Carpatii anul XIX, nr. 12-13, 15 iunie-15 iulie 1973

ANUL XIX, N. 12-13 








Director Aron Cotrus; REVISTA DE 


Deposito leka 


TURA SI ACTIUNE ROMANEASCA IN EXIL, 


15 IUNIE - 15 IULIE 1973 


arpații 


:M B197-198B, 








Redactor: Tratan Popescu 


IOBAGI SAU HAIDUCI 


RAIM vremuri aprige, în care sufletul 
omului se destramă din ce in ce, sub 
apăsarea atâtor nedreptăţi și urt. O lume 
se sbate intre viclenta comunistă şi do- 
bitocta occidentală. Sperante și aspira- 
Hi se irosesc In pârfolul ideologiilor neu- 
mane și indiferența interesată a celor 
ce-şi sie “realişti politiei”, O pâclă deasă 
se aterna peste națiunile captive, priel- 
mică pentru toți cei ce vor să uite și să 
se uite că socrijielul acestor națiuni le-a 
permis să se'nfotască astăzi! In bine şin 
Veisug. 

Acesta-i realismul lor: au uitat pe IERI, ca să se bucure 

de AZI, nepăsitori şi inconpiienți de ce-l aşteaptă MAINE. 
„ Sin fuga lor după câstigul svatertal îi 

barelor comuniste miltoane de oameni, am putea spune 
chiar; “l-au vândut!” 

Reacțiunea noastră, ca oameni ai unar țări cotropite, e 
marmală, deoarece constatăm. că toate perspectivele. unet 
'schimbăr! de situații se subfiază cu Jlece clipă ce trece. Am 
Hi crut ca națiunile occidentale să ne inţeleaga calvarul 
fentrun elan generoi să pună atavilă unei atâri de fapt 
ingrozitoare pentru nol, infositoare pentru ele, Injositoare, 
spun, pentrucă ani de-arândul au suștinut speranțele aces. 


LES COSAQUES A 


La division de VAlemagne est une bândăle 
ton pour VOceident parceauelle mermet. la 
construction de VBurope, 8t elle est una bend 
dietion pour VUnion Sovietiaue  parcegu'elle 
poe a Vimpulstanee Te paun aul S'est avan. 
că Vusqwaut portes de Morcou 








RAYMOND CARTIER 
(*Maten”, 2 Juln 1978) 


ON, non! Galmez:vous, ll np ont pan 

encore, Nous exnporlons, uțillaone Volrot 

de ehoe dâns Vespolr de Voua Inkpitat 

une salutajre terreur. Ta ne sont arriveă 

encore qwau Rhin, aux frontlăres de la 

France, en tout petit nombre, non polnt 

ae fougurux chevaux mala sur un 

Tupolev gbant, at ce n'est n! Ie plnlve nl 

In nngălka qulia brandisanlent dans 

Jeura manins, mals În fourehehte at la 

ccutenu de tnbie aux somptucux ban: 

aueta dun leur oftealt Iu enmatade Willy 

Brandt, pour fâter la nouvelle allance germane:soviătique 

1 şi em Avalt delă vu deux, Rapallo et In bomhe Rib 

benteonMolatat 

Mala celle-el Cetalt In bone, In durable, 

Ce nica pas dune alilance militalre aul Sagit. maia 

dune simple alaniee economique et induatelolle, dubite de 




















diat, au abindanai 


tor cotropiți prin mesagii de solidaritate și de dezrobire 
apropiată, pentruca azi să declare deschia că relațiile cu 
Estul Sau stabilizat şi pacea s'a Inscăunat. Pramistunile dă 
adintoară au rămas suspendate in aer, Si ast/e1 se inchis. 
tează în omul occidental tăcerea și indiferența, tar în cel 
cotropit neincrederea și desnădejdea. 

In țară, ca și în străinătate, o droate de indivizi sunt st- 
guri că zarurile sorții şi-au spus cuvântul, De-acum, ni-i 
inchis viitorul ca națiune liberă. Tot ce me mai rămâne, ate 
mulți, e să ne acomodăm situației şi să spleutm din bunu- 
rile vieții ce nt: cu putin). Unii o 7oc deja; ODosiţt da 
așteptare sau avizi de bucuria personală, se chircese în 
puținul ce au, sau se apropie şi se vând Ii/telor ce martiri- 
zează neamul, Si unii și alții nu văd decăt imedialul per- 
sangl, Neamul şi piitorul lut, le scapă su le este idije- 
rent. Desprinşi de Jrământarea nevăzută h mațiunei, acești 
“adnptați” au pierdut câteva din atribulele cele mal im- 
portante ale omului: mândria de a aparține unei maftint 
libere, sensibilitatea patriotică şi curajul aftrmârii. 

Astfel de indivizi, indiferent de poziția socială sau de 
cultura ce posed. au su/lete de iobagi. Suflete fără vlagă, 
fără. orgoliu, fără dor de luptă. Sunt cei ce acceptă orice 
situație națională, numai ei să fie bine; sunt cei ce se 


(Urmează pag. 2.) 


par Michael Sturdza 


PARIS 


civdită astronomiques qui garantiralent d la Russle Sovi&- 
tiaque, dans un, prochăin demaln, Ia altuatian souvărălne 
dis premitre pulssanee, militaire et dconomidue du mande. 
Tout au plus, avant la țin du proehain lustre, verrlona nous, 
saut imprâvii, dea maneuyres communea câlăbres en Rhe- 
manie, Palatinat ou Baviâre (modele polonnis, tehekoslo- 
que et touimaint, simple dămostraton de Ja cardinlită dea 
rapBorta MoscouBonn, mală qul pourraleut musai servie de 
salutaire avertisaomont un Liixembourg rtcaleltrant, ou 
4 un Lichtenstein ot Jes Jeunesses universitalrea ot pro 
prosalatea et le Parti Communiate ne seralent paa braităa 
ivpe lea egards aula mâritent 

TiRurope de VAWantiaue A iOural disalt le Gânra) da 
Gaulle, Europe de VOural A V'AMantiaue disent Ie cama= 
înde Breanlet et le Martehal Gretehko. Bt c'est JA deux 
chosea tout A fait difterentea, quoiau'l pulase en paraltre, 
Rn VRurope do ses râves le Gândral, aul comme beaucoup 
francais n'aValt JAmala ceas de raisorner politiquement 
anx le contaxte de Rolohahaten et de Sedan, vovalt In 
perpătultă d'une Aomgne rădulțe A la roaitiă de ce avale: 
avalt 66 avant 1914, perpotuită gunrantie par. Vintătăt 
Menuaue qu'valent În Rusala st ln France a malntenir 
cotța Douzouse situatia, I/Europe de VAtantlaua a lOural 
“âțalt dana VIdta frangalsa une Europe statigue, Europă 
dotune novel, alliance frapec-niese, asta taoite, pont 
pormotre au Gendral de Gaulle de dăclarer que 190, I9I4 
ut 1930 dtatent oubilâs — "C'est mol, de Gaulle aul vous le 


(Suite pag. ze a) 








d 




















descurajează repede: rmnt cel ce cred area 
spal ea inderga Ten și votnja altora, vata 
o) a fast din toate vremurile raeila 
neamului românesc. “Dacă nu ne ajută nimeni, ce putem 
[ice mol! —- 4 [ont geamătul de totdeauna al Romănului 
490 asteptat u&-! scape cinera. săi ajute cineva, săi ri- 
diee cineva. A stat cu capul plecat și-a în, hițit dominați 
e dominați, În spusele aicalei “Capul plecat, sabia nu-l 


Soarta noastră ca națiune va abătut intre 
aceste limite 
capului plerat, ce-și apăra mumai ochit ca tă poată 
E adevărat. ne-am păstrat ca meam în mislocul 
1, dar mam scris nici istorie și n'am provocat nici 
zau admirație. Am fost şi-am rămas tobagit epopeti 
tropene În eat pe mani/eriam și azi ca mentalitate și 
eptăm ca salvarea să vi 
deva. când ea € în noi pi prin mot. a din aJară, de un: 


Nu 
Ru ata isp nostru decât scâncete şi gemete. Fieca. 





țul “să nu supăram pe occidentali”, “să nu provoca d. 
A; : A 
roarea !i re 
n țară. -- Ca şi cum Ocetdentalii au vreun interea 


Da, trebuie să deventm haiduci 
11 Preseni 
turora, în dupta neamului trebuțe să daia aaa te. 
ile șă gălHâtm acest Occident din  toropeala ie Iei 
fuprina. Teba să aruncam, pe mesele verzi ale Conjerin- 


ânsete, ei dri 
e cele mal legitime, călcate în pieloare de Pure Oa: 


Pole. precum și voința noastră CITI impune. Trebuie 








E j 
Di 


pregătim pentru acest gest. Si nu-i putem pregăti 
voi” inainte de toate. mu ne-am patruns de acest iri 
haiducie. Totul depinde de noi, Să ne deprindem a gandi 
= Das lene să de im haiduci! 1 

venim luci! In sensul nobil a! 
vântului adică neinfricaţi, dârți, gata de sacrificiu, 1 

Pi prezenți în actual. Numai astfel ne vom regăsi în 

sin noi. Numai ast/el vom fi folositori neamului 





românesc, ast/el vom Ji un exemplu pentru cel din 
Intre lut iobăgese şi cel haiducesc, erilu! 
trebuie să-şi aleagă calea. Să nu ne descurajeze fapt 


iumea liberă trenează, îşi incropeşte afacerile cu ce! 
chinuete neamul și-și duce viaţa sub semnul dead, 
când ai nostri gem și suferă. E legea Jirii. Suferința altuia 
e totărauna. depărtată şi neînsemnată 

ulendi uita datorii morale 
Dar nauă, ca Români liberi, nu ne este permit să pai 


importantă e eliberarea [ari Sa nb 
A uita 
mane in mentalitatea trecutului vom, JA sepale par, re 
purilor e trătm şi mai mult ca oricand, tebagii Pati 
Misiunea noastră e alta, Noi trebute să ducem politica 


neamului cotropit ce-și agieaptă 
Zr a E tea Bas ii 
om, ar declara delinitică starea îneutu Pază 


DE OPINII Tineri și bătrâni, în grupuc! 
rau îndpoitaal ze datoria să pică dreptul pact 
noi sin sufletele celor ant are POm a diroaairim = 


în spiritul celor din Anei pri ami alduete, dus până la tr 
ju și ei Ya peeastă Infruntare înpra a mata, Pearl matii cort putea și ema 
cdăpească și ritgd gata să imăița i declăe e "e asc end 
deDeacă și ia gata să devină haiduci, est Oretdent sa-și rgoleulască tendinţele notate 
astebta iiberarea Tarii dela străini acă mu 4 : Pf 
CARPATII 








it 

ombreie nucieaire “porni de “yalOre Que Ja Tameuse 
bea diurne Tarce. aul faliait done dfendre je 

țiera de Yalta tavorabies A Ia France nusgi epice Ia ITOR- 
pd lazi Azimuts), deviendraient cenea de deux arte 
a ata E i eri ad par les deux parties inerea e 
tion Gu în pion S97letiaue. C'est dana ceite mâme pă 
i îi Ir. Pompidou se Presente A Vienne 


on Mao Me frontleres de Yal 
popă Aia aa d sp de tanka et de division moto 


ele a dell ua 
reconntanan, 
2 n ce Int 
Inimi pe de depart dune politique de conqubtae part 
aut, d'infiitration et de “persuastei till: 


ps et autant de fi 
Sin gi imita de Pola que ce sera panalble 
130 nuique et aux ports itallena de la Mediuaie 


dou. qui ne falsait aue badiner Tara i 
"darnination” ameriea, 
pa e. &videmment ne 
male i y at des Willy dt, et pire, dans 


dul concerne les auteee ae 
tours des 
intes auxque 
IXqUellea les Pula: 


lande 
lule div! 
properilena inumagiu 





LES COSA 








la pulssanen dest 
enstrut et armeă nude belLdee In 





de Jâehetă a eta bi 
en vi 
age du dangee Chi orumme Risaineer ne sren mâle UV, 
Hanks, loutes ces diviatans moi 
namidea de bombei ottiala cette 
4 modele, c'est. pour 


0. 1 Aceabior, le 
et] 
Evenement du sri E AMendre dans Îe catene ri 


Les 
parceque leurs kouvernerinie TE iMup Amricaln lenorent, 
straf 






positions politinues et atauea, onţ Ghent, Combi 

en de 
nișe par. îe lene (peeldentai A cute de) terteur 
Ceat Îce atemorznlle de Issanee militaire toriu 


ron nequia le priviltze aug. erfice A [art dont lea . 


» să palete i 
taieri: egal 
tiasent 1 





tion et de Nan-i 
Ie. Boviăi 
tudue ani 


| 



















LES INCONSEQUENCES DE MR. NIXON 


la defalte efface definitivement. Lilee- 
torat americaln a tenu sa promesse de 
voter pour celui qui lui avalt promis la 
palx au Vietnam 

M. Nixon se dibat cependant, dans 
les incertătudes, les negociatlons, mentes 
avec lenteur et... indiffârence par le 
câlebre plgeon voyageur de la Malsan 
Blanche, II va fallolr sy falre, alnai que 
les 6lecteurs americains qui attendent, 
avec angolsse, que ces năgoclattona en 
finissent. 

D'une maniere generale nous &tlons et sommes toujours 
pour la continuation de cette guerre et paur son extension 
jusau'aux frontitres chinoises, dans un effort conselent 
pour detruire la base territoriale des lorces communistes, 
Suns cela, îi n'y aura pas de veritable palx et celle mâme 
que les USA veulent signer “A tout prix” ne sera qu'une 
trâve. 

Mais les inconsâquences de M. Nixon ne râsident pas Iă. 
Larsqu'i a promis A pax, îl &tait sans doute sincere. Il 
pensait, surtout. tuer deux lievres d'un seul coup de [usii 
gagner les €leciions et gagner une palx honorable. Car, 
dans sa candeur de poiiticlen ambricain, ]] confond toujours 
ies subtilites dialectiquea des negociateurs vleteongs avec 
1a droiture et le fair-play des cow-boya texans. II croyait 
avolr convaincu ses partenaires communistes de la ntcesalte 
de Paceord sur la fin de la guerre, II leur cedalt tellement 
de choses, san mbme prendre le soin €lementaire de mettre 
san alle vietnamien au courant! Mala 1] oubilait lea tares 
de la mentalită communiste; plus on leur donne, plius lis 
en veulent: plus on les erolt combits plus lis sont mă 
contents. 

Et les exigencea, accompagntes d'astuces vraiment chi 
nolses, suirgissent chaque fols qu'on croit avalr mis fin aux 
dernieres pretentiona extravapantes des negocinteura com» 
munistes, Le temps pasae, |'Amerique s inqultte, le monde 


z ES clections sont dejă loin, le spectre de 


re 









les engagements de reduction ou limitation mutuelies 
de troupes ou d'armementa. acceptă par IOceldent 
sans aucune garantie pour controale eftectit de 
quelque'esptce que ce solt, 

Ja convention sulelde de limitation nucltaire conseontie 
par Mr Nixon et Kissinger lors de leur expedition î 
Moscou, qul ne tient aucun compte des prajectiles de 
super- mâgatonnage (actuelement, larme abeolue! 
que meuls )es Sovleta possedent, et ont Interdit aux 
Etata Unis lusage des armes anti-bombes dont În 
defense des villes et des centres industriels sovlitiques 
est dâla pourvue 

le consentement, apres quelaue rbsintance, A ce que la 
Hongrie ne solt pas considerte comme falsant partie 
de VEurope Centrale. ce qui permettra aux Soviets d'ș 
accumulee toutes Ies divislons Blindtea prevues par le 
dispositit d'atiaque de leur Etat-MaJor, vers la Midi 
terranee et VAtlantique, quelques solent les term 
des paetes de reduction mutuelle suxmuels on arrive- 
rait 4 Vienne ov A Helsingtars, 

- Yes tnormea contributions en matăriel, mâme atrată- 
gique, et en crâdita, accordâs dei A Pteonomie Boyle 
tiaue. qui ant permis au Kremlin de vainere toutes lea 
difticultea rencontrăes par leur programme d'atme- 
ment-avant-tout, 

ete, ete, ete 


Notons numai que Helsingtora et Vienne n'ont meme pas 
encore commenets, et que ce ne sont pas Iă lee saules capi 
tatea od les destina du Monde iibre sont contita A des maine 








rate) 
tement avee In politique ceni ine du 


traumatisă par la prolongation du conflit demande une 
veritable paiz, Pour les Vietnamiens du Nord (mobilimts 
depuis phus de 20 ans) ces contretermpa h'ont pă grande 
importanee. Bien au contraire, ila sp complaiserit, săra de 
pouvolr en tirer queiaue profit Pour les Americainia le 
ralsonnement ne peut &tre la mâme, et pour M Nixon, 
encore moins. Alors, il senerve, ei pour forcer la main de 
ceux avec lesquels M. Kisăinger flirte A Parie, Îl dtelenehie 
des bombardementa torrentiels sur Hanoi, On ne salt pas 
si ces tonnea de bombes ont atteint leur objeetifa directa 
«t indirecta, mais on eat sâr queltes ont bien Avranlă le 
prestige de M. Nixon 

Mais, awk cela ne tienne! Un prostige presidlentiel se 
peră et se regayne selon lea actions entreprisea par le per- 
semnage en cause. Et pendant que les năgoclations pari: 
stennes entre les reprisentanta de “Ho Chi et ceux 
de Thieu deviennent un veritable duel d'aceusations vb 
ciproques, M, Nixon entame dea negoclatiană pi 
le Nord-Vieinam, pour la reconateuețion de 
de pays raste par les bombardementa săuvages dun &n- 
nemi... inconnu. 

La guerre n'est paa une sinteure, Bt c'est encore molns 
une partie de plalsir pour ceux qul en supportent les con- 
sequences. Mais îl ne faut pas oubiler non plus qu'urie 
guerre (qui n'est meme pna finle) ne peut pas se trana- 
tarmer en une optration de placement de capitaux La 
guerre du Viet-Nam n'est pas une guerre elassique, trad 
tonnel atirontement entre deux nations qul se detestent. 
IL ș 4 dans ce confiit lointain dans une presquile asiati: 
que, une signification aul depazse la victolre on Ta dăfalte 
dun des beligtrantă Le subatratum impondârable —et 
que M Nixon zemble rejeter avec desinvolture-- touche 
nu probleme tdtologique des deuz monde qui văjfron- 
tent. Ge aul se dăcide dans la Jungle du MEkong etc să 
le sort d'un peuple, MAIS LE SORT DUNE CIVILISA! Și 

Une muerre qul suscite un te] enjeu ne dolt pat, maurii 
jamais „20. atze ipatite ara pe 002 8 , menee avec 
un tel mai dle ban-sens vi! une in 
conselenee. Une guerre dont dipend Parent du 
vu dn molns, dana Iaquelle se decident les lignes maltres: 
sea de Ia configuration politique de PRR mauratt Jumais 
40 finir en queue de polsaon! Elle devalt ponsate 
au sa dernitre conclusion: L/ECRASEMENT HOR- 
DES QUI MENAI VERITABLEMENT LA PALX ET LR 
MONDE LIRRE, Prendre en considâration que la pur: 
1e se trouve loin des USA n'est quun enfantiilage. A 
que des misaila intercontinentaux leș distances ne 
tent plus. Mais, Inisser cette enclave purulente Jă-bas, ul, 
cela compte, 

Parmi les innombrables Inconstauenees qul ont Jalanne 
1e3 anntes prtaldentieiles de M. Nixon, ce retralt des trou: 
pes mâricaines, aulvi de louverture des nepociatton bco- 
nomiauea et industrieliea avec lennemi d'hier, constitue 
Tune des plus retențissantes Un veritabile finseo, dont les 
consiquenees n'ont mâme pas attendu ln signature de la 
“PATĂ”, Lea Vieteongs et leura alles du Nord, soutenuă par 
1a Chine du pere Mad, n'entendent pas de În mâme ma: 
piere Ja trâve qul sest dtablie Pour cux, le depari dea Am& 
rienins est une “ptetoire” de leurs forces sur Je monde libre. 
Quant aux nâpoclations entamtes pour ln “reconii 
du potentiel industrie! nordivletnamien par les mâmes 

ieains, le monde communiste lea montee dejă comme 
des “reparations dues aur vaimgtieure par une natlom pain: 


ce”. 
Seuls, M Nixon et son Etat Major particulter, n'y volent 
ue du teu, Pour eux. la paix et la tranquilite sont rovenues 
ans le Sud:Bxt anlațique, grăce 4 la formidable vision po: 
litique du Prâstăent! Et ils senfoncent de plus en plus 
dans leurs inconstquencea putriles et danpereuseă Dour 
Tavenlr dea USA et du monde libre. Car, rlen ne peut dire 
us puăril et plus dangertux, dans lea elrtonsțances ne: 
ir et dovant une litologie servie par des tanatiqăes 
aveuglea, que de croite avoir mis fin A une guerre. pat 
simple fait d'avole signă une treve et dchanpt queldirea 


pe oana, consta! bat son plein loraque. 

is Vin ere 

alder In reconatruction d'un parel) gol, 
1ogte communiste, goutenii Ai, are 
une URSS sournoises e! se doclarant ou 


























Noile epurari ceausiste 


Când în “atrălueitoarea” Republică Socialistă Româna 
se constată că un anumit sector din câmpul muncii, o ri 
mură de activitate sau intreaga stnictură economică, cul. 
turală, ete, scărțăle, guvernul cască să-şi rupă fâleile și 
dă ordin să se execute “Planul A, B, C, sau D”. 

Fiecare literă corespunde unui grad de gravitate In de: 
lăsarea, criza sau neajunsurile ce stânjenesc fericirea po- 
porului român. Astfel, “Planul A" insemnează “aranjare”, 
adică se lau măsuri ce bagă In sperieţi pe bleţii -inserigi 
în câmpul muncit” la nivelul intreprinderii unde-şi inde- 
plinesc norma. “Planul E” e o treaptă superioară, ajungând 
să creeze “Duclucuri” serlosse tuturor, chiar dacă n'au nici 
In elin nuci în roânecă cu incurcăturile guvernului. *Pla 
nul C” vrea să spună pur şi simplu “curățire”, nu In sensul 
de lustruire a mașinilor şi-a duşumelelor, ci de trimitere Ja 
vatră a unel serii de incapacități nototii, cum numai In 
regimurile sovietice se pot intăinl. Cât pentru “Planul D* 
care are nobila semnificație de “deparazitare“, putem pră. 
ciza că atinge fără distincție între 15 și 20 * din munci: 
torii manuaii, tehnicieni şi intelectuali al țării pentru sim: 
plul motiv că guvernul nu mal ştie cum să se descurce şi 
are nevole de un țap Ispăşitor. 

Dar culmea e atinsă de “Planul MT”, cunoscut de prea 
puţini pub semnificația secretă de *mâturare totală”. MT 
ul se aplică cu precădere, orl de câte orl Guvernul simte 
că-i nevale de o lecţie serloasă Ja adresa (fiți atenți la 
nuanțe) “celor susceptibili de a crede că-l posibil ca urea. 
dată să conteste supremația sistemului, inteligența sefilor, 
realizările socialismului, abundența alimentelor, excelența 
filmelor „necesitatea orelor suplimentare de lucru zis vi 
luntar, importanța psiho-terapeutică a cozilor, bucuria Vo. 
luntarilor pentru muncile agricole, libertatea opiniei în 
România sau actualitatea permanentă a marxismeluls. Ve. 
deți cum e de simplu si logle! Numai motive pârgulte la 
căldura soctalismului ştiinţiile, Secția Valahi 

E de remateat sublilitatea sistemului ceaușist: Nu-i ne. 
vole ca vreunul dintre aceste motive să fi fost destoperit 
ca forma de provest colectiv sau de gândire personală, sper 
tru ca Planul MT să fie pus in aplicare. E de ujuna ca ne. 
cesitatea epurării să devină urgentă pentruca motivele să 
apară automat. De altfel, subtilitatea merge mult mal dei 
parte :nimeni nu-i acuzat "de a fi contestat... ete. Mult 
mai simplu. se inventează cazuri, se presupun situaţii care 
ar putea eventual impinge pe vreun cetățean să devii 
“susceptibil da a contesta... ete”, 811 de ajuns pentiura 
deslănțul M. T-ul preventiv cu o ferocitate demn d Ana 
Pauker și Gheorghiu Dej, Elevul Ceauscacu nu se lasă penal 
prejoa 

Pe această linie se Inscriu și ultimile epurări ce-au atins 
mal multe ze! de mil de cetățeni în RSR.O astfel e ne 
sură exemplară, la nivelul cadrelor tehnice, și superionte, 
Du mal avusese loe de mult. Motentul era însă rio: 
pentru o lecție de elvism socialist, având ca scop Pelulă 
rea” forțată a unora. eliminarea derinitivă a altor, 
Hizarea tuturor categoriilor neatinse prin măsuzile 1 
“cine Jace ca ei. ea ei ta păj 
ştle ce-au făcut cel pedepsiți 

In plus, se deschideau cătey ective promițătoare 
pentru noii recruți, leşiti de pe bâncile univeraitare (roi! 
dintre ei cu serioase state de servici în formațiunile acti- 
Viata). Aceșhia, mal ales, nu puteau [i deziluzlonaţi, atogizi 
țând 1 cereau un loc sub soare, chiar dacă cunbatiinața 
or tehnice sau Jocul râvnit nu corespundeau delgie piei 
Jităţilor personale. Be cunosc cazuri în care cetăţenii toti 
de Planul, MT au fost inloculți de către trei sotului 
Pentru A face treaba unula dintre eliminaţi. Inţeadeter, 
recunoaşte, e vorba de un alstem foarte oripInal porti 
1 se da de lucru la cat mai mulți incapabili și pene ru 
tace economii serlvase in bugetul anemie al se 

Natural, penktu o minte normală, astrel de mauri ex 
breme, anti'soclale și anti-umane, par de necomeegui e 
orice, țară din lume supusă oricârul regim captat 
cel eliminayi din posturile ce dețineau de mal Piti 
printro șiriplă deelzie guvernamenta 
care Bindicatele și Confederațiile respective Pus, 
apocaliplie, CU cc sata aeția Muta 03 i A 
lume ăr 7I solidarizat cu soarta acestor *năpastulji eg 









































ayer 
ate că 
Bine înțeles, nimeni nu 









































prevalează, nici umanul, nici profeslonalul, nici sortare 
Cel atinşi de măsura injustă n'au nici măcar aici se 


= 


de Serafim Bratocea 


plânge (și cine ar indrăsni!), când așa zisele Sindicate 
sunt simple anexe ale regimului! 

Dar poate, în România, au existat motive extrem de pu: 
ternice, care au determinant guvernul să la astfel de mă- 
suri radicale, Vreo conspirație a cadrelor superioare? Vreun 
sabotaj tehnic pe scară națlonală? Vreo grevă politică, des. 
cuperită la timp? Sau ma! ştiu eu ce complot ce punta în 
primejdie intreaga structură marxistă? 

NIMIC! Cine și-ar putea imagina astfel de acțiuni intr'un 
regim infipt în inima tarii prin teroare, menținându-se 
prin teroare şi răspunzând la cea mal neinsemnată impre: 
ale de nemulțumire tot prin teroare? 

In primul rând, în regimurile comuniste nu-l nevola de 
cauze precise. Al doilea, biciuirea periodică a pâturilor s0- 
clale “mai răsărite” e obileatorie pentru a se menţine “dis- 
ciplina”. AL treilea, in cazul prezent, regimul simțise “ceva” 
nedefinit, cu 1 de amenințare posibilă 

— Un fel de intesificare generală a nemulțumirilor (Lip: 
surile alimentare ma! ales au depăşit orice margini) 

O atmosferă nedefinită de ostilitate rață de palavra- 
aeala inutilă a guvernului. (Discursurile nu țin nfelodata 
mal puțin de şase ore, fâră fond și fâră formă), 

O răbuinire incipientă de mat mare libertate In sânul 
studențimel, (Studenţii au inceput să caute un alt ideal 
care să-l satistacă și sulleteşte), 

- Un murmur “pipătbil” in rândurile muncitorești con: 
tra atâtor și atâtor privilegiați al “regimului egalitar” ce 
ÎI se promisese. (S'a scrls puțin în străinătate de necazurile 
muncitorimel române, care s'a cam săturat de “dragostea” 
ce-l poartă partidul) 

Intr'un cuvânt, “mărunfișuri” inerente oricărei vieți: în 
societate organizată, Dar pentru guvern, toate aceste -temn. 
he” nu puteau fi admise. Fără ascultare și execuție oarbă 
regimurile comuniste se prăbuşesc. O lecție usarloayd” se 
impunea, Dealtfel „greul nu era lecţia ce tretiula dată, ci 
gmotivarea! e), Adică, ce categorii sociale saw profesionale 
să plătească de data aceasta impopularitatea regimului și 
ncliniştea guvernului. (Deoatece, oriec-ar spune: Apărăturii 
țomunismului, când se fau astfel de măsuri draconlene, 
fără nielo explicaţie Insemnează că regimul nu ceata 
sigur de e). Caută prin toate mijloacele să se facă temut, 
Penţru a menține in permanență o atare de teroare şi de 
frică generalizata) 

De data aceasta sa recurs la două motivări principale, 


fe ma! nainte fuseseră intrebuințate ca simple cause tal: 
are: 


Neatillerea la Partid, 

îpRude În străintate 
ar ca masura să pară Inte'adevar mot w d 
sa mal adiogat și “necompetența profeutonată re 
Pe aceste baze, “Planul MT" a expediat je somaj neplă- 
it fi infamant câteva zeci de mii de Români, Tia Rt: 
We Cădre specializate, greu de inlocuit, şi care Da Ingroța 
rândurile dușmanilor neimpăcnți ai regimul, arat dacă 
Şor A! nevoiţi să tacă şi să suporte umilința Iar ca umilința 














să flo şi mal mare a propus “in co ii ] 

a ti a pensație” acestor 
oiumeni (diplomaţi de scoli tehniee, licenținți, die.) apese 
cleleze cn. lucrători in fabricele da i 


bre sintetice sau de 
Vumpac, unde mâna de lucru e insutielontă IA ustuC ep6AU de 
URMA, SCOALA DR UCENICI în ramus ap OR 
Mulţi o vor face, sărmanii, Cn Bă nu moară de Ioame!... 
In tehimb; guvernul, va Jubila astistăcut ue n fi pus în 


Practică “nivelarea” socială, egalizarea | 
nivelul cel mal scăzut % BCE UD La 


Aceasta ultimă epurare deschide o si 
profi Alonale şi politice. Măcar de-ar deac 
ce ling rigimul şi vor să ni-l impuna cu forța Brin. 
re, eonateințele profesionala cenr Irobial ai (Odai pe 
16M, eltâm. pe cele mai impreslonnntae 
ja An regimul COMuniat nu există nieto siguranță a ser- 
sa inu: 0700! Oamenii muncii — funeționari sau luken toi 
se pâsesc la cheremul Ruvernulul, bu i A 

an regimul comunist nu ezistă nfelo apărare uindiea- 
la. Nu te poţi plânge nicăleri. Nimeni nu te apără. 
rustupiti TERIMul comunist nu eztată niciun drept de. apel in 
vatiție, sau măcar de proteat. Cine lar facă ae expune la 
cele mal teribile represalii, 


mai pn. TERImUI comunist reciclarea are loc totdeauna spre 
nat fos, 











erle de probleme 
hide şi ochii celor 








(Urmează pag, 8.) 





Israel ataca, jjusticia para los arabes! 


miercoles 14 de mayo de 1973 la Comision de 
ÎN sina Humanos de la Socledad de a POEM: 
nes Unidas ha condenado a Israel con 18 los 
contra y 10 abstenciones— por su cinica y ie A 
nente agresividad en los territorios ârabes ocupados. 
La mencionada Comisiân, lamentando las pete 
alteraciones provocadas al IV Convenio de (en ra 
—relacionado con el trato de las poblaciones Cl 
a las que Israel ataca con predileceiân-—— conside- 
ra estos ataques “crimenes de guerra y al că 
contra de la Humanidad” y pide a ital ZE ti 
inmediato de la colonizaciân de los territori SA a 
bes ocupados y la anulaciân de todas las me ra 
tomadas para que cambien las patilcuuai safe ă 
sicas y la composiciân demogrâfica de estos terri- 


torios”. 





Campos de re/ugtados drabes de Palestina 


La Comisien se declara “profundamente, preocu 
ada por la destruceiân de las viviendas de la ex. 
Propiielân de los ârabes, del mal trato aplicado a 
os prisioneros de guerra y n (708) erati de 
arqueologico y j 

E Ea da a reculsos naturales de estas tierra 


Hemos reproducido el texto de esta soon an 
tal como lo publica el perlodico “Le zl sa = 
de marzo de 1973. En la misma pâgina tata, 
el cuadro de un reportaje enviado desde Aa Li 
B r Andre Scemma, el corresponsal del Rata 
Israel, la intormacion con ietras grant li 

08 a 1n spera de un desenlace, Washington Ape. 
cia que Israel debe ser dotado con una nplas 

le disuasiân” e j 
a pe constituye el grito de triunto de le 
seora Golda Meir, pero al mismo bete a 4 
vafiosos informes que pueden determinar un cam, 
bio radical en la pori înia MEDRole fetale, 
es que no tardară en p' n 
lo Unidos de Qotar a Israel con un 
t de disuasion. N 
Saele at. en qut medida los vitales inte 
Tene americanos Telasl ot e, se El pole ti 
5! rificados para satisfac s 
Sa imbleiones de Israel, las cuales ensangrientan 
o Oriente. a A . SA 
i EI 'corres msal del periâdico “Le Mondo Ea 4 
raci, Andre Scemma, empleza xi nl A po 
a ta geelaraclen, e 40 side Meir en su via- 
Baba a la s 
În A ipaiungton? “Despus de haber atravesado 








rai, aa NIEIE 
| ea es aia bet E (ap 
DE, e Se 


pr 





n de atojar 
'a humillante, inhumana y promiucua 
Ore Mandra derenas de Tamillas drabea de Palestina. 


dos israellea 
ei trda del paso de los comani 
gi ie Tuimas W Aud fana 


miles de tormentas, Israel es hqy dia como ui 
que sigue su ci 
nubes en el hori 
mano fuerte.” 
Esta mano luerte es 


Lo que 





Na nave 


bre un mar tranquilo y sin 
pia SAL timon de la nave hay ună 


la de la seora Golda Mai 
ho por “Gol: 
afirma que el vlaje hec! 
Amară Eta oa tUnidos ha climinado todos los temo- 
res que parecian fundados. 
EI pesimismo de los que vi 
laciones americano-israclies s 


indo. 5 
Pt RR IE CAI buenas relaciones se san reali 


las situa: 
a „ siendo en relaciân con 4 
să obligaban a los Estados Vela Arta A 
formar lo que era provisional en elle aia 
obligaba a A voralar los intereses v! 


clan en las buenas re 
dlo un efimero fenă- 


nomia Americana a los intereses dei Estado de Is- 
rael, el cual desea representar en el cercano Oriente 
lo representaba Sparta en la Grecia antigua. 
13 de marzo la sefiora Golda Meir evocă de- 
lante de sus ministros el largo camino emprendido, 
Yy al final del cual Israel encuentra a su lado una 
administraciân americana que le abre ampliamen- 
te sus arsenales militares y le asegura un apoyo 
diplomâtico y una sustancial ayuda econmica. 

A pesar de ser precedida en su visita a Estados 
Unidos por el rey Hussein y Hafez Ismael, conseje- 
ro del presidente egipeio Saadat, la sehora Golda 
Meir ia encontrado a los dirigentes americanos 
poco dispuestos a ejercer preslones sobre ella. La 
desagradable impresiân producida en el mundo por 
el caso del Boeing libio no ha provocado ninguna 
hostilidad por parte del Departamento de Estado 
americano contra el jefe del Gobierno de Israel, nos 
informa el corresponsal de! periddico “Le Monde” en 
Jerusalân. 

Para los intereses Judios, el periodico “New York 
Times” es considerado como el mâs fie! defensor 
de Israel. Su influencia en la vida politica y eco. 
nomica de los Estados Unidos es abrumadora, El 
“New York Times” publica una noticia que ha te- 
nido una gran resonancia entre los Arabes, acredi- 
tando la conviceiân de &stos que los Estados Unidos 
practican un doble juego: asegurar por una parte 
a los palsea Arabes que desean una paz justa entre 
Israel y los ârabes, pero que al mismo tiempo busca 
asegurăr a Israel una superioridad militar aplas- 
tante sobre sus vecinos Estados Arabes, 

iQu€ comunicaba el “New York Times” para for- 
talecer el espiritu agresivo de los judios? 

Que 80 aviones de caza y bombarderus Phantom y 
24 Skywak serân entregadas a Israc) er el mea de 
enero de 1974 y que una ayuda tâcnica y los equl: 


LES INCONSEQUENCES 


Ebiin, pour arriver au comble de |inconaâquenee, M. Ni 
x0n arrive d an dedoublement de sa personnelită at A a 
atiitude envers ses ennemis de ja vele (et de averii) 
fuand 1 traite & 14 fois de Îa rermlse en orâre de itur po. 

tie] industriei, tout en rearettant que la palk ne sut 
completa, ni solide 4 cauze d'eux” et en Ie menacăt 
fe repreaalles sanglantea sila ne se soumettent Bas Int gra 

accards de Paris. Ce aul est 
tun tăiat 1 003 aul est un peu trop, mâme 
pourrait bien que de tele meândees diplomatia 

lu) rotombent aur les dei ri 
1 putâdazet x gta, et Ia douehe placate aut lui 












Basile Rutasko! de la Kaleone 


= 


ua 2 


serân suministrados permitirân a la indus. 
p9ă DU lutica de Israel producir aparatos Super. 


Andre Scemma comentaba asi la noticia del “New 
York Times” en e€l periddico “Le Monde” del 16 de 
marzo de 1973: “Si hemos de creer el rumor que 
circula desde hace mucho tiempo sobre esta cues- 
tiân, el “New York Times” se ha retrasado en la no- 
ticia. Desde hace varios meses los que ven aviones 
sobrevolando Israel exclaman con un aire de co- 
nocedores!: “Son aviones Bleiberg”. Me he informa- 
do y no se trata de un nuevo tipo de avi5n, sino que 
es el sobrenombre dado al avion Super-Mirage, en 
realidad un tipo de Mirage al cual se le ha incorpo- 
rado un reactor tipo Phantom. Bleiberg es el nom- 
bre del ciudadano sudafricano a quien el doctor 
Barnard hizo el primer transplante de corazân. 

Estos aviones, que, segiin parece, estân ya en ser- 
vicio, han sido realizados con materiales producidos 
en Isrăel, lo cual es una garantia que los judios se 
han asegurado contra sorpresas siempre posibles. 
Un embargo puede llegar răpido a Israel, en donde 
no se ha olvidado la lecciân de 1967, En los circulos 
politicos se dice ablertamente que por lo beneficio- 
sa que puede ser la amistad americana es preterible 
evitarse un Juicio estricto sobre el asunto. 

Normales medidas de precauciân. 

Pero tanto la noțicia del *New York Times” como 
las explicaciones dadas por el corresponsal del pe- 
riodico “Le Monde” en Jerusalân ponen de relieye 
la complicidad americana en armar a Israel para 
asegurarle una superioridad militar absoluta sobre 
los paises ârabes, con el fin de obligar a &stos a acep- 
tar las condiciones que les serân impuestas por d 
Pobloria de Golda Meir, ofreciendoles una paz 


Paris, 1973 Alexandre AL. FILISANU 


Doctor en Derecho y Teologia 


NOILE EPURARI 


Dar concluziile politice nu-s mai 

puțin importante, Dacă 
perne Pta i in an diepretul “pentru 
urilor comuniste, concluziile po- 

Mtlee fac dovada slabielunei lor. ile 
la Când “nea/illerea la par: 
Ma sau raptul de ca avea rude în atrăinățale: Dot duca 
va auaacă Mdlvidului din câmpul muncii, insemnează că 
ebligania Punetul culminant al Josnielei şi neomeniel. Prin 
Stiu i Pat gre Eta da 
, libertate de care fac cai 
uceenşi comună Când sunt In opoziție, E a josniele acra 

ri 


1 imi 
Lă. rii IF ca ne dovedeşte cu prisosini AI 1 Ro 


[ 
din uneţii în poulerea Ja partid CU riscul de a În eliminaţi 
Ingrozita neta motivul rudelor in străinătate e şi mal 
plecat în dept multe din acesta “rude ciumate” au 
cel “pedepsiți ră inaintea răsboluluj, iar mulți dintre 
În vinovați cu pi Hi Y Cunosc. Intrucât cel din țară at 
muntată? acă aceste rude ae politica anti-co 
tii mult chiar, cea 


mâl mare parte a Românilor din țară 
pude. Date granița, sunt siropii rau ereu d 
ul în astfel de cena A ePIierită pe care-l aplică pUver- 
Tare depâgagua gtauri? Neomenia acestul criteriu de eptu 
din ateăinbtata piete DATEINI, deoarece un. singur Indivlă 
bă a părinților fagi co matilul baza de eliminare din slul: 
or apropiate și urati autorilor, unchilor, verilor, rude: 
"AU chin: ii ate după bunul plne al reg 








tota 
lut de teroare și sure Bucuresti erede că acțiunile 








1 Umpul când, 

tei aaa Bpul nd. “Durârile periodica ale bieţilor ni 
4 tra event o stnura și duri mul 
EA ivineie roşii Toze et-o umile oi vitae 


Borafim BRATOOEA 


Les mesures “anti - casseurs” 


A France passe une grave crise d'autorite, 

tant morale que polițique. II est vral que 
Vune n'est que la consăquence de lautre. 
Mais, pour son prestige en tant que 
patrie symbolique des libertes modernes 
et pour son gouvernement en tant que 
dăpotitaire du respect pour ces mermes 
lbertes, les dernlers tvenementa dans la 
politique intârieure, au mola de duln 
1973, resteront comme une tache nolre 
dans J'bistolre de la V-tme Răpublique. 

Je sals, Je sals, on va nous râtorauer 
que les mesures prisea par je gouvernement ont tă jus- 
tement des mesures d'autorite qu! nlent Ihypothtse dune 
erise. Que de plus ferme comme attitude que de faire 
appliquer la “lot anti-casseurs” contre les formations 
uxtrimistea de gauche et de drolte aul menacent Vardre 
pubile par leurs manilestations tempâtueuses!... Selon le 
critere gouvernemental il n'ş a de crise de quelaque ordre 
que se solt, ni dans Laction ontreprise par lui ni A Thorlzan 
de ]a politique qu'il mâne. 

Nous avons le regret de lui confirmer qu'il se trompe, ou, 
ce qui est beaucoup plus grave, qu'il selforee de tromper 
Lopinion publique et sa propre conselence. Car les mesures 
prises aprts les tvtnementa du 21 Juin 1973 montrent 
exactement le contraire de ce qu'il veut noua falre erolre. 

Ye ne suls pas membre de LORDRE NOUVEAU el Jai 
toujours eu une attitude en quelque sorte neutre envers lea 
activităs et les principes dâfendus par ses adeptes. Je regar- 
dala ses eflorts dans je domaine politique national comme 
un contrepolda prometteur devant lavalanehe territlAnte 
dea slogană et des agizsements violenta d'une pauehe [lare 
de son nombre e! de sa renomrmte de “casse-queules”, Car, 
11 n'est pa donne A n! dilatnment 
dana la prese, 
tona 














n 
7 contre 1000, et Wavole comme seu! polht d'appul son 
umour poue la France 

J'admirals de loin ces Jeunea pens deeldta, prâta A se 
faire massacrer pour dWfondre la nation trancalia du 
danier que reprisente l'arrivăa “sauvage” de mililons d'in- 
dividus d'une autre race, dune autre mentalită et du 
daner que reprăsenteralt Iimplantation au cocur de cette 
Iatinit6 francalse, d'un syatâme marxlate Inhumain, tyran: 
nique et totalement ttranger A Ieaprit de la Baţion 
francalse, Je lea trouvala admirablea et timâralrea, alnsi 
au'il se dolt A des gens qul alment leur terre et qul pensent 
A Vavenir de leur soclâtă. Je leur souhaltala de loln, de 
mon. anonymat, comme dans une piere muelte, auila 
persăvtrent, auiiis portent toujours plus haut la Mamma 
de leur ideal, Mala, Je eralgnals pour leur avenir, 

Aujoutd'hul, aprta leă mesures arbittalrea prisea par le 
pouvernement. aprâs le silence lenoble de In “grande” pres- 
se frangalse, apros lea attaquea plus limobles encore de 
toutes Jes organisationa pauchiates et pauchistantea contre 
cote âmanation da J'âme francalse, JR NE CRAINS PLUS 
RIEN, Par cette coalition dăclenehte contre cux, non pas 
parea qu'il nvalent enfreint lea lol en vigueur ou comis 
quelque Infraction grave, mais parce auiis avalent fait 
preuve de leurs vertus. FORDRE NOUVEAU a dâmontră 
qu'il est devenu INDISPENSABLE A LA SAUVEGARDE DE 
LA NATION FRANCAISE 

Cetta affirmation peut paraitree audacleuse dana la con- 
Joncture actuelle, avec Varganisallon, dissoute et plusieură 
dirigeanta emprisonnta. Mala Il sagit Ja d'une circonstan: 
ee patsantre, a aurtout d'une elrcânatanca absurde dtant 
donnâ tea faits et Vatmosnhâre aul ont provoqub aa 
jutian, II n'est jamais inutile de rappeler ces falta: 

L'ORDRE NOUVEAU, organisation, politiaue resonnue, 
dont plusleura membrea ont prăsantă leur candldature aux 
derni elections, recoit Wnutorisation paur une rtunlon 
publique dans un local fermă, pour le 21 Juin 1073, A 
Yheure_fixte, plualeură centainea de personne sy trou: 
sent. Beaucoup aynient S14 interpeltes par dea groupea 
cummunistea masata dana lea environa, d'autrea mme em 
pâchăea darriver, ou moleatăea. 

Pourquol cette atmosphâre de tenalon? Parca que la LI: 
GUR COMMUNISTE, lalle trotekiste du communiame In: 
ternational, dirigte par Krivine, avait decidă d'intordire par 
1 force eatte manifestallon “/aselate” et “ractata”, anto- 

d vernement. Dana ce but. Kriyine, 
ale mobili Jea forces de ehoe de In 








3 





cependani 
instigateur connu, 





DA 
în 


par Jean Philippe Maurras 


Ligue Communiste „avec lesquellea îl voulalt onvahir la 

rtunion et mettre en plăcea les */ascistea”. Tout cela au 

nom de Ja liberte de manitester son. apli politique, 
Selon les informations de la Police, de 1200 indi- 





vidus, armts de barrea de fer, casquts et eux 
= i 
VEAU, tandis que d'autres armes de la mâme ma- 


Eroupes de 
nltre attaguaient lo siepe de TORDRE NOUVEAU quis 
saccagealent complttement jusau'ă la dernitre ehalse. mal- 
traitant en outre les quelques personnea aul s'y trouvalent, 
La Police a do intervenlr, pour empicher ces Rroupes 
d'atteindre Je Palais de la Mutualită. Les choca ont done 
eu lleu entre lea agents du gouțernement et les 
Pendant ce temps, les membres de /ORDRE 
tenalent leur rtunlon. Lea rezultate ont 6tă tout A falt dana 
la ligne de lanarchie communiste: plus de 70 pollielera 
plessts, dont plusieurs dans un &tat grave; deux voltirea 
de police brâites pendant qu'elles tranaportalent des bles- 
sâs vers les hăpltaux, pas un communistes n'a 4tă best, 
les ordres tant de ne pas provoquer MATIA ces ma: 








dă 
dentrer en contact avec les proupea de dâtonse de la 
răunlan, 

Que! a tă le dinouement de cette histoire? 

Lun des plus incroyablea quon pulsze rencontrer dans 
notre monde par lul-mâme incroyable. Le Gouvernement, 
sous le prâtexte de la dătense des institutiona demoerati 
ques, a mis en application le texte dune lol recente, appe- 
Me “Lol anti-casseurs”. Quant A lintention, le gouverne- 
ment merite des applaudlssementa. Enlin, on peut penser, 
ces communistes et anarchistes. qul se erolent tout permis. 
vont âtre punis conformâment A Ja lol G'âtalt eux aul 


lan, 
ctalt eux qui avatent Incendlă des E de la 


et en A hi nomi ie d'agenta i 
Vordre. t PAI MI, N PERETE que cette pe atat 
supporter toutea les constaueneeă. 

Pensez-vous)... L'occaslon dtalt trop belle pour ne. bd 
Tnire mouche deux fola d'un Bau) coup, E le gouvernameni 
dtcide d'Interdire_ la LIGUE CO! provocat 
vi eriminelle et ORDRE NOUVEAU aul avalt suportă lea 
xatlonă sans mâme pouvolt intervenir pour se dofendre. 
Krivine A 6tă arrâtă, aprâs avole defendu sa hese A la 
tălevislon, mals en mătae temps que ul, plualeurs dirlieanta, 
de VORDRE NOUVEAU auxuuels la preaăe n'a mâme, 
fait alluslon nominalement. Cette attitude n'est pna 4 
mante de la part de In Toltvialon Francaise oă regent lea 
Tulfa, ni de In Presse ob dominont tant lea Juita que lee 
communistes. Pour cea deux catâgoriea de “cil feat 
şals” 1 n'y a auun dangere DERNERA TPAR, Qi 
LA FR: «t vi arrivăa A se rondre compte du pâril 
aue ceă deux catăgoriea de eltașens reprâsontent pour leur. 


imolns, que le Gouvernemant als 
libertăa, 











pays. 
II est dtonnant, 
Ra lut qui parle de Ja dâfonae des | aul autorise 
1s râunlon d'une organisation lâgale, mais qui la Irupae de 
1n mâme punition qu'il emplole pour un groupement Anat: 
chique declară. Le moţit eat absurde, pour ne pis dire pub 
til: ÎI est mâme anti-Juridique. On ne peut pas LI 
auun pot dea intentiona non mises en action. On punii 
le fait en cause. 
Pa fait en cause ceat Vattaque de ln Ligue CAI U 
ama tă Arina 040, map Pagal i e 
ollce, A la 
DIE dela. Vinterăleuon, d e ii 













biessta pt des dâgâte mi 





"toat [A mutiatent 
Vabus d'autorită dant | 
VEAU. Latitude du gouvi 


sion A Vegară de la LII 
dclslon d interăietlon 





INCEPUTUL| SFARSITULUI 


Semnele ar îi de necombâtut. 

Pe de o parte —ni se spune —asistăm Ia o ofensivă di- 
plomatică sovietică de-o anvergură neobişnuită, tinzând să 
neutralizeze orice ințelegere intre Europeni pe tărămul de- 
finitii agresorului, al securității continentale şi-al statu- 
quo-ului politie detinit In Yalta. Pe de altă parte, se cons- 
tată o intensificare a acțiunilor Partidelor Comuniste din 
Europa Occidentala pe tema forțelor de lovire, a serviclu- 
Jul militar obligatoriu şi-a pacilismului. In sfârşit, se În- 
trevede —ca o consecința logică a dialogurilor USĂ-URSS— 
retragerea forțelor americane din Europa, 

Aceste trei semne n'ar mal lăsa nicio indolală asupra 
soartel pe care viitorul apropiat o rezervă Europel în care 
trăim. In câțiva ani de zile întreg Occidentul star păsi In 
cheremul tancurilor sovietice. Ne mal existând nicio do 
rință populară de apărare a pământului natal, niclo forță 
armată organizată modern şi amplu, nlelo unitate ameri: 
cană pentru a aduce aminte sovieticilor că ea formează 
legătura simbolică de prietenie Intre Europa Oceldentală 
E USA, Rușii vor fi tentaţi să se Intindă până la Atlantic. 

ivacel *a/ârgit ipotetic” trebue să ne făcă să ințelegem 
că traim deja “inceputul sfârşitului”, 

Unii au inceput să creadă în această ipoteză pesimistă ca 
u posibilitate de care trebule să se țina seama. Alţi! au 
transformat-o chiar In teorie şi-l dau o Insemnitate exage: 
rată, Or, Nimie, dar absolut nimie, nu ne îndeamnă să 
credem in =/atalitatea itorică” a acestui desnodamânt. 
Cele trei semne descrise mal sus. sunt poate ceva mal 
accentuate azi decât ierl. Aceasta nu însemnează că mâine 
vor continua accentuarea pentru a deslănțul consecința ul- 
timă. Ele pot evolua, se pat modiflea, din motive necunos- 
cute încă, sau din cauze deja previzibile și veriticabile, Să 
le luăm pe rând: 

1. Ofensiva diplomatică sovietică urmăreşte fără In- 
dolala dislocarea şi schimbarea opiniilor occidentale, Dar 
nu putem aduce acestor Occidental! insulta de a nu-și da 
seama de manevra comunistă. Si chiar dacă infiltrările 
marxiste sunt importante, atât In guvernele din tările apu- 
sene cât sin Comisiile Internaționale ale lumii În care 
trăim, nu-i mal puțin adevârat că această ofensivă În- 
tălneşte o opoziție din-ee- in ce ma! indârjită, Ofensiva so- 
vietică e prea cusuta cu aţă albă, In plus, această accele- 
rare şi insistență diplomatica şizează, în acest moment. 
un scop precis, o etapă: Conferinta pentru Securitatea Eu- 
ropeană. Ca totdeauna, Sovletieii atacă masiv, convinşi că 
artileria grea e decisivă într'o ofensivă, de orice natură ar 
fi ea. Natural, În asemenea condiţii, presiunea capătă o 
extindere mondială şi o colaratură cataciismică. Apol. aran- 
Jamentul industrial, șantajul economic şi preslunea inter- 
nă apar in toate convorbirile ca elementele cele mal vâla- 
bile pentru a slăbi o intransigență, a smulge o promisiune 


























“Anti - casseurs” 


detendu par aucune presston de masses TI y a tant de JA- 
cheta dans le monde! Et avec quelle faciliţă on se venge sur 
1 aiba! 
mal est fait. La bâtise accomplie, I/hiatolre n dâjh 
enregisted tant Verreur comimise que Vinjustice falta " 
YORDRE NOUVEAU. Le Gouvernement est trop aveugle et 
trop falbla moralement pour regarder les falts en face. II 
se contentera de sulvre une ligne sinueuse qul lui garantira 
y -t41) In “sympathie” dea toteea de Ia gauehe. Bacri- 
er, sil le faut, JORDRE NOUVEAU dans ce but, ne lui 
pâna pas comme un crime; molns encore comme un 


clde. 
1] a, cependant, dana Ia vie, ee awan, appelle es tm: 
ponderables. Et ces impondârublea ne sont Pia seulemneni 
d'ordre apirituel. 1la se manifestent parfols dana Yordre 
soelal, politique ou tout simplement individuei, /homrne, 
cu In couehe sociale, ou la matlon dans ton entamble de 
[i Fe EI arrivent & comprendre une VERITE 
16 %00 le 0 lene Deat Ma our 108 Vaca Vera ce 
vârite ave Jinjuatice dont an la frappe ou es necusationa 
dont om aecable, 
exactement Ia situation dani 
1ORDREi NOUVEAU, trapa dm Matia. Atata aratate 
vuans. MALA, Al sea embrea restent In6bi 
ol, malgră les vieisaltudea actuelles, rien ne pourra 
păcher que sa VERITE ne ressur Alaza 
e ca essul et ne rempliaae Y 
i NOUVEAU ă . 

ai aura ee Jour-lA sa plus belle re: 

Je Te souhaite de tout eoeur! 





















sau a câstiga 0 rege, care să le asigure realizarea pla: 
tic prevăzut. 

nului litie, pie Asemenea procedee svâriite în circuitul 
diplomatie şi sptculate în circultul opiniei publice, produe 
5 molinişte generală și fac. să Inflorească teoriile cele mai 
ivaurde. Dau impresia neplacută că lucrurile se precipită şi 
în desnodamântul fatal e iminent. Exact ceeace urmăresc 
Sovieticii pentru a cere şi obține cât mai mult dela Sta. 
vele Oceldentale. 

In momentul de față, interesaţi la maximum să Isbuteas- 
că impunerea punctului lor de vedere la Helsinki şi Vlena, 
Sovieticii procedează În un fel de “deschidere” economică 

i industrială a frontierelor, Speculaţia e clară: în schim: 

jul unei intensificari a schimburilor comerciale şi-a unei 
implantări industriale pe pământul sacru al Sovietelor, nu 
cer partenerilor oceldentali decât “so lase mal moale” în 
discuțiile asupra Securității europene și In cele asupra ar- 
maămentului şi-a forțelor militare. 

Procedeul, susținut cu incăpățânare, a deschis totuşi 
ochii multora. Analiza exigențelor sovietice n'a Intârzint, 
atrăgându-se atenția Guvernelor interesate asupra faptu- 
lui că “micile cedări” cerute de Ruși ascund “mari conte- 
cințe” pentru soarta intregel Europe. SI chiar dacă nego- 
elerile economico-industriale şi-au continuat cursul într'o 
atmosferă de reciprocă eutorie, s'ar putea ca Sovieticii (In 
cele două mari intâiniri continentale din acest an 1973) 
să aibă surprize neplăcute pentru prestiglul lor de diplo- 
mmați abili. 

Oricât am detesta procedeele Intortochiate ale guverne- 
lor democratice occidentale. nu putem nega inţeligența ce- 
lor responsabili, cu atât mal mult cu cât ar fi vorba de 
propria lor pierdere. Deja se vorbeşte de “apărarea Euro: 
pet” pe un alt ton şi sub un aspect ma! concret, de când 
Nixon şi Brejnev au avut “indelicateța” de a-și aroga domi- 
narea lumii. Deci, ofensiva diplomatică rusă, pusă în miș- 
care cu surle şi fanfare, se găseşte oarecum Intro Înfun- 
dătură, ce le va bara serlos intenția de a impune, fără opo- 
alţie, vederile lor asupra Securităţii sau staționarii de forţe 
in Europa şi limitarea armamentelor. 

Această ofensivă diplomatică a deschis probleme, a pro- 
vocat neliniști, a dat chiar rezultate reale, dar n'a reusit 
să sdruncine opinia și nici să impună linia de conduită a 
guvernului sovietic, Am putea spune că, din contra, a cris- 
talizat o nouă viziune europeană și dorința de a grăbi apro- 
plerea politică (deci de apărare) a țărilor occidentale. 

Natură), rămâne sijianea nețăzită a comuniștilor v-a 
celor infiltrați prin diteritele posturi importante din Occl- 
dent, a căror preslune clandestină ar putea avea conse- 
cințe sensibile. EI bine, rezultatele celor două Conferințe 
ne vor lămuri asupra penetrațiel savietice în lumea pu: 
seană. Avem Însă convingerea că lucrurile, Ja scară gUVEr- 
nămentală, nu sunt chiar așa de negre pe cât par la prima 
vedere. Inflitrațiile există, dar nu pot dispune de voința 
guvernelor după bunul lor plac. Aceste “coloane nevăzule 
nau atins incă stadiul influenței necondiționate şi URSS 
pi: IE 199 să le descopere In această fază, oare 

Putem spune ca URSS va avea de Infruntat la Helsinki 
19. GDI şi la Viena o puternică ofensivă diplomatică a 
E eldentului, alarmat de cerințele exorbitante In materie 

le Securitate şi armament ale Bovieticilor, precum şi de 
L-a violente ale exilaților din țările sub dominație 

2. Există densemenea o intensitleare 

activităților atân- 

vite În Oceldent, ce-ar putea da de gândit Acdastă pro: 

prestuna_a violenţelor, atacurilor şi propagundel, se pre- 

tează Bdmirabii Ja formarea une! opinii de mare tenalune, 
em MatcAca unei infruntări politieo-revoluționare. 

priiuiiilă YEdere toate aceste greve In Tanţ, In cerc, su: 

„ parțiale, totale, ete, puse în mişeare de elemeni: 




































le comuniste, dau impresia unu! tăvăn 
meneriiate că vot ua intro na i AEP i 
tren dlcărilor, armate. In acelaș sens par să alunece miţ. 





anarhiei infil ni te spre extrema stânga de Iureșul 


marslamulul. FAP Peru rerență de agenţii specializati (U 
rituale că Dăntale în eplar Tic Merele den! SP 
și continue, puni acestor manifestații sgomotoase 
Fitor de afin. le În grea incercare omul disciplinat şi do- 
sila ec nidi Totul 4 se pare pornit pe panta prăbu- 
car europe iIoj La” „Fepetarta aceloraşi fenomene pe 
inta ÎNTpReANĂ Aduce că 0 confirmare a catastrorel Imi. 
sentimentul unui Înca Mgazomenea condiții, decat aă ai 


Totuşi, realitatea nu-t ințun 
adera! iecată. Europa trașer: 
sai 1, a epoca greă, în care torțale negative 











n'au nevole de mult indem pentru a se deslânțul. Le ve- 
dem peste tot, manifestându-se prin intermediul sindica- 
telor conduse de forțele stângiste, al organizațiilor cripte 
sau (ilo-comuniste, al partidelor marxlate de ascultare mos- 
covită, eare fac un efort uriaș pentru a convinge opinia 
ublică oceldentală că nu mai e vorba de un partid revo- 
uţionar, cl de un liniștit “partid de stânga”, ca atâtea al- 
tele. SI nu ma! adăugam toate scursurile anarhice de nuan- 
ti trotzkistă, maolstă, ete. 

Sub acest aspect al rezploziilor” repetate, Oceldentul esta 
bine servit. Spectatorul, chiar iniţiat, ajunge să se neliniş- 
tească. Accelerarea Isbucnirilor a căpătat un ritm neobiş- 
nult. însă —ş! in asta consistă defectul tragic al acestor 
Incercari desperate-— ceeace au câtigat În “accelerare” au 
pierdut în “intensitate” ştn “valoare stabilă revoluționară 
Voind să menţină suflul unul avantaj momentan, au ba- 
gatelizat insăși ideia de revoluție. Astfel de erori se plătesc 
dur, eu timpul. 

Deja. anumite semne ne fac dovada slabei intensităţi a 
acțiunilor întreprinse: masele nu mai răspund “In masă” 
1 chemârile sirenelor marxiste; elementele provocatoare 
orgnalizate sunt de an! de zile aceleaşi; apelurile şi Inci- 
tările sunt adresate, din ce În ce mai mult, maselor de 
imigranți şi... elevilor de liceu, adică Ja două categorii 
Tară greutate In mijlocul națiunei, ete. Aceste semne sunt 
mult mai importante pentru viitorul soelo-politie al Euro- 
pel, decât pâlăgia isterică a câtorva grupe stânpiste mar: 
binale ce var să deinonstreze că inceputul sfârșitului a 
inceput. 

Pe de altă parte, argumentele la modă. nsate de parti: 
dele marxiste europene pentru a provoca slăbirea militară 
ȘI spirituală a natiunilor occidentale, au fost extrem de 
Tău alese. Imediat după răsbol, mal mergea să urii contra 
armamentelor sau să rialel In slavi pacifismul. Lumea era 
obosită. Dar azi, 30 de ani după conflict, când forțele nu- 
eleare, aviația şi submarinele atomice sovietice [ae demon- 
straţii zilnice pe intreg globul, iar tancurile aceleaţi pu- 
teri stau pe piclor de răsbot i și noapte. e o stidare a inte- 
ligenţei, bunului simț şi patriotismului popoarelor acel 
dentale ca să le ceri intruna reducerea forțelor de apărare 
şi să le Indemni să adere la pacitierm. 

Ca totdeauna, tot ce-au fdidăcii” strategii marxistă pen: 
tru a reduce la supunere masele occidentale Sau adeverit 
adevărata bumeranguri ce s'au întors Impatriva lor. Ultl- 
mele eforturi şi-au inceput și ele traiectoria Intoarcerii la 
punctul de plecare. Si sgodultara sperăm să le fle fatală. 

3, Rămâne al treilea argument: plecarea trupelor ame 
ricane din Europa. Argumentul € serlos, dar nu mai puțin 
absurd. Plecarea acestor trupe ar Asa Intradevar un vid 
Ş-ar provoca 0 tentație. Conducătorii sovietici, profund 
modificaţi de spiritul materialist care-i domină, ar putea 
să-și facă un calcul matematie; Oceldent, mal poțin for- 
țel americane, egal “sat Jără câini”, deci, hal cu balalalca 

Ana în Portugalia. 

Pio In ericolui Tamâne prezent, ar fi 0 socoteală copIlă: 
vească, "în primul rând, Oceldentalii Își dau perfect de 
bine seama de intenția sovietică și vor insista totdeauna 
ca'o anumită proporție de trupe, americane sa staționeze 
acolo unde nui Jencază pe ei, dar pat jena pe sovlutici. 
Americanii, deasemenea, au viziunea pericolului şi cum 














sunt practici, vor prefera să menţină pe socoteala lar eă- 
teva trape simbolice, decat sa fie obligați intro zi să re: 
vină în forță pentru a se bate cu Ruşii. Cici, să fim siguri 
de un 1ueru. Dacă niel cel mal male tir din barba Iul Nioni 
nu sar mişca vreodată intru salvarea popoarelor 

tene căzute sub dominația comunisță, răsbolul ar fi sigur 
în cazul Europe! Oceldentale. SI nu din dragoste sau dem 
nitate umană! CI din pur interes economie. Fără piața 
acestui Occident, America se sufocă in câţiva ani şi devine 
1 rându-i pradă ușoara comunismului internaj :. 


Asttel se prezi situația în raport cu raion ie 
elemente ce ne-ar pregăti sfârsitul, Importante, pelin 
co 











se, prezente, dar mult prea departe pentru A putea 
stderate ca un început al sfârșitului. Din contra, am, 
afirma că transtormarea lor ntro, Adevărată beta 
munistă, au avut darul să provoace reacţiunea E aci 
atât în sânul guvernelor cât și al națiunilor. Sitasţia favo- 
rabilă pentru forțele comuniste de acum 20 sau ehlar 
ani, când puteau Juea cartea pacifiâmulul, n, 
ete. în țările oceldentale, dar aplicând exact principiile 
contrare În aria soelalistă, nu le mai e deloc favorabilă, 
Naţiunile şi guvernele vizate s'au desmetieit și-au Ințeles 
anta pe care VolAu să-1 precipite binevoltoril marxiști Azi, 
mba nucleară occidentală nu mat este o himeră. Sub- 
marinele atomice occidentale fac manevre pe toate ocea: 
mele lumii. Avioanele și tancurile oecldentale sunt căutate 
pe tot globul. In plus, datorită eforturilor intreprinse, prin 
Piaţa Comună, aproplerile și intelegerile continentale de 
pective. Sub orice formă sar pre- 
zenta viitorul apropiat, Occidentul nu poate apărea pen- 


Asistăm după aceea la un fel de redeşteptare a națiuni: 
rimejdiei comuniste, Oamenii nu mal sunt 





je desehidă ochii. Amenințările permanente ȘI acțiunile 
brutale intreprinse fără răgaz de bandele stângiste, le 
desehlde perspectiva a cecace va ÎI In cazul unei victorii 
comuniste. Masele occidentale au început să se or; inizeze 
titru apărarea specifieului lor. Marile puteri tale 
stint astăzi scena unor modificări decisive și Aceste moditi- 
cări sunt profund contrare spiritului și d lunel marxist- 
comunistă. Forţele vi! ale naţiunilor incep să miște din 
nou pe linia male a iar Germanii și Italienii renase 
Tu trhiția apărârii Europe! creştine, Franceall Îi urmează 
în deaproape. Englejil nu sau pronunțat Incă. dar seva 
anglo-saxonă nu VA Întârzia să-şi spună cuvântul. 
Această Europa Occidentală, ce pare la pai vederi a 
să fie înghițită de Diviziile sovietice, e departe de a îl 0 
peninsulă deja ingenunchlată ce-și Așteapta călăul, In clu 
E aparentelot, avem convingerea că faimosul “inceput al 
Sfarpitului mu 1 se poate aplica, Dat lină Incercăriie des: 
perate ale comunismului pentru a depătt anumite bariere 
Și m se impune prin orice mijloace cât mal repede, am Du: 
îl trage Foncluzin ca tocmai pentru el, ea Ideologie s0€lo- 
revoluționară, se Acu cu paşi repezi “inceputul sfârşi 
tulut”. Ceenes-l zidit pe ură, injuatiție și Uiranle nu ponie 
Mura Ia intinit, chiar de are in spate toate tancurile u 


Faunt BRADESCU 





ACATIST 


d ior sunt fără măsură, fetele arse de 

A rata i Me OT sunt de cât 0 parte ruptă din pati: 
mile lor, 

Me lore, Te-am văzut numai ACOLO; — bucură — Te că 

oi purtat IN Inimi, mai amerit de acuzații care nu vor 

PU pură" re utelge de pe ruinele altarelor pe care nebunii 


t e, lar inţelepţi Te-au as 
taţii Tea Tei, PAțoe, luat vea și le-ai dat 


Doamne, că JA întâlnirea dela urmă, la 
Lit de tine ştiută, se va alege lumea 








după Judecata dreptăţii şi în ev nou vă incepe neatârşita 


bucurie. 
nd va să fie Justiția Ta, cel bătuți nu vor LBl e 
pir cand, menu batjocorit nu. vor, mal avea nici tnt 
Nesurpată și ale! din pulbere pls râstit. Rh 
Cerul senin, și mal albastru, se la alea n: 
şior, E i amântul vor fi Ip eni nu Te va mat 
Vaal, tar lu Îțl vel aşterne IMPARAȚIA, 4 
Finic bă sine n i 
cenușă, să mă rela ei 
rin rit din care mat zidit, ză pavăm calea 
Tău, Amin! - 4 


Paris, 1979. 








MASSE ET INDIVIDU 


LEADER ET HEROS 


ES hommes primitits, comme les bătes, 
vivalent en bandes, en hordes, en trou: 
Deaux. LINDIVIDU NEXISTAIT PAS, 
L'homme scul, (solă, utait condamne 4 
disparaitre. C'est ericore le cas dans les 
socletes humalnes primitives de notre 
2 temps. Et ce qui les poussalt A cette vie 
grăgalre, c'âtait la PEUR: peur des forces 
naturelles, peur des bâles, peur de Ja 
natur en gânâral. peur des autrea 
trihus. ON SE REUNISSAIT POUR SE 
SENTIR FORT. 


evolution « fajt apparaitre 'homme vâritable, Vhomme 
SEUL, Vhomme vrajment humain parce que dou6 d'une 
penste, d'un sentiment personnels, Et c'est cet homme seul, 
dul a realist les prandes chases de ce monde dans tous les 
domainea, car îl faut &ire seul pour se trouver. Autretols, 
S'etalent les “melileurs”, les plus instruite, les plus capables, 
qul faisalent le monde: les ldees, les sentimenta, les cou- 
tumes, les valeurs. les institutions. Câtait homme de 
bien que, par le seul [alt d'exister et d'avoir des qualites 
superieurea aux autres, entrainalt le foules, fâlsalt surgir 
ves imitateurs et des isciples. On comptalt sur sa sagesse, 
son. inteliience, son savoir, sa culture, pour oceuper di 
postes de responsabilite dans les domaines les plus variâs, 
pour gulder la penste du monde, imprimer une impulslon A 
la socită et â la politique. C'est ce qu'on appelait 6tymalo- 
slauement Varistacratie, plus dămocratiquement Ies elites; 
on admettatt implleitement que les destindes ăi monde 
devalent Etre entre les mains de ceux qui en savaient plus, 
Lignorant, idiot, avaient conselence de J'âtre, Ils recon- 
= nalssalent leura proprea-limites. ile etalent convaineus de 
leur propre interiorite et de leur incapacite intellectuelle 
ă air sur les destines du monde. 


A 














A notre âpoque. on assiste ă un phinomene inverse, A un 
fenversement dea valeurs: homme redevient prâgalre 
LHOMME N'EXISTE PLUS QU'EN MASSE, en groupts, en 
assemblees, ei clans. partis, classes, detiles, manifestatlons, 
ei cleat de nonveaui la peur qui Vanime, CA PEUR GENE. 
RATRICE DE LA HAINE. Et rien n'est plus dangereux, 
redoutable, terriflant, que la haine de Ja foule, Quand une 
Taule se ressemble, une mătamorphose se prodult au niveau 
de Vindividu. 


Bernard Shaw disnit: *JAIME CELUI QUI A UNE SEULE 
FIGURE”. Dans la multitude, | n'y a plus de figure, La 
multitude est ananyme, imprâvisible comme une force 
aveugle de la nature. On peut en attendre, tout en redoutar, 
La ehaleur du troupeau est exnitante et exploalve, clle est 
faite d'un melange d Ivresse et de torpeur, d'hystârie collec- 
tive, o on se dissout, oii on s'abetit 


Dans la foule, Vindividu perd la notlon de sa propre exis- 
tenee, de son propre mol. 1] se fond dans le monstre collec 
WF, î) ne DESHUMANISE, 5 perd sa voloni4 propre pour 
adopter caile de la mase, une volontă colectiva qul est 
Wirangere A chacun des individus, extârieure A lui. 1 
marehe porte var les nutres, au'l porte A son tour. Leg 
rânetlona de la masse anonyme sont imprâvisibiea, etică 
D'opk plus fien & volr avec chacun des el6menta qul IA cort 
potent. Come par miraele, 1I se crâe une unanimită, Ure 
opinion globale, une volontă unique, qui eat Talte de ÎrAN. 
NULATION DE VOLONTES INDIVIDUELLES, aul pent 
dependre delun Imponderabie, qui NA PLUS TEN DR 
RATIONNRL, de rellechi, qui peut momo âtre an contiit 
I0lal avec n raion, LA RATSON V'EXIATE PAS POUR LA 
MASSE. Elle est rernplncăe par Vinstinet eoileetii, aveai. 
violent, absurde au dernier degră, incontrolabil, ca pABu ie: 
tout au moment 00 on 3'y attend je moina, capable do ont 
de Panlque, des pires Vandalismes et dea pires horreuit 
sur un simble geate. un simple cri, Creat pourduol Ii 
manifestationa ditouehent si aouvent sur Vagitation, 
Vemeuts, Je pilage, |n destruction : 


Chose eurleuse: on ne reconnait universellei 
a ment. lea 
dungers de In toule que dans un cas particuller: celui du 
faselsme, de Vhitleriame, du nazisme; dans ce cs, an edr 











1 


„NI 


par lvonne Goudemand 


sldăre avec horraur le pouvolr corrupteur du fanatisme de 
mass, Vaveuglement pneralise de In masse endoctrinte, 
Vintluence dăcomposante de la contaglon colective, Mals 
les țoules de fourmis maoistes n'âpouvantent pas, les robots, 
uniformises, les automates au pas cadence des suner-dâțilâs 
a Vetolle rouge ne font pas trembler les spectateurs eux- 
mâmes conditionnes par un autre sous-prodult de la cultu- 
re de masse: LE SLOGAN, 


Lihomme moderne existe, pense „atit toujours au plurlel, 
en fonetlon d'idâes, d'actions penstes et proletees en dehors 
de ul, par d'autres, II dolt se racerocher A un groupe 
(Jeunes, &tudiants, bourgeols, technielens, ouvriera, etc.) 
N est un parmi d'autres, un comme les autres, un par les 
autres, 11 prâtere adopter une attitude passlve ct Inlsser 
aux autres le soln de râflechir pour Iul. 1 se doit d'âtre, Îl 
se vent solidaire, II revăt un uniforme de la pensâe et du 
vătement: un €tudlant de gauche se dolt d'âtre sale et 
hiraute, cette negligence âtant le signe exterleur de son 
attillation. 

Lindividu este devenu une cellule dun grand corps 
tentaculăire, 1 est devenu Voppos& mâme de la personne 
humaine, une sorte D'ANTIPERSONNE, puisqull ne peut 
plus meme penser ou exprimer une opinion difftrente de 
celle de la masse ou du groupe pulsquiil n'est plua question 
de nuances individuellea, 


Le temps n'est plus, des volx solitalres d'un Zola sienant 
seul son aceusation. Aulourd'hul, Îl se seralt prâcipite vers 
son syndicat on sa cehule, on auralt organist des d6tiles, 
silent des pititlons, on nuralt manifestă et deelenchă de 
multiples grăves. On nurait cherche ă rtunir L/UMANIMITE 
DEPERSONNALISEE sur Je sujet; LA MAJORITE AYANT 
TOUIOURS RAISON et representant toujours un brevet 
d'infaiibilit&. Et Zola auralt accepte en bloc les dăcislons 
flu groupe, mâme si elles divergealent de ses propres Id&es 
personnelles, et le monde aurait oubll& son nom, 


On sen est apercu lors des sanglantes r&presslons dea 
revolte de Tehecoslovaqule et de Hongrie: les fourmis 
conditlonntes de la gauche liberale occidentale n'ont pas 
036 Elever la moindre protestatlon contre les crimes des 
Armeea rougea, et les rares Individus qul Jont falt ont ât& 
aussltot exclus du groupe, 


D'oi vient ce pouvolr enorme du slogan, emanation. du 
proupe? Du fait que c'est par le groupe que homme se sent 
fort, sâr de Jul, capable de tout, dâlivră de sea doutea. Râ- 
dult A sa solitude, A son unite, individu moyen n'est plus 
len, ÎL pe retrouve timide, hesitant, fatble et veule, pusiila- 
nime, jdlot, 1 a peur, peur du monde. peur des autres, peur 
de să propre incapacită, de son propre vide. C'est dana le 
țoude & coude que surgisent les certitudes, les deciatons. 
Prise dans une răunlon, une assembite, ol in leader cana. 
lIs& et dirige les ldtes, la ddcislon surgit, Anonyme, mals 
muriolte d6lă du prestige de la majorite” de Vinanimită, 
du NOMBRE, et Vindividu massl(l6 en. adopte Instantane- 
ment le point de vue aw'll fait ten, comme le polason. gobe 
lhamegon, En eroupe, IIndivlău posstde soudaln touvea 108 
vertus, II se sent pouster dea alles, îl devient moraliate, po- 
MMticlen, et surtout soetolomue ut economiste, lea deux aut 
VItea-elea pour lesuieilea tout je monde se sent brusauement 
doub II nedulert autorit, convletlon, Je sentiment e savolr, 





Par conte, les “melileura” sont devenu 
Brit, us os brebia paleu: 
sea, lea “phuvrea types", In minerită Aville, menacăe, sus- 


pecte, dont la volx a pordi ! 
ab PAT lu tout prestize, n cesaă d'âtre 


Notre €poque n'est plin cela du HPROS DE £, 

o A VIE MO- 
pia de Vhormme solitalre et Hupericur qul n mppris fi se 
cordiale tat, Pa e i 

: E Ai INA- 
CHRONIGQUE. 1 n'intâreze plus lea natale au 


(Suite page 12.) 


SORISOAREA SAPTEA 


DE VORBA CU NOII REFUGIATI 
IUBITE CORESPONDENT NECUNOSCUT 


E când m'am decis să-ți răspund, am 
inceput să apreciez, intrebăriie puse şi 
să-ți ințeleg neliniştile, Te frământă pro. 
tund soarta acestui exil, In care vrel să 
te integrezi, dar pa care al vrea să-l In- 
țelegi inainte de a-l imbrățisa. Corect şi 
logle pentru un om ce se respectă și 
Care vrea să ştie In ce se angajează. 

AI coborit în mijlocul acestul. Ocel- 
dent liber cu un sac plin de speranțe și 
cu convingerea că vel găsi umărul prâ- 
tector al unul exil strâns unit In. jurul 
unul om de vază, al unui guvern In ex sau măcar al unul 
comitet ad-hoc, dar real. N'ai găsit nitalc din ce speral, O 
sumedenie de grupuri Și grupulețe, înfipte In. opiniile ŞI 
metodele lor particulare, neințelegătoare cu aspiraţiile uno- 
ra, ostile la părerile altora, Stânci solide, dar plordute în 
mihocul unei brume permanente de pretenții şi absur- 
dități, Era norma! să se ivească în cuset intrebarea la care 
trebule să-ţi răspund: “Dece se ceartă Românii din ezil?” 

Inainte de toate, Imi vol permite să preelzez, pentru a 
sublinia mal! bine starea de fapt, că nu e vorba de “cearta” 
propriu zisă, ci numal de neintelegeri endemice, Cearta 
ar presupune 0 clorovăială continuă și tără sens, axată pe 
motive mal mult sau mal puţin plauzibile, dar susținute 
vu perseverență şi Insoțite de injurii şi amenințări. Or, 
nu e cazul. Sau, mal precis, nu mal e cazul, După atâția 
ani de exil comun, adevăratele certuri şi-au plerdut din 
vimulența inițială, ramânând păstrate ca un gust amar în 
sufletele noastre. Oamenii sau mal Ințelepțit, urile s'au 
mal atenuat, loviturile adversărului comun l-au mai apro- 











plat. Un oarecare respect reciproc s'a impământenit, uşu- 


rând apropieri, discuţii şi chiar deelzluni. 

“Totuși, nu putem, A că atmosfera refugiului nostru 
poartă incă stivmatele unel epoci de mari tensluiii aufle- 
teşti, când discuțiile erau ma! degrabă InJurături și insulte, 
Iar încercările de aproplere motiv de acuzații și concentra! 
ve de” răutate, In acea epocă, putem spune că predomina 
cearta. Acum stăpânește numai neinfelegerea. Dar sunt 
două tipuri de neintelegeri: 

4. Unele, motivate de cauze circumstanțiale, provocate 
de conjunctura politică actuală, Facţiunile exilului romă- 
nesc nu sunt de acord totdeauna asupra anumitor situa: 
VII politice, provocate de marile puteri, sau nu aetentă o 
tactică comună intro problemă oarecare, sau mal pun 
pe lei pe colea bețe'n roate când un grup la o inițiativă, ate: 
Sunt acte denlorabile şi dăunatoare, dar nu sunt de-o ara: 
vitate aşa de mare incât să provoace slăbirea exilului, 
Aceste neințelegeri dispar cu timnul, se atenuează sau sunt 
absorbite, chit a [i inlocuite cu altele de aceeaşi calitate și 
tarie, In orice caz, ele nu ating Infrastructura exilului și 
nu pot avea niclo influență asupra marilor decialuni, 


Noinţeleerea circumatanțiala nu-i decât o problemă. ce 
se discută intre diferitele grupuri. Ea constitue prăjitura 
de predilecție a publicațiilor din exil și-a intălnieilor du: 
minleale prin catenele. Asttel de nelnyele eri pot bine'nțelos 
denenura In certuri, sub imboldul păslunei sau Al tempe- 
tmentului personal, Nu pot însă rezista timpului şi eveni: 
mentelor noi care le elimină si odată cu vla neubralizează 
ȘI serarta”. Gortăreyii acestor probleme Își dau acolnda, 
beau 0 cafea În plus și trec Ia analiza noilor nelnțelageri, 
care conătituese, în definitiv, farmecul vieții... politiea şi, 
dece nu, farmecul vieții pe scurt, Fără acestă neajunsuri, 
uiram de variata dat iu rea profunde VINA exilului leat 
părea TAdă și... inactivă, 

Nu va lot IMA căt nstcel ae painvraeli, orlet de 
violențe ar 11 ele In un moment dat, ar putea influența 
atitudinea nonatra față de mislunea exliuiuli Lupta 
noastră nul In funcție de amab)iitățile sau injuriilo, EA 
și le aruncă perlodie diteritele grupuri organlsate din exil, 
ci de ncel animals sacri/icandi pentru dearobirea Tării, care 

ne umple surlatul, inditerent de ca se întâmplă 
în jurul nastru, Timbnlele syomotoase ale momentului nu 
trebule să ne ascundă buclumul prelung Al suferințelor din. 

"rpați, 

Din nefericire, aceste neințelegeri bannle; dar vehemente, 
sunt singure vizibile In atmoafera exilului. Ble 0 nd 
ma, și pentru anumite, spirite moi ponderate, un [Al 
deagist și neincredere In valoarea exilului, Din cauza lor 














ni din eri?" ADin cauza lor, noii veniţi atau în cumpănă 
şişi msoară geatul de afiliere totală a, lupta exilului, GA- 
Îngia ŞI repileele svăriite in acest duel de opinii le apar 

o ceartă continuă și deguchiată, ce dăunează şi slăbeşte 
mislunea noastra. E adevarat că, unii sunt sinceri, pe când 
Ali! sunt nişte pezavenghi ce întrebuințează neeastă Bus 
numa! pentru a se sustrage obligațiilor ee le revin ca re 
Tuptați 

2. Există insă şi un alt tip de neînțeleeri cu mult mal 
protund și mal grav. în el se ascunde adevarata cauză 
trisței situaţii din exilul românese. Neințelenerile careul 
caracterizează nu umplu paginile publicațiilor eu regula: 
ritate; nu provoaca nlel harmălaie publică eu aspect de 
ceartă, dar domină mentalitatea şi inveninează atmostera 
retugiulul. Ele singure, prin prezența lor tăcută, fac de o 
sută de orl mal mult rău exilului decât exuberanțele și 
pălăgloasele certuri vizibile, Numai cine incearcă să le 
cunoască in de aproape, Îşi poate face o Idee de periealul 
pe carei reprezintă, Mal mult chiar, ajunge să priceapă 
dece există această stare de incertitudine, de “ceartă” can: 
tinuă In mijlocul nostru. 

Le putem numi neințelegeri surde, latente sau viscerale, 
după voință, în orice caz, tot ce se ppate afirma cu sigu: 
ranță e că sunt permanente, Sunt singurele probleme te 
intradevar IMPART exilul în grupuri şi grupulețe, sine: 
rele care impiedecă formarea unui frant linie și singurele 
care pot explica “dece nu se inteleg Românii din azil”. 
Natural, [lecare dintre aceste probleme a avut momentul ei 
de discuție publiză, dar În loc să se ajungă la o rezolutie 
echitabilă sau logică, in conformitate cu cerințele momen- 
Bă REA ET td 

Majoritatea Roi : EA pt, îi] 
întelegeri formarea 
m dl Ut foaie BONA atat 
singură Ideie centrala: eliberarea Tărit. Nu indivizii în sine 
sunt cel au provocat aceasta “ceartă” permanentă. Starea 
de fapt e reziitatul a doua caracteristici — ambiția şi în: 
constiența— ce umplu până Ja sutocare spiritul anumitar 
oameni politiei din lumea exilului. 

Dec], cearta de care se face caz nu-l a Românilor pribegi, 
el n câtorva “eminențe” ce cted mereu că soarta neamului 
depinde de buna sau reaua lor dispoziție digestivă. Rămi 
la mentalitatea dinainte de răsbol se conduc In acest exi 
cu aceeaşi aroganta, superilelalitate și meschinărie cu care 
sau făcut eolebri odinioară, Nau priceput nimie din rră: 
mântările vremurilor ce trăim, n'au priceput nici măcar 
cau devenit anacroniel. 

Pantru el totul e şi trebuie să [le ca pe vremuri. Soarta 
nemului e mal degrabă o îoare de stil, deoarece a subor: 
donează fâră ruşine intereselor şi politieei lor personale, 
EI nu sunt niel de nai nic! de lori În exil, dar n'au schimbat 
v lotă din tarelă cu care nu sosit din Tară. Au adus opinii, 
organizații, planuri și aspirații particulare, eeeace-l normal 
pentru nişte oameni cu un trecut politie, Au adus Insă in 
bagajul lor și pretențiile megalomane, urile și animoaitățile 
ca transformaseră politica românească Intr'o arană de fiare 
salbatece. Deacea, şi azi, exilul nostri pare un vlespar. 


“Dar ce vor, Doamna!” — ni putea să te intrebi, ca nou 
venit din Iadul comunist de-acasă, EI bine, şi noi col vechi 
pe alei, ne. ndoaea intrebarea, văzându-l cu câta 
incăpățânai tă n se menține Pe Peal false, de RU 
și poriculoase, Coneluziile celor din da de plai 
le sunt defavorabile şi necrutatoare, RE: țin le pasă! 
în jurul lor stau aplutinate ci nuc) 
nutrină ambiție exclustvistă, Ie tăm 
Wenţa şi le or; Aceste “eminențe 
că numal ele repet xilui şi deci, numi 
pe cont proprlu de, J ti i 
a dirija, Lai [n albe nume 
activitate viribi pe 


pa 


ajung unii efon de cu indolală “Dece se ceartă Romă: 













de nimeni pate o 
ri suta lu iat utărul să 
din vremuri bune? Exilul trebuii 
să se arupeze În lor, Tată deci 
N : 

astfel di 
E mii i 
Tului, spre 


s Ș —u 


De vorba cu noii refugiati 


măririle de odinioară, nu-şi dau seama că circumstanțele 
actuale cer din partea lor anumite saerilicii. Cramponaţi 
în efemer, aşteaptă —in detrimentul unul exil unificat— 
ca timpurile să se schimbe și el să fie chemaţi la 0 novă 
guvernare a României. Sin aşteptarea acestui eveniment, 
mu fac decât să se Imburice Impotriva “concurențitor” şi să 
se smorcăle prin vreo publicație impotriva propunerilor de 
unificare a exilului ce nu sar face sub direcția lor 

Dar ambiția caudiilească ajunge să fie depășită de IN- 
CONBTIENTA cu care tratează problema exilului şi evoluția 
produsă în spiritul Românior refugiaţi. Prin toate acţiu- 
mile lor impledecă apropleriie tuturora pe baza unel idei 
comune (lupta de derobire) il provoacă cele mai absurde 
ostracizări, Intrebuintând argumente ce nu mai au curs 
de peste un sfert de veac şi care n'au avut niclodată vreo 
valoare morală. Când Tara geme sub cisma comunistă și 
când In Inme forțele naționaliste românești sunt conslde- 
rate de toți ca cele maj eficace, acești politieleni inactuaii 
vin să le ceară intrarea individuală Întrun front unle con- 
dus de el! SI cum flecare “ez-eminențd” vrea să fle singura 
căpetenie a acestul exil, e de ințeles ca atmosfera să apară 
noilor veniți ca o clorovălală fără atârșit. Deoarece, pe 
când forțele naționaliste “ostracizate” duc cu sârguință 
Şi cura) lupta contra comunismului ce ne seacă neamul, 
domnii politieleni cu pretenții de şefle duc şi e! lupta lor 
de ponegrire reciprocă şi de sabatare a oricărei Ințelegeri 
unanime a tuturor forțelor din exil. Deci intrebarea co- 
rectă nu e DECE, ci PE CE se ceartă acesti “ezilați” 

Pe de alta parte, micile disensiuni sau neintelegeri ce 
există Intre diferitele organizații patriotice sau Institute 
de cultura, nu-s decât ecoul pe alt tărâm al incapacității 
acestor oameni de u trece peste ambițiile personale ce-l 
rod. Suntem siguri că intrun exil unit, organizat pe bază 
de Ințeligere între forțele existente, n'ar mal putea dinul 
"eerturi”, deoarece acțiunea comună ar avea un singur 
duşman pentru toţi și un singur scop, 

Din nefericire, Juerurile sunt cum sunt. Exilul roma- 
nese nu şi-n ereat certurile. e! și le-a perpetuat prin men 
talitatea cu care au sosit şi-au rămas vechii politieleni 

Tubite corespondent necunoscut, noi trăim de ani de zile 
în această atmosferă Am încercat şi noi de multe ori so 
schimbăm sau măcar so amellorăm. N'a fost posihi) şi de 
aceea nu ne ma! impresionează, Avem o singură mânkâle- 
te: racila nu atinge grosul refugtului românesc. Acesta ştie 
să răspundă în bioe atunci când e nevole de o acțiune co- 
mană, lăsând deoparte divergențe ideologice tau strategii 
particulare. Acesta-l esențialul 

Astfel fiind. nu te neliniști și nu-ți mal pune întrebări 
ce Pau nevole de răspuns. Pune umărul cu Incredere la 
munca şi lupta exilului, acolo unde ești şi lânga cel ce-ţi 
sunt, mai apropiați sufleteate. Dar să o faci fără niciun 
vând de interes personal şi In conștiința de a-ţi ajuta 


Cu bine și pe curând, 








D. BRAD 





Masse et individu 


plus un oblet de curiosită passagăre, Il n'a pas de prise sur 
le grand public. Qul se rappelle encore le nom des heros 
solitaires de laventure spatiale? Quelle influence ont-lls 
eue dans le monde? Qu'on mette en paralele limmense 
influence, Vextraordinaire prestige mondia! quont pu 
atteindre un Che Guevara, converti en symbole de la râvo- 
lution Jatinoamericaine, un Cohn Bendit, petit anarchiste 
juit allemand, opportuniste, profiteur et Jouisseur, que les 
“răvolutionnaires* francais de Mai 68 s'etalent donne pour 
guide? Pourquoi ce prestige? 


II y a A cela une double raison &vidente: notre €poque 
vit sous le signe de Ja VIOLENCE sous tous ses aspects, de 
la vlolence clevte ă la hauteur d'uns institutian, d'un sys- 
tâme, d'un moyen normal de sexprimer et surtout sur le 
plan politique, une &poque oi la GUERRE REVOLUTION. 
NAIRE pretent Justitler tous les crimes, oh fleurit le TER- 
RORISTE, cette CANAILLE IDEOLOGIQUE; une tpoque 
oii le heros a &tă remplace par le LEADER POPULAIRE, 
celui qui, incapable de mettre sur pled le moindre syatme, 
surgit de tembs A autre, de facon Imprâvisible, lul aussi 
de la multitude, celui qul. grimpk sur un pare-choc ou un 
socle de statue, peut, par ses gesticulations et ses cris, 
ameuter le monde, reunir autour de lui un groupe qu'li 
fanatise par sa presence physique, Cest le LEADER qul 
donne corps et me A ce corps collectif, qui anime et le 
onduit. Inconnu une heure plus tât, il apparait soudaln 
pour modeler la masse, pour simposer ă elle, lui indiquer 
sa vole inconselente, penser pour elle, agir par ses mains 


Et dans notre monde ou les moyens de diffusion sont 
Enormes et rapides, du Jour au lendemain, le leader appa- 
rait comme un nouvel apâtre, un nouveau sauveur, la con 
erttisation des aspirations vagues, le porte-parole, le re. 
presentant parfait dune foule qui, avant lui, m'avalt ni 
Toi, ni but, ni volonte 


Paradoxalement, sil simpâse, c'est Justement par sa 
personnalite, c'est-ă-dire par ce qul le distingue de la masse, 
le met ă part et au-dessus d'elle. Comblen en avonsnous 
vu naltre de ces produits “spontants” de Ia foule, les uns 
ayant une existence 4phemire (un Cohn Bendit), les nutres 
s instaurant en cheie, s instaltant au poușolr, comme on en 
a vu de multiples exemples dans les pays răcemment pro- 
mus A Vindependance, comme c'est le cas en Afrique et en 
Amerique du Sud notamment. 

L'autre raison du prestige de ces hommes (leaders sur- 
gis de la foule, gueriihelros, terroristes) est que leur appa- 
rition n'est spontante qu'en apparence et que leur presti 
ge est fabriqut de toutes plâces par une enorme entreprise 
de PROPAGANDE qul est une MERVEILLE DE TECHNI- 
QUE. D'EXPLOITATION DIRIOFE, de mensonge grossler, 
orchestree par les communiates et jours alllâs. Tout ce qui 
peut contribuer A affaiblir, A miner le monde libre est im- 
mediatement exploltă avec une ampleur et une frâcuence 
qul donne 4 l'opinion publique cette nonvelle certitude 
tmanant de LA MASSE: si une nouvelle, une tdae est repe- 
tee sur une elle echelle, si tant de journaur, da Iores, de 
brochures le disent, ce ne peut tre que la verita. 


Les lenders soudaln promus au rang de chefs, ces aven- 
turlers, ces HEROS MODERNES, n'expriment RIEN DE 
PERSONNEL, rien de particuller, lls sont depourvus de vo- 
lantă propre, de taute Idee originale, Tis ne sont que la volx 
du groupe, du parti, de la mase, d'une mentalită colective, 
dont Pidăai est ta VIOLENCE. On l'a bien vu lara de În 
“Râvolution Francaise de MAI 68”, qul n'a suseltă aueun 
acte dhirolsme individuei, qul a dreas& dea barricades, 
certea, PAR LA DESTRUCTION des rues, sur lesquellea au 
cun Hâros n/A erimpă pour y exposer sa vie et y dăfendre 
se ldtala, Cette Râvolution “Irancalse” personnifite par 
un petit Juit etranger, inteligent et eynique, a 64 une 
revolution sans rlsques personnela et sans hâros Tout s'est 
passt au niveau de În masie, A son niveau le plus bas. avee, 
4 Larriere-plan, Vorientation constante et implacabie du 
P.C. et dea extrâmistes gauchistea. 

TI ş a une erreur monumentale sur Je sens de cette “cul: 
vure de musse” quj pourrait &tre —-qui se dit âtre— la ne- 
cessltă urgente de faire aceâder le plus grand nombre d'in- 
dlyidus & In culture: Cindioiqua, c'est-ă-dire justement 
d'hommes seuls, d'hommes complete parce que enpablea de 
penser par leurs ptopres moyens, sans pour cela RENIER 
LE PASSE qul nous a falta ce que nous sommea. sans NI- 
VELER PAR LE BAB, ans entamer leura qualites perso 
neles „bien au contralte en dâveloppant ehez eux, 3u me 
ximum, Ja conselenee d'ătre, PApanoulssemant harmonieux 


de toute In personnalită, 1 
RI IAA e sens algu d'tre un individu A 




















O falsificare a adevarului 
din exces de zel fata de Rusia Soveitica 


BTE, credem nol, o greşeală a multora 
din exil, că nu dau atenție cărților de 
istorie care se publică în România RSR- 
istă mal ales aupra capitolelor care tra- 
tează epoca dintre 1930 şi 1948, 

In ce priveşte epocile indepărtate, con: 
tribuțiile pe care le pot aduce generațiile 
de istoriei mai tineri, necontestat re- 
marcabile, nu sunt de natură să altereze 
infățişarea istoriei neatnului nostru, așa 
cum şi-a fixat linia arhitecturală in curs 
de mal bine de un secol. 


Aceste generaţii de remarcabili şi pasionați cercetatori 
al trecutului, complectează, adâncesc, luminează unele păr- 
Vi obscure din sbuclumata noastră litorie. 


Când insă intro lucrare de istorie se tratează de epoci 
care nu depăşesc o jumătate de secol, in măsura aproprie- 
HI de epoca crucială a liniei de mişcare a vieții Statului 
nostru, alterarea este posibilă, [le printr'o voltă falsă In- 

retare a evenimentelor, le printr'o flagrantă omitere. 

te un fel de normativ, pe care Istoricii care se aventu- 
rează să expună evenimente recente, sunt obligaţi să-l res- 
pecte. 


Aşa cum la un portaviv intr'un text muzical, se pune 0 
chee sol sau fa, la textul evenimentelor istorice după 1030, 
se pune ca chee N. Titulescu Este o Incercare de a ratitica, 
prin numele unul conducător al politicei externe, tocmai 
consecințele grave pe care le-a avut asupra țării noastre, 
politica impusă ei, de N, Titulescu, 


Un prieten mi-a dat să citesc o carte intitulată “La di- 
plomatie roumaine”, Apercu historique de Mircea Malița 
Numele acestui tânăr istorie nu-mi ăpunea nimic. 


Prietenul mi-a spus că este un fost ministru adjunt al 
Ministerului de Externe. Argument decisiv ca să citesc cu 
atenție cele 214 pagini de text Bibilogralia bogată a fost 
o indicație că autorul nu este un istorie improvizat, luera- 
rea sa prezentând rezultatul unei serioase documentări 

Ceva mai mult, cred că Mircea Malița a mal publicat o 
Juerare În anul 1066. “Dialogul diplomatie dintre Suceava 
şi Veneţia în timpul lui Stefan cel Mare 


Necontestat că autorul stăpâneşte temele pe care le tra- 
tează și Isbutește să Je prezinte clar, întrun stil cursiv, 
făcând lectura agreabilă, Pot elta ca exemplu de expunere: 
capitolul 3 “Lupta diplomatică a Tărilor Române, pentru 
aş salva suveranitatea (1521-1688), 


Cum lucrarea “La diplomatie roumaine” este publicată 
în limba frariceză, era logic să dau 0 deosebită atenție ca- 
pitolului 8, In care se tratează de sforțările făcute de Ro- 
mânia pentru a se realiza un sistem de securitate colecti- 
VĂ, preconizat de Aristide Briand. Rezultatele acestul sistem 
de Securitate Colectivă, sau văzut în Aumust 1030, când 
spre buimăceala diplomației franceze, Stalin a semnat cu 
Mitier cunoscutul pact 


lut 
Oricat sar trud! cineva să găsească In lucrarea, fostul 
ministru de externe adjunt, menționarea acestul pact, nui 
VA păsL Era şi necesar, pentru i nu pune în lumina erui 

a adevărului, politica pro-eovietică a Iul N. Titulescu. 


Citeşti cu surprindere la ce rezultate poate duce expune: 
rea pri evennaente, respectând chela normativului, N. Ti- 
Aa nistrului 

La n 115 citeşti prezentarea schimbării ministrului 
de extern 20 Adus 1936; “Opinia, publică nu a Viper 
să Ințeleagă semnificația acestul act Abența. Apața 
lescu In Geneva, se spunea, este un pericol pentru pice. 
Plecarea lui N. Titulescu a mâhnit profund apinia piti! ra 
4 unei serii de Tări, mai ales m Franța și Marea Britanie 
Marile cotidiane franceze “Le Temps”, Journa| des 7 
“ami du Peuple”, au consacrat frumoase stă seu 
eveniment, punând în lumină calitățile excepționale alo 




















N. Titulescu franceză atrăgea scurt AtenţiA asupra 
marei pierde incercaie de lpnetualie Doua ile 
Tarea , ara presa aresist 

Eeasea din Români Semstitule o lovitură dată politieei 


României de allanţă cu Franta şi URSS”. 


Ces deux alliances ctalent les derniers grand 
projets avaneis par la diplomatie roumaine. La 
rencontre que Titulescu devait avolr avec Lit= 
vinov, en septembre 1936, n'eut plus lieu. Sous. 
prătexte_d'homogentiser_le cabinet, le grand 














ce L'absence__de_T de Gentve. 
disait-on, signifii UN. LA 
Tegeaia” Ae Titulescu m/lecta  prsfondtment 
Yopinion publiaue d'une serie de pays, notara- 
mint ca ifranse et en C rand 

grands guotidiens francais +) =dour= 

its, =LAmi du _peuj 
rent de nombreux articles A cet _€venement. 


Xlcifant en lumlere les valea exeeptioanci 
TME la caise attirait_ seri- 







usement Iattention sur Ja lo 


Titulescu — declarait la prese. progresiste et. 
yritre de Roumanie — constituait un_cou 
ini L 

llance_ avec la France et avec URSS, 
Conference du dăsarmement avait ichout 

en 1030. cn 1839, Hitler aval declăe le pă- 
nrmement “de. VAllemațne, nu mepris dea 
dispositions du iralte de Versaliles: Cenave 
nientreprenă rien. Pour ce qul est de Varbitrage 
et de îa conciliation, la guerre brutale de Italie 
en Ethicple, lintervention du faselime italo- 
allemand en Espagne et plus tard Anschluss, 
aprăs lattaque de la Chine par le Japon, 
demontrerent Vabsence d'un systăme efficace 
de sanctlons. 


lain diclarait a ln Chambre des Communes 

n ne_devait TA 
petitez nations, en eur falsant acerolre qu'elles 
me. potigăea par În. Stie des 


ttalent_encore__proi 











ion IT. Par 15 


Ex Ministrul adjunt al Ministerului de Externe, impinge 
exagerarea în dauna aprecierii pe care o poate face orlelne 
ar citi Iuerarea lut. 


O simplă intrebare; dacă N, Titulescu nu ar (i fost înlo- 
șult și ar îi putut contin litiea pe care 0 preconiza 
de alianță cu Rusia Soviet respinsă de consiliile de 
politică externă ale Camerei şi Senatului reunite — ar (i 
înlăturat pactul Ribbentrop-Molotov? 


Ce să creadă cltitorul de Mircea Malița, când in aceaş 
pagină In care evoca panlea de care a fost cuprinsă opinla 
publică a unor serii de țări “notamment en France at on 
Grande-Bretagne” serie :le 22 dulilet 1038 Neville Cham: 
bariain dâclarait & Ia Chambre des Communes qu'on ne 
devait plus ehercher a leurrer les petites nations en leur 
falsant ncerolre qu'ellea etalent encore protegiea par la 
Socltă des Nations, contre les notes d'agresalon” 


Să tiimăcim nceastă frază in care Mircea MAlița rezumă 
dupa carțea Jul J, Schwlebel “L'Angleterre et la. 
collective” (Paris, 1038, pag. 400), declarația ul 
Chamberlain 


22 Tulte 1038 Neville Cnhumberiain declara la Cami 

opiiar a 1 că sa aa 
Me naţiuni, Inşelandu-l si 

cate Naţiunilor contra actelor de agresiune”. în 


























Wlonarul Jul Seineanu “en faire aceroire a quelauun” se 
traduce +a Ingela pe cineva, a-l spune gogogi”. 


Neville Chamberlain rostea adevarul. 


Cum rămâne insă atunci cu dramatica pierdere a Socle- 
tăţii Naţiunilor, prin absența lui N. Titulescu? 


Dacă continua să reprezinte Securitatea Colectiva, Nevil- 
Je Chamberlain niar fi rostit amarul adevăr că Geneva nu 
protejează mielle naţiuni? 


La pag 116 Mircea Malița scrie: “La vole vers Munleh 
talt ouverta: se râterant a la visite falte par Lord Halifax 
î Hitler en Novombre 1037, le charg6 d'Atfaires de Rou- 
manie A Londres rapportalt que lAngieterre *n'a ațicun 
dtalr de soppaser a lexpanslon Allemande dans le Sud- 
Eat” et que “naus ne pouvons compter sur une eventuelie 
alde effience de la Grande Bretagne A cet gard”. 


Atunel pe ce se rezema succesorul lui N. Titulescu “le 
beau Grăgolre” Gafencu, când exprima în 1930 că guver- 
nul condus de Armand Calineseu declara “en cas de gue: 
vre, la Roumanie sintegrera nu systâme de securită anglo- 
Traneo-russe” (Gr. Gafencu “Dernlerea Jours de Europe” 
— Un voyage diplomatique en 1030, Paris 1046, p. 33) și în 
continuare tot In pagina 117, Mircea Malița serle “La ligne 
de In diplomatie roumaine dans cette pârlode, talt selon la 
dtclaration faite par Armand Calinescu, lors d'une audien- 
ee chez Carol II, le maintien de Ja neutralită, avec les ga- 
ranties de la France et Grande Bretagne. quil convenalt 
E reniloteat par “une assurence avec |URSS. et avec ln 

ulgarie”, 


Dee! politiea lui N. Titulescu se continua. 














ailleurs, la decision du Conseil permanent de 
la Peţite Entente de novembre 1936, râuni ă 
Bratislava, d'accorder aux trois Etats membres 
une pleine libertă dans leur orientation vis-ă- 
via des grandes puissances, avait dâjă marqut 
le dăbut de la desintegration des alliances 


regionales. 
ie vers _Munic] tait_ouverte : se 
lErant A la visul 





disposă A căder ă la demande de Von Papen 
qui exigeait que la France acceptât le renfor- 
sement de Vinfluence allemande dans le bassir 
Au Danube 49. Plus tard, les troupea allemande 
“Voecupation de la Bohtme transporiaient dar. 
“urs bagagea des proclamatlons en langue rou- 
nalne, pour le cas oi Vinvasion aurait te 
voursulvie vera Esti! L/'ambassadeur de 
France A Berlin, Coulondre, rapportalt ă Paris 
aul n'ttait pas exelu que le Reich alt recoure 
enveră ln Roumanie et la Pologne aux mâmea 
mâthodes utilisăea visă-vis de |'Autriehe-et de 
In Tehecoslovaqule !!!. Finalement, le gouver- 
nement roumain se vit contraint de căder 
devant les pressians de V'Allemagne hitlerienne 
et de signer ave celle-el, le 23 mara 1939, un 
accord &canomigque qui margqualt un premier pas 
vera Vineluslon de la Roumanie dans la sphăre 
de In domination nazie. 

Nonobatant, În diplomatie roumaine poursul= 
vit sea elforta en vue de sassurer de fermes 


poate, et pour 

Entente balkanique. Au temps de 1939, î 
a, vera br Pain, ln 
rande- Bretagne aceordalent î 


n 
la îi aură A n Grice des gnranțiea. Le 
6 ministre des Affaires Eirangirăe Gatencu, 





Inţele că in situația de asi a României, d 
ca gta d erp Eta 000 


vizii care stau 





4 — 


de Rusia Săvietică şi semnat la 3 Iulie 1033 la Londra de 
N. Titulescu și (luturat de el ca o implicită recunoaştere a 
Basarabiei românești 

Dar dacă ințelegem dramatica situație a României, de a 
nu putea rosti adevărul, nu putem nic! lințelege şi nici jus- 
tifica actul lui Mircea Malița de a prezenta într'o carte pu- 
blicată in limba franceză, politica României ca responsa- 
bilă de ultimatul Rusie! Sovietice. Dece este obligator ucest 
exces de abdicare a demnităţii? 

Citâm: “I/engrenage de In politique extârieure des mi: 
Ueux dirigeants de Roumanie dans Vensemble de Ja politi- 
que exterieure promue par les grandes pulssancea ocel- 
dentales, entratna, aprâs Munich surtout, une Bârle d'ax: 
pects nâgatifa. 

Carol II engagea le paya sur In pente des concesslons et 
des cesslons, vis a vis du Reich qul tout en afournant 
Vagression, acroissalent le danger de I'infeodation tcono- 
mique et de Vasservissement politique par IImperiallsme 
fasciste nilemand” (pag. 117) 


avalt d'amples discussions avec les milieux 
gouvernants de Turquie, de Grăce et de 
Yougoslavie, aux fins de reaserter Valliance 
balkanique, Continuant son voyage diplomati- 
que A Berlin, Londres, Paris, Bruxelles, Rome 
et Belgrade, exprimani_lea 


Grinore_Gatencu,_« 
intentions du gouvei nt dirige par_Armand 
Ghinescu, carul ue ep cat e avar, 
umani. vineri a lore de stcurite 
„la 


ZI _diplo- 
matie roumaine dans cette periode ctalt, selon 
[a ratio! Alinescu lors 

une audience chez Carol II, le maintien de 
a neutra te, avec les_garanties_de Ja_France. 
et de la Grande-Breta, 


util convenait de 








țenilorcer_par «une assurani 
avec la Bulgarie» 11. 

Apres Vassassinat d'Armand Câlineşeu, li 
politique de mnintien du statu quo territorial 
Coptinua de se situer au centre de Iorientation 
din gouvernement Argetoianu puis de celui de 
Tătărescu, La diplomatie roumaine projeta en 
automne 1939 un «bloc des neutres» compre- 
nant, outre les Etată du Pacte Balkanique, la 
Hongrie et la Bulgarie, et &ventuellement 
Vlialie musai! Les actions diplomatiques 
Untreprises par la Roumanie Visalent une 
nmelioration des reJations avec In Bulgarie et 
la Hongrie. 


a Lensemble 





£ ervissement 
TI p inptriulisme fasciste allemand. 
Au debut de 1040, Pidte du bloc balkinique 
fut abandonte, les Frati de cette zane dtant 
paralvsts par la menace de Vapproche de la ul; 


Mircea Malița vrea să convingă că din cauza acordurilor 
[ireal cu Germania, sa provocat uitimatul Rusiei So- 
Este o gravă denegare a adevărului, care nu ponte aven 
nici scuza de a fi ignorat acordul aoeret complecta 
pactul Ribbentrop - Molotov, când pactul cn și acordul se 

cret au fast de mult date publicității 
le de zel, in falsificarea adevărului, deservesc și pe 


Exeesn) 
un 07 politie și degradează un latoric, 
un Ora pole și derr desi un latorie, și eu atât mal nisi 








Li de se în 
neorănlui de definire n Ai 
mâniei în Tunte 1040, exact dupi 





, prin uitimatul dat Ra 
aere Franța 











“BERNA 


La 1 Decembrie 1955, în colaborare cu Liga Românii 
Lideri ae sub conducerea Domnului Rârcagauea Românilor 
Generalului Rădescu, Comitetul de Acţiune în Exil, RomA- 
nia Libera şi Comunitatea Românilor din Spania, au lansat 
cea de a doun emisiune de vignete poștale, comemorând 
acțiunea patriotică a unul grup de tineri români exilați, 
conduși de Ovidiu Beldeanu, cari in noaptea de 4-15 
Februarie 1955, au atacat şi ocupat Lagaţia Repubileli Po- 
pulare “Rominia”, din Berna-Elvetia, ca protest impotriva 
indiferențel occidentale la suferintele impuse poporului 
român de cotropitori! sovietici şi uneltele lor, 

A fost utilizat desenul primel emisiuni, comentată în 
numărul 7 al revistei pagina 11, adică harta României Mari 
dela 1 Yanuarie 1940, pe fondul cărela un tânăr luptător, 
rupe lanțul selavle! comuniste și atacă cu praştia —ca In 
legenda biblică a lui David şi Gollath, [lorozul “URSS” 


sovietie, increzator în semnul Dumnezeese al Cruel și In 
dreptatea cauze! românesti, 









BERNA 
Yă ai 15 FEBRUARIE 1955 
LIGERTATE ROMANI 








Di 


tat Agas aa 01 pa era 

“OR ee va atat SE et PA ta 

na Pa a A Se US Le i IE. 
ete AGA eveata 108 168 Et (AN) A MID 
era AA mata m ste am se a MR 





Ul a 15 bani [lecare, în culorile 
DEI mA 4 două MTiaoua colițe filntelice, el 
lesen în pui culori, roz și verde una, lar 










lui le: ROMANI, POSTA. 
i FATA "AL RTARIR 1985 și STEMA TARII SI COR 
STAL ] 
Pe colijela fuatelice, două crengi invadeze dă 
ROMANIEI, Tot, pe Sole, vi 
română franci 


iun carton de 
Acest pre sa conice alea și pt oa 


Emisiunile de vignete postale comemorative si de Craciun y i 
ale Romanilor Liberi 


E: pe aa de E E 
iți da pi 

„La sniăiea fu ati de 
i 








U.N.E.S.C.0. 


Intre 9-20 Aprille 1956 sia ținut la Madrid cea de a 
43%a reunlune a Consiilului de Direcţie al Asociaţiei 
U. N, E. S. C. O, creată în cadrul Societăţii Naţiunilor Unite 
cu scopul de a propaga cultura şi combate analfabetismul 
in tările centro-sud-amerleane, şi cele africane independi 
zate dupa cel de al II-lea răsbol mondial, lar in Europa de 
a salva străvechiile tradiții culturale ale țărilor din Est, 
supuse sistematicilor “spălâri de creer” ale sistemului co. 
munist, cărora fuseseră vândute fără nic! un scrupul de 
puterile “invingătoare”. 


Cu acest prilej Românii Liberi lansează cea de a trela 
«misiune în ordine cronologică, la 9 Aprille 1956, Trel v 
nete a 10 bani fiecare în culorile tricolorului românesc 
Toşu, galben şi albastru 


Desenul reprezintă conturul Românie! din Ianuarie 1040 
înconjurat de lanţuri, întunecat şi zăbrelit, simbolizând 
Inchisoarea în care comunismul a transformat țara noastră 
şi impasibilitatea de a ajunge la ea cultura oceldentală, 
Tepresentată de o torță cu lumină strălucitoare, cultura 
libera, In contrast cu obscurantismul doctrinei comuniste, 
impusă prin teroare. 


Pe vignete mal apar cuvintele: ROMANIA. U.N.E. C.O. 
şi apelul Românilor Liberi ca Republica Populara “ROMA- 
NIA” să nu fle admisă în ascciaţia U. N.E S.C.O,, respin 
gându-i-se cererea de admitere ca Ja Paris în reuniunea din 
1946 —condensat in formula: PARIS 1946-R P.R-NUI, 
MADRID 1956R. P. R-NU! 








NIA FI ROMANIA 


ROMA MIA) ROMANIA 


“Ei 





Deasemeni a fost confecționat un carton de prezentare 
având imprimat în franceza și spaniolă urmatorul text 


MADRID 





la aa reuniân di Coaiejo de 
Diracesia de la UNESCO 


18 — 











Penttu comemorarea şi evidenţierea acţiunilor culturale 
ale exilului, o infimă parte din această emisiune a fost 
supra-tipărită cu prilejul comemorării a 7 ani de existență 
al Bibliotecii Române în Exil, dela Freiburg Germania de 
West. 


A TREIA EXPOZITIE INTERNATIONALA 
AGRICOLA 


Intre 23 Mal-21 Iunie 1956, s'a celebrat la Madrid cea de 
a Il-a EXPOZITIE INTERNATIONALA AGRICOLA, -FE- 
RIA DEL CAMPO la care Comunitatea Românilor din Spa- 
nia a participat cu un stand expoziţie de tesături și cera. 
mică românească şi o buvetă “ROMANITA” unde se serveau 
delicloşii mititei al bucătăriei româneşti. Timp de o lună 
de alle acest colț românesc a tost punctul de Intâlnire şi 
intrăţire al Românilor și Spaniolilor care cunoscuseră Ro- 
mânia de altădată cu frumusețile şi buna starea el, 

Deasemeni, în cadrul acestei expoziții, s'a participat și 
Ia Expoziţia Filatellea Agro-pecuaria, organizată de Asocla- 
ja Filateliștilor din Madrid, expunandu-se 85 de planşe 
cu timbrele poștale ale emisiunilor româneşti dela 1858 
până la 1056, care prezentau aspecte ale vieții câmpenești 
din Tara noastră, faună, floră, ilustrând reformele agricole 

ereaseră bunăstarea dinainte de cel de al doilea răsbol 

mondial și Jalea țărănirmi! noastre după Istalarea regimului 
comunist Ai colhozarea forțată a pămân turilor 

Cu acest prilej Românii Liber! au lansat cea de a 4-a 
emisiune, În ordine eronologică, cu azepecte din fauna și 
flora regiunilor subcarpatice, deltei și munţilor noştrii 

Au fost emise șase valori-trei de floră şi trei cu rauna 
specitică românească de 5, 10 și 15 bani fiecare, utilizandu- 
se desenul prime! emisluni, adieă conturul României Mari 
In interiorul căruia, timbrele de floră prezintă: valoarea de 
5 bani —mârgăritarie pădurilor noastre— cea de 10 bani, 
nuferii şi sălciile Deltei Dunării, lar cea de 15 bani-narelsele 


























(eiprinele sălbatice) din regiunile subcarpatice ale Gorjului 
Timbrele de faună prezinta: valoarea de 5 bani Pelleanul 
din Delta Dunării, valoarea de 10 bani-cerbul pădurilor 
noastre, lar cea de 15 bani, doi ursuleți din CARPATI 
noştrii, jucându-se pe o buturuga de brad, 

S'a confecționat o ştampilă specială cu tetul A JI7-a EX. 
POZITIE INTERNATIONALA AGRICOLA-STAND. ROMA. 
NIA- 23 MAT 1956 și două plicuri filatelice pentru aplicarea 
el pe vignetele descrise, 





NECROLOG 


PRINCIPESA ZOE MAVROCORDAT 
STUDZA 


La 1 Aprilie 1973 sn stins din viață la Madrid, după 6 
scurită suferință, Principesa Zoe Mavrocordat Sturdza, 
soția Prinelpelul Mihail Sturdza, fost Ministru de Externe 
al României Legionare şi distins colaborator al reviste) 
CARPATI, 

Grea pierdere pentru familie cât şi pentru Comunitatea 
Românilor din Spania, in mijlocul cărela Principesa Zoe se 
bucura de multă stimă şi dragoste, flind totdeuna exemplul 
elocvent a ceace inseamnă abnegație, putere de saerifielu, 
patriotism. 

Prietenă nedesminţită a Căpitanului și a Leglunii Arhan- 
ghelulul Mihali, incă dela înființarea el, a rămas neclin- 
Uită în credința legionară şi idealurile Mişcării Leglonare, 
până in ultima el clipă. 

A infruntat senin toate prigoanele şi rămasă singură În 
ara ocupată de hoardele sovietice, a suportat cu resem- 
nare toate lipsurile și umilințele Ia care a fost supusă, dând 
exemplu celorlalți. 

Reuşind să se refugieze in streinătate, a venit în Spania, 
unde s'a integrat grupului leglonar de Ja Madrid, fiind 
prezentă In toate acțiunile româneşti intreprinse. 

Cu energia şi puterea de sacrificiu, care o caracterizau, 
a reușit să-şi regrupeze în cațiva ani de sbuclum, familia; 
întâi fiul Ile Viad, care lupta in Legiunea Franceză în 
Indochina, apol soțul Principele Mihail Sturdza, exilat în 
acea vreme în Costa Rica, dedicându-se după acea luptel 
întreprinsă de soțul ei, de a dovedi Occidentului eu scrierile 
Jul, nedreptatea făcută României prin predarea el la Yalta 
cu mainile legate comunismului moscavit, evidențiind pel- 
mejălile care pândese acuma lumea încă liberă, 

Chemaţi un timp în Statele Unite ale Americii, pentru 
Wpărirea cărţilor pregătite, continuând pe linia acelorași 
etorturi supraomenești, a isbutit să-şi salveze şi nepotul 
Paltin Sturdza cu soția Iul 

Ferieită, s'a reintors Ia Madrid, unde doren să-şi trălască 
restul vieţii de pribegie 

Totdeauna sutăzătoare, insă dotată cu o voință de tler, 
Principesa Zoe a știut să invinga toate greutățile vieții, 
Implinindu-și cu prisosință datoria de româncă, soție, le- 
glonară, fiind exemplu pentru toţi și bucurându-se de 
respectul și dragostea tuturor, 

ZOE STURDZA! PREZENT! 





POEME 


A SĂ FIU TACEREA! FRUNZELE CU FOŞNET DE ROCHII 





AŞ VRI 
Sunt sparte pietrele reci Cerul, impresurat 
ca să le pot încălzi de nouri destrămaţi 
iar stelele sunt prea sus joacă hori în zori; 
ca să le ajungă chemarea vântul furişat 

doar strigatul în zadar cu mers de pisică 
zarea deafac zgârie — crengilor e Irică; 
şi din ecou în ecou verzi, se'ndoale moale şi e 
noaptea de fler se topeşte frunzele cu fognet de rochii 

sub mătase grea; 

florile îşi ascund privirea 
curat, pământul s'ar vrea 
portocală conptă 





Ochii met sunt prea ferbinţi 

ca să poată strivi stâncile 

care m'Apasă 

urechile mele ascultă 

un cântec prea de departe 

ca să mai poată asculta 
zgomotele care vor să mă ngroape 
Stâncile — aş vrea să flu tăcerea! 


EG) bebele 


RODICA MIREA-PETRINI 


Bucuresti, Nairobi, Paris, 1961-1973 





EXPLICATIA „dăne ființa noastră, amintirile nunu- tel pietate (OMAGIUL, PATRIEI): 
Malle cărnii, dnr și ale unei MEMO- aruncate, în lungile pelerinaje, ascuri 
se, și cel mal umile buchete, de flori 





Căr) Intă-l, la cinei 





anis, nu RIL ISTORICE 















Cu părintele Valeriu j 
miau Patalnit nielodată pe pragurile Ani după ct Multora || sau părut — şi 11 s'au părut 
vreunei bisarlei. L-am văzut ras. pă până și unor potcoave dela bocancii 
mântiu „trist, printre pânzele mele cu care pândeau vii morți puneau 
piisari ÎNră carne și closvârte, care ALBASTRUL câte o sigTă din constiința lor morților 
inchipulau zborul plecării sau prâbu vii. Asttel raga (âră trufie, tăcuta) 
şiriL Vorbea În șoaptă, cutremurat -Adevărata-ne culoare mi-a fost primită, “Hoţeam” Incăoda 

Numa! Albastră poatisă fle tă şi pentru osteneala şi lauda ci, cel 


blajin. Părea stins, muncit de gânduri, 
că după un post cu sfinte sărbători « 
inehisoare, care se impuneau “ințelet 
şi trăite”, sau nu, dar, mal ales, tre 
bula văzul că și săbiile Arhanghelulul 
nte în lueratea lumească Insă niei 


trişti s'nu Inveselit și au intrerupt cir 
culația bulevardului câteva ore, spre a 
(i solidari cu, “sărbatoarea culorilor 
Pentru 6! miam facut nevrednic cu 
firea fuga” și nu cu trădarea l0r 


Că e In ea o tremurăre 
Adâncă şi convingătoare 
Cum done zăpada o mal gti 

















a nu-şi ține 





sunt pre ! 
enei jată că Intro bună zi a spart În 8 tenăul el pufoa, de 4 pute e) aa 
cătale şi ne-a scaă in lume. So (i uitat Ca un oracol, astazi, du ţa MOMET ERE ae. Saal ne ti 
poatul, părintele Valeriu Anania că şi Ne spune ce ştia iubirea eo arhi n EX 

A L-am primit în vejmintele ponosite ale 


Tâmplarului (furând noaptea, de prin 


Denial din VEGHEA INALTA, pune CA e năravul ei In Mirea 
moale, scânduri ru 0 nouă arti) 


Viigul delicat, te miri cum, nu numai 

















ca |uernrea Iul să (le “AntregiLă de devărata-ne culonre 

ca juerareă JA (e rotor ea Nae Aderare ua ne-o tie cu păimile unrlate, de, rindelelu mist 

4 e pan oa e Lmuşi di put Atari ie! lui Cheiatos. Părintele Annnla pur 

EA Mer ărta pă dle, Ing! 0) MDL BIT ta o altă sutană. Am, discutat mult 

arin flinţei nostre”, Chei, pân la Ac vhzduhul copt do soare 

sori& Ilința Putatreii Oe, PARA la AO WPRIO NEIL tă 2 am Intrat impreună şi prin wrădinile 
păzi i românilor. pribeni, unii "usenţi”_ alții 











iunea românească se reclădegte şi din ACI 6 roșu țipătoare 
dezastrele morţi! în juminarea, viilor Ca sângtle nira bAtAlle u aceeași munurl tineri po la tâmpla 
Bin loc ca morții să afârgească În nop: Adevhrata:ne culoare le albite. Ne-Am deapârțit munciţi fie 
Mile de sub pământ (In grădina vişini 8. poate, numa! 0 statie care de viermi! gândurilor lul. Am ba 

nult chiar că părintele Anania n ple 





lor) ei. morții, pășese mal vi! Inainte 
(Vasile Parvan), In speranțele, în fin Miron Radu Paraschivescu cat Incârcat și de un oracol: trigătul 
unor “turnuri” In urcare, In conatruc 


















Vai Parana dați Bi eați (lol, 2 Apriile 1070 - Văleni de Munta 
e pn marit 8 moara Mcloaată tie vea, Apol, intra, inima al ora 
moruu sara nu Dal si iei moderne?! ; Ă mitul arhimandrit, sa Inatalat tă 
za SAaUA pase la Alep a NUMA MATERNITATE: mama - flara cu coren. Părintele Anania nu mal pă 
drit că morții ini golese numal sute mal gingață, rupându:se pe on, să zeşte cu sfânta acă clugâreaaca 
rința In Abu Celui care 4 apăr? d rară rod viu, Ia piept, In neam, pe Ohrlatoa, ci se osteneștă pa ne “fu 
Finta în matolie Glui sAre U ADARIA: * din morţii de tub ingenunchere, po — re” gi să na ducă de parten celor FATĂ 
V. Voleuleaeu? LOCUL sângerat de trupul ei. Din ţă Dumnezeu, RI, parintele Anania, of 

vâna celor care au fost Ingropaţi, sau făcut din prea afințitul episcop Teotil 



























e că dintre pânzele pe care pă: Îi Wau spulberat cenușa; Din vencuri  Toneseii una 

e cu oneacu un aperiur și un părtaş nl de 

A dintre pânzele pe SAR peata vanturi, pana IA dava Pie, — VOluIul? On și vali “- pătinte Anania 

TD imai aduce aminte de unele sim. Canal. unde neamul În loe să fle de ca l-ai uitat pa cel care au murit 

tale: «palan) prelatarie”, “maternita. | blestemat și afârșit, sa umplut (pen a Arhanahelul Mihail pe plept, “con 

r: «JDela L Sopu ga + i (i m câta oară?) cu gloria nuterin: vertitii” a căror impârăție va ÎL și IN 
mm A) le'explie pe tațe. ÎL voi telor car şi va să vle și po pan ar 

reaminti  MATERNITATEA (pânza (Cile mui putea ca parintele Anania —feRtiMAN A! Mi PO PÂN: ELE 
aceea car a A atâtea discuții, să-şi [i dat seama, în clipele acelea de ai 

controverse şi furtuni) in care Miron răgaa al pândului, că pletura me p 

contor A eee toti î lmana e PIetură: miar rugat în CuloAti pla - a 

“reeonveriit?!”) deseltra =... și mal  Poateo mal [i văzând, În poalele crip MIREA 


ECOTIRI 





EXPOZITIA DE GRAVURA Ş 
IRRIBAREN GALBA IRINEI 


In sala de Artă —ESTI A! d 

Madrid, n avut loc la IneâirE pull 
Mal, expoziția de pravură și litogratie 
In culori, a desăvârgitei artlate de 
| aceat gen de pictură grafică, care cati 
| eompatriota. noastră, prin” căsătorie, 
| Doamna IRENE IRRIBAREN GALEA 
Î “Talent de mari posibilități și subti 
Î Mâţi artistice, Irene Irribaten Galea 
| edoiniuiv consacrată în lumea Artelor 














i 
Cele 17 premii obținute in 

: e intre a 
1000-1073. și, publicul numeri a ren 


ti 





Î ailatat Ia vernisajul expoziție, d 
| turlsese cu prisotință, lar precânța 
Excelențelor lor,  Episeopul — Vasile 
Grintea i Domnul Gratinlano” Niato 
Î Gallo, Director General al Artele 
Ballo, p neral al Artalor, o 
Coloritul viguros și augestiv al lui 

Irone Ieribaren, Galea atrage atenția 
| şi răscoleşte, Inereunând momentul 

desprinderii din vraja tablourilor el 
Prezentarea pictorică a frunzelor, in 
i po arbori sau căzute, tate 

oprie artistei noastre și a eu 
Wruală a lor, obsedantă. în nur 

Tablourile. intiulate —vechiul Cas: 
lel-—, Rândunele, Frunze, precum şi 
Ansâmblul excepțional Al operelor 
tapuse, au intrunit elogiul unanim al 
eriticilor de, artă. 

Nol nu putem adhuga njmie, In atară 
de mulțumiri pentru delicată atenţie 
Mvută de a-şi prezenta operile în €as- 
Vimul naţional ramânese, astăzi repu 
dint de majoritatea doamnelor ro: 
mânce din exil şi speranța că diversele 
fomunitați româneşti din cele două 
Amerie! sau Europa oceldentală, vor 
patrona viitoarie expoziţii ale Iul Irene 
Ieribaren Galea, care ne face cinate 























TRAIAN POPESCU 


DE RETINUT PENTRU ISTORIE 


“Tovarășii de In Bucuresti au sărbă 
torit, în Martie, implinirea a optzeci 
de ani de la “crearea partidului politie 
ml clasei muncitoare din România” 
Î dând prilelul *natonalistului” Genu 
| ncacu să mal rostească un discurs de 

câteva ore 

Intină pe 18 coloane (doun pagini 
șI! jumatate din *MUNGA"), permite 
Veluitariloe din ntara ralului camuniat 
să constate ce ugor Ie cate “lubiților 
conducători de astăzi dA falalrice Into: 

Ha. Tinerotul de azi, din biata Romă 
| nie, ar putea da crezare verslunilor In 
| torlee ale partidului, consnerate deal 
(ur și in nouile manuale gealnre, dacă 

Diar mal supraviețui mal în toate fa 

miliile și oameni cart au studiat tra 

tate de latorie nemâaluită, au ascultat 
povestirile parinţilor şi bunicilor lot și 
ju toat prezenţi «-netiv + n idestăgu 

Tărea „usenimentelor hotărâtoare din 
| FUMUL Aceuui seral, Acea mare MASĂ 

Mlanționsă de romini, fin România, 
Bu poate replica în seria anu prin dis 
Cursuri publice, Uranilor Vremelnlel, 
dar în familie nu a amuţit și mal 
DAstronză și eărț! românesti sau atrăl 
De, Beria TAFA patima marxistă anu 
Pb teroarea noilor “pattloți” 

In aceste rânduri nu ne propunem 



































să polemizăm, Trecutul la care se re 
fer cate Incă daluns de apropiat pun, 
tru ea BA Îl desmintă, cum am spus, 
bibilotecile șI oamenii din țară 

Vrem doar să subliniem pentru clti 
varii noștri, rupând să nu se uit 
țavn Atirmaţii care dau măsura “pa 
trlotismului” tovarășilor 

Spune, de piidă, oratorul: “Acordăm, 

a mare insemnătate des: 

an NATIUNRI SOCIA: 
LISTE. CONBIDERAND CA EA ARE 
INCA DE JUCAT UN ROL IMPOR 
TANT IN DEVOLTAREA SOCIALISTA 
SI COMUNISTA A PATRIEI NOAS 
e acest INCA? 
Nu uitaţi că pentru Karl Marx, Na 
era dont +0 etapă inevitabilă 
ivităților umane! 








voltârei contin 











în desvoltarea cole 
Si pentru națlonalistul gel Iubit, dea: 
semenea, etapa naţiune are “IB6Ă” un 
rol de jucat. Dupa acest “Incă” nr ur: 
ma, In mintea marelui român, inter: 


arte n discursului, referinu 
olul din 1010, când toată 


suflarea românească vibra In speranță 





dearobirei Transilvaniei şi a Hucovinei 
şi pe lângă cel in vărsta mobilizabilă, 
se inrolau voluntari bătrâni gi copi: 
landri, ce faceau puținii *marxişti” din 
România? 

Tată ce declară tovarăşul Conugescu: 

“Partidul a destăşurat o intensa ai 
tivitate de mobilizare a maselor popus 
lare in lupta IMPOTRIVA INTRARIL 
ROMANIEI IN RASBOI, pentru 0 po 
litiea de neutralitate. Sub conducerea 
puriidului, masele Inrgi muneltoare au 
organizat greve, Intruniri şi demoni 
trații impotriva răsbolului, care au 
culminat eu marea demonteație de la 
Galaţi din 13 June 1010, Dupa cun se 
stie, România burghezo-rnogiorească sa 
alăturat COALITIEI IMPERIALISTE A 
ANTANTEI CARE PROMITEA BĂTIS 
FACEREA DEZIDERATULUI UNITA: 
TIL NATIONALE”, 

ate sufielont de clar că ao raven: 
dica onoarea de a [1 sabotat intrareă 
in rasbolul care promitea satiaracarea 
De ADERĂ POLUL UNITATII NATO: 
NALE? 

Dar marxlatul noateu, deprina să 











=» 


ECOURI “DESTIN”- ul D-lui G. USCATECU 


caute “contradicţiile” din sistemul ca- 

pitalist, nu este jenat să declare In 

continuare: “Problema tăuririi statu. 

lui național unitar preocupa profund mama nai noni 


masele populare În acea perlondă, = —— EI 


conatitula un deziderat vital al popo - 
rulul român, al prolstariatului, al s0- mânia 
elaliştilor,. 

Tar mai departe, iși entuziasmează aurie vacunovar 
auditoriul afirmând nici mal mult, [e post 
miel mâl puțin că: «Intaptuirea unic ste 
4 








Ș tatului național român —vieto. 
Fl MEeseli i masele poguâre din ZE E POE DEEE RICE E 
intrenga țară, IN REALIZAREA CA- 


REIA CLASA MUNCITOARE. MISCA- Fa 
REA SOCIALISTA A ADUS O, PRE- AR + 
IOASA CONTRIBUTIE-—, a deschis j N 
perspectiva desvoltării mal rapide a George USCĂTESCU 4 
forţelor de Producţie.» 

ețineţi dec), pentru Istorie, că “pre- : 
oaza contribuție a mişcării socialis- Melc sideral 
te” pentru Infăptulrea unității atatu- De-ay sorbi me 
Iul național român, sa manifestat Din înalte 
prin “mobilizarea maselor Impotriva Miere re Ă 
intrării Romanie! in tăsbol!“ SI e-al vodralul aproape u 








în aber trlrtme 














SI reterinduse la vletotia epocală a run văi Dad atei, văi. mele: ramilieeat 
reintregirei tării, bineințeles că nu veți în id Snlla 
pronunță nici un moment cuvântul sam Deh de 
BASARABIA! Ponte că numele vine de Toia pata Tula Silntă mloațtă sărbutaare 
a vrtun tovarăş Basarabol!, aprig lup. Tae IN 


tător impotriva bestiilor "burghezo- 
moşierești și nu interesează “masele 
populare românesti”, Acestora 1 se cer 








contribuții şi sacrificii pentru a “des- ă fă 
robi de trâin și exploatater” Melc, Melc, Codobele... Şi m. Pi 
Voua at triburi Canibale aril Scoaţe coarne boereşti... Din “Gardist 
cane! Vlad TEPES Şi mă du la Dunăre “Comunist” avangardist, 
E 
să + 


Iubiti compatrioti, [| 
In mai multe numere vam redmintit in acekată rubrică: datoria ce aveți, ibdata reținute revistele > 
trimise, de a achita costul abonamentului, ajutându-ne astfel să realizâm apariția regulată a Revistei Car- Ş, 
patii. 
p Mulţi ne-aţi înțeles şi ați răspuns imediat apelului nostru. Tuturor vă trimitem viile noastre mul: i 
umiri, 


Sunt insă foarte mulți, care se fac că nu ințeleg, că e o datorie contractată reținerea exemplarelor ri- i 
mise Rin revista noastra şi o obligaţie de a achita costul abonamentului, revista neavând nici n ierti a 
de niciun fel, 

Acestora ne adresăm acuma rugăndu-i ca fără intărziere să Jacă micul sacrificiu ce le-am cerut. 

In numerile viitoare vom publica numele, atăt al celor care ne ajută, cât şi cel al celor care caută cu 
reacredință să-şi însușească un lucru care nu le aparține. 

Munca noastră gratuită la această revistă.colaboratori şi redactori, e pusă la dispoziția neamului 
nostru şi ni a celor cari desprinşi din această dragoste de neam-rămân indiferenți la sbuciumul lui şi al 
celor ce.l servesc în momentele grele prin care trece. 

Pe sprijinitorii de totdeauna îi rugăm să ia act că prin numerile ce primesc acuma, abonamentul plă- 
tit cate expirat şi-i rugăm sa-l reinoiască de urgenţă. 

Deasemeni vă rugam să tuaţi notă că fluctuațiile şi cursul scăzut al dolarului, ne obligă contra do- 
rințet noastre, de a majora costul abonamentului, la 20 Dolari anual şi 40 $ anual cel de susținere. 

Multumindu-vă pentru înțelegere şi sprijin, vă trimiten un cald şi românesc salut. + 











CARPATII 
CARPATII EDITURA CARPATII ANUNTA 
REVIBTA CULTURALA SI DE ISTORIA LITERATURII ROMANE, de D. Murăraşu (dela Titu 
ACTIUNE ROMANEASCA IN EXIL, Matorescu-Luclan Blagn), 230 pă. e a „n 4 S USA 
A NATIONALISMUL LUI EMINESCU, de D, Mutătagu 9 S USA 
0 200 aa ARD ERIE, Brut DACIA, de V. Pârvan Dita pie, atata are vas 408 URARI 
fs ISTORIA. PARTIDELOR NATIONAL/TARANIST SI NATIONAL , 
Redacţia şi Administraţia; TARANIST, de Pamfil Seicaru, Vol I pi Il 10 $ USA 
Calle Vilapuevă, 40, TEl6t. 2104640 ISTORIA POLITICA SI MILITARA A RASBOIULUI ROMANII 
Mento (Feafa) CONTRA RUSIEI SOVIETICE, de General Platon Ohiriiă 0 8USA 
“orrespondenta: ARL. MARX: INSEMNARI DESPRE | 
Apartadă 9.283 MUDRIB. Utspafia) a cumtaniariu. de Pamiii Baa ARM te ASE iz la o susă 
pi da RER STEFAN CEL MARE, DOMN AL MOLDOVEI, de Prof, Alex Boldur, 0 $ USA 
Atari 204 UBA ISTORIA DACIEI SI CONTINUITATEA DACO-ROMANA. de 
De susținere 40 $ USA neral Platon Chirnoaga | ED sm m 0 $ USA 
Bupedierea Avion plus. 5 $ USA CONSTRUCTII PE NISIP, de Pamtil Seicaru 2 $ USA 





__1mpreso en Mariieza, 8. AAcebo, BA Madrid-10_ita manuserit 


» — 


În