Carpatii anul XVIII, nr. 9, 10 martie 1973

ANUL XVIII N 9 10 MARTIE 1973 


Carpaţii 


Depbslto legal: M, B.137-1958. 





Director Aron Cotrus î REVISTA DE CULTURA SI ACTIUNE ROMANEASCA IN EXIL Redactor: Tratan Popescu 


La jeunesse - proltariat selon Pesprit 
por Remy de Lan 


EPUIS 1968, Lo/fensive des forces de subversion a pris, en Occident, un caractăre beaucoup 
plus incisi/ et corrosi/. Certes, et depuis longtemps, la subversion s'en prenait auz formes 
politiques propres au gtnie occidental. Depuis plus longtemps encore, la Foi et la Spiri- 

tualite occidentales avaient 6t& gravement entamees, 

Aujoură'hut c'est la personnalite meme de chaque Occidental qui est menacte dan. 
nihilation et cela notamment au sein de la Jeunesse. L'hysttrie sezuelle, la drogue, un 
paci/isme de bovins, une anarchie depourvue de Jondement mais VECUE, tout cela tend A 
Jaire de Ia jeune gentration, sous couvert de “libâration” une proie imbetile et dâcervelde, 

Qui, on arrive Jinalement dans certains pays d une situation. oii, ă pașt quelques 

— poigntes de jeunes hommes, plus personne ne serait capable de tenir en main scrieusement 

des armes, Jace ă un envahisseur venant de VEst. En constatant d qui le crime profite, il semblerait aise de 

demasquer les criminels; et pourtant, rien ne se prodiiit et le travail de pourrissement continue. 

Comment peut-il en &tre ainsi? 

En realite, și le communisme, sovistigue ou maoiste, s'ătait trouve limită d lui-mâme et d ses propres 
tentacules, il aurait pu tre combattu et rejoule depuis longtemps. A ce sujet la situation de Occident peut 
tre illustrte par Lezemple suivant 

En 1968, en France, aprăs une grave periode de troubles qui atteignit profondăment le jeunesse, Len- 
semble du pays reagit sainement et, dans sa majorite, il vota pour un renforcement du pouvoir afin d'tcra- 
ser la subversion. Or, que fit le pouvoir ainsi renforct? Il legalisa Pinstallation de la subversion dans les 
Facultes et les Lyctes. 11 renforca la propagande anarcho-marziste au moyen de la Radio et de le Teldvision, 
Comment cela a-t-il pu se produire? Comment un regime peul-il en venir d faciliter. Less des forces r&vo- 
lutionnaires que prâtendent Vabattre? 

(Suite pag. 2) 


RASPUNS MANIFESTULUI ANONIM ISRAEL ATACA. 
din 24 Ianuarie 1973 iJUSTICIA PARA LOS ARABES! 


ESPUES de JA “fulminante vietoria” obte- 

nida por Ins fuerzas nereas de Iarael so- 
bre un avlân liblo. de 
trasiadabă _paciticos 
Bahrain a EI Cairo, la mayoria 
y nihos, la sehora Golda Mele N 
Washinton, 

EI Jete del Goblerno de Istatl ha 1do 
a pedir al presidenta Nixon que nsegu- 
re A Israel Ja superloridad militar ab- 
soluta sobre los pnisea Arabes, en] 


DOMNILOR "TOVARASI" 








TA căzut din nou În mână un Manifest 
“nesemnat”, seria, după cum rezultă din 
primele Jinii, de către acecenşi *Români 
patrioți” și lubitari de pile, că ne onora- 
seră cu slova lor și In 24 fânuarie 1072 
Sau deels deel ca în tlecare an, la dată 
Tixă, să ne den câteo lecţie de patrlotiam 
și 4ă explice că cusnose mal bine Ro- 
mânia de azi decăt nol, deoarece au 

















“curajul” să se ducă acolo În [lecare Vară pectiva de aventualea negociaclonea 

pentru a număra cutiile de conserve Reciblda por In Câmara de Represontantea, Ja senora 

peniru export şi apartamentele construi.  Goldn Melr ha declarade que =dentR0 du tin AU od 
te pentru popor. Ik felleltăm cu entuziasm și-i rugam ca muy loJano Babră posibilidadea de negoelar con Egipto”, 





tamente: en EI Cairo el 
'ado que “no hay ninguna 





anul acesta să albă bunăvoința de a număra și cozile pentru La replica ha legsdo inmedi 
Cartori, ceapă sau vată, In acelnș timp hu le-ar strica să *  portavoz del Goblerio Pa anu 


(Urmează pag. 3.) (Sigue pâg.4.) 











regime a pu combatire les emeuliers, DANS LA RUE. Au fond, ce qu'il leur reprochait, c'etait 
est toujours de m'âtre point polis et d'aller trop vite. A 

fă pre en bien FE pei in , des Fara zu la majorite ou du haut personnel dirigeant ont mon- 

tre leur sumpathie pour certaines thâses gauchistes, Entre les communistes maoistes ou trotakistes dune 

part et les găullistes de gauche, communistes ou communisants dits “nationaux” d'autre part, iln'y a point 

de nt înjranchissable, pas plus d'ailleurs qu'entre ces memes gauchistes et des sociauz- 

democrates allemands egalement marxistes. 


Tout ce monde-lă possăde au fond les mă&mes “răltrences” et la meme ideologie marziste, egalitaire 
et democratique. Entre les isans de la democratie dans VEglise, les partisans de la democratie dans 
LEtat, les partisans de la ie dans la familie, dans Armee, dans Pusine, il n'y a que des €tapes et 
des degres. Mais en realită, toute cette engeance represente le mâme processus, le processus de la liqut- 
Jaction de POccident Chretien. Et si, entre les uns et les autres, les rivalites et les heurts peuvent tre, 
dans certains cas, graves et sanglants, ntanmoins, le seul ennemi veritable, Vennemi absolu, que tous se 
veconnaissent, se situe indubitablement dans les rangs des nationalistes. Cela ne doit pas surprenăre. 


Euz, leurs maitres d penser et leurs inspirateurs sont les ennemis de toute FOI et de toute NATION 
Occidentale. Ils constituent PANTINATION parmi les nations COccident. 


A la Nation, au sens râel et ctymologique du terme, qui &voque en Occident une communautt de 
naissance et de sang, REGIE par une Elite placte sous le signe des valeurs viriles, heroiques et chretien- 
nes, d la nation done qui est placte sous le signe des ancâtres, des păres, sous le signe DU PERE, Ils 0ppo- 
sent leur Jameuse iheorie du “meurtre du Păre” qui, au fond, est celle de la haine contre ce qui EST. La 
haine de TETRE, la haine de DIEU, la haine du PERE, la haine de la NATION, la haine de la TRADI- 
TION, tout cela se tient. 


Marz, Freud, Marcuse: un seul esprit, un seul genie, un seul univers mauseabond; et si Karl Marr 
a €t€ le plus eficace des trois, sur le plan politique, c'est parce que ses disciples ont su meltre une Jor- 
midable technique de domination des masses au service de la negation. Car, enţin, c'est cela le Marzisme- 
Lininisme: le regne organise d'une negation au terme de laquelle RIEN n'eziste qu'un antagonisme dia- 
lectique de forces materelles en mouvement 


Celte formidable machine d avilir les hommes est ce qu'elle est. On ne peut la combatire en se re- 
clamant d'elle et si, ici ou d, des schismes ou des ambitions nationales se Jont jour, au travers du Marzis- 
me et des marzistes, il n'en reste pas moins que la machine d avilir reste elle-meme, avec sa nâgation ra- 
dicale des valeurs, des verites naturelles et surnaturelles, dont les hommes vivent, au sens suptrieur du 
mot VIVRE. Cest pourquoi, en fin de compte, le Marzisme, la Subversion anti-occidentale, ne. peut atre 
combattu e)ficacement si on ne procâde pas, prealablement, au REJET ABSOLU de Vidtologie democratico- 
revohutionnaire, rationaliste et &galitaire 


Remari -le bien, Panti-civilisation democratico-egalitaire engendre un univers o LA TERREUR 

et FENNUI alternent obligatoirement. C'est lă son plus terrible signe de jatlite. Face ă Vennui, elle est 

element obligte de rtinventer des revolutionnaires et autres gardes-rouges toujours plus revolu- 

nairea d les precedent, toujours plus €galitaires, toujours plus subversi/s; mais finalement, Pennui 

et la senilite revienment, i icoapiur Jorta aprâs chaque vague de terreur et cela vezpligue: en e[jet, dans 

tous les cas, on reste dans cet univers materialiste place sous le signe du verbe “avolr” et qui ne peut sa- 
tisjaire le besoin dinjini qut se trouve dans Phomme, 


C'est pourquoi, pensons-nous, seul un mouvement placă sous le signe de Dieu, sous le signe de VEtre, 
sous le signe des valeura spirituellea oceldentales, peul repondre auz aspirations des gendrations actuelles 
en plein desarroi. Autrement dit encore, si les inusticea sociale et la misre doivent âtre combattues, ce 
mest pas dans le domaine de “] 6conomique” que doit se situer pour Pessentiel le mouvement de râgenera- 
ui de A ici S'enfermer dans ce domaine-lă, ce serait se limiter auz vues mâmes et au terrain de 

'adversaire 





En fait, ce qu'un te! mouvement doit apporter se situe dans un aulre domaine, dans un domaine 
Pl CD invat qui touche auz vtritables raisons de vivre et de mourir, auz veritables dimenstons de 
Vâtre humatn. 


Du reste, remarquons.le bien, sil y eut prâcisement, en Occident, des masses prolâtariennes puissan 
tes au sens materie! du terme “prolttariat”, aujourd'hui, la revolte de la jeunesse ne se Jonde pas essentiel. 
£, quant d elle, sur des revendications matârielles, mais sur Vabsence de verites, sur Vabsence de rai 


sons de vivre de la sociâte dans laquelle elle vit. La demisston des fausses 6lites oecidentales a entraine le 
phânomene suivant: / ie 


Ces Jeunes gens, qui n'ont plus rien au plan & rituel, plus aucune certitude, plus aucune vărite, 
constituent un PROLETARIAT Selo DESPRE. E td vi OR 


A cela, îl doit ître repondu non Pas comme il fut repondu par les mationalittes, entre les deur 
guerres, a des mouvements *natlonnux-plibelens”: ce sont moins fa aspirations materielles des mouve- 
ments revolulionnaires de gauche qui doivent âtre aujourbhui integrees, dâpasstes, reconverties, par les 
Nationalistes, mais davantage des aspirations “morales”, le dsir de Jraternite, de justice, de Hbertă 


On a pu dtre que les iddes revolulionnairea dtaient des “Idtes chrâtiennes d fi ”.. Seul, 
done, un REALISME OCCIDENTAL CHRETIEN, hidrarchique et lucide, polua Îngerul ces 
aspirations dans la perspective des traditions occidentale, 

REMY DE LAON 








„Baiintste te vA stă la bai), * 








Raspuns manifestului anonim 


facă, numa! așa pentru uzul personal, şi-o statistică de câți 
tineri români fug binefacerile comunismului și se refuglază 
în “mizeria? acestul Occldent decăzut. Numal după aceea 
— deci în anul Viitor cam pe la 24 Ianuarie — vom sta de 
Yorbă pe chestia * modernizării rapide” a Românie! tin 30 de 
anl dela venirea Ja putere a regimului dictatorial comunist), 

Dar nu aceste considerente “raşlonale”, cum zle dânșii, 
şi nici simple “erupții inatinctuale”, cum atirmă tat dânşii 
despre noi, ne determină să răspundem acestor ANONIMI 
CURAJOSI, cl faptul că atacă din nou, cu 0 neruşinare 
intra-adevar paylovniană, organizația și membrii Gârzil de 
Pler, 

Domnii ACRIVU şi EMILIAN n'au nevole de apărarea 
mea, Vor şti să răspundă cu demnitate insinuărilor perfide 
Inşirulte “anonim” in Manifestul din 2441973, Eu voi 
incerca să lămuresc inconsecvenţele celor ce var să scoată 
de sub influența legionară pe cel no! sosiți, 

Dela inceput constațăm reaua credință cu care tratează 
problema” diveralunel de opinii când spun textual: “Nu 
avem, oare, dreptul şi datoria de a gândi și noi, de a avea 
opinii independente şi de a ni te exprima?” 

Fară'ndolală, domnilor! Aveţi acest drept în această lume 
MIberă drept pe care nielu organizație politică nu l-ar putea 
exercită in România de azi pe care o rldleați în slăvi. VA 
impledeca oare “STINDARDUL”, -CARPATII”, “TARA SI 
EXILUL” 
DVonstra 
publicaţie, chiar antilegionară? Nicidecum! Senateti ce 

















nonime, sau articole €u inițiale E in 
nunist dela Paris, Acţiuneă Anoriimă 
imatul calomnie! şi-al lipsei de demnitate. 

Vă pretindeţi o zi mi naționala a Românilor de peste 
hotare, Dovediui-o. 15, ti din subterane. Vă e frica, de ce? 
De așa numitele *rribunale” pe care legionarii le-ar putea 
institui? 

În primul rând, cine luptă pentru 0 cauză sfântă, după 
cum pretindeți, nu poate avea teamă de nielo amenințare. 
In al doilea rând, (91 acenata pat că nu cunoaşteti 





Mişcarea Leglonară și că judecaţi după tipleul doctrinei co- 
inălele populare“ nu sunt 
de origină legionară“ Nol n'avem astfel de abiceluri bar: 
bare. Numai marxiștii — maolști, eastriști și alte sub.formo 
stânpiste_— nu întrebuințat asemenea metode. Deci, mal de 
grabă, nouă legionarilor nr trebul să ne clânţâne dinții de 
Yeama vreunul tribunal marxist ce ne-ar putea condamna 

Donsemnenea, aţi făcut o greşeală de tactică când, pentru 
a întări JIniile compromițătoare Impotriva legionarilor, adu: 
ceți ca musca'n lapte, argumentul “mai ales in aceste ate, 
când terorismul şi crima au fost ridicate la rang de armd 
politia” 

Ori e naivitate ridicată la rang de prostie, ori e prostie 
pură camuflată sub o doză irecuperabilă de naivitate, E 
sunoscut de toată lumea ca sinkurele organizații care In- 
trebuinţează terorismul și crima sunt de fillație comunista. 
“Septembrie Negru”, “Panterele Negre”, *Grupurile AJri- 
cane de eliberare”, 6tt. sunt toate marxistă În bază. Cum 
Indrăsniți, deci, să vorbiți de “detașamente ale morții” „par. 
dinte, ce-ar pune In Joe “liniştea și destinul nostru şi al ea- 
piilor nostri”? 

Dacă se ponte Intradevăr vorbi de o patologie politică 
teum insinuați), ABOL ea riu se manireată decât în mințile 
bolnave ale DV, 

VĂ incumetați după aceea să calomniați Miscarea Legle- 
nară, susținând că-și dace existența “cergind atipendii de 
1a cercuri interesate”, “obiinându:le in sehimbiul detațiuni- 
tor”. Se vede de departe Intenția directă a ealomnlatotilor: 
să relasă cât de puțin că Mişcarea Leglonară e 0 organiza. 
Vie ae profitori și trădhtari, Ar ri sutielent să se Întiripe 
măcar 0 umbră de bânulală sau nerneredore. Rostul sar 
AncFOpl singur, eu timpul 

Domnilor calomnlatori anonimi, se vede clar că nu cu 
noaşteți Garda de Fier în ce are ca mal stabil și funda- 
mental. elnătea şi onoarea, Sunt lucruri care VĂ depăşesc, 
Garda de Fler nu e de vânzare şi nu trădează nlelodată. 
Când veți vedea un “legionar” cergind stipentiii, să atiti 
că Acela e un impostor. Mişcarea Leglonară nu trăepte din 
astfel de combine, 











lonare permanente, denu- 
Tbuțte speciala”. “batalie 
(& parte din venit”, 
făcute conştient 
pentu nu 


rea 
totală In lupta ce 
le cunoasteți, dar 








A 
o independeni 
comunismului? Natural ei 





e mal spectacular să acuzaţi Garda de Fler de a primi 
pentru “a-și continua Juneata ei activitate”, decât să ară. 
taţi fidelitatea membrilor, care continuă nesdruneinaţi să 
“readă in preceptele şin şeful el. 

Dar (rază cea mai mâi 





Inţeles marea operă săvârșită în țară de regimul comuni 
lar ca urmare a acestei poz iri I) sa tărie: ni 


fi du acestia, din netericirey, Dar nu le:aş aduce ntelodată 
insulta de a-i crede proşti şi necunoscători al normelor în 
care au crezut 

In primul rând, legionarul desprins tace şi evită orice 
declarație de ncesk gen contra Garzii de Fier. 0 pudoare 
naturală. Reneagă dar nu sculpă asupra normelor ce l-au 
câlbuzit odata, În adâncul sufletului ştie că plecarea. lut 
din rândurile leglanare e o laşitațe ce se aprope de îră: 
dare. Preteră deci, să [le uitat, decât să declare Inirun 
Manifest ca “nu mal acordă incredere Mişcării Legionare”. 

Dar unde calomnlatorii demanstrează că n'au fost nicio: 
dată legionari e când terraină fraza prin cuvintele “indife- 
rent de promistunile et”, Daca terminau fară acest final 
lee Usa părut formidabil pentru a sdrobi Garda de Flery 
ar Ii putut exista o indolală asupra autorilor, 

Nu şi-au dat seama de gafa pe care o comiteau. Sau 
comportat In conformitate eu mentalitatea lor și-a epocul 
contra căreia s'a ridicat dintru inceput Mişearea Legionară: 
ca săi menjii partizanii, trebule să le promiți ceva, bani, 
situație, slujbă, mâriel, te, 

Or, cu Garda de Flor, au dat ereș E singura organizație 
politico:revoluționură care NU PROMITE NIMIC membrilor 
săi, nic! inainte pici după victorie. In. educația ieglonară 
această latură e fundamentală. In luerările de doctrină le 
wlonară, norma e deavoltată cu predilecție, 

In Garda de Flor, leglonarii dau tot și nu asteaptă n 
mic În achimb. Recompensa lor e vicloria lerlonară. E 
primul lucru ce se apune celui ce vrea să devină leglonar. 
Deci, e imponibil ea cel ce au seria acest Mnifeat să [le 

foști legionari” deagustați. Ar (i ptiut măcar eă se fac 
de râs punând în text o nattel de afirmare 

Sin detinitiv, ce lar fi putut promite Mişcarea Leklo: 
Dară, care-l săracă și fără porapactive, care jiptă de 30 
ani În exil, care-l considerată de guvernul comunist dela 
Bucuresti deja “ingropată sub molosurite istorie”, IF L6 
plonarii luptători sunt caliticați nişte “atrigor*?1.. Inţe: 
legentu să VĂ ajpăţați de Guvernul dul Vişolănu care pro- 
mite în dreapta șin stânga posturi ministeriale pentru 
când ne vom intoarce în țară, dar toemal de Mişcarea Le 
glonară să vorbiţi. organizație care nare nicio veleltate 
de guvernare Imediatăl,, 

Dar pe DV nu vă Jenează orice fărmație sau grup din 
exil. Singurul. pericol serlos, singura realitate vie, și nea 
trămutată, e Garda de Fier. Pe a vreți 80 distrugeţi, Car, 
pentru a câtea oara?! Sl-atunci, vă lansați orbeste Intro, 
ofanalvă ce vă pare subtilă şi de necombatui. Ne aruncaţi 
în spate o sumedenie de epitete, ce vă sunt proprii li 


nu 
dați seama ca intrubuințati Formule și expresii pa care Au 
le E nici fostii teptonari, nici ceilalti Români exilați, Ni 
ma! DVoastra, col educați în limbajul Ahel Pauker şi-al tro- 
Paosa Istorlotormi din epoca decadanțel naţionale poat: 
lice aveţi gingăşia de a ne numi “reptile cerzi”. “ndpăret 
verzi”, purtători al “prineiplilor teroristo-Inchizitoriale”, 
ete. 
în pia. dat rind Să sunteţi extrem de bine intornati 


asupra Migcării LA RR nl se pare cel puțin ne 
, [i LA inen! cuzația adusă directorului 
Vcaţi "SIN N de n îl leglonar. Domnul pată 
IAN este hi şi foarte cunoscul E 
Pul 










































de neam. Dar n'a fost odată 
d. Rp (ME ilie Met lereae 10 canu oaie: 
nare sunt destul de rare In paginile reviste 
Atunci, duce această insistență pe 6 temă falsă? Foarte 
trucă pentru DV. orice mijloc e 


scopul pe carei urmâriti. Sl:aces 
[Ca Baii a gate A irită şi-a tuturor color 








9) 








Î u eonvii 
domni să inteleagă, odată pentru na, 
joritate nu avem nimic cu ba Iar ca inchelere strigați tare 

subliniat “UNIRE. UNITATE, DAR FARA NAPARCILE 
BRZE 


Nu va contestăm drej de a ne trata dupa dorința DV. 
Va az numai păi ici in argumente şi in pri 
contradieţie cu mersul însuși al Istoriet” (conform normei 


clasice In maniera DV de a gândi) 
E o copilărie să cereţi altora să “repudieze public” 








va 





pentru care DV sunteţi incapabili să vă luaţi răspunderea 
de n face intocmai A repudia public Insemnează a arăta 
deschis cine ești, ce vrei şi dece Or, DV sunteți tot ce 


poate fi mai ocult și mai infam deoarece ineltaţi pe alții 
ia confuze și echivoeuri. 

E deasemenea o copilărie să vorbiți în numele unei ma: 
Jorităţi pe care nici cele mai puternice asoelații românesti 
din străinatate nu au curajul sa facă, Dar, Ingânfați ca 
totdeauna, credeți că e destul să afirmaţi ceva pentru a 
stabili o opinie 

Cât pentru “mersul ltoriei”, In care credeţi eontorm 
dlalecticei marxiste, ar fi bine să priviți cu mai multă 
atenţie fenomenul legionar pentru a vă da sama că TOC. 
MAI meraul Istoriei îl confirmă pe zi ca trece. Tstă numni 
câteva aspeate incontestabile ale acestei trăiri in istorie 

— un sfert de secol de prigoană, Mişcarea Leglo- 
ară e.Yle și prezentă peste tot, atât în străinătate cât și 
ai 


în Tara. 
> Activitatea leglonarilor este atât de importantă Ineât 


pă xlstă manitestaţie românească peste hotare fără pre- 


lor. 
— Doet ră, tradusă în mal multe Jimbi, con- 
teibue dela iu unei noi mentalități In anumite 


WIl: gtudențimea in Tară caută doctrina legtonară ca ain- 
gura leșire din impasul in care a băgat-o marxismul ma- 
ter! 


PIN străinătate, activează deja cuiburi nol constituite 
din elemente tinere, recent retugiate 

Dacă nu-i juna pentru a vă convinge, putem reveni 
cu altă date tot atât de doveditoare că Mişcarea Leglonară 
domină istoria. 

Domnilor “tovarăşi”, vreți in sfârşit, ca un corolar al 
actleitaţii și bune! DV &redințe, să faceți unirea Românilor 
din exil, dar fără *napâreile verzi”. PA O! Nu pu: 
nom. 8! cred că nu veţi avea teamă de aceşti “descreleraji” 
deoarece DV urmaţi cursul istoriei, deci al “adevărului”, 
pe când noi mal avem incă nevole să *invâtăm istorie”. 

Realitatea insă , in cluda afirmațiilor pe care le faceţi, 
e cu totul alta. DVoastra urmați cursul istoriei pe care vi-l 
impune o şleahtă de tâlhari, deoarece atât ați priceput, 
să nu leșiți din normă. Pe când noi, care trăim în iatorie 
şui simţim In carne şi'n suflet injustiţiile şi micimile, sun- 
tem conștienți că prin Mişcarea Leglonară deschidem o 
poartă nouă istoriei româneşti, atât de crud Mbită în ul: 
mii 30 de ani. 














dr, Faust Bradescu 

16, rue de Chelles 

71 - Champs sur Marne 
Franta 


E) E NI 


CONTEMPORANA 


M'am dus pa un şantier, unde se construla casa vecină 

muncitorilor le-am dus un mânunehi de sultină 

și le-am urat vole bună! 
n varbă In vorbă și din una în alta, 

le-am spun depre iieori i rise, pare inceput cearta; 
cereara stu și o nui 

păr rile Şi 5ă Inkrop o păpușă 

Păpuşa 0 păalem aruncată 

fară salbă, 

utată; 

fără mâini, 

oarbă, 

deapulată, 

— Iuearia alută 

ti sa părut pierdută 

ponte moartă 

chiar În cerace nu fusese viața ei nielodată 

Le-am expileat fa muncitori 

că pe Ta sori 


rouă, 5 

atanei când vel ingroapa păj 
trupul am să |-I leg cu a afoai 
în inimă am să! infig nuelusa 
ea să piu mai lasă afară! 


Dar când am mal cuțezat să le spun cât doare 
când din ea va răsări! o floare, 

muncitorii au râs: 

șI din ce mal era, zăreanță și plâna, 

Mu eăleat în plete = 

pe mine m'au dat afară și mi-au Inchis ușa 





de loan Mirea 


CALUL 


A fost un zmeu, cu aripi lungi, un fulger, 
un zbor ca gândul; ardea în fugă, cutrmura 
pământul, zăcea In ape seurse din cer In 
elegteu şi n'a dormit, cum n'am dormit 


nlel tu, 
Acum e obosit... Umplut de bubo, cu connte 
DPI cu CRT AURA strămbe, — profil 


de degalat, lăsat In câmp, epașă, a incetat 
ca să mal [le inhămat: din ochiul orb, grămezi 
de muşte, puroalele îi sorb... 





In zăcare, cu trupul greu și fAră trâle, nici 
e: nu ştie de e el (sau numai râle), Iar eu 
13 vrea să mint că nu sunt eu! 








su 
pe file Ingălbenite, 
Ispite. 


spi 
se ştie: când plee umplute 
eonvoale cu serie! 








cu VISUL isprăvit, wa reintors 
ță, latovit, să-l vadă'n poartă de 
A mar Au cu &l vre-o tribuință 
Su, nimeni nu-l mal ehlamă! Pe deșălat, e 
miră peste e! privirea care l-a uitat 
Ascuns, cândl-alungau, l-am runeat din 
plâns o seamă, so duca lupilor - când Îl 
[ ins și prins In coamă 


Paria, 1973 











Toan |. MIREA, 


GLUME 


= Ce e un comuntat? 
_ [iz rii e un individ ce și-a pierdut speranţa de a i 


pr 


- Pottracu eemuntsmul nu va depăși nietodată capita: 
ui 


- Pee 7ece capitaltamul se află deja pe marginea prăpăs- 


iii 


“de los Arabes. que deben ser conqulstades ș domii 





i ' ET 
Iniclațiva de paz en el cercano Orlente y que ei optimismo 
manitestado por Ia sefiora Golda Melr no ea mâa que una 
estratagema para engahar a todo €) mundo”. 

Esto es fâci. No solamente in prensa americâna, sine 
tamblen la francesa y la inglesa, estă totalmente controla: 
da por los judios. 

Sin duda, el presidente Nixan no podră rechazar la au: 
(guerre, de 500 millones de dâlares para el materia) 

co, 


En los primeros cuatra ahos de su mandate, e] presiden- 
te Nixon ha otargado a Larael 1200 millones de dâlares. asi 
que la sehora Golda Molr no se puede quejar por no haber- 
se cumpiido los contratos de suministro de armamento en 
marcha, 3 cuyo cumplimiento estă previsto para 1074. 

Pero la sehora Golda Meir ha pedido a! presidente Nixon 
mâs, Ha pedido una garantia de suministra bâlica varioa 
ahos deaputa de 1974. 

En un reportaje (irmado en el periddică “Le Monde” 
Erie Rouleau encontramos la sigulente observaciân: “la 
petielon na es dictaminada por consideraciones militares, 
slno por câleulos politicos, De hecho, desde ahora ln se 
puridad de Iaraei estă totalmente asegurada. Las gober 
nantes de Israel estân convencidos que a modida que el 
vauilibria de fuerzas favorezea a! Estada Judio, en la mis- 
ma proporclen los Arabes estarân obligados a aceptar las 
condielones de paz de ellos, especiaimente las que se refie- 
ran a relvindicaclones territoriales” 

Fata es Ja verdad. Iarăe] no desea una paz negoclada, 
sino uns paz dictada 

îQue sea solamente una exageraclân del enviado. cape- 
clal del periodico “Le Monde” la atribuclân de semejantes 
intenelonea al Goblerno del Estado sionistă? 

Categoricamente, no. 

EI problema del Estado alonista, soado por Theodor Her: 
zel, no puede ser limitado sâlo a În controverală sanjrienta 
entablada entre este Eatado ș sus vecinos los Arabes. 

La ansledad provocante de los judios ş In seguridnd que 
tlenen en IA realizacion de sus planes de reconstrucelân 
del reino de David, de este reine sin fronteras geogrticas, 
relno imaginada sâ)o por la exaltacion slonista, a expenaus 

















dos, jus- 
tinica » mantiene al roJo vivo la exeltaciân del munda 
arabe 
Las suceslvas condenacionex de Iarmel por las Naclones 
Unidas no han servido para nada. Bate organismo, en su 
exlstencia de mâs de veintioche anos, no ha conteguldo 
nada mâs que rehabilitar Ja difunta Soctedad de Naclanes 
de Ginebra 
Sobre Jos planes politicos de Israc), menelonamaos Ia do- 


GA N 


Codreanu; Insemnările din inchisoare sau jurnalul pre: 
sătirii sacrale. 


Numa) Weania a dus la o cultură paralelă, 


Tăiotogiile Instajate prin atentate, continuă atentatele. 
Râsturnarea valorilor sau chiar reintegrarea lor se adaagă 
profanării; se preeau cadavrei 


Col eaiți din inchisori și integrați une! culturi eontor- 
minte. au feat rupți și din mehisori, 


Marxism: spitale de imprimat cireumvolunțiuni pe altă 
mnterle cenuşte: 


Cineva mia Intrebat: — “Domnule, de ce esti atat de 
singur? I-am raspuns: - "refuz să-mi caut asasinul! 


Filozatia: cel mal nepulinelos mijloe de apărare uma: 
nă “istoria contesta pe Istoriei, 














Ț 


a 





î 






zii 









nelertan un poco 
todna las parțes de 


Estado de Israel ea o) alâr- 
cito En €l no se huce diseriminaciân de sexoa. En la guerea 
del Sinai, de 1048, hombres y muJeres lucharan, como, [le- 
ras contra e] ejercita egipelo, cinco vecea superior. 








vivie sin las contribucionea da la Di 
ioiteidoa ohne velă etate o apei Da 
csparcldos sobre y te 
ayuda de los Judi estableeidoa en Nuci Vona - 


ae în pen de Rate 3 o Cati al BORAT 
e, | co) 

sue macen peatoa de dariavd” e ab cl d ic 
sado de nuevo a disporsarie o a itpenar În rocerie m 
Verra de promislân, reanimada ș defendida un Instante con 
dearaperad, erzos. 


loa 
“EI slonlsmo es une de los grandes suefios que ha atrave= 
sado la Humanidad. 


"Un Inspector fu lo puede matar” (“La petrole de ln 
haine”, pâg 68), Para Prancola Qulilei, los hebreoa de Ta: 
rac) constitușen "un pueblo heraica y Austaro”, 


(Sigue en el prâzima mimera) 


LAUR 


Cuvântul trebule sa fie Invățat să nui (le frică, Da 
mal trebuie invăţat cuvântul ca vântul ca nel să nu! 
saua. 


Cu istoria “vAlahorum”, rar pomenită, se incepe etelul 
apărării ființei naționale — Europa Naţiunilor. Aa 


Celaboraționiim sau releul anulării g e 
Poeţii se sărbătoresc și în ură! i zi 
Urăgte cât jubrea.. ha 





1srael ha nneldo del vator de sus hombre. pero no pede 
de ar 














ai pi 


„IBRARL ATACA, USTICIA PARA LOS ARABESI 


SCRISOAREA CINCEA 


DE VORBA CU NOII REFUGIATI 
IUBITE CORESPONDENT NECUNOSCUT 


M ales din mijlocul gândurilor ce te fră 

mântă o ideile cemi pare precumpâni. 
toare in Intregul concepției ce-ţi faci 
despre exil. Am avut impresia că un 
val de amărăciune Ii cuprinde apusele 
ari de câte ori e vorba de atitudinea ce- 
lor vechi față de noii veniţi. Din felul 
cum expui anumite lucruri, laşi să se 
Ințeteară, foarte diseret de-altfel, că cel 
vechi nu se comportă așa cum ar fl de 
cuviință față de noi exilați 

Iar mă găsese într'o situație dificilă, 
dar cum sunt eu cel care am deschis problema, vol Incer. 
ca să pun Ia punct această nedumerire. “Cum trebuie ză 
tratăm pe noii refugiați” e o problemă veche, ce-a luat 
aspeet de ingrijorare generală încă din clipa în care pri 
mul Român desnădăjauit a reuşit să străbată câmpul de 
mine și să scape coiților de câini-lupi. In fața acestul act 
de solidarizare eu rezistența din afara hotarelor, forțele 
exilului m'au stat pe gânduri Sau strâns în jurul noilor 
veniţi, l-au ridicat în siăvi, l-au ajutat să-și gasească un 
rost şi-au așteptat să vadă aportul de sullet şi elan al 
acestor recenți scăpați din urgla abătută asupra neamului. 
Pentru o bună parte dintre aceşti primi scăpați, exilul 
luptătar aşteaptă și azi contribuția lor ta lupta comună 

Stiu, mi se va răspunde că “pădure fără uscâturi nu 
ezită”, că omul ieşit dintrun infern ca cel din Tara e 
urmării de obsesia neavutului, a sărăelel şi-a groazei de a 
plerde şi puținul ce și-a Incropit. Nici vorbă! Această Idele 
a obeeslel poate [i sustinuță câtiva ani. dar să-l vezi că 
dispar depe scena istorică pentru totdeauna, te-apucă urâ- 
tul şi desgustul de așa oameni. Cu timpul, forţele luptă- 
toare ale exilului au Început să (le mal circumspeele față 
de noii refugiați „să-l trateze eu mai puțină “Infelegere” şi 
ehiar să-l tase pur şi simplu in plata Domnului 

Incepând din acel moment, animozităţile și-au făcut apa: 
rija şi ruptura dintre exil şi noii veniți s'a lărgit, Deraeum 
există ratiin Taţă” deva concepţii aproape ireconciliabile, 
de care vrând-nevrând trebuie să se țină seama. Expunând 
cinatit aceste două concepții, vom răspunde implicit ta ne- 
dumerirea ce te ronde și Ia felul cum se poate rezolva neln- 
jeiegerea. Totul se Invarteşte In jurul felului de a inter. 
preta prezența noilor veniţi In humea liberă, 

Ce vor, în genere, noii veniti: scăpăți, in sfârşit. din in 
fernul roşu (idiferent de mod — fuga peste frontieră, stee. 
curare prin excursii, leire cu paşaport legal, ete.) toți 
acești noi refugiați aspiră, in primul rând, ln o viaţă în. 
destulată și Ia refacerea sănătăţii fizice şi morale. splritua 
le, Vor să trăiască intens. ea și cum ar putea recupera anii 
plerduți in marele câmp de eoneentrate din Tara. Bi-atunel 
se desvoltă spontan în si, ca Adele fixă, căpătulrea şi 
inavuțirea, lăsând în umbră și uitare orice alte indatoriti 

In plus, convinşi că aurerințale lor eclipsează totul și că 
exilul este obligat să le pună la dispoziție tot ce tor, devin 
nesățiosi, aroganți şi fără serupule 

Vor să fie ajutaţi cu bani, atât cat vor și cât timp au 
nevoie adică fără'htrerupere 

Var să | sa găsească de luetu In condiții optime și aă 
ncceple Duma! dacă le convine, și nu le convine mal nt 
clodată 

Vor sa tie găzdulți confortabil și să nu II se reptoșeze 
nimic 

Qsese că-i de datoria exilului să se ocupe de ei, să le atea 
in dispoziție, să le aranjeze actele de şedere sau de natw: 
talizare, pentruca odata “bine stabiliți” să dea cu plelorul 
acestul exil, să-l ponegrească, să-l repudieze, Si cazurile 
sunt extrem de numeroase. Pentru acest sol de retupi 
exilul nu-i decât un intermediar, care să le garanteze și 
le ugureze atabilirea În Oceldent 

Cazurile au fot atât de ordinare, eă'n sânul exilului sa 
produs o revoltă legitimă. Refugtul nostru nu € bogat. Fle 
caro are greutăţile şi nevoile Iul. A ajutat şi ei c putut 
ŞI pe cât a putut Dar nu putea deveni o simplă agenție de 
trecere, In dispoziția lubitorilor de viaţă bună, tle ei ehiar 
fraţi de-al noştri fugii din România 

In urma atâtor abuzuri și deceptii, exilul şi-a schimbat 
atitudinea fnţă de noii veniţi. Din neferieire, n paguba 





























celor ce nu meritau un tratament așa de aspru, Poate că 
uitimele sute de noi veniţi 'au mentalitatea tripturistă a 
primelor sute de scăpaţi. Dar răul e deja făcut. Deaceea, 
toți aceşti nol fugiţi In lume, Intăinesc peste tot numai 
neincredere In ei, lipsă de aJutor, animozităţi, reproșuri 

Exilul nu mal vrea să fie tras pe stoară. 1 sia urât de 
etorturile în vânt făcute Intru cauza exilaţilor “ce adue 
suferința neamului în ochii tor de azur” şi Îl e lehamite de 
tot lestul acesta de refugiați ce sau încuibat peste tot fără 
să aducă nici cel mal neânsemnat aport Ia lupta refugiu: 
iul. Concluzia vechiului exil e logică, chiar dacă pare dură 
și injustă; dacă aceşti refugiați uită cu atâta usurință 
neamul și suferința de acolo, nu vedem dece ne-am aduce 
nol aminte de ei 

Ce aşteaptă cei vechi dela noii veniti: Sosirea primilor 
refugiați a provocat un entuzinsm de nedescris. Peste tot 
II sau adus omagii şi 1 s'a prezis un viitor de glorii Erau 
consideraţi ca o binefacătoare mană cerească, venită să 
improspăteze forțele româneşti, de ani de zile pe barica- 
dele acestul răsbol neintrerupt, In aceste elemente, din ce 
in ce mai numeroase şi În genere, tinere, se punea incre- 
derea unei continuări dârze şi eficace intru salvarea nea- 
mului. 

Nimeni ne se Indola de eficacitatea lor. Venite din caza- 
nul chinurilor neintrerupte, aceste elemente no! ale exilu- 
lul aveau toate garanţiile pentru a fI considerate mai mult 
decât utile, primordiale. Aduceau, a priori, nolanul de su- 
ferinți Indurate, dorul de libertate al poporului, cunoaşte- 
rea sistemului marxist cu toate tarele lui, strigătul de 
desperare al Iraților, dorința de luptă, voința de a învinge 
Asta era convingerea exilului şi asta a rămas până azi, In 
ciuda atâtor exemple contrarii. Se punea toată nădejdea 
in plelada aceasta de noi luptători, trecuți prin grele în- 
cercări. 

Natural că sa inteles dorința lor de a se reface spiritua! 
4! de a-și ineropl o situație materială mal bună. Cel vechi, 
ştiau din experiența, proprie că omul independent materia. 
liceşte este retractar ademenirilor și un mal bun luptător. 
Pentru nimic În fume nu l-ar fi impledecat să-și erolască 
această independență, Le cerea însă ceva ce nu putea fi 
omis sau svărlit de-o parte: 

— sa nu-și uite misiunea de luptători pentru dezrobirea 
României, 
sa devină refugiați activi, în mijlocul exilului lup. 
tătar, 

să se preghtească pentru a continua neintrerupt efor. 
tul vechiului exil, 

să fie primi în toate, dând exemplul curajului şi al 
saerifielulu! 

Bra minimul de contribuție pârsonală ce 1! se cerea pen- 
tru a putea câștita Increderea celor vechi. pentru a se bu 
cura de simpatia şi ajutorul tuturora. Era singura cale 
pentru n dovedi că sosirea lor în Oceldent nu avea ca unic 
scop eăpătulrea și tralul bun, cl, in primul rând, lupta pen 
tru neam și dezrobirea ării 

Or, cart a fost, şi continu să fie și azi, realitatea min 
tală a acestor noi exliati? Cu durere trebuie să mărturisesc 
că, In majoritatea cazurilor, nimie nu sa schimbat. Că o 
raclă profundă, apasă asupra lor 

uitarea trecutului recent şi n suferințelor cetor rămaşi 

egoismul cel mal feroce și dorința nemâreinită de 
acaparare 

indiferența In Ința ar 
tualității. româneşti 

lipsa totală de interes pentru lupta comună 

B oare posibilă o mal mare dezertare şi-o ma! tristă men. 
talitate ea cea pe care ne-o serveşte acest val de Români 
ce și ale refugiați? Un refugiu ce fuge de tâspunderea ce-l 
revine față de ceeace a lăsat in urmă, plerde rațiunea de 
a mal [| numit astfel și de a mai (I respectat ca atare. Cu 
ce drept mal pot veni nstfe) de oameni să ceară simpatie at 
ajutor, tratament omenese și respect dela un exhi pe care 
II rentagă şi-n lupta cArulă nu ered? 

Ce coneluzle se poate trage din cele expuse? Concluzia o 
vel trage singur, prin simplă comparație între faptele enu- 





























ninţării de distrugere a spiri 














(rmează pag. 7) 


“ANTICOMUNISMUL SISTEMATIC: 


NŢELEPȚII” şi “evoluații” Oceidentaului 
zis democrat, In Irenezia intrecerii pen- 
tru a işi vedea prețioasele lor persuni 
Htăţi politice, intelectuale, economice 
sau religioase, agreate de Kremlin și de 
Peking, nu ştiu la ce artificii să mai 
recurgă, Sunt, in genera), indivizi care 
au profitat din plin de structurile sociale 
e statelor numite burgheze, luândur+ 
chiar In intrecere —când era rentabil. 
în glorificarea regimurilor cu similitu- 
dini fasciste 

In speclal In Italia și în cele două Germanii, dar nu 
numai acolo, această faună este ușor de identificat, 

Oportuniştii și transfugii, necredineloşi față de regimurițe 
care l-au ridicat, nu sunt capabili de fidelitate nici față de 
comunism şi de formele lui camuliate și aceasta nu scapă 
truntaşilor comuniști. Sunt folosiţi în faza “Tuptei pentru 
cucerirea puterii” şi sunt foarte Hill în etapă actuală a 
tactice) care urmâreşte inchegarea de fronturi populare, de 
coniiții de stânga și centru-stânga, de mobilizarea tuturor 

idioților utili” sub conducere comunistă, Intr'o ipotetică 
victorie marxistă, toți şi fără excepţie sunt sacrificați. Este 

ficlent să ne reamintim cum sau petrecut Iuerurile în 
Uniunea Sovietică, In Ungaria din epoca contelui Karoly 
3i a lui Bela Kuhn, în Checoslovakla de după Beneș și Ma- 
zartk Junior, 

"Toate aceste exemple, nu frânează zelul 1dloților utili, et 
ei Își imaginează probabil că supralieitând în eforturile jar 
vor îl remareaţi şi admişi totuşi ca instrumente valabile, 
chiar și după “cucerirea puterii” 

Comuniștii autentici nu îsi ascund nici un moment 
intenţia şi certitudinea de a reuși să impună ideologia lor 
intregului glob, nu retracteaza nimie din doctrina marxiste: 
Jeninistă, păstrează același ură explicabilă naționallsmelor 
şi acelaș dispreţ demoeraţiilor burghezo-capitaliste. Cine fac 
visipă de enerele și iși cheltulese sărmana inventivitate 
pentru A convinge omenierea asupra “evăluțiel”, “umani: 
zării”, “lipse! de aspirații universale” a comunismuluj, nu 
sunt nici guvernele și nici partidele comuniste. Sunt totmal 
aceşti hermafrodiţi politici, Imbulbați de distincții onoritice 
și coploase subvenții materiale de către decadentele con- 




















DE VORBA CU NOII REFUGIATI 


merate. Eu n'aș vrea decât să complectez câteva chestiuni 
inerente 


1, Exilul cate un tot, a cărel rațiune este lupta pentru 
dearobirea Tării. Jar flecare refugiat nu poate trăi decât 
tot in funcţie de această rațiune. In afara el, nu e decât 


un individ ce se sbate In existentă, Un refugiat poate strân 
ge averi ȘI trăi bine; nu este exilat deci util neamului 
decât In clipa în care aderă conştient IA lupta exilului 

3. Atitudinea frățească şi intelegătoare nu poate [i uni 
Iaterală. Nu poate fi cerută numal din partea celor vechi 
1n favoarea celor no! sosiți. Sufletele lor trebule să se în 
frățească Intr'o înțelegere perfectă a destinului ce-l leg 
şi mislunei pe care o au. 

3. In acest moment Istorie, “umanul elementar” trece 
în rândul doi, depăşit de “nâtiomal”, Exhul luptător nu 
poate ajuta pe elneva pentrucă e Român şi refugiat amă 
Tât, cl ajută pe Românul ce vine să intregească efortul de 
dearobire națională 

Inţelea! rsttel, lubite corespondent necunoscut, dece mul: 
țI din cei noi veniti nu Intâlnese un tratament pe pustul 
for. Nu-l niel pe gustul nostru, dar nu putem proceda alttel 

Pontruca lucrure să se schimbe e nevole, fArĂ nicio In 
dolală, de o sehimbare de mentalitate în ceeace priveşte 
vechlul exi). Aceat lueru totuși nu va putea avea loc fAră 
ca mal nainte o terte întreagă de noi veniți să dea dovada 
integrării lor definitive în sânul organizațiilor ce luptă 
pentru salvarea neamului, Tiutilona un le sorei goană 
nebună după căpătulre şi înavuţiri ma 
ir Fi RA. nu cțezl cine Fi bine SA dat exemplul, 
svâriindu-te în prima linte a rezistenței active, uitând pon- 
tra 6 clipă că n'a! fost ajutat deloc atunei când, mort de 
foare și de teamă, nl călcat pe pământul liber al Ocelden: 
vului? AL rupe un găeaz ce sufocă multe suflete curate, 

Cu bine şi pe curând. treia 


nu ultăm aportul neprecupeţit adus în lupta exi: 
PS NOL pu lire pEfuzlaţii te ALU Injeleai menirea. Dar 
mal sunt mulți ce ge abat în îndoială. Pe el vrem 

să-4 ajungă aceste rânduri. 











duceri demo-liberale. Sunt e) acela care fac tot ce le stă in 
putință pentru a prezenta lumei cărela aparțin, un eomu: 
nism transtormat, paradisiac și pentru a incuraja la propriu 
9 la figurat, DESARMAREA OCCIDENTULUI 

Gel ce am rămas pe baricada anticomunistă, de 
patruzeci de an), cunoaştem duşmanul din față tot aşa de 
bine cum ne cunoaște și el pe nai Stim prea bine I] 
şi alţii că reprezentăm două concepţii ireconeiitabile. EI au 
inventat, pentru excluzivul lor avantaj, formula coexlsten, 
țel pacifice, dar nu pregetă să amintească viitoarelor lar 
Victime că In domeniul ideologie nu poate exista ecexistență 
pacifică, dec! lupta pentru triumtul comuntamului să duce 
mal departe, 

în spatele baricadei noastre —care Implicit Apără de 
ubjugarea comunistă intreg slateraul de. relative libertăţi 
recunoscute de statele, liberalo-socialiste, se. inmulțese 
evoluaţii și progresiști“, reneaţii și tranatugii spirituali: 
tâti creştino-oecidentale” Lipalţi de curajul de a se declara 
făţis în servielul comunismului, dornici de a nu. plerdi 
deocamdată nici unu) din privilegiile oferite de soeletatea 
burgheză, se IMfălesc in socletatea de consum și, de la 
înălţimea funcțiilor politice, de JA catedră, din. amvoane, 
din direcțiile trusturilor finanelare, sau ale marilor Jurnale 
“independente”, in numele unti pretinse democrații, ne 
lovesc din spate, 

In acțiunea de “mentalizare” a mutilor, în vederea 
deschiderii porților pentru Inicăunareă comunismului, pa- 
sivitatea tolerantă —când nu ehtar tacita incurajare, a 

Armultorilor responsabili şi a mentorilor inteleatiali ocel- 
sentali, nu le opune nlel cea rol mică rezistenţă. 

In toate părțile insă, [| supără grozat acțiunea grupurilor 
naționaliste care nu 6basese În acțiunea de demâscare a 
slnistrel. farse, in denunțarea permanentă a realităților 
comuniste, în prevenirea asupra consecințelor inevitabile 
provocate de... să ÎI spunem mlopla politicel oceldentale, 

Eram deprinşi cu epitetele de rekrograzi, Imobilișii, nas: 
talglei. totalitarişti şi altele. In ultimul timp şi evident tot 
cu intenție pejorativă suntem acuzați că practicăm un 
“anticomunism sistematic”. în mintea lor, ei cred că ne 
aplica o etichetă ruşinoasă, vor să ne identifice ca pe un 
fel de intârziați mental, inchişi intro poziție ingustă şi 
nerațională de anticomunism, incapabili de a vedea trans 
formarea vechiului comunism. cândva poate rău, în cel 
brejnevian sau ist, Just şi uman, 

Greşese insă! Nu refuzăm și nu ne ascundem Anticomu: 
nismul Sistematic, cât timp vor zace sub dictatura COMU- 
nistă popoarele cărora le-a fost impusă, cât timp va con- 
Unua lupta mârturisită-- pentru intronnrea dictaturii 

omuniste şi peste țările libere, cât timp vot menține În 
toate statele ce stăpânese, partidul şi internațlonaljamul 
comunist ea țel suprem şi cât timp nu vor respecta 
intr'adevăr voința națiunilor terorizate, libertatea opiniilor 
și credințelor! 

Acest “sistematice” 
in fața “sistematic 
InsItăți 














u ne Jenează, cl ne onorează, mal alea 
capitulări, sistematicei venalități şi 





RADU GHENBA 





Mânăsbirea Hures-Vâlcea 





LA REVOLUTION CULTURELLE EN FRANCE 
ET EN EUROPE OCCIDENTALE 


LA LOI DU NOMBRE 


A France traverse actuellement une răva- 
lution euiturelle qul, pour âtre molns 
radicale que celle qul stest produite an 
Chine, n'en eat pas moins slgnificative 
de dilieranta aapeeta terriblement graves 
de Vevolutlon actueile dea moeurs, de la 
panste, de Ta chiture, de la morale dans 
notre sociătă occidentale 

Le phenemene, sans doute le plus im- 
portant, le plus dangereux de cette &vo- 

Tution n at4 la ercatian de toutes plecea, 
Timplantatiun systematique, |impositlon 

inetssante par tus lea moyens, du MYTHE DE LA JEU- 
NESSE, du POUVOIR JEUNE, Vexacerbation Jusqu'au con: 
1lIt algu, lrrâmediable, de ce dul, jusque IA, asalt toujours 
it une phase de transition, un “mal nâcessălre” : je conflit 
des pântrations. On a cre et entretenu une crise aul alfecte 
protondement tous les |lens scelaux, A commencer bien en 
tendu par la (mille, et qui se dăveloppe et Sampliile sur 
un_rythme aecâlere. 

Răvalte dea Jeunea, conflit des gântrations: le probleme 
est vleux comme le monde, Il a toujours există, Il existera 
sans doute toujours. Cest quiil y a ehez les Jeunes, & un 
certain moment de Jeur vie, de leur evolution, une IMPA- 
TIENCE de vivre, de saffirmer, qul les amene ă voulolr 
prendre la place de leurs aints, ou simplement s'ăgaler A 
ux, montrer ce dant lis sont capables. et qu'ila estiment 
mellleur que tout ce qul a 44 fait avant eux. Chacun de 
nous a 4tă jeune et se souvient parfaitement d'âtre passă 
par cette phase: d'avolr tb turbulent, passlonne, Instable, 
entbouslaste, penereux, rebelle, absurde, exageră. excesalf 
d'avolr voulu rejeter Fautorit des parents et des maltres, 
Ja discipline de Ia famille et du college, les obiigations des 
devoira familiaux et seclaires, car an ne voşalt dans tout 
cela que cantrainte insupportable, dont on ne comprenalt 
pas la necesită ni la raison drătre. 

Mals. depuls quelque temps, la ton a chan. Il ne s'agit 
plus seulement d'IMPATIENCE. Îl ș a INSUBORDINATION 
radicale, II y a REFUS violent, et un abime sest soudain 
eteust entre les penerations, un abime sans fond, qui est 
nt. non pas tellement d'un progres de Iudoleseerit, d'une: 
prise de conselence plus prăcoce. d'une maturatian plus ra- 
pilde, mais du RECUL, de la DISPARITION DE TOUTE 
AUTORITE, familiale draboră. 

ux phenomănes sont Inseparables, Ils sont simul- 
tanbs et se cristaliisent au contact Nun de lautre: violence 
exacerbte, ribellion en bloc ehez les uns: lăehete, abandon, 
demisalon, apathie, inconselence &golste chez les nutrea. 

La cris a plusleura originea et se manifeste de ditferentea 
fagona! le MY THE DE LA JRUNESSE repose sur une FAUS- 
SE LOI DU NOMBRE, sur une protonde CRISE MORALE, 
gul ravage tout le corps soelal — sur uri SNORISME DE LA 
JEUNESSE, agant des causes politique et âconomiauea sur 
ln VIOLENCE JUSTIFIER, sur la NECESSITE DE TOUT 
DETRUIRE, de faire table rase, largement orcheatrtea par 
In COMMUNISTEG et leur techntaue monolithiqua de )'agi- 
tation et du slogan destine A embripader les masses, 

Devant a situation actuelle, devant la jeunesse atcha) 























nete, sermble se luire LA GRANDE PEUR de | le 
GRAND SI, COMPACT DE LA LACHETE, 
t devant toutea les violeneea extirleurea et PE ia 





ales et familialea. La Peur de rbagir, de [ii N 

PRUR DEVANT LE NOMBRE, devant IA foule. [e IA 
RAISON BUROIE DU NOMARE, A une SUR od on a 
Sit zip 0 oii tă 0 dati 
POING SUR LA TABLE, DOMBE ou acer PE 








e lea Jeunts dtalent 
t jous. La majorite 





Physique, represente APE Ja qvantita, 
RE repose sur des chifires, sur dea 


aucune vi X 
ponnatl ep Mil d: at SR, Jeunea pi Hi 
e, 
„at “pei aie que certains payă ont une po- 
and bien memo cela serait, la majorită i 
mals constitue la Ralson, la inte inte pent e LH 












Par Ivonne Goudemand 


voir, ate... Dia mililons d'imbtciles nu produiront pas une 
seule Intelligence, un seul &tre sense. Ce ne sera qulune 
majorite d'imbeciles. 

EL pula, les 50 & de Jeunes en queation ne reprâsentent 
rien. Dans ces 50 * sont Inclus, blen sur, les nouveau-nes, 
1ea bibes, ecux dul sont au Jardin d'enfance; A la rhaternel- 
le, ceux qul ne savent n! lire, ni &crire, puls toute Ja foule 
des &collers primalres, puls les Jeunes Iyetens, et finalement 
(8 4 en moyenne) lea ttudiants, seuls capables de “ral- 
sonner”. Ceux-cl comprennent 4 Icur tour une intime mino- 
vită de pauchistes enrages et d'anarchistes excltes, En 
France, en. mal 68, |ls talent 2.000! c'est-ă-dire au'un pays 
entler siest elfondr devant une polgnte d'ânergumenes 
prâta A mettre le monde ă feu et ă sang... simplement pour 
volr ce que ga allait donner. 

XI s'agit, en falt, d'une gigantesque imposture stattatique, 
comme tant d'autres, A notre epoque de chitfres, de pour. 
centages, de “Gallup”, d'Ibope, d'ltor, ete... La Jeunesse 
devant laquelle tous s inclinent avec crăinte, ou stupeur, ou 
conyietion, ou intărât, n'est quune INSIGNIFIANTE MI- 
NORITE, dont Iimportance provlent exclusivement de celle 
qu'on lui a donnte, que nous tous lul avons donnte ou 
ulors, nous aeceptons d'âtre gouvernts, jugts, conduita par 
des bebâs geniauz, des &coliera sublimes, des ENFANTS 
MUTANTS, pourvus subitement de toutes les vertus, de 
toutes les capacites, de tous le& pouvolra. 

Et Lon entend des &ducateurs, des prâtres, des parents, 
clamer qu'on dolt “aroir toute con/lance en le jeune: 
Jul ouvrir un credit limită de confiance, c'est-â-dire qu'uni 
individu, par le fait simplement de son Age, de sa date de 
nalssance, se trouve ipso facto digne de toutes les louangea 
sana avolr rien fait pour les mâriter. Que dise? mâme sil 
a fait tout le contraire pour cela 

On a perdu, semble-t-ll, In notion 6lementaire et naturel- 
le qwun June de 18 ans peut âtre un imtcile congenital 
et hereditalre, ou un Incapable, ou une cannille ou un 
maonstre... aussi bleni quun genie ou un homme de bonne 
volonte tout simplement. La delinquance juvenile proliterc 
II y a des voleurs, des assassins, des kldnappers, des dro- 
puts, des Incendiaires, des criminels sexuels de plus en 
plus Jeunes et nombreux. On fait sur eux le silence, on ca- 
moufle leurs visages et leurs noms. [1 est interdit de pro- 
tester, encore moins de demander leur punition; bien au 
contrălre, de toutea parts. on s'ingenle A leur trouver des 
excuses, ut on 6chafaude thtorle sur thearle paur en raeter 
Ia faute exelusivement sur les adultes, “ee pelds, cos ga: 
1eux, d'ou vlent tout le mal”. 

II y a de jeunea imbtciles comme Îl y a de vieux imbtciles, 
pas plus pombreux chez les uns que chez les autres. Parfols, 
Ie jeune Imbecilea devlennent ralsonnablea avec. Jâge 
pas toujours; souvenţ, les Jeunea imbăciles forment le gros 
contingent dea tutură vieux irabăciles. 

1 y a JĂ une monumentale hypocrisle, qul est en mâme 
tempa une pure folie: le jeune a brusauement aequls tova 

raits, 1] n cependant prâservă toute son irresponsabilite 
morale et Juridique, 

Lindulganee A Vâgard des jeunes est totale, On recon: 
nait (thâoriauement) que tout le monde peut se tromper, 
7euit eat humaine”... “Te sula homme, done je suis Tall: 
lble”.., “On ne peut pas tout savole”,.. ate, Un profeaseur 
peut sa tromper Ul apparalt măme qu'il ne talt que cela), 
un mâdecin, un avocat. un ju, un prâtre musai. Tout la 
mande est d'accoră sur ce point, A commencer par le cau- 
pable Jul:mâme, ot on peut le Juger, le condamner, le re 
voquer, le honnir, le măprlser, Vinsulter, le repouaner, 

En ce qul concerne le Jeune, tout est ditfârent,. II ne 
saurait ae tromper, ni âtre acausă de quoi que ce solt, Par 
un curleux phânamâne, non seulament îl a toujours ralton 
(ta Ralsan de LAge), mala |) peut condamner tout le mon- 
de sans dtre condamnă par personne. C'est Ia Ralson mâme, 
st du mbme coup, 6 mirnelo, c'eat VIrrespananbiliă en. per- 
sanne, esatA-dire auun atuălant, que. dia:)e? un iyelen, 
un eolleglen, toujotira raion par le aul fait d'avolr 10 au 
19 ans, Bt ce aul plus est, tout ce auiil dit, tout ca quil 
falt est niaure de Vindulgence generale, de 'impunite to 
ale, 

Ge pont de vue paradoxal est adoptă A Junimon: par 
inchei, par intârât, par eonformisme (tale comme les 
autres), par anobisme tn dernlâra opinion, la plus *avane 
chee” stant toujoura JA mellieure). Boelolozuea, professcurn, 




















HSuite pan, 0.) 


COMENTARII FILOZOFICE IN SECOLUL COSMIC ASUPRA POLITICII: Ă 
MONDIALE A SECOLULUI DOUAZECI. DIALOG INFRA ROSU 


Intre Strongilocentrotus Lividus Dolieocefalus 
(STRON-DO) și discipolul său Argofatos Spirolda- 
Is Fosforescenti (AR-FO), mari intelepii din a 
opta dimensiune cosmică ) 


AR-FO: Maestre, deşi n'a trecut decât o jumătate de evo- 
Juţie siderală, mi-am permis să trag O ocheadă Înspre 
tridimenslonalii noştri. frați. 

STRON-DO: Ana! Impaclența tinereţii YTk-am spus că nu 
vom avea rezultate pabile inainte de 10 sau 11 evolu: 
VL. 'Trebule să le dăm timp să-și rumee noile planuri 
suspensionale. 

AR-FO: Stiu, maestre, dar... Inte'adevar, filozolia existen- 
Ualistă şi sub-marginală a acestor umanoizi mă intrigă 
la culme. 

STRON:DO: Foarte bine! Asta inseamnă că reciclarea ta 
hiperbolică a intrat În faza de ebuliție magneto-cireulară. 
In orice caz, m'ar interesa să ştiu ce te-a Isbit mal mult 
în această oamoză gradual sintetică și omogei 

AR:FO: Ce m'a surprins ma! mult a fost super-carburarea 
zonelor opuse, sub forma de aplauze circonflexe şi laude 
paralele în timp record. Prezența mea spaţio-temporară 

a durat decât un miero-simptom dialectic suprapus pe 
logaritmul distanțe! ce separa cele două mari zone in 
coloratura opozițională. 

STRON-DO: Ohooo! Amice, observaţia ta devine interesan- 
tă. Asta inseamnă că sub aspectul Iablo-seripto-difuzlonal 
s'a produs o evoluție sensibilă intre manevrele de incer- 
cuire satelito-deductive ale unora şi subterfugiile de pe 
netrare diagonală a celorlalți, Interesant, intradevar! 

AR-FO: Cu această otazie mi-a fost dat să constat un fe 
nomen inedit pentru octodimensionalitatea noastră, 

STRON-DO: Ce anume? 

AR-FO: Instantaneltatea transformării psiho-radiale a ce- 
lor două proeminențe zonale sub influența unul sistema 
anacronic pe care ei îi numesc “mijloace de comunicare”. 
Sub preslunea unor slogane răsullate, vârtejul de patimi 
anti-reciproce a devenit o mare de linişte venetală. Ca 
şi cum nielodată nu sar [ elorovălt între ei 

STRON-DO: Te vol lămuri eu asupra acestor subtile sub- 
terrugii stabilite în sineronism, dualitar. Dar malainte 
te-aş ruga să nu mal întrebuințezi asemenea vulearități. 
Sloganele nu sunt pielodată “răsu/late”. ci dinpotrivă, 
totdeauna bine umflate Sunt arme diabalice de pe 
netraţie cireumstanțială ultrasonică și subliminară, Nu 
provoacă nielo rană vizibilă, dar excltările ncuro- 
motriee au o infiuență genicoldală asupra sub-metabo- 
lismulul bazal al maselor. Inconstiența și zâmbetul ste 























reotip de bovine scărpinate pe. sira stiute 
mizantă a slogani 

SE Cniu eruraa te Ace ot da Eta ao NEI. 

Sa ia ai 

ni au 

ție eliptică, 


STRON-DO: Ar-Fo, amice! ni incepi 
de 





istorice cu cele blo-psihice, Trii 
Intr'adevar vreo de evoluj 

md tc ră at a 
-FO: Bine, dar marea de ] vel am 
sira contrazice mârâlturile Eee a de zi 
vori 

STRON:DO: Subtilităti subtertuginale, amice! 

AR:FO: Sunt din ce în ce mai t 

STRON.DO: Nu mă miră! imenslonali sunt de 
necrezut. Acum vreo 3000 de evoluții, cână am început 
să-i studiez, m'am isbit de aceleaşi inconvenlente ca şi 
azi. Nu intelegeam schimbările rapide de opinie ale con: 
ducătarilor şi mă căzneam să pun In acord evenimentele 
directe cu analizele spectro-cosmo-gratiee. Timp pierdut, 
Până am priceput că la ei fazele politico-lstariee erau 
totdeauna în contra-limp sau chiar În opoziție cu pân: 
direa afectivo-partidară. 

AR-FO: Dar asta-i o anomalle ce poate piine în pericol În: 
treaga termo-dinamică intergalactic! 

STRON:DO: Fără'ndoială, dar pentru moment nu afectea: 
ză cumplit decât relațiile internaționale terestre și intacă 
In euforie scriptozoică Intreapa opinie publică. ta 
tul ar putea fi catastrofie. Mal ales că sineranismul ua: 
tar al subtertugiilor intrebuințate, dezarmează psihie 
pe cel cinstiţi sufletește, Natural, oamenii de Stat nb:s 
păcăliți, mal ales cel ce-și aruncă [lori unii altora. 

AR-FO; Deci, erei ea marea de liniște vegetală n'ar fi 
decât o manifestare tragi-comică pentru uzul celor proşti? 

STRON-DO: A sosit momentul să-ţi fac o prelegere asupra 
paliticei practice în lumea pământească, In primul rând 
trebule să pricepi ca prostia maselor e baza prosperitații 
politielenilor. 

AR-FO: oo! Cum e cu putință?! 

STRON.DO: Nalvitatea octo-dimenslonală, Ar-Fo, asta ţi-e 
defectul, Nol nu putem concepe o acțiune în atară sau 
contra maselor. Ei consideră masele elementul tip de 
manevră În Jocul ce se numenşte “Inalta politica” în 
Stat sau între State. Si nimeni nu este păcălit. Plecare 
își aşteaptă cu ironie tati resemnare, soarta. Masele pen- 
tru 4 se gargariza de minciunile şi promisiunile neruşi: 
nate ale politelenilor, Aceştia pentru a prital din când 




















tUrmează pag, 9 şi 10) 


La revolutin culturelle 


tconomistes, eintastes, chanteura, preste, radia couturiers, 
TV, A genoux devant le Jeune triomphant, lui fournissent 
a Venvi armes et argument Installent en lui IA forme la 
plus algue de paranoia, le sentiment de sa toutepulssance, 
de son omnipotence, de son omniselence, 

Jrrationnels? Qui? lea &tudiant? ou cuux aul les adu- 
lent, les justitient d'avance, les absolvont d'avance —parce 
uv'ils en ont păur — exaltent en eux tout ce qul cat danie: 
reux et criticable che le jeune: fâroeită, absenice totale 
d'indulpenee, indiselpline, indăpendance agresalve, aban- 
don nux instincte Drutaux et poate 

Les rtunlons d'âtudianta sont devenues Je centre de ln 
vie nationale; le pays entier vit suspendu A leură actions 
et reactiona, ol se demande avec angolsae jusqu'ou ira our 
“cotâre”. Sant awon sache exnctement ce qu'il veulenii, 
co qu'ils proposent ou revendiquent, dâjă on sinterroRe, 
on auppute, [e coeur battant, Neaprit en dăroute, Ia con: 
selonce lourde, et on ne prepare d'avanee A approuver, A 
admirer, ete... A examiner sea propres torta. Gare A colul 
qui oserait sinterpaser, discuter. Dana la melileure dea 
Dypotheses, 1 serait immedintement, catalogud comme 
croulant, vielile barbe, rotardataire, dâbile, et natureloment 
marqud du stigmate infamant de “reactionnatre” ot “Ja. 
etate”, La verit6 intâgrale parle par In bouche du Joune qul 
sait tont sana avolr rlen appris, pout tout sans rien 
dor et n'avolr jamais rien produit, ne respecte plus rien, 
persanne parce qui n'a rien ni personne A ernindre, A ecou. 


ter, A renpoeter, 
n Tout se permettre en toute impunită et si un jeune, 
un hudiant surtout, commet une îrăaultă. un SILENCE 














verâsant sabat sur son cas; une rtprobation 'rale 
vabatra sur celui aul “aseralt” souligner le cas et, pre. COB- 
damner Iintangible, le parfalt, Linfaillible jeune, Vâter- 
nelle victime, I&tudilanterol, Vetudiant-Dieu, 

Certea. 1] 3 a des Jeunea mervelilcux, dea coeurs pentreux, 
dea Ames nobles, des esprits Icldea Nous en connalitona 
tous, et ls sont Itgtan, Mais [Is le sont en tant autirea 
humains, non parca quis sont Jeunes, TOUL comme, i, a 
des jeunes a ea ala imbtellea ou indignes, Lăge 
ne alt rile a chose. 

TI y n des traita enractăristiquea de la jeuntase, ul sont 
quite tun MOMENT DE LA VIE, une PHASE DE TRAN- 








SITION, la plus longue pârlode de In vie dtant, hâlas, cele 
de Ve adulte. Bt le probleme se compliaue par le fait 
Ei Tavorisar les “Jeunes”, on abalase Dăge limite” pir 


donne & In Jeunesse des 


Jounease et Age adulte, ce aul, up dea devolrs, 


droits nouveuz, doit Iul Aj du mă 
rotta noa, 0 10, Apo tata 
VOTER A 18 ANS, ireal bleo, polaaue pat 0 
bile ndmettre que le jouni L N I 














18 ans, on devralt 
lex domaines. 


mmuoa MIDIALOG 


aan 1 
îm când huidulelile desperate ate maselor. Si jocul reln- 
cepe sau continuă cu acelaş ritual. De altfel, am impresia 
pământene sunt masochiste prin natură. Iar 
AI sadiei din naştere. 





useunse in ca 

STRON.DO; Nu te ambala, Ar-Fo! Această carțulle, și al 
tele mai mult sau mai puțin groase, pe care te tot flutură 
masele de vreo 150 de ani incoace, nu-s decât simbolul 

coleetive gi-al pertidiei celor ce fac uz de ele 
ca de un stindard. 

AR-FO: Bine, dar acele mase aveau aerul să divinizeze 
acea cărțulle roșie. Intr'un extaz ce le făcuse ochii obicei! 

STRON-DO: Narcoza subiacentă şi anchilozare catalepti 
formică voluntară, pentru a impledeca apariția instabili 
tății psiho-radiale a eului 

AR-FO: Pe o scara aşa de Intinsă? 

STRON-DO: Când catalizatorul ecumenieității infra-roșii 
are as, potoului de execuție sau al câmpului de 
concentrare, unanimitatea cerută se realizează fără ni- 
elun inconvenient. Ia uneori chiar aspect de entuziasm 
popular, ce pune pe gânduri pe mal marii allel. Aceştia 
ajung să se intrebe “in petto” dacă minciunile debitate 
EI uail piiatioi „nat un sall de aerăr ce lea 

pat 


AR-FO: Trebuie să resimtă atuncea o satisfacție enormă... 

STRON-DO: Da de unde! Nedumerirea şi nesiguranța de- 
vin o tortură ce-l impinge pe drumul prostiilor experi- 
mentale, sau maj bine zis, spre experimentarea prostiilor 
cei domină. Iau drumul ambițiilor personale, cu toată 
suita lor: epurări in masă pentru cel mari, instalarea de 
“paredon-uri” pentru cel alei, Inmulțirea câmpurilor de 
concentrare, stabilirea de noi criterii pentru descoperi- 
rea trădătorilor, anti-revoluționarilor, a-asoclabililor, ce 
vor umple câmpurile prevăzute in acest scop. E cedace 
names el, cu 0 enfază intr'adevar dezarmântă. “era 
nau 

AR-FO: Si-au fost. multe aceste ere? 

STRON-DO: In ultimul timp, nu prea multe Dar flecare 
mai tragică şi maj tiranică decât cele Lrazvecrale Dela 
era marxoldă ln macidă nau fost decât vrea trei sau 
patru: leninăldă, trotakistoldă, stalinoldă, cu câteva de- 
rivate locale dar semnificative: castroidă, titoidă, afri- 
iri Dar ultima, cea maoidă, pare să le depășensă pe 


AR:FO: Probabil, e o chestiune de numar și de tempera. 
ment Altralstic. Deci, era WMaoțetungoldă va eclipsa pe 
celelate: 

STRON.DO, Pe cât ne putere. da searaa, nu mal incape 
Indotală, Experiențele hecatombice nu-a o problemă pen 
tru sectorul condus de personagiul în cauză, Jar cât des. 
pre lemberament. ei nui decât exponentul tipic al al 

ului mongololă. După ultimele răbutniri ectoplas- 
mice ale celebrului filozof infraroșu Mue-Tzn, discipol 
al Jul Lao-Tee și tectifleator al doctrinelor scornite de 
un alt filozot zino-haldăte, Marxo-Toe (tot atât de chinez 
ca şi el în teorie 























PO: Dar aata-! o mentalitate sehizoboțică caracterizată 

STRON.DO Daca i judecă metrul 
dimenstunei Bonslre "Pe când invertor tu natur 
na inocențel devine parudignrna dogma. 


nu: tatul uni 
feșit spontan din globurile gânditoare ale 
AERO e dar E Inteleg [i acest e 


| binetăcător n'a luat o conslatei inu 
[i Azi nțA sineronică cu ocazia 


NFRA-ROSU 


emisfera nord-orientală sar (1 putut manifesta 
roşii din metal "tropicală pe timpul acestei intâlniri 
nasliugrafică. 


N. B.—B6, insemnează, in limba octodimenslo: lor: 

inte. Derivaţie nelntențianală din românescul “bou” 

termen care II sa parut ca cel mal apropiat de capacitatea 
politică a conducătorilor de State din epoca studiată. 

STRON.DO: Nu era posibil! Onomatopeele glotice și gudu- 

reala spasmodică nu puteau depăși 1 'ade şi a cincime 
de undă gama-delta-spiroldală. Alttel ar fi fost o catas- 
trofă. Mao-Tzt luase toate măsurile pentru a nu-și pler- 
de preatigiul. 

AR-FO: Explică, Maestre, explică! 

STRON.DO: In zonele inlra-roşii, prestigiul se măsoară pe 
undele elelo-glotice paradoxaliforme. Cu cât urletul de 
entuziasm spontan al mulțimilor depăşeşte cei trel zeci 
de mil de megacicii paranoic). consideraţi ca medie vul: 
gară a oricărui conducător catalogat, prestigiul acestula 
capătă o aureolă boreală structuralistă ce-l umple scăfâr- 
lia de fumuri erotico-dictatoriale. Ar prelera să | se tale 
apendicele nazal decât să constate că undele ciclo-glotice 
îl sunt defavorabile, Cum insă aceste unde nu sunt uni- 
direcționale ci paradoxaliforme, accidentele de parcurs. 
sub influențe incă nedeterminate, sunt frecvente, Si-atun- 
el. când e vorba de o manifestaţie tridimenstonală pe 
parcurs dirijat se lau măsuri speciale. 

AR-FO: Deci, se atinge libertatea individului și stilul lui de 
maniteatare 

STRON-DO: Nu! Nieldecurm! Nicăeri libertatea omului nu-l 
mal liberă ca în zonele roşii. Flecare poate face şi spune 
orice, din moment ce nu lese din limitele stabilite de 
partid. Nu-i just? Partidul a decis, spre exemplu, exls- 
tența a trei ziare calapodice, redactate sub eglda lui. 
Asta-i regula. Apol vine libertatea: flecare cetăţean poa- 
te alege unul din cele trei ziare, după gust și desene 
animate Nimeni nu va veni să-i clintească voința de 
alegere_E logic, curat şi de-o echitate spasmodică... 

AR-FO: Bine, asta dacă-i vorba de ziare, imbrăcăminte, 
mâncăruri. Inţeleg perfect. Libertatea e asigurată prin 
stabilirea frecvențelor compensatorii pe baza raporturi- 
lor. dintre textul legal şi capacitatea de subordonare a 
individalul pus în hipostaza libertară. Dar când e vorba 
de undele clelo-glotice nu mai vad bine cum se garan- 
tează libertatea entuziasmului vocal în cuprinsul une 
ideograme stricto-lapso-guvernamentală? 

STRON-DO; PA alei intervine stiința şi dibăcia omului 
politie ridicat la scoala vremeiniciilor dialectice. El nu 
plerde Nordul pentru a nu-şi pierde capul. EI studiaza ln 
miero-metru stabilitatea cjelo-emotivă a maselor sinu- 
zolde pentru a nu avea surpriza vreunei unde elelo-glo- 
țice divergente Sin conformitate eu rezultatul obținut 
stabileşte adâncimea rândurilor de entuziaști manites- 
tanți pe parcursul dirijat. Intensitatea urletelor spon- 
tane trebuie să coincidă In mod dlalvetie cu sobrietatea 
aplauzelor din tribunele rezervate şi cu bubulturile moto 
eleletelor, Sineronizarea trebaie ticlujtă de așa natură 
«a In urechile invitaţilor rezonanța simbolică, stabilită 
salamonratie, să repete la infinit gamele asintonice ale 
Internaționalei. Efectul e Intradevar de necrezut! 

AETO: Nic! nu mă indoese! Protestele trebule să se țină 
an 

STRON.DO: Tar o serântisl, Ar-Fo! Sistemul acesta subii 
minar a dat rezultate excepționale pentru stabilirea co- 
existențialamului. Toți Sefii de Stat occidentali care, in 
reuniunile secrete ținute inainte de plecarea lor pre Eat, 

cu pumnul în masă și Juraseră să le bage pur: 
nul in nas acestor trepăduși al tiraniei anti-capitaliste, 
și-au Induleit atitudinea dela primele unde elclo-plotiee 
ce le-au gâdilat timpanele. Iar cnd au ajuns In destina: 

Vin, pumnul amenințător s'a ridicat ritmie in semn de 















































salut 

AR-FO: Nu mă asteptam la o asemenea decadență strai: 
formică 

STRON.DO: Niel popoarele subjugnte de plaga roşie, dat 
tu_0 poli spune cel! puţin ră teamă, pe când ele, 

AR-FO: Dor ce se intâmplă când un accident neprevăzut 
lansează o undă clelo-glotieă divergentă? 

STRON-DO: Cazurile sunt rate. dar problema e prevazută, 
Un automatim extrem fe sensibli provomeă două sau 
trei salve de tun, care acoperă instantaneu divergență 
manifestalitormă. Izolarea undiotonică n vocalizelor ex 
tra-programatice permite restabilirea unul nou sinero- 
nism pe parcuraui dirijat. 

AR-FO: Dar ce se intâmplă cu cel prinşi in fingrant de 
asimetrie spiro-plotică cu deciala partidului și de ridieare 
inoportună a enpazității vocale pe parcurs dirijat? 











STRON Altudinea e considerată extrem „de 

€ dt ntnanta lor e ET existențial, extrem, ci9p- 

a se ecedente. 

ARITO. In orice Cale EX ice a eter Ira ; 
imperiul lui Mao-Tz&, astiel de inconsecvuențe 
inregistrate. 

STRON:DO: Nu erau posibile şi nici nu trebulău ză se In- 
tâmple. _ 

AR-FO: Dece, Maestre? 

STRON-DO: Nu erau posibile deoarece ințelepelunea dia- 
lectică a marelui mâncator de orez l-a indemnat să la 
mâsuri în consecință. Astfel, adâncimea mulțimilor ce 
trebulau să provoace unda cielo-glotică de buna primire 
a marelui mâncator de biltece, era invers proporțională 
cu capacitatea reală a Imperiului de Mijloc. După caleu- 
iele cele mal optimiste prezență umană ni depășea pe 
tot parcursul o cincime de chinez pe metru pătrat. Ceeace 
a surprins profund orgoliul marelui mâncator de biltece, 


depăşirea undelor 
soarta maotzttunghiană. 
de statornică eliminare a adversarilor şi-un 





După o via 
efort aslatie Intru restructurarea unul nou metabolism 





dă 
ină nixoldă, Mal ales că pe axa slbero-manciuriană 
eră amenințat de apariția unel ere glacial-bre)nevoldă. 
Din cauza acestor două prezențe concepțional-antipodice, 
dar militar tanko-statice, batrânul înțelept avea nevoi 
de o recalibrare hiperbolică a prestigiului său dezechi- 
lbrat de Lin Piao. Si-așa a luat naştere invitaţie galben- 
stacojle făcută lui Nixon-Bă, sub auspiciile unul inte 
Interschimb de baghete de bambus contra “ciuingom' 
american, fără de care toată revoluția culturală se gă- 
sea compromisă, 
După cărțulla roșie, răspândiță în 750 de milloane de 
exemplare, capitolul 237, paragraful 52, spune: dacă [le- 
care chinez n'are cantitatea necesară de gumă de mes- 
tecat intre măsele, există posibilitatea problematică a 
unei scăderi de 0,0007 la mie în forța de asimilare a 
ideografiilor maotzătunghlene, eeeace-i un procentaj pe- 
riculos Intru reuşita mare! experiente peking-chineze. 

AR-FO: Maestre, dar toate aceste precauţii spirochetonice 
şi limbricoidale nu erau necesare, dat fiind automatis- 
mul salvelor de tun în cazul vreunei 
vocală în extenslunea cortegiului dirijat. 

STRON-DO: Te înşeli, amice. Mao-Tză nu era omul care 
să nu prevadă totul, Subilerea sirului de urlători avea 
rostul el. Deoarece, În cazul special a! Tu! Nixon:B6, le- 
gătura automatică a undelor ciclo-glotice nu mal era 
făcută cu salvele de tun clasice, ci direct cu butoanele de 
lansare a bombelor termo-nucleare dirijate spre conti- 
nentul onspetelui de marcă. 

AR-FO; Dar pentruce o precauție atât de extremistă? 

STRON-DO: Pentruca cea mal neinsemnată depăsire clelo- 
glotică în favoarea lui Nixon-Bă ar fi însemnat falimen- 
tul trei maolde, Si-atunei. cum n'avea nimie de plerdut 
în afară de câteva sute de milioane de guri (limânde și 
incapabile să-i ridice prestigiul întrun moment aşa de 
paralelipipedic, a preterat să fle gata de-un răspuns nu: 
clear Ia înălţimea propriei infumurări 

AR-FO; Din ferlelre, n'a avut nevale să-şi manifeste in- 
dignarea în fața provocări nixostrabice. 

STRON-DO: E adevarat, dar nu din cauza măsurilor de 
aute-apărare articulată, ci din cauze mult ma! prosalce: 
roboții maoişti inairuiți de-alungul parcursului erau le- 
sinați de foame. Aleşi pe-o sprinceană, dintre cel mal 
roaiaten)i ia posturile endemice, timp de-o săptămână 
miau fost hrâniţi de cât cu cea! de mentă și 48 de boabe 
de orez pe zi, Guvernul studiase problema. Stia că acest 
regim ținea omul pe pieloare dar nu-l permitea să scoati 
decât o gamă extrem de redusă de onomatopel abulice 
Gel ce au incercat să atingă maximul legal de vibrații 
paraxalotice au căzut leşinati inninte de termen, Cel mai 
mulți, denitfel, n'au mal putut fi recuperați şi-au luat 
drumul fabricelor de Ingrășeminte chimice, cu pieloarele 
Inătnte. 

AR-FO: Totuşi, a fost un tur de fortă de organizare ştiinti: 
tIeă deoarece din cel ce formau primul şir hielunul n'a 
chzut 

STRON.DO: Stiu. Tinuta lor exemplară și impecabilă a 
impresionat şi pe Nixon:B6. Numal că... sandalele erau 
bătute In cule, se țineau unii pe alții de turu) pantalo- 
nilor şi-avean ordin să păstreze pe bure un Ingă- 
duitor față de nenorocitul de capitalist mâncator de 
biftece, trebula să vadă luminoasa ferlelre ce le 
selipea pe întinsul famelie al obrajilor scofâleiii, 

AR-FO: Am avut insă Impresia că acest prim rând era tor: 
mat din persoane dolofane, cu obraj! de lună plină 

STRON-DO: Ultima dibăcte asiatică a lui Mao-Tzb, Fiecare 







































3 


ch tabilit 
St st i pe feței 
lulor "i i " 
AR-FO: Intr adevar, genjal... Nici umanolzii din, a cins 


dimensiune n'ar [| fost capabili să acumuleze atâta 
de sinteză electro-gonică pentru un fapt di 








valoare cosmo-statica. Dar oare, toate 


ei 
carteziano-extrabulice au dat rezultatele dorite? 
STRON-DO; Te mal ind: Daca al fi t 


AR:FO: In definitiv, nu eră vorba di 
pl A Bară e t 


AR-FO: Deci 
STRON: 


AR-FO: SI nu mal e nicio speranță 






mea, ai fi înțeles imedie ţa i 
sistemelor pri EA a cina 
de un 









eci 
mestecat contra bej 
ON-DO: Fără nicio indolală, 

Guma 





L0-nu 
culturale. imprimate cronologie pe cele patru fețe ale 
bețisoarelor de bambu. 

AR-FO: SI biltecarii au acceptat? 


ON-DO: Mod 
toate mediurile. 


rins și se întinde ca o pecingine In 
hc Cr ee a Dat 





și oameni 
ma! înstăriți și-au comandat prin colet-postal profesorul 
individual. 

“Shantung Chu-chu Spy Corporation”, însărcinată cu 
pregătirea cadrelor exportabile, nu ma! pridideşte. Marele 
computator electronic al vastului Imperiu de Mijloc a 
căzut de trel ori In pană, dar nu din neglijență tehnică, 
cl din bucurie mecanică. Rezultatele arătau că În cel mult 
zece ani fiecare familie de biitecari va avea chinezul ei 





culorile recenzaj 


vai 

„DO: Dacă Nixon-Bă nu se desmeticeşte cât mal 
repede din apoplexia mao-cervicală ce l-a fost aplicată 
subliminar în timpul şederii în China, problema € rezal- 
vată radical. Vom avea plăcerea să asistăm, din poziţia 
noastră de privitori privilegiați, la nişte moditicari mega: 
polieromice cum nu sa mai văzut din epoca faraonică. 
Zana oceldentala va trece în timp record prin toate nuan: 
Țale posibile ule stacojiuiul, dela carminatul brejnevian 
a infra-roșul maoistie, măturând fără explicații toate 
razurile socialiste şi democraț-oportuniste. Mă nt) 
un ple această perspectivă din punct de vedere statica: 
palactie, dar ca problemă exempliticativă a prostiei 
umanolzilor oceldentazonali e o capo-d apei 

de schimbare A traite: 

torlei i iale stabilită in acordul economie dela, 
Pekinj 


STRON.bo: In arhitectura dialectieo-mecanică a gânaltz: 


ului infra-roșu soarta zonelor occidentale e 
"Traiectoria e bazată pe alebra potențelor suprapuse, 
ceeace reprezintă un nec plus ultra În schematică marxie: 
toldă. în plus, viziunea imediatistă a marelui mânca 
de biltece n deschis larg porțile Oceldentului Ia tot felul 
de bețisoare frumos lustruite ce vor deveni în curând 
“bețen roate” pentru toate guvernele lumil Raționa: 
mentul Infră-rogu este logic, dar prins în cațaramele 
contormiamulu! tradițional al marxismului pus în fap: 
ta — nu vede decât prin prisma profetică a atrabismulul 
originar. 

Dar... exista un “dar” în tonte dimenslunile 
cosmografiee. Mao-Te6 propune şi Destinul di 
vad deja desemnânduse pe orizontul aocii 
omenirei tridimensionale, alu „PUMA ML 





elemente tro-gonice sub fi de 
Mite pa ist. E adovărat că revârsarea acestei 
lave nui pentru mâine, dar rea si a În: 
AR-FO: Matatre, pe când acest aveniment, 
-DO: bare. umice... ut să île 
prăbit. Dar va veni, fil sigur, va veni... 
Dr. MAN CHI FU 
zii 


Stellungnahme zu den «Drei Vorwiirfen an Deutschlands 
Adresse” erschienen im Siidostdeutschen 
N. 22, vom 15 Nov. 1972 


tier und kleine und grosse Kirchenkrelse belder Konfes- t pe : 
onen predisten doch noch vor den SPD.Pollukern, daza ( d Ji 
dle “Polen in sleheren Grenzen loan masei NITA an ec 4 ara 


Es hat keinen Sinn dem “alten Osterreleh” noch nach: 
de Vasile Posteuca 


— 


zutrauern, Der Rumâne Aurel Popovici hat war die Ge- ud 
fahren vorauspesehen, die în einem Zusammenbruch der 
Osterreleh-Ungarrischen Monarhie lagen, aber s0 wie 
dlese Monarchie damals bestelit war, hat er sie entachie- 





îR Verfasser der obigen Rezension bes- 

pricht die 1 Nummer, Neue Folge, der 
în Madrid erschelnenden rumânisehen 
Zeitschrift CARPAȚII, u. a. auch mel- 
nen Artikel zur Ratifizierung der Ost- 
vertrăge: KAPITULATION DER BON- 
NER OPPOSITION. Seine Interpretation 
gibt meinen Gedanken einen entateliten 
Sinn, zuma! auch Ausdrăcke aus ihrem 
Zusammenhang gerissen werden Des- 
halb gebe ich vorweg den Anfang mel- 
nea Artikels wleder, da die Kritik sich 
Insbesondere an ihn wendet 





"Dreierie! werden die osteuropâlschen 
Vâlker den Deutschen kaum verzelhen 
knnen. Das hat man bel den Oberstitaten Aussohnung- 
skampagnen hintergangen, nămiieh die Komplizităt der 
Deutschen mit der sog. Oktoberrevolution, den Molotow- 
Ribbentrop-Abkommen und die jetzigen Ostvertrăge. Die 
“Geschenke” der Deutschen haben fast alle osteuropâls- 
chen Volker in die kommunistisehe Sklaverei hineinma- 
năvriert. Das letzte bestătigt sie endiich auch volkerrecht- 
eh. Wir wărden die Gesehiente nicht autirischen, wenn 
die Bundesreglerung nicht cine “Aussâhnune”_mit den 
Unterâriexern betrieben und wenn nicht dle Opposition 
durch ihre Enthaltung bei der Ratifizierune und ihr 
Nachpeten im Bundesrat den Vertrâgen zur Gâltiekelt 
verholfen hate.” 


Jedenfalis wird darin nicht behauptet. “dass die Deut 
schen die Ostvâlker 'dreimai hintergangen' haben”, wie 
der Rezensent meint Behauptet wird dagegen, dass dle 
Melster der -Aberstirtaten Aussbhnungskampenen” die 
drel Tatsachen hintergangen haben, die die Ostvblker 
“den Deutschen Eaum verzelhen kânnen”. Mir llegt die 
Polemik mit den Landsleuten fern, ebenfalis eine Wieh- 
vigtaerel in politischen oder gesehichlenen Antlegenhei- 
ten. Aber Ich mâehte nicht die Wahreit einem bequemien 
Komtormismus optern. Das deutsche Volk kann weder mit 
dem slcheren Gelelt for Lenin durch die kaiserliche Wehr- 
măcht noch mit dem Zustandexommen des Molotew.RIb- 
bentrop-Paktea noch mit der Ratifizierung der Ostver- 
trâge belastet verden, Ich habe lediglich beatimmte Deut- 
sehe gemelnt-—. Ob Diktatur oder Demokratie, pană glelch, 
es aind immer elnige wenige Leute, die dber das Sehick- 
sal der Volker entschelden, well die Valksmassen weder 
Sinn noch Zeit noch Mut for die sehywlerigen politischen 
Entacheldungen haben. Da diese Pohrer einmal von der 
Bildflăche versehwinden, vâhrend die Vâlker blelben, hAlt 
man sich eben an die letzteren 

Der elgentiiche Adressat melnes Artikels var nicht das 
deutsche Valk, nicht einmal dle jetaigen Socialdemaokra- 
ten und Liberalen diesea Volkes, sondern, die Unlonapat 
telen. was auch die Uberschriit kiar zum Ausdruck bringt 
Den Uplonspartelen machte leh den Vorarurt, dasa sie 
sus der Geschiehte nichis gelernt haben, sonst hâtten 
sie mit elnem klaren NEIN am 17, Mai 1972 die ersten 
7a0l der genânnten Miasariife der Deutarhen im Osten 
wledergutmachen konnen und den dritten erat recht nicht 
zustandekommen, lassen, zumal ale in den vorhergehenden 
Bundestagidebațten gegen diese Vertraye sovlel turm, Im 
Wasser verursatht haben. Der Rezensent welsa anschei 
nend nicht, dass derselbe Artikel, jedoch In kurzer, ges- 
trafiter Form, zuerst in der angeschenen deutachen Zeit- 
schriit REPORT, 3. Je. Nr, 7, vom duli 1872 ersehlenen 
ist. Die genannte Zeitschrift betreibt aber bestimim! keine 
deutsche Verpangenhelabevltigung! IKnpp drel Wochen 
vor der Abstimmung dber die Ostvertrăge verâffentilchte 
deselbe deulsehe Zeltschriit melnen. Artikel 


VOLKER EUROPAS GEGEN BRANDTS OSTPOLITIK, 
in dem ich aus der Sieht der Ostvolker die ablehnende 
Haltun zu den Ostrerirăgen in 10 Thesen zutammenfai 
ste. Mit genugtuung stelite Ich vwâhrend der Ratifizi 
rungsdebatten fest, dass manche dieser Thesen con muti 
men Mânnern der Union forgebraeht wurden.. WAhrena 
dea Wahlkamptes in Baden-Worttemberg verbitentilehte 








die namharte dreisprachige rumâniche Zeitung STINDAR- 
DUL melnen Artikel FORT MIT DEN OSTVERTRAGEN. 


Auf Anfrage von Wâhlergemeinschaiten Iless STINDAR- 
DUL diesen Artikel als Flugblatt herausgeben und in 
18.000 Exemplaren im Wahikamp! verbrelten. Das Resul- 
Lat ar entaprechend. Der Dank dafor aber die ENTHAL- 
TUNG, auch des Herrn Filibinger Im Bundesrat! Die 
Qulttung datâr ernlelt aber die Unlon bel der Wahlkatas- 
trophe am 19. November. Sie hat korzlich durch ihren 
aussenpolitischen Sprecher, Hertn MArx, zugegeben, dass 
sie die Bundestagswahlen berelts am 17, Mal verloren 
natie Nieht nur dies hat ale verloren, sondern viel 
mehr, nămilich das Vertrauen eines guten Tells des deut- 
scheni Volkes und vor allem der Ostvolker! 


Der Rezensent tăuscht sich, venn er plaubt, dass Ich 
mit den Herm Sturdza und Chirnoaga hinsichtiich der 
Schuld der tsehechischen und polnischen Făhrungsschicht 
am Zusamenenbruch Europas nicht einig bin. Ich habe 
aueh die Sehuld Titulescus und seines Konigs, COrol 11, 
nie vernledileht. Niemand wlsa besser als die Legionare, 
dle durch die Bartolomusnâchte dieser zwel Missgebur- 
ten der rumânischen Geschichte gehen mussten, was for 
eine kommunistenfreuniiche und deutschfeindiiche Politik 
le betrieben. Dle Legionare wurden verfolgt und gemor- 
det —schlimmer als unter dem Kommunismus-— well 
sie u. a. eine Annăherung an Deutschland forderten. Es 
war aber dann Hitler, der Antonescu gegen dle Eiserne 
Garde unterstâtzte und dle ins Ausland pefidchteten Le- 
glonâre —sogar aus Frankreleh-— in die KZ-Lager Buchen- 
wald, Sachsenhausen und Dachau einsperrte. Der Zahitag 
datâr kam am 23 August 1944 durch die Kapitulation 
Rumânlens Und trotzdem bildeten die zur Rettung Ru- 
mâniens entiassenen Legtonâre die Wiener Nationalregle- 
rung sowle eine Befrelungsarmee, die bis zum letaten Ka- 
pitulationstag, an „der Oder kâmpite, mâhrend manche 
deutsche Soldaten der Front ts den Rosken pekehrt 
natten. 


Daas Rumânien “zunăchst ebenfalla von der bolsehe- 
gistisehen Revolution in Russland. profitiert hat” fst 
keine rhhmiiche Redewendung. 10.000 Bessarahier haben 
berelts im April 1917 (bevor Lenin den russischen Boden 
wlederbetritt) Ihren ersten Kongress in Odessa gehalten 
und dle Forderung aul die Autonomie Bessarabiens gestelit. 
Der Rut der einzelnen Nationen des Zatenrelches nach 
Autonomie erscholi Jange bevor Lenin die echte russlsche 
Revolution (Februarrevolution) durch den Handstrelch 
vom 25. Oktober usurplerte. Die niehtrusaiseher Volker. 
hătten sehr wahrseheiniich auch ohne die Xommunisti: 
sehe Btabilerung Ihre Autonomie bebekommen: sie hi 
ten sle aber nur ohne die kommunistische Machterarel- 
tung. behalten konnen Dass Beasarablen, seit dem 14, 
Jahrhundert Bestandteli des rumânisehen Fâratentuma 
Moldau, auch nach 100 Jahren Russitizierung Immor noch 
Oberwlegend rumânich bevolkert, sich an Rumânien an 
peschlosen hat, bedeutat noch kein “Profitieren”. Das 
war kein Bpekulationageschăit. Der Ausdruck “profitiert” 
scheint mie in diesem Zusammenhang xumindeat vertehit, 
zuma! die Rumânen in Bessarabien einen ropelrechten 
Krlog gegen die meuternden russischen Truppen getâhrt 
hat 








Der Rezensent welst dann aul die Entatohung einer 
Lage hin, dle im Endeitekt, “die Dentsehen mit der 7: 
stimmuna zu den Ostvertrâgen regulâr zu erpresaen”, ver. 
mochte. Von eimer Erprestune (m Zusnmmenahang mit 
den Ostvertrâgen kann nicht die Rede seln, und datâr 
kann man wlederum als Voraussetruna nicht Titulescu, 
Htwinow oder dle Entante verantwortileh machen. Die 
volle Verantwortung dafr tragen die damalige Bundeare- 
plerung und der 6 deutszhe Bundestag. Jene Mânner 
wAren alle volijâhrig, und kelner davon als unzirechnun- 
afâhig erkiart Ich pelsa dagegen dats alch ein Tell dleser 
Mânner fdr eine Ausshnung mit den Machthabern Im 
Oaten Ober die Kâpfe der Ostvblker hinweg selbat ange- 
tragen haben, Die Catiichen Machthnber waren zuerat van 
dleser Kehrtwendung selbst Dberraseht. Viele Unlons-poll- 








den abgelehnt. Jene Habsburger Monarchie aber, die er 
wolite. hat er nicht bekommen, In seinem Werke DIE 
VEREINIGTEN STAATEN VON GROSSOSTERREICH, 
Leipzig, 1906, gabe er dle logische Lâsung far die Rettung 
der Monarchie. Dass dle von ihm angestrebie Făderatian 
von, glelehberechtigten Natlonen nicht rechtzeltig verse. 
klieht wurde, ist weniger die Sehuld der Rumânen und 
Slawen, al der allein staatatragenden Deulschăaterrel. 
cher und Ungarn. Zwel sich in Minderhelt belindlichen 
Volker bestimmten im Zeltalter des nationalen Erwachena 
dber dle erdrockende Mehrheit von Slawen und Rum: 
nen, Dabel vergessen lelcht auch die Kenner der sddast- 
curopâlschen Geschichte, das Maniu und andere rumâ- 
nische Fâhrer aus dem damaligen ungarlschen Tell der 
Doppelmonarchle, bevor ale in kommunistischen Gerânp- 
nissen gestorben, zunăchat elnmal În ungarischen Ge- 
fângnissen for das Selbstbestimmungsrecht der Rumâ- 
nen, d. h. des Mehrheltsvolkes in Slebenbârgen, pezessen 
sind. Auch das ar die Osterreich:Unparisehe Monarchie! 
Jedenfalis war Ihr Zustand des Dualismus anachronich 
An ihrem Anachronismus lst die Monarchie auch serfallen. 
Dle Ostvolker haben kelnesfalis cine *Atomislerung Euro- 
pas vorgezogen”, sondern die Verwirkilehung des Selsbt- 
bestimmungsrechis, um den aleh much das deutsehe Vol 
heute betrogen TOhit. Sie konnten damals nicht ahnen, 
dass davon der Kommunismus profitieren wird (hier ist 
das Wort *profitieren” richtig). Ahnte etwa das brave 
und versâhnungsfanatisehe deutsche Volk în den letaten 
Jahren, dass von der Ratilizierung der Ostvertrăge nur 
der Kommunismus profitieren wird? Dabel waren die Val 
ker damals noch recht ungeblide! in politisehen Anke- 
legenhelten, wâhrend das deutsche Volk set Jahrzehnten 
dle besten Chancen zu einer fundierten politischen Bildung 
genlesst. Nun ein letates Wort fdr die dem “alten Oster- 
reich” Nachtrauernden: Im Jahre 1866 hat selbst der 
grâsste aller deutschen Kanzler, Otto von Bismarck, die 
Auftellung der Osterrelch-Ungarischen Monarchle zwls- 
chen Preusser und Russland in Ergăgung gezogen, was 
Jedoch Zar Alexander II. ablehnte Dabel wâre die Buko- 
wina nach diesen Plănen Jedenfalis schon damals russich 
neworden. Man Kann es den Rumânen deshalb nicht 
veribaln. dazs sie îhre Fârstentămer vereihipen vwollten. 
und man solite von ihnen nicht verlangen, “păpstiicher 
als der Papst zu sein”! 


Vaterstetten, den 7. Januar 1973, 


Demetrius Leonties. 





GLUME 


Clovnul Popov, comunist convins, explică camarazilor fran: 
ceai in ce consistă comunismul: 


Camaradul Brejnev m'a lămurit asupra acestul punct 
important. Mi-a arătat cu exemple că prima luminiţă 
a acestui viitor glortos a apărut la orizont, Insă, tavara. 
şi, eu sunt cam praatănac și nu cunosc bine termenii 
dialectiei. După plecarea lui Bre!nev, m'am dus să ce 
sult dtețtonarele din marea Bibliotecă Lenin, pentru a 
verifica ce e ala “orizont”. Şi-am intăinit următoarea 
definiție: “orizontul e o lințe imaginară ce se indepăr 
tează pe măsură ce individul se apropie”, Asa că Il 
Hiniştiți, mu-i nevole să ră grăbiţi, 


... 





1n timpul unei intâiniri de coertatență paciiică, Nizon pi 

Breinev decid să facă numai el doi o cursă de a sută 

de metri. Toată lumea astată netiniştită la această cur. 

să iatorică. Nixon, svelt şi nervos, câştigă alergarea cu 

o diferență de peste 80 de metri. Reprezentanții ruși 

sunt dasperați, în Jaţa acestui cataclism național. A 

doua zi insă, PRAVDA publică nota următoare: “In 

cursa istorică ce-a avut loc leri. tovarășul Breinev a 

it să câştige eu onorabilitate tocul doi. pe cnd Pre: 
edintete american a clasat “penultimul 


Ţu Țară dragoste din urmă, 
ŞI bucuria inimii dinti, 


Simt moartea cu o tiară cum m'adurmă 


Să-mi pule neființei căpătăt, 
Primeşie-mă'n eterna ta lumină 


Şinniţă-mă prin vreme ca peun steag. 


Suflarea mea din urmă WI senchină 
Şi ingenunene umilită'n prag. 


Când eu de mult vol [i un punin de tină 
Tu-mi vel rămâne visul cel mal drag... 


Te-am cunoscut din leagănul cu “nani”, 


Din plânsul mamiln nopțile târzii: 


Şiatunel mă prigoneau prin somn duşmanii 


Şi-un crivâţ mă bătea cu vijelii, 


Creşteam pe culmi de Jerttă şi de lupte, 


în suflet numai rană lângă rană, 


Vedeam cum sboată corbi! să senfrupte 


Din trupul tău, din sfânta ta icoană, 


Apal 
Feclor volnie, cu ehiot pân'la cer 

Dar venetici! mi-au jurat năpastă 
ŞI plesnele mi le-au turnat În fler. 





De-atunela neamu lăcrimat ne-adastă, 


ŞI alți călăi Vau aruncat pe rug: 
Iinusul cel de veei străpuns in coastă, 
L-au pus cu vitele să tragă'n plug... 


Cu steagul rupt de gloanțe și prigoane 


Umblăm prin veacul nemilos, pribegi. 


Doar pentru Tine ma! suntem intregi, 


Tu, Țara de Bucegi şi Birăgane, 


Am vre ca să ne frână lar po roată, 


Să se'mplinească, (alte, veacul țău. 
Că prea ni-i inima de gropi săpată, 
ŞI prea ne curg plânsorile pârâu... 


Tu Patrie cu trunte de Ceahlău, 
Icoana mea de-apururi adorată, 
Aruncă-ţi lanțul de pe mâni odată 
ŞI tulgerând pe marele călău, 
1sbeşte-l erud eu trupurile noastre 
Vân” toată zarea se va face sâng 
Deslânţule-ţi mânia, nu mal plâniee 
Că vine-un ceas infricogat, al tău. . 
1n care noi Jerttiţii, fără glas. 
'Ți-om Înhlța spre cer, Iconoatas,.. 














m aburcat din ereastă'n creastă, 





ROMANIA SI UNITATEA EUROPEI 
a DEI 





XXIV). La 30 Noembrie 1909 şi corespunzătoare celei 
10 ROlit Di Românii Liberi o dedica comemorării a 
E tituir-a COMUNITATII EUROPENE A 


Strassboure 





OTELULUL del 








Domnilor J. și G. Bender 
uită 

















T 
ul, Românii Liberi reprezintă aceaș barcă r 
In vola valurilor mare furtunoasă, şi urm 

rechin-rechinul ruso-sovleție-cu emb 
e imbolizând astre! an 
tra Europa occl 








ninţarea per 





LIBERA 


EMISIUNEA EUROPA Be Bănay 





14 — 


ile Europei 


n vează In ansamblul lui neliniş 
Desenul ilustrează In Etc 


Veat — piovocate de acțiunite comuniștii 







de ] 
Ş zau fost vândute din Eure 

Sare În timp ce in Tările care le-au d 

are In Am Cnțih, prin teroare, o aparentă liniște, ai 

inv io" alvezae pretexte masele, pentru a 


tarm 
în egal Sieg cl al a ei eter ua 
ii prea d dara lu alei n 
8 pă aie incendiar ăn n 
a ej ep: 
E Di ora cas e an în fe tt te 
a eniuj Aer de seri tnt 
miti a (ta rovaai Te 6 
ee Ad pe une a, CD maneci 
N ATA LIbE A 10 INI DE UPTA PENT RU EL IBER. AREA 
EUROPEI DE EST SI CREAREA MAREI EUROPA lar în 
limbile franceză, engleză, spaniolă și română, apelul: EU 
ROPENI LIBERI, NU U TI PE FRATII VO: STRII DIN 
EUROPA DE EST, COEXISTENTA CU COMUNISMUL SA 
CRIFICANDU-I, ESTE AMENINTAREA DE MOARTE A LI 
ȘNEIca a) ră 

oncomitent cu emisiunea “EUROPA” 1900, F 
Sie ema SRURaTA 407 
sd sur ini 

tai Mein reale ge tei 1 
A as eri Rr e el d m a 
loare de 3 Lai 
rar e e n ceea ste se 0 ue 
mPEDA epetue nel rate cut 
ROEA, ea nr el i ări int 
ile Anina OMAA,Do9TA A je 
A Bra AAN at tu 

lg EPTEI dai a să 
SA Sa RETRAGĂ DI URA mpa Crt — pari 
e sia, gat 1 piele de emite Gaga HA 
că ea sii mer iana ta  a 
la gin re, atat roaba e (e on. UN 























mânii LA: 
cel zece 





card 











(pp aţă turrti 
AA ss 


ROMANIA/P 


dixoven» 
pasgavai 





E = tn L) 


o E ia 








PENI LIBERI NU UITATI PE FRATII DIN EUROPA DE 
EST, COEXISTENTA CU COMUNISMUL, SACRIFIGAN. 
DU-I, ESTE AMENINTAREA DE MOARTE A LIBERTATII 
VOASTRE 

Incepând cu aceste emisiuni, sia renunțat la gravarea 
ştampilelor speciale, zlua de emisiune, şi ca atare și la ti- 
părirea plicurilor destinate luării acestor ştampile, 


XXV./ La 10 Mai 1007, n fost emisă cea de a 25 emistu. 
ne EUROPA a Românilor Liberi, corespunzând celel a 
12: a Comunității dela Strassbourg. 
rodiind desenul orlginal, admis de cel dela Strassbourg, 
opera D-luj Oscar Bonnevalle, care reprezintă un angrenaj 
mecanic de trei rotițe, cea din mijloc simbolizand Europa 
Strasburglană şi realizarea ei “C.E PT" ilustrată prin 
cele patru cornete poştale purtătoare în mânerul lor ale 
initialelor amintite ca o dovadă a colaborării existente între 
această asociaţie și restul tărilor lumii, Romanii Liberi 
reprezintă ronta din mijloc cu harta Europei Intre Urall și 
Atlanţic hartă care apare cu fisuri și strivită. Strivită de 
preslunea celor două forțe antagonice care domină lumea 
de astăzi; capitalismul dolarului și teroarea comunismului, 
puse de acord totuși la Yalta pentru distrugerea bătrânului 
Continent 

S'a tipărit in colițe filatelice de patru bucăţi, cu valoare 
facială focare de 1 Leu și In mai multe culori, predominând 





















roşu, galben şi albastru „tricolorul românese 

Pa timbru apar cuvintele: ROMANIA, EUROPA, POSTA, 
CEPT şi avertismentul In limba engleză al Românilăr LA: 
beri; COFXISTENTA INSEAMNA O POARTA DESCHISA 
COMUNISMULUI SI MOARTEA TUTUROR LIBERTATI: 
LOR NOASTRE, lar pe roțile exterioare al angrenajului, sis. 
simbolul comunismului — secera și elocanul, lar pe cel de 
Jos, simbolul Internaţional al dolarulul american [itara -8 
tălată vertical de două linii, marcând capitalismul otel: 
dental 

Nu s'a gravat nici o ştampilă de emisiune și niet un pie 
atelic In aceat scop, 


XXVI/ La 10 Mat 1068 şi corespunzând celei n 13 emi- 
slune a Comunităţii dela Strasbourg, Românii Liberi au 
lansat ultima emisiune de propagandă pentru unitatea 
Europei 





Parodiind desenul pictorului elveținu D-1 Hans Sehwara- 
enbach reprodus de toate emisiunile țărilor europene care 
au aderat la convenția CEPT și care reprezintă a chele 
stilizată de aur, a] cărui mâner este alcătuit de emblema 
asociației, cornetele poştale în manerul cărora apar Inl- 

ele amintite Jar capătul deschizător, un fel de *E" 
Români! Liberi reproduc In desenul lar harta Buro- 
pel Impărțită in două zone, una luminoasă, cea ocelden: 
tală și alta obscură, cea orientală, separate printr'a poartă 
grea de fler, simbolizând astfel intruna binefacerile liber: 
VAțiI și marcând In cealălaiță intunerecul imensel career 
comuniste, O mână, reprezentând comunismul, lhcearcă Bă 
deschidă cu chela coexistențel desenului Domnului Sehwart 
zenbach, poarta care separă cele două Europe 

In partea de Jos a flecărul timbru apare În limba spa: 
niolă avertismentul: CU COEXISTENTA KREMLINUL ÎN: 
CEARCA SA DESCHIDA POARTA EUROPEI OCCIDENTA 
LE, OBSCURANTISMULUI COMUNIST. 























ROMANIA, LLBERĂ 


PLANGE TARA 


MAistră pasăre cu eloc de fler, 

Tu vis al sfintei noastre libertăţi, 
Useaţi n-a ochii, descifrând pe cer 
O zi când vel voi să ni te-arâţi, 


Deca nu treci să vezi, mâcar din sbor. 
Cum sângerăm și ngenunchiem În jug; 
Feclarii toţi în lanţuri cum ne mor 
Striviți de enutur! și de vicleșug? 


Basculți pământul țăriin Jung sin lat, 
Soțiile și mamele cum plâni 
Cum vântul numai geamăt și oftat, 
De plângen hohote și frunza n crâng... 





Cu desnădejde te-aşteptăm, pemând, 
Cu inima desehisă'n pieptul gol. 

Un neam intreg: bătut, hulit, Mămând. 
Numa! blesteme'n suflet şi pârjol 


n al vrezmilor de-apol 
Ei sui celor ce te-au trimis, 


de Vasile Posteuca 


Că pacea ce-o'nchelară pentru noi 
Mal rău ca ciuma neagră ne-a ucis 


Că le-o trimitem toată indărăt 
im să vină cu război 
focul marelui răsvrăt 
Ne var ucide mal intâ! pe noi. 





Că de-or câta mereu numa! câştig 

Lăsându-ne sub cnut să ne sfârșim 
De-atăta jale prin surghiun şi îrig 

NI so preface țara'n țintirim, 


Şin ora'nfrieoatului Judeţ 
Când hidra va călca şi peste el: 
Le va (I plânsul martă fAră preț 
Şi'n ştreane vor Ispăși ca cel miei 


Mâlastră pasăre cu cloc de [ler 

Te aşteptăm cu sete zi de zi, 

Din sângele martirilor ce pler 

Să creştem viața celor ce:or veni... 


ECOURI 
COMEMORAREA LUI JULIU MANIU 


U prilejul impunirii unui secol dela nag- 
terea lui iu Maniu, democraţii din 
exil caută să exalte figura acestul om 
politic, al cărul rol in epoca ce a pre- 
cedat Unirea din 1018, a fost unanim 
recunoscut, dar care după 1927 sa do 
vedit un om slab, incoherent, culminând 
nefasta! lipsă de pregătire ca om de 
Stat, cu actul dela 23 August 1044 

EI făcea parte din generația ce a ur. 

i mat celor două momente hotărâtoare din 

i3 lupta Românilor din Austro-Ungaria, 

pentru afirmarea lar ca națiune: *Replilea”, dată de Aurel 

0. Pi ici broşuri! stadenților maghiari cu prilejul mile- 

nlului dela intemeerea statului maghiar și faimosul procea 
ai Memorandului din 1892 

Acesta două momente «u pus problema Românilor din 

monarhia Hababurgilor In dezbaterea opinie! publice eu 


repene. 
fuliu Maniu. Alexandru Valda Voevod, Cleo Pop, Vasile 
Goldis su făcut parte din tânara generație destinată să 
prezideze actul Unirii, cărela 1 se adaogă generația lui 
Oetavian Goga dela Tribuna, Aurel 1. Popovici, Ion Raţiu, 
Vasile Luseaci ce au deschis și continuat lupta pănă Ja 1018 

Este bine să amintim că declarația de separație a popo- 
IT român de Ungaria a fost citită In parlamentul mma- 

lar de Alexandru Valda Volevod, 

Lupta dusă de partidul național din Ungaria nu poate 
[i redusă la un nume, ea capătă formă parlamentară duj 
compromisul austro-ungar din 1867, când monarhia Habe- 
Wurgilor a acceptat lise) 

Cine ar putea nega activitatea lui Iuliu Maniu din 1015, 
desfăşurată la Viena. pentru a organiza de des 
prindere de Ungaria sau răspunsul dat lui Osear lazi. care 
venise la Arad pentru a găsi o formulă de compromis între 
Unguri și Români: “separație totală?” 

Dar activitatea lui Iuliu Mani, ca get ai partidului n 
Monal, când a preluat conducerea României, dupa alege: 
rile din Noembrie 1027, cu o ntrivitoare majoritate. un 
adevarat plebiscit. a Inregistrat o suecestune de dezamă iti. 

Un dibaci şet al opoziţiei, Iuliu Maniu ca șat al partid 




















18 — 


Jui național-tărânese, având autoritatea pa care Î-0 dedea 
masiva adeziune populară la guvern, s-a devedit mal prejos 
de toate așteptările, 

Se spera 0 mare, radicală transformare a structurii so- 
elat-economice n țarii și un suflu de idealism care să pu- 
rifice atmosfera politică. 

A lipsit un prograra economic, pe care Constantim Stere 
II putea face, ca cea mal pregătită personalitate din rân- 
durile partidului, reprezentind acea mare mişcare soclal- 
politică a poporanismului, 

C. Stere n fost eliminat, toemal el care putea să umple 
lada “poala” pe care o denunțase Octavian Goga, cu relor- 
me in folosul tărănimii. 

Nu se poate cita nici o mare retormă în structura Statu- 
Jul, care să ilustreze opera de guvernamânt a partidului 
najonal-tărănist. Excelentul tacticlan al acțiunii de opo- 
siție se dovedea un foarte slab șef de guvern, 

Dar dacă guvernările național-tărâniste nu s-au arătat 
mal deosebita decât guvernările național-liberale, fără să 
se impună prin nlei o operă pozitivă în modilicările de 
struețură economică pe care le putea face, acțiunea dusă 
de Iulia Maniu În anii 1043 și 1944, a dus la capitularea TArA 
condiţii din 23 August 1044, realizată de regele Mihai, a 
cârel ineapacitate, datorită redusel lui inteligențe. l-a de- 
Vrminat să conspire cu trimisul Bodnhrag al Moscovel, pa- 
răşutat în Aprille 1944 de către Ruși. 

Orlea acțiune politică implică o raspundere şi valnbili- 
latoa ei se judecă prin rexultate. Ai Indul se zice ca este 
pavat de bune intenții, 

Setul une! armate, ca și getul unei acțiuni politice, nu 
poate acoperi Infrângerea prin intențiile ce mu prezidat 
inijiativele luate, 

producem, ru notele stenogratiee publlente în ziarul 
lui C. Visolanu, fâră să încam nici un comentar, lăsând 
pe cititor să mediteze declarațiile Iul Iuliu Maniu ln pro- 
cerul Mareşalului Antonescu. 

Orice incereare de A esramota răspunderile ce decurg din 
capitularea fără condiții, nu pot avea alt rezultat decât 

cerea in dezbatere a tuturor actelor pâvârțite, ce au 


dus la traglea realitațe a unei ocupații FURI, care 

















JURNALUL DE DIMINEATA 


Depozitia lui Iuliu Maniu in procesul Maresalulu Antonescu 


Anul 3, N. 430 

Director T: Teodorescu-Braniște 
Luni 13 Mal 1040 

Fondator: C, Vigolanu 


PROCESUL MARILOR CRIMINALI 
DE RASBOIU 


Domnul Iuliu Maniu a făcut eri o 
depoziție de 6,30 ore. După nate ste- 
nografiee, 


ACTIUNEA DIPLOMATICA 


Acuzatul M. Antonescu: Aşi vrea 
acum să ştiu dacă di Maniu recunoaşte 
că după 22 Iunie 1841, a fost continuu 
informat despre acțiunea diplomatică 
pe care am dus-o ca ministru de ex- 
terne în această perioadă, și dacă l-am 
pus In cunoştinţă cu textele telegra- 
melor şi intormațiunilor diplomatice? 

Martorul (ultu Maniu) : Intr'adevâr, 
am fost informat despre anumite tra- 
tative politice pe care le ducea cu am- 
basadorul Statelor-Unite la Madrid. 

Acuzatul M. Antonescu: Dacă Işi 
aminteşte d) Maniu, fiindcă este vor- 
ba de Madrid, că mi-a propus să tri- 
mit pe dl dr. Manuilă, care ar fl cu 
noscut pe ambasadorul american din 
Madrid, pentru ca să stabilească d-sa 
această legătură? 

Martorul: Este adevărat 

Acuzatul: Dacă recunoaşte di Maniu 
că în această perloadă a obținut tre- 
cerea peste graniță a unul reprezen- 
tant la Calro care să trateze pasibilita- 
tea viitoare a ieșirii României din răs- 
oiu? 

Martorul: Lucrurile s'au petrecut 
astfel: dela început, am dus o acţiune 
internațională foarte intensă pentru 
a informa lumea din afară, pedeoparte, 
Iar pe de altă parte, pentru a Inleani 
leşirea României din răsbolu. Un loc 
de frunte în aceste legături, pe care 
reuşisem, să Je realizărn, era Galro, un 
de se găsea sediul diplomatie al Naţiu 
nilor Unite. M'am hotărit să-l rog pe 
Principele Stirbey să meargă la Calre. 
Principele Stirbel s'a Invoit, cu condi- 
Munea Insă ca eu să-l dau o serisoare 
prin care să se constate că dânsul mer- 
pe în calitate de emisar al meu, Am 
trimis o telegramă dela generalul WI 
son d-lui mareșal Antonescu, pentru 
că să fle informat. Si totodată Pam 
rugat, printr'o terță persoană, să bi 
nbvolască n ușura leșirea peste grani- 
ță a principelui Stirbei, dându-i viza 
de Ieşire. 

Tar mal târziu, având însărcinarea 
să mal trimit un conalițer dlui Stir 
bel, L-am indieat pe dl Vişolanu, că 
Tula di mnreşal Antonescu, deazeme- 
Bea, l-a inleanit teşirea din țară 

Acuzatul M. Antonescu: Domnule 
Preyedinte, binevoiți să intrebați pe 
d] Maniu dacă a primit nu numa con. 
cursul pentru plecarea acestor dlega- 
ți, dar dacă recunoaşte că | sin trans 
mis și rezultatul tratativelor trimise 
de Stirbei și venite prin legația noas- 
tra dela Ankara? 

Martorul: In ceeace priveşte tratați: 
vele și rezultatul, n'am primit dela 
Ministerul de externe nel o Inștiințare, 

schimb am trimis eu dlul ministru 
Unele telegrame, ca să [le intormat 
pre ceeace se petrec, ca nu cum: 
Va să fie intrerupte tratativele co se 











duceau la Madrid. Era o chestiune de 
Jolnlitate. 

Acuzatul: Fate un 
poate 11 stabilit, că Lapi 
kara a trimis condițiile de armistițiu 
venite dela Cairo. 

Martorul: Cam la ce dată? 

Acuzatul : Cred că pe Ta sfârşitul Iul 
Aprilie sau în Mai 1944 ipeă ele ur: 
tau menţiunea: pentru di mareșal An: 
tonescu şi dl Tullu Maniu; că ele au 
venit prin ministerul de externe, prin 
cifru. Dacă iam transmis dlui Maniu 
ŞI a primit d-sa aceste condițiuni veni: 
te prin ministerul nostru de externe? 
Probabil, le va fi primit di Maniu și 
alttel, fiindcă d-sa avea mijloace de 
comunicaţie directe, dar eu n'am avut 
mijloace de comunicație directă. 

Martorul:; Eu cu dl ministru Anto- 
nescu n'am fost în legătură directă; 
aveam prieteni aci cari au fost prlete. 
mil d-sale, dar corespondență, directă 
nam avut Eu am avut insă legătura 
constantă, aproape zilnică, cu Cairo, 
cu dnii Stirbei și Vişolanu. In urma 
tratativelor care se duceau, am fost 
înștiințat că la 13 Aprille 1044 s'au sta- 
bilit detinitiv condițiile preliminare ale 
armistițiului In urma acestui lucru, 
am avut plăcerea să intălnese pe dl mi: 
nistru de externe intrun loc neutru 
și l-am adus la cunoștință că intr'ade- 
văr s'a făcut un preliminar de armiati- 
țiu cu ambasadorii Angilei, Americii 
şi Ruslel. Am schițat, in linii generale, 
acest preliminar de armistițiu Nam 
avut cunoștință şi până în momentul 
de faţă nici n'am auzit, nu mi-a spus 
Vişolanu, ni Ti-a spus Stirbei, nu mml- 
au spus că d-lor nu reuşit să facă un 
preliminar de armistițiu, 











NEGOCIERILE PRIN STOCKHOLM 


Acuzatul M. Antonescu: și amin- 
veşte d! Maniu că nu numa! Intro casă 
neutră, dar chiar la Snagov l-am văzut 
pe d-aă și de mal multe ori chiar, la 
cererea d-sale, făcută prin dna sau 
di dr. Manuilă, și dacă își aminteşte că 
LA Văzut şi pe d), mareșal Antonescu 
chiar la mine In cameră? Recunoaşte 
că atunel l-am informat că due tra- 
tative directe de armistițiu cu URS& 
prin Stockholm Și că primeam unele 
inormațiuni dela d-na Kolontay, care 
erau de natură optimistă, tar dan avea 
dela Cairo știri pesimiste? 

Martorul: Despre tratativele care se 
duceau la Stockholm prin d-na Ko- 
1ontay, nu mia informat: eu avem 
lekăturile mele proprii cu d-na Kolon- 
tay, care ară ministrul Ru A 
holm, şi 19 duceam prin intermediul 
unul prieten ei meu din Bucureşti și 
printrun prieten al nostru din Stoek- 
holm. Adevărat este că de prelimina- 
rul Tâcut 1 Cairo n'am toat mulțumit, 
din doua motive. DI M. Antonescu mia 
spus eo legături are la Stockholm, dar 
nu mam interesat mal, deapronpe, 
fiindcă aveam direct Intormațiunile 
mele. Este adevărat că acaste convor: 
biri au font Intro casă particulară In 
Bucureşti și pe urmă ln vila dela na: 
ov, In dl mareșal, Nu că nu miau în: 
terdant, dat n'a fost o chestiune spe: 
clală, nouh. pentru mine. MA interesa 
tot ce privea acest armistițiu, Cum să 
mu mă Antareseze? MAI Dine spuz. nam 


















- e desert 








pus prea mare cont A eertă, Lua 

rece şi pu aveam legături cu 0- 

lontay, printrun aveam, 
Acutatul: mia 


sfătuit atunei 
să las opoziției să trateze chiar și cu 
PIE sovi ii a 
artorul:  Nielodată n'am avut 
această păreri tru că ar [i fost 
prea nemodest din partea mea să cred 
că ceeace tratez eu este mal a ga, 
decăt ceeace tratează guvernul, 
Acuzatul: Dacă di Maniu (și amin: 
teşte că condițiunile dela Stoekhelm 
pe care le-a primit, cuprindeau clauza 
privitoare la retrocedarea Tranailva- 
niel. In timp ce cele venite dela Cairo 
nu cuprindeau această clauză. 
Martorul: Vreau să precizez, ca să 
nu supăr pe nimeni, Jar declarațiile 
să rămână precise: eu nu am spus că 
nu am dat nici o insemnâtate tratati: 
Velor, insă comunicarea d-sale nu era 
nouă, pentru că o ştiam și eu mai di: 
e = 
Acuzatul: Recunoaşte di Maniu că 
intro discuție pe care am avut-o la 
Snagov, În camera mea, cu dl mare- 
șal Antonescu, eu [lină de faţă, di ma- 
reșal a declarat că nu ponte executa 
condițiunile armistițiului aşa cum. le 
primise dela Moscova şi care cuprin- 
deau clauza Transilvaniei, pe când cele 
dela Cairo nu o cuprindeau? Dacă a 
mareșal a declarat că nu poate executa 
condițiunile acestea ale armistițiului 
din cauza articolului 1 care prevedea 
drept clauză intoarcerea armelor con- 
tra Germaniei? Si d-sa credea că tre- 
bue tratat ca să [le moditicat acest ar- 
ticol, să fie scos acest articol, răma- 
nând angajamentul ca, dacă Germa- 
nia ar opune rezistență, atunce! dl mi 
reţal să intorcă şi armele pentru a apă- 
Ta Interesele româneşti? Dacă, eu 
această ocazie, di Maniu a auzit acest 
lucru? 
Martorul: Punctul de vedere cons- 
tant al dlul mareșal n fost și intro 
conversație de atunci, dela Snagov, şi 
In acelea anterioare, pe care le-am 
avut In d-sa In cameră. că dânsul, ca 
militar, nu poate să calce un contract 
pe care la Inchelat Deci dânsul ca ge- 
neral român, nu poate să se Intoareh 
Impotriva acelora alături de care a 
luptat. Un punct de vedere foarte Iru- 
mos, dar nu politie. Punctul meu de 
vedere a fost că nu poate [i oprită 
Hunea în calea ei, pentru un cuvânt 
de onoare dat de cineva, fle el 
prim ministru sau mareșal, Dacă an! 
mite motive porsoi pledecau pe 
actualul președinte al consiliului să 
inchele un act din punct de vedere mo: 
une! este alta soluţia: să dea lo- 
cul altuia, Dar nu se poate ca un om 
de Stat să spună: am dus țara Ja pră- 
păd, dar mi-am salvat onoarea Nu 
Li balanța dreaptă, să lase locul al: 
ua 
Presedintele: 8! In observi lea fă 















































"artar GQ Muta ARM ?a. cata 
artarul: CA altu cai 
de așa fel și dermaali atât de puter- 





nici În România, incât o Incercare d 
natura nceasta nr duce la sigura În 
Trângera a Românie). Aceasta ara spus: 
ga ADI, Sora Ari ra caț [i In 
in! ul lor, ci unoşteam 
condițiile dela Moscova, ia, 


(Urmează pag. 18 și 10) 


7 





Pi ir aminteşte di Maniu că 
aisentule Sel i urță apa 


ca eu să ratez și să solicit modiri- 





nete: 

Pizartorul: In adevăr, in decursul tra- 
tativelor, şi ia Cairo şi Ia Stockholm. 
nu a intervenit această chestiune. Si 
atune! am intervenit şi la Cairo și am 
eonvenit la Stockholm cu d-na Kolon- 
tay, că aceasta nu esta o condițiune 
indispensabilă şi ca ea să nu fle in: 
depunită decât in cazul când armata 
germană sa va opune acțiunii pe cart 
o va intreprinde guvernul care VA sem- 
na armistițiul, In adevăr, când s'a pro- 
nunțat acțiunea ncastră, noi eram Ja 
patatul regal unde sa prezentat gene- 
valul Gerstenberg, care a cerut ca ar- 
mata germană să fle lăsată să lasă din 
țară, 1 sa răspuns; dacă promiteți pe 
cuvânt de onoare că leșină din Bucu- 
reşti neimpledecaţi, nu veţi ataca Fu- 
cureştiul. Or, după aceasta am aflat 
că anumite trupe germana au conti- 
nuat şi după acesta marșul in contra 
Bucureștiului, precum şi bombarda- 
mentul adică sa înțâmplat tocmai 
contrariul de cum ne dăduse cuvântul 
de oncare generalul Gerstenbere că se 
vă întâmpla, Bine ințeles, că atunci nu 
an mal avut de făcut alteeva. decât să 
punem rezistența. 





CE SA INTAMPLAT LA 23 AUGUST 
1044 


Acuzatul M. Antonescu: Nol In 23 
August 1944, di mareșal și cu mine, 
eram in safe-u! dela palatul regal. cănd 
dl Maniu era ln palat şi trata. De 
aceea eu nu ştiam ce a făcut d-lor cu 
Germanii, V aşi ruga Insă, d-le preşe- 
dinte, să eat Er e ere 
si pa, in Ă 
Prin tativele d-sale, fie din partea 
dnei Kolontaz, modilicarea formală a 
coniițiunei de intoarcere a armelor 
contra Germaniei, până în ultimul ma: 
ment? Căci aceasta este afirmația d- 
sale şi ar [] un lucru foarte grav, că 
acesta a fost temeiul moral al d-lu) ma- 
teșa) Antonescu. ca militar, care a 
spus, In calitate de soldat nu poate să 
Intoareă armele în contra unul fost 
aliat, dar că vroia să scoată țara din 
război; și dacă va fi atacat, atunei 
va răspunde 

Martorul: Nol eu Btoekholm, nu am 
avut legăturile oficiale În care arm feat 
eu Cairo, unde discuta Stirbei cu cel 
doi ambasadori 

Acuzatul: Dacă Își aminteşte d! Ma- 
pistei d Aga 
a trimis la Snagov pe 

Muriza dlui G. Brătia- 








jrust și m'am pre 
ME Am aratat că nol credem a fl 
completamente greşit dacă nu leşim 
imediat din axă și nu facem armisti: 
tiul. DI mareşal Antoneezu n fost de 
altă părere 

Pe Bălintele: Care a fost acenată 

ere? 
Pitaru: Că mu putem Inehela ar- 
mmistițiul 

Edi Jon Antonescu: iei nu 
eram in București, eram pe front, 

Acuzatul intomescu : Di martgal 
era in Bucuresti, dar numai di Miha- 
lache a font. 


18 — 


Acuzatul Ion Anti : Vă rog să 
pi când, Preia 
lartorul: Aceasta nu pot preciza. 
Amânuntele acestea, În avalanşa eve- 
nimentelor din ceas în ceas... 

Acuzatul Ion Antonescu: Am venit 
Ja orele cinei după front. 

Martorul: Veţi stabilit cu di Mihu- 
Inche. Am fost cu d-lui. 

Acuzatul Ion Antonescu: DI Miha- 
lache a fost. 
Martorul 
jam rugat pe di G. Brătianu, care 
avea acces mai uşor Ia di mareșal An- 
toneseu, să meargă din nou să facem 
armistițiu, flindcă noi toţi, fără excep- 
Vie, | stâm în ajutor. Toată puterea 
noastră politică şi socială |-o punem 

ia dispoziție 

Presedintele: Ce aţi ințeles dvs. prin 
noi toţi? 

Martorul: Mandatul diui Brătlanu 
de a oteri sprijin politic era în numele 
și pentru partidele național-țărânese 
şi navional-liberal. In dimineața de 23 
August, l-am rugat pe di G, Brătianu 
să treacă să viziteze pe di mareșal 
Antonescu și să facă din nou această 
declarație, comunicându-ne rezultatul 
DI G. Brătianu a venit şi mi-a comu- 
nicat că I-A găsit pe dl mareșal intro 
dispoziție mai bună pentru inchelerea 
armistițiulai. Am căpătat astfel spe- 
ranța că se va putea ajunge la armis 
viţiu. Stirea am comunicat-o palatului 
si sa hotărit, În urma acestul fapt 
audiența dhui mareșal Ja palat In 
dup amiaza alei, mi se pare la orele 
cinei, Ce sa Intăripint în acea audlen- 
tă, nu ştiu, fiindeă n'am fost de faţă 
si nici ia patat în acea seară. Mam dus 
la palat numai după ce am auzit ce 
va intâmplat și după ce am fost in- 
format că trapele germane revin spre 
București 

Prepedintele: Când? 

Martorul: La 24 August 1944 


1n dimineața următoare 


Preyedintele: Suţi ce sa Intâmplat 
in noaptea de 23 August după 
audtentă? 


Martorul: Nu ştiu, Dar am primit 
intormațiuni prin oamenii dela palat 
că n'a reuşit înţelegerea Intre M &. Re- 
mele și mareșalul Antonescu. Nam 
avut nici o cunoștință asupra drafășu- 
zării evenimentelor până a doua zi 
dimineață, în zori, când a venit la 
mine d! Aurei Leucuţa și mi-a comu- 
picat ce sa intâmplat, că este infor. 
mat că mrmata germană vine wpre 
Bucuresti şi că palatul este bombardit. 
Palatul sub explozia bombelor 
sermane, Constatând aeeate lucruri și 
constatând că armata permană 50 
apropie În mars militar spre Bucureşti, 
am vorbit cu di weneral Sănhteacu, 
care în timpul nopții fusese numit 
pretedinte de conaliiu, i după o inţe: 
legere realizată eu generalul Bănătes 
cu. am cerut să vină tenpele române 
si a se indrepte spre trupele germane, 
socotind că prin acen acțiune gene. 
ralu) Gerstenbera Îşi călcase ankajo- 
mentul. Prin aevasta am inceput ofen- 
aiva nonatră impotriva armaței per- 
mane pentru despresurarea Bucures 


Hulut 

Preyedintele: La 22 August 1044, 
acțiunea dvs, era de a detar- 
pe di Ton Antonescu să Inehele 


armusiijiol Brau ultimele condițiuni 
primite 
u eondițiuni ofiela- 

















Martorul: Nu 
Je, exmete, care ar fi putut sta ln baza 
une) actiuni de Stat. În al doilea rând, 
credeam că d) ministru Mihai Anto 
nezcu cate cel puțin tot atât de bine 
informat ex si mine, de ceeace se petee- 
ee acolo. 

Acazatul Mihai Antonescu: Tone 1şi 
aduce aminte d! Maniu ce a discutat 





cu di mareșal Antonescu la 22 August 
1944, când A venit, seara? 

Martorul: Am discutat mai multe 
chestiuni, intre altele şi cheatiunea 
armistițiului şi a raporturilor de forță 
intre noi şi Germania, în ipoteza că ar 
avea loc a lovitură de stat. DI Miha- 
Jache a fost de fată atunci şi d-lui va 
putea să spună, ca şi mine, cum 4 
decurs această conversație. Eu no pot 
să comunie amânuntele, intru cât 
atunci ne allam Intro avalanșă de 
şuei şi evenimente. Dată [lind această 
situație, care atunci era foarte presen: 
tă, nu și putea să lau asupra conş- 
Vinţei mele o eventuală reproducere n 
unei conversațiuni. 'Pin să afirm că, 
Tm ceeace priveşte armistițiul, di ma- 
zeşal Antonescu a fost foarte bine vol 
tor, şi dacă d-lui nu a înţeles oamenii 
în chestiunea armistițiului, cauza ar (i 
putut [i că d-sa nu a avut incredere in 
reuşita armistițiului 

Acuzatul Mihai Antoneşeu: DI Ma- 
niu a afirmat că la 23 August 1044 a 
intrat în guvernul constituit atunci, 
după arestarea dlui mareșal Antones- 
cu, şi în dimineaţa acele! zile ca şi în 
ajun, îl ceruse dlul mareșal să inchele 
dânsul armistițiul ca fiind în interesul 
țării. Prin urmare, d-sa pe deoparte 
afirma că nu a aflat ce, a determinat 
arestarea dlul mareșal Antonescu de- 
cât prin vamenii dela palat. Cum 
poate explica di Maniu — fiindcă 
aceasta este o problemă care priveşte 
ŞI răspunderea dlui mareșal Antones- 
cu, netlind numai o problemă mora- 
14 — cum poate să explice di Maniu cu 
răspunderea și conştiinţa sa de bătrân 
om, politie, că, acceptând la 23 August 
1944 intrarea sa in guvernul constituit 
atunci, nu a crezut potrivit să afle 
motivele și condiţiunile in care di ma- 
reșal Antoneseu a fost arestat şi să 
cunoască măcar factorul esențial al 
arestării 

Martorul: Este puţină confuzie de 
date. Dvs. spuneți că am fost numit 
ministru la 23 August, Este Inexart 
Am intrat în guvern la 24 Aumus: 
duph intâmplarea de la Palat, deci nu 
aveam posibilitatea să aflu ce sa In- 
tâmplat la palat, nic! nu puteam avea 
răspunderea celor petrecute. 

Acuzatul Mihai Antonescu: Este 0 
chestiune de ore şi atunci menţin 
intrebarea pentru 24 Aupuat. 

Martorul: Am fost ministru in ziua 
de 24 Auzuat, aşa că nu am avut call 
tatea de a mă Intoresa asupra. aVeni: 
mentelor din ziua de 23 Augual, în 
care a fost cuprinsă și noua situațiune 
a dlui mareșal Antonescu, Obiigațlunea 
de a mă interesa este incontestabil că 
0 aveam și că am satistăcut acenată 
obiigațiune, dar eu aci unt ascultat 
ca matlor şi trebue să răspund asupra 
lucrurilor pe care Ie ştiu, pe care le-am 
trăit și nu asupra acelora pe care le-am 
auzit 

Acuzatul Mihai Antonescu: Exlată o 
răspundere a guvernării inaintea în 
ceperii războiului, în timpul purtării 
răsbotulul și după incetarea răsbolului 
Faptul dela 23 August nu este un fapt 
înțâmplător, In acenntă zi a inertat 
râsbolul, prin urmate, în dimineata 
lui 23 August | sa cerut diul maresal 
Antonescu, prin d-nii Maniu şi Bră: 
Uanu, să semneze armistițiul, Deci, la 
E) A ăi di Maniu socotea că di ma 
teval Antoneseu nu numai că nu purta 
răspunderea pentru alte acte, dar 
era cel mal potrivit, cel mal indreptățit 
și cel mal in atare să închele armis 
tițiul. Dacă ln 23 August | sn cerut 
dlui mareșal Antonescu să incheie 
armistițiul, lar la 24 Ausust di Maniu 
a Intrat În guvern, nu sa interesat 
d-aa deloc asupra condițiunilor în care 
AI maresal Antonescu n font areatat? 

















D-sa spune cănu a aflat aceasta decât 
prin oamenii dela palat. Crede di Ma: 
niu că mareșalul Antonescu, cu trecu- 
tul lui în țară, cu poziţia pe care o avea 
chiar la 23 August, când di Maniu îl 
oferea să semneze armistițiul, putea [1 
arestat oricum, ori când şi in orice 
fel de împrejurări şi că nu era potrivit, 
fiind vorba de o răspundere atât de 
gravă, care angaja tot ceeace se petre. 
cea şi mareșalul să se afle astăzi in 
boxa acuzaților, nu crede di Maniu, 
cu trecutul său și cu experiența pe 
care o are, că era potrivit atunci să se 
intereseze mal cu seamă că fusese şi 
prlețen cu dl mareșal Antonescu, şi sa 
vadă pentru ce era arestat mareșalul? 
A fost indicat să semneze armistițiul 
sau nu a fost? 

Martorul: Desigur, pentru că era da: 
toria mea, Însă persoana care ar fi 
putut să-mi dea informațiuni auten- 
tice ar [1 fost M. S. Regele, Or, M.S, 
în dimineața când am sosit la palat, 
plecase. Incât eu nu am avut onoarea 
să vorbesc cu M.S, până ce s'a reintors. 
Cred că măsura plecării M. Sale 
dela palat a fost necesară, din cauza 
bombelor germane şi generalul Sănă- 
tescu nu putea admite ca regele să 
rămână în palat sub această ploale de 
bombe. 

Preşedintele. Când aţi revăzut pe 
M. 8, Regele? 

Martorul: N'asi putea să spun exact, 
dar s'au scurs mal multe zile. 

Acuzatul Mihai Antonescu: Na 
întrebat dl Iuliu Maniu nici pe gene- 
ralul Sănătescu, care era preşedintele 
consiliului de miniştri, ca să cunoască 
imprejurările În care a fost arestat 
d mareșal Antonescu? Inţeleg-să pun 
această Intrebare, fiindcă din afirma- 
Vile dlui Maniu pare că d-sa nu a avut 
nici o cunoștință despre arestarea dul 
Antonescu şi că deci, azi, sar desoll- 
dariza, de vreme ce nu-i aparţine, 

Martorul: Sigur că am intrebat și 
prin faptul că ulterior am primit să 
fiu ministru în guvern, am arătat că 
nu m'am desolidarizat de această pro- 
cedură. 











INTREBARILE AVOCATILOR 
APARARII 


DL avocat Eugen Ionescu: Din toate 
aceste frământări care au avut loc din 
1041 și până în 1944, din toate proble: 
mele care l-au preocupat pe acuzatul 
Miha! Antonescu, din intravederile pe 
care d-sa le-a avut du di Tullu Maniu, 





„şăre câte părerea dial, 


ce 

DI avocat Paraschivescu-Bălăceanu 
VA rog să intrebați pe dl martor dacă 
3, sunca Yrearn sopran politie a 

n Antonescu și îni 
6 Septembrie. i ele Ra 

Martorul: Da, am cunoscut şi chiar 
Tiindeă am cunoscut şi inainte şi după, 
a fost cauza pentru care nu am fost 
dispus să Intru În guvern și nici pe 
oamenii nostri să-i las să intre în 
guvern. 

Av. Paraschivescu - Bălăceanu: A 
avut acuzatul Ion Antonescu vre-o 
formulare a programului, sau a făcut 
o politică de moment? 

Martarul: DI mareșal nu era om 
vitic, era militar acti? și. atunci, fe 
te, nu se ocupa cu ticiulren progra- 
melor politice, fle ale sale, [le ale al- 
tora, Insă părerile d-sale erau cunos- 
ute. 

Acuzatul Cristescu: Dacă di Maniu 
a primit dela mine mesașiul cu prime- 
le patru condiţii ale armistițiului dela 
Caire? 

Martorul: In decursul tratativelor 
dela Calro, am avut legături directe şi 
indirecte cu dl Cristescu, însă nu este 
exact că textul propunerilor de armi 
vițiu dela Cairo le-am primit dela d-sa. 
Textul acestor propuneri le-am primit 
prin aparatul meu propriu. 

Acuzatul Cristescu: Nu am adus dlui 
Maniu ultimatumul de 72 de ore, prin 
care n] se cerea să ne pronunțăm dacă 
primim sau nu acele condiții? 

Martorul: Am primit acel ultima: 
tum, dar nu ştiu dacă prin dvs. Acest 
ultimatum de 72 de ore l-am priit 
atât direct dela Cairo şi cred că dela 
dl Cristescu, dar nu direct ci, după cât 
imi aduc aminte, printro altă per: 
soani 

Acuzatul Cristescu: Dacă eu această 
ocazie, nu i-am comunicat diul Maniu, 
din partea dlui mareșal, cum Sa ajuns 
la această situație gravă? 

Martorul : Este o poveste interesantă 
In această privință Nol am condițio- 
nat, în principiu, Inchelerea armistițiu: 


ţi 
vorba? De ce nu sa semnat a! 

Martorul: Eram Nu că 
armata germană era puterni 

DI acuzator public Stoican: In acest 
timp n'am fost sfătulți prin Radio 
american să ne Inţelegem pi pini 

Martorul: Ru am spus ce s'a discutat 
la Caire de Stirbei şi Vişalanu. 

Acuzatul Ion Antonescu: Sau stabil: 
Mt astăzi datele precise în ceeace 
priveşte condițiunile de armistițiu și 
sn stabilit că — cu di Maniu direct şi 
indirect — am discutat această probie: 
mă. Rog să binevolţi să întrebaţi pe 
d! Maniu dacă sa întâlnit cu mine ln 
Snagov şi dacă am discutat absolut 
pe toate fețele această problemă a 
sea ale precum şi problemele di 
viitor ale neamului românesc, în cazul 
primirii condiţiunilor fixațe? 

Martorul: Esto adevărat. Mam În- 
tainit cu di Mareșa) la Snagov, intro 
noapte, la locuința d-sale Şi arm diseu- 
tat mai multe probleme. 

Acuzatul Ion Antonescu: Dacă Îşi 
aminteşte di Maniu că cu această oca- 
zie l-am spus: Domnule Maniu, eu nu 
pot să primese aceste condițiuni; Insă 
nu mă inez de conducerea Sta: 
tului, nu vreau să fiu o pledică pentru 
binele neamului români 
care lam urmărit Luaţi e 
si acceptaţi aceste condițiuni, dacă le 
găsiți acceptabile, Am rugat în acel 
timp pe di Maniu să transmită MSezal 
acesta și dlui Dinu Brătianu. Aceasta 
ss întâmplat pe la Inceputul lunel 
Aprillo 1944. ŞI eu am adăugat: vă dau 
tot concursul militai 

“dacă aşi spune 


'a făcut acenstă prapu 
nu ar fi exact, tar dacă ași Ţ 
cd mi sa făcut şi n'am primit-o, aşi 
putea avea neplăceri politice 


le pot primi fără avizul mu lor, 
intele; De ce cană tea 
ji itunei? 





Regele Mihai “reabilitat”? 


In ultimul număr din lunn Decor: 
bre 1072 al reviatel “Express” A Apă: 
rut un articol având acest titlu: “Re 
pole Miha! reabilitat” 

Articole similare au apărut şi In An: 
Mia şi în atatele-Unite, indreptățindu: 
ne să credem că proveneau din ncelaş 
Mvor de inspiraţie 

ate, aceat titlu folosit o vădită ten: 
mă de a repune in circulație pe nuto- 
rul loviturii de Stat din 23 August 1944, 
21 în care mareșalul Antonescu, aflat În 
Mudiență 1a palatul regal a fost ares- 


In cuprinsul artieolului, apărut în 
Tevista “Expresa”, se aminteşte că MI: 
hal, după abdicare, dată în formă (ATĂ 
Precedent, dat fiind ea actul nu se Îl: 
mita numai la persoana lui, c) şi la 
idenți şi că afirma că monnthla 

0 piedică în dezvoltarea soclal: 





politică a țării, a plecat cu un tren de 
30 de vagoane, pus In dispoziție de gu- 
vernul Petre Grozi 

Deel abdicarea, după trel anl de co- 
1aborare, atât cu armata de ocupație 
rusească, cât şi cu guvernul comunist, 
a toat un act in care elementul de con- 
strângere a lipsit. 

In cele 30 de vagoane se găsea tot 
ce n crezut Mihai că eate de valoare, 
ndlea tot ceence poate fi negociabil, 
intre altele cinci tablouri de EI Greco, 
toate inventariate de guvernul camu: 
mist şi controlate de reprezentantii 
trupelor ruseşti de ocupație, 

Un ofițer rus, care a confruntat In: 
ventarul cu obisetele ce se găseau în 
cele 30 da vagoane, a constatat că 0 
cutie nu era trecută In Inventar 
cerut regelui abdicat să o deschidă. 

In cutia pe care Mibal o ținea lângă 












el se ata ordinul “Victoria” pe care 
Stalin acordat marei TILA și 










numai | inând 
gomery, mu AR 
Tito, Setul comunistilor yu si 
pen! 


fostului rege Mih i vii 
punea paru lt, acd HA, ut 
vata calitleată In dreptul internațional, 


capitulare “en rase ANR! 

Acord răi 3 

terti Aia te oana din 
n 








Baia i) Stali mă lor ITI 
lonale aduse 
I cate oare Fr sPle reamin: 


tim? 

Nu inlăturam, ca Brejnev ui 
Ed deal 
Stalin în 1048: readucerea hr c 


1 








pe tron, Aceasta n Lost zădârnicită de 
Americani, și Engloal, neacordându-! 






*navy-sert” “alr-sert”-ul fostului 
XApa, care sn găsea Ja RIo de Janeiro. 
ă Brejnev ar găsi mal potrivit o 


readucere pe tron a lui Mihai nu ar fi 
surprinzator, Ruşii l-au verificat ce 
comod colaborator poate fi, dar nu 
vedem ce interese ar sorvii nostigicii 
unel restaurări monarhice În porsoa: 
ma fostului rege, erou al capitulării 


fără condiţii. 
"OARPATII” 
BUTOIUL DANAIDELOR 


In “Tribuna Romaniei”, revista pen- 
tru Românii din exil, de publicitate a 
realizărilor regimului comunist În ne- 
fericita noaatră țară, şi spunem nefe- 
ricită fiindcă nimeni, în afară de be 
neficiarii partidului comunist, nu ere- 
de că regimul instalat în februarie 
1045 de călăul sovietic Vişinaki, a feri- 
cit România. 

Citim, în No 9/1341173, şi mârtu: 
risim cu atenție şi mult interes, o con- 
vorbire intre inginerul Constantin 
Bordeianu cu inginerul Enache Sârbu, 
ndjunet al Ministerului Agriculturii, 
industriei Alimentare și Apelor, Serul 
Departamentului de inbunătăţiri tun- 
clare, sub titlul: “Vom lichida seceta 
în următorii ani?” 

Ambiţios obiectiv și dacă se reall- 
zează ar putea fl o reală binefacere 
pentru populaţie. 

Inginerul Sârbu spune: “După cal- 
culele facute, este rentabil să asigu- 


gum, prin Algaţil circa 2000-3800 m, e 
de apă In 1 hectar de porumb și 350 
5000 m, e, de apă la un hectar de 
cernă, Avem apol citeva zone agrico) 
frecvont afectata de secetă: Dobro- 
ea, catul Moldovei, Câmpla Dunării 
Nu ne putem permite să nu scoatem 
recolte record de pe aceste pământuri, 
care sunt extrem de fertile”, 

“Un scurt bilanț nu cate inutil. in 
șâtiva ani. timp record, nm amenajat 
în Insula Brăilei o adevărată oaza a 
porumbului, Un dig inelar de 150 Km 
n scos de sub inundaţii terenuri de 
cultură din vechi funduri de balți, 
stutiguri şi sălcii. Alei se obțin (ne 
Aslkură inginerul Bârbu) 5000-7000 
kar, de porumb In hectar”, 

Nu există o mal mare amăgire ca 
stațiatica, Krusclov a demascat aca- 
matoria clirelor mal ales În țările co- 
muniate, dar nol luăm drept bune, 
exacte cifrele producției pe care le 
anunță Seful Departamentului de Im: 
vunătăţiri Funcelare. Nici nu punem la 
Indolmă dorința de sporire cât mal 
mare, Ja 3, poate chiar 3 milioane de 
hectare irlgate, şi suntem sincer con- 
vinşi de capacitatea tehnică a ingl: 
nerilor români, admirabil pregătiți și 
de sincera lor râvnă de a transforma 
tara intro încântătoare grădină. 

“Totuşi avem 0 nedumerire: cum se 
poate ca la această gigantică acțiune 
nu corespunde d abundență de mălal? 

Cum se face CA țăranul, factorul 
producător, trebule să se ducă la ori 
spre a cumpăra un Kilogram de mâla 
sau câteva pâlni? Unde stă obstacolul? 

















Doar progrâmul jdeologiei comuni 
te este dominat de urija, bineințelea cn 
un vechi atig electoral, a ridicării con 
sumulul alimentar al populatiet, D 
cela s'a instalat dictatura proletar 
tului 

Nu putem atribul regimului nici in 
tenția sndică de a 1 








0 
tării mint novolţi să se duch fa on 
ca să cumpere câteva kilograme de 
mălai şi câteva pâini, ca să lo mâninea 
copii uscate 

SI cum se face că În țara podeoriilor 
șI a livezilor cu pomi roditori, atruu: 
TIL să île greu de găsit şi scumpi? Gum 
se face că merele, calsele, ploralcile şi 
toate fructele În general, sunt rara în 
pleţile În. care ortotese controlorii și 
inspectorii? 

SA nu se prezinte numai cifra da 
producție, să se prezinte și cifrele de 
pierderi datorite celei mal niluce or 
manizâri: comerțul de stat, 

Nedumerleile le au toți cel care s'au 
dus să-și viziteze patria asiguraţi că 
nu vor avea neplăceri din partea orga: 
nelor de conttol polițienesc, flind apă. 
rați de calitatea da cetățeni ai altor 
țări. “Toţi, fără excepție, au ajuns la 
concluzia că sistemul economie! comu: 
niste In România este o gigantică 
osândă care aminteşte legendarul bu 
tol al Danaladelor. 

Aşteptăm să ne lămurească “Tribuna 
Românie” pentru a ne risipi nedu 
meririle, 

o. 


PN N a 


Iubite Compatriot, 


REDACTIONALE 


Au trecut zece luni dela reapariția revistei -CARPATII” In care limp ai primit opt numere, al noulea 
este pe drum, iar numărul zece sub tipar. 
Cred că este inutil să insist in ați explica greutățile cu care avem de luptat pentru a-i asigura apa- 
riția lunară şi a evita intărzierile ce se produc, uneori, din imposibilitatea de a achita la timp ipograjiei, 


Jacturile ce ni se prezintă, 


La efortul nostru, de a vă ține la curent cu problemele de astăzi ale Neamului nostru, ale exilului şi 
ale lumii inconştiente in care trăim, adaugă efortul Dumneatale de a ne trimite abonamentul de 15 $ USA 
anual (sau de susținere 25 $ USA anual), dacă crezi că revista răspunde necesitătilor româneşti şi că in- 


teresează. 


Sacrificiul ce-ţi cer a de circa 1,30 $ USA pe lună, Nici prețul unei ore de muncă intro zi 
Găândeşte-te că noi pe lângă bani, sacrificăm câte 20 de zile şi nopti lunar, pentru a pregăti şi scoate 


revista "CARPATI, 


Eşalonează plata după posibilitățile Dumneatal:, dacă suma i se pare prea mare pentru a o plăti o 
singură dată, dar nu rămâne indiferent la sbuciumul celor cari continuă lupta pentru dreptatea şi lberta- 
tea datorată de Occident Tării Româneşti. Sacrifică alături de noi 

Comunică imediat hotărărea Dumneatale, pe cartonul ce vei primi separat 

Multuminudu-ți pentru ințelegere şi sprijin, primeşte, iubite compatriot, bune şi româneşti salutari. 


CARPATII 


RBVIBTA CULTURALA SI DE 
ACTIUNE ROMANEASCA IN EXIL 
APARE LUNAR 
BUN INORIIIREA UNUL COMITET 
DE MEDACTIR 


+ 
Redacţia și Administraj 
Cale Viilanueva, 48 + 1, 
MADRI! 





fa: 
270 4040 





Correspo! ta: 
Apartado 0.283 - Manro (Bapaia) 


Abonamente 
15 $ UBA 
25 $ USA 





Traian POPESCU 


RR —— 


EDITURA CARPAȚII 

ISTORIA LITERATURII ROMANE, de D. Murăraşu (dela Titu 
Maloreseu:Luelan Blaga), 230 PÂBB. «ne cu cre ue suie 

NATIONALISMUL LUL EMINESCU, de D, Murâraș 


DACIA, de V. Pârvan 


ISTORIA PARTIDELOR NATIONAL, TARANIST SI NATIONAL TA: 
RANIST, de Pamiil Belearu, Vol 1 şi 0 d 

ISTORIA POLITICA SI MILITARA A RASP LR 
CONTRA RUSIEI SOVIETICE, de General Platon Chirno! 

KARL MARX: INSEMNARI DESPRE ROMANI. Texte inedite cu 


comentariu do Pamtil Belcaru 


STEFAN CEL MARE, DOMN AL. MOLDOVEI, de Prot. Alex Boldur, 


N 


ANUNTA 





sum 9 $ USA 





as 0 $ USA 





ISTORIA DACIEI SI CONTINUITATEA DACO-ROMANA, de Gen 


ral Platon Ohirnoaga ... + see ase see are ara e ama em 


m 90 S USA 





taraieaa. E A Enriave Jarălei Poncâla, 4 —Madrid-10