Vestitorul anul II, nr. 19, dec. 1950

ANUL II, Nr. 19 | APARE LUNAR 


N N a 
DECEMBRIE 1959 


RUPTURA 


Neinţele gevile care subminau existenţa Conu 
tetului Naţional uu luat insfârşit o formă concre- 
tă: o Parte din inembrii lui urmează pe (en, 
Rădescu, ceilalți rămân solidari cu grupul parti 
delor. Regele, pentru moment, a crezut de cu 
viimță să păstreze vechea formuţie, trecând peste 
deimisiile care au avut loc. Concomitent s'a pro- 
dus şi o criză în sânul partidului naţional-ţără- 
nese. Un grup important de național-țărănişti 
dela Paris, în frunte cu D-mii Răutu şi Bunescu, 
refuză să solidarizeze partidul cu muni pulaţiile 
uneroase ale fondului Creţeanu. In acest val- 
vârtei de opinii şi desmembrări a găsit mediu 
prielnic de infiltrare şi acţiunea carlistă, Se zice 
că fostul Rege Carol ar fi deblocat sume împbur 
tante de dolari pentru a le pune la disposiția 
celor care ar lucra Pentru interesele lui. „Făclia” 
maiorului Iliescu e plină de tămâieli la adresa 
fostului rege, iar la Paris apărătorii lui Marti- 
nian Ivanovici încearcă din non să transforme 
biserica într'o citadelă carlistă. 

„Îm ri mat fapte de cronicar. Ce poate ulege 
din ele pribeagul român? O ruptură politică « 
fecundă în rezultate când e o ruptură de conecb- 
pie, când țelul ei să este să sfârșească cu vechile 
melode şi să înscăumeze o mentalitate nouă 
Imigrația româneasă sufere de lipsa unui sens 
activ de trăire, de lipsa unei conduceri şi a unei 
energii care să o fixeze pe Poziţiile pe care se 
păseşte neamul. Problema română din străinătate 
se reduce la două elemente: unitate şi acțiune şi 
ua și alta în serziciul eliberării. Imigrația ro 
mâneasă trebue să reproducă în sinea sa coordona- 
tele din ţară, să-şi subordoneze fiecare moment 
de existență chinurilor pe care le încearcă hu 
măânii robiți. Cine nu se însțiră din durerea nea- 
mului, cine nu are ochii aţintiţi spre dramu din 
țară, nu poate intreprinde nimic viabil. Orice 
inițiativă politică trebue să dea întâietate şi 
satisfacție ansamblului național pentru a-şi jus- 
Hifica apariția şi a trezi un ecou durabil în o 
pinia publică, 

„Inalizând faptele cari au determinat ruptura, 
constatăm că nici deoparte, nici de alta nu se 
vine cu argumente valabile actualei situaţii. Des 
Tăinuirile Gen. Rădescu se reduc la persoane şi 
Honduri. Dar nu vine Gen. Rădescu să ridice 
steagul vresurecției româneşti, spunând de pildă, 
vă el pleacă din Comitet pentru a se întoarce la 
Popor. Se relevează mai mult călcările de para 
graje ale părței adverse decât sfidarea care se 
adresează silnic din mijlocul acestui for naţiune! 
întregi, 

durupării care a rămas pe vechea poziţie i se 
poate adresa acecași îmvinuire. Dece ma putut 
lucra cu Gen. Rădescu? In numele căror idealuri 
împiedecate să se vealiseze sub președinția Ge- 
meralului? Aotivele despărțirii au fost de na 
tură superioară san mult Prea omeneşti pentru 
a Li se face cinstea de a figura la lumina zilei? 

Prângerea în două a Comitetului nu poate 
bucura pe nimeni. Cel muli pe peseuitorii în apă 
tulbure ți Pe agenții comunişti, camuflați în 
rezistențializti. E o ruptură lipsită de „duhul 
marilor rupturi”, cum spunea Ion Moţa. Şi asta 
ne trebue ca să biruim vrăimaşul. 

Faptul poate seri cel mult ca Pune de ple 
cara al unei reexaminări a poziţiilor, a unei con» 
fruntări rodnice între toate forţele emigrației, 
după iasco-ul pe care l-a înregistrat vochiul 
Comitet. Trebue să se strângă laolaltă toate bu- 
năvoinţele româneşti sub scutul Regelui, pentru 
LĂ sălta neamul din impasul nefericit de astăzi. 
Prebue să ne ali pim destinului românesc cât moi 
e vreme, Pentru a mu atrage asupra bivtnlui 
Popor românesc mrmări şi moi crumte decât 
acelea. prin care a trecut, 


„O naţiune nu e simpla adiţiune a indivizilor care o com- 


pun; ea e un suflet, o conştiinţă, o persoană, o rezultantă vie. 


Ernest Renan. 


Partid şi naţiune 


In zarva care Sa ivit în jurul Comitetu- 
lui Naţional sa adus vorba de anumite 
drepturi ce le-ar avea partidele de a re- 
prezenta interesele naţiunii. Mai desluşit 
spus, națiunea nu Sar putea exprima de- 
cât prin mijlocirea lor. Principiul ar fi cu 
atât mai valabil în împrejurările actuale, 
când națiunea zace cu căluşul la gură. Par- 
videle ar constitui un fel de prelungire 
firească a voinţei naţionale în străinătate. 
Deaceca tot ce se face aici trebue să poar- 
te pecetea de partid şi tot ce se face 
împotriva lor, ipso facto, e un fel de în- 
fruntare adusă naţiunii. 


Regimul democratic, prin vatura lui, 
reclamă o multiplicitate de forţe politice 
în interiorul unei țări. Democraţia face 
apel la conştiinţa politică a fiecărui in- 
divid, oferindu-i posibilitatea să se ex- 
prime prin mijlocirea buletinului de vot. 
Părerile individuale însă, pulverizate, 
Iuate una câte una, mar putea fi eficace 
în mecanismul statului, nu şi-ar găsi o co- 
respondență valabilă ca forţă de guver- 
nământ. Deaceca e necesar să apară niște 
organisme politice intermediare între în- 
divid şi neam, care să facă triajul opiniilor 
particulare, grupându-le după înrudirea 
lor. Partidele îndeplinesc acest rol. Ele 
colectează energiile individuale, în marile 
curente de opinie. Ele înmănunchiază 
forțele disparate ale indivizilor în unităţi 
coherente şi capabile de acţiune. 


Din însăşi procesul lor de naştere, din 
însăşi necesitatea prezenţei lor într'o de- 
mocraţie, rezultă că activitatea partidelor 
se desfăşoară între două limite precise. 
Mai întâi, ele nu sunt formaţiuni auto- 
nome, Wau un centru existenţial propriu, 
ci viața lor atârnă de prelacerile pe care 
le suferă opinia publică a unei ţări. 
Deacera în democraţiile apusene, guver- 
nele şi partidele sunt atât de sensibile la 
oscilaţiile opiniei publice. Partidele apar 
şi dispar după nevoile predominante ale 
imtoriei naţionale întrun moment dat. Pe 
unele le pot sălta şi pe altele -- aceleași 
nevoi -— le pot prăbuşi. Numai națiunea 


e eternă. în vreme ce partidele îndeplinesc 
funcțiuni trecătoare în evoluţia ei. 


A doua limitare a activităţii partidelor 
provine din sfera ţelurilor pe care le ur- 
măresc. Un partid nu poate avea țeluri 
proprii, căci ele sunt organe intermediare 
şi rolul lor este să valorifice ţelurile nea- 
mului, transpunându-le într'o expresie 
politică adecvată momentului. Un partid 
e mare. când răspunde apelului istoric. 
când ştie să se facă instrument al destinu- 
Imi naţional. E un non-sens ca un partid 
să-şi fixeze obiective de lucru disociate de 
obiectivele naţiunii. Sau. dacă se lasă an- 
trenat în această direcţie. își trădează 
propria lui misiune, își subminează pro- 
priile lui baze de existenţă, odată cu tră- 
darea neamului. Ar însemna că națiunea 
a ajuns la deriva intereselor lui. și partea 
a trecut înaintea întregului. Nu numai că 
se înfrâng realităţile, şi realităţile ignorate 
se răsbună, dar se săvârşeşte şi un act de 
impietate naţională. 


Pornind dela aceste premise, recunoaș- 
tem imediat eroarea pe care o cultivă cu 
asiduitate reprezentanţii din exil ai par- 
tidelor. Ei refuză să ia act de legea con- 
stitutivă a partidelor, refuză să se pună 
de acord cu sensibilitatea populară, mo- 
dificată de viforul care sa abătut asupra 
țării. 

In împrejurările actuale, națiunea, o 
pinia publică românească, a elaborat a- 
numite îndrumări precise peste toţi fac 
torii politici, anumite coordonate de ac 
țiune valabile în țară ca şi în străinătate. 
Unitate, reclamă  massa românească. 
strângerea tuturor Românilor în jurul 
singurului obiectiv care ne poate strânge 
laolată: desrobirea. Să dispară barierele 
artificiale, să dispară tot ce-a putut să 
ne despartă în trecut, pentruca cu pu 
teri unite să trecem peste cea mai grea 
încercare a istoriei noastre. Consultând 
emigrația românească, răspunsul ar suna 
la fel: aceeaşi dorință de a se aduna toa- 

i ni E 


e epge DAa, (comtimuarea în fag. 27. 


cupa pacii iii 


cat a 


părea i ade : Se părea atunci că 
erneog intel edeslogice va fi privită întrun 
„apărit mau. cu n Înpelegere sporită a întinderii 
sole. Se putea. spera că ca va îi atacată e ia 

jurg şi prin toate j posibile, 
că succesul să fie asigurat prin vun- 
veriema unor eforturi toare gra- 


sitășii problemei și măreției scopalui urmărit. 
Chiar de atunci însă, din felul în care obiectivele 
am fnae ermmpate și liniile de acșiune schițate 
mezulta că În baza acestei acțiuni sta con 
vimperca. implicit tă, a unei slăbiciuni 
a comunismului, datorită procentului mare de 
sdversari interni. Concepţia ofensivei adevărului 
pare să fie băzată pe aceste slăbiciuni interne 
și estt expresie a unui optintismn, care neglijează 
demente „de  soliditate relativă 3 comuni=- 
ului. suprăestimăni fragilitatea frontului 
commagiei, in bumă parte am contribuit la for- 
marca acestei imagini și noi relugiaţii, care am 
prezentat lumii apăseric fini aceste slăbiciuni. 
tără să fim în stare să completăm tabloul şi 
ca getetahe trăsături. astiel incât primejdia pe 
pure e reprezintă comunismul să fie cunoscută 
obiectiv și să determine măerri adecinte, În ue 
de a vedea primejdia, se nutresc 0 serie de 
înaii pe care cesperietpa le va destrăma cu 
brutalitate. Doaă dintre ele av şi fost contrun- 
mite ca realitatea: una este convingerea că 
fisboiul rece va putea dura dacă nu indefinit, 
eri pușin Încă o generaţie ; cea de a doua titois- 
imnl probabit ai mi Moa Tse-tang. Sunt și 
siiele. cam vor avea aceeaşi soartă, dintre cari 
menționăm, fără a desenlta deocamdată con- 
vinerea că un comunism de tipul celui jugoslav 
ar patea constitui un antidot pentru comunismul 
de tip stalinist şi intermaținulist al Camin- 
formatii, san eomvimgerea că luptele pentru suc- 
cemariea ini, Stalin vor da o lovitură de moarte 
Avez crmvingerea nesdruncinată în victoria 
Vibertăgii area tieamiei, a spiritului îm- 
potriva aterintismului, a creştinimuleii împa- 
triea îmunererului, Erorile. cate se înc şi bca 
mai face, nul vor fnce va decât să întârzie 


E cepar pentru un candidat în ulegeri, este se part 


atitudine normală, atunci când se pune 
de a câștiga nu bani, ci simpatie, înțe 
legere pentru modul de viață. american, pentru 
idealurile țentru care America ste gata să 
lupte. 

Neglijarea a 0 seric întreagă de 
mietode şi mijloace ale răsboiului psihologic ete 
o consecință 2 unei atitudini, noi credem că 
numai momentană, de pasivitate. mum 
depăşită (cazul Coreei) şi care are ta ă 
vingerea că prin temporizare, cauză libertăţii m 
ave decât de câștigat. Limitarea ră 
peihologic la un răsbaiu al undelor este o spe 
exlație asupra curiozității celor separați atât 
de ciectiv de restul lumii. Fără această curio- 
gitate, care determină deschiderea aparatului de 
radio, nimie mu există, oricât de bun ar ti 
programul emis. Dar se ţine prea P sea 
ma că în cal satislacerii acestei c 
dictatura ridică o serie de a 
de bniiajul pe care l-am menționat mai sus, şi 
de gravitatea consecinelor în cazul â 
șeaua de delatori identifică un 
posturilor streine, sunt aplicate și 
mai radicale, Nu se mai pot cumpăr: 
numitele aparate de tip popi 
se pat asculta decât posturile | 
vesc tot mai multe rețele de 
care ascultătorul nu mai are 
decât difuzorul legat de aparatul 
ului unui membru sigur de partid 


o 


toate aceste măsuri vor fi suficient 
ele vor completa sistemul de izolare 
tătorilor potențiali 


„Dar in afară că este comodă, concepția de 
limitare a răsboiului psihologic la radiofonie 
este și nepractică. Nu numai pentrucă intro 
înimă măsură relația emițător-rezeplor mu si 
realizează, pentru motivele enumerate mai sus, 
dar și pentru un motiv principial: se pune 
problema de a câștiga psihologie oameni care 
sunt dinainte câstigați cauzei. Prin simplul fapt 
că cineva este curios să asculte Vocea Americei 
Londra sau Parisul, înfrunând riscurile posi- 
bile, e) se aşează între cei care prețuiese liber 
tatea, au nostalgia ei și speranța de a o revedea 
revenind. A mai cemvinge pe acești nameni este 
un etort superiluu, Sunt oameni care pentru a 
deveni anti comunişti nu au nevoie să alle ade 
vărul asupra Vomii apusene. În aeeastă privință 
putem afirma că wi bună parte a rezistenței, a 
celor: devenişi adversari ai regimului aproape 
fără voia lor, sar prăbuși dacă anumite reali- 
tăşi din apus ar fi cunoscute, Ne amintim cazul 
mari ofițer, scos dim urmată în sq care ne 


tă lumea întrun front unic al re 


avdat vii 
„nu dan 


ja ist i 
româneşti. Partidele care se eu sari 
DE Pi, conlenii, dece 
3 ercdhetulu i 
naţional, 


afirma că dacă ar îi sigur că regimul comunist 
durează mai mult de doi ani, dacă speranța sa 
că căsbuiul va isbueni în curând ar îi Înşelată, 
Car aranja tu regimul, ar idera la partid şi l-ar 
servi cu lenlitate. Speranța că răsboiul va is- 
vucui în curând era însă întreținută de propa- 
ganda nisească, oricât ar părea aceasta de pu 
radoxăl şi nu de Vocea Americei sau de Londra. 
Pentru oamenii supuși Ja o presiune psihologică 
ca aceca exereitată de comunism timp de ani 
de zile. mu se mai pune problema cunoașterei 
„devărului asupra Statelor Unite. Problema pe 
re şi-a pune wn astfel de am este dacă în cur- 
ci sale existențe, acolo pe pământul 
României e! poate aştepta ceva dela viață și 
altfel decât impăcându-se cu regimul, acceptând 
numeroasele prilejuri pe care totuşi 
mai oferă. 
explică scena la care am asistat de 
ri: după ce sunt diiuzate știrile, 
id aparatul, uneori cu un oitat de 
e şi de descurajare pentru lipsa de 
intere stului programului, Programul de 
re“ cu aparență de perfecțiune profeso- 
rală avea un sens dacă ascultătorii ar avea 
posibilitatea să folosească materialul trănsmis 
bateri libere. Cel care ar face nu acest 
i ceva mult mai puțin, dacă ar repeta 
; ceva din cele auzite, ar fi „demascat“, 
denunțat ca răspânditor de svonuri false, 
stire unul din malții aspiranți la posturi de 


Aceasta 
nenumăr. 


meni! 


nforr 


lucru, 


Aş ' pare actualmente nu numai răs- 
bainl psihologie, dar întreaga politică a Sta- 
"elor Unite sar părea că tinde să verifice pro- 
papanda rusească în care Statele Unite sunt 
prezentate drept campioane ale restaurării tale 
«ale a stărilor anterioare şi nu drept campioană 
a cauzei libertății şi progresului impotriva 
mului şi teroarei. Restaurarea fără 
mu mai este însă posibilă. 

Cauza lumii apusene are nevoie în spatele 

»rlinei de fier de adversari activi ai regimu- 
ui. Categoria persoanelor excluse din actuala 

sietate comunistă pentru simplul fapt al apar- 
tenenșei la clase foste beneficiare nu pot prelua 
această sarcină. Structura lor a fost statică și 
conservatoare, fără a  resimți  nedreptățile 
seciale stente și fără a resimţi nevoia de a 
reia o soctetate mai stabilă prin înlăturarea lor. 
Consecinţă a lipsei de contiet cu massa celor 
necăjiţi 4 fost lipsa de ţinută și de energic a 
cadrelor partidelor politice, care parte sau 
lăsat manevrate, lar parte an fost lovite fără 


$ schipeze vre-un gust de apărare. Nimeni 
mu este pata să moară, sau chiar numai să 
sicre, pentru bani sau pentru  avantagii 


(continuarea în Pag. 3) 


Partid şi naţiune 


(trmare din pag.) 


tarea partidelor în comitet ar fi valabilă 


- cecace_ nu e adevărat căci “a realizat 


pe bază de exclusi 

[ji Bote e 
Beţiuni rodi servi 
Partidele era ri sro 


îsi 


viciul 


VESTITORUIL 


Plarui de cucenine 


Din momentul în care Petru cel Mare 
a lăsat ca moştenire, scrisă sau apocrifă, 
faptul nu are relevanţă istorică, faimosul 
său testament politic, şefii Statului mosco- 
vit, țari sau dictatori, au simţit o deose- 
bită predilecție pentru planurile de cu- 
cerire mondială. Dacă, dealungul ultime- 
lor veacuri. metoda de formulare şi de în- 
cercare de punere în practică a variat, 
esența acestor planuri a fost necontenit 
aceiaş. Odinioară, aceste planuri de cu- 
cerire se făceau în numele raţiunii de stat. 
în numele celei de a Treia Rome a călu- 
gărului Filoteu. a panslavismului sau a 
panortodoxismului. În vremea noastră 
ele se ascund sub numele răsunător al de- 
mocraţiei populare. al Internaționalei co- 
muniste şi al pacifismului moscovit. De- 
sigur, între Petru cel Mare și Stalin exis- 
tă o singură dilerență de grad, nu o di- 
ferenţă calitativă. În timp ce Testamen- 
tul lui Petru cel Mare punea problema 
cucerirei mondiale pe calea armelor și a 
diplomaţiei ruseşti. Stalin ascunde ace- 
leaşi obiective sub un număr mai mare 
de formule și piruete propagandistice, 
ceiace dovedeşte că, de câteva secole în- 
coace, oamenii stepei au câştigat în îipo- 
crizie asiatică. 


Pentru a dovedi substanța politicei 
brutal imperialiste a Moscovei, nn avem 
nevoie de documente revelatoare, nici de 
declaraţii solemne care să îndrumeze pa- 
şii țarului roşu de astăzi. Practica poli- 
tica moscovită din momentul în care Sta- 
lin Sa căţărat în vârful puterii, consti: 
tuie o dovadă atât de evidentă, încât nu 
mai este nevoie de documente solemne. 
Dar politicei ruseşti i-au plăcut întot- 
deauna planificările şi lui Stalin, atât de 
metodic şi de „revoluționar”, i-au plăcut 
planificările, mai mult decât oricărui țar 
pravoslavnie. Există. ca atare, un mare 
număr de documente, care proclamă fără 
greş politica imperialistă a Moscovei şi 
ambițiile sale de dominație mondială, Sen- 
zaţionale sunt, din acest punct de vedere. 
memoriile ultimului şef al serviciului de 
contraspionaj american, Elias Zacharias. 
care Sau publicat în numeroase ziare din 
Apus, În aceste Memorii, ni se revelează 
discuţiile care au avut loc într'o faimoasă 
reuniune secretă a Biroului politic mos 
covit. la 28 lanuarie 1048. Colonelul 
Khralov. membru al subcomisiei speciale 
militare pe care o prezidează bătrânul 
mareșal Voroşilov, care a asistat la acea 
reuniune şi la altele posterioare de mare 
y E d care a predat mareșalului 

osov 


viitor dictator al Poloniei, 
«le 


deciziile acelor reuniuni, cu 
a fost cel care, evadând 


europeni sunt slabi și „trebuie să se ali- 
menteze în fiecare zi cu transfuziuni de 
sânge american”, Pe de altă parte, după 
acelaş criteriu al lui Stalin. numai Polo- 
nia, Cehoslovacia, Ungaria și Bulgaria. 
vor putea face faţă Franţei. Italiei, Bel- 
giei şi Olandei. Un ah element cu care 
contează strategia moscovită, ar fi de- 
ficienţa teoretică a strategiei americane 
de război. după informţiile generalului 
rus Sarayev, ataşat militar la Washington 
şi ale colonelului Anatol Galkovsky. Este 
vorba, în linii generale, de planuri care 
se bazează pe un dispreţ aproape total al 
potenţialului dușman. Este aceasta o ati 
tudine tipică în orice politică imperialis 
helicistă, o atitudine care făcea ca în- 
aintaşul lui Stalin. ţarul Petru, să soco- 
tească Europa drept o lume putreda, 
uşor de supus. Din planurile formulate în 
reuniunile Politbiuroului, în cursul ulti- 
milor ani. “ar deduce că Statele Unite 
sunt incapabile de o mobilizare ci 
masivă și incapabile să facă faţă unui ma- 
re atac rusesc contra bastionului ameri- 
can, care ar trebui să aibe loc între 
1954-56. Dar mai cu seamă contează 
Stalin pe factorul economic. După ra- 
poartele făcute de conslierul său eco- 
nomic de încredere, Tqheprakov, Stalin 
crede ferm în sărăciree progresivă a mun- 
citorilor din ţările capitaliste şi în marea 
criză economică a Statelor Unite. 


Aliatul 


jurmare 


materiale. Nu au poziția morală aceste cadre 
de a constitui o rezistență și de a trece mâine ta 
lupta armată, fiindcă nu pot cere celur care 
au suferit mizeria, foamea și bolile să lupte 
pentru a readuce o stare de lucruri în care 
partea lor va fi din nou aceeaşi, mai ales după 
ce o prapagandă stăruitoare. exploatând cu 
dibăcie neajunsurile trecutului, spune mereu că 
ucea stare mu era dreaptă Aceasta explică poli- 
tica braţelor încrucişate preconizată de membrii 
Comitetului nostru Nașional şi explică de ce 
eforturile anplo-americane rămân exclusiv în 
sectorul informațiilor. fără să treacă la organi- 
zarea unui alint în spatele frontului inamic, a 
cărui importanţă o vor descoperi iarăşi prea 
târziu. Duşmanii implacabili ai comunismului, 
singurii de care el se teme şi singurii În stare 
să-i dea lovituri care să-l sguduie sint cei care 
stau pe paziţie mi pentru vecâştigarea unor 
privilegii pierdute, ci pentru apărarea fiinpei 
neamului și a patrimoniului lui spiritual, cei al 
căror conflict cu comunismul este de n natură 
mai adâncă pi ireductibil. Pentru ci nu se pune 


Ua nou de muncă a lat fiinţă 
ja Vlahița, în apropiere de Miercurea-( tac, 
localitate avind de mult o tristă faimă în 


luetea: 
arghita. 
identice en acelea 


i numeraie 
în "fu mizele 


Desigur că, în funcţie se această teorie 
a inferiorităţii adversarului, nimic no 
împiedică pe Rusia Sovietica să-și traseze 
planurile de cucerire mondială. Nici mă- 
car bazele complet false ale acestei teorii, 
întrucât mentalitatea  imperialistă so- 
vietică se bazează pe războiul de cucerire 
și un război de cucerire nu poate concepe 
credința în emperioritatea adversarului. 
Nu știm în ce măsură evenimentele din 
Coreea au modificat planurile Kremlina- 
lui. Este probabil ca numărul coloneilor 
Khralov să sporească şi cu ei și ştirile 
asupra obiectivelor imesliate ale Biroului 
politie. Este cert că planurile de cucerire 
sunt una cu politica sovietică. Mihail 
Eminescu, marele nostru poet și profet 
național, unul din cei mai profunzi în- 
jelegători ai fenomennlui rusesc, definea 
acum optzeci de ani în mod magistral 
această tendinţă. „Ruşii, spunea Emines- 
cu. sunt sub dominarea unui deșert sufle- 
țese, a unui urit care în face să caute în 
cuceriri ceeace mau înlăuntrul lor . . - 
Există testamentul lui Petru cel Mare 
cau mu există, el există în capetele a mii 
de oameni care dau tonul în Rusia.” Și 
cine dă tonul acum în Rusia, sunt un 
pumn de tirani sângeroşi care urmăresc 
sclavia universală a oamenilor ți a popo- 
arelor. 


Necesar 


din pag. 2) 


problema justificării luptei, nici a hotărârii de 
a o da în orice condiții şi cu orice sacrifieii, 
ci numai probleme de tehnică și de eficiență. 


Cei care sunt obişnuiţi să gândească în ter: 
meni de mijloace materiale, sunt paralizați în 
clipa când aceste mijloace materiale le sunt 
confiscate. Evenimentele vor arăta că trebuie 
să se facă apel la cei care sunt în măsură să se 
facă ascultați în rândurile celor dintre cari 
astăzi comunismul îşi recrutează partizanii: 
tineretul, muncitorii. părănimea săracă. Precum 
şi în rândurile astăzi amorfe şi terurizate. Este 
semnificativ faptul că aproape topi cei care vin 
în streinătate cu gândul de « paruipa la lupta 
impotriva Rusiei Sovietice, caută să dovedească 
u legătură cu Mişcarea Lepionară. dacă nu prin 
activitate proprie, cel puţin prin teşeăturile sale 
de rudenie sau de prictenic cu legionari. 


Necesitatea de a face faţă evenimentelar Ya 
impune studierea cu seriozitate a sit Dacă 
se vor căuta mijloace, metode şi i moi, ele 
se vor găsi. sa 


a Simodubui, fresidat de „Patriarhul, 1 
Marime. Faptul că ucel care a tezizut 
altul decăt 


4 


VESTITORUL 


EXTERN A 


îi 3th 3 RER RR e a 
cp) SS il RN NINE PE E INA REUNEA Aare 
c A : 


regă răsboiului subteran. Rrvista ame- 
uda a tener care e deobicei bine infor: 
mată, anunță că în urma experiențelor făcute 
în Coreea, Pentagonul a început să acorde ar- 
ganizării răsboiului de guerilla un rol important 
în planarile sale Unităţi speciale de luptă vor 
îi instruite pentru inițierea tehnică şi ajutorarea 
iormaţiilor de guerilla din șările ocupate 
Ruşi. Diferite națiuni străine vor fi studiate te- 
meinic, pentru a determina ce grupări locale re- 
prezintă efectiv acțiunea de rezistență. Un pro- 
gram special prevede antrenarea de detașamente 
de paraşutişti care vor avea misiunea să atace 
centrele industriale şi militare inamice. 


Dificultăţile de recrutare în America. lcvi>- 
ta elvețiană „Die Wochenzeitung” reproduce du- 
pă „U. S.-News and World Report” o statistică 
surprinzătoare pentru o pară care-şi face un ti- 
4a de glorie din standardul de vicață ridicat 
şi. instituțiile sale democratice. Numărul celor 


Un mare discurs 


La San Francisco, în Memorial Opera 


House, acolo unde acum cinci ani Sa 
întemecat Organizaţia Naţiunilor Unite, 
preşedintele Truman a rostit un mare 
discurs. 


Pentru lumea înfrigurată de spaima 


unui nou răsboiu, pentru popoarele care 
gem în sclavia sovietică, cuvântarea pre- 
şedintelui aduce o asigurare şi o nădejde. 
Asigurarea că civilizaţia creştină nu vă 
fi lăsată pradă hoardelor întunerecului 
şi nădejdea, pentru popoarele azi opri- 
mate, că ziua eliberării se apropie. 


„Nu ne vom îngădui niciun răgaz în urma vic- 


toriilor câştigate în Corea”, spune d! Truman, 


menajare toate manevrele odioase ale 
U.R.S.S.. dacă a denunțat toată făţărnicia 
propagandei sovietice. dacă a enunțat ho- 
tărirea de a realiza pacea prin O.N.U. şi 
dacă întru realizarea acestei păci a făgă- 
duit că nu va cruța niciun efort, discursul 
său este însă mare prin precizarea: „n oi 
vrem pacea însăopacebazată 
pe dreptate”. 


Faţă de pacea de echilibru atât de des 
enunțată şi făgăduită, pacea pretinsă prin 
discursul său, de către d. Truman, este 
pacea unui mare gânditor politic. Pacea 
huzată pe dreptate este singura pace 
adevărată, durabilă. Pacea bazată pe echi- 
libru este — cum a fost totdeauna în 


Invadarea Tibetului 


De trei decenii, statul teocratic tibetan de- 
şi iormal sub suzeranitatea Chinei — s'a bucurat 
de e autonomie compktă. Invazia trupelor lui 
Mao Tse a fost cumsiderată deaceca doar ca o 
acţiune destinată să refacă prestigiul regimului 
«lin Peking, sdremcinat de inactivitatea dovedită 
“de acesta în fața succeselor armatei Naţiunilor 
Unite îm Corcen. Intervenţia de mai târziu a 
diviziilor manciuriene a dovedit contrariul, 


Primul efect al invadării Tibetului a fost 
înrăutățirea raporturilor cu india. Pandii Nehru, 
«are sa complăcut până acum în rolul de cam 
pion al solidarităşii asiatice şi de mijlocitor între 
Est și Vest, sa văzut redus peste noapte la ade- 
văratele sale dimensiuni politice, ale şefului unui 
stat tânăr, sfâşiat de disensiuni interne și căruia 
îi lipsesc elementele de forță reală, pentru a putea 
sta pe picior de egalitate cu marile puteri tradi 
pionale. Totuşi serviciile pe plan diplomatic 


Sa căutat explicaţia e) estigiului 
de altădată al Franţei ceea mari 
Constatare  adevă- 
rată în parte, War care nu poate justifica 
imstabilitatta internă. Sa reproșat eco- 
nomiă franceze incapacitatea de adap- 


puteri  %ontinentele 


Revista Presei 


„ mSpectator“ din ş Noembrie, într'um comentar 
intitulat „Bunul simş a întins În chestiunea spa- 
miolă” aprobă hotărârea O. 1 .-ului de a ridica 
cnbargoul diplomatic aspra Spaniei și blomează 
Oritudimea  potăitoare a puceruulm britanic 

„Hotărârea Napiumiar |'nite reprezintă o intoar- 
vre în pohtica sănătoasă, Refuzul umor sări să 
mențină vaporimri cu Spania, în timp ce imtreți- 


tare la ritmul revoluţiei industriale mr. O vrau map: diplomarice normale cu Rusia 


derne. Geniul financiar framecz a com- 
pensat însă meren haathicapal productivi- 
tăţii, cum se vede și din bilanţaările co- 
merciale favorabile. Remarcabil în aceas- 
tă prwvmţă ce că numa în quartalul ex- firul 
piral excedentul rezultat din schimburile 
de mărfuri cu Sirăinătatea a fost de 150 
de milioane de dolari. Criza reală și în 
vremea republicei a patra a rămas ace- 


luposiaria totalitară, a fost numai o dovadă de 
săbictume şi sectansm doctrinar. Efectul a fost 
mâl cmrând imtărirea decăt slăbirea regimului 
Franco. Statele | mite merită să fie felcitate 
pentru găsirea wnui modus tirendi cu S pamia în 
acord cu Primeipiile de cooperare pi bum simi 
contra decisianii puternului 
ahpime dela vot. Fără indaială 
d pimut socoteală de sentimentele 
anti-jranguiste ale aripei sale stângi, când și-a 
dovedit incapacitatea de a Îna o atitudine intra 
chestiune care imfimenzează direct securitatea 


e verdu 
britamic de a + 
«uvermul „dir 


EI y Fi : ru = ; : 2 = Ș îmtrega Furupe occidentale 

tespinşi de către comisiile de recrutare de- „3; „moi pinem la independența noastră şi vom trecut — pacea pregătitoare a răsboiului aduse de tătre India Chinei au fost apreciabile daţi, criza de regim. Republica franceză a 

păşeşte uneori 60% Cauzele: 27% Sunt TeSpinţi  sucrițicu tot ce avem Pentru a o Păstra”. următor. Se ştie că, pentru păstrarea armoniei intre mem- oferit în permanență tabloul instabili &: Economisiti din ; Novmbrie suațime că 
pentrucă sunt găsiți înapți fizicește; 214 sunt „Trebue să nu uităm că noi nu mărim forţele bei Commonwealth-ului, Anglia a trebait să ţii guvernamentale, ineficacității progre: ali zar Europei ar = începută 
considerați neevoluați sub raport intelectual și „uustre armate de dragul de a o face. Mărim isecondeze India în hotărârea de a recanoaşie gu = a ae pata n uni alitică, cea economică urmând să 
utectiv: în fine, ceeace e mai grav, 12% dintre 100 tică mu sive a aparatului de stat și rigidi 


țimerii între 18 şi 23 de ani au fost condamnaţi 


Futerea armată pentrucă | miunea sot 
me îmngădue altăceza. Dacă | niunea se 


ietică vrea 


Extinderea răsboiului în Asia 


vernul Mao Tse-tung și să sprijine propunerile 
făcute în favoarea Chinei de către delegatul in 


concepţiilor urmate în politica externă. 


e altima chiar să mu aibă loc micadată 


Lina dintre m tragedii ale Europei past-be 
iete de drept comun. pe 2 (35 jet rbd si ala dian la U.N.O. Atitudimea Indici dela ecla p î[. i : 2 , endimţă care, 
gate apare ro png = pârăe prălur “dal E fane fa După succesul relativ repurtat de Republicani rarea răsboiului din pice ză ta: crize A pp pată umede igienei ar pr: . x să fără aiă în opinii, Puii a IE 
vecord, Pentru anul 1052, bugetul mi-  Puira să foaia 4-a la alegerile pentru Comgres se crede că politica mult de punctul de vedere chinez și a culminat CU sterii din parlament, unde violentele rai căini. e feat aităveiniai de. mentii: 8 dă 

litar american va atinge o sumă de bf miliarde  Coate — aliindu-se celorlalte naţiuni pentru a externă a Statelor Unite îşi va deplasa. centrul Li e ez şi ac ina E: ă si rădărmicată incercarea de 


dolari, După evaluări preliminare, cotele prevă- 
zute pentru echiparea celor trei arme sunt: 24 
miliarde dolari pentru armata de uscat, 23 mi- 
jarde pentru aviație şi 10 miharde pentru ma- 
mină Experții militari admit că aceste sume 
sunt prea mari pentru a fi absorbite chiar de 
capacitatea uriaşă a industriei americane 


Duplicitatea lui Tito. Apelului de ajutor 
lansat recent de Tito i se va răspunde în parte 
prin acordarea unui împrumut de către Banca 
Internațională, iar America va furniza alimen- 
tele mucesare prevenirii unei foamete generale 
în Jupgoslavia. Totaşi, rezistența împotriva repi- 
mului Tito n cresut în cercurile americune, 
care nu sunt convinse că acesta a rupt defintiv 
relațiile eu Rusia, Aceleași temeri se ubservă și 
în alte păi. Astiel, guvernul belgian a interzis 
în ultimul moment livrarea utilajului unei fa- 
brie de textile Jugoslaviei, 


deum că Uniunea sotietie 
la efortul de reconstrucție a unei lumi pacifice 
Dar imperialismul comunist a decis alifel. În 
loc de a Imcra cu celelalte guverne în respect 
reciproc. şi cooperare, | niunea sovietică a căutat 
să-ți extindă propriul control asupra celorlalte 
popoare. Ea sa cantonat într'un non colonialism, 
de stil sovieti 


invita pe Nordcoreeni să depună armele. Dacă 
Pniunea sovietică vrea cu adevărat pace, ea o 
poate dovedi ridicând cortina de fier şi lăsând 
liberă circulația informaţiilor şi ideilor“ 


Aceste  declaraţiuni hotărite ale 


preşedintelui Statelor Unite sunt deter- 
minate de conștiința că libertatea lumii 
şi viața unei civilizaţiuni sunt serios 
amenințate. 


„iei, la San Francisco, acum cinci ani cre- 
a colabora cu noi 


ie, „Acest colonialism u pns până 


de greutate în Asia, nimentele au luat-o însă 
inaintea programelor de partid și au impus -Îme- 
rieci să arunce forțe puternice împotriva sateli- 
ților sovietici de pe continentul asiatic, în timb 
ce Rusia continuă să menţină relaţii diplomatice 
cu puterile vestice, 


Intervenţia din Coreea a fost socotită a eroare 
militară, indispensabilă din punct de vedere Po- 
litie. Dar odată angajat răsboiul în Asia, se Pune 
invers întrebarea, dacă „Imerica își poate Permite 
axul de a aştepta ca Rusia să ia inițiativa osti 
lităților în Euroța, 


Combania din Asia are de învins imulte greu- 
tăți printre care cele mai importante sunt: lungi- 
mea liniilor de aprovizionare, lipsa căilor de 
comunicație, necunoațterea terenului, clima şi 
mai ales rezervele inepuisabile de material uman 


în reluzul de a participa la lucrările comisiei 
instituite de Naţiunile Unite pentru reglemen- 
tare sitaației din republica corcană după trece 
rea paralelei 38. 


E greu de crezut aşa dar că o simplă chestiune 
de prestigiu sau chiar intenția de xercita 
prin vecinătatea directă o influență mai puterai- 
că asupra apitațiilor orgamzaţiilor comuniste în 
«home ar Îi fost motive suficiente pentru inter 
venţia militară în Tibet. Pierderea prieteniei In 
«dici cântărește mul mai greu decât aceste avan 
taje problematice 


Nici atracția exercitată de bogășile posibile 
ale subsolului tibetan nu e un argument valabil 
Nu s'au făcut nici un fel de prospecțiuni pentru 
a Stabili matura şi valoarea acestor hogăpi și 
apoi, în cazul când ar exista, exploatarea lar 
ar fi legată de dificultăți enorme Însăși imensele 


dispute dintre diversele facţiuni maschea- 
ză numai solidaritatea existentă între 
profitorii regimului. Pe bună dreptate 
constata Andre Tardieu că le peuple 
sonveraina devenit le souverain 
captif, prizonierul politicenilor de pro- 
fese. 


Incerearea mareșalului Potam de a 
produce o reinoire a Franţei a eşuat din 
cauza vitregici împrejurărilor în care a 
fost întreprinsă. Reforma constituţională 
preconizată la rândul său de generalu 
Gaulle a fost sabotată de coaliția dintre 
la troisicme force și comuniști 


a primatul integrării economice. Ori acele 
hmm să e înceapă cu Parte ce mei 
Napiaumile ma simt de acord asupra met 
conamice comune ; amaai imealt, ele mu atata 
îm amemile lor că pobiticu economică 
rrnapiomală, ci dimpotrivă cele 
cred În puternicul imerament al mari 
maştonală 


„The Tablet '.» atirmă că mere 
orte dimre Lermam referă planul fromcez pen 
w Participarea Germaniei la apărarea Europei 
ar. aplicat, ar rețace încrederea Publicului per» 
man drsluziona! pi l-ar scoate dim Poziţia de 

i Na vorbe, ci aepiunea tmebat 8ă 
aşteptat de hoți Germanii 
are orice alte considerații 
pi măsmri sum! svcmmdare, e Europa. Schuman a 
îngelrs acest lucra mai bine decăt muniții Englezi 
"lanul sân îmzur fe ideea mi coaperări ere 


N oembrie 


ale inamicului, care mu-și face nici un fel de rezerve sibterane chineze n E Chestiunea modificării constituției na K urin/imeneate de tatereae mațiombiit ame PR: MĂ 
i ci î : i w pot fi exploatat x amfimonpate « pres pi 4 
Unificarea serviciilor de landă ameri- in prezent sub controlul său absolut şi sub ex- Problemă din sucrificarea merațională de vieţi din cagza lipsei de capital și că die cetati il încetat însă să preocupe opinia pubhcă vulariate za Pate pregăti drumul Pentru cobor 

cane. Sub numele de National Psyehological  ploatarea ma numeroase ţări care îmainte erau omeneşti. Superioritatea în oameni nu apare atâ! a pe 


Strategy Board (NP.SB.) a luat naştere un non 
comitet director de propagandă în Ameriea care 
va enordona activitatea serviciilor de resort de 
până acum. Deşi controlat de State Departa- 
ment, comitețul va include reprezentanţi a minis- 


libere, ai mult, L'niunea sovietică a refuzat 
să coopereze şi a interzis sateliților săi să cola 
i pa cu națiunile pe care ca nu le putea con 
trola”, 


de sdrobitoare, dacă se are în vedere posibili: 
tăpile imdustriale locale neînsemnate. Sutele de 
divizii chimeze sunt redutabile numai în măsura 
în care Soiietele le asigură echiparea Pe de altă 


Ocuparea Tibetului urmărește numai obiective 
strategice imediate. Peisajul lunatic al mensalui 
pustiu tibetan e foarte potrivit pentru instalarea 
de baze aviatice, care ar asigura forței a 


vene 


franceză. Cu apropierea alegerilor gene- 
rale vin primăvară. ea a fost reactuali- 
zată şi în ultimele desbateri din Camera 


rerea politică” 


in din e amibeter petic v recenzie u 
rm rii mastru Dirgil iheor 


aia 
Li a domăzeri pi ctucere — tradaaă 


A i : Parte, mu e mai puţin adevărat că o armată care ruseşti controlul Indiei, urmei şi Siamului. deputaţilor. Schimbările recomandate nu __;, exaiezegte se Recensorul În ea: 
terului apărării naționale şi ai serviciului secret Dacă încercările de până acum, în spe- = dă li at e m : ul Și şi ai pa 1 221 alezeute Ac iledelăiar.“ereaea 
5) armatei, Se afirmă că noul organism va reuși  ranţa că buna credinţă va învinge, au dat orbire pipi at i da tam gt n poem e ge ul „ageri Ala Re n eg apoi gaz ebiurgpanere a A ea A 


să dea mai multă eficacitate ndei umeri 
cane în cadrul olensivei pereti anunt de 

ntele “Truman și că În acest scop va fi 
m şi programul emisiunilor „Vocei Ameri. 


Generalizarea fabricărei bombei atomice. n - 
don Dean, i ca dir) comisiei energiei atomice 
a Datoe. | mp Ei declarat, În cursul unui inter 
view, mult zece ani vor putea a 
vaiei să producă bombe atomii care d 
Vabricație simplificându-me crabi 3 
Planul cineinai, Cu toate că ] i] 
Pt e remarca 2-a mite a 
cova Wa făcut până acum nici o uhuzie a 
şeluril inci 
a 


greş, de data aceasta Statele Unite, prin 
glasul președintelui lor. iau atituuline 
fermă, 


„vilâta vreme cât va subsista ucrastă stare 
de Iueruri, oamenii liberi ai um mu au ată 
soluţie pentru a vămâne liberi decât să se opună 
forței prin forță. cltâta vreme cât | miunea sutie 
Mică mu dă dovada reală a intenţiilor sale pac 
Vice, suntem hotăriți să creem o Putere defensivă 
comună a lunii libere, Aceasta cate soluția pe 
care am adoptal-o. Im adoptai-o cu tărie și 


ura) 

„De bună seamă acest limbaj cate ținut 
în urma nenumăratelor desamăgiri încer- 
cate în nesfârșite tratative diplomatice. 


rozista unui inamic superior înarmat, 


treneralul 1'ademayver, fostul șef de stat major 
at ni Ciamg Kai Sek, a scos În evidență după 
semnalarea primelor unități regulate chineze În 
torera perivolele unei angajări totale a Statelor 
tnite în China, unde eficacitatea bombelor alo 
mice e imdloelmică. Propaganda postului de radio 
din Peking a Preluat acest argument, afi 


bombe atomice americane mar nimici mat mult 
d: S%e din populația chineză. Aglomeraţiile. st: 
«ne Sunt puţine şi dotate cu stabilimente În 


striale. rudimentare, 2 
melnele ruse; 
ardamente, le-ar gi A 


mece es 
cesar. Pentru măcinarea. forțelor ala, 


“n cinism că întrebuințarea intregului stoc de 


lui în pragul iernii, când se cunosc diienhtățile 
pe care le are de întâmpinat un corp expedipo 
măr Într'un ţinut cu temperaturi care coboară În 
luna lanvarie până la so grade suh zeru şi inac- 
cesibil în acest anotimp aprovizionării din afară 
mai dovedeşte încă alteeva, și anume că general 
sarea răsboiului din Asia ce aşa de apropiată în 
cât amânarea opraţiilor de invazie până în pri 
măvară ar (i contravenit urgenții planurilor de 
răsboiu sovietice. 


„La Constitution“ 
Cea de a patra republică franceză a in- 


trat la 13 Octombrie în al cincilea am de 


de Gaulle care vrea ca preşedintele repu- 
blicei să fie în acelaşi timp, ca în Ame 
rica, și şef al guvernului şi să întărească 
astlel considerabil autoritatea puterii 
executive, ci e mai mult vorba de modi- 
ficarea articolului 52 al actualei consti: 


carte în Furapa mu se a repeta în Ambtica, 
În cada pobulerităzii sale în Emropa, Tă 
Îmwemty-Fil th Hour mereot 

mterară.  tepiumra e țrea încărcată de cotncidențe 

pi caracterele sunt nedezvoltate. l'egizita eră mm 
pimistă a îmi Uhpoeghiu m e mici originală mici 
cemzimpătoare, Covacr dă cărpt ripogre e e : 
demț! documentară a imumantăşti amalni japă. 
dr am. miruădocum spectiică erei mapimiate, A 


Weltwmoche“ din 2 Xocmbnie Publică 
pr mătara directorului rezzatet, Mari Pan 


VESTITORUL 


De ziuu Arhanchelilor Mihuil si Gabriel 


EXPERIENŢE COREENE 


pertatea şi se neglijează sau se evită să se 
vorbească de soarta popoarelor ce-și 
așteaptă liberarea. 


Tot mai des se repetă în corespondența 
de răshboi din Coreea, constatarea că lupta 
este neasemuit mai grea acolo decât în 
răshoiul trecut, 

Greutățile evidenţiate nu provin atât 
din plafonul jos al norilor care stinghe- 
reşte sau împiedică acţiunea aviaţiei, nici 
din regimul ploilor care fac impracticabil 
terenul și nici chiar din dificultăţile unni 
veren accidentat şi lipsit de căi de co- 
munieaţii. Desigur toate aceste elemente 
contribuese la agravarea condiţiunilor de 
luptă, însă dificultatea meprevăzută, ne- 
cunosentă şi nerxperimentată de către 
armata americană este hărțuiala de parti- 
zani. 

Infiltrați mai de n 


1 sau recent, în 


timpul bătăliilor, partizanii se dedau lu o 
luptă neregulată care contravine tuturor 
luptelor „fair play” pentru care soldatul 
american fusese pregătit. Alarma dată în 
jurul acestui fel de luptă al partizanatului 
evidențiază şi pericolul şi eficacitatea 


în Rusia, în 1942-1944, primej 
constitue pentru o armată regula 
aparițiuni neașteptate ale unităţilor de 
comamlo partizane în dosul frontului. 
Prin intervenţia lor se poate uneori nimici 
o acțiune importantă, Dar mai bine decât 
oricine, Sovieticii care au imaginat aceas- 
tă luptă îi cunose eficacitatea şi i-an pus 
la punct tehnica, Deaceca ri o vor folosi 
ori de câte ori vor avea nevoe şi li se va 
prezenta ocazia. 

In eventualitatea ubui răsboi, în orice 
parte a pământului, armatele sovietice vu 
vor utiliza. Întreaga politică de dincolo 
de cortina de fier se bazează pe pregătirea 
acestor elemente de luptă. 

Oamenii avizaţi şi-au dat seama de a- 
astă politică și ziariştii au dat alarma 
aspra „tehnicei sovietice”, Socotim, ca 
atare, că nm este de prisos să imsistăm 
asupra unui interesant aspect al acestei 
lupte partizane, de data aceasta în folosul 


Oecidentalilor și al luptei de eliberare ce 


Va trebui totusi dată. 


Desigur, în ipoteza declanșării unui răs- 
boi în rca ai Sovieticii scontează acţi- 
unea coloanei a cmeca, cu grijă pregătită 
în Occident, după cum Fi itp pe 
acțiunea partizanilor ari unde îi vor avea, 

„În acest scop ei şi-au creat în țările aşa 
zise satelite o masă de oameni devotați 
fie prin fanatizare doctrinară, fie prin 
mari avantagii de ordin material. Aceşti 
oameni an misiunea de a întreține o at- 

7 mosferă de ostilitate împotriva Oeeiden- 
i obui și în special a Statelor Unite. Şi avem 
$ informaţii și deci motive de a crede că 
în parte au reușit ușa cum de altfel am 
arătat-o în această publicaţie. (vezi S.0S, 


- bulie 1950.) 
Li 


conservare ctnică să nu reacționeze. În 
acest caz toată masa de 120 milioane de 
suflete care aşteaptă o dreaptă eliberare, 
chiar dacă nu ar fi activă pe linia sovie- 
tică, va fi absentă pe planul eliberărilor 
De buuă seamă aceasta nu e un cuvânt de 
a răspunde: treaba lor. 

In lupta de dărâmare a comunismului 
ca plagă a umenirii, datoria noastră a ce- 
lorlalţi e să evităm această cădere în mre- 
jele sovietice sub orice formă. 

Aşa cum de atâtea ori am spus-o, nu 
este deajuns să învingem comunismul pe 
calea armelor ci va trebui să substituim 
ideologiei marxiste o ideologie care să 
scoată pe om din făgașul materialist. 

Pentru aceusta, omenirea trebue să aibă 
convingerea că va găsi în tabăra cealaltă 
mai multă dreptate. mai multă 
omenie. Pentru aceasta toți cei care 
astăzi sufăr, trebuie să aibă sentimentul 
că nu sunt părăsiţi. Să nu uităm că orice 
om este sensibil la semnele de atenţie care 
“trse dau lui sau a lor lui. 

Ori în toate discuţiile care se urmează 
în comitete de trei sau de doisprezece, 
peste tot nu se vorbeşte decât de soarta 
țărilor libere și care vor să-şi păstreze li- 


In asemenea condițiuni Occidentul me- 
ulijează total o armată partizană ce sar 
putea ridica împotriva dușmanului comuu, 
la vremea oportună. O sută douăzeci de 
milioane de suflete pot pune în linie de 
rezistență un număr impresionant de par- 
tizani, 

Aceşti partizani azi încă înverșunaţi 
împotriva sovietelor şi pricepuţi prin ac- 
iunea lor subversivă de rezistenţă ce 
incă o due în ţările lor, vor căşuna co- 
muniştilor cel puţin atătea neajunsuri cât 
li se fue astăzi Americanilor în Coreea. 


Pentru aceasta trebue să li se arate ce 
se așteaptă dela ei, ce nădejdi se pun în ei, 
şi mai ales că ne gândim la ei. Mijloace 
pentru a o face sunt destule, lar primul 
și cel mai elementar dmtre ele este a nu 
neglija pe reprezentanţii lor autentici de 
dincoace de cortina de fier. Conştiinţa că 
unt ţinuţi în evidenţă de Occident şi că 
soarta lor e încredințată în mâini bune 
le va da şi tăria să reziste şi încrederea 
că sacrificiile lor nu vor fi zadarnice. In 
chipul acesta vom fi siguri că lupta par- 
Hzană va ușura nebănuit sarcina ce va 
reveni mâine acţiunii de eliberare. — 


INSFÂRŞIT 


„lin dec aujoură hui quil my a pas de 
țaia fotaible amssi longiemps gw'ou cecur 
tEurope, d la place de TAliemagne, sttend wa 
cspact tilde gur tend A recoutrir les tentacule; 
de Empire Somivtique, Mais îl y a yu 
onmies, la diplomatie des democratia oc 
tales, par la formule de la cațitulation inco 
tiomnelle d'abord, far les mâthodes d' 
ensuite, sembluit singinier A crir ce Ia 
fallu attemdre 1950 „pour que nos homme Era! 
reoandiăsent une veriti  familidre ă tous les 
Norpois du pasat: ume Europe sâns -Milemagne 
cat une Europe livrte sans dejenze A la fie 


Nimeni nu poate bănui pe d. Raymond 
care îătăleple aceste. rânduri în „Figara”, că ar 
Hi „Prin sânge sau trecul, Jilogerman Das în 
«viltalca sa de goretar neanonim uu poate 
tâgădi mi evidența. Această evidenţă se imune cu 
sirimtenţă pentru toți cei care nu sunt stăăniţi 
în. imderățile lor, de spiritul de vindictă. Orice 
Popor înceartă să trăiască gi nga cm e şi logic 
să se sută pentru um Pie de fericire mai mnlt 
Că în acvastă străduință unele temperament 
dincolo de cal, e n fatalitate care se rețetă în 
istarte cu fiecare anrezor îm A fost o cz 
tâni orice om patitic trebuia să aibă un fe 
imperialist Şi în vederea realizării ui facerua 
Să verprindă pe cei cu care făcea alianțe ca și 
he cei cote cărora le Țăcea, A condamna E, 
Pageărie pe toți cei care cumpăra bilete ia tu 
terte ji mm câștigă, e o stupiditate. Cam aa ra 
procedat cn cei care, între tou pi togă cât 
tat şă-ji apere fiinţa lar etnică În sa intâm plat 
irma Fag img Pentrază am încertnt să ne A 
ip Apa at Nemo iriţ ce s'a ahărur 

Paboral român care poeme 
na aa gândi! — ca d, Rooseli — 
feriul colonial britante, cănd îuiă RA pre 
Hrelerat ţe cel ai mic. Dna «d Churehull he 
camoaite, snpă Atanthen, că statele Bă e 
vetentale, fentru n-și astipura vristenţa, ri 
brti aă ve alinieze fromtnhni peroane PI 

lată deci că tratamentul acut, 
san Prin ziulere. pupnarelor ue dai Dire 
seoatiziă fier este e mheră de indică e tata 
le ar agp! mlopi qi iei mondiale. Ca 
. afatele dur? + tnt mu interesează, taia, 
9 fiza mătme toate pocigiile. rațe 

Sat aubivinpele umar | 
a aplică te mai pi de ami eta adu 
Pad sl ta 


ran 


sah cdicăiul > msoa 


„sm seris aici în menumărate rânduri că titu- 
latura de „reacțianari” cu care suntem tratați 
este lără semnificaţie. Am arătat că în Inpta anti 

noi 3 m teterani, „Im evidenţiat 
gura noastră vină este de a ne fi ridicat 
ontra comunismului încă de pe tremea când 
j Protagonişti ai luptei anticomuniste erau 
oliați cu Kremlinul, Totuşi se continuă discri- 


minărea fără îmțeles, în toate actele de politică 
mondială 


„Seules les 
per metlent de 


i și 


ac tnali 


Passions mal cteimtes 
comprendre  V'itrange  dialogue 
Wii sesi institut entre măgociateurs francais et 
ame ricains precizează d. Raymond „ron, și 
continuă: i A partir du moment od l'on prepare 
'. rrenăcment la defense militaire de ce qui reste 
d Probe d onest dm rideau de fer comment 
tag lare les millions _d' Allemanda?” lată, 
/ usă la proporția Germaniei vestice, problema 
adie idicăm permanent, Pentru ce în & 
Sire furopei se face abstracție de cele 120 
. pe a suflete de pot i cortină, care 
su. fac, decât să agtepte, cu arma în mână, ziua 
see mTântată a ridicării lor împotriva tiraniei 
comuniste? 
ee n Pranţa (pe mele laturi neutralistă) 
incepe să vadă că vindicta împotriva foştilor ad 
Deronri este depășită de necesităţile istorice ale 
"edanlui de față. Inore Americani. pe ananifestă 
ilitate pentru abueul termeneniului de 

„Împelegem foarte bime. Vrem să 
cât mai curdud renunțarea la velă 
termen, cel de „reacționar”. Nol care 
icină pi acasă, unde ai 
rituală i 


vedem însă 
iati abug de 


suferim din această pri 
pe Marină în rmbstonța monstră pi 


buterile 


moaste i ) 
unde ni 20 aplică alei „7 00 


în 
se aPlică tratament de cimemagi, 
vă a sm i j 
"3,0 rosie timpul să fim Înţeteți de domnii, 


rad, ie ntelează odată că pe sinceritatea 

e , Jăeoioeiea se poate resema o. acțiune. În 
irimică ji se poate clădi : 
mai de diete decăt re îl Pina re N 


4? bărea vle de justice Credem 
dela și Li să er 
pă î noătru politie, dela 


la tăria credi & 

ave de câpizar mai d : 
Poate încoiți întru tere. ; 
Dasă d. - Raymond dun me y 
7 aici, amnitem în 


. 


Biserica creştină a aflat de bine, să 
aşeze în calendarul vieţii ci —— în ziua de 
8 Neemvrie —— pomenirea căpeteniilor 
oștilor cerești, a Arhanghelilor Mihail și 
Gabriel. 

Mihail înseamnă „Cu noi este Dumne 
zeu”, înseamnă spadă de foc, vitejie și 
pavăză dumnezeiască. 

Gabriel inseamnă „Vestea cea bună”, 
bucurie fară de margini, binevestirea Ce- 
lui ve va să vină să ducă mântuire oameni- 
lor. 

lată cum biserica noastră, prin praz 
nicul zilei de 8 Noemvrie, vine să ne pună 
în faţă două concepţii de viaţă. nu con- 
trazicându-se, ci mai de grabă comple- 
tându-se. ca deuă raze de lumină. cari 
pleacă din același punct. Una spre nemăr- 
ginirea vieţii spirituale, spre lumea înge- 
rilor şi a sfinţilor. cari pururea văd faţa 
Imi Dumnezeu. Alta spre întunerecul 
acestei vieţi. Spre lumea ace mărgi- 
nită. a frământărilor și a regăsirilor, a 
vijeliei şi a păcii, a îndoelii şi a certitu- 
dinei, a bucuriei şi a plânsului, a biruinţe- 
lor și a înfrângerilor. 

Acesta e drumul vieţii, în stadiul ei de 
regăsire, de ire cu maturitatea. 

Şi intă că, în acest stadiu. viaţa se trans 
formă în spadă de foc, în vijelie, și pavăză 
dumnezeiască. E viaţa mibaelică, e lupta 
perpetuă cu intunerecul acestei lumi, fie 
pe planul ci spiritual, fie pe planul ri 
material. 

Deaceca Arhanghelul Mihail ine 
patrenul luptătorilor, a căror v e plină 
de neliniște. O neimpăcare cu viaţa ușes 
ră. care se rătăceşte în compromisuri și 
renunță de a căuta marile frământări ale 
E lupta perpetuă, întâi en time In- 
euţi, cu pornirea instinetelor, cu egoismul 
de a fi numai al tău și complet trăinat 
de soarta aproapelui tău. E lupta dintre 
divin și omenesc. E regăsirea omului în 
sine. E readucerea omului la chipul și for- 
ma lui originară. așa după cum Dumnezeu 
l-a făcu dupăchipulsi asemăna 
a ră înt se poate afirma că nu 

A] 1 cuvân na că 
există viaţă de mijloc, în sens de târguială. 
lansare. Viaţa nu poate avea 

i Ori e în- 


ramâne 


„La miște făziteri aa lumii, p ai 
ici, pi mai marii cetelor pu- 
terilor celor de sus — Mihaile Voce 
vodule pi Gabriele, man imorele Îm- 
gerilur imeți în paza oastră, 
această obște crepimească” 
Dintr'o cântare nsericcască 


Mistica creștină a conturat pe Arban- 
ghelul Mihail, în chipul unui ostaș roman. 
plin de vigoare și bărbăţie. El exprimă 
sensul de dăruire, de dăruire pană la 
capăt, până la incetarea ostilităților pe 
uece? mare și nesfârșit câmp de bătae. care 
e viaţa. 

Arbanghelul Mihail iși începe misiunea 
în lume, cu spada de loc într'o mână și 
cu balanța în cealaltă. E semnul luptei și 
el biruinţei lui, în numele dreptății ima- 
nente. 

Pe bună dreptate Mihail inseamnă: 
„Cu nei este Dumnezen. înţă- 
legeţi neamuri și vă plecaţi 
căci cu noi este Dumnezeu. 
Doamacalputerilorfiicunoi. 
căci pe altul afară de Tine. nu 
aveminnevoi. Doamnealpute 
rilor fiicunoi.” 

In acest sens, Arhanghelul Mibail apare 
ca un apărător al raiului și conducător 
al oștilor cari duc la indeplinire idealurile 
creștine. 

El e Voevedul oștilor cerești. Domnul 
de a domnii. în numele dreptăţii dumne- 
zeești. 

Gabriel e farul de lumină, care-ţi lumi- 
nează drumul către țelurile îmalie ale 
transcendenţei, către viața serafică și an- 


Etica anonimă şi personalitatea 


espre „Ldozoiia 
mul Dagmatu 
« long ev 
menire, întrezărind și ificând „etica î 
drept una din c „racteristicele nomlai cuc 
cațici timpului mostra se pare 
Zcut primii paşi în accastă d 
evedea nimic mai mult de» 
Era poate şi prea de desheagit mai de 
parte în ceața deasă a necunoscutului Dar cl 
paun gândirea românească — prim Blaga şi prin 
alpi are meritul unui efort de aproximare 
şi experienţă. (Ascupimea vizionea, cât și pecetea 
originală 2 sufletului românesc, at jrehui, ta 
„eastă ocazie, să vorbeaacă destul de mii ari 
cărei minți gândiinare, îm ceeace priveşte co 
temporaneitatea Roenâniei cu miile vintoruhu.! 

Premcaparea unei înpelegeri adânci a direcș 
ci timpului trebue să me fie fundamentală, în 
srucât de calitatea şi jastezea viziuni, depind 
la -anttanite momente încheetură, saarta P 
iceema istorică a popoarelor 


Vlaga vest 


aţa “ 
în bucuria raiului, fără de plâns și plină 
de zâmbet, 

Misiunea lui e misiunea păcii, a păcii 
dumnezeiești, care-i fără de margini. 

Ramura de crin, ce o ține în mâna lui i 
firavă, simbolizează puritatea și înălțimea N 
idealurilor creștini 7 

Arhanghelul Gabriri a fost ales pentru ; 
a bimevesti Fecioarei Maria că va naște si PR 
fiu, care va [i Dumnezeul păcii. E bine ş 
vestirea izvorită din dragostea lui Dum- 4 
pezeu-Tatăl faţă de creațiunile Sale, de 
a le trimite pe insăși Fiul Său, de a-i scăpa 
din prada morţii, de a-i stiliza din uou, 
cu mâna Lui, de părinte, plin de indurare. 

Viaţa gabrielică e viața crinului, fruma- 
seţea raiului, unde sfinţii îşi petrec viaţa 
lor. numai în voia lui Dumnezeu. 

Arhanghelii Mihail și Gabriel, rămân i 
păzitorii vecinici ai lumii și ai bisericil -— 3 
unul prin pază, al doilea prin bucurie și 
pace unul Voevod, celălalt mai mare 
al ingerilor. 

Fie ca numele de Mihai. cel poartă 
Regele nostru, să fie încununat cu armura 
cerească a Arhanghelilor Mihail și Cabriel. 
pentruca impreună cu poi cu toţi Ro- 
mânii pribegi să împlinească vestea cea 
bună, așteptată cu mult dor și sete de 
toată suflarea românească: libertatea și 
independența Țării și a Neamului. 


dă 


ii 


Lacian Blaga avea însă dreptate de a-l cot 
hate în sensul că o reajustare la forimele exacie 
sie trecutului este imposibilă. 

Omenirea mu se pate întoarce la arentalită: 
tea mamă şi îmfrieogată a Evului Mediu, la 
tradipionalism static, la cupola mit creghinism 
itemediabul ataşat la trecut” amtistorie, COD 
siderânul istoma ca teva „falit, ca fără de Antec 3 
ves. ca Hpeită de sensul meoesor pruni a mai 
hupta și rămâne într Însa, 
Probabil Rerdineti se alla sub tmpresia Pret 
pătă a cuntremuralmi tevi ruse, a d 
derei de înmea marxieeteriai, 


VESTITORUL 


itineretul eate lipsit de zel. Sa ceru UT Erou comunist.» fior „tă lacu- TA 
„a să recomande câteva zeci de mii de a i jitate mai imțortantă, o price iat pi Alegerile dela 3 Decembrie 


tatori din convingerea că regimul are mai mul: p Piaţă poartă obligator mmmaje de „Ilie Pin- 

priză în tineret. La Rita cp ati sil . Mera de aceasta, vreo boo de cămine : Y 

UT.M. „n'a făcut nimic alei în privința popu culturale, prate 200 de colhozuri, so de poli îro- După aproape şase ani dela cucerirea iormală a tratatului de pace. Astăzi ca 

lurizării candidaților, nici în direcția bunul ; fesionăle pi tree 20 ve fabrici poartă la i : id soeinti iei undaat este menţionată Socoteala 
sade al diiuzării presei. şi publcaţiunilor, nici maia. Mume care cate pe func mul de a i adeeai ua partidul rue! A 2 e Dada n : 

ji Lccace priveşte popularizarea mecanismului de tot atâl de răshâmdit ca ace! al „marelui Stalin venit momentul să țină alegeri pentru or: Kremlinului că atâta vreme cât indepen- 

vutare“. Sunt constatări a căror autenticitat, Nimeni mu pla, până acum, cine cite acest fai ganele administrative locale. Ele su avut dența formală este păstrată. integrarea 

este parantată de primul secretar al UT mos fersonaj, care apare obsedant pe ziduri, “a rezultat bine îmțeles alegerea cu una reală a țărilor satelite, poate fi realizată 

Gh. Florescu, firme i hârtii cu en-tete A TI Stâmral — mâmitate a candidaţilor desemnaţi de par. treptat, sa verificat din nea. Garanţia că 
Des se ret Ma Shape, jr fir na pi oa al ia mă vaca e ee e atat dear nb 
tat. dim Gori, Aşi Ni e sile hămânu “ n! casante. Ele nu supt interesante mici măcar Sovietică ca acera a Uerainei şi statelor 


ia ; Olteanu + plutonier major şi fost fe tastrojul al „transformării sociultate a asri j K A 
arin Olteanu, fost Plutonter jor şi fost p ate nea) desi  resig- iată scmăti a a 


mar. Comitetul protiaoriu local îl imscri:: culturii”, rezultat cane este pus de „restonsa- 
O neuă infracțiune. Un nou decret instituie decăt cele ve care eri sei ie piatească popi fi jtcia. Pe aceăt, mopmaal, Care mu făcu: Dai e mm. e acri Pa de popor va deveni fără îndoială piat e constituie mu caporitaten de rate: 
; pentru cei care E sa se sliberene lia înfometată ÎN Step r, asttel hu „făra niciodată nici-un fel de aspră care nu era Dee act pda Sci. e acest pe e A e unul din feit-motivele propagandei oli-  țiune a opiniei poblice din vest, ci neveia 
4 menţiona ăh preferă să-și desiacă singuri 1 sdusele la prâţ nici „chiabur” şi miei embru ai stelor „clase ai m impPortani - erou a read ds PI Ai a, - q 2 a 
nad = Resort era Pe limbi Si aere mai purta ! văl delia stă A, comunist. ciale. | nanimitatea este astăzi asigurată propagandei ruseşti a a agita, ii 
Sir răspândirii acestei intracțiuni cote Crivici la adresa cooperativelor care mi re "Podivele. nu exista “miti 0 „dncrimimar. Iapreumă cu Janoy Herback, Samy Lihoviui, fără posibilitate de surpriză şi dacă regi poparele de caloare, ficţiunea egalității 
iitate „puse să-și realizeze planul de colectare “stu că Olteanu mu mai Primea Pensie, nu aere poem plm A e Prtrpineni în mul ar fi avut aere ea. aşa cum sar raportarile cu Rusia Sovietică. 
retin selur din cota liberă apar în des buia neapărat să dea maştere la suspiciuni din Partidnlmi. comunist „român, „cron lie Pin: putea crede datorită afirmației că alege- Intre timp sovietizarea României a fă 
îşi dăruiese Buletinele de identi ii Obişuuită dintre plan și realizări arta cout iilor Aetaă, alei deo i muri pa o pavele aer rile vor toastitai. ea pas înminte în cat suficiente pentre a se pai 
e mu mai Primesc Pensie în Bt. consolidarea regimului. ele ar fi fos pi ține un sl gen de alegeri, decât vele două 


Oltea Marin wa votat la 3 Dece g'ro Noembrie 7940) « 
DA PD Dal al orar După cum sa spus în discurswile gimule ca mute de mult. Legea pentru sfaturile po- ţinute anterior. în 1946 pi 1948, an gen 


„scoase, prietenilor care trălese uranăripi de poliţie exemplul comunei Lipovăy dn jud Vaslui und 
ul. $ 

» ordinul secretarului regional al oisu- 

i oiazia inaugurării monumentului foștilor deținuți  pulare, prin care s'a schimbat siruetura de alegeri copie desăvâțită a oxlor du 


se extimehză că au rămas după col n 


menii 
rămânând să încerce să-și scoată un a 
Amăegare cea. goi kgr grâu, dir 


Dot: de muncitori în Rusia. Sub valorificat prin cooperativă decât 1500 Aer. . i de partid şi Pentru motivul că este to- dela  Doft lie Pimtii nt la cu- 

„pretex „specializării, numeroşi munci- di îti duivtovete. în î8 și considerat dupman al „Poporului, muncitor” A ul î pese! gi see pi prostu PP dea re administrativă a ării. supunându-se or-  Upiunea Sovietică. Unanimităţi se puteau 

sori români au fost trimiși silit în Rusia Liste cet a în 4 A ordinul de zi Nr, 43 din 1 lugust 1: remtnr, „Dichimă e unu i complol Pure îi au : lui de st "sii : : 

A Someriaă. U tat tea“ a şi publicei o primă listă a crini iu vonicrul-majar Pensionar fusese citat pe în zo-capilalist“. ganelor locale ale ministerului + wmteru realiza încă de acum patra ani, o mp = 

ia: $ în e pi numeros șe găseşte i război. ] pia a dir ae „DIR: Fosiar reoga une. Pentrucă dăduse Țării doi i. Se mele Însă că dcest eutremur-comhloi ma toate serviciile exterioare ale ministerelor, ca aceea desfăşurată penira alegeri 

oraţul $ PNR E D0 Carei, precum pi e ctre ră eroic pe frontul din răsărit, dură teea ot tocmai bine pus la Punct, « a fost edictată încă din lanuarie trecut, Decembrie, ici măcar acum doi ani 
phim-licd, pare. se afla pi ri în acea iar alegerile pentru aceleaşi sfaturi pop Acum doi ani mumai un foarte mie număr 


Douglas Mac sIrthur pi Omar 


iseră, amândoi, ordinul militar „Mihu: pă ciot stă E 
ofana a acăpot cu tiap lare se țin cu aproape doi ani mai tărziu. de membri de partid posedau rodmente de 


Not banenote în circulație > a ci: + mi 
marxism leninism. Nu se făcuse pici o se 


de soo lei, cireuluția cler vechi înce. Studenţi chinezi şi indieni în R.P.R. In |-» tcasul 4 
mizate Căpitanul Marinescu Gheorghe şi Sublocoie Sate greceşti. Foii: parlizam grei, care nau 


JA a at parerea at până în participanţilor la una din adunările « ţ ie 
i "Decebrie em brii ft vetraperta din circu- de comitetul central al UT I y tul € u Wheorghe, fost duşi la nouile centre de instrucție din Regimul unist dela Bucureşti se i a făcea Ă 
be a bumesatelor de toc lei en vechea stemă. „studenţi tina) şi indieni c în Peace :Btat Marin Olteanu. polonia. au fost colonizați de guvernul R-P.R Fur ae rapacsa i se ali gr stone lecţie inlăuntrul pm și dim cei care 
N gi. sd * para mostră n semn mai mul de înfi C, i Ta în raioanele Măcin şi Tulcea (regiunea Galaţi) bia re ”îmtraseră în partid pent 
i Mitipai da otmmbentibie Sa lina ma Co. evlenrală marxist leninista” „eu de nlsgăteă, Dogă ce timp de şi în raionul Babadag (regiunea Constanţa) Ne aru a se prezenta atât în faţa poporului je. majoritatea se mențineau 
prezidat de |. Ramgher, șelul cadrelar cu- să sa făcut peupaandă electorală din casă : în că fi jtăţii cu o ouă gri 
: > i Directori S. M. T. destituiţi i a casă şi dela om la om, entuziasmul alegăto- mărul lor este atât de marc În regiunea Galaţi român cât şi în aţa strein au de totală pasivitate. Din cei trimişi 
tipi directorii de Stapiuni d ” Masi Tea rilor “a dovedit cu oeazia primirii certificatului încât, în afară de reprezentanții aortă an imitare a instituţiilor ruseşti. Cu deo am perie pe stradă să v trecătorilor 
toare din | imani, regiume sviaad de alegător. Dintre muncitorii fabricii Metaloglo- de mult stabiliţi, în sovietul regional este pi * în urmă o disporiţiune ca aceea din noua dum aj exarezd spa recât 
tești, veiunea Ialomiţa pui d “irită, a0%e mm cunoşteau nici măcar locul și eprentant al acestor partizani, lani Ioannis lege electorală, care ridică dreptul de vot „Scânteia Ar eee si ia S a 
o condamnabilă îipsă de ere fu nd ar fi trebuit să-şi ridice certificatul Politica Nationalităţilor: /» «ss Odoheșt : de cetă- »unar, Jena spună Scânteia 
ireet , le am pi mai cu samă de alegător, = au afişat lozinci ep atei maghiară. la m pură mr poerlearite: a bil mote de pre» tovarâțe”. 
ete întreţinerea mupnilor zi : Â : control î ai delegatului C.C. al P.W.R % robal Ă DP —— pe iti 
ă şi : ză E . Mată na pb ki oaia ageri. dee = ze m l-ar] rade ni 70 fucmiă nu test pentru o astfel de încălcare vădită și feemtimaarea în Pat. 197 
sas în „+, Ştoi a Pun n lia h 
A Vin creegphi rămas ode rroma 2 Românească“ Poemul: „Șapse. Leib și alegerile“. mai de populație românrască 
rile planului; în Capitală: „23 August” (Mat ba lim sure rebroducem o strofă: Un protopop şeful cultului catolic: Dori 
cu tractoarele, restituirea Laminorul; FRH. (Filatura Română de Huwm Şi ştim că Goldman gorlatanul ultimei situații confesionale, pe teritoriul R.P.R . .. u _.. 
“sămânţa, un tond.de af hac): Tăbăcăria Naţivnală; Viccofil (fosta pre isi ca pe tremuri lot la fel Viu erau în 1048 1,sao.ooo de greco-catolici i Partizanu păcii 
ale tura); În Craiova, fabrica de milaj electrie slugi cată să-i păzească lanui 10oa000 romano-catolici. Primii având un mi 
ii ere“, in la Zlatna uzinele Metalo şi fabricilen Israel.” +ropolit şi 6 episcopi, iar ceilalți ! arhiepiscop ata 00 aaa i iti i 
i i tropolit și $ episcopi lsomcaca celurialte colonii ruisegii din e Ti fe cdter pe, frati eta 
Cum s'a făcut votarea: Conform legii cect” cura î . oulară Roei de a Pictorii, acm. Shahim A. at înmagtra. 
i a Lă ului r no-catolie din România popa, Republica Popnlară Română sacre pi 
Cota me predea atiințele naturale, î Hiei - Ai, Candidații pentru Sfaturile populare a Rei măreset Congresului Partizani nani dă cirânaă, pentra „dpelul din Stuckbalm” stemind me babi de i sate Leni 
pet Ar. 20, Profesoral de ytiinte maturale tut îi propui numai de partidul comunist și lor Păcii dela Varșovia, un simplu protopop, an sa multe mmnătmri devâți leceitort are pare semetile, „Meg Pantipaniier ps 
igore San arată cum predă + iai organizațiile sale Pe mele de vot hr : ae: pedua muiere scie tmemia e mreana otice Mmcitoregi? croate de Part meaten în 
vale elevilor săi d ptiimpele manu ai anexe. buleti e me Agulha Andrei, care se intitulează pre în mârată să semi făgete vasalul n eulzie: văiimrmăiii. Perie 
i ul? Vorbea Înză totodată a ns mumele acestor candidați, iar cetă tele Coinitetului catolic de acţiune. Agutha An delegație da apa zisnl comert oi partizanilor păcii. emil văsholeidi n reg done Npras 
= i de dintru CS itu iar au avut dreptul să se uite în drei, fost apop la Gheorgheni, a Înt că „din Parere meg ip 1m conac, ve pistolul. mitmalietă În 
E ui și vieți a de vot la cele trei buletine primite (co comunicat de Sf. Scaun Cao Lomorar pi ali ame i ee i ie ate A A 
MDȚi americani i emaleei. îleti mei fu razi rit regiune) şi dacă descoperă mumii Preotul, tot catolic dela lași, împușcat ca "Pie ref sriimegi dn Varparia cu, mpr: aie pe pini et y 
s erepe în i e , OF cau îi i reg da e ram, Aa e * um di ă 
care var să le pe înherzel pâne dam ile Populare, pa mei șede imp var nu e ir e Anazge der eg Aa areas: pla sumă cae te de iemami it Cereri afirme meta pe ciperiii rea de e: 
“Materialul de propagandă ca nimic, ture buletinele şi vin sk mese a ate de pacv a Republici Pepnlare Nomâm. pn = mutări dapia 
din sarcinile prescrise membi slorterut. Una dea drumul În mrnă și votul e mata. Mecanism Na vos în renta 1m acalay tim îniă, aentaii mepubăică., întregime eat are: a 
a ara iri UTM, este . Mitentic democrat, aia Astral nncpionat decâ pi cadimul Moseetri, e armată de dodo 99: îm patria duri d vre nt 
de'a a şi combate st NI. Kir pi ln "scai. teprezeatăad aproape dehisi efertieatei Patriei moaste ni 
. e stocajul materiatului comuna Şoldanu-li mer al achite Ramănii, constemepie Me diajaaiiir 1 east 00 RR 


se că forale bazat Pe ammemile interese strate 


ruseşti, aamănă sm ce n. pentr 
bowbonliere pi sapă în stânca, Taâmpet. ba Brapee, 


trimele odătoste seeti-atomeice Er 
Mei mult decăt sii 


În diferite sedii, semnalind 
> A 
în difuzarea presei și pablie meet 


. Botoşani, O Vureriatul 
aie 
Puneti) zăcând în dle 


ee fam pei cce 
avut dreptul să e i 
electorale, fiiad, datei 


Ma desfășurat nn ie imatate ce hote 
SE Ne Me dnei, i: a Cut tt A 
a facă o „srihică torăr, ui aa | 

vara ritobupiei 


a arm înc 


i 


* 


VESTITORUL 


Nagterea lui Isus Hristos este împlinirea Îă- 
pa Ureatorului, făcută celor dintâi 0a- 
sneni, că va trimite pe Împăratul lumii. A 
veastă idee s'a păstrat chiar și În mitologiile 
popoarelor păgâne, ca unele cart deseind din 
wcetași păreche de oameni. 

„Au dorit și un aşteptat pe Cel care avea să 
vină şi înțeleprii veacurilor, a cărvr rațiune î 
fost Îmuinată şi îndrumată de legea murală- 
naturală, sădită de Dumnezeu în fiinţa 
menească. Mintea nr nu-și mai găsea indestu- 
Tare în produsele făwrite de înțelepciune vea 
zurilor și nici în credingele lor păgâne, 

Trebuia să vină  „djelePtml  unitersului 
Socrate, care să mărturisească Înaintea diseipo 
lor lui insuficiența rațiunii omeneşti 

Trebuia să se împlinească zilele sibilinice 
wie lui Virgihu, care în versurile lai cheamă 
pe acel îm al lui Jupiter, pe impăratul mântui 
Aur, care va uduce din mu epoca de aur pe pă 
utânt. Smctoniu și Tacit precizează că din părți 
le Orientali va veni mântuirea. Potrivit celor 
spust de. Miheia proracul, cele aşteptate se vor 
împlini beticem, dintr'o fecioară, cum plă 
sia sila, evanghelistul Vechiului Testament. 

Toate aceste dorințe şi profeții vân împli 
Mi în cilele  Impăraratui Octavian August 
Pare Feugeșie să dea conglomeratului de popoa- 
re subjugate de lomani o nouă expresie poli 
Mică. Popoarele pemeau sub această stăpânire 
fomană și se irământau com să înlăture pe 
apărători, În şara Palestinei, se petreceau a. 
veleași Iueruri Peste tot pătrunse popor un 
svepticism aducător de superstiții, neîncredere 
pi desenrajare, 

În aceasta vrenţe se Împlineşe „taina cea dim 
Deac acasă şi de îngeri negii” 

Drumul dela Nazaret până la Betleem al celor 
fui drumeţi, cari mergeau să împlinească Serip- 
Turile, obosesc pe călători, Ajung târziu în noap- 

tepi negăsind loc de adihnă, se adăpostesc în- 

Ar peşteră, care servea drept stan de vile. 
Fecivara Maria, cea neispitită de nuntă şi puru- 
Ita fecioară, cea crescută în Sfânta Sfintelor 
din templul Ierusalimului, rănită cu dinnneze 
epile Scripturi, naște aici pe Cel mai presus 

eriuri, care este culcat în ese, pe paie 
umede și reci, cu să înveşe omul din toate vre. 
murile că mmerenia imgnură înalță pe wm: pen. 
Au Ch.ssă se mângâie cel ipait de desiătarea 

* Mutzui acesteia” și să caute fn sine, în conştiinţa 
lui, smntlțumirea de totdeauna 

Cuvintele de mărire ale îngerilor, răsune 
feamaari, ea să înpeleagă toi că Am ee 
ii Donnezen să în pacea pi în buma înțelegere 


Între timeni, 
“Din închinarea naştilor celor: prea Învăgaţi, 
Să în aminte cei ce tă: 


fetcețătari ai cetiului, 
Păduiest pe Dumoezeu în nunele razii, ră 
inc spre tronul Dam. 


piiimța cea ndevărată uecă 


Dim. închinarea păstorilor jeagză 
nea ătorii, pnpoarelor, de Fer de mâine, 
mai sduj i voi 4 
tii „ai nd îni Dumnezeu Îşi var împli- 
Din purtarea tadulai să Învepe 


Vremurilor că nu pat nimiei adevărul, drepta- 


tea, binele și 4 i - 
a Ting fi ete da] sie decuru din înc 


Fl câte, Adevăr nu se înalță din stânța ves. 


toţi îrozii 


ne arătă ci 

. iitoral lunii, pare să pt mai 
„vempăna 4 vulietuloi, — din dragoste 
Memarkinită pentru propria-i opera, 


ioan: aroptinismut este 3: duma creație 


Danii, mn 
i păcatului în 
iei fre vă tă PE Coctaţă de Dmezea 


% 2 n 7 
Omul e fiinţă Hberă, Şi 
ăcătul, lu ua 
ppt “ iezi LA 
sin mda n 
mâna vi pe bg fă 


Popasuri la naşterea lui Isus 


"mperleczie = lucru de neconceput în cugetarea 
cternă a lui Dumnezeu, Creștinismul crează lu- 
mea din nou, asociind pe om la lucrarea di 
vină, 

Principiul acesta apare în Naşterea lui Isus 
Hristos, Isus Hristos, zice un mare cugetător 
creştin, Dionisie  Arcopagitul, a adus în lumea 
devastată de păcat, un mod nou de lucrare; 
„modul teanlric”, adică modul divin-omenesc. 

n creştinism răul nu se suprimă radical, ci 
în măsura în care immul, en făptură liberă, se 
wsociază Ja hierarea lui Ihunnezeu în lume. 

Omul, ca făptură liberă are în propria sa fi 
ință germenni cunlucrării sale cu harul divin 
Intruparea ni Isus Hristos, ca ființă divină- 
"mană, cn Dumnezeu adevărat și om adevărat, 
personilică conlucrarea omului, ca făptură li- 
eră, cu barul divin, 

iserica a concretizat această conlucrare 
i umană a lui Îstis Hristos în cele şapte 


Minte ine, care dau posibilitatea creştinilor 
de a trăi în comuniunea de dragoste a Ini Isus 
Hristos, 


Şi aşa se face, că pe planul vieți: practice, 
din Naşterea lui Isus Hristos transpiră numai 
iubire, pace, și bunătate. 

Omul creştin, dar mai ales eroul creștin, are 
structurată în fiinţa lui darul de a trăi după 
erația stinpitoare a Sfintelor Taine. Aceasta 
se mainitestă În comunitatea de iubire fașă de 
“vlectivitatea umană şi față de neamul lui 

Eroul creştin e În vrășmăşie de moarte, cu 
fatabtatea, cu soarta, Soarta e starea de josni 
sie și de ticăloție pe care un um, ori un popor 
le primeşte cu capul plecat şi cu braţele înern 
cişate. Soarta sau fatalitatea nu există afară 
din noi. Fa mu e decât numai voința noastră 
intrată în putrefacție. 

Naşterea lui Isus Hristos este sărbătoare 
cea mai bogată în festivități. Unele amintez 
de dogme. creştine, altele răcesc de stema 
străvechi, de fondul istoric al fiecărui popor, 


AI 


mai ales acalu, unde religia creştină sa identiti- 
cat en desvultarea însăşi a acelui popor, cum 
<a petrecut cu poporul românesc. - 

In viața poporului nostru, sărbătoarea Naşte- 
rii Domului este legată de datini şi obiceiuri, 
cari oglindese trecutul nostru religios şi nă- 
pional.. Din ele se poate constata originea noas- 
tră latină și se întrevăd credințe din timpul 
pagânismului transformate și îmbrăcate în fur- 
ina creștină, Colindele noastre de Crăciun lor 
mează a Însemnată parte din poezia românească 
alături de balade, doine şi alte rodiri ale mu- 
zei populare. Ele cuprind idei din Vechiul şi 
Noul Testament şi sunt plăsmuite de geniul po- 
porului nostru, Colindele religioase au servit 
ca propagandă și ca stimulent pentru dogmele 
şi perceptele evangheliei.  Colindele profane 
sunt vechi legende și descrieri de moravuri de 
altă Ile, în genere, ne amintesc de epoci 
plorivase creştine, de un nivel moral ridicat al 
străbunilor noştri 

Steaua și Vicleimul datează din primii ani ui 
introducerii creștinismului în Da bineînge- 
les suferind unele schimbări dela cei care le 
Menu 

lată cât ne mrăeşte nouă tuturora Naşterea 
lui Isus Hristos, Ne reamintește între altele 
le tot patrimoniul tradiției noastre naționale 
Când ne gândim că peste tot acest patrimoniu, 
care-i al întregului neam, apasă astăzi cenutul 
“utropitorului, gândurile şi toată ființa  noas- 
Iră trebuesc să se prosterne eu pietate în 
[aţa muceniciei neamului, Permanențele noastre 
interioare trebuesc să pulseze în funcție de 
jertielor_ celor căzuţi, de suferințele celor ce 
zac în închisori, pentru libertatea şi. indepen- 
lența Țării şi a Neamului 

Naşterea lui Isus Hristos ne arată calea ce 
trebue să ormăm pentru a ne putea număra şi 
mi printre adevaruţii închinători ai Fiului lui 
Dumnezeu: altfel, pentru noi, zadarnic ră 


„Sănt-a lumii lumina cunoştinţe“, zadarnice ne-a 


venit Răsăritul cel de sus, zadarnic rostim: 
„Carele bentru noi oamenii şi Pentru a noas- 
ră mântuire sa coborit din cer şi sa întru- 


at dela Duhul Sțânt și din Maria fecioară. şi 
a făcut on 


Etica anonimă şi personalitatea 


Imrinare din pag. ș) 


în același timp dimensiunea adâncă, dinamică, 
unică şi respectabilă a personahităei 
Fenomenul aceasta se poate observa plastic în 
arhitectură. Casa albă - cubică a secolului XX 
are suprainga solară a Renaşterei redusă la linia 
simplă şi Mhitormă — ca wn protest În faţa pon 
li cr iei, ul barocul și. rococo-ului 
„Aceasta dr putea fi și explicația pozitivă a cu 
bismului și suprarealismului în pictură. s 
Protest, ca și realitate n i - 
Suci, [i ate mnomă, dar încă pân 
„Drama acestui stil constă în faptul dea fi 
hp deo Viaţă pruiprie, interioară! Sinteza 
Wuui. timp spiritual ce vine 


terivară. Individualismul desi 
mele cvlertiviste, sunt tr îl acei 


Căderea în păcat nu va muri niciodată. In 
schimb accentul moralei ponte cădea când pe 
taptă când pe intenție. O cpocă de adâncime nu 
poate pleca decât din interior spre linia simplă 
şi după com faptul este încărcat în chip pa 
radoxal cu natura imtenţiei, morala imterioară 
p Singura vice şi cea adevărată mu poate în 
altfel decât suplă; aplicată la caz, purtând deci 
eu Sine o libertate grașioasă atunci când atitu 
dinele învățate pe dinafară cad saw se modelea: 
ză după conținutul profund al espresei 
De asemeni nu intrezărim saltul spre acest stil, 
ca venind printr'un proces apriorice al credingei, 
1 prin credință ca termen final ni unei abisale 
Xpenenge,. Afirmăm că Evangheliu în sensul 
4 pur = adică desprina de modalitățile de per- 
cețţie a mentalităților istorice — nu reprezintă 
altceva decât v veșnică realitate verificată în mod 
continuu de către experienră 

tate ceeace Haga mu într ă 


a Personalitaten ne poi ule 
Vila ei latură rexie 


Matea cel puţin ind 4; 
Bhintatuului 19acă) nu ponțe fi poe peer 


Ceeace ainatihem Sr 
doare, n YA HA stilul, ci etică 


VESTITORUL 


Ziua unirii Transilvaniei 


„Românii sunt incontestabil cei mai vechi şi 
cei mai numeroşi locuitori ai Transilvaniei.“ 
losif "I-lea, Impăra! al Austriei. 


! Decombnie 1918 


Sau împlinit 3 de ami de când, la «4lha- altora srremea le îmegrise de mult Pânza. Draw 
Hulia, pe câmpia din fuța cetății care, cu trei cele dimtăi stindarde romăântyri — „ragu, palben 
svacuri înainte, se închinase lui Mihai | uteazul văânăt aceleazi sub cutele cărora for ră 
cel dintai domn al tuturor românilor, marca în 184%: Avram lancn, tribun leon Buleanu 


adunare națională a poporului rom sc. din preleetul Petre Dobra dim Zialea pi Preotul 
Iransilvania,  Bamat și Ţara ungur pra- artir Simion Bahn din Rapa Ibrudului Poarta cetășii din Alba-lulia. Sub statuia 
clama unirea provinciilor de dincolo de Carpaţi Viei când mu se Îmtălmiseră îm asemenea ad atului Uarol Mil-lea se văl c 


cowestră a 


cu Romănia mare mărgimeni dim Ţara Făgărapului pi vin dusă ferestre celulei care au stat îm 

Imi Gheorghe Pap de Răseyti, vechi şi încer Poarta Hrawului cu urmașii descălecătoriie soţia Putia şi Cinșea îna de a fi trap pe rată 
cal inplălor, care fusese cu adalescent martor din Maramurej fe srăniceri d In meciași inchisoare. Marea (inorgtu 
al revoluției naționale din 1845 și care Putea a Aăsănd şi cu planului, mele Cărpiniş zis Gheorghe C mgan mândru y hotării 
să revendice dreptul de u fi realizat, în răsa la a făstorit Hmp câpitan al răsoa pi Horia. se spănzarașe cu 


Turda, uniunea într'o singură grupare a tuturor luminat protopaf asinicie dala + 


românilor din teritoriile subingate, în retenis „sora pentru 
îm această zi — cu câteva luni inainte de a în « 
chide ochii pentru totdeauna — omaarea de rilor E di cuie ui atita ati 
prezida memorabilul act „a ș sie deal aciui ceieit. iti 

„llba-Iulia, această stră aşezare « Da trimes eri Puțin %p. ci die 1€, deci cu aprbipe 
lor, devenită în secolul II-lea garni a dune P'ieoore-] Du Ă area” armistiținiul dv că 
piunei Gemina şi capitală a dr-a ....—.—._.._.._.._.._.._.._.._..... .. detutatul  Meranden Vaida 


stiită în me 
ereu dim cenu 


Ireia regiu u Daciei romane 
uumărate rânduri şi enăscută n 
pe, reşedinţă de zoitozi şi de pri ' 
crâncene bătălii, însemna Pentru români « 
glorioasă ctocare și în acelaş tim) nume 


d afirma, în parlamentul dim Budapesta 
sul poporului românesc dim Transilvania de 


ii 
„Ţara asta e a noastră,a voas- 
tră e țara ungurească şi, în 4 
scurtă vreme, vă scoatem noi ţ 
i 

li 

tă 


ipi, lo 
/ mă dim Îiema 
artilerie înlia Ale 


de aici.“ 


j « ie puma Pe 
titor al Golgolei pe care ei urcaseră sro pa est, așsi 3 is [E 
a wmitățile  mustro-unpare 
gata Țăranul Florea Cosma din pi supere a 
i Ş ului prirolor, con nd astfel pr 
ici fusese cel dimtăi scaun metropolitan 


din Gârbău 


7] ] mele gărzi naționale a 
românilor dim „Ardeal. A Li 


r bătuse 


po... .. ..... .... 


c tea d indrei către nobilul Szent-Pâ!, în toamna ţ Ț en aiwtorul acestor gărei mg 
micilor oastea lui dr lui 1784. în capitala fostalai imperiu, Tatin 
Mihai Viteazul primise pi ad e 


pe de L = 
mbrie rom, se decidea distacereu de 


dietei Translvamei 


claumase, la 1.700 ! Tale : I 
acolo, dinţii ri înadue dmatmte de e fi res la Ati Balea im 


Purile lui Horia şi Cloşca 
temnițat „Avram 
aştePtaseră, în 
delă, sute și sute 


etate,  bulia 


marele Îrmoon 


sri dee impresiona 
mu, nepot, dată mamă 
autorul memorabiluim „Manifest pe 
comtrtbia se 


meu, 


Kârmmpru i 
lime ai Românilor dota 104 


drumul puşcăriilor din area sarărpireu actul dim 1 Iocrebeie 
In 2918, cu trei săptămâni imainte « , mă pr eroii ae pe 
« + mu ma indo vu L] 


jet să trea 


ţii regelui Ron 


cură Carpaţii, peste 
17 


d di 


har cu raarea 3 (seri hi 
1s0.oo de români aleră chiar p A seria fină 


«fârămând Pentru împlimirea egale care a Pre 
seră din nou la - ruco, sfărărtan A+ est dela i în 

] i îrro pe ca i Fe da Banureşti, mori 
lampurile robiei, să fro Y er a h fă îmtc reni 
Vihai Viteazul me rempise apiiesră uvă wntret, Îndin Manta se ati d arărat 
că?! pentru o clipă pat supra ambilor apasă tina Yi ră y 

. | d ţ tăpii era îm a 2 iihortatea mainii pi imdependeme Pat 

Platoul din. faţa să jolosimi ticăloase - e este. triate Hiomperi, zi 30 
Mimă a de Rapcimme o mar amo inagae Promise i me îmdițăm ce pâmilai stri 
dd de st L i a i să 
tădure de steaguri ! 


să meulă a 
Pare 


1.56 lor şi ale taturor martirilor care: 0 


taror satelor pi orage i sa am Piătie cm vină cred dar 


a confesiuni, + 
ituncitori  îmdmatriali, _mmieri 
stelar româneşti 
să Purtând ja « 
le. cacorda tricul 


itoare EI i (Jaroo 
alemani 

arsi poPor 
împeloa tă 


a Komnâniei 
gură ma Pate 


ia ji sărbătorit decăt 


ai regime 


În fruntea nesfâritelur colo 
căror căciuli pi stmame domi 
festație, mâni as?re de Map Pa 
național, 

Viuale dim aceste steagari fuseseră + 


pripă. de părăânci, de "dăscălițe ș 


„+. Noi suntem gata sau af 
Mican a i De ia sa 


di cr 4 
în comutată emulpimii ademată fe câmpia îmi 
Fi această mini 


H aria În mtâmtă «4 


pime e sciitai fra i - 
uturar Romăntiler aim 7 vama 
Țara mm mroască odmeaţi frina refrecentențiu înv 
ir seamă în hal în î Decembrie oră 
jecrrtează untr dor Rummâni şi e mturoe 
teru d ou de  dânpui cu Româna 
idunarea maţinmală proclamă îmdrosebi. drepeni 
imalvemabii de întreg Raman, cbr între 
Arăg, Pia pi damă” dă 
pei, E] PM o comantă, arate dr văciahi fi 
de îmmane se descaperit » Dimiro sută a 
cnci zeci de mit de Phehturi a [rm 


pui hei Admdrei mezin e [2 | 
bre am făcut Uasree sa „fb Iulia, ta LI 
ser6:. spoutea și moi nat. dp, ema 

tan Cos 


_—. .. _. .. _.. _.._.. .. 


> 


VESTITORUL 


oric este arma de 
cu precădere, In 
orul dement Petre 
ici „academicianul!“ Rol- 


Este greu de spus cât de mulţi comu- 
nişti convinşi sunt astăzi în România, 
convinși în sensul că cred cu sinceritate 
în lozincile sovietice. Dar asta nu intere- 
sează. Sunt astăzi zeci de mii de oameni 
care constituie armătura regimului, chiar 
dacă în interiorul lor sufletesc sunt indi- 
ferenţi sau îl detestă, Puterea regimului 
constă în capacitatea lui de a căuta în 
rândurile _massei de cetăţeni copleșiți 
de mizerie şi terorizaţi, pe cei cu struc- 
tura activă. Dacă sunt adversari ai regi- 
mului, ei sunt lichidaţi, iar dacă sunt in- 
diferenţi sunt culeşi şi li se dă ceva de 
făcut. Insărcinările, nu în cadrul parti- 
dului, dar totuşi pentru partid, constituie 
un mijloc de selecţie și în acelaş timp şi 
un mijloc de solidarizare cu partidul şi 
cu destinul lui. Cel care primeşte o în- 
sărcinare, capătă imediat o stigmă de 
trădător, de care el însuşi este conştient 
şi care izolându-l de massa adeversarilor 
pasivi ai regimului, foştii săi prieteni și 
cunoscuţi, îl sileşte să trăiască în cercuri 
unde tipul comunismului ideal este mimat 
de toată lumea. Avantagiile materiale 
care urmează nu fac decât să adâncească 
această legătură. Regimul dispune astăzi 
de câteva sute de mii de agitatori, pe care 
îi poate întrebuința în orice acţiune. Sunt 
câteva sute de mii de oameni pentru care 
sfârşitul regimului comunist va însemna 
nu numai pierderea avantagiilor mate- 
riale, dar şi deslănţuirea unor represalii, 
a căror gravitate, cei care îşi pun pro- 
blema sfârșitului regimului comunist, nu 
o subestimează, Adversari potenţiali ai 
regimului există însă şi în rândurile lor 
şi poate că mult mai preţioşi decât ele- 
mentele pasive, care se vor ridica abia 
după ce regimul va fi virtual doborât. Pro- 
blema lor ar trebui examinată cu seriozi- 
tate, căci victoria, pentru a fi dobân- 
dită, cere imaginaţie și judecată rece în 
acelaş timp, precum şi eforturi mari, nu 
placiditate şi suficienţă, Regimul comu- 
mist poate fi întărit şi poate pune pro- 
bleme pentru refacerea de după victorie, 
dacă nu încercăm din timp să spargem 
solidaritatea regimului cu anumite ele- 
mente, pe care cl le avantajează întrun 
mod exorbitănt. Spărtura orizontală. în 
sânul naţiunii, pe care comunismul o 
exploatează va trebui închisă. Dar pen- 
tru aceasta nu trebuie așteptată prăbu- 
şirea comunismului sub loviturile armelor, 


proaspătul tovarăş 
„general de con- 

e a „VORS*-ului din 

L. U.S. — publică în zia- 
rticol plin de invective lui 


c Lp, 
lux de amănunte, nişte născo- 
XI i nimerit să 
o bogășească is- 
eze un Îrmaje de 


“închee, dramatic, Dan 
— la Tatar-Bunar, în 
lui Stan Poctaș 
vântului un sat în- 


Ca ată prin 
ii de infanterie 
dacă nu ne în- 
la Lipcani, 
„din Nordul 


EA 
1 p It posta 
nat de bupevii, 


ca treculelor. regi: 
4 să-şi facă armata, 


că pentru „stergerea di 
E unui sat — Tataee 
i Ani multe mii de 


Tdeca Renaşterei a ex i 
i y plorat numai partea su- 
perlicială a acestei unicităţi. Colectiviemele Ri 
explorat o monstruoasă impersonal, 


âne timpului nou, explorarea unei Li 
ne Der 
A jutgTianis care se va dispensa sau va pi 
„ee dacă vrea, — dar numai dacă vrea .. nu 
SIM „ci scandalul, ostentația scenei! Fără în- 
loială timpurile care Vin, sunt timpurile disere- 


ției, 

: ipoiloe înyelăciune“ a vremei noastre, sar 
$ sapat decât un moment universal» 

& și reluărei contactului cu rădăcinile 


! entul prăbuşirei formelor, tot mai anul 
si impudoarea (eecace este altceva de. 


Alegerile dela 3 Decembrie 


(urmare din bag. 9) 


Cecace face ca actualele alegeri să lic 
o simplă copie a modelului sovietic, est 
propaganda dusă până la o limită, din 
colo de cure noi nu ne mai putem imagina 
nimic, Această propagandă şi reușita ci 
constituie problema alegerilor. O armati 
de agitatori a fost mobilizată în acest 
scop: câte un propagandist pentru li: 
care 20—30 locuitori ai țării. Gândul «del. 
care se pleacă este că omul se poate sus 
trage tuturor formelor de propagandă 
afară de una. Poate trece fără să vadă 
afişele, poate dormi la adunări, poate + 
nu citească ziarele şi poate să nu deschid 
aparatul de radio. li vine atunci în cas: 
o echipă de 2 sau 3 agitatori, cari într 
convorbire de 2-—-3 ceasuri, au ca misi 
une să-i trezească entuziasmul pentru 
superioritatea regimului comunist. În 
astfel de convorbiri agitatorul reciteaziă 
lecţia învățată la seminar, cu gândul că 
tovaraşul coechipier va face un raport 
asupra telului în care el şi-a asimilat ma- 
terialul propadandistic, tot aşa cum va 
trebui să facă şi el acelaş lucru, în casa 
alăturată, unde rolurile se vor schimba. 

In problemele mari, de importantă in- 


lernaţională, interpretarea tendenţioasă 
a faptelor conform directivelor, nu mai 
produce la nivelul agitatorilor decât 


formule banale, uzate într'o repetiţie fără 
nici o măsură și care nu au nici un efect. 
Regimul urmăreşte însă să îngusteze intere- 
sul cetăţenilor la probleme locale, la con- 
strucţiile în cadrul planurilor şi la con- 
strucţiile locale, care constituiesc dovada 
unei activităţi creatoare. Toate acestea 
pot cuceri imaginaţia lor. 

Se -speculează foarte mult în actuala 
propagandă, staticismul regimului ante- 
rior, care a lăsat atâtea probleme neata- 
cate, La aceasta mar putea răspunde de- 
cât luptătorii naționaliști dintre cele două 
răsboaie, care nu numai că au ridicat 
aceste probleme, dar au dovedit şi că sunt 
Stăpâniţi de duhul creator necesar pentru 
a le rezolva. 

Se joacă. peste tot, în teatre, în atenee 
populare, ŞI pe străzi pe estrade, actul al 
II-lea din Scrisoarea pierdută, a lui Ca- 
ragiale, precum şi scenete scrise special 
aie a dovedi că alegerile făcute de fos- 
AA le pe farse, Incapacita: 
DD a p elor, între 1920 si 
cea dă sat şi în această direcţie 0 Moş 

mai grea decât am fi bănuit, 


Etica anomică şi personalitatea 


(urmare din Pag. 10) 


Re aotivitaea TRUabiLA) sunt întâmpinate cu 
ui fi n fel de desgust lucid al neîncrede- 


Omenirea în aparenșă î i 

b C „i ță inconștientă, în fond lu- 
al Ie EietORrinast, începe să distingă conturu- 
i pai, ale Sugestie, ale arguţiei, ale re 
mă Aria. ISO aU In ca se ridică deocam- 
nou i njcală, nu pentru moartea for- 
Se ru întâlnirea în acelaşi timp cu 
pills ae „Ca condiţie fundamentală a exi- 
(mtolsii) W Singurătatea „senină a anticului 
ee duci ndezolată”" a dramei romantice, 
foraje i Alle a Îui Hamlet sau a drame 

Neil, ci singurătatea dinfană care să 


poarte într'însa auro; i 
i Aurora timidă şi p 
dragostei omului de către om, i oale il. 


SF 


VESTITORUI 


Flectrificarea României 


Primel rcări de colectivizare întreprin- 
se în lu lupă revoluția din 1017 au eşuat pe 
toată |i înd haos în industrie şi agri 
cultură (Noua Politică Economică) a 
revenit i tolerarea și chiar încurajarea 
inipiati t în perioada  repunerii 
ordin O singură experiență plani- 
ficatoar mtinuată cu energie nemicşo 
rată lect carea. Primul plan de stat apro. 
bat în | de al IX-lea congres al par 
tidului | dedicat aproape în întregi- 
me ace şi realizarea lui poate fi con- 
siderată tâi succes de planificare a 
econor 

Ideia do ntă a lui Lenin, că electrificarea 
trebue cargă industrializării generale 
și inter agriculturii, era, pentru Yre- 
mea puțin justificată decât astăzi, 
când c energie electrică e enorm, de- 
păşind iri industriale 90% din ener- 
gia tot ă. Insă lucrările de electri- 


impun pentru exploatarea ra- 
rselor de energie, intervenţia sta- 


1 
pională 


tului. După cu un secol înainte, Friedrich 
List condiționa industrializarea Germaniei de 
desvoltarea rapidă şi naționalizarea căilor fe 
rate, tot aşa Lenin a intuit importanța electri- 
ficării pentru evoluția industrială modernă și 
mai ales prioritatea acesteia în cadrul politi 
cei de colectivizare, 

Aceiași înlănțuire de considerente ideologice 
şi necesități practice a urgentat şi punerea în 
execuție a planului de electrificare a Româă- 


niei prezentat de Gheorghiu-Dej la ședința ple- 
nară a comitetului central al partidului comu 
nist, în luna Octombrie. Necesităţile practice 
domină însă pe departe, Deşi aplicarea planului 


cincinal a fost amânată cu un an, procesul de 
restrângere a producției de consum şi de des- 
voltare a celei extractive şi metalurgice a în- 


ceput deja din 10949. Consumul de energie a cres- 
cut repede şi insuficiența capacității de pro- 
ducție a centralelor electrice existente a pro- 
vocat strangulări în toate ramurile indus 
triei. Din un articol publicat în 
Stoian Petrescu, ministru adjunct la 
rul metalurgiei şi industriei chimice, 
că multe întreprinderi din metalurgie și 
rurgie întâmpină dificultăți serioase din 
za lipsei de putere electrică disponibilă, 
să le permită să lucreze cu întreaga capacita- 
te, 

Pe lângă avalanşa obişnuită de osanale pen 
tru Rusia Sovietică şi digresiunile telnico-e- 
conomice numai de valoare propagandistică, ra: 
portul lui Gheorghiu-Dej cuprinde şi o seric 
de date pe baza cărora se pot reconstitui pro- 
porțiile și ce -teristicele reale ale planului de 
electrificare 


„Scânteia“ de 
Ministe- 

rezultă 
side- 


Executarea lucrărilor prevăzute în plan < 
eşalonată pe zece ani. Puterea totală instala 
tă în R.P.R. ar urma să se ridice în 19bo de- 
la 7qo.000 Kw. la 2,000.000 Kw, reprezentând 
0 creştere de 2,07% Din acest surplus numai 
704.000 Kw, vor fi furnizaţi de centrale hidro» 
clectrice, adică aportul energetic net va hi 
numai de 35,2% Faţă de quantumul ac ual de 
NO al energiei hidroelectr progesul € evi- 
dent, însă e mult sub cota ci ar trebui să he 
atinsă în România, unde rezervele de cărbuni 
sunt modeste. Investiţiile pe Kw. la centrale: 
le hidroelectrice sunt cam de trei ori mai mari 
decât la centralele termoelectrice Lipsa de 
capital şi preutatea cu care se obţine utilajul 
din Rusia, preocupată să-şi echipeze propriile 
centrale ate în construcție, au contribuit 
la favorizarea procctării de centrale termo: 
electrice. “Consumul lor de combustibil ar 
depăşi în 1o6o a.2 milioane de tone de lignit 
— mai mult de odată şi jumătate producția 1o- 
tală din roa0 

Un factor care contează pentru raționalita- 
vea unei electrificări de amploare e capacita 
tea medie n unităților de producție Numărul 
centralelor electrice din România e în prezent 
ce Boa, cu o putere medie de ago Kw. O astiel 
ve fărâmițare înseamnă pe lângă o mulțime de 
iconveniente tehnice, a exploatare cu totul 
useconomică, deoarece cheltuielile variabile 
crese fața de cele fixe de 2—ă ori mai mult, de- 
«At e normal. Grosul puterii termoelectrice 


„»stalate de 1,039.000 Kw. va Îi data de 13 cen- 
trale. Dintre acestea se detaşează centrale- 

dela Petroşani şi Filipești de câte tisa. 
isw, şi cenrala dela Doiceşti de 1zo.0vo Kw. Re 
„ultă pentru celelalte zece centrale o putere 
nedie de 61.000 Kw. In comparaţie cu situația 
de până acum din România, ameliorarea înter- 
venită c absolută. Tendinţa în șările industriale 
e Însă să se ajungă la unități medii de 100.000 
Kw. În Anglia, unde multe uzine au încă ca- 
racter quasi-artisanal, media e de sooo Kw 
în America e de 6000 Kw, iar în Germania 
trece de Ro.voo Kw 


in cazul realizării planului de electrizare, con- 
sumul pe cap de locuitor în 100 — în ipo- 
za că populația ţării ar Îi atunci de 20. mi- 
loane — va fi de 350 Kw. ore. Creşterea a- 
«casta, deşi considerabilă, nu va marca nicide- 
cum un stadiu de industrializare comparabil cu 
situația din prezent din țările industriale, In 
Franța, o ţară cu regim agrar-industrial, con- 
sumul pe cap de locuitor a fost în 1gzo de Bo 
Kw. In Germania și Anglia a trecut de mult de 
1.000 Kw., iar în America a atins 2.000 Kw. în 
1947. Disproporția apare şi mai desvantajoasă 
dacă se are în vedere faptul că în ţările îndu- 
strializate recent, consumul de energie electrică 
e superior procentului celu din ţările cu struc- 
tura industrială veche. Pe de altă parte în Ro- 
mânia, lipsa de huilă va trebui compensată în 
industrializare prin desvoltarea electrometalur- 
iei şi electrochimiei. Aşa dar, cu toată expan- 
siunea producției de energie electrică, ea va Îi 
peste zece ani încă insuficientă pentru a putea 
garanta desvoltarea egală a tuturor ramurilor 
industriale, După cum s'a văzut însă din rapor- 
tul primului plan cincinal, regimul comunist 
din România pune accentul în deosebi pe pro- 
movarea industriei” grele, în timp ce industriile 
de articole de consum sunt complet neglijate. 


Problema finanțării într'un stat comunist, în 
care regimul dispune practice de Întreg veni- 
tul național, e mai puţin complicată decât în 
tr'o șară în care domină economia privată. 
Interesează mai mult raționalitatea investiţi= 
ilor. Suma totală prevazută pentru realizarea 
planului e de 175 miliarde lei. Pentru un ki- 
lowat înstalat ar reveni 94.000 lei sau, la ac- 
tualul curs, circa zoo dolari. Media internațio- 
nală variază Între 230—250 dolari; costul ridi- 
cat din R.P.R. nu se explică decăt prin nerașio- 
nalitatea muncii, executată, în lipsă de echipa- 
ment mecanic, cu mijloace primitive şi din cau- 
za condiţiilor onerc în care sunt făcute 
livrările de utilaj sovietic. Amortizarea pro- 
babilă a investițiilor în 18 ani şi jumătate, nu- 
mai din vânzarea enerj produse, la un preţ 
de 2,so lei pentru Kw. fașă de cel actual de 
5.8o lei, nu dovedeşte neapărat excelența acti- 
vității planificatoare a lui Gheorghiu-Dej. In 
această privință, eficiența producției de energie 
electrică a depăşit pretutindeni aşteptările. 
Primele proecte de electrificare în Rusia 


Stocaj socialist. Fconomia R.P.Roului fiind 
strict planificată, sa stabilit şi um mormatiz 
pentru fiecare întreprindere, de cantitățile de 
materii prime, materiale şi produse, pe care le 
poate deține întrePrinderea respectivă, După «- 
ceasta, guvernul a dat o hotarire prin care toate 
imtreprinderile (care sunt intreprinderi de stat 
și lucrează planificat, sunt obligate să predea 
statului, adică Direcţiilor Generale de <Aprovi- 
zionare şi Kepartiţie de pe lânaă Ministerele 
economice, toate materialele, care sunt deținute 
în stoc în cantitate mai mare decât prevederile 
normatizului 


La baza deciziunii guvernului stă constatarea 
că numeroase Întreprinderi am stocuri de piese, 
ușeluri de calitate şi materiale tehnice care stă- 
teau neutilizate, Acest stocaj se explică pe de 
o parte prin măsurile de greşită planiticare, prin 
care Sau repartizat materiale, fie în plus peste 
cantitățile necesare, fie neîntrehuinșabile în cu: 
drul producției curente a uzinei, Pe de altă 
parte ele sunt uneori rezultatul  zelului func- 
şionarilor din unele întreprinderi, care canta: 


i 


i 
susistau toate asupra mății de 
imprumuturi ex mi 
-abordanat acoperirii unui deficit de 6 mili 
ruble prin împrumuturi şi acordarea de 
cesiuni la firme străine. Totuşi, până 
mă, n'a mai fost nevoie de nici un aport di 
afară. Acelaș succes neaşteptat a fost 
șe la combinatul american — Tennessee 
Authority — care, vânzând curentul cu ji 
din prețul din celelalte regiuni, a realizat 
creştere a consumului de 63% și o scădere 
lativă a cheltuielilor fixe. 

Partea din raport referitoare la lucrările 
irigație, navigație şi regenerările de terenuri 
degradate se ocupă mai mult cu posibilitășile d 
amenajare şi nu cu ceeace se va ne 
electiv în următorii zece ani, Singurele 
crări proectate de această natură sunt lacul 
acumulare de 1,2 miliarde m. c. dela Bicaz, c 
va putea asigura irigarea unei supraiețe de 
z0o;000 ha în sudul Moldovei, un alt lac de 
cumulare de 15 milioane m. c. la Scropoasa pe 
Ialomița şi regularea cursului Siretul 
navigație, între Galaţi şi Bacău. Cât 
dustria electrotehnică care va Îi e 
cu lucrările de electrificare, cele mai 
brici sunt procetate în Rusia şi mu v 
cât sucursale ale industriei sovietice. 
Centralele principale nu vor intra 
une mai devreme de sfârşitul 
cincinal. Până în 1052 vor fi 
hidrocentralele dela Moroeni şi 


i brat 


ra câteva din gre ra ei 
instala şi un num, tr; 
sumând gaz metan şi produse p re. 
Noile centrale nu Yor putea Îi puse 
ducţie înainte de 1053. Până atunci se 
afirma însă cu certitudine că nici Gheo 
Dej nu va mai fi dictatorul n 
a nici U. R.S. $. mu va mă af, 
planificatorilor din România. 
trificare, cu toate deficienrele semn: 
tuşi o ru ceri “luat 
care îl lreptăește, din nefe 
ghiu-Dej să facă o critică 

cei economice a trecutelor 


ia 


Lai 
tehnicieni români — 
rin Pavel, profesorul 
lescu ete, — care nu 


centrala 


când preutăşile de n 
categurii de materii prime, ac 
uzina lor tot ce păsesc, fără să Se 
ce serie în planul de stat, întrio 
foarte puţin socialistă, “e 


Ca să dăm un singur exemplu: Uzinele V 
din Bucureşti, după ce au pestei Gap 
stocuri, au apelat la ministru revendicâni 
te din ele care (şi reproducem citatul, d 
rului generi ie oi e n 
Metalurgiei și Ind. Chimice) „au 
în condișiuni foarte grele și deci nu pot 
altor întreprinderi”. 
Planificare socialistă. /u | d 
sau descoperit în supra-stoc 8000 
stectpatit m. 90% LI RON 

an 
cină că le lipsea acest material. 


-) 


VESTITORUL 


(Ci. Vestitorul, octobre 30. p. 14) 


Quand les Goths occuptrent la Dacie, la po- 
pulation indiene iul exproprite, Mais elle ne 
“qultiait pas le pays, car les Goths ctaient trop 
peu nombreux pour ponvoir se passer de la 

main d'ocuvre indigene. Mais la barritre con- 
struite par les Romains ă lest de POI, tombait 


res, peuple d'orizine ouralo-altaiaue, qui, venant 
au Vi-tme sitele des regions du Don, se ieta 
: les reglons du Danube, poussant ses inva- 


“jusawen Alemasne, oi batius et exter- 


itivement de Phistoire. C'est dans leur 
ăi e que les Slaves, asservis par les Avares, 
_ firent leur eniree en Europe, inaugurant la se- 
i de (ou bien la troisieme periode de Ihis- 


les Croates, les Serbes, continutrent leur 
dâversant d'abord dans toute la Grece, 
Vouest, is ravagerent. en 612, Salona, la 
= de la provinee romaine Dalmatia, et 
orent de la sorte jusqu'au litoral de la 
itique. En mEme temps, Îls pencurerent, 
ord, dans les Alpes orlentales, envahis- 
nce romaine Doricum, et avancant 
te de Pusterie, oi les Baiouvars 
tele dâiaite au'ils renon- 

tion de curs razzias. 


Si devaient de- 
instructive, Par- 

, la toponymie 
de Pusicrie, par 


me, stele Îl sietait 
E enire les Balou- 

romaniste, les 
 Worigine romane 


La Romanile des lpoumains 


recouraient ă la langue de la population romanic, 
devenue une minorite, pour se faire compren- 
drz. En partie elles y €talent obligces, parce 
que, mâme entre clles, elles avaient besoin 
Wune langue de communication gentrale, que 
ne pouvait pas &tre leur parler local; de meme 
que dans Lancienne Autriche, les Slaves du 
nord et ceux du sud se servaient de preicrence 
de la langue allemande, scule langue compre- 
hensible pour eux tous. Car lă aussi, sur le sol 
de la Dacie, se rencontraient des Slaves, qui 
venalent du nord, avec des Slaves d'origine 
meridionale, Les designaient leurs 
places îortes par n gorod, oi les 
autres employaient la forme grad, ete, En outre, 
dWautres tribus asiatiques, parlant des langues 
de toule sorte, suivirent les Slaves dans leur 
marche vers lEurope, et tous n 
scul moyen de se faire comprendre et 
sarranger avec les nouveaux Voisins, ă Savoir 
celui de recourir ă la langue commune de tous, 
du'ctait precisement la langue latine, 

Mais prononcte c un Systeme phonctique 


des changemenis a 

ves avalent p. e bitude d'aiouter ă leurs 
consonnes un €lement palatal, toutes les fois 
que celles-ei taient suivies d'un e ou duni; et 
ils conservaient cete habitude meme auand ils 
se servaient de la langue latine, Encore de nos 
jours on pouvait constăter que la population 
Tusse de la Transnistrie pronongalt le nom du 
marâchal Antonescu, en le transformant invo- 
lontairement en Antanyescu, En parlant le ro- 
man, ils conservaient en outre certains termes 
de leur propre idiome, ou bien parce que ils 
innoralent les termes correspondanis du latin, 
ce qul devait surtout se produire pour des ter- 
minologies speciales, ou bien parce que cer- 
taines expressions alicetives de leur langue 
materneile comportaient des valeurs sentimen- 
sales awils ne pouvaient pas comprendre dans 
la langue latine, restee pour eux tout de meme 
une langue Cirangere, C'est lă la raison pour- 
quoi des mots qui reilătent la vie Intâricure, 


GlepA la langue 


qui 
is În 


TEA Al se subatii | la consonne 
me vard ; | 


3 


Le rol Decebale, vaineu, se donne la mort 
(Golonne Trajanne, Rome 
Les bas-reliets de la colonnr 
trent Vimaze la plus uuther 
lex râgions actuelloment oecuptes par 4 


sent par transformer, cux aussi, les mots qu 


entendent dans la bouche des nouveaux maitre 

Un exemple pour tous: Nous avons dejă men- 
tionn€ le iait au: devant la voyelle i les Slave 

He prononi ent pas un d pur, mai!s qu ls alou= 
taient un Element palatal, Au lieu de dire diko, 
ils pronongaient dyiku. Mais le groupe conso- 
nontique dyi- mexistait pas dans le system 
phonctiaue de la langue romane. En contrefal- 
sant la prononciation slave du mot, ils y sub 
Stituaient le groupe dz. prononc€ en latin vul- 
gaire dans des mots comme medzu pour mediu, 
Parce que la suite phonâtique dzi leur paralssa 

rendre les sons auiils entendaient, sans pouvolr 
les prononcer exactement; ils prononncaient 
donc dziku, ă savoir la iorme telle qu'elle survit 
encore en ancien roumain. Le passaze de di- 
latin ă dz-, comme en roumain, ne se retrouve 
nulle part en territoire roman, A Vexception des 
1Egions  limitrophes de Vanclenne Dac en 
Pannoni= et dans lest de la province norique, 


„Lă aussi la population romane indigene a €le 


ei contact avec les Slaves imimigres cet finit 
par adopter leur maniere de prononcer les con- 
sonnes, dites „molles*, 
„Ainsi, Vevoluiion phonctique d'un mot tout 
simple comme le latin dico nous revele toutu 
une phase de Phistolre primitive des Roumains, 
dont aucun €erivain de Pantiauite ne tait men- 
tion, La haute valeur culturelle de lu langue 
lutine amâne les envahisseurs ă accerter 
comine langue commune: îs la deformeni, mais 
leur prononciation simpose meme ă la popu» 
lation assujeitie, ceci A cause de lu sliatlon 
politiaue prâponderante qu'ils occupent. Finale= 
ment la population romane rau 
contre  celle  „peregrina  insolent pour 
employer un me que Cicerone avalt scrât 
dans un cus semblable, 
i als ce mesi que dans la seconde pertode 
Slave, le temps de la formation du reene bul: 
kare, que la romanite des Roumains a pris sa 
1oome definitive, Jusawă Parrivee des Bulares 
les tribus slaves Giablies en Dacie ne conmais= 
salent pas d'organisation Gtatique. Les Bulgares, 
Di Bene Parents de la couche dirigeunte des 
axvars, fureni absorhes, au cours du VIll-tine 
so €, Dar la maloriit assujetiie des Slaves, 
"tablis W'abord au sud de la Dobroudia, js com 
mencărent, au IX-lâme siecle, â ctendre leur 
domination dans toutes les directions, vars le 
sl SOnte vers Vouest, Sous leur chei, apele 
PUR cil de Krum, Ils dâtruisirent detin 
IUR e rtune des Avares (les auteurs de 
Sari n Slave en Dieiei: scul tat organist 
Ai FI) Byzantius, (Is Wavalent auă re 
Ş r la successlon de leurs volsins, detalts par 
ApICA de Charlemagne. 
JR E, EA Nistoriens de Pâpoque relatent que 


lultes 


en partie 


le au milicu de 
WI en soit, cette expansion 
daf aval di Ii 


VESTITORUL 


e a e ORE IEN 


Lor run 


r Wa) 


irgend 


den 
(roBbaueri abge 
Î der arh 
Errunge 
Re gun 
Land: hen 
hiaburi“ « Maskerade 
sondern die £ ; 
irbeiter.. în 
lariiber klar & 


sosialisti 


f dem | 
În den Ge 
Frumos, Region 
d chemaliger Deser- 
zu trauriger Berii 
lor i'ladim 
"rhohmet mu 
en keinen 
rem Dori ist, au 
Zigeu Kommunist:” 
Schăphurger G " die znsammen mit 


gemeinsa 
mânischen „chiaburi” die Agitatoren und Kan 
didaten davongejagi 


kg so prob. da 
mdemen ( hren, t 
schen Mia 

feru cine vinsame Front zu b 


„Die mumânihen Bauer seuaen uner der od 


Dic itallenische Zeltung „Corriere della Sera” 
verâlientlicht einen hochinteressanten  Reise- 
bericht aus Rumâănien, Der Berichierstatier, 
selber ltuliener, gehirte vor soiner Siudienreise 
jenen mit dem Osten lebăugelnden Intellek- 
tuellenkreisen an, die sich etwas daraui cinbil- 
den, „iorischritlieh” cingestelli zu sein. 


Die în der Volksrepublik der Anna Pauker 
semachien Beobachtunzen haben ihn endeulti 
von dieser Intellektuzlenkrankheit geheilt und 
die Grundfesten seines Fortsehrittslaubens, er- 
schiitieri, so daB er sich geradezu verpilichiet 
1uhilt, seine warnende Stimme îi der Weltăifent- 
lichkeit zu erheben, 


Im folgenden verăifenilichen wir ein păar 
markante Stollen aus dlesem Auisatz, um auch 
uuseren I.osern einen Eindruck davon zu ver 
miltelu, ir die brutale Wirklichkeit des Osteiis 
selbst aui cinen solchen Menschen wirk!, der 
ulaubi Verstăndnis fir den Osten auibrimeni 
zu miissen: 


„Was Hunser und Elend anberriiit,, besteht 


„ein furchtbarer Unterschied zwisehen dem Ru 


mânien von heute und dem, das ich 1939 ue 
schen habe. Friiher war dieses Land wirklichi 
Ang, lo: ARIDIUIeHSt RENE war 
azu Kominit die ansehorene Liei 
Fehlen von Fremdenhab 
n Bezichungen mit 
inien un 


gniizt sein? Noch bedenklicher stimmt es aber, 
wenn man nach und nach entdeckt, dab auch 
die Arbeiterschaii văllig verbittert ist, vielleicht 
sogar mehr als alle anderen. 


Iu dem chedem an Vich und Getreide so rei- 
-hen Rumânten ist Fleisch heute eine Seltenheir 
geworden. Das Brot îst schwarz und schicchi, 
Man îragt schon gar nicht mehr, wobin die Lan- 
deserzeuxnisse kommen, weib man doch nur 
zu mul, dab das meiste und Beste nach Rub 
land versehwindet, und dab der Rest „im Aus 
iauseh”" an die betreundeten „Volksrepubliken 
geht. 


Uberall herrscht diisteres Schweigen. leh be- - 
obachtete elen „Festzus” von tausenden Arbei- 
icrm, der sich zur Feler irgend eines Erelanisses 
durch die. inst so glânzenden Hi traBe 
von Bukarest bewezen F 
chenzux âhnlich war. Die 


Sărbătorirea Zilei de 8 Moembrie 


"La Salzburg 
/ Ziua de 8 Noembrie, ziua Sfinţilor Arhun- 
pgheli şi onomastica M.S. Regelui Miha I, a 
fost un prilej de reculegere pioasă și de re- 
păsire pe linia tradiției strămoşeşti «i tuturor 
refugiaților români din Salzburg. La Căminul 
românesc, Pr, Dr. Florian Miller a oficiat un 
*Pe-Deum implorând ajutorul cerului pentru Ma- 
jestatea Sa. In cuvântul rostit de președintele 
Comitetului Român su exprimat credința vie 
4 tuturor în victoria cauzei româneşti, condu- 
să de regele care poartă printrio coincidență 
aţă numele Arhanghelului Mil căpe- 
tera 


oștilor şi apărătorul tronului ceresc. 


/ La Miinchen 

| Jestivitatea a fost organizată de Asociaţia 
"Generală a Studenţilor Români din Germania 
şi pe lângă Românii din zona americană au par- 
ticipat şi delegații Germanilor originari din 
România. Te-Deum-ul a fost oficiat de Pr. Dr. 
Flaviu Popan iar cuvâtul festiv a fost rostit de 
di. Dr. Constantin Sassu, preşedintele Comite- 
tului Central al Românilor din zona americană; 
„care în numele unui neam călit prin suierință 
şi renăscut în spirit a urat Majestății Sale re- 
venirea neîntârziată pe tron, cu Rege elibera 
tos împlinind năzuinrele curate ale Neamului. 


La Linz 


La chemarea organizației „CRIS un mare 
mumăr de Români și de Germani din România 
sam adunat în sala „Jăgermayer“ din Linz 
Rroschberg, în seara zilei de 11 Nov., Pentru 
u sărbători sina Sf. -Irhanghel Mihail, ono- 
mastica M. $. Regelui. 

După un program de muzică românească, cae 
cutat de orchestra simfonică a Intreprinderilor 
Comunale din Line, sub comlucerea Dlui Hans 
Duhabschek, au vorbit despre însemmătatea zilei 
dnii: Ing. Leonte Cojocaru, Preşedintele „ICR 
şi Gheorghe Gheorghiu, secretarul-aeneral al 
organizaţiei. 


La Madrid 

Românii din Spania sau adunat în bi 
Fraților Mercedari din Madrid, unde ser 
divin a fost ținut în limba română de R. P.C.], 
Orduna, Sfinția Sa a rostit apoi şi o scurtă 
predică “subliniind însemnătatea zilei şi expri- 
mând speranța că Sf. Arhanghel va isgoni în 
curând în fruntea oștilor desrobitoure, hoarde- 
le cotropitoare ale lui Lucifer. 

După serviciul divin, cei prezenți au decis 
să se constituiască în „Comunit Românilar 
din Spania“ însărcinând un comitet provizoriu 
cu îndeplinirea formelor legale pentru obține- 
rea personalității juridice şi cu redactarea unui 
procct de statut, urmând ca prima adunare pe- 
nerală a Românilor din Spania să aibă loc în 
luna lanuarie 1950. 


—————————————— 


Studenţii Români din Graz su 
adunat în ziua de 18 Noembrie 1030, în sala 
festivă din „Studienhaus“ pentru a constitui 
secțiunea locală a organizaţiei „Istru“ ( Asocia- 
ţia Studenţilor Români (iţi), 

După cuvântul de salut adresat de studontul 
medicinist Teodor Lucasievici, a vorbit Părin- 
tele Dr. lon Florian Miller, schiţând un program 
de activitate pentru noul an şcolar, 

DI. avocat Ion |, Emilian, consilier cultural 
al Misiunii Române Unite pentru Austria, a vor- 
„bit studenţilor LAUR misiunea ce va reveni inte: 

or dubă eliberarea ării, tar DI. Mihail 
iurea a adus salutul studenților români din 


A daua si, la serviciul religios oficiat pentru 
nţii români în capela car meliţilor din Grace, 
de cei Ga studenţi din „str“, au bar- 

i ceilalţi studenți, fără deosebire de con- 


și 


pe lungimile de undă 107, 
! ea la ora 1500 
; Dr Ture la ora 
st 


VESIILORUL 


Poezii de Eminescu 

In colecția Cuadernos Hispunos-humanos 
ditată de Asociaţia Hispano-Română a apărut 
o splendidă ediție a Poeziilor lui limineseu 

ste a cincia publicație din seria acestor cacte 
editate de atât de tânăra, dar tot pe atât de ac 
tiva Asociuţie, 

Celelalte patru, publicate în limba spaniolă, 
urmăreau să lacă cunoscut în Spania popurul 
român, înfățișând aspecte ale problematicei drep- 
tului românesc. Noul volum tipărit în excelente 
condiții grafice este pentru noi, pentru pribegi 
români şi deschide seria publicațiilor șn limba 
română. 


gătire, pe linia aceleiaș rodnice 
antologie a scrierilor politice ale 
vinescu. Se umple un gol în viața noastră 
culturală a exilaţilori 


Românii Americani răspund refugia- 
ţilor români din Austria 


Im urimu apelul 
țiile romaneşti 
sească  ofrandele 
cani, 

Toţi cei 
să sară, £ 
căzuți în norocire, Sun alălurul 
aceasta, operei de binefacere, 
jrims-o şi o continuă 
1 şi-au tital nici 
1 ajuta j a aștehta la ră 
jără a aştepta ceva în schimb, este 
ărat creșlimească. De aceca 
reu loc în coloanele ziarului 
acei: confraţi, adebţi ai țarahe 

n lăudabil începui a 
inrală şi de binefacere: 

California, a 

/.. Chismaş, secretară fiind Dua P. 

zvan, care au anunțat exbedierea a 13 
(4 cu alimente si g cu îmlrăcăminte). 

Donalori au fost pe lângă Dna şi DI. Bre 


fraților 


îna caritabilă 


nd şi ori undi 


pe 


Român” 
lenţia Dlui 
1. Br 


puchete 


preşi 


cun, Dua Fistinu Mun, Dl. 1. Dona 
11. Milligan, precum şi americanul Îi 
rar. 


Ur, Dr 
Rute 


Pe măsură ce se dor anunţa și ulle donații, Ș 


!» vom publica spre lauda donatorilor şi mulţau= 
mita. refugiaților Primituri. 


Lista donatorilor în colecta facută de 


„Prietenii Refugiaţilor“ 
(continuare) 


I. In Indiana Harbor, Ind 
ar. Fam. 1, Ciuchina 
q2, E. Ciurchina 
33. Fam. Zack Lazăr 
34. Fam, Î. Boldi 
35. Fam, $. Bogolia 
36. |. Tarog 
37. Fam, $. Bopolia 

38. 1. Rusu 

39. Fam, $. A 


40. D. Sa F, 
Vi. |. Creţu „ 
42. M - 
13. |. Zalin 
4, Fam. G. G. Lagojan s 
“arm Baba vi 
toica » 
1. ]. Cosor „ 


„Ben 

fam, P. Subiciu 
“am. $. Terket 
Fam Kovan 


IN an m IN IN fa mt mm m ta tm a NI 


52, Fam, G. Paveliu 3» 
3. Fam. B. Danciu 2 “a 
„ Soc. Transilvaneana 25 
Fam, $. Barna 2 
. Fam. G. Găpăţână 5 
7. Cristea 3 
58. Fam. I. Idu 
50. Fam. W. Serbescu 
bo. Fam. G. Balog 5 » 


Publicarea listei continuă, 


La Pormanifle des lPoumains 


(suite) 

organisation d'âtat. Ce sont lă les origines des 
Aroumains,. Dans deux regions le deplacement 
des Roumains se deroula en direction septen- 
trionale. Des embouchures du Danube on s'ctait 
produit le premier choc centre la population 
roman: ct les Bulwares, les Roumains se diri- 
gârent vers le nord, se imclant aux anciennes 
tribus slaves qui habitaient Vavant-terre des 
Carpathes, et lă se deroula un proces exire= 
mement significatii pour le probleme de la ro- 
manit des Roumains, Les slaves que je viens 
de mentionner, employvaient dejă, ă leur manit- 
re, le latin vulzaire comme langue de coinmuni= 
cation, Ne connaissant pas Lexpression latine 
qui designe la paupiere, par le simple fait aw'en 
latin vulgaire on ne faisatt pas toujours une 
distinetion tre&s nette entre gena, palpebra „Dau 
piere“ et cilium „cil, ils latinisârent le mot 
correspondant de leur propre vocabulaire, ă 
savoir pohlupa, qui, transforme selon les regles 
de la phonâtiaue roumaine, survit encore de nos 
jours dans auelques dialectes de la Mountenie 
orientale. Mais ce mot pseudolațin Gtait en con- 
tradiction avec le systeme phonctiaue purement 
roman, Dovant des consonnes labiales (comme 
-D-) un u bref (comme dans pohlupa) mexistait 
pas, au licu de prononcer autumuinus, on pronon- 
[i en latin vulzalre atomnu, En outre =h- 
intervocallaue avalt disparu depuis longtemps 
de la langue latine parle, Or, en adoptant de 
leur part Vexpresslon awiils entendalent chez 
leurs nouveaux volsins d'origine slave, la popu- 
lațion romane, qui avangait en direction nord, 
adapla le mot ă sa maniere de prononcer, sub- 
siituant A la forme slavo-romane plehupa la 
forme rectilite pleopa, qui aboutit finalement 
A la forme moderne liticraire pleoapă. Cost 
un fait de raetlon linguistigue romane qui d& 
montre, A men pas douter, la profonde latinite 
des ancâtres des Roumains, La migration de 
cette population danubienne S'etendit jusawau 
nord de la Moldavie, et continua, dans la suite, 
vers lipit t de la Transylvanie, ou se 

pre „avec les Rou- 

arrives vi 


mat au Alee elan art it ae 
ntre roman des Munti Anunt 


eee 
ri sa e Abia 2 ŞI Vp i 


Un peu plus tard qută lest, se repttărent les 
cvenements decrits dans les regions occiden- 
tales de Vancienne aire romane sud-danubienne, 
surtout dans la vallce du Timoc, oii la roimanite 
Gtait profondement enracinte, La pousste des 
Bulzares obligea la population romane ă 6mi= 
grer. Une partie se diriseait vers le sud — 
ancâtres des Meglenoroumains — Pautre vers 
le nord. Passant par le Banat, oi ils setablirent 
en partie, fls avancerent jusawaux Muntii 
Apuseni, oii ils rencontrerent la population 
nutochthone romaniste, ă laaucile j'ai djă falt 
allusion ă plusicurs reprises, Celle-ci, qui 
Vepoaue de la premitre invasion des ves 
SCtait retire dans les montagnes, Ctait descen= 
due dans Ventretemps dans les valltes aban= 
donntes en partie par les envahisseurs, et s'âtalt 
meme tendue vers le nord, jusaue dans 
region de Maramourech, o se râalisa la râu 
nion avec les anctens migres des embouchures 
du Danube, C'est de la fusion de ces trois 
iovers de romanite, dont les parlers diiicraient 
en certains details, aw'est sortie la langue rou- 
maine d'aujourd'hui, . 

Les enclaves slaves uni existent encore de 
nos jours dans certaines rexions de Vancienne 
Dacie mont rien ă volr avec les cvenemenis 
auz je viens de rappeler. Îl sait lă dimmizra= 
tions secondaires qui se produisirent au moyen 
ge cet mâme plus tard. L/ancienne population 
slave, dont les vestiges survivent dans les noms 
de lieu ct les mots d'emprunt de la lanxue rou= 
maine, s'est fondue dans la population romane, 
en tant aw'elle mavait pas voloniairement aban 
donnc les endroits de leur premier tab 
ment, Malgre toutes les tribulations auxaueli 
la nation roumaine avait 16 exposte au COL 
des siteles, les Roumains ne sont pas, deyel 
des Slaves. Au contraire, ls ont su si ni 
les Clments €trankers qui ne ce: 

Wafiluer dans leur pays, Seua les Mas 


man out 

ts ânoqus i 
I 

i 


ini