Libertatea anul 3, nr. 35-36, iunie-iulie 1985

IBER TA TEA 

THE LIBERTY 

NI HI L SINE OEO 
(NIMIC FÂRÂ DUMNEZEU] 


Ilor d • 

opinia , 

or lantora 

fl acţlwno 

romanoasci 

$1 


T,l.(71«)341-7354 

lt«4«ctors 

NI yA 

NICOIAC 

| AnM * 3 

Nwmtrwl 35/36 

Naw Yo#k, U. î. A. 

Rodactla 

fl administrat lo: 

47-15 44»h 

Apt, IR, Woodsldo, 

N. T, 

Zlp 11377 


Publlshad 

for tho 

RomtnUn 

Comunlty of Now York 


PRINTED IN USA 

Apar* 

1 un a r 

IUNIE 

-IULIE 

1985 

Suk.crlpX.m Nord S 17 

—- -iuropa. Australia $ 20 


RECORDURI RESERISTE 



De când au luat puterea comuniştii în România,in- 
cearcă pe toate căile să dovedească lumii libere,re¬ 
corduri le realizate, de când sunt la putere, atât pe 

plan politic, cât si pe plan economic si social. 

• # 

Inchipuindu-şi că pot vinde "zarzavaturi putrede" 
grădinarilor din Vestul Democrat, ca unii care pre¬ 
feră să fie mai bine "roşii" decât "morţi", adică, 
pre limba liberalilor din Statele Unite:"Better Red 
than dead", sfătuitorii analfabetului Nicolae Ceau- 
şescu, au fost convinşi că vor putea duce cu muia 
opinia publică mondială. Şl asta, atât pe plan po¬ 
litic, adică zis*a "indipindentă" a lui Ceaus-Vodă, 
cat şi pe plan economic şi social. 

Pe plan politic, dictatorul României.Nicolae Cea 
usescu a suferit o primă infrângere in vizita făcu¬ 
tă in Germania de Vest şi apoi in Canada, de unde 
a trebuit să se intoarca acasă, cu 24 de ore mai de 
vreme decât li fusese orariul. 

Pe plan economic. Republica Socialistă România, 
este considerată la ora actuală, cea mai inapoiatâ 
ţară din Europa, fiind întrecută numai de către mi¬ 
nuscula Albanie. 

Pe plan social insă, R.S.R.-ul, deţine,fără doar 
şi poate, primul loc... 

Discutând problema avorturilor, in numărul său 
din luna Mai, revista de circulaţie universală "THE 
PLAIN TRUTH", cu un tiraj de peste şapte milioane 
de exemplare, in cadrul articolului semnat de dl. 
Ronald S. Toth, subliniază că: "In România, 60 de 
procente de sarcini se termina prin avorturi. Avor¬ 
turile au devenit o parte a unei experienţe rom⬠
neşti, astfel ca ţara să înregistreze una dintre ce 
le mai joase cifre de naşteri din Europa..." 

Această afirmaţie a d-lui Ronald S. Toth, subli¬ 
niată mai sus, se bazează pe datele anului 1979, pe 


când România deţinea primul loc in lume pe baza a- 
vorturilor, iar Cuba, locul al doilea,Groenlanda lo 
cui al treilea, Singapore si Statele Unite,locul aî 
patrulea. 

Referindu-se mai departe la situaţia din RomSni- 
spune dl. Ronald S. Toth că: "Pentru a inversa a- 
ceastă situaţie, [a descreşterii rapide a populaţi¬ 
ei], preşedintele României Nicolae Ceauşescu, vrea 
ca româncele să aibă patru copii. Căci aceasta,spu- 
s'a dânsul "este o datorie patriotică..." 

Şi româncele au răspuns acestei "datorii patrio¬ 
tice". Numai că, in urma lipsurilor alimentare de 
pe piaţă, llpsindu-le deci alimentele necesare în 
timpul sarclnel, au dat naştere unor progenituri ra 
hltlce şi lombroziene, punând astfel R.S.R.-ul in 
primul loc de recorduri in Europa,pe procentajul de 
morţi Infantile. 

In afară de asta insă, in urma restricţiilor im¬ 
puse de guvern cu privire la consumul de gaz si e- 
lectrlcitate. In iarna anului 1984, după mărturisi¬ 
rile unor martori ce au trăit această tragedie Inu¬ 
mană, aflăm că un mare număr de noi născuţi,au fost 
găsiţi, pur si simplu, ingheţaţi, In creşele din 
spitale. Ceva, cu adevărat nemaipomenit in întreaga 
Istorie a României. 

E trist, este credem nespus de trist, dar acesta 
este adevăratul adevăr: "Tara arde,iar baba se piap 
tănâ..." 


Nicolae NOVAC 























- 2 - 


CU CĂRŢILE PE MASĂ! 


Valentin CANTOR 


Uti, In Iun* H»1 * Iul 1985, a apărut $1 situaţia 
întrebării ■* fi, ori a nu fi... In trecere, prin ci¬ 
mitirul dela Bltburg*, la care veste s'au declanşat, 
Intr'un crescendo vecin cu hlsterla, văicăreli de cea 
sul morţii. Implorări, ameninţări, campanie de colec¬ 
tare de semnături, presiuni emoţlonal-electorale.etc, 
etc. Văzduhul TV-ulul şl radiourilor, paginile ziare¬ 
lor de senzaţii, s'au umplut de Impllcaţlunl, unele 
mal tenebroase decăt altele. 

Din toată agitaţia celor două săptămănl. In care 
t1^> rlscal să ţi se pună întrebarea:-"Ne Iubeşti mal 
presus de orişice ori, eşti de fapt contra noastră" ? 
-alternativă care-mi aminteşte de vestitul slogan le¬ 
ninist: "Cine nu este cu noi, e contra noastră", zic, 
din toată agitaţia si presiunea psihologică asupra 
consilierilor şl preşedintelui Reagan, au apărut si 
cateva hârtii, de valoare documentară foarte semnifi¬ 
cative. 


Una din acestea, este o "moţiune" concepută de co 

mciMnţ __ . ■ . 


Pre 

cimi 


1 nai r 
s1< 


--~ ic ncepiua 

gresmenl şi co-sponsorata de senatori, adresată 
şedlntelul Statelor Unite, să renunţe a vizita 
tirul militar din Bltburg. 

Citi congresmeni au semnat-o? Aproape 100 X 
Senatori? Vreo 82 X din el! 

Aşadar, avem aici nişte cifre de orientare, 
te, puteai citi unele păreri, privind "loblul" S 1 
nlst şl extinderea Influenţei sioniste asupra autor 

caîimiîr ’ d#r 1n t * rWn1 ma1 mu1t 9eneril 

Oe data aceasta, orişicine a putut citi lista r 

n::;":";:;:/*" - 

Oecc oare? Ce 1-a determinat? 

Pe cel legaţi de partidul democrat, 1, puteni 
cum nţelege; el pândesc orice noment, se aîiîrf 
orişicine, să-l atace pe preşedinte. 

Unii dintre el. am văzut in cazaniile electon 
recute. s'au dus să dele mâna cu Fidel C.stro S Î! 
ponegrească împreună pe contracandidatul re ' Dub ' 
cn. declarând publicului american că e de pref ef 
prietenia cu Castro candidatului republican. Hala, 

Oe data aceasta. Judecind după presiunile n , lkl 

••.. <« Mii 1 ”«r«.s; 1 *, 


eşti contra noastrâ", constatăm In ce măsura, vârfuri 
le agresive ale sionismului International controlează 
mintea şi voinţa legislatorilor americani. Cine sunt 
aceştia care din ororile celui de-al II-lea război 
mondial au organizat spectrul holocaustului intr'o a- 
facere de intimidare pe scară internaţională , intr’o 
sursă de discriminare cultural-etnicâ si de profituri 
financiare impuse guvernelor sub formă de subvenţii 
pentru muzeele, cultul si memorialele holocaustului? 

Oar care sunt mecanismele prin care un senator, un 
guvernator, un oareşicare oficial mai important,devi¬ 
ne susceptibil intimidărilor sioniste?Inafară de zbâr 
nâitul continuu al telefoanelor, al delegaţiilor si 
noţiunilor care se revarsă ca o ploaie continuă asu¬ 
pra secretariatelor oficiilor respecţi vi lor funcţio¬ 
nari, aceştia, dela bun început, înainte de a ajunge 
sa ocupe scaunul postului respectiv, trebue sa deie a 
sigurari si să demonstreze garanţii, câ vor promova 
interesele sionismului. 

Acum, odatî mal mult, e clar, dece probleme majore 

Internaţionale, nu trebue considerate ca atare. 

„mK °- burs<er1 Internaţionali, bursieri ai 

. rel . u Ado,f ’ ne sugerează, dar pe un ton asurzi- 

tlner! 4 ' ° r ' Ce â ' tceva In afara grijei pentru atotsus 

âdr«>r>t*i* on snw lu1 este de importantă minora ori de- 
adreptul periculos. 

in V1etn»i nte ' e9em a * adar ' dece o victorie americană 
aia nU Crâ de dor,t: dece situaţia din Cambo- 

«Î- deS t* 9n ° ri: CiStro P° ate face de 

Baltice au di T* d1ger4 Afganistanul; dece Tarile 
c.r.gu, proso^M^" n ° Ut ^ ne «tidlene: dece Ni- 
Ce altr ° U prez * nt * importantă, etc, etc. 

Sub* tceva mal P«tem înţelege? 

şcolile !^r1fI dUCâl10nâ1 ' CU ! tUra1 * dece ,n 

z «ntati cei»A 9 Uvern *nţ11 sovietici nu sunt pre- 
tensă a acel!! SU ° t: n ^ te criminali; colaborarea In- 
comuniste etc '?*** ** b1pez * toate conspiraţiile 

făcută de'prp/^ 01 * 169 ^ dcum * <Jece caract vri/area 

c« fiind "imn e < ^ teîe R eagan, referitoare la Soviete 

tît de perlTtelt! RaUlUl “ ^ ’ Uatd in 

eroii si v ţ c J °* ° dât ** * n v ^ t QArea Românie liberi. 

fie Imortalizat? Cân *le, mine şi temniti ** 

■ ,n monumente şl pomeniţi in inscrip- 


- 3 - 


tu si cărţi, Sper câ nu vom ajunge să cerem bani cor 
tribuabilului american, să ne menţinem ori publica me 
moria victimelor comunismului, deşi F.O. Roosevelt.câ 
fost preşedinte american, ne-a aruncat brutalitatii 
bestiei moscovite. 


>i oare, la sugestia cui a 'lcut-o F.o. «ooseveJţ, 
asa cum a Făcut-o? 


HAI, 1985, NY. v. cantor 


Tabletă: 


Tipul respectiv fi nemureşte pana lui Tudor Arghezi 
muiată In licoarea pelinului crescut sub gardul grădi¬ 
nii gospodăriei sale de la Mărţişor, aşezata, cum ma¬ 
liţios scrie, intre puşcăria Vacârestilor si casa de 
nebuni de la Marcuta. 

Deci totdeauna spilcuit si pus la punct,insul isl 
pomadeaza cu grija nu numai parul, negru sau cărunt du 
pa ocazie, dar împreuna cu el vocea, astfel ca toate 
cuvintele lui sa para ieşite din gura unul înţelept al 
Vechiului Testament, masca de fapt aşezata peste obra¬ 
zul unui cavaler, jigodie de TircMIeşti.duhnind a tes 
covina si pastrama usturoiată, produs de crasma din ma 
halaoa Bucureştilor vechi. 

îl găsesti înfipt peste tot, ca stafida’n cozonac 
sau capusa'n scoarţa copacului: cine nu cunoaşte ce se 
ascunde sub Iruri si farbe sau pentru alţii croiţi du¬ 
pă talia-i de viespe supraalimentat, ideile lui suna 
ca venite de la un Demostene urcat pe tribuna, fastuos 
pe dinainte dar privit mai de aproape de cei ce nu su¬ 
feră de astigmatismul caracterului, la spate -ca să e- 
fiminizez expresia- îsi arată cu neruşinare, de parc* 
ar fi globul pământesc rotunjit ca o piine coapta,fun- 
du1 gol. 

Când e nevoie f) lauda pe şeful fostei sale ţari 
desvâluindu-sl admiraţiile vis-â-vis de postura ţiga¬ 
nului puradeu urcat pe tronul perinilor şapte din bas¬ 
mul lui Ispirescu transformat In formulă de stat, al¬ 
teori se refera la închisorile sale, bineînţeles mai 
grele ca ale lui Silvio Pelico, intonând câteva sunete 
grohăituri dintr'un requiem compus pentru două masele 
îngropate in toaleta temniţei, ritual de cenotaf, In 
fond cariate de boala sub pila neputinciosului den¬ 
tist. 

Cste întreg impostură, găunos ca un pom putred si 
lipicios clei al pământului, răşină vâscoasă scursă de 
sub subsuorile si coada cârtitei sfredelind -ca ea via 
ta- gunoaiele de hoituri si putreziciuni s'aleagâ me¬ 
reu mierea fermentata si sucul acru, drojdia faptei de 
flecare zi. 

la biserică, tocmai când te pregăteşti să te în¬ 
chini, ti auzi glasul în spatele tău începând si bată 
ca melţta. II spune altuia, dar asa xi să-l audă cei- 


— Ploşniţa 

’ exilului — 

lalti, d diseară la ora H vorbeşte la radio prezentat 
de maestrul său, model de sperietoare baîonată ca o bă 
stei de săpun, plastograf şi nimicitor de istorie â 
neaimjTul său, stârpitură, pătlăgica roasă de morbul 
parvenirii ca de ciupercă. In clipa respectivă, ca un 
cocoş de tinichea, fi pârăiesc toate încheieturi le sub 
greutatea izbânzii, un Narcis văzut in oglindă sub for 
ma unei limbi păroase, aspre şl pustiite ca peisajul 
din luna plină, de cât l-a slujit in funcţia de cur㬠
ţenie a orificiilor nepudrate ale domnilor sal direc¬ 
tori . 

Scheletul fi poartă de-acum o cunună de lauri, cu 
frunzele tranji si cimâclori fripţi in balele salari¬ 
atului Plttel cuprins de fiorii desvoltati pana la 
spasmele lombrosiene, rezultat al extazului pornit din 
oagâna bacanală a dementei iubiri de sine insusl. 

Cine este Individul? 

M vezi si întâlneşti in calea ta si daci n‘*i gri¬ 
ja fti intră sub piele de unde nu iese decât anevoie. 

i Ploşniţa. Se ingrasa din mana dulce a sângelui a) 
tora pe eare-1 suge cu pasiune si cu cat mai mult cu a 
tât se face mai mare, prospitiaza mai dihai. 

Parazit si sluga de slugi, crapa de sănătate pe spi 
narea inconvoiatâ a altora. 

Pentru a-1 evita se recomanda sa ai mereu la tine o 
trava ce nu o suporta, ca Satana,crucea:Adevârul zdro¬ 
bit praf In «ojarul dreptului Ideal, sa i-l arunci In¬ 
tre ochi, insecticid. 

Aceasta se poate întrebuinţa si profilactic pus di¬ 
rect pe piele in fiecare dimineaţa... 

P. S. -Dacă cineva se va si«ti vizat, nu-t deloc 

na mea. 


— Juvenal — 























- 4 - 


DIN LUMEA 
- IUDAICĂ - 


DECLARAŢIA BALFOUR 


— baza politicii britanice către un Cămin 

Evreilor în Palestina — 


Naţional al 


tKip* om u aefiţlontt Ift articolele anterioare,pro 
preşul Sionismului va fi, pentru deceniile viitoarei 
In strânsa dependenţi de momentele cruciale ale naţi¬ 
unilor lumii. Primul şl cel de al Il-lea Război Mon¬ 
dial constituie exemple elocvente ale acestei afirma¬ 
ţii. Reamintim cititorilor noştri câ pactul Sykes-PI- 
cot încheiat la 16 Mal 1916 a fost rezultatul înţele¬ 
gerilor secrete dintre Rusia, Anglia şl Franţa ce pre 
vedea viitoarea Implrţlre a Imperiului Otoman Intre 
cele trei mari puteri. In contradicţie cu promisiuni¬ 
le făcute arabilor In corespondenţa Mc Mahon-Husseln. 
Arabil nu au ştiut de existenţa pactului Sykes-PIcot, 
considerat de noi ca o clasică repetiţie pentru vii¬ 
toarea premieră de la Ialta şl Teheran [al Il-lea R’az 
bol Mondial), unde la fel soarta naţiunilor a fost 
pecetluită de împărţirea cinică a lumii In sfere de 
Influenţă de către puterile Aliate. La fel ca şl ara¬ 
bil atunci,romlnll au aflat abia după război că Rom⬠
nia era -dăruită* Rusiei comuniste. După cum am văzut 
pactul Sykes-PIcot prevedea ca Franţa să primească SI 
rla de vest cu oraşul Moşul, In timp ce restul Mesopo 
tamlel llraq) Intra sub jurisdicţia Angliei. Palesti¬ 
na era -lisată* pentru o -administraţie Internaţiona¬ 
lă*. Intre timp un alt mare actor al Sionismului In¬ 
ternaţional Intră pe scenă. Or. Chalm Melzmann,origi¬ 
nar din Rusia, studiază chimia In Germania devenind 
descoperitorul unul proces unic de fabricare a dina¬ 
mitei [TNT). Odată cu moartea lui Herzl, Welzmann se 
mută In Anglia unde devine foarte activ In cercurile 
sioniste din această ţară, câştigând încrederea altor 
slonlştl dedicaţi, aflaţi In fruntea puterii politice 
$1 economice ca: Lloyd George, Churchll, Balfour, Ce- 
cll, Grey şl awltl alţi membri al familiei Rothschlld. 


Welzmann credea cu târle câ evreii constituiau un po¬ 
por » că el trebuie să albă un stat si că statul lor 
trebuie să fie Palestina . Talentat diplomat a căutat 
să stabilească o legătură cu conducătorii otomani in 
scopul îmbunătăţirii condiţiilor de viată ale evrei¬ 
lor din Palestina. Totodată trebuia să nu ofenseze 
Germania, unde se găsea Centrul Sionist Mondial sau 


p ci au angajaţi in ilegalitatea tu- 

munlstă contra reglnulul ţarist. Deasemenea trebuia 
să albă grijă sâ nu Incite ostilitatea arabilor din 0 
rlentul Mijlociu. 

Până la sfârşitul vieţii sale, Welzmann a căutat 
să obţină o declaraţie oficială a guvernului Majestâ- 
ţll Sale britanice In favoarea unul "Cămin al bvrei- 
lor in Palestina. Deasemenea, nu a fost uşor să ob¬ 
ţină sprijinul celor 300.000 de evrei din Anglia din 
care numai 8.000 erau slonlstl. Majoritatea de 292. 
000 de evrei erau antl-slonlşti conduşi de Secretarul 
de Stat Edwln Montegu, la fel ca majoritatea evreilor 
americani, simpatizau cu aspectele culturale ale sio¬ 
nismului si suportau o eventuala prosperitate In slgu 
rantă a unei comunităţi evreieşti In Tara Sfântă, dar 
opuneau categoric formarea unul Stat evreiesc In Pa- 
es na deoarece: "evreii sunt si vor rămâne mult 
mp o minoritate In sânul populaţiei din Palestina 
y or 1 Implicaţi In lupte sângeroase cu vecinii 
lor de alte rase şl religii». 

In America legătura cea mal efectivă a sionismului 
C °? S judecătorul Louls Brandels, prieten a- 

op at a preşedintelui Wllson. In fine, efortul lui 
Welzmann a fost răsplătit. 

La data de 2 Noembrle 1917, Arthur James Balfour, 
Secretarul de Stat al Ministerului de Afaceri Externe 


- 5 - 


a adresat o scrisoare lordului Rotschlld,seri soare ce 
va constitui un Instrument formidabil In mâinile Sio¬ 
nismului Mondial. 

Iată conţinutul faimoasei scrisori: 

Biroul de Externe 
2 Noembrle 1917 

Dragul meu Lord Rothschlld, 

Am deosebita plăcere de a-tl înmâna In numele Gu¬ 
vernului Majestâtll Sale următoarea declaraţie de slm 
patle cu aspiraţiile evreilor slonlştl, care a fost 
supusa si aprobata de Cabinet: 

"Guvernul Majestătll Sale priveşte cu favoare sta¬ 
bilirea In Palestina a unul Cămin National pentru po¬ 
porul evreu sl-1 va folosi bunele oficii pentru a fa¬ 
cilita atingerea acestui obiectiv; este de înţeles că 
nu se va face nimic ce ar putea prejudicia drepturile 
civile si religioase ale comunităţilor non-evrelestl 
existente in Palestina sau drepturile si status-ul po 
litic obtinut de evrei in alte ţări." 

Iti voi fi recunoscător dacă vel aduce această de¬ 
claraţie la cunoştinţa Federaţiei Sioniste. 

Al dumneavoastră 
[semnătura] 

A. W. James Balfour 

Declaraţia Balfour a fost scrisă in momentul In ca 
re Anglia, in cel de al patrulea an de război cu Ger¬ 
mania, avea nevoie de un document cu valoare propagan 
disticâ atât in scopul obţinerii suportului evreilor 
din America cât si in speranţa că evreimea rusească 
va influenţa guvernul provizoriu al lui Kerenski să 
nu se predea Germaniei In care caz consecinţele vor 
fi dezastruoase pentru Anglia si Aliaţi. 

0 prima analiză a acestui document scoate In evi¬ 
dentă câteva "ciudăţenii". 

Scrisoarea a fost adresată unui individ. Lord Roth 
schi 1d care nu deţinea nici o poziţie In acel timp, 
nici In guvernul britanic si nici In organizaţia sio¬ 
nistă. Limbajul scrisorii este ambiguu, fără îndoială 
intenţionat, dacă ţinem cont de nenumăratele formu¬ 
lări si reformulâri In timpul nenumăratelor conferin¬ 
ţe in care până si sensul si alegerea fiecărui cuvânt 
au fost dezbătute, până la aprobarea formei finale cu 
noscuta sub numele de "Declaraţia Balfour", 

De exemplu, ce trebuie inteles prin noţiunea de 
"cămin naţional"?: o comunitate, o aşezare, un stat 
sau altceva? Ori înseamnă cumva fraza "priveşte cu fa 
voare" o obligaţie ori o acţiune deschisă a guvernu¬ 
lui Nujestâţi1 Sale? Până si Palestina in acel timp 
nu constituia o unitate politica definită prin grani¬ 
ţe. Nu este lipsit de Interes să adăugăm că înainte 
de publicare, declaraţia Balfour a fost aprobată de 
preşedintele Amerlcli Wllson, iar mal târziu de către 
Franţa si Italia. 

Pentru forţele sioniste, "Declaraţia Balfour" a 
constituit un mare succes. Din punctul de vedere al 


intereselor britanice, "Oeclaratia" a constituit una 
dintre cele mal mari greşeli din Istoria Angliei dup» 
cum vom vedea mal târziu. 

Când lumea araba a luata cunoştinţa de existenta 
Declaraţiei Balfour", a protestat puternic, Insă f㬠
ră o baza logica ca urmare atât a limbajului ambiguu 
al documentului cât si asigurării date de către amba¬ 
sadorul Angliei din Cairo lui Sherlf Husseln că aces¬ 
ta va fi simpatetic atât cu controlul International a 
supra Palestinei cat si cu încurajarea colonizării e- 
vrellor In Palestina. 

In fine. In Ianuarie 1919 ca urmare a unor Întâl¬ 
niri la nivel înalt In Europa, emirul Feisal si Welz¬ 
mann au semnat un acord care exprima încrederea si ho 
târîrea celor două părţi In punerea In efect a "Deda 


raţiei Balfour". Ca o măsura de prevedere inalnte de 
a semna documentul, emirul Feisal a adăugat o clauză 
ce lega obţinerea independentei de către Arabi con¬ 
form Memorandumului sau datat 4 Ianuarie 1919, de va¬ 
liditatea acordului cu Welzmann. 

La 30 Septembrie 1918, patru secole de ocupaţie 
turcească asupra arabilor lua sfârsit. 

La data de 18 Ianuarie 1919 are loc Conferinţa de 
Pace de la Paris, la care emirul Feisal ca reprezen¬ 
tant al arabilor Informează Conferinţa: “In Palestina 
majoritatea enormă a populaţiei este araba. Evreii $1 
Arabil sunt foarte apropiaţi In sânge si nu exista 
conflict de caracter Intre cele două rase. In princi¬ 
piu noi suntem ca unul..." 

Preşedintele Wllson propune ca o comisie Internaţi 
onala să meargă In Palestina si sa efectueze un son¬ 
daj al dorinţei populaţiei. Ceilalţi aliaţi insa, au 
refuzat, astfel câ In final preşedintele Wllson a tri 
mis o comisie americana compusa din N.C. King si C.R, 
Crane care au primit In vâra anului 1919 diverse defe 
gătii din Siria şl Palestina. Comisia Crane a rapor¬ 
tat opoziţia fermă a locuitorilor fata de planurile 
sioniste si dorinţa lor de independentă sub forma li¬ 
nei Sirii unite [incluzând Palestina] si câ in cazul 
unei necesare asistente ei prefera America, Angliei. 

Previziunile Ligii Naţiunilor Unite au fost semna¬ 
te la Versal1 Ies la 28 Iunie 1919. Ele prevedeau sta¬ 
bilirea sistemului de Mandate. Articolul 22 al aces¬ 
tor proviziuni stabilea ca "anumite comunităţi ce au 
aparţinut Imperiului Otoman, au atins un stagiu de 
dezvoltare suficienta spre a fi eventual recunoscute 
ca naţiuni Independente," dar câ, "pana atunci ele se 
vor afla sub tutela Mandatului Naţiunilor Unite". 

Intre tii»Vt Welzmann cere ca Anglia să acţioneze 
ca Mandatară a Ligii Naţiunilor Unite pentru Palesti¬ 
na. Welzmann subliniază ca aceasta este "‘dorinţa evre 
imii wndiate". Vom analiza mai târziu Implicaţiile a 
cestei identificări a evrelmli mondiale cu evreii lo¬ 
cuitori atunci in Palestina. 

In fine, la 25 Aprile 1920, Consiliul Suprem al 
Conferinţei de Pace din Sao Remo, oferă Mandatul An¬ 
gliei. Mandatul pentru Palestina a devenit efectiv la 
data de 29 Septembrie 1923. Articolul 2 spune: 













- 6 - 


"Hinditorl 1 iwnt responsabili pentru plasarea ţi- 
rfl sub asemenea condiţii politice, administrative si 
economice ce vor asigura formarea unul Cămin Naţional 
Cvrelesc si pentru dezvoltarea Instituţii lor guverna¬ 
mentale fi deasemenea pentru asigurarea drepturilor 
civile si religioase ale locuitorilor Palestinei firi 
deosebire de rasl ori religie, 

al doilea paragraf reproduce textual "Declaraţia 
Balfour". Al treilea citează: 

"Recunoaşte ci au fost acordate [prin "Declara ţi a 
Balfour") legaturi Istorice date poporului evreu si 
palestinian si bazei pentru reconstituirea Căminului 
lor National In acea tara..." Statele Unite au deve¬ 


nit parte la "Declaraţia Balfour" prin semnarea Con¬ 
venţiei anglo-amerlcane din 1974. 

Triumful Sionismului Mondial a fost deplin.De acum 
eforturile lor se vor îndrepta înspre formarea unul 
stat evreiesc cu o evrelme unltâ In spate. 


Lupescu Aurel 

CITITI IN NUMĂRUL VIITOR: 

-ANII MANOATULU I - 



- ÎN PREAJMA REABILITĂRII - 


* apărut de curino o certe Intitulată "In servld 
Ciul Mareşalului", scris» de un «erlcBn.larry Watts 
tun ier fulbrlght, la Bucureşti, Intre anii 1982-Sd’ 
cu accei la arhiva Comitetului Central al partidului’ 
precu. şl la Biblioteca Republicii Socialiste Române! 
-te un dialog cu un fost colaborator apropiat al 
Antonescu - revelează evenl^nte sur- 
<»» ‘«nuarle 1941,unde 
XT 9 * eSt * pr * lent,u «le «al sumbre 


Surprinzător. dar In alt sens. este portretul * 
-morte, al Mareşalului, făcut de către acest ofIu 
din cabinetul său militar. * 

lat» motivarea acestor destăinuiri: ", ni-am i, 

ljr)1 şl repunerea lui l> i ocu | Wft . -7 

Această hotărî re solemnă este luată de un of’l, 

superior, un general, c ,re , ,„durat ^ j 


Filon VERCA 

r . ani de zile, in închisorile comuniste. 

-u... a fost oare posibil acest contact, timp de doi 
ti le, al unul condamnat ca duşman al regimului 
t*,' r Str ^ 1n * un amer ^can, In plus, fără ca Securlta- 
r ’ Ci .[ e 1ns °ţeşte ca o umbri orice străin ce Intră 
. . . r !° r ' u ' ţării, să nu afle nimic? Nu! Nu este de 
' U ' J 1 l3Ceît lucru. Şl, dacă totuşi s'a putut rea- 
of , * Câre Va f1 pre * ul p1at1t de către acest curajos 
(V-r!» Car «« 1 1,1<,ra2n1t sa provoace stăpânirea? 
prav!a![/ i* explozibile făcute de acest oflţer.su 
Pornite !! 1n f âproa P*. nu pot fi decât “sugestii 5 
'ă? Tlmr /' S ert 1na1te a1e regimului. Cu ce scop în 

u’TL::" r, “ r,i >< 

raport ru * V ^' JSt 1 f tcă valoarea acestui document,In 
ni kotrJiri °< Ceeace s ’ a pana acum: "Toţi auto- 

n OSSti'Z,' f *« «MS Welle. . n 

năuntru** e pre2eotat un punct de vedere "dl- 

* Citr ‘ «" p omân, trăind In România". 

JhrH 0 ^âranţie, ca aceste Idei ar prezenta 


- 7 - 


adevârata faţă a evenimentelor, mal mult decât au fă- 
cut-o. In Occident, In deplină libertate, personall- 
tal, care au fost martore ale lor, ca d-nll Gheorghe 
Barbu, general Ion Gheorghe, sau chiar actori. In a- 
cest episod Istoric, ca d-1 Horla Sima, Vlce-Presedln 
te al Consiliului de Miniştri? 

Atunci când se întreprinde o operă Istorici,nu tre 
bue Ignorat nici un document, fie el chiar advers.pen 
tru a desprinde spiritul de ansamblu al evenimente¬ 
lor. Ori d-1 Larry Watts n'a reţinut decSt ceeace 1-a 
fost "sugerat", de către responsabl111 Comitetului 
Central, prin Intermediul acestui ofiţer. 

Nu ne surprinde, deci, de a desprinde această agre 
slune permanenta împotriva Mişcării Legionare, care 
formează axul central al acestui "document", Intr'un 
mod propriu comunismulul, Isvorlt din ură, venin şl 
mediocritate, In lipsa de argumente valabile. 

Iată prima întrebare, care nu aşteaptă decât con¬ 
firmarea oaspelul: 

"Este adevărat că Mişcarea Legionară a fost formată 
In crezul hltlerlst şl subvenţionată din bugetul par¬ 
tidului ?" 

Răspunsul este prompt, fără ez1tare:"Da! ea a fost 
născută şl crescută in spiritul naţlonal-soclallst..*. 1 

Pentru omul de azi s'ar putea concepe astfel de In 
cruclşârl dar, pentru cel ce cunosc puţină Istorie 
sau, mal ales, pentru cel ce au trăit acele vremi, e- 
venlmentele sunt clare. Cred că nu este inutil, mal 
ales pentru tânărul "Istoriograf" dela Fulbrlght -poa 
te 1-ar folosi pentru alte încercări- sâ-1 relmprospa 
tez memoria. 

Cornellu Codreanu a început lupta împotriva comu¬ 
nismului, făcând apel la valori autentic romaneşt1,1- 
nalnte de a se fi auzit de caporalul austriac. Şl, pe 
acea vreme, chiar Ducele Mussollnl manifesta Idei so¬ 
cialiste. 

Atunci, când Hltler devine Cancelarul German1e1,1n 
anul 1933, Mişcarea Legionară fusese deja desfiinţată 
de câteva ori. Spiritul ei a fost chiar reprezentat 
in Parlamentul ţării, cu 10 deputaţi, sub denumirea 
de LAMC [Liga Apărării Naţlonal-Creştlne], din care 
făceau parte: profesorul Cuza, Ion Zelea Codreanu,ta¬ 
tăl lui Cornellu Codreanu, profesorii Sumuleanu şl Gâ 
vânescu, cel trei din urmă, legionarii de frunte de 
mal târziu. 

Inca din 1920, Cornellu Codreanu, împreună cu C. 
Pancu, resping prin curajul lor, acţiunea a 4000 de 
grevişti, la Regla Monopoluri lor Statului, care arbo¬ 
raseră drapelul roşu pe clădire. 

La o lună mal târziu, aceeaşi luptători îndrăznesc 
să pătrundă In atelierele CFR dela Nlcollna, Iaşi, o- 
cupate de 4000 de lucrători.aproape toţi bolsevlzatl, 
$ub conducerea comuniştilor Dr. Ghelerter şl Gheler. 

Cu preţul vieţii lor reuşesc să smulgă steagul roşu 
de pe clădirea atelierelor si să-l înlocuiască cu cel 
tricolor. 

Era un moment de răscruce Istorică, atunci,când Ru 
sla Sovietică voia să comunlzeze ţara. Eşuarea aces- 


bolşevlzărl premature, datoreşie Intuiţiei Iul 
Cornellu Codreanu, leglonarlsmulul lui de mal târziu 
îl acest eşec, comuniştii -lela Kremlin, nu-1 y<, r W- 
ta niciodată. 

Pe acest adversar de atunci, 11 va întâlni,după un 
sf'-rt de veac şl ura Iul, fără margini a Inventat Pi¬ 
teştii, Gherla, Canalul Ounârll... pentru a distruge, 
până şl scânteea acestui românism. 

Apoi, In 1938, legionarii refugiaţi In Germania,Iu 
crează ca simpli muncitori, fiind consemnaţi In capii 
tala Germaniei, In timp ce camarazii lor, în tară, e- 
rau in închisori sau vânaţi ca nişte fiare şi ucişi 
fără Judecata, de către Instrumentele Internaţionalei 
comuniste, cuibărite In Însuşi Palatul regal al scele 
râtului rege, Carol II. * 

Apogeul crimei, nu-şl are oare geneza, in ultima 
vizită a regelui, primit cu mare pompă de către Cance 
larul Hltler? 

Istoriograful nostru nu putea afla aceste evenlwn 
te, la Bucureşti, pentru că materialul lui "documr^ 
tar" era deja pregătit. El nu servea decât de panou 
publicitar pentru Occident, tn campania de deslnfoma 
re. 


Glasul Patriei, Tribuna României şl atâtea fiţuici 
pseudo-religioase, nu mal corespundeau timpului, inlo 
culte, de-acum de literatura "Istorica", gen Fâtu şt 
Spăl aţelu, ca cea a lui Victor Frunza, pseudo-expul- 
zat in Vesf, Mlchel Hamelet, Larry Watts... 

De remarcat faptul că nici o altă formaţie politi¬ 
că nu Intră In gratiile acestei campanii, 1gnorate,pâ 
nă la absentă totală, dispărute ca si când n’ar fi e- 
xlstat, in afară de Mişcarea Legionară. 

Dar lată avalanşa de Invective, asvârllte asupra a 
cestul spirit de frondă împotriva bolşevismului,ieşi¬ 
tă din neputinţa omului minor de a combate o ideie, 
prin argumentele altei idei superioare. 

"Tot ceeace a făcut Gen. Antonescu, nu a fost de¬ 
cât a îmblânzi o mişcare sălbatecă, primitivă", pag. 
38. 


"Copiii rătăciţi, s*au dovedit nu numai denaturaţi 
dar şl criminali", pag. 41. 

"Tara nu-i mal voia... cerea să se scape de legio¬ 
nari", pag. 45. 

"Acest tineret care luase drumul prâpastlel", pag. 
45. 


0 Mişcare sălbatecă, primi ti va...copii denaturaţi, 
criminali... Iată ce reprezenta tineretul acestei 
târî, angajat In lupta contra comunismului, pe /laţi 
şl pe moarte, încă dela sfârşitul primului râsboi «on 
dlal, care, dacă n*ar fi fost prigonit şl asas1nat,cu 
tabla de trădător de neam la căpătâi,de către proprii 
lui părinţi, deveniţi instrumente in mâna Internaţio¬ 
nalei, azi ţara nu ar geme sub jug, umilita şl flâmân 
dă. 

încântătoarele metafore continuă, ticluind scene 
din timpul Rebeliunii. 


povara 


Legionarii se predau cu 
ra ruşinii... Lamentabil 


spinări inconvolaţe, sub 
spectacol...0 coloană de 








- 8 - 


o*«rnl «Ml bicisnici, m*1 lipsiţi de debitate «"« 


flasci..! pap. 113. 

•Prin arest gest legionarismul îsi încheie exlsten 
ta; CI expirase In nod lamentabil, Intr'un holocaust, 
pe cat de Inutil, pe atât de ruşinos şl criminal. în¬ 
gemănat cu stigmatul omorului şl ridicând crima la 
rang de cult, de-a lungul a două decenii, înveninând 
şl îndolllnd viata ţării. Leglonarlsmul moare acope¬ 
rit de blamul întregii ţări", pag. 127. 

•După o agonlzare de cinci luni, racile morale,ca¬ 
re subminează Mişcarea, ajunsă la paroxismul demen¬ 
tei, îşi pune pistolul în tâmplă şl se sinucide.A dls 
părut ca şl cum n'ar fi fost niciodată", pag•127-128. 

Şl mal departe: "Legionarismul nu fusese decât o 
molimă ce se aşternuse pe minţile si sufletele tinere 
tulul... Mişcarea Legionară importată! lipsită de lu¬ 
mină !! oblojită de babe şl vraci !!! se desvolta In 
taina, la umbra misticismului, apăsând asupra spirite 
lor, ca o mafie Imensă", pag. 128. 

Citind această tiradă de adjective, fără greutate 
se recunoaşte, prin calitatea verbului,omul comunist, 
orbit de pasiune şl venin. Se recunoaşte cu atât mai 
uşor, cu cât portretul atribuit legionarismului,$e po 
trlveste întocmai legendarului comunist, hrănit din 
ură şl omor, pe scară de genocid. Katin rămâne mărtu¬ 
rie strigătoare la cer. Tineretul polonez, după 40 de 
ani dela oribila crimă, vrea astăzi să ştie cum au 
fost asasinaţi părinţii iul. 

Poporul rus înregistrează zeci de milioane de vic¬ 
time a acestor paranoici, care nu cunosc limita uma¬ 
nă, întru desfigurarea semenilor lor. Gulagurile, în¬ 
chisorile, de care Occidentul nu mal pomeneşte de 
mult, o singură aluzie, unde zilnic pier de foame,ger 
şl boli, mii şl zeci de mii de fantome ambulante, nu 
sunt oare opera acestor "luptători" de clase sociale, 
care vor să impună prin violentă, predominarea medio¬ 
crităţii? 


lată cum stabileşte Corneliu Codreanu raporturile 
intre legionar si comunism: "Legionarul este inpotri- 
va conwnlsmulul şl va lupta din toate puterile lui, 
pentruca, oriunde se va afla încuibat acest comunism*, 
să fie demascat şi răpus. Triumful Mişcării comuniste 
In România, ar însemna desfiinţarea Monarhiei,desfiin 
tarea Bisericii, desfiinţarea Familiei, desfiinţarea 
proprietăţii individuale si desfiinţarea Libertăţii 
Înseamnă, Intr'un cuvânt, deposedarea noastră de ceea 
ce formează, patrimoniul moral al omenirii". [Pentru 
LeglonarO. 

Cuvinte profetice, a căror asprime o simte azi nea 
mul întreg. 

Să revenim insă la acest domn, bursier al unei o- 
flclne cu afinităţi "pacifiste" cu arogantă de arbi¬ 
tru, care se duce la Bucureşti să facă "operă istori¬ 
că’. folosind Isvoare "netăgăduite". Arhiva Comitetul 
lui Central al Partidului Copist, acces permis doar 
celor mal fideli dintre fideli, unde descoperă *«p« 
Marginea Prăpastiel" şl alte documente "inedite. 


să pună in umbră, pe toţi biografii acestei sbuciuma- 
te perioade, care n'ar fi decât romanticii unei epoci 
pe care au cunoscut-o doar din vagi amintiri. 

0 ocazie nesperată, oferită bursierului de lungă 
durată [1982-1984] pentru a desgropa Mişcarea Legiona 
ră, care, prin Rebeliune, "a dispărut, ca şi când ni 
arfi fost niciodată", pag. 128, şi sâ o disece la re 
ce, ca un pasionat chirurg. 

Cât despre leglonarism, continuă "documentul":"dis 
paritia a fost atât de rapida, incât, după 24 Ianuarî 
e, nici nu se mai pomenea numele lui. Ca şi cum nicî 
nu existase", pag. 128. 

A trebuit să apară acest tânăr, de peste ape, sâ 
constate "din interior", acest fenomen unic In Istori 
e, când o Mişcare cu peste 500.000 de membrii,sâ dis¬ 
pară peste noapte, fără să lase măcar o infimă urmă 
de trecerea ei pe teritoriul românesc, in timp ce Par 
tidul Comunist, construit la Moscova, Harkov sau Le¬ 
ningrad, să-şi aşeze temelie pe trupul sfârtecat al 
tarii noastre. 

Desigur că, pentru trimisul "special", Mişcarea Le 
gionară dispăruse pentrucă cercetările lui se opresc 
la 24 Ianuarie 1941. Dacă i s'ar fi permis sâ implngă 
curiozitatea mal departe, ar fi constatat, cu stupoa¬ 
re, că la 23 August, simultan cu trădarea dela Bucu¬ 
reşti, avioanele aliate au bombardat lagărul din Bu- 
chenwald, mai precis, sectorul Fichtenheim, unde z㬠
ceau internaţi peste 400 de legionari, "ultimii supra 
vieţuitori", pentru a fi aneantizati. 

Ar fi aflat, iarăşi, de acel guvern român liber de 
la Viena, expresia ultimă a rezistenţei româneşti im- 
potriva comunismului, care ne invadase ţara,constitu¬ 
it, o minune!! in jurul Mişcării Legionare, cu cele 
două Divizii româneşti angajate in luptă, precum si a 
cele echipe de legionari, paraşutate in România ocupa 
tâ, pentru a trezi conştiinţa Românilor, in faţa peri 
colului de bolsevizare a ţării. 

Nu auzise nici de acele lupte, pe tot cuprinsul ţă 
rii, cum au fost cele din Munţii Semenicului, Făgăra¬ 
şului, Dobrogei, etc... care mărturiseau câ Mişcarea 
Legionară nu numai câ nu dispăruse, dar forma osatura 
rezistenţei, cu arma în mână, împotriva cotropitoru¬ 
lui . 

Misiunea lui, insă, nu mergea atât de departe. ^ 
trebuia sâ pronunţe prohodul ei la 24 Ianuarie, fârâ 
ca in prealabil, sâ fi încercat să-i conteste $1 dena 
tura caracterul el pur naţional. 

Pentru acest scop, s'a folosit de mărturiile "spon 
tane ale acestui ofiţer, care, ani de zile, suferise 
torturi şl umiliri şi azi încearcă să-i incarce, P^ n ^ 
şi onoarea, cu atâtea măsluiri. 

Prin intermediul acelulas ofiţer, asistăm, din sur 
priză in surpriză, la alte elucubraţii, vădit origina 
le. "însuşi 23 August îşi are geneza in înfrângerea 
Rebel lunii, Fără înfrângerea Rebeliunii, actul dela 
23 August, nu ar mai fi fost posibil", pag. 130. 

Iată o nouă versiune a actului dela 23 August, la 


9 - 


care nici măcar făuritorii lui nu s'au gândit. Asa s' 
ar fi descărcat de o mare răspundere, care 11 urmăreş 
te de 40 de ani. II fallalt y penser! 

Din păcate, sugestia soseşte târziu, pentru a mal 
permite o mistificare a unui act deja consumat. 

Să nu ne înşelăm Insă, acest pseudo-cronlcar nu es 
te decât instrumentul unei înscenări dlabolIce,urzită 
in culisele Comitetului Central, pentru a discredita 
o generaţie, care a dat zeci de mii de morţi, pentru 
ca acest pământ să rămână românesc, in ciuda Intenţii 
lor moscovite, de a ne scoate din Istorie. ' “ 

După încercarea de defăimare a Mişcării Legionare, 
descoperim a doua preocupare a Istoriografului nos¬ 
tru, reabilitarea. 

Prin arbitrajul dela Viena, ni s'a răpit o mare 
parte din Ardeal, Basarabia, Bucovina si jumătate din 
Dobrogea. 

Răsboiul din Răsărit avea o justificare Istorică: 
recuperarea teritoriului năţlonal, smuls prin violen¬ 
ţă de către puternicii zilei. 

Mareşalul Antonescu, considerat criminal de răsboi 
la procesul dela Nurenberg, prin vocea procurorului 
sovietic Vlşinsky, a fost judecat, condamnat si execu 
tat ca atare. 

Azi, prin gura colaboratorului său apropiat, asis¬ 
tăm la o Interpretare surprinzătoare a campaniei din 
Răsărit. 

"România, in 1941, era In dreptul şl datoria el să 
atace , pentru a respinge agresiunea, a cărei victimă 
fusese , cu un an mal înainte", pag. 178. 

Corneliu Codreanu a luptat timp de două decenii să 
avertizeze poporul de pericolul de moarte,care-1 pân¬ 
dea la Răsărit. Prin jertfa lui, a lui Moţa si Marin, 
căzuţi luptând impotriva bolşevizării Neamului,a creş 
tinătâţii, Românii au acceptat in unanimitate angaja¬ 
rea totală, conştienţi că nu mai rămăsese decât aceas 
tă ultimă soluţie de a supravieţui. 

Colosul din Est creştea imens, in văzul lumii in- 
tregi şi Intr'o zi se va prăvăli peste noi, cu toate 
consecinţele, care nu vor întârzia să ne sugrume. 

A susţine azi teza de legitimă apărare, când ţara 
este subordonată, tocmai acestui agresor şl Intenţiei 
lui de a ne contopi masei slave, ne determină să avan 
săm două ipoteze, Ivite, in toată logica şi după ultî 
mele declaraţii ale Interlocutorului: "Vâzănd sfârşi¬ 
tul nemilos, ce i-a fost impus de către duşmani ... ml- 
am luat o misiune de supravieţui tor, sâ lupt pentru 
dreptatea acestei mari figuri, năpăstuite la vrerea 

duşmanilor ţării şl repunerea iul la locul de mare 

cinste, ca salvator unic al Statului şl poate a Naţi¬ 

unii Române, pag. 90. 

Sau acest ofiţer, Interlocutorul ziaristului amerl 
can, a manifestat un curaj, cel puţin egal cu al Şe¬ 
fului lui, In faţa plutonului de execuţie şl deci a 
plătit cu viata acest gest eroic sau, si ceeace ne pa 
re mai plauzibil, asistăm la recuperarea după moarte 
a Mareşalului, prlntr'o reabilitare lentă, aşa cum au 
mal fost reabilitaţi: George Enescu, Brâncusl, Emlnes 


cu, duşman de moarte al Rusiei tariste si atâtea va¬ 
lori ale culturii noastre, după ce au fost eliminate 
din Biblioteci, Şcoli si Biserici. 

Este o metodă folosită după potolirea furtunli.Pro 
cesul de reabilitare a lui Rajlk, Slansky, etc...eşti 
încă proaspăt In memorie. 

Morţii nu mai prezintă nici un pericol, nu se mal 
pot revolta, cred el. Ş'apol, timpul aşterne uitarea. 
Iar comunismul îşi poa* permite gesturi de generozi¬ 
tate, după ce şl-a consolidat stăpânirea, agreata so¬ 
lemn de acorduri internaţionale, dela Yalta, până la 
Helsinki. 

Nimeni Insă nu împiedică pe orice Român să declare 
că, atât Mareşalul Antonescu, cât şl toţi martlrli.câ 
zuţl in lupta împotriva bolşevismului, vor fi reabilT 
taţi atunci, când Neamul îşi va recâştiga pământul sî 
el vor fi adunaţi din toate colţurile ţării si duşi 
la locul de cinste în Panteonul românesc. 

A fi reabilitaţi de către cel ce 1-au ucis,înseam¬ 
nă a fi ucişi a doua oară şi, poate,pentru totdeauna. 

Corneliu Codreanu a fost ucis pentruca a îndrăznit 
sâ înfrunte comunismul. L-a înfruntat singur,incă din 
1919, pentrucă singur a fost, cel care a intuit sim- 
ptomele cataclismului, care se va abate mai târziu a- 
supra tarii. 

La numai trei ani dela strangularea lui,poporul in 
treg s'a ridicat pe urmele sale,să scrie cea mai gran 
dioasă epopee a Neamului Românesc, care aparţine de- 
acum Istoriei noastre. 

Complicitatea internaţională a înfrânt atât efort, 
atâtea jertfe dar spiritul anti-comunist a crescut ca 
un munte. In sufletul Naţiei intregi. Din el, din su¬ 
flul celor morţi, va Isbucni mâine,o noua revoltă,cea 
mai cruntă, pentru recucerirea dreptului nostru unic 
pe această glie. 

Jertfa lui Corneliu Codreanu,a tuturor martirilor, 
nu va fi fost zadarnică.- 

Filon VERCA 


Moarte 


comunismului 

















-10- 



PE MARGINEA „POVESTIRILOR" 

LUI 


Vasile Voiculescu 



OMENTÂND Sonetele în 
tălmăcire Imaginară du¬ 
pă Shakespeare de Vasi¬ 
le Voiculescu, ziceam - 
si nu am niclun motiv 
să mă dezic- că ele con 
stitulesc una din cul¬ 
mile poeziei româneşti, 
apoteoza unui destin de 
mare creator. 

Alături de acestea 
merită a fi puse fără îndoială 
Povestirile Iul, apărute In 
trei ediţii, cea dintâi In 
1966, a doua Tn 1972 iar a tre 
la Tn 1982, primele sub apro¬ 
piata supraveghere a fiului 
scriitorului Ionici Voiculescu. 

Vasile Voiculescu, copilul de 
tiran din regiunea Buzăului.chiar 
si In postura Intelectualului medic râ- 
mîne tot un fel de solomonar $1 vraci al 
satului magic prin visul trăit de strămoşii lui, de 
mult, pe cind căpriorii se adăpau din mâinile lor ca 
dlntr-un căuş al cerului. Aşa a ştiut el si dea viată 
eresurilor arhltepale din mitologia rurală,grăind des 
pre taina muntelui, a omulul-urs, a omului-peste si 
lup. descântecul şl vraja urcă precum şarpele din 
basm pe materia nevăzuţi din fiinţa umană, reperându- 


Pe aceasta cale explorarea originilor primare 
povestirile lui V. Voiculescu ne duce către Cumi 


nia primitiva a pământului şi nu are asemănare decât 
cu cea a lui Brâncusi sau L. Blaga, fiecare bineînţe¬ 
les in felul si forma legendei din fântânile lor in¬ 
terioare. 

Si dacă reuşim să trecem peste miezul naraţiunii, 
vom descoperi la povestitorul, născut, cu un loc lân¬ 
gă Creangă şi Sadoveanu, mirajul cuvântului închizând 
în cochilia-i dulceaţa fructului crescut în grădinile 
fermecatelor Hesperide. Asupra adâncilor semnificaţii 
şi frumuseţi ale respectivelor povestiri s'ar putea 
scrie o carte, Cântare a Cântărilor apocrifă şi poate 
că am să mai revin cu altă ocazie asupra lor. 

De data asta vreau să discut o altă problemă. 

Poporul român a moştenit în tradiţia sa multe ele¬ 
mente precreştine, păgâne, peste ele in perfectă ar- 
"ionîe s'au adăogat cele ale învăţăturii lui Hsus, cu 
atat mai organic contopite cu cat după cum se ştie ur 
masii daco-romanilor s'au născut creştini. 

In adevărata căutare a locurilor de unde au apărut 
izvoarele sacre ale autohtonismului nostru, V. Voîcu- 
escu, cel mai religios poet al Gândirii alături ** 
' Crainic, nu putea să evite in povestirile sale, te¬ 
ma religioasă. 


„ vurua oe proza iul, ne reTerim r . 

mu rând la romanul Zahei orbul, apărut In a doua 
e ./ 1e sub in 9r1j1rea lui V. Iova, alături de povesti 
nle publicate In 1982 , 

Croul principal este Zahei orbul, un fel de stei- 
epot al uriaşilor mitici, de la Blajini la Cucones 
M * Cliade. Frumos ca Apollo, bun şi puternic 
nsl îl" 1 Gdllus d1n Quo Vadis al lui Sinchiewich 

r ut vederea in urma unei bet11,spirtul otrăvit ce 


---f u >n 


-ii- 


1-a atacat nervii văzului 1 1- a dat Stavrache.pe rare 
vrea sa se răzbune, nu înainte Tnsă de a fi vindecat 
prin citire din cârti sfinte de un călugăr de la £ 
năstirea aşezată pe malul Dunării, Dervent 

Acţiunea povesteşte despre acest Samson* pl in de 
credinţă, drumul lui prin lume către schitul visat o- 
ferâ autorului un unic prilej duoâ exemplul romanului 
de aventuri zis plcăresc, de a descrie cele mai diver 
se tipuri de oameni, toate Insă luate din părţile mâ“r 
ginaşe ale societăţii. Prez, , C a jucătorilor de circ â 
prostituatelor, a beţilor si ocnaşilor vor surprin¬ 
de prin inedl. ’ /aportat la caracteristica de pâ 
nă acuma a personagiilor volculesciene coborâte in 
neral din viata satului său din cinul cel monahicesc? 

Neîndoios zugrăvirea mahalalei Brăilei, motiv altă 
dată şi al povestirilor lui P. Istrati, impune caii! 
taţi aparte pe care V. Voiculescu tine neapărat să re 
demonstreze că le posedă, şl de ce'să nu recunoaştem 
a reuşit cu prisosinţă sa ne convingă. Oe la tablouri 
le hogaşiene ale cocoşilor de munte la trepăduşii cu 
iz jigărit din neamul lui Pirgu de Matei Caragiale es 
te, trebue să admitem, o distanţă astronomica, reper! 
torlu larg pe care numai titani ai scrisului ar în¬ 
drăzni să-l abordeze, ceea ce nu se fereşte V. Voicu¬ 
lescu să o facă si inca cu rezultate uimitoare. 

Relatările sale nu rar presărate cu enumerări de 
substantive şi adjective unele ce-au alcătuit Intr'aî 
tă parte savoarea stilului rabelalsian din povestiri 
precum Chef la mănăstire sau Sezon mort, sunt prezen¬ 
te şi aici, prin Zahei orbul, V. Voiculescu ru va pu¬ 
tea să nu fie citat printre cunoscătorii mahalalei, 
din pleiada scriitorilor balcanici, însuşire ce ar ţi 
ne după părerea lui G. Călinescu, de nativul său mur»! 
tenism. Pantera, Popa Gioarsă vor fi amintiţi de-acun 
lângă acelaşi Pirgu iar Gârgăuna cu tot rolul el epi¬ 
sodic alături de celebra Pena Corcoduşa. 

Scena mai curată are loc la curtea lui Lagradora 
unde Gigantul cu forme de statuie întâlneşte Femeia, 
amândoi gol, ca in orice mit, asemenea logodnei oe pe 
insula lui Euthanasius sau ca aceea din Şarpele lui 
M. Eliade. Nudul lui V. Voiculescu posedă o puritate 
albă, aşa că cel al lui Ingres, clasic, simbol artis¬ 
tic, mal mult Ideal abstract decât atracţie carnali. 
Bănuit de a-şi fi omorît Iubita necunoscută. Zânei 
orbul este condamnat la cincisprezece ani ocna, unde 
totodată se va desfăşura cred cel mai discutabil frag 
ment al operei lui V. Voiculescu. 

Ocnaşii cu nunv pestriţ, Burtâ-pustie, Iapă-moale, 
Ocheslcâ, conduşi de Boeru sunt o ceată de perverşi, 
munca la sare doar un motiv al bacanaliei lor homeo- 
erotice, punctul culminant constltuindu-1 dragostea 
şi nunta şefului cu Giugluc» sub nume de soţie. Mioa¬ 
ra. Înfăţişarea fătălăului corespunde Insului prefi¬ 
gurat de Arghezl In poezia cu acelaşi titlu din Flori 
de mucegai. 

Zahei Orbul rămâne neatins de viciu, distant de el 
visează la mântuirea sa, ca un erou wagnerian trans- 


carpat0 * <,un * rene * Supăraţi că nu-1 
pot câştiga pentru libaţiile lor. tovarăşii' i u1 

pe n ™J°T tS IV*"'* i " PreunS CU Un pop ' a condan^at 

ÎInrî V î ' Sî S@ ,neMne 1n b1seHca «nel.Oe 
fap biserica era un lăcaş In care se găseau sculpta¬ 
te n sare diferite trupuri de femei. In cele mal trl 
v ale poziţii cu unul sau mai multe organe sexuale 
larg deschise, evident păpuşile ofereau culcuşul suro 
gat celor ce nu puteau fi obişnuiţi cu ceremonialul 
comun. Măreaţă se arată atitudinea lui Zahei,care pi¬ 
păind numai picioarele unei astfel de arătări se gân¬ 
deşte la Maica Oomnulul şl se inchină in fata preotu- 
lui cerfndu-i să se roage pentru păcatele sale de 
orb. Credinţa lui Zahei atinge aproape absurdul, des- 
vlluie pe un sărac cu duhul dar tocmai de aceea inzes 
trat cu forţa de a mişca si munţii. 

Secvenţele respective miră In orice caz la un poet 
de talia lui Vasile Voiculescu despre care N. Crainic 
zicea că este un poet al spiritului 1ntrecandu-l pe 
San Juan de la Cruz In exprimarea Inefabllulul. 

Cunoscându-se înrudirea extremelor, aceea dintre 
călugărie si prostituţie, poate, cum susţine şi Marin 
Preda, prea multul spirit şi exerciţiile intelectuale 
îl implng pe om să coboare cu plăcere in ocna celei 
mai joase abjecţii, să se scalde in ea după exemplul 
Lautreamont sau marchizul de Sade, si si scrie astfel 
pagini demne de Satyrlconul neronlan al lui Petronl- 
us, arblter elegantlae. 

Deci dupl nadirul căzut In abisul conştiinţei din 
capitolul destul de lung al ocnei, suntem purtaţi,con 
form canonului dantesc spre înălţimea sublimului, In 
calea ce-o vom urma spre satul Cervoiulul. 

Fiindcă in timpul războiului al doilea mănăstirea 
Derventulul este distrusă de nu 1 se mal cunoaşte 
nici locul, Zahei caută vindecarea la un preot cu ves 
te prin lume că face minuni. 

însoţirea orbului cu un prelat paralitic are desi¬ 
gur ceva grotesc in ea,dar si tragic In acelaşi timp, 
nu altfel ca a tandemului Don Quljote, Sanco Panca. 

Descrierea bisericii părăsite din codru, cu Panto¬ 
cratorul găurit din care curgea apa intr'o cristelni¬ 
ţă, avlnd ca singur vizitator al liturghiei un şarpe 
de casă închide in ea vibratil adânci cum nu le poate 
avea decât cuvintele unui apostol aşezat intr*o lume 
In destrămare. Aluzia la preotul tânăr şi la satul 
pierdut de religie ar putea fi pusă In relaţie cu bi¬ 
serica prigonită de noul regi», acţiunea petrecăndu- 
$e după cel de al doilea război mondial. Pagintle res 
pective In care orbul, frate al lui Toblas din BiMi- 
e, are speranţa vederii şi percepe luceafărul ca pe 
un ochi de heruvim cat si intreaga atrosferâ evoca 
tristetea metafizică din poemele lui Blaga. In acest 
loc dăm dreptate lui N. Crainic ci Vasile Voiculescu 
ştie ca nimeni altul să exprime Inefabilul. 

Romanul se sfârşeşte cu moartea preotului după ce¬ 
st dă seama ca nu mal poate face minuni, închis In al 
tar, împreună cu scheletul calului său. 




























-12- 


Asa dar In ralul descompus, cu miros de ci 
arse! Zahei rimSne singur şl orb pentru totdeauna. 

In această formă am putea susţine că mersul opere 
lu/v.'volculescu se aseamănă cu cel din Oiv na Come¬ 
die. daci Sonetele lui ar constitui paradisul.romanu 
Zahei orbul unul din cercurile Infernului sau cel ma 
de jos. In cel din urmă s'ar contura izolarea, -ca in 
povestirea Ispitele părintelui Evtuchie-, omului de 1 
deal şl bine, aici reprezentat de Zahei Orbul,in mij- 
locul unor semeni contaminaţi de lepra abjecţiei. 

Oar se mai poate interpreta, şi credem că aceasta 
a fost intenţia deloc ascunsă a editorilor romanului, 
că mesajul scriitorului ar fi acela de a socoti bise¬ 
rica părăsită drept o exemplificare a nietzschenianu- 
lui "Dumnezeu e mort" şi deci cu el şi religia creşti 
nâ lipsită de orice conţinut. In acest scop romanul 
Zahei Orbul a suferit anumite retusări, fapt ce-1 g㬠
sim menţionat, chiar de Victor Iova, editorul celei 
de a treia ediţii: "...in vederea pregătirii celei de 
a treia ediţii, am descoperit lecţiuni greşite,şi fra 
ze omise atât in povestiri cât mai ales in textul ro¬ 
manului Zahei Orbul, apărut la Editura Dacia in 1970, 
text trimis, se pare, la tipar după o copie neconfrun 
tată cu manuscrisul" . 

In faţa reuşitei romanului, evident scris de un 
artist de talia lui Vasile Voiculescu, nu am contesta 
paternitatea niciunui rând, credem doar ca procedeul 
abordat este mult mai simplu şi de efect si anume pen 
tru atingerea telului propus a fost suficient să se 
prezinte lucrarea, evident neterminată deci suspenda¬ 
tă, ca sfârşită. In acest sens "dirijarea" nu a pre¬ 
tins decât adâogarea unei simple propoziţii finale.de 
exemplu, de către o persoană familiarizată cu stilul 
maestrului precum orice copist si plastograf de mari 
creaţii este. 

In favoarea ipotezei noastre aducem pildele altor 
două povestiri religioase ale lui Vasile Voiculescu. 
Astfel in Ciorba de bolovan finalul are două versi¬ 
uni, una aparţine ediţiilor ingrijite de Ionică Voi¬ 
culescu, făcută cu scopul de a deforma apartenenţa 
gândirista a scriitorului, după cum o impuneau tarto¬ 
rii lui comunişti. 

A doua demonstraţie, mai clară, fără niciun echi¬ 
voc, ne-o oferă povestirea Răscoala dobitoacelor. In 
ea autorul vrea să explice de ce omul are o atât de 
mare putere asupra animalelor, ca un stăpân al lor. 

In ediţiile din 1966 si 1972 finalul povestirii co 
respunde cu cel publicat in 1964 in Gazeta literară^ 
la un an după moartea lui Vasile Voiculescu, deci f㬠
ră intervenţia sa. 11 redăm mai jos: "Omul izbi două 
petre, şi din mană ţâşni deodată flacăra unui fulger 
ce înspăimântă animalele in nopţile de furtună. Lumi¬ 
na ajunse din ce in ce mai puternica,şi-l imbraca tot 
intr'un văzduh aprins, nesuferit ochilor de fiară.Dea 
supra lui, tavanul parcă se făcuse străveziu si se 
răsfrângeau prin el stelele, iar o frântură din soare 
veghea liniştită la căpătâiul omului". 


Prezentarea aceasta a omului conform mitului păgân 
a l lui Prometeu, nu aparţine lui Vasile Voiculescu,o- 
dată ce el a publicat aceiaşi povestire in Calendarul 
lui Nichifor Crainic in 1933 cu următorul final:"0mul 
ingenunchiat pe pământ, îşi împreunase mâinile si ri¬ 
dicase ochii... Deasupra lui, tavanul parcă se gău¬ 
rea, căci se strevedea cerul... Un abur luminos ieşea 
din trupul omului, mai ales din osul frunţii si din 
creştet, inchegându-se in juru-i ca un cearcăn... Lu¬ 
mina ajunsese din ce in ce mai puternică. II îmbrăca 
intr'un văzduh aprins, nesuferit ochilor. Omul era o 
lină flacără albă, ca o torţă care ar arde toată deo¬ 
dată. Si văpaia invăluitoare, lua din ce in ce infăti 
sarea "unui paznic ingrozitor, in picioare, plecat u- 
sor asupra omului din el, care se ruga". 

Deci Vasile Voiculescu, poet şi scriitor creştin 
reprezentând omul ca rege al animalelor in postura ce 
lui care se roagă, dă replica, in marmora cuvintelor, 
Rugăciunii lui Brâncuşi. 

înlocuirea unui text cu altul ce nu aparţine sigur 
autorului, demonstrează fără drept de apel că unele 
povestiri religioase ale lui Vasile Voiculescu au 
fost retuşate, schilodindu-i-se concepţia nobilă,după 
tiparul barbar al ingustului pat al lui Procoust, te¬ 
oria marxistă. 

Analizând Sonetele lui V. Voiculescu ajungem la 
concluzia că Shakespeare i-a servit ca model formal, 
sonetul englez fiind conceptual si sentenţios,prin In 
săşi metrica versurilor, faţă de cel endecasilabic pe 
trarchian. Nu numai atât, dar dragostea lui Shakespe¬ 
are pentru o femeie şi un bărbat, masca trinomului lu 
mese, li dădea posibilitatea spirituala ca sub ocroti 
rea marelui Will, sa se adreseze acelui El .Absolutul, 
Dumnezeu, alături de Ea, Iubirea in sensul renascen¬ 
tist şi al dulcelui stil nou, jucând pe marea scenă a 
metafizicului înaintea ignobilor săi spectatori mate- 
rialişti. 

Desigur ceeace i-a reuşit in poezie nu mai era po¬ 
sibil in proză din aceasta cauză conştient nici nu a 
încercat să o publice, deoarece bineînţeles nu era de 
acord cu nicio concesie. Si iată că ce s'a întâmplat 
in timpul vieţii lui au avut grijă urmaşii săi.maltra 
tând scrisul unuia dintre cei mai mari artişti romani 
contemporani,să-l prezinte aşa cum n'a fost niciodată. 

Lupta regimului comunist contra religiei strămo¬ 
şeşti u poporului român este poate una dintre cele mai 
dureroase ale istoriei sale. 

Şi apoi cum arată pilda lui Vasile Voiculescu refl - 

cu postum după optica ideologiei ateo-materi a 1 iste, 

rnlsnl vort >ească de tradiţia şi autohtoni anul 

. : SC ărâ reli 9ie şi credinţa in bunul Dumnezeu,se 

o as lafJ 7/^’ falsificatorii si 

Plastografii sp i r1tU4lu|t1i romSnesti> 

Kevenind la romanul ' i 

in diferitele» rv ^ * ahei 0rbul » asa cum apare el 

tsi va recăpăta' "Veridici VâSi1e V ° UuleSCU * er0U ’ 

sufletului V âC " U C6â fU,Că 9 

urcuşul Horebulul lăuntric al sufletu¬ 


13- 


lui pur. Biserica din codrul Cervoiului, nouă ca o mi 
reasa se va lumina deodată încărcată de lumânări ca 
cerul de stele, şi îngerii coborâţi din poemele de 
altădată, vor cânta in coruri, Osana Oomnului. 

Orbul va vedea minunea cu ochii lui interiori. 

Acesta este sfârşitul, singurul sfârsit pe care e- 
ra in stare Vasile Voiculescu sâ-1 scrie si nu l-a 
mai ajuns, lăsând lucrarea neîncheiatâ. 


Aşa îl purtam in suflet ca pe mănăstirea Derventu- 
1ui nici când distrusă, Jerusalimul, muntele pur al 
destinului nostru, finalul nescris al romanului Zahei 
Orbul. 


Ovidiu VUIA 


V. Voiculescu 


Noul vânător 

Pe piscuri reci de cifre 'şi trece anii 
Si munţi de slove ’ncălecând mereu 
El umblă pe 'nâlţimile Satanli 
Cu gândul de-a vâna pe Oumnezeu. 

Cerbi 'nalţi, dumbrăvi de coarne-alergâtoare. 
Se datină de spaimâ'n depărtări: 

Cu geniul închis în întristare 
El chinue azurul cu 'ntrebări. 

Secătuindu-1 lutul tinereţii 
Trufii de înger îl împing spre creste 
Cu tolba grea de gând să calce peste 
Sălbateca virginitate-a vieţii. 

Ulmeazâ vremi le 'n genuni culcate 
Lipind de cer urechea să asculte 
Bătaia fir' de inimă a turmei multe 
De veacuri care pasc eternitate. 

Nou vânător de spaime sacre pune 
In pânda nopţii stelelor capcană, 

Jupoaie tainele de sumbra blană 
Si cu săgeata trage in minune. 

Ocheşte tot mal sus... Pan' ce 'ntr'o seară 
Răneşte duhul şi '1 încarcă pradă 
Pe umeri trişti de suflet, ca să cadă 
Sub diafana leşului povara. 

Urcuşul 

Tu faci Sfinţenia 'Ti să mi s'arate 
Ca mii de Himalai de diamant 
Cu văi în haos înrădăcinate 
Şi piscuri sprijinite în neant. 

Şi 'ncep să sul urcuşul Tău 'nainte 
Gheţar dumnezeesc fără de vad... 

De-alunec în prăpastiele sfinte 
Nu'mi pasă Doamne, tot în Tine cad. 


Balada sfântului 
din câmp 

A Izvorât un sfânt din pământ, 

Nu l-a adus pasăre nici vânt. 

Visul lui plămădi 'ntr'o seară 
Lumini de om cu 'ntunecimi de ţară. 

Singur şi neaoş, el a purces 
Printre oile limpezi din şes. 

Şi-a luat doar, sfios ca o slugă. 

Merinde: un fluer cu doine 'n gluga. 

Prins de foame îngerească in câmp, cu dinţii 
A muscat din rădăcina credinţii 

• şi-a desnodat atunci, ca nişte nojiţe de peri, 
Din fund de somn gângavele-î puteri. 

Răcoarea-1 smerită de-atunci se varsă 
Peste oamenii arşi din tara arsă... 

A ieşit veste şi obştii de sate 
Vin de-1 strâng vorbele ca pe bucate 

La gura lui de opincă strâmbă 
S'atin femeile şi copiii trâmbă. 

Gospodarul Iartă viţa *1 se ’njugă. flecare 
Si'şl duci acasa bunătate In care. 

Oe-alungul stepei cu zeghe murgă 
Mierea minunii n'a 'ncetat să curgi. 

Sufletele nu mal zac oloage 

Lutul slut a 'nceput pentru suflet sa se roage. 










-14- 



Capitolul ţî din manuscrisul 
BĂIATUL DRUMULUI 
de Va8ile Posteucă 


VACA DOMNULUI 


Aceasta trăire a copilăriei mele se situează tot 
în vară şi cald, dar intr'o luciditate de altă natu¬ 
ră. Intensitatea el a venit din frica de singurătate 
şl moarte. Din pustiul morţii. 

Intre mărul domnesc si icoana aceasta de cetate pă 
răsită, de cumplită frică şi desnldejde, sufletul meu 
n'a retlnut nimic, absolut nimic. Noapte şl somn bun. 
Uitare şl Inconştientă fericire de copil... 


Mama m'o fi lăsat de bunăseamâ dormind, in leagăn. 
Intre tollncl şl perne, si o fi ieşit la lucru,in tar 
nă, cu toţi ceilalţi după ea. Pe Iliuţâ, mezinul,nu-î 
putea lăsa singur. Era încă de tată, asa că l-a luat 
cu ea, ca să-l culce pe hat, la umbra vreunul pom.Iar 

pe ceilalţi l-o fi luat ca să-1 puie la snopit si le¬ 
gat grâul. 


. . mare. Eram singur-singi 

Am leslTdlrT 9 ** mâfna * S * '* P ' ° ar C6Vâ m ‘ a 0P 
lui ale f ■ C ^ Sa * pentru d scăpa de ghiarele pus 

busilea. luuTZT? tin<3â * pSnâ ' n prâ9, 

*2 ^ c5s; irr. :sr 

1«1 din Jurul reu crestei W 
creştea si groaza mei S!\! mi1 mâre - - Si> cu 
reros de a nu mai avea o. ? 9Uratate ' Sentimentul 
ţeam că mă înconjoară ^n\7 ‘ “* * " P * răSlt 
0 desnădejde de sfârâit ^ , 
tul meu. Nu ştiam să gândesc \Z7i "*** Pe S 
ar putea fi dusă pâna‘n vecini ori 1 C# 

nă. Plângeam cu hohote. Pirţ ftA * â secerat,In 

Am căzut Jos, In covoril de trlIclt'V* mSl 
împăna ograda. Simţurile m1- s - âu u ' ron »an1ţâ. 
groază. Ml-s'a făcut vedere oâns 9 U ?1 ascu ^ 

Inafară. Mintea mea a'TTTTTTTTTT^^^Î* 1n m1ne 
nuanţe care si azi mă minunează at “ nc1 »">ănunte 

* V '" 1 Par încred 


-15- 


le, venite din alt plan. Sorbeam In nări, mal adânc : 

In suflet , aromele ierburilor coapte, parfumul incins 
de soare al romaniţei. Prin auzul deschis îmi trecea 
tot zumzetul gâzelor, freamătul lin şi dulce al brazi 
lor din spatele casei, unduirea melodioasă a vântului 
leneş prin crengile merilor şl prunilor. Retina cu¬ 
prindea, avidă, toată gospodăria: casa, şura,grajdul, 
cămara, fântâna, poarta cea mare dela drum, până de¬ 
parte, dincolo de arie. Era pentru prima oară că le 
vedeam aşa. Mal exact: că le vedeam . Şi, treceam cu 
ochiul, mult dincolo de ele. Printre sughiţurile plan 
sulul şi tremurâturile de groază, însemnam, ca pe-o 
pagină albă, linia clara a orizontului, pe dealul de 
la Poieni, şl in spatele acestei linii, cerul albas¬ 
tru, mare nesfârşită. Iar de cealaltă parte, pădurea 
dinspre Pantiri şl, dincolo de largul tolocii, dealul 
ţintirimului, înconjurat de geana verde-negruie a gar 
dului de brazi. 

Luciditatea acestei trezii îmi mărea groaza de sin 
gurâtate. Mă copleşea un ucigător sentiment al pusti¬ 
ului. Vedeam. Şi pustiul creştea. Am mai găsit in mi¬ 
ne puterea de a mă scula şi a alerga până la poartă. 
Toloaca era goală până departe. Ţipenie de om. M'am 
prins cu amândouă mâinile de o scândura a gardului, 
plângând şl mai desnâdăjduit, strigând pe mama şl mai 
tare ca înainte. Frica deschidea o groapă adânci şi 
neagră in fata mea, o groapă care mâ trăgea in p㬠
mânt. Nici un gând de mângâiere nu-mi venea in minte, 
îmi vedeam si trăiam numai părăsirea si singurătatea. 
Orice clipă mi se părea eternitate. Clipa nici nu e- 
xista, in febra fricii mele. Exista numai nesfârşitul 
care avea fata de urît şi groază. Exista numai ceta¬ 
tea moartă din jurul meu. Moartea... 

Cât voi fi plâns si voi fi strigat pe mama,nu ştiu. 
Ştiu Insă foarte bine că la un moment dat am răguşit. 
Nu mai puteam nici plânge, nici striga. Lacrimile mi¬ 
au secat. Groaza avea ceva uscat, de cenuşă, când o 
mesteci in gură. Ma înneca. Căzusem pe fundul sufletu 
lui , 1ntr*o stare de desnădejde absolută, vecină cu 
nimicul si moartea. Acolo unde, numai Dumnezeu ştie, 
prin ce intensităţi şi incandescenţe, se întâmplă ma¬ 
rile transformări. Avem un punct al Inimii unde groa¬ 
za devine siguranţă şi curaj; viaţă, bucurie. Unde 
singurătatea si pustiul fac loc unui acasă , plin de 
dragoste si ospeţie. 

Nu cred că ştiam de Oumnezeu, la nivelul minţii me 
le de atunci. Ştia El de mine. Eram in paza lui, pe 
cealaltă dimensiune. Şi, de bunăseamâ. El mi-a trimis 
mângâiere pe măsura înţelegerii mele de copil. Obos t 
de-atâta ţinut cu mâinile de gard şi răguşit de plâns, 
m'am lăsat jos in iarbă, şi parcă văd şi acum, m’am 
trezit in faţa mea cu o rădaşcă mare, cu aripile co- 
lorate'n negru şi aur însângerat, cu coarnele r $ 
rate'n ramuri mândre, lucioase, răsfrângând lufn na 
soarelui. îşi împleticea coarnele mari prin iar a,ve¬ 
nind spre mine. 

Nu m'am speriat deloc de această gânganie. Totul 


ra. In mine, mirare, joc, bucurie. Când ml s'a apropi 
at de poala cămăşiucil, am luat un beţişor şl aa dat- 
o peste cap. Şi jocul a început. Un joc frumos, fami¬ 
liar, de când lumea ştiut. Aveam cirnwa ştire că râdaş 
ca era acolo ca să-mi ţie de urît, sa mă fure fricii 
şi plânsului. Oar, in mintea mea, nu aveam nume pen¬ 
tru ea. Oe-abia mai târziu mi-a spus mama că se chea¬ 
mă Vaca Domnului . In acele clipe ştiam numai jocul.E- 
ram numai joc. Nu mai era nimeni in lume afară de Va¬ 
ca Domnului şl de mirarea mea bucuroasă. Repetam ve¬ 
sel, cu gingăşie, aceeaşi mişcare a răsturnatului. Si 
gângania de aur nu se supăra. Revenea cu un zâmbet... 

Nu voi uita privirile ei niciodată. Se uita lung 
la mine, îmi spunea ceva frumos, intr'un fel al tăce¬ 
rii şi al muzicii, pe-o dimensiune a inţelegerii ne¬ 
mijlocite. Era intre noi o mare deschidere... Ca prin 
farmec uitasem de singurătate, de frică. Simţeam in 1 
nimă ceva cald şi bun, cu miros de miere, de prisăci 
plină, gata de roit, in toiul verii. Se lăsase in mi¬ 
ne şi'n jurul meu o linişte limpede, o scumpi nuanţă 
de libertate. 0 înţelegere de om bătrân, o cerească a 
romă a fericirii. 

Oricât m'aş trudi azi si redau acea stare de sigu¬ 
ranţă şi fericire, cuvintele nu-mi ajung. Ceva răm⬠
ne, dincolo , se sustrage oricărei iscusinţe de expri¬ 
mare. Eram, de fapt, undeva intr'o uitare de ral. In- 
tr'un joc ce desfiinţa timpul şi-mi făcea trupul să 
nu mal ştie de foame si sete. Eram pe alta lume... 

Când a venit mama acasă, soarele se cumpenea spre 
asfinţit. Trecuseră deci, pe nimica, patru,cinci ore. 

0 auzeam pe mama vorbind prin ogradă. Fraţii si su 
rorlle se indreptau gălăgioşi spre casă. Mie insă nu¬ 
mi trecea prin gând să-mi întrerup jocul. Era prea 
frumos. Mă vrăjise cu desăvârşire. Mama s'a oprit in 
spatele meu, cu Iliuţâ in braţe. Sta înlemnită, tăcu¬ 
tă, urmărind jocul. De-abia după un bun răstimp, gla¬ 
sul ei m'a ajuns ca ceva de departe: 

-Tu ce faci aicea, măi poşodicule?... 

Nici nu mi-am întors capul: 


-Nimica... 

Cu înţeles omenesc. Vaca Domnului s'a oprit din ve 
nitul spre mine, si-a scuturat coamele a rămas bun, 
m'a privit lung, cu nespusă dragoste, apoi s'a întors 

brusc si a luat-o spre pădure. 

Numai cu greu m'am ridicat de jos. Trupul îmi era 
amorţit. Picioarele, grele, de lut. îmi părea amarnic 
de râu că mă despart de minunea jocului aceluia. Un 
sir de lacrimi fierbinţi m'a podidit din nou. 

* Aplecându-se si apucându-mă cu mâna stângă,mama m' 
a ridicat in braţe, lângă Iliuţâ. 

-Ce se'ntâmplâ cu tine. mai copile? Se vede c ai 


ns până ai amorţit.•• 

Oe-abia In casă, după ce m’a aşezat pe laiţa si ni 
sters lacrimile cu colţul tulpăneluluî, am fost in 
r* si băigul ceva. că ml-a fost frică. In fond. e- 
ferlclt, liniştit. Ma uitam la toate din Jurul 






















- 16 - 


al ti 1 urne • • • 


Crescând «1 «are. .« necajlt-o de ~Ue ori P* •» 
rnt $'»-■! spule CUB e CU Vaca Domnului. De ce nu ma 
vine pe lingi noastrl? Am stat de n> ţe orl.cea- 
suri întregi, pe locul acela de langi fantana.ln Iar¬ 
ba tolocll sl-an asteptat-o si vie. SI ea n a mal ve- 


-Hăl Tillci, puiule. Vaca Domnului trăieşte tocmai 
departe, prin rwnci, la desiş de stejari. E de-a mi¬ 
rare cănd o vezi ritlclti pe lingi ograda noastri. 


-Bine, dar atuncea cum a fost, mamă? 

-Atuncea o fost atuncea . Te-o fi auzind Dumne • *u 
plângând prea tare. şl o trlmls-o s'a te lele cu Joaca. 
Oe asta 11 zice lumea. Vaca Oomnulul... 

An11 in trecerea lor, n'au putut desfermeca In 
nici un’chlp, orele mele de joacă cu ridaşca de aur.De 
câte ori mi întorc înapoi, acolo, In acel punct al 1- 
nlmll. mă cuprinde un sentiment de adânca evlavie l n 
fata misterului. Parei Iau anafuri din zâmbetul acela 
bun. omenesc, al rădaştel de aur. şl mi cuminec dlntr' 
o ştire limpede, ce depăşeşte viaţa şl moartea. 


* 


Vasile Posteucă 



Oda lui 
Badea Cârţan 

-Text pentru o Cantată- 

Re'nvll în amintirea mea 

pastor transilvănean, 

cum treci de vămi, peste hotare, 

asemeni sfântului prin saptele văzduhuri 

pictate pe-a legendei sticlă 

de meşterul-ţlran, 

s'aducl bârsanele luminii, 

c'asa-1 considerat tu, cărţile, o mană 

Intru slăvită curăţenie sufletească a lor tari. 

Izvor s'o faci, fântână 

să-şi spele mâinile In ea, preabunul Dumnezeu. 

Pe drumul tiu am mers şl eu 
pân'la Columna iul Tralan din Roma 
şl m'am culcat sub umbra-1 seculară, 
purtind-o, Icoana mal departe'n visurile mele. 

Ca un al doilea Apollodor, alt sculptor 

s'a Inspirat din duhul el, şi-a ridicat Coloana fără 

de sfârşit. 

Pe via Appla Antica printre clpreşll'ndollaţl 
ca plângătoarele superbului Eschll, 
ajungem in oraşul Benevent 
la Arcul de Triumf al împăratului roman 
de nu 11 stil am vrut acuma sâ-1 cunoşti. 

De-alcea până la Brlndlslum vestitul port, 


unde-a murit Vergii poetul laureat 
retntorcandu-se din Grecia lui Homer, 
se'ntlnde via lui, Traiana, 
un fel de cale pământeasca-a stelelor, lactee, 
trasată pe al veacurilor cer. 

Am fost şi la Constantinopol, tot cu tine, 
oraş răsfrânt pe fata Cornului de aur, 
un braţ al Bosforului si al Mării Marmara, 

Largi bulevarde ale soarelui de-amiazi, 
chemat de glasul tainic al Strămoşilor părinţi, 
căci mulţi sfârşitul l-au găsit pe-aceste ţărmuri 
sub paza minaretelor şl a cupolelor Sofiei Sfinte. 

Păstor transilvănean 

te simt venind cu firul apelor 

deci coborând Carpatli 

pe urmele sălbăticiunilor din mit 

şl ale primului voievod, 

Io Negru-domnul descălecător, 

purtând la pieptu-ti Hronica Românilor de Gheorghe Şincai. 
Aduci miros de ailor nealtoit 
de stână şl mioare, 

să ardă mirodenii In cădelnitele-aprinse 
pentru Veşnicie, 

Acolo, In lăcaşul sacru cum e catedrala Neamului, 

Ea, Tara Românească. 

Plerlt-ai singur 

intr'o poiană de sub munte, 

având drept martori brazi şi stele. 

De-atuncea sufletul tiu printre noi. durează viu 
• mpSrti ? e ? te «»» din nemoartea baciului moldav al 

Mioriţe'* 

Iobagul Horla'n l oc de tundrâ cu o mantie de purpuri 

regeasc* 1 

Un nobil valah al valahilor. Badea Cârţan. 


Ovidiu VUIA 


-17- 


Trotskyştii şi 
poezia 
,modernista 1 

In numele libertăţii arta unora a ajuns trivială 
şi scabroasă. 

Poezia îşi are rostul şl destinul el. Ea nu trebue 
tulburată prin imagini bolnave, căci se adresează con 
ştiinţei cititorului care îşi pleacă ochii asupra eil 
însetat de a culege frumosul, de a se elibera,prin su 
bllmare, de contingenţele vieţii. 

Poezia s'a creat tocmai din nevoia omului de a în¬ 
făţişa puritatea frumosului, de a tinde spre con¬ 
templativitate şl olimplanism. Poezia a fost, astfel, 
joc frumos al imaginaţiei In epopeile clasice; a fost 
ţâşnire de sentimente nobile şl avânturi cavalereşti 
in evul mediu; a fost desluşire a slmtămlntelor de cu 
rată iubire prin romantism, si a fost, in sfârşit,pre 
zentare splendidă a complexului de realităţi exteri¬ 
oare prin parnasianism. 

Frumosul estetic are in el ceva de natură divină, 
şi numai aşa se explică extraordinara lui influenţă 
asupra sufletului omenesc; nu se lasă afectat de pl㬠
cerile josnice şl e deasupra oricăror interese anima¬ 
lice. 

Contrar acestei Idei, revista "Ethos" a dlul. VI r- 
gil Ierunca [Untaru], s'a molipsit uşor de molima 
scrisului nesăbuit, publicând tot felul de scorneli 
"ce din coadă au să sune". SI astfel, revista a deve¬ 
nit sălaşul bucherillor stupide. 

Lecturând câteva din versurile imunde de califica¬ 
ta si resplngatoare trivialitate, înţesate cu porniri 
lubrice, publicate In două numere ale acestei revis¬ 
te, ne-a fost stârnit un dezgust cum rar se poate in- 
chlpui. Şl, ne-am întrebat pe bună dreptate:Pentru ce 
favorizează dl. V. Ierunca toate aceste producţii hi¬ 
bride si nule ale beletriştilor pornografi? Pentru ce 
sunt publicaţi aceşti Inşi arizi, a căror singură ca¬ 
litate o constituie bombasticismul găunos? Şi mai a- 
les, de ce aceşti autori încearcă să difuzeze opinii 
Şi sentimente cu totul contrarii şi vexatorii legilor 
roorale ce se cuvin respectate? 

"Literatura" publicată confundă frumosul cu neruş_ 
°area, arta cu obrăznicia şi vrea să ne dovedească că 
menirea slovei nu este alta decât de a corupe şl a 
distruge demnitatea morală. 

lată o mostră de acuta monstruozitate: 


MOTTO : 

"Dispoziţia spre trivial si sensualltate..., anar¬ 
hia In sintaxa şl forma poeslel... nu sunt altceva de 
cât urme lăsate de Invazia extremismului literar. Ur¬ 
me care, fatal, vor dispărea la rândul lor prin în¬ 
săşi natura lor efemeră şl improple sufletului este¬ 
tic românesc". 

Radu GYR 


"...acest pătrat a fost totdeauna un triunghi 
nu mai dormim de mult 

veselia de după câte un pipi şl supa de şerpi 
şl pumnul de surzi..." 
[Valeriu 8uga-"Prin trupul 
găurit", Ethos, I, pg.1553 

Sub Influenţa bolnăviciosului "modernism" In poe¬ 
zie, pe care pretind câ-1 înţeleg, aceşti "poeţi",p㬠
gubitori imorali, ne oferă prin scris ceea ce au g㬠
sit In tenebrele vieţii lor purtate In rostogoliri şl 
sfidări: 

"da 

am dormit in el in trupul rar anapoda fârâml- 

clos al 

acestor oase am băut si am mâncat In el 

m'am chinuit 

m'am pişat mă rugam Inserat-am cu tine 

In el ca Intr'un amurg al zeilor se purta 

cum se poarta 

un popor numeros de trebuinţe de care-şi bat 

Joc raţele 

porcii întâmplarea cum se poartă geamantane¬ 
le pe umeri 

paturlle'n cap saltelele'n braţe 
ochii-pereche înţelesurile frunzoase si lanţu¬ 
rile de picioare 

pat şl Iesle să vă fie acest popor de rănit" 

[Valeriu Buga -"Se purta ca un 
popor", Ethos I, pg. 155] 

SI, lată o altă mostră de poezie bolnavă; 

M 0 pisică a mâncat un şoarece si s'a făcut câi¬ 
ne 

un câine a mâncat o pisica şl s'a făcut lup 
un lup a mâncat un câine şl s'a făcut caracati 

o caracatiţa a mancat un vapor şt s'a făcut un 

Imperiu 

un imperiu a mâncat o muscă şl s'a făcut bube 











-18- 


bubebu Debubebu bebubebubebubcbubebubebubebu 

be 


purtam In noi puroi nimeni nu câştigă 
mâncăm ce suntem". 

[Valerlu Buga -"Smochin negru", Ethos, 

I, pg. 154] 

Unde este sănătatea morală a acestei "poezii"? 

Iată o altă rătăcire bolnavă, apăruta In nr. II al 
publicaţiei amintite, "perseverare diabolicum": 

"Zboară Nicu-al lui Căpuci, 

Ţeapan tot, peste uluci. 

Hâ, Nicule, de ce zbori 
Cu-alde popa'n subţiori. 

Cu aripi de patrafir 
Pe la tâmple uns cu mir? 

De ce treci, mă, printre fete. 

Care le-ai făcut să fete. 

In haine de ginerică, 

Mă, Nicule, nu ţi-e frică? 

Nicule, mă,nu fi prost, 

Popa-i hoţ şi'n zi de post. 

Nu te duce, că te duce 
Să te culce cu o cruce. 

Cruce care să te culce, 

Asta, mă, e curvă dulce, 

Stă la cap să te usuce. 

P'asta, mă, n'ai s'o mai rupi. 

Nu te lasă nici s'o pupi. 

0 să te-adoarmâ ne'ntors 
Şi-ţi ia carnea de pe os. 

Unde-i pielea taură 
0 să-ţi lase-o gaură. 

Ca la Miţa lui Bălcău 
Care-al spart-o pe ilâu, 

Ca la Chira lui Grămadă 
Care-ai fript-o pe zăpadă; 

Ca la Nica lui Pastrugă 
De-ai crăpat-o prin ulucă. 

Ca la Păchiţa lui Ceapă 
Oe-ai secat-o pe sub apă. 

Nicule, Nicuţule, 

Pâră piele taură, 

Cu oase de marmoră, 

De te-or dezgropa pe tine 
După şapte ani si-o vara 
Alde fi-tu ăi din flori, 

Or sa te creadă fecioară." 

[Ştefan 8ânulescu -"Bocet cu bles 
tem sau trecerea lui Nicu al lui 
Căpuci cel Iubeţ pe lumea cealal¬ 
tă", Ethos II, pg. 155-156], 

Porunca a patra bisericească: "Nu citiţi cârti e- 


retlce! Căci mai mult decât eretice sunt unele din 
scrierile in care se laudă pe fată păcatul si se iau 
in râs toate cele sfinte, până si Dumnezeu". 

[Oin "Hotărârea Sfântului Sinod',"37] 

Sau, iată in continuare un alt exemplu: 

..."Mal frumoasă decât luna 
Care'nfloare totdeauna 
Ba pe-o tâtă, ba pe spate 
Descântând de sănătate..." 

[Dan Bocaniciu -"Vifleim", Ethos II, 

pg-172] 


Această literatură pernicioasă, dezgustă şi orice 
om de bun simţ, cu o cât de mică intuiţie critică,îşi 
dă fără îndoială seama, privind aspectul ei, că este 
orientată spre făgasuri cu totul neîngăduite. In in- 
treg conţinutul ei abundă incalificabila lipsă de pu¬ 
doare, cele mai grosolane abjecţiuni si mai Imunde 
trivialităţi. 

Sub masca "modernismului" si scuza originalităţii, 
autorii ei vin să brutalizeze orice buna cuviinţa.Va¬ 
lul de vulgaritate si pornografie se zbate să acopere 
cu unda lui murdară apele limpezi ale literaturii pe 
care ne-au dăruit-o creatorii adevăratei arte.Fată de 
insanităţile literare, poziţia noastră este cât se 
poate de clară: aceste exhibiţii de monstruozităţi 
bestiale, ne repugnă. Ele reprezintă o formă de exal¬ 
tare a bolşevismului pe calea tiparului. 

Cine este autorul publicării acestor "versuri" i- 
munde? Virgll Ierunca. V. Ierunca, cel care la pagina 
226, din cadrul "Jurnalului" său, ni se recomanda 
drept un trotskyst notoriu: 


"Data asasinării lui Trotsky, 20 Aug. 1940, a fost 
pentru mine crucială. începând din acea zi de August 
am început să studiez atent opera revoluţionarului şi 
sa devin, la rândul meu, ceea ce se chiamâ un "trots¬ 
kyst". Nu unul o-todox, bine înţeles, însă omorî rea 
ui Trotsky a insemnat pentru mine un fel de răstigni 
In istorie care cerea, neapărat, angajamentul". 


geţii el condamnaţi. Scrisul românesc trebue s 
iar "hV 6 f ^ 9â - u1 bunei cuviinţe şi al onestită 
si ..J,"!! " poe2ie ’ "Oderniste ar fi de dorit 
51 spe1e vocabularul scabros. 


N.N. 



Moarte 


comunismului 



-19- 


Versuri departe de 
TARĂ 


Rugăciune 

D oamne. 

dâ-ne putere sâ rezistăm, 
rănile sângerânde ale Ţârii sft ie spălăm. 

Paharul marei încercări ce ne-ai întins, 
a semănat pretutindeni, durere moarte şi plâns. 

Doamne, 

invaţă-ne să ne iubim, 
inimă lângă inimft. una sâ fim. 

Lupta ce va trebui să dăm, va fi dârză şi grea, 
fâ-ne să înţelegem că o vom câştiga, numai aşa. 

Doamne, 

dâ-ne tăria sâ ne unim, 
sprijin de baladă Ţarii să-i fim. 

Uitând prăpastia ce între noi ne desparte, 

să păşim pe drumui învierii, umăr la umăr, mai departe. 

Doamne, 

dâ-ne putere să rezistăm, 

Ţara din ghiarele ucigaşei nebunii să ne-o scăpăm 
... Şi reintorşi, să-i sărutăm câmpiile cu flori 
şi sfinţii ei ce-au mucezit în inchisoril... 



NICOLAE NOVAC 


1) u - m ă gândule 

P\u-mă gândule, mă du, 

^ unde dorul meu mă vru, 
peste munţi şi ape mari, 
intre pălmaşi şi ciobani, 
la poale de Semenic, 
lângă Neamul meu voinic, 
ca să-i cânt durerile, 
visele şi vrerile, 
că mi-o fi de când mă scrum 
prm cetăţile dc fum 
9i mi-o ajunge de când gem 
de cănd aştept un semn 
s â despice neagra noapte 
In trista-mi streinătate .. 

du, găndule, mă du, 
nude muica mă făcu; 

P e malul Căraşului, 

In fundul ogaşului, 
lt *nga flori de foiomfiu- 

simt dorule câ'nviu 
d‘n pustiul meu sicriu, 


să simt, dorule. cum cresc, 
lângă Neam împărătesc, 
inima s'o simt cum bate 
pentru-a lui Şi-a mea dreptate, 
vrerile să mi-le’nstrun 
pentru Neamul meu cel bun, 
pentru Neamul meu ce plânge 
şi durerea’n pumn şi-o strânge, 
ca să mă ridic cu El 
la-1 chemării mare semn. 
şi din văgăuni de munţi. 

sft pornim—semeţe frunţi— 
furtuna şi uraganul, 
s-alungăm din tinzi duşmanul 
dincolo de Nistrul care 
io’nneca în apa-i mare 
,i mi-i-o cftra spre Mare. 
hoituri de n&pârci spurcate, 
f&c&qd Neamului dreptate... 

Oândule. m'ascultA. tu. 
mft du. »i mft tot du. 

du-mft undeva de P a ' ţe ’ . 

teani* azi de moarte, 


tmplineasci-se ce-i scris, 
când cu Neamul, una sânt, 
facu-mă cu El pământ!... 

Dac'aşa o fi sâ fie, 
cine-ar putea sâ mă ţie 
departe de uragan 
şi de-al Plaiului duşman?... 

Răzbunare şi dreptate, 
groapă nu-i ca să le'ngroape; 
şi nici glonte cari să curme, 
mândrul Neamului meu nume. 

Codrii, câtu's ei de mari. 
ne sunt fraţi, şi nu duşmani, 
cine. dar. sâ frângâ-ar poate, 
clocotul de libertate? 

Mă ridic şi mă ardic. 
lângă tine. Semenic. 
cu flăcări ln ochi Şi’n sânge, 
sâ te pot la pieptu-mi strânge, 
sâ pot Jalea a o stânge, 
din vatra tot natului, 
depe-uliţele satului, 
din patul săracului 

Oft.ru putere. Doamne, dă-mi. 
sft trec peste zări şi vămii 
unde dorul meu mă vru. 
du-mâ. gândule. mă du' 











-20- 



In revlsti Braziliană - 1STO-E -, cu data de 24 A- 
prlllt • apărut un articol plin de revoltă, re¬ 
feritor la Tara noastră, unde guvernul conunlst si ne 
bunul de Ceauşescu, s*au apucat să dărâme bisericile 
din Bucureşti. 

Articolul in cauză este Intitulat -Romenla- ARRA- 
SANDO A NISTORIA-, In traducere liberă am putea spune 
-Spulberând Istoria- . 

Sus In fruntea articolului, apar mutrele răpănoase 
ale Elenei şl a iul Nlcolae Ceauşescu,cu zâmbetul Iul 
diabolic. Sub fizionomiile lor de asasini al neamului 
românesc, stau scrise In portugheză cuvintele: a Igre 
Ja de Enel, obra grandiose -Biserica Enel,operă mag¬ 
nifica-. 

•Să ne Imaginăm, scrie autorul articolului din sus 
numita revistă, că guvernul brazilian ar dispune să 
dărâme -Casarlo do Relourlnho-, din Salvador, vechea 
capitală a Braziliei, cu scopul de a construi un cen¬ 
tru monumental asemenea aceluia proiectat, In capul 
neronlc a lui Ceauşescu. Ori, să suprime,Centrul Co¬ 
lonial din Ouro Preto, cu acelaş obiectiv, ce-ar spu¬ 
ne poporul şl lumea braziliană, ar privi cu nepăsare 
la acest spectacol? Lucru dureros şl asemănător,se pe 
trece astăzi In România!" 

Îndrăgostit de lucrări faraonice, preşedintele a- 
teu Nlcolae Ceauşescu, “Conducătorul", a hotărît să 
răstoarne la pământ, centrul Istoric din capitala Ro¬ 
mâniei. In spaţiul creat prin dărâmarea construcţii¬ 
lor şl locuinţelor din acest mare centru, se na înăl¬ 
ţa un complex arhitectonic neîntrecut, destinat să 
glorifice, după comentariul din "Scîntela" -cea mal 
luminoasă eră din Istoria României-, adică cel 20 de 
ani al domniei despotice şl criminale de sub sceptrul 
iul Ceauş Vodă. dărâmătorul bisericilor noastre str㬠
moşeşti . 

In fond este vorba, ca de obicei, de o nouă şl e- 
pocală afacere familială a clanului din Scornlceştl. 
Inspiratoarea principala a acestei opere, este prea 
puternica, Vlce-Prlma Mlnlstra şl cea dintâi Damă a 
ţării, care a ajuns la sapă de lemn, -Doamna Omnipo¬ 
tentă Elena Ceauşescu, Iar arhitectă responsabilă a 
proiectului, este o vară a femeii lui Ceauşescu, Anca 
Petrescu. 


Planul lucrării este grandios. Se compune dlntr’o 
piaţă gigantică In formă de semicerc, prevăzută de am 
bele părţi de două estrade decorative, sprijinite pe 
coloane înalte şl acoperite, pe care să se poată des¬ 
făşura scene si reprezentaţii artistice, încercând să 
Imite stilul din Plata Sfântul Petru din Roma.Spre In 
terlorul acestui Imens semicerc, va fi construită de 
Ingineri specialişti. Casa Republicii, un monstruos 
edificiu de concret armat, care va adăposti Comitetul 
central al Partidului comunist şl Administraţia guver 
namentalâ. Din acest fabulos cadru arhitectonic,Ceau¬ 
şescu şl nevasta lui, vor tine discursuri Istorice şl 
ştiinţifice. In zilele de parade şl festivităţi mos¬ 
covite, In prezenţa a 500.000 de ascultători şl Invi¬ 
taţi diplomatici. De cealaltă parte a pleţll, va fi 
construită -Calea Victoria Socialismului-, o arteră 
mare cu o lărgime de 120 de metri, împrejmuită de sta 
tul si ministere, cu îmbrăcăminte exuberantă de mar¬ 
moră. 

Pentru a putea realiza acest faraonic proiect, gu¬ 
vernul corrwnlst, dlspreţulnd suferinţa şl mizeria In 
care geme poporul român, a poruncit dărâmarea zecilor 
de biserici şl mănăstiri ortodoxe, care formau unul 
din cele mal artistice si armonioase centre In stil 
bizantin din Europa Orientala. Târnăcoapele şl buldo¬ 
zerele,au Intrat In funcţiune, de mal mult timp şl 
sub pretext că se vor construi clădiri şl blocuri cu 
apartamente, pentru victimele cutremurului din anul 
, a fost prăbuşită la pământ monumentala biserică 
, construită In secolul XVIII. Iar In ultimi le 
un , au fost distruse încă sase biserici .împreună cu 
m.tî 1r !î Cotrocen1 * «re datează din anul 1682. 0e 
-• ne z /« buldozerele au început să doboare le P 4 ' 

Mănăstirii vjV* 1 * P re , t1o4 *e opere bisericeşti : 
Ml hal Vorti icirest1 din secolul XVIII şl Mănăstirea 
al nebuniei '° nstr “ U * 1n secolul XVI. in acelaş ritm 
distruse o mulţi 001 '*’ d1n ord1nul 1u1 Ceauş, au fost 

0 o 0 7 de c1ăd,r, ’ “ re locu,au de ân1 

cu 4;.^* r c r e r 4U fost trânsfer ;l e 

provlzate la numi 4 ţ° P<< * 1n centre de locuinţe l^ 
Oln cauza aces?lî l! s 1n f P4rt4te ale Bucureştilor. 

usescu, cincisprezece şefi V r î COn1ce a t1ranulu1 Ce - 

P zece Şefi de familie s'au sinucis,re 
[Cont. pag.23] 


-21- 



UN FAIT HISTORIQUE IGNORE: 

comment fut cree le drapeau des 

Valaques 

-Roumains subdanubiens - 
de TRIBALIE 


Apres le trăită de Paris qui, en 1856,met fin â la 
guerre de Crimee, un vent nouveau souffle sur Ies Bal 
kans. Les Russes refluent, mais 11s laissent derrlere 
eux d'innombrables agents,â la tete desquels 11 s ont 
place Haiden GER0V, dit M0CHEK [1823-1900). Ce depart 
officlel,de nombreux Bulgares le vlvent dans la joie: 
parmi eux Georgi Stoikov RAK0VSKI [1821-1867). 

RAK0VSKI, nomme' secr^talre du pacha de Vldin.entre 
en contact avec des Valaques-Roumalns du pachallk,pu¬ 
ls avec leurs freres de la Trlballe occidentale, a- 
nnexee par les Serbes depuis 1852 sous le nom de Ser¬ 
bie orientale. Parmi eux, deux hommes tres actlfs.BAR 
$Ah, dlacre de Bregova, sur Tlmoc, et 0UINA, de Collo 


1 

■ 

i 


i. £galement sur Timoc. Par leur intermddiaire, RA- 
)VSKJ entre en rapport avec GARIBALOI et CAV0UR. RA- 
)V$KI congolt alors l'espoir de voir naître, sous 1* 
'fluence de ces homme politiques italiens, dmancipa- 
■ urs de leur patrie, une Bulgarie lib^rde de la tu- 
f He russe, mais aussi de tout pan-slavisme.11 espe- 
1 en outre voir transmettre ses idees d‘independan- 
• au Champion du "droit des peuples â dlsposer d 
,x memes", l'empereur frangais Napoldon III. 

1859, les principautes roumaines de Valachie 
: de Moldavie, au Nord du Oanube, sont reunies sous 
autorite du prince Alexandre Ion C0UZA [1820-1873]. 
^OVSKI s'en rejouit sincerement, d'autant plus que 
‘ Premier ministre du prince est Michail COGALNICEA- 
Qu'il connaît bien. Le coeur du Bulgare est ple- 
1 l’espoir: C0U2A et son ministere agiront pour e 

ieo cie leur peuple, il le salt, mais aussi pour ia 

'berte de leurs freres du sud du fleuve, 1 1 en 


persuada. Pour entrer en rapport avec le gouvernement 
du prince C0UZA, RAK0VSKI fait confiance â son jeune 
ami Valaque, Vasile Ion CANCEA (1837-1873). Ce garcon 
d'une etonnante vital 1te et d'une tres grande valeur 
est n6 â Carlova, de parents roumains exiles, orlgi- 
naires de Vldin. Iîs avalent e'te Installes la par les 
Russes, apres la palx d'Edirne, en 1829. Mais la fa¬ 
milie CANCEA avait su conserver toutes ses traditl- 
ons, et le jeune Vasile parlait notamnent un valaque- 
roumain parfait. RAK0VSKÎ n'agissait pas au hasard-.il 
savait que le prince COUZA et C0GALNICEANU serai ent 
tres sensibles â cette purete linguistlque. 


C'est totalement en dehors de RAK0VSKI que le prin 
COUZA, le minstre COGALNICEANU et Vasile Ion CAN- 
A (dit Vassll LEVSKI par les Bulgares slavophones] 
udieront et mettront au point le drapeau de la TRI- 
UA [francisee, Trlballe). injustement sombree dans 
oubll de l'Histoire â cause de 1*Imperialisme de r 
lise Orthodoxe grecque d'abord, puls du "pansîavis- 
•• de Salnt-Petersbourg. Ce drapeau flotte pour la 
emiere fols. â l'automne 1863. 1 1‘eglise de Brego- 
, vldin, ou Vasile le pre'sente et le fait benir 
our l'eternite"... 0n ignore le nom du pretre offi- 
, nt et meme si RAK0VSKI etait present. 0n salt par 
ître Jue dâs le lendemain, CANCEA (LEVSKI) et RAKQV 
. ont â leurs trousses tout ce que Russes et pan - 
avlstes ont corrme agents dans les Balkans! 
i, chasse sera plus febrile encore apres 1 e te 
6 4 quand CANCEA sera revenu de Transilvanie ou RA 
Î^Vavalt envoye avec la mission tres precise de 
Ir des contacts avec des representants du Salnt-SI- 


































- 22 - 


ege, de Vlenne et de Budapest, et meme de la Pruse. 

Ouând la "LegIon bulgare 11 est formee a Belgrade, 
Vaslle CANCEA s'y Integre, sous le nom de LEVSKI ** * 
tfte de cette unite flotte le drapeau du prlnce COUZA 
et de COGALNICEANU... Cet embleme n'est pas du gout 
du premier ministre serbe.IUja GARASANIN[1812-1874] ; 
a qul l'heraldisme a vite falt d'expliquer la signlfi 
catlon politlque des dlfferentes couleurs. Cette TRI¬ 
BAL IE. dont 11 n'avalt jamais entendu parler,il a tot 
falt de comprendre ho elle s'etendrait et qu'elle corn 
prendralt justement une bonne pârtie de la Serbie,en- 
tre la Morava et la Tlmoc, entre le Oanube et Ies Bal 
kans! Or, pour GARASANIN et ses compatriotes.pas ques 
tlon de volr en leur Serbie Orientale une quelconque 
"Tribalie Occidentale"... 

Ouând 11 apprend en outre, et de faţon moins sym- 
bollque, que "LEVSKI" et RAKOVSKI sont d'ardents par- 
tlsans d'une confe<Je>ation de la Tribalie et de la 
Bulgarie avec la Roumanie du prlnce Couza, le sort 
de ces deux patriotes va se lier. O'autant plus bruta 
lement que Ies Russes el leurs al 1 ies panslavistes en 
trent en jeu. RAKOVSKI, alors refugie â Odes$a,en est 
chasse, comme enneml des Russes que ses propos et ses 
ecrlts denoncent. 11 est vrai que Ies "philippiques" 
du Bulgare, pour mettre ses compatrlotes en garde,con 
tre Ies Slaves et plus part1 cuiierement Ies Russes, 
sont d*une rare vlolence. RAKOVSKI trouvera asile a 
Bucarest, a l'automne 1866, mais, lâ, il decouvre qu' 

11 est frappe" de tuberculose, et le mal incurable a 
l'epoque l'emporte rapidement. II meurt,le 21 Octobre 
1867. Enterre' au cimetifere de Bucarest, son cercueil 
sera recouvert du drapeau qu'y apporte Vaslle CANCEA 
et qu'11 aurait tant aimer voir flotter sur la terre 
de son peuple. 

Reste seul, CANCEA-LEVSKI entre dans la groupe de 
Panaiot HITOV, en qualite de porte-drapeau. UltErieur 
ement, 11 prend contact avec un autre rEvolutionnaire 
bulgare: Liuben KARAVELOV [1834-1879], Installe'a No- 
vl-Sad, en Autriche-Hongrie. Leur correspondance est 
rlche: Ils y traitent non seulement de la Tribalie, 
mais encore de toute la Bulgarie thrace, jusqu'â la 
mer Egee, y compris Ies Oardanelles - idee cheres a 
RAKOVSKI dispăru. Un point capital revient sans cesse 
sous leur plume: celui de TEglise.LEVSKI soutient le 
point de vue d'une eglise grEco-catholique uniate, a- 
lors que KARAVELOV, sous l'influence de son epouse 
serbe, Liubita, deroeure fidele a l'Orthodoxie grecque. 
Ce que Ies deux hommes ne savent pas, c'est que tou- 
tes leurs lettres passent par Ies mains de Liubita 
qul Ies transmet aux hierarques de Varcheveche serbe 
de Karlowitz, en Autriche-Hongrie. Or ce siege Epis¬ 
copal est avant tout un fabuleux nid d'agents du pan- 
slavisme, au service de Saint-Petersbourg plus encore 
qu'â celui de Belgrade. Par Liubita, la police serbe 
et l'Okhrana -police secrete des Tsars- savent tout 


des Intentions et des allees et venues des deux hom- 
mes. 

Apres la chute de NAPOLEON III, en Septembre 1870, 
Ies Russes ont plus que jamais Ies mains libres dans 
Ies Balkans. L'Okhrana va se montrer particuliErement 
active et tous Ies "rebel Ies" seront poursuivis sans 
pitie. Parmi eux, bien sur, Vasile Ion CANCEA -dit Va 
ssii LEVSKI. Pourtant la force des eVnements avait 
fait que depuis 1866 et l'abdication du prince COUZA, 
Ies Valaques de la rive Sud du Danube e'taient bien ou 
biies. II n'en demeura pas moins que Ies allees et ve 
nues de CANCEA d'un bord a l'autre du fleuve n'echap- 
paient pas a la police et que le patriote devait re- 
doubler de prudence pour echapper aux pieges dans Ies 
quels Ies agents de la Russie espe'raient bien de le 
faire tomber. 

En Roumanie comme au sud du fleuve, LEVSKI a des 
amis, des relations qui Tabritent et dissimulent sa 
trace. C'est Tun d'eux qui va le trahir, un pretre 
orthodoxe bulgare, qui le fera tomber dans un traque- 
nard diabolique. II faut dire que sa tete est mise a 
prix... et que son ami KARAVELOV, installe a Bucarest 
depuis 1869, toujours mariee 'a Liubita, continue a 
renseigner involontairement, par 1' i ntermedi ai re de 
son epouse, le "comite bulgare de Bucarest", slavophi 
le et noyaute par Ies Russes. Le comite fait denoncer 
par un des siens, pope orthodoxe, en CANCEA Tauteur 
d'une attaque a main armee; CANCEA est arretee par la 
police turque, en Decembre 1872; rapidement juge, de¬ 
clare" coupable, 11 est condamne' â mort. Les slavophi- 
les se fElicitent de l'issue du procEs; LEVSKI, pour 
sa part, tente de se donner la mort, en se fracassant 
le crane contre les murs de sa cellule, et 11 est perj 
du mourant le 6 Fevrier 1873. On ignore ou son corps 
est enterre. Personne, pendant vingt ans,ne dira plus 
un mot de LEVSKI-CANCEA. En 1859, sous le regne de 
Ferdinand de Saxe-Cobourg-Gotha, prince de Bulgarie, 
il sera rehabillte'. Mieux, il est considEre' comme un 
heros naţional - bulgare, sous le nom de LEVSKI.Le Va 
laque CANCEA, lui, est oublie... 

Ainsi finit deux fois l'histoire de ce heros des 
rives sud du Danube, combattant infatiguable de la 11 
berte' de son peuple. Avec lui dlsparaU le plus clair 
espoir des Valaques de la TRIBALIA de voir reconnue 
rapidement leur identitE et de se voir accorder Tau¬ 
tonomie naţionale dont 11 revalt dans le cadre de T 
empire turc. 

Au congres de Berlin, cinq ans apres la mort de 

CANCEA, 1878, pas un mot n'est dlt de ce peuple qui 

compte actuellement plus d'un mlllion et demi d' 
hommes et de femmes, volontalrement et crlminellement 
tenus dans le silence par leurs voisins immediats 
les Serbes et les Bulgares. 

Au mois de Fevrier 1879, avant de qultter la nouve 
' e P r1nc 1paute de Bulgarie, le general-prince Alexan 
re Mihan <>v1tch DONDOUKOV-KORSAKOV [1820-1893] va re 


-23- 


fnettre aux Bulgares recemment llberes des Turcs H le 
cadeau du Tsar M - leur drapeau, dont 11 se garde bien 
de reveler qu'11 n'est qu'un embleme tadjlk. Par la 
remise de ce drapeau,le Tsar et les Russes conflrment 
leur refus de faire une place originale dans le monde 
slave a ces "bulgares"; Ils conflrment en meme teirps 
"1'etat letharglque" que pendant des slecles 1'Egllse 
orthodoxe grecque a falt peser sur ce peuple...RAKOVS 
Kl dl sal t: "Un peuple qul ne connaît pas son hlstolre 
,est Incapable de quol que ce soit". Cette triste con 
statation dolt etre falte pour les Valaques -Roumalns 
du sud du Oanube, et pour leur Tribalie, qul existe 
gcographlquement de la Morava a Idotra et du Danube 
aux Balkans, mais que 1'Hlstolre persiste 1 Ignorer, 
de meme que le monde contemporaln. Dlra-t-on encore 
combien ces malheureux Valaques ont souffert, quand 
Ils ont Ete amenes, sous Tunlforme serbe ou l'unlfor 
me bulgare, a s'affronter et “a s'entretuer les uns 
les autres? Les uns mouralent pour defendre un emble¬ 
me tadjlk; les autres pour l'honneur du drapeau serbe. 
Le drapeau qul eOt du etre le leur, celui de Vaslle 
Ion CANCEA, celui de la Tribalie thraco-celte et laţi 
ne, comment 1'eussent-lls defendu? II ne flottalt nu- 
lle part. 


COMPQSITIQN OU QRAPEAU OE LA 

TRIBALIE 

Cinq bandes horlzontales, disposees de haut en bas, 
comme suit: 

-rouge, 10 cm; 

-Jaune, 10 cm; 

-bleu "Oanube", 6 cm; 

-Jaune, 10 cm; 

-nolr, 10 cm; 

HERALD1QUE 

a) Rouge: la culture valaque-roumalne reconnue au 
nord du fleuve; 

b) Nolr: les tenebres culturelles dans lesquelles 
sont malntenus les Valaques-roumalns du sud du fleuve 

c) Bleu: le fleuve qul separe et reunit les deux 
elements du meme peuple; 

d) Jaune: la plalne, au milieu de laquelle coule 
le Oanube. 

Le drapeau a 90 cm de long. 

/VWVN Un Roumaîn de Tribalie - 


Spulberând 

Istoria 

(continuare din pag») 

----- 

fuzând sâ fie asvârllţl din casele lor. 

Comlsiunea Patrimoniului Istoric şi Artistic al fio 
maniei, una din cele mai vechi din Europa, a încercat 
să se opună si să reacţioneze impotrlva acestor sacr^ 
>eg11, Insă satanicul Ceausescu vândut Kremlinului,* 

« înfuriat şl a desfiinţat dlntr'un condei V f4r 
drept de apel, nefericita Comlslune. ^ 

lata cum ucide si ruinează, tot ce-1 romanesc ? 
creştinesc, In România Romănllor, -călăul şl sb ru 
naţiunii romăne, Nlcolae Ceausescu, păgânul c o o a 
din Scornlcestl, cu Leanca lui. 

Prl v 1 ţ 1 -1 fraţi lor, din tară si de prin straml.pe 
4ceşti renegaţi luci ferici, pe care îi va trâznt 
mâine, spada împletită din fulgere a Sfântului r 
9hel Mihail, pentru toate urgiile, umilinţe e, s». 
«firile din închisori, sacrilegiile si crimele corni- 
se împotriva neamului nostru românesc. 

in fata acestei înspăimântătoare tragedii rom 
neştl şl'creştineşti, când buldozerele st tarna P 
^ e * sub cnutul politrucilor, in loc sâ sporeasc 
Ca la producţia agricolă a ţării înfometate, sunt p 


sâ dărâme monumentele Istorice si altarele sfintelor 
noastre biserici si mănăstiri, întrebăm: 

In Tara Noastră Românească şl Creştineasci.nu mai 
exista preoţi şl slujitori ai altarelor, nu mai exis¬ 
tă erarhl si apostoli al Mântuitorului, nu mal există 
Patriarhie si Patriarh? 

înalt Prea Sfinţitul şi Prea Fericitul Patriarh de 
acum Iustin, păstorul suprem al poporului român creş¬ 
tin. nu vede. nu aude. nu simte, şl nu-1 doare inima 
pentru capii de familie, care şi-au curmat zilele.re- 
fuzând să-şi părăsească casa.asvSrlIţl ca nişte câini 


a marginile Bucureştilor? 

Admite Patriarhia si Patriarhul Iustin şi permit 
n fata lui Dumnezeu, a îndrumătorilor, Voevozilor şi 
artlrtlor neamului românesc, ca pe ruinele Mierle - 
or si locuinţele fraţilor noştri din capi te a ţarii. 
S-s ridice anticrist!! palate de marmoră, iar pe a- 
• * , or 1n jocul crucilor de pe turnurile 

trăvechi lor biserici, să fie căţărate si să strălu- 
ească in dispreţul credinţei si românismului, steaua 
îesîemată a Moscovei păgine. secera s, ciocanul? 
e Judecăţii celei infrlco- 






sate se apropie! 


Dumitru PAULESCU 











-24- 


AXA 

DRĂGAN - BACHER - BUCUR JR. 


OUÂ evenimente recente ne-au atras atenţia 
In mod deosebit. 

Primul, este consemnat la sediul Supre- 
nulul Consiliu al Ordinul Masonic Francez 
din rue Puteaux [Paris]. Localul este pus frecvent la 
dispoziţia Supremului Consiliu al Ordinului...Masonic 
Român. La 24 Aprilie 1985, In acest local, a avut loc 
actul de promovare a unul grup unguresc si a altuia 
polonez la primele grade superioare masonice. Ceremo¬ 
nia a fost prezidata de către Marele Comandor al Ordl 
nulul Masonic Roman, dl. Marcel Shapira, In prezenţa 
a numeroşi reprezentanţi ai diferitelor Ordine Maso¬ 
nice din lume. Festivitatea s'a desfăşurat In spiri¬ 
tul tradiţional de solidaritate Intre corpurile maso¬ 
nice ce formează reţeaua Masoneriei Internationale. 

0 0 

Al doilea eveniment care ne-a atras atenţia a fost 
constituirea la Toronto [Canada] a noii loje 8'nai 
Brlth de limbi romană sub conducerea dr. Ştrulovlcl, 
preşedintele de onoare pe viaţă al Lojel. Se aşteaptă 
aprobarea din partea superiorilor ordinului B'nal 
Blrth pentru botezarea lojii din Toronto cu numele de 
W. Fllderman. 

La şedinţa de constituire au vorbit Ing. H. Reich- 
man -“Moment israelian" si dl. S.A. Bacher : "Poziţia 
Gărzii de Fler In contextul legilor pentru califica¬ 
rea crimelor de război*. 

Deci, pe de o parte decizia de sprijinire a Ordi¬ 
nul Masonic ungar si polonez In dorinţa de consti¬ 
tuire a unor cadre de grade superioare masonice In a- 
eeste ţări şl asta In momentul In care se agită din 
ce In ce mal mult problema Transilvaniei. Pe de altă 
parte, tendinţele de supresiune a activităţii nationa 
llste-creştlne a luptătorilor pentru libertate antico 
«mişti din exil, aflaţi in mare număr in rândurile 
sl^atlzanţllor cu Idealurile Mişcării Legionare. 

Şl iată acum şl ziarul "Tricolorul" [ce blasfemie] 
al blbllologulul pro-ceauslst Prof.Cornelius Dima-Oră 
pan [a nu se confunda cu magnatul din Italia]. Ziarul 
apare In Canada şl. In mod curios, găsim in paginile 
sale numele dominant al avocatului S. A. 8acher,amin¬ 
tit mal sus. 

Şl lată cum cele doua calităţi ale dlui 8acher [de 
mambru al ordinului B'nal Brlth şl de avocat - jurna¬ 
list] se îmbină atât de fericit In ziarul Tricolorul 


de orientare comunistă. 

lata una din perlele avocatului Bacher: "Impus de 
o stringentă, vitală necesitate. Actul de la 23 Aug. 
1944, operă a suflării româneşti quasl-unanlmă atunci 
realizat In ceasul al 12-lea a fost evenimentul sal¬ 
vator". [Tricolorul, Nr. 3/4, Nov-Dec. 1984], 

Nu merită Insă să ocupăm spaţiul revistei noastre 
cu elucubraţiile avocatului Bacher. 0 altă dublă per¬ 
sonalitate ce scrie la ziarul amintit mal sus din Ca¬ 
nada este dl. Nlcholas A. Bucur Jr. -Preşedintele In¬ 
ternational al "Prietenilor Transilvaniei, Inc." ce 
publica un buletin in pagina 8 din "Tricolorul" [ Nr. 
3/4, 1984] in apărarea Transilvaniei revendicate de 
unguri. Poziţia dlui. Bucur Jr. aproape că ne-ar în¬ 
duioşa dacă n'am da din "întâmplare" de a doua "fată" 
a domniei sale, si anume, cea de preşedinte al Amerl- 
can-Romanlan Anti-Defamation League Inc. Găsim decla¬ 
raţia sa de preşedinte al sus numitei organizaţii In 
"Hearlngs before Subcommitee of trade", pag.97-98 din 
12 Iulie 1982. Iată ce spune acest "prieten al Tran¬ 
silvaniei" in faţa Congresului adunat să decidă soar¬ 
ta acordării Clauzei Naţiunii Celei Mal Favorizate u- 
nor ţări din estul Europei printre care şi România: 

"Ceauşescu este ultimul din lungul si neîntrerup¬ 
tul şir al conducătorilor României care a promovat 
Principiul Păcii Permanente". 

"Cât despre emigraţia evreilor din România până şl 
un vizitator obişnuit al Israelului poate să observe 
Influenţa românească: semne publicitare pentru "Gr㬠
tar", dansul naţional al Israelului este Hora şi un 
ziar româno-evreiesc este publicat la Jerusallm..." 

"America nu este chiar aşa de puternică ca să poa¬ 
tă întoarce spatele potenţialilor prieteni mal ales 
că n-o costa nimic. Ce altceva este Clauza Naţiunii 
celei mai favorizate decât privilegiul de a face ne¬ 
goţ pe baze normale", si dublura Nlcholas Bucur Jr. 
conclude: "Dacă cineva in lume merită Premiul Nobel 
pentru pace, acela este Ceauşescu, Campionul Păcii". 

Comentariile sunt de prisos. 0 altă "surpriză" ne- 
o face new-yorkezul dr. Radu Toma, In postura de cam¬ 
pion al Transilvaniei in ziarul Drăgan-Bacher si de 
colaborator cu o pagină specială in ziarul recent apa 
rut la New York, "Universul", condus de către fostul 

[Continuare in pag. 26] 



-25- 


DIVERSE 


ZAHUSCA DE EXPORT 
LA... NEW YORK 


Zahusca, după cum ştie toată lumea, înseamnă ghi¬ 
veci, adică un amestec de legume comestibile prepara¬ 
te după o veche reţetă balcanici. Aria de răspândire 
a zahuştll este foarte largă, fiind deosebit de apre¬ 
ciată In satele din Jugoslavla estici unde atât rom⬠
nii cât şl farseroţll gem sub cnutul stăpânului comu¬ 
nist de la Belgrad. Teroarea politică se para insă ci 
nu împiedica producţia largă de ghiveci, de vreme ce 
găsim până şl la New York zahuscâ exportată. 

Spre deosebire Insă de zahusca pentru Indigeni,cea 
de export provoacă, se pare, Indigestie.Indigestie po 
litlcă, ţinem să precizăm, de vreme ce persoanele a- 
fectate manifestă Intolerantă faţă de orice altă Ide- 
1e sau opinie politică contrară celor ce domină uni¬ 
versul lor limitat de gândire. 

In mod particular, persoanele afectate de Intole¬ 
ranţă politică cauzată de zahusca de export, manifes¬ 
tă un comportament iritabil şl agresiv când sunt puse 
faţă In fată cu ziare şl reviste româneşti ce exprimă 
0 atitudine fermă anticomunista fără accente de coav- 
Promis si al căror crez îl constituie publicarea ade¬ 
vărului [fie că place ori nu]. In forma sa pură, ne- 
alterată. Să fie oare o coincidenţă faptul că din di¬ 
eta editorilor acestor ziare lipseşte cu desăvârşire 
zahusca de export? 

Nu ştim cât de răspândită pe glob este această or 
de Intoxicaţie cu ghiveci de export, dar aici u 

New York putem semnala câteva cazuri Izolate. Recen . 

19 Măi a.c., un grup de trei membri al CNR scc 4 
New Y ork, şl anume: Zahu Pani. Caraza Grlgore ş li- 
v1u ^tura, au încercat si oprească cu forţa d u 
rea revistei "Libertatea" In rândurile enoriaş or 
ser *c11 Sf. Marla din New York, aflată sub păstorire 
Părintelui N. Bârsan. x # 

Oacâ este vorba doar de ultimii doi, os u 
r1n d" Caraza şl fostul membru de partid 
V* un lun 9 pomelnic de manifestări de ’ 

"«e* [cei doi au mal încercat oprirea dlfurfrll re 

V,ste < "libertatea- In anii '83-'84. Iar recent u 


mul anunţat 1-a ameninţat pe secretarul Centrului Cul¬ 
tural Românesc din New York, Hihal Hllltescu],probabil 
câ nu ne-am mal fi deranjat sâ le mal dăm nici o aten¬ 
ţie. Oar faptul câ Zaharla [zis Zahu] Pană s'a pus In 
mod public In fruntea acestei campanii de ‘ardere pe 
rug" a publicaţiilor ‘Indezirabile*, dă In mod serios 
de gândit tuturor celor ce consideră că lupta antlcomu 
nlstă trebuie sâ constituie datoria flecarul exilat ro 
mân. 

In fata unor întrebări precise ale editorului revfs 
tel ‘libertatea", Nlţă Nlcolae. şl In faţa evidenţei 
clare lată ‘scuzele" bâlbâite ale acestui ‘exponent“al 
exilului fârşerot: "Nici eu n'am fost de acord cu Ioni 
tolu ( preşedintele minusculului CNR] dar...N am fost 
de acord cu publicarea in "Cuvântul românesc" a elogii 
lor la adresa cârtii lui Vlad Georgescu dar... Bâlbâie 
Hle punctate de ‘Ieşirile" fostului membru de partid 
Butura. de genul: "Te fărâm in bucăţi", “iţi rup toate 
ziarele*, şi de postura semnului de întrebare a fostu¬ 
lui "suferind" Caraza. ar fi provocat fără îndoială râ 
sul oricărei persoane familiarizate cu teatrul caragi- 
alesc. Oln păcate scena la care asistăm constituie o 
tentativă Jalnică de cenzură brutală, comparabilă doar 
cu cea exercitată de regimurile paranolde comuniste. 

“ tl Câ cel trei sunt membri al CNR Implica to¬ 
tal această secţie Infimă [Trei Ooamne şl toţi trei..] 

. fără îndoială o pată de ruşine [a cata oa- 
• IZ t uluitei organizaţi, ce s'a născut din 
\ Comitetului National Român - VIsolanu.Făra 1n- 
ru "* [ C4Z proverbul: “Aşchia nu sare de- 

dolala ci -c na$te d1n pisici şoareci ma 

p""- ° ar so4rtâ defunctu,uT 
>' ■ «<“'•“ * p * 

urme nu face ob ^ U **™ cJ după cite ştim. cel trei 
SI mal grav . fiC p4rte din consili- 

"crii al c « n *“ r Jj J [, sf< Marla. Are cunoştinţă oa- 
■' P * r r : e i ăr!ir!e acţiunea Infama a celor treU A 

. .. .. cm ^ - 










New York hotărfrea de a opri difuzarea revistei "Li¬ 
bertatea" In faţa Bisericii , către enoriaşii de aco¬ 
lo? Dacă există o asemenea decizie scrisă, noi cerem 
publicarea el sl-1 putem asigura de pe acum de pe 
acum pe cel responsabili că au comis o Ilegalitate,In 
călcănd In mod grosolan Primul Amendament din Consti¬ 
tuţia St. Unite privind libertatea expresiei cuvântu¬ 
lui si a difuzării libere a presei. 

In ultimul timp ne parvin ştiri despre prezenţa 
din ce In ce mal marcantă la Bis. Sf. Marla şl la al¬ 
te biserici a unor persoane cu trecut "glorios",foşti 
membri de partid In România comunistă ori foşti dela¬ 
pidatori [furt calificat], foşti...foşti...Lista este 
lungă! Ne punem întrebarea legitimă dacă nu cumva a- 
ceste persoane încearcă In mod sistematic Influenţa¬ 
rea membrilor consiliilor parohiale; de altfel de bu¬ 
nă credinţă In majoritate. Atragem pe această cale a- 
tenţla tuturor românilor dlri exil asupra existenţei 
In mijlocul nostru a acestor personaje mercantile si 
fără scrupule a căror activitate poate fi comparata 
doar cu cea a viermelui din corpul mărului sănătos 
la suprafaţă, dar atât de aproape de veşteji re. Majo¬ 
ritatea românilor din exil sunt de bună credinţă Iar 
soarta bisericilor şl a comunităţilor româneşti din 


AXA... 


[Continuare din pagina 24] 

comentator sportiv, Arlstlde Buholu. 0 largă campanie 
de publicitate In favoarea ziarului "Un1versul"a fost 
dusă de către un alt ''avocat", fostul membru de par¬ 
tid şl corespondent al "Cuvântului românesc". Cornel 
Dumltrescu din New York. 

Vom afla oare In curând de "cealaltă" fată a altor 
campioni al "coexistenţei" din exil? Viitorul ne-o va 
spune fără îndoială. Pană atunci aşteptam cu interes 
reacţia prietenilor Transilvaniei din partea masoni¬ 
lor unguri recent promovaţi In grad de către Supremul 
Consiliu Masonic Român. 

Vor lua el oare partea naţionalilor unguri ce re¬ 
vendica Transilvania, ori a naţionalilor români ce do 
rescsi o menţină, ori a Internaţionaliştilor masoni’ 
creare poziţie va fi publică si care ţinută in se- 

Grea dilemă!... 

Redacţia 


exil constituie problema fiecăruia dintre noi.Am stat 
de vorba cu mal mulţi enoriaşi de la Biserica Sf. Ma¬ 
rla si mulţi si-au exprimat indignarea faţă de "cen¬ 
zura" celor trei fata de revista anticomunista "Liber 
tatea". Se pare ca pelerinajul unora dintre cei in¬ 
toxicaţi cu zahusca de export, la locurile natale din 
Jugoslavia estica le-a agravat boala. 

Timp de peste trei ani am asistat in tăcere la ma¬ 
nifestările Intoleranţei lor politice, menajându-le 
suferinţele personale. Acum Insa, că au trecut la a- 
meninţărl fizice, considerăm ca au întrecut măsura 
si legalitatea. 

Oeaceea, credem că singura lor cură o constituie 
dezvăluirea publică a infamiei comise, faţă de care, 
suntem convinşi, exilul nu are decât un singur răs¬ 
puns: 

RUŞINE 


Redacţia 

# 

NOTĂ 

L J" ^itorialul ziarului "Cuvântul românesc",Iu- 
!* 19 85 ’ semnat de d-1 George Bălaşu, parca suprapu- 

|urt u oT re ;:: duri,or d,n art,coiui «. -i- 

"Mai gravă este însâ dorinţa pioasă a acestor a- 

IlIblrtsîiî’^T 31 comuni ? t11or ™>8n1, de a îngrădi 

I e Ia v^IhÎ i 9 -! 10 ' r0mSn1 ‘ de ^ face să 
ţe la vederile lor şl credinţele în numele cărora s T 

au refugiat din tirania comunistă..." 

şi- 

latifll ace r sta tnseâmria libertate, să admlţl circu- 

J "" ' ; “ S,a '“ rl a « format) „ p) . 

cui comunist, nu pricep asta. 

Vai, de cel săraci cu duhul". 


Moarte 


comunismului 


-27- 



LEGITIMA APĂRARE 


Suntem îndreptăţiţi sa ne apărăm de avalanşa celor 
mal mari răutăţi din lume. Forţele rivale ale’ râului 
si binelui, au frământat lumea chiar dela creaţie,in¬ 
sa niciodată in istoria omenirii, râul nu a ajuns a- 
tât de puternic pe pământ, asa cum a ajuns acum, ir e 
poca noastră. Cu ani in urmă, scamatorii sovietici a- 
menlntau Europa; astăzi, el ameninţă întreaga lume 
prin dogma marxist-leninistă, pe care o ţin intr'o ma 
nâ, pe când in cealaltă mână, ţin armele nucleare.în¬ 
trebarea este: "Cât timp vor tolera forţele binelui, 
predominarea răului?" 

Sunt convins că orice persoană cu raţionament, e 
ferm incredinţată că principala cauză a râului, este 
încercarea comuniştilor de a comuniza lumea. Expansi¬ 
unea lor, o putem compara cu celulele canceroase, ca¬ 
re, in cele din urmă, iau viata omului. Aşa si co«xj- 
nismul, nu se va lăsa oprit, decât atunci, când va 
distruge libertatea omului. 

Neamul românesc -noi toti românii- am suferit mai 
roult decât oricare naţiune din lume, din cauza expan¬ 
siunii ruseşti. încă din anul 1812, când rusii ne-au 
luat prin forţă si prin samavolnicie o parte din te¬ 
ritoriul Moldovei, "Basarabia", au stapanit-o până la 
M Martie 1918, fără nici o remuscare si fără conşti¬ 
inţă. 

Nero, împăratul Romanilor, care arunca pe oameni 
V H in gura leilor, a înnebunit înainte de a muri 
‘după toate datele istorice din cauza remuscărllor de 
c °nşt 11 ntă. Ori, comunistul Stal in împreună cu uma- 
* si1 lui de până acum, nu s'au simţit vinovaţi de nici 
din crimele comise. Oela revoluţia bolşevică, nu- 
Persoanelor ucise de comunişti, a trecut de 60 
^Hoane, numai in Rusia. Dacă luăm in considerare 
? crimele comise tot de el, In statele satelite de 
S “ b controlul lor, cit si din ordinele lor,cifra vlc- 
"*1or se ridică la peste o sută de milioane, cifră 
Câre es * e mereu In creştere. 

Ace $te atrocităţi, nu trebuiesc să fie luate " 
^"slderare de lumea liberă, drept chestiuni vreme n 
e s *u Individuale. Ele ne arată adevărata faţa şi 
Purtare a comuniştilor. Fără îndoială, faptele ne fac 
Cr edem că cel de al 3-lea război mondial, a na- 
chiar atunci când conducătorii aliaţi s au 
1<* sfârşitul celui de al 2-lea război mondia , a 


Anton CIUNTII 

Teheran, Yalta si Postdam. la aceste conferinţe, Sta- 
Hn l-a câştigat pe Franklin Roosevelt, care 11 fîcu- 
se pe Wlnston ChurcMU să tacă si să accepte. De a- 
tuncl s'a pregătit comunlzarea lumii. Rezultatul este 
că In prezent, noi suntem martorii unul bloc comunist 
cu mult mal mare şl mal puternic, decât al acelei 
lumi, libere, slabe şl umilite. 

Comunismul este o dogmă. Marxismul nu este o şti In 
ţâ. Pe timpul lui Marx,europenii erau nemulţumiţi din 
cauza condiţiilor sociale si de prăpastia mare dintre 
bogaţi si săraci, fiind In epoca capitalismului înce¬ 
pător. In domeniul economic, Marx a scris si publicat 
volumul "Capitalul", dezvoltând Ideile lui Smlth si 
Rlcard. Tot Marx, a format teoria materialismului is¬ 
toric. Ori, Lenln a completat ideologeşte Ideile lui 
Marx, denumind-o Marxism-leninism, care In prezent e 
comunismul. Aderenţii acestor Idei le-au luat dec la 
rându-îe drept adevăr sau ştiinţe. In lumea ştiinţe¬ 
lor se Iau In considerare numai faptele, si numai fap 
tele vin In fată de întăresc dovezile ştiinţei. 

Marx a prezis: capitalismul se va prăbuşi şi va fi 
înlocuit cu socialismul. Prezicerea a fost o Ipoteză 
goală de conţinut. Cu toate acestea, marxiştii au lua 
t-o drept lege absolută. 

Oela înmormântarea lui Marx, au trecut peste o su¬ 
tă de ani Iar precizarea nu s'a împlinit, precum nici 
prăbuşirea capitalismului nu a avut loc. Prin urmare, 
putem spune precis, câ marxlsaul-lenlnlst nu a fost 
in stare si treacă examenul practic al faptelor şl de 
drept a devenit falimentar. Asa fiind, mulţi Intelec¬ 
tuali Ignorând pe cel comunişti. Incâ mal adera la o 

•fSîSSt-.M't-P* 

J u ,„uitătura. NU cred ci profesori universitari 

»1 Ari st 11 care propagă aceasta dogmă, ar merita 
SaU î.Vmlelectuall. £1 «nt -pur si simplu- propa 

i ...I «». « <*" !'•" ~ 

Mgle a lor. „ tre lme din populaţia lumii trâ 

In pr»*ent. P contr olul comunist. 

SUteau! pol tic j K . G . e .-ulut. Oamenii ca- 


re 


drastic dacă vorbesc 


despre politici si din acest mo- 






































- 28 - 


tiv. el tac. In asemenea condiţii de viaţa nu P 
âsi nici un merit bun sistemul ‘ 

nu pot afirma, că In lunea libera e un rai. dar P<^ 
preciza fără ezitare si chiar cu tărie, ca 
munistă, este iadul pe pământ, cu numele cat şl re 


alltate. , . a i pc 

In dilema libertăţilor zilnice, noi avem de ales 

in permanenta. Intre bine si râu.bazaţi pe conştnnţa, 
care e un fel de simt moral creştinesc* pe care ni 


am format din copilărie. 

Moralitatea se bazează pe religie, deoarece nu se 
poate deosebi binele de rau, fără credinţa Intr'o Fi¬ 
inţă Superioară. Poate să-i spună fiecare cum crede, 
pentru mine acea Fiinţă Superioară, este Dumnezeu Ta¬ 
tăl, Creatorul si Judecătorul tuturor. 

Decadenta morală din lumea liberă, a atins apogeul 
in delicventa juvenilă, in industria pornografică şi 
in stupefiante. Acesta-i rezultatul neglijenţei reli¬ 
gioase si a credinţei spirituale, care sunt atacate 
şl defăimate de materialismul comunist. 

Trebuie să facem orice, căci noi creştinii suntem 


in legitimă apărare, pentru a preveni o in răutăţi re 
si mai gravă a situaţiei actuale. Atăta timp cat noi 
trăim in libertate, trebuie să luptăm cu noi ins ine 
mai intăi, pentru a ne lepăda de a face rău si să ne 
hotărîm sincer determinandu-ne de a crede fără dubiu, 
in Dumnezeu Creatorul si in invâtătura Fiului Său -I- 
isus. 

Lumea liberă in care trăim, recunoaşte drepturile 
libertăţii omului cat s\ libertatea politica;chiar si 
pentru ateii comunişti. Ca urmare, lumea liberă intâm 
pina in mod inevitabil, lupta contra judecării mora¬ 
le. Omul poate fi înger, dar poate fi si demon, căci 
e creat liber deplin. Demnitatea si măreţia lui,rezul 
tă din lupta in contradicţie cu insuşi persoana saT 
Pentru a ne păstra libertatea, trebuie să luptăm iro- 
potriva răului din noi, mai înainte de toate.Liberta¬ 


tea inlesneşte existenta unui teren de luptă intre bi 
ne si rău. 


Suntem in legitimă apărare şl luptam împotriva in 
cercărilor comuniste de a comuni za lumea liberS, pen 
tru că noi trăim si dorim să ne păstrăm libertatea s 
umanismul nostru, pe aceste locuri libere. Nu vom re 
nunta la această luptă, pentru că suntem convinsi-no 
toţi- suntem opera lui Oumnezeu ca fiinţe omeneşti.A 
tazi.libertaţea noastră este ameninţată de comunist 

ce preţ" 16 ^ ”* 8pSram mo 5 tenir ea umanităţii cu ori 

Suni convins că Statele Unite si Canada sunt tir 
n care libertatea poate rămâne ferm pe poz1t1e L[ 

in ciuda faptului că existenta râului es!e toleraîă 
ţara cum e Canada ori Stateli ! ta ’ 

T^tTTT cetătean al lor * cu St h 

tarlti să-si apere democraţiile respective r, A t^ 


totii- îsi vor apăra libertatea reală, ferindu-se de 
parte de'aluatul otrăvitor al sovietelor. C are-l can [ 
cerul 1 urnii• 

Patriotismul e un instinct şl un simt superior na. 
ţional si nu are nimic de-a face cu raţionamentele 
sau cu teoriile. După cum animalele din instinctul că 
mi nulul lor, sunt mânate să se apere, aşa si noi reac 
tionăm, căci ne iubim cultura, căminele noastre <jjJj 
oraşele in care trăim, originea si istoria trecutului 


nostru. 

Apărarea este legitimă oricărei naţiuni independen 
te, pentru a respinge lăcomia altor ţari hrăpăreţe’ 
cum e URSS-ul, al cărui guvern e format din criminali 
si oameni fără nici o morala. 

Naţionalismul a fost întotdeauna idealul de mare 
însemnătate pentru popoarele dornice de libertate.lup 
tănd sa scape de sub jugul colonial. Fapt evident de 
remarcat, e naţionalismul şi patriotismul românilor 
basarabeni dela 27 Martie 1918, care au votat in majo 
ritate covârşitoare si de buna voie, ca să se uneascl 
cu PATRIA MAMA şi sa rămână uniţi pe veci. Determina¬ 
rea lor a fost recunoscută de Marile Puteri ale lu¬ 
mii, in anul 1920. 

Perfidia si ura otrăvitoare a sovieticilor, a moc¬ 
nit intruna. Nu s'au lăsat si nu au respectat voinţa 
poporului basarabean si pentru a doua oară, prin ul¬ 
timatumul din 26 Iunie 1940, ei ne-au răpit-o din nou. 
Orice intervenţie sau demersuri diplomatice au fost 
inutile, căci ruşii le-au desconsiderat. 

Conjuctura evenimentelor internaţionale, care pen¬ 
tru România a început la 22 Iunie 1941, ne-a dat oca¬ 
zia să eliberăm teritoriul Basarabiei de sub ocuparea 
samavolnică a sovietelor; insă, a fost de scurtă dura 
tă. Pentru a treia oară, in anul 1944, teritoriul Ba¬ 
sarabiei, a fost răpit prin forţa. Pe lângă teritori¬ 
ul Basarabiei, barbarii sovietici au mai răpit prin a 
celeaşi metode criminale. Bucovina de Nord, impreunl 
cu o parte din Herţa, parte teritorială care nu a 
fost niciodată sub controlul rusesc, alipindu-le ime¬ 
diat teritoriului sovietic. In plus, au ocupat tot te 
ritoriul României, ruinându-i trecutul ei glorios, 
schingiuind si asasinând intelectualitatea româneas- 


la 


vw, jctuciuaiio toace Dogam ie ei si crecanuw-' 
teritoriul sovietic. In acelas timp, au instalat 
conducerea României, prin forţa si fără voia poporu¬ 
lui românesc, guvernul lor de marionete. Dela acea da 
ta, veninul otrăvitor sovietic a fost forţat introdus 
in toate instituţiile româneşti. Tineretul cu educa 
ţie naţionalistă"si iubitor de ţară, sub diferite mo¬ 
tive a fost arestat, Iar mare parte a lui a luat ca 
lea năpraznicei Rusii, transportat cu ajutorul vagoa¬ 
nelor de vite pana in fundul Siberiei, la munci 9 re 
le, spre exterminare. 

Iadul a fost instalat pe pământul românesc iac me 
Udele satanice ale comuniştilor sovietici prin tor , 
au fost introduse imediat si în Instituţiile educat - 

ve, spirituale şi de cultură, in familii. sch1»o«j 

sind sufletul tineretului românesc, cu procedee 4^^ 


- 29 - 


Biserica Mama, 


sau 


Biserica Maştera ? 


Pe nedrept, absolut pe nedrept, unele publicaţii 
din Statele Unite, nespus de dubioase In ceea ce pri¬ 
veşte existenţa lor, au ridicat o problemă nespus de 
gingaşă pe tema adevăratului ortodoxism, afirmând că. 
Episcopia Ortodoxă Română, cu sediul la Vatra Rom⬠
nească, s'ar afla sub auspiciile Mitropoliei dela Moş 
cova. ceea ce este şl rămâne, fără doar şl poate, o 
«bomlnabl 1 ă minciună ţesută In covorul ateist al gu¬ 
vernului comunist din România, condus de analfabetul 
Mcolae Ceauşescu. 

Refuzând de a mal sta sub patrafirul Bisericii Ma¬ 
re din Rusia Sovietică, Biserica Ortodoxă Rusească 
din Statele Unite, şl-a câştigat In cele din urmă in¬ 
dependenta, punând bazele unei adevărate mărturisiri 
creştine si Ortodoxe, dincolo de oricare alte conslde 
rente. Ca atare, toate acuzaţiile aduse Episcopiei Or 
todoxe Române cu sediul la Vatra Românească, că anume 
s'ar găsi sub papucul Mitropoliei dela Moscova, sunt 
şi rămân, falsuri si ordinare minciuni. 

Oar, să întoarcem foaia si să ne oprim acum la zi¬ 
sa “Episcopie Misionară” din Statele Unite, de sub 
conducerea Episcopului Vlctorln, ce aparţine de aşa 
alsa "Biserică Mamă". 

Presa mondială, a subliniat şl a condamnat nelegiu 
'nlle comise de guvernul comunist-atelst al satrapu¬ 
lui Nlcolae Ceauşescu, pe tema dărâmării unor bise- 
r 'c1 din Bucureşti, considerate drept monumente l*to- 
rl «. Chiar şl alte organizaţii străine de neamul nos 
lru . au condamnat acest act aberant al guvernului de 

I* Bucureşti, 

Spre documentare, reproducem mal Jos In facsimil 
articol apărut In numărul din 18 Aprilie, al zlaru 
“America": 

* Se Distrug Bisericile 
în Bucureşti ♦ 

Din Bucureşti vin ştiri des¬ 
pre dărâmarea câtorva biserici 
— monumente istorice — con¬ 
form planurilor “modernizării 
capitalei”, cum zic autorităţile 
-__comuniste. 


un 


Revista "Lupta” din Provi- 
dencc, R.I., publică în num㬠
rul din l Martie, amănunte: 

Biserica Spirea Nouă, Str. 
Puişor, No. 50. Era o ctitorie a 
locuitorilor de rând ai capita¬ 
lei, mici meseriaşi şi târgoveţi. 
Cel care a ridicat-o ar fi fost 
un anume loniţâ Şelaru. Bise¬ 
rica exista din ultimii ani ai Se¬ 
colului al XVIÎl-lea. Vreme de 
mai multe săptămâni, enoriaşii 
au încercat să-şi salveze lăcaşul 
dela distrugere. A fost în cele 
din urmă dinamitată de artifi¬ 
cierii armatei în Dumineca 
Floriilor 1984. 

Biserica Izvorul Tămăduirii, 
Str. Puţul-cu-Apâ-Rece, Nr. 
74, datând din Secolul XVIII, 
înălţată pe cheltuiala micilor 
meseriaşi din mahalaua Izvo¬ 
rului. Furia distructivă din 
anul trecut nu a iertat nici a- 
ceastâ modestă ctitorie de oa¬ 
meni de rând, dulgheri, căr㬠
midari. lumânărari. 

Biserica Spirea Veche, Str. 
Uranus, No. 27. Bucurqtcnii 

au numit, de pe 1» ™jlocul Se¬ 
colului al XXlll-lea acest ca - 
(ier Dealul Spirei după numele 
unui cunoscut doctor care £ 
cu.se prin aceste părţi}■ « d “ 

ţi o biscric* — Spirea \ cehe. 
Dărâmată- 

s,r 

din cele j um âiatea Seco- 

B ? cur ?vv7-k» restaurată in 

cartier. 

Str. Sf- Apostoli. Nf- 


torie a lui Matei Basarab, re¬ 
parată de Ştefan Cantacuzino, 
dela acesta din urmă datează 
frumoasa ramă de piatră care 
împodobea uşa din pridvor. In 
curtea bisericii se aflau mor¬ 
mintele unor membrii ai fami¬ 
liei Dudcscu şi a unui Antioh 
Cantemir, mort la 1787. 

Dărâmată. 

Biserica Cotroceni. Aflată 
în incinta Palatului (lela Co¬ 
troceni. !n biserică se aflau 
mormintele Cantacuzinilor, 
printre care cel al Voievodului, 
clădit în sus, ca un sarcofag. 

Pridvorul era ridicat pe opt 
coloane mici, de piatră, cele 
mai frumoase exemple de co¬ 
loane pe care le găsim în arhi¬ 
tectura muntenească, după e- 
poca lui Neagoe Basarab. 

Turcii au scos ochii sfinţi¬ 
lor, Ruşii au prădat-o, dar de 
dărâmat a dârâmat-o "arhi¬ 
tectul anilor lumină”, născut 
pe pământ românesc. 

Biserica Schitul Maicilor. A 
fost mutată din loc, altarul i-a 
fost oriental spre apus. Cu o- 
cazia mutării zidurile s’au cr㬠
pat şi în bună parte picturile 
au căzut. 

Mănăstirea Anlim. A lost 
construită între 1714-1715 de 
Mitropolitul Antim Ivireanu. 
El însuşi a fost, se parc, arhi¬ 
tectul monumentului. Şi tot cl 
a trudit la ridicarea şt înfru¬ 
museţarea lăcaşului. 

Incinta a fost demolată, iar 
conform unei telegrame de 
presă, biserica va fi mutată la 
14 metri distanţă, după ce a 
fost rotită cu 13 grade faţă de 

propnaeiaxâ. p4g>37] 













- 30 - 



«^’Un sfert din populaţia globului 
trăeste In China. După reformele re 
allzate In ultimii ani,cel mal mult 
de un miliard de locuitori trăiesc 
mal bine şl mal sigur. Pletele si 
magazinele sunt pline de mărfuri,ve 
niturile cresc. Iar după zguduirile 
provocate de svârcollrlle asa zisei 
revoluţii culturale, a fost creată 


o nouă ordine de drept. In cursu 
acestei evoluţii au apărut Insă no 
contradicţii -Intre altele dlntri 
proaspeţii bogaţi şl cel care nu c 
nosc încă ce înseamnă bunăstarea 
Astfel de contradicţii constitui 
In China o experienţă nouă". 

Aceste constatări exprimă In re 
zumat experienţa unul ziarist occl 
dental. Helmut Opletal, care a re 
prezentat la Bejlng timp de 5 an 
mal multe ziare vestgermane.a reve 
nit In Europa la începutul anulu' 
In curs. In ziarele pentru care < 
fost acreditat, el a publicat bila 
ţurl ale experienţelor sale, intr 
altele in FRANKFURTER RUNDSCHAU s 
KOELNER STADTAN2E1GER. Unul din no 
lle aspecte ale vieţii din capital 
chineza este descris de el Ir, TO()u 
următor: 


*In principala arteră come 
a oraşului, WangfuJIng,cumpăr 
car» cartoane. In care sunt a 
te aparate de telev1zi une>C4s 
ne, ventilatoare si altele s 
cose pline cu articole de 
fe si produse alimentare. Ace 
nomen a devenit posibil In ur 


volutiei economice din ultimii cinci 
ani, ale cărei efecte sunt vizibile 
mal ales la tară. Veniturile celor 
800 de milioane de ţărani au crescut 
aproape de două ori, iar decalajul 
fată de nivelul de trai al orăşeni¬ 
lor a fost micşorat. Aceste rezulta¬ 
te n'au fost obţinute Insă pe calea 
colectivizării radicale a agricultu¬ 
rii pe care a trasat-o cândva Mao Te 
dung, ci prlntr'o politică de refor¬ 
me. Aceasta permite populaţiei rura- 
le să lucreze pe propria s'a răspun¬ 
dere şl promovează iniţiativa parti¬ 
culară. Faimoasele "comune populare" 
»le lui Mao, uriaşele gospodării co¬ 
lective care numărau până la 20.000 
e membri, au dispărut total". 


prooucţlel agricole, fl ecar e 
din regiunile rurale, încheie 
tract cu statul. P e această b, 

; Toiu™* °* 
' ? ? b11 9» 54 ’lvreze stătu 

P» strângerea recoltei, o an 
cantitate de produse 1 re " 

: e nf; n ,1Vrir1 ' °^a« 

:r*r—* 2 : x 

tlnute pe deZi de pro< 

—i/KR rSL“H!' 

ceastă relatare 6 Cit e sti 

” s " - "«aga 


aplică de asemenea un asa zis sistem 
contractual intre ţărani si organiza 
ţi 1 le statale. 

Contractele nu privesc producţia 
de pe asa zisele parcele particulare 
ale membrilor cooperativelor agrico¬ 
le de producţie, câteva zeci de me¬ 
tri pătraţi. Contractele din China 
au ca obiect adevărate ogoare.Iniţi¬ 
al durata contractelor era limitată 
la 3 pana la cel mult cinci ani. In¬ 
tre timp, statul permite Instituirea 
unor drepturi de exploatare a tere¬ 
nurilor atribuite, pe un timp de p⬠
nă la 15 ani. Considerentul determi¬ 
nant a fost presupunerea că In felul 
acesta, producătorul agricol va avea 
interesul să procedeze la Investiţii 
pentru sporirea fertilităţii solului. 
Producţia pe ogoarele respective nu 
este planificată pe cale administra¬ 
tivă, sau cu alte cuvinte de la cen¬ 
tru. Prin contracte nu sunt Impuse 
producătorului agricol cantităţi de 
livrare stabilite in asa fel, 
sa nu-1 mal rămână lui nimic din re¬ 
coltă. Iar surplusurile le poate vin 
de cu adevărat liber. 

Producătorul agricol» care 
ţloneaza din câştigul său un camion» 
pentru efectuarea de transporturi ^ 
plată, sau care foloseşte benefic 
le realizate pentru ameliorarea 
ti 11 taţi1 solului sau pentru ^ 
ţii, exemplifică evoluţia 
conducere. Mijloacele de P roduC ‘ 

şl anume uneltele agricole,vite e 

r ei n ' 

tracţiune si tractoarele- au 


-31- 


t In proprietatea part1culara,sau 
tr unor mici cooperative.Pământul sin 
L rămâne in proprietatea obştească 
îaranll nu pot nici vinde, nici currv- 
pjra şi nici arenda * Pontul pe ca- 
re ţl lucrează. Extinderea reforme¬ 
lor asupra sectorului Industrial es¬ 
te descrisă in modul următor: 

"Reteta care a condus la succese¬ 
le atât de mari din agricultură, ur¬ 
ează sâ fie aplicată şl In sectorul 
Industrial cat şl al serviciilor pen 
tru populaţie. Marea majoritate a in 
treprlnderl lor In subordonarea ora¬ 
şelor sl întreprinderi le din Indus¬ 
triile chele vor rămâne in proprie¬ 
tatea de stat. In schimb. In comerţ, 
in sectorul micilor meseriaşi şl cel 
al prestaţiilor, cu alte cuvinte pes 
te tot unde birocraţia greoaie a ere 
at penurii, se permite Iniţiative? 
particulare să facă concurenţă sta¬ 
tului. Pletlle ţărăneşti, unde sunt 
oferite o multiplicitate de produse 
de calitate, proprietarii de restau¬ 
rante particulare, atelierele de re¬ 
paraţii şl medicii cu cabinete par¬ 
ticulare au contribuit încă de pe a- 
cum la îmbunătăţirea substanţială a 
aprovizionării populaţiei. Reversul 
«ste Invidia cu care privesc mulţi 
orăşeni pe ţărani şi pe proprietarii 
de întreprinderi. Toţi aceştia 
realizează venituri de câteva ori 
nai mari decât retribuţia In între¬ 
prinderile de stat. Aceasta reprezln 
tâ echivalentul a numai 100 pana la 
150 de mărci pe lună". 

continuarea expunerii sale,Hei 
^ Opletal reliefează că unul din 
e ementele centrale ale reformei e- 
^onomice este obţinerea de caplta- 
^ Ur 1 străine. El aminteşte că renumi 
* firmă vestgermană VOLKSWAGENWERKl 
^oduce deja turisme in China. Intre 
JP. după ce reporterul a părăsit 
ca 4U devenit cunoscute şl alte 
den^ C00 P erare cu fir"* ocd “ 

l^ f)tâle Producţia de autovehlco- 
ntre *Ue1e cu firma france- 
o Pentru autocamlonete de 

go j ' 1ar c u alte întreprinderi ne 
coo er ^ e SUOt curs * formele de 
P4rn re CU f1rme străine, sau de 
dert C ^ Pdre a acestora la Intreprln- 
c ^'lneze sunt foarte numeroase. 


tistul vestgerman, CMna'lsl proou 1 
ne In primul rJnd realizară unor 

;:r r : 

n. rtl ** * ’ n mâter11 P'-’w.dar 
Pe Je alţi parte şl bunuri de consum 

pentru acoperirea necesarului proprl 
el populaţii. 

Helmut Opletal, la fel ca alţi 
ziarişti occidentali acreditaţi ia 
Bejlng, nu ignorează că acţiunea de 
restructurare a sectorului Industri¬ 
al Implica şl anumite pericole,pe ca 
re le formulează. Existenţa lor I 
fost confirmată de altfel de sesiu¬ 
nea parlamentului chinez, unde pri¬ 
mul ministru Zhao Zlyang a vorbit de 


tendinţe nesănătoase. A fost dease- 
menea confirmată si opinia observato 
rllor politici, că aceste fenomene 
nedorite nu prezintă insă o gravita¬ 
te atât de mare, încât să determine 
o schimbare de curs. Conducerea chi¬ 
neză este preocupata sa le corecteze 
pentru a îmbunătăţi In felul acesta 
condiţiile cadru pentru continuarea 
cursului de reforme. Opletal afirmă 
textual că Deng Xlaoplng, care este 
In vârstă de 80 de ani, a luat măsu¬ 
rile necesare pentru asigurarea con¬ 
tinuităţii politice şl după dispari¬ 
ţia sa. 


jel Castro, reliefează observa- 
pol1t1c1,este unul din cel mal 
i şefi de stat de pe glob. In 
raţie cu conducătorii majoritâ- 
)vârs1toare a conducători lor co 
ti, care au trecut pragul de 70 
| si poartă semnele vizibile a- 
■stel, fidel Castro nu numără 
57 de ani, din care 25 In frun 
ulmului comunist din Cuba.Pen- 
preveni in germene orice even- 
Incercare de a periclita pute- 
tlnutS. este şeful ermAtel. »1 
lutul, al guvernului şi al sta- 
Ur fratele siu Râul Castro. 

’vrî’imS™' 

.1» .»» 




r «cter absolut personalizat,nu exis¬ 
ta nici cea mal mică urma de llberta 
te politică, sau măcar de autonomie" 
sindicală. Iar regimul este si mal 
Puţin reticent in încălcarea dreptu¬ 
rilor onxjlul, decât celelalte slste- 
comuniste. Pentru a asigura exer¬ 
citarea unul control absolut asupra 
populaţiei, întreaga ţară este acope 
rltâ cu o reţea de comitete pentru 
apărarea revoluţiei, care se adaugă 
celorlalte Instrumente de dominaţie 
folosite de comunişti In alte părţi. 
Cu tot acest efort considerabil si 
evident de a controla şl canaliza fi 
delltatea si entuziasmul populaţiei, 
ziariştii occidentali care se depla¬ 
sează In Cuba -Intr'un număr destul 
de mic de altfel- apreciază ci llde- 
ro masslmo -liderul suprem cum TI 
place sa 1 se spună -se bucura de o 
popularitate reală. 

Ce-1 drept, Jean-Plerre Cîerc.trl 
mls special al ziarului LE MONDE,ca¬ 
re şl-a exprimat impresiile intr'o 
serie de 4 articole, constată că par 
tlclparea la marile adunări -la mari 
le liturghii ale regimului după cum 
le califica el pentru a sugera o la¬ 
tură stranie a acestor ceremonii- es 
te mai puţin spontană decât cu l3 
ani In urmă, este organizată mal ama 
nuntit de cadrele Integrate intr'o 
structură piramidala. Reporterul se 
referă totuşi la opiniile unor obser 
vatorl străini, potrivit cărora In 
aşa zisul dialog dintre şef şl masse 
ar exista o spontaneitate incompara¬ 
bil mal profundă decât In modul de 
dominaţie hieratică si glaciali adop 
tat de conducătorii sovietici. 

Astfel de constatări sunt opuse 
In mod direct şl textual unor afirma 
tll ale asa zişilor detractori mal 
vechi şl mal noi al gulagului tropi¬ 
cal. După cum observaţiile In legitu 
râ cu starea Impecabilă a liderului 
cubanez sunt menite sâ risipească a- 
numlte presupuneri care circuli in a 
fara Cubei in ultimul timp.Jean-Ple¬ 
rre Clerc nu merge atât de departe 
încât sS nege existenţa oricărei Q- 
pozIţH. In 1980, in decurs de numai 
6 luni. 120.000 de cetăţeni au ple¬ 
cat In Florida, profitând de o des¬ 
chidere temporară a frontierelor. A- 
proximatlv un milion de persoane fşi 



- 32 - 


exprimaseră dorinţa de a face acelas 
lucru -10 la sută din întreaga popu¬ 
laţie. In acest context, nu trebuie 
să ultim ca guvernul cubanez a tinut 
să obţină din partea Washingtonului 
posibilitatea ca 20.000 din cetăţe¬ 
nii sSI să poată emigra legal in Sta 
tele Unite, in fiecare an. 

însuşi trimisul special al lui LE 
MONDE citează părerea unor observa¬ 
tori politici, potrivit căreia permi 
terea unui flux de emigranţi este o 
metodă pentru a preveni formarea u- 
nei opoziţii politice sau unei miş¬ 
cări sindicale independente. Ocupân- 
du-se de problema deţinuţilor poli¬ 
tici in privinţa căreia ziaristul 
francez n'a putut obţine nici un fel 
de date precise, el menţionează că 
in 1983, Picardo Bofil a fost condam 
nat la 12 ani de închisoare pentru 
încercarea de a crea o Comisie a 
drepturilor omului in Cuba. Alături 
de condamnaţii din primii ani ai re¬ 
voluţiei -când, lucru menţionat de 
Clerc in reportajul său, vina a fost 
in primul rând de a nu fi acceptat 
intrarea in dependenţa Uniunii Sovi¬ 
etice- condamnaţii ulteriori la pe¬ 
depse grele ar reprezenta, după cum 
i s'a spus "cazuri speciale". Condam 
nările mai mărunte, se afirmă textu¬ 
al ar avea la bază nu numai inconfor 
mismul politic sau spiritual, ci o 
aşa zisă atitudine anti-socială: ab¬ 
senteismul şi diletantismul. 

Dependenta economică a Cubei fată 
de Uniunea Sovietică in special şi 
faţă de blocul răsăritean in general 
prezintă şi anumite avantaje pentru 
regimul lui Fidel Castro: 70 % din 
producţia de zahăr a Cubei [circa 5 
milioane anual], este preluată de ce 
lelalte ţări comuniste la un preţ de 
38 cenţi americani pentru o livră en 
glezâ. Pe piaţa mondială preţul zahă 
rului a fost in 1984 de numai aproal 
pe 7 cenţi. p e de altă parte,Uniunea 
Sovietică acoperă întregul necesar 
de titel al Cubei -circa 10 milioane 
de tone anual, la un preţ de numai 
?? dolâri P e bar H. Pe piaţa mondia¬ 
le preţul de referinţă este de 29 de 
dolari - odată şi jumătate mai mult. 
dean-Pierre Clerc relatează un amâ- 
nunt picant. 

întrucât modul in care utilizează 
cubanezii petrolul constituie o gra- 


vă risipă, guvernul sovietic a pro¬ 
pus partenerului său să-i achite in 
devize convertibile cantitatea de 
ţiţei economisită, echivalând cu o 
reducere a importului din URSS.Con¬ 
form datelor obţinute la Havana de 
ziarist. Cuba a obtinut pe aceasta 
cale din partea sovieticilor suma 
de 500 milioane de dolari pe anul 
trecut, jumătate din incasările to¬ 
tale in devize ale tării. 0 compara 
ţie: de pe urma exportului de zahăr 
in devize convertibile -30 la sută 
din producţia sa- Cuba a realizat 
in 1984 250 de milioane de dolari. 

Ajutorul economic total acordat 
de Uniunea Sovietică lui Fidel Cas¬ 
tro se cifrează la mai mult de 4 mi 
liarde de dolari pe an. La această 
suma se adaugă ajutorul militar so¬ 
vietic, pentru care nu există nici 
măcar estimaţii aproximative.Cu pri 
lejul semnării acordului sovieto-cu 
banez de colaborare economică pe 
termen lung, de către primul minis¬ 
tru Tihonov la Havana la 31 Octom¬ 
brie anul trecut, s'a aflat doar că 
plata datoriilor cubaneze faţă de 
Moscova a fost amânată până in anul 
1990. Volumul acestor datorii afir¬ 
mă Carlos Rafael Rodriguez,şeful e- 
conomiei, reprezintă o cifră strate 
gică. Ea este estimată de experţii 
occidentali la 7,5 până la 10 mili¬ 
arde de dolari. Faţă de creditorii 
occidentali, volumul datoriilor se 
ridică la 3 miliarde de dolari. 

In lumina acestor cifre semnifi¬ 
cative, se poate vorbi de un succes 
propagandistic al lui F. Castro: si 
anume convingerea relativ larg răs¬ 
pândită că Cuba n'a devenit totuşi 
un satelit sovietic. 0 convingere 
pe care o expune si Jean-Pierre.Ar- 
gumentul este că Fidel Castro este 
prea gelos de independenta naţiona¬ 
la pentru a accepta situaţia de sa¬ 
telit. De fapt, tocmai această pre- 
miza ar trebui dovedită. Sau un alt 
argument: Cuba n'ar fi trimis -cu 
io am in urmă- corpul expeditionar 
m Angola acţionând ca un mercenar 
sovietic şi exclusiv in interesul 
centralei comuniste. Cuba era cel 
Puţin din 1965 in căutarea unei asa 
zise epopei africane. 

Experţii in domeniul politicii 
externe încearcă să descifreze in¬ 


dicii de revizuire a priorităţilor ex 
terne ale Cubei si in primul rând da¬ 
că ea este gata să-şi retragă trupele 
din Angola. Fidel Castro ar fi dezamă 
git de lipsa de combativitate a ofite 
rilor de profesie si a militarilor 
din armata regulată in ciocnirea cu u 
nităţile de debarcare americane din 
Grenada. El ar fi de asemenea nemuîtu 
mit de pasivitatea sovieticilor. Se 
presupune, de asemenea că ar dori să 
renunţe la intervenţiile in America 
Centrală si in general in America la¬ 
tină, concentrându-si forţele pentru 
o apărare a insulei impotriva unui pe 
ricol american. Dar, după cum se poa¬ 
te constata, deocamdată sprijină cu 
fervoare guerillele comuniste din El 
Salvador si dictatura comunistă din 
Nicaragua impusă de sandinişti.conti¬ 
nuând să inarmeze şi grupele teroris¬ 
te din America latină, fapte ce ne 
fac să nu fim de părere cu opinia ex 
primată de ziariştii occidentali acre 
di taţi la Havana. 

Spicuim dintr'o scrisoare sosită 
din tară,mai mult decât edificatoare: 

"...In Bucureşti au dărâmat tot 
cartierul "Izvor", un cartier foarte 
vechi. Am auzit că s'au sinucis oa¬ 
meni când i-au dat afară din casă că 
să le dărâme. (Se) spune ca s'au dărâ 
mat peste 30 [treizeci] de biserici 
mai mici, necunoscute mie. In Bucu¬ 
reşti este aproape la fiecare colt de 
stradă cate o bisericuţă. Se pare că 
oamenii s'ar fi revoltat, nu ştiu In 
ce fel deoarece nu se vorbeşte prea 
mult, totul ce ştiu este din auzite, 
de la unul, de la altul, dar cică au 
intrat cu buldozerele in mulţime.Mlti 
buldozerist! nu au vrut să dărâme,dar 
au găsit alţii care probabil că pen¬ 
tru bani fac orice. 

Spitalul Brâncovenesc l-au dăr⬠
mat. Ce să-ti spun, este un loc vi- 
r an... Sub dărâmături au găsit un 
blestem al Doamnei Brâncoveanu, iar 
muncitorii nu au vrut să mai lucreze, 
dar tot au găsit câţiva fără frica de 
Dumnezeu... 

In jurul bisericii Sf. Gheorghe.e- 
rau schele şi lucrau nişte oameni. Eu 
am crezut la inceput că vor să o re¬ 
noveze, dar tanti (este) de părere ca 


-33- 


o demontează. 

Ce sâ-ti spun, este o tragedie de 

t l vine sâ-ti crezi ochi lor..,0a- 
^nii W au putere sa se opună, 
singurul lucru este rezistenţa pasi¬ 
vă Este o minune că nu s'au resem¬ 
nat..» 

...De înviere am fost la biseri¬ 
ci. Lume foarte multă. In momentul 
in care părintele se ruga pentru di¬ 
verse şi diverşi, lumea răspundea: 
“Doamne milostiveşte". 0 singură da¬ 
tă a fost linişte şi anume când p㬠
rintele s'a rugat la Dumnezeu sâ-1 
aibe in grijă pe nea Nicu si familia 
lui. Eu nu pot inţelege un lucru, si 
anume, cum poate biserica să se pros 
teascâ in aşa fel incât să se roage 
pentru prosperitatea dementei?!..." 


^►Intr'un apel adresat "tuturor co- 
nunitaţi lor româneşti din Lumea Li¬ 
beri şi in special ziarelor rom⬠
neşti cu adevărat", D-l George 8arbu 
spune următoarele: 

"Veştile sosite din Tară sunt mai 
mult decât zguduitoare: la Bucureşti 
se petrece un veritabil GENOCID SPI¬ 
RITUAL si CULTURAL, pe care-1 săvâr¬ 
şeşte cel mai criminal regim care ne 
-a asuprit vreodată Tara: regimul co 
munist in frunte cu partidul comu¬ 
nist, tot atât de criminal, si prin 
reprezentantul său Nicolae Ceausescu. 
...Cei care de mai bine de 40 de ani 
ne-au furat TÂLHĂREŞTE libertatea şi 
bucuria de a trăi demni şi liberi,.. 
°ARÂMĂ azi SFINTELE LĂCAŞURI in care 
sufletul Neamului nostru se închină 
iui DUMNEZEU de veacuri! Este o CRI- 
M STRIGĂTOARE LA CER pe care nici 
T “ rcii » străini de Tară şi de Reli- 
91a Românilor, N-AU*COMIS-O in tim- 
pul sta Pânirii turceşti care a durat 
circa 400 de ani! 

Voevozii noştri au clădit aceste 
. * erici ca o 0FRAN0Ă si o RUGĂCIUNE 
aici, in aceste SFINTE 
^ U RI veneau Voevozii români in 
piad^ de grea cum P ar) â* spre a IM- 

P&fa AJUT0R LUMINARE de la CEL 
man atunci când oştiri dus- 

ne se abateau asupra Tarilor Rom⬠
harf e a e robl sau şterge de pe 
m â 1um ii; aici, in aceste 8ISE- 
!> Pe care azi le DĂRÂMĂ CU BUL00 




CU CHIP 0E OM rn 

?r u - SE Lu dumnezeu şi LUI hris: 

\ oevoz11 şl Doamnele Târli ca 
demni urmaşi şi continuatori ai 
strălucirii Bizanţului. 

I" fumul de tămâie şi-n psalmii 
Şi cântările divine care se ridi¬ 
cau spre cupole şl de acolo spre 
Tronul Ceresc, atâtea frunţi adân¬ 
cite in griji pentru Tară si Neam, 
frunţi de Voevozi, Prinţi si Regi! 
de Domniţe si Regine, veneau să se 
plece cu urni Unt! in fata lui DUM¬ 
NEZEU cerându-I ajutor şl slâvin- 
du-L. Şi astfel 0UMNEZEU se indu¬ 
ra, oştirile Voevozilor bl rulau pe 
duşmani si Ţara şi Neamul erau sal 
vate de flecare dată. 

Cel puţin 30 de Sfinte Biserici 
au fost dărâmate la 8ucuresti până 
la ora actuală... 

Numai o mişcare de PROTEST şi 
de solidarizare a TUTUROR ROMÂNI¬ 
LOR din diasporă mai poate SALVA 
de la PI EI RE ceea ce se mai poate 
SALVA! Toate ziarele romaneşti au 
o sfântă datorie de a DEMASCA FERM 
si H0TĂRÎT acest GENOCID care a a- 
tins proporţii DEMENŢIALE,compara¬ 
bile doar cu 0EMENJA lui NER0 care 
a incendiat Roma. 

Cei din Tară...sunt ISTOVIŢI de 
foame si de frig si TERORIZAŢI!To¬ 
tuşi au avut puterea incâ s'a se pu 
nă in fata buldozerelor ucigătoare 
de DUMNEZEU, buldozerele care au 
trecut peste lume asa cum au tre¬ 
cut tancurile sovietice la Budapes 
ta peste cei care făcuseră zid viu 
in faţa Parlamentului ungar In a- 
nul 1956! 

...Recent, in emisiunile sale, 
Radio Free Europe le spune Români¬ 
lor din Tară si "colecţioneze ve¬ 
deri şi alte fotografii cu biseri¬ 
cile ce se vor mai dărâma sau au 
fost dărâmate" (sic!). A sta fa £!. 
Radio "F ree" Europe mai nou A , «* 
Testi agenţi care l-au pitulat in 
mod PERMANENT pe P^inte e 
si i-au CENZURAT predicile. SA F 
CEM INTERVENŢII LA GUVERNUL U.S.A. 

LA ADMINISTRAŢIA REAGAN spre a 

obţine ca WOIOWELfiŞS.» R£ ’ 
nrviNA CEErcTm gHjllOl 
instrument de lup ţâjre^ţa_ 


~ tua fe $1 de ÎNCURAJARE a nnm. lxtl. 
ei demorali zate din Tară !... ‘ 

ŞA kkuieStAm MAS1V~P? TOATE CĂILE 

POSIBILE , să aducem la cunoştinţa gu 

yernelor ş i organizaţiilor INTERNAŢI 

0_NALE acest GENOCID fără orernrlpnt 

in analel e Istoriei României până la 

robia comunistă! 

"Fără biserici suntem venetici.CI 
ne dărâmă biserici, dărâmă Insusi ar 
gumentul durării noastre materiale 
şl SPIRITUALE pe acest pământ hăr㬠
zit noul de DUMNEZEU"!, spunea cu cu 
raj Părintele CALCIU la 15 Martie' 
1978 in biserica Radu-Vodă din Bucu¬ 
reşti, curaj ce i-a adus atâţia ani 
grei de temniţă şi torturi! 

"Aduceti-vă aminte de cei ce sunt 
in lanţuri, ca si cum aţi fi şi voi 
legaţi cu ei" ne spune insusi DUMNE¬ 
ZEU prin proorocii Săi [Evrei,cap.13 
versetul 3]. 


"Revista mea" din Israel a publi¬ 
cat cu mult tifiţ) in urmă, dar numai 
acum am luat cunoştinţă de ea, o no¬ 
ta calomnioasa impotriva Libertăţii 
si a redactorului ei. Nu ne miră.De¬ 
loc! Este sistemul care îi reprezin¬ 
tă si pe care-1 folosesc cu o vicle¬ 
nie tipică evreilor. Câteva calambu¬ 
ruri indecente,câteva intorsături de 
inţelesuri de frază, câteva amenin¬ 
ţări impertinente, toate adunate al¬ 
cătuiesc perfect profilul "ziaristu¬ 
lui" dela "Revista mea". In ce pri¬ 
veşte pe "copilita" Sonia Palty, s'a 
semnalat la timpul apariţiei cărţii 
atât fantezia cât si iresponsabilita 
tea afirmaţiilor ei.Poate sâ fi fost 
"copilită" atunci clnd le-a trăit, 
dar n'a mai fost “copilita" atunci 
când le-a scris. Adică astăzi, după 
o jumătate de secol. Ceeace este con 
damnabil nu este vârsta de atunci,ci 
elucubraţiile de acum. Mal mult nu 
merita nici articolul cu iz şi expre 
$ii de mahala bucureşteanâ, nici au¬ 
torul care l-a semnat... 


^ In Cuvântul românesc din Mai a.c. 
dl Zahu Pană scrie un articol demn 
de’laudi, la cei 10 ani de la moar¬ 
tea poetului Radu Gyr. 

Regret că armonia ansamblului es- 















-34- 


t* * tulburat» de cStevi penibile stri¬ 
denţe. 

in prlnul rlnd Inexplicabil omite 
dintre clrţlle de poezii scrise des¬ 
pre 'Cruciada impetrlir* bolşevism 
lui', volumul "Poem pentru cruciaţi* 
apirut In 1943, In doui ediţii,In edl 
tura 'Cugetarea*, bucureşti, aparţi¬ 
nând poetului nostru din exil,Alexan¬ 
dru Gregorian. Amnezie este cu atât 
ml regretabili cu cit la timpul s'»u 
a* si comentat pe larg In Cuvântul ro 
mnesc acest minunat volum. Oar se ve 
de c! dl. Zahu Pani nu se citeşte In 
ilarul Cuvântul românesc decât pe si¬ 
ne însuşi. 

In ceea ce-1 priveşte ’pe adversa¬ 
rii războiului anticomunist,Junii de¬ 
mocraţi, care se bucurau de orice în¬ 
frângere suferiţi de Români pe front' 
pe unul dintre el dl. Zahu Pani 11 va 
gisl chiar lângă el.ficându-1-se re¬ 
clami, după vreo doui pagini de ziar. 


este vorba de Vlrgll Ierunca, direc¬ 
torul "Ethosului", şeful dizidenţi¬ 
lor dlor Mămăliga si Răuţă. Pentru 
conformitate fi recomand dlul Zahu 
Pană lectura cărţii "Viata ca o pra¬ 
dă" de Marin Preda. In ea va afla de 
activitatea prosovletlcâ din timpul 
războiului anticomunist a dlul Vlr¬ 
gll Ierunca, pe numele adevărat Un- 
taru, alături de cunoscuţii poeţi al 
partidului, Mlron Radu Paraschlvescu 
si Geo Dumltrescu, nu departe de ce¬ 
lebrul Ion Caralon. 

Din cauza acestei cărţi.probabl1, 
perechea Ierunca-lovlnescu nu-1 prea 
agreazi pe Marin Preda, fapt ce se 
oglindeşte şl In felul cum e mane¬ 
vrat Cuvântul românesc,bietul de el. 
Nu s'a scris despre opera acestui 
scriitor nici un rând. In schimb,îsl 
deschide coloanele poetel Iubite a 
partidului Ana Blandlana, -aceasta 
se plimba prin lume In timp ce Radu 


Gyr si alţii stăteau la inchisoare- 
favorltâ ca prin intâmplare si a pa 
tronului Untaru. 

Datorită acestor împrejurări ce 
formează un cadru nepotrivit,dl. Za 
hu Pană, nu reuşeşte să fie la li 
nălţlmea anilor săi de închisoare 
şl nu cinsteşte după cum se cuvine 
memoria marelui poet Radu Gyr. 

Ovldiu VUIA 


«£♦ A apărut In ediţie bllinguă [ro¬ 
mână si engleză], broşura "Nlghtma- 
re In broad dayllght... M , de Ion NI 
colau-DELTA, cu o prefaţă întocmită 
de D-l Alexandru Ronnett. Preţul ei 
este de 3 dolari si se poate coman¬ 
da dela redacţia revistei noastre, 
sau dela 0-1 Ion Nlcolau-DELTA, 165 
Cherokee Biv., Sulte 230,WILL0WDALE 
Ontario, M2J 417, Canada. 


INFORMAŢII DIN LUMEA ANTI COMUNISTĂ 

» 


-CRUCIADA PENTRU OPRIREA FINANŢĂRII C0HUNISHULU1- 

• In oraşul Tulsa, din statul Oklahoma-U.S.A.,a luat 
fiinţă comitetul "THE LARRY Hc.DONAlD CRUSADE TO STOP 
FINANC1NG COHMUNISW, preşedintă de onoare fiind D-na 
Kathryn Mc. Donald, naţional chalrman Brlg. Gen. An- 
drew Gatsls, Iar Director National Dl. Joseph Mehr- 
ten. 

In manifestul lansat anul acesta cu ocazia tnanlfes 
taţlllor cultural-folclorlce ale grupurilor etnice 
din Tulsa -Intre 11-19 Mal- au fost distribuite mani¬ 
feste cu extrase din declaraţiile congresmenulul lar- 
ry Mc. Donald, care In data de 1 August 1983 a prezen 
tat Congresului St. Unite o rezoluţie împotriva acor¬ 
dării Clauzei Naţiunii Celei Mal Favorizate guvernu¬ 
lui comunist român, menţionând persecuţiile religioa¬ 
se, suprimarea libertăţii cuvântului si severele res¬ 
tricţii la emigrare. La 1 Septembrie 1983, larry Mc. 
Donald a fost una din cele 269 victime ale atacului 
alselesc sovietic împotriva avionului de pasageri KAL 
- 007 . 

Adresa acestei organizaţii americane anticomunistă 
este: "THE LARRY Mc. DONALD CRUSAOE TO STOP FINANCING 
COHMUNISM" -The Creater Tulsa Crusade Conmlttee, 706 
S. Boston, TULSA, OKLAHOMA, 74119. 

• Sâmbătă 25 Mal 1985, a avut loc la New York, Aduna 
rea generală a Comitetului Naţional Român de Elibera¬ 
re, Inc., care a dezbătut darea de seamă anuală pre¬ 


zentată de 01. Alexandru Braiu şl punctele ordlnel de zi, 
aprobând propunerile Dr. Cornel Petrassevlch, preşedinte 
de onoare al C.N.R.E., cu privire la colaborarea cu cele¬ 
lalte organizaţii anticomuniste româneşti, precum si cu 
cele ale Naţiunilor Captive, primul pas urmând a fi făcut 
prin semnarea unul agrement de colaborare cu guvernul po¬ 
lonez din exil. 

—Chemare— 

■ Comitetul Naţiunilor Captive, Inc. New York, împreună 
cu Comitetul Naţional Român de Eliberare [C.N.R.E.], Con¬ 
gresul National Româno-Amerlcan [R.A.N.C.], Comitetul Ame 
rlcano-Român pentru Orepturlle Omului, Asociaţia Tineri¬ 
lor Ortodocşi Româno-Amerlcanl [A.R.O.Y.], Societatea "A- 
vram lancu" si "Centrul Cultural Românesc din New York" , 
cheamă românii din exil si celelalte organizaţii antlcomu 
nişte din America să participe la manifestaţiile de pro¬ 
test care vor avea loc In cursul "Săptămânii Naţiunilor 
Captive", Intre 14-21 Iulie 1985, împotriva Imperialismu¬ 
lui Uniunii Ruso-Sovletlce si a guvernelor totalItaro-co- 
munlste care subjugă ţări şl popoare In numele comunismu¬ 
lui International. Preş. ST. Unite Ronald Reagan, cu oca¬ 
zia celei de a 27-a comemorări a "Săptămânii Naţiunilor 
Captive" 1 şl va da Proclamaţia sa In cadrul programului 
festiv de Duminică 14 Iulie, care va începe cu: 

La ora 9 a.m. -Adunarea participanţilor la str.59,coH 
cu Flfth Ave, New York; 


-35- 


10:00 a.m. -Celebrarea unei slujbe religioase la 
Catedrala St. Patrlck; 

H:00 a.m. -Parada pe Flfth Ave. pana la intrarea 
1n Central Park Mall [72 St. East]; 

12:00 a.m. -Ceremonial cu discursuri $1 dansuri 

folclorice. „ - - 

participarea romaneasca cat mal numeroasa va arăta 
-lumii incâ libere" că suntem uniţi şi activi In lup¬ 
ta impotriva tiraniei comuniste. 


• Joi 6 Iunie 1985, a avut loc la Estonian House.New 
York, şedinţa Biroului Executiv a Comitetului Naţiu¬ 
nilor Captive. 0-1 avocat Alexandru Bratu,casierul Co 
mitetului a prezentat situaţia financiară a organiza¬ 
ţiei si inaintat o plângere fata de atitudinea revi¬ 
zionistă violentă a delegatului ungur Hoka şi a fra¬ 
telui său. Apoi, Comitetul Naţiunilor Captive a tre¬ 
cut la discutarea măsurilor ce trebuiesc luate in ve¬ 
derea asigurării succesului paradei proiectate.Fieca¬ 
re din cei prezenţi si-a spus părerea oferind suges¬ 
tii folositoare. 

Parada va fi condusă de către un reprezentant al 
preşedintelui Reagan si de alte oficialităţi importan 
te ale administraţiei americane. 

Grupul numeros de delegaţi români prezenţi la adu¬ 
nare [membri din New York ai R.A.N.C.-ului -Congresul 
National Româno-American] au susţinut pe d-l Alexan¬ 
dru Bratu şl pe preşedintele de onoare Horst Uhlich 
in adoptarea unei rezoluţii privind excluderea dele¬ 
gatului ungur Hoka datorită atitudinii sale nedemne 
pentru un membru al acestui organism internaţional. 

Adunarea s'a încheiat intr'o atmosferă de frăţieta 
te si deplin consens asupra hotârîrilor adoptate. 

Redacţia revistei "Libertatea" cheamă pe toţi ro¬ 
manii din New York să participe la această manifesta¬ 
ţie de protest a tuturor naţiunilor aflate sub^ J U 9 U 
tiraniei comuniste si să nu asculte la vocile in 
traţiei comuniste ce a incercat de multe ori sa exa 
cerbeze neînţelegerile naţionale. "Argumentul or e 
ve nit clasic acum este: "Cum poţi defila alături e 
ukrainienl, când ei revendică Basarabia? Ori,a 
de unguri când ei revendică Transilvania? 

Comentariile sunt de prisos... . 

Ne bucurăm că din nou românii din^exil ian 

frun te. Aflam cu deosebită plăcere ca Rev. 

Galdău, fostul pastor al Bisericii Sf. Dumitru a 
c *Ptat să facă deschiderea religioasa dm 
P *rk, şl că d-ra Rodica Mândrea va oficia protocolu 
de prezentare a vorbitorilor. 

p -$.-Holocaustul provocat de comunismul iote . 
0n *l a costat omenirea 140 de milioane de morţi 
Tn Prezent. 


Icâ 12 Mai 1985, a avut loc la Ne indepe îi 
* 108 ani de la făurirea Mal 1877. ~ 
b sceptrul regelui Carol I. rultur al fi¬ 
surata sub auspiciile Centru u de un 
in New York. festivitatea s'a bucurat 


succes deosebit in rândurile membrilor comunităţii ro 
mânestî din marea metropola, prezenţi In mare 'numă^ 
la comemorare. 

încă odată, candelabrele frumoasei săli de recep¬ 
ţii ale Casei Estoniene [gazda noastră] si-au reflec¬ 
tat sutele de lumini In culorile tricolorului rom⬠
nesc in timp ce vocile emoţionate ale participanţi lor 
intonau "Imnul American- si "Deşteaptă-te Române". 

Prezentarea istorică a evenimentului si importan¬ 
tei sale, a fost făcută de către distinsul astronom 
Sangeorzan Corvin. Domnia sa şl-a încheiat expunerea 
cu un apel emoţionant la unirea românilor din oraşul 
New York in jurul Centrului Cultural Românesc. Obser¬ 
vând aparenta apatie si diviziune existentă in rândul 
preotimii ortodoxe din exil, d-l Sangeorzan Corvin dl 
exemplul generaţiilor anterioare de preoţi ortodocşi 
şi rolul lor decisiv alături de preoţii catolici ro¬ 
mani, la definirea apartenenţei latine a poporului ro 
mân precum si la sădirea valorilor naţional- creştine 
in sufletul generaţiilor a căror luptă milenară s'a 
soldat in final cu România Independentă de la 1877. 

In continuare, d-l Tennyson Constantin -preşedinte 
le Centrului Cultural Românesc- a prezentat celor de 
faţă grupul de distinşi artişti din New York,urmat de 
producerea unul bogat program artistic. 

D-l Gion Ionescu, veteranul teatrelor de estradă 
bucureştene, a îmbinat armonios nostalgia romanţelor 
de altădată cu vigoarea eternă a marşului "Trecea fan 
fara militară". 

D-l Lucian Ionescu, virtuos al arcuşului, a făcut 
vioara sâ plângă odată cu sufletele celor din sala la 
auzul “Baladei" lui Ciprian Porumbescu. 

Căldura si tonalitatea vocii tinerei Erai ia Petre, 
a delectat Întreaga sala cu prezentarea unui putpur u 
Je roite vechi robeşti, mult aplaudate de publi- 

^Micutalancesca di Giovanna a interpretat apoi la 
pian “Odă bucuriei" de l. Beetboven. fragmente din 

BâC ! Tlsl Butiu In ropotele de aplauze 
publliui prezent, a interpretat mai multe ari 

opere de Verdi şi ^’ n1 * d „«re talent şi erudi 
°- 1 Har1U$ l 2 a 1 canţonete ita.iene pre- 

î; ..—-— a - 

sistenţei pr«ente. autoarea unui volum de ver- 

0_na Alexandrin K „ pribegle ş1 dor ". a re- 

” r ' "Tir»"» patrioticei «.oorioOo-s. * - 

ssr - »‘E::rr:-.i..... 

J'JXSp •""** cn - ' 

româneşti. raderi an-MarcocI . a recitat 

U ««■'• d -“ la Ol»' ?*î 

multe P 0(?fc * naturaleţe. 

utul el humor pl n ^ cu un progr am de dans, 

festivitatea s c — 


ale 

din 
































-36- 


ALTE 


INFORMAŢII DIN LUMEA ANTI COMUNISTĂ 


AMERICAN FRJENDS 

of 

ANTI-BOLSHEVIK BLOC OF NATIONS, Inc. 


Congresul anual al organizaţiei "American Friends 
of the Anti-Bolshevik Bloc of Nations [A.F.-A.B.N.],a 
avut loc anul acesta in oraşul New York, in zilele de 
18-19 Mai* cu ocazia celei de a 35-a aniversari dela 
constituirea ei in anul 1950. 

243 de delegaţi reprezentând 18 naţionalităţi [Ag- 
ganistan. Albania, Bulgaria, Bielorusia, China, Croa¬ 
ţia, Cuba, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Nica¬ 
ragua, Polonia, România, Turkestan, Ukraina, St. Uni¬ 
te si Vietnam] si 14 secţii A.F.-A.B.N. din St. Uni¬ 
te [Albany, Boston, Buffalo, Chicagc(,*^Cleveland, De- 
troit, Los Angeles, Miami, New Jersey, New York,Phoe- 
nix, Rochester, Syracuse si Washington],reprezentanţi 
din Canada [Toronto şi Montreal], din Europa [Anglia 


Porte la banchetul tinut in saloanele hotelului Vlsta 
International din New York. 

Programul Congresului a inclus numeroase discur¬ 


suri din partea participanţi lor, după cum urmează: 

-"The tragic consequences of Yalta" -Mrs. S. Stets 
ko [Executive Chairman of the ABN, Munich, West Ger- 
many]; 

-"Aid to the Captive Peoples" -Mr. Robert Morris 
[Executive member of the US Council for World Freedom 
]; 

-"Unchanged Russian drive for world domination" - 
Dr. Jack Stukas [Professor at Seton Hali Uni verşity, 
So. Orange, N. J.]; 

-"The ABN and the Political-Psychological Warfare" 
-Mr. Svyatoslav Karavanskyi [inmate of Soviet Russian 
concentration camps for 31 years]. 

D-l Niţâ Nicolae, Vice-Preşedinte Executiv al Con¬ 
gresului National Româno-American, 
[R.A.N.C.], a fost cooptat în boar 
dul de conducere al organizaţiei 
A.F.-A.B.N. cu funcţia de secretar. 

In conferinţa prezentată, D-l 
Nitâ Nicolae a expus măsurile re¬ 
presive ale autorităţilor comunis¬ 
te din România indreptate împotri¬ 
va populaţiei, având ca ţintă cen¬ 
trală distrugerea tineretului şi a 
opozanţilor la dictatura brutală 
comunista instalată de sovietici 
cu ajutorul actualului conducător 
de nuanţă stalinistâ, tiranul N. 
Ceauşescu. 

Conferinţa sa a fost îndelung a 
plaudată de participanţi, bucurân- 
du-se de un deosebit merit. 

Mesajele de salut din partea 
Preş. Ronald Reagan, a Vice-Prese- 
dintelui George Bush, a numeroşi 
congresmeni si senatori, au fost 
îndelung salutate de asistenţă. 

elih^Â suport * din plin conceptul naţional de 

Preş ^Conn' â a fo$t prezent Or. Al. RONNETT, 

ji resu ui Naţional Româno-American [R.A.N.C.] 



D-l Nită Nicolae in timpul expunerii sale 


si Germania de Vest], precum si peste 500 de invitaţi 
au participat la lucrările acestui Congres şi au luat 


-37- 


== Legitima 

vidie, oră, dispreţuitoare faţă de trecutul i stor ic 
a l Neamului românesc. 

Suferinţele noastre sunt mari; dar si mai mari 
sunt pentru acei patrioţi si buni români, fraţi de¬ 
al noştri, care au rămas pe teritoriile ocupate sa¬ 
mavolnic de soviete, schimbăndu-le numele lor de ro¬ 
mani latini în nume slave ruseşti. Multe naţiuni f os 
t-au libere; azi, ele gem torturate de guvernele in¬ 
stalate la conducerea lor cu forţa sovietică ce se 
nenţine mai departe la putere prin teroare şi crime, 
înfometând populaţia şi oprind-o de a mai vorbi des¬ 
pre umanitate si despre drepturile ei libere.Iar sa¬ 
dicii dela conducere călătoresc prin lume, declarân- 
du-se persoane onorabile si manierate... 

Numai prin patriotism si prin unirea tuturor su¬ 
ferinzilor, nu numai a romanilor, ci chiar a tuturor 
acelora din toate ţările subjugate de comuniştii so¬ 
vietici, ar putea sâ oprească răul. 

0 unire trainică si sinceră impune -mai înainte 
de toate- sâ ne cunoaştem: "Cine ne sunt duşmanii si 
cine ne sunt prietenii?" 


apărare 

Jr t- ° ,n ". ?< 

ne antrenaţi ™ ™t l ,n W ' ea 11ber ** bestia sunt ’bi 
-de către nrof» f t ® de satanîc « comuniste şi conduşi 
de a sp»-- P . ,0ni ^ t1 criminali comunişti- cu scopul 

7 a ■‘"rt"»». a provoca ura. a distruge sau u- 
clde pe oricine le stă împotrivi. 

liberă” 13 SU " t: Mri1e car| ceroase înaintate'n lumea 

Prietenii noştri sunt cei din ţările libere.cu cre¬ 
dinţa sincera in Dumnezeu şl In învăţătura Lui. Cu a- 
ceştia noi trebuie să ne unim.căci idealurile lor sunt 
ace eaşi ca şi ale noastre: iubirea de cultură,de lim¬ 
bă, de tradiţiile şi originea lor istorică. 

Suntem în legitimă apărare, ca să ne apăram de otra 
va satanică a ideologiei sovietice comuniste,cât si de 
guvernele instalate de ei, la conducerea tarilor afla¬ 
te sub jugul comunist şi care se menţin la putere, nu¬ 
mai prin teroare si schingiuiri, distrugând popoare in 
tregi. 



Biserica... 


In faţa acestei drame, "Biserica Mamă" tace chi¬ 
tic!... 

...Şi odată cu ea, tace şi "Episcopia "Misionară" 
din Statele Unite, cu sediul la Detroit, de sub păs¬ 
torirea Arhiepiscopului Victorin! 

DE CE?... 0e ce anume această tăcere soră cu tr㬠
darea?!. .. 


Noi, o ştim! Şi o ştiu până şi streinii care au 
protestaţ impotriva acestei nemaipomenite crime co¬ 
misă de guvernul comunist-ateist dela Bucureşti. Am 
dori însă să-i auzim şi glasul preacuvlosulul Victo¬ 
rin, pe această tema. 

A. COSTEA 



Mircea Eliade 
— ONORAT- 

"Univerşity of Chicago" a hotărît crearea unei 
Câ tedre de "Istorie comparată a religiilor", cu 
nu "*le de "Mircea Eliade". 

Considerat cel mai mare specialist din lume în 
* â *a Privind "Istoria comparată a religi i lor",M. 
^ d de a publicat pana acum peste 60 de cărţi si 
Cost subiectul a 5 volume despre studiile sale. 
p r1n înfiinţarea catedrei cu numele "Mircea E- 
,ade “; este onorat unul din cei mai străluciţi 
dva nti români din lumea liberă. 


Cititi si răspândiţi 
LIBERTATEA! 





















































-38- 



Colţea, sec. xix 


-39- 


li 


Mica 


publicitate 


CPU. CABLES INC. 
THE COMPUTER 
COMPANIE 
17-11 Hartman St. 
RIDGEWOOD 11385 
Tel. (718) 456-3168 
CRISTIAN CHITUC 


(716) 417-9744 
CHAPies CAPTen 
PresKJcnl 



WOPtOVVlOe rPAVEl APRANG6MENTS 
A UNIQUI CONCFPT IN TRAVF.L" 

7 7 7 S6N6CA AVENU6. RlOGEWOOO N Y. 1 1 38^ 


♦♦ 


ANUNŢURI 




♦J» FACEM CUNOSCUT FAPTUL CĂ REVISTA NOASTRĂ,LlBER- 
TAT EA, PUBLICĂ LA PRETURILE CELE mai AVANTAJOASE A- 
FTUNŢURI OE ORICE NATURĂ, EXCEPTÂNO FIRMELE SAU AN¬ 
TREPRIZELE CARE AU LEGĂTURI CU GUVERNUL COMUNIST OE 
LA BUCUREŞTI. 

RELAŢII LA REDACŢIA REVISTEI. 





PREPARATE alese ROMANEŞTI 
LA PREŢURI CONVENABILE 
gAstţi NUMAI LA 


Seneca Coffee 
Shop 


816 Seneca Ave. 

Tel. (7181 497- 4474 
RIDGEWOOO 

AL O-LUI IOAN Şl MARIANA 
CHITUC 














































































- 40 - 


w 

NU 


1 - 

ADUCE 

1 


ANUL... 

§ 








CE ADUCE UN ABONAMENT LA REVISTA 

Libertatea 


$ 17 St Unite si Canada. 


/ 


Celelalte continente S 20