de 
Inrățit cu darul. Fraţi fără morminte? 


Cred intr'unul Duhul Sfânt 
Martor al sidurti 

Domn în cer, lar, pe pământ, 
Candelă tubirit, 


Cred în cel eruetficat 
Simbol al tertării 

Dar ștn cei ce au jurat 
Desrobirea țării 


Cred în ochtul celui sfânt 
Care ne veghează; 
Temnițe și ehin văzând 
Tainte lăcrămează. 


Cum să nu crezi în haiduci 


Cred în sfinți, dar ştn voinici 
Cred în flori și crement 

Că tăcuții mucenici 

Cu halduci's gemeni, 


Dar mal cred că intro zi 
Aspru. din țarând, 
Neamul meu se va trezi 
Cu secureain mână, 


Si-atunel terte Cel din cer 
Tiltate spureate; 
Că prin sânge și prin-fler 
Ne-om face dreptate. 





Partidul! 
Oenugencul 
România) 


Ram lângă ram, talaa lângă talaz, 
Pe.ncest pământ trăindu-şi veşniela, 
Fognene și murmură e-un singur lt 





Partidul! 
Ceauşescu! 
România! 


Culori de azur, do grâne şi de foc 
Pe acelaşi atei și implatese mândri 
ŞI toate trol Inseamna la un loc: 





Ca E piirer bi inci Ce-ampletit 1 Ba, 
e prin vi 'e-a'mplețit în neamul meu eaugencu 
Sarea o (DAIA Sfântul crea cu dorul, România! 


Din volumul — Poema din Inehisari 
cu prezentarea poeților Vasile Ponteuei 








11 Nicolae Ne 





Vietor Tulbure. 
Contamporanul Bucureşti 


ubileat la Madrid de editura “Drum”, 
Aprille 1970, 


————————————————————— 


GEORGES WALLACE BD LA CONSPIRA TION 





groupea d'âleeteura— qul avait fait des ruea des prandea 
VIles amerieainea. et tout sptelalement de celles de Wanh- 
Inetan la capitale du pays, les endroita lex plus danpereux 
a ponce pour fatee un tour de promenade de jour ou de 
nui, 

Lea deux partia se sont montrâs prâta A obelr aux ordros 
dea "maltrea inconnus” et A envoyer le Jeune soldat ame. 
rlenin me battre dana das guerres awil Iul 6talt dafendu de 

, comme en Karte et au Vietnam, ou comme, demna 
In Rhodeate en Arrique dn Bud ou mux territolr alina 
portuguals, dans des guerrea ob aucun Interet natona! 
n'est engagt. 


Les deux partia ont permis A la Cour Buprâme et A bad 
miniatratian a redirtle de (lipauluee Ia lata ea gama: 
sannta de prasque tona la il 

Constitution leur garantisaait il tă 
Les daux paris oblient aux ordres des “maltrea incon; 
A Vodinusa campatne de dânieremenit et de calomnles dont 
44 vletima FArmbe Ambriealne da In part den foreea 
dul A mul voudralent que lea Etats-Unis n'alent plus 
leur arme, muls fowenisent les mercenalrea ntcesanires A 
Vieru 20 nenea eseu 10 maria 4 În nete 
+ p 

ÎN oa mirele Up a UER uo7 100 âriica ab name 
Las deux partia obiimant aux arărea dea “maltrea Incon, 
nus (fanii pa 60 teară EI VU saune Cea a 
partia ont trabi de rdelea allita, tela que Cuba st la Chine 
naţionaliste et applauă! A Vadmisalon de la Ohine Rouge 
„et de tous lea gouvernementa communistes du monde dans 
VOrganisation des Nations Unlea, & fin de falre disparaltre 


s+-— 









































Vidte mbme de combattre le Communinme dans Vesprit du 
peuple amârlealn, 

Ca qu'on attendait de Goorgen Wallnce, ot qu'on nttend 
aujoură'hul da John Behmitz, Ihomme remnrquable que 
Wallace n dtalgnă ot que la Parti Americain a cholal com: 
me son candidat A In prândonee des Btata-Uni c'est 


- de rendre A Dieu sa placa dana les beoles et dana In 
vie de In nation, et de rendre les enfanta A laura 
parents; 
de nettoyer Jappareli de VEtat, et den oxpulsor tous 
eommunistes ou antl-anți communiatea 
de rendre A VArmtn sa flertă at san prostie, e aux 
Etata-Unia leur tang de premlâre pulssanee militalre 
du monde 
de supprimer du budiat de VRtat tautoa loa dăponnen 
iarasitea ptantes qul ont saune A blane le contribun: 

le amâricain «+ en ont fait un simple pupille dune 
administration tyrannlqua et plâthoriaue, ot de mol 
tre une fin aux somtueusea fondatlons, exemptăvă de 
toutea taxes, refuge dea agenta et npârateura de ln 
Consptration, comme lea Roc katellera. lea Forda. let 
Kennedyn, gruce nuxquela les miliarănirea non lea 
scula eltoyens ambriealne qul ne payont nucun impor 








Iron salt Aussi que sous une administration du Parti Am 
rleain, avec Wallace aussl blen qwavec Behmite, ÎI n'y aura 
pas de Gouvernement Becret ou de Fontawa nt de Kan: 
pura pour contrâler Vexecutlon dea atdrea de ce goUver: 
nement 

M dt 


ROMANIA SI UNITATEA EUROPEI 


CONTRIBUTIE FILATELICA LA ISTORIA DE MAINE A FEDERATIEI EUROPA 


de TRAIAN POPESCU 


Geogratic, EUROPA cate denumirea teritoriului care se 
intinde dela Oceanul Avantie, Marea Nordului, Oceanul 
Artic, dealunipi) Finlande) până Ja lacul Ladoga și oltui 
Riga, de unde coborând dealungul vechilor fronklert 
Estoniei, Letoniei, Lithuaniol, Polonie), Nistrul pân Ia Ci 
tatea Alba, Marea Neagră dealungul Basarabiei gi Dabro- 
nel, Bulgaria, Boatorul, Marile Marmara, Bge6 și Mediterană 
pană Ia Gibraltar, inplobând națiunile: Islanda, Irlanda, 
Marea Britanie, Norvegia, Suedia, Danemarca, Finlanda, 
Ritonila, Letonia, Litnuania, Polonia, Români, Bulgaria, 
Turela Continentală, Grecia, Onypre, Italia, Malta, Bpania, 
Portugalia, Franța, Belgia, Olanda, Germania, Luxembura, 
Elveţia, Austria, Cehoslovacia, Ungaria, Yugoslavia, Alba 
nia, Ban Marino, Monaco și Lieehtanstein. B'ar putea adău: 
ga Ukranin şi Georgia, 

Numele vine din mitologia pteacă, Grecii Mind primii 
care au numit continentul nostru EUROPA. 

După Denis de Rougemont In “TRBS MILENIOS DE KU 
ROPĂ”, prima, menţiune, ca atare, 0 găsim În versurile 
pontului Hoslodo, cara a trăit în Heocia In anul 900, inainte 
do Iun Christos 

“Europa n fost Ja inceput n Zeiţă, un din cele trei mil 

Ocoanidis, rasă sfântă de fecloare.” Mal târalu tot Denis 
de Rounumont-— no spune că, apare ca vo female legenda 
ră, filea Iul Aronor, regele Tirulul, în Feniela (1) descen 
dont din Neptun. 
Eta de o frumusețe răpitoare, incât de ochii el frumoşi 
și de albeața ei strâlucitoara s'a Inamorat chiar Zeus, care 
franatormându:se In Taur, a rapit-a depe conatele Alo), 
pentru a o duca In Creta unde n devenit regină şi mama 
repilor din dinastia Minos * 

AVI conalderă că Foniclenil au fost primii in n deacape- 
si Buropa. BI Alu extins calorii, comeretale dealungul 
Mediterane! şi Atlantteului până În Canare si Inzulele brila 
nice ducând cu ol mitul bibile al lui JAret-al treilea flu nl 
Iul Noe, eare coborând, după diluviu, din corabie ar 1 dh 
rult în stăpânire Ul Jatot-Furopa, lar Iul Bom și Can, Asla 
şi Atelea 

Ca idea și unitate politică, apare pentru prima dată în 
Imperiul Jul Carloa Manus, deși au multe secole Inainte 
Romanii creaseră o unitată continentală prin. cucerirea 
Vispanio! a Galiei, a insulelor Britanice. parta din Gerr 
nia și Daca, Insa cu aspect de teritoriu necesar. apărării 
Rome de nAvălirile barbare 

Tn evul mediu nu se vorbeşte nimic de Ruropa, constiința 
existente) el apărând doar în momentul cnd Turcii erâu 
la porțile Vienei. 

Napoleon şi Hitler, au avut deasemenea dela crearii unui 
imperiu eurăpean, bineințeles sub controlul și folosul pro 
priilor imperii, ceace urmâreate astăzi Rusia Bavlotică 

Desantrele primului râsbol mondia) au obilgat pe multi 
vuropeni cu rspundera să mediteze serloa Asupra necoaitaţii 
eroăril une! contederaţii eurapene, ocnalonând. a serie In: 
teongă de contese şi resoluții parlamentare. AVAnd ea baza 
1deln uniticarii Furopel, In Jucraren menționată Denii de 
Roukemont rezumeasă. natteă rezultatul acestor rămân 
tări eurâpelste In 1022 Contele Richard Coudenhove 
Kalerpi, ÎAnnează In prean germană si austriacă apelul pen, 
tru n ne crea *Panwurapa”. In anul 1094 pare marireatul 
“Paneurapa”, care se termina: 0 Buropa ImpArUItă duce 
18 răsbol, In opreslune, In mizerie: o Europă unită conduce 
pre pace și prosperitate, Salvaţi Europa și capii vogtrii”. 

Programul şi maniteatul au fost ndoptata do Connrenul 
curopeist celebrat în Viana In 1027, Entuslamat de aceste 
rezultate, Arlstide Briand, ntunel Minist ul Afacerhor iure 
îne francez, n hOLArlt să supună avrobării Boclațăţii Naţiu 
nilor. uyy procct de contederare n Europei, Ca Prim, MInIA 
POT VU” 14 8 Bepterbrie, vorbind, In numele Franței 
pronunță In fata Adunarii Soclotaţii Naţiunilor un diseura 
întlăcărat. cerând! poponrelor Buropel să accente fedorali 
pntea. În. acest genă a prerălii și prezentat In Baplembrie 
1970 uni Memoriu asupra rranitarii unui regim, 0 unlune 
taderală murapeană. "Totul Aa oprit alel, datorită atitudinii 
Isolațtoniate a Mare! Britanii și mueceselor pleotarale ale lui 
Hitler din 1030. Tentativa de unificare ora Intrântă de su 
veranităţile inebunite, cara fatal conducean IA al dollen 

































(09 Donis de Rougemont: Prea milentas de Kuropa Re: 
vista de Oceldente Madrid, 1003, păr, 22, 


T 


răsbol mandlal care labueneşte In 1939 și termina în 1045, 
în rexultatele guta, 

1dnla unirii Europei inte'o puternică confederație da Bta: 
te, dacă mar realiza, ar înlătura, În timp util, primedălile 
creata bătrânului continent de inconatientale trădări dela 
Yalta, la 41 Februarie 1045, când a fost impărțit În dauă 
blocuri antagonica şi Iar tranatorma in con de A patra pute: 
E UP PSR SAuIR: Torţă de echilibru în politica mondială 
meta) 

Insă mosaleuj de La care-l compune, cu elvilizațiile, 
individualismele și aspirațiile fiecareia, departe de a realiza 
primeldlile ce Je amenință, intârzie să Ințeleagă că acri: 
îieâna parte din orzolile propri și din mesehine invarte 
comerelale, ar obține acea binofăcătoare unitate, care să Je 
paranteze libertatea de voință și forța de acțiune Impotri- 
va oricărel agresiuni, 

“Tot once s'a intâmplat după cinlea impărtire n Europei 
In Yalta, aub pretextul asigurării unei păci durabile In 
lume. In Romania, in Berlin și Gormania Orlentală, In Po: 
1onia, în Rutenia, in Ungaria, În Cohoslovaela, eantirmă 
existânța acele! conspirații comuniste internaționale cu să 
diul in Oceldant, prin inditeranța oticlală arătată În Aut, 
bâllor de sânze In care au fost scăldate do Boylete aceste 
țari, care volau săi scuture jurul mpa, 

Cum conatata Arthur Conta În luerărea sa; Yalta ou le 
partage du monde (1); “Creat a Yalta que le Communtame 
international prend consctence de la candeur de Occident. 
Des lors (1 ma se lasseră plus Ceatayer de Vabuser”.. Acens- 
tă frază explică tonte dramele Buropel 
şi anuniă pa eelolalte care mint în cura de prej k 
dind nalvitatea Jul Churchill și Roosevelt care au fost în 
velați e talin, 

Prețul plătit 140.600 .000 miloane de oameni, predați FAră 
nsentimentul lor Malehulul Bovtetie, și cele 1077154 mi: 
Hoare de mile pătrate, tot atâtea fortărețe de are: 
alune sovistiei pe. ulob, nu n impledecat, pe Btalln și pe 
succesorii lul, să continue marţul spre realizarea revoluției 
comuniste mondiale, 

In timpul celui de al doilea răsbol mondial, mrupuri di 
prizonieri politici al Germaniei, hitloriate, relau Idel ur 
federaţii europene. Rednetează elanâlin circular i m 
pifeate In: ceât sera. și Acot 0 evită intitulată “Unita 
Kuropen” Concomitent, alte mişcări federaliste europene, 
apar, in Pranta şi Olanda 

In Primavata anului 1044, se intruneşte elandeatin ln 
Geneva, o contorință a nceator mițeâri. Sunt reprezentate 
navă țări curopene: Danemarca, Franța, Italia, Norveia, 
Olanda, Polonia, Cheeonovnaula, Yugoslavia și, Germania 
antl:hitieristă. și delonați lor lansează un apeliproeat de 
Tederallzare (3) 

Dupa terminitea răsbolulul, miscările federălinte amine 
te ne cânatituese oficial, aproapo în toate țările Buropel 
ae Vest Inclusiv, Germanin, Federală, 

Ta 18 Septembrie 1046, intro eonterință ținută la Za: 
rich, Winatan. Chureniil, probabil cuprina de remuşcări În 
faţa dezastrelor pravoeate, în Europa, Orlentală, da un 
rinta cu răte sacrifleaxe In Yalta, atâtea pOpOAre clu ta, 
dIţII istorice milonare rpoveatită atât de cinie In memorii: 
10 ul de râsbol) propuna crearea Unul fel de “Statele 
Unita ale Kuropet”. 

Rezultate partive sunt obținute Insă abla Un. an Tai 
varilu, de prolonezul Joseph Rătiner. mare animator, Da 
torită activităţii acestula, sa reunit 1n 7 Mat 1948 “Con 
presul Buropean” In Mawa, la cart nu participat 800. de 
delegaţi nt mişcărilor federaliate, care au aprobat prin 
aclamații mezalul Adresa europenilor, 

Din acest congres In fiinţă MISCARRA RUROPEANA, 
a cărei acțiune ară ca rezultat un A pu târatu, în 1040, 

icătull 


crearea Constultului Kuropei, al it iat n 
























































Jtatioă. un, Comitet de Ministrii, 
Pruna al Drepturilor Smulut toațe eu sediul la 
(A 
aţi ini tatal. In 10 Aurust 108 cate semnat tra- 


jur Conte: Yalta ou te portage du monde, pă: 

"03 ae Roupemont: Prea milentos de Europa, pi: 
d trrmează pag. 

E] 





ROMANIA SI UNITATEA EUROPEI 


tatul prin tare IA naștere Comunitatea Europeană a Căr- 
bunetul și Ofelului (CF. C. A.), cu aderarea n gaze țari 
Franța. Oermania, Italia, Belgia. Olanda şi Luxemburg 
care dă naştere primel piețe comune europene 

Des! numai sub aspect economie, acesta esta embrionul 
EUROPEI de mâine, Paralel Încep să se creeze o serle de 
tnatituţii, Comunitatea Fconomică Ruropeană (C. E. E.) 
EURATOM (C. E. P. 7.), Comunitatea Europeană de Poy 
tă, Telegraj. NATO: Comunitatea de apararea Atantieu 
tul, EFTA, ete. 

Incepând cu anul 1980, cal “gate dela Btenssbourg”, ho- 
tărăse să determine Quvernele reapeetive să seoată em! 
şluni de Vimbre postale, cu motive Identiea, destinate n 
fate propagandă în lume, pentru jdela federalizării euro: 
pene, conform desideratelor Conferinței din Messina din 
fulle' 1988 şi acardul Miniştrilor P. T_T. ni celor saşe sta 
1, reuniți Ja Paris Ja 20 Ianuarie 1080, 

La Concursul pentru alegerea desenului comun, celebrat 
ja Parta În 20 Martie 1056, din cele 20 de desane prezan 
tate a fost ales acel al desenatorului francez Daniel de 
Gonzăgue, care reprezenta eșafodajul une! construcții, in 
interlaral eărula apărea cuvântul EUROPA, simbolizând 
astfel construirea Europe), totul pe fondul: drapelul Fu 
ropet, verde și eu Iitara E suprapusă 

Astfel la 15 Septembrie 1058, nu apărut, concomitent, 
In celt șase State semnatare: Belgia, Franța, Italia, Lu 
xemburg, Olanda și Germania Federală, prima emiahine 
poștală 3FUROPA”. Jansând In lumea filatelică europei 
Dă, tema de eolecționare cu acelaş nume, 





Comitetul de acțiune in exil, România Liberă, și Gomu- 
nitatea Românilor din Spania, nu puteau privi fAră In: 
grijarare pentru viitorul neamului nostru, constituirea 
ucestul embrion de confederație europeană, eu exelude: 
tea totală a țărilor din Europa Orientală. CA reprezen 
tanți ai adevăratei Românii, caci regimul dala Bucuresti 
sa lepădase de veahiul numa al Țării nostre și-l substituie. 
până și pe timbrele poptale eu denumirea de R. P. Romina 
(Reputitea, Populara Homina, ca și cum, ar fi fost vorba 
de Ţara Romilor), mu decia emiterea de vignate poştale 
similare, care să constitue In viitor adeziunea noastră In 
fhurirea acestul măreț dem! și care elrenlând lipite ca 
anexe la franeaturile poştale ofielale ale țărilor pe unda 
exilul j-a risipit pe Români, să facă să nu so uite în lume 
drama injustă pe care fusase silit so trălaseă neamul ro- 
mânese. 

1/ ta 18 Fanuarie 1087, parodiină desenul cu esatoda 
Jul conateveyie Europa, Românii IAberi, lansează prima 
lor emisiune RUROPA, n gasea în ordinea cronologică A 


atata 


emistunilor de vinete poştale Incepută deja dela 10 Mai 
1084, cu ocazia celul de, al II-lea Congres Internaţional al 
Uniunii Latine, celebrat la Madrid, la care Românii Libe- 
ri au fost ofielal Invitaţi să participe, 

Desenul prezintă esafodajul și construcția *Buropa“ nă 
rulndu:se și dedesubtul el avertismentul că: Europa ni 
ponta [ eonstrultă fără țările din. Fatul el 

Emistunea, să compune din trel valori a 18 bani ticeare 
și e imprimată In culorile roşu, ealben și albastru = trleo- 
Îorul românese._ In partea de sun pare numele 'ȚAriI 
ROMANIA: POSTA, 

Sa confecționat şi un carton de prezentare, filate) 

Pe copertă, In limba spaniolă, apare textul: FUROP, 
TOTI UNITI —DAL COEXISTENTIALISM. CU COMUNIS: 
MUL PE SPINAREA TARILOR:. ALBANIA. GERMANIA 
ORIENTALA, BULGARIA, CHECO-SLOVAGUIA, CROA 
CIA, ESTONIA, LETONIA, LITUANIA, POLONIA, ROMA 
NIA, SERBIA SI UNGARIA, NUI 

1n pagina doua este reprodua un trăgment din mesajul 
de Anul Nou al Generalisimului Franco, In favoarea 'Țâri: 
lor din Estul Europei 

“Sa manevrat ezcesto cu dilema —coezistenţă sau ră 
vol nuclear, In fața acestei demoralizante. perspectiee, e 
o datorie morală și politică a lumei occidentale să adopte 
măsurile necesare pântru, eliberarea Țărilor subjugate, pen. 
trucă este vorba de viitorul ctoilizaţiei noastre libere și | 
creştină. Lumea oceldentală nu are dreptul de a comereta- || 
iiza cu viața şi itbertatea națiunilor din. estul. Ruropel 
Tdela coeziatenței pe bază consolidarii “itatu-quo” ulul me. || 
dreptății, a acceptarii cetei mat mari şi tertbite invazii. | 





















VUNOPEUS TODOS UNIDUS 


„SI 


CORNISTENCIALISMU 
CON PL GOMLNISMUD 
A ESPALDAS DE LOS PLINIUS 
MAAT, ANNA n A as NA, caut 14 


NOI 





















navale Vascau 





ROMANIA SI UNITATEA EUROPEI 





cunoscută in Istorie, ar [i 0 ruşine pentru simțul moral a 
Iumit libere şi pentru inteligența ul politică, Occidentul 
trebue să-și dea scama că eliberarea popoarelor subjugate 
este singurul drum. pentru asigurarea, propriei libertăți şi 
siguranfe, atât de grav amenințate.” FRANCISCO PRANCO. 

Urmează apelul COMUNITATII ROMANILOR DIN SPA 
NIA 

“Baza unei Europa puternică şi creştină, cate /romliera 
ei din 1918, 

A sacriltea popoarele selavizate dincola de cortina de 
fler“, echtralează cu semnarea propriei voastre condam: 
nări la moarte,, , căci poarta Oceldentului este deja dex 
chisa Qengls-Kan-ului comunist 

Sângele și sufletele a milioane de oameni care eu fost 
exterminați, vor tortura consțiintele potitieienilor care, cu 
nebună seninătate t-au abandonat Moloch-ului sovtelie şi 
vor cădea ca un blestem asupra popoarelor care au tole 
rat atata nedreptate, 

Glasurile, deja stinse, ale patrioților unguri, murim 
pentru Europa — acută. Conștințele ctmalite trebue să fie 
în alarmă și creştinii din lumea intreagă au obligația mo 
rală să opuna un veto unanim și categorie lăcomiel vora: 
ce a Kremlinului 

A sosit dela momentul” COMUNITATEA ROMANILOR 
DIN SPANIA 

Pe pagina trolh, incadrate de reproducerile timbrelor 
emise do “Europa dela Btrasbourit” (cum vom continua 
n le denumi! în cursul aceste! lucrări), sunt prezentate cele 
trei Vinete poștale ale României Libere. 














EmisluneA A fost dedicată memoriei dul Ion Maţa. şi Va 
ale Marin, personalități legionare aparținând Legiune! 
Arhanghelul Mihail, care au Venit în răabolul. civil spa 
Riot eu echipa de valuntari condusă de Genaralul iai Can 
tacuzinu Grănieerul, pentru a participa In Iupta de descă 
tușare a Apaniei Naţionallate, ca eruelați al. Burapei, re 
prezentând aimbalie ndeiunea intregului tineret romă 
nese naţionalist, care se oferise a lupta în masaă impokrin 
ngreaţunel comuniațe din Spania, dar fusesa oprit de auto; 
ritățite românesti de a plecă, Din serlsorile IAsnta și tri 
miha de amândoi depe frant, rezultă elâr convingerea lor 
că Apârâna Bpania de comunitara, apărau România și re 
tul Buropal creştine 

Ambii au cazut, luptând erote_ pe frontul Madridului, la 
Majadnhonda la, 18 fanvarie 1037, 

Deasemeni n tos gravată a gtampilă poştală comer: 
tativă-implinindu-se În 14 Tanwarie 1087 doUMBeel de 
ani dela mmonrtea lor, avand textul *JON MOTA VASILE 
MARIN, DOUAZECI DE ANI DELA MOARTE 19 TANUA 
RIE ID IANUARIE 1087, MAJADANONDA", mi Sa 
lansat și un plic filatelie, petru atampilarea vignetelor 
postale cu data emistuniL Ve pileul și cartea postala Im 
primate In ucest seop, Apar siluetei celor dot erol, INI 
fole numelor lor, pr manerul unei spade si o coroana de 
Iuri, Toealitatea ȘI data morții 





























EMA JA DAHONDADE, 
15 IANUARIE 1957, 


11. La 19 Septembrie 1987, cu prilejul comemorării a 
500. de Ani dela urcarea Domnitorului Bitefan cel Mare pe 
Tronul Moldovei și dat fiind sacrificiile făcute de aceat 
Doritor pentru apărârea Europei contra Turclior și a 
Tâtarilor, Românii Liberi au hotarat să! preamareaseă fi» 
sura, supratipărină pe emisunea precedentă In perechi, 
STEFAN CEL MARE, DOMN AL MOLDOVRI ATLET AL, 
LUL CHRISTOS SI VITEAZ APARATOR AL FRONTIEREI 
RASARITENE A EUROPEI, 1457-1097”, lansând aatel o 
nouă emislune de 3 valori (perechi) a 30 bani focare 





ROMANIA 
mau) 
Ă 





Titlul de “Atleta Christi” i-a fost dat de Papa Sixt nl 
IV-lea, in 1474, răspunn la serisoarea ui Stefan prin care 
cerea_ să ie ajutat În lupta canta Tureilor “intendentei 
pro Christianidadea totia moatria virihua debeliarez, “ton: 
vina că “Turcii urmăreau cucerirea Oceldentulul (Rurapa) 
ndlcă a Creştinhtăţii, pe enre e] înțelegea io apere” (1) 

Cronicarul polanea contemporan, Diugose seria de el “om 











incomparabil, eu njmic interior eroilor pe carei admirăm 
și cate, primul dintre prinelpii lumii, a câştigat în. ailele 
nomatre o strălucită victorie asupra Tureilor: după părerea 
mea cel mal demn de a IL In fruntea uriel coaliţii a Huropel 
Oregtine Impotriva Dureilat” 18) 





10 Dr. Fii Mradeaea. Eenne Le Orne dealer ea Crmtita 
la. de Fanatra, IM, pă. 4 


(a) Tăem, pâa. 2. Dugtoma, Mistăria petale VI. fa În 


ROMANIA SI UNITATEA EUROPEI 


S'a gravat deasemenea o ștamp)lă poștală comemorativă, 
cu textul “STEFAN CEL MARE, 1457.1804, 500 ANI DELA 
URCAREA PE TRONUL MOLDOVEI, MADRID 13 SEP- 
TEMBRIE 1951”, și sau lansat în scopul de a [! ştampllate 
eu data emisiunii, un pile (atelic şi o carte poştală ma- 
ximum —cum sunt denumite în filatelle— şi eare reproduc 
portretul lui Stefan cel Mare din Evaneheliarul dela Hu- 
mar. 

TIL/ 10 Mai 1958, și corespunzând celel de a doua 
emisiune “EUROPA”, a Europei dela Strasbourg. cu su 
bieeţ liber pentru fletare Stat, Românii Liberi au lansat o 
emislune, de vignete poştale compusă din 2 valori de: 25 
bani verde şi 50 bani cărămiziu. 

Desenul reproduce harta Europel Oceldentale. pe care cate 
marcată Europa celor șase, In mijlocul cârela apare o ră- 
dAcină de măslin din care răsare o timidă ramură — Europa 
federată-— catre care se indreaptă amenințător U. R S.S. ul 
polar, întruchipând Uniunea Sovietică 





Pe vignete mal Apar: Stema Tări! din 1944, cuvintele 
ROMANIA POSTA - EUROPA-— și apelui adresat Occiden. 
valul “ELIBERATI TARILE OCUPATE IN EST DE 
U.R.8 85| COEXISTENTA ESTE MOARTEA AUROPEI! 


A 


STA 





Emisiunea eate dedicată Basarabiei, dela realipirea că. 
rela Ia Patria Mamă, la 27 Martie 1018, sar (i implinit 40 





de ani, dacă mar 1 survenit Intre timp a agua răpire in 
lunie 1040 și rectiperare In Iunie 1041 și n 
auzite 1940. 4 şi a trela răpire din 
„poârlenul de prezentare fatelcă, conteeționat eu acest 
pEIlE) are pe prima pagina, în limba spa 
FSUROPENI TOTI UNITI INLAUNTRUL PRONPIERRIAIA 
DIN 1914 —DA — COEXISTENTIALISM CU COMUNISMUL 
PE SPINAREA POPOARELOR: ALBANIA, GERMANIA 
ORIENTALA, BULGARIA, CIECO-SLOVAQUIA. CROACIA, 
ESTONIA, LETONIA, LITUANIA. POLONIA, ROMANIA 
SERBIA SI UNGARIA. NU! 
e pagina doua, apare textul apelului adresa 

re atăt COMUNITATEA ROMANILOA DIN SPANIA 
“La 21 Martie 1088 sau implinit 40 da ani dala Intoarterea 
la Patria mamă a pământului românese al Basarabia! 

Amăzt când imperialismul comunist stăpâneşte aceasta 
provincie și a subiugat România și Europa de Est, Romă. 
mit exilați conslâtră ea o datorie, de a aminti și arerliza 
Lumea Liberă, cd nimeni şi nici un petec de pământ mu 
va Ji în a/ară de pericol atâta timp cât agresorul “rău” 
nu va [i impins în fromtterele lui 

“rănind Inamicul comun cu teritorii, ehiar altele decdi 
ale moasire —spuna un Inpelept proverb orlental— cite 
pal, cu. înirețimerea jocului cu lemne. punand în. prime! 

ze ne oparține”.., și jocul lansat de Ktemiin ame- 

ninjă sd arda intreaga pntlă. iat de Kremlin ome 





Oameni liberi at lumii, coezistentialismul este cântecul 
de sirenă pe care căldii a milioane de fiinţe umane il lan- 
sează, preparând sclavizarea și moartea voastră, 

Nu o uitati Incă este timp ca să vă apărații” 

Pe pagina trela incadrate în reproducerile timbrelor “Eu: 
ropa” ale celor dela Strassbouri, sunt prezentate vig- 
netele poştale ale Românilor Liberi 








EUNOPROS TODOS UNIDOS 
DENTRO DE LAS FRONTENAS DE IDR 








VOI NISTIENCIALISMO 
CON FI COMUNISM 
A ESPALDAS DE LOS PUEBLOS 


wa 





x citi 





ASIA. ALEMARIĂ. PMIINTAI,. IUL ANIA, 


cantat, Mari 





Asa pe Aa crelta 2 uuiremaiac al 
e Bavaria Pina . 
Mo îi daaade ete luna mona e 
nd a Ramuri el Eu 
he tinda panta 1 Ma Lore ua sad i 

ste ien sărac polar mirat 5 ea 

















age aha d 
si mu eat it 

MA enter e pt 7 fort Mortua 
sana aleasa al plana satera. i su, = 
Mohr ri d uda cetate n ra de a 
mega vea e eta 7 Vata a aa rai 
o deh i [pac 

seta Vi 











an rea penale! 


A Gasite se non Menu se 








(Urmează in numărul 3,) 


BRESOLINI BM ANTE PORTAȘI 


Der Autbau des Bundesrepublik Deutschland ertolate 
fast zwel Jahrzehnte lang im Zelehen der Konirontation 
mit dem Kommunistnus, Diesa Konfrontation, dle mit den 
Numen, Adenauer und Dulles in die Geschicnite cingegan. 
gen ist, war die Alternative zum Morgenthauplan ună 
gloichzeltig „die cinzige Alternative zum Uberleben des 
deuischen Volkes in Freihelt. Seitdem die jetzige Bundes- 
reglerung dle Schleusen der „Vershnung” mit den, dat 
ehen Vâlkern, des Veralchts auf die polnisch, tschechiseh 
und rusalsch besatzten deutăchen Geblete und aut die Tăce 
der Wlederverelnigung În Preiheit geotmet hat, versueht 
ste mit allen erdenkliehen Mittal, jede Kontrontatian mit 
dem Kommunismus zu unterdrdeken und abzubauen. Sle 
schiagt damit die deutachen Vertriebenen Ins Geslcht. Im 
Glelchschritt mit dem Abbau der Konfrontatian mit dem 
Kommunismus În der. Bundesrepublik Jâwit die innere 
Zerrâttung der Autorităt des Staates durch die mehr oder 
weniger durchslehtigen Kolonnen der kommunistischen 
Unterwanderung. 

=Wer Deutschland hat, hat Europa; wer Ruropa hat, hat 
ale Welt”, soll Lenin mtsagt haben, Betrachtet man die 
wirtachattilehe Macht der Bundesrapublik und selne geo 
politisehe Lage In Europa, so mul man Lenin recht peben. 
Dann verateht man erat recht de Bedeutung der Moskauer 
und Warsehuer Vortrâge fr dle Sowletunion und auch 
ale Anstrengungen der Warsehauer Mâchte (Or dis Zus 
tandekommen einer curopâtschen Sicherheltskontereni 
Vor alem versteht man die Elle, mit der die Sowjets 

kaum zwel Jahre nach der blutigen Unterdrockung d 
tsehechischen und slowaklschen Volkes — inre Frledens: 
sirenen. hinausposaunen, 























Ia Brandemburger Tor Berlin 1048, 


(Report) 


Marii victarioi 


Wir_vermisăen aber In der Bundesrepublik Deutschland 
den Politier, der eine salehe Klare Auissage în dlesem 
entscheldenden Moment der deutachen und. europâlsehen 
Geschichte macht. Ansâtze sind zwat da, aber imamer noch 
nicht genug oindeutia und Averzcugend, um dle ailgemelne 
Verwirrung In der deutăchen Woblstandepesellschaft zu 
zoratreuen, Das Wesentiiche der Osiverirăge wIrd auch In 
der ablehnenden Haltune der Parlamentopposition rnlt so 
viei Belwerk von, “wenn” und “falls” garnlert, daă nicht 
elnmal dle juristisch gesehulten Intelletuellen Verstehen, 
was cigentiich den Kern der Sache ausmncht, Angestehta 
der sehr crnatan Late, dle dese Vertrăge nicht nur fr 
Deutachiand, sonderh for puna Europa herau/besehworen 
Haben, scheint unt entsehledenen Gennern dlesar Vortrize 
1 alimabileh das fanze Problem elnen,trapikomisehen 
Charakter. annimmi. Wir melnen aber, dai keine Bun. 
deareplerung for das Aushandeln und Untersehrelbe 
derartiger Vertrăge und kelne bundesparlamentarische 
Mehrheit — nicht einmal cine Zweldrittelmehrhelt — zu 
decan Ratinalerung. bereentiat Int 

Nut solehe Politiker, dle sich dem sozinlistischen Welt 
system Von Haus Au mehr verbunden fohlen Als den 
Werten und Lnteressan der dentschen Nation, konnten ein 
salehea Papler in die Were lelten und unterzelehnen. Wer 
îber hiute noch mit deza toten Hitler abrechnen will, sol 



























Dr. DEMETRIUS LEONTIES 


sleh bequemen, auch mit der toten Stalin abzurechnen 
(Molotow - Ribbentrop « Pat), vor allem aber mit 
BresehnJew, der noch lebt und vine unmittelbare Getăhr 
bedeutet, sozusagen eine Realităt lat, die ea “anzuetkennen” 
aut. Darim werden golehe Vortrăge ersteris Oberhaupt 
nicht ausgehandelt und ale verden, aweltenă, nicht PAL: 
fiatert, falls sie Je auspehandolt wurden. Kelne verantort- 
Mche Regierung und kein verantwortiiene Părlament der 
Welt konnen eine salche Haftung vor der Gesehlahie 
Abernehmen, zuma! damit auch dber das Behieksal der 
versklavten Ostvălker brutal entschleden, wirdi 

Schon aut halbem Wege zelzan sie Ihre Aehillesterse 
Wir brauchen nicht eimmal auf die Legitimierung dex In: 
terventlonarechta der SowJetă durch dle Ratifialerung der 
Vertrăge warten, denn die Bowleta ben berelta hr Inter: 
ventionsrecht In der Bundesrepublik auagiebig aus. Sa hat 
sich 2 B. dle DKP wlederholt als eine vertassungsfelndilehe 
Partel erwlesen, und dennoch kan die heutige Bundesre: 








Kossygin, Brandt, Soldati sovielici Germania numai 


noțune geografică, (Report) 





glerung keine Schritte zu ihrem. Verbot einlelten, well 
damit înre gesamte Ostpolitik in Frare estelit vird. Die 
Bundearegierung welA, daA die DRP sich bemâht dle alten 
Klamotten dea Klasonkampfes aus der Mottenkiste Mar- 
xens În die HAuser unserer Wohistandspeselisehaft zu 
tragen, um das VOlk bis in dle Famillen hineln zu apalten 
Die Bundesreeleruna wel?, da/! die marxlstischen, Zeratâret 
der Bundescepublik Deutechiană schon lange Ihren Marseh 
dureh die Inatitutionen angstreten und da neben, den 
wlehtpen Tnatitutionen, die desen Btaat zwanzig Jahre 
lana mit Erfolg metragen haben, berelta Parallelinatitu: 
tonen aufpebaut aind, dle immer erfolarelcher verden und 
das Ziel vertolgen, im gânstien Augenbiiek desen. Btant 
Aufzuheben und an seiner Stelle den “eoziallstischen” Stat 
zu etabileron. Dlese kammunistisehen Parallelinatitutlonen, 
die vor nllem in den Gewereschalten, Univeraltăten, 
hoharen Sehulen, aber aueh în manchen Betricben ghnati 
pen Nâhrboden gerunden haben, erproben berelta den Aul- 
stand 

Die Enthbilungen im Zusammenhag mit den Bander- 
Meinnot-Banden_haben pezelet. dai cinfluirelehe Por- 
sănilehkeiten des difentilehen Labens diesen. Verschwo- 
rungen, nicht ablehnend perendberatehen, Beit Jangem hat 
man die Kader dleser Versehworunit gebildet. Dle Baader: 
Meinhol-“Helden” kommen naturgemin? vorwleond nus 
den Naehwuchsorpanisationen der SPD; sib konnten kAum 
inre marxiatische Sehulune In der Jungen Union erfahren. 

Inzwischen. eroignen sich bel uns Imner merkwildiitere 
Begebenhelten, Dor stelivertrotende Leiter vindt Dasel: 
dorter. SPD-Organsation, RA Olenbure,, enttONEt einen 
Geschâftamann und kasslert aleben Million, DM Der 
SPD-Journalist Lindemann fordert Im Băverishen Rund, 
Tank die totale Sosinlisterună dea Bodena . als văr Im 
das totale Versagen der soalallatischen Landwirtachatt 
nicht bekannt — wAhrend zur aelben Zeit markante SED: 
Persânilehkelten In Bremen und Nordrheln - Westfalen 
dureh Baulandatfaren Mililonâre werden. Dle SPD/Regte- 























(Urmează pag. 12) 


ENI 


y 


“SLAVA DOMNULUI NE-AM SCAPAT DE TEOPIL 


vorba de Episcopul Teofil Ionescu, care, 
după o traiectorie foarte aceldentată pe 
iimamentul exilului românesc, şi-a dat 
In petec şi-a trecut, cu arme şi titlu, in 
tabăra dușmanilor neamului şi aj Bise- 
rieli 

Mulţi poate, dintre ereştinii ortodocai 
ce i-au cunoscut superilelal activitate in 
mijlocul românilor exilați, vor considera 
răbulneala titlului ca o necuviință din 
partea noastră, Tin să-l lămuresc dela 
inceput că atunci când cunoaște toate 
dedesubturile ariviste, toată falsitatea și toată netrebicla 
aeratul personagiu, Imi vor da dreptate şi-şi tar zice și el, 
in sinea lor. “bine că ne-a săpat Dumnezeu de Teoih!”. 
Bper că în curând să fle dată la iveala “ascensiunea” 
arettoi Episcop, care de ani de zile (şi face mendrele prin 
aer Oecideni, aducând numai deabinare și ceartă. grație 
celor două atribute ce-l caracterizează: ambiția și prosti 

Bine njeles. ambiția, lipsa de rușine și de serupule, l-au 
ridicat În lerarhia blericeaacă. acolo unde nu merita și 
unde nici cu pândul nu trebula să se Inalţe. Circumstanțele 
istorice și lipsa de elemente locale I-au ușurat atingerea 
stoparilor ascunse. Dar, prostia. eu care ne-a făcut de râs 
în toate forurile bisericeşti, I-a intunecat mintea acum la 
bătrânețe si Va prăbuşit în hăul ant-eteșunilor, acolo 
unde 1! era locul, alătari de Patriarhul Justinian și de toţi 
cel ce sau inhăliat cu guvernul ateu dela Bucureşti 

SA na ni se aducă argumentul că Patriarhul Justinian 
ar 1] un “rezistent” camuflat, ce luptă ea orice Român 
conştient eantra comunismului, dar cu o subtilitate atât 
de “Giabolică” că nlei Ceauşescu nu-și dă seama!... Să nu 
fim naivi până la acest punet, că ne facem de ris Nu 
există nelo “reztitentă” camatiată, intortochiată sau ră 
duflată din partea acentor “prea inalți reprezentanți ai 
Bisericii noastre”. Rezistența ortodoxiei româneşti se află 
în altă parte, în sufletul și atitudinea miilor de preoți și 
căligari ce-a pata să infrunte Inchisoarea și Jertia cea 
mare. Patriarhul Justinian e un simplu arivist, ce și-a 
trădat mislunea sacerdotală pentru n ajunge in fruntea 
bueatelor, Bi-acalo unde eate. serveşte slugarnie pe cel ce 
Tau ridicat din anonimatul câlugariei lui 











Patriarhul Justinian Marina la tnatalarea noului 
Patriarh Pimen al tuturor Russitar 





dala Bucuresti, pe motiv că ea reprezintă Biserica Ortodoxa! 
Română, mi canalii, cu toată mita Incrostată de pietre 
colorata ce: pe cap 

[n asttel de oameni nol nu putem avea Incredere. Pentru 
noi, eredineloşi creguni, preotul și eplacopul trebue să île 
primii luptători pe barieadele credinței Bă ne fie un 
exemplu de atitudine creștină și forță de sacrifica Ma 
suporte »1pRarie, exlul, suferința și moartea de! nevole 
pentru Biăătica pe care o reprezintă şin care ered, 

Dar oăre mal ere! 

Mai cred oare În ceva cân pot sehimba cu atâta tau 
vinţă anislunea fer în i pentr Ba me Tri AAA 
L-a ra i d peria dela Bucureşti?! 

la! cred oare în ceva cână reneagă cuvintele de bine 
eovântare pronunțate Intru mesa salar căzuți În lupta 
PERIE PELA er A ateu gsp, căzut în lupta 





De aereu, Loji eri ce se pun sub oblăduirea gari] 





12 = 


de Dr. FAUST BRADESCU 


călaul dela Bucureşti ce intrețin școli de atelsm şi distrug 
maânăstirile străbune? ! 

Mal ercd oare În ceva când, părăsind rândurile celor pe 
care I-au păstorit, trec ca nişte ticălosi în rândurile celor 
ce ascultă de normele marxiste, lar nu de dogmele creș- 
tine?! 

NU! Acestia nu mal sunt nici patrioți, nici demnitari 
al Bisericii Ortodoxe Române, Bunt trista cenuşe a unor 
suflete plerdute. Sunt sgura neagră a unei pedepse dum 
nezeeşti, ce-l va urmări până dincolo de mormânt, 

Nol. cel care I-am cunoscut și respectat odata, II putem 
terta incă, printr'un erort de bunătate creştină 

Nu-l va lerta Insă neamul pe care-l] crucifică din nau prin 
atitudinea lor, 

Nu-l va lerta nlel Cel de Sus, pe care-l trădează și-l 
batJocorese. 

Din aceasta tagmă a trădătorilor de credință face parte 
și Episcopul Teofil, Jeri Indrumâtor spiritual al Românilor 
din Întreg Oceldentul european, azi trepăduy lingușitor al 
unul Patriarh disprețuit de intreg nearmar TORATIESE: 

DAF DUMREZEU % VOIE IX FIE JcApă E această greutate 
inutilă, inactivă. și ruşinoasă, ce Impledeca, prin însăşi 
prezența ei, Inalțarea comunităţii noastre și liniştea în 
sufletele credinelogilor, 

Calle Domnului sunt nepătrunse şi pedeapsa Lul vine, 
totdeauna la timpul cuvenit, Episcopul Teorii îsi implinist! 
veleatul nemerniciilor. Nu-l mal jipsea decât aceasta trădare 
pentru sai Inehela lanțul descalificării totale. A renerat 
trecutul, a. Inşelat buna credință a enoriașilor, a Isbit cu 
pumnul În gura celor ce-l sărutaseră mâna Insinte, a 
mințit în faţa autorităţilor franceze spunând că el ac [i fost 
vătut de parohul Biserici! române, atunci când cu forța a 
vottză- pună stăpânire pe Biserică 

—FITRETUn E TaȘItate, trădare, strânse In pertoana acestui 
Episcop nedemn, Prin atitudinea-! pertidă și duțileltară 
intreținănă relații ascunse cu cel dela București. Înfipt ca 
un ghimpe în sufletul Episcopiei Române din Oceldentul 
European, Teofil Tonesru constitula pata cea mal desgus 
tatoare a ortodoxiei noastre surghiunit. Cu plecarea lui 
încep să se lim, ă apele, 

Nu sa plerdat un Episcop, el s'a câstipat un loc pentru 
un adevărat Episcop. 

Nu sa destrămat spiritualitatea ortodoxă, el a fost cură: 
tată de cal care o intina. 

Nu sa slăbit exilul românesc, cl | sa dat posibilitatea 
să se Intărească și mai mult în jurul Bisericii ortodoxe. 

De-acum, datorită nevâzutului, dat totdeauna prezentu: 
lui ajutor dumnezeese, căile ne sunt libere și viitorul mal 
luminea. Vom putea infrunta eu mal multă tărie destinul 
ca ne este hătăzIt Ne von căsni să alegem pentru Inaltul 
'oc de Epigcep, pe cel mal demn și rani capabili dintre mo- 
nainte e altă, exe En A Crât-i3 TEUE 4% le Iriţelesul 
seta S)aerita Interveni i 

far cel ca cred ca ne-au abit cumplit prin ademenirea 
Iul Teofil Ionescu, să și-l păstreze sănătoşi... Ne-au ridicat 
o piatră de pe Inimă ai ne-au ușurat reaproplerea sufleteaa. 
«ă a tuturor Românilor 

De acaea, repetam cu convingere: Slavă, Domnului, no 
am acăpat de Teorii! 


BRESONNEW ANTE PORTAS! 


rang betrelbt dle Uoekerung der Abtreibunenaeantea 
svihrenă dle APD.Druekerei în Hamburg dia Herauagabe 
von. Bex.Biittern hetrelbt. Der Btrobel-AaxAtias legi aul 
derselben Linte. Das anes sind Tataachen, sog. Realitaten, 
die ea giit zur Kenntnis zu nehmen und “Anzuerkennen” 
Die Ten. Mânner” haben tatedehileh Deweguna 
gebrach, url In dle Innen- als auch n dle Auenpolitik! 
Wahrenddeasen soli das Volk abseits stehen und konnu 
mierea. 

In den Oatvertrăzen, an den Unlveraltăten, In vertehle- 
denen anderen Institutionen der Bundesrepublik Deut 
sehlană staht *Bresehnjew ante porta!” 

Dr. D. Leonitiea 
eh. Hăftitng des KZ-Lagers Buchamicald 
und rumântscher Cefângniase 






























DER BOHLEBTER” . Ofiziellea Organ der Landemann 
shati Behleslen Nieder una Oberehiealen. Reekin 
snauseni 


TRIBULATIILE UNUL POST MAIOR 


Românii erau foarte neliniştiţi că nu apărea “Europa şi 
Neamul Românesc”, al lu Ion Veverca —nu ştiu depe ce 
câmpii clisee, petroliere sau gazoase serle acesta-—, al lui 
N. Baciu, praeticul in filosofie vranscedentală, şi al fostu- 
lui secretar general a) organizației comuniste din Ploeşii, 
acompaniați cum se cuvine mislunii asumată, C. Michaei 
sau Mişael Titus Livius Draganus Europeus. 

SI, data, că a apărut, 

Intărzierea, citind draga fiţulcă ne desvălue misterul ei 
provenea de Îa malorul În retragere C. Maftei, ee! căutat. 
care cu pieloarele în ligheanul trecutului său, redacta o 
scrisoare adresată directorulul fiţulcii, eu felicitari, nu nu: 
mal pentru ei, cl şi pentru N, Baclu, pentru palpabilul mi- 
ros al acestula, care In nr. 4, ca om practie şi cu multă 
exercitare de profeale, nu agteaptă rezultatele markelinu 
iul, poate ştie că aceaată invenție nu se va lipgi şi de el şi 
16 acea În acel Nr, 4 propunea Injugarea Românilor din 
exil şi străinătate, la carul extern al economiei române 
comuniste, pentru folosul țării formal şi prin comision, pen: 
tru bunăstarea dumnealui personală. 

Domnul malor |n retragere O. Maltei a rost atasat militar 
cândva. In scrisoare —pe care o puteți el alăturat In ari: 
ginal, aşa cum a fost publicată în fituică-— ar vol să dea 
exemplu sau sugestii de cum să fie ajutată țara, acolo, 
unde acel care o conduc “caută cu riscul viețel să salveze 
ca se mai! poate salva” sau ce se poate salva, este tot una. 

Dar probabil, când să se ducă şi el, ca viteax militar, pe 
trontul de salvare, s'a găsit In incurcatură şi sa născut d! 
lema: să se ducă, sau să nu se ducă? 

Era incă În lehian cu pieloarele, când o batae discretă 
1a uşe —se bate, incet și la Paris I-a adus aminte că nu 
a rămas necunoscut, şi 1 sa făcut propunerea —de către 
fostul din Ploeşti, C. Misaei— Titus, sau de actualul “Ba- 
clu”, în căutare de proprietar de ol ca să le multă —ca să 
serit un artei răscolitor, ea de un revoluționar, ordona- 
tor-- ca de un rallitar câre ştie cum să ducă trupele pe 
front, prin vijelie spre victorie, ca român care ştie că "tot 
mal bine este în tară mea”, Și așa a scris ScrÎsOarea. 

Dar incurcătura a devenit mare când să o semneze: ca 
Maltei, foat atașat militar, când servea ce servea, sau că 
Popescu, când a servit ce a servit? 

Sacrificatu-sa e], in amândouă ipostazele? 

Domnul C. Maite! va explica singur, cum va vol, botezu 
vile sale, Deci liber să includă și pe al treilea 

Teofil foneseu 1 va boteza, invocând divinitatea săi 
aprecleze sacrificiile, în toate ipostazele, cu confestunea că 
nu sunt făcute de român și sunt inchinate vițelului de aur 

“Teofil Ionescu. are practica personala in această privin- 
VA şi tie cum să incerce a mâsiul adevarul pentru cel ee 


nu şti 
u ştiu, 3. 

















Tpadeta Conitantineseu Kerkhoven 
Moara copilăriei mele. 





p: N.6- Jun, 1972 
14 
E PA 
| 7 Pal 
| Achikz 


NEAMUL ROMANESC 


Fonin Miscarii Române pentru Unitatea Europei 








POLITICA 
Domnule Director, 

Tin să felicit pe Domnul Dr.C. Dragan pentru ideia de a fi 
stos «Europa ţi Neamul Românae» și în mod deosebit 
Domnul N. Baciu, pentnu articolul publica în No.4, din 
aprilie 1972, 

Intr'adevăr, robul romănilar stabiliţi în afara granițelor ete 
acela definit de N. Baciu şi anume de a actiona în intererul 
permanent al neamului i nicidecum acela rrămbițar de așa 
ziţii eLiberatori», ca rezultat al unor rezentimente penonale. 
Partidele şi regimurile sunt trecătoare, neamul și (ara sunt 
permanente. 

Orice ajutor, mub orice formă venit din afară. întăreşte 
pozitia dărit, i conroidează economia sortribuind fel 

ma atare a, acelora ce ne sunt dragi şide care mu ne pi 
nupe oricâr de mari sunt distanțele ce ne despart ţi aricăt de 
lung ar fi timpul de când nem rupt de locurile unde ne-am 
născut, am copilărit şi am petrecut cei mal frumoşi ani ai 
tinereței moartre 



























Cine a fost, în ultimii ani în țară şi ţia revăzut mudele și 
prietenii, n-a putut rămâne intenzibil la dragostea cu care a 
fost primit şi la braţele pline de căldură ce lau cuprins. 





Datoria noastră, a acelora de aici, este de a ne ajuta țara, 
indiferent cine o conduce, rub orice formă şi orbunde nesm 
găsi, Dugmanii țarii moastre, care sunt aceiaţi de tordeauna, 
mase uită cine sunt la conducerea el ca ră loveică în ea 
Dacă aţa stau lucrurile, avem noi oare dreptul, cel de alei de 
bn adăpost, mub pretext că mu me place regimul din România 
de astăzi, să lovim şi mol în ţara noastră 4 în acei care, eu 
riscul vieţei lor caută să ruleze ce se mai poate salva? Avem 
noi dreptul să ne facem uneltele conştiente a acelora care vor 
panţia neamului nostru? Nu, hotărât mu 
Armistiţiu şi ajutor trebmie să fie deviza noastră. şi nici 
decun aşa cum seria, acum căția ani, un, dezechilibrat: că 
«datoria celor din ară este sd mufere şi a noastră celor de alei 
să luptăm pentru elilerarea ei». Ce inepţle! 

Les querellea de elacher de la biserica Ortodoxă Română 
din Daria, comportament al unor oameni care am pierdut arice 
sentiment pentru neamul din care re trag, mu fac decăt să ne 
pună într'o lumină proastă jaţă de cei ce ne-au primit la i 
acasă şi să îmlurereze pe aceia dintre noi eare se gândere și 
prezente în mintea şi inimile lor patria qi națiunea 
Jepărtate. Un esmplu detestabil care ma trebue încurajat ţi 
atăt mai puţin urmat 
Imperativul timpurilor prin care trecem cere din partea 
moastră o ţinută care să facă cirute numelui de român şi 
u cei din ţară atunci când unt n joe intererele 
neamului. Din remotoeire suntem departe de acest imperatu. 

Priviţi vă rog, Domvoule Director, arlgurareu bumelermâla 
ventimente, Malor retr, 6 Maftei 

fost Atagat Militar Român 
14. Rue Joseph Liomrille Paris 15e 


















































SECURITATEA EUROPEI SI UNII ROMANI 


RSS vrea un tratat de Securitate a Euto- 


pel 

Mulţi Sorge acyonează pentru aceas- 
ta pe căi sumbre, sau fătiş. Comisarii 
politiei din brigăzile internaţionale au 
irtcere și Influență în unele state din 
Europa, dacă nu eondue chiar. 

URSS 1] va obține. Poate s'a și Inchelat 
contracte de furnituri pentru URSS. 
Cum s'a dovedit In răsbolul trecut. Până 
acum, o atitudine fermă faţă de acest 
eventual tratat, nu sa manifestat: nici 
aineoaet, nici dincalo de Atlantic, In afară de pledicile 
strâmte, ajunse convenționale, puse de cel din Bucureşti. 
cari, amintind, cu orice ocazie, de necesitatea conterinței 
pentru securitațea Europei, nu uită să o alterneze cu qi 
mai deasă repetare “că pacea durabilă este condiționată 
de independența națională a popoarelor, de suveranitatea 
statelor, de nearmestecul în treburile interne” 

Moseava rin obiectat nimie şi mai mult a anunțat re- 
pede, aderarea la cererea, formulată prin nul 1960, de 
regimurile obediente ei, de a se ţine o atare conferință 
având, insă, ca punct de plecare, recunoaşterea actuale 
lor frontiere. Moscova a pus condiția sa. Care este con- 
diția Oceldentului + America? 

Oecidentul + America Iul Roosevelt, când nu pot face 
neto). sunt mulțurite să negoeleze, Stie că până fa urmă 
America + Oceldentul lui Churchill se vor plietisl şi nu 
vor mal negocia: spre a face negoţ deadreptul cu Moscova. 

Ce valoare ar mai avea frontierele? O primă consecin- 
ță a tratatillul va Fi desființarea Iul NATO pe care o cere 
Moacova. impreună cu alte formulări, numite de “Glasul 
Patriei”, blocuri militare opuse baze militare pe teritorii 
atraine, trupe mecuropena existente pe contonent 

Acesăta, fireşte, pentru binele intregii omeniri, Va fi 
desființat şi pactul dela Varsovia, Dar, pe cand destiința, 
xea lui NĂTO se traduce prin despulerea de apărare a 
Europel, desființarea pactului de la Varsovia va fi numai 
o formă. Ceea ce, va da libertate Moscovei de a alege ca 
lea de intindere în Europa care va fi, astfel, unită, dar 
de la Urali la Atlantie și fără manu militari, la inceput 
Mişcările Sovletice de Învăluire pe la extremităţi, sunt 
evidente de vrto trei ani încoace 

Karl Mara spunea despre ruși (New York Herald Tri 
bune 1943) că nu au obraz. Dacă ar trâl, ar vedea că Jumea 
lul mu ştim ce este morala și demnitatea pe care contabi- 
Jitatea le-ar înregistra la debit, și ar mai vedea că rușii 
deveniți URSB, pe temelul doctrinei sale, continuă şi as- 
teaptă pe alții care să le deschidă calea şi să le atâțe polte 
le. Pe timpul lui erau englezii. După primul răsbol mon- 
dial, sindicatele britanice, deci laturiştii cu “fox laba de 
pe Rusla”, Dar nu au strigat, mal târziu, rușilor, ziee-se 
eomunişii. =jos laba de pe Estonia, Letonia. Lithuania. 
Finlanda și mal apol de pe Basarabia, Polonia, Checoslo- 
vacia”. In ajunul celo! de al dotea răsbol mondial au fost 
tot enulezii acei cari le-au pus In dispoziție, Incepând cu 
lordul miliardar Stratford Orips, trimis ambasador la 
Moscova, care oferea Rusiei mal mult decât nu luat sau 
domină şi dela care wa inspirat Churehill 

Armetieanii, din partea lor, prin Harry Hopkins ofereau 
Rusiei fără măsură, pe spinarea altora. Tar după război 
a Intrat pe scenă miliardarul Eaton, Tot atâtea exemple. 
ce sunt tot atâtea miapii. Apol a apărut Genrlk Kisainger, 
cum 1 se spune In limba rusă, proaspăt emigrat In Ameri: 
ea, deoarece aşa a voit destinul, ca să poată avea loc acea” 
acceptare. soteriologieă, (doctrină de Jehelism enunțată 

e un alt român, tot timanist ex filosoful amintit), care 
ransforma decăderea, în culme de neruşinare Ideologică. 
Cu diferența că nu Kisainger a alergat tă facă soteriolo: 
plă, cl preoeupări profunde de umanism Insegizabil din 
partea oamenilor de rând şi Inetabile din partea condu- 
cătorilor cu pratenții, au alergat să-l gâzească. Cum sn 
intâmplat și cu predecesorii sal “en titre”, 




















de IOAN BICIOLA 


Istora recentă nu face alteeva decât să ofere exemple 
penibile de practica celor din USA, când e vorba de liber. 
tate, de democrație, şi de tireptul popoarelor. Când termi- 
nă cu ce este de vândut-după urgente cereri de cumpărare: 
acolo, acasă, vând, la masă cu comparșii, cea ce nu este 
al lor „dacă aceştia sunt amatori 

Securitatea Europei, nu este o problemă da resolvat, in- 
troducână, ca factor determinant, dorința de pace. Allr- 
maţiă, cu privire Ja dreptul popoarelor, nu constitue o 
bază, decât dacă | se acordă caracter de sine qua non, 
indeplinită anticipat, Nu aceat sens reese din ghiveciul, in 
care este asesonată problema, după observaţia, obilgaţia, 
sarcina sau controlul technic al coparticipantilor la alcă: 
tulrea textului de tratat. 

Nu constitue bază de pornire niel acea vacanță iluzorie 
In subversiune, atentate, asasinate, ocupații, turburări, va- 
canță denumită, de obosiţi exercitării, coexistența pâşni- 
că, ca sa o poată relua mai violent 

Securitatea Europei depinde de spiritul cu care este pri- 
vită problema. Acest spirit al antichitații, şi mentalitații 
fâmasă de la romani, in cea mai mare parte a Europei, şi 
care, prinereştinism, a creat un destin al civilizației, nu 
mai există. O jumătate din Europa oticlază, volens-nolens, 
la templul sahibului, care, până nu de mult, era în situa: 
je de sclav; şi care, prin creştinism sa emancipat, dar J'a 
ablurat. Dar nu şi atunci când e vorba sa-l utilizeze, sub 
şueratui cravaşel 

Evident, ținerea conferinței pentru securitatea Europei, 
este prezântată ca un imens progres pe calea asigurării 

ăcii; intai, în Europa; apoi în toată lumea, Se uită că 
in viaţa popoarelor, ca și în natură, totul este in continuă 
transformare sau, cum a spus acel [Ilosoi grec (Hesiod): 
nimie nu este permanent, decât ceace se schimbă. SI nu 
se schimbă decat ceace există, Dar, le! 

Revenind la porțiunea din Europa ce ne interesează, 
fiindcă se află și România, vrând-nevrând, trehue să 
constatăm marea iubire de (fara şi de Neam.-ce are DI 
Costică Drăgan când Îşi mobilizează toate talentel 
inalţimea culturi! D-sale. că să poata strânge în jurul Său, 
polarizandu-i pe toți exilați și să inceapă o muncă urma: 
nistă, deci patriotică, intensă, pentruca unitaten Europei 
să nu se încă, fAră colaborarea frenetic a Românilor, a 
acelor Romani, cari au reușit să nu rămână În cuprinsul 
țarcului de fericire, Pornind grabnic În campanie, ca un 
general roman, nea Don Costică nu va spune care este 
poziţia Românilor de dincolo. Sunt, cela, de acord şi 
ineântați de atitudinea dsale? Sunt deja. ori au fost po- 
tarizaţi? In Jurul cul? 

Evident, acela au fost deJa polarizați. Nu pe capsula de 
vere, emblema R. 8, R. ci pe steaua din Kremlin. In aceas- 
tă situație românismul intră în armonia armoniei univer- 
zale. Va avea dol poli, Unul în intezlor, centrat pe steaua 
Kremlinului impusă de forțele coamice ale mercantiilămu- 
mul Ideologie. Al doilea în afară de cortină, centrat pe 
“Drago-gaz”, gravitână in jurul d-lui Costică Drăgan 

Iniţial aşa se credea. Sau Așă A fACUt Domnia Sa să se 
creadă, In care scop unul din gânditori să!, scormonind 
prin cenuşa serumlerelor de In anumite cluburi, ne face 
cunoscut că Europa pentru care luptă d, Costică, va fl 
compusă ca mâne, *de neamuri și etnii mici şi mari dota- 
te de demnitate, care este singura sursă a tuturor liber: 
tăților ce vițtorul va defini, în termeni necunoscuți celor 
ce poartă, de pe acum, doilul după defuncta libertate a 
secolului recul” 

ŞI astfel In locul patrloților de inspirație 'Tituleselană, 
cate au dus România de pe calea trădării, pe calen desas 
tului, au apărut eehihti de drago-gaz, câre le continuă 
opera prezentată cu “preoeupri auroptne”, cu demnitate 
care ține locul și determină libertatea şi alte exponente 
după cea mal ingenioasă tactică de marketing, care este 
un. seop, nu importa origina lut 


























NOTE PE MARGINEA CAR! 


iQUE ES EL COMUNISMO?, de Horii 
Aaa: Editorial Fuerza Nueva. Mi 








Complectând textele celor două con- 
ferințe ținute le Cercul de Studii al 
Revistei “Puerza Nueva”, Ce este Com- 
munismul și Comunismul în acțiune şi 
mijloacele de apărare contra lui 
nul Horia Sima ne prezintă în lucrari 
Domniei Sale, concluziile la care a 
ajuns după 40 de ani de luptă impotri- 
va comunismului, 

Volumul iese din cadrul teorie al 
anticomunismului, fiind destinat să 
servească drept ghid practic în lupta 
impotriva junglei conspirației, comu- 
niste, aşa cum mărturisește autorul în 
Introducere, 

Im cele trel capitole: 

1. Ce este Comunismul, 

II. Creştinism şi Comunism. 

JIL. Comunismul in acțiune şi mij- 
1oacele de apărare, autorul demonstrea- 
ză că: “deşi s'au scris biblioteci intregi 
asupra acestui sublect, lumea liberă 
trăeşte cu o Idele greșită despre co- 
munism, lar cei care au căzut În scla- 
via comunistă şi prin propria și tra- 
ice lor experiență ÎI cunosc periett, 
nu mal pot valoritica politie cunoștin- 
țele câstigate. E prea tarziu Nu mai 
pot vorbi, deoarece teroarea nelimita- 
tă, care este baza comunismului, nu 
le mai permite recucerirea dreptului 
de a trăi liber, şi orice rebeliune este 
Hehldată cu bestialitate”. 

Coihunismul nu e o doctrină, nici 
un sistem economie-social, nici o_re- 
voluție, nici un partid, nici un Stat 
Este o conspirație, cum au con statat-c 
şi alţii care lau studiat; care nu in 
vinge prin partidele comuniste, legale 
sau ilegale din lumea liberă, ci prin 
crearea structurilor paralele În State- 
le incă libere, cu predilecție In orga: 
nismele care pregătesc declelunile Sta- 
tale sau sunt chemate să le aplice. 
Structura paralelă în cadrul organis- 
melor unul Stat se aseamana cu can: 
cerul In corpul omenesc. Cu timpul îi 
distruge toate funcțiunile vitale” Au- 
torul consideră că “politica de capl- 
imlare progresivă a Oceldentului în 
fața comunismului este rezultatul 
existenței acestor structuri paralele, 
care lucrează deja chiar In siguranța 
interna şi externă a Statelor, Comu- 
nismul este inamicul cel mal pericu- 
108 Al Creștinismului şi al libertăţilor 
cucerite în milenii de civilizație creş: 
Mnă a lumii, Centrul de gravitate al 
batalie! este lumea Occidentală. In 
primul rând trebue scos Inamicul din 
acest Oceldent minat de acțiunea 
structurilor paralele. La nimic nu pot 
servi armatele bine instruite şi eci 
pate cu material nuclear, dacă cel 
care dispun utilizarea lor sunt sub 
influența conspirației comuniste, cate 
Iei din ințeriorul Statelor Occl- 
dentale E trist spectacolul dat de 
atâția oameni politici oceldentall, seri. 
tori, pazetari, oameni de afaceri și 
ehiar militari, cari cred că dacă adop- 
tă o atitudine de simpatie pentru Mos- 
cova şi comuniam, și-au salvat pielea 
ŞI interesele.” 

“Sfârșitul este acela, atât pentru 
cel ce nu ri sgețuniemu: 
lut şi a Patriei, ca ce 

Aaa eo oculari tema le: 
tindu-și servielile Moscovei, Toţi vor 
































1i asasinați. Comunismul după ce va 
stăpâni Occidentul, va face o bale de 
sânge cum n'a cunoscut istoria lumii. 
Vor plerii nu numai duşmanii comu- 
nismului, el clase intregi indiferent de 
comportamentul individual aj fiecă- 
rula. Occidentul nu se poate salva TA 
când politica struțulul sau coexiatând 
cu monstrul. Comunismul este 0 ma- 
laale socială care se intinde ca şi ean- 
cerul, până ce cuprinde organisraul 
național intreg. Salvarea nu este 
sihilă decăt extirpând răul din rădăci- 
nă. Naţiunile încă libere trebue să lup- 
te impotriva comunismului, să dea 
plept cu el, Pentru a nu [1 asasinați, 
spunea Buliitt, trebue Inlăturat asasi- 
nul potențial. 





* 


PRIN MLASTINI SI FURTUNI, de 
Demetrius Leonties, Editura Dacia 
Rio. Admirabile poeme inchinate 
epopeei liglonare cu prilejul impli- 
nirii a trei decenii dela asasinarea 
Căpitanului 


Versurile poetului Leontieş. descri 
patetie suferințele de nebănult, moral 
şi fizice, ale celor ce conștienți de 
menirea generaţiei legionare, sau dă- 
mult. fără sovalre, luptei pentru drep- 
tate Neamului Romanesc, suportând cu 
resemnare cristica. torturile și moartea. 

Sensibilitatea poetită adaugă inedite 
merite, luptătorulul și seriitorulu cu- 
noscut. 





* 


GEGENWARTSFRAGEN DER  RU- 

MAENISCHEN_  LANDWIRTSCHAFT, 

studiu economie apărut în ACTĂ 
SCIENTIARUM SOCIALIUM, 
tomus TIT, Monchen, 1971 


DI Dr. Constantin Sparea concen: 
trează sub titlul de mal sus pe 35 de 
pagini un studiu fundat și oblectiv 
asupra problemelor actuale ale aurl- 
culturii resariste. Autorul subliniază 
între altele caracterul independent și 
conservativ al ţăranului român, con- 
siderândul ca un motiv esențial in 
eşecul agriculturii comuniste. După di 
Sporea acest țăran a fost și este conş- 
lent de Taptul că primelălile entru 

oporul român și pentru dânsul per- 
PRAI au venit Şi vin dela răsărit, ad- 
că dela Ruși Actualii potentaţi nu 
mai! incetează cu critica asupra foştilar 
responsabili burghezi, care, ar i neRil- 
Jat total agricultura, pe dealtă parte 
însa nu sunt dispuși să ridice cota de 
investiție în agricultură, de teama de 
a nu neglija molohul industrial. Co- 
lectivizarea forțată din 1900 a aruncat 
apricultura româna cu ani În urmă, 
Promislunile de extindere a sectorului 
eat BV IG, emana 

e a nu în! n 
mentar a) comunismului, adică a țâra: 
nului. Dacă totuşi regimul comunist 
n reușit să realizeze câteva, succese 

adice, acestea se constată numa! 
în sectoarele agricole În caro se pot 
aplica cu mal mult sucees metodele 





de e industrata, de 
varia tn teiul “eta 


orelor de im ci, cont Ji 
î e sere sd inte ăia 
in restul sectoarelor, unde iniții 


particulară, zelul și interesul 
Joacă un rol preponderant, rezultatul 
este cu totul minor față de sistemul 
neorientat seră TE 
pent 

mul comunist autorul citează o serie 
CĂ ci a recunoscuţi din lumea 

Spre deosebire de unii oameni de 
suință din lumea liberă sau chiar și 
din exilul nostru românese, di 
nu este dispus să silulască oblectivita: 
tea stiințitică de dragul atmosferii de 
eoexistență și dialog. Dealtfel dânsul 
a arătat printe'o vastă activitate ştlin: 
Vileă şi culturală, prin conferințe 
articole din domeniul istorie, economie 
și social arupra României, n. special 
in Germania, că nu ține să fie la modă. 
Ca membru activ În diferite instituții 
ştiinţifice germane și ale exilului ro- 
mânesc dânsul aa prezentat ca un 
anticoexistențialist de convingere. Ul- 
Uma sa lucrare, pomenită mal sus, 
merită să fie recomandată cu căldură 
intregului exil, cu atat mal mult cu 
cât exilul românesc sufere de mari 
lacune în studii econormiee, în special 
din domeniul agriculturii româneşti. 
Lucrarea ar (1 bine sa fle tradusă și 
în limba română. 

Dr. oce, publ. Demetrius Leontiea. 


ECOURI 


EUROPA 
SI 
NEAMUL ROMANESC 


=Foajla mişcării române pentru uni: 
tatea Europel”, sa tipăreşte Ia Roma, 
m, două pagini, Între care se coace 
plcinta “Universităţii Drăgan”. Sim: 
plu: Universitatea Drăgan cu toată 
cultura europeană grămâdita Intr'o, 
tulcă, care nu se plânge că nu ai 
ȚARĂ. Academielanul Drăgan Și ree- 
tarul şi propietarul acestel mari inter. 
prinderi. spiritunle, crede că dacă stă 
bat în bot cu “propușii candidaţi ai 
prezaiulul Nobeli, el Bucurati a și 
luat Europa în brate, a unio pe o 
harta cu uz propriu, dar fără Rom: 
ia. Celaltă hartă a bătrânului Conti: 
ment e în altă parte, o deține “univer. 
sitațea marxistă” dela Moscova, până 
la Berlin, de unde “internațlonala” 
pregăteşte și alte variante. 

Europa, deci, nu e Europa. Dola Yal- 
ta încoace, Europa e nigte bucățele, ŞI 
atunti către care din, acoste bucă 
Sg tă 3 AR Fata 
veraltate ritul” 
vine la el (conform teoriei că de acolo 
pleacă “lumina”, se duce ai Ia răsărit. 
Astfel ghieltoarea Drăian sar putea 
să ndnoze proverbulul cu eșitul gar: 
pei pă dna at rolog: În prima 
ză, bisturiile dela București lau re: 
tezat nuraal o parte din mărunte, și 
pentru ca “unitatea” să se realizeze 
deplin, sar putea să | se zdrobească și 
capul, Cu asemenea concepții, la ce ar 
ma! putea fl bun?1 
































<p ECOURI 


| COMUNICARE 


Inaugurarea moulul local al Casei 
Culturale Române din Freiburg 
(Germania) 


Tnătitutul Român de Cercetări (Bi- 
piioteca Română) din Freiburg, are 
onoarea să VĂ facă cunoscut că Ja 7 
Octombrie 1972 va avea loc insugura- 
tea noului local —elădire proprie 
din Freiburg |. Br, —Uhlandstrasse 7. - 
Această festivitate se va desfăşura sub 
patronajul Oraşului FREIBURG. 

Noul local, achiziționat prin contti- 
buția compatriaților noștri din Exil, a 
pristenilor Românilor, precum i cu 
ajutorul substanțial al țării care ne 
da ospitalitatea, constitue 0 etapă de 
importanță deosebită pentru institu- 
ţia noastră. Prin stabilitatea ce oferă, 
se garantează conservarea prețlosului 
material (cărți, colecții. documentare 
variate, manuscrise, obiecte de artă 
populară, etc,) colectat timp de peste 
două decenii (73 ani) dela fundarea 
Bibilotecii şi se asigură astfel condi 
ține indispensabile pentru o desvoltare 
organică In viitor, căt şi mari posiblil- 
tăți de ampliticăre m numeroaselor 
secții: muzeul etnografic, secțiile nu- 
mismatică, muzicală, manuscrise, hăr- 
VI, stampe, ete, 

Totodată, Casa Culturală este şi un 
loc de reculegere, de studiu şi de regă- 
sire, un centru de continuare și iradie- 
re a tot ce constitue bun spiritual ro- 
mânese, 

In felul acesta, instituția va deveni 
un instrument de cultură cât mal com- 
plet, pentru tat ce priveşte viața Țării 
noastre În cadrul Sud-Estului european 
şi va mutea, fi folosită cu mai multă 
eficacitate decât până acum nu numai 
de Români, dar şi de cercetători străl- 
ni cart se interesează de problemele 
româneşti trecute şi actuale. 

Câlăuziţi de asemenea gânduri, Invi- 
tăm călduros pe toți compatrioții din 
Exil, pe prietenii noştri precum şi pe 
cei doritori de a cunoaşte ființa şi 
menirea instituțiel noastre, să ne ono- 
rez cu prezența Jor la ceremonia inau- 
nurării noului local, 


Institutul Român de Cercetări 
— Biblioteca Română— 
din 
Freiburg (Germania) 





de Mt] 
SI 
RASPANDITI 





CARPATII 


REVISTA CULTURALA SI DE 
ACTIUNE ROMANEASCA IN RXIL 
APARE LUNAR 
SUR INGRIJIREA UNUL COMITET 
PR REZAETIR 


Redacţia și ministraţia: 

Calle Villanueva, 43 = Telef. 270 4040 
MaoniD (Rapalia) 
Corespondenta. 

Apartado 9,283 cal (Eapana) 


Abonamente. 
AURĂ pna ue eta ama e UE 


Da susținere 


USA 
UBA 





SA STINS PATRIARHUL 
ECUMENISMULUI 


Luna trecută sa stins din viață Pa- 
trlarhul din Constantinopol Athena: 
goras I, şetul spiritual al ortodoxiel, 

De, aciivitatea lui se leagă marele 
pas făcut pentru apropierea ortodo- 
xlei de catolielsm, prin anularea In 
mod reciproc a actelor dela Roma și 
din Bizanţ, prin care se excomunicau. 

In ce priveşte răsăritul latin, acti- 
vitatea Patriarhului Athenagoras sa 
Mustrat şi prin inobilarea la Curtea 
Patriarhală, a Domnului Constantin 
Drăgan cu titlul de Mare Arhonte Re- 
ferendar al Bisericel Ortodoxe Ecume- 
nice din Constantinopol. Deasemenea 
s'a mal caracterizat prin ceva cu totul 
neaşteptat; canonizarea ca sfânt mon- 
dial al ortodoxie! a călugarului grec, 
*Kozma”, “activist” pentru Idea gre- 
cismului, pe timpul ul All Pașa, Ro- 
lurile erau impărţite Intre cel dol com- 
parşi, Kozma călugărul jetula suiletele 
Aromânilor din regiunea Zagorel, lar 
Al Pasa le jefula averile Legăturile 
dintre e! erau aşa de strânse Incât 
vorbind cu consulul lui Napoleon, Pou- 
queviile, care a lăsat o serie de volume 
privind Macedonia şi Grecia, All Paşa 
Va spus acestula: *Kozma î fost un 
stânt”. 

Canira acestul “sfânt”, cu tot gre- 
cismul lui, sau ridicat mai toţi isto- 
ricii greci, cari lau însoțit cu cele mai 
tari acuzaţii şi epitete, declarăndu-l 
scelerat, 

Athenagoras nu putea să nu cunoas- 
că faptele acestul sfânt decretat de Al 
Paşa, şi ne intrebăm decea ultat să-l 
canonizeze și pe ture, comparsul călu- 
gărului 

Nici "Pătrlariha din Bucuresti, n'a 
protestat, pe bună dreptate. In fond 
atunce! nu prea pis ce este, că nu se 
organizase incă la N. K. V. D. ul Mos- 
covit subsecția credinței ortodoxe, pra- 
voslavnice In tările ocupate. 

Dar mânnirea mare este că nişte 
arhimandriți de origină macedoneană 
mau părăsit ca protest patriarhia ce- 
lui mort acum. Dovadă că stomacul 
marxist este determinant şi acolo, 





REVISTA PRESE 


INTERNATIONALE / 
LE MONDE: 21 Iulie 1972 


Gomentână Congresul Naţional al 
Partidului Comunist dela Bucureşti, la 
care au participat 2050 de di 
şi 500 de invitaţi, Intre care corerpon- 
denţii presei streine, Bernard Margue- 
ritte, trimisul special al darului 
francez “Le Monde”, citează, din ra- 
portul cltit de DI. Ceaușescu. timp de 
şase ore, record de realstență *demo- 
eratico - socialistă”, urmatorul apel 
solemn făcut prezenților: “sau ne 
atrăduim să atingem obiectivele fixate 
și astfel ne vom plasă în orbita civi- 
lizatiei moderne, sau vom continua să 
ne prezentăm cu o Intâralere, in raport 

rile avansate, care ar condamna 
națiunea noastră să rămână În aceasta 
situatie, timp de mai multe generații”. 

Tot e bine că guvernul dela Bucu- 
reşti recunoaşte retrocesul, României, 
în toate domeniile, pravocat de aduce- 
rea la cărma țării a partidului comu: 
nist şi de formula “arieinel nesănă- 
care a lipsit neamul românese 
de aportul vlăstarelor €litel de odi- 
nioară. 

Romania dăruită comuniştilor prin 
trădarea națlonalo-internațională dela 
23 August 1944, nu fusese creată prin 
generație. spontanee-tipicul creaţiilor 
comuniste-el fusese rezultatul trudelor 
n nenumărate generații de patrioți 
români, cari nielodată nu puteau roșii 
de Isprâva lor. 

Chiar in pragul sfârşitului unul răs- 
bel, pierdut prin trădare şi cu teritoriul 
stărtecat prin aceleași trădari nație: 
nalo-internaționale, Români din 1044 
era pu Paradis, În raport cu internul 
creat ae comuniști” 











e 


REDACTIONALE 


Rugăm cititorii să souze intârzierea aparitiei, revistei provocată de 
vacantele de vară. In compensatie vă oferim de azi inninte patru 
pagini in plus:adică 16 pagini şi asteptăm părerile, bune sau rele, 


asupra conţinutului ei. 


CARPAȚII 





EDITURA 





Maloreseu-Luelan 


NAȚIONALISMUL LUI iNES de D. Murărăşu 


DACIA, de V. Pârvan 


ISTORIA PARTIDBLOR NATIONAL, TARANIST SI NATIONAL TA: 


RANIST, de Pamti! Seicaru, Vol 1 și 


MIL 
ISTORIA POLITICA SI MILITARA 9 "RASROIULUII. ROMANIEI 
CONTRA RUSIEI SOVIETICE, de General Platon Chirnoaga .. 





CARPATII ANUNTA 


ISTORIA LITERATURII ROMANF, de D. Murârnşu ler "Titu 


4 $ USA 
5 $ USA 
3 $ USA 
10 $ USA 


5 $ USA 





KARL MARX! INSEMNARI DESPRE ROMANI. Texte inedite cu 


comentariu de fil Belcoru , 





STEFAN CPL MARE. DOMN AL MOLDOVEI, de Prot. Alex Boldur. 6 Hi USA 
ISTORIA DACIEI SI „zar A lia bă i pei El de la 


ral Platon Chitnoaga 


mpreza mm Marea, A Nest, 


wma 0 ŞUBA 








Matei: 16, — E muneeriin.