Dacia nr. 13, dec. 1953

DAciA 


Ţribună de luptă româneaţcă 


SERIE NOUĂ N. 13 





1953 


Rio de Janeiro 





DACIA 
XX xxx 


* 


Tribună de lupti românească 
PI IDR E RER IP CIP I 


Redactor : Paust Brădescu 


Anul VIII - nt 13 Decembrie 1953 
Rio de Janeiro 


CUPRINSUL 
PINA 


EDITORIAL 


Unire sau convietuire de Dr. Pnust Brădescu.,....pag. 3 


In vidul militar a apărut o armată nouă 


de Serban Giurgea. .........* 
Conferinta din Bermude da Gh, Nestorescu......... 


Nationalismul si actualitatea politică 
de Serafim Bratocea., ... 
Ind6penădances de Vladimir Negoescu., . 





Logic props by Dr. Radu Buzdugan, ...........nna.. 


PROBLEME LEGIONARE 


Nedumeriri de Marcel Preotescu. .........nnenseeea € 


Cele două lumi de Elisabeta MihAescu............. 
DIN_LUPTA PARTIZANILOR 
Primul căzut de Niculaie Croitoru... 
Jertfele ne mântuesc de Stefan Vancu., 
ANIVERSARI 
Gânduri de 15 Septembrie de Ion Roth-Jelescu..... 
Minunea dela Sadu de N.I.Păltiniseanu, ss... ...... 
DIVERSE 
Vieata politică în Persia de Dumitru Iordan.» 
Opunere la punct, sc... ...nneneeneenaneenee 
Publicatii românesti stiintifice peste hotare 

de Sandu Movil,........... 








INFORMATII 
Ei 


PRO PATRIA SEMPER 


Corespondenta se primeate la adresa: 
Caixa Postal 48 

Correio da Lapa 

Rio de Janeiro 

Brasil 











DACIA = n2 13 & i tă 


EDITORIAL 
Mana 


UNIRE SAU CONVIETUIRE 
PPR tt 


UNIRE, 


chemare „Bi poruncă în veci salvatoare 
isvorând din adâncul veacurilor de 
suferinţă strâbună 
din freamâtul pământului care închide 
în e1 oseminte grele de domnitori, 
din lupta milenară pentru lumină 
si adevâr a poporului românene 
ROMÂNI, 
întru împlinirea năzuintelor noastre 
PENTRU LIBERTATE 
SA NE UNIM 


(DACIA = Martie 1946 ) 


Au trecut opt ani de la armistitiul ce ne-a svârlit Tara si neamul 
în ghiarele fiarei dela Râsârit, De-atunci cârârile lumii s'au împânzit de 
miile de Români pribegi, dornici de luptă si sacrificiu Întru realizarea 
idealului comun 1 Eliberarea Târii de jugul sovietic, 

Si vitalitatea acestui neam - ce-a stiut să înfrunte sute de ant 
de-arândul puhoaiele Râaâritului - o Întâlnim pretutindeni unde fii săi 
si-au stabilit vremelnic lâcasul, Oriunde si oricând, în inimile lor carpa= 
tice svâcnesc aceleasi doruri si idealuri, aceeasi vointă de a da din adân- 
curile fiintei lor pentru neamul ce suferâ pe plaiurile României, 

Individual sau dolectiv, cu totii luptă întru realizarea aceluias 
scop, Visurile lor nu sunt discordante, sperantele nu sunt particulare, țe= 
lurile nu sunt diferite, 

Mai mult chiar. Dela primele licâriri de organizare În lupta anti- 
comnistă de peste hotare, apelul la Unire a isbucnit din toate taborile, de 
fiecare dată mai patetic si mai desnădâjduit, Dar până astâzi nimic nu s'a 
realizat, desi această unire a fost totdeauna Înteleasă ca un adevârat im- 
perativ national, ce trebuie cu orice pret să se împlinească pe deasupra 
absurdelor Împiedecâri ale unora, pentru binele întregului neam românesc. 


Indiferent de vederile politice ale fiecâruia, un element comun no 
leagă pe toti Într'un mânunchi invizibil, mentinându-no pe aceeasi treaptă 
spirituală : E dragostea de Tară si Neam. 

Nu se poate contesta niciunul Român, cinstit aufleteate, acest sen- 
timent, eliminati fiind doar trâdâtorii de neam si cei ce-au făcut declara- 
tii publice de denolidarizare cu neamul românesc + Si'n categoria de "ca 
cinstiti sufleteste! întelegem si pe toti cetâtenii români Si IAR, XR 
etnică decât cea valahă, Sunt toti cei ce s'au Ategrai AAN Aa re 


mânesti, trăind prin ea si luptând pentru ea.Suntem 








4 


si-ai aceluiaa cer. Dar, numai în măsura În care recunoastem acoastă api- 
ritualitate ca suprem cadru de denfâsurare a actititâtii noastre si strâ- 
lucirea ei în lume ca supremă obligatie, ne puten prevala de numele de Ro- 
e Din punct de vedere al constituirii unui front comun, nenorocirea 
multora dintre Românii refugiati peste hotare, e de a aduce si mentine pe 
primul păan DIVERGENIELE ce ne împârteau altădată în grupe si grupulete, Si 
mai alea de a alimenta o stare de spirit contrarâ bunelor intentii a majori- 
tătii Românilor refupgiati, Aici e defectul capital al comunitâtii românesti 
din lumea liberă, Nu se încearcă crearea unei atmosfere viabile pentru to- 
talitatea refugiatilor si stabilirea unor norme de conduită comne, Se caută 
din contră, restabilirea abominabilei atmosfere din Tarâ, a atmosferei din 
timpurile cele mai turburi si mai nefericite, care ne-au dus la dezastrul 
situatiei actuale, Acuzatii, amenintâri, minciuni, santaj, demagogie, sunt 
armele de luptă ale unei bune pârti din lumea refugiului românesc, Si ntau 
nici măcar mizera scuză de a fi Întrebuintate contra dusmanului comun. 'fot 
acest arsenal e îndreptat impotriva altor Români, altor luptâtori anti-com- 
misti, Ca în vremurile de tristă aducere aminte ale balcanicei democrații 
românesti, lupta e pentru suprematie, pentru problematice portofolii minis- 
teriale viitoare, pentru eliminarea "concurenţii", Nici cea mi mică grijă 
pentru stabilirea unui front comn, capabil sâ înfrunte si sâ înfrângă la 
momentul oportun greutâtile ce-ar putea împiedeca idealul românesc. Ai in- 
presia că nici nu-si dau seama de pericolul ce planeazâ asupra întrogului 
neam si de dispretul cu care suntem priviti de întreaga lume liberâ.Pentru 
acesti politicieni fanatici în egoismul lor, politica traditională a parti- 
dului din care fac parte e mai importantă decât politica neamului .Pretenti- 
osi si încrezuti cer sacrificii dela toti, dar nu stiu, sau mai bine, nu vor 
să dea exemplul, sacrificânăd cât de putin din propriile lor pretentii absur- 
de, ce nu mi au nici un rost în clipa de față. Sunt ca avarul, capabil sâ 
moară în casa în flâcâri, strângând la piept sacul cu galbeni. 

Dar vremurile noi de râscoliri aociale si politice pe care le 
trăim, pericolul îngrozitor dela Răsărit, fortele de luptă co se încheagă 
pe toate latitudinile, ar trebui sâ le deachidă ochii, măcar acun în al 11- 
lea ceas. 

Nu mai putem estepta nepâsători sau fatalisti, ca iatoria să se 
scrie peste capetele noastre, Nu mai putem lâsa soarta noastrâ în mâinile 
si la bună vointa altora. Avem nevoie să ne afirmâm, Să probâm lumii libere 
că meritâm gi lăbertatea, si încrederea ei, si atima viitorului, 

Dar pentru a reusi, nu mai putem râmâne În această convietuire 
ostilă si sterilă, ca niste simple anexe ale unei politici ce ne depăseste. 
Trebuie să rupem odată pentru totăeauna cu un trecut ce nu poate fi un exem- 
plu. Numai neputinciosii sau interegatii nu sunt capabili sâ se adapteze 
climatului cel nou de înfrâtire si întelegere Întru salvarea Târii si Neamu- 
lui, Diferentele de doctrină, de program sau de actiune, “ce în Tară puteau 
constitui elemente categorice pentru stabilirea sau ruperea de relatii, nu 
trebuie să mai aibă nici o influentă asupra vederilor noastre, 

Singura vedere ce trebuie aâ se impună în mod imperativ e cea 
a unitătii de actiune, printr!o întelegere între toate grupele ce odinioară 
se puteau dusmâni 

Nu mai e vorba de cucerirea puterii, a voturilor sau a opiniei 


publice, ci de cucerirea unui loc de frunte pentru neamul românesc în lupta 
ce se va deslântul În curând pentru eliberarea oarelor asuprite de co 
munisti. ; 

= Si acest loc nu-l putem câpâta nici printriun partid, nici pen= 
tru un partid oarecare, 


SALE, demea iar nu do simplă convi 

y Daci, pna IATA DAE — În aporanta vreunei orez gi ping 
cozii epta ca evenimentele sâ pună capât meta E 
o. Ae Eta n mondiale va treaca poate noi, ideopâalie. 


Ca dee este încă prielnic, 
steptâm această â 
sugă pia vastă unire, pe care am propovâduit-o dela începutul 


Dar să vină, Sâ se realizeze ci 


Ri air ai miau at mai repede, cinstită, entuziaată, 


liminâri arbitrare, 


Dr. Fauat Erâdoscu 


IN VIDUL MILITAR A APĂRUT O ARMATA NOUA 
A N AICI NEI. ENE 


In general, după fiecare răsboi, națiunile Învinae doresc 
unul nou, se înarmează si, sub presiunea acestei înarmări a învin- 
silor, se înarmează si învingătorii care, e normal, sunt contra u- 
nui nou răsboi si a răsboaielor în general. Invingătorii se culcă 
pe laurii victoriei, învinsii pregătesc revansa. Invingitorii cre- 
iazi aliante sau societăți intematiânale de protectie contra răs- 
boiului, învinsii îsi creiază armate. Intervine un nou răsboi si, 
de obicei, se produc răstumări de aliante, popoarele inteligente 
conducânău-se după interesele lor si nu dup ideologii sau simpatii, 
Ideologiile în special, sunt numai si numai pretexte puse în sluj- 
ba propagandei, 

In urma celui de al doilea răsboi mondial s'a produs un fe- 
nomen nou: de data aceasta pregătirea unui nou război nu a mai por- 
mit din tabăra învinsilor, ci din a învingătorilor; planurile de 
război nu sunt dirijate contra învinsului, fostul inamic, ci contra 
unui coînvingitor, fostul aliat, 

Dealtfel, planurile agresiunei contra fostului aliat nu au 
început să ia formă numai după încetarea răsboiului, ci chiar din 
vremea în care bubuiau încă tunurile trecutului război. 

Si s'a mai produs un fenomen, care este un corolar al pri- 
mului: goana după alianţe; goană care a dus la înarmarea fostilor 
înemici de câtre Rusia întâi, si la eforturile actuale ale Statelor 
Unite de a înarma Japonia si Germania, Deci fostii învingători în- 
rmează sau fac eforturi să-si înameze fostii învinsi, 

Cauza care a dus la această situatie paradoxală, în special 
în lagărul anticomunist, a fost aparitia unui curios fenomen: pro- 
ducerea unui vid militar. Intr'adevăr, tări mari, care în al doilea 
sau chiar în primul răsboi mondial, îsi cifrau efectivele militare 
la zeci sau chiar sute de divizii, au ajuns asthizi sf si le numere 
cu unitătile. In afară de armatele Statelor Unite si ale blocului 
comunist dirijat de Soviete, înamate cw cele mai monstruoase unel- 
te de distrugere pe care mintea omenească le-a creat vreodată, în 
restul lumii se poate vorbi de un vid militar, Tri ca Anglia Bi 
Pranta nu mai diepun de instrumentul militar necesar, pentru a-si 
tea d vointa unor popoare care până mai ieri aveau doar armate de 
paradă, 

Cauzele aceetei dezarmări sunt de dou naturi: unele de na- 
tură psihologică - anumite tri sunt natăzi prada unui defotiem ma- 
ladiv — altele sunt de naturi financiari, O armată modem Are ne- 
voie de un armament pe care bugetele tărilor mici. ghrace sau siri- 
cite, ge au RARI aia să-l procure, : 

ci una din armatele celorlalte tftri a afară 
de ale Statelor Unite sau Rusiei Sovietice A, A8 aa, i Adu i8- 
biturii unuia sau altuia dintre cei doi colosi, Pentru a-gi apăra 
înterenele amenintate de unul sau de altul, tirile mici trebuiesc 
să se alipeneci de unul sau altul dintre colosi , 


DACIA = ne 13 


mult chiar, în goană dup ; Ă 
comunisti si ni ti comuni o ati sn APĂ AA Smirpă33 dou: 
cei Aceasti noțiune este elaaţ 
ci ei în cel anticomanăaţ, 


In goana du 
o armată, st cenuniav Jet del-ca, mint Poetul tă, sunt ani. aa îi 
tii nu mai sunt cAutati în regintauia daca II AN bi 

e hotuale, Noii aliati sunt pretuiti chiar dacă ez 
fascisti snu comuniată cca PAR T dac în trecut nu foat 
punct cu exigentele demoorat ei, Ioa uaas ap atu. 0 Goa A 
contra Moscovei, sh FreCPEI ua 4 Ai atiA, 08,00 ADE 45.48 
lupte: să naibi o armtA,Si nu e vorba de o arama aohi genă n AA 
Qi FE Al da armat, cei doi colosi luAndu-si sarcina să-ai 

Ceeace este inrăs interesant, e 
cĂutarea si pretuirea aliaților, nu PE către pese ae 
cantitate, ci de factorul calitate, al armatelor noilor aliati, 

In urma celui de 41 doilea rizboi mondial, aliatii au pro= 
clamat armata germană criminală, si au pus în funcţiune tot ce le-a 
stat la dispozitie pentru a distruge nilitarismal german, Nu s'au 
multumit să-l distrugă la suprafată, ci au chutat să pitrundi în 
adâncuri , să provoace în sufletul poporului german o maturnare to- 
tal, Nu s'au multumit sA desfiinteze armata, ci prin creiarea unor 
legi arbitrare (nimeni nu va putea sustine că crearea unor legi cu 
caracter retroactiv poante fi încadrată în sfera notiunii de justi- 
tie) au condamnat si executat prin spânzuritoare pe fostii capi ai 
poporului german si au executat sau trimis la ocnă mii de ofiteri 
ai armatei învinsilor, Aceste fnpte nu fost posibile datorită exia- 
tentei unei oculte intemntionale, chei, astăzi mai ales, nu s'ar 
putea invoca existenta unei idei da justitie snu de etică, la baza 
condamnării fostilor învinsi, din moment ce, alturi da Francezi, 
Americani ai Englezi, ln Nurenberg au stat pe banca acuzării si u- 
cigasii de la Katyn, si când în uma procesului din Pranta, au ră- 
mas condamnati numai Germanii oare nu participat la crimele dela 
Oradour, inr Francezii nu fost achitati. Pentru orice om cu putina 
cunostinte în stiinta dreptului, Germanii dela Ormdour nu au fost 
condamnati pentru orimele lor ci pentru faptul cf erau Germani, Nu 
a fost nimic altoeva decât o declansare de ură teribil contra po- 
porului german si contra spiritului militar al acestui popor,Cesaco 
s!'n întâmplat, sarvea cum nu se putea mai bine planurile si telurile 
rusesti, 

Si 1a un moment dat, singurul popor anticomunist care A re= 
uit si se debnraaeze do influenta organizatiei intemationale ooul- 
te (poporul nmerienn), si-a dat enma că rizboiul cu Rusia Siviati- 
ch saw viotorin mondiali a comunismului se profileazi la orizont.Da 
acest luoru-ai-nu dat seama ai elementele real anticomniste din Bă» 
te tri si nu început în lagărul anticomunist sA4 se teaai planurile. 


8 


sf se pună jaloanele unui sis 
senma d8 existenta vidului mil 
mizboi contra Rusiei trebuia s 
din Coreea le-a dat posibilitatea 8 


resupuneri + i) 
: gi oMutarea de aliati, ei si-au dat seama de sinAtatea mo- 


valA a fostului învins de ieri, de pozitia net anticomunistă pe care 
se situa poporul german. la primele sondagii, poporul german a răs- 
puns prin faimosul "ohne mich", rfispuns care nu era numi o râbuf- 
nire a amărăciunii ci si o pozitie falsă, preficută, de tactică, si 
acest răspuns, care părea o dovadi ci spiritul militar german A fost 
total distrus, în loc să bucure pe cei care-si dMduseră toată silin- 
+a să atingă acest rezultat, a aruncat consternarea în tabăra anti- 
comunistă. Această consternare s'a produs nu numai în America ci si 
în rândurile cetitenilor real anticomunisti din celelalte tări, 0 
muncă titanică, o seriozitate în toate păturile poporului german ,un 
guvem stabil si, mai ales, unele acte de nebunesc curaj, produse 
în chiar partea ocupată de sovietici, adică Acolo unde asemenea ges- 
tori de curaj erau socotite absolut imposibile, au făcut pe Ameri- 
cani si-si dea seama ci aliatul cel mai pretios pe care l'ar putea 
avea într'un război cu Rusia sovietică este poporul german,Si-au dat 
sehma că singura armată care i-ar putea ajuta în Europa, este armata 
germană, Şi ura de la efârsitul războiului s'a transformat în sim- 
patie. Si e curios cf această simpatie nu e datorită faptului că 
Germania are o arată, ci pentruci ar putea avea o armată, In măsura 
în care au fost nrâti pentrucii au avut o armată, sunt astăzi iubiti 
pentrucă ar putea avea o armată, Aceasta este una din farsele pe 
care istoria se oblig si le facă din când în când, rpobabil pentru 
a se răsbuna pe faptul că e eorisă totdeauna de învingători, 

Si să precizăm, această simpatie nu se îndreaptă către o vi- 
itoare armată germană deosebită de cea din cele douA războaie mondi- 
ale, de o armti germană care st toame apă în vinul vitejiei ei,ci 
din contră, către o armată care - se speră — va avea calitățile arâ- 
tate în Africa, Franta, Norvegia si, mai ales, pe câmpiile rusesti, 

Săptămânalul parizian "Rivarol”, povestea următoarea întâm- 
plare, pe care ne multumim s'o numim anecdotă; " In urma întelegerii 
franco-germane, ministrul german Teodor Blanc a fost însărcinat sĂ 
prezinte planurile unei viitoare armate. Odată făcute, ministrul 
german, un fost brutar, le-a prezentat americanilor, 0 armată demo- 
crată, ultrademocrată, chiar, Soldatii nu-si vor mai saluta ofiterii 
odată esiti pe poarta cazărmii, Fiecare armati va avea un sindicat 
al soldatilor. Acest sindicat va interveni ori de câte ori un s0l- 
dat va fi pedepeit pe nedrept. Pentru orice nemultunire, soldatii 
se vor Adreea sindicatului... .Reprezentantii americani l-au întrerupt 
pe fostul brutar: "Bine domnule, armate de acestea ge mai gĂseBce 
Noi am vrea sfi creati o armată ca aceea care a luptat în Franta, în 
Italia, la Stalingrad..." i 

Chiar anecdotă, povestirea de mai sus ilustrează o realita- 
te: lumea anticomnistă doreste o armati germani care sfi semene cu 
ga care s'a iluetrat pe toate fronturile în al doilea război. mondi- 


+em de apărare. Americanii si-au daţ 
itar de care vorbeam, că un viitor 
A fie suportat numai de ei. RĂzboiul 
& faci si o verificare a acestei 


Dar în vidul militar, A apărut recent o nouă armati; aceea 


DACIA — n? 13 
9 
a lui Syngman Rhea, PAnA ac 
. um 
juoruri vagi si, în orice cn aaa stia despre Coreea decaţ: 
simpatizeze acestă tară ai DE a nu avea vreun motiv ca an 
venit centrul atentiai B4 aa pia ei ministru, Si inti ch a de- 
globul, si lumii anticomuniste de pe țoţ 
Nu numai trimisul s 
dl Paul Reynaud întoza Anti a aie "Le Figaro", dar chiar 
pe Syngman Rhee "le vieux Lion, Di rr xttemul Orient, 1-a numit 
nu A dit zilei run oatiltau SER ee i te se stie, Acaastă tară, 
Nobel si nu s'a auzit de nici un E 1 se acorde premiul 
Ea Aria lumii anticomunista s'a Doe a i > 
e motivul Acestei simpatii, mai ales f i ge 
desi, aparent, la un momenţ; dat ne Ia O ga e asa i 
d interesele americane i 
cu cele sudooreene ? Pri z 3 Sa IRI 
blazata opinie publici pre a aaa irish 
Prin armata ei. 
Corespondentul unui ziar francez seria a 
z cum câteva luni o 
"le vieux lion" A reusit sf creeze o armată de 300.000 de oameni 
sii era pe cale sf urce cifra la 500,000 de soldati. Soldatii nces- 
ia erau sobri, duri, gata sf îndure orice lipeuri (scoala de ofi- 
teri era o clAdire în care ploua), să se miltumească cu câteva boa- 
Dzdla baga abiioreae E a0 când nu se putea face aprovizionarea, în- 
cuvânt, o arma ta să înfrunte toat - 
boi, lucru a care a i eter cu e aaa aaa 
Au urmat cunoscutele neîntelegeri dintre Statele Unite si 
Syneman Rhee. Seful Coreei de Sud a bAtut cu pumnul în masă, E un 
gest care marchează un moment important în istoria lumii : pentru 
prima dată seful unei tAri mici si-a sustinut interesele cu dârza- 
mie, cu dârzenia la care-i dAdea dreptul sacrificiilor fAcute dă 
armata tĂrii lui, sacrificii pe care e capabili să le reediteza 
nâine o Armată de 5oo.ooo de oameni. Syngman Rhee a fost taxat nebun 
chiar de o anumită presă care trece drept cu minte. Syngman fhee 
nu s'a intimidat. Si dacă cineva ar analiza cu atentie ultimele de- 
claratii ale secretarului de Stat american, ar constata că "nebunul" 
din Coreea a avut câstig de cauză. 
In vidul militar actual a aprut o nouă armtă : armata sud- 
corenni. Emigratia română ar trebui să mediteze asupra acestui fapt, 


Șerban Giurgea 


CONFERINTA DIN BERMUDE 
AARE AIA AAA 


Multi au putut considera Conferinta din Bermude ca un ca- 
priciu diplomatice, costisitor si inutil, Daoarece, punându-se în 
balantă importanta celor trei sefi de guverne, 4 ministrilor de ex- 
teme si a celor peste 40 de specialistă prezenti la conferinti si 
insipidul "Comunicat Oficial" enumerând rezultatele atinse, primul 
cuvânt ce-ti gâdilM conrdele vocale e cuvântul "absurd", Dace atâta 
obosbalti, cheltuiali, punere în scenă, pentru ca 1n sfârsit eă se 
repete în cîteva sute de cuvinte aceleasi cunoscute, stereotipe si 





10 


; i i ment ce nu s'a hotărât nimic efec- 
paine train mei ae ap de rezultat vizibil, pre- 
sentantâtor politicieni pare mai de grabă pretext pentru week-end, 

De data aceasta creden că aparentele au fost înselAtoare, 
Qonferinta din Bermude, desi vizibil n'are nici o scuză, în fonă 

i 1 si sperăm că va da roadele scontate, 
poate si-a atins scopu p i ata aăirae duri 

Conferinta din Bermude n'a urmărit atât stabili or 
norme de actiune imediată, ci în primul rând a câutat verificarea 
si restabilirea unei stări de spirit între Cele Trei Mari Puteri, 
e sintea atmosferă o slăbire a acestui spirit comun ce le u- 
nise în timpul răsboiului si stabilise puternica alianță. Si a- 
censtă verificare nu se mii putea face prin declaratiile sporadice 
ale fiecăruia dintre cei trei sefi de guverne. Deoarece, dsclara- 
tiile lor puteau fi conforme vechilor engajamente în aparenta si 
cu totul contradictorii în fapt. Simple probleme de interpretare 
în care circumstantele politice si interesele nationale jucau un 
rol capital. 

E In plus o serie de divergente puneau în conflict surd gu- 
vemele celor trei puteri. Câteva exemple: Anglia recunostea gu- 
vernul comunist chinez, Statele Unite se opuneau însA cu înversu- 
mare admiterii Chinei comuniste în Comunitatea Natiunilor Unite. 
Franta la rândul ei nu voia să audă de reorganizarea armatei ger- 
mane, în timp ce cele două puteri anglo-saxone, din contră, sus- 
tineau integrarea acestei armate în Armata ComunităĂtii Europene . 
Pe de altă parte, Englezii se fereau ca de foc den se asocia si 
a garanta Comunitatea Europeană, în care împingeau Franta să intre 
fără conditii, Iar Prancezii - si chiar Englezii - nu vedeau cu 
ochi buni ajutorul dat de Americani Spaniolilor. Si asa mai de — 
parte. 0 sumă de mici conflicte capabile cu timpul să răstoame 
puternicul Pact Atlantic, snu să spargă coeziunea încă slabi a 
NATO-ului , Acolo unde trebuia sf se întâlnească numai armonie si 
întelegere domnea în fond suspiciunea si amărăciunea, 0 situatie 
destul de periculoasă, capabilă să provoace într'o zi ruptura fa- 
vali, In politică nu-i nevoie de un car de cărbuni aprinsi pentru 
a provoca dezastrul. 0 scânteie, o reminiscentă, o deziluzie,poa- 
+e juca tristul rol. 

Bine înteles, putemica Alianti Occidentală, bazată pe 
articolele Pactului Atlantic, pe un ideal de viată asemănător, pe 
existenta atâtor organisme comune de apărare si activitate, nu pu- 
tea si nu poate fi bânuită de decadentă. Totusi, numeroasele pro- 
bleme provocate de situatia intematională, puneau cele Trei Mari 
Puteri într'o tensiune neplăcută, Mai ales Franta se gfisea într'o 
pozitie periculoasă, chestiunea germană constituind pentru ea 
problema principală, pe când pentru ceilalti doi parteneri ches- 
tiunea înarmării Germaniei constituia un puternic ati anticomunist. 
Situatie pe care Rusia Sovietică n'a pierdut ocazia s'o exploateze 
pentru a rupe puternica coalitie occidentală, 

Pentru Rusia, problema Armatei Europene, a Armatei germane 
si-a Bazelor Americane în afara Statelor Unite sunt si vor rimâne 
chestiuni ce dau cosmaruri. Pentru Pranta, deasemenea, aceste ches- 

„iuni deschid perapective desagreabile,. Natural, nu în acelas sens 
ca pentru URE5. Dar ce-ar putea: împiedeca Kremlinul să nu exploa- 


DACIA = n? 13 i 


teza coincidentele npnrente 7! „Da ai gaver 

nului fratoea oi punerea în prim plan o sad mea 
nco-rusă; reînnoită do altfel În sfâreitul reosuta 

de Gaulle, Franta la rândul ei. oa pia o pe i 

ternicilor sAi Asociati, s'a le aia pe A a e 

mizând în plini lumină pe fantona Aliantei aia a PRE 

Unitatea între cela trei puteri era pe cale de a 

0 conferință îi i i Pta 

rin ntre puterile occidentale se impunen tra 

a pune capât Acestor stări de lueruri dăunătoare bunului Re 
pactului comun. Acensta a fost probabil intentia profundă a î 
nirei din Be 3 1 i aid 

rmude. 5e simten pericolul unei rupturi posibile si 
trebuia înfrântă această tendintă, Deci, refaceren unitătii de ve- 
deri si de actiune era ceence se căuta în ntrevederea insulară 
Restabilirea spiritului care îi animase la crearea Intelegerii 
era mai important decât orice decizia de actiune imediată, Deaceea 
commicatul pare asa de anost şi inutil, 

Nimeni nu poate spune dacă acest spirit a fost restabilit, 
Din comunicat nu se poate trage această concluzie, S'a deturnat 
cu abilitate o asemenea demonstratie, Pentru moment ncsasta-i si- 
tuatia, Dar, rezultatul principal al acestei conferinte îl vom 
putea gâsi numai în viitoarele actiuni ale celor trei puteri, 

Dacă spiritul occidental si anticomunist a reusit să-si 
recapete prestigiul si să recâstige inimile celor prezenti în Bor- 
mude, vom avea câteva surprize plAcute de acum încolo, Începână 
cu Conferinta dela Berlin între Cei Patru Mari din luna Ianuarie 
1954. Atunci se va întelege deabea importanta Conferintei din Ber- 
mude, când unitatea de păreri a celor trei puteri occidentale va 
înfrânge poate încăpătânnrea imperialismului rus. 

In orice caz, Conferinta din Bermude n'a fost o inutilita- 
te diplomatică, A fost un important aport întru strângerea rându- 
rilor gi reafirmarea scopului comun care uneste cole trei mari 
puteri, 

A relua periodic în discutie si a analiza în mod obioctiv 
atât liniile fundamentale Ale Pnotului cât si nsperitâtile care 
pot afecta întelegerea comună, constitue un sistem ce nu poate da 
decât rezultate pozitive. 


GhăoYgho Nestorescu 


NAPIONALISMUL SI ACTUALITATEA POLITICA 
RAE PE ARE A e d IEZI AIA 


E o gresenlă capital în n se consider nationaliemul ca 
doctrină si sistem politic, complect în afară de uz sau cel putin 
inaplicabil pentru un foarte lung timp. E adevărat ci nationalis- 
mu: a suferit în ultima decadă o serie de înfrângeri, de umiliri, 
ce dnu impresia unei catnstrofe. In realitate înak lucrurile nu 
stau toomai asa, Loviturile primite în ultimi ani nu 1'mu demodat, 
nici nu l'au demontat, Din contră, i-au întărit buzele invizibile, 
cele ce îsi nu rădicinile adânc înfipte în sufletul omului, Deoa- 


i 
i. 


12 


te, nationalismul este o stare elementari a su- 
nasii Pa, Nu-si Are originea în economic sau în politic, 
oi într'o stare de spirit, Toate natiunile - chiar si cele care o 
neg cu înversunare - sunt nntionaliste în sensul cel mai pur al 
cuvântului. Faptul că nu politicul sau economicul lengi între ele 
milioane de fiinte, ci un concept de viată, un sentiment de înfra- 
tire în bine si'n suferintă, demonstrează că la baza oricărei co- 


munităti nationale stă altceva decât materialul. Si acest "Altceva" 


a baza doctrinelor nationaliste. 

cp PA a normală a omenirei cere schimbări politice, soci- 
ale sau economice; cere într'un cuvânt adaptarea societății ln no- 
ile cerinti ale epocei, Dar aceast adaptare nu se realizează fAră 
sbucium si fără suferinti, deoarece totdeauna noile cerinti Ale ş 
unei epoci sunt în contradictie cu fundamentul ideologic al stării 
existente, Natural, lupta între vechea fomi si noile concepte es- 
te brutali fâri exceptie. Exagerările si abuzurile abundă din am- 
vele părti. Dar mai curând sau mai târziu o nouă formă trebuie 
să-si fnci drum pentru a renduce png ai ape Z ce pre 

ogresul, Zicem formă nouă, fiindcă, oricare din fortele în con- 
i a învinge, ceeace va rezulta nu mai poate avea nimic de-a- 
face cu ceace n fost. Chiar dacă vechea formă învinge, pentru a 
se mentine si prospera e nevoită să se adapteze, să-si retuseze 


DACIA - n? 13 15 
mMioar o doctrină, E o metodă exngeratii si 
A unui gontiment de revolta, Deci. după îi II 
anu celAlalt termen, vom fi capabili să judecim nationaliemul în 
plinitatea valorii lui umane, politice si sociale, snu să-l con- 
siderâim ca cea mai neagră expresie n spiritului omenesc, r 
Propiganda ultimullui riaboi a infiltrat în suflete ura 
si diaprotul pentru tot cecace se poate intitula nationaliam sau 
ar putea Avea vreo legfitură cu termenul încriminat, Confuziile a- 
bundA si nu numai în mintea masselor populare, oarecum mai putin 
cunoscătoare si mi putin subtile, dar chiar în limba jul curent 
al intelectualilor, ziariatilor, liber-profesionistilor si mai 
ales al politicienilor. Intelogem fonrte bine că pentru marea m- 
joritate apropierile rAuvoitoare între termeni ca ntionaliam 
fascism, nazism, răsună încă în urechi ca un ecou neplAicut, Slogn- 
nole iei mer e si-nu îndeplinit complect misiunea,,.. Dar sf 
măi existe printre onmenii de i 
t4 confuzie. să. persiste în a dectoze ra IoțiȚizi oare, af fală Mate 
Tloxe sai Ifmhaaţa nle unor ideologii -pe care le-au detestat, în- 
somneazii câ învfititurile istorice nu le sunt de nici un 0108. 
Nu-i putem considera iemoranti, dar îi putem binui de rău-inten- 
tionati, de interesati în defiimarea a tot ce poate fi mai curaț 
si mai important în viata publică a oricărei natiuni, Si'n primul 





sau să-si complecteze - dacă nu bazele - cel putin formele &xteri- 
oare de exprimare si manifestare, 

In frământarea de azi, învingând comunismul, noua formă 
impusA societătii va veni cu schimbări radicale, al căror rezultat 
nică nu voim să-l imaginăm, In cazul contrar, democratia învingă- 
toare, aceasta va fi nevoită să-si cântirească si să-si p la 
zi elementele de bază, cauze Ale unui întreg secol de răsboiri i- 
deologice, Dacă ge va încăpAtâna sA rămână si mai departe axată 
pe aceleasi principii dHunătoare, victoria ei va fi o simpli vic- 
torie materinl, trecitoare, Cinci, zece sau cincizeci de ani înci, 
După care, catastrofa se va nbte nemiloasă si mai crudă ca oricână, 

Pentru a îÎmpiedeca Această neplAcuti posibilitate, va tre- 


rând În viata lor proprie, daonrece, ei însisi înteleg ci numai 
prin nationalism, prin această doctrină atât de bntjocoriti, se 
mii poate redresa situatia lumii noastre, minată de internationa- 
lismul comunismului rus. 

Si-i credem interesati prin faptul că termenul "nationa- 
lism" capitĂ acea noanță infamantă numai cână se referă sau cate 
pus în prim plan de cel ce l'au propovilduit întotdeauna si s'au 
Iisat mai curând frânti pe roată decât si-ai renege convingerile, 
Cînd însă vor axa si-si apropie termenul, considerându-l parte in- 
tegrantii din doctrina respectivi, imediat ncegta capătă o noantii 
dogmatici, pe care n'o permit niminuia s'o conteste. Aici a toâtă 
perfidini.. Fiecare înconroă să-si însusenacă ncenstă puternică 
bui fflcut apel la doctrinele nntionaliste, Ele conatitpeae cânen-- Armă, acest extrnordinar si înrădăcinat sentiment, atiutori cons- 
tul pentru închegarea unei noi forme politico-aocinle În lume „Prin tienti de valoaron lui politică, Si ceence-i mi triat e ci în a- 
clenentele lor de bază, prin dinamismul lor intrinsec, prin forta celns timp încenrcă si-l nege celor ce-l consideră, nu ca o simplă 
morală co le animă, ele se plasează la o încrucisare de destin, arii, ci ca o profundi renlitate psihologică si socțologicii a ge- 

Se face o confuzie condamnabili între doctrinele politice nului uman, 
mationaliste si termenul "nationalism exacerbnt”. Sunt doui noti- SA ne nducom aminte de riaboiul recent, urmele cRruia nu 
ani cu totul diferite desi au o teminologie comuni, Omonimia sub- s'au sters înch din amintirea multimilor, Chiar si adversarii cei 
etantivală n'are nimic nface cu semnificatia atributivă a fiecăru- mii învoraunati ni nntionnlismului, îi recunostenu valoarea, im- 
ia, Intr'adevăr, nationalismul exacerbnt e un termen pe care toată portanta, necesitatona, In ce sentiment nu făcut apel Bovietăciă, 
lunea îl are în oroare si'n primul rând noi, E1 presupune o viziu- când Moscova, Loningrd si Stalingrad ermu pe cale de a fi cuceri- 
me strâmtă a vietii si-a politicei nntionale, Dela o asemenea con- ta ? In doctrina intomationalistă n lui Stnlin ? La aug, da de 
ceptie nu se poate astepta nimic si cu atât mai putin o reînnoire să? Snu in sentimontul national, patriotic, al mujieilor Ă 0= 
A climatului social Bi politic, Dar acesta nu-i nationnlismul nos- critiilo In rindul lor, n'au făcut oare In fel ? PRM aa d 
tru, nationalienul încărcat de posibilități pentru viitor. Aici e sncrificnu nu pentru a apăra spiritul sinea 64 9/94 Denta due 
vorba de-o simplă terminologie răuvoitonre, pusti în sarcina ndovă- ra natiunoa respectivi, Era fondul adâno nationa 
ratului nationalism, în scopul de a-i mină temeliile, oaro-l îndomia sii lupte, ideră natio- 

Doctrinele nationaliste îsi au normele lor, precise, co- Dnr confuzia con mai mare se nea când A aaa si nu va 
mecte, aplicabile, Nationaliemul exacerbat, şovinist, nu-i nici i nnlismul cn imperialist, Or, nationaliemul pur 


14 


fi niciodată imperialist. Imperialismul anwnitor nationalisme a 
apârut si s'a manifestat în functie de anumite caractere particu- 
lare acelor popoare sau conăucfitorilor lor. Pentru Germania spre 
pildă, n'a fost nevoie să apară o doctrină de nuanță naționalistă 
pentru a se transforma în imperialistă, . Aceast tendintă oxista 
înaintea nazismului si Hitler n'a făcut altceva decât s!'o pună în 
aplicare în mod brutal, Nationalismul în sine, în puritatea sa 
doctrinală,: nu-i imperialist, i : 

Piind o ideologie idealistă, îi repugnă orice atitudine 
neconformă cu un ideal înalt si cinstit. Spre deosebire de alte 
ideologii, scopul sâu principal e de +enăintii spirituală si numai 
accesoriu atinge problemele pur materiale, ca un complement ideo- 
logic. Sf nu fim întelesi gresit. Doctrinele nationaliste au un 
program complect, urmăresc viaţa socială si politică a natiunei 
in toate punctele de vedere, dar dau o mai mare atentie pârtii 
spirituale, considerând-o mult mai importantă docât cealaltă, E 
cseace le deosebeste de celelalte ideologii, stabilindu-le perso- 
nalitatea si superioritatea, în mijlocul doctrinelor materialiste 
din epoca pe care o trăim. Deaceea, suntem convinsi că importanta 
lor politică si socială, pe care le-o contestă adversarii de ieri, 
creste pe zi ce trece si nu-i departe momentul în care se va face 
apel la ele, sau vor fi aduse pe primul plan de evenimente, Chiar 
si din Fasciam si din Nazism va dăinui ceeace a fost pur nationa- 
lism, ceeace a fost creatie sau consecintă pur nationalistă si va 
dispare numai ceeace constituia imperialisn si absurd. 

Nationalismul n'a fost înfrânt, ci numai formele megaloma- 
nice ale unor politicieni, formele politice ale unor indivizi ce 
n'au înteles să se supună normelor pure ale ideologiei pe care se 
bazau. Avertismentul e adecuat si pentru alti politicieni... 

Nationalismul, chiar pus la index de învingâtorii Dui ,ră- 
mâne o fort politico-socinlă a epocei noastre. Si oricât de pra- 
doxal ar părea, putem afirma că din punct de vedere al vremurilor 
ce vor veni, naționalismul este rezerva ideologică cea mai impor- 
anti a lumii de mâine, Viitoarea constructie politico-socială a 
omenirei nu se va putea realiza si mituriza fără interventia sub- 
stanțialA a acestor doctrine, Deoarece, această constructie va fi 
nevoită - pentru a fi viabilă - să se sprijine, nu pe utopicele 
sau depăsitele norme Ale vreunei doctrine de cabinet, ci pe te- 
meinicele principii iesite din frământările istorice alo epocei 
pe care o trfiim. Numai adevărurile verificate prin sbuciumul nea- 
murilor, numai normele ce vor rezista cataclismului comunist, Vor 
puțea integra noua ideologie ce se va afirma atunci, Si singurele 
enre pot înfrânge amenintarea comunistă sunt normele spirituale 

ale doctrinelor nationaliste, 

Sfirâmarea superstmoturei politice n'a atina nimic din 
infrastructura spirituală a doctrinelor nationaliste, Această in- 
frastructură ideologică a rămas intactă si va trebui si se mani- 


foste, deoarece nu si-a îndeplinit înc misiunea-i logică si inexo- 


pabilă în procesul evolutiv al omenirei. 


Serafim Bratocea 


DACIA - ne 13 
15 


INDEPENDANCES 
PCR 


De toue tem 
caraotâziaţiqusa PA passion aveugle et l'excâs ont 4t4 les 


poques 
formation sociale st Me Prima rana, des &poques de granda trana- 


EAI r est un fait bana 
it-on parerea a en souffre depuis itp ic i e 
nt, Aux esprite dclairda, aux dsprite sapte on 
' 


a toujoura demandă une ce 

1 rtaina objectivi 

dap antibgiosgai dans leur, maniăre de pari . în e As 
s de leur 6poque. 0'ftait 1 le minimum que 1! ct ie pă 


Certains s'en sont acquitt6e honorablement ; atiasmeă ea 


breux, ont lamentablement succombd A 1'ambiance până: i i m 


tant encore plus la confusion par leur prestige Pai ti 


due ces personnages pe gang 1 
eat les enadi ua zaă aa Ie ea ii 
„ Toujoure 
Tae malhevureusenent, pour que 1'on puisse encore les rit 
Notre dpoque, qui depnis 15 ans. vit dans 
2 9, end fe e &chapp$ E V'infaillible orice piece 
les haines et les excăs les plus abominables se sont d4chainda A 
travers toutes les nations de la terre sana exception, Mâme chez: 
les nations qui n'ont pas pria directement part au conflit arm$.0e 
qui est encore plus significatit et plus dfplorable. Malgrd tout; 
on powvait du moina espdrer que ce fldau passionnel n'atteinărait 
pas les esprits d'dlite et epscialement les esprita directement 
reaponaablea de l'avenir du monde. Mais, c'dtait en demander tropl. 
C'&tait ip re choses sous-un Di ra trop objectif... 
ous savons que l'interprftation de n'inporte quel 6- 
v&nement est une chose trâs personnelle, soumise le a ea 
aux fluctuations affectives ou d'intârât, Ndanmoine, la virită ast 
une rbalitt qui ne supporte pas d'Stre bafoude A l'infini, D6t ou 
tard elle reprend sa DD i lea fausses interprâtationa de ja- 
uis s'effonărent comme un château de cartea. L'astuce, l'intelli- 
eance, la grandeur d'un personnage politique consistent guatement 
&viter cet effondrement futur. Et on ne peut le faire qu'an res- 
vant fidăle aux grands principea de justice et d'objectivit6. Sur- 
tout A une &poque comme la notre, ol tout est peria, od tout est 
1dgitime, du moment qu'on a la force pour soi. . 
Noua songeona A ce propos Ă un cas spâcial, qui nous choque 
et noua dtonne profonddment : : 
Au coura de ce deuxidme conflit mondial da notre sidele on 
a employ$ une somme 6nome dt$nergies pour en finir ave0 le naziame 
at randre aux pays envahisy leur indfpendanee. Rien de plua louable. 
Moins îl y aura de pays subjuguds, moins Îl y aura de posaibilite 
da troublea et de guerres, Et mâne si catte restitution d'indspen- 
dance n'dtait qu'un argunent de seconde ordre, elle n'en restait 
pas moins un puissant argument que L!'on invoquait A tous propos, 
car il a'encadrait parfaitement dana les principesa “de juatica et 


16 


litiques de 1!'6po- 
d'obieetăvit€ Fata iat pa ea A taine, Pour le 

d cu aie pa da A i fi ontanoe des nations envahies 
onăe occidenta ) n 
ast E rdaliti, gi ri i 4 mâme a i Bes ae up 

DEAR 38, les, on a eu le d6 - 
a'opinions, beaucoup IUNEA et saca argument-moteur de 
plaisir de voir se deplacer ausei le p Dn atua la ANpozangi- 
1"'ină&pendance des nations tombăes A o isa) po 
ce des Soviets. Deur cas ne constitue plus un da a lagit Ada an- 
autrefois. Prista ? Parce Sa cette fois-ci 

i eri i re excuse |... i 

RE sa ce ate dans 1'histoire Să-i ii Rea 
le.silence qui răgne dans les capitales pa potlte mai gi LD 
dans leure journaux, dans les rbunions Ea A f 
eto. au sujet des pays occups par les 3ovie ja sr a SALĂ 

Leur existence en tant 'qu! îtats erp if cr be atit 

„de la Conmunaută Mai ioate, ie d parca, cet au E 
torigue, leurs noms mâmes comme en n ! * 
e alegere du Mogaga ceea» da es MAE auz cana on 

ovie ue. on 

ȘI PR e va Sega tite di AER E) A ee et 1'in- 

i bile indiffârence de 1'0cciden eur 6 4 

SU ei &ehos, qui de temps A autre se font pe Sa 
politique actif de notre &poque, sont dâs aux effor a sur a 
de quelque refugid d'au-delă de la cortine de fer, qui SI pa 
montrer au monde, de lui faire comprenăre la terrible IA ș 
de ceux qui languiesent et peinent sous la ti lea E e 
Voix, qui le plus souvent, crient dana le desert, tan fi 1% 
faibles moyens dont chacun peut disposer pour se faire pc i 
d'une opinion de plusieurs centaines de millione 4 Sat: dei 7, 
effort incombait plutât A 1'0ccident. Mais de ce cât, ctest a 
lence le plus complet. C'est un vâritable "tabou „ alora que l!'e 
sence mâme de la paix et de la justice exigerait une attention 
constante au probidme et son răglement immâdiat, 

2 comme si cette situation n'6tait pas d5jA une deea n 
humiliation pour les nations râduites en esclavage, on a Maiou 

le moyen - comme simple divertissement probablement ! - d ARSA 
+ner ee que la situation avait d'absurde, Dans notre monde on peu 
trouver A tout des excuees plaugiblea îi... 

du milieu de ce monde incapable de râsoudre le problăme 
de 1'ind6pendanee dea pays de-1!'_st europden et de 1'Extrâme Ori 
ent tombăs soua 1'emprise moscovite, on s'est mis A penser A l!'ap- 
plieation du principe de 1'inddpendance aux cas les plus Baugrenua 
Le substratum purement politique est plus que transparent, Il n'en 
est pas moins un effort pour diguiser l'6chec total du cât6 essen- 
+iel du problăme, 

, Les principes demandent des rdalisations pour mâriter lour 
nom, Ainsi, on a organisd ou favorisă pe pe EA ari des pays 
meufs un pen partout, Benucoup ont 6t6 crdâs artificiellement et 
seront dans un avenir plua ou moina proche des foyers continuela 
de discordes et de guerres, . 

On reste confondu de la l6gdret€ des politiciena qui pensent 


DACIA = nt 13 1 


A donner 1'ind4penănnca A dea territoires qui visiblonent n'en ont 


pae besoin ou ne seront jamais capablea de a! 

m6me de la crâation d'un avize. andăpenteuse ei ataca NE, 
rope, mingi que d'une Rhur, d'une Sarre &mincipdes de l'nutori4€ 
Allemande, L'intention cache est un sscret de Polichinelle, On 

t onner un motif de plua au pan-ger = 
manisme d'engonârer une nouvalle guerre d'ici une trentaine d'anndes, 

On songs A una Lybie indpendanta, une Snrdaigne souvaraine 
un Pukhotonistan (|) libre entre l'Afganiatan Oriontal st le Pa | 
kistan Occidental, ete. en les considtrant comme de juates revan- 
dicationa des populationa localea, comme de justes Aapplicationa 
du principe d'inddpendanee. Dans la presses, dans les conf4rences 
intermationales, on n'&pargne Aucun argument en faveur de cea a- 
nonâlies, proposdes avec tant d! inconscience. ..0n resta suffoqus 
de 1A facilită avec laquolle on gliase sur le problâme dea pays 
dcras6a par la tyranie bolchâvique. . 

Ces pays 1Ă n'ont pas droit ă l'indfpendance, A 1n libert6, 
A 1A vie,..Ils peuvent restda foraada, ila peuvent mâme diaparat- 
tre...On n'a pas benoin d'eux, semble=t-il,., 

11 est sans doute, plua int4ressant pour l'easor de la ci- 
vilisation et de la paix mondiale d'avoir une Iybie, una Sicile, 
ou un Pukhotonistan indfpendante, plutât qu'une Pologme, une Rou- 
manie, une Hongrie ou une Tehecoalovaquie libres... 

L'absurde st 1'imprâvoyance ont caractâriat bien des dpa- 
ques avant la notre. Les râsultata en ont toujoura tă lea mâmes, 
effroyablea et irremddiables, 

Aurons-nous la chance de voir parattra ce brin de clair- 
voyânce et de sentiment de justice necessnirea nu salut de notre 
monde, ou devrons nous assister impuisaanta A 1'dcroulement de ce 
que nous Aimons et respectons ?1,.. . 

L'avenir seul nous l'apprenâra, 


Vladimir Negoescu 


LOGIC PROPS 
III 


As much aa one can infor from the present international 
political conjoncture, the basis of a new current of apinions are 
beginning to take form, The unbelievable saxon patience awakea 
from ita lethargy. he friendship = somehow artificial, el putea 
verthelsee real - bom from the years of war between the Alliea, 
haa vanishod to such an extent that, to day, we have ia, SN n 
blind alley. The Rusaiana are guilty, once ciao vagă Mat 
they exceed al] the permited limits, in every point wi! Te 
triencies of politica put them in contact with the alfa i 
othera or with the legal responsability of the Seat ae 
think they are strong | We think they are unconse iti Po 0 
ațtitudes, a thousand times repeated, made them sa N ei 
very important : the sympathy and the admiration pă lee 
from Occident, and apecially the Americans. At lasat, 





18 E 
that we lmow since decadea 
about the Russians is inovme ++ Path Sh against which we have 


the s 
2 Ser ît bn aiveve pe oceg. But, fortubately, general opiniona 
foueg! wi 


begin to understand us 
ini rection, People t i 
have taken a ie of our fight against a gasi aLA bă 
and to iti ae fl e why Et will nasa n n Vichineley's_ 
si, st oromito'e MA Da cite to all 
e: ha rrent o , 

i Unic leaga +o bear the consequences, which , 
they expec . 


to be a war, PR 
ner or later, will appear 11 see, standding before them 
die inmana iai biata ngă Wall, see: „eien aresarui "in a dâr- 
lea at SE i of anti-communist nations, the 
cani erp 0f n: Mee ga remain the Uniţed States, Then, the 
pc tree tions temporarily submitted to the so- 
world of:slaves from sABpp e E uiy enthugiaaţic,  courageous 
ca puii fals e iei only waiting for a signal to take 
stiai d iat e HE rari vaders of their countries. i 
PA) ip get, Cti iți join together one day in the fight 

Da day that we hope will 
to death against the same BINE da ÎN it 411. ba raauă 
para ai pai e, E; Problem to which one must think 
DE gta ata ae disasters. For there will be di- 
Epopeea esua n ti-communist front - 

RE aaa Priale e Dat e of the aifferent 
still do not understan y i san aiba 
nations called a giga them substantial support in the 

start sooner or later, y PE La AIE 

It appears that their ignorance of the Eee îaezz 
of the nations enslaved by the Soviets reaches pă plc eg 
of the Govemnent în pa EI aţa That is what all cir 

are so anxious about, 

RE Let us consider the rumanian case : lying close to the 

i i lmays felt upon them 
Russian border, the Rumanian people have alway: l Ia ai 
the threat of communism. That is why they are so fiercely : d 
communist. For, to them, it was not only a matter of RD AREA 
of equilibriun of forces în a worlă in crisis, buta BA biaz 0E 
ÎN una abia ta mean ema mima, duri Le ere at de 4 

Rumanian nation have remaine e si . a = 
da realities of our people, which the Americans have EA 
quite understood, Let us hope they will come to see the iau dă 
it and its corollary : a people like curs, so deeply and fit 
1y anti-communist, is destined to bea basic bulwark în gi 
they will a da Mda one day for their own sake an 
sake of. civilization, 

But there is another intimate reality of our people stăg 
me Americans will have to take înto account if they want t Stă 
îloy midi come do meu do ua oaza tien 0£ the Rupanien, peofisca 

SĂ : 4 
abroad, they have to turn to, so that the selected personali ţia 
be really the representatives of the Rumanian people. The tit a 
of "fomer polițician" has no value at all if the man considarad 
haB not the support of the maseee of Rumanian refugeea, and then, 





DACIA = ne 15 19 


They won't be 
remain isolated and mute in 


the support of the masses 

pushed forth like popgerie, pi arilaa Fiesta ial pi 

spite QC ha "Appeals" made ţo them, 
o consider tho in the 

the anti-communi st forces, is to condemn to daia Ra a 3 

constitution of a powertul common front, In the best of cirocumstan- 

ces, it would be to delay the Agreement with the legitimate and 

competent representatives of the Rumanian people, I$ would be to 


force a narrow and Anachronic point of view upon a living reality: 
tablishes the scale of political valuea through 
n of facte and attitudes. To persist in that 


nger țhe final result of the anti-commani st 
coalition, 


Thus,. the Americana ought to take into account the instinct 
of the crowd, for that instinct ia infallible. The present situ- 
ation of the Rumanians is the best proof of that fact. None of the 
Rumanian politicians put forth and in some way considered like the 
representatives of the Rumanian people, have in any way the agree- 
ment, the esteem or the support of 


that people, Neither abroad, 
nor in Rumania, They are considered everywhere and by everybody 
as mere profiters, climbers and ignoranta, 


Is it with such men that the Americans hope to gain the 
sympathy of the Rumanian people and to electrify the soul of tha 
future soldiers ? We, who are in the marrow of the Rumanian nature 
and who know the intimate realities of the Rumanian community, re- 
main sceptical before the light and illogical ways of the American 
politics up to now, regarding a problem with impredicable conse= 
quences. Of course, we don't want to force anything upon the Ame- 
rican Government However, we have the right, as well ae the duty, 
to try to show them, the Rumanian realities as close to reality 
as possible, hoping that one day, they will take into account the 
actual circunstances and put an end to the present situation, un- 
satisfactory and absurd, i sie 

Tha is the reason why we think that it ia the du! 2? th 
American Govemment to reconsider its attitude tnwaru the Ruma- 
nian people, ans especially, to try to sea on which side are ths 
majority of the Rumanian refugees, their faith, their hopes; to 
see which ones have been fighting for decades against the commu- 
nists, disinterested and courageous; to see which ones made the 
heaviest sacrifices in that unequal and naiba Teate In pro= 

ion, the situation will be about the same in Rumania, 

ici dial art.: At least, regarding our people, AER ENE i 

ican politics can be no more constitued by the same - 
0, ADARERA oa refuge in New-York, compromised and unacceptable 

the Rumanian people. z 
i CA De oaie DE Govemment must get rid of that POI, 
aieLe „bupden Anti, Bogeigat, EA, PV, CARS oRA ge, e a eat 
al anti-communist fo 

ARSĂ more precise, We are confident they kmow where they can 
find those forces. Dei “Bad” Bak! 


20 


PROBLEME LEGIONARE 


NEDUMERIRI 
IE 


Nesiguranta materiali si spirituală pe care lumea o tră- 
este din 1945 încoace, a lfesat fără îndoială me si în mijlocul 
nostru. Dacă nesiguranta materială nu este ceva nou pentru noi,ne- 
siguranta spirituală a adus după sine prăbusiri mai mult sau mai 
putin grave în însusi sânul blocului legionar. N'aw lipsit oameni 
cari să-si califice propriile lupte si suferinte drept consecinte- 
Je unui videalism tineresc", ca si acei cari să socotească Legiona- 
rismul o "chestie perimată”, sau în cel mai bun caz, lipsită de 
actualitate, Astfel vedem că atitudinea pe care guvernantii nostri 
de căinioară au avut-o fată de Miscarea Legionară în putinele lor 
clipe de indulgentă, a fost acceptată ca bună de multi dintre noi. 

Nu dorim să dojenim. Incercâm mai mult să constatăm un 
fapt si, într'o oarecare măsură, să reamintim unele lucruri cari 
ne-au determinat cu ani în urmă pe +otţi să-l urmăm pe 0.2.Codreanu. 

Atunci, când ne-am întâlnit în Legiune, noi nu căutam un 


Partid, ci e conceptie de viată, Manifestarea politică nu era de- 
cât mijlocul prin care această conceptie de viaţă se prezenta în 
viata socială a poporului român, 
"Nu facem politică de dragul politicei" am spus mereu. 
Politica noastră capătă o consistentă specială deoarece 
se desfăsoară dependent de un mod particular, al nostru, de a pri- 


vi în afară, a înfăptui si a visa la înfăptuirile de mâine. 
legile sau fArădelegile, conjuncturile interne sau exter- 


ne, pot distruge un partid. O viziune a vietii si a lumii poate fi 
însă distrusă numai de o altă viziune. 

Aceasta este tăria noastră, 

Nu pentrucă suntem legionari ori dorin a ne nuni ca atare. 

Ci pentrucă ne-am dedicat viata unei doctrine românesti, care în- 
cadrează perfect poporul nostru în drumul spre o mai bună zi. Ci 
pentrucă această doctrină ne situează pe fiecare dintre noi la lo- 
cul nostru, fără a creia probleme sociale ori economice, desvol - 
+ână sentimentul de responsabilitate directă pentru locul ce-l o0- 
cupfim în societate, atât fat de autoritatea de stat, cât si fată 
de cei ce nu mai sunt si fat de Dumnezeu, 

Iată cum, momentul Miecării Legionare nu numai că n'a tre- 
cut, dar este permanent actual, cel putin cât neamul românese nu 
va da viată unui al doilea CMpitan, care să-i dăruiascii o linie mi 
bună. Si credem că nu gresim afirmână oH acest fenomen nu se va în- 
+Ampla asa de curând, Certitudinea noastră este întărită de faptul 
cf nu numai la noi acasă, dar pe tot globul nu gAsim astăzi o idee 
care să se adapteze necesitătilor, felului nostru de viată si vi - 
surilor noastre, mai bine decât ideile MiscĂrii Legionare, 

Ruina Revolutiei Franceze ca si a celei rusesti este des- 
ul de coneludentă pentru a ne mai face iluzii, Ea îsi are originea 


DACIA = ne 13 


în disvretul 1 

si 21 
revolutii via Baa prin care 
pitalistă "om & 
tA "om" înseamnă fun 


, e parte din acest 
reprezint tai, di E 
ntă o clasă socială bina doinita) dai patul a 
viti la ue. mare drept este de a i a Lei 

Principiile de li 
într A e libertate, e i 
î5 ză formă da stat cât si în coiiatta e PEPE 
auciuc, care se întin » Au calitĂtile unui balon 


ă 
la care oate supus, cu Seas mult sau mai putin dupi presiunea 


ginară, 0 i 

SU E Aaa e 2 EN RAI teorii suntem liberi atâta timp cât nu d, 

3 poniie oa pă de lucruri, chiar daci aceasta s!'A dovedit A 

nea precum lupul mdozitate iraţională ei deficientă, Suntem e i 
3, DEE Asi egal cu mielul, si frati, precum Cain e 

riatului, moâul cA puterea sti în mâna capitalului ori a ie 

ae pei SA 9 98 libertatea, egalitatea si frater_ 

Anujt eăiizania , poate unica trăsătură de unire a acestor 


In esentă, este tot ceeace lumea na oferi la ora actuali 


Revenind la CApitan,veden că si sl s'a a ci 3 
d însă "omului" apartinând unei clase sociale at ata 
or claselor, Il îngenunche la picioarele lui Dumnezeu dar îi Jaen 
constiinta că "el" omul, împreună cu "E1" Dumnezeu poate înfAptui 
o lume i: să fie un drun spre paradis, ; Z 
x JApitanul nu cere ajutorul claselor s 
lui Dumnezeu, adânc convins că numai El este Aaa A NEA 
a CApitanul dă sens unor principii care deveniseră mai mult 
motive de publicițate decât principii de viată si dovedesta, con- 
trar tuturor afirmatiilor, că libertatea, fratemitatea si egali 
tatea sunt aplicabile si în domeniul practic al politicei, socio- 
logiei si sconâmiei, i i 
4 MAxretia CApitanului consistă în faptul că el nu numai că 
a sesizat, dar a dat viată unor teorii cari se limitau să existe 
în via, Iar dacă Miscarea Legionară s'a mentinut si se mentine 
contra» tuturor asteptirilor, este o dovadă că visurile cari ohinu- 
esc omenirea de atâta vreme si-au găsit o formulă de organizare în 
societate, care - dacă nu este perfecti - este totusi mai aproapa 
de adevăr, decât produsele celorlalte doctrine, 
Misenren Logionară nu se mentine datorită nouă oamenilor 


cari ne-am înregimentat ei, ci principiilor care le servesta,si 
aţâta vrema cât le serveste,. Noi nu facem decât să credem a- 
esta principii. Urmându-le sau nu, noi schimbăm viata noastră; m 
Fist ata |săhrii, Orice abatere de la aceste principii, nu afac- 
iA Migonron, ci persoanele, ai de aceea abaterea devine un fapt di- 
vor, un tapt de nomificnatie redusă, Astfel, difarendela în sânul 
Hiacirii nu sunt fundamentale, ci pur formale, actidente cari ur- 

azH eurba evolutiei indivizilor, datorită principiului de respon- 


sabilitate directă amintit mai sus. 





22 


Orice abatere e abatere de 


a îsi justifică e 4 
it iul iei n cf aceast abatere are loc fie din de 


i in alurii cAsti- 
1Asare, fie din nebiigare de seamă, Spa d 
BRL e oa PETE Cuadai A de actionare este metoda 
Da a pa binată cu dinamismul în- 
determinati de întelegere si Aaaa, cap AER A ia 
făptuirilor pozitive, realitatea ar RR Nae real: Ntimintliiia 
AI vata e evict Aa Tu barei.de directie. Ele sunt 
noastre nu pot avea alt rol deci! Ma IRA donvoLtatiieăunt 
necesare, demonstrând un organism viu, POE oua Dazăg A 
un picat îns, când aceste discutii dov E 2 Aral: 
n jurul unor 
Mini, proogavăriăor, fine de daracioee ba în aortnt do ani vize 
i ni e » 
Di je ovzie tite, ci de ra bine fată de pozitia pe care o ocupă 
Anul comunitătii, 3 
SE e Ze încearcă si adapteze doctrina Pta na paasbs 
litateg de a ne ornaniza, propriilor sale oaie Ba pa aa. 
se adapta el doctrinei, comite o eroare cu sine în: 

i ară, e 
pu AC aia si neîntelegerile noastre iama iata 
funzime atâta vrame cât mărturisim acelas ideal; RELA dan a 
rect de noi însine; pion atizaa lor EEE ua ne de 

HA devină distrugătoare de . ş 

Să PE RE AA parte, cred că nu există legionar, iza e Cota 
în Legiune, a avut pretentia sĂ-si vadă idealul po a E 
vietii sale, Daci a făcut-o, a fost determinat de o cuge PE 
ficialt, Profunăele transformări în viata omului si A ag iu gin 
românesti pe care Miscarea AIE pază a cop fiin 

e pot calcula dec pi . Ă 
cazuri ZEN RC io aaa e infim si este mai mult de porealăr 
dare a climatului care sf dea nastere noilor rădaduri, iar nu gi 
imediată realizare, CApitanul a fost destul de clar PRE, Acea, 

punct, când sa referea la guvernarea partidului Totul pentru și . 

Miscarea Legionarii are timp si se situează deasupra s RE 
manelor noastre existente, Intă dece nu vedem justificată SepERR 
unora, confuzie pe care o semalam la începutul acestor rânduri. 

Noi n'am început lupta în numele unui partid, ci în nume- 
1e unui ideal, Partidul e un instrument de realizare si rimâne în 
conceptia noastră un Puiu instrument. Important pentru noi este 

bilitntea idealului, 

ARRP Or, dacii privim bine în jur, vedem ch idealul nostru Dr 
+H cu fiecare an, cu fiecare deceniu, noi consistente, amplific n= 

du-se si întiirindu-se în raport direct cu dezagregarea opiniilor 

CRPRAeA, dar, deziluziile snu desnădejdile care unoori ne fri- 

mântă n'au nimic fundamental si-ar trebui si le judeciim totăenuna 

ca atare, pentru a nu cdea în ridiculn situatie de a sluji un ide- 
nl de care ne e frică sau în care nu mai sperâm, 


la linia principiilor prin nu- 
xistenta, In acest caz, cons- 


Marcel Preoțesou 


a NR 





DACIA = nt 13 i 


CELE DOUA LUMI 
ÎI ee 


Expresia "doua lumi" 

pare a se fi încetAtenit ba jul 

ea Miau SAE RD 12000, civilizatiei crestine de pi Ri si 

alta, Dar timp ce ma ta meni: vede 

seo dĂ teal decât o simpiă gură Da oaia aa 
ovedi rea tea feno 

irevocabi 1 iogea tatea Zen ibipirai înguai, precun si caracterul lui 


tocmai 
disparitiei atât de 10%al a a acest fenomen să stea la baza 


ivilizatii ma 

fime sfărânAturi pun astAzi “în uimire stiinta e ea SE ala 
în fata un 

recunoaste că ceeace stă în fata si eat; . Ri ALSE 200i VI 


e t e o "altă lume" ai totusi se 
încăpitânează în cAutarea unui limbaj de întelegere cu ea. E ca si 
cum te-ai încHpătâna sh isi drept câini o haită de lupi care te-a si 


înconjurat. Cu alte cuvinte, cu cât mai devreme lumea crestini va în- 
telege cA nu există si nici nu poate exista o punțe de întelegere 
sau de colaborare între ea si lumea sovietică — cum deasemenea nu 
existi limita rfului până la care aceaată lume sovietică poate mer- 
ge - cu atât mai multe posibilități de salvare na rânân + 

Pentru a evidentia aceat lucru, ne vom pornite să examinim 
unele aspecte concludente din lumea sovietică si anume, ne vom opri 
asupra fenomenului distrugerii în Rusia Sovietică a tot caeaca for- 
meazi bazele civilizatiei crestine: familia, Biserica, morala,Paptul 
ete cunoscut si s'a adoptat concluzia că statul sovietic a distrus 
sufleteste pe poporul rus, Dar, desi logică, această concluzie nu 
satisface toate datele, 

BunAoară în literatura sovietică, daci aceea poate fi numi- 
tA literatură, s'a înregistrat faptul că statul a început să lupte 
destul de devreme si luptă încă si astăzi, atât prin propagandă cât 
si prin fortă, cu o serie de fenomene cu totul de necrezut pentru 
un popor crestin, Unul din aceste fenomene este desnAtul general al 
populatiei, desmit care, între altele, lun forma unor orgii SRoD 
ve nocturne, fAcând imposibilă iesirea oricărei femei seara pe Si 
dA, fie în sat, fie în oras, Un alt fenomen nu mai putin e ' 
ar fi cel al copiilor părăsiti de părinti, Acestia, Perlea ar, 
sAlbatece, atacau în bande pe drumeti, îi asasinau si de E 9 o: 
fi si mâncau, In afară de litaratură, chiar legiuirile sovietice 

t împotriva acestui din urmă fenomen, 
stau mărturie că statul a lupta po ta ci Ai 
Astfel a fost fMcuti o lege, dealtfel destul de arbi Su a Sul 
see feneai pt a putul ÎN MAREE SO Re tatea RR 
birbat oarecare este forta 

teratura sovietică abundă în 
ei, cu pensia alimentară Tenpâatit, Li irrjesăni leapsa 
întâmplări ridicole, ai cror eroi îsi pă Feng ri str dz în Ada 
dentitatea, fugind de.sarcina a zeci de Sai si tza: AX 
senin, Ea abundă si în copii cu zeci de pene pasă ai aiaaă 

Aceste întâmplări si legiuiri dovedeso SE, N Ape S0 a Fii 

rul rus însusi si-a pierdut sau dia 
04 Măi SO Pe + mai mult că iugti tati ida, attă da; af a0ăi n: 
tr'un suflet crestin, nu puteau fi smulse es, nunai 





24 
avea acea acânteere de mil,de m- 


sine, de credintă sau frick de Dumezeu, Cu alte cuvinte iese în es- 
viăentă faptul că poporul rus de astăzi este, în marea lui majorita- 
ve, structurat sufleteste altfel decât cel de altădată, cel crestin, 
14% si din apostolul Pavel, care spune că orice gu- 


Acest lucru rezu 
vem este drept, fiină pus de Dumnezew. (Rom.15) Acestea, raportate 


la guvernul sovietic, nu pot fi întelege decât admitânăd că poporul 
rus de astăzi, adică cel nfscut înainte si după revolutie, este re- 
almente un alt popor, adică "o altă lume”, Si atunci este clar că 
guvemul sovietic, ca masini de stat, desi functionează prin teroare 
si groază, nu este decât foarte potrivit pentru poporul rus de azi, 
Si prin urmare este mai arept a spune că însusi poporul rus de dup 
revolutie si-a eliminat bazele lui crestine, acestea ne mai cores- 
punzână actualei lui sbructuri sufletesti. In marea lui majoritate 
acest popor nu este încă ajuns la notiunea de familie, morală si Bi- 
serică, Pe scara sufletească, el este cu mult mai jos decât triburi- 
ie africane, Aceste triburi au fost încrestinate, deci primite de 
Dummezeu în Biserică, Pe când poporul-rus de astăzi nu este nici bo- 
vezat, nici împărtĂsit si deci nu este primit, E1 este de categoria 
sufletească a junglei, în sensul cel mai direct al cuvântului, Abia 
acum începe el sfi se orienteze în cadrele societătii umane. 

OA1 despre fenomenul aparitiei în mijlocul unui popor a e- 
iomentelor de o stmoetură sufletească deosebită, acest fenomen este 
mai putin imposibil decât pare la prima vedere, In afara faptului că 
21 asa certificat de câtre Sf. Seriptură (Apoc.9), putem semnala un 
?enomen analog, dar în sens bun, la noi în tară, Atât învătământul 
nostru primar, cât si cel secundar, au înregistrat faptul că seriile 
decopii niscuti. după anul 1919 erau strălucit dotate, deosebindu-se 
radical de cele precedente, Au fost cazuri când, într'o clasă, pre- 
mil putea fi disputat între nu mai putin de douăzeci de elevi. In 
momentul de fată, acele serii strălucite de tineri formează fondul 
al poporului român împotriva comuniemului, Pe atunci, fiind încă ne- 
cunoscut rostul acestei providente divine, faptul, comentat, a fost 
pus în legătură cu războiul, 

Prin urmare, Rusia Sovietică, poate fi numită cu drept cu- 
vânt valtii lume", iar această expresie corespunde unui fenoui::i cât 
se poate de real. Si, după modul cun se manifestă această lume apare 
îndoielnie — pentru cei ce cred în Dumnezeu - cf ea este ceeace Apo- 
calipea întelege sub simbolurile "Moartea", "Lorninta mortilor", 
"Ostirile ce ies din fântâna Adâncului" sau "Fiara care se ridici 
din Adânc". Tot Rusia Govietici este ceeace Pavel numeste "lucrarea 

„ de riitilcire”, spunând ch ca este trimeasti de Dumezeu, cu scopul ca 
voti cei ce nu cred si piară prin ea. După apostolul Ioan ea este 
"Anticrist”, iar vArânii nostri, care spre deosebire de noi, aveau 
si bunul obicei de a citi Sf, Scriptură, i-ar spune "iadul iesit pe 
pimânt” , Ou alte cuvinte noi asistăm astizi ln manifestarea fenome- 
mului prin care Dumnezeu "treeră gi cerne”, Multe civilizatii au 
fost eliminate cu ajutorul Acestui instrument. Trebuie sf preciziim 
totani ek civilizatia crestini nu va mai anea aceeasi soartă, căci: 
"pe această piatrii voiu zidi Biserica Mea si portile E A aut. aie 
ilor mo vor birui! Dar: "Iuerul acesta nu se va face nici prin 
puteze, nici. prin tărie, ci prin Duhul Meu" (Zah.4:6.7) 


zul cână acel suflet nu mai si 


na- 


mmm 


DACIA = n9 15 „TIR 


25 

TatĂ dece nu 
legere înt 9xistă si nu pont 
deimâueriea ai 0 crestini si usa ri Ei pici 
poz. 81 tată aog2atebta vreo zenotie spre bine În pânul aeoaei ici 
flet de periei ui DESE Apo ztaot astăzi pay 
buie 1AmuritA confu În d VREA SA devzene do aceat 
a pp apă n care ne gAsim. Trebuia ai înt aaa Re 
Să mimideli mal pă BA îndeplinească ceeace a a Li 
4 ea uie sh întelegem ch El nu se E ARIS 
» CĂ nu exiată numai n A na ia 
rumu e civili 
are trec cei închisi r_i 
A din această sită nu ae va 
deamĂnuntul, oricât de abil 
decât douA perspectiva: mân- 
sau locul de unde scoate El popoare 


j prin focul 
cortina de fier. Trebuie să pd-l 


mai putea strecura nimeni necercetat cu 
ar fi el. Si cA fiecare din noi nu are 
tuirea cu ajutorul lui Dumnezeu 
de categoria celui sovietic, ă 


Dumnezeu î 
cĂ si sf triiască, dări Pie in li he i] E A E: 
de până acum a omilui, Spre al forta BtĂzi axa existentei 
de timp, sf caute axa cea adevărată 5 Stă. PĂI Rd, Ra A d 
înteleagi acest lucru ? Uitând ru . ar cine dintre noi vrea să 
: pturi irevocabile 

la noi acasă, noi alergAm ca posedatii, sĂ refacem Da carei taei 
tot axa cea veche, Nu Întelegen cf daci vrem si supravietuim si să 
ne întoarcem în acea tară, pe care Dumezeu o cerne astăzi atât de 
ERE tipe Uni AR 0. RAR de cele vechi, spre a deveni folosiţori 

Dar care este axa cea adevărată ? Si cum să facen să ne în- 
sufletească, schimbând întreaga orientare a existentei noastre ? & 
acest lucru se va îngriji Dumnezeu. El bate azi la usa fiecăruia, 
(Apoc.3:20) Acela care se simte realmente lipsit de resortul vietii 
pentru care resortul cel vechi realmente nu mai este valabil, să 
strige dar la El si va primi si darul si puterea, Resortul care na 
lipseste, dar care singur pate schimba orientarea existentții noaste> 
este iubirea, Ea este mila de om, care este expresia iubirei noastre 
de Dumezeu si a setii noastre de iubirea Lui. Aceasta osta pârghia 
care a fAcut pe mrtirii nostri, de ieri si de azi, să se sacrifice 
pentru acel popor al nostru atât de încercat, dar atât de blând în- 
cÂţ nici prin gând nu i-a trecut, nu si-si facă singur dreptate ci 
nici 8'o ceară, decât dela Dumnezeu, 

Iubirea teoretică îns nu foloasate, Isaia, vorbind de noi, 
spune: "Domnul vi va iesi în cnle"(52:11,12) Ceeaca însaamnă că noi 
tobuie mal întti ah intrin în actiune si nbin atunci [1 von găsi 
pe Domnul si vom primi dela E acea putere de iubire si de jertfă 
care ne va face sl activi, si fericiti, si liberi, CĂci iubirea este 
legec Imntwitiei Tatilui, Ea ne eliberonzh de jugul timpului, înca 
drându-ne în sfera de interese â Mântuitorului. Ea ne eliberează 
ai de legile timpului, deoarece câ cuprinde în sa ai toată legen,Si 
ea na conduce, prin actiune, spre viata atemă, deoarece, fiind sin- 
zura limbii cu adevărat univâraali, Începând cu sferele divine si 
terminând cu oale umane, 84 riimâne si singura unealtă valabilă atun- 
ci cnd toate celelalte devin inoporante + 

Elisabeta Mihăescu 


26 
CELE DOUA CETATI ( Sf. Augustin ) 


Le de sine până 
n Două iubiri au zidit două cetăți : iubirea 
Ja âispretul lui Dumezeu; iubirea de Dumnezeu până la diepretul 


n Bine.“ aaieta într'adevăr o cetate ei o altă tc un popor i 
alt or, un dom si un alt dom. Ce vrem să spunem e 3 
Ce că singur Babilon; de alta un singur Ierusalim. Cu ori 
ce nume simbolic le-ai numi, nu există Si o At si o altă 
.. e Diavol, ceala pe Cristos... 
PR ore O pai a 15 celor două cetăți, Babilon în- 


" Gânditi-vĂ acum la nume 
semnează confuzie, Ierusalim _.viziunea ploii. Priviti cetatea con- 


fuziei, ca să întelegeti viziunea păcii... 
n Intr'una să ele pasiunea puterii învinge, .„Dacomă de a 


robi popoarele, ea însăsi este dominată de pasiunea suprematiei. + 
In cealaltă, toti se fac servitorii aproapelui prin iubire... 

" Aceste dou grupuri de oameni, activând la comanda a doi 
regi, apartinând fiecare uneia sau alteia din cetăti, luptă între 
“ele până la sfârsitul lumii, amestecate până ce vor fi în cele din 


vrnă separate... 
Pe Dar cum să le separi, dacă ele sunt amestecate ? Domnul 


le va arăta, când va plaga pe unii la dreapta Sa, iar pe altii la 
stânga... 


atat 


a 


"Btudes augustiniennee" 
"Le thâme des deux cit6s" ) 
DIN LUPTA PARTIZANILOR 
ANTI-COMUNISTI ROMÂNI 
I-III ICI XEON CA -OOEIE 
(urmare din DACIA - n? 10) 
PRIMUL CAZUT 
RAID OI 


Inspre mijlocul lui Aprilie 1950 ne-am hotărât ei schimbăm 
dim now locul de refugiu, deoarece nu se putea sta mai mult de două 
săptămâni în acelas loc, Umblau poterele de militieni peste tot. 

Intre timp, grupul meu se mârise si mai mult, se dueese 
vestea ci suntem bine înarmati, din cauza câtorva ciocniri avute 
cu militienii din care iesiserăn nevătimati, Cu adevărat însă, nu- 
mai noi si bunul Dumezeu stiam cu câtă greutate ne procuram muni- 
+ia necesari, Dar nouă nu ne lipsea curajul si de aceea acăpan tot- 
deauna de încercuirea milițienilor. 

De data asta am alea canalul Serasa, între orasul Tulcea 
si email, Bra un canal nu prea adânc gâ cu putin uscat de-o parte 
- oirea 30-40 de metri lărgime - usor de supravegheat. După aceea, 
peste tot numai apă si stuf, Loc bun de ascuns, mai ales pentru 
noi care cunosteam fiece cotitură de grind. Ne-am oprit aci sf ne 
refacem si să plănuim pentru viitor. 


DACIA = ne 13 $ , 


27 
Sosisem numai de 
Vreo 4 zil 
mie AT ie a a tă tea atm a 
postul dit pn, înarmat repede si Seo Ape 
la vreo 200 de metri de a pentru un Asemenea caz, Erau ca 


Multi militieni ei oameni ai Securităeau es uycă atentie prin A 


ziu am aflat ch fugeserăm săriti de utila XD Sea. PRI 


Chiescă, trecut de partea e 

omunisti lor 
SD pati Imediat s'au format dau vitale cu pusti mitraliere 
PR 7 tin pe îneusi seful Securităţii, Paul, Şi si cunoată 
dară E, ine grindul si canalul deraga, asa că mu le-a fost e 
aa ae IUR Zi să ne ia din două parti. Nouă însă nu ks 

. ne strecu i 

litian n'ar fi îndriisnit E ia infuzie: d 


I-am lAsat să creadă că nu i-am simtit si când s'au apro- 


„ care a anuntat Securitatea 


piat ca la loo de metri am strigat la ai mei ai deschidă focul .Desi 


eram la mijloc, pozitia noastră era mult mai bună 

mai rău caz, aveam bălțile ei stufărisul Pia ati si 29 pă 
parti ale canalului pe unde ne puteam retrage ai und ei nu aveau 
curajul să pătrundă, Noi, în plus, îi vedeam foarte bine pa ei. Ei 
însă ne ghicenu numai cam pe unde suntem, Si mai alea mu puteau 
trage în nestire ca să nu se ucidă unii pe altii, 

Lupta a durat vreo 5 ore, în care timp - tot mai târziu 
am aflat dela oamenii mei de încredere din Tulcea - au fost ucisi 
trei comunisti din serviciul Sscuritătii si seful Paul a fost ră- 
nit. In tot acest timp n'au putut să se apropie de noi nici de-o 
palmă. Toti camarazii mei erau buni trăgători si plini de curaj, 
Aveam Încredere în ei si stiam că orice s'ar întâmpla vor fi lângă 
mine până la ultima suflare, 

Mi-am dat însfi repede seama că asa nu puteam dura mult,Mu- 
nitia noastră era pe sfârsite, Am hotirât deci af ne retragem, Am 
transmis ordinul din om în om, ca în momentul când împuscăturile 
militienilor vor reîncepe din amândouă pârtile, ei să mă urmeze pe 
brânci si-apoi prin stufăris, unul după altul, la distantă de doi- 
trei metri, Fratele meu Parfene Oroitoru trebuia să încheie grupul. 
M'am uitat la el cu toată dragoatea mea de frate mai mare, Era chi- 
pes si Pr teamă, Nu stiam atunci că era ultima oarf că-l vedeam. 
I-am fAcut semn si mi-a răspuns că stie ce trebuie să facă, 

Bra aproape miezul zilei cână sta produs atacul asteptat 
de noi, A încaput o ploaie de gloante din cole dou pârti ale ca- 
nalului, Voiau ai ne forteze sit cheltuim cât mai repede munitia 
Noi am răspuns cu câteva gloante ai-npoi ne-am strecurat spre balta 
stufoasă, Apa ne venen până pa la brâu, iar stuful trecea cu mult 
„este cap. En în trunte, desohideam drumul cu precautie, fluierână 
usor, ca sf tie ceilalti unde sunt. Fiecare stia ce trebuie să 

ie AfĂetA Wnul după altul mer- 
tact. Armn ora tncontinuu gata ei Asie 6%acana, eaeânitul armelor 
09: . 
ia “til atin lai Dumnezeu sf nu se oprească, Atâta timp 
nu mai înceta, Ne rugan t sfi-si dea seama 
cât sgomotul luptei nu toata, aamanăntță, 2 PAN esa 0âA Dea 
că noi am diepirut. Ne e apa oildută, Dar nu era nevoie să 


. A era primăvară si 
Me i a Do punile continuau neîntrerupte în urma noastră. 


gsam cu în 


ne grăbin atâta, 


28 


am da seama dacă toti ai mei mă urmaseră sau dacă 

vreunul Pa Cel mai important lucru acum era să iecin la li- 
man. După vreo oră si ceva am prins uscat, Eram poate la doi km, 
de locul luptei. Si focurile nu încetaseră, Eram însă la adApost i 
si în afară de orice pericol imediat. Incet, încet, au sosit si i 
ceilalti. lipsea însă fratele meu Parfene. Nimeni nu stia nimic de 
el. Fusese ultimul din grup ce trebuia să încheie coloana.De-atunci 
n'am mai stiut nimic de el. 

A rămas să lupte singur pentru a ne acoperi retragerea si 
apoi rânit a căzut si-a murit în mijlocul stufului, nu stiu... Se- 
curitatea nu l-a găsit pe grindul blestemat. Noi 1'am cautat, l'am 
asteptat câtva timp, apoi a trebuit să plecăm mai departe, Nu mai 
aveam nici muniții, nici de-ale gurii. Nu putean risca o întâlnire 
în asemenea conditii, cu poterele ce ne urmăreau si ne hărtuiau 
încontinuu. i 

Am plecat mai departe, în mijlocul bălților de nepâtruns, 
ăucână cu noi tristetea pierderii unui frate si camarad si dorul 
de a lupta mai departe contra asupritorilor comunisti, 


= 


Neculai Croitoru 


" JERTPELE NE MÂNTUESC" 
SEE I-III IEI 


0 cutremurătoare veste o aduc gazetele bine informate în 
cele ce se petrec prin Patrie. Simplu. Niste Români au fost condan- 
nati la moarte si executati imediat pentru că au intrat fraudulos 
în Tară, în scop de a îngrosa nunirul rezistentilor din munti, Si 
sustin aceste gazete: ei au suferit diferite condamAri în regimul 
trecut, sunt elemente rebele, sto... Acesta este faptul pentru unii 
înși, cari "eustin o anumită rezistentă" la câteva mii de kilometri 
de 'perdeawa de fier. Sigur, nu lipsesc comentariile si injuriile de 
rigoare, pentr ca să producă bucuria celor ce void neamul românese 
fără crutare, 

Care este adevărul ? Nouă Români buni, olteni si ardeleni, 
feciori de tărani chinuiti de comunisti, legionari desigur, cari 
s'au călit în luptele contra comnismului de când le-a îngăduit 
vârsta si situatia, s'au dus să îngroase numărul celor ce rezistă 
comunistilor în realitate, în lupte ăârze, zilnice, si cu moartea 
în piept. Au părăsit linistea si viata comodă din Europa Ocoiden- 
tală, unde au strâns durere si sete de rfisbunare contra dusmanului 
secular si s'au dus la moarte siguri mai devreme decât altii, 

Acesti Români nu sunt "niste refugiati oarecare”, "cu dife- 
rite pedepee" în spate, nici niste oameni disperati, care n'au mai 
avut ce face si s'au due să...lupte.(puteau s'o facă înrolându-se 
în Legiunea Străină, ca niste mercenari, pentru plăcerea de a lup- 
+a...) Acesti Români au fost luptători anti comunisti de totdeauna 
cari au trecut hotarele Tării, atunci când îsi terminaseră misiunea 
lor înfuntrul ei. Sunt dintre cei ce s'au dus vijeliosi până la 


RR amare: 


DACIA = n? 13 


ă 29 
Stalingrad si Caucaz, unde au î 
nfi 

căpătat răni, Virtutea Militară E cena ao RI 
apoi si desnădejdea trădării, î i 
cu nidegăsa aş 3 vanjiva aa ie a i CORNU ERa RARA DEI OI 
poa m miselia vânzării sângelui vitejese si a 

A â 7 mprâstinte în stepele rusesti de ostasii nostri. 

ontinuat să lupte în armata natională înfiintată la 

Viena de guvernul legionar, ca un răspuns la gestul necavaleresa 
si neostăsesc dela 24 August 1944 față de camarazii de luptă de 
până ieri, cu care s'a împărtăsit bucuria gloriei de altă dată, 

Dorul de luptă contra comunismului s'a continuat prin or= 
ganizarea - asa cum s'a putut - a micii cete de nouă însi, hotărâ- 
ti de a pune sufletele si trupurile lor cărămizi la reclădirea Ro- 
mâniei de mâine. 

Au căzut cum trebuiau să cadă, Viteji si neînfricati, 0s- 
tasi în lupta dârză cu dusmanul... ) 

Seful echipei, Alexandru Tănase (Ică), de 58 de ani, com. 
Babeni-Dolj, comandant legionar decorat cu Crucea Albă legionară, 
student la Inginerie în ultimul an 14 Timisoara, cu bravuri în 
răsboiul anticomunist 1942-44, si în campania din Germania, citat 
pentru dispret în fața mortii, decorat cu Virtutea Militară, Băr- 
bătie si Credintă, Qrucea de Pier, camarad de rară bunătate sufla- 
+eascĂ si de un mare altruism, nare educator legionar si dotat cu 
simt de conducere si initiativă deosebită, cade împuscat de duanan 
în credintă pentru Miscarea legionară si sea aste cel mai 
în vârstă dintre cei executati din echipa legionară, 

Cel mai tânăr este Ion luhaz. Are numai 20 de ani si a lup- 
+at contra comnistilor încă băietas fiind, în tară, Puge în Germa- 
nia, ca apoi să se întoarcă sub conducerea Imi 41, Minase, spre a 

integra rezistentii din munti. 
ia SES vlaati martiri legionari executati sunt: Mircea Popovici 
Ton Golea, Ion Samoilă, Gavrilă Pop, Aurel Corlan, Ton tr E 
Ion Cosma. Olteni si ardeleni dârzi, cari cu constiintă au je 
fele lor pentru nean. 

Localnicii cari i 


j la rându-le pe- 
-au ajutat au fost si ei ş 
depsiti: Bătrânul Al. Popovici de,.14 40 ani ete Cote eaovor 
3 ic: ieată pentruc e 
erei DRE împuscat, la fel capătă muncă silnică pe 
Sor: i * 
i 3 fă 
Vaii 00 aa Roi Si - vi au căzut la datorie adăpostină sau 
Oităm pe canarăsii di fi aflati: Erich Tartler din Bra- 
Ă ET et e . i bitrâni 
smart Etpănar plic, a Baa ei 6 tece,ace amatăi 
a i i telectui mie bai 
Dea si nizbzlAZi iată în mareR e si cu conatiinti 
CE aa j hidrei rosii: 
ec aseporati CANT, aatenptă oii at de ajutor 
Sub i DE nu vor Bă fie atApâniti de Satan, e Skagale 
spre a dovedi e chiu. „cântă poatu pla. 
“Jertfele ne DântueBe 24 vi rea Rea ui d păcate erele și 
Tu - 
Doba curge, neta his, pomeniti în rugile voastre tain 
neiertate, Pra : în 
i ite ale celor e 
tele neprihini „reia 


i 


30 


ANIVERSARI 
PIE 


GÂNDURI DE 15 SEPTEMBRIE 
ADICA IPOD 


In momente de mari crize, fie că ele sunt de ordin econo- 
mic, fie că îsi au rădăcinile în strâmbătatea sufletului, A 
popoarele simt nevoia să-si încredinteze soarta marilor Be - 
tăti, asa zisilor "Oameni aa, sniinial dat Ata cu toate potente-— 

i esare pentru înlĂturarea ., : 
și Pe i ei însă dă la iveală "Omul mare" si de ase- 

menea, nu fiecare "Om mare" găseste momentul proprice pentru râs- 
" pândirea si punerea în practică a ideilor de care e însufletit. 
Cert e Ensă că aproape fiecare natiune si-a avut oamenii ei mari, 
fie ca reprezentanti de cultură, fie ca mari conducători de stat, 
sefi de armate, sau mari revolutionari, Dacă însă în ceeace prives- 
te oamenii de cultură, cercetătorului îi este usor să constate "mâ- 
rimea", nu tot acelas este cazul cu "Omul mare" din viata de stat. 
aci, atribuirea predicatului de "mare" este mai mult rezultatul 
unui acord al mai multor indivizi, ce au fost fascinati în fata u- 
nei grandioase personalităti, care actionează asupra lor întocmai 
ca o fort magică.Deci criteriul de recunoastere îsi are xădăcini- 
le în simtire, purtând amprenta unui adevărat mister si nicidecum 
după anumite judecâti sau acte existente, care de cele mai multe 
ori au fost scrise de indivizi interesati, de lingusitori, sau de 
oameni plătiti, Din istorie cunostem o multime de "mărimi" cari la 
o cercetare mai minutioasă nu mai pot rezista, pentrucă predicatul 
de "mare" le-a fost atribuit după criterii cu totul false. 

Nu trebuie confunăat "tiranul" cu "Omul mare". Nu trebuesc 
confundate forta, instinctul si poftele de stăpânire, cu forta si 
puterea sufletească, Alexandru Macedon, Cezar, Petru cel Mare, Na- 
poleon, ca să vorbim numai de câtiva, desi au intrat în istorie ca 
"oameni mari" au fost lipsiti de cea mai importantă însusire, si 
anume: de un suflet mare, pentru n putea fi decretati ca adevĂrati 
"oameni mari", 

"Om mare" este acela, fâră de care lumea ne-ar părea in- 
complectă, pentrucă anumite principii de viată sau creatiuni „numai 
prin el au fost posibile si fără existenta lui nici nu ar fi putut 
fi gândite, De aci, unicitatea lui Bi neputinta de înlocuire, Unic 
si de neînlocuit este însă numai acela cea fost dotat cu o extra- 
ordinară fortă sufletească si ale cărui sfortări, crentiuni sau 
idei îsi întind sfera de actiune Asupra unui întreg popor, purtân- 
du-l pe culmi de glorie în slujba umanitătii „Această fortă sufle- 
teaacâ constă în predominarea tuturor actiunilor lui de înaltele 
îkiieaale: valori morale, totul fiind afectat de o mare bunătate 

erioară, 3 

CA indivizii simt nevoia de subordonare față de un astfel 
de om, ne-o doveâese figurile mitice, existente în viata taturor 
popoarelor. Aceste figuri mitice corespund tocmai dorintelor ce un 
Popor nutreste la un moment dat, ca si caracteristicele lui de via- 


| 
| 


prea e 


DACIA - ne 13 


n ; n 
0 ae Apa apărând în momentele cele mai orițica născând nă- 
zodt mumuă CUTAd, luptând, jeztfină gi oasalac Se..pare cf nsa i-a 
di aus ati nostru, ca orice înnoire să fie făouta numai 
anti not vu 'of pe țevtiBlagele Zotilor lui Frumosi, Aceasta 
E i 8 si si-au 

A5 multă au fost Petii Frumosi ai neamilui iati 0a Mei E 
Atrân, Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare si Sfânt, Mihai Viteazu 
Ioan Vodă cel Cumplit, Constantin Brâncoveanu, Horia Closca si 4 
Crisan, Tudor Vladimirescu, Alexandru Ion Cuza, sunt tot atâtia 
Feti Prumosi, cari au crezut, au luptat si au căzut, actionână în- 


fundându-se cu însusi destinul neamului. 
Si în timpurile noastre turburate de nebunia omenească si 
în care Satana e mai puternic decât oricând, s'a născut un Pat 
Frumos. La sfârsitul unui veac si începutul altuia: la 13 Septen. 
1899, întruninăd în el trecutul si viitorul neamului nostru. 
Dintru început a fost încercat de suferintă, Toată mârse- 
venia pigmeilor s'a năpustit asupra lui, copleaindu-l de lovituri. 
A răbadat si a suferit ca nimeni altul.Din suferinte, lovituri si 
jertfe, a plămădit însă o lume nouă, A întrunit în el toate cali- 
tătile de suflet ale neamlui nostru, născându-se în momentul când 
neamul avea mai multă nevoie de el. InsAsi numele de Corneliu îl 
plasase dintru început pa linia de luptă pentru bine si în slujba 
lui Cristos.(Ia 15 Sept. se prăsnuieste Sf. Corneliu Sutasul,lup- 
inta crestină). 
jătag Poeti în daaă i ae că răul vine dela suflet"- a 
spus C.2.0. Deci reînnoire sufletească, fâri de care ninio AS 
poate îndrepta, nimic nu se poate cerea, Oare câti l'mu ase 


i î-i fatul, îndemnul ? 
pi: gti: dada o tragedie a "Omului mare" de a nu fi re- 
cunosmmt în timril Imi, ci mult mai târziu, când riza m sp» 
sit BA-si deschidă larg ochii mintii si ni sufletului pen 
Pe dela nasterea lui, departe 

i snuim 54 de ani de i 

de Tară An tău ARN re ani, readucându-ne În păaie jeatetitia 
lui o mia of am avut în față un om cu ge pica de 

'"” Maze cât deatinul nenmului nostru. Maro prin putezea au 
fletului siu larg: Mare prin netărguri ta Dă. Dragă n ea, Dau 
Mare prin neclintita lui cre Do ie ipac 


tionaren sufletului 2070 iu 
suflet nou si noi orizontăti nt ei drept ca un paltin, cu pri- 


tul între- 
concentrând în e1 aufle 

ai Xa a e muti Mia mai bine, cu dragostea lui de frumoa 
gului neam 


1%. pitia lui pe cerul românesc, viata noastră 
ca a DE le pentrucă principiile de viată cărora el le-a 
at SI  mastere, ca ei aparitia pe scena istorică a Legiunei 
Arhanghelului Mihail, numai prin el au fost posibile si numai de 


P “înfăptuite, 
aa: PANE POL N ae i astăzi, când omenirea si-a pierdut 


i lui mare, strălu- 
voal simtul măsurii si cârma sufletului, figura S 
ceste în noi cn o tortă vie si viu va rămâne, atâta timp cât va 
mai rămâne încă un suflet românesc, neros de carii indiferentis- 
mului ei al intereselor nesitioase. 


Ton Roth-Jelescu 


2IUA SF; ARHANGHELI MIHAIL SI GAVRIL 
NORMAN RAE NI PRR 2 NORII ADJ 


MINUNEA DELA SADU 
aa o ao IP ie 


Era pe vremea când pe întreg cuprinsul tării noastre răst- 
menu ca din pimânt biserici, scoale, căminuri, troite, poduri si 
fântâni... 

“Erate tinere himiceau fAră răgaz, punând piatră peste 
pintră si tencuindu-le, cu flacăra credintei lor nebiruite. 

In comuna Sadu (jud. Sibiu) de multă vreme se simtea ne- 
voia unei fântâni, din care să fie ndăpate vitele, dimineata când 
erau scoase la pâsune si seara la întorsul în sat. Promisiuni, a- 
mânâri,..cert e câ după trecerea a nu stiu câti ani, situatia era 
aceeasi : sătenii nu aveau unde să adape vitele, 

Iată însă că de astă dată, firă promisiuni prealabile, vi- 
sul sătenilor din Sadu îsi gfisi pe neasteptate împlinirea. 

Indemnati de înfAptuirile altor sate, o mână de tineri din 
Sadu, ajutati de camarazii veniti din capitala judetului ti din 
două comune vecine, se pun pe treabă. Este captat un isvor si în- 
dreptat la locul dorit, unde în scurt timp se înaltă o mândră fân- 
tână cu sipot, la care, de-acum orice trecător îsi putea potoli 
setea, Jgheaburi potrivite furfi asezate anume pentru adăparea vi- 
telor, 0 frumosi icoană n Sf Arhanghel Mihail împodobea fântâna, 
care, după ce fu sfintita Ann Antina crestinească, intră în folo- 
sirea ohztească, 

3 Mare a fost bucuria si multumirea sătenilor, mare fiind 
Bi folosul pe care-l trăgeau de-acum după "Pântânn Arhanghelului", 

Dar iată că într'o bună zi porni o nouă prigoană -na nu 
stiu câta - împotriva tineretului, de astă dată pentru faptul ci 
se încumetase să diruiască TĂrii, din bogftin enfletului si hăr- 
niciei lui, atâtea opere de netAgHduit folos, 

Nesocotiti în ura lor, dregătorii tării porunciră să fie 
distrus tot ce putea fi diatrus din câte s'au clădit si construit 
d DARE sibeoi caze, de când îsi fficuse apnritin în viata publi- 

ș dă Wtânjenea mereu, fie cu vozba, Fie cu fapta, ba 


DACIA = ne 13 


33 

SER "aaa eu ehndul Bi credinta lor 
ericire . 
se din temelii; ţi ship zioile nou clAdite n'au 
un pâzat eat cEntA, de onaeni tIti cn eh distrugă 

, 
vadul nAmoloe 41 apei, 9 PO teni A trece din nou ee Ra 

Ia Sandu, neputAnă 
să scoată cu bilonetele toueaaaAntAtA ipdandnraii se mul 


TA 
apoi - Ara 3 ducând-o Bo Gu, mei pe care o ridicarii 
Tecură nici a; Jandarmi 
tânn Arhanghelului seci atata dA Această urâtă faptă ai fn 


Azi nea, mâine nasa trecu tAmână 
... A două 
cură trei, dar din eipot nici seca se ala pa aig iai ra aaa 


de apă, SAteni 
nânpă viola! 9e VĂZurĂ din nou IA vechea atrtateaze. i uite ea 

- Nu-i de-a bună, zise un mos cu 
sus; e pedeapsa lui Dumnezeu si 4 artrite noni 
am lMsat sA-i batjocoreaecă sfânta si curata icoană... Trebuie s'o 
aducem si s'0 punem la loc, altfel va fi viu de noi... 

Mai potolindu-se cuv vremea o țâră prigoann, oamenii prin-= 
seră curaj si după îndelungate si repetate interventii, domnu! sef 
de post binevoi însfârsit să acoată din cAmara ou hodrebele ai 
lucruri netrebnice din curtea postului, icoana sechestrati - pră- 
fuită si stirbitA pe alocuri = si s'o restitus sĂtenilor, 

Mare fu bucuria onmenilor. Icoana îsi reluă locul oi de 
mai înainte, împodobină cu strălucirea ei curată fântâna ce-i pur- 
ta numele, 

A doua zi tĂranii care trecură prin fața fântânei rimasoră 
înmĂrmuriti de uimire si nproape că nu voiau sâ-si crendă ochilor: 
din sipotul mai până ieri sec, mpa curgea acun în suvoi cristalin, 
ca odinioară, de-ai fi zis ci niciodată n'a fost altfel ! 

Fântâna ce păruse moartă pentru vecie, reînvinae ca prin 
Ri Saar Oamenii se închinară cu evlavie si vestea porni din gură 
în gură, dela un sat dn altul. 

DE NU Arhanghelului Mihail |! 


Nio, 1. Phltiniganu 


DREPIADEA DA IN CADRUL DREPTARII NEAMULUI + 


NU SE ADMITE CA PENTRU DREPTATEA TA SA SPARNI în BUCATI 


DREPTATEA ISTORICA A NAPIEI CARBIA APARII + 


- „24 
0.2400 Sa Legionar a P"Govectia "Omul Nou” 





34 


DIVERSE 
XII 


VIEATA POLITICA IN PERSIA 
ARION ENEA III NEO 


Viltimele evenimente din Persia, în care rolul i e braț 1-a 
cat Mossade, răbusit sub propria-i vină, ne-au dat la veală 
În tuniaa SE tări, care s'ar fi părut că alunecă spre fi- 
rească disparitie din istorie, Persia vrea însă să trăiască.,..vrea 

să renască din propria-i cenuse. „Nimeni n!'ar fi crezut că sub 
constelatiile acestui pământ vechi cât lumea, se sbat suflete, se 
cultivă idealuri înalte. 

Fără îndoială că este mare vina bietului dictator-actor 
Mossadegh, care nu scăpă ocazia să nu plângă, spre a câstiga ple- 
doaria, chiar când era perversă. Astăzi stă sub acuzare, si se as- 
teaptă la destăinuiri senzationale din partea lui. 

Sahul Persiei detine puterea si poporul îi sărută poalele 
hlanidei. 

O altă mare personalitate este marele Mullah Ayatullah Ka- 
sani, luptătorul pentru Islam, bătrân viclean ca o vulpe, care 
spre a mu-si pierde presetintia Parlamentului spune că are numai 
69 de ani, întrucât la 7o de ani ar trebui să predea demnitatea; 
în realitate are Bo de ani. Pentru lumea diplomatică din Teheran 
cochetăria acestui octogenar siret cu Moscova si lupta pentru Is- 
lam, constituesc o enigmă. 

O figură interesantă este prof. universitar Dr. Mozzafar 
Baghai, conducătorul partidului muncitores-socialist, anticomunist. 
Cult, Întelept, este preocupat numai de starea mizeră a poporului 
si de chestiunea agrară persană, 

In schimb, prof. Dr. Keschawarz, dela Pac. de Medicină 
este seful comunist, omul de sfat al Kremlinului pentru chestiu- 
mile din Asia de mijloc, Activează "subteran" si nu se teme de ni- 
mic, căci de trei ani nu i s'a făcut nici un rău din partea auto- 
ri tătilor. 

Dxistă însă si o asociatie politică nationalietă SUMKA ai 
cărei membri se supun unei discipline foarţțe asemânătoare cu cea 
legionară, Patriotismul lor este bazat pe traditia persană si lup- 
ta anticomunistă, Un militant a declarat solem într'o adunare 
publică : Conducătorul nostru Pishva este un erou. In timpul răs- 
boiului a luptat contra comunistilor. La Smolensk si-a pierdut un 
picior. Nationaliemul lui Mossadegh si Kagani sunt smecherie cura- 
14. Numai prin Piehva ee va mai putea galva situatia... 

Asa dară, peste tot, ultimele sperante ale oricărei târi 
ultimele rezerve, râmân tot nationalistii, cari stiu să se gacri- 
fice pretutindeni contra comunismului. Vitejia si jertfa sunt pre- 
tuite de tdate fiintele pământului ei iubirea de tară nu-i monopo- 
lizată de nici un popor. Toate popoarele sănătoase stiu că doar 
Sulitetua nationalism întelept se mai poate reveni la o tare nor- 


Dunitru Iordan 


Ca i 


Do N 


DACIA = nd 13 
35 


0 PUNERE 
A "ABOOTATIEE, A 
MN 


PUNOT 
ROMANILOR REFUGIATI IN PRANTAn 


Inserăm cu toată Bâtiefactia Această "Punere 1n punotn 
o: 


tul vederilor revistei Dacia, Na a- 


erve, Acentui protest, îi 

2000 » În convingerea 

va avea în curând chetig e De ien me a 
o e 


In entrasele din 

ate Pieazon din 3 Noonbri5 993. ae tdt BIEIa, idioate de 
S 9, Sir Winston Churchill -povesteat 

călătoria lui la Moscova, la începutul lui Octombrie 1950 ra ste 
sinceritate demnă de isprâvi mai mari, D-sa expune chipul în - 
cu acel prilej, au fost rezolvate, de mai mari, D-eaMarea Seitan 
si Uniunea Sovietică, gi în lipea Statelor Unite ale Americei ,chea- 
tiunile cârora autorul le zice: "treburile noastre din Balcani“, 
In cuvinte mai limpezi, era vorba de împărtirea Europei Orientale, 

Această împârtire, care seamănă atât de atraniu cu alte 
împărtiri mai vechi sau mai noi, este desemnată sub numele de "pre- 
dominare" si exprimată în procente : 90% predominare sovietică în 
România în schimbul a 90% predominare britanică în Grecia; 75% pre- 
dominare sovietică în Bulgaria; predominare pe din două pentru am- 
bii părtasi în Ungaria si Yugoslavia, In momentul când se încheia 
târgul, aceste cifre au fost mâsgălite de Sir Winston Churchill pe 
un petec de hârtie. =" Am împins hârtia în fata lui Stalin", povea- 
teste D-sa. A fost o acurtă clipă de nemiscare, Apoi Stalin a luat 
un creion albastru, a tras pe hârtie o linie groasă în semn de a- 
probare si ne-a înapoiat-o, Totul s'a încheiat în mai putin tiap 
decât trebue pentru a scrie," 

Impârtirea Europei Orientale 
de Sir Winston Qhurchill la Moscova, 
se găseste în contrazicere flagrantă cu to 
si profesiunile de crodintă făcute public 
un război cumplit în numele libertății, a 


lui popoarelor: 


- asa cun a fost reg in 

în ziua de 9 Octombrie 1944 - 
ate actele, declaratiile 
de Statele care au purtat 
1 democratiei, al dreptu- 


Cartea Atlanticului proclama sua si tare 


In August 1941 mânânt sub ca- 
"ăreptul fiechmui popor de a-3ă alege for) e fi dorinta Jor de a 
re trebue să trăiască”, Semiite Artei iu al câmuirii celor 


roda "drepturile suverane ai SER (art.5)+ 


de ele pri dopta prin- 
ȘAZA. ah toat PeiVUtă CR Declaratia Natiunilor te adopta 


A : intoi 
spite Qartii Atlantiaigop, "protocolul Jueră Zona aoanata- 
[ 
dela Yalta, se declara că, Terre DI ni 0 sa 
re se legau si "rogtabileaae 1, expresia vint 0 PAPA voo. A8- 


geri libere, guverne care SA 1ii nutea fi tnmul ti t 


Citatiile de acest te secretul târgu pan 
tăzi, cână Bir Winston Onurohill desvâălue îae întrebe unde se A! 


tul 8 
Moscova, popoarele interesate au ATP i 












A Pă 
e anii: în declaratiile pu- 


cele mai aaa egmrile suverane ale unor guve: 


lor" deosebirea e asa de mare că nici o con- 

Aa r te posibilă. 3 
DNBia iesi cinei Bl BiA Dineton Churchill si-a simtit desi- 
e ai “uurburată, devreme ce spera s'o linistească prin 
3 ui de hârtie. D-sa op fiibnliitaţe în Meno- 
viile sale: us o lungă tăcere. Hârtia însemnată cu albaa- 
poa i mesei, An zis în sfârsit: "N'o sA fim oa- 


i albastru ? Căci între. de intei popoarelor si î 
A ri libere, expresia vointei popo ntre 
„E co, pan sa N 


me socotiti putin cam cinici ch an rezolvat probleme de care depin- 


soarta a milioane de fiinte în chip asa de brutal ? SA ardem 
Mie asta |” - "Nu, păstrati-o, a zis Stalin". 
of Evident , a precumpânit părerea lui Stalin. A precumpânit 
chiar atât de mult încât petecul de hârtie însemnat cu albastru nu 
“mumai că n'a fost distrus, dar capătă astăzi publicitatea cea mai 


Janet prin Memoriile premiului Nobel pentru literatură din 1953 | 


Milioanele de fiinte a căror soartă a fost hotărâtă - cu 
propriile cuvinte ale lui Sir Winston Churchill - în chip atât 


„de brutal, "în mai putin timp decât trebue pentru a scrie", au 


dreptul de a pune o a doua întrebare : ceeace era cinic în Octom- 


„brie 1944 a încetat de a mai fi cinic în Octombrie 1953 ? 


Benjamin Constant zicea : "Când adevărul nu face decât ru 
este mai degrabă un orgoliu decât o datorie să-l spui," Aruncână 
astiizi în obrazul popoarelor ocupate din Europa Orientală un ade- 
vâr căruia i se potrivea mai bine taina care înconjoară faptele ne- 
legiuite, Sir Winston Churchill nu poate eă nu stie cât râu face 
popoarelor martire, De vină să fie numai orgoliul său bine cunos- 


„cut ? Primul Ministru al Marei Britanii nu doreste oare, pe urma 


acestei publicităţii, să solidarizeze Statele Unite si Franta, ab- 
sente la Moscova în Octombrie 1944, cu ideia unei împârtiri care 
ar face să devină caduce, pentru totdeauna, si Cartea Atlanticului 
E eipeai rapiti Dalia ? Iată ultima întrebare pe care 

7 linnnela m 
prpă incarcarea dei 8 care au asa de putin pret în ochii 


IA 


PUBLICATII ROMÂNESTI STIINTIFICE 
PESTE HOTARE 
IARNĂ 


+ 

Biginta: efon iei hotare se manifestă sub raportul istorico- 
E og i în CEUŢ minunat, Noi nu veden cu ochiul 8p9- 
că tului aceste E, biele: i e Stiintifice ale compatriotilor nostri 
Spieieagu ii ri SA Ata A Btrânge un material însemnat dela În- 
sa ea ronâni agrar i A-l redacta pi a-l da tiparnitei mo- 
Fir eul 4 4. oaptânua 9 activitate stiintifici,des- 
Azilul meat i inta ta foot prin 

ee 4 e to 
n în zul stiintei Apusene, si tendinta Se Și Bania cu 


i Bri j 
= e ap aa ll E eearul de hârtie-aprobat cu creio 











oi 


vaga m DU 13 
dAreenie 37 - 


: Numai g 
limbii, iedul Pre A Be demon 
stai stm exi 
asa păr Rp solelozului, doina e = “nina E A 
existenta istorică, "Linguia pag 0. aa tai 
d că. 


Jba gron n 
, BU propagandei i 
ULEPINUL BIBLIOTECII ROMANE Dani TREIBLRU 90 
otocar al Acada- Ă 


miei Române si ole 
v 
1 de istorie literari si romA- 


nism, Ion Bianu, Creatorul Bib 
Colaborenzi ln Amb 


străini, publicân ele publicatii 
And specinliaţi ro 
nă (0sp) gi Sa studii i sti români ai 


documentaţi 9 numai ln limba româ- 
mapele învAtatilor oa lătateg i Studii cari nr rămânea altfel în 
Chestiunile î 


Acestea sunt desi 


tHzi oropsite în România gur de domeniul stiintei ng- 


: dar pent i 
BR oa a 0 ! pentru vremila ce 
GO nanaBaza 8% apară în conditiuni bune s z e Ăpreni 40 ai 
străine, spre pi d di 2 si unele chinr în tradu- 
toli aaza. ANI az ocumente în plus oamenilor politici ce sa 

CEAI prezinte problema ronânenacă si sub forma culturali 
cata ai da aţă ANR dl Specialisti în analizarea studiilor prozen- 
58  m0 Agia e PA reviste însemnate, dar socotim, c'ar trebui să 
ALI tă Spa n drept spre a le dn cuvenitul piedestal pe care 
s a ana stiintei europene si transoceanice, 

relicitim cHlduros pe ambii redactori A 

i ldur a urându-le succese 

pe, Aid) RDUisa al indiferentei românesti pe 'care Dlor urci Tu 
dârzenia oamenilor constienti că-si fac datoria nu numai fa 
stiintă, ci si fntă de Tară, 99 0 N POR 


Sandu Movilă 
INFORMATII 
PRR VAR 


DIN BRAZILIA 


N-AM XA 


XŞX* CASA ROMÂNA - Sezătonrea cântecelor de dor, 














In ziua de 17 Octombrie 1955 a avut loc la Romînă 
o nouă manifestare cultural artistică, intitulată "Sozătoarea 
cântecelor de dor", 
D]. vrof. I.G.Dimitriu, cu multă compatentă, a realizat 
o foarte interesantă exnunere asubra cântecalor noastre de dor, 
o sole mai vechi pâni la cole mai modeme, 
SRR Ea Ilea Ceacâru, dela Radio Marinok Veiga a executat apoi 
u mult talent, o serie de cântece de dor, fiind răsplăti tă de 
E i 4 ntă cu prelungite aplauze, A fost acompană aţă la acordeon 
asistent! Y g ? 
3 goorga (rama, i 2 - . 
de Aha A fi , 1 de Doamne a reusit să organizeze un bogat bufet 
(lotus. ăi e a Dee : Cocâneanu, Ressel, 


românesc. Au dat un pretios concur 


5 


i Ara, Guţă, MihAescu 
Margari topol, Tofan, ifendulis, Drăgan, Qeacâru, , A 
si Saci Serviciul de bar a fost încredintat alui N. Mai 
SezAtoarea a fost urmată de dans, Au asistat peste 120 de 
persoane, 


*0X* Sezătoaren "Eminescu" 


Pentru ziua de 7 Noembrie 1955 (Sărbătoarea Sf. Arh. Mihail 
si Gavril) Casa Română a organizat o sezătoare Dminescu. i 

Di. Lt.Col, Ed. Ressel, în inimoase cuvinte, a exprimat 
eînăurile de bine ale coloniei române din Rio pentru M.5„Regele 
Mihai. Dl. prof I.G.Dinitriu, într'o conferintă a vorbit despre 
cel mai strălucit vizionar, post si luptător al neamului nostru, 
de marele si genialul Mihail Eminescu, 

Cu această ocazie Casa Română a făcut apel la cei prezenti 
pentru adeziunea la actiunea întreprinsă de Asociatia "Pro Basa- 
vrabia, obtinându-se o serie da iscâlituri . 

Pentru reusita acestei festivităti au dat binevoitorul con- 
curs : Dnele: Cocâneam si Ilca Ceacâru; Domii: Domeanu, Cris- 
tea si Pimen Ceacâru. 

Cu această ocazie, dna Regina Rio Verde a donat Casei Ro- 
mâne o colectie importantă de plăci cu cântece românesti. 


*$* Serbarea Pomului de Crăciun. 
Serorea tomului de Crăciun 


Pentru cei 8o de copii ai coloniei române din Rio si împre- 
jurimi, Casa Română a oferit în ziua de 20 Decembrie un frumos 
si bogat Pom de Crăciun. Dste de altfel primul Pom de Crăciun 
care se organizează pentru românii din Rio. 

A venit cea mai mare parte dintre membrii coloniei ronâne , 
se asiste la ncensţă serbare, în care s'a căutat si s'a reusit 
pe deplin, să se redea atmosfera caldă de odinioară, de traditie, 
de omenie, de voe bună si belsua, ce domnea în aceste zile mari 
pe tot cuprinsul României noastre, 

Berbarea a fost deopotrivă de im 
nici si pentru cei mari, In fata pomul! 
de toate, corul a cântat câteva dintre 
Apoi un grup de copilasi cu steaua au amintiţ ce 
presionantul moment a] venirii colindătorilor cu "Oteaua sus ră- 
sare, E o taină mare, 

m momentul când corul cânta "Hos Crâci u A 
a sosit si los Crăciun în sală; cu toiag si piu ata. dalta 
Spuse cppiilor că vine âe departe, tocmai din Carpati si Dunăre 
din tara de basm care se cheamă Româ de pe plâiuri] ilor 
si strămosilor nostri, | ne Sugrumă AM Fig sad 
mai spune că azi, Acolo în tară la noi az aaa 
dusmanul a gonit si pe Mos Orâciun si 
Btrâmbe toațe datinele românesti. Cere 
limba si tara, Apoi tuturor le împarte 
boane, stafide, alune, nuei h 

A domnit tot timpul m 
usita acestei serbări, 
Rio si în special d1 bi 


are multumi re 
Ru dat concursul 
men Ceacâru enre 


Si bucurie, Pentru re- 
âproape toti românii din 
A incarnat pe Mos CrĂciun, 











Bediul Casei Române, o adunare 
Rio i împrejurimi, SA 
DI, Lt. Col, 
dea o scrisonre de mul: 
care au rhapuna la 






dodoxe române, care va reîmprospăta si 
spirituală pentru toti pia totodat/ 
mai complecte amonii în colonia română, A 
După Aceasta, adunarea general hotErăste 
1) Infiintarea unei parohii române 
2) Ca un omagiu Se pd ferein ă i 
mul : " Sfintii Arhanghel hail si Gavril n. 
3) Recomandă ca viitor preot pentru 
D1. Anchidim Ușeru, licentiat în Teologie al Pi L 
nAuti, pentru 4 cărui hirotonisire se va cere 
binecuvântarea I.P,S5,Sale Valerian, Episcopul E i 
Statele Unite, 
See EP 4) Se aprobă ca epitropi ni acestei parohii următoarele 

















persoane: a ie ial i 
1- Dna Lucia Fernandes, 2- Dra Aurelia i 
3- Dna Danciu 4- Dna Elisabeta MihHescu 
5- Dna Bals 6- Dna Belloiu 


de epitropi se va complecta luterior, e 
pei Sia Consiliul Parohial, următoarele cazat 
1- Dl Atanasie Atanasiu  2- Dl Mircea SII SA 
3- Dl Ing. Raymond Comnene4- Dl Ion i amandy „iai 
5- Dl Prof.I.G.Dimitriu  6- Sia, e 
7- Dl Petre Ioanu 8- Ing. Plorentin Mrinescu 


- Ion Paparizu 
- Ing. Dumitru Mihiescu lo- Ing. 
1 DI “aeodor Popovici 12- IA, Col. Băuard Ressel 


Teohari 
tin Tofan  14- Comandor Mircea 
Ade e ur DI Anchidin Vseoru 


At 


*5* Maltunin tuturor color ce, întelegână lupta nonatră 


mentine, ne-a 
rin care trecen pentru a ne 3 os 
ej pipi pe care-l au, ca un semn de solidaritate l 


nenscă. Nu-i vom uita. sită 
PRIBEGI UN AN NOU e 
* URAM TUTUROR ROMÂNILOR I 01 48 D 
SERIOTAE SI REVEDEREA PAMANTULUI 50 
CURÂND. S0dA,