Carpatii anul XXV,, nr. 20, oct. — noiembrie 1979

Similare: (înapoi la toate)

Sursa: pagina Internet Archive (sau descarcă fișierul PDF)

Cumpără: caută cartea la librării



NUL XXV = Nr.20 





OCTOMBRIE - NOMBRIE 1979 


Carpații 


Deposito legal: M. 8,137-1058, 


Director: Aron Cotrus + REVISTA DE CULTURA SI ACTIUNE ROMANEASCA IN EXIL Redactor: Tralan Popescu 


30 NOEMBRIE 1938 
CUVINTE 
DE SFASIETOARE REALITATE SI ACTUALITATE 


CIRCULARA 


COMANDANTULUI HORIA SIMA LA ANIVERSAREA UNUI 
SFERT DE VEAC DELA ASASINAREA CAPITANULUI 





Oridecăteori se intoarce această dată pe TITETE Pater 
rului; sufletele noastre se umplu de durere ŞI revoltă. Cum 
sia putut săvârsl această pronznică crimă In România? 
Cum de-a ajuns poporul român în acest hal de decădere 
incât să lase Țara pe mâna une! asociații de aventurieri 
şi răufăcători, carl l-au ucis pe cel mal buni [Il ai să? 

Vinovăţiile nu se mărginese la Rege, la oxecutorii di- 
recți al crimei, la forțele internaționale ale subversiunii 
comuniste, la politieleni! cari şi-au dat consimțământul 
expres sau tacit din “rațiune de Stat” la săvârșirea cri- 
mei, cl se extind în forme și grade diferite asupra totali 
tății naționale. Această crimă nu ar fi tost posibilă dacă 
guvernanţii mişei sat (1 isbit dela primele abuzuri de o 
rezistență viguroasă In sânul poporului, Asasinarea Căpi- 
tanulu! reflectă și lipan de maturitate politică n neamului 
nostru. Mulţi, foarte mulți dintre acel cari nu nptobau 
politiea Regelui n'au avut curajul să se opună fărădelegilor 
pentru a nu-și primejdul situația, Un popor care nu e In- 
stare Să ]şi apere conducătorii fireşti, Oameni cari și-au 
imehinat toată viața lor binelui Obștesc, un popor care 
râspunde la nedreptăyi şi crime numai cu jemete şi câ: 
tece de jale, işi făureşte singur lanţurile cu care mâine va 
(i ferecat. Pără de “aspra hotărire a faptei”, cum spune 
Ton Moa, cele mal inalte gânduri nu pot trece pragul 
Intorlei, 

Astăzi ne găsim Intra situnție aserdânătoare, cu deose: 
blrcă că trazedia a depăşit truntariile ȚAriI nonatre, IUhnă 
DEODOU planetare, Astăzi nu se Joacă numai soarta nea 
mului nostru, ei soarta lumii intregi, In tond sa pregă 
teşte cava mult mal! grav: a dou asasinare n Iul Chrintos, 
asasliărea lui in inimile oamenilor, În Biserica pe care 
EI n fatomelato cu prețul sângelui Său scump, Din nou 
se aduhă “inţelepţi”, din aceeaşi entegorie cu acel cnri 
au urzit asasinarea Căpitanului, cari Intrebuințând fel de 
fel de formule, slAbese capaeltațea de rezistenţă a popon 
telor în fața inamicului comun. ȘI in timp ce ncegti ace: 
leraţi pregătesc ruina reatului de unanitate liberă, mul: 
Vimile sunt indemnate să se refugieze in lașitate și co- 














—minititate șt-ehtar să accepte dominația comunismului în. 


numele “dragostei creştine. 

legionarii cari inţeleg sensul Jerttei Căpitanulul nu se 
vor lăsa absorbiți nici de grijile vieții și nici nu vor pacta 
cu Antichristul EI trebue să rămână lucizi, clar-văzători, 
permanent cu faţa la duşman şi permanent gata să inter: 
vină in lupta de eliberare a neamului, orldecăteori ÎI se 
oferă prilejul. Energiile lor cele mai prețioase trebue să 
rămână disponibile pentru luptă finală Greacuţi intrun, 
alt climat spiritual, e! trebue să păstreze intact patrimoniul 
Ior leglonar in mijlocul unei lumi pervertite de bunuri ma: 
terlale. 

E toarte rău că în aceste ImpreJurări tragice când popo- 
rul român suleră In cea mai crâncenă robie din istoria 
lul și când se cere mal mult ca oricând unitate şi etleaci- 
tate, mulţi legionari s'au răsleţit, Dar dacă elnava se gân- 
deşte serlos În regrupare, aceasta nu se poate faca decât 
pe linia frontului. Divergenţele nu deatiințează nier oblee 
tivul comun și nic! obligația de a lupta, în focarul lui 
ne vom regăs! cu toții și în văpâla Ul se vor topi tonțe 
divergențele, tonte delăsările, păcatele şi erorile. Iată un 
moment sublim, un moment mare, când lupta Legiunii se 
contundă cu lupta omenirii intregi, și când fiecare ponte 
să-i arate vrednieiile, fArĂ teamă că | le poate intuneca 
cineva 

Găpitane, coboară In mijlocul nostru și ne poartă In 
bătălie ca la Bereşti, In Cahul, la Neamţ ŞI Tutova, In Arad 
şi Telug, In 3 Baptembrie și 21 Ianuarie, pe front și in cloc- 
nirile fără număr cu asupritorii de nstăzi al Țării, Jar Tu, 
Arhanghele Mihali, Intindeți aripele ocrotitoare asupra 
onstei legionare, Insutla:ne Inctedere când inimile noastre 
şovăese și fă că să renască din firavele speranțe o Țară 
mândră, puternică, “frumoasă en un soare şi aacultitoare 
de Dumnezeu” 

30 Noombrie 1063, 

"Trătască Laglune și Căpitanul! 
Horia Sima 
Comandantul Mişcării Legtonare 














A Fii 


, Ma" O 


iul pe care 
lecul lui ne-au binecuvântat sufletele 
noastre 

A fost asasinat sub Invinuirea infamă 
de “trădător de țară”, el care și-a con- 
sumat viața pentru binele României, 
pentru ca să-l desehidă portile viltoru- 
mai bună şi să-l asigure în faţa tronu- 
Tal lui o pam, un loc după măsura sufletului său ne- 


iribăni 
i Legile ţării au fost schimbate peste noapte pentru ca să 
1 se vină și să | se poată Inscena procesul acela 
mişeinie, cu şedinţe secrete, ascuns de ochii neferieltei 
noastre națiuni căzută pe mâini ucij de venetici: acel 
cu uşile'nchise, care rămâne de în su 
aj românesc, ca o mărturie in conştiinţei umani- 
4 existat acum un sfert de veac o crimă impotriva uma- 
D(0xEN Şi Impotriva Jul Dumnezeu, pentrucă lumea a eon- 
simţit so treacă sub tăcere. 
A fost aj dm care purta în suflet chiar Idea- 
1ul lumii, un martit al Arhanghelului Mihati, pe care ro- 
mânii îl pomenesc In rugăetunile lor. 
e este autorul moral al acestei crime oribile? 

01 [1 arătăm astăzi omenirii denunțându-l Acelor ins- 
tanțe create in actualitate de insuși el, criminalul, perfid 
au tru al 1”, mentorul de totdeauna al Ideilor “uma- 

riste”, 

Speculână larități doetrinare, el iși 
rezolvă urle abea A Piata, din adversitățile 
dintre ideologii Și Bdpeare urzind in tihnă pârza instăpă- 
a ară Pee ut e ca i piei] apocaliptic. 
lem problema antisemită nic. 

mara desena plel 10 Cornin OARA 
a pntieeiivie, și să cat Alison 

a reprezentat doar un fenomen de 

pin viaţă romi 








jânească, 
pentru un neam amenințat în ființa, în 


viața lui, de colonizatoare a unui 


ma iudaismului, e pentruca en a existat, Dar el a pus-o 
ca un Indrumător pe linia de viață creștinească ȘI 


crt 
san în 


Su 


Au existat turei Unstruetori legionari) și unguri şi chiar 
d insă) eare au dat i) ba 
ini cita DURI Vl A erept ini 
 tale lui Codreanu unde tratează despre problemă 
E m, sunt o probă de atitudine rasini, e expteiția etnogra 
a altuației teritoriului românese, problemă care a fost 
, lor, da azlia Qanta N BC ARII Eminescu, eu tea. 
“ oameni de ri di 
ese din Becolul trecut şi aceata, pi 






mânese și, 
ate sa pretat Juntiţi 


Carol II cu guvei sale, mucursalele | 

terallona), mocra 
rr 
e, pi Ciu 








să. Principiul trebue să fie: pericolul pe care acea mino- 
ritate îl pentru viața și libera desvoltare a na- 
țiunii (+) Problema jidovească nu naște deci din ura 
rasială. Ba naște Al eE Ure RONI tre Jidani şi Mapa și 
naturală în care toal le lumi 

Consistă In a infrange această lege naturală a teritoriului, 
Ei au pus stăpânire pe teritoriul nostru şi pi 

infractori...” (“Pentru Leglonari”), ŞI ca DIVA ass ută 
in aceasta problemă, formula sa e inscrisă în “Cârticica 
Şetului de Cuib: 

“România a Românilor. Pentru Jidani, Palestina”, (Nn- 
tural, pe vremea aceea nu exista “Statul lui Israel”, Acest 
concept nou, desigur astăzi ar fi impus să pledeze cauza 
neferieitului neam palestinian, pe care numai Cristos Îl 
mai poate salva. 

Dar şi Jidanii, pentru formula de mai sus Îl pot numi 
pe Codreanu pre-slonist. 

O simplă logică şi bună credință indică, pentru oricine, 
că toată lupta aceasta nu există nimic de “inuman” anti: 
semitiam. 

Ceeace a fast inuman e acțiunea acelor partide româ- 
neşti. sucursale ale iudaismului internațional (şi acesta 
există, că în Israel in actualitate se fac Congrese pentru 
“desludalzarea” lumii), partide care, în cazul lui I. G, Duca, 
au dizolvat Legiunea și în cazul lui Armand Călinescu, au 
asasinat pe Codreanu. 

7n fața străinătății, naturi mia acestor partide ale 
interesului personal şi spolierii, era impodobită foarte bine 
cu acele gratuite acuzații contra Legiunii că era “antide- 
mocrată”, In timp ce ele uzau de cea mai flagrantă des- 
considerare a legilor şi Constituţiei țării pentru a putea 
ataca pe Codreanu. 

Dar în planul vieţii naţionale, care era soluţia lul Co- 
dreanu în zisa problemă? 

Codreanu spune: “A tezolva problema Jidovească, nu-l 
altceva decăt să rezolvi problema politiclanismulul” (PL), 

ŞI ia acele iniţiative româneşti în spirit creștin care 

SEAUL cu aliede-a, invinge, spiritul talmudie în pla- 
i adică, în toate manifestările umane şi soelale; 

















spre exemplu. comertul fundat In dragostea ereștinească 
pentru aproapele: educația națio- 
nală, pentru a schimba in românii Înş tate 
za şi practică senerală In această mai lundate până atun- 


ci în ura | eni, în specularea şi exploatarea omu- 
lui de către am, 

Daca această speculare e tipic de natură ludaică, apol 
nu-i un motiv de n acuza spiritul legionar de “antisermi- 
tim”. Codreanu nu se ridică impotriva poporului evreu 
cu această etică a sa, cl Impotriva spiritului judale; şi nu 
mai ca o consecință: său principal este de a lupta 
contra posibilității de intiltrare a acelui spirit la condu- 
cerea Statului românesc, pentrucă el vorbeşte de “rezol. 
varea probleme! politiclanismului”, adică să schimbe cu 
etiea sa unele false structuri statale care dădeau posibili: 
tatea omului poliție incorect sa speculeze în politica, aşa 
cum se întampin în comerț snu în orice alt plan al vieții. 

Asttel, nu numa! că nu este antisemit, Codreanu, dar 

roblemă în Legtune “antisemi. 
”, pentrucă Legiunea este o etică şi în repertoriul 
1, “antisemitismul” nu există ca problemă. Ceenca în 
Etică există ea problemă este “iudnlamul”, care e “o ma. 
nlera de a fi” ce se apune ethosului creştinesc, Problema 
poporului evreu, adică “antisemitismul”, nu are decât un 
caracter local și momentan, care se resălvă Th mod nuto- 
mat in ul Dreptului Internaţional prin acea formula 
pe care ces mA! ţimplă logică a admite: “Romania a 
Românilor, Pentru Evrei Palestina” 
ind deci Codreanu Idea cate -— | condiția intăşi a 
intoarcerii din Diaspară, o finalitate a poporului evreu în 
definitiv, este absurd să-] acuzi de doctrinar at antisem! 
Usmului in România. Aceasta diaspora, care poate e o 
ispăşire Intorică, va trebul să se termine odată, ca 0 elibe 
Are a acestui popor din păcatul pe care N săvârgeşte 
încălcând legea de viață a altor popoare; an dovrălt-o 
4, pentrucă evreii nu sau limitat In condi 
minorităţilor „care desigur trebuese protejite, cl 
subatitui! | conducerii popoarelor care sau printi în 
sânul lor cu ospitalitate, Tr în Romania în special, au 
cucerit totul. Până şi Coroann "Țării, instaurand epoca lul 


Legiunea a rezolvat această problemă vi 
a Anființării sale, punandu Mi Pra Timea abil dapă 
șI "națiunea innoită”, adică ebtea creştină trăită, dând un 







tip nou de om prin imitarea vieții Mântuitorului Cristos, 
Mesia, care pentru creștin e viață și piatră fundamentală, 
lar pentru jidani o idee, o abstracție (poate şi pentru ei 
9 piatră, dar nu fundamentală, și nici de încercare; ci 0 
ultimă aspiratie; Maschiah) 

Pentru legionar deci, luându-și el prin legământ nou 
această misiune creștină, că va duce lupta până la mar- 
tirlu In contra tendințelor antlereştine şi triuntul asupra 
acestora prin purificarea suiletului românesc, “natiunea 
Innoită”, dispare tudaismul prin el Insuși, cum dispare 
umbra în fața luminii 

Codreanu, în speţă, a apărat cele trei idealuri istorice 
ale poporului românesc. teritoriul, viața națională și cre- 
dința creştină. ŞI s'a intâmplat că sa întâlnit în toate 
aceste câmpuri cu inamici contra fiecăruia din aceste idea- 
luri; elementul eterogen, politicianismul și o “elită” eele- 
slastica deformată. 

Asta explica dece s'au intors impotriva lui toți difama- 
torii, ŞI care au fost defăimârile? 

Ele au indicat exact cele trei ldealuri şi deasemenea 
situația acestor calomniatori care au atribuit lui Codrea: 
nu ceeace el erău în fond; -Xenolobi” (pentrucă el erau 
anti-români, lar nu Codreanu “antisemit ), “trădători de 
țară” (pentrucă el au predat țara inamicului câțiva ani 
după ce au asasinat pe Codreanu sub Insăși această acu- 
zaţie. Tar Carol II ar fi mal și spus, predând Basarabia 
ruşilor, că lui “II ajunge palatul regal”); în ceeace pri- 
veste acuzația de “teroristi”, cu acest slogan asasinii lui 
Codreanu justificau în fața lumii insusi actul lor scelerat 
(Victime cu mille și cu milioanele invoacă (Liga Interna- 
tonală contra Antisemitismului”. Să fle e! liniștiți Rabi: 
nul cel mare Moses Rozen și Filderman şi Bloch. N'a exis- 
tat niclo victimă de care să île responsabilă Garda de Fier. 
Toate Instanţele Judiciare, până la Nremberg, au do: 
vedit-o), 

Apol cât era Codreanu de “necreştin”, şi cât a fost Bi- 
serica oficială de “creştinească” (calificână dinamismul 
legionar de “violență” ), Istoria espune că însuși Patriarhul 
țării l-a pus lui Codreanu cununa de martir, dar nu din 
capul unul Sinod ci dela presidenția unui Guvern asasin 
Atâţia erau deci dușmanii Legiunii câte erau şi păcatele 
vieţii publice româneşti; pentrucă Legiunea era o atică 
Ingloband toate manifestările vieţii, acele păcate sau ari 
tat în luptă cu această etică și deaceea atația Inamici. Ele 
au fost acel “anti”... cu care s'au ridicat impotriva acelula 
care prin forța lucrurilor, așa a fost să deprezinta dreptul 
pământului strămoșese- Visța națională. specilică „şi. cre- 
dința. 

Elzireanv iubea pământul stramoseze ȘI a fost decla: 
rat “antisemit”; iubea națiunea roinăână şi a fost decinrat 
“trădător de pătrlc”, şi jubea pe Dumnezeu şi Patriarhul 
Țării și-a intors fața dela el 

Au fost atâtea dethimările contra lui Codreanu poate 
pentru a obliga la apararea lui şi cu asta sa se stabileas- 
că soluția la problema unel națiuni amenințată în exis 
tența sa fizică și morală de o imigrație străină clandes- 
tină constituindu-se în minoritate etnică deosebită de toa- 
te celelalte prin finalitățile el oculte de agresivitate și 
cucerire, natural sub masca “umanitarismului Internațio- 
naliste. 

Deci soluția pe care a dat-o Codreanu la aceasta proble- 
mă, unică în lume prin gravitatea pe care o prezentă în 
sânul neamului românese (și se stie în ce mod au rezoi 
alte are în istorie), a fost o soluţie eminamente etică, 
de o așh de Inaltă concepție că o poate subscrie nu numai 
orice conștiință curată, cl deasemenea calomniatorii și 
Statul lul Israci Insuşi. 

Daca a existat un râsbol mondial pe tem antisemitit- 
mului, cel puțin umanitatea să ramână după acest rasboi 
cu o concluzie; o cer atâtea sacrificii care au fost; şi evreli 
au oferit tragice sacrificii, Suferința lor, credem noi, nu a 
avut en sens ca ei acum să-l calomnleze incă pe Codreanu 
(aruncându-i În spate progtomuri imaginare, ca domnul 
Bloch în *Droit de vivre” prin gura marelui rabin Moses 
Rozen) când el a fost un martir al Creștinătăţii şi un 
sfânt pentru neamul românese Suferința evreilor din 
ultimul război are Alt sens: de a frucțifica un nou Ideal 

entru el în lume, care sa-l orlenteze către Jertfa Mântul: 

ului 
o concluzie pe care o găsim, cu câțiva ani Inainte, in 
coâiul! 'Ccartahu: 

Eate acel “trium etern născut din martiriu”, cum apune 
el. Este concluzia doctrinei şi vieţii lul, La ea a ajuns în 
vuptă cu mdnismul şi este o invațătură pentru secolele 
viitoare, intr'o nouă aşezare n lumii care va veni dupăce 
se vot rotrage valurile ncestul diluviu de durere din su 


fletul umanității, 

solutia în Blu terna strict etnografie pe care o dă Co: 
droanu, € o sățuție legitim umană pentru o națiune câre 
se găsea etiografie in secolul XX în starea Spanie! din 
umpul Regilor Catolici ce-au expulzat pe Jidani. Această 
situaţie în timpul primului răsboi mondial fa aspectul 

















unei adevarate invazii, în special dinspre. 
montreaza cilra de două milioane: ice i 
intre cele doua razboaie, la douzeci de milioane de 1o- 

Rezistenţa lui Codreanu a fost morali, o; -se 
acestei invazii; Şi pu cu armele cura ar îl fi dk 
Popor din lume dn Zata unet invazii străine, ci cu crearea 

ediu profund etic, unde armele oculte a! - 
I0( iudaice să nu aiba eficacitate. ma 
pentru aceasta Codreanu a fi - 
au lost condamnat și asa. 
atural că problema nu a fost tratata și nu 
lolal, ca un litigiu etnie care a existat pati Due 
moment al istoriei unul popor şi care cere 0 soluționare, 
Cl sau luat și se lau în considerare numai ealomniile și 
analogiile injuste cu vreo altă țară în cate a existat un 
om politic ce a supus pe evrei unei metode inimane. 

Astfel stă, până azi, aceasta figură istorică a poporului 
românesc sub acuzația de “filonazism” ori “fascism” (na- 
tural ca sunt pigmeil politicianismulu! acela care-l acuză, 
același care după aceea au vândut țara bolșevismului 
pentru ca să o supună imperiului Iul Antierist). 

Dar despre “filonazismul” lul Codreanu a scris clar Ion 
1. Mota, care era insuși cuvântul Mişcării Legionare: 

“Da, Germania, dar nu Germania lui "Deutschland ver 
alles”. Faptele după accea au demonstrat această poziție. 

Corneliu Codreanu a fost asasinat, două zile după întâl- 
Nirea dela Bergdesgaden Intre Caro! II şi Hitler. Şi din 
Germania Carol a dat telegramă lui Armand Călinescu de 
executarea asasinării Armand Călinescu bineințelea J-a 
așteptat pe el să vină în țară. Cum ar [i putut avea Carol 
curajul aceste! fapte dacă nu era în asentimentul lul Adolf 
Hitler pentrucă acea întâlnire a marcat supunerea lul și 
a politice! românești, Axel 

lată cât era de “nazist” Codreanu; o dovedeşte Insăși 
această Ințelegere dela Bergdesgaden (A se vedea “Prell- 
minariile” la ai 2-lea răsbol mondial”, de Grigore Gafencu). 

Iar la 21 Ianuarie 1041, mareșalul Antonescu Incepe 
prigoana impotriva Mişcării Legionare, trei alle dupăce 
intors din Germania dela Intalnirea cu Hitler, declarând 
în discurs publie: “Umbra Fâhrerului e în spătele meu”. 
Iată, cât era Garda de Fler de “nazistă”. 

Am expus aceste lucruri ca să se stabilească obiectivi- 
tatea, nu pentru a obține vreo absolvire, că nlel nu avem 
nevole și nici nu are cine s'0 dea. 

Omenirea are de gândit mai degrabă ln absolvirea ei în 
faţa armatelor lui Anticzist, care vin sigur, că sunt con- 
dus de aceraşi mână ocultă care se chiamă “coexistența: 
pacifică” între cele “doua lumi”* (denumire apartinând tot 
lui Corneliu Codreanu, cand incerca să arate lumii pri- 
mejdis de moarte care o pândește până În zilele noastre. 
ŞI pentru asta a fost asasinat) 

Aceasta era uşor dealtfel să se intimple in România 
(aceasta Românie pe care, dupăcum se vede, în zadar a 
încercat Corneliu Codreanu so smulgă din mâna forțelor 
oculte ale ludaismului și masoneriei), Ele aveau la inde- 
mână presa, finanța şi “politiclanismul (adică falsa de- 
mocratie a ideilor egalitate, a outrance”, desmostenite de 
principiul selecțiunii: acen “electiune”, exclusivă, ca un 
criteriu al vietii publice, care promovează, canallile deci, 
dictatura anonimă a interesului personal şi a exploatarii 
omului de către om), 

Şi ca o nenorocire pentru țara românească, acele forțe 
mal aveau la dispozitie şi pe regele țării, acel concubin 
scelerat al evrelcei Elena Wolt-Lupescu 

Tată dece și de cine n fost ucls Corneliu Codreanu, Tată 
o crimă impotriva umanităţii. Pentrucă mobilul el a fost 
internabional. 

Pentrucă execuția n fost din ordinul internationale! 
ludalce (a se vedea serisorile Herenguer), ŞI după tot ri: 
tualul masonie. Tar victima; purtătorul de cuvânt al unul 
Ideal etic, al unul Ideal al umanității 

în fața conștiinței umanității rămâne deschis acest pro- 
ces al asasinării unul erez: moartea lui Cornellu Codreanu, 

ŞI va veni să depună in numele lul neamul românesc de 
totdenuna 

Ver veni, e, mărturisească, munţii dțapădariit ai satelit 
lsate în ruină Va veni martor Canalui păcii, elmitirul 
națiunii române pe care l-a cerut evrelea Ana Pauker lul 
Stalin. ȘI menirea intrează şa, AARIB pentruca e vorba 
de o “crima impolriva umanității”. i fnaiţa 

O crimă impotriva unul neam de omenie, impo! 
unul Oră mbâriiimnoa Sare vru Să'Și ducă neamul pe căile 
lui Dumnezeu, 

Fără îndolală că se vor [1 bucurat cel care l-au ucis şi vor 
ni AH cum, a! părinții lor de fiecare dată când își 


ucideau prori au ala CARA l-au spânzurat pe cruce 
pe : am stat 
ŞI sa văzut că nau scăpat nici de profeți şi nici de 


(Urmează pag. 10.) 
— 


























HIAR in epocile liniștite ale Istorie! (epo- 
a Pet etil par săli 








marile mutații social-economice pe care 

le rezervă viitorul, Bine ințeles, aceste 

ani nu sunt tributare unei 1deo- 

logii dat [ind că toate ideologiile sunt 

vremelniee şi implică o prea mare doză 

de lipsă a acelei obiectivități care im- 

pune spiritul de E a e 

jente, năzuinți personale. Această a avut 

nume ae Berlin stat -LAnclen Ragime”, cat 
“La Dtmoeratie en Amarique”, Intrezărind viitorul Sta- 
lor Unite, menite să devle puternica fortăreață a liber- 
MÂȚII, ținând cumpână puterii, în continuă creştere, 4 
Rusiei, Aceste anticipări le făcea la 1835, devenind vala- 


lei aristocrații care secole 
tai ţel și a realizat-o in irontierile 
e pcogtalice precum și unitatea ei spirituală, nu a anali- 
zat fenomenul american, privit cu ochelarii deformaţi al 
sentimentului clase! căreia aparținea, In “Souvenira” fa 
uceasta mărturisire: 


“Adevărul este pentru mine așa de prețios şi de 
mar Ga nu-mi placă să-l pun. la hăzardul une araba: 
teri atunci când l-ar păzit” 


m licațin acestei surprinzătoare analize a pro- 
prâtte politice pret pe EA o făcea În 1851 ca Mi 
nistru de externe, Aaaa Dia al republicei eşite In urma 
revoluției de la 1848 flind Napoleon, care, după lovitura 
de Btat din Decembrie 1852, a devenit impârat al Franţi 
Napoleon ai lillea. Cităm din *Souvenira” d'Alexis Toc- 


queville: 


“O chestiune mal serlousă pe care mi-am pus-o n 
fost aceasta, care Pa Sinai fie reprezentată fAră 
Incetare;_ interesul Franțal. cate” sa-inatuga „Cole — 
derației Germane să se strângă sau să se slăhenacă? 
1n alți termeni, trebule nol să dorim ca Germania 
să devină in unele privinți o sinaură naţiune sau să 
rămână o aglomerare rău strânsă de popoare și de 
prinți deauniți ? Este o veche tradiție a dip'oruti! [i 

oastre că trebue să năzulm ca Germania să rămână 

ărțită intrun mare număr de puteri indepen: 
dente; și aceasta era evident, Intradevăr, când In 
REA A Germaniei [i se a decât Polonia şi o 
lusie pe jumătate barbară; dar cate la fel în zile) 
noastre? i rata are îl vom da ae ARE: 

e o alță Intrebare: care este, in adevăr, 
reprezintă Rusia 


unirea popoarelor de rasă 
atestora (Rușilor). Starea lumii este nouă; ne trebue 
să schimbâm vechile noastre maxime 4 să nu ne 
temem de a da uitării pe vecinii noştri, ca el să fle 
în stare să resping Intro zi, impreună eu noi, Ina- 
mitul comun. 
împăratul Rusie! vede bine, din partea lui, ee 
obstacol 1 vs opune Germania unitară.” 
(*Souvenirs” d'Alexia de Tocquaviile, pag 227, 
ediția din 19439 


rmanieă, spre a le opune 


A pi PA EA ui u Dr alt Age 
n ai într'o_m! me de 
dintre care o bune parte bugetul lor era întreținut 


venţiile, plai. 
Mitea Spulonana m Franței față de Germania 
a fot la 4 tombrie 1806 de Napoleon Bona 
Ile vietoria tntală avută asupra armate! Prustei 
lată de pna de Hohenlohe: urmarea a fost peu- 
Germanie! de trupele franceze, Această oenpație 
a determinat drateptarea unității germane. al 


față pub te Sa ermâniee concepută de 









fost filozotul Fichte. [n 1808, când Fiu 
discurs că națiunea, i sia 
i de Uniyerali unui. resiment 








CARE TREBUESC AMINTITE 


de Pamfil SEICARU 


Alexis de Tocqueville examina problema raporturilor 
dintre Franța şi Germania fără deformări pasionale, din 
punet de vedere şi Oceldentului at nega! A Rusia. 


deformator, printr'e 
așa cura se modelase după primul război mondial, Pentru 
Aristide Briand problema fundamentală a refacerii Eur 
pel, ca element constructiv al une) păci, era să se găsească 
o soluție de a pune capăt duelului dintre Franța «ii Ger- 
mana, pentru a reda Europe! autoritatea pe care o deținea 
în politica mondială. 

Guvernul francez trimite Socletăţii Naţiunilor memo: 
randumul Iul Arisţide Briand asupra organizării unui re- 
gim de “Uniune Federală Europeană”. La 1 Mal 1030, 

d el het Englejilor, in nota adresută 
guvernului Marei Britanii, Aristide Briand a subliniat 
respectul lul față de “siiveranitățile naționale”, subliniind 
că numai pe un plan de totală independenţă politică trebue 
să se realizeze Ințelegerea intre Naţiunile Europene. 

Dacă Nota franc! evita de a prezenta un proect de 
înlocuire a vămilor Interioare și de a fixa limitele comu- 
nității, un contur mal riguros de totuşi ca obiectiv eco- 
nomie crearea unei “plefe comune”. 

Pentru spiritul politic britanie, era o construcție logică 
a Juriştilor francezi şi, în acelas timp, o extensiune a 
angajamentelor Marel Britanii. Unul dintre colaboratorii 
cel mal activi al lul Stanley Baldwin — Omery — a comu- 
nicat la Paris: 





“Nol nu putem aparține In acelaș timp unel Europe 
şi unei Britanii și nici Pan-Britanii. Intre cele două, 
hu există niciun Englez, orleărul partid ar aparține, 
care ar ezita să-și facă alegerea.” 


Un ziar englez “Observer” n'a ezitat să atribue proectului 
Aristide Briand intenția de “a franciza Europa”, de a 
asuma direcția ei intelectuală, proiectână frontierele fixate 
de navigatori în toată amărăclunea greului lor triumf, 
(Observer, 23 Mai 1930.) Ziarul nu a ezitat să atribue 
Franţe! şi proectul de a “reconstrui imperiul lui Napoleon”, 

He ni guvernului travalst, a fost 
exprimat de interpretul lui oficial in chip intransigent: 


“Europa nu este 
Ea nu reprezintă nielo unitate 


cogratică 
net poTex: 








economică, nici culturală. Se are impresia că 
d Briand md d ta page”... Nol ne temem că 
principalul ei at al planului său timid de a 


deştepta în Itaila sprijinul Romel fasciste, care a 
fost indirect deja solicitat de Daily News şi în câteva 
Staţe de zonă secundă, tema de hekrmonia fran. 
ceză; în Rusia, teama de o politică antizăvietică; în 
Statele Unite teama de o politică antiamericană ” 


Nu a lipsit nici Inainuarea unei tocmeli franco-germane, 
|n care concesiile politice ale unei părți se vor plăti sub 
formă de concesii economice de cealaltă, Del, ostilitate 
fermă din partea Marei Britanii, cu toată aprobarea Po- 
lonlei, Greciei, a Spaniei, României şi Cehoslovace. Stra. 
niu, Italia fascistă cerea Imperios participarea Rusiei So 
Yletice. Guvernul german declara că: 





tei 
lea. Deci, va fi zadarnic de a vol să construeşti o 
Furopă nouă pe o bază care nu ar putea rezista 


In discursul dela 11 Septembrie 1030, Aristide Briand a 
rezumat, cu o amară ironie, eșecul proectului său 


“Idea Uniunii Furopene a primit “un coup de 
chapeau” de | poeţi și aceasta a pricinuit un enorm 
prejudiciu, Ideta era deja într'o vitrină. Ru sper să 
albă un mal bun loc întrun muzeu” 





„Două zeei de ani mai târziu, dela Uniunii Europene îi 

Azi “ptața comună” este o mPalltate, 
Dar ironia unul destin, nimeni, dar absolut nimeni, nu a 
ma! amintit de Aristide Briand, precursârul. Dacă proeetul 


lot ar (i tost adoptat in 1930, poate n'ar fi existat Hitler, 
Europa n'ar [| fost crunt lovită de al doilea răsbol mondial, 
lar Rusia nu ar fi devenit farța dominantă in politica 
mondială, așa cum i-a inlesnit erorile săvârşite de la 1933 
şi până la 1045, 

Tocqueville analiza fără pasiune, cl lucid, la 1851 pro- 
blema raporturilor intre Franta şi Europa, Deaceca, a 
examina situaţiile succesive ale politicii. internaționale 
prin prisma unei ideologii, politica — indiferent că. sar 
situa în viziunea de stânga sau de dreapta —va altera 
acea obiectivitate menită să inlăture erorile posibile de 
interpretare, Orl cât de mari ar fi calităţile omului politie 
şi de cultură, de inteligență și de nobile aspirații, acțiunea 
pe care o desfășoară va [| tota! greșită, Este cazul lul Leon 
Blum, continuatorul lui Jean Jaurts la conducerea partidu- 
lui socialist francez. Pacilist și antimilitarist, ca și Jean 
Jaures, acțiunea politică a lui Leon Blum a dăunat tocmai 
păcii pe care o servea. Contesta valabilitatea vechiului 
adagiu—> “Si vis pacem para bellum” (dacă vrel pace pre: 
găteşte-te de râsbol) 

Guvernele franceze care sau succedat după 1919 au 
avut 0 politică de pasivitate faţă de fenomenul Hitler. 
Exemplu: restabilirea serviciului militar obligatoriu. Franţa 
n'a reacționat, SI nici in 1936, când Hitler a remilitarizat 
Rhenanla, Nehotărârea guvernelor Franţei arăta slăbielu- 
nea militară a Statului a cărel răspundere o aveau. Situa. 
ţia internațională indica, am putea spune cum spunea 
Byron, că destinul işi schimbase call. Un element din 
eomponenta “Micet Ințelegert” inaugura, în 1935, o ten- 
dință menită să mgrijoreze Franţa. In Iunie 1035, fegentul 
Iugoslavie) a Incredințat guvernul lui Milan Stoladinovic! 
un pregătit economist, care a Ințeles să inleanească țării 
lu! folosirea In maxim a politicii de troe inaugurată de 
Schacht, care profita agriculturii Iugoslare. 

Explieabil, dat fiind că Franța, preocupată să-și prote- 
Jeze țărănimea contra scăderilor produselor agricole, a 
închis frontierele exportului de grâu al României și de 
porc! al Iugoslaviei. Măsură justificată, dar care lăsa drum 
Iiber industriei metalurgice germane să intensifice exportul 
în aceste țări 

Dacă politiea externă 4 Românie! nu a suferit nici o 
deviaţie din sporirea relațiilor economice cu Germania, 
Milan Stoladinovici a înțeles să dea o deosebită atenție 
nproplerii de Germania și semnificativă, de Italia. In timp 
ce ministrul de externe Delbos era Ja București, Staiadl- 
novie! era la Roma, unde semna um acoră cu Mussolini, 
Imi amintesc dramatica desortentare a Iul Nicolae Titu. 
lescu, care îşi dădensenma că “Mea Intelegere” încopea 
să se desngregheze, ne mal formând acea unitate cu greu: 
inter Tă Socletatea Națiun lor. Tar “Fratatul de asistență 
mutuală jranco-savietică” mw a test de natură să nu neli- 
nieteneră pe PImcnll poiitiei de răspundere ni României 

Quni d'Orsay, Ia rândul său. înrepistra eu Tegitimă In- 
erilorare noul ctimat în Europa Centrală și în Balcani 
Autoritatea pe care o avea Franța în 1019 și anii următori 
slăbise; politica internă era dominată de tendința parti. 
delor politice de a ține teama de *Jenomenul sovietic”. De 
înțeles. Chinr oameni! politici care aveau 6 atitudine ex. 
tezoric anticomunistă, aveau un fel de nostatote a duble! 
alianțe care o constituise a asigurare față de erescânda 
putere a imperiului german. 

Rugja Sovietică desfăşura în acest arna o Intensă prona 
pandă, pe care o finanta Jules Moeh, Ministrul goelalist 
de interne și secund! lui Toon Blum. n denunțat en o 
ibementare care nn Inpădula nici o repiieă, sstemul de 
finanțare a partidului comunist francez pe care Îl intre- 
buința guvernul sovietie Nu sau inerijorat Insă prea tare 
oamenii politici de nreetela pe care le puteau avea aceaată 
vropneandă a Rusiei Sovletice în masele Iverhtorilar, La 
18 abrille 1038. unt! dintre fruntașii partidului radical 
soelalat. cel mat puternic partid smb n treia Remuhiică. 
Sarrau Juână cuvântul la tina lunară a ziarelor cotidiene 
reelonn!e. a rostit o cuvântare plină de optimism, cara sa 
publicat în toata starele 








"Am consacrat un lung efort tăcut şi sever cu sefii 
apărării noastre naţionale, examinării inventarului 
de forța şi de imijloace, cum şi punerea în lucru a 
nonior misuri susceptibile 4 iporenacă valoarea. 
randamentul şi resursele lor. Am avut în cursul 
aceste! acțiuni o satisfaciie profundă. un sentiment 
|» reconfortant de Incredere şi de usurare veriticănd 
suprrloritațea miiloacelor materiale. antrenamentul 
pleativelor_ noastre și supertoritatea comandamentu- 

Tu) nostru” 


Erh 0 impresie excesiv de optimistă In ee priveste ar 
mata, la care se adioă contrastul stărilor de spirit în 
rândoriie Vucrătarilor, pe care Sarratu 1] IEOTĂ 

La 25 Mat 1830, au avut loc primele ocupații de une 
Cinsn politică a Franței n'a fost In înitimea răspunderilor 
pe care și le asumă: nu ezităm să folosim chiar califica 
tivnl de... Hgurateci. Deasem: nea, întrun discuta rostit în 





fața Camerii Fasciilor şi al CorporAțiilor, 
Mussolini rostise cent [etnii 


“Intre 1935 și 1940, no! ne vam găsi îi P 
crucial al Istotiei europene” iri 


S'a dovedit exactă prezicerea, dar iba lui politică 
nu a fost la inălțimea el: alianța cu Hitler l-a fost fatală 
Şi a lăsat moștenire dezastrul Italiei, 

Era necesar să recapitulez toate aceste perturbări In 
politica europeană dat fiind Unia pelitieă n Românie! axată 
pe politica Franţei, căreia l-a rămas fidelă până IA Tunle 
1940 când s'a produs derastrul militar al Franței, Politica 
franceză din aceea epocă a fost o eroare Eravă prin con 
secințele pe care le-a avut “Tratatul de asistență mutual 
franco-rus” semnat la 2 Mai 1945, Laval, ministrul de 
externe și-a dat seama de erorile cuprinte în acest tratat 
şi a isbutit să blocheze mecanismul aceatul tratat fabricat 
de Litvinor, eu concursul lui Beneş și al Iul Titulescu, In 
discuțiile avute eu Potemkin, Laval a refuzat să subscrie 
Ia cererea esențială a plenipotențiarului rus: prinetpiul 
automatisrmuhii. 

La 13 Mai 1935, Laval era la Moscova. După convorbiri 
nvute cu Stalin, Molotov și Liteinov, Kremilnul a pubileat. 
in 15 Mai, următorul comunicat: 


“Reprezentanți! URSS şi al Franțel au fost pe 

deplin de acord să recunoască starea actuală a situa- 

le, obligațiile care se impun Statelor 

sincer uațatăi vării păcii. și care manifestat 

eu toată claritatea voința lar da pace prin partiei: 

parea la ori ce cercetare de garanții mutuale in inte 
resul, chiar al menţinerii păcii. 




















Prima datorie care le revine; să nu lasn ză se slăbească 
cu nimie mijloacele apărării lor naționale, In această pri: 
vință, Stalin înțelege și aprobă din plin politica făcută în 
Franta pentru a mențina forța sa armată JA nivelul secui: 
TItății sale. Era o desavuare fără menajamente pe care o 
Tâcea Stalin politice! antimilitariste Impusă da el comu: 
niștilor francezi. Cel mal surprins a fast Leon Rum, tra- 
dtionalul antimilitarist. desi categorie ostil, Rusiei Sovle- 
tlce. în ziarul “Le Populaire”, din 17 Mal 1834, Leon Blum 
oubiiea un articol din care extragem: 


“Nu m! revin Asttel Stalin înțelege ai aptobă din 
plin politica apărării naţionale făcută de Franța 
pentru a menține armata la nivelul cerințelor sale. 
Dacă Stalin aprobă această politică, el desaprobă 
deci pe cel care au refuzat vaturile lor creditelor 
extraordinare de război. Stalin dă dreptate. contra 
noastră, guvernului pe care nol l-am combătut ai al 
cărul reprezentant la Mascovn va reveni întărit cu 
un certificat de bună purtare.> 


Surpriza lul Leon Blum este explicabilă EI stribula lui 
Stalin acelas interes pentru pace pe care îl avea ei, și. nu 
bănuia ce se ascundea în spatele acestei anrobâri, Pentru 
partidul comunist, desaprobarea antimilitarismului era un 
ordin de sehimbare a atitudinii lor, care se execută şi nn 
pe dlscută. Urmarea: comunistii au devenit Delielati. Tho- 
rex. Duclos. Marty au devenit deodată patrioti înflăcărati. 
Normal! Partidul comunist ata doar o garnizoană fdeolo- 
sică a Kremlinului 

SA Timirim totus! senaul ncestel aprobări aşi de cataea: 
rlee făcută de Stalin Innrmării franceze Ti cel de al 7-lea 
Conerea Mondial nl Kominternului, care sn deschis In 
28 Tille 1035. Molotov Presefintele mverului sovietic, a 
fiat lectură unul pasa! din “Mein Komn/”. în care. Hitler 
INAleA_fAră nete reticentă neceaitatea de A innugura *o 
politică de rueeriri teritariare“. Vitler n tinut să Drealaane: 


“Când no! vorbim de nol războaie In Rurana. avem 
în vedere In primul rând, Rusia at țările limitrofe 
care sunt sub puterea nonstră” 


După re a dat lectură acestul nasal Mo'oțar a tăcut, 
Jăsâna să formntesa solitin bractică a anrstat Aeahateri In 
Dimitroe. Rcretarul general a! Internationale! comiin!ata, 
n diseursv] rostit Tn caneres In ziua de 2 Anat )945- 


“Perjeohi cel ma! amenințător pentr natria 
noastră proletară este probabila nsreslune din nartea 
fasclsmulul rapace german Dacă nal ni Isbiutim să 
întoarcem maenzul spre A îndrepta fortele Iul anre 
alte tări no! nu rom putea să înliturăm verleolul, 
Numa! un guvern a! Frontului Populra poate să pe 
insărcinere să atrasă un asemenea atac. SI praleta- 

tu să-al amintească de 
ete esta să apere patria pro- 
URSa” 





Tetaristnlut mandra 
Dei, eomunișui europeni sunt obiieați ași sacrifica 
i] 














iza, sara, Fata, dit, Două dee 8 Noembrie 1982, al ziarului “Le Populal- Cele trei zone de ocupație au fost cuprinse In “Planul -NoL nu vom deveni Germani 
Ci losră Elea Deneta piei mi Marshall”. Ar ÎL fost Cupele Şi țările din zisul - Pact al cau ENA e Co CO ST e 
"1017 dictonul tretula sehim- -Hiter este acum exclus de la putere. EI este ex; Varșoviei” în planul Marshall. dar Rusla Sovietică le-a Hewutiteci Federiie de a apara drepturile vitale ale 
atunci când îmi aduc daruri”. clus, dacă îndrăsnese să spun, dela ința uterii.* interzis. Mazarik, Ministrul de externe al Cehoslovaciel, poporului nostru în intregimea LE i 
int; “Mă ten de Ruși chic atunci can ri acidă icotac i AL Ve Șâre'ataat adeztinea Târă să Eeară sentiment itemi pipa Angie E Tes Ea du) E RER Iata 
, ul rloa cunoscut. S'a - 
eseu de a se accepta de România un pact de asistență mail Tenuaris, 1933 lui pre air id Lt Aa fereastră sau a fost svâriit? O enigmă a politicii sait velo oi 6 Sa Ra [a 
și peruan. fiputut nul a 7 Aprle va teze n $ tutul funeţlo- Seat revue stabilit este evoluția politice americane wuu e: depiinultit ara 80 RI RET 
i seu narile reiese aia + egala jean, german dela faimosul “Plan Morgenthau” (cu aprobarea ul Roose: de facultatea de a decide in toată eri Meine 
rd - - = ir) tăia tute en Ș EA cu velt) care pres da pen gal ri sa soia alei intr'o ţară pra chestiunilor interne și externe, rez iai 
lescu aducă 'roduce merus claus: secuni , adică, implic! -i reducă la mai puţin de a 
dar EA Să arii MutaelE, Pt iritare sal exercitarea profesiei de avo- jumătate populația, la “Planul Marshall”, care File o aro PET ere ei pusi 
1. excluderea din Instituţiile bancare, ete. Iuternică îi alutară impuisie Europei Libere, deci și Ger- aecaata, dale, d Popa moara 8 ta 





du-se de deabateri furtunoase, care ar Cu atât mai ni 
& stranii erau aceste măsuri când evreii, în manei neocupată de trupele ruseşti. pe care o avem de a insista, cu cea mai mare vige 























































mitorul Oficial, epoca lui Bismark şi după el, au fost activi participanţi Dela Sedan (1871 
ip OCieatea. potențialului economie al imperiului pu erei tă Deea E ase Relu pI DL 9; pana ca, comuni foaie ROI RR A 
atât AA la Lp pe sutul unei lupte în care fanatismul ideologie era bună parte la deslânţulrea celor două răsboale, prăbuşind nu avem misi [Apă îi ie teii Der 

m Deia- e phtuți ţi muze, 6 ere Gemina Aire iona găre, feet, până 916, FE nat ru PA oii adera mu pate a e i 

1945. ŞI totul spre benellelul Rusiei Sovietice, ajutând-o deţin Incă un rol ră, ndolală ETeAAi ce enoalall, d a muz Intai pap, De rul dal, € tel, Ea RIMA PRI 
ză enină stă pană e teriterlul« Germanlei, fixând domi- zol secund, pe primul plan Mn EP uatele Unite, și Rusia gi open, ASC Are e Pita grip die la 
ică, ”, E “In discul! 
Dar cum se prezenta situația Europei Occidentale care Bogatie pe Eta pă a oaia a ERIIea. Five apa dă Dn pla LI ca it, Și va ge Lui RR 
scăpase să fle ocupată de triipele Rusie! Sovietice? A fost na, că le coniure o%oulga Franța, Ge: SĂ nu Vărăc „014 (e ailazi aa N ere re 
arătau! Mărin mu ea ridicat nimeni, ca scăpase Sinistru ai Belgiei, Paul Henri Spaak, care a zu- san. AISâuti de prestigiul trecut, leac erei arateai bate 9 Ap eăt rome i oo RT 

ORA premiat, Rae eterne şi care. ficea grăvit situația continentului curopean: *Faropa color Nouă”, “piața comună”, acceptarea alegerii CR pala pu roni pi Eur eul Grete 
Proeetul a fost analizat din punct de vedere al Intere- *160 de milloane Europeni, trăind din caritatea a rin, pita giu o a it READ EI la Pct au pilnt olMul piele poniruă daţa n rea Sia trans. 

sei românei, Pactul de mță mutuală prezentat Te ROL AGRESIV el din teama de 200 ml- Ea d as Araba ete Ari arca a MA Ra e ES ara 'vaata, Săksaiale A ME DAI peri E 

ceva cate 11 dădea un aspect straniu. BI lată dece. ne de Ruși”. nului, Dar dincolo de t iuni A N si tpar cauză umăg inte 

are ua cenună a ă ; colo de toate acțiunile subterane ale Rusiei, dispuși să renunțăm la drepturile şi liber 3 

tieă nu avea. Dar nici [ună Pia Dia Letiă Era deprimantul bilanț al unui răsboi de 30 de an! al procctu 26 ata Ciclu Ta potul Boaru acceptă Impărea actua at 

(NN A DAN UNA ME ANRE Ie veR oonoent, ><— uecăiulul XX. Aiebaaiele,rolisloase, dă secolul XVI au a conăiiia. oa aeatjur Siițt Europei. Idela Europe! fe- ii noastre şi acceptarea Indelinită a Statu-Quo-ulul. 

eu Germania: Zonal la 9 EOMeaponeia Ace Pride reapărut an secolul taiele, rRliEibete dl, A E ar deralbzate, care a fost actualizată de dezastrul continen- Revine Europenilor, de acum încolo, de a construi 

ii Ranezaiă e Bor. 0, (OMErE atare veapăral, în, secolul n, E 106, e, / A aeeragice” ului, aminteşte o comparație a lui Chateaubriand care edificiul unei Germanii care să albă locul ei intreg, 

poeta UA Cu Dura arte lor ru- lor atee care, unt sale „reale reteca mai mare fompâra o coloană care se ridică intrun deşert cu o mare fără să fi renunţat la drepturile el inalienabile, 4 
Rând pe rând, cel care au luat cuvântul ca să combată Brie, d rerum dară, dr a iata au maner idax căra te vidică intrun suflet devastat de o nenorocire ua Unii im reprogeâză, „nhelerân că prelextez ace, 

proectul au subiiniat a! a lui n de a fi îndreptat atacul — ce îi n șI a bloca calea -negocierilar- IA 

prana etnie ea atat CE Be td + Smuneam că dea one Burape pe A tratată de sign sărura Moara at. nerat eatea Giz 
nu au fost stenokraflate cela spuse de A C. Cuza, P a fi aceeaşi că şi în 1914-1918, și chiar dacă n'ar 1830, Theodore Jouitroy, în lecţii i i ro RERa Reali maE 

i pi 4 otel e VIetORIe. Via slăbi aşa de tare forțel E | , y, în lecţiile asupra stării actuale meniul securităţii. 

Mirea buni (ji Gearpa Brătiânu, EAre vorba că amin, ie ale Ralch-ulul încât intrarea AS CANA ee d a umanităţii privind balanța Europel, spunea uuJASE Câre ereă 10 scgaată osibilă soluție ae e. 
periei negocia cu tm: A răsbolulul, ar avea loc în aceleaşi condiții în cari “ Îi n aloarea pe care 0 are pentru 

îul calmă, RA Sata iațerie: deco de e a executat intrarea contra Japoniei înteun Misha de zii | Pta sncgza să boii e le, decăția aktunt, di Eeaaal o A o Ciprasă AN le 

ea să c erică, ă i 
pl Ei dU ora cuie! ui domina. Faluer a A E mn Ei el, i ba pac | unitate a Europe! contra acestor mase şi de plat ja care o reprezintă. Epeetiuța. ki eso 07 

Ra i e unele pasari an cartea ami. FILIE eee DA AN Ar rii săpa Iona a acestor mase Intre ele, că Omul de Stat trebue, in militar al Pactului dela Varșovia se explică imediat 

acenstă înitiă Pater hp dati etice de a veni în prog ai ii -eare Stalin lapitima Şi încuraja tă | a vana ua Milea va pre ETER m pir aero e miei: Trier 

ajutorul Cehoslovaele! în cazul unul atac din partea Ger. a Franței, l-a obligat să nu înceapă soi, n | Ie A i ; nilar German”, oprimă pe patrioți! noştri, 
E Ca țării ul — nu câtre ținta uzată a măririi țării se infige ca un “fegind” 

ID i olari i Arad dala e) din luptă. [| asigurat spatele scoțani lui şi a inJosirii vecinilor săi, — cl în profitul şi in poate dCasemenea pomi XAU UR AIR E 
Tg taieă, OEI; era șa ada. Traaată LT ADI AD Aa OraIE ATEI Atat | sensul uniuni Buropei și a civilizaţie umil prin uniu- dispoaltivul defensiv al URSS ca și de trambulină 
trei pei ui ZOpAL ea, Oorgrga Ama! pa Romica at ana nea şi ideile Europei, acest ministru va Îi omul de pentru o agresiune contra Europel Libere, Acenată 

a asATIralul Casta cate socotit € Mipyiimarenpinua | (RV NARA Retete el cot ce eăpapa: Stat al secolulul XIX şi va face puterea și gloria agreslune, ori cât de neverosimilă ar [1 In zilele noas: 
ARVIN Ta late în momiagie de tactică şi sirate, la urmă Cnarebili kĂ ntul şi zel con- Darie sale, ata) fiindcă el ar fl renegat dogma Bi deveni de conceput dacă puterea Allanţei 

et aia (DU Ă "Totuşi, nu trebue ui ga sta rr ş mulul”, ord-Atlantice ar plerde puterea, sa de disuasiune. 
panda 16 UDA erp NO, se Pia mai acțiunile Ste mal ir eretua că error (Jouftroy, €lange philosophique, p. 101). (gl Ie INuRa, Garmania centrală, orevalta soției 
e desfășoare > 
egedintele Consiliului Apărării Franței. La sali de Bania uropa Aman Iberă, 2 Citind programul pentru Europa de F. I. Strausa, mi-am Nord, către Schleswle-Hoi ir (i Dra pu Z 
at ti re e A, mite: gramme pour i'Furope“ amin pure — Un pro Auaiigde ac Ratiu ul Iuno In E climat de PE de a controla accesul la Marea Baltică pentru PR 
ai uta.” Bl a plecat Vegte că: lentă, de grije să nu sgudule lenea de a gândi a oamenilor, sul Sovictelor; de o parte şi de alta a autorute 
me, “Ii Mummpul primitor ani de după tăsbol, Statele Omul de Stat Strauss are temerarul curaj de a rosti ade- sol Sola 108: oMiecul cuctrirea atuul și-a MA 

„Pin faptul că nlet un membru al majorităţii iiberale n'a Une RU PRAI 18 miliarde! de dolari all- Vavurile necesare spre a prolecta unicul drum de renaștere nului, a pădurei 'Thuringie! câtre, triunghiul Frank- 

luat cuvântul, precum şi tăcerea reprezentanților partidu- menta şi medleamente, materi a Europel. Nimeni să nu se ingele socotind că Ge'manil se furt prin Rhin şi Main, și în sfărșit, regiunea de 

aa piata pre Y Ă 1 prime şi bunuri de . rele, Teglunea, d 

ea Alan oi nist, Titulescu sn convins că politiea aa consum. Bine Ințeles, acest ajutor masi nu putea pot conaldera pe deplin satistăcuți de dimensiunile econorl: frontieră săvietică, Gehosiovacia, câtre Niitenberg. şi 

, aa AT are aprobarea parlamentului. Intrun mMo- şi nu trebue să continue la infinit; cel 100 de milloa- ce pe care le-a realizat Republica Federală, resemnându-se Mânchen. Posesia Germaniei Centrale asigură Es- 
LIS T] important, Nicolae Titulescu se întorcea la Ge- ne de Furopen! reprezentau o rezervă inestimabilă | cu itunii, pa IE redusă ce are in problemele mondiale. tului avantaje considerabile în canul une! agresiuni 
, deaavuat. Beneș avea însă sprijinul parlamentului. de cunoștințe, de Indemânare, de energie. Tot ce Fără Indolală că amintirea gigantice! incordări militare a contra Vestului, lar din punct de vedere militar, 
Pentru a pune intro și mai clară lumina clelenia lui țrebula să facă pentru a se pune Ja lucru, era o în- Germaniei sub regimul național-socialiat intre 1989 și 1045, “zona” este în chip egal importantă pentru URSS, 
ui peproiuae această declarație făcută de Kaganaviei, free Tnvlorătoge. scântela "necesară. 38. pornească perălstă şi nimeni nu uită că cea mal mare coaliție de datorită potențialului ei Industrial”. 
i Ri partidului comunist sovietie: mi 1, o mână de ajutor inițială” >0a5i (ru) SUIE A Mp să EN act ulsă i su dna Aaaa Germania problemă europeană, pp 108- 
oc. să se n e ură A 
“Un eaniilet intre Franța şi Germania ar ameliora ŞI, în timp ee Statele Unite luptă cu lipsurile Europei toare mă, iri, di. Strausa ia i să [o co ră proble- 
sati mult situatia moastră In Europa” (Isvestia ARTĂ 3 Maia depista de 2 fetiei se Jefula cu zel de | ma unității naționale: mile ru aia duce pe al ue ge Pe 
nuarie Ă ruseasci d 
arte 1934) etate, 0 peaialliăta Tie ce Ş “Dacă val vă gândiţi la reunirieare în termeni de PANE intro imprestonantă unitate ironia ct alter: 
Fără indolală că operația Jul Stali az Arie 1547 „Berea Ce Eta, georța, MaRh Aer, magpăsă Vol, BANAL n ăcaurete Germania ee: NAD eu Puternica, eee [E tfaaţ pasi rate) pie, PA ra 
rațe sui N ehlavel ce Inumoasă imi impun mdmi:  studențilar Univeratăţii din Harvara: (iuti piesa a [00 NASR teapa 16 375 adâneur, sentimente, Cel, 08, BORS renala, 
insumi droga amăeirilor ldeoloriee, refuzând cu îndărât . “ e IESI 
ni , 3 Sau Europa primi Un ai 1. Strauss frânează marile lui 1 orator şi ut: 
vedi 173 pusa AA or, tv Pr iri . anii duri fiul aa Tar Europenilor le spihe: Mivează desvoltarea premisel: nu se poate concepe unitatea 
pot. Chat oarbe otel ti A Et ata, Et ae a ta, . a EA A io 
cată Pi revine să rupem acest ani inte “Această mare Germanie pe care vreți so evitaţi, 

LIS a a pita in Tunle 1040, Franta a fost invinsă a reda poponrelor europene: AEG în eronate ți în așa fel ca "TA fie o parte Înte rima Cana, expune importanța, Atrâtoelcă, a, ao! o epabilsi 

aia prim) imediat vntimatumul toveție, Fra tra. pesiblliAț și în acele ale contimentulut lor DEP: opel unite”. ă * drenată pui Să An tă 
eul i e efuză ent, un fueru este clar: inainte ca Statel ru sute de mil de combatanți sovietici. 1olo$ește ca Pui 
“Fără să şreau, Îmi amintesc de Leon Blum, pri: duce. mal de " i 

, parte efortul lor și de a 3 Germania, cu toate ciuntirilo prin ajustările dela Yalta de. pornire nl demonstrației pe care o tace, declarația, NI: 
ag MONI ERA A AA Germain i dupa, PA ate Seen suomi, tapet an Mile mp A an granule Petar, numără 05 mi- niatrulul de răsbol al “armatei popularea eisel republici”, 

Blur cunoțiea Ja pertecie limba ere 21 rRsbuui io eatea pa, Ponță, Pun, de seară oi doeuitori; unită, cu Germania eFuPAl n „de cele generalul Karl Heniz: 

a cu rda! Iverselor măsuri de ui Tuseşti şi etichetată “Germanie Democriie + nr i, e i 
CĂ atenție curenteli ze, „gizopene, Maltei in hip epal, ză Fa e mu de II A una totaia m de e mai -) ae stan DA să mal AdăogAm Che a vc: al eşalon strategic a) Pac- 

p coni II] x poteni omie şi disciplina lor. 
erestă masele. vernul nostru să obțină ana E ru NR zi Tn capitolul Delermânta, Droblemă europeană”, sere: (Urmează in numărul 21.) 


B=— 
A 


Tia e 


concentrare, a preferat să [le asvâriită pe iront in faimoa- 





escu ne obligă să intrăm intro polemică. 
acest de comunicări, dar Dnla Sa 
t aruncat mânuşa pe care trebue să o 





lespi 
ut la un nivel înalt de turbulență ar ti mai 
util nouilor activități poliuce ale Dniei Sale? 

Dar oricare ar [1 motivul, fapt cert este că DI. Penescu 
ii desearcă poate desagii polemizanţi şi-i 
aruncă la picioarele Mişcării Legionare. 

n realitate noi nu vrem să-i răspundem direct Die! 
Sale. De nu șrem să facem polemică pentru polemică. 


Dnia Sa se adresează unul auditor — tineretu- 
pă cum me mărturisește —- încercând să-i 
explice printro interpretare personală şi indepărtată de 
adevăr, nişte evenimente pe care acest tineret nu le-a trăit 

„vom încerca să lămurim unele din punetăle de ve- 
eronai 


dere ale Dnlei Sale care nouă ni se 

Incă nu sau potolit bine reacțiile ni 
tona în care 
e DI. Penescu îi 


rii râni dureri 
strict intime — iată că Dnia Sa reincide. ŞI reinetde intr'o 









formă vehementă. Ca un fulger apărut pe cerul exilului, 
vrea să lumi istoria contemporană şi să o curețe de 
nişte elemente şi activităţi impure care ar dăuna noului, 


MENTUL LUI MANIU. 

Că o persoană, militant si unui partid politie, se abate 
să întrețină vie și nepătată memoria şelulul său. să-l facă 
eunoscute în cercuri de opinie cât mai largi idealurile Iul 
umane şi ideile Bale politice, este o atitudine frumoasă. 
Iudabilă, care cinstește 4 înalță această persoană. Nol 
eunoaştară şi apreciem Și În alţii această Jolalitată pe care 
am urmat-o melntrerupt, un zi st 
909 „pna 2 8 futa inoscăti sf ie die va Vital 
nu cum vor să 0 desemneze Înamieii, personalitatea 


fior nostrii, atât cel dispăruți cât şi cel ee incă sunt În 
aţa. Deir raspunsul” de Vi fa de mânat ae acetag 


se 
Dar Dl Penescu nu se oprește numal In această simpa- 
W 4 omenească, Nu se limită numa! Ta divulgarea 
jdealurilor maniste. Mai mult chiar din citirea acestei 
serisori deschise, nu se desprinde că ncestă far fl fost 
pa prinetpal, ci cu totul altul, Dnia Ba întrebuințează 
aralntirea iul Maniu numa! pantru a se lega încăodată de 

rea Lomlonară 

se lega cineva de Mișcare nu reprezintă un Act Atranlu 
pir mailitanţii aceatela, Dimpotrivă, este pâinea lor cea 
e tonve &llele. Sunt invățați și deci vuceinaţi, contra 
epidemii eranice a politieianismului romă: 
data aceasta DI Penescu face un salt prea mare. In- 
ceareă o acrobație care nu-l pade bine, un salt in absurd, 
chel fără niel-o jena, Dnla Sa vrea să elibereze, sub sem- 
natură şi paranție ele, nişte certițieate de bună pur- 
tate. Unor naţionali şti, oare? Nu, Unor legionari. 
"Unul grup de legionari simpatiei Dniei Bale și cari ar 
jrezanta, pe baza ucestel simpatii, Legiunea cea adevă: 
Ti tinea lui Codreanu. Cel care nu obțin natfel de 
certificate sunt legionarii cel răi, legionarii care l-au pă- 
„7âit pe Codreanu. Pe aceștia din urmă DL Penescu Îl 


mic. Pare a mă de gust dubios. 
„DI Penescu sa introdus in sa urtiy. intro bucătărie 
II aparțin cu or 
Iei acestea nu fost mereu şi continuă 
„sh dle încă, 








mese. Dar 









te 
yu chip să se amestece în 
pi 


după nişte cari sunt propri! 

repeta i singuri. unu 

și gusturile lar, pot aecate bucate, 

po i 1: le pot, eventual, trece prin site, 

PE TE Age, dreptul si DU E se inj i i 
borcanele e mia 






an te DI. Penescu orbecăind prin bucătăria 
jel mal mult niel nai puţin decât recompunerea 


uni sintonizată pe dotințele-i proprii şi 
căror attica ale Dale! Sale pen Ap tat, 
ae a Lagiune urii topi aa 


unsă ru n putea 


LA 


GEATIFIGATE DE BUNA PURTARE 


de Nicolae ROSCA 


aluneca pe tuberiile Intortochiate ale omologărilor politice 
moderne. Iată Insă că in covata In care Dnla Sa freacă 
de zor pentru înălbirea fracțiunii dizidente legionare, Le 
giunea cea bună, pentru a o așeza pe piedestalul nouilor 
ei neltniști democratice, introduce și nişte ingredienţi foar- 
te agreslvi. ŞI ne temen că Dnla Sa Își va răni! mâinile, 
dacă nu şi le-a rânit deja. 

Este trist pentru camarazii i ip cel schimbaţi In faţă 
de puterea taumaturgică a Diul Penescu, că tru a fi 

uşi într'o anumită orbită politică, la care ei, prin trecutul 
tor, aveau mai mult drept chiar decât DI. Penescu, acceptă 
defălmarea Mişcării Legionare, sau cel puţin a unor mo- 
mente mârețe din viața acesteia, la care și el au pus 
umărul cu mult entuziasm şi cu muite suferințe, Căci ar- 
gumentele intrebuințate de DI. Penescu nu sunt nici măcar 
originale şi să nu ma! vorbim de serioase. Sunt eternele 
acuzări prăfulte scoase din literatura antilegionară, “Pe 
marginea prăpastie!” spre ex; Imbogățită şi cu marele 
aport istorie al spălățeilor comunişti. Monotonie totală, 
căci acestea au fost deja interpretate pe toate coardele şi 
cu toate acordurile posibile de toți binevoitori noştri, In- 
cepând ev antonescienti, trecând prin democrații istorici 
şi sfârșind, cum de nu, cu demoerațit populari. Cu toții au 
ras cu arcușul pe ateastă vioară hodorogită, pe care o 
sgândără şi DI. Penescu, furat de sfânta misiune a rege- 
nerării Mișcării lul Codreanu. Tată actele de acuzere puse 
pe fruntea ne-codreniştilor: guvernarea legionară din 
1040-41, cazul Torga-Magearu, Ianuarie 1041, totalitarismul 
legionar, guvernul dela Viena, etc. 

Ce să răspundem la toata astea? N'ar trebui răspuns 
nimie căci evidențele nu se demonstrează. Ele se impun. 
Dat pentru asta trebuesc cunoseute la adevărata lor va- 

are. 








Ce n insemnat guvernarea legionară din 1940-1941? Ce 
a insemnat guvernul dela Viena din 1944-1045? Să lăsăm 
istoriei, când se va descotorosi de sgura partidistică ce-o 
acopere încă, să se pronunțe asupra acestor evenimente. 

ta, tobagatât Diui Penescu cât și cititorilor săi, 

lor şi cea ma! importantă, după a noastră umilă 

af] În 3 Sept, 1940 — după care a urmat guvernarea 

legionară — și la lupă care a urmat 

vernul dela Viena — Mişcarea Leglo itent-din 

rână un steag, cel românesc, pe care-l Irănseseră rușinos 
politietenii români. 

La 3 Sept. 1940 am primit o Românie ruptă, demorall- 
zată, invinsă fără să tragă un foc de puşcă, batiocorită 
de dușmanii din'liuntru și din afara ei sărăcită de ex- 
ploatâri nemiloase şi îngrozită de perspectivele negre ale 
viitorului, rezultat al politice! strămbe dusă de guvernele 
moastre democrate. Această Românie doborâtă de neln- 
demânărea conducătorilor ei, a fost ridicată şi repusă pe 
linia de plutire națională de acea scurtă guvernare la care 
referim. Atunci sa aprins din nou în suflete speranța, 
pus In mişcare 0 Intreprindere măreață de redresare 
națională, sa oțelit voința românescă de a rezista vifa- 
pui il atâtea SeRipnul, România a fost scoasă din 

a incins spada biirbățiel ancestrale și şi-a întoi - 
tul, stăvilar, spre răsărit ALPA SORAII 

Asta n făcut guvernarea legionară în 1940-1041. Ani. 


și Incă ceva: pas ingropat da i morţi, 
ţa directă a lui 23 

















Guvernul dela Viena este consec! 
August 1944, când ţara noistră este predată bolgevlamului 
Pulsese, intro acțiune necugetată pe care o realizează tot 
politietenit democrați, intre care se_ afin și autorul de 
astăzi al “Testamentului lui Maniu”. Acel guvern dela 
Viena, alcătuit în pripă de Mişcarea Legloi 
au participat cu credință şi curaj şi fracțiuni 





care 
amarazilor 
noştrii pe cate DI, Penescu, intro ingenioasă mişcare de 
prestidigitație 11 ascunde în mangetă, VIAIeă din A pa 
[A românese, tertelit în țară, pe Inălvimile mândriei Iu! 
ta sonize, bel jeviemalul trece GIB mittni mate! ro. 
ne, trăda! tucureşti, umil dezarmată, în acele 
ale mice! armate injghebată în pripă In Viena ui 
Guvernul dela Viena nu a fost un eaprieiu şi nielo am: 
biţie cum aiăjin unit A font 0 nectaltăte îtotică care Va 
cântări Ja viltoarea masă a demnității popoarelor, căci 
regreuinţă o permanență românească În lupta de apărare, 
a Europei. In fața dezastrului ce se abătue prate Neamul 
noati Agearee, Legionară, cu puteri limitate, fără în: 
EL ăi cut ceeace a crezut că cate ma! foleaitor pentru 
tata: să se impotrivenscă să arate lumii că țara noastră 
nu şi-a băgat de bunăvole grumazul In ștreang. Viena este 








bocancului sovietic ce ne strivea țara. Că acest guvern a 
avut dreptate şi nu cel din țară, ne-au dovedit-o destășu- 
marea avenimentelor ulterioare, care l-au făcut şi pe 
Dl. Penescu să adopte atăzi postura pe care nol 0 aveam 
încă de atunci 

Că eram aliați cu Germania nazistă în această Intre- 
prindere? Este drept. Dar era singura forță la vremea 
hteea, care se opunea incă invaziei comuniste, In timp ce 
marile democrații, amantele netrădate ale Diul Penescu, 
ajutau pentru a ne sugruma mal repede și mal vârtos. 
În 'realitațe marile democrații !şi vedeau de interesele lor 
și nimic ma! mult. Acea Românie mică dela Viena incerca 
să facă acelaș IUcru. 

Dacă Dl. Penescu ar fi văzut enturiasmul și dragostea 
cu care Românii, refugiaţi sau căzuţi prizonieri in Germa- 
pla, se aproplau de acest guvern și cereau o armă pentru 
a lua parte la această ultimă bătălie a Numanției româ- 
neşti, nu ar vorbi cu atâta ușurință, chiar dacă atașa: 
mântele. Dniei Sale la cauza marilor democraţii, |l obligă 
să combată această mică insulă de vrere și de demnitate 
națională. 

cestea sunt semnificaţiile reale ale celor două eveni- 
mente prinse În focul polemic al Dlui Penescu 





ave 


Să revenim şi la cazul Iorga-Magearu. Fără să-și dea 
seama probabil, fostul secretar a! partidului național-țără- 
nesc, răspunde singur la acuzația ce ne-o aruncă: “Dacă 
ar fi trăit Codreanu nu ar fl căzut Iorga și Magearu şi nu 
ar îl avut loc Ianuarie 1941”. Este absolut cert eceace 
susține DI. Penescu. II felicităm Căderea lui Iorga și Ma- 
gearu a fost o consecință tragică a celeilalte ucideri, aceea 
a lui Corneliu Zelea Codreanu. La punerea in scenă a 
acestei crime Tâlşelesti şi a multor sitora pe care DI Pe: 
neseu Je cunoaşte dar nu le pomeneşte — şi ale! Jocul Dniei 
Sale nu este corect —au intervenit, mult sau puţin și 
cele două persoane pe care le pomeneşte. Intotătauna 
cruzimile gencrcază alte cruzimi, provoacă reacțiuni și 
situații încontrolabile. Tar cruzimile contra Mișcării Le- 
glonare sau practicat permanent, fără frână şi fără con- 
siderațiuni umanitare, de către toate guvernele, democrate 
sau dictatoriale, care cădeau pe capul bietel Românii. Când 
intreaga țară n fost presărată cu morminte legionare, când 
formele de schingiulre şi de ueldere luaseră proporții 
deadreptul demențiale, și Dnla Sa le cunoaşte tot atât de 
bine ca şi noi, este incorect să te referi și să condamni 
numai moartea a do! Oameni. ŞI cu celelalte mil ce facem? 
In ce categorie de atrocități le elasificăm? 

Circumstantele de atunel, când legionarii căutau și gă- 
seau corpurile mutilate ale camarazilor lor aruncate prin 
toate coclaurile țării, puteau provoca o stare de indignare, 
o explozie de furie, 6 descătuşare de nervi omeneşti ținuți 
ani şi ani de zile sub presiunea unor fărădeleg! strigătoare 
18 cer, cum s'a întâmplat dealtfel. S'a Jucat prea periculos 
cu viața oamenilor în Acea Românie, și când era democrată 
şi când era condusă de dictotorii tesiți din rândurile de- 
mocraților 

Cu asta nu vrem să spunem că Mișcarea Leglonară ad: 
mite impuşearea Iul Iorga şi Magearu. Forurile ei compe- 
tente sau pronunțat asupra acestor intâmplări, Le 
consideră ca o greșei ca o enormă , dar Justii- 
cabilă, omeneşte vorbind, prin tensiunea care se crease în 
sufletele legionarilor, In desvăluirea în fața ochilor 10r 
înmărmuriți, a urmelor acelui urâgan de “ură şi de mişe 
Je” care se abătuse deasupra Legiunii lor. Tar în acest 
Rr, pe care nu l-a trălt nicicând DI. Peneseu (piei ehlat 

comunişti), au suflat, chist dacă Dia Sa o trece sub 
tăcere, şi cel doi oameni pomeniți mal sus: Prof. N. Iorga 
și Virgil Magearu 














... 


în 5 CĂ Mişeari! Legionare”. Daia Să caste un neobosit 
creator 





i ințeiege, In al dellea rând, pentrucă este tocmal pe dos 
Îucărea îiegionară n rămas strâns unită și solidară îm 


la Mişcare. El avea 
jdele fixă: salvarea Mişcării și a integrității fizice . 


Aşadar, a fost aceei 
stat de vorbă cu 








mult, cu fracțiuni de Mişcar țe. 

reprezenta pentru naţional-țărănişti, fracțiunea Tărărăscu, 
spre exemplu, pe care Dl. Penescu o califică: trans/ugti. 
ŞI este corectă calificarea. Numai că Daia Sa numeşte 
fransfugi pe militanții ce sau rupt de partidul pe care-l 
conducea şi Legiunea cea bună, pe cel care sau rupt de 
Mişcarea Leglonară. Criteriile de selecţie ale Dlui Penescu 
nu sunt deloc riguroase, Iar amestecul în lucrurile ce nu-l 
privesc şi care-l depășesc posibilitățile de ințelegere sunt 
inoportune. 


Agitaţiile Dlui Penescu pe temă legionară vor f! aterile, 
Exact așa cum au mai fost şi altele în trecut Mânuind cu 
dibăcie nişte slăbiciuni omeneşti, sa încercat de nenumă. 
rate ori infruntarea unei ini bune cu alta rea. ŞI 


realitate asta se urmărește. 
Nu vrem să insinuăm că Di. Penescu ar lucra in ră 


coincidență transparentă de metode, de acțiuni şi de fina: 
Wu 5 care le-au utilizat toHi Bineroitorii şi regenaratorii 
Mişcări 


... 
SA ma! punctualizăm ceva, Când se reteră la Căpitan, 


m. în termeni 
coreeți, Nu-l cundaştem all 

această materie, ășa CA nu s 
considerații tactice, sau sunt. In adevăr, sincere, Sar putea 
Reli i spune că 
ci Eul, ie 
omul nau”. u întâlnit “tineri în Par 
(It: Cort XI tepezi şi impor: 
tante în Unert”. Corect. Dar (ini una trebue să fie 
un dar), DL Penescu nu era de acord cu soluțiile pe care 
dati Codreanu vota să le dea problemnel evreleşti. Dar 


toare urmea: 
Ei in ră e ioiauită li de care șor da dovadă 
față de "Bitu Roman ză in Căpitan, Ce mare de- 


tuf 7 se alee DI. Penescu se limita la 
„Aa af cret Ti pt Români 


iși 
E 
s 
z8 
Ei 
şe 


urmeze |, Penescu ni 
treaba Dniei Sale. Problema trebula atacată “tn 
tatea eL Toată Țara o cerea pe vremea accea. 


: 
5 
4 


ş 
î 





utorizăriie autoritare Diul, Penescu, 
a, noi Dont val tii că soc 

palEa i Pocrajue să care o Fsează Dai 59, 

e, oentrucă suntem Protalitari. AA totalita- 

nu stă de vorbă. Nu ne simţim 

că dela politică a lui ri [iu in 


desde 
Eu 
25 ii 
ii 


are tă dreptate. Aşa este. Ci 
vul politic al Căpitanului este sfânt şi suntem “conzecven 


Vi cu ideologia lui inalterabilă, nic! nol nu am putea fi 
ceeace zice că suntem, DI. Penescu 
Noi dorim 


insă ca pia poe rm Ar ai Diul Penescu, 
ea societate democrat in libertate (dat atenție, nu 


Hi oceldentale sunt mai pragma 
i fac numai interesele 


cum 

11 avut 0 clasă politică bine Ph 
nimănui — miei ci 

se oferă un ajutor efectiv la un moment dat, Baza Ea 

lor interniționale ale marilor democrații este mai mer: 

enescu, Oare nu 


au col cu die! cea mal sângeroasă pe care a 
A Mivemauui ae de eri Gera CE et to 
di IL 10£ eri. Germani Intro 
AIE al icenț, “Porelan Afalrs Research 
u că leniniată 


că ei 
nu a mura impidecit e ma 


"9 2000 get pna 
TATA Ed ingenuy, E, 
wicat încă un punet la faimos ae 


... 
ram [) A pu Enea 1 ENA 


niz îm inE ați de i ji Tu Duis Sa „E ăi 


Pe altul ce 
suflețe Penescu 
să ne cuminece pe 


la 
urcat cele ce de dato- 
nia Ba juca hora 


tmublinlere 
PR. Intre exilați și 
a Casin ul”, 
cintamul cel 








foarte ap: 
pici a Die! sale îi 
elarilor cu care priveşte 





— JOCUL COMUNISTILOR il făcea UNELTELE ce pe 
calea undelor trimeteau informaţii inamicului cu care 
jar otite încă liberă atunci, era în luptă, cu co- 


OCUL COMUNISTILOR | făceau UNELTELE, care, 

Ea în plin rege rivale Sorietelor unei ofen. 

sive pentru distrugerea d fiului de apărare ai 
țării noastre, și a uşura invazia, comunismului. 


— JOCUL COMUNISTILOR îl făceau UNELTELE care la 
23 August 1944, în momentul cel mal primejdios al 
istoriei noastre, arestează Seful Statului, paralizează 
maşina noastră militară și oferă țara invaziei duşma- 
nilor ei, comunismul. 


— JOCUL ci R ÎI fac incă UNELTELE ce 
consideră și sărbătoresc acel blestemat 23 August 
1944, ca ziua eliberării României, dând astfel mereu 
certificate de legitimare regimului de opresiune sta: 
BUlt în țară comunismul, i 


Iată in rezumat, cine sunt UNELTELE COMUNISTILOR. 
In niciun caz ele nu se in rândurile Legionarilor. 
Nici a celor buni și nici a celor răi. Considerăm această 
nefericită atirmaţie a Dlui Penescu ca fruct al unei nestă- 
pânite farii. 


ŞI totuș, dorim Dlui Penescu Isbândă deplină. Dacă se- 
țiunea Dnilei Sale este spre binele țării, l-o dorim din toată 
inima. Cum noi nu credem însă că salvarea Patriei se 
poate infăptui eu acelaşi oameni ce au luat parte și la 
incătuşarea ei, vom continua să-l combatem. Căci așa cum 
Dnla Sa sa înşelat la 23 August (sau a fost Inșelat căci 
este tot una), sar putea ca şi în viitor să cadă În acelaşi 
meteahnă, In orice caz, steagul lul 23 August nu poate flu- 
tura în fruntea acțiunii de eliberare a țării, căci el este 
înfipt şi la București, 
Dorim deasemeni Dlul Penescu ca infrățirea şi colabo- 
rarea eu camarazii noştrii, cei buni, să [le fructiferă pen- 
tru amândouă rile „Dar Dar nic! asta nu o credem. Nu asta 
A interezează interesează Be Sa. Certificatele de bună purtare 
legionară pă e Je emite cu atâta bunăvoință poartă o 
semnătu: 

Domnul Penescu își 
arăta, al ale Far lonare. Mal mult a de 
peşti insă, Dala Sa urmăreşte, credem, TE secta râmelor. 


NICOLAE ROSCA 





ASASINAREA UNUI CREZ 


spunem acest lucru flindeă Mişcarea Leglonară, 
En ca înec a poporului românese ntă insăsi 
Insă În forme şi eri CĂ Corneliu 
Gat nu Ruine splrit anti-iudate, lar nu anti-serit, prevedea 
pentru laraol nu numai un stat, ci XA 9 9 inetaștinira alu, 
şi fixate raporturile ca atare, se plaseze In 
spiritul Bflntei Scripturi care 
“Dar şi acela (evreii) dacă nu vor stărui in necredinta 
ge vor altei, căci puternice este Dumnezeu, să-i altoiască 
tară! Şi tot Israelul se va mântul, precum este 
aeris: "Va veni Isbăvitorul din Sion şi va abate necredința 
dela Iacob... Căci decă lepădarea lor a adus împăcarea 
tă atunci ce va fi primirea lor, dacă nu o înviere din 


lu Codreanu a crezut in toate acestea, pentrucă 
ir mi primit ruta n numele Srantuită Man 
a! credinței creștinilor, 
TON ȚOLESCU 





e ae SE Ia 


KAHLIL GIBRAN 


MAXIME SI CUGETARI. 


IN ROMANESTE de Nicolae NOVAC 


151 
Floarea care crește deasupra norilor nu se va 
ofili niciodată. Nici cântecul cântat de buzele mire- 
sei dimineții nu va pieri niciodată. 
152 


Care dintre noi ascultă la imnul izvorului când 
mugeşte furtuna? 


153 


Acela ce aşteaptă să fie rugat pentru a săvârși un 
act nobil, nu-l va săvârşi niciodată. 


154 


Copacul care înșeală viața trăind in umbră, când 
este scos și replantat in soare, se usucă. 


155 
Pentrucă a fost născut în teamă și trăește in lași- 
tate, omul se ascunde în șanțurile pământului când 
vede venind furtuna. 


— 156 


Cel râuintenționat, 
împlinit scopul, 


nu-şi va vedea niciodată 


157 


Care dintre oameni ar putea hoinări pe fundul 
mării ca şi când s'ar plimba într'o grădină? 


158 


Acela careși desvăluie însuși ceea ce conștiin: 
ţa îl interzice, săvârşeşte un păcat, Dar și acela! 
un păcătos care iși neagă ceea ce la descoperit 
conștiința. 


1589 


Când, în necazuri, cauţi mângâiere la vecinul tău, 
tu-l dai o parte din inima ta. Tar, dacă el este bun 
la inimă, iți va mulțumi; dar dacă-i cu inima de 
piatră, te va batjocori, 


a 160 


Tata scurt la vedere acela ce privește numai căra- 
rea pe care-o urmează și zidul de care se reazimă. 


” 161 

Vai de acea națiune care se îndepărtează de retigte 

pentru un crez; de cărarea dela țară pentru aleea 
unul oraș, de înțelepciune, pentru logică, 





162 


Mănânci în fugă, dar eşti leneș la umblat. Dece, 
atunci, nu mănânci cu picioarele și nu umbli în 
palmele mânilor? 


163 


Piatra morii poate să se spargă, dar râul își con- 
tinuă cursul său spre mare. 


164 


Dreptcredinciosul, are dreptul să se indoiască de 
dreptate când vede trucurile vulpei triumfând peste 
dreptul leului, 


165 
Vai de națiunea aceea care nu-şi țese ceea ce 
îmbracă, nu plantează ceea ce mănâncă nici nu-şi 
tescuiește vinul pe care-l bea. 


166 


Dificultatea de care ne isbim în atingerea scopu- 
lui cel urmărim, este drumul cel mal scurt pentru 
al atinge. 


167 


Tnspiraţie este în a vedea o parta a intregulului, 
în partea întregului din tine. 


168 


Mi-e milă de acela ale cărui buze și limbă bolbo- 
rosesc vorbe de laudă, în timp ce mâna lui este 
întinsă spre cersetorie. 


169 


Vai de acea naţiune în care fiecare clan pretindu 
a fi însăși națiunea. 


170 — 


lespârți de tristețea si sin- 
inima sa? 


Cine anume se poate 
gurătatea lui, fără a sute: 


ai 


Există două feluri de poeţi; unul, intelectuni, care 
și-a format o anumită personalitate, și altul, inspi- 
rat, care a fost el-insuși, înainte ca să fi început 
Sia omenenscă. Dar, diferența dintre inteli- 
gență şi inspiraţie, este asemeni dintre 
unghiile ascuţite ce rănesc pielea la scârpinat şi 
buzele diafane ce sărută și vindecă rânile trupului, 


172 


Cine poate “auzi cântecul câmpiei când urechile 
noastra sunt silite să inghită larma orașului? 


d = a 
taliza o limbă, stau in inima 
pila ere Muzeul i între degelele lul- Poetul 


, care merge oriunde merge el. Când ele 


rămân pros! 


plângând, până ce un alt poet va veni și le va ridica. 


115 


Tubirea este raza magică emisă de magma fier- 
binte a sufletului care iluminează întreg pământul. 
Ea, iubirea, ne dă posibilitatea de a ințelege Viaţa 


ca pe un vis frumos, dintre o trezie și alta. 
116 


Viaţa este tă în două jumătăți: una inghe- 
fată, prieteni Jumătatea arzând, este 


IREA. 
177 


A crede, e una; a face, e alta. Mulţi vorbesc pre- 
cum marea, dar viețile lor sunt asemeni bălților 
stătătoare, Alţii, își înalță capetele deasupra vârfu- 
rilor munţilor, în timp ce sufletele lor atârnă în 


negurile peșterilor. 





De, sunt mistere în suflet pe care, nici o ipoteză 
nu le poate calcula şi nici o presupunere nu le poate 
descope 


179 


Unii oameni, nu-mi aduc mulțumiri publice pen- 
tru ași exprima gratitudinea ce mi-o poartă, ci 
pentru a face public ințelegerea talentului meu, 


astfel ca el înșiși, să fie admirați. 
180 





Negru, spune 
2 Andulgent eu tine». 


181 


Vai de națiunea; învinsă are vede In mâreția 
. torului o pertecţitine a virtuţiilor sale și în 
pi 1 ochi, urâţenia învingătorului, este trumu- 


Olarul poate face o amtoră de vin din lut, dar nu 
nisip și din atărâmaturile din 


„poate face nimic din 


serie > 





Ibului: «dac'ai fi cenustu, as în 





184 
“Părerea de pentru cei morţi, S'ar putea să fie 
un fel de , 
185 


Limbile, guvernele şi religiile sunt înjghebate din 
praful de aur care se ridică depe ambele părți ale 
drumului pe care pășește magnifica viață a omului. 

186 

Oare n'am supraviețuit foame și sete, suferință 
şi batjocură din pricina adevărului pe care cerul 
Va trezit in inima mea? 

187 


Credinţa este ințelegerea din inimă, dincolo de 
necesitatea oricărei alte dovezi. 


188 
Prosperitatea se realizează prin două lucruri: 
exploatarea pământului și distribuirea bunuri- 
lor lui. 


189 
Necesitatea unei explicații este semnul slăbiciunii 
textului. 
190 
Eul omului consistă din două euri: unul a cărui 
imagini o cunoaște el însuși și celălalt pe care-l 
cunoaşte lumea 


191 


Durerea care însoţeşte iubirea, invenția-și-respon- 
sabilitatea, dă deasemeni și bucurii. 


192 
Când omul inventează o maşină, el o conduce; 
apoi, maşina incepe să-l conducă pe el, și astfel, e] 
devine sclavul sclavului său. 
193 
Scriitorul care 1și in materialul dintr'o carte, este 
asemeni celui ce imprumută bani pentru ai ret 
prumuta la rându-i altora. 
194 


Zicalele, rămân fâră valoare atâta timp cât nu se 
intrupează în obicaturi, 


195 
Vai de națiunea care salută învingătorul cu fluere 
şi tobe, apoi se lenpădă de el pentru a saluta un alt 
învingător cu trompete și cântece. 
196 


Tubirea este vinul servit de logodnica dimineţii 
care întăreşte sufletele tari și le da șansa de a Se 
ridica spre stele, 


tUrmează pag. 10.) 


MUNCHENUL SI BASARABIA 


N ținutul dintre Nistru i Prut demisia 
guvernului Cuza-Goga a fost intâlnită 
ca un preludiu de trist augur In desfâşu: 
rarea de mal departe a evenimentelor 
privind integritatea teritorială și națio- 
nală a neamului nostru față de hrăpă- 
rețul vecin din răsărit. O spuneau 
deschis şi țărani! din satul meri natal 
în frunte cu preotul Calsân care de fapt 
nu făcea nici un fel de politică. Regalist 
cu trup şi suflet, acest preot de origine 
rusă privea plecarea forțată a partidului 

național-creştin de In conducerea țării ca 0 lovitură de 

stat, deși Carol al II-lea se grăbise să asigure Berlinul că 
această demisie nu va duce la nici un fel de schimbări în 
relațiile cu Relchul. Mal mult, noul trimis român In capl- 
tala Germanie! obținuse din partea ministerului de externe 
al acestei țări o circulară in care se spunea printre altele: 
“România are nevoie de o reformă politică cu orice pret, 
lar Gopa nu e deajuns de puternic pentru a fi reformator”, 
adăugându-se că demisia lui nu trebue calificată ca un 
eşec al politicii germane în acest colț al Europel. 

Curtea regală de la Bucureşti s-a grăbit și ea să vină 
cu un articol în constituție care interzicea trecerea trupelor 
sovietice prin teritoriul românesc, indiferent de pretextul 
pe care ar putea să-l ințoce ruşii. E de la sine ințeles că 
România avea În vedere Basarabia din care, odată ajunse, 
trupele ruseşti ar (| uitat să mal lasă, cum le este obiceiul 
de secole. Asta însă nu l-a impiedicat pe diplomaţii sovie- 
tel să declare, atunel când le-a convenit, că âmintitul 
articol din constituție “interzicea trecerea trupelor sovie- 
tice în ajutorul Cehoslovaciei”. Era acelaşi joc de-a pseu- 
dodiplomaţia în ale cărei anale s-au păstrat descrise afini- 
tăți sovleto-naziste reciproce din care se vede să Stalin 
îl aprecia pe Hitler pentru apucăturile 1ui despotiee dicta- 
torinle dar mai ales pentru introducerea în Germania a 
lagărelor de concentrare, după modelul celor sovietice de 
exterminare, care prosperau în ravagiile lor, încă de pe 
timpul când conducător al primului stat socialist din lume 
era Vladimir Ulianov-Lenin 

Adolescent cum eram, nu-mi dădeam Incă seamă de rolul 
pe care 1 jucau partidul național-creștin și “Garda de 
fier” în trezirea sentimentiul național pe tot cuprinsul 
țăriL Cât despre Basarabia, ale) ele erau privite ca cele 

=— mat fe Nădejde forţe şi speranţe de salvare în faţa “liftelor 

păgâne”, cum erau numiți evreii ca principale elemente 
moscovite. Cu atât ma! mult erau de neințeles măsurile 
iuate de; rege privind constrângtrea legionarilor ȘI cuzis- 
tilor. Deşi amintita circulară a ministerului de externe de 
In Berlin punea anumite puncte pe “1”, susținând că Ger- 
mania n'arc motiv să se ingrijoreze de “Intorsătura lucru- 
rilor” din România, când “impotriva “Gărzii de fier”, 
mproplate nouă din punet de vedere litologice, se duce 
lupta”, sperând că “în toată politica sa externă regele 
Caro! va insistă asupra realizării dorinței. exprimate In 
repetate rânduri, de a intra In raporturi mal strânse cu 
Germanţai, 

Astăzi, când vine vorba de politia României în această 
ordine de idei, ruşii susțin că suveranul român era pentru 
stabilirea unor raporturi cât mal strânse eu Germania, cu 
conditia ca această atabilire să decurgă treptat spre A nu 
stârni reactia negativă n populației care în marea ei 
majoritate era cu "dispoziții antigermane, ce se menţinu: 
seră din timpul ocupație! nemtești a României în anii 
primului războ! mondial”, E o pretenție rusească ce nu 
corespunde absolut realității, cel puțin, din Basarabia, ea 
să nu mal vorbim de Cernăuli unde numărul populației 
de limbă kermană era ridicat. și cu care bueavinenii trăiau 
impreună în cea mai perfectă armonie, cea ce nu se ponte 














spune de rușii și uerainenii dintre Nistru şi Prut: Era 
imposibil ca să A la tară un român care să pe fi 
câsitorit cu o rusonleă, Qu atât mal mult a româncă 





basarabeană care să-si fL Ales ca partidă de căsnicie un 
rus anu un ucrainean. Pe n orașe — da, la sate --nielo- 


Alirm, și sânt în perfectă cunostință de cauză, că atât 
tenii mel cât și țăranii din satele vecine susțineau 
politica Iul. Carol de balansare între marile puteri sa 
m de 









lerte suveranului chiar si Interventrea pe lână n 
acesta ză renunțe ofleial Ja susținerea miscârii legionare 
si Ja relațiile Tal personale en Zelea Codreanu. Croa ce ar 
11 toat un amestie în treburile interne Ale României 
Astăzi Sl susțin că prin ncest pretins amestic din 
partea nemților în treburile interne ale țării noastre. Hitler 
vrola să-și menţină influlența aanra “Gărzii de fier” ca 
mijloc “de presiune asupra Iul Carol ni Trlea”, care în 


Mic NR 


Tau Ep 


de Nicolae LUPAN 


problema pretenției sovietice la teritoriul Basarabi 
de acord cu Codreanu: nici un fel de concesii! pi d 

La 25 apriile 1938 Ribbentrop atingea in discuția cu 
trimisul român Gluvara problema politicii antisovietice a 
cârmultorilor români, exprimându-și solidaritatea deplină 
cu această politică: SNOI — accentua ministrul de externe 
german — impreună cu România, înfăptulm apărarea co- 
mună împotriva bolşevismului. Deaceea raporturile pormia- 
no-române trebue să île excelente”. BA (| Pat Mae Aaaută 
declarație o simplă cochetărie a «politicienilor germani” 
cu România, cum susține diplomația sovietică, dictată de 
necesitatea creării unor condiții dintre cele mai favorabile 
pentru complotul de la Mânchen? E posibil. Un lucru e 
cert: basarabenii nu vedeau cu ochi buni dușmânia lui 
Carol față de mișcarea legionară, ințelegând această 
dușmănie ca un atentat contra credințe! strămoşeşti și ca 
o slăbiciune in fața rușilor, 

Era în satul nostru, la moâra lui Babonele, un mecanie 
german care se imprietenise cu toată lumea și le spuse 
odată la niște țărani că Ribbentrop l-a rugat pe principele 
Frederic de Hohenzolern, unchiul regelui român, să-l 
explice Jul Carol că face “0 mare preșală” prin faptul că 
luptă atât de dârz contra "Gărzii de fler” care este un 
“antipod pentru comunismul din România”. Dar cu toată 
influlența sa asupra nepotului de Ia Bucuresţi; intervenția 
principelui Frederic n-a dat nic! un rezultat. 

Interesat de faptul ca România să nu in o pozitie dota: 
vorabilă Germaniei în criza cehoslovacă, Ribbentrop 
declara prin gura lu Fabriclus că Berlinul “nu întreține 
nici un fel de raporturi cu Codreanu”. Această veste făcu 
ocolul Basarabiei, stârnind multă consternare în mijlocul 
preațimil care, prin. intermediul predicilor, îşi punea 
curent enoriașii, liniştindu-l prin a-l asiiura că În România 
mai sânt şi alte forțe ereştineşti ce se opun comuniștilor 
şi evreilor şi care deasemeni sânt contra stabilirii oricăror 
relații cu Rusia Sovietică: naWonat-creștinii, național- 
liberalii, țărăniştii, ete: 

Un singur lucru !i mângâia pe consătenii mel, “un lucru 
secret” aflat de Ia același mecanic german: “În cursul ani 
lui 1838 Germania a dat Gărzii de Fier, partidului naționi 
creştin şi altor formaţii progermane; ajutoare bănești în 
suma de 800 milioane de lei”! 

Tnvățătărit ptenții. preettm ȘI nite enteporii de Intelec- 
tuall din Basarabia înțelegeau cu multă strânsere de Inima 
faptul că România nu poate ocupa o poziție defavorabilă 
Germaniei în problema Cehoslovaelel, lucru, pe care Îl 
explicau țăranilor în eadrul şedinţelor de la căminele 
culturale. De fapt, basarabenii în marea for majoritate nfel 
nu aveau nevole de asemenea lămuriri. E știau una și 
bună: atâta timp cât neâmţul este contra rusului, acesta 
nu va îndrăzni să se atingă de Basarabia! ŞI cu toată 
antipatia lor față de regele “Jidovit”, cum era el poreclit 
în nordul Basarabiei, declarația făcută de Carol lui Ben 
cum că “România nu poate să se umestice intr-un eventual 
conflict armat între Cehoslovacia şi Germania” n-a Intâl- 
nit obiecții nic! Ia Cernăuţi şi nici la Ghisinău Pe de altă 
parte însă toata lumea era indignată de politica cu două 
fețe a Anpgllei care Impingea Bucureştiul să convinră 
Praga de a ceda pretențiilor germane, Bra a manevră de- 
moralizatoare în cadrul cărela conducătorii români căutau 
să facă pe plac ambelor pârți. Demoralizatoare, dar unică. 
pare-mi-se, in contextul poftelor ruseşti de a ne stiri 

















Vara 

Intotdeauna ee! mic! se înțeleg mn! bine între el decât 
ev mari, ŞI Benes personal nu s-a declarat nielodată ne- 
mulțumit faţă de poziția Româniel: în criza cehoslovacă, 
fiind conştient de dedesubturile cerintelor moscovite do 
eantonnre și trecere a rupelor-rusești pe teritoriul român; 
adică prin Basarabia şi Bucovina. ca să nu mal vorbim de 
permiterea zBorviul de avioane militare sovietice de-nsupra 
nordului tării nonstre, în penoral, Pe atune! incă nu se 
eunostea incapacitatea, de luptă a Armatei Rosii Ee 
o armă aparținea la dol-trei soldati. Războiul cu Finlanda 
a dnt cărțile pa față, Până atunel Insă siretileurile diplo. 
matiei sovietice se suceedau unul după altul In mal 1038 
Litvinov făcea următoarea apreelere, în doi peri: “In mo: 
mentul de față România ni ne poate propune nimle dar 
pat interveni situații în enre ea ni se va adresa, 

1n lumina acestei aprecieri. probabi!. ministrul de exit: 
ne român: la declara cu voce trumurândă, parinmentarilor 
cehoslovaci. că prezența trupelor sovintice pe. toritariul 
Ramâniei ar fi un rise prea mare în materie de intearitate 
a tării d_să se în! ecealtatea unor mâsuri 
Srtttite ar i pul „netezoască calea pentru aju- 
torarea Cehealovnelel de câtre Rusia. Dar de co anume 
prin: România trebula să vină acest ajutor? Erau onre 
ehlar atât de departe asa localități ca Ujporod sau Clap 





ție” 

ordine de Idel: 

ca ea să-și dea din AIE consimțămă 

iat trupelor sovietice, România ştie de partea cul va 
ca în cazul unu! război”. 

Era on cehivoe prin care regele Carol, în condițiile acelui 

Joe de-a Aa al marilor puteri, nu dorea nici el să-și 

le pe fi promisiuni pripite ar f! fost În 

detrimentul ilităţilor de a balansa între ele, flind 

firească, probabil. inul 

mea stat mic, ca România”, glez 

teln. ŞI nimie nu trage la cântar afirmația rușilor cum 

torii români 


oluționizatoare asupra maselor 
celor ce muncesc”, că ar fi intensificat “lupta lor contra 
dletaturii regale şi dominației burgheza — moșlerești în 


în discuţia avută cu Litvinlov în ziua de 18 lunte 1038, 
basadorui francez de In Moscova Îl vorbea rusului de 


! 
n recunonate integritatea teritorială 
şi națională a românilor. Cu acel prile) trimisul francez 
1 indemi sovletiei să 






recerea trupelor voastre” — adăuga Conlondre. 
Or, cum “putea URSS să renunțe la o e a teritoriului 
1” — deaprindem din cartea lui Radov “Istoria secolu: 








aupra teritoriului ei, dar că se opune categorie deplasării 
Ti or tercalre, ai (Rea oo nen L) e de bari 

Ă cer — a 
Ba acei CĂ aa se dea o permisiune oflelală ne “ori 

LI 
maiuri „pe eucaa eco? n? mică 'Pagnie uapele Be 
vedea i e 
SUTA asatatiel Pa Pater 
tiulbi. ow 





snie. insemna eu asentimentul Fu: 
scopuri de constrângere a conducătorilor 
nt și polaneăt, și bu de dragul Cehoslovnelel. sovietieli 
propun ln 2 septembrie 1038 ca să [le discutată in cadrul 
E podul Met! Natiunilor situnțin primejdioasă în cnre 
se ntlă Cehoalavacia Această discuție trebula tă ducă In 
(poante de vletimă a urle! așa zise apresiuni nepro 
1a dreptul ri Imi al Veti 
măsuri În vederea tepi atare uni. Dar atât românii 
LU] porii as ele | 1 manevrei snyletiea: 
ruj st n teritoriile lor! Ajntorarea 
Cehoalovnele! eră un x 


te: 
Pr ennoaşte un înca ue 
dezin! ră itorinle. Visul lor de totdeauna 
pe ni în gurile Danubiului și membri at 
ene. Mi nov 1 spinea ambasa: 
Moseovi rea nel 


la i) si 
Tai 0 colosală însemnătate Ă 
alea de acord eu neensta majoritate și 


România”, P 
i Adu și Franta nu Ințeles | manevra rusilor 
rebins pretini Li 
l p! umană da a discuta 






sa Datare 
lovaelei, o disereditare fAțișă n diplo- 
lei moscovite. In felul neesta România nu s-a văzut 
să declare ca nu cate de acoră cu o decizie a Li: 

Dar pentru arice 1 






său Consiliului Ligi 
85 Testărărea Mipistfal 
schimba, hORrAnee (8 deschisă pentru 


“intrece 9 
externe francez a găsit și 
Comnen “m-a imputer- 
le lui Litvinov”. 
jucătoare cehoslovace înțelegeau şi ele că 
u să-şi Indeplinească obligaţiile lor prevă- 
de asistență mutuală dintre Praga şi Mos- 


ministru) de externe al tpar convorbire, despre care 
comunica Washingtonului că “în 1 






mult. ambasar 
şi el că In convorbirea de la 8 septembrie 1938 pe care o 
3 vusese cu Daladier acesta confirma o concentrare de tru- 
pe soviețice la frontiera eu România În scopul ajutorării 
Cehoslovaciei prin teritoriul românesc. 

— După părerea mea — replică diplomatul american -— 
o asemenea acțiune va provoca declararea imediată a răz- 
bolulu! din partea României și Poloniei. 

— ceva consider și eu În cel mai înalt grad posibil, 
cădea cu el de acord Daladitr. 

Se pare că de pe atunci încă comuniștii români de la 
Bucureşti, în frunte cu Alexander Nicolskl. secondat de 
evreii prosovletiei din Basarabia, i şi desfac um- 
brelele de fiecare dată când Incepe plouă la Moscova. 
Numai aşa se poate explica apariţia unei broșuri (în vara 
anului 1938) a Comitetului Central al! Partidului Comu- 
nist Român In care se spunea: “Este necesară stabilirea 
unei strânse alianțe militaro-politice cu Uniunea Sovieti- 
ca. cu țara, eare prin politica sa pașnică apără indepen- 
dența tuturor statelor miel din Europa Centrala și de Sud- 
Est. Tată deci unde rezidă mila românilor In general și 
a basarabenilor şi bucovinenilor în special! La Moscova! 

Intr-o carte editată deacum după război fostul ministru 
de externe român Comnen serie: “In timp ce RUropă tre- 
mura la auzul vocii lu! Hitler, ceda In fața tuturor preten- 
țiilor Iul şi a dezmembrat la MOnehen Cehoslovacia, Ro- 
mânia singură. eu subliniez, singură a îndrăznit să-și ri- 
dlee plasul în favoarea nefericitei aliate”. Era deci nor- 
mal ca în fața a două rele regele Carol al ILlea s-o alen: 
pă pe era mal puțin rea. BI jată ca întro convorbire cu mal 
mulți diplomati privind Qehostovncia suveranul român 
declara: că el ar ÎL preferat să-l vadă “In tara sa pe nem- 
ți in calitate de duşmani, decât pe ruai calitate. de 
prieteni”, Fra singurul caz. probabil, cân asarabenți 
în exprimau simpatia față de Carol al II-len. pe care de- 
s)ttel, mat alea după dizolvarea partidelor politice româ- 
neţul. (1 mata “tepe -— jidovit”. Autoritatea lul creseu 
și În tața consătenilor mel când nceştea aflară că el, pre- 
cum și zusernul Jul. nu aprobă artieolele din presa română 
serlse contra Germanie. Acuma toata Inmea !și dă senma 
că vorbăria ficută de rusi în jurul Cehoslovaelel, ca țintă 
a unui eventual atae hitlerist, nu era decât un prolog al 
tAreului de Ia Mânehen pe care Moscova Îl pregătea pas 
cu pas. rteurpând la sentimentalism și “considerente de 
cinste” In problema eehoalovată 

Toeu) dublu In destinul Cehoslovaelei l-au făcut de fant 
englezii și francezii. pu românii cum snsține diplomația 
sovietică. Scopul acesteia era șilebirea teritorială a Romă 
jel. Poloniei. Cehoalovaetei şi ocumarea tărilor Daltiee: Fe- 
tonia, Latonla at Tituania. Români! stiau prea hine că nl 
elodată n-o să le vină In alutor Parisul a! nel Tondra. 

La 29 meptembele 1938 trimisul român In Roma Zamii. 
seseu Îi declara îi Ciano că guvernului său ÎI vine tot 
ma! greu să facă față Incercărilor oceldentale de a ahține 
v trupelor sovietice prin Basvrabin şi Mueavina, In 
legătură cu această declaratia citim 1n enrten Jul G. Clano 
publicată în 1948: “România a fost obiectul unei foarte 
puternice prestuni In s4âpul de a autoriza trecerea liberă 
a telor sovletiea peste teritoriul ei în eaul unui Atat 
german aspră Cehoslovnelol. Românii sa impotrieit Și 
ae en impotrivi unor asemenea pretenții. România fate 
informată că Unearia curând poate primi Inapol teritorii 
are nu fost mb puterea euvernului de Ja p. 

o sedință a comisiei parlimentare franceze ce se 
ocupa de cercetarea cauzelor întră i Franței In cel 
de al doilea război mondial. generalul Billelure a spus: 
=Nlel Yugoslavia. nic! România nu s-ar (| amtstieat, chIAr 
i. lila sar fi unit eu Germania” contra Cehoslo- 








lei, 
De flecare dață când vor să bage zâzanie între Bucu: 
Budapesta. rusi! se referă la aproplerea dinninte 
ni piete ma 2 eat pr 
lor privini ins! Ni F 
SRR) pi ansilvania Ta care pret! 


In articolul său publicat Ja 22 mal 1939 In ziarul “Uni- 
versul”, G. Bratianu serla despre politica României din 
perloada precedentă complotului de la Mânchen: “Poziţia 
Veupată de România în timpul crize! din septembrie & fost 
destul de clară. Ea se impotrivea cu fermitate oricărei in- 
certări de a [| prefăcută intr-o cale pentru trecerea Arnia- 
tel Sovietice”. 

In momente de furie diplomația sovietică 1şi varsă mâ- 
nia nu numai asupra conducătorilor români privind criza 
cehoslovacă ci şi asupra tuturar puterilor imperialiste care 
au contribuit la “complotul de la Mânchen”. Să mai zică 
cineva că al lor „al ruşilor, este complotul! E o tactică 
şi asta: striga in gura mare ca vin hoţii şi fură cat poți! 
Îlci el citează şi 0 telegramă a guvernelor englez şi iran- 
cea in care | se exprima “recunoştinţa guvernului român 
pentru poziția lui in perioada MOnchenulul”. Nu uită rușii 
să citeze şi felicitarea de la 14 nolembrie 1938 pe care 
Hitler |-o adresează pentru prima dată regelul român cu 
prilejul zilei de naştere 

Sovieticii eritică guvernul regal român și pentru faptul 
că n-a opus o rezistență categorică cercurilor conducătoa- 
re ungureşii care vroiau să |! se predea Slovacia și Ucraina 
"Transcarpatică, după cum susțin rușii. E cunoscut insă 
faptul că Comnen 14 propunea în repetate rânduri minis- 
tului Jugoslav, Stoladinovici să se facă 0 declarație co- 
mună la Budapesta, Varşovia şi in capitalele occidentale 
din care să se vadă că în acest caz România şi Jugoslavia 
nu vor rămâne “cu mâinele incrucişăte”, sugerându-se Ger- 
manie! ca aceasta să exercite “influlența de frânare” asu- 
pra Ungariei, ŞI tot potrivit versiunii sovietice Carol al 
ÎL.lea i-ar [1 acclarat ministrului polonez Bee care propu- 
nea ca România să pretindă Ia partea de nord-est a așa 
zisel acum Vcraine Transcarpatice: “Nol nu vrem să pre- 
junpim cu inca 100 de mile frontiera noastră cu Ungaria 

Reprezentanţa diplomatică sovietică de Ia Bucureşti 1şi 
incepu imediat pescuitul în ape tulburi, organizând așa 
numitele serisori de protest din partea “românilor Vigi- 
lenți”, care “cereau” apărarea țărilor mici din partea ma- 
relui vecin “lubitor de pace”, In felul acesta legația sovie- 








tegritatea teritoriilor statelor nici”. ŞI din mici cum erati 
(România, Polonia, Cehoslovacia) au devenit şi mai mici! 

Spre sfârşitul anului 1038 criza cehoslovacă devenise un 
fapt consumat și Europa răsulla uşurată Nu Insă și Ro- 
mânia; Ea-1și cunostea bine vecinul din răsărit. De aceca 
Carol al i1-lea II transmitea lul Fabricius prin Flondor 
“In România temerile sânt foarte mari că Rusia va intre 
prinde o invazie”, rugându-l pe Fabricius să răspundă, 
daca poate Germania să-l vină în ajutor țării noastre 
într-un atare caz, IA care diplomatul german a declarat 
cu mult aplomb că “Fohrerul intotdeauna a considerat 
România drept bastion Impotriva Rusiei Sovietice”, dar 
că nu ştie cum ar trebui făcut acest lucru, Această pro- 
blemă a fost “rezolvată” după un an prin complotul ger- 
man&-sovieție de la Mânchen 

Intre timp Fabricius comunica IA Berlin că demersul Jul 
Fiondor nu este decât un sonda) din partea regelui Carol 
al Ilea cu scopul de a vedea În ce msură îl va veni Ger- 
mania în ajutor atunci cână Rusia va încerca să ocupe 
Basarabia, Regele se convingea tot mai mult că de la 
Franța nu poate aştepta nici o susținere atat în problema 
Vnutului dintre Nistru şi Prut, cât și împotriva revizlo- 
hismului ungar. In acest concura de situații patriarhul 
Miron Cristea punea și el în gardă poporul contra unel- 
Urilor sovietice. Grigore Gatencu, la rândul său, punea 
chestiunea astfel: “Germania are planuri. Le au oare alte 
țari? Dacă alte țări nu au planuri, BOI trebue din neceai- 
tate să pățim în rând cu Germania” 

Vizitand Londra și Parisul Carol al Ilea trecea spre 
sfâritul lui nolembrie 1938 prin Germania sub, pretextul 
de a:4 face o vizită unchiului său Frederic Hohenzalern. 
Gu aceat prilej, el are o întâlnire secretă cu Hitler cărula 
HI acclară: “România intotdeauna a fost pornită contră 
Uniuni! Sovietice, însă din cauza, că enormul stat rus Îl 
era veein — nui putea declara acest lucru fățiș”, deamin- 
țină afirmațiile, cum că s-au făcut promisluni privind tre- 
cerea trupelor sovietice prin Basarabia în timpul crize! 
ce PoRIERGRI ră Atata 1 insă 

in timpul discuţiei de o o! 1 jumătate a fost atins! 
şi chestiunea util e retea n lui C. Co: 
dreanu Fâhrerul TI ruga pe Cral it de sândta- 
tea gubredă & gaului legionar. rugându-l să fie mutat de 
în ocnele de Băre Intr-un mediu mal sănătos. Promiţând 
satisfacerea acestei rainți. regele adăuga: “Dacă el ar 
avea cap, eu neaşi ozită să-l invit în guvera”. 











Cu prilejul amintitei vizite Carol avu a 
e Gata, (ied ptetu Ie Geto E 
uttoianu, ar Îl spus: “Germania e gata să garanteze Ro 
mâniei granițele sale, Nu numai spre Rusia, dar şi spre 
Ungaria. Nol n-avem nimic, nici o legătură cu Ungaria. 
N-avem nici un interes să intărim Ungaria. Teritoriile pe 
care | le-am dat in Cehoslovacia, le-am daț ca să sati 
facem amorul propriu al lui Mussolini, amărăt de suece- 
sele Fohrerului. In tot cazul, i-am dat mai puțin decât 
a cerut. Cehoslovacia trebue considerată deacur inainte 
ca un dominlon german și avem tot interesul Să-i păstrăm 
integritatea noilor sale granițe. Vom construi imediat o 
autostradă de-a lungul Cehoslovaciei de la Vest la Est, ca 
să putem ajunge mal repede la Dys. 

Vă propunem garantarea granițelor Dys. şi nu vă cerem 
in schimb să veniți in ajutorul nostru, Nu vă cerem nici 
să părăsiți alianțele Dys, actuale. Sântim foarte mulțu- 
miţi că sânteţi aliați cu Polonia şi cu Jugoslavia, n-avem 
nimic de obiectat la prietenia Dys. cu Franță şi cu An- 
pila — sânt țări de care volam să ne apropiem și noi, Nu 
vă cerem decât două lueruri: o declarație de prietenie care 
să ne asigure că nu ne veţi ataca — și o convenţie ecano- 
mică pe baza unul plan de mal mulți ani... 





Această execuţie mişelească a stârnit un val de nespu- 
să mânie şi consternare în toată țara, inclusiv şi in Basa- 
rabla unde tineretul studios din mal toate oraşele a spart 
vitrinele magazinelor evreeşti 

Impușearea lui Codreanu avu un răsunet negativ şi în 
Germania. Goring, In calitatea lui de precum și 
alți! zanitari de frinte, ati înapotat demastrativ decoraţiile 
pe care le primiseră recent din mâinile regelui român. 
Presa berlineză certă în mod categorie răzbunarea legio- 
nărilor asasinați. Situaţia lui Carol era foarte confuză: 
la numai o săptămână de la moartea Căpitanului se dădea 
publicității o declarație franco-germană de neagresiune, 

Agenţii Moscovei, din țară şi de peste hotare, propuneau 
tot "atunci stabilirea “unei colaborări strânse €u URSS 
care să asigure independența naţională și integritatea 
teritorială a țării”, Natural, că conducătorii român! nu se 
puteau de prinți intro astfel de cursă şi făceau tot ce eru 
posibil in direcția apropierii de Germania, dar menţinând 
mereu politica de balansare intre Berlin, Roma, pe de 0 
parte, şi Paris, Londra, pe de altă parte. Orlentarea anti 
sovietică devenea din ce în ce mal clară, Propriu zis, doar 
îceastă orlentare mal menținea oarecum prestigiul regelui 
in mijlocul maselor populațiel. Gel puţin, În Busatabla asta 
era situația. Era admirată chiar şi uniforma Frontului 
Renaşterii Naţionale, că unul ce punea poporul in Rarăă 
contra elementelor promoscovite de la nău, Bali, 

mina şi Hoţin. Nu țin minte ca disolvarea partidelor 
politice să ri stârnit vre-un prateat pubile în ținutul dintre 
Nistru şi Prut. Din contră, ştiu că era apreciată declarația 
iul Grigore Gafencu din. primă! nului 1034 care a 
spus: «Nu nutresc Incredere fată securitatea colectivă, 
am frică de ajutorul reciproc, nu cred în democrație, urâse 
dictatura bolşevică”, 

















nia rămânea unii 
câreea 


â oa rent iza At 
devenea Insupori ă soluţie rebula 

Aeenea i colul decisiv 1 jucat Aupileitatea Parisului și 
Lonărel. Anume această duplicitațe ne-a adus până la urm 


— 16 


de partea Gerroaniei. Răspunsul Angliei 
zare ut ie Ga ata eta ta morii în 
a ir ei” era de fiecare data tot 


aceste ti. 
Basarabiei este mereu tocii Be 
ip ani mal târziu, G Tată- 





ne 
vieleni, ei vom fi lolall...” Prin acordul economic cu Ro- 
mânia 





prin gura aceluiași Halifax: “Garanțiii i 
La Ac I0SEE ințille pe care | le-am 
parte”, Această 


tenţille lor stupide asupra Basarabiei 
Pe de altă parte, România era nevoită să asi) 
mania că garanţiile anglo-franceze nu inseamnă 0 oriei 
Dre AL ae în ih ta externă a Bucureștiului. Ga- 
nyingea pe Ribentropp: “România nu e prea 
cointeresată m sale naționale, 


re Ger- 








bă de a face cu ceva ce ar cere reprecitate de o! 

vă parilelge 1 ce pariielpă Ruta SR Ta SIR: 

“una din vizitele sale la Beriin, Gafencu a fost In- 
trebat de Gâring: “In ce mod englezii pot veni la voi în 
caz de războl?”. Diplomatul român nu se plerdu, răspun- 
zândui: “De ce m-ar ingrijora aceasta? Dacă rușii vor 
năvăl! asupra noastră, eu știu că vol sânteţi pata să ne 
luaţi apărarea — numai ce m-aţi asigurat de aceasta. Dacă 
ungurii vor porni asupra hu 0 vom scoate singuri Ta 
capât, Cine dar, PT pa caz, ne va ataca?” Goring 














surle și căzu € dovezile lui Gafencu, care pe do 
uita parte ințel că “este periculos di i) 
ini te tut Sa (EDEM at unei 


n-Al Incredere fi ta sau să inchei cu ca as 

care nr da de înțeles cănoi avem epica arii au 

[4 ză, areneu ii Meu lui declarație: -Niel un 

că uniunea ori 'rmaniei, nie! un fel de afaceri 
lespre participarea acestela Ia garanţiile date 

Anglia Tania, pini noastre. Gatenei carti ea d at 

mai ua i i să râri 

sistem, în care participă itusia”, nedorind ca numele Re- 

mâniei sa [ie pronunțat eu ocazi 

Po ninca soție ia “une! eventuale decla- 
a 

pie tar 


ioniu că BE va primi Armata Rogie pe teri- 


em În afara orieărul 


int tea In 
tru că numai la două săptămâni 
puvernul govletie încheia cu na- 





MAXIME SI CUGETARI 


197 


Acela ce sfidează femeia, o desconsideră. Acela 
care-i atribuie toate relele societăţii, o persecută, 
Acela ce crede că bunătatea ei isvoreşte din bună- 
tatea lui şi răul ei din râul lui, este un nerușinat 
în pretenţiile sale. Dar, cel ce o acceptă așa precum 
a facut-o Dumnezeu, îi face cu adevărat dreptate. 


198 





Poezia este săgeata fulgerului; ea devine simplă 
compoziție atunci când este aranjată în cuvinte, 


199 


Veacurile, în marșul lor, distrug operele omului, 
dar nu-i intunecă visele nici nui diminuează impul- 
surile creatoare. Acestea rămân, pentrucă sunt 
parte a Eternului Spirit, chiar dacă acesta se as- 
cunde sau doarme din când in când, imitând soa: 
rele la căderea nopţii și luna la ivirea zorilor. 


200 


Oratoria este arta magică a limbei, care intră pe 
o ureche și iese pe cealaltă; dar elocvența este cu- 
nunia inimii cu sufletul, 


201 


Cât de urită-i prietenia care zideşte o piatră de o 


parte a clădirii, dar distruge un înti 
idle reg zid de partea 


202 


Dacă rar îi fost vederea şi auzul, lumii 
tul'ar 11 toat doar coniie ȘI Puimapie te a, 
e zi) Po AA DE fi ea o inimă pe care o 
, lost doar pulberea 
și imprăștiată de vânt. SD 


203 


Cât de sălbatecăii dragostea care 
floare dar desrădăcinează câmpul; în? e li 
pentru o zi, dar ne amețeşte pentru o veșnicie, 


204 


Plânsul şi bocetul le stă bine acelora 
Aa » [Orad Mi na pleacă fâră a fi Tasat în Ant de 
rop de sudoare a fruni 
Ip sita a ți lor s'au din sângele 
205 


Vai de acea națiune care nu-şi ridi lasul 
la Letea 3 piara Li 
gropii, le să se rev! 
gâtlejul ii stă sub ascuţișul ae raita 


POZITIA POLITICA A GARZII DE FIER 


PE PLAN INTERN SI EXTERN 


A. Introducere. 
B. Pozitia Garzii de Fier pe plan întern. 
1. In principiu 
JI. In concret: 
1. Garda de Fier şi ordinea legală 
2. Garda de Fier şi Monarhia. 
3. Garda de Fier, Parlamantul și principiul 
parațiunii puterilor. 
C. Politica externă a Garzii de Fier. 
1. Geneza atitudinii Garzii de Fier în politica 
externă. 
JL Oportunitates allanțel cu Axa. 
XII. Raporturile Axel cu Garda de Fier. 
IV. Garda de Fier față de schimbarea dela 23 
August 1044 
V. Politica de echilibru continental şi principiile de 
politică ale Gărzii de Fier, 
D, Concluzii pe marginea ui. 


A. INTRODUCERE 





Sunt momente În acțiunea unel mişcări luptătoare când 
se impun unele clariticări de poziţie, Azi, la răspântia unor 
drumuri necunoscute pentru Continentul european, când 
un război mondial de proporții incă neidentificate pare că 
s'a inchelat printr'o capitulare fără condiţii a unor state 
de echilibru în Europa, se cere şi Gărzii de Fier o precizare 
a poziiel sale politice” pe plan intern şi extern. ȘI pentru 
î FISIpI orice bănulală eventuală că în circumstanțele de 
acum Garda de Fier ar incerca o justificare față de invin- 
gători sau ar căuta unele interpretări sau alibluri care ar 
echivala cu o desolidarizare de aliaţii ei de până acum, 
afirmam cu toată claritatea dela început că nu intenția 
de separație este obiectul acestul studiu. Dinpotrivă, Garda 
de Fior consideră condulta sa ca singura pasibilă şi co- 
rezpunzatoare realităților europeene pe linii adânci şi 
reinoleşte convingerea că viitorul nu prea Indepărtat va 
coniirma incă odată justețea poziției el. 

în aceloș timp nu stă in moravurile politice ale Gărzii 
de Fier şi nu este nici potrivit cu Inalta ei ținută etică ca 
să-şi renege in momente deosebit de grele răspunderiile 

„—GtĂe Colaborează cu Garda de Fier ştie că se poate bizul 
până la urmă pe o neciiniită credință fată de cuvântul 
dat. Dar, dacă Garda de Fier Işi păstrează cu fermitate 
esența ei şi-lşi revendică fără şovălre răspunderea actelor 
sale, tocmai În virtutea acestul principlu de respect al 
realității structurii și acțiunii el, respinge hotărât orice 
deformare analitică În prezentarea sa că forța politică şi 
orice interpretare necorespunzătoare realități, a actelor 
sale. Garda de Fier recunoaște deschis ce este şi ce face, 
dar nu poate lua asupră — și ce nu este în structura ei și 
ce nu a aparținut niciodată actelor sale. 

Acest preambul precis este necesar pentru a întelege 
expunerea ce urmează, fiindcă una din armele favorite ale 
sdvarearulul cate muillarea realități faţă de Garda de 

ler. 

Desigur, nu este nici momentul nicl locul sa expunem 
aie! prigoana fără precedent în uzanțele politice ale po- 
poarelor inaintate, deslânțuită mai ales în ultimii șapte 
anl inpotriva Gărzii de Fler, Este suficlent să reamintim 
numai asasinarea fundatorului Garzii de Fier, Corneliu 
Codreanu, a cele! mii mari părți a statului său maJor și 
a miilor de țineri, dintre care unii au fost expuși apol pe 

plațele „otapelor, FOmAn: umplerea temnițilar eu elita 

juptătorilor și cu mulți nevinovați, calomnii pubilee și 
şoptite, câlcarea celor mai elementare leg! de drept publie 
şi privăt, supliciul moral şi compileate sehingiulti fizice, 
asasinat individual şi masacra în masa, unități speciale 
pe [tont destinate decimării din spate, 
Deasemenea merită o mentiune, speclal perfecționarea 
slatemalui de inlânţulre politică după Ianuarie 1041, Prin 
jtoarea cointereaare În pritonire, a unor ptiteri cari 

TR prinelpiu ar fi trebult să mennjeze forțele Gărzii de 

Aceate puteri său tranatormat în atenți NOI de 

mdvâraltate şi de confiscare a libertății, Legtonarii Gărzii 





de Pier au depâşit astfel teranițele României pentru A 
TIRUTA ȘI în Ingârele de concentrare ale acestor mar! puteri 
şi mulță dintre ei. pentru ași păstra libertatea, Sau risipit 


până În cele mai! îndepărtate țări ale Europei 

A rezista aeeatei coaliții n fortelor interne cu cele ex: 
terne, atât ndverse cât şi amice şi a Tu 7 distrusă de 
acast potop de lovituri perfect combinate din toate păr. 
ie, de pe urma cărora nici o nită organizație politică din 
uropa nt AF i BUDrayioțult dovedeşte o forță politică 
de o rară vitalitate şi realitatea profundă pe care a repre 








Bad Gastein, Mai 1945 


zintă Garda de Fier in România și in Sud-Estul varopean. 

Pentru a restabili tocmai realitatea pe liniile ei inşin- 
cibile, am intocmit deci această expunere, Până la urmă 
realitatea todeauna se impune cu toate încercările de de- 
formare și impotriva oricaror [lcțiuni, orcât de ingenios 
ar [1 calculate. Cum a dovedit trecutul destul de apropiat, 
o ordine nouă in Europa nu se poate construl pe Petiuni, 
pe arbitrar şi pe lluzii. Pe zi ce trece, pentru a fixa 
Europei o ordine stabilă și durabilă, se cer mai multe 
sforțări, ma! mult spirit realist şi se Ivesc din ce în ce 
condiții mai grele, Este nevole de unirea tuturor elitelor 
şi de folosirea tuturor realităților pentru a salva in acest 
ultim moment Europa de la o cataatrotă şi odată cu ea, 
lumea intreagă. Cine vrea să indepărteze aceste elite și 
să facă abstracție de aceste realități în sforțările comune 
de reconstrucție, aduce un prost serviciu civilizaţiei con- 
temporane, Puteri care au avut o clipă victoria in mână, 
au plerdut'o flindcă indeprtat de renlități şi le-ati 
combătut pentru a le inlocul cu ficțiuni. ŞI oricine, oricât 
de puternic, ar repeta o asementa eroare majoră, ar ajunge 
todeauna la acelaș tragic tat. 

Garda de Fier, arătând cu claritate şi curaj ce este şi 
ce urmărește în politica el internă și externă, in realitate 
iar nu așa cum ar dori să arate adversarii, crede că aduce 
un real folos incercării de reconatrucție a Europel In 
ruine. 








B. POZIŢIA GĂRZII DE FIER PE PLAN INTERN 
L. In principiu. 


Cercetători, literatura internaţională de specialitate, cât 
şi tehnicienii politice! aplicate, au recunoscut în Garda 
de Fier o mare mişcare politică și spirituală, profund ori- 
ginală. Adeersarii, mal, puțin, serupuloși insă, pentru a 
crea concluzii, atât in România cât și În străinătate, au 
căutat să prezinte Garda de Fler când ca 0 mișcare fas 
clstă, când ca naţional-socialistă, ba unii ehlar ca 0 orgă: 
nizaţie originală de infiltraţie comunisță, Alţii Insrârșit 
AisAltâna nota dominantă creștină n Garzii de Fier, Au 
ajuns la concluzia că ar [1 0... sectă religioasă. In realitate, 
Garda de Fier nu este nimic din toate acestea. 

Garda de Fier (sau Mișcarea Legionară) este o mişcare 
specitic românească de ridicare a Poporului Român la 
aceeaşi conștintă politică, la aceași stare economică şi 
socială şi IA aceaşi desvoltare culturală ca a celorlalte po- 
poare ale Europei. In acelaş timp luptă pentru relntărirea 
Valorilor creştine eterne în felul cum Poporul Român con- 
cepe lumea ŞI se subordonează preceptelor morale și MOgl: 
lor divine. Este dar o mişcare complexă cu laturi moiti- 
ple: politice, spirituale, constructive, culturale, economice, 
jociale, morale, care urmăreşte In fond țeluri, simple şi 
naturale ca acelea ale sporirii de randament ale Poporu- 


Fireşte, are unele afinități cu ideea romană a (aselâmu 
socla- 


le, cu național-soclallsmul, Diferenţele, atât de fond cât 








găseau in culmea puterii, Desigur In aceast expunere de 
politică aplicată, nu este locul unui studiu tofundat de 
Poincipil $i nicl al unei analize comparate de structură a 
Mişcării Peglonare Tmţă de celelalte mari mișcări colee- 
tive contemporane: fascismul ct mistica Statului, nâțlo- 
nal-soclaliamul cu mistica rasel, comunimul cu mistica 


a principiului autorități, pusă în practi 
talitare 'cu ignorarea structurală a, religii ca, paloari 


de Mişcarea Legtonară, care condiționează opera sa con: 
structioă de precaderea valorilor sp 


le crestine. 
merite e MD rea Leplonată nu admite nici excesul pe 
care unii caută să jdentires, să CEA it 

mistica 4 

duca protest 'pe deasupra oricăror alte resliţâţi. Exceaele 
interesate de acest pen nu smul iul de guvernare 
democrată natie! Intelea de realițăților șI L-au com: 
promis În majoritatea VArilor curopeene, în deosebi în 
Cele sudice, centrale și sud-estice, 














n 








iară nu admite deopotrivă nic! 


Pui nizerră autorității, generatoare de tiranie, 
lea ale libertații individuale generatoare de 
este astfel o organizaţie nici de gen strict 


autoritar, niel un partid de tip liberal. Garda de Pier eate 
o sinteză de esenje de realități şi permanențe, rezuitate 
din eul a 1 Român, din condițiile tui 
de internă și de conwlețuite cu alte naționalități, 


Ș 
zi 


din existenței și ip cu po- 
poarele pceine, din întegrarea lut în spiritul continentului 
europtan și al relațiunilor eu celelalte popoare ale lumii. 
Sia unui spirit unic de creeaţie, Corneliu CODREA- 

a inbutit să închege întrun puternie sistem politie și 
spiritual, armonie şi organle, nu numai cele mal variate 
gândlii, dar cele mat îndepărtate și în aparență de sens 


Prin acest sistem sau contopit astfel toate rezultantele 
poporului român şi toate straturile sociale intro mișcare 
de slită și în acelaș timp de masse, de spirit tradițional şi 
1n acelaş timp comunitar, de respect al [lințel şi al gân- 
dirii umane și in acelaș timp de disciplină voluntar con: 
simțită, de conservarea proprietății dar în acelaş timp de 
sApirarsa arap)ați sociale, de aplicarea principiului auta- 
rităţii in acelas timp cu o Întensă cultivare a libertății, de 
ridicare pe culmi! spirituale In acelaș timp cu o minuțioasă 
campanie de reconstrucție materială. 

Sistemul acesta prin multiplieitatea laturilor sale, a de- 
venit astfel valabil pe toate planurile vieţii Poporului Ro- 
mân. Aşa se explică puterea de atracție şi de fixare a ell- 
telor din toate straturile sociale, de la aristocratul de ori: 

ine prinelară până Ja plugarul dela marginea rii, de 
savantul universitar până la muncitorul necaliticat, dela 
funcțianarul public până In meserlaşul liber. dela marele 
imdustri ă TA proprietarul agricol, dela bitrânul căr- 
vurar până la colegianul adolescent, Studențimea și prole- 
tariatul, clase de raljloc şi țărănimea, sunt deopotrivă în: 
cadrațe in Garda de Fier, Dar crea ce-i dă Mișcării Legto- 
nare o forță invincibilă eate credința neclintită a luptă- 
torilor e! de Pia vârstale şi de toate meseriile. Prin 
reprezentarea fidelă şi echilibrată n elitelor țuturor stra: 
turilor soelale şi prin piozli d fanatică a tineretului de 
nuanțele, dar in deosebi universitar şi proletar, se 

i: rezistența Gărzii de Fier dealungul atâtor ani 
suferință LL aaa ei intactă după atâtea Inima: 
nabile persecuții, 


„motive să vrudem că un rogim legionar omogen care să 
ui le sănătoase ale Poporului Român indi. 
lerent de nuuntă de partid, ar îi avut efecte salutare și 


1. In coneret. 
1. Gardă de Fier și ordinea legală. 


de un uatft! de volum și de o astfel de 
adâncime nu poate ji învinuită ără o pa- 










de de pe modele străine care vie- 

te prin acțiuni i ŞI urmrente o “dletatură” smul- 
“lovitură de atat” ințarea partide- 

e eu violența r_i fot rda de Fier 

ti |, massele se 


cu îi E 1 momen FĂ Jinale pă. 
e Vincepdnd din anul 1097, cu o mpuraăță 


pinpea npriorie, eu toată 
gresteă. de cuerire a puterii în 
NU și In rând cu sI toţi doctrinarii 

reseta 


in motiee de Inoportunitate ei din însăși 
in ingon ŞI a gândirii sale 
intenție a: LA 





„Dictaţ În sine — voința unul sin! om impusă cu 
Li [i 
„teal iu, de ta i ta 


irte şi alta contrarie, a poporului), constitue în gândi- 
1ul Corneliu un sistem odios de guvernă- 
mânt, mal ales voință se impune cu silnicle 
şi enizime şi degenerează astfel intro tiranle sângeroasă, 

In două rânduri, odată într'o circulară către leglonar 
după inmormântarea lui Jon MOTA, Prim-Locotenent al 
'Setului GAraii de Fier, căzut pe front in Spania impotriva 
marxismul! declarțiile către ziariști in 
Corneliu CODREANU injierează public In 
disprețuitori ca mijloace, de biruință, “ideea de 

1” şi de “lovitură de stat”, EL le consideră ca o 
“prostie” şi tazează aste de victorii, născute din complot 
şi lovituri de stat ca tejt(na și trecătoare, “Esenţa Insăşi 
a concepții legionare, precizează mal departe Corneliu C4 
DREANU, respinge acest sistem al loviturii de stat, atitu- 
dine necugetată de de natură extericară”, Con- 
ştlent de misiunea istorică a tinerețului român și de răs- 
punderea sa de conducător al unei generaţii, ştia că un 
complot este o insanitate ce poate conduce cel mult la o 
hibridă dletatură polițistă, far nu Ja un regim stabil, 
Jaborios și durabil. 

ŞI in concret, Cornellu CODREANU a fost strict con- 
secvent cu prinelpiile sale după rezultatul triumfal al ale- 
gerilor din 1937. Intre 22 şi 29 perie pir AU sa 
eonstitult Guvernul Goga-Cuza, Corneliu CODI nu 
avea decât să facă un semn legiunilor sale, pentruca apn- 
rat de stat și corpuri tonatituite să se topească în fața 
valurilor leglonare, Corneliu CODREANU sa abținut dela 
un asttel de gest, ştiină bine totuşi că după primele mo- 
mente de uluire provocate de rezultatul alegerilor, va urma 
din partea adversarilor o reacțiune violentă ce-l va costa 
Viața și va aduce multe suferințe Gărzil de Fier. Respec- 
tul prinelpiilor i-a părut însă fondatorului Gărzil de Fier 
un stâlp mal solid de forță politică decât escaladarea pu- 
verii dic&ct e pe stradă. 

Fundamentul cl mai sigur al unei puteri politice nu 
poate JI construit, după gândirea lui Corneltu CODREANU, 
decât printr'a sirietă legalitate, o scrupuloasă respectore a 
Iegii. EL nu piredea nictodată prilețul să-și manifeste re- 
gretul pentru cele două, trei Imprejurări În care Misearea 
Legionară, ezasperată de abuzul tlegal al guvernelor și 
autorităților, a Tăzut uz ae violenţă Test tocmal în acele 
circumstanțe se aplica în plin consacrata mazimă de dri 
pubile, “tortir de la legalite pour rentrar dans le droil*, 

rinciptu „amintit deopotrivă, de. istorici, și, de legişti ca 
Elgi ie ala me Pc i-a dalele ie etică 
prite, printre altele amintit și la originile revoluției ame- 
ricane. ŞI en O consierare a regretelor sale și a smereniei 
față de principii, tocmal În eă puterii sala, când via- 
lehța impusă de elsaă politică dominantă sar (1 Intors în 
favoarea Gărzii de Fier, Corneliu CODREANU a retuzat 
fegirea din raportul de Drept pentru a Intra pe calea ra- 
portului de Forţă, net în folosul catizel sale. Manifestân. 
duși credințele pe căile pe care le oferă legile, Corneliu 
CODREANU considera primirea raportului de forță ca o 
caborăre de Ja ținuta etică a tineretului român, Corneltu 
CODREANU aştepta biruința Mișcării Legionare pe o cale 
mult mal adâncă și reală: din desăvârșirea unul proces 
interlor de conștință a Națiuni Române şi de perfecțio- 
narea condiției umane prin educația în etica legionară, 
“Când aceal proces va cuprinde majoritatea românilor 
— spunea Corneliu CODREANU — şi se va drvăvârit, bi. 
ruința va veni atunci automat, mare şi luminoasă”, 

Reforma instituților politice, partide, parlament, corpu- 
ri constituite, nu se aştepta astfel prin decretelegi și 
măsuri ecercitive, cl prin voința suverană n Poporului 
Român, De teama acestul implacabil verdict popular care 
conducea fatal Migearea Leglonară la o biruință totală, 
partidele politice, condamnate In sterilizare prin Inde- 
prtarea marelu! rezervor de Improsphtare a forțelor, tine. 
totul, intelectual și luptător, incadrat în Garda de Pler, 
su câpitulat în faţa puterii executive, colnteresând:o intr'd 











acțiune rej irețul sacrificării propriei lor raMuni 
de existență; regimul parlamentar. ŞI lat În 1980 Mupă 
ce timp de 16 ani elita actiră a României a font acuzali 


de acțiuni “tegale” şi de intenții de “lovitură de ati 
pentru a desfința “ordinea prestabilită”, tată opt fosti 
prim-minigtri, exponenți al tuturor partidelor politice coa- 
Iizdndu-se intrun guvern de dletatură pentru a leşi e. din, 
tegalitate, pentru a da el o lonitură de stat şi a disolva e! 
parlamentul și propriile lor partide, (După cum și In zilele 
noastre o altă calomnie faimoasă / atunci, “omul şi po 
gonul”, lozincă Cai atribui ia 
Jrateta zi puli Ap atunci, peer ae Tătărescu, 
o vedem aplicată astăzi n Im “democratic” cu par- 
ticiparea a intăşi D-lui Thor L 
ŞI revenind Ja evenimentele din 1938, pentru a (1 drepți, 
la acest regim inpotriva tineretului rămas In cadrul legi 
IMAŢII, nu mu participat persona) gerii partidelor istorica, 





D-ni! Iuliu Maniu, Constantin și George Brătianu, precum 
niel unii chiar dintre oamenii politici serioşi, care pentru 
dterite motive, făcând parte din acele guvene de dictatu- 
ră, nu au aprobat nici sufletește, nici politie, metodele 
sângeroase ale regimului, 

„Aşa, dar Garaa de Fier trebule să 1! corespuns unel mari 
realități, dacă partidele sau deslințat singure impreună 
cu instituţiile pe care le reprezentau in favoarea unei dic- 
taturi personale și polițiste, cu prețul discreditării detini- 
tive a propriului lor sistem şi a unei instituţii fundamentale 
cum este Coroana, numa pentru a abate de pe linla justă, 
o altă instituție fundamentală: Voința Natiunii, 

Garda de Fier nu este, așa dar, o organizaţie totalitară 
şi nu s'a născut din antagonism funciar inpotriva institu- 
ților statuluț şi ale colecfivității, Jie structurale, cum este 
monarhia, fie funcţionale cum sunt puterea legislativă şi 
executivă, fie tranziționale ca partidele politice. Mişcarea 
Leglonară nu intră în conflict cu aceste instituții şi firepte, 
mici cu guvernele care le reprezintă, decât în măsura în 
care ele se îndepărtează de la legalitate și dela voința na- 
Honată. 

Politiea Gărzii de Fier de spirit testamentar ilustrat de 
1nta lui Corneliu CODREANU, urmată în esență cu seru- 
pulozitate de succesorul său ia comanda Gărzii de Fier, 
Horia Sima, este deci clară in toate direcţiile. 

2. In ceace priveşte monarhia. Corneliu CODREANU 
atirmă precis primatul acestui principlu şi subliniază dis- 
tincţia funciară dintre instituţie și reprezentanțul său. Un 
reprezentant poate (1 slab, Instituția monarhică insă este 
todeauna bună. Această distincție a observat'o și Horla 
Sima In manifestul Gărzii de Fier dela 1 Sept, 1940 in 
care cere abdicarea Regelui Carol II, dar impune respectul 
continuității monarhice rin. irearea. pe iron a moşteni- 
torului Coroanei, actualul Rege Miha! 1. Aceeaşi linie ob- 
servă Horia Sima și patru anl mal târzlu în politica gu- 
vernului național din exil față de monarhie, Separând per- 
soana Regelui de conduita guvernului dela Bucureşti, con- 
aiderate ca impuse fagoriul conațituțianal le de clicum- 
atanță de forță majoră, fle de forța simplă a puterii ocu- 
pante, sa păstrat întodenuna o tăcere respectuoasă În 
Jurul Coroanei, 

Asa dar Coroana nu intră În discuțiile situaţiei interne 
din România. 

3, Printre instituțiile politice recunoscule In sistemul 
legionar ca permanențe In structura societăților moderne, 
un loc important AL ocupă Parlamentul, 

Necunotcătarii, problemelor legionare pot fi aurprinai. 
Cel care au stat Insă îm preaima lui Carneliu CODREANU. 
său. care. cunosc atudiila doctrinarilor lealonari asupra co: 

——rilallunel “Garda da Fier si Parlamentul” — în special 
studiul cu acelas titlu al ilustrului profesor de, sociologie 
ratan Brăiteanu, fost ministru al Educaţiei Nalonale 
sunt familtarizați cu problema țunettunii ce trebule să In- 
denlinească Parlamentul în sistemul legionar 

Desigur, in rând cu alti oameni politie) chiar de extractia 
democratică ca de pildă Andr& Tardieu In Franța și Ale- 
xandru. Valda-Voevod In România, sistemul leglonar nu 
admite mitul retoricei și al aritmetice! electorale. Bxpe- 
riența a dovedit in maloritatea țărilor enropeene că dege- 
norarea sistemului parlamentar În obaeala rezultatului vo- 
turilor și a succeselor retorice, consumă Intreagă enerele 
și capacitate de randament a clasei politice, care consideră 
asttel toate problemele de atat ca rezolvate printrio vleta- 
rle electorală sau un discură aplâudat. Trebule să se în- 
țeleagă că realitățile exacte de Ja fața locului din Sud- 
Batu! european sau din Pelnaula Iberică, se deosebesc mult 
de situațiile fimurate în penere de la distanță, prin optica 
dela Londra, Berlin. Waahineton şi Paris. Uzanţele Came 
rel Comunelor sunt unele, ale Cortes-urilor, Seupcinel, So 
branlei și Adunării Naţionale din Ankara, altele, Dease- 
menea moravurile electorale ala unul distrat din valea 
Dunării variază Intr'o măsură de nerecunoscut față de 
ncelea ale unul Comitat din Scoţia, Formula democrației 
a D-lui Churchill, “omul de pe atradă care votează liber”, 
este desigur exactă In Marea Britania și poate In Tările 
Scandinave. Pe măsură ce soarele se incălzeste cobirând 
spre Centrul, Sudul şi Sud-Estul Europei, formula aceasta 
conduce mai degrabă decât la democrația D-lui Churchill, 
la n democrație a Mareşalului Tito. 
ari văzut în România epocel parlamentare cele mal 











tante partide În oporițla cu trej până ln pase depu: 

ma! piițin chiar decăt unele grupări etnice mina- 

ritara ca maehiarii de pildă _ ajunse peste nompte JA mu- 
VertăiMăinâna Importante, matorități cu concura plin 
de_76l, Jandarmilor, al alcoolului, al promislunilor, al 
corupți nl volntilizării urnelor. Această demoralizantă 
slelră A nervului național prin continua farțare a voințe! 
colective, conduce la sfirmnrea partidelor în neinsemnate 
Tracțiuni, Ineapabiie cum s'a dovedit încă din decem- 
brie 1937 — să mal obțină majorități, ehlar cu prețul vlo 
Ienţei corporale şi matale Consecinta fatală de pe urma 
deselor shimbări de decor alo conilțiilor de pripuri parla: 
mentare ca Ar urina pentru a camstitul o maforitate, nr fi 








m 
sint tă alunecare stă in 
pap, bere e ata marea 
i 


Deci ca o puternică prevenire a acestor alarmante even- 
tualități, printre alte considerațiuni de ordin structural, 
Miscarea Legionară a urmărit să readucă funcțiunea pAr- 
lamentului pe linla realităților românești. 

Tn primul rând urma să se Intăreaseă cu strleteve prin: 
ciplul separațiunii puterilor în stat: nici Parlamentul nu 
trebue să coboare la starea de simplă emanaţie a puterii 
executive ca în sistemul românese de până în 1 nici 
puterea executivă nu poate degenera, fără cea mai mare 
primejăle pentru existența unul stat. la regimul de sim- 
plă unealtă la disereția “democrației integrale”, adică des- 
potismul majorității parlamentare iresporisabile: majori- 
tate realizată prin demagogie și presiune a cluburilor și 
comitetelor, alunecate cu cea mal mare certitudine spre 
o ultimă etapă: Jacobinismul modern, bolșevismul. 

Dealtfel experiența recentă demostrează mal în toate ță- 
rile unde incepând din 1043 sn încercat să se revină la 
regimul parlamentar că: Sau guvernul rezultat din eoa- 
liția grupurilor abin mai poate supraviețul sub hârțulala 
comitatelor de “eliberare” sau. pentru a se asigură un mi- 
nimum de ordine, “libertatea” a fost pusă sub protecţia 
unul general sau a bafonetelor trupelor de ocupație. 

In sistemul legionar deci, pentru a elimina dela inceput 
orice posibilități de arbitrar al unel puteri în dauna ce- 
lelialte, separația este categorică, Puterea executivă pen- 
tru a avea autoritate și prestigiu, trebule să se ridice 
dintr'o elită politică, după. criterii sigure, Aceste criterii 
nu pot fi nici principiul elecțiunii. nici acela al erediță- 
VII, cl principiul selectiunt soclale, prin Jbertatea abaalu- 
1ă de ridicare a valorilor personale din adâncimile stratu- 
rilor sociale la suprafața societăţii Puterea executivă 
— administrația. diplomația, ete. ——, recrutată din aceas 
tă elită îşi va putea astfel îndeplini funcțiunea politică 
şi tehnică In condițiuni normale, 

Parlamentul, expresia puterii legislative, ar f( deci res: 
taurat în sistemul legionar, Intro atare de totală emanci: 
pare față de Puterea Executivă. Misiunea Parlamentului, 
ales absolut liber prin vot universal, direct şi seeret, din- 
tre cetățeni canâldână parte liber parte după criterii de 
competență, este legiferarea adică discutia ca şi votarea 
legilor. In al doilea rând şi ca uri drept de cenzură mo- 
rală lar nu de imediate consecințe politice, se recunoaște! 
Parlamentului preropativa de semnalare intrun spirit de 
înaltă răspundere, a abuzurilor, nepotrivirilor său Incam- 
petentei constatate în actele puterii oxecutive, 

Tar pe deasupra acestor instituții. In momente de, par. 
Hieulară importanță În care se aeelde soartă comunității, 
Corneliu CODREANU aeată ceeace el numente “Consul: 
tarea Poporului”, adică in fața marilor hotărâri care 1 
angălează, după ce se arată drumul, poporul trebuie. tn: 
trebat, trebule consultat, pentru as-şi spune cunântul dacă 
poate său nu, dacă este prenătit spiritualiceşte să meargă 
pe calea arătată, 

Urmând deci spiritul Iul Corneliu CODREANU de res- 
pect al voinței populare și Horia Sima. ca vice-pregedinte 
al Consiliului de Ministri In toamna anului 1040, a volt 
alegeri generale abtolut Imere. la care să candideze expo: 
nenții tuturor partidelor politice disolvate da regimul pre- 
cedent. Oposiția categorică a Mareșalulu! Antonescu, care 
de atunei mutrea intentia unei tovituri da stat, a sădărni: 
cit insă consultarea poporulti, protectată de Miscarea Le: 

Honară; astfel, tn 1940 sa demostrat Inca odată, ca şi 
În 1937, că nu Mişcarea Legionară se teme de verdictul 
alegerilor. libere. 

Din principii constitutive politice prin Urmare, dar și 
din motive eduentive, constitând efectele reale de ordin 
clvie şi moral ale pervertirii metodelor de exprimare a 
suragitor şi de falsificare n voinței populare, marele pe- 
dagop Corneliu Codreanu a căutat să îndrepte mornvu: 
rile electorale prin garantarea exprimării llbere a voturilor 
după cum dictează constiinta alegătorilor, nraluită nici 
de amăgiei, nel de violențe. SI pontru ca să asigure alogeri 
absolut lIbere șI pe acestă cale să rezulte pe cât omanește 
posibil voința Națiunii, Cornell Codreanu a Ineheat Ta 
ultimele alegeri generale din România, in Decembrie 1097, 
pnetal cu Parildul Naţonal-Târănese Al lul Iullu Mântu 

1 cu Partidul Nnţionalilăberil n) ul George Brătianu. 

jttel o invalidara a versiunii de tendințe dletatoriăle 
atribulte Mişcării Leglonare și o confirmăte deplină n 
strmcturii sale populare, ate toma! prafunda considerație 
şi înțelegere pentru Corneliu Codreanu şi Garda da Fler 
n lu oi Manlu, Pârgoriiuiva d fe i) Ssetilaia i a 
fcă inălsentabilă această atitudine de 
EA nă astăzi dupa atâția ani de suferințe 





supravlațuleşte 
ŞI de mari evenimente pi lume. Ri Aa A 
aci ii AA "nu CORA le prizonlora niclunel 


w i 
ide! preconcepute. Peranul program schematic, a niciu- 
mul sistem rigid care nn pote fi reotiticat după 
realități. Ra este. in adevar, tributara unel Idel majore, 


1 





r să indice în ordinea internă 

tatea a ta stabil di Sare zoriăteIA 
tueze ca factor al ierarhi spriji 

se sii clar ECE 7 


nită pe A or pe linia junetia- 
nală ] elitelor și a fortelor naționale 
urit 1 " runcțiunii orizontale 


ca rezultantă a voinței 
drganje cu Coroana, este condiția de stabilitate In România 
în spațiul înconjurătar. Orice alte soluții sar căuta, ar 
[] improvizații cu urmări imposibile de prevăzut şi de 
ealeulat. Dar, cum trecutul mal Indepărtat și mal recent 
a dovedit, că de situația României cu poziția e! chee la 
răspântia marilor drumuri, depinde în bună parte şi 
echiibrul Buropel. 

4. SI acum câteva cuvinte despre o problemă în Jurul 
cărela sa făcut mult caz: atitudinea rii Legionare 
faţă de problema evrească, Nu este desigur aci locul de a 
analiza prinelpiile Gărzii de Pier In materie, el numai de 
a spulbera 0 serie de inexactități privitoare la trecut 

ipcarăa, aploară ara rea venjllentă, da indlțimea 
ja sale etice, de rărpunderile sale față de Poporul 
in și de imi sa politică, pentru a trata pro- 
blema evrecască cu mițloace lejtine, ca tiolenta corporală 
sau a iegilor speciale, Corneltu Codreanu, însuși provocat 
de anumiți politicieni Ingrijorați A aid Mişcării Le- 
glonare cu lulu Maniu şi George Brătianu, a popa 
public că lema exreească înțelege să [le tratată intrun 
spirit de înaltă seriozitate, Mişcarea Lepionară a prista 
acestă probtemă prin optica resentimentelor de rasă. Serii 
legtonari, poate cel mai buni cunoscători din Europa ai 
problemei, cunoșteau prea bine calitățile intelectuale N] 
paie educație spirituală pe linia permanențelor ale 
aceatul popor milenar, pentru a le aubestima şi a le com- 
bate cu forța materială. 

Pentru Mişcarea Legionară esența probiemei nu se re- 
ducea la un aspect evrelese, ci se prezenta în general ca 
o restabilire a echilibrului politie şi economic, deplasat 
până atunci în delavoarea Poporului Român, Metoda ur- 
mată spre doasebite de acelea ale mişcărilor rasiste, era 


soncuta pn Pi ef oAat tot PoRilneaul e at da 








concurență a pi 
tă a elementelor alogene, Pe aceită enle de 
liberă intrecere, se vizau Evreii numa! în măsura în care 
Pearl 107 48 BXauAU A filia Aollor posi! romi, 
ot aşa de Pine pcezii metodă privea pe Saşi, pe Unguri 
au pe Svabi, fără ca prin aceasta să te poată vorbi de anti. 
tiu, d Pariira ag. fa mailul Garzii 
7, 0 peri le a acestor mini n ea 
Mcării îi re. Acestor naționali pă exceptie IŢI 
“se lăsa deplina folosință a pozițiilor, igate FĂ numai 
ad o tt Da 
ui In, cu LA 
se relri rin opera de tate Li] 
nare pet deopotrivă, th 
orulu! Român, după sistemul leglanar, urma 
că apară treptat conaniiolta de nol poziţii, folasină 
no! valori netructificate Intr'un spatiu Incă virgin, lar nu 
rin confisearea altor poziţii, deja existente. Dinamizarea 
ului Român pe țerenuil general al conatrucției trabuta 
deci să crească printrun procea de concura şi daci de sti. 
mulare a tuturor forțelor crealoare, tar nu de eliminare a 
unor elemente eziatente a căror indepartare din acest 





LA Hi AA ia slăbirea jeozii, ierale. 
luceri lonare era prea renllată ca sa 
creadă că Roi eu puternleul el a ential economie si 


“eu functiunea ei de tranzit, poate (1 izalată de Fura; 

[pă monopol A mpi iu 4 anilor 4 O] 
4 reei e, 

N ca în toate democratice sau nu, a ou ei 


a mentinerea Poporului Român Intr'o 
lor acaparatoare 

Ap orcanizate eco- 

unul er sau unut 


i n mi eri ph de intimi! 
le rân [i 
ara a unei Romanii Imtarită nana. 









eomeentrare și al stelelor hezagonale. Ceva mai mult 
iei re! poate ca cele ital categorii de evrei şi 
instituți 





de eseni 
Stapiicaia încă. a fost aceea întocmită de Ministrul Muncti 
de atunci Vasile lasinschi, care prevedea folosirea mini- 
mată a elementelor românești în. interprinderile comer. 
etate, indiferent de originea etnică a proprietarilor. 

Aşa dar i în A oreească, mai bine spus romă- 
nească, Miscarea Legionară se conduce cu acelaş simț al 
echilibralui, al realităților și al principiilor morale, ca și 
în celelalte probleme imi te, românești sau europene. 

5. Cât deapre intenții de violențe fizice în potriva vechei 
clase politice sau a evreilor, omuelderi sau progromuri, 
numai cei care urmăresc menținerea diviziunilor şi a ten- 
siunei interne, le pot pune în sarcina Mişcării Leglonnre 
Că In timpul Toviturii de stat a Mareșalului Antonescu 
dela 21 Ianuarie 1041, elemente iresponsabile de pe stradă 
Jără miei o legătură cu Mişcarea Legiomară și cu event- 
mentele, au abuzat ca Intodeauna în astfel de împrejurări 
și au jefuit și ucis la întâmplare evrei ca și români deoit/el, 
este foarte posibil. Că şi unele elemente izolate chiar le: 
gionare, din porniri personale indletduale Inpotriva unor 
avrel că şi inpotriva unor români, farăși este posibil. Dar 
a considera responsabilă Migearea Leglonară şi conducerea 
ei de aceste violențe Ia întâmplare, corespunde tot atăt de 
puţin realități eat 4 face întreaga evreime din June res- 
ponsabilă de asasinarea Lordului Moyne 








Astfel în toate problemele, cum s'a văzut în acest lung 

4 ic lect capitol, Mişcarea Legionară se men 

(ie 1 atitudine Potitieai și moraiă ca și în trecut, 

uânduşi Intodeguna răspunderea poziției sale, dar. res: 

pingână net ce | să pune In seimă cu desconsiderearea 
nedreaptă a realități, 








6. POLITICA EXTERNA A GARZII DE FIER 


| Aga cum în politica internă nu corespunde adevărului 
că Mişcarea Legionară ar fi fest a organizație exclustoiată 
de dominație dietatorială, tot aya în politica sa externă 
Miycarea Ledionară respinge eu cea moi legittmă mândrie 
şi demnitate Indreptățite de trecutul său glorios şi plin de 
ferițe, imarnvarea că ar A putut alieă vreoitată autonomia 
sa de acțiune În favoarea uneţ puteri afrătne 

Politica externă ca Și politica generală a Mişcării Legio. 
nare se inspiră dm prinetpiile eterne de existență și de 
conservare n tsențelor Poporului Român, cât și din năzbin. 
țale de afirmare a noblețe! acestui popor pe un blan 
șuperlor și mal lare. Pentru a păsta intactă neeată poli. 
țică majoră, n primit atâtea lovituri Garda de Fier din 
toate direcțile, chiar cele ma! nensteptate! O cât de netn- 
semnată tendință de compromis eu morala e! nr fi geutit 
Garda de Fier de multe suferințe și de multe plerărri 
dureroAse. Conduterea Mişcării Leglanare n rezistat Insă 
neclintiță De pool sale. untori în conditii ext 
grele. Horia Sima de pildă ţi în 1840 Și mar tarati 
prizonierul unor vofnte hotărâtoare, la direreția o 
ordine, fără ca vointei sale să se fi putut impune, cu toate 
presiunile, cea mal netnsemnată |eziune. 

Incă odată sa dovedit deci atunci că puterea materia! 
RR, E DIE ial In js este mal tlabA 
ea lorțele complexe ale realităţii, ascunse uneori sub 
cele ma! modesta forme. K a 

Dar en și In politica internă şi în politiea sa externă 
Misearea Leplonară nu se conduce după nlel o ldee pre- 


soneepută și nu se fixează în nielo fe rigidă Corneliu 
Codreanu spunea odată unor intim să Ar colabora şi cu 





Rusia Sovietică dacă ar fi în Poporului Romi 
Din nefericire Insă Ru!a Bovistică Incă din acele ti 

ta an definitivă, ascunsă eu indemânare 
L inel sub cele mai elegțace declarații peneveze. Această 
conduita cum puteau distinge cunoscători! nu era în fond 
decât accea n Rualei imperialiste, întărită ca valoare ape- 





rativă de forța unel idei contagioase de penetrație univer- 
sală. Mişcarea Legionară nu avea nimic apriorice inpotriva 
Rusiei, dacă se menținea in limitele sale Sud-Vestice şi 
nici chiar inpotriva comunismului pe plan de politică ex- 
ternă, dacă rămânea în cadrul regimului intern âl Rusiei 
şi nu amenința prin amestecul în politiea Internă a țărilor 
vecine, structura acestor popoare. 

Aşa, dâr Mişcarea Legionâră dovedea un spirit realist 
nelăsând, după cum se și cuvine In general, ca o poliţică 
externă să se resimtă depe urma unor infiltraţii ldeologice, 
dacă aceste intiltrații nu sunt prin ele însăşi condiții 
esențiale de realism, 

Mai puţin deci Mişcarea Leglonară ar 11 avut Opinii pre- 
concepute înpotriva puterilor occidentale, ca Franța și 
Anglia. Evident, nutrea simpatii, ca în toate părtile lumii 
chiat şi de elemente democratice, pentru Italia fascistă 
şi Germania național-socialisă, In măsură în care aceste 
regimuri lucrau pentru ridicarea popoarelor respective 
Dela această simpatie până Ia Ideea unei alianțe era însă 
o distanță neluată incă în considerare pe atunci. Dealtfel 
[ii în Mat 1936, deci nouă ani dela infințarea Mişcării 

gionare şi 17 ani dela inceputul actiune! nntionaliste 
Corneliu Codreanu, nu luase nici. O atitudine în politica 
externa prin. niciun fel de delarații publice sau private, 
lăsându-se astfel diferitelor guverne deplină libertate in 
acestă materie. 

Intre timp Însă Rusla Sovietică după o lungă perioadă 
de absență, a reapărut activă pe scena mondială. Conco- 
mitent cu verbul pacifle al exponenților sovietiei ja Socle- 
tatea Naţiunilor, deslănțula 0 formidabilă campanie de 
propagandă ce demonstra In fond o copleșitoare energie 
multiplă, politică militară economică și ideologică, Aceas- 
tă forță Mişcarea Laglonară nu a depreciatio nicldată. 
Apariția Rusiei ca factor imperialist pe linia unei tradiți 
mai techi. Panslavismul sau pe a acelei mat noi Komin- 
ternul, punea România şi Poporul Român In prima etapă 
a marului moscovit spre Occident. Maşinațiinile Repre- 
zentanțel Sovietice dela Bucureşti, conjugate cu instiga- 
țiunile ruseşti în țările vecine pentru a ațâța revendicări 
Împotriva României, cât și alte manere incadrate in teh- 
mica generală a ofensivei sovietice impotriva Europei, de. 
monstrau din plin, dacă mai era nevote, intențiile reale. 
Gondulta Rusiei Sovietice era In concordanță cu dubla ei 
viziune misionată, națională şi ideologică revoluționată, Ja 
sare conducătorii sovetic! nu aveab, desigur. să renunțe 
de dragul confirmării unei atitudini aparente de bune T- 
tenții pacifice şi a unei frazeologii sentimentale şi uma- 
nitare fără răspundere. Sitimția Rominet apărea astfel eu 





atât mal amenințată cu cât această conduită sovietică 


invalida optimismul vădit de comandă al conducătorilor 
politicel externe a României în relațiue cu Rusia, fondat 
numai ES deliniţia agresorului, pe bonomia Dlui Litwinove 
şi pe libațiunile trimisului Ostrowak! cu uni! miniştri ba- 
sarabeni ai guvernului din București, Nicio garanpie zubs. 
tanțială — nici de ordin structural, ca de pildă indrumarea 
obiectivelor. Rustei spre alte direcții de tungă durată, miei 
de ordin defensiv ca o olanță cu o mare putere militară 
dispusă să adopte ca principal obectiv apărarea comună 
inpotriva unei agresiuni dela Rasărit — mu întărea de 
nicderi securitatea României. Dinpottivă, curente intare: 
sate măreau confuzia în interior cu exagerarea revizion!s- 
mulul maghiar adică amenințarea din partea unul popor 
de B miloane de locuitori, trecând complet sub tăcere pri 
meldla unul imperiu colosal de 180 de milioane de api- 
tatori! 

In fața acestei duble primejdii, internă şi externi, Mig- 
carea Leglonară nu mi putea continva atitudinea de re- 
zervă in politica externă fără a lipel dela cele mal ele- 
mentare datorii față de Poporul Român, Conducerea Miș- 
cării a examinat atunci cu toată rigoarea și cu tot sângele 
rece datele problemei, inainte de A pronunță un cuvânt 
In materie. Din acest serupulos examen rezultau mai multe 
şi serloase îngrijorări pentru soarta Paporulvi Român. 

In primul rând sistemul de nianțe al Române! do 
dea o funcțiune tota) defectuoasă. ÎMica Ințelrgare” se 
demonstrase o ficțiune, menținută IA suprafață numa! de 
talentul lui Nicolae Titulescu, de dexteritatea D-lui Eduard 
Beneş și de proptelele Puterilor Occidentale în practică 





“insă nm valora nimie, fiecare dintre componenți având 


mese de npărat ÎN alte direcții şi nedorină flecare să 

JeA cu marea putere ce! părea mal interesantă: pen: 
PERI o slovacia Rusa Sovietică, pentru Juposlavia Ger: 
pentru România italia, Aducerea aproape cu for. 

a Ipelui-Regent Paul In Conferința Micel înţeleteri 
del ui alin MA! 1190, dovedea, dela descompune, 
rea DEAttieă a sistemului, Dar măi grav Incă, principal! 
stalp al NDIalor, Romaniei PX, Inchease acum 4 
pact de ai ie cu Sovietele. ce reducea mult în fond din 
valoarea tonpențitor cu România și Potonia. Faptul că sem: 
natarul pactului, Di-Laval, era un republican de dreapta 
și că Primul Ministru britanie, care proclamase public 
interesul Angliei pentru Franța cu Jalmoasa formulă a 








Sa, 


/rontietetor britanice pe Rhin era însuși Serul Perttautut 
Conservator, dovedea cât se poate de concludent 

două mari puteri Occidentale în deplin acord intre ele și 
cu aprobarea întegrală a claselor lor politice, se 

pe calea unzi colaborari întime cu Rusia Sovietică. 

tă colaborare nu era posibilă decăt cu aceplarea punctului 
de vedere minimal sovietic, care viza fără indoială şi Ro- 
mânia. lar 0 consolidare n acestei colaborări printe'o altan- 
ță avută în vedere, desigur, în evoluţia situației curoptene, 
ar fi cerut cel puțin aceleași condiții din partea Rusie ca 
în 1014-1016, adică in oltimă analiză, printre altele, su- 
bordonarea „ interetelor  Raminiel. haterestlor,. aseatei 

anţe. 

Pactul de amiciție franco-zovietic cu consimțământul ta- 
cit al Marei Britanii slăbea deci considerabil securitatea 
României la Est și prin urmare şi poziția ei În general 
față de vecini și de celelalte puteri. Se mat adăuga la toa- 
te acestea şi evoluţia intemă din Franța, care aluneca tot 
ma! mult spre stânga, astfel ca, după victorie Frontului 
Popular la Paris, să nu se mal poată pune mari speranțe 
in rezistența Franţei față de pretenţiile Ruslel ca preţ al 
unei cooperări. 

Concluzia Ja care a ajuns conducerea Mișcării Legionare 
era cel puţin indoiala față de voința Puterilor Occidentale 
de n se opune Rusie! cu eficacitate. Totuşi cea dintâi de- 
clarație de politică externă, o circulară către loglonari din 
30 Mal 1836, nu a avut caracter pubile lar Corneliu CO- 
DREANU s'a mărginit la o atitudine moderată. Corneliu 
CODREANU nu a impins concluzia pănă la propunerea 
unei mutațiuni de alianță în politica extarnă a Românie. 

Această concluale Corneliu CODREANU n'a propus'o nici 
6 luni ma! târziu, intrun documant mult mal important 
destinat de data aceasta pubileității: Memoriul din 5 Noem- 
brie 1836 adresat Regelui, oamenilor politiei și Tării. In 
acest document redactat în termeni virili, se, înregistrează 
numai 0 și mal mare Indoială faţă de orientarea externă 
a României, Indolală crescută de pa urma izbucnirii răs- 
bolulul civil din Spania fața de care Puterile Occidentale 
adoptaseră a atitudine de pârtinire a frontului popular 
din Madrid, în dauna miscări! creştine a lul Franco, sus- 
ținută astfel numai de puterile Axel. Omul profund, rell- 
sioa care era Corneliu CODREANU, respinpea din toate 
puterile sufletului său violențele marxismului, mondial 
acum confirmate de realitate, reprezentat de Bripăaile In- 
ternaționale ale lui Lister şi Campesino Inpotriva Crucii 
şi a ordinei creştine a Europei, Puterile care se pronun 
țau in favoarea aceatel ordine, inlaneau astfel de la alne 
o apropiere de poziția Miscării Legionare. Tobuşi Cornellu 
Codreanu nu se pronunță nic de data aceaită explicit In 
favoarea une! răsturnări de alianțe. ci sa mărginește nu: 
maj să recomande sustragerea pollicel externe de sub 
influențele oculte şi abținerea dela provocări la adresa 
Ttattei 

Abia un an mai târziu, după 16 luni dela Inceputul rălz- 
bolului din Spania, la 30 Noembrle 1937, Corneliu CODREA- 
NU In o atitudine definitivă în politica externă, In favoa- 
rea Axei, La această hotărâre Corneliu CODREANU nu a 
aluns nic! prin negocleri nici prin. promisiuni. niei măcar 
prin vreun conțact cu reprezentanți al Axel, Oricat ar pă- 
rea de curios și de inadmisibil in tehnica mai curentă a 
politici externa, Corneliu CODREANU nu a atut nietoda- 
tă legături cu Axa, Rareori câte un ziarist s'au preun cu: 
rio din Italia sau Germania, mult mai rar decăt din alte 

ări ca de pildă din Franța, veneau să-l vadă la Cara 
(/rias* căsa mai mult, 1n urma. unul rkportaj nu tocmai 
ezact asupra miscării, deși foarte elogios dintr un star per: 
man, Corneliu CODREANU a interzis pe termen de 6 luni 
accetul oricărui vizitator din aceca fară în preaima Miţ: 
cărit Legionare. Un contact Insă de ordin politie autoriza 

1 constant. nt a existat niclodată între. Axă şi Corneliu 

JREANU, Acest precedent n fost ponte o defielență de 
pe urma cărela sau resimțit mal trzlu în practică Fapor: 
torile cu Axa şi In general tehnica relAllunilar, exlerlore 
a Miscării Legionare. intotdeauna foarte susceptibile, și 
rezervată In. materie. Dar şi ee sot inisă, „Sornallu (60 

a proclamat primatul ținutei morale, 

DREANU a procastial mal ratinate ar aduce mat multe 
“i Miscării Legionare În Opor- 
In concret, convingerea ri j 
variata unei altanțe cu Axa, a fost rezultatul unel evo- 
1uţii foarte lente de pe urma observârii minuțioae Arta: 
itățitor europeene, iar nu al precipitării unei atitudini 
premeditate, 

Dealtrel climatul general al Puropel AUrMAARĂ d Ha 
n apeelal față de conduita uneia din Puterile Occidentale» 
n speță Franţa, Pactal Zugealacel cu Talia, desele schim; 
vărt dă vialte Intre conducătorii Germaniei și al Poloniei, 

ile Mare! Britanii cu Axa, evoluția, politici 
TORI botuul din Span SA și tara inter de po 
urma Rretelor aproai ră întrerupere din Franţa, izola 
mtro bună misură politie regimului d front popular din 
Franța de realităţile europe ultatele vizitei dela sfâr- 























—u 






e ARE RaRe rată melancolică se 
la Praga, încât DI. Delbos, poa- 
a Guvernului Prinelptlui Paul, 
ţa dela ad. 
rând Româna, nu se mai 
ă apărața de vtstemul politie In centrul căruia 
5 pica, pe fra 17 aPaicala Tonca mite garanții 
ea eră ei mi 
de securitate şi de apărare a ordinei europeene, 
Alo, dar, principiul alianțelor în concepția irgeioii La 


„E 
k- EI 


are s'a născut din stări reale de pe teren, 
afinități seu ri fdeatagice. Acest principiu impune 
mai intăiu o clasare a primejdiilor pentru anla în 
ordinea importanța! sau urgenței şi ca o strictă consecin- 
tă alianța eu aceea putere cate efectiv poate ajuta ime- 
diat România Inpotriva celei mai importante primejăii în 
ordine de precădere, 
In concret, pentru România tendițele imperialiste din- 
spre Vest suni mai puțin primejdioase decât acelea din- 
re Fit. Imperialismul vestic pentru a ajunge la mările 
bere și ja pozițiile dominante ale Continentului. nu tre- 
bule să treacă peste România. Chiar dacă în ultimă ann- 
1iză ar tinde să se udânceazeă În stepele Intinne ale Ratu- 
Iul, rialiămul vestic se ponte mulțumi cu o România 
neostilă care să nu-l amenințe flancul Sud-Estie. Imperia- 
Ismuil din direcție estică, dinpotrivă, este o primejdie nl- 
mieltoare pentru România și Poporul Român. Primul pis 
apte a mare caldă și spre poziții dominante, ca Strâmtorile 
de pildă, trece peăle corpul României, Intre două impe- 
vialismme deci Vestie pi Estic, România va trebui să se su- 
pună. dramalieelor el condiții geo-politiee și Intr'un spirit 
strict pealtat peste oricare alte considerente, să aleagă pri- 
Ei zi mai mică, cea mai puțin amenințătoare: aceta 
a Vestulu 
Aşa dar atât timp cât Rusia, Sovietică su Tariată. va 
nutri tendințe pepe In Europa, România este pa pra- 
gul unei primejdii de moarte, Desigur, nici conaiderațiuni 
sentimentale, rile! demenatraţile de cummințanie amieală ale 
României, nici rldieolul pretextulul de amenințare din par- 
tea României a securității colosului rusesc, n'ar putea opri 
Rusia dela exerutaren unui program de AMA de vata 
portii, Cine concepe dominațin Oceanelor și n lumii 
porneste In acțiune nu se mal Impledieh de scâncelile 
poatelor din cale. Brperiența tatorieă a dovedit că nu este 
Apa o Ințelegere cu o Ruale pornită in marg spre Ocet- 
dent, Postul Ministru de Erterne român DI. Gafencu, rele- 
vă cu bună dreptate că de cale ori puterile occtdentale au 
căutat un acord cu o Rusle în astenstune asupra delimi- 
tărilor zonelor de infiuență. de atâtea ori a urmat o ame. 
nintare a echiifbrului europeean 
Dacă nu este deci posibilă o Inţelogere a unei Românii 
pacilice cu o Rusie, imperialistă, nu-i mai ine Rom 
niei decât să se resemneze la apărare pentru n supraviațal, 
Pentru aceste rațiuni deci. Mişearea Laglonară se alla 
“ră România de primejdia primor- 


Ilia spic Ba d deci at Minti 
re In leci numi a inta apă: 
ELE inpotriva primejdie mortale dela Bahr sa altat 


eu 
Dacă „in, REAL Tevett)stări sârelău, aparări! tnpotrira 
1 presiuni din Eat şi-ar îl luato Puterile Occidentale. 
Lepglonară — cum a tăspuna Intuși Corneliu CO- 
Mntrebării unul cunoscut st francez, Der 
d de Jouvenel, întrun interview In “Grinpole 
după declarația de politica externă In 


SI ia Solara incă enial In poi 
j rinelpiu n politica externă n 
ii tomate "este Manieăltătea României dea de. 
"Veni un Instrument ai Imperiallmului vreunei puteri can: 
„Wnentale. Garda de Fier E 9 alăturat, desmur, cu fermitate 
xel, Nu a ințeles însă o clipă să tranaforme România 
agent ale une ordine intemeiate pr imperia- 
Cum am apus ma! aus, între două ameninţări Ro- 
i ara Ja riguare suporta mal bine imperialiamul 
dar nul poate încurala de bună vole. 
altfel eroarea majoră a Axel care n condus-o la des 
i toemal în Vl de politica sa Inară 
re ij ro ordine nouă de echilibru 
y e expileă, bpdiuota de slăbire a mi 
papulare, blocarea elor apre putere şi Inlocuirea 
mâl toate tările eu formațiuni limprovizate. Astfel 
pactului anti.Kotnintarn în Decembrie 1041, 


vip e tăiați i SA de Le ai, LA 


















































tre aceste mișcări lare Garda de Fler era de de. 
nu cea mal originară. cea maj puternică, ma! autonomă 
rezistentă. ru toate aceste motive, după ce 

irea câştigată, Aza mu a dorit şi nu a sprijinit 

victoria i de Fier in România. Acțiunea 

dela 3-6 brie 1940, care a urmărit Indepărtarea. Re- 
“Carol 1] pentru a opri descompunerea moralului în- 

tar ma cucerirea puterii In atat, s'a Jăcut pe cont 
propriu, fără ştirea, fără concursul și mai ales fără rola 


ai târaii constituirea regimului de diarhie nu- 
mi majienali , reprezentanții Axei la Bucureşti au 
căutat prin toate mițioacele să consolideze poziția Mareșa- 
el ea Il Taina A0 geaca a Mlycării Legiota. 
re. In executarea acestei politici Comandantul Gărzii de 
Fier și Vice- inte ai Consiliului de Miniştri, Horla 
Sima, a fost invitat la Berlin în luna Ianuarie impreună 
cu Jul Antonescu. Pentru a evita o neințelegere 
chiar la Inaugucarea unei alianțe, de pe urma unul reluz 
Ja o eventuală cerere de subordonare a unor Interese ma- 
Jore ce era poate de prevăzut, Horia Sima cu toată do- 
Tința, de-a, vedea pe Canoelarul Hitler, a renunțat În vl- 
alta dela Berlin. Asfel Horia Sima este singurul conducă. 
tor politie europeean care a declinat vreodată o invitaţie 
ta Canetlarul Hitler în culmea puterii, pentru motive de 
demnitate și de păstrare a autonomiei intereselor. Poporu- 
lut Român, 

Dar conduita Azei a fost clară cu ocazia loviturii de Stat 
a Mareşatul Antonescu dela 21 Ianuarie 1941. Armata per- 
mană a primit ordin să susțină pe Mareșal, in timp de 

zătieu, șă  suoearcă apărarea! promițând In 
numele Mareşalului Antonescu inlăturarea oricăror riscu- 
ri in caz da cedare benevolă a pozițiilor de rezistență. Bi- 
zult pe acest cunânt, Horia Sima a ordanat Incetarea re- 
zintenței febucnită dela sine, ca o reacțiune spontană a 
unei viguroase lovită prin surprindere. Cuvântul 
Mareșalului anlmescu pi al girantului nu a fost respectat 
şi arestârile au pornit cu 6 furie Incă mat mare ca în 
1938. Indeosebi Horia Sima și Sefii legtonari erau urmăriți 
cu disperară ca să Îi se pregătească soarta lui Corneliu 
CODREANU şi a Statului său Major. 

Reprezentanții Regimului au invitat atunci in Germa- 
mia pe Horla Sima și alte personalități sub motivul că 
după ce pastunile se vor potoli să se poată intoarce In st- 
guranjă odată ce neimeisatrile blat vizipii. Ajuhți pe te- 
ritoriul german, după câteva săptămâni de primire ami. 
ală, Horia Sima și înue personalităţi, eu toată calitatea 
or de paspeți, au primit domieuiu obligatoriu tn timp ce 
arti tipic mal IP au mad au ph Mortar efigia 
11 la întâmplare din Tară, au fost internaţi Jără deo; 
fa Rostock întrun, lagăr da muncă. 

Din momentul deținerii lui Hotin Simi se-deslănțule în 
TATĂ şi în străinătate o formidabilă campanie de calom. 
NI! prin care se pune in sarcina Mişcării Leglonare şi a 
Iul Horia Sima toate intamiile imaninabne: Punctul tul. 
minant este atina In alua de 22 Junie 1041. Inceputul cam. 
paniei contra Rusiei. când Cancelarul Hiiler în pertoană 
In lunga sa expunere a cauzelor răzbntului, enumeră prin- 
tre manoperele sovietice și evenimentele dela 2N Ianuarte 
puse In sarcina Gărzii de Fier, presumaă_ astfel de con. 
pență cu Rusia Sovietică! Nici lui Horih Sima, plasat de 
svonuri oflelale ea refugiat la Monecva ni Mișcării Le- 
plonara inlânțultă de un alstem ee represtuna neanalat 
încă, nu II se dădea posibilitaten si se apere, Nu le mal 
rămânea în apărare decât forța realității și do! — tot le: 
alanari risipiţi prin alte orase ale Ruropel; cara so expună 

Politiea Axel se Indepărta astfel din ce in ea mal muit 
de realităţi. Pe măsură ee victoriile militara apte mal 
sirălueite, acținnile politlee daveneaii mai palide. în our 
sul anilor 1941 și 1942 exponenții Migeării Legionare Man 
străduit din toata puterile că arate diteriților reprezentanți 
al Axe! Primeldin unei politiei neglilente și fletive pentr 
cursul general al răsbolulul. Un răzhol esta un îotar cu 
dublu piston. unu! politie Al altul militar și nu sar putea 
apune care cate ma! imporlant. Nu se poate lenora acțiu- 
nen politică sub pretextul precăderii militare, Vietorii mi. 
Mitare fAră efecte politice sau mal văzut şi chiar în cazul 
Germane). Victorii politie In cursul unul războl an. ApEOM- 
pe intodeauna consecințe militare. Războiul modarn se 
poattă în primul rând pe plan politic internațional și ae 
ducătoarea, Ideologie universală a adversarului trebuie să 
se opune deci pe plan tot internațional Ideea forta pe 
care sta Axa la originea răabolului: adică atăpâniren de 
către fiecare popor a propriului său deatin, De acenată 
ideea-forță Axa nu se putea indepăria fără primejdia pier: 
derii râzolului Coneluzia finală era ani: indepărtarea [le 
tiunilor din toate țările reala bule, iberțătii politice a 
popoarelor acolo unde mişcările popilare sint capabile să 
o asigure şi reconalituirea unei ine de echilibru eură- 
pan, LA MORE acetiea ar pumentații nu se refuza un efect 
i Al și salgurâti de viitor, dar fară alte consecințe 











re 








SI cum era de prvăzut, soarta armelor sa întors din 
toamna anului 1942, fără insă ca şi condulta politica a Axel 
să se schimbe, Dinpotrivă, cu motivarea situatiei militare, 
Guvernul German era dispus să inrăutățeaseă şi mal mult 
regimul politie, 

In fața acestei paralizii a reflexelor politice, Horia Sima 
sa hotărât să intreprindă un alt gest de mare curaj şi 
demnitate şi anume părăsirea cu orice rise a Germaniei. 
pentru a atrage atenția și altor factori asupra situației 
disperate la care va ajunge Europa dacă nu se revine Ia 
o politică realistă. “Am sosit ca un strigăt de alarma” 
previne Horia Sima în seris pe Mussolini, dupăce Ia pleta- 
rea din Germania lăsase pentru a (| comunicată Cance- 
larului Hitler, a scrisoare prin care expunea pe larg, cu 
cea mai mare claritate, erorile politice! germane, calea pe 
care trebuele să se revină şi scadența fatală Ja care se va 
alunge dacă se perseverează In aceleași erori 

Reuşita plecări! lui Horla Sima a produs o mare impresie 
asupra conducerii permane. Cum sa aflat mal târziu în 
tot acel interval. Himmler ăvea până la 10 conversații te- 
lefonice zilnic cw Ambasada Germană din Roma, pentru 
a se interesa de meriul cercetărilor în căutarea Iul Horia 
Sima și a raporta apol Cancelarului Hitler, Din nefericire 
însă In Germania nu sa înteles sensul politic nl plecării 
Jul Horia Sima. S'a luat in considerație numa! plerderea 
din Taţ a unei importante forțe politice, fără să se ţină 
seamă de ce-ar putea folosi Comunitatea de pe urma 
Mbertății ei, Dinpotrivă, pelja urmărită cu disperare era 
prinderea din nou a acestul captiv prea autonom. SI în 
adevăr, printrun concură de împrejurări, Horla Sima a 
fost sechestrat din nou În Germania, de data nceasta in 
chip absolut, la Orantenburg. In rând cu el au fost inter- 
aţi toți leţlozari Tarata, eu Locotenentul-Comandant 
al Mişcării Legionare, Vasile Tasinschi, în lagărele de con: 
centrare dela Dachiu şi Buchenwald. O cortină grea de 
fler n căzut astfel peste existența lor, despre care nu s'a 
mai ştiut nimic timp de 20 de Iun! 

Dar dacă în Germania gestul ui Horia Sima a avut un 
efect contrar, în Italia direct sau indirect, a avut urmări 
pozitive, Mussolini şi noul Sub-Secretar de Stat Ia Aface- 
rile Străine DI. Bastianini, au arătat mai mult interes 
pentru curentale populare și Intaresele națiunilor europe: 
ne ca mil inainte, De această Ințelegere a necesității de 
revenire a unul echilibru european, sau resimțit Tapor- 
turile cu partenerul din Axă, atât în cursul vizitei D-lui 
von Ribbentrop În Roma in Martie 1943, cât și la Ințăini: 
ten eu Hitler In Salzburg din luna Aprille, In aceste ultime 
convorbiri că partener Egal în Axă, Mussolini a Intercenit 

—emereir-in sensul une! estimări realiste a Buropel și in 
favoarea restabilirii în deplină independență, printre al 
Vele. 8 Belglei. Olandei, Chic și Poloniei, Deasemenea 
DI Bastlanial a ştiut să impună un nau elinat politice 
externe a Ttaliti, care ar fi nttas după sine poate o reci: 
ficare a conduitei Inttegel Axe, Dispariția Italel din com 
ponenta Axel ea factor important, a Tâsat insă Germania 
liberă să continue metada de până Atunci în direcția 
Europei, 

Am menţionat tonte acestea episoade in relațiile Axel 
cu Mişcarea Leklonară nu ca o plângere sau recriminare 
inpotriva el, sati pentru n folosi aceste violențe ca un alfbi 
Dar aceste intâmplâri sunt de un mare interes în fixarea 
intereselor politice la care nu se poate renunța, spulberâni 
o sere de interpratări interesate și stabilind Adevărol 
luminas; 

n, Miscarea Legionară şi-a păstrat autonomia. cu toate 
presiunile și demnitatea, cu toate suferinţele. 

pb. Luandu j toate răspunderite marale, Mijcarea Le: 











tanara Inlănțuită da o, represiune Jără precedent, atăt 
polite degtatalio, !. Poliienese, cat și corporal, tn toate 
inchisorile Romăntel şt lagărele de concentrare ale Get 
matei, Oranlenburg, Dachau, Buchewald, nu, poate fi fă: 
cută din cauză de absenlă, nlei material. nici politic, nici 
jurtaic, părtaşe la retpopsăbrltatea regimului de dictatura 
militară şi potilistă a Mareşalului Antonescu, cara a pri: 
gonit'a, nici în guvernarea internă, nici în politica de rdabot 
şi externă 
e... Mişcarea Lagionară a depus toate sfarțările pentru a 
contribui la readucerea: Arei pe linia echilibrului conti. 
“mental 
pita revela aceste precizări cu atât mai mult eu 
LA de neințelea care leau dat potigiula m'au abătut 
eu nimic linia de politică externă a Gărzii de Fier, Migea: 
ren Uaglonară consecventă cu poziția ei, a păstrat acenși 
atițudine cu toate amârăelunile și cu toate vexnțiunile, 
Dealtfel nic! nu era posibilă o altă conduită, Rezistența 
la Rășărit bine rău, mult puțin, era reprezentată numai 
de Axă. Tonte celelajte puteri europeenie şi extra-europene, 
mari şi miei, alunecaseră inspre un alstem de cedare con- 
Unu fată de prtențiunile sovietice, combinând fÂră nicio 
compensație vizibilă toate forţele politice și militare pentru 
a dărăma şi acestă nitimă fortăreață anți-Invazionistă 






spre Est. Mişcarea Leglonară aşa dar, Ina 
sistem de apărare ma! bun spre nu 
tive oricât de justificate chiar din pun 
să adaupe, resentimentele el la greutăţile sistemului exis- 
tent Oricât de mult slăbise acest sistem, tot era mal bun 
decât un șid. j 

4, Pentru aceste motive Mişcarea Legionară nu a găsit 
justițicat, cu toate condițiile militare contrarii, schimbarea 
de 180 de grade a României la 23 August 1944 și nici sfor- 
tarea Aliajilor tn acest sens. 

De pe urma intoarcerii de poziții a României, ca şi a 
Bulgarisi și a Finlandei nu profitau Aliații decât In cine 
şlie ce candiții necunoscute, neclare și aleatorii. In schimb 
Sovietele beneficiau direct și imediat de prăbușirea unui 
Jront de importanța Carpaţilor ce in mod. fatal aducea 
după sine In stăpânirea Sovietelor Centrul şi Sud-Estul 
Europei cu Balcanii, adică intreaga Europa Ceniro-Orien- 
tală. Poziţia Sovietelor se intarea aste) considerabil prin 
aceste gajuri de mare potențial politic, militar şi economie 
şi cu o asezare geografică de o importantă decialvă stra: 
tegică și politică. 

Dar admițând chiar că din calcul, Sovietele ar admite 
să-și retragă mai târziu armatele din aceste reghini, retra: 
gerea miar ezecuta'o decât după ce forțele militare ar fi 
inlocuite de garanții zigure de pe urma, descompunerii 
structurale și istorice a popoarelor respective decapitate, 
tăsate In rătăcire, [ără nici o direcție proprie, ca apoi să 
fie supuse sub conducerea unor elemente alogene și a unor 
metode coercitive impuse dela Moscova 

Acesta rezultate, atăpâniren Sovletelor peste Românii 
şi Sud-Estul eurapecan ca o avantgardă a ocupării Europei 
Creştine și Iatorice, erau tocmal ceace Migrarea Leglonară 
temuse mal mult. Impledicarea acestor rezultate era însăți 
cauza pentru care n luptat Garda de Fier peste 20 de anl. 
Era insăși rațiunea ei de existență pe plan extern. 

Aşa dar când Horia Sima a fost eliberat la 24 August 
— răsunătoare dar tristă victorie politică ce confirmă 
intocmai previziunile din anii din urmă — Mișcarea Leflo- 
nară nu putea aproba conduita Guvernului dela Bucuresti, 
Mişearea Legtonară a intrat dec! din nou în luptă pentni 
n combațe pe cât era posibil, efectele ocupaţiei savletice. 

Desi atitudinea Gărzii de Fier era fără echivoc ca Inta- 
aeauna, totuși Horla Sima a amânat instituirea efectivă 
a unul Guvern, așteptând desfășurarea evenimentelor 
Când însă prestunea Soyletelor sn aceentuat pănă la In- 
tervențin directă a Comisarului Wischinaki pentru deafin= 
tarea oricăror urne de Independență, Iorla Sima n conati- 

tult. Guvernul Nalonal pentru a preelza fără sovălre 
poziția reală a Poporului Român, 

5. Politica externă a Guvernului Naţional se fixa astfel 
1 iceaşi atitudine lineară ca și a Miscării Legionare în 
trecut 

Din principiul neintervenții benevole a României în 
tendințele imperialiste ale unor mari puteri, derivă. cum 
ar putea rezulta din acestă expunere un alt prinelplu 
fundamental, cel mal important si ma! obieetiv: echilibrul 
cantinental. Behiltbrul european. este starea politică pene: 
rală care convine. fireste mai bine intereselor Românei, 
care garantează eziatența statelor mițlocii și mict şi în 
cara se integrează mat fuat spiritualitatea Miscarii Legio- 
nare, România cu poalția ei chea, eu potențialul el politic 
şi econotnie. cu Armatele ei și căile de comunicatie, cu 
puterea a de infivență In Europa Centrală și Sud-Eatică, 
cate un, factor de primă importanță pentru stabilirea unui 
ijibru continental. Importanța decisivă n acestui factor 
dovedit în cursul acestui război mondial atât lături 
de Axă cât şi în evenimentele dela 23 August 1044, când 
aepinsarea de poziții a României a atras după sine prăbu: 
irea intregului sistem politic și militar de apărare a 
sermaniei Și A determinat un pas major spre desnodă- 
mântui fina). Cine 19 alătură aşa dar Acest înetor. contre: 
Joază efectiv călle de pătrundere În adâneu) Eutopel ai 
chelile do dominație a ei. După cum se mânuieşte poslția 
României, se contribuie la stabilirea sau dărâmarea echi- 
librului european, Gine tinde spre ruptura aecâtul echilibru, 
fatal urmăreşte desfințatea sau, cel pițin slăbiren Romă- 
nici. St invers, politica da echilibru european. aro mevale 
În primul rând de o Românie întreagă puternică şt inde- 


In urmărirea acestei politiei de echilibru, Mişcarea 
aglonară şi-a dat A sistemul Axei 
reprezentat în urmă numai de Germania nu mal este 














invazie a Europei dinspre Răsărit. Acrat 
deci lărgit astfel ca odată cu Germania 











cu Ungaria și Bulgarie 
î sectii Că mean intenţii, ta 
mari şi mal apropiate său mal In 
Mişcarea Legionară Îşi conservă asttel in ultimă analiză 
intacte. cele trei principii de politică axternă, demonstrate 
în această expunere: 


1, Contractarea alianțelor după ordinea de precădere 
faţă de importanța și urgenţa primejdiilor. 
EL jediearea României de a deveni un Instrument 
n! imperialismului vreuna! puteri continentale 
II Alinierea intodeauna alături de sistemul politie de 
garanție reală a echilibrului european, 
ul acestor trei principii de [Mică externă 
Pi Leplanare credem că este una din conaljlae caen. 
le pentruca 


omânta oată în, ini /urețiunea 
O a date n DC unu cpu Pena ce 


tate. 


D, CONCLUZII PE MARGINEA SUBIECTULUI 


Am Incerent să arătăm In acestă expunere ce eate Garda 
de Fler şi ce nu este, ce A fâcut și ce nu a făcut, ce răspun- 
der) fl În cu Hotărâre şi ee rârounderi declină ca neapar 
inânău-i, Dacă em reuşit sau nu, o va arăta viitorul. Tn 
orlee ear realitățile muverane vor Ibut! să completeze 
lipsurile, Dar în ceată încercare de tur de orizont, mal 
mult din ce n'am apus că neintrână în subiect decât din 
ce um apus, rezultă o reniitate sumbră şi dezolantă 

Un. aforism deopâtrivă atințifie și filozofie pretinde ca 
natura are oroare de vid Acest aforin se AplIră și în 
politică. Ai politica are oroare. de pld, Prin capitularea 

Rp 


TAR condilii! n Germanii wa căsen! 
"tn liman 1 trecut, peăbnai 
mi la pri rea sia! 
celor 7 Mari Puteri scăzuse la foni 4 
orlor dă memiora, "Aetată Mtuaţie soba a 
“splendida” "e 











a obili 





dul 
Tisat de Germania cete amenințat să fe 
prăvâlirea conplomeratului 
Pra ae Ea 
, ne! forțe etropene 
ta opune iarEroP ale Tera aare 
Oceldentale di nu vor să aan. 














Ci mute astfel inrăși frontierele măcar temporar și 
le de pe Rhin pe a linle ee duce dela M, ei 
e.g e dela Marea Neagri 


bl acesta pentru n avea o taloare şi n oferi o 
mu ponte 1! elaborat numal în eabinetale îndr- 
de sua AD Ob, economistilor, posta. 
„Ai expăriilor, Calea mceasta urmată In Versalies și 
te imprejurimi ale Parisului, și mal târziu pe Rivieră 
nile lacului Lamb, ru oferă un precedent de 

tunel chiar Incă, Neuilly. Bevre_ Geneva sau 
Doi: MB It de departe de Strâmtori, de 
] RU hiene ea Dumbarten 

Yi leste_ De acolo. de 

mai de departe dela San Francisco, 
E ca Înzesitahil cuprins în 
nță, decât ca un continent rea] ru- 
fluvii disputate, cu frontiere lWeloase, 
de influență măsurate, cu 
retina nau e mile: 
a! tându-ae pe 
intată pe o eale și moi 
CIA Vant Pate nevole 

















gti ai 

justiția să producă efec! 

scurte şi puţine. ca intervenții 

urma tribunalelor speciale rezulta mai decât 

dreptate Nu pot îi Ari pe banca acuzatii milioane de 
ani 





oameni in. nenumăra! de judecată. Si mai primej- 
dloază decât coalitia pasiunii, este coaliția fricii Milioane 
de oameni simțindu-se amenințați, vor Afârși prin a -şi uni 
spalmele Intra reacțiune comună şi odată reuniți, Iși vor 
dA seama ce forță reprezintă dar pentruca războlul 
mandlal să nu degenereze în multiple războale clvile. este 
timpul ea opera: pozitivă să albă precădere Asupra paslu: 
nilor. 

Climatul pentru pacificarea Europei poate [1 grăbit de 
calmul şi simțul realist al conducătorilor. responsabili 
Condițiile generale indică oarecum calea, Ă 

Faza exterlorizării totalitare cu mulțimile delirante sub 
balcon În adorația anul singur om ca a unul demiurg, cu 
uniforme, selipiicare, parade şi fanfare, dealgur n trecut 
Un elelu din istoria Europei s'a ineheeat. Europa obosită 
de shuclumul bitimilor ani, tinde acum, spre o nită fază, 
mal temperată, care retine toate, esenfele. Eroarea ordinei 
totalitare era neglijarea unor valori permanente rezultate 
din experiența democraţiei. Evoluţia regimului republican 
din Italia părea că va coreeta această eroare. Acum însă 
nu trebuie ropetață aceaşi eroare în sens invers, adică n 
aelul de aplicare a principiilor Iertare să se exaetreze 
detaliile, desconalderându-se esențialul și experienţa unu! 
sfert de vene. 

Esenţa demperației în perspectiva europeană nu este o 
problemă de procedură electorală, e! respectul ființe! uma- 
ne încadrată În erathia intereselor comunității şi a voinței 
şi a voinței naționale. Aşa dar faza nauă în cate pare că 
Întră Europa cate de o subataniță comunitară, ca o ainteză 
a realităților rezultate din toate experiențele ultimului 
rac. Volare cregiine, rcapeclu,pereoanţi umane, primatui 
com! emanciparea muncii de orice tutelA ezplota: 
foare, prineiptul, proprietăti. rulraglul popular, dreptatea 
ioetală Intărirea speeilicului etnle, incurajarea conservării 
speclei, Ibertatea neviciată de Opinie, sunt permananțe ce 
se impun dela sine În organizarea intereselor popoarelor 
Into soligarilate organica. din care să rezulte a ordine 
mană europeană durabilă. Niclo tealitate nu poate 1! Iantă 
de o parte Dela inalta spiritualitate ereștină pâna In 
mterialiămul mieilor colectivități periferiee, dela Sfântul 
Beaun până Ia elanurila din muntii Albaniei, tonte forțele 
rebulese unite pentru n restabili o ordine continentală 
mal puțin nefertelta, 

Ai In eoneret, Puterile Occidentale instaurate de dtano: 
dământul războlulni mondial In calitatea de custode A! 
Europe, trebue să debuteze printro zevată a situației şi 
un inventar al forțelor rămase, Rezultatul nu cate prea 
îmeurajant. De pe urma războlului n'a mal rămas ln pi 
ctore decăt o nligură mare putere în. BI mari pu- 
tari nu se pot improviza dela o zi Ja alta. Rusia Bovletieă 
rămâne aşa dar singura mare putere d Continent, ma! 
atentă și mat ofensivă ca plelodată. Un echilibru canti 
mental Însă nu se poate stabili eu o singură mare putere 
In fața unei eonstetați de state singure, mie! și mijlocii 
Astfel se ridică In orizont în fata tendințelor unei ordine 
naturale și perpeetita unei ordine forțate a Europei, In ul 
timă Mnstânță deci. ordinea europeană ponte fi stabilită 
său de Rusto, adică de dominația aceătel alneure mari 
puteri rămas TAră de rival continental, sau de un echilibru 
european în polriva voinței Rusiei Sovietice. Un compre- 
mis în acestă problemă nu este posibil și ar prelungi ago- 
nia Furopei. O politică de echilibru impreună cu Ruata nu 
este realizabilă decât dacă Rusta își schimbă din rădăcini 
concepția politică asupra ordinei internaționale, Bomne 
în acestă direcție nu sunt și ar fi greu de admis ca Sovie 
tele din eonsiderațiuni mntimentale sau abitracte, să 
abandoneze benexol pozițiile ocupate până acum cu sa- 
erifieii ai să renunța la prolectele lor In plină desvoltare, 
favorizate de ocazii atât de rare! Un enmpromis deci cu 
Baviotele animate de starea de apirit ofensivă în plin salt 
de acum, ar echivala în fond Eu 8 recunoaştere a dreptului 
de dominație Întregii Europe; realizarea 

miar mai rămâne decat a cheă- 











iune mp. 
“Dar atunel acel punet Insesizabil de topire In cangtința. 


INTEROGATORIUL D-lui PENESCU a 





IN PROCESUL MANIU 


Prea: Sa fle introdus acuzatul Penescu, Ați ascultat Jec- 
tura actului de acuzare și l-ati avut în mâini? 

Acuz: Da, Dle Preş. 

Preş: Am formulât 0 serie de Intrebări și va trebui să 
ne spuneţi tot celace ştiţi. Mal întâi, cate au fost funcțiile 
ce aj avut In partidul naț-ţâr? 

Acuz: Am fost secretat genera! al partidului, de Ia ince- 
putul anului 1045, 

Preş: Care au fost funcțiile ce ați avut în Stat? 

acuz: Am fost secretar general în ministerul de interne 
îm 1098 și de trei ori deputat 

Preş: Im! pare că aţi fost şi altăceva. 

Nu Du am fost miniitru în 1044; ministru de in- 








Puteţi să ne spuneţi care a tost orlentarea politi- 
tidului naț-țar, după 23 Aug. 109447 Dar Vă rog să 
intrun mi neludent. 

necesar să vă oxpile în câteva cu- 
artidului naț-țăr, pentru ea să 
aş timp anumite circumatanțe 











Dic RIS 
POZITIA POLITICA A GARZII DE FIER 


arelor europene față de Invazia dela Est ar fi depăşit 
PopAri turnare totală de eoncepți ar urma aceste! topiri. 
PI Oaveranța In ordinea de până atunel ar părea o ficțlu 
ne inutilă și ordinea cea nouă a Estului ca orice Idee vic 








taricasă ar apare ca o realitate Stăpânitoare. Poparele 
europene sar inclina docile și ar primi ordinea Estului 
ca 0. fatalitate superioară, orânduiță de forțe Indescilra- 


Fieea or ar aplica atunci axioma amintită odată 

AU eo) nd în istorie un eveniment devine fatal 
este mai bine să se realizeze cu no! decât fâră noi. 
î mat rău, inpotriva noastră”, Cen de-a trei ROTN, Mi 
-lova. 1maginată de vizionari, ar fi realizată asticl și In 
jocul Capitollulul sar ridica Kremlinul, după cum Komin 

înlocui Vaticanul 
i ani de acum Ai Europei, Puterile, Occidentale, re 
păseac_deci în fața tregicel dileme a salvării sau abando 
Făril Buropel. DL Churchill are dreptate. Speranțele lu 
mii solidare cu nle Europei, se concentrează, acum, spre 
insula britanică şi aliatului ei american. Acolo se decide 
soarta nu numai a unii Continent, dar a unei lumi și a 
ei ctoiltzaţii. 

eh irârea va întârzia însă prea mult şi va dovedi 
slăbieluni, gavăiri sau un interes mal slab decât pretinde 
nivelul problemelor de acum. atinci eate probabil ca Ruro: 
pa să se indepârțeze de ceace se Intelepea odinioară prin 
Oetdent, pentru todeau 





u 




















.. 

Aceste concluzii pe marginea aubectului nu sunt Inspi: 
sate nic din vederile unul sinpur partia, nic! de interesele 
UnVl Aingut popor, ia căutat să se urmărească evoluția 
stărilor de mpirit coltetive cât mal atent posibil şi con- 
Tiuziile ză rezulte cât mal exacte, pe €ât ingădule obser 
varea ealităților, numa! dela diatanță 

nr o dublă coneluzie este bigură: popontele profund 
sdrunelnate după afârșitul acestu! război aspiră cn orice 
Dreb la un echilibru durabil și reconstrucția Furopel este 
PT pară grea, de mare curaj și de vastă râspundere În 
torleă. 








mau prera 





me e tut zei 


arata cară vtr vesti Pier ati te pret îm văl 





Ssnara curete rien re Bursa 


ude ra a 






era dna, 
a 


[E Iti 
seat ri 


188) MIHAIL ENESCU 
Consilier de Lepaţiune 
Secretar General al Ministerului 
Mor Străine 
dorsal General al României in Germania 


artidului naț-țăr;, pe această linie, dacă nu de ostilitate, 
To Inceput, Ma jr: PE, A Tezeroa rață de, partidele mun: 
citoreşti și de Unlunea sovietică, veți înțelege bine că par: 
vidul, neăvănă un organism statutar pentru a-l determina 
această politică și având în fruntea sa pe dl Maniu ca 
şet cu depline puteri, nu putea face alteeva decât să ur- 
Îneze iinia fizată de âI Maniu. EI a continuat, în virtutea 
inerție, să urmeze actastă linie până acuma. Vă şol ară- 
ta mal departe, rolul autorităților statutare. La ministe- 
mul de interne, eu nu am putut nici să numesc pre/eoții 
așa cum rolam eu, pentrued d! Maniu nu mi-a permii-o; 

Preş: Care era cauza aceste! stări de )ueruri; Cine im- 
prima această orientare? 

Acuz: Atunel a fost constituită delegaţia permanentă a 
partidului naț-țăr,, prin cooptări. Din delegația alensă in 
1937, nu mai rămâneau decât 3 anu 4 membri, Iată OrIgI- 
nea principalelor probleme politice. DI Maniu adueta aces: 
ve probleme: înnintea delegației permanente. Principalele 
probleme discutate în consiliul de miniştri, erab aduse 
inaintea delegaţiei permanente, DI Maniu le cerea miniș: 
trilor să aibă o atitudine dârză In anumite 
să vă dau un singur exemplu ci 

la. Partidul elaborase un pi 











e cea 0 politică ce ge SEMĂNA CU A SA. 
are LR o Putea să rac portretul alui Maniu But 
merbase pertoane în Ş 
nu. Celnee este caracteristie In el, e 
surăzator și cu mânuţi. FI nu dă cu 











fe anente și a 
E m tuAnentĂ, de această responsabilitate 
mată de SEX partial, a -A4 

ca. imp) 
mouteare,, Pr eenata "IMelalA cunoscuță de toată lumea şi 
nu dle altă politică despre care 
A” FI tremuit să te inceapă 
când tin. membru al partidul 


mtrat în guvern. Orl, €e, 
ei 
“Tinea în mână 6 bucată de hirtie, 


controla. Am 





rare putea să fle realizat în acest el, 
Păi, [osti “e a imprimaţi orientarea justă, dvt. care 


Acu 
dea: Relori 
”, etil dacă convinperile 


nceatal orfentâri palițica? 
Acuz: Fate evident că această alelă, inot, g, ţa 


Moi sunat e maniieitec, Dol potartaasa în ui 
rul parti! a multima de otemente cu cara no! 2 
sem net a continnență atunci. Neam văzut oxaltaji 
de elemente ce Jăceau e proc din soeletatea pe eare 


- 20 








tă ocțtune era. apt de re 
E Ea eee mite 
re re politice prezentau 


Ape fai de dembert 
AM bu accanta din experia 
a arte ile mele A actors 

interne, a fost de a incepe opera de democratizare a 











parte cele patru parti 
mernul. Nu am reuşit so fac-eu nu am ocupat dealtfel 
at foarte in acest post —, In speelal pentrucă noi 
continuu in gazete comunicate, nând 





ut HH comise. In acest seetar 
deasemeni moi am fost polarizatorii tuturor nemulțumiți- 
lar. DI Maniu făcea prestuni insistente ca să se publice 
acente comunicate și le impusca delegației permanente și 
biroului, unde dealttel ele treceau fără să intălnească niet 
cea mai miră obiecte, scopul său fiind ezoct acela de a 
atrage aceste elemente spre partid. 

Preg: AVI putea să ne spuneți care au fost acrate ele- 
mente impins de către neuratul Maniu 'a direcția Tine- 
retului naț-tăr? ? 

Aeua: Dle prog, di Maniu a numit ma! întâ! Ia ditecția 
“Tineretului partidului nat-țăr., pe prof. Gerota. în 1045 
Abol a numit pe dl Viga Agustin, care n'n putut să rămă- 
nă mult timp, si am avut surpriza de a vedea amestecândi- 
se în direcția Tineretului, elemente care aparținusera Găr 
ii de Fire 

Preş: AȚI putea să ne îndlenti câteva nume? 

Acuz: Am fost informat în acest an. în Alunul Paştitar. 
A permanentă a Tineretului universitar. din 
sedință. Am fost la acrastă, sedintă 4 
t-o și am ținut un discurs studentilor în 
cu nu admite 














pri a Indoetrine , Am 
4 a biroului și am arătat divi Mantude acord cu 
“Mihalache care susținea punctul meu da vedere:că eu nu 
pot tolern această situație. DI Maniu era foarte ocupat 
si nu mi sa comunicat nici o decizie până la 1-120. 

sau tre) zile ma! târziu primit din partea dlui 
“Bărhus, pe care || propusese ca martor al care era pre- 
pr “Tineretului universitar, o adresă prin care mi se 








cunoseut că e! are Inereftera în di Veţeleanu și cet: 
i și că, prin urmare, nu-l schimbă. In ultimul timp eu 
pierdut controlul Tineretului. Am vărut că Tineretul 
palatul iu tocmai din căta Aetatei spiritualități —, 
0 direcție pe care eu mo puleam aproba, pentrucă ea mi 
eri cu apirițul doctrinei st ideologiei noastre. Am 
luat parte ln o sedintă a secției muneitoresti și mi-am dat 
„seama personal de ce se pelrecea acolo. Am tăcut să apară 
a [i zi un comunicat in ziarul “Dreptatea”, ear 
interziceam reuniunile la Club a secției muneitoreşti 
truca această mâsură să nu albă un caracter unilateral, 
m Interzis toate reuniunile la Club ale acestor organizații 
auxiliare. Ei sau Is ge informeze pe Maniu. După aceanta, 
le şi scoala de cadre au continuat. Iată pentruce 


ui 7 
[A u membri al Gărzii dn Fier, printre el? 
Acta: O parte dintre e! întrețincau doar relaţii cu “gar- 

d A ur Aţi ip fi fie jar LI PU mare 
ceişti ta epoca în care 

lohară era ind activitate Erau tineri 










p urmărea Maniu. impinpând aceste 
inten tineretului dun? pro iagăei 


20 — £ 


Poem amalia 


























na driata, ptliaa) An at direcție, | 

itatea Tineretului, activitatea muncit 
acela pe care eu cunosc mal LA decât Taz celelalte, 
tivitatea secţiei militare, apar asi alt aspect. Bu 
n'am Ințeles motivul care aceste 
elemente, Di Maniu vedea în iz te le de 
ali acea a 


a face, in momentul voit. o 
legalității 

Pre: Nu credeţi că scoala de cadre care a fost creată şi 
aprobată, urmărea exact acest scop! 

Acuz: Astăzi pot să Ințeleg ma! bine scopul său şi ţin 
seama de faptul că di Maniu n'a reacționat In opunerea 
mea și că directia şcolii de endre a rămas icelași 

Preg: AȚI putea să ne spuneţi În ce scop a creat Iuliu 
Maniu ztua. organizație muncitorească a partidului naţ. 
țăr. 

Aciia: Aceasta organizație a fost creată In 1934 In timpul 
aceretariătalu! dlui Ghiţă Pop. 

Prey: Ce elemente au fost promovate în această organi- 
ziţle? 

Aeua: Ea a fost creată de Ile Lazăr şi această organi- 
zaţie muncitorească a funcționat în 1944 amestecată în 
oarecare măsură cu organizația Transilvănenilor din ca- 
pitală. Când eu am devenit secretar general şi am inceput 
să mă ocup cu reorganizarea partidului, conform Statu- 
vului din 1035, pentrucă partidul nu mal activase de atâţia 
ani, am cerut În cursul une! şedinţe a delegației perma- 
nente, să lau măsuri In legătură cu acest sector, adică în 
legătoră eu organizația mineltorească. DI Ille Lazăr a fost 
numit preşedinte al. acestei organizaţii pa toată Țara. Am 
imțeles că organizația muncilorească era destinată sa atra- 

clasa muncitorească spre partidul nat .-țăr,, incertând În 
acest fel să spargă unitatea clasei muncitoreşti, grupată 
în partidele muncitoreşti, Bate incontistabi! ch acest 
ohieettu era, dacă nu imposibil, cel puțin foarte greu de 
atins şi dim această cauză, [eg e pia moastră nu reușea 
să atragă la ea decat pe cei daji afară, din care cea mat 
mare parte mu se putea incadra în mișcarea sindicala 
cetace a imprimat organizației noastre muncitoreşti un 
aspeca pestriț şi lipsit de unitate, Din această cauză am 
intervenit ca să se interzică activitatea sa, cel puțin în ca- 
deul Clubului, DI Qcoroceanu și după e! prof, Veniamin şi o 
comisie interimară au incercat să organizeze acest sector 
pe antreprise. Este incontestahii că activitatea membrilor 
acestul club naț-țăr, era clandestină. 

Prey: Ce elomente au fost promovate la direcţie? 

Acuz: Printre cel pe care |! cunosc, toți sunt elemente de 
proveniență legionară ea di Lambru, dl Berean și alții 

Prey: Continuăm VA rog să-mi răspundeți pentruce 
Bocşa Mâlin n'a fost indepărtat de la direcția presei 

Acuz: Eu am cerut că să fie indepărtat Die preș, biroul 
presei dirijat de di Berdle! şi instalat in propria sa casă, 
sa mutat la un moment dat, ca urmare a unei dispoziții 
date de di Maniu, In Club Alei Iși fac apariţia, în calitate 
de angajați la acest birou de presă, dnii Bocșa Mâlin și 
Boldeanu. Puțin timp după acela am fost informat că, In 
cele două camere rezervate acesta! birou, au loc intrevederi 
intre elemente care nu aparțin partidului și care lucrează 
pe alt plan, Atune! ignoram aceste lucruri, Pe de altă parte 
am fost informat că d! Bocșa MAlin constituie dovare per 
sonale privind pe oamenii politei ai partidului şi at opo 
ziției. dosare care au fost acuma găsite. Aflu Insfârait că 
mesei birou „de Dridă „Inaigăat în Clubul Bartldulul se 
transformase Intr'un fel de centru da informaţii foarte 
bizar, Am convocat comisia presei şi am cerut Înlocuirea 
lui Bocşa Mâlin. Serdiei, care dirija acest birou de presă, 
Ghiţă Pop. Mihieacu şi Aurei Dobrescu, San opus și n'am 
reușit. Puțin timp după acela, văd figurând in procesul 
“Sarmisegeluza” un oarecare domn Sârbu dacă nu MĂ 
Inge) care, după informațiile ce primisen, fracventa clubul 
Dau Clubului ordinul de a pereheziţiona prin 
toate camerele şi, spre desagreabila mea surpriză, să găsese 
în biroul de preiă formulare cu antetul “Sarmisegetuza” 

































alte note din care releşea activitatea comună a lui Bocșa 
Îi Dorada și-ar acăstul avba. 

Preş: Dar ştiţi că acest Sârbu trăsese In multiplicatorul 
partidului o cantitate de material? 

Acuz: Da, da, da. Am aflat-o ma! târziu, ŞI atunci Bocșa 
Mălin şi Boldeanu au dispărut. 

Preş: Stiţi la ce epocă şi în ce circumstanțe, Maniu a 
schimbat de atitudine față de Grigore Gafencu? 

Acuz: Da, cunosc foarte bine aceste circunstanțe, DI Ma- 
niu era contra lul Grigori Gatencu din cauza atitudinii lui 
față de regele Carol. Di Maniu a primit intro zi o scrisoare 
pe care ne-a arătat-o în cursul unel şedinţe de birou — cred 
că era în primăvara lui 105 — prin care Gafencu | relata 
întrevederile pe care le avusese cu cercurile politice din 
Londra și din Paris şi din care anumite pasagii arătau 
conversațiile pe care di Gatencu le avusese cu Churchill 
ȘI interesul pe care l-ar avea Anglia la menținerea unei 
poziţii de prioritate In Sud-Estul Europei și, în specsial, în 
România, DL Gafencu spunea că a văzul pe di Churchill 
impresionat de exposeul pe care LI făcuse şi că acesta Îl 
recomandase să vadă deasemeni pe şefii laburişti celace 
dealtfel a şi făcut. DI Gafencu vorbea deasemeni de ezce- 
Tentele relații pe care di Tilea le avea la Londra şi de servi- 
clile pe care ar putea să le aducă dul Maniu. Același 
scrisoarea a fost primită şi de d! Dinu Brătianu, cu două 
cărți scrise de di Gafencu una asupra preliminăriilor 
răsbolului din Est şi alta al cărei titlu nu mi-l amintesc, 
cărți cure afirmau o atitudine antisovietică, Aceasta a 
determinat deasemeni schimbarea de atitudine a dlui 
Maniu faţă de di Gafencu. Pentru aceasta, spre mijlocul 
sau sfarșitul lunii Mal, di Maniu mia chemat la el şi m'a 
rugat să-l aduc lucrările executate de comisia mixtă libe- 
ralo-național-țărănistă, cu ocazia Conferinței de pace. La 
începutul lui 1040— cred că era în Martie — cele două 
partide au luat decizia de a aduna material, făcând apel, 
în acest scop, la elementele cele mai competente ale parti- 
delor sau În afară de ele, DI Maniu a trimis acest material, 
ignor pe ce cale, dlul Gafencu, DI Maniu a spus cu această 
ocazie: am căpătat convingerea că putem să-l utilizăm pe 
Gafencu și l:am trimis acest material la mijlocul lui 
mal 1040, 

În Iulle 1040 am fost In Sinaia la di Maniu care Jocula 
încasa dlui dr. Jovin să l-am găait dictând dlui Coposu 
nişte instrucțiuni. N'am Intrebat despre ce era vorba, Când 
am intrat in cameră el a incetat să dicteze și nu mi-a dat să 
Citesc acea hârtie. Am aflat în timpul anchetei că era 
vorba de instrucțiuni trimise dlui Gafencu privitoare la 





G poitudinea ce trebula să adopte la Conferinţa păcii prie 
— 


nii din străinatate al dlui Maniu. Vreau să vă rog dle 
preş. să-mi permiteţi să fac o afirmație pe care sper ză 0. 
probez în mod clar În cursul acestui proces; oricât Ar Prea 
de neverosimilă: secretarul general al partidului onora 
complet acțiunea întreprinsă de di Maniu în strătnătate 
ca și celelalte acțiuni ale dsale. Din toată acţiunea dusă 
de di Maniu In străinătate, secretarul general nu cunoştea 
decât scrisorile pe care ni le citea la birou, Au fost așa de 

uține serisorile de acest pen că am putut să le rrțin pe 
fonta şi aă Me Indle în declarațiile mele. Dar erau scrisori 
Mipalte de interes. Am citat de exemplu, 0 serlsnare trimisă 
de di Gafencu di Maniu, după Conferinţa de pace — ea 
a două pagini, In care di Gafencu spunea că avea 
să.4 trimită un raport detaliat asupra modului In care 
amieii dlui Maniu se comportaseră cu această ocazie 

D! Maniu nu mi-a dat să citesc acest raport, Am citit o 
scrisoare a dlui Cretzlanu serisă pe bordul “Aquitaniei”, 
1 cate Î4 prezinta salutăriie sale dlui Maniu, Apol o seri: 
Mata a IP Niculescu. uzeşti, erisă Ia sfăraltul lui Martie 
1047, o scrisoare plină de generalități, un adevărat articol 
de Jurnal. Acestea sunt singurele documente de care am 
Tual cunoștință. de când suni secretar general al partidului 
Am primit și eu din partea dlui Maniu cele două cărți ale 
dlui Gafencu şi, ataşat lor, un documint foarte interesant 
asupra reparațiilor. I-am citit şi am rămas surprins de 

Ați materialului Informativ de cre dispusrae al Ga- 

fencu. Aceasta m'a determinat să-l spun dlui Maniu: în 
ce mod a reuşit di Gafencu să fie așa de informat, cu 
toate că no) nu l-am trimis nimic? Maniu mică răspuns: 
] n Inat aceate informaţii în cereurile Conferinței de pace, 
am aflat că acele Informaţii Îi fuseseră furnizate de 
culescu- Buzesti 
; Cum sn petrecut ascensiunea Iul Niculeacu- Buzești, 
d? 














DI Niculescu Bureşti a devenit cunoscut în partid 
duj Si Aug. ŞI nu în partid, el mal degrabă printre getii 
partidului Ari auzit pentru prima dată de numele tul. 
cAnd AL Miha! Popovic! mi-a povesuit Inainte de 23 AuF. 
că asistate ja d! Ştirbey la o intrevedere la care LU făcuse 
npariția Şi di Niculescu-Bureşti şi că dealtfel Îl displăcuse 
din cauză tupeului lui Eu l-am cunoscut când era ministri 
de externe. Când paruldul a trecut în opoziție, mi-am dat 
seama că rolul diul Nieulescu-Buzesti alături, de Maniu, 
devenea În flecare 2) mal mare Eu n'am știut că Niculescu- 











Buzești Ă 

am citit in “Dreptatea” din 3 luile un 
discurs la Arad său in comitetul executiv, nu-mi amintese 
precis. Am intrebat pe di Mantu când fusese ales dl Bu. 
zești In comitet, având In vedere că ştiam că el voia să In 
cuvântul și să facă observații asupra raportului meu. 
DI Maniu a fost surprins de Intrebarea mea, EI a vrut să-l 
introducă in delegația permanentă în Sept, 1045. Mara 
opus spunând: oricât de excepțiorială ar [1 personalitatea 
dlui Buzești, nu se poate trece peste oamenii care au 

Tondat acest partid şi care au avut un rol important în 

viaţă Iul. EI n'a insistat, dar puţin timp după acela, am 

aflat că di Niculescu-Buzești părăsea Țara. Intimit dlut 

Maniu, mi-au explicat această ascensiune fulgerătoare 

prin faptul că di. Maniu avea o Incredere excepțională în 

cultura și caracterul dlui Niculescu-Buzeşti. pe citind 

aceste documente datorite inițiativei dlui Niculescu- Buzești 

sau redactate cu colaborarea să preponderentă, imi dau 
seama că el iubea conspirația şi gândesc că alel trebuie 
căutat motivul afectiunii dlui Maniu pentru el. Este eyl: 

dent, în orice caz, că di Maniu avea o incredere fără 

margini în di Buzești şi că se incredea mal mult în ei 
decât in secretarul general al partidului, mai mult decât 
in vicepreședintele partidului care se gasește In acest 
moment în boză şi mai! mult decât în di Mihai Poporiei, 
care nu este aici. 

Preş: Puteţi să ne spuneți care a fost atitudinea acuza: 
toiul Maniu în chestiunea tmporirit de certele tin Statele 
ni 

Acuz: Dle preș,, o atitudine pe care noi an desaprobat-a 
cu toții, Intro zi, în timpul unei şedinţe a biroului - di 
Maniu era atunci la Sibiu — d! Mihalache mia informat 
că dl Dinu Brătianu a conceput proiectul unei scrisori 
de mulțumire pentru ajutorul pe care ni-i dăduse și pentru 
acela pe care ni-l promisese și €l ne propusese să semnâm 
această scrisoare. S'a hotârit să-l informăm pe di Maniu. 
Două sau trei zile rani târziu, di Mihai Popoyiel mi-a adus 
copia une! serilsori adresate de d! Maniu dlui Dinu Bră- 
tianu În care el ii explica pentruce nu era de acord să se 
aducă mulțumiri americanilor pentru acest ajutor. Era, 
spunea el, penirucă americanii acordaseră. acest ajutor 
fără săi facă să depindă de anumite schimbări in celace 
priveşte atitudinea politică internă a guvernului. Noi am 
fost surprinşi și nu am aprobat gestul dlui Maniu, Când si 
intora di Maniu In Bucureşti, am asistat, din Intâmplare, 
spre mijlocul lunii Martie, la o Intrevedăre intre el şi 

Berry, DI Maniu a inceput prin al explica motivul 
vizite! sate. DI Berry l-a întrerupt și Ta Intrebat “care 
este opinia sa asupra ajutorului american ? 1 ge părea 
normal să inceapă prin mulțumiri pentru colace ni se 
dăduse gratuit sau cu plată DI Maniu a răspuns: “Da, vă 
mulţumeac, dar ar fi fost proterabil să se oblige în acelas 
timp guvernul la execuția anumilor condiții in, sehimbul 
acestui ajutor, căel altfel, opinia publică ÎL va interpreta 
ca o favoare pe care dvs ați acordat-o guvernului”, fata 
acțiunea dlui Maniu, 

Preş: VA reamintiţi desordinile de 1n 8 Nov ? Acum, când 
aceste fapte aparțin demult trecutului, Ați putea să ne 
spuneți cum și cu e scop nu toat organizate? 

Acua: Am declarat atunci că manilestația de la 8 Nov, 
era o manifestaţie la care partidul fusese Invitat să parul: 
clpe, fără să fie inițiatorul. Așa se prezentau lucrurile 
ature! și de bună credință am făcut această declarație dlui 
malor care a condus ancheta. Dar astăzi, evenimentele de 
1a 8 Nov. imi apar sub o altă lumină. Mi-am dat seama ch 
In inceput, inițiativa:e adevărat-nu aparținea partidului 
naț.tăre dăr organizația capitale fusese invitată să se 
ralleze âltei inițiative şi că aceat eveniment făcea parte 
dintr'o intreagă politică destinată să menţină in interiorul 
Țării a stare de spirit ostilă regimului, 

Preş: Puteyi să ne spuneţi cum, prin mijlocirea cul şi in 
ce conălții se realiza legătura intre partidul naț.-ţăr, adică 
între direcția za și reprezentanţii anglo-ameticani de la 


d 3 
1 era, membru al partiăolul, decț 1n și în care 
că ţi 








not? 

Acus: Dle preş,, cu am, considerat totdeauna pe d) Ser: 
adi n interact al alui Maniu pentru limba engleză, atun 
ci când aceata din urmă făcea vizițe reprezentanților 
anglo-american. Eu știam că de flecate dată dl Maniu, 
când avea de prezentat chestiuni importante Ani lo-amuri: 
canilor, se ducea să-l vadă partanal, asistat di Ser! iri 
Câteodată di Maniu se intrevedea Cu anglo-americanii (ră 
e] acasă şi atunce! avea că interpret pe ui E 

; Sti că in primăvara aceasta d Maniu a În 
o 08 fr) E-uri răsturna prin violență regimul [A 
mocratie din România, campanie care are o strânsă lepă- 
tură cu tot celace sa discutat alei? 


: ima parte a Intero- 
acuz: V'am sa că la noa, In 4 si (veragate- 





PA me de ! mintaterul de interne conținutul memo 
randumului ca, A acel al minutei unei discuții care au avut 
foc între Niculescu: Buzești şt Yeprezentanții anglo-ameri 
19%i. Aceasta și a declarație î dul Btireea sunt singurele 


"i 



















tară pei dacă ori 
PCA ar fi trebuit în orice caz să fiu 
înformat In ce măsură se organiza ac! iunea militară pe 
. Am primit într'o zi vizita unul colonel de la Tulcea. 
mi-a spus că este președintele stețel roiltare de ln 
“Taleea. Am Intrebat atunci pe Negrei: “Cum e posibil să 
eziste o organizație militară la Tulcea, [ără ca eu să ştiu? 
Negre! mi-a răspuns: Intrebaţi pe d! Maniu. Eu ştiu nu- 
că sunt tele organizației militare a capitalei 
și că vreau jeni să devin președintele organizaţiei 


a-ti pe toată Țară, Cred că era vorba de o concuren- 
e! 





alei nu se pin pune că el angajează partidul insuşi şi 
acolo o secție care a fost Insărcinată să se 





pri 
mit 

Acua: E vorba de nota Acheson, 

Preş: Ce conţinea? 

Acuz: Permiteţi-mi să vă reamintesc pentru a se înțe- 
lege chestiunea, că am fost intro 3i cu di Maniu Ja dl Ber- 
y. DI Serdiei a scalt mai târziu. DI Maniu a întrebat pe 
d care ar fi opinla guvernului ameriean dacă par- 
dul naț-țăr, ar itrepriizae o agitație cu seopul de n 
râsturni jerry n răspuna că va intreba 

a Inceputul Iu 





pereti sfâtuiți pe di Maniu să nu Intreprindă agitaţii 
mentul nefiind oj 





Eram Incredințat că era vorba de o abilitate a dlui 
Mani nttu a părea ma! puternic! decăt eram, în ochii 


Preş: Cum vă explicaţi această nată americană? 


Acuz: Die „dacă dl Maniu a pârtielpat În acțiunea 
aefEt: tata osia în memoranduna și în minută, dacă a 
avut cu di Berry aceste întrevei Oct, 1046, al că 
ni-a fost prezentat de către dl anchetator Na cur 
RN au 3 de n se informa la 


ash 
n) acolo formarea unul guvern în pică 
Fie i ni cei, sere 
acțiune proiectată de di Maniu 


Preş: Să trecem acum la la privitoare la inceren: 
dvs aa trece clandestin frontiera, Recunoaşteți că aţi 
3 partea acuzatului Maniu dispoziția de a pără- 


Rt ast poet 


: Cu ce mijloace trebula să zu 
ai DI Maniu Imi spusese că 





ia La 18 zoule 
A na ocazie. 
E tura a 
am găsit 
Am în- 
a să se in- 
cu această 
; bine ce 
a 
zi la dl Ma- 
în tate, eu, 
Soţia mea se intor- 
curând. Ei |; AED 
şi în acelaş avion, Am 
plecat pentru a Îl arestat la Tămădău. ci 
organi 


ju că în celace vă priveşte era vorba de a vă salva pielea. 


care este părera dvs. acuma când aţi putut să vă dați sea- 
ma de ansamblul afacerii? 

Acuz: Am răspuns la această întrebare IA inceput, innin- 
ve de a fi aflat celelalte lucruri pe care le Ignorasem. Nu 
mi-am imaginat nici un singur moment că d Mihalache 
pleacă în străinătate fără un scop precis. Eram în Julie 
ia Sinaia când di Maniu dicta instrucțiuni dlui Gafencu. 
DI Buzești a scsit atunci aducând o scrisoare a Iul Cret- 
zlanu şi i-a reproșat dlui Maniu de a Ji dat dlui Gafencu 
prea mari puteri şi de a [i nemulțumit ast/el pe Cretztanu. 
Ştiam că existau intre el neințelegeri şi că nu colabora: 
seră decât cu mare greutate la Conferința de Ja Paris 
Ştiam că d! Maniu face eforturi pentru a-l pune de acord. 
Decând Buzești plecase și cl, erau în străinătate 3 foști 
miniştri de externe: Galencu, Vişolanu şi Buzești și doi 
ambasadori: Tilea şi Cretzlanu. Erau prea numeroși pen- 
tru a se înțelege, veniți toți din același Țară şi fiind toți 
personalități care aveau excelente relaţii în străinătate. 
Trebuia ca cineva să stabilească accastă unire intre el. 
Eu nu puteam Ji persoana indicată pentru accasta mistune 
EI aparțineau generației lor și ambasadori inaintea mea. 
Această personalitate nu putea fi decât Mihalache şi așa 
vedeam eu plecarea lul Mihalsehe ea necesară activității 
celor care se găseau în străinătate 

Preş: Cine trebula să mal plece, în afară de dvs și de 
Mihalache? 

Acuz: Carandino, Ile Lazăr, soția mea, adusă aproape 
cu forța şi soția lui Carandino. 

Preş: Acuma când cunoaştem tratativele duse de d! NI: 
enlescu-Buzeşti cu agenţii araericani. instalarea în străi- 
nătațe de personalități ca Buzești-Vişolanu și Intrevederi: 
le Iul cu Harry, cărula Îl cere să sprijine formarea Unui 
guvern in străinătate, vă întrebăm care era scopul ple- 
cării acestui srp şi dacă această plecare nu avea o strân- 
să legătură cu formarea acestul guvern? 

Acuz: Eu nu vreau nici să apăr, nici să acuz pe di Ma- 
nlu; dar este evident că documentul Berry care poate fi 
opus afirmațiilor dlui Maniu, vorbeşte de Intenția lui de 
a erea în străinătate un organ având caracter de guvern 
sau comitet. Aceasta in Oct. 1046, 

Procurorul: O Bingură intrebare: şi-aminteşte acuzatul 
dacă acuzatul Maniu a exprimat în cursul intrevederii 
care a avut-o cu el, dorința de a răsturna guvernul prin 
violenţă? 

Acuz: Am spus acum câteva minute, că di Maniu sa 
servit de aceste cenvinte: “Partidul se va prăbuşi dacă 
această situație continuă, eu sunt forţat de a provoca 
taţii pentru a răsturna guvernul”. N'aşi putea să apiin 
dacă a utilizat cuvântul violență, dar nu cred că mint 
alirmând că idea era acela a unei acțiuni viguroase, chiar 
violentă. 

Procut: Incă 0 intrebare: ncuzatul să ne spună În care 
moment precis partidul naț-ţăr. a Inceput să primească 
în sânul său un număr crescând de elemente aşa zise di 
namice? 

Acua: Acest proces de atracție, de polarizare în Jurhi 
nostru a elementelor de care vorbiți, este anterio chiar Iul 
23 August. 

Procur: AV putea să ne vorbiță, In calitatea dva de se- 
cretar general, dacă nu, în special în Sept. și Oct. 1940, 
aceăl „ eliminate din câmpul muncii, ca nefiind 

fe, militarii în retragere şi legionarii, au 
început să a/lulască şi să fle atraşi spre partid? 

Acuz: Aşi putea să răspund Ja această intrebare, nu că 





















TRANSHUMANTA META 











Mi-a fost Alta vină 
Sădităn ŞI fără 
Suflet «Veto» 
Moartea, Ca să mor... 
Din clipa'n Ca servitor. 
Care E. 
M'am născut Aşa 
ŞI am purtat-o In cartea sfântă, 
Ca pe-o Să fiu 
Tară Doar slugă 
Ca un imens La «Ciocoi» 
Pietroi Indiferent 
De moară. La ce «Ciocoin 
O jur! Pentrucă 
Copil Am avut 
Adolescent Ghinionul, 
Matur. Să văd «Lumina» 
Ș Intre «Goiw 
Indiferent 
De vioaie Ce fel de «Goia 
Mi-au făcut-o Dacă 
Sa fie 
imita stia 
tristă, J 
x A In disperare 
jonartiată, Către cer, 
otet Catre «Mistera 
IN tbipariu Ca indurarea 
Imbătrânită, Sa o cer; 
DAS Privirea mea 
Slută Căzu 
Şi sinistră. Pe secoli..., 
n crrer up Pe turci, 
Pentru o vină Pe cruci, 
Ce n'o port, Pe fum 
De a mă fi ŞI foc... 
Născut In ochi 
Ce sint Mi s'a 
Și nu Zvânit 
«Ales» Cu praf 
Pe acest Armata 
Pământ, Intreagă 
Cât am trăit De gealaţi 
Și am muncit, M'a singerat 
Am fost supus Ca pe o vită, 
La carantină M'au injunghiat, 
De cel de «Sus» In timp ca 
De uStințin! Gloata 
Ce fel de «Sfinţi»? MA privea, 
ŞI târă nicio Smintită, 


INTEROGATORIUL 


ar [1 existat abundență de membri și că, după epoca ale- 
rilor, secțiile care NA aaa mal mult acest elemente, 
că Tineretul, secţia muncitorească, ete. deveniseră mai 
sendente și activitatea lor nu putea Ji controlată de- 
cutate de secretariatul general. 
ca: Poaţe acuzatul să ne răspundă dacă A doua 
pli drului Lupu a fost cauzată de desacordurile intre 
el şi ju pe chestia orlentării partidului, și. mat ales, 
țin. să se precizeze aceat punct, pe chestia metodelor, de 
mână forte întrebuințate de preş, partidului națejăr:d 
Acuz: Această intrebare conține implicit un răspuns: 
arul Lupu a plecat din cauza divergenţelor fundamentale 
ce existau între el și dl Maniu, din punctul de vedere Al 
politicii fEREFRIE 4. partidului şi In acelaş timp din cauza 
metodei întrebuințată pentru a imprima această politică 
partidului. 








Să 


de Omero C. ORASIANU 





Mută Pe-o veşnicie., 
ŞI netoată Gealaţii 
Simţeam Strânşi 
Cum trupul In jurul meu 
Mi se fringe Şi ințeleşi 
Sub Mi-au tăbârât 
Neindurătoarea Cu cismen dă 
Roată, Căci Cerul 
„d E 
Şi aşa Pentru u«aleșin,.., 
Printre M'orbirăn ochi 
Dureri cumplite Delinitiv 
Prin ochi'n vineţiţi Şi'n creer 
De palme, Imi striviră 

iz, Crunt, 
In Tudor Un ultim gând; 
Tancu.. Căci eu ştiam 
In Codreanu, Că Cerul nui 
In toți Al nimânui 
Acei Chiar decă-s 
Ce a lor Unii care vor, 
Singe Ca în deplină 
Străbuna glie Proprietate, 
Neamu-i plinge Să fie numai 


Cerul lor, 


Şi migrațiunea 








Mea bizară 

Va continua 

Acelaş rit 

De «Inceput» 

Şi de uSfârsito 

La Infinit .! 

La fel Milenare... 
Ca şi intâta Sunt fluture 
Oară, Şi-al vieţii, care 
Căci Se'ntruchipă 
Geto-Dacii 1n toţi 

N'au nurit Martirii 

ŞI nici Acestui 

Nu au de gind Neam 

SA moară! De mindrii 
In blesteme Daci, 

ŞI în sudalme Ce odihnesc 
Priveam Sub câmpi 
In crincena De maci... 
Urgie In Horia 

Un colţ Cloşca 

Da cer şi 

Albastru Crişan. 

Ce părăseam. In Căpitan. 





Apăr: Dosarul pune în evidență pe It. col, Stătescu, 
U urm ar Ii Tarta de un element Important Este acuza» 
| în măsură să răspundă dacă 1 cunoaște? 
Acuz: L-am cunoscut, alei. pe 
Procur: Este adevărat că Maniu a făcut, elol 
tului pentru activitatea sa (cuvant Illsibil) şi în speclal 
pentru modul în care a ştiut să informeze pe 4 Ethirăe? 
iu mia Soţiat pe 











din care făcea 
Pe co Aur pă 
niu care mia rugat săi] si lat după acela 
feuvânt Misibil), eu memoriu dlui Bihridee şi in plus 
să-l dau explici Cei 
şi tăcut 














MAN cuci cu ip că 





UPA ce Bucureștiul i-a tăiat bursa, dl 
LEA ră A alel “Mlbertatea- A. trâirse 
pare-o vreme indelungată, greu, ca ma- 
 doritatea exilaților. Ajutoarele pe care 
ie primea de la socialistul Eftimie Gher- 
man, erau departe de a fi substanțiale, 
Şi aceasta, până când a pătruns la sec: 
romăneasea a postului de radio 


Este ştiut că o țară care Include in 
emisiunile ei de radio programe desti- 
nate țărilor străine, in special celor cu 
care sunt in conflict, işi serveşte interesele proprii. Acea- 
ta este un adevăr indiscutabil. Se serveşte de cetățeni sau 
de foşti cetățeni ai țări! în limba căreia se emite, dar şi 
apără interesele propeii. Clair de la aceste secții de 
ra trebuiesc să se supună directivelor date de țara 

directivele variază după Interesele de moment, 
ale proprietară a postului de radio. Concluzia elară 
e că străinii angajaţi, sunt nişte simpli funcționari. Când 
interesele țării proprietare vine în conflict eu interesele 
i careia aparțin funcționarii și aceștia continuă in 
luneție, atunci funcţionarii se transforma In mercenari, 
renu să precize că nu e vorba de interesele unul guvern, 
ei de interesele eterne ale neamului. 

A ri a a continuat activitatea sa de prie- 
tenie față de România, unde Influenţa el a mers impu- 
nându-se din ce în ce mai mult, incă de la 1848 Paptul 
că în România era acum la putere un guvern comunist, nu 
pârea să Jeneze prea mult, E drept că o primă decepție 
aveau so incerce francezii la Conferinţa de pace de Ja Pa- 
ris, când sa constatat că majoritatea Românilor veniţi, nu 
ştiu franțuzește. Apuseseră timpurile când francezii spu- 
neau că unii diplomați români vorbesc mal bine franțu- 
eţle, decăt ei îngigi. 

ar francezii ru sau descurajut şi au crezut că prin 
cultură, prin relaţii culturale, lucrurile vor reveni la mat 
că. S'a inchelat deci un acord prin care un număr mare 
de studenți avenu să vină Ja Paris ca bursleri. Dar sa 
constatat că acești bursieri, printre care se afla și fiul 




















lui Pătru Groza, in loc să invețe, se dedicau In special ac 
Vivităţii politice i chiar mal mult, se dedicau splonajului. 
ful aceatul serviciu de spiona) se numta Visalon, și se 









în însăşi legația de pe rue Bromontier, Toţi stu- 
nții erau obligați să-gi prezinte rapoartele lui Visalon. 

Nu afirm că o făceau toți, dar o fă 

tre ce! mal aci bulese semnal 


ducea. Dar nu e 
tul avea pretenţi: broască ce vrea să se umile şi să 
atingă dimensiunile boului. Bucureştii, la acea vreme, 
volau să activeze intens la comunizarea Franței. Avea 0 
secție a partidului care activa in Paris sub numele de 
“Prontul Naţional”, aveau reviste, dădeau recitaluri în 
legaţie şi organizau expoziții. Studenţii erau obligați să 
(le In continuă efervescenţă. La rmuniunile Frontului Na- 













mintese cine-a ținut o conferința din care 
relegea că reforma monetară, a fost o adevarată binefa- 
cere pentru muneltori și țărani. Mam ridicat și arm com- 
bătut pe orator. A fost un moment de zăpăceală și dezt- 
[i că lucrurile ar îi luat altă Intorsătură, dacă nu ași fi 
lost însotit de un număr sufielent de prieteni. Prezenţa 
actator prieteni, l-a indemnat pe “rrontigti”, să fie pru- 
den! |. in acea scară va votat o moțiune de condam. 
națe a lui Maniu, 

Acestea, dar mal ales măsurile antifranceze luate de 
Bucureşti, descrise in amănunt de Marcel Fontaine, au 
dus In denunțarea acordului cultural şi Ia rechemarea stu 
pila să Atunci, unii din el, au ales Hbertatea. 

lucureștiui a incercat să continuie activitatea subveral. 

VĂ, prin seoaterea de reviste și prin ctearea unei noi re- 

gale de splonăj, Dar revistele au fost suprimate rând pe 

d, rețeaua de spionaj dirijată de un dector “neam” 

ele de Hei a fost descoperită, lar membrii 

fost expul “Toate acestea au făcut ca Franța să 

la o atitudine anti lia ȘI secțiunea românenaeă de 

radlo să devină anticomunistă. Corcet ered eu că trehule 

spus anti București și nu anticomunistă, eăcl deslaur Fran- 

ţa EA (| schimbat imediat atitudinea. dacă Hucureştiul 
ar Îl revenit la sentimente mal bune fa Paris. 

un moment dat. șef al aceste! sec! 

di Teruncă în “Ethos” —-, ora un “neam! 





ne spune 
numit Aronea- 
30 — 





TARGUL CUCULUI 


de N. S. GOVORA 


n urm Cum- 
'secade, dar cam lencş, “Nu era şetul Ideal al unel secții 
de limbă română, nu 
româneşti. Era un. om de stâng 

ga intrun mod idealist”. “Ethos”, 2, p, 212, 

Ori, Isbuenește confiictul. Hruselov vizita Parisul şi in- 
teresul Franţei era de a pune surdină atitudinii sale anti- 
comuniste, Se dă deci ordin — di ieruncă utilizează un 
eufemism, “consemn —, ea secția românească de radio 
să nu facă nici un comentariu. ŞI natural, funcționarii, 
Sau supus. A face contrariul, ar îi insemnat să renunțe 
la traista de grăune. E drept că griunțele pE are Je dă- 
deau francezii erau puține şi nu de excclentă calitate, dar 
oricum, erau găunțe. Sa găsit totuşi unul, profesorul He- 
rescu, care a trimis două articole acidulate, ce law fost 
respinse. ŞI profesorul Herescu, a demisionat. 

ŞI di Ieruncă, la desaprobat, O spune el insuşi: “cu 
toată durerea nu pot să-l dau dreptate şi sunt nefericit de 
hotărirea lui”, “Ethos”, 2, p. 212. DI leruncă şi alții inter: 
vin pe lângă profesorul Herescu să revina asupra hotări- 
rii, dar acesta e un “mcăpâțânat”, 

Am vorbit de secția româneasca a postului de radio Pa- 
ris, pentru a arăta că toate țările ce inflințeaza aceste sec- 
ți şi urmărese interesele lor, numai Interesele lor şi re dac- 
torii, erainicii, ete, angajați la aceste secţii, sunt nişte 
funcționari și numai funcționari. 

Dar profesorul Herescu n fost 0 excepție; el nu sia con: 
siderat funcţionar, Când a considerat că interesela 'Țârii 
lui (de data aceasta Ţară e cu majusculă, căci e vorba de 
“Țara noastră şi numal una avem), a demistonat. Spune 
di Ieruncă în Ethos” că “incăpățânarea lui (a lui Heres- 
cu), de aristocrat Jienit (?), nu-l displace”, Dar numa! 
atâi. EI nu demislonează. Cred și eu. Ş:şi justifică atitu- 
dinea printr'un rațlonament ce miroase a pâradox: e ne- 
cesar, spune el, să suportăm inerădirile, pentrucă orleum, 
putem să strecuram ceva, să insuflăm speranțe bietului 
nostru Neam (tot eu majusculă, pentrucă e vorba de Nea- 
mul nostru). ŞI mai spune el, nu, dermialonează pentrucă 
N este frică să nu vină în locul lui, un altul mai rău. E 
sincer di Ieruneă? Deloc, Pe acea vreme posturile de radio 
oceldentale erau “brulilate” de Bucureşti. MA mult. Pe 
acei funcționari nu-i interesa deloc dacă emisiunile erau 
ascultate, adică dacă puteau sau nu (| ascultate din cauza 
“brulllajulul”. Pe el [i interesa tainul, O spun eu? Nu, o 
spune di Ieruncă. 

La un moment daț se pune problema schimbării *neam- 
țului” Aroneanu, pentrucă era leneș Cel ce avta șanse 
să în locul *neamțului” — ne-o spune di Ieruncă =, era 
un Român de-al ncătru, di Luclan Bădescu, mare (ilozor 
Dar, după cele ce scrle d Ieruncă in “Ethos”, acest Luelari 
Bădescu, nu numai că “nu era paslonat de realitățile ro: 
mâneşti”, dar Ie şi dizpretula. ŞI totuși, râvnea la postul 
de gel aj secției de limbă română, De ce? Răspunsul se 
impune fără posibilitate de replică: talnul. 

Un aristocrat — e varba de a aristocrație spirituală și 
nu una de naştere —, dăduse cu pielorul acestui talin. Dar 
filozotul Bădescu e departe de a îi un aristocrat, ŞI, și 
mat departe de această arlstocratie spirituala, se arătă a 
11 d feruneă, cate în cuprinsul aceluia! fragment de Jur- 
nal, ironizează “lipsa de pastune pentru realitățile romă. 
nești” ale *neamţului” Aroneanu, dar nu găseste nici un 
Suvant, de dasaprobare pentru dirpreful profesat de tilo 
solul român Bădescu, În ceiace privește realităţile ro- 
mânești! 11 

Dar timpul a trecut, Evenimentele şi ma! alea nevola de 
dolari au obligat Bucureştiul să renunțe la “brulilaj”, In 
urma “momentului” Slanski, postul de radio Europa Libe- 
ră, american, ln o atitudine mai pronunțat anticomunistă 
Această atitudine e marcată prin mărirea număriilul fure. 
țomaritor, prin. atlulrea de dolari. Spiritul oltenese al dlul 
Teruncă nu a lăsat ocazia să treacă pe lângă el, Ba angajat 
la americani. 

Dar situația rămâne același 
teresele americanilor şi nu ale polonezilor, unrurilor sau 
Românilor. ŞI dacă ar [1 numal apa, tot Ar fi bine, dar 
Europa Liberă serveşte interesele “nemților” și nu ale ame- 
Fleanilor. Boys:ll Americani sunt doar cu acoperiren chel: 
bulelilor. 

Repet: nu sunt contra actișității postului de radio Euro- 
pa Din contra. După incetarea “brullin iului”, Euro- 
pă Liberă a devenit pentru Români! din Patria de depar. 
te (tot cu majusculă căci o ainmură Patrie avem), un fel 
de supapă, un fel de balon de oxigen, care-i face să-și mai 











Europă Liberă serveşte In. 


bine a 
ar veni 
clară. 
De 30 de anl, contra ortografie! Academie! române — cea 
veche şi nu cea A “emeriţilor” academicieni —, eu, scriu 
cuvintele Țara, Neam atrie, cu majuscula, indiferent 
de locul pe care îl ocupă aceste cuvinte in frază, pentrucă 
noi Românii avem o singură Țară, un singur Neam şi o 
singură Patrie. Eu cred că un condeler, oricât de insleni- 
ant ar îi, are dreptul să încerce —— atunci când este mă- 
nat de o aprigă convingere — să introducă modificări în 
vocabular sau chiar în ortografie. ȘI aceasta, cu riscul, nu 
numai de a rămâne un izolat, cl și de a fl aspru criticat, 
Spre. surprinderea mea, In ultimul timp am găsit cuvân- 
ţul "Țară cu majusculă În mijlocul (razei, scris de mal mulţi 
condeeri al exilului. Aceasta, bineințeles, când e vorba de 
“Țara, Neamul și Patria noastră, ŞI aceasta, socotese eu, 
pentrucă aceşti condeeri cred ca [A mine, că avem o ain- 
gură Țara, un singur Neam şi 0 singură Patrie, deci pen- 
tru no! sunt nume propri! care trebulese scrise cu majus- 
culă. Pentru noi exilaţii in special, aceste trel cuvinte 
trebuiesc să alba nu numa! caracterul de nume proprii, cl 
mal mult, ele trebulesc să capete un sens transcendental, 
o flacără care să Incălzească, să transfigureze, să împingă 
spre dăruire, 
înţeleg că la Europa Liberă sunt nişte opreliști impuse 
de interese neromâneşti şi că cel ce ae găseac acolo, tre 
bule să se intrebuini In mod inteligent pentruca să 
streconre Interesele Țării, Neamului şi Patriei, Dar pen- 
tru aceasta e necesar ca cel de la Europa Liberă să aibă 
un singur Neam, 0 singura Țară și o singură Patrie. Ori, 
așa cum toată lumea o ştie azi, cel de la secția românească 
a postului de radio Europa Liberii, au nu două, cl chiar 
mai multe țari, neamuri şi pateii. Flecare cu Interese di- 
ferite. ŞI Intre aceste Interese — cred că toată lumea e 
de acord —, nu primează interesele "Ţării, Neamului şi Pa- 
trlei noastre! 
Nu, nu sunt adept al tezei că la postul de radio Europa 
Liberă să fle numai Români-valahi. Pot fI și alții, de alte 
-meatmuri care, pentru un motiv sau altul, au scrise în ini- 
mile lor cuvintele "Țara, Neamul şi Patria românească. 
ŞI oricum, cred eu, ar trebul păstrată o proporție In 
Tara noastră, chiar statisticile cela ma! umflate dinainte 
de războlu, arătau o oruia de 10% de “nemți”, adică 
Ja o populație de 20.000.000 erau 2.000.000 de “nemți”. Ori 
eare-i proporția In Europa Liberă? Am cerut In câteva note 
să ni! se arate proporţia funcționarilor de la Europa Libe- 
ră, adică să ni se spună câți au o singură patrie și câți au 
două sau mal multe. ŞI am cerut aceasta pentrucă pro- 
porția e inversată, pentrucă In loc de 10%, “nemții” sunt 
puns și nu nl se va răspunde E drept 

















în inima lui, Ţara Neamul și Patria românească sunt seri: 


se eu majusculă ŞI răspună că nu e adevărat că nu poa: 
te (1 adevărat, DI Sorin Cunea serie la o gazetă din Tel 
Aviv. Ori. după câte ştiu eu, Tel Avivul e un drag ce se 
aăseşte pe undeva prin "Nembia” 

Procontu) da “nemți” In sectia românească Buropa Li 
beri e atât de mare, monstruos de mare, încât eu i-am 
spus Radio Târzul Cucului După cum se știe. Trei Cu- 
eului era un cartier din bătrânul nostru Tasi, Cartier pur 
“nemțese”. Mihail Sadoveanu, în nişte nuvele frimanse și, 
mal ales, duloare, şi-a ales eroii și eroinele din acest car: 
Mer. După 40 de ant, ered că nu arețese, spunând că una 
din nernte nuvele an choma Hala Sania 

Sl orieAt s'ar părea de paradoxal. eu cred că nm desco- 
It printre acesti “nemți” și unul în a cărui Inimă Tara 
nenzcă e scrisă eu majusculă Se nnmeşte J. Ponpar 
alo Johann Urwich a păzit intelegere In arest 
“neam și nu În Românii Virii Teruncă saw Demostene 
Vilă Alei unde trălesc ni am posibilitatea să ascult Ra- 
dio Târgul Cucului. Dar un prieten mi-a trimis banda pe 
care n fost înrenintrntă emisiunea recenslei făcută de di 
Popner tellogiei lu! Urwleh Am, ascultat-o cu atenție, No 
am fast influențat câtuș! de puțin de cuvintele de apre- 
elere la ndrega mea, cu tontă surnriza ce mțau fAcut-a 

Am cântărit eontirutul si am inregistrat vihratia romă: 
nească din vocea diui Popper, Am, păslv In neaată recenzie 
Incrima pornită din Inimă. Am fost pur și simplu entu- 











sinsmat, ŞI po di Popper 1 e e 
eri ație a 
ana Cucului. Roti: di Popa 
Dar am spus că nu am posibilitatea să ascult Târgul 
Cucului. Atunci cum poate critien cineva, celace nu cu: 
noasie? Dar sunt și alte surte de Inforraație. De exsenpla, 

ugari care poposesc in ania, De la el am lat 
multe. Unul din ei a fugit aln % 








materia), pe care-l 
considera important pentru emisiunile postului dirijat de 
d Leon Bercoviel. Mi-a cerut sfatul, ŞI | l-am dat. A seris 
dlui Bercovici, oferindu-i serviciile. ŞI a venit rezultatul 
la care mă aşteptam: di Bercovici regreta “profund”, dar 
toate posturile erau ocupate. Ori, din “Buletinul Izraeliţi- 
lor de Rit Elen”, aflam că ulterior sau făcut mat multe 
angalări. Ultimul angajat — ne-o spune di Theodosia. 
dis —, se numeşte Splegler. ŞI fugarul de care vorbiam, 
avea un nume neaoș românesc Să mai insistăm? 

O alta sursă de informație e “Buletinul Izraeliţilor de 
RIL Elen”, Citesc cu interes rubrica destinată emisiunilor 
Târgului Cucului, E scrisă bine, celace mă face să cred că 
autorul nu e “directorul ziarulul nostru” 

Acelaş prieten din America mi-a reprogat că pe chestia 
Târgului Cucului, mă găsesc pe aceiaşi linie cu di Theodo- 
sladis, Combatem și eu și di Theodosiadis Târgul Cucului, 
dar motivele diferă, Dacă mâine acest post de radio ar 
lăuda pe Cuvloşia (111). Sa preot Gheorghiu şi în apecia! 
pe marele “român” Theodosiadis ca prin farmee Târgul 
Gucului ar deveni excelent: Ar dispare și. vocile sparte şi 
procurorii şi mesele rotunde autolaudative și temele care 
servesc guvernul de la Bucureti. Ar dispare toate: Târgul 
Cucului ar deveni formidabil! Ori pe noi cel dela “Carpaţii” 
nu ne interesează să fim citați și cu atat mal puţin Jău- 
daţi. Pe nol ne interesează problemele Țării. 

O nită sursă de informație a constitulese serisorile ce 
primim de la unii Români ce au trecut pe la Târgul Cu- 
cului şi chiar de la uni! care sunt în pâine. Sunt unele 
scrisori care-] maltratează ingrozitor pe di Demostene 
care e un valah de al nostru și încă un erou. Acel Demos: 
tene Vula care l-a dat afară pe Johann Urwich pe motie 
că Târgul Cuculul e supra ocupat cu cazul Goma și nu 
are timp să sa ocupe de “Fără pașaport prin U. R.S S El 
bine, corespondentul nostru ni-l descrie pe di Demostene 
Vula teribil! DI Demostene, spune corespondentul noatru, 
are o spinare de cauciuc veritabil. care se indoale In ma: 
ximum când 11 întâlnește pe di Bercovici. Desi a făcut 
milităria în particular, când, vorbeşte la telefon cu, zisul 

“neamţr, ia poziția de drepți. II perle ca pe un cal de 
cursă, ete, ete. Motivul? Di Demostene voleşte să-şi pro: 
lungească “funcția” și să nu lasă In pensie. De, pensia e 
“Temunerație mică, Coane Fanica” 

TI eruțăm pe dl Bercovie! și nu reproducem niel una din 
scrisorile ce ni-l “pictează” pe di 

Dar toate acestea pot 11 considerate probleme minore, 
Vom pune necentul pe o problemă majoră: la TArgul Cu: 
cultul e interzis să se vorbească despre Basarabia și Bu- 
copinal 

Pentru prima dată. un basarabean, d Lupan a rlăteat 
ncanstă dureroasă problemă, In aşa zisul seminar de Ia Pa. 
is, SI cerea salulii, cerea intervenții. Le cerea în primul 
rând intelectualilor români, celebri şi cu relații în lumea 

inteleetunlilor oceldentali. Cererea justă și îndurerntă a 
dlui Lipan. nu putea avea ecou, Intelectualii noștri cele- 
bri au relații cu cercurile “comunistilor desamheiti”, pe 
care nu-i interesează nel Basarabia şi niel Bucovina. re 
ei ÎI interețează cazul Slanaki Kdatler, Annie Krlegel & Co, 
ŞI ehlar intalectualii noștri nu probleme mult ma! Intere: 
santa. DI Elinde e ocupat cu şamanismul și logodna scor: 
plonilor. jr dl Cioran en “vindecarea sculamentului”, Să 
mi se ferte câderea sub linia ncndemică, dar nu am făcut 
nltăeeen decât să reproduc din panseurile marelui filozaf. 
Tntelectualii noștri aleargă la homonimil lor oceldentali 
și Je cer ajutorul. când a vorba de probleme “nemțesti 
sau “srminemțești” (cazul Goma de ex.) și nuși pleră tim- 
pu! pentr Basarabia și Bucovina 

A trecut mult timp de In dramatica intervenție a Dasara: 
branulvi Lupan. Dar ce-l Intaresează timpul pe intelectua: 
JI nostri? EI sant în afară de timp, sunt nemuritori şi. în 
timpul liber, malhtortae prin stele de unde părinteşte ve 

ază Asupra noAst 
ir vimiul a trecut și dramatismul intervenție! dlui Lu 
pan n tost uitat Am venit nu atunci eu o propunere. sau 
mn! bine zis, cu două. Una era ca toți “functionarii” roma: 
demisia în bloc. dacă nu se ridică neeastă în: 
age mărul, eu ut, 

red că “functionarii de In 
tata că hai Si nceasta pentrucă ln Tirpul 
ponnă. Majoritatea, cum am arătat. 
sunt oameni cu mal multe patrii, Unii. “nemtii” au două 
pnteii ine Alții vălahi de-at noștri, fină sau “Nogalisti” ea 





























i 










EI ni de Scaune a Nicolae 
i 'ar gargarisi 
și Cămprpeae era i eri 38 ştie 

Penezcu. Majoritatea tinerilăr, graţie 
tot trecutul, 


ara! 

de “omul 

E ee stea Dar aceşi 
ți. Puţini 


ia sunt puțini, majoritatea au 
care 


iu rămas, au fost transfor- 
trecu! 








acei care nu au cunoscut Canalul, Gheriele şi Aiudui 
au avut posibilitatea să cunoască 

Oe ta au avut de unde să-l cunoască. ŞI cu atât 
la să-l cunoască pe dl Penesru 

e un mare notoe pentru 

zodie norocoasă. Norocul 





dlui Peni ju ştiu nimie de di Penescu, 
Dacă ar ști. dacă bătrânii le-ar fi povestit, atunci ar 
cunoaște depoziție a dlui eseu în pi 


să alunge vedeniile 
1. Norocul diul Penescu 
să vorbească. Dacă ar 
vorbi, le-ar «pune tinerilor cum In Maniu, di Pe- 
nescu a aruncat toată vina pe Mani. pentru a-și salva 


rcoviel îi transmite mesagiile diui Penescu, fără 

să amintească procesul Maniu. O mână spală pe alta! 
Dar di Lupan este un basarabean indărătnie. Nu cedează, 
Parcă ar fi Johann Urwieh. ȘI în numărul pe Aprilie al 
marului “Cuvântul Românesc”, publică o scrisoare deschi- 


EI ll acestor emistunt și le atribula iii aa 


Invizibil, nu de cel vizibil pe 
care nu-l 


de lucruri din Bazarul 
HI eultural, Dar, 


ord pe tărâm economii și 
marea nu a fost drruzată ind în ziua de astăzi”, 
a pa amr LAUR tza Hazarabi ate 
Mar? ti interezant de Ai ei 


a 
e chestia 





pari, Dar dsa 
e contra AU i Ă 
intoă de Mostova” Gap celor de Tagul OM tie Line 
2 


ie car 






e dirijat deci de un 
E la de un 


i de-al lor. Dar au 


CAFE DE LA PAIX 


de Copilu CHEATRA 


DUPA revolta tinerilor constituiți in 
“Soeletatea Serlitorilor Independenți”, 
cafeneaua Capşa a rămas ca un cireș 
desfrunzit. II călcau pragul, din ce în 
ce mal rar, și se așezau în jurul mesel 
ovale, lungă cât o ai de post şi lată ca 
0 țarină bănățeană, la câte o bhablă și 
o pareelă de bârtă, Cami! Petrescu, grav 
Gezar Petrescu mucalit 
când incheia un nou contrat eu editura 
“Cartea românească”, Cazaban gata să 
ofere un butoi de bere celor dispuşi să-l 




























Serban Cioculescu, pro 
dA contestă cu Tenorbenale sa memorie și 


printre burtăverzimea care-şi consuma siesta, sau samsarii 
vremii, se strecura afloși In o înasă dreptunghiulară din 
fundul cafenelei, trinerii sertitori at deceniului al treilea, 


după Unire. 

UPA Aaiita masă străjuită, de doauă părţi, de canapele 
eonfortabile, se intâineau poeți sfioi din provinele, cu 
contrații lor bucureşteni, gata să te consacre în revistele lor 
memorandiste, tipărite cu banii primiţi la Muntele de 
Pietate pentru paltoanele amanetate ale colaboratorilor, 

Ptimul eare inaugura zina unei no! file a eafenelelor ]te- 
rare cra poetul, cu cehi da viezure și pomeți de map 
oriental, Ton Th. Ilea, cu ardelenii! lui, Silviu Lazăr, Ștefan 

Mihai! Lazăr, Ion Şugariu, Petre Suvagiu și Pelre 
Sfetea, Curând canapelele erau luate cu asalt de Teodor 
Szarlat, 1 Bălănescu, Coca Farago, nutoareA 
“Fetel de beton”, Virgil Carlanopol întotdeauna dispus tă 

plocon o babă sau un țăp, ceea ce nu înseamni 

că nu sar 1 mulţumit și cu un capuținer, Beni 
cu pantalonii intotdeauna călcați sub perină, apărea In 
tăvărăţia lui Dimitrie Stelara, care îl urma Nadul, cu cehi! 
1 de nesamn, și hainele ponosite, Intotdeauna mal 
rte sau mai largi decât răposatul De altfel pentru 
 *Poemelor geniului tnt”, comerelanții ambulanți 
de haine vechi de Ja care se aproviziona daci *Talra 
Lazăr” era In concediu, ermu et mal corecți eomerelanți 
al eapitale! și, dacă 11 asigurat că Hainele pe care ] le ate 
reau Î se potriveau ca o ÎI eredea chiar dacă mă 
A de lungi încât trobula să e muflece, lar 
să-i scurteze cu un lat de palmă, adeseori cu 

ama. în loc de foarfece 





























Cu cel doi fraţi siamezi, Goi 
din fundul cafenelei îşi funcții 
Pericle Martinescu, Ion POtORIG, lordan, 

vata Ai 


ir ă, incât 
Octav Sargețiu, Mircea Strelni munti iata 
u 


Stelaru, 


e 


jurări şi ocazie, care întâi vie, se în jurul 
mesei clale peste grămadă, comentând ultimile FEAT 
punând la cale intemeierea unei noi tribune, care să 
reformeze literatura română, s-o învioreze, s-o smulgă de 
sub tutela Convorbirilor sau a “Revistei Fundațiilor Re- 


ale”. 
Cale de la Paix devenise, în acest fel, sediul insurecților 
Mterari. Chiar dacă, în, [aţă răștăţati de chelneri ci 
. Petre Comarnescu, Vladimir 
tii, N. Cre- 





colaboratorii săi, Vlaicu Bârna, Maria Banuș sau Magda 

Isanos, atmosfera literară a cafenele! o dădeau cel din 

fundul sălii, spre care nu se sfia să se indrepte adeseori 
a 


Ionel Teodoreanu, să potolească setea proletarilor 
literari, cei mai mulți fără un sfant in buzunar. Tot spre 
el se strecura Lișiu Rebreanu, să le ducă vestea imbogăfirit 
visteriei Soeletăţii Scriitorilor Români, cu mărunțişul cel 
de toate zilele, sfătuindu-l, în taină, să se grăbească fără 
zarvă cu cererile de ajutor 

Intălnirile cu Ionel Teodoreanu, cu Păstorel şi mai ales 
eu Rebreanu, erau, pentru independenți din fundul cafe- 
nelel *Caf& de la Palx” frumoase, dar mai ales mănoase. 

Dacă întâlnirile tinerilor scriitori cu corifeli literaturii 
noastra erau apreciate lar tai/asul cu ei materializat în 
bunuri calorice pentru trupurile lor vlăguite de foame şi 
de sete, vecinătatea lui Radu Gyr era 0 adevărată sărbă- 
toare a spiritului 

Radu Gyr n-a făcut cafenea literară. Trecerea sa pe la 
“Cafe de la Paix?” era Intâmplătoare, Dar când apărea, era 
un eveniment. Puțin aplecat, trădând ținuta omului cu 
ochii pe bucoavne, intotdeauna imbrăcat corect, fAră o0s- 
tentație răzând nu numai cu ochii să! olbașiri, cl cu 
întreaga-l flință, Gyr era respectat și talentul său prețuit, 
chiar şi de scriitorii sau criticii literari care erau Înregi- 
mentaţi in tabere diferite. Caloriile inimii sale erau 
transmise tuturor care-l priveau în ochi sau Il citeau ver- 
surile. pentru că în fața talentului său, orice impotrivire 
era o impletate. 

Ladifundiarul unul talent unic, Gyr trecea printre, 
nt eu seninătatea ferleltului cu o singură cămașă, N-a pu- 
tut 4 pizmult pentru că n-a ştiut ce-l vanitatea. N-a fost 
invidiat pentru că era prea Înțelept să-şi socotească ta- 
lentul o moşie proprie. Nu şi-a aparținut. convins că 
cu care s-a născut și-l datorează neamului, Aparițiile sale 
ln Cate de la Paix, lăsau dâre de lumină, cum nicloda: 
tă n-a fost și nu s-a socotit altceva decât un poet. când 
Intra în cafenea nu se oprea până nu ajungea in mijlocul 
tinerilor care-l intâmpinau cu sfială. Era suficient, doar. 
să deschida caletul cu ultimile sale poezii, pentru fala 
să se sphibere și să-l ascultăm cu răsuflarea tăiată, 

Pe vremea când Autorul acestor rânduri l-a auzit pe 
Radu Gyr cltindu-şi versurile, era un tânăr cu ecoul ver. 
surilor jul Goga şi Cotruş în inima sa. Cuvântul fraged 
ca trezin, cântecul versului tulburător ca un led, imagi- 
nile spumoase ca soarele inchis în spicele holdelor de grâu, 
simetria rândurilor şi aritmetica frazei lirice, în rostirea 
Jul Gyr, imprumutau esențe magice. Când recita, Gyr era 
un Vraci, lar poezia lul cântec. Când tăcea. auzeam cum 

RM In mol corola de lumini A versului său și ne sim: 

m mici, €a în fața unei minuni. Gyr se simţea și el 
alingnerit. O simțeam mal mult decât o vedeam Privea 
în calet, Îşi dădea seama că ne-a tulburat și se chinula 
să păzească o soluție ca 0 scuză, pentru A sparge tăcearen 
care dăinula ca in fața unel taine, Până şi Neagu Rădu- 
jeazu, cinie In alte imprejurări, după lecturile lu! Gyr! 
191 pleca privirile în pământ, temându-se să spargă tăce- 
rea de frică să nu se nărule ca un geâm imens san o vi- 
trină eu porțelanuri scumpe. 

1n cele două trei rânduri când am asistat IA sedintele 
de minele ale lui Rdu Gyr, mi-aduc aminte că, până Ja 





cr] 





me- 





e so reproduc din memorie: “Poezia este un foc viu, 

tina, care te poate ucide dacă nu-l stâmperi. Cum 

“de In Cata de IA Palx, este botezat, conost eu o 

parcul Orzari, unde păstorește un proprletar 

SE i Dumnezeu, Nu ştiu dacă merpe Ja bizerică, dar 
nu 


ntinae de vinul pritocit în podgoriile sale din 
Segarcea sunt sigur. Mal și-om mere cum spun transil- 


"urmă, tot el apârgea vraja cu aceași frază, pe care am gă- 
i Ri Într-un calet datat “Jurnal 10977, pe care 





văneniii mers. Şi așa V-am cunasent pe GT și în 
postura, dă atentă cu fiecare dintre no! suferind 
că nu este ul de bogat să repete festinurile din pTă- 
dina Orzari, în cinstea unor 


1 cu BD în nori, dar 
lor. 


cu țara mal flerbinte ea o stea în inlma 





Nani... nani frățior, — 
Noaptea e târzie... 

Nani mâinile mă dor — 

ŞI mii somn şi mie. 
Nani — albe mâini de crini, 
Ochi de mure coapte... 
Nan! — vin părinții — vin, — 
Poate vin la noapte... 


Nani — tata e Ja mină — 
Mama la inchisoare... 

Lapte n-al avut la cină, 

Nani — frățioare | 

T-au luat răii intr-o seară. 

ŞI L-au dus dușmani... 

C-au facut an cântec — pară, 





Pentru țară. 
Nani.,.! 
Nani... păr de uur — spuma 


Zorilor senine! 

Nan!... dece plângi acuma? 
Ori ma vezi pe mine... 
Nani,.. nani tratior, 
Noaptea e târzie... 

Nan!,.. mâinile mă dor— 
ŞI mii somn şi mie... 


NU STIU DOAMNE. . 


Nu ştiu Doamne ce-al făcut 
Că -ntr-o mâna de pământ, 
AI făcut un drac şi-un stânt.! 


Dracu-l drac — cu el mă-mpac 
Dar cu sfântul ce sa fac...1? 
CA-l dau una — imi cere şi-alta 
Mă-inboldește și mă ceartă, 
Nielodată nu mă fartă 


Dracu Imi da... și spune: tă! 

Ia de-aici şi fără plai 

Ne-om socoti altă dată. 
ă 








CANTEC DE LEAGAN 





G. UNGURASU 


4AUTOR NECUNOSCUT) 


Nani — pulul mamii — nu mat sunt — 
Cântece de leagân pe pâmânt...! 
Basmele pe care nu le spun — 

Au murit sub bubult de tun. 
Au murit sub tancuri de un vi 
Soarele și luna În cearda 
Nu te — alintă soapta nimănul — 
ŞI nici lapte în țăța mami! nui, 
Che! pe lumea asta n-n rămas — 
Decât vântul cu suspin În glas. 
Foamea tan albie de țâne — 
Plânsul mamii cu suspin ndâne... 
ŞI scrâșnirea lanțului zâlud, 
Prins în plesna tatii —- JA Aiud! 








* 
Pi 









Ii A en! 

- ment a! vieţii noastre culturale, dacă nu 
ași [l gtiut că [irea vulcanică a maestru- 
lui I-a dus până a-ş! intoarce furios Şpa- 

Ş vale exilului negându-i orice drept de 
existență în aşa fel că acesta din urmă- 
printre membil căruia mă număr şi eu 

au putut Intri supărarea scoțând la lumină unele ar 

Mate "in Curentul cel nou. majoritatea aparținând insă 

ni maestrului ci colaboratorilor săl, în primul rând div! 


a 
Toate acestea nu satirică după. părerea „met solare 
irulul. irept că noi românii nu stim 
th At nau du-l în alâvi, tămâindu-l 
izur era cazul atutma să [1 
să-i spunem maestrului tot ce 
le bune dar şi cele ce ne ard 





im mi 

așa cum sa întâmplat. pe Vângă ei, în tăcere. 
Despre acestea ce nu se pot uita, realizate in exilul său 
lung de naestrul Şelearu vreau să scriu În cele ce urmează. 
Prin tot ceace a publicat in ultimii trejzeci de ani se 
inscele alături de cel mal fecunzi ȘI valoroși se litori al 
exilului, eantribuind neindaloa Ia formarea ini euituri 

numai a noastre a celor ce trăim peste hotarele țării 
Gu concursul legionarului Tralan Popescu a reusit să: 
| publice amintirile despre O. Goga, N, Iorga, AC. Cuza, 
e Stare şi A. O. Popoviel Valoarea respectivelor cărți con 
stă în autenticitatea lor continând unice file de istorie 
tarul putându-le sere aşa după cum le-a trăit fără In: 
tervenția unul deux ex maehină numit cenzură. Memora- 
bilă, pubileată tot in editură Traian Popis-u rate Tatoria 
dalui National, țârăneae şi națlonai-țărănesc In două 
Roumanie dans În erande murrre Apă 
rută în 1008 În editura Minard Ultima lucrare se prezintă 
ca o capodoperă a genului, decoratul cu Mihali Viteazul 
din primul război mondial, descriindu-l în toată deafăşu 
rarea Jul latorlea-politică, Cu ncrastă carte Pamfil Salca: 
ru deschide la noi un nou mod de a se analiza evenimrn: 
tele istoriei contemporane, susnumita operă fiind suficien 
tă singură pentru a-i asizura un loc printre nemuritori! 


neamului. 

MA Intreb câți dintre no! am citit sau avem în bibiia- 
tecă amintitele cărți? Despre Istoria partidului național: 
țăehineac pot sh afirm bazat pe e axperlență nistolară că 











SEICARU 


Sau ceace nu se poate uita 


la Iuliu Maniu Foundation din New York este necunos- 
cutăt! 


se pe drept de extruordinarele articole ale lui 
p. Șeicaru apănute în anul 1944 în Curentul: în ele Jurna- 
listă raman arată o mal adâncă cunoaştere a problemelor 
de politică externă, In speță a Rusiei bolevice, decât un 


tronlear modern este. Aşa, în 1944 când incă nemţii erau 
în țară maestrul nu se mal adresa decât forțelor aliate, 
fiind pe scaunul unul şahist ce nu poate să albe în față 
decât plesele de pe tablă, cele plerdute cum erau nemții 
la ata aceea, nemal prezentând pentru el nicio importan- 
ță, Precum şahistul numa! are ochi şi tactică pentru pie: 
sele căzute inafara tablel de Joc şi maestrul comentator al 
politicel externe nu se roal preocupă decât de cel invingă- 
torL. Inainte de a-l acuza incă şi azi trebule să avem în 
fața noastră planul respectiv de muncă al maestrului mat 
ales că asta ne va ajuta şi la o ma! bună Ințelegere 

Pentru cel ce duc sau au dus până mal ler! o corespon. 
dență cu maestrul futi că aeti la o vârstă Inaintată ca- 
Tendaristic, spiritul iul se arată păstrat Intact și mal lucid 
ca a multor tineri. Articolele lui $ cele de ieri cât și 
cele de azi aşi zice că TA prelegeri de Jurnalistică de- 
monstrându-ne că de ai pentru a scrie o pagină de Jur- 
na) pe opt coloane, ziaristul trebule sa (le tot atât de do: 
cumentat ca de plidă istoricul pregătit sa elnboreze o lu- 
erare În trei volume. Un articol semnat de Pamtil Şelcaru 
este un ri de erudiție şi măestrie, mode! pentru ori- 
eine se dedică artei de a scrie la ziar, 

Inainte de a inchela trebue să amintesc că spiritul de 
zeflemilst al românului, în floare de altfel şi pe ogoarele 
exilului nostra, atribuie lui Nicolaie Tora o butadă nu 
prea cinstită asupra activității maestrului, Fiind în dis- 
cuție Nicolae Torga, personalitate de care se poate spune 
că a seria mai mult decât a vorbit şi neexistând nicio re- 
fezinţă scrisă „de i referitor Ja, această butadă. este uşor 
de pretupus că ca aparține In fond vreunul stâlp de cafe- 
nea dintre ace) ce i-a purtat Ja judecata și pe Caragiale, 
Davila și Rrbreanii 

Căci dacă ar i să cităra pe Iorga dindu-șt părerea asu- 
pra lui Pamiii Şelearu lată ce serle în Viaţă de om desore 
maestrul nostru: *Numal furtunosul polemist Pam/!l Sel 
caru care va depeni unul din cei mai mari ziaristi ai nos: 
tri a stat eu sabia în mână în fața fostului polițal german 

ŞI cei arlaţi pe alte baricade ale vieţii vor trebul să re: 
cunoască. măreția din zborul mevilel oricât de solitar ar 
fi acest abor 

Ecce homo 


17, lunile. 1979. 





OVIDIU VUIA 


PE MARGINEA CARTILOR 


OVIDIU COTRUS: OPERA LUI MATEIU |. CARAGIALE 
“Editura Minerva Bucuresti, 1077 


L ia primeşti după un timp tare inde 
lungat, sunt cărți ce până la urmă nu- 
numat că-ti FIVE ibdarea cu bo 
Agigea pi Eoalet, elavăr în ele 
ini re depăzind 

cu mult limitele alia ea VU le-ai in- 
este 





e la început insistând asupra 

ABE tților generale ale hi ÎI 

relev faptul că O. Cotruş purcede pe ta Aa ră 
având o temeinică pregătire filosofică, fiind deci un 

fel de elev al lui Aristotel cu o nouă poetică în faţă, Ca 

orice filozof, Ovidiu Cotruş își vrea definit, ine preck 

zat obiectul studiului său. ŞI uga cum genti lt de cele 


4 





mal multe ori în astfel de cazuri, se constată 
enunță trulame vechi aceeptate, atunci când arată că o 
eritică literară trebuie să pornească dela analiza amănun- 
ȚItă a operei, numai printrun contact direct intre celtic 
şi carte putânduze ajunge cu adevărat a cunoașterea 
creației artistice şi a semnificației ce 0 are. 

Aceste adevăruri elsnlce trebuiau Insă repetate, fiindcă 
mal! les în legătură eu Mai Caragiale, o sarle de erltic! 
modern! zişi impreslonisii a u ajuns să clteze anumite 
nume numa! pentru sonoritatea lor exotică şi să-şi aștear 
nă idejle pe hirtie done în scapul de a-şi desvolta unele 
teorii fâră nielo legătură cu opera analizată. 

jdiu Cotruş este pentru o critică cu baze solide așa 
precum a fost și Innintașul său Titu Malatescu tot cu o 

tire de filozot, afinitatea spirituală dintre cei doi ne- 
putând fi trecută cu vederea, 

Dar Ovidiu Cotruș, este un Titu Maloreseu al contem- 

n intenția să se indepârteze de la 
e eriticii, ei donr să le Intrebuințeze 
după scopul lor adevărat. Deaceca planul său privind ope- 





autorul 





[pate 


ra lui Matelu 1, Caragiale, va urma toate resiil 
tzvorâte din analiza textelor, tână de ere UIe ina 
investigaţiei centru, de-a-lungul unei linii de diame 
tro, acolo unde se află opera caj A a autorului: Craii 
de Curtea-Veche, Nici o clipă nu va dori ca vreuna din 
ideile sale să nu albe o referință reală, deci să se afle 
afară din cercul adevărat al problematice! 

Ovidiu Cotruş In explorarea sa literară se dovedeşte a 11 
inzestrat cu o vastă erudiție, mergând de la filozofia ui 
Kierkegaard, Ia ultimele texte de istorie a religiilor de 
Mircea Eliade, dela psichanaliza lul Adler și Joung, la Il 
teratura lul Lautreamont și de Sade. 

Se incepe prezentarea operei lui Mateiu L Caragiale cu 
fragmentul Negru :! Aur, căutând să se evidențieze pri- 
mele categorii ale așa zise mitologii matelne, trepți, ce 
vor duce una câte una, până la altarul cunoașterii de- 
pline a operel. 

Din această povestire se detașează demonicul, nu atât 
in legătură cu conceptul de spaimă al lui Kierkegaard cât 
mai mult cu satanismul lui Baudelaire şi cu “ceața gotică 
sublunară care pluteşte peste prozele lui Edgar Allan Poe”. 
ŞI ca primă permanenţă a mitologie! matelne. apare noap- 
tea cu farmecele el. scriitorul fiind stăpânit de patima 
nopţii. Urmaș al lui Gerard de Nerval şi al marilor ro- 
mantiei, va ajunge să urască zorile ucigătoare şi să île 
un îndrăgostit al amurgurilor pline de taine, soli al nop: 
ților de vis. Regretăm că nu putem să insistam mal mult 
asupra frumoaselor pagini scrise În acest capitol de O. 
Cotruș. 

In volumul de poezii Pajere, Matelu ni se prezintă ca un 
fermecat de trecutul heraldic și de toate stemele lul, aces 
tea stăpânindu-l ca adevărate stinii de-a-lungul întregel 
sale vieţi. Poetul, vraci al vorbelor, le va alinta în forme 
diferite: stemă, marcă, pajeră și herb, Ca specialist, cum 
se vrola deacum inainte, va scrie un studiu ştiinţific Inti- 
tulat *O contribuție heraldică la istoria Brâncovenilor”, 

Dar slăbiciunea lul heraldică va rămâne una sentimen: 
tală, ea fiind în legătură cu trecutul de mult dispărut a 
unei “semeţe seminţii”, azi servind une! inalte stirpe în 
cădere, de fapt o lume ce n'a existat niciodată decât în ima- 
ginația unul scriitor considerand că “cea mai spectacu: 
joasă cale de singularizare intro Jume in care se simte 
străin, este anacronismul stilizat cu somptuozitate”. Sau 
ceace mal inseamnă că poetul își caută intro lume a vi- 
sului, compensația pierderii celei reale. In acest mod cân- 
tarea trecutului glorios n'are nlclun țel educativ, deci nu 
intră in termenii semănătorismului, ele oferind donr ima- 
gini, unde poetul vrea să uite de instrăinarea destinului 
său mohorât. Adjectivul “mohorăt” este una din obsesii- 
le poeziei mateine; 

Tot de-acum se cristalizează ceace sa numit maniheis- 
mul portalul deci credinta sa în Impărțirea lumii intre 
puterile binelui și ale răului. 

Asa ajungem In povestirea Remember, n care eraul 
Aubrey de Vere, cu o aleasă ascendența nobilă, se găseşte 
la Berlin pe meleagurile germane, ceace nu poate alungă 
prezența maestrului E. T. A. Hotimann, deși inrudirile 
aventurii lui de Vere, merg mai vehement spre Edgar Alan 
Poe şi Gerard de Nerval 

In această povestire se vor revela alta câteva categorii 
ale mitologiei mateine, Se va vedea că el iubeşte tainele, 
neținând deloc să le descopere tâlcul, să dea vâlurile la 
o parte de pe ele. Din contra, lasă peste lucruri să plu: 
tească, la fel ca bruma de toamnă, fumurile tainei, ce nu 
vor fl nici când imprăștiate, îngroşândule cu multă 

ua 
f ŞI pentru ea exteriorul faptelor să fie şi mai deformat 
va prefera să pună pe fețe măști. aci amintindu-și de stir: 
pen sa de artişti, el histrionul având dendată dorul măștii, 
sub care să-și Joace misterul ascuns al sufletului. Dar aces: 
potrivite lor, ceace ne va 

Jul Geor- 























cipi 
și ani 
rea ul său nu VA infiuențat atât 
Baudelaire şi Barbey d'Aurevilis, 

n Remember, Mateiu ă vrut să ne sugereze mai mult.o 
atmoslră poetică neinteresându-l în fond cine aste de 
Vere şi nisi de ce a fost omorât, lăsând pentru totdeauna 
faptele intâmplării, înmormântate sub pecetea tainei. PE 
drept O. consideră această povestire ca pe o “mică 
capodoperă a literaturi! române: 

ŞI aşa poposim În Craii de Curtea-Veche, creație matel- 


tonism. Ajunge la concluzii pa atata sapate 
alzae cinşi, 







Pe Pașadla îl iubeşte cu creerul, pe Pi 
tre, In care se asociază și Gore Pireu, sunt trecventatarii 
erățmelor bucureştene, 
când toate drumurile se termină la vestita elorbă de burtă 
Zorile sunt descrise ca o coborâre în realitate, Pașadia 
Pantazi, mergând de-a-dreptul acasă, autorul la Data 
aburi fr Pirgu la moașă să-l trapă cu “oțet de trandafiri 
şi cu opodeldoe. Vălurile fiind căzute de pe fețe, Gore 
se întoarce la părinții să! în Jercaleţi. mahalagii mirân: 
du-se să-l vadă “cu două flașnete cântând fiecare altceva, 
cu ursul, cu călușarii sau cu paparudele, pe saca, pe targă 
sau cu drieul”, 
Pagadia este tipul sceleratalui nobil, un luceafăr mateln, 
sublim în virtuţi ca şi în viţii, suferă de o tristețe neagră 
ca de gheenă. Are legături cu lumea suspusă, fiind autorul 
unei opare, prevazută a fi distrusă odată cu moartea sa: 
Nu vrea să lase nimica publicului aşezat la porțile Răsă- 
ritului, unde scara valorilor este răsturnată şi nimie nu 
se ia in serlos. Este totodată o răzbunare contra acelora 
care au urzit în jurul publicațiilor sale, complotul tăcerii. 
Trecut de 60 de ani, îşi trăeşte ratarea ca pe 0 dambla. 
Ospătul ce-l dă In casă să, arătând că un muzeu, Îl «Vl: 
dentiază ca pe un stăpân al unul decor aristocratic, prinț 
3] trecutului: “Se scoasară pentru întâia oară din dulă 
puri şi Azi, pânzeturile de masă de Olanda, farfuriile și 
cleştarurile de Boemia, argintăria suflată cu aur. Sotra- 
seria ta bogat inflorită cu trandaniiri galbeni ce căpătau 
străvezimi de ceară în galeşa lumină chihlimbarie a acelei 
dulcegi zile de toamnă, cea din urmă frumoasă a anului”. 
impreună cu Paşadia, Craii descind ca trei cavaleri:călu- 
gări de Malta în toate curțile imperiale ale secolului al 
Kvrir-lea. lângă Cagllostro, Saint-Germain şi misticul Swe- 
denborg, lumea dinaintea revotuției franceze, adrnirată In 
acelaşi măsură și de Balzac, în dorul său după inobilare. 
Pașadia suferă de un fel de crize epileptice, când trebule 
să se retragă pentru vindecare în munţi, Prietenul bun al 
Iu Paşadia este Gore Pirgu, măscăriciul, omul de rând, 
slugolul, atent numai In faptul de flecare zi, coborând An 
viaţa “tare se viețuleşte și nu In acea care se Visează. 
Cu el trec pe la masa Crahor tot ce avea Bucureştiul mai 
măbădălos, “Jegul, lepra și trânjii socletății” și numeroși 
(i ai Sodomei. Descrilnd pe Pirgu, Mateiu devine balcanie 
în culoare și metafore, deseoperindu-se fiul autorului de 
“schițe” cuprizând dandanale de mahala şi de alegeri 
Pirgu vorbeste in Jargon de maidan, amestecat cu expresil 
franițuzesti, demascânău-și obârşia din talpa mahalale! de 
lângă cârcluma din Covaci, caracterizat de Matelu cu tor: 
ţa portretisticii rabeleslene: “De mic stricat până la mă: 
duvă, giolar, rişcar, slujnicar, inhăitat cu toți codoşii și 
maslutorii, usese Veniaminui cafenelei “Cazes” şi Cheru- 
binul caselor de intăinire”, Prietenia dintre Pașadia şi Pie 
pu apare mal mult decât bizară 
Pantazi, stăpânit de tristeți albastre, e o nalucă, un vis 
un alt eu al meu Îi zice autorul, locuind în Interioare pline 
ca corespondențe poetice, ca un nou Aubrey de Vere: “La 
belgagul de abanos și de mahon, de mătăsării, de catifele 
şi de oglinzi — acestea de toată frumusețea, fără ramă şi 
cât peretele — Iubirea de flori a chiriașului, împinsă la 
iească risipă de trandafiri şi de 
iparoase ce, imprei 


aprinse în cele două candelubre de argint cu câte cinei 











desprinde”. 

Pantazi omul mărilor, po pentru care Bucureştiul 
este :O ponrtă de verdeață câtre gradina talului”, CălAto: 
*3) înton mareu la vatra lui părintească, vraclul <e știe 
să readuca la fel ca pe un descântec în timp inapoi, o 
seară mitica a Bucureştiului de alidată, a co) jăriei sale, 
dezerisă de Matelu ca un isrmaroc al [Iorlor, 0U 2 
căzute măbnșit pe covorul inimilor cu, dor de inviere: 
între Sfântul Constantin și Sfântul Elefterie, de Ia Gia: 
fer Ia Pricopoain, acolo unde azi stăpânește patagina se 
ținea grădina, numai mi roditori, Mitac, bolte de vițe. 
Muşeţelul si nalba năpâdeau curțile, pretutindeni leandrii, 
Mali IAmălță: La ferestre se fnghesulau ghivecele de ga 
roată, de musehte, de cerceluși, de indusaim, de şiboi, Iar 
fincoto, peste gâriă, inchizână zarea, se impânzea, scăldat 
în verdeață. dealul Cotrocenilor”. Pentru, n 1 să redea 
autenticul veehei Capitale, Matelu va, attrilă pă [on Ghica, 
cel ce zicea că Bucureşi 
cât şi pe imi cu a sa Istorie a Bucureştiului, în- 
cercând să-şi arhalzeze cor 
pri tel ti din reuşitele majore ale artel sale, 








aia Ț ză a lăcuri mai sus amin: 
Alt personaj, pe lângă cele trei hagialăcuri mai sus - 
Pena floarea de maidan, 

E carei aaă e ut for Bă, Toata Tub 2 nai 


povestirea ină, aia cina i 1 trei, drept Crai 
mateină, ea indu-i pe cel trei, 

de Curtea-Veche, moartea e! primind apoteoza cuvenită, 
reginei Iubirii, din partea autorului, 


Vechiul Testament, care a valburat şi mințile ul Moș 

lor Coţeariu al lui Ion Creangă. % i 

1 vin Arnotenii, reprezentanți al unei farul 

i AP ac Bare at at rii eur forul! 

irpou ră ads acolo Gorică. pus cu eriee preţ ati 

Mira oa Bate, prietenia lor aseunzând în fond, ură 
de moarte. 


Cu Arnotenii autorul are ocazie să descrie un adevărat 


şti per. 
universul prozei marchizului de Sade, 
„erou al acelui secol al XVIII-lea, venerat de 


Pi 

tul Crailor se a din această casă, Pantazi ajun- 
ua se bată cu Pașadia pentru Ilinca, logodnica primu- 
ul, fată murind Inaintea nunții. Pi se sfâraeate de- 
Wradat, “ca un bătrân priapic in brațele unei târte”, Gore 
ajunge curând ministru lar Pantazi Își va relua călătoriile 


mare. 
Pepi contrast cu acest sfârşit pământesc, autorul are un 
Vis în care II vede pe Craii de Curtea-Veche retrăgându-se 
de. Ant la cer ca intro viziune biblică. 
tatea mohorâtă e insă alta, mai crudă, aparținând 
descompunerii şi morţii. 
Analizând partea finala a cârții, Ovidiu Cotruş eşi- 
dențiază „repetarea anumitor. motive din intâmplările 
lor, deci de Ia inceput, cum ar fi acel vals melancoile 
plin de tristețe, făcându-i pe Pantazi sa plângă, ceace-l 
le sa susțină ca Matelu. amatorul de mu- 
ugl siutta ie nete Arhietenie 
lupi ura cărela se ri 
care revin ale poveatirii sale, La fel şi ma. 
lu, este atant de simetrie deavoltat, incât se 
ordinea unul contrapunet muzical 


romanul realist, 
înşelat profund 
a lui Matelu, 


caracterizeze el îns 

ci a aer 0 
hinuri, și i 

Me A „a umbrei gi 
degerlăclune Ba mal departe 


eguea- 
al mor. 








identificare, bovarismul 
ra ide ae tot Jocul car 
N 


povestirii lui 
este undeva construită 








Idera Mau de Curtea-Veche, 


poemă din literatura română, in care 
eroii i lor zilnică de chefiii la careluma din Covaci 
legătură cu desfășurarea în- 


er. 
că va pătrunde intocmai 


i 
; 
: 


ipeţini 

vățăturii lui Adler și nu a celei ortodoxe Ircudiene. 
upă Adler tot sfliul omului se formează în copilărie ea 

urmare a echilibrului, sau mal ales. a desechilibrului din- 
tre setea de stăpânire și complexul de inferioritate de a 
mu-o putea exercita, datorită anumitor condiții impuse 
din afara eului respectiv. 

1n lumina acestei invățături, Matelu apare ca flul 
ral al lui Ion Luca Caragiale, marele dramaturg și a Ma- 
miel Constantinescu, muncitoare le regie, neavând deci 
nici urmă de spiță nobilă în el. La vârata de 5 anl a co- 
pilului, Ion Luca Îşi părăsește femela cu care nu era că- 
sătorit, Matelu rămânând deci un bastard, toată viața lul, 
Şi-aşa Matelu de foarte de timpuriu a inceput să se simtă 
dat afară, instrăinat de o lume aparținând tatălui său 
copiilor săi de-acum, legitimi. Complexul de inferioritate 
ce-l simțea față de această lume şi-l masca printro alta 
creată daca 








fantezia sa, cu tot şirul de înaintași nobili, 
reprezentanți al sermeţei seminții, în realitatea cărora in- 
cepea să creadă, chiar dacă de existenta lor tata Ion Luca, 
era primul ce-l lua în râs. Este locul să amintim că Ion 
Luca n'a fast un părinte denaturat, având grija apropiată 
a lui Mateiu, pe care vroia să-l vadă advocat așa ca pe 
prietenal său Delavrancea. Matelu in schimb nu l-a ler- 
tat nielodată, l-a urât pe faţă, rămânând o viață întreagă 
un fantast, rob al propriilor sale născociri, Deci după cum 
se poate vedea, Craii de Curtea-Veche sunt numai din punct 
de vedere literar o mistificare, în viață, Matelu a fost și 
Pantazi, și Pașadia şi mal ales Gore Pirgu. 

Analiza adleriană a lul Ovidiu Cotruş rămâne in genul 
ei una din cea mal memorabilă pagină a criticii române. 

Căutând să-l incadreze pe Matelu intr'un curent literar, 
Ovidiu Cotruș nu uită in primul rând să arate influența 
a o serie de scriitori asupra creației săle ca Barbey d'Aure- 
villy, Baudelaire cât şi a altora azi uitaţi, indrăgostiți și 
ei de secolul galant al XVIII-lea, ca Monselet și Restit de la 
Bretonne. Cu deosebită atenţie și extrem de documentat 
arată legătura operei lui Matelu cu cea a contelui Arthur 
de Gobineau, un alt fantast creator de proprie genealogie, 
Trecând pe lângă Balzac, Ovidiu Cotruş, [i dă o pâtrun. 
zatoare definiție, dupa cum urmează: “Opera marelui rea- 
list francez l-a fascinat prin patosul el vizionar, care spar- 
ge tiparele realității, incârcând destinul personajelor cu 
sarcini mitice. Prin reprezentarea realului. dincolo de Îl. 
mitele ui fireşti, Balzac işi obiectiva vocaţia de poet al 
energiei cosmice, manifestată prin lupta necrutătoare din- 
tre multiplele energii omeneşti” 

cu Shtparsul lui Lampedusa, cu toate Inrudirile reeşite 
din genealogia fantastică a lui Pantazi, apropierea nu se 
poate face cu prea mult succes. Lampedusa in romanul 
său dă soluții prin care vede salvată de la pieire clasa lui 
nobuă, po când Craii de Curtea-Veche evocă nostalgic şi 
cu dor o lume pe care neputinelaa o vede, murind, des- 
erlindu-i ratarea, ceace ar insemna un fel de premoarte. 

Aşezarea lui Matelu 1. Caragiale în literatura română 
este un lucru considerat de O, Cotrug, tare dificil. Un loc 
tar reveni în agazisul curent balcanic, termen găsit nepo- 
trivit, înlocuindu-l cu cel al seriitarilor buci i, unde 
se înscriu un Anton Pan, Arghezi (i Ion Barbu, ultimul 
un admirator fără reticența a operei lui Matelu. 

Opera mavelnă are desigur şi miresme simboliste In ea 
De lonaki, se deasebeşte precum arată Cotruș, fun: 
damental, acesta fiind n primul rând un poet a) rozelor, 
damental, acesta fiind în primul rând un poet nl orelor, 
îndrăgostit de luminile zilei, de care Matelu ca ptimaş al 
mai mult decat deosebiri fundamentale, atunci când pri: 
mul crează un salon simbolist văzt însă din afară, pe când 
Matelu Intră în inima luerueilor serutând Inâițările chiar 
de pe pista lor de plecare. 

Ovidiu Cotruş ajunge să ne prezinte un autor după o 

de repetat, pa tâşnind ca un izvor din 
pui creator. permițându-i până la urmă 
să ne transmită opera lul Matelu n tot ce ate ea mal 
autentie, ca pe o mireasmă a viselor 














In fața poetului Ovidiu Cotruş, plâns în zadar pentru 
destinul tragic avut și pentru opz lui atât cât Cpt 


râtă prin labirint, s'a născut o operă solitară. cu elaoi 
Tetezate de amărăciune, cu Ducurii sugea dure LaNUrI 
gurare...” (... găsind acel limba) Vrăjit cs aa 





şi inst 
cin! Le straturile obscure ale existenței, dar cu 
frunzişul fremătând sub bătălia unor vânturi IncpăraA 


La intr'o lumină inteţită care stărlucește, undeva la 
zen 


Glessen, 4 Ianuarie 1879, 
Ovidiu VUIA 


N. S. GOVORA- Acolo sezum si 
plansem (poeme sara tara) 
Ed. Carpatti - Madrid 1954 


Mie Moş Crăciun Îţi cer 
Să-mi aduci un colț de cer. 


AJungându-mi ca din intâmplare aceste două versuri sub 
priviri, scântei de stele căzătoare foșnind sub cratere lu 
nare, mi-am amintit că pentru autorul lor de mult am 
câteva pagini ascunse într'unul din credențele congtințel 
mele, scrin clopuit in lemn de nuc cu figurine de Venere 
şi Adonişi, file ferecate Intre coperte de argint ŞI copeu 
de olmaz bătute in rame de eben furate din grădinile cu 
crini ale frumoasei Saba. 

Se va Ințelege că nu am putut evita să nu incalţ pan: 
toi cel cu tocuri inalți, lujere de nuferi pătate cu măr. 
gele de perle, coturnii Visului, atunel când eram gata să 
demonstrez Una din cele mal statornice convingeri ale 
VIEŞII mele şi anume că poezia este drumul sulnd cel mal 
direct Ia inima omului, fiind un fel de oglindă a el, Ară- 
tându-o In cople inversă, dar acelaşi, deci poezia ekte şi 
un fel de răşină chihlimbarie, scursă printre noi, din 
scoarțele crestate ale arborilor nevăzuţi a! Surletului 

ŞI când se va constata că refleețiile mele se referă Ia 
N. 8, Govora cunoscut prin spiritul său de temut pam. 
Mletar, sunt sigur, vol atrage dela inceput atenția, basmul 
celor una mie și una de nopți devenind subit o scenă de 
păpuşi — fee fâră fard și mască, trupuri furate de cos 
tumuri — a Realităţi! 

Dacă vom urmări scrisul său de astăzi, vom, descoperi 
ca N. S. Govora, mânultor lără doar și poste al hiperbolei, 
deci al exagerării Și „caricaturii specifice genului, nu îm 
Plineşte pamfletul lui Titu Malorescu, descălecat din das 
CAlil ardeleni deci pus in primul rând să facă ordine dl. 
dactică şi să învețe, cât nici pe cel de pe Bărăganul 
muntenesc urmărind să-şi deaființeze adversarul fără eru- 
țare, cum se întâmplă cu scrisul unul Tudor Arghezi și 
aneori a lui Pamfil Şelcaru. Ci, dacă lăsăm la o parte 
exemplul lui N. Torga pentru unii încă dureros, pamile. 
tul lui Govora se aprople de cel al lui Eminescu, pornit și 
£l nu rar spre invectivă dar având pana mulată deopotri- 
VA în otravă şi sânge, deci dospită de suferința dată de 
nemerniela bănuită În firea inamicului. 

Dar trecând pe lângă toate acestea, sufletul adevărat 
a! omului Govora 1] găsim autentic exprimat în volumul 
de versuri Acolo şezum fi Dlânstm 

Născut în Tecuci, va fi cântărețul unei provincii uitate, 
mâncate de rugină și tristețe deci una coresponzând ma 
tricel ereatoare n Moldovel de Jos, a cârul spirit ÎI găsim 
materializat în arta marelui Bacovia, Inrudirea cu versul 
bacovlan ne este direct sugerată atunci când ni te poves. 
teste de parcuri sau lumini mâncate de ftizie, de cerul 
de plumb moldav sau chiar de vraja versului bacevlan 

lumai că N. 8. Govora este barovian doar ca tempera. 
ment, evitând dela distanță ca pe un tuşit de aftieos, 
nevroan acestuia, dată dealtfel de o sensibilitate morbidă 
vibrând la orice atingere eu exteriorul, ca şi corzile unel 
re ținute în vânt, versul său frecvent devenind în acest 

d o erlspare nu mal mult decât un monozord sau mal 

ficat un monosilab. 

Govora ramânând în domeniul portativelor amare 
dat nu bolnave, se simte întrupând pe un erau coborât din 
Intuni a lui Cezar Petrescu, însplrând acel Acolo gezum 

Apol ÎI mal vedem oprindu-se Tângă vechra ca- 
Jul Demostene Botez. în umbra unor matete de 
Qincinat Pavelescu snu mai des pe mediterana porturilor 
9! piramidelor minultsclene enunțate chiar în titlurile, unor 
Ppezil ens Acord minor, Cântec din port. Ora rogretelur și 
a 

Practicână o poezie simbolistă și voit vetuată dar niel- 
decum demodată, a'ar putea ca N, S. Govora AA [| recurs 
1a un true Îlterar, urmârină să evoce cât mal potrivit nu- 




















numai o epocă dar și poezia el cea mai fldi 
a anal belie epoque. 

Eni nu va putea contesta de-acum reușita şi frumu- 
sa acestor versuri, rămase de-atunci (papii auto: 
rul declarându-se ulterior inapt să mai practice ritualuri 
Ar ALa pe altarele do gi ale dul Apollo, 

ică vom accepta aserțiunea lui Rilke din rândurile 
adresate unul tânâr confrate că poet este acela ce nu-și 
Poate intoarce nici când [aţa de Ia darul său de a ct 
Pocale, atunei Govora mu este pott ci numai un autor de 
Versuri de o remarcabilă frumusețe. Ştindu-se că In. 
HA categorie intră și Rimbau până JA 21 de ani poet apoi 
având orice altă preocupare, Govora poate [i mulțumit tare, 
de ceace a dat și cât, până acuma, 

Desi după cum îl cunoaştem, poate, într'o zi țitera lui 
pusă in cul, va incepe să primească din nou, glasul mu. 
zelor, cel de aur. 

După o aşa de lungă tratare să ne oprim o leacă şi asu- 
Pra, potzillor sale, să le facem deci o scurtă analiză. 

Volumul este impărțit în 5 părți, Lacrimi pe zjdutile 
Ierusalimului, Avânturi. Blazare, Acorduri minore și Febre. 
ca tot atâtea părți ale unel simfonii dar una de Eruckner 
unde predomină adagloul, cu un scurt șeherzo, nelipslnă 
nici rondoul sau carola cea antică 

In Lacrirai pe zidurile Terusaliului Incă din prima poe- 
Zie adresată Mamei intrăm în melopei cu litaniile dora. 
ul, tânguiri după ceva iremediabil pierdut, gândul fiind 
la 0 fată din satul moldav, în el simțind “că b rugină roade 
vremea din trup”: 


Sa nu mă aştepte, aşteptările dor, 

Ca frunzele toamna, lubirile mor! 

Numai tu cu credința asteaptă-mă mamă, 
Cireșul din grădina copilăriei, mă cheama 


Curând aflăm că “fata de departe” este blondă. parcă o 
vedenle Intre pârcălabii lui Ştefan de pe vremuri de beje- 
nie, reconsituindu-se un tablou de istorie româneastă -u 
ia academic ca de Alexandri sau Aman. 

In fond lacrimile, fiecare sunt o amintire, noaptea par. 
fumată de April, readucându-l la copilul de odinioară, aer. 
gând spre biserica strabună “cu bunicul de mână”, Clopo- 
ele ce bat de denie, introduc deodată cadențe sonore, poeş. 
M: „+0, elopotele acestea sonore, elopotele / Care fâc să-şi 
intețească în mine durerile, ropatele”/. 

Mişcătoare, lăsându-ne deschise cu ea și ultimele tainițe 
ale inimii sale, ne apare Scrisoare tatălui meu, de astă 
dată strănepotul rătăcitor al suețilaa din Făget, nefiind 
decăt simțire şi nostalgie, vibraţie În eterul distilat al sen- 

imentelor: 





O, de-ai gti tată bun ce bine, ce bine e-aşa, 
ŞI ce caldă şi odihnitoare e această mână a ta. 


Mi-ai pimba:o pe truntea fierbinte și m'al mângăla 
Tată bun, tată bun, deal ști de cât timp nu ma: 
Imângălat cineva 

Ma! strânge 14 plept și m'a! Jegăna pe genunchi, ca 
Lin copliărin îndepărtată 

Mal terta și privirea nu i-ar mal fi aşa de fane: 
Leată, 


Prezentul aparține exilatului cu zilele petrecute ca Intr'6 
tavernă din port unde “In fumul acru $i apasător de țiga: 
ră, / Coboră peste el cerul și ste)ele Patrie! îndepărtate, / 
sau alteori ca În Insetare la Palma de Mallorca, adresân. 
du-se fetiţei oana, “sub bolta imensă de opal” și A (10. 
Tilor insângerate de migdali, Zerirul 11 duce In colinele 
țarii, ca întrun alt Canaan al Jveallor de cătgi; cireș și 
sutul 

Solemnă și erati ăuAR!țată pe podiumurile tuminii, în 
Apare Patria cu strămoşii Daco-romanilor, "Țăranii: 


Patrie, Patrie cât este de scumpă această glie n ta 
N'o pot Ințelege decât ce) cari ca şi mine și pot 
ruta, 


Notele In continuare nu devin alămuri răsunătonre aşa 
cum sunt cele mal multe poezii patriotice și cum ne-am 
astepta poate, Patria fiind evocută ex'n cotul Nabuce al 
tai (ul de un om doborât sub greutatea vieții şi a pus- 
tiulul: 








Aşteptăm, aşteptăm, o sarisoare, un rând, 
Ge nu vine şi n'are să vină curând, 

Ne-au uitat toţi, şi mamă și soră și (rate, 
ŞI ne-au uitat, lubirile toate 


Sunetul poetului în *Noapte_de 
duln rătăcit în desert. pri Fetel 
sărbătoarea de altădată: 


De gâtul flerbinte-al cămilei, mi lipesc obrazul Ilvid. 
In “Ţară mea îndepărtată, în nopțile - Aa 


rm Visit ta 


forile 7 mezi vişin di 
fata cu cehii incărcați de vis, 


vară. 
fapt, poetul este un chinuit, Mptând cu marea trece: 
re oră Uitare ca Iorgovan cu balaurul din apa Cernel: 


“Ea imi spune că uitarea cerne petale să o gtraţa tf 
cnis, 


Peste aminuurea prietenilor de luptă şi de vis. 
ȘI mă învaţă să-ţi cer să mă infâșuri și pe illa 
uitar 
De ce oare iubito, Inţelepciunea aceasta aşa de aprig 
mă doare? 


Ca un adevărat leltmotiv bezllozian e inchele ciclul: 
“ŞI peste morminte uitate, se scutură florile”. 

“Partea doua Avânturi ar constitui fortissirmoul simfonic 
al creației, cu versuri dedicate unui erou căzut la Nalcik 
cât și altor camarazi, morți în “Dreptul, sfântul nostru 
război” “pentru istorie, pentru gloria Neamului nepleritoa- 
re, / Pentru veac, pentru generațiile viitoare”. Nu lipseşte 
alei sufletul altui prieten, unul ce sia bătut vitejeşte'n Ru- 
sia, niel spiritul domnului Tudor alături cu Chineață și 
frații pi preiei 

lumai trebule lar să relevăm că şi aici spiritul de 
tond al actului nu aparține unui ins cu alobozenle lumi: 
noasă În casă ci aceluiaşi posedat de neliniști și de fanto- 
“me; “MA roade, mă sfârtecă, mă macină nostalgia” 

Cercetat de Erinil, ca un personaj de tragedie antică, 
EBA E scăpa de obsesia marei călătorii, de singurăta 

el: 


O! Nu mi-e Irică de moarte, de gloanțe, de sânge, 
Dar mi-e teamă că nimeni În urmă-m! n'o plânge. 
ŞI mi-e teamă că fata cu gura ca maci), din țara 
[acela'n Apus, 
Mă va uita chiar din clipa în care, în mareă cala- 
ltorle-ol fi dus. 


Şi menta 
nu-mi plângă la creștet”, vom constata In: tă că de 
eput, vom 








la o analiză pp 
Nu ne va mal miră că Apă un fortisălmo oarecum Ină- 
buşit vom trece In capitolul Blazare ponte cel mal auten- 
te ca expreale şi formă, 
Dintre multe necunoscute rasună ura pusă unul oracol 
al destinului: 


In toate mințile o intrebare otravită se toarce, 


t) peate cosclug incep să cadă bulgării de pământ. 
Gina pate e ce A primăvara Ibei vie fe A 
le vânt: 


Câţi oare, câți dintre noi stor intoarce? 


Este inspirat și inflorit imnul pribepilor acel ce mor 
primăvara, la cel vii *aub tâmple carii desnăde]dii ne sapă” 
rece “Trăim doar eu trecutul şi amintirile”, amintiri: 
„le Bulubi obosiţi, fină “vai de acela ce nu are Țară”. 
deiunul anului 1951 dedicat Viorelej se termină cu o 
ugă u omului matur pusă în pură de copii: 


„FPS noaptea de Crăciun, 
ȘI e_ cu zâmbet bun, 


a În i, ar di 
SA Pe ppt n 
Chinuit de nostalpie motivi 3 
Pe mei hr bt Botta dă 
i sufletul ca un hulub se roteşte, 











ANA ? 
-Gucal meu rătăcind obosit sentâlneşte. 
in 

- Acorduri minore sunt versuri inspirate de Iubire, purtate 
din ni EA arpeglile bacoviene, “ȘI totu-l putred, 

şi pr  Odala seamănă cu un sicriu, / la cele cu re- 
sonanță de romanță, / O să foșnească'n mine, amintirea 
Doamnă, / Cum Irunzele foşnesc în serile, de toamnă, 
până la cantilena minuleselană, simbolistă”, Norii poai 
în inalturi pachete albe de scamă, / Frunzele castanilor 
1 cad umeri, ca nişte bânuţi ruginiţi de-aramă. Su 
râsul tei a inflorit pentru altul, ca o floare de mac, 
Intro sară, / ŞI de-atunci pentru poet, niciodată, n'a mai 


In Toreadorul, cu darul Ra pat SE o verteraSă: 

-i dinnainte pe Gonzălez, toreadorul, cu ubi- 
im si „ Îa braţ cu prietenul său Pedro, 
eroi e „aramă mută şi perenă preocupând și pe Minulescu 
de pildă în ultima oră. 

plecare petala clteşte cu multă participaţie, reuşita 
artistică (lină una de necontestat, 

Auto-satira şi acel “ŞI ca și altădată volu [1 fericit, / De 
a îl urât, înjurat şi lovit, / anunță ultima parte n cielu- 
lui, Febre. 

De data aceasta suntem puși în faţa unel trăiri atât de 
aparte incât aceasta numai poate fi diagnosticată norma- 
1ă el aparținând halucinaţiilor data de o stare febrilă, de- 
Ile, coșmare: 

Ca un câine fără stăpân, după mine trecutul se ține... 

ze valurile exilului ne lovesc, ne firâmă, ne sparg, 

filete corăbii, cu cârma ruptă, fără busolă, fâră ca- 
are. 

Sub ploaia cenuşie, sub cerul de plumb 

'Tremurăm ca un lan de hiujani de porumb. 


Mal accentuate, ca scrise cu majuscule, meduze şi tru- 
puri de corali aruncate de valuri pe țărmi stacojii, apar 
unele versuri ca: “Deatinele noastre se-aseamănă, / Sun- 
tem două frunze ingălbenite care se leagănă” “mirezme 
putrede de budoar de curtizană” “agonia trandafirilor” 
infiripându-se câte o viziune expri onistă văzută prin 
geamuri aburite, ferestre ale Himerei: 


Apol, 

Ca o lespede grea, 

Noaptea va cădea peste pustiul din noi. 

Intr'un turn undeva 

Un orologiu va bate orele rar, 

ŞIn tăcerea ce ne va ÎNgTOPA Ca 0 nea, 

Ca prin vis volu auzi pașii indepărtându-se Leica 
Br, 


urmând şerpultor un fum ae o, e orizontul de 
arginturi al unui paradis artificial, “sub bolnavi troz- 
mese visurile moarte” “plânge cerul pentru toate lubirile 
netmplinite, pentru toate iubirile defuncte”, cadrul deve- 
nind pictural ca în Tufănelele Jul Luchian, “Crisantemele 
albe îşi dau sufletul in vaza albastră”, 

Ceace încă este necesar de reținut, e faptul că poetul 
trezit parcă din febre, incape să se cnute pe sine insuși, să 
se îndepărteze de ceace a fost deci să se autonege 


Nu vreau să ma! ştiu de muzica de bâlclu din PA 
(apropiati, 
Ce ne amintea de caterineile de la noi. 
La nie! de cantanii de pe bulevard fără ol, 
imăvara aceasta 0 vreau dispărută, uitată 


Aşa vom fi pregătiți de Finish, în poezia Melancolie auto: 
rul ueigându-l in mod hamletian pe poetul din el: 


Nu vine, nu vine, 

Câinii telsteței muşcă din mine 
Gândurile-s confuze, nu se mat leagă, 
Viaţa pustie pribeagă! 

"Tăcerea în Juru-mi crește, enorm 

O, cum ași vrea să adorm! 


fate o despărțire de trecutul său, atunci când se asigur: 
ră că “fata blondă, mladioasă ca lujerul crinulul” “cu 
gura partumată și roșie ca o muţeată” n'a fost o Hinţă 
anumită &! mai mult o statule a ei, Tinerețea lui, 

Acestela, mat bine su pe mormântul el, ta pus N 8. 
Govora, ca pe o cunună cu crisamteme vechi, volumul său 
de versuri — Acolo şezum și plânsem, 

La plecare dupi cum se spovedeşte a inchlat poarta de 
țier a cavoului, aruncând chela în fântâni pentru tot- 
deauna, 

Rămâne de văzut dacă intro zi, cuprina de doru) strigi 
lor nu va ncerea Ia masa spiritismului ocult, un nou di 
log cu ființă de fum și mireaamă, a Poeziei 

Vor Intlori atunel pe colinele din ființa lui, Iarăşi, dlve- 
zile de elreşi calşi şi gutui, acompaniate de aceluți re- 
fren vhlonlan, cântat pe Mautele inimilor: Mais ot sont 


lea_nelges d'antan? 
Glessen. 27. Nov, 1979, OVIDIU VUIA 





„did 


EPIGRAME 


Cumătrului meu George Bâlaşu, 
Jarmacist de meserie și director al 
ziarului «Cuvântul Românesc». 


Unii spun că-i farmacist; 

Alții spun că-i ziarist, 

In prima instanță, greşeala-i a sa. 
Iar în a doua, vina... a mea. 


. .. 


Tot lui George Bălaşu, directorul 
ziarului «Cuvântul Românesc» 


Ta-i spus «Cuvântul Românesc», 
Ca să rămână'n veci de veci. 
Dușmanii, recunosc că-i românesc, 
Dar, spun că nu-i «Cuvânt», ci că-i... «ghirea». 


... 


Mesagiul Guvernului dela Bucu: 
reşti, adresat Românilor-Americani. 


Tubiţi frați americani, 

Avem pentru voi excursie aleasă. 
'Trimiteţi-ne nouă dolari, 

Tar voi, rămâneți... acasă! 


Pe marginea unei reclame a Oli: 
ctului Național de Turism din R.S.R. 


Veniţi, veniţi cu toţii'n țara noastră, 

Ca să vedeţi cât e de ospitalieră și frumoasă. 
Va așteptăm pe toți, cu mare drag; 

C'o mână'n buzunarul vostru, cu alta, pe toiag. 


Tot soției mele, și tot pe acetașt 
temă. 


Nemţonica mea-i mai nenoșă româncă, 

O spun pe șlenu, încă și încă, 

Fără rușine şi fără să mă tem, 

Căci desființă nemţescul... «zwei Kinder sistem». 


Poetului Dumitru Ichim, pe care 
soția l-a dăruit cu al treilea copil. 


MA! Ichime, măi Ichime, 

Fac! copii şi scrii poezie,. 

Dar iată constatarea ce fac: 

Te iei la intrecere cu... Nicolae Novac, 


Ls 
Lui Ion 1. Mioc, care-și de schide 
volumul de «E: me» cu O carica- 
tură a sa. 


Am terminat volumul de citit 
Şi cum mă ştii, sunt om cinstit. 
Deci, ce mai «tura-vura: 
Perfectă-i doar... Caricatura. 


Lui Pavel Bellu, pe marginea poe- 
ziei «Patria», din volumul u«Arhitec- 
tura Gândului» (cu o poză a sa), în 
care are următorul vers: 

«ln nai păstrăm simfonic, os de 
zeu». 


Văzându-ți «poza» din volum, mi-am zis: 
(Și las cuvânt adevărat, în acest «Zapis») 
Imbătrâniși, bănățeanule Orfeu, 
Păstrând în NAS... os de Zmeu. 


Pi 


(Răspuns confratelui N. S. Govo- 
ra, pe marginea epigramei sale adre- 
sată cumătrului meu George Bă- 
laşu): 

Cumătrul Bălaşu s'a apucat de 
cap. Cumătra, cuminte, a jăcut şase 
copii. Iar cumătrul-zănatec-a înştrat. 
Cuvinte rimate, ce zice că's poezii. 


Am înșirat cuvinte rimate, iac'așa, ca să fie, 

Iar tu, văd, crezi că asta nu-i deloc poezie, 

Trag acum și eu, o sumară diagramă, 
Maărturisindu-ți că «epigrama» ta, nui. . epigramă. 


Lui Nicolae Dima, autorul volumu- 
lui «Amintiri din închisori» și cola- 
borator la ziarul «Cuvântul Romă 
nesc». 


Ai scris un volum de «Amintiri din inchisori», 
Și cititorii au fost, cuprinși de flori. 

Aud acum că scrii, de nu cumva greşesc: 
«Amintiri dela .. «Cuvântul Românesc», 


D-lui Nicolae Penescu, dătătorul 
de viață al noului «Comitet Naţional 
Român» din Exil. 


«Născuşi» ur nou Comitet Naţional, 

Pe-o temă de vechi Madrigal. 

Ş'acum, fraţii se ceartă, ca la uşă de cort, 
Nevăzând, săracii, că apruncul», sta născut mort. 


Lui Ion Dumitru, autorul volum: 
tui de versuri: «Flori din furtună». 


“Ţi-ai cules din furtună florile, 
Vitând se vede, zicâtorile: 
«Foaie verde, foi Nă 

Cine seamână vânt... 





NICOLAE NOVAC 
—% 


a A 


ci Lui Nocac, Jăcătorul de copii. 


toți Românii din Germania, sunt doc- 
tori și profesori.) 








ui Novac, care, dupa câte ştiu, e primul 
Român, care a făcut epigrame .. soției. 


O explicaţie, să dau? 

Nu ştiu pe care drums "apuc, 
O fi crezut că-i singurul mijloc, 
Să se răzbune pe... papuc. 


Tot lut. 


/Doctorii i-au ordonat un regim sever. Uitânduse 
pe la vitrinele restaurantelor, îi lasă gura apă.) 


Ca să scape de ispită, 
Căci pe-alci ce vrei găsești, 
Peste tot uelisav și apitâv, 
Hai frate, In Bucureşti! 


Soţiei mele!!! 


(Novac mi-a dat curaj săi fac şi eu epigrame 
soției care, venită din Țara și aflând că in Germania 
toți sunt doctori, dintre care unul e «doctor în Jăcut 
brânză», a devenit furioasă.) 


Cum? Toţi sunt doctori, în Nemţia, 
Şi eu nimic? O Doamne Sfinte! 
Ștacuma iși prepară teza, 

De doctor, în tăcut plăcinte, 









[:::::90 


R 
» 





S 


== 


E) 


TRIBUNA 


A LIBERA 


Exp, S. Manea 

Goethestrasse 18/11 

ULM - BRD 
Domnilor, 


Deşi nu sunt ziarist de meserie, dar apreciind mult ținuta 
şi tendința oblectivă ale publlcațiune! Dys. şi apre respee: 
tarea adevărului etern, doresc a face o modestă coreetură 
1a afirmația Des. în legătură cu Bibliotecă Română din 
Frelburg făcută în articolul “Note cu lexle potolit” din 
Ian-Febr, 1979, Cu atât mal mult cu cât văd că nici con 
ducerea Bibliotecii n'a luat poziţie In această chestiune 

ŞI anume, Dvs, susțineţi că Săptămană Românească din 
anul 1986 de la Freiburg ar fi fost organizată și sprijinită 
de fostul prinț Nicolae, 

Paptul că autorul face o amabilă paranteză scriind că 
nu este informat, asupra el, nu înlătură insinunrea care 
râmâne. Redacția, după umila mea părere, ar 11 trebult să 
cerceteze direct la sursă pentru a afla adevărul curat și a 
nu lăsa impresia unel injuste acuzaţii nointemelate, 

Ca unul care am luat parte In această grandioasă ma: 
nifestare a Exilului nostru, sunt, cred, în mare măsură 
îndritult să restabilese adevărul asupra acestul eveniment 
Săptămâna Românească de la Freiburg a fost una din 
cele mai mari manifestări ale Exilului, inițiată şi organi- 
zață de conducerea Bibliotecii Române şi a Uniunii Asoc 
şi Inst. din Germania și Berlinul de Vest, (UARG) 

Aceea de la Madrid a fost o parodie fără nici un etect 
moral în lumea exilului, deoarece ascundea ambiții şi inte: 
rese obecure de grup egoist fără scrupule 

Prinţul Nicolae a fost invitat ca toți ceilalți Români și 
prieteni a) instituției de la Freiburg, după ce Îşi exprimase 
cândva admirația față de această creație culturală a Exl- 
lulul nostru, fiind departe atunci de a cunoaşte ce se as- 
cundea sub această formă de politeță prinelară care sa 
restrânt m! târziu in drama procesului de evacuare În: 
tentat de prinț prin *stetntelin lui improvizați. - 

Datoriile rămase de pe urma acestei “Săptămâni Rom." 
nu fost acoperite printeun. le de apeluri tot la punga 
modestă a compatrioților și prlbtennor străini din refugiu 
Ori, In câțiva ani după aceea. manevrele şi intrinile aşa 
zişilor “consilieri” Ai decedatulul prinț n'au reușit nici să 
capteze ŞI nel să distrugă instituția de Ia Freiburg la care 
răvnenu şi pe cară vroinu să o folosenseă pentru suspectele 
lor planuri “politice 

Autorii cunoscutului proces de evaeunre forțată a Bibilo- 
tecli din casa pe care prințul o cumpărase la propunerea 
conducerii Bibilotecii pentru a-i asigura un azil etern, nu 
sau dat Inlături de In cea mal odioană campanie de det! 
maree scopul de A dinteuge cu desăvrsire acest Ien 
cultural al exilului românese 

Cu toată dorința lor de a rămâne în anonimat numele 
lor sunt cunoscute: Mihai Fotinos Enescu, Horla Stima 
topulea, Paul Miran 3I presa afiliată 


Acurn, când se neanreă să se dentronpe cadavrul politie 
al autorului prinelpal al procesului de tristă memori» 
M, Enescu, In care şi-a pus semnătura foatul prinț Nicolae 
prin atutatul Indigerabil cu care umple paginile une! pu 
biicaţii, aceat ipochimen cunoscut încă de pe vremuri Ia 
Madrid ca intrinant. canalle fără scrupule și, cum I-n 
numit pe drept cuvânt Pamill Seicaru, “envalhe de Indus; 
trle”, bâlbâlt cu pretins ca-enp po-palitie. n redevenit noelv 
prin apariția lui pe arena exIhunul 

Aceste sinistre parsonaşii, care au otrăvit ani de sie 
vintă exilulul, trebuese cunoscute și puse la 21d și nu tre 
cute sub tăcere, pentru A feri pe cel de bună credință de 
6 eventuală cădere In cursă sau contaminare în atingere 
cu această materie vâscoasă care murdireşta atmosfera 
Veapieului nostru Ext 





SEVER MANEA 





ECOURI 


e heferitor la profesorii 1, Hudită şi Oțetea, despre căre 
wa scris la această rubrică, mal sunt de spus unele com- 
plectări, indeosebi pentru perioada de după 23 August 
(1044) a amândurora, 

Despre faimosul concurs intre aceşti dol profesori pen: 
tru ocuparea catedrei de jstorie la Iași mal durau incă 
ecouri puternice şi in rândurile promoţiilor postbelice de 
studenți. Rivalitatea lor a continuat apoi pe alte planuri, 
1, Hudiţă, venind la Bucureşti, a predat şi acolo istoria 
diplomaţiei. EI devenise ministru al învățământului in 
guvernul Rădeacu. Marile manifestații, montate într'o pe: 
rloadă zi de zi pentru doborirea guvernului, spre a eroi 
drum luării puterii de către comuniști, scandau drept lo- 
incă principală: Jos cu Hudiţă! Afar cu Hudiţă! De 
fapt, urlâtorii Acela şi turma tărâtă după ei din între; 
prinderi nic! nu ştiau cine e acel Hudiţă, 

Din 1049, timp de câţiva ani, L. Hudiţă sa aflat în 
detenţiune Iaolaltă cu alți profesori universitari (Gh. Bră- 
tianu, G. G Giurescu, V. Papacostea s a.) 

Fiica ptot. L Hudiţă, Ioana, din cauza situaţiei tatălui 
el, a fost atrasă intro cursă, luată dintro stație de tram- 
VA! și deasemeni pusă în detențiune. Fiind pe atunci mn- 
sărelnată, a născut la inchisoare și fetița şi-a trăit pri- 
mil vreo doi ani între zidurile inchisorii. Soţul el, Dan 
Berindei, bine “leprozat” atât din cauza propriei sale 
obârșii sociale “nesânătoase”, cât şi din cauza acelea n 
soţiei și socrului, a fost dat afară de la Institutul de lato- 
vie şi asttel nevoit să practice ceva din meseria inițială a 
lui Nicu Ceauşescu, anume să facă la 0 cooperativă bla- 
cheuri de pantoli. Poate și pentru a leşi din această aitua- 
ție, el sa “restructurat” şi actualmente este un istoric ce 
se alirmă “cu ataşament” pe linie. Cum se zice în RSR, 
are o “producție ştiinţifică” de seamă. Işi mentine poziția 
în cluda faptului că flul Îi este fugit la Paris, unde sa 
făcut cunoscut o vreme ca un *mao-tse-dunist” fervent. 

După leşire din detențiune, prof, 1. Hudiţă ducea o viață 
retrasă, paslvă. Cum spunea ginerele său, el işi găsise în- 
deletuicirea de a vizita parcurile și “a da bomboane co- 
plilor”. 

Oponentul său de odinioară Iu concursul amintit, A. Oţe- 
tea, se mutase în 1048 la Facultatea de istorie din Bucu- 
reșii, In inceput [ind bine “cotat” politie, Venise de in 
Iaşi cu renume de profesor sever şi „. ranchiunos. In bună 
parte aceste însușiri sau dovedit adevărate, Avea insă în 
manualul său de istorie universală, seris încă din vremea 
războlulul pentru cele, o frază, desigur de circumatanță, 
detavorabilă sistemului bolșevic. Această nu i se Jerta snu, 
mai bine zis, era crunt speculată i oteivă-l (deşi altfel 
manualul era cunoscut ca orientat pe intepretare marxis- 
tă), Fireşte că cel mai puțin era dispus să-l lerte Mihail 
Roller, nu atât pentru “grava deviere” cât mal ales pentru 
faptul că A. Oțetea îi respinsese (incă ln Iașii o zisă “teză 
de doctorat”, alcătuită doar din niște texte de documente 
copiate de pe undeva și nici macar comentate Or, Oțetea 
nu făcea asemenea “compromisuri . Din partea sa. nu 
numal în Acest caz, nici Roller nu vita, O persoană care 
a Vinut să TămAnă Anonimă şi pe urmă sa ȘI sinucis YA 
zAnd unde ajinie țara, n comunieat telefonie unor alu 
dente eX “un anume Raller”, programat de partid a deveni 
tartorele latoriei, 1şi propune drept unul din primele sco 
puri distrugerea “pina în pânzele albe” a carlerel Iul 
A. Oțetea 

Inte'adevăr, sn putut ulterior vedea cum ani de zile 
A. Oțetea ara pua de Roller ȘI acâliții săi “4ub focul ert- 
Viei! partiniee”, Mind acuzat intro perioadă şi de “cos: 
mopolitisr” şi en atare exelus din partidul comunist. Când 
wterlor, IA “reconsiderarea” sitwățiilor, Oțetea a fost re 

hemat în rândurile partidului (comunist), ei, spre deose- 

jire de mal toți în situate similară, a refuzat categorie 

al exact, a condiționat revenirea sa de aplicarea unei 
politiei de cadre în facultate şi în institut bazată strict 
pă eritarii de pregătire profestânală A oamenilor, Această 
tone | sa fAcut lar 6) A tebutit in mare măsură ca 
nePAstă SĂ nu rămână doar 0 promisiune dă moment SI 
întradevăr A. Oțetea A promovat cu hotărâre tlemente 
propătite şi Jen npărit orişicând a fost cazul, €hiar și 
Atunci EAnd erau In mijloe enzuri de persoane bine notate 
drept “reacționare”. Nu era uşor A adopta 0 axomenta 
poziție în probleme de endre, mat alea când era vorba de 
“atilnțe soelale”, săeotite ca ideologice”. Numa! trăind în 
almesfera de permănentă nesțpuranță, sub 2linica sau “trl- 
mestriala” amenințare de a fi azvâriit pe drumuri, poate 


























da o adevărată prețuire pentru un asemena ajutor dat 
=pe răspundere”, Prin aceasta A. Oțetea lun asupra sa 
riscuri, infrunta primejdii; dar a şi reparat nodreptăți, a 
reaşezăt lucruri pe făgaş normal, În alureala dominantă. 
Pe drept, el și:a câştigat multe recunogulnțe: 

Insuşi era foarte ailitor şi aprecia capacițatea de muncă 
şi răvna la alţii. A. Otetea era ferm convins că în compe- 
ţia de valori adevărate şi altele falsa "tot noi Invin- 
gem” — adică românii față de obrăanicăturiie streine 
de neam, Pe unul dintre aceştia Va atacat în seria cu 
vehementă pentru folosirea denumirii de “Valahi” pentru 
“Români”, Valoroasa ul carte “Insemnările lui , Marx 
despre Români” a constituit nu numai o puternică sfidare 
a pozițiilor “oticlale” In Istoriografia sovietică, dar În 
subalălar şi o răzbunare a lui impotriva “lătrătorilor” di- 
nafară şi din lăuntru, cu teze marxiste sclentite şi mistiii- 
cate în față. 

Adevărul e că A, Oțetea nia făcut parte din vreun comm: 
tet sau comiție de slavizare, Din cele de marxistizare — da; 
însă in sensul arătat, allindu-se adică, in chinga în care 
se gâseau cu toții, să Intoarcă această marxistizare in fo- 
losul Românilor. 

Ocupându:se Intro cunoscută carte a sa de Răscoala 
din 1821, deși specialitatea ÎI era Istoria universală, A Oţ&- 
tea a acreditat cu insistență, la inceput, jdeln că Tudor 
Vindimireseu at ÎI avut rolul doar de “mandatar” (ndleă, 
un. fel de “provocator”) al Eteriel greceşti. Fără să o de- 
clare, in cele din urmă el a renunțat la această teză, cs 
tompând'o în “Tratatul de istoria României”, ln elabora: 
ea căruia M. Roller i alții de teapa lut mu mal aveau 
nic! un rol. Nu s'a dat în lături A, Oțetea, singiirul, să men: 

oneze ch răscoala țăranilor la 1907 A pornit din judeţul 

toşani, din cauză relelor unui atendag OVreu, 

Lui L Hudiţă, A Oțetea nu I-a purtat resentimente. Pe 
ginerele acestula. istorie şi ei, la sprijinit. Era ranchiu- 
nos, cum spuneam, însă pentru, Jipnire sau ignorate dl 
rectă. In ultimul timp al foncționării sale ca director a 
capitonat ușa dintre biroul său și acela al ungurului Li 
Banyay, impus ca director adjunct, și n'a mal comunicat 
cu cl. Comportamentul ostentativ al acestula i-a amintit 
ae Jignirea de cândva. ea elev, cu “valahul care doar Atin: 
pe slănina cu mâmăliga..." 

A Oțetea n incercat li amelioreze sănătatea la Paris, 
unde are o fileă măritată; dar sfârșitul firesc nu și l'a 
putut amâna. 

Rămâne un samn de mirare pentru cel eare aveau macar 

1 oarecare prețuire pentru A. Oțetea, anume; de ce el, 

iu de preot, cândva însuși seminarist, luptător antima: 
șhiar, prețultor al tradiţiilo Sibielului său, cât şi al ex: 
pansiunii păstoreşti a Mărginimil, totuşi a aderat, inainte 
de perloada conatrâneerii, In. Interpretarea materialist 
istorică a fenomenelor istorice? 

Epoca noastră nu 6 deloc săracă în tipul de intelectual 
contormist, dispus să se posteze în direeția bătăi! vântu 
Iul şi n puterii ce o duce acesta. Sub acest raport ini 
A Geto "a Fâmas in, lmitele decenţel și ale utilului în 
perlonda dată a vieţii noastre publice. Este un “merit”, 
ANCA ae poate apune nga, în comparație cu deatul alţii care 
mă degenerat în pramatii Sia 




















e In epatură cu asttal de evenimente “româneşti” în 
Australia - fiindcă au mal fost şi altele în trecut, şi vor 
mai (i și în viitor, in cazul când politica netuală A Guver: 
nului dela Bucureşti în această privință nu sa va sehim- 
ba întretimp, în mai bine dorim să facem urmâtoarele 
comentarii 

Dela sosirea primilor refugiaţi din Romania în Auatra: 
Ma. imediat după sfârşitul celui de al doilea răsbolu mon: 
dim, aceştia sau comportat In aşa fel. incât nu tăcut o 
impresie bună asupra populației locale, Au fost și unele 
cazuri discordante, provocate, de unele elemente sub-me- 
diocre, însă acestea au fost rare, flind considerate de nuto- 
Titâți drept un rise calculat În orice operație vastă de 





—.u 











1950 a Jucat un Am, în ovarea imagine! 
unei Românii culte și civilizate In parte indepăr- 
tată a lumel, printro activitate socială și culturală cores- 
pui t Românii erau priviți in toate cercurile 
cu încredere şi consideraţie, ca aparţinând unul popor 
inteligent şi inaintat din AR ied 

Aceasta a fost imaginea României in Australia la sosi: 
rea şi instalarea pinul Consulat General al României 

i în 1968 la Sydney. De atunci lucrurile au ince- 
put să se schimbe, nu însă în bine, el in rău. 
“Prin Infiin a 3 Biseriel in orașele Sydney, Melbour- 
ne şi Adelaide de câtre Patriarhia din Bucureşti, se pro- 
duce o ruptură în coeziunea comunităților româneşti in 
Moeălităţile de mat sus. Infiinţarea și susținerea costisitoa- 
te a celor 3 Biserici, cu preoți trimiși şi susținuți prin 
Bucureşti, nu erau Justirieate de cerințe religioase, ci po- 
iitice, de a infiltra, intimida şi în cele din armă controla 
comunitățile români Bisericile au ajuns un fel de agen- 
ale Consulatului Socialist Român, unde se puteau aran- 
n afaceri, obține pașapoarte pentru rudele din România 
de a vizita Australia, sau chiar de a emigra alei. Acel re- 
fu , cari refuzau a se supune acestul tratament degra- 
dant prin Biserică, nu le rămânea alt mijloc de a se reuni 
cu familiile lor, ținute catatica In Țară, decât făcând gre- 
va foâmel In centrele oraşelor sau pe treptele parlamente- 
10r Australlene. 

La apariția acestor -grevisti ai foamei” in locurile pu- 
vuleă, Mă thbiițe Ta plept și placarde anunțând ținerea 
famiilor lor “astatiee” în România, prima reacție a pubii- 
culul este acela de nedumerire şi şoc. “Cum și România? 
— se întreabă lumea — “o țară cultă și civilizată, cu Bi- 
serici în Australia, să decadă atât de jos, pe treapta Ru- 
siel Sovietice, care-i singurul stat astăzi, care 1și persecută 
cetățenii, separându-i de familile lor?!” Flindeă până 
astăzi, în afară de Români, niciun Alt imigrant dintro 
altă din spatele cortinei de fier nu sa mal pus în 
greva foamei in Australia pentra a se reuni cu familia lui 
rămasă oatatică acasă 


Publicul Australian nu știe cine formează astăzi Guver- 
nul dela Bucureşti şi nu poate fuce deci deosebire Intre 
acesta și Poporul Român, Este România și Românii, cari 
sunt condamnați de barbarism, mai ales În acest "An al 
Copilului”, procimat in toaţă lumea, dreptul cel mai de 
seamă al copilului fiind acela de a creşte în sânul unei 
Tamilii intregite, pro peeună cu frați și surori, bucurându-se 
de dragostea și indrumarea ambilor părinți. A separa și 
deci distruge o familie, indiferent din care motive, este 
considerată în lumea elvilizată de alei, drept o crimă de- 
testabilă, condamnată fără rezerve sau drept de apel. Pu- 
plicul devine emoționat, eu lacrimi In ochi, In faţa aces- 
tul spectacol neuman și semnează cu mille petiţiile spre 
a fi trimise Guvernului dela București pentru eliberarea 
soțiilor și oplilor. 




















e Ne găsim în fața unei 
delicate. N'o putem ocoli, De la Ince- 
put am anunțat că revista noastră 
se trimite gratuit tuturor Românilor 
din exil eare dotese so eltească şi nu 
au posibilitatea să plătească abona- 
mentul. Natural, pentru a cunoaşte 





semn de via! 


uaţii  pundem respectivului compatriot că 

el nu intră în această categorie. In ea 
intră 100 de compatrioți cărora, aflân- 
du-le adresa, le trimitem “Carpaţii”, 
timp de un an. Nu le cerem nimie, 
dar dacă, după un an nu dau nici un 
oprim trimiterea. In- 


COURI 


rte, duşmanii Ţării Noastre din Lumea Li- 
veri E irta exploata in mod politic astfel de cazuri, 
4 exemple concrete de nerespectare a drepturilor umane 
ŞI de persecutare a minorităţilor în România, fiindcă prin- 
tre grevişti sunt adesea și minoritari 

presa, posturile de radio și televiziunea dau o mare pu- 
bileitată aceator şir senzaţionale, lar Consulatul Român 
de alei. nepregătit şi neputincios de a rezolva astfel de 
cazuri la fața locului — începe a fi bombardat de tele- 
grame şi telefoane, la care nu poate face față decât in 
mod lamentabil. Să £ a 
“şefii” din birourile lor somptuoase dela MI- 
puDetiă ur, Că dem din Bucureşti, de care depinde apro_ 
barca eşirel unel persoane din Țară — nu-şi pot da seama 
de adevărata situaţie de pe teren in celace priveşte com- 
promiterea adesea ireparabilă a intereselor vitale ale Ro- 
Mânlel In Lumea Liberă, fiindcă dacă și-ar da seama, ar 
evita dela Inceput sau n'ar Intârzia o c! ipă de a pune ca. 
păt scandalului public. Fiindcă pentru un refugiat decis 
să facă greva loamel — până ajunce in spital — şi cine 
nu-i decis să facă acest sacrificiu când e vorba de soție şi 
copii — este imposibil ca până in cele din urmă să nu 
reuşească să-și elibereze familia din Țără. 
De ce atunel atâtea pertractări la Bucureşti? Cul folo- 
sesc? In lei un câz, nu intereselor și prestigiului Romă- 
iei în străinătate. 





ŞI intro zi, aude poarta. Se uită re- 
pede pe fereastră şi vede că venea o 
rudă a lui, chiabur din sat, Avocatul 
a inceput să-şi frece mâinile, gândind: 
Vine unchiul și desigur el, Imi va plă- 
Vi mai mult decât onorariul, ce Dum: 
nezeu, un singur nepot avocat arel 


numele și adresele acelor compatrioți, 
e necesar să ni se serle, Pe unii dintre 
acești compatrioți In nevole II cunoș- 
team și le-am trimis revista fără să 
mal im rândurile Jar. 





ratuit, pe mo- 
tiv că semnatarii t. intelectuali. 
Unul dintre aceşti compatrioți ne serie 
că el i tul Ro- 





ni 
a alte publicaţii şi ne ce; 
f, Pe 






tei lor le trim iei 
H 
vita erati vaeal arene ris 


tre timp ne procurăm adresele altor 
compatrioți — tot 100 —, cărora le 
trimitem revista un an și așa mal 
departe. 

ar se pune o problemă. Revista 
noastră, prin conținutul ei, se adre- 
sează tuturor Românilor un in spe 
elal intelectualilor. Insemnează că 
neintelectunlii care o primesc să plă- 
tească şi pentru intelectuali? Nouă ni 
se part un non sens și o InJustiție... 
și ca atare nu o facem, 

Ma eo ee şi mai delicată: 
acela a prietenilor, Prietenii conside- 
ră că Traian Popescu trebuie să le tri- 
mită “Carpaţii” gratuit... din priete- 
nle. Ori noi vedem lucrurile altiel. Ca 
să arătăm cum vedem no! lucrurile, 
esti o anecdotă: Un proaspăt 
In Drept, de proveniență ru- 
inchiriat 0 cameră, a Pra Ja 
o care seria AVO- 
CAT: ar ara pus dai stii eltenții 
care veneau. i, na! era trist. 





i unchiul, care avea o afacere la tri: 
unal, se gândea trecând poarta: Vin 
In nepoț. Desigur o să-mi 
chestia gratuit, ce Dumnezeu, 
chiut are şi ei! 

Prietenii ar trebul să mediteze ln 
această anecdotă, Ştiu că Traian Po- 
pescu nu e nubab, ştiu că revistă nu 
ti, nlel 
“dă 

A 
operă 














peşte 3 


se trimita şi se 
tompatrioților eare 
nu au postbilitătea 
bomamentul, inditerent 

sunt tual! sau nu. Bine În: 
țelea, e necesar să (im anunțați şi noi 
să decidem dela caz, ln caz. 


7 ) o ulta ne scrie că 
Radu Gyr pe Iront cu grad! 
soldat și nu de căpitan, aaa pr 


eu intro notă, Facem rectificarea ne- 
cesară. 


e in Editura autorul 
cartea VACUUM ar 


dl Domini 
în trel tablouri. Cartea se citeşte cu 





NOTE 
CU LEXIC POTOLIT 


e Articolul dlui Adrian Chintescu 
“23 August 1044 și procesul Maniu”. 
publicat în numărul nostru anterior, 
era precedat de o scrisoare care a fost 
publicată impreună cu articolul, de 
prețultul confrate -Stindardul”. In 
acea scrisoare, di Chinteseu ne roagă 
să publicăm declarațiile dlui. Nicolae 
Penescu în procesul Maniu. Cum s'au 
mai mal primit şi alte scrisori în acest 
sens, publicăm în acest numâr falmoa- 
sele declaraţii, în întregime. Pe bună 
dreptate, dl Lozovan, în *Stindardul”. 
îi numeşte pe di Penescu, “turnătorul“ 
lui Maniu. Dacă spaţiul ne-0 va per- 
mite, In alt număr, vom publica si 
declarațiile lui Vasile Serdici, premiu 
II în speelalitatea turnătorie. Dealtfel, 
de acest proces şi de învățămintele ct 
se trag din el, ne vom ocupa pe larg 
în numerele următoare, 





e in “Unde scurte”, dna Monica 
teruncă serie că a citit pe marchizul 
de Custine în 1048 târziu. Ar 
fi fost bine să-l fi citit în 1938, de 
exemplu, și, şi mal bine ar fi fost 
dacă această carte l-ar fi dat-o so cl: 
tească şi tatălui său, Eugen Lovinescu 
In acest caz -ar (| scutit pe marele 
critic să fle “tovarăș de drum”. Nu 
spunem despre Eugen Lovinescu că a 
fost “ilegalist”, ca ginerele său, căci 
nu avem nici o probă. Spunând că a 
fast “tovarăș de drum”, Insemnează 
că avem. Iată una: Eugen Lovinescu 
avea o prietenă slovacă ca se numea 
Huşkova, seriltonre, cu care se afla 
în corespondență. ŞI iată ce-l serie 
Eugen. Lovinescu, acestei Huşkova, In 
4 Tumie 1042: “Zilele acestea pleacă 
re Slovacia o echipă de alarigti, prin: 
care e şi un tânăr profesor: di 
aşei, publicist de valoare (II) 
tem al cercului mostru; dacă, 
vreo recepție, dai peste ac 
va fi ducurot să te salute 
mea” 


Cititorii au ințelea că George Ivaș- 
cu, publicistul de valoare, actualul di- 
rector al lul Tănase Uscatiu, este *le- 
sionarul” diui Rene Theodosladis. 









e Buletinul fsraeliţilor de Rit Elen, 
ne anunță că Paul Gama va publica 


o revistă într'o editură de STANGA, 
Cum in Franța 30 fi din edituri sunt 


ea, rectorul nostru”, 
face. această Fo Nb de stânga, 
iei ca e tal de o editură 
e stânga-stânga, adică cel puțin 
comunittă. dacă nu deaâeentul omu 
nistă. Iată cum di Paul Goma incepe 
să-şi precizeze atitudinea, adica să in- 
ceapii a afla, ce este. E un punct bun 
fără indolală, dar aceasta insemnează 
că am avut totală dreptate în tot ce 
am scris eu până acuma despre fai- 
mosul. Goma. Idela unui partid al «co- 
muniştilor desamăgiți”, începe să se 
deseneze, Dar ce au de spus acum cel 
ce l-au luat pe garanție? Mă refer ja 
cel de buna credință, sau cel puțin la 
cel pe care noi Îi credem de bună ere- 
dință şi nu Ia soții Ieruncă, ete. 


e Un interesant articol serie dl 
Bârsan În “Cuvântul Romă- 
nesc” (Nolembrie 1979), Articolul e In- 
titulat “Coloana a cincea culturală” 
Printre altele, dl Eugen Bârsan serie: 
“Aşa de pildă In 1978 a apărut în Ca. 
nada, scoasă de un pretins refugiat 
o antologie In limba engleză 
eşte perlect interesele guver- 
nului comunist din Țară. Ce aperă? 
Sunt acolo cel puțin douzeci (7) din: 
tre cel ma! stalinişti poeți din timpul 
*Republicel (7) Populare Române”, în 
cap cu satrapi culturali ca Marcel 
Breslașu (Bresilea, pe nume) și Mihai 
Benluc, Aceştia au fost nişte “Jdano: 
vişti” care au terorizat ani de aile 
scriitorii, Oare cine a aranjat şi plă- 
tit tipărirea aceste! cărți? 


Ştelan Baciu şi Virgil Ieruncă au 
avut nenorocul să fle folosiți în ea 
pentru “acoperire”. Adică au servit, 
bineînțeles fâră ca el să ştie (777) de 
“mască”, Când vedem asemenea cârți 
e foarte uşor să ne dăm seama cu 
cine avem de-a face” (sublinierile ne 
aparțin). 


Prin urmare un pretins retugiat ro- 
mân a scos o antologie în limba en- 
gleză, ŞI printre cel “antologiaţi”, 1i- 
urează și... Virgil Ieruncă și Ştefan 
Baclu, In curioasa companie a lui Bres- 
lea şi Benlucii! 


Intro antologie, In mod normal, cei 
care figurează, sunt consultați de a 
tor, cu anticipație, adică li se cere per- 
misiunea. E posibil ca un asemenea 
autor, să nu cunoască aceste reguli 
elementare şi să introducă în opera 
lui serlitori cărora nu le-a cerut per- 
misiunea. Dacă xp sar [| prezentat 
cazul, Ştefan Baclu și Ieruncă aveau 
posibilitatea să protesteze. Au protes- 
tat? Din articolul dlul Bârsan relese 
că numiții seriitori nu au protestat. 
Deci autorul le-a cerut permisiunea Şi 
marii naştel scriitori, anticomuniști de 
viță veche, ŞI când unu 
scriitor | se cere perinisiunea de a 
tigura intro antologie, e normal ca 
est serlitor să ceara informații, să 
se intereseze cine e autorul antologlel, 
ale cui interese se servesc şi, mal ales, 
in situația noastră de refugiați anti- 
aa a cine plăteşte cheltulelile ti 
păririi, Di Bârsan ne spune că această 
antologie serveşte perfect interesele 
guvernului comunist din Țară. Dar, 
tot din articolul dlui Bârsan, reiese că 
autorul antologie! direct, și indirect 
puvernul comunist din Țară, aveau ne: 
vole de o acoperire, de a mască. i aco- 
perirea și masca le-au servit-b seriltorii 
anticomuniști (111) Baciu și Teruncă, 
Fără să știe, bineințeles! 


1 socotim pe d! Bârsan de o bună 
credință în afară de orice Indotală 
Dar cum se face că pentru această 








4 





























reuni clu 


al doilea, cel 
i nu alți antle 
tamatu, de pildă? 


ni mi 








în “egalitate”, adică 
vescu, Caralon 
munişti desamăgiți” 
ma şi Annie Krlej 
faptul că Ştefai in 

lui literare, serle numai despre serii- 
torii de stanga, ceilalți ca Gyr său 
Crainic fiind deadreptul nişte clumaţi? 
Prea multe puncte de intrebare, pen- 
tru a nu crede că buna credință a diul 
Bârsan a foat inşelată. 





e Tot în acelaş numâr din Cuvân- 
tul Românesc, di Nicolae Petra, poet, 
pictor, filozof şi în special mecena, 
serie despre Ellade, Citâm: 
“Războlul In găsit în străinatate 
laciuat Intr'o legaţie n. n.) şi a rămas 
în exil (decând, din momentul In care 
a început războlul sau când acesta sa 
sfârșit? ŞI In timpul războlului nu sia 
intors în Țară, pentru a nu îl trimis 
pe front pentru reabilitare? Intrebări- 
le ne aparțin, natural), şi a fost pre- 
zent tot timpul în viața românească și 
a refuzat orice legătură cu RPR” (sub- 
linlerea ne aparține n, n.). 


DI Petra ne asigura că el cunoaște 
toată opera literară şi, fără indoliiă 
pe cea filozotică trului filozofia 
fiind şi preocuparea. dsale prinelpa! 
Dar ne socotește atât de nalvi ca 
credem că el nu ştie că maestrului 1 
sau publicat nişte cărți în Țară? Şi 
încă, cu contract şi drepturi de autor! 
Ori acestea nb sunt legături cu Ţară? 
E drept că di Petra vorbește de legă: 
urile eu RPR şi nu cu Există 
vreo deosebire? SA ne-o spună d! îllo- 
zot Petra. ŞI aceste tipâriri, nu In- 
semnează legături cu comuniștii? Dacă 
d Petra dă un răspuns negativ, se 
pune În desacord cu Virgil Teruncă 
care, în “Ethos”, a condamnat, şi Incă 
cu violență, pe toţi exilații care au 
semnat contracte editoriale cu Bucu: 
veștii. E drept că dl leruncă nu 8 
condamnat înca pe cel cărora II sau 
Jucat plexele de teatru in Ţară. 











e căi Eliade este un mare savant 
o știe tot natul Ce nu ştiu exilați, e 
că dl Eliade e şi un om de mare cu: 
ra], In afară de comportarea eroică a 
dul Eliade în al dollea războlu mon- 
dial, mai vin cu o dovadă, tot atât de 
puţin cunoscută ca şi chestia cu răz 
bolul. DI Eliade a fost elevul lui Nae 
Ionescu, pe care îl venerează şi-l la 
apărarea, Un punct în fața cărula Imi 
plec capul. Când a murit Nae Ionescu, 
la înmormântare a ținut o cuvântare. 
ŞI erolcul domn Ellade, intun gest 
patetic, sa apucat cu mâinile de păr 
şi a strigat: Dacă in ncensta nu 
ni se mal permite să facem cultură, 
ne vom duce In... mânăstire Nu e o 
glumă, acel gest merită calificarea de 
erole, deoarece se petrecea în timpul 
domniei sângerosului (de ce nu şi pa- 
ranolcului) rege Carol IL 


Ar îl încă un fapt care, 
să-mi scot pi pac înc Insă, 
[Ei îi 
din Londra. trimis tocmal 


cel pe care-l amenințase, Așa mânăs- 
tire mai Ințeleg şi eur 


”” 


ECOURI 


De In New-York ne parvine ştirea 
plecării dintre no! a lul Jean Moscopol, 
cântărețul favorit al tinereţii noastre. 

Datorită farmecului personal și ta: 
lentului in a interpreta muzica uşoa- 
ră. a ajuns repede un cântăreţ de 
mare prestigiu, 

Deşi originar din Brăila, debutul Ia 
făcut în București, Ia restaurantul 
Zissu, flind concomitent şi funcţionar 
al Bâncii Ohrisovelon! 

S'a refugiat după stabilirea regimu 
lui comunist in Romania, Intâi in 
Germania şi apoi la New York, par: 
ticipand intens, peste tot, la mani- 
festarile patriotice ale exilului, Inter- 
pretând romanțe româneşti, muzică 
uşoară anterioară anului 1048 şi aplau 
date sketeh-uri umoristice 

Era un om care rada voloşie și 
simpatie, atât de mult necesara triste- 
ȘI exilului 

Fle-i ţărâna ușoara și amintirea 
vecinleă, 





PDA 


e a A 





CARPATII 


REVISTA CULTURALA SI DE 
ACTIUNE ROMANEASCA IN EXIL 


Director-Proprietar: 


"TRAIAN POPESCU 
APARE ODATA LA DOUA LUNI 


BUN INGRIJIREA UNUI COMITET 
DE REDACTIE 


Li 
Redacţia și Adminisraţia: 


Calle Conde de Pefialver, 82, 4* 
Telbt, 40211 01 - MADRID 


Correspondenta: 
Apartado 9.283 - Mannto (Bapafa! 
+ 
Abonamente: 


20 $ USA 
40 $ USA 
5 $ USA 





Pxpedlerea Avlon plus. 


4 





REDACTIONALE 


— Un accident stupid de automobil întâmplat în ziua de 23 
Decembrie 1979, ne va lipsi pentru multă vreme de mintea și 
scrisul fratelui nostru NICOLAE STEFANESCU GOVORA, care 
zase de atunci pe patul unui spital, inconjurat de îngrijirile ne 
dicale necesare şi de rugăciunile noastre ale tuturora celor care-i 
cunosc valoarea. 


Dat fiind cheltuelile enorme, provocate de intervenții medica. 
le speciale, care urmează a-i fi aplicate și pe care soția lui nu le 
poate suporta singură, imi ingadui a ruga pe toţi cei care-l apre- 
ciază, să trimită sprijinil lor prin mandat postal internaţional, 
sau cecuri bancare, pe numele şi adresa soției, Doamna Eugenia 
Beldie Stefanescu - Avenida Reina Victoria, 13, etajul 10, poar- 
ta A. sau direct la redacţie pe numele meu, el neputând nici citi, 
nici semna. 


Revista Nr. 20, pe OCTOMBRIE-NOEMBRIE 1979, apare cu 
întârziere şi va [| expediată la sfârșitul lunii în curs. Numărul 21, 
este deja pregătit şi se găsește la tipografie pentru cules. 

Pentru Anul 1080 care a inceput, adresăm cele mal bune și sincere 
urări de bine și impliniri românești, tuturor cititorilor şi Sprijinitorilor 


Tot materialul și corespondența respectivă, destinat publicării în 
revista, rugăm să (le expediat numai pe adresa redacției 


TRAIAN POPESCU 








EDITURA CARPATII ANUNTA 


Au apărut; 
ISTORIA ROMANILOR DIN DACIA 2 ATU de A. D. Xpribrel, 











vol 1, 10 $ USA 
ISTORIA LITERATURII ROMANE, de D. Mutăraşu, epulzat 
NAȚIONALISMUL LUI EMINESCU, de D. Murăraşu ... ... . 10 $ USA 
POVEŞTI, ue lon Creangă, In Iaselcole 10 $ USA 
DACIA, de Vasile Pârvan dear) Ă 5 $ USA 
PRECURSORI, de Oct Goga 3 $ USA 
ISTORIA PARTIDELOR, NAȚIONAL, ȚĂRANESC ETA NAȚIONAL. 

TARANESC, de Pamtil Seicaru „vol Î, 12 $ USA 


ISTORIA POLITICĂ ŞI MILITARA A păzibăiuiiui. ROMANIEI 
CONTRA RUSIEI SOVIETICE, de General Platon Chirnoaga . 10 $ USA 
KARL MARX: INSEMNARI DESPRE ROMANI. Texte a ai cu co 
mentariu de Pamfil alearu .. 
STEȚAN CEL MARE, VOIEVOD AL MOLD VEI, de prot. 
MP 
ISTORIA DACIEI ŞI CONTINUITATEA DACOROMANĂ, de Gene. 
al Platon Chirnoagă -; 10 $ USA 
LE NID, UNITE DE RASE pu MOUVEMENT LEOIONNAIRE, de 








Faust Bradescu .,.. . 5 $ USA 
POVEŞTI FARĂ ȚARĂ, nuvele, de Fa ast “Bradeeu, N Novac LU] 
N, 8, Govora 8 $ USA 





UNIREA NATIONALA ÎN COMPLEXUL POLITIC RUROPBAN, de 
Pam(il elearu ,.. .. 35 
DICTIONAR ROMAN-SPANIOL, de Prot. Ion Protopopescu, rustică. 5 $ USA 
Tapat pânză as 
CORNELIU ZRLEA CODREANU, DOUAZECI DE ANI DR LA MOAR: 
TE, de Gr. Manoilescu, T. Popescu, ete 5 $ USA 
MOTA ŞI MARIN, DOUAZECI ŞI CINCI DE ANI DE EA MOARTE 
de Prat Y Souizo, Marquta de Nantouillet, Blas Pina, Or. M 

















notleseu PR 5 $ USA 
DUMNEZEU SA NASCUT IN EXIL, de Vintilă Mota . mm 12 8 O8A 
RELATIILE ROMANO-RUSE, de N, S, Govora, vol. 1 10 $ USA 
OSTROVUL LUMINILOR, de O. Vula 5$ USA 
LA GARDE DE FER ET LF TERRORISME, por Faust Bradescu 10 $ UBA