Dacia nr. 10, decembrie 1952

d 
Ţribună de luptă româneaţeă 


SPRIE NOUĂ N 10 





49:52 


Rio de Janeiro 











- a m aparitia 


i ti 













Tribuni de luptă românească — 
A A N RC 


Redactor : Paust Brităoecu 


Anul VII = n? lo 


CUPRINSUL 
ENI 





Păitorial : Aniversare... 
Intre Pentagon si Kremlin de + D. MihAescu.. 
Anti-democratism legionar de Serafim Bratooea,.. 
C, Z, 0, si problema franco-germană de I.G.Dimi 
Armată europeană sau armate nationale de N,R.: 
Presidential election by Dr. Faust Bradescu, 
Nitoisme occidental par Vladimir Negoesco, +. 
Dreptatea iese la lumină de Serban G 
Dacia ideală a lui Mihail Eminescu de Ion 
Drama Anei Pauker de Vasile Ciobanu.,.., 
Inflexibilitatea comunismului rus de Gr: 
Intelepciunea politicienilor de Marcel 
Din lupta »artizanilor de Neculai Croi! 
Portrete legionare: Vasile Iasinechi de 
Mormântul OHpitanului - poem de Radu Gy 
3o Nov, 1938 - lo Dec. 1922 de Dumit 
"Pământul 3tr&moseac" - recenzie de 
Reviata Progai.. sata a aa a a alai 













DACIA = ne 10. re 


EDITORIAL 
ANIVERSARE 
OREI 


1945 | 

Moment culminant al influenții coministe în lume + 

Prestigiul marei republici Bovietice învăluia omenirea, 

Sub influența acestui prestigiu soarta civilizaţiei crestine 
părea pecetluită: junătate din Europa deja integrată orbitei sovie = 
tice; forțele aliate confraternizână cu forțele rosii în Berlin si 
peste tot; partidele comniste din Franța, italia, Belgia, dominână 
viața politică a țărilor respective; fogtii combatanți clandestini , 
Ani Pag de elementele comniste, dedându-se la tot felul de barba — 
PU Lo... 

% Epocă în care nu se glumea, în care viata omului n'avea nici 
cea mai mică valoare, Tot ce nu corespundea idellor comine, slogana- 
03 A modă, era calificat drept nazism, fascism și tratat în conse- 
cință, ; 
i -Veritabil Paradis sovietic, într'o atmosferă de coșmar dantesel 
Nebun cel. ce-ar. fi îndrăsnit să mărturisească o credință con- 
trară ideilor dominante ale momentului | 

Nebun cel ce-ar fi îndrăsnit să aducă acuzații publice odio- 
şilor megalomani moscovițil 

Nebun cel ce-ar fi îndrăsnit si profetizeze pericolul incal- 
culabii ce păștea, nu numai țările ocupate de Ruși, dar întreaga 0- 
menire 

Inchisoare, linșare sau asasinare i-ar fi fost aoarta, 


In mijlocul acestei luni frământate, plină de xprzzeiia 
avidă de răsbunare, o mână de oameni au Îndrăsnit să mărturisească o - 
credință, să aducă Aaupații publice, să profetizeze pericolul comuniat. 

In mijlocul acestei lumi, dominate de iureșul bolșevic, a is- 
bucnit primul apel al ziarului "Dacia", chemând la luptă contra comu- 
nismului forțele risipite ale românismului nostru. 

E răciunul anului 1945, 

Bă ură nemaipomenită "1'Humanitd", ziarul oficial el parti- 
dului comnist francez s'a asvârlit asupra "Daciei", încărcând-o de 
toate invectivele tradiționale : bandiții, criminalii, trădătorii,ul- 
timele rămășite ale hitlerismului în derută, încearcă si-ei ridice 
capul din noroiul. în care glorioaselo armate roșii le-a bai nani 


Pentru un ziar clandestin, scos de-un grup de români ca i 







: do "L 
într'o epocă atât de turbure, “atenția” oficiali acordată do, 
nitân ană mai mult decât semnificativă, Sa ghiosa probabil, în 
ziar de luptă, atrigtitul unui neam încătugat, suflul sea 
ceri viitoare, potaia nestriimutată do a înfrunta demagogia și 
ritatea comunistă, ă 

- Cu instinotul lor primitiv, au sim pă aceste 
48 ale hitlerismolui în derută", erau pr 


ență ale viitorului « 







4 DACIA - n“ lo 


Nu faptul ci apărea la Paris un ziar clandestin anti-comunist 3 
îi îndârjea, ti Sea pe unui spirit combativ, tenace, jertfelnic,ce 
?Evă teamă intra în duel cu colosul învingător. Ne = INTRE PENTAGON ar iu 
nici era pericolul cel mai mare al ziarului clandestin "Daciat eee a a a 
Era p flacără vie, o credință, ce putea deschide orizonturi noi zeci- Alegerea de la 4 N 
lor de mii de refugiați. A eibăzin, ag Gtuibaria matii ia 
ră A sageiaal, imnmic dăunător partidului comunist nalități, geo ieiad spa mult decât vigtaea a ATARE poeta 
ia" n! + un inamic dăunăto pice: i 
alde aleea e lupti, o afirmare partidul republican; victoria ionaveludiia pă E organien politie, 


a spiritului d 
francez, cât o torțăi, o renaștero > trigăt de alarmă, un alea o radicali schimbare ds atitudine, FĂ ceea Saint ANR 


a voinței e. secriticiu în slujba neamului, un 8 americane, față de problematica internațională 


deschizător de âramuri noi. i Patti . zi n Mi Eisenhower y 
In mijloeulu întunerecului, desnătejdsi, vatjocursi, "Dacia verificat est 1 pla tc arme. Totodată este un valoros şi 
a dles 


de poziție, a lumii 


o svâcnire a mânârici naţionale. e. Dacă deci poporul american 1* 


a fost o sclipire de viață, i Adel gal, 
E ps tale ei sl zeci de publicații au venit sf susțină a Get Et SpA) înseamnk că acest popor hp 
ărepturile la libertate şi justiție ale României , să dee în vileag vaslit, Bcc pea 1 oonâus 1. ora aotuatăe a 00, pică, AR, ei PRR 
absurăul creat de noua ordine impusă de Soviete» cu majorități fără veobeliiat Pater ăi d ai unic. Deacecda 
omul a. ) e. s'a onri . 

Marele merit al ziarului "Dacia" o de a fi apărut în luna De- rii ne ai ep Aa incieive şi eficiente; le dgeie IA AR la 
cembrie 1945, frângână teribila psihoză de groază, teamă și neputinţă, & a 
ce stfipânea sufletele refugiaților români din Occidentul suropeân. stă iti) 3 

i oxal a afirma că o 

Azi, după 7 ani, gândul ni se întoarce cu dragoste către paul vegul generalului Bisenhover, revine substanțială contrituiie 10 i 
cei ce-am contribuit la realizarea acestui ziar, călit din muncă ș î nu sate, cum aia ozede un conta eul i aa iai ai ului „acea 
spirit legionar ; camarazii dela Margival, cei dela Issy les Mouli - Apă comuniste, ci de fapt cate un Maze daatiaa 00 one „petit = 
meaux, cei dela Fontenay eux Roses, cei din Cartierul Tatin, «Munci Zap Re otganiseasă „și. canioa n puaaMane Vatine lait Ii 
tori, studenți, ofițeri, ingineri, scriitori, mânați de aceeași inti- zboi = pi mai o fauaii Am abil ae aia a E tate 
mi chemare a neamului însângerat, au +iut st răspundă cu entuziasm reerul acestui Cartier General esta nun Stalinn Rae ă 
le inițiative grupului din Saint Germain des Pris. „Şi-au rupt din a00uRoe Alehol da originat de autenticul Stalin, dar care toncept se va 
putinul pe care-l aveau pentru a fi prezenți, primii rezenți „în lup- a 5) a 0 acpindă oricare "Stalin", fie că se va nuni 01 Molotov, Be 


ta'ce se înjgheba contra dusmanului mortal'al României și-al umani — 
fii, Din spiritul lor de înțelegere și do sacrificiu, & luat naș — iii Abatere dela linia acestui concept nu există, întrucât fo 
teze această manifestare românească 29 idarității în crini, respectiv teana de responsabilitate, obligă 

păspândiţi în cele patru colțuri ale lumii, luptând din greu n 20 def i000, pe toti autorii crimei, la menținerea apărarea 
cu nevoile vieții, dar vesnic plini de credinţa reînvierii României, poziției originale, Cu Stalin mort sau viu, politica şi cţiunaa ă 


i . = = LA linului rânân deci i; 
/ mânâri de hestrămutata convingere pe câre eu avut-o în iarna r eci aceleaşi; sau nai bine zis, Erei 
pot fi mânâri ni ne p lag Cartier Ge 7 aa i a me să , mlinul rămâne aca- 


anului 1945. Pață d li i 
i săi și e realitatea acțiunei Kremlinului, lumea liberă ao află 
Dela început "Dacia" a fost po drumul cel drept. Istoria ul- per culoasă deficiență, aceea a lipsai de coordonare în actiune, 
Reita eee i tg a lipsei de unitâte în conmdă, Presiunea Kremlinului dvo= 
Astăzi, credința noastră - po care foarte mulți n'o înțele - mod evident câtre un desnodinânt fatal, Ccoidentul trebuia să 
a leu eotta copi oizogei zomiuimi, lar lupta moaa- se sesizozo gi sf ia măsuri pentru a evita un eventual dezastru. Iar 
primul semn de alarmă şi primul gest de repercursiuni extraordinare 


ră contra comunismului, lupta întregei luni libere. 
ră a E pentru supraviețuire lunii libere, se datorese poporului american, 


“Mu ne revenăicin nici'o glorie, zoittlzăi In ziua de 4 Noembrie, alegând pe Ike, poporul american s'a 
Avem numai mânăria de a constata cf n'an fost greșiți acun otArât af pună de data acoasta, pe masa de ah, Pentagonul, 
7 ami, cf adevărurile susținute de noi cu ardoare — împotriva vici- ră csădaai Flo saintale Januari, 4433. ui sie Duta Detail 
ânăs juneturii politi a i i ețiune a alor e, eate des! , 
sitmăinilor conjuneturii politice şi-i roavoinței multor neînțele Detail că jozinioa de nuntizonent” pmonniaii dn Ai te 


gători — au devenit adevărurile pentru cari se sbato omenirea, aplicată de administrația Trunan, să ia efârgit, De la această 


dialogurile obositoare şi inegale dintre Apus și RAsărit, mg si € . pF 


h > debut J luptă pentru desrobirea neamului românesc, nu-şi locuite cu dialogul inechivoc, extrem de simplu şi eficace, 
poate d a It, Pentagon și Kremlin.Se va vorbi deci dela Cartier General la Cartier 


i | 


3 
ÎL 


6 


+fel singurul limbaj posibil cu Kremlinul, 


să te deal 
i damă mi şedintele Bisenhower va răspunde totdeauna 


i sunten Poeti că Pre 
prompt şi hotărât, ă 


Drumul pe care va merge noul Pre 
ional, sau mai exact în raporturile cu 
de întrevăzut; în stgdiul de evoluție 


esto de fapt obligatoriu. 3 orut 
tematice, nu numai de amenintarea proiectată asupra lunii libere, dar 


de îneăsi conditia de supraviețuire a poporului american. 

"A da o'altă interpretăre situației actuale, înccamă a face 
doar o gimmasticti literară, Obiectivul de bază al Kremlinului nu se 
„limitează la Paris, nici le Lisabona, Toate calculele și toate acțiu- 
mile de învăluire ale Kremlinului converg cu o voinţă posedantă câtre 
un singur centru, New York, şi către o singură ădee! zărobirea aneri- 

caniemlui pe toate dimensiunile . 

Deaceea, concentrarea întregului efort american în persoana 
generalului Eisenhower, reprezintă pe de o parte răspunsul viguros şi 
categorie de a înfrunta inevitabilul, daţ de poporul anerican Kremli- 
mului, îar pe de alta, directia în care va actiona în viitorii patru 
ani lunea americană şi cu eă, întreaga lume liberă, 

In aceşti pâtru ani, lumea va trece creden, prin încercări 


Menta în politica intema- 


oruciale; unele poate pe care imaginația noastr încă nu le poate con- 


tura. Dar tocmai de aceea, lumea avea 'nevoie pentru aceste momente,de 
un om cheie, de un conducător pentru timpuri tari, 
Destinul l'a indicat pe Eisenhower. 


Alegerea gen, Bisenhover simbolizează nu numai o victorie e- 
lectorală americană, ci şi un imens ecou al lumii libere, și mai ales; 


al întregei luni încftugâto, 


: In inimile lumii neamericane dintr'o parte și alta a cortinei 
de fier, alegerea generalului Eisenhower a fost cel puțin cu aceleași 


majorități ca şi în lumea americană, 
Au Prepodintele Disenhower esto omul-cheie, așezat în poziția- 


E1 este viitorul purtător de cuvânt si de fapte al unei luni 


întregi, angajată în cel mei ma pimâ 
ze proces din î : 
"limurirea între Risărit gi Apus Re a 


Suntem convingi că la 4 Nbembrie, prin votul american, lunea 


anticomunistă a găsit bxact ceace îi trebuia : 


The right man in the right place, 


și e are apa Pr aceasta, n intit calea spre biruința adevărului 


Ing, Dumitru MihAescu 


usia Sovietică, nu este greu 
al situației actuale, acest drum 
Bate drumul inevitabilului, cerut în mod na- 


DACIA - n? 1o 


ANDI-DEMOCRATISMUL LEGIONAR 
PRO E II JE EIFEL 


Nu cAutim prin a i 
ci 20 ba n i d cae şi sia SONAE ATA unei atitudini, 
democrați decât democrații. 001 putin conaeevinsa poi Că Suntem mai 
atât de rar în viața m ăi da E fOR6 R0A0I 0 i PoIEtică,, IUR 
Butea Să niciodată contestată, Linia noastră sută alia să ia TI 
nu are nimic să-si reproșeze, Am font si suntem za 
an fost gi von fi anti-cozuni ști IRI i 
partide democratice pot sus 
mândrie g ACLIDEȚĂa da importanța ceai fine en aanaegă Xa şi 
g e faptele noastre, de afirmații: vinga 
ze muia ae e, nu SIA Aaaa cu vederea sacii a Căi, 
i ; acuza e nefundate ce ne sunt Pica 
mu mi Iei aaa RE DER MIRI 
i, ca anti-democrată, Nu noi 
astfel, Numai mai târziu, când devenise arzătoare ei a 
lua o atitudine față de atacurile și boicoturile partidelor istorice 
şi-a PEegt pipza ție, ori termen în limbajul legionar, > 
e pa ele istor 
că Leeionază pa ice sunt acelea care au văzut în Migea- 
ar să dăm Cezarului...o spoială de scuză ; 
Si pot Mie Ape A da Va Sata care se adresa m PR 
mulțimilor 
ip pentru ele o încălcare a domenitlui 
: Democrația română, incapabilă ca totdeauna de a sesiza adevă- 
rurile cele mai elementare decât cu o întârziare de cel puțin o gons- 
ZA n'a înțeles că Mişcarea Legionară i-ar fi putut fi un aliat 
putemic, viril, neînfricat, apt să-i ușureze sarcina istorică în 
combaterea primejdiei roşii. Geloagă de pozitia preponderentă pe care 
1 pcazea legionarii o câptiga pa fieca zi în Bocietatea ronânenacăi,a'a 
întora cu toată ura împotriva noului venit, chutînd să-i zdrobească 
eforturile, Ceeace o interesa, nu era prozarvarea socurității natia- 
nale, salvarea poporului dela intoxicarea comunistă, restabiliroă în- 
crederai în viitor pi!'n forțele latente ale neamului, roalizarea unui 
progrea aonsibil economic şi cultural, social pi spiritual, caro să 
pună neamul românesc pe picior de egalitate socială, culturală, poli- 
tic pă econonicti cu celalte popoaro, Din contră, mentinerea unei am- 
bionță de ignoranță, upor de controlat pi de condus, Bra un ideal sa- 
era Al democrațiilor de după primul rftgboi mondial, Catastrofela posi- 
bile, amenințările vizibile ale vecinilor, tranafornările spirituale 
ale momentului nici nu erau întrovăzuto; cu atât mai puțin luate în 
considerație, 
Apariția Migoirii Legionare, acționată do un dinanian a 
tor de opocă, axată pe o ideologie confo mă cerințelor momentului ia- 
toric, bazată pe posibilitățile politicv ale ni ui, iar nu pe abs- 
traoțlunilo toorotioa alo viei doctrine din multe puncte de y 
dephigită, a zguduit profund somnolentele personalități 


ale Românioi 
A ds6chia probleme noi; mai alea de conștiință, 


8 


Ce facen ?1... 
iune, bazele ideologice, penală ji Îl ouientala po 
mentului„ Altfel, Legiunea ne depipepse re 
smulge locurile în parlament, ne Miscării Legionare ca program de 

Bre stă pe mutenu ata: pes atât ti interesa : păstrarea 
acțiune şi ideal de Sega Aa votante, păstrarea stării de 

gi - măerenţe politic A aibă un 
pa pdl doncepe ca o mișcare de masse în România s 
alt scop. izui ară sf aibă loc 

Be aceea, în loc ca E mi atiupianta și tut 
congiderându-se Logiunze ţâ heAPurofietăn 1a ună din cele mai aălba- 
Sine, auapanuă, ne-a Pui + contra noului element poliţtic al 
fi piine aeize A Mir punerea la punct cu exigenţele mo - 
vieții româneşti. ERE Pa II AC earlier "pan 
arian E de că 1-a combătut fără cruțare, 

STR sa eee ie Duză 25 ae ani de hErțueli, prigoane, câmpuri de 
ca i de vieți prețioase pentru neam, Qemocrația se 
concentrare, distruger: Î cit 2 oC evil efec 
afli exact la punctul pe care-l întrevăzuse Legiona a ae 
de veac În urmă, Concluziile la această stare de lucruri le 
lor cinstiți sufleteate, eul: Ă : 
. ni DE să cota ]a problema principală : anti -democratismul 
Ra acest haos, provocat de pERELP AL, A UR e de democra- 
ie, ce atitudine putea lua Mipcarea Legiona E ta i 
Pa Pasivitatea ? Ar fi fost moarte sigură prin inaniție și n'ar 
DR e Pe e ba RI și i-ar fi distrus 
Oportunismul -ar un vot de 
început baza morală, SI E i 
pi Daltfel. motivul apariției Mișcării Legiorare era cu E a 
deasupra ambițiilor politice cunoscuto de epocă, pentru A pita 
ce în fața amenințărilor și piedicilor puse în calea ei de ce 
vedeau în Mișcare decât un nou concurent politic, 22 
- Trebuia deci să se apere. Si pă se apere conform legilor o E: 
noarei, Nu orice adversar e şi un man, dar cel ce te atgcă și vrei 
să te distrugă nu poate fi menajat, Altfel ar fi o sinucidere, A ac- 
ceptat deci provocarea fa prin forța lucrurilor, Mişcarea pegiogaztt 
9 DPuRNE Eiar BED ala N'a hagi i 478 nega DARipoa A iz i 
T va sustine totdeauna sus re ci ceeace a com , 
fost spiritul defotmat ce animă aula ia români, nogativisnul ei, 
„egoismul ei, îndepărtarea de la principiile pure ale democrației,abu- 
zurile, imconștiența pi inconstanța multora dintre liderii democrați, 
incapacitatea în fâța problemelor capitale, dezinteresarea de masele 
populare, exploatarea acestora, sto... 


Miecarea legionară n'a combătut democrația ea principiu, ci 


i e revizuim metodele de ac- 
Bonita Ei Apat, A la zi cu eee ale mo= 
itică,ne 


metodele şi consecințele dezaatroase care decurgeau din aplicarea gre- 


gită a unor reguli, excelente la originii, 


Democrația înaăgi a svârlit Fegioiiea în rândurile anti-deno- 
eraților, când nod normal trebuia să-i fie aliată, Deci, anti-de- 
mocratiemul legionar n'a fost o piatră de 
con a_m â at ostil 





temelie a Migerii, ci o 
iilocul chmia a luat fii 

















DACIA - n? 10 9 

Anti-demoeratismul nostru a fost un element de autoapărara 
contra atacurilor concentrice ale partidelor democratice, incapabile 
de a pricepe cf Mişcarea legionară nu urmărea distrugerea lor, Toate 
Epir ra ial fer e ale Higeirii împotriva demoara: iei n'au fost 
e rezultatul acestei confuzii initiale voca Că 
cala ț » provocată de însăşi demo- 


Anti-democratismul nostru este o consecință, iar nu o axiomi, 
N'am apărut ca n Satie politică contra democrației, ci ca o întregire 
a ei, ca o perfecționare în Sue tu ia sistemalor politice ale omeniri, 
sa o_forţă combativă mai eficace Înpotriva aceluieș dușman, ce gubmi= 
na și door 

Anti-democratismul legionar u circumstanțial, iar nici dacum 


ideologic, Mişcarea legionară s'a ridicet în mod special contra anu- 
mitor abuzuri perpetuate ani de-arândul în viața politică românească, 
Intrucât e vinovată mişcarea dacă aceste abuzuri au luat naatore și 
s'au desvoltat sub auspiciile democrației ?I| Democrația Sea să- 
verifice devierile cu'mult înainte ca Legiunea să le arate şi să lo 
combată în mod public, 


n, Ce = 


i totuşi, nu există incompatibilitate radicali între cele 
două tozla, democrație i legionarisn, ci numai anumite rari 
lități, Pot părea două orțe concurente, uneori antagonics, dar 
momentul de față, spre exemplu, urmăresc un scop comun, Există deci 
posibilitate de apropiere şi de înțelegere, 

In virtutea acestei posibilități de apropiere şi în olegere, 
anti -democratismul legionar ar putea şi-ar trebui să dispară complect 
din vocabularul nostru, 

Suntem de acord, 

Ar fi însă de dorit ca şi anti-legionarismul democrat să-i 
verifice deasemenea limbajul şi manifestările, pentruca rociproci 


tea să apară ca o pecete de bună înțelegere şi frățiotate în lupta ce 
ne va duce împreună la victorie. 


Sorafim Bratocea 


„„.„! Despre comunism şi naționalism stim că 
ostilitatea era netă şi aleea de ambels părți, 
dar e exagerat sf vorbim de o declarație de răsboi 
a naționaliştilor contra unii Ne aaa Pa ic 
rincipal era să ae substituiască carenței democra- 
Vice IO uta contra bolgeviamului, să fe ceaa 
într'un conflict, pentru care vechile partide nu 8- 
rau pregitite să-l întâmpine cu i i, 
bânăă, Naționaligtii nu se aşteptau la un aju 
efectiv din caile IL Dobâatel dar nădăjduiau cel 
puțin să câştige neutralitatea ei binevoitoare, pre 
supunânăd, cum era și firesc, că nici ei nu-i era SG 44-A 
indiferent cum avea sf sfârșească bătălia angajată ii 
istii," 4 
“a CRORTA SIN - Menirea Naționalismului = pag. 91-92 


10 


CORNELIU CODREANU NL PROBLEMA FRANCO-GERMANĂ 


i i bleme de politică ex- 
ară îndoială că una 54 Ea aselaș mp iai; too e 
e ar aduce pacea în ar fi uniunea 
Pi ere de înfrățire a popoarelor europene, “a 
franco-germană ; j lăture aceas n- 
ii ună însă interese măpcine i ta gaa. da A aulazal. pt 
legere aa oa cai nedorită de idealiștii ambelor Sete 
ine con SI Li hăzauiiaaă & 
a E NED veşnic între ele poate menține - zice-se 
brul politic european. scurtă vreme, 

ş pia (e nbe ue i e Sa e it, conti- 
federalizarea Europei și deci o po N Se pare însă că însăși întin- 
nent pe globul ce se cutremură zare DEE AIA Sona lee iau :pdea 
DIE muie Mia aiusiaa un interesate în...neînţelegere. 
BE sa a ri are a aa zare să fie scontat ca un fel 
Realizarea aces E Ni aste 
E Pa mea lie eee m cota 
lezat în prestigiu prin această na E Nas: ia că-i 
ne dela ea însăși, Cine o Împiedecă CE SE in pzaap dia lie pe ie 
dorepte moartea, Viitorul Europei nu ZE ui e ÎI i oa imbozăne- 
pica tag: alai ai prea oricui, Oamenii 

amatorilor cu mate i n 
ate francezi sau germani, cari se opun i ae slujesc 
interese străine popoarelor lor ie se închină a or Ip d sim; 

Lipsa de gânăire serioag » pătrunderea viito îi a 
profetic şi mai ales iubirea dintre popoare, o iubire mes ani IL 
lipsit cu desăvârşire. Nu s'a înfăptuit unirea popoarelor fiinde 
n'a fost priceput sensul simbolic, creștin, al acestei uniri « RE 
această unire a statelor europene s'ar fi desăvârșit mai de mul za 
tăzi nu s'ar fi ajuns ca barbarii mongoloizi din stepele Pa 
pângărească pământul a opt state cari au jucat rol istoric ris Eu 
de o mie de că in Pata şi au contribuit la cultura universa 

valori incontestabile, 

fi Desuniţi fiind, si nu ne mai bocin ca babele neroade, cână 
aceiași aziatici silbateci îpi vor încura caii pe străzile Parisului 
Londrei seu Madridului, vor face focul cu manuscrisele Vaticanului 
sau vor ciurui cu ptianja minunățiile din British Museum sau Luvru. 
Dacă Roma A fost cruțată de înțelepciunea lui Atila, apoi seminaris- 
tul Stalin va plăti Sfântului Scaun răfueli vechi, 

Deoarece, foarte puțini oameni polițici zi înțelea nizuințele 
lui Comeliu Codreanu și majoritatea dintre si (care astăzi lucrează 
la canal sau taie sare în ocnele musepti) inu dorit moartea ca pe 
un mare bine 20 Jia vom reâmprospita în mintea multora ultimul 
său interview, dat cunoecutului ziarist francez Georges Oudară, în 
lunea Martie 1958, Deci cu o luni înainţe de a fi arestat pentru to- 
Danuaee BA aaa ae NEmura Imtloztoazei pi momaipomenatoi Rata 
carliste. Apa dar să fim înţelegi ; Mi is legionară desființată 
şi dizolvată legal, membri 'ai micri împuşcaţi ilegal, Tara” fră- 
mântată de eveninentele precipitate prin nebunia deslănmita a unui 


personagiu odios, domnia Bamavolniciei atotputinte, teama de a avea 


DACIA - n? 10 să 
la hotare pe un Dare Şi milazar-duageap n. RusiB4 pi sută meri pentm 
un eventual razboi co ne-ar fi antrenat, otc., Yoate contelui la 
starea de nolinigte continut a Şofului Migcării Legionare, care, ca 
puțini dintre polii de partide, ora chinui de aceate rij pont 
Patrie, In aceste condiții, la Casa Verde, ara loe întâlni „ Tot 
acolo unde cu un an 


i cova mai de vreme veniseră frații Tharaua 
cari au plecaț i i 
PLS plec entualaenaji de apariția pi convarsațl avută cu 0ăpi- 


giu foarte semnificativ din intorviow-ul C&pitanului ; 

" Une nation doit avoir una ligne d'honneur. Notre liaiăon 
"avec la France nous oblige A une ligne d'honneur, mâmo quană sa po- 
litique actuelle nous frappe. Ia ligne de notre honneur national noua 
"pousse A ne pouvoir jamais prendre les armsa contre la France, 
"je serâi au pouvoir je ne combattrai jamais la France. Je L'aiderai, 


"Je voudrais travailler A une entente honorable do 1'A11g a 
Pa France, Los Francaie ot lea Alicemmda aere eg uuAuIOREEIO avec, 
olution conmuniote a derurt 2 adaoema er aparte in tondre ala ed 
"n'a pas d6truit la d6mocratie,.." 
Din acest mic pasagiu se poate vedea clar, chiar pi de cei 
ce vor să pună sub obroc vederile juste românești ale lui Corneliu 
Codreanu şi să-1 prezinte ca pe un înstrăinat si departe de interese- 
le gliei Străbune, că viziunea lui a fost realitate vie, că a gândit 
polițic cu precizie pi că tot ce s'a înfiripat suporficial, bazat pe 
prietenii și nu pe istorie, s'a năruit ca niște case din că: de joc, 
Uniunea franco-gormană ar putea fi începutul fedoralizării 
Europei . 

. Desigur că sunt mulți distinși oameni politici, care privase 
aceastii- problemă. ca pe o mare utopie și de aceia — spun-ai =-că n 10. 
susțin, dar în fond o boicotează sis ematic. ii i tis 

Dâm un sfat, din experien priprie a țării noastre, 
celor ce boicotează sau măcar sala Tnătzozonși (câ ar putea face 
ceva pozitiv) la sirtautnțala do uniune franco-gerană, în cadrul u- 
nui fericit început de fodoralizare curopoani, Să nu se facă misiții 
neplătiți ai Kremlinului interesat în chestiunea acoaata gi nici să 
nu se Pit la faptul cf nu vor mai avea cui să vândă material 
de răsboi...SA se gândoască mai bine, că indiferența sau heâe pur 
unor Acțiuni de istorie Cer căi le arat tarie lor le locu si 
minele fi plumb sau la fierăstraicle din gaua sălbâtică a Si . 
Popoarele europene să so gândoască odată pentru totdeauna 
dușmanul comun nu se Află numai în Rusia soviotică, ci se află Apa 
bine în toate țările libere, că aro tot la diapoziție ca sf se inter= 
punti mi rr ep a Bozbărșine și că aateap doar ceasul 
+ e Bă deslAnțuiaacă uraganul. 
i Buropa sk nu aştepte sf fio eliberată, ci sf se oliboreze 
singură, căci astfel so crează istoria, 


TI. G. Dimitriu 3 ȘI 





ARMATA EUROPEANA SAU ARMATE NAȚIONALE 4 


i + 
isa de căpetenie în ultimii ani a vutuzor patilor de, 86 e 
da opean, plus Statele Unite, a ERE e Moavuli Ea Euăraza 
ai ME Ain tare Germania să poată Ea btupttei ERORI E4â- 
solu E 5 p 
i Pe marginea aces , SA io a eaiti 
a] Pactului Atlantic. ă zicolul unei eventuale inva : ș 
rota 
A sait rd ee avi vnități de vederi în rândurile p 
a re b 
i â ne- 
e A iu după ce în politică au RO pei d 
rtat, a Gita consecințe e situația Riga rit Ati isruaghea tac 
E eaai înct în susținerea ideii de a îngrădi Și ici ae re — 
poneaz! manieră "Ancât orice posibilitate “i e Au Ei ouă 
hui ră a unui 10c preponderent în concernu Că 9Pe amia că, prin 
ei Ş E definitiv exclusă. Mai mult chiar, AA ie Damaanbut! peri 
DM ei organizatoric şi militar, reprezin tati în sistemul 
PE e 1umea europeană. Astfel Gai Eye ela îscură limitată, 
E i atlantic, ar +rebui să participe intr pei Ea ed 
a E Ei tiran număr de contingente, încadrate "d de ie 
Sai E zi, lipsită de aviație și armament & ș 
dispoziţia unor comandanente străine. daci hotărrea creerii unei 
"Ana puterile vestice au lua Serra PIE Saud 
ameate europeene, au avut în See e a Da ME UE care 
i m totul pe vu. şi 9 i ra 
azilul umar, „seta, Ce ai decisivă în conducerea unui război și an! 
. jul de care dispune acest material uman, nule locale 
mossiua de pase diete încuzeiune în oibuația politici a fiecărei 
+Ari contractante, ne va fi extrem de ușor aj să E pini one zoana» 
e + moral, dacă nu e total imexistent, este însf ex E ac 
SER Talia, are cea mai puternică organizație GOD 43 fi 
dată de partidul socialist de sub conducerea i Epic da 
PENE In Franța, pertidul doare AL esaă soon E ta MAt6 
y 
i renţi , încât oameni de știin r 
SI Ci lee son şi cf această reinnoire nu e 1 iai Os 
Est, acla flacăra ideilor comuniste. In aceste două + g d 
i +răăirile se țin lanţ, y 
CESRARR DI poata şi Olanda, chiâr dacă comuniatii nu agp at A 
numeroşi, sunt totuși bine organizați și fanat ci lupt a pi Aia 
prin idele sociăliste respective, unitatea interioară e bi 
mea periclitati, tocmai prin msînțelogerea do care SEA a MAE tă 
dau le al taţi de problemele naționale, făcând indirect j 
j Ps : i j 
RIP Nicăeri în țfirile vestice nu există o unitate de RAR a ca 
Forța și dinamismul lor se consumă în certuri interne , Mau, Și 
daluri, Comnismul își continuă nestingherit propaganda, săpân ina 
bază instituțiile rebpective, slfbindu-le în orgnnizația lor Eopi a 
economiei, dietrugând moralul indivizilor, spiritul do disciplint 
îmdomnână le nesupunere față de autoritatea stetalt, i 
Ori acolo unde existi un putomic partid comunist, se va Piz 
+ea spune, ch moralul și forța combativă a viitorului soldat, Vor 


i 


DACIA = n? 1o 


13 
ca si inexistente, 
In Franța pi Italia nu e 
vorbi 
mnişti dar și je Pirati A DAR de numirul mars de co = 


sunt aproapo 'militiredte or 9 dispun. In aceste țări ei 
rioară, fanatizaţi i ela 


» „Cu o puternică disciplina a 
Pin a je i lg Nu ne puton închipui cum aceste east Pip 
ZA NI rmate ouropoene, vor lupta cu acelaşi elan contra camara_ 
într'o e O ui ruşi | Nu mai amintim de Belgia şi Olanda caro 
aport, vală încleștare de forțe, nu vor putea al A 


ucs un însemnaţ; 
Pe de alti parte Germania, care singură «er avea la 
a un 
PERLE i EL soti i duce-o, în sonsul cit ar avea m) 
ocupa e Ruși şi care ar v - j 

un rol de frunte în concernul auzaiiaual este Pet fi te-a i 
din plin obolul, tocmai prin noînțelegorea de care dau dovaăl Pran- 
cozii, Agapia vin cu resentimentă în loc ds a aduce cova pozitiv gi 
un spirit e adevĂrată înțelepoiune. Generalii francezi resping Ga 
menia din Pactul Atlantic, pa motiv că, niciodată un soldat francez 
nu va putea lupta umăr la umăr cu un fost 55. Intre acesti doi tipi 
de soldați, nu va putea exista nici un fol de camaraderie, 

imeni nu și-a pus însă întrebarea cum va putea avea solda- 
tul german totală încrodero în camaredul lui francez sau italian, atât 
de plin de idei comuniste ? Sau, cu ce moral va lupta un soldat ger- 
man încadrat între unităţi striine si sub comenă unui general strain? 

Trecând însă peste aceste considerente şi peste imposibili = 
tatea tehnică de colaborare, vom ajunge la concluzia că aceastii ar = 


mată europeană, deşi lucrată în emănunțime ps hârtie, nocesitând nu 
știu câte conferințe, 


t întrevederi, cheltueli si pierdere de timp, nu 
va avea nicio eficientă, fiind condemnată într'un viitor nu îndepiir- 
tat, desfiintării, ? 


IdeiA Armatei Europeene, pentru orice soldat, oricâti întele- 
gere și bunăvoință ar avea, e lipsită de consistentă, de fond reâl, 
Nu aceasta e idela pe care poți s'o opui ideii comunigte , dacă e vor- 
ba de un război ideologic. Idsia simplă de "soldat anticomuniat euro=— 
pean" nu-i un ideal pentru caro să lupte şi să se jertfenscă cineva, 
Nu în numele unei simple idei negative (suntem anticomuniati) se va - 
putea da soldatului elanul si moralul necesnr sustinerii unei bAtALii, 

Orice soldat, aparține unci națiuni. Naţiunile sunt ceva or- 
ganic. Pac parte dintr'o ordine natumlă peste caro, orice am face 
noi, nu se poate trece, 


Un popor lipsit de simtul national coste în aino o impogibili- 
tate organică, Ideia că o națitine ard o datorie, o miaiune da împli- 
nit, îi AA acelei națiuni tăria de a vol şi un tel în afară de oxia- 
tentn oi fiziologici, tel care poate duce acen națiune pe culmi de 
glorie în slujba umani taţii Salvarea vieții one ti poate fi eMaită 
în idealurile co o stăpânosc, In acost sona viata natiunilor e ca și 


a indivizilor; numai atunci își justifică oxistânța dând survoşte 
idealuri înalte, 


Soldntul doci, nu va lupta în numele unei Europe sau civili- 
znții ouropoone pe entre trebue s'0 apere, ci în numole Naţiunoi că = 
reia apartine ai în care ată înfipt cu toate fibtole lui duflotoati, 
Națiunea 44 an conștiința luptei pe care o va duce, deoarece, Ay iza 
în națiunea lui 91 se pozte renlisa şi numai în sânul unat națiuni 


14 


orbi de apărarea unei civilizații pi culturi. 
EI “nsănues. îi va da tăria și anl necesar de a se apăra 


şi dea combate inamicul pentru & distruge odată pentru totdeauna 
răul ăs la răsărit, Patria, pământul şi credințe strEmoșească, cul- 
tura rațională, familia și sufletul național, care sunt amenințate 
să fie desfiinţate de cotropitor, aceștia sunt factorii cari î a 
solăatului sngăiința; moralul și elanul necesar în susținerea ş 
i i bătălii, 

PR ficțiunea unei idei europene cu armată europeană, 
ci armte naţionale, cu un putomnic sentiment național, singurul ca- 
re poate să tie opus ddeii internaționale a comunismului fAră Dumno-— 


zeu, fără familie şi fără Patrie. 
Nelu Roth-Jelescu 


i ]H « strategiei occidentale este 
de i deea e aL age , încadra sau nu Spa- 
nia în pactul Atlanticului, de a face sau nu din Fran- 
ta pivotul principal al apărării, de a mări sau a 
nu mări numărul diviziilor italiene, Toate aceste pro- 
ecte sunt necesare, Dar, dacă concomitent cu efortu- 

rile înamirii, nu se duce şi o acțiune vigu- 
roasă, de trezire a energiilor spirituale ale popoa- 
relor europene, valoarea angajamentelor lor militare 
e în primejdie să scadă catastrofal, Numai din bravi 
cetățeni se poate constitui o armată bravă,Când men- 
talitatea mulțimilor e minată de îndoieli, e firesc 
ca şi amatele să reflecteze acecași detestabili sta- 
re is spirit. E mult mai important, pentru isbânăda * 
planurilor de apirare ale Europei, să se știe dacă 
în Germanie, în Pranța, în Italia, în Danemarca, în 
Belgia, ete., s'a realizat sudura interioară a nați- 
unei, căci numai în acecagi misură va create i po- 
tențialul lor de luptă. Un răsboi de proporți le ce 
lui care se anunță, nu poate fi dus pe bază'de parti- 
de, numai blocul EA naționnle poate să insă 
în întâmpinarea inamicului, E o absurditate să fie e- 
liminată din lupti tocmai partoa cea mai viguroasti a 
mațiunei gi aceea caro este mi mult angrenat în e- 
venimentul zilei : naționaliștii. Răsboiul împotriva 
Rusiei  - dacă isbmoeneste - nu va fi un risboi tip 
capitalist, ci un răsbdi naționaliat, 


HORIA SIMA 


Menirea Naționalismalui 
pag.126-127 


DACIA - ne 19 
15 


PREŞIDENPIAL, ELECTION 


tige which surround Twice important, on account of th 
account of tha id eul newly electeă'g personality, ag vaii 2008 


ti 
statements and potutdag perspectives opened by hia preeleotoral 


It is obvioua that 
nistrator! utine work, & pu 
» Stevenson woulă have be 
ot en 

sl Alee big North American zepublio AA Dati 

and an excellent aiplomat4o' Iogiaimăatzatiive a see premia: Ep 
+ he United States woulă ha: 

a gocă La 

se ea FR E suie P7eRabiattiva of thoir people and of their 


With the choica 
ditai IBagaa o i Aaaa of General Eisenhower, the situation takos 


tical spirit, of +hei 
vioh Azeauă ai IE pa Arini e 5 A) confused aituation 
fit for maintaining an exieti ” pet 8004 administrator 
i mad ng wolfare, the ref i 
situ decisions, ready to act at the proper A ae î a 
elds, And our time offors and will offer auch 'opportuni ti SI 
î Instinctively, then, the American people chosed reali of 
strong character, the man which enjoys the confidanea of theo crowd 
and personifies the fighting spirit, ANII 
Why ? 
Por dozens of Years, ths intematiora 
i 
States has boen isolationism, Today, there is reg t 
SV BgaA this conception, And, however, the great majority of the 
LASA a Ra genoral Imotm for his anti-isolationiat 
, pporter o e North Atlantic Pact artisan of 
al security by the aring, etc... 13 CAPO 
Is there at : o 
nat cul endeney of the Amoricans towarda imperialism and 
Not at all 1... It is but the instinct of defonsa of the Ame- 
rican people. A king of collective bursting bofore the permanent 
thzast o£ intemationa communism, which woights upon mankind ană 
Boema to'have serioualy affected th 
E pene y sote o very administration of the big 
î Tho man who has chosen as a symbol of his elscţoral battle 
a"broom" , and who was, moreover, the representative of one-of tha 
corporations the proudest of its traditiona of honour, had the qua= 
lities required to porto the hard task of cleaning the adminiatra= 
Miu Crap of the country and  fighting against the extermal 
reat, 
The Amorican elector fulfilled his duty, Now, gono back to 
his daily work, he wntts pntiontly for hie idol to keep hia promisea. 
But, the dutiea of the new Amorican President are complex, 
Bosides thoir national aspect, in which case an onergic suasp would 
play the part of a thorough greasing of the big American machine, 


16 


the international aspect of the problem. And that aspect 
i ente i tie the citizens of the countries enslaved by the 


ians. 
alai The next four years may decide the fate of mankind, And du- 
ring these four years, General Eisenhower'e energy, experience and 
sense of honor will ba decisive elements of the îmternational politi- 
cal attitude oi the Upyted States, On the use of those traits, may 
depend the revival of better world or the final collapso of the worlă 
which is still free. i 3 

The United States have reached an excepțţionally high point of 
which they must prove worthy, We don't doubt they-will be, for we 
Imow too well their spirit of liberty and justice. . 

Up to now, one has been surprised to see those gallant quali- 
ties struggle pannfully amidst a crowă of interests, reticences and 
îngenuous considerations. General Eisenhower's arrival brings the 
hope of seing them quickly revalorized, 

And not only for the sake of those who can prevail themselves 
of an American pessport, but spread all about the world, beyond the 
frontiers of the american interests, where suffering and death have 
been raging for years, where there is no more freedom, no more jus — 
tice, The culprits are lmow. There is only to prevent then from carry 
îng on their contemptible and criminal task. There is only to throw 
them back beyond the Asiatic borders of their barbari ty. 

Such îs the duty of the United States, if they want to remain 
great in history. Besides, is there a more wonderful mission in the 
world than helping the founding of justice, than rescuing the weak 
from the claws of tyxranny 

Brom now onvară, his declarations have gone further than his 
predecessor's, summed up in the ingenuous "Truman's doctrin", For it 
is not enough to say :; we are going to answer by arms if Russia dares 
strike e new country BESIDES THOSE IT HELDS ALREADY. One knows too 
well Russia never strikes în the open, Purthemore, the countries 
still free are apt to defend themselves for a while, thanks to the 
North Atlantic Pact, and to the Marshall Plan, It may go on forever, 

The tragedy is not for those countries susceptible of boing 
one day inveded by the Russians, but for those which, occupied, tyran- 
nized, huniliated, are losing, under the merciless domination of Mos- 
cow, the very substance of their individuality, Here is where General 
Eisenhouer's future intemational policy has already been formulated 
înto a solemn promise : 70 LOOK UPON THE DESTINY OR HOSE COUNTRIES 
HELD BY THE RUSSIANS, 10 RESTORE THEIR INDEPENDANCE, 

And & Pregidont of the United States cannot recuse a duty 
of such importenee, If his declarations are an act of will, the ful- 
filiment of hie promises îs an obligation, 


Se, patient, but at the same time anxious  - for the life 
or the death of their beloved ones is concerned - the milliona of 
refugees from beyond the iron eurtain, hope that General Bisenhower'a 
declarations will have a result Worthy of his personality ană of the 
part destiny reserysă to him. 


Dr. Faust Brădescu 


îP... 


DACIA = nt 10 
17 


1170Y5ME OCCIDENTAL 
ORION 


>e monde comuniste 
prenăre, est un Jiu cuvei: Quataize Ioa ESTE ate voir et com- 
inflexiblea; une police soumies at cruelle; une ve donagei gtigldes, 
ble de 7 e; une volonts indbranla- 

Vaincre, quele que soinnt 1 

Qui oserait contrecarrer gis po eagr 

% Y P a 

trueuse ? Qui oserait rompre un engrenage sa t0 il za ate 
un chaînon ?| ++ „Dviationiene, particulari sme Teorii 9 
pendance, sont autant de termes interâits dana le langage avitzină șa 
Leur apparition au milieu de la communaută bolchovique serai consi. 
derte comme un grave denger, plus grave mâme que 1'hostilită tri î 
tante des adversaireg iddologiques. C'est pourquoi, tout indice d'4- 
volution spirituelle des partisana communistea - des granda surtout- 
a 6t6 brutalomeni râprim6, Lea Spurations ont mâme frappă des cou- 
ches entidres de la population, dans la crainte que ne subsiste,mâl- 
zr6 tout, quslque faible pousse, 

: Dâtruize pâr une mesure injuste une multitude d'inooenta 
n'est ni pâch6, ni injustice, ni mâme acte impardonnable. L'essenţi- 
el, c'est la destruction du foyer d'infection, qui entraîna celle 
des tissus adhărenta. Il ne faut pas oublier qua la Russia Sovistique 
n'a jamais pardonnă, n'a jamais laiss impuni un acte d'insuborăi — 
nation, sa puissanco rsidant justement dans 1'asservissenemnt avau- 
gle des composants. 

Un goste d'insoumission, acceptă ou toldră par le Comit6 Cen= 
tral, constituarai* un exemple lamentablo pour d'autros zonas d'in- 
fluence rouge. Il n'y a pas d'insubordination dans le vasta ompire 
rouge, car il n'y a pas de pardon. Les commnistes le savent bien. 

Et ile savent aussi que la vengeance du grend chef du Kremlin arrive 
jusqu'aux lieux los plus reculda du monde, jusqu'aux endoita les 

mieux prot€jâs, les mieux fortifida, On n'en vsut pour a que le 
destin de Trotzki, Toukatehowaki, Slanski, Pătrăscanu, Pauker... 

Comment peut-on done envisager qu'en Yougoslavie, A quolquea 
pas seuloment de la frontidre russe, le Kremlin laissa subsiater un 
foyer dissident, qui pourrit entraânor dans son sillage d'autres 
malheureux "satellites" ? 

Lo problăme o prestige est, pour les communiates, un vârita- 
blo point d'honnouz, Or, s'ils acceptent que Tito foule co prestige 
vw piode, qu!'i: măprise ce point d'honneur, c'est qu'il ya en des- 
vus8 j quoiquo chose qui cadre tera capete pene les intentiona 
cachâes du Politbur, C'oat qu'il existe une en 
entre le păre faussonont tignă st Le Ale pai ice ape Rae 
tout l'artifico d'injures, d'accusatioi S pă 
2ţ de menaces de popi n'est qu'un habile jeu sur 1'dchiquier de 
l6ur mâme et commune politique internationale, ţ 

Diniilouzrs, on ne devrait pas pordre de vuo loa 
officiollos du mardehal Tito, faites, soit dana dea intorvi: les x 
dans 108 congrda du parti conmniate yougoslava, par lesquelles A 
tragait ou raffomissalt la ligne de conduito de son a 
II n'a jamais vid le similitude iădologi a - | 












18 


aelle de Moscou. Il s'est toujours considâr€ comne-un-commnista da — y 


Ia vieille garde, marzisto-l6niniste convaincu. Les bases —on le 
voit- restent les mânes, Ce qui diffâre un peu -mais avec des cons6- 
quencos extraorăinaires- c'est son attitude A l'6gard de la coexis- 
vence de son răgime totalitaire, avec les rdgimes d&mocratiques, Il 
se dtelare convaineu de le possibilit de cette cooxistence.Attitude 
suffisante pour paraître en conflit avec la Russie; suffisante aussi 
pour inăuire en erreur les ădnocraties occidentales et leur faire 
croire A un possible rapprochement; A une possible entento avec cette 
nouvelle Yougoslavie, sortie "volontairement" de 1'orbite moscivite, 

Quoi de plus sâr comne alli6, qu'un ami de l'enneni, brouil16 
pour des questions de doctrine avec l'ancien mattre ?...La r6conci- 
liation semble parfaitement possible, Les dissidents, les rengats, 
sont -on le sait- les dYfenseurs les plus acharn6s de leurs nowvelles 
formes idtologiques. Ş 

Le marechal Tito, parsonnage Enigmatique et ambitieux, paraît 
franchement dispost A prenăre son râle de grand chef dissident au 
strieux et A proctăer A une radicale transformation de son "commu- 
nisme national", On diraît mâme qu'il veut s'approcher des d&mocra- 
tiea oecidentales, en se montrant sincărement convaincu des grandes 
vErit&a qui €manent de leurs doctrine. C'est une conversion visible 
qu'on ne doit pas mepriser sous peine de comnettre un pâch6 mortel. 

De plas, le besoin de growper le plus grand nombre possible 
d'allits, emmemia afclards ou en puissance de l'empire rouge, est 
tellement aigu, qu'il faut preter l'oroille A n'importe quel &cho. 

Les d&mocraties occidentalos pouvaient-elles perâdre une pa- 
reilleg occasion 71... Nullenent | 

Avec un empressenent qui dteouvrait leur faiblesse,avec une 
ingânuită qui montrait leur incompr6hension du vâritable esprit sla- 
ve, elles se sont hâtdes de reconnaftre le gouvernenent de Tito, de 
le vanter, de l'aider, de le considârer comme un bastion avanc€ de 
la lutte des dmocraties contre la Russie commniste. 

Et nous voilA en plein titoisme oceidentil, Il faut armer 
Tito ; remplir sos greniers ; lui proposer des omprunts ; lui ren- 
are visite ; s'entenâre avec lui pour la dfense de 1'Burope ; îl 
fait — Dieu nous en prâservo - le mottre au courant de toutes les 
afcouvertes en mtidre militaire et atomique, etc... 

I'enthousiasme, 1'euphorie des ă6mocraties occidentales au- 
xaient pu tre 16gitines, stil g!'6tait agi do n'importe quel autre 
pays du monde. Car, arracher A l'adverenire un de ses anis, c'est, 
inâubitablement, une vietoire -stratâgique, Maia un tel remue-nd- 
nage autour de la Yougoglavie de Tito, n'oat qu'une preuve de la- 
mentable naivet, 

Comment pent-on avoir confimce dans un homme dont les d€- 
elaratione fomellee sont catfgoriauonent anti-demooratiquea 7? 
A-t-on A£jă owblit une de ses proelanations publiques, od îl disait 
en substanoe : i La 

"Nous croyons A la posgibilite de Zi 
dEmocratiques et conmuniste sur la terre cosxistence des rfgimes 


ei ; mis, en cas de conflit 
a rogines et un pays communiste, nous serons du cât commu- 
ten, 


Ou encore ; "Malgrt les divergences que nous avons avec la 


DACIA - na 15 


Russice, en cas de confli Să 
conflit 
ron aux câgda dca nene le gi 1'0ocidont st colls-ei, nous latte- 
Comment croize qu tre autrensnt ?| 
-Eden, ni les prome Ll 
sses falla- 
II Da ce soit en co monde occidental R în ema a a să 
ourri - ne parvienăra A mpăifi d dog catea a A EDI 
; ii er les ae 
a Ca Da Aaa intgrente aaa decta O 
mondes dânocratiqu i 
sa rege a radicalenent inocente as 7 Pmătă RARI 
aa AAA Iau a A de cette histoire provient do 1'attitude 
a i a ASA du Mardchal Tito est comprthensible, Il 
Di aa i Da VARGA A 1A fois pour lui et pour le îi 
SE lup . sait si la ruptura survenue entre le Yougoslavie at 
ada, 00 008 diasimule pas un but connu par quslquea initid, a 
destruction de a e di e a ao > pa 
ion ologique vecidontale. Le 
se PR IE peaux d'agneau qu'avec dea Aidei aaa 
ia ea a CEI Ia naivetd de nos politiciens et leur 
e Ce dans 
Sume ge eur propre habilet€ diplonatiqus.0u- 


les joute ) 
plus homnâtes qui pozdent"? s diplonatiques, ce sont toujours les 


Un proverbe roumain dit qu'on doit se fnire fră 
p re du diabl, 
8'il le faut, pour passer le pont, Sans doute, mais on ne doit mis 
non plus en oublier un autre, qui dit : 


Dans un pacte avec le diabl 
Pa i a pa able, on a tous les avantages, sauf 


Vladimir Negoesco 


la victoire du communisme n'aurait pas seulement 
comme offot do dsplacer le centre de gravită politi 
que vers la classe sociale actuellement en dâtreaae, 
tel que 1'affiment ses doctrinos, mais de subatitu- 
er un type da civilisation A un autre, Le commaniame 
est dtrangor A 1'Europe, trangor A la culture de 
notre continent, Stranger aussi A la succesaton d'4- 
vânemonts qui ont ddtormmint l'apparition de la bour- 
geoisio. 

Pour quelle raison la bourgeoisio a-t-olle pritd- 
r6 l'alliance avec le Bolcheviame, force avec la — 
quelle elle n'avait ni parents d'origine ni affinită 
crdatrice ? Tout coci constitue un des faita lea 
plus $trangea de l'histoire, 


HORIA SIMA sj ă; 
Destinde du Nationaliame Rr: 
pag.55 








20 


DREPTATEA IESE LA LUMINĂ 
III III 


A Dreptatea isbutește cu greu să învingă, dar în cele din ur- 
mă isbutește Ba nu poate fi înnăbuşită definitiv şi, chiar în zilele 
noastre sila văzut că ea iese deasupra - ca undelemnul - chiar atunci 
„oână s'a turmat deasupra ei tone de ciment, 


Aceasta nu însemează că forțele răului depun armele.Sunt ca- 


zori în istorie când dreptatea nu a putut ieși la lumină nici chiar 
după două Pr ami aceasta şi din cauză că istoria este scrisă de 
învingători, deci pârtinitoare, dar și pentrucă în timpurile vechi nu 


existau mijloacele de informație de astăzi, și deci Dreptății i se pu- 


tea pune cu uşurintă călușul în gură, 

„ Odată cu înmulțirea mijloacelor de informare și în acelaș 
timp al mijloacelor de transnitere, această înnăbușire a dreptății nu 
poate fi decât pasageră, E curios totuși că în secolul telegrafiei, 
radio-ului și televiziunei, se mai găsesc oameni care cred că mai pot 
ține Dreptatea îngenunchiată, care se agită și recurg la orice mijloc 
pentru a obține, dacă nu înmormântarea definitivă a acestei Dreptăți, 
cel puțin îndepărtarea momentului ieșirii ei la lumină, 

In ceiace ne privește pe noi Românii, nenorocitul trecut al 


istoriei noastre, a lăsat în sângele multora nostalgia Sublimei Porți, 


și de aceia azi, pentru a înnăbuși o dreptate românească, se face a- 
pel la Sublimele Porți ale secolului 20. 

Riecare mare putere își urmărește cu tenacitate realizarea 
propriilor interese, aruncând, pentru nevoile propagandei, diferite 
slogane, ce sunt în mare cinste la poporul așezat la gurile Dunării. 
Dacă cel puţin oamenii noștri politici ar fi convinsi de justetea a- 
cestor mincinoase slogene, ar avea circumstanțe atenuante | Reălita- 
tea este că ei nu sunt convinși câtuși de pu , dar pentru a putea 
ninți şi exploata poporul pe care din nevoie de propagandă autohtonă 
l'au numit întotdeauna "cuminte", se agaţă cu disperare de mincinoa- 
sele elogane străine, pentru a le servi vesnic cumintelui popor. 

Desigur că atunci când cineva susține o poziție falsă, cade 
cu uşurintă în contradicție, dar politicienii doit nu se împiedecă 
de asemenea nimicuri, întorul lor interior adjectivul "cuminte" con- 
funăându-ge cu adjectivul "prost", . 

Toată lumea este de acoră astăzi că inamicul numărul 1 al 


țărieoarei noastre este Rusia; toată lumea este de acoră astăzi că Ro- 


mâniA a căzut în cea mai neugră și periculoasă robie din toată isto- 


ria ei, totuei există o categorie de politicieni români care face apel 


la toate mă jloacele de persuasiune pentru a convinge lumea că s'a fă- 


cut bine deschizându-se porțile invadatorului și ci adevărații și sin- 


gurii vinovați ai actualei stări de lucruri sunt, n ei cari au con = 
tribuit la introducerea Calului troian în cetate, ci, din contră,acei 
cari s'au opus din răsputeri și și-au dat și viața în lupta pe care 
au dus-o, : : i 

In sprijinul tezei lor ne aduc atitudinea puterilor occiden- 
tale, care, în treacăt fie zis, s'a modificat deabinelea între timp, 
și aceasta nu pentrucă e'au convins de Dreptatea noastră, Doamne fe- 
reste, ci pur şi simplu pentrucă linia intereselor lor s'a modificat, 





DAOIA = ne 10 


i 21 3 
E curios cum pot fi ad ; 
cu eticheta a6 argumente deea ePrkdinul unei teze ronâpeati - pi înot 
atitudini ce reflectează interi Daia te lu, INM srkine , 
bile în judecarea unei probleme zogâsa îmi» ce evident nu pot si wmila- 
teresele românești pot fi valabile ești, probleme în care numai iîn- 
Intr E i 
yăn0aii pana „Ara ae da zi „44 Bal picat puterile oceiden — 
facă deoarece contracara interesele 1 RE ebrietate 
. Or =. Politicienii dela Dunăre 
SER 04 Și și-au pus cenușe pe cap, într'un faimoa gi rusinoa 
tags a Aş leit foarte mult cu autocritica comnis iau 
cele mai grole păcate, au admia totul, numai pentru a 
ține iertarea. Adică că obțină iertarea pentru o Atitudine an ăn ao a 
ce avea păcatul ci se giaea pe linia intereselor româneşti, dar în 
contra intereselor puterilor occidentale | Şi e clar că acsastă 1 
noașă autocritică nu a fost făcută pentru a obţine Dreptate Sa 
ră. (o dovadă irefutabilă o aven în faptul ch în faimosul Memoriu 
s'a suflat un cuvânt despre Basarabia și Bucovina), ci pentru a se 
menține privilegiile clasei apoliatoare a politicianiatilor, Bincile 
lor, îndustriile lor, fotoliila ministeriale, etc, 

: In ceeace ne priveşte pe noi Românii, nu era cazul să ne îna- 
păimântăm de această condamnare a ptrătapiiii Pe căci nu se întâmpla 
agate: po isa prima DE In 1821, oteriştii lui Ipsilanti au ridi- 
cat stea revoltei în contra puterei otomane, Şi Ipsilanti a ridi- 
cat acest steag chiar pe pământul prii noastre. Po vremea aceia Gre- 
cii erau cunoscuți, lordul Byron s'a dus să moarti pentru cauza gre — 
cească la Misolonghi, pa când țărisoarole noastre erau complect igno- 
rate, nu numai de Englezi, ci Și de sora noastră mai mare, Franța,0an- 
celariile diplomatice nu cunoşteau decât numele do Valahia gi Moldova, 
iar Francezii, chiar cei cul nu ştiau aproape nimic de exiaten' 
„dastră, Intrlo geografie f țuzea că do la jumitatea secolului iC 
se scria că Valahia si Moldova'erau " două principate slave, care pli- 
teau tribut turcilori, iar într'o il ape se soia că "sate To- 
mânească este o specie de limbă italia: amestecată cu cuvinte 
cesti si slave", Pe aceste geografii au învățat carte generații iza 

Ş e 
de Francezi. 
i contra lui Ipsilanti s'a ridicat sitlenii Tuzla 
rescu. Nu este de mirare deci că striinătatea a con a j 
românească a Pandurilor, iar Batalionul lui Ipsilanti a foat numit 
chiar de frații nostri francezi "Batalionul sacru”. FE 
Pe dcele Vremuri nu existau mijloace de informare ŞA, 49 ie 
Deacoea, deabea după 75 de ani, adică în 1896, dreptatea lui Z 
reugea sa iasă! la luminii, Profesorul universitar francez stea DE) 
a e, oa 
mi aia i prefața Istoriei, Romieiigi ie e Dea i Constan in 
gaze o „lua n rmină Poarta să nu 
Brâncoveanu la încercsrea lui aderă, and, ÎN? „3 Xa 00 eat din 
gal dap tzf0aaiă Principe teacă Poze ăezi răniaose spanac goe 
ele monopolul Grecilor a răbugi în sânge îi 
la încercarea lui Ipsilanti din 1821. El se p: augi 020) A7 timpul 
1 la Drăgășani (19 
frângere a eteriștilor groc ui gentia 
acestei orize 01 avu contră, dc se puse în fruntea unai contra- 
în Tudor Vindimizanaui Rea contra revoluției grocești. Aroatat 
revoluții românești, dirija cogti (par'les chefs de bandoa hel- 
tru trkdare do pofii handelor gro09p : 


2 


22 


a lui Ipsilante, el fu, după o parodie de ju- 
cau ră ela at el Sita un rfantor; dar pe cine a trhdaţ? 
Cauza Grecilor nu era cauza Românilor, Pentru aceștia din contră, e] 
este un erou și un martir, Dacă noi trebuie să glori ficfm pe vitejii 
greci, oamenii "batalionului sacra" care au murit eroic pe pământul 
românesc pentru cauza indepenăenţii grecești, nu putem Să pe a- 
cest aspru șef latin (le mde chef latin)! care refuză să pactizeze 
cu ciocoii (poreclă dată grecilor de ctre români), exploatatorii se- 
culari ai ării sale, Dealtfel el nu a fost singurul care să protes- 
teze contre abuzului pe care îl făceau Grecii cu rosumsele României, 
Aproape pretutindeni poporul se răsculă contra lor”, i 

Iată un capitol din istorin noastră cara are stranii asemă- 
nări cu evenimentele recente. 0a si Tador Vladinirescu, Corneliu Co- 
dreanu și meregalul Antonescu au Post condamnati de puterile occiden- 
tale, iar hoarâelor lui Stalin li s'au dat pînă nu ae mult, denumiri 
mult mai bombastice donât batalionului "sacru" al lui Ipsilanti, 

Pentru ce dreptetea oropsitului Tudor Vladimirescu să iasă 
la lumină, pentru ca acest "tridEitor" din 1021 sf devinii "le rude 
chef latin", au trebui: să treacă 75 de ani, 

Astăzi eveninentele se sucooă într'un ritm uluitor. Dreptăţii 
pentru a ieşi 1e lumini, nu-i mai trebuiesc trei sferturi de veac, 
Martirilor Comeliu Codreanu, maregal Antonescu si sutelor de mii de 
morti în înversunata luptă contra bolsevismului ara Dumnezeu, începe 
să li se facă dreptate numai după trei sferțuri de deceniu, 

Cu dretatea nu se poate lupta, Deaceea sfâreoliri le anumitor 
inși, care se agitt dcsperaţi, adresându-se Mării dela diferite pos= 
tata de Radio, scriind ln ahumite gazete, nu pot inspira decât milă, 

Dreptatea este în mar și nimeni în lumea aceasta nu-i mai 
poate împiedeca victoria final 4 - 

E interesant de romareat cf partizanii de sânge românesc ai 
nedreptății au încetat de mult de a mai fi agresivi și au început să 
adopte o'atituâine modestă, Cei ce nu gi-au piordut nimic din Aagresi- 
vitate, sunt tocmai urmașii exploatatotilor resurselor României „Multi 
pia altor neamuri, pb cars desigur, nu târziu, vreun a1t savant 
francez îi va numi ceiace au fost în realitate : exploatatorii României, 

Pentru aceasta nu va trobui să așteptăm trei sferturi de 


Si aceasta pontruca » Apa cum spune Alfred Rambauă despre 
Tudor Vladimirescu, poporul era cu cei doi martiri, sau mai bine zis, 
ei ereu cu poporul, erau incemerea eentinentului național, 


Șerban Giurgea 


Desigur este voia lui Dumnezeu, care v'a călAuzit 
vointa și paşii prin Arhanghelul au, ca jertfirea 
voasiirii 'mucenicoascii să fio o străfulgerare. în adân- 
cimile sufletului românesc, descoperindu-i prăpastia 
în care Btau să-l prăvăloaacă cei fară de Dumnezeu, 
y 


i 
| 


A 3 BĂNICĂ DOBRE 
Cruci ficații 
pag.86 





DACIA = no 10 


DACIA IDEALA a lui MIHAII, EMINESOY 


Mihail Emi 
Sugirile-i bune gi rele 
zinte în toaţe zuințele, lui, Gu 


durile, scrierile zi de zi lupta și toaţ iraț ţ 
i pretinăă nimic, Nici încrederea nu i a ca ale ia ai: 


pentrucăĂ ele Pusesert atâţ de des înselate de alți . 


Emineecu nu inten iona atât 44 schi 
c&uta în român putinţa ap reacțiuni A orrtutaaje Î L ic e 
sufletește, care să-i deschidă perspective dincolo de abstractul ide- 
ilor, proectându-1 în lumina vieţii adevărate. Gânâul lui nu era atât 
să îndrepte, cât sa exalte, f 
; Acest popor pentr el era geniu şi prooroc. Prin strădania 
firească și-a dat singur contur ființei lui,E1 nu avea nevoie să fie 
îndreptat nici prin legi și nici prin cadru de via orientată,B1 a- 
vea nevoie să fie trezit, să fie  veadua la const ința ce sta în si 
adormită, Pirea lui curată, simplitatea și gândul deschia formau deja 
cadrul în care trebuia sA nască o reacțiune spirituală la formele ri- 
gide ale civilizației întrodusă în via lui Ş 
Mihail Eminescu face apologia faptei bimple, ânonine și în - 


gere îți umple sufletul de durere, iar nu de rugine, 

h CAtre eroul dac își îndreapta sl gândul pentruci de tragedia 
acestui erou este legat destinul românului atâţea veacuri la rând.E1 
spunea că diploma noastră de noblețe s'a can ptera pi că arborele 
nostru genealogic a cam degenerat cu câte o codiță străini, dar în 
Vom curăți noi de toate uscâturile, 

n multe din poezii a încercat să zugrivească figura Ia De- 
cebal, Gândurile lui sburau la ruinele trecutului, către pa Ai. ai 
tăților care pizeau străluci rea atei, mile olipe 

i b umbra strămoșeptilor apezăninte, i 
nn profite a pe. parte tdi suflot mitul lui Ştefan cal Mare 7. 
vedea în clipele lui depe urmă cu părul Mp Ape 9 a să PAIERă 
domnesc, galben ca o rază și ai, d Pat ate 08 A 
lui două stalo negre caro s 88, at 
sm poi RU Ba va Siatori în veac pe corul vului românesc, 


blând ce p: E 
I itor alb ca iarna, cală ca vara, 
i Didae aa Fala stâncă a cădea În genunchi la momântul PER 


ag depa sate 
du-i doină nomuritoare, Îl vedea simplu aa po un AR pa 


turi si ii la vi- 
deaoălecâna dealungul apelor să na papua ay Nea 3 eu 
veji, Bl nu avea cuvântări apa iscus e oala şi inima a; E 
ati do atitea idei, Dar el avere inimă Eimtină ci Ankeme oa: suh pânânt 
0 auzea postul cun trezare din criptă sinț 
striin, 





pm, 


24 


Eminescu exprima: alui o din care au 
fost smulse Basarabia, Bucovina, Transilvania şi îndemna țara să-si 
ridice capul în fața tuturor neamurilor care ar îndrâsni să se toc- 
mească pe împărțirea naționalităților ca pe “turme + 

Indemna țara să-şi strige dreptul pentrucă, spunea el, dacă 
e slabi, acest drept o va face atotputemică în gândul urmanilor.Po- 

rul sA4-şi strige dreptul şi să intre pe poarta pe care intrase Dom- 
nul Mihai în cetatea unde se aude glasul „lui Horia și al lui Iancu, 
SH nu se teamă nimeni că va fi în stare cineva să sugrume idealul 
românilor, că acest ideal este idealul libertății care este nemuri - 
tor, după cum ne-a dovedit Decebal, 

Eminescu a fost împotriva oricăror transacții în legAtură cu 
dreptatea neamului românesc şi era pentru răstumarea oricăror legi 
cână e vorba de apărarea naționalități şi bisericii strămogeşti. 

Un neam nu poate fi nimicit sub apăsarea robiei,susținea el, 
şi e ca apa că nu poate fi sfărâmat niciodată, Iară vremuri le şi le- 
gea dreptului în istorie voe desființa nu numai capetele cu coroane- 
le tiraniei dar şi neamurile care tiranizează pe altele, Multi vreme 
va mai curge sângele pe câmpurile de bătălie, dar urmașii neamurilor 
mereu se vor înfrăți în viață prin moartea eroilor, Cea mai grea e 
uta pentru dreptate, dar e singura care în veac are sorți de is - 

na&. 

Eminescu nu idealiza o luptă ci credea adânc în ridicarea 
neamurilor, Uneori avea momente de îndoială pi nu mai întrezărea vic- 
toria binelui, Vedea cun cel tare distruge idealul celui mai slab,Ve-— 
dea cum onoarea d vitejia celui slab sunt distruse în i dreptului 
impus cu forța. r-în reculegere după aceea vedea peste toate triun- 
ful dreptății care pentru el era tot atât de cert ca și învierea, ca 
şi existența lui Dumnezeu, 

E] credea în Dumezeul mulțimilor, care înăeamnă la moarte 
în fața sclaviei, Oredea în bimința congtiinței naționale, credea 
în mileniile care ziceau în ruini, Ruinile pentr el erau mărturia 
biruinței strămoşilor, mărturia existenţei unei patrii ideale, unei: 
Nibertăți eteme, care nu se stinge niciodată în sufletul poporului, 
Ea strigă din moagte pi din mini, 

Mihail Eminescu vedea în țăranul român păstrătorul tuturor 
Gimulajaior româneşti, candelă aprinsă a generațiilor care dăinuese 
pe temoiul saczizi fiului în viața urmașilor. Câtre acost țăran și-a 
îndreptat el privirile când s'a gândit ch neamul românesc trebue da- 
cizat. Jertfa prezentului pusi la temelia viitorului trebue, după el, 
să fie nota predominantă a vieţii românului şi de această notă si 
fie legati misiunea și triumful națiunii române. 


Inainte de o Dacie reîntregită, reiese din scri eri,Eminescu 
voia o Dacie reînviată în care românul să se regiseasci pe sine,să-și 
doreagcii naționalitatea, limba şi biserica pe deplin. Gândul de cu- 
cerire, de robire a altor popoare întotdeauna i-au repugnat, 

El s'a gimțit mereu solidar cu caracterul dacic al neamului 
+onânesc și a preamărit seninftatea cu care luptând pentru libertate 
regele Samisegetuzei a acceptat dispariția țării sale în conştiinţa 
reînvierii de peste milenii, 

Eminescu s'a gânăit pi la latura politică a unirii țărilor 


me 





DACIA - n? 10 
25 
românesti s nă ca n 
eee ( ul ntrogi darul da E EINIR cânăva răsbuntorul pierderilor 


unitatea'apirituală a gene + Intregirea patriei el a legat-o de 
mitica pruni 2 moi jtin mita Bia, Du at 


Trecutul, prezentul 
gură direcție, nulă in piei jel i trebue să aibă, după 91,0 sin- 


stei direcții pot 
Pip ae ptăta- at oua Virii să rămâia astupat câ italia 
SR a » CÂt țelul străbunilor să nu fie scos din cuga- 


El i-a aruncat îndemnul său la 
4 unire ctre toți acoi care 
fu piată n nunele, principiilor şi programelor. îtia că nu nceasta 
E DE y ecau să ge unească, ci interesele personnle, Deaceca a ata- 
ca oa aa UIRNIIĂ a mau e care roden societatea prezentă, 
ngurul drum câtre desrobirea teritorială ara ar 
rea pe linia aceleiaşi spiritualități, care era românismal în ie 
gritatoa lui şi care însemna în concepția lui: omonie, luptă împotri- 
TE fer di bună cu care mergi sf paie, cuminecare în 
rupul și sângele tuitorului , Gândul solidarității româneşti se ba- 
za la Mihail Eminescu pe acea armonie ce îndrumea: 0 telă, pe chi- 
le Se 3 tote a idealului nostru suprem. El visa o țară si zii 
un cămin al inimii tuturor, un pământ al tainei în care ai înflorosei 
data și durerea noastră 'alfturi de bucuria pi durerea strămogilor, 
în negura vremii și până'n pragul vieții urmagilor, Visa o vrod- 
nică de speranța vdacătalui și de Piti a viettit cu vehenonța păoa- 
tele contemporanilor săi. i 
El spunea câ suntem un popor de vitei dar care cuprinei 
vitregia vremurilor n'am mai Asau să dispunen de puterile Dead și 
ne-am sat conduși de o ceată de improvizați, care neau smuls tro- 
feele din mână ca'st ne poată mai bine cobord demitatea pi prostigiul 
în lume, Caeace înaintagii au cucerit cu sângele lor, acești improvi- 
zați au irosit, iar popârul, rămas în urmă din cauza iatoriei sale 
prea nestabile, fără să fi deprins prin experiență continuă casnce au 
deprina celelalte popoare din apus, s'a văzut sloit de Z5a în 2 
instituțiilor nepotrivite cu el și amenintat în ființa lui deo 
grație străină sistematic suaținută de se prutia ii Si sua 
" moţi se scurg în țara noaatră vor 8 e e E 
iar neamul sh Sivaiai e moreu şi dare: Libertate | zeuitalei 
Praţernitate | Ce e mai frumos în lume docât SA 109.09 88 0 li 
România ca într'o mlaștină să fie liber ca noi, 9ga aaa 
noi ? Şi pe când acenstă plube se îmulțepte, po 3 i: PR al lui 
nobil gi drept care cutromura GRALtaR ia a tul la uns ? 
3 ade ; 
Mroea Basarab, eirăcoște, scade 9 0Ati+, 4 0atcont din Orient a 
> :A0RB > pol aă ra ondamnat la mizerio. Dacă se 
condamnat la o singură pieiro precum e € 


ntru ri 
eeaa ata inta ati alst a nt ăgeapi pate dă 


i fi, pentru nulități 
nai ta, iat e aţa mn te fu eat 
i bind, istoria Ro d, 

el pie iae E Așa scria E 218 Apt 8003988), i i 
Mihail Emineacu denunța e bn lui 
mâneac. A do pita to 


Arii aubstituină metodic elementul ro 
ji paste și de înatriinare a patrimoniului național 


26 


j iticienismului pe care l-a atacat cu aceeaşi învergu- 
Se Zipea e tradiție” "paraziti smul, [Rp nt vaeaaa Ş, broguns, E 
falsitatea, pungâșia, cumulul gi trădarea sunt caracterizi pe ca- 
ma le-a făcut el Voliticienilor. Din cauza lor societatea româneascti 
se pribuşise în patima învrăjbirii si nu mai era ERAM etate, Anii 
une dezilteresată, Se împărțise națiunea întreagă după interesul gtu- 
părilor de partid şi FOAIE ei firească se stingea în lupte Sau a 
sub stindardele ideilor de împrumut fluturând dela tribunele agenţ - 
a E, a intuit dezastrul la care fatal trebuia să ajungă 

xa în urma acestor frământări şi s'a ridicat împotriva liberalismu- 
mi cosmopolit, făcându-l responsabil de întreaga demoralizare a vie- 
ii noastre publice, El a atacat spiritul de parvenire infiltrat în 
pate așezimintele statului, a atacat jaful şi corupția guvemolor ce 
se perindau la putere cu sprijinul finanței străine, Cât despre popor, 
1-a deplâns, că instinctele lui generoase din această cauză au ajuns 
să fie viciate, A deplâns soarta adevăratului român, care, țăran, oră- 
şan, om de cultură sau muncitor, se stingea la umbra programelor ide- 
ale cu care jongla canalia politică în disprețul muncii lui, în dis- 
prețul năzuințelor lui spre mai bine, 

: Neprezătirea în treburile publice, semidoctismul în învăța 
mânt, incultura şi improvizația în presă, lipsa totală de idealism a 
conâucătorilor, au stâmit revoltă în sufletul poetului şi pasiune 
pentru o nouă direcție a progresului nostru, Lupta era 4 sproporționa- 
+A, El nu vedea altă cale decât ca neamul ei fie scăpat de paraziți , 
comunitatea românească reorganizată pe principiul de clasii dirigentă 
a elitelor istorice, Elementele eterogene nu trebuiau să conducă țara. 

y " Nu zicem că sub cerul acestei țiri să nu trăiască şi să nu 

înflorească oricâți oameni de eltă origine. Dar ceeace credem, înte- 
meiați pe vorbele bătrânului Matei Basarab, e că țara este, în linia 
întâia, elementul național și că e scris ca acest element să determi- 
ne soarta gi caracterul acestui stat" - scria el în 1882, 

Atacând legiuirile cu caracter cosmopolit el a căutat funăa- 
mentul spiritual al națiunii şi a spus ci pe obiceiul pământului să 
se sprijine formele ndevăratului stat românesc, 

„ Mâhail Pminescu a fost pentru revoluționarea sufletului ronâ- 
nesc pe linia tradițiilor noastre istorice, a fost pentru a se pune 
piatră cu piatră la'loc tezaurul risipit al moştenirilor noastre se- 
culare. E1 spunea că statul românesc clădit pe instituțiile din apue 
s'a născut mort și nu credea într'o evolu: ie proprie a ideilor ce 
stau la baza acestui stat. Gândea că ţara noastră de gospodari nu se 
poate chivemisi decât după legile statomic potrivite cu noi, 

e Din scrierile lui reiese apologia unei organizări care sf 
fie central plasati în sufletul şi viaţa ronânismului de totdenuna, 
de unde să pornească emanciparea națională pe toate planurile gi ria- 
daptarea la cursul propriu al vieții noastre istorice. Totul într'un 
cadru de legi care să ducă la întârirea organismului național, în 
special la întărirea țărănimii, preconizând în mod absolut ne Înstră- 
înarea, îndivizibilitatea pământuri lor și împroprietărirea neconteni- 
tă prin parcelAri sistematice făcute de stat, 

Considerând națiunea română comnitate de aspirații și de dea- 
tin, problema minorităților, avea după el, în cadrul CER bio- 
logic de asimilare prin căsătorii, soluția psihologică de dovedire a 


e a 





DACIA - ne 10 i 


27 
a tinței 4 i 
E Ai Ice i ne dna după fapte și sentimente, Era intran- 
ale acestei comuniti i. 7 e “RIN PR 

In concepția lui, cla ă rangul 

; sele trâbuiau ridioaţ 

(3 pticaza Prin familie, pcoalA și biserică SE so li a 
mându-se doar la organizare muncii gi realiza - dee 
auzea da ș Zarea echilibrului dintre 

O stare de orâine noua visa Miha 

il Eminescu ta: 
ne în caro omul devenind forții omanea, i Vant Me 
act să 

creat de parazitismul vioi otataeaie i a a 


Realizarea acoatei stări nu Dă să se 


când în spiritul ei o întreagă genera: ie do + 
La acest tine [ra "ioana 
potriva imoralitAți4 sl oral Se rit Bre meri e eta 
Il îndomna la eforturi pentru o nouf via 
conștiință în care si sa transforme , 
o enorgio morală prin muncă 
Această stara de co 
moşilor şi'n binecuvântarea 
visat-o Mihail Eminescu, 


decât cres- 


E, “pentru o nouă stare de 

o si-și creeze putinţa de a deveni 

» Prin cînste gi mai alea prin unire, 

netiință, era țara înoită în duhul atră- 
ui Dumnezeu, era Dacia ideală pe care a 


Ion Ţolescu 


PEPE PE PP PIE a a a pp Mp pp E 
ta . 

ta "Sunt torturat astăzi cun nu m'a 3 

Î, torturat încă pineni Pâna acun.Şi ţo= % 

ț tuşi eu izbutesc să am încă dragoste ut 

* față de c&lHii mei, Știu că nu mii voți ţ 

Î, întelege, îmi deu seama, Poate mai x 

+ târziu," . .t 

PE "Nu încercați şi nu vă agitaţi ca 14 

îi să mă scoateţi de aici." * 

i "iu încercaţi să mă scoateţi de ut 

* aici, pentrucă oricât ar fi dragostea 7 

p voastrii de mare pentru mine gi încro- * 

* dorea voastră în mine, nicio ată nu st 

te veţi putea săi mi ridicați po piedeata- Fă 
+ lul pe caro mă pun acești migoi astăzi. 5 pa 

* i acest lucru îl veţi pricepe tot mai = 
ti Araiu." i că 
Î apei ia oaie eta 22008 


dintr'o scrisoare a CApitanului 
rigr E sile înainte do a âe: e ta rii 
HORIA COSMOVICI :; Statul și Zita Legionară Era 





A 


28 


DRAMA ANEI PRUKER 
PEN II-III 


Puţine evenimente au stâmit mai multă mirare și surprindere 
în ultima vreme, ca fulgerătoarea cădere a Anei Pauker. Hotărât,ad- 
versarii comunismului şi ai ei s'au bucurat, pentrucă au primit o 
îndreptățită satisfâcție. Iar cei vânduți Moscovei, cari în numele 
neamului românesc se mai pot plimba liberi prin jena democrate, ca 
să-și verse veninul și să-și sAvârgească opera ncagră a trădării,au 
amuţit, Dacă ar fi cinstiți, ei ar trage acum consecințele.Dar ei 
sunt mișei și vânduți e merg înainte pentru a-și legitima arginţii 
pe care-i primesc.De ei deci nu ne vom ocupa, Ne-an interesat cele- 
lalte comentarii în jurul prăbusirii fetei de rabin dela Herţa. In 
ele em citit numai răbufniri. sentimentale, isbituri, r&st&lmăci ri 
superficiale și ieftine. Și desigur exploatarea evenimentului poli- 
tic ca atare, senzaţia, 

Cazul Anei Păuker, trebuie privit însă mai adânc si pe toate 
fetele. Mai ales de către noi, cari avem o credinţă si ducem o luptă, 
Noi, cari ne revendicăm onoarea si riscurile de luptători, 

Polifemismul rusesc nu e Străin nimănui. Teroarea e în ultimă 
instanță un fruct al cumplitei laşităti, Pentru a nu se "consolida" 
pentru a nu deveni PE pentru banda conducătoare, pentru ti- 
ran, capetele marilor luptători sunt din când în cână scurtate. Se 
face primenirea cadrelor, Reîmprospiitarea forțelor revoluționar&. 
Asta pentru a stârpi orice tendință reac ionară, orice tenăinţă spre 
burghezire, spre limpezire interioară și intrare în tradiție, 

d Dar Ana Pauker, nu amenința pe monstrul din Kremlin. In con- 
figurația de azi a imperiului rusesc, ea nu putea amenința nici cu 
faima, nici cu forța ei, gânâurile criminale gi îngânfarea moscovită, 
Ba din contră. Ea era necesară proletarizării definitive a României 
și a Balcanului în genere, Căci comunizarea neamurilor de acolo se 
poate face numai prin Pianu Biag ioni 4), oricât de fanatizați nu deu 
totală satisfacție tendințelor dilabolice ruseşti, Ei aparțin În cele 
din urmă neamulii lor gi Î1 apiră cumva, în mod instinctiv. 

Explicația acestei căderi, asadar, trebue ciutati în altii 
parte, In alt Complex de împrejurări, Trebuie altfel răstălmăcită, 

d Ultimele comunicate de presă vorbesc în legătură cu epurarea 
ei, de-o mare prigoană porniti contra miscării sionisto române şi de 
9 prohibire totală a emigrării evreilor tomâni spre Israel. Intte 
neamul ei si interesele partidului sau marile porunci ale Moscovei 
Ana Peuker'a cedat vocii sângelui. Ba si-a servit neamul. Drema ei” 
este de-a fi trăit şi a-si fi atins apâgoul vietii de luptător la 
această periculoasă rHacluce de drum. Intre nationalism si comaniam. 

, ) 


* 


„Trebuie si ne obisnuim odată cu obiectivitatea și dotaga 
interioară de a vedea e rege un product natural, 3 soluț: RTR 
cesari, a destinului evreesc, După milenii de dinspori, progromuri 
şi desnădejăi, era normal ca un neam tenace, încercat, credincios 

n Dumnezeu și înțelepțit, cun e cel evreesc, să caute o soluție de 
Spârgere a cercului ce-l gâtuia. 0 dinamita cu care să spargă ten- 


e 


DACIA - ne 10 

29 

dințele naționale, Asta 
ț . pentru a faca loc coleilalte 

Sai s 60 Bing LEA BOTU unanitarismul; pentru a Pi e 
Ai popoarelor, a se putea salva Şi impune printre ele nl 
n forma mai largă, liberaln gi tolerantă, a umanităţii "oua ră 
+& dinamitare a formelor cati : se aa 


? 
problemă. E destul s4 spunem pat gust pif aa piei 


linia luptei comuniste ca pe-o 
comunismul pretinde a desfiinţa 
castele, privilegiile de clasă, 


Engole, evreii meri 
linie a lor) a mântuirii lor, cae 
spot Dia naționale și a distruge 
gure clase: proletariatul | Cesaco ponviza în uda ia E RIa Rsâe 
cari n'au granițe, n'au privilegii, Aga se explică Dei tina = vă 
în Europa ca și 'n America, acolo aia persecutați 5 i Cata 
unde sunt absolut liberi si stipâni pe sine și viață, ovroli sunt 
agenții ee ra fanatici și jertfolnici ai comuni smului „E sufi- 
cient să amintim de Hary Gold, care a predat formula bombei atomice 
spionilor rași, Comunismul pentru si e mai mult decât o conjuctură, 
E o concepție de viață, o salvare, Așa că pi Ana Pauker gi confrații 
ei comniști din România, trebiege asviși prin această prismă, Bi 
au ştiut să-pi servească neamul, luptând pentru spargerea granițelor 
naționale, convinși că în largul lunii, care va fi "o apti și un pă- 
mânt", neamul lor va putea trăi, se va putea desvolta, Va scăpa de 
groaza progromrilor, de psihologia prigonitului, care duca adesea 
la cruzime, la ură, Suferința e col mai adesea un riu per ra 
în lupta aceasta care durează de mai bine de o sută de ani, tineroțul 
evreesc de pretutindeni s'a încărcat de glorie gi de sacrificiile 
unei lupte uriașe, desnădăjduite, Era o cutezanță extraordinari, de 
a sfărâma orâinea naturală a lumii, pentru a-ți putea faca un loe 
sub soare. Dar era, nu mai puțin, o soluție, 0 mântuire a unui neam. 
Un drum care ademenea. Care trebuia încercat, 

Asta a fost însă. Si nu mai este, 

Odată cu comnismul, cu formula de spargere, neamul evrease 
a cultivat şi naționalismul, ca credință, tradiție, Limbă, Pra e 
spirituală, concepție despre lune, și e visat mereu, SR 008 ma: 
buni fii ai lui, reînvierea, refacerea fizică a Palestinei, a 
tului promis, a Patriei Sfinte, Numai puțini dintre noi EA 3 
Bionismul și lupta dusă de el în sînul comunităților oC pir 
plan intemaţional, Or, războiul acesta sl doilea mondini, 


ismului 
tuturor contradicțiilor, a dat câştig de cauză tocmai Monimaiiea 


evreesc. Rizboiul care s'a încheint prin înf going mite Israel, 
ca formulfi politicii, zice-se, a dus la înfiin înfrânt, judecat, bat- 
ca singur câștig pozitiv, Naționaliamul a fos i p- pre rr: SIDE, 
jocorit, deoarece luase forme atoiste, SAR pR 8 na pie practic, 
uză tocmai naționaliemlui, SK atatueze înoflodată, văzădi în RERde 
în ochii surprinşi și mizați ni lunii întregi! e, 1400009 vatră a aul= 
dreptul la o Patrie, la un petec de pământ propriu, 


mal. 
turii sale şi la o mistică a sâogailai Pa ții istoriei, In loc să adu- 


Iată, curiosul, marele con iamului şi a intermaționalie = 
să Ra atita NANE 100 E aduce alai biruin! maina Ă 
şi o 


mul: de-al doilea riz 4 

îlzutur: opcât de clan star ge eat Lu al 
ta e îno , ; 

Cum Ru pi acest a] Aoilea vasboi mondial a mi 


30 


+4. CE Rusia nu e experiența comunistă pe care Evreii au 
Pia putea care su luptat fanatic și s'au jertfit. Rusia stali- 
nistă aână şi ea în imperielism și fala ficână drumul visat, din cau- 
za bestializării omului fără Dumnezeu și libertate, a trădat însăși 
comunismul .,0ăstă cu conturarea tendințelor imperialiste pi panslavis- 
te ruseşti, evreii nu s'au mai sințit și nu se simt acasă nici în 
Rusia. Îe aceea au luat drumul Patriei, al emigrării spre Israel. Și 
pe acest drum se lovesc de sklbAticia monstrului ai 

Oonăucână România, Ana Pauker a fost pusi si lucreze între a- 
ceste două pietre de moarti: dorul propriului ei neam de a se întoar- 
ce acasă şi interesele Rusiei comuniste pe care trobia sh le ser - 
vească, eliipute eșire pentru oa a fost dragostea pentru propriul ei 
neam, Căci ea n'a trădat. Daci avea elanul unei mari, fulgerătoare 
convertiri, ea ar fi luat calea refugiului. Dar n'a făcut-o, Ea a ră- 
mas si-gi servească neamul de acolo unăo era. A fficut concesii largi 
compatrioților sii care plecau spre pfinântul visat. Şi-a trimis co — 
piii la stuăii în Elveţia, A trimis bani în Vest. și toate astea pen- 
trucă a pierdut credinta în comunisne 

Elanul formidabil cu care toat evreimea din lume a îmbrățipat 

i sprijinit, chiar contra 'Anglici,'statul lui Israel, i-a Sea Ş 

ei Pauker că este în lume o lege mai tare, mai sfântă, decât for — 
mula prin care Marx voia si aducă deslegarea chinului evreesc. Şi că 
această lege este naționaliemul, Ca o porfecti coordonare a ordinei 
naturale a lumii. Căci dacii "omenirea" se va înfăptui ca formulă u- 
“nitartă politici, economici gi spirituală, en va veni prin neamuri, 
nu Împotriva lor, nu neglijându-le, nu distrugânău-le, 

Mai trebuie spus că însăși Masoneria, care multă vreme a spri- 
jinit comnismul și-a întors acun fața dela el. Apa trebuegc înțele- 
se purificările ce se fac la ONU, unde comunistii, chiar americani, 
sunt concediați, Apa trebuie riistălmicită gi Migcarea "Reînarmării 
Morale" conâusi de Buchman, Se încsarcii de aparea de comunism cu 
mijloacele specifice filozofiei și acțiunii masonice, Iată deci că 
pe toate liniile comunismul este recunoscut ape cun este : trădător 
al propriilor lui luptitori și protagoniști. ormală nenaturală, Ana 
Pauker, un suflet de luptător, a avut nenorocul să conducă, tocmai 
în acest moment crucial, când comunienul s'a declarat, s'a demscat, 

i când neamul stu pa ales cenlaltă cale, după îndelungi veacuri 

e chinuri și greșeli, Stehua ei a fost sfArâmatit de bocancul impe- 
rialist rus. Cum mulți luptători naționalipti au fost striviți pe 
vremuri de bocancul dur al "pangermenismului” co Juage: locul natio- 
nalismului german, : 

Totusi, prin emoționenta ei chdure, prin Ana Pauker, a în- 
vins încă odată naționalismul, 

De când Statul Israol există și de cfnd însăși Ana Pauker, 
cea mai fanatici comunisti, a cizut servindu-l, avep gi noi dreptul, 
măcar cât de cât, e% ne servin noaml şi Pra, SA îndhăsnim a o spu- 


ne fEtie, 
F feoatua eu încetul se face lumini în lume, T.re încet, dar 
se face, 


Căderea Anei Pnuker aro dreptul le » interpretare onorabilă, 
umană, Și e plină da învătEninto pentru cai ce-si slujesc neamul, 


Vasile Ciobanu 


ni 


DACIA - n? 1o 
Ei 


INFLEXIBILITATEA COMUNISMULUI RUS 


In luna Noembrie a.e co) amul 
„Cc. comuni, Tumi 
zar interesant, în oarecare măsurii chiar social a Pe . 
zaga Toto 11 pgefi; nu șefi fanciati - aceasta rii cau a 
ș emo aa i comuniști, de prima calitate Pai 
ea i 
la detina oegt BEI98Y constitue nota Ş ma  Aaa a eveninentu- 


egiml comanist "mângâ ringhia 
intră la categoria faptelor periodice, recreere e e aa : 


ca atare consideră execuția de la Pra 

sial al problemei, Din căi 11 notericiți lin snur trena nea 

evrei, Qacta e ABo0u Gowugieă necontestat, Ă Ei 
nici această constatare nu ar fi extraordinară; dela Leon 

Trotzki la Ana Pauker, gi t 

dragostea proletară HART ci perete pe au PI 

Intâmplarea din Praga devine "inexplicabil" și senzațională 
prin faptul că în așa zisul proces, acuzații au fost învimiți 
oficial, de către Procurorul General — deci de Kremlin - de naționa = 
Tism iudaic, de sionism; procurorul comuniat a pledat așa dar acest 
procesa ca un autentic antiseniţ. 

Curioasă pare evoluția doctrinei acesteia comuniste, lansată 
ideologic de evreul Karl Marx şi agezată în primele-i forme practice 
de evreul Leon Trotzki; si de compâtinit este starea sufletească a a- 
tâtor alți evrei în serviciul comniemului, care desigur gi-or fi pi- 
păit cu groază gâtul, în momentul când coarda comunistă îgi făcea da- 
toria pe gâtul coreligionarului lor comnist Slansky. Se întâlnesc în 
acest plan de răsturnare de situații, ironia cu tragicul, Dar peste 
aspectul sentimental al procesului din Praga, se detagoază o constata- 
re sigură şi rece : comunismul rus, recte Kremlinul, a devenit în fapt 


între altele, şi antisemit. : 


x x * 


Aga dar, începând ou Noembrie 1952, arsenalul comnist rus 
pune în Pee iune un nou instranent ; un antisenitism bine anis bi i 
și inflexibil aplicat.Nu credem că ne Top dncă ne porni pp e a 
ma că aceasta echivaleazii cu o reală ap 08 de exterminare 
lui evreesc din apațiul controlat de . 

Cum se apele explica această virare a ceaun tată za pe o 
direcție diametral opuasă celei de până acun, pia ir A d 

Gfisim că analiza acestei probleme nu ai Şi A ri 2 Aaaa 
chiar, cu toată confuzia și surprinderea prod n opinia, Fie! canal 
procesul din Praga, confusie și aurprigâtze 9928 € ob i 
darie că nova atitudine a opinia 20 2 ' 

d a aces s . 
azâgaae jonig este teoretic un casa api, dă ice a In fapt 

îns este un stiibateo instrument În servici x imporialis- * 
mului dictatorial rus. e a acesi 

“Pe Ceata realizărilor pe aanataa, mobilă; 10 8 să lea 
imperialism, orice rezistență reală sau înc 


nici-un considerente 








"forte" din primele luni de ocupație sovieţici ? Nu numai ce 


evreul din Ungaria, cu cel din Rusia 


32 


lificii de rezistenţă, nu numai orice acțiune de 
e TETIR --unemia  trdi ci şi ori di'ce manifestare cât'de palidă 
de ajustare a progremului unic și definitiv, trasat de Stalin, ca gi 
orice prezență care ar întârzia înscăunarea cât mai isa în pune LN 
de comanăă din raza comunistă, de elomente comuniste oxclusiv ruse i 
indiferent âe valoarea comuni 8tE a elementelor de altă sa piona lite tea 
Deci, inflexibilul plan stalinien, este de a așeza în timp, 


în spațiul ocupat, în toate punctele de comand, numai comuniati de 
cicăza rusă, bine îndoctrinaţi și îndelung verificați; adică, de a 


ScEună perfect şi sigur stăpânirea rusi, la adăpostul socerii şi 
ciocanului, + 

Aceasta este logica şi totodată explicaţia antisenitismului 
actual al Kremlinului, «cest antisenitisu este o consecință a înlocui- 
rei treptate a comunismului intemațional din zonele ocupate, cu un 
comunism național autentic rus, lar această înlocuire se operează de 
fapt prin simpla eliminare de la conducere e comuniștilor alogeni ,,în- 
vrucât "înlocuirea" în sine este străină practicei comuniste, 

In fața imperativului de rusificare, s'a epuizat nu numai 
prima ae de conducători comunişti autohtoni ai statelor ocupate, 
ci în unele din aceste state se pare că B'a ajuns chiaz la ediția 59, 

Cine astăzi își mai reaminteste în România de exemplu de Lu- 
crețiu Pătrășcanu, întemeietorul partidului comunist român gi omul 
nu-și re- 
aminteşte, “dar înseamnă un pericol de moarte numai a pomeni involuntar 
numele lui, y 

: Şi acesta este: "progresul socialist" în toate statele de sub 
Cortina de fier. 

Dar dece Kremlinul aplică metoda "înlocuirei" şi elementului 
evreesc din spațiul sovietic, când acest element nu este constituit 
într'o IE price stăpânită de regimul sovietic ? 

enttu a înlesni explicația, este util să subliniem două con- 
Biderente: 1.- Kremlinul oste un cartier general superfnfomat. 

2. Kremlinul își eșelonează loviturile în timp, în raport 
direct cu forța obiectivului de atins. 

Este just că evreii aflători în spațiul sovietic nu dețin un 
teritoriu propriu; formal deci nu au un stat! Dar dogi atât de Tspân- 
diți, ei alcătuesc de fapt în interiorul acestui spațiu o adevărată 
națiune, sentimentul lor de solidaritate, trecut prin atâtoa probe, 
depăşeşte în intensitate obligațiunile ideologiei comuniste, Adică, 

i i cel din Polonia, sunt mai în- 

Ai evrei şi apoi comuniști. Kremlinu ştie doci că ovreimea comunistă 
reprezintă o pe național diferiti de cca rusă, care ar putea sA 
încurce socotelile de rusi ficare ca gi oricare altă națiune de sub 
Cortina de fier, Ca atare, aplică să ina ovreosc același trata- 
ment de decapitare și rusificare, ca şi colorlalte națiuni. 
sărselipa + ascita i stema a RU tina vnoitai acum Ip 

: 85, Sremlinul aplică loviturilo programate la 
timpul oportun pi natural, cu atât mai întârziat cu cât obiatvivul e 
presupus mai puternic, 4 

Iar Moscova 
i doi corespondenți 

Israel și evre 
în Statele Unite, 


tie că forța evreească din spațiul sovietic, are 
ir ufară, destul do activi pi de puternici : Bta- 
ea do dincolo de cortină cu centrul de gravitație 


lamică, iar pe de alti parte, că avreimea n 
ricană, va susține firii rez PE SRuLe pă PI 
Occidentului Ai raport cu zale pa IA PRR de-ai 
In ultimul timp însă, Moscova gi-a d 
Etera DE: Eiger al ot anca ai aaa agite 
8 od oviden 
occidentului , Li iai ii aoeute Pay PRR balanța 
Iuând în considerare acoastii Benidofinire de poziție adoptată 
de evreimea din exterior și temând în consecință și o ac iune de con-= 
taminare din partea evreimei din interior, Moscova a ho + ca măsură 
de precauție şi ca metodă gonerală, st aplice acesteia din urmă sisto- 
mul de decapitare pe națiune , așa cun s'a procedat pi cu celelalte na- 
iuni ocupate. 1 
Aceasta este pozi ţia în care ae încadrează procesul din Praga, 
iar evoluția nouii atitudini antisemite a Kremlinului va avea reper = 
cursiuni determinante în adevărata înclegtare care se întrevede între 
Orient pi Occident, . 
Datele problemei "RĂsĂrit-Apus" sunt de-acuma situata sub un 
unghiu nou. 


deossbi ame= 


Grigore Arbore 


piei IUNEA POLITICIENILOR 


Inamkcul n? 1 pe care Legiunea l-a combătut şi-l va combate 
totdeauna până la extorminarea 1ui, au fost şi sunt 7oistloieaii. d e 
portuniati. Precizâăn chiar, datate E trage coi 
ne $ liticienii oportun: ș . 

ia ret e bee nu fost și dani încă fostă apei me sia 
"vulpi girete", cun le-ar numi Machiavel, In pe _ ii 
bine...personal, au câmit când la dreapta, e x a) nt sară, SR 
prejuriiri, Nu-i de mirare că mulți politicieni, e ună, ere Ra Spa 
văzut angajați în acțiuni dăunătoare principii ap Dea 
Motdeauna însă era prea târziu şi nu mai puteau 1"4Pais oteotele 

In momontul de față, pe pdan interna voit tă Ante paie 
acoloiagi stiri creiate do politicienii opor 9 


dele 14 a lunii 
A+ Due într'o carte colebră, spune 9& sute Aa e complexă. 

burghezo-capitilistă de astăzi, osto panică, de bolşovisn, că tea 

E teama do o roînviere a hitlerismului, rea mă se rogenera, 

ma de a se achimba într'o formă sau Sp ia, azi, deși nu repre 

politic uzat de ln Revoluția Prancoză Ă ilor revoluției» E 

decât un compromis și nu o realizare & p. jană, “au zoprosintă î40 

Roosa ea atitudinea acostor POIĂticionia, Menza pur Şi 
dința conservatoare a negustorului Ei 1n mijlocul Cre pă 
a echilibritului fari oxporienţă, ad 


54 


Hitlerismal din punct de vedere Dara e mort, Cu greu s'ar 
i a a deşi ideologic mai dăinuește. 

rea ateu ta în fa sotiena sa, dorința exprimată de a respon- 
sabiliza "clasa de jos" la o guvernare proprie, Mai mult chiar, des- 
ființână clasele sociale, oferă tuturor, drepturi egale pentru năzu - 
înți egale, Lumea burchezo-capitelistă crede - și de aceea îi e teană 
de comunism — cf, dacă Revoluția Pranceză a distrus sistemul feudal, 
Revoluția Comanistă amre ca o forță nouă, cioclu al capitalului, cu 


menirea de a oferi puterea masselor, L 
Dar între cele două revoluții este o nare diferonță, Pe cână 


Revoluția Franceză a apirut după o perioadă de serioase E SRI ti al oa 
clasele de mijloc erau nu numai capabile, ci chiar superioare clase 
nobililor, deci înăreptâtite de a lua în mână destinele neamurilor, 
astăzi nu se poate vorbi acelas lucru despre clasa proletară, i 

Pentru politicieni însă aceaste nu-i o justificare. Ei vor 
să rămână cu orice risc pe poziție» Aceeași teamă pe care nobilii de 
altădată o aveau de a pierde privilegiile, paralizează pe nobilii de 
azi. Deaceea mu sunt cambili să găsească un mod de a împăca divergen- 

ele fundamentale ele societății noastre, evident Ziind, că, pentru ei 
pi vexploatare omului de câtre ori" nu mai poate fi o atitudine 
velebilă, : 

Natural, tendințe înțelepților lunii este de a găsi această 
fommulti. Bi se isbesc pe de o parte de teama politicienilor. Pe de 
alta de atitudinea Rusiei, care a înscăunat cel mai teribil regim de 
dictatură cunoscut în istorie - deoarece sclavul de odinioară era în- 
păcat cu soarta lui, noavând conștiințe "dreptului" de a fi liber, 

Sistemul de dictatură comunist probează prin el însuși, că 
pătura proletară nu e în de ajuns de pregătită pentru a lua în mână 
destinele sale și,..ale altora, Afară de aceasta, evoluția societăți- 
lor naționale nu s'a realizat în proporții egale și deci e absurd 8 
pretinde astăzi, realizarea unui "rai" sovietic monâial, 

In fața amenințirilor comniste, se caută cu disperare solu- 

ii rapide Și e e„eterne, Dar dacă societatea omenească va ajunge la o 
ormă de guvemiinânt internațional, nu e secolul 20% care va vedea a- 
ceastă realizare şi nu va apere în umbre principiilor minore, a "in- 
tereselor sinistre" așa cun Jereny Bontham le numea, fie de familie, 
de clasă iu de naţiune, ră 
ropa, din cauza proxinității imperiului rogu, e mai adânc 
frământată de această idee. Dar d fa şi de data acoista exprimă do- 
rința unui compromis „ care dacă se va realiza, va adăuga încă o verigă 
la ul istoricelor compromisuri engleze, De cealaltă parte a ocea- 
nului, Wmowa aristocrație”, fabrici uni de mestecat şi pune la ciorap 
încă un galben, mgânău-se la Dumnezev s'o mai ţin tică un an firă 
răsboi,..„In timp ce rușii se pregtiteac pentm lovitura finali, 
vernaviopiati PEZultatul înţelepciunei politicienilor cu viziuni in- 
aaa ionale, care nu au căutat şi nu cauti soluții pe un plan superi- 
1a soia ea eEPa.9 a8b "da Erup econonic, care au redus "valorile" 
Ş lumea noastră triiegte într!'o continui iati “Indecizia 
politicienilor slibeste ri ti expoctațivă, * Indec 
iaz ori e eou ap AE RI No -uauă pi elanul masselor. Profitul 


fi date dece 'meacele”, cara au fiat noiea ieri "ăemocrati — 


DAOIA - ne 10 SR: 


cește", iar astĂzi sunt i ui 
fără rafinament, ci pur gi si fn 2 
mplu — mâj 4 is a 
ticieni democrați sau nisi ti i 204, sătula. d moarte și de poli- 
fozme de viața îi e atvesaniiu AN vor îndrepta epezanțele Să p- 
ca a Să zic daPegăeniA Și Bigirența, Dax în a 
RE SIE ept Ai dezinterebaţ Deniai celaa timp vor şi 
E EPoRl ? liniș ea sufletească! a 1e fi asigura o 
nşigi englezii, poporul cel. ci 
ceasta încă din 1942, In "Looking Aaaa igoohdezvatoe, pp 
generală A Reconatrucției de dupi răsboi spune RUS Aims", Comisia O 
ÎN 3 Caracterul conductitorului puternic tn ele i intere- 
„ este unul din atributele care se întâlneate a ia Î gez lite 
FAIN PUpU Ara, pentrucii reprezintă ceeace toți oama i A 
n ga op să fie, așa după cum ni copiii îşi lg paai ȘI ca E 
gația primordială a Regatului Unit, este de a t sea H) 
dorință într'un ideal național, prin care fi Si Ni 
fice propriul său viitor," E PIERRE spa 
Deci, noi legionarii, ca re 
i prezentanți ai 
organizare politică și econoniett care să ri Cn aie Fra ie gi 
lia socială ja spirituală La care se află, avem obligația să 
uptăm cu toată ardoarea împotriva politicienilor oportuniati care 
a Rage „Ie Bana, de azi gi!'n acelaș timp să ne căznim â deschide 
ii politicienilor cinstiți, pentru â nu mai cădea în eala de a 
susține pe cei care nu tai SE 
Numai astfel se va putea pune ordine la noi în casă și'n na= 
rea casă a omenirei, | 





Marcel Preoțescu 


DIN LUPTA PARTIZANILOR 
ANTI=0OMUNIȘPI ROMANI 


Ai 


INCEPUT DE HAIDUCIE 
NINE I-III IEI 


Prin Mai 1948, am fost arestat de Securitatea dun Pal 
cea şi închia în închisoarea din oraşul Tulcea, Aici an avu acea 
văd fel şi chip de maltratăti barbare făcute de comnişti celor în - 
chişi. Spre piladă : te desbrăca la pele şi se punoa să to Pepi ZA 
bHţ dela degetele picioarelor și până la cap: Apoi în punea au 
pioior şi cu nfinile în sus şi unul din-agaăți la spate an DAR: A 
Tăoeai o mişcare te şi lovea. et jitaita Rae 1e-tgp să N to Mau 

eau drumul la Radio să nu se au pote î Pi 
lung pa nart Me mi se flouseră iunai răni aogetele cât 0âg Ape 
stat acolo, x 4 and RI 

Protostâna oanonii din Comuna nea, mă sie, di 
August 1948, dar prin Februarie 1949 an aflat priză ba Iei) 

i arestat din nou. Atunci m'am hotărât să ci eat 
mei gi um luat cglea codrului, După cele suferit) d 








36 


mă mai las prins. Mai bine să mor luptând cu ei decât să mă las prins 
viu. Ştiam Z că există o grupă de partizani Ca Lara cu- 
+area/' lor. Dar nu i-am găsit. După câteva săp ămâni prin Deltă, m'am 
întors în sat, la părinții mei, Am făcut într'o noapte E Revere ap 
mânt, am netezit-o bine, iar deasupra am pus frumos cotețu e : i 
ME strecuram acolo și punâam cotețul deasupra de nici că se putea ghi- 
ci ceva. Câinele îmi era paznic. Bi lut 5 bat Stă Văzână 
Dar Securitatea nu mă uitase. căuta peste . A 

că nu mai apar nicăieri, l'au chemat pe tatăl meu, on bătrân de 78 de 
ani, la postul de miliție, i ltau amenințat că aaa nu ap aaa citi 
sunt eu, îl vor aresta pe el, Când s'a întors bătrânul, 1!'am între 

ce i-au făcut şi el mi-a spus c'ar fi bine să nă predau. Văzând acest 
cuvânt, am pre: groapa, plecână la pidure. 

La 28 Mai 1949 mi-a venit șă fratele meu Parfene, care avu- 
sese un proces şi fusese condamnat la 5 ani, dar reușise să fugă, A- 
mânăoi am început viața de partizani în Deltă, fugăriți și urnfri ți 
peste tot locul de poterele miliției. In 24 de zile am fost poti din 
12 locuri, dar nu ne-au prins, Noi cunoșteam mai bine ca ei Delta şi 
ascunzișurile ei. 

Înntz!o zi am primit veste de acasă că soția mi-a fost bătută 
rău de Miliție. M'em hotărât să merg în sat să văd cu ochii mei ce 
sta întâmplăt, Am reuşit să intru pe înserat, sigur că nimeni nu n'a 
ziirit. Era seara de i Octombrie 1949. Dar fusesen observat de doi 
agenți comuniști și enume Neculai Avram şi Ion Cucos, dup? cun an ști- 
ut mai târziu. Aceștia au anunțat Securitatea imediat cu secretul pe 
care l!'au avut: 81-82. Așa eram cu numit în limbajul secret al Secu- 
rității. Urgent au venit un grup de 48 de comuniști si mi-au : Îîncerou- 
it casa, Cinci dintre ei au forțat ușa şi au intrat În tind. Eu care 
dormeam cu coatele pe masă m'am +rezit Când au început oi să spargă 
usa şi am tras cu puşca înspre ușa tindei. Doi au reușit să fugă afară 
iar brei s'au ascuns repede în câmera de dincolo unde erau copiii, 
Eram așa dar la numai 4-5 metri unii de alții. Copiii plângeau, Afară 
în plevar, rămăsese fratele meu Parfene să doamă. Acuma trozit și el 
în focurile de ami, a început lupta cu potera ca să mă ajute pe mine. 
Eu aici, încolțit în odaie, nu prea aveam în cine să trag. Asteptam 
să azară vreunui ca să-i sbor capul, dar nici unul n'avea curajul să 

re unde eram eu, 

VAzână ct se face zivă, fratele mou a fost nevoit să se retra- 
gă. Eu la fel îmi făcoan socoteli cun să fac sf ies din odaie, Cun 
eram aproape de. cei ascunși în odaia copiilor, vorbeam cu ci fără să 
mai tragem focuri, Locotenentul de jandarmi îmi cerea si mi predau. 
I-am răspuns cf nici mort nu mă vor avea. M'a amenințat că ia fata mea 
e Cage e, pa pE tu te. I-am spus că tot îl ucid înain- 

e el pe mine, Apoi an strigat la copii să se bage sub 
pat evan pă le arunc o erâmat, Gei trei milițieni nu fugit îndatii 
aia Ai Pta Mic prielnic. Nu mă mai puteau vedea dacă iepean 
Pepe e jeg ne „dona erannde , însă afară în cei ce ml îmbiode- 
se DB du RO ca SR iai Be iu duat-b da 2ugăi E, 

f . moment am ieșit si eu din odaie atarde 
Era ziuă, dar din fericire o dimineață can cetoasă, a d DEL Vrea 
buia, In acel monent sosea și canionul cu muniții si încă mulți alți 
milițieni, Voiau să coboare o mitralieră, Nu mă putoau vodea bine din 


DACIA — n? 1o 





îi 57 
cauza ceții, Și erau foarte oc 
nățiilor, An tras câteva 0 az apte gagica nitraliarii d mu 
un gară agaa Cunostean locurile cu ochii înening te erat e 
asa, Au început sf tragă din toate pici da dA „Ei nu mă puteau 
m strecura ugurel, Focurile lor nesĂbu. te îmi intă, Eu pe binoi O 
mai primejdios. Sgomotul era aşa do rare că arătau unde-i locul OC 
nu mă mai gfiseau. că chiar de-ași fi cântat 

Dar tot ceața m'a salvat. Nu se vei i 

cat spre baltă unde mi-ar regăsit pe ia aa ATA DR mi 
nostru de întâlnire, Scfpasem amândoi ca prin urechile pp 200 
acum am zărit gurile fAcute de gloanțe în scurta mea ta OU 


firele de lână de prin tot locul. Dar nu de blană,Ieşa 
: . era-n: j 
salvage, nici un glonț nu-ni creatage pielea, imic, bunul Dunst să 


Apa a început viața mea de partizan contra comuniștilor, 








Neculai Croitoru 
_ 
(In nunerile viitoare ale Daciei von continua povestirea 
vieții acestui român, care a luptat doi ani de zile con- 
tra miliției comuniste din Dobrogea, ) 


isvor de înoire a puterilor 


Avem cu se fab acela; 
a acest isvor de apă vie ne 


noastre sufleteşti și 
împrospătăm enetgia. 
Lupta este.grea si cu totul inegală, Dar zorile 
biruinţei sunt asa de năreța, că nici o piedică nu 
ne cuttemură, 
Po drumul acesta vor cidea mulți, Noi să ne rm- . 
gfim lui Dumezeu să sfârșin în credința care ne-a 
a - 
FE tibia atât de strivitoare şi în sta- 
re să desechilibreze rațiunea şi ființa ni astră, să 
ne forim de oxagerări, dă na adieit 0. linia unui ă 
sectarism primejdios desvo x î; 
ea ea este să ne păstrăn şi să pi 
sim, Intr'asta constă tot rostul nostru, toa 
loarea noastră, 
Ca at împlinin această datoria sunt mite păi 
na mai necesară ca cealaltă, toate la un peri 
un ansaublu de ramificații, care due câtre 


-1e şi dânău-le 
jegânâu- ac ftatea zise 7 Si 
prezentare a misiunii neamului o stităz, a 
unitate a elitei conducătoare po de 9-a 


statului ronân şi perseverență ace 
urmări rr A poporului în toa! 


i if, so „ nați 
activitate : publică, 80 „ nat i 











38 


Portrete legionare 
N-a 


VASILE IASINSCHI 
III NE N-NE NOE 


In Legiune, atingerea unei vârste înaintate, s'a dovedit a fi 
un eveniment destul de rar. Vorbesc de acei dintre legionari cari au 
acceptat a rămâne cu orice risc pe poziții, înfruntână cu bărbăție 
furtunile ce s'au abătut asupra Mişcării necontenit și din toate păr- 

ile. 

L SE nu uităm apoi că în afară celor căzuți în lupte, xăpuși de 
plutoanele de execuţie, sau morţi pe frontul rusesc, în prima linie 
de foc, în faimoasele unități de "reabilitare", sute și mii au sucom- 
batîn urma schingiuirilor lă care au fost supuși sau din cauza boli- 
lor contractate în lagăre şi închisori. E 

Dacă în Mişcarea legionară, rândurile celor care au constitu- 
it primele contingente de luptători s'au ririt atâţ de înspăimântAtor 
apoi din mica falangă înainte-mergătoare, ce s'a format în jurul CApi- 
tanului, încă dela Începuturile Legiunei, supraviețuitorii sunt ade — 
vărate rarițiti, Sunt ca nişte stejari singuratici, rămași neclintiți 
în mijlocul 'pdurii culcate'la p t de furtună. d 

Unul din aceşti stejari, care a rezistat tuturor ureganelor 
ucigătoare şi a dal prezență astăzi în mijlocul nostru trebue s'o 
privim ca pe un adevărat dar al Providenţei, este: i i 

Vasile Iasinschi, care, în ziua de 18 Decembrie a acestui an 
a împlinit frumoasa vârstă de 6o de ani. 

Vasile Iasinschi - Bădia - cum fi spun bucovineni săi, s'a 
născut la 18 Dec, 1892, în Burla, jud. RAauţi, 

Pe vremea aceea, "libertăţile" de cale se bucurau Românii în 
Imptirăția Pajurei cu două capete, le cunoaştem prea bine, 

Dorința de a scutura cu un ceas sl de vreme jugul străin şi 
de a da mâna cu frații români din Regat, devenea din ce în ce tot nai 
arzătoare şi în inimile bucovinenilor, Mulți din tinerii naționaliști 
treceau clandestin în " ară", fie din cauză persecuției, fie chiar şi 
numai din convingerea c ajunși odată "dincolo", vor putea lupta Sai 
cu folos pentru cauza românească, 

__Dând urmare unei porunci Muntrice, care, de aci înainte avea 
să-i cilHuzească pagii întreaga viață, Vasile Iasinachi abia scăpat 
de pa băncile liceului din Suceava, fuge în Moldova ronânească.Acă se 
opregte la Iași, unde se înscrie ca student la Facultatea de Fi 

m August 1916, când goarna mobilizării generale vesti începutul 
răsboiului nostru de întregire, tânirul student bucovinean, se înro- 
lează ceapa ca voluntar, An armata română, 

pă teminarea răsboiului, mulțumit că a putut gi e1 contri- 
bui cu ceva le înfăptuirea marelui 'ide naţional, Vagi1t 447 aubipă 
se reîntoarce la Ia i, unde își ia linența n Farmacie, In 1922 se că- 
sătorește, stabilindu-se la vale” 


Ar fi putut sk ducă o viață linistita închinată familiei, la 
Sinus, de orice griji, Dar în sutletul În de român , - răsunti din nou 
glasul neamului său, care-l cheană insistent la luptă, Națiunea trezi- 


DACIA - n? 10 7 Rt 







+A din letargia în care o da 


ră girul de as ia 
din lungul veacurilor, îşi striga iu upriri gi nel 
pe lângă dușmanul care pâiase 1a grani aa 0 + "Da aa; . 
prinejăiog, măcina dinluntru temelia niatiltu tn ph „tot atâţ 
a momentu! i. pî 
convins că numai tânAra gonerația, cruce 7 L0 3888 Atat ei ei 


1 
[) 


ertfă, va mai putea aduce salvarea, farma sinschi “ 
bre farmacia şi pornește sub sţ ş Miatul Vasile Ia 


noască, Studențimea naționalistă privea + ) 
macist, ca la În piara de mâine PP 9 PORN tânărul far- y 
Când curentul naționalist a TE 
cul pentru un suflet ideAlist ca vas areopit, să ta Seul suta ai 
în Legiunea întemeiată ds Corneliu Codreanu. Mai tAraiu, aflăm din 
Cartea Căpitanului că "în întreaga Bucovină curentul ai organi 
legionară crepte sub buna gi priceputa comandă a vechiului şi a, i: 
sului naționalist Vasile Iasinechi," Ps 
rin munca ce o depune pentru cauza legionară, precum și ag 
ție calităților sale, Vasile Iasinschi îşi size un loc de ci , 
printre legionarii Gârzii de fier, dar în ace ş timp şi pe lista noa 
ră a poliției, eu 
” i în Dec. 1933, se ordonă arestarea în massă a legionari= 
1vv, o întreagă armată de jandarmi şi poliținti sa îndreaptă spre 
sa "subversivului” fruntaș legionar Iasinsc » pe care o iau cu 5 
spărgânăd ușile, Datorită unei minuni, scapă dela un atentat care d i 
tea să-l coste viața, Este arestat şi dus la Jilava, unde fusese 
strânși legionarii din întreaga țară, în frunte cu MR, e Be 
cuzino, etc, Aici puternica-i personalitate a pa 
pună. In deosebi, atitudinea lui serioasă, demnă a împrejuril- zu 
i are privoa des ae | 
rile pi încrederea, plină de calm, cu e p pepe par e - 
mentelor, ce aveau să hotărască soarta ist E de dapi Moţa pi 
Este implicat în procesul Gărzii, riza ae vămuni doara a 
ceilalți, proces care se termină, după cun ptin, j 
chitare, re a trecut 
In scurtul răstimp de eri pier er deaaomenaă A 
Garda, î1 găsim comandând tabăra dela o ei pi În alte două ta 
bătea din Caren-Silva, unde se găsea Câp sie | 
re din Bucovina, 4 cu via aa 
Viaţa lui Vagile Taoinsohi ea faplinit 9 ee ţi3oE da came 
pentr care a suforit toată gama un iubit pi e stimat, acordându-i. x 
aceasta a avut parte, Căpitanul l'a i Zi 
9 doosebiti încredere. tite ale martirilor noștri scunpi 2 
Gin, veuguai în AGATI fost adusa în Țară, rai ponei 
îuți în Spania pentru Orisțos AD de Capitan cu prinirva 
glonar Vasile Iasinschi este Îns Vodă, Pe tntrog i n 
Iui funebru în gara Grigore Ghica 0%5icurepti, Vnaile 
urmat trenul peÎn Part, în Ai miroasfi, dar de Be 
Vut misiunea grea și desigur î capitan 
Pantru el. mot lui, i-a acozdat Pine, 
covina, Corpul de elită Ma pază 1937, Vasile 
Im alegerile g+nerale Nu ajunge 
Candidatura în jud. Ctorojineț» E 


























oac 













40 


acele alegeri, în care legionarii repurtaseră o biruință atât de stră- 
lucită, fiind anulate din rațiuni “explicabile”, 
Incepe apoi prigoana cea mre. Vasile Iasinschi este intemat 


în lagărul dela Dregomima, De aci este dus la Miercurea Ciuc, apoi 
intial girat, la Vaslui. Cu voia lui Dumnezeu scapă însă din cutremură- 
toarele mEceluri , £ LATĂ 

In vara lui 1940, cu prilejul ciuntirii Bucovinei, se mută cu 
familie la Bucureşti, unde se pune la dispoziția Comandantului, aju- 
tână le progitireă și desfășurarea evenimentelor, cari în Septembrie 
al aceluiaș an au dus le prăbusirea domniei sângeroase a regelui Carol, 

.* In'Guvermul Naţional legionar, Vasile Iasinschi ocupă postul 
de Ministru al Muncii, Sănităţii și Ocrotirilor Sociale. In acela 
timp conduce şi Corpul Răsleților, Lovitura de stat dată de gen. An- 
tonescu, îl sileşte a părăsi Tara şi a accepta ospitalitatea Germani 
ei, care găseşte de bine a-l intema împreună cu ceilalți oaspeți 
în lagărui dela Berkenbrăck; Cunoaște apoi suecesiv binefacerile K.2. 
Spandav, Buchenwald, Dachau. E 

Suferințele îndurate au fost multe, Suferințe fizice, dar mai 
ales sufleveşti. Dar anii de luptă, de închisori şi nedreptăți, nu 
i-au putut încovoia tăria sufletească, tăria sufletului sfu mare, 

Vasile Iasinschi a trăit profund fenomenul legionar şi-l tră- 
este şi astăzi într'o integrală dăruire pentm idsalurile mari ale 
Na Vie 

Acolo, pe pământul Spaniei, în care au luptat și-au murit Mo- 
je şi Marin, Vasile Iasinschi continuă a-și închina gândul, inima şi 
neobosita lui muncfi de fiece zi pentru România lui dragă, 

| Prin articolele sale, publicate în "Libertatea", prin scriso- 
rile ce nu [ronuojagie a le scrie în stânga gi în dreapta legionari- 
lor din exil, rediazt ceva din acel suflu magic pe care l'am simţit 
odinioară în preajma CApitanului şi care ne-a dat întotdeauna, când 
începean să obosim, noi forțe, nouă încredere și mai ales voința de a 
merge cu orice preț înainte, 

De această încredere, de această forță sufletească, avem ne- 
voie acum mai mult ca oricând, căci în faţa noastră se ridică astăzi 
asemenea unui munte uriaa, ce pare de nebiruit, problena desrobirei 
Patriei, 

Exilul nostru poate sf fie de scurtă durată; poate totuși, 
dura Încă mulți ani, 

Viața Comandantului Bunei Vestiri Vasile Iasinschi ne poate 
servi tuturor ca cel mai elocvent exemplu de eseace Căpitanul numise 
sroism de durată, Numai acest sroism, credem, ne va putea da, ne va 
putea asigura de act AatA, biruința, i 


Nicu Iancu 


i î2: ;gonerăţia de azi este nu numai nouă, 
dar şi decisivă, 6 eșteapti! sau o mare onoare . 
sau un bleston veşnic, daci n'ar birui, 
SIMION MEHEDINŢI = Riscunpzare . 
ă „16 
Coleeția Omul Nou Pal 


DACIA - n2 10 


MORMÂNTUL CAPITANULUI 


"De-aci 'nainte Vrem 

cu trudnicele tale song 188 
şi Veacul care Curge peste j 
moepe din cenușa ta fierbinte, 


Mergi printre noi cu fi pa arțe 
ne Tamâieză cu marea Sa a e pa 
Mormântul tău e numai Inviere," 


prin tine luminim de Veşnicis, 


Prin tine“ bem, setogi, din Mân 
Prin tine doar, nada our ati ze 
Isvor ne eşti pi cină gi a 
şi patrafir și cuninecătură, , , 


Ești azima pe care'n plâns o cere 
inima noastră pururea flAmânăă, 

Eşti drumul nostru către zări de niere, 
ești perna pentru tâmpla Pumeg . 


Esti ruga Țării pentru biruință, 
mistria noâstră!'n aur ferecată, 
Dalta de foc înfiptă în ori Miza 
Mormântul tău e viața noastră toată, 


Venim lângă jărâna ta iubită 

şi umbra ta, prin smimnă de balade, 
ne-atinge cu plutirea ei sfințită 

şi ne presehimbă!'n torţe şi în spade. 


Cu duhul tău - mireasmă de grădină - 
ne miruim, sub zâmbet de icoane, 
Culegem din mormântul tău lumină 
și ne spălăm obrajii de prigoane» 


Antă 
Inn un pumn de lut din groapa sfi i 
1-21 i pe vechi râni din închisoare; 
şi rănile din noi tresar şi aibă, i 
se fac medalii şi zânbase în soare. 


a ai; 
Dar de-or veni, ofai BA 3 Pie Ș 


la apa ta, mișeii iu 
i Şi aa tate'n plep cu pumni, bajerat » 
SlAvină lumina sfintelor Ya , 


emână, să se zidice 
in 


Mormântul tău, d 'ain Veşnieie, 


i duhul tău, t 
tere pr fulger 5 nas î 
pângăritoarea lor nene d 


de Raâu Gyr (29.X1.1940) 








42 
30 NOEMBRIE 1938 
ORIANA 


După credința poporului nostru în această noapte a Sfântului 
Anărei , Pa pice e pe la casele oamenilor, ca să-i strângă Ra 
şi să-i chinuiască până îşi dau sufletul. De aceia bunii noştri sea 
ani, ungeau usile și ferestrele cu usturoi, ca să gonească duhurile 
mecurate, Şi nici țipenie de om nu aflai pe ulițele satelor dela că- 
derea amurgului, Și apăreau strigoii aceptia în chip de lup, clânțA- 
nind înfiorător şi era vai de ființa lui Dumezeu care ofădca în cap- 
cana lor... i SS i git 

Aşa a fost şi acum 14 ani, când nici o ființă omenească n'a 
putut şti că la miozul nopții se frângea INA Cipitanului, ucis-nai 
nișelește decât ultimul criminal ce-ar fi putut exista sub soare, 

Stăpânul zilei, fără să se gândească măcar că se face uciga- 
pu Neamului românesc, fAră mili, fără frică de Dumnezeu la care se 

i închina în fața lumii, spurcânău-l, a poruncit ca în Evul Mediu, 
asasiniri. A lăsat să se întrovadă că aranjează situația Țării amenin- 
pi de dusmani, că vizitele în străinftate vor reface ca în basme , 

oată nechibzuința lui de satrap. 

Poporul 1-a simțit manevra diabolică, dar tot nu putea crede 
că se va săvârşi o nemai pomenită crimă față de un ales fiu al Ţării. 
Dar el, stăpânul ziloi, a lăsat să se vadă că are asentimentul Europei 
sf facă orice-o vrea în România şi că actele de teroare deslânțuite 
prin dictatura din 1938, dictatură regală (11) sunt confirnate și ad- 
mise întru totul. Mai ales Germania îl interesa pe tiran. Si este de 
neuitat modul de intimitate cun s'a lisat fotografiat la mâsă cu Hit- 
ler, numai ca să inducă în eroare opinia publică, 

Când i s'a prezentat la graniță plicul cu executarea ordinu-— 
Imi, tirenul deja știa, A pălit, cun păle se lașii Dar s'a bucurat în 
sine, căci biruise, El nu ştia că morții sfințiți prin mnarţiriu nu 
pot fi bimuiți,..N'a avut viziuni ei cosmaruri, căci nopțile și le-a 
petrecut în orgii, ca să nu vadă sii sângele vărsat, nici mâinile 
stropite cu cel mai nevinovat sânge omenegc, sânge sfințit... 

Dece şi-a omorât "dusmanul", căci n'avea nici un drept s'0 
facă ? A vrut sti întoarcă vremile medievale ? Dar Vlad Tepe nu-și 
omora boierii credincioși ci pe mipoii, trădătorii do țară Î becis- 
nicii ce nu meriteu lumina soarelui! Dar Stofan cel Mare î ? uci dea 
doar pe trădători, iar pe cei vrednici îi 'tpălţa la aia de boie- 
riel Comeliu Codreanu nu i-a fost nici d man, nici pretendent la 
tron, nici rival politic, nici nimic , Comeliu Codreanu, cel asagi- 
mat pie ru: ACR Oa Mat pi printr'un istoric memoriu, ca să 
pună afului din Ta să dea poruncă, să 
ae au Tara, SA ș poruncă, să răspundă cu capul 

Dacă credea cf este periculos Statului, avea legi constituţio- 
nale la dispoziție care să-i încadreze vinovăția (17) şi sH dea pe 
mâna justiției fapta "gravă, nu sti se antureze de oamoni miei pi să 
treacă la asasinat, Această este victorie rogească ? Ponte poporul 
românesc să uite vreodată aceastti crini, care a însângerat istoria 
unui neam pasnic ? Poate poporul ronânese să ierte vraodati pe acest 
ucigaș ? Nu văzuse oare tinanul că nu este iubit nici de ultimul lui 




































DACIA - n? lo 


valet, că este urât dace 
Nu înțelesenge oare-ci o i Văzan_și 1vortito 
de incapabili şi de lipaiți (ea nu, se conducă din hrubă 
vrea conăucătorul ei înțelept, mare + 
durerile ei, îi vindecă rănile Şi o mă 
Biata Țară Românească, își & 
orezânău-se stăpân adevărat al poponu 
amamic, a jurat moarte celui mai curat om pol 
+4 România. Moartea n'a întârziat să a, 
ru Neamul Românesc, iar călăul lui fuge din 
verus al crimei, Mereu hoinar, se interesează 'dacă nu'ata, 
cumva, prin mijlocirea vreunui Stat mare, indife nu's'ar 
micar o bucăţică de pământ spre A 
In nopţile de veghe, se gândeate oa FE 4 
morţi pe care în demența lui notorie 1la ai Sea pri 
că poate g'ar fi răsturnat istoria TArii și star fi e AR 
ei, dacă înțelegea glasul poporului ieşit din străfunduri prin i 
marelui Codreanu, pe care a poruncit să-l ucidă ?Nu arede oare că î 
+regul Neam românesc ar fi murit, ca unul singur, alături de cel! 
mare monarh ce l'ar fi avut, dacă nu ucidea, ci se afătuia cu mar 
Oăpitan 7... îi 
In noaptea Sfântului Andrei, să se gândească odată mioar 
jertfirea nevinovată, care n'a slujit nimănui, ci dinpotrivă a 
sufletul Tării într'o beznă în care nu mai răzbegte lumina, 
14 ani de tristă comemorare, reanintin tiranului, că 
tea lui Codreanu a adus după ea Invierea luă, în sufletele mili A 
de Români hi n cari apără Tara vândută cu sângele lor, 2: Ş 
are doar în amintirea și protecția lui sfântă, marea speranță di are : 
naşte din propria-i cenuse, ide 
In această zi, lumea slăveşte anintirea unui sfânt şi bleste= 
mă un înfiorĂtor strigoi | șI 


rent pă 3 
ni 
a mai fi'ce-a fosti. ci A 






ga 


lo DEOEMBRIE 1922 
NAC ILIE IEI 


Motivul a fost o chestiune simplă în aparență 
materialului anatomic pentru o facultate de ooăi cint din ţa 
tatea ora alta, Blementul românesc nu se nai sia 
ceasta din cauza vieții politice venale de aa 1 otrăvitoare 
șit cu crearea României mri, Influen piit as 
Vârâse în toate domeniile visit a tăcut. 97 în a ai 
de revoltă, Demagogia se risfâța din Lapi Ponatituțional 
soiul de promisiuni, numai spre n da a Rea cela 
Be intra în normal, adică parlamentarii, i nu-și 
faceri, făehăuiau țot ce se putea FABNdUL 3i. 
de dnţoriile ce 10 aveau,,+50 Merge Pa ate n 
iul internelor organiza din apirit 490060 abaolui 
Pe atradă, pormițână sindicali top A moscovite, SĂ 
bu prin faţa Palatului Rogal 8 indăgiă E 
» ete, 
























44 


pei ce-—stvâ u : oz: 
surveni într'o bună z nttrâtână lumea Cu glume-—sinistre e 

__ Zece ip daniniiă a fost însă ziua aceia, cână "sfânta tinerețe" 
studențească a fost pentru întâia oară însângerată de autoritățile Ța- 
rii, de armată şi guvern. Pentru prima oară se pita cu sânge cală Ş 
nevinovat imaculata ziipaă de pe Bă. Elisabeta, într'o zi friguroasă, 
dar luminoasă, cu soare mușcător.,. 

Atunci am văzut noi că părinții nostri ne lovesc cu sete, ne 
sfărâmă capetele pe care le socoteau “cranii de lem", și câ nu se dau 
în lături să nu ne și ucidă, dacă le stricâm socotelile lor bănești cu 
străinii aciuiați pe meleagurile strămoșești. 

Cum puteam să mai avem încredere în cei ce ne izbeau sâlbatec 


cum puteam să mai iubim pe asemenea "înaintași" odioși, cari ne sfâşi- , 


au ca niște fiare săltatice, ce sfaturi ne mai puteau da nişte oameni 
fără inimă, 

De-aci origina rupturii SUI ae UL dintre cele două genetaţii 
ruptură dureroasă, ce-am simțit-o mereu de-atunci, câci răceala a - 
mas tot răceali între "ei" și noi... 

Părinții noștri nici nu se uitau spre Răsărit de loc, în vre- 
me ce un flăcăiandru de 20 de ani, începea lupta cu diavolul roșu încă 
după război imediat, In 1919, în vreme ce ministerul de inteme admi — 
tea să se cânte pe stradă "Internaționala", grevele să se țină lanţ,sa- 
botajele „şi deraierile de trenuri unul după altul, flăcăul Comeliu 2. 
Codreanu, ddea semnalul primejăiei şi făcea planuri de luptă. Preco - 
niza retragerea în munți pentru ca de-acolo să fie hărțuit dușmanul, 
întrucât noi suntem mici, puţini și fără putere... Adevăruri pe care 
le vedem acum |! Dar le și simțim pe spinarea noastră | 

Ziua de lo Decembrie trebue legati de cumpărarea jertfei nari, 
cu sânge nevinovat, Cu această zi simbolică, începe să curgti mereu sân- 
ge pe pământul românesc şi să se termine cu marea jertfă a poporului 
nostru, uciderea CApitanului | 

Dar Comeliu Codreanu şi-a îndeplinit misiunea. El pune stea- 
gul tricolor în locul cârpei roșii împodobită cu ciocan şi secere, pe 
-=»==0a dele Nicolina; el stărueste cu pretul vieţii să se introducă 
Dumnezeu în Universitate, să se facă slujbă pentru începutul mancii u- 
niversitare în fiece an școlar; el începe educarea Românului ca să de- 
vină un alt om "nou" folositor Țării; el crează în România o mișcare 
seni-politică care va avea în cadrele ei elita Neamului. 

Bei Daruri trebuo privit cn atare: 

ntoivenția lui Comelim Nnâraamu zu trei a e 
pe sufletul neamului use; PE Pi iparier ua 


E începutul jertfei şi care se va continua cu hecatombe în — 
tregi. 


Gândul nostru se ridică la sfințenia acelor picături de sânge 
cari au mânjit zăpada în prima zi de lo Decembrie 1922, si sunt aa 


noi, astăzi trecuți de jumătatea vieții, împărtăgania div - 
guri atrfiine de Țară, ea însăși DE dup [ANRE pă 


Dunitru Iordan 


acest lucru nu gânâoau la cele _ca-ar-patoa. _— 


lor este o vognică moztraroe 


DACIA - nt? lo i 









































PAMANTUL STRAMOȘESG 


Recenzie 


"Pământul Strămogese" Seria 1 j 
apare la Buenos iirea fila tagri jirea iaca nt 1 


ter pi Nicu Șeitan, omngiină jezta Onu .er Li Ghmaa 
țru Mișcaroa Logionară şi cei troizaos ae te câsă ii 
22 a început o luptă do regenerare națională, gene 

Dela început rămâi coplogit ad lumea dispărută 
+re noi, dar care reînvie prin cânăoiele celor ca ino 
meni, idei și fapte de nouitat, Lumea curată ne 
zeită, pe câre am cunoscut-o cu toții, cu caro an râs, en'n 
preună, cu care am stat prin lagăre sau puscârii, ds lare ae 
părțit în clipa supromi : moartea lor trupiaacă, ; 

Nu poți s& rfimâi insoneibil 1a acesta avocări înca 
preling peste chipurile nostre ofilite lacrimi de sute: Și 
le amintirilor ce ne chinuiesc, ce ne mustră, Vine cita 
mea lui Ion Moța, rămâne obsedat de vorba lui seriei, caro es! 
peste veacuri, peste vremuri, Nu poți să nu-ți tridozi o enoți 
fârgită la rândurile lui duioase Şi frățeati, ai din caro si 
cel hotărât să nu se nai întoarcă teafăr, ci "să moară pont 
ca lui Crist”, cum a spus-o, 

Cuvintele sfințite ale "Pondatorilor", între care, 
intră ă-1 Ilie GAmeaţă, editorul qzestui număr festiv, unt | 
tat, sunt porunci pentru cei cere mai trăim, Din ole ar ti - 
simțim lângă noi, în veșnic îndemn, spre ceeace sia călcat ; uni: 
nedesbinarea dintre noi. 

Un matorial imons, care ar fi putut să fie aproape 
cu mărturiile celor ce trăiesc și sunt în pribegie, pi p 
vreo 200 gi ceva de pagini, Aici stai de vorbă cu toț 0 
iubit, I11'vozi po "domnul general”, po "dornul iat i Ș 
Cristescu, Ionel: Bolgea, Iordacha Nicoară, Vo Dore că 
hu, G. Potoloa, Colonelul Diaconescu, Prof. Ion o 
chie, Ion Istrato, G. Teaciue, Enache Nadolennu; 





Niculaie Strugariu 1afă sunt peozenți piață nustră ă 
fi fost dacă orau Încă po-a su și încă me îiitat cate acupa 
măreț pe Căpitan ? Era podoabă şi nai de Pre 


i ce 
spundn asta fiind lacomi si ne ni auzin ch ţii 09 
cei ce tră rintre noi noroue 
mMazti zii, bino intitulat acest 223 
terial uman imons pentru istoria == e da e 
bază de amintiri adovărate, măbasRa Cc iti ah se t 
întineaza sfințonia lor, Par că n'a pline de 4Ale, 


„Pi vorbele lor! adesoori simple, dar Pi, 
. tit suflo 
DR dat tot ai 


ice logionar Ci! 
Pentru orice log Bi au 


nor 
Hiaa dat imi. Dacă oi au stat po Libia aj 
s ni ao ate "î pentru aceat IUor 


Scrisorile d:i partea 00% 


46 


i Antnre. Unul visează "steagul unităţii si-a ar- 
peia, de „pină, și a ca Legiunii”; altul Be un viă E itaa ză 
unitatea ; şi altul crede în..,regăsirea, în wnitate ; altul mai tu = 
moltos care vede relele "din ambele părți”, "erede putemic în unitate 
prin curățirea radicală în întreaga miscare. In genoral toată lumea 
dorește ; unirea și împăcarea, Realitatea este că sunt legionari buni 
şi alai slabi, legionari cari au fost ESAApi de când au pășit în 
rânăurile morţii şi alții cari doar s'au prefăcut, iu avut teamă, ca 
să nu fie altiol pi cât erau camarazii lor, 

Este bine ca în fața acestor amintiri sf ne facon cu toții în 
ceasurile noastro de singutătate, bilanțul vieții dela 1922 încoace 
şi să vedem, dacă am contribuit la binele sau la răul Migcării, SA nu 

facem nici procurori, dar nici nevinovați, ci să fin aceiași din 
taberalo -de odinioară, buni, îmgăduitori, duiosi, sinceri și mai ales 
camarazi, Toţi sunten acun bătrâni sau în vârată și avom înțelopcin- 
nea ce ni so 'core. SE uzăn de ea, Dumnezeu va binocuvânta unirea noas- 
tră a tuturora, pornită din inimi curate, 

„coastă operă, în care sunt înscrise mărturii de dragoste 
pentru Miscare și eroii ei, este poate cel mai frumos dar sufletesc 
al acestui an i redactorii ca şi autorii sunt răsplătiți cu proțui- 
rea noastră totală, 

Socotim însă, cu suflet miat de emoție, că ar fi fost mai 
bine ca Dnii autori Virgil Ionescu, Tăr&oiu! și VAlimăreanu, 
măcar la comemorarea unei sfinte întemeieri de spiritualitate romă — 
nească ne mai întâlnită, să fie departe de răutate, ofensă și înve- 
ninare a momentelor. 

In i evocării unor viziuni de viață legionară, în care 
luptă și moarte ne-au îmbrățisat 25 de ani şi când ochii tuturora 
s'or fi umezit de lacrimi, scrâşnetul dinți lor și pumul strâns duş- 
mănos sunt sacrilegii, 

„Când lumea așteaptă să se'ntindă mâini amicale din ambele 
E, privirile încruntate şi gândurile dușmânoa se trebuesc să dis- 


I.G.Dinitriu 


REVISTA PRESEI 
XIOOORROIOL-OR 


LIBERTATEA — An II, n 17-18 -B 
suflul marelui luptător ce s'a sti [AT agipăiai svutaa da 


ns la 30 Noembrie 1938 

de zece pagini, în care întâlni 

cauze românesti, Sa diminua 
Vasile Iasinschi printr!'o 

roasa dramă petrecută acum 

de din jertfa Căpitanului , 
Prof, Fl, D 


o pioasă reculegere, amintește fio- 
14 ani și învățământul etem ce se desprin- 


„97 din R.P,R,, nenorocita "g E o l 
0 Bo de ocupația she ugua eat iuți Vragi-conică" impusă neamuli 


un model de constituție progresistă, 


E 





DACIA - n? lo 


Gen. Platon-Ohi firul 
marilor evenimente militare din 1902 "a pataă-treceze 
+măit sub semnul nesigurantei si al ua I la co 

Deasemenea Ilie Vlad 
plină de vervă si de adoviruri, 

Rem reabil articolul "Binainte Iisusiană" de Vas 
prin care autorul stabileste profunăa întelegere a săi Î 
Biata pente nomoiat, aa Veacuri, în eterniţatea ; 
omenirei. Biruinta spre care toti sunter chemati dar în cane pi 
ajung să se realizeze, „Ea 

Revista presei, informații numeroase, încheie aces 
se impune din ce în ce în presa românească din exi. ci aa) 
serioase si mai bine documentate contribuții românesţă, E 


INDREPTAR — An Il - n? 11 - Interesanta publice: 
gând si faptă crestinească dela Munchen, nu-ai desminte 
subtitlul, Scrisă într'un stil sobm, acadenie — chiar 
tile o obligă să râspundă la grosolăniile altora — sta 

mosferă de seriozitate si de greutate a celor spuse, 

Articolul d-lui Mircea Eliade, intitulat "0iderea în 
e un veritabil Vademecun al istoriei nationale, văzută însă | 
văratele sale puncte de reper : nesfârsitele suferinti, i 











































imp "ceva" umanitâtii, de nu s'ar fi gâsit hotamic cu di 
loc. E o mabtile păimuire a Occidentului în acelas 
putut realiza civilizatie si istorie pe ase oAE IE E i 
sincere ale poporului nostru. Admirabil sai A i 
telepeiune. Câţi străini însă vor pricepe ceva ca 
odată ocazia să cunoască aceste adevăruri 7... sa aa 

Prof. I.N.Herescu, în Scrierea Dnibai: Baa , 
ectul reperist de modificare a ortografieie asi, UR3 
intentiile ascunse ale celor ce ne-au SRR RI i 

Dr. Plaviu Popan pune crestineste se 3 VĂII E 
edificiu al apropierei dintre cele două Sr Da 0 
pot produce în lume ? Picătură cu picâti: 

00 

INSEMVARI - „in I, n? 12 = Nunăr 200003 Pi 
Buenos Aires, prin importantă pa oara o ghici măcar | 
în an a unui ziar românese în yxil, Da- 12 numere ale 
că câte sacrificii ascund cele 6, 8 Fe refugiati, cari 
Scoasă printre străini, pentru o Mea soriitoricestă 1 
Wa înteleg rostul acestor nani fa piere noastre, 
legen si de aceea le transniten fel 05 pasă ce nai 
acelas timp bizuiAtĂ deplină pe Aruu 
înainte de a se întoarce acasă. vutăiioa decât 

Număr sobra, mult mai putin un admărabil a 

Semnează Grigore Manoilescu n ds 
Îropă unită” din caro dasprinden 00 og, 
structurată pe ideia nationalistă, atei 

Iucian Furdui, cu logiueiă inter 
Va observatii juste si justificate, 


a d-lui Horia Sima. 
e sa cole de Radu Ghenoă i: 



















48 


Simeria si Nic. Teban. 


Regretăm că dela acest numâr-nu s'a_mai primit nimic la re- 
dactia noastră, i 


JUSTICE POUR IES AROMOUNES par C. Papanace 
(Biblioteca Verde - no 7 - Ea. PR aer Cetatea Etemă 
1952 

D-1 C. Papanace printr!'un efort constant - ce constitue un 
adevărat exemplu de tărie sufletească si patriotism - continuă prin 
Biblioteca Verde, desbaterea anumitor probleme de înalt interes na -— 
tional. 

Astfel, prin n? 7 al susnunitei Biblioteci, d-l 0. Papanace 
pune la îndemâna cercetătorilor si Românilor în genere, textele unui 
Apel adresat presedintelui Truman, si-a unei Note de protest adresată 
ONU-ului, contra regimului de teroare ce copleseste minoritatea 

- aromână în Grecia si Iugoslavia, cerând în acelas timp interventia 
lor pentru a face să înceteze acest regim inuman, 

. Spri jinindu-se pe documente irefutabile, de origină română, 
italiană si greacă, d-1 C. Papanace dovedeste culpabilitatea autori- 
tătilor grecesti si iugoslave, în încercarea de distrugere a elemen- 
tului românesc din Balcani. 

Dacia subscrie întru totul documentele prezentate de a-l 0$ 
Papanace si se raliază cererii făcută de D-Sa pe lângă ONU pentru re- 
alizarea justitiei fratilor nostri aromâni, 


BA ROUMANIE S0US LA BOTTE SOVIETIQUE par Ren Thdo 
(Editions BIRE - Paris - 1952) 


Expunere sub formă de mici reportagii a situatiei poporului 
românesc sub dominatia bolsevică. 


CUADERNOS HISPANO=RUMANOS - nt 8 - Salamanca - 1952 
TEATRU de Ion Luca Caragiale, 375 pag. 


Sub auspiciile Societăţii Culturale Hispano-Română din Sala- 
manca, a apărut - cu ocazia centenarului nasterii marelui teatrolog 
român Ion Luca Caragiale - o extraordinar de frumoasă editie a câtor- 
va dintre nemuritoarele opere teatrale ale Ini Caragiale. Editie de 
lux într'o impecabilă imprimare românească, 

Vii felicitări A 


V sociatiei spaniole, care ne-a umplut sufletul 
“de bucurie cu această m 


agnifică initiativa, 
NOTE SI INFORMATII 
RR NR ERĂ 


| X$* 0 anivereare ara A. La 18 Dec. 1952 i i 
pi Azi dam ere, e 952, Vasile Iasinschi , 


rii Legi pl 
de 60 de ani, gionare, a împlinit frumoasa vârstă 


Va fi sărbătorit ae toti cei care î1 iube i 
a Ra. î i sc. O merită din 
gi ie Akita Vasile, este figura de înaltă tinută a Miscării Legionare 
pe di incă înteriorizare, de autentică trăire legionară; este 
az Dul Adevărat si bun, cu inină încăpătoare si deschisă pentru 





DACIA - n? lo 










Bucovineanul Vasile lasinschi, este + i 
de onoare si stâlpul neclintit al Miscării, Martie apcărilezul 
mele sacrificii prin care a trabuit să treaca Miscarea Legii 
lau scos de pe pozitie. Dela început si până azi, în pragul a. 
ani, linia lui nu a cunoscut nici întreruperi, nici SinuozitAți 
fost continuă, dreaptă si limpede, RN 
Pentru orice legionar, Bădia Vasile al nostru, este un 
si un sef; si în acelas timp un exemplu, Cu gândul, cu vorba 
fapta, iubitul Locotenent-Comandant al Miscării Legionara, este si va 
fi, ceeace orice adevărat legionar ar dori să devină, 4 dit 
Dumezeu sâ ni-l tină sânătos întru multi ani si gata pentru 
Neam si Miscare. ia 
Dacia T 


*Ş* Compatridtul nostru Stefan C. Elefteriadis, diplomat al 
Pacultătii de Arhitectură din Bucuresti, actualmente stabilit în r 
zilia, a luat parte la un concurs deschis de către atu aezeiuă tin 
orasului Rio de Janeiro pentru construirea monumentului 0 9 
brazilian Ruy Barbosa la intrarea giganticei Cetăti Universitare co 


ieste actualmente în capitala braziliană, Sia si 
i ali deea concurs s'au prezentat 52 da concurenti, pete - să 
cei mai mari arhitecti ai Braziliei. a “Ă 


Au fost laureati 8 concurenti, formând de ee sa SI 

Compatriotul nostru Stefan C. pipi et a e ARI : 
premiu din grupa a doua, proiectul d-sale dea a AARE Serul i 
dere artistic si arhitectonic, proiectele 


mondial 


evista Căminul împreună cu mzdatai AR j 
A de Crăciun, cu daruri, en 
A vorbit despre 


X*$* La Săo Paulo, 
au oferit Coloniei române un pom 


a. > 
copii. Au participat peste loo de persoani 3] 
acestei sărbători dl. Nicu Iancu» „iii 
*$% not ua sfo Paulo, a Duăt ÎNTA canaă pp pe 

noi i Paulescu, Biblioteca SATUL, tării noastre Pe > 
stru Dumitru Pau Did ice limbă asupra d Si 
timp orice cuvânt scris în orice E 


ă jale + 
lor noastre, străbătute de ja 
Sua: mua Pires da Mota 1027, 


sea din Mi- 
+ loc la biser ră Ș 
o Noembrie 1952, Ani nizvi a 14 ani SR: 7 să 


nasă nomamYAre 


so Paulo = Brozălia+ 


X*$* Duminecă 5 


$ ri 
teroi - Brazilia, o pi elorlalti 15 legionări* au 
tea lui Comeliu Codreanu si-a a 


atina TOI 
S'a oficiat un parastas dună € 
Servit celor prezenti colivă, € 


ei m d 
de preotul-arhimanărit al viasiiei bisericii d 
compatriotul nostru 0. Tofan $ ş 


ans+ 
Au participat 30 de parso 












A si 
*9* In aceeasi Duminecă i 
Tata la Săo Paulo 1 Piso 


i e Dia 
Sin nuiuri ie. sluiva a toat 





5o 
o biserică unită românească în localitate, Preotul român al acestei 
biserici refuzaae-oficierea parastasului -partru odihna sufletului ma- 
relui român si crestin Qormeliu-Qodreanu, ntitudinea acestui preot ro- 
mân ni se pare total lipsită de sens si în orice caz dfunătoare armo- 
niei comonitătii românesti din.jăo Paulo, 


*$* DI Oortez Monroy a tinut în Buenos iires un discurs fulni- 
mant împotriva celor cari au creat situatia de astăzi în întreaga lu- 
me. Ironigează actiunea de liberare a negrilor din Us, îmbunătătirea 
vietii minerilor bolivieni si a pescarilor peruani, prohibirea trati- 
cului cu opium si protestele contra înmultirei vrostituatelor în nu 
stiu ce tară, dar nu se gândesc la libertatea Polonezilor, Ungurilor, 
Românilor, Cehoslovacilor, Bulgarilor, Balticilor, etc, Pentru aces- 
tia nu există umanitate ? Lor nu li se aplică " drepturile omului! ? 


*9* In Noembrie 1952 a avut loc în Munchen, un ciclu de confe- 
rinte de studii, organizate de "Institutul ud-ist duropean" si de 
"Opera de cultură a Germanilor din Dud-2st", Conform ordinei de zi, a 
fost discutat între altele si studiul bolsevizării Buropei din ud-ist 
si în special acela al României, La această adunare au luat parte, în 
frunte cu Bubsecretarul de tat Dr. 0. uchreiber, peste 6o de profe - 
sori si specialisti germani în problemele Sud-stului, In afară de 
România, rebrezentată prin dl Grigore Manoilescu, ărintele Dr.Plorian 
Muller si Ing. Dr. Virgil Velescu cari au luat parte si la desbateri, 
nică o altă tară din Sud-istul european nu a fost reprezentată la a- 
ceastă conferintă, 


*0% Cu ocazii împlinirii a loo de ani dela nasterea poetului 
zerman Adam Muller Guttenbrunn, originar din Banat, a avut loc la IWun- 
chen o fectivitate la care Românii au fost revrezentati prin dnii Gri- 
gore Manoilescu si 0, uassu (Yresedintele „sociatiei Românilor din 
ferania de Sud), Toti oratorii au subliniat bunele legături dintre 
scriitorul geman si Români, cu care a luptat împreună, împotriva ten- 
dintelor de maghiarizare ale Ungariei, 


*5% Adunarea generali a Asociatiei Românilor din Germania de 
îmd, a ales următorul comitet pentru anul 1953 : 
E 2res, Dr. Const, Sasau; V-Eres, Col. D, Alexandrescu; Secretar 
dare a, Laurian Dâinariu; Casier Miron Bălfsescu;, membri în comitet: 
2 eur idea, av: Virgil Popa, Locot, Oreste Zotta, Dr, med, 
a 4 ga AV 5 G 
o eloeau, +V, Gheorghe Gudi, Prof, George V. Cârsteanu, Inst, 
Comisia de cenzori : Pres, Scarlat Preacormnitoiu; membrii : 


tetre Vaida si Inst, Grigore 5corochiria; : 
ici epica tele ru 5 chirja; supleanti: Chircu Atanasie, 


*9% Nectificare: DI Vintilă Horia i 
: roagă si se rectifice ati- 
a RzileăA ar CA. dradua n castiliană cartea d-lui Horia Sima "Meni- 
d „ Nu D-ia est ad en sasa tei 
căcți il “A3, Ovi Geza. Bte autorul traducerii gusiuontio-uutei 


XX Bectiunea de limbă womâni a Postului de Radio Paris, a 








DACIA = n? 10 2 







iigurit în. ouzeul tunii Aenbun AIR să A 
ori xe i “ d 

că, 1 Li să 
gi 35, In cadrul primei » “A orele 19 + Enigiunilg 
Pr, Virgil PArvânescu, emisiuni av vorbit ina ale de ui 


X9* Centrul ziaristilor ai | 
exil, a organizat în scara zijaj i Publicistilor 
tnplinirei a loo de ani da ga. pri 
cuvântare n dlui 0, ursenie 
"N, Bălcescu si timpurile de spion tasta) 1 Leon iesiti) de 
Ja care si-au dat concursul anii Mizoea De oua rtia 


Iacob Dopârdel, Corul de sub conducerea Dinitriu, orale păi iba. 
Beton n et 


Desteapti-te Române" si "Be-a1 nopti AN xi ZĂpârtan a axe, 
ag", 


*0%* Duminică 30 Noemb 
% E vie 1952 
sinarea CApitanului, Nicadorilor pă 07, IEN 7 NA 
religioase ln amândouă bisericile donânesti pai Mori oficiat servicii 
X$%* In seara zilei de 2 D E CI 
5 ac 1 e 
A 2 tomme toba, al refugiat aa A tea e A N aa ue 
e nion pour la D&f a A 
morarea a cinci ani dela preia dea 2eulaa Oozimân; Dont HR 


Au luat cuvântul numerosi oratori 
fosţi 
si senatori, apartinând diverselor Pie fa 
si reprezentantii tuturor tărilor de dincolo de cortina de ter, Sa: A 
munele României n vorbit d1 Miteanu, fost ministru, A 





X9X* Recomandin călduros tuturor Românilor cel frumos 
pentru copilasii lor ; AB0- aau Darul lui Mos Crăciun îi aa 10959 
redactat de Dna Prof, Maria Gzdaru, D-na n întoonit ncost abecedar 
(partea 1 si a II) cu o mare grije pentru frumos si util, împiteână 
metoda pedagogiei cu dragostea de tară, 

AArut în Bditura "Cuget românesc" din Buenos Aires, 





X)% Prof, M. Bogănnovici, mara valoare iugoslavă si presedin- 
tele scriitorilor iugoslavi, protestează împotriva României papi 
care se face slugn Moscovei si uoide populitin iugoslavă din Banat 
în sadiem nemaipomenit, Dsa spune învă ch-oste România kominfi 3 
care înce acest joc si-si nduoa aminte de vremile de anicitie dinti 
Ari ei Români, când Dositei Obradovici se nânărea ch ati Sati 
Valnhiloz", 1n'fo1 utoria, Ignatovică, ste 84 continui i 4 
CĂ n'au fAcut nsemenon cruzimi nici, + «ăntoneseu, Băoi Bi Xa 
















Noemb: XX Rnăio Bucureati n difuzat rezultatul alogeriiae ANR 
Vembrie 1952 ; i votu 4 
Prontul democratic si popular 2 ovtână 30,48 contr 

aăieh + 98,54 4, 92,252 alegători, adiet 0x96 ÎN 
44.848 s'au abtinut, 


52 


EDITURA 
CARTEA PRIBEGIE 


Valle Hermoso : Argentina 


0Arti apărute în 1951 


STEPAN BACIU ; Analiza cuvântului dor (boeme) 

MIRCDA ELIADE : Iphigenia (teatru) 

VINDILA HORIA : A murit un sfânt (poeme) 

TOADER IORAS : Sfintitorii de icoane (roman) i 
I.NMANZATII : Iti mai aduci aminte, Doamnă ?(schite) 


Cirti apărute în :1952 


GRIGORE MANOILESCU ; Psaltirea (traducere) 
GHRORGHE V. BUMBESTI : Cerul era putred (roman) 
VINTILA HORIA : A murit un sfânt ee hditia 28 
TOADER IORAS : Sfintitorii de icoane (roman) 24, 2% 
J,N„MANZATII ; Nostalgie (note muzicale) 
JuN,MANZATTI : Iti mai aduci aminte, Doamnă ? Dă, 2% 
MIHAIL NICULESCU : Amintiri în uniformă 
Prof. Ing. ION PROTOPOPESCU :; Problemele de miine 

f ale României. 
T20DOR SCORTESCU ; Magia Albă (povestire) 
BUIBABDTA MIHAESCU : Citind Biblia (esseu) 


CArti cuprinse în programul editurii 


DOMNITA ILEANA : Retrăiege (versiunea româneasci! a 


cărţii "I live în" apărută în USA) 
DIMITRIE AMZAR : Român gi p 


ia în linie dreaptă 4 
VIOTOR BVESOU : Spre s e dreaptă (esseuri) 


tele (versuri 
ATEZANDRU BU-UIOOBANU ; y 


J ; Caete spaniole 
a o EEDE a Ecintaă oamenii în mers (poeme) 
+ N: ; Din zările rămase'n A ti 
MIRCEA ELIADE : Amintiri SUE tecvapul ze) 
îi SE Uau d Tasgăit E te 

„N, CH: : Ora 25 (roman) versiunea românească 
VINDILA HORIA : Voigasul Teofil (nuvele) 

TOADER IORAS ; Cine cânta ? (roman) 
SONatA aaa ; Onetul cu verguri 

MANOILESCU : Viata cuviogului Irimia Valahul 

VLADIMIR PEPROVIGI : Oaspete în Ji oslavia (mărturie) 
VASILE POSDEUCA : Cu gândul acasă ” 


poeme) 
PAMPIL SEICARU :; Pui honda Tlioneum,,. (portrete)