Dacia nr. 11, martie-aprilie 1953

DACIA 


Ţribună de luptă româneaţeă 


SERIE NOUĂ N. 1 





1953 


Rio de Janeiro 





























DACIA 
XXX xx 


Tribună de luptă românească 
XXX XXX XXX XXX 


Redactor : Paust Brădescu 
Anul VIII - ne 11 


CUPRINSUL 
IAR 


Presedintele la lucru de Grigore Arbore. ..... ] 
Clipa rupturei de Serafim Bratocea, sc... .rnn..... 
Malenkov în scenă de Ing. Dumitru MihHescu......... 
Tragedia poporului alea de Serban Giurgea... 
Politica femA de Prof. Dinulescu, ... 1... maidan ai DP 
Deportarea lui Dumnezeu de Cezar Vintilă, „ss... N 
QAteva cuvinte despre "luptă" de Matei Popas... kk. ! 
Conditia unei reînoiri de Ion Tolegcu. e.n... 
Nationalism sau internationalism de M. Preotescu.... 
The atomic bomb by Dr. Paust Bradescu....s..ns.cnk... 
Le discours d'Eisenhower par Dr. Radu ai 
Pot fi Francezii comunisti-bolsevici? de 1.G.Dim 
Pe marginea unui interview de Stefan Vi | 
Portrete legionare: Neculai Strugariu de I 
Omagiu pentru I[, Sân-Giorgiu de Vasile 
Tribuna liberă: Scrisoarea dlui Gen, G. B 
ti apărute: E. MihMescu - Citind Biblia., 
evista Presei..., 


0oroapondonta .. e la adresat, | : 
Gexeso da Iapa Ei 


Ra 





aa: 


DACIA - n? 11 3 


Pregodintele la lucru, 


Intr'un articol anterior din Dacia afirnam că 
wer, în nova calitate de Prepedinte al Statelor Unite aa 
right man in the right place?, Se pare că suntem contimați la timp 
şi cf spre binele omenirei, este confirmată și încrederea depusă în 
Acest Pregedinte de întreaga lume liberă grav amenințată, cum şi de 
acea negociat pi uitati lume robită, care trebue el beată, 

De la 20 Ianuarie, de când Gen, Eisenhower este pregedințe 
în mod oficial, St. Unite au intervenit pe câmpul internațional cu 
o serie de atitudini și fapte eurprizător de dinamice, impresionan= 
te și interesante, De la această dati St, Unite sunt - aproape se 
pierduse speranța - în ofensivă; desigur, pentru moment, este nu- 
mai o ofensiv diplomatici, Dar În orice caz este vorba de o diplo- 
mație sAnitoasi, diferită dacă nu chiar opusă de cea practicată, nu 
numai. de A lia Ala op precedenti, dar de toată poliţica americană 
posterioară stupiditAții istorice ds la Yalta, 

Gen. Eisenhower și-a început activitatea chiar înainte de 
înscHunare, A mers în Coreea, în transee; a mers sf cunoască omul, 
terenul ip lupta acolo; știa probabil că informațiile de birou nu 
sunt totdeauna suficiente și reale, Instalat apoi ca președinte, a 
luat o serie de măsuri: 

- A hotĂrât organizarea şi echiparea unei armte complecte 
sud-coreene, care să conducă pe cont propriu războiul corean până 
la victorie, 

- A dispus desneutralizarea FPormozai și an ajutor masiv ge- 
neralului Chiang-Kai-Chek, pentru echiparea şi modernizarea întregei 
armate naționaliste chineze, = 

— A inițiat tratativele pentru organizarea pi echiparea u- 
nei armte indochineze autohtone, cu un efectiv da 5oo.ooo oameni, 

- A sporit presiunea asupra ingliei gi unor state europsena 
pentru încetarea aprovizionării Chinei comuniste cu material stra- 
tegic, i 
Și - A stimulat semnarea pactului balcanic prin care-sfectivele 
lui Dito sunt încadrate în dispozitivul Pactului „itlantio, 

- A pus în lucru preparativele pentru organizarea apărării 
Orientului Mijlociu, 

- A dat o noti destul de accentuată interesului pe care lu- 
mea liberă îl acord organizării unei armate europsene, 

- Sunt în curs de efectivare tredatizde ie. cel mai 
important bastion de apărare al Europei occidentale, 

ă - A cerut Congresului - și acesta a nprobat cu umninitata- 
denuntarea orichirui ncorăd secret existent, semnat da vreun ae 
american anterior, pe baza cruin ar fi rezultat reducerea sc 
vie a vreunui popor, 

- s'a Dea ală în mod solemn cf guvernul său nu va guta: 
niciodatit la semnarea vreunui acord de acest gen, cu nici un 


ver 
în "A xx * d 








4 


Din măsurile de mai sus se reflectează fppte i idei noi,de 
o importanță capital pentr politica internaționa 14 n genere şi 
pentru lupta împotriva comunismului , în special. 

1) In primul rând politica noului preşedinte posed trei 
caracteristice: 

- Bste ofensivă în sensul ch ea impune mişcările de fAout, 

i nu așteaptă a i se impune acestea de câtre adversar, ea conduce 
Roţiunea şi nu bau a fi condusă de acțiunea adversarului, Este 
deci o politicii de continuă şi promptă inițiativă. 

- Este cinstiti, adică lipsită de echkvocuri, Noua politică 
americană are o singuri față, nu două, spre deosebire de cea sovie- 
tică si întru câtva de cea engleză chiar, care, pentru intoresele 
celor "mari" (respectiv pentru interesele proprii) sacrifică în fa 
unui purcel fript și la un pahar de votca, pe cei "mici", chiar daci 
aceştia sunt minţi cl au dat mai mult decât primii pentru cauza co- 

„ Cât va exista "înțelegerea (de interese proprii) de la Yalta" 
ONU-ul nu poate avea o rațiune morali, - 

4 — Bate realistă, adică se orientează după condițiile concre- 
te, obiective, ale terenului, după faptul Aşa cum se prezintă el în 
mod indiscutabil, controlabil, chiar dacă este patetic, nu după cum 
în mod subiectiv ne-ar conveni -să existe. Pentru aşezarea unei pro- 
blene nat în ecuație, această caracteristică are o valoare su- 
perioară, - 
2) In al doilea rând lansează câteva principii determinante 
pentru eficacitatea și rezultatele viitorului conflict mondial care 
(făcâna abstraoție de entuziasmul produs în presa franceză de reto- 
mica "pacifistă! a pruncului Malenkov) tot va veni și chiar curând, 

- Unul din aceste principii ar fi valorizarea eliberării u- 
pat [ui prin contribuția propriului su popor ln sacrificiul elibe- 
rării, Este cazul cu creiarea şi echiparea armatelor naționale din 
Oomeen de suă, Formoza și Indochina, Noi credem că Aceadti nisură nu 
a fost dictată atât de condițiile de economie ale rAsboiului din Ex- 
tremul Orient, cât de necesitatea de a se oreia în acel spaţiu enti- 
Ea niționale temeinice, stmoturate pe proba jertfei în lupta de 
eliberare, Una este a te elibera, luptână și sacrificână în acest 
Bcop supren din propriile vieți, şi alța este a fi eliberat de Alpii 

In 7918, când Pranţa s'a eliberat prin Zidul de eroi do LA 
Verâwn, a apărut apoi ln mâga verde ca mare putere de drept; în 
e rii ana mirat A a oa Sliberati ds trupole nmericane-en- 

contr: e frn 

EI pr ri cp ala gi dpiza rail 

not, Aetul acesta nu ponte fi atribuit 

De tăniat Poporului American, enro a ancritiont cu domitate pi 
jună ai, ea vai tinere, ci unei nâvoi morale de a se creia na- 
mai tafta anis adi itepondente Di) pie camuuta nu- 

ză Area propriului destin. 

moare în IE RARI a i) pi I0Speotizii unai condbite do o- 
colaborarea devina dofioientă. cau ua 30 Abite dela ncenetă nomii 


i cel puțin din ta 
este cazul cu blocarea” Mio tina. madona morale 
au Splai tenta ja arat n Chinei comuniste gi a apa- 


i tiiat exportul cAtre a Ari în 
i cca radical gi ca atare, nu cerut ncest comportament E pătat 


ibinae 


Miimicaie 





, DACIA - n? 11 5 


+Ari interesate 1n A, 

e, Dar nori întea Acestor iri” pe a ginte ETA Agroetunei comunie- 
pe cAi e nai mici 
tonpinană de dupa ai ureovtia “atuul ont San oh sporea st 
mina peste teritoriile ncolornoi ri. £ ențial care miine va ge- 
unul din Aspectele cale mai fala e si a aaa 
int i Tapo lor 
i SA onale actuale, Mulţi soldați în Coreea, dintre cari en- 
În alea viața din cnuza lirei engleze negociati aaa n 

- Un al treiloa principiu — și cel mai important — i 

Frei BED PA erei dreptului de ppt asitezala Pai se 
i foren e modul lui do participare la actul de risba 
de măsurile punitive cerute de învingător. Niciun ada 
secret i niciun drept de învingitor nu poate sA dosființeza sau să 
PARERI ARD A de autodeterminare Al vreunui poor, F 
nsupindu-și și promovând reapectirea acestui orincipiu 
- prin denunțarea În tut ia socrete sigaati și abolirea ori okzsi 
încerciri în acest sens pe viitor - preşedintele Eisenhower se situ- 
iaz pe o poziție morali monunentală, Este regretabil ci orntorul 
dela Fulton și autorul dela Yalta - această YaltA care va desfiinta 
istoriceşte pe cei trei oroi ni ei -nua roușit s4 prind acest 
prilej, poateunic, do înaltă atitudine moralA oferit de Eisenhower, 
Entuziaștii dela Fulton, au devenit decenționații de azi, Dar dacii 
"înțelegerea" dela Yalta a însemnat nomânt pentru loo milioane de 
suflete, desautorizarea acelei înțelegeri cu declarațiile conplinen- 
tare, înseamnă renașteren sufletească şi adeziunea necondiționată a 
întregei luni necomniste din spațiul comunist ( aceasta reprezin- 
tĂ imensa majoritate) la lupta în' pregătire a lunii libere, 

InseamnĂ adică, sporirea forțelor occidentului cu o fo 
care ca dimensiuni şi ca intensitate (sute de milicana înciroați cu 
oxplozivul disperării) va dopfiși şi cole mai extmordinare mașini 
do risboi, SA nu se uite cA Rusia sovietici nu wn putea fi sigur do- 
borâtă de mnpinn de risboi occidentală, Dar se va prăbugi cu corti- 
tudine sub valurile nnrilor si nicilor disperaţi din interiore 

So fnce o 'grogeali nțirnându-sa ch Hitler n foat învina pe 
calen armelor de Stalin, Nu, Hitler, n fost învine de Omileitorii 
sii, de politien an gnuloiteristă, 

Li începutul riaboiului cu Rusia, el a lansat voatoa con m 
ro, nult nptoptati : ch vino pentu a olibera diferitele popoare da 
sub aolnvii sovietici, Bfoctul a fost zărobitor, Armata sovietică n 
rost total prlizat”, Viotoriile artei germane so guceoâdnu cu o 
ropoziciune pi o amploare firi »rocodont, In Vomina, trunele ger- 
pâța ornu prinito cu RM he 204 Stiai AA predau, In 
câtova luni nunfrul prizbnierilor atingea 6 milio . 

Dar în scurtă vreme, lumea înaetită după libertate a consta- 
4nt ch fusosa minţitA, In Voraina eliberati” în loc de a ae formă 
un guverm național uorninian, n aphrut gauleitorul Ronevihtapi RON 
n schimbit dânr titlurile metodelor de constrângere anii ac 
acolng timp, marele numitr de prizânieri sup reducând 13% : 
oaza țaa do nipenre și nlinontare n mitei germane în 10; vie, 
stn njuna In mhsura auprimzii de prizonieri în momentul Psi 
snu imediat dup nocesa, . 


„00 


9 


Metoda de "eliberare" aplicată de germani -a produs în 
scurtă vreme efectul, Populațiile civile au început sA atace, S'au 
creiat formații de partizani, care erau uneori mai dMunĂtoare decAţ 
armata regulată, Totodatii predările de unități nu încetat; mai mult 
lupta era întreţinută acum de soldații pori cu atâta învergunare în- 
cât chiar unitățile mici rămâneau pe poziție până la ultimil om, 

Paza gauleitorintă a politicei lui Hitler, a fost inevitabil 
urmată de faza înfrângerilor și-a retragerilor. Dece ? Pentruci acum 
disperații spațiului sovietic (fiind mințiți de Hitler) au pus tot 
arsenalul disperării în serviciul armatei roșii, 


In wma declarațiilor recente ale lui Eisenhower, lumea ne- 
comunistă a spațiului sovietic, așteaptă ora eliberării, Iar opato- 
dajul sovietic, sub forța acestei luni, va cădea sigur. Numai Cu o 
condiție : 


Paptele si nu contrazică declaraţiile, 


Ne bucurăm că E anieat Bisenhower este în plini zotinne 
că lucrează, Dumezeu să-l ajute sf restabilească vruptatea și Ado- 
vărul în această lume care se clatini pe marginea prăpăstiei, 


Grigore Arbore 


Clipa rupturei 
OREI 


Tragica epoci în care ne sbatem, apteptână parcă o schimbare 
care să ne aducă liniştea pierdută sau pie rea, va apare cerceţito-— 
rului de peste loo sau 200 de ani, ca una din cele mai extraordinare 
epoce ale erei creştine. Noi, de abia ne An seama de turburătoarea 
transformare ce se realizează sub ochii noștri, Și e normal, Noi o 
trăim această epocă, Ii Arp greutatea, (ee nu nireția sau oxtra- 
ordim rol cu care o vor int tula nai tirziu istoricii gi politicii, 

Cu toate acostaa, ne dăm prea bine seama ci neînțelerarile 
oxistente ntre popoare, ostilitatea dintre diferitele sisțene p-11- 
tice existento, atmosfera generali, nu-s numai o dopresiune mai a0- 
a raid în evoluțin onenizei, Presințin o ruptură, o transformare 
PRL 42 „0200 ge brutală — pe care cu greu forțele umane ar mai 

O asemenea ruptură s'a mai potroecut în momentul pri i 
ral Botiâta Forțele prinitive ale nbarbari ozn nu pice, 
ot o lor virile 4 nestăpânite, conceptul ae viații roman, dis- 

Tuând o civilizație floritoare, Acun, datorita perâpectivei mi- 


lonare, Înţelegen cA nu puţoa fi altfel, Magnificul Imperiu trebuia 


să se Prăbuşească Grepolile politicienilo 


Tr romani, corupția, dosăn- 

aanauy pEe 1 înţelegere n situa iei socinle și Rap creat a 
ale eo da ace Deseret, religiilor, nepirațiilor To- 
zAgtorire, În rupturi Rupee a sociale, rânnu în mod fatal ln do- 


Ps care n'o pricepeau nici ei Atunoi 


rm 


„II 


DACIA - ne 11 7 


Nu e intenția noastrtt-sa- analizin cauze 
dar puten constata cu Sta nsenĂnarea isbitoaae ae rada ză ee: 
de atunci şi cea din zilele nonstro, Barbarii de acun 1600 da ani au 
fost înlocuiți Azi prin barbarii ideologiei comuniate, Ştim prea bi- 
ne că nu se poate face nici o Apropiore între ce-i mână pe unii si 
sa-i până pe ceilalți, Diforenţele, datorită foii sunt > 
Dar nu CAuzele no intoregează, ci rezultatele, A putea fi Aceleaşi: 
prăbuşirea unei luni și-a unei civilizații şi înmimântenirea unui 
Aula e Str pe ura cunăașten bine ( unii chiar pe pielea 
str pe care orice om de bun sin: 
zoapince oi ddepre f Binț şi do atitudine moral ti 
e unii fi îndemnau spiritul de inde nden i de pri, 
no, 6 adevărat, Dar în acelaş timp, îi atrtgiă 4 Pal aie 
MA a civilizației romane, dusa la Apogeu de infiltrația olonici,Era 
doo 94 ceva nfireț (un măreț subconștient) în transformarea din ss- 
colu. . 

Pe cei de azi fi svârle în luptă apiritul de cucerire, de 
rĂsbunare, de distrugere pur şi sinplu, Subconştientul birbarilor 
moderni nu-i atras de civilizăția occidentali, Din contră, 0 urăşte, 
o contestA și vrea s!'o distrugă, 

La pribuşirea Imperiului Ronan au prezidat dorinţi Aproape 
legitime, Azi conduc problonele ideolo ice cu toată pana Lor de re- 
guli dogmatice, intolerânța, întrangigența, ura gi pasiunea, Iar 
faptul că adversarii de azi, consideră fiecare în parte ,nomele lor 
de bazA imuabile 2 eterne, adaptabile "așa cun aunt” oricirei nați- 
uni, a fost şi este elementul cel mai grav, col mai periculos în 
înbunĂtAțirea situațioi, AR, în nod indubitabil şi înpotriva 
unei situații de fapt aparente, lipsa do realisn a susținătorilor 
respectivi, 

Intransigența, atât a dootrinolor liberale cât și-a doctri- 
nei comniste, e notorie. Prin definiție, aceste ideologii nu pot 
crode în evoluție. Pantru ele nu oxistă "posibil", "nai bun", "adap- 
tare", "retuşare", "anoliorare”, ete, inândou so oranpononză în 
prezent, inomaliile po care le constati în aplicarea efoctivă a res- 
pectivelor reguli, nu le îndoarnă a schinba re le, cia 
mediul considerat inndaptat, Pentru ele normele lor sunt bună, îndi- 
vizii încă Aţânaţi, Inveraul nodaliei nici nu-l concep. 

Din cauza acestei intransi gențo e mcestui exclusivisn al 
celor douft mari idoologii politico-sociale, au apărut în sscolul XX 
forme noi, ideologii noi, ca niște proiceții subconştiente alo or- 
ganisnului social anonințat din dou părți, Din onuia scelozați ca- 
racteristice oxtronisto, libomlisnul si comunianul a'mu năpustit 
asupra noilor forme, ce nu cfutau decât restabilirea echilibrului 
amenințat, Și tot din cnuza intransigenței și oxoluaiviarului ros= 
poctiv, au Ajuns sA se înfrunte azi într'un duel pe viață pipe 
moarte, au ajuns în pragul unei rfifueli radicale şi dec ave, 7% 

Dac Iupta lor ar fi fost mni puțin pasionată, dacă a'ar 
încercat ln timpul oportun, o rotu a 'aaporitiților e rime N 
dnei star fi procedat la o adaptare a principiilor respective, 
s!'ar fi evitat momentul oritic și de neînlAturat de azi 


? i raptu- 
? Acun e prea târziu, Acun nu mai aven decât să x 
ra. Depinde însă do noi toți, și În special de oa gate aa ca ; 


i 


E 


8 


care a oo ideologic și vor suporta și pe col nilitar, 
ca Perii iai Îe atât de în oRab ca acun ina de ani „Depinde 
de felul cun vor înțelege să se adapteze noilor și incontestabilelor 
gerinți ale o 1, înțelegânău-se prin aceasta adaptarea, înglo- 
barea sau luarea în cons derație a idoilor sociale, politice si mo- 
vale ce frământă națiunile. Triim o epocă de mari transformări. Or, 
aceste transformări trebuiesc realizate cu orice preț, chei altfel 
prăbuşire complectă lunea care se opune, 

n Trebuiege idealizate şi apoi realizate forme noi politico- 
sociale, pentruca omenirea să-și poată continua destinul, Și vor a- 
pare forme noi, deoarece cele existente s'au uzat, fie prin anchilo- 
zare (liberalism), fie prin exces de zel (conunisn). Spiritul omenesc 
e obosit şi nesatiefăcut, Aştenptă ceva, o forniit noui, care să-l li- 
bereze de coșmarul abuzurilor coruniste, dar În acelaş tinp si-l pu- 
nă și la adăpost de repercusiunile anomaliilor libera iste. 

Nu vren să lun în considerație victoria comunistă, deoarece 
lunea pe care o respectân n'ar mai exista, Ne-an ehsi în fața unui 
Ev de distrugere a valorilor morale apărate de generația noastră, 

Ne interesează cazul victoriei anti-comuniste, E lumea în 
care ne von gfisi integrați şi'n care von cAuta sf ne regăsin sufle- 
tul şi echilibrul, 

Restructurarea acestei luni de miine nu se va mai putea face 
în confomitate cu 'plânuri prestabilite, la care națiunea sau națiu- 
nile să fie obligate a se adapta, Și nici nu se va putea reveni pur 
şi sinplu la ce-a fost. Po măsură ce unanitatea se desvoltă spiritu- 
alicepte, căpăti conștiința -libertiții și-a dreptului de a se na- 
nifesta, orice impunere âevine brutalitate, Inpunerea unui sisten 

rșE, oricât de bun ar părea el în teorie; a fost și va fi ves- 
nic izvor de nemul Ti şi gernen de revoluție, 

Se constată, spre pildă, că ceeace „îngrozeşte inăividul în 
aplicarea doctrinei comniste „ nu-i atât colectivizarea nijloacelor 
de producție, ci faptul dea f realizată acensti colectivizare prin 
— ivi nu se mai einte respecta ca a lui de ființa 

eră, capbili de n alege, dea decide, 'de a declara, Simte des- 


personalizarea lui, Constată brutalitatea unor teorii, aplicate făra 
discernănânt de o mână de oameni oxaltați 1 : 


Deaceea, ama viitorului va fi ea gun 
deologiile viitorului vor trebui gi ie axate pe cerințele 
Srunui -perecnali tate și-a comunităților naționale libere, indepen - 
9, Deasemenea, noralizarea notodelor dă acțiune și conpreensiu- 
nea reciprocă în ro șiiIe politice N s0atjadinanile vor trebui si de- 
vină reguli conune, nomale. Marile comunități politice snu econoni- 


ce vor trebui sf devină elonente de sprijin, de echilibru și de pace 
» Zărobină egoianul, disprețul pentru națiu- 
imperialismul pi Abuzurile de tot gonul, ce 1ls-au carac- 

















i i i nge 
comun: unii astfel vor evita Prăbușirea lumii noastre. 
pi « împiedaca conflicte sociale şi politice în 
. 


m Al 


ap 


DACIA - n? 11 9 


Dar pontru acenata e de datoria lor să nu aștepta ultina cli- 
Dă, clipa rupturii, Roadaptarea doctrinară trois s% înceapă de a- 
cum. SA dovin vizibili, pronițătoare pentru toate națiunile, pentru 
toate straturile sociale, 


PAră aceat efort de dept SE înțolegore, nineni nu mai 
poate pronostica soarta ce ne așteaptă, 


Şerafin Braţocea, 


Malenkov în scenă 
PRR a 


A murit Stalin şi nu ne îndoin cf a fost cel ndevâraț, 

Cel mai feroce dintre oameni, va fi consunat acun de cea mai 
unilA dintre fipturi, viermele; int ce lipseata ca învățătură Kran- 
linului, 

Lunea în genere a respirat nai ușurată şi multe popoare s'au 
bucurat în moă mai mult sau mai puțin ranifest. Numai popoarele cor- 
tinei de fer - acea lume svârlită gura acoatui Stalin de aia 
"yalti stă" şi indi ferența occidentală - nu s'au putut aere a E. 
erau cole mai eee poate la favoarea unoi astfel A 
tări publice, In schimb însă în sufletul acestor popoare a aput 
să mijească luminița nhdejăii într'o eliberare pe cât de rege pă 
atât de imperativă. Şi cu adevărat, se pare că de data APARĂ, R 
întreziresc unole probabilități care ar putea justifica ma 
tinism decât până acun, 

Cel puțin pentru nocent, s'a produs o mpa e Pie 
gii centrală, imprinână politicii i piziaa drmar e r: pa sa pe 
pabil de surprize adânci și smulgânăd lunea din s ADE, me 
care era ținută de PAI ilogicul, dacă nu şi pericule con- 

" a] politicei Truman, 

EP aaa Jatura nai interesantă n problenei nu paza a fi cea fe 
dinnmizare a pulsului internațional, ci acesa Pa. tea, rogi , 
roape fAră apel, a imensului arsenal de for Krenlinul a 
9 ia des talin. Suntem însă e 

Nu ştim ce va reține Istoria pre Epana i Sg ză 
vinși că în orice caz, el va fi indicat 203 da 
estru în realizarea de hecatonbe umane, i ă - 4 ASR at Dă see 
acun prin poarta Istoriei, In Sega sta Dai cară fe 
rafinamentul p multiplicitatea reţete or bc asa? 

Po eee i ate piarda it e acesta a njuna la 

Prin ce ni , tere. 
putere, s'a use la putere și şi-a sita) mad. MARE Da PR 

Dar nici cu atât nu n fost mul d E maia Pi aa 
oricine, Voia să stitnânoascfi timpul; 03 a NE, 
porani, Se voin cu 120 sau 150 de ani de sate Stalin avea novoe 
nântului ai amuțirea lui prin crima deven ot ae e eset 

+ vieți; una era insuficiență pen pesti Tara 
ati Da used Stalin a îndrăznit si ordeaă, Matiz are 
mici un gâna alteuiat, ci numi pentru ol, 


Şi înarhanină peste. „a căzut, 





lo 


Informatii recente apărute în tot cazul înainte de prăbusi- 
vea tiranului, referă fapte care pun la grea încercare chiar si po 
experimentat psihiatru. 
pese Sasiu a-si Eee o viată supracentenară, Stalin a dispus 
încă din 1939, înfiintarea în Caucaz 4 unui vast laboratoriu de cer- 
cetiri biologice, a cărei unică misiune era deacoperirea elixirului 
vietii, aplicabil numai lui. In acest scopa fost răscolită toată S 
Georgia, pentru & jdeatifica pe toti bărbații în vârstă de 60 de ani 
- aceasta era pe atunci vârsta lui Stalin - si do tip identic aces- 
tuia, adică: munteni robusti, de uneri largi, fumători pasionati si 
băutori remarcabili, S'nu recrutat 200, dintre care dud un anănun- 
4i% examen biologic dirijat de Prof. Bogomoletz dela Ip titutal SE : 
Biologie Experinentală din Kiev, au fost alesi 30 de insi si ueluai 
laboratorului din Caucaz, condus de Dr. Saboreki, pontru A servi de 
cobai. a 
E Acolo, acesti 50 nefericiti stalini au primit un Ea aut 
domestic rizaros idenţic cu, cel al stipânului din Krenlin: aceeasi 
masă, aceleasi băuturi, aceleasi tigâri, servite la aceleasi ore si 
în aceleasi cantităti, Bietii oameni nevinovati, simplii tărani, au 
fost introdusi într'un regin de capricii, capâbil de a alimenta cel 
mai autentic ridicol plasat pe soclul celui mai sinistru +rapisne : 
Pentrucă acesti tărani, spre deosebire de "narele iubitor My peer 
primeau zilnic si-un supliment de cAteva injectii de nelixir extras 
din vinele unor armăsari pur sânge, pensionarii aceleiasi institutii 
de promovare a “stiintei” sovietice, . i Îi 
A Din cei 30 de stalini-cobai, au murit (adică au fost ucisi) 
în primul an 14; lotul însă s'a complectat imediat cu alti noi re- 
crutţi si în fiecare an s'a procedat la fel, până la 28 Februarie din 
acest an, când "arhetipul", în dorinta de a deveni "supratip", a că- 
zut în plasa propriilor sii cobai, pă 
inalizână mai temeinic conceptul si practica acestei sinis- 
tre institutii secrete, dirijată de fapt de biologul Frankel, medi- 
cul sef al Kremlinului si omul de toată încrederea al lui Stalin si 
raportână toate aceste considerente la legea junglei, devenită "mag- 
na carta” regimului stalinian, putem să sustinem că moartea lui Sta- 
lin dă nastere la câteva întrebiiri si permite formularea mai multor 
ipoteze, 

- A murit Stalin de moarte naturală ? 

- Este Malenkov străin de această moarte ? 

Noi suntem înclinați să credem că moartea lui Stalin a fost 
provocată de o boală recent apărută în Rusia Sovietică si pe care ne 
permitem sto denunim "malenkovită”, boală care ar putea si capete 
caractez endemic în actuala perioadă de "consolidare" a noului regim 
al Kremlinului, : 

De exemplu, noi sustinem că Stalin si-a semnat sentinta din 
ziua când, neavână încă cerţitudinen "elixirului" lui Prankel si fi- 
ină la bătrânete, iar pe de altă parte considerând animatoare o u- 
soară schimbare de decor, a consimţit printr'o ugoari abatere dela 
dogmă să înefduie mai tânirului si vulcanicului secretar secună al 
Partidului - de altfel subalternul lui de "absolută bani credintâ"- 
să citească raportul în fata Congresului Partidului din toama aceas- 
va, act care până acun era oficiat numai de Stalin în persoani. 


ae e 


DACIA - ne 11 
u 
portul în locul lui Stalin, Partidul 


minte, iar ds va £ 
I se va aplica "nozmaa” + De Pi lue 


Deci Malenkov a ciţi+ 
a luat act, A vAzut, va tine du 
să tin minte. 
„lenkov, 


Nu putem negn lui cuno: 
fat de Stalin. pp e la a RER pn At e irita 


în fata setei de 
fata atingerii unui obiectiv ae Pct tie, d IRI 
Malenkov a i 


gisit deci că acum era 
pentru cucerirea puterii, Dece acun Si nu cz marea 200, 0 


- PentrucĂ întA 
pari n dai ară rziind, Stalin, care încă mi dispunea de oa- 


a AP pei Pa he a putut ca la viitorul Congres să pună pe altul 
- Pentruci nu era deloc exe 
Prankel sĂ găsească într'adevâr e] 


lus ca mine, peste un mn sau doi, 
Stalin (si nimănui altul, deci 


i ai câutat, care ar permite lui 
N ci i 
viata cu încă 60-70 de Ani, ceeace feeria 
ar fi fost o ontastrofi, deoarece rămânea în perepectiva d per 
în ADitte post de secretar secund, = ră 
ogic deci, era imposibil a amâna 
unui plan pentru pi a ai E e ae 

Cum a fost, probabil, conceput acest plan ? 

Malenkov trebuia sf utilizeze sau sA creeze un ansamblu de 

conditii si mAsuri, care sA den o cât mai mare garanție de reusiti, 

- Cel mai important lucru era ca moartea lui Stalin st nparti 
ca un fapt natural snu ln nevoe, ca provocată da un duaman. 

- Era nevoe ca moartea lui Stalin si rimâni secretă cAtun 
timp, în care toti probabilii concurenti trabuimu lichidati. 

: - RAmas singur si încA în atitudine de neînduplecat salvator 
si apărător al idealului stnlinian, putea acum să anunte odată cu 
moarţea lui Stalin si înscăunarea sa ca unic succesor, indicat de 
însusi Stalin în timpul ultimului Congres de Partid, 

Acestea au' fost probabil ideile centrale ale planului care 
au fost apoi complectate si cu unele nisuri auxiliare, 

Astfel, o exterminare violentă a lui Stalin, er imposibilă 
de realizat si în orice caz ar fi avut un efect entagorie negativ. 
Trebuia folosită calea "elixirului", Dar pentru aceasta, trebuia a- 
asigurată complicitatea lui Prankel sau cel putin a unuia din cei lo 
sau 15 medici ni stntiunei experimentale din Omuonz, Pentru acest 
din urmă scop trebuin folosit snntnjul - prin intimidarea vreunui 
dintre nceati medici în mport cu activitatea sau trecutul său - sau 
ura, creind o stare de irepamabil între dictator si vreunul sau mai 
multi dintre ei. Se pard că n fost utilizati ura, întrucât apare prea 
înrudită arestarea color 9 medici ovrei de la Moscova, respootiv dea- 
lAntuirea unei campanii antisemite în spatiul sovietic, cu faptul că 
Atât Prankol cât si o parte din medicii stitiunei experimentale par 
a fi foat evrei, Eato npronpe aigur ci Prankal, constient sau indua 


“în eroare de vreunul din medicii atatiunei, n aplicat lui Stalin în- 


jeotia fatală, sub asigurarea că este injectin din proba do velixir” 
reusită, Ă 


d A 


12 


Pe lângă realizarea asasinatului urmărit, conexArea acegtiia 
cu campania antisemită, prezenta si un avantagiu pentru mai târziu, 
si anume pentru cazul cână disparitia lui Stalin ar fi putut sf dea 
mastere la ceva miscări de masse, In acest caz, s'ar fi "descoperit" 
căi medicii evrei l!'au asasinat si deci, tot antisemitismul mocnit al 

poporului rus - care existi - ar fi fost transformat într'o supapă 
de sigurantă a noului regim, asvârlind în gura masselor exaltate pe 
cei peste doui milioane de evrei din Rusia sovietici, 

Primul act al planului n reusit "fĂri repros", Incepând cu 
actul următor însă, socotelile lui Malenkov s'au cam încureat,Se pare 
că neprevăzutul a fost ceva mai tare, iar consecintele se vor dovedi 
credem - si încă pe cât de curând - si mii teribile, 

Acest neprevăzut a împiedecat pe Mnlonkov să treacă la explo- 
atarea succesului, recte la seria de lichidAri ei ln autoînscĂunare, 

Neprevăzutul buclucas a fost furmEkzat do un reporter ceh a- 
flitor la Moscova, care prin ce împrejurări - este si acesta un mis- 
ter de filiatie probabil cu reversul campaniei antisemite - a aflat 
în chiar ziua de 28 Februarie cf Stalin n murit ai a transmie aceas- 
+ stire imediat la Praga, folosindu-se de un limbaj inofensiv pen- 
tru cenzură. „tdoa 

In Praga deci, în ziua de 1 Martie — un interesant si valo- 
ros mărtisor - se vorbea, desi numi în surdină, de acest extraordi- 
nar eveniment. Notele de surdini au fost îns imediat interceptate 
de profesionistii Moscovei, care alarmati au comunicat vestea cu ma- 
ximun de urgentă sectoarelor din Moscova cărora erau afectati. Incât 
se pare că N.K.V.D.-ul, Armata si Extemele, au primit uluitoarea 
informație prin via Praga, Pentru acestia informatia totusi nu a fost 
prea târzie; pentru Malenkov însi, n fost tragic de timpurie, 

c Surprins si nepregătit pentru aceasti eventualitate, Malen- 
kov a trebuit s4 accepte "colaborarea" si altor tovarăsi si să în- 
ghită cu noduri formula trinomică pentru succesiunea lui Stalin. 

Motodati, desigur sub presiunea evenimentului, cei trei au 
fost nevoiti si emită o serie de buletine medicale, a căror falsita- 
te era evidentă pentru oricine, pentru ca în sfârsit abin în ziua de 
5 Martie să-l declare pe Stalin mort de-abinelea, ă 

Indiscretia comisă de reporterul ceh, care a efArâmat vieul 
ambitiosului Georgică, a fost plătită fulgerător nevinovatului Gott- 

„ wald, Presedintele Cehoslovaciei, prin malenkovita contractată de a- 
cesta cu ocazia participării sale In funorariile lui Stalin, Si tot 
de malenkovită se pare cA suferi si Maurice Thorrez, aflAtor de 2 
ani la Moscova, pentru tratarea "unei boli" | Cum nu este exclus să 
fie doborâti de această boală un Molotov, Beria si alti mânuitori 
de putere ai Kremlinului. 

Papt care ne îndrituieste totugi eA credem cM nici Malenkov 
mu este în afara pericolului de contaminare, 

pai 


bine îi, rana moartea lui Stalin, Rusia sovietică este condusi 
= Malenkov, caro la ora actuală fiind lipsit si de unica pu= 


tere pe care o avea, a Partidului, se sprijini d a 
scaunului de Prim Ministru, ; nat SIE tă” 


Pe e m 


DACIA - ne 11 15 


- Beria, caro ln început luase o atitudine d 
în apate puteren exceptional d e oaia ana 
să oaza adesea Dau e organizată a NKVD-eului, s'ar putea 
- Molotov, enro ca potential, dispunână abia de o plA 
p rie 
si o pereche de ochelari, este destinat unui permanent 0 Ea 
Daci Rusia Soviotici, unde totul se măsoară cu unitatea om- 


putere, este condusă de un trinom în dezechilibru sau în orice caz 
în echilibru labil, Adici fArA durabilitate, 


Din examinarea cAmpului vectorial actual Al Rusiei Sovietice 
rezultĂ următoarele concluzii : 

1, Conducerea unipersonalA - gen Stalin - în prezent nu mai 
e posibilA. A fost o unici ocazie, cu Malenkov, dar acesta este acum 
scos de pe rolul conducorii unipersonale, Iar altul nu ar putea sii 


apari de€ât dintre militari si numai după lupte interne extrem . de 
tari si costisitoare, 


2. Actuala conducere trinomică nu e viabil, fiindcă nu re- 
prezintă cele trei forte reale existente : Armata, Partidul si Poli- 
tia secretii, Si chiar o îmbinare 4 exponentilor acestor trei forte 
nu ar putea sA dea un instrument de guvernare valabil, într'un atat 


de concurentă oarbă prin fortă, ci numai în unul de coliborare prin 
întelegere. 


3. In scurti vreme Kremlinul va deveni un câmp de lupte in- 
terme si lichidAri reciproce, Având ca urmare : 


- Ori, declansarea unei mari revolutii pe tot spatiul sovi- 
etic cu oliberarea popoarelor robite si răsturnarea regimului de for 
actual, evenimente care ar putea să oblige lumea occidentali si in- 
tervinii printr'un răsboi mondial de dimensiuni si intensitate lini- 
tate, 


- Ori aparitia unei putornice si poate mai feroce peraonali- 
+Ati, care pentru n se consolida pe tronul lui Stalin, va trebui să 
canalizeze apele umflate ale masselor spre un obisotiv din afară, 
adici spre răsboiul mondial total, 


Ing. Dumitru MihAoscu 


Un neam nu ponto trii îns în oroare, Drumul 
riticirii este un păcat. Eroarea esto pentru neam 
piordoren centrului sfu do sustinere: pribegie si 
vătioire - moarte. A fi pe drumuri streine ie, 
nf a nu crode în soarta ta, în posibilitatea - 
a fi ai don renliza; Însoamnă a nega dei să 
unicitatea iatorică, aut, 20 neam care trios 

o un noan pierdut. 

în oroare toi = Suflet ei gând legionar = 0ol+ Omul Nou 


4 


Tragedia poporului ales, 
AA o 


Lumea întreagă a rămas stupofintă în fața atitudinei anti- 
semite luată de conâucĂtorii Rusiei Sovietice, E adevărat cA sovi- 
eticii nz-au obișnuit de mult cu adoptarea de atitudini po cât de 
spectaculare pe atât de neaşteptate. Credem e, le că dela vizita 
lui Ribbentrop la Moscova în vara anului 1939, nici unul din ges- 
turile sovietice nu a provocat o surpriză mai totală cn acela de 
care e vorba mai sus. Ca pi în 1959, atât cercurile diplomatice 
cât şi omul de pe stradă, se pierd în fel de fel de întrebări gi- 
şi dau fel de fel de rfispunsuri, care de care mni contradictarii, 

Nu nunai faptul că însfişi ideia marxistă este o creație e- 
vreiascii, dar dela crearea ei și până la procesul Slanski, evreii 
au fost cei mai fideli slujitori ai ei, Dela tovarășii do luptă 
ai lui Lenin până la Pontecorvo, Gold şi Rosenberg, evreimea a 
fost elementul cel nai prețios pentru propagarea și slujirea comu- 
nismului, Intre Karl Marx, ca punât de plecare şi spionul Rosen- 
berg, ultimul cronologic vorbind, există o extraorăinară cohortă 
anonimă de Evrei, cari, în toate țările, au fost vehicolul ideiei 
comuniste, au activat, au ajutat sau nunai nu suspinat după idea- 
lurile formulate de Karl Marx. 

Și iată cf idealul menaj dintre evreime şi ucigașii din 
ema se sparge, tocmai atunci cână înțelegerea părea mai per- 

ectă, 

Poporul evreesc este mai mult decât oricare altul un popor : 
greu de înţeles, an popor alo cărui componente sunt contradictorii, 
Din acest punct de veăcre, singurul popor care-l egalează pi, cino 
ştie |, poate îl pi întrece, este poporul mseac, De dou“ mii de 
ani, poporul evreesc suspină după Ierusalim, spi iată ci atunci 
când pimântul fAgAduinţei şi-a deschis pentru el brațele primitoa- 
re, suspinătorii de altii dată preferi să rAnână în i în care 
se găsesc pi — lucru și mni curios -o parte din cei cari au în — 
trat în pănântul biblic, se grăbesc sf părăsească pănfntul după 
care suspinaserti, Daci s'ar rispunăe cA Evreii sunt legați de pă- 
mântul în care au trAit, acesta ar fi un rispune nesatisfăcitor 
cci se ştie cf Evreii sunt poporul cel mai nestabil, că sunt în 
ie o vepnică mişcare, un adevărat popor rĂtAcitor dictonul 

ubi bene, ibi patria " oste o incontestabilt realitate pentru ei 
In plue, a fi legat do ptimântul Asii 4 i : 
pi n caro trmieşti, pre supune 
O aderență la idealurile țării acesteia, Ori so poti) ci Buze în 
general, se situiazi totdeauna, exact pa linia alinasa e inteross- 
lor țării în care se găsesc. In Romfinia, de exe lu, £ 1916. cână 
Da ORBI manta ara contrarii pogozlui goana buzei 
u susținut ; în 1940, când interesele lui i 
tru erau opuse intereselor i Por miop 
IAturi aa Rusia, Exemplele sie pa DROP Aa dat a» 
n momentul în care - E 
detenii 6 carpen SuzafInțlo litrii de berii - au 
Nanuri g po do 
P contradictorii ; unul ora internaționali st iezi ata lumii 





a 


DACIA - ne 11 





înr Al do 
lui Creed 0 opel AG o? na pă oadaitina 
sioniștii. Dar exista Ioa gPaDiTa OrVATEA taulnă SVEARNG, NN 
si arici a vreo doosobire între Evreii sioniști ai 
3 - se întreabă DI, Pamfil Șeicaru în n ș 59 
(anul I1,ne1-2), N Şeicaru în nânnlele politicen 
i 01 ot » Hu oxistA nici o deosebire între Evreul sioniat 
deobize 'înzo Bendui o9eae,o9to oră cuzioa nu aztată miză o a. 
3 reul e . a e 
produce un pasagiu dintri'un iti mii ae 94 aaa 
Iara esto acuna oxistonța însăși a bol ovi anului faptul că 
etabii erei unt bolgevici gi faptul oh idonlurile bolgoviarului 
Şounșăd în multe puncte cu cole pai finite idenuri pie Idee 
Aici intorvine o gravh contradicțio, Bolsev: 
tra Patriei, contra religiei, contra pie drame 
tau pentru o Patrie, Ieraclul; erau credincioai pînă 1n bigotisn; 
pă mai mult de oăăi al tt, nu Aasaeţatea awntagiile propriotățăi, 
usin Au distrus loca A 
ic ae simsart: : cagele de cult ortodoxe, dar nu s'au 
nternaționalienul era pentru Alții, naționali 
ei. Sau poate ca ajutorul idoii Piece pact rm e 
gă celelalte națiuni pentru a le supune poporului Ales și în ncost 
caz i, ai ec îsi giseşte o explicație. Rovista organizației 
masonice "Bnai Brith", preciza ; " Funcția Evreului este să fie 
interpretul Rusiei sovietive în luna şi al lunii În Rusin Sovioti- 
cA”,, Trebuie să recunoaşten că Evreii s'au ținut do cuvânt, cel 
puțin într'un sens ; au fficut cunoscute Rusiei Sovietice pâna mă 
secretele nilitare, inclusiv bonba atomică, alo lumii capitaliate, 
MAt de strânsă era legătura între Evreii din toată lumea 
ș comniști, încât, o parte din p|rile cole nai favorabile Evroi- 
or, s'au văzut silite în ultinii mi, să-i îndepirteze po aceștia 
din posturile care comportau secrste militare. Evreii jucau masiv 
pe cartea comunistă. Nu numai în Rusia, dar în toate pita 
găseau sub ocupație bolșevică, cei ce dețineau posturile cheie, e- 
rau Evreii, In Ronânia, la intrarea trupelor roșii în Bucureşti şi 
în celelalte oraşe, cei cari i-nu prinit cu flori, cei cari au 
creiat primele cadre credincioase, au fost Evreii, Şi acest lucru 
s'a întâmplat nu nunai în România, ci în toate țirilo “eliberate”, 
Problema evreiască are multe aspecte curioase, De când au 
devonkt o fo mondial, Evroii au dus tot timpul o acțiune de 
culise, do unbră, Și întotdeauna au avut victoria, Această vioto- 
rio însă a fost numi aparentă, o victorie de nonent nu una de 
durată, Niciodată Evreii n'nu câștigat victoria f „ Se pare că 
acest popor e umiirit do un blosten. Câptigă toate bAtALiile,afară 
de ultima, 
ț In wma celui do al doilea răstoi mondial, se părea că au 
viotoria în mână. Se riabunnsoră toribil po inamicii lor, în nici 
o ară din lume Evroul nu mai putea fi prigonit, antisenitiemul 
pron sortit si diopnră, Și intA ci numai după câțiva ani, țirile 
capitaliste au început să-i îndepărteze din poaturile de încredere. 
Ia un moment dat, svrviciile scoreta americane din Europa, păreau 
conduse de ofițazi ce ar £i aparținut ocine ptie cărei pp a 
nioo din Rasăritul Burăpei : orice Evreu dintr! țari de . 





16 


Oeci- 
A de fier, Atâta timp cât se găaea într'o țari din 
pa era prin definiție suspect de a fi agont A 
Acolo unde păreau a fi stăpâni incontestabili, era Rus e Ci 
că. Pentru această țari doar, Evreii de tip Pontecorvo & 0o. 
ele atomicel,,. 
i, gre ici că antisonitismul isbucneşte pi mi Ea 
în țara în care nimeni nu și-ar fi închipuit : în Rusia Sg. Să 
în tara grație căreia se credea că, în asaltul final, evreime 
emația lumii. “ 
SE mie antisemit a Rusici Sovietice a ta paid up 
ge în i încât ăupă pe Ma OTE ete ga DE 
Ri ni acela cae AA cnre ascunde cine 
crocherie rusească sau evreiască, de o fațadă c i EU 
i i totupi, mașina rusească și con 
știe ce dinbolice planuri. Ș i îlaipi PaDAE pa 1abosra 
muă opera de sărobire, După îndepărtare sz N, E a 
a venit procesul dela Praga, după aceia rechemare ! Rua mo 
lomatie de originĂ-iuănicĂ, apoi ruperea re aţ or 
Sie Statul lui Israel, Care poate fi cauza distrugorii Pr 
lului menaj? Care ponte fi cauza acestei atitudini, ce Dna un: E, 
— având în vedere nemăsurata putere judaică - este socotită un 
de sinucidere sau de demență din partea sovieticilor? Fe 

In afară de chostiuni de moment - atragerea Lumii ara E 
noi credem ci ln baza divorțului este o cauză mult mai profun i 
După noi, este vorba de ciocnirea brutală a două națiuni, sau = 
bine zis, a intereselor a două națiuni, Și Rusia și Evreii, urnă 
reau sub pretextul unei ideologii intemaționale, cucerirea anti 

„ pentru națiunea lor, fiecare din aceste două națiuni socotind ce 

se servegte de cealaltă ca de o unealtă pentru ajungerea scopului 
sonal, 

e n sogit însă momentul când unul dintre parteneri se socoteș- 

te destul de tare pentru a-l lichida pe celălalt, Peste tot, bol- 

pevicii înlocuiesc personalul de conducere prin Ruși autentici; 

străinii - inclueiv Evreii - fiind îndepărtați . 

Ca într'o poveste fantagticii, marxismul, robot creat de E- 
vrei pentru ca să cucereascii lumea cu Ajutorul lui, se întoarce 
contra lor, 

S'a spus ci Evreul rămâne fidel idealurilor noamului lui, 
indiferent de țara în care se eHsește, indiferont de funcţia pe 
care o ocupă, fvreul rimâno evreu chiar ntunoi când pi părăseate 
religia, pentru a deveni ortodox, protestant enu catolic, Evreii 
au fost totăenuna uniți pi în acensti unire a stat forta lor, In: 
orice punct al globului, Evreul asculta de directivele contal0l, 

Acestea sunt adevăruri indiscutabile, dar ad știe cA nici 
ndevăzurile nu scapi legii relativității, nioi adevărurile nu sunt 


steme, Intorvin factori neobienuit ae Vinienți, care le modifici, 
Un astfel de factor este iuti pa; 


In momentul în care Evreii se pregăteau Bă dea asaltul fi- 
mal pentru cucerirea lumii, se văd pupi în fața celei mai grave 
probleme : antisemiti smu] sovietic, și gravitatea problemei consti 
în faptul cf de data Aceasta, adevărurile de care a fost vorba mal 

a sunt răsturate și Evreii se prezintă divizați, Karl Marx a 
spânăit în lume un puternic microb : comuni smu „ Acest mierob 


DACIA — n? 11 


17 

ora destinat celorlalte popoare, gi cel mai atina astăzi este toa- 
mai poporul evreu; atât da contâninate încât s'a ajuns la diviziu_ 
noa lui, Intr'o tabh vreii care continui să asculta de 
ordinele centralei evree ti, în coalalțA Evreii cara aacultă de di- 
rectivele intermaţionale comuniste , 

Nu toți Evreii - la ordinele centralei lor - vor deveni an- 
A o pi nu toți Evreii vor avea de suferit din cauza proaspă= 
tului antiseniti am sovietic, Vor avea de suferit numai acei Evrei 
cara nu se integreazi: total idealurilor de cucerire a lumii de că- 
tre națiunea ruseascti, Sunt unii Evrei cari sunt comuniati total, 
Aceatia nu se pot deapirți de Ruşi din cauza funcțiunilor înalte pe 
care le-au ocupat, din câuza crimelor pe care le-du comia, Aceste 
crime fi țin legați de conducAtorii naționali ai Kremlinului, OA 
sate asa, ne-o dovedeşte înskai cunoscuta Ana Pauker, Aceasta stia 
prea ana planurile prietenului ei Stalin, ştia ch într'o zi fi 
aruncată la gunoi “k pentru ncenata îqi fAcuse depozita în Bancile 
capitaliste, Şi totuşi, în momentul în care a chzut în disgrație ta 
ezită să fugi, Noi credem ct Anci ar fi voit, Ana Pauker ar putut 
fugi. Dar nu a schițat nici măcar un gest pentru a scĂpa de furia 
Kremlinului, Și nu a încercat gestul de eliberare, pentrucă nu avea 
unde sA fugă, Fugând, ar fi scăpat poata de rAabunarea unei forțe, 
acea comunistă gi ar fi chzut în ghiarele altei forțe, a celei s- 
vreeşti, Acamată forţii ar fi pedepsit-o pentrucii Ana Pauker o tră- 
dage. Lumea capitalist ar fi pedepsit-o la rândul ei din cauza eri- 
melor comise, Deci, șefa partidului comunist român ae găsea lei o 
Ea ja fArA eșire, Tie în această situație se gisese toți șefii co- 
muniati, de la cel mai mare pâni la obsciurul agent de aiâapă ca- 
re- j are mâinile ptate de sânge; când i-a venit mazilirea, Ng= 
voit să-i suporte consecințele, aici s'ar putea găai poate o pi 
cație a mărturisirilor totale ala comuniștilor, Încrearea cu AR S 
SA grele poate în momentul În care se găsesc în fața 73 alor. 
Ca Ana Pauker este o întreagă legiune de Evrei și acești So DR 
forma partea ce va lupta contra i vor duca 
ceeace spuneam mai sus : divizarea forțe . 

EBA “a menține Sovieticii în posturi pe Evreii fidoli ? Gaeta 
că da. 0 dovadă o avon în SSRA noastră: de la ag sete ai 
vidului comunist român a fost înlAturată o evreică, er Rae edi, 
în locul ei a fost pua tot un ovreu:lăsif Ki inevaki . pa popă 
o avem în faptul că diplomații evrei rechemați, nu Ba A ete 
tatea", ci a'nu întora la țare, probabil pentru a dovei 
tea lot 1 au mâinile 

Un ovreu, Dl, Camil Ring, afirnă că Evreii car SR 
pitate de sânge, "mu mai sunt evrei, s'au apodua, din oAiaitedea de: 
vroensci, Despre vrimole comise de Evroii 2opue , AI ze: i pă 
mă orimele deoarece știe câte cova de vreme înde N SE Suite 
nĂ acum nu sta ridicat împotriva lor, Până pete, pia acenata nu 
tABA. exoislttea + Ia Sătaaii Didi: 000 Ea > a faptului ci a- 
oa o consecinții n crimelor co . i idea muntii 
cești evrei XE tozeniniie 3. iei retiosuțe în comun: 
dă ii mt i site nu mai sunt evrei pentru Dl, D4op. și 

ANA, 1, vămân Svrei pontru lunea cealaltă. 
pentru comunitatea evresasci, 


tablouri câștigătoare, ce se va întâmpla cu el când acum nu mai re- 
prezintă, din cauza divizării, temuta forță pe care Hitler a încer- 
cat-o pe pielea lui ? Care sunt perspectivele lui de viitor, în a- 
ceste momente de criză, când o bună parte din el, ascultă de orâi- 
nele altui popor, decât ale poporului ales ? 

In tabăra comunistă, oricât suflet ar pune, Evreii sunt sus- 
psctați, Vor servi de unelte, dar vor fi supravegheați, Ca să înde- 
pirteze această suspiciune, vor fi siliți să comită Şi mai multe 
crime ca până acum, vor trebui - exact pentru a-i convinge pe Ruși 
de fidelitatea lor - sf- lovească şi în coreligionarii lor din Rusia 
şi ile zise satelite, Vor cădea deci Evrei gi din cauza antise- 
mitismului Suzease. Și în Rusia sovietică nu se glunește când e vor- 
ba de suprimarea unui popor sau unei părți a unui popor. 

Care va fi comportarea Rușilor față de Evrei ? Mujicul rus 
a rămas totăeauna un antisemit, dar dispozițiile conducătorilor 
l-au Împiedecat să și-l manifeste. De data âceasta frâul va fi liber. 

Care va fi situația de cealaltă parte ? In țările satelite 
în cursul celui de al treilea război mondial, soldatul aliat va gă- 
si partizani evrei : vor fi acei evrei pe care crimele comise, îi 
i legați de sbipânii Kremlinului. Intr'un grup de o sută de par- 

izani cehi sau bulgari, va fi suficienta prezența unui singur e- 
vreu, pentru a se da naștere la represalii sângeroase, cărora li 
se va pune eticheta : antisemițism, Soldatul aliat se va răsbuna 
contra tuturor Evreilor din cauza prezenței unui evreu într'un 
grup de o sutii de partizani, Şi aceasta pentrucă Evreul se aseană- 
nă unui colorant extraorăinar de puternic, din care e suficient un 
miligram pentru a colora apa dintr'un bazin. 

E probabil blestemul cristic, care-i urmărește dealungul 
veacurilor ! 


De data aceasta, poporul ales va pierde pe amândouA tablo- 
rile, 
Evreii au luptat totdeauna din culise și întotdeauna au 
pierdut. 0 sinmurăi dat poporul ales a ieșit ata aceste dulise fa- 
miliare lui ri a plipit hotărât în arena luminată ae soare. A luptat 
contra unei întregi coaliții și a învins. Nu numai Arabii, dar 
chiar Leul britanic, Goliatul britanic n fost învins de urmagii 
lui David, Isprăvile Irgun-ului au adus poporului ales nu numai 
victoria, ci gi admirația lunii întregi; i-au adus chiar admirația 
adversarilor sau presupușilor adversari, 
Va trage oare poporul ales; din aceste fapte, concluzia 10- 
gică ? a 
Va înțelege oare că nu se câ tigă niciodata a 
tiv prin ini de culise ? Nu eralDaț E ţ în moă defini 
Poporul evreesc îsi urmează destinul, 
ales, Nu ne bucurăm L pr nu o, Dattila, 
Pe deasupra tragediei poporului ales, ne reoeu 
propriului nostri popor. p PA tragedia 
Șerban Giurgea 


E tragedia poporului 


DACIA - ne 11 
19 


Politica fermă 


Prin ultinilg alegeri din Sta 
tel 
politica 107 ?Xterni o nouă oră : era eri Par tir a SI 
Atele Unite, angajate în ultimul răsboi i 
mondial mai 
prin elemenţul economic gi posibilitAțile sale tehnice mult a 


rioare oricĂrei alte na ph au egit ou a 
cu marea zonponeabi uta fa de'a azi 8 09 Sita şi 


A e 
co-gi redeschidea ochii pe ruini, erei ma politie o luna 


'SituAția 1n sfârgitul rieboiului era totuşi radoxalA, 

. Bătrâna Europi fu împĂrțitA în zone de indoaie 9 între fog- 
tii aliați învingători, sub presiunoa aceluia dintre e co so gâsca 
tocmai la antipodul ideii de Democrație şi sens umanitar. Or Stata- 
le Unite intraseri în răsboi tocmai pentru aceste mari principii, 
Ani de zile nu fu luati nici o misur, pentru a se ractifica poni- 
bila situație creată în Europa, Moștenirea rooeveltiană - acele ne- 
norocite pacte dela Yalta, Teheran şi Potadan - rfimân, din lipesti 
de viziune politică sau poate dintr'o delAsare tipica învingiitoru- 


"lui, ca îndreptar al vieții politice americane, de după răsboi, şi 


astfel, politica externă Americană a fost surdă la toate strigite- 
le de desnAdejăe ale tuturor acelora ce nu nunai cĂ-pi pierduseră 
pa pa 

libertatea, dar pentru a supraviețui eru fortați să renunțe la in- 
dividunlitatea lor, la însăşi demnitatea de on, 
i Politica externă americană, printr'o noînțeleasă Atitudine, 
n fost spectator mut în fa milioanelor de deportAri din Europa 
OrientalA, spectator în fața. invaziei Ohinei i-a Tibetului, spee- 
tator în fața luptei Franţei în Indochina, spectator nopăsitor al 
Hidrei ce-și întindca brațele în toate direațiile lunii, fără îm- 
potrivirea nimănui, cuprinzând, cucerind și sufocând, 

„ fost necosară agresiunea brutală din Corea, pentru ca du- 
mocrația americană rs eram e A batai Sat a 90 IRI 

i i i, Șă sfâr: să se trag 
a ate cacat EI al oxistenții statului american de azi, 
4 Prin prisma, noilor evenimente, so impuneau soluții, ui 

a nu se pierde și ultinile poziții co Bo mii 4 mer e, 2 
răsită, însemna din Iuaa? e re an A rii vezi it 
mAtĂți libere,pe eșafodul. sovie . aan tia e 
aie, inetarea "i sliacara ndarieza:,oatecga, Patntarazita 
în Extremul Orient, tati Ia e nd i gta ge 
riri hoardelor ropii; s ei atât în Europa cât pi în Extre- 
Toni Libere fa lg ii Whoi 'nfini oner ice, care si abando- 
mul Orient. Se ainpen novgan aL e our ti tradiție diplo- 
neze diplomația Înnânupată; atit; i enre, nu numai să aducă ho- 
matic a discuțiilor 1Btoxgine i A A 08. d Asi 2 fapt 
SĂ „Dl FELIE Aare tt obosita de nehotărârea guvernu- 

Opinia, pipLig : ională, aduce la pre- 
ui trecut, 49 utrignonn în vigA too iti ui matei, omul 
şedințio, omul format pa, e a Risanhover, 
realităților terenului, Genera 


20 


Intreaga omenire a așteptat cu nerăbăare trasarea drumului 
ce va urma, în cei 4 ani de kuvormare viitoare, Dela înce 
ce partidul denveratic nu a reușit în atâția ani sh îndeplini i 
Eisenhower reușește în primele zile : adică, relunrea conducerii 
Tisboiul rece, reluarea înițintivei ce fusese Până ntunoi în 
nile comunismului , i 
Repuodiazh acordurile dela Yalta, Tohernn și Potsdan, Prin 
această atitudine atrage mai mult de partea lunii libere, Inponia, 
Ay renaște speran regâștieArii teritoriilor pierdute pe 
baza acestor tratate, Ra libertatea ag mișcare trupelor naționa- 
liste chineze din Pormoza, fapt ce ponte avâa repercusiuni, atAţ 
în răsboiul âin Coreia câţ și în interiorul chinez. Doreste în a - 
celaș timp ca Popoarele sclavizate de comuni sm sA-ai recâstige in- 


dependanța,, ceeace în uta implicit: influenta comunisti în a- 
fara rani țolor rusești, afirmaţie ce aminei în sufletele tuturor 
celor sclaviza i, o rzĂ de lumină, o nouă Speranța și slAbește în 
acelaș timp intluenţa comunistă, In sfârpit, ndresează Europei un 
nou apel la unire, în on ferm, de a se Pune capât tuturor discuti- 


unilor sterile pa A se trece cât maj neîntârzint la realizări „Dim- 
Dul pierăut tre 


e rocfiatigat chiar cu forța daci nu de bună voe, 
Se știe ch nconstă economice engleze pi 
CE Ar vâini anumite susceptibili Aţi franceze 
e 


Rn eee A ] 3 enței lumii libere, Denunţă co- 
eo e cu iara. eoexisten A 
Eiger Pecica a nu e poi bi14 Deschide 


So poante ca ncensti suverane sH-1 puie în aitua ia dea 
lua hotiriri capitale, Nu ing îndoin ch, chiar dacă progedintele va 
szita, nilitarul răsboiului trecut, nu 'vn OVAL, 

t cazuri în care intervenția bisturiului e necesară, 


Prof, Dânulescu 


olemn că Sonstiinta Amerioei inu Va fi 
Spate de aaclag sânge: 

dur în Socirtatea oamenilor Libera pf, Fea, - 
1 Cr de fiinţe omenesti robito ae 

rnlin, Conetitur o aâ rudă a pericolelor 
& astăzi fiooare tară 14- 


Gen Eisenhower : Discure tinut în fata 
E "Legiunei Ancrioane" 


Aeterna 


eee 





DACIA = ne 11 i 


Deportarea lui Dumnezeu, 
ÎI MM MPR AARE 


In ultimul secol, Biserica, abandonând mises gala AN eee 
ducere politică, a jucat în formele piei ie adi Ta aa 
poarelor, rolul de apfirător al dreptății şi SV Sa 
torul justițialist, paralel guvamalor, ce statii spaga 2 
rile încredințate lor de Pta € 20 OA» MIR 

Tr nenulțunirilor masa . 
Ie aa E pipi roată vamnuvrt mutu a Pie 
Stat, un echilibru între mas . perna ii 
mii a fie cerințele masselor, fie abuzurile conduceri ; 
+ amândouă iara a 
15 Sea) Sai pere înctorul Biserică, pita) SĂ „PORN At 
peri toate fArAdelegile în numele A Dea ee pre pet der a să 
nul stĂpÂnină ee people. dau a Libertaţiloz, 
trivire deveni tiranic, A 
5 juatiției, a respectării bunului PET | pita apa a d 
j 'Nonai faptul nesumnerii Biseric sa a ue rad 
ridicĂ Biserica la adevărata sa peer lg mată a ei 
24 pi i, E a aaa contribuină la peinarea 
se transfomă în fac or de : 
lului masselor, talitar, tizania 
umana, Et E SRI ii et Aa 
regat aut oi ita, în afara fo 
inuman, regim ce nu se totala, necsaita, . fos 
ea RBA oa Hoii, aceasta, 
seşti, pontru A-ș S Sepeaază piele | ne 9ai 
ii Statului polițist, a aaa e EDEA 
în ininiuc 1 ACRONIM at i tai masaalor în jurul 
Aa A Ea posibilitatea regruz ten prtibapizoi conu 
duşnarni, Ar fi ae aie 4 painii e n ra du ceda 
aa onezu OBE aosea actatal Da Ra n ottip ii subjuga— 
ti Aaaa dani soluții: sau Ata Fana soluție, ora = natural 
una ca ANR partidului, Cea da a pir bn roa aloaen- 
iicaia, das pontru Poalizarea SI Mă scai în Mâtaile Jetta D ie 
îl s A unsa ucătoare 
A se fana Jasă condi 
MĂ piu SRR A dorea în acea veche e de Gu - 
iila impuge 
tea el oare avea încre a iat condi ți E ral 
A aconata ar tat viitar L 
vicii, chiar dace + acceptare gazan i a 
Pi Are ml i pe văinelopi sâni dn Panatia? 
OXQ) 00 04 „Să ii de țărani cre soluție, aceea 
plinei commniste, genamț spre prima 


ndus produce 
Monte aceste trade pre aceast mă PR 
oricii e 


părțile, nu mad 
de dipuniaue d ag lt aaa Mera fă di tea, a independen- 
DAPRa ,. SNTRARORA Ata regret: DE face ca 10 î Pentru 
jet Bisericii ortobuze. 48 otatrie E par de politie A 08 vedere 
ivi divera, 
uverului si fie pr: unui fapt 


tan taţe, 
oopădaatadi., „Axă ii mat vondele aatep pansionist,atunoi 
comnunis , 


eX, 
D comunismul n'ar fi avut un progriă 
acă 


i i Bă 1 aceas 
manentizat ş tot apa ş 
acanatţă măuak pise îi ata era cova tanporar, 
tică între eran 





22 


mhsură trebuie să fie temporară,Deoarece, neexistența formală a Bi- 
sericii, pe plan intermațional ar fi avut o repercusiune contrarie 
sensului dorit.Deaceea, revenirea era prevăzuti,dar într'un sens cu 
totul altul, Pentru acest moment s'au creat elemente destinate con- 
ducerii noii Biserici concepută dup dorința şi necesitatea comunid- 
tt: elemente, i suflet, la dispoziția guvernului, Astfel a 
luat tere această parodie ce fu prezentată lumii ca Biserica 0r- 
todoxĂ Nusă, care n'are nimic comun cu Ortodoxia,Pondul e Evanghelia 
lui Marx,iar Dumnezeul acestei Biserici e însuși cârmitorul parti- 
dului, Nu se mai slujeste cuvântul Domnului ci 'interesele mrtidului, 

Această instituţie crează deja confuzie, pe plan intemațio- 
mal, Prin ea se sper? într'un început de democratizare a comunieriu- 
lui .are chiarr darul să atragă simpatia multor naivi ce până atunci 
mai Aveau oarecari reticențe, Această mascaradă serveşte ca o perdea 
de fum, în dosul căreia se pot ascunde intențiile guvernului. 

In aşa zisul Congres de Pace dela Viona, Patriarhul Alexei 
reprezenta ideia de pace, Dar păce yussascii, ceeace se poate traduce 
Prin sclavie, tiranie, Şi totul în numele,de astă dată, nu a rațiu- 
nsi de Stat, ci în numele biruinței marei idei creștine, 

Or, reprezentână creştin: , dece nu a protestat niciodată 
contra sclavizării milioanelor de suflete,oe. se macină în câmpurile 
de "deportări ale Rusiei? Reprezentând creștinismul » dece de pe buze- 
le Sf. Sale nu a pornit niciodată un protest contra asasinatelor în- 
dividuale şi colective ale Guvemului rusesc? Reprezentână crești - 
nisnul, s'a ridicat vreodată contra minciunilor și fărădelegilor gu- 
vernului sovietic? Iar dacă figura Sf,Sale mu şi-a fAcut apariția 
decât acolo unde erau de apărat interesele partidului, care e con- 
cluzia ce se poate trage? 

Unica concluzie valabili e aceea că nu exieţii în aceste cir- 
cunstanțe Biserică, Există o nouă organizație, ce proclană ca nou 
Dumnezeu pe însuși șeful partidului, 

In Rusia și țirile satelite nu mai există Biserică,ci "în- 


treprinăeri”, Proba o aven în "Crezul" dat după ultimul răsboi în 


Iugoslavia cu aprobarea Patriarhului, ca să înlocuiască pe cel vechi. 
"In numele 1ni Stalin, și-a lui Tito, şi-a sfântului duh 

ces) "al lumei comuniste, amin, 
"Cred în Stalin, fAcMtorul libertății și al commniesmului,, 
Și continua De Acest ton respingâtor, revoltător, 

(de red că numai reproducerea acestor câteva rânăuri a noului 
Crez, sunt suficiente pentru a demasca farsa comunistă, farsa dedu- 
blat de criminal sacrilegiu, ppin parodicrea însăgi A Bisericii, 

Unde au fost protestele ridicate în fața ncestei grave pro- 
bleme? Unde a fost intervenția de demascare dis, partea Patriarhului 

Alexei ? Realitaţea 6 cf în țirile comuniste, nu există Bisericf nu 

există Dumnezeu. Duete Sfinte, sunt numai teatre, în care noto- 

rii îmbrăcați în odijdii,îpi joacă rolul pentru care au fost plătiți 
Iar Dumnezeu, în țirile teroarei comuniste, a îm phrtae 1t , 

soarta tuturor zescționazilor burehezo-capitalicti'; a Lee dleartat 
aa ingbațatie GAupuri piberiene, Dumneleu 5 în optydopoztate 

lioanele de sacrificați, în numele unanitarei religii comuni ate G 


Cezar Vintila, 


eroare a 


DACIA = no 11 
23 


CAteva cuvinte despre “lupta”, 


Un prieten ns Treproga 
monopolizat diferite cuvinte ag 


grea part ea (e Suatu rupi, EA anăea 58 anpetae Sfat 

y Su aa e lupta noastră, căzAnă astfel în pacatul deomagogiei 

hai tea în jeioguee e ai Să atAt de argumentare, câ da 

prieten, care, tră Să 

noscut po mulți dintre acei cari azi nu i vit pete) e ribsa 

EREI e Să Neue muie cuvântului "lupta", o lipsA de înt le 

g e datoregto fAră îndoialA unei ne 11 je i 

tendințe de a înlAtura cu ugurință, + de a m a 

n ot ceeace nu faca 
e Aaa e: A IEN atitudine dealtfel, pate. 
ecât numai atunci - 

Dea » CÂnd - în afară de superficială - devine și 
Sensul cuvântului luptă are cu totul Alti însermitate în 

graiul legionar, De aci confuzia, Noi n'am monopolizat nimic,Lupta 

poate aparține tuturor, Dar sensul luptei legionare numai nouă, Şi 

Aceasta nu ne-o poate contesta nimeni, 

: Pentru noi legionarii, lupta înseamnă mai mult decât o ati- 
tudine politică, Inseamnă mai mult decât o atitudine determinată de 
necesități naționale d€ moment, Inseamnă mai mult decât o consecven- 
Ță a unei linii dinamice. i î 

Pentru noi,lupta, înseamnt o trăire pe plan interior .Lupta 


cu noi înşine în primul rând, 
"Materia și spiritul - spune prof. Max Otto, dala Univ, din 


Wisconsin - pot fi inamici, însă pot fi tot atât de bine și aliați». 
Noi credem cĂ acbasta este luptţa nonatrit : a alia materii 
şi spiritul, astăzi în crâncenă aversiune, 
lumea de azi vită cf mostenirea materială pe care o posedă 
nu este decât produsul moștenirii spiritunle, Materia nu se justi- 
ficA prin ea însHpi, inr spiritul nu aro o finalitate în aino, Ma- 
teria este o creație n spiritului, inr finalitatea acestuia aste 
însăși "creația", Ori, în monentul cină noeagtă corelație nu mai 
exista (și astăzi nu mai oxisti) aven "fii" ca şi " ți» denatu- 
rați, Din aceast onuzi noi ne întoarcen la "izvoare", ne întoarcem 
la Dumnezeu și cu ajutorul Lui, ne regăsin, ca exponanți ai unei 
dualitAți, Dunlitate în ochilibru, materie și spirit. Aga ne numim 
noi legionarii "oamoni", pontrucă în fond, nici nu vrea să fim alt- 
cova, nici nu putem fi altceva decât Yoameni”, 
Dozechilibrul 'a dat sfinți și tâlhari, sia 
Lupta noastrii este menţinorea eohili , cei sa = 
harul din noi esto mai putornie decât e a RA aaa 
chiaonro. Iar daci sfântul din noi esto mai era glie E. A Mir 
nat, dar asta nu se întânplfi decât odată la fiecare 


itie, economie, social,Bi 
Sa vorbepte mult de echilibru La : da factor conun tutu- 


bine, lupta noastră esto de Sen ude oral ridicat la rângul de 


Tr brelor posibile, 
poftei e 2 Ma "fir comandanente cari să ne oblige trăi 


legionarilor faptul ch am fi 
dicționarul ro sc. Printre a1- 








E i nța unui somer, 
pa Sa i adie remi a deal bună ti- 
Aceasta este ter 3 + Gsgiă iai ; 
Ra e Apa ni A E A e niaie eat nu dau roade, 

i cale i i Ți ie, Noi 
Sau dacă dau, au pote „Ii ger ue a lume ai ta 
ințim astăzi, amare, m prea , E i 1coaţă? 
Ei ai [aL i d ri ieri, pe 0 art iam cea 
DEP GER II up pol pene ME î a numi "dulce" cesace experien- 
Peri ea e a Experiența ne obligă a da nume 
A proprie ne dovede Rue îi nve.. 
dropriu conținutului. Și nu o facen fărfi Artă i pl Eu N 
ei 09 d ra dea poz i arati Sue ME conțesata, Nu le 
Dică: boa. A6azii gi RE ui Sa: niiz 2 a se recunoaşte identificați 
pot contesta, în măsura în care nu vo "+Alharul"gin noi, nu do- 
cu "tâlharul", Dar în mod public nici el,"tâlharu ; 
a fi recunoecut ca atare. . E 
mopie * n de noaca abată”. Tinta nemetra. Noă 1 recurongiea p 
ARI „A bn NE OPREA mine pir! e: destui, îl împingen 
noastre, pentruci este anti-unan; pi e i “Fete eat. 
la marginea age ar peutrucă e, anti-so oi Re a in 
ginea națiunei, pentrucă este anti-na speta! Ş „ae Ș Eug se 
smn în mapgieei unii, Baniaca pată atăt tite îretânesnata 
piu 1" azi stă sf ple 3 
în el ca Ca, Buba noastră a tuturor. Extirparea ei e dureroasă 
ispensabilă, E lupta legionară... 
ai Pee vrfiim "un mare pi minunat secol. Qi îi pâzvapa 
pe care această planetă oscilant 1-a văzut de tate biele OR 
comic, prea des e tragic, e însă întotdeauna minunat, ME 
tre cele nai îndrăsnețe , vor fi depășite de dai Eue e op: Dei aa 
rău, vine bine, eu doresc să iau parte la spectacol, pie 
cât e posibil."- spune Robert Heinlein.Dar poziția lui es pi pape 
spectatorului, este poziția cantității necesară să umple un i ep 
tra a justifica continuarea spectacolului, indiferent cum se dp isa 
șoară acesta, Numai ch, spectacolul nostru de azi, la care ni g a 
i milioane de Heinlein vor să ia parte, se desfipoari într'un te 
flăcări, j 
a E un moment de mare emergenți, Poziția noastră este de a 
sta în vâltoare, Deaceea Mișcarea Logionară a ales lupta, pentrucă 
e unice șaneă a poporului ronânesc de a nu fi trimis în aţa Curții 
Marţiale a Istoriei, i 
ii In mod special am ales în exemplificaren noastră pe: Heinlein 
Gasset și Otto, căci dacă îl puneam pe Sadoveanu de pildă în fața 
lui Nae Ionescu și Mota, putean fi acuzat de subiectivitate, gene- 
ralizând excepțiuni care ne caracterizează, Veden însă astăzi, că 
aceleași probleme cari au frământat capetele luminate ale generației 
noastre românești, preooupă în acecapi măsură și alte capete din 


alte di ur id na 

poarea Logionară, simplu, încearcă să scoatii tinewetul ro- 
mânsgc din acea "existenți pomeră", “mai rea nogație a vieții decât 
moartea însăși”, care,fie că vina "ru sau bine”, se alimentează cu 
speranța cu "oâptig,oricine ar învinge", oferind lupta eu sine în- 
suși ca un conandament pozitiv, ca un produs al înțelepeiunei acumu- 
lată de mii de ani,pentm gloria binelui și-a lui zeu, 


Matei Popa 


Pine țno p 


| DACIA = no ut în 


. Conâtția unei reînoiri 


de va .£1 mâine ș 


Este întrebarea care freanAtA a 
ia din noi, Omenirea abia cA- i dA se 
trecut și inima ei, purtând îi 


stăzi peste cugetul fiecăru- 
ama de viforul prin care a 
igmatul iîncertitudinei, aşteaptă 


» Apteapti o putere supranatural gt o gcoată din sta- 
rea morbidă n haosului actual 


Un presentiment adâ; 


nec bântuie azi conştiințele. Presenti — 
mentul unui dezastru care va înfrânge legile omului şi va da curs 
vieții într'o nouă direcție, într'un alt sens, Acea presentinonț 
este un început da înoire a Bufletului omenesc Și pragul a 
care va deschide o oră nouA în istorie, El naște în acelaş timp 
din teamă şi din Elia i s6 cristalizeazi în această stare de 
înfrigurare general. El s Apâneşte asthzi viața şi spiritul în — 
trogii comunități omenești, 
Toate ideologiile şi toate sistomele au cAzut din preocupă= 
rile omului actual, Nimeni nu nai e în fonă condiționat de vreo 
mișcare politică, Nimeni nu-şi mai gheeşte sprijin în vreo formulă 
in ernaționalA, Se încheagi azi în lune un fenomen de suflet ome- 
nosc, un fonomen caro - depind manifestările vieții - av adân - 
cește în însAşi esența ei. Omul aro astăzi în față perspectiva 
pierderii sale, SE taate. 
Când dușmanul firii isbește neamurile cu lancea pr ga 
lor sale, în fața 5 ADAGIRIRĂ 03 CIND, Rea, 1 RIA p 
blemĂ se mai pune : lupta înpotriva ace a . 
Joneetlnjauă nefaste ale doctrinei narxiste : mg Acti. 8 
țările subjugaţe de trupele Pda Toate Ai ciabe Ey 
nea 'și pe sânaale 1a7, 08 Ve uai Dă ARII ua i AER Ra re 
deposedarea omonirei do tot e ] „E 
Inte a85a cen mai cumplită tiranie dna SE VIN DDIAA  abg 
rie. Pe oameni astizi o singuri teanii unoș : 1i, prodeatinați 
4 iția conducătorilor oxcopționali, » 
Sc e 10000Ia izidaae fetei pda şi sK le focundoze În duhul lor. + 
sĂ strângă năzu o mir 
Lupta 10005 fiv Salvarea genorățioi noastro şi viitorul ome 
întregi, a obiectivelor 
„ui seţelocere, dinte si sr pîna, Făt 
acestei lupto și realizarea con ț + 
acestor obiective, ! & do azi este noma 
Qompromigul în politica intari za A DI d ea al 
caza oanvina Bumiii Mdiiaiiai Pa ncanuri le să-şi piardă încra- 
planurilor bolgevioe. Ela Sa liber pentru nandvrolo din umbră 
dorea și unitatea, dovonind cânb 


tr'o 
î19 PoSânguuioso amulee națiunile din braţele Hoasorgi BEMRizui 4 
au B - 
botitrâre igtvană URI 2 03 e Sea într'o nouă bază de pla 
conunist, 


26 


care bine trasată în conştiințele tuturor, nu după echivocuri și 
subterfugii demoralizatoare, care tocmai servesc țelului ocult a1 
comunismului, ce formulat de câtre evreul Karl Marx, făcu din po- 
porul rus instrument de cucerire a lumii prin ÎnscAunarea tiranu- 
lui anonim, purtână pe făță masca libortății : Na jaga tea Sa Pro- 
letariatul", -denunire consființită de evreul Trotzky, "alter ego 
al lui Lenin, 

A Noua bază de plecare trebuie sf fio marcată do coordonatele 
acelui fonomen de suflet omenesc pe care cu toții îl presințin as- 
tăzi, Planul biruinței va fi un fapt abia când se vor deschide 
perspectivele unei reînoiri, unei rofaceri spirituale prin care 
omul să pornească la rezolvarea problemelor sociale în duh eroic, 
misionar, 

Daci va veni cândva pacea !'ntre oameni ntre popoare, con- 
diția ei nu poate fi alta decât dreptatea bazată pe dragostea creș- 
tină. Această dragoste nu poate sk iasă dintr'un sisten, dintr'o 
doctrină şi nici din foruri A A E pială, ci din sufletul mili- 
oanelor de muncitori, care de suto de ani sângerează, Ea a împie- 
trit pentrucă nimeni n'a cHutat-o, Omenirea în egoismul ei păgân 
şi-a întors fața dela ea, j 

Acest suflet silnicit al mulținilor, aptoaptă să fie vinde- 
cat prin duhul conăuciitorilor de neamuri, printr'o retortă spiri- 
tuală, printr'o Şcoală a reînoirii, în care ca'ntr'un apostolat, 
principiile vii SRL gHiseascii aplicare , înlAturână pre judecâțile 

i practicile nĂscute din litera moartă a doctrinelor şi sisteme- 
or de pânA acum, 


Ion Țolescu 


Nationalism sau internationali sm 


Niciodată în accuzeul istoriei, oamenii, nu au avut i 
zolvat probleme cari să-i sgudue, cari să-i siluaza «ta Baa 
Dumnezeu, cu intensitatea pe care o trieşte generația noastră, 

au fost întotăca: limi- 
tate cel puțin în spațiu, Astăzi, problemele sunt probl au E ver- 
ticală, Și generația noastră, cu nai mult ae două mii de ani de 
experiență, dureri şi victorii, are ae ales între lumini gi întu- 
nerec, Greutatea alegerii este cu atât mai mare cu câtţ 9 
bilitatea urmărilor ne apasă, vrând nevrână Di responsa-— 

Aven de fAcut An pas gi acest pas e Sa ri... 

O concepție de viață deteminnta de doi fnctobi reprezen- 
tână respectiv binele şi Thul, este nodul do. încerca ' A p: 
dal cum va fi desfăcut acest nod, depinde răsăritul Das de fa 
nâine, Pactorii sunt : naționalismul şi inteznaționn dee uă de 

Mereu, internaționali smul , a tost întnţ pata smul 
superioară, care, fie cH vede "onu]n prin priza o treaptă 
de frățietate şi dragoste, fie ca 1 vede ca Map eTegtină, aceia 
tr'un proces econonic, e treapta 1a care omenirea” un factor în- 
mevoe, trebue să ajungă, ş rea, de voe sau de 


oo mmm mm nam 


pe: 


DACIA - ne 11 a 


E cert | Trebue sa ajungă | Insă 
cun ? Cum sa 
ala pt itaeă în fond, acesta este osonținul probaaiati Ș 
tuitorul a jalonat drumu: i 


1 şi, trei 
rica l'a controlat cu multă eficien i Btaopiăa A entat bă e 
unire între om gi Dumnezeu, între ori pa fericire, s'a întâlnit cu 


un element nu fâri invortan în spiritul A 

De aici excesele pi de o mazt3 “i da snt, 2 AO Rota 
1 dorința de a limita n 7ve garda » Cu inchizițiile, 
ș ț gata vvoritoriul", nu lui Dumnezeu, ci Bisiricii, 

Aga a fost încoputul, An venit Reformele Calvin dA burgha- 
ziei o nouA etică, ca şi posibilitatea de a se recunoaşte ca atare 
iar descoperirile îi dâu noi îndemnuri „Omenirea începe n se preo-- 
cupa mai mult cu "omul" şi mai puțin cu Dumnezeu, ajungându-se prin 
diferitele etape alo ultimiăor patru sccoli, 14 forma enormului 
progres tehnic, cămia îi sunten rărturig, Natural, nu înseamnă că 
această preocupare esta un fenomen nou. Omul de cânda aprut ,con= 
tinuA să pipăe gi în fiecare zi “descoporă ceva nou. Numai că el nu 
bagă de seamă câ acesta realizări sunt produsul unui sir de aacri- 
ficii și renunțări, când specializându-se atât,"ol" însuşi a râmaa 
un "semi-om", B creer, inină,pântec, un Lucifer care nu cauti tro- 
nul lui Dumezeu, ci tronul noțiunei de "om". Or această noțiune 
implică o realizare pe vertica &, o viații interioară caro mu, se 
poate explica printr'o teoria a "lubrif: canților*, ci printr'o 
trăite înaltă spre perfecțiuna. 

Acest La Piu şi negativ în acelaș timp, această în- 
binare de bine şi rău, de Lucifer și Dumnozeu - rădicină a a gai 
diei umane - niciodată nu a fost mai clară ca în zilele nonst = 

Dela om la societate nu avem docât să facom o adunare sa a 

“ ini întrebaren noastră esto : Sunt aceste do 
o înmulțire, gi-atunci, d 
Răi în echilibru '? Dacă sunt, puton dor- 
caractere sub semne diferito, în ec linie răa 
mi linititi, Mai frtăgi e oa Ii ae pin 
însă ch trisAtura luciferică este . 

Nu este oare subiectivă considerația pati ua IE 
determinată de premize falsa, po care istoria a aula tn, fn; 

;Noi nu avem timpul și nici spațiul Came, e 
doeli, Noi trebue sf facem pasul, si agata ea iină o- 

Idealul fiind fericirea, dar aociotatea oibntiii po 
bieotul ei, problema care s0 Dune 23 so ajunge In fericire. 
centreze energia omonoască, FUSE a e soadiuay. ? 

Dencoea, naționalisr sau pt trace cr Ab anticipăn 

Intrebându-ne coniten o eri 0 'sootetate interm ional, o 
o realitate care de fapt nu oxis stutindoni şi nicheri, nu oxistă 
sooiatate: Săză zădkaini, Aer po naosă nu poato fi obisotul nog- 
șe1 puțin po lumea acodetă «e Pre tionnui, în care indiviati ropra= 
tru, Exiată o comunitate in tare bine definite, 


carac te 
iii a304ăă 4 înteai suni esta o roni tie se nu 9 Sie 
29 rozulta $ ie artiti- 

nega, Ea este evidonti, esto nici o construoţ 
Pete oa diforită, o realitate 20 Sp, o sociotato nu a renuntat 


1 la care nic 
cială nu o poate storgo ș dophşaște bu- 


void. le comune 
A ATA dă, EMA A care depă pata, Taloi se morală pi veapeot 


na stare materială și 80 praocu 


28 


propriu Exact datorită acestei conştiin e de respect propriu ,apa- 
ve în prima jumătate a sec. XX, conştiin respectului național și 
ăe aici respectul internațional, ca un imperativ, ca o cunună a ci- 
vilizației şi căreia vrem să-i eliminin factorul negativ. 

Astfel s'ar preaenta produsul aceleiaşi EDrsu de pe plan 
intern pe plan extern, considerână na ionalismul și interna iona = 
lismul, nu ca două noțiuni cari se elimină, ci care se complectează, 

Aşa dar, na ionaliem internaționalist 1 

E paradoxal ? In acest caz, premizele de la cari pomin sunt 
paradoxul finalităților noastre. 

Deosebirile nu ne despart, ci ne alătură, ne ajută, ne anină 
desvoltarea proprie, iar contribuția na ional nu este numai nece- 
sară, este chiar esențială bogăției şi runuseței peisagiului în- 
ternațional și .„„fericirei, 

Naționalismul nu exclude, aşa cun poate se pretinde, norme 
de eticii socială u polițică internaționali Dimpotrivă, acestea 
sunt de importanță vitală oxistenței societății naționaliste, fiind 
însăși expresia ei. 

Pără îndoială, nu von ajunge la aceste concluzii dacii înte- 
legen prin naționalism, pa egoism, pofte, i nu respect , 
altruism, abnegație, noț ni comune tuturor religiilor, deci tu - 
turor popoarelor + 

In diferite timpuri, cu diferite argunente s'a încercat a 
se doveăi cf etica contracarează progresul: 4 

Nu puten fi convini i de acest lucru, Credem că numai etica 
£1 stimulează, îl ridică dela orizontală, InsAși negarea ei „este 
acceptarea unei etici, aceia a ne-eticei, dacă se poate numi! aşa, 
și de aici rezultatele... 

Cu V2 nu se ajunge la Dumnezeu, la fericire, chiar dacă în 
anumite circunstanțe, e un mijloc rapid, Ceeace ne trebue e să a- 
ven co tă iei prezenței Lui în actele noastre. 

onșt ința prezenței lui este esența naționalismului ca şi 
prisma la ACAD +rebue văzut internaționalismul . : 
năepărtânău-ne de această li si 
sensul ip noastre. i e aaa Ap Lopagi 
xperiențele pe cari le trâin, ne po 
lumea întreagă po fără patrie și fără pe aetiaLni nubăai, oApă 
că Boa momentul Marei Reforme". . 
rebuesc revizuite toate idei 
concep iile veacurilor trecute E edit pla ierni aia 
finalităților 1uin - spune Horia Sima în M glia or pi 
i subliniez "finalită E „în Menirea Naţionalismului , 
di inalitĂților lui", cari nu se găsesc în negați 
Ori cum am dori să argumentăm aceasta. egațaa 


Marcel Preotescu 


n. 


me 


DN 


i me 


name 


DACIA - 2 11 
23 


i 


The atomic bomb 


The caracteristic feature o£ the. present time seema to te the 
nonsense. Insinuating and powerful, it affecta the spirite apparentăy 
+he best level-headed, And the evil has se deeply taken root,that no- 
body seems to realize it any more, People enjoy that atmosphere of 
uncertainty and only notice it when the event obviously goes veyonă 
certain limite, However, who coulă, in our upaet vorlă, determine 
+nhose limits ?! 

Ană that is why one of +he most striking nongsense flies about 
+he free worlă, without being considered as veyonă the allowed limite. 
Here it is : " As soon â8 +he Russiana will get the atomic bomb, the 
war will start "e 

Vnich is to say : " No, Mistere Rusaians, don't be afraid |! 
Go on doing all you have 40 do, because We have no intent of preven- 
+ing you from going on, or even +o reproach you With „We can- 
not do it because you have no atomic bomb. 14 woulă be cowară from 
as 1... We are gently waiting for you ană we are going to study what 
+o do when you attack us with your atomic bomb. It ia up to You, Mis- 
ters Ruseians, to start |..." 

Afirmation absurăd+and unconscious, which betrays a tate A 
mină unnaturate and irresponsible. And however, those Words Se RE 
quently heard repeateă by persona of intermational fame , a8 


ricans as Europeans. nstrous, te affira ai i 


It is an anomalye+ 1+ is even. no 

tain such a thing. For, it ia inndnigaitle 4o wait for an 8 

p! h a weapon to set going & . gr > 
ai ET, of an armed Zonflict between East i Vent arina 
means URSS and USA - he viotory VIP e iat 9% vene e 
which will throw the first ten or tventy & 


ans 
prediction which seems unfounăsă , because the Russi 


of the two ultra-destructive arms, However, We say 


on the most to 
may Te nem, looking onlY v1y aase 
for IER rosa tal vorlă. Although nobody, oan_ posetbiY 


înty tr osen Idea med about ite+- 
iei The nosenboze 284,54 well inf : 
aut ae E i Sans" calculationa+ Here is an exemple + 
ie mada of human optimist, a 
vhich could 8180 ve calle human 


is not absent from the politie 
14 is the most common case. I . 
and chiefly, hunan improvidence » N 
is unquestionable + 


cowardice. 
Annger+ That not yet got. 
doesn't 1 RuBaie (a TMISH hat îs because it has slozesă long 


Şienâţ 03 pl is noth ITy 
ago. (LOGIC ere EV 
tsar +he comunism expansion through 
precarious peace, Re 
certain period of calne be Si ve can e 
nism of the Russians, to N ne nus 
Since we are not attaoked 





30 


We have no interest either to attack them. Why should we ? We have 
nothing to do with the hunâred of millions of creatures deprived of 
liberty, subjected to tortures and huniliations, folded like cattle 
în the huge red anclosures. (0OHARDICE) And, moreover, we have obli- 
gations în the war în Corea... (EXCUSE) . 

Those calculatora think it is more efficacious and more hono- 
rable to accept the humiliations from the Moscovits than to tell them 
once for all : Stop! 

This fres worlă, to which go the hopes of all the nations re- 
duceă to slavery end which had the incredible luck of being the first 
+0 reach the mysteries of the desintegration of the atom, remains li- 
ke hypnotyzeă before the reă star of the Kremlin. Although possessor 
of a weapon - that the Russiane would use without hesitation had they 
got ît - the free world torture themselves with vain conjectures - 
that they are alone to consider seriocusly and to try to solve accor- 
ding to rules they are alone to respect, Empire of the nonsense |... 

When such a weapon has become the monopoly and the defense of 
a world which calls itself free and which pretends to fight for frec- 
dom, the duty o£ they who ows it, is to use it for the sake of man- 
RR A “pi gta aaa themselves, but to defend the freedom 

0 res sh it where it has b . - 
dom of i their OWN freedom. PR REP cae: Ana. free 
use of that weapon - which seems devilish - becomes divi- 
ze Fă ia fact that 3t is in the hands of the defendors of liberty. 
în âue pete doge XE dela eyes, might get almost a symbolic 
nelped. îs matter a ale ara we ought to thank God for having 
8 why, we must not become 1ty of negli i 
Sp ve ci a ăi i ie and sea DR ete 
j e 00 bo not to force them t back 
their domination oven the invaded countries Dea 
» not to oblige them to 
pi Apa Sagan, through the tnreat ot the atomic cont by sing 
fate put into Yu, that îs to understană nothing, neither to the poer 
ag a ea 2, RL PAD nor to ite historical mission, That is to be 
die d altei Fata dap of the worlă, and. what is worse, un- 
can reault with Să aia apte Ip le aiarrmce înat 
most strongly stricken will be the j00p aiviaipea world. And the 


Ther 
curea sie totii Și tnt ete a serata ma pin 
ges. That would be my to low însti să 
degtiny of_ti but imitating those wo want to pt rare 


pipa 4 fight. But whon the 
ză tute pen, . & k, the atomice b si pei pre 
ow many nisfortun 
92 tne atomic Vimb ssd been pas ua AVE beon avoided, 1? the spootro 
rences tara ught to the green baze of th conte 
e Russiane havi 
bomb. And even if they i got the atomic bomb, Still lasa the E 


it sho 
amă primitive phase, then Vi thou SR Al an experimental 


DACIA - n? ll 
31 


Now and not later, the time has come to cruch 


+0 force it to respect other peoples! 11fi that rod empie 
+errific weapon is not yet between their miere rige ni bupu mă 3 


Later, it will be too late, 


The day when the atomic bomb w4ll belong effectively to the 


come to make the Announcement by beat; 


sovietic arsenal, they won't 
of drun : : ! 


" People of the free world, be prepared, To morrov, we are 


going to have fun with the atomiă 'bomb |... 


Dr. Pnust Brădescu 


„En 1946-47, il nurait suffi d'une attituda 
6nergique de ln part des Btata-Unia pour que la Ras- 
sie S'assagît et rotirât ses Amdea derridra sea An- 
ciennes frontiăres, A ce moment, la bombe atonique 
inspirait une terreur saerâe. «+ 

E4 maintenant aprăs avoir aystâmatiquenent n6- 
glig€ toutes les mesures de prăvoyance, on propose 
aux peuples qui jouissent encore atun climat m li 
vert&, de se râsigner A une pix fallacieuse, d une 


A dea 
attente indolente, d'abandonnsr leur avenir 
“ hommes sans scrupulea, qui ne mouzeieneat, A atre, A 
espoir que de voir jură ădpâta remplis 
A lt'assnut final. i 
st et An dea ii a journant “aine a, and 
titudes du moment, 108 chancee d'une pa 


E veront acemaes ? i 
ate e a quo deux fagons 4 falie N gi 
ou bien avouor sa faiblosse ot 8 n = EEE 
morcenu au Moloch sovistique, su bien nt topi ana, 
part do Staline un retour AUX Mei pa 
Maia avec catte dernidre alterat 
le domaine du miracle, 
ln grâce d'une repons9+ 


.. ... 


Le Bolchevisme eat 
dfmoniaquea qui asanillent JA terra: 


de la nsgatione: e 
HORIA SIMA 


: torean 
a impârialisns Asărinlieno 


same 
: Destine 4, Hatiori 66-19 





Te discoure d'fisenhower 
OIL REP AEE E 


Les circonstances politiques internationales, les troublea 
dconomiques ou sociaux, etc. peuvent provoquer une mutation radi- 
cale dans les discours d'un chef d'Etat, Et cea altârations peu- 
vent aller jusqu'ă contredire une affirnation antâricure, Il n'y 
a pas ă s'en 6tonner, Les intârâta de la collectivite qu'il sert, 
lui impose une malldabilitt et une sagesse exceptionnelles. 


Cepenâdant, on peut supposer que le premier discours d'un 
chef d'Btat, nouvellement lu, a quelque chose de toută faită 
part, qu'il aseăle la personnalită de celui qui le prononce et 
laiese entrevoir une foule de rdalisations poseibles. Ce premier 
discoura est une carte de visite, Il doit revâtir l'aspect d'un 
fo d'activitt. I1 doit aussi d€clancher l'enthousiasmo des 

lecteurs, car nomalement il s'adrosse A la nation, 

C'est jestement pourquoi, le premier disccura du Gen, Bi- 
senhower nous paraît trâs intlressant et trâs curieux en mâne 
temps. Intdressant, par ses affimations d'une portde interatio- 
nale. Curieux, par la manidre nouvelle d'6tablir les prioritâs,. 
On ne se trouve plus devant un discours du type classique. Bien 
que s'adresgant A la nation amdricaine, les affirmations, les 
promesses, les avertissements, touchent, englobent toutes les na- 
tions de la terre, Cotte manidre,, hors du commun, laisse prâsu- 
mer dana l'esprit du nouveau prisident, la conscience d'une res- 
ponsabilitâ de "leaderance" au milig dea nations libres, Los E. 
VU. sont appelde A s'assumer cette leaderance et le Gen. Bisenhow- 
wer n'hâsite pas A l'affimer, tout en mesurant tris bien le 
poids de cet honneur. 

Son discours laisse complătement de cât€ le souci des in — 
terta directe et les coutumiăres promeases de bicn-âtre matdriel 
A l'6gard du peuple amricain, pour embrasser les intărâts d'une 
communaută plus large, celle des nations 6priscs de libertd,C'est 
A elles plutât qu'il s'adresse pour les amener A rdaliser ensem- 
ble une commnautt de confiance mutuelle, capable de "faire front 
aux menaceB", Cos menaces, il ne les dâsigne paa nommenent, mais 
il eat manifeste qu'il s'agit "des ennenis de la foi en la '1iber- 
+6, qui Sea ritmate pas Dicu, mais seulensnt la force." 

axant son discours sur la digni ! ' 
jet Sp de dacie, sur l'orgueil du Pee martor + Ş. 
Aaa Da alee a rompu avec la tradition, Il ne 

En $change, 


ramne de ce qu'il va rdalisor, 
pa î De slutulte, il 6tablit une ligne 6thique 
e 1a liberă, 11 damande qu'on uive cette ieprangeront du cot 


anul 7 aaa it6 enţiâre, 
i a e 
piiucigăt, A. a. Amine des devoirs plutât Gia Sao on - de 
. point de vuenoral, le discours du President 


__ter lour libert, 


e 
" davantage et vaut mioux Erouper autour nau moment 


DACIA - n? ll 





3% 


parque, le toumant d'une 6poque, Le mat « 

yankoea - que leurs adversairea ausai visa atena at L"deoiene 

reprochent tellenont Ş 495 6+6 d6nassâs, ou du moine prpini i 
ve, Epreuve, quo le Gen, fBisonhow i 

pe urontar victorieusenent, er croit non pouple capable 

Tt c'est ici justement, que se râvăla la da 
du nouveau prfaidont des B.U, on son pouple, Lo SI eat an 
Je problomo sssontiol du monde, no sera plus la adcurită de tal 
ou do tel peuplo, mais la s6curit dos nationa librea et 1'honneur 
de leur communaut6, C'est pourquoi, chaque nation, granda ou peti- 
to, doit Stro”prâto A tout risquer pour la patrie”, Et tout d'a- 
boră la grande nation ambricaino A laquelle incombe un râle prd 
pond6rant dans le concert des peuplea librea, La nation amârieni- 
no doit &tro un exemple; un foyer d'abnâgation pour le bien de la 
connunâută monac6e;, un noyau autour duguel doit se cristallicer 
1t'union dos paus Gpria de libert6. Quelle conscience de L'impor- 
tance et de la force de sa nâtion Il... i: ; 

Mais, quelle connaissance Aaussi des faibloaaca quo la ri- 
chosse ct la civilăsation mâcanigue ont provoqud dana 10 arenă 
peuple amâricain lorsqu'il s'6crie, comme un avertiasement : "Le 
peuple qui est plus attach ă ses privildgea qu'ă sas principes, 
ne tarăera pas A perdre A la fois les uns et lea autres. 

Par les innonbrables allusiona et avertisenenta contenua 
dans son discours, le Gen. Bisenhover cherche A criz, 08 youx i 
de ses concitoyens. A leur faire comprenăre 1 inptrat BADSTI 

i i sition oxceptionnello » 
historique, qui lea n placâs dans une po E Pate ba 
lourăe de responsabilitds, Avec son 08 rit de mi TE a a 
A affronter des situations troublos, d vag Aria, pif ui 
hower n'a pas nânagă son peuple, Il na lui a ion Pit îi ee: 

ture, devant laque 
a tout simplement expos6 une conjoncture, r L'âme tranquille» 
trouvora sârement un jour et qu'il devre PENE force 6quipăe 
Comme il affirne Poza. je "Patriotisme sign: 7 
et citoyens prâpar6s". auite 6non- 

Ieri Fieati ves aussi sont les 9 dee de jeni un trait 
cdea avec un luxe d'argunontation: Cos par Ia olles som- 
renarquable : bien que destindes au ue gei n pe plus, ollos 
blont formuldoa A.1'usage de cafe =: amărienin onveza 168 
semblent des promeases- de garantie e future qui poumit affoc- 
autros nations, pour toute &ventuali 

de toi, habile st oppOrtune+ 
Co discoura est une contesBion, stobscuroit chiquo our 
L'horison des rolations internationa : 


u8= 

bre poseiblo dt'anis, iri să Setati si portăgae s9f7 ice & 
&mont, 18 AT, $ 
i eale A 00 a0E 2ssenboer, 2.98 1a ?. Cea 
noua cherchona. „c'est une mă) ze x 
explicitenent, que 1A Paix nete di du Gândral 10 i pă 
Adroitamont conguy le d4800 pe ar 108 Sela A dear 

rien 1a politique nende actele Ș 
"ennemis de la foi on diberte” 





54 


les nations libres-on-tyranisdes-par-les-ennemis de la liberts j 
L'espoir qu'un jour ces ennenis seront combattus et ad6truites, 

Nous aurions bien voulu que certaines questions - fussent 
posdes d'une manidre plus: catâgorique, plus combattive, 

Bspârons, que notre ddsir sera satisfait un jour par le 
Gen. Eisenhower, non seulement par un discours retentissant mais 
par une offensive râelle, 6crasanţe et victorieuse, qui ramânera 
sur notre terre bouleversce, la libertă et la confiance frater - 
nelles, auxquslles il fait allusion, 


Dr. Radu Buzdugan 


Pot fi Prancezii Soup azaai ? 


Ziaristul american 0.R.Gallagher a publicat un interesant 
articol în revista "Social Research" din New-York, în care însem- 
na unele observații personale: asupra psihologiei poporului fran- 
cez, respectiv asupra vederilor lui politice aşa cum reies spon- 
tan cu ocazia diferitelor votări. Ca să fie sigur de obiectivita- 
te şi mai ales departe de orice influență orășenească, s'a fixat 
în mediul rural. Observările le-a făcut asupra mai multor catego— 
rii de înși gi a manifestărilor lar, Mediul riral este, fără în- 
doială, prielnic unui studiu social obiectiv și satul francez i-a 
paz REWpodiăa imagine a poporului francez, așa cum îl cunoştem 
cu toții, 

i Este așa de precis şi așa 'de usor verificabil punctul de 
vedere francez | căci tâșneşte din sutletul acestei mărete Ari o 
„sinceritate uimitoare, prezentată cu un spirit sui-generis, 

ă Şi ne linteresează aceasta mai mult, mai ales în zilele 
noastre, cână se aruncă un oprobiu asupra glorioasei Franţe, care 
ii, visuri de liertâte, cu 
şi atâția pribegi, a cărora viață 
ra dintre noi, Vreau să spun că 
ase Aura unui popor cu trecut 
por al globului. Vasta experienţă 
politică pe propria-i piele, sorții uneori defa ua- 
țină îi BE piele, ț defavorabili în situa 


șnic nemulțunit de e1 însuşi al Francezu- 
„di, şi altele, împing pe unii gânditori sa creadă ca Franța se 
asi pragul unui faliment moral, că este complect comunizată, 
“aşteaptă ordine dela Moscova și că flacăra la care s'ar încăl- 
zi ar fi cea a Kremlinului, Noi, care credem că putem cunoaşte 
cât de puțin sufletul poporului francez Î 
i american Gal ; » 
n'a prina bine caracteristicile franceze, A era ăia Că 
a nu cunoaşte f 1 £ de 
loe, Poporul francez, în realitate, nu se lAsă însa Sa 
. valoarea lui intrinsecă, Mai ales nu se 
nimeni, sub nici o formă, chiar cână este Învins. 


istoric neatins de vreun alt po 


DACIA — n? 11 3 Ș 


35 
Este un orguliu de neam hobil, 
însă să știe pentruca moare, Şi 
el însuşi de aceasta, PildA vie 
Prancezii au cedat pur și Bimplu fără lupta răaboi mondial, unde . 
inăcă n'avea un ideal de luptă, Nu stia pentru, 
Când a văzut că n'are ideal, a renwitat sa aa trebuio să moâră, 
favorabilă pi a făcut-o fără sA conelite oamenii 
gat condus doar de glasul pământului , An vorbiţ A Psi 
germani, cari nu luptat în Franța, Au adnirație porta optati 
francez, Ii admiră nu numai pontru jertfa lot ilimitată si necon= 
diționată dar și pentru un cavalerien decan de istoria vaihe greco- 
romană, Ostașii francezi, e drept, n'au mai luptat pa front, dar 
au luptat sub form de grupuri de rezistență, cari nu luptau con= 
a A datat adi aa aia E II RR 
tul rural,Micii meșteșugari, slugile, convinși de stăpinii lor, 
dau votul lor centrului sau celor de dreapta, doi pi la sate, 
se recrutează din mici funcționari, lucrători omouri „şi unii pro- 
prietari mici (cari speră într'o expropriere masivă spre a deveni 
şi ei...mari). Observă însĂ ziaristul că mai toți cei ca au votat 
cu comniatii sunt mari adversari ai ilor sovietici, unii De 
contra socialiștilor sau sindicaliștilor cari au stricat mp: 
şi raporturile dintre lucrători și fabrică, Ziaristul sepia 20 
Taţionalul stApânoşte pe IES francez şi de aceea Tu po 
) , : 
o Atitudine politică perfectă, : Fie Aepoă 
Noi credem îns altcova. Ziariatul nu pt e n de i 
tie între "comunismul francez” teoretic, Meta iai 
siatico-rusesc, care repugnă oricărui on de A DER 
pinge cu dispret ordinul-mesaj pornit din 2 data du JAR 
Poporul francez, acel popor care a sângorat pentiti îi cif tre, 
tato, ogalitato și frățietate, nu poate admite Sh în 0idde torv- 
să tronezo peste" conştiinţa lui de caiet jiaa RI nu vrea si se 
re,tiranie şi înfiorătoare samavolnicia + umbră, Prancezul este 
vadă mințit'de nimeni și nici dirijat din VENE e 4 te nurdis= 
niscut luptător viteaz și cavaler, şi Du ee soi nipistuiție 
truge, ci crează; nu oprină, ci conaolen. țiile" lunare, apoi Pran- 
" Dacii sovioticii se laudă cu "epurați lor lor, Suflotul 
i ia via ta chiar dușmani andioaaa 
cazii s'ar îngrozi să ia Ti “sto acela Care & creat PET 
francoz, suflotul poporulu 10 naro nu se zâniaște ii Sovieticul 
istorio a Frantoi şi un suf lui da via 
Francezul ştie să-și ceară dap 0 francez ştie si trb» 
nu poate, chei fi Lipeopte Iinhidiisi otite 
iască, să-ai satisfacă c 4'nu 
1as& dondulă do ngmochorii" pietii, t 2rlnce taebuie Să 
nici viata, nici Sonzațiile Ci UN i pi 2 pete rr 
sa pai Amilia Iuiy DA co esto 
Bibi gospodăria lui, fi sovlotie nu știe 09.94 
tabil, altfel se revoltă; un si Dale 


Jacială 4 iatioi, sovis- 
fiindcă vaio gta tacă tn, 090ci fe dată bolșovici as i 1 Dortam 
Prancozii nu 


'rancezii sp 
tici, doapoți ai gopoaze ot. VA nici un câ 


toa tuturor" popoarelor luni ni lore Dimiteiu 
ma do iuft posto inta nobil a îi 1.8 i 


Un popor care 


Pe marginea unui interview 
RD A-III-A NOR 


Prin August 1950, fostul rege al României, Carol, a dat cu 
mare greutate un interview unui gazetar portughez. Este ultimul 
înterview, cHci gazetarii cei curiosi, ca și publicitatea, repug- 
nE fostului monarh, Și bietul gazetâr portughez accentutază a- 
ceastă ură tenace, amintește zelul fotografilor americani de care 
se teme mult Carol și care în înărfeneala lor iau instantanee chiar 
şi prin crăpfturile zidurilor, dac nu pot dintre crengile copa = 
cilor stufoşi, 1 . 

Gazotarul s'a dus la Estoril, pe rua de Angola, la vila 
Albă "Marisol”, Mai erau curiosi pe afară, dar care nu erau feri- 
ciți ca şi e1,..Sună, In cinci 'minuto, un portar îl introduce în_ 
tr'un selonaș "roşu", unde se întâlnește cu Dl. Urdâroanu, minis- 
trul casei și lacheul oficial, Acosta aranjează totul și toate : 
audiențele, concertele sau expozițiile de vizitat, jocurile de 
cărți. Credinciosul valet cere legitirații, pașaport eventual, ia 
note, cere listă cu întrebirile ce le dâreste si interzice total 
întrebări asupra chestiunilor personale sau politice. Este primit. 
la o masA cu cărţi si jurnale, stă "oxilatul" cu chip obosit, îmn- 
bătrânit, palid, 'cu'ochii stinsi, cu gesturi nervoase, cu o ţiga- 
re între degetele tremirânde, "Si începe interviewul propriu'zis, 
cu întrebări şi răspunsuri, j 

Acum, pentrucă am avut posibilitatea să avem întrebările 
şi riepunsurile, le vom da exact, și po umă, fiinâcă aceste rfs- 
punsuri nu sunt cele care ar trebui să fio, ne vom îngAdui să răs- 
pundem noi, cum ar fi trebuit să se răspundă, 

Int: Care sunt rtiunile pentru care socotiți România ca 
pe o țară monarhică ?  * & 

REs: România a fost totăcauna o tară monarhică, Poporul ve- 
de în suveranul sfu un arbitru de care este legat. Ii place Sa fie 
condus de rege, decât sA fie guvernat. 


i Cun ar fi trebuit să se răa dA: România a fost totăsauna 
monarhie constituțională, cu rege care trebuie să domnească,nu să 
guverneze (ba să facă și dictatură personală, cu încălcarea Cons- 
tituției poporului , creându-și partid politic). Poporul îsi iu - 
se suveranii buni, întelepți, iubitori de popor pi de tară,cine- 


tiji, cari nu-gi uită datoriile sata ae E1 Po ? E 

« Poporul român este în- 
țelept și vtbaltoz. dar nu eee, bată joc de E1 OAB 
Are norocul să-i fic rege, Poporul are" încri 
dar daci se veăg înşelat în visurile lui, a 


? 
că de pământ. de aa cu vecinul pentru vreo vită sau bucăți 


„cular de a întâmpina po Domn cu petitia în proţa 


DACIA - n? 11 
5 





spunem deschis, că spiritul nonarhic n* 
Cun ar fi trebuit să so răswin us. ECiZat încă, 


nicio scrisoare măcar, Ghia 2 Bbundă: Nu-mi vine aci, în ext] 


: . Tr prietenii y 
apinaroa țArii m'av uitat, Sorisori m aaa i-am Înboghțiţ me 


gimul groazoi și-al morții, po care ou lan ie VIE, cei me 
nânia, mu lasă nicio pasire st shoare Aaaa. Vină în Ro- 
român, de care mi-am bătut joc câ am putut, mai avea dia aa. 

j ' , 9, dar cu n'am fa 
cut cun aveau obicoiul a'o faci marii moi înaiitisj Cazol 1 si 
Ferdinand cel Loial, adică să le mai facen dreptate, gau sh În dia 
un ajutor din onesa mea cu bani, ci le trinoteân poata apti 
ției să facă ea ce-o vrea cu elo, In prezent România date sfără- 
mată şi cu mare greutate se va reface, Cine sunt vinovați da acona= 
ta ? Nu este cazul s'o spun, din motive pe care 16 înțelogoți, de 
sigur... - 

Int: "Comitetul" dela Washington, care luptă în atrfinătato 
contra regimului actual din România, lucrează pe principii nonar- 
hice ? 

RĂs: Desigur. Este ca şi Pe iiia din țară, tot monarhic, 
Este o Tegăturti de unire pe câre n!'o poate diatruga regiml rosu, 

Adevăratul răspuns: "Comitetul" dela Washington este ci 
din oamenii mei de casă, Toţi trăiesc bine din fondurile IE 
care le-am pus la dispoziția lor fără voia mea,Sunt și 7 PIE 
de monarhici, cun am fost eu și-cun voi mai fi, Co Sea Sr E 
Aș putea eu să vă mai ee si redarea dar 
pentru mine, nu sunt puse în chestio ... 

Int: Mi se pare că mulți exilați, în poi 
telectual, reprezintă o forță reacționară și a E tăo să 
comnist, când acesta va fi'exterinat. pei a E 
compară. În grupe cari luptă în străinătate pen E i 
mâniei ? E ciale 

Ene: Dinorepuă acoata ezâta otel ra natală itenai 
tigate, cari vor dispărea în acel bit -a14A parte vor avea în 
pentrucă istopia nu se nai repetă. Pe de altă Piiditarioe sau 
fața lor o situaţie de fapt, care va imul Toșu, 80 VA ÎNPUn 
exterior, Dacă din afară se nimicește rog 


i Ca a. de car-zi 
e agp art map let acesta: inorotul 4008'04)' reaa 
vorbești, stimăte Donn, I-aa Wee cu s04e însă do ni A000 
când eran rege pentru Qi, An po AR o setul Mișolzii i 
din ordinul mew personal, Lo-am ucis Pi Jitic perfect organizat 
care ora un on integru, cinstit, un Sa Tn siibiciun rol po- 
un vizionar, dar şi realist în si 0 tă jucam 
ninte mi l-am socotit, „rival, na apturile po. 
litic, adulat de toate lichelele și € nu-mi pare "am 
, Ă tinate Domn, mii, cdei n 
ucis ca un nenermnic; dar vezi, eră altora, pii Și . 
de asasinarea acestui on, Bă Mpa, 
suflet în mine. An apeculat ţa in oare an profita Șai an pe 
de en nimic. I-am inpu8 logi, d E neta do avia i spre ţa E 
Chestia cu îimbrul Aviației), In D0%etiă peaugit Î pa A 
știință gi pe bieţii aviator toții avioanele sa 
ră, âupă'de recepționaserin cu îă 








DACIA - n? 11 





b] 
i Portret, 

hior ministra al Armatei române, din care eu de . 0 lăgi oaia 
it a 42 Doamgl xăsboi mondial, ținânău-mă după fustele unei 
sonionite nostime, Chiorul Esta mi-a făcut toate gusturile abso- NECULAI STRUGARIU 
lut... „.Dar-să nu mai intru în amănunte că mi-e scârbă și mie de ni- 
na însumi, Numai acest tineret de care mă întrebi Dta'acum, numai PO E eee 
acesta va avea un cuvânt hotărâtor, căci a murit fâră murmnur în A fost unul dintre marii muşchetari ai Mișehzii Legionare 
zăshoiu, în închisori, în lagăre de concentrare, arşi în cremaţo- Viteaz fără pereche, credincios în viitonil . 


i uoisi ei de asa zişii naționaligti, cât gi de comuniștii de 
e munți, e pape roză torţe, adevărata. roz1sten i 
cu lupta, sângerare, foame şi moarte, nu cu discuții inutile, la 
ceaiuri dansante, în fracuri impecabile, priviți languros de fe- 
mei încântătoare... 


liţie a; : 
oării, vorbitor și povestitor neîntrecut și mare gristea etala ză 
rel Teodoreanu, cu care se'nfrățea la anumite ocazitni, A fost o mare 
figură romantică în Migcare şi alături de Niculiţă Totu, Orânganu , 
Dănilă, şi alții de care vom vorbi, dacă vom putea, rinân ca nişte 


E i = . i de grea epopee, cari totu întotăeauna în flirt cu moartea, nu 
Istoria nu se mei repetă într'adovăr, căci eu nu voi mai bi sn“ preacnsteaacă şi afet au din noi, j | 


urca pe ţzonul po care l-an surcat şi degeaba ni marghiolesc cu Nu era niciun moment mai solem decât să-l auzi pe Neculai , 
pe la toți sfinții și trimit pe Dl. Urdăreanu sâ-mi aranjeze tot cun povestește adevărata bătălie dela Pașcani din 19++ „unda Alscu Qân- 


soiul de.,.jocuri ds cărți, căci degeaba, Ţara m'a urât, țara m'a ino trebuia sf vorbească la o adinare oprită de Guvern, Dupta 
scuipat afară, Deci, istoria nu se va mai repeta, asta o știu eu e unde jandarrii au uzat de arme și gaze lacrimogene „Barioaăa- 
prea bine, dar de |! ca tot omul, treg și eu nădejdea ca spânul de ; 


i gaj legionari și armata unită cu poliția și 
barbă, să o mai îmbunez pe Duduca mea scumpă, care ține să se co- în PD iuutala avariate tute pica crai unde erau at, sute 
o9ăţe pe tronul Reginei Maria ŞE al Camen Sylvei. Ge vrei |! Pe de țărani moldoveni veniți ln târgul săptămânal să vândă zi cumpe- 

îți pai spun aşa între noi, că situația va fi de așa natură, re vite. vorbea nestânjenit de nineni, după Azuja? 05:95 acla- 
că se va înpune din interior în exterior, așa că nici o vorbă des- mat de faţa fiind și prefectul județului, în imposi titei A, 
pre impuneri din afară, gărzi cari vor păzi guverne nepoftite și niste, prils în marda de tărani, card-l îndemnau să strige Ș 
sosite cu avionul, imixtiuni din afară, armate stritine, etc,,.ici ia 


1 inţăi, după cun măr - 
d Toâtă manevra luptei a dus-o Neculai, nu cu Dșărin,ty 
vorbă, stimate Dom, căci România, de-aci înainte își va respecta turisea, a & 4 de să mu fie de 
get ot rara i care va jura Guvemul şi Regele ei, şi va N'a fost luptă, tabără, bătălie pă pr cai ti IE 
e ce înseamnă rani iN i e: cu fapta: 
i Bag ET 9 aaa pdl at Suverenitatea ei. Nu găsești ? Nu or fața, sprijinitor cu vorba, gi mai ales, 


a 
naționalist, va fi impus din afară, ci didtieție legionară ! Grucea albă cu rozetă: cunoscut 
de cei ce-au stat E p E DEEE 3 stincţie legio A MĂ +1, unde nu era 
la construcția N i eunenietenţa ie DE gr ses îi E. Apofagteuza pala dl EIB cate pentru: relata 
2 A e, nu ca în Iaşi, de pildă, a fos î +ra violenței, 
ii gi EREI deea heattunaa agrară, importantă pentru Româ- sau nu, Hotărât, le-a răspuns că 80 zLăsoă BORER 3 tontaa 
sB spună că în ial pentr "poporul de țărani”, uită energie sa și a protestat vehement (azo l Gavril Iată, 
care astăzi este din E aie a lăsat un bandit al României olenței extreme de care abuzau cama a nau 1Budat câ p9 Ra docil! 
tor, să întocmească şi să apli iștilor pe care i-a servit, cerşe- gealâtul Prefecturii). Poliţiştii Sa fio toţi legionarii 1 Basara- 
datoriilor agricole, punga, : ga nonozocita de lege a Conversiunei docil, declarându-i că așa linăbaeaa A ce Îa1% prin Moldove și 1elea 
Intrebat cup pPintțină pe toată lunea cinstita, 7 In bătăliile de propagindl vi stzânului profesii 29 a acestuia 
folositoare rezisten: a sta atena extemă spune: ca să fie bia, de multe ori i-a jucat rengh în apti, sro DATEA area sufle- 
forţelor ropânasti a osie să fie o miscare unitară a tuturor Codreanu, transfornându-i vânul «în ina pi apreciind vale ; 
uniți în jurul je E arat Doresc viu ca toți Românii să fie care însă nu se supăra niciodată, ș vag A apoioatiţi» 
( Ce sf mai zispunzi Ei a patriei. tească a lui Neculai. care-i biinuia el e oa | 
E singurul răspuns caze dea mai ai ce 1,.,) Era necruţător cu cei De. aa CA aniilor" zapă- 
A avut, însti rușinea E MiRucunde un suprem adevăr, Cu bietul Ovidiu Biris, navinova, Dealtfel, boala 48! 
externă ar trebui ef de cimenteza qaccentua că această rezistență nsîntumat, tot apa s'a întânpiâti. șoă, i ȘI 
Un Îuczu rămâne însă pese, în jurul persoanei sale. cise pe mulți inși. Și cu alții: “24 ora cântea gin i i 
ert : a gândiţ-o, Cea nai pare slăbiciune A ÎNa.'au pă duc, fa pi se WitA 2, 
"Stauă pâraiele cun ANIME din cap 00 Danei le Qiueului 
Ștefan Vâneu Când î1 auzea rămânea pe păi de so piordeă carte în 
Cuprinzând depărtările Oltului» tea seri 9 Șă 
d, E neș și nepisător, +. care s'ar P nigoarii Jagionar* F. 
% Sunt unii legionari de5Pri, n aoginătiY si 


Y treagă, cu toată viața lor închină E 


40 


i Me 34 
Este Pegpa dur ui bunul lui prieten, Gelu Vasiliu, ofițer ac. 
i 3 piere ea i el pentru credința în Legiune fu CEpitan, HI 
i a, este Seal speranță 'să iasă dintre sârme e ghimpate, BI 
în clepunie,, că va ieşi odată, dar va fi ultima ieșire, Și adevărat, 
c'au ieșit amândoi spre "zările sumbre", de care mereu pomenea el, 
Se Când am fost mutat la Vaslui, m'a chemat și mi-a zis tare ; 
"Ascultă, bre, ti duci la Vaslui, vezi că-i acolo un bandit, umbla e] 
cu misteața mare ca vraghia SI tăt național, „Spune-i că nu mai e mulţ 
i ne von întâlni amândoi," Era prietenul lui, Cunoscutul Tudo se Tea. 
Îi președintele studenținii ieșene, care a asistat pe mecanicul 10- 
comotivei ce mâna studențimea la congresul din Oradea Mare, cu pisto- 
dul în mână, nelăsându-l să oprească la nici o stație până 1a 1limanul 
dorit, evitână astfel lupta cu- poliţia sau oprirea trenului-fulger, 
Inteligență vie, spirit contradictoriu de avocat de rasă, o 
cultură solidă fAcută la liceele bucovinene, o logică înnăscuta, ca= 
racteriza pe Neculai Strugariu. Om de-o rară hotărâre şi de-o demni- 
tate regală a crezut nestrămutat în Căpitan și Mișcare, nu și-a pre- 
tuit cae lui decât dacă sta în slujba și Jertfa veșnică a ca i 
ia pășit poarta lagărului spre locul de execuție, ca spre ult i 
În tarie făcută pentru biruința cea mare, 


I.G.Dimitriu 


(Din volumul manuscris 
"Medalioane însângerate") 


Omagiu pentru Ion Sân-Giorgiu 


“ă An afirmaţ adesea și nu voi nici 
î : putea trece nicioăata este a- 
rebele d i mele că Ion Sân-Giorgiu a abat ogi mai 
ore: tă i câți a avut neamul nostru, Dacă prin imposibil 
momentele căsas i dept ag ue. dui ceasuri de "guetă" Literară, 
verticala e train dă gânâul Serisului , el se înşuruba pe 
i a ul Îmaginații , dându-se de-a nculatean pe 
bogâtit cu nenuntiza ee pia metafărice, literatura română d'ar fi în- 
i niul VOjune de netagaăui ta frumusețe, stână mărtu- 
doveniem" în a g i BOVeBtap, pentru ne 


- pune lue E întrecutul lui "mol- 
Şi dorul pe dimenai, uzi pi eândurile, în a-și proecta visul 


T se pare că Şi el a fost ca 

nirea arteziană 

e pus în nsemna îndiguire. 

rii Ifsate, că el ee Sida mii plidi taţii și varietății ope- 

Sare fost povestaș prin 
i-a fost daţ Să-i cun 

cână 1-am găzăuit, pentru 


O8C acest max 
dela SalzburgVen 


mare pi sfânţ dar, în 1946 
ea dela Paăguaerzezace Sile, în untla mec manearăa 
Sin, fugtirit'ae "dușmanii" din Româ- 





SR 


. Ă “ = 

DACIA - ne 11 m 9 

pi dăduseră de el Și-și aduseseră aninte-c% fusese » Ă 

IN ir treacă în Germanii în zona engleză Şi aștepta me mii tă 4 


-] ia... 4 ; 
Ir "usogen cu el pi ia Mi și la Altauesee, I1 văzugen de a- 
zilele acelea de teroare, de foame gi nesiguranță, Discu. 
[ale eo eitoa ori cu el, Dar sufletul lui ad se deschinlas 2 
4 Ii trebuia probabil, răgaz pentru aceasta,,.0 alta febră,,, 
i "A Salzburg, febra venise, ş 
Acun, In aceste dovAsprezece zile, Ion Sân-Giorgiu și-a deschis i- 
i m'a lăsat să-l văd, să-l cunosc, să amațeae pe marile ver - 
Me) ale spiritului lui. Dar despre poveBtașul Ion Sân-Giorgiu voi 
dată, 
Di sI aş vrea numai să însemn câteva rânduri , pentru sufletele 
tătorilor din generația noastră, despre "Ion Sân-Giorgiu, marele 
E ", Căci, neîndoelnic lucru, el prezintă în felul cun s'a 
omorat i 1 ui mare convertit, caracterele 
apropiat de noi, toate caracterele un e tt ae Ea 
lagice ale convertitului, A fost străin de strue pr 
; 4. Opus ei. Un om al lumii vechi, Unul care ne 
tuală si morală. Opu; i a n n pestei tă ARIE 
i ne-a calomiat,. Care ne-a lovit. Care a ajuns pă 
Ma CAruia Căpitanul, în marea lui îndurerare, ja ant zu 998 
tul de "câine de prieten”, Pe atunci Ta ii E ela la 
ne ataca pentru pactul cu Iuliu Maniu, pp a ani AR 
za națională și că ne-am vândut, La proces, rivea e1 problena 0- 
rare A Căpitanului și de seriozitatea cu A die mică acuzaţii» 
noarei sale pusă la îndoială, Ion Sân-Giorg Sag Căpitanul n'a = 
le, Și-a cerut scuze în fața dada 40 Ip a i 
puns. A părăsit sala cu ochii plini de tiut, Căpitanul a fos 
: , evenimentele au avut cursul lor ș pai departe de fiemga 
ucis, Dar profesorul Ion Sân-fiorgiu ci a CM ARI coţen E 
pliticei româneşti, a avut prilejul să 80 tii diiei viee 1 patit 
în care-şi cheltuise viața până atunci Ș olitica drept o înviat 
ca o visipire a darului dat de Ceata pur: cadă tratate Fpaat 
lă și profesiunea drept o posibili 0” inimă dă mare vi ' Ascurile 
mafia cu nebănuite pomii LI Ce A mau nedtecuiisă E E în 
târzi J de adorato ine însuși. LC uadut 
ion Să so întAlneaacă ude ea sosi i 
interior, convertitor, al DADA A iu n'a trădat-0- Căpitangivi- 
0 taină pe care prof. Ion Sân-Giorg + după moartea î,Î trioat 


dia s 
Spun că asta trebuie să fi fost inediss “Găoi tunel oi dă imp 
Poate chiar după închiderea Iu i noezi tate și Pe fost acel 


Ion 
Şi cu Carol, având un acces e ştie € prof 
admite prostituirea cu e 2 Beat obe PE, urit 
sei catia ace ta a atare tă af 
+ an i 

i protant oaze i-a adus cad 07ă dd ta putet 3. vreau să 
în Pit geto ta A eri set îi pe 

-N i nimic ma 
lupta Sei ta ata şi Țară, per Di ia. 
fiu cel mai umil și d soia a0igo e air Ungaria, „ip 1, faţă 

Trecuse prin liniile ţe. Scăpas? £ sin suflet» îî* 
irecea fusese retezat de EIPARI rea lumină 


mă: 
Vorbea despre aceasta. Fat 





jenă, 35 a = rm de rusine 

a si Meat . laia dela Viena, c1 era calm. Şt 
sade cate pu BE plângea nici de ftg, nici dej a, Fi 
e marea înțelegere, eee 


că trebui că numai e 
nErturisire aa atata i au avut dreptate, Politi 
după doi ani : toare a făcut-o si igio. Altfel murim.n Aaaa 
: — A vrea să fi Şi -cână a îi „" Aceeasi 
ni legionar, dar nu e 3 englezi! 
că ci mă vor 


Re 
silsboiul E pie lui Ton Sân-Gargii 
Sint fi lephdat De ide dt alțul alea dupa 
deab: e noi ai ne-a i | ce 
SE a doit atet apte În ie zarit mar ră vânat?! 
sască, să ce, să arate . Şi ndut", 
'„gă plăteaacă prin jortea, e SĂ e tare, că gtie DIcuroa 
ser - 


mare în care s'a 3 aaa 

nu Are scăpare bată A peniry sina pie ra 

acelea dela ieri gap pe drumul capi x “ae auzea 

mea, se oprea adesea. ear iri E 

Ebaaza = a din. cursul povestirei etate m rima 

Pa > la nu dor- 
ici dragă ? Oare m'o fi iertat CApi tarul RI ne 
fletui, | ? 


Ong. Văd ai 


tru credin 
ta legionară ? » Bervină și Voi nava 
. And pen- 


- Desigur că oznule profesor 
ori mr) el vă va fi ierţa 
a 2moticaat. și sipioi+ de natia i aa caza IN Buiam 
37 mi teascâ, pi tanul era "un suflet pe 1 aiaieai 
e: a, ta- 
» Bi dragă, Pentru aceasta, viata carea p- 
7 B 


=... SEI, vrea, 


DACIA - n? ll 43 


s'o dau Legiunei, Şi ca recunoaştere a greselii, când ne-om în - 
toarce În Tară am să rog pe-un Arătior de race să scrie prefata 
la ediția definitivă a operelor mele," % 
Aceia dintre noi cari vor avea norocul să se intoarca în 
Tară, vor trebui să poarte pe brațele lor, amintirea mare, tra- 
bul lui Ion Sân-Giorgiu. gi să-i Împlinească dorința, Si piblice 
opera și să-i scrie, cu celui mai tânâr și curat Sa ae, 


cruce, prefața, Când va fi aceasta ? Dumnezeu știe. 

mai mulți ei mai tari decât vrem noi uneori să credea. Cu ochii 

cine ştie cărei generații viitoare ne va fi so 

ința neamului românesc "legionar, Dar voz vedea-o, 

did mominte. Şi asta e tot. Pentru acuz ne-ajunge c'am crezut» 
Braa În ziua 


Dar să dA'ntore la mărturisirile dela Salzburg: 
nerăbdare, cu oarecare ns- 


a douăsprezecea şi profesorul astepta cu 
linite sufletească, sosirea cufierului, Cunoatean acum dela 91, 
aţâţia lucruri. Marile lui aventuri de dragostă, Fusese pe vremuri 
alintatul marilor curtizane, Marile lui succese Misa Infrânge- 
rea lui Nicolaie Iorga cu menținereâ "Duducăi Bette = ae 
pentru a suta oară, Povestea Pantastică a pat pt, m al 
i Impeasca. Pe "Dommiţă” o cunoscuse te Fri în de iai» 
a os doresc, Apoi lupta lui alturi de Intl cir eai 
Toată drama prăbuşirei românești şi satiră Co At ai no Su 
grotesc şi tragic, În 203 m Goga : nu rimâne 
punem comenzii lui Corneliu dreanu+ taninte. Co 
1-i cunoștean via i de pai care a lupta: 
Sala etabaitu 89. Giza e me tra 


Ş 
dela Dorohoi. Şi tinere d. 3 
la Mărăşeşti ME acea dea de stil m 
abtul fără egal al unui nare vorbe 
că n'are astâmpâr, Și de- 


prin 
mai minunat povestaș- vedeam 

= Sta d As să Ip pir 0 marei sincorități & SR, 
ranjam parcă cu prezența: În.a privit cu zari 


Mi-a pus mâinile pe UR m'am dat în 
mați : ui pu râzi de mine» 138 
; măi rog. 19 706.5 rog, Am nevoie de pede 


- Vreau să să 

mintea copiilore Sint agp plicaite + MB PE: 
„Eu nu cură 

Dumnezeu Hai și no-0B N, 


cână ne-a2 ridicate 
toate aie 7 SPL autadată de n a xi 
telor: R e 

4 că am încerca E 

7, a e a Jocul ui aa spună : 
i a să-mi dobândesc 


l-am mângiiat eu: Du. 
îî „ubați problema ere oilor, o titiloir capătă i 
mu E, detii, 95 Grete ile convertiță "1 atântul Pavele 


de sens. Si 
i ntele mele: 
at, surprins de Dee un convertit» Aceasta 


ai dreptate. 
—— O 








44 


- i, dragă, ai dreptate. Eu sunt un convertit, igoRa ta e 
cea mai fe defini ie a mea: converti tul. Voi Dee - pia în 
mascul, Pe drumul Damascului.. Da, desigur. M'am înt Asa „cu CApi- 
tanul, Dar sfântul Pavel a predicat și a murit frumos, Noi nu Rar 
tem "ei", Suntem numai pe urmele js Pee E aaietita Pentruc 

vărul e numai unul, Va trebui să mor "frumos"... i 
e Fi eat n'a venit până a doun zi la ora nâmiczoi, Bra 
un sem mistic în această amânare ? Drobuin să se împlinească "trei- 
sprezece" zile ? Ni se comunicase întârzierea, Și ore când curicrul 
va veni, Așa că a doua zi, cu o Ze DARE VI PE Raei Pa pp. 

- Bu îs de modă veche, dragă. Totăoauna în E a 
gară cu o oră înainte de plecarea trenului... : 

Apoi, putin jonat, își scoase Biblia din geantă, N'avea drep- 
tul să ia cu sino decât un pardesiu po mână și gonanta. Trecea grani- 
ta spre Gormania în amiaza mare, doar, Trobuila s* dea impresia că 
morge la plimbare, Mă uitam mirat să a d za i acun cu DE 

= Un vechi obicei al meu. Dar sâ v! Acă-ni va norge bine, 

Să vodam unde se va doschido,Ingenunche gi făcu o ragăciuno. CAzui 
i ou în genunchi, copleşit de marca lui crodință și de fritoasca 
Îi deschidere față de mine, După un răstimp, deschiso cartea sfântă, 

- ul asoloa,. Partea din oo ie d e pa tel 
uita cutromrama lui, nici a mea, Era tocmai pasagiul cu Snul gs 
convertiroa, Si spunoa acolo, după cât mi-aduc aminte nzi-:"Du-te 
în oras şi prodică, si pentru credința ta, te voi lua în brațele 
nolo 8 voi ocroti," Profesorul citia si plângea cu hohoto, ca 
un copil, Iacrinile îi curgeau pârâu pe obraji. So ridici iluninat 
la fa 

- De-acum nu mă mai tem, An să troc în amiaza mre ca Vodă 
prin lobodă Și n'are să mă vadă nimeni. Dumezeu îi va orbi, De-acun 
Știu și sensul vieții mole viitoare, Sunt un convertât, . . 

Nu dură mult și curierul intră pe usă. Despărțirea n fost ra- 
pede, fArt formalitață, fAră sontimentalism,Nu mai can "singuri", . 

Şi profesorul a trecut într'adevâr franița fArt nici o piedică ,PÂnă 
1950 când a murit l-am mai văzut ln Piria. Totăsauna l-am regăsit 
mare, cu sufletul plin de-o mare lunină, 

ă A sera bată păsa i pai găsit la moarte pe masi, cra și 
Sum de lucru pe 6 luni (15 Oct. 1949 — 1 Mi 1950). Nin djuna 

Ir) Rotipeutir, A închis ochii Ja 25 Martie 1950. Dac, la punctul 

sa 


acestui program se putea citi: Druml aspra Damasc ( se va tra- 
linii nari dar se va serie mai târziu), 


gin nu putea uita marele moment din mansarda 
“Al acum Pavel, 8i to voi lua în braţele mele... 
Fă ea mai toate poveştile lui și accast poveste n "Dams- 
repe a zânas nescrisă, A Spus-o numâi, trăinăd-o cu viața. Va 
în Art. tot Pobioiiiven lui va rămâne ca cea măi mare 
1 i Pi Cere A dovedit-o cu sânge, cu elan si gregeală 
m, sia Și duh ispgitor, în această 'valo a plângorii ronâ- 
i pa ipac, până la uri adevărul legionar și slujindu-l. 
alia. et motru ȘI Şelodalte daturi ale fersonalității 
Spa i i aderi z: a a convertit, de câto ori mi-ndue amin- 


Desigur, Ion Sân-Gior- 
din Salzburg:...Ai fost 


Cunva, unei visări, 
escu ă 


Vasile Ciobanu 


DACIA — ne 1l 45 


TRIBUNA LIBERA. 


S'a primit la redactie, din partea d-lui Gen, 6. BĂgulescu 
scrisoarea adresată de D-3a ziarului francez "I'Auroro", cara a pu 
blicat o serie de articole cu privire la "MEMORIILE" fostului Regont 
al Ungariei, amiralul Horthy, 

Dati fiind importanţa faptelor pentru Dara Românească 
blicAm cu plĂcere scrisoarea d-lui Gen. GQ. BA 
primit de D-Da din partea ziarului "1'A4uroren 


„+ Pu- 
guleacu si rfspunsal 


Nice (4-4) 1e 27 Pâvrier 1953 
5, Premenade des Apglais 


Monsieur le Directeur 
du Journal "L'Aurore"! 
Parie 


Monnieur le Directeur, 


Je suis, avec înterât lea mămoirea de Mr. 1'Amiral Horthy. La vârită, 
ainsi quo des Gvânemonta qui nous ont mis'en prâsence en 1919, m'oblige â 
i enire 
Ant ere SRI de Bataillon de Chasseurs de Montagne, faisant partie de 
l'avant-garde des Troupes Roumaines, je suia rentre ă BUDAFEST le 3 Aoiit 1919. 

Voyant que la majorite de la populaţion BHongroise se nourrissait de 
citrouillea et de feuillea d'arbre (consâquence du Gouveornement rouge de Bella 

i ste a 6tâ de rocovoir, ă la popote das offioiera,un nombre 
Pun): ot 3700 des ailliera d'enfanta autour de la cui- 
imposant Pip riirlatie Hongrois et des ers d!'e oi 
sine des so se : Ș s 
îme temps = sant par desaua la voie hidrarchique = j'ai adresa 
un văzigrate au Pronler Miniatre Roumain "Jean Bratiano” damandant du blâ 
itale Hongroisee 
pour la Capita. as, sont arrivă So wagons, Vers le 15 Aoit, j'ai regu 

T7păa (0 ARrte "Amiral Horthy, un premier convoi de 2,600 fusils 
V'oxâre-d 90ROIA nâcesaaires sollicitâes pour armer sos "Oardea Bla Pe 
avec les muni EI tructiona A 1'Officier qui conduisait le convo n que le 
J'ai donne dee addition soit Gtabli par l'Amiral lui-mâme et par lui seule- 
reşu da sets gtă fait. Le regu se trouve parmi mes papiera (mlheureusement 
ment; ce d arest). 
maintenant A DA ph une dâlăâgation de Parlementaires Hongroia, le d: 

Le 10 Mou atest prâsente, chez moi ă Buda, me priant de la prisenter 
Soilagy an tâte! r de Roumanie CAROL, qui commandait alora le groupe de Chas- 
au Prince MEARARE quartier ă 0odolo) pour lui offrir la Couronne de Hongrie. 
soura (et sti satisfaire leur dâsir at au dâbut, la qucation a auiwi un bon 
DA Da e ans aprăa, le mâne dâpute Ssilaga a insultă dpremen 
test dona pas ste g 








. 












drânsmenta ci-desaus, c! 
'arroge 


Au tommencenent mâne de ses memoiree (voir "Aurore" du 25 P&vriex 


le lectour en trouve la preuve, i 
"]1 parle des trois ou quatre pillages du Château de Kenderes par 


lemanâs d'aboră, par les Roumains ensuite" - 
Yevrier) 1'Amirul 8'occupait (pendant que Bella-Kun, le moscoutaire occupaiţ 


et, dans 1'Aurore euiVanta PA 


6- 


—— 


et instalait son Gonvernement î Budapest) de remettre en ordre son domaine 


ss Romina, de son ehentel et 45 son outillage. Triste en Vărita 
et triste excuse pour soz inactivitez A 


11 est bien Gtonnant 


16 Novambre 1918, qui n'avait pas mâme Sparend le tresor Royal, et Suivie de 


ce soient les Roumains 
entrant fin Juillet et 


qi, (repoussant l'attaque des Rouges en Transylvânig 
, 


nu commencement du 


pille le domaine do Ur, 1'Amirel, 


En Novembre 1918, 











Tes entre les Puysane e 
q ont repris za 


L 8 ce cas sculement, les Rouma ins, arrives fin 
In posnililite de piller, 


Miehel Karolyi, le râvolutionnai re, partageait les ter. 
t Se ne sort stivement 


paa les Communistes de Bolla-k 
anns Ie -ehepiel ds Mr. liAmiral pour Ie ramener a SES 


A cause de Ia Tranaylvanie (notre Aleace-Lorraine) une haine mill€nairg 


a divis nos deux natiuni, Mais, publier sn 1953 des memoi 
du Moyen Age ou l'esprit de Non si a! 7 Seine apag a ai 
J'ai bien 1e droit de le soulign 


Aus 12 millig 
mti 


Eur volonte 
Be Hougrois en tea 


a un Bens part 
ns de Roumains, 


our 1'Eternite 


lea suj 


aujourd'hui, „C'est aasoz Surprenant, 
er car j'ai 6t6 trâs comprehensif lors de 


iculier de la justice humaine, Il trauve 
de Yougoelaves, de Tehâques, restent 
ets d'une minorită de 8 millions 


inalt de Trianon ai dăcaagt20Uve Ştpenenent aur (dit 1rAmira1) que 18 
des Province d RI, „pobliger" millions de Hongrois â vivre dans 





E 








ze R 
mort 
dee Nisgioza ari 






&laiseg, 
Dumai ne qui, par Bon action, par 


8 avait acquis dana 1 'histoire, 
Intre, faca Te ea 


dee Wissiona Militaires un Gouverne- 


e 





Par une Armăe de 500.000 
gene gută 1'6p5que, cu Italie 


mergi orâduee, que la Flotte Prangabse 


iste frengnie soutennit 
a, Et dana 1'affirmative 
re 1919, pour chasszr Ho- 


et de 1'notivită de 


i A e Signsa cn 1919 par 16 





n? 
DACIA —-n? 11 47 


1'Armâe Roumaine. 11 krouvera toute la Vârită, 
Je ne seraia pas surpris d3 lire bientăt, dana 1es-mâmoires de Mr, 14 
miral, que Hitler n'a pas eu un adversaire plua acharng que Monsieur Horthy 


et que la Prance, 1'Angleterre et les U.8, nt'onţ paa cu de plus fidăe a 
que Monsieur 1'Amiral, 


Les mâmoires !,. Pour la majorită de ceux qui, pendant des annâes, ont 
conduit dea Nations, ne sont que des moyens de semer la discorda mâme apris 
leur mort et de 16guer 'une riche haine testamentaire ă cetta pauvra humani tă, 


Cânâral Georges Hăgulesco 

Ligion d'honneur avec citation de 

1'Armâe Prangase d'Ortent 1918 

Ancien Ministre Plânipotentiaire 
en Chine et au Japon 


L"' AURORE 


Journal Quotidien 


Zinise „ANA A Ra Paria 16 4 Mara 1953 


n/ râf. MC/HB/64+864 


v/ r6f, ză 
ieur 1e Gânora 
i Georges EAGULESCO 
duial 
Monsieur le Gânera. î 
Ala vous accusona rdception de votre lettre 
: . 
ă iona de nous avoir adressd ce texte 
0 pei Noua vous remercia 


i Vutilisor, 
ki ep: s est possible de 1 
dont l'intâret ne nous ua sălote noir a, i tul, A 
Noua voua îi 
i 3. 
1'assurancoe de noa sentiments diatingui ă 
La Dirsotr: 


siguă 1 Prnoine . 


TRIFUNA LIBERA 
socat număr deschidem rubrica că, venit din 
na 


Lăs Cu politie câruia 





NOTA REDAC! nalitate, 


a reni! . ti= 
în care vom publio nai î voligioasâ 1e propriu si con 
partea oricârei per0eisi anu A ti AR a ma poumali? de cele 
apartine; Sire publica decât tar coste Pe: 

Piecare 
ectivâ+ 
nână adresa resp 
vublicate.- 





oii enoeiiii pumeneaci pi i a 


DATE ISTORICE 


13 Ianuarie 1937 


Când acun 16 ani o j i 
id grupă legionară, com pusă di 
di e Tara Românească, sub conducerea a Se emana 9 
Ve musagţi în ie aul enata lui Iisus, contra invaziei coma g 
dz Si civilizată, lumea -voi ai 
aa “Aleea comenta cun nu se putea nai 'râuthoios pe ităaze Up 
1, cr si iluninat, Ce vor sa fncA ? Dece sa iei hi ea 
Y colo în 


exista înca din 1918, Ce putea drice 


băutura ; 
Bvohuri "pa iceri Iatntoati, DIAtitA 


pe o lune ghiftuita d 
e mânca 
sĂ soptenscA nceste opinia i 


tluit gura tutu 
: Tora. Jertf; - 
Daate lipaa de conaii e jertfolo logionnre! şa a dai. Mota 
F A celor ce-nu bârti t-o n pi sat grea 
să nu 1i se pogoaro îş. auzite chei prea era de ada iă aa Acestei 
Si lor sfiala ca au gresit se tulaa 
€ clevetină, 
atea paaaEea, încHodatA. alge: apt 
tă ra ce uruiţ 4 : . 
ucisi fix ra mu e nitralierel - 
tenuă de Dunnezey, IdETItE ei servitorii Bi pen aa 


eroi si M; in re 
ea Apalintiti prin doză PBzut. dentzu o 


si 97, Je 
flote Lumi i aja Apropie de ear 


2 1 i pia 
ăia em Maite ora Bis de cur et 
RE tina aa e dâina pumageno.- CAMuuiate, care dzabea acu 
ici jale ieo cari nu cunoaa ioi afinte- 
Ei zidu aa că A. duhului paz pes 
oâiuag 2070 orizontul ln care. se 
Sonatiente docât noi. 


DACIA — n? 11 49 


21-23 Ianuarie 1941 


Adeseori gândim la cele ce s'au petrecut în zilele de 21-23 
Ianuarie 1941. Dusmanii MiscArii interpretează fel si chip această 
nenorocire care s'a abătut asupra Tării, Dar n'au absolut nici un 
drept, nici sf critice, nici să laude, Sunt chestiuni cari tree pes- 
te gândurile noastre obisnuite si merg cu explicatiile departe până 
se ajunge la unele concluzii curioase, 

Ce-a fost în definitiv această ruptură din iama 1941,tocmai 
când peste câteva luni de zile urma st se declanseze un răsboi erân- 
cen împotriva comunismului, dar la care să nu participe tocmi Mia- 
carea Legionară, care din 1919, propaga ideia pericolului urias ce 
ameninta România, Balcanii si Europa întreagă ?,.. 

Dece s'au întins si s'au tras sforile asa de abil si de că- 
tre cine, ca să nu se stabilească legAtura de euflat ou Mresalul 
imtonescu, cu care s!'ar fi putut ajunge la concluzii onenssti mai 
ales ch îmbricase cAmasa verde peste uniforma lui ostAsenscă ? TI 
oare s'au plasat bariere de ghiată între Miscarea ge tt si De 
ta Română, admirată de Corneliu Codreanu, care - numai în sa - 


vii 1 Mrii înflorit? Dece ? 
dorii ze Ft A acestor întrebări stă toată trista poveate 
A cronicei evenimentelor dela 21-23 Ianuarie 1941, 7 aul ile a 
RAspunsurile sunt dureroase si ne rapa a canti Dl 
Atunci când jalea si moartea se tipa: a ia decât ca despre 


ta Tară Românească, Apă pER OAZA nu 8 z 
icĂ si a . i 
. PAPE Le „RI 07 0, cred că ”încoltesc” PR da gat, ACoău pe i 
trebiri de soiul acesta, că au fugit din Ta A a az ARUbăle 
manilor, ete. că n'au fost ape hide BA Dr 2, înmaa2ă anaruioe 
comunistilor (cun au fost informati go miti, oie făra uri sau 
Dusmanii trebuie BĂzei Pepe pace n mpa Caiaui lazi 
A e 
părtinire : Bimbi, Fe fost ARE A ruzaaul9 pe up ora ea. ră 
Sal si Fi ăsboiul anticomunist, SA ră matlonnliati dela 
„%e fortele antionaliate strâns unite, dac” o găonari, în temnite, ta 
i 9 ca 
iăzaaăieă d „e 94 deasă tel Sata în închisori 1n amistitiu, 
cad în mhinile comune ți 197, a040 4“ câna se apa să spe Biz 
T: - 
Logionră Au când oritioli aapri oonăucarsa, si et taiate Ag 
) oi, a0 Asia . 
2108 00 RIRGRRGĂ Dani ii d. ana: Mamă MAR 38 


24 Ianuarie 1 
Româna 


Principatelor 
ealizat unirea teni, 
Qu domnitorul care A T90: 1 o ovozilor ronâni, 
rios n morți, biru- 
se înahasf pri dinnatii străvechi, Prin A 
legati de & ub amenintare de 
înfrângeri + orii unei abăichiri i cezaeei Mda iatoria României 


ti sau i 
in Problema RILE ponto mai concluzivă 


oistol; are o expli 


50 
decât s'a epus si seris până acun. Istoria ponte fi scrii oricum, 
căiei doar oamenii o seriu si ci sunt supusi patinilor, subiectivi- 
tătii, omenescului, 

Nu-i cazul sf traducen ginâurile noastre la această zi mare 
a Neamului, cHei ne-ar mai aduce aninte do ntâtoa si ntâtoa rele si 
phtimiri ce ni s'au făcut în vremile noastre. Rolele ce ni se adu — 
ceau până la domnia scurtă, dar bogată în fnpte mari a lui Cuza VoaA 
vwenoau dela Stambul, si numai străinii năsluiau acolo viata bietelor 
Principate, de unde si sărmnni: voovozi, înpovărati de datorii grele 
sa mai alegeau si cu cnpul thiat, daci nu erau foriciti prin vreo 
mazilire din mila Sultanilor, 

Politicianisnul nostru venal a sfârsit vinta acestui voovoă 
providential, care e adus cu el numai cinsto, dermmitate, nărire si 
bucurii pentru poporul care 1-a iubit nestrănutat. Nu degeanm a si 
rămas în gura norodului zicala :; Ocnua lui Cuza, pentruca s4 însemne 
da ribojul lui tiranul, că nu vrea sft sc Ins însclat de nimeni, Cu 
anecdotele despre felul de a se comporta al Voovodului în viata pu- 
blică s'ar scrie cărti întrogi, dar acensta n'er mai folosi ninânui 
să mai tragă vreo pildă despre cinstita vintă domnească închinată 
cu adevărat supusilor lui, 

Paptele mari; secularizarea averilor mânăstiresti, desrobi- 
rea tiganilor, împroprietărirea târanilor, ete. ca si ridicarea cul- 
turală a Mării, ni-l prezintă cn po o fimură de Voevod epocal, 

Ne sună în urechi vorbele lui întraripate, închinate tirini- 
mii : Claca este desfintată pentru totdonunn, Mergeti si nultuniti 
Imi Dumnezeu, c'ati apucat nccasti zi...De azi sunteti stăpâni pe 
bratele voastre,..Nu pirăsiţi noseria frunonsă de plugar, „„Ingriji- 
ti-vă de vetrele satelor voastre, ,,Păceţi-vă onso bune, cu grădini 
si poni roditori,..Păceti scoli...Fiti buni cothtoni.. Dumnezeu sf 
binecuvinteze sămânţa ce veti arunca pe cea dinti brazăt liberă a 
ogoarelor voastre, 

Ne plecăm frunțea si gândurile noastre so înaltă pioase spre 


cel ce zace somnul 1wi de veci la Ruginoasa, î jL i 
ps care l-a iubit cu nesfâraita credinta, Pe Ioa, papozeau 


Dumitru Iordan 


CARTI APARUTE 


E, - 
MIHAESCU - Qitina Biblia - Ba, Cartea Pritegiei 


295 pag. - 1953. 





DACIA = ne 11 51 


pitole întregi, 


Dna MihAescu prezintă astăzi publicului 
noi că trebue să fie destul de nare sai ef 
ei. Adică ne face cunoscute o sumă întreagă de expresii pe cari noi 
le-am interpretat altfel până astAzi. AflAm ca Biblia este scrisă în 
simboluri si că datorita explicĂrii acestor simboluri, dim sens nou 
si chiar actual profetiilor biblice, care sunt întotdeauna prezente 
în vieata si sufletul nostru colectiv, 

In 13 capitole documentate cu o precizie uimitoare D-Sa ne 
arată începând cu Geneza si terminână cu Apocalipml, toată simbolia 
tica Sfintei Scripturi, În fata căreia orice om rămâne oarecum împie 
trit, Sensul vietii noastre ca fiinte, elite ele Edenului, compozi = 
tia omenirii actuale, Satan în Vechiul si Noul Testament, identifica 
rea lui pe pământ, organizarea sferelor divine, armata heruvimilor, 
trădarea lui Satan, Actiunea de satanizare, cAderea în păcat luptele 
din cer, Fiara care se ridică din Adânc, Nimicitorul, toate aceste 
concepte cari până acum ni se păreau clare, le vedem astăzi prin exe 
geza matemtică a autoarei, sub alt unii, prin altă lumină, 

Dacă explicarea fiecărei fraze este făcută minutioa Bi con — 
vingâător, fără ca D-5a să fie teoloagă, apoi simtim precizia istoriei 
si metodei pedagogice cu care ne tintueate la fiecare capitol,Ceiace 
este si mai interesant, este ci D-Sa le intuieste aceste lucruri cu 
un simt de care noi ceilalti suntem oarecum văduviti, 

Dna Mihăescu este o inspirată, si acest lucru reiese din în- 
treaga lucrare, care - fără îndoială - are o valoare deosebită, 

Explicâri ale Sfintei Scripturi am mai citit, si erau orto- 
docse sau adventiste, dar erau lipsite de o mare convingere apostoli- 
că, dacă vreti, si nu s'au prins de sufletele noastre, Aci simti dela 
început până la sfârsit, că autoarea crede nestrâmutat în pledoaria 
sa, si în puterea lui Dumezeu, Biblia a citit-o din iubire gi con — 
vingere, si de aceea a redat explicĂrile si marginale cu atâta cAldu- 
2 d iale NR sunt iarăa actualizările ce le înce si cari dea- 

t convingătoare. Pentru mine apare curios, ca o femeie, 
Ca odă atâta tărie a spiritului si să pătrundă în tainele atât de 
să a iceput de noi, ceilalti, 
ereu de piei cete scrisă usor, oxplicit, ponte fi înăreptar inte - 
SA a si muncitorului, căci la drept vorbind, după ce ai 


lectualului e de pagini vezi o sum de probleme cu alti ochi ai 


parcurg dele 
mintii. ecomanăăm cilduroa această carte pretioasi pentru sufletele 


zi cităm Editura Cartea Pribegiei, care a dat la iveală 


tut zuz a 20 gea minunată, o perlă în domeniul cârtilor cu carac- 
du, , 


+er religios. E ati 
OIDInI SI RASPANDIDI 
CARPILE DIN EDITURA 
"OARDEA  PRIBRGIEI 










52 


REVISTA PRESEI 
RAII 


INSEMNARI - ne 13 să 14 - revista de polemici ageră, cu cola- 
borările d-ior R, Ghenea, Dr. Puiu, D. Furdui, etc. prezintă cu cla- 
ritate problemele zilei,de ordin extem, istoric legionar, sau râs- 
punsuri necesare dusmnilor, cari nu last în pace pe legionari nici 
în. „morminte. "mâlcul unei agitatii“ de dl Tr. Puiu este un binome- 
vitat bobimac peste nasurile bigărete pretutindeni ale dlor Ion Ion 
Gheorghe si Vasile Constantin Dumitru (embii în veci nevuitati), Cu- 
vântul prietenului Ante Pavelici este o onoare pentru revistă. Intre- 
gul material extrem de interesant, 


LIBERTATEA - II - 17-18 — Material semnat de Anii V. Iesins- 
cehi, V, Posteuca, [lie Vlad, 0.L.,Popovici, G.Uscâtescu, FI. Diacones-- 
cu si Gen. Platon Chirnoagă, La ziua de mare doliu a Neanului, 30 Nov 
scria dl Iasinschi : " Este ziua reculegerii noastre, sunt ceasurile 
de mărturisire fată de adâncurile sufletului nostru, despre tot ce-am 
făcut bine sau râu pe linia învătăturii corneliene, care trebue să se 
împleteascii necontenit si neconditionat cu linia neamului". In "Mo - 
narhia parlamentară”, studiu judicios, se amlizenză legalitatea pir- 
lamentarismului românesc, asa cum a putut fi oa,..legală dela 1930 
înnainte. Situatia militară a anului 1952 o analizează dl Gen.Chimoa- 
efi, cu desăvârsită competintă, 


VESTITORII - II - 5 - Aduce un material documentat si intore- 
sant, semmat de dnii Horia Sima, Gr. Manoilescu, 1. Protopopescu, L. 
Purdui, I. Ceausescu, ete. Din articolul "Massă si elită" al dlui H. 
Sima retinen : " PEtura conăucătoare a unei tări nu coincide întot - 
denuna cu elita. Nici oamenii cu carte, intelectualii, functionirimea 
dee liberii profesionisti, nu apartin cu necesitate elitei ,Poti 
E esti cunostinte peste cunostinte, diplome peste diplome,si 
SE aaa a a E Pia unii neam ", Lipsa de caractere ne-a adus 
e ntelec i i 
si vecinilor nostri eu sia e NR Muta rat vant 


tremurător pe login în Pt Gyr, poezie nntologici, cu - 


tuvale PAR (11,11 sil2 - 111,1 ai 2 ) Publică a “dul 
i problemele cul 
colele dlui Pro pei sata Neamului robit, Deme de remircat arti- 
ani celor ae. 201: Herescu "Geriorea limbii zomâne", un răspuns meritnt 
limba ptztmoe apei ici Eraditia în Tara îngenunchintă, ciuntinâu-ne 
Emine seu siana si despre turciroa limbii si un discipol al lui 
Dan aaată GE ma ve Mia up aa tul decât, .„genialul), Cu fină ironie 
mici cea targeascii care nici influenta muscâlească, cum n'a dăinuit 
i iza & la Rea a limba noastră doar prin 
ne mai îngăduin si 199 Mangafale. Si ponte, niscaiva hamli." 
= nOiaente în DA 04. dertodei si. pezevenghi) Dl Miresa Eliade 
Stinul, poporului, român în pai cu sint oritico-igtorie deosebit 
zi Rig alea ape CXrSul. vremuri lor, Rostul articolelor 





DACIA - n? 11 53 


lMudabile ca si frumoasele versuri , 


VERS - II - 4 - Qalda revistă de poezie din Statele Unite 
Aduce cu ea colaborarea lor Gl, Isopascu, V. Posteuca, V,. Buescu, 
1.G.Dimitriu, N.5,Govora, Pâr. Ion Popa, D.0.Amzăr, Nello Manzatti , 
StefânitA Nicoară, V.Bârsan, V, Sofroneacu, N. Novac, precum si a 
distinsei gcriitoare Dna Anisonra Stan,. Bucătile antologica si tra- 
ducerile bine alege. Notă bună pentr Dra M.Jacquas, Oronicile sema- 
te de Novacovachi si Poateuca sunt garantii de obiectivitate, La fel 
bogĂtia informativă prin note, cametul literar, revista revistelor, 


VATRA - III - 1,2,3 - Remarcabil articolul "Urmasii lui Emi- 
nescu" scris de prof, 3. Mehedinti la moartea lui Mota si Marin (1937) 
"Miscarea legionară în perepectiva istorigi europeene" de [, 0aiac, 
bine documentat, ca si amintirile din războiul contra comunismului, 
înmufletit rodate do dl D.Em,Popa în “Plecarea pe front" si "0 incur- 
siune la inamic", h 3 i 

Material istoric si informativ abundent, dar o tinută obiec- 
tivi si mai putin belicoasii, ar cadra mai mult cu rovista româneaacii 
din Italia, 


ROMÂNIA - V - 1(33) - Scrisă cu vioiciune si ironie ca tot- 
dsauna , În Afară de editorialul interesant si vizionar al rovistei, 
41 I.Dudescu semnează articolul "Suferintele doctorului Labin" unde 
scarmână o leacă pe ziaristul care se agată de lucruri delicate oare- 
cum pentru mentalitatea si credintele d-sale. Dl St. Toculeacu diacu- 
+A problema nationaliemului economic cu uimitoare claritate, dând su- 
gestii celor interesati în ea, "Cartea româneascii în exil SERRA 
subscris de dl N. Manzatti, judi cioasă si obi activă, ca si ma - 
cântătoarele scrisori ale lui GAgA, doscretesc necâjitele noastre 
franti, în orele libere, 


N - n? 6 — glume, bancuri, jocuri de cuvinte ,iro- 
VoETUL FOMÂN, diverselor persoane si persomalititi din dias- 


ni, zeii "Pa mal du tu” cun ar zice Gâgă pe frantuzeste 1... 


pora românsascăe+ 


interegantă 
_ 1 = 1,2 — Băitată da N. TPnase, aste o 

IROIIA ei zo artodoxfi si ronânsascâ", dar oAreia i-am i 0 
"Sanii JAR »solut obiectivi si strict în "mărturisirea" ce-o face de 
o tinută AD800l fition, si cu atitudine anticomunistă. Asa fai m 
începu if Și ei te dinspora domici de publicatii misionare sobre. 
Avea ro 

dorim succes: 


A = IV = 1,2 — Revistă politica de informa- 
NICA BOM E 458 nd ln dispoziţie material da enmâtit. ABIA. 
tii, B A inttate. Qronologin oste însă incomplectă, calenda 
dară si 8t wiontie obiectivă trebue sn oontină date chiar si de 
94 Ea „ dacă se pot conaidem astfel cole câteva mii de 
pra A gi parti prin mila lui Dumnezeu pate hotare, 


ZI i A MUNCITOARE - 10,14 - Revista sociali si politică a 


i ră 
i exil, În redactarea dlui Eftimie Gherman, apă: A 
sindi onli8ti jean ogi ce ale muncitorimii în exil.Are caracter anti conu 
interes 


54 


mist, dar uneori muscă spre dreapta, din obisnuintă, âr fi bine ca 
tinuta demni a muncitorului român cinstit, care-si apără prin sindi- 
cat dreptul lui la muncă si vieată onorabilă, să rămânA asa cum este, 
departe de ura de clasă de naturii comunistă si mai apropiat de pinân- 
tul strămosesc, pe care a văzut lumina soarelui. Dealtfel, bine în — 
formată, scrisă cu îngrijire, este necesară diasporei. 


INSIR'TE MARGĂRITE - II - 7,8 - publicĂ deastĂdntii un esseu 
de dl M. Camilucci, interesantul studiu asupra latinitătii noastre, 
văzută din Gemania de dl 01. Isopescu, poezii alese de V, Posteucă 
N.Novace, E.Relgis, R.Drumaru, Ion Tolescu; deasemenea admirabila tra- 
ducere "Uriasul Adamastor" (Camdas) datorită dlui V. Buoscu si proză 
de V.Horia, Misu Demetrescu si I.G.Dimitriu. Remarcabile amintiri din 
copilărie, dintr'o Moldovă de altădată, zugrăvite clad si cu talent 
de condeiul dlui M.Demetrescu, povestitor de talent. Cronica literari 
o semnează redactorul revistei, iar interesanta cronică socială des- 
pre problema drumurilor României, dl ing. D.Mihăescu. 


CURIERUL ROMÂNESC - 1 - 1 - apare la Paris, în româneste si 
frantuzeste, ca publicatie a "Centrului sindical al ziaristilor si 
publicistilor români democrati în refugiu". Prezintă material politic 
si literar, informatii din Tară, ecouri din presa pribegiei, stiri 
din lumea refugintilor, Noul confrate este necesar diasporei noastre 
nu numai prin materialul ce-l prezintă, dar si prin condeiele experi- 
mentate ale dlor PĂltinea si Arsenie, 

Urân noului confrate succes deplin în lumea noastră atât de 
indiferentă publicisticei serioase, 


7 AMERICA — XIVIII - 17 din 26 Feb. 1955, publici un 
articol necrolog pentru scriitoarea Virginia Cotrus, sotia marelui 
poet «ron Cotrus. 


CAMINUL — II - 6 - cu material frumos si impresionant semat 
de Radu Gyr, Ion Tolescu, Ion Gârleanu, Valentin Dragu, E.MihĂescu, 
Iulia Carâp, 1. Silistreanu pentru versuri, iar pentru proză de anii 
Ton Roth-Jelescu, Nic, Inncu-PĂltinisianu, N.Novacovschi si Mos Nae 
Paltin. Chipul familiar, cald, intim cu care se prezintă revista ne 
reaminteste revistele de pe vremuri din Tari, cari se adresau pâturii 
de cititori mai numerosi, dar firA pretentii, Chiar copilasii pot să 
silabiseaecă ultimile pagini întocmite cu grije oarecum paternă de 
însufletitul reâncto» 21 revistei, dl Nic. Iancu- PAltinisianu. 


CUGET ROMÂNESC - 11 - 4,5,6 - " atragu avontia asupra carac- 
terului exclusiv cultural ce i S'A imprimat revistai,..probleme cul- 
turale care sunt mai potrivite cu încercArile prin care trece natia" 
Ingrijirea redactionalA trece Asupra dlui Prof. D.GAzdaru, o aleasă 
figură universitară a pribegiei. Studiul "Contributiei Românilor la 
progregul cultural al glavilor" (urmare) af prestigiu revistei si ne 
prezintă o vastă problemă actuală importantă. Le Pol contributiile 
inedite Asupra epătarulăi N.Milescu datorită dlui M.Leftor, Dnii V. 


Horia si 1,G,Dimitriv semnează versuri, Not i bucăti 
alege din autori consacrati, Ea 30 A, 


DACIA - ne 11 





B.I.R.B V s stiri 

c zei 148,150 - diversa articole informativ , că 
ta mal iei 9. Nu întelegem dece în fiecare numAr ae. i 
î Dece Acensta Venise A Lt asa PI miscarea insine | 

n, og ANItă, VA campanie de ponegrire, tocmai a; a 
cetera aude da pa trecem. Cui serveste ? Doreste BIRE E Ă 
nartirii legionari, când 


mare importantă gi 
ronfnensc, Nitel ca- 


Note si informatii 


CU OCAZIA SPINTELOR SARBATORI 
cititorilor Daciei si tuturor Românilor 
le spunen din suflet 


CRISTOS A INVIAT 
IE 


. i *$* Din Madrid am prinit trista stire a mortii soriitoarei j 
Virginia Cotrus si-a camaradului nostru Crisu Axente, la interval de | 
numai trei sĂptAmâni unul de altul. Dou suflete de elită si-au luat i 
sborul spre alte lumi mai bune. Intristati, transniten mâhnirea nons- | 
tri celor ce i-au iubit si apreciat. Fie-le tĂrâna usoară | ; 


X$* Un grup de refugiati intelectuali, originari din tările 
de dincolo de "cortina de fier", au luat initiativa de a creia o or- 
ganizatie cu sediul în SA4o Paulo - Brazilia, în scopul de a strânge 
si întAri legAturile de prietenie între natiunile respective, În ve- 
derea luptei comune pentru eliberare. România face parte. 


X$* La So Pnulo, societatea culturală România a airbitoriti 
ziwa de 24 Ianuarie printr'un festival artistic, DI uugustin Hila a 
rostit un cuvânt introductiv; prof. Carato, dela Univ, din Săo Paulo 
a tinut o conferintă în portugheză, arătând importanta po poetul i 
mânese pentru npârarea Europei centrale; Dl av, Ion Roth- Pet i 
vorbit din partea revistei CAminul; după aceea a urmat a SA e 
tică cu,conoursul ânei Nicolau, Italo Izzo, Puiu Cucu si co . 
nizat de revista Câninul, 


*$* D1 av, Nicu Iancu publică regulat atiana, fn. BINE SER 
ghiar "Magyar Hirlap" din Sâo Paulo, prin care PA Ia 
necegitatea luptei În comun a popoarelor solaav 





56 


*$* Ia Roubaix (Franta) a luat fiintă o asociatie culturală 
franco-română cu doui comitete, Unul francez, de onoare si altul To= 
activ, compus din umitorii refugiati români : Pres, ing. Aria- 
tide Stefinoscu;, V-Pres, Micarie Gherman; Secretar, Popa Mircea; 0a- 
sier, Daniliuc Pavel; Qonzor, Poplavseni Costică; Suploant, Droc V.; 
Membru, Dna Capelario Elena. Scopul acestei asociatii este strângerea 
relatiilor de prietenie între români si francezi si stabilirea unui 
centru de ajutor pentru românii refugiati în Nordul Frantei, 





emiterea 


XŞ* Duminecă, 25-1-53, a avut loc la Sediul Misiunei Catolice Li? 
Române din Franta, o consfătuire a intelectualilor români, sub convo- 
carea Msgr. Octavian Bârloa si Pr. Potre Ghorman. Dl michel Charpen- 
tier, reprezontantul Scotioi Prancoze a Miscării Intărnationale a In- 
telectualilor Catolici - Pax Romana, a adus la cunostinta prezentilor 
intentia Miscfrii do a grupa pe toti intelectualii refugiati într!'o 
singură asociatie,Din partea românilor au luat cuvântul dnii Negruzzi 
Veniamin, Vuia, Clauduan, Stefânescu, Barbu, Goia, CiorAnescu si Dr. 
Paul, iu fost alosi ca delegati români în Conitetul pregiititor al vi- k 
itoarei .„sociatii, Mser. Bârlea si Dl Barbu. j 


— 


*9% Ia Buenos iires, Pundatia Sf. Stefan, întemeiată de cu — 4 
noscutul industries mmân St, Voculescu,şi-a înscris în programul ei: 
de realizări, construirea unei Biserici Ortodoxe Române în Argentina. 
i„ceasi Fundatie îsi propune să sprijine toate manifestarile român - : 
nesti din urgentina sub raport religios, cultural, social si economic. 


- 


1 


X$%* In ziua de 18-1-53, Colegiul Pregititor Militar al Dine- 
retului Falangist, în numele întregului tineret spaniol, sub conduce- 
rea Sub-Directorului, Locot, Figueroa si în prezenta corpului profe- 
soral, au mers la Majadnhonăa, pentru a se închina în fata jertfei 
lui Ion Moțe si Vasile Marin, Po locul unde au căzut cei doi eroi,Lt. 
Pigueroa a tinut o inprosionantii cuvântare, scotânăd în evidentă jert- 
fa lor, subliniină valoarea universală a luptei si mortii lor si dân- 
du-i drept exemplu pentru toate generațiile de tineri din lume. Dl. 
Puiu Tian, a multunit în nunolo Miscării si-a Comm dantului. Dr.Va- 
leriu Durgai a făcut un scurt istorie Al MiscĂrii, iar Colegiul întreg 
a cântat în limba ronîni "Sfântă tinerete legionară", 


X9* Msgr. John Kirk a fost numit de ctre Vati i 
s: de sf ican, Director 
ppizitual pentru toti Românii (entolici dc vit latin ei uiti) din 
peiaent,. Portia a dun îr. primire nun fi ie 
ziua de 20 Ianvaria ;, te d ea N AI Dani VErtana ve 





4 
| 
XŞ% Ziua de 24 Inmuaric £ fonu săzrbitori'tă fast în toate 
centrele vonânegti dir lume, Remarcabilă a foat Ep saay Comitetu- i Ș 
lui Român în dnlzbuze, cir a întrunit într'o frăteasei sArbiltoare 
pe Românii Si Sagii din Ponânia, refugiați în iussria, Programul ser- E] 
rii a fost deschis 2u Tmnal Regnul Român executat de fanfara "Saxo- | 
nia” a Sasilor din România, DI Spiridon Neată a tinut o conferintii , 


oenzionali, Programul sta terminat hirii it 
Ai gucaă, Prograai eu Hora Unirii, jucată însuflet 





leu p