Carpatii anul XVIII, nr. 6, 10 decembrie 1972

ANUL XVIII - N" 6 





Depeatu 


Director Aron Cotrus $ REVISTA DE CULTURA SI 


ULTIMUL 


10 Decembrie 1972 


teal ML. MA = 10să 


ACTIUNE ROMANEASCA IN EXIL Redactor: Traian Popescu 


DISCURS 


AL LUI CORNELIU ZELEA CODREANU 


NOAPTEA DE 29 SPRE 30 NOEMBRIE 1938 


“Vor trimite să ne prindă și să ne omoare. Vom fugi 


lupta, 


De Faust BRADESCU 


ne vom ascunde; vom 


Inr la urmă vom fi desigur răpuși. Căci noi vom 1 puţini, urmăriți de 


batalioane şi de regimente româneşti. Atunci vom primi moartea, Sângele nostru 


1 tuturora, Va curbe, 


Acest moment va fi cel mai mare discurs al nostru adresat neamului românese 


şi cel din urmă!” 


tentaţi ai momentului! 
hidos al celor ce stâpăneau România 





THE ARCHANGEL 
AND THE WORLD 





= Cornelia Zelea Codreano, the young 
| der o the “Astoclation ot Christian 
Btudenta”, saw for the first time în the 
Chapel of the prison ot Vacaresti, near 
Bucarest, the icon or the Arehanpal MI 
| che), Ho was so decply impresstd by 
| the analogy between the tymtolism of 





the Holy Image and the fight În which 
he wat engaked at the head ot Ruma: 
nin's univeraitary young people, that he 
decided to put his Movamont under the 





punrdianship and the protection ot the 
fiahting Archangel, and that its nome would te ram 
them on: THE LEGION OF THE ARCHANOEI MICHARL 
In the long calvary that was his lite, Codreano, the “Ca: 
pitân”, and his comradea have been several times Inmates 
of Vacaresti, an old monastery, erected by Prince Nicolas 
Mavrocordnto ot Vlachia and converted to prison by lesa 
ploua rulers. We read In his Memolra, ot which he could 
publish only the firat volume batore hia astasatnatlon 


“The Year 1931 started tor us in the Vacaresti pri: 
son, under a torrent ot Ilea, ot insulta and of blowa. 
1 led this Ume again my new comzardes' to our lcori 
We found in God our only consolation, agăinat sil 
these diabollea) machinationa. We started again tatal 
fasting on Prldaya and every night At 12 oelock 1 
reeited an Ave Maria.” 











tUrmează In pag, 4.) 


Corneilu ZELEA CODREANU 


CUM 34 de ani s'a stins, sub loviturile unei democrații inconștiente, Corneliu Codreanu, Ah! 
cu cătă ușurință se ucidea in acea vreme tot ce nu cânta în struna micilor şi marilor po- 
Cate sute de martiri nu sau incleştat in moarte sub rănjetul 


Ce insemnătate putea avea cuvântul $ 





fapta unui 


adevărat patriot în fața intereselor meschine şi sordide ale câtorva “mari” ai zilei! Chiar 
dacă acest patriot avea chip de înger și vorba de profet. Cu atât mai repede trebuia şters 
dintre cei vii, inainte ca spusele lui să atingă străfundul sufletelor, să pună în mişcare 
nțelegerea omului şi voința de implinire a neamului 

Trebuia înfrântă această intruchipare a neamului etern, această prezența acuzatoa- 
re, această sabie de foc peste nelegiuirile lor. Si profetul-trup de lut a Jost nimicit ca toţi 


(Urmează în pag. 2.) 


AMBITIONS PRESIDENTIELLES 


par BASIL RUTASKOL DE LA KALEONE 


E jour eruelal des &ections amâricaines 
approche. Les priparations festives et 
lea manifestations pră-dlectorales abon- 
4 lent dans un dtlire que, seulo, la men: 
talită enfantine des Amâriealna peut 
imaginer. C'est un veritable clraue: fan: 
farea, unilormes, majorettes, slogan 
suggestifs placea sur lea chapeaux, A Ja 
boutonniere et mbme sur les fesse. Tout 
est permis et encouragt, car “le sort du 
monde” en depend. On le dit parce que 

«la sonne bien et on a Lhabitude de Ventendre dire. 

Et au fond, cela est vrai, mals dans un sens ditfârent de 
colul qu'on croit, Cela est vral surtout d'un certain monde 
nterlope et vulgalre qul trouve, dana la demagogie des deux 
partia qui se dispulent le poste suprăme, In possibliltă 
d'exercer des presalons et des chantages Ainsi, des groupea 
de ntgrea demandent JA Jibertă des droguea, dea groupea 
de ptdârastea le droit de se *marier o//ielellement” entre 
tux; dea groupea de portorricalna le droit de violer et de 
uer sana btre admonestia par lea files: dea groupes de 
hipples, celui a'ataler leur sexuallsme at jeur pOrnograpgle 
1a ob is en ont envie, ete, ete, en tehange de leura volt 
pour celui des deux candidata qui leur accordera le plus 
de privilegea EL cela marche, croyezde blen!,.. Que ne 
terait un demagogue ambitieux, pour se volr dlire et porter 
en trtomphe! 





(Urmează tn pag, 5.1 








ei c ci e mă teşti. Peste trupu-i fără su 

rofeţii, ca toți vizionari, ca toţi cei cu gând curat şi lipsiţi de măriri pământeş j 

Tr (Ș încins apoi desmățul apocalipticelor satisfacţii personale ale celor plini de ei şi goi în sujlet. Incre- 
es nimic din apariția acestui om, venit să sguduie aşezămintele vremelnice ale 


zuți şi netrebnici, mau inţel A i E ză 
unei sociatăți în descompunere. au Injeles nici măcar că propria lor salvare era legată de soarta acestui 


om predestinat . 

E 7? isbit, au ucis, au reintunecat o epoca ce-și croia cale de lumină prin hățișurile istoriei. Si sau 
bueurat ca netoții de fapta lor, siguri că c incolo liberă le va [i cărarea ambițiilor. Singurul zăgaz 
de cinste şi demnitate zâcea răpus. Oh, Doamne! căt râu pot aduce astfel de creaturi, ce nu văd decât 
micile lor interese şi lasă'n bezna uitării aspirațiile şi nevoile permanente ale neamului! 

Dar dacă omul ce intruchipa aceste aspirații a fost sărobit, protetul-cuvânt ma putut fi intinat. Pes 
şi nevrednicti, peste crime şi trădari. sa ridicat mereu tot mai sus, luminând calea viitorului pen 
ce cred în apa tie a spiritului carpatic. Tot ce mintea lui limpede a întrevăzut şi intuit, s'a ade 
plin de dragoste pentru omul obidit, a pus în slovă şi sistem, îşi va găsi implinirea 
iu. E ceeace n'au priceput cd'dii de totdeauna ai neamului 
ea multora cuvintele spuse de Corneliu Codreanu cu mult inainte de 
.şti), cine poale crede că vor pleca inainte de a sa 
epoci nu şi-au murmurat sceptic, că astlel de “profetii” sunt in 
'a politicei realiste dusă de ei. Naveam noi oare garanția Occidentului? N'aveam noi oare pe Nicolae Ti 
? Naveam noi are cel mai mie şi rahitic partid comunist din lume? De unde scotea Codreanu o 
imagine atat de tragică pentru neamul românesc? Si-a trebuit să se abată ciuma comunistă peste țară pen 
tru ca subtila «ninte a politicienilor să real 

Dar omul care prevâzuse ingrozitoarele consecințe ale unei politici de compromisuri, de meschine 
aranjamente partidare, de supunere oarbă democrațiilor occidentale, de tubordonare Jinanţei internaţio 
nale, de dispreț şi indiferență față de interesele reale, urgente, ale poporului român, nu mai era acolo să 
le amintească micimea sulietească şi lipsa de pre dere 

De-atunci neamul se sbate sub silnicia hoardelor roşii, ducând calvarul greşelilor politice ale unui 
sistem ce şi-a pecetluit soarta prin asasinarea lui Corneliu Codreanu in pădurea Tâncăbeşti. Punănd ca 
pât acestei ezistențe, nau distrus —asa cum erau convinși-— Mişcarea Legionar, dar au modificat coor 
donatele politice, ușurând slăbirea momentană a ecumenicităţii naționale, pe care Căpitanul O realizate 
aproape in întregime. Redestrămarea spiritelor, în conjunctura atunci, a fost fatală evenimentelor ul 
terioare, Prin inconstiența şi cruzimea cu care au tratat pe cel ce singur putea garanta unirea tuturor 
Românilor, polititienii acelei epoci au devenit indirect groparii propriei lor naţiuni Astfel se adeverea 








te rel 
tru e 
verit. Tot ce sufletul lu 
mai curând sau mai tă 

Sunt vii şi azi în inima şi mint 
isbucnirea rasboiului. *... De vor intra în România ( 
- Căţi din politicienii acel 




























eze că satanizarea s'a implinit 






































încă unul din gândurile de baza ale Capitanului: “nui dela suflet”. In suflet erau bolnavi acești po. 
lticieni, plini de orgoliu vanitos şi de urd nestâpănită 

Acest Noembrie 1938 va apăsa veşnic peste sujletele celor ce Lau pregătit sau L-au acceptat. Căci 
putini au fost cei ce-au ridicat glas de protest In fața infamiei comise de Guvernul din acea vreme. Teama 
de consecințe, indiferență sau r mire de a se vedea scâpaţi de omul ce le biciuia scăderile morale şi 
patriotice, e tot una. Gestul tăcerii este semnificativ, Prin pasivitate sau solidarizat cu tirania, cu injusti 
tia, cu crima. In acea noapte şi-au incârcal consliințele cu un păcat de neiertat, Mulţi L-au plătit după 





aceea cu viața, dar unii şi-l duc încă pe căile ezilului. Puţini au fost cei ce au injeles în ceasul al.12-lea 
mâreața figură a Căpitanului şi- şi-au recunoscut greşeala comisă 

Simbolul acelui 29-30 Noembrie 1038 e mult mai profund şi măreț decăt isi pot inchipui duşmanii 
neamului românesc și ai Mişcârii Legionare. Acea noaple de groază simbolizează ruptura definitivă intre 
două lumi, Intre lumea veche a burgheziei egoiste și nedemne, ceşi manifesta atotputernicia (sau... nepu 
tinţa) in crimă, şi lumea noud, ce-şi incepe veacul prin sacrijiciul Căpitanului 

Din clipa In care sangele marelui patriot sa amestecat cu pământul țării, marea dospire spirituală 
a neamului a fost cimentată pe vecie. Invierea neamului nu se poate realiza decăt prin sacrificiul perma 
nent al fiilor săi 

Deaceea, comemorarea anuală a acestui Noembrie insângerat nu-i numai un omagiu adus lui Cor 
meliu Codreanu și celor ce L-au Insoțit in moarte Cu atat mai puțin nu-i un mijloc de a reaminti mişelia 
unora tau lăşitatea altora. Iitoria se va Insăretna cu stigmatizarea lor € 

Pentru noi, legionarii, e o readucere aminte a datoriei ce avem faţa ce cel ce ne-a insujlat ideta re 
mvirei prin spirit, faţă de martirii noştri, față de neamul românesc ce-asteaptă descatuşarea, față de noi 
Ingine care-am jurat să ducem mai departe flacăra credinţei legionare. Si-aceasta datorie se intrupează in 
două noțiuni 

să fim prezenţi in luptă 
să fim gata de sacrificiu 

Acestă-i simbolul şi semnificația adânca a lui 20.30 Noembrie. 

O reimprospătare a virtuților noastre legionare, un ezamen de conştiinţa al fiecărui combatant, un 
salut pios peste dureri şi timp, adus celui ce ne-este indrumător şi exemplu de neuitat i 


Paust BRADESCU 




















CORNELIU ZELEA CODREANU 


1899 - 1938 


1 de hotărâre în lupta area şi, dreaptă 





Sa vă umploți inimile de fi 
in care vaţi incleştat şi din care avem cu toții porunca de a eşi: biruitori 
sau morţi 

La voi mă gândesc când scriu. La vol, acei care veţi trebui să muriți, 
primind cu seninătatea strămoşilor 'Thracl, botezul morţii, ŞI In vol acel 
ce veţi trebui să păsiți peste morţi şi mormintele lor, ducând în mâinile 
voastre steagurile triumfătoare ale Românilor.* 

OORNELIU ZELEA CODREANU 


THE ARCHANGEL 


For Codreano and his people, the falleni Beelsebub, 
against whom the gloriaus Archangel. tha seales of Justice 
n his left hand, brandishes his victorious sword, personifled 
the Evil which. since the beginning a! the Bolehevik Re- 
vatuticn. Bad ilie by little subjugated the majority of 
the political leadera not oniy in Rumania but In almost 
al te countries ot dur Christian clvilisation. It vas this 
universal Evil, the Antichrist Conspiracy, with all its Infa- 
miea, its gulles and 1ts eruelty that Codreano and his com- 
radea had to contront, fam tha very beginning ot thelr 
activities til to the garotting Of the *Capitân” by the 
genta of King Carol II of Rumania, an agent himselt of 
the Communist monsttrosity, against the Nameleas beast 
n decimating the Legion of the Archangel and pursuina 
Corneliu Codreanu whit the formidabile capacity ot their 
slander machinery, even after his death. 

Since ita very birth, the Movement waa directed against 
the Communist morisitrosity, against the Namelesa Beast. 
We quote Codreano: 








“1n the spring of 1019 ve mere gathered in the 
Woods of Dobrina, a group Of about twenty studenta 
from the last three grades of the Husi high school. 

1 had summoned my șoung comrades in order to 
discuss vith them a very important problem, too im- 
portant perhaps for boys of our age: “What would 
we do (1 the Bolcheviks would Invade Rumania?”. My 
opinion, immediately adopted by the others, sas that 
A the Bolehevik armles would cross the Dniester and 
the Pruth and oceupy our distriet, we would not 
submit. but arm ourselves and take to the woods. 

Ve would organize there a center 01 action, and 
by properiy timed and executed forays abash the ene- 
my, and keep alive the spirit of resistance and the 
Hght ot Hope amana the Rumanian population, We 
bound ourselves to one another by a solemn oath, 
among those centuries old oods where all along 
zi history our enemles often found their 


From this bandful ot high school stadenta, through se- 










veral transformations, despite the most iniquitiaus 
eruel persecutions. always under the Far 
patriotic inspiration the ment reach imposing 
dimenstans of the which by its num- 
ber. its diseipline, Ita tne le In- 
fnence It exerted an. nanlap the 
alarm and the wrath a sti al frlenda. 
for hom the do 97 Rana 1604 a major. 
an i scheme î 
bd cnd piere i a "d 


1+ would be a mistake to belleve, on atecint 
dynamic proseiytisr, their disregard ot peri 0 „ir 
ference before death, that the Legionaries mern revolutio- 
Darie In the literal sense of (he word. Along thele long 
and tragic strugela the Legionariea have never asked for 
Rătanat re ana iaca Pra Ge a a în ne 
national embatilea field. iii i a 








Abe ment abaură 
and higher caurt 
aia Sar 3 matii oi roua 
misdemeănoui 
changed only after (he coup dătat ot December 10, Ta 








the Leglonaries, and introduced finaly the syitei 
and individual assasainationa without pi lutoiitidra 


the Legion of the Archangel 
(he soul of Rumania, And păi ieri 
Hidden 





„eoola have replace hi 
from one of e iat ie Beptenber și 
book The Legia 





“The Letlonary Movement 15 not a political move 
ment, but a spiritual revolution, a movement which 
Has ttanstormed Rumania's lite not in its manifesta: 
tiona but În its essence. 

“There Îs of course a political legtonary Attitude, a 
socla), a moral and a spiritual one. But each of them 
and all of them together are but the reflection of a 
higher power which transcends them and had fecon- 
dated them: a spiritual power. And there 18 the ex- 
ceptional value ot Leglonarim, 1t has succeded to cal 
up the central reality ot life: the SPIRIT. 

"The Leglonary Movement 1s first ot all a spiritual 
revolution, one ot those deep and total transforma: 
ton of the human soul whieh occurs only at the 
eross-zonda of History, at the birth of a new era. 1+ 
15 not a political party which has appeared with the 
Leglonary Movement, but a New World.” 


In the Suleide o/ Europe, L have given some details about 
the sistematic extermination 0t Leglonaries, and although 
1 do not ilke to insist about the subject, I don't think it 
usejesa to reproduce a description by an ocular vltnesa 
ot the butchering OL 32 of the inmates oi the Vaslui 
cancentration camp, the group to which Garcineanu 
belonged, carefuliy selected according to the same crite- 
rlon than that used by the Communist Ilquidation squada 
în Soviet dominated counțries: the most likely individuals 
to oxert an intelectual, moral or spiritual influence. 


“In that night of blood and death 32 ot our cor- 
rades are lead to the grove în iront o! our camp, 
bound to one another by their hands and surrounded 
by their. executioners. 

The Lieutenant ot Gendarmerie Chingitza. in 
charge of the machine-gun, starts knocking them 
down, one over the other. The bull ets severe the 
hands of the attorney Teodor Tudose. He trles tu run 
The Murderers cateh him. finish him and throx his 
body aver those of his comrades. 

During two days the bodiea are leit there, exposed 
Tie teathers ot the high and primary choois ol 
Vaslui have been ordered to bring their puplis to Icok 
at this heap oi corpsts, and take thelr lesson. They 
cry, some ot them are faintineg. 


As the number of incarcerated Leglonaries had reached 
at a certain moment a peak of over 30.000, concentration 
campa had been fitted aut all over the country: in each 
ot them the scene ol the Vaslui camp was repeated that 
night. In the Cluk camp, for instanee, 44 Legionaries 
found their death. Besides the mass executlons in prisons 
and camps, three Leglonariea, speciali; designed bș high: 
muarters in the Roşal Palace in Bucarest were murdered 
in each of the 62 districta ot the Country, In Iassy Miss 
Elena Bagdad was renoved from har cot in the local hos- 
pita! and executed th twa of het comrades 








When asked by his people or by outalders when would 
the Legion start a real political action, Codreano always 
Answered vit would be when his area, district and group 
chieta will teport to him that thoy have only true men În 
thelr local organization,” 

"The true man was fot Codreanu the predeceasor ot the 
new man, needed by the New World the Legion of the 
Archange) was dreaming and helpine to build. What the 
Legion required from the true man was impiled in the 
six laws mentioned in the Manual for Group Leaders: 


A) The Lama ot Discipline: Legtonary ba obedient, 
Without diseipii Te 
parta ssfpline wa will never win. Follow your chiet far 





2) „The Law of Work: Do your day work. Wi 

107, Let te rewară of your Work be not any rr 
BEAR, 4 88 d AIBtlog that you have contributed so- 
methin 40 he eminence ot the Legion and te greatneas 


3), The La» of Silence: Talk jittie. Talk oni; 
must. Your eloquener îs In deeds Let athera Au ou do. 


A i Law ot Education: You must become anothar 








(Urmează pag. 





AMBITIONS PRESIDENTIELLES 


n est mâme cocasse (pour ne pas dire triste et avillssant) 
de voir tes deux champlons & la Prâsidence du plus pulssant 
Etat du monde, [umer le calumet de la palx avec de mi- 
serablea Indlens parquts dans une reserve nationale parce 
qu'Hs ont droit de vote. Ou de les volr sincliner respectueu- 

sement devant un * poudou” d'6bene et supporter son odeur 
intecte, pour le simple fait qui domine la volonte de quel: 
ques dizaines de nolra abrutis. Mals le comble est atteint 
lorsque, chacun de son câte, en ehrttiens avouta. Ils posent 
sur leur tâte la petite calotte Judalque, se prosternent de- 
vant les grands et petita rabins de New-York et d'alileurs, et 
mendlent htrolquement quelques oboles substantielles pour 
que la campagne electorale aboutisse A une victolre certalne, 

Et les oboles tombent abondamment dans les mains de deux 
candidats, pour que la balance penche du câte “du mei- 
eur” et que les communautes Julves pulssent faire valoir 
plus tard leur contribution “decisive” dans la rtussite du 
vainqueur, quel qu'il sait 

Ce sont moeurs courantes dans ce pays et personne ne 
sbtonne. On clame contre les financea occultes et lea Ames 
pourriea uniquement lorsquune publication nationaliste 
rtusait peniblement A se mâintenir avec une malgre paru- 
Von mensuelle. 

SI, vraiment, cette demagogie, ces mensonges, ces moeurs, 
ces trahisons et ce manque de caractere devalent toucher 
exclusivement le peuple americain, notre protestation ne 
seralt (contormtment A la formule consacrte) quune 
“ingârence dans les a/Jaires internes des Etats-Unis”. Ce- 
pendant, elle a sa raison d'âtre, car Vattitude du president 
Nixon nous touche directement ou indirectement, tou: 
Dans son ambition delirante de reprendre la direction de 
VEtat, îl est lance dans un chantage A leâchelle interna: 
Monale. Pour atteindre des buts purement electoraux, Îl 
compromet tout Ja scurte du monde libre et Lavenir dn 
peuple vietnamlen. Ce qul est non seujement un manaue 
d'honnătetă envers ceux qul vont voter, mals aussi un 
manque de lavauit envers son alle le pluz sâr dans cette 
partie du globe, II fait semblant d'ignorer aujourd'hul que 
les sacrifices de ce peuple aux portes de TExtreme-Orlent 
ont dăfendu Je blen-ttre du peuple americain. En misant, 
pour sa rtelection, sur latmosphere affective surle d 
slogan “palz au Vietnam”, cret et soutenu d'aileurs depuls 
longtemps par les forces gauchistes et leurs comparses, le 
President Nixon a provoqut un processus de decomposition 
nationale et un courant de nouvelles exigences de In part 
de ceux avec qul | ntgocle. Aux Etats-Unis les gena 
niarrivent plus A comprendre, D'un câte, on leur ressase 
que le communisme est un danges qui s'itale un 
tout et qu'on doit stettorcer par tous les moyens 
et de ditruire. D'un autre cât. on leur assure que les com, 
munistes de Hanol sont tres gentiis et au'iis ne sont pas si 
mâchants qu'on l'a cru. La preuve en est quils ne veulent 
rien conquerit, mais seulement finit În guerre et rendre 
servite A leurs frârea de Salgon, en leur prâtant leur din: 
Jectique et jenra moyens de travail. Dts que les chosea 
s'arranperont plus de guerre, plus de menace communiste, 
plus d'infiation, Bien au contralre, In nation amerieaine 
Joulra dune nouvelie 6poque di rit, ear Îl va faloIr 
refaire tout ce qu'on n astă! iquement dâtruit par JA. 

DI n'en faut pas plus pour que J'Amâricain moșen, com. 
mence A aimer les drapeaux rouges et A penser que Nixon 

tun gran President. Mais. comme ÎI est ataca metlant 
——mâlgră aa naivetă coutumitre-— 1 posă une petite con: 
diuon: mon voțe contre un traltă sint d'entente cordiale 
entre es deux moltita vietam-vleteoni, 

Et 1 commence le drame dlectorai de Nixon, aceompagnt 
4 Vautre baut du mande par Ja tragtăle nationale de Thieu, 
Mais, duel polda peut avolr Ia tragtăle d'un peuple vailant 
davant Vambition d'un homme qui trouve plus intărezsant 
de ragnvr une election que de faire tout son posaible pour 
valnere un ennemi!... Le compromis ne Iul eat pas inconnu 
et encore molnă, penible, i lul faut cette siennture de 
patx A tout pri, Et dans cette intention rlen ne le tebute 

rometire tout ce aurii peut et mime plus, ctder A toutes 
ea exlgences sans celller; menacer dea pirea venpeancea 
tou eeux qul soppoteralent A sea deaselni, 

VollA le tableau moral de celui qul aspire Ia “reprăst: 
dence” dea EtataUnia. Alteindre son but par tous lea 
moyena. mâme lea plus dangereux pour Vavenie du monde 

de son pays, Qu'importe! Comime on est trâa matin, on 

arrangera par la suite. On a d4Jă vu cela A la fin de Ja 
TI Guerre Mondiale et dea traitis de Yalta, avec lea can: 
sbquences quan salt... Pour IInstant, )I faut presat lea 
deux partier en cause —surtout ce “misărabie” Thleu (en- 
nemi de JA palx— A tomber d'aceord sur, pour le moins, 
une trăve spectaculalre qul pulse âtre interprătăe par les 





























masses votantes des Amăricaina comme fa fin de Ja guerre 
au Vietnarn, = 

[3 au'entre en jeu Kissinger, le pigean voyageur 
de la Maison Blanche; avec son Du su 00 ARIE A 
1uneţte et aa mentalită de sămite messlaniaue, totalement 
indiferente aux soulirancea et aux săerificea des autrea. 
On dirait quune fatalite veut que tous les malheura de 
Vhumanită, anclens ou rtcente, alent A leur origine ca dana 
leur extcution, In prăsenee agissante de cette race. La 
France n'y a pas tehappă non plus avec ses Lon Bium et 
Mendes France, 

Maintenant, c'est le tour dea Etats-Unis de recevole lea 
services disintâressta et patriotiquea d'un Kisainger infa- 
Mgable. Salgon, Hanoi, Pekin, Moscou et Paris niont plus 
de myateres pour lul, Avee une compâtenee taute talmu: 
dique, 1l distribue partout des sourires enchanteurs et des 
conseils subtila. Avec une habilite de stratege consomme, 
1 a dejh tranquillis; Moscou et Pekin, Îl a convaineu Hanai 
du desir americain de linie cette gutrre Injuate et sans 
“aucune valeur marchhande” et aasurt Salgon que tout ce 
tintamarre n'btait que le prilude du blen-âtre du peuple 
vietnamien, 

Mais, on insiste sur le fait que les choses present et 
on n'a pas le temps dexpliauer en dâtall comment se 
presenter ce blen-dtre pour lea sacritita du Mekohe. On 
a encore moins le temps de s'occuper de la retraite anticipte 
des forces vietcong Inflltrees dans le Vietnam, de Vetablis: 
sement d'une zone de steurită, des garanties pour assurer 
1a non-reprise des hostilites apres de depart des lorcea am: 
ricaines, ni d'autres broutilles du mâme genre. On n'A pas 
Je temps! Ce qui faut, c'est que Ventente cordiale entre 
les freres ennemis depuis deux dtcennies devlenne une 
realive palpable en quclquea Joura, C'est le desir du prand 
Manitou de Washingtan et des, forces oceultea qui le diri- 
sent dana tombre. Done, pas d histolres, sitoni 

On ne peut pas savolt exactement comment ces trata. 
tons se ont deroultes, mais on peut imaginer le ton 
mielleux, ponctub d'aceeptationa humillantes. de Kisatner 
4 Hanol et son regard courrouet, charge de mennces, A 
Saigon. Sans parler de ses soutireă entendus 4 Moscau et 
des cadeaux &conomieo-finanelers portăs & Pekin... Sâre- 
ment, rien n'a ete 6pargut pour que les îlections solent 
gagntes: nl courbeltes, ni promesses, nl cesslona territe- 
riales, ni aventages politiques Qu'importe!,,. On n'a rien 
negliă pour que ambition electorale du grand Manitou 
soit satistalte. On n'a rien nâgligă pour sentendre una fols 
de plus avec les plrea ennemis de ihumanită. 

Cependant, dans celte fitvre unanime pour Ja paciri- 
cation de ce coln, aslatique, an a 6iniină quelquea petita 
detaila qul, jusqu'au dăbut de la campagne 6lectarale, cans- 
titualent I'esentiel d'une doctrine de dârense des. Ibertâs 
humanines et de Lintervention des Etats-Unis: 

On a oubilă lea soultrances du peupie viotnamien A 
14 solie dea Incurilons meurrierea des comunitati du 
no 
— On a oubilă la farouehe ditermination de ce pet: 
ple de reater du câtă que eroyalt-il - dătondent la libertă. 

— Om a mâme oubilă les saerificea des soldate amârie 
cains que detendalent /honneur dea Etats-Unis dana colte 
uerte lointaine et locale. 

— On a oubilă, surtout, que ce moreeau de terre maur: 
tie constitue le bastion le plus avancă de a dăfense or: 
ganiste dans le continent axlatiaue Une fola rânlisă un 
pouvernement de coalition Saigon: Hanoi, qui doute encore 
du sort râservb au bastion sud-vietnamiani 

Liavenlr de VAale libre se Jaue dans ce duel entre, 
bitlon prâsidentielle de Riehară Nixon ek le bon genă 
prialdent Thleu qul ne veut câder ni aux 

asurances, n) aux monacea de lolseau de malheur 
nlen, charge de mener aire, Toua lea autrea compAr: 

en entendu, sont auvattemânt d'accard, ear (la savant 
*janase entente“, Jour ouvrira 1ca 








de Vinde et du reste 


On voudrait dire de mauvala prophetea!. 

Mata [i Menbla, que ja GigăiA i enara AD, 
accomplle ine des mon 
siitiaue amârieaine, ali riche en ia 
«i en stupldlita diplomati 





FORTELE STAU FAȚA IN FAŢĂ 


ŞA dar mult dorita conterința de Moscova 

referitoare la securitatea europeană se 
apropie. Delegații țărilor chemate să 
participe la acea conferință desbat la 
Helsinki prablemele cari se vor discuta. 
şi caută să se pună de acord asupra 
soluțiilor, așa fel incât atunci când se 
va intrun conferința, să nu ma! fle de 
făcut de cât să se şlefulască ultimele 
asperități, De fapt desbaterile au loc 
intre două teze, Pentru flecare ches- 
iune, rușii cu sateliții lor au o po 
zițle comună, lar în fața lor occidentalii susținând alte 
puncte de vedere, dar unde Ilecare delegație lucrează inde: 
pendent, fiind obligate să-și coordoneze părerile lor pe 
terenul de luptă, neexistând nici dirijor și nic orhestră. 
care să cânte In perfectă armonie. Speram că delegații 
țărilor care fac parte din alianța atlantică să 1! găsit puncte 
de vedere comune, la cari vor căuta să ralleze şi pe acel 
cari nu intră in blocul comunist: dar asta nu-l sigur că 
var reuşi In toate problemele. Din partea blocului comunist 
două probleme sunt esențiale 


Recunoaşterea de drept a frontierelor actuale europe 
ne ale Rusiei, rezultate după deciziile lui Stalin, frontiere 
fixate arbitrar și fără asentimentul aliaţilor Iul occidentali 


- Desființarea blocurilor militare, și retragerea tuturor 
torțelar aflate în afara frontierelor țărilor respective 
Dir; partea oceldentalilor, intre problemele pe cari aceştia 
vor să le desbată, două se disting prin importanța lor 
Zidul de 1a Berlin şi 
Doetrina Brejnev, sau doctrina suveranității limitate 
Nu stim dacă și când se va ajunge Ia vreun rezultat 
coneret În aetăti probleme - 
Recunoașterea actualelor frontiere europene ale Ruse! 
sovietice nu reprezintă o barieră de netrecut. Franța a 
declarat incă pe când generalul de Gaulle era preşedinte 
de republici că recunoaște ca șalabile frontierele Germaniei 
Şi al Poloniei, adică în săență linia Oder: Nelse, far tratatele 
Închelate în aceat an de eătre Germania de vest cu Moscova 
şi Vargevla au deschis calea şi celorlalte state să le recu- 
noască. Nu acelas Juera exte cu lichidarea pactului atlantic. 
se para că Statele-Unite şi Canada se pregătece sa 
teducă ta maximum forțele lor din Europa, blocul atlantie 
ma poata îi Jichidat, pentru că. pe el se sprijină regimurile 
liberale din Europa de vest. Ori ce garanție ar oferi Rusia 
sovietică şi ari ce asigurări ar da. țările din pactul atlantie 
nu pot să rentințe la apararea lor militară eu mijloacele 
cale ma! moderne, Riscul este mult prea mare, și nimeni 
na poate să afirme că Rusia Îşi va respecta angajamentele. 
1n flecare an. în adunările comandanților ct răspundere 
în pactul atlantic. se exprimă marea ingrilorare a acestora, 
provocată de imensul arsenal al armelor perfecționate 
Tuse, și se atrage atenția in modul cel mai insistent, gu- 
vernalor din țările cari intră In acest pact, să Intărească 
mereu forțele Jor militare, și să nu se lase inșelate de ati 
tudinea impăelultoare rusă, eare este Inșetătoare 


In cola ce priveate zidul de Ja Berlin, Germania de eat 
se va opune cu toată tăria la dărâmarea Iul. Chiar a 
când problema securității europene cate In plină desbai 

uvernul Germaniei de est a intărit frontiera eu Germania 

vest, cu cel mal perfeețlonat alstem de arme de loc, care 
funcționează automnt. 
































lui se vor produce nemulțumiri grave — ca urmare n 
măsurilor dictatoriale de tip comunist. In mod logie vor 
avea toc manireataţii In contra acestor măsuri, cari vor (i 
sever impledecata de guvern, ajungându-se chiar la VAI de 
sânge. În această stare de adânci tulburare internă. atât 
de căutată de comunişti, accațiă vor aneoti sosit mo- 
mentul să se debaraseze de tovarășii de 9Laă in 
Binturi conducerea. In cazul că nu vor ți siguri de reuşită, 
Tu vor face e) ape) Ja Moscova sh intervină, așa cum a 
intervenit In Cehoslovaeta. adică să aplice doctrina Braj- 
nev? Natural, se susţine că situația nu ar fi jdentieă, 

tru că nici Eranța, nici Italia nu sunt țări aflate sub 
influența poltică a Rusiei ca tatele din Europa de eat 





Dar Stalin a luat aceste state sub aripa iul ocrotitoare fără 
să ceară aprobarea lui Roosevelt sau a lui Truman În anii 
1945-48. Pentru ce sar Jena Brejnev să ajute pe comuniştii 
de la Paris sau de la Roma, când nic! la Washington, nlet 
la Londra nu se manifestă un anticomunism, dur, cl doar 
un fel de apă căldieleă cu pronunțate nuanţe roșii, in care 
comuniştii se simt din ce in ce mai mult ca la el acasă. ŞI 
apoi Intro asemenea imprejurare — care nu-l de loc esclu- 
să — ce vor face țările aflate pe glacisul european cu fața 
spre est? Ce se va Intâmpla în Germania de vest şin 
Austria? Cine poate să afirme că vor putea rezista presiunii 
politice comuniste din est şi vest? Cine poate să susțină că 
blocul atlantic va mal funcționa, sau nu se va prăbuși, aşa 
cum s'a prăbuşit pactul mieei Ințelegeri în 1938, când Hitler 
trat în Cehoslovaci 


Acest raționament ne duce la concluzia că în situaţia 
actuală doctrina Brejnev, care — trebue să luăm În consi 
derare — este aplicabilă în tot “câmpul socialist” şi nu 
numai la sateliții europeni, reprezintă un mare pericol 
pentru libertatea popoarelor din Europa de vest, Credem 
că discuțiile în jurul acestui sublect, atât în conferința 
pregătitoare de Ja Helsinki, cât şi'n conterința asupra secu: 
rității europene, vor fI foarte aprinse şi nu vor duce In 
niel un rezultat: cel puţin In faza actuală 


Dar acum să ne întrebăm de ce Moscova ține atât de mult 
In această conferință a securităţii? Ge vrea să obțina? 
Dintre toate problemele cari se vor pune, cea mai Impor- 
tantă pentru Moscova şi pentru care a şi propus confe- 
rința — este acela a recunoaşterii frontierelor actuale Ale 
Rusie! către Europa, Ea vrea să se asigure că nu va avea 
surprize neplăcute în această parte, atunci când va fi 
obligată să intre In desbateri definitive cu China pentru 
iumga frontieră care le desparte. Cici și ale este vorba tot 
despre drontleri, Ca să alungă lA inmenaul ei imperiu. din 
epoca noastra, Rusia a luat de la vecini cât a putut 
Sa întins sub Țari și se intinde și acum, mod mult 
mal periculos şi cu mijloace mult mai puterni ipionana 
de partidele comuniste din țările Incă Jbei cărora 
duce un permanent răsbolu subversiv În toate aceste țări 

“Toate forțele spirituale şi materiale ate lumii libere sunt 
atacate, Biserica, şcoala, administrația, tineretul, familia, 
e şi economice, viața politică, nimie nu 
este Măsat la a pante, şi peste tot se simte acțiunea de sub- 
minare a organizării popoarelor libere. ŞI această acțiune 
se duce, nu numai prin intermediul partidelor comuniste 
din toată lumea, dar chiar prin intermediul elementelor de 
conducere, şi a acelora cari reprezintă viata unul stat 
cameni politiei, protesori de toate gradele, cameni de știin- 
ță, artişti, preoți, atudenți, comerelanţi, conducători de 
sindieate lucrători — cari conştient, sau de bună credință. 
imping la dezagregarea morală a camenilor și carta 
greutăților de ordin material, ea inflația, scumpirea vieții. 
reforma nechibzulte și extrem de costisitoare, și nestârşitele 
greve aşa zise cu caracter soclal, dar cari în realitate nu 
urmârese altceva decât rărunelnarea stabilității monetare 
și economice a statelor respective. Toate nemulțumirile de 
clase soelate, toate revoltele, toate conflictele de rasă şi de 
religie, sunt exploatate de comunisti. Toţi nemultumițit 
sunt luaţi în primire de agenții Moscovel sau al Chinei, 
ajutați cu bani și cu arme, Indoctrinaţi în Ideologia co- 
munistă, și instruiți cum să se organizeze și să ducă lupta 
să sa pună mâna pe putere. Astfel, în timp ce oficial et 
accentă să aplice coexlatentialismul, rețeaua de spioni, de 
partizani și de propagandişti lucrează zi și noapte la dealn 
tegrarea lomi! dibere 

Degradarea convinierilor sociale prin intrigă şi propa 
gandă, spălarea erecrelo și COBĂIțioharea lor rii, DerTRa. 
nenta prezentare falsă a teslităților comuniste, mineluna 
repetată Ja infinit, și ridicarea urvi la nivel de doctrint 
socială pentru fanătizarea osmenilor șI transformarea lor 
In bestii, crelază o atmoateră de intoxicație palhâtogică, în 
care mulți rămân prinși și nu se ma! pot elibera, 

Acum doi ani, JA conferința anuală a pactului ati 
de ln Bruxelles, fostul minlatru Mallari Matia mare 
n Chracterizat astfel coexlatența pacilică: “Coexisten 
frauduloasă pacitieă nu este nici cel puțin un surogat de 
pace, pentru că Inamicul o folodeşte ca 6 armă periidă 
pentru A continu 4upta. Da fapt este vorba de a adevărată 
doctrină concepută ca să continue răsbolul cu ajte mijloa- 
ce... Pentru totalitarismul eomuniat, supravletulrea cole. 
Vvităților politie» naționale unde domneşte libertatea, nu 
poate î) tolerată sub nici un motiv. Libertăţite individuale 
m politice sunt pentra e! aberaţie Intolerabilă, pe eare 









































(Urmează pag, 7) 








trebue so combată şi şo disțrugă, săb pedeapsa de a sedea 
libertatea distrugând propriul lui editiciu politic... Deo 
jumătate de secol lumea este martora unul fenomen dubiu. 
fară să-și dea seama de implicațule lal: marzizarea Jas- 
tului imperiu rus ȘI rusificârea ldeologiei marziste... Le 
ninismul este o Inşetăciune prin care violența este camu- 
tată in ideologie, in serviciul unei conspirații de profesio- 
niști ai revoluției, jeșită dintr'o minoritate infimă dar foar- 
te combativă și bine antrenată pentru cucerirea și exer- 
citarea totalitară a puterii”, 

O magistrală caracterizare a comunismului, Conducăte- 
zii acestul comunism au reușit să transforme marxismul 
Tatr'o ideologie rusificată, de care se folosesc ca să aducă 
lumea sub stăpânirea Rusiei 

Adevărurile enunțate de Matteo Lombardo nu sunt not 
Ele au fost cunoscute atât de aliații Rusiei în al doilea 
răsbolu monâial, cela ce n'a împledecat pe acel aliați să 
arunce atâtea popoare sub enutul comunismului rusesc. Ele 
sunt cunoscute şi de către conducătorii de azi ai țărilor 
occidentale. Şi după cum am văzut mai sus acelaşi foşti 
allați —deşi azi adversari pe poziții total deosebite— se 
pregătesc să recunoască frontierele lui Stalin, fără niel o 
Justitieare, ci nums! pentru motivul că Germania de vest 

inamicul inșins acum 27 de ani În urmă, și aliatul in- 
contestabil de astăzi— a făcut deja act de recunoaștere: 
jar Franţa, pentru care flecare pas inainte spre vest- fă- 
cut de Rusia înseamnă un pas mortal pentru libertățile 
ei, printr'un gest cu totul de neințeles. sa grăbit prin pia- 
sul generațului de Gaulle, să declare aşa din senin şi fără 
nici o justificare, că recunoaşte frontiera Oder:Nelse, adi- 
că acea frontieră care pentru Rusia reprezintă zona ei 
nevralgică în lungul actualelor e! frontiere europene. 

Noi refugiații, avem convingerea că această conferință 
se indrenpiă spre decizii definitive. Punem /oarte insis 
tent Intrebarea guvernelor occidentale. Dacă până acum 
frontitra europeană a Rusiei a Jost considerată ca rezultă: 
tul unor acte de fa/ ale Rusiei În detrimentul vecinilor el, 
de Va Intâmplat pentru ca de aici înainte ele să poată fi 
considerate ca fromtiere de drept? Care este motivul pen- 
îru care nu pot să ceară Rușiei să se relragă in frontierele 
ei din anul 1938, frontiere juste, trasate prin respectarea 
dreptului etnie și a celui de autodeterminare a popoarelor 
din Furopa de est? 

Nu putem să admitem că le este frică de supărarea via- 
uentă a Rusiei, De sigur că Moscova șa sări în sus dacă 
această chestiune e va pune în discuţie, dar ca este acela 
care a provocat conferința pentru motitele ei foarte Im- 
portante, și atuci va trebul, zau să accepte desbaterea, si 
să intrecupă conferinţa fără nici o pierdere pentru ocei 
dentali: Mai mult ehiar, occidentali se vor acoperi de plo- 
rin pe care le-o va aduce apărarea unei cauze drepte, şi 
prestigiul lor se va ridica vertieinas în cehii popoarelor afla 
te sub regimuri comuniste. Dacă totuși asttel de nobile per. 
specilve nu ating pe oceldentali, suntm obligați ză căutăm 
in altă parte motivul eventualei recunoasteri, adică moti 





, 
vul cedării faţă de Moscova, Si el nu poate 1! de cât intrun 
acord sceret refetitor la conflictul Pica atac! şi țărie 
arabe, şi — poate mai putin probabii— la celălalt confllet 
din Vietnam. Aaleă Washington şi-ar fi luat angajamen- 
tul recunoaşterii frontierei ruse, lar Moscova ar renunța să 
ajute mai departe Egiptul și Viet-namm-ul de nord. 

Cela ce seziu aici esta numai o ipoteză, pentru că nirale 
nu este publicat în acest sens, dar obeirvână evenimen- 
tele cari st petrec sub ochii noștri, această ipoteză devine 
tot mal probabilă. Pentru Viot-ham acordul nu apare clar, 
Condiţiile publicate de Hanoi zilele acestea, și cari ar [i 
rezultatul tratativelor duse de către delegatul persana! al 
președintelui Nixon nu sunt de loc onorabile pentu State: 
1e-Unite, și de sigur marea majoritate a poporului am 
cam se simte umilit, dacă aceste condiții sunt cele adevă. 
rate. 

In cazul conflictului din Orientul apropiat, se constată 
aici că Rusia şi-a (ndeplinit angajamentul de a nu mai da 
rmament perfecționat Egiptului. Pe baza vechiului prin: 
ciplu roman “da ut des” trebue să dea și Washington ceva 
tot atât de important, care să insemne o uşurare pentru 
Moscova în conjunetura politică mondială actustă; i mata 
nn poate [Ii de cât recunoaşterea frontierelor europene ac- 
tuale ruse 

Daca aţa este, atunct stăm în fața une! foarte triste tra- 
gedii, în care se joacă soarta intregei lumi. De rezultatul 
acestei conferințe depinde, dacă In secolul care vine urma: 
şil noştri var Ji oameni liberi. sau animale sclavizate, cari 
vor trage la jugul comunismului. America de nord trebue 
să spună clar ce pândește să facă şi unde vrea să alungă. 
Căci nu sunt de cât două soluții: sau se asigură itbertalea, 
sau se deschide calea pentru selavizarea tuturar popoare. 
lor. Ori ilbertatea nu se poate asigura de cât impunând 
Rusiei să se retragă în Jrontierele ei din 1058 

Ată alternativă m exită, ȘI &ă este în acord şi eu 
principiul atât de mult cântat de nlrenele comuniste după 
care trebue să se respecte dreptul flecărul popor de a de- 
clde singur de «narta lut. Ori astă nu se poate realiza de 
cât dacă populațiile străine înglobate în frontierele Ruslel 
după val sunt redate țărilor din care (n parte în mod 
natural 

De acela alturi de StateleUnite, și celelalte puteri —-An- 
uiin, Franța și Canada trebue să aducă In cunoștința Iu 
iei că trontierele el valabile sunt acelea pe cari îe-a avut 
după primul răsbotu mondial pânăn anul 1038 

A recunbărte de drept actualele frontiere înseamnă com: 
piicitate ?a fafurile teritoriale ruse după ol doilea răsbotu 
mandiăl, și preaătirea în viitar a altor acte de vlolență ale 
Ruatei, de acelaş natură, ŞI de asţă dată popoarele din Eu- 
rapa occidentală var suferi in apleițul gin carnea lor, cala 
ce sufăr de apronpe trel zeci de ani popoarele din estul 
Eurapel. 

30 Octombrie 1072 











General Platon Chirnoapa, 


Daia iii aia sanii diiiiiiă 


THE ARCHANGEL 


6) "The Law ot Asalatance: Help your brother in distreas 
You must not abandon him, 

6) The Law or Hanour, Follow only the ways ot Honor. 
Fight. Never bo a coward. Leave to others the wasa of (n- 
Tamg, Better fall Fighting the way af honor, than to can: 
auer by Infamy; 

From the new man, (rom this aristoeraey of ethica he 
wanted to subatitute to the amoral and corupt politician 
Codreano demanded the subduing Of every mâterial aspi- 
ration, the triumph of the aplelt over the body, coniceri- 
tration In prayers and eloseat nearness to God, to our 
Saviour, to Saints and to the good men that are no more. 
14 ls oniş that way that the Legion could hope tor the help 
“0 hose myateriaus foteea ol the invisible world”, without 
which there wi) never be a vietory for It 


Micnaci STURDZA 
Urmează în N: 7) 








„PACEA KISINGERIANA 


N momentul in care scriem aceste 
rânduri, sfârşit de Noiembrie, met 
ternichul preşedintelui Nixon, se 
ducătorul Kissinger, nu a reuşit 
încă să recupereze în negocierile se 
crete cu Le Duc Tho, un minim 
din concesiunile generos acordate 
agresorilor comunişti. 

Parcimonicasele informaţii din 

“5 presă şi deducţiile logice isvorâte 

din desfășurarea evenimentelor, duc la concluzia că 
super-ministrul american depăşise mandatul pri 
mit, cedând mai mult decât fusese autorizat. Sau 
poate că, înaintea triumfului electoral nixonian, 
fusese autorizat să accepte o infrângere mai com. 
plectă —socotită greşit, indispensabilă pentru reale- 
gerea patronului—. Faptul n'are importanță când 
este ştiut si va rămâne marcat în istoria Statelor 

Unite, că în apelul către electori pentru alegerea 

preşidenţială, promisiunea principală a ambilor 
candidaţi populari a fost capitularea —mai mult, 

sau mai putin deghizată, în Vietnam. 


Cunoscând această situație si contând pe accepta- 
rea condiţiilor de către “extraordinarul” Rissinger, 
văzând delirul euforic al presei americane şi europe 
ne faţă de “iminența” semnării acordului, este ex. 
piată furia comunistă pricinuită de nolle pre- 

ţii ale americanilor, impuse de viitoarele vietime 
ale acestei ințelegeri. Nimeni nu poate sti, cu astfel 
de premize, dacă negocierile purtate in vila partidu 
lui comunist francez de Jânga Paris, sunt realmente 
serioase şi dacă dârzenia lor-desminţită de surâsu 
rile radioase şi de glumele celor doi negociatori—, 
vor aduce vreo ameliorare in soarta rezervată ble- 
tului Vietnam din Sud. Pacea domnului Kissinger 
lasă comuniștilor toate posibilităţile, chiar dacă 
pentru aparențe superticiale, l-ar determina să îl 
acorde mărunte concesii de prestigiu, Nimie insă 
nu Îl mai poate obliga la aceasta, acuma. Abandona 
rea Vietnamului, aliat şi prieten, este o realitate. 

Acuma incepern să trăim primejdia unei alte păci 
kissingerlene, în Europa edca asa ctim se Na Dc 
merge cu același mentalitate şi la Conferința Se 
curității Europene, Timonierii politicii occidentale 
dispun de suficiente experlente și informații asupra 
adevăratelor obiective, tactici şi acţiuni relativ ocul 
te, moscovite și totuşi... 

„Naţiunile Unite admit in Organizația lor, din care 

LU rezentanții teroriști 

Angola și cu titlul de observatori 


olo de iea portughezilor 1 
Erate cae EI alai iara 








pe care o putem observi 


, în fiecare zi în tontă lu. 
mea liberă, dusă cu măestrie atât de Moscova cât şi 
de Peking şi pe care numai guvernele occidentale şi 
marea presă, nu vor să o vadă, sau o tolerează. 


Această săpare, destrămare şi devitalizare a Occi- 
dentului, pentru a îl înfrânge şi domina chiar fără 
un răsboiu de cucerire, executată cu virtuozitate de 
conducerile comuniste şi facilitată de incompetența, 
sau trădarea guvernelor lumii noastre, răspunde 
unei strategii elaborate acum doua mii cinci sute 
de ani! 

Editura Flammarion a publicat de curând, sub 
ingrijirea generalului S. B. Griffith, *L'Art de la 
guerre”, tratatul scris de un general chinez Sun 
'Tsu, acum două mii și cinci sute de ani 

Reproducem pentru... delectarea cititorilor noş- 
trii, un pasaj foarte sugestiv, pe care dealtfel îl ci- 
tează şi generalul Gehlen în interesanta sa lucrare, 
intitulată *Dienst”: 

“Arta cea mai desăvârşită in a frânge rezistența 
inamicului fără luptă pe campul de bătălie. Metoda 
directă este necesară numai pe campul de bătălie, 
insă doar metoda indirectă este cea care poate duce 
la o adevărată victorie şi a o consolida în acelaș 
timp. Desagregaţi tot ce este bun, la adversar. Im- 
plicaţi pe representanţii claselor conducătoare in 
acţiuni criminale; distrugeți luările lor de atitudi- 
ne şi modul lor de a vedea, Folosiţi lucrul şi trădarea 
elementelor celor mai josnice şi mai de disprețuit. 
Cu tot felul de mijloace, aduceţi tulburări în activi- 
tăţile guvernelor. Semânaţi cearta şi neințelegerea 
printre dusmanii vostri... Ridicaţi pe cei tineri con- 
tra bătrânilor, pe cei bogaţi impotriva celor săraci, 
pe cei săraci Impotriva bogaţilor. Distrugeţi, prin 
orice mijloace, armamentul, aprovizionarea şi dis- 
ciplina forțelor adverse... Discreditaţi tradiţiile şi 
zeii celorlalţi... Fiţi generoși, plătiţi bine spionii şi 
pe cei ce vă servesc, Plasaţi.vă în toate părţile agen- 
VII voştri secreţi. Nu faceţi economie de bani și şi 
mai puţin de promisiuni”. 

In concepția lui Sun Tsu, vedem că inselarea ina- 
micului, fomentarea desbinării in rândurile lui, bat- 
jocorirea religiei lui, minarea disciplinei, slăbirea 
convingerilor patriotice, lepădarea tradiţiilor, im- 
pânarea aparatului de stat cu agenți proprii, con- 
rupția și compromiterea cadrelor, distrugerea “ati 
tudinilor” adevărat patriotice, compun arsenalul 
Artei Răsbolului, căre aduce țiotoria fără întruntă- 
ri militare, 

Adăugând ln toate acestea principiul marxisto 
leninist, în nici un moment renegat de netunlli con. 
ducători comunişti, conform căruia “Tratatele ca 
şi cuvântul de onoare, trebuiesc respectate atâta 
vreme cât servesc intereselor superioare ale socla- 
Vsmului”, avem o Amigine cât se poate de cinră a 
celace putem aştepta de la păeile de stil kissinge- 
rian, În Asia sau In Europa, 

Comentariile sunt de prisos! 





Radu GHENEA 





1 DE DICIEMBRE DE 1918 


E han cumplido cincuenta ș cuatro ahos 
desde el histărico momento en el cual 
los rumanos de Transilvania declăleroni, 
en Alba Iulia, unirse con la patrie ruma- 
na el primera de diclembre de 1918, râm- 
plendo es! varlos siglos de esclavitud im- 
puesta por el imperlo Austro-Hiingaro, 

En esta fecha el ardlente deseo de to- 
dos los tumanos de convivir unidos, den- 
tro de las fronteras de nuestros antepa- 
sados. los Daclos, ş el sueâo del gran 
Principe Rumano de Valaqula — Miguel 
el Valiente—, el cual consigul6 proclamar, aunque por poco 
tempo, esta Unidad, en la misma localidad en e) aho 1509, 
se realizaba con la creaclon de la Gran Romania. 

EI Tratado de Trianon, firmado £! 4 de Junlo de 1920 por 
las potenclas vencedoras en la primera guerra mundial 
con la vencida Hungria, no hizo mâs que contirmar este 
jegitimo deseo de los rumanos de Transilvania de unirse 
con sus hermanos, aprobando Ia integraciân de esta pro- 
vinela rumana en el Reino de Romania tal como fue deci- 
dldo y efectuado el 1 de diclembre de 1910 en Alba Iulla, 

No era una venganza, como desde entonces la propagan- 
da revisionista de los hângaros lo proclama por todos los 
medios, pidiendo reparaci6n para la “mutilaciân del terri- 
torlo hiingaro”, sino la justicia histâriea debida n pueblos 
de milenaria tradielon y elvilizacien en el surtste europto 
3 1a aplicaclon del principio bâsico de la nueva era de puz 
îniclada con el Tratado de Versâlles, el cual establecia +i 
detecho de cada pueblo de disponer ș escoget libremente 
su destine. 

La *Huneria Mutilada”, llanto de Ja ollgaraula hneara; 
tenia en realidad balo su dominto “feudal” tierra y pue 
bios qua munca le habia pertenecido bajo otro concepte 
que el de la ocupaciân impueata por 18 fuerza, 

La conquista de Constantinopin por los turcas 3 Ia pre- 
sion, continua elercida par los ejereitos del Islam sobre 
Toa principes, servlos, valacos, moldavos 0 transilvanos, 
obiigaba a stes A buscar las allanzas de Jos palses curopeca, 
todavin a salva de eta amenaza, como Austria, HUNETIA 0 
Polonia, por el sistema medieval de aceptar la soberania 
da loă Reyes de estos pueblos, a camble de JA ayuda militar 
Ş finnelera necesaria para defonderăe contra las turcot 
heeho que los hângnrox aprovecharon para, una vez el 
atto de vasallaje roto „apoderarse de territarios de estos 
pueblos. tal como lo consiguleron en Trabsilvanin,, RAl 
Vuia, Croaela. Seryia y lo Intentatan tambien con VAlanula 
3 Moldavia, sn lograrlo. 

Ta -Hungria Milenâria”, como le gusta n los revislonistas 
vaniatos llamar e conglomerado. de Merras y putbloa ale: 
pas, que curcunden IA “tunpeia Mutilada”, demuestra In, 
Elsa por 108 mupia etnoprâfieoa, expresamente fabrieadoa 
por ellos, que los hintaros son una minoria, dentro de da 
I0yoria naelonal, eslovaca, ruteni, croata, tervla o ruma 
na de estos territoriea. 

Por cațo. In “Huneria Milunaria” se desplome como un 
cantiilo de năipea îl aurilr en Versalia el principla Vildo- 
îlano de ln libertad para 108 grupos naclonales incorporă, 
doa por eireunstanclaa aJenas a Ia yoluntad proplă en los 
imperloa vencidas, austro-hontaro $ ruzo.zarista 

Viatoricamente, la *Huneria  Mutilăda”_eă JA tealldnd 
nungara en Europa y no Ja victima de 1ax *injustielas”, del 
titi do de Trianon, porave las minoriaș hinigaras exlsten- 
tie en los terzitorioă, que tuvo que davolver a sus lenitimos 
duehoa, compensaba, mâs o menca, fas minoriâs de eălova 
cos. rutenas, servlos 0 rumanos exiatentea en dd territorio 
de în “Hungria Mutilada” 























“Transilvania, no la pobincion hiniara, 108 Intifund)oa cron 
dos n travts de los sigla por IA [derta 0 por otros slstemas 





en Ins mismas terraă de dătos en Panonia, 
la cuenca del Danubio, y que correspondia, apro- 
te, n los limitea aetualea de la “Hungria Mu- 


n venido de ninguna parte. 
Era în nn ut Oi ura e 
estas tii Bus antepasados, los Geto-Daclos, son Men: 





por TRAIAN POPESCU 


elonados en estas tierras de Herodoto ş. del 
Ptolomeo, Transilvania ha sido la cuna del Rein Daciă 
Buerebista ş Decebal, el cual obligă al Imperio Romano ş 
ui emperador Trajano a hacer contra el dos gutrras larga 
y sangrlentas, Hasta someterlos er e] ao 106 de nuesira 
Era y transformar Dacia en provincia romană. 

Dos siglos de colonizaciân romana, latiniz eompletamen- 
te a 10s dacios, y de los daco-romanăs de la Daclă Fâlx na- 
cid ei pueblo rumano, que vive hasta hoş dia en los miămos 
lusarts de sus antepasados, y cuşo idioma rumano, latino 
ei 80 por 100, atestigua su filiaciân: 

Desde su llegada en Panonia, Namnda entonces “Pastoa 
de los Romanos”, los hângaros tuvieron que enfrentărse 
con los rumanos, tanto en las Ilanuras panânicas, donde 
viv.an como pastores. como en su expansion al Este, hacla 
Transilvania, donde 10s principes rumanos Glad, Gelou y 
Menoumorut (Mano Muerta) Y sus descendlentea les opu: 
sleron pran resistencia hasta lograr ia conqulsta de estas 
Merraa en e! siglo XII de nuestră Era. 

Tanto las erânicas hungaras de In fechă, como las anânl: 
mas del padre Ricardo, archidlăcono Thomas o Keza, como 
în dei ruso Nestor del ana 1100, hablan de Ia presencia de 
1ca Biaceis o Vlokhy, denominaciân otorgada A los dice: 
romanos por les invasores bărbaros, que les asolaron la 
Verras casi un milenlo, 

En su libro “La Transylvania et ses habitanta”, IMpreso 
en Paris en el ano 1848, el autor, A. de Gerando, yerna del 
conde Emerik Teleki, bace una deseripelon muy maghyu- 
ruphila de su viaje por. las terras transilvanas, Dero no 
purde veuitar In verdad histârica y eseribe en IA pâgina 45: 
“Es dificil comprender como los romanos han dejado en. 
Dacia huelas tan imborrăbles. tenlendo en cuenta due 
ellos se ocuparon mis de explotar las rlquezas del pals, en 
vea de construlr monumentos, como en las demâs provin: 
cla3 rOMANAA: 

“En In antigua Dica se entuentran hoy vestigiot de ln 
dominaciân romana, Impeaibles de encontrar en los palies 
que fueron sus colonias preteridas,... aqul encontramoa un 
pueblo que se lama Rumano, 7 €i cual ha conservado no 
solamente el ldloma y la fisonomia de los conquistadorea. 
sino fiolmmente JAs Jdeas y las costumbres de elloa —mâs 
que en cualuler otro puebla de Europa, 

Bajo In preston de los bârbaros el emperador Aureliana 
retiră_de Dacia a las Jeglonea y la magisiradura en el 
ana 274 d. I.C. el territariă stendo presa de cOnLNLAS In 
vaslonea, Godos, Hanna en 370 d. 3. C., Gepldes an 454 des: 
puta de I.C. Avaros en 558 d. J, C. En medio de estas In: 
Yaslonea, loa descendientes de los romanos el puebli 
Aureliand dej6 ad, han subatatido stempri, > Jos vi 
tenlan sua Jetes nndonales cuanda los hungaros. conduet: 
dos por Arpad, conqulstaron la Panonia en B80 d. d. G”, 

Ru la pâgina 300, an, el capitulo “Los valacos”, A, de Ge: 
tanda tacribe 

“Los valacoă son en Transilvania 103 mâs antiguoa hab: 
tantea de 1a tierra. Eos ocupan €l pais Ș eran orianizados 
en principudos cuando 18, hâniaroa extendieran. la doral: 
nacin sobre IA antica Dacia. ete.” 

De Transilvanis sâlieron en ei atglu XIZ loa principeă ru: 
manoa, que creaton loa principados de Walaqula 3 Mold: 
vin, organizando las poblacionea rumanaa de Ina anuras 
subcarpăticas, que e extendian al Sur Dnstă e Danube y 
Mar Negro, ş al Eat, hasta mâs allă del Dniester, slendo 
falans las teorlaa erondas por 108 honiarus  revislanistăt 
ae Ia “Transilvania ha aldo terra de nadie, que ellos un: 
contraron desterta. 

Hoy dia, cuando tanto Rumania como Hungriă estăn n 
la merced del imperlatiamo; mascovita, parece anacrânicg 
hablar de revislonismo, i ercemos mâs sensato olvidar ei 
pasado de enemistad ş lograr un fronte de lucha cnmân 
para aalvar a nuestros pueblas del ranrxlimo-li 
nismo del Kremlin, y constitue uni ERA 
europea, capaz de oponerze a las futi Inilătas que 
amenazăn, nucatro vie]o SE dp 

EI =Diktat* de Viena, en Ii e iuo 
vea de Ion Jetea rusoa con Kadar, Jefe del Goblerna, A 
vista de Hudapeat, no. ea e rmeonocimiento de derechos 
hunnaros sobre Transilvania, sino xntale, poză 
a los rumanoa a sOrhctarii, ir ai 
ler, ahora valuntad del Kremlin, lo que el pueblo 
mana no lore ae she a 

o la. n 
ni con Transilvania, ni con Ia Besarabin, nl € 



























GANDURI 


Unteea lucrători numai în istoria 
graiului marei 


Numai ucigașii ştiu că omul poate 
muri 


In artă nu tat vânturi — se aşează 
vremea. 





Sărutul, e altă formă a muşcăturii canibalice? 
Unii ne intreabă: ce e cu noi, creştinii? Uite, sim 
piu: nu încetăm ră ne rugăm 
1 
Ca ce teama îşi spun oamenii bună ziua?! 
... 
Dacă nu ACOLO, unde. jertfele, sunt mai mari? 
Fără mormintele peste care a crescut fânul, ar fi 
putut Europa să aibe tihna cu care ne priveşte 
păzi?! 


... 





Omenie: sau unde se strigă riumele de Om cu nu- 
mele de ROMAN. 


... 
Sudoarea. descoperirea omului de inspira. 
ţia omului de artă, lacrimile mun- 
eitorului, şampania omului de afi X 

... 
Feriţi-ră de cei ce vă vizitează noaptea — ei vă 
Pra -ră de pre a at 
Val răi e enurăar. de iei 
sunt falși ai zileior noastre. Feriţi.vă de cei. 
ce fericirea lumii — el sunt făuritorii 
de rele Feriţi-vă de alianţe — ei ră ocupă PATRIA 

... 
Ucigasii: natura deformată sau natura contra na- 
turii? 

... 


Pt dând şi un Ioan Heliade Rădulescu a] exilului, 

care ză strige: Inrătați-ră copii româneşte? 
... 

Dacă vă întreabă. spuneţi-ie că n'am venit sărac, 

— am adus lacrimile părințior mei 








loan |. MIREA 


Prefer să fiu bolnar eu Christos, decât sănătos 
fără EI 


Banai: uneltiri. 
ep pi 
Zero — visul numerice 


O îndreptare, sau în orice caz când spunem TATAL 
NOSTRU, ar trebui să adărgăm la “păinea noastră 
cea de toate zilele” — păziţi grâul. 


... 

Dumnezeu intră numai când casa s'a golit. 
pita 

Finalitatea materiei — să-şi primească sufletul, 
... 


Când priveşti roadele „te miri cum su coborât aştrii 
în grădini. 


... 
Ceeace nu ucigaşii e că nici Dumnezeu nu 
ştie de ce l-au ignit pe Christos. 

... 


Suntem ultimii din generația care ne-am descoperit 
părinţii, dar care n'am trăit viața generaţiei 


Descântee — tămădulea prin poezie. 


Piângert: mărturisirea nedreptăților prin tlova de 
lacrimi; durerea degorind fiinţa: plânsu-mi-s'a. 
... 

Jeluire: istoria amarului, său glasul tăcerii, sau me. 
ditaţiile de moarte ale omului carpatic, sau invoca 
rea ccemică a evitării dezastrului, sau legătura la- 
crimei cu cerul şi ființa; Jale: cântecul exilului 
interior — jelui-m'aş şi n'am cui, jalbă — cronica 
intrânţilor dar şi gloria durerii. 


... 
Parimentum — paraj, latin; — pentru români: 
egioga genetică — pământul pavat cu trupuri 
străbune. 


SALCIA 


Ca să ascult vocile tinere 
de peste vremea amară, 


am luat in brațe o salcie 
a-doua-cară 
Şi mam făcut sub ea aşehie 


o mână, şi 

ramurile nu mai atâmau plânse. 
Mugurii mari, 
imenşi, cât un colosseu; 


LEGENDA ZIDIRII LEGIONARE 


Sapte meșteri mari 
— primii legionari — 
dia laşi au pornit, 
având de zidit 


barzii să o cânte. 


Carneitu, Codreanu. 
Meţa Orăşieanu. 
cu alți elnci Măcăi, 
au pornit pe văL 


au suit la munte, 
pe piscuri, cărunte 
şi sau dus spre Mare 


de fapte şi gând... 


Din flAcăul cel voiniti. 
faceau calfe ştuceniei 
dăltummă zidari de tară 
în Mişcarea Legionară. 


I-au trimis apol cu mil, 
să toate nai temelii, 
să dureze pe vecii 
pentr perlă jegendară 
— pata legionară... 


Et în vis parcă vedea 
că zidirea lar creştea 


— patria legtonarăț 


Ei pe gânduri n'a mai stat, 

pe Marin l-a mal toat 

și alți cinci meșteri zidari 
cei mai fainiei tegiogari -— 

şi-a pornit tolos să 


Şi — cum a vâzaton vis — 
iifu cruce-a fost neta, 





Aşa. mări, samtâmplat 
ge valuri sa Prea, 


neamul s'a cutremurat... 
Câţi zidari au mal ptăpat 


i şi pe Marin peta 
spre cerescul baldachin... pe Ia cotituri, 
în ide de mistrie, 
Capt în rari v-a adus Sa eat dat să în 
Rătarit în Apus piataale să ncingă 
și din Nord până in Sud, mmoariza 30 Invineă. 
pita ton net NI 
u _: 
neamu mtreg a întemnlt, pr ce sau dus, 
văzin ridui cum creştea ta Pa INA It y 


Ţara n jur e cuprindea. 
„Uma! dușmanii serâjneau 
strângeau, 


selgândo-l pe zidari... 
Când simțit-a Căpitanul 
că a areanul 
şi că depmanii din Tară 


Sai unhi cu cei de-atară, 
Ţara so sfărămițească 


SUB CRUCEA DIN PIETROSUL 


Neam cândra în viață 3 








cucereste tru 
dreptate “ei set 
i mau avut. 


e aa 





ROMANIA SI UNITATEA EUROPEI 





Plicul pentru ştampila zilei de emisiune, reproduce har: 
ta Europei din Decembrie 1918, peste care se suprapune 
fragmentul din testamentul lui Moţa, în limba spaniolă, In 
care mărturiseate motivele care lau dețerminat să pleca 
ca eruclat al uropel de Est răgea cu mitraliera în 
obrazul [ui Christos. se elătina fundamentul creştin al 
Europet. Eu așa am înțeles datoria vieţii mele. L-am iubit 
pe Chrlătos şi m am dus ferleit să mor pentru el”. o spadă 
ea 6 cruce pe mânerul că, ar monograma lui Maţă 
şi Marin — doua litere M., spadă care străpunge cu vâriul 
şarpele comunist, simbolizând vietoria Spaniei asupra co: 
munismului, singura în Istoria omenirii până astăzi, Jocall. 
tatea MaJadahonda unde au murit în luptă ce! doi eroi 
români; şi data comemorării 13 Ianuarie 1062 

XVI! La 10 Mai 1962, Românii Liberi nu decis să e 
memoreze suecesul aatronautie al Colonelulul JOHN H 
GLENN, american, care la 20 Februarie 1062, la bordul na. 
vel pu FRIENDSHIPP VII lansată dela Cap Cafave- 
ral în cadrul proectului Mercury, a reuşit să se mențină 
4 ore și 56 de minute în stratoaferă, fâcând In acest inter. 
val de timp, de trei ari ineonjurul planetei noastre. EI a 
retişit să bată recorduj mondial de rezistență In atratoaleră, 
ținut până la acea dată (1 oră și 54 de minute), de astronau: 
tul sovietie A Gagarin după afirmația Rusilor 

Incontestabil cuceritor si spațiului sideral și deschizător 
ai drumului omului în sbarul către Lună, Colonelul d, H. 
Glenn merita pe deplin acest omagiu, intre altele multa 
aduse de lumea Intreaga virtuților lui și technicii nmeri 
cane, mai ales ca laprava Iul definitiva In filatelie, noun 
temă de colecționat “ASTROFILATELIA” 





























ROMANIA ROMANIA» 


po POSIA 





Au fcat emise, în pereche, două vinete poştale de 1 Leu 
valoare flecare și de culoare albastră inchis, Pe ambele 
vignete apare figura satronautului Glenn, din profit sau 
din față, un colț al alobulul pământese, pe care se zărese 
siluetele celor două Amariei și eapaula Priendahipp VII 
sburând În jurul globului 1 “apogeu”, aaui la “perimeu”. 
Deasernenen apar cuvintele ROMANIA. POSTA , CAP CA 
RAVERAL 2041.1902- COLONEL U. 8 A. 7. JI. OLENN 
CUCERITOR Al, SPATIULUI SIDERAL, și insianele cornu 
niste “pecera și eleanul” Mărâmate, simbolizând astfel 
prima vieţorie 8 Statelor Unite asupra Fusiei Sovietice 

Pe vinita cu etigia de profi! « Colonenulul 7, FL Glenn, 
dealungul părții de jos a timbrului apare prâtestul Pamă. 
nilor Liber! cartea tendințelor eoaxistanvialiate ale TOmii 
veztdenitale: COEXISTENTA INSEAMNA O POARTA DES 
CHISA COMUNISMULUI SI MOARTEA TUTUROR LIBER. 
TATILOR NOASTRE, lat pe viuneta eu efigia din fată a 
Colenelului Glenn, apelul omânilor Liber) adresat tate 
lor Unite; DUPA ACEASTA PRIMA VICTORIE A STATE 
LOR UNITE ALE AMERICII ASUPRA UNIUNII RUSIEI 
SOVIETICE. CEA DE A DOUA VICTORIE SA FIR BLIBE 
RAREA TARILOR DIN ESTUL RUROPRII 























vV 


S'a gravat o gtampilă specială comemorativă cu urmă: 
torul text: COLONEL J. JI. GLENN —CUCERITORUL SPA: 
TIULUI SIDERAL— CAPE CAYAVERAL — 20 FEB. 1902 

MADRID — 10 MAI 1962 


Deasemeni a Lost tipărit un plic matelie pentru ştamplin 
zilei de emialune care reprezintă în mal multe culori, cap- 
sula Frlendshipp VII sburând pe un cer instelat; figura 
Colonelulul Glenn și apelul de: libertate României şi cea 
de a doua victorie a Statelor Unite să fle eliberarea Europei 
de Est, In limbile spaniolă și engleză. 


XVII La 15 Septembrie 1002, pentru comemorarea 
camplonatelor Europene de Atletism, care se celebrau În 
Belgrad, intre 12:10 Septembrie din acel an, Românii Li- 
beri au supratipărit cele trei vignete sportive lansate cu 
azia Olimpiadei dela Roma din 1000. eu textul: CAM. 
PEONATUL FUROPEI DE ATLETISM -—BELORAD, 17-10 
Sept. 1002 

















ROMANIA 3 
7 li) 


POSTA 


76 mana 3 


D in corporăi 


tUdortAn Aruuari 





Aceste vignote cu valoare de 
re verde Închis, fuse 
tru n comemora vi 


5 bani îlecare și de cu 
ră emise Ia 13 Ianuarie 1001, pen. 
aria olimpică a trăgătatului român cu 
piatolul, care a câştigat medalia de aur pentru România 
Vinmeta reprezinta alluota acestul trăgător care tinteşte în 
imbelurile comuniste, secera și clocanul care Apar itara 
mate. Deasemenea apar cuvintele ROMANIA POSTA RO 
MA 1000 inelele și torța olimpică, precum si maxima lui 
Tuvenal din Batira X-a *MENS SANA IN CORPORE SANO 

minte sănătoasă În corp sănătos-, rezultat pe care 
Hineretul de asțăzi nul ponte Atinge decat respingând 
Ioctrina comunistă, Acest imperativ apare în dreapta vi: 
natelor In limbile, română, engleză și spaniolă 
































Sa krațat o stampila tomemorativa pe enre pate Horta 
implică, și textul: BELGRAD, 12-18 SEPT, 1903 = CAM 
PIONATUL EUROPEI DE ATLETISM — MADRID 18 SEPT. 
1902, și un pile tlatelie pentru ştampila zilei de emiatune 











Po pile apare tribuna unul stadion aport 

rula fAITle fanloanele EUROPA, tar le ut 
A plicului, tricolorul românese In loe de onoa, 
victorihor dela Olimpiada din Roma. In are! 
aruncător de dise și o suliță, Mimbalizăn Intri 





1Urmas 





XVIII,/ “La 11 Septembrie 1002, cotespunzână celei de 
A 7-a emistune “EUROPA” a celor dela Strasbourg, Romă, 
nl Liberi lansează emisiunea lor, patodiind desenul oflelul 
al luxemburehesulii L&x Weyer, cară reprezenta Un, abat 

a 40 frunte = cele 10) late mderate Aa Convenţiăi poștală 











La acest arbor desenul românesc Adaugă o cracă ma! 
mult, pe care o secure cu simbolurile comuniste incearcă 
sa dotageze de trunchiul arborelui “EUROPA”, eracă di 
care sunt prinse opt frunze, simbolizând țările ceupate de 
comunism în Europa de Est: ALHANIA, BULGARIA, CHE 
COSLOVACTA, GERMANIA ORIENTALA, POLONIA, RO. 
MANIA. UNGARIA, și YUGOSLAVIA. Frunzele căzute doju 
sunt țările anexate de Rusia bosevică. LITUANIA, LETO. 
NIA, ESTONIA şi BASARABIA ROMANEASCA 















B'a imprimat o singură valoare de 78 bani, de culoare ca 
fenie şi o colț filatelică de culoare verde Inchis de 1 Leu, 
Pe Vianote apat cuvintele: «EUROPA, ROMANIA și POS 
TA”, lac pe colița filatelică in limbile engleză, franceză și 
germană, textul EUROPENII NU INOADUITI COMUNIS. 
TILOR SA MUTILEZE INTEGRITATEA ARPORELUL UNIC 
EUROPA”, NU R PREA TARZIU PENTRU VINDECAREA 
RANILOR DESCHISE, NU E PREA TARZIU DEASEMENEA 
PENTRU A ELIBERA POPOARELE SCLAVIZATE 

BA tavat 0 ștampilă speelală pe care apar: litera SE 











tâxtul: EUROPENI LIDERI, NU UITATI 
7 99 SAETEMARIE — MADRID — 17. 


FUROPA 
FUROPA DE BST 
Pe plicul do parai) lei de emiatune în mai multe eu 


lori apar: ROMANTA LIBERA, HUROPA LR în spaniolă 
PRIMA 2 DE RMISUUN E, VAN) apel reprodaa mat sua, și 
arborele Ruropa, Cu eraca reprezentând țările din estul 


curopean, frunzele căzuteteritotiile anexate de Rusia Bo- 


vletieă, și securea comunistă simbolizând A gresivitatea cnm= 
tinuă a comunismului Impotriva bătrânului continent 

XIX La 10 Mat 1003;de acord eu "Campania mondială 
contră Foamol” patronată de organizația Nâţiunilor Unita. 
cu catseter obligatoriu pentru toată Statele hacrbre, fiecn. 
re trebuind să scoată o emislune de timbre poștale, cu sco- 
pul de a ceda fondurile realizate, gecțiunei, acestui for în 
ternațienal. însărcinată cu alutârarea ținuturilor intome 
tate depe glob, Românii Liberi au lansat și ei o emistuna de 
4 valori a 80 bani ficeare imprimată în blocuri de patru 
exemplare, de culoare albastru-verzui și cărărialu Şi 0 coliță 
Muatelieă reproducând acest bloe In. culoare ANANMEU des 
chils și vişiniu. 








Desenul reproduce simbolul acestei campanii contră loa: 
mel “trei spice de grau” supratipârite pesta partea Intune 
entă a schemei globului pământesc — parica care suferă 
b jugul comunist și de care, in desen, sa deprinde un 
1Any rupt =— Apel lumii Mibere pentru eliberarea el de sub 
sclavia moscovită, Pe timbre, în afară de cuvintele: RO: 
MANIA, POSTA apare In limbile română, engleză, [rance- 
ză şi spanidlă, apelul Românilor. Liberi de a se da “PAINE 
ŞI LIBERTATE EUROPEI DE BST!” 1at pe colița filatelică, 
în limba spaniolă. sloranul *L/HERTATEA POPOARELOR 
APARA OMENIREA DE FOAMETE”, aluzie la Jaul sls- 
temetie practicat de Rusia Bovletică in țările subjugate pe 
care le-a tranăformat, din paradisul de odintoarn, în cele 
mal Intotetate și pustiite Tari din lume, 


Sa gravat 0 atampilă speeinlă pe care Apare textul 
PAINE SI LIBERTATE OPEL DE EST — 10 MAL 1003 
şi un piie filatelie pentru sua de emistuie, pa care apari 




















(Urmează în N. 3) 


—3 


DN. sic 


SCRISUAREA DOUA 


DE VORBA CU NOII REFUGIATI 


IUBITE CORESPONDENT NECUNOSCUT 


U multă delicateță mi-ai vorbit de lupta 
dusă de cel din exil. Mal lăsat Insă să 
Intrevăd 0 oarecare nedumerire in ceea- 
ee privește terminologia noastră. Cu 
oarecare timiditate mi-ai cerut să-ți ex- 
plie dece numim noi lupta exilului o 
Teziatență activă. 

Chestiunea e justă şi necesită o expi 
caţie 

Ne găsim în conflict cu un duşman 
extrem de dibaci, ce nu se dă Inlâturi 
dela nimie. ce-și urmăreşte cu perseve- 
rență planurile, ce șia intins peste tot antenele și care, 
pe deasupră, este in legătură cu forțele stângiste si revolu- 
Vionare din toate țările. O forţă uriaşe îl stă In Indemână. 
pe care o întrebuințează fără scrupule de câte ori are ocazia. 
Fără să mai țorbim de şantajul permanent cu radele din 
țară, care pune Ja respect şi reduce 1a tăcere o seamă de 
refugiaţi. In față acestei coaliții de mijloace, exilul este 
obligat să-și studleze bine acţiunile, să nu-și Irosească for 
țele şi totaşi să pibească cu teme! unde şi când trebule 

Lapta exilului nu-l un râsbol deschis. ei o gueriila per- 
manentă. Hărţălm fără'ncetare coaliția ce se ridică în ca 
lea noastră, anihilându-i imbieriie de colaborare, demas- 
cându-! intențiile obscure, desvelindu-l In faţa lume! eri. 
mele, descoperindu-i şi neutralizându.! elementele ce vor 
să vâre vraJba printre exilați, s a. m. d. 

Din cauza circumstanțelor, politiee, exilul ncstru este 
inainte de toate o “rezistență”. Nu trebule să ultâm că no! 
suntem cei fugăriți, amenințați: că noi ne găsim Intro 
poziție delicată, în care trebule să facem față ia o serie 
de probleme legale pe care nu le au cel ce ne sunt dușmani 

tim, deisemeneă, că reprezntâm firu) spre libertate 
a! neamului și că avem o răspundere totală In fața Isto- 
iei. Deci, Inainte de toate trebuie să existăm, să ne men- 
ținem entuziaşii. să credem in vletorie. 

Rezistanța exilului este păstrarea une! punți invizibile 
intre neam și noțiunea de Iibertate. Fară existența exlu- 
dul, în Orice formă Sar manifesta, neamul niar mal fi 
decât un conglomerat de suflete în suferință, Stiind că 
„există acest ex!) undeva în lume. neamul speră şi asteaptă 
eu mai multă ineredere zhua de mâine, 

Prezența unu) exi] care “reziată” In eluda tuturor pre- 
siunilor € coșrarul guvernului dela Bucuresti. FI stie că 
acest exil este adevăratul reprezentant al poporului român, 
Atâta timp cât va exista un exi) care să reziate, guvernul 
comunist nu-și Ya putea aroga dreptari definitive asupra 
neamului şi a opinie) jul. Pe ce! din Tara (i poate înbotniț 
pe cet din afara granițelor, NICIODATA. Ori acestia ni 











vor trăi In 


mperanță lar ul dela Bucuresti în neputir 
Rezistenţa Romani “nai mult dacă o arma 


pribegi e 
un pete E text de lene a 
viaj "perii și aezentă n narosaii ta “a, dreptul 


tonă, fără sufu ianent de te IL 
și Ş grelzaze za poeta pa Honalt 








politi 
eu forța, 9 SEce 09 egete t-și ex. 
te faţă de regimul marxist 
noi neantul fai durerile, e nalt ae 
Prin noi se de un inuman şi tirante, 
tot prin EI prezența în istorie, nța 





iu eco ai A pante mate: 
usurință, agenţii locali, 
lea 
pt mana ae 
te intimă, degenl 
ectă în Ă 
socupie PR Ru pi nui împlineşte 
1 — 





Acesta-l intelesul adevarat al “rezistentei” noastre 

Dar dacă ne-am mulțumi a ne declara rezistenți, TAră alt 
atribut, n'am fi decât niste mumii ce-și aşteaptă Imbălsă- 
marea. Nu putem trăi o rezistență pasivă, statică, In cate 
să ne măcinăm dorurile pentru meleagurile natale. A re 
zista aatiel, Insemnează a accepta. 

Or, noi nu acceptăm nici în ruptul capului. Situaţia 
creată după a doilea răsbol mondial e o anomalie şi o În 
justiție. Regimul Inerustat în România e o aberaţie, Jar 
existența impusă națiunei române un calvar. Dacă există 
un exil numeros, dacă iumea caută să fugă in străinătațe, 
dacă majoritatea celor ce fug e constituită din tineri edi 
cați sub regimul marxist, insernează că anomalla, aber 
Ma și calvarul au atins culmi ce nu mai pot fi depășite. 

Această situație cruntă trebule combătută prin toate 7n!j- 
loacele și purtată Ia cunoștința lumi! ce se leagană Incă în 
iluzii și priveşte cu nedumerire gemetale de după Cortina 
de Fier. SI aceasta misiune revina exilului, Deaceea, rezis- 
tența lul devine o REZISTENTA ACTIVA, permanentă şi 
neobosită. 

In acest atribut stă toată măreția exilului. Putem spune 
chiar, propria lui supraviețuire. O rezistență pur și simplu, 
fără nielo vlagă și fÂră nicio manifestaţie ar fi in totul pe 
placul regimului dela Bucureşti. Ar 11 chiar gata wo ajute 
din când în cănd... ca să arate tuturor cât sunt de Ingădui- 
tori și darntel! 

O rezistență activă insă, e cu totul alteeva, pui 
poate TI niei cumpărată, nici manevrată din umbră 
stentă de mislunea el, ea smulge clipă de clipă maștile 
selor ce se prezintă In lume drept reprezentanții spiritului 
românese, pune la punet indrăsneala poliiruciiar și. deachi- 
de_ochil aeatul Oceldent ce ienorează tâtul. 

EXIlUl nu se resemnează și nu se 1Asă intimidat de intor. 
săturile unor elreumstanțe defavorabile. Cu cât norii sunt 
mal grel cu atât el reziată ma! actie, Acest adjectiv e pre. 
zență, săreuiniă, poezie, articol sau protest: dar tot atăt 
de bine seninătate în fața amenințărilor sau muşchi in- 
cordat în faţa loviturilor, 

Prezența noastră a tuturora în rândurile rezistenței e 
chezăsia continuității neamului în libertate și demnitate, 
Jar rezistența noastră activă e chezăţin unel vietorii cor: 




















Această formă activă scoate rezistența din banniitate [A 
(j o semnificație 
Inalță omul din 





orespondent necunoscut, eum trebue Ințe- 
şi apreciată rezistența activă a exilului românesc, 
Din eă nu poate face parte oricine, Iţi trebule o anumită 
construcție sufletească. Bi, înainte de toate, trebule să 
simţi neamul în tine ea o flacără imentă ce te consumă 
ŞI te indearană să nu-l uiţi 

Dacă vreodată, după teșiren din Tară, ai simiit în tun- 
dul fiinţe! meat foc miatuitor, nu mal sta pe gânduri. AIA. 
turăete eslăr ce luptă, cu entuziasm și vole bună, În tân. 
urile AERMVAI Feziateniţe active. Destinul ţi-a desena căile 
implinirii, 

bine și pe curând. 





D. BRAD, 








DIE ĂUSSERST ERNSTEN WARNUNGEN 
DER EXILRUMÂĂNISCHEN PRESSE 


IE exirumânische Presă aller Lânder, În 
denen sle in Europa und Amerika 
vertreten îst, zelehnet sich durch eine 
beisplelhai! klare Sleht in ostpolitischen 
Fragen Europas aus. Sie berlehtet nicht 
nur laufend zuverlassig Ober dia wahre 
Late În Rumânien und le Verhal 
tenswelsen der Bukareste kommunis- 
Uschen rumanischen Diktaturreglerune 
Im Rahmen der internationalen Politik 
sondern ebenso Ober das pesamta Wesen 
der ungemilderten Bedrohung der pan. 
zen irelen Welt durch die sow]elischen, sawle unter so ]e- 
Wseher Oberleltung stehenden imperinlistisehen Weltrevo. 
Jutionâre, Hierdurch findet man in Jeder Ausgabe desar 
frelen rumânischen Presa unwiderleghare Bexelse (Or die 
vom Standpunkt der Freiheit, Gerechtigkeit und echten 
Friedenssicherung selbstmârderisehe Getâhriichkeit der 
Ostpolitik dea z. B. durch Wius Brandt, Egon Bahr, Herbert 
Wehner und Walter Seheel vertretenen Stils. Die Mehrheit 
der Wahler în Westdeutschiand ist 7war lelder soeben aut 
die einseltige Schonfârbeprapaganda zugunaten der Bonner 
Linkskoalitian durch Massenmedlen hereineefâlen, doch 
ândert das natoriich pană und gar nlehts an der unbeding 
ten Richtigkelt der erwăhnten Festatellungen |n der rumă 
nisehen und ihnen entsprechender in der sonstigen Ex 
preasu von Vertretern der cateuropălschan und donsuln- 
disehen. Volker durch sachiche Wirkllehkeltakenner, 

Ein besonderea Verdlenst der exiirumânischen, Presse lat 
ferner, dasa man in ihr stândig wertvolle ostpolitisehe 
"Tatsachenberichte nicht nur în der vom Verlasser dlesea 
Berlehtes auch germ grlesenen rumânischen Sprache 
sondetn ferner ebentalls in deutacher, engliseher, frază 
sischer und fOr die aus Spanien welter spanischer findet 
Alle fân! eben genannte Sprachen verwendet 2. B, dle durch 
Aron Cotrus und Trâlan Popescu hervorragend geteiteate 
Moarider. exilrumânisehe Monataschriit CARPAȚII, Sie 
gehort ausserdem zu den erschreckend wenigen Organen 
der frelen Presse, welche ihre Laser dber die ausator 
dentiich getâhrliche, von Moskau aus geleltețe und mit 
iner besonders heachtenswerten rumânisch-kommunisti 
achen Beteiligung betriebene, Splonaze geten die NATO 
aufgrund cinwandtrei ermittelter 'Tatsachen unterrichiat 
Die Oktoberausgabe 1072 von CARPATTI, veră/fentiichte 
u, a, acel Heitrăge des namhajten rumânischen Pâdagogem. 
Mistorikers.. Wirtsehaltmetaxenschajilers und, Sozialogen 
sole einsiigen Mă/tiinga im schlimmen, hillerzeltlichen 
deutsehen Konzentrationslager Buchenteald Dr. Demetrius 
Leomties, beide în deutscher Sprache. *m Schlusă des einen 
dleser Tattachenerichte unteritreieht Leoniiea z. B, iai 
folgt; Die Exilrutânen haben wlederholt aut die Verot 
fentiiehung Willy Brandta 'Der Zwelte Weltkrier, Wtoc 
kholm 1943) hinpewlesen, in der es u. a. hoisat: "Im Sommer 
wurde von rusalscher Seite noch elne weltere teritoriale 
Bicherheltamasanahme getroffen. Aueh Jetat handelt es 
sich um ein Geblet des alten Rusalanda Dâmilch Bessara 
bien, das Rumânien 1018 annektiert haite” In dieser 
Vertăischune, der Geschlehte im Sinne der sow)etisehen 
Geschichisăchreibuna legi berelta dle Vorwegnahme der 
“Ostvertrâe,. Die Kontinultăt der verderbilchen Politix rar 
Rumaânien, (dr Deutaehlană und fOr das Trele Puropa În 
Xlar wle daa Licht dea Tagea. Daran kann dle angebliche 
Bejahung durch die weatilehen Stăatamânner gar nichita 
ndern.” "0 

indruekavali durch, zahireiehe BrandtZitate bew 
mă eale iehipiezit Aleser Festateliung on Dr Lean 
ies £. B, auch (n folgenden, Im Oktober 1072 erschlenen 
Dokumentationen:_ 1 “Rotbuch: Wer ut Willy Brandt? 
War ist Jerbert Vrehner)*, herausgegeben van AN. von 
Pârteval, MOnchen, Liebiesirase 38, În Bayern, verbreite 
mit Unterstătaung der CSU, sovle Polbx Frankrurtet 
=Wiuy Brandt estern und heute”, hermusegeben von dcr 
“Verelnigună fur Fbederun, der. Politisehen, Yillenstii 
dung. e. V.*, bezienbar bel der “Btudiengeselschaii (Or 
StantspoilUsene - Bteniichkeitaarbeit”, Prankrurt 

en Ausaiehi 7 

ră de Sienna Bestatigung des Zusammenhangte 
van W. Brandia heutiger Ost und Deutsehlandpolitik mit 
selnen irâheren unkrilisch TorsowJelisehen, Ausserungen 
verdankcen ir. exrreulicher else Ihm selbst! Br erklârte 
In Oslo am 9121071 aut der Preserkonrerene anlâsich 
selner Boleihun mit dem FriedensNobelrels, im Hinbilck 
aut seinen poltischen Wep: “Ich inute. melne, runde: 
genden Ubetzeugunten Baben sich nicht reândert” un 



































auch In einer Buch ori 1004 «Prledenspolitik in Europa” 
erwâhni er den Zusammenhank seines aussanipolitiaehen 
Wirkens ala Stantarman mit demo, wa er “als Junger Mann 
im skandinavlschen, Exil gedachi und gesagt halta”! 

Zur bessarabisehen Frage sei hier nur kurz unteratriehen, 
das aueh hier det sowjeuisehe Imperialiamus als volj 
und menachenrechtswldriger Bregher des Belbatbeatirz: 
mun garechtes der Voolker und Volkateile aultrat, nachdem 
am 2741918 in Chisinau-Kisehinew In Bessarubien, «teh 
desen Landesrai Sfatul Tarii volUIe îrek mit OberwAlti- 
wender Mehrholt fâr dle Vereinigung Beasarblea mit Ru- 
mânien, zu dem ea den lângaten Tell selner Gesehiehia 
pehârt haite, aumprach! Nâherea hlerdber berlehtet die 
zum 27, Mâra 1972 in Koln erschlene Sehrilt "Basarabia 
Pământ românesc —- Rumânisehe Land Bessarablen”, 
herauagegeben vom Bund der rumâniachen Verbânde und 
Institutionen, în der Bundesrepublik Deutschland und in. 
Weatberiin (8 Druekseiten, die rumânisehe Aungabe vwird 
in Bessarablen im politischen Untergrund verbreitet 

Eine besondere Role splelen in CARPATTI, det sonatigen 
exilrumânischen, Presse und der Presse von Bxilvertrețun. 
sen aus den Obrigen kommunistiseh beherrsehten Lândern 
des curopilschen Ostblock» und Jugostawlena sinele |n der 
kommunistisehen chinesisehen und slbanisehen Presa die 
unwiderlegbar begrândeten, Ausserst ernaten Warnunien 
vor den klar Jegenden Zielen, welche dle sowjetisehe 
Fâhrung zum Besten ihrer ausdohnunevvilligen Maehtpo- 
Wuik bei ibren Plânen for die sozenannte Europălsehe 
Bicherheltskonerenz verfolgt. Auch namhalte Sachkenner 
aun weatilehen Landern betelligen sich Initend an desen. 
Warnungen. Ein besondera vertvolles Deisplel lat a, B. der 

Mih în USA mehrfach, so UA. în “Der Deulăchame: 
rikaner” (Chicago) abpedruekte Aufsata van Prof.Dr. Por 
sony. “Trojanische Pferde am Rhein”, der ina Deutache 
Abersetat In Weatdculsehland wiederholt  auszugewelse 
verâffentilent wurde, so im “Deutaehiană.Magazin” der 
“Deutschland - Sultume”. Prof, Dr, Possony, der frohere 
ostpolitische Berater dea ermordeten UBĂ - Prâsidenten 
Kennedy, wirkt an der kalifornisehen Univerităt in 
Stanford, wo et im international hoeh angeshenen Hoaver- 
Institut zur Brforschung von Krioken und FriedensehIdasen 
cine leltende Steuni hat. Prof. Dr, Potsony, eine sehe 
entachledener Gegner der verhânenlavâlie Ost- und Deut- 
senlandpolițik der Reglerung Brandt-Scheal, gehârt mu den 
besten, reln sachiichen Bawjetologen, der ganzen. frelen 
Welt, Die Sehipfkanonaden der sejelisehen amtliehen 
Propaganda gegen Ihn und andere ebenso veraniveortuniex 
bewasate Warner und Băchkenner aInd ant în unverân. 
derten Stil des kalten Krlegeă gehalten. Bie finden sich 
laulend u, a. în der soxjetiachen amtilehen, Propasanda: 
und Zersetzeltachriit Neue Zeit”, dle în Moskiu awiser 
vussiseh aueh deutaeh, englisch, franzonlach, spanisch, 
polniseh und tachechiseh ersehelnt und In der panzen Welt 
verbreltat wird. Selbstverstândileh kănnen dle darin schrel: 
venden, Propagandisten:Helmsporne bel ihrer Metze kegen 
grschlehleliche und  rechiakundilehe sowle  politiache 
Wahrhelten und die NATO gane ună gar nichita van dem 
viderlogen, was sich jr reichen Bachiiehen Internationala 






























Schrilttum Im Gegensata zu îhren fulschen Behauptunien, 
bewlesen, findet! 
PROF. DR. BOLKO FRHR. VON RICHTIOFEN 


pila 
a 
pa 





Vâlcor - Canalul principal și cherhanalele. 





MEMORANDUN 


ON THE EUROPEAN SECURITY CONFERENCE 
BY THE RUMANIANS REFUGEES ASSOCIATIONS 


At first, through the media of countries 
belonging to the communist block, and 
later on directly, the Soviet Union advanced 
Its project for a conference on European 
Security from wich she excepts conside- 
rable benefits, The following are the most 
important: 


— the homologation of the european 
statu quo by an international legal 
document signed by all european 
countries and by the United States; 

— the consolidation of the soviet domi- 
nation over Eastern Europe and the 
instauration of the „Brezhnev doc- 
trine»; 

— the ascertainment of the political sta- 
bility în the West In view of a possible 
but more or less open conflict with 
communist China; 

— the elimination of the United States 
army from the defense of Europe since 
such presence creates an obstacle to 
the arrogant plans of the soviet expan- 
sion and, finally; 

— the reintorcement, the sanity and the 
developing of the soviet economy 
with the assistance of Western capi- 
țal and technology to the effect of 
building the grounds for new assaulta 
against the free world. 


According to proposals already advanced, 
the participating nations will not come to 
the Conferonce as membara tled to one 
or the other exiating blocks: they will be 
apparentiy free to adopt a elitica) position 
of thelr choice and without taking In account 
contronting coalitlons or Ideologies. Ne- 
vertheless, the Soviet Unlon Is already 
prepi become the conference promo- 
ter. To reach this goal, the Soviet Union 
—while offering simultaneous abolition of 
NATO and Warshaw Treatios— lays out a 
network ot bilateral agreements between 
communis! countries. The agreementa clau- 
ses and mutual obligations of military and 
ip aspistance are however Identical 
to thone prescribed by the Warahaw Treaty. 
Thus, în spite of «treadom for each country 
to adopt a position of Its », the com. 
munist block at the Conforence table will be 
united while the. rn natlons—praoe- 
cupled by a variety of problema—will be 
desunited and even antagonistic, lacking of 








a joint position well prepared in advance. 
Should this Conference adopt the dissolu- 
tion of the two treaties, the American Forces 
stationed in Europe will be compelled to 
withdraw, while the Soviet Army will remain 
in the heart of the continent, 

In this way, and long before coming to 
the Conterence, by the sole opening pro- 
Ject, the Soviet Union will insure for itself 
a considerable advantage: the confirmation 
by the participants of the Soviets appro: 
plation of territorles they have annexed 
in the confuslon wich reigned at the and of 
the II World War. Or, ethnically, historically 
and economically the populations of these 
territories have nothing In common with the 
Russlan conglomerate. It was only by gulle 
and by force that Lituania, Letonia, Estonia, 
Finish Karelia, Eastern Poland, Oriental Prus- 
sla, Bessarabla, Bukovina, etc, etc, have 
been torn away from the European continent, 
At this moment, Soviet Russia hopes to an: 
nihilate with Western assistance one of the 
most important trump cards the Free World 
has In opposing such intentlon: the Eastern 
European nations awareness of their right 
of independence 

Objectively, we belleve that the West Is 
ready to give up and without counterpart 
certain political elements wich until now 
have formed very efficient ramparts against 
the Soviet Union efforts for domination, Ne- 
vertheless, friction points exist and will con: 
tinue to create grounds for Insecurity since 
the European continent will be at the So- 
viata” meroy, 

The following list Is certainly not limited: 


— Berlin and the German problem, In 
spite of the recent Brezhnev-Brandt 
agreement; 


—— the Soviet Unlon obvlous desire to 
gxtend Its domination ovar Greece and 
Turkey, thus following the old russian 
polloy of expansion and panatration 
In Meditarraneen, Atlantie and Indian. 
areas; 


— the imprescriptible asplration for 
emanelpation and Independence of all 
nations living behind the Iron Curtaln; 


—— the consolidation of Wantern commu: 
nist partiea wieh In spite of Togliati's 
tactical swings, remain under Mos: 
cow's obedience, 


In our opinion, It is very difficult to con- 
celve that the Soviet Union wich has pa: 
tientiy built during a quarter of a century a 
vast conspiracy of contradiotions in Europe, 
will abandon one day everything and thus, 
will give up ways and Instruments In the 
promotion of its long term forelgn policy 
objectives, There is no doubt in our mind 
that these objectives are identica! to the 
perenial goals of Russia during Peter the 
Great: the widening of Russia's territories 
in Europe and the penetration of Mediter- 
ranean and Indian areas, The collapse of 
the III rd Relch and the Red Army advance 
In Europe have already moved the Russian 
Empire's borders towards the West, To 
reach the second objective, a new assault 
to protect new conquest In the South and to 
dominate the Mediterranean Sea and the 
North of Africa seems striotly necessary. 
By covering South Europe, the Soviets fa: 
cilitate the installation of the Communist 
Parties as heads of the West. From that mo- 
ment on, the door to Brest Is open 

Facing the subtilty of the Soviet tactic 
whose strategica! designs are largely re- 
cognized, one wonders how the West is 
acting? 

The Federal Germany having obtained 
after 25 years ot har work and political mo- 
daration an unprecedent economic strengh 
seems to be convinced that its favorable 
political momentum has arrived, Other 
Western nations though understanding such 
point otview are obvlously concerned about 
the ways and the methods chosen by the 
German government in Its foreign policy. 
Strugglina to insure for itself a prominent 
position În the development of the Soviet 
economie potential, Bonn Is inspired by the 
traditional principle of the Imperial Germa- 
ny: OST POLITIK, Such a conviction seems 
to be so deaply anchored In the political 
thinking ot many governments that they are 
ready to go even further In their coopera: 
tion with the Soviats, forgettina that they 
are Jeopardizing the present balance of al: 
Jances, the guaranty of the Westor Euro: 
pean Security, 

Italy olaims the second place in the asals- 
tance givan to tha Soviet Unlon and follows 

armany with some caution howover. Ifone 
dr the Italian Government, under the 
Street pressure, changes Ita mind, the So: 
viat Union will gain another bastion, anothar 
key political platform and at the sama time 
an excellent economie position + 

For the time being and In spite ot all 
appearances, France seama less In a hurry 
ta elarity her position. The ISI rog of the 
German policy gives France very little room 








a 


for negoclations In her favor with the So- 
viets, France 18 carefully studying all faceta 
of the problem since sha has to soveguard 
major interests in Mediterranean and har 
Involvment In Africa, 

Great Britain han drawn closer to Europe 
because its interests in the Mediterranean 
and In Near East coincide with French In- 
teresta, Therefore, the British has to adopt 
an Identifica attitude with the French. 

In the United States, 1972 la the year of 
presidential elections and all governmental 
actions ara taken under this sign, The disen- 
gagement in Vietnam, the dollar poaitian, 
inflation, budgetary deficit, unfavorable ba: 
lance of payments, etc., are as many prlo- 
rity problems for the US Government. The 
Americans are, of course, very interested 
in the European Security Conference but do 
not wish to ombarass the diplomatic offan- 
sive started by Moscow În view of an early 
meeting. The Americans, for the moment, 
seorn Inclined to leave European affalrs to 
Europeana. One thing Is clear: If the Sovlets 
succeed in persuading European Govarn- 
ment to participate at this conference the 
US Governement will attend the meating 
from the very beginning; 

Eastern European Governmenta approved 
without exception the Conference project 
and based their position on a certain prag- 
matism; an agreoment for colective secu: 
rity signed by all Western nations and the 
USA could attenuate the strengh ot bilate- 
ral treaties which bind their countries to the 
Soviet domination, at least In the Implaman- 
tion phosis. One should understand that 
these governments cannot go too far In 
their position without riskina the allenation 
ot Moscow's protection, the sole guaranty 
of their present powor and stability, 

Nonetheloss, thore Is a socialpolitical 
reality that we must consider at the Euro- 
pean Socurity Conference: the communist 
governments cannot rapresent but their 
respective states and not tho peoples whose 
volces have been stranglad for more than 
a quarter of a century. THE HISTORY TEA: 
CHED US THAT GOVERNMENTS ARE TEM: 
PORARY AND CHANGING JURIDIGAL INS- 
TITUTIONS WIGH GAN LEAVE TRACKS, 
BUT THE ONLY PERMANENT REALITY 15 
THE PEOPLE, 

Under such ciroumstances, facing the 
Soviet Unton eftorta to call tha AN 


Contorence, wa bellava that It la time ta” 

a major qubation: WHO IS AEAnEENTING 
AT THIS GONFERENGE MILLIONS URO: 
PEANS FROM BEHIND THE IRON A 
WHO HAVE 

THEMSELVES? 





- 


A political event of such extent is concer- 
ning as well the French, the Germans, the 
Spaniards, the Italians, the Belgians, etc,, 
as the Eastern European nations. Such event 
commands to responsible Governments in 
the West not to abandon these voiceless 
peoples and to take in consideration their 
destiny as well and, in a different way than 
their predecessors. A conference for Euro- 
pean Security is the aHfair of all Europeans 
and theretore the first point to be inscribed 
în the agenda should be: the abolition of the 
unjust and aberrant agreements of YALTA, 
SINCE THESE AGREEMENTS WILL ALWAYS 
ENDANGER THE EUROPEAN SECURITY. 


Let us not forget 1954 (Germany): 1956 
(Budapest); 1968 (Prague); 1970 (Stettin); 
1972 (Lituania) and the constant agitation 
in Ukraina. Let us remember these national 
forces wich are in eftervescence all over 
the Soviet World, which have been forgot- 
ten by the West but who will nover give up. 
The Western powers should not miss the 
best opportunity ofered now for correcting 
the great and humiliating injustices from 
Yalta 


The Government system In the communiat 
orbit has supressed the correcting brakes 
ot internal opposition. Theretore, the only 
real opposition wich can be created and 





Cetatea Alba - Basarabia, 


8 —- 


can give by its presence the caracter of in- 
tegrality of these peoples are the refugees' 
organizations. 

IT IS FOR MULTIPLE CONSIDERATIONS 
THAT THE REFUGEES FROM EASTERN 
EUROPE NOW LIVING IN THE WEST CON- 
SIDER THAT THEY HAVE THE RIGHT TO 
HAVE THEIR REPRESENTATIVES AT THE 
EUROPEAN SECURITY CONFERENCE UN- 
DER WAY OF PREPARATION 

IF the Soviet Union wishes to hold oud 
sincerely to Europe the olive branch, the 
participation at this conference of delega- 
tions formed by nationals from Eastern 
Europe now in exile, there should be no em- 
barassment for her. Since the Soviets ex- 
pressed their great interest to attend 
all international organizations, they must 
accept the evolution of international ideas 
which created them. Today, the Soviet 
Union cannot ignore anymore the millions 
of refugees who escaped from its empire 
and are claiming their legitimate right to 
express themselves freely on European 
problems. The refugees presence at the 
Conference table will be a string guaranty 
for the security of Europe and ot the entire 
world. Without the consent of all represen- 
tative and responsible forces of this con- 
tinent it is an illusion to build a real and 
durable security in Europe 





Biserica din Maramures 


PE MARGINEA CARTILOR: 
NOI N'ATI STAT CU NOI IN CELULE” 


De curând am primit o culegere de 
poezii din Inchisonre apărută în Edi 
tura “Căminul din Sao Paulo Brazilia 
sub LUI de mal aus. 


Arhimandritul Roman Braga, In cu 
vântul introductiv, evidentiază valoa- 
rea umană şi literară a celor 11 poezii 
publicate 

“Poeţii României de astăzi, în plină 
eră electronică și spaţială”, spune Prea 
Stinţia Sa, acolo n închisorile comu- 
niste, cu rogoJin! pline de ploşnițe și 
miros de materie descompusă, au ep 
riat cu fenil pe pereji şi pe plăci de 
săpun. au seria cu scuipat pe funduri 
de gamelă, poezii cu conţinut, ritmuri 
şi cadențe universale” 





“Acul s'a transformat în stilou şi 
daltă de seulptat, săpunul în hârtie 
in oasele sustrage cu mare risc de prin 
gunoale. În minlaturi artistice, Celula 
wmedă n devenit cenaclu, lar poeții 
scheletice fantome cu mira de muce 
fai, trunyi, palide şi ochi febrihi 





Această evocare ate, in puţine eu 
vinte. redarea unei cutremurătoare 
poalităţi 

Cumphit a tost climatul epocel geo: 
logice În enre oamenii cavernelot în 
țundul peșterilor unde se adăpoateau 
pu zugrăvit pe pereți. imaginile ani 
malelar cu care conviețulnu, zebre 
căprioare, bouri. însă mai cumptită 
p fost bezna temnițelor niscocite 
de satanica doctrina marxisto-lentnistă 
tn care clița intetectunlă a Neamului 
nostru m fost obligată să trăiască și 
unde dotați au creat cele mal tragice 
pagini ale literaturii noastre, mărturie 
a acestei epoci demente în care mt 


i 7 


Regimurile comuniste dovedesc va 
viabilitate, în modul lor de n se exvti 
ma aspra unei probleme create de 
unul din ele in defavoarea altula 

Această neunitormitate nu. provine 
dintro direrență de gândire. Nu toate 
formele de manifestare ale regimurilor 
eomuniste sunt vizibile lumii Bi cele 
vimbile ehear, sunt parțial 

Comeeomul se ocupă île problemele 
ecanamice. Dat fiece probiemă 1și are 
poziția de fie care este examintă, nu 
în lanul orgeninaţtel, ci în încăperile 
dela „de unde pornește și 
modul de soluționare, 

Chtendată vreun, regim. visnază că e 
stăpân pe aclivilatea și modul său de 
a privi a problemnă, și apare în Jume cu 
declarații sau anunțuri de măsuri cari 
WI arată în colorit de existență libera. 

















Hoane de oameni au urcat calvarul 
purtând erucea credinței lor 

Din destăinuiriie Arhimandritului 
Roman Braga, credem că putem ider, 
Wfiea pe unul dintre autorii acestor 
poezii, venite din catacombe, ea emo: 
Wonantă mărturie literară a une! epoe! 
inumana. 

Este Nichifor Crainic, exponentul 
ortodoxlel și tradiției creştine, condam 
nat la moarte intelectuală In inchisoa. 
rea dela Alud, unde două decenii a 
fost umiut, 10vit şi chinuit, fizic și 
moral, pentru ai frânge mândi 
omenească. 

Ca doctrinar al naționalismulu! şi 
reprezentant al gândirii și sensibilitătii 
tine, trebula înfrânt 

Dar după tioroasete interogatorii 
intors în celulă esența lui spirituală 
era citadela de neinvins la care nici 
ma! drăcească putere nu putea 
ajunge 

Povtul se reghsea și Jepâdând haina 
de oennş. imbrăca toga gândirii libere 

Din aceste nestârțite are de medi 
tâjie tragică au eșit splendidele ca- 
denţe ale poeziei "Eu- Geneza Nea 
mutul Romanese”, “Potirul” și “Unde 
sunt cei care mu mal sant”, din cule 
gerea tipărilă în Brazilia, și altele care 
nu le cunoastem. 

Deceniile de suterință din inchisoa: 
rea del Aud, i! sau părut insutielențe 
sbirilor. 

Atunei! Jau pus În libertate si Vau 
obligat să acopere cu noro pe toți cel 
care din exi! continuau să arate pră 
pădul abătut cu 93 August asupra 
neamului românesc și primejdia de 
moarte ce ne pândea de dincolo de 
Nistru 

















Născociseră o nouă tormă de umi- 
lire: renegarea. £ se cerea să ardă ee 
a adorat şi să adore ce a ars. Credeau 
că semnăturs Iul în jotul artiealeloe 
din “Glasul Patriei”, gazeta destinată 
exclusiv exilului, vor clătina eredința 
exilaților și va surpa prestigtul ntre; 
lor proeminente ate exilului 





Stratagema n'a folosit la nimic, căcă 
toarte puţini exilați s'au lăsat amăgiți 
de cântecul de sirenă al “Glavului 
Patriei” și sau intors. Ba dimpotrivă 
exilul a ereseut și ereste mereu cu alți 
retugiaţi 

In timp ce În revistele din țară era 
interzisă publicarea poeziilor ful Niehi- 
tor Crainie, Zaharia Stancu rătatul pe- 
nelor angajate şi Gere Ivașcu mare- 
le imehizitor, pânând din umbeă 
pentru ea uitarea să se aşeze CA o 
piatră de marmânt peste numele lui 
numele-! de prestigiu era folosit mumat 
ru exii, Naivă sarlatante. 

De curând Niehitor Crainie a murit, 
Nici 6 publicație din țară n'a inregia- 
Mat moartea acestui mare sertitor 
român. In “România Liberă” la snun- 
țurile mortuare s'a îngăduit doar un 
anunt mortuar plătit de familie. 

Toata cohorta de versiticatari rese. 
risti nu vor putea Vine cumpăna poealei 
1ui Nicbitor Crainic. 1! tem chiar mort 

Intro zi muţenia țării va inceta şi 
poeziile şi operile create în inchisori 
vor apărea ca o revanșă a adevărului, 
impotriva minciunii 

“Voi n'aţi stat cu not în celule”, este 
o eruntă mustrare pentru toți care volt 
ignoră marea tengedie a țării noastre, 














'TAP 


CO. Pt 


ACINE PLATESTE PACEA? 


Cat timp Moscova, socotește că n'are 
importanță, tace, Când vede că poate 
apărea un pericol. 1a măsuri 

Așa probabil, se va fi întâmpinat cu 
maniteatările regimului dela Bucuresti 
cu privire Ja independență, suverani: 
tata ete. că, intă. fră a fi nevoe, fără 
cen mai mică juatitieare, în contrast 
cu realitatea şi cu tot ce vreţi, “Glasul 
Patriei”, tam-nesam vine să pună ln 
punct problema Basarabiei şi Bueor! 
nel intrun fel care nu Insă piel-n 
îndoială asupra raporturilor dintre 
statul român și romântam 

“Pe harta Europei —apune Qhnsul 
Patriei au aparut numeroase Jron- 
iiere not, este o realitate, arice Incet: 
care de n revizul acest lucțu prin forță, 
ar avea cmaecințe pentru pare, În 
această parte a um” 


Nu știm dacă accate afirmații au 
apărut și în alte ziare decât în “Glam 
Patriei”, destinat consurmiilul extern; 
adică oxilațilar, cari arată lume Intre 
ei, adevărul şi continuă ză lupte contra 
imperialtamulul moscavit 

Argumentul cu pacea nu este valabil, 
Pacea nu este un scop. Cl un mijloc 

In raportul dintre mijloace şi seo: 
puri, acestea constituind oblectivul 
precis, aceloa se schimbă. 

dece ponarul român să plătească 
Pi Moscorel? 

Crede “Glasul Patriei” că era novoe 
de argumentarea an, ca să știe exilul 
care eațe raportul dintre rogim și 
Rremiin? 18 


—» 


O VIZITA NEPROTOCOLARA SI O 
INTREBARE PROTOCOLARA 


La Bucureşti au avut loc convorbiri 
oficiale intre ministrul de externe titu- 
lar al României, DI. George Macovescu 
şi ministrul supleant al celui din 
Greela, DI. Phaidon Annino Cavallo- 
vatas. Au mal asistat: din partea 
româna, Nicolae Ecobescu adjunct la 
Externe, Francisc Păcurariu. ambasa- 
dor la Athena, Gh. Diaconescu de 
profesiune ambasador şi Gh. Bădescu, 
director In Minister.; din partea greacă 
Aristatel Phrydas, ambasadorul Greclel 
ia București, D. Papaloanu, ministru 
plenipontențiar, ete. 

Scopul? Schimb de păreri cu privire 
la Conferința din Finlanda, colabora- 
rea in Balcani și alte probleme inter- 
naționale de interes comun. 


... 


In acest interval, ministrul Cavalle: 
zatos a fost primit, Insoţit flind de 
Phrydas, de Patriarhul Justinian Ma- 
zina, Ziarul reserist, din care luăm 
această Informaţie, nu menţionează 
pe cei cari au mai participat 

Nu regretăm, flindcă așa putem 
formula direct intrebarea: 

Cine a propus şi cine a acceptat ca 
Jocalurile de şcoli, biseriel şi cimitire 
ale Aromanilor din Grecia să fle date 
Statului Grec In compensație pentru 
nişte cârclumi deținute de Greci in 
România şi care au fost naționalizate? 
Putut-au Grecii să formuleze această 
propunere? dacă nu el au formulat-o, 
cum au putut-o accepta? 

Răspunsul Îl aşteptăm dela Greci. 
cari, credem ca Îşi cunosc Istoria. Si 
vom aștepta până ce îl vom da noi, 
chiar dacă nu convine partenerilor, 
din care unul trebue să fle marele con- 
damnat. E 


O VIZIUNE CONSTRUCTIVA 


Plind la Bucureşti, ministrul de ex- 
terme al Italiei, a trebuit să dea un 
interview, revistei de politică externă 
“Lumea”. 

Vorbind despre conferința dela Hel- 
sinchi, acest ministru a spus că en 
trebue să fie cum O dorim să [le, adică 
să discute, și să rezolve probleme cu 
garanții trainice de independenţă și 
securitate şi aşa ma! departe. 

i cum această galimatie nu prea 
coneorda cu ceace trebue să fie și nu 
este, cu cela ce este, şi nu trebue să 
fle, în îneheere d. Mediel a spus: 

“Cu alte cuvinte, nu este vorba nu- 
mat da consolidarea _echilibrurilor 
existente, ci și de punerea bazelor 
PE securitatea şi colaborarea viita- 


CARPATII 
RRVIBTA, CULTURALA ȘI DE 


mr mninibinza mc cure 
DE REDACTIE 


+ 
Redacţia și Admintatraţia: 
Calle Vase, A - maica 
MADRID ) 





Correspondenta: 
Apartado 0,283 - aia 1Espafia) 
Abonamente: 


Ani 15 $ USA 
De susținere , 25 $ USA 





20 — 


ECOURI 


Ce a păsit admisibil In această pre- 
cizare redactorul respectiv, nu. găsim. 
Face insă apel, după sisteraul ştiințiflc 
comunist, Ia o beţie de cuvinte scoase 
din oala de preparare comunistă: 
“viziune constructivă asupra raportu- 
rilor dintre state, exemplificate limpe- 
de şi pregnant de relațiile dintre Ro- 
mânin şi Italia, relaţii exemplare 
pentru ceace poate deveni Europa în 
perspectiva realizării unel sistematice 
colaborari continentale pentru securi- 
tate şi pace” şi adăugăm noi, şi pentru 
Gabriela Dolau, care le scrie cu carac- 
tere latine încă. 


A MURIT VICTOR EFTIMIU 


Despre Victor Eftimiu se va scrie 
multe. Va fi disecată opera lui, ba din 
punet de vedere al romanticismului ba 
din acela al simbolismului. Cert este 
că moștenirea ce lasă va da de lucru. 
Mai! ales celor ce muncesc să crape 
firul În patru ca să arate cât de culți, 
cât de citiți, cât de inspirați sunt el, 
in profeslunea de a umbla după alții, 
ca să le vadă mişcările, paşii şi popa- 
surile. 

Apariţia lui Victor Eftimiu este 
oarecum o enigmă, Niei chiar dacă ar 
Url cel ce fuseseră conducători la 
“Adevărul şi Dimineața” n'ar putea 
spune prea multe despre acest domn 
Eltimiu, care Işi afla câteodată loc de 
culcuş Intro cămăruță mansardă, unde 
se alla la inceput “Adevărul” lul 
Const. Mille. 

Dar prezența lul în literatura romă- 
na, a constituit, dela început, o reall- 
tate. SI înca o realitate, care avea să 
se multiplice in toate domeniile serl- 
sului 


Concepţia lui? EI simția nevola de 
a seri. Impulsul do unde îl primea? 
Ascultaţi ce spune el intro prefață In 
un volum de teatru: “n'am seria nlelo- 
dată de dragul unul simplu amuzament 
ŞI char al emoții estetice... Le-am 
scris aceste plese, Târă o atitudine pre- 
concepută, fără afișarea unul pro- 
gram: În inimile lor a curs sângele 
cald al unul militant, al unul indrăzo 
stit de trumuseţe. 

Dacă niar fi scris decât “Inslite 
Mărgărite” şi totuşi locul ce ocupă În 
ilteratura româna, ÎL era rezervat 

Cu dispariția lul Victor Bitimiu se 
inchee cel mai glorios trecut al Jitera- 
turii române. 


ION BICIOLLA 


MOARTEA LUI VASILE POSTEUCA 


In ultimul moment aflăm că bardul 
piaiurilor bucovinene și neinfricatul 
luptător naționalist, camaradul Vasile 
Posteuea ne-a părăsit. 

O grea suferință l-a chinuit ultimile 
săptămâni ale vieții, EI a suportat-o 
cu stolelsm românesc, 

Conştient până in ultima. clipă de 
ceace sufietul, curajul și mintea lui, 
au făcut în exil pentru lupta de descă- 
tușare a Neamului nostru, a orânduit 
cu ultimile forțe pe care 1 le mal lăsa 

rezența morții, cum şi ce fel lupta 
inceputa și dusa de e] cu gazeta 
“Drum”, să fie continuată până În 
biruința Idealurilor cărora a fost Inchi- 
mată. 

In numarul viitor vom reveni asupra 
acestei dureroase pierderi 

Dumnezeu să-l odiinească In Sfân- 
ta:1 pază și să-l facă tărâna uşoară, 





REDAOCTIONALE a 


Cu numărul 6 al revistei *CARPAȚII” se implineşte jumătate de 


an dela reapariţie. 


Mulţumim din toată inima celor cari au avut incredere şi au răs- 
puns imediat apelului anunţăd apariţia revistei, şi-i rupăm să Jăr- 
gească cercul sprijinitorilor cu cunoscuţii şi cu compatrioţii cu care 


vin in contact, 


In acelas timp ne ingăduim a ruga pe 


cel cărora le-am trimis 


revista şi au păstrat-o, să binevoiască a ne trimite de urgență abona: 
mentul de 15 dolari USA anual, sau costul revistelor primite, 8 dola: 


ri USA, 


Numerile viitoare nu vor mai fi trimise decât celor care prin acest 
fel işi vor manifesta dorinţa de a fi consideraţi printre cititori. 

Greutățile ce avem de infrânt sunt mari şi fără înțelegerea tuturor 
Românilor din exil, nu putem asigura apariţia lunară a revistei 


REDACTIA 





EDITURA CARPAȚII 


ANUNTA 


ISTORIA LITERATURII ROMANE, de D. Murăraşu (dela Titu 



































Malorescu-Luclan Blaga), 230 pâgs. ... 5 4 $ USA 
NATIONALISMUL LUI EMINESCU, de D. Murârași 5 $ USA 
DAIA, e SV. PRETED n see are mura fi cs nulă 3 $ USA 

PARTIDELOR NATIONAL, TARANIST SI NATIONAL, 7. 

aer: de Pamiil Seicaru. VAL, II. ala uman aer ab 10 $ USA 
18 POLITICA SI MILITARA A RASBOIULUI ROMANIEI 

CAR EUR a SOVIETICE, de General Platon Ghirnonpa ... 5 $ USA Ş 
KARL MARX: INSEMNARI DESPRE ROMANI, Texte inedite cu 

comentariu de Pamfil Seicaru „ce, se e e seu mmm ama B$ USA 
STEFAN CEL. MARE, DOMN AL MOLDOVEI, de Prot, Alex Boldur, 6 $ USA 
ISTORIA DACIEI SI CONTINUITATEA DACO-ROMANA, de Gene- 

val Platon OhINOARA -. ie e sue ci ui isa 8 $ USA 

= 
presă ea Maritega, S A.— Acebo, 30. — Madrlă-16, — Pa maneacrto. 








Li .—_—