Libertatea anul 7, nr. 62, octombrie 1987

PPtNTCOlNUlA 



W.(7H)361-735* 


yn» wţi NHMUC ***1“ 47 w « ,h strwt <pt. IR. Woodsi*. Nn Tort ».y 11377. U s * 



« ' * 62 , OCTOMBRIE, m 


Zi.r de opinie, orientare ,j «cţiune româncei in Exil 



Încotro ? 



motto 

" STUirOtUM INFINIÎUS (ST NUMCtUf *• 

-Numărul celor netoţi este Infinit- 


i 


REALITATEA iN ISTORIE 1 


-ÎN LUMEA EXILULUI 

Dansul mocobru 


In publicaţia 




■ 

f «pv'W ■%> 


iţi» "Universul” din Ne» York (15 August 1987) 
a apărut un articol al dluiMiron BUTARIU, intitulat 
"C«rta cu istoria”, th care autorul încearcă s* dovedeas¬ 
că “sublima” acţiune a democraţilor romSni si a regelui 
Mihai, cu ocazia acelui 23 August 1944, fii urma cărui» tto- 
mSnia s*a prăbuşit şi lhtrcg neamul a rost Înrobit. 

Fiecare individ are dreptul s A crea di Th anumite princi¬ 
pii politice, etice sau spirituale, ce 1 se par lui mai apro¬ 
piate simţirilor ce-J stăpânesc. Când fnsĂ eşti ziarist cu¬ 
noscut lb lumea romînwsc* a exilului şi porţi, vrând ne- 
vrim^ o rosponMbflietc* fi»ţJ* «**» d, nu • parmia ®a «aduci 

îfii ijrtf “ “ 


Foust BRĂDESCU 

acel "act istoric” ce ne-a adus plaga bolşevică pentru . 
Dumnezeu singur ştie câte alte decenii, datoria noastră de 
ROMANI LIBERI n*ar Q decât să uităm, pentru că micile tn- 
terese ale câtorva ageamii politici dc nuanţă “DEMO“ au 
nevoie de linişte şi înţelegere între cxflaţil... Trece cu de- 
sinvolturâ, ipocritul nostru coleg din Loz Angeles, câ 
menea ACTE ISTORICE sunt menite sâ <AinuUscâ în 
nicle Tn istoria neamurilor. Nu poate fi uitata - - 

. tIX +-A ■ ■ # — - 1 JM. — ~ ■ .. . .t * .« MAR.R . e> 


a so¬ 
rea- 
asemenea 
de 


VMCA 


Cine oa-sl iimiăutt de Nkln operă a lui Victor 
Huro, “Le Roi sfirauae",transpu* tn muzică de Gin- 
seppe Venii, tn nu mai puţin celebra dramă Ini®» 
«Rsgoletto-, «de batonul regelui e obligat să dete¬ 
cteze favoriţii curţii, tn ting) ce fiica lui este deso- 
ooral* dc prinţii NedonicL Drama taSlui bufon, tran- 
sforn* plânsul sfâşietor tn hotxAe hilare, sub mas¬ 
ca «tarerti. 

Aceeaşi srart o privesc cu ochii tnAirerati,repor- 
tată 1a tinsurile noastre, transmisa de televiziunea 
france*, direct dela Bucureşti. Actorii de alterată 
sun, înlocuiţi cu cei de aii, rar cinismul tragicului 
aste —' crunt, pentrucă ti îşi trage Uvcareie dtoi 
uU ă. 

reprezintă hora. Şefului Kremlinului, G or - 
baciov şi o româncă, în costum de sărtâteare, sunt 
prinşi de uteiă. De cealaltă parte, Ceauşeseu, gâde¬ 
le poporului romăn şi o altă româncă. Apoi .cercul se 
tocheie cu atfee perechi, fideli printre fideli, separaţi 
Intre ei de alte fecioare, din cele mai frumoase. 

Un adevărat pastel] 0 Împreunare decontraste.Un 

tablou de chermesi. Nuiral că, tn dosul lui se ascun- 
daau: deoparte, intenţiile de praA, de alta,o notă de 
vtsdie, identică râsului ttplosv de fiifoc, care-ai 
consond drama, fir* nid o opunert. Nu mai avea cu¬ 
rajul revoltei, tegă ce pierduse eeeace avea mai 
şcurop. Resemnare» cm vt»j* dinainte* morţii,rlmâ- 
vtbt ultimul gesL 

Le entea oare acestor fecioare ai <*nseie cu ucl- 
gaaii părinţilor, Creţilor sau bu nic ilor lor, ştiind 
prea bine dl vata lor nu %e fl altceva, decât un ames¬ 
tec continuu, de tragic ai derâdere, de comic fi ai- 

nUtru? 

A ceai popor a trebuit si bea pabarui pâtiminJ pl- 
ţi marii pfinâ fe tund. Vl&sarele lui să schiţeze pa f i 
de aia, Intru de* fi tarta tiimmlor, în timp c* sufle¬ 
tul lui Închide atâta andriciur*. 

Această bort înăbuşea o altă dra ml, care n*a mai 
petei fi âkMinaâmtk străinilor. 

Utf ce cileac în ziarul fr%neex “Le Figaro", din 
4 Aprilie 1937: 

MSudMn In curs de adoptare a unui mic tdial, în 
Bonăafc si am tntelnii numeroase cupluri .pentru ra¬ 
ra aaoptaraa unui copil din sceaste fir* este efecti- 

ţ| M . 

Preţul wbui copil, ia oare a* mal adaugi fi cheltu 
“* da voiai, MU de 1200 de dolari, depuşi tn pre- 

- ta Baaca Kooâz*. 


(Continuare tn pag. 2) 


__ilv«i SI mrai U ®duci Tn 

sprijini» wm cauze tnjo*ttorare opâni» «nul englez care nu 
putea sâ va<* lucrurile prin intere* ol a şi a imtâ mintie ro¬ 
mâneaţi 


rucie Tn Lstoria neamurilor. Nu poate fi uitata o ase mor 
cftfitA stropita cu prea mult sAnge romkncsc, Tftci rea ta 
Iritare st ruşine, fidudtmre * (Ugelulul marxist cere 

ln«* zJ» ârfi/neetere •trfifwuaui sufinsaul rw«n*r»«»»< 


Oricât ne-ar fi fost el de 44 prieten M , când a fost vorba de 
soarta si interesele Angliei şi ale Occidentului, a Judecat 
faptele prin prisma unei alte viziuni decât aceea a neamu¬ 
lui nostru. Dl Hugh SETON-WAT90N ŞI-A FĂCUT DATO¬ 
RIA DE ENGLEZ, a apărat interesele Statelor apusene , 
chit ca apoi sa spur* ci politicienii acestor State “augre¬ 
şit", “n*au ştiut ce făc", n*au cunoscut ascunzişurile so¬ 
vietice si n*au crezut d “prietenia rusească" le va juca o 
asemenea festl... 

Intr*un cuvânt, dl Seton-Watsoo putea sl fed un fel de 
“scuzaţi, vă rog" ieftin, care nu-1 mai costa nimic, <*jpâ 
ce numeroasele acte de tiă<*re ale Angliei şi ale celor¬ 
lalţi Aliaţi aduseseră victoria Apusului, liniştea Apusului, 
prosperitatea Apusului. Toate realizate pe suferinţele ş i 
copleşitorul infern din ţările răsăritene, printre care si 
nefericita noastră Românie, la care ţinea aşa de mult (1!). 

Deci, dl Seton-Watson, prin articolul său îşi tăcea <*to¬ 
rit de Efgiez. Din nefericire, dl Miron Butariu -prin cele 
scrise în Universul- nu şi-a tăcut «fctoria de Român. Re¬ 
publicând, aproape tn întregime articolul lui Seton-Watson 
(publicat tn 44 La Nation Roumaine" din 15 Februarie ©52), 
dl Butariu şi-a ltat o răspundere care nu-1 onorează. 

Toate argumentele englezului dovedesc vinovăţia, lipsa 
de patriotism si inconştienta celor ce au crezut tn promi¬ 
siunile apusene, tddlndu-si Ura şi neamul pentru a sal¬ 
va o democraţie care şi-a bătut joc de ei şi de soarta nea¬ 
murilor încleştate te lupta cu bolşevicii. 

In articolul cu pricim, proprietate a dl ui Butariu mi es¬ 
te decât “introducerea". Suficientă însă pentru a ne ^ 
scama de mentalitatea care-1 stăpâneşte te lectură atât 
cu aed trist 23 Av«ust, di şi taţi de răspunderea celor 
care l-au provocat. 


Dl Miron BUTARIU, plasează, dri* teceput, fraza ebde 
care si şteargă -crede Daa- trecutul democraţilor noştri 
C**u provoci tragedia. Şl te eceUş timp, »ă I«jă l» 
pe cei care inxi&a asupra răului afiis neamului de politi¬ 
cienii inconştienţi ai acelui moment. Ut-o: 

“Deal au trecut mai mult de petru decenii de la actul 
Utoric de U 23 august 1944, din păcate mai simt «ii 
care critică «râ niciun roet acest act, tn loc să-l fi¬ 
se ti fie judecat de istorici nepărtinitori”. 


Dl BUTARIU toga teii waâ evenimentul 
re apune mult. Deci, *că au trecut “petru decenii dele 


JJUM «fio in Clipa de fiţă * anteri u yijfl ja 

ŞtndMc o* Om, v4d lucrurile printr*o prismi tn whfl ne 
şl triumfa 11 b tâ, aptul nu «ne o acu* pentru trecui. Ond 
privim mal de-apraape pe cei care propun “unitatea exi¬ 
lului**, constatăm cA Zac parte dintre cei care au luat par¬ 
te la “actul Istoric** infamant, sau sunt urmaşii direcţi a I 
acelora care l-au provocat din interese meschine sau lip¬ 
să de viziune politid. Ne putem deci uşor închipui ce a r 
aştepta exilul intrat pe mâna unor astfel de elemente... 
“valoroase"! 

Dl BUTARIU afirma apoi că “mai sunt unii care critici 
filă nici un rost”. CE? O mici întâmplare istorică, fir* 
idei o valoare raţională sau umană (se pare), uitai* de o e- 
te mi ta te de către Cancelariile Statelor "dvOizate”... 

Ia să privim lucrurile şl altfel, * zicem: româneşte. 
“Mai simt unii care critică", domnule Butariu?... Mai 
sunt oameni care nlu uitat?.. Mai sunt fiinţe rare v» tin 
piept?... Mai sunt RomSni rare vor să puni fi stâlpul in¬ 
famiei pe nesocotiţi! din trecut?... 

Ei bine, MĂRIRE DOMNULUII... Cu atăt mal finei y 
Aceasta înseamnă că mândria naţionali, curajul si demrn- 
tatea nu s*au stins tn neamul românesc oda ti cu apariţia 
deocheaţilor dela 23 August sau odraslele lor spirituale ce 
mişună peste tot, gata de noi trădări şi ploconeli tn faţa 
mai marilor zilei... 

Criticile aspre ce se aud din ce tn ce mai numeroase nu 
sunt fir* rost, aşa cum susţine <fl Butarite CUM P^E 

fără rost tot ce a: scrie cu printre la trage¬ 
dia NEAMULUI? Nu este oare de datoria noastxă si men¬ 
ţinem vie tn istorie şi tn sufletul tineretului romăn -a li¬ 
bretului rare nfi arot de unde cunoaşte “adevăratele fap¬ 
te istorice" ce ne-au afiis tn situaţia th rare ne 
Thneret rara nu ştie exact CINE SUNT VjNWAjn IXZA^ 
TRULtll Din caua acestei necunoaşteri, 
pUsa celor ce-si pregătesc numai trambuline PolWce 
Ur cit priveşte sbitul “înţelept" de a lăsa acel 
gust “rt fie judecat de istorici nepâ^tort”. ^ Buţanu 
se întrece cu gluma. CINE * judece? CĂND. 

Trierea istorică?... Ordinul de încetare a luptei fără 
existenta unui armistiţiu tn formă le gală ?.^ NaWfi ^ u- 
nor şefi poUtici, combinele altora şi ImbecUitatea celor 

"^Toate acestea sunt cunoscu te, ra filoffite, trecuta dej» 
m SINOPTICII. XKN1CHLOR BTOWCE^NU esteţi* mă- 
car vorba de o “ceartă tn istorie”, rarc-ar putea lăsaun- 
oresfi că există o tndafiB. Cine se mal îndoieşte azi de ce 
petrecut anmci este, ori un prostănac, ori ’ 

In actul incriminat este vorba de o “realitate fii istori , 
« rTpoate fl Nia uitată. NICI Iertată. Acel 23 AugustJ44 
^.Txeafi im rege ce nu şi-a înţeles menire, şi o pte- 

fiiS dc poiiticiaii creduU sau direct interesaţL 

A ii, trăim încă tn această realitate, tn m ^ oc “ 1 * c ®’.' 
raşl oameni sau a unora da aceUş calibru ca rai de odini- 

(Continuare în pag. 2) 








































LIBERTATEA 


2 


„ 



Dansul mocobru 

(Urmare din pag. l) 

Aceste mame să fle ele oare atlt de denatura te, să 
-şi vandl propriile lor odrasle sau că drama este cu 
mult mai profimdă, decât sensibilitatea maternă? 

Durerile tăcerii să fie ele depăşite de spectrul 
morţii de foame? SI fie, iarăşi, a făt de monstruoasă 
această desprindere de laptele mamei, de această pu¬ 
ternică logătură afectivă, pe care numai teama mor¬ 
ţii prin foamete să o poată egala, depăşi? 

Pentru a desăvârşi oroarea, argintii traficului sunt 
depuşi la banca Statului, tn profitul regimului, iniţia¬ 
torul vânzării. Mamei ti rămâne doar speranţa vagă, 
că fiinţa care i-a mângâiat pântecele, nu va fi sortită 
pieirii. Pierderea copilului fi substitue o infimă con¬ 
solare, de a-1 şti th viaţă, undeva, tntr’o ţară necu¬ 
noscută dar că ochii lor nu se vor îhcnicisa nicioda¬ 
tă. 

Comerţul cu copii, iată o nouă a fă cere, care dep㬠
şeşte emoţia umană, şi care, la aceşti monştri, nu 
mai cunoaşte stavilă. După ce au vândut laptele, le-a 
mai rămas carnea fragedă a pruncului, să fie propu¬ 
să pc piaţă, celui ce oferă preţ mai bun. Mamei i-au 
rămas doar durerile naşterii şi lacrimile multe, să- 
i mai aline o viată răvăşită. 

In acest timp, la hori... doi paşi îhainte... un pa s 
înapoi... tiranii saltă, ducând cu ei, tot mai aproape 
de groapă, tinerele fecioare, mamele de mâine, sor¬ 
tite pătimirii, sub privirile admirative ale trafican¬ 
ţilor dela Yalta, satisfăcuţi că fii acest colţ de lume, 
nu mai există nici un litigiu. Coexistenta lupilor cu 
mieii a săvârşit minunea : o piele de oaie, atestă ei, 
este un preţ modest, pentru a salva “pacea” omeni - 
rii, dar mai mult confortul si buna stare a celor cc 
negociază destinul popoarelor flămânde şi roabe. 

Dar cum? Aceşti negustori nu s’&u angajat ei oa¬ 
re să “cumpere” pruncii de “prisos”, să-i crească 
In spiritul “înfrăţirii” între popoare, moştenit dela 
Yalta, PostAm, Helsinki, Belgrad, Madrid..., aşa 
cum odinioară Turcii “barbari” răpeau copiii,să fo¬ 
că din ei viteaza armată dc ieniceri? 

Desigur cl Turcii au fost cruzi, atunci când smul¬ 
geau copiii dela sânul mamelor dar, cum s*ar putea 
califica acei ce flămânzesc aceste fiinţe plăpânde, 
pentru a obliga mamele fiisăşi fii disperarea ultimi, 
să-i predea străinilor, cu singura speranţă de a le 
dărui pentru a doua oară viata ? 

Dintre cel doi monştri, care destramă o viaţa abia 
Înmugurită, cel de azi emani duhoarea de asasinat. 

Filon VEtCA 


(Urmare din pag. l) 


REALITATEA IN ISTORIE 


oara. Şl care pot repeta (tn orice clipă, dacă circumstan¬ 
ţele le convin) gestul care a dus neamul de râpă. Dea se me¬ 
nea, istorici nepărtinitori, o glumă! Vor apare poate pes¬ 
te o sută sau două sute de ani. Pe noi, însl, ca Români, ne 
prididesc nevoile prezente: salvarea neamului prin pre¬ 
zenţa vie a celor ce pot şti ce s*a petrecut în acea epocă, 
pentru a nu cădea din nou fii lesa celor nevrednici de \ n - 
credere. 


România, ca şi toate celelalte State din Răsăriti,i 
pei, interesele lor, viitorul tor...APÂ VE PLOAfi | \ kJ , 
ne dlm seama, privind îndeaproape cele scrise dc s,. t , 
Watson, câ-i vorba de Interesele englezeşti SFrvh 
POLITICIENII ROMÂNI, precum şi de vinovăţia C aro¬ 
beşte pe torti fii raport cu propriul lor neam şt ( j e rrAr 
de a se judeca legăturile lor cu DUŞMANTt DF \t i > 
României. Căci. SÂ NU UITĂM oă în am B rtf*n! 


VICTORIOASA ARMATA ROMÂNA, TRĂDATÂ LA 23 AUGUST 1944 


Dar, pentru a da o tărie de neinlăturat celor spuse, d - 
1 Miron Butariu aduce în cumpănă articolul unui englez cu¬ 
noscut, om de ştiinţă şi “prieten” al României. Dar vorba 
bătrânească; “Frate, frate, dar brânza-i pe bani! M . En¬ 
glezul era prieten al românilor, dar înainte de toate era... 
englez. El a privit actul^lela 23 August prin prisma nea¬ 
mului său. Şi a pus «CCCrtul pc tot ce Interesa momentul 
istoric al Angliei şi al Aliaţilor cu care pregăteau soarta 
lumiL 


aliaţii lor occidentali, precum şi aliaţii sovietici ERAI Ci 
TOTn INAMICII OFICIALI AI NEAMULUI ROMÂNESC 
Aşa că cele scrise de Seton-Watson (<fl Butariu nu si-< 
dat seama) fii loc să dovedească patriotismuJdemocratiloi 
români , araţi negru pe alb supuşenia de necrezut « aces¬ 
tor» tot* de un Sistem politic similar si care t-a t rm a pe 
sfoară, tagropându-lc viitorul neamului ţi pretenţiile lor 
de mărire. Vom expune numai esenţialul afirmaţiilor, re- 


Salomc, GRECIA. ^ 

Stimate D-le Klţft, 

Vă scriu fii legătură cu an personaj ca¬ 
re lucrează sau mai bine zis spionează şi 
complotează la Departamentul românesc al 
postului de radio “Europa Liberă” (Free 
Europe). 

De prin anul 1982 a apărut fi) emisiunile 
Europei Libere o “tânără speranţă” a De¬ 
partamentului românesc, anume: Vladimir 
Socor„. Acesta, este fiul lui Matei Socor, 
comunist ilegalist, compozitor, decedat, şi 
care imediat după Intrarea hoardelor ru¬ 
seşti tn ţară, s*a dedicat trup şi suflet a- 
pticării dogmelor comuniste In cultura ro¬ 
mână, distrugând cu bună ştiinţă tot ceea 
ce reprezenta valoare naţională. 

Pentru “meritele” lui a fost promovat In 
funcţii importante fia nomenclatura comu¬ 
nistă, ocupând funcţiile de preşedinte al U- 
niimii Compozitorilor ai de director gene¬ 
ral al Radiodifuziunii române. 

In timpul cât a ocupat aceste funcţii, a 
urmărit cu o înverşunare paranoici sA a- 
nuleze sau să puni la index marile craaji! 
ale culturii muzicale naţionale si univer¬ 
sale. 

“Creaţia” sa muzicali poartă din plin 
amprenta ideologiei comuniste,din care es¬ 
te suficient sâ amintesc compoziţii ca pri¬ 
mul imn al RonAniei comuniste (** Zdrobi¬ 
te c&tuşe, tn urmă rămân”), “Steagul Cr¬ 
udului” si “Scrisoare» din urmă” (tn ul¬ 
tima! cântec preamăreşte pe faimoasa spi¬ 
os nă sovietică Etiiel Rosenberg, cea care 
a vândut ruşilor secretul bombei atomice 
americane). 

Dea semene», tovarăşa Rei za-Rodie» So¬ 
cor, membri de partid din ilegalitate, nra- 


poşta redacţiei 


ma lui Vladimir Socor, trăieşte fiică, bine 
merci, fiitr'o vili luxoasă fii spatele amba¬ 
sadei sovietice din Bucureştii, fiind benefi¬ 
ciara unei pensii substanţiale. Acesta este 
mediul tn care a trăit şi s’a format Vladi¬ 
mir Socor. 

Orice om de bună credinţă îşi poate pu¬ 
ne unele întrebări fireşti cum ar fi: cum a 
a>ms Vladimir Socor la ‘«Europa Liberă”, 
pe ce căi subterane şi de cine a fost pro¬ 
pulsat aici; cunosc funcţionarii americani 
care răspund de post, originea acestui in¬ 
divid, şi dacă o ştiu, cum de 1-auacceptat? 

La ei nu se cunosc proverbele: “Cera»> 
te din pisică tot şoareci mănâncă” si “Aş¬ 
chia nu sare departe de trunchi”? 

Pentru susţinerea afirmaţiilor dc rmi 
sus vă trimit şi raportul lui Matei Socor, 
la Conferinţa compozitorilor din 1949. Es¬ 
te unul dintre documentele acuzatoare pen¬ 
tru temilia Socor. 

Să auzim numai de bine, 

A. PAPADOPULflb 


Latina, ITALIA. ^ 

Stimate d-le Redactor, 

In primul rtnd, vft rog să mă iertati ci 
am tndră znit sâ vă scriu a c e s re câteva 
rânduri, răpindu-vă astfel, o parte din pre¬ 
ţiosul dvt. timp. 

Vă trimit această scrisoare din Lagărul 
de refugiaţi din Latina -Italia (unde mă a- 
fiu, având actele depuse pentru emigrare 
in Canada), in speranţa ci printr’o suges¬ 
tie sau un sfat mă puteţi ajuta aâ 
mă integrez trai repede şi mai bine !n 
societatea canadiană. 


Mâ numesc Ionescu Valeriu şi sunt în 
vârstă de 37 de ani... Sunt căsătorit si am 
doi copii gemeni (feti şi băiat) fi) vârstă dc 
12 ani care se află încă, împreună cu so¬ 
ţia mea, fii Bucureşti. 

Am absolvit în anul 1973 Facultatea de 
Ci bem etică Economică, secţia Ciberneti¬ 
că Economică -cursuri de zi-, din cadrul 
A.SX. Bucureşti, şi Facultatea de Drept , 
secţia Drept Juridic, fi) anul 1 982 (cursuri 
la flirt frecventă). 

Cunosc bine limba franceză si limba en¬ 
gleză. 

Nu doresc să vă reţin atenţia cu prea 
multe amănunte despre mine, iar dacă to¬ 
tuşi vă interesează pe dvs. sau pe o altă 
persoană care m’ar putea ajuta, vă rog 
sâ-mi scrieţi pe adresa: Ionescu Valeriu, 
Viale XXIV Maggio Nr. 3, LATINA,Italia . 

Mi-aş permite să vă aduc la cunoştinţă 
şi făptui că intrăm extrem de greu tn po¬ 
sesia vreunui exemplar al ziarului dvs.Li¬ 
bertatea, întrucât nu soseşte la biblioteca 
lagărului, uneori reuşind să-l procurăm 
<âjp& Îndelungi căutări ia vreo cunoştinţă 
din Roma. Y-em ruga, dacă este posibil, să 
ne trimiteţi si noul, aici fi) lagăr, câteva 
exemplare ale fiecărui număr, pentru a pu- 
te» să aflăm şl noi ştirile şl comentariile 
deosebit de interesante despre ţară, pre¬ 
cum şi si cunoaştem aspectele vieţii din e- 
xil care sunt prezentate atât de documentat 
şi interesant tn cuprinsul ziarului. 

Vă mulţumesc anticipat pentru fiitelcge- 
rea şi sprijinul pe care mi-1 acordaţi, si 
vi doresc dvs. şl colaboratorilor multă ai 
nitate şi succes deplin în nobila muncă pe 
care o desfăşuraţi. 

Ionescu VALERIU 


Hollywood, CALIFORNIA. V 

Stimate D-le Niţă Nicolae, 

Numele meu este Nicolae Stăndoiu. \m 
vârsta de 56 ani şi sunt venit de aproape 5 
ani fii America, stabilit în Los Angles. 

In România am fost deţinut politic. 

Am aflat de Dvs. fi publicaţia “Liberta¬ 
tea” datorită bunăvoinţei şi bunei intenţii 
a unui român din Palm Springs California, 
căruia îi mulţumesc şi pe această cale. 

Doresc să fiu abonat la ziarul “Liberta¬ 
tea”. Regret mult că datorită condiţiilor 
melc materiale nu pot trimite o sumă de 
sprijin. Dar aceasta rămâne deschisă. 

VI mulţumesc şi vă doresc din suflet 
multă sănătate şi energie sâ susţineţi a- 
ceastă valoroasă publicaţie. 

Cu deosebit respect şi admiraţie pentru 

Nicolae STĂNC10II 
































LIBERTATEA 


(1 tom» re dtn p**. |) 

vrishu |vrtn athe thMift pentni orice romăn ol nurii fii ie- 

frU<. tot» oo Afirm» dl K*ta*»Wats<*v t 

"Pnierre actului <to to ZIAuguM a toat o» întreaga 
Kuri ** s«d-orientoll « to*c dMchUfl armatelor aovi- 
<**** th acest a an» e»to adevărat că» gratie âcţîunai 
româneşti, l»niwu>B Sovietic» trebuia d domino tn- 
Ctoaita regiune... lasă ou nu aocot o» acei conducători 
l»litiei români, caro aii flout acţiune* do Ia ?!1 August 
ac putea fi făcuţi... ri*pun«ătort tio acest rovuliat 11 , 

\ leearo v» akKhh» singur colo spuse Articolul oMc clar, 
IH'I. Ireproşabil IVuHX'mţftt AU tr»<fel. Au Adu> pe Sovlo- 
ticl th tor». Ar» niolo tbdoialt. l'o această linte,din punct 
' v vedere engtoa» nu trt'Ndoiic traşi Ia r»apiuidere(ăflrmâ 
Sefan-WatociO Răi este »M* sine fiiţeleaf Acel eveniment 
Io ore direct favorabil. 

n\K i\ 1>: m\KNTl hVM\M\, cum stăm ou reallta- 
toB... evenimentului? i o a adus României intervenţia po)U 
tic ionilor român» U 23 August? Recitiţi cu Atenţie textul 
«vierului fi v» veţi IImuri, i'INl MM lUMXVSNMUI ir,' 
Criticii do Aii sau trădătorii de Ieri? 

Continui »M englezul, eu o scrie do condiţionale, imitk 
le >i absurde, caro demonstrează sărăcia argumentelor cu 
pririrt' Ia Actul Atol aI prietenilor s»i democraţi români , 
to' o»ro încearcă afl-l desrinuvâţaascA: 

'"Chiup tfceă mi Al* 0 avut loc Actul de Ia J3 Aiţu*t t aflto» 
Mtul lâabuiului \R F! HKT acelaşi" "Armatele germar» 
AK FI FORT thtoântr»*. Uşor de zis fii mi, Dar pentru 
1ÎH4 cum de poate afirm* când bcimb» atomic» erA aproape 
1 AA tu şantierele germana? Apoi, cu aceeaşi dezinvoltură 
"Cornparfera* Armatelor ruseşti AK FI FORT mult mai 
rx»**. Cum de cate atât de sigur cto comportamentul ruse** 
varo -fii alt paragraf- ti consideră nişte “gentlemeni”? 

Şi continui pe aceeaşi tema, precizând că Ar» tntcrvttv 
ti* democraţilor “Numărul prizonierilor deportaţi tu Ru- 
,via \K FI KKT cu mult mat important..", sau, si mal 
cumplit pentru nea nud românesc "...l-ar fl adus dtotru- 
Keri infinit mai mari si AK Fl RĂSCOLIT sentlmentr mai 
amare decât au fost” Citi gtofAsic din partea unui ina- 
micî E de necrezut ca oameni do culturi -când nu v*d do¬ 
rii intrrosul lor- să aduc» asemene* argumente rahitice 
pentru a dovedi dt de bine au Acut inconştienţii unui 
naam TKAdANTU’-SJ MAMVI ... l>*r dnd gestul lor ser¬ 
veşte ca u» aceluia oare-l feliciţi... 

In plus, pentru A-i mândU un pic pe aceşti democraţi 
romlhl ce purtaf mişeleşte TU rmwnenfe grrele lenfm 

NkrftHK pi ««W.BifMl ixmWhv. mul 4 


urw * domocratllnr sil, oare au rodii» tntr*o mffmir» 
cnutidorablU iuforintalo solctotllor »l a ţărilor Aliaţi, 
lor..." 


I rlvtU cu a tonţi o aceste linii. Sunt semnificative fhc«wi- 
ţimit şl îi\i:rotitoare t)\ sens profiunt. 

In continui: 

-N«a «tot o lovi tur» de stal (politicienii democraţi piua 
ixvtdio când tara i.upta iun k\mm n K| SÂ-kM \n 
m OUA şi ONOAREA, ’ Al ^* 

-t el ixire au luat parte la acest act Istoric si Infern au 

mn N ’'' 1 V T A « Amu. 

I!»>\L\NI M , ol dt' »ltc 11 ramuri ro sr rftiU.Uu ru noi 
-Democraţii a,-tulul s-»u • ratat '«domni» do m.vuonlroa 
itoniiH'iatlol. Da| DAK NI' 1». WK^NIREA STlJtH'NA 

nk!ui 1,I!I SH ,{n ,CIţ '•'AŢA pi nkam ŞI ir.NTRlî 

In sens profimd: 

. U?n.*Mv^ 0 . r ^ l,U ' l ' V - 1 Bo prlot«nll lor apu.ianl , 

ss^srţsiSjîisr^» -*«> •«»■ 

-In One .. autorii loviturii do I. 23 At«v«at VH4, primotc 
mudtumlrl doi* (Voldonlall, dot»r,vo prin .ctluno. lor»« 

r^riilrM 0 |".o S " ff* ,der,hUI •“Art"l*l» KoldatUorsI 

î..™ ^ H *Pi or - n*au redus Insa sm.RiNTAw», 

xszs*r.' i j? v rfwn sure, ®™i uSSaSti 

soviorioo n o*’^ rel c,rc ne v*ndu*er»hoardelor 

, »*• t>wllta»lnta do Yaita şl cp,. ,tUnd vtttorul TI 

,<>r Pr,0,w ’ 1 rom * nl duivlr- 

^lir.MX^ŢH NOŞTRI SUNT 1 MÂNDRI DE FAPTA 

Flooaro s» ludoco tn voie ovonlntonh.l ,1 conioclntrio. 

1 ^ fi . r *, t ÎI mcriti coJ 00 susţine asemenea arvvimcn- 

U drepl patriotice >1 demne de respect? | Ce caliacatlv 

" r * r,> *e«Tt« de acum trailnte.dind 

^credere celor care. dup» co au pacti-.cudua- 
m»iill tn Clipele decisive «le r»(boiului stSnl, rin aci s» ne 
ceara s»-l considerim mereu valabili st unici71... 


Dl Mlrm nUTAIUtl nit* o, 

^sfA’ssssăSSr^ 

chiar «vrIosuI Setim-Watann F.,to """ l '* m> 

seclnţelo tragico. | n f* n ,„ n. jL.Jf* lor cu ‘«te ron- 
va rdmâne OTTR V mu ,| t n ™ rt '' 1 >htimeo«. Ş| 

Dretendontl, do.ti U SÎlÎtSlÎM A 

-»««> nu «unt docil lifwffi.MSM - * J3 A, sr>'« iwt 

■ I» măcar |H,,ăa r LT . * c * ,or «•* 'eri-, ,| 

Inţ* democraţilor do «turn ("'NTallăl^* ^ ,l,Vl n ^ h,bl ''- 
<• n.alno .«tlonai» 7 mc1, N "**‘ A " '«•"* <«-l vorla de 

h‘ T ?“" 5A ««©atA, 

torl a extUdTl 2 * ^ 1 M AI*«i.Tada«Un. 

munlate, St mulf *! Tj -nti-cra 

r^r r?-' * «S 2 îi 1111 cu ' f<w 

odăi»“tttîiwîa^^l^" 51 c,nc • «• 

fi Inconştienţi 1 ^ hl CU wşnrtntl 

*'Me cestul de ^ tt ri do .X j. U,U *«*" • 

'<"»*. tn aceat neferici 0x7^^ ”7 r0pr0 ' 

„ , e „ * 

raîo'oS^rf C * ro . Cred c * ^ 10 Mt * Pormls deoa- 
rocoOccidwtul Io arat! o brum» do simpatie, ar n bina 

de reflecţie a maselor romăneţU areri M 0 llmt « Un0 * * 
. Trist,d adevăr tăi făco drum. So s “t diS^lo rt 
buftvlri promcrKătoaro. Ce blno lo-«r st» st oă» „ „V* 

* ® *® A Cll j LPA “nc^. tnalntc ca ndlnl. celor 

dUfl vti oroare să-sl reverse focul aaupra lor|... 


OPINII 


fouit BRĂO€SCU 


DE CE ESTE ATACAT EXILUL? 


Ralthulul, apâra Vuropa Ttnpotrivm bolfaviBmulul şic» 
autorii loviturii da Scai de la 23 Auruat ar fi tlvJungsM- 
at pa la »pata acoastl armat». Nu asta daloc adevărat 
...Hltiar nu apira Vuropa împotriva bolşavismuiui..** 

Siifxir da el, dl Watson, tn afirmări jrmtuito fi lipsite da 
argumentarea necesar». 

Dar CINF lupta tn Btcpeie m>c>ii contra comuni fiilor fi 
CINE alimenta oara pe comunişti tn arme şi muniţii? ln- 
tr*un cuaCnL, cine erau riWBQLŞEVICI ai cine ANTI-BG»*- 
CEVIC1? 

Pupă aceM istoric englez ••nepărtinitor", Hitler xxiia să 
impui* lumii întregi "sistemul său da opresiune fi explo¬ 
atare. Tot ce se poate. Dar, de cinc-şl bâte* joc acest en¬ 
glez spunând aceste cuvinte, când democraţii români, pri¬ 
etenii *11, erau dej* robii "sistemului de opresiune fi ex¬ 
ploatare** M al Berlinului, CI al Moscovei. \ialiaţilor en» 
gieii carv, th aferâ dc sclavie, suferind si închisori la mai 
torascrâ si două provincii (Basarabia ţi Bucovina) şi un ţi¬ 
nut (Herţa), ternorii garantata mult timp MXK*N SIT\ de 
simandicoşii coreligionari din Occident. 

Iar ca aâ-l liniştea»câ iv deplin (aşi zice: sâ-iadoarmâ) 
In durarua lor lecitimâ da aliaţi dciamâftti în aspiraţiile 
lor, dl lăatsoD le strigi ca un steotor "...trebuie si bla- 
mâm cu dric carenţa iioliticei britanica şi amaricana".Cc 
imprcalomntl 

Mulţumim dumnului englez pentru acest act curajos de 
pâlmulre a celor ce, cu admArat, şi-au Acut interesele pe 
spinarea si sufartnâi Românilor. Dar trece cu vedere* câ 
această răbuâiirr NU M\1 ARE MCI CT.A MM MARlVr.X 
INa.MVXTATE în balanţa istorici şi nu aduce nicio schim¬ 
bară în statutul României dc naţiune vândut! colosului so- 
vieti. li vom blama pa aceşti occidentali pretenţioşi care 
M t»u au înţeles adevărata naturi a bolşevismului rusesc ” 
(Vt atsun dlxaţ) Dar, LA O NE VJITA ? Neamul românesc 
va rămâne cu blamul nv rânjii filtra dinţi şl cu regimul co¬ 
munist pr grumaz, pa când CIT BLAMAT! îşi vor continua 
ruta îh linişte şl*n huzur. Halal alIşverif, cum ar spune 
C* ragial el 

Dar ceea ce izbeşte tn creştet pe toţi cei ce st Uutfl cu 
actul dr la 23 August 1W4, sunt cuvintele dc încheiere ale 
cqglegului încărcat cu “unvur negru" lată-Ir fii lumiiui fa¬ 
nare a prostiei românilor demo-balcanici cărora le sunt a- 

dresate: 

•Tn ce priveşte pe aceia ce au Acut lovitura de Stat de 
la 23 August, ei nu au nevoie *1 sedeBvinovâteaacâ.Ar- 
tiunaa lor a fost curejoasl si loială. Ei sfeu arătat 
credincioşi tofă de prietenii lor occidentali... 

"Acei oare fii Occident înţeleg însemnitotee actului dc 
la 23 August, sunt recuouscâtort României pentru acţt- 


Mlrmares permanenta s exilului romlnsic pe toata planurile, ■ luat un nint put»mic fii ultimii ani. Şl cu aceasta, st 
atacurile împotriva Iul stu înteţit peste mAsurâ. 

De ce? 

Exilul luptător, căci la el ne referim, reprezintă flacăra la care se primeneşte viitorul neamului. In conditiiie de te¬ 
roare şi zbucium permanent îh caro se găseşte poporul Kouvân, torţele exilului militează spre trezirea Occidontului in¬ 
trat fiitr'o stare dc apatie. Nu oxisA mani tos ţări a nti-comuniste la care conducerile grupărilor româneşti sâ nu-şi a du¬ 
că aportul lor substanţial. Trebuie spus răspicat: cei co nu se manifesA sub nici o formă fii cadrul problemelor rom⬠
neşti, acela nu se pun decât fii situaţi* de a fi categorisiţi drept complici -cu voie sau feri- ai regimului comunist din 


Ar». 

Exilul românesc poate fl împărţit îh trei categorii distincte: 

1. Exilaţii voiţi, ajunfi peste hotare prin refiitreglroa femillilor (fii aceasA categorie intri si cel intenţionat trimişi 
peste gin ni A cu diferite misiuni). Din aceasA grupare se disting cocxistcntialiftii beneficiari care, pentru a-si vodca 
mai repede rudele fii posesia unul paşaport, acceptă unele servicii. 

2. A doua categorie o constituie aventurierii şl foştii deţinuţi de drept comun expediaţi peste graniA de guvernul co¬ 
munist, ştllndu-se câ foarte puţini dintre el se vor putea acfcpta sistemului de vriaA. PermiAnd ieşirea unor astfel dee- 
lcmcnte compromise, regimul dictatorial din ţară îşi atinge două obiective: 

a) . Scapă dc iui balast nedorit; 

b) . Dovedcf te fiitrto măsuri Occidentului că respecA drepturile omului. 

3. A treia categorie sunt cei care au părăsit ţara th dorinţa de a lupta împotriva comunismul ui, acestora alătura ndu- 
11-sc şi noile valuri do tineri carv înţeleg să ducă mai departe lupta pentru dobândirea libertăţii neamului. 

AceasA categorie reprezintă exilul luptător fi spre aceştia se îndreaptă nădejdile celor din Ari. Ei sunt aceia care 



se sacrifică spre a trezi Occidentul din letargta îh care se află. 

Cu mândrie consta Am o reînviere a raţionalismului fii mai toate ţărM e - Naţionalismul este fectarul care duce la i z- 
bândă. Israelul, spre exemplu, practică cel mai şovin naţionalism având la bază ejqpansiunl teritoriale, corelate cu do¬ 
rinţa de dominare materială pe plan mondial. Naţionalismul românesc, th schimb, sfe dovedit s fl cel mai curat, cAcis* 
a vrut a fi dcwr fii a{*rarea graniţelor noastre -poate şi acesta este unul din motivele continuităţii stocurilor împotriva 
sa. Cu toate acestea, prezenta naţionalismului românesc se fece Mmtito th permanenA acolo unde este nevolo. El este 
intrensigem în lupta sa. Trebuie să înţelegem 
gr»vrie momente prfii caro trece naţiunea, de 
aceea nu pliate exista seu A sau clemenţă pen¬ 
tru cel care nu văd decât interesul material si 
nc acuză tn gura mare că suntem extremişti 
(dealtfel, o tactici ncrimatăV Atitudini de a- 
ce»t fel nu pot fi tolerate. Cei ce cred câ exi¬ 
lul trebuie *â-i ajute permanent, sc fiiscală . 

Gravitato* memontului fece ca umanul să trif¬ 
oi pc pianul al Avilea,fii prim plâns A elemen¬ 
tul na ţi ui* 1. la A dc ce exilul cauA sA-i ajute 
pe cel ce alint româneşte şl se ralia A dezi¬ 
deratului major al luptei pentru libertatea nea¬ 
mului. AceasA dorinA dc liberia te pentru noe- 
mul ron^nesc oato oua principală pentru ce 
re exilul militant cslv continuu stocat. Mişca¬ 
rea natiunaliaA este singura caro sfe Bvfepîat 
noilor condiţii având permanent fii vedere o- 
btactivul urmărit. 1.1 bertotea ai fiilrogirea 
neamului aste obiectivul major al natiuialis- 
mutui ronAnesc. Vest obiectiv va fi atins, căci 
el se ba zea a pe principiile de justiţie socia¬ 
lă, libertate şi moralitate, ceea ce lipseşti cu 
deaăvâ rel re regimului ateist şl criminal din 

***• ’ O. POPESCU 


PLÂNGE 


TARA... 

% _ 

















LIBERTATEA 


Răspuns unui atac murdar 

VUU 


“ Rabinul Moabe Roasen”, !n numele "comunităţii evre¬ 
ieşti din Amfrlci”, tmi trimite în fotocopie un articola* 
din "Revial* mea” intitulat “O Wsti victimă”, îndreptat 
contrt subsemnatului împreună cu următoarele ronduri : 
“Terorişti l^iowrl. In publicaţia românească “R evlsla 
mea” cu o mare rt^ptndirt publicistică Ih toată lumea,iar 
v» demascat cine sunteţi voi în realitate. Precum vedeţi nu 
<feU no» pornesc provocările precum susţineţi, ri sunt si 
aJti ce au grif de voi! (Reprotfocerea este exactă, deci nu 
suntem răspunzători de erorile cuprinse în textj )”. 

Lucrurile se arată atăt de mordare şi nedrepte îheat m’ 
am glixfit mult timp (ăd merită un răspuns, astfel că, m’ 
am boarii cu greu totuşi, si dau o replică cuvenită. 

In primul rând “Revista mea” ocoleşte de la început vi¬ 
olent adevărul, fiindcă eu nu le-am scris ca să mă justific 
de ce colaborez li Libertatea dlui N.Niti, ci să le atrag a- 
tentia ci sunt “biete victime” ale unei crase des informări 
când răspândesc falsa ştire că eu, CM<fiu Vuia, aş fi prc- 
totat o carte de-a dlui A.Ciorlneacu apărută ...în tară. A - 
cum ştiu d nu a fost vorba de o desinformare, ci de o ca¬ 
lomniere pusă ia cale cu scopuri perfide, bine precizate, 
astfel că s*au demascat fără voie. 

Mai înţeleg de ce nu au publicat şi textul scrisoriitn ca¬ 
re le ceream să protesteze te calitate de cetăţeni al locu¬ 
rilor sfinte contra dărâmării bisericilor dJn patrie de c㬠
tre partidul comunist al Iul N. Ceauşcacu. Dar cum să o 
publice când pentru ei -recse din penibila lor fiţuică- este 
mai Important să se clădească un bordel decât o sinagogă, 
deci gândesc exact ca cei din tară, care din Biblii fabrică 
hârtie igienică. 

Deşi impostura miroase de la distantă, şi pc această ca-j 
le le repet c* nu am fost şi nu sunt antisemit. 

lată câteva date din viaţa mea ; prin 1942, elev te clasa a 
doua dc liceu la Arad, m*i durut tare mult când colegii 
mei evrei au trebuit să părăsească băncile şcolii şi de-a- 
tanci le-am urmărit soarta cu îngrijorare de parcă a r fi 
fost fraţii mei. Sunt mândru azi, că sub regimul lui Ion 
Antoocscu, evreii au fost ocrotiţi, n*au fost duşi te lagăre, 
nici persecutaţi, odată de formă, tetr*o iarnă, au fost scoşi 
să cureţe zăpada la podul ce trece peste Mureş, spre ce¬ 
tate. Deci pot declara cu inima deschisă că ni ci unui evreu 
dări Arad In acele timpuri, nu i s*a fht&mplat nimic rău, au 

şi-au reluat locurile tn aceeaşi dasi cu noi 
' tai mai amintesc că apropiat dc acei ani, evreii refu¬ 
giaţi din Polonia şi-au găsit adăpost în România, ţa râ pe 
care nenumăraţi au întrebuinţat-o ca pe o punte pentru a e- 
migra în Statele Unite. 


lată th ce atmosferă am fost crescut şl educat, departe 
de orice urmă de antisemitism. 

Dupl cel de-al doilea război mondial, e an sfSnt adevăr 
Istoric, partidul comunist român s*a Instalat la putere cu 
sprijinul elementelor alogene, evrei si unguri, în timp ce 
tot ce-a avut poporul român mai bun a luat drumul închi¬ 
sorilor. Personal, prin anii lui »G0 am lucrat tntriunInsti¬ 
tut din Bucureşti ocupat îh majoritate covârşitoare de e- 
vrei, directorului A. Kreindler, cu puterile dictatoriale a- 
le unui mic Napoleon, instituţia l s*a Scut cadou de către 
vestitul Chisinevschi. Ca român am putut a jmge îh acest 

institut când oamenii lui A. Kreindler au început să plece, 

deci comuniştii aveau nevoie de supuşi ce pot să fie mane¬ 
vraţi ca nişte sclavi. 

In timp ce, cel mai slab elev al lui Marinescu, A. Krein¬ 
dler, era cocoţat 1h vârful piramidei, cunoscute figuri ca L 
T.NicuJescu, State Diăgănescu, N.Stroiescu, apropiaţii e- 
levi ai lui Marinescu erau persecutaţi şi daţi afară din în¬ 
văţământ. Să mai adaug ci cu nu eram membru de partid, 
cum se prezentau absolut toţi angajaţii evrei, unii astăzi 
instalaţi în Apus th posturi de Invidiat. 

Iată <* te astfel de condiţii nu tocmai corecte, a luat 
naştere o lupa sun® dirija a bineînţeles de “ scumpul” de 
partid, contra im* Kreindler si acoliţilor săi, la care a m 
refuzat să particip. 

Prin urmare, nici tn acele împrejurări atât de provoca¬ 
toare nu am fost antisemit ci, pur si simplu, i-am comp㬠
timit pe cei intraţi, profitori ordinari, îh slujba comuniş¬ 
tilor, pentru mine neamul evreiesc rămâne cel al marilor 
valori ca Spinoza, Bergson, Heine si atâţia alţii si nu în 
cele din urmă al Vechiului Testament. 

Dacă asta, dle “Rabin Moshe Rossen”, înseamnă anti¬ 
semitism, atunci eu nu mai am nimic de adăugat. 

In ce priveşte legionarismul meu sau orientarea de 
dreapta, iar ţin să aduc anumite clarificări. Nu fac parte 
din niciun partid sau mişcare, dar sunt un fiu al secolului 
numit de Marin Preda “Era ticăloşilor 0 . Mai precis: du¬ 
pă ce am trăit ca un paria, străin în Ura mea, persecutat 
dc comunişti, nu am găsit îh Apus decât aliaţi fideli ai co¬ 
munismului, o pseudo-democraţie coruptă şi de influentă. 

înaintea unor aure realităţi, nu mă consider nici de 
dreapta, nici de stânga, ci un luptător anticomunist cu ide¬ 
alul unei democraţii a valorilor Ih careomuj sa-s|fA««ai- 
câ locul după valcfcrla sa şfnu după nu st Iu ce criterii par¬ 
tinice. 

In lumina acestor date, Corneliu Zelea Codreanu, ucis 
în mod mişeleşte de oamenii lui Carol, rămâne prin lucr㬠
rile sale un mare profet, îhcă din 1919 a sesizat pericolul 


bolşevic, şl §•* erijit in teoreticianul noii democraţi 
lorilor, singura cu viitor real, cel puţin &*r»o Rom^i* 
beră de mâine, ura ce nu va putea uita nici pe Manta rr*J^ 
în închisorile comuniste de la Slghet, rdei pe Ion a pl fr 
cu, împuşcat de adevăraţii “asasini şi jeftdtorl” U mT ~ 

Robia comunistă sub care a căzut Rontinia * jp a 2 -> * 
gust 1944, mă determina să preţuiesc pe cei ce-au hjD ^' 
până la urmi lingă nemţi, asta tetr*tm destin strict al p 
tortei Românilor, şi mi unul mondial. 

Am mai scris-o şl o repet . Directorul Liberaţii «te - 
1 NicoUe Nlti, eu mi rtspwid decât de articolele mele * 
nu-mi reneg tot ce mă leagă de acest om, sii^urul ta V 
care m* publicat fir* să-mi impună ideile si convirvpr r 
domniei-sa le. 

Nu pot s8 Thchei şi si nu subliniez modul insultător ny 
pc, th care «‘Revista mea” mi combate, thcatfrSmi te3tţ ~ 
alSturi de o discuţie sub orice nivel moral privind sen, > 
thebisoare. Iată de eapt o mostră dintr’un limbaj de -a r 
le-ar fi fost ruşine şi hamalilor de odinioară de peste 
dul Grand; “Am citat din Libertatea, Mai 1987, pag. 
pupătură postumă pe hîrca (si se retină ortografia r«s». 
riştiM! -N.N.) ucigaşului Zdinschi, o limbS dulce pe - . 
mia lui Sima agentul lui Moruzov, adoraţie de epigon 
de bănuitul ««poet” legionar Cotrus, rătăciri paranoice 
U Zamoixe la golănimea “idealistă” legionara,comr 
din jefuitori şi asasini. Ţi-ai dat cocleala pe fatâ.OvM 
Vuia”. 

Cred ci nu mai e nici un secret pentru cel ce ştie ' 
teascâ, aceasta “Revista mea” reprezintă o sucursală ' 
Israel a agenţilor comunişti români, numai ei posed’ 
proletcultură de aşa calibru imund, însuşită bineînţeles ± 
analele “genialului” Lenin. 

Este logic să-i cer dlui “rabin Mpshe Rossen” c3 1 
întregii comunităţi evreieşti din America să ne sprijine pe 
noi, anticomuniştii români din exil, şi nu pe bestiile roşii, 
cozi de topor care extermină îhcet dar sigur, neamul ro¬ 
mânesc. Dar constat că, îh loc ca ei să facă aşa ceva, se 
trudesc să vadă si acolo unde nu-i cazul antisemit si anti¬ 
semitism, probabil pentru a-i satisface pe aliaţii dela Bu¬ 
cureşti. 

Mărturisesc aici că nici după acest atac raur<fer, nu m’ 
am schimbat, nu am devenit antisemit, îf declar pi pe au¬ 
torii • cestui mrticol nişte rftăcJfJ, stz+lni do eJrrncntujnm 

condiţie umăr® dft şl de autentica spfritualţta^ AvrelaaeiL * 

Şi dacă mă mai vor împrosca cu balele lor spurcate, am 
să urmez pildă lui lisus Christos, le voi întinde si celălalt 
obraz să mă scuipe si să mă lovească si pe el. 

Dar ÎI voi ierta, fiindcă nu ştiu ce fee. 


Alţi 

9 


iepuri â la Drăgan 


La sesiunea recentă a Academiei Româno -Americane, 
Iunie s.c. la Paris-Sorbana, mim referit îh comunicarea 
mea la o “Carte veche suedeză despre Zamobds”, publi¬ 
cată în 168? de Carolus L undi as la Uppsali îh limba laţi- 
râ; cartea a rămas pâiâ acum necunoscua specialiştilor, 
chiar şi Uri Mircea Eliade, după cum a rezultat din' cer - 
cedări. Spuneam, printre altele*. “Nu găsim această car¬ 
te menţionată vreodată în bibliografia lui Zamolxis, nici 
U Mircea Eliade şi nici la colaboratorii ai... preocupaţi 
mai îndeaproape de religia daco-geţii or si anume dc pro¬ 
blem» Iui Zamolxis”. 

Aduceam deci, tn privinţa «ceasta, ineditul. Nu ştiu bi¬ 
ne ce a aflat auditoriul din comunicarea mea şi ce impre¬ 
sie i«-a lăsat aceasta. Un lucru ştiu bine însă, că am aflat 
cu acest prilej mai tnultc decât oricine. Anume, câ scrie¬ 
rea până ari absolut necunoscua, ajunsese pe căi dubioa¬ 
se la cunoştinţa lui I.C.Drăgan sau a acoliţilor săi. Nici¬ 
decum întâmpla tor. Culmea, furnizorul ei eram... chiar 
eu, (Eră a o ştiu. 

Luând cuvântul tn cadrul sesiunii pe marginea comuni¬ 
cării mele, M.Diesoi de la Muncheit, venit in*i recentdir. 
ţară, a relatat c! el prin 1982-83 s avui la Bucureşti co¬ 
pia textului acestei lucrări furnizată de către “forurile” 
lud LC. Drăgan tn vederea unei rapide traduceri din limba 
latină; dar, el plecând din tară, treaba cu traducerea a râ 
mas tn suspensie sau, poate, *»s apelat la altcineva. 

ITterior Jid-am amintit precis că pe data de 8 Decem¬ 
brie 1960 am avut la Lund (Suedia) nai mulţi români o ci- 
nă, invitaţi dc Prof. Aif Lombard, care, se ştie, contează 
ca un bun cunoscător al tuturor chestiunilor româneşti J> 
ra ari prezent şi uri anume Tusdcx Doroftei, un • 4 umil” 
cântăreţ de strană ia biserică, trimis însă ai patriarhiei 
comuniste din Bucureşti. Bătrânul Pr of. Alf Lombard nu 
prea face deosebire între diferitele “categorii” de ro- 
raâtu, de a căror hmbfi **a ocupat toată viata. Ulterior, 
îmi mâratrisUe o refugiată de * noastră ci l-a văzut când 
va pe acest T. Dorului la nişte cursuri speciale pentru as¬ 
cunşii, d&nj* urmând un curs sanitar. E clar că după ter* 
miaarva acelui curs, omul a fost lansat th străinătate, a- 
ruimt hi Socdk, ca un “nevinovat” cinam. Ne edificăm 
acum că la acele cursuri oamenii socotiţi “demni” a le 


urma, sunt bine instruiţi cum să intercepteze cele mai fe¬ 
lurite informaţii “folositoare patriei”. Se ştie, de cele 
mai multe ori, acestea sunt informaţii de natură tehnică , 
dar şi altele, oricare. 

Vina este, poate, a mea, că nlm aplicat preceptul “vi¬ 
gilenţei”, ci i-am cam dat afurisitului “mură în gură”A- 
nume, tai îngăduisem a întreb pe Prof. Alf Lombard da¬ 
că domnia sa cunoaşte scrierea aceasta s uede zo-latinâ 
despre Zamoixe? El nu o cunoştea, cl abia acum afla des-» 
pre ea. Atunci văzui că numitul T. Doroftei repede îşi no¬ 
ta referinţa. Mm dat vtoo importantă deosebită faptului, 
socotind că e 1a mijloc un interes “normal” din partea u- 
nui “intelectual” român. Securistul însă, aflat în posesia 
preţioasei informaţii, a mers repede la bibliotecă după 
cum auzise, a tra6 copie după textul întregii cărţi, l-a pre 
zentat unde a “trebuit” şi iaa că numai bine dela sfârşi¬ 
tul lui Decembrie 1980 şi până prin 1982-83 acest text a - 
jur^e tn mâinile tui LC.Drăgan si se încearcă punerea lui 
In lucru. 

Aşa ci “investigaţiile” lui Drăgan, cu ajutorul şi alse- 
curistilor reserişti,'sunt mult mai ample decât oaraa<fe- 
mascarea cât se poate dc temeinică ce i-o face dl. Andrei 
Pandrea în numărul 57, Mai, 1987 al “Libertăţii” despre 
“Năravuri Drigăneşti mu Petre Pandrea prădat de I. C. 
Drăgan”. 

Apucătura aceasta, de a se pune tn posesia informaţii¬ 
lor pe căi incorecte si a le valorifica apoi recurgând la 
felurite manopere “taâmpiătoare”, de-a dreptul “şme¬ 
chereşti” (cuvânt folosit şi de fostul ambasador american 
la Bucureşti), foarte bine descrise de <0. Andrei Pandrea 
th cazul Iui Drăgan, e la comunişti “normală”, chiar l㬠
udabilă, ţinând seama de principiul “oflciaiiatii” care o 
t^lduie. Pretenţia U dreptul dc autor şi descoperitor, th 
ţară adesea şi inovator, este o “apucătură burgheză” şi 
ca atare “retrograd#”. I.C.Drăgan, fireşte, s*a molipsit 
şl el de acea sa apucătură. 

Un reprezentant al partidului comunist la Bucureşti, un 
activist, socotea odată îh cadrul tmei sesiuni necesar să 
des girul “oficial” descoperirii documentare a unui cer- 
ectător oarecare. Biblioteca arestatului Gh. Brătianu,con¬ 
fisca ti, trebuia a ajungă tn mâinile lui Barbu Câmpina, 


i SdVQ GÂRLEANU 

pentru că acesta ştie a dea faptelor o interpretare “>is- 
ti, partinică”. Un membru de partid, observat că-şi no¬ 
tează denaturat, cum îi place lui, informaţii din documen¬ 
te slavone, spunea foarte serios că “aşa trebuie înţeles’ 
Eugen Barbu se socotea îndreptăţit, îh numele “liniei par¬ 
tinice”, a plagieze te stânga şi te dreapta fără neruşina¬ 
re, zicând apoi că el astfel “a creat”. Când îl parafrazezi 
mereu pe Ceausescu, tu “popularizezi”, nu plagiezi.E un 
sistem de lucru în care Drăgan s*a “integrat”,aceasta ta 
ipoteza că i-a fost străină înclinaţia spre jaf intelectual 
El trebuie “oficial” a aibă cunoştinţă despre o carte 
scandinavă privind pe Zamolxis, el s # o “descopere”, du - 
pft cum tot aşa el îl “descoperă” pe Aurel Popovici şi nu 

Petre Pandrea. . 

Sus numitul Toader Doroftei avea dealtfel un bun dascăl 

întru “şterpelirea” informaţiilor despre cărţi rare în 

persoana superiorului său canonic, popa Alex.Ciurea ca¬ 
re mai Înainte tot aşa intrase te “posesia “titlul ui unei a 
te scrieri vechi suedeze, aceasta despre corifeii răscoa¬ 
lei romi ne din Transilvania, Horea, Cloşca şi Crişan.Uin 
alt punct dc vedere tesă, al sarcinilor “secrete”, Doro - 
tei pare să fi fost superior “superiorului” sâu Al.durea. 
Acesta din urmă găsise cu rost să aştearnă te mica sa re¬ 
vistă bisericească un întreg “reportaj” despre s< *>j rea J 
aeroport a “cantireţului”, transportarea acestuia ta ^ 
miciliu cu maşina, etc. Era un eveniment “important » 
parcă ar fi sosit un ministru sau un vlădică din R.vK. 
ca ce e de natură a edifice asupra rolului şi rostului per¬ 
sonajului te cauză. 

Acum, te comunicarea de la Sorbona au fost menp 
şi alte scrieri vechi scandinave referitoare 1» 
dintre popoarele goţilor şi geţilor, te acestea fiind tot 
caia, mai mult sau mai puţin vor ta şi de Zamolxis, ^ 
neu, Gebeleizis ş.a. Aflandu-se şi de acestea, se va pro¬ 
ceda oare la o semnalare “oficiali” şi a lor, dupftap* K 
tură? 

Nu este exclus, căci iepurii sar adesea de unde nu 

tepti. 









LIBERTATEA 


5 



©0S3 ffâSli 

7 


■ In Mai anul acesta, s*z discutat la Bucureşti o lege 
privind interzicerea cĂsătonilor cu str&inii. Aceasta , 
nu pentru a submina plecările din tară, ci din cauza pe¬ 
ricolului bolii AIDS. In timp ce în prima perioadă,Ro¬ 
mânia a negat acest pericol, acum sunt măsuri drasti¬ 
ce pentru prevenirea ei. Fetele care se plimbă cu stu¬ 
denţii negri, sunt luate de pe stradă şi, după ce au fost 
consultate, sunt prevenite prin ameninţări să întreru - 
pi aceste legături. 

După cum reese din Aţele prezentate de Organizaţia 
Mondiali a Sănătăţii la 18 Septembrie 1987, Oi Rom⬠
nia există actualmente un număr de 19 cazuri AIDS, 
estimandu-se că acesta poate fi chiar mai mare, îhsa, 
din cauza tea mei, mulţi presupuşi purtători ai virusu¬ 
lui nu se prezintă la centrele de testare,existăndperi¬ 
colul de a fi arestaţi pentru homosexual fsm. 

■ In primăvara acestui an, a fost văzut îh Călimăneşti 
Constantin Pirvulescu, cel care la o şedinţă a Marei 
Adunări Naţionale ţinută la Sala Palatului în anul 1978, 
s*a declarat împotriva realegerii dictatorului N. Ceeu- 
şescu îh funcţia de preşedinte al României. 

După cum se ştie, acesta a fost mazilit la scurt timp 
(ăipfi ieşirea-i furtunoasă, pierzindu-l-se urma pentru 
o lungă perioada de timp. Se pare ci el a fost internat 
mult timp toi secţia de neuro-psihiatrie a Spitalului E- 
lias, pentru a fi redus la tăcere... 


■ Sancţiunile privind trecerea frauduloasă a frontierei 
sunt mai drastice ca oricând. S*a mărit numărul gr㬠
nicerilor în zona de graniţă si se trage în plin,fără so¬ 
maţie, împotriva celor care vor să părăsească Rom⬠
nia. Numărul victimelor nu este cunoscut. Ar se pare 
ca el este foarte mare... 


m Un rom£n fugit prin Iugoslav ia, a fost trBdat dc bi¬ 
na terru din X’mrsoC si <*»f pe m£na poliţiei. A rrstat, ci 



■ Numai th primăvara acestui an, au fost retumaţi din 
liCO&Uvia cca. 800 A refugiaţi români... 


■ Cresc tensiunile dintre români şi unguri îh Transil¬ 
vania. Florile noastre, “crăiţele”, sunt numite de un¬ 
guri “împuţiţii de români”!!! 

■ In lagărul din Tiaiskirchen, Austria, cazuri de des¬ 
părţire între românce si unguri (sau invers), după c㬠
sătorii din dragoste, când unul din ei, ajuns aici, tre¬ 
ce A partea ungurilor si nu mai poate suferii românii. 

■ Cei Are împlinesc 60 A ani, în ţara în care “po - 
porul” domneşte, mi mai au dreptul A cât să moară! 

Salvarea nu vine Ac&t în cazul celor sub 60 A ani, 
apţi A mundt. Din au» măsurilor drastice A econo¬ 
misire a benzinei, numărul maşinilor A salvare s *a 
redus la numai im sfert— 

■ Alte măsuri A “fericire” populară: cei Are împli¬ 
nesc vârsta A 60 A ani, nu se mai pot înscrie pentru 
cumpărarea unei maşini... 

1 

■ Uneori, la mezellrii, se poate găsi salam la preţul 
A 120 lei kg., însă, aproape necomestibil. S 9 a găsit 
insă si antidotul : salamul este tăiat în feliuţe subţiri, 
expus la soire ca. o săptămână pentru a se usca, a- 
poi, ce zeama s*a scurs, este împăturit în făina 
(Acă se găseste), si prăjit... 

■ In lagărul din Traiskirchen, se remarca Lipsa cro¬ 
nica A săpun si pastă A di ud. Se simte tot mai mult 
greutatea miilor A refugiaţi prezenţi... 

In Iun August, “carantina” An lagăr a fost supra - 
aglomerată, numărândo-se peste S00 A refugiaţi An 
toate ţările comuniste. S*au întins saltele şi pe cori¬ 
doare, pe lângă paturile suprapuse. Fuge lumea A... 
“fericirea comunistă”... 

■ Pe teritoriul Austriei se găsesc aproape j 00 A pen¬ 
siuni şi hoteluri înţesate A refugiaţi... 


fl Pe piaţa bucureşteană, în luna August, s*au găsit 
doar morcovi şi persici verzi, A nemancai, cu 25 A 

I lei fag. Roşii, doar din cele refuzate la export, î n i r * o 
stare Are motivează refuzul. Preţul: 20 A lei kg. 
Marfa saA, cozile cresc!... 


REFLECŢII LA 0 CARTE 

y 

Cartea de memorii a fostului sef al Se¬ 
curităţii (şi mâna dreapta a dictatorului N. 
Ceauş eseu). Ion Mihai Pacepa, a ap3rut de 
curând în librăriile americane şi se intitu¬ 
lează; “Red Horizons” (Orizonturi roşiD. 

Revista U.S. News & World Report An 19 
Octombrie a.c., analizând cartea apărută, 
spune următoarele: “Spionii români au re¬ 
uşit să fure planurile tehnice A fabricaţie 
ale unui computer extrem de avansat pro- 
Ajs de firma Texas Instruments, cum şi un 
hibrid A porumb superior realizat A De¬ 
partamentul Agriculturii al Statelor Uni¬ 
te”. Pacepa mai spune că, la orAnele lui 
Ceauşescu, a aprovizionat Organizaţia pen¬ 
tru Eliberarea Palestinei (P.L.O.) cu sute 
de paşapoarte false, cum şi vaste cantităţi 
A echipament electronic. In schimb, P. L. 
O.-ul a oferit României şi Rusiei»informa- 
ţii A vitală importanţă pentru zona Orien¬ 
tului Mijlociu, incluzând expedierea la Bu¬ 
cureşti a celui mai recent tanc de luptă al 
Franţei, capturat Ala forţele A pace din 
Beirut, cu ajutorul unui a mi on greu A 
A transport, sigilat drept “ Aplomatic”. 

Cum încă nu suntem îh posesia volumului 
mai sus amintit, să sperăm că • 'spoveda¬ 
niile” spionul A Pacepa privesc şi măsuri¬ 
le adoptate de partid îh întreaga ţară odată 
cu preluarea puterii, privind distruger a o- 
pozantilor anticomunişti. Pacepa, produs al 
sistem A A comunist, a lucrat a spion în¬ 
cepând cu anA 1952 si a trecut cu bine toa¬ 
te epurările caracteristice regimurilor to¬ 
talitare comuniste, fiind promovat până la 
gradA de general-locotenent 
Pacepa a fost un instrument docil al re¬ 
gim A A comunist, luând parte activa la cri¬ 



mele comise A acesta împotriva poporAA 
roman de-a lungA a peste 40 de ani. 

Sa speram a Ion Pacepa nu s*a referit 
numai la succesele “spectacAare” alespi- 
orajAw comunist reserist în Occident,ci a 

descris şi următoarele chestiuni privind po- 

lid a criminală a regimAui comunist, î n 
intervalA în Are a colaborat cu acesta: 

-arestarea în noaptea A 14-15 Mai 1948, 
a unui număr masiv A legionari (apr oxi- 
rotiv 14.000) şi motivele pentru care s 9 a 


procedat aşa; 

-represiunile politice asupra massei de 
Aţinuţi politici îh închisorile, lagărele de 
muncă forţată si exterminare, reeducările 
Ala Piteşti, A lud. Gherla, CanalA Dunare- 
Maree Neagră; 

-Lichidarea fizică a conducătorilor şi mi¬ 


niştrilor din vechile regime; 

-măsurile adoptate în favoarea colectivi¬ 
zării forţate şi uciArea ţăranilor din Do- 
brogea La începutA anilor *00 (rol A IA Ca 
uşescu U aceste uciAri). 

Să sperăm, deasemenea, că Pacepa a ex¬ 
plicaţii* ce constă a&a numita “indepenAn- 
a” fata A Moscova a IA Ceausescu, asa- 
siAtele împotriva cooduAtorilor minerilor 
din Valea Jiului, lng. Dobre si Jurcâ, tn 


toamna a nul A 1977; 

-crimele politice la Are el Pacepa a 
participat direct sau chiar le-a condus, in 
perioada 1952-1978; 

-măsurile privind anihilarea unA mare 
număr A oponenţi ai regimAA prin inter¬ 
narea lor în spitalAe psihiatrice; 

-metodele A infiltrare ale agenţilor re¬ 
gimAA în sânul comunităţilor romaneşti 
din lumea liberă si modul th Are sunt in- 




© 

© 

© 

© 

s 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

8 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

9 

I© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

| 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 


DIALOG CU TINE 

d« Valentin Cantor 

Puţină zăbovire înaintea sonului marcând 
adaugarea unui an. In scutra suspensie ceru¬ 
ta de inerţia obişnuinţei, gata de a scrie ci¬ 
fra vechiului an. un vârtej de gânduri, frunze 
uscate din toamna reminescenţelor şi a tuturor 
roadelor, ne dau minţii târcoale.. La taraba în¬ 
trebărilor vine şi rândul unui inventar recapi¬ 
tulativ^ Adăugând încă un an vârstei sale, un 
frate s a întristat. Copilăroasă imitaţie tn co¬ 
rul văicărelilor. Nimeni nu-i bătrân ori tânăr. 
Cu toţii suntem, dacă înţelegem, maturi în mo¬ 
mentul ce-l trecem şi petrecem. Jocurile copi¬ 
lăriei. îmi amintesc, aveau reguli stricte. Eu 
nu mă pot înţelege decât cu imensă greutate 
• n _ acei maturi , care deşi glăsuiesc pe ro- 
mâneşte. spun numai despre ei înşişi. Există 
nu numai o limbă maternă, dar şi un suflet, 
de-asupra acestei moşteniri. Devoţiunea păs¬ 
trării obrazului, minţii şi inimii curate. Vorb¬ 
ele rămân doar vibraţii mecanice, in aer, da¬ 
că nu au sufletul devoţiunii pentru răsadul 
tânăr.partea cea mai viguroasă a pădurii săn¬ 
ătoase. înţelesul de vorbire s’a extins enorm, 
luând chiar locul noţiunii de comunicare. In 
transmiterea moştenirilor spirituale, a testa¬ 
mentelor nescrise ale martirilor; pecetluind 
datorii împlinite, anonime, fără nici o răsplată 
oficială, vorbele devin incerte. Celui devenit 
infirm prin viaţa petrecută în cuşca strâmtă a 
miturilor materialiste, trebuie să i-se acorde 
rezerve, dreptul şi posibilitatea de a depăşi 
o neputinţă. Această “reanimare” cerc atât 

vorba şt ap ostrofarea ooatmâ, 

noastră ca inimă, in inimă. Ştim că in pauza 
dintre fraze se strecoară invizibil dar sensi¬ 
bil, celelalte “câmpuri şi forţe”. Gândeşie- 
le şi află-le autentica semnificaţie şi direc¬ 
ţie. Regăseşie-le în urcuşul anilor, cu cel 
care ca şi tine, caută apa vieţii care te spală 
de praful depus pe obrazul mândriei tale de 
om. Eşti om liber. Liber de constrângerea de 
a constrânge pe semenul tău. Ora liber de per¬ 
fidele arme al aţâţărilor prin pofte mascate 
dibaci sub alte denumiri. Vei întrevedea lim¬ 
pede, cum întro astfel de pădure sănătoasă, 
tiranul cu biata lui sorcovă şi cu cântecul 
“nivelului Jc trai” rămâne complet depăşit, 
nerămânându-i nici un loc pentru agitaţie . 
Tăria de caracter ml se demonstrează prin vi¬ 
olenţă, ci prin dragoste şi ştire, încă un spa¬ 
ţiu unde dialecţica nu are spor. 

\nii aceştia sunt de reinoire spirituală. 
Anii curăţirii de sgura materialistă, de pe o- 
chii înţelegerii noastre, de pe moliciunea sim¬ 
ţurilor. Nimeni nu e prea tânăr ori prea încăr¬ 
cat de ani. să nu se poată bucura de această 
minunată binefacere 


© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

$ 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 


© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 

© 


q. mmimaia ihhvi«vv.v.. w 























LIBERTATEA 


Tabletă: 


SIMI-XJNIE IN O© MAJOR 

Astăzi corul este mâl sentn câ oricând: curât şl lim¬ 
pede ci un strop de mărgăritar şl prin transparenţa Iul, 
aproape ireală, thccrc să-ţi dau de urmi. Privesc prin 
această limpezime de cleştar, dincolo de boit» puterii 
mele de cunoaştere* dincolo de spaţii Galactice cu nume 
efemere* spre hă ml cu cârc âi ferecat universul* dupR 
ce m-âi făcut »ă tnteJeg că lege» susţinerii sale, este le¬ 
ge» sfintei treimi. 

Zilele sunt tot mal scurte Elohim şi tot mai uşor cad 
sub puterea noţitil. Partree cure nu şt-« «c»rt cuib, nici 
<*-*1 va mal fcce: bruma va arde penajul şl vlaele • 
Ol rr nâ ieşit twc* din răspântii, nici că \a mal leal, 
cum când codrul th bâtaU vântului ca din clopot tâanna. 
CI cu, mi-am primenit sunetul cu o rugăciune no.*, m- 
tr-un anodmp nou, pentru o ftpt* nouă. „ 

Vreau s» <ăc a. 14 ti din nou vsvta ta» poa t» cw <M" 
nâ. Cale tn picioare tot cc-a foal cândva ^ 

flc. sub talpa mea .drcntultâ 

astm orice umbri dc patimi sl orice fiind *’«***”* 
re Cu demnitate m» plec Tn faţa tuturor viâjmayllor 
mai, pe care nldreht» nu ml l-am dorit şl ml las *»ru- 
tat de toţi acei pe care o para -fie şi S**l*-»J J 

învaaaHpe timp de restrişte. întmin act de sfinţit* 

fiîelâ cu liniştea adâncurilor unui lac adormit* I* 


ivJ vnllA plrioarelo cu simplitatea ^ndului meu, peste 
cere de atâtea ori am lăsat să cadă valul tăcerii, semn 
netăgăduit de înţelese re şi pace. Cu înţelegerea sandului 
de pe urmă, voifinpleti salbe şi cununi din floria vise¬ 
lor mele, -adeverite sau nu- cUr th care am crezut cu 
cvlarie si le eoi pune pe capul şi umerii tuturor, far* 
dram de alogore. 

Astăzi, ma: mult ca oricând, pasărea călătoare obosi¬ 
tă de pedeapsa migrării, îşi poate lăsa capul trudit pe 
umărul meu, să-si ia căldură şi vlagă, din tot ce a mai 
rima» scânteie tn lutul acesta de care încerc să mă scu¬ 
tur. Solidar cu zodia singurătăţii mele, rătăcesc si as¬ 
tăzi pe drumuri străine* prin lumi ce nu mă vor, încro¬ 
tund, că încă mal am tn desagă ftrimitun din tai- 
judecâtorii m # au ailit 
«ti Vor- că \-aş ti a- 
pentnwă însltd voia ta 
m% fhvifir că cri putini si ringuri sunt cei tari. 

iacă că soarele, puterea inimii cale, foăifat astăzi la 
numai câteva soliţi peste capul neputincioasei tale zidiri, 
nu mal «re destuii arie siluire frigul ce $1 cuibărit 
£n «fictul meu. Ci du* de azi, gândul meu, vorta şi Ibjy 
•, tun th declin acum, când frunzişul muşcat de o pe- 
timl fitlben*, ridici*n delir visul căutătorilor deaur.Cb- 
drii tâiuii th «ramă ti umbri, tharc.sc ideii ci totu-i o 
trecere şi câ cinev* tşl ace din trecerea noastră un 
**“• Eu Tnsumi, peru a creaţiei tale, simt cum alu¬ 
nec acum spre adâncurile melc, acolo unde focul sdevâ- 
rulul acru. pentru «arc am fost trimis tn pustiu, TncI 
nai arc ceva do«oare, thdmjuns să n* prcfkc* th cerei- 
K wfirebtrincloasA. Eu care-am fost cândva tiparul din 
® f ' 1 ** w seminţiile ale, sau s st! d neputincios 
sl istovit. revm&Mki-mi ampla dc bocancii celebrului 
discobol, cu care l*hidia» a încercat d te înfrunte când¬ 
va. 1 latre aceea Zelftcaa dc nâtâ şl dala unui ptpii^ 
domiiâ si biruie veac <*4* veac, cl eu, cel cerc i-am 
senrtt de mutei, eu cerc pentru dragostea a am pus tn 
flacân prea trufctul U ratam, tn cinstea ta am fhâlat 
lanuri^ ruguri deopotrivă, am lom blestemat a cutre¬ 
ier pa meniuri ce nu-s ale mele, rt stribal pc blând al 
in fienmchi ape cc nu sau desfăcut fh calm talanului meu 
al ca frunzişul a trec tn ulare. 

Elohim, Elohim, veni şl ceasul robului au; azi trabuc 
ak mă rup dr tnd şl de toata şi d plec. 

Unde mc tere fâ*dtdnŞei, Elohim? 

* *â®*» acolo unde olsuta bunicii răstignita pc dealul 
Moldsv urci azi In memoria m*e U mărctri dr cetatajb 
cdo unde câmpul • acelaşi covor bâtut cu anamone,pre- 
fiâht dr moşU mai pentru dna. Acolo unde carele cu boi 
scârţâie tn mre, sub povara unor cUI deştele.A rimai 
acolo tstde tn nopţile lungi dc vecernie, tub răcoarea lu¬ 
nii, oierii asemenea sfinţilor, stau le mesa tăcerii şl re- 
citănAi-ti psalmii, tn cumpăna flăcărui cuvânt, ridică-n 
slavă toată nebunia, credinţa, dragostea şl mila cu care 
ta-am riuJlL 

Doslaajp-n* Magul* jurământul ca m*a unit cu ti¬ 
ne prin sligulc strămoşilor mei şi înainta să plec Usă- 
mă «I cred că nic i odată n*am rătăcit pa căi necunoscuta, 
oă nfiro băltit cu fruntea tn poarU nedreptăţii ai că nicio- 
<ă»tă nu tr-am Uujit K atât de greu tă ştiu că ta las sin- 
gur| l*c cina vei mai trimite tn locul meu aâ toarcă fi¬ 
rul aingurălâtii In pustiu ? 

Cine va fi ucenicul bătut de neliniştea căutărilor? 

Cine tai mai putea, aaamcuaa mie* înnebunit de singu- 
fătatr aă-şi fmUăţişcu. propria-i umbră, ca pe un fiu¬ 
le poamln? 

Si tu ou ari 0 aiqgurV Elohim. Elohim! 

OvâAy ymSăJBCO 



POEZII DM 
PRIBEGIE 

ODA CAVALERULUI TRAC 

Când multe neamuri îhoă nici nu se ridicară 

din negura stâhită şl pulberea amară, 

când hied nid-o minte pe boltă nu citise, 

c4 \1aţm-i o şaradă cu porţile închise, 

ci i vă nil va cade şi-or trece prin spărtură, 

ddir cel ce cred în taină şi*n cuminecătură, 

că cei care-şi ung fruntea din neom îh neam cu mirt 

găsi-vor des lega rea acestui labirint, 

atunci, când nu tn ziuă prea bine fh pustie, 

El* neamul slu şi doina trecură*n veşnicie. 

O legendară umbră se profila prin veac 
se întorcea Messia prin cavalcnil Trac. 

Galopul sparge somnţil bătrfinoior milenii 
şi mări de noftlnţft se umplu cu vx^lonii 
si parcă din adâncuri un cor de lumi răsună, 
când lancea asvârlită sc scutură de luni. 

Tresaltă munţii hi freamăt şi apehi legănare* 
când El răstoarnă brazda împrejmuind hotare. 

Iar când din beznă taie cu spada o firidă, 
o dâră de lumină firavă şi timidă 
aprinde focul sacru prin care va urca, 
din neguri către slavă, Daco-Yalahia. 

In fiecare vale aşează-o mănăstire, 
pe murrtuo cetate şi-o mână dc oştire, 
cu eare-#să primească dealungu-a mii de ani 
* năvala ikNnMiic a mii de CingTskhant. * * J i* 
Din Ctrin b\ ţârin de lume trufaşii regi vegtxeaiă 
cum ţara Lui sfinţită sehvaltă tn extază 
şi cu teatimlo gesturi şi fin înm&nuşate, 
ei tremură, Ibc spume şi urlă prin palate, 
ci Cel ce-şi suie neamul si soarta pe colină, 
e răzvrătitul vremii şi hoţul do lumina. 

Ei din orgii fie fila si lege din paoat 
şi imbatati de uri* Monarhii au uitat, 
că ihtre ei şi frigid din blestemata Tundra 
veghează cavalerul cu cioareci şl cu ţnndră, 
că ofiţeri de ««viţă” duc trencle la doamne* 
când El loveşte*!! creştet puzderii Otomane 
si dl pe tinip de pace el vor cununi de Laur, 
când El se thdestoază cu hoardele de aur. 

Ei au uitat ol noaptea, când gureşele stele 
$e scaldă*n pielea goală în cupele lor grele, 
că <fică veacul cade şi-i început de voac, 
la porţile luminii stă cavalerul Trac. 

Când multe neamuri încă nici nu se ridicară, 
de jos, dela«începuturi, din starea lor primară, 
când In văzduh suise întâia ciocârlie 
El, neamul siu şi doina, intrară*n veşnicie. 

Ovtdtu VASIIESCU 




DIN WALUMTR, OF. CURFtAd. ^ 

I® APARIŢIE "TEMI 1 ) 11 A? W C,TOi 

* MPLUL PAr.ÂN- 

Doabla chipA co au ajuns rw> i . . 
al-au dat anima ci h\ch nur» ^ ,nă * 
mântui. ™* n uau* aco| * rM 

• 

Totdeauna au oxlstat w 

ţ«n>»l iu» . f(wt cstc , A 

Literaturii oste o Aha t ttrn o, 

P ‘°* tc * pn * m >''0 »unt col 

S*au scris tn decurgi ^ _z. 
no Şl milioane dc versuri • n ^ ,< ** 

Puţine poezii! atât dc 

„ • 

Coa mai Uinft carte este «ceea caro t 
nu shi scris. • ^ Încî| 

ft®** “*? * spus o» PollUca oste o ara » 

^conţă,th U ^sSî;S.^!: 

«clonilor, nu au nimic comun cu ideile ! 
caro Ic propusă. s,mt nlstc pezevenghi 

* b ^ Şl compţU » u pasiune poiitj. 

• 

Nu-a fbco din Viata un scop do înavuţire 
şi nicilnu-1 urî pc marii bogflusi. Cei mai 
midţl dintre ei trăiesc tntr'o marc samcle 
sufleteasca. 

• 

Diferenţa dintre un nebun şi un prosteş¬ 
te c3 îli timp ce primul Ih chip nc/cricit si- 

a pierdut minjiie, celălalt nu si Jcva găsit 

niciodată. 

• ™ 

V or OcvcnX oarv rx\nv,v> XuVeW^WA- 

\c, după cei dc a\ trcUoa rVibok mondial ’ 

• 

Omul este urna câUtoarc, tn care sc a- 
dunft propria-i cenuşă. Diferenţa dintre noi 
este doar de... esenţă. 

• 

Toţi ardem pc dinăuntru. Diferenţa este, 
că în timp ce în unii arde o făclie, în alţii 
himegâ un muc de lumânare. 

• 

Cel mai mare erou naţional este acela 
care reuşeşte să lase generaţiilor viitoare 
duhul nemuririi, din sânul noamului său. 

• 

Inima unei femei se cucereşte cu rătxfe- 
re şi înţelepciune, aşa cum so cuceresc 
înălţimile unui munte cu pante abrupte. 

Ovidiu VASHESCU 



Fundat 


4R0N COTRUfi 


Sfiu Împlinit tn luna Noambrie l ăă6, 2 5 
da ani dala dispariţia dintre noi a calul ca 
a foat poetul şi luptătorul naţional Ut-creş¬ 
tin A ROM COTRUS* atins In nil cu dorul 
da filă, ale cărui rămăşiţa sa odihnesc th- 
tr*un cimitir din oraşul ClevaUnd. 

la memoria marelui poat, ca a % m n da 
cinstiră şl praţuire, un grup da români a 
l«mt bdţiativa di a sa ridica vai monument- 

ara sculptorul Valariu Cercai* al al cirul 
oaat estimativ aa rufică la suma da $ 2600 . 
Orice 1 

t fi 

Nfttă NIccAae U 1 



cu mandunM ‘Pantru Fomăil Arw 

numai* ccrtrlbuabilOor ,1 

vor fl publicate prin intermediul 21 » 

•Libertatea ’. ridicai 

Mendonăm că monumentul v» « “ ^ 

la căpătâiul poetului din cimitirul orv 

Ciavala nd. 

Lista Nr. 7 

Faust BRAUESCl'... 

J«an BA au._ 

E. C. ^ 

Neod ... . 

Anonim.. . 

TOTAL: i l5 ~'_ 










































LIBERTATEA 




FRUMOS Şl FIINŢĂ 


mmtuimmn de ION MIREA 

Singura fiinţA ridicaţi spre 
rugăciune şi extaz-omul-e şi 
singura fiinţA în impas, îiţ 
conflict cu el însuşi, cu ex¬ 


istenţa. Mintea Ta înviţat si 
dea moarte. Poseda ştirea 
transmiterii morţii. Seacâ de 
viaţi. Are -conştinţa omorului 
Micei în războaie, revoluţii, 
genocid. Ucide la întâmplare, 
pieptiş, ascuns, în harţi. Li¬ 
chidează în masi, sugrumi 
moral, inciţi la masacre, se 
răzbună, se acaldi şi se în- 
fierbinteazi în sângele curs. 
Ucide pentruci ştie si ucidi. 
Sau se sinucide. 

Animalele carnivore vân- 
eazi numai atunci când le or¬ 
doni foamea. In conflictele 
dintre ele, cobrele, nu utili- 
zeazi niciodati colţul cu ven¬ 
in exterminam. Fiinţa cea mai 
plăpândă, fiinţa cu fruntea 
laţi, acţioneazi dupi legi şi 
facultăţi proprii, devenite an- 
tilegi, improprii, dirijând, de¬ 
liberat şi lucid, fapta de mo¬ 
arte pani in amănunt, luând 
conştiinţa de act, pregitindu- 
i termene, verificând conşti- 
ent, inedit şi inventiv, mijlo¬ 
ace prin care ai poati decide 
finalitatea altei fiinţe, abi- 

tând-a şi de»fi inţind-o. S'ai 
put cm ra amu! «4 «1S4 îndoit* li 



vieţi. Ştiinţa morţii a mers a- 
tât de departe încât s’a ajuns 
la fantastica şi macabra ei 
daignosticarc. Sunt oripilante 
degetele pipăirii şi goana lor 
spre fărâmele de unghiere în 
care se instalează încetarea 
funcţiilor fiziologice, ultima 
consumare biologică. Sunt 
sinistre sgomotele stetosco- 
pice, înregistrarea vibraţiilor 
electromagnetice, lupta ştiin¬ 
ţifică pcfţtru a localiza “como 
depăşită”. Aşa şi cu antece¬ 
dentele lugubre, omul şi-a mai 




ştiinţa că are darul de a anul» 



adăugat structurii sale tragice 
şi alte mijloace, mai subtile 
şi mai în adâncul prăbuşirii. 
Şi aceasta mai pe ocolite, ca 
sâ-şi facă prezente şi active 
sentimentele, să culeagă emo- 
Urie, fluxurile şi refluxurile 
din macro- şi micro-costnul 
conştient al dramei. Durerea, 
moartea, au devenit instituţii. 
Unele, oficiale, se chiamâ 
ministere de război, ale tre¬ 
burilor interne, spânzurători, 
ghilotine, plutoane de execu¬ 
ţie, scaune electrice, celule 
de gazare, crematorii t aau ma¬ 
gazine cu oţelele aşezate în 
rafturi şi vitrine. Alături: spi¬ 
tale cu specialişti ai dibuirii 
morţii, experienţele cu viul, 
substanţele şi rareori amâna¬ 
rea fatală sau corectarea de¬ 
ficienţelor. Intr’alt fel, omul 
ar vrea să împace aceeaş con¬ 
ştiinţă. Caritatea c omorul 
prin milă şi surâs, lichidarea 
catifelata, intelectualizarea 
damnării. 

Victoriile, gloriile, ar tre : 
bui să fie cele dintâi condam- 
nări ale umanităţii. Dela ob- 
scurantisme şi magii, pare că 
ac pune dcacord cu perfecta¬ 
rea mijloacelor cele mai pre¬ 
cise pentru "a ac ştie" dacă 
moârtra c înfr*ad«*vJ lt instala¬ 
ta yUxat Şi atunci uaniLtunc- 
\n\c vitale, bio-fiztologicc 
au încetat’ 1 . 

Iscodirea ştiinţifică, teh- 


ION MIREA 

CALEA PIETRELOR 


M'au scos sfintele a/ară 
Din firidă cu ocara . 

Şi m'au dus 

Unde m 'au pus 

Intre pietre pi suc as. 

Cu mini mute 
Printre slute . 

âfi«a fost mili p\ m’an luci. 
Mt^am dăt foc /i-am iar tal. 

Necunoscutule, 

Păşirile mi-** ădus in gupă 

Vânt pi cenupd 

Şt m i-ău lâsat *o lă uf*. 

Tu, si n'o ăduni. 

Si n'o calci, n'o fi cânt. 
Ccnupa c din uluci 
Şi'n eă păşirea se culci . 
Necunoscutule, 

Peste moartea mea 
Pune alţi moarte 
Hai grea. 

A'a mi despirţi. 

La i'mâ'ntms, 

Lasi^end'n ea, 

Moartea si tu pi jd mi bea. 


Inci pi inci 
In tăcere, 

Inima mea urci 
Din suliţe, in ere. 

Şi singur mă rog 
Si nu mi mai rog. 

Numai Dumnezeu si vrea 
Sa' ptie de ea. 

Se ce ar ti j /inşii 
Şt-mi samara dinţii. 

Oripicine tace 
Rinile-mi desface. 

Poate Dumnezeu 
Când a fie ut lumea 
A iu ci juni c iu 

Adorm. Şi ochii aceptia 
Te vor ascunde in et, 

Cu cuţitele 

Cu car fax tăiat porumbei , 

Se vor închide ochii mai verzia 
Tu sub pleoape, auzif. 

Alţi orbi ai si ascunzi . . . 

Mi~au luat pietrele de acasi ♦ 
Strigoii le sparg pe masi . 
Arămii le scopiri. 


Spart , grâul o si tresari _ 

Alb, sub pietrele dela noefu 
Când jriminţ 1 aluatul din fiind, “ tBnl ** epiri. . 
Si nu plâng r 
Ci te doare in eUnd. 


Din Paris no parvine trista 
veste a dispariţiei dintre noi, 
a celui ce a fost poetul si pic¬ 
torul ION MIREA. 

Ca semn de prinos omagiu 
şi recunoştinţă, reproducem 
în cuprinsul acestei pagini un 
articol mai vechi semnat de 
Ion MIREA in cadrul revis¬ 
tei "Drum", condusă de re¬ 
gretatul Vasile Posteucă, ar¬ 
ticol apărut th anul 1970. 

Vom reveni th numărul vii¬ 
tor cu mai multe amănuntei 
privind viaţa si activitatea lui 
Ion Ml rea. 

Dumnezeu să-l binecuvân¬ 
teze! 

Vignetele din această pagi¬ 
nă aparţin lui Ion Mirea. 



nică, din eprubete sau pe ca¬ 
drane, se face nu pentru alt¬ 
ceva, ci pentru ca să măsoare 
durata agonică şi clipa pier¬ 
derii integrale, a picăturii de 
viaţă. Omul, singura fiinţă in 
stare să dea moarte, îşi pre¬ 
lungeşte inocenţa iscodirii 
raţionale până la confirmarea 
răcirii victimei: retezarea res¬ 
piratorie, hipotonică, prăbuşi¬ 
rea reflexelor şi intrarea în 
^ âZa Ttăcerii absolute a cre- 
erului M . Astfel, întregul arse¬ 
nal farmaceutic, dovedindu-se 
inutil, doze de neputinţe. In 
lobii cranieni, alături, în ace¬ 
leaşi bălţi de fosfor şi H20, 
atau la suprafaţă, între vibra¬ 
ţiile meningelor, meandrele 
gingaşe ale înţelepciunii, re¬ 
ţele peste scoarţele negre ale 
morţii. Moartea e în cap. Viul 
funcţiilor uluitoare ale fiinţei 
e tot în ţeastă. Ştiinţa le 
"ptie’’. Sau le ştie în parte. 
Dar pseudoştiinţa psihanali¬ 
tică nu vrea să se descotoro¬ 
sească de parabolele metafi¬ 
zice ale instinctelor. Nu, nu 
sunt instincte! Ştiinţa le păs¬ 
trează ca pe nişte superstiţii 
ale intelectului. Dela naştere 
până la obştescul sfârşit, a- 

nunţul gastric, digestiv, e fo¬ 
amea şi hrana. Amorul e un 
sentiment clar, de polenizare 
precisă, superbă: perpetuarea, 
fapt creator, dela creaţie. Or- 
(ţanrtc. annamblu armonic. mc 

ârii. Ochiul vede, urechea 
aude. Nu vede instincte, nu 
sude instincte. înregistrează 
sau raportează stările dinlătin- 
tru sau din afară., le prezintă 
selecţiunii mintale sau coloc¬ 
viilor afective. In germene se 
află şi pigmenţii irisului şi 
compartimentele înţelepciunii, 
-supra-materia. Gradarea evo¬ 
lutivă. Superioritatea în con¬ 
ştient. Inventarierea actului 
în fiinţă. Aria e su bas con si şi 
protejată de creer. Poate şi 
de asta “setea de repaos” e 
căutată până şi de ştiinţă, io 
emisferele pline de geniu şi 
de nebunie. Aventura biolo¬ 
gici umană nu poate fi decât 
cerebrală, în reflectoarele lu¬ 
minii. Aci se proiectează şi 
ştiinţa omului de a da moarte, 
de a se împotrivi morţii. Nu¬ 
mai sfinţii şi eroii s’au dşt 
morţii. Numai Hristos şi-a 
dus crucea conştiinţei, ac- 
ceptându-se ucigaşilor. Aşt- 
fel, jertfa şl rugăciunea şi-au 
mai păstrat legătura cu sac¬ 
rul. Pentrucă, EL, cel mai ve¬ 
chi de zile. El nu dă moarte. 
Entropia divină destupă abi¬ 
sul. Viul noetic tresaltă. Su - 
rsele hilozoiste sparg neantul 
inert al materiei şi deschid 
orizontul conştient. Isus a a- 
nunţat învierea. Din imperfec¬ 
ţiunile cootactului cu divini¬ 
tatea, cu astralul, inteligenţa 
umană nu a reuşit să afle ci 
moartea, ea insâşi, nu e mo¬ 
arte. Adormirea, somnul, vi- 
sul^ aypt prelungiri vitale, 
aub-bio-energie, aşezarea şi 


ordine» interioară, in liniţte, 
selecţionarea funcţională în 
repaos. Gândul în tăcere. Mo- 
artea e contactul cu viaţa, în- 
odarea, înoirea. Saltul contin- 
uitâţii, poate chiar regruparea 
genetică. Lui Hristos i-au 
trebuit numai trei zile de re¬ 
constituire, ca să învie. Ca 
să reumple faptul sacru. Să 
comute ceea ce a îndurat cs 
pedeapsă pe cruce. In cutre¬ 
murătoare întindere. Peste 
sfârşit. 

Când ucide, omul uită dia¬ 
logul cu Dumnezeu. Dumnezeu 
nu ucide. Le-a dat sfinţilor, 
martirilor şi eroilor privilegiul 
de a avea intactă conştiinţa 
LUI sacră. Restul e profanare, 
nu destin. Nu ştiu cine spunea 
că unele triburi de negri au 
acceptat creştinismul, cu con¬ 
ştiinţa că prin împărtăşanie 
canibalismul lor continuă. Se 
poate. Crimele se ascund. Ce 
poate fi sinuciderea altceva 
decâţ oscilarea între crimă şi 
auto-aplicarea ei? E omul 
conştient de umanizare şi de 
trecerea peste pragurile ma¬ 
teriei? Este. Are chiar înţele¬ 
pciunea rece a nemuririi. Dum¬ 
nezeu e cupola. Inlăuntrul ei 
e fiinţa. Orice demers spiri¬ 
tual e un demers spre sacru. 
Arta, în adâncurile ei fără 
margini, e o oficiere. Esteti¬ 
ca, etica sacralizării. Cu\- 
minArilr (r\imoau\u\ »e înting 

şi cuprind Dinţa. Luci caza- 
în templul fiinţei, în arhitec¬ 
tura divină, în laicul fasonat 
după "chipul şi asemănarea 
sacri* . Poate numai aşa, o- 
mul rămâne fascinat de unica 
Iui mare, adevărată descope¬ 
rire: frumosul. Calea care sâ- 
1 înalţe arhitecturii universale. 
Când moartea dispare. Când 
lucrul nu stagnează. Frumuse¬ 
ţea se luptă pe dedesubt şi 
creşte, în apariţie nouă. A- 
tunci e adevărată înviere. 
Hristos e după testament şi 
cuvântul-moştenire, prezent. 
Nouă combustiune sacri: su¬ 
punerea la înviere. 

Logica, logosul, au fost 
la început. De pe perdelei^ 
"tinerii absolute ale creeru- 
lui” eroii, martirii, jertfa în 
ruga naivi, în frumuseţe, se 
ridică. Timpul aparţine în 
două, lui şi ei, împreună: en¬ 
titate filosofică. Viaţa. 

Ce filosofie a negării ur¬ 
ile mai poate exista, atunci, 
când din dramă, ea, frumuse-. 
ţea, inofensiv, neagă şi în¬ 
lături însăşi temeiurile morţii? 


















LIBERTATEA 



- DIN LUMEA IUDAICĂ - 



Războiul 


Semiţilor 

7 



In anul 1897, mentorul spiritual al Statului Israel, The- 
odore HerzI, convoacă Primul Congres Mondial al Sioniş- 
tUor. Ordinea de zi: Dreptul poporului iudeu Ia o renaş¬ 
tere naţională în propria-i Ţari. O jumătate de secol mai 
târziu, la 14 Mai 1948, Statul Israel ia fiinţă oficial pe te¬ 
ritoriul Palestinei. Astăzi, patru decade mai târziu de la 
proclamarea Statului Israel, liniştea şi pacea proverbială 
din Orientul Mijlociu este grav tulburată de războaiele 
fratricide semite. Semiţii iudei se războiesc cu semiţii a- 
rabi, prelungind un conflict al cărui sfârşit se întrevede 
a fi o anihilare reciprocă de proporţii apocaliptice. Zia¬ 
rul “Libertatea" a acoperit pe larg în numerele anteri¬ 
oare principalele evenimente istorice, sociale,milita re şi 
politice caracteristice acestui conflict fără de sfărşitAn- 
ticolul de feţă constituie un rezumat al punctelor de vede¬ 
re diametral opuse al celor doi antagonişti semiţi: iudeii 
şi arabii. Iudeii susţin dreptul lor legitim stipulat în 
“contractul" dintre Dumnezeu si Moise, dea-şiavea Sta¬ 
tul lor pe teritoriui Eretz-Israel-ului. In interpretarea 
iudaică Eretz-Israelul înseamnă ţara lui Israel, Palesti¬ 
na. Desigur că iudeii nu si-au făcut nici o iluzie în ceea 
ce priveşte metodele ce vor trebui să le folosească con¬ 
tra unui popor semit (palestinienii) confruntat cu perspec¬ 
tiva unei evacuări forţate din ţara lor de origine. 

Iată pe scurt câteva dintre ele: 

-In Noembrie 1940, sloniştii Haganah-ulul dîstfug va¬ 
sul “Patria", ca urmare a refuzului britanic de a permi¬ 
te refugiaţilor iudei aflaţi pe vas de-a debarca la Haifa. 
Peste 200 de iudei mor. 

-In Februarie 1942, vasul “Struma" care transporta 
700 de iudei refugiaţi din România, este scufundat de c㬠
tre Haganah. 

Ambele acte au fost descrise de către Agenţia Evreias¬ 
că drept acte disperate de protest în mas să a 1 e iudeilor 
contra politicii restrictive britanice din acea perioadă. 

-In Noembrie 1944, terorişti din ba rufe Stern asasinea¬ 
ză pe lordul Moyne, reprezentantul britanic din Cairo. 

-In Iulie 1946, banda teroristă Irgun condusă de Mena- 
chem Begin (viitorul preşedinte al Israelului), aruncă în 
aer Hotelul Regele Da vid din Jerusalem, ucigând şi r㬠
nind peste 200 de persoane printre care şi 15 evrei. 


-In Decembrie l954 f are loc primul act terorist de pi¬ 
raterie aeriană din istorie. Avioane militare israelicnc 
forţează aterizarea pe teritoriul israelian a unui avion ci¬ 
vil sirian. Pasagerii sunt apoi interogaţi 48 de ore îhain- 
de a fl lăsaţi liberi ca urmare a protestelor internaţiona¬ 
le. 

-In Octombrie 1956, trupe isracliene atacă satul iorda¬ 
nian Qalqilia ucigând peste 50 de civili iordanieni. 

-In Octombrie 1956, ocupanţii israelieni ai satului ior¬ 
danian Kfăr Kassem masacrează sub comanda colonelu¬ 
lui Yis sa dea r Shadmi 45 dc arabi ce sc întorceau de la 
muncă în satul lor. Colonelul a fost promovat mai târziu 
la rangul de general de brigadă. 

Anul 1969 deschide era terorismului de stat, adică ofi¬ 
cializarea actelor de “intervenţie" ale armatei israelio- 
ne asupra arabilor din Orientul Mijlociu. 

-La 6 Ianuarie 1969, artileria israeliană deschide fo¬ 
cul asupra satului iordanian Sa fi. 

-In Martie 1969, avioane isracliene bombardează aşe¬ 
zări din Libanul de sud. 

-In Aprilie 1970, avioanele fsraeliene bombardează sa¬ 
tul Baqr al Baqr din Egipt, ucigând printre alţii peste 3 0 
de copii aflaţi la scoală. 

-La 25 Mai 1970, avioanele israeliene bombardează sa¬ 
tul Bint Yubayil din Libanul de sud, ucigând peste 20 de 
localnici. 

-La 16 Septembrie 1972 are loc invazia Libanului de 
sud de către forţele israeliene. O zi mai târziu, în tota¬ 
lă desconsiderare fată de vieţile civililor, un tanc isra¬ 
elian trece peste un maxi-taxi, ucigând pe toţi cei 9 pa¬ 
sageri. 

In perioada 1972-1973, au loc o serie de acte teroris¬ 
te îndreptate contra unor semiţi arabi consideraţi ostili 
semiţilor iudei. 

-La 8 Iulie 1972, Ghassan Kanafeni, un scriitor pales¬ 
tinian, este ucis împreună cu nepoata lui de 16 a ni, ca ur¬ 


mare a exploziei unei bombe. 

-La 8 Decembrie 1972, o bombă explodează tn 

Ude“s2£n. al ,Ul Mahm0Ud H * mSh0n ’ " 

Mahmoud moare la 8 Iunie 1973. 

-La 29 Iunie 1973, Mahomcd Boudalch, un poet aleeri 
an, îşi pierde viata ca urmare a exploziei und bomhc- 

-La 21 Iulie 1973, agenţi] Israelieni împuşca th Nor . 
vegia pe chelnerul marocan Ah med Bouchiki. 

-La 15 Martie 1978, are loc operaţiunea “Litani” i r . 
roda Libanului de sud dc către 20.000 dc soldaţi isra. 
lienl. Peste 1.000 de civili îşi pierd viaţa. 

Lista este lungă şi încă incompletă, dar ea culminea 
ză cu masacrele din lagărele de refugiaţi palestinier, 
Sabra şi Shatila, precedate de uciderea a peste 18.000 *• 
civili libanezi şi palestinieni ca urmare a invaziei isra¬ 
eliene din Liban. Peste 3.000 de refugiaţi din lagărele 
Sabra şi Shatila au fost apoi masacraţi de către falangis- 
: bi libanezi sub acoperirea trupelor israeliene. 

In anul 1985,teroriştii palestinieni ucid oe Leon 

KHnghoffer, ridfcănd un vai de proteste TncooUnd ™ 
şedinţele Rcagan şf terminând cu cel mal mic t tu r n ov 

provincie. 

In exact acelaşi timp, palestinianul american Alex O- 
deh este asasinat de către teroriştii ludei în California. 
Evenimentul este trecut sub tăcere. 

Evenimentele descrise în articolul dc faţă reprezintă 
realităţi istorice tragice. Ele sunt însă rezultatul inevita¬ 
bil al politicii de restabilire a unui stat israelian aparţi¬ 
nând exclusiv unei populaţii iudaice pe un teritoriu cu o 
majoritate covârşitoare palestiniană. 

Statul actual israelian este singurul stat din lume cea 
! reftizat şi refuză îh prezent să-si definească graniţele 
geografice. Fără îhdoială că liderii iudei au în gând pen¬ 
tru Israel un teritoriu mult mai extins decât cel actual. 


- VA URMA- 


Lupescu AUREL 


-In 9 Aprilie 1948, forţele comune ale celor două ban¬ 
de teroriste Irgun şi Stern masacrează 254 de palestini¬ 
eni civili, copii, femei şi bătrâni din satul Deir Yassin. 

-In Septembrie 1948, banda teroristă Stern, sub condu¬ 
cerea lui Yitrhah Shamir, astăzi preşedinte al Israelului, 
asasinează pe mediatorul Naţiunilor Unite în Palestina, 
Contele Falke Bernadotte, care avea recunoaşterea suve¬ 
ranităţii Iordaniei asupra Jerusalemului. 

-In Aprilie 1950, diverse acte teroriste atribuite iniţi¬ 
al extremiştilor iraquieni, cauzând moartea câtorva iu¬ 
dei iraquieni, duc la exodul a peste 130.000 de evrei din 
Bagdad (Iraq) spre Israel. Mal târziu s»a constatat ci res¬ 
ponsabilii acestor acte teroriste erau evrei din gruparea 
“Mişcarea" al cărei scop era forţarea imigrării evrei¬ 
lor rezidenţi din ţările arabe spre Israel. 

-In Octombrie 1953, Unitatea lCl aparţinând Fbrtelor 
Militare Israeliene atacă, sub comanda iui Ariei Sbaron , 
satul iordanian Kibya, ucigând peste 50 de localnici, Iar 
locuinţele sunt eradicate In întregime. 

-in Iulie 1954 au loc actele de sabotaj contra Agenţiei 
de Informaţii a USA, fiind incendiate birourile ei din Ca¬ 
iro şi Alexandria. Urmează oficiul poştal din Alexandria 
şi un teatru al britanicilor. 

Scopul era distrugerea relaţiilor cordiale dintre An 
rica. Anglia ai Egipt. 












9 


1 


LIBERTATEA 


PARNAS 

BUCOVINEAN 


INTROSPECŢIE 

» 


Se curmă *n seară thc f o zi din sir 
şi cine ştie, câte-or si rămână, 
ci veşnide-1 visul tn delir 
şi ce valet di noastră către luni. 


Aleele celeste încă dor 
şi tncă-î frig sub talpa zdrenţ ui ta, 
ei nesUrşitl-I setea pentru zbor 
si lacrima -doar ea-i nemărginiţii. 

Ovîdki VASRESCU 


RÂNDURI PE GRAFICA PICTORULUI R. RYBICZKA 



( 




IN BOLTA DELA CRAIUL NEGRU 

Suceava e avută n turnuri 
Ca muntele bogat în stânci . 

Ea are straie glorioase 
Şi arc pivniţe adânci . 

In bolta dela Craiul Negru. 

Acolo-i vinul minunat, 

Acolo trei voinici aseară 
Intrun ungher sau aşezat. 

Au f>ene roşii n pălărie 
Şi tinereţe în obraz. 

Musteţele ’s atât de dârze. 

Şi vorbele aşa cu haz. 

Crăşmaru n umbră clipoceşte , 
Mănunchiu de chei i-atârnă n brâu. 
Nepoata are ochi albaştri 
Şi-t blonda ca un spic de grâu. 


Âd vier isr n r rt cuf><? clari?. 



Şi unul sare în picioare. 
Zâmbind mănuţîlc 7-a pnns. 
Gunta-al doilea-i sărută 
In şagă mai, mai înadins. 

Iar cel dm urmă stă de-o Parte 
Asa de Palid, chinuit — 

Ah. mult amar , si totuşi dulce 
In ochn săi ea a citit. 


STROFE CARPATINE 

Prin întunerec de codru de brad . 

Ploi de lumini din stele cad. 

Şi umplu de-argint izvoarele clare 
Şi inima de dor şi visare. 

Aşa tânără, tragă, ca amorul dinţii 
înfloreşte o roză la răscruci de căi, 
Inroseşte-aşa dulce, ca tine. la care 
Mi duce, iubită , ascunsa cărare. 

Sub pasul rar şi discret de cerbi 
Se nfioară încet vârf un de ierbi; 

Din vale negura se ridică. 

Căruntă ca o legendă antică 

Se clatină brazii, salută în somn: 

Prin visul lor trece Dragoş domn. 

In pălăne o veselă floare. 

In mană cornul de vânătoare. 

T. Robeanu (George Popovki) 


Privind desenul “Crug pe ogor cu spice de grâu” 
cred ci el. Vasul, reprezintă 

cel mai important semn din Istoria magici a sufletului tău. 

începi de mult, în vremea Mioriţei 

când păstorii, adunaţi tn jurul Mesei de lut a tainelor, 

-altar îh templul pădurii cu sălbăticiuni - 
beau punându-şi gura pe braţul ulciorului, 
evlavioşl 

ca şi când ar fi săvârşit misterul păgân 
al sărutării mâinii marelui Zeu, coboiît de sus, 
efin vârful Munţilor. 

Apoi apare silueta amforei involte, 
mersul graţios al Nausicâi, fecioară albA, 

Grădină înflorită, 

precum era ţăranca bucovineancă, 

pregătită la sărbătoare şi nuntă. 

Ea duce în reverbele ei de auroră fragedă 

toate minunile şi legendele Moldovei de sus, ţara ta natală. 

Descins în existenţialismul epocii modeme 

nuanţele se înfierbântă ca flăcările rugului aprins din Biblie, 

dar îh cercetarea însetatului după transcendent, 

-ucenic al pelerinului Ha ine r Maria Rilke - 

înălţarea se*nseninează deodată, răsăritul în ziua treia pe Gdgota, 

Şi pe tine te cuprinde nemărginita linişte: 

ai parcurs drumul de la sbuciumul Răstignirii lui Matthias Gruenwald 
la pacea luminii din Crucifixul lui Velasquez, 

Oratoriu divin un de-şi găsesc împlinirea 
cei ce-au reuşit să-şi jertfească, din sine. 

“Tânăra având crugul în braţe” 
îhseamnă o unică declaraţie de iubire: 

“Fată, cariatidă a Spiritului, 

Ştii tu că acest Vas este chiar inima mea 
umplută cu apele strânse de la izvoarele cerului, 
urma îngerilor mirosind a busuioc sfinţit, 
în clc vin să sc adape hulubii simţâmintclor noastre, 
ape curate şl limpezi, nea Imaculat*. 

Foloseşti linia şi forma 

Culorile aşezate din luceafărul zdrobit ca un curcubeu viu 
în materia concretă a Vasului; 

Prin ele dai viaţă limbajului 
ce nu mai este al lucrurilor 
Ci al Veşniciilor, 
a sa cum si toate iubirile-ti sunt. 

Ovrdiu VUIA 































EA 


(d «cteMapedle Castrat Carte» Românească”, t»rte» » 2 -a : “Dicţionarul Is- 

tork »( f*^rr»fl<- lipiri i" da Ch. Adsmeecu, *t*lm următoarea ncO WagTtfîei consacra¬ 
ţi |*tort<»T»fulul, fc»rt»tiikri dr etat şi arhitectului politic şi cultural a 1 Bucovinei româ- 

•WTO, V* L tel ac. 19?©, Istoric fi om politic român. Pnrfcsrmln Suceava apndthCer- 
lAotL numit th 1*11 co n ferenţiar la wtversitatca din Viere şi In 1*12 la cea din Cernăuţi; 
membri al Academiei române (1*1 5). SI dus In Basarabia. dup* unirea «1. <* propa^andisl 
pentrv cultura rermneastâ, a intrat In primul guvern al României tntrqgite dfla 2 9 boem- 
rrb ifif mh precldentla lui Ioni. Brltianu, ca repreeentent al Bucovinei împreun* cu lin* 
n Flondor, apoi ; tn ««■****! reHtot* tn guvernele pnedAtc dc generalul Vlltotanti (1919)^ 
VMb-Voevodt1*l9) ( de generalul A verescu (1920), de Ion I. Brătianu (1922-26),apoi ca im- 
nistru de tur rări publice tn 1927-21. 

A tm\ între fondatorii revistei “Junimea Literară" (1900. 

Prim** «I» <n*rc .crttt I» limb. ««mart «ntte 1»10-1»H) tt.tt.rt 
re la Istoria Moldovei, mai ales tn raporturile ei cu vecinii (Chestia Pocuţlei; Comerţul ai 

vi mile din sec XIV - XV; fi o cercetare asupra Şeoaldor din Bucovina. _ 

Apoi «uriiato pmWwndf speciale ale Bucovinei: Bucovina sub raportul politic ş i admi¬ 
nistrativ. 1915- Românii fi Rutenii, I9l5, Istoria bisericii din Bucovina, 1916; iar mal «» 
rh> in limba german» scrie pentru cunoştinţa străinătăţii: Der naţionale K ampfln der Bu- 

AtteWre: unele asupra problemelor provincia le (Fondul bisericesc din Bucovina, 1921); 
Istoria Basarabiei, 1923; altele asupra chestiunii or din Istoria generali a patriei (Pome ni - 
rea lui Cartemir, 1924, cum şi o lucrare despre consecinţele războiului pentru independen¬ 
ţi din 1877 asupra Bucovinei, 1927”. 

Dicţ><s*rui “Cartea Românească” cu aceasta notă, a apArut In 1931. 

O alei notă biografici, apirulă In lexiconul biobibliografic englez: “The internationelwho 
•s who". rerhetatt tn 1940 şi publicat» In 1955, merge mal departe cu Informa fiii c, cuprin¬ 
zând date despre activitatea'sa politică pin» Inclusiv 1940, menţionând In chenarul ci ftme- 
rtanflr aale oa ministru al nrinoril» ţii or (14.11.1933 - 5.1. »34), ministru al muncii (9.6 »3 4 - 
28.12. *37, ctxrrlnsând scurt timp şi ftatetia de ministru al sănătăţii), ministru al cultelor si 
artelar(24.il. , 39- 11.5.U0), precum şi cea de Îndelungat rector al IWversităţll cemiuţene 

(1929-21 si 1933-40). , , 

Imfioaţli remarcabile la vremea lor, totuşi ca al alte note sau eseuri ap*rute pani de co¬ 
lind, prea succinte, lacunare sau monoaspectualc pentru a stimula concentrarea conştiinţei 
noilor generaţii roorinesti as«gn» acestui geniu istoriografie şl politic al neamului nostru. 

SftmţJa aceasta de lactnritate şi scbematicilate a durat pârâ*n prezent, când o oa» lu¬ 
crare consacrată lui Ion 1. Nistor, pariind semnătura cunoscutului publicist al exilului ro- 
nftnesc Dr. Ovidlu Vuk, Înscrie o no» etap* In cercetarea vieţii şi operei lui Ion L Nistor. 
Excepţionalul studiu intitulat; “Profesorul Ion I. Nistor şl epoca sa până după marea unire 
din 1918 *’, In cur* de apariţie tn Editura Asociaţiei Pro-Ba sa rabla- Pro-Bucovim, dirijat» 
de ziaristul Nicciac Lupan, aduce o masivi contribuţie sintetici la cunoaşterea vieţii sl ac¬ 
tivităţii lui Nistor tn răstimpul fixat de titlul lucrărlL 
în acest studiu dL Vuia ne ofer* Ate am* nunti te privind familia lui Nistor, mediul tn ca - 
re »•* Ascut si format, studiile efectuate la liceul din Rădăuţi şi irnlvcrsltiţilc din Cernăuţi, 
Yiena, Mimchcn, Bucureşti şi Leiptig, activităţile ca docent la Vier» şi Cem*inactivitatea 
m publicistica la CerAuţi sl cea politic» şi culturali Li exil la Bucureşti, Iaşi, Odesa şi 
Chişiniu, precum şi cea de procuror al naţiunii române împotriva Casei dc Ha ba burg al ar¬ 
hitect ai unirii şi construirii Bucovinei româneşti. 

Pe lingi informaţii bogate extrase din surse ştiinţifice, familiare, autobiografice sau ar- 
Wvistice aau mrative, studiul ae evidenţia* prin logica şi justeţea argumentărilor şi prin 

1,0 cristalin, cizelat şt captivant. n 

~ad monografi' I: tor Aceasta e consarratî părţii finale a vieţii şi actiriV^TuI şi 
priveşte anii 1940 pini la 1962, un capitol neglijat şl abandonat de istoriografia român* post 
-beli că. Eseul Încearcă sa spulbere obscuritatea ce Învăluie acest răstimp, asumând»-*! 
greaua sarcină de a-1 re* tn lumina adevărului istoric. 

1. VIATA S ACTIVITATEA LUI KM L NISTOR ÎN CURSUL PRIMILOR ZECE ANI DE LA 
RĂPIREA BUCOVINEI DE NORD (1940-1950). 

Dig» răpirea Bucovinei de Nord de către Soviete, In var* anului 1940, Nistor este transfe¬ 
rat la tmi venita tea din Bucureşti, unde a dublat Începând din 1 Oct 1940 catedra de Istoria 
Românilor. 

Activitatea sa publicistică Nistor şi-a inccput-o aici cu lucrările; “Die Yereinlgimg der 
Buhowina mit Rumâni er”, Buc. 1940 şl memoriul: “Denkschrift betrefend Bcssarabien und 
dc Nord-Bukovrina", Buc. 1940, apărut sub egldU Academiei Române, In care se proUs tea¬ 
ca Inşwtriv» raptului repetat al acestor provincii şi se apelează Îs asistenţa morală s gre- 
miilor academice din toată lumea. 

Ajungând la 1 Oct 1941 termenul vârstei legale pentru pensionare, Nistor fu Încadrat pro- 
fcaor emerit şi consultant, si pensionat după 37 dc ani dc prodigi ca sl munci didactici. 

Viguros Inc* şl obişnuit cu posturile de comanda ale celor mai Înalte foruri ale culturii, 
cu ieşirea la pensie nu Începu pentru el o tiz* de detentă şi odihnă, ci dimpotrivă, câştigând 
timp rfUpnnthn, una de activitate prometeici, el devenind pentru un şir de ani cel mal activ 
oala bara tor al Secţiunii istorice a Academiei Române. 

La o vârstă, când cei mai mulţi moţă le pe Laurii veştejiţi al succeselor de altădată, lan L 
Nistor apărea ca un pom care Îşi da a dna rea A şi cea mal suculentă tntx’o toamnă f r u - 
moas* de Noemvrie. Sunt anii In care apar In “Memoriile Secţiunii istorice ale Academiei 
Române”, Intre altele următoarele sale studii despre etnoguneza neamului nostru şl prime¬ 
le noastre Înjghebări politice: “Românii tn Transttonuvia"; “Autochtonis Dacoromânilor In 
apeţiul carpato-duxăruan”, “Ungurii In Dacia carpatină”; “Emanciparea politici a Dacoro¬ 
mânilor din Transilvania”; “bizantinii tb lupta pentru recucerirea Dacici şl lrans<âinuvief' 

'; “Originea Românilor din Rajtani şi Vlahiilc din Tesalia şi Eplr"; “'ţara Scverinului ş I 
baia tui timiaan". Aceleiaşi proAdcnu aparţine şl studiul “Rulării In Tr»m<tonuvia" ap㬠
rui in “Revista Istorică” (1941). 

Tot aşa dc Interesante şl valoroase sunt şl cercetările sale privind istoria modem* sau 
contemporană * României, îndeosebi: “Primele Încercări de restaurare a oştirilor pămân¬ 
tene"; “Tudor Via di mir eseu şi Sfânta alianţă"; “Candidatura Marelui Duce de Toscana ia 
tronul Munteniei"; “Principatele române In preajma tratatului de la Adriarxjpol"; “Organi¬ 
zare* oştirilor pământene sub regimul Regulamentului organic", “Campania Iul Mibai Vi¬ 
teazul In Pocuţia"; “Miron Costin. Viaţa şl opera"; “Basarabia sub gospodărirea rom⬠
nea* că"; “Basarabia, pivotul politic al Moldovei voievodale", ele. 

Toate se bazează ca fi cela anterioare anului 1940, pe o erudiţie minuţioasă, o ampla cu¬ 
noaştere a surselor documentare şi pe descoperiri In arhivele istorice, şi desţelenesc mul¬ 
te aspecte istorice necunoscute. 

in interpretare apoi-, insistă asupra stării naţiunii române al a contrastelor intre naţiune 
şi stat In cursul veacurilor-, diagnostice*ză bolile seculare care au atacat organismul naţi¬ 
unii noastre, urmăreşte manilestaţiuniie ideii naţionale şi a valurilor iluminismului fran¬ 
cei ti noi şi priveşte prin prisma lor fenomenele istoriei; apără ideologia politică şi eco¬ 
nomică s oaţianal-llberaibmului autentic. In plus, istoriografia lui Nistor utiliaua* arme¬ 
le ştiinţei pentru scopuri politice şi critice. 

Îndelung gustate, ciocănite cu o pasiune de aurtaurar, binemeritate, scrierile lui Matur 
alcătuiesc giuvaere ale istoriografiei române. 

Şi p* iert*, practic Nistor a depui activităţi de seamă. Una a loat un referat asupra uni - 
v\.-r: iuţii dui Cernăuţi, făcut ia însărcinarea Ministerului Educaţiei naţionale în acest scap 
Nistor s4i ds pl a s at In 27 Iulie 1941 la Cernăuţi şi a studiat la faţa locului starea unlversttti- 



O N 1 C I 



I D 


ENI, FAPTE 


PROF. 


UNIV ION 


I. NISTOR 


( 1876 - 1962 ) 

istoriograf, bărbat de stat, arhitect politic şi cultural al 

Bucovinei Româneşti 


CONTRIBUŢII LA 0 NNDnMFIE: ANII 1940-1962 


Viintr 8EN0ESCU 


tii după eliberarea Bucovinei de ocupanţii servi etici. 

Nistor milita apoi pentru redeschiderea universităţii Bucovinei, adresând guvernului 
memoriu semnat de peste o mie de cărturari al Moldovei de nord. Din cauza veştilor tot 
neliniştitoare de pe teatrele de operaţii militare, guvernul Insă nu se încumeta la redc> 
dorea ci. Universitatea fu lichidată tn 7 Sept 1941, menţinăndu-sc numai Facultatea dc u 
logic. Ulterior sa instalează provizoriu politehnica Asachltn fostul sediu universitar. 

Cel mai Însemnat eveniment din viaţa sa In acest Interval dc timp a fost neaşteptata sa 
venire In viata practic*-publici, oa director al Bibliotecii Academiei Române, In Mai ui 
tn locul generalului Radu Rosctti, dc miri anat 

Luând In primire greaua sarcină « sorviciulul, Nistor Ucu să apară un “Buletin inform 
tiv** consacrat activităţii instituţiei; a dispus redactor*» şl trimitere unor select* 
gratii român* «a literaturi mat recent» : Comlatat da coop er are tn*a»actual* <vm»i 
almanahului Minerva, revistei “Drolt d*autcur“ şl lui “Index tranalatlonum". Mal deţ*? 
a preconizat organizarea unei bibliografii a incunabulelor române pentru “Gesammtkund 
der Wiegenkunde" din Berlin, şl a organizat Intre 21 si 22 Martie 1947 o conferinţă Inter» ► 
biioiccar*, la oare «u participat reprezentanţii a peste 40 de biblioteci din capital* şl ţar* 
In cadrele acesteia a propus: Întocmirea şi publicarea In continuare a bibliografici na ti < * •» 
le retrospective; alcătuirea de cataloage centrale, completa rea bibliotecilor prin schimb, 
lntertrfbltotecmre şl crearea unui oficiu bibliografic central. 

Cum In urma bombardamentelor americane din 23 Iunie 1944 localul Bibliotecii Academi¬ 
ci a suferit grave stricăciuni, Nistor a ordonai măsurile cuvenite pentru repararea edifu i 
ului. 

in 1948, In urma apariţiei decretului prezidenţial pentru transformarea Academiei Ronw*- 
ne Intr*o aşa zisă “academie proletară", Nistor a demisionat. S u c ceso r şl beneficiar a! m- 
tuaţiei fu agitatorul comunist Barbu Lăsâreanu, an Evreu din Botoşani. 

2. CAPTIV POLITIC LA SGHETUL MAR MATEI (1950-1955). 

Ln 1950, comuniştii venetici ai României acaparând sub sponsoratul teleghidat al Mosco¬ 
vei toată puterea de stat. Ruşii ordonară capturarea şi Internarea In lagarul din Sighe- 
tul Marmaţiei, a miniştrilor guvernelor rom&nesti de la 1918 încoace şl a figurilor proc-'iu- 
nente ale clerului şl armatei noastre. între primii figura şl birbatul de stat Ion I. Nistor 

Motivul acestor arestări era revanşismul sovietic, ura antiromanească şl ostii iuţea îm¬ 
potriva Statelor Unit* pentru noul lor cur* antiaovictic. Ion L Nistor era acuzat In plus pco- 
tru motivul de a 0 Acut Istorie naţională şl de a fi luptat contra tuturor prăvălltorilor di 
neam, precum şi pentru concepţia sa democratici şl liberali. 

în aceasti situaţie de captiv politic, Ion 1. Nistor rimase Id abominabilul lagăr anunut. 
cinci ani şl două Iuti. Un moment deosebit de dureros a fost pentru el prohibire particli»^ 
riJ sale la Înmormântarea soţiei, de care l-a legat o viaţă de legământ neclintit Un geri ^ 
arogarţă tipic ruseasca. Gesturi pe care nu Ic va uita Dtorla. Nistor şl-a Iubit soţia cu o 
dragoste mişcătoare, In care sentimentalismul se Împletea cu veneraţia, pentru a culmii 
intrhm adevărat cult al vieţii conjugale. Virglnla Nistor, ia rândul ei, ae identificase com¬ 
plet cu viaţa sl personalitatea saţului el: 11 împărtăşea toate vederile,gusturile, prcdiUv 
Viile. Era o femeie ideal», care H stimula ln luptă, 11 liniştea acasă, 11 încălzea >ufietul şl- 
1 reprezenta cu vretaide In societate. Amândoi, firi potolite şi stăpâni pe sine, plutoau I" 
tr’o fericire calmi, buni, senină. 

In urma meeajelor de protest împotriva arestărilor nejuatificate de nici o lege tn dreptul 
ginţilor fi al celui Internaţional, statul rsperisl care voia si devină membru al (Kl'-lul (j 
constrâns tn fine cu ocazia întâlnirii miniştrilor AngUd, Statelor Unite şl UKSS-ului u 
broge ordinul de menţinere In captivitate a majorităţii acestor personalităţi, aducând «rif> > 
o ţotiturl spre mai bine In situaţia unora. 

In 1955, după trăirea unei pagini de viaţă plină de tragism, profesorul unlvcrsiui jl 
bătui de «talion 1. Nistor IU şl el “desInternat". Credem că Kremlinul a greşii, Ac» opn-* 
prin astfel de internări Infame aâ compromită bărbaţii da stat al României. 

Drama trăită de elin aed răstimp le-a pus pe piept o noi» medalie de merite şt eroism 

3. ULTIMII ANI DE VIAŢĂ (1955-1962). 

După Întoarcerea din lagărul dc deţinuţi politici din Sigjhetu) Marmaţiei, profesorul Ion 1 
Nistor n*a fost sub aspectul sănătăţii, cel de altătotă. l-a fo«t atacat de U»ll aparatul \* 
cular şl avea crize tot mai dese oare l-au afectat Inima, stări care l-au obligat să oc mv* 
na unui tratament geriatrie. 

Deposedat da guvernul comunist de frumoasa aa casa de pe atrato C.A. Koaacti, cu e * - 


ceptia und apartament Închiriat fiicei şl ginerelui său, inginerul Apostoicscu, Nistor se st» 
bill cu domiciliul ln două din camerele acestei locuinţe. 

Cei şapte ani ce a supravieţuit. Ion I. Nistor l-a trăit retras din viaţa politici a ţării,du¬ 
când o viaţa modestă, austeră, căutând uitarea sănătăţii zguduite In munca ştiinţifică tn 
plimbări şl In contactul cu natura. 

Ei sunt străbătuţi de o adevărată dramă: lupta cărturarului conştient de mulţimea probie 
mdor pe care trebuie sl le rezolve ln timpul cel mal scurt, cu scăderile trupului omenesc 
intervenite din cauza unui regim de trai absurd, impus in timpul internării sale, bazată pe 
motive fantasmagorice şi In discordanţă cu dreptul Internaţional al popoarelor. 

Ion I. Nistor a Izbutit totuşi să smulgă situaţiei realizări de seamă. Sunt finalizările ln 
nu nu scris a două lucrări do mare valoare. ___ 

u* o* i* iwo MMâfi* ihmi 

•inM* -|(ta>ru Montanilor*’, lucrare eu prin a* nd mal mult* volum* şi cana trebui* ii 
mine opera do erudiţie a viaţii lui întregi. 

Frtma a fost achiziţionaţi de Direcţia Arhivelor Statului din Bucureşti; ultima a rămas In 

păstrare fiicei iul Nistor, doamna Ol tea A post ol eseu. Pubilcată odată, ea va constitui un e- 
veniment asemănător acelui din 1893, când România Mici, primea In dar de ia A.D. Xenapol 
“Istoria Românilor din Dacia Traiani". 

Unul din evenimentele cele mai înălţătoare din această perioadă de timp, Nistor avu oca¬ 
zia să-l trăiască dc un Sânzlenl (sărbătoarea St. Ion Botezătorul şi a lui Ian cel Nou da la 
Suceava), ziua onomastică a lui Nistor, când numeroşi prieteni, foşti colaboratori sau foşti 
studenţi veniră la locuinţa sa ca să-l omagieze. 

Rugat fiind să indice criteriile intuirii sale a sensului istoriei moderne a Românilor, Sta¬ 
tor litind cuvântul, ţinu o răpitoare alocuţiune, care fu un elogiu ai optimismului politic, so¬ 
da! Şi filosofic al revoluţiei şi iluminismului francez şl un rechizitoriu ai celorlalte concep¬ 
ţii de filozofia istorici, ln special al pesimismului naţional şl social. 

Statul român dintre cele două războaie mondiale, sublinia Nistor tn această alocuţiune, e 
un rodai mare! revoluţii franceze dela 1789, care a creat o noA stare de spirit In turna şi 
zimţ pentru tâlcul unei Istorii progresiste, tn al doilea rând, el o un rezultat al ideilor re¬ 
voluţiei franceze ce a avut loc la iărls în prlrrd tara anului 1848, care Aisc la thfrângerua ra- 
a«|ftaoarlsmulul feroce Instalat de Congresul dela Viena, ctlrCBt de tolmoaul Mettemlch, a- 
totputemlcul cancelar Ubsburgic, cM* ddcrua lui Napoleon. 


culpabile do crin» do asasin al unui popor. La fel, ele proclamau dreţxurtlc omului la re¬ 
gim democratic, dreptate, libertate şi egalitate tn drepturi. _ m 

tăcând apoi preclzâri asupra Înrâuririi ar idealurilor sceator reduţll frencercasupre b- 
uropel răsăritene, Nistor evoca dinamica revoluţionar» trezită de tdalle generoase franceze 
tn aceasta parte a Europei. 

Undele acestor mişcări politice şl sociale se revărsară *t*llaa»o *>upra ţârilor din La¬ 
tul Europei unde numeroase popuarv ajunseră tn urma tratatului <fcla \ tena al aşa usei 

“Sfinte alianţe" a învh^llorilor lui Napoleon, sub dominaţia celui mal cnmt absolutism şl 
reacţionarLsm _ . . _ * . 

Dacă acum raselo luminoase alo mare! revoluţii franceze din 1789 ’ 

rea lor şi neamul românesc, cele ale anului 1848 contre «Magi ti mi «nulul 
di “Congre.vul dc pace" deda Viena determinară o puternici dinamică revoluţionari la toate 
popoarele ce alcătuiau Austria, la : Polonezi, t chi. MagW*rt. lullenl. ta Românii din Buco¬ 
vina, Banat şl Transilvania, precum si la Românii din Moldova şl Muntenia. 

Marea ş<âu»rv dela Blaj n»« fost singure manifwUre romănaască de areal fri ■ 
eaâaşl vreme şl cu acalaşlgăiKl zc adunară HiMidnll la Lugui. U u 4 1 lA c 

undo se ţinură adunări naţianăU In care s». ,.ri«e*tal b, contre ti renitl şl s»* u rcvcnlicat 
Uitpreacripilbilele drepturi ala neantului românasc la Ubertala şUuO^jntNnţa. 

Ăcaasti surprinzătoare Identitate da năzuinţe şi Idei, «J ^lîTliiai 

reale Românilor otalberâ simţul de sol Idaritote Intre Români. d» limbă şlresâ.u 

“ltaa U nu crease o artmmioasâ unitate a asplreţiilor polttice şi m?** e. 

Din rândurile participanţilor la «caste mişcări revoluiiurere purntiâ t 
^ unirea principe tel o? Moldova şi Muntenia (1559), primul ‘^vtoruUlorc^ooriul Ala- 
lan Cure fiind una din figurile proaminante ala revolu^oivsrtio^^xlşth ^ 
Mumaotul culminant «I «trăduinfelor neamului românesc U 1 

* teritoriilor locuite de ci t/itrhm sUt naţional unitar ai hak-pendenl ' 

Unirea dela 1918 a fost răscrucea de drum Istoric când neamul ^ ... . >4nul ^ 

’Sprupiiu] său destin, de n»rua aa chemare Istorici. Votând toate j_»>- - 


libertatea 

perfe^nri '**”**’'* 1o Mtrd ^ 

Unirea cea mare a fost w moment de stă ta splendoare, hveit e btn* «ă n- 
Brtle .1 de lumină, orideduort ne cupHnd tristeţile, deertdetdttr petlmlsmle in nrtr* 

Dreptul i®ei na ţi iad dc • se cărrmd singui3,refdm mana rhlc-paria menta r « „i 

o»«î%a bî °M°îh!r S4 dc l ^J? crmţ,e naţională care poate asigure con «nil re rea statului îl pro- 
I * l ‘ ««1™»“' *1 rtlortlnT r*re trrtnle rt rtlău 

IvtortaKnr ;l pracUctantd poUUc romen. pentru tt erUrttăUle lor rtt ţl mervjl UtortH rt 
aioa un sens raţional. 

ll C U r ,MS - SUtor *♦' «locuţiune « urrrt. 

1. \ C ^ m * l# P 011 ^ «• 10 condt împotriva ledtiţfi unui neam nu se sting (fin 

lipsi dc urmărire la timp. Răpirea de ţară si robirea und popor conştient de drepturile vs- 
le, nu pot cmstitul nicicând un titlu de stăpânire definitivi asupra imul pământ, oricare ar fi 
putere» uzurpatoare. 

Renaşterea statului cehoslovac Ajp* o robie de trei sute de ani, restituirea Poloniei după 
o împărţire de trei ori semicentenar* tWre vecinii hrăpăreţi, precum si tnfiptdree la 1918 
a unităţii noastre politice, tn hctorele etnice şl Istorice ale naţiunii romăne^ăgA frământări 
si 1 iţite milenare, constituie Anrezl jwtendce şi Incontestabile, că drepturile na pont le ale 
urul popor asupra răzăsid strămoşeşti sunt şl rămân Imprescriptibile şl inalienabile. 

Dtorla nu dă Înapoi. Mersul firesc al lucrurilor dto lume nu poate fl oprit de nimeri. Po- 
poarele ce gustaseră din fructele oprite ale Ideilor renă aţi orarii or, nu mal pot fi Injreata 
la carul «bsolutlsmaior moderne oricât de legitimist ar fi ele formulate. 

Alocuţiunea fb primit» de oaspeţi cu apt au se frenetice şl prelungite, felicitări călduroase 
şi urări de viaţă îndelungată. 

Astfel această “pertjr” festivă a magistrului cu discipolii, colaboratorii şl aderenţii sil, 
a fost o întâlnire diioata şl înălţătoare, o “seară lauslanl" precum o califica m participam. 

Nistor s*a stins din viaţi La Bucureşti In 11 Noemvrie 1962,Inchetndu-şl o existenţă te¬ 
restră care a fost bogată ln bucurii şl Urdnţl,tn arii din urmi şl tn necazuri, tn mijocul 
marilor dezastre naţionala pe care le prevestise şt pe care Încercase din toate puterile să 
le Împiedice. 

O viaţa măreaţi, care nu cere biografului rid o înfrumuseţare. Ea ne învaţă c* tnseamn* 
sl-ţl Iubeşti ^r» şi naţiunea, nu cu vorbe goale, d cu atitudine rectilinie, neşovăltoare/l 
ti a unui mare şl adevărat fiu al Bucovinei şl al poporului român. 

înmormântarea a avut loc th di» de 14 Noemvrie 1962 trirh» cadru sobru, (fin caua si¬ 
tuaţiei politice deprimante a vremii şi a Insistenţei (lied la reducerea discurs urilor Um¬ 
bre proiectate. 

Sute da oameni s’fcu pertrxdt curs de trei zile prin fii ţa catafalcului rin capela cimitirului 
Bellu, împrejmuit de flori şi străjuit da drapelul tricolor al României da altăriti, pa care 
ricua corpul nrioauflatit al marelui Istoric şl bărbat de stat 
Servtdul divis de înmormântare a (bat oficiat da Înalt Prea Sfiatia Sa Mltrepriltid Nlfoa 
ai Craiovri, asistat de patru preoţi. 

Afkră de toţi Bucovinenii, nadele şl prietenii din Bucureşti, au participat foşti miriştii al 
larii Intre 1918 al 1940, profesori irimtiărl şl mal multa delegaţii sosita din Bucorim. 

4. DISTINCŢII. CONSIDERAŢII FINALE. 

Nu pot încheia expunerea presantei «chiţ» biografic* consacrau profesorului leal. Nistor, 
cu tiarele tpactalâ a*upr» olUmct perioade a vieţi' **'•« *ăr* a maniera dUtincţUle paca- 

tioarea cpirrl aal* (* torte*; spirt tal 
«Iu sfnzstlc d* o *xDaanfimră putere da Mbrmaţf* ^ orgtnimr»: nesrirşIta Iul iudtre «to 
neam; sufletul >8 j mereu gata d* muncă şl jertri; «per» a dominantă to pregătirea Roori- 
riai Mari sl a consolidării statului român după l'rire şl Intre altele răvna va pentru cultiv» 
rea relaţiilor cu statele învecinat*, pentru care ţara noastră avea limpede. 

a). TITLURI, DECORAŢII, SCRIERI OMAGIALE H0MĂNEŞT1. 

-Membru corespondent ai Academiei Române -lă.S.1911. 

•Membru activ al Academiei Române -1.8.1915 (st. nJ. 

-Steei» României, Mare ofiţer -23.10.1920. 

-Coroana României, Mare Cruce -I4.t0.l922. 

-Crucea comemorativă • războiului t9l6-ltli -15.2.1*24. 

-Mefelia Fcrdinand, cu spada şl panglică -4.l2.Ii3l. 

-Meritul cultural, cav. cL I-a -72.9.1931. 

•Răsplata muncii pentru 25 ani ln serviciul statului -10.12.1931. 

-Vulturul României. Comandor cL 0-a -It.tt.l933. 

-Meritul cultural OOţar -7,11.1934. 

-Ordinul FenfinandL Mare Cruce -8.8.1935. 

-Medalia aeronautică, cl. d-a -23.19.1935. _ 

-Omagiu Iul Ion 1. Matur. (Scriere >A41 Ura). Cernăuţi: Ttp.Glasul Bucovinei, |93«. wş, 
-Meritul Cultural. Comandor -1.2.1943. 

5). TTTLIRI SI DECORATD STRĂINE 

-Polonia restituta -17.5.1923 

-Cirvllnul Sf. Nava al Jugoalaviri. Mare Cruce -5.11.1920. 

-Membru extern *1 A ca de miri cehe din Ihraga -1935. 

•Coroana Jugoklaviei -28.2J937, 

-Ntuaua potoli (Suedia) Mare Cruce -24.10.1*37. 

c). CONSIDERA rn FINALE. 

Profesorul urivereltor Dr. Ion l. NU tor, uriaşul genciaţlct sale şl *1 tinereţii 
cărui viat* de atlet al Românismului »’* tlnplotit mai nailt da o juni tai* de veac 
(Xgwrulut Uu, Dl duarmv «cum vomnul netul bura tel linişti ln mormântul vă* dala 
Raliu, o «lata plină dc »bucium închinată nea molul. 

Pe cărările lnU*»vvet» ale neanudul nostru o mare lumină »*» atu». 

Fapta lui Iun L Mstor şt chipul »âu tianafiguial de lumina Idealului, au rămas 
azişLw rămân* pururto vil şi şwrvmcitoare ptide. căv, mai presus de nri ai «to 
fiinla nemurituar* * Patrisd şl NeamuluL 


cu viata 
cimitirul 


insă până 


J 



































LIBERTATEA 


12 


ŞTIRI DIN LUMEA EXILULUI 


• In oraşul Toronto, C«m<k, • avut loc th ziua de 23 August a.c., ce» de-» doi* ma¬ 
nifestare de protest «nti-comunişti contr» Imperialismului colonialist slav al tastei 

bolşevice. . _ _ 

Au participat la această manifestaţie: membrii şi conducătorii tuturor ţânl or afla¬ 
te tn orbita de influenţi a Moscovei, precum şi delegaţi din Afganistan, Etiopia, Mo- 
zamtric. Vietnam, CambogU, Nicaragua, ras pete de onoare a fost ministrul de finan¬ 
ţe al Canadei. Deasemenea, au fost prezenţi membrii partidului liberal şi conserva - 
tiv. Cu prilejul recepţiei oferite de organizatori, s*iu cfct Interviuri şl s»au purtat in¬ 
teresante discuţii referitoare la problemele politice ale lumii de azi. 

Praf. Tudor Bompa, din partea grupului romanesc, a avut un schimb de opinii cu 
ministrul de finanţe al Canadei* onorabilul Michael WI1s<*l D-l Doru Popescu a în- 
ntfnaf cu prilejul discuţiilor avute volumul «In secolul luminilor stinse*» (îh lb. fran¬ 
ceză), al D-l ui Radu Budisteanu, fost ministru. Exprimând mulţumiri pentru cuvinte¬ 
le ce i-au fost adresate. Domnia sa şi-a exprimat dorinţa să cunoască mai bine co¬ 
munitatea română din Toronto. 

La această manifestare de protest, <fin partea română a participat un grup format 
din: PT. Mihai Handrabur, parohul comunităţii române din Toronto, D-nii Torv> Iiipu, 
Iqg. Da teu Radu cu soţia, Drâgulin Octavian, D-I Bodescu cu soţia, D-I Matei Hojbo- 
tă, D-I Goorge Mihai] Hojbofi, reprezentând soc. «Dacia»», Dna şi Dra ŞteOneacu... 

Pe podium au list loc Prof. Tudor Bompa, reprezentând Consfliul Naţional Româr\ 
secţia Cana A, şl D-l Doru Popescu, reprezentând ziarul «Libertatea»» si Institui Ro¬ 
mân pentru Drepturi Umanitare, Culturale şi Istorice. 

Tot In cursul zilei de 23 August, la Hamilton, Asociaţia Culturală Română a parti¬ 
cipat cu toti membrii săi la manifestaţia similară din acest oraş. Vorbitor de onoa¬ 
re a fost PT. Gheorghe Calciu-Dumitre*sa, care a denunţat practicile genocicfele ale 
regimului comunist din România. 

CORESPONDENT 


• Societatea culturală români «Dada»» din Toronto, afiliată Bis. Sf. Gheorghe din 



acest oraş, a primit din partea Asociaţiei «Ontario Place Corporation»» un premiuo- 
norific de 4.000 dolari, efetoritâ succeselor repurtate îh reprezentarea grupului etnic 
românesc cu prilejul Festivalului Cultural International al Grupurilor Etnice din Ca¬ 
nada. Urăm acestui grup cultural românesc succese tot mai mari... 




Membrii Societăţii «DACIA»* din Toronto 


Numele lui Nicti lancu dat unei străzi din Sao Paulo 


■ După cum reia tea ăl revista «Tara şi 
Exilul»*, curierul informativ al Mişcării 
Legionare In nr. 9-10, Iul ie-August ax., 
o strat* din oraşul Sao Paulo, Brazilia, 
va purta numele lui Meu lancu, decedat 
acum doi ani, acolo. 

Decizia a fost luată de actualul Pre¬ 
fect al Municipiului Sao Paulo, Jaido Da 
Silva Quadros. Decretul a fost semnat Th 
data de 25 Mai 1987 şi a intrat Imediat 
In vigoare. Strada este situată In apro¬ 
piere de fosta locuinţă a lui Meu lancu, 
în subdistrictul Tucuruvi. 

Prefectul a făcut acest gest de recu¬ 


noştinţă faţă de ilustrul decedat, 1 a In¬ 
tervenţia Dnef Dulce Salles Cunha Bra - 
go, deputată tn Parlamentul local,al c㬠
rei glas a răsunat mereu tn Parlamen¬ 
tul Statului Sao Paulo th apărarea opri¬ 
maţilor din România. 

Prin acest decret. Prefectul Munici¬ 
piului Sao Paulo -spune tn încheiere re¬ 
vista-, nu onorează numai memoria ca¬ 
maradului nostru Nlcu lancu şi actul lui 
nu se rezumă numai Ia aprecierea C o- 
munitfitii Românilor din Brazilia, ci în¬ 
treg exilul românesc vibrează de emo¬ 
ţie si recunoştinţă. 



NOU APEL PENTRU COMITETUL DE 1000 

■ in mai multe rânduri m'am adresai legionarilor din exil şi 
cititorilor acestei reviste, pentru a le cere obolul la susţinerea 
luptei ce-o purtăm pentru libertatea naţională. 

Nu putem face mai mult in împrejurările acîuale decât să 
menţinem vie speranţa In învierea Neamului. F o flacără sfânta 
care s'a aprins din sufletul incandescent al Căpitanului, acum 60 
de ani, şi pe care ne străduim să o propagăm din genera pe în 
generaţie, cu preţul a nenumărate suferinţe şi jertfe. 

Biruiţi;» finală va veni, căci ea esrc Înscrisă in destinul 
imregei omeniri. Nu ştim când. O confruntare gigantica s'a anga¬ 
ja* preţ «tindem in lume intre forţele Binelui şi cele ale Râului. E 
o bătălie universală, de al cărui rezult ar depinde şi soartea neamu¬ 
lui rwţiru. 

Dar aş» cum suntem, o mâna de oameni împrăştiaţi peste 
n,*n «Ari. avem datoria si ne unim sforţările cu ale «uturor 
acelora cari luptă pentru Adevăr şi Dreptate, An orice neam ar 
fi e», cu i*»ţi cei persecutaţi pentru credinţa lor, car» zac în 
umpeuui n^gru al comunism ui ui. 

Tc-ioi r^iru a ramas inalterabil deî» întemeierea L.egiunn şi 
n'-iti* aceptat racîo servitute * are să re adumbrească măcar 
«dealurile, (n vor arest răstimp, nu ne-am bucurat de aii ajuioi 
material decât de sprijinul ce l-am găsit la camarazii noştri sau 
la alţi oameni de tm* . cari oe-au înţeles şi ne-au ajutai, rupând 
dm modestia veniturilor lor. «rlct necesare exisienţei. 

ik i cUiâ, ne gâajrn intr’o situaţie cSnd din nou i'cbuc 
să facem apel la dărnicia celor cari oe-au întins o roftni priete¬ 
nească Ir» atare» rânduri. Suntem copleşiţi de lipsuri in toate 


m In oraşul Chicago din Statele Unite, a fost ridicată de curând o troiţă în memoria 
Căpitanului Comeliu Zelea Codreanu (1899-1938), cu prilejul Împlinirii a 60 de ani 
de la înfiinţarea Legiunii «Arhanghelul Mihail*». 

Sfinţirea troiţei -comandată de D-l Emil Brad din Chicago şi realizată de bine¬ 
cunoscutul sculptor român, Valeriu Cercel-, va avea loc th data de 8 Noembrie a. 
c., ziua Sf. Arhanghel Mihail, patronul spiritual al Mişcării Legionare. 

In centrul troiţei, îh medalion, este săpat portretul Căpitanului, iar mai jos , se 
pot vedea datele: 1927-1987. 

In fotografia de mai sus, grupul de români care au ajutat la ridicarea troiţei. In 
centrul fotografiei, rândul de sus, sculptorul Valeriu Cercel. In partea stângă, D-l 
Emil Brad, Chicago, din a cărui iniţiativă a fost realizată această troiţă. 


domeniile noastre, de at ţiune, indispensabile pentru a menţinea 
flacăra sfânta a libert ăl»» naţionale. Prin nune, Comitetul 1000 
olcra carnetele lui de membru, pentru contra-valoarea a 50 dolari 
U^A, cu scopul -*3 uşuram greutăţile în care ne sbarem. 

Carnetele se por achiziţiona dela camarazii cari au împuter¬ 
nicirea vuvemiă. iar cei ce n’au această oportunitate, se pot 
adroa Sec iot arului tieneral al Comitetului de 1000, Dl Marin 
Surbulescu dela Paris. 

Trăiască Legiunea- şi Căpitanul 
Madrid. 15 August 1987 Huria Sima 



«Tara si Exilul*» 

• / 

nr. 9-10, Iulie-August 1987. 






















13 


BpgWTEA______ 

ŞTIRI DIN LUMEA EXILULUI 

--- 

COMUNITATEA GRECO-CATOLICA ROMANA DIN NEW YORK 


¥ ¥ * * * * 

— Haz de Necaz — 


pl*v(fr>U. ertdhlctoşU din Nfn York Cit> 
* jpfrejurimt *t \x* n*n» *t ftnp»'*'- 
^ I* r*ligivx»*â oficiată în ritul gxv- 

^ mulţumiţi ten* cei Mrâdanli * 

JJrtnfrJu» Mirrea OHneţ sl cere nu se la- 
^ ^oirajat de apreciabila distanţi de 
dHa RoeNing. Ne* jcrsexjânăîn 
**tort*. New YorK. 

p^gKru tinerii cititori, amintim -tntr’o 
fixmxâ telegrafici- contribuţia si 
îwgvrtanta esenţiali a Bisericii l nite dcla 
>i a Şcolii Ardelene, I a consolidarea 
Ife^iHnfri naţionale romi ne, la începuturi¬ 
le perioadei moderne a istoriei noastre zbu¬ 
ciumate 

Biserica Greco-t'atoUci şi spiritul Bla¬ 
jului s%u contopit cu formarea şi creşterea 
IdiortfiHI noastre nationalc.contriNiindbo- 
fârtmr la imprimarea unui caracter dc măn¬ 
ânc si demnitate naţionali toformarea ca¬ 
racterului românoc, neglijat şi umilit I n 
trecut dc vitregia opresiunilor de tot Mul. 

Graba fi determinarea dUbolida imoltr¬ 
ier moscovite Instaurate peste România, ta 


a lichid prin teroare structura, viaţa sl liv 
fluenţa Bisericii Icnite, după 19 48, arată 
clar de undo trebuia începută decapitai'ta 
spirituali a unei naţiuni. 

La sflinta liturghie programată pccfctadc 
20 Septembrie a.c., a luat parte si 1PSS Va- 
sile Puşcaş, Episcopul B Iser ici iV.reoo-Ca¬ 
tolico din America. Întâlnirea dintre primul 
episcop al românilor din America, catolici 
de rit btiantin fi credincioşii veniţi să-l cu¬ 
noască xa rămâne im eveniment memorabil. 

începând cu lima Nocmbric a.c., Părinte¬ 
le Clincţ intenţioneati a veni la N.Y. de do¬ 
uă ori pe luni, pentru a ofari sfânta litur¬ 
ghie si a se ruga, tavprexinl cu credincioşii 
pentru Biserica Unită fi pentru o soartă mal 
buni naţiunii romfine, atât de oprimată as¬ 
ta ii. 

Să participăm cu gratitudine ia comunita¬ 
tea spirituală care radiaiă th prezent dtlntr* 
o biserici martirizată. Biserica C.reco-Ca- 
talici lxomlnl. 

CYIRESPOKDENT 


• tntr’o pauză dintre două fierberi în smoală, Hrejnev se plimba prin iad cu prietenul 
slu Andropov, foat Branşteln. 

Undeva tatrhm colţ, l-iu văzut pe fostul clsmar din Scornlceşti ta braţ cu Rrlgitte 
BardoL 

Indignaţi pentru această discriminare (strigătoare la cer), au mers cu pUfingerea di¬ 
rect la şcta’, care l-a lămurit pe locj 

-Aceasta este pedeapsa el, nu a tult Ptntru pedeapsa Iul nu avem sculate necesara. 


■ Arheologii anilor 3000, au descoperit la nord de Dunăre o ţari ce sa chema INUN¬ 
DA VA, cu capitala la TREPTDAVA, care a fost condusă p© vremea lui îlic Nlstase, da 
un vestit conducător Excurstus, Conte de Scorni ceşti şl Duce de Râpă,ca re vorbea trei 
limbi: vago româna, bâlbâita veche, iar acasă vorbea Elena. 


■ Vestitul preşedinte a fost întrebat asupra motivului pentru care soţia sa, academi¬ 
cian, doctor, inginer, nu vorbeşte ta public. Răspunsul a fost scurt ti cuprinzător: 
-Evită! 


■ Supărat de rezonanţa numelor Ştefan cel Mare şl Mihal Viteazul, şi-a chemat co¬ 
laboratorii cerându-le a fi roboto za t pentru eternitate; 

-Păi bine, toarăşi, ăştia au foat mai mari si mal viteji decât mine? 

-Tovarăsu* preşedinte, atunci erau lupte, bătălii, unele chiar corp la corpi Acum, 
dtorită eforturilor dumneavoastră (disperate), o pace şl neamestec! 

-Da, dar nu vi amintiţi pe timpul Inundţillar când m*am luptat cu hirta apelor?! 
-Atunci sl x4 spunem: Nicolac Apă de Ploaie!... 


0 ÎNTÂLNIRE nesatisfacuta 

-revederea ftnatilor Orendoxici - 


■ Colo trei imri calamităţi care au zguduit România în ultimii douăzeci de ani au 
fost (şi nxai sunt): inundaţia, trepidtia şl indicaţia. 


■ Mi roca Oendovici, reflătfat in Germania 
Federali, venise la Viena ca si-şi aştepte 
Antele din România, pe care nu-1 mai v㬠
zuse de-o viaţă! 

Fratele lui a venit cu adevărat, dar încă 
in tren, copleşit de gânduri fi bucurie, su¬ 
fletul său împovărai n*a mai rezistat: a su¬ 
ferit ic: atac de inimi. A ftwt dus direct 1 a 



-a luat ramas bun dela calc pământeşti... 

Fratele lui a mai putut sl-i întindă m⬠
na, dar el nu i-a mai strâns-o! 

Din cau» mul tipiei or formalităţi, cazul a 
fast preluat de familia Ga bor din Viena, ca¬ 
re i-a pregătit ultimul drum; înapoi de un¬ 
de a plecat, liră să fl avut bucxiria ajunge¬ 
rii ta tind! 

JS*a tummtat tnorV urni Qrmoo» tiupoPofri- 

ak, ta tara care i-a permis plecarea atunci 
când era prea târziu... 





■ Bulă, ta şase luni după primirea carnetului dc partid a fost propus pentru expulza¬ 
re, în şedinţă publici, pe motiv că este leneş, beţiv, afemeiat şi chiulangiu. Bulă sl-a 
recunoscut păcatele, cu o singuri obiecţie; 

-Aş dori dragi tovarăşi si recunoaşteţi (taci acum 6 luni, aţi fost dc acord în una¬ 
nimitate sâ flu ales, fiind un tovarăş model. 

Cei prezenţi, au recunoscut cu toţii d da, aşa au stat lucrurile. 

-Aţi văzut tovarăşi, ce-aţi făcut din mine th 6 luni?... 


i surse sigureJ ca a cnsiai un miliţian roman aşa o* pru*i, 

observat şl ceilalţi colegi al săi! 


■ Intrhin compartiment de tren se găsesc; Fit Frumos, Ileana Cosânzeani, un mili¬ 
ţian prost si unul deştept. La trecerea trenului printr*un tunel, dispare din acest com¬ 
partiment al trenului românesc, neobrăzarea. 

Cine din a ceşti pasageri, a fUrat-o? 

Răspunsul, alţi dată! 


■ Un miliţian este asaltat de un turist străin cu o întrebare de urgenţi, spus! ta vreo 
cinci limbi. 

Miliţianul, blocat la minte, a dat din umeri! 

Alt coleg do-al sâu, şi-a exprimat admiraţia (discret) tată de erudiţia străinului: 
-Ai văiut ml, câte limbi ştia !la?| 

-Si l-a folosit la ceva?!... 


j CUPON DE ABONAMENT 

J NUMELE DE FAMILIE__ 

® prenu me if ..... ... 

| NUMĂRUL / STRADA_ 

| STATUL / PROVINCIA_ 

J CODUL POŞTA!__TARA__ 

* XMRKTAATT : Orice contribuţie rugăm a fl adresată pe 
□urnele WTÂ MCOLAE 

I ABONAMENTE: 

J -SL Uite şi Canada $25 US 

[_-_BnpoJ 30 _US_. 




























LIBERTATEA 


14 



DESPRE NCOLAE BATZARIA 

- INTRODUCERE - 


Textul pe cere tl vom r»da Începând cu »ctit nnmlr 
în cedrul ••FrtţHlcd*», este luat din carte» Iu* N. Bi»t- 
rana, "România văzută de departe”, publicaţi Tn peri¬ 
oada interbelici tn editura "Viaţa românească". Pe au¬ 
torul ei, vajnic şi brav aromân, militant, precum se va 
vedea pentru dreptul la afirmare al tuturor românilor de 
peste hotare, am avut prilejul să-l cunosc la Bucureşti. 

Locuia pe strada "Dr. Tumcscu” şi se întreţinea mal 
des cu fostul general Ga briei Sion. Era tn perioada pri¬ 
mei sale eliberări de la închisoare. Motivul arestării sa¬ 
le fusese, se pare, acela că el era "Moş Naie”, povesti¬ 
torul atât de popular de la "Universul copiilor". Ce a 
căutat acolo, de ce le-a povestit copiilor? Apoi, îh în¬ 
verşunarea descreieraţilor comunişti, motivul mai pu¬ 
tea fi că a fost c&dva ministru; ministru t n... guvernul 
Junilor turci dc la Istanbul. Acolo, ce a căutat? TPcbuia 
acum "să răspund” pentru naţionalismul său. A mal 
fost la Conferinţa dc pace de la Londra, 1913, unde toţi 
balcanicii 11 revendicau a lc fi cetăţean, pentru că el cu¬ 
noştea toate limbile balcanice. Iar el, precum arată şl 
textul, era aromân originar din Cruşova. 

Când a venit In tară dupâ căderea guvernului Junilor 
turci, a apărut aci cu fes. In jurul lui, agenţi secreţi ra¬ 
portau orice mişcare, fiecare discuţie a lui. Era consi¬ 
derat la Început un (posibil) spion turc. Asta o ştiam din 
dosarul arhivelor pe care le cercetasem. 

Acum, noi discutasem, cu mulţi prudenţi însă, despre 
trecutul aromânilor şl sibaţia lor din prezent. 

N. Ba tarla mărturiseşte ci nu mai are de gând si vi¬ 
ziteze vreodată plaiurile sale natale, acum pustiite, cum 
zicea el. Totuşi, tn urma arestărilor şi anumitei Inver¬ 
sări tn situsţia politica, la un moment <tet a avut acest 
gând al întoarcerii, cel puţin al vizitei tn localitatea ss 
natală. 

S*a întâmplat că am ajuns eu la Cruşova, locul de naş¬ 
tere al lui N. Batzaria, prin 1978. Găsii aci pe un nepot 
dc frate al lui, un umil şi Izolat croitor. Dc la acesta a- 
flal, abia de data aceea, că N. Batzaria l-a cerut Iul 1 a 
timpul său să-l trimită chemare şi alte acte necosarcîn 
vederea călătoriei sale la Cruşova. Ruda l-a îndeplinita- 
coastă dorinţă şi l-a trimis actele. Dar N. Batzaria n*u 
confirmat niciodată primirea lor. Mult mai târziu a a - 
(lat acest nepot dc frate că N. Batzaria şi-a dat sfârşitul 
la închisoare şi de aceea n*a mai putut răspunde. Era 
clar dl "vinovatul” a fost pus tn detenţiune a doua oară. 
Căci aşa procedau; se prefăceau că-i eliberează pe de¬ 
ţinuţi, numai ca să-l observe, şi apoi iar adunau "cu 
măturoiul”. 

Dar, de la nepotul acela mai aflai şi alte lucruri cit 
se poate de interesante. Tatăl luJ şi un unchi, adică fraţi 
ai lui NLealae Batzaria, au fost mulţi ani mari croitori 
mondeni la Adia Abebt |i furnizori ai curţii împăratului 
Haile Selasle; arhicunoscuţi. SI nu-ţl vlnft să crezi. Dar 
am întrebat ulterior pe cunoscuţii mei etiopieni în Sue - 


Crnu *1 Daniel, ni ntl-au confirmat numaidecât ca 
firma ••Hataartan" era coa mal cunoscuta în capitala A- 

bisinlol. Numai oă oi au crezut că orau armeni, s 1 mal * 
spunea acel nepot cu oarecare amărăciune că po când ve¬ 
nise Haile Sclasie în vizită oficială la Belgrad, n"a uitat 
să-i trimită Iul, nepotul acestuia, respectiv fiului unuia 
dintre ftimizori, invitaţie la rocepţia sa oficială. Numai 
că autorităţile iugoslave (din Macedonia) au tot sucit In¬ 
vitaţia aceott şl «•au mirat ţi nu i-au îh mânat-o lui decât 
mat târziu. Si-or fi zis.* dc undo dracului un "ţinţar” do 
ăsta să se ducă acolo la recepţiei Şl, l-au sabotat. 

Era una dintre ultimele minuni alo expansiunii econo¬ 
mico de odinioară a vigurosului element aromftnesc do 
care aflam. 

Era clar că Nlcolao Bat aria nu si-a mal revăzut Ara¬ 
ţii de la Adls Abeba si nici rudele dcla Cruşova. El avoa 
dc "plătit” îh timpul acesta prigonitorilor dozlânţuiţlîm¬ 
potriva a tot ce era românesc. 

"Şlpotlu” acela însă cu "apă de Miorcuri”undo s*a în¬ 
tâmplat scena ciudate! întâlniri între românii timocenl şl 
coi cruşoveni, descrisă do condeiul lui N. Batzaria, ou 
l-am văzut. Este al doiica "şlpotlu”(flntânft curgătoare) 
când urd din vale spre drumul dinspro Perlopo. Am gus¬ 
tat şi cu din apa lui şi am zis şi ou, ca şi românul acola 
tlmocean din detaşa montul sosit: că bună mal o apa prin 
părţile astea! 

Cât priveşte dcscoperiroa cărţii romaneşti, pentru ei 
fhpt incredibil, de către soldaţii romani timoccnl, şl a- 
cesta corespunde întocmai adevărului, descris do Bntza- 
rla. Un anumo Cola al lui locşa, dintr*un sat din droapta 
Dunării, îtni povestise despre neînchipuita, noaşteptata 
lui revelaţie, când lo Scopio ca Noldut sârb întâlnise niş¬ 
te eleve ale şcolii române şl la acestea a văzut "cu ui¬ 
mire şi cu ochii holbaţi” cârţl româneşti. Şl ce bune au 
fost elevele acelea că l-au lăsat o carto pontru câtva timp 
sl a citit din oa poveşti româneşti. S* chinuit singur să 
fnvoţe a citi şl până la urmă a reuşit. 

Un alt soldat "sârb”, caro-ml spuse a 11 "NaiualBo- 
bestiior” tn satul Iul, a avut soarta de a traversa munţii 
Albaniei (spre Corfu) şl, considera acum, n*a scăpat cu 
viată decât datorită făptulul ci a întâlnit "peste tot” ro¬ 
mâni care l-au dat de mâncare ca unuia dintre al lor.îmi 
spunea cam aşa; "Pfti crezi tu, bre, că aş fi rămans Io 
cu viată de nu întâlneam pin munţii 11a români; şl când 
mă auzeau că vorbeam si io rumâneşte, ol scoteau plin» 
de aia de-a lor neagră, i&rftcAcloasi, adică de unde a - 
veau, de unde n "aveau, şi-mi întindeau, zicând: rnuinăă , 
că eşti do-al nostru, vorbeşti pe limba noastră, ţine ad¬ 
ia. Şi ce buni era panoa-ala pentru mine”. 

Bine mă, fi zic eu povestitorului meu, dar acolo e ar- 
nAuţlmel 

-0 fi ea şi amAuţlme, răspunde al, ama lo am thtllnlt 
pistă tot romă ni; ştii, ţinţşri de IU, ama ta îhţelagl cu 


a1| ştii tn că a şa »m scăpat sl am ajuna rână la ma¬ 
re! 

Am că na raţiile acestea concret» ale i mor cement de 
mărturii fireşti al» rrls tentei unul noam si a unei 
limbi, confirmă m» mimai cele netot» de M. fiat caria , H 
totntUtă arată «buciumul cam de totdeauna, până st a» 
tâti, al imot naţii, naţiei româneaţi din Balcani. 


Savo OAtllANU 


POEZII 

tn graiul românilor dc la Pind , 

PI DOI MUNŢI 


Alea pl doi munţi 
Annltn s*nrcumsi. 

Alea dupft munte 
Nft llveado voarde. 

Alea tm llvade 
NA fântână nrace, 

Alea ml plecai 
I,aIIu şt’mi biul. 

Alcn mi agărstl 
Lallu, sl ml ciurmll. 

Alea * mi arftţll 
S*mi plivitustl. 

Nu f ml am <tada 
Ş*ml Jiloasca, 

Nu am tată 
Ca s*ml cuftft; 

Nu am soni 
Sa li spun mârăz’lo 
Şl s*mi plângă 
Că va A'moru. 

Ma mi-am maşl un frato 
Tru xoanc departo; 

ŞI nu-a re poştă 
Să 11 pltrccW certe; 
Nâ’nvcţu dc-alui si r4 ta te 
Ş*nâsu di-amea flrmafc. 


IA VALEA Dl IANM& 

La valea di Ianlna 
Ună moaşo maş plânzoa, 

Porii din cap ş^ampea, 

Danie palme ş*ll băton 
Valea maş*o plăcărsoa; 

"Fâ-ml te valo, cama^ncoo, 

Ta să-mi trec di Ianlna, 

Ianlna, honră dl fliri 
Sum blostomaţi-li di muri 
Iml vfttimnră flcloulu amou: 

Mn s'o-află Duinnozcul 
Căpldan, ca un aslan. 

Nu'mi Jlloscu arma lui, 

Ma’ml jllescu niata Iul. 

(Cantoco Populare Macedone- 
no culese de Vanghclo T. Milllo, 
1928). 


Nu pleca|i urechea la şoaptele 
răuvoitorilor. 

% 

Românul nu poate fi prigonit 
pentru limba şi credinţa sa. 
Românul oricând şi oriunde, 
este cetăţeanul de frunte. 


Aforesit easte aţei care 
De-a lui Patrie dor nu are. 































UBERTATFA 


15 



DIN LIRICA MACEDO - ROMÂNĂ 


A FIA VD AM. 

de GHIŢEA Nicolae 


Arâvdăm pân’asândzî sclavia 
Şi arşini ş’angiurări di la duşmani, 

Prit ghideri nimal tricu Vlahia 
Di TAsăneştili gionli căpitani. 

Ma tom iară si dişteaptă 
Dit plânglu Armânilor arşi di jar, 
C’arâvdarâ mult şi nu m'aravdă 
Ş’ea prindi ca s'adară tara iar 
S’mută Armân am ea 
Di l’Avlona la Balcani, 

Al agă tiniramea 
Cu fruntea’n sus ca di aslani. 

Muma noastră Roma va s’adună 
Pri hili di ia Pind. Urlic ş'di la Balcani. 
Di tr'atca băgă cămbăni şi asunâ 
Ca s’avdă Armânii a noştri gicni aslani. 
Cu flambum tuţ sinchisească 
Di la ma mare pân’ la nic 
Şi s’nl veadâ auşli si s'hărsească 
Că him nipoţli-a lor di la Urlic. 

S’mută Armânamea 
Di l'Avlona la Balcani, 

Alagâ tiniramea 
Cu fruntea’n sus ca di aslani. 


Sârbi sau Români? 


ruptul» a cărui povestire urmează, nu Pani consta lat 
nr tn mine însumi. El a avut loc în comuna mea natală 
Cjwov* din Macedonia, pe vremea războaielor balcani - 
4Ş fin 1912-1913, iar la data aceea mă găseam dus -si 
«ic mult- dela locul de naştere s\ deln easn părin¬ 
tească. 

Iar cM dc mers înapoi, oricât dc viu si de puternic e 
ţn fiecare din noi dorul dc patria cea mică şl dorinţa de 
* vedea din nou si cu altfel de ochi locurile unde ne-am 
latent si au curs anii copilăriei senine şl fericite, măr¬ 
turisesc, ci nu prea am gândul dc a le revedea înaintecb 
a-mi lua rămas bun dola viat» acele locuri ce mi-nufost 
atât de scumpe 

Cici cine ar dori să găsească un cimitir acolo unde a 
fost numai viată, si să umble printre mormane de mine, 
acolo unde înainte totul înflorea şi totul era vesel si zâm¬ 
bitor? 

Si aşa este astăzi comuna, altă dată aşa dc mare, d c 
mfcudră şl dc frumoasă, unde am văzut lumina şi am pe¬ 
trecut atâtia ani, caro mi-au rămas adânc întipăriţi în i- 
nimfc şi în minte. 

Nu e vorbă, nesfârşitele revoluţii, tulburări si măce¬ 
luri, atâtea războaie crâncene, epidemiile, lipsurile si 
suferinţele au secerat populaţia macedoneană şi au pre¬ 
făcut-o pc nenorocita Macedonie întrhin cimitir vast si 

lugubru. 

Dar localităţile romaneşti din Macedonia,din cauza po¬ 
litici lor şi a bogăţiilor ce cuprindeau, au fost cclcceau 
avut soarta cea mai tristă cu putinţă. S*au distrus case¬ 
le, care păreau adevărate fortăreţe, acele casc albe,cu¬ 
rate, prietenoase, care te făceau să deosebeşti o comună 
românească de una locuită dc oameni de altă naţionalita¬ 
te dela mulţi kilometri depărtare, comune întregi, locui¬ 
te dc mii si mii din fraţii noştri, au fost făcute una cupă- 
frântul. O parte din populaţie şi-a găsit moarte» în mi¬ 
ne, Iar alta si-a luat lumea tn cap nebună de groază si dc 
disperare si s*a împrăştiat la cele patru vânturi. Celor 
ce se mai găsesc azi pe acolo nu le-a rămas, cum zice o 


vorba populară, deefit ochii ca să plângă. 

Şl ca nu caro cumva ÎŞI thchtpulcştc citi ionii,că facom 
făntezle şl c& sub Influenţa vreunor gânduri pcslmlstozu 
grăvim tabloul proa tn negru, am să citez numai trei e- 
xemplc, trei făpte precise şl concrete. 

Comuna moa natală Crnşovn n avut înainte do războa - 
lele balcanice 12 mii de locuitori, dintre caro mal bine 
dc opt mii Români. Astăzi numărul locuitorilor oi nu so 
urcă deefit la vreo 2500 de suflete, dintre caro abia ornic 
fraţi de ai noştri. 

I nimosul şl foarte importantul oraşRitolla(Monastir) 
număra înainte de războaiele balcanico peste 60 dc mii 
dc locuitori. Astăzi numărul lor nu trece de 15 mii. 

In Imediata apropiere a BitoUci şi aşezate pc coastele 
înaltului şi falnicului munte Peristcra se găseau marile 
si zâmbitoarele comune româneşti Târnova siMagarova. 
Ce a rămas azi din clo? Nimic, dar absolut nimic. 

Ce caut dar, în acele ţinuturi ale morţii si jalci,în a- 
ede văl ale plângerii? 

Sunt dureri pentru care nu se găseşte nici o alinare şl 
nici o mângâiere. Durerea provenită din pierderea unei 
flinte iubite oricât dc mare ar fl, îsi găseşte oarecum o 
uşurare îh faptul, că moartea e un ce firesc, inevitabil , 
un ce, care mai curând sau mai târziu trebuie să se pro¬ 
ducă. Şl îşi mai găseşte uşurarea în faptul, că şl după o 
astfel de nenorocire tu tot nu rămâi singur în viaţă si i- 
zolat în lume. Iti rămân semenii tăi, oamenii cu care ai 
crescut şi în mijlocul cărora al trăit, îţi rămâne neamul 
din care faci parte. 

Dar ce alinare şl uşurare poţi găsi durerii coţi-opro- 
voacă pieiroa, stingerea neamului întreg şi nimicirea lo¬ 
curilor unde te-al născut, unde al copilărit, a locurilor 
de care sunt legate cele mai sfinte şl mai preţioase a- 
mtntiri ale vieţii talc? 

Şi atâtoa catastrofe câte s*au abătut asupra nenoroci - 
tei Macedonii au săpat mormântul neamului nostru dc a- 
colo, au distrus cultura românească implantata cu atâta 
sânge si cu atâtea jertfe, au făcut una cu pământul acele 


do N BATZARIA 

mândre comune româneşti, care erau ca nişte mărgări¬ 
tare, occlc comune, care afirmau tn chip atât de strălu¬ 
cit superioritatea elementului românesc asupra celorlal¬ 
te naţionalităţi. 

Peste plaiurile şi văile Macedoniei suflă astăzi vântul 
jalol şl pustiirii. La evocarea acestui spectacol o dure¬ 
re ne copleşeşte sufletele noastre, ale acelor fll ai Ma¬ 
cedoniei româneşti, în caro puneam atâtea speranţe en¬ 
tuziaste. Fericirea fraţilor din Tara Mumă, măreţia Im¬ 
punătoare co ne-o înfăţişează România întregită,sunt as¬ 
tăzi pentru noi punctele luminoase, care împrăştie întu¬ 
nericul din sufletele noastre. Ştim, că elementul rom⬠
nesc din Macedonia nu-şl va mal găsi acoloîhfloritoarea 
situaţie de odinioară. Din nenorocire morţii nu înviază. 

Dar România mică de altă dată. România cea bătută de 
toate necazurilo şi umilită de atâţia vecini trufaşi este 
astăzi un stat mare, puternic, de al cărui cuvânt se tine 
seama şi a cărui sabie atârnă greu in cumpăna politicii 
europene. Ea este acum a noastră a tuturor Românilor , 
oriunde ne-am fl născut şi în orice împrejurări am f l 
trăit. înălţarea ei prin secoli şi viitorul ci dc aur pe ca¬ 
re Boilntinoanu -cu cită bucurie şl mândrie observ că a- 
cest poet e născut din părinţi Români Macedonenii - i le 
prezicea ca o eventualitate depărtată, sunt a stă zi lucruri 
real înfăptuite. 

Această Românie este acum farul luminos spre care 
se îndreaptă privirile Românilor din a fa A dc graniţele 
ci. Pentru dânşii ea a fost întotdeauna, Ar astăzi este şl 
mai mult pământul făgăduinţei, tară, care e acum patria 
lor cea adevărată, unde ei se simt la ei acasă si pentru 
a cărei întărire şl fericire îsi fac şl ei o sfSnti «fetorie 
de a aduce partea lor de contribuţie. 

-VA URMA- 


(Redat de Sa va Gârloanu) 


Port românesc din estul Serbiei. Români zişi"ungureni". 
Fotografie din anul 1912. 



















L1BKRTATEA 


16 


Dr. FILIP PÂUNESCU 


DOCTRINA LEGIONARĂ 


UN REZUMAT AL 


DOCTRINEI LEGIONARE 


-URMARE IMN NUMÂRUL TRECUT- 


d) Formam Elitei Naţionale 

Elita trebuie si ţt»c a conduct naţiunea după legile vieţii unui 
Neam si de a lisa o eliti moştenitoare, bazată nu pe principiul 
eredităţii, ci pe aceb al selecţiei 

Când elementele umane, on cat de înzestrate ar fi, rămân pe 
pozitu singuratice, pot dobândi man reali/ân in domeniul cultu¬ 
rii. ştiinţei $i artei naţionale, dar niciodată din străduinţele lor de 
unul singur, nu se va închega o elită 

Oamenii elitei trebuie să 41 Snmânunchczc activităţile, să se su 
puni unei discipline unice, să se consntue intr'un corp, in cadrul 
căruia si circule cu uşurinţa cunoştinţele si experienţele valoroi- 
se 


tatea principală in educufie. constă In crearea unui mediu educa¬ 
tiv sănătos, in locul celui indiferent sau primejdios 

Mediul pont iv. arc mai mart putere de atracţie decât mediul 
ostil binelui. Multiplicarea mediilor sănătoase, va nvrn ca urmare 
Însănătoşirea întregii societăţi romă nesti ( ao încoronare a aces¬ 
tei opere educative, ba/ată si pc un mediu social prielnic, va veni 
biruinţa mişcăm legionare in slujba NI \MU1 UI si n lui l)UM 
NI/IU. 

Astfel, uimişi S 1 A IUL va ti cucerit prin această tortă spuitua 


X.STATUL 


f/ Rolul Partidelor 

Indivizii se grupează in partide, după afinităţi do gândire po 
litică Un partid sănătos nu se va lisa exclusiv călăuzit de mulţi 
me,ci va căuta sil o indrume/e pc linia marilor aspiraţii naţionale 
Când partidul se suprapune Inte roşelor naţionala, devine o su- 
priit TUCI ură parazitară, trăind din sudoarea |i săngete mulţimi 
lor exploatate Cel care Indrtincjte să denunţe abuzurile tfir 
Sflte prin pcrdcrei libertăţi si chiar a vieţii 

Astfel DEMOCRAŢIA poată fie degradată la o firmă, care nu 
mai spune nimic hun, pentru că îndărătul ei, partidul abuziv j*, 
ascunde incapacitatea si instinctele de pradă 


Mulţimea nu este aptă si aducă reale servicii pentru naţiune. 

Ea nu poate si aleagă din sinul ci. pe cei mai pricepuţi, in ai 
ta conducem neamului, pentru că ca nu arc de unde să cunoască 
Si si înţeleagă normele fundamentale de existenţă ale unui popor. 
Deci nu principiul ELECŢIUNII, ci principul SELECŢIEI poate 
ajuta la formarea ELITEI NAŢIONALE. 

De pretutindeni se semnalează iniţiative, sc aud cuvinte de or 
dine, se transmit lozinci de luptă, se ndicîa steaguri $i înjghebea¬ 
ză organizaţii. Toată această rodnicie dc talente si energii, riscă 
să sc piardă in acţiuni minore, dacă nu se iveşte personalitatea 
unui sef de elită naţionali. 

Şeful unei elite In formaţie, nu oprimi, ci intrvgrstc viziunea 
incompletă a membrilor ei. El este o emanaţie <a o expresie a ei. 

El nu este un ţef politic oarecare, ci in primul rând un educa 
tor, un întemeietor de scoală, un călăuzitor de suflete. El este un 
sef neales, un conducător unanim recunoscut >i consimţit. Astfel, 
in forma ei iniţială, elita naţionali c selectată de şeful ei. 

e) Perpetuarea Elitei 

Greşeala istorică a foit aceea, ci acolo unde s a creat o elită ba¬ 
zată p« pnnapml «ekcltet. aoriiu » p4rftui a doua *» principiul 

care i-a dat n a s t a re/î n loc u i n d u 4 cu principiul ereartătli. prin ca¬ 
re s a consacra! sistemul nedrept si condamnat al privilegulor din 
naştere 

Ca o protestare împotriva acestei greşeli, pentru înlăturarea 
unei elite degenerate *i pentru abolirea privilegiilor din naţterc. 
sa născut DEMOCRAŢIA. Aceasta, a părăsit principiul EREDI¬ 
TĂŢII, a introdus ELECŢIUNEA *i a constituit intr’adcvăr o 
ELITA, dar falsă si necorespunzătoare, pcntrucă nu s a aplicai 
principiul SELECŢIEI. 

Aplicarea SELECŢIEI, pentru formarea ELITEI necesare ur¬ 
mătoarei generaţii, se face de către elita in funcţiune Consa 
crarea o face şeful elitei, consullându-ţi elita. 

Insusinie omului de elită, trebuie să fie; 

a) Curăţenie sufletească 

b) Capacitate de muncă %î de creaţie 

c) Vitejie 

d) Viaţă aspră si dc războire permanentă cu gicutăţilc aţe/ate 
în calea NEAMULUI 

e) Sărăcie, adică renunţarea voluntari dc a acumula averi ma 

te riale 

0 Credinţi in DUMNEZEU 

g) Dragoste faţa de om ţi naţiune. 

0 Educaţia Legionara 

Educaţia nu este atotputernică in formarea omului. 

In ultimi mstanţi,fiecare individ este arhitectul propriului său 
destin, adică pnn auto-educaţia sa 

Mişcarea legionari, pune totuşi mare pre{ pe educaţie,dar nu 
in scopul formini omului iabk>n 

înainte de a fi o mişcare politici, teoretici, financiară, econo¬ 
mici, etc., mişcarea legionara este o scoală spintuali, in care 
daci va intra un om. la celălalt capăt va trebui si iasă un erou. 

Trebuk strigat in toate părţile că răul |i ruina ne vin de la su¬ 
flet Deci este necesară reforma omului, nu reforma programelor 
politice 

Specificul doctrinei legionare, este ne întâlnii la alte partide 
politice si el se caracterizează astfel Nici contra mişelului ţi a ar 
melor lui mi>clcsti, sa nu sc întrebuinţeze miseha, pentru ci in 
vingltoai nu vor face decât un schimb de persoane. Miţclu tn 
fond va continua si rimftnl ca faptă Miţe La învinsului, va fi în¬ 
locuită cu miseba Învingătorului >i »n esenţă tot miselia va stăp⬠
ni peste lume. 

Aria enducalonior is< pierde stăpânirea asupra sutlctelor.de 
îndată ce mediul social a ajuns in opoziţie cu ideile răspândite 
de la catedră Intre un educator de cea mu aleasă pregătire si un 
rnediu de calitate îndoielnici, dar clocotitor de energie, indivi¬ 
dul nu va întârzia si-si arate preferinţele pentru mediu. Deci gr eu 


Statul nu trebuie considerat un fenomen independent de NA¬ 
ŢIUNE, ci un produs al ei. 

Stalul, ftri preponderenta unei natmnt.este o asociaţie de In- 
teresc ţi interesaţi 

a) Stat si Naţiune 

Naţiunea descinde din tainele CERULUI si sc materializează 
prin religie, limbi, cultură, populaţie, teritoriu, istorie, etc. 

Statul reconstituc pc plan material, ceeace reprezinţi naţiu¬ 
nea în esenţa ei. 

Activitatea constituţională si juridic-administrativă a statului, 
precum si dc orice natură, trebuie si sc armonizeze cu necesităţi¬ 
le adânci ale naţiunii. 

b) Finalităţile Statului 

Statul, n'ire ţeluri proprii de realizat. 

Finalităţile NAŢIUNII, trebuie si fie ţi finalităţile STATU¬ 
LUI 

I I trebuie U ainiiir* MiUâiMrea urmliuirclor 

l/A indrvidului creator dc naţiune 
2/A Colectivităţii Naţionale Actuale 
3/A Naţiunii Istorice. 

4/A Naţiunii Spirituale 

Statul care nu trece dincolo de interesele individului, sc nu- 
mcjtre un STAT LIBERAL 

STATUL NATIONAL adevărat, merge până la satisfacerea tu¬ 
turor idealurilor unei naţiuni. 

c) Scop si Mijloace 


g) Democraţia In ROMAN1A 


\ 


Vechile partide ie Intereuu de toate. In afari do bunul men 
al statului. Partidele erau locletiti de exploatam ahogltMortin 
si muncii poporalul. Furtul de umo. patul de puici ii alcoolul 
ajuaau întotdeauna VOINŢA NAŢIONALA, la trebuinţele elec- 
toni Ic ale guvernului. 

De aceea CORNEUU 2BLEA CODREANU, a formulat urmă 
torul rechizitoriu impotriva democraţiei din ROMANIA 

1/ A sfărâmat unitatea NEAMULUI ftOMANESf desbinân- 
du-l in partide vrăjmaşe in faţa BLOCULUI UNIT AL PUTERII 
IUDAICE. 


2/ A transformat milioane dc EVREI in cetăţeni romini.cu 
drepturi egale, deşi au imigrat in |arJ dc circa cinci’am sau cel 
mult dc o sută dc ani, deci n*au luptat dc două mu dc am pentru 
constituirea statului naţional ţi nu pot avea nici-o răspundere in 
faţa dispariţiei NAŢIUNII ROMANE. Deci nu puteau dobândi 
EGALITATE, dc vreme ce nu s*au afirmat prin egalitate in inun- 
ci. luptă, jertfe ţi răspundere fjţa de NA I U INi V ROMANA. 

-V Democraţia e incapabilă continuitate in efort, deoarece 
partalele intre ele »u neagă, ini uNwea/i si iţ j aiuhiic.i/ă pn* 
grwmeU In mod reciproc 

Al Pune în impoxihtmute p« omul pnUtW vio a-ţi tacr 
deoarece el trebuie sa satisfaci In primul râmi i»«icn\U!c mem¬ 
brilor partidului, fiindcă ahtcl riscă să nu mâi fie ales. 

5/ Este lipsită de autoritate, pentru c5 nu-ţi sancţionează par 
ti/anii dc frică să nu-i piardă, tar pc adversari de teamă xă nu ie 
dcmaţtc afacerile scandaloase. 

6/ Devine sluga niarci finanţe evreieşti, de lu care solicită nun 
sume dc bani pentru satisfacerea intereselor dc partid, pc spatele 

întregului popor. 


Obiectivele drepte ţi morale,trebuiesc realizate de STAT, prin 
mijloace loiale 

Un adversar nu trebuie făcut inofensiv uzând dc intrigă, de 
minciuni, dc calomnie, de lovituri pe la spate. Timpul ţi istona, 
distrug rezultatele dobândite prin misolic. 

Când insă ISTORIA s’a transformat in junglă, este necesar a 
se folosi orice fel dc mijloace, chiar perfide ţi criminale, pen¬ 
tru eliminarea adversarului care intenţionează să desfiinţeze NA¬ 
ŢIUNEA. 

d) Principiul dc conducere al Statului 

Experienţa istorică de până acum, a practicat două principii: 

1/Principiul autorităţii 

2/ Principiul libertăţii. 

Ambele principii intră întotdeauna In conflict. 

Dragostea spirituală este singura în măsura să anihileze anta¬ 
gonismul dintre cele două principii, pentru a nu se degenera in ti 
rame, nedreptate, răzvrătire, ţi răsboiii sociale. 

Dragostea spirituală, ca rol de mcdiaţtc intre cele două prin¬ 
cipii. sc concretizează in disciplină liber consimţită 

La baza spiritului dc sacrificiu, in momentele dc cumpănă, r㬠
mâne tot dragostea spirituală, ca clement de mobili/arc. 

e) Democraţia ţi idealurile politice 

Orice mecanism de stat. nebuie să respecte voinţa cetăţenilor. 

Aceasta înseamnă in primul tind,asigurarea dreptului dc ma 
mfestare politici a cetăţenilor Indivizii nu pot fi reduţi la simpli 
executanţi ai unei conduceri de stat 

Consultarea poporului, înseamnă DEMOC RAŢII: 

Trebuie si se facă distincţie intre democraţie, care e o tehni¬ 
ci politică dc sondare a opiniilor din musa de volanţi, ţi alegerea 
unor partide cu majoritate do voturi pc dc o porte, ţi posibilitatea 
de realizare a idealurilor nutrite dc naţiune pnn programalc ace 
lor partide, pr dc altă porte. 


h) Voinţa Naţională 

Intre cele două războaie mondiale, in ROMANIA n'a existat 
DEMOCRAŢIE,ci dictadură dcglu/atâ a unor caste dc politicieni. 

Niciodată mişcarea legionară pentru a birui, nu va recurge lu 
idcca dc complot sau lovituri dc stot. Miţcarca Legionară nu poa¬ 
te burui decât odată cu dcsăvârţirra unui proces Interior dc conţ- 
tinţă a NAŢIUNII ROMANE. 

Când acest proces va cuprinde majoritatea ROMANII OR. bi¬ 
ruinţa va veni dc la sine. 

Când in 1^37 Legiunea dobândise atâta prestigiu >i posibili¬ 
tate de a obţine prin alegeri libere, puterea in Stat, lostul rege 
Carul al II Ici a destituit guvernul lui Octavian Goga, u abrogat 
constituţia care legaliza forma DEMOCRAŢIEI In ROMANIA ţi 
a impus poporului dicladura lui propnc, înfundând închisorile 
cu cele mai curate conţtiintc naţionale romăneţţi. 

CORNEUU /ELEA CODREANU, a adresat atunci o scrisoa- 
re consilierului regal Alexandru Vaida Voievod, in care ţi a ex¬ 
primat severul siu protest in felul următor 

1/ Instituirea dictaturii, este un dispreţ pentru poporul ro 
mân 

2/ Exponenţii dictaturii, au încălcat legalitatea fundamenta¬ 
li a STATULUI u nu legionarii care au fost aruncaţi in închiso¬ 
ri pentru pretextul ci ar fi urmărit Lovitura de Stat. 

3/ Autorii dictaturii, in frunte cu pnmul ministru, sunt vino¬ 
vaţi de infracţiune «i sperjur, pentru încălcarea abuzivă a legilor 
statului ţi pentru nercspectarea jurământului de credinţă faţa dc 
Constituţia Democraţii, pe care au desfiinţau». 

4/ Orânduirea instituită prui dictatură, este lovită de nulitate, 
fund produs al sperjurului ţi încălcării dc lege. 

i) Ecumenicii ate Naţionala 

CORNELII! CODRE ANU. a preconizat o noul formă de con¬ 
ducere a stalcloi, caro nu este nici democratic, nici dictatură, ea 
fund o AUTORITATE EC UMENICA, adivâ având fond moral ţi 


a P 









(Continuare din pagina precedenţii) 


_ izvoritl din conştiinţa si voinţa întregii NATTUNI. 

Duşmanu Legiunii susţin ci MIŞCAREA LEGIONARA este 
“REMISTA de TIP DICTATORIAL Acuzaţia este nejustă, 
deoarece Legiunea nu concepe preluarea puteni fără adeziunea 
întregului popor, iar această adeziune nu se dobândeşte prin sis¬ 
teme inchizitoriale. 

Mobilul puterii legionare, este înalta conştiinţa legionară si 
totodată cetăţeneasca, bazată pe entuziasmul de sprinjinire una¬ 
nim naţionala. Astfel şeful statului, devine simbol al acelei stări 
de iniît* conştiinţă, adică nici dictator, nici exponent al alege¬ 
rii democratice 

j) Selecţie in constituirea partidelor 

Partidele din ROMANIA, au inciicat drepturile NAŢIUNII $i 
j'aii oonvertit în societăţi de exploatare a maselor populare si ale 

bogătidor tarii. 

Era de aşteptat ca aceste partide să lovească duşmănos in LE¬ 
GIUNE, deoarece aceasta se baza pe dezinteres si sacrificiu, în 

folosul NAŢIUNII. 

Un Stat bazat pe moralitate si justiţie, nu se poate lipsi nici 
de consultarea mulţimii, dar nici de aportul ELITEI, adică a celor 

mai pregătiţi fii ai NAŢIUNII. 

Formele democraţiei por fi corectate in sensul că se va 
continua consultarea voinţei poporului prin vot universal, direct, 
secret, obligatoriu si egal, dar în interiorul partidului va trebui 
să opereze SISTEMUL SELECŢIEI, care să garanteze constitui¬ 
rea unei, conduceri dedicată interesului obştesc, ancorată de NA¬ 
ŢIUNE şi împlinirile MISIUNEI ei istorice. 

Această ELITA, va trebui să împiedice partidul sacadă in ten 
tatia unei vieţi uşoare, care devorează substanţa naţiunii. 

In atare situaţie, partidele vor deveni factori de buna credin¬ 
ţa si în succesiunea lor, noul partid ce vine la putere, nu va face 
decât să ducă la bun sfârşit, construcţia neterminată a celui pre¬ 
cedent. 


XLPROBLEM A SOCIALA 

Aceasta problemă s’a dislocat din ansamblul N AŢIUNII şi. con¬ 
form teoriilor moderne, constitue o problemă de sine stătătoare. 

Societatea Burghezo-Capitalistd. n'a rezolvat conflictele socia¬ 
le. din care cauză s’a produs reacţia de tip socialist şi comunist, 
care a exagera t în sens opus. condamnând NAŢIUNEA ca pe o 
ENTITATE ANACRONICA si PERIMATA. 

TV'crWn-* Legionari, consideri clasele sociale, drept modiCid- 


r\l» ai CLASELOR SOCIALE, nu sunt ex¬ 
clusiv de natural 

Clasele pot fi schimbate si prin alte cauze ca de exemplu. Des¬ 
coperiri geografice, o tehnici nouă, o ideologie nouă, un război 
de man proporţii, invazia altor popoare, etc. 

Revendicările muncitoreşti, nu pot fi satisfăcute în detrimen¬ 
tul NAŢIUNII, contra intereselor ei vitale, contra PATRIEL 

Conflictele sociale, trebuie rezolvate în cadrul NAŢIUNII, fa- 
ri import de formule. 

Apartenenţa la o clasă socială, poate fi schimbată, chiar in de¬ 
cursul unei vieţi, dar apartenenţa la un NEAM, niciodată. 

Pe pământul PATRIEI, nu este admis a se ridica alt STEAG, 
decât al ISTORIEI NAŢIONALE. 

Nu se admite ca pentru dreptatea ta, să sfărâmi in bucăţi 
DREPTATEA ISTORICA A NAŢIEI de care aparţu 

Asta nu înseamnă că trebuie absolvite de răspundere clasele 
exploatatoare. 

In prunul rând sunt vinovaţi e.xpbatatoru. care au ruinat po¬ 
porul şi in al doilea rând, cei care au ascultat de lozincile AGEN¬ 
ŢILOR INTERNATIONALEI COMUNISTE. 

A-l trata pe muncitor exclusiv in funcţie de nevoile lui mate- 
nak înseamnă a-l degrada si umili. 

Ideologia socialistă şi comunistă, pleacă exclusiv de la perspec¬ 
tiva mizeriei matenalc a muncitorului şi lupta pentru îmbun㬠
tăţirea condiţiilor lui de trai. 

Muncitorul in» nu poate fi exclus, din sfera marilor tensiuni 


Munca manuali, este tot atât de onorabilă ca si munca intelec¬ 
tuali Pentru a fi înţeleasă în acest sens, LEGIUNEA a infnntat 
t TABARA de MUNCA VOLUNTARA M ANUALA la UN 
la 6 Mai 1924. la care au participat oameni din toate 

ratunle »ciale. 

Autorităţile Statului, au decretat-o SUBVERSIVA, deşi in¬ 
tima o revoluţie salvatoare. în arena generală a tării, ajunsă in 
iragmă, datorită exploatării frauduloase a conducătorilor polii» 

Măsurile pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale munci¬ 
ta*. trebuie si fie de două felun Unele oficiale, impuse de 


autoritara Statului, si altele particulare.pornite din iniţiativa în¬ 
treprinderilor unde sunt încadraţi muncitorii. 

Atât muncitorul cât şi conducerea întreprinderii, trebuie să 
prospere şi să se integreze in procesul de creaţie al NEAMULUI. 


XII DESTINUL OMENIRII 

OMENIREA sau UMANITATEA, este SUMA POPOARELOR, 
adică ideea colectoare a MULTIPLICITĂŢII NAŢIONALE. 

Ea nu există însă, ca unitate independentă, de sine stătătoare 
sau ca o ENTITATE SUPERIORARA natiuneL 

La capătul fiecărei epoci, prezidează un mare eveniment ca 
de exemplu. Epoca creştină, renaşterea. Revoluţia Franceză, in¬ 
venţiile moderne, etc. 

Totuşi, nu blocul umanităţii îşi însuşeşte şi valorizează aceste 
evenimente, ci fiecare popor în parte. 

Deci drumul UNIVERSALULUI, trebuie să treacă prin NA¬ 
TIONAL. 

Aşadar NAŢIUNILE, reprezintă ULTIMILE REALITATI ale 
ISTORIEI şi formula socială INDIVID-NEAM-DUMNEZEU este 
închisă din toate părţile. 

Deci omenirea, nu poate fi intercalată ca o COLECTIVITA¬ 
TE SUPERIOARA. 

Putem spune insă, ci NEAMURILE trec în UMAN, adică se 
UMANIZEAZĂ, numai atunci când istoria lor se transfigurează şi 
când in locul instinctelor de pradă, încep să respecte LEGEA 
DIVINA 

NAŢIUNILE sunt sortite să trăiască până la capătul lumu. 

Dacă totuşi unele mor, aceasta se explică prin cauze istorice 
şi exclusiv' materiale. 

Când toate NAŢIUNILE vor fi copleşite de puterea RÂULUI, 
nu le mai aşteaptă decât APOCALIPSUL 

Aceasta insă nu constitue un DEZNODĂMÂNT fatal. 

OMENIREA îşi poartă propiul destin, in mâna ei. 


XIII.REALITATEA SUPRANATURALA A NEAMURILOR 

Este demonstrată prin: 

Mărturii din sfânta scriptura 

VECHIUL TESTAMENT include teza supra naturală a NEA¬ 
MURILOR. în două mari izvoare: 

a/ In cuvintele rostite de MOISE, referioare le ţinuturile po- 

b/ In psalmii lui DAV1D, referitori la ÎNCHINAREA tuturor 
popoarelor în fata lui DUMNEZEU. 

NOUL TESTAMENT, cuprinde Insă cele mai numeroase tex¬ 
te, referitoare la această teză: 

1/ SIMON PETRU a afirmat că DUMNEZEU a ales poporul 
evreu, spre a-i încredinţa TAINA NUMELUI SAU. 

2/ Preotul ZAHARIA, s’a referit la mântuirea poporului ales, 
în proroderea făcută fiului său IOAN. 

3/ La fel a făcut îngerul DOMMULUI, vestind lui IOS1F. naş¬ 
terea MÂNTUITORULUI din FECIOARA MARIA. 

4/ SFANŢUL .APOSTOL PAVEL a afirmat că jertfele pen¬ 
tru iertarea păcatelor, trebuiesc făcute şi de oameni, dar şi de po¬ 
poare. 

51 ISUS CHR1STOS, a atras atentia tuturor NEAMURILOR, 
asupra păcatelor ce in permanentă le pândesc. Răspunderile de 
la o generaţie la alta. pot fi transmise numai în condiţiile de per¬ 
manenta ale NEAMULUI respectiv. 

6/ Când ISUS a înviat şi s’a urcat la CER, a cerut apostolilor 
să predice învăţătura sa la toate NEAMURILE, dar mai întâi la 
EVREI 

7/ PAVEL şi BARNABA, au declarat că după lepădarea evrei¬ 
lor de CHRISTOS, urmează ca învăţătura lui, să fie propovădui¬ 
tă celorlalte NE AMURI. 

8/ FECIOARA MARJA* la vestirea naşterii lui ISUS, a excla¬ 
mat 

“lată, de acum mă vor ferici TOATE NEAMURILE” 

9/ La fel SFANŢUL APOSTOL PAVEL se referă la răspân¬ 
direa CREŞTINISMULUI, intre toate POPOARELE. 

10. ISUS, a răspuns lui PETRU, că toate POPOARELE se vor 
înfăţişa in ziua JUDECAŢII SUPREME, înaintea TRONULUI 
DUMNEZEIESC 

APOCALIPSUL constitue ACTUL FINAL al istoriei umane. 

Prin râtaleaei. omenirea a ajuns astăzi la marginea ABISULUI. 

Numai printr’o încordare desperată, omul mai poate să mai 
împiedice in ultimul ceas DEZNODĂMÂNTUL FATAL încli¬ 
nând cumpăna spre IMPARATlA BINFLUI. 

De miracolul ce se va produce in INTERIORlîL omului, de¬ 
pinde miracolul din afară. 


CITIŢI Şl RĂSPÂNDIŢI 
SCRISUL ROMÂNESC ÎN EXIL 


* 

* 

* 


Poeme 


din ţară 

MĂRTURIE 

De’ncerc să-i pipăi oasele din trop. 

Simt ceva tainic, ce mă înspăimântă. 
l j n os mi-aruncă rânjete de lup. 

Iar altul, ca heruvii, stă şi cântă. 

0 coastă-mi spune că e de pumnal 
Zdrelită greu şi că o doare încă; 

Hăt de pe-atuncia, de când Decebal, 

Cu sânge-a scris istoria adâncă. 

De-mi pipăi glezna, geme şi mă doare. 

De par’că s’a dospit, în mine, glia 
Istoriei. Nu sângerezi tu, oare. 

De când rănit fu Ştefan, la Chilia? 

Vertebra dela gât, cu glas de nai, 
îmi povesteşte de decapitarea 
Străbunului şi bravului Mihai, 

Când Basta şi-a pecetluit trădarea. 

Şi-adesea oasele mă dor de-odată. 
Atuncia simt in mine cum trozneşte 
Calvarul greu al frângerii pe roată. 

Şi Horia, din trupul meu ,svâcneşle. 

Imi ardi’n măduvă, tăişul de secure. 

Şi mi-se face trupul o minune vie: 
Porneşte Tudor, tainic, să munnore, 
Bându-şi fântâna lui de veşnicie. 

Pe faţa mea, ades înfierbântată. 

Simt palmele pe care le-a’ndurat. 

El, Avram lancu, în vremea blestemată. 
Când Viena şi’mpăratul l’au trădat! 

O câte răni, în mine, ard răscoapte! 
Când una dă s’al ine, alta plânge. 

Sunt jertfele dio blestemata noapte 
Ce-mi scriu fiinţa neamului cu sânge. 

In trupul meu istoria e ’ntreagă 
Şi jertfele din veacuri se adună. 

0, Românie, cât îmi eşti de dragă! 

Doar oasele din mine pot să spună! . . . 


PĂMÂNTULE! 

Străbunii mei, norod după norod. 

De când se ştiu şi decând nu se ştiu, 
Te-au semănat cu boabele de rod, 
Te-au adorat cu spicul auriu. 

Tu, cel mai bun prieten frate chiar. 

Cu sfulu auzit numai de ei. 

Le-ai fost prin veaciri, vatră şi altar, 
Şi’ntoarcere, pentru străbunii mei. 

Cresc oi şi eu ca moşi mei, la fel. 

Şi, într’o zi m’oi semăna in Tine, 

Cu pumnul meu de humă, ca, din el. 

Să încolţească lumea care vine . . . 
















I 1RKRVAVKA 


IA 


* / 


sSt 




*r * i 


KACHKTA cr KV v MK1MV l* U V»lAt , n 'KM UNG l 


garanţia pAcii 


Mol un. vtlntrv ţArllc (W, n» .o «Oi thtr*o l»»IU* ** 

nian ceiwiuflc politic pf palhdogtc «Hv*t Germania de \eri, i • coigimd 

T*ST ™rfîuSo «tlflcUtt ,1 ftvnUc-o M-Wtnnv. Auto * 

ilUtv la Anele cilul de-*l doilea rlabolmonittâhF ronUcimcuUH 
1 u împiniîtl cu cimişiri minat* ri roţile gMiupti* iK ' 

" ^.„„i .«» B ori Inul .*> «*^rit >1 tnu*l* vio ***'•<««• 

"2 n «s *'-« lungul UnuHilul HnU »k> donuurwtlotMroAu* ului»™»'p* 
«d«2S*ÎS.^ «Z-iM ţl «4 *moc«t. *1 ..o o l*rt«, ,« * »>■ 
u nucleare >1 roi* mistic do «c|iimc, «unt tiutvo|>t*l'' 

iiC^TSU.7 *«••». «-* ...» »'•"■" *> «*■» 

—‘.'.TT*** — ..* i ■' ""• 

«mvmtta»!. uxo«<»rc • rttw mn«»r<*»r St»t* <®> ’ »"<"•*«.»> i'*'. 

ZnTru.<*•*« iTric • i "Ho. «Obolului .cu >v-t.. -« >'"'<»• 

vicii tmrm»to p»i**n «Unţi. •ţtw.j'U te tfr»nlţ» cu lîo»n»nte »»slc>«^ . t" 
«tar* permanentă ic alarmă. . . . 

In crotrest, trupele militare americane 1*1 reduc contingentul actual d< 
^Mi.000 de soliţi staţionaţi \*> teritoriul Germaniei do Veat # thtr\>r*<ă de 
apnudmati\ 25*000 de ^ol<feaţl pe an. 5 cum, »c vurbeşt* tot mai accentuat 
<**prc reducere* minerului rachetelor nu doare tnatalate i>e adul tienn* 
idei verilor croate chiar totală), riteaţie definită de un observator veri-eu- 
nipten tn felul următor: "Rachetele cu rad medii de acţiune nuni ca un 
ecarmet cari' iwiî* Gir mania dc \pu> Dlatrugămkwae acont cornet, \ om 
pliti un preţ greu..." 

i>cai recentele acorduri semnate tnti'c M, Unite *1 Kuri» comunlatâ au 
privit reducerea bilateral» amu chiar eliminarea totală a rachetelor nu - 
eleate dc pe molul german tn viitorul apropiat, făptui «ceata IHt poate f l o 
garanţie ci Uuala comuni a t» va tra&ice tn practică angaja mantile tuni e. 
Mierura garanţie » pârli tMurop* o cunatitule raportul egal de forţe din¬ 
tre cola dou» părţi Implicate. Numai a*a, va fi Tniplodtcalâ înviata Imedl 
atft a l uropel Occidentale de cetrc trupele comuniate. 

Statele Unite mi trebuie Jl uite câ Ulocaila llerllnulul de Veni din ttMHd» 
cit re auri etici a foat o pntvocare directâ *1 d, lumtal a\iperiorltat«^a mi¬ 
litari americani a tllll Huria bolşevici ah dea tnapolj a ft^ T\\ tftloleiHiaa - 
tre. Matele Unite trebuie »!•*! platreee şl ctauoli(k>«v (Hitei'oa militaliln 
l.uropa, almtura garanţie de neagrealune. 


1 _ 


AMINTHU UUia ntAM t Bl .OCAUA UKHUNULUI* 



>lMH< AKMTCH 


DE 

PE 

GLOB 



DANIEL ORTEGA 


V im Iwfiii mMjortt»!** isx>i»^kxrti.M ismwmlţH M »< 


(«<• i-« tiu-» .«ii V'i >mH *ul *1 tlm'ivţU, «„>«,(» ts'i'.Mmt „ , M , , lV . is4 ,„ , v 

»•» titanxiDM .«|«pw«TOl .ti.'U*... V .M» «tăunii «ml» \ w< , .i 

<"*■ *» '“t* i M.»i«wa»tair» w o»t..iwi«wţH > rt,Hur*wi>»i» Mt 


'*»' JMWIcIIAIW vk .'Ml.' .MliAltiMţU "Cllltwu IW ll«v«n H ,S. „ 

U. C., n Ni.'x.nwi.ot Mwml.lt, IV.nl.« »M.v> . 


I«lft * •««•lut» • tivişi» U IU »..(»«-l« »»VMvorl ,K> Mtiot, b«vM.w ,W.. 

otuvaoaidi a f\>at uctal, 

\» urnwt »t»cuvl orluvinti» u vl»t» «.«« «. .«.««UAtt »»ti ,s. 

numi a te. 


lMctatm al Ntearagual din tPf^ Hanţei t>Hega a a^taiea ^MiHltev anii 
comunirit, atidleis>a păturile «Axiale, ^atn^i'va enaaautei ri \% y [\ m a „ 

covei. tiu'hi»orile tURtdate «teţitl mal Wne tH' ti.000 iâ> ptt**\tevi ţadltlri, ^vn^triW 
ou mimai m \* Umiad \ui \m ala tio SomoM NvecutHte tl> NtciiiiP* au de^dtuniad 
flWcwnt. torturti, t>a ud uni d» oun*tWh*v\e, o praotUd e\t«M\rivâ 

Noii xâfan comuni rit ai Ntciiuiptd ImMileac vile Uituce ri tMln ndlloatm «le ^ 
Uri th leucile elveţiene. Orb** api'e templu, a dmeuti cel n»a( al firii, \ v 

la tn c*i*e lucidefte uHoreaaA iu>a % 550,000 de dolari <1* inelul din sţ t^fte w* > mh\ 
000 dolari), definind o colecţie de aoi tnaun4mt in^te o fu miţa te ih> militat de tMa» l 
Uupâ cum relatimaă funwltand ameitcao >HcK .\iatera«ai ti\ oaml •'Wiahhşit^ i\y«t n 
din io Si'riemhvie 10Jt\ cel tivi cumaiulin(l al lentei militare .imflnOfe dlnM^t«cir 
a, lVodci vhbva. Ilumberin iMega ri ftumia* Wmvs ÎUv|d»1e^ nnauvdula»iaJi ts^r 
panii «le ImiMit, Hn>a«âihl milioane ih' iKUarl anual, 

Uiuclicl geiawliâde au puivi^» limtallril U putma regimului ^mttnfal mvhimuu 
150 din Cile 250 %le oumunUâfl ale lihlletdloi MfaKli» adnlfgl 0» U»«T^ * 

blaerlcb iu nv.| igatn^e, » »wte «le mit «V «*m*m au a-, ,Wt%NU# tm 

\0t«|\ a\«' VnrU, d\*»l7uuăttAn \\ *»»' GhaI*' A«mn«\1u tt«tAb'\\ri\» «0 1 tWt\ \tvtvO^ 

lillle vn lvate % euntUcile Iu nuri avbitiai 

V»n tablou avunlum, comun UiIuimv raglmuribu omwmUw t.t«tA\a\c ^i»4' 
lnMrmalil attpllmenta^ t*e(evUi«ve la crlnwle dlctahuiUul ivndel iMega, vhH o «tlt 
Unute a cri lud la urmibmrea adresa | t hihiu fot *^«4.» ill »ic«i o *\»«Mce*"" 
}\H*w OM^UOt 


■ in nflll.' .Io ««it H». »«l> .smumlţlt l*««tn« «Ubo,«,.« Nl,-*.«»»>l J« 

vanele de paindai^e americane. 



O 






























I ibsrt atea 


IO 



TT» 

ASTORIA MEAT PRODUCTS. Inc. 

oferâ cele mai bune produse 

DE CARNE PREPARATE h 
LABORATOR PROPRIU 


95-04 •ROADWAV 
•rr jbth » mth st» 


IONC ISLAND CITY N Y 

ntoi 



Mona Lisa 
Grocery & Deli 
917 Onderdonk Ave. 

— 7—AM-9—PM — 
Tel. 718/821-4225 

Ridgewood, N.Y 


C lorbâ dc burţi, chltlnJr, brand toi citim, 

©ş/m 


flY APPOINTMFNT 


C Al L 94 IIM ANIWMING 

sr»l Vlf F (fon 


COBNF.UUS A. OPIUS1U. M l). 

CARDIflTMOMCK VASTULAPI 

A^n ClNFHM M'ACFON 


TFNNI* PI.AC.P. 
KORFS'f Mills. NY IIY 7 I) 

(am im 27m 



HARTA ROMÂNIEI MARI 
LA PREŢUL DE *3 US 

Însoţită de o broşură 

CU UN F. SCURT ISTORIC 


Sc poato comand» do la redacţia ziarului 'Libertatea*, 47-15, 
44 Kt., Apt. 1 R, Woodftldc, N.Y., 11377. 



COMPUTER TRAINING. 
WORKS HOPS AND SEMINARS 


■ Leomir»; everythlng you noed to know about computer», computer 
peripherals, Advanced software packages, and thc newost corcepts 
In corporale Applications take tlme. Now you can compross all that 
time by attending VTDK3D6 COMPUTER TRAINING CENTER -teatod 
at 159 Woat 23 rd Street-, Tel: (212) 645-0975. 

Cunrently wo are ofTering Daily, Weekly and Sa turda y sesslons br 
Profesa tona la. Studenta and Minor» (ages 7 troi«h 17). Thero w iii 
ba a dditional sesslons and coursea a va (ia bl e In the future. SoaU are 
Umited ao picase apply now| 

All sesslons ere three months of intensive tralnlr* for thoee who 
are serioua about leemlng whet lt takes to b© productive In thc corn- 


APPLY 

NOW! 


puter industry. Each student wtl] have his own computer al or»: with 



i au i.+C 

«•wry course mteniu. 








SCHEDULE 




(1) 

(2) 

(3) 

(4) 

(5) 


WEEKLY WEEKLY 

DAILY 

ADULT 

CMILDREN 


evenings 

OAYS 

EVENINGS 

SATURDAYS 

SATURDAYS 

| meetings 

4 DAYS/WK 

N/A 

1 OAY/WK 

4 DAYS/MO 

4 DAYS/MO 

B °* YS 

(MON-THUR) 


(CMOOSE fROM 
MON-THUR) 

SATURDAYS 

SATURDAYS 

I T i#£ 

5:30PM-10PM 


S:30PM-10PM 

11 AH-3:30PH 

11AM-3:30PM 

1 COURSES 

BASIC, LOTUS 123 


BASIC. LOTUS 

123 SAME 

DOS, BASIC 


DOS. BASE III ♦ 


WORD PROCESSING AS 

GRAPHICS, 


WORD PROCESSING 


DOS 1 HORE 

DAILY 

COMPUTER 


COBOL 1 MORE 



EVENINGS 

LITERACY 

I price 

S 1,200 


\ 325 

S 350 

i 250 

• 

1 —_ 






Pt/menL» may be mede in convinlent installmenu : m » * llB WM MMC » 

-minimum 40 % dom. payment • V HHVMPw 

lat -20 % ins (aliment *• ~ - 

1 -UL °L Imknmanl •# 

Ird-» % - 159 West 2*h Street - New York, NY 1 0011 - 

• • • 

(m) *45-0*75 


AIDA CAFE 

68-38 Forest Ave. 

Ridgewood, N.Y 
-ambianţă plăcută- 


Sodlern Sltjf* 

C Wood Conlinj C)kadio 

•CONOITAflOI ICONS TRIPTIC* 
ANO MUCM MORf 


S 4#0 RCIT I23*0 STRCKT 
CLCVCLANO ORO 44111 


VALCR1U CCRCCL 

•41 »4»T 


LA BARUIR'S 

■Jkllţl 

CAFEA Şl MJE PRODUSE ORENSLE 

«0-07 Quaam BIvO., StaaQrslN», N«w York 
Trw 7, Lowwy. T«L (TIO 7*4-0*42 



























































CITIŢI Ş| 
RĂSPÂNDIŢI 


SCRISUL 


ROMÂNESC 


ÎN EXIL 


mirela vasilescu 

AS'f-'si.... ^ u ^ ,ic Accountant M 

ACCOUNTINQ & TAX CONSULTING “ 

37 '®* 31 A*e„ flstoria, N.V. 

-ACCOONT'NG & BOOKEEPING SERVICES 
PEOPLE INCOME TAX GLONŢ * ert A 
-BUSINESS TAX SH ° RT F0R *> 

-CONSULTAŢII PRIVIND TAYP r\r> 

personale' DE business ŞI taxe 

-deschideri de business-uri 

Program zilnic; 9; 00 A.M.-5 : 00 P.M. 

* 7:00 P 31. — 9 • 00 P M 

SambStS; Ş: 00 A.M. - 4; 00 P.M. 

TEL; (718) 274-4093 
(718) 274-4094 


Vindem ziare in 

lb* română 

Green Poirrt Ave. / 46 Str. 
QUEENS 


A APĂRUT 


general platon chirnoaca 

ktorja POLITICA şi militară 
A RASBOIULUI ROMÂNIEI 
CONTRA RUSIEI SOVIETICE 

22 IUNIE 1941 - 23 AUCUST 1944 

/6 


_ edttiau 

**VtZVTTA. ADAUGfTA DE AUTO* 


TRA1AN POPE5CU 
Câflr Condr de PrtAhrr CA* D 
2 S 0 » MADRID ESPA&A 


Preţul cârtii este $ 25 plus cheltuielile de expediţie. Se poete com&ixfc si de U reacţia ziarului 
••Libertatea”, 47-15 44th St, Apt IR, Woodside, New York, N.Y. 11377. 




MITA'S CUKOPfAH SAKtftY 

•tâirtfulay fznd // ede/inş 
• flcule .j?€< Ovder 


40-10 Greenpoinî Ave. 
Phone 718-784-4047 Suonyside, U.C., N.Y. 11104 


290 AIVEA AOAD EUROPEAN CAAFTSMEN 

BOGOTA H J 07603 



C09T A CONTRA (TING CORP- 


IT PAY$ f 


VA54L4 t OSCA 

Q»taATK)W MHACt» ( 2011489-1 IM 


TJ. MUNCAN Tel 27»-*»47 

MUNCAN FOOD CORP. 

Prima mea! 41 pouitry 
Home m ad e boiogoat and pori producă 

45-09 Broadway, LLC, N.Y. 11103 




NOU CABINET STOMATOLOGIC 

OR. SORIN LANCEA, D.D.S. 

MEDIC STOMATOLOG 
5T-17 43rd Avenue 

(LîngS A&P la 51 Str. A Roosevelt Ave.) 

Woodside, N.Y. 11377 
(718) 335-3030 

Cu stimă am plăcerea de-a vă anuuta deschiderea cabinetului 
meu stomatologic unde: 

Ofer consultaţii periodice gratuite, rezolvarea problemelor 
dentare, inclusiv a celor de gingie. 

Preţuri avantajoase cu plata în rate 

Acceptăm majoritatea asigurărilor şi Medicaid 
7 ^ Fluorizare Gratuită Pentru Copii 

CABINETUL ESTE DESCHIS 6 ZILE 

PENTRU PROGRAMARE TELEFONAT! LA (718) 335-3030