Libertatea anul 9, nr. 76, oct. 1989

„RrAB.866..... 0 - 7. 
Din puma | 


$ f? 2 : 






Bin rr A 
* ACAD MIRI * 
Rio ame! 











Editor: Ovidiu Vasilescu Po. Box 27 Rego Park, NY 1137, 
E) DST 


d 








CARUSELUL CONTRADICTIILOR CONTINUA 


, — Ovidi 
Aşa zisul fenomen de li- În Europa, în fruntea cre- Ultima VASILESCU— 









Da - democratizare  dulilor se află Germania Fe- domniile-lor So gorilă Sa care CA sistemul lor a fost în mare 
politice care are loc derală. a o scot de sub arte roş P 
în interiorul “blocului comunist, titi ta = oala ai a Sar, este că comunismul ' emotii nu? 
ab direâta. iubii valzhere că = i n capitulat!!! Fapt SĂ ? 
a Moscovei, a aruncat ta meta a ph ştie, (prin Ce-i determina la astfel Da ka mpiasugi > domnul 
d - - « săi), cum să de evidențe? Ni - a încurajat” libe 
vestică (a “se înţele - ieti evidențe? Nimic logic! alizare 1 
vernele şi Pat Poti) ar îm intre la inimă sovieti- Unul din motive i ti decla 4 73 dă rr 4 Sai 
, x scla= i şi a Rusiei sovietice 
în braţele eutoriei şi ale con- Tâţiile premierului  Gorbacey ar fi un alt n tiv (d e 

i ! V 4 otiv să-i arunce 


pe apuseni pe culmea exul 


fuziei. Este exact ce şi-a pro- 
tării 

















pus cunoscuta diplomaţie 

rusă, neîntrecută în a crea RI AEV > Na 
pseudo fenomene politice am- E a mul Te 
bigui (un fel de intrigă ţe- ; - 

sută cu un pic de adevăr), | 

pe care democraţiile Occiden- ' 


ale 





putea de 





dati (dacă s'ar 





e og ce: pb miuiv “tot ce s'a Pi 
cate spre cer! băto 
masii De De vaviaa Sanăinlate, ceea ce ne spune că câştiga (şi s'a câştigat enorm) 
pansiune, a reuşit întrun comunismul nu a capitulat. de câtre opresiunea comunistă, 
timp relativ scurt, să creeze În lume în general, o bu- Şi ale emisarilor săi, iîmpân- în perioada războiului rece, 


în lumea Occidentală o stare nă parte a comentatorilor ziţi pe la toate cancelariile se ponte câştiga acum, prin- 
apusene, cure recunose că trio stratagemă nouă, așa-zisa 














de  exuberanță nejustificată, şi vârfurilor politice apusene, t n 
stare extrem de propice lor, consideră cu emtază că răz- sistemul lor politic, comunis= liberalizare în interiorul blo- 
iniţiatorilor care vor trage  boiul rece s'a sfârşit, ba mul, nu este exact ce gân- cului comunist, prin simple 
maximum de foloase de la chiar mai mult, că ar fi fost deau ei, şi după şaptezeci propuneri de reduceri de 
societatea pe care o vor amă- câştigat de către Oceldent!! de ani de religie materialis- armament, de toate catego- 
gi cu propriile ei slogane Ei mai consideră că ideia de tă, timp în care predecesorii viile, şi mai ales, ae 


ca: democraţie, libertate de libertate a triumfat,  comu- lor şi mai apoi ei, au ridicat ofensivă diplomatică 
suprafaţă un carac- 


nismul fiind obligat să adop- Îmne de slavă opresiunii şi având la 


expresie libera circulaţie 
a ideilor şi -a oamenilor te măcar în parte această dezumanizării, acum, cu can- ter de coexistenţă pasnică, 
$-a.m.d. libertate! ! doare  copilărească, ei admit dulcea detentă de altă dată, 


CONTINUARE | 








NGĂ A ÎNTIMIDĂRILOR sii 


unea că «ei 
cuvântul în chestiun . Cardinalului, 


ii fapt u s'a adresat 

mu se pune accentul controversată, a mutări îX N îi tmehula să 
ui timaţi” = ar face Nu m 

pe  nagarea chestiunilor instituției religioase Na a ui a i TE tii a O citea Pa 


ridicate în  criticarea de lângă fostul lagăr: me  Gefăimârile vii termenului incorect 
dor. câ asupra faptului Mu Î aia = a Przaceă trecutului de “anti=aemit”, când 
pa An îndvâuatit să “4 au rupt zâga- Poloniei, apel pe care-l este invocat cu înţele- 
jar menționeze pana sp aloniste face întrucât ei domină sul “anti-judaic"!.  Zio» 
stari de fapte. ul 80 E ant Car- presa şi PV internaţio= niştii de astăzi sunt 
După încercarea de Cun $ i ună pu= Dal tocmai În aceste la fel de mult "semiţi” 
prea „2 den 1 ca sl cirip tg altele, vremuri » când Polonia după cum e E Sei 
Carme Li ? Să e 
i A MARgA fostul lagar pă „nesitul, telul ai ef dăfieile. rca pda. te să ae se 
Bisericii Aunehwita, de către venit de le mii (i i  mecint, ziarele pi declara perimateincoriti 
faptul redă zionişti veniţi s4 pd 2? tre, este TV din Vârile Oceidentu- şi  ingelător, abuzatul 
America, era de întro * suve- lul, au început să in- termen de "anti-semit”, 

AD ierarhia o ofensă la adresa 2 sinueze caracterul “"anti- CONTINUATRE ÎN PAG. LO 


Bisericii — să-şi spună ranităţii Poloniei, și 








ee BÂTA LU 


Suntem de-acum fa- trolate de zionişti, 





declaraţiilor 





CEAUŞESCU ANTISEMIT! 


—E ESENKOVA— 








din . 
agenţiile diplomatica 
sperma  Landraca 
zu ui: i nerâbdâtor, 
e rnelie se pun pe 
“treabă: camioanele TIR din România, cară 
direa 350.000 acum mi de pureei furaţi, de & 
Înțelegerea cu Jacober a fost 


rei po acra până atunci, se Israelului, 
i zi sute de noi evrei, ţinută aşa de secretă, că înnugi Primul 


Ministru 1.Gh.Maurer nu a gtiut-o, lar 

i aveau întdeletniciri comer- Ceauşescu a aflnt de en numai în 1965, 
' (în limbaj marxist - ermu cânda venit la putere. 

dar cel mai de pe puşi, EI, care ura de atâta vreme pe evrei, 

A eu! ucrative, a denunțat imediat această acțiune, şi 

„du + El nu a  pedus drastic emigrația evreilor 




































ci ca muncitori, şi în nici y fermele le-a transferat la 
ogoare. Dacă statisticele vre- apoi a tăcut chitie, 
ps Ac i: el chestiunea. 
acum 
» nu mai era vorba de găini, ci de bani 
Hehizi,  Puli îi producem tot noi, zice 


Cenuţescu, şi decide să lovească pe evrei! 
ce au ei mal scump: banii, 

Operaţiunea 
de altă parte, numărul prepon- 












fi 






al comuniştilor evrei, deasemenea, singurul care a mai ştiut, 
dădea de gândit: e pa. dacober însă moare. Vice 
| i A Serviciului Secret Israelian 
născut 


s'a cerut 

Yeshanu să plătească până la 750,000 

dolari. Întâlnirile lui Yeshanu aveau 

i mi reseriste din Germania 
leau 





erau depozitaţi la  Cenugercu personal, 
in fondul lui secret, pentru "zile ploioase", 
cum spunea el, 





























"1, Pe evrei îi omori ... dacă 
Dacă nu poţi să-i omori, ii pui 
ască. Că pe unii (chiar comu- 





în închisori, este În acel timp, încep să apară in 
le din Ori Occident, critici “aspre pe tema încălcării 
omului în RSR.  Gemetele 

auzite în Lumea Liberă, 

alarmat: e să dea 


taţii”, Întreprinde 

în tările 
arăta că este stimat, 
spune, este liga 
ra merge, srp 


din 1973 în America, este 
ativă, în ce priveşte 


pentru a 
tot ce se 


„implicaţi legiona 


agenții! cazul în care guvernul nmerican și 








figura con mul Peprezarntat ia 
UBA, pe Episcopul Valeriar, 
Bisericii Ortodoxa Româna 
din Lumea Iiberă, Dar, Canugeacu 
sh lovească indirect, făcând sa pară că 
este o acţiune a organizaţiilor evroani, 

a guvernului american (pag. 771) 
nu Vremu să flu prine - spune ci 





Yran 





în 
udiaza 


mai înd pe dovada existentă împotriva 


lui Trifa”, 
Un Agent al splonajului Poserist, evreu 
de origine, este introdus în acţiune 
pentru a furniza organizaţiilor avreegti 
"dovada" despre rolul personal 
Trifa în "asasinarea evreilor", 

În 1974, se rela legătura cu Yeshanu , 
căruia | e dau "documente compromițA 
toare” despre Trifa, Yeshanu se 





al lui 


pune 
pe lucru, evreii din lumen Întrengă "ne 
Măpustese” pe Episcopul Valerian, Dar 
mai intervine o "potlogirie": prin mijlocul 
anului '70, soția rabinului şef din RSR, 
Moses Rosen, este mrentată la Londra, 
pentru furt,  dintr'un mare magazin 


Cenugescu ordonă ca rabinul să fila folosit 
impotriva lui Trifa, în nehimbul rezolvhri 
"ehentiej" 


cu sosța honță, Rosen cent 
trimis în USA ca să pună în migeare 
evreimea de acolo, coca ce el face ru 


ră contra Generalului Antonescu , 
pe motiv că Acordul semnat cu Garda 
de Fier privitor la guvernarea Mării, nu 






era respectat, Rebeliunea se desfăşura 

în centrul Bucureştiului, în jurul pala- 

tului egal şi ln palatul pogtelor, Legio- 
"se bă ” baricada 


teau pe când 











Ribeltunii! în 
ln Obor şi 
organizaseră şi "rebeliunea" lor, pro- 
fitând de haosul din centrul oraşului, 
Ei au atacat magazinele, au spart vitrinele, 
au prădat, au jefuit. Îmbrăcaţi în câmâgi 
verzi pentru a-şi da "aspect", ei au pâ- 
truns şi în case evreeşti, pentru pradi 
şi fărădelegi. Acestea, mi-au fost întocmai 
povestite de câtre - atunci - un studen! 
ture din Silistra, care se alâturane 
el, din "bâgcâlie”, zicea el, unul astfel 
de grup de golani, care au tâlat "bâr 
bile unor evrei” şi ar fi comis şi alt 
Dar, zicea acest cel Bai, 

lanii ult timp. Operau iute, 
și. E „tineau, Cum să fie 
rii în astfel de fărâdelegi, 
atât mai mult V.Trifa! Totuşi, Ceau- 
a ticluit “dovezile”, iar evreii l-a 








la 
ei 


pe Most, „ Wganii, 











în ultima lui vizită în 
e de "suferit": ouă putrede 
i i-au atins automobilul. Nu-gi re- 
turbare: "Omoriţi-li” - striga 
trebule ucişi chiar în noaptea asi 
notiță să fio prinsă pe corpul lui 


hr se va întâmpla cu fiecare 


care au suferi! în 
ti naziste, sau as 
EL 
Statele 

intervin 





cu vrea să 
mite, în semn 
primarul New 













ctombrie 1989 


PREZENȚE FĂRĂ MERIT Şi FĂRĂ VIITOR! 


ori, le simţi din primele fra. 
ze "ale conţinutului, că sunt 
opera ce ser- 


puse, din intenţiile abil ex. 


primate, din tema pusă în 
discuţie. 

În plus, toată această ma- 
culatură, trimisă în lume 


TOTUL ESTE ANONIM, 
E ca pentru  dobitoace 











—FAUST BRĂDESCU 


relativ la atitudinea acestuia 
cu ocazia lui 23 August 1944 


susţinute de tinerii 
antiregalişti nu pot fi negate, 
nici măcar contrazise. Fostul 
rege Mihai s'a descalificat 
ca om şi ca monarh. De aceea, 
constituirea unui front anti. 


foştii ofiţeri trădaţi de rege, 
din cetăţeni desgustaţi de 
Comportamentul egvist şi anti- 
românesc al acestuia, sau 
chiar din "tineri români E 
trioţi”, nemulţumiţi cu ati- 
tudinea unui rege care, după 
40 de ani de tăcere şi indi- 
ferenţă totală faţă de Neamul 
românesc, ar vrea astăzi 
să revină la conducerea ace- 
luiaşi Neam. Neam pe care 
l-a trădat atunci şi l-a dis- 
prețuit până acum. 


pentru a nu deveni o 


simplă provocare, pusă în 
mişcare de nişte oameni fără 
nici un căpătâi, trebuie ca 


calificate: 





punct. 
Să fim bine 


înţeleşi. 
durile 


dite fără nici o noimă şi răs- 
pândite fără nici un rezul- 


tat pozitiv. Frontul Tinerilor 
na făcut să ne decidă să 
aducem câteva precizări , 


cu privire la lupta exilului. 
În principiu, nu ne gândim 
la cei ce trimit asemenea seri- 


sori din iniţiativă proprie 
pentru a-şi sadisface o răz- 
bunare  infamă. Şi nici la 


canaliile mercenare ce o fac 
cu scop, sub comandă, în 
intenţia de a zdruncina pe 
cei ce ar putea aduce un 
aport serios luptei naţionale. 
să-i descopere în 
intenţii şi să-i trateze ca 
atare cu disprețul pe care 
îl merită. 
Rândurile 


noastre vizează 
în mod special pe cei „care 
au avut asemenea activităţi, 
în intenţia de a aduce o 
contribuţie valabilă în lumea 
exilului şi au greşit prin 
lipsa de curaj. Să recunoască 
sinea lor şi pentru xiitor, 


SE— 



















neserios, pr e PR i Î rezultatele! Totul este 
dle “sau justele idei ale aces legat de estul ecicagre 
paie: aspul. fat E A a ee de decizia ce vor lan în stră” 
în suflete de neputineieți, fundul sufletului, OP aaa 
near d acțiuni eroice”, şi de comportamentul staşior 
cena di să-şi ASI urma, în ciuda greul 
ai gr apese răspundere... ce-i pot copleşi. e me 
2 ificativ!: Omul-român de se cazi pa- 
Pee Pee — și să ne fie bule să aibe demnitate, pe: 
Să de învăţătură! Erdotism i one, serveşte. 
clipa de faţă, neamul Îi oeâme nare e fară teamă, 
are nevoie ii „ei ce-i . este age 
aie de purtă- fat. Şi mai SA SCUNZANDU-TI 
avânt şi luptători wins că NU ASC sorti. 
Pie ascund” în Spatele FAȚA TE BăiȚAND SCRISORI 
texte NESEMNATE. : „= e îţi faci datoria 


i 





luaţi  condu 


cerea exilului - 

şi poate a țarii - să nu vă 
lsați dominați de interese 
şi egoiste - sa nu 


Victoriile, de orice natură, 
nu se câştigă decât prin cu- 


tezanţă, statornicie,  demni- 
tate şi certitudinea celor 
susţinute. 


Neamul aşteaptă __noi co- 
horte de eroi! 


tru salvarea României, 
pingând tendinţele ce 
vă îndeamnă să loviți în jur, 
lua răspunderea 
să faceţi pe 
» înjosindu-vă_ 

Fiţi întotdeauna VOI ÎNŞIVĂ, 
prin — curăţenia suflet 
în gând şi'mn faptă. Respin- 
geţi răul ce vă îndeamnă 
la alte rele, căci numai aşa 
veţi rămâne PREZENȚE VII, 
iar nu câteva fiinţe încărcate 
de patimă şi fără nici o va- 
loare naţională. 

Cei ce vor să lupte pentru 
salvarea eur 








































„poată intra în cetatea cu slavă. 
i îngân 


PATIMA NOPȚII 
SFÂNTULUI ANDREI 


Şi tu candela nădejdilor nostre, stai 
astăzi tăcut, întunecat şi fără nici o pâl- 






pâire, într'o  încremenire solemnă şi 
dreaptă, aşa cum solemn şi indistructibil 
crezul învăţăturii tale, domneşte peste 


wuinele cu miros de colb, ale păcătosului 
„ leruselim. Umbra ta invincibilă, cu moartea 
pe umeri se ridică majestuoasă şi dojeni- 
toare, peste ţara ta, amăgită cândva, 
doar de-o clipă de trufie. Aburul sânge- 
Imi tău încă amurgeşte zilele cetăților 
Sodoma şi Gomora, faimoase cuibare ale 
depravaţilor, care în nelegiuirea desfrâ- 
ului lor, se vedeau nevoiţi, a se ascunde! 
din calea luminii tale, cătând, adăpostul 
speluncilor în care s'au născut şi crescut. 

Acolo, în firidele unor subterane 
îmbăcsite de vicii, ei, acele animale bol- 
nave, scăpate de sub supravegherea turmei 
lui Hades, vor urzi firul laţului cu aju- 
torul căruia îţi vor aduce moartea, sin- 
gura modalitate, prin care fiii Satanei, 
puteau dobori, poate cel mai superb edi- 
ficiu uman, păzitorul templului "Lumină", 
căpitanul cruciaților porniţi să redes- 
copere berbecele cu lână de aur, să re- 
dobândească dreptul ca prin moarte, să 




























durat, trist şi doje- 


de-| 


ă cu laţul, n care aveau să do- 
boare superbul trofeu, înălţat prin splen- | 
doarea Domului Dobrina, 

Prin gestul lor, ei ridicau monument 
“răzbunării şi crimei, prin moartea ta, 
tu înălțai Mausoleul jertfei Christologice, 
singura cale prin care neamurile redes- 
copereau în cugetele lor linia dreaptă 













stiau, că tu aveai puterea să! 
noaptea de întuneric, să vezi 
colo de bătaia 'gâ 
8 „curbura 
pe calea - 
te călăuzea, 
să 
coj 














LIBERTĂȚII, 















LiRICĂ 


Sonată pentru celavir 
Doamne 1 M. ROMAN 
Ce să-ţi mai spun; e toamnă'n cerul meu, 


Lumina-i iarăş pasăre ochită; 
scânceşte iar prin arbori Dumnezeu 
şi sinea mea scânceşte răstignită. 


Cocoarele, due cerului prinos 

şi se topesc în vânăta lumină; 

în sinea mea, - mai moare un Christos = 
şi înc'un vis în sinea mea se'nchină. 


Vin nopţile de veghe, - se aud -, 
cum tropăie pe miriştea rotundă; 

eu tot mai mult în negură m'afună 
şi'ntr'o tăcere amplă şi profundă. 


Stăpână-i umbra peste toate azi; 
amurgurile par statornicie, 
statornicii par turme de nomazi 
şi'n sinea mea, eu scapăt în vecie, 


Ce să-ţi mai spun; ţi-aş spune că mi- efrig, 
că nici un gând nu pare să mai ardă, 

că'n sinea mea înnebunit te strig 

să vii şi să mă scuturi de zăpadă. 


Octombrie 1989 





Cel ce se îngrijeşte 


de apariţia acestui 
"periodic, este în 
deplin acord ,; cu 


materialele care se 


publică în paginile 
si se 
declară solidar cu 


„toti colaboratorii! 


PAGINĂ REALIZATA DE Ovidiu VASILESCU 









AFORISME 





Sceptrul îţi va da putere, 
ţelepeiuna! 

. 
Civilul care se sprijină într 


ton de mareşal, este un măscăr 
PI 


Soldatul cane nu-i mândr 
tele sale de arme, este un r 
+ 


Numai naivii aşteaptă dreptat 
la judecători cele mai mult 


dreptatea lor inseamnă osândă! 
[i 





Principiul 
injustiţia! 


imuabil al ju tiţiei 


. 
Solitudinea?! Posibilitatea sa 
deci pe tine, Aşa cum nu ar 
să o facă nci un judecător de afară 
. 


Frica dezonorează 


numai pe cei 
au cunoscut şi înțeles sensul on 
rei! 

. 
Moartea?! Deslegarea ecuaţiei 


se cheamă viaţă! 
. 


E bine să ne ridicăm, sprijinindu-ne 
pe noi înşine; asemenea apelor! 
Pi 


Apele se înalţă; nu cresc! 
+ 


îşi ascund gândurile - alţii col- 













Preţioşii nu au nimic de valoare! 
- 











Caracterele tari se măsoară 
rate; cele slabe cu grămada! 
* 


în ca- 


Este totuşi o izbândă să te naşti din 
lut şi să crezi că eşti mai mult! 

* 
Ceea ce îi desparte pe oameni, sau 
îi împarte în clase, nu este neapă- 
rat starea lor socială: ci mai ales, 
starea lor morală! 

. 


Nu numai stângacii comit stângăcii! 
. 


De ce să vă mire că sunt şi atei cre- 
dincioşi?! 
. 


Geniile nu trăiesc - ard! 
. 


Murim numai noi, oamenii - înţelepţi 


i Li 
se sting! Ș 
Dreptatea 7?! Un paravan de vorbe 
meşteşugite, la adăpostul căruia, 


operează  injustiţia absolută şi omni- 


prezentă! : 


Ne pălmuiesc mai ales aceia care nu 


înţeleg că palmele lor, nu sunt numai 
durere, şi mai ales, umilinţă! 
» 







A NE OPUNE COMUNIS- 
MULUI ÎNSEAMNĂ A NE 
ÎMPOTRIVI IDEII DE URĂ, 
DELAȚIUNE ŞI HAOS CEEA 
CE ESTE VOIA LUI 














o - DB. 


Octombrie _ 19593 Liteni a 





CU SAU FĂRĂ COMPLEXE? 


-— FILON VERCA— 








































Am citit ce multă atenţie, "Eram o ţară bogată 
bu chiar de i multe ori,  jată atracția mmenetică a ti 
un articol de-l d-lui Luciniu por speculațiilor fără 
Faima, în  oficiosul UMRI, o morală, atăt dinău ] 
întitalat "Fără complexe” cât şi din afara ţării, care 
şi mu-mi vine să cred câ  me-au adus nenorocirea. 
cineva, care a trăit în eppoca Regele, stăpânul  atotpu- 
premergătoare celui de al termic al tuturor aces 
doilea război mondial, să-si bogății, şi le-a însuşit, 
exprime revolta cu atâta vio- adăpostul magistraturii 
lenţă. împotriva Occidentului, 
foarte bine că, 




























toată P 
acea epocă a fost definită 
în afara hotarelor ţării, de 





hami 
murdăreşte , 














interese străine, Traduse 
opiniei publice româneşti, pentru câpătuiala proprie. 
prin faimoesa democraţie mo- "O ară bogată” răsună 
rarbieă. - ea “o sinistră ironie, 
Dar să Msăm autorul aces- începănd cu toamna, 
tui articol să-şi verse focul. românului se reducea i: 
Erencezi me dispre alimente de bază: întra trupele ruseşti la noi 
rani me râs, Br ame uscată, cartotii şi varza acră, ieşi învingătoare, cine 
ne-au scos din sferă acompaniate de nelipsita mă- poate să creadă, unde este 
lor măligă cotidiană. Produs mintea, -care să susțină, că 





_Creă că d-i Faina a perti-  jactate mu ereu decât ia ele vor pleca de la noi, înainte 
cipet le viața politică din  demâna unei infime părţ de a ne  sataniza, adică 
acea vreme, că nu mi-ași populaţiei rurale, iar fructe- bolşeviza? Cei ce poartă 
putea sltcam explica viru- je şi carnea, o raritate. Da- răspunderea 
lemja expresiilor, care ni ca d-1 Feina a trăit acele României, în 
ar ieşi decât din gura unui 








vremi, nu se poate să nu să ia amin 
om înşelat, trădat chiar, fi observat această tragică in 30 Mai 1936). 
de acest ipocrit Occident. : subnutriţie, într'o "ţară bo- Acum 53 de ani, Corneliu 
Scăpat de curând de iadul gată”. Codreanu profetiza, ceea 


din țră, d-l Faina se aştep- 5 i stică 
za 






Destinația acestor bogății, 
ea oare vigilen- 

















anul 
mea + aie A A E - come i mimi Puthimgiiă is atm nostri de ieri, 
îi o apa irma: uzi declanşa peigpana teo După fraţii Tharaud. "Carol cu patru ari înainte de ultima 
E ua. ea o tepi ia ză de omăona distrugerea —GErzii trădare, 23 August 1944 
e m. sete pa Dour me A e ENE. care erele e e Temvtita 
Europă care fermenta sub  zea complotul de destrămare ag = eg FĂ 2 a i distem aevastator, 
xevoluție şi scivie a pa de ” egenţii cama scrupule, de o cruzime Săl cauzele, md E ar ae pe 
reior Acesta,  dezonorând - ie  originei lui noastră, a mină. 
L ee a aa pregătind terenul me ne roti ee care jun- sunt cele din sei apațl dintre 
Magda wait ie. o. în inima ră i A ee E ase BE a d două ri 930-1940. când 
. „da ra Unde erau reprezentanţii E cea ee i ir E e e Magazia Dă E 
acre = mere arie A cine RR stea rilei regale de câtre parti- profităm de salesz eră de 
forţă ocultă stă- trona ării dele "istorice". pace, pentru a ne nsolida 
pri se jumătatea peri a an bun propriu? . au fost puşi unitatea naţională, pe era 
comunismul fără patrie, să politica noastră externă în afară de lege şi vânaţi să E azi e: 2 
pregătească în toată liniştea tindea c apropiere de Rusia pe ori unde s'ar găsi, fără şi mai E ce-si 
ruina gării. sovietică, căreia Titulescu,  somaţii şi fără a da socotea- În st e ssahintte 
Ar fi reuşit, care, cei doi în numele monarhului, j-a li de  nelegiuirea senină. "frontierele ca 
asociaţi, si ducă la bun sfăr- propus trecerea trupelor Aşa au fost asasinați cu miile, prin tratate, = 
planul lor machiavelic, bolşevice teritoriul nostru dintre cei mai buni fii ai de degete. Dă 
complezența, sau compli- cu numai 8 ani înminte de Neamului, în frunte cu Cor- puternic, de „i are 
căile amalia politici, 23 Auhusi 1944. pentru a  neliu Codreanu, seful lor, de Sol: Ce tomremţi, 
chemaţi şi ei, ce şi monarhii desăvârși trădarea. Titulescu, să şteargă orice opoziție Popa iă = 
lor, să reprezinte dezidera- exponentul inamovibii al par- planurilor de  infeudare n a e e m 
poporului, să asigure tidelor “istorice” a fost desem- României în sfera bolşevică. toriului ei. păi 
DE i a-i aviieie > Ma iată i a Din e eat“ pacul, 
ghicească, să fie puternică, ţării, e Point, el nu era dou zboi iata reia = - Daci tă 
de slăbiciune totală, atât ÎN PA6.12 








2 4 pu = $ x . * . v 
1 să | Sutu! î.vethai x ka $ . N E vi ka i) *u x 
tă e Mat o e OR N a d e e i ai he iul o Botan Pt, € 





1938, într" 

i „către 

"în dubele care îi transportau, 
pe bânci, 


ie aa, 
t ş rile. În ; 
dit a nu se mai auzeau 
decât câteva horcăieli, după 
care, fiecare căzut cu capul 
în spatele celuilalt, dormeau 
somnul unei morţi premeditate 
şi ordonate de Carol al II-lea 
şi executată cu dibăcie, 
“cei ce nu-şi vor spăla nui 
de sângele acela, în i 
vecilor, ZA 
Când "treaba" era făcută, 


Ştrangulaţilor li s'a mai tras 
câte un glonte în ceafă! 
mcercare de evadare în grup!! 
Aşa au justificat călăii, prin- 
tr'o notă scurtă a doua zi, 
Prin actul său demenţial, 


Caro 


egalitate, probleme vital 
"un moment de răscruce 
„pentru ţara românească? 
„Cel care ar fi putut încheia 
o alianţă demnă cu puterile 
Axei şi pentru care ţara s'ar 
„fi ridicat ca unul singur, 
iminentei invazii 
zăcea acum sub 


. 
— Ovibiu vAsiLEscu — 
putea fi proiectată, undeva 
mai aproape de personalită- 
ţile zilei, este modul în care 
va  Înventa şi va executa, 
eliminarea ordinei din viaţa 
publică românească, şi mai 
ales, distrugerea Mişcării 
Legionare. 
nconjurat de o haită de 
bestii,  travestiţi în oameni 
ca: NIKI Ştefănescu şi Moruzov 
şefii siguranței şi ai serviciu- 
lui secret, poziţii în care 
monstrul bulgar 
spiona îm linişte pentru co- 
muniştii ruşi, Gavrilă Mari- 
nescu la Prefectura poliţiei 
şi ministerul ordinei 
publice!!!, vestitul  Benghiu 
la Jandarmerie, ei avea toate 
motivele să creadă că acţiunea 
sa de "asanare" a climatului 
politic românesc, îi va reuşi 
pe deplin. Nu se înşela de 
loc. 
Într'un timp de numai un 
an, din „1938, ţara 
ească fusese transfor- 
întriun lagăr imens 


2 alte neamuri s'ar 
rit, ca marele filozof 

cu, Cristescu, Mircea 
îşi alţii, erau obligaţi 
că zilele în  ţarcurile 


Eliade avea să aibe 
mult noroc, să scape 


deveni lagărele morţii. Nu 

acelaşi lucru s'a întâmplat 

cu Nae Ionescu, care a fost 
asasinat. 

Nedreptatea şi teroarea 

erau de-acum singurele raţiuni 

care echipa de drept 

condusă de Armand 

» avându-l în spate 

II-lea, conducea 

nii la adăpostul 

aţie”, opera 

ţia țării 

adevărat 

de 

că, 


Moruzovy, populaţia 


de la Ţâncâbeşt 
Chiorul îl patron 
răzbunarea naţiunii o 
şi  oprimate, de duhul ac 
satanice şi de mercenarii 
care se înconjurasară. 

Că ei, Miti 
echipa sa au 
|de dreptate, 
la „îndoială. Ei n'au fugit 
ideşi aveau posibilitatea î. 
facă. Ei s'au dus la 
de radio-emisie, an 
că cel care 
din ultimul 
Călinescu, a 


Dumitrescu 
comis un 
nu poate fi 


călăul ei 
Armand 
Executat, 
Decizia lui 
şi a echipei 
ct de 


Miti  Dumitr 
sale,a fost 
disperare un 

e mare dramatism. 

dacă au pedepsit un c 

o viaţă fusese suprimată 
asta nu-i puţin. Era în 
singura modalitate de a- 
opri cât de cât din marş 
lor funebru, pe câinoşii ra 
maşi în viaţă. 

Cu conştiinţa datoriei îm 
pinite, Miti Dumitrescu şi 


uci 


acestor 


o sublimu i i rută 
prahoveni  minunaţi! 
Ei au înţeles că au vărsat 
sânge, (chiar dacă vinovat), 
deci la rândul lor vor plăti 
cu sângele lor. Este încercarea 
lor, de a ieşi de sub păcatul 
crimei, în faţa lui Christos. 
A doua zi, trupurile lor, 
de nerecunoscut, 
torturilor la care 
u fost supuşi, zăceau împuş- 
cate în plină stradă, Lumea 
să vadă şi să ia aminte! 
“Era schimbare de anotim 
stare de Ă i 
legile cosmice se . 
Era noa) lârziu,. „22 Septem- 
„acele ceasornicelo: 
din încremenir 
alunecând asimetric, 
confirmând că lumina va fi 
în declin şi că--negura nopţii 
va creşte şi va stăpâni, pentru 
o bună bucată de timR. 
La adăpostul acestei 
de Septembrie se vor emite 
ordine secrete către toate 


eţele. Nimic în scris! Totul 
ai "Vorba  volant”! 
M e fac să se scuture, 
şi hoiturile de sub uni- 

de jandarmi, când 

i...Gi 4 Marinescu 
uşca 

„Ver împusi 3 


a e Trupurile 
aruncate pe străzi 
răseruci şi 

e, spre a 

„cât mai multă 


nopţi 


s de! 
Mari- 





Octo 





ASASINAȚI LA ÎNCHISOAREA 


DIN RÂMNICUL SĂRAT 


1. Clime Gheorghe (inginer) 

2. Cantacuzino Alecu (avocat) 

3. Totu Nicolae (avocat) 

4. Tell Alexandru (avocat) 

$. Furdui Gheorhe (doctor în teologie) 
6 Dobre Bănică (licenţiat) 

7. Polihronizde Mihail (svocat) 

$. Craja Paul (medic) 

9. Simulescu Sima (profesor) 


IN NOAPTEA 
DE 21/22 SEPTEMBRIE 1939 


ASASINAȚI LA BUCUR 






9 ORE pn 


Libertatea 


LA SPITALUL MILITAR DIN BRAŞOV 


1. Dumitrescu Miu (avocat) 

2. lonescu Ion (student) 

3. Isaia Ovidiu (forograf) 

4. Moldoveanu Ion (student) 

S$. Paraschivescu Gheorghe (student) 
6. Popescu Cezar (student) 

7. Stanciulescu Marin (mecanic) 

8. Popescu Traian (student) 

9. Vasihu Ion (desenator) 


sama 


- Cotigă Traian. (avocat) 
lonică Eugen (inginer) 
Şiancu Emi! (ofiţer) 

. Pihu Grigore (licenţiat) 

- Şuşman Iuliu (funcționar) 
Herghelegiu lon (avocat) 

. Proca Gheorghe (funcţionar). 


10. Apostolescu Gheorghe (comerciant) 
11. Istrate Gheorghe (licenţiat) 


ASASINAȚI ÎN LAGĂRUL DE CONCENTRARE 
DE LA MIERCUREA CIUCULUI 





12. Banca lon (avocat. medic) 
13. Serafim Aurei (inginer). 


ASASINAȚI 
ÎN LAGĂRUL DE CONCENTRARE VASLUI 


]. Antoniu, leon Păsu (avocat) 
2 Belgea, lon (avocat) 
3. Boboc. Constantin (student) 


4. Borzea, Virgi] (ofițer) 20. Popescu, Spiru (student) 9. Constantinescu, Dumitru (medic) 
5. Bujgoli. Spiru (licenţiat) 21. Popescu, Vasile (student) 10 Corbeanu, Vasile (student) 
6. Busuioc, lon (student) 22. Răcman, Gogu (student) 11. Dobrin, Liviu (medic) 
7. Calapăr. Mihai (teolog) 23- Rioșanu, Petre (inginer) 12. Dorca, Afilon (teolog) 
8. Cârcu. Valeriu (poet) 24. Spânu. lordache (student) 13. Ducaru, Dumitru (subinginer) 
9. Clime, Traian (funcţionar) 25. Stahu, Teodor (avocat) 14. Enescu, cai (funcţionar) 
10. Comanescu. Nicolae (student) 26. Şela. Stavre (stadent) 15 areal asile erau] 
II. Danielescu. Josim (student) 23. Polisperben (student) 16. Filipov, E ate = ; 
rr cs ceea ere dare IE Ce Bă (aie 
= zeige> a a 2 cer = arce aaa 19. Iordache, Nicoară (asist univ.) 
== 31. Volocaru, Gheorghe (funcționar) 20. Macoveschi, lon (student) 
16. Mancari. Nicolae (ofiţer) 32. Zus, Radu (stodent) 21. Micu, Augustin (inginer) 
22. Mincă, Ilie (ofiţer) 
ASASINATELE DE PE TOT CUPRINSUL ŢĂRII 
câ Dâmboviţa: Nijescu Petre ca: 
Arad : Made Icar (avocat) Lungu lon (învăţător) 


Buiboacă loan 
Julan Ie (agreulor) 
Poti: tean colier 
Diicaziu vaii 


17. Moraru, Alex. Bubi (student) 
18. Motoc, Mircea (student) 
19. Nicolicescu, Gheorghe (inginer) 


1. Benec, Constantin (funcționar CFR) 
2. Biriş Ovidiu (avocat) 

3. Borzea, Titus (student) 

4. Buhai, Vasile (funcționar) 

$. Cioflec, Marius (student) 

6. Comjic, Ştefan (student) 

7. Coman Ctin, Cozmin (student) 

8. Gheorghe, 


Galmeanu lon (student) 


Horculescu Nicolae 
Po 


23. Miter, lon (student) 

24. Noaghea, Virgil (student) 

25. Nuţiu, Aurel (student) 

26. Pavelescu, Alexandru (avocat) 
27. Popa, Tiberiu (student) 

28. Popescu, Marin (student) 

29. Popescu, B. Anton (funcţionar) 
30. Prodea, Nicolae (muncitor) 

31- Rădulescu, Virgil (ziarist) 

32. Raicu, Constantin (licenţiat) 
33. Stamate Eugen (student) 

34. Stegărescu, Ctin (licenţiat) 

35. Strugaru, Nicolae (avocat) 

36. Susai, Vasile (licenţiat) 

37. Teodorescu, Gheorghe (sculptor) 
38. Tiponuţ, Gheorghe (elev) 

39. Todan, Coriolan (student) 

40. Ungureanu, Corneliu (licenţiat) 
41. Ursu, lon (student) 

42. Vasiliu, L Gh. Galus țofițer) 
43. Vilmus, Adam (muncitor) 

44. Zanche, Petre (funcționar) 


Găman Florea (elev) 
Mănzu Dumitru (student) 
Preda Gheorghe 











sad NE 
E, E PEPE 


pe Pot pala Do dita noeanta, aveau Jeglomarii internaţi cadavrele lite  Lagionare 
Bu, 8 trmnemnie pi mumie în Ingăre gi spitale, cu motul Trupurile nsinsuflațita 
celor _ohve mvonu eh fie mau Penpactiv, en să fie executați?! calul mai nobil tineret, 
Duta, Un pretaxi bandhtane! fi subiectul unei 
Venea momentul prlelnin, Abilonrea totală de la le-  marabre,  Lmmen trebule 
pentu Carol al Tolea gi em pen umană gi de ln ordinea sphimbntată i 
maria a, să pună în aplicare  eorială!  Întonrearen brutală nthpinita! 
un complot manat cu mult In apoca primitivă! Cruzimea masacrelor 
Trnlnte, Haltele  drooate, au primit  porlonda amintită, 
Pin motul oohipel ut MI ovdinul pi mau evitat, Lenu cu  nimle mai 
Dumitrenou, bandele oligarhica  axacutat aşa cum ÎI s'a carut! cei ca a urmat după 
ngerate în fotolii de judeoitori, lagaţi unul de mitul, le  Augunt D947, 
considerau 00 Um dat poe plonavii din tone  Ingârele, Ba, di mpotrivă, 
Bibiiltaten de n extermina vor ÎI din nou puşi pe cursă (jandarmerie, 
pa cum îşi  propuneneră, pentru transfer”, la prima perioada  carlietă 
Migonrea Legionar, oonzia favorabilă,  mitrallerele  tinuat netivitatea 
Cei vol  pedopalaeră pn râphla curti pi nocotelile sunt si  mub comunisti, 
Armand  CAlineneu,  plâtiaeră — închointe, acestora "o mână de ajutor” 
cu viaţile lor, Nu  funene În memernlola lor, în setea în depiatarea 


miei 0 judecată, O simplă lor congenitală de sânge, români, 

exocuţia! dogeonaraţii nu-i vor ler Atrocităţile au font aceleaşi! 
De ce  trobuleau ui ii lei pa cei internaţi în apl- Magnitudinea bentialității 

Pollniţi, care, nu participaseră hate EI vor PI neoşi, confor Mate aste de aceleaşi proporţii 

în miei un fel la noţiunea lui dinului, gi împumgeați cn cu con comunlată, 

Mit Dumitronou? | nigte câini, dintre oi ora că 


Ba mai mult, ce 


legătură 


„.» echinocțiul... 


Străzile vor fi 


pline de timp ce primii, 


purtau 


expoziţii 


ugor 


este 
decât 
ticâlogi 
con 
criminală 


dându-le 


patrioților 


Diferența 


pâlArie 


„tpetombrie ] Da 





și bmston, cai 
purtau  rubayca 
nenacă! 

Prin mconte rân 
Aşi vrea să fie 
devastatoare, m 
suflațe  dovantate 
acele creaturi j 


pe care i-am numit cu 
linpoteiva tuturor 

care au fost 
mal fie şi 
datoria mo 
0. Avem, 
fraţii not 


Și ar 


mal ser 








“i  înviem 


i, eu fiecar 


dere de candelă , 

VOPbĂ să-i ridicăm în pie 
de sub puterea mor 
drepți gi nec Hntiţi 





e! în credinţa legionară 
Trâlască România leerie 


ya cum au visat-o aţ! 


Cea 


i... —i i  —— au 


Migenren de renng- 
tere națională care 
sta infiripat în Buhara 


bin, În curul anului 
IN 1984, n mureat o ade- 
„Vârmă cotitură în den 
Minele nomtel  provin= 


pom îi 








novantul în 
prima etapă 
limbii molda- 
de 
introducerea 
alfabetului latin, 
După lungi rplver- 


Au 
„non- 
mau 


ale lunii 


BILANŢUL UNEI LUPTE 


nalităi (ucrainieni, 
bulgari ate.) În co 
priveyte  faloniren limbii 
materne in localităţile 
cu populnție  compnaotă, 


majoritară n acestora; 

= acordarea da drep= 
uri mpecinle limbi pră= 
| 0 pe vonnideren- 








Tind oen 200,000), 

Un articol al legii 
mult  dincutate n font 
mcola al limbii de comu= 
nlenre dintre  diferite= 
le naţionalităţi care 
trălene în Republica 
Moldovenească, Prolee» 
tul, în ultima lui formă, 
prevedea cn limba mol= 
dovenenncă mă fie lim- 
bi de comunicare. $, 








rusofil în sentimente), 





rar primul secretar. 
român cn nume, dar | 


Vima 
A pi limba ună (la 
alegere), să constituie 
limba de comunien pei 
dintre naţionalităţi 
din Republica, 
Un alt aspect impor- 
Pezultă din 


moldoveneancă , 

















servicii publica, 

Di obligaţi na 

limba română, 
Acenntă 


a legii, 


înveţe 


prevedere 
rezultă din 
introducerea limbii mol- 
dovenegti ca limbă de 
Btat, şi a condus chiar 
inainte 'de începerea 
dezbaterilor, In o reac- 
ție din partea populaţiei 
wusolone, care n cerut 
prin grevele pe care 
de-a deslânţuit, în spe- 


Morile de 






ŞTEFAN CĂRPINEANU == 


vânt de pe Nistru 
























































cil în zonele de peste 
ai “i Et aa Nistru, amânarea  dez- 
pactiv, a făcut cunos “baterilor, După  apro- 
cut deputaţilor că ar rodi Al ni AA prietenul sosit în casa Românii moldoveni 
primit un telefon că 4 "i 13 rul ta, învăța  limba,le opun marile principii 
de In Moscova, prin (aia uită e Vl pe când  cuceritorul,umanitare ale dreptâţii, 
care sia cerut ca limba d0C0! Ra: ARS nielauddata:€ libertăţii ; şi adevăratei 
de comunicare dintre VAI sută at. Ei Acum, când ei suntegalități dintre popoare 
nnţionalităţile din repu= MA gi RF ntre puşi în situaţia să înve- 
blică să fila cea rusă, PEpu IAR Si n. la țe limba celor supuşi, 
Mille de cotâţeni care tă ai ai 9 SA mânia i-a cuprins, de- 
me aflau în pelețe gi TUBolonă, a a n pe oarece orgoliul lor de 
străzile învecinate, a pă POR culminant cuceritori a fost ştir- 
Mi care urmăreau dos- Al pecete tute - da» bit. Ei nu vor sa res- 
baterile Sovietului Su- ie zi E pecte  hotăririle Sovie- 
prem, s'au  deslânțult A n a ră! ă referitor tului Suprem ales dej 
în memn de revoltă, i râţ iza popoa i şi de popor, care! 
sirigând ore în pir, Cut iapa MB votat legea dimbii 
protestul lor, pi pill pei i e stat şi aşa plină 
uvintele: "Grosu Mini 107 pag d Şi, adevărata be compromisuri. 
ou” "Gronau 'Pră or faţă a ieşit la iveală, Rezultă . ca românii 
taru”, asemenea, Ha dintre popon- moldoveni din Basarabia 
Ma muzit cererea "de rele voii ce! ala do- au în fața lor perspec-l 
ovenire ln frontierele Vodit a fi doar un pa- tiva altor frământări! 
„Vechi ale Basarabiei, ruvan, în dosul căruia şi a unor noi lupte. 
cuvintele: "legiro! în  apl o brutală Dar acum, cel puţin, 
În mare, ln munte că! unificare urmele au fost scoase 
rare”, Scriitorul N.Dabija la vedere. 
în cauză din  Bassarabia, proci- Ruşii atacă cu aro- 
4 - prin- zi în acele zile: PExpe- uanța, cu minciuna 


compromis, me şi cu dorinţa de întoar 


cere la teroare, 










AR i e RA a Aa A Ca ai sa 





aa Asi RR 





ĂLA . . 
Ac tă Acta 4 
, i 


IURI 
vata 
La Visit. 





Dă 









ROMÂNESTI, 


Octombrie _ 1989 


Libertatea 





MIHAI EMINESCU 


La o sută de ani de la naşterea lui 
românii se pleacă pioşi 
pentru "Mihai şi 


Mihai Eminescu, 
rugându-se Domnului, 
poporul său” 

De -a 
Maiorescu, 
său", 

În biserică, 
fleţit al lui Eminescu, 
a rostit cel mai cuprinzător adevăr: 
ce zace înaintea noastră n'a fost al ni- 
mănui, ci al tuturor românilor”. 

Aşi îndrăzni să adaug ceva: 


pururi, 


şi 
cu ale poporului român, 
dar statornic, strălucitor 
precum versurile: 


veşnic chinuit, 
şi nepieritor, 


Iar noi locului ne ţinem, 
Cum am fost aşa rămânem; 
Marea şi cu râurile, 
Lumea cu pustiurile, 
Luna şi cu soarele, 
Codrul cu izvoarele. 


În acest an comemorativ, fiecare dintre 


noi, după puterea lui, îşi aduce omagiul, 
vecitându-l, ca de la acest SOARE AL 
ROMÂNISMULUI să luăm forţa necesară 


stârpirii nenorocirii întinse astăzi de "De 
la Nistru pân'la Tisa”. 

Titlul scris cu majuscule, aparţine 
cărţii doctorului, poetului şi scriitorului 
român Ovidiu Vuia, apărute în Editura 
Coresi - 1989. 

Ca om de ştiinţă, minunat documentat, 
înarmat cu o cultură solidă, dublată de 
dragostea lui neţărmurită față de poporul 
din care se trage SOARELE LITERELOR 


Dr- Vuia închide o "dispu 








ticăloşia 

ieri şi de azi, pretinşi medici şi oameni 
de cultură, în fond, indivizi lipsiţi de 
bunul simţ în faţa suferințelor unui ge- 
niu al omenirii, produs al poporului din 
care se trage şi cu care se contopeşte. 


A nu vorbi când nu ştii! 
A nu afirma ceea ce nu cunoşti! 
A nu te prezenta ceea ce nu eşti! 


De la început, autorul spune clar: "Ni- 
mic nu este mai sublim, decât să poţi 
cinsti memoria lui Mihai Eminescu la o 
sută de ani de la moarte, scriind asupra 
bolii sale adevărul aşa de mult prețuit 
de el". 

Adevărul ma preocupat în primul 
rând, oricât mar fi durut - recunosc 
deschis - caracterizările duşmanilor poe- 
tului şi, dame înţeles, ai neamului româ- 
nesc, afirmau despre ideile 
sale, mai pal cele social-politice, că nu 
sunt de luat în seamă, odată ce' vin de. 
la un sifilitic şi un alcool 

"ORI, ADEVĂRUL ESTE CĂ MIHAI 
“EMUNESCU NU A FOST NICI SIFILITIC, 
NICI ALCOOLIC!" 

El ajunge la această concluzie după 
un studiu de aproximativ un sfert de 
veac, ca specialist  neuro-psihiatru şi 


4 : "personalitate" din medicină 
sau 


Uteratură, angajată în dispută, înce- 
eu perioada îmbolnăvirii geniului 








aşa cum a spus Titu 
"el trăieşte în viaţa poporului 


în faţa corpului neînsu- 
Grigore Ventura 
"Acel 


viaţa 
soarta lui Mihai Eminescu se contopesc 


DR. GRIGORE SCHILERU 


şi până zilele noastre, este cântărită 
pe baza triadei argument- realitate-cali- 
ficare. O muncă uriaşă, menită să demon- 
streze adevărul, atât românilor, cât şi 
duşmanilor lor, celor ce-l iubesc pe Emi- 
nescu şi celor ce se tem de scrisul lui. 

De necrezut cum "somităţi” medicale 
fac afirmaţii absolut nefondate şi oameni 
care nu au nimic cu medicina pun diag- 
nostice; mai mult, oameni necalificaţi au 
tratat empiric pe Eminescu, l-au chinuit, 
şi, în final l-au ucis. 

Ca specialist urolog, 
maţii "catastrofal de ridicole", 
sibile pentru un medic: 
renale  (incontenenta urinară, pe care 
bolnavul o prezenta)” când, în fond, 
incontenenta constituie o tulburare a 
"vezicei neurogene", care este organul 
care reține urina produsă de rinichi. 
Incontenenta urinară se referă la vezica 
urinară, nu la rinichi. 


în 


am găsit afir- 
inadmi- 
"leziunile 



























viaţă şi activitate, până la sfârşitul lui 
fizic, în anul 1889. Ori, se ştie că, în 
acest interval el a creat capodopere po- 
etice ca: DE CE NU-MI VII, KAMADEVA, 
NU MĂ ÎNŢELEGI, SARA PE DEAL, LA 
STEAUA cât şi o parte din SCRISOAREA 
A V-a. 

Cauza bolii este lămurită: terenul 
şi surmenajul cerebral, urmare a excesu- 
lui de muncă permanentă, pentru a lăsa 
neamului şi: omenirii o operă "care, dacă 
ar fi fost dusă la împlinire, ar fi consti- 
tuit unul din cele mai luminoase vise ale 
omenirii" . 

După cum Eminescu trebuie citit şi 
simţit, nu din scrierile altora, aşa şi 
această carte a doctorului Ovidiu Vuia 
va turna în suflet lumina adevărului. 
Cât de mişcătoare este mărturia autorului: 
"Am urmat medicina şi, dacă am căutat 
să-i adâncesc studiul descopăr în acţiunea 
mea astăzi un rost bine definit din partea 
destinului - şi anume - mi s'a fost scris 
în cartea vieţii să-mi închin zilele muncii 
de lămurire a bolii lui Eminescu”. 

Ca şi marele Cotrus - de astă data 
poetul Ovidiu Vuia - în ultima parte a 
cărţii, închină lui Eminescu versuri de 
o rară frumuseţe: 






Ar trebui să-i ridicâm statuie 

În alba piatră de pe Caraiman, 
Să-l vadă toţi din drumul care suie 
Bucegii, sanctuar daco-roman. 


Ne uşurezi în străinie anii, 
Citindu-te, prin noi reînvie primăvara, 








Ca ieri, sub cerul albei Transilvanii; 
Căci unde-i poezia ta, ne e şi țara! 
Aflându-mă în neagra desţărare, 

Am scris aceste rânduri pentru tine. 


Mi le-au şoptit încet, pe fiecare, 
Strămoşii, umbre vii, luceferine. 
Ultimele slove ale cărţii lasă senzaţia 
că "De acolo de sus", cu ochii umezi, 


Eminescu mulţumeşte, înţelege, încercând 
să-şi ajute fraţii căzuţi în nenorocire. 

În "Ab imo pectore”, cu critica-i 
aspră dar dreaptă, Ovidiu Vuia amin- 
teşte despre bunul simţ: ca cinstire a 
memoriei cuiva, nu se fac glume, sau 
caricaturi. 


Post scriptum: 
jorităţii ziarelor - româneşti. 
această carte - vorbesc de 
acasă, după cum se ştie, 
ocupate cu laude unui tiran 


Mă surprinde tăcerea ma- 
referitor la 
exil _- căci 
ziarele sunt 


care va ră- 






mâne în posteritate ca unicul canibal din 
Europa secolului XX. 

Problemele personale, în faţa unui 
asemenea monument de documentare sunt 
ridicole. De fapt, este bine cunoscut 
ochiul critic, cinstit şi fără compromisuri 
al autorului. Oamenii de bună credinţă 
nu ar trebui să se simtă deranjaţi. La 
fel, şi românismul lui curat, fără rezerve 


ar trebui să mulţumească orice 
Cât despr urnal 
cam de mult momentul 

















să 












Această 
coexisten- 


dovedeşte) 
somn pro- 
telor ocei- 
aducând  iniţiatorilor 
je cu mult mai mari, 
cele din perioada răz- 


America Latină, 
pe glob în general, au avut 
răi de noi teritorii, 
în favoarea  internaţionalei 
„comuniste, unde prin forţă 





brutală ori înşelăciune, comu- 
mismul a fost instalat, la 
adăpe | războiului rece. 


“Cât priveşte ideea de tri- 
„umf a libertăţii, situaţia este 
asemenea celei de mai sus. 
Nimeni nu poate eu că 
Polonia şi U ia au făcut 
tot ce ome; a fost -posi- 
bil, spre a ajunge la aşa-zisa 
liberalizare de azi. Ele au 
ajuns atât de departe, cât 
a acceptat Moscova şi nici 
un pas mai mult nu se va 
face fără voia ei. 

Aceste două popoare au 
fost cea mai grea problemă 
internă pentru Moscova. Un- 
urii, - “caracter violent şi 
Lari într'o poziţie geografică 
oarecum  tavorabilă, au dat 
multă bătaie de cap stăpâ- 
nilor din Kremlin. 











din estul E . 
Pentru a fi strunite şi aduse 
la ordin, Rusia sovietică făcea 
o cheltuială 3 





















sus, 


de la Varşovia, că situaţia 
de aşa-zisa liberalizare din 
aceste ţări nu va fi accele- 
rată de factori externi şi 
mai ales, a primit toate garan- 
ţiile că actuala situaţie 

lagărul comunist, nu va fi 
în nici un fel exploatată în 
favoarea agenţiilor occidentale. 
„Mişcările Ţărilor Baltice, 
Uerainei, Georgiei, Armeniei 
şi ale "Republicii Moldoveneşti" 
sunt şi ele tolerate până la 
un punct. Kremlinul are însă 
grijă să organizeze contra- 
demonstraţii, prin mase com- 
pacte de ruşi (comunişti) 
încercând să  diminuieze şi 
să contracareze acţiunile pri- 
milor, ori atunci când se 
depăşeşte acea 
imaginară admisă de sovietul 


suprem, să se intervină cu 
forța armată, ultimul şi cel! 
mai eficace argument "demo- 
cratie!!. 

Toate acestea le numesc 
“oamenii politici occidentali 
“libertăţi. Spiritul libertăţii 
zic ei, "a triumfat”!! 

Da! Spiritul libertăţii a 


învins, dar nu în bârlogul lupi- 
lor, ci, în lumea ociidentală! 

Spiritul de libertate va 
triumfa peste tot, deci şi 
în cadrul dictaturii proleta- 
riatului internaţional, atunci 
când această  firavă formă 
de libaralizare care, se pe- 
trece în interiorul blocului 
comunist, va fi reală şi se 
va petrece şi la perife: 









“Liberalizarea, ori  Polonizarea 
Germaniei de Est, înseamnă 
unificarea celor două Germanii, 


ceea ce Kremlinul nici nu 
vrea să audă, . 
Atunci, aşa dar, s'ar pu-- 








tea vorbi de triumful libertă- 
ţii, când rigiditatea şi duri- 
tatea cu care guvernele co- 
muniste ale 


decente şi umane. 

libertăţii va în- 
peste tot şi în cadrul 
proletariatului  in- 





sacră linie 


țărilor de mai 
îşi asuprese propriile 
„ vor fi înlocuite cu 


«+ Caruselul ... 












“ternaţional, atunci când va 
dispare contradicţia dintre 
ceea ce HEGEL ŞI MARX au 
numit "IDEALISM" "MATE- 
RIALISM", 

Până atunci nu se poate 
vorbi de un triumf univrsal 
al libertăţii ci, despre 6 stare 
generală de confuzie, anume 
creată de guvernele comuniste 
şi  sabotorii acestora, stare 
în care spre exemplu, guver- 
nul american nu mai ştie dacă 


şi 


să susţină în continuare, 
mişcările de rezistenţă şi 
eliberare naţională, ori să 
negocieze ca şi până acum, 


cu linia dură a vechii gărzi 
de la Kremlin. 

Sunt multe dovezi care 
să ne convingă că comunis- 
mul nu a capitulat. Din mul- 
tele exemple, vom alege unul 
Care, este ceva mai recent 
şi care va trebui să convingă 
odată pentru  tottdeauna pe 
şefii democraţiilor occidentale, 
cu cine au de-a face când 
Stau de vorbă cu Rusia so- 
vietică, 

Este 
jnistan, 
americani 
până 


vorba _ despre 


oamenii 


Afga- 
Toţi politici 
(sau aproape toţi) 
n la preşedintele Statelor 
Unite, au trăit euforia retra- 
gerii trupelor sovietice din 
Afganistan. Ei au conside- 
rat (prematur) acea retra- 
gere ca pe o victorie americană 
într'un conflict indirect cu 
Moscova. Ei mai credeau că! 
o situaţie identică cu cea. 

Vietnam, se va răsfrânge! 
ra i mai credeau. 












Di marionetă de la Kabul, 
instalat de Kremlin, nu va 


fi decât o durată de săptă- 
„mâni!!! Câtă superficialitate!!! 
Câtă miopie politică!! 

lată însă că regimul impus 
de sovietici în Afganistan 
rezistă şi astăzi. Ba mai mult, 
se consolidează, fiindcă ruşii 
trimit lunar armament şi alte 
ajutoare între 200-300 milioa- 
ne de dolari, în timp ce ame- 















ricanii, prinşi în vârtejul 
perestroicei au uitat să mai 
trimită ajutor militar, patri- 


oţilor afgani. 


ungă-_.: 


„condiţionarea 


Aceştia consi- 


Al unei  Polonii 
strâmtoare. 
DI. Brumberg pot 


diţiona politica Vestului, 
atunci se face o afirma- 


 deră 







ajutorului 
a economic pe care Vestul 
am ar fi dispus să-l dea Ţ 
la mare 


"experţii" 


pre- se 





cauza 
consideră 

mod firesc, 
uşita 


lor 
abandonaţi 

pun 
pe seama aranjamente] 
politice americane. 


pierdută, 


şi 
toată nere- 


Toate acestea confirmă câ 
se poate de limpede că uş 
rința şi lipsa de experienţ 
în politica externă a demo- 
craţiilor occidentale, dublate 
de interese financiare de 
grup, nu fac altceva, decât 
să revitalizeze sistemul comu- 
nist. 

Comunismul deci 
tulat! 

Sunt semne că el este 
convulsii, că altfel cum 
fi acceptat Moscova ceea ce 
se întâmplă în Polonia, Unga- 
ria, Germania de Est şi Ţă- 
rile Baltice? 

omunismul este în convul- 
sii dar, pentru a cădea, este 
nevoie din partea diplomaților 
occidentali de o mai bună 
clarviziune, de o mai bună 

] di i comuniste 





nu a capi- 


în 
ar 





e nevoie Ae mai ramii 


demnitate şi hotărire, deoarece 


altfel, starea de destindere 
va aduce imperiului roşu, 
ceva mai multe beneficii, 
decât războiul rece care, 
chiar dacă pentru un mo- 


ment s'a terminat, el nu tre- 
buie folosit ca o scuză, aşa 
cum fac cei mai mulţi oameni 
politici americani, încercând 
să justifice, abandonarea 
de către guvernul lor, a 
patrioţilor care, cu preţul 
vieţii lor, încercau să stăvi- 
lească expansiunea unei agre- 
siuni dezgustătoare. 


! plomatice. 

Astăzi, la deplasarea 
vaselor de război, se 
adaugă lunga bâtă a 
intimidării zioniste, 
ca un fel de instrument 
de poliţie internaţională 
dar şi ca mecanism 
de avans, pe poziţii 
"diplomatice, influenţiale 
ori practic, şantaj de 
toate categoriile. E 
Ce să-i faci: la "mâ- 
na lungă" a KGB-urilor 
de dincolo de cortină, 
v aici în America, 
adaugă 


ca 
con- 

















acum "bâta 
OI "a amenințărilor 

ţ e, din America, 
re i stul lumii! 


„VALENTIN CANTOR 
SEE 

















19893 


») 


A 





Libertatea 











MARE DIN NUMĂRUL TRECUT 









Succesul expansiunii comuniste, con- 
numai în abilitatea infiltraţiilor şi 
a teroarei. Odată instalaţi la 
e, comuniştii  suprimă fulgerător 
cerea Statului naţional, apoi trec 
exercitarea  teroarei nelimitate, atât 
va adversarilor direcţi, cât şi îm- 
a indivizilor care aparţin mediilor 
unde ar putea să se recruteze viitorii 
onenţi. 








"8. ENIGMA POLITICII AMERICANE 


Desfăşurarea evenimentelor a demon- 
strat Până acum, că americanii tratează 
cu pasivitate efensiva comunistă asupra 
Exemplele sunt elocvente: 

a) În 1943, la Teheran şi în 1945 la Yalta, 


be, 


b) În 1949, Truman şi 
pe fostul aliat Tchang- Kai-Sek 
şi au facilitat posibilitatea lui Mao, să 
ocupe toată China continentală; 
ce) În 1956, Eisenhower a consimţit ca 
tancurile sovietice să înăbuşe lupta de 
eliberare a poporului maghiar; 
d) În 1958, tot Eisenhower, a permis 
comunistului Fidel Castro, să instaureze 
puterea comunistă în Cuba; 
e) În 1961, Kennedy, a îngăduit constru- 
îrea "Zidului Ruşinii” prin centrul Ber- 
linului, pentru consolidarea regimului 
comunist, în Germania Răsăriteană; 










sub ochii noştri, Admini- 
Straţia Carter «a permis Rusiei Sovietice 
să cotropească eroicul popor afgan. 

Toate aceste grave evenimente, nu 
demonstrează decât că Statele Unite, cu 
voia sau fără voia lor, s'au convertit 
în cei mai buni colaboratori ai Moscovei. 

Poporul american nu este responsa- 
bil de această politică externă extrem 
-de dubioasă, şi nici chiar majoritatea 
oamenilor săi politici. Explicaţia veridică a 
în manevrele oculte 
în aparatul de 
stat american. Cu alte cuvinte, însâşi 
democraţia este utilizată de comunişti, 
i cucerirea treptată a Statelor chiar 
4 interior, fără a mai fi necesar să 

ză la război convenţional, sau ato- 

















Propaganda nu rezolvă nimic. 

Lupta ideologică prin cărţi şi teorii 

r juste, nu este eficientă impotriva 
este utilă, în măsura 


se cu antrenamentul 
propriu-zise, cu exerciţiul riscu- 
vitejiei, al eroismului şi sacrificiu- 


Marshall, au a- 





CUNOAȘTEREA sI COMBATEREA 
COMUNISMULUI 








Cea mai bună organizare, trebuie 
să pornească de la mica unitate de 3-4 
membrii sau maximum de 10-13 membrii. 


Micile unităţi , localităţi, cartiere, 
străzi şi familii. 

Organizațiile largi, extensive, baza- 
te pe comitete şi pe numeroşi membrii 
sunt greoaie, lipsite de mobilitate şi ne- 
corespunzătoare unor activităţi pozitive. 

Nucleele anticomuniste, vor fi gru- 
pate- apoi în unităţi progresiv mai mari, 
până ce întreaga ţară va asculta de o 


comandă centrală. 


11. FORMAREA CADRELOR 

Conducătorul fiecărei organizaţii cât 
de mică, trebuie să fie deosebit de în- 
zestrat din punct de vedere al pregăti- 
rii politice, al tăriei de caracter, al iu- 
birii de neam, al combativităţii în luptă, 
al spiritului de jertfă şi al capacităţii 


de a-şi forma cadrele viitoare. 


Ochiul unui şef de unitate, trebuie 
să descopere cu repeziciune manevrele 
inamicului şi camuflajele folosite pentru 
derutarea direcțiilor atacului. 

Oamenii inspirați, devotați neamului 
şi lui Dumnezeu, vor deveni cu sigu- 
ranţă superiori, inamicului comunist. 

12. VALOAREA SACRIFICIULUI 
Națiunea este ceva mai mult decât 


o asociaţie de interese şi interesaţi. Ea 
trebuie să trăiască, să-şi realizeze fina- 






lităţile culturale şi istorice, independant 
de interesele indivizilor. 

Deaceea, cetăţenii ei trebuie să se 
subordoneze  exienţelor naţiunii. În lup- 
ta contra comunismului, oamenii trebuie 
să cu orice risc, şi 


înfrunt 
-hiar ct 








modest, de pildă cu dăruirea unui ban, 

apoi cu mici, şi progresiv cu mari acţiuni 

în lanţ, garantează victoria contra duş- 

manului perfid şi tenace. 

13. NU TREBUIE PIERDUT CONTACTUL 
CU POPORUL 

În fața marii primejdii comuniste, 
trebuie solidarizate toate clasele sociale. 

Agitaţia comunistă, cu falsa teorie 
a luptei de clasă, trebuie dezminţită în 
toate păturile sociale, pe întregul cu- 
prins al ţării. 

Nimeni nu trebuie lăsat să cadă vic- 
timă minciunilor comuniste, care înşeală 
clasa muncitoare cu o viaţă mai bună 
şi mai dreaptă. 


Țărănimea, burghezia,  muncitorimea 
şi intelectualii, trebuie să devină con- 
ştienţi, că numai lupta lor comună poate 


răpune frontul celor "Fără patrie şi fără 
Dumnezeu". 

Această sudură urmează să fie rea- 
lizată atât prin grija guvernanţilor, pen- 
tru buna stare economică a tuturor, cât si 
prin atenţia pentru comuniunea sufle- 
tească dintre clase şi straturi sociale. 


14. SOLIDARITATE ÎNTRE FORŢELE 
NAŢIONALE 


Numai grupările politice care sunt con- 
ştiente de pericolul comunist, pot fi con- 
rr: ma arama bloc 
După cum o! un 
„ tot astfel şi forţele naţionale, 
să formeze un front de acţiune comunnă. 






şi la început chiar 





Dr.Filip PĂUNESCU 








s 


din 4 i. 
tele libere se fascizează. 

În  wealitate, comuniştii sunt adevă- 
raţii fascişti ai omenirii, fiindcă ei au 


asasinat 60 de milioane de oameni, pentru 
a-şi instaura dictatura lor totalitară. 
În prezent, tot comuniştii sunt cei care 
încalcă în mod barbar drepturile omului, 
şi ţin în sclavie un miliară de fiinţe 
meneşti. Tocmai comuniştii sunt cei 
lansează permanent refrenul d 
fascist”, pentru ca 


piniei 











Totalitatea acţiunilor interprinse de 
Moscova, pe teritoriul altor state, pentru 
subminarea ordinei interne şi subjugarea 
lor, reprezintă specificul  subversiunii 
comuniste. Orice subversiune, este pre- 
cedată de infiltraţii. Există multiple ti- 
puri de subversiuni comuniste: cu carac- 
ter politic, economic, social, religios, 
cultural,  gazetăresc, profesional, artis- 
tic etc. Subversiunea poate folosi chiar 
personalităţi, pe care nici statul, nici 
poporul, nu le poate descoperi cu uşu- 
rinţă.  Recentele descoperiri de spioni 
şi slujbaşi de pretinsă încredere din sta- 
tul federal german, au demonstrat acest 
adevăr. 

Între actul concret al subversiunii 
şi centrala comunistă de dispoziţie, se 
interpun o mulțime de agenţi, fiecare având 
de îndeplinit un rol secret, fără a cunoaşte 
mai mult de două verigi, din lanţil angre- 
najului. De aceea, acest teleghidaj este 
foarte greu de descoperit. 


VA URMA 





defăimătoare a „ şi nici cam- 

_pania lor de acuzaţii, în sensul că star 
=, -11- 
.— va A i 4 + ză 














nu numai atât: dacă Calinderu 
se găsea într'o casă de prieteni, în care 
gazda punea un disc de gramofon cu 
nu odată, 


Imnul Regal”, ci de zece ori, 
Calinderu rămânea în picioare, într'o 
atitudine  respectuoasă, tot timpul cât 


se cânta "Imnul Regal”. 
În legătură cu aceasta, ziaristul Pam- 
fil Şeicaru, mi-a povestit următoarea în- 
tâmplare: despre această manie a lui Ca- 
linderu, ştiau toţi oamenii noştri politici. 
De aceea, câţiva ghiduşi, au pus la cale 
o bătaie de joc, la adresa administrato- 
vului Domeniilor Coroanei. Astfel, ghi- 
duşii, ştiau că Calinderu se ducea foar- 
te des, singur, sau cu prieteni, la un 
restaurant mare din Bucureşti. Şi natu- 
ral, nu întotdeauna, dar de obicei, Ca- 
linderu era nevoit să se ducă la close- 
mul restaurantului. Şi atunci, ghiduşii, 
au aranjat cu patronul restaurantului 
următoarea  festă, pe care i-au jucat-o 
administratorului Coroanei.  Într'o cameră 
alăturată, au pus un gramofon cu o sin- 
gură placă: Imnul Regal. in plafon, au 
făcut o gaură destul de mare, în dosul 
căreia stătea ascuns unul din ghiduşi, 
cu vederea asupra găurii closetului. 
Şi s'au pus în aşteptare. Nu în prima 
seară, dar în a doua, Calinderu s'a ri- 
dicat de la masă, şi s'a îndreptat spre 
closet. Intrat înăuntru, şi-a dat omul 
pantalonii jos, şi când se pregătea, din 
plafon a început ... Imnul Regal... Res- 
pectuos, ca de obicei, administratorul 
„Domeniilor Coroanei s'a ridicat în picioare 








atitudine  respectuoasă 
terminarea Imnului. Şi scena s'a repetat 
de mai multe ori, până când prietenii 
de la masă, îngrijoraţi, s'au dus la clo- 
set şi acolo au dat de "Imnul Re- 
gal”. Prietenii, bănuin d că este vorba 
; de o farsă, au bătut la uşă, până când 
= bietul Calinderu a deschis uşa. De cele 
întâmplate au aflat preietenii de la masă, 

întreg şi în cele din urmă, 
1 la Carol, care a fost în- 
îi este atât de cre- 


 reprar în aceeaşi 







































ION CALINDERU 


N. S. GOVORA 








fa este mică, şi ar fi bine dacă Majestatea 
Sa ar mări-o. Şi atunci, Prusacul Carol 
'a enervat, şi cu ton ridicat, a dat ur- 
mătorul răspuns: "Ascultă Calinderu 
leafa este mic, dar pădurea este mare" 
şi a intors “spatele | lui Calinderu şi țăra- 
nului. Deci, Carol era de acord că leafa 
este mică, dar nu era de acord s'o mă- 
rească, deoarece pădurarul avea atâtea 
posibilităţi  săşi-o rotunjească - vânzând 
câţiva metri de lemne, de exemplu - şi 
să-şi facă leafa dublă. Carol vedea foarte 
bine situaţia unui pădurar de pe dome- 


niul lui, dar nu vedea de loc situaţia 
şefului acestor păduri, a lui Calinderu, 
Pe  Calinderu, Ce -. îl vedea ca pe un 
om coborit cu s.. inelobul din cer, ca 
să-l servească pe cl gratuit, şi nu ar 
fi crezut în nici ur. caz, că Calinderu 


îşi făcea şi el o sumă rotundă, furându-l 
pe el, pe Regele Carol a! României. 
Dar intervine ceva grav: prin 
- aceasta o afirmă I.G.Duca - 
Ferdinand şi Principesa Maria, devin 
prieteni cu Prinţul Ştirbey şi cu soţia 
lui. Prietenia aceasta creşte ca în poveşti: 


1907, 
Prinţul 


foarte repede, Prinţul Ferdinand şi Prin- 
cipesa Maria pe de parte, şi Barbu 
Ştirbey şi soţia lui - Nadejda - pe de 
altă parte, devin prieteni nedespărţiţi. 


Prietenia dintre Principesa Maria şi Barbu 
Ştirbey atinge limite nepermise. De sigur, 


totul se întâmplă în 
sef al Hohenzollernilor 
Regele Carol, 


lumea aceasta, dar 
din România era 
un caracter de fier, care 
nu admitea în familia lui aceste limite 
nepermise. Şi dea» s'a întâmplat acest 
A Explicaţi 2 În iara noastră se spune 
ă bărbatul. 


pe Ar alive RER 





pe-a 


. tea sa! bi 
Era ea leatul să ERIta Fer 
nand, trebuia să admită şi şeful Casei 
Regale, adică Carol. Şi dacă nu admitea, 
trebuia să nu afle. Şi aşa s'a şi întâm- 
plat: Regele Carol a murit fără să afle 
ce ştia satul, adică Ţara, şi totula mers 
în ordine. Aici este marea explicaţie: 
Regele Carol avea un singur spion - The 
King's ear - pe Calinderu. Şi în acest 
Calnderu avea o încredere nemărginită: 
ce-i raporta Calinderu, era sfânt. 

Problema pentru Barbu Ştirbey şi 
Principesa Maria, era aceea de a cumpăra 
conştiinţa  (?) spionului Regelui Carol, 
a lui Calinderu. Mai departe, a mers 
ca'n poveşti. Barbu Ştirbey era un om 
foarte bogat, avid de bani. Cu cât avea 
mai mulți bani, dorea şi mai mulţi. De 
aceea, vâna locul de administrator al 
Domeniilor Coroanei al lui  Calinderu, 
şi ca să-l câştige, trebuia să-l cumpere 
de la grecul (sau evreul) Calinderu. 
Dar Calinderu nu vroia să-l vândă pentru 
timpul cât va fi în viaţă, ci numai după 


“dar 


munca lui o face gratuit! 
Deci, Calinderu stân moarte. Şi târgul s'a făcut: în anul 1913, 
ş sfânt ijpsta ie bi seara grecul (sau evreul) Calinderu a murit, 
pe > veticență, iar câteva zile mai târziu, noul admini- 
leafă Şi-o strator sl Domeniilor Coroanei a devenit 
Domenisie Prinţul Barbu Știrbey. Un an mai târziu 







2 
i 


Sa) 





și 


îi 





ş 
- 
i 


e 


hi fără 








Cite” ai ti uri a bn tarie 
îndoială, _lea- |robişi. 


a murit şi Regele Carol, fără să afle 
cum  Calinderu trăia pe picior mare, fărâ 
să primească nici o leafă din postul de 
administrator al Domeniilor Coroanei. 





„.. FARA COMPLEXE ... 
hine, împiedicând această "Aliaţii 
solidaritate tion Con- 
pcitigele nefaste azi, 
umilit, 
„jar 
trat până în măduva lui, 


de a schița un pă 
fraţilor 


sunt 


















nos 






condus 
marii finanţe 
servind astfel 
intereselor 
Această RON complexitate 
tardivă, pe care, legitim 
o mănifestă d-l Faina, trea- 
buia exprimată cu glas tare, 
atunei când țara a fost 
invadată ca pe timpul 
fanarioţilor, de acei creditori 
"dezinteresaţi”, veniți nu 
din Țarigrad, ca pe vremuri, 
ci din saloanele Parisului, 
a Londrei, sau Berlinului, 
intraţi în culisele partidelor 
"istorice", să strângă dijma 
promisă, odată cu îndatorirea 
ţării, 

Când au 
laţi până în 
au început 


țara după inspiraţiile 
internaţionale , 
cauze străine 


noastre. 


fost bine insta- 
incinta Palatului, 
să gonească 
românii, care au îndrăznit 
să le conteste  apucăturile 
să că de argați. 
sasinat cu miile, 
a unui Neam, 
arendă. l-au supt 
l-au sărăcit şi l-au 
lăsat eu mâinile goale, atunci 
când vecinii, care ne jinduiau 
pământul, au intrat cu 
ciubotele, să caice țarina 
lui Ştefan şi munţii lui Avram 
lancu, devenit nebun de 
durere. 
lată însă că  invadatorul 
de ieri al moşiei Siro ată, 
ar se bul să se înd 








luat 
vlaga, 


in 









usescu stăpâneste 

















iar  Gorbacev e pre 
să zâmbească Occide 3 
pentru a mai auzi emetele 
poporului nostru"!!! 

După cum vedem, ne-a 
mai rămas o speranţă, că 
poate...  într'io zi, Gorbacev 
va auzi  gemetele poporului 
român!!! 


Ce tristă naivitate ascunde 
un patetic apel, adresat că- 
lăului, care ne-a pustiit o- 
goarele, ne-a zăvorit şi ne-a 
asasinat fraţii, ca apoi, să 
domnească prin trimişi para- 
noici, peste plânsul copiilor. 
înflămânziţi, mamelor ce-şi 
vând odraslele iz imita gi 
ienicerii de mâine, a poporu- 
lui întreg, care şi-a pierdut 
şi ultima nădejde de a mai 
avea odată zile senine, 

Se vor răscula într'o zi 
popoarele, naţiunile, când 
nu vor mai avea de ales, 
decât între robie şi moarte. 
Se aude parcă, din ce în 
ce mai tare, ecoul unui gea- 
măt din adâncuri. Un clocot 
de furie prevestitor de tur- 
tună, care se va prăvăli 
ca un uragan, să măture 
din cale stăpânirea lui 
anticrist. 


Filon VERCA 











> . - N 


Libertateg 











AL MATALE CU DRAG e Alea 


DIN CORESPONDENTA -Lui Vasile POSTEUCĂ 

























DIN NUMĂRUL Toronto, Ont. Canada Toronto, Ont. Canada E 

10 Dec. 1954, 9 Iunie 1956, Literelor, cum ai văzut 
Willcock St. [De pe drum, între lucru m'am putut dedica numai frag- 
onto, Ont. Canada şi casă/. mentar, în tramvai. Pentru 
ată de Crăciun 1953/  lubite Domnule Bendescu, a putea studia am lucrat per? 
ks St. Dragă frate Bendescu, manent, noaptea, în fabrici. 
Toate de la Matale stau Lucrător de rând, şi o vreme 
Domnule Bendescu, pe masă şi mă aşteaptă. Nici nu am ultima Matale iti ast o abatoăt dt, bat, eh 
Fotografiile, revista, scrisoare cu mine, să leg adevărat, fiul risipitor. Tre- 
n primit Orizonturi", scrisoarea. Şi eu nu mai vin firul Biaouiiațel moautre. | Pula Numai să mănânc din 
miam avut timp să mă acasă. Parciaş fi dus prin Scriu de pe drum, între lu- troacă şi apocalipsul ar fi 

de studierea bibliogra- alte veacuri şi planete. Nu cru şi casă. fost total. Ş 
bucovinene.) O voi face-o mă mai regăsesc. Am căzut Trebuie să scriu ceva amin- Dar, Dumnezeu a oprit Be. 
lunile ce vin. Acum merg dincolo de timp. De-abea tiri de la lconar pentru re- deapsa aici. Acum cred că voi 
IEN fa fi în mediul meu: copii, cărţi, 


cursuri pentru doctorat mai fac ce cred că e în adevăr vista Vers (un numâr pe : ; i 
şi ziua lucrez în fa- de ne lăsat şi totuşi, gândul care Novac vrea să-l dedice şcoală, şi că voi putea serie, 
că, încât nici n'am timp mi-i la Matale. Cândva voi Bucovinei şi Basarabiei) şi ari iat ala eseateita ie 
să vrăsutiu. Am luat relua gândul contribuţiei am mare nevoie de  Antolo- te răni, încă  sângerânde 
lunie M.A.- degreeul2şi la bibliografia bucovineană. gia poeţilor bucovineni, pen- ale  desțărării şi depărtării, 
miam înscris pentru Acum trebuie să-mi scriu tfU a uza exact titluri din (jde ei getea ae a tor 

îmi sunt încă pe mâna câlă-! 


Dar e greu. Enorm teza de doctorat. Merg la M.Streinul (că el a fost ini- A ză 
Tia: e ilor, în ţară. 





Cree-ul uzat. To- cursuri. Lucrez întrio bancă. Ma ieonarului). Cum ştiu î i ii 
uşi nu mă las. Au dat şi boli peste mine. Că am dat-o d-lui Mintici, pază depre : ea a CE 
i el mimic nou pe aici. Asta e tot. Teza mea e: ca să ţi-o trimită Matale, za a ii a incă, „Capu 

Viaţă nebună. Goană după "Religious thoght in Rilke's le-a$ ruga mult, trimite-mi  COMUNIS e MN re sa ANaBia 

i. Lipsă de timp. Omul poetry!.1) cartea cu avionul. Eu ţi-oi E e [IERI n A meet 
„Se i i- î imeai E ul . - 

decade. S goleşte. E bine Mi-a apărut un volum de întoarce imediat costul poş Siarca Rusiei şi a comunis- 


treci ae ale aici. Dar a sta Poezia __ Îmi! ună __cu. Novac tei: Cred că el ţi-a spus mulai (ca produs al neamului 





























be Sper că 1 voi ca luat cartea de la mine. , a he 
mr ie ce bi e prin trimite ca "Matale. De EA vor Eu nu mai vorbesc cu el, pui „Marx. ză ze se Sete zică 
N a face-o ei, voi încerca eu din cauza unei atitudini ce-a poa i alei) ea er es RE: 
profesorul Dimitriu, de-aici. A apărut în editura avut-o, dar dacă i-ai trimis-o ] a 
Onciul, G. Cârsteanu, Carpaţii. înapoi, te rog numai să mă E ae RE 8 N Ceauităi 
corespondez. Ar _ trebui ea Airfel ce mai faci? anunţi, ca sâ i-o cer. E stare de lucruri, trebuie 


scoatem un manifest cultural Crăciup __ fericit, şi, un ani jinl m corupt inimile 


Este un frumos tribut ce-l 
aduci Bucovinei noastre sfin- 

































»1) Acest titlu a fost ulterior : 
te şi Patriei întregi. 

—. înlocuit cu: Inner experience va mai ult decât 

sd 4 Rilke's hork, by Vasile Posteucă. Cred că ai fost la Freiburg rentă Para i Rusiei “leriani 

„ Xasile Posteucă A thesis submitted în the Univer- la săptămâna românească a j ti-a oli eg da 
E ea eat 1987... Michigană | Bibliotecii otiane: „d Erei [geam ale Ic, DARIE 3 Era 
University  microtilms, inc. Am burg. Scrie-mi te rog ceva tuală, de-un nou om în lupa 
ded impresii de acolo. re zi Te rata 


+2) Vasile Postaucă, Nicolae Novac, Eu» &ici, am terminat, din i 
ră iese Boeme fără fară. Cu Nou, Seminarul Pedagogic divine ea gi seg pe 
o prefaţă de Aron Cotrus şi trei şi voi fi de la4 a 1956 în- == răul de aici vine: 
preia Ste an petala i-a cepând, profesor de franceză, o racilă imensă l-a ucis pei 
140" 265 p. d jermani si „latină „la 0 şcoa- Dumnezeu şi merge la îndo- 
pă e Stai ară, aicia: High-  bitocirea maselor cu alcool 
L E îni E, y şi cultură-reclamă , pentru 
ACNEEI tre timp şi la a stăpâni pământul şi pon- 
teza mea de doctorat. Am tează pe diavolul din om. 
+1) Ilarion Mintici (n.17 Mai 1897, IMat în 1953 un Master of Ori, binele ca să biruie 
Ivâncăuți, județul Cernăuţi - a! Arts şi în 1955 am dat ri- are nevoie de îngerul din 
6.VI1.1968, Toronto, Canada). Stu- guroasele pentru Ph.D. (doc- noi ES . 


dii; Şcoala Normală de învăţători i 
i din Cernăuţi. Ca emigrant s! 3: sta- e) „Ana BERBȚA ARĂ SE lartă-mi această excursie 


bilit în Canada şi s'a remarcat Ş ideologică. 
ca publicist istoric şi propa- „AU fOSt ani enorm de grei. tai 
gandist anti-comanist. A fost un Am studiat nebunește. ca LE a Ea, 


vainic  aparător al drepturilor Întru din nou în viaţă. Al- 
noastre etnice şi istorice asu- tfel exilul ne ratează. a aa. 











Vasile Posteucă 


tul E ra 
Ea acra Î Re 
istorie a Bucovinei ăi 1950 (Feb.), biblioteca aceasta 


zu subserviciul ei, luă apoi for- 
ma unei mici asociaţii prin co- 
"Biblie 


respondenţă, cu numele 
Eminescu" 


ul Dag. din 

de publicaţii, onorific cretar. i cărţi fu! pre- 
| filantropic, spre a servi limbii luat cu titlu de împrumut de la 
conştiinţei românaşti, în pri- prima formaţiune. Formarea acestei 
rând românilor stabiliţi în mici grupări culturale s'a bucu- 
britanică, majoritatea ne- rat de agrementul multor români 
i East ce pie Eitina o scriere românească, de din zcnă, dintre care amintin pe 
; părăsirea ţării. Numele ei era 

e re £ = 


E A un e CONTINUARE ÎN PAG.19 








22 lunie 1941 


URMARE DIN NUMĂRUL TRECUT 


= da 3 lulie 1933 Rusia a aderat la 
convenţia referitoare la definiţia terito- 
Fiului umui stat şi la aceea a agresoru- 
Îi. Prin aceste convenţii se prevedea 
că teritoriul unui stat semnatar era acela 
| care în momentul semnării se găsea sub 
autoritatea lui şi că invazia teritoriului 
unui stat semnatar constituie un act de 
! agresiune. Prin adeziunea la aceste docu- 
mente, Rusia recunoştea implicit că Nis- torii. 


început să provoace incidente. Aproape 
în fiecare noapte se trăgeau focuri de 
armă, de câtre trupele ruseşti, de-a lun- 
gul frontierei şi încercau să treacă patr- 
le la vest de Prut, ca să facă prizonieri, 
Aceste incidente însemnau adesea victime 
printre soldaţi. De multe ori, avioane 
de recunoaştere ruse zburau de-asupra 
teritoriului Moldovei. Astfel, o permanentă 
amenințare apăsa asupra României, după 
cedarea Basarabiei şi a celorlalte teri-| 
Era evident că Rusia era în câu- 


| trul este frontiera ei cu România. Când tarea unui pretest care să-i permită să 
a semnat aceste convenţii, Litvinov, mi- treacă în Moldova şi să mai jefuiască o 
nistru afacerilor străine rus, a declarat parte din teritoriul României. : 
delegatului român: Eu ştiu foarte bine În această situaţie, Germania şi Ita- 
că semnând aceste convenţii, fac cadou lia ne-au impus la 30 August 1940 Dic- 
Basarabia* ; tatul de la Viena, prin care jumătate 
- În__ 1934 Rusia este primită - la din Transilvania era trecută sub stăpâ- 
cererea ei - membru în Societatea Naţiu- nire ungară. Încă odată România a tre- 
nilor (organizaţie internaţională creată buit să accepte în tăcere şi în umilinţă 
prin Tratatul de la Versailles, în 1919, jefuirea altor bucăţi din teritoriul ei, 
în scopul de a garanta pacea şi siguran- fără să poată reacţiona . 
ja internaţională). La art. 10, se pre- Odată cu acest Dictat, Germania s'a 
vedea _că statele membre îşi garantau loferit să garanteze frontierele României 
reciproc independenţa lor politică şi in- rezultate după aceste cedări. P 
tegritatea teritorială. Prin urmare, este Garanţiile germane  însemnau linişte 


clar că Rusia intrând în acest organism pe frontiera cu Rusia şi România le-a 
internațional s'a legat nu numai să res- acceptat. Rusia a continuat încă câtva 





pecte integritatea teritorială a României, timp cu provocările pe Prut şi Dunăre. 
dar să-i apere şi îndependenţa ei politi- La începutul lunii Octombrie, cu ocazia 
că, în cazul unei agresiuni din altă parte. discuţiilor pentru fixarea frontierei du- 

execuţia acestei din urmă obligaţii, nărene de la Galaţi la Marea Neagră, 


a intervenit în_ 1936 între România şi Rusia a ocupat cu trupe brâţul Chilia, câteva 
un. pact de asistenţă mutuală, în care insule care cădeau în partea românească, 
că armatele ruse nu vor pu- precum şi intrarea în marea acestui braţ. 
iul român la vest Actul de autoritate rusesc a avut ca ur- 











Nistrului > cele dou mari pu 







recunoaştere şi mai precisă a — 
ca frontieră între cele două ţări. Aceste teri, care în curând aveau să se înfrunte 
angajamente nau fost însă respectate pe câmpul de bătălie, nu i-a rămas altă 
de Rusia. După ce Germania a realizat soluţie, decât să urmeze politica germană 
unirea  (Anschluss-ul) cu Austria, după faţă de Rusia. > 


ce a distrus Cehoslovacia şi Polonia în După abdicarea regelui Carol al II-lea 


Est, şi a zărobit forțele franco-engleze şi luarea conducerii ţării de către gene- 
în Vest, România a rămas complet izolată. ralul l.Antonescu -6 Septembrie 1940 - 
Toţi aliaţii ei erau la pământ. Acesta unul din primele acte politice ale acestuia 
"a fost momentul pe care l-a folosit Moscova a fost să intervină din nou, cu cererea 
s ntele faţă deja făcută de regele Carol al II-lea, 
i-a adresat ca Germania să trimită o misiune militară 
„un ultimatum, care-i cerea evacuarea la Bucureşti, cu trupe de instrucţie pen- 
Basarabiei şi a Bucovinei de Nord. Re- tru apărarea contra tancurilor şi asigura- 
E op Carol al ll-lea a convocat Consiliul rea aeriană de-asupra punctelor vitale 





de pe teritoriul României. Antonescu a 
au lărgit mult cadrul acestei cereri, propu- 
pregătiţi pentru nând să se trimită în România unităţi, 
Muniţie era constituite pentru realizarea garanţiilor 
şi să se înceapă discuţii în vederea unei 
“colaborări a armatei germane cu armata 


faţă blindatelor moderne. română. 
la sprijinul diplo- r a trimis la Bucureşti pe ge- 
: însă şi Berlinul neralul Kurt von Tippelskirch, care a 


matie german şi italian: 
y: avut la 15 Septembrie o întrevedere cu 
În faţa acestei generalul Antonescu. Acesta i-a expus 





înarmate, el vroia 
facă o armată de circa 100.000 de oa- 
meni,  moto-mecanizată şi bine înarmată. 
Tot odată, el şi-a exprimat îngrijorarea 
fața de atitudinea Rusiei, care avea ten- 
dinţa să atace din nou România. 
După înt a generalului 
Kkirch la Ber! Hitler a decis 


Emecunta în 


Sue a e 


s „ Retragerea trupelor s'a 

si permanenta presiune a trupelor 
ruse, care câutau să provoace incidente, 
în scopul de a găsi motive de război 
„Armata română a evitat orice conflict i 
şi a acceptat în disciplină umilitoare "] 9 Septembrie să trimită în România 
„tuaţia de a se retrage din luptă, şi trupele cerute pentru instrucţie, şi pentru 
nu răspunde la actele de provocare ale garantarea frontierelor României. - 


ruse. î: “către 15 
Îndată dup evacuarea Basarabiei, qi 5 8 

a Bucovinei de nord şi a regiunii Herţa, 
din nordul Moldovei, Rusia a început 
concentrări de forţe în aceste provincii. 
Trupele care fuseseră la est de Nistru, 
au fost. trecute la vest de acest râu. 


Ă ir pe Prut, noua frontieră, au 
14 





u sosi “valoarea a circa. trei 
ivizii, între care una motorizată, o misiune 








tatea 
“EILE Din STAR o Sspemeeie-aaee 


E DIN ISTORIA NEAMUL 


ui 


—GRAL. P. CHIR NOAGĂ — 


















nă şi diferite comandamente o 
aceste trupe erau puse sub comanda ge 
neralului Erik Hansen. 
















Dacă oficial aceste trupe erau venite 
în România pentru instrucţia trupelor 
române, misiunea lor principală era garan- 
tarea frontierei române spre Rusia. Pre- 
zenţa lor în România însemna linişte pe 
Prut şi Dunăre. Ele nu erau trupe de 
ocupaţie, ci se găseau pe teritoriul Ro- 
mâniei cu acelaşi titlu şi aceeaşi misiune 
cu care se păsesc trupele americane de 
atâţia ani, în Europa: siguranţa faţă de 
Rusia. 

Ulterior, au mai venit şi alte trupe 
germane. Unele au trecut Dunărea în 


Bulgaria, de unde, într'un război foarte 
lichidat forţele n ale Yu- 







Rusia, 





în spre 3 şi 4, care 
împreună cu armata a ll-a germană au 
format grupul de armate "generalul. An- 
tonescu”. Acestea au fost trupele care 


au început războiul contra Rusiei pe fron- 
tul român, la 22 Iunie 1941. 

Înarmarea trupelor române nu era 
pusă la punct. Dacă din punctul de ve- 
dere al instrucției putem afirma că atât 
ofiţerul, cât şi soldatul român aveau o 
pregătire de război serioasă, cel puţin 
la diviziile existente în timp de pace, 
în schimb lipsuri grele in arma- 
Ne lipseau complet armamentul anti- 
carul de luptă şi unităţile motoriza- 
motomecanizate. Armamentul nostru 
anticar aparţinea fabricaţiei din primul 
război mondial, şi nu avea nici un efect 
asupra” blindatelor din al doilea război 
mondial. O singură brigadă blindată pe 
care 0. aveau, era dotată cu care vechi, 
Artileria grea şi aviația erau insuficien- 
te şi fără posibilităţi de fabricaţie în 


ment. 
car, 
te şi 


Dacă armamentul nu corespundea 
în parte nevoilor câmpului de luptă din 
anii 1941-42, în schimb, moralul trupelor 
era ridicat, şi s'a menţinut chiar şi după 
bătălia de la Stalingrad. Numai în cursul 
acestei bătălii moralul scăzuse simţitor, 
atât din cauza constatării dureroase a 
lipsei de armament capabil să lupte cu 
blindatele ruseşti, cât şi din cauza unor 
riste incidente cu trupele germane. Ulteri- 
r aceste cauze au dispărut, prietenia ro- 
âno-germană s'a restabilit, şi trupele 
române care au mai luptat pe front în 
Cuban şi'n Crimeea, până'mn vara anului 


1944, au avut acelaş armament ca şi tru- 
pele germane. 











>mbrie 1989 











ARE DIN NUMĂRUL TRECUT 


Charles -Leonard-Simonide de 
a fost un autor prolific, care 
era francez şi a trăit la Geneva. 
tinereţe a trăit un timp în Anglia. 
cartea sa New Principles of Political 
homy denunţă capitalismul drept sursă 
[mizerie şi, şomaj, şi cere ca statul 





t 


o asigurare 
Marx l-a atacat violent, 
totuşi a împrumutat de la el teoria 
i mului”.  Sismomdi era împotriva 
i şi a sufragiului universal, 
motivul că nici clasa muncitoare, 
clasa mijlocie, nu sunt condiţionate 





Di is-Auguste  Bianqui: (1805-1881), 
a fost un membru al societăţii secrete, 
Carbonari. Mai târziu şi-a format propriile 
sale organizaţii clandestine.  Vroia să 
iereeze o mică elită revoluţionară, care 
să fie gate la timpul său să preia puterea 
prin forţă, când circumstanțele vor fi 
favorabile. Ajuns la putere, acest mic 
grup va stabili o dictatură ad interim 
cu scopul de a organiza muncitorimea, 
care va schimba - societatea (prin urmare 
o revoluţie de improvizație).  Blanqui 
era un fanatic. A şi făcut mai mulţi ani 
de închiscere. El a avut mai multe idei 
în “comun cu Marx, ca spre exemplu, 
necesitatea dictaturii proletariatului şi 
constatarea că muncitorii erau "furaţi” 
de produsul muncii lor din partea capi- 
taliştilor opresori. 


Apoi a plecat în Anglia, 
unde, după ce a stat mai mult timp, şi-a 
dat seama de relele capitalismului contem- 
poran, (ca şi Cabet şi Sismondi). Cheia 
istoriei după Blanc, trebuie căutată în 
domeniul ideilor.  Socialismul după el, 
se va instaura, în parte prin intervenţia 
Statului, în planificarea economiei şi prin 
ajutoarele sociale, iar în parte se va insta- 


ra prin mici organizaţii sau cooperative 
astopze pe care le numea "ateliere ru- 


(1809-1865): 
























5 un tipograf şi un om foarte 
diametral “opus lui Marx şi 


RUG-— 





MARX ŞI MARXISMUL 
3. MARX - Omul: 


Cu foarte puţine excepţii, şi-a împru- 
mutat ideile de la "Utopiştii” pe care 
i-a combătut cu atâta înverşunare. Dar 
împrumutând aceste idei, le-a desfigurat 
şi falsificat. În locul frăţiei universale 
susţinute de utopiştii idealişti, Marx pre- 
coniza ura, invidia şi lupta de clasă. 
Credea că numai el singur are cheia is- 
toriei, şi numai el singur cunoaşte legile 
neschimbătoare ale societăţii şi ale eco- 
nomiei. Ceilalţi erau numai filozofi, pe 
când el se considera un om de ştiinţă. 
Numai el cunoştea adevărul absolut. Dacă 
adăugăm la convingerile ce le avea despre 
sine şi hotărirea sa de a "se 





condamnat-o să trăiască în sărăcie. _Sia 
tras din părinţi exrei, trecuţi la protes- 
tantism. Despre el putem spune că a 
fost un gânditor, însă nu şi un om de 
acţiune. A fost unul din fondatorii Ligii 
Comuniste (Primul Parţiă Comunist). Pen- 
tru un timp a condus prima internaţiona- 
lă. S'a născut în Germania. A studiat 
la Universitatea din Bonn şi apoi la Ber- 


ln şi la Jena (unde la luat dctoratul 
în filozofie). A editat Reiniche Zeitung, 


şi aşa l-a cunoscut pe Engels. 

Ajunşi în exil la Paric, Marx şi En- 
gels au fost activi în societăţile comunis- 
te. În 1844 a fost expulzat de guvernul 
francez "Şi s'a refugiat în Belgia, împreu- 





nă cu Engels (inseparabilul său amic). 
În Belgia a scris Die Heilige Familie, 
un atac împotriva filozofiei idealiste a 
lui Hegel, şi volumul vast Die Deutsche 
Ideologie, o expoziţie a concepţiei lui 
materialiste despre istorie. El a atacat 


pe toţi care nu împărtăşeau ideile lui. 
(Aşa a atacat pe Wilhelm Weitling, care 
de fapt, prezenta problemele societăţii 
din punct de vedere moral). 

A atacat apoi pe Prodhon, căci îl 
considera un rival al său. Voia să-l e- 
limine din punct de vedere intelectual, 


se rin IE a RE Ia pttie 
i a elor [, care 
consta din germani în exil, 





Libertatea 


TEISMUL MODERN SAU 
PĂGÂNISMUL CONTEMPORAN 


la un proiect pentru programul acestui 
partid. Acesta a fost intitulat Manifestul 
Partidului Comunist, care a devenit cel 
mai faimos pamflet politic din istorie. 
în acest Manifesto găsim teoria lor, ca 
o explicaţie completă şi ştiinţifică a is- 
toriei omenirii. Toată istoria se rezumă 
la istoria luptei de clasă. Victoria prole- 
tariatului va aduce sfârşitul acestei lup- 
te. Toate formele de socialism dinaintea 
apariţiei  Manifestului, au fost declarate 
ca simple secte reacționare. 

Măsurile luate în acest Manifest au 
fost: 'o taxare progresivă pe venit, 'anu- 
larea moştenirii private şi 0 educaţie gra- 
tuită pentru toţi. Manifestul termina cu 


cel 


cu aceste cuvinte. "Proletarii n'au nimic 
de pierdut decât lanţurile lor. Ei au de 
câştigat o lume. Muncitori din toate ţă- 
rile uniţi-vă!" 

Fiind expulzat din Bruxeles, Marx 
a ajuns _Tă Paris, puţine zile după eve- 
nimentele din 27 Februarie 1848. Alege- 
rile din 23 Aprilie au fost o zi de tri- 


umf. pentru democraţia "burgheză", însă 
nu pentru comunism. 


Marx a fondat "Partidul Comunist 
German” şi a infiltrat membrii acestui 
partid în Germania. A fost dat în jude- 


cată la Cologne, pentru Waţâțare la re- 
beliune”. A fost achitat, dar a fost ex- 












pulzat. Din Franţa, Marx se refugiază 
la Londra. Aici, a trăit cea mai mizera- 
bilă perioadă _din viața sa. Engels luera 
în prăvălia tatălui său 

ajutor lui, famila 









el a . publică, 

conducător spatele revoluţiei. Re- 
întors la Lonâra, s'a găsit în mijlocul 
unei furtuni, aşa că, în scurt timp, Inter- 


naționala s'a desfiinţat pur şi simplu. 

Marx s'a întors la familia sa şi la 
compunerea operei sale, la care a lucrat 
mulţi ani de-a rândul: Das Kapital. Pri- 
mul volum din Das Kapital a apărut la 
Berlin în 1867. Volumul al doilea şi al 
treilea n'au apărut decât în 1885 şi în 
1894, după moartea lui Marx, fiind pre- 
lucrate de Engels. Marx moare la Londra 
în 1884. 








4. Marx - Gânditorul: 





Marx nu a făcut nici o dată, în viaţa 
sa, vreo declaraţie cu privire la filozo- 
fia sa. lar discipolii săi, la rândul lor, 
nu sunt de acord asupra ceea ce for- 
mează gândirea lui adevărată. Elemente- 
le principale ale filozofiei sale sunt de 
împrumut. Marx a imprumutat metoda 
dialectică de la Hegel. Sistemul său de 
economie politică, bazat pe teoria valorii 
în muncă, a fost luat de la economistul 
englez Ricardo. În ceea ce priveşte te- 
oria sa despre stat şi revoluţie, au fost 
luate din tradiţia revoluţionară franceză. 
Însăşi partea esenţială despre  Praxis 
a fost împrumutată din visul acelor "Uto- 
pişti” pe care i-a dispreţuit atâta. "Filo- 
zofii”, spunea el, "n'au făcut decăt să 
interpreteze lumea în diferite forme, dar 
ceea ce este important e să o schimbi”. 


VA URMA 









































„absolut, 





n) 






CETATEA TOTALĂ 


comunismul: farsa epocii moderne! 


URMARE 


Octombrie 1989 











Ideea totalităţii se prezintă în câteva 
accepții distincte: 
a) societatea alcătuieşte o totalitate, un 
ansamblu în care părţile sunt legate or- 
ganic într'un întreg, b) dezvoltarea is- 
torică a societăţii alcătuieşte un proces 
total, care afectează toate domeniile vie- 
ţii sociale, ce) logosul universal şi rea- 
litatea concretă formează un tot dialec- 
tic şi parcurge aceeaşi evoluţie. Deşi 
aceste accepţii sunt înrudite şi se re- 
flectă într'un mod sau altul în marxism 
(conexiunea universală, primatul  econo- 
miei în societate etc), doar ultima dintre 
ele este definitorie pentru gândirea he- 
geliană şi eo ipso pentru utopismul sis- 
tematic al marxismului, fiindcă preconi- 
zează acea imposibilă solidaritate dintre 
ideaţie şi faptă, care singură ar fi capabi- 
1ă să închee istoria. 


Spre deosebire de spiritul profetic 
de esenţă religioasă, care  viticinează, 
sau de fantezia proiectivă şi prospec- 


tivă, care produce variante combinatorii 
ale unor elemente real existente şi care 
poate anticipa cu o doză de noroc, spi- 
ritul utopic totalizează. Tendinţa sa fun- 
damentală este aceea de a subsuma în- 
treaga realitate sensibilă la câteva prin- 
cipii universale, de a crea un sistem 
coerent şi  atotcuprinzător. După cum 
Utopia apare întotdeauna ca loc geome- 
tric al aspiraţiei, tot astfel, spiritul u- 
topic, se constituie în centrul mental 
devine subiectivitate care îşi 












antipodul  analitismului  ştiin - 
lustrează prin excelenţă speculaţia care 
se refugiază în esențe. Respingând di- 
vizarea, acea compartimentare a  realită- 
ţii în sfere autonome, la care pragmatis- 
mul recurge spre a-i sesiza funcţiile spe- 
cifice,  utopismul inserează cu de-a sila 
orice fapt concret, întrun întreg su- 
praordonat. Lupta de clasă explică suveran 
apariţia banilor de hârtie, a protestan- 
tismului şi a mecanicii newtoniene. În 
felul acesta, fiecare particularitate sau 
detaliu, capătă o semnificaţie în cadrul 
unei dezvoltări, ba ajunge chiar să se 
reducă la această semnificaţie. 

“Metoda” totalizării străbate ca un fir 


"moşu utopia sistematică, ideologia leni- 
mistă şi doctrinele comunis- 
e actuale. Prin totalizare, spiritul uto- 


pic îşi menţine în fiece moment ascenden- 

analitice, asupra 
pasă-mi-te meschin, care 
se străduieşte să delimiteze şi să asigu- 
re autonomia domeniilor sociale, în scopul 
de a le optimiza, unul câte unul. 

Marxismul clasic consideră istoria 
ca pe un proces unic, a cărui forță mo- 
trice o reprezintă condiţiile existenţei 

__ materiale, ca pe o dezvoltare conflictuală 
a omenirii, câtre maturitatea Cetăţii de- 
finitive. Ideologia leninistă nu priveşte 
fenomenele societăţii decât prin prizma 
revoluţiei, postulează prin conştiinţa şi 
practica necesară a întregului. Din acest 

spirit totalizator se împărtăşesc înfine, 
intoleranţa 


Vocaţia totalizatoare a marxismului 
s'a materializat în practica istorică a par- 
tidelor comuniste, ca or univer- 


ganizare 
sală - control, centralism şi planificare. 
Din ea descinde structura rigidă atât 
a partidului, ca şi a societăţilor real-so- 








LA CAPĂTUL ISTORIEI 


Pentru a  estompa 
de gândirea pragmatică, 
prumuta aparențele 
decvării la obiect, 
buia să releve în 
şi prezentului germenii i i 
"Manifestul comunist” a e Late Pa 
pas. În paginile sale, spiritul utopie a 
postulat dualismul istoric din cadrul so- 
cietăţii, a schiţat cronica apocrifă a mun- 
cii exploatate şi a reinterpretat întreaga 
istorie a omenirii prin prisma contradie- 
ției dintre cei avuţi şi cei asupriţi. Is- 
toria scrisă, afirmă marxismul din prima 
clipă, nu redă povestea autentică a gene- 


deosebirea faţă 
pentru a-şi îm- 
adevărului, ale a- 
gândirea utopică tre- 
substanța trecutului 


raţiilor anterioare, ci doar o sin 
faţă a medaliei, zugrăveşte i Selle ae 
torităţii, ale puterii prin definiţie spo- 
liatoare. Astfel, trecutul a devenit brusc 
ipotetic, obiectivitatea 


i istoriografiei a 
început să stârnească îndoieli, iar specu- 


laţia dialectică n'a avut de întâmpinat rezis- 
tenţa inflexibilă a faptului atestat. 
Refuzând principiile pe care singur 
le-a atribuit societăţii istorice, marxis- 
mul clasic a încercat în fond să priveze 
societatea civilă de orice legitimitate. 
Într'adevăr, un trecut al forţei brutale 
şi al spolierii nu poate oferi o legitimare 
prin tradiţie. Şi apoi, cu cât societatea 
burgheză apare mai inumană, cu atât 
trebuie să crească la bursa valorilor mo- 
rale acţiunile utopiei comuniste. 
Marx avea convingerea nestrămutată 
istoria a început 








levă însă că acest progres material este 
conceput şi ca o cădere din paradis. 
Privită astfel, ipoteza devine caracteris- 
tică pentru istorismul animat de mesia- 
nism. Primele clipe ale timpului istoric 
prind să se scurgă abea după izgonirea 
omului primitiv din meleagul idilic al co- 
munismului tribal. Istoria devine povestea 
răului care triumfă, a concentrării de 
proprietate. - proprietatea fiind simbolul 
"par excelence" al inegalităţii - povestea 
diviziunii muncii, care înstrăinează omul 
de  plenitudinea sa originară. Acest în- 
ceput al istoriei aminteşte cu pregnanţă 
de coruperea inocentului "bon sauvage" 
al lui Rousseau sub imperiul forţelor ci- 
vilizatorii. 

Întreaga istorie apare dintr'o dată 
ca un lung proces de adâncire a contra- 
dicţiilor între grupuri  învrăjbite fără 
voia lor, ca o creştere necontenită a su- 
ferinţelor îndurate de clasele neprivi- 
legiate, ca un atroce, dar necesar calvar, 
fară de care n'ar putea veni izbăvirea, 
- fireşte, sub forma comunismului ştiin- 
ţific. De parcă societatea claselor anta- 
goniste, asemenea sfinxului teban, de 
îndată ce marxismul i-a dat răspuns la 
întrebările  faridice, şi-ar pune singură 
capăt vieţii ei monstruoase, spre a face 
loe comunităţii egalilor. "Exit historia”, 
apare  prea-pământeasca împărăție de la 
sfârşitul timpului. 

Puntea de aur între intelect şi praxis, 
pe care a pâşit Marx când a descifrat 
"enigma istorie", fusese construită încă 
de Hegel, în prelegerile sale de filozo- 
fia istoriei, Asemenea lui Kant, Hegel 
a continuat tradiţia carteziană a ilumi- 
nismului,  postulând raționalitatea consti- 
tutivă a universului sensibil. Dar în vre- 
me ce pentru Kant lumea era rațională 
fiindcă alcătuieşte în parte şi creaţia 
intelectului omenesc care o percepe, Hegel 
proiecta raționalitatea direct în ţesâtura 


odată cu producţia 





logicii dialectice. Părţile, ca şi întregul, 


sunt expresii ale spiritului, universul, 
ca şi individul, se înscriu în procesul 
unic de dezvoltare şi înfăptuire a unei 
esențe, a spiritului absolut. Fiindcă al- 


cătuieşte o formă de revelare a spiritului, 
realitatea este inerent raţională. 

Marx a putut grefa cu uşurinţă as- 
piraţia comunistă pe o astfel de filozo- 
fie. Construcţia hegeliană conţine în pri- 
mul rând totalizarea, monismul, splendida 
superstiție potrivit căreia întregul nu 
este nici o dată simplă sumă a părţilor, 
ci întotdeauna o entitate calitativ supe- 
vioară. În al doilea rând, ea nu este 
străină de un anumit utopism - în sensul 
conştiinţei care nu se suprapune cu exis- 
tenţa înconjurătoare. Şi apoi, nu ţine 
însuşi saltul dialectic, în virtutea căruia 
sinteza conţine trăsături absente din teză 
şi antiteză, de miracolul gestului demiur- 
In al 


gic? treilea rând, sistemul hegelian 
oferea "mutatis mutandis", teza orândui- 
rilor succesive, derivate una din cea- 
laltă.  Reluând teoria unui ilustru neopla- 
tonician : a  neapolitanului . Gianbattista 
Vico, Hegel concepe istoria universală 


ca pe un ciclu evolutiv, 
gatorii, după modelul 
enza nuova", Vieo 


cu stadii obli- 
biologic. În "Sci- 
întrezărea "o istorie 
eternă, ideală, a cărei traiectorie este 
urmată în timp, de istoriile tuturor na- 
ţiunilor”. Evenimentele se desfăşoară 
deci, după un arhetip. La rândul său, 
Hegel, scria în "Filozofia istoriei” că "'ra- 








rizarea, dar si decăderea epirituniă «a 
unei civilizaţii: epoca zeilor, sau teolo- 


gia, epoca erorilor, sau aristocrația şi 
epoca oamenilor. sau egalitarismul. Hegel 
reia această analogie între istoria socie- 
tăţii şi istoria individului, dar pune ac- 
centul pe vârstele copilăriei, adolescen- 
ţei şi maturității, scoțând în relief simi- 
litudinea dintre dezvoltarea conştiinţei 
individuale şi dezvoltarea, inerent ase- 


mănătoare, a istoriei universale. 


universului, afirmând că realul se supune 


aceleaşi logici ca şi intelectul, în spe! 













Libertatea 








E urc DIN NUMĂRUL 
TRECUT 
„8 
La 1 Decembrie (1876) ei 
intervine în aDtută cu *Cu 
î un cuvânt la vreme”. Redăm 
"textul integral: 
i... Un cuvânt la vreme: 


ni se pare că pentru ţara 
moastră, împreună cu guver- 
nul ei, au sosit vremea de 
a se ocupa în mod radical 
de soarta românilor din dreap- 
ta Dunării. Deja "Vulturul", 
foaia intereselor bulgare, 
tipărită la Ploieşti, începe 
a-i numi numai cu porecla 
de  "găgăuţi”, şi aceasta o 
fac în inima Țării Româneşti; 
deja aviditatea teritorială 


a-i privi 
ca neexistând pe fața pă- 
mântului, încât s'ar putea 
“prezice că, lăsându-i pe mâna 


fraţilor creştini, tocmai ro- 
mâni (i) vor fii aceia care 
vor ieşi cu mâna goală din 


toată afacerea, şi vor sta 
bisericeşte mai rău, decât 
au stat în vremea lui Mircea- 
cel Bătrân. Am mai spus 
şi altă dată că, pentru un 
teritoriu poliglot ca cel tur- 

îndreptăţire a 
şi confesiunilor va 
lucru de căpetenie, for- 
maţiunile teritoriale lceru 










Libertatea 
bisericească şi scolastică pen- 
tru românii din dreapta Du- 
nării trebuie însă asigurată, 
ca să fie odată pentru tot- 
deauna  scăpaţi de presiunea 
spirituală, în prezent a greci- 
lor, în viitor a altor "fraţi" 
creştini. Firma cea mai cu- 
viincioasă ni se pare reînfiin- 
jarea vechii mitropolii a Pro- 
ilabului, care, prin organi- 
zarea ei bisericească pe bază 
democratică, cu sinod compus 
din ung mireni, să în- 


sul Turciei europene. Aceas- 
tă mitropolie a fost şi în tre- 















D trebuie să fie neapărat 
Brăila, cum era înainte, 





ar fi bine să fie pe pă- 
î În fața ce- 
„tuturor naţionalită- 
credem că 


_nu pot 





„aude _ personal, 


DIN NEGURA DE icre 














































































































să fie la înălţimea chemării 
sale istorice.  Pânăn  pre- 
zent, românii de peste Dună- 


re au avut de apărători pe 
turci, e drept apărători de 
ocazie şi coruptibili, dar 
totuşi, încetând puterea ab- 
solută a  Kalifatului, ei n'ar 
msi avea nici un sprijin şi 
spera decât în noi. 
Să ne arătăm deci demni de 


încrederea lor. 


aici nu ia românii de 
pe malul drept al Dunării, 
ci la toţi românii, deci inclusiv 
aromânii, câţi se află în inte- 
riorul Turciei europene. De- 
cât că "vremea", avem impre- 
sia din cauza miopiei politice, 
nu şi-a oprit până astăzi 
privirea ” şi asupra românilor 
de pe malul drept al Dunării. 
Dacă aromânii, datorită de- 


sigur, faptului că încă nu 
fuseseră încă "eliberaţi" de 
fraţii creştini, ci se aflau 


mai departe în cadrul Tur- 
ciei, au şi beneficiat de ira- 
deaua imperială în 1905, de 
a fi recunoscuţi ca "milet"! 
adică naţiune, cu toate drep- 
turile decurgând din aceasta, 


apoi, românii de pe malul 
celălalt al Dunării, aflaţi sub 
puterea fraţilor creştini, 
ulterior socialişti, comunişti, 
ş.a., nau avut nici atâta 
noroc. Un profesor localnic, 
de origine vlahă-românească, 


că a strigat pe ro- 
mâneşte: "trăiască 

Sandru şi regina Maria!" 
a fost asvârlit din slujbă 
pentru totdeauna, în  peri- 
cada interbelică. Un eritreian 
rămâne astăzi surprins, când 
că în nordul 
Buigariei se vorbeşte grai 
românesc, şi nu limba bulga- 
ră. Un român crâinean, spu- 
nea la Negotin (dincolo de 
Dunăre), unor turişti din 
România: "Voi de acolo ne-aţi 


pentru 


mai purta de grijă fu lon 


























Antonescu! 
mă, că era om bun?!” 


De ce-l omorirăţi, 


M.Eminescu a putut even- 
tual să citească opinia omului 
politic francez Leon Gambetta 
în favoarea ideii (1876) "re- 
unirii tuturor românilor în 
Regatul României". Acesta 
lămurea: “Prin români înţeleg 
pe cei din Bucovina, din 
Ungaria şi chiar din Serbia 


ca şi din Macedonia”. 
DEE românii din 












dre: 





Pornit în regiune, în 1916, 
în căutare de populaţie bul- 
gărească, pentru că Bulgaria 


avea aici pretenţii teritoriale, 
acest istoric se izbeşte de 
existenţa unei populaţii 


compacte româneşti, şi studiul 
i se schimbă cu titlul amintit. 
Felix  Kanitz vede prin 1865 
nişte recruți români chemaţi 
în oaste sârbească, şi-şi măr- 
turiseşte senzaţia că aceştia 
par a descinde din Decebal. 
Tot acesta relatează despre 
românii din ţinutul Vidinului, 


ca martiri ai răscoalei lor 
pentru libertate, în anul 
când scrie Eminescu, 1876. 


Mulţi alţi cărturari au scris 
despre românii din dreapta 
Dunării: N.Bălceseu, L.Boga, 
Em. Bucută, C. Constante, 
D. Drăghicescu, G.Giulea, 
G.Valsan, N.Iorga, C.Jirecek, 
G.Lejean, Em. Picot, Leop. 
von  Ranke,  lossef Szabo, 
Gustav Wiegand,  Tih.Geor- 
gevic etc. 

Dimitrie Cantemir s'a refe- 
rit şi el la prezenţa masivă 
a populaţiei româneşti la 
dreapta Dunării. um 
astăzi vedem că şi în Misia, 
de la Poarta de Fier până 
la Marea Neafră, satele care 
sunt mai aproape de malurile 
Dunării pline sunt de români 
de un neam şi de o limbă 
cu aceştia de ceastă parte 
de Dunăre”. 

M. Eminescu pomeneşte 
aici şi de un drept "de care 


românii s'au bucurat ab an- 
tiquo”. El s'a exprimat aici 
laconic, dar trebuie că a 
fost mai larg informat asu- 
pra autonomiilor locale ale 
ținuturilor  Craina şi  Clinci 
(Cheia), bazate pe vechiul 
drept românesc, cel de tot- 
deauna, la populaţiile vlahe 
din Balcani. Cineva s'a ex- 
primat pe bună dreptate, 


că acest drept era mai puter- 
nic şi decât dreptul de stăpă- 
nire otomană. Autonomia lo- 
cală a ținuturilor amontite, 
interzicea accesul turcilor 

în ţinut, fără treburi. Se 
dădea chinezilor de ia Ne- 
tgotin şi Cladova  "berat” 
împărătesc de la Istambul 
şi ei plăteau o sumă fixă 
de haraci anual. Din fondu- 
rile acestui  haraci (dare) 
se înzestra şi întreținea de 
la 1741, biblioteca de la Aia 
Sofia. Ceva mai târziu, aceste 
două ţinuturi autonome sud- 


dunărene devin apanaje ale 
maniei sultanului -  sultan- 
valide, şi ca stare, se bucurau 


de protecţie sigură. În 1754 
se emite o  "serbetsname” 
pentru garantarea libertăţii 


şi a privilegiilor pentru creş- 















tinii, adică românii, dintre 
Timoc şi Morava. Totul se 
baza pe dreptul valah al 
populaţiei etnice româneşti, 


adică 











cum se exprima 


dispărut, ze fost desfiinţate 
odată cu eliberarea popoarelor . 
din Balcani. Cea a Crainei 
este  "matrasită” în 1811. 
În ultimii ani, înainte de 
dispariţie, ea fusese 
reprezentată de familia 
Carapancea, care avea strânse 
legături la Craiova. 

n vechime, încă din vremea 
lui Radu cel Mare, voevodul 
Muntean, aceste legături au 
fost cât se poate de apropiate, 
încât  voevodul Muntean a 
durat acolo mai multe biserici. 
Una este Lăpusna, la alta 
a fost ctitor pârcălabul Gher- 
ghina, o a treia a fost făcută 














de Nicodim, cel cunoscut 
de la Tismana. 

lată, pe scurt, ce însemnă 
drepturi "ab  antiquo” ale 
lui Eminescu, ignorate, uitate, 
deşi el a spus "Un cuvânt 
la vreme", 


SAVA GÂRLEANU 





























=> Xa L id 


A] 


MISTERUL BISERICII 


PRIMATUL Sf. Petru 






MARTURIILE SFINȚILOR — 
URARE DIN Nita PARINȚI Preot Alexandru RAȚIU— 











CONTINUARE DIN NUMĂRUL 
TRECUT 






noi am fost împreună cam 
S00 de episcopi pe 
condus, aşa cum ca 
mădularele” Papa Leo este 
identice cu Potru are aceeaşi 
vrodnicie, autoritate şi pu: 
tere ca Petru Deci, indirect 
părinţi conciliari e 
Primatul Sfântului P 














magisteriul Bisericii, mai 
ales în opera sa principală 
"Cartea Ereziilor”. Pentru 
el, regula credinței este ma- 
gisteriul viu al Bisericii, 
sau ierarhia bisericească. 
Deoarece sunt multe biserici 
în lume, criteriile pentru 
Stabilirea credinţei adevărate, 
este învăţătura Bisericii din 
Roma. Avem textul celebru, 





care ne-ai 
pul conduce 




















roounose 
otru 

















Sf 





hitul Grigore cel Mare 






























alt Apă între anii S90-604 
cunoscut de toţi creştinii Un om foarte  onorygie în 
buni ai Bisericii, pe care materie bisericească a pus 
vrem să-l citâm în întregime. accentul pe Anti. A 
Merită această oboseală Şi Stântului Pot ru în Bisonie ă. 





din protunăd respect faţă 
de limba latină, îl redâm în 





EL a tost împotriva 





protenţiei 




























original: "Sea cvoniam valde Mace. E tipi 
: za „Vaă rit martiriul. Deci, indirect, Sfântul Augustin "Numărăm Constantinopolului, ca să 
longum est, in hoc tali vo- primatul Sfântului Potru este chiar: de la Potru, care po- Se intitulese Patriarhul 
tubine SPERIA ji OREI recunoscut de Sfântul Ireneu, prezintă chipul îmtregrii Bi= Ecuineonie Unul este "Caput 
anume irc gpeseima ucoeeăă epaeaă a adevăratul criteriu al vera= seriei şi căruia i-a zis Dom fidel" Capul Credinţei= 
a cităţii tradiţiei şi cu adevă= nul: Pe această Piatră, Epis- Episcopul Romei, urmaşul 
ibus A cognitae, „A wat întemeiat de Christos. tola 53 şi 2, lui Petpu Stântul Grigore 
Eloriobisimis duobus apostolis Terturian spune: "Apare Sfântul loan cel Mare Papa A fost călugăr benedictin, 
tro_ et Paulo Romae fundatae «3 petru a fost numit Piatră, între anii 440-462. Sa com= CAUugăr smerit, de aceea s'a 
t uta - “acnee iesea în vederea zidirii Bisericii plăcut lisus atât de mult Numit pe sine "Servum 
Dent e i dir licee şi a obţinut cheile Impără= în aceasti înălțime a crodin= ce şi mărturie a Primatului 






















% iei cerurilor", ței, încât a luat a sacră Sfântului Petru 
fidem, per Numai pe Petru îl găsesc a piotroi inviolabile, pe care  Doşi n'a dedicat un capitol 
episcoporum soţ potrivit pentru Biserică, a întomoiat Biserica Sa (Cu= Special din marea sa operă 
uscve ad nos care a fost zidită pe el. vântarea 51 nr.1). "Despre credința Ortodoxă”, 
confudimus omnes vezi ce-i spune Domnul Sfântul lon a trimis o seri= totuşi, învăţătura lui despre 
QYi, Perla mot, velter acelei mari temelii a Bisericii, soare dogmatică despre Primatul Sfântului Petru este 










şi Pietrei fosrte solide, pe întruparea Cuvântului”, la 2) 
Îpeleri raț ŞAreucat mgintemelat,  Chriatoa - 3 i sera Sohimbarea 
îpGEtet  colligunt. Ad pentru ce te-ai îndoit - A i 

an enim ecclesiam, propter Matei 14,3 

jpotentiorem (potiorem) Însuşi Petru a fost numit 
principalitatem , necesse piatra de către Christos, 
est omnem convenire Ecclesiam, când i-a zis: "Tu eşti Petru” 
hoc est eos qvi sunt undiqve Comentariu în Matei 16,18. 
conservata est ea qvae est Apoi, continuă: "Petru 
ab apostolis traditio”. însă pe care ca pe o tomelie 
"Deoarece este foarte difi- a fost supra-zidită Biserica 
cil să enumerăm în lucrarea lui Christos - loan vol.5 
de faţă succesiunea tuturor şi 3. 

isericilor renumite - foarte Sfântul Ciprian. Petru, 
mari - vechi întemeiate şi pe care a fost zidită Biserica 
organizate la Roma, de câtre din partea Domnului. Scri= 
i doi apostoli măriţi - Pe- sonarea 55 câtre Papa Cor- 
şi Pavel - care păstrează neliu. 

intactă tradiţia şi credinţa Scrisoarea 69n 8 - Petru 


redicată de aceştia oamenilor, pe care Domnul l-a ales pri- uiveriea Alia din a primit conducerea asupra 
aia 


ajunsă la noi prin succesiu- Ma! Și pe carea zidit Biserieu servorum Dei”, nervul sorvului întregii BUANECA cari mg 
nea episcopilor, combatem PR in $. patru dul Dutinezeu. la. Christos. toraanii Bata» 
pe toţi aceia care, în dife- pica Domnul «a pus şi a Sfântul loan Damaschinul lui „Petru, e i ua 
Eite “chipuri, fin din plăcere Pe CORR somnul e 615-148, apărătorul leoanelor, în Roma, unde Petru a fos 
e Dellu:: persona, fie Despre virtutea Fecloarelor Împotriva  iconoclagtilor esto mila tr i) n Patula 
dn ăia, gr vacună „,DetP printre ui mart arin 04; Mulaconi gt har Patra 
cai inottzai daiga di "Petru pe cara a fost zi- Apărători ai credinței catoli- vidicat cânturi şi Hinerioi 


t cu vrednicie Biserica Conciliul (45) unde a lost Ei i Ă ile, 
Dia eiiza, întâietăzii Acoajal a măi (în Despre binele condamnat  Eutiche, pentru Tec i Bă im i N Rt 
urii în care marea sa O). învățătura erezia) lui mono= Peste tot în hime, gi mal 
ptini „infantă ra aa popa” Sfântul Grigore. Vezi după telată, adică liaun este o fot snioli tul Patru cărula 
PR de ar gi sp Are cum dintre învăţăceii lui Chris- singură persoană cu o sin- mi bă i fi îneredințat oile. 
orice SI Ara Casei tos, desigur mari, excelenți gură natură. După citirea PUD ce meodoe Studitul, 
n i UI e aula şi 3 vrednici prin alegere, acestei scrisori, Părinţii (0- 98 iri mata. ultimul nare 
pm oa mă fie. de mbord acesta (Petru) se numeşte piscopii) prezenţi, aproxima plai a oredinței şi al 
cu ea, Piatră şi a primit în credința tiv 500 au exclamat: "Acoau= ete d perăpaz lar na 
9) Maeila Bapricu, pala „Oimuihia , Păhiniilaei ae i a. ubertăţii și inde= 
Afirmația aceasta a Sfântu- Sfântul Epifanie “aceluia Credinţa Apontolilori, in Leo pondențel  Bimerieii, impotriva 
Ireneu, este  asemână- care a fost primul între apos-= beta a vorbit url Mae: pure hei A puterii  olvile 
cu Părerera  Sântului toli, i-a fost potrivită numirea În mei mia ară de-a în trobunile oi intorne, BI 
gmatie din Antiohia, Tradi- de Piatră solidă pe care este  Apoatolii, iii Pita A a lănat câteva mărturii în 
|Ma Bisericii Romane este cri- zidită Biserica lui Dumnezeu”.  eutaric şi adevăr Ma tea O luerările alo, în legătură 
teriul autenticității tuturor Sfântul  Eronim “apostolul şi Civil (In Conciliul din E au Prima. gtantului. Fetea. 
jipadițiilor din Bisericile oreg” Petru. pa care a intemalat Ali. Pariniu «u zel i a care au trecut la  urmingii 
dă aul 2 BIM Mai cepla- CUL Leo mă mamhase hotie ai a pieaopui Romei, ape 
Tradiţia romană este auten- tolele 4lşi 42). rile lor. n gonia Ah aa ni vonoodă un "Primat divin”, 
4 că aici au trăit Sfântul loan Guri de Aur are i-au trimlu-o îl choan eset PR pg be ee SER, 
ea d ÎL Pat 4 Pavel, aici “Când zic Petru, eu numesc "Preaafinţite şi „proaterioite A bat XI 9 ai 00. Bolutela 
e A anieie „suo Diaize meintrântă, bază ne- Părinte: Tu ai fost pentru Ola Ile LA Apoi 
[tite mai sus şi aici au sufe- mişcată”. 

































































































































APEL PENTRU BABARADIA 


vadul ionilor dle eliberare i de afirmare maţională 
pin pa Ul muvietie, Masavabia ae o posiția ou totul 
Poate vineleeol de ani, comunitatii nu căutat ma dintru 
(aten VoMâNeAscĂ n Vbamarabenilor po toate căile prin 
totală n alfabetului latin Imlooulvea lui ou cel al 
afirmații ale a iul Wugl 0ă limba low ata mol 
nu ae himle de n face noi ou limba ioni, nlol 
INĂ rin dialooavea dum n populației i trimitanea ma 
Siberia, au, Al târelu, prin tentanea tineretului na 
vi mal mari spre alte vepubliei anvietive i plantanea 
Punopii în pâmântul dintre Prut gi Nutu prin 
ate pto, 
Autuvor aventor mânuri dintruprătonre, aplittul 
maouna pi n lebuonit vijelloa în clipa în oana anu 
politioe Pavorisânul acestă isbuenire, 
„ate evident oă vomânii din para noni au vova 
da românii din Basarabia, În ceea oo privogte cura 
ţa de a acţiona și detorminanen cu vane o Tao, 


» Biavele ltovare şi de informaţie vane apar 

„Vima română » CUVÂNTUL REVISTA DE LITERATU 
vomânenacă hurprinsă 

pootloa Vimbii non 

te era pu DD atugie ou atâţia 

vonpronigi din causa eur lor demaprogiee, 

momentul de faţă, vomânii Me mu vougit să albe 

pal lor, oare înlocuit pe Bpiavapul rus, nowent de 

1 pare intonsii folosea limbii vomâne în binarioi, 

ar fi dimbă bă, Cova ce lin Mg vugi cel 

Du au avut vuraju afine, o află Patriarhia ună, 

[ autorizt al unui tăltaap, ca şi cum Dumnereu nu poate 

at în orice limbă, Noul Epinoop român ne numâgte Vinci 
ieanu; ate unul din mânii suaţinători al migoării de vomani= 


a AantabiaL. 

Masanabia, 800 do binoniei i o mânântite au font repune 
une, dar nu mu nimic din ceeen ce ente necesa pontru 
e boală preoţii sunt foarte puţini, nu au GI au 

iei alte obleote de cult, Da abona, 

aţi voligtoase de publi» 

vul binenleile din amara, 
vele abanlut şi imediat nooonane, 

Din melenieine, tot been ce se Întâmplă în Wanarabia uta 
foarte putin cunoscut oamenilar politiei mmerieani pi promo din 
URA, Avent articol urimânegte nă determine, prin neţiunea conu 
gală a vomânilor din exil, Congrenul American, Incluniv Proges 


4 E bal ) să An 

















lot do 
€ sunt înnoțite de o explicaţie pe care, oltl= 
torii aunt rugaţi să o cltenncă gi să prevedere muia, 
„Tel, fecare român ini va putea aduce contribuția Iul Ja 
de Banavabiei din atadiul de 


în cae pare primonllală, 
R CARE VOR TRIMITE CARTEA Poş: 


R.$ 


pr, Gh, 


E scrisori... 
o ia 


e tea instituţiei, 
4 fost ratată me roa” 


bien 
as că variat a vongti 
Vonalei * a d Ci 


. 


uita Les 
ADRESAT PREASPINŢILOR Ppiacâpi 


Nathanlal Popp 
n) Bisericii Ortodoxe Homâna 
din Amorlea şi Canada 


Poonafiinţiile Vonntra, 


Louis PUSCAS 


AL Himerei! Unite Româna 
din USA și Canaria 


Niivile vane ne nomano din Nomânin aunt davantruoasa. Ța 
Wa Woaatră de obârgla = ROMANIA = travornonșă cena mat cruntă 
perloadă n latorloi ale de două ori milanară, lata pantei prima 
dă în Intorle 0ă loouitorii acentul pâmânt binecuvântat de Dume 
nosau, înfruntând vinouri inoradibila 9, adonsori, ohne moartea 
lau drumul unei piibagii amara, încotro vad cu oohil, L 

Vata o datoria de vongtiință a nănmteă, 
aflați în dimapovă Bă venim acum în ajutorul 
vâmpurile de refugiați din Ungaria, Yugonlav in 
Turela şi Italia. 

Aceşti oameni tree printrio situaţie foarte pron, aufară 
Apart pi unt ohinuiți de incertitudini, apteptând cu întrigu= 
ave 0 VIză de intrare în una din ţArile lumii libere. După cum 
me pile, această visă ente condiționată de pănivea unul garant 
(aponnar), 

Având în vadere nooantă nitunţie dramatică, ne ndrenâm 
Smoniţi Proasființiilor Voantre, Ipinoopi ai Dinorlollor Nomâne 
bere, să iniţiaţi o largă acţiune da aponnorare prin Parohii, Bune 
tam deplin vonvingi că Apelul Prensflinţiilor Voantra va gănl un 
văsunet adâne în tonte comunităţile vomânegti, far binoriolla nom= 
site var deveni noua vatră a color obidiți, annotuar de refugiu 
si de vindecare a vânilor apleitunle şi trupogil. 

Acțiunea promptă a Pronafinţiilor Voantre ar mourta aula» 
vinţila fraţilor noptei şi ar implodioa amânarea mine dia a ponibi= 
MA de primire a unei vize, Daca focare parohie ar aponsora 
numai trei familii pe an, ar putea intra anual în USA pi Canada, 
poate trol aute de familii, 

UNIUNEA ROMÂNĂ PENTRU CREDINȚĂ ŞI LIRERTATR 
no pune la disposiția Proanfinţillor Voastre şi a parohiilor, apel 
jinind noţiunea prin toate mijloacele ponlbile, 

W Apteptarea rănpunaului în acont APEL, nuntem deplin 
vonvingi că o anemenoa noţiune iniţiată sub patronajul celor două 
Eplavopii va vontribul In connolidnvea exilului românene, spro 
alăvivea lui Dumnezeu şi oinntivea celor două Dineriel, ficându-ne 
împlinitori ai poruneii divine de a hwâni pe col nărav, a îmbră= 
ba pe ce pol, a primi pe străin gi a hrâni pe col flâmând, 


A. A4. Caturp 


Pr. Gh, Caleiu 





a tuturor românilor 
fraţi lor nogtel din 
+ Muntrin, Uvecla, 


CUPON DE ABONAMEN'Tr 
(VĂ RUGAN SĂ COMPLECTAȚI CU LITERE DE 


ABONAMENT E : PREȚUL ANUAL 
STATELE UNITE ŞI CANADA: $ 23 Us 
EUROPA: $%us 


Libertatea 
P.O.BOX *? 
REGO PARK; N.Y.11374 


[] 
Munchen L] 
cântece), Munchen A90b, 


ci Merele a 


t a) Inatitutului 
1Mi=44 Secretar het 


unul din clasicii musicolo= omăn din Merlin, condua de 
vroimăn 


MR | ace eoivael. vis 
dul dul Bmineaeu de la Putna, din 
curtea  mănăntirii Putna,  inaue 

td, cu 
Vaii n 50! de 


agreati studențţeae de la Putna, 
Sia făcut cunoaeut şi prin bios 


na consacrat suis 
A Mea) e 
satele pă În distant cita 


Libiei LiLu 


mpul Congresului | 
şi A 


: EA, 
Cetăţeni est-germani folosesc o scară pentru a tre zidul Ambe 
Vest Germane din Praga. Peste 50.000 s'au refugiat nania de 
în ultimele săptămâni. 














Scheletul unui copil în viaţă, din Etiopia > 
comunistă, adevărata (Eu leat acuzatoare a Tep 5 
acestui sistem bestial. acev şl Honeker se sărută pentru d 

revedere, şi poate ... la revedere! mil par i Ada 


i Maghiar.