Libertatea anul 7, nr. 63, noembrie 1987

pWNTfDINUSA 



W.(7» >361-7356 


Redacţia: 47-15 44* Street Apt. IR. Wo odside, Re» fo*. N Y. 11377. U S A. 

■■ mi. ik.63, NOEMBRIE, »« 



OCCIDENTUL . 


SI 


JJy 


I ly 



SOARTA ROMÂNIEI 


Azi în România, buciumele sună a jale... 


i Troian GOLEA 



Fous» BRĂDESCU 

In Iun* Octombrie 1987, pe meleaguri străine -dar 
cu tara în profundă trăire lăuntrică- ste stins Ioan 
MffiEA. 

O personalitate cu totul aparte în lumea culturală 
si artistica a exilului romanesc. Un om de-o sensi¬ 
bilitate rar& atfttn senti mentei e sale naţionale cât şi 
In am pe care a redat-o cu gingăşie si profundă in¬ 
terpretare tematici 

K (ost un artiM thăscut, în care clocotea semnifi¬ 
caţia ascunsă a culorilor subtile, alături de înţelege- 
rea depăşirilor umane. Îndrăgostit de infinit şi im¬ 
pecabil, a trecui prin mai multe faze creatoare cu u- 
surirrta de vizionar şl realizator Pentru asta, multe 
din operele sale au fost încoronate de premii,atăl în 
ţară căt si îh străinătate. 

Copleşit dc măreţia acelei arte pure din “Coloana 
infinitului” de Brincusi -care întruchipează tot sen¬ 
sul spiritual al cugetului carpatic- artistul Ioan Mi¬ 
re* a reuşit să-şi trăiască depăşirea neţărmurită şl 
tnefabilS a sufletului său de român, în acele “tur¬ 
nuri” scobite sau crestate îh lemn. Mici, mari sau 
uriaşe (cum le visa eJ adesea), ele interpretau fla¬ 
căra interioară a omul ui-român ce-şi caută veşnic 
Înălţarea spre piscuri nevăzute, pierdute th azurul 
cerului... 

Dar Ioan Mirea nu s*a manifestat numai ca pictor 
de valoare şi ca sculptor de mare originalitate. El a 
toat un polivalent de măreaţi cuprindere metafizică 
şi calităţi alese. Avea tn el ceva din emotivitatea ar¬ 
tistică şi din receptivitatea intelectuală a Renaşterii. 
Inel se zbătut continuu umanul, fineţea realizărilor 
fi supleţea ^ăndtrii. 

S* arătat insă întotdeauna un modest, duşman al 
manifestărilor emfatic r si al Lăudăroşenjilor efeme¬ 
re. In el, din contră, totul se îndrepta spre o opţiune 
fc simţirii şl a roalizărilur de elită. Realizări care să 
***** fiinţa spre (rumo*, pe căile care grăiesc prin 
«ie fosile. 

Mire* a fost şi pictor, si sculptor, înălţă no a r- 
•ă -pnn cufoare şl forma- spre un zenit al Înţelege- 

ru dincolo de prezent. 

f • fc i^jet, făuritor sensibil dt \c rMjri pro- 

Uneori, ermetict până la mister. Alteori, re- 
idă La exprimarea trudică a ritmului niptnic. 

^ fcwălâtuciu In jurul ideii de“pia- 

(( unUnuart în pag. 2) 



Lntriun articol publicat în numărul din Octombrie 1987 
al Cuvântului Românesc sub titlul “Aplicarea tratatelor 

^rnau ogeae^, d L .Uuotţj* Ji*riuişA ia sarea* să re¬ 
capituleze, pe baza declaraţiilor si convenţiilor făcute 
public de către Aliaţi, situaţia României din timpul răz- 
: bolului si mai ales de după cel de al doilea război mon- 
1 dial. Concluziile forţate la care vrea să ajungă dl. Bu- 
tariu, si anume că Occidentalii au fost obligaţi la alian¬ 
ţa cu Rusii pentru a învinge Germania hitleristâ, şi că 
au fost de bună credinţă în tratativele lor cu Uniunea So¬ 
vietică, dar dacă aceasta nu şi-a respectat obligaţi¬ 
ile luate si i-a înşelat tn buna lor credinţă, asta nu ar 
mai fi vina lor. In consecinţă, dl. Butariu reproşează a- 
celora care ti acuză pe Occidentali, şi în special Statele 
Unite, că ar fi abandonat cu bună ştiinţă răsăritul Euro¬ 
pei Ruşilor, că susţin nişte teze “complet neîntemeia¬ 
te”. 

Cum subsemnatul am publicat tn numărul din Aprilie 
1986 al Cuvântului Românesc un articol subtitlul “Afost 
cedare, trădare sau conspiraţie?”, mă simt vizat de re¬ 
proşul dl ui Butariu, pentru că în acel articol acuzam si 
eu Statele Unite cl au trădat principiile pentru care sus¬ 
ţineau că ar fi intrat tn război, si că au cedat ţările din 
răsăritul Europei lui Stalin. Cu atât mai mult mi simt 
obligat sl-i răspund dl ui Butariu cu căt dânsul, tn arti¬ 
colul citat vrea să traseze “un program pozitiv de acţi¬ 
une pentru noile generaţii de exilaţi care să genere re 
mai multă solidaritate Intre refugiaţi”. 

Dl. Butariu tine aâ fixeze de la început un cadru mo¬ 
ral în care noi ar trebui si judecăm situaţia României 
atunci cănd ne referim la rolul Occidentalilor jucat tn 
cel de ai D-loa război mondial si mai ales 1a stabilirea 
ordinei de după război. 

Dl. Butariu spune: ”Ca Romi ni nu trebue să uităm - 
ai mai ales cănd dăm publicităţii gândurile si planurile 
noastre- că realizarea visului milenar, Roirtlnia Mare, 
a fost înfăptuit cu ajutorul Occidentului. Cl datorită a- 
cestuia, a înţelepciunii conducătorilor politici si sacri¬ 
ficiilor pe câmpurile de luptă, s*a realizat România”. 

Este o notă de umilinţă, de lipsă de demnitate naţio¬ 
nală ln această afirmaţie. La care se adaugă o subapre¬ 
ciere a efortului extraordinar făcut de armata romii* 
care, cu toate că a fost Insuficient dotată, a fost pusă în 
situaţia să tini piept unui duşman cu mult superior tn 
mijloace de luptă. 

După dl. Butariu, întregirea României ar fi jucat şl ea 
un rol tn planurile dc război ale Aliaţilor, bă vedem ca¬ 
re au fost interesele care au dus la această conflagraţie 

mondială; 

1) . Dorinţa Austriei de a sancţiona militar Serbia pen¬ 
tru asasinarea prinţului moştenitor Franz-Perdinand la 

Sarajevo, ia 28 Iunie 191 

2) . Interesele Rusiei care, sub motiv că vrea sâ-i *. 
jute pe Slavii din sud, voia să pună mâna pe strâmtoarea 
D*r<fcnele, un vis al lor de secole. 



3). Interesele Franţei de a-şi lua revanşa înfrângerii 
suferite tn 1870, al să rect^reascA Alsacia şi I.orena. 

D. Odată războiul declanşat, <ub presiunea armatelor 

germane. Anglia a solicitat şi intervenţia \racricii tr.a- 
cest război, intervenţie pe care a putut-o obţine numai 
cu ajutorul altor forte şl interese politice (y^zi decla¬ 
raţia Ralfour cu detaliile respective). 

A fost înţelepciunea Iui Wilson,preşedintele Americii, 
ca să lanseze drept criteriu de bază pentru viitoarea p*- 
ce principiul autodeterminării naţiunilor, urmărind prin 
asta şi destrămarea cât mai răpi (fi a imperiului austri¬ 
ac cu conglomeratul său de popoare, principiu care s*a 
dovedit a fi fost foarte eficient si de care am profitat şi 
noi atât în Transilvania cât si în Basarabia şl Bucovina. 

Au fost deci în primul rând interesele Franţei si ale 
Rusiei care au atras de partea lor si România Thtr'o a- 
lianta care ne asigura întregirea, şi nu un ajutor altru¬ 
ist care să ne impună recunoştinţa eterni. 

Politica reală este politica intereselor nationale.Res- 
pingem deci afirmaţia că România ste întregit cu ajuto¬ 
rul lor, fără a spune tb acelaş timp că si România a con¬ 
tribuit la victoria Aliaţilor şi că Franţa sl-a recucerit 
provinciile pierdute fo parte şi cu ajutorul nostru. Iată 
ce spune Lloyd George, premierul britanic d i n a c e 1 e 
vremuri, referitor la ajutorul Românilor ia victoria A- 
1 laţilor, declaraţie făcut* la 8 August 1917. adică ime¬ 
diat după zilele de rezistentă pe viată si moarte în teta 
ofensivei germane. A fost atunci când regimentul 32Mir- 
cea, ai cărui soldaţi cu capul descoperit, th cântase, şi 

™ suflecate * » u "*** Pe arme si cu'piep- 

bil deschis au Intrat th foc pentru a umple golul lăsat de 

de i ^ I ^ orii 1 ni ^ i * f 1 astfeI ofensiva germană a fost oprit* 
“Nimeni nu poate nega”, spune Llo.vd George, impor- 
tanţa rezistenţei armate a Românilor pentru cauza co- 
muna. Prin «pararea îndârjit» a frontierelor 

f beneDclJ iDcalcuUw l« AlUţUor.Fiu lor 
apir» o Unle de front care se întinde pe o mare nortiim» 

atfu U i't° r & t C T““ l ***** g " le $ l totusl !u*at cu 
25 ..^° tnc4 ‘ *"**«“» 'or a uimit pini „ c,“ 

Z vencmie P® 11 ™ 800 oîo 

i2 î&£s as ssussz aru - Au <** 

lui s! Vale» Qi,ulu. V<l *' 
acela care au c< iot apo ‘ 

<«n ultima parte a războiului*! c’a 

r» Hotnlnlc. şi numai lor le da tort m recun.^JJ^ ^ 
dup» cum Francezii datorează rccur^.m^ î?“’ 4? * 
lor c&zuti pentru apărarea Franţei ^ *° “ •' lor 
Nu numai ei afirmaţia dlui Butariu este Incorect 


(Continuare în pag. 3) 































libertatea 


NOEMBRIE 


NECROLOG 

(Urmare din pag. t) 

Menirea si misterul pietrei au fost pentru Mirea # 
aproape o obsesie. Piatra a întruchipat pentru el, i- 
maginea stăruitoare a eternităţii... a tăriei de carac¬ 
ter.,.! tăcerei ce cântă, rosteşte, vibrează.Titlul dat 
volumului său de versuri “Calea Pietrelor", n*a fost 
o întâmplare, ci impulsul unei simţiri interioare,ve¬ 
nită din a dineul flintei. 

Dar ciclul său de creaţie s*a răsfrânt şi îh gândi¬ 
re, printr’o înţelepciune încărcată de miresme şi a- 
forisrae clasice. Astfel Mirea şi-a trăit existenta în 
simţiri şi idealuri ce depâşeau viaţa curentă. In el s* 
au îmbinat armonic -în ciuda amărăciunilor morale 
de exilat si a suferinţelor lirice din ultimii ani- ar¬ 
ta şi poezia, alături de simţirile adânci ale dragostei 
de neam şi ale prezenţei în eveniment. 

Căci Ioan Mirea, înfrângând firavu-i trup de artist 
şi gânditor, a fost şi luptător. Intrat de tânăr înMiş- 
c&rea Legionară, şi-a dăruit sufletul trăireiîn neam, 
alături de legionarii lui Codreanu... Şi a rămas fidel 
legământului depus acum cinci decenii, neclintit ti 
înfruntarea epocei, purtător de cuvânt şi de credinţă 
pentru Legiune. Si a râmas pană la sfârşitul vieţii un 
mare exemplu de integritate spirituală pentru cei ti¬ 
neri. 

In calitate de comandant legionar şi purtă tor al dis¬ 
tincţiei supreme “Crucea Albă", pictorul Mirea şi- 
a împlinit cu demnitate şi curaj misiunea sa de lup¬ 
tător. Fărt nicio abatere dela legile fundamentale a- 
le Mişcării Legionare -ce i-au fost temelie în răs¬ 
crucea vierii- Ioan Mirea a trăit profund fenomenul 
si existenta sa de legionar. Nu s*a sfiit niciodată să 
se afirme ca atare. Iar atunci când, în acest exil,r㬠
ul a izbit cu ftirie în ceea ce constituia proftimfe sa 
convingere, s*a ridicat ca un arhanghel -el, omul 
blând şi împăciuitor- să răstoarne cu vehemenţă so¬ 
fismele şi minciunile acuzatoare. 

A fost totdeauna o prezentă vie In creaţie şi*n lup¬ 
ta românismului. Şi a crezut fără limite, fii ceea ce a 
făcut şi simţit. 

Deaceea, plecarea lui dintre noi nu va însemna ui¬ 
tare. In sufletele camarazilor săi, precum şi ale ce¬ 
lor care l-au iubit şi apreciat, MIREA va rămâne ca 
o licărire de trăinicie a neamului românesc şi ca o 
convingere neclintită a unei victorii ce va veni, aşa 
cum credea el. 

n vom proamfi rî mereu, cu cinste, alături de teri 
cei care au dă 1 uit căile viitorului cu pietrele neste¬ 
mate ale dragostei fii Neam. 

Ca o lacrimă de sânge, 
a căzut o stea, 

Drum de foc şi biruinţă, 

pentru Garda tal... 

Faust BRĂDESCU 


0 DESCOPERIRE SOVIETICA: FRICA 


S*a vorbit deseori prin ziare şi posturi de RadioşlTV- 
leviriune, despre imaginea creatoare şi despre Inventi¬ 
vitatea sovietică, nemăsurată îh pretenţiile ei de a-şiîn¬ 
suşi un fel de monopol în ce priveşte genialitatea ome¬ 
nească. 

Se zice că, toate descoperirile maestre au la origine 
scânteia creatoare a unui Rus. Ba mai mult. Istoria ome¬ 
nirii fii ce pe cu un strănepot de-al lui Ivan cel Groaznic şi 
sfârşeşte tot cu unul din rasa acestuia. Până la santifica¬ 
re si nemurire nu mai e decât un pas. 

Evident, că toate descoperirile sunt fii serviciul păcii. 
Dar, fii locul porumbelului şi a tradiţionalei ramuri de 
măslin, care azi nu mai Impresionează decât pe copii si 
pe naivi, bolşevicii, conform tacticei materialiste,au a- 
doptat simboluri şi sisteme adecvate spiritului rafinat al 
omului din veacul al XX-lea. 

Ce valoare impresionantă mai pot avea primitivele şi 
retrogradele argumente ale dragostei aproapelui şi ale 
poruncilor dintr’o Biblie învechită ? 

Pacea şi ordinea socială nu se pot menţine cu clişee si 
sloganuri puerile ca acelea propovăduite de Patriarhi şi 
Profeţi si Apostolii lui Iisus. Mentalitatea progresistă,a 
sfinţilor comunişti a ţinut să fie la pas cu evoluţia spiri¬ 
tului uman, care cu timpul a devenit mai rafinat şi mai 
ascutit 

Arsenalul tehnicii sovietice, nu se mai mulţumeşte cu 
praştia lui Da rid, cu flinta lui Teii şi nici cu demodatele 
săbii. 

Pentru a asigura pacea si liniştea socială, perversiu¬ 
nea sovietică a inventat o armă care cu adevărat îi apar¬ 
ţine pe de-a hrtregul, mai puternică decât puşca şi mi¬ 
traliera, mai teribilă decât tancul şi bomba atomică: 
FRICA. 

Dacă nu ne-am teme de susceptibilitatea Molohului 
moscovit, fii materie de invenţii, am invoca bătrânescul 
dicton românesc: frica păzeşte pepeneria. Asta ar în¬ 
semna însă să răpim ceva din meritul genului şi prima¬ 
tului rusesc, fiindcă ar însemna să răsturnăm concepţia 
bolşevică asupra facerii lumii, după care la început nu a 
fost cuvântul, ci comunismul şi mai ales fiindcă în ma¬ 
terie de răpiri nu voim şi nu putem concura cu Ruşii. 

Această armă a fricii, pentru a fi confecţionată nu a- 
re nevoie de uzine şi pentru a fi depozitată nu are nevoie 
de hambare si mag*3?TT»are o valoare de circulaţie o- 
niversală, o fUngibilitate ca a aerului pe care ii res¬ 
piram şi care pătrunde oriunde slăbiciunea omului se g㬠
seşte. V 

Ea nu necesită gardieni, căci sistemul nervos şi con¬ 
ştiinţa asupritorilor e oricând de veghe: fiecare se p㬠
zeşte pe sine si fiecare tremură de sine. 

Denunţul, această buruiană a societăţii sovietice, este 
cultivată cu ardoare şi putem spune că a luat locul florei 
folositoare, aceea a omeniei, lăsată de Bunul Dumnezeu 


J - T»odor»scu - FĂ C.E T 

pe lume. 

Copiii, sunt otrăviţi din cea mai fragedi vârstă cu b» 
rula na denunţului şi cei care n*iu cunoscut-o îhcâ, 
învăţaţi cu afla ca s # o fiivete, ca bătrânul Socrate/sau 
moară. 

Copiii îşi denunţă părinţii şi surorile denunţă p* f n 
în împlinirea unei datorii sfinte către Molohul comuni^ 
Soţul se teme de soţia sa de viaţă şi bunicul de norrv 
săi. Mama se teme de pruncul eL Şi toţi se tem de 
comunistă, dacă nu de teama de ei îhsâşL 

Propria lor umbră le este sinistră şi imaginea rtsfrt 
în apă sau în oglindi, le apare fii chip denunţător Dirr 
noaţa omul îşi tocc cruce că nu i s»a firtămpiat nimic * 

timpul nopţii, iar seara că nu i s*a întlmpUt nimic * 

cursul zilei. 

Dacă cineva bate fii uşă, omul răsuflă uşurat că n*a fr* 
miliţia. Dacă primeşte o scrisoare e bucuros că nu i 
comunică concedierea. Dacă nu primeşte nimic, a re ser . 
timcntul inevitabilului care trebuie să vie. 

Toată viata se consumi într’o aşteptare cu sufletul a 
gură, la o gură care n*are ce să mănânce, care nu poate 
vorbi şi căreia ti este interzis să-şi strige indignarea 
revolta şi chiar desnădejdea. 

Ce s*ar putea inventa mai pervers şi mai diabolic 
cât frica, care îţi taie respiraţia, decât spaima ca re îti 
taie picioarele, decât teama care îţi paralizează orice 
resort vital ? 

In feţa iadului comunist, stă însă legiunea oamenilor - 
meniei, stă legiunea nesfârşită a acelora care nu-si pot 
înăbuşi si omoară fiitrifcişii ceea ce Dumnezeu le-a dat 
mai de preţ, compasiunea, mila şi*n special spiritul de 
solidaritate cu aproapele, arme capabile oricând sa în¬ 
frunte geniul rău. 

In prizonieratul din teritoriile cotropite de Rusia so¬ 
vietică, ostatic este numai corpul, trupul si huma p& mâr - 
tească. Spiritul oamenilor se află ad cu noi, oamenii li¬ 
beri, aşteptând ca frăţietatea umană să redea în mod e- 
gal, tuturor, drepturile la libertate şi la conştiinţa elibe¬ 
rată de coşmarul forţei şi al fricii. 

Gândul, are aripi nevăzute şi zboară fără opreIiste,îr> 
tâlnindu-se cu conştiinţa universală a umanităţii împo¬ 
triva legilor care interzic dreptul de întrunire si de a- 

socisţic. 

EI circuli flră foi de călătorie, tn mod secret şi 

ştiinţa şl autoritatea politiei secrete. Frica se vm 
ca vântul sl visul, destrămată de virulenţa şi pute rea e*- 
plozivă a revoltei oamenilor liberi, care nu pot îngădui 
în veacul unei pretinse civilizaţii si nici alt timp, ca o- 
mul să fie apăsat şi exploatat de către om, spoliind şi 
frustând pe individ de drepturile sale la hrană, la munca, 
la o viată liberă, dar mai presus de toate la inviolabilita¬ 
tea a tot ce are el mai intim, CONŞTIINŢA sa. 

Aceasta nu se poate nici aresta,'nici deporta, si nici 
confisca. _ 1 



gss 

poşta redacţiei 

39SI 


Brooklyn, NEW YORK. 

D-le Niţă, 

Ocazional acum cca. o lună am citit şi 
aflat de publicaţia românească (cu adev㬠
rat ROMÂNEASCĂ) numită foarte sugestiv 
“LIBERTATEA", libertate după care am 
tânjit majoritatea celor aflaţi în exil şi du¬ 
pă care alte milioane de români din orop¬ 
sita noastră ŢARĂ de origine visează şi 
şi-o doresc cu ardoare. 

Ne-am putea numi privilegiaţi noi cei 
care ne aflăm aici în America unde bogăţia 
acestei ţări, abundenta produselor, opor¬ 
tunitatea de a întreprinde ceva, şi mai a- 
les LIBERTATEA de care se bucură fie¬ 
care (LIBERTATE greşit înţeleasă de UND) 
nu ne-ar duce cu gândul la draga ROMÂNIE 
care trăieşte mai ales acum în ultimii ani 
momente de AGONIE cfctorate în general 
COMUNISMULUI şi In special sadicului cu* 
piu CEAUŞBT (autointitulaţi conducători), 
care aproape au distrus o naţiune întreaga 
moral şi fizic. Oare ce pedeapsă le-ar tre¬ 
bui acestor CĂLÂJ care mai au prexenţia 
să fie aclamaţi si glorificaţi pentru acest 
adevărat genocid răsfrânt asupra unei în¬ 
tregi naţiuni? Cred că ar trebui să trăias¬ 
că mai multe vieţi şt să moară pentru fie¬ 
care crimi Înfăptuită, însă Dumnezeu ca¬ 
re este mai presus decât oricine va şti de¬ 
sigur să-l Judece şi aă-i pedepsească a¬ 


tunci când va veni timpul. (Căci toate au 
timpul lor aşa cum scrie în Biblie). 

Revenind la publicaţia dumneavoastră 
“Libertatea" şi citind un număr al acestui 
ziar mi-au placul tonul adoptat, subiectele 
dezbătute şi mai ales intransigenta faţă de 
comunism care ca formă de guvernământ 
oriunde a adus numai nenorociri. 

A&anumitul “Universul liber" al “tova¬ 
răşului director Buhoiu" este bine cusut cu 
aţă albă şi eu personal îl consider “un cal 
troian" tn variantă comunistă care nu are 
nimic comun cu Exilul românesc.“Univer* 
sul liber-mai bine zis “Universul Comu¬ 
nist"- caută să distrag* atenţia exilului ro¬ 
mânesc asupra problemelor grave din ta¬ 
ra noastră. Ce bine ar fl dacă Mr. Buhoiu 
ar găsi spaţiu în al său ziar să ne istori¬ 
sească fapte autentice din culisele Televi¬ 
ziunii Române care se ştie că este contro¬ 
lată de Securitate, sau dacă ar povesti ci¬ 
titorilor săi “epopeea" venirii sale pe a- 
ceste meleaguri, împreună cu tâmilia (bi¬ 
neînţeles dacă aceste lucruri nu sunt se¬ 
cret personal, profesional sau de stat). 

Când domnia sa cutreera Europa 1n“zig 
-zag" povestindu-ne nouă “muritorilor de 
rând" pe unde a fost şi ce a văzut (la făta 
locului) eu şi mulţi alţii eram îr\ 
clare pe motive politice, trecere sau ten¬ 
tativă de trecere a frontierei, iar alte mi¬ 
lioane îsi duceau traiul de azi pe mâine fii 


imensa puşcărie care este azi România. 

Domnule Niţă, fiicheiaici cele câteva im¬ 
presii ale mele referitoare la adevărata 
misiune a unor ziare în Exil şi vă asigur 
de adevărata mea consideraţie abonându- 
mă la publicaţia dumneavoastră. 

MIhai MANEA 

Dortmund, GERMANIA FEDERALĂ. 

Stimate D-lo Director, 

Numele meu este Dumitru Cojan, refugi¬ 
at din anul 1983 în Germania Foderala^ost 
deţin ut politic în România comunistă. Am o* 
xecutat două condamnări: prima,între 1959 
-1964 (arestat la vârsta de 19 ani, din li¬ 
ceu), ce-a de-a doua între 1977-1979, am¬ 
bele pentru “instigare". 

Ultima condamnare cu verdictul “tulbu¬ 
rarea linistei publice", a (ost dictată astfel 
de Procurorul Tribunalului secL IV, pen¬ 
tru a camufla substratul politic... 

Ziarul “Libertatea" îl consider a fl sin¬ 
gurul jurnal cu adevărat anti-comunist din 
refugiu, faţă de celelalte care din anumite 
considerente netnţelse, propăşesc, sau mai 
bine zis practică o duplicitate constantă, 
prin integrarea intelectualilor cu vechi sta¬ 
te pe linia partidului tn ţară în coloanele 
Irnr, înaltă ndu-i ia rangul de “exponenţi "ai 
sfătuitori (îndrumători) ai luptei naţionale. 

Cu apreciere si consideraţie. 

Dumitru COJAN 


Anunţăm abonaţii ziarului că începând 
cu luna Ianuarie 1988, datorită majorăm 
preţului la expediţiile poştale, costul abo¬ 
namentului va fi după cum urmează: y • 
Unite (first class),Canada(airmailX s i° 
Europa si celelalte continente: $3o. 

Cei care se rea bon ea zâ până la fta ele 
anului curent, dar ale căror subscripţii 
expiră fii luna Ian. 1988, beneficiază de 
vechiul tarif. 

Cu mulţumiri pentru înţelegere, 

UBfRTATIA 


NOTA 

Orice contribuţii sau abonamente a- 
dresate ziarului “LIBERTATEA", ru 
găm a fl menţionate pe numele NI f a 
NICOLAE. 

Pentru a se înlătura orice alte 
cultă ţi, rugăm a folosi următoarea for¬ 
mă de expediere: 

-Din Canada: prin “Money Order In¬ 
ternational" echivalând suma th dolari 

u.s. ; 

-Din Statele Unite; prin “Cec perso¬ 
nal", “Money Order" sau “Marnfci por 
tal"; 

-Din Europa şi alte continente: P r i n 
“Money Order Intermtional". 





















LIBERTATEA 


noembrie 



OCCIDENTUL Şl SOARTA ROMÂNIEI 


(Urmare din pag, 1) 

punct de vedere istoric; ea este în acelas timp şi dăunăte*- 
re intereselor naţionale, pentrucS nu poţi sfi educi genera- 
ţille tinere în dragoste de tari dacă tu atribui realizare» 
«'visului milenar”al Românilor sacrificiilor altora Nu 
trebuc să exagerăm cu propriile vitejii, dar nesocotirea 
sângelui propriu vărsat pentru apărarea patriei n u este 
permisa. 

DL Butariu a plasat aceastfi ultimă afirmaţie a sa, refe¬ 
ritoare la făurirea României Mari cu ajutorul Occidentali¬ 
lor, pentru a netezi calea celeilalte afirmaţii, şi anume a- 
ceea dk noi nu ar trebui &&~i a cu Am pe Occidentali că ne- 
ar fi cedit, abandonat sau vândut Ruşilor atât pentru că o 
astfel de acuzaţie n’ar fi întemeiată/cât si din obligaţia 
morală ce trebuc s*o avem faţă de ajutorul ce ni l-au dat 
la făurirea României Mari. Este un complex de înţelegere 
umană în făta unor aşa zise greşeli ale lor, amestecată cu 
recun oştin ţă pentru un bine ce ni l-ar fi făcut în trecut Sî 
asta pentruefi, aşa crede dl. Butariu, că se cuvine din pa^ 
tea unor copii mai săraci dar bine crescuţi faţă de rudele 
lor mai în vftrstă şi mai bogate. 

De multe ori a apărat dl. Butariu versiunea oficială a re¬ 
laţiilor ruso-a meri ca ne şi dânsul se îhc&pă Canea zâ s’osus- 
ţinS în ciuda dovezilor care între timp au devenit un bun cu¬ 
noscut tuturor, dovezi livrate de înşişi Churchill siRoose- 
velt, cât şi în ciuda realităţii că România za ce de patru de¬ 
cenii sub apăsarea cizmei ruseşti. La numai două săpt㬠
mâni de la difuzarea Mesajului pentru popoarele eliberate 
după Conferinţa de la Yalta, Vâşinsky bă tea cu pumnul în 
masă în Palatul Cotroceni pentru ca Regele să-l in vestea s- 
câ pe Petro Groza cu formarea guvernului. Când Regele a 
invocat Mesajul de la Yâlta, VSşinsky a trântit din nou cu 
Pumnul fii masă, strigând: "Eu sunt Yalta f 
Pe ce temei a trântit VâsinsKy atât de furios cu pumnul 
îh masă? Asta ne-o desvSluie însuşi Cbundaillînamintiri- 
le sale "Triumph and Tragecţy”, unde spune: 

“Noi am fost jenaţi să protestăm (împotriva instalării 
guvernului Groza la Bucureşti) pentru că eu sî cu Eden, 
când am fost la Moscova în Octombrie 1944, am recunos¬ 
cut că Rusia trebuc să afbfi un drept predominant, ultimul 
cuvânt, în România si Bulgaria, în timp ce noi trebuc sa a- 
vem a ceia ^ drept în Grecia. Sta fin a respectat riguros a- 
c castă înţelegere”. 

Toata lumea din qxU stic că Churchill a fhsemnat pe 



ur- 


% exil de nenum㬠
rate ori şi tuturor Le-a intrat ca un cuţit la Inimă această 
nelegiuire a Ud Churchîll, numai dl. Butariu refuză să ia 
act de existenta ei. 

în articolul din Cuvântul Românesc din A prii e *86,ama- 
dus ca dovadă de început de cecfcre, de abandonare a noas¬ 
tră Ruşilor, o scrisoare-dele^Uc a lui Roosevelt către un 
oarecare domn Zabrousky, care trebuia sâ meargă la Mos¬ 
cova cu un mesaj din partea Angliei şi Statelor Unite .Scri¬ 
soarea este datată la 20 Februarie 1943, adică cu multîna 
ime de prima întâlnire de la Teheran, care a început la 29 
Nov. 1943. In această scrisoare-delegaţie Roosevelt spune: 

“...noi (Statele Unite şi Anglia) acceptăm dorinţele ei(U. 
R.SJSJ In ce priveşte Finlanda şi Ţările Baltice; vom ce¬ 
re Poloniei să adopte o atitudine de înţelegere şl compro¬ 
mis. Stalin va păstra un vast câmp de expansiune în mici - 
le fi inccmştientele ţări din răsăritul Europei şi va recupe¬ 
ra toate Istoriile pierdute temporar de Marea Rusie *** , 
(reprodusă din "Top Secret, Secret d’Etates Anglo - Ame - 
ricains”, de Leon de Poocins, apărută în Diffusion de la 
Pensăe Francaise, 1972). 



Şi totuşi, la 15 ani de la apariţia acestei cărţi, dl Miron 
Butariu ir. ii susţine îh continuare că thvinulrile aduse Oc¬ 
cidentalilor, şi îh special Statelor Unite, de a ne Dabando- 
nat cu bun* ştiinţă Ruşilor, sunt “complet inexacte”. 

Dacă cartea lui Leon de Poncins » rămas oarecum ne¬ 
cunoscută, pcntrucâ oficialitatea politică actuală boicotea- 
ză astfel de cărţi, dL Butariu, care trăieşte în Statele Uni¬ 
te de a ta ta vreme şi s-a menţinut mereu Wne informa Lcum 
de nu a dat undeva peste memoriile Cardinalului Speliman 
prieten de-a] lui Roosevelt şi care a consemnat în aminti¬ 
rile sale mărturisirile ce i le-a «cut Roosevelt în Sept. 
1943, adică la şase luni după ce a dat delegaţia Iul Zabro- 
usky şi două luni înainte de îhttlnirea de la Teheran. Car- 
tânalul Spellman tl citează pe Roosevelt ca spunând: 

' "împărţirea lumii este o chestiune simpla. Orientul în¬ 
depărtat revine Chinei, Pacificul, Statelor Unite. Europa si 
Africa vor fi împărţite între Anglia si Rusia. Sper ca i n- 
terventia rusă în Europa să nu fie prea brutală. Cu Stalin, 
cred efi mă voi împăca mal bine decât cu Winston, pentru 
f f 1 este rezist ca şi mine... O singuri grlje mă neliniş¬ 
teşte, că Stalin ar putea să depăşească o anumită limită” .' 
Atunci Spellman a Scut remarca că Rusia ar avea deja 
prevăzut pentru Germania, Austria si celelalte ţări euro¬ 
pene guverne cu majoritate comunistă si că va iiistala re- 
^gimuri care-i vor fi supuse. La asta Roosevelt răspunde ; 
"Cu siguranţă că se va ajunge la expansiunea comunismu- 

I'eMJ 15 * CC SC P ° ate tece? ”* Die Te0un « der Welt, Conde, 

Mărturisirile lui Spellman au Ocut obiectul unor comen- 
tarU şi în presa românească din exil îhcă atunci, şi totuşi 
dl. Miron Butariu n-a luat, sau n-a vrut să ia, act de ele. 
Domnia sa neagă îh continuare că Churchill ne-a abando 
nat, în ciuda mărturiilor lui Churchill thsusi, si neagă că 
Roosevelt ne-ar fi abandonat îh ciuda mărturisirilor 1 u i 
Roosevelt, iar declaraţiile lor publice, «cute numai de o- 
chii lumii, chiar şi acum după patruzeci de ani, le ia de 
bune. 

Admiţând prin absurd câ Occidentalii -şi în special Ro¬ 
osevelt- ar fi fost de bună credinţa îh tratativele lor cu 
Stalin, ce garanţie aveau ei ca aceste tratate vor fi respec¬ 
tate? De câte ori l-a convenit Uniunii Sovietico 


ti®# * semnat-o, şi cind nu l-a mai convenit, a nesocotit-o. 

Lenin, evanghelistul inar^j^oui)ui. »puncu •• tr&Utolu 

«ie* e sa i^rupr', iar care soco¬ 

tea tratatele ca p© nişte vorbe naale, «punea: “Vorbele nu 
au nimic de a tace cu laptele. Ce r.o«t ar avea altfel diplo¬ 
maţia? Cuvintele surift una şi laptele sunt alta. Cuvintele 
frumoase sunt ca o mască, în dosul căreia se ascund fap¬ 
tele oribile. Diplomaţie cinstită există tot atat de puţin cât 
există si apă uscată sau fier lemnos*;. 

Până în Septembrie 1941, când Uniunea Sovietica a sem¬ 
nat Charta Atlanticului, ea a rupt toate tratatele încheiate 
până atunci. In Septembrie 1934 a fost primită în Liga Na¬ 
ţiunilor, ale cărei statute interziceau folosirea forţei î n 
relaţiile dintre state, ca îh 1939 împreună cu Hitler să sa¬ 
ră pe capul Poloniei şi s*o sfâşie fii doua. Germania avea 
cel puţin scuza că nu era membră a Ligii Naţiunilor. 

Occidentul ştia exact, avea toate sursele si toate posibi¬ 
lităţile de a aprecia In luminft reală morala juridică inter¬ 
naţională a Uniunii Sovietice, şi dacă concluzia era că Uni¬ 
unea Sovietica nu respecta ni ci un tratat, ce rost mai avea 
să intre fii alianţă şi Th tratative cu ea ? 

Institutul elveţian pentru răsăritul Europei, Schweizeri- 
sches Ost-lnstitut, în caietul Nr. 8 din 196l^ublică un stu¬ 
diu asupra respectării de către Uniunea Sovietică a trata - 
telor internaţionale, (Die Vertragstrcue der Sowjetunion), 
în care aduce lista tratatelor fiicheiate de Uniunea Sovieti¬ 
că din 1917 şi până la încheierea studiului, dând şl soarta 
ce-a avut-o fiecare tratat. Sunt 36 de tratate încheiate ş i 
tot atâtea rupte. Studiul se încheie cu concluzia: 

"Numai cine dispune de forţa militară necesari şi de vo¬ 
inţa respectivă, poate obliga Uniunea Sovietică să respecte 
tratatele** . In 1945 fiisă, după victorie, Occidentul a de - 
sarmat, lăsând astfel mână liberi lui Stalin sâ facă ce ea ce 
vrea. Tot atunci Uniunea Sovietică a fiiceput cursa înarm㬠
rilor pentru noile sale cucerirL 

De ce vrea neapărat dl. Butariu ca, cu ajutorul unor ne¬ 
adevăruri convenite sâ-i apere pe Occidentali de acuzaţia 
că ar fi trădat nişte principii pe care le-au afişat de ochii 
lumii dar fii care n*au crezut şi th dosul cărora au fă cut. 
nişte tranzacţii ale căror victime am fost şi suntem noi ? 
După toată această enormă tragedie şi căreia încă nu i se 
poate întrezări un sfârşit, poporul român are dreptul s a 
ştie care este adevărul, care de altfel este atestat de îh- 
iâşi făptaşii principali, Churchill si Roosevelt. Ce ni se 
cere nouă este ca să luăm act de aceste declaraţii ale lor 
si să le fecem cunoscute. 

n credem pe dl. Butariu că-î vine greu să recunoască 
frptole fia toată goliciunea lor, ci adică am fost abandonaţi 
de Occidentali, pentru că o astfel de recunoaştere ar pr㬠
buşi fii sufletul său idolii Marilor Democraţii th care cen¬ 
sul crede şi cărora fia plus, zice el, ci le-am mai datora 
si recunoştinţă pentru făurirea României Mari. 

Totuşi, nu ne este iertat să negăm faptele reale şi să ne 
condamnăm la o perpetui orbecăire în tenebrele unei cete 


•rttflctal create cu scopul ca să a,cum» adevărul. Nunml 
*c9 cunoaştem mobUcle şl cauzele reale.lera^troX 

rieţfre PUtem 58 *ventu»l 

.<* a*™ de frământări dureroase le-a încercat 
J*®? Ma T 1 n m< * Uat *** 23 Au «ust 1944, când cânta eu 
disperare sâ afle adevărul,adică dacă Anglo- Americani» 

dele8>tie1 

Aliată în România, vîce-amiralul Stevenson, a reftjzatsă-l 

**J? nIu 13 0 întrevedere de 14murire, sub mo- 

vlt LSLTfc RU?U ' Şi M prim3t nişte emisari* 
Stevenson a Ocut raport asupra acestortn^ 

T’f!® n U pc c * re F ®reign Office-ul a pus urndtoarea re- 

Xu S? .^' SC ^ SteVen r 08 “ PeManlu 

trebuia să “ 1 Primească nici pe emisari** 

Când Manîu, ajuns la capătul răbdărilor, a ceiut lui W 
Churchill personal prin ataşatul cultural al Marei Britanii 

* câ Româniâ a fost sau nu 
^ .* I Decembrie 1944 * »<HcS U două luni du¬ 

pă întâlnirea de la Moscova, Churchill a pus pe telegramă 
următoarea rezoluţie: «Desigur că noi n^puL fTTe 0 
astfel de recunoaştere (Surely we are not caUed upon to 

A?a au ***** An #°-Americanii pe 
marele nostru om de stat şi şef de partid democrat cu tra- 

2^®* Ip ll u Ma ^. u * ?* "oi sâ nu avem astăzi nici dreptul ca 
sa divulgăm cinismul şi dispreţul? 

Mărturii, dovezi şi argumente istorice care să întâreas- 
* v Tt fos ‘ abandona tf Roşilor, sunt multe, pe ca*nd 
Ru^in ,r S ^i ar . . tratat CU RuSiâ ^ credintâ.darcâ 

nrinci^ zeazâd08r f* declaraţiile de 

principii generale, cum sunt Charta Atlanticului siuMesa¬ 
jul pentru popoarele eliberate, declaraţii care pentru Sta- 
lix» n^au avut nici o valoare şi th dosul cărora comunismul 
s-a Ihtins mereu nestingherit pâri a ajuns la porţile State- 
lor Unite. 

Consecventa dlui Butariu fii a crede nelimitat şi ia nes¬ 
fârşit fii virtuţile Marilor Democraţii şl ale marilor lor 
conducători poate fi de admirat pentru unii, dar ea se 
seşte absolut îhafera oricăror realitĂti. Concluzia care ni 
se impune este că înşelată în buna ei credinţă a fost taat* 
lumea car© a luat de bună Charta A.tlanticulul^Vfc»ajulpi- i- 
tru popoarele ulibcr^Uj şi.a. caro au nA<«»uii c a <\« 
v-a ztxji va urma o pcrlaaiJfl Uc paco, Tn car« vot n. rt>»r 

tete toate arepturiie ginţilor, in dosul acestor declaram fte 
să se urzea marca conspiraţie consemnată Tn coovenr • 1 - 
secret» care au dus la împărţirea lumii îh zone de ir_ 
enlă şl care au deschis larg porţile pentru răspândirea 
munisinului si a Influenţei sale fii lume. 

Adică nu conducătorii occidentali au fost Ihşelati tn br^rj 
lor credinţă de către viclenia rusă, d ei au fiişeJat 
credinţă a acelora care i-au ales ca reprezentanţi ai > 
cât şi a acelora care şi-au pus toate nădejdile în tutelai 
ciunea şi buna lor credinţă, drept conducători ai Mari!cc 
Puteri, printre care se găseşte şi întreaga suflare roi :1- 
ncască. 

Troian GOU 



Trimisul special In România al revistei "L’Express ’ 
care apare fii Franţa, Bernard Lecompte, semneaXâ în 
numărul 4-10 Septembrie un articol intitulat: #< Bucureştir 
vizită ia Paranopoiis”, din care reproducem: 

44 De patru ani populaţia se împiedică de miile de îm¬ 
prejmuiri, schimbându-şi obiceiurile, traseele, după ca¬ 
priciul escavatoarclor, orbecăind prin noroaie sau praf T 
fii căutarea unei pieţe sărăcăcioase care nu mai exist* 
sau a unei biserici transformată fii moloz. Câinii răt㬠
cesc dintr’un capăt fii altul al acestui monstruos şantier, 
ui căutarea foştilor stăpâni. 

Bucureşterui au fii feţa ochilor perspectiva viitorulu 
lor oraş. Mai întâi, înălţată de macarale, carcasa pala 
tului Republicii, cocoţată pe o colină artificială, de pro¬ 
porţii inumane. Materialele sunt aduse de un circuit fe¬ 
roviar special care fiicanjoară gigantica citadelă. O es¬ 
planadă imensă. La picioarele colinei, aşteaptă defilările 
întru gloria "genialului**... De aici fiicepe să se formeze 
bulevardul Victoriei Socialismului (120 de metri lărgime 
pe I km. lungime). Străjuit de faţade pretenţioase, jalo¬ 
nat de vitrine demne de fobourgSaint-Honore -dar ce 
plan cincimi le va umple vreodată ?- această cale gigan¬ 
tică care ţâşneşte de nicăieri este destinată, înainte de 
toate, să ducă la palatul dictatorului... La nord de acest 
şantier, unde Dâmbovita traversa odinioară grădinile şi 
cartierele vechi -cursul apei a fost întrerupt- şi un ca¬ 
nal de beton este pe cale de a fi terminat La est, dinco¬ 
lo de Piaţa Unirii, transformată fii câmp de maoevrâ,dis- 
tn«erile continuă. O parte din Calea Văcăreşti ca si un 
ansamblu de străduţe vechi nu mai există. Ghidul Bucu¬ 
reşti ului trebuie reficut Trebuie refăcut, se parezi no- 
ul metrou a cărui linie se inundă 1a fiecare furtună... M 9 

























LIBERTATEA 


NOEMBRIE 


Cruciaţii secolului xx 

-patimile Maicii Mihaelo_ 


Cruciaţii secolului XX nu se lupei cu păgânii pentru cu¬ 
cerirea Locurilor Sfinte. 

Duşmanul lor este o boală satanici, născuta tntr*un cre¬ 
ier bolnav, experimentată de un popor obidit si incult, sub 
conducerea unor criminali ambiţioşi. Numele popular al 
acestei boli este “Bolşevism", cel ştiinţific este “Mate¬ 
rialism Dialectic". Această boală s*a lhtins pe aproape în¬ 
treaga planeţi şi vrea să fericească pe oameni si si aci® 
pe Dumnezeu. 

Mijloacele de luptă ale Cruciaţilor contra comunismului 
sunt reduse, vorbesc de cele pământeşti, dar cele spiritu¬ 
ale sunt imense: “Cu noi este Dumnezeu, / Înţelegeţi nea¬ 
muri si vi plecaţi". Dragostea si Credinţa sunt arme pu¬ 
ternice împotriva întunericului: ce dragoste poate fi mai 
mare decât cea care merge pană la “Martiraj", pană la a- 
ţi da viaţa pentru “EL"? El fiind HSUS CRUCIFICATUL , 
FIUL LUI DUMNEZEU, care a ridicat păcatul lumii, ne-a 
învăţat dragostea si sacrificiul, ne-a scos din starea de 
păgâni violenţi, s*a dat pe sine morţii ca să ne tevie oda¬ 
tă cu El. 

Intilnindu-se cu Satana, hotărît să lupte cu el, s e c o 1 u 1 
XX a dat martiri. 

Acum 1500 de ani Biserica Roma no-Catolică a creat o 
întreagă legislaţie pentru a canoniza martirii. Nu poţi fi 
canonizat SfSm cfecă mori pentru cruce, şi nu fă ci minuni 
te timpul vieţii sau după moarte, dar martir este cel ce se 
bucură de o moarte violentă pentru Dumnezeu si credinţa 
te EL Nouă Ortodocşilor, ni se pare oarecum ciudată a- 
ceastă judecată după moarte, te care este prevăzut un Tri¬ 
bunal şi un Avocat al Diavolului! 

Gândirea ortodoxă, tradiţia, dragostea şi toleranta or¬ 
todoxă îşi recunoaşte martirii flră canonizare. 

• 


în anufl 1923, cinci Ron&ni închişi te închisoarea Văc㬠
reşti, pentru crime de care vor fi găsiţi nevinovaţi, ru- 
gandu-se la Altarul Mănăstirii, azi dărâmată, descoperă 1- 
coana Arhanghelului Mihail, se (firuiesc arhistrategului 
cerului, sub semnul dragostei de neam şî credinţeiîn 
Dumnezeu. 

De aici “Legiunea Arhanghelului Mihail" porneşte să 
cucerească sufletele Romanilor. Duşmani, detractori ş i 
interpretatori mincinoşi a avut mulţi. 

Mulţi Români înţelegând misiunea lor profetică şi v㬠
zând mersul vremurilor, li s*au alăturat Timpuri vor ve¬ 
ni când vor juca rolul prigoniţilor din catacombe şi a vic¬ 
timelor din circ. 

Primii martiri, au fost cei doi legionari căzuţi în Spa¬ 
nia creştină şi naţionalistă. Sunt cincizeci de ani de atunci. 
Ion Moţa şi Vas ii e Marin au murit lângă cetatea universi¬ 
tară din Madrid, pe frontul de la Ma jadahonda. 

“Se trăgea cu mitraliera în obrazul lui Christos”, a- 
ceasta a fost lozinca luptei lor. Ştiau pentru şi contra cui 
se luptă; duşmanul era acelaşi, ce) de azi care caută pes¬ 
te tot te lume fisura prin care să se strecoare. Dacă ar fi 
câştigat râs boiul spaniol, în celălalt capăt al continentului, 
Europa ar fi căzut cu un minut mai devreme te ghiarele 
obscurantismului. 

După moartea şi înhumarea lor, scaunul satanei se cl㬠
tina te Ţara Românească. Au sirii de peste tot ajutoare 
pentru Luciferul Regal, ca si nimicească elita tânără ca¬ 
re se îhălta din popor si din biserică. 

In vremea aceea, sosea la Mănăstirea Suzana, în munţi, 
pe Valea Teleajenuhii, o feţişoară de 22 ani cu ochii verzi 
şi două codiţe împletite pe urechi şi legate eu o sfoară la 
spate. Se numea Marieta Ionfcche. Venea din beciul jan¬ 
darmeriei cu încă trei fete membre ale Mişcării Legiona¬ 
re (după dizolvarea Legiunii Arhanghelului Mihail).La M㬠
năstire s*au întâlnii pe cerdacul arhondaricului, cu cinci 
doamne soţii de legionari. Toţi aceşti deţinuţi politici, nu 
erau vinovaţi de acte subversive, erau pur şi simplu osta- 
ted ai coroanei şi Siguranţei Statului, oe ta teci tot atât dc 
expuşi că şi oe ta tecii E/bol Uhu] ui. Terorişti pot fi camu¬ 
flaţi pe un'troo regal, U fel ca printre imegriştiJ musul¬ 
mani. 

f etita cu codite si ochi verzi se trăgea din Moldova, dLn 
Nicoreşti, unde familia ei Inîreagl îşi pusese încrederea 
te “Căpitan". In el vedeau “omul destinului" care avea să 
cureţe ţara de afacerişti veroşi, atei, fără scrupule. 

Toată elita neamului era te închisori preventive, în va¬ 
ra anului 193b aşteptând judecata care avea si dea satls- 
te ctie marelui istoric N.lorga. Onoarea nu-i fusese pătată 
de propriiie-i fapte (colaborarea cu camarila regali) cl de 
o scrisoare publici a Căpitanului Coroeliu Zel ea Codrea- 
du care-1 amintea cl cel puţin “el" era român, 
a In unui din cele mai frumoase locuri din Carpaţi,Minăs- 
ţbrufa Suzana, fusese aleasă ca lagăr pentru femei. 


Fetele venite din beciurile jandarmeriei nu se puteau ti¬ 
ne te picioare, clei fuseseră bătute la tălpi; erau bolnave 
de râie câştigată dela ţigănci)e hoaţe cu care stătuseră în 
promiscuitatea închisorii, dar aveau un moral minunat în¬ 
treţinut de cea mai mică, mai fragilă şi mai tânără dintre 
ele. După ce s*au vindecat, au sesizat paza sub care fuse¬ 
seră puse cu interdicţia de a păşi pragul arhondaricului şi 
de a se închina în biserică. S*au gândit că bărbaţii suferi 
mai mult, şi s*au rugat. 

Noapte de noapte, Marieta stătea te genunchi şi se ruga 
Maicii Domnului să-i arate calea spre curăţenie sufleteas¬ 
că şi trupească, spre binele ţârii sale şi spre dragostea lui 
lisus. Terminase facultatea dc Educaţie fizică. Rămâneai 
înmărmurit la spectacolul pe care tl (fidea o copilită sor¬ 
tită si tevete gimnastica pe copii, îşi schimba chemarea 
şi (fidea lecţii de curaj, de înfrâna re şi de răbdare unor 
doamne mult mai vârstnice ca ea. 

După ce stăpânirea >*a asigurat de neutrali zarea “ma¬ 
relui criminal Codreanu", pus te întunericul Jilavei deo¬ 
camdată pentru sase luni care trebuiau să spele ruşinea 
de pe obrazul marelui istoric, s*a hotărît elibera rea doam¬ 
nelor din lagărul de la Suzana. Soţii lor erau şi rămâneau 
os ta teci necondamnaţi te închisoarea Jilava. 

Astfel “fetele" au rămas singurele deţinute politice. Li 
s*au bătut te cuie obloanele, li s*au văruit pereţii pictati 
cu Arhangheli de Zizi Ghenea, li s*a înăsprit regimul. 

Doamnele s*au întors acasă unde au găsit alte griji,alte 
frici, alte nesiguranţe pentru viaţa soţilor lor. Au aflat de 
existenţa lagărelor dela Miercurea-Ciuc şi Vaslui, au a- 
flat că întreaga elită de minte si suflet era te închisoare , 
că cei care se ascundeau erau ucişi flrt somaţie la col¬ 
ţuri de străzi. 

Oare ce voia să facă Regele cu aceşti miei puşi la o par¬ 
te pentru jertfelnic? Cine putea prevede că numai peste 
câteva luni Conducătorul Mişcării Legionare era să fie 
strangulat? Lucrurile se petreceau te “Orient", Occiden¬ 
tul nu era interesau CinejHiţce să prevadă ca doamnele, 
foste ostatecc ta Suza va^vor fi văduve, soţii for fited îm¬ 
puşcaţi la zid: ostatecl? 

Căile Domnului sunt nepătrunse, dar se întrevedea din 
1938 lupta pentru putere, care avea să izbucnea s că te 1939; 
al doilea război mondial. 

In ziua de 15 August 1938, hramul Adormirii Maicii 
Domnului la Mănăstirea Suzana, s’a putut vedea o umbră 
strecurându-se spre casa maicii Filomela. Umbra ţinea 
în mână o nucă. In nucă planul de evadare al fetelor legi¬ 
onare din lagăr, cu informaţii despre geografia regiunii, 
care trebuia străbătută şi cu parola contactului care era 
un cânticel moldovenesc: “Trandafir de pe cetate, tranda¬ 
fir frumos, spune-i badei sănătate". Fericit timp roman¬ 
tic! Evadarea din Suzana a fost poate ultimul lui capitol, 
după aceea neurmând decât bocet şi îngropăciune... 

Nu, nu sunt lipsite de seriozitate aceste amintiri cu par¬ 
fum de joacă, dc naivitate, de copilărie. 

“Lăsaţi copiii să vină la mine". lisus ştia că în sufletul 
lor stă cuibărită dragostea. 

Nuca a ajuns la destinaţiei Marieta a coborât prima, 
dealungul cearşafului. Zgomotul a trezit garda şi celelalte 
fete n*au mai putut coborî, dar Marieta se pierduse te p㬠
dure. N*au mal găsit-o, nici ea nu şi-a întâlnit “Trandafi¬ 
rul de pe cetate" si a pornit cu paşi mărunţi prin pădure, 
orientandu-se după stele. 


Arvo Morio MAPIkj 


- r 'v«Vl Vi S'TtO V 

n*i Nu mai pute* merg*, nu mXnc.sc 

Huse a pi de ploaie. La o cerc «a re mai atenta <** 
perft c* silind de la Mlttme. la «re se termina,. 
ccftftU, tsl fracturase coloana vertebral*. Dow » i , P 
ghips, timp th care toata Siguranţa o duta 

pentru a nu stânu hohote de râs, Prefectura de 
elibemt deţinutele din lagăr, trecind-o si pe c J 
să, te inventar. Nu terminaseră socotelile cu ea si 
să sc răzbune. In timp ce mulţime de agenţi se căznea 
o găsească, Marieta era sus te dealul Cotrocenilor >a • 
rinţii lui Va sile Marin. ’ 

te corset ghipsat, purta te cap sad plini C u nisip 
vestea aventuri ca să thseninezc o casă cernită si noa» 
stătea te genunchi şi se ruga pentru păcatele tutur or 
zi înainte de ziua sorocită scoaterei ghipsului, Mărie* 
vrut să plece şi nimic n*a flcut-o să-şi amâne decizi 
aceiaşi noaj*e, cu o desfăşurare de forte nepotrivita n r 
derii unui fugar atât de mărunţel. Siguranţa Statului a 
utat-o te dealul Cotrocenilor urmare a unui denunţ, s 
au găsit-o. Mctănelul dispăruse ca şi cum n*ar fi ifov. » 
tânel, vorba de răsfăţ, devenise nume de cod. 


Ca te locul stelelor ce mor, viaţa e înlocuită de o 
ră neagră. La 30 Xoembrie 1938, mai corect spus tn *>■ 
tea Sfântului Andrei, este ucis Căpitanul; nimeni nu c 
ţi toţi îl aşteaptă! - 

La 20 Septembrie 1939 legionarii pedepsesc cu moar 
pe ucigaşul Căpitanului, lăsând istoria sl-i judece si pe 
nii şi pe alţii, cbcă o istorie dreaptă ar exista!... 

I A doua zi, toţi legionarii de elită din închisori sunt o- 
: morîti, îtnpuscati Ia zid. Pe străzile fiecărei aglomerat. 

| omeneşti din România, cadavre de tineri ac te drum, b㬠
trâni jelesc la căpătâiul lor, câte un muc de lumânare a- 
prins ici şi colo de o lume înmărmurită de groază. Popo¬ 
rul românesc nu era ihvitat cu obiceiuri străine... h 

MocăiwJ a dispărut temporar din viaţa mea. 

După piordon» tterlet *1 

sllvaniei, <iupă alunga rea dc caxrt> 3 

ciaţi cu generalul Antonescu la guvernarea ţării, după ce 
flecare tşi numără prietenii şi duşmanii, România, ciopâr¬ 
tită, încearcă să pună bazele unei morale de stat si unei 
speranţe te sufletul fiecărui Roman. Se înfiinţează un co- 
frnert de stat. Mişcarea Legionară se reorganizeazi.Hona 
Bima este conducătorul Mişcării plebiscitat între alţii. 
fToate iluziile unui ••Căpitan" te viată sunt spulberate, ta¬ 
ra tşi plânge pământul pieri: tşi morţii asasinaţi. Alătur, 
de cei vii, se luptă pentru un viitor mai puţin întunecat do- 


cât trecutul apropiat 

In strada Cobălcescu, la Dispensarul Legionar, medici 
fugăriţi până ieri, ies la lumină şi dăruiesc timpul şi cu- 
noş ţintele lor, celor săraci. Intre cei care *u wc cei 
care cauta mici sau mari avantaje, apare intrio bun* ti 
Marieta iordacho. In măcelul din 1939 fsi pierduse fratele, 
credinţa în viitorul luminos al ţlrii >*lc, ihsl, nl> i 

Trebue să recunoaştem ci tod legionarii asasinaţi 
ordinul lui Ca rol al D-lea sunt martiri, lămeni tineri, cu 
credinţa tn Dumneieu, nevinovaţi, nejudecaţi, chinuiţi '• 
închisori, împuşcaţi la zid sau strangula? Roteşte, tm a - 
sesc abia acum mormântul te pământ binecuvântat i ' 
pierde iarăşi sub stăpânire comunista, deshumaţi »r . 
iar cenuşa lor aruncată te cele patru colţuri ale van 















LIBERTATEA 


NOEMBRIE 


5 


lat» pe Marieta venita sâ ajute la dispensar. E bun» la 
toate: încurajează bolnavi incurabil 1,îndreaptă spre biso 
ricfi tineri şi bătrâni, sterilizează instrumente, spală du¬ 
şumele, pune ordine în registre. Seara, când ultimul bol¬ 
nav a plecat, cu medicamentele prescrise în buzunar,Ma¬ 
rieta ftce rugăciunea de mulţumită pentru o zi care a tre¬ 
cut în îndeplinirea datoriei cu ajutor de Sus. 

La 21 Ianuarie se vor despărţi pentru totdeauna. 
“Rebeliune 0 contra cui? In folosul cui? 

Mult mai târziu s*a înţeles, că Germanii montaseră Re¬ 
beliunea. Ocupau Ţara şi voiau ca aceasta să fie sub o Dic¬ 
tatura Militară care păstra o ordine impusă, aproviziona¬ 
re din belşug; nemţii ÎSi aranjau spatele pentru viitorul 
război din răsărit 

Acesta era şi războiul Mişcării Legionare contra comu¬ 
nismului, dar Germanii nu aveau nevoie de ideologi; astfel 
coechipierii Mareşalului s*au trezit în închisori, condam¬ 
naţi la moarte pentru deţinere de arme şi au făcut războ¬ 
iul în echipe de pedeapsă. De ce, de pedeapsă? Fiecare 
soldat legionar pornit spre răsărit avea cu el porunca să 
Oe făcut pierdut Fără suflul care anima acest tineret cu¬ 
rajos, <fa, şi fără ajutorul lui Dumnezeu în lupta cu Arrti- 
christ. Mareşalul a pierdut de două ori războiul: primă 
oară la Stalingrad şi a doua oară prin trădarea de la 23| 
August printrhin armistiţiu care era o predare fără condi¬ 
ţii! 

In timpul războiului Marieta şi-a pierdut cumnatul tri¬ 
mis din lagărul de la Sărata pe front în echipele de pedeap¬ 
să. Războiul pierdut. Legiunea distrusă, Marieta s’a d㬠
ruit cu totul lui Dumnezeu si a intrat la asculta reia Măn㬠
stirea Vladimireşti. 

Mănăstirea Vladimireşti fusese clădită de fetele dintr* 
un sat moldovenesc, conduse de una dintre ele care vor¬ 
bea ca odată Jeana D’Arc, cu Maica Domnului. Fecioara 
Mana i se arătase când lucra pe câmp, la un loc mai fe¬ 
rit, si-i poruncise să clădească îh locul acela locaş deîh- 
chinăciune. Fetele fecioare din sat aveau să fie viitoarele 
maici care să slujească Mănăstirea iar Stareţa avea să fie 
ea, cea care continua să vorbească cu Maica Domnului: 
maicaVeroni ca. 

In această Mănăstire condusă de îhsăşi maica lui Iisus, 
fu novice şi apoi se călugări Marieta sub numele de maica 
Mihaela. Luă asupra ei, păcatele făcute de Tară şi Mişca¬ 
re în încleştarea dintre rău şi bine. 

Armatele ruseşti victorioase se aruncară asupra M ol - 
dovei şi apoi asupra Ţârii Romaneşti, armate obosite ş i 
prăfuite pregătite pentru mari rSsbunări. 

In drumul lor. Mănăstirea Vladimireştif Cei câţiva Ruşi 
intraţi tn biserici ev gânduri de viol şl dc jaf găsiră ornai-, 
că cu mâinile întinse peste Altar si 

%u de nrmit 
; nu fuseseră trimişi pe frontul de Vest 
dop* primul guvern cva si-comunlst, patriarh fu impus un 
preot oltean care-i ajutase cândva pe Gheorghiu-Dej, noul 
stăpân. Justinian Marina ar fi evitat în primul moment de 
euforie pe care ti-1 & puterea, ar fi evitat să desfiinţeze 
rmnâstirile. Un lucru este sigur, că Sfinţia-sa a frichis 
Madimirestii si a dat pe nara Securităţii pe cei care o 
slujeau. 

La Vladimireşti se fi cea u “minuni”. La hram veneau 
sute de «finite cu tirani de la mari depărtări, căci se du- 
sese vestea că acel ce venea cu credinţă si adevăr, oricât 
ar fi fost de boimv, se făcea sănătos. Ca în făta lui Iisus 
se aşezau păturile cu paralitici cu păcatele lor cu tot, ru¬ 
găciunile ajutau, iar lumea venea din ce tn ce mai mult să 
se închine. Cat regimul comunist nu-si consolidase pute¬ 
rea, cât încă nu se atinsese de pământul ţăranilor, colec- 
tivizandu-1, oamenii puteau crede că vor fi lăsaţi re să-si 
uăiasca viata şi credinţa, veneau deci acolo un¬ 

de simţeau că domneşte'“Dragostea 0 . Slujba se ţinea afa¬ 
ră, nu putea fi vorba de spovedanie individuali. Preotul I- 
oan ieşit din închisoare de puţină vreme probabil ca să-si 
trăiască minunile şi mai târziu patimile, le citea rugă ciu¬ 
ruit de pocăinţă si iertare, după ce-şl spuseseră greşeli¬ 
le în ^and sau cu glas tare, le da Sfânta Împărtăşanie după 
lege. Preotul şi maicile căpătau puteri de Sus ca să poată 
face fată la puhoiul de lume care alerga la Loc Sfânt. 

Maica Mihaela după ce îngrijise de grajd, de orătănii, de 
porci, de curăţenie, trecuse la cele sufleteşti. Leîhvăţ» pe 
maici si surori Teologie dar şi matematică. Gospodărirea 
se făcea în comun, s*a spus după model legionar, uitându- 
se voit, vechile aşezări creştine şi regulile lor de viaţă. 

Patriarhul României chemă de mai multe ori la el pe 
Maica Stareţă şi pe Maica Econoamă (Mihaela), ca să dis¬ 
cute cu ele despre “ereziile 0 petrecute în Mănăstire şi A 
afle secretul “Minunilor 0 . 

Intrio noapte, Securitatea le-a găsit la slujba de Mâne¬ 
când!, chemate în biserici de toaca bătută pe lată. 

Securisţii au îmbarcat pe toată lumea şi au pornit an¬ 
cheta. Maica Mihaela a fost zdrobita în bătăi ca să mărtu¬ 
risească complotul legionar contra Statului comunist,ca re 
se pregătea în Mar* ştire. Maica Yeromca, stareţa, î a 5 
pierdu d »Ţ * anchetă darul: Maica Domnului înceta de a- i 
vorbi. 

Preotul loan şi Maica Mihaela au fost judecaţi sub îhvi- 
ndrua de complot, trădare, spionaj; pentru credinţă nupo 
tea fi condamnat nimeni, ctd cultul şi Religia erau libere 
du^ Constituţie. Surorile şi n*idle au fost debarcate de 
tainele bisericeşti si trimise la casele lor.Veronlcaaliat 
Ioc de azil la Mai*ştirea Ticneşti. (Acum câţiva ani s ’a 
căsătorit si lucreaăă pentru Securitate în dome niul para- 


psihologiei. O fi adevărat? In materie de K.G.B. nimeni nu 
ştie unde e adevărul...) 

Maica Mihaela a fost dusă la închisoarea de femei de la 
Micrcurea-Ciuc, plină încă de amintirile celor ucişi de Ca¬ 
ro! al n-lea. Acolo, atâta timp cât au lăsat-o împreună cu 
alte deţinute, condamnate la pedepse mari pentru crime 
fentomâ, a încercat să le uşureze puşcăria, ridicându - le 
moralul, le-â învăţat rugăciuni şi psalmi pe de rost, le-a 
scos din patimile trupului: foame şi frig, le-a întărit su¬ 
fletul ca să poată suporta gândul celor rămaşi acasă. 

Le-a îhvăţat speranţa şi dragostea; le-a flfeut să înţe¬ 
leagă că fără Răstigniri nu există înviere. 

Boala Ciucidui începuse să atingă deţinutele. Este vor¬ 
ba de o poli ram cui onevrită dureroasă care duce la parali¬ 
zii. A fost pomenită de doctorii din închisorile din Africa 
de Sud. Medicii germani nu au avut timp să o constate,re- 
gimul având grijă să se despartă repede de deţinuţi, i a r 
Ruşii nu povestesc aşa ceva din Gulag. Pentru ei un con¬ 
damnat este un om mort dar cu rafinamentul chinului si 
duratei. 

Când au observat că Maica Mihaela menţine moralul în¬ 
chisorii, au izolat-o, astfel că legătura se 'făcea mai greu 
prin pereţi cu ajutorul alfabetului Morse. Liturghia se ci¬ 
tea tot prin pereţi; toate încercările pe care le-a făcut Di¬ 
recţia închisorilor ca să scape de acest fel de informare 
au dat greşi 

Atunci s*a aflat că măicuţa, rămasă un pumn de zdrenţe, 
era paralizată. Au dus-o pe braţe la Jilava pentru un su¬ 
pliment de anchetă şi s*a întors şi înapoi. Avea un diag¬ 
nostic de “cancer uterin° care trebuia să acopere pier¬ 
derile de sânge consecutive bătăilor si durerilor date de 


poHnevrltă. 

Astfel, prin pereţi s*a aflat thtr'o seară că pe schivnic» 
Mihaela, o iertase Dumnezeu şl că ar fi şi un martor! Su¬ 
fletul el era atât de uşor încât s*a putut ridica repede la 
cer: fie-i ţărâna uşoară dacă o fi tn pământ! 

Am scris cceace ştiu despre Maica Mihaela cu durere 
şi cu lacrimi! Povestea poate fi completată de cei care 
ştiu mai mult, de cei care pot pune date pe unele întâm¬ 
plări, cei care ştiu unde a fost îngropată, dacă a fost. 

Generaţia noastră îşi termina ciclul pe pământ. Fiecare 
dintre noi poate adăuga un cuvânt, un gând, un fapt la po¬ 
vestea celor care au murit pentru Christos, cei care sunt 
CRUCIATA SECOLULUI XX. 

Prigoana contra bisericii s*i înteţit tn Romania.Tbt tre¬ 
cutul de Ctitorii Voevodale Sfinte a fost câlcat cu tancuri 
şi îngropat tn ciment 

De curând, tntr'o noapte, -hoţii de drumul mare operea¬ 
ză noaptea-, stăpânirea a dărâmat Biserica Sfânta Vineri 
din Bucureşti, închinata Muceniţei Para schi va, protectoa¬ 
rea Moldovei, dar care trecuse prin capitală: moaşte tre¬ 
cute de Vasile Lupu peste Dunăre. 

Orice fetiţă de şcoală trecând pe lângă Biserică, aprin¬ 
dea o lumânare pentru vii şi una pentru morţi la Altarul 
Sfintei Vineri, Sfânta care fece parte din folclorul si po¬ 
veştile noastre! Icoanele se vând la mezat îh Occident. 

Nu uitaţi, martirii n*au morminte, sunt sau îh gropi co¬ 
mune, sau arşi cu cenuşa răspândită. 

s’a închis capitolul Holocaust, dar el continuă! 

A.M. MARIN 


pasa ©aşa mm 

Q r? 


m încă doi miniştri din guvernul comunist, ma zII iţi de 
Ceauşescu: Mitiai Morarul, ministrul industriei grele si 
Richard Winter, dela ministerul lemnului şi materialelor 
de construcţie. 

■ Nicu Ceausescu, odrasla dictatorului, a fost înlocuit 
din funcţia sa de preşedinte al uniunii tineretului comu¬ 
nist la 13 Octombrie a.c., fiind numit prim secretar al 
al comitetului judeţean Sibiu, ceea ce echivalează cu o 
propulsare îh cadrul ierarhiei partidului. -Se pare -spu¬ 
ne ziarul francez Lc Fig»ro din 19 Nocmbrie a.c. - c» a- 
eca-t* schimbare constituie încă o etan* *n fa miliari m- 

rea ndra$l?imuftiu; rlj de conducere,accen- 

tuandu-se astfel presupunerile care privesc desemnarea 
sa ta conducerea României comuniste după dispariţia lui 
N&colae Ceauşescu... 0 

Ascensiunea sa în cadrul partidului a fost extrem de ra¬ 
pidă : a intrat tn comitetul central la vârsta de 32 de ani; 
la 33 de ani, a devenit preşedintele u. t. c. -ului, iar la 34 
de ani, membru supleant în comitetul politic executiv al 

partidului comunist. * _ 

Sumbră perspectivă. Cum spune zicala romaneasca: Oe 
naşte din pisică... şoareci mănânci! 

■ întrebat de către mai mulţi reporteri occidentali des¬ 
pre penuria cronică de alimente din magazinele reseris- 
te Ion Ruianu, directorul Ministerului Alimentaţiei, le-a 
răspuns indignat: “Consider că este numai o aparentt 
ceea ce vedeţi. După cum arată datele statistice, consu¬ 
mul de produse este enorm... Cauzele pentru care a nu¬ 
mite produse sunt raţionalizate, nu se datoresc (ăptului 

că ele sunt în cantităţi insuficiente, ci, reprezintă o m㬠
sură de preîntâmpinare a speculei cu aceste produse... 
Curat comunist... 

■ Un Kg. de ţuici, la particulari, cosft 100 dc lei... 

■ In spitale, medicii nu au voie si prescrie medicamen¬ 
te care sS depăşească suma de 4 lei pe zi de bolnav. 

“Planul, tovarăşi...” 

■ Un alt produs greu de procurat tn România: grisul. La 
fel, bateriile de lanternă... 

■ După cum menţionează agenţia “U.S. Arms Controlând 
DUarmamanent Agency”, România figurează pe locui 

Sk, lume tn privinţa exportului dc armament. Vase roma¬ 
neşti de transport aoaeac în flecare săptămână tn portul 
Luântfa, (capitala Angolei comuniste)-menţionează in con¬ 
tinuare agenţia- iar de aici, împreună cu alte transpor¬ 
turi care vin' pe calea aerului, armamentul este expediat 
qucrtlLrzilor comunişti de pe continentul negru,careur- 
nfireac răsturnarea guvernelor pro-occidentale. 

România se situează pe locul doi, după Rusia comunis¬ 
tă, tn privinţa exportului dc armament şi material mUl- 
tar pe continentul african. 

Nu mai departe decât anul trecut, la 22 Noembrie, In 
România a avut loc fiarsa “referendumului nadonal°pn- 
vind reducerea cheltuielilor de înarmare, la care fiecare 
persoană dela vârsta de 14 ani în sus a fost obligată să 
voteze. Cum era de aşteptat, rezultatele au fost de 99,9 * 
pentru... 22b de persoane au votat contre... 

Cu toate acestea, forţele armate ale României, Ih loc 


sa se reducă cu 10.000 de oameni din totalul de 200.000 , 
au înregistrat un spor de 1,7%; la fel, reducerea num㬠
rului de tancuri: din 1.700 de tancuri existente la finele 
anului trecut îh d otarea armatei, numărul lor ar fi tre¬ 
buit să se reducă la 250. Contrar acestui fapt, producţia 
de tancuri a îhregistrat o creştere de peste 6% tată de a- 
nul 1986. 

Acelaşi lucru se poate observa şlîn cadrul aviaţiei mi¬ 
litare: cele 290 dc avioane de luptă existente, trebuiau 
reduse la 26. Nu numai c& nu s*a procedat la reducerea 
lor. dar Tn pdm&vnra acestui an. V-avx tc>^t 

vmte tncA âou& avioane MIC 2'J cl« «Atn> >avl«Uc\. 

gând la un total operaţional de 292 aparate. 

Bugetul militar anual al României îh valoare dc 12 mi¬ 
liarde de dolari, ^1 care trebuia redus cu 5 % conform 
plebiscitului, a crescut şi el -anunţă agenţia-, fi ri a 
menţiona procentajul. 

Şi, după cum se ştie, la Bucureşti, sloganul de bază al 
propagandei comuniste este îh continuare acelaşi .“Pace 
si prietenie cu toate popoarele lumii... 0 

■ 33% din produsul naţional brut al României, continua 
sa fie investit îh cadrul programului falimentar de in¬ 
dustrializare a tării. După cum se ştie, majoritatea în¬ 
treprinderilor industriale lucrează cu cca. 40 o din ca¬ 
pacitatea de producţie, din lipsă de materie primă şi da¬ 
torită masurilor austere de economisire a energiei... 

■ Datoria externă a RSR-ului fătâ de băncile apusene se 
cifrează actualmente la cca. 6 miliarde de dolari. Do¬ 
bânzile anuale, aproximativ 400 de milioane... 

■ S*a revenit la tracţiunea animală: aproape 90. 00 0 de 
rai au fost folosiţi tn acest an la lucrările din agricultu¬ 
ră. Să fl devenit tractoriştii peste noapte “vizitii .Cum 
remarcă un vizitator străin: “România se întoarcelaE- 
vul Mediu... 0 

■ La Cluj, ca şi th alte oraşe mari, îh cadrul produselor 
raţionalizate sunt cuprinse: carnea, pSinea, zahărul, u- 
lei'ul, orezul, untul, brânza, ctc. De curând, şirartofliau 
intrat th această categorie... 

■ Prcswiintcle comitetului executiv judeţean ClujjGavrU 
Groza, întrebat de reporterul ziarului “Orlando Scnti- 
nel”, Hcnry Kamm, despre acuta penurie din magazine¬ 
le de alimente, a răspuns scurt: ”Eu încă n*amvcmt 
Dvs. tn America a vă toc ordine în casă...Nu-i ranil şl 
discutăm ce mănâncă şi cât mănâncă poporul român... 

Te pomeneşti că e şi Ista un... secret de Stat! 

■ Numărul populaţiei germane din 

U 300.000 dc locuitori. Pentru flecare viză de plecare de 

fini ti vă din România, statul român percepe o suma dc 3- 
14.000 de mărci, pe care guvernul german o> depune tn 
contul Băncii Naţionale Române, iar apoi este transfera¬ 
ta U băncile apusene, tn conturile satrapului C«»uşescu. 
Aceiaşi sumă îh dolari este percepută Israelului, pentru 
fiecare evreu lăsat să emigreze... 

Atoceri prospere... 















LIBERTATEA 


NOEMBRIE 


6 



NAŢIUNI CAPTIVE 


Gh BRASQveanu 


Naţiuni captive, popoare asuprite, umplu istoria cu po¬ 
veştile tristei lor soarte. Imperiile: asirian, persan, ro¬ 
man, otoman, tarist, etc., toate s*au înfiinţat prin forţă. A- 
coasta dădea dreptul de a declara sclave popoarele învin¬ 
se, după ocuparea ţărilor pe care soldaţii lor nu putuseră 
să le apere, deşi cei mai mul ţi că zus eră îh lupte. Era drep¬ 
tul celui mai tarei 

Aceeaşi soartă nenorocită ÎS aşteaptă şi pe debitorii in¬ 
solvabili. 

Această situaţie tristă ce caracterizează lumea antică a 
fost răsturnată din temelii de o voce venită din Cer, ca să 
le spurâ tuturor oamenilor: "Voi sunteţi fraţi; iubiţi-vă u- 
nii pe alţii si ajuta ti-vă; cel ce vrea să fie mai mare pes¬ 
te voi, să fie sclavul vostru; viaţa nu se termină pe pământ, 
ea se continuă îh Cer sau Iad; preţul intrării în Cer sunt 
frptelc bune; tronurile şi coroanele de aur sunt date de Sa¬ 
tana, Ispititorul, iar cei ce le acceptă, bogaţii,optează pen¬ 
tru focul Gheenei, al Iadului". r . it . 

Aducătorul acestui drept nou este Iisus Christos,Fiullui 
Dumnezeu- Tatăl Nostru din Cer, Dumnezeu adevărat d i n 
Dumnezeu adevărat, fondatorul Creştinismului, de la care 
începe era noastră, veche de 1987 ani. 

Pe măsură ce Creştinismul se întindea, sclavia disp㬠
rea şi Omenirea cunoştea că Iisus Nazarineanul, cel Răs¬ 
tignit si înviat, este Salvatorul ei. 

El a refuzat oferta atrăgătoare pentru orice om, de a fi 
împăratul lumii, cu tronurile şi slava lor, întinsă de Sata¬ 
na, în schimbul serviciului şi ascultării, de a comite cri¬ 
me şi abuzuri. 

Din Evai^helie au prins fiinţă: Magna Carta Libertatum, 
Habeas Corpus, Bill of Rights,' bazele Constituţiilor engle¬ 
ză si americană. Ele au dat fructele bune ale Parlamentu¬ 
lui, Democraţiei, Drepturilor Omului şi Libertăţii,înscri¬ 
se şi în Carta O.N.U. şi în Acordurile de la Helsinky. 

Tot Evanghelia şi-a pus pecetea pe stindardul Framei re¬ 
voluţionare, purtând prin toată Europa, până la Moscova si 
fh Egipt, trinitatea: Libertate, Fraternitate şi Egalitate.A- 
ceste trei cuvinte au prăbuşit imperiile: austro-ungar, o- 
toman, prusac şi ţarist, în primul război mondial, când 
prin aplicarea principiului auto-determinârii popoarelor, 
susţinut de W, Wilson, preşedintele Statelor l ni te, au ap㬠
rut, pe harta Europei, noile state*. Finlanda, Yugoslavia , 

Cehoslovacia, Polonia, Estonia, Letonia, Lituania si uni¬ 
rea României cu provinciile: Transilvania, Bucovina sîBa¬ 
sarabia. 

Acest principiu, considerat ca bază a Dreptului Interna¬ 
tional, a fost reafirmat şi în Tratatul Atlanticului, întregit 
si cu obligaţia de a nu se ftce alipiri teritoriale, după cel 
de al daflea război mondial. 

Toate Naţiunile Unite, inclusiv UJLS.S., care au luptat 
contra Axei Roma-Beriin-Tokio, au aderat U Pactul Atian- 
ticului, UAndu-si obligaţia, sub semnături legale, de a res¬ 
pecta cele doiA principii de drept mondial. 

După victoria asupra Axei, era de aşteptat ca U.R*S£. - 
ul să-si respecte aceste angajamente şi sâ evacueze,ca şi 
după primul război mondial, teritoriile invadate şi ocupate 
în baza Acordului Molotov-Ribbentrop, şi să promoveze 
reînfiinţarea statelor: Estonia, Letonia si Lituania, ca şl 
reîntregirea Finlandei cu Cărei ia şi a României cu Basa¬ 
rabia şi Bucovina, precum şi repunerea Poloniei în vechi¬ 
le el graniţe, ca şi a Germaniei. 

Dar, în dispreţul Tratatului Atlanticului, omenirea a a- 
siatat U târgul încheiat tot de cei Trei Mari: F. D. Roose- 
velt, W. Cburchfll şi I. Stalin, prin care, recunoscându - se 
ca drepte dobândirile criminale ale U.R.S.S., se hcXăraîn¬ 
tinderea sferei de influenţi a acesteia asupra tuturor sta¬ 
telor care aveau frontiere comune cu ea, adică: Polonia, 
Cehoslovacia, Ungaria şi România, la care se mai adău¬ 
gau: Albania, Y ugosla via, Bulgaria şi Germania răsăritea¬ 
nă. Aici este cazul de a remarca faptul că statele: Albania, 
Polonia, Y ugosla via si Cehoslovacia, care fuseseră ocupa¬ 
te de ţările Axei, erau aliatele, făceau parte din Naţiunile 
United ele având guverne în exil la Londra. 

Totul a fost uitat si în acest fel cca. o sută milioane de 
oameni au fost obligaţi sl intre th sfera de influenţă a co¬ 
munismului. , t 

Deosebit de ţările satelite din Europe, U.R.S.S. şi-* 
tins influenţa şi asupra vecinilor ei din AsU : M ongolia. 
China şi Coreea de Nord. 

Această concesie# fost un semn indiscutabil de slăbiciu¬ 
ne din partea celorlalte Naţiuni Unite, pe care l .R.S.S. a 
utilizat*o pentru a provoca revoluţii, lovituri de stat, răz¬ 
boaie, cu ajutorul partidelor comuniste de pretutindeni, să 
instaleze guverne de marionete şi îh statele: A ietnamul dc* 
Nord si de Sud, Camtwgia. Laos, Congo, Libia, Yemenul de 
Sud, Etiopia, Angola, Uganda, Mozambic, Cuba, Nicaragua 
si Afganistan. Toate popoarele statelor mandate sunt Na¬ 
ţiuni Captive, inclusiv ede din republicile care formează 
Uniune* Sovietică însăşi. 

Am arătat izvoarele sclavagismului antic: râ 2001 ulş 
debitul Pe atunci, oamenii se bucurau de drepturi şi U- 
t*iW«re erau re.ped.te de obicei. Chiar pe tinsul Ud 
Neroj împăratul nebun, SC Paul • fort du* TU tata Ud. «nd 
«1 a cerut a Ce juOecat chiar de * conOicUce- 

1 tvt» cuSanbendrinui din Ierusalim. La fel, laţi 
inclusiv sclavii, puteau U-si ewrcite liber cultul la Ro~ 


ma, unde se găseau temple ale tuturor religiilor popoare¬ 
lor din Imperiul Roman. 

In U.R.S.S., un stat din secolul XX, pretins popular, so¬ 
cialist şi democratic, există o realitate complet deosebită. 

In acest imperiu multinaţional, oamenii se află tntr’un re¬ 
gim sclavagist, declarat ateu, fără nici o consultare popu¬ 
lară, numai îh acord cu filozofia Iul Marx. 

Aceasta justifică schimbarea de destinaţie a bisericilor, 
chiar dâră mar ea lor şl o largă persecuţie îh ttrt lagărul 
marxist contra credincioşilor, care suni trimişi în închi¬ 
sori, lagăre dc muncă forţată şi spitale psihiatrice. 

Totuşi, pe steagurile revoluţiei roşii se putea citi ^‘Pen¬ 
tru Pace, Libertate şi Pâine". După cum se ştie, în U. R. 
S.S. Democraţia şi Libertatea au fost omorite şi înlocuite 
cu tirania şi sclavia de tip antic. Pacea este permanent 
dispreţuită, marxismul fiind instigatorul de profesie al lo¬ 
viturilor de stat, terorismului, revoluţiilor şi războaielor, 
cum am arătat mal sus. In ce priveşte pâinea,ea sedistri- 
bue pe cartela, după ce se stă mult timp la o coadă inter¬ 
minabilă, sau ca preţ al conştiinţelor pentru a obţine com¬ 
plicitatea oportuniştilor sâ comită crime şi abuzuri, ordo¬ 
nate de şefii partidelor comuniste, care au renunţat la De¬ 
calogul lui Moise. 

Pentru a ne da seama de ceea ce înseamnă viaţa, de ce 
consideraţie se bucură omul de rând în laurul marxist,în 
această imensă puşcărie, amintesc câteva date din istoria 
sa, binecunoscute de toată omenirea. 

In 1929, Stalin a vândut la preţ de dumping griul Ukrai - 
nei, în timp ce mai mult de 3 milioane din locuitorii ei mu¬ 
reau de foame. Acelas ţar-tată a deplasat cca. 2 milioane 
de Tătari din Crimeea.de Români din Bucovina şi Ba sa ra¬ 
bla, de Germani din Prusia Orientală, de Lituanieni,deEs¬ 
tonieni şi de Carelieni, pentru a schimba caracterul naţio- 
1*1 al provinciilor, pe care le-a repopulat cu Ruşi, în locul 
celor trimişi îh Siberia. 

Această tactică a fost aplicată şi de Mengistuîh Etiopia, 
unde a provocat cea mai grozavă foamete, cu cca. 1.5 00. 
000 morţi, pentru a justifica transferarea locuitorilor din 
Eritreea, adversari ai marxismului. 

In România, monstrul care o tiranizează, dictatorul ne¬ 
bun, N. Ceauşescu, se remarcă prin genocidul a mii de co¬ 
pii şi de bătrâni prin foamete şi frig, impunând totodată şi 
controlul go staţiei U femei, cum se practică U găini. 

Dar, culmea a fost atinsă de Pol-Pot îh Cambogia.al c㬠
rui popor a suferit amputarea unui sfert din populaţia sa 
8 milioane; deci cca. 2 milioane au fost sacrificaţi molo¬ 
hului marxist, mai nesătul decât cel al Babilonului şiCar- 
taginei din Antichitate. 

De altfel, peste tot în lagărul marxist, politica sa se e- 
xecută pe coline de cadrave si pe munţi de dărâmături, de 
la naşterea sa în 1917. 

Toate acestea explică manifestările de protest ale po¬ 
poarelor: îh 1953 în Germania de Est, în 1956 -Ungaria; îh 
1950, *56, *70 şi *81 -Polonia; in l977- # 79 in România. Toa¬ 


te au fost reprimate îh mod sălbatic, cu mii de 
condamnaţi, fără ca Occidentul sâ fi intervenit pentn 
maree abuzurilor. 

In feţa Imposibilităţii dc a nu putea schimba nimic r 
tura rea a marxismului şi de a nu putea uşura soarta 
poarelor, mulţi opozanţi şl alţii au ales calea refugiu 1 
străinătate, îh lumea liberă, tn care mai mult de 30 
oane de oameni sl-au găsit adăpost, înfruntând riscul dl 
fi împuşcaţi pe Zidul Berlinului, îh apele Dunării sa ~ 
ii th 


După cum se vede, crime oribile, genociduri, rfmĂ 
pedepsite, din lipsa unei proceduri de drept Internationa 
dat fiind că autorii lor nu pot fi judecaţi de Curtea Intere 
ţională de Justiţie dc la Haga, pentru motivul că ei sunt * 
păraţi de UJtJSjS. care posedă bombele cu hidrogen 
Dar, toate acestea confirma afirmaţia Preşedintei n 
Reagan, care a calificat U.RJS.S. - Pactul dela Varşovia 
drept Imperiul Răului. 


Acesta rămâne singurul imperiu-vampir după pr*b» 
rea celor: englez, francez, portughez, japonez, german 
italian, după Marea Conflagraţie. 

Se vede clar că marxismul este Marele Amăgitor, s*j, 
câtor. Regimul Satanei, cea mai vâslă escrocherie din . 
me şi din istoric, pentrucă este condus de Antichrist, r ir 
Marx, Distrugătorul, venit pe pământ pentru a distru 
Creştinismul, opera lui Dumnezeu, în Trinitatea Sa, cu [ A 
ul şi Sf. Duh, al cărui izvor este Evanghelia dată de iu 
Christos, Salvatorul. 

Prin paralela dintre cele două imperii: cel roman si ce 
sovietic, despărţite îh istorie de cca. două mii de ani, r - 
dispreţul progresului realizat în toate domeniile spiritu. 

.- cultură, drept, tehnică, ştiinţă, astronomie, sociologie 
a.nud., am demonstrat că U.RJS.S. prin renaştereasclaw 
gismului, întins la toată populaţia tuturor statelor mane ^ 
te, întrece îh răutate toate regimurile cunoscute; că el ev 
te cel mai rău din istorie, bazat pe viclenie, minciună,uri 
si forţă. 

Ţinând seama de scopul urmărit al Conspiraţiei Interr^ 
ţionale marxiste, adică al sclaviei şi tiraniei totalitare pe 
întreg globul, este cazul să ne thgrozim de viitorii pe ca¬ 
re mi-1 prepară o mână de ticăloşi. 

Omenirea are dreptul şi obligaţia de a Ie opune un STOP _ 
hotă rit, dea împiedica faptul ca toată omenirea sâ fie tran- Jj 
sformată fh N’atfuni Captive, a căror soartă nenorociţi O 

compătimim noV 

Crimele sl abuzurile lor, ne c*>ugă ** strigam *cesuw 
bandiţi: “Puneţi capăt tiraniei totalitare şl ateismului;tn- 
toarceţi-vă la Dumnezeu si Fiul Său; părăsiţi izvorul o- 
trăvit al marxismului şi idăpaţi-vă din apa vie a Evanghe- 
Hei lui Iisus Christos; deschideţi Cortina de Fier^nchiso- 
rile, lagărele de muncă forţată şi spitalele de psihiatriea- 


(Continuare îh pag7) 


Groparii Europei rtrtriUne : Wtaston ChurchUl. F. D. Roosevelt »J I. V. Sl»lin 






















In atenţia 0-lui bâlasu 

1 I 

Semnalez ca pozitivă absenţa Hjporionului din padi¬ 
nile Cuvântului românesc» Soptembrie, 1987. 

Câci pentru cei ce nu se lasă orbiţi de prestigiul a- 
pus al Sorbonei si de potopul de titluri academicc,es- 
te clar de tot că întrunirea dc la Paris între asociaţi¬ 
ile ARA si Hypcrion, a însemnat drept obiectiv prin¬ 
cipal unirea exilului cultural cu Bucurcstiul sub egi¬ 
da trimisului cultural al partidului comunist din tară, 
CJPoghir c. Banchetul dat ulterior într*unwl din cele 
mărr!eganfe hoteluri ale Parisului, Georgc V,încăa- 
rată că în timp ce românul la el acasă crapă de foa¬ 
me sub greutatea jugului comunist, o mare parte din 
intelectualii români din străinătate sunt puşi să joace 
hora colaboraţionismului, sub firma “ştiinţei pure” 
demonstrează lumii libere că neamului îi merge bine, 
odată ce reprezentanţii ei dc peste hota re pot să-si ti¬ 
nă, în «tari condiţii optime, ospăţul. 

Citind Cuvântul românesc în continuare am consta - 
tat că rubrica zisă culturală este semnată de un con¬ 
dei total incompetent, fapt ce ar fi posibil să-lîndem-r 
ne pe director să redeschidă coloanele publicaţiei sa- 
le, cunoscuţilor dizidenţi ai Hyperionului. 

Dar nu am intenţia si fac polemică ci doar să înt㬠
resc Cuvântul romanesc în sinătoasa şi noua lui ori¬ 
entare, astfel că profitând de ocazie i-âş aminti d-lui 
Bilasu că pentru a fa ce loc hyperioniştilor, nu a prc- t 
getat si-si întoarcă spatele unor condeie, de mana în¬ 
tâi, ale exilului. 

In primul rând m*aş referi la dl. D.C. Amzăr, Glo- 
zof de elită, om de-o nobilă probitate morală, veteran 
Ih lupta anticomunistă, autorul unui monument al exi¬ 
lului numit “îndreptar Ortodox”. In el publică anumi¬ 
te articole de ale maestrului său Nae lonescu, anali- 
zându-Le cu competenţa şi acribia unui Aristarh din 
Samotrace aplecat asupra textelor lui Homer. 

Comitetul de redacţie al Cuvântului românesc ştie la 
fel dc bine ca mine, de ce a trebuit si-si retragă co¬ 
laborarea de la ziar, dl. D.C. Amzăr. 

Nu as dori să cred ci se aplică îh cazul domniei sa¬ 
le, principiul comunist că se renunţă la elementul de 
valoare fh schimbul unei nulităţi , numai de-al nostru 
sS 13c. 

Celălalt exemplu, poate mai dureros, este poetul NJ 
Aovac. b'onduutr al jfturul ui, de ani dc zile activitate a t 

m m induce \» «curte da iwită politice aflate pe 

pe prima, fiindcă pe ele ie citesc cel dintâi. Deşi me¬ 
ritoriu si m acest spaţiu redus, câmpul de acţiune al 
luTNÎcolae Novac este barbar ştirbit şi asta, tn detri¬ 
mentul său, dar mai mult al lectorului. Deci s*ar im¬ 
pune ca 5 usnumitul publicist şi poet să-şi continue pa¬ 
gina de antologie a poeziei române cât şi să i se pu¬ 
blice mai des din opera originală, doar e bine să nu ui¬ 
tăm că fragmentele din romanul său “Dragoste albă”, 
rămân printre cele mai bune publicate de ziar. 

Prin urma re <H. Bălasu are cu cine face culturi,nu- 
i nevoit să recurgă pentru această nobilă misiune la 
toţi lacheii de ieri sau azi ai Leviatanului. 

Ca unul ce am rupt definitiv colaborarea mea cu Cu¬ 
vântul românesc, în calitate de simplu cititor, îmi 
permit să-l rog îh ci odată pe dl. Bălasu să coboare de 
pe tronul, ce şi l-a creat cu concursul linguşitorilor 
trepăduşi, de mare ziarist, în stQul unui Stelian P o - 
pescu al exilului. 

Ca niciodată exilul suferă ofensiva extrem de grea a 
comunismului, a sa ci noi nu-i cerem să fie nici “fas¬ 
cist” sau “antisemit”, ci să reprezinte interesele an¬ 
ticomuniste ale neamului cotropit astăzi, să fie lângă 
cei inţpilaţi şi nu lângă Împilatori 
Începutul pare să fie bun şi daci ne va înşela spe¬ 
ranţele, va fi spre regretul nostru, dar şi spre ma¬ 
rea lui ruşine. 

Ovidiu VUIA 



Naţiuni Captive 


(Urmare din pag. 6) 

® ,c ^rhlpcloaguluJ Gulag; di rimaţi zidul Ruşinii dc la Ber¬ 
lin; desfiinţaţi sclavia; restabiliţi drepturile omului nJ£L 
te» al principiul auto-determlnirti Po.K.relorcIltS 
poarele, naţiunile captive; renunţau la politica de for» 
ce secate sabia, de sabie va muri; restabilit! îhcrSL tl 
^ rcs P cc *ţi- v * Constituţiile proprii sl aura la¬ 

me le Into nu^^ veniţi tn întâmpinarea ccfortalteiL 
f * b ° rarC c,nsUtf . scopul do a salva p._ 


PC care voi le câlcati m p| c l^ rP de POpo * r0k 

Golcrru acest stat monstru care este Pa^l* de? ‘ 

Varşovia, mandsmtU tn totalitate, lui ’ deU 

soa.na de responsabilitatea ce o au a«t < * ca 



JUGO- j —„ . - 

■ /i%>V TontN/tr * 

3ULGAK’ 1 * 


Cota <U Dtpuntrx din Bucureşti. 


Ceaţa roşie se intensifică pe cerul 

»rf«n 

fel de frontiera Statelor Unite. Dar atâta nebunie şi atâta 
prostie nu este plauzibilă la această naţiune care, îh alte 
domenii, dă dovadă de realizări strălucitoare*. 

Până aici avem rezumate şi citate din editorialul lui D I- 
ario Las Americas, care se strădueşte să se menţină pe o 
linie de mijloc îh orientarea sa politică. 

Aceste supoziţii sunt însă susţinute şi confirmate si de 
alte publicaţii, cum ar fi The New American, un bilunar con¬ 
servator, care în numărul din 9 Nov. *87, în articolul “ A- 
părare Insuportabilă” (Unbearable defense), afirmă ; 

•«Ceea ce noi dorim să prindem sub lupă acum, sunt ma¬ 
rile cheltuieli făcute pentru apărarea noastră militară. în¬ 
trebarea ce dorim s*o adresăm cititorilor este, de cine tre- 
bue să ne apărăm? 

Este cat se poate de evident şi profund revoltător făptui 
că Americanii cred că enormele cheltuieli de apărare naţi¬ 
onală sunt făcute cu scopul de a ne apăra de comunism. A- 
ceastă credinţă generală nu este câtuşi de puţin confirmată 
de conduita guvernelor noastre din ultimele decade. In 1982, 
Senatorul William Armstrong a destăinuit colegilor săi că 
starea proastă a economiei americane a ajuns La punctul 
critic pentru că noi finanţăm două bugete milita re, pe al nos¬ 
tru şi pe al Sovietelor. In lista livrărilor de materiale pe 
credit el a citat si rachetele nucleare, tancuri şi alte vehi- 
cole blindate militare, cât si Instalaţii de control radar,etc.” 

Senatorul Armstrong a rezumat situaţia îh felul următor 
«Marea ironie pentru americanii care sunt solicitaţi de gu¬ 
vern să strângă cureaua pentru a putea fă ce faţă nevoilor 
bugetului nostru de apărare naţională este că mare parte 
din banii solicitaţi în plus sunt pentru a ne apăra împotriva 
unor arme pe care Sovietele nu le-ar fi putut avea fără a- 
jutorul nostru! Dacă ar fi sâ-1 judecăm pe inamic după ati¬ 
tudinea guvernului nostru -spune autorul articolului John F. 
McManus în continuare-, atunci Inamicul nostru de care 
trebue să ne apărăm cu atâtea sacrificii, nu este deloc un 
Inamic*. 

In afară de atâtea ajutoare pe care le <fi Rusiei Sovietice 
(şi celorlalte ţări comuniste), guvernul nostru refuză chiar 
şi să pună Sovietele într f o încurcătură diplomatică. Acum 
câteva saptamani, unui dintre cei 250 membri ai unei delo- 
gătii economice sovietice care trebuia să ia parte Ia nişte 
tratative cu o egal de numeroasă delegaţie americană la 
Chautauqua, New York, a vrut să “aleagă libertatea**.Mem- 
brii delegaţiei americane, dintre care mulţi funcţionari gu¬ 
vernamentali, când au aflat de dorinţa rusului că vrea să 
“dezerteze**, l-au sfătuit să renunţe la astfel de planuri 
“pentrucă ne tulbură bunele relaţii ce ie avem cu Kremli¬ 
nul”. 

Nn yi se pare că zarurile au fost aruncate? 

Cel puţin aşa cred ei, dacă nu va interveni până la urmă 
mâna iui Dumnezeu ca să le strice planurile. 

Troion GOLEA 


Editorialul ziarului de limba spaniolă din sudul Floridei, 
Diario Las Americas, al cărui tiraj atinge câteva zeci de 
miî de exemplare, îh numărul din 15 Octombrie se ocupă 
de o temă care pe noi refugiaţii ne preocupă de mult timp şi 
care, îh ultimii ani cuprinde tot mai multe lume occidenta¬ 
lă. Este vorbe de măsurile politice, administrative, legis¬ 
lative, literatură şi acţiuni de propagandă menite să pro¬ 
moveze un climat politic favorabil răspândirii comunismu¬ 
lui în SUA şi*n restul lumii libere. 

Titlul articolului este: ««Vorsă obişnuiască Statele Uni¬ 
te cu socialismul pană la începutul secolului al XXI-lea ** , 
din care dăm câteva extrase: 

“Aproape totul pare să indice că îh anumite cercuri înal¬ 
te de la conducerea Statelor Unite, atât guvernamentale cât 
şi îh afară de ele, îh particular îh universităţi şi mediile de 
informare publică, prevalează concepţia că, comunismul tn 
Cuba şi în Nicaragua nu trebue extirpat, aşa cum ar fi po¬ 
trivit şi de dorit, pentrucâ se crede că este convenabil ca a- 
! ceste centre marxist-leniniste să continue să se dezvolte şi 
isă se extindă până când să ajungă ia frontiera Statelor U- 
nite, ceeace s*ar putea întâmpla cam pe la anul 2000 sau cu¬ 
rând după aceea. 

Şi asta pentrucâ aceste cercuri cred că râul cu astfel de 
regimuri totalitare este numai îh faza de erupţie îh formă 
violentă, şi de aceea ei cred că pentru America este mai bi¬ 
ne daci el se apropie pe îhdelete, în valuri uşoare, aşa în¬ 
cât noile generaţii să devină obişnuite cu pierderea libert㬠
ţilor încetul cu încetul. 

Poate că aceasta este singura explicaţie pentru atitudinea 
acestor înalte cercuri conducătoare atât în Congros cit si 
în organele executive şi judecătoreşti, în universităţi şi In 
mass-media. Această atitudine tinde să distrugă orice în¬ 
cercare serioasă care ar dori să oprească progresul impe¬ 
rialismului sovietic. Asta nu vrea să însemne neapărat că 
ei se comportă ca atare pentrucă doresc ca Moscova să do¬ 
mine Washington-ul; totuşi pare că ei doresc să vadă victo¬ 
ria mandsm-lenlnismului adaptat împrejurărilor nutrind l- 
luzia ci această dorinţă a lor ar putea anula tirania şi cru¬ 
zimile caracteristice fazei introductive. 

Cu toate că pare straniu, totuşi nu există nici o îndoiala 
că ceva se petrece cu adevărat îh sensul celor afirmate mai 
sus, pentrucă nu se pot atribui altor raţiuni atâtea manevre 
care tn totalitate tind să încurajeze, câteodată chiar pe fa¬ 
ţa, avansul marxismului atât îh SUA cit şi în restul lumii 
Libere. 

Dadă ceeace se petrece nu s*ar întâmpla programat de 
către sectoarele influente menţionate, ar trebui s*o atribu¬ 
im unei nebunii extraordinare şi chiar unei prostii covârşi¬ 
toare, anume, Cuba să poată supravieţui ca focar de opera¬ 
ţii £n slujba imperialismului sovietic, şi si se consolideze 
încă o alţi tiranie marxistă îh Nlcaragi», care să cuprind 
apoi Mexlco şi restul Americii Centrale, aproplin<âi-sea*t- 





















LIBERTATEA 


NOEMBRIE 



NĂRAVUL DIN FIRE... 


Cfttnd «'Românul Liber", oficiosul U.M.R.L., am rămas 
stupefiat de afirmaţiile d-1 ui Dr. Micie A. cu privire la 23 
August, considerat ca “un exemplu de solidaritate'*, date- 
aşa cum s*au “solidarizat" atunci, toii '‘patrioţii". 
Intre aceşti “patrioţi", bineînţeles că Bodnftraş, dezer¬ 
tor din armata română şi îndoctrinat t3n Rusia, precum şi 
partidul comunist, care figurau la loc de cinste la aurire* 
acestui "act", prezentau o garanţie suficientă, că Uniunea 
Sovietică va respecta principiul de neamestec te viaţa po¬ 
porului roman. 

Dar si luăm pe rând aceste puncte de vedere,devenite te 
mintea unui romfin, act de “salvare naţionali". 

D-î Micie se pare ci a descoperit cauzele celui de ai doi¬ 
lea război mondial. Foarte simplu, din cauza “lipsei de 
prevedere politici a marilor puteri occidentale, după pri¬ 
mul război mondial". 

Si nu uităm teşi, că aceastft “lipsa de prevedere"a mao¬ 
rilor puteri, era contestată de “cooperarea" trusturilor 
financiare, care determinau politica internaţională, igno¬ 
rând, atât hotare ideologice, cat mai ales cele geografice. 

România a fost una din aceste victime, unde o generaţie 
ntreagă a fost decimată, la “sugestia" insistentă a aces- 
jt interese oculte, pentrucă s*a opus planurilor lor. 

Tot acestei “lipse de prevedere”, după d-1 Micie, i se 
datoreste şi apariţia acelor două curente antagoniste; bol¬ 
şevismul şi hitlerismul, protagoniştii conflictului. 

Dacă ne referim la anumite evenimente istorice, vom fi 
surprinşi dea constata, că aceste doua curente nu erau toc¬ 
mai atSt de opuse, doar că interesele lor nu coincideau te 
acelaş timp. 

Germania, de totdeauna râvnea grânarul Ucrainei, iar 
Kusia, fie taristS fie comunistă, o ieşire spre marile cal¬ 
de, prin Dardanele, tendinţe care cuprindeau te fase, ger¬ 
menul unui conflict Deci, tendinţe de expansiune, din mo¬ 
tive diferite dar identice ca fond. 

De altă parte, Rusia avea nevoe de tehnica germană, iar 
Germania de perspectiva exploatării bogăţiilor ruseşti. 

“Drang nach Osten", expansiune spre Est, nu a fost in¬ 
ventată de Hitler. Această tendinţă a existat din timpul lui 
Bismark <tax ea a devenit mai presantă, după pierderea co¬ 
lorau or. 

^vând un punct comun, expansiunea, cele două curenten* 

au ezitat a parcurge o bucată de drum împreună. Ideologi¬ 
ile, oricât de opuse erau, nu au fost decât camuflarea unor 
intenţii bine definite. 

Acordul dela Rapallo, din Aprilie 1922, consemna un in¬ 
teres comun, înarmarea secretă, simultană. Rusia terni - 
zând teritoriul şi mâna de lucru, iar Germania tehnica. U- 
zincle instalate de industriaşii germani, fâbricau arma¬ 
ment pentru amândoi partenerii. Fabricarea armamentului 
era completată de reorganizarea serviciilor de informaţii 
sovietice, precum şi instruirea cadrelor de comandament 
militar, de către specialiştii germani. Generalul Jukov,u- 
nul din comandanţii de mari unităţi, a fost format în Ger¬ 
mania. 

In 1932, Htler ajuns cancelar, a moştenit curentul dela 
Weimar, de substanţă comunistă si nu a ezitat o clipă, să 
înregimenteze aceşti comunişti în partidul National Socia¬ 
list. Să nu uităm că acest partid se intitula NSDAP (Na zio- 
nal Sozi&listische Deutsche Arbeiter ParteO,deci,pa rtid 
iocialist, de substanţă atee, chiar dacă purta si emblema 
de natiooal, deci o afinitate de fond cu celalalt partid “re¬ 
voluţionar", socialist, denumit comunist. 

In 1933, după CXX, Hitler deschide porţile NSDAP-ului 
comuniştilor, susţinând că; ♦«Noi ne simţim mai mult le¬ 
gaţi de bolşevism, decât des legaţi de el. Există mai pre¬ 
sus de toate, un veritabil sentiment revoluţionar... Am dat 
ordin de a accepta imediat în partid, pe vechii comunişti*. 
Mai bine de jumătate din cele 50.000 de cămăşi brune, mi¬ 
mai la Berlin, proveneau din partidul comunist german. 

Desigur, că acest sentiment “revoluţionar" a găsit un e- 
cou te rândurile partidului National Socialist, iar efectul a- 
cestei apropieri, n*a întârziat'să se manifeste. 

In 1935, Hitler era responsabil de politica Germaniei de 
doi ani de zile şi submarinele folosite mai târziu de Ger¬ 
mania te contra aliaţilor, continuau să fie fabricate în U - 
niunea Sovietică, întrten ritm accelerat (un submarin pe 
săptămână). 

De reţinut faptul că fondurile acestor operaţii proveneau 
din băncile comerciale ale marilor industriaşi occidentali 
şl că. Statele “lipsite de prevedere politică", consimteau 
acest trafic. 

Faptul, iarăşi, că Hitler, “opus comunismului", a căzut 
dc acord, peste antagonismul ideologic, fără mari dificul¬ 
tăţi, cu Stalin, te 1939, pentru a împărţi Polonia si, un an 
mai târziu a ne răpi Basarabia şi Bucovina, ne d£ dovada 
că cele două ideologii, nu se împiedicau de scrupule de 
doctrină, atunci când interesele coincideau. 

In 1941 interesele divergeau şl atunci conflictul nu a în¬ 
târziat bă se declanşeze. 

Un alt punct comun îi apropia: lichidarea oricărei opo¬ 
zit ii, prin măsuri radicale. Dacfaau, Auachwitz, Bachen- 
wald, Orardenburg, SachseDhausen... nu aveau nimic de in¬ 
vidiat gulaşurilor sovietice. 


Dacă Germania naţional-socialistă ar fl respectat fiec㬠
rei ţâri, naţionalismul ei, atunci dând ea făcuse din acest 
fenomen un argument major al politicei el, atunci ar fi 
permis acestor curente să se manifeste. Scopul ei secret 
era cu tcrtul altul. Acest curent risca sâ devină un obstacol 
te perspectivele ei şi atunci a decis lichidarea lui. 

Petlura, setei naţionaliştilor uerateieni, cel care ar fi 
putut mobiliza împotriva comunismului pe toţi cei supuşi 
lui, cu şanse multe de a zdrobi cătuşele unui popor, a mu¬ 
rit te lagărele germane. 

Germania avea nevoie de gauleiteri, gen Tiso te Ceho¬ 
slovacia sau Quisling te Norvegia şi nicidecum de o fort! 
naţionala, care ar fl fost capabila sa le dejoace planurile. 

Mişcarea Legionară, acuzată de aceşti politicieni corupţi 
de sucursală a nazismului, după ce a fost gonită dela căr- 
ma tării, prin complicitate cu marele Reich, a “benefici¬ 
at" de aceeaşi “ospitalitate", ca toate celelalte curente 
naţionaliste, te lagărele naziste. 

Ca “oaspete" al Fuhrer-ului, mi-a căzut te mana ocar- 
te, intitulată **Das Banat". Aici am descoperit premizele 
creării aşa numitei “Donau Land", (Ţara Dunării) care ar 
fi înglobat te ea o parte din Banatul românesc, cel ungar si 
iugoslav, unde exista o populaţie germană numeroasă,acei 
“Volksdeutsche". 


Desigur că această proiectată ţară, urma să fie, caAus- 
stria sau ţara Sudetilor, încorporată Reichului. Astfel ar 
fi rezolvat şi problema resurselor de produse alimentare 
graţie grânarului acestor regiuni. 

Această carte a fost scrisă te epoca de glorie, cândste- 
guleţele victoriilor pe câmpurile de bătaie, se deplasau pe 
harta Rusiei cu o viteză vertiginoasă. Victoria finală deia 
ireversibilă. 




nişte, cum pretinde d-1 Micie. ° 

“România a avut această tristă soartă, de a fi obligat 
să lupte te alianţă cu Germania, pentru a ne cuceri provin 
ciile acaparate de Uniunea Sovietică", continua d-1 Micie 
Dar, România de ce a ajuns te situaţia de a nu mai ave 
de ales? D-1 Micie ar fi bine inspirat, dacă ne-ar prezen 
ta şi alte motive, pentrucă numai “lipsa de prevedere" 

nu satisface poporul român,*! 


D-1 Micie si partidul câriiia ci era afiliat, au acceptata- 
coastă “trista soartă", ba chiar a furnizat voluntari de o 
anumită anvergură, pentru a participa la acest război sfanţ. 
Mihaiache, vicepreşedintele partidului, a fost unul din a- 
ceşti voluntari, pentru a recuceri teritoriile pierdute.Dar, 
odată aceste teritorii eliberate^iemocratii noştri au schim¬ 
bat, te secret, de partener. Au intrat te contact cu Aliaţii, 
şi nu au ezitat sa le aducă “servicii", prin cadrele statale 
care aveau acces la secretele Marelui Stat Major al arma¬ 
tei, aceşti discipoli ai şcolii titulesciene, te timo ce s ol - 
datul roman sângera dincolo de Nistru. Ei au justificat mai 
târziu această poziţie, pe care, credeau ei, ar fi putut să o 
exploateze te ziua victoriei. 

România, te mintea acestor “oameni politici", nu mai e- 
ra îndreptăţită să continue lupta, dincolo de teritoriul ro¬ 
manesc. Patriotismul lor era de nuanţa subtilă. 

Intrhin război, pe viaţa şi pe moarte, aşa cum îl angaja¬ 
se poporul roman, el trebuia dus pană la nimicirea duşma¬ 
nului, a-1 neutraliza, împiedicându-1 de a reveni, cu forţe 
retenoite, să teto&rcâ verdictul şi să anuleze atâtea jertfe 
consimţite, pentru securitatea hotarelor fireşti. 

De ce România a fost obligată să lupte alături de Germa¬ 
nia? Pentrucă, politica tării noastre, politică aservită ofi¬ 
cinelor occidentale, era o politică de improvizaţie, un dans 
al morţii pe o sârma plasată la înălţimea riscurilor majo¬ 
re, o miză hazardoasă, care punea te cumpănă viitorul na¬ 
ţiunii române. 

Responsabilii acestei aventuri n'au precedat niciodată e- 
venimentul, nu l-au intuit sau bănuit măcar, pentrucă se 
plasau pe o poziţie de iresponsabilitate, uitând sau fiindu- 
le indiferent, că cineva va trebui să plătească pagubele şi 
acesta a fost, ca Întotdeauna, bietul popor, obişnuit să o fa¬ 
că de atâta vreme. 


România, te răstimpul celor 20 de ani dintre cele două 
răzbea îe, a avui parte de conducători străini de interesele 
naţionale, aserviţi total unor forte din afară, caro di c ta u 
politica noastră, exploatând ţâra nici un scrupul bogăţiile 
ţârii si ucigând pe cei ce se opuneau devistării ei,elemen¬ 
te ătât de necesare după actul unirii la consolidarea inter¬ 


na, pentru a fi în stare a a ce tată cataclismului ce nu va 


întârzia să ribufnească. 

Domnia Iul Carol ai II-lea, cu asentimentul ai sprijinul 
democraţilor “istorici", a secătuit tara şi te ziua fatală , 
când s*a decis la Viena de către cele două curente “anta¬ 
goniste", fărâmiţarea teritoriului naţional. România era 
mult prea slăbită ca să schiţeze un minim gest de protest, 
susceptibil de a fi luat în seamă. “Nici o brazdă", răm⬠
ne parodia unei mari tragedii te istoria neamului nostru. 

Generaţia care s*a opus cu jertfe enorme la delapidarea 
bunului naţional, a fost prigonită, asasinată din ordin venit 
din Occidentul “neprevăzător", Românii nemaiflind liberi 
de a decide singuri de destinul lor. 


Pilon 




I*tt acum şl perla Inconştientei, germenul 
nall 2 »n<l valoarea Istorică a acestui acU 

*“ loglcft, ca el a fost un act de saivan?natf , * CorM ‘ , ’ u 
firma d -1 Micie. " n »«onala"M; 

23 August nu a fost altceva decât urm™ i . 
unei politici de aservire permanentă * 

marea finanţă, care, după ce a corupt cU?» 

8 -!* erCltBt şantajul, controlând Hrtrw^re *«8^, 

vitale ale ţării; economia si implicit, o Hat* * sect0Qrf 
Si atunci, când Conteliu cS 
că o astfel de subordonare unor interese strâin^'*™^' 
tara spre prăpastie, cei ce nu au găsit o altă soIi’ih 0 ** 14 
ce au văduvit neamul de elita de mâine. s*a u ref£ £* 
cest act de “salvare naţională". ^ 11,1 

"Dacă acest act salvator, nu ar fi reunit 

’ ^ >POrul r0Tnân ar fl trecut prin focul şi sa^a 




‘„sr- c ™ d <—* S, 

poate mărturisi urgia, crimele fără număr rnceDur,,: 

- “-*> «•> am» mSZSL- 

Desigur că se poate invoca orice presupus argumer 
sprijinul acestui «act-, însă, comparat cu tot SES* 
îhdl ! rat S1 continuă să-l îndure naţia ftitreara 
fl fost el mai groaznic decât acest tribut de sânge t ’ 
păşeşte once închipuire? ce 

170.°°0 de soldaţi romani predaţi cu atâta uşurinţă 
wetelor, graţie acestui «act salvator», alţi 170.000 mo- 
îh campania din Vest, fără ca jertfe lor să fie recunoscut 
ea o contribuţie reală la prescurtarea războiului si de 
cruţarea atator vieţi «aliate”, fără a uita cele peste do. 
milioane de români, asasinaţi pe tot îhtinsul tării, prin ir,- 
chison, la Canal sau dispăruţi ih noapte deia casele lor 
Decenta ar impune minimum de reţinere, &1 feţa acestui 

genocid, consecinţă fetalâ a acestui act de «salvare naţio- 

naJa". / jjt 

-fH calvarul no s-a terminat, el îsiurmeaza cursulft—st I 

Numai Dumnezeu când v& \u* r av i 

Mulţi dintre cei care au partic\ţ>at sau au Tmţ»rtit \deea 
acestui «‘act", după un proces de conştiinţa, te faţa aces¬ 
tor hecatombe de vieţi răpuse, pierderi ale substanţei ro¬ 
mâneşti, $*au retras într’o adâncă tăcere, refuzând să-si 
mai asume covârşitoarea responsabilitate. 

D-1 Micie însă, consideră ca un punct de onoare, ca la 
“aniversarea" a 43 de ani, din ziua când poporul român a 
fost răstignit, să ureze românilor din exil, ca acest “act*’ 
să le fie exemplu de solidaritate, aşa cum s*au solidarizat 
la 23 August 1944, toţi patrioţii"!!! 

Dar, acest exil nu este şi el victima acestui act de“sa*- 
vare naţională" sau mai just, de condamnare la expatriere 
naţională, fără dreptul de a se mai întoarce vreodată? A- 
junşi la limita biologică, chiar şi resturilor lor li se in¬ 
terzice repatrierea, să-şi odihnească oaseletepimanruiin . 
care s*au născut. Dar aceşti morţi printre străini, vor în¬ 
via odată şi vor cere socoteală. 

Mi-as permite şi eu să schiţez opresupunere,privindpe 
cei ucişi la Sighet. Dacă azi spiritul lor ar reveni primrv 
noi, ar mai tedemra ei oare pe urmaşii lor, să le urmeze ■ 
exemplul? Peste mormintele lor planează aceeaşi tedoia- 

lâî _ 

Să nu uităm di unii dintre aceşti “patrioţi" purtau nun I 
şi simţire străine dc sufletul romanesc. Ana Pauker,LucJ 
Laszlo, Teohari Burah, Liuba Chişinevski, Lothar Wurzel- 
baum (Ridftceanu) şi un român Bodnăraş, să fie acei patri¬ 
oţi, care au pregătit neamului nostru, te complicitate c - 
căpeteniile “istorice", această “salvare naţionala" cart 
a impresionat atât de mult pe d-1 Mide, tecât sâ o reco¬ 
mande şl exilului? A sugera romanilor din exil sâ urmeze 
exemplul de solidaritate cu cei dela 23 August 1944, în¬ 
seamnă a-i împinge la trăcbre! 

23 August 1944 aparţine istoriei şi va fi judecat fără cru¬ 
ţare, iar făuritorii lui vor purta un nume peste veacuri, 
pentrucă au antrenat dezastrul tării, pe un timp teci nede¬ 
finit. El va purta pecetea trădării, oricât s*ar insista des¬ 
pre inconştienta unor supravieţuitori ai lui -şi d-l AIk^ 
este unul din aceşti necondiţinnati- a-1 situa printre acte¬ 
le de «‘salvare naţională". 

Sunt patru secole de când trădarea a răpus pe Mi’ 11 
vul, unificatorul tuturor românilor, aproape doua secole, 
de când Tudor Vladimirescu a căzut de aceeaşi mişelnica 
faptă şi sentinţa istoriei dăinuieşte din generaţie te gene¬ 
raţie, transmisă din cronică te cronică, din gură te * 
ca un cântec de jale, până la noi şi după noi. 

23 August 1944 se aliniază acestor uneltiri teipotrua i - 
iutei naţionale, pentrucă trădarea a tetrerupt cursul firesc 
al vieţii unui popor. Ea va fl de-a pururea urgisita si sanc¬ 
ţionată, ca cea mai abjectă faptă omenească. 

(Continuare în pas 7 1 










LIBERTATEA 


NOEMBRIE 



DIALOG CU TINE 


Sărbătoarea Naşterii Domnului se apropie. Pen¬ 
tru mulţi dintre noi, va fi doar un nou merTy Christ- 
mas. Aşa se face câ, zilele trecute, te-am găsit la 
roasa de lucru, făcând calcule, pro şi contra* pe 
unde să cheltui banii in zilele de sărbători. Alături* 
un ziar căzut şi rămas întâmplător deschis la poves¬ 
tea unei crime, una, nu mai puţin stupidă decât, in 
general, toate celelalte. Ne-ara obişnuit să ne facem 
planurile de voie bună şi petreceri zgomotoase, 
şriiod câ râul, primejdia, crima, sunt oricând şi ori¬ 
unde* foarte aproape. Sunt multe articole de reviste, 
chiar studii care ating subiectul violenţei. Majori¬ 
tatea se ocupă de aspectele violenţelor fizice şi 
mult mai puţin de cele asupra psihicului, sau, mai 
gradat şi distinct enumerat, asupra nervilor, împo¬ 
triva psihicului. Clocotul cel rău îşi are originile 
în violenţele exercitate asupra psihicului şi, cecace 
este mai rău, acest gen de violenţă se poate exercita 
şi asupra minţii şi sufletului copiilor, fără cea mai 
mică sfială faţă de lege, deoarece însăşi legile sunt 
deocamdată primitive, spun primitive din punct de 
vedere creştinesc, deoarece nu au în vedere omul 
ca o Ginţă care trebuie să se apropie de lumina di¬ 
vină ci, numai omul care visează drămuirea bunuri¬ 
lor şi vanităţilor pământene. 

In practica zilnică, in perindarea cotidiană a 
mesajelor de la oameni către semenii lor, se face 
prea deseori confuzie intre pseudo-cultură şi cul¬ 
tură, tocmai pentrucă de cele mai multe ori pseudo¬ 
cultura îşi arogă ţinută de înaltă cultură. In timp ce 
cultura ci prinde formele de comunicare ale activi¬ 
tăţii sufletului t pseudo-cultură comunică stările de 
excitare nervoasă, ale unor speculanţi şi psihopaţi , 
ori mai simplu , o mimează pe prima. Se pol ci ia ne- 


rock. sau. on exemplu de alt gen de “cultură” or¬ 
ganizata. aşa zisele festivale ale tineterului. Pen¬ 
tru unul de acesta, prin 1953. în R.P.R., s ’ a în¬ 
fometat intr un grad crescut, populaţia întregei ţări. 
Iar ceeace a urmat a fost o mimare a tradiţiilor de 
autenică cultură, redusă la postura “joacă ursul de 
nevoie”, lichielism, bineînţeles. Forţe obscure, 
zăgăzuite de cultura naţiunilor au fost şi sunt inci¬ 
tate să se manifeste făţiş şi dacă e posibil în cele 
mai ciudate îmbinări hibride: revoluţia cu sexul, 
libertatea prin narcotice, drepturi civile cu puturo- 
şenia* arbitrariul şi tirania cu unitatea naţiunii şi 
câte altele. Strigătele discordante sunt aşa de tari 
şi multe încăt upii dintre noi nu mai disting esenţi¬ 
alul. Trăim într'o lume care - din păcate - “tolere¬ 
ază violenţa,” dar mai rău decât aceasta, este o 
lume unde “violenţa” este “legiferată” şi numai, 
prin, ea roata activităţii zilnice funcţionează. 

Apropiindu-se reîntâlnirea cu Pruncul din iesle, 
vom înţelege insă ce anume este destinat să dureze 
şi ce nu. El, Pruncul, este Viaţa ca perspectivă, 
dar totodată este şi devotamentul de a proteja. Cea 
mai bună protecţie pe care o poţi, tu, acorda pruncu¬ 
lui Isus este să-L porţi în inimă. Tiraniile vor cădea, 
odată cu vârtejurile de minciuni care le susţin. 

VALENTIN CANTOR 


Articol reprodus din revista “DRUM”, Anul 7,Nr. 4, Dec. 1971 


Dintr*o eroare regretabilă , articolul din numărul trocul al zi¬ 
arului nostru intitulat "Dialog cu tine** de V. Cantor, nu a fost 
menţiomt cm nind extras dlnjrcvUta ••Drurn", A nul 7, N r. 2 


. Facem prin ] 


Inscripţie pe-o carte 

-Zâmbet printre lacrimi de V.Gurlu- 

Văzut-am ziua întriun sat (fin Vrane ea 
Acolo unde soarele îşi scaldă 
tn rubiniul copt al viei, lancea* 

Sub casa toamnei limpede şi caldă. 

Seninul cerului căzut în vale 
Din ape*naltt spre văzduhuri malul. 

Un zid al veşnicelor catedrale 
In care-mi stă, şl astăzi idealul. 

De când barbarii fâr’de Dumnezeu 
•Sălbatec m*au bătut şi maltratat, 

Ca*n noaptea Sfântului Bartolomeu 
In temniti La Canal* numai sunt eu... 

Căd sufletul drept cruce mi-am lăsat 
MorminţLlor ce nfeu alt semn, săpat. 

Inscripţie unui tată daco-roman 
pe-o srelă funerara 
-lui N.Constantinescu- 

Doamne* 

Mi s*a sfârşit copilul drag pe neaşteptate* 

De-a ceea inima ca plumbul mi-e mai grea; 

Nu-i cine jalea să mi-o deie la o parte, 

Mă*nchin ca moşii mei* să Ce voia Ta. 

Să-l laşi. Te rog, să ducă ultimul glas 
La fragii morţi îh sfenta lor credinţă 
Mesajul nostru, căti am mai rămas: 

Că ne-am păstrat curat aceeaşi fiinţă. 

Şi-astfel pană la capăt o să fim. 

Născuţi din trunchiul patriei străbune, ram, 
Urmăm un Ideal măreţ, sublim. 

Ne batem pentru crucea lui Christos şi neam. 

Dar numai după ce şi-a împlinit. Comei, solia 
Di-I liniştea si cuibul ralului cel veşnic într’o 

stea 

Deasupra unei case pe un deal în România... 

Mă *nchin ca moali mei, să fle Doamne, după 

voia Tal 

20 Octombrie 19B7 


Ovidiu VUIA 


Năravul din fire... 




(Urmare din pag. g) 

Ca un putregai, acest act a prins pojghiţa timpului. Sunt 
însă nostalgicii unei vieţi de huzur, care vor să spargă coa¬ 
ja, să infecteze şi exiluL Dar, acest exfl ou are el o alta 
imperativi misiune de îndeplinii, o datorie sacră, fată de 
acei ce şuieră cumplit urmările unii act necugetat? Nu es¬ 
te timpul a-1 abate (fin drumul lui, cu riscul de a-1 încâlci 
în iţele urzite de conspiraţia subteram a Bucureştilor. Sau 
poate, aceasta este şi intenţia d-luf Mide? 

Exilul este anga.pt într’o luptă titanică, de denunţare a 
actelor de exterminare prin foamete şi suplicii a poporului 
ronmn şi de dărâmare a tot ceeace aminteşte identitatea 
neamului nostru! 

Nu aude oare d-1 Mide, de departe, plânsul copiilor flă- 
txfenzi, al mamelor, ce preferă să-şi vândă copiii străini¬ 
lor, pentru a nu A obii^te să asiste la dispariţia lor prin 

foamete sau să-î ştie roti? 

Ne piere Nea mul f 


Nu priveşte care d-1 Micle, ce a mai rtmas <finBucureş¬ 
tii de altădată, fruct al ‘'gloriosului act de salvare naţiona¬ 
li”? Un bulevard de 120 m. larg şi 1 km. de lung, botezat 
cu emfază de marele «‘patriot”, bulevardul ‘‘Victoria So¬ 
cialismului”, tăiat în inima cetăţii lui Bucur, pe ruinele bi¬ 
sericilor voevodale, lăcaşuri de pioasă aducere aminte, să 
fc^p-oape odată cu ele prezenta noastră de milenii pe acest 
pământ. Nu asta o dorea oare d-1 Micle? 

Si dacă totuşi ar fi ispitit să sărbătorească acest funest 
act, care a coborît doliul de 43 de ani peste tară, cu sgo- 
mot şi fast, dece nu s*ar alătura acestor 44 patrioţi” de al¬ 
tădată şi de azi, să defileze împreună pe largul bulevard al 
marei ‘‘victorii a socialismului”, să se adeverească înţe¬ 
lepciunea romanului ca: năravul din fire, nu are lecuire?! 

Filon VERCA 









bul*~rtul “Victori. ScctelUmulul”. uumUu grotesc în ttD *»UnUt, rldicm din ordinul «Attului Cmuţmcu to plin cm- 
trul BucureştuUui, fetorlrf căruia zeci de biserici şi monument* Istorice au fost rase de pe suprafaţa pământului. 


■ Ln nr. 61, Septembrie, pag. 10, (Mtoritâ unei erori ti¬ 
pografice, titlul poeziei D-Iul Ovicfiu Vuia a apărut gre¬ 
şit scris. In loc de “Rugăciune pentru Brâncusi”, ru¬ 
găm a se citi “Rugăciune de Brăncuşi “.poezia căpătând 
astfel sensul dorit de autor. 


PARASTAS 


Cu a<&ncâ durere şi sufletele îndoliate, Vrejuhi, 
soţie, George, Eduard, Varujan, fii, împreună cu 
soţiile si mica nepoţică Stephanie, anunţă împlini¬ 
rea unui an, dela trecerea în lumea nefiinţei a celui 
ce a fost scumpul sî mult iubitul STEFHAN KASPA- 
RIAN. 



Rudele, prietenii ai cunoştinţele, pot lua parte la 
parastasul care se ^ oficia Duminică 29 Nov. a.c. 
orele 12 la «•ArmenianChurch<rfWestemQueens”, 
43-12, 46 th. Street, Loog Island City, Nev» York. 

Dumnezeu să-ti dea odihna cerurilor dragul nos¬ 
tru STEPHAN. 


























LIBERTATEA 


noembrie 


i 


Tabletă 


epistola despre pământeni 

După cc ti rostit âdcv*rul şi l-ai propividuit,aceas¬ 
tă sămânţa sfântă a tbcoitit th cugetul celor care nu mai 
aveau nici o speranţă si ca un fhlgcr cratic, ţâşnind din 
toiul unei amiezi luminoase, a lovit cu scăpărare vie in 
toate conştiinţele oarbe, aprinzând patimi mai vechi si 
necredinţe, tov» de nrf Utentf, ce »steptt s»fe rever¬ 
ie şi sB aduc* I» ordine, ceea cetnsBsi legile ordinii re- 
fu zău să tntelea$£. 

Ofctt profivtduit si încolţit, »dev»rul sechcema ffcp- 
tt, fkpti ••nocmrctttS”, “îndriznealS”, ori “gând dc 
r* smerita”, dupft care au urmat arsid pe rug, trtsulpe 
roetS, ori sugrumarea ideii de bine şi ade>«r v '» » 
postul întunericului, aşa ca in noaptea aceea « nd v * n *' 
Sfimacabrii au aruncat latul de gStuJ luceaffnilid do 
noapte, înnebuniţi de groază, c> sub lumina acestuia, . i 

s*»r putea citi conştiinţele. „tm 

Kurnele Uu> fost răstignit pe crucea celor patru 
puncte cardinale, expus deci In asa M <» omenire* sa 
v»d5 şl si Intel ca gS încS odată mai mult, ci a încerca sâ 
te înalţi mai sus, peste capul “semizeiilor”,peste vir¬ 
tuţile patrioţilor de ocazie, a încerca si te scuturi de 
pulberea grea a nedreptăţii lor şi mai ales, a încerc» 
sS-i convingi pe cei din .ium! tău, că sunt ceva mai mult 
decăt robii predestinaţi să trudească pentru satisface¬ 
rea poftelor primare, ale unei ‘«elite ereditare», asta 
nu este altceva decSt “erezie”, “ncsupunerc”on “spi¬ 
rit de revoltă”, împotriva castei gentilomilor cu cer de 
mucava. 

Pentru toate aceste "îndrăzneli”, plata a trebuit t㬠
cută în sânge. Si sângele tău si al urmaşilor tăi a fost j 
vărsat din belşug. Cu el negustorii de suflete moarte si- . 
au uns pragul de sus al uşii, ca nu cumva duhul a de vă ru- 1 
lui tn numele căruia ai vorbit* să mai dea târcoale ase- . 
zărilor fastuoase în care se adăpostesc sufletele lor in¬ 
salubre. i 

Era toamna târzie, o toamnă rece si cenuşie, preves- | 
ti*»re de rele, iar noaptea aceea, năucită de întuneric, 
la adăpostul căreia tâlharul se crede haiduc, ultima j 
voastră noapte pământeană, avea să sfirseasca printr' 
an colectiv strigăt de durere ai să dovedească încăoda - 
et, c» WţA» fk \umvnA (pen^rcazi ur* nejmUftOtă, hra- 
torWU rSulvii suni foarte bine 



<ct#dfc*r Mrc eJo, prin Inşi «f neîo#rfuJrîîo po ctre Ic 

mit. 

Când sângele tau si al ucenicilor tăi cei mai apropiaţi, 
se prelingea în fir subţire pe Ia coltul gurii, ati fost a- 
runcati tntr’o groapă comună si îh "numele legii”,pes¬ 
te umeri vi sfa prăvălit o placă de beton monolit, că a- 
sa trebuia sigilat adevărul rebel; cu cea mai concreta 
pecete a tăcerii. 

Chiar dacă tu ai plecat, lumina adevărului tău aprin - 
sese deja opaiţul nădejdii in casele ostenite de griji,oa- 
meni care până la tine nu ştiau că în afară de mentalita¬ 
te de slugă supusă clă pa agilor si guşaţilor, mai exista 
şi calea nesupunerii la păcat, au urmat calea povăţuită 
de tine. Acesta era rezultatul adevărului mărturisit : 
“fapta uzurpatoare”, “nebunia robului” de a cere sa 
trăiască decent si respectat de cel pe care fl slujeşte, 
“necuviinţa" de a cere legiuitorului să respecte legea 
pe care et a tiduit-o. 

Şi a venii apoi vreme de prigoana : oameni si necuvân¬ 
tătoare s*au ascuns in scorburi si galerii, începând a co- 
lo drumul unei vieţuiri noi, U adfcpost de regele capei u- 
mior şi al desfrânatei Sa lom ci, încercând să apere co- 
moar* ce ie lumii» subteranele ţi cugetele. Vreme de 
prigoană e«te şi azi. Mulţi dintre ucenicii tăi n’au mai 
ieţitdţn catacombe; «u rima.» «colo tn cUndestinitatţ 
preferind tf maura cxted cu credinţa ce» noul. 

Cei eare au mai supravieţuit prigoanei, au liât calea 
pribegiei, ceeace nu este altceva, decât propfctduirea în 
carţliaarea adevlruiui tiu, pe meleaguri ttrfine. Cu o- 
chil 5 Anta ti de tristete, sub ceruri atrtlne si lumi ce 
a»-i vor, cu umerii aduţi de povara singur*titii, bat la 
Parii i* rotite cu nepâaare, îmbuibare ai desfrtu. De U 

TfffbZZr* celor te-atxwHfcmnatlmin- 

te să te fl Judecai, Încearcă să smulgă dreptul de * se 
întoarce acasă, d arunce din nou un vreasc de speraţi - 
- ** v<aCra rect bl încremenită, să se întoarcă acasi>. 
colo înde de mii de ani t>*»u cinstit cu otzavi şi smirnă, 
aca^ă acolo unde tn flecare trestie ca din tulnic răsuna 
o doină, unde suferinţa şi dorul se*mpletest sub suma- 
ool dc pătură săracă, acolo unde sunt din ce în ce mal 
puţine biserici si unde clopotele au încremenit cu llm- 
ja ît» cerul gurii. Acolo să se întoarcă, din trist» lor ca- 
valcacfi, uode rănile numelui du, încă mai sângeră pes¬ 
te icoana Maicii Domnului* căzuti cu faţa în ti rină. 

Acuir- când sur* mai putini, dar rial Wn«îmeU*siprin¬ 
tre neamuri, acum căntf totul & fost “plătit”, chiar a î 
păcatele urmaşilor lor, acum când cel care 1 c - a w dat 
>entirru nedreaptă, la rândul lor aşteaptă judecau, vor 
so bt întoarcă pc gii» rămasă din strămoşi, să pună foc 
U u* ce a fost să fie nedreptate, să nu uite dar, să ier¬ 
te plaiul »ceU sfinţii cu durere si vrajă, si-! boteze 
din nou cu numele \ecbi, RUMÂ V1A f 

OvKfau VASIUSCU 


strigat cAtre Dragoste şi moarte 

Nămeţii ca din basme mi s’or lăsa pe tâmple 
si-a fi atâta iarnă, şi*n minc-atâta frig, 
când troienit de vreme, spre tine o să strig, 
s "alungi din preajmă noaptea ce*nccarcă sa se’ntample. 

Şi voi striga spre Zeii ce beau cu nepăsare 
din vadul veşniciei pe carc-1 ţin ascuns, 
dar, strigătele mele nu vor afla răspuns 
şi voi striga spre moarte ca singura scăpare. 

Striga-voi spre stăpânul livezilor eterne, 
ca sâ-i mai cer o clipă din marca galaxie, 

Atât; doar o secundă, să ti-o mai <firui tie, 
când ultima zăpadă, pe’ntâiul vis se cerne. 

Zăpezile ca*n basme pe umeri mi s*or pune 
si va cădea din slavă un înger, si o stea, 
când ti-oi trimite veste, pe aripi de lâstune 
că singura măsură ne este dragostea. 

CAVALERUL TRISTEI FIGURI 

Si voi cădea din ceruri cu visele grămadă 
eu calul orb de slavi si cu un ciot de spadă: 

si*n prăvttlroa ^aurdă In care-am &4 mă zbat 

va fl sâ*nvâe că visul e cel dintâi păcat. 

Că cel careTidrflsnestc* spre culmile celeste, 
e slab de*nţelepciune si Oră minte este. 

Câ’s semne de revoltă si-i semn de erezie 
de încearcă sâ-si Gunoaie chiar gându’n veşnicie. 

Voi face cale*ntoarsă asa cum n’am crezut 
că ea fusese scrisă pe tablele de lut, 
că’ntai flisese drumul, avevoios si greu, 
şi-apoi nesăbuita plămadă, care’s eu. 

Ci tu, ca totdeauna de linişte speriată, 
mă vei striga cu glasul si inima deodată; 
dar strigătele tale de vânt reverberate 
vor trece peste mine, tot mai -si mai departe- 
si-ti va răspunde-aiurea, asa ca un descânt, 
tăcerea nesfârşită a morilor de vânt. 

Mă voi întoarce Doamnă dih lunga cruciada 
ca si Argonauţii t n trista lor Eladă, 
cu trupul stors de vlagă —o umbră pe colină—, 
cu-aceias dor de slavă si sete de lumină, 
dar toată îhdrazneala şi visu'or să se*ncheie 
la sânul rece-al morţii, cu chip de Dulcinee. 

Ovidiu VASN.ESCU 


«W9«U, 


DIN VXUMUI. CC CUGETĂRI rx 
TE APARTTTE «TCMPUt, 


Nu sta în spatele înaintaşilor < 
mâne totdeauna un pipernicit r,^', 
adaugă-i gândirea si personali J. 
zări cu un pas mai departe <j 0 

fa 

Iţoata istoriei are un sing, r 
care îl dăm noi, oamenii. 

fa 

Cel ce doreşte să râmSrri * 
buie să se lase tras pe renta * Cl 

fa 

Roata istoriei nu scârtie 
este unsă în permanentă cu v 
ne şi milioane de nevinovaţi 

fa 

i Istoria este o poveste a î r 
devărul dispare întotdeauna 

fa 

Cel ce falsifică un tahlrw 
artist al minciunii. 

fa 

Cel ce distruge o opera & 
criminal înnăscut. 

fa 

Cel ce-si distruge pr 

Sinucigaş. 

fa 

Totdeauna am tânjit 
tea dintre copaci; de ce *. 
mă nasc om? 

fa 

Dacă în univers mai t 
tie, în mod sigur, atunc 
sealâ. Dumnezeu îl arm 

mă în oameni. 

# 

Logica este elementu 

neî gândiri constructive 

fa 

Filosofia este labirintui 
străbat numai minţile lum, 
rătăcesc pentru totdeaur. 


Dacă urcuşul către univers 
noastră, pe care mintea orne 
sa-1 cunoască şi să-i desleşe ta. 
pare greu, acelas univers,abs 
află răsfrânt îh conştiinţa nod> ; 
oglindă. încercaţi si-1 găsiţi ire 
Uneori cobortrea este mai difici i 
cusul. 


Ovtdiu VASTlEK- 



Fonful 


4R0W COTOI 


S*au întâlnit în luna Noembrie 1986, 25 
de ani dela dispariţia dintre noi • celui ce 
i fo,t fl luptătorul naţionalist-ere», 
tin ARON COTRUŞ, stins th eril cu dorul 

*** se odihnesc Ih- 

tr*un cimitir din oraşul CleveUnd. 

In memoria marelui poet, ca semn de 
™ *rup <* români a 
U»t iniţiativa de a st ridica un monument- 
mcavimem care va fl executat de c㬠
tre sculptorul Vmieriii Cercel, si al cir ud 
cost estimativ se ridici 1» stima de $ 2500 
OHre contribuţii destinate acestui fond 

^s^cţfa.poiflexpedUtepe nu mTa 

Miţă McoUe la adresa ziarului ‘Libertatea* 


cu menţiune* ‘Pentru FonAil Arcr ^ 
numele contribuabOflor şl sumele doDI 
vor fl publicate prin intermediul i r ^ 

‘Libertatea *. 

MentionAra că monumentul ^ ^ rl J 
la căpătâiul poeţului din cimitirul or** 

Clevofand. . 

Pâri U data actitelă, Noembnc i*>- 
străns suma dc 1577 ddarL trt L \„ 
thcă 900 de dolari pentru acoperire 
tulul total de $2.500. 

FRAŢI ROMÂNI, , 

Facem apel la vod toti din Exil, 
spri,ilni realizarea acestui lucrări 0* 
ştire a marelui poet Aron C<*rus. 

\ i rnu)^ 1,,; 













































libertatea 


noembrie 



La dat» dc 5 Octombrie â c a avut Io *>» t 

• asssssrsr-*—-—~ 

«*«-s;«r a ° *—• —- 

Parlamentului Federal -un bun nrictrn »i °5 ,s '-economice cât şt cele politice. D-l Patrirk n 

serva tiv tn cei 3 ani de conducere domnia 1,1 or "’ * amJntit celor prezenţi rezultatele obtinirtedî. *' 

a vorbit tn continuare despre Acordul p nv ind , succcsclc Privind crearea a 900 000 noi locuri** 0 * 1 '»"• 

Ie nSiTB lte * C0,mi P ° llt,C * *' 6 P*riidul(H conservati\’ 0<0r0neJ PrCmierii Provinciilor, a constituit una dintre ce- 

Mistru/l^ «* Priveşte popularitate. Primu- 

totusi spus -a accentuat In continuare vorbitorul-° prolUndă conştiinţă social». Ceea ce ar trebui 
apar. Domnia sa araţi egalitatea tuturor th tata legilor si^oatc th eridTnta U? ° r * ** Problemelor ce 

N.c stmbt la adevărate sa «Io. re. iar noii cetât^s» a^erMa e^ .SS?J ****”*«* naţiona.ist can.di.ntre- 
mclc ce sc ivesc, iar cei ce vor decide sunt cctâtcnii rana*.! V- Avem un guvern care aprofUndoază toate probi o- 

*v u «'»? >'» ">*»«« * «^ÎSSEKS; e, SS SZtzir'*" *' ■■—-«m«« 

trebue sa sc deplaseze in locurile unde isi destasoara actiritamt v îi * Se teteres * dc nevoile cetăţenilor s I 
mant, ui potente lor si tn dăruirea lor pentru aceasta tara...» N credcm “* oanicni ' m Puterea lor de discema- 




I 




1 




i 


In fotqgrafie, de la stânga la dreapta : D-na Corinc Bover, D-l Rick Kugchman, prim vicepreşedinte, D-l 
^Etrick Bo. 'cr M.P., Cbristina LuczynsKd, noua preşedinta a Asociaţiei Conservati\'c^LamJoKnlghtCfo»t 


Acestea sunt numai cat ev* din problemele care s*au dezbătut. In cadrul adunării, corespondentul ziarului nostru.d- 
1 Dorn N.Popescu, a avut un schimb de opinii cu participanţii şi noua conducere aleasă. $*au discutat probleme pri¬ 
vind integrarea comunităţii româneşti Tn viaţa multiculturalismului canadian, apoi, îh mod special, situaţia politică si 
socială din România. D-l Doru Popescu a cerut noii conduceri alese să propună guvernului şi organismelor sale m㬠
suri energice de protest fetă de despoticul regim comunist din tară. Doasemcnea, a arătat situaţia critică în care se 
găsesc mii de romani din lagărele de refugiaţi din Austria si Italia. Dânsul a fost de acord îh susţinerea noii legi a e- 
migratiei, (tocă ea va O aplicată îh mod nepreferenţial. 

La una din întrebările ce i-au fost puse în legătură cu existenta naţionalismului romanesc, d-l D.Popescu a răs¬ 
puns următoarele: Desigur că naţionalismul românesc exista şi se manifestă din plin îh exil. El nu va înceta să ara¬ 
te lumii libere discrepanta totală dintre propaganda mincinoasă şi cruda realitate a regimurilor totalitare. O conse¬ 
cinţă a acestor regimuri o constituie situaţia politică actuală, cat şi tulburările din lumea liberă. Guvernele occiden¬ 
tale ar trebui să interzici activitatea malefică a partidelor comuniste, căci prin aceasta nu credem că democraţia va 
avea de suferit. Noi nu suntem de acord cu tratatul semnat la Yalta -a spus îh continuare d-l Doru Popescu-, şi ce¬ 
rem guvernelor Angliei si St. Unite să-l denunţe. Acest tratat (reîhnoit la Helsml^ în 19<3), nu fă ce altceva decât să 
menţină sfera de influentă comunista asupra ţărilor Europei răsăritene, ţinând multe popoare încătuşate. 

Unul din punctele urmărite a fost studierea în continuare a posibilităţilor creării unui Cămin pentru bătrâni si noii 
veniţi. Speranţele care există în această problemă se conturează tot mai mult. Ar trebui ca factorii de răspundere din 
comunitatea românească să acorde o mai mare atentie acestui scop, extrem dc util. In acest context rugăm petoti ro¬ 
mânii din exil, si trimită sugestiile lor pe adresa ziarului. 

Intre diferiţi factori ai sectorului Etobicoke-Lakeshore şi d-l D. Popescu s*a stabilit ca îh viitorul apropiat sase 
caute posibilitatea unor întruniri comune, spre beneficiul întregii comunităţi romaneşti. 


APELUL 

Bibliotecii Române 

Brazilia 


din 


FRAŢI HOMANI DE PRETUTINDENI, <i ..c.titt » U 

35 dc ani «u trecut dela (tata înfiinţării ih Sa o Paulo, Brazilia, a Bibliotecii Romanţ SAT • 

10 Decembrie 1952. Inc* de atunci, ne-am pus th g»nd şi am hotarit construirea unei case th s 
manesc sub cerul Americii Latine, care si adiposteasci Biblioteca "SATUL . 

In acest scop nobil si pentru construirea acestui altar de culturi romaneasca, dc aptnrea ic 
ti van* limbei, artei, istorici si literaturii române, care sc sufoc» f 

batem acum la poem sufletului tiu, frate român si frate creştin, ortodox sau catoilc.ca sa nune laşi 

singuri U acest drum greu, pentru înfiptul rea acestei ctitora romaneşti indiferent 

FH ctitorul si sprijinitorul acestui asezimânt naţional romanesc djn «sul “"2 

nu amina sprijinul tiu, desprinde-te o clip» de toate bucuri( | ; 4lcarg4 cu însufleţi- 

mărunt© si mai personale si primeşte vestea aceasta cu dr gos ,H*ându le inima ce zace sub 

re. ca o albină, dela un trate U altul, de.» un prieten I. alt pnet«. 

aptsiri materialiste, ficindu-i sa intri ea gi rostul «dlulu nostru ş . acoasti striluciti roa- 

ri obiective materiale şi prj^uti de agenţii si cozile de io- 

Uzare din des ţâra re* noastră, unde suntem urmăriţi, saooiaa - v , 

por, ale stăpânilor vitregi şi tovarăşilor dela Bucureşti. vvivrn rouut »‘S\TUL M . 

c- — a .« «■ ***» » T .î.: 

ne pot scrie pe adresa: Biblioteca Romana uaixa * 

BRASIL. Kispuiuator : ProL a » sunt rugaţi si-si trimite contribuţiile benevole pe 
Cititori; si prietenii ziarului LIBiR. Tr- 113 ” cu menţiunea• “Pentru Ca- 

adres* R«ficUei: 17-15 44Street «R, u oodside, Ne* \ orK, NA , 113 .., cu menţiunea 

sa Bibliotecii Române SAŢIU din Brami»’ 


■ MARTYRS, organul oficial al orn- 

nlaţiel MISIUNILE CREŞTINE ÎN LUMEA COMUNISTA ” 
dc sub conducere* cunoscutului pastor Richard Wuunbrand 
public* th numărul 11 / 1987, următoarele; 

ţ*ro<*rc Detnlaniuk este acuzat drept criminal de 
rizboi de câtre un tribunal din Ierusalim. C» este vinovat 
sau nu, nu ştim, dar ştim c« principala probi împotriva sa 
este un document al poliţiei secrete sovietice, 
c: ( * re ,. Isr * clul ro* Ştie câte documente talsc, dovedind ct 
îonistii sunt Nazişti, au fost contrafăcute de către KGB? 

Ce să mai spunem despre mulţimea de evrei întemniţaţi 
şi ucişi de comunişti drept urmare a documentelor falsifi¬ 
cate? 

Astăzi, USA este pe punctul dc a renunţa la armele sale 
de apărare pe baza unei promisiuni scrise din partea lui 
Gorbaciov că şl el va proceda la fel. Care este valoarea 
semnăturii sale? 

Când au făcut comuniştii altceva decât să mintă? ”, 

Exilul românesc să ia aminte şi totodată exemplu şi si 
ştim cu toţii că acest om modest dar mare, a suferit îm - 
preună cu noi şi la fel cu noi îh temniţele comuniste dintâi 
ra subjugată şi nefericită, pentru care el luptă neobosit' si 
neîncetat din clipa când a ajuns tn lumea liberă, nemaipG- - 
nând la socoteală activitatea anterioară. A petrecut 14 ani 
îh acele temnite, chinuit şi torturat dincolo de puterea de 
înţelegere omenească. 

Răscumpărat de către o organizaţie misionara creştină 
de la guvernul din Bucureşti, îh 1965 pentru suma de 1 0 . 

000 dolari, a ajuns îh Vestul liber, unde, împreună cu soţia 
şi fiul său, s»au dedicat misiunii creştine pe care el a fon- 
dat-o şi care astăzi este răspândită peste tot pământul,iar 
viaţa lui este dedicată pentru a sluji scopului unic; demas¬ 
carea comunismului şi nimicirea acestuia în apărarea cre¬ 
dinţei creştine. Ar trebui să existe şi un premiuNobelpen¬ 
tru credinţă şi suferinţă, iar el ar fi unul dintre cei care l- 
ar merita fără nicio îndoială. Şi poate într’o zi va exista. 

Până în prezent pastorul Richard Wurmbrand, în afara 
scrierilor soţiei sale si a fiului său, a scris un număr de 
15 cărţi la care se adaugă celebra sa AUDIERE în faţa Co¬ 
misiei Judiciare a Senatului .American, unde a adus pentru 
prima oară la cunoştinţa Apusului ororile din temniţele co¬ 
muniste din România şi persecuţiile diabolice împotriva 
credincioşilor tuturor cultelor. 

Penultima carte este MARX Şl SATANA cuprinzând o 
strictă documentare privind sorgintea diavoleasca a aces¬ 
tei tn Lunecate ideologii. Cărţile sunt scri&c tn poşte ao dc 
limbi; c&tov» tal Tn româneşte. UurltorU \o pol com»™ta 

adresa: UiKI^ilAN AQSbJjtXS to the communist world,Inc. 
P.O. Box 938 MIDDLEBURY, IX., 46540 (telefon; (219)825- 
2117), director: Pastor Da vid Bontrager, unde se pot soli¬ 
cita şi casete cu predicile şi cuvântările sale ţinute tn ţ㬠
rile celor cinci continente pe care le colincH neobosit la 
vârsta lui înaintată. Deasemenea, la aceiaşi adresă se poa¬ 
te solicita THE VTXCE OF MARTYRS, benevol, doar cu con¬ 
tribuţia liberă a celor care voi esc să ajute misiunea care, 
are ca principală tintâ si introducerea de biblii în toate ţ㬠
rile de sub dominaţia comunistă. Din casa niciunui exilat si 
patriot român nu ar trebui să lipsească scrierile acestui 
om deosebit în a cărui casă, din Torrance, California, se 
vorbeşte cea mai curata limbă românească. 


Citiţi fi răspândiţi 
LIBERTATEA 

cupon' de~ abonament 

NUMELE DE FAMILIE...-. 

PRENUMELE.-. 

NUMĂRUL / STRADA 

STATUL / PROVINCIA.-. 

CODUL POŞTAL...ŢARA. 

IMPORTANT: Orice contribuţie rugăm • fl adresai* pe 
numele NIT A MOOLAE 

ABONAMENTE^ 

-St. Unite şi Canada $25 US 
-Europa $30 US 































LIBERTATEA 


MBRTE 



ACTIl BEriNfTW AL IWffffl |f CIVINEI 


îa sedicti cocoşă 

* CoBsflnifrri Naţîaca! 
Rodia ca vtpeacftiaţii 
Atantiţi ii organ izg- 
ţiilar politice ainari- 
tare din provincie U 

15 ~2S Soesabrie Î<>1$ 
io Sala sinodali din Cernăuţi, 


din cronica DE AUR a UNIRII 
BUCOVINEI 

~~ ~~. CI PATRIA MAMĂ «►. 


"Congresul General al 
Bucovinei întrunit azi. Joi în 
15 28 Noesrbne 1918 in Sala 
Sinodali din Cernăuţi. 

Considerând că de Ia fac¬ 
erea Principatelor Rosine. 
Bucovina. care cuprinde ve- 
cfeile ţinuturi ale Sece vei şi 
Cernăuţilor, a făcut parte din 
Moldova. care în jurul ei s’a 
, închegat ca Stat. 

Considerând ci în cuprin¬ 
sul hotarelor acestei ţâri se 
găseşte vechiul scaun de 
docmie de!a Suceava, se gă- 
S4 ^ c gropniţele doineşti de la 
Rădăuţi, Putna şi Suceviţa, 
j peOB şi multe alte urme şi 
amintiri scumpe din trecutul 
Moldovei; 

Considerând că fiii aces¬ 
tei ţin, umăr la umăr cu fraţii 
lor din Moldova şi sub condu¬ 
cerea aceloraşi domnitori au 
5 Jârat de-a-lungul veac inilor 
fiinţa neamului lor împotriva 
tuturor încălcării ordin afară şi 
a cotropirii păgâne; 

l ca m 1774 

să cţn trupul Moldovei şi 

cu dcasiU alipită Coroanei 
Habsburgilor; 

Considerind că poporul 
bucovinean a îndurat suferin¬ 
ţele unei cârmuiri străine, 
care îi nesocotea drepturile 
naţionale, şi care prin strâm- 
bâtâţi şi persecuţii căută să-* 
înstrăineze firea şi să-l în¬ 
vrăjbească cu celalte neamu¬ 
ri conlocuitoare* cu care el 
doreşte să trăieaseâ ca frate; 

Considerând că, în scur¬ 
gerea de 144 de ani Bucovi¬ 
nenii au luptat ca nişte mu¬ 
cenici pe toate câmpiile de 
bătălie din Europa sub steag 
străin, pentru menţinerea, 
slava şi mărirea asupritorilor 
î Qr , şi că ei drept răsplată 
âveau si îndure micşorarea 
drepturilor moştenite fi izgo¬ 
nirea limbii lor din viaţa pu¬ 
blică şi chiar din biserici; 

Considerând că. In ace¬ 


laşi timp, poporul băştinaş a 
fost împiedicat sistematic de 
a se folosi de bogăţiile izvo¬ 
arelor de producţie ale aces¬ 
te* ţări şi despoiat în parte 
de vechea sa moştenire; 

Cocsdierâsd că, cu toate 
acestea. Bucovinenii n’au pi- 
ercut nădejdea că ceasul mân- 
Faini, aşteptat cu atâta dor 
şi suferinţă, va sosi şi ci 
moştenirea lor străbună, tii- 
ati prin graniţe nelegiuite, 
se va reîntregi prin realipirea 
Bucovinei I» Moldova j a ; 

Şi ci au nutrit veşnic 
credinţa, ci oarele vis al 
neasului se va înfăptui când 
toaIe ţările române dintre 
Nistru şi Tisa se vor uni in- 
tr un stat naţional unitar; 

Constata că ceasul a- 
cesta mare a sunat. 

Astăzi când după sforţări 
SM^FFfe unaşe din partea Ro¬ 
mâniei şi a puternicilor şi no- 
bililor săi Aliaţi, s’a întronat 
in lume principial de dreptate 
*• unv.„„„. pentru toate ne- 

MJurne. ş. Când m urma !oW- 

turilor zdrobitoare Monarbia 
Austro-Ungară s'a. zguduit în 
teme! ii le ei şi s'a prăbuşit 
iar neamurile încătuşate in 
lanţurile ei şi-au câştigat 
dreptul de liberi hotărire de 
sine, primul gând al Bucovi¬ 
nei desrobite se îndreaptă 
către Regatul României, de 
care întotdeauna am legat 
nădejdea dezrobirii noastre; 

Drept aceea, noi. Congre¬ 
sul General al Bucovinei, în¬ 
trupând suprema putere a ţ㬠
rii şi fiind singurii investiţi 
cu puterea legiuitoare, în nu¬ 
mele suveranităţii naţionale: 

. Hotărim I nirea necon¬ 
diţionată şi pentru vecie a 
Bucovinei. în vechile sale 
hotare până la Ceremuş, 
Colacin şi Nistru, cu Re¬ 
gatul României”. 


I IANUARIE !AX Crai¬ 
nic al ideii unităţii naţionale 
a neamului, profesorul şi is¬ 
toriograful Dr. ION l.N'ISTOR 
'* Cernăuţi revista 
MlNvTNfEA LITERARĂ", iz- 
vwdtă dîn energiile sufleteşti 
a!e tineretului grupat m jurul 
societăţii studenţeşti * RTM- 
Mt_A , in runte cu profesorii 

morarii T0FAN * A1CTaR 

Răscolitoare de adormite 
străduiaţi naponaie, consa- 
literator ii sămănătoriste 
** istoriografiei, revista se 
pune în serviciul mmific&ii 
culturâle şt suflete f ti a ro- 
^cnismului ha con* ras ca cel 
V *c***l Regat 9 câreîa îi 
trebui a să-i urmeze în mod fa¬ 
tal odată, nrixatec politic^ 
Până în 1914 revista a 
polarizat toate elitele rcxnine- 
Şti din Bucovina, indiferent 
de generaţii şi când la ţâşni¬ 
rile de foc ale confiagraţiunii 
din 1914, contururile idealu- 
ci începură a se lămuri 
din besna incertitudinilor in¬ 
ternaţionale, sufletul tinerei 
generaţii bucovinene, crescut 
la vatra acestei publicaţii, 
•’* dovedit minunat de pregi- 
tit pcmnj făurirea prin foe ai 
sabie a xmititfr m s mniK polii 
tice visate de veacuri. 


CONGRESUL LIMBII ROMÂNE 


Sesiunea 1987 a Congresului Limbii Române <C L R), 
va avea loc, după cum s*a anunţat înainte, în zilele de 
28 şi 29 Nov. a.c., la ESTQMAN EDUCATDNAL SOC 
Xasa Estonianâ). situată ia 243 East 34 Street,Manh* 

nan, N.Y.,începând la orele li a. m.,Sâmbită, iar a 

doua zi la orele lp. m., Duminică 29 Nov. a.c. 

Cei ce doresc să participe ia acest congres, sunt 
rugaţi să comunice D-lui Valentin Cantor, la adresa : 

P.O.Box 94 

Graniţe Springa, New York 
N.Y. 10527, U.S.A. 

Tel.: (914) 628-9212 


16 AUGUST, 1916: Român¬ 
ia intră în război alături de 
puterile Antantei. Odată cu 
lc ^ rea t*™ <i»n neutralitate, 
mii de refugiaţi bucovineni în 
frunte cu Prof. Univ. Dr. IQN 
NISTOR trec şi ei la datorie, 
unii combătând pe front, alţii 
servind ca organe de informa- 
legătură, iar alţii ca 
scriitori şi propagandişti, în¬ 
durând cu resemnare, alături 
de fraţii lor liberi, jertfele şi 
suferinţele războiului. 

Unii dintre ei ca: Dr . Ion 
Grâmadd, Lascar Luţia, lus- 
lin Breabăn, Ambrozie Sficu- 
fariu, Teodor Ţurţur ean, Au¬ 
rel Mihalaţ , etc., etc., îşi 
găsesc pe front moarte de. 
erou, amestecând sângele lor 
cu cel al camarazilor din Re¬ 
gatul liber pentru triumful m㬠
rci cauze româneşti, contri¬ 
buind prin jertfa lor la zdro¬ 
birea lanţurilor seculare sub 
care gemea Bucovina lor mult 
iubită. 

• • • 

10 MAI, 1917: La Iaşi are 
loc jurământul şi defilarea io 
faţa regelui Ferdinand a pri¬ 
mului eşalon al Corpului Vor 
luntariior Ardeleni fi Buco¬ 
vineni, sosit dela Darniţa 
lingă Kiev, centrul de polari¬ 
zare al formaţii militare, ferm 
hotărîtă pentru ruperea Buco¬ 
vinei şi Ardealului de Dubla- 
Monarhie şi lupta, alături de 
Armata română, pentru elibe¬ 
rarea acestor prov incii. 


6 OCTOMBRIE, l*l* : 

"Ciymileîml VxŢ:c^*i ei £.-***- 
*’.Icr Ardeleni Ţi B u eo\ kh 
, ri <1 Cernim şHţeresc de 
folwfri’* cere m nxmaeîe kjr 
şi al fraţilor subjugaţi de a- 
casă. a căror conştiinţă era 
siluită şi terorizată, să fie li¬ 
beraţi de sub jugul monarhiei 
austîxvungare şi ca elemen¬ 
tul renane sc in întregimea lui 
să fie constituit na» 

Car stez românesc. El cerea 
ca întreg teritoriul locuit de 
Romani din monarhiahabsbur- 
gicâ să fie eliberat şi $ă se 
unească cu Regatul Roman, 
aşa cum era prevăzut în trata¬ 
tul de alianţă ai României cu 
Puterile înţelegerii. 

• • • 

:: OCTOMBRIE 101 & Praf. 
univ. CONSTANTIN IS0PE5- 
Cl-GRECUL(1871-10^) % re¬ 
prezentant al Românilor buco¬ 
vineni în parlamentul dîn Vi- 
ena şi preşedinte al Comite¬ 
tului naţional al Românilor 
din monarhia austro-ungari, 
îşi ţine in Camera deputaţi* 
lor ultima sa cuvântare. 

După o cirtică vehemen¬ 
ta la adresa o/igarhiei poii- 
t^ce ungare ia frunte cu coo- 

va ţi de deslănţuirea primului 
război mondial şi oprimarea 
naţionalităţilor ne maghiare 
ale Ardealului, el proclamă 
drepthl inalienabil cl poporu¬ 
lui român din monarhia custro- 
ungara la rnaţd naţionala li¬ 
berai 

Neuitate vor rămâne puru¬ 
rea următoarele rânduri din 
partea finali a celebrului său 
discurs:Tdeia statelor dunare- 
ne-unite, aşa cum o preconi¬ 
zase celebnil nostru prieten,, 
din nefericire prea de timpu* 
riu răposatul Dr. AUREL P0- 
POVICI, ca bază unei gospo¬ 
dării comune a tuturor popo¬ 
arelor de pe teritoriul mona¬ 
rhiei şi pe cate spre spaima 
maghiarilor şi-a însuşit-o şi 
moştenirotul tronului asasi¬ 
nat la Sarajevo, fusese odi¬ 
nioară în fond, eventual cu 
oarecari schimbări, singura 
soluţie pentru convieţuirea 
paşnică a acestor popoare în 
prezent şi în viitor. 

Azi nu mai poate fi t*orba 
de asta . 

/Vor Românii ** putem ex¬ 
ista decât daca toj i Romanii 
de pe teritoriile locuite de 
noi ţi aparţinând sferei noa¬ 
stre economice se t>or «ni pc 
deplin înfr'K* singur stat c㬠
ruia sâ i se dea putinţa de a 
exista eeonomiceţte . Acea¬ 
sta corespunde atât declara¬ 
ţiei făcute de mine în acea- 
sta înaltă Adunare la 4 Octo¬ 
mbrie in numele Românilor 
din Austria, cât şi acelea f㬠
cute de Dr. VAIDA în Camera 
din Pesta la 18 Octorabirc în 
numele naţiunei române de pe 
teritoriul ungar. 


PE v BENDEsr, 


ŞKisţ, M 

mt «Aîţw.re 

.ovtorra! «sScric «j 31 î i^” 

3*^3». KWaţi 

««CIL 

!*!*** îapressxi ’i. 

Noi ^ 

M Ti f m 

cx f’teţîi ,-.>1 

*-U t.' * !U ir 

Rc-Ksxt'OT XX w «A tjmime 

xsttxii t. susai; ir 

uţiciuli 


27 OCTOMBRIE 4 . 

ixxjae* xtţisztli * Buoc^v 

oei cooiusiţlt l ANCl FL0N- 
DOR (.18tv5-l%4) si D10N1- 

sie bej an ii 

tireşte reuaificsres politici 
a «cestui vechi pioim 
iCAaesc cu celeslte ţin n> 
oineşti iotr'ua stit 
indepeadent. protestiaJ cu 
reraitate oricărei mutilări a 
hoCireior ei istorice ta :ânx 
arca UcraiaeȔkr. 

4cesr aer de curaj pacrioric 
are tec ie anarhiei 

Dueov\tvc\, ţxxierea 
din Viena declarându-se pea- 
tni un coodominiu ruteano- 
român şi susţinând interese 
ostileraţiunei naţionale şi de 
stat române. 

Această zi e cea mai în¬ 
semnată bornă pe drumul as¬ 
cendent al pregătirii actului 
înfăptuit la 2 $ Noembrie pai$, 
deşi la această dată nu se 
putea accentua Un irea Buco¬ 
vinei cu Vechiul Regat, ad¬ 
ministraţia şi jandarmeria 
austriacă fiind încă la Cer¬ 
năuţi, 

• • • • 

1 ! NOEMBRIE 1918 in¬ 
trarea armatei române in Cer¬ 
năuţi. Răspunzând chemării 
Consiliului Naţional Român 
Bucovinean, Divizia a S-a, 
sub comanda generalului L\- 
COB ZAD1C, păşeşte din în¬ 
altul Ordin al Maiestăţii Sale 
pe pământul Marelui Voevod 
Ştefan, pentru a pune eapât 
stărilor anarhice susţinute 
de alogeni şi a asigura popu- 
I aţi un ii româneşti posibilita¬ 
tea Je a se exprima liber asu¬ 
pra viitorului ci. 

E salutat şi îmbrăţişat in 
faţa Palatului Naţional din 
Piaţa Unirii a municipiului 
Cernăuţi de către lancu Flon- 
dor, preşedintele Comitetu¬ 
lui Naţional. 

• • • • 

28 NOEMBRIK IV18: In 
entuziasm de nade acri a şi in 
avânt de biruinţă are loc la 
Cernăuţi, in somptuoasa sală 
sinodală a Palatului mitropo- 


















NOEMBRIF 



ft'rmerc A* pt£ . 12) 


litwt CONGRESUL GENER¬ 
AL BUCOVfNFJ, investit prin 
rotol tuturor aleţltorilor «. 
eeatei provincii cu puteri 1 *. 
gi stative, incorporând şi fruru 
teşii ««Ugraţfei române buco- 
eraen r în Vechiul Regat 

Convocat pentru stabili¬ 
re* raportului politic al Bu¬ 
covinei faţa de Regatul ro- 
mân, reprezentanţii legali ai 
judeţelor şi tuturor claselor 
B - me» aacnltind expun¬ 
erile fruntaşilor ei; istoricul, 
fWfonnarorul politic şi mento^ 
rol cultura! Dr. ION I NISTOR 
(1876-1962) şi IANCU FLON- 
DOR (1865-1924), preşedin¬ 
tele Comitetului Naţional , vo¬ 
tează moţiunea de Unire a 
Bucovinei cu Regatul Român¬ 
iei. 

Aceaata hotărâre a foat 
ratificaţi de Parlamentul ţ⬠
rii «nrregite şi sancţionaţi 
prin an. 95 al tratatului de 
pace de la Seiir» Germain şi 
ahe convenţii, iară dau m 
care a avut loc acea* act ia. 
tor ic recunoscuta ca zi a U« 
nirii. 


!0 FEBRUARIE 1947: Tra- 
tul dela Paria. Barbariei so¬ 
vietice îi reuşeşte mutilarea 
Bucovinei. Dup A vtn afert de 
veac de libertate creatoare 
şi promiţătoare, sălbătici* 
asiatici sfarmă tot ce gene¬ 
raţiei Unirii i-a reuşit si zi. 
deaacâ prin trudi şi dragoste 
de patrie şi mentalitate demo¬ 
cratici. 

Privind în lumina marilor 
împliniri dela 27 Martie 1918, 
28 Noetnbrie 1918 şi 1 Decem¬ 
brie 1918 drumul greu al eli¬ 
berării neamului, înţelegem 
insă ci şi aceast pripid va 
fi trecător, istoria deaUşu- 
rându-ae după legi mai puter¬ 
nice decât despoti«mele ce 
încearcă să 1 *e puie in cale. 
Puterea de viaţă a neamului, 
conştiinţa lui naţionali şi v'o. 
voinţa lui de libertate, mai 
puternica decât oricând tn 
trecut, garantează victoria 
dc mâne. 


PAR NAS 

bucovinean 


f 


La Bucovina 



1 âilf » flori, 
fc£ur\ rr ahindr printre ftânce rar.tr 
At>eU lucmde'n dcl*e (turnante 

Prjtr râmpit'rt zori, 

****** mele piânpen ţi turist, 
tnaânmie'n cântar: inpânaie’n tnse 

Tmmkc /r a<o*, 

Joaie-m. trec pata ţânau-m., trec pe dinainte, 
Inima mi-r, fmrâ /t a ăuUt cuvinte 
imt foptesc de do*. 

^>um.2‘ lânţi 1 ânu-ţ 1 oeţitile rele 
Care f#s 7 descânta 't*ul vie fit mele t 
Par'cd dormita, 

Ifd ia tara s pate, caid cânt tn lume, 

Sf-e et/ei c sonnd mândri de-al mei nume 

& de steaua mea. 

pe Ptj.u eruea tremura Se lene , 

’ * e% ut. pai a lene, 

L-âa .iu calea 1 c 

* a*f a nopţii deUe, mxsutd cântare 
Cânt dm t alksla. 



VESTIRE 

Suntem rwtini şl tot mai mult 
Duşmanii cred sl ne «i*rume - 
Avem dureri dl nu încap 
In pi«l*u] altul m»m din lume. 

De-a ta tea lacrimi eMm vtrsat 
Pe sAnta tami •nstrilnstl. 

Privirea rvna.tr» An pământ 
Nu sa ridici nk loditf. 

FciUAm ai îmi ne jclufm 
Ce fân i avem şl cit de multe, 

Căci cUmjî nostru n*a gft.it 
trwhp înd il*l a .culte. 

Ir mlme Trial ne-i ramat 
Dela părinţi aAnaoiturft, 

Din ea format-im noi un erei 
Mal *us, mai afftm de-orfee scripturi 

Ne-au apu* părinţii Y graiul lor 
Irbi vi tor de neam ai lege, 

CI Dumnezeu de cita ori 
i n neam mal vreAdc tel alege 
S« i a privea adl «apte mari, 
întâi puterile îl ceareft 
Cu auferintl şi cu nevoi 
Greu umerii umJ.H J*hc*rc* 

9* ru incft 

Noi n»V 

Prin ea vor strlltfcrf An 
Oţele vechi An vechf morminte, 

Cid ea eroii ni-i va da 
Ce*or strânge norii de stfb acere, 

Ca s» ne-adueft sfinte zi 
De aştepta* sărbătoare. 




cântec vechi 

La Suceava tn cetate 
Caaa de mia zft-noapte bate. 
Păzitorii cftntft *n ullţj 
RI rimaţi b\ albe sAW. 

La Suceava tn cetate 
Ceas de miart-noapte bate, 
71dul vechi adine rft.unfl : 
"Noapte bună, noapte bună»*. 

Şi An plai *f dela mare 
VIaurii# vin călare. 

Din risipe *nc#risor 
Creşte-tm mândru foişor. 

l-a prag luna ţine «trafi, 
înăuntru doarme *n vrajă 
I au cea dr voevod. 

Cu păr galben pus Tn nod. 

Cine vine şi-l des leagă, 

Nw m duce noaptea "mreagft. 
Si cui vine i*a căruţe 
Toate nopţile-« pierdute. 

Copilită mult nătânga, 

Odhli Iii eu mim \Urgl 

acoperi; tar rom 4r«pu 
(lmm celui ţ 


Ca Tn casau) de povesti 
Dela drugile-ţi fereaţi 
In ispiti a nu-l ducă 
Albul umăr de nălucă. 

Ga vrii Rotic5 


METAMORFOZA 

...Si, pasărea măiastră ibumt-a totr*o searfl 
Spre lacuri unde este mei multă prind vară.. 

Ur arboreie*n urmă rimase părăsit 
Şi*r< bezna cea opacă pustiu ai desfruirzit. 

A tteepăă aoliOiru] alaesa iar aă-i vie 
Cu ftiBiri de aripi, -când vântul Un adie 
El virfid până Y, nouri îl tneită trist şi-aaeiltă : 
Dar vremea neYnpiimtă st acurge tot mai mul fă 

Si dorul ftra margini de oare-a bit nutrit 
Pe c reqgUe-i uscata tncet aYmugurit 
Iar cântul dr iubire ce aa-1 va intona, 

CÂad Ht veYixjsrcv iartsi, fb flori ae va schimba. 

(Din "Junimea Literară", Cernăuţi, XXI (1W*\ 
m-, l-€ Oar*.-iiaU* pag. fO. 


Pământ 

al 

Bucovinei 


Meleag cu munţi al fligl 
-meleag semet- 
rtmea Th vmtnlcl# 
p# fnwceY Voronet, 
ţinutul tiu vrăjit 
M trage slava 
An cel ce dorm 
în Bala şl Suceava. 

El «tau drept mărturie 
•iYdemn Tn vrednicii 
•ub a rea logodită 
eu sol mii <fln tării. 

Şl e pămftnt al nostru 
din vremea de demult - 
sunând din corn ţi %>tăzl, 
pe Dragoş Tî ascult. 

La Putna stă de veghe 
<sl ari SWan cel SCInt, 
din jertfe si victorii 
noA V-*m umhS mnânt. 


da mirări# 
eu ml aprind ca para 
In pas cu Bucovina 

ăă merg, Th rfnd cu tar», 
aă fiu a ei vioara 
ee când an de an, 
precum odinioară 
«sârtaae Ciprisn, 
caăd vesela grftdifri 
al toet siY veci vei fl, 
cum te-«*ncrustat th versuri, 
sublim, Alacaandrt, 
si-aaa cum F. mine» cu, 
umbdod pe cărărui 
rt JqgoAt cu tine 
Ie dădacei # lui. 


Tl-e flecare apă 
o xtrună sub arcaş, 

**tX veseli grădini 
cu aoaraleYi arce», 
fâmănt da Sus cu stal#, 
cu brazi şl cu izvoare, 
prin "Mărul său de Aur" 
esri tării sărbătoare, 
la codrii Căi cu zimbri 
doar vulturii vui*»c, 
pământ si Arii maia, 
da-a purun românesc. 

Teocior Maricaru 






























NOEMBRIE 



Nu te-aspare o Armâne /că nu cheri ni ază, ni mâne. 


Sârbi sau Români? 

-URMARE DIN NUMĂRUL TRECUT- 


de N. BATZARIA 


Cer iertare cititorilor» ci sentimente pe care ei şi le 
vor explic* nai bine singuri m*»u Acut»Împotriva inten¬ 
ţiei mele dela început» să mă depărtez dela faptul ce ţi¬ 
neam să-l povestesc. 

Ma întorc acum acolo» de unde pornisem. 

Nu trecură nici două luni dela izbucnirea războiului în¬ 
tre Turcia si statele creştine din Balcani şi-armata sâr¬ 
bească» după ce repurtase o biruinţă hotărîtoare în câm¬ 
pia Cumanovei, cucerise toată partea nordică a Macedo¬ 
niei. Oraşele Cuman ova, S copia (Uskub) şi Veles căzură 
în mâinile învingătorilor la intervale de cate va zile unul 
dealtuL 

Dela Veles partea cea mai mare a armatei sârbeşti, 
trecând prin defileul Ba buna, a pus stăpânire pe oraşul 
Perlepe, iar de acolo a înaintat întru cucerirea marelui 
şi importantului centru Bitolia (Monastir). 

La Apus de Perlepe şi la o depărtare de vreo 25 kilo¬ 
metri se găseşte comuna mea natală C rus ova situată U o 
înălţime de 1200 metri deasupra nivelului mării şi având 
o poziţie amfiteatrală» care îi dă un aspect feeric s i a- 
proape unic. 

Deoarece în timpul primului război balcanic Sârbii si 
Bulgarii erau aliaţi şi îşi juraseră frăţie umil altuia,ar¬ 
matele sârbeşti, care operau în Macedonia, erau prece¬ 
date -nu ştiu daci erau ajutate sau mai degrabă încurca¬ 
te- de bande de cornitagii bulgari. Aceşti comitagii in¬ 
traseră cei dintâi la Cruşova, unde n*au întâmpinat nici 
o rezistentă, nefiind acolo nici un fel de forţe turceşti. 

Dar abuzurile şi fărădelegile săvârşite de ei i-au pus 
numai după trecere de câteva zile tntr’o lumină tristă pe 
aceşti liberatori nepoftiţi ai nedoriţi. Populaţia comunei 
compusă dintr’o majoritate românească şi o minoritate 
bulgărească a trimis o delegaţie la comandamentul ar¬ 
matei sârbeşti din oraşul Perlepe cu rugămintea ca tru¬ 
pe regulate să vină şi să ocupe comuna. 

Si aşa s*a <fat ordin, ca un detaşament de 30 de soldaţi 
sârbi având în fruntea lor un căpitan să ia In stăpânire 
comuna Cruşova, introducând acolo o administraţie ofi¬ 
cială şi mai mult sau mai puţin răspunzătoare de Aptele 
ei. 

Toată populaţia comunei îti haine de sărbătoare, pur¬ 
tând steaguri şi având în frunte pe preoţii îmbrăcaţi în o- 
<fc jdii ieşise la o depărtare mare filtru întâmpinarea de¬ 
taşamentului de bolcfeti sârbi. Veneau doar liberatorii , 
veneau ostaşi creştini care să scape pe coreligionarii 
lor după o robie de atâtea veacuri. Era de bună seama 
cel mai mare, cel mai însemnat eveniment ce se petre¬ 
cea în lumea creştină din Macedonia. De aceea, cu drept 
cuvânt bieţii oameni erau cuprinşi de cea mai vie emoţie 
si din fyhii multora curgeau lacrimi. 

' E drept, că soldaţii care veneau nu erau conaţionalii 
celor două elemente, care alcătuiau populaţia comunei. 
Decât, la urma urmelor nu erau şi ei tot creştini şi nfa- 
duceau şi ei tn raniţele lor acea libertate, după care ofta 
lumea ck atâta amar de vreme? 


Iatff-i că se apropie. La îsvorul cu apa rece si căruia 
i se zice “Ap* de Miercuri”, ofiţerul sârb din Crunte» 

detaşamentului, un om cmflhş care stătea mândru sî 
semeţ pe calul său, fiindu-i pesemne sete, se opreşte şl 
strigă unuia dintre soldaţi: “Ioane, ia umple-mi un pa¬ 
har de apă din isvorul acesta”. 

Vă închipuiţi surpriza, nedumerirea locuitorilor. Au¬ 
zit-a u, oare, bine? Nu cumva i-au îhşelat urechile?Căci 
nu îh limba sârbească, ci româneşte curat, aşa cum am 
scris eu a cerut căpitanul soldatului Ion, ca sâ-i aducă de 
la isvor un pahar de apă. 

Dar, nu, oamenii n*auzisera greşit, pentruca ofiţerul 
după ce a golit paharul a exclamat: bună mai e apa prin 
părţile astea! *\ 

Sî atunci se întrebau cu toţii filtre ei: oare nu cumva 
au*venit soldaţi Români, în loc de Sârbii pe care îi a s - 
teptfm? Oare nu cumva a intrat şi Ţara Românească în 
război şi noi încă nfam prins de veste? 

Acum îi auzeau şi pe soldaţi vorbind intre ei si vor¬ 
beau cu toţii româneşte. 

Ce bucurie pe ai noştrif Să vac6 ei soldaţi români! Si 
vină tocmai în fundul Macedoniei şi să-i libereze fraţii 
lor de peste Dunăre! Si ce înalţi, ce friimoşi, ce bine f㬠
cuţi erau! 

“Trăiască România ! 99 striga cât îl ţinea gura unul din 
mulţime. 

“Să trăiască şi România! ” răspunse zâmbind dar cu 
jumătate de gură căpitanul sârb. 

Acest răspuns lipsit de entuziasm deşteptă din nou în¬ 
doiala în locuitorii comunei asupra naţionalităţii detaşa¬ 
mentului de soldaţi. 

Atunci câţiva se adresară direct soldaţilor întrebindu 
-1: “Dar ce sunteţi voi?”. 

-Romani, răspunseră aceştia. 

-Care va să zică, voi faceţi parte din armata romi - 
Masoft. 

-Nu, noi suntem armata sârbească. 


Lucrul se lămuri tocmai seara, când căpitanul,găzdu¬ 
it în cea mal frumoasă casă din comună, se simţea odih¬ 
nit si avea gust de vorbă. “Şi a sa”, zise el râzând şi a- 
dresându-se notabililor, care făcuseră cerc în jirul Iul. 
“V*aţi închipuit, că noi suntem soldaţi români şi de a- 
ceea m loc de a striga “trăiască Seroiaf ”, cum era de 
datoria voastră, aţi strigat “trăiască România!”. 

“Ei bine, vă spun, că aţi greşit, dar greşeala voastră 
nu e aşa de mare şl nu e neîntemeiată. 

“Noi suntem Români”, continua căpitanul, “pentru că 
in fa miliil e noastre nu vorbim decât româneşte si pen- 
trucă purtăm numele de Romani. 

“Pe de altă parte, nod suntem supuşi sârbi, pentru că 
trăim In Serbia sl anume In părţile Timocului, unde sun- 


_ H 

tem ca la vreo 300 de mii cu toţii laolaltă. 

“Dar pentru că suntem suţxjşi sârbi şi Serbia e patria 
noastră, fireşte cl noi slujim îh armata sârbeaseft 
c& aice* nfa venit armata română, ci au venit nişte Ro¬ 
mâni, care sl ocupe comuna voastră îh nomele regelui 
Serbiei”. 

E de prisos să spun, că locuitorii au îhcercat o de zi 
luzie. Totuşi simţeau destulă bucurie, văzând»- 

juraţi de soldaţi, care vorbeau româneşte, care cântau 
frumoasele câtece romaneşti şi care declarau pefătă s * 
cu mândrie, ca sunt Români. 

Acest sentiment de bucurie se Uitări şi crescu când 
căpitanul le povesti Isprăvile eroice ale regimentelor ro¬ 
mâneşti din Timoc, arătând câ dela îhceputul războiului 
aceste regimente au fost fără întrerupere îh prima linie 
de foc şi spunându-le cum vitejia şi avântul lor nebunesc 
hotirîseră de soarta marei lupte dela Cumanova, lupta 
după care Turcii nu sfau mai putut reculege 

“Nfau Sârbii soldaţi aşa de buni, ca băieţii noştri <fin 

Timoc”, încheie căpitanul stăpânit de un sentiment de 

mândrie cât se poate de îndreptă ti fă. 


O săptămână-două dela întâmplarea de mai sus, 
matele sârbeşti, îh fruntea cărora mergeau tot regimen¬ 
tele din Timoc, au înfrânt, după o luptă de mai multe zi¬ 
le, împotrivirea disperată a Turcilor la Bitolia si au pus 
mana si pe acest oraş asa de important. 

După ce jalnicile rămăşiţe ale armatei turceşti s ’au 
retras întrhm hal de plâns spre Albania, Sârbii'au lăsat 
la Bitolia două batalioane îhsărcinate cu menţinerea on¬ 
dinei. Câte si două făceau parte din divizia din Timoc a- 
şa că cel puţin 90 la sută dintre soldaţi erau Romani ne¬ 
aoşi. 

Răsunau străzile Bitoliei de cântecele acestor mândri 
flăcăi. 

Dar la rândul lor au fost şi ei foarte miraţi, când au 
auzit, că o mare parte (fin populaţia oraşului vorbeşte o 
limbă, care, dacă nu era identică, îh tot cazul însă se¬ 
măna foarte mult cu graiul lor oltenesc. Semăna aşa de 
mult, îhcât soldaţii se înţelegeau uşor cu populaţia. 

-Ce sunteţi voi? 

-Romani. 

-Si noi tot Români. 

Şi se Ihchegau îndată prietenii, sufletele oştenilor îm¬ 
brăcaţi în uniforma sârbească, dar sub care bătea o ini¬ 
mă românească, se apropiau, se contopeau cu sufletele 
populaţiei româneşti. 

-De aci thăinte vom fl cu taţii laolaltă fhtr’un singur 
stat, aşa că o ai Hm mai mulţi a*cmp am fost piA a- 

cum. 'v 

Şl tn jurul acestui fapt se Tămlsleau înduri de o a- 
propiere mai strânsa, se înjghebau planuri de ccxducra- 
re îh viitor, se clădeau proiecte de strângere a rânduri¬ 
lor. 

Bitolia, însă, a fost—zic “a fost”, căci, durere 1 azi 
nu mai este- şi cel mai înalt centru cultural al nostru in 
Macedonia. Profesorii liceului românesc, pe care Sâr¬ 
bii s*au grăbit să-l îhchi<fi, crezând câ asa se întemeia¬ 
ză noua eră de libertate creştină şi de mai multă drep¬ 
tate, sAu apropiat de soldaţii români din Timoc şi au în¬ 
chegat legături strânse cu dfinşii. Ei povestesc, că cei 
mai mulţi dintre aceşti soldaţi erau atâta de neştiutori 
în ceea ce priveşte neamul românesc şi cultura lui, în¬ 
cât nici nu le venea sâ crea (fi urechilor, auzind că sunt 
scoli româneşti şi că există cârti scrise româneşte. Au 
vrut şi ei să vadă cum sunt aceste cărţi şi după ce s*au 
uitat lung la ele, au mai vrut să ştie ce stă scris înăun - 
tru. Si numai puteau de bucurie, când profesorii noştri 
s*au oferit să-i îhvete alfabetul românesc şi si le ci¬ 
tească din când în când şi câte o poveste, care fi intere¬ 
sa. ^ _ 

Putini din ei vorbeau şi citeau curent sârbeşte. C e i 
mai mulţi scriau flunfliflar cu slove sârbeşti, cuvintele 
fiind îhs româneşti. 

“După ce m vă taţi slovele româneşti”, le spuneau pro¬ 
fesorii noştri, “o să puteţi scrie cu ele scrisorile ce 
trimiteţi celor de acasă”. 

-Dar cine să citească acasă aceste slove? răspundeau 
bieţii oameni cu toatt dreptatea. Pe La noi nimeni n>a v㬠
zut slove româneşti şi nici n«a auzit de ele. 

Da, asa este. Nimeni n*auz±se tn regiunea Ţi m « :u1 ^ « 
de o vi atenta slovelor româneşti şl cu atât mai puţin 
existenta unei culturi româneşti, care, oricât ar ea 
modeşti, stă totuşi incomparabil mal presus decât cui- 
tura sârbească. , . r * 

Guvernele sârbeşti, oare sfau perindat dela ‘ 

rea Serbiei, au ridicat din şovinismulsi mtolera^ l 
un zid chinezesc în jurul fraţilor noştri din rep . 
mocului. Una din cele mai de câpetenie şi ^ 
rupte preocupări ale lor a fost să-i ţin* pe aceşti tomam 
tntr'o ignoranţi cât mai desăvârşit* despre ceflaţji 
naţionali ai lor, despre mişcarea şi cultura romane» ^ 
Nici o carte, nici o foaie românească nu putea săpatrun- 
A D&n& în comunele si satele (fin Timoc. _ 

* Românii din acest colţ de pământ 
si-^i dea din belşug tributul sângelui pentru Ihtânreaşi 

ismul Românilor din Timoc. In toate războaiele aceşn 
Români sunt acolo unde primejdia e mal mare , 
nil mei numeroşi. 


(Continuare în P*g- 



















DIN LIRICA MACEDO • ROMÂNA 


SGHIC DI MOARTE 


VAIET DE MOARTE 


AM RABDAT 


AUŞLU 


vidxul tu vis ftimoll pri calo, 

\ vdrti ttghirâri dl ol şl nlalc 
SI lavă s*căntlt© .tăioase 
M-avdtîrâ lundzl, riipârtoaso 
SI chlprile di caii şl muie 
Bătură *n sus pri cărAule 
Si-fti vine dorlu diunâaarâ 
1)1 soe # părinţi, dl hoari, 

Di tută a noastră vrută Far», 

DI tută a noastra sftrpit* Armănamo; 
Dl cârvânari, 

Di picur* ri 
St cclnlcamc, 

Flambura a lumilei şi iivur 
Di giunamc. 

Se— a vzda cum huhutoa clipa rtc 
Na boAţe ca un sghic di moArtc... 


Vămi in vis femilli pe drum. 

Aurii sblcrctc de oi si mioluşolc 
Şi gălăgie şi cAntece J&Ioasc 
Sc Auriri lungi, depărtate 
Şl clopotele de oal şi catâri 
Sunară sus po collnft 
Şi m*a spucAt dorul imediat 
De rude, părinţi, dc sat. 

Do Întregul nostru Iubit Noam, 

Do întreaga noastră răspândită A românim©; 
De că râ vă nari. 

De păcurari 
Şi celnicamc, 

Stoagu) 1 urnei şl irvor 
Do voinicimo. 

Sc auzea cum hohotea departe 
O voce ca un vaiet de moarte.,. 


Am rabdat până astăzi sclavia 
Şi ruşine si thjurături dela duşmani, 
Prin nenorociri destul a trecut Vlahla 
Dcla AsănostU vitejii căpitani. 

Dar acuma iar sc trezesc 
Din plimsctul Aromânilor arşi de jar, 
Ci au răbdat mult sî nu mai rabdă 
Şi că trebuo să Pici tara iar. 


Ni—1 ved si azi auslu cu percca ncârclliata 
Cum sta ningă cupie, căciula la*nă parte, 
Ciubuchca tru silcafc, tămharea arucatâ 
Pri-anumirlli ţe-avură di-ahănte neuri parte... 
Nl-1 ved tru-analtul munte cupla cum adună 
Şi-avdu şi-astă zi canda cum cloputle a sună. 


Se ridică AromSnimea 
Dcla Valona la Balcani, 
Aleargă tinerimea 
Cu fruntea sus ca de lei. 


Eram flclor atumţea. Pri frfmtea mea curată 
Nu-avea tricută ninca aumbra-a li durea re; 

Ni părea di-asime steaua, iar luna-atea muşată 
fii părea -tu mailu dulţe- di-a mal a mă vis tea re. 
Tricută-i fleiuramea... Cuplile? Iu-s cupiile? 
lu-s cloputle di-ună-oară di cari vâzia Irfuile? 


Vâ rea pftdurle dl criparc 
Că horlo-a noastre, alblle culbaro, 
Dlt munţi suntu a sparte 
Si soia noastră moare. 

Si frâmtea hi-aplicei pri mina 
Şl ocli-ni sfoatiră fântâna 
SI inima-ni ţe dzoamc 
Sfcatc că Plină di bttsteamr 
Si blăstimaf si primau noaptea tută 
si si păru chirdut*. 


F re mă ta u pădurile dc necaz 
Ci satele noastre, albele cuiburi. 

Din munţi sunt distruse 
Şi neamul nostru moare. 

Si fruntea mi-am aplecat pe mână 

Si ochii mi s*au făcut fântână 

ki Inima-mi ce geme 

S*a întristat de blosteme 

Si-am blestemat sl-am plâns noaptea toată 

Si viata mi s*a părut pierdută. 


Mama noastră Roma vrea să strângă 
Pe fiii din Plnd, Urlic şi din Balcani, 
Do aceea a pus clopote să sune 
Ca să audă Aromlnii noştri viteji lei. 
Cu steagul toti să pornească 
Dcla (cei) mai mare până la (cel) mic 
Şi să ne vadă bătrânii să se bucure 
Că suntem nepoţii lor dcla Urile. 


Tricură toate... Auşlu ni-arma se masi tu minte 
S*nil ved cum sta la turmă, cârligle tu-ună mană, 
Ma albu ca *na cruţe di marinar pri murminte, 

Ma crehtu ca lilicea dlt mărdzini di fântână. 

Nl-1 ved cum sta pi şcămbă, cum cântă cu flueara 
Amurgul când se-ala sa pi golini prlmuveara. 


Se ridică Aromănimoa 
Dcla Valona la Balcani, 
Aloargă tinerimea 
Cu fruntea sus ca de lei. 


Nă oară, uni oară -fii-aduc aminte ghine-, 

Cânţi a han tu dulţe, că plâmse toată valea. 

Era tu-ascapitată. Cu boţi jiloase, mpline 
Cânta si pltruiUcli -şl-ni ti străbâta jalea t - 
Tricură ani di-atumţea ş*va snreaci mult nalnte... 
Auşlu, mas auşlu icoană ni sta tu minte! 


Nlcolac GHITEA 


Nust TULUU 



Iar răsplata ? Sinuciderea naţională, oprirea sub cele 
mai grele pedepse de a învăţa româneşte şi de a sc ru- 
ga lui D-zou în limba părinţilor şi strămoşilor. 

De aceea, aveau dreptate sol (fetii din Timoc aflători la 
Ritalia, spunând că <feoă ei scriu cu slove româneşti, nu 
se gâ roate la ai nimeni care al poata citi astfel de slo¬ 
ve. 

Nid lor, însă, nu le-a (oat dat si-1 înveţe, aşa ca să-l 
poată fol oal mai târziu, scrisul românesc. 

Nu doar pentrucă le-ar fl lipsit dorinţa şi buna voinţă 
Aveau din belşug si de una si de cealaltă. Dar s*a întâm¬ 
plat ceva, care a pus capăt unul început aşa dc frumos. 
A cast ceva a fo6t intervenţia comandamentului sârbesc, 
car t a*! alarmat al îngrijorat peste măsură, când I s*a 
adus la cunoştinţă, că soldaţii din Timoc au intrat In con¬ 
tact cu profesori români si >*au pus să înveţe carte ro¬ 
mânească. 

Comandamentul sârbesc a văzut în această întreprin¬ 
dere a soldaţilor o primejdie mare pentru unitatea sta¬ 
tului. Era o boală periculoasă, o molimă, care se putea 
Urgi şi cuprinde întreaga suflare românească din Ser- 


Şi nu degeaba Sârbii munceau din răsputeri dc atâtea 
generaţii pentru desnatiom li tarea Românilor din timoc. 

De aceea, chiar a doua ri cele două batalioane dc serf- 
<feti din Timoc au fost ridicate dela Bitul ia s I trimise 
arie, căi mai departe dc orice centru de cultură ro- 
> de orice localitate în care ar fi fost vreo 
şcoală românească. 

Înainte de plecare soldaţii au fost supuşi unei minut! - 
ăa© pereilezitii corporale. Cele câteva cărţi româneşti 
(«nai mult Abecedare), oare >*au găsit ia dânşii, au fost 
confiscate fi aruncate îx\ foc. Aşa s*a crezut, ci sc sal- 
waă unifeue statului sârbesc prin sugrumarea senu - 
Bamului conştiinţei naţionale. 

Mu va sosi, însă, du* de dreptate si pentru aceşti fraţi 
ai noştri aaa de obijduiti? Sâ sperăm, că <fe, căci nid- 
i dreptăţii n*a fost definitiv răpusă. 


Români ti mocani, din Jurul oraşului Ni copoi©, la horă. 


— 


— AP E L — 



— SFÂRŞIT— 


N ftATZARlA 


•♦MU* voleac Iar nu jertfe" ne (meţâ Mântuitorul 
nostru lisus HrUtos. 

. Duminici 29 Septembrie a.c., th cadrul parohiei 
Sf. Gheorghv dinToronto,Canaife, s*a instituit ••Fon¬ 
dul de Blnefeccre*', la sugestia, apelul către cre¬ 
dincioşi şi exemplul personal al preotului Mihai Han- 
drabur (50 dolari pe lună). 

Au răspuns pe loc alţi 7 credincioşi cu suma In¬ 
tre 2 si 20 de dolari, fer alţii s*au anunţat 


Fondul va fi folosit NUMAI în scopuri caritabile; 
ajutor pentru refugiaţii din lagăre li pentru imi¬ 
granţii nespons orali; stimulente pentru zidirea şi 

întreţinerea unor Sf. Locaşuri, împrumuturi mici s. 


Cei care doresc să contribuie la susţinerea aces¬ 
tui fond pot trimit© sumele pe adresa: St. George 
Romanian Ortodox Church, 247 Roscthom A venue 
Toronto, M6M 3K9, Ontario, Canada. 

























din lumea iudaică 



■ Marea companie americani General Mills, se obligi s8- 
şl retragi de pe piaţă peste 4 milioane de pungi cu delica- 
iese. Motivul: General Mills a "îndrăznit” să folosească, 
drept reclamă pe ambalajul pungilor cu delicatese, imagi¬ 
nea vampirului Dracula. 

Folosind un nou procedeu tehnic, ii«inctii companiei a- 
mencane au folosit imaginea actorului Bela Lugoşi pe am¬ 
balajul delicateselor ce vor fl vândute cu titlul de’ “Count 
Chocula". 

In 1930, actorul de preferinţă al “Contelui” Dracula era 
ungurul Bela Lugoşi. In film, 'vampirul purta pe piept un 
medalion cu şase colţuri şi cu o piatră mare preţioasă la 
mijloc. Talismanul folosit de vampir pentru hipnotiza rea 
victimelor sale semăna teribil cu steaua lui Da vid, simbo¬ 
lul lumii iudaice. 

Nu ştim (tacă Bela Lugoşi, alias Contele Dracula,folo¬ 
sind acest talisman intenţiona să simbolizeze invazia iu¬ 
daică din ţările est europene de la sfSrsitul sec. XDC, ori 
dacă setea de sânge proaspăt a vampirului simboliza setea 
de avere şi parvenire a noii clase iudaice ce se substituia 
tacet Bi locul aristocraţiei localnice. Rezultatul se pare că 
era acelaşi. Pe de o parte victima era secătuită de vlagă si 
se transforma Bi vampir, pe de altă parte ţărănimea si cla- 
sa mijlocie localnică urma calea sărăciei si a inumani* - 
ni cauzate de datorii şi alcoHsm. 

Reîntorcandu-ne la timpurile noastre, Abraham H. Fox- 
man, preşedintele organizaţiei iudaice 4 ' Antî— Defamation 
League”, protestează deoarece procedeul tehnic folosit de 
General Mills transformase talismanul cu sase colturi în 
sţeai» lui Da vid. Piatra preţioasă din mijloc dispăruse.De- 
şi peste 4 milioane de pungi “Count Chocula” au fost vân- 
dwe cu succes publicului american. General Mills a luat 
măsurile necesare pentru retragerea de pe piua a celor 
peste 4 milioane rămase... 

• Noul director general al UNESCO este spaniolul Federi- 
co Mayar Zaragosa. Fost ministrul al educaţiei, Zaragosa 
este considerat prieten al iudeilor. Printre alte acte de 
“prietenie”, noul director general al UNESCO a dat ajutoa¬ 
re “preţioase” Institutului Spaniol de studii iudaice. 

Concomitent, are loc încheierea primului tratat de cer¬ 
cetare industrială şi de dezvoltare dintre Israel şi Spania . 

In curând. Ministrul Comerţului şi Industrializării din Is- 
ral. Ariei Sharon, va vizita Spania însoţit de numeros! 
“tehnicieni”. Ariei Sharon, poreclit “măcelarul” pentru 
rolul său macabru în masacrarea a mii de refugia# pales¬ 
tinieni, femei, copii, bătrâni din lagărele Sabra şi Shatila , 
fusese destituit din funcţia sa de Ministru al Apărării I s - 
radului. 

In noua sa capacitate de comerciant, Sharon indică ex¬ 
portul către Spania a unui volum de mărfuri israeUene^hi- 
micale şi fertilizatoare, în valoare de peste 59 de milioane 
de dolari. In acelaşi timp are loc un import de mărfuri 
spaniole, maşini şi produse agricole, îh valoare de peste 
127 de milioane dolari. 

Fără îndoială că după moartea generalului Franco, asis¬ 
tăm la o reînviere a “contactelor” iudaice cu Spania. 

“Contacte” similare te trecut, au dus la expulzarea tu¬ 
turor evreii or din Spania medievală si mai târziu la oror> 
le comise de către guvernul comunist instaurat în Spânia a> 
niior *30, când mii de preoţi au fost ucişi, mii de călugări¬ 
ţe au fost siluite şi masacrate iar bisericile profil na te s i 
transformate în moloz. A trebuit să apară Jose Primo de 
Rivera şi cu generalul Francisco Franco, ca să cureţe can¬ 
cerul teflpt adânc îh trupul Spaniei. Monumentul dela Maja- 
dahooda, stă mărturie eternă a sacrificiului poporului ro- 
Ji€n care prin Ion Moţa şi Vasile Marin si-a dat obolul î n 
momentele în care “se trăgea te obrazul'Iul Christos”... 

■ Ajutorul mfliţar şi economic pentru 1988 dat de către St 
Jnite, Israelului, este ameninţat de către cri 2 a irternatfo- 
mli monetară. 

In 1987, Israelul a primit 1.8 miliarde de dolari te aju¬ 
tor militar şi 1 J2 miliarde drept ajutor economic. 

Leg» Gramm-Rudman-Hollings prevede o reducere a 
bugetului militar american cu peste 11.5 miliarde de dolari 
urmând o micşorare egală a bugetului sectorului economic 
şi a celui de ajutor străin. Ca urmare, ajutorul militar şi 
economic acordat Israelului va fi redus cu 146 de milioane 
de dolari. 

Menţionăm că peste 80% din ajutorul militar si econo¬ 
mic pentru străinătate este acordat Israelului. După cum se 
ştie, America a forţat Israelul de curând să stopeze tebri - 
car» proiectatului avion LevL Ca un compromis. St. Uni- 
te au oferit Israelului o garanţie te scris ci tei va menţine 


w,"f 1 îl r ! le de do,ari anual în ajutor militar si e- 
MInIs *f ul ApârfrU al Israelului,Yltzchack Rabin, 
emrrtS cu rezistenţa orice reducere a ajutorului smeri - 
can. 

C8 un procent Important din taxele pe care populaţia a- 

^c^rl e ^ âte?te C " regularitate > este folosit pentru 
ubventionarea unui stat care nu este capabil să se susţină 

•*y n / s ® f“ r ? <* nu -> Interesează pe Rabin, 
ales'rf ^î? i r 2L d ! d0lari ^Prezintă o suma gigantică, mai 
68 " u ^ rebule replătită. Bugetele multor state su¬ 
verane nu depăşesc suma de 2 miliarde de dolari anual... 

Pornografici italiene Ciccioiina, a vizitat 

bi 7 fo Pa^m ta l^ 1 ?* ,Iier ® ,ias Clcei °lina, este mem- 

Radical Itollan ca reprezentantă a Partidului 

Radical de nuanţă trotskystă 

PIS^l'T llmUl ' Ciccioiina având ca fundal 4 «Zidul 
S S>a î" costumul Evei în fa- 

TT"* iudaicc - Ateu iudei ce domină so- 
TcTmZ 3U f0St entu ziasmati. Iudeii ortodocşi îh 

pcr ^ luni “«M negru)au considerat speo- 
. 4 ^. ° ^ >ro ^ nare Şi teceput sfi arunce cu scaure 

ŞI pietre îh actriţă, Intriun interviu, Ciccioiina s-a 

rr^r 2000 ^ anî * UrmS Christos a Proferat Iubi- 
rea aproapelui pe aceste meleaguri. Astăzi eu toc acelaşi 
lucru, proferând dragostea te teta voastră”’... 
Comentariile sunt de prisos. 

tn^ 7 ^t diPl °^ e diHtre Israel ** Un8&ria întrerupte 
i i 96 2‘ S * u restabilit anul acesta. Atât la Tel Aviv cât si 
la Budapesta, cele două ţări şi-au deschis consulate. Dea - 
la e ^ , r°^in S i Unt « CUrS de Uatative secrete restabilirea re- 

Intr’adevăr, pare o anomalie că tara Khazărilor ce a im¬ 
pus o doctrină inumana -doctrina comunistă- asupra popi*, 
latici native, să nu aibe relaţii diplomatice tocmai cu men¬ 
torii ei... 

■ Rabinul Da vid Moses Rosen este şeful comunităţii iudai¬ 
ce din România şi membru marcant al partidului comunist 
Cifre oficiale susţin că înainte de război trăiau îh România 
peste 800JMM) de iudei, din care peste 400.000 au pierit îh 
diverse “pogromuri şi lagăre de concentrare”. 

Astăzi, cifrele indică o populaţie evreiască de 24.000 e- 
xistentă în România. In calitatea sa dublă de rabin sef si de 
comunist, Rosen a reuşit să conceapă cel mai extins pro¬ 
gram social de ajutorare din lume. Anual, o sumă de 4.5 
milioane de dolari este colectată îh America de către Fe¬ 
deraţia iudaică -UJA- şi distribuită lui Rosen. De opt ori 
pe an, nenumărate camioane de peste 20 de tone aduc iude¬ 
ilor din România pachete cu hrana kosher (cuser), îmbr㬠
căminte, pături, tecalţa minte si bani lichizi. Pe teritoriul 


României există 11 restaurante koshpr 
3.000 de persoane pe zi. Măcelarii £*? 

Zflnlc ' ^ tim P » numai th Bucurau J^ţnn*^ 
provizii calde sunt servite zilnic Deft^m ^^ 700 ^ 

deii din România există clinici firi plată slTiyTÎT' iU ' 
tru bătrâni, printre care si azilul p„ ? i 4zUuri P«n- 
rastrat cu aparate medicale Sram^^^.^* 811 ’'"- 
peste 2.5 milioane dolari. 6 In v * loare 

Sinagogile sunt bine întreţinute, bucurând, <•„ j 
tie. Şi în acest timp, bisericile creştine sunt'<* * p f otc<y 
după alta, iar cozile din teu. d#ran * to una 

altor maizine crascISlSc! ^ "^^r si 

, 2 ' timp ce PJ’Pukţia iudee prosperi, populaţia nativă tra. 

teste coşmarul sclaviei comuniste imîwYde 

sorii Iui Rosen, Marx, Pauker, eTc prccur - 

Peste 40 de ani după cel de-al doilea război mondial - 
mânii cumpără ulei si 7 »har no ,* . D 01 mon< itei»ro- 

in contrast, evreii se bucuri de condiţii" excelent* a» 
£££ medicală firi plată si de mâncare ie^i "ri £ 

. atr0nt plus * V* biroului lui Rosen se afla 

scris; Nu acceptăm convertiri la Judaism”... 

■ Trei terorişti iudei, membri ai organizaţiei teroriste J 

?^ (Je , W ^^ enSe League) a JLfost condamnaţi de către 
Tribunalul districtului firoofclyzi din New York. r 

Cei trei sunt; Victor Vancier, fost prwedinte al JDL-u 
iui din Aprilie 1985 până îh Noembrie 1986, ibung 

şi Sharon Katz. 

Victor Vancier, rezident din Queens îh vârstă de 30 de 
ani, a fost condamnat la 10 ani de închisoare- Mumv You. 

thchisoslr<ia Katx, re¬ 

zident te Manhattan, te vârstă de 44 de ani, condamnat \a 3 

am cu suspendare şi 5 ani de proba tie ce include 6 luni de 
arest voluntar îh casa sa. 

Al patrulea terorist iudeu arestat, Jay Cohen, te vârstă 
de 24 de ani, a fost găsit mort îh luna Octombrie 1987într* 
un hotel din Catskill, centrul taberelor iudaice de antrena¬ 
ment paramilitar. 

Condamnările urmează unui lung şir de atentate cu bom¬ 
be, incendieri şi fraudă comise de către membrii JDL-ului 
contra “ex-naziştilor” ori “antisemiţflor” americani 
După citirea sentinţei, judecătorul I.Leo Glosser, adre- 
sandu-se lui Victor Vancier, a spus; “Nu ataci cu bombe 
persoane inocente pentru ca să-ţi impui ideile...” 
Comentariile sunt de prisos... 


Lupescu AUREL 


mrrm---m-am 

ppi;-r : y^wr* - "" ‘ 

^ ‘ 1 i \ V I ; '■ 


#11 Jli Trl' 

I 








ţ jftli 

mia 

lî» 


mmH 


Rabinul Moses Rosen împreuna cu Ariei Sharon (măcelarul), asistând la o 
slujbă te incinta mărul sinagogi din Bucureşti. 












LIBERTATEA 


NOEMBRIE 



CRONICA LITERARĂ MĂRUNTĂ' 

CĂRŢI DE ALTĂDATĂ RECENZATE In 

gândirea 


PREFAŢA LA EDIŢIA A DOUA A „DIA¬ 
LECTICII NAŢIONALISMULUI”. După apa¬ 
riţia primei ediţii din această carte, sau ivit 
o sumedenie de critice, recenzii, atacuri şl stu¬ 
dii, aiegându-se deoparte acei care încercau să 
nege valoarea naţionalismului, iar de cealaltă 
•parte, înţeleg ito a rea adeziune a acelora care, 
trâand cu intensitate acest fenomen, Si găseau 
justific ân empirice şi temeiuri pragmatice în 
hotărîtoarea lui evidenţă. 

N’aş li vrut să dau acestei cărţi o altă Însem¬ 
nătate decât aceea de a fi pus, — In ter¬ 
meni critici, necesitatea revizuirii utopailor şi 
erorilor seoolului al XlX-lea care stau la baza 
şutului român modern, şi implicit, limpezirea 
epilogului din primele două decade ale seco¬ 
lului următor. Păcatul originar a] paşoptiştilor 
anulează efectele revoluţiei lui TudorViadimi- 
rescu, şi de aici acea pierdere a simţului istoric 
de care suferă viaţa politică, pubhcâ şi cul¬ 
turală a României moderne. Nu ne putem în¬ 
toarce la premizele revoluţiei lui Tudor-Dom- 
nul, — pentrucă momentul istoric este depăşit 
de o evoluţie de mai bine de o sută de ani, — 
dar pe alte baze, care de aici pornesc, şi în- 
lto perspectivă mult mai largă, se poate vorbi 
de revoluţia naţională a secolului XX. Această 
revolupe s’a Zăcut în censul unei evoluţii bio¬ 
logice. j>riex lupta unei generaţii care şi-a re- 
utnţui Istoric. Acesta este fenomenul 
*1 doct sinteza unui secol de lupte, şi 
proce anulări, între naţionalism şi demo¬ 
craţie. 

Concluzie practică la sancţionarea unui pro¬ 
ces politic, lucrarea noastră a căpătat, dincolo 
de intenţia şi voinţa autorului, şi însemnătatea 
unei cărţi de doctrină. Stilul vehement al unor 
capitole, dar respectând întotdeauna adevărul 
istoric, nu poate constitui o obiecţiune serioasă. 
Ea rămâne aşa dar, prima încercare de acest fel, 

— împotriva oricăror ontice, — în ultimii 
douăzeci şi patru de ani, având ca punct de 
plecare Raţionalitatea in artă ” a d-lui A C. 
Cuza, apărută in anul 1905, şi Raţionalism 'sau 
democraţie " a hn Aurel C. Popowd, apărută 
in anul 1910. 

Evident că d-1 N. Ioiga 1 * ) are dreptate a tund 
când crede ci această carte ar trebui să aibă 
o urmare: un nou vodum va cuprinde pe gân¬ 
ditorii români posteriori lui Mihaii Eminescu. 

La această hotărire ne-am oprit mai de mult, 
şi vom publica odată şi volumul II din „Dia¬ 
lectica Naţionalismului”, da r unii din aceşti 
oameni trâesc încă, gândirea lor iru este rectili¬ 
nie şi md măcar Împletită consecvent cu fap- 
tel*. — d întreruptă uneori sau contradicto¬ 
rie, şi de aceea despre ea ne vom îngădui să 
vorbim când j se va încheia dclul, şi acest ter¬ 
men nu credem a 11 prea departe. Dacă însă 
destinul nostru istoric se va râs ud monstruos, 
ţinându-ne încă departe de concluzia practică 
a acestui fel de naţionalism „ ideologic ", atunti 
vom reacţiona şi altfel decât printr'o simplă 
prezentare. Vreau să spun că există încă de f㬠
cut un proces „naţionaliştilor” din generaţia 
ante-belică, şl n'ar li exclus ca volumul II să 
coaţie tocmai acest material 
Cei care ne-au Înţeles lşj dau seama de sen¬ 
sul afirmaţiei noastre din prefaţa primei ediţii, 
atund când spuneam că dela Mihai EmLneacu 
luiiiie de forţă ale naţionalismului diverg. 
Ne-am ferit întotdeauna de vreo polemică cu 
naţionaliştii, şi mai cu seamă cu cei din gene- 
nkţia noastră, şi aceasta nu din vreo temere 


oarecare, ci căutând a evita întărirea pe ponţii 
Individualiste am evitat, am înlăturat diver¬ 
genţele dc care se făcea vinovată generaţia 
precedentă. Din ce în ce mai mult ne apro¬ 
piem de realizarea practică a unui naţionalism 
totalitar, care va aşeza pe acelaş plan anti-de- 
mocratismul, an td-semi Hamul şl istoridsmul 
printro participare dinamică şi conştientă a 
întreg ei naţiuni. Revoluţia burgheză este de 
multă vreme terminată; capitalismul cu toate 
formulele economice anexe merge spre singura 
cale îngăduită de momentul istoric: etatizarea. 
Naţionalismul, din punctul de vedere filosofic 
şi etic, are un caracter an ti-burghez şi anti¬ 
capitalist în măsura în care această stare a 
exploatării economice nu se subordonează pri¬ 
matului etnic. Să nu ne ducem cu gândul prea 
departe, încercând a zgudui capitalismul in¬ 
ternaţional, ci numai a elimina In cadrele sta¬ 
tului naţional privilegiile de clasă legate toc¬ 
mai de o neingăcluitâ exploatare materială. 

Pentru a elimina orice controversă, vom re¬ 
produce după Guido Bortolotto diferitele con¬ 
cepţii de guvernare, închipuite după criteriul 
selecţiunii şi al puterii, ca apoi, printr’o con¬ 
fruntare cât mal clară şl mai precisă să înf㬠
ţişăm şi punctul nostru de vedere. Iată ce spu¬ 
ne Guido Bortolotto: „Clasa aleasă a lui Pa- 
rcto este Locrcderea In viguroasa voinţa de a 

comanda a unei clase privilegiate aristocratice; 
clasa politică a lui Moşea este o clasă aleasă 
burgheză şi democratică; elita lui Franţois 
MarshaU este o clasă industrială speculatoare 
şi individuală, cartelată şi plutocratică; elita 
lui Sorel este o oligarhie profesională; clasa de 
guvernanţi ai lui Benito Mussolini este un ex¬ 
ponent a inteligenţii, & spiritului de organizare 
şi de disciplină, a simţului de datorie, care se 
formează în mediul corporativ” 1 ). 

La aceasta adăogâm: mişcarea noastră naţio¬ 
nalistă preconizează participarea totală şi con¬ 
ştientă a naţiunii la destinul ei istoric, — prin 
educaţia morală şi sufletească, — exprimându- 
se însă printr’o elită de conducători, care mai 
întâi a făcut dovada disciplinei, a eroismului 
şi a jertfei. 

• * • 

Lăsând la o parte criticele răuvoitoare care 
sau făcut acestei cărţi, atunci când nu era nici 
pricepere şi nici bună credinţă pentru a înţe¬ 
lege, să ne oprim o clipă pe marginea unor ne¬ 
dumeriri în ceiace priveşte „ dialectica ”. In me¬ 
diile noastre intelectuale sunt prea mulţi „so¬ 
cratici ‘ şi prea puţini oameni de bun simţ. A- 
ccasta înseamnă că acei care Încearcă a se 
orienta In sociologia şi politica naţionalistă au 
pierdut contactul cu fiziologia, devenind firi 
transcendente, pe un plan în afară de realitatea 
concretă. Vina nu este a lor, ci a culturii de¬ 
mocratice, care i-a învăţat să fie cciace nu sunt 
ci în realitate. Ei nu înţeleg că nici Socrate 
n-d Hegel nu au aci de proprietate pentru st㬠
pânirea exclusivă a acestui cuvânt. Zenon, şi 
mai înainte Heraklit, aveau o metodă dialec¬ 
tici. 

Socrate se evidenţiază prin aceea că ţinta 
dialecticei sale este dc a puile Individul inte¬ 
rogat de acord cu sine însuşi, dialogul fiind 
deci un simplu mijloc, nu un soqp, cum era la 
sofişti care căutau prin aceasta s& confrunte 
cu egală îndreptăţire două opinii diferite. Şi 
dacâ, după Socrate, dialectica rămâne tot un 
dialog, dar nu fără o logică indispensabilă în 
confruntarea contrariilor, mai înainte de el. 


1M6* ao-!^ rk4 ’ XXD4tfl - H4# ,_ “ 3 Unujrle-MartJc 


1) Guido Bortolotto : m Q ort mont t e goternati dtl tempo no»- 

tro" 18J1 Pig 145. 


Zenon preconizase definirea esenţelor schim¬ 
bătoare ale lucrurilor. în afară de timp. spaţiu 
şi mişcare. 

Dacă ne întoarcem La Socrate, vedem că li¬ 
berul arbitru ar însemna desacordul omului cu 
el însuşi, ori, aceasta nu poate exista în con¬ 
diţii normale de existenţă, de vreme ce tot oe 
este drept este în acelaş timp frumos şi bun, 
deci folositor, şi în cazul acesta omul voluntar- 
nedrept, este absurd. Dar tot acest sistem, ori 
cât ar părea de simplu, este bazat pe un strict 
raţionalism, pe un determinism logic, care ar 
avea de scop să ne pună de acord cu noi înşine 
nu cu realităţile din afară. 

Cu Platon, metoda dialectică ajunge să ne 
explice că Dumnezeu este ideia ideilor, prin¬ 
cipiul suprem al binelui, al frumosului şi al a- 
devărului. Ideia este forma inteligibilă a lu¬ 
crurilor şi fiinţelor, este însăşi esenţa lor, adică 
principiul din care derivă şi căruia i se supune 
evoluţia lor. Ideia ridicându-se deLa senzaţii 
către spaţii siderale, include noţiunea de per¬ 
manenţă şi de finali tate. 

î-* 3 Hegel, dialectica obiectivă a celor trej ter¬ 
meni, este o urmare a metodei antitetice a lui 
Fichte, păstrând legătura cu Schelling. Expe¬ 
rienţa nu Intră In jocul acestui echilibru, de 
vreme ce dup Ă Hegel, antiteza nu presupune 

pirlc, ci numai rezultatul unei operaţiuni lo¬ 
gice. Acest artificiu raţionalist ne deosebeşte 
fundamental de dialectica hegeliană. Nod am 
vrut să arătăm că nu există o dialectică na¬ 
ţionalistă a Ideilor, ci a realităţii, şi credem că 
s’a înţeles că această relevare a unui princi¬ 
piu dinamic, care ne domină din subconştien¬ 
tul speciei, ne apropie mai mult de Heraklit, 
Proudhon şi Viifredo Pareto decât de... HegeL 

Intre metafizica lui Heraklit din Efes şi si¬ 
stemul lui politic există o întrepătrundere atât 
de strânsă, încât, cunoaşterea uneia condiţio¬ 
nează înţelegerea celuilalt. Mişcarea este legea 
esenţială a tuturor lucrurilor. Substanţa însăşi 
nu este imobilă, ci mişcarea oonstitue realita¬ 
tea ei Intimă. Schimbarea neîncetată pe care 
o observă Heraklit este un fenomen constant 
şi obiectiv, nu o iluzie senzorială după cum cre¬ 
deau eleaţii. 

Instabilitatea lucrurilor, continua nestator¬ 
nicie, acel Panta rhei metafizic, transpus în 
contingenţele vieţii spdale, oferă punctele de 
sprijin pe care se va ridica sistemul politic he- 
raclitean. Acest Machiavel presocratic, a afir¬ 
mat mobilitatea posibilă a instituţiilor politice, 
socotindu-le apte de a se transforma brusc sub 
influenţa oamenilor şi a împrejurărilor nepre¬ 
văzute. Cu un suveran dispreţ, privirea lui do¬ 
mină zădarnicele eforturi ale demagogilor în¬ 
dârjiţi, sau ale monarhilor fanatizaţi de con¬ 
strucţii somptoase şl de glorii cu stabilitate 
iluzorie. Totul fiind nesigur şi vremelnic, şi 
pentrucă nici o stare nu se permanentizează, 
având o existenţă eternă, toate eforturile noa¬ 
stre sunt zădamiee şl sterile. Un amar pesi¬ 
mism ar putea fi concluzia Înţeleptului efori an, 
dacâ vigilenţa unui spirit obişnuit să sondeze 
adâncurile dialecticei n'ar fi găsit altă formulă: 
ciocnirea forţelor opuse naşte armonia realit㬠
ţilor perfectă. Antagonismul coordonează pute¬ 
rile rivale prin realizarea unei armonii com¬ 
pensatorii. 

Area, zeul războiului, iată punctul de conver¬ 
genţa al dialecticei lui Heraklit. 

Legi interne ale unei lumi obiective, creiazâ 
•xa centrală a dialecticei naţionaliste. 

NI COLAJE ROŞU 









LIBERTATEA 


noembrie 


18 


ANUNŢURI 


_Mica 


publicitate 


ANUNŢURI 


Ttl 72» 5«6rf 

ASTORIA MEAT PRODUCTS. INC. 

OFERÂ CELE MAI BUNE PRODUSE 
DE CARNE PREPARATE N 
LABORATOR PROPRIU 


35-09 BROADWAY 
B«T 35TH 8 36TH STS 


LONG ISLAND CITY N Y 
11106 


Mona Lisa 


Grocery & Deli 
917 Onderdonk Ave 

— 7 -AM- 9 -PM — 
Tel. 718 / 821-4225 

Ridgewood, N.Y 


Ciortă de burii, chiftele» brânză telemea, 
mtm turc«e»c4, mititei, guattri reci § l 

calde * 



»Y APPOÎNTMBNT 


CALL 14 HW ANSWEBInc 
travicE (»d mim 


CORNELIUS A. OPRISIU, M D. 

rAflDK/TMORACK. VASCULAR 
AND GENERAL SURCEON 


R 6 TENNIS PUCE 
POREST HILLV N Y 11975 
'212) 26A27A4 


HARTA ROMÂNIEI MARI 
LA PREŢUL DE S3 US 

ÎNSOŢITĂ DE O BROŞURĂ 
CU UN F. SCURT ISTORIC 


I 


Se poate comandi de la redacţia ziarului ‘Liberte 
44 St.» Apt. 1 R, Woodside, N.Y.» 11377. 


Cheltuielile poştele sunt suportate de cumpiritori. 



COMPUTER TRAINING. 
WORKSHOPS AND SEMINARS 


■ Laaraing tmytMif you need to know about computer s, computer 
pcrlphermla» advanced software pa etatea, and the newest corcepts 
in corporale appUcaticns taka tbne. Now you can compresa all that 
tima by attandLng VIDKIDS COMPUTER TRAINING CENTER -fceated 
at 1 5» Wes t 23 rd Street-, Tal: (212) 645-0975. 

Currartly we ara clferlng Daily» Weaidy and Sa turda? sessions tn* 
ProfaaaionaU» Studenta and Mlnors (agea 7 trough 17). There will 
ba addttional aaaaions and couraea avaOabie in the future. Saata are 


A11 

ara 


ara 


al 


aii tha 


U Each 


of intensive tratning for thoae who 
wfcat it takea to be productive in the corn- 
wfll ba va bis oam computer along with 


APPLY 

NOW! 



(1) 

(2) 

SCHEDULE 

(3) 

(4) 

(5) 


WEE*LY 

EVENINGS 

WEEKLY 

OATS 

DAILY 

CVCNINGS 

ADULT 

SATURDAYS 

CHILOREN 

SATURDAYS 

HEETIN6S 

DAY$ 

« DAYS/W* 

(HOH-THUR) 

N/A 

1 DAY/WK 

(CHOOSE FRO* 
NON-TMUR) 

4 OAYS/HO 

SATURDAYS 

4 DAYS/MO 

SATUROAYS 

T|«£ 

5:30PH-10PH 


5:30PM-10PN 

11AH-3:30PM 

11AM-3;30PM 

COURSES 

PRICE 

•ASIC, LOTUS IU 
OOS. BASC III . 
HORO PROCESSING 
COBOL B «ORE 

$ 1,200 


BASIC, LOTUS 123 
WORD PROCESSING 

OOS B «ORE 

» 32S 

SAMC 

AS 

OAILY 

tVCNlNGS 

$ 350 

DOS» 8ASIC 
GRAPHICS» 
COMPUTER 
LITERACY 

$ 250 



# • # 


• • 


TVl 


159 Waat 


Yae*. NY 19*11 - (llD 045-9975 


AIDA CAFE 

68-38 Forest Ave. 


Ridgewood, N.Y 
ambianţă plăcută 


w cod (?orVinj Studio 


ICONOJTASIOS »CONS TW 1 PTICS 
ANO MUCH MCmc 


S4SO WC8T I23RO STREET 
CUTVECAND. OMIO AA III 


VALCNfU CERCEL 
94 f 9697 


LA BARUIR'S 

bAsiţi 

CAFEA Şl ALTE PRODUSE ORIENTALE 


40-07 Ouaens 81vd.» Sunnyslde. N.Y. 

Tren 7, Staţia towery. TtK(710] 794-0942 


m 




















































UBERTATKA 


NOEMBRTE 


\9 


APEL 


ROMANIAN REFUGEES RELIEF COMMITTEE OF METROPOLITAN DETROIT 

10405 W NINE MILE RD SOUTHHEtD. Ml 40075 


OPAGI PRIETINI , 

PtCRin din nou apH la bunlvolnţa Dumneavoastră, prlo- 
ttnll ti Sprijinitorii refugiaţilor români din regiuni** Detrolt. 

Am hotlrît mal de mult *1 ellmlnlm banchetele pentru adunare de 
fonduri deoarere flecare dintre noi e*te mult pre* ocupat cu progra¬ 
mele bisericilor ţi cu activitSţl1# sociale. Totuşi, orlclt de Tncăr 
cat ar fi calendarul Dumneavoastră, fondurile pentru ajutorarea refu 
plaţilor au scăzut foarte mult $1 trebue *8 apellm ca sâ continuat? 
a ne oferi ajutorul DumneavoattrI financiar. 

Ştim cl suntetl bombardaţi din toate părţi Io cu cereri de ajutor 
pentru tot felul de cauze nobile si lăudabile, dar refugiaţii români 
In strădania lor de a te stabili tn această nouă tari, nu se pot bi¬ 
zui pe altceva decât numai pe noi, pe ajutorul nostru. 


UNOf A TM1 AfOiăOf 

§T Of 0*0 f CATHtDRAl 
iOUTMriflO MtCH 

§T PITE0 A PAUL CHU«CH 
04 A«fSO«N HT0 MtCH 

07 NICMOLA* CMURCW 
OTTAOfT MICH 

MA0A0C0H SOCIfTv 
DCAA0O*N HTS MICH 


Noi facem tot posibilul ca sl le glslm locuinţe si lucru si să le oferim branî ţi Tmbrlclmlnte 
1 r, primele zile dela sosirea lor. Unii dintre refugiaţi devin repede Independenţi pe cînd alţii 
au nevoie de ajutorul nostru pentru o perloadl mal lungi de timp. Oricare ar fi nevoile lor, noi 
încercăm tl-1 ajutăm. Ca o simpli Informare vl comunicam cl Tn aceastl luni ne vor sosi 4 refugi¬ 
aţi: 7 din Turcia, 1 din Grecia fi 1 din Spania. 

Numai cu generosul Dumneavoastră ajutor vom fi Tn stare să-1 servim pe aceşti oameni, si le a- 
riilm cl fraţii lor romlnl le poartl de griji. 

Orice contribuţii Tn favoarea noilor refugiaţi, rugim a fi expediate pe adresa: ROMANIAN REFU¬ 
GII. Rflirr COMMimr or MrTROPOUÎAN DETROIT, 18405 W. Nlne Mile Rd., SOUTHnriD, MI. 48075. 

Semnează: James C. CRUCIAN, Preşedinte fi Victor LEAHUL, Secretar. 



FOR MV LEGIONAR IES 

jL,c u j . Advveiitvul mi IIm* 

r m», «v Vnown a» lh# Iron 

uird, 'ptrhipt thr nldeat anii 
CommunU» mov*m»nt In the world, 
•till ahve waa foundad by Cornel Iu 
7 Codrii nu In 1927 For A iy Le 
gtonariet (358 pp.. pb , |H 00), Co* 
dreanu'a atirrlng work, I» a eomplale 
and auiborltatlve account of Lhe 
Ideala and principlea of lhe Letflonary 
Mnvement whlrh ahaped lhe cha 
rar ier of ynung Komahlana before 
WW II Control ovar the rommunlci 
Hon» media and the normal channrl» 
of book diafnbutlon by our Inter 
naţional enemies make» |t impoaalble 
Io raach the broad market Ihla 
unique book deaerve» We are certaln 
Ihal the rapidly deterlorating politic- 
'ţa * ll< * a * ****** # j ron< jiHona wlll prerlude a aarond 

U * -1.1 / adltlon, and For My Legionarii* wlll 

aoon bac om# a colier tor’a Itam ThU 
book alto provldea the 'mlaaing 
pierea' of lhe draeUcally reneored The Suickie of Europe by Frlnce D 
Slurdae. the identlty of thoee «rho maaterminded Românie'a takeover 
and who are noy engaged In carrylng oul the aeme program In the 
U 0 wlU no longer be onkown io you ("HoUheniteyn would appeer 
io have noi lhe allfhleal Inkllng of who conquered Hlfi rount 

THE ANTI-HUMANS 

by D Heru (007 pp., hb , $0 00), deerrlbea what waa dona U> the 
yoong men whoan Cod re «nu irtapirad, when. aeven yeera after hla 
brutal murdar. Românie waa dative rad to the Bolahevlka TTiey werv 
eetyarted U» what ta the moel fully dorumenUd Fevlovlan 'experiment' 
ou a large num bar of human betnga It la likely Ihal lhe aeme larh- 
nlquaa werv uaed on meny American prtaonen in Korea and Vietnam. 
The An tlHummnâ la a weil wrttten dor umani of greet hletorlcai and 
payrholofkrai importare# Reading II wlll be an emoţional ei per lance 
gou wlll noi forfot. ("A aequel to Orwetra 19*4'' II8H., "A aearlng 
eapoee of r»d beetiality V Th A J App) 

rOR MY LEGIONARIES THE ANTI-HUMANS 

O»OI HNo 6003 OXDfNNo lOM 

• 00 line* oopy 07 00.3 Io* $15.00 

piui 101 to* >t»1i|i and hwidlin. 

Nu Aatl-Coiamu.Nl Itbmrr NiuuU U wtthoul them Iwo companion 
ImN 1 Orltf ymu copN* liva Llkarty »*U hiUkitloM, $o* 21, | 
»M4r. WV 29770 tud.y n.aa» Includ* 10» lot puala^ handlln, I 


* 

* 

* 

* 



EDITURA tr t ON MĂRIT” 

karlsfkld 

fhrrrmnâ j 

Piierve Garda, C. 7 Codrean*. DM 

W*ende K/eure, Alexander voe Fanda ginf 
m. Nache or>a C. Kxhle. Lm. M ._ { ^ DM tf< _ 
Aufieuhauii|ta im Kerker, C 7 Codrraeu . . DM ig,- 
Dar gkxBtifUiche Aitt, \. V. LmJjiA La. DM 
Fmnceiă : * 

Le Garda 4a Frr, C. 7 Cadrnnu * . . * . DM n 

God/daau *t la Garda da Frr, FauJ Guiraud 4 , DM | / 

Hiiioira 4 u Mouvtmaat ligMmnairr, Horia Sima DM a*^— 

Un chlpitra dliiitoira rmimiina, F. Chirvoifl DM ao,~ 

A Grmnbta aur laa crxcaa da Cjp*amf, Lovim 

Daeld/ Vou Mirii.DM t*r— 

Laa tron fprruvat Ugionnatrea, F brt4rtco . . DM ia,— 

La Garda da Par at La tarronama, P Bradraro DM 
Ua mouvrmrnt chevalaratqua au XX* uleia: Lm 
G ăti* dt fu, m Touiii ll/lf, Fana 19f4 DM 
Kngleal : 

For M j Lrgiooirirt, C 7 Codrranu .... DM io^— 
Tha Suioda of Europa, Frmca Mihail Smrdva . DM )•*— 

The Ajiu-H umana, D Ba cu .._ 

Spanioli: 

Guardia da Hîarro, C. 7 Codraaou.DM îo^— 

Durio da la circaL C 7 Godrraou . ... t . DM i j,_ 

Tratamanto da Ion Moţa.* # j 

Loa Lafionarioa Rumino» Motza j Marin . . , DM z.jo 
EJ «uicidio da Europa, Frtacipa M. Sturdxa . , DM 
Codrranu, «I Capnin, Carto Sburlaci , , , , DM 
Noua dai freau opaAol, Naculai Totu , . . . DM 
Ital lână : 

Guardia dl Ferro, C 7 Codrranu.DM ijr- 

O capo di cuib, C 7 Cod/aaau.DM ia,;e 

Diario dai arar*, C 7 Codrranu ..... DM n.jo 

Greoi ah a minifmi, C 7 Codrranu .... DM il,_ 

L’uomo nuoto, Ion L Moţa.DM 14 ,_ 

Teatamrnto di Ici Motu.DM 7,10 

"Domam" a. I, n. J—). Numrro ipaciala mila 

Guardia di Ferro ..DM y, _ 

AJ pmo con l'Arcangrlo. Ricini legionari, Guar¬ 
dia di Ferro. Traduiione a praeenuiione dai 

uaci a cura di Gaudio Mutei ...... DM ( 4 ,_ 

Q Capiuno, Ion Bane». Trad. di Gaudio Mutei . DM t 4 .— 
Români: 

Pentru Legionari, C Z. Cod/enau.DM )),— 

Ci/cuJln fi Mamfeata, C Z. Codraanu .... DM j<,— 
Truamnlri dala Jilava, G Z. Codraanu .... DM 10 ,— 

Teumettul lui Ion Moţa.DM ţ,_ 

UM I.- 

Crai de Gena/apa, Verile Marin.DM il,— 

Clpeanul Andrei. Roman ittoric, N. Ton» . . . DM ad]— 

Ader Irul Io procan»! CJpitanului, M. Leg . . . DM rj,— 

Dezgroparea Căpitan ului, Vaaila Poauucl . . . DM 10 ,— 

Poixrvrul CipicanuJut, 5 buclţi ..DM r.lo 

Diac long play, cur. Clpitanuliai fi cor. leg. . . . DM 10 ,— 

Câmace legionara (cu partirur» muikala).... DM z.jo 
Poeme da Dincolo ..., Ana-Maria Marin . . . DM id.ţo 

Majaxtataa Sa Tridaraa. Doc. Nr. 4, T. Popoacu . DM 

S© pot coma nai do U: ION MĂRII, 
Orunlandstras.se 7, D-8047 KARL- 
SFELD, Woit Cormany. 


Citiţi 

f 1 

răspândiţi 

UBERTKTEA 


0OI oomAndi dala adrese 
I Ana, cu numărul de aa- 
ntet, wflUiie ti> |b. frarv 

1 fi apMhaU. 


30003 L» Gwd. d* , Codr##nu 


Luptaţi fcnpotriva 
comunismului 


J0QO4 Guardia da Hierro Ooăramu 
















































» 


CITIŢI Şl 


RĂSPÂNDIŢI 


SCRISUL 


ROMÂNESC 


ÎN EXIL 



Vindem ziare în 


iJHHKb.|românâ 

Green Point Ave. / 45 Str. 


QUEENS 




NITA'S EUROPEAN BAKERY 

irtAda y and 11 eddinş va/te* 
c. (tad* 


40-10 Greenpoint Ave. 
Phone 718-784-4047 Sunnyside. U.C. N.Y. 11104 


290 RlVE* *040 
EOCOTA H.J. 07603 


EUROPEAN CRAFTSMEN 



OUAUTVOOCSNT 

COr» A CONTRACTINO CORP. 


IT PAYS î 


VASILC ROSCA 

OPERAT tON ( 


(201)489-1186 


TJ. MUNCAN 



TeL 278-8147 


MUNCAN FOOD CORP, 

Prime mc*i Al pouttry 
Home mede bolojaei And pork product* 



y, LLC., N.Y. il 103 


MIBELA vasilescu 

Public Accountant 

ACCOUNTING & TAX CONSULTING 

37-0* 31 A*e., Astoria, N.Y. 


-ACCOUNTING & BOOKEEPING SERVICES 
— PEOPLE INCOME TAX (LONG & SHORT FORM) 
-BUSINESS TAX 

-CONSULTAŢII PRIVIND TAXE DE BUSINESS SI TAXE 
PERSONALE 

-DESCHIDERI DE BUSINESS-URI 


Program zilnic: 9:00 A.M.-5:00 P.M. 

„ 7; 00 P 34 . _ 9 .00 P.M. 

Sâmbătă; 9: 00 A.M. - 4; 00 P.M. 


TEL: (718) 274-4093 
(718) 274-4094 


A APĂRUT 


GENERAL PLATON CH1RNOAGA 


ISTORIA POLITICA ŞI MILTTARA 
A RASBOIULUI ROMÂNIEI 
CONTRA RUSIEI SOVIETICE 

22 IUNIE 1941 - 23 AUGUST 1944 


* 


EDIŢIA II 

REVIZUITA ŞI ADAUOITA DE AUTOR 


EDTnjfLA CAAPATII 

TRAI AN POPESC \J 
C»lk Conde ik PcTUWcr. 82-* * D 
28006 MADRID - ESPAl^A 


Preţul cârtii este $ 25 plus cheltuielile de expediţie. Se poate comanda si de la re<tocţia ziarului 
“Libertatea”, 47-15 44 th St., Apt IR, Woodsidei New York, N.Y. 11377. 


NOU CABINET STOMATOLOGIC 




OR. SORIN LANCEA. D.D.S. 

MEDIC STOMATOLOG 

51-17 43rd Avenue 

(Lîngă A&P la 51 Str. & Roosevelt Ave,) 

Woodside, N.Y. 11377 
(718) 335-3030 

Cu stimă am plăcerea de-a vă anunţa deschiderea cabinetului 
meu stomatologic unde: 

Ofer consultaţii periodice gratuite, rezolvarea problemelor 
dentare, inclusiv a celor de gingie. 

Preţuri avantajoase cu plata în rate 

Acceptăm majoritatea asigurărilor şi Medicaid 
Fluorizare Gratuită Pentru Copii 

CABINETUL ESTE DESCHIS 6 ZILE 

PENTRU PROGRAMARE TELEFONAT! LA (718) 335-3030 






r. M AOKMi 
*ON» aN L|