Libertatea anul V, nr. 47, iunie 1986

pîr A8 -96G 


tu*** 





w^st-n* 


Redacţia: 47-15 4 4Mi St Apt- IR. W»«<bM«. N.V. U37 7 
Anul V,-IUNIE -Nr. 47 


p t R I SCOP 


Mai ca niciodată se foiesc 
si foşnesc printre noi, ca gândacii 
orin frunze, agenţii reserişti. Unii 
dintre ei sunt camuflaţi, dar alţii, 
tovarăşii de suprafaţă,latră şi muş¬ 
ca pe faţă până ce fac bale la gură, 
asmuţind oamenii unii contra altora. 

Unul dintre agenţi, vierme necro¬ 
for, privilegiat Tn România de regi¬ 
mul comunist pe care l-a servit cât 
a putut de bine,penfţar prolific p⬠
nă la trădare si batjocură, s'a pri¬ 
păşit de curând printre noi, cu or¬ 
din şi patalama la mână,privind dez¬ 
binarea exilului românesc. 

In ultimul timp, neobrăzarea de¬ 
crepitului individ, cu baierele şi 
sfincterele mintale slăbite, a ajuns 
la paroxism. 

Precum se vede treaba, maleficul 
personaj se vrea purtat de căruţa 
zgomotoasă a gloriei şi aici,în sluj 
ba aceluiaşi regim murdar care l-a 
lansat acolo - frenetică obrăznicie. 

Atacurile acestui individ -pen¬ 
dinte regimul comunist- împotriva zi 
aruUj- , nu ne_^ m 

fel. Ele reprezintă material1 zarea u 
nor ordine superioare primite de la 
biroul Securităţii din Bucureşti fi¬ 
orosul instrument de reprimare şi o- 
presiune al elicei conducătoare co¬ 
muniste. 

Se dovedeşte astfel, că linia di¬ 
riguitoare de luptă anticomunistă a 
ziarului nostru este cea dreaptă. Că 
această luptă incomodează regimul 
dictatorial din România, regim care 
doreşte din răsputeri s'o anihileze 
prin orice mijloace. 

Numărul mare de agenţi expediaţi 
peste graniţă în ultimul timp,certi¬ 
fică din plin această prezumţie. 

Dar, cu toate aceste atacuri tot 
mai înfierbântate împotriva exilului 
romanesc, unitatea lui nu va putea 
fi sdruncinată, căci la temelia lui, 
stă credinţa neînfrânta în dreptatea 
cauzei neamului românesc, împilat, 
batjocorit şi terorizat de siste¬ 
mul comunist. 

Lupta pentru apărarea lui, este 
mai mult decât o necesitate a fiec㬠
rui român, ea este o datorie. 0 da¬ 
torie de onoare, sacră. 

ROMANI î 

Pe timpul când fraţii noştrii e- 
rau schingiuiţi şi omerîţi în temni¬ 
ţă* şi lagărele de muncă forţată co 
^niste, acest agent -aflat azi prin 
tre noi- se găsea în serviciul partî 
**lu1 şl securităţii, ducând la în¬ 
deplinire ordinele celor două insti- 
**ţ11 criminale. Astăzi, aici şi a- 
***• acest individ periculos se gâ- 
***** în slujba aceloraşi instituţii 
criminal* care-1 patronează, editând 
elar comunist deşi nf o rina tor. 

agent a fost demascat. Tra- 
dupâ cum merită... 



UN RĂSPUNS Şl 0 
EXPLICAŢIE 


t*tM. 


~ Miţă Nicolae - 


Primind o serie de 
scrisori ca urmare la ar¬ 
ticolele noastre publica¬ 
te în acest ziar pe tema 
Transilvaniei, atât din 
partea unor maghiari de 
peste hotare,născuţi,eres 
cuţi şi educaţi în Rom⬠
nia dintre cele două răz¬ 
boaie mondiale,cât şi din 
partea unor mlădiţe ale 
defunctelor partide poli¬ 
tice din România Interbe- 
11 c ă, c onsi derăm că este 
de datoria noastră, să le 
dăm un răspuns. 

Românaşii noştri, cei 
care s'au "şucărit" împo¬ 
triva articolelor noas¬ 
tre, ne scriu că: 1 upta 
noastră pe tema Transilva 
niei, este inutilă, căci 
istoria şi-a spus cuvân¬ 
tul pe această temă şi 
deci, orice dialog cu emi 
graţia maghiară ar fi şî 
ar rămâne inoportun,pe mo 
tivul că, atât noi Rom⬠
nii cât şl Maghiarii, ar 
trebui să găsim o platfor 
mă de sinceră comunicare 
şi să ne putem găsi pe a- 
celeaşi baricade împotri¬ 
va duşmanului comun:COMU¬ 
NISMUL. 

Respingem cu indignare 
aceasta teorie absolut e- 
ronatâ din partea celor 
ce o advocăţesc. SI o vom 
dovedi mai Jos. 

Un maghiar din Germa¬ 
nia, ne scrie cu neruşlna 
re că: "Aşa cum voi Rom⬠
nii plângeţi pierderea Ba 
sarabiei şi Bucovinei de 
Nord, şi noi Maghiarii, 
plângem pierderea Ardealu 
lui". 

Lipsit se vede de cu¬ 
noşti nje Istorice, dânsul 
încearcă să amestece me¬ 
rele cu portocalele. Fi¬ 
indcă, între problema 
drepturilor noastre asu¬ 
pra Basarabiei şi Bucovi¬ 
nei şi pretenţia maghiară 
asupra Transi1vaniei, nu 
se poate face nici o para 
lelâ. Fiindcă, locuitorii 


acestor provincii,sunt,în 
majoritate Români.Ceea ce 
nu-i cazul cu minoritatea 
maghiară din Transilvania 
unde iarăş. Românii repre 
zintă majoritatea. 

Pentru a dovedi că nu 
noi Românii de peste hota 
re avem ceva de împărţit 
cu Maghiarii dirt lumea li 
beră, şi că nu noi am pro 
vocat această dispută,re¬ 
producem mai jos în între 
glme articolul din ziarul 
maghiar “ÎJttiLi N£P\ ce 
apare în Statele Unite, 
din 25 Dec. 1983, apărut 
pe prima pagină, sub ti¬ 
tlul: 

SĂ SE FACĂ ORDINE IN 

PROBLEMA 

TRANSILVANIEI 

Atunci când scriem ti¬ 
tlul acestui articol, ne 
gândim câ în problema 
Transilvaniei nu este ne¬ 
voie în primul rând de or 
dine, ci de rezultate; de 
progres în ceea ce priveş 
te îmbunătăţirea situaţi¬ 
ei maghiarimii transilv㬠
nene. Aceasta însă depin¬ 
de de noi, de maghi ari i 
stabiliţi în America şi 
pe alte continente doar 
prin măsura în care ştim 
să convingem guvernele 
respective să ne sprijine. 
De puterea necesară pen¬ 
tru Influenţarea eficien¬ 
tă a guvernului român dis 
pun doar guvernele unor 
ţâri puternice, în primul 
rând guvernul SUA, şl nu 
emigratia. 

Dar ca să existe o anu 
mită ordine raţională în 
activitatea desfăşurata 
de căteva decenii de c㬠
tre emigraţie In problema 
Transilvaniei, aceasta de 
plnde exclusiv de noi, de 
emigraţie. 

Avantajul acestei ac¬ 
tivităţi pornită din mai 

multe locuri şi din mal 
multe capete este acela 
că îşi are originea Tn so 


Iul rodnic al iniţiative¬ 
lor individuale. Aceea si 
cauză provoacă si dezavan 
tajul, deoarece ochi dife 
riti văd soluţii diferite 
pentru calea unică de ur¬ 
mat şi astfel se strădu¬ 
iesc să influenţeze guver 
nele respective în direc¬ 
ţii diferite. Teoretic a- 
ceste direcţii diferite 
ar putea fi direcţionate 
într'un singur sens prin 
crearea unei aşa«>numite u 
nitâţi transi1 vă nene. Dar 
chiar dacă o asemenea in¬ 
tenţie ar fi încununată 
de succes [si ar trăi şl 
funcţiona cu adevărat], 
problema direcţionării u- 
nice tot ar putea fi con¬ 
siderată ca rezolvată. Şl 
aceasta pentru motivul că 
oricând pot să apară, şi 
chiar apar, indivizi care 
sunt îngrijoraţi din cau¬ 
za Transilvaniei, ori se 
creazâ noi organizaţii,ca 
re iau legătură cu unele 
organisme guvernamentale 
[de obicei în scris] prin 
intermediul acţiunii in¬ 
dividuale si corespunz㬠
tor imaginaţiei lor în¬ 
cearcă să facă propuneri 
de soluţionare a proble¬ 
mei, fără a mal tine sea¬ 
mă de căile şi direcţiile 
străbătute deja. 

In acest fel activita¬ 
tea de colaborare unitară 
şi concertată care ar adu 
ce în aceeaşi tabără toa¬ 
te organizaţiile transil¬ 
vănene existente n'ar mai 
include şi organizaţii le 
create ulterior şl n i c 1 
pe luptătorii spirituali 
inolvlduall. 

Unitatea transilvănea¬ 
nă din SUA a făcut un ma¬ 
re pas în ai nte în 1979 
când, la iniţiativa "Corni 
tetului ardelean" a avut 
loc prima conferinţa a or 
ganizaţiilor transilvăne¬ 
ne din America de Nord,în 
timpul căreia s*a creat 
'Comitetul de coordonare" 


Nicolae NOVAC 

menit să asigure conduce¬ 
rea unitară a activităţii 
organizaţiilor membre.Or¬ 
ganizaţiile membre ale 
"Comitetului de coordona¬ 
re" sunt: "Comitetul ar¬ 
delean", “Uniunea ardelea 
na din America", "Comite¬ 
tul pentru drepturile omu 
lui în România", "Asocia¬ 
ţia maghi ari 1 or ameri¬ 
cani" şi "Asociaţia ma¬ 
ghiarilor din Canada","0r 
ganizaţiile transilvănene 
din America de Sud" etc.o 
grupare cu baze relativ 
largi care se întâlneşte 
in conferinţă cel puţin 
odată pe an, prilej cu ca 
re, ţinând cont şi de si¬ 
tuaţia internaţională, a- 
nalizează situaţia trecu¬ 
tă, dezbate, decide si pu 
ne de acord acţiunile ce 
urmează a fi realizate în 
cursul anului următor. 
[Din această grupare nu 
face parte o singură orga 
nizaţie cu caracter naţi¬ 
onal din SUA şi aceasta 
din cauză că doreşte să 
acţioneze independent].U1 
tima conferinţă s'a ocu¬ 
pat de problema a cărei 
esenţă este "ordine în 
problema Transilvaniei",a 
ducând şl o hotlrîre pen¬ 
tru soluţionarea ei. Spe¬ 
răm că Hotărîrea a fost 
răspândită în toată ţara 
şi chiar în toată lumea. 
In acest sens contăm mult 
pe sprijinul presei ma¬ 
ghiare din SUA şl din al¬ 
te ţări cărora "Comitetul 
de coordonare" le-a tri¬ 
mis textul Hotărîri 1 cu 
rugămintea de a fi publi¬ 
cat. 

'Comitetul de coordona 
ne" a luat această hotărî 
ne cu scopul de a încerca 
să atragă atenţia marelui 
public, a noilor organiza 
ţii create şi a indivizii 
lor activi asupra colabo¬ 
rării. Prin propunerile 


























LIBERTATEA 


IUNIE 


Jl4 


posta redacţiei 


<ft» «oln t GERMANIA QE vest . 

Domnule Redactor Şef, 

Am savurat în luna Hârtie a.c, 
conţinutul ziarului ce apare sub con 
ducerea şl grija Dvs., fiind o edi¬ 
ţie de înaltă ţinut! şl chiar dacă 
pe alocuri an fost personal lezat de 
unele aprecieri la care an să revin, 
"Libertatea* este totuşi un ziar do¬ 
cumentat şl obiectiv ce suscită un 
real Interes pentru orice suflet ro- 
nînesc, spre cinstea şl lauda colec¬ 
tivului de redacţie. 

Sunt ur. emigrant relativ "proas¬ 
păt* în Lumea Liberă, încă neacomo¬ 
dat cu durităţile vieţii de singur㬠
tate. Familia mea este tn ţară si va 
mal trece sigur multă vreme până când 
ne vom reîntâlni. 

In ziarul Libertatea apar unele a 
prederl, generalizate desigur, asu¬ 
pra foştilor nembrl cu stagii al par 
tlduîul comunist şl multe suspiciuni 
în legătură cu eliberarea paşapoarte 
lor...turistice! 

Desigur, îmi dau seama de reali ta 
tea existentă "acolo" şl ml-ar fi ta 
re greu să vă contrazic, nai ales ci 
toate argumentele pledează în fonda¬ 
rea aprecierilor făcute. De la orice 
regulă există însă şl excepţl1.admi¬ 
se cMar...de sava-tl. Este o reali¬ 
tate dură că...oamenii cinstiţi din 
România obţin cu mare greutate un pa 
Saport turistici Hm acelas lucru se 
întâmplă cu OTRfc'PttE bucătărie* o*- 
raweutuf conducător, asa este,este 
adevărat si cunosc acest lucru. 

Ar să încerc c explicaţie,în care 
doresc să expun în mod concret unele 
consideraţii de ordin personal: 

înscrierea la examenul de admite¬ 
re îr> îmrfţârAntul superlor.cu mulţi 
ani Tn urmfi, a fost condiţionată de 
aderarea la partidul cowunlsrt. Eu a® 
considerat-o o necesitate pentrueă, 
gândea® eu atunci, că pentru "a tre¬ 
ce Tacul trebuie să mă fac frate cu 
| dracul"! Şl tr‘*r făcut,însă după tre 
cerea lacului ar rămas sluga... dra¬ 
cului!? Sunt deci vinovat?!? 

Ar terwtnat facultatea şl fiind 
ur o» cinstit prin născare şl educe- 
i ţie nu «'ar putut confoma şl înca¬ 
dra dispoziţiilor şl sarcinilor de 
| partid primite, care în general a- 
veau w m caracter Inuman. La început 
refuzat aceste sarcini Tn mo c dl- 
Iplomatlc, cu motivări mincinoase,dar 
| cu... timpul nenrll me! au început 
să explodeze şl refuzul a devenit os 
ti 1!? 

A* fost sancţionat^ desigur cu to 
tu 1 pentru alte motive Inventate,Al¬ 
inei Tn totala oisgraţle a organelor 
partidului. 

A* avut însă o sar.sâ, gândita în 
[prealabil, greu Oe presupui ca cin¬ 
stita sau... greu se crezut şl ar ot 
ţ t nyt un paşaport turistic. Era o 
ultlra* oc*z A t « n'c puteam rata! 

Ht gândeam... şi am făcut tr. a- 
cest sens unele demersuri, pentru o 
posibilă emigrare... în U.5.A. De 1« 
început aas fost avertizat ci şansele 
t de emigrare iu«t «1r4«, datorită 
| faptului r.t 'ost "comunist",un 4- 
t />vâr conflmat şl de ziarul Liberta 
I tea, concis de Dvs. 

Sunt desamiclt. şl desorlentat! tu 


gândeam că nu este o "crimă" prea ma 
re şl că majoritatea acelor "comu¬ 
nişti" dîn ţară au procedat similar. 
Interesele fiind diferite. Dar pen¬ 
tru această Imensă greşeală am pl㬠
tit acolo, tn ţară! An fost anchetat 
şl supus unor nedreptăţi greu de 1- 
maglnat pentru îndrăsneala de a fi 
un om de omenie! Poate găndlrea mea 
nu pare obiectivă pentru Lumea Libe¬ 
ra?! Dar ştie oare Lumea Liberă des¬ 
pre comunism că acesta reprezintă un 
mare pericol pentru omenire? 

Eu an trecut, încă din copilărie, 
prin acest purgatoriu al comunismu¬ 
lui , am trăit acolo evenimente ce 
greu ar putea fi ascultate nu crezu¬ 
te de cineva! Acesta este asemănător 
cu IADUL BIBLIC, cu deosebirea că es 
te pe pănârt, Tn viaţa de toate zi¬ 
lele!! Dacă ne glndlr» bine, dezvolta 
rea sau expansiunea comunismului es¬ 
te un rod al ultimului război mondi¬ 
al! si în mod deosebit al tratatelor 
de pace!? 

Toată viaţa am plătit tributuri 
şl nici măcar nu m'a Interesat dece, 
pertrucă acestea erau acolo, Tn lu¬ 
mea întunericului. 

Sunt însă contrariat că va trebui 
să plătesc mal departe -şl aceasta 
în «estul lumii! 

Cunosc în tară un cetăţean cin¬ 
stit, care s'a făcut vinovat pentru 
faptul ci tatăl lui a fost membru al 

Legiunii, deşi a rămâi orfan de roa.r*a 
din fragedă pruncie Iar or t»t*l »«i 

nu l-a cunoscut nlcl-o dată!?!! 

Rog să fiu scuzat pentru această 
intervenţie f ârâ importanţa Tn lunea 
largă, dar... mă gândeam că refugia¬ 
ţii români sunt destinaţi, se feresc 
unii de alţii. Convingerile lor po¬ 
litice Interesează mal puţin dacă 
ne gândlr că NAŢIA ROMANA ar trebui 
ajutată să se salveze. 

Cu multă stimă şl consideraţie, 

V.P. 


I ^ Troy, HICH1GA* . 

D-le redactor şef Nlţâ Nlcolae, 

La numai câteva zile dela sosirea 
nea pe pământul U.S.A. vă adresez a- 
ceastâ scrisoare în care îmi cer per 
misiunea dv$. de a mă prezenta. Hă 
numesc PETRU JUftJ... Iar cu ajutorul 
Tatălui ceresc am reuşit să ajung în 
USA după lungi suferinţe întâmplate 
în ţară. Aceasta este noua mea tară 
si doresc ca din suma mea de bani ce 
o voi căştlga să contribui la fondul 
ziarului "LIBERTATEA". Vă rog sâ-H 
indicaţi cur trebuie să procedez şl 
cue oct obţine abonament la ziar... 
Cu «uite mulţumiri. 

Petru JUfU 


^ STATELE 'JN1TC . 

Domnule Nlţâ Nlcolae, 

vi pot da de ştire că în ultimul 
timp, în feonânl», au fost înstelate 
numeroase baze de răcnete sovietice, 
tu întregul asentiment al guvernului 
comunist român, înfeudat intereselor 
moscovei. Ura din aceste baze de ra¬ 
chete se găseşte amplasaţi In apropl 
ere de Anina, pe drumul rr. 29 spre 
Carasova. Hotelul "SemenIc* din Re¬ 


şiţa este ticsit de Ruşi,pe si de la 
a căror mese nu lipsesc nici cele 
mal rare bunătăţi. Un ordin secret, 
dar care a transpirat într'un cerc 
de "burţi umflate", transmis codifi¬ 
cat marilor unităţi militare de 
transmisiuni din Brăila, Cralova si 
Timişoara pe data de 18 Octombrie 
1985, suna astfel: "Toţi ofiţerii 
sunt obligaţi ca în termenul cel nai 
scurt să-şi procure manuale şl dic¬ 
ţionare de limba rusă pentru a o în¬ 
văţa Imediat". Confirmarea acestui 
ordin secret ml-a fost făcută de pro 
curorul militar, colonel ROBOTIM VA- 
SILE din Timişoara... 

Semnez: acel care le-a dat de fur 
că tovarăşilor scriind pe vagoanele 
C.F.R. spre ruta Arad slogane antlco 
munlste, cerSnd înlăturarea regimu¬ 
lui de teroare condus de dictatorul 
Ceauşescu şl nult licenţiata sa Ele¬ 
na, 

- URSUL POLAP - 

«{♦ -apld City, SOUTH CAKOTA . 

Dragă d-le Miţă, 

Vâ mulţumesc pentru cele două nu¬ 
mere ale ziarului dvs., mi-au plăcut 
mult însă din păcate nu am posibili¬ 
tatea de-a mâ abona. Sunt încă la Tn 
ceput de drum cu doi copil şl soţia, 
nu a m pe nlnenl aici, aşa cS fac to¬ 
tul singur. Cred că mă înţelegeţi. 

Oln mf-* cMzut tn n8râ 

»>r* rrumXr dlotr 4 o ViţulC-B ce ic intl- 

tulează “Dreapta rouă" şl M-a m pus 
întrebarea: oare ce menire are? La 
rubrica de ştiri ar găsit o mare de 
venin şl automat a venit a doua în¬ 
trebare: cui foloseşte? Fiind depar¬ 
te de ţară într'o 1u**e în care sun¬ 
tem toleraţi, nu doriţi şl nici Iu¬ 
biţi, oare de asta avem nevoe? Veş¬ 
nica zâzanie, acuzaţii. Insulte, am¬ 
biţii peste măsura posibilităţilor 
personale. Să fie aceasta o caracte¬ 
ristică a neamului, sau cel împrâştl 
aţi prin lume au uitat ceeace se nu¬ 
mea cândva onenle în limba români? 

An trecut şl eu prin lagărul din 
Tralsklrchen, Austria, unde am stat 
8 luni şl ar cunoscut Fa». Gabor şi 
pe Herwan care ml-a luat prl7\»l Inte 
rogatorlu. Am părăsit Ilegal Ro»ân1a 
trecând Dunărea T r. Severîn-Vîadova, 
Iugoslavia, apoi Harlbcr şl Austria, 
nu paşaport - nu bani - nu relaţii. 

In Tralsklrchen, Interoga tor 1 u 1 
ml-a fost luat de dl. Heman senior. 
Sigur, nu m'a luat în braţe şl nici 
nu mi-i mulţumit că ar. venit Tn Aus¬ 
tria, însă s'a purtat decent şl şi-a 
făcut datoria de cflţer în securita¬ 
tea austriacă. Austria ca si de fapt 
tot Vestul sunt sătul de refugiaţi , 
de toate felurile. 

Situaţia de azi a Austriei e fcar 
te dificilă şl orice om cu elnte cla 
rl îsi poate da seara. Anschlussul - 
ocupaţia Iar *iat târziu asigurarea 
neutralităţi 1 de către cele patru pu 
teri nu au făcut altceva decât să ac 
centueze tendinţele de compromis Tn 
vederea Supravieţuirii într'o lume 
în care cuvintele siguranţă şl sta¬ 
bilitate şi-au pierdut crlce sens. 

Dar de aici până la acuzaţia de a- 
gent comunist e o cale lingă Iar cel 
ce-a SA-rts a stat degeaba în Austria 


Austriacul nu ţi-, p1er4ut .. 
tiwntul naţional, „i c , tr ,„.. 
nici cultura, nu trebui» u i. r , 
«ândrla şi orgoliu} natlor»- , 

trlaculuf. Apoi pţ perioadă 
stat tn Austria nu ştiu ca 
H*man sî ff trimes tnapci 
rcfflîn deşi regret s'o spor, 
rltau. fiu trebui» uitat ;} 
când flecare din cel trecutl - 
gâr au fost tn nevo«, a , . 

şl o mâncare precum au»fos* > . 
si plece sau sâ râsânî ^ 
şl convingerea flecîrula. n, 
btcel romanesc şl nici de dr»- ; 
sau de centru de-a scuipa Tr - 
celui ce ţl-a dat o pâine ; ţ 
când al fost la nevoe, obiec' 
foarte de stânga -execepcârc se 
ce au avut de profitat U, r ir i 
ici se simt mereu neTndreţţ? v. 
un complex ce poate fi analizr. 
alţii mal competenţi fn ceea^ 
veşte caracterul omenesc. 

An cunoscut şl eu fam. -a 1 ; 
Gabor, "aceşti bătrâni perle, 
■agenţi comunişti", "oamenii 
de sarmale". 

Jalnic şl ruşinos pentru c^ 
pus pe hârtie aceste murdârtl, 
fac polemica, dar ca o« şl ca 
simţ nevoia de-a lua atitudine zi". 
cineva e pe nedrept lovit şl atacat 
-ar fâcut-o şl tn târî si o voi *ace 
şl afet. 

/ ntS**K> 1MTor for'tx'an 
In general n‘ descurcat, » 

rowthuT, mi-w* găsit del'jeru z* 

trăit, însă dacă ar avut revole 
un ziar, revistă sau carte,de-o *cr- 
bă bună sau sfat sau ar simţit reve¬ 
la de-ani deschide sufletul într'o 
lueie străină, în "Aceşti bătrâni pe¬ 
riculoşi, agenţi conunlştl", a» g㬠
sit întotdeauna prieteni aolecatl 
spre nevoia aproapelui şl credetl-ci 
e «nare lucru. 

"Oala cu sarmale" - sau cozonaci 
si paharul cu vin sunt si^olurl ce 
praznic, de sărbătorire ale crlcîri' 
Rc«ân creştin - oare cel ce-a scris 
a uitat adevăratele obiceiuri rcri- 
neştl? 

An petrecut Crăciunul lui 19Z2 * r 

Tralsklrchen - soţia şl copil Tr 
ră, părinţii şl restul familiei î 
fel si au venit aceşti "bătrâni pe¬ 
riculoşi, agenţi canal şt!", când r '- 
mănul mi-î păsa de cca 60C de reflâr 1 
în Austria, cu cozonac şl un pa^a r 
de vin $1 a» cântat Steaua sus răsa¬ 
re si 0, ce veste urlnunati si 
că nunei pentru o clipă 5 ^ rZ 

aproape de al net - de lunea rei, - I 
ţara şl tradiţia »ea, la fel cz 
alţii. A fost modest dar s1*ccH- | 
8 fost posibil datorită "uncr - 
trinl periculoşi, agenţi co»wni>. 

Apoi, să fiu cinstit, nu r 'jr 
tat niciodată nici cum au venit 
brâcaşl şt nici ce fel de «ast r * ' 
veau, car ar. văzut în casa d-1o r 
apartMent modest] cirţ1,fru«o^ 
săturl, Icoare şl o atmosferă - 3 
prlwltoare, rorsinească. Am depi r -* 
«rintlri şl a» vorbit despre 
ce-1 cunoştea*, şl siwtlt : 
nea »ea. 

H*a.n judecat o«*jl nlciooatl 


Continuare 

































«r 


BfRTATEA 




dup* halM si nici după maşina ci du 
pă faptele ii spusele lui. Da, dr al 
proape 30 de ani aceşti "bătrâni pe¬ 
riculoşi* agenţi comunişti” sunt din 
tre singurii ce se Interesează de ro 
ipgnl 1 ajunşi în lagăr,de nevoile lor 
Imateriale şl spirituale. Nu cunosc 
I pe nimeni şl nici o organizaţie de 

care e plin vestul, să se fi ocupat 
de nevoile romănulul amârît $1 dis¬ 
perat. Românii vin în lume sponso- 
raţl nu de biserica lor şl nici de 
organizaţiile politice romaneşti, ci 
de străini şl asta spune multe. Iar 
când cineva vrea să ajute cu adev㬠
rat şl absolut deslnteresat, este 
scuipat, murdărit şl hulit,repet nu 
le nici româneşte, nici de dreapta, 
nici creştineşte, vine din nămolul 
creat de tulburarea apelor. 

...Vă rog să publicaţi scrisoarea 
mea, dacă credeţi că e posibil.Nu mă 
semnez nici ”un cititor”, nici "un 
Romăn” etc., ci Horla Popa din Rapid 
| City S.D. ... 


Paris, FRANŢA . 

Apropos de nr. 44 al ziarului Li¬ 
bertatea, cu pagini le comemora t i ve 
închinate Basarabiei şl Bucovinei:oa 
re de ce nu se aminteşte în nici o 
publicaţie despre Dobrogea de Sud, 
"Tara lui Mircea cel Bătrân”. Sau 
despre Banatul românesc din Serbia? 
Sau chiar despre Transnlstria noas¬ 
tră? Este un mare păcat, şl el tre- 
bue îndreptat... 

Vlorel C1UCU 

♦> Mor, te bel .o, CAlI FORMA . 

Stimate dle director al ziarului 
"Libertatea", 

Zilele acestea am avut plăcerea 
de a citi pentru prima dată un număr 
al ziarului dumneavoastră. 

Vă felicit pentru fermitatea cu 
care colaboratorii dumneavoastră pun 
punctul pe acolo unde trebuie. 

Dzeu să vă binecuvânteze pentru a 
tltudlnea ce aţi luat-o împotriva a- 
cestul Ari stIde Buholu, care a picat 
ca o pacoste asupra românilor de a- 

1 ci. 

îndrăznesc si vi trimit o colabo- 
rare Tn acelaşi sens: 

CATRENE... PARODIATE 

[după Topârceanu] 

(în onoarea "Ilustrului" A.B.) 

Ca o cometă fără coadă 
Al apărut pe firmament 
Cu "Universul" pus pe sfadă - 
Dar... n*a1 talent! 

Al tot ce-ţl trebuie: hârtie. 

Cerneală, public Indulgent 
Dolari [din welfare?] si soţie 
Dar... n*a1 talent... 

T *-a1 Instalat Tn New-York City 
in *>** de-amărât fugar 
b * r f,u ***** că'n trei valize 
wal tot "Fondul literar"! 

S«V ,rtt * ciM v1i «i»» 

i » 1 j * 1 un «1 Insistent 
•vnescu te-umfll'n pene 
?<•.. al talent! 

“ «“< 11 ««< K.U 

Veh * * l, *nt 

c **^ * cv dl lene 
** CMrent. ## 


Ca Pristanda aduni punctajul 
Şl "aranjezi" golaverajul. 

Când ne prezinţi un clasament 
La fotbal, unde... al talent... 

Şl vinzi bilete şl casete 
Promlţl TV-ul permanent 
Negustoria merge strună 
Cu mult talent... 

Avântul tău şl Idealul 
Plasate'n ţară cu procent 
Iţi saltă'ntr'una capitalul. 

Mister "Talent”! 

Constaţi de două ori pe lună 
Că—ti dă bilanţul excedent... 

Sau mal primeşti şi câte-o sumă 
De... confident? 

Eşti fără scrupul şl măsură 
Când vrei să scapi de-un concurent. 
Iţi fierbe sufletul de ură... 

Că n'ai talent... 

Ai o figură prost mascată 
F11, domnule mal Indulgent 
Nu te mal vinde Tnc'o dată, 

Că... al talent! 

Doresc ca pe viitor să mă abonez 
permanent. Vă mulţumesc şl vă doresc 
succes. 

Daniela CRISTEA 


Long Beach, CALIFORNIA . 

Stimaţi domni. 

Vă felicit din tot sufletul pen 
tru atitudinea fermă împotriva splp 
nulul comunist BUHOIU. 

va trimit şl eu câteva versuri a 

dresate tovarăşului: 

Când la Bucureşti eram 
Si "Scînteia" o citeam. 

La toţi sfinţii mă rugam 
Mâ rugam şi blestemam... 
"Universul" de-1 citesc 
Simt că mă îmbolnăvesc. 

Fiindcă nu e diferenţă 
Nici de stil, nici de esenţă. 
Praf în ochi. Incompetenţă 
Şl minciuni şi Indecenţă! 

Ca tot omul ma gândesc: 

Ce-am lăsat şl ce... găsesc! 

Fu de dracul am fugit 
Dar la tat*su-am nimerit... 


Tot românul azi vorbeşte 
Că faimosul ziarist 
Cu elan şi drag munceşte 
Pentru clanul ceauşi st. 


Noi avem o întrebare 
Chiar de e cu supărare: 
"Unlversu"-! tipăreşti 
Sau din ţară îl primeşti? 


Andy HERESCU 


New Yorfr, N.Y . 

Domnule Redactor, 

In legătură cu articolul apărut 
Tn luna Martie a.c., Tn ziarul Liber 
tatea, semnat de Şt. Poenaru,pr1v1nd 
stabilirea lyl Florlan Qînâlache II 
în Canada, pot face câteva precizări 
deoarece am terminat cu un an înain¬ 
tea lui facultatea şl am fost victi¬ 
ma Intri gel concepute de clanul Dână 
lache, fiind căsătorit în perioada 
1980-1983 cu fosta lui soţie Doina 
Camelia Clurea. 


In prezent mal sunt câţiva membri 
al clanului Dănâlache stabiliţi în 
U.S.A. Fosta lui soţie, Doina Clurea 
şl fiul lorJLORIAN DÂNÂLACHE Jr.III 
locuiesc în 34-?l, 78 St., Jackson 
Hlghts, N.Y. Stabilirea în U.S.A. a 
fost obţinută prin declaraţii minci¬ 
noase şl anume, persecuţii din par¬ 
tea regimului comunist . Florlan Dă- 
nălache III este la College în Chica 
go. Acesta în 1980, în vârstă de 14 
ani, elev la Şc. Generală din str. 
Apusului, cartierul Militari, Bucu¬ 
reşti, a fost singurul din clasă ca¬ 
re a dat declaraţie securităţii tn 
legătură cu salutul cu mâna întinsă 
la Ieşirea din clasă a profesori lor. 
In urma denunţului, a fost exmatrlcu 
lat colegul său Bonglogat, Iar fami¬ 
lia acestuia pusă sub observaţie.Fio 
rlan Dănâlache III a justificat de¬ 
nunţul prin afirmaţia: "Aşa m'a în¬ 
văţat Nenea Onu [fostul ministru Dă- 
nălache n.n.] să demasc pe cel care 
sunt împotriva noastră, a comunişti¬ 
lor". 

Unii armeni din exil, pot relata 
ca victime, cum au fost jefuite de 
fostul ministru Dănâlache de: aur,bl 
juterll, opere de artă, mobilă, etc7 
contra paşaport de Imigrare. 

Personal am fost Insultat şl ame¬ 
ninţat în repetate rânduri de către 
clanul Dănâlache [fostul ministru Dă 
nălache Jr. II şl actuala soţie] pen 
tru că am îndrăznit să cer plecarea 
definitivă din ţară. Pentru a mă îm¬ 
piedica să plec au recurs la o Tnsce 
nare Judiciară: proces de paternita¬ 
te şl pensie alImentarâ,recurgând în 

final la molestarea mea, Tn momentul 
Tn care s'a precizat momentul plec㬠
rii definitive dih a clanului 
Dana lache. In ziua de 8 Ianuarie i 

1984, la ora 13,10 am f 0s t lovit 


rte ) 


[răni la cap şl fractura pumnulu* 
drept; certificat Spitalul de Urqen- J 
ţă din Bucureşti nr. 758904/9*1. M] 
pe stradă [Calea Şerban Vodă, Ung* 
Biserica Sf. Splrldon], dându-ml- se 
avertisment ca "să nu mal zic nimic 
despre familia tov. ministru Dănâla- 
'Che şl plecarea sa din ţari". 

Respectul faţă de profesiunea de 
medic veterinar, mă împiedică să dau 
si unele amănunte care nu fac deloc 
cinste profesiunii şl Facultăţii de 
Medicină Veterinară din România, a- 
ceasta de la înfiinţarea Tn secolul 
trecut bucurându-se de un mare pres¬ 
tigiu internaţional. 

Vă trimit fotografii ale clanului 
si copia unul brevet de decorare a 
comunistei Doina Clurea.II rog pe dl 
Şt. Poenaru sâ-ml comunice sursa de 
Informare despre clanul Dănâlache 
prin redacţia ziarului. 

Cu stimă, 

Dr. Ovldlu CAZACU D.M.V. 


^ CONTRIBUTI \_ <fy 


Ing. Alexandrina ISAC. 

.$25 

Nlck BAR8Ă-NEAGRÂ. 


Borls SÂVESCU. 


Alexandru SUGĂ............. 


Michael GIUREA. 


Aurel VLAICU. 


Gheorghe CI0LAC. 


Ionel BORA.. 


Valerlu CERCEL. 


C-tln TENNVS0N. 


Ştefan G. THE0D0RU. 




-rr 


NOTA 1 

Orice contribuţii sau abonamente j 
adresate ziarului "Libertatea" rugam , 
a fi menţionate pe numele NITĂ NJCO- ,< 

LAE . i 




n W - 


(fr fit* 4+ ob» Uvt 4in r**. 

mnivtutto - 4 


I 


- \ 

ADEVERINŢA PENTRU ASISTENŢA MEDIC AI.A DE URGENTA 
ro» OlJJUt fM U f.Ui til//J _ w> vir*U d* _ «ni 

~~ • - .s.r h&ju ' 


buI«Un 4« *#rU 

- . to.< HiwWBtH 
- a twaa- 


ij/, n-" j 




.;i \ 

i. Mo/1974 

<«*»■ mmyCbU, 

^£* 6 , 60 . 

TOV. DO IHA T, QAXALACKI 
IU4Lo ««Urinar 1« 
UborA«ntr*l DU<b M |1, 
TiUrlur 

****** mtuu ditttJTii im l*U 

PaMiduImt Vfimumi* m 

txftld(i) iMtioUiit tmufltlalttml dumtttmlt im 
unt* A 







florlan Dânilache 1. genera^^curttatfTgvT 

" r - 7589 ° 4 * 

■£: ~ 

cil Partidului Comunist RomSn..." serJa/de^lcIlI" !" fiptu1pea po11t1 - 
Oreapta Jos ; Florlan Dinilache ni fin ,t* Ceauşescu, 

iTche'fŢŢ ~ C * ,M Cfn Stln 9* şl florlan Dini- 








































































LIBERTATEA 


IUNIE 




SITUAŢIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE 
SUB REGIMUL COMUNIST 

3E 

— Prof. Preot Gheorţhe CALCIU-DUMITREASA— 


Şl acum, fraţi si surori întru 
Hrlstos, vă voi relata despre sufe- 
rlnţA bisericii, a credincioşi lor şl 
a mea, sub regimul lui Nlcolae Ceau- 
sescu. 

V'am numit fraţi şl surori în 
Hrlstos, căci suntem fraţi prin cre¬ 
dinţa noastră în Dumnezeu-Tatăl,Dum- 
nezeu-Plul şl Dumnezeu Sfântul - Duh; 
suntem "ca nişte pietre vil ca să 
fim zidiţi în casa duhovnicească,pre 
oţle sfântă, ca să aducem jertfe du¬ 
hovniceşti, plăcute lui Dumnezeu*' 

[1 Pt. 2-5]. 

Scriu aceste rânduri pentru dum¬ 
neavoastră prin voinţa lui Dumnezeu. 
Acum zece luni eram prizonier al re¬ 
gimului comunist din România, supra- 
vegMat -eu ţi familia mea- de către 
agenţii securităţii, des! nu făcusem 
nimic altceva decât să propăvâdulesc 
pe Hrlstos în biserica în care slu¬ 
jeam. 

Acum doi ani eram deţinut în în¬ 
chisorile din România si aceeaşi a- 
gentl al securităţii se străduiau să 
mă omoare. Eram singur şl absolut de 
sarmat în mâinile lor. Iar el erau 
mulţi. Nici o lege nu-1 oprea de la 
săvârşirea crimei, nici un principiu 
moral nu le stătea împotrivă; el a- 
veau puterea. Iar eu nu aveam nimic 
din ceea ce această lume îmi putea o 
feri. II aveam însă pe IIsus şi pu^ 
terea Lui cea minunată, credinţa în 
Dumnezeu şl în bunătatea divină. Iar 
el nu aveau nimic, neavându-1 pe Dum 
nezeu. 

Eu aveam dragostea creştină şl a- 
Jutorul duhovnicesc al semenilor mei 
prin comuniune de rugăciune cu toată 
lumea creştinătăţii, el nu aveau de¬ 
cât ura lor. Din această lupta eu 
sunt cel care am învins, căci el a- 
veau puterea materială, dar conflic¬ 
tul dintre noi era de ordin spiritu¬ 
al. 

In anul 1981, pe când mâ aflam în 
închlsoarea-spital Jilava mă rugam 
îndelung şl des. Mă gaseam într*o si 
tuaţle specială şl rugăciunea era 
singura mea consolare. 

Intr'o zi, în timp ce mă rugam, 
plutonierul major Petre a năvălit în 
celula mea şl a început să mă bată 
cu bastonul de cauciuc pentrucă mâ 
închinam - făceam semnul ortodox al 
sfintei cruci. El ma lovea peste mâl 
ni le împreunate pentru rugăclune.dar 
mâinile mele refuzau să se supună 
brutalităţii lui. Lovite şl îndurera 
te, ele continuau -prin voinţa raea- 
să facă acela* semn sflnt. 

Ajuns în America, am aflat ci mal 


multe persoane din Washington, au¬ 
zind despre ceea ce ml se întâmpla¬ 
se, au început să-şi facă semnul cru 
cil în semn do solidaritate cu mine, 
deşi unii erau protestanţi. Iar al¬ 
ţii, poate, atei. 

Nu este acesta un lucru minunat? 
Le mulţumesc pentru participare. 

Ştiu acum -si o ştiam şl atunci 
într'un mod tainic- că în timp ce mă 
rugam lui Dumnezeu în celula mea, în 
lumea întreagă şl la ceasuri diferi¬ 
te, oamenii se rugau în acelaş duh 
cu mine, ceeace făcea să se realize¬ 
ze o rugăciune continuă, neîntrerup¬ 
tă, adresata lui Oumnezeu pentru mi¬ 
ne. Iată dece nu m'am simţit nlcloda 
tâ singur în durerea mea -şl nici nu 
am fost singur- căci toţi formăm o 

singură biserică -trupul nrlsţlc al 

lui Hrlstos- în care flecare suntem 
mădulare. 

Acum zece luni ml-am părăsit ţara 
fără s * o fi dorit. Am lăsat în urma 
mea o viaţă de 60 de ani, cu tot ce¬ 
ea ce poate umple o fiinţă umană:fag 
te bune şl fapte rele, căderi şl ri¬ 
dicări, prieteni şl vrăjmaşi şi, mal 
ales, acest imens tezaur de suferin¬ 
ţă, cel mal de preţ pentru mine,căci 
este suferinţa mea pentru li sus si 
pentru Biserica lui. 

Pentru tineretul creştin din Romă 
ni a, ca şi pentru o bună parte din 
cel necreştin, eram -fără s'o fi me¬ 
ritat In vreun fel- un simbol al su¬ 
ferinţei pentru credinţă şl un sim¬ 
bol al rezistenţei nonvlolente împo¬ 
triva violentării sufletului tinere¬ 
tului român de către brutalitatea 1- 
deoloqlel comuniste. Iată de ce, 1n- 
tr'un sens, rămânerea mea în Romanl- 
a, chiar cu rlsCul propriei mele 
vieţi, ar fi făcut mal eficace sacri 
fi ciul meu acolo. Pc de altă parte, 
Dumnezeu a hotărît ca să vin în Oc¬ 
cident pentru un plan al Lui care nu 
ml se descoperă decât parţial şl pu¬ 
ţin clte puţin. 

In general, moartea este foarte 
fascinantă, ca o prăpastie adăncâ şl 
care te atrage şl te respinge în a- 
celaşl t1i*ţ>. ta te îngrozeşte atunci 
când te asediază din afară, amcnln- 
tându-te cu distrugerea fizică, bio¬ 
logică. Dar când ţl-a devenit Inti¬ 
mă, când te-a bântuit şl te-a locuit 
ani în şir, este greu sl rezişti che 
marii el. 

In primăvara anului 1981 am dorit 
moartea din adâncul Inimii mele, o 
moarte marţirlcl şl pe care Dumnezeu 
mi-a refuzat-o. 

Pe tot parcursul detenţiunii 


le, în diverse momente, Ilsus, mulţi 
dintre sfinţii Bisericii noastre şl 
unii din morţii mei -mama,îndeosebi - 
m'au vizitat în duh, au vorbit în 
duh cu mine,mal îhdelung sau în stră 
fulgerarea unei clipe, pentru a mă 
consola în suferinţa si în slngurăta 
tea mea. 

Aceste vizite, când sunt povesti¬ 
te, capătă un aer îndepărtat,de fic¬ 
ţiune chiar, dar atunci, când le trâ 
lam cu toate fibrele fiinţei mele, 
când eram înconjurat din toate părţi 
le numai de ziduri şi de răutatea de 
prlmantă a gardieni lor,singurele fi¬ 
inţe umane pe care le vedeam,ele îmi 
păreau o binecuvântare divină. 

Dacă harul lui Dumnezeu nu m* ar 

fi tnvâluit 1 tfndu-ml Inima cu 

dulceâ lor violenţă, mal mult decât 

în vremea libertăţii mele, aş fi ere 
zut că lumea era compusă numai din 
călăi şl din victimele lor. 

Atunci şl durerea şl credinţa e- 
rau foarte fierbinţi. Sensibilitatea 
mea era atât de acută,încât simţeam 
durerea în carnea mea, nu numai ca 
urmare a Insultei si a loviturilor, 
dar până şi gândurile rele ale gar¬ 
dienilor îmi răneau fiinţa. 

Când profetul Dani 11 a fost arun¬ 
cat în groapa cu lei, "Dumnezeu a 
trimis pe îngerul său şl a astupat 
gura leilor ji ei nu 1-au făcut nici 
un rău, pentru că a fost găsit nevi¬ 
novat înaintea Domnului" [Dan.6,23]. 

Dar Dumnezeu nu a astupat şi gura 
nedrepţilor săi acuzatori. 

Când eu am fost aruncat în groapa 
leilor -închisorile comuniste- Dumne 
zeu nu a astupat gura judecătorilor 
si a acuzatorilor mei nedrepţi şl 
nici gura leilor. Dar tot El este 
cel care m*a scos, în cele din urmă, 
viu şl nevătămat din colţii lor. 

In plan social, Dumnezeu operează 
destul de rar prin calamităţi natura 
le. Mai frecvent această intervenţie 
divină se face prin persoane.sau gru 
puri de persoane. 

Dacă Istoria poporului evreu este 
plină de miracole, pronia dumnezei as 
că fiind mereu peste el, au existat 
totuşi şl sancţiuni sau recompense, 
justificabile Istoriceşte şi care 
re fac parte din Istorie: răsboale 
pierdute sau câştigate, regi sau Ju¬ 
decători care salvează poporul ales 
tn momentele sale dificile, sclavii, 
rătăciri prin pustie, etc. 

Cît despre mine. Dumnezeu a ope¬ 
rat în ambele sensuri. 

T1e*> de o suta de zile, adminis¬ 
traţia penitenciarului Alud s*a sba- 


tut să mă extermine prin foame, frig 
şl teroare, acţiune care s'a declan¬ 
şat exact în momentul în care NI cola 
e Ceauşescu, secretarul partidului’ 
comunist din România, îşi începea su 
1 ta sa de vizite în unele ţări din 
Occident. Atunci preşedinţii ţârilor 
europene şl regii l-au declarat pri¬ 
etenul lor şi 1-au oferit banchete 
vesele tn palate luxoase, banchete 
ale căror firimituri nu ajung nicio¬ 
dată până la săracul Lazăr, plin de 
bube şl care zace nu departe de poar 
tă! 

Această primire triumfală a deter 
minat pe gardienii mei să gândească 
în sinea 1 or cu necesitate că şeful 

lor era atSt de valoros pentru Roma¬ 
ni* fi pnnt i~t/ fi/ropd, TnnXe orlrlnn 

îndrSznea să se opună deciziilor sa¬ 
le sau nO Intra în valul patologic 
al cultului personal al lui Ceauşes¬ 
cu trebuia desfiinţat fără milă. Şi 
eu eram unul din aceştia. 

Acţiunea de exterminare a început 
la 20 Iulie 1980 şi a luat sfârşit 
în luna Noembrie. Eram Izolat pentru 
zece -uneori 15 zile- într'o celula 
fără ferestre şl aer, desbrâcat de u 
niforma mea de deţinut şi îmbrăcat 
cu un veston şi un pantalon sfâşiaţi 
fără nasturi şl fără centură [eram o 
bligat să-mi ţin pantalonii cu mâna, 
iar hrană ml se dădea odată la trei 
zile]. Seara, o scândură de lemn era 
coborîtă de pe perete şi ea devenea 
patul meu pentru 7 ore. Pentru cele¬ 
lalte 18 ore ale zilei nu aveam de¬ 
cât planşeul de beton al celulei. 

După perioada de Izolare eram 
scos si dus la celula mea normali 
şl, două zile mai târziu, eram adus 
din nou la Izolare pentru alte 10 
le. 

Acest Joc al morţii şl al readu¬ 
cerii la viaţă a durat mal mult de o 
sută de zile. 

Cel mal râu dintre gardienii care 
mâ păzeau era secretarul de parti: 
al închisorii. Otrăvit de ura de cu 
să, după o îndelungă îndoctrinare 
munistă, el mă Insluta folosind cu¬ 
vinte atât de vulgare şi înjositoare 
pentru mine, încât as fi preferi 
mal degrabă să fiu bătut, decât sa 
aud înjurăturile. Pentru el nimic nu 
era sfânt, nimic nu era cruţat: n o 
eu, nici părinţii mei. nici soţia 
fiul meu, nici preoţia mea, nici ' 
nezeu. 

De două ori pe zi trebuia să ^ 
la closetul comun pentru a vărsa ^ 
ţinutul tinetei. Aceste două ies r 
erau pentru mine supliciul 4 ^ Imm *— 





^ > f> ^’ s * ” 
f****' *** »* *r*or\ 

•» d*w«» ‘tv\! scJrj- 

t*v«» ** r • r *’ i f f "' 

^ *»)**< c« «>*?«*** ţK***r. o.'-î‘- 

t.î «Inii î+ .**. 

J» Hfc M 'fcst 

ţv>« Wr'J ^ •' » 

(ttt v-f-e *» st« ^ 

w *V-t 

** V^^id şt :* efc $Jtitc\**-v *x*- 
T'C'vMsi* **»* Wtîrt '' î- 

c+c*T, *3*^ 'l5tt *- rac* ce-l 

m d> ***l 8$w«* *o<%er>~ 
x*.*v»'? *mi ?-* ^sl îKtfs cesc-e ca 
-* $f. Vestei ^tv*T: 

xvxftx' crvctt este* re-:-, c?* 
C* r*et C^r e*-tt *\M ea- 

-* $ar-te* est* r^te-e* Ist 

X«w3t*- dc> sc~'s este:rţ-ce-vci 
c*'c- ^teiecţ' ?* $t> 
**tl C^V ^îtlt' c vei -ijric'* ‘I 
k>r UT?X 

£*« e r 5 âf e-r* 'cc'at 

si -v. xterr $luţ $X re- 

tn. cî •*.. *v*a~ **ci c Niciticl ei 

r£ ; -v - **** c ei ds f|d —*- 

•a* Lttjr^î ctoocxj $* cfUU:i 
cv r iar c* T 

-r* 'trtat $' ♦- ;-^v' cK’i 5* 
rţa-'OMcl cct r^st^l se-xicUx* 
c'*- ar* Toc *- c'xa N Ci-* r-'eo* 
ti -c* ^-iT* r -l'ta-e- -st st es t* 
^ ta* *î cernea ' -'ti r 

^tisec' X\* Sfh: ceN'i’-î <* ?•* 
~lc* e^-*i $' » i -w > •- t^.:t' <T 

$iţe> ^tvitc*vx* ♦- cere -*i\ 


cMs » ^ol^tî şt gaţiirui.c* 
ta cereşti C-itI c* f«rţ *ţ lx t r*. 
*•* c* x-*au % l-l» rvcit sfc*H 1^2 

o cmctţtcl ,Te rlint -r* xh ^ 

t: *r***~ *wm i stu’i $sâ\-* tu 

Cer^^i •** * s »* rlnat atît d* 
*'*-•** ** > ^astertitl» freft a 
r * ws OK c*r* cisctti» Xrrl ir^ar* 
^ 4 *vt eo stace^cţle. a tr^tlt u 
fi cv aceeaşi vie'e-ţ| cv ci^ V v ^ 
c^ ; 5*5* ji a r>ecat* '•l'v 
^^' y-ar-eiţi tî cev^dolw r*^ 
rctcli r cwi* :»^ Mcicea- 
tT cerv^e cWu eeft-v j 

s-^ri ut,.-c v ie* 

Sv^letv' e^a şUn> 

ie ceea ce *ic-se^ 

- c?e ei^te, aşa cel*- 
■e' s'i ^tre^esc^is* x >i^te p -cet 
oe cita aceasta $ ; * cri' c-îrIt ^a 
eU ca’-c'i^l —-a st^*c-f-it c -iţie 
^:-*ael >c i:U^e: 1^5 c^a^e* sa $* 
a ^r"s la Tec li ^e' ce îte şt ea- 
cî a- *i rest *e'ti ee ei-e ii- 
***** ^m* aş -est cc- • ? -s cJ te- 
tul -w ^*sese eeeî: e -aHcteatte* 

4 "est ce % m> kî-c, ce’ su- 
e'serici 4 sae-'. re ca-e '-ar o 
^cut *-e*reatl* T tsc > ee jc^I e-e ar 
-*ra^ ^-‘ce^w-v-^'at re rete-v' -eee 
a' ee'-V' si -v -’j ee-a- 

;at ce *eU ^ -’i '-s^’tat c*r *1- 
cea a'te :lţ' şt re teati secţia sre 
eii’l *-ce e-i- e 'rî^re-ît a * est e 
''-tşte ce »ai* 

".UcU> -v't euri ce te rr^ raser 


ees' -exir-rt % . Nw e’>ea aceea ret -e 
eerev^t -\*ta ee e-' *te e srete ?« 
-<*' ' -ti si r'etate -cv *t>«cr et a- 
T "' ^ ta*e r-eeru ^?a'a a !- 
's«? -v—e ’-ie'-T. 

1- %! e-M 

terreT' % -<k *i *'-a crr 

r'trti* r— resrrs'tite* 

acea Xr'->cî *'i- naşat aei-se 

Xr'r*^ -> :r**j\-ţ. Ci 
-'* ît '— ^stet*« * } % ;vrw s'. 
-" -' r -* ;i >rs''-c.-- rl> 

"*■* “ î'-r-?. s» .-Î-; ţj; -JÎ 

S'i-. Î- ^ rf-:. i- sf f*--*. 
'* *' '- cî : ic * * !<*- *ec*sa-î 

$ .-' ’ * '* ' '”• **J C-'i* ;i-v 

- »î -i, st şt i- ci cî^-îi 

'* ,tlt * Pv. ^ci: tc4ti >-T. 
• f4 « s-*>ce«cl . -- c'it-.fj 

- ” 1 -' 1 :*- îH.- t; 

~- î-rrcii ♦- •»--v ,',, . 

Î*"t. Ci r *arţj 


5"a-ta witv-crie şt M^%a‘ 


ce . a ^ a % «»— 
# tatet ji 


a rs 


%rte cîtexa r 



^tt î-ci rai rl-tea 
şa s*a tesc^is 'a *e' 
ţa** s a-w', ^1-î si ’-esteasci *- st 
e.u-t. -'-2 4 kit se*rr % w*rr i- 

î'"cc x Jt ş> f' — % —-a $*%"$ ♦— jcaetî; 

m c * ^ o--.. 

ci ţi-^r ?it ei>>ea. Taci râ irti s* 

> s««t ar er 

'* r -T v *'i-. '-a- rSssvrs, 
^ i? ^t-a^e -ace: 3i^reateastr3 
at' xst ^ţe^' ^v. ca- r ^ 
^ aceasti ceXM t-vr^T x 
cac' r^-^2 re ca— - -at' ra- 
3 ^ f 1 ^ ~-r%: şi SÎ-, 1 ^ 

e < 4 t*'^r.'j % ceea ce at' 

-arxx aţ' sî<-ic a'cx aTir^-' 3* 

iestv? c-rj-ea. castei s a ♦.. 
scr's f- ete—-rate. 

c ——1 -lsc-^r$ *'T»-*C- >i ^ 

o^'s i s *cet .sa c-r»' rrs*—r*î c- '-re-- 
s tata r- - c-irât*-a et ra-j f, /. 

ci'ei* 

^ ** *‘i ^':jt »U 

'' itie, cea m? Tr- 

re-:ar5 ce -rc'a-e a* -'rst 
^ e ^ ’* car* e? Tsf • iraa 


septet*! sf* ^ esrdti*'. 

f-ar revesttt acest tfvtiu asoect 
ll pHrcHpritvlvt *** -Sttfe^rtâ şt 
ccrso'area dtvtry- re-tni ca si t>ţe 
leoett cl t^rrereu ec.^tttbreari ^ 
tr % *- -es? tat-tc xfaţi '—astrî şt cî 
căci f ' aver re î*$ws,r» rcer ^t rtetr 
£atl tt-vttt de t>j-e^a t-ertt * ceste 
ta. !- sv^er^ta cea *fvit atn^ce des- 
ccce^^* :i»tr*c daţi rare de Xc^-I 
$? O? r«cr^ S r Srti. 

Xctrevl [-rest Tc^Cir stare 
cartea sa ->seV ard -e' cttl^- 
3 w-' ce *.S. Eltet. ci te trecut oa- 
?v?-^ V drlsHu te X—erev rertrv 
i se 'a ^r-c.-rerei. 

'•?' ^Si S*-t?~ rartCftt V«t frt 
-a* es’ce-t* ^tcarce^' ’a X^-rreu. 
ra* i'es ^ ţi-tl? *-ce rrecirţ. a es¬ 
te r?-secvtatî. I- :~:rt» 11 ' e 

rrrb-tst? ş> cele car- ea- »arît**1 
creşti -itttt i. 

X cît^a c- ; ete-x 2 - *• cercat 
sa tetccR'-r c listl -firi f- 2 : ' 1 ! 1 
*>omr'etU a erecţi v c- werţt r- ^ 
c*tt sc^le c:x*iste» T i;i-e ce x-ci 
şl ce exte-— -a-e, ckoicITti *Vt>- 
te* di- t'T^t cvxe-^i^tt â-ec-c-'-- 
Te; $' ''' cc ’ ae Ceaoşescv. -r -e^s^t 
si stit'‘' — .~ix! irtrntîi ce 
t3 |e:t' r I' ectsccr^ si —c^err- 
; ti. ette~- 2 ţ' r®' TS 2 ^ re 
c' rtat*-I ccwwisU. 

2- -eaT'tate. este c^* si 

c.rcaşter rwn|#«t exact 2 ' ?-erţ T 'c- 
st 2 ' c^ec 4 *c ; cşt'c- T*rti te tec^i- 
citi i-e-^e orice # ^ce-'ci-e ce 
acest c el se 'oeste ce te-'ca-ea cc- 
x-'sti csre-ş^ asr.^ce r. cel cete 
c e'e. TrVctee ^-c-Ic-eşte s3 * 2 :! 
ce-ceti-' re cc-c crccrt» este 2 -es- 
tat> cc-cc-rit ş' -e*e^t- 2 l- wct$. 
Xate ci : * aceste :i-\ ce 
s - .f ţ - ?> ţ a 

• ** *' ?-■'- Vv « ,i je~ 

S’. i* u' » ratate .--*I%- •>» 

* f> - a - v £ti*t 2 ev s*_• *'^— 

^ tea»'r^e c~eca-i îşt vi rr: - 
^ '-^a xastri Tscce-^i. 

-^ta ce scecttc^snr <* ce ^ssc'at'e. 

^c--vît: şd acesec^ f-c^îşi *- 
'~ ^ce'e :*er-ts ; , >şa ^^re- 
>ce- c-eşrtr>srLÎ: si sîlr.tft •- 
trec -ti. > ^-xitlt^a acestei ici 
• ' ^ fi sl c-crc ăc^" re 

' 

- ~- itc.cc* ' aceste* ' jt *c 
-^ce.-c si x vct'T», *c* a<er - 
i'r îtlrî- irsc'.-r c*r« 

‘v-pi-c 1 Iţit' t;«r« *«£7»,-' 

'«, Xt*-£-c.-:e ^ ’WBe'i 

?' i' ri .*i7 ŞT £' J.- t ţ v 

«lîîv.»'i ii ri»iscl rcite cits .- 


1. pOrţirc^'t şl, l*tl, 5*^1 

cm n< tn tciu r!1*l«, r! , 'l ’» 
slt«f «tlC>T«1. *•!'“ f*ţ.'?.i s -'- • 
St tvtÎKJ-lţi»^ rarv<-t*: 
•îf. te^te ii», rî-3 i s^Srştîi' 
reacilni"* 
işa sJ f*e! 

Ifcerll s*au calt.- 4 şt 

ctxiliMţît r-^icrttîir? w dtsti- 
r*jt* sttuta > s'a c * -1 - î r ^ s 

re ea ^slşt. biserica t#t -r*st:s ? 
-X*«as trsl* s ? cMi- wrte'a 

ca-e cl-ea st itstnfsl >e 

rtjtcl nat ^-tî^tî de si-ţe'e 

w art'r’? 

Scrîttc’x' -*js c . %t . Xstr^exs^’ 5 3 
^ r- •javrva'^* si> m c C*l>jrîtca-Ţ 

rtii*jne c-c r ettcî "eţati de *ste-*a 
siJ. ca-e est? s* v st:-*a 
■'cast-l. r s:-x r -cl ^a^-t? d? a- 

nv' 1881: 


^rrcx 7 re*- ia -e—ce tf ca-te 
ra’-te. £' .a :-: # T*2, om r$T % ? 

-e ce s£~ee, altarele cise—c^’c^.3- 
isîi-^ t'as^enStca^e va lua rrt*'--l 
c- si-ţe'e ^2-tuttc-ulut sl vj scu ; - 
ca fr e T . duri ce va *i ^cts :e :e- 
:t ^al-tei s-*-te* nese. «a ir.-rti 
ce ;cs cctir* T şi» -ex'tjrt re fac 
ta Xx fi t- 2 ce cu c?stc > *' f- si-- 
ce e sfî-t. -x**c' ^sl c-ucea t*-x~ 
rf l:: 2 -e «a tîs-^ r* şi cc- 

cc-u' -e. se va '2 ^îtts 

st '2 5 c serica *ut** 


lari r-' x rate 2 aceste* 
ţ>* s*a ce rultS ,-ene, -u 

este etcet ci şi rea ce a re-a t-e 
c* 4 'e si se ^t '-easrr 

tccare ra-e a* areruefat s*r r* 
r* *' te-ra-e* se f'tccc ' a c-er*-tl7 
t -e**** c x^earti r-^%-^’e e -- 

setate :e ace *2- set 5ca-e'e-i<- 

tes* 

Taci '^ne-a *>? cc»n?5ă % --*stos -e 

-Iţite; taci r.te-ea xlittd a s> 

c'etât** -e c®. V ~e r*-e re 
xtî c* xx ce na.ttrc raci ’*er ; 
-e a trei e - r-raca cu îe\ r x' *.* 
T-'-rece. ţari :*-• c x-e*:-; cari 
s.-te- ^:* ; st 2 t\ xc.-*î -cast-â 
este Tscs. 


*?:'“r:sr. :i-? t-ec-t zr*' 
'trxc^'î ccn.-'ste s.x fcaite x 


ne-cs*. 





:i TI * sa ^-sce-ece crccese ce 






\‘i ste-r 1 


'SI 38 S« 


1-8-5 












UBCRWU 


lUNIf 


SITUAŢIA BISERICA ORTODOXE ROMÂNE.. 




pmg S 


ivn 'ond»*ir*ţi p**tru Instigaţi» în, 
fy.i rlv* regimului romuftistf * r-i car* 
rlsplnd/sc cU''VUlr; biblii Ir, Po. 
”* r ' 1* condamn*ţ1 pont mu contra- 

bkr«}b t rt-) t*r* follr \ t*%r% pr*n 
**>^1 < rH1f»rU-j T r. .jurul lor sunt 
CM'lMmtţi c* porariţi. ()*/4 mol 1 v»- 
• ' Hpşesc* el* sunt Inventat*, 

«1 strict greco-c*totici, tHMtţt* 
fn catacombe dtn JOAfc, Sf/ltCOpll *1 
tflfll dar cunoscuţi 4#- «iţiţi* 
surd. tuf p c^tfwul supraveghere ti 
t*r9lft» Ir, «celaţi situaţi* ţi tot 
4/ âpeoop* 40 d* ani, Oastea Oomnu- 
tol # o ralţcan* 4 + pietate popul4r4 
ortodorl, Tsl duo* activitate* sub¬ 
teran ţi fn teroare. 

Ir 1070, un prept ortodor din fr⬠
nt*, în vlrsil d« 04 ani, 4 scris o 
S/H*0*r« Iul C*AU^*SCU $1 CO*>H*t.U- 
Iul Central, orcfC relot /OdUCere* 
r+UqU‘> fn scoli pentru * morall/a 
'Oplll, A foţi condamn*t la o 

ani fncMsoar* deoarece codul penal 
//enxnlit preyed* ca la *0 d* ani ,0r1 
o deţinut est» automat «liberat,Pro 
btbil cl # fntre tli»p, a Murit d* foi 
"* ♦ f H g ţi teroa re prin 1 ocM sori I* 
CMOUflf $t*, 

toreî Cataramă, adventist, « fost 

Condamnat li 34 a/,1 pentru furt din 
Avutu 1 îf/treprlnderii u/<d* 1ucra,de- 
ţi foirepfi/td*/*/: respectivi * 4**1* 
r*i, In faţa Instanţei ci nu 1 ţ'« 

furat nimic# 

*f#tcv # predicator t*pti*i,a fost 

UmllTilt t^rv ct # li */*St*r* # $r 

ti 1aUa*.iafta* vS ucltl unul 41 /< «4- 

fiţi *rjT# 

Ir Vth / 4 doi ollugerl ori o doc 4 1 

oare ţin 4* o*larvarul vechi, pirln- 

te jir y* ;*/la* ti p4rif»t*|* TeodoSle, 

îepneun* cu o / lluglrlţl-sor* H*r1*- 
* y ftit ar*'.tati ţi f 

trw p***/i.stit* -*** a ofta 2 *r1 # *« 

î# C Ş^fi, 


Ki fpvţ 

imsţatl din 

feţe 

a 1 fa ru¬ 

) / pe cilW 

oficiau v*' 

►mia 

in Pi¬ 

s**rî c» ) or 

C*/. ceri,le/u 

t 

li t a r 1 

dl/ iucvreţ 

■ .' ; c 4: - • 

4 , f V, 

rt tl * 

Ut * d* '* 

itieni fi o* 

e^rni 

'11 se- 

caritH11, 

tf f**U şm/l 

s str 

, \ )i- f/, 


# a*a tuturor ceedl/civ, or ţi rj# 
«►nl Ou # fAdrlm* tf 1* sad fn a- 
;«♦■«. ♦oot tlrfţ 1 4a pir pţrl, 

•aaţln' * pollţlrl f' ca/r #u f uft 
lafrllţl '41 Militat# >1 rimfiS nu 
a Mţţcart *4^ ar -jr, 4e^at si^-1 a{/rre # 
;f at^eaţl t0,itfr*A lr 4 [4n/+*<~ * '•/**+* 

*iţt* au 41 st rus irlsarfira ţi nţiRl 

4 acceptat tl fia 1f*ţropat suo /I 
Je al, a p4a%loi>»ţt1 aîe 

•^pl vt'/pu î ui '* 1 1 'SfriMr, 1 rtaMTletorvI 
UwrHcll# av f^rst u>a1> 4e 
seturi tf ♦ 11 ţi aruncat* ' 1 fa ţi la un 
4a, r*v le-a «nil p*/tU^. ^Isl# 

Vulerlf^a ara Miliar Mppt# ţi K 
tar frru ţ| la pr/*1 iffffla# Inia* 
fr#1 # 

j/ifOV, Ur- pratV* 4 nH 11 

# ^tafen- a cirul #1aţ4 asta >/ cal rar 
rar't rH^afr/upa. „ tetar1#4f fn 3V/4 par^ 

tfu d a raa g/ pt d vr nţaf* ^/v 
pt rui *.'****' 1 *«u 1 ui r*a-u # a j t r|^ 

leit* 4* atun<1 fn ||4dt ţi teroa>* 
ra 4 .v V0*1f ţi Cel Op 4 Wfiî al W// # 
flfC/» ^.ara e? 4 '<a»iî aMa « laplltHt 
ur ar <# Araţi** el aMPara* fr. aiuar» 

i* r|#*4uri, e* filiaţie 41* *4 

4a^4a# 1r> P a r r /*v, h d r 4 ar*# fr— 
' rt ţ | 4 pa ft*/ţ1# u« 4» î 

leu I ori ţi fa fiare/* 4etl a fost 
amtef 4a securitate, uitla» ri/itl 


pa cara a flrut«u> fa/nlflnl raia a 
foţf Tn clteva sfptimtfH tnalo 

te 4*- ^1 H/nrarea wr a. Alun/ 1 1-a 
spus soţiei in/îa un lucru IrrjMtl 

f*raolaatl # trai /11 r 

am tAlaf ultima noastrl oale, 

V>ţ1* plHfitelul to/rlU 'vtefan » 
ra Inaf ţ fn luna a \nf/tna, r */m 

or fi 1.r% 1 r>4 ni astl/1 ? Cn o fi 
/J»n4 pruncul lorf 

> # au «curs 4a atunci aproapr 4/>1 
ani 4r /11a - V 1 plrintfle cu familia 
sa tr!1*t' fn aceeaşi faroar*- ţi per 
«ecuţle, platrflnd a/#t»aţ 1 n|4ej4e,nî 
clofatl epul/atl fn Punltatea 41 vini 
si fn ^enero/ltafea s/<fni»n11or lor, 
fi au ft/'vole 4e ru^lclunlle noas¬ 
tre. 

In In timpul postului ^»arc # 

/»m rostit şapte pr*4lc1 In rapel a > 
mina nil ui Teologic 41n Hucure^tl un- 
4r pre4*" ţi ll^ipa france/l ţi Noul 
Testeeient# Aceste pre41d. Intitula- 
u ")apt<' cuvinte cit re tl«#H* # #riu 
a4f e S a te 11 nr r* tu 1U1 rpedi n pe / a r 
eiar/lsmiil fl «cW lo4i«e «uf 
pr1ntr*o filosofle obligatorie ţi 11 
Htn11 strict la mater1e si pr1nf/ # o 
Interolcţie absolut! a ortclrel pre¬ 
ocupări splrltiiale, 

Desigur, setea 4upl a4iw|n/l r«- 11 
ni OS Creştin era fo$ri,t mare» la ti- 
o*ri 1 noţtr 1 ţi au411 0 HuI re-U era 
foarte n»i«an>s, Clteo4aţ4 owrfrul a*. 

' u 1 tator 1 lor /!efy|ţer; 4/)ţ /p. rsoane 
tf, 'toc* Interdicţiei rfflrete Ou m) 

llţie ţi fp' aoiorltlţl le »' I#î1nt^ 

tfr.r urţa AliefWf mfÂa foit f# 

prefirai 41n pr14vCrut ej, 
clft4 intrare* fn curte# Ver1n*ru1ut 
a fost frterjdsl, tinerii au esct la** 
4at /14uHU pentni a veni t! ast il-' 
te cuvjntul Iul fim pe 'are eu 
1i-1 #4resam, 

',*r n1do4at| ng ^»fj presupui frCO- 

ui ie^ns p< /ar* pr* ficaţi a "*a fi 
/4 a/ea asupra tinerilor, 4upl ani, 
tocmai 4ai//ritl suferinţei 41 n 

fr*cbi4eri}e c'/munHte ale lui Nlfpla 
e Ceauţ/ seu, 

Satana f »0 an* (^erspecii/a /lltoru 
iul - am s pus-o *> 'W1 mul te or I, f/aol 
a/ ii St1//t Consecinţele areSCadl 
*eîe 9 «r fţ CIutii s'o eyfi*r,0ar 0u« 
f/e/eg a Icter/H CUnpaftere| afeyfru 
lui cMa/ ţi Interilor, 

Mnd a# 'ere,1f,4i < «• U e; curlllta 
cifre t1r*eri“ 9 patriarhul Just In Hol 
se se u m # a aiurat 41c ţooall >1 41n 

olse/1'l, cl/du ^d astfel fn mina sa 
/.Uf 1 t|ţ 11, tipsii 4e orie# protecţie 

ti se fi' e* sol, freoîut lunea « 4e- 

C l *' Sat fnsl ur /al fe protest» fn 
ţari ţi Ir Iu*«#Oţ1va preoţi «1r»er1 
f^r, ^aga, V, Oumitfarscu, Cernit, A- 
yramrs'/, Vlr*cni/;1, ai/J ax/ carul, 
«liberarea mra ^1 pe/d.ro aceasta au 
foi* /eteriţlţi. Juristul l'airlarto 

•1 /O !*e •'•ol, care « de'lf/al 1 lega¬ 
la /o/»ce4Ur*a nea, a fost, 1» rin* 
4u : lui concediat, aresiaţ ţi /'//»4am 
nat fn ţ'/'rl r^l/^/rl 4e /|i,r« afeMlî 
«•'uri M* 11, Mum* roaa# asociaţii 
creştina ţi enaMtar# 41 o toaii lu¬ 
me 4 a / 1 v#t a* 1 fv'Hwt fmpot rl va 1 n » 
Justiţiei care «1 «» fl'u**, •Cela 
/ xsuvinta elice tinarl* au foa* pu^ 
Uli/.ate fn atrltnlfate i|'lo4/*-m> ţi 
'ynoscvf, 1 r '♦ e 41 n urmi, a»xl 
♦e '/!>'*• f'»* fin (///Ifenf, 'ar* Ifrlc'o 
//**e f| l|/eav /urt* Iul ^a>/ţescu # 
au ScdUrc/anii pe 11/^4 yymr^t cur 


mln pantfu ellbararel "/-a, 

f/umne/eu 4 hotlrft ca ac*st«’ In- 
tarvanţli Mcule urii 4c /II*» sl 4e- 
ylnl '-fi ent * j <tbU fn |9N4 /Sn4 am 
fost eliberat, 

înainte 4e arestarea "<ru, yl- 
/Itat "<a1 fiw/He PI seri c 1 41', lf u r u - 
resM. /pre surprinderea f'/-a,am con¬ 
statai 'â foari* puţini ţineri parti 
clpau la slujbele religioasa. In <j»l 
narai, bisericile erau pline, 4ar a- 
proape toţi credincioşii aparţineau 
vecbll generat 11, cu educaţia rellql 
oasl făcutl pini la Instaurarea co¬ 
munismului fn Nowlnla, Atunci m # am 
întrebat pe mine Insumlj 

•Unde sunt toţi a/el tineri care 
bravau a'/enţll securi Util, p*rs«/u- 
tatl de olanele de stat pentru ti 
as/uttau cuvântul divin din <j o r 4 
mea? 0ar> toate acestea nu au foit 
de/lt o aventuri, o supapl prin care 
revolta Juvenili /ontra opr#s 1 un 11 


CtUy * tn«» 0 U „ 
-lin li>MnU tf, r* ,,. 

o «rt»,r, «. I, «a , n< ; „ 
f»*ll -„rotari. «„ , (li M . 
■>r», <J,r ' 1f H,r| pr*4l/-i|,. 

-rtn -î ,<r '* e ’ Mut 

te.» ţi <;4. m i 4*tOf, (< r,..,,, 

r»"»rv «,MU, Jrt w , 11ţ4ffc 

; H r: 5 *" m " 

(rUl »ln- tnî./if.f f„, . 

4 Urm prU( 

C * M w "rt Pr1»»ft«,/:.yr«)M| . 
,u ***»*«H, 0wn«,..y m1 , la , 
)<>l n#c,s*r pentrv , prMV. 

-1»* verbul ? 1 r«1 ît .»ţ, r. 
ro«r*f comuni % U. tiu tun* „„ .. 
.Joî, cinr (Mimtm ml-, , 

'* tml lipi», ftfrit.ro ,-ml 

la caplţ fndopllnlrea pe < ori . 
încredinţase, 

ttr 1 »o»r»» 4 #îpr, c , r y, y4 



HIVIHCA blli IJIH'AJ/, CUOJTA PI KIIWM I OUI I CI lAfl KWM, 


eaterlahst* î'f '^presat?" 

',1 m # am s 1 *4 11 copleşit de triat» 

ţ#, 

l/upa /Inel ani ţi Jumitat» d* fn- 
rbl Soare am fost pus fn l1b«rta»*,Ua 
4eta aceasta am ţflşlţ bisericii» pli 
r*# -4*r o mare part.» dintre crudin- 
/1 '/ţi erau tin»r1, Ae. fntllnlf ti- 
n»r 1 'ar» nu M /4/os*rl ţi nu *4 as 
^Vitat»rl ni/1//da»i, dar s» 'omida* 
rau Ui«cipo11i »»1# M 'lilserl pra- 
dt/11# rr-'jr / a/r 'l/'ulau c1an4»ft1n 
pHnt /a* ereţtIni 1 tuturor danomlnaţ 1 
if#r 'onfeiionale, 
ţi 41# fos» tericU. 

'•//|n»ul Iul /*' > cA/us* Tn- 

tr # un Ptmlnt l/un - - ţ1 • dat /ud*<V* 
nul o w*l, altul ţa1/*ri, alta t/*1 
/»*i. Cin» ar* ur»/M 4* au/it,%4 a* 
'*4%, 

A/a firii Ini t tineri studenţi fn t» 
nlo«i« /#/» r#u fusese/4 ni' 1 oda ti 
dH/ip/*m wrl, dar »*l conalde/au ca 


arl-A parvenit pe cli ocolit*, '* 
e/am ItHct 4Upf4ve|b»at # *u ^1 

ml 11a «ea. 

Am reuţlt ş # 0 s/ot din ţa/I 

mari dlfkuîtlţl fi »4 »st* p*''*" 
prim dovada preţloasl d 4<ţ1" r * 4 
nea nu a fost sterili, cl rlf ' 
ciul *»u nu a fost aodiml', l (i 

«»nţ»1» wvl» de descurajar* - * 
trec prin asea»/ura w/«eOte- f*'”' 
aceaatl «Islvl car*-«1 readuc tr *" 
darea ‘,1 forţa tk*»r»tulu1 r^ fl 
Iste cea «al mar» re<OÂP*flt* ^ 
tru «1 ne« 
llkll 


,.T 

Unţillnţel» tr»/e al» Ş»'*'*; 
aslr» p<iţ 1 ne cli* «Unt* 1^ ţA 
dumn*a/oastrl koana »/*^ l; ^ 

autului o/iodo/- deupttf^^ ,v, ' t 
f.ţdlrrţl CftfXUA >1 * 

>4 Uf^ttrl ii un i*"' 











1IBERTATEA 


fntrr veşnicie şl veac. pe caro cân¬ 
ta Arhanghelul dreptăţii cu spada fă 

cutH arcuş. 

Ne Mâhneşte amintirea acelui pre¬ 
ot tânăr care ne-a zis într'o zi:”n 
si ce? Parca părintele Calclu-Puml- 
treasa - daca a făcut ce a făcut, 1-a 
ridicat cineva statue?" 

Ne-au Indignat vorbele sale. mai 
ales la gândul că mai sunt încă 
mulţi chiar dintre oamenii Bisericii 
are gândesc în statul. Si l-am în¬ 
trebat: "Unde sunt statuile, părin¬ 
te?” 

Par mângâierea si nădejdea vin de 
nlo că sunt destui si aceea care 
au înţeles că aici nu e vorba de sta 
tui si că dumneavoastră sunteti sf 

veţi rămâne, orice vi se va mai în¬ 
tâmpla de acum înainte, un învingă - 
tor. Aţi adus aminte lumii, pr in pil¬ 
dă vie, cS Hrlstos a biruit-o. Si a- 
re neamul acesta sărman o statue în 
duh, care mărturiseşte pentru el cu 
îngerii $1 cu bătrânii înaintea lui 
Dumnezeu. 

Plecaţi pentru pacea efemeră a în 
vinsilor, nu se ştie unde,nu se ştie 
spre ce. De bună-seamă că Dumnezeu 
mai are cSte ceva de spus prin dum¬ 
neavoastră si lumii largi. Veţi fi 
mesagerul lui Dumnezeu, dar şi mesa¬ 
gerul conştiinţei religioase şi is- 


IUNIE 


Pi€7 


Z'?* neamului românesc. Avem şl 

si în '7* d ° SPUS lum11 *P e limba 
Să va n n ° StrU * 1ar ^nţla Voas 

aceasta! ° Credem 5 1 ne bucurăm de 
aceas a] vocea adâncă a acestui neam 

Sn apr0p1e P° a ^, în ciuda vi- 

' 

Si !u IU" Ce VS aşteaptî P 1 ec Snd 
Dar ţ i' ." f e ne a 5 tea P tS rămânând. 

f ?t1 ^ câ duhovnlceste vom fi 
Pururi alături, împreună rugători 

luDtăÎnVl ° Umnezeu ?1 împreună 
ptători, fi ec a re după puterile 

noastre pe adevăratele câmpuri de 
f ta e ale ace *tui veac. Intr-un fel 
tainic, plecaţi rămânând si rămânem 
urmandu-va. 

fie lăudat Domnul că ne-a binecu- 
văntat sâ trăim aceleaşi vremuri! 

Nădăjduim că nu peste mult ne vom 
*ai bucura ochii şi inimile văzandu- 
. din nou "acasă”, primit cum se cu 
Vlne ’ căci orice cucerire a lumii" 
largi e bine să se încununeze de o 
binecuvântată întoarcere la vatra pă 
rinţilor. 

Facâ-se voia lui Dumnezeu! 

Cu recunoştinţa şi dragostea unei 
generaţii-”. 

Fste o scrisoare generoasă,o seri 
soare cu adevărat tânără. Ea mi-a iS 
fuzat un curaj nou. Câtă vreme popo¬ 


rul român va avea astfel de tineri 
generoşi, nu va pârâşl calea creşti¬ 
nă, calea crucii si a învierii. 

Această scrisoare vine de la in¬ 
telectuali. Dar nu pot încheia aceas 
tă tragică şl optimistă expunere f㬠
ră să rechem din amintire un alt eve¬ 
niment spiritual din viaţa mea.De da 
ta aceasta el ţine de înţelepciunea 
profund creştină şl nedellberată a 
poporului român. 

După ce am fost alungat din şcoa¬ 
lă şl din biserică de către Patriar¬ 
hul meu, eram puţin descurajat şi 
speriat. In clipele cele mal grele a 
le vieţii mele, am găsit totdeauna 
un recomfort spiritual la mama mea, 
o ţărancă simplă, dar cu o adâncime 
duhovnicească puţin obişnuitâ.Ea m'a 
învăţat credinţa cea adevărată. 

Dar nu mai aveam mamă. Cu câţiva 
ani înainte murise. 

Atunci am căutat-o pe sora mea, 
ţărancă şl ea şi la fel de credin¬ 
cioasă şi profundă ca şl mama. Pe- 
atunci ea avea 70 de ani şi nu pier¬ 
duse niciodată legătura cu spiritua¬ 
litatea românească şl cu concepţia 
religioasă atât de creştină a poporu 
lui nostru. Era în anul 1978. 

I-am povestit totul, 1-am desvălu 
it toată amărăciunea sufletului meu? 
puns: Pa Ce 3 âscultat tot * mi-a răs- 


"Dragul meu, văd bir* el eşti pu¬ 
ţin cam speriat. Nu mai al destulă 
încredere în tine, nici în Dumnezeu. 
Am sâ-ţl povestesc o Istorioară foar 
te simplă, o istorioară ţărănească . 
Tu eşti om cu carte şl al să poţi să 
-i înţelegi chiar mal bine declt mi¬ 
ne înţelepciunea ascunsă: 

"Când Dumnezeu a făcut lumea,a fă 
cut şl necazul. Altfel viaţa ar ff 
fost mult prea uşoară şl oamenii ar 
fi uitat de Dumnezeu. Creatorul lu¬ 
mii avea mult de lucru şi, pentru a 
avea mâinile libere, a pus grija pe 
un pietroi şi pietroiul s*a făcut 
praf într’o clipită. Atunci a pir.-o 
pe un copac şl îndată copacul us 
cat. Apoi Dumnezeu a luat gri ja si 1 
dus-o pe umerii omului si onul a du¬ 
s-o. 

Şi tu al să-ţi duci nenorocirea, 
nu ai nici o teamă". 

Si eu mi-am dus nenorocirea. Mi-â 
fost frică toată vremea dar am supra 
vieţuit şi am biruit, iar dovada es¬ 
te că stau aici şi scriu una dintre 
cele mai frumoase istorisiri din fol 
clorul poporului nostru. 


— SFÂRŞIT— 


—Pr.Oi. CALCIU— 



DEMOLĂRI PREMEDITATE 


[fragment) 


uitei ! 


ui tei!... 

arşi de soare, aspri, ’ndrăsneti, 
crainici iuţi ai unei noi vieţi... 

ca printre fulgere, prin furtuni, pe sub grindini 

vin voiniceşte de pretutindeni: 

pădure mişcătoare de goruni nebuni, 

oaste făcătoare de minuni, 

cu vrere năprasnică, vie 

de-atotputernicie... 

feţi frumoşi ai unui nou noroc, 
cresc sprinteni, s'oţelesc. se râscoc, 
sub ceruri de plumb şi de foc... 

peste gropi de trufaşi arândasl 
Peste gropi de tâlhari cămătari, - 
plugule, tot mai aspru să ari, 
petec pustiu să nu laşi, 
bru ? nezdrobit să nu laşi!... 

peste mi seIni ce morminte de hoţi, 
de hoţi şi netoţi, 
ară adânc, adânc cât doar poţi!... 

căci e pe drum, 

“o Plugar cum altul nu-1 sâ-i semene... 
pluaăr I° â » u1 P3S ° 9 ° r sălbatic n'o rămâne... 

«X? «" “ » •- Ş< ,Cr„. 

Plugarul f U , 9er * cu bra * e de cremene... 

P U9 u1 -Î<npârat. de mâine... 

Aron Cotruş 


S'a vorbit în ultimul timp despre 
numeroasele acte de profanare a bl se 
rlcilor din Bucureşti sau chiar de¬ 
molarea acestora, lată un caz recent 
oin RgmSnla despre situaţia unei bi¬ 
serici penticostale şl a putini lor 
el credincioşi care se adunau aici 
pentru a asculta cuvântul Domnului 
Prin graiul predicatorului Neag Fi- 
1imon. 

Biserica este situată pe raza sa¬ 
tului Tătăreşti, com. Burjuc din ju¬ 
deţul Hunedoara şl a luat fiinţă da¬ 
torită contribuţiei puţinilor el ere 
dincloşl care cu teamă şi sub perse¬ 
cuţiile numeroase ale organelor de 
securitate se adunau aici pentru slă 
vlrea Domnului nostru Isus. 

Predicatorul acestui lăcaş, Neag 
Pilimon, primind autorizaţie de la 
consiliul popular al com. Burjuc de 
a-şi demola casa spre a-şl reconstru 
1 apoi spaţiul de locuit şi sala de 
rugăciune, cumpără materialul de con 


strucţle cu ultimii săi bani şl când 
începe construcţia proprlu-zlsâ este 
oprit de către autorităţi Tntr'un 
mod violent, astfel că rămâne pe 
3 r n cu cel patru copil mici [sub 6 
ani] fiind nevoit să doarmă pe tim¬ 
pul Iernii 1985-1986 în grajdul de 
vite. 

In acelaşi sens, toţi credincio¬ 
şii care au dorit să-l ajute,au fost 
ameninţaţi că "dacă se vor nai adu¬ 
na aici sau vor ajuta” acest om,”vor 
fi aspru pedepsiţi şl acuzaţi de ac¬ 
ţiuni anticomuniste”. 

Iată că nu se demolează biserici 
numai pentru a se construi bulevar¬ 
dul "Victoria socialismului" din Bu¬ 
cureşti, ci se demolează sistematic 
si premeditat şl o mică bisericu¬ 
ţă situată pe vârful unul deal de pe 
Valea Mureşului din frumoasa Transll 
vanle. 

M.C. DINA 


Urmtr* din ptg.1 


noastre nu dorim sâ ne a- 
sigurăm stăpânirea asupra 
activităţilor şl organiza 
ţii lor transilvănene care 
vor apărea In viitor. Do¬ 
rim doar sâ-i orientăm. 
Iar el pot să facă apoi 
ce doresc. Eventual vor 
accepta propunerile noas¬ 
tre, ori poate nu. Aceas¬ 
ta este de-acum treaba 
lor. Dar este posibil ca 
el sa ne ofere idei noi 
şi utile. 

Esenţial în cazul ce¬ 
lor care acţionează pen¬ 
tru Transilvania este de 
a se căuta şl găsi, de 


Un răspuns... 

avea un contact permanent 
deoarece nu este exclus 
ca lipsa unor rezultate 
râsunâtoare să se datore¬ 
ze parţial lipsei unit㬠
ţii transilvănene în ca¬ 
zul maghiarilor ame¬ 
ricani”. 

Si mai fie oare nevoie 
de vreo altă documentare 
din partea noastră?,.. 

Noi, sincer,nu credem, 
căci articolul din SZEKE- 
LY NEP, reprodus mai sus, 
o spune cu vârf si înde¬ 
sat. 

Ca unul care am luptat 
pe frontul din Ungaria.fi 


ind distins de Ministerul 
Apărării Naţionale şl Re¬ 
gele Mihai cu: “Ordinul 
"Coroana României" cu spa 
de tn gradul de CAVALER - 
CU PANGLICA DE "VIRTU¬ 
TE MILITARĂ" şi "FRUNZA 
DE STEJAR", pr i n Brevetul 
Nr * 119 din 18 Ianuarie, 
1945, nu cred c'ar mai fi 
nevoie să-mi mai mărturi¬ 
sesc dragostea mea faţă 
de ţara în care m‘am năs¬ 
cut. 


























immu 



MAIORUL FĂRĂ NUME 


PARTEA A I-A 
N.S. Govora 


Cartea *Jn serviciu? mareşalului* 
anglp-saxorul Larry Watts, a fost 
cartea cea mai discutată de cât re e- 
xilul romlresc. S'a scris despre ea 
**ilt şi încă nu s'a tenrinat.Cei ca¬ 
re au scris despre ea au fost în ge¬ 
neral oameni care se pricep mai mult 
sau nai puţir îr acest dereriu al 
cărţilor. Dar pe lângă cei care se 
pricep puţin, a fost şi cineva care 
nu se pricepe deloc. Şi acest cineva 
este comandorul Pâtru. Acest Pltru 
şi-a descoperit la bătrâneţe talen¬ 
tul la scris şi mai ales şi-a desco¬ 
perit vocaţia de a fi apărătorul ma¬ 
reşalului Antonescu. 

Prima Intervenţie a lui a fost in 
•lupta* din 7 Iulie I98S.Această pri 
mâ intervenţie a comandorului Patru7 
a fost făcută cu scopul de a aduce 
laim/riri asupra maiorului fără nume, 
pe care-1 cunoştea de copil. Şi iată 
ce spune comandorul: Maiorul fără nu 
me era în 1922 elev In clasa a 7-a a 
liceului militar de la Craiova şi 
nai precis, elev sergent. Acestea 
surt nimicuri care nu aduc nici o lă 
mtrire asupra maiorului fără nume,ba 
din contră, produc încurcături. Deci 
zisul maior a terminat liceul în a- 
nul W22 $1 tr mod normal trebuia să 
iasS' sublocotenent Tr 1924, adică du 
pâ doi ani de şcoala militară ori o i 
afirmă maiorul în carte şi o recu- * 
noaste si comandorul Pâtru, că maio¬ 
rul fără nume a ieşit sublocotenent 
îr 1926. Se naşte fără îndoială în¬ 
trebarea: ce a făcut maiorul în cei 
doi ani care lipsesc la apel? S'ar 
putea răspunde că maiorul, obosit de 
şcoală, a stat doi ani să se odih¬ 
nească sau a fost bolnav, dar cineva 
«ai exigent ar putea să dea naştere 
la bănuiala că maiorul fără nume nu 
este acelaşi persoană cu cel care a 
fost comandant de pluton în clasa a 
Il-a a liceului, al comandorului P⬠
tru. Dar repet, aceasta nu are nici 
o Importantă, lămuririle aduse de Pâ 
tru în chestiunea maiorului fără nul 
me, sunt absolut fără nici o 1 «por¬ 
tantă, sunt nişte nimicuri. Pâtru ar 
fi putut să r>e spună dacă maiorul fă 
ri nume a fost un elev eminent care 
avea înclinaţie spre ligile străi¬ 
ne, dacă vorbea franceza şl mai ales 
engleza bine Iar germana mai puţin. 
* D1n puţina germana ce cunosc *, ne 
spune maiorul la pagina 58 [vol.I]. 
Pâtru. fiind în clasa a Il-a şl ma¬ 
iorul în clasa a 7-a, dormea în ace¬ 
laşi dormitor şi elevii din clasa a 
Il-a fără îndoială trebuiau să albă 
respect şi admiraţie pentru cel de 
clasa a 7-a care vorbea patru limbi, 
şl printre ele engleza. Ori comando¬ 
rul Pătru nu ne dă nici o lămurire a 
supra acestui lucru şl aceasta, dupî 
cum se va vedea mai departe, are ma¬ 
re importanţă în cazul maiorului f㬠
ră nume. 

Tot Pâtru ar fi putut să ne dea 
Itairirl. să ne spună dacă maiorul 
fără nume a avut sau nu a avut ceva 
ce suferit după 23 August, mai pre- 


jcis, după luna Iunie 1946, luni dupî 
îcare, parcă ar fi ur făcut, maiorul 
fără r>u^e nu ne nai spune nimic."Zi¬ 
ua de 24 August începea cu o dixsinea 
tă senina care se arunţa foarte căl¬ 
duroasă. Deja oeste oraş plutea at¬ 
mosfera aceia de pâclă, din miez de 
caniculă. M 'ar grăbit să intru îr le 
galitate si ca atare m'am dus să mă 
prezint la Marele Stat Major, de ca¬ 
re aparţineam de drept, fiind nuraî 
detaşat la Cabinetul Militar al Mare 
şalului*.- Larry Watt$,II, pag. 117? 
Şi nai departe, naiorul fărl nune ne 
spune că a fost trimis imediat pe 
front. Dar la pagina 182 aflăm că na 
iorul fără nune a fost pus la dispc^ 
ziţia ministrului de război, genera¬ 
lul Racoviţă care trebuia să facă 
cercetări dacă maiorul fără nume are 
vreo răspundere pentru actele lui 
din timpul cât a servit în cabinetul 
militar al mareşalului. Şi generalul 
Racoviţă, contra căruia naiorul fără 
nume are cuvinte aspre.se poartă bi¬ 
ne cu naiorul şi îi dă o misiune de 
încredere: îl trimite la vila maresa 
lului de la Predeal, ca să ri di ce" 
nişte cărţi. Pe front nu a putut să 
ajungă nai devreme de anul nou si pâ 
n3 la sfârşitul războiului, a răra* 

f rutin. Si totuşi, în Iunie 1946, ma¬ 
iorul fără nume ne spune că era co¬ 
lonel. Este sigur că, comuniştii nu 
au pus nici o piedică la mersul pe 
front, din contră ei vroiau să fie 
trimişi pe front cât mai mulţi ofi¬ 
ţeri şi să moară şi mai mulţi. Răfu¬ 
iala, marea răfuială,era amânată pen 
tru mai târziu. Deci maiorul fără nu 
me a putut să se strecoare şi să a- 
jungă şi colonel cum s'a întâmplat 
şi cu comandorul Pâtru şi cu alţii. 

Şi de-atunci totul a depins de male- 
abilitatea ofiţeri lor.Cei care erau 
maleabili ba chiar foarte maleabili, 
au putut să mai rămână în armată 
caţiva ani. Şeful promoţiei mele, o- 
fiţer de Stat Major, întors de pe 
front, a fost repartizat la Statul 
Major din Bucureşti. Acolo îşi făcea 
serviciul fără nici o piedică până 
când, prin Mai, a observat că un c㬠
pitan, tot din Statul Major, când îl 
întâlneşte, nu-1 salută. A raportat 
cazul unul colonel prieten care î•a 
sfătuit să se facă că nu vede: căpi¬ 
tanul este un om al partidului. Oar 
maiorul acesta, nemaleabil, n'a ţi¬ 
nut seama de sfatul colonelului şl a 
făcut raport scris. Şl rezultatul? 
Prietenul meu a fost primul ofiţer 
de Stat Major " deblocat fără pensie ; 
cum ne spune Larry Watts, în apăra¬ 
rea pe care l-o trimite "prietenu¬ 
lui" său VIad Stolojan. Dealtfel. în 
scrisoarea către prietenul lui Vlad 
Stolojar», Larry Watts ne mai spune 
că *în general foştii militari nu au 
împărtăşit soarta crâncenă a oameni¬ 
lor politici*, vrolnd prin aceasta 
să ne convingă că şi eroul lui,maio¬ 
rul fără nume, nu a avut de suferit 
nimic. SI aici, Vlad Stolojan,oricât 
de prieten al lui Larry Watts ar fi. 


nu poate să ascundă tot ceea ce Pe- 
"îrni ştiu, că "ani de zile, orice 
rntSlnire între doi foşti ofiţeri,e- 
ra considerată cwlot şi respecti¬ 
vii conda-oaţi la Tnchisoare.Everple 
ar fi rsjlte, dau unul singur: cereri 
Iul <orre nu a fost ur intim al 
reşalului şi nu a făcut politică în¬ 
să din cauza dârzeniei lui oe front 
a fost lichidat în puşcărie,orobaoi1 
din ordinul sovieticilor*. Oo.nul 
Stolojan ştie ouwai un singur e*e-v 
piu, acela al generalului «îome.eien 
piu aflat de la directorul ziarului 
‘lupta*, donrul Mi hai l <ome, se ve¬ 
de treaba că nu a citit cărţile lui 
Ion Cârja, cărţi adevărate, trăite 
de autor tn cei zece ani de teanită 
eoiîtinistă. Este în una din cărţile 
lui Cârja o scenă sguduitoare, nuni. 
tă “generalii la terci* şi această 
scenă ar fi fost de ajuns ca să-i 
închidă gura lui Uatts si toate pero 
raţiile lui projlono, dar dowiul Sto 
lojan nu ştie ninic din aceasta pe¬ 
rioadă. 

In realitate a fost o perioadă, 
din 1944 Până în 1948. când ofiţerii 
maleabili sau foarte «aleabili.au pu 
tut Să se strecoare, anii dintre elZ 
chiar Mne. Utoll dintre foştii ofi¬ 
ţeri. chiar dacă au fost "deblocaţi 
fără pensie* nu au cunoscut tnchisoa 
rea "înscriindu-se în partidele ne^ 
comuniste în anii 1944-1947". Fără 
indoială si aceasta e adevărat, dar 
asta a putut să se întâmple numai pâ 
nâ la capitolul "Tîmâdau*. Oe aicf 
înainte, cei ce se înscriseseră în 
partidele necomuniste, nu mai valo¬ 
rau nimic, căci chiar dacă te chema 
Iuliu Naniu, drumul era acelas:închi 
soarea. Din 1948, începe adevărata 
prigoană si pentru foştii ofiţeri.Nu 
era nevoie să reiasă dintr'o cerceta 
re că ai fost ofiţer corect, chiar 
dacă ai făcut parte din cabinetul mi 
litar al mareşalului ci era destul 
ca să se dovedească că ai făcut par¬ 
te din acest cabinet, pentruca dru- 
nxjl la terci să se deschidă pentru 


mulţi, foarte mulţi ani. Şi la mili¬ 
tari ca şi la civili s'a deschis a- 
cea eră a denunţuri lor . Cunosc cazul 
unui locotenent colonel -8acalu se 
numea-, care era foarte maleabil si 
s*a strecurat bine peste toate greu¬ 
tăţile şi ajunsese chiar comandantul 
unei scoli militare şl totul a mers 
bine până ce s'a ivit un fost soldat 
care să-l denunţe că a văzut cu o- 
chil lui, cum locotenentul colonel 
Bacalu, în înaintarea prin Basarabi- 
a, a împuşcat un "neamţ". Si Bacalu 
a fost băgat la închisoare şi con¬ 
damnat la 20 de ani şl degradare. SI 
s*a întâmplat şl cu acest Bacalu ce- 
eace s’a întâmplat şi cu cei Ultime 
vasta lui a fost obligată sâ divorţe 
ze şi toate celelalte.Şi după S anÎ7 
a ieşit de U închisoare pe motiv că 
Bacalu nu luptase numai contra bolse 
vlcilor tn Rusia ci şl în Tatra con^ 
tra lui Hitler şi avea şi medalia so 
vietică "Marele război antifascist? 


Şl ««1 cunosc Şi J îte 

•ţHur. =* ^ ;;;; ; 

Cînna colegii ti 

«agi pct^ 3JÎ ^_ 

«•echerla 1 u1 , Tncă r, 

19**, a început si f ac s 
«11 «r* cu an colc-e: ^! * 
pin-5 în 1947 * ^ 

^ aceste filare* au ^ 
într o noapte, prlntr'un 3 ^. 

**i cunosc un caz: se *>•- 
v asile şi la liceul Mili târ 
era considerat cel «ei prost V ' 
si, că în clasa a 7- a a f, st , - 

corigent de profesorul de li*»'!, 
"â. Bude. Acest profesor 9ri .--1.; 
<3«rat ca cel «ai bun profeso- 
clţi au existat, care nu îi Sise . 
ciodatâ corigent oe nimeri S i tc - 
îr 1930, l-a lăsat corigent pe v>7 
le Drăguţ. Şi acest Orăguş a j 
nici nai mit nici nai puţin de- • 
secretarul Anei Pauker [înaintea 
fusese un altul, mwit Stanciuj. 
căzlnd Ana Pauker, Drigus a fost M- 
gat la închisoare şi degradat. Si 
cest prost al profesorului Sude, 
ştiut si asanevreze în asa fel, tncît 
a ieşit din tnchisdjrv. a fost recii 

tr tojţg» dricrzuri Tt* i ♦ Z—* 

şcoala de rSzbei, 

corxjnistă. Precum se vede s'vj petT 
cut câteva cazuri stranii, totul 
pinzârd de gradul de maleabl 11 tat< 
al fiecăruia. Şi desigur despre **»ip 
rul fără nune al lui Larry Watts. nu 
se poate spune că nu a dat dovacî de 
maleabilitate. (Xjpl o cercetare pri¬ 
etenească a noului ministru de răz -1 
boi Racoviţă, este declarat basna 
curată, se duce pe front unde pro¬ 
bii a luat r^dalia sovietică, Nare’' 
război antifascist , şi după aceea 
este repartizat tn Bucureşti -rrv: - 
bil la Marele Stat Major- si este a- 
vansat colonel si în timpul prvce< - 
lui mareşalului Antonescu, avea 
rea trecere sâ obţină intrarea 
proces pentru soţia lui! Nu ne spu^ 
dar e foarte probabil că ar fi putut 
să obţină intrarea la proces şi per- 
tru el personal si dacă n'a făcut-. , 
a fost probabil din prudentă. 


Maiorul fără nume nu ne spune jar 
se subînţelege că a ştiut si se st re 
ooare printre toate încercările pri¬ 
goanei de după 194S, deşi fus^ so n . 
bru a) cabinetului militar al 
lului, adică a dat dovadă de mart' rj 
leabilitate, exact ca şl Origus 
tul profesorului Sude. Oar se pune 
următoarea întrebare: cum a trăit * r 
acest timp al prigoanei? Foştii !1 - 
ţeri care au fost "deblocaţ 1 r ' 
pensie", făceau parte din doui c 
gorii: cei care proveneau din ^ , 

geniului şi ceilalţi, adică infanti 
riştii si cavaleriştii. Şl unii 
alţii erau, cea mai mare parte, 0 

Conţinu** In 9 


















LIBERTATE* 


IUNIE 


meni care aveau 7 clase de liceu,fă- 
rl bacalaureat. Maiorul fără nume fă 
cea parte dintre aceştia. Genlştii" 
deşi nu aveau bacalaureat, comunis- 
tll aveau nevoie de el $1 au fost 
primiţi tn posturi de...Ingineri, dar 
Infanteriştii şl cavaleriştii trebu¬ 
iau sa se mulţumească cu posturi de 
magazioneri. Fără îndoiala că nu 
toţi îşi găseau posturi de magazio¬ 
neri şl cunosc un caz din promoţia 
mea, care, ca să nu moară de foame, 
s'a întors în satul lui, la plug, a- 
colo de unde plecase. Deci maiorul 
fără nume, în cel mai bun caz,trebu¬ 
ia să se mulţumească cu un post de 
magazioner. Şi în acest post,maiorul 
fără nume avea o leafă de mizerie,ma 
ximum 900 de lei pe lună, trebuia să 
muncească peste opt ore pe zi şi sea 
ra trebuia să asiste la orele de pre 
gătire politică în care trebuia să 
dea dovada ca a devenit comunist. Şi 
seara câdea mort de oboseală si de 
foame încât nu mai avea poftă să ci¬ 
tească cărţi nemţeşti.franţuzeşti si 
mai ales englezeşti. Si iată,maiorul 
fără nume ne spune în"cartea "In ser 
viciul mareşalului", că el avea bani 
să-şi cumpere cărţi din străinătate, 
cărţi rare si greu de găsit. Şi ma¬ 
iorul nostru găsea toate cărţile ca¬ 
re apăreau în străinătate, erau în 
legătură cu războiul şi în special 
care vorbeau de mareşalul Antonescu. 
Maiorul fără nume a citit atâtea 
cărţi încât, pentru unele, nu putea 
să-şi amintească titlul cărţii şi a- 
utorul. Iată ce spune el la pagina 
141, voi.II: "Toate cele de mai sus 
au fost luate dintr'o carte a unul a 
utor american apărută cu ani Tn ur¬ 
ma şl al cflrul nume nu-1 mal reţin”. 

najoirui fă 

ra nume vorbea foarte bine franţuze* 
te şl englezeşte. Cât priveşte germa 
na pe care o cunoştea puţin -op.citT 
pag.58-, în timpul comuniştilor a pu 
tut să se perfecţioneze si să-i ci¬ 
tească în mod curent. Astfel în vo¬ 
lumul I al cărţii "In serviciul ma¬ 
reşalului" la pagina 143, dă un lung 
extras din cartea de memorii ale ge¬ 
neralului Freissner, "Verratene Sch- 
lachten". Extrasul, lung de patru pa 
9*ni, este dat ca tradus de el,maio¬ 
rul fără nume, rezultat al 1b. ger¬ 
mane pe care o cunoaşte foarte bine. 

Ori rezultă că acest lung pasaj este 
furat, cuvânt cu cuvânt din cartea 
Chirnoagâ "Istoria poli- 
/tică şi militară a războiului PomS- 
( niei contra Rusiei Sovietice", carte 
apărută in editura "Carpatii" din Ma 
drid, în anul 1965. Si iată ce citim 

Ife " Rog pe Exce le nta 

Voastră să-mi permită să vorbesc de 
asemenea de la soldat la soldat si 
tot aşa de deschis de la om la om.Es 
te evident si de la sine înţeles, că 
rasboiul actual decide de soarta Eu¬ 
ropei şi tn special de soarta pcporu 
»ui român. Nu numai eu si pătura 
noastră conducătoare, ci şi poporul 
român în covârşitoarea lui majorita¬ 
te sunt tine convir.ci şi-şi dau sea- 
*** ^ ceiace înseamnă superiorita¬ 
tea, care creste ameninţător a sta¬ 
tului ruso-sovietic; aceasta este cu 
cZcZ ^ cu cât poporul român 
ti statui român secole întregi au 
uptat In contra soartei vitrege a a 
s«pr»rei ruseşti si a trebuit să su- 
Rusia în năzuinţele ei spre 
--»<Kestu european să smulgă neco nte 
^tcţi din trupul românesc. , st 
aşa mai departe până la pagina 300. 

. acuma iată si textul furat de 
nume, pagina 143 pană 


la pagina 146: "Rog pe Excelenţa 
Voastră să-mi permită să vorbesc de- 
asemenea de la soldat la soldat si 
tot aşa de deschis, de la om 1* om. 
Este evident şl de la sine înţeles 
că războiul actual decide soarta Eu¬ 
ropei şl tn special a poporului ro¬ 
mân. Nu numai eu şl pătura noastră 
conducătoare, ci şl poporul român, 
în covârşitoarea lui majoritate,sunt 
bine convinşi şl-şl dau seama de ce¬ 
ea ce înseamnă superioritatea, care 
creşte ameninţător, a statului ruso- 
sovietic, aceasta cu atât mal mult 
cu cât poporul român secole întregi 
a luptat tn contra soartei vitrege a 
asupririi ruseşti şl a trebuit să su 
porte ca Rusia, în năzuinţa el spre 
sud-estul european, să smulgă necon¬ 
tenit bucăţi din trupul romanesc". 

In prefaţa volumului I, anglo-sa- 
xonul Larry Watts ne spune despre 
generalul Chlrnoagă: "Un al treilea 
scriitor. Generalul Platon Chlrnoa¬ 
gă, l-a cunoscut pe Antonescu doar 
din auzite şl, fiind puternic simpa¬ 
tizant al Gărzii de Fier,l-a nedrep¬ 
tăţit esenţial în tratarea legionari 
lor din cartea sa: "Istoria Politică 
si Militară a Războiului României 
contra Rusiei Sovietice: 22 Iunie 
1941-23 August 1944" [Madrid:1956]" 
Asta înseamnă că anglo-saxonul nu 
pune nici un preţ pe cartea genera¬ 
lului Chirnoagâ, dar la nevoie fură 
patru pagini din cartea fără valoa¬ 
re a "puternicului simpatizant al 
Gărzii de Fier". Dar ni se pare şi 
mai curios că acest "amănunt" -de 
patru pagini-, nu a fost descoperit 
de ceilalţi recenzenţi ai cărţii, 
domnii Stolojan, Enescu, Mares si 
comandorul Patru! Şl doar acest "a- 
—PWîUte pat ru, pagini. esteUpa- t 
rit cu litere cursive care sar în 
ochi. înseamnă că aceşti domni nu! 
au citit cartea generalului Chirnoa' 
gă, totl patru, nu numai unul. 

Dar să ne întoarcem la subiectul 
nostru. Maiorul fără nume,în timpul 
prigoanei, a dat dovadă de o malea- 
bilitate care iese din comun. Din 
carte se scoate concluzia cea mare: 
maiorul fără nume nu a suferit ni¬ 
mic, nu a avut nimic de suferit.Din 
barca mareşalului a sărit în barca 
comunistă si a dus-o tot asa de bi¬ 
ne. N'a suferit de foame, a putut, 
să citească toate cărţile care-1 in 
teresau şi aceasta pe gratis,plăti¬ 
te la început de Gheorghiu - Dej si 
mai târziu de Ceausescu. Domnul Ca- 
ne povesteşte că în Românfaa 
putut să citească volumul "Poesla 
românească nouă", de Vintilă Horia, 
apărută în 1956 la Madrid. Fără în¬ 
doială că socotim normal ca servici 
lle româneşti, anumite servicii ,sâ- 
si procure toate^cârtile apărute în 
exil, dar aceste cărţi nu sunt la 
îndemână decât a anumitor oameni,ca 
re fac parte din aceste anumite ser 
vicii. Bănuim că domnul Caraion a 
putut să citească cartea numai după 
ce a Ieşit din temniţă, când.ca Va- 
sile Drăgus, a fost repus Tn drep¬ 
turi şl comuniştii au trebuit să re 
cunoască că săvârşiseră cea mai mal 
re eroare judiciară, ca şl în cazul 
Geprge Ivascu. Orice român normal, 
nu ca domnul Larry Watts, ştie că 
în România nu au putut şi nu pot să 
pătrundă decât anumite cărţi,cărţi¬ 
le comuniste, şl nu sunt puse decât 
la îndemâna unor anumiţi comunişti 
care fac parte din anumite servic ii. 

Deci maiorul fără nume, devenit du¬ 
pă cum aflăm de la domnul V lad St o- 
lojan, colonel S, a devenit "ofîţe- 


PUI 


rul cu dublu carnet, odată antones- 

clan şl azi comunist ", cum spune 
domnul Alexe Poenaru în "Cuvântul ro 
manesc". Da, numai aceasta e conclu¬ 
zia cea valabilă: colonelul S, a de¬ 
venit în partidul comunist ceeace fu 
sese în timpul mareşalului: omul de 
încredere, de mare încredere , al co¬ 
muniştilor după cum altâdatâ fusese 
omul de încredere al mareşalului, a- 
dlcă e vorba de un "ofiţer cu dublu 
carnet". Şl la toate acestea vine co 
mandorul Pătru care-1 dă un certifi¬ 
cat de bună purtare ma 1 oru 1 u 1 fără 
nume care este de o " Integritate şl 
corectitudine exemplară "!!! [Stlndar 
dul românilor, Nr.2 si 3].Trebuie să 
fii la rândul tău un om de curaj ca¬ 
re lese din comun ca să-1 dai un a- 
semenea certificat, unul om care tn 
Rom3n1a comunistă putea sâ citească 
orice carte apărută în străinătate 
încât nu-şl mal amintea nici titlul 
si nici numele autorului. 

Şl acuma atceva: ziarul "Stindar¬ 
dul românilor" numărul 2 si 3, ne a- 
duce la cunoştinţă un alt furt al ma 
lorulul fără nume: "Dar relatările 
nu se opresc aici. In gura Intervie¬ 
vatului, se pun idei şl fraze care 
au apărut în publicaţiile din exil 
şî niciodată în ţară: Le IlI-eme Ho-!) 
mme de l'Axe de Gh. Barbul - Intervi ! 
ul Regelui acordat D-nel El 1 sa beta 1 
Frank şl mai flagrant decât toate,Co 
municarea făcută de subsemnatul la" 
întrunirea din August 1978 a cenaclu , 
lui "Apoziţia", publicată Tn revistă 
"Apoziţia" nr. 6-7 din 1980-1981. 

Nimeni nu poate crede că ofiţerul 
intervievat a putut avea acces la a- 
ceste publicaţii! Şl totuşi o pagina 
şi jumătate din revista "Apoziţia"™ 
este compilată cuvânt cu cuVâht,res-™ 
pectându-se uneori si virgulele şi |l 
tot acest conţinut este redat de că- Jj 
tre acest ofiţer, ca si cum acesta 
şi-ar depăna amintirile!". 

Prin urmare de aici se trage con¬ 
cluzia că maiorul firi nume ocupa un 
serviciu mai înalt decât al lui Ca¬ 
raion. Maiorului fâră nume 1 se pu¬ 


neau la îndemâna toate publicaţiile 
politice din străinătate pe când Tul 
Caraion 1 se puneau la îndemână nu¬ 
mai publicaţiile literare. Maiorului 
fără nume 1 se puneau la dispoziţie 
toate publicaţiile, absolut toate, 
din moment ce 1 s*a pus la dlspozlţl 
e şi "Apoziţia", o publicaţie foarte 
puţin cunoscută Tn exilul romînesc,o 
publicaţie foarte discretă şl totuşi 
serviciile româneşti speciale , o a- 
veau şl pe aceasta. Deci se face do¬ 
vada a două furturi comise de maio¬ 
rul fără nume şl totuşi, acestui om 
care fură, comandorul Rătru îl dă un 
certificat de bună purtare: maiorul 
fără nume este " o persoana de o Inte 
gritate şl corectitudine exemplarâ"! 

Şl încă ceva despre comandorul Pâ 

tru, omul care la bătrâneţe a desco¬ 
perit că are un mare talent la scris 
si sl-a descoperit si vocaţia de a 
fi apărător al mareşalului Antones¬ 
cu. "-Cine apoi i-au scos din lagăre 
le din Germania,după 23 August 1944, 
ca să formeze aşa zisul "Guvern na¬ 
ţionalist de la Vlena" spre a-i uti¬ 
liza ca pe nişte marionete, etc...". 
Este vorba aici de legionari pe care 
comandorul Pătru îl urăşte ca şl ma¬ 
reşalul Antonescu si ca şl maiorul 
fâră nume. Prin urmare cel care au 
format guvernul de la Vlena si oame¬ 
nii care au făcut parte din cele do¬ 
ua divizii care au luptat până pe Li¬ 
der, au fost nişte marionete . Foarte 
bine. Comandorul Pătru are voie să u 
rască pe legionari cât pofteşte,e 
dreptul lui, dar nu are voie aceasta 
în ziarul răposatului Emil ian pentru 
că acest Emil ian a fost comandant de 
companie în aceste două divizii de 
marionete, în aceste divizii care 
continuau sâ lupte în numele mareşa¬ 
lului Antonescu contra bezbojnlci; 
lor. Şi pe când mareşalul Antonescu 
era închis la Lubianca, comandorul 
Pătru schimbase de cazacă si luase 
două grade în plus de la bezbojnici. 

MS. GOVORA 











































LIBERTATEA 


IUNIE 


MIRCEA ELIADE 
SI 

LEGIUNEA 



Eliade has the 
creative imaeination 
of a poet. a gift 
which enables him 
to evoke the mner 
spirit of religion.'' 

J -KennethL. 

Woodward. 


■le-am cunoscut la începutul verii 
anului 1938 Tn lagărul de la Miercu¬ 
rea Cluc. Avea 31 de ani; eu 24. Ne¬ 
am revăzut după 48 de ani la Chica¬ 
go, "bătrâni cu faţa de ceaţă..." A- 
vea acum 79; eu 72. StSnd o clipă Im 
brătlşaţl, trăiam cu o jumătate de 
secol înapoi. Prlvindu-1, firav şl 
plăpând cum a fost întotdeauna, ml-1 
închipuiam pe celălalt plan, în lu¬ 
mea spirituală, proiectat în veşnici 
e asemeni Imensităţii Inaccesibile a 
Everestulul din patria lui Oasgupta, 
dascălul şl maestrul său din Indla.A 
fost si a rămas neînţeles de mulţi 
dintre contemporanii săi,dar vechiul 
său camarad, Radu Gyr, după ce a Ie¬ 
şit din temniţă şî înainte de a mu¬ 
ri, l-a înţeles poate mal mult decât 
mulţi dintre colegii săi, făcând a- 
ceastă dovadă prin poemul "TRISTEŢE 
COSMICA" pe care îl închină măreţiei 
lui creatoare, prometeice.Fiind,deo¬ 
camdată, puţin cunoscut, TI redau în 
întregime: 

*Oor» i*An\T* ţt asprele faleze. 

Mu- 1 nicăieri* c rană să se^vadt, 

car o durere rece de zăpadă 
s’a^tlns peste genuni sâ scSn- 
teleze. 

SI parcă lacrimi mari încep să 

cadă 

si parcă toate lumile sunt treze 
şl sferele pornesc să sângereze 
în liniştea vibrând! ca o spadă. 

Abisul, timpul, marele'ntuoerlc 
se scoală'ncet tr vechea lor 

treime 

şl bat în pulsul miezului 

generic. 

$1 tot mal pur,din via adâncime, 
se*nalţă plânsul cosmosului 

sferic 

si geamătul tristeţii anonime". 

Ce sublimă viziune! OdI, reguiem 
si epitaf, deopotrivă. Poetul car* 
ne-a mângâiat şl încălzit sufletele 
şl ne-a alinat rănile, care erau şl 
ale lui, şl a făcut aceasta timp dr 
două decenii, suferind aUturl de 
noi, camarazii sil, 1 ni magi rabi 1 e 
torturi tr temrlţele comuniste *1 
precomunlste, aduce acest unic oma¬ 
giu celui mal fecund gânditor, filo¬ 
zof, scriitor şi profesor care nu şl 
-a uitat niciodată neamul si ţara ţi 
a suferit în felul lui, tr singur㬠
tatea lui mare, alături de noi,cama¬ 
razii sil. Acum, şl unul şl altul, 
sunt plecaţi dinte* noi în mod vre¬ 
melnic, plutind spre ţi în acel "vis 
col de soare", atăt de sugestiv evo^ 
cat de poet, îr 1937, tn imnul tncM 
nat de el eroilor creştinătăţii c㬠
zuţi la Majadahonda. Ce minune divi¬ 
ni! 

Mtrcea OIade, împreună cu venera 
tul său maestru, hae lcnescu si o 


seamă de legionari din Bucureşti, fl¬ 
uturi de fruntaşii din Ardeal se fl- 
flau deja în lagărul de la Cluc când 
eu fusesem adus din lagărul de la Mă 
năstirea Dragomlrna, cu fruntaşii bu 
covlnenl, basarabenl şl parte din 
toldova de Nord: Iaşlnschl,Gârneaţă, 
Mile şl Slmion Lefter, Topa, Macrin, 
Sluşanschi, Găzdaru , Teodor Tudose, 
Serglu Florescu şl cel de vârsta mea. 
Tot atunci, dintre sârmele ghimpate 
ale lagărului de la Mănăstirea Tlsma 
na, coborîseră, "de sus de pe Olt 
din polene..." neuitaţii fruntaşi le 
glonarl din Oltenia şl alţii din Hun 
tenia. Inclusiv Bucureşti.printre ca 
re foarte puţini mal sunt In viaţa. 
Amintesc pe Victor Medrea, Voi cu Po- 
pescu. Victor si Dumitru Bărbulescu. 
Cel mal mulţi erau din capitală: moş 
Zagreb [bătrânul Codreanul, Prinţul 
Alecu Cantacuzlno, Vaslle Crlstescu, 
Ion Mănzatu, Mlhail Pol1hron1ade,Vlc 
tor Vojen. Cristian Teii, Radu Budlş 
teanu, Mllcoveanu, Constant, Oragoş 

Protopopescu,Victor Pulu 6>rdwinu, 

Furdul. Ştefan Zlvolaru. V.crg A.UJ • 

Parte dfntre eK "fuseseră colegi al 
lui Eliade la "Splru Haret".Alţ1 co¬ 
legi de-ai săi vor umple mal târziu 
temniţele României şl mulţi dintre 
ei vor muri sau vor fi ucişi acolo. 

După cum se ştie, mănăstiri şl 
scoli erau transformate tn lagăre,a- 
pol locuri de execuţie a elitei Inte 
lectuale a ţării sub regimul de dic¬ 
tatură al unul rege criminal şl sce¬ 
lerat. al unul pigmeu cu un singur 
ochi, "omul de fler", cum îl gâdilau 
orgoliul bolnav unele gazete apuse¬ 
ne, care deţinea singur funcţiile de 
prim ministru, ministru de război şl 
ministru de Interne. In funesta lor 
întruchipare s*au folosit de nişte 
păpuşi, numite "consilieri regali" 
şl la urmă de un patriarh de tristă 
amintire, care a patronat asasinarea 
a sute de vajnici luptători patrioţi 
lipsiţi de apărare. Toţi aceştia îm¬ 
preună cu o oficialitate coruptă şl 
laşă vor ajunge să înnece ţara în 
sânge, devenind adevăraţii el do¬ 
cil. 11 vor săpa mormjntul zi de zi 
şl o vor zvârli definitiv tn el la 
23 August 1944. Îngrijorat Nae lones 
cu, în convorbirile cu noi.conchidea 
cu tristele că, o ţară îşi merită si 
tuaţla pe care o are, pentrucl şl-o 
pregăteşte singuri si aşa după cum 
şl—o pregăteşte, aşa şl-o are.Rostul 
viedl noastre, sensul luptei noas¬ 
tre era si aduce* şl si păstrăm nea¬ 
mul pe linia destinului său, veghind 
ca să 1 se croiască >1 vl poarte hal 
na, căciula cere 1 se potrivea şl ca 
re er« îr< acord cu acest destin. 

Mlrcea Eliade, ca şl colegii sil 
de la "Solru ha ret" şl din universlta 
te, nu putea lipsi de la acest exa¬ 
men în calitatea lui de reprezentant 
de frunte al elitei acestui neam.Toc 
mal deaceea, înconjuraţi cum eram de 


garduri ameninţătoare de sârmă ghim¬ 
pata şl sute de jandarmi cu baionete 
le la armă, mitraliere si pistoale 
automate, el ne vorbea cu deosebită 
însufleţire despre Mahatma Gandhl.pe 
care l-a cunoscut foarte bine,despre 
eroica lui mişcare de "non-violenţiy 

des 

pre vitejia Inimaginabilă a milioane 
de partizani, care tocmai când el se 
afla acolo, dăduseră dovadă de cutre 
murătoare sacrificii, dedicaţi total 
cauzei drepte a patriei lor,care nu¬ 
mai datorită lor avea să-şi câştige 
Independenţa, libertatea şl prestlgl 
ul călcat în picioare, asemuind oa¬ 
recum şl la altă scară situaţia şl 
lupta lor situaţiei şl luptei noas¬ 
tre. Când vorbea, îmi făcea Impresia 
unul vulcan în continuă erupţie.Nu-1 
puteai opri, zadarnic încercai. In 
alte zile ne vorbea despre Soren Mr 
kegaard şl existenţialism, despre 
Charles Glde şl existenţa tragică 
sau de prietenul său Glovannl Papl- 
nl. viata si oiura sa. XlttoH port^ 
discuţii aprinse Şl Tnf1Ic*rat«* cu 
Victor Pulu Gârclneanu. Nu se Tmol- 
cau niciodată. Iar profesorul îl prl 
vea cu Interes şl dragoste neţărmjrî 
tă. Şl unul şl altul erau mistici, 
dar fiecare în felul său. Gârclneanu 
era însă şi un ascet convins şl un 
ortodox dogmatic. Eliade, depâşlndu- 
si profesorul, trecea de graniţele 
tării si nu se restrângea doar la 
ortodoxie. El escalada continuu,fără 
să se piardă în extraordinara expan¬ 
siune a spiritului său, în abordarea 
tezelor şl subiectelor. Scăpa din 
sfera prlrulul maestru - Profesorul- 
si din limitele tării sale pentru a 
se adinei în vastitatea Indiei şl a 
învăţături lor celorlalţi doi maeştri 
-Mahlndra Chandra Nandy şl Surendra- 
nath Oasgupta. Oar ca şl Pulu Gârcl¬ 
neanu şl toţi ceilalţi care ne aflam 
acolo, era convins că destinul neamu 
lui românesc se va împlini numaf 
prin legiune. Adoptase mult din bu- 
dhlsm şl brahmanism şl acest feno¬ 
men nici nu poate fi de mirare şl 
poate în acest fel se explici şl In¬ 
cinerarea la care a consimţit, prac¬ 
tica atât de străină ortodoxiei, ca¬ 
tolicismului şl creştinismului în ge 
neral. Firi îndoială că Circi neanu 
care trăia religia ca un teolog, as¬ 
cet şi sflnt nu ar fi subscris la a- 
cest act. Mlrcea era mai flex1bil;pu 
tea accepta şl un compromis, tn li¬ 
mitele onoarel şl demnităţii umane, 
desigur, în ce Pulu era implaca 

bll, dar firi a fi violtnt. Oe aceea 
cred ci numai un om asemeni lui pu¬ 
tea scrie minunata lucrare, a cărei 
citire de-atltea ort ne-a delectat 
sufletel#;*01n lumea Legionari" şi 
nimeni altul ca el nu putea fi mal 
potrivit ca să deţină calitatea de 
"procuror" în Corpul Mpţa-Martn.all- 
turi dt camaradul său. Victor Prag 


mirescu, numit "acuzator" in acelas 
corp. 

Mlrcea Eliade nu a stat prea nu > 
cu noi şl nici profesorul. Au f 
scoşi din lagăr sub presiunea 
Intervenţii deosebite. Asasi nate’- 
nu 1-au prins în cătuşe, iar prot'es' 
rul va muri curând fără a se fi de*I 
coperlt încă, cauzele misterioase ca 
re au dus la această moarte. Mir 
a obţinut, imediat, în toamna lui I 
1940, după preluarea puterii de c3- 
tre Mişcarea legionară, postul la 1* 
gatla din londra. Oe-acolo, apoi > 
la Paris, din Portugalia şl America 
va urmări etapele dezastrului Ro 
el si a subjugării el. El nu s'a 
înapoiat acasă niciodată, cu toa* 
ademenellle şl cursele întinse, cu 
toate linguşirile şl sărbătorire 
ce 1 s'au făcut de comuniştii din ţ.» 
ră. Fără îndoială şl absolut sigur 
ar fi î»T*>ărtis1t soarta noastră, a 
celorlalţi. Ar fi ajuns poate pe 
front, cu vreo unitate de la Sărata, 

CI sJ rnoj irJ eu /«V* Hai 

4ct»rt«n, L#XCu *t ,--*** -~ 

rtu, dlubâ î<*44; sî moarSr net« 

premeditare, într'o celulă sumbră 
din temlntele comuniste: Alud. Jila¬ 
va, Slghet. Galaţi sau una oarecare 
din atâtea si fără număr. In acestea 
vor ajunge prietenii şl camarazii 
săi care au rămas acasă, Tn cap cu 
cu Mlrcea Vulcănescu, George Mânu,Pe 
tre Tutei, Constant, Vojen, Noica.vî 
sile Băncilî. Sandu Tudor şl alţii. 
Nici unul nu va Ieşi viu din ele sa. 
va Ieşi cu sănătatea sdrunclnată.n- 
rl a se reface până la moarte. 

Se cuvine să mai amintesc că,î r 
totl anii de exil şl desţlrare a 
spre deosebire de Emil Cloran si U- 
gen Ionesco, Mlrcea Eliade Tn 
cul slu, nu şl-a renegat trecutul, 
chiar daci nu l-a adus cu orice pr»*' 
la lumina rampei. El r»u a dat Inter¬ 
viuri nimănui, asa cum au dat 


laltl, ca si se lepede de ceeace 


f㬠


cuse parte Intimă din sufletul l u1 - 
Şl aceasta adaugă un plus nemurir' 
sale. Iar noi tl onorăm ca atare. 

Clnd ne-a primit Tn apartament 
slu din Woodla*n Avenue, atăt de 
noscut savanţilor şl erudiţilor 
întreaga lume, a fost extrem de for ; 
cit si de mulţumit cl îl vedea !l 
în America, pe părintele Gheorc 1 
Calciu, cu care eram tmpreuni, Tos 
tîţi încă de doi prieteni. U f" tM 
base pe părintele dacă s*a simt' 
vreo Influenţi în viaţa lui de tl 
ni ţi, clnd el condusese împreuna 
tugen Ionesco şl alţii, acea 
nle pentru eliberarea lui. $ ,J 
ţlt atât de bine în prezenţa n0J 
trl. Tnclt cu voia şl Insistenta 
timpul acordat pentru întrevedere. ' 
proape cl *'a triplat. I-a P r0ffl1 ‘ 
părintelui şl noul, celorlalţi» 

Conţinu** ^ p ^- 11 




+ Ne-a părăsit camaradul > 

' bartolomeu LIVEZEANU T 


Inel un camarad din "Ve 
chea Gardă” ne-a părăsit 
pentru totdeauna. Coman¬ 
dantul legionar Bartolo¬ 
meu 11 vezeanu a încetat 
din viaţă Tn toamna anu¬ 
lui 1985,în Bucureşti.Da¬ 
te mal ample nu avem si 
nici împrejurările morţii 
nu le cunoaştem. Cel ti¬ 
neri nu l-au cunoscut de- 
căt din cărţile de cânte- • 
ce în care figura şl el 
cu câteva, alături de a- 
cea generaţie de început 
care dăduse primele noas¬ 
tre marşuri, doine şl ver 
suri: Tache Savln, Părlnl 
tele Cuculeţu, Viorica Lă 
zărescu, Nlcu Iancu, Ius¬ 
tin Illeşu, Slmlon Lefter 
şl alţii. Cel mal vechi 
dintre noi TI ştiam mal 
bine. Crescuserăm împreu¬ 
nă. II spuneam Vuţă Iar 
alţii Bart. In anul 1937, 
Februarie, se dlstlnge.a- 
lăturl de Ion Victor Vo- 
jen, ca organizator al fu 
nerallllor lui Ionel Moţa 
şl Vaslle Marin. Era un 
oltean şl un camarad mlnu 
nat. Terminase primele" 
studii 7a Colegiul Caro! 


MIRCEA 

ELIADE 


I din Cralova, ca să ajun 
gă student al Facultăţii 
de Drept din Bucureşti si 
militant de primă linie 
în legiune. Coborâse ”de 
sus de pe Olt din polene, 
din vârfuri de munţi Co- 
zlenl”, odată cu Victor 
şl Dumitru Bârbulescu şl 
la mică distanţă de pri¬ 
mii deschizători de dru¬ 
muri olteni: Iullca Stâ- 
nescu, Serglu Torjescu, 
Voi cu Popescu, Victor Me- 
drea, urmaţi de Nae Roşu- 
lescu, nemuritorul Radu 
Gyr, Ion Clorogaru şl a- 
tâtea zeci de mii de ţ㬠
rani, muncitori şl inte¬ 
lectuali care, "în tânăra 

lor primăvară, arzând "de 
stelele-acelulas crez" e 
rau dornici să facă "o 
tară ca soarele sfânt de 
pe cer". Visul însă nu 
s’a împlinit. Oeodată 
parcă a amuţit totul."Se 
stinse si doina si gra¬ 
iul”...' 

Ne-am întâlnit pe 
frontul de Răsărit care 
făcea parte din destinul 
nostru, destinul neamu¬ 
lui Tntreg.destlnu7 creş 


tlnătăţll. In marea b㬠
tălie de la Kercl,în Cri 
meea, ne-am nimerit la 
un moment dat în acelaşi 
tranşee. Unităţile noas¬ 
tre, formate din olteni 
din judeţele Mehedinţi, 
Gorj şl Dolj, ajunseseră 
să colaboreze pentru c⬠
teva zile, în cadrele a- 
celelaşl armate care d㬠
dea bătălia. După nimi¬ 
cirea Inamicului, ne-am 
despărţit definitiv, f㬠
ră a mal afla dacă unita 
tea din care el făcea 
parte a trecut şl ea 
Strâmtoarea Ienlcale, o- 
dată cu unitatea mea, ca 
să continue lupta în Ca- 
ucaz. După ce România şl 
-a trădat camarazii de 
arme şl s'a unit cu ina¬ 
micul, Llvezeanu, cu re¬ 
gimentul din care făcea 
parte, a continuat lupta 
pe frontul de Vest, dar 
după scurtă vreme cade 
grav rănit şl totodată 
este distins cu cea mal 
înaltă decoraţie milita¬ 
ră romanească, "Ml hal VI 
teazul”, căreia 1 s’a a- 
dăugat menţiunea "cu spa 


de", contrarie vechilor 
noastre tradiţii. Deace- 
1 a, el nu a simţit bucu¬ 
ria adevărată a unei dls 
ţineţi 1 cu adevărat ro¬ 
maneşti. Aceste "spade" 
anulau valoarea faimoa¬ 
sei decoraţii de altă da 
tâ, ca până la urmă în¬ 
şişi comuniştii, care o 
Inventaseră sub noul nu¬ 
me, să nu -1 dea absol ut 
nici o Importanţă. Drept 
răsplată pentru a o fi 
primit, Llvezeanu a fost 
întemniţat si prigonit la 
fel cu noi, vechil lui ca 
marazl. In această postu¬ 
ră, de condamnat, şl nu 
de viteaz decorat cu M1- 
hal Viteazul.chiar şl "cu 
spade", l-am reîntă 1 nit 
în temniţele deschise no-< 
uâ de cel care l-au dis¬ 
tins pe front. Ajuns în¬ 
tre camarazii sâ 1 ,ş 1 -a re 
venit. Ne-am revăzut "b㬠
trâni şl cu feţe de cea¬ 
ră”, purtând, însă,cu gri 
jă în adâncimile sufletu¬ 
lui chinuit, puritatea şl 
frumuseţea Idealului c㬠
ruia ne dedicasem. 

El lasă o dâră de lumi 


nâ pe pământul patriei ca 
re va străluci mereu pînl 
când vor dispare toţi a- 
cel camarazi care l-au cu 
noscut, l-au Iubit şl res 
pectat. 

Toţi, oriunde ne-am a- 
fla, ne ridicăm mâna 
dreaptă spre soare, spre 
cer, spre Dumnezeu şl în 
memoria lui spunem: PRE¬ 
ZENT! Transmitem condole- 
anţele noastre umile so¬ 
ţiei lui Octavla şl fii¬ 
cei lui Cornelia,Iar pen¬ 
tru credinţa lui în Neam 
şl Legiune să dăm glas 
mult îndârjitului de toţi 
marş închinat de Radu Gyr 
şl Nelu Manzattl Olteniei 
lui frumoase: 

"...Dc sus de pe Lotru 
coboară 

Din Bistriţa, Râmnic, 

Ho rez 

Şl•n tânăra lor primăva¬ 
ra 

Ard stelele-acelulaşl 

crez"... 

"...El totul jertfesc 
pentru tară 
S’o crească din vise 

fierbinţi 
Şl-un verde luceafăr de 
pară 

II duce spre mari 

blrulntl..? 


Răvaş din pribegie 


Urmare din pag. 70-- 

"ne vor revedea" cât nai curând,du¬ 
pă venirea primăverii şi 0 mai buna 
stare a sSnătaţîi sale. Nici unul nu 
ne-ar cânojt că nu ne vom nai reve¬ 
dea niciodată pe acest pământ, unde 
toţi, fără deosebire, care ar cre¬ 
zut îr. neanul nostru si ar rămas cu 
frunţile sus, ar suferit.am suferit 
şi ay suferit. La plecare, pârinte- 
cererea lui Mircea, 1-a f㬠
cut o rugăciune, o molitvă. In li¬ 
niştea care s'a creat, privea® pe 
acest savant al lumii, cu câtă umi¬ 
linţă si pietate asculta aplecat a- 
supra slujitorului Iul Du«r*ezeu,c㬠
ruia apoi i-a sărutat mâna cu evla¬ 
vie. Desigur, în acele clipe,vorbea 
lui Dumnezeu si poate ti «uiţurnea 
pentru îndurarea Lui de a fi redat 
libertatea şi sănătatea întreaga a- 
cestui martir al credinţei Tn neamul 
său şi Tn Hsus Cristos, pentru care 
şi-a câ>i/ît cu drag douăzeci şi unu 
de ar*: şi jumătate din viaţă. 

Despart 1 ndu-ne, î-a» zIsrMţl «al 
aduci airirrte de serile din lagărul 
$e la Ciuc, clr.d fn ciuda Interdictl 
lisr temnicerilor. Intonăm frtr'ur 
cor iaers cât veşnicia "Sfântă Tine¬ 
reţe Legionară" şi închei ar cu rugi- 
c*-re* noastră ce fiecare seară: "GJ 
ES^E a, ÎNŢELEGEŢI h£A- 

***** Ş* FlECATI...” Mi-a răspuns 

cu c privire ce venea din altă 1u«e. 


Iţi trimit, măi Ghiţă frate 
Acest răvaş de departe. 

Ca să ştiţi că mai trăesc 
Şl pe-aîci mă chlnuesc. 
Departe de voi şi ţară. 

Prin străini pâinea-i amara. 
Tot ce'ncerc şi tot ce fac. 
Nimica nu mi-i pe plac. 

Port în suflet greu alean 
Si mă usuc an cu an. 

An cu an şl zi cu zi. 

Tot aşa pân'ce'ol muri. 

Mă tot rog în gândul meu. 
Doar s'a'ndura Dumnezeu 
De nearul nostru creştin. 

Ce se stlnge'n jug şi chin. 
Clne'şi pierde Tara lui 
E copil al nimănui. 

Rătăcind din loc în loc. 
Suflet fârâ de noroc. 

Unde's rjndri noştri munţi. 
Sate cu bătrâni cărunţi. 
Izvoare ce spun poveşti 
Plaiuri scuwpe româneşti. 
Dumbrăvi cu stejari bâtrănl, 
Hcre mândre de români? 

Acea lume de tirani 
Ce's stăpâni de oii de ani. 
Peste glia cea strâbur.â 
Cer de stele, soare, lună. 

Car*d trăia mama şl tata 
Şl ne strângea» teati gloata. 
La un Paşti sau la Crâclun 
Sau cu colindul de-Ajun, 

Era* toţi veseli, vioi 


Cu toţi fraţii lângă noi. 
Bucuria noastră mare. 

Strălucea ca sfântul soare, 
însuşi Bunul Dumnezeu, 

Parei trâia'n satul meu. 
Grădinile roditoare. 

Înfloreau scăîdate'n soare 
Grijite cu drag şl zor 
De creştinescul popor. 

De pe drumurile străine 
Ce să vă trimit frătlne? 

Bani şl-averl n'am adunat. 

Doar ceva de îmbrăcat. 

Nu ml-am ridicat palate. 

In neagra străinătate. 

Nici viată n'am avut, 

Chinul vostru m'a durut. 

Aşa ml-a fost datul sortii. 

Să nu-1 văd fn ceasul morţii. 
Nici pe mama, nici pe tati. 

Nici pe fraţi, nici pe surori. 
Cum să mal fi strâns comori. 

Pe pământuri roşi, pustii. 

Unde nu cresc bucurii? 

Pe meleagurile străine. 

Nu găseşti umbra la nime. 

Numai pietre, numai spini. 

Si tot plângi, sl tot suspini. 
N'al nici fraţi, n'al nici surori 
Codri verzi, grădini de flori. 

Unde-1, mal frate Mihal, 

Tara noastră ca un ral, 

Unurl bogate, livezi 


Primăveri şl râuri verzi? 

Frunza toamnei cu rugina. 
Mănăstiri cu Bucovina, 

Ierne grele şl nămeţi 

Cern fulgi albi pentru poeţi. 

Dormeau vâlle'n zăpadă 
Şl creştea larba’n livadă. 
Bârsanele la Izvor 
Fluerul ciobanilor. 

Mî ^9. Ooamne, şl mă'nchln 
Sub streaşină de Cosmln, 

Sâ mâ'ntorc din pribegii 
Pe cărări de veşnicii. 

In pacea satului tt* u 
Aproape de Oumnezeu. 

[<J 1 n poemele "Ne-*m îngropat dorul 
cetini"] 

BRASILIA 

D. Paulescu 



ret* corni 


















Pana aici „democraţie", de-aici încolo-i 


Ini r *un număr recent «1 unei re¬ 
viste <im dat peste o notiţă pe cAt 
(V «JicrlnlH, pe atât de îmbucurătoa¬ 
re, ea putând să simbolIzeze rândunl 
t» solitară prevestitoare de prlmăvn 
ră pentru exilul nostru: "Cel maf 
mişcător semn al dorinţei de concen¬ 
trare în efortul pentru liberarea ţă 
dl l-a dat,la adunarea de la Paris, 
propunerea dl ui Marti ncscu, membru itl 
de a păstra un moment de recu¬ 
legere pentru ce 1 trei mari români, 
nre si el luptaseră din răsputeri 
pentru salvarea ţarii: fyjnlu. Anto¬ 
ne.\ru şl Codreanu. Sala a rămas pro- 
und emoţionată văzându -1 pe dl. Ra- 
1 ii cu ce pietate s'a ridicat la re¬ 
vii legere 

Intr'adevăr, ar fi fost un semn 
îmbucurător pentru exil. un început 
df maturizare, de percepere şl de a- 
preclerr a autenticelor valori româ- 
r .ti pe care cel trei mari, flecare 
»' felul său, le reprezintă pe cerul 
năzuinţelor neamului nostru,Pentrucă 
•^rlce roman întreg, român-român, cu 
/ederlle si simţurile nealterate de 
u^enteTe şl Influenţele nocive ale 
o<stor vremuri, răspunde mişcat la 
isemenea propunere. Credem că orl- 
/ -<• din cel trei mari, dacă ar mai 

printre noi, ar fi chemat o aduna 
'' 1â un mnnont de reculegere pentru 

tt'-morie celorlalţi doi, eventual 1 n- 
i./ăndu-l si pe Gheorghe Brătlanu. 

Iluzia n'a durat însă prea mult. 
No al la câteva zile de euforie vine 
altă revistă, de-acum chiar oficio¬ 
sul URL, cu lovitura pentru biata 
rândunică: un protest al dlor Mlrcea 
Vlad ti Ml hal Ghlca, însoţit de co¬ 
mentariul URL, flecare cu nişte ex- 
1-Citii confuze si contradlctorl1, 
spunând că el ar fi respectat momen- 
ul de reculegere numai pentru Manlu. 

$ă lăsăm să vorbească protestul: 

"La întrunirea din 12 Aprilie.... 
un participant care s*a declarat re¬ 
cent venit din ţară, a sugerat pios 
in moment de reculegere pentru ero¬ 
ii neamului românesc căzuţi în ser¬ 
viciul patriei. Natural, toţi ne-am 
: culat în picioare. Exact în acel mo 
ment. In zgomotul ridicării în pi¬ 
cioare şl a scaunelor împinse îna¬ 
poi, s'au enunţat trei nume. Primele 
•oul neclar şl al trellea.ccl al lui 
!• Mu Manlu. Reculegerea a fost res¬ 
pectată. După întrunire am fost In¬ 
formaţi că unul din numele înecate 
în zgomot a fost cel al iul Cornellu 
Codreanu. Noi protestăm. Nu acceptăm 
implicaţia. Noi am respectat momen- 
v 1 de reculegere pentru lullu Manl- 
* . ss. Mlrcea Vlad şl Mlhal Ghlca". 

Prima ştire rămâne clari: un mo¬ 
mi nt de reculegere pentru trei mari 
români care şl el luptaseră pentru 
ne«mul romlnevc, Manlu, Antonescu şl 
Codreanu... Deci nu era vorba de “e- 
roll căzuţi", formulă care Include 
pe toţi eroii neamului, ci de trei 
nume de români, cu rezonanţi sufici¬ 
ent de clară şl de arhicunoscute pen 
tru a fi prinse din şbor de orice u- 
reche. Notiţa dl ordinea: Manlu, An- 


Manastur! 


tonescu şl Codreanu. Protestul dlor 
Vlad şl Ghlca spune că primele două 
nume au fost înecate în sgomot şl că 
n'au auzit decăt pe cel de al trei¬ 
lea, care ar fi foit al lui Manlu, 
deci contrazicere. 

Comentariul URI spune că "foarte 
puţini dintre noi... am auzit numele 
lui Cornellu Codreanu şl nimeni pe 
cel de al treilea pe care nici acum 
nu-1 ştim. Întrebaţi fiind, reprezen 
tantll Consiliului Naţional afirmă a 
celaş lucru. Regretăm această chema¬ 
re din sala care a contrazis spiri¬ 
tul general al adunării şl platforma 
democratică a tuturor organizat 11 lor 
participante". 

Comentariul URL spune deci că 
"foarte putini"... am auzit, numele 
lui Codreanu şl nimeni pe cel dc al 
treilea. Altă contrazlcere, per.trucă 
dnll Vlad şl Ghlca dau ca înecate 
primele două nume si pe al lui Manlu 
ca al treilea. Protestul si comenta¬ 
riul de mal sus ne redau Jocul despe 
rat al unora care încearcă să scape 
de nişte cartofi fierbinţi pe care 
dl. Martlnescu, probabil cu bună creţ 
dinţa, 1 -a aruncat în mâinile partl- ! 
clpanţllor "democraţi" la această în 
trunlre. 

Atât protestul cft si comentariul 

sunt clare în ce -1 prlvnste pe Corm 
11u Codreanu. Pentru aceşti oameni 
Cornellu Codreanu nu reprezintă şe¬ 
ful unei generaţii de romani, de la 
vlădica până la opinca,care s’a stră 
uit să redea neamului nostru onoa- 
ea şl demnitatea de care s'au bucu¬ 
rat strămoşii noştri. Pentru el Co¬ 
dreanu este, asa cum îl găsim în en¬ 
ciclopediile vestice, "fascistul" si 
"antisemitul" a cărui organizaţie a 
fost eliminată după cel de al doilea 
război mondial. Şl românii-" dem o - 
eraţi" trebue să accepte această for 
mulare în ciuda tuturor evidenţelor. 

CI trebue să se conforme în a nu a- 
vea nlclo contingenţă cu aceşti "fas 
1 căşti", pentrucl consemnul vi ne,pro¬ 
babil de sus, dela "democraţi" mal 
mari cu alte prefixe si care se 
scriu cu majuscule. 

Mal dificilă rămâne pentru el pro 
blema lui Antonescu care, "dictator" 
fiind, totuşi întreţinea raporturi 
de prietenie si colaborare cu marii 
noştri democraţi Manlu şl Brătlanu, 
si care după mărturisirea însăşi a e 
vrei lor, nu poate fi acuzat de anti¬ 
semitism pentrucă a făcut tot cc*1-a 
stat în putinţă ca să -1 salveze din 
ghlarele lui Hltler. Şl totuşi, pen¬ 
tru aceşti romlnl-“democraţi" din c- 
*11 Antonescu nu este omul care ; îm¬ 
preună cu Garda de fler în 1940 a 
salvat ţara după scadenţele catastro 
fale ale politicii "democraţHor" 
timp de două decenii, guvernare la 
care “democraţii” noştri şi-au refu¬ 
zat colaborarea din laşitate şl cal¬ 
cule meschine. Pentru neamul r 6 mâ- 
nesc însă, pentru Români1-romani,Ma¬ 
reşalul Antonescu a fost acela care 
a mobilizat tot ce a fost românesc 
pentru a spila ruşinea nefastelor ur 


mari ale unei politici "demnerate".A 
Jcest om. Mareşalul Antonescu, la ora 
jcând a ordonat la 22 Iunie 1041 tre¬ 
cerea Prutului şl până la arestarea 
Iul, a avut asentimentul si spriji¬ 
nul necondiţionat a 90% din neamul 
nostru. Doar 10 %, care au fost chiu¬ 
langiii, trădătorii, dezertorii şl 
mal ales [nu şl cel mal mulţi] "demo 
eraţi 1 "-complotişti împotriva proprî 
fi lor ţări şl împotriva propriei" 
lor armate. Pentru aceştia Mareşalul 
Antonescu nu este românul a cărui 
memorie să merite un moment de recu¬ 
legere. După cum vedem, numele lui 
nu poate fi pronunţat, sau dacă s'a 
pronunţat, nu r.e poate lua la cunoş¬ 
tinţă că s'ar fi pronunţat, cum rele 
se din textele de mal sus. Aşa a a- 
Juns memoria lui Antonescu în via¬ 
ţa politică a unor cercuri româno- 
"dcmocrate" din exil. 

Aceşti zişi politicieni încă şl 
azi mal justifică şl aprobă trădarea 
dela 23 August când, în cârdăşia lui 
Bodn ă raş , un dezertor abject si un 
transfug la Ruşi, l-au arestat pe ca 
pul statului şl comandantul oştirii 
române prinsa în încleştarea pe via¬ 
ţă şl pe moarte cu puhoiul bolşevic, 
|predându-l Inamicului. împotriva 
1 nel astfel de cârdăşii nu a protes¬ 
tat nici un "democrat" până acuma. 

Manlu, Antonescu $1 Codreanu sunt 
trei nume de mari români,a căror me¬ 
morie întruchipează simbolul unit㬠
ţii. Cine este împotriva unuia din 
cel trei, este împotriva unităţii 
noastre naţionale. 

Credem că prima ştire ne redă si¬ 
tuaţia de fapt din sala din Paris de 
la 12 Aprilie, şl credem că sala cu 
adevărat s'a ridicat ca unul pentru 
un minut de reculegere In memoria ce 
lor Trei Mari. Mal credem că majori¬ 
tatea au făcut-o cu toată Inima.Cre¬ 
dem însă că parte dintre partici¬ 
panţi au fost luaţi prin surprindere 
şl au dat curs Inimii fără să cugete 
prea mult, sculându-se şl ei în pi¬ 
cioare ca toţi români1-românl.Ajunşi 
Tnsâ acasă, au fost chemaţi la tele¬ 
fon de glasul "consti 1 nţe 1 ",cerSndu- 
le socoteală pentru Infamia comisă 
de a se fi ridicat în picioare la re 
culegere în memoria unor românl-ne - 1 
"democraţi", şl atunci au fabricat 
scuzele şl explicaţiile de mal sus, 
care, după cum vedem, se bat cap în 
cap. 

Cum rămâne însă cu unitatea în ur 
rna acestor proteste? Cine acceptă 
cârdăşia cui? Cine se compromite cu 
cine? Cel care au participat la a- 
ceastă întâlnire şl care cu Inima cu 
rată şl fără rezerve s'au ridicat la 
acel moment de reculegere în memoria 
lui Manlu, Antonescu şl Codreanu tre 
bue să se întrebe cu cine stau alâ- 
turl şl cu cine vor să plece la drum. 
tste rândul lor să se pronunţe, pen¬ 
trucă ceilalţi, protestatar 11 .au f㬠
cut-o şl prin asta s'a creat o noua 
situaţie. 

Anumite cercuri din exil afirmă 
repetat şl Insistent că ei luptă pen 


tru o "ouam* 11b*rî ,1 

slîtonţa lor no f» c * ţj no TntroM.' 

dac* o Romani o m ,or* , r w u 

no-Momocrat*\ adicî daci Hb,. rt ;' 
tea poato fi do mal multo fo*Turi i \ 
bertatoa nu Include, prin faptul' f ; 
,toata lumea o llberî, şl desemna. 
'prin vot liber [deci neconstrîn-,] „ 
conductorilor lor? Aceasta tehnici 
do a se ajunge la formarea unei 
duceri ţi a unei forme de guverna. 
mSnt prin Jocul alegerilor libero niJ 
este Inclusa tn "Libertate"? şi da ^ 
este InclusS, de ce totuşi acea-.t < 
precizare pînî la saţSletato c S ci 
vor o Romînle llberî şl "democrat? 
Acest lucru ne face sâ bănuim ci "de 
mocraţla" asta trebue sî figurez* 
reu ca un codlcel legat de libert?.! 
te, un corset care se aplica pe tr,. 
pul Libertăţii şl care ar însuma 
seamă de tabuuri şl de Interese n 
onale strSIne nemîrturlslblle. 

In cursul celui de al doilea rî 
bol mondial. Francezii sl-au v3;,- 
ţara Invadată de Americani. Surprlr 
de aceastî privelişte, un francez î> 
treabă pe-un american, pentru ce Iur¬ 
ta el? Americanul 1-a răspuns cS lup 
ta pentru "democraţie". Il'a Înţeles 

Mm* frântura I cum vin» ria'*m Attj 
In ’> 1 nrn Iul f%1 apun*/* c9 noi t,, r . ‘ 


tâm pentru eliberarea Franţei .pentru 
eliberarea poporului nostru si pen¬ 
tru eliberarea şl salvarea a tot ce 
este francez, dar Americanii? Răspun 
sul probabil că l-a avut ceva maî 
târziu, când "democraţia" adusă de 
soldatul american s'a întins. Impusă 
de cizma lui Stalln, peste toată Eu¬ 
ropa de răsărit şl care de atunci si 
pana acuma ţine şi restul conţi nentu 
lui cu sufletul la gură. 

Dar să revenim cu amintirile la 
vremurile grele de după 23 Auguc^ 
din ţara noastră, când în toate păr¬ 
ţile şl pe toate gardurile stătea , 
lăbărţate afişele care cereau “ demo¬ 
cratizarea* ţării şl când puşcării le 
au fost golite de răufăcători pentn, 
a fi înrolaţi în unităţile care tre¬ 
buiau să ajute la "democra11 za rea 
noastră. Pe podul care separa subur¬ 
bia Mănăştur de municipiul Cluj,aco¬ 
lo unde dospea drojdia noii "democra 
ţii" si care ameninţa şi viaţa lor, 
mănăşturenll au pus un placat mare 
peste pod cu o lozinca care atunci 
exprima starea de spirit a întregu¬ 
lui nostru popor şl care nu cred cS 
s'a stins din toate conştiinţele: 
"Până aici "democraţie", de-alcl în¬ 
colo- i Mănăştur!" 


Luptaţi 

împotriva 

comunismuk* 









Ne-a părăsit octogenarul maestru 
NELLO MANZATTI 


fn ziua de 5 Februarie aoiil cu- 
r^rTTTOm din viaţi,în Italia, 
maettrul VI lo Manzatti, pe care l-am 
cunoscut totl legionarii închişi în 
bytrij i din miercurea Cluculul şl 
vadul, între care strălucea ca un 
'ar <j* lurlnâ, Profesorul Nae lones- 
cu. 

In primul val de arestări,au fost 
Ir.tematl la Cluc, pânâ spre sfârş 1- 
tul lui Iulie 192B. peste 700 de 
fruntaşi al mişcări 1 şl elitei legi¬ 
onar*, din toate categoriile sociale 
fs'o 1 tenii româneşti, în timp ce în¬ 
suşi Cornellu Codreanu, era închis 
la Jilava. 

In toate închisorile din România, 
pe lângă legionarii t>o1nav1 şl Inter 
naţl sub pază în spitale, alţii erau 
torturaţi, bătuţi pânâ la sânge, In¬ 
sultaţi de temniceri, răbdând de foa 
mr # sete, 'rlg, prin beciurile umede 
şl <âră lumină, ale poliţiilor, pos¬ 
turilor şl Legiunilor de Jandarml.ţl 
nuţl în bezna celulelor, pe la Tri¬ 
bunele ţi Parchete. 

01 n poruncă regelui desfrânat y\ 
Hllln, se comiteau toate aceste f㬠
rădelegi. Iar luptătorii şl priete¬ 
nii Gărz 11 de fler, erau urmăriţi şl 
arestaţi, din casele şl locuinţele 
lor, râplt.1 de 1§ngă familii şl co¬ 
pil. din servicii, dela lucrul câm¬ 
pului, de p' stradă, din biserică, 
din armată. în orice oră din zi şl 
din noapte si fără nici o vină, sau 
mandat d* arestare, erau puşi în lan 
ţurl şl transportaţi cu dubele, sub 
pază puternică în lagărele construi¬ 
te peste noapte, din ordinul bleste¬ 
mat* 1 camarile a lui Carol al II-lea 

I şl a lui Armând Căllnereu* ginerele 
bancherului evreu *>trpr Kautiftam şl 
sfetnicul fidel al suveranului aven- r 
■ turler şl al amantei sale dela palat? 
■Melena Uolf-Lupesou, Intimă prietena 
|cu Ana Rauker, 

Astfel într’o zi, maestrul Hello 
Manzatti, este arestat în Bucureşti, 
si aruncat tntrr zidurile de slrml 
ghimpată dela Cluc. Dar art1stu1,tl- 
năr şl plin de avant şl Idealism ro¬ 
mânesc, nu s’a întristat, cld aici 
ca prin miracol, s*â întâlnit între 
zăbrele cu mulţi din prietenii şl ad 
mlratorll sil, cu strălucite perso¬ 
nalităţi ale neamului nostru, profe¬ 
sori, medici, Ingineri.avocaţi.scri¬ 
itori, preoţi, ml 11 tari, munc 11or 1 
ti ţărani. Tot în această Academie 
Legionari, cum $’§ numit între timp, 
a avut bucuria sl se revadă,îmbrăţl- 
sfndu-s» ca doi fraţi, cu poetul le¬ 
giunii şl al Generaţiei de Sacrifl- 
Mu « IJMllnul prpfespr Radu Oyr, ca- 
r * s’a stins nu demult în celulei* 
antic rIţii lor, după ani de suferlntl 
wertlrlce, sub regimul de schingiu¬ 
iri barbare şl teroare comunistă din 
tară. 

Din întâlnirea acestor doi luce¬ 



Nello Manzatti 


feri al cântecului legionar, al Im¬ 
nurilor şl marşurilor de luptă,ne-am 
trezit într'o zi pe înserate,cântind 
sute de legionari 

"In zbor trec peste mine anii, 

Departe’ntre străini mă frâng. 

îmi plâng de mila maghiranii 

51 romanltele mă plâng..." 

-prima strofă din neuitatul "Vânt de 
ş^ară ". pe care 11 fredonăm şl noi 
astăzi desţăratll, departe de pămân¬ 
tul nostru strămoşesc, cu Inima arsă 
d* tragedia Patriei, pe meleaguri¬ 
le "străinei străinătăţi". 

Cel care a înveşnlclt în notele 
si portativele muzicii romaneşti,ver 
şurile înaripate dc strălucite Ima¬ 
gini, ale poetului Radu Gyr dlmSfan 
tâ Tinereţe Legionară, Imnul Moţa-Ma 
rin, răscolitorul Imn al Muncitori¬ 
lor, Imnul Biruinţei, Vânt de seară, 
etc. şl pe care le-a cântat, în di¬ 
ferite rânduri întreaga noastră Ţa¬ 
ră, cu mâna înălţatâ spre Cerurl.me- 
reu va fi prezent în freamătul mari¬ 
lor năzulnţl ale neantului românesc. 

In pribegie. Nello Manzatti,# co¬ 
laborat la publicaţiile româneşti,cu 
articole muzicale, culturale şi li¬ 
terare. Cântăreţul, compozitorul şl 
1 Iteratul, Nello Manzatti, a fost mem 
bru sprijinitor al Bibliotecii Româl 
ne SATUL din Brazilia şl a pastrat 
cu multâ dragoste şl entuslasm,leg㬠
tura permanentă cu această tânără In 
stltuţle culturali românească de pes 
te hotare si dela care păstrăm cu 
drag, o serie de scrisori pline de 
suflet şl din cărţile şl publicaţii¬ 
le, ce ni l*-a trimis în dar. 

Ml-aduc aminte, după ce am reuşit 
:â înfiinţez Cursul de limbi si li¬ 
teratură română dela Universitatea 
din Brasilia, în 1968, Inaugurat de 
Pectorul Calus Benjamin Dlas, într’o 
bună zi,a Intrat în sala de curs pil 
n| d* studenţi şl profesori t de1a In¬ 
stitutul Central de Litere, un tânăr 
brazilian, care studia de câtva timp 
la facultatea de litere şl Fllosofle 
din Bucureşti şl vorbea binişor ro¬ 
mâneşte. Printre altele, m'a rugat 
să -1 permit, fiind ora de limba ro¬ 
mână, sl ne cânte un cântec românesc, 
bine înţeles că 1 -am permis şl am a- 
vlzat auditorul. Tânărul, cu vocea 
lui minunată, ne-a delectat pe toţi, 
cu următoarea romanţă a maestrului 
nostru " frpapâi i mea cu ochii verzi: 

După căderea ţării noastre în ro¬ 
bia kremlinului şl a tovarăşi lor,ma¬ 
estrul, a pornit pe calea pribegiei, 
Iar neliniştea pentru soarta Români¬ 
ei, l'a purtat dlntr'o ţară în alta, 
prin Argentina, Germania, Franta.pl- 
oi când 1 s’a ruinat sănătatea şl s' 
a stins sub cerul Italiei,la Milano. 

In numărul 61 din revista "CARPA- 
UI" aQ^Ljturent, Domnul Tralan Po- 
pescu, comunicând românilor desţl- 


ratl trista veste a încetării din 
viaţă a lui Nello Manzatti, conclude 
rândurile sale cu aceste cuvinte: 

“In istoria muzicii româneşti,din 
epoca 1925-1944,Nello Manzattl.va r« 
mâne bardul epopeel legionare, căci 
melodiile lui au alinat speranţele, 
au înflăcărat elanurile şl au mângâ- 
lat ultima clipire, a vieţii în lup¬ 
ta de făurire a României "străluci¬ 
toare ca un soare", căreia tineretul 
legionar sl-a oferit generos tinere¬ 
ţea şl fiinţa în Cruciada antl-bolşe 
vlcâ". 

In lucrarea sa "Frumoasa pu ochii 

verzi", cu Ilustraţii de Emilio de 
Silva, apărută în Editura "Carpaţll" 
din Madrid 1957, autorul minunatei o 
pere literare scrie: 

/ "Până când ml-am văzut publicată 
Tn ţară prima schiţă llterară.a curs 
multă apă pe Dâmbovlţa. Trebuia să o 
refac.să o lungesc sau să o scurtez, 
să o cizelez ori să -1 mal adaug sa¬ 
re. Chiar la revista la care colabo¬ 
ram constant, am fost refuzat. Am a- 
vut noroc de tutela unor maeştri 
buni, dela cari nu puteam decât în¬ 
văţa; fiindcă sl scrisul e o meserie 
care se învaţă. (Se pare că e mal u- 
sor să citeşti decăt să scrii). 

Precedenta mea broşură apărută în 
acea modestă dar minunată editură 
din Vale Hermoso, Argentina, boteza¬ 
tă de editorul el, Domnul Grlgore Ma 
nollescu "Cartea Pribegiei", a cunos 
cut succesul de public şl de criti¬ 
că. .. 

înclinaţiile mele literare merg 
către umor. Să nu ml se la tn nume 
de râu dacă fl practic în vremuri 
tragice. Mal ales atunci e nevoie de 


bună dispoziţie. Vi asigur că am a- 
celaţ alean ca şl alţi Roma*n1,câ ml- 
am pierdut acelaşi Patrie scumpă, a- 
celaş familie dragă. Cel ce mă cu-j 
jnosc mal deaproape, au aflat însă că 
;pot glumi şl pe pat de spital... 

Chiar când glumim sau râdem,o fa¬ 
cem pe fond de lacrimi. Vapoarele ne 
poartă nostalgia dela un continent 
la altul. Plutim pe mări necunoscute 
sl acostăm la ţărmuri străine, unde 
nu flutură nici mâini, nici batiste. 
Ce ciuta Valahii Tn Australia,în No¬ 
ua Zeelandla, la Polul Sud? 

Jinduim după un ţinut pe care nu- 
1 mal întâlnim niciunde, în timp ce 
plaiurile noastre sunt cotropite de 
lăcuste. 

Nu suntem neam de emigranţi, nici 
măcar de turişti. Doar mănia Cerului 
ne-a prefăcut în călători fără odih¬ 
nă. Obsesia Patriei de altădată ne 
dublează fiinţa ca şl umbra. Oricum 
ni s'ar spune, rămânem cel ace am 
fost: Români. Români pentru cari fe¬ 
ricirea a murit. Restul? Un simplu e 
fort de a supravieţui. 

Ultimul gănd e pentru ţara de aca 
să, pentru ţara în care odinioară în 
florea liliacul şl unde astăzi flori 
le cresc negre". 

Milano, Mal 1957 

Sfârşim aceste rânduri cu propri¬ 
ile cuvinte ale maestrului nostru,e- 
pltaf stropit cu lacrimi, pentru Ţa¬ 
ra care înfloreşte departe pe ţăr¬ 
muri străine! 

BRASILIA 


Dumitru PAULESCU 





















CRONICI 



IDEI, OAMENI, FAPTE 


TRĂIREA SPIRITULUI PUR 


- memoriei prof. meu de estetică Liviu Rusu 

—. . Ovidiu Vuia — 


Am f oft v înger#»*, am scris-o şl*o 
*-#»pet acum, cl Tn epoca dintre cel#» 
două războaie mondiale,am avut o pir 
ladl de poeţi, aşa cum de-a lung uf 
bătrânel tale Istorii omenirea numai 
rar naşte. Aşi asemăn* fapta strălu- 
c 111 generaţii cu a rapsozilor an¬ 
tici ale căror clntece format-au mo¬ 
numentul epopee 1 iul Homrr, ar fi 
deci o Illadl f .1 Odisee românească. 

Descălecaţi din luceafărul cultu¬ 
rii româneşti, Ml ha11 fmlnescu,au a- 
tlns o perfectă erpre'.lc artistici, 
de exemplu meşteşugul lui Arghezl de 
-a potrivi cuvintele se înrudeşte cu 
al lui Privitele* cind mingile ceva 
mat mult trupul gol, din marmorI. al 
fu! P^iri/nr. 

O ar forma ar fi rămas d#»şart! da¬ 
ca #»a nu ar fi întrupat un suiş con¬ 
tinuu pc scara spiritului, #»t*jlat1c 
către desăvârşirea Interloarl după 
chemama muzicii sferelor divine, o- 
ratorlul armoniilor pure. In acest 
sens drumul lor lluntrlc reia pr cel 
împlinit de Oedlpul lui Sophocle,d1n 
picat şl crimă la Izbăvi rea de pe Co 
lor»*. trecut prin creştinism. Infer¬ 
nul lui Oante dominat de înălţimile 
paradisului, deci opera lor poate fi 
socotit! si o Divini Comedie romJ- 
neasci» 

In ea reînvie, sacra Victorie cu 
aripile desfăcute, bucuria mioritica 
de-a se nunti cu cerul a păstorului 
dac pe vetrele Carpaţllor, Pasărea 
măiastră a iul Brincuşl nu este de¬ 
cât o întruchipare a celei văzute ce 
fmlnescu pe umlrul fecioarei OocM j 
coborând din domul sanctuar al Ce*- 
nlIului-toga1 onon. In vers urile lor 
se aduni eresul, mitul şl credlffţel'* 
neamului romanesc precum în vis bou¬ 
rii moldavi în dumbrăvile dt fagi la 
1zvoar*. 

firi s| vreau sl nedreptăţite pe 
vreunul, voi alege din Parnasul lor 
doar pc doi cu clteva poezii răzle¬ 
ţe, firimituri de anafurl căzute de 
pe masa altarului aflaţi în catedra¬ 
la simţirilor profunde. SI lisăm Soa 
rele poeziei si pătrundă în noi ca 
prin vitraliile unor înalte ogive şl 
că ascultăm liturghiile şl partitura 
cantorii lor copil lor-îngeri. ftu vom 
putea începe decăt după ce vom arăta 

curăţaţi, albi ca Ipsosul, şl în Jur 
vom percepe miresmele odăilor lui 
Dumnezeu. 

Radu Gyr publici în Gândirea din 
|jnie-lu11e 190 clteva poe/ll defi¬ 


nitorii pentru '.tarea lui de-atuncl, 
una Intitulat! Capitulam 1 se adre¬ 
sează dlmct vieţii: 

Vin, -,1-tl depun, cu reverenţe, 
sufletu'n cărţi şl ceru'n zdrenţe. 

Tot rumeguşul vecbel trânte 
tărâţă stemelor tnfrlnte... 

Explicabil îl urmează Testament 
cu ultima dorinţă ca în pragul nean¬ 
tului sl-1 dispară orice strop de ur 
mă, cuvintele sunt înfloritor de au- 
tonlmlcltoare, sună ca un blestem al 
fiinţei, ‘.Igeţlle sfanţului r »ebast1- 
an transformate în săbii a.cuţlte de 
Toledo cum numai la fmlnescu am fn- 

^ţTnTf 4 ' 1$ urujt'mK *'>n- 

tru c! este unitar!, eonlc!, 

nta templului săpat într'un s 1 ngu r 

bloc de stânca,o redăm în întregime: 

Surpat sub bozii si ruine, 
vreau î.ă se macine In praf 
aripa caldă de seraf 
rare-a foşnit, cândva prin mine. 

Vreau si se'ngroape'n mlaştini crun¬ 
te 

năluca mea de cneaz ucis 
şl crinii mei betegl de vis 
si ralul putred de pe frunte. 

hu-ml dură veacul nlcăerea 
cenuşa cântului amar. 

Din anii mei rămână doar 
osânda, drojdia şl fierea. 

&lm|nă spinii şl custura 
r**n piept mi-a scormonit adânc* 

< urmi, vlntul la obllnc 
,!-m1 poarte pu1berea şl sgura. 

Ar fi suficient i! se facă o ana¬ 
liză comparativi între această poe/1 
e si Testamentul lui Arghezl ca s! 
se fixez*’ fundament.alele deosebiri 
Intre cel doi mari poeţi. 

Dar f>entru ce urmărim noi,încunu¬ 
narea o aduce de-abla poemul Pisc. 

Cu prima strofă: 

Suferinţă, spune 
cum să «1 te căntî 
Jl-e urcuşul sflnt 
ca o rugăciune. 

He-amlntlm de eminescianul “Sufe¬ 
rinţă dureros de dulce...* 

Numai ci Radu Gyr personifici pe 
aedul Intrat în lupţi deci se apropl 
e mal mult de Andrei Mureşanu,un alt 
personaj de dramă eminesciană,sau de 
eroii homerici, la el se referi re¬ 
frenul de pean, tu am murit sub zldu 


rlle Troll. 

Perspectiva ce 1- 0 deschide sufe¬ 
rinţa este a muntelui îmbrăcat de 
cer, Ollmpul întrecerilor Imaculate 
ca neaua. Muntele paradisului tea¬ 
tru: 

Piscul tău înalt 
îl sfinţeşte Ralul. 

Dincolo de-arrrlazâ 
Şl de-amurgul sur, 

Doar omătul pur 
larg te luminează. 

Jos rămân jugaştrii, 
târâtorii jnepl... 

Unde tu începi 
şoimii sunt albaştri. 

Departe de a fi un binecuvântat 
cu o cunoaştere prescrisă doar ce¬ 
lor aleşi, călăuziţi de Vlrgll sau 
Beatrlce, câmpii ale Ştirului descrl 
se din afară. Radu Gyr, Iar 1 se des 
vălule caracterul luptătorului, su¬ 
feră acţiunea pe viu, la parte la e- 
fortul el brutal: 

Culmile alpine 
ţi le urc pe brânci, 
printre colţi de stanei 
las fâşii din mine. 

Cu atât ajunsul va fi răsplătit, 
scara spiritului poposeşte în plină 
apoteoză, pelerinului la capătul c㬠
rării 1 se arată turnurile edenului 

visat. 

Sufletul poetului câştigă transM 
gurarea Assuntel, ridicarea la cer, 
dar nu pe covoare de seraf1 ci în¬ 
fruntând coclaurile şl ablselo întu¬ 
necimii, prin sânge şl răni: 

Sus, aştept sărutul 
fragedului cer. 

Nlcl-un conifer 
nu-mi umbreşte lutul. 

Mlaştini, humă, idrertfe 
lepăda! prin văl... 

Re nămeţii tîi 
capăt transparenţe. 

La urmi se va împărtăşi din lumi¬ 
na Izvorîtă în ochii sfinţilor clnd 
retrăiesc tainele» aşezarea hulubu¬ 
lui între pline şl vin. 

Re aceste locuri Spiritul numai, 
are trup: 

Prin toată făptura 
vid ca prlntr'un gram 
Ralul ca un ram 
tlnOIndu-ml gura... 

Neîndoios cl în Pisc este repre- 


" nt4t urcuşul p. Golita al unul - 
»v#nn p<? w>r 1 cruce, groa . mUr- 
ţ*1. Tipul «Jupi N. Crainic est» 
nroulul, singurătatea Iul tragic, 
alt. Anaxandros de-al Iul pJrvan.o 
primi Tn ultimei» versuri, clar - 
scurul e redat prin contrastul «li¬ 
tre gheţar fi jarul aurorei: 

Aurora-ţl vastă 
ml cuprlnde'n Jar, 

*rd ca un gheţar 
sus pe marea creastă... 

Astăzi când cunoaştem calvarul 

lui Radu Gyr până la sfârâit, st In 

cl gr ţr tonluntjţ cu 

crucii sjutst d* un ţimon *Hn cir*,,* 

si că va mal avea Suit v* îndura" 

nă când Isus din celulă, martirul,a- 
s*rv?n*a sfântului Frandsc, va pri¬ 
mi stigmatele răstignirii. 

Destinul lui Radu Gyr, suferlre 
lui transpusă în trăirea spiritul, 
pur, simbolizează desigur patimii* 
poporului romln sub corminism d u P *» 
cel de al doilea război mondial, ur¬ 
mătoarea strofă 11 priveşte pe el, 
dar în egală măsură şl pe neamil d, 
răstignit: 

Singur întru toate, 
tragic împărat, 

Intru'nslngerat 
în Eternitate. 

Al doilea de care m’aşl ocupa cd 
Vaslle Volculescu, structural deose¬ 
bit de Radu Gyr, el reprezintă pe y- 
ct tn exclusivitate >1 Tn cea mal m㬠
runtă activitate diurni a sa. 

Comentăndu-1 sonetele a rit am er>. >- 
rea exegeţilor care fascinaţi de »»*' 
Iul genialului W111 s’au lisat am㬠
giţi si caute corespondenţele un?' 
tălmăciri shakesperlene, Tn fond 
nexlstentâ. 

Căci V. Volculescu este renascen¬ 
tist Italian, un petrarchlan ajun . 

Tn Quatrocento, elevul academiei P 1 ’ 
tonice din Florenţa condusă de Harsl- 
Mo Flclno sub patronajul iul Lore"/ 
marjnlflcul, neopl atoni şuii ** u ne,r - 
totellc [evit intenţionat termenul oe 
antlarlstotellc] se formulează 1" /cr . 
suri le: 

Că ml nţea poate fi întunecată. 

Inima să se lumineze }1 e de-ajuns. 

[Dincolo de it ,jm 

In concepţia sonetelor ca de alt¬ 
minteri In cea volculesclanâ »n fl e - 

C^.b.1» 









M i, pontul pM o Irfn *a *o f mm 
f» 0umu»fnu, M M 1b tumo* MIM Mir 
ţul PlntPO, P*t*/ lor 1/nn/l tnit#,'„ i 
«pKlIUt ffRfUOOlru! M ff* M#(fM | # ru 

nnlft**»* lUpmml, 

f#M polfi* Iul poUuml, MUtihff* 

t*' 

«f ffUff* Ulo lumnţMl* iiMdM 
pin fumţul thlffi I rM^ri/ ţ f»f 1 r, vo*w 

O k/Hotn»r* 9 luminii t• 1 #> 

fi MffO Uorurlln vremii praf *» f nt 

fir aml voi»*/ tu lauri ş| mi ungi, 
NlM |Mf Ui plifm fMmM * mi 

*fu1pt9, 

fi Inima trr rrnţtM U-ml atingi 
Ntrunorf*1 tu t rumutnţ» * Ta, 

MUMI tiPTInlţln a opnml brutul 

V, Voleulnaru, lOf lus Iv * •on»t»1of 

OinM 1 ftpnar 1 »n» * 

0 trlnf»»r» a luminii Iul II ş/o» 
to uin mi» turnaţii, pontul r»nunţi 
1» cununa ti* IlUrl ţi In faima /Mpu 
l«1 irulptat tn platrl. NlmU mi ar» 
prntul mnmnntuliii / Ind Inima TntftU 
nnţtn f rumunnţna Iul pumnn/nu ţUM 
UO0» fir »a frUftt#* C* ţi mi Mf, 
Pftffi/I Tot rnhulntna/ I cuvântul ml 
rUf» 0 *r», mut t /II f» mţn/l/l »t»ht» 1 or^ 
tml far» ImprrMn cl netf# 1 Unu 1n- 
ftobulnţit nroll pnvnuirllnr şal», 
tolomonar 11 dlr> Jurul ultimului din- 

♦ f» f<ifnyr>1 tf 

Nu numai a/n nit! po»/1» imU a- 
Uârun r»11u1o/1tut* n rrnaţlH Iul 
Vi*11» Voleulnaru, emulul /lluglru- 
Iul iublMni AndrM Tli/l/'rr,nrtu 1 o** 

o»tl# in v»rb nşln In nl d» buni ş»a 
mi un f»1 dn ml ruf»'j#»r» , ungar» ru 


*1r, ffiNmin#ţ#i divini# 

Munfnln Iul v* fi Tabn/uJ MMff# 
Hflul /Mul /In.ni Uni Im poUum ni 
•lui 

NUff»f a, Ml gafa ol ur/am tlboful» 
ţi lunn nu orbit In plvuH 
rfnil, afund* ^pUnUnama ţU* y|,„f 

flpUfUl 

Pnnfn nfillmlnfnln 9 nn(|fi»|n |nr 

dt i/f U 

M, pn n/»l # t/Mnfr*ţ11 mnl pr*Wţ r|n 

fPUnrl 

VlpMln •n/rr |)nfr 0/1 n/1 nn ln<;l, 9# 
Unnf nflt npUfrntn, f nr f # firi 

UMnffÎNfnH J 
"fn1,/,Y»H11 <;1nvn1 9 nnU,fufnl/r» n/nnl? 

Mn/ltin/fu-l/» Un mul mulfn nr1 # rn-. 
pMln/fu- în fn pn ru«l/.1un1 9 tvi nn nţ 
U Ur^‘i M Untc/ipâflm r| p|p| U Ufu 

^*1 V» V/»1/ulnt/Ui n tpunn Jnţpncn 
Untpf#» M/>nfUnr11n 4 n njufl ni n/ln/U 
Mt ^1-1 vn/ll |1 ^1*1 plpln pn (rum- 
rm/nu # frllmn Iul Uln vnrnurl r<*ţ- 
plri rnniui mnpn/flvM /nnffufrtlr 1 # 
Un.n/nnn nţtn pltrun^l Un pufn/nl/l 
flori m/»t nfl/Ir 1 f npnrţlfm n/f nl / |t 
•1 ^flnfnlor ^rrlpturl, 

fm-nlrl mnrnn fnţ/1nnf,1n ^1 orlrjl 
nnllfntn n ^MNulul yolruînn/1 nn, ni 
popotnşfn (»n fnln frţnl Un ţu^ fnrtUfl 
nln iplrltulul pur, nprnnp* ^ yr, }r 
tn Un priviri!» bunului f>uw»»/*u 4 
f>»«; 10 ur **U locul nmlntlm /n 
V, VoltulftCU 11 Unplţnţtn pn P1Hn # 
rontiunrm prototipul mintii*linului 
pontic# In fonU, fntful ţn/rntnr nl 
lui PoUIn clutn rirprn/lrrtn dl vi - 
o»il In Ulfnrltn chipuri /on/rnfn ţ! 
nu ^tlu Unrfl l-n tnfllnlt vrnoUntn 


cMtr Un/n Un /Jf|#fit mtlnll» |1 
•crin p/n/nţl 11#, 

Nu Unpnrt» •» nţnn/t p» Urumu! 
rnf/nMrfl Uimv»n/nnţf1 luUor Affb» 
/1 # noflnnl/ ploi n-1 Uu/n pn NMj 
/nrnn/ prlofm p/nnll Uufr/rvnlcnţtl ni 
UflUIOlI Infn, nl/1 %'nt orloUul 
/blnr ni pnotnlnm»/! f»Mo1/n nl Iul 
Nlr Ol for ffnlnl/ nnu nutoOt oo 1 nmu 1 
Iul Ion Pi Unt# lu/lnn Nln^n cult 1/1 
tn prim» pnrt» n op»rn1 Iul uo *»o* 
tlnmnt coilHft Un cotii frunţii fiPbimj* 
1tn # Unr nln nn nmnmlnn CU ornţnU 
nmirt## rulnnU lor împrlţtl» ţnn/n- 
ţln rnlulul tn Un^trlmnm j>1 n trli- 
fnţllor mnfnfl/1/n, Mnmln Anonim 
^tl nnruns prin /nn/urn in trnni/n^ 
unntitl# Pn /Inu In Aron Cotru| mii 
(|!(l)f1tfMl Ulo fnţl iul Nnmnn tuli# 
MilnntfVl# nit» n Iul Itorln lorOU 
nlnUuM» tn bUnrl/n /In 1»mn Ulo AU 
bn/, primitiv cn'otr'o picturi Un 
}t»fno Mmlf.rri/u# Vmll» Poti*ut1 
fUl toiuţlf*o, /uv 1oi # lut* umtifnl» 
nromntn U» rmlnl vilului# U* in mnmn 
Iul ţlrno/1, burov1r*»no/1, Mfnuţf 
Iul Mnftnl, 

fnf»r»*nnt prn/nU»n/n loo Pnrbu 
hnrmitlcul, fi /nuf.l Unilnqnrnn Io 
ruvlotul to/nputulul, tctfoiul# nflnt. 
tn nl Mv»1 trun/bl Un fi/m^.Nu*! uU 
ti# ol el pn POlIHppIUn, llpilt rom- 
pîrt U» pnrrnptln UUIOltlţll tţl 
rooilUnrn fn/rrm^nl» rt vnrftur1# 

lu»f» Un Tnnngrn In ritm şl rlml nno 
/.IniUI# Urnpt. prnlucrntn Tn 
nur itnrp^# 

C»1 mnl tnru/JIt cu Vmlîn Volcu- 
Inţcu tml pnr» n fi p/mtul Al, r#rn^o 
rlno* In pflşnJuV AnUnlu/IM lolorU 


M pn Un ilMltfu ţt #1 'H- 

Nffltirului # ^#nf*r 1 c#f/tn Uo 
iul lur/url lo/, f/um/mtţnn cMpulut 
ful fN/mon/nu# Mol îl fi# **r1n U*#pl 

Ulrtnu/1 Ufn/I to*n/ pl/Mor# ci tr^r r 
O o/lfn fo Cl/n m bn* to to/ Un '/Io 
fi/mloi# mii Moli *uof, ml Ulo 
bnţmnnl îl/ niloul mnr/ţfu Ulo •Hfn 
poirt.1 to •floţnoli fi/t##mtof/tr#i Io 
t/1/11 iul fiu* to .fo/u*i11m, Cu ii? 
fnl Un pPmttfPrfP in/lfl/n# m//1Hn to 
IU/ )1 p/lf luon/# p'/Uoibi p»/v*on^1 
Hor Mfillm /nmtr/noUfUm # M # r^n^ 
dori no nş fn nnnplrnt uo pfof////U pr^nt 
rnildloi U» tnlln Iul /iMf* Vot cu- 
lnş/u ?1 NloMUrf Cfllolc# CMir tU 
tlul volumnlor noUnlu/n# fM» Un 1 *a- 
ml ol, Coiit * «on/nlul# ^n c/*ltMu1 
lumloll# toinimr*! nobilii 1(Uf îp/n 
in</n mlruoz/n/n votculnidnol. 

l'nrrt/u trll/nn tn ipl/ltul pur n 
Iul ţi n f/njllor Un 0OP*f*ţtn#11i*~ 
tn OPi/1 prlof,/ # o uolrl op»/1 poMU 
ri# Tnilln Vo1cu1**cu # mnl oot#n/i 
pn uon UlO ptftffl# Plicului, Mo/lb 
Iluot/U «1 Tiborulul# pnno u» purU 
flcnm ţi Inllţn/» iuflntnnidl 

Hunei ifoţloU inoUnll mloţll moni* 
Cu iufIHul Unşrufţ pflo JlfUf Uu/# 
PlţlnU to vlrfuf d^oUu/llor doilo 
Voi cuto/i *1 cnfc pn iplrlt pur# 



Un iconar: 




WLERIU CERCEL 


In 


UAP PfN# WJQ , 

fn /llnln on |;.;ţ Hnrtin #.c. # u 
Unrrnn, 0Mp # • 9v,,t |^r nvpo/1ţ1| rn 
rp Poirtl mmmln Un HANONHV, VAM C T 

y gt> CA>yi»/, > >HIJM_n7jjir Uf,rt» rtlf. »»,; 

* *"■»)»», itJngfnîJ i P \ 0 nitiff» ptrfor- 
i\+, flotat iculptor 

W'.V ALIMU L LHCl Uln f1nv»1nnU t 
o# U»*prn eirn nn-nm orupnt tot r 4 
1 Ulo numnrrir nnt.nrlnim nln /In¬ 
ul nnttru, 

0* Uit• i/nnMn nl t*n f|<ut ţi 
runoieut puMIrului firii nont- 
ţi clou /Ir n*tfnl, m| mfnr in 
pnrrtrurl nrn|*tn nMn fnm 
Unei rnn tr> r«m on-nm r»Ji 
on # vrut nţn rum nm foif ţi 
rr+rui f| tribun ţ| Mm, p#nt/y n- 
ţnrl limtnm *tr|<||tof1 ţi UUI Un 
tr> tlmr^ ci fnm oon*tr| nUop- 
o« cloitoţtn ţi on ooomn/l. 
•»pp/1ţ1n UU, wnrfr'% Vnlor Iu 
• l t#^ fot/rl# ro clor 1 pmmlUIn- 

■rf' ~ - 

^ 1 ^* * 1 !• ‘'iculpfurl Or- 

uodn Uomriln «n n prn/io- 
lucrlrl 4n Hulptufl trnUU 
di 

_Ji !• f itnfpr1n Un 

cuţit, numi»I "Chip Cnr- 


»• r$ipgor In *’uool Tur- 
in ctrnnHl 1 ut r $r n 1§ 


Hol In nUluqlm pn tont# In pnlmn- 
rniui domnului Cnrrnl $1 ţuotom mlo- 
Uri dn licuiloţn lui, dn nrtn clroln 
Un dnf vlnţl, 1oip1rlodu«in Ulo nr¬ 
tn populnrl n o»nm*/1u1 romlnmc, 
l-nm fntrphpf ţi Un Unta nciaftl 
pn Ilustrul Iroon r fiţi Unm botn/nt] 
tl-ml ţpuol mvn Unşprn truda Iul,Uns 
Prn vliurl 1» Iul To viitor. MUn rlt- 
puo» n, nmlnţl moUnntln cl,dn»prn ni 
ou nrn olmlc dn ţpus, el -n ndludnt- 
ou CI NT f ACf nştn Important, el din 
C» ^n 1 o ş p 1 r I ţi dn/1 rnnn/#' f*»r© ş#» r 
vnţtf. Oiamul lui dn bnţtlol, poporul 
oropşit ţt iubjugnt., Sculptorul Vnln- 
rlu f nr/i 1 w dniţlrnf , ’ dn nl Iul, nţtn 
mal prn/nnt To n»nm d»/lt tofl ne ni 
mm Unu tmplni pn drumiirlln amar» n 
1» prlbnglnl, pnr uo lucru mt* ţi! 
guri n vnnlf cu nnnmui to nl, Tn Tn- 
tmngn Iul flloţl, iar locul pn cam 
UI tmprnunl cu nl Iul ţi focurlln pn 
undn umbli ţi duc» falmn rnmlonnn- 
tl «unt tnilşl ţara Iul, pn car# a a- 

dui-o eu nl ţi o am Tn ţuflnt# ill- 
vltl ţi mimaţi, aţa cum o vlilm -tnl 
tar» o vlilm- aţa rum na trnbu# ţ| 
fIn j ţari rrnţtlnl, ţari llbn/l ţi 
dnmr»l, nnploglrltl d# comunl|m. 


Nuju OONCN 



.'"JIL 1 ."* ,otul '• l«t#rnat1on*1 Wood tarylng tnhfbUton, Topont 

f 1 f 1985 



















ASPECTE SOCIALE, POLITICE Şl ECONOMICE 

DIN ROMÂNIA 

— precizări pe marginea unor fapte— 

i 

- Ştefan POENARU- 


Minciuna, falsul, pro¬ 
vocarea .furtul , crima sunt 
unele din mijloacele uti¬ 
lizate de regimurile comu 
nişte pentru a se menţine 
la putere, ceeace Tn ca¬ 
zul României a atins as¬ 
pecte cu adevărat incredi 
bile. Se pare că semodoc- 
tii care conduc tara. Pi¬ 
ticul de la Scornicesti 
si Academiciana, fata lui 
Briceag de Petresti, ci¬ 
tesc şi fac seminarii din 
biografiile paranoicilor 
care au condus destinele 
unor popoare. Posibil ca 
toata demenţa unui Nero, 
Lenin, Stalin s.a. t să fi 
cumulat Tn Pitic, altmin¬ 
teri nu ne putem explica 
ura pe care o manifestă 
Ţaţă d* poporul român.Bl - 
neînţeles ci Piticul nu 


obligativitatea învăţării 
limbii ruse. In ce măsura 
aceste acţiuni ale KGB-u- 
lui au fost eficace, cu¬ 
noaştem cu toţii; poporul 
român este mai conştient 
ca oricând ci,Moscova es¬ 
te duşmanul lui de moar¬ 
te. 

Una din primele mâsuri 
luate de comunişti, com- 
form indicaţiilor Mosco¬ 
vei, a fost aceea de a 
falsifica actele de stare 
civilă ale populaţiei.do¬ 
cumentele, datele,Istoria 
şi tot ceeace putea amin¬ 
ti despre ce a fost Rom⬠
nia, când leul avea pute¬ 
rea dolarului. 

începutul l-a constitu 
it preschimbarea actelor 
de stare civilă, cu acte 
eliberate de regimul co- 


si-ar permite să desfăşoa nuni st. Aparent un act ad 
re asemenea talente orga- ministrativ, dar cu puter 


nizatorice distructive da 
că nu ar avea binecuvânta 
rea KGB-ului, a MoscoveiT 
Agenţi ai KGB-ulul sunt 
toţi străinii de neam si 
ţară, acea pleavă socială 
cunoscută sub numele de 
"me*t>ri ai partidului co¬ 
munist*. 

Este evident faptul 
că, de îndată ce Rusia co 
munistă a reuşit cu ajuto 
rul "candid" al marilor 
puteri USA şi Măreaţa Bri 
tanie, să pună mâna pe Ro 
mania, a început acţiunea 
de a anula tot trecutul 
ei istoric cu intenţia de 
a o rusifica.a o slaviza. 
Pentru aceasta,vechea ge¬ 
neraţie, supravieţuitoare 
a războiului de Întregire 
a Patriei, a fost obliga¬ 
ta să uite sau redusă la 
tăcere prin opresiune săi 
batecă. Cei mal Ir vârstă 
ne aminti® cu oroare că a 
fost o perioadă eănd 1 a 
lecţiile de Istorie a Ro¬ 
mâniei, Oomnitoril Ţări¬ 
lor Române erau prohibiţi 
si eram obligaţi sa înv㬠
ţăm despre un Alexandru 
Hevsky, Ivan cel Groaz¬ 
nic ş. a. Imnurile naţio¬ 
nale ne-au fost interzise 
şi înlocuite cu cântece 
ruseşti, iar limba latina 
desfiinţată şl prohibită 
ca fiind reacţionară, 1n- 
troducându-se In locul ei 


nic substrat politic şi 
de anulare a trecutului. 
Peste ncapte, bătrâni nas 
cuti pe timpul lui Caroî 
I, au devenit cetăţeni 
născuţi sub anii republi¬ 
cii. Născut sub regim mo¬ 
narhic, m'am trezit cu 
certificat de naştere e- 
mis de stat comunist! Es¬ 
te adevarat că, prin a- 
ceasta s'a realizat un 
control sever al populaţi 
ei, al mişcării ei în ca¬ 
drul localităţilor. Cei 
care nu aveau noul act e- 
mis de statul comunist e- 
rau pasibili de pedeapsă, 
nu erau admişi la scoală, 
nu primeau cartelă, etc. 

Acesta a fost primul 
şi cel mai dur pas în fal 
sificarea adevărului Isto 
ric din România; celelal¬ 
te au venit dela sine. 

Pentru activitatea de 
falsificare, denaturare a 
realităţii, pentru dervol 
tarea minciunii -elemente 
doctrinare de bază ale co 
monismului- au fost crea¬ 
te şi instrumentele adec¬ 
vate: şcoli, psihologi,a- 
nalişti, activişti.comite 
te, organe şl organisme, 
ur adevărat aparat de 
stat dotat cu tehnologie 
modernă. Pentru a folosi 
aceste Instrumente, regi¬ 
mul comunist a găsit si 
amenii adecvaţi, cu o a- 


numita structură morală 
gata la a face orice pen¬ 
tru bani şi glorie, sau 
pentru a răzbuna aşa zise 
"persecuţii" ancestrale, 
biblice. Dar,cum spune un 
vechi proverb iudaic, 
"când se tulbură apele 
Ies la suprafaţă gunoaie¬ 
le", regimul dela Bucu¬ 
reşti nu a avut decât să 
le strângă cu grebl a şi 
să le dea funcţii de con¬ 
ducere. In felul acesta, 
unui Leonte Râu tu i-a 
fost uşor să găsească ac¬ 
tivişti care să acţioneze 
pentru desfiinţarea trecu 
tului, a istoriei Romanii 
ei, iar atunci când situ¬ 
aţia va impune, să poată 
fi proiectaţi la alte ni¬ 
vele si Tn alte structuri 
politice, ca să distrugă 
in continuare poporul Ro¬ 
mân. Faptul că un anume 
VIad Georgescu crescut de 
Leonte Râutu în spiritul 
pur al doctrinei comunis¬ 
te, a ajuns director al 
postului de radio Europa 
Liberă, este elocvent.Aşa 
zisa lui disidenţă, este 
de fapt o revoltă persona 
lă Tmpotriva clanului Cea 
uşescu, deoarece atât lui 
cât şi fraţilor săi, prin 
Tnlăturarea lui Leonte Ră 
utu le-au scăzut benefici 
ile, avantajele de care 
se bucurau.Nu ne miră fap 
tul că unul ca Vlad Geor¬ 
gescu şi alţii ca el, au 
acţionat din plin la dena 
turarea adevărului isto¬ 
ric din România. Vechile 
cursuri, manuale de şcoa¬ 
lă, de istorie tipărite 
până la preluarea integra 
lă a puterii de către col 
munişti, au fost declara¬ 
te interzise, folosirea 
lor prohibită şl înlocui¬ 
te cu manuale unice redac 
tate de activişti care nu 
aveau şl nu au nimic cu 
poporul român, decât rezi 
denţa teritorială. Liche¬ 
lismul acestor aşa zişi 
istorici manipulaţi, edu¬ 
caţi Tn spiritul Mosco¬ 
vei de către Leonte Răutu 
şl alţii ca el, a mers pa 
nî la negarea latinităţii 
noastre, la negArea vechi 
mii şi continuităţii popo 
rului roman. De aici până 


la alte falsificări isto¬ 
rice grosolane, calea a 
fost deschisă. Nu ne mai 
mirăm că, istorici,de pro 
fesiune servitori ai lui 
Ceauşescu, 1-au găsit Pi¬ 
ticului dela Scornicesti 
strămoşi printre căpita¬ 
nii lui Mihai Viteazul , 
iar comuna Scornicesti de 
clarată ca fiind... "cea 
mai veche localitate de 
pe teritoriul României"! 

Tot dintre aceşti ser¬ 
vitori cu diplome univer¬ 
sitare, s'au găsit uni i 
care au mers până acolo 
încât să afirme,chiar da¬ 
ca este o ficţiune abjec¬ 
tă, că, printre triburile 
dace a existat şi tribul 
"CEAUŞILOR", trib de...vi 
tejî. Te umflă într*ade¬ 
văr râsul când citeşti a- 
semenea inepţii, dar un 
râs amar. Cu un Leonte Ră 
utu, Daicoviciu.Vlad Geor 
gescu s.a., a fost şi es¬ 
te posibil orice în Rom⬠
nia de sub comunişti. Mai 
rămâne ca aceşti servi¬ 
tori să demonstreze exis¬ 
tenta celor mai vechi or¬ 
ganizaţii de partid comu¬ 
niste pe teritoriul Rom⬠
niei, în vremea lui Bure- 
bista. Servitorii şi-au 
încasat plata, au primit 
bacşiş, unora li s'a per¬ 
mis să plece chiar în 
străinătate să facă disi¬ 
denţă.Că minciuna are pi¬ 
cioare scurte, iar adev㬠
rul apare la lumină,reie¬ 
se din reacţia tineretu¬ 
lui din România, născut, 
crescut, educat de comu¬ 
nişti, tineret a cărui o- 
rientare este pro-occiden 
tală. Ca un paradox,amin¬ 
tim faptul că, deşi soare 
le răsare la răsărit.penl 
tru poporul roman, lumina 
nu a venit decât de la A- 
pus. 

Falsificarea a cuprins 
toate sectoarele actlvltă 
ţii de stat şi publice" 
din România. Denaturarea 
datelor statistice a f㬠
cut si face parte din pla 
nul de intoxicare a oplnî 
ei publice, atât internă 
cât mai ales externă. To¬ 
tul sub regimul comunist 
merge bine. Producţii,be¬ 
neficii, nivel de tral.to 


este Tn creştere,at3t crimelor comise <j. conj 
de vertiginoasă încât KGB nisti trebuie si dispară' 

"« -1.. ; 
ţuri grele la picioare po tice f^potriM regiei 
porului Roman, pentru ca comunist au fost trasfor 
sa nu-1 arunce datele sta mate Tn acţiuni penale 
tistice Ţn văzduh şi s3 sau civi1e pentnj a nu 

se piarda Tn cele patru recunoaşte existenta opo- 
zan ale lumii. Producţia jitiei antl-comuniste. 
industrială merge atât de 


bine încât multe fabrici, 
secţii, ateliere sau uzi¬ 
ne întregi, au fost închi 
se sau nu au funcţionat 
nici măcar o singură zi; 
poate doar cu ocazia vizi 
tei Piticului, sa se fî 
înscenat că funcţionează. 
Producţia agricolă a a- 
tins asemenea vârfuri,în¬ 
cât România a ajuns mare 
Importatoare de hrană din 
apus distribuită pe bază 
de cartele. Morbiditatea, 
controlată total: dacă 
treci de 60 de ani, poţi 
muri şi fără asistenţă me 
dicală. Mortalitatea,aju¬ 
tată atât de mult de ul¬ 
timele două ierni, a per¬ 
mis ca planul de livrări 
cadavre pentru disecţie 
facultăţilor de medicină 
din ţările arabe, să fie 
realizat şi depăşit. Pla¬ 
nul la export prin înfie¬ 
re a copiilor din orfeli¬ 
nate, a rămas însă în ur- 


Pe acelaşi direcţie, 
pentru Pitic [şi familie] 
s'a creat o adevărată in¬ 
dustrie de falsificare a 
documentelor privind an¬ 
tecedentele sale ca aşa 
zis "activist comunist". 
Au fost distruse toate do 
cumentele [cu excepţia ui 
nula singur] emise de po¬ 
liţie şi justiţie dinain¬ 
te de acel nenorocit ”23 

August.44", privitor 

faptele penale pentru ca¬ 
re a fost arestat, jude¬ 
cat, condamnat, întocmin- 
du-1-se acte false ca de¬ 
ţinut politic. Din aceste 
acte false, istoricii con 
temporăni, analfabeţi sau 
cu nişte "georgesti" di¬ 
plome, au realizat biogra 
fia Piticului dela Scorni 
ceşti. 

Cu ani Tn urmă,când la 
Institutul Medico - Legal 
"Mina Minovici" din Bucu¬ 
reşti se desfăşură anche¬ 
ta grupului de homosexu¬ 
ali din formaţia Cornel 


1 


r 

3 

a 

i 

>1 

i 

1 

e 

i 

a 

•e 

;u 

il 

le 


mă: medicii nu şi-au f㬠
cut datoria ca prin căldu Fugaru, cum s'a aflat că 
ră sufletească să ţină de Nicu Ceauşescu *ace parte 
cald nevinovaţilor de 0-3 din gaşcă, s'a sistat an- 
ani din orfelinatele care cheta imediat, 
nu mai ştiu ce este căldu Acelaşi fals grosolan 
ra peste 10 grade Celsius. înconjoară aşa zisul ^ ■ 

Vârsta medie de viaţă prumut pe care regimul de ■ 
a pensionarilor a scăzut la Bucureşti l’a făcut la ■ 

băncile occidentale pen- ■ 
tru dezvoltarea economica ■ 
a României: 12 miliarde H 
de dolari! Din surse si- ■ 

gure neautorizate.din o'.o M 

nuri le care circulă de ■ 
doi ani de zile prin Bu- ■ 
cureşti, zvonuri difuzate H 
de români care au acces H 
la informaţii şi docunen- »u 
te secrete, se pare că * 
jorltatea acestei sure H 
nici nu ar fi Prăsit se- ™ 

diul băncilor străine. So¬ 
larii au rămas în apus.u" 

de familia Ceauşescu a _ 

cut investiţii în: 
trie. bănci."real estate, 

T7 


de la 2H ani în 1974, la 
lb an în 1984, aşa că sta 
tul comunist poate face 
economii mari la pensii, 
hrană, căldură, locuinţe. 
Morţii creazi probleme cu 
spaţiul necesar din cimi¬ 
tire care trebuie redat 
circuitului agricol, dar 
exportul de cadavre se pa 
re că va reglementa aceas 
tă deficienţă. 

Distrugerea, modifica¬ 
rea actelor, decumentelor 
de represiune politică,Tn 
cepând cu denunţurile şî 
până la foile de elibera¬ 
re din puşcărie, se folo¬ 
seşte curent. Orice urmă 
a represiunii politice, a 


Conţinu** 


în f 







;y4r1 & aur » P^tre 
joase, opere de artă 

tn majoritate în U. 
5 * vorbeşte despre 
Ratele, castelele cumpâ 
r ?rf în Spania, Franţa. EÎ 
vft ia, Mne'nţeles că sub 
fals* Oocumente de 
false le-au 
1 n- 


t(W (tn*te 

fi , 5t procurate prin 
^fmedlul agenturilor lo- 
CJ j c ale partidelor comu¬ 
niste, Diferiţi români ca 
n au lucrat ca oameni de 
5er v1c1u, muncitori, etc. 
Ia amenajarea, modifica¬ 
rea, pregătirea acestor 
palate şi castele.au vor¬ 
bit. Folosim trecutul pen 
trv ca nu se ştie în pre¬ 
zent dacî nu au fost "ex¬ 
pediaţi” pe cealaltă lu¬ 
me. De unde a avut N1 cu 
Ceauşescu bani ca să cum¬ 
pere în Spania un palat, 
faţă de care palatul Can- 
tacuzino este un bordei?! 
De unde milioanele de do¬ 
lari?! Intermediarii tran 
zacţlei au fost numai con 
silleri personal i.grup de 
care rabinul Mozes Rosen 
nu e străin. Averea perso 
nală a lui Ceausescu.afla 
tă sub diferite forme[con 
turl. Investiţii],s'ar rî 
dica la peste 6 miliarde 
dolari USA, adică mai mult 
de jumătate din cât se a- 
flrmă că este valoarea îm 
prumutului. Aceasta ar ex 
olica şi graba de care da 
H jovadS f n a achita 1mpru- a 

fo fjUresftjie.î nce 1 

' scurt timp. ŞtV* ci 1 
•dropie funia de păr 

şl vreS Tâ.şl lase famili 

a asigurată cu ceva bâniT 
sori. Conform legilor ban 
care de acordare a împru- 
muturilor, orice întârzi¬ 
ere în plata ratelor duce 
la confiscarea de către 
banca a bunului respec¬ 
tiv... Aşa ca,Piticul pla 
ni fi cat de familie să moâ 
ră ceva mai târziu decât 
simte el că 1 se apropie 
ceasul, vrea să fie sigur 
că a făcut o treabă bună 
-a achitat toată datoria. 

ştie precis ca, între¬ 
gul clan al Piticului şl 
«1 âcademi elenei Briceag 
Retreştl, are din timpi 
câte J-4 acte de identita 

K llse, emise de autori 
1e Franţa,Spania” 

•oia etc., pentru ca 
** 11 se piardă urma. £1 
** f * c imprudenţa Şahului 
iranului, Hohamed fteza Pa 
h ]* vi W«er, care demr,; 

; I pană le moar 

[Nlcu Ceauses- 
* ** *P ar t tn Spania ca 
«onso de BrJbănel " 

** franţa ca "Nlcolas 
^Heehemtrde". nume sub 
• P*^rece Incognl- 

V«*c11e vacanţe prin [ 


** ?* Jub care are con 


*» bancă]. 


£***** care* circula 
difuzată de 
11 radio Europa Li 
Privind pierdereâ 
a hergheliei de 


‘Mîetl 


cal arabi dela Mangalia, 
este adevărată, dar ascun 
de altceva. Herghelia â 
fost transferată în mod 
discret la grajdurile per 
sonale ale lui Nlcu Ceau¬ 
şescu, se pare că în Spa¬ 
nia. Peplnlerll, armăsari 
şl Iepe de foarte mare va 
loare dela Mangalia, au 
fost transferaţi Iniţial 
la herghelia Sâmbăta de 
jos, jud. Făgăraş, de un¬ 
de au fost încărcaţi 1n 
autovane cu număr de înma 
trlculare străin si scoşi 
din ţară. Se pare că, la 
Viena s'a făcut o a doua 
transbordare în alte ma¬ 
şini, pentru a se pierde 
orice urmă. Sperăm că a- 
tuncl când va veni timpul 
aceste bunuri furate po¬ 
porului român să-1 fie 
înapoiate. 

Da, este adevărat, re¬ 
gimul comunist are de acu 
ma 40 de ani de când este 
la putere. Nu noi, cel de 
naţionalitate română l-am 
dorit. A fost Impus cu 
concursul tacit al mari¬ 
lor puteri, USA, Măreaţa 
Britanie. Datorită aces¬ 
tui act criminal ne găsim 
şl noi acum în exil. A- 
tunci, când prin interme¬ 
diul postului de radio E- 
uropa liberă i-am scris 
preşedintelui Carter şi 
poporului american,între- 
băndu-i care le este răs¬ 
punderea morală pentru că 
,Qe-au Hyjat Moscove i,răs 
punsul a fost categoric : 
"Popoarele din răsăritul 
Europei şi-au ales singu¬ 
re regimul politic..." Fa 
ra comentarii. Dl. Preşe¬ 
dinte nu avea de unde sa 
cunoască conţinutul mani¬ 
festelor lansate de avioa 
ne le americane prin care 
eram Îndemnaţi “să sabo¬ 
tăm maşina de război hl- 
tIeri stă". Am făcut-o si 
cu ce ne-am ales?! Cu co- 
TOinlsmul. După crimă si 
pedeapsă! Atunci când în 
1956, poporul ungar s'a 
răsculat împotriva ruşi¬ 
lor, dând peste cap regi¬ 
mul comunist, ce a făcut 
Apusul? Era suficient ca 
un singur regiment de tan 
curl al trupelor NATO sta 
ţionate în Austria să* 
treacă graniţa în Ungaria 
ca să sprijine pe ma¬ 
ghiari şl întregul sistem 
comunist mondial se ducea 
de râpă. Afirmaţia nu es¬ 
te gratuită, se bazează 
pe starea e alarmă Institu¬ 
ită tn România, când con¬ 
ducerea de partid avea 
pregătite maşinile şl a- 
vloanele pe aeroporturi le 
din ţară, ca să fugă în 
Rusia, deşi aşa cum s'a a 
flat ulterior, şl acolo 
situaţia era explosIvă.Cu 
toate acestea, cel ce ne- 
au cedat ruşilor la Yal- 
ta, nu au mişcat nici un 
degeţel. De ce? Nu aveau 
interesul. Iar comunismul 
sovietic nu devenise antl 


-semit... 

După război, la Nuren- 
berg s'a judecat procesul 
crimelor de război comise 
de nazişti, fascişti ş1 
alte asemenea etichetate 
organizaţii. De crimele 
comise de regimurile co¬ 
muniste nu pomeneşte ni¬ 
meni decât dacă eie afec¬ 
tează poporul evreu. De 
ce? Acelaşi întrebare se 
pune $1 pentru crimele co 
mise de comunişti în Romă 
nia. Sate bombardate cu 
artileria pentru că s'au 
opus colectivizării. Sate 
rase de pe faţa pământu¬ 
lui pentru că locuitorii 
au sprijinit mişcarea de 
partizani din munţi. M㬠
năstirea Vladimlreştl ra¬ 
să de pe faţa pământului 
pentru că devenise centru 
de opoziţie anticomunistă 
prin Insuflarea credinţei 
creştine maselor de s㬠
teni si muncitori din ora 
şele vecine. Trenuri de 
deţinuţi politici dispăru 
te fără urmă în văgăuni” 
de munte, în cadrul unor 
aşa zise transferări de 
la o închisoare la alta.O 
rorlle, crimele au fost” 
gândite, conduse şl execu 
tate de către comunişti 1 
activişti de partid,secu- 
riştî, miliţieni. Cei mal 
Incomozi dintre ei, adică 
acei care începuseră să 
aibe mustrări de conştiin 
ţă. au fost înlăturaţi cu 


Cel mal în vârstă dintre 
noi, bucureşteni, ne amin 
tlm cum prin anii '50,di¬ 
mineaţa, la 1 ntersecţll 
mari, zăcea câte un Indi¬ 
vid împuşcat, cu faţa aco 
perltă de un ziar. Iar a” 
lăturl un anunţ laconic : 
"A încercat să jefuiască 
magazinul..." Cel care 
prin specificul meseriei 
aveam acces la morgă, nu 
ni se permitea să "vizio¬ 
năm" cadavrele.0 altă par 
te din cel care au comis 
crime împotriva poporului 
român se bucură si astăzi 
de bunăstare şl fericire 
în Romănla comunistă; ne 
referim la criminali de 
genul consilierului KGB 
NI col sM, sau general F1- 
lip. Alţii eu emigrat, în 
majoritatea lor în Isra¬ 
el. Pe când judecarea lor? 
Unde se ascund securi ştii 
Blank, Welss, Almăşan,sub 
ce nume? Probabil că acum 
vânează "nazişti"? Plutoa 
nele alcătuite din ofl-” 
teri de securitate care 
au tras cu tunurile tn co 
mana NI cui1 tel au fost co 
mandate direct de bulga¬ 
rul Vaslle Vîlcu, primul 
secretar al regiunii Do- 
brogea. Episoadele bibli¬ 
ce când poporul ales a o- 
morît tot ce era viu, a 
dărîmat zidurile cetăţi¬ 
lor si a presărat sare 
peste ele, a fost reedi¬ 
tat tn Români a.Departe de 

a f 1 an „ 


tisemlt, nu accept rasis¬ 
mul nici măcar fată de a- 
rabl, de palestinieni,dar 
nu pot accepta minciuna 
şl consider că adevărul 
trebuie scos la iveai â , 
Iar criminalii pedepsiţi, 
Indiferent de ce naţiona¬ 
litate sunt. 

Un cuvânt greu de spus 
în clarificarea crimelor 
de genocid împotriva po¬ 
porului român îl are de 
spus tovarăşul general de 
securitate Pacepa.nume cu 
rezonanţă conspirativă,nu 
nume real. Opinia publică 
din refugiu nu-1 pretinde 
să facă publice date care 
Interesează numai Servicl 
ul Secret al USA, F.B.I.- 
ul sau C.I.A.-ul. Departe 
de noi asemenea pretenţii. 
Noi nu-1 cerem decât să 
ne povestească si nouă ce 
eace povestea la un pahar 
de vorbă [de fapt de vin 
dintre cele mai fine], în 
barul de la subsolul lo¬ 
cuinţei prietenului său 
dr. Chlrlţă Vlorel din A- 
leea Alexandru, sau la sa 
la de biliard a acestuia, 
unde se întâlneaurtov. Pa 
cepa, [de câteva ori Buho 
Iu], Chlrlţă, Soare de la 
Scînteia, Toma Caragiu ş. 
a. Relatări de fapte cu¬ 
tremurătoare, cu nume,da¬ 
te concrete, despre cri¬ 
me, abuzuri comise fată 
de poporul român.Care me¬ 
moria tov. Pacepa,după ce 
a dat de libertatea pe ca 


re si-o "dorea" să fi su¬ 
ferit un scurt c1rcu1t?A- 
tuncl când se dădea câte 
o lovitură reuşită la bi¬ 
liard, tov. Pacepa făcea 
ca*te un spirit de gluma 
corelat cu câte un fapt 
politic dramatic petrecut 
recent. Este adevărat că 
aici nu mal are acelaşi 
anturaj. II lipseşte dr. 
Chlrlţă, Soare, dar îl a- 
re pe Buholu. S ' a r mal 
spăla de păcate faţă de 
poporul român tov. Pace¬ 
pa, divulgând numele ofi¬ 
ţerilor care au comandat 
plutoanele de execuţie,de 
exterminare a populaţiei. 
Indiferent de ziarul în 
care o va publica,ziar ro 
mânesc, lista criminali¬ 
lor pe care îi ştie prea 
bine, ar ajuta atât "efu- 
glul cât şl autorităţile 
apusene la localizarea 
criminalilor comunişti. 
Totodată, ar da satisfac¬ 
ţie opiniei publice rom⬠
neşti, şl ar înlătura sus 
plclunea care-1 învăluie. 
Este bine ca tov. general 
de securitate Pacepa să 
joace cinstit cu noi ro¬ 
mânii din exil. 

Aşteptăm... 


—va urma ftv nr. viitor— 



Ştefan POENARU 


SUS: PARCUL CARPI 1, BUCUREŞTI. JOS: MĂNĂSTIREA C02IA 















LIBERTATEA 


IUNIE 


DIN LUMEA 
- IUDAICĂ - 


Războaiele Statului Israel 
dela înfiinţare si pana In 

prezent 

1973 PARTEA ASA 1986 


Bărboiul din 1973 a costat Israe¬ 
lul 2,517 morţi, peste 10.000 de r㬠
niţi si pierderi materiale Imense.Ce 
le 19 rile de luptă -durata războiu¬ 
lui- au costat peste 9 miliarde do¬ 
lari, bani proveniţi în mare parte 
din donaţiile generoase ale Statelor 
Unite către Israel. Pentru a sublini 
a amploarea ajutorului american este 
suficient să amintim doar transpor¬ 
tul în câteva zile a peste 1.000 de 
tancuri M-60 [ultimul model], echlva 
lent cu întreaga producţie pe trei 
ani din depozitele americane şi vest 
germane către câmpurile de luptă din 
Orientul Mijlociu. Efectul direct al 
acestui război l'a constituit embar¬ 
goul petrolului instituit de către 
statele arabe. Evreimea organi zată 
din America determinată să distrugă 
din “faşe° orice tentativă de apropi 
ere dintre Statele Unite şi arabi şî 
în mod special cu PlO-ul, a deslăntu 
it o campanie propagandistică beli¬ 
coasă cu tema: "Cum poate fi organi¬ 
zată din punct de vedere tehnic inva 
zia unei naţiuni aparţinând OPEC-u- 
lui?“, sau "Cum să arunci în aer o 
sursă petrolifera?" Perioada 2 3-30 
Martie 1975 caracterizată de insucce 
sele diplomatice ale lui Kissinger,a 
sasinarea regelui Faisal al Arabieî 
Saudite precum şi anunţul lui Sadat 
de a deschide Canalul de Sueztraficu 
lui internaţional la 5 Iunie, au a- 
vut o importanţă colosală pentru dez 
voltarea ulterioară a evenimentelor 
din zonă. Un nou acord Israeliano-E- 
giptean este semnat la 23 Septembrie 
la Geneva de către reprezentanţii ce 
lor două naţiuni. Explicaţia uşurin¬ 
ţei cu care Israelul a semnat acor¬ 
dul poate fi găsită în previziunile 
pactului secret cu americanii. Terme 
nii acestui pact prevedeau poziţia 
privilegiată a Israelului, poziţie e 
chivalenta cu considerarea Israelu¬ 
lui drept cel de-al 51-lea stat al 
USA. Totodată, America promitea Is¬ 
raelului atât asistentă în cazul u- 

nui atac iniţiat de o altă suprapute 
re cât si abţinerea de la orice con¬ 
vorbiri cu PLO-ul. 

Pentru a împăca si capra şi varza 
America oferă Israelului şi Egiptu¬ 
lui o donaţie de 3.3 miliarde de do¬ 
lari, fără a indica însă că din a- 
ceastă sumă peste 2.7 miliarde de do 
lari erau destinaţi Israelului.Banii 
au fost folosiţi spre a cumpăra ra¬ 
chete de tip "Lance", bombe prevăzu¬ 
te cu dispozitive laser, avioane de 
luptă de ultimul tip F-16 precum si 
noile rachete Pershing, cu o rază de 
acţiune de 450 de mile, capabile de- 
a transporta încărcături nucleare 
spre capitalele arabe. 

In perioada Iulie 1975 - August 
1977, israelul a primit peste 4.4 mi 
liarde de dolari în ajutor american. 
Intre timp în Liban războiul civil 
lua proporţii. Preşedintele Assad al 
Siriei se aliază cu forţele creştine 
conduse de Pierre Geymayel si Cărnii- 
le Chamoun împotriva PLO-ului aliat 
cu stânga Oruză. 

Armata siriana distruge centrul 
PL0 din Tel Zaitar, oraşul Beirut es 
te devastat iar preşedintele Sarkis 
preia controlul în Libanul de Sud.Nu 
multă lume ştie că forţele creştine 
ale lui Geymayel şi Chamoun, spriji¬ 
nite de Israel, reprezintă o mică 
parte a catolicilor maroniţi şi că 
majoritatea catolicilor, protestanţi 
lor, ortodocşilor de rit grecesc ş \ 
sirian se opuneau partiţlonării Li¬ 
banului. 


In mijlocul acestui haos prevesti 
tor de noi intervenţii militare, are 
loc între 19-20 Noembrie 1977 vizita 
istorică a lui Sadat la Jerusalim,ur 
mată la 25 Decembrie 1977 de vizita 
lui Begin la Ismailia Subită, a ce¬ 
lor doi "fraţi" semiţi si larg 
publicizată în America. Urmarea ime¬ 
diată a acestei "iubiri" a fost izo¬ 
larea Egiptului de către PL0, Siria, 
Iraq, Libia, Algeria,Yemenul de Sud, 
Arabia Saudită, Kuweit precum şi de 
către celelalte state arabe neutre. 
Este momentul în care influenta lui 
Gaddafy al Libiei în lumea arabă în¬ 
cepe să crească. 

In aceste condiţii ore loc cele¬ 
bra întâlnire de la Câmp David din¬ 
tre Sadat, Begin si Carter. In final 
un acord este semnat la 26 Martie,la 
Washington şi Israelul primeşte o do 
naţie suplimentară de 2.2 miliarde 
de dolari în credit militar si peste 
800 de milioane de dolari pentru con 
strucţia a doua baze aeriene la Ne- 
gev. Egiptul primeşte 1.5 mii ioane 
dolari în credit militar şi 300 de 
milioane împrumut.Acordul de la Câmp 
David conţine multe clauze secrete 
nepublicate încă la ora actuală. La 
16 Ianuarie 1978, Şahul Iranului Pa- 
hlevi este alungat din tară şi locul 
lui este luat de către Ayatollah -ul 
Khomeini venit proaspăt din "exilul" 
său din Paris. Şahul, vechi prieten 
şl susţinător al lumii vestice,moare 
ca un căine la poarta aceleiaşi lumi 
vestice ferecată cu sigiliul lui Da¬ 
vid. Situaţia din Orientul Mijlociu 
continuă să se deterioreze rapid.Pun 
damentalismul musulman militant va 
lua proporţii în Iranul lui Khomeini 
conturând viitorul conflict cu Ira- 
qul, în timp ce războiul civil din 
Liban, reprezentat de conflictul din 
tre Sirieni şi maroniţii 11 banez 1 f 
dintre Chamoun-işti şl falangiştli 
lui Geymayel, dintre PL0 şi Israel, 
dintre forţele palestiniene si prote 
jatul israelienilor Maiorul Saad Ha- 
ddad împingea ţara pe marginea pră- 
pastiei în care avea să se prăbuşeas 
că curând. 

Duminici, 7 Iunie 1981, Israelul 
activează operaţia Babylon. 8 bombar 
dlere de luptă F-16 escortate de 6 
avioane de vânătoare F-15 atacă reac 
torul nuclear Tommuz 17 din Iraq şi 
distrug complexul în valoare de 260 
milioane de dolari. Motivul: Intr'o 
cameră secretă aflată când la 40 m, 
cind la 5 m, dedesubtul reactorului. 


arabii construiau o bombă atomică cu 
care voiau să distrugă Israelul. Că 
fn realitate, după cum atestă servi¬ 
ciile de informaţii americane,nu e- 
xista o asemenea camera, asta nu mai 
are nici o importanţă, faptul fusese 
consumat. Urmează asasinarea lui Sa¬ 
dat în Octombrie 6 de către un grup 
de soldaţi egipteni conduşi de loco¬ 
tenentul Khalid Ahmad al Îslambulî . 
Rămân pentru Istorie frumoasele sale 
cuvinte: "Democraţia îmi aduce mai 
multă suferinţă decât opoziţia". 

Noul preşedinte al Egiptului Hos- 
nl Mubarak continuă politica predece 

SOrulul său cu ac*?as1 sentiment de 
neîncredere fată de sovietici. 

Intre timp Israelienii anexează 
înălţimile Golan si începe să maseze 
trupe de-a lungul graniţei cu Liba¬ 
nul. Erup o serie de violenţe,culmi¬ 
nând cu uciderea în ziua Sfântă a 
Paştelui a doi arabi şi rănirea a 
alţi 11 de către cetăţeanul american 
de origine evreiască Alan Goodman ce 
deschide focul asupra lor în faţa 
moscheii "Domul de Piatră" din Jeru- 
salim. Tensiunea creşte pe măsură ce 
data de 25 Aprilie se apropie, dată 
la care Israelienii treabuiau să re¬ 
întoarcă Peninsula Sinai Egiptului. 
In Aprilie 1982, 60 de avioane de 
răsboi israel lene bombardează Beiru¬ 
tul, violând acordul de încetare a 
focului din Iulie. 

Invazia Libanului era iminentă.Si 
într'adevăr la 6 Iunie 1982,forţa de 
Invazie isrăeliană trece front 1 era 
Libanului iniţiind un alt război de¬ 
numit "Războiul lui Sharon",după nu¬ 
mele generalului ce a generat planul 
original de bătaie numit "Pacea în 
Gallleea". In esenţă planul prevedea 
alungarea PLO-ului la 40 de km în 
spatele frontierei de nord a Israelu 
lui în nu mal mult de 72 de ore.Răz¬ 
boiul a durat nu 72 de ore ci luni 
de zile, provocând Imense pierderi 
materiale si de vieţi omeneşti cul¬ 
minând cu masacrele a sute de civili 
din lagărele de refugiaţi Sabra şi 
Shatlla. Beirutul cunoscut până In 
1974 drept "Parisul Orientului Mljlo 
du" a fost transformat In ruine fu- 
megânde. A fost acest genocid şl 
distrugerea nediscriminatorie care 
au fortat pe Preşedintele Reagan să 
ordone reîntoarcerea trupelor de Ma- 
rlnes la Beirut pentru 18 luni con¬ 
form Actului Puterii în caz de Răz¬ 
boi. Câteva luni mal târziu, 240 de 
soldaţi americani din forţele de Ha- 


_ PK.W 

rlnes mureau ca urmare a unul act te 
rorlst. 

Războiul lui Sharon ocupă un loc 
aparte tn Istoria războaielor contem 
porane datorită atât amploarei cri¬ 
mei contra umanităţii comise de con¬ 
ducătorii Israellenl cât si metode¬ 
lor barbare de tratare a populaţiei 
civile asediate în noua Dresdă pales 
ti ni ană -Beirutul. Este vorba de t㬠
ierea apel şl electricităţii de c㬠
tre Israellenl cu evidenta consecin¬ 
ţă a deshidratării lente a civililor 
asediaţi. Comparativ, tn 1947, tero¬ 
ristul Begin -devenit preşedinte al 
Israelului- a aruncat în aer clubul 
ofiţerilor britanici din Tel Avlv u- 
clgând 13 persoane. Begin împreună 
cu "tovarăşii" lui terorişti s'au as 
cuns între civili, dosind armele si 
grenadele lor sub paturile copiilor, 

Tn şcoli şl sinagogi. Englezii au în 
cercult oraşul Interzicând aprovlzl^ 
onarea timp de 5 zile, însă nu au ta 
lat apa şl electricitatea. 

Războiul lui Sharon s'a încheiat 
cu o victorie pyrrlcă pentru israeli 
eni, angajaţi pe calea conflictului 
fără sfârşit. Perioada ce a trecut 
de la acel război si până astăzi o 
putem caracteriza ca o escalare a vi 
olenţei în Orientul Mijlociu cu în¬ 
cercarea evidentă a Israelului de a 
Implica direct America în conflictul 
din zonă. Terorismul, devenit sino¬ 
nim cu Gaddafy şi cu arabii palesti¬ 
nieni a devenit se pare o formulă e- 
ficientă de influenţare a opiniei pu 
blice în justificarea războaielor du 
se de israellenl în Orientul Mijlo¬ 
ciu. La ora aceasta nori negri se a- 
dunâ din nou deasupra Libanului si 
Siriei . prevestind viitoare trăgeau 

umane. "Pax semitica" <fevîne o hime- 4 

ră a naivilor ce uită sau nu vor sf 1 
înţeleagă că planul sionismuluA oe 
cucerire a întregii Palestine urmat 
de îngenuncherea celorlalte state a- 
rabe constituie piatra fundamentală 
a dominaţiei israeliene din Orientul 
Mijlociu. Iar războaiele Israelului 
nu fac altceva decât să apropie ziua 
dorită a reconstrucţiei Templului. 

CITIŢI IN NUMĂRUL VI1T0R :"Statul Is¬ 
rael şi Organizaţia Sionistă Mondia¬ 
lă". 

Lupescu AUREL 


Caişii 

Au înflorit cai sii. 

Zbor sfânt de rândunică, 
Cerdacu-1 înfloreşti: 

Tu nu mai vii bunică. 

Copil cu ochi de vise 
Se joacă în lumină: 

In freamăt dulce plopii 
Lângă fereşti suspină. 

0 albă simfonie 
In suflet se ridică; 
Răsar din umbră toate: 

Tu nu mai vil, bunică... 


C-tin GORAN 








DALE 



CUVÂNTULUI ROMÂNE CC 


îr miorul dlr» Martie l*î*b al Cu- 
*ihtu!u1 românesc, dl. N.F. Enexcu 
ţt*r>*1e*;l un nou Incul* de unire a 
exilului Oln paginile urni 

U*rt aflâ* cl la Fnnlfurt/Hiln s‘ 
»u *<hinat O serie 6c organizaţii r\>- 
Cnu puteau $1 lipsească URlu 
dlui Ion Raţlu, nici asociaţia 6 In 
H>/**1d condusă de mentorul comunişti 
lor dUV^tl* Riuţă] si au 

stabilit $1 organizeze act1\itatea 
diplomatici a exilului* »a1 precis 
sâ-sl asume atribuţiile unei zise oo 
litlel externe* Sub aceste fraze pom¬ 
poase prezidate de leaderul exilului 
41* N.f.Enescu, deocamdată cu Intere 
se ml practice, si nu zi cer neschl- 
re, românii noştri au hotârît si se 
pvxarte între el ca gentlemenii,adică 
j să nu se ml critice public,parca as 
ta ar fi cine ştie ce rlu. 

Cum nu fac parte din această nouă 
structuri a exilului, tfcl permit si 
atrag atenţia celor Interesaţi asu¬ 
pra unor aspecte din lupta canini a- 
ti comunişti a venerabilului coar X. 
F, Crescu. 

Pe scurt spus, cornia sa face par 
te dintre easenii cărora le place si 
<tea ru pe două ci pe rece scaune,In 
teresul slu major se încreaptă spre 
"stilrta pura", de unde admiraţia 
ren.tr», eccfwmist Serîsar o 

r ylfrj-. fr' f cr; h>|ţ r -' i:r1 ^ 

-1 oer$-o*nl. cl si vcrbrascl 1 xr rc$ 

tul proştilor $1-1 asculte cu guri 
awirtesc ci a ti rut o 
cenferirşj la frarkfurt despre Ionel 

^ r &£}* r -* su * nivelul unui licean, 
dar We$u» se pare ci -u-şl dl seama 
oe asta fiindcă rireni r,* a fncrlz- 
nit si l-o spura, cub o fac eu ac^rr, 
deloc aninat &> cine ştie ce reserti 
m ~' • 

1 sunt prieten. 

•iti şi articolul său din acelaşi 
****** a! Cinlnţalui nomiresc privire 
cartea "Ir serviciul mareşaluluic 
*- 

l-ar creoe bucuros, destăinuiri le 
făcute oe linei patul de suferinţa 
al Ui «rlcutescu-S^restl, căci 3.Du¬ 
ca în «periile sale nu ar fi iritat 
cu fecuoerte indiscutabile inclusiv 
oorele wtroanei lui Stalir, ci Fred 
**•* a fo S t sabotat în tratatIrele 
c* dna-tovarăşi iclcntajr, la Stoc* 
xnclm, de către oamenii rebelul, -se 
înscria şi el printre aceştia-, con- 
ouşi oe... Mcylescu-&**reşt1 .Hal de¬ 
parte reiese din memoriile lui C.Cla¬ 
ca -t**r, prieten cu istoricul Iile 
Ceausescu oe altfel- ci ambiţiosul 
•iculescv-ftuzeşti l-a pus la index 
cu mareşalul Antonescu şl oe "biîră- 
m\ m Mim Hanii*, aşa ci căci ar fi 
prtmit or mfsaj ae la Ruşi cu prespu- 
"1 de amstlţiu, el, de la şeful 
ilescu-luceşti ar fi ajuns nu la 
**.lu Karlu ci la rege, patronul nes 
i vului. 

Care e c frtiacUnr ci dl. H.F.E- 
*ratâ atita îngăduinţă fatl de 
PoHti ciar vinovat oe-a fi dus ta 
m wi ma sci la r|p|> 

In ce priveşte mesajul cu pricina 
\* te tneicit, spume ci el 

existat, ouţ-4 cui tl semnalea¬ 


ză publicaţiile comuniste conştient 
cercetate de domnia sa, "splrltus 
sclentlflcus*. Uiţi însl si specifi¬ 
ce ci în cartea respectiva căpitanul 
i, nai precis spus securitatea rom⬠
nă. face apel la renanele a doi seri j 
jltorl comunişti: Haralamble Zincl şi 
it. leu, (Halal bibliografie, dle E- 1 
' nescu!!!J 

Dar dl, M.F,Ene$eu tace, deoarece 
gusta cu plăcere denigrarea lui 1 u- 
Hu Manlu deloc Iubit de domnia sa. 
Car de-un astfel de condamnabil su¬ 
biectivism suferi mal toatl "ştiinţa 
puri" practicată de venerabilul domn 
M.F.Enescu. 

Hu mal e nlclun secret pentru ni- 
«enl dupl narea întllnire din Cana¬ 
da, dl, K.F.Ene$cu a devenit unul 
din conducătorii spirituali.nentorul 
Cuvântului romSnesc. El, ca si redac 
torli rlsi naţionalişti al riarululT 
pot fi ticuti răspuniătorl pentru a 
fi cei nai credincioşi propagatori, 
slugi ale comunismului dlcldent. Fe 
lingi faptul ci au dăruit doul pa¬ 
gini Hvperlonulul, o fac cu acelaşi 
^irlnirie şl fostului or d# încrede¬ 
re al familiei Ceausescu, timp de 30 
de ani, generalul Pacepa. 

Citească oricine Cuvântul rom⬠
nesc si o si constate ci din numite¬ 
le memorii ale acestui general con;* 
-ist » ^ respe ctivul clar, nu s * au 
conentat decât -vărturlile lui pri¬ 
vind Interesele corniştilor diri- 
denţi, de la Paul Gons la clanul 
Ierunca-lovinescu.Hal mare ruşinea, 

ce-ti rari de dta însuţi, venera¬ 
bile donr ^.F.Enescu, doar ai un cu¬ 
vânt greu oe spus printre veleitarii 
redactori romino-canadieni ai Cuvân¬ 
tului românesc? 

urata cu care se publici declara¬ 
ţiile lui Pacepa în carul Perdea se 
înscrie în acelaş context al "cate- 
'andrilor* ccmisfxjlui dizident. 

Hu ~'ar ocupat de carul Perdea si 

ar de ce si-1 apar. Dar aş reda 
aici cuvintele lui I.\.Emillan,tran- 
<“1se n-le, cu puţin înainte de-a -u- 
"i: "lupt pentru prestigiul lui Por- 
cea ^lindcă întreaga campanie îcqpo- 
triva lui virează de fapt partidul 
naţional francez şl pe le Pen. Comu¬ 
niştii de toate nuanţele nu pot ac- 
cecta ci Franţa socialistului leen 
s'a trezit Tnsfârsit la realita 
te, cindu-si seara ci nurul naţiona¬ 
lismul ne ral poate scapa de pesta 
cornişti*. 

Firi alte comertarll las liberta¬ 
tea fiecăruia si judece acţiunea Cu¬ 
vântului românesc şi a acoliţilor 
sii, oe-a pcpularizi pe fostul sa¬ 
trap coşuri$t de ieri, Facepa, 0 de¬ 
clar, cu tot riscul,personal nu crec 
ca un fervent catolic, cavaler al or 
dinului sfanţului loan, cavaler de 
Sooes şl Halta si fie spion al vreu¬ 
nui regim comunist, posibil doar tn 
Imaginaţia atâtată oe demonul ateis- 
^îul şl comunismului International 
contemporan, conducătorul campaniei 
contra lui Gustiv Poroea. 

l-asi mai întreba pe dl. K.F.Enes 
Cw cu cine are tntertia să faci di¬ 
plomaţie 1> exil? Hlsura elevului 


xiu -şl acesta este cel ral strălu¬ 
cit printre el- C. Nareş, o poate . 
constata oricine în acelaşi ilar la 
pagina 19, unde respectivul descrie; 
aniversarea Unirii Principatelor ro-j 
mâne la Heidelberg, oraş în care a r 
murit Al. I. Cun. 

CHipI dl. Hares_, Cuza este înmor¬ 
mântat în zidurile bisericii Trei 
Ierarhi din Iaşi, când şl un elev de 
şcoala primară a auzit de rormântul 
sâu de la Puginoasa. In continuare 
printre cel amintiţi ci au contribu¬ 
it Ia Unirea Principatelor este ci¬ 
tat si Nicolae Mlcescu, mort tn a- 
nul 1$S£ cit şi Ion Dumitru Britia- 
nu personaj inexistent. Cât priveşte 
pe C.A.Rosetti şi fraţii (cu "f* mic 
dle N^reş] Golescu, el ar fi putut 
lipsi, deoarece au fâcut parte din 
■vnstruoasa coaliţie. Nu poate fi o- 
»is, decit de Ignoranţi, Costacbe Ne 

Q»*i, 

Subliniez ci în câteva rânduri C\ 
C. Hares, protejatul dlui Enescu.u» 
tinjl colaborator de nădejde al Cu¬ 
vântului românesc, pune negru pe alb 
atâtea enormităţi încât doar una ar 
fi de ajuns să-l compromită pentru 
totdeauna tntr'o Românie a valori¬ 
lor. Pe vremuri scriitorul G. Slor a 
avut de suferit cumplit din cauzi c 1 ! 
a scris că hexametrul e compus dini 
sase silabe, dar tn exilul nostru ţol 
‘tul este permis în numele celei -aî! 
W ordinare antivalori. 

In acelaş nunăr citesc articolul 
: lui \. Stoia, *uzeul satului. Nu-«i 
pot explica cum un pretins colabora¬ 
tor al acestui muzeu nu ştie că pe 
sociologul .Guşti îl chema Cifti^r ie 
şi r u Pe tre cum îl rebotezeizâ. Ceea* 
ce este mai grav, dl. Stoia se pare 
că nu a auzit de contribuţia directă 
a lui Victor Ion Popa la construirea 
"Xizeului satului.cu atât nai ce Uat 
în seanâ cu cât fiul său Scrin, a a- 
;uns în exil să fie alungat di" rcar 
tă tr poartă. Consiliul raţional cir 
Ne» Yorl trSntindu-i uşa îr ras si 
tratat de confraţii lui de rea"* mai 
râu ca Jean laljean al lui Victor *u 
go. 

Pe prisvî pagini a Cuvântului romi 
mese din Martie 19S6, în artico'- T 
-odcabă \\rMt dl. \cmclus Cccbestea 

reuşeşte să scrie chiar ce la în¬ 
ceput o frază oe*râ de Beţia de cu¬ 
vinte a lui Titu Haiorescu. 0 repro¬ 
duce»: "In instructivul si laborio¬ 
sul său eseu istoric ingenios Intltu 
'at • Isteria Români Ier de la ori¬ 
gini* dl. Vlad Secrgescu redă la pa¬ 
gina 130 un fr^ses si 1 zi orar ci 

tat...* 

Si ne referi» la conţinutul noţi¬ 
unilor. Eseu * o încercare de a acer 
da un subiect după o meteci ce gă*C 
oi re proprie şl o proză impecabili. 
(Heyee*s lexUonj. Ca tip de exce- 
lent eseist l-asi reevarca pe filozo¬ 
ful Cioran. 

Istorie înseaiwl o ştiinţă care 
descrie d-pă legi obiective desvoîta 
rea unul popor si a societăţii luf 
UdeaO. 

las la o parte că Istoria vo&Lni- 
\or de Vlad Gecrgescu are o calcare 


nuli. Deşi cu greu poate fi socotită 
eseu deoarece are o proză deplorabi¬ 
lă, cacofoniile au fost semnalate 
chiar de-un coleg salariat al dânsu¬ 
lui, dar dacă-! admitem,atunci el ru 
poate fi "Ingenios" ci numai ca o ba 
tale de joc, futurlsto-malagamblstă. 
Cele două genuri, eseul subiecţiv,îs 
torla obiectivă, nu ocupă acelaşi 
loc în spaţiu, cum nu poate sS fie o 
Idilă cSt de lungă, considerata epo¬ 
pee. 

Ca si readuc fraza dlui Romulus 
Odobesteanu (alias Constantin Hacri] 
pe pământul limbajului academic ar 
zice -cum an arătat-o- că dl. Vlad 
Georgescu a scris un eseu marxist a- 
supra Istoriei Românilor, încercare 
de a-i analiza Infrastructura şl ro¬ 
lul el primordial, conform materia¬ 
lismului dialectic aplicat la isto¬ 
rie de Narx şi Engels dar că nu aco¬ 
peră nici pe departe sfera noţiunii 
de Isterie a Românilor precum au cir 
stlt-o Iorga, Xenopol sau Giurescu. 

Ca să fiu înţeles nai bine, A.O. 
xenopol a scris o serie de eseuri is 
torice, dar ele se deosebesc p r 1 r 
ratura lor, de-a sa monumentali Is¬ 
torie a Românilor. 

De fapt prin para dlui R. OdQbeş- 
teanu [alias C-tin Hacri], Cuvântul 
romanesc tsi continuă acţiunea de-a 
lăuda lucrarea oricât de proastă,nu- 
-^ai fiindcă autorul ei este comunis¬ 
tul dizident, directorul secţiei ro¬ 
mâneşti a Europei libere, Vlad Geor¬ 
gescu. 

Este locul să arat că duc toată 
această polemică cu cei dela Cuvân¬ 
tul românesc nu cu intenţia de-a pro 
duce nu ştiu ce diversionist ci toc¬ 
mai din centră, doresc să întăresc 
lupta anticornişti cultivând valoa¬ 
rea şi elita, lucru total neglijat 
de ziarul Cuvântul remănesc, tn care 
cu toate acestea -sfântă raivitate- 
nu am încetat să cred. 

condiţie ce se impune unei 
adevărate lupte anticomuniste este 
delimitarea ei ce orice fel de co*x- 
^isr. Cur pot să susţină cei de la 
Cuvântul romanesc că lupta centra cc 
•xnisrxilui cu toţi cc-unistii dizi¬ 
denţi alături? 

M.F % £r.escu, -ca ce altfel c- 
ui xL*ţi. orul din ussbră-, i-am *- 
cus la cunoştinţă infiltraţiile ec- 
'Hiniste de la ziarul Cuvântul roma¬ 
nesc, dar dreot răspuns a urmat ape- 
lectica suprasirati, cu oeclaratia 
-ui publici am ci îi arul Cuvânt*.' 
romanesc este cel mai bun ziar a' 1 
exilului şi astfel i-a întărit în rc 
zitia lor falsă pe zişii naţiona¬ 
lişti ai ziarului. 

Câteva mostre din felul greutati: 
laudelor dlui M.F. Enescu an dat 
chiar în articolul de *ai $ a s. 

-ană nu-si vor schimba atitudinea 
fată de corniştii dizidenţi, consi¬ 
der că cei ce la Cuvântul românesc 
în frunte cu venerabilul H.F. Enesc. 
si ewinenta cenuşie A. Ră.ţi,trădea¬ 
ză ca-ra noastră romanească. Ii de¬ 
clar colaboraţionişti de teapa *ui 

CM» 20 









LIBERTATEA »»NjE 


(Grlgore Nlculescu-Buzestl, tn anul 
1944. 

ANIVERSAREA CUVÂNTULUI ROMÂNESC 

-OVIOlANit- 

Numărul din Mal 1986 al Cuvântu¬ 
lui romanesc este dedicat aniversa¬ 
rii a zece ani de la apariţia ziaru¬ 
lui. Cu această ocazie flecare arti¬ 
col apare însoţit de fotografia auto 
rulul său, dl. Bălasu, sâ ne trăias¬ 
că la mulţi ani, după exemplul bossl 
lor, are pipa cu el. Procedeul l-au 
copiat probabil din fiţuicile dlul 
Raţlu, acolo îl vedem pe viteazul 
conducător politic al exilului că-şl 
pune poza alături de-a lui Nixon si 
Reagan, ca şl când ar spune celor¬ 
lalţi muritori, "noi ăla marii, în¬ 
tre noi". 

Regret mult de tot dar trebuie sâ 
semnalez faptul ca veleltarlsmul ca¬ 
rierist al pretinşilor luptători na¬ 
ţionalişti reese eclatant în eviden¬ 
tă, demonstrat printre altele prin 
articolul maestrului de ceremonii,M. 
F.Cnes cu, de pe pagina a treia, când 
venerabl lulul domn nu-1 ruşine sâ 
compare Cuvântul românesc nici mal 
mult nici mal puţin, cu o sinteză în 
tre Cuvântul lui Nae Ionescu şl Uni¬ 
versul lui Stellan Popescu. [Fără sa 
clipească din ochi dl. M.F.Enescu ul 
traglază crunt memoria sfântă a lui 
Nae Ionescu]. 

Nu împărtăşim părerea dlul Enescu 


amlntlndu-1 lui şl tuturor partici¬ 
panţilor la chermesa organizată că 
lauda de sine nu miroase bine.Cuvân¬ 
tul românesc în aceşti zece ani a re 
uslt sâ Introducă printre noi si să 
întărească neprevăzut de tare, comu¬ 
nismul dizident cu toată mentalita¬ 
tea lui politică şl culturală. 

Printre atâtea date semnalate de 
mine anterior, profit de ocazie sâ-1 
întreb pe editorii ziarului dacă nu 
fin Cuvântul românesc a apărut artlco 
Iul dlul Răuţă anunţând publicarea u 
nel Istorii a României [ca la Rol Ier 
a României si nu a Românilor] de Ma¬ 
tei Cazacu şl Radu Florescu? Ultlmu 1 
în cartea sa Intitulată Oracula, o 
Insultă adusă trecutului nostru,mul¬ 
ţumeşte pentru colaborare, ambasadei ; 
romane din USA şl lui Matei Cazacu, 
pe-atuncl cercetător în tară. Aşadar 
colaborarea lor de sub generoasa epil 
trople a partidului comunist trece 
nestingherită sub cea a "bunului" 
domn Răuţă cu dragoste pentru totl 
comuniştii. 

Oare nu în Cuvântul românesc şi- 
au publicat colaboratorii dlul Măm㬠
ligă articolele lor antinaţionale si 
antlromânestl, unice defăimări aduse 
autenticei Istorii a Românilor? Pen¬ 
tru dl. M.F.Enescu aceasta înseamnă 
anularea graniţelor obscure dintre 
stânga si dreapta dar In Interesul 
cui? Stânga sau dreapta tine în ro¬ 
bie, prea stimate dle Enescu, ţara? 


Ce să mal spun de torsul de Isto¬ 
ria Românilor de VI. Georgescu lău¬ 
dat nemaipomenit în Cuvântul rom⬠
nesc, desigur tot din zelul de-a 
şterge graniţele echivoce dintre 
stânga si dreapta? Nu-1 asa dle Fnes 
cu? 

La toate cele scrise de mine. Cu¬ 
vântul românesc nu a răspuns fiindcă 
el zice că nu face polemică. 0 mare 
îngustime de orizont şl pregătire 
când confundă polcmlca-înjuratura cu 
discuţia, deschisă de subsemnatul în 
spiritul cel mal ştiinţific posibil. 

lata că totuşi îmi răspund dar du 
pa cum le este felul, pe la spatej 
prin uşa din dos, tn maniera comunls 
ti lor dizidenţi tn rândurile cărora 
de mult stau înscrişi. Le-aşi apre¬ 
cia "Ovldlană" din rubrica Urzicii 
şl le-asi mulţumi pentru cinstea de- 
a se fi gândit la mine în astfel de 
momente solemne, dar parabola. Isc㬠
lită în stilul lui Conu Leonlda,ano¬ 
nim, Argus, transpiră atalent, nu a- 
re nici sare nici piper, cam pe m㬠
sura a tot ce realizează domniile 
lor. 

Nu fac parte dintre duşmanii Cu¬ 
vântului românesc si apreciez munca 
brută depusă în apariţia ziarului. 
Dar după 10 ani cred că a venit tim¬ 
pul să le cerem dlor directori să si 
ştie să scrie la ziar. Dacă vor să 
Înveţe ar ta ziaristicii le-aşi reco¬ 
manda să citească pe unul din cel 


PW 21 


» vi n 


d» Pamfll Jslcaru p. c *r. 41. fn .-, u 
ca din tntâMar*,c„ m t, 
uit* SS-1 dt.z* lîng* Ha.,d*u rl 
no Hajdeu dle Enescu?], deşi i 0Cul 
sau se afli «olo, intre h', C r„„ 1r 
s Nae Ionescu, unde de altfel nu -u 
ci savantul Nlcolae lorga. 0rJn _ 
dult. 


' * r vv T-om ser»* 

personal: decât s* fiu ca 

prefer s*-m 1 duc amarnicul »x 11 4 , 
unul singur, asa ca neamul Wu bitul 
de toate rlutiţlle si strtlnltBtlle. 
SI sa mal ştie c* sunt mândru' ci 
prin scrisul meu la Libertatea pot 
să sprijin un român, tânăr si de vi. 
't°r, cum este dl. uiţi, r n 'i 0 c ; 
ml admir bustul tn oglinda lui Nar- 
cls cum o fac astizl la vârsta cava- 
Terilor trecuţi, dnll Enescu, Riut, 
s.a. 


Noi dorim din tot sufletul ca pe 
viitor Cuvântul românesc si repre¬ 
zinte nu caracuda si concepţia el de 
Iarbă de balta,ci cu adevărat năzuln 
ţele poporului român aflat Tn lanţu¬ 
rile comunismului. 

Tot ce-am avut de spus le-am spu¬ 
s-o pe faţ*, curat, flindcî am nu¬ 
trit speranţa că lucrurile se pot tn 
drepta ceea ce se pare câ de-acumă 
va rămâne un vis al meu neîmplinit. 


- PROCURATURA O.N.U. - 

* *> r - • 

^rte binecunoscut amalgamul de mile de activitate. , 

practici şi metode teroriste ce frâ- Oare. n'ar fi posibil ca Tn ca- 


mântâ omenirea şl deasemenea se ştie 
că în spatele acestora stau persona¬ 
lităţi Influente, cu mult mal vlnova 
te decât "executanţii** si de reguli 
reuşesc să scape nepedepsite de lege 
atât timp căt sunt în viaţă. 

Aceste personalităţi de "mare in¬ 
fluentă", sunt în unele cazuri con¬ 
ducători de state care practică te¬ 
rorismul pe plan Intern în cea mal 
deplină... legalitate! Istoria... îl 
numeşte ti răni! 

Pentru anihilarea terorismului in 
ternatlonal au apărut şl apar varia¬ 
te "«etode de luptă, ceeace înseamnă 
că omenirea gîndeşte, dimensionează 
şl contracarează acest pericol. 

Odioasa plagă a comunismului a 
luat si tinde să la proporţii pe 
plan mondial, stând la baza teroris¬ 
mului International si concepând noi 
si variate metode pentru terorizarea 
popoarelor unde-şl exercită Influen- 

în acest ca/ "omenirea" nu a pu¬ 
tut face nimic deosebit, care tn mod 
^egat să pcota limita zona de Influ¬ 
enţi a comunismului, deoarece nu a 
;âs1t încă o soluţie viabilă si... 
"democratici" care si tempereze a - 
ceastî poftă d* expanslune,ceeace... 
în fapt echivalează cu o încurajare 
tacită. 

Omenirea nu cunoaşte odioasele 
;ractlcl utilizate oe comunişti ,pen- 
trucâ aceste practici nu sunt sufi¬ 
cient de convingător popularizate şl 
r»1r1 nu 11 se acorde Importanta cu¬ 
venita. 

Rentru guvernarea lumii tn condi¬ 
ţii democrat-umanuere, eu fost în¬ 
fiinţate ca o necesitate aosoluti... 
organizaţii mondiale în toate dome- 


drul Organizaţiei Naţiunilor Unite 
-de exemplu-, să se poata înfiinţa 
un organism de mare răspundere, care 
să se numească, de exemplu, "înalta 
Procuratură a Naţiunilor Unite" si ! 
care tn modul cel mal legal să fie 
împuternicită si competentă deci, să 
cheme la ordine şl respectarea lega¬ 
lităţii pe acei conducători TIRANI 
chiar cu propriile popoare?! 

Ştim cu totil din istorie sau din 
timpul vieţii noastre,ca tiranii ca¬ 
re au existat, [şl există!],n'au pu¬ 
tut fi pedepsiţi decăt post-mortem, 
1ntr‘un oarecare mod... legal! 

Este oare normal ca tn actualul 
stadiu de civilizaţie la care a a- 
,;uns omenirea, să lăsăm acest rol 
"ingrat" la dispoziţia Istoriei şl a 
...hazardului ?! 

Peotru apărarea Intereselor omeni 
rll s*a înfiinţat "Interpolul", iar 
pentru judecarea criminalilor de răz 
bol s*a putut înfiinţa chiar un tri¬ 
bunal ce s*a vrut internaţional sl 
*»r care s*au pronunţat sentinţe capi 
tale»? 

Plecând de la convingerea ca ori¬ 
ce tiran "conducător" de Stat chemat 
la...înalta Procuratură a Naţiunilor 
Unite ar putea fi urgent "debarcat", 
de propriul popor sau de ferocii lui 
susţinători sovietici, pledăm cu ho- 
târtre tn favoarea materializării a- 
cestel Idei stringente fn actuala 
conjuctură politică mondială, folo¬ 
sind enorm poporului nostru a cărui 
situaţie este cat se poate de criti¬ 
că. 


- v. p. - 


LIBERTATEA 

-THE UBEHTY- 
M(718> 361-7356 
Redacţia: 47-15 44 St Apt IR, Woodside, 
New M, 11377, USA 


CUPON DE ABONAMENT 


NUMELE OE FAMILIE. 

PRENUMELE. 

NUHĂRUL/STRAOA. 

LOCAL 1TATEA.STATUL/PROVINCIA. 

CODUL POŞTAL.TARA. 


IMPORTANT : ORICE CONTRUBVŢIE RUGAM A FI ADRESATA PE NUMELE 
• NIŢÂ NICOLAE 


ABONAMENTE: 

-St Uite ţi Canada $25 US 
-Europa $30 US 


Luptaţi î mpotr i va 
comunismului 



























^IBtWTATU 


lUNIf 


m 7i 

ROMÂNII DIN DREAPTA DUNĂRII 

- Sava GARLEANU - 


Un oarecare condei sud-slav cu 
«•.îmi litorlc" «al dezvoltat şl pus 
pe critică ti autocritici, cum s*ar 
/Ire, fire* nu demult următoarea r*- 
MerlM "Irn.l din vechime, In period 
da migrai lunii lor, strămoşii noştri 
1 1 a v 1 au încep ut (u hoţia furJr» d a) 
toro vilele şl stupii..." M nu spu- 
ne cine erau cel furaţi de către 
strămoşii sud-tlavllor dr azi, Noi 
şt Im însă din tot contentul lltorlc 
al acelor vremuri deptrtate că vite¬ 
le ţi stupii în cauză erau al strl- 
moşilor noştri Daro-romani, prin ţi¬ 
nuturile căror* te scurgea spre sud, 
spre balcani si Macedonia, mlgraţlu- 
nea lenta a slavilor veniţi de dlnco 
lo de Cârpiţi, de prin mlaştini, turn 
nu te simţeau legaţi de pământul nos 
t.ru si de oamenii de pe 1 a noi, el 
luau, prldau ca ursii [la fagurele 
de mierej si mergeau mal (1np*rtc la 
traro-romani 1 din sud. 

Imediat, în continuare, amintitul 
condei notea/i cu sinceritate; * I ar 
tind, în cele din urma, au sosit în 
aretfe părţi pe unde frlfm noi **- 
t4/>, iir amo^tl arr^tla *1 noştri *u 
furat plainturlU viraţilor litri, 
Celţl si TraM*. AdUă, adăugim noi, 
a unei popuUt.li de acum în buna par 
teTnt românizat*. 

^Credem r% e bine rit, lata un mod 
obiectiv dr a trata Istoria! 

Picat îes| cs autorul nu arunci o 
privire fi fn Istoria mal noul şl 
cea contemporani, spre a constata cl 
hoţii recunoscut! (autocritic] pen¬ 
tru perioada veche dureata sub mulţi 
ple aspecte pfni în zilele noastrel 
S'a furat de la descendenţii traeo- 
1 Urilor si ceîto-dacllor rom^nl/atl 
de prin Daria Aurel Uni şl cea Medi¬ 
teraneana de odinioară autonomi* ; 1 

dreptul valah cel vechi . Pani si Hm 
ba romanici 11 t* furi; se ştirbeşte 
din Identitatea lor ethnlcl în Inte¬ 
rul demografic al altora. Pentru 
ca, trebuie amintit şl aceasta, pe 
•ci* tn spiclll prin Valea Tlmr,cuiul 
>1 apoi mal departe prin cea a Var- 
darulul, tUu scurs în continuare 
gloatele năvălitoare, bine raracterl 
zale în comportare de cit re descen¬ 
dentul lor din vreme* noastrl. Apoi, 
cu silnicie s'au pus şl stlpfnl pe 
plaiuri si peste băştinaşi. 

Tocmai tn acest sens IU comu¬ 
tat pe cel aua citat, TntrU alţi tm 
prejurare, un compatriot al viu,pro* 
fesor de Istorie, ari tind elevilor 
sil pe un kumln localnic trăcind pe 
St radi li zlcindu-U: *11 vedeţi pe 
bit rinul acela ce original e Imbri¬ 
cat ţi cum merge drept pe mijlocul 
strlzll. Acesta e unul ce reprezintă 
Rt locuitorii cel vechi,băştinaşi al 
acestui pinlnt, pe rare strlmoşii 
mmitrl veniţi aci din ţinuturile lor 
de origina, 1-au glslt aici, pe loc. 

Cl el mceasta n'o ştie si e bl 

WBIbi ' — 


In clasă erau ţi 1-1 elevi 
"Vlahi", adlrl t 1 ldfl nl întru moşteni 
n al moşului, la întrebarea precau¬ 
ţi a profesorului daci vor fi fiind 
careva dintre el pe aci, aceştia au 
tlcut chitic, nu s'au arătat. Se ru¬ 
şinau* aveau romple* de Inferiorita¬ 
te. Şocaţi însl, au ţinut minte "l*C 
tla* de Istorie; cel puţin acesta câ 
re ne reUfea/l întămplarea.BltrănuT 
acela mergea clei semeţ, drept,avind 
pe el cioareci de aba ali*ă,zăbun ne¬ 
gru lung, ciclul! mare de lina, în¬ 
hăitat cu oblele si opinci,cu st roi¬ 
ta lui specifici atlrnatl la subsuoa 
rl.lmbllerati peşti- umlrul celalalt. 
Portul lui cel vechi adlcl, vlah-ro- 

mlnetc. Bastonul de muntean sl-1 tl- 

» • 

nea în poziţie orizontala, purtat cu 
el fa "sl fie la nevoie*. Mergea Ir» 
treaba lui; pe semne sl procure de 
aci din oraş grun/1 de sare pentru o 
1 le si mioarele Iul de la tirll.fra, 
;1ce, o apariţie erotici, deşi frer- 
venti. Cl, băştinaş anteslav al pl- 
mlntulul care, lata, nici nu ştia a- 
rr-hivfi, MândrU o avea Ins» plstr|- 

_ - _ 

ta Saflt, un profesor da limba U 
tini a luat odata aplrare* unul elev 
al slu, descendent şl acesta cu lim¬ 
ba ţi cu datina din blştlnaşll tra- 
co*romani , spunlnd colegilor lui si* 
vo-bulgari care-1 scuipau origina,cî 
tocmai el este purtltor al graiului 
descins din acea limba superbi,lati¬ 
na, pe care el,Ut 1,o învăţ! cu dan¬ 
sul. 

lat! aşadar numai doul “secvenţe" 
din existenţa încA şl astftzl puţin 
cunoscut! a Daco-Români lor din nor¬ 
dul Serbiei şl *1 Bulgariei, aşezaţi 
nu numai pe marginea Dunir11,cum de- 
oblct1 se crede, cl rliplndlţl mult 
mal adânc în aceste zone. 


Numărul lor sl tot fie de vreo 
4<> 0,000 laolaltă. Statistici le ofi¬ 
ciale au gri)* însă sl le reduci nu- 
mArul la cifre minuscule, simbolice. 
II populea/f regiunile sud-dunlrene 
dintre râurile Morava şl Tlmoc, li 
sud pini mal spre Nlş, în Serbiei a- 
pol nord-vestul Bulgariei pini spre 
lom. Masa lor prezint! continuitate 
geografici, aceasta însl este diviza 
ti în doul de graniţa lugoslavo-bul- 
garl, trasat! de partea dreapta a a- 
pel Tlmoculul, pini la Dunăre. 

Ce e CU aceşti Pomăfnl? 

Pe scurt, spus, el sunt, în ciuda 
tuturor vicisitudinilor de care au a 
vut *,* au parte, o ram>jrl tncl verde 
şl viguroasa a tulplnel întregului 

neam romlnesc, dacoromân . N'au foit 

niciodată cuprinşi în aceleaşi hota¬ 
re politice cu acesta. Au rămas tot¬ 
deauna o populaţie rominească de din 
colo de graniţele Tării. Sunt numiţi 
uneori Pomlnl tlmocenl, Români de pe 
Valea Tlmoculul. Numire Improprie; 
pentru că văile Moravei si Mlavel, 
rum >1 munţii Momollel, unde el d*a- 
semeni popule*/! numeroase locali* 
taţi, sunt ţinuturi situate departe 
de Tlmoc. Pentru alţii dintre el,bu¬ 
cla aceea caracterl stIcă * Dunării 
întinşi spre România e ca un glt Izo 
lator. Impropriu Iarăşi ni se parei 
din cauza situaţiei geo-pol 1 t 1 ce,a -1 
numi "tlmocenl" si pe Romlnll din 
Bulgaria, regiune* Vldlnulul. Oupă 
cum socotim Inadecvat a -1 cuprinde 
sub numitorul comun de “ sud-dună- 
ren1 M , cum se face, pe Aromânii din 
Plnd şl Macedonia, situaţi departe 
In sudul Peninsulei Ba 1 câni ce,sau pe 
Istro-Romănl, situaţi departe în ves 
tul acesteia. 

Mal definitorie declt "tlmocenl"* 
numire* “Romlnll din dreapta Dun㬠


rii preconizată de fmânui 1 Bucur* 
Care $'* Ocupat îndeosebi de el, V>- 
cotlm însl cl zldnd "Daco-Pomân 11 
sud-dunarenl* înlăturam orie* confu¬ 
zie cu Aromânii, Megleno-ftomlnl1,f ir 
seroţll, Istro-Pomânll, cu toţii si¬ 
tuaţi geografic atlt. de d*p*rt*.01nd' 
e vorba însă de toţi laolaIti,atonei 
aceste grupuri sunt “Români din Pe¬ 
ninsula Balcanică". In limbajul şti¬ 
inţific, sub raport Istorlco-Mngvlş 
tic, el constituie; Romanitate halca 
nici. 

Romlnll din dreapta Dunării nu-şl 
zic "tlmocenl* 4 ; deşi din vechime era 
cunoscut acolo un "populus Tlmocano- 
rum". Pronunţarea latină " Tlmacus" 
[cum si "tlmacl 1"] a Daco-Moes 1 lor 
prov^n^â de la o denumire mal veche 
în pronunţarea Tracilor, Tn speţă a 
Tribalilor care au trăit pe lingă a- 
ceastă apă. Romlnll de acolo pronun¬ 
ţă astăzi; Tluoc. II poţi auzi pe ko 
mănll din serbia zlcându-sl "tlmo¬ 
cenl" atunci clnd stau de vorbă cu 
RoMÎnll din ţari, el ştiind că acolo 
aşa 11 se zice. Altfel, *1 Tsl spun 

|kUk'lf*- 

rea geografică: slatine**, homolean, 
îăznlcean, dunlrean s.a. In anii 
postbelici au acceptat şl el, spre 
mal buna lămurire a interlocutorului 
de alt neam, *-s1 zice "Vlaş11","V1* 
huţll", cum cu Insistenţă TI numesc 
'♦Srbll si Bulgarii, limba si-o nu¬ 
mesc însl şl în acest caz "rumeneas¬ 
că", adjectivul acesta socotlndu-ul 
Intraductlbl1. 

Nu numai cele arătate, dar şl mul 
te alte curiozităţi poţi întllnl lâ 
aceşti Romlnl. Toate derivi din fap¬ 
tul, vom sublinia, ci graiul lor ni¬ 
ciodată n'a căpătat o formă scrisă; 
niciodată, pini U ziua şl ora pre¬ 
zenta, n*a putut el si fie auzit ca 






























mim 


MUL 


MU 


• AF 


> 


dr iwriarr tn vreo i |.\>S dr 
M'OlU! oţel folosit Tr» *m\mediu,vji 
/ut noU tn carte* ascultat U re 
rltuţle rtc, Graiul Românilor din 
dreapta Ounârll n*a avut ii n'A»e 
*tetut dr limbă recunoscută public, 
ilar spusi această Mmbâ Iromlnea' 
cM evtr proifrlvâ. In perioada In¬ 
terbelică, în bulgaria vr Aplica a- 
«s-ndâ i-1 se proceda la tăiere* tal* 
durilor «ămâ.vlt pentru vina «te « ti 
vorbit tn loc public» la tărg, romii- 
nrste, sut> noul regim aceasta nu * a 
mal fă* nţ, 1 1 > schimb «lin noile lrgt 
tiroaţtl personale este eliminaţi ort 
V<■ nd*M '\ tio ipartenentA etnică 1 

,'llrutvutUâ, pe motiv ca totl aseme- 
l nea • 'a* ft Integrat tn noua "nit Iu* 
l 'M* m > M t .A bl| l»M» â"» 

Ou t \ v i 1 n»1 A(« ;i' 15 ii luat .Ir, vel 
râmtîne «Mmlt dr ăpâfi*-Hrt vi«e tiil Io 
rtdfin *Ut?dunărean Tn materie Or limbă 
•;1 «»< apar ferwntâ cthn1«a .«w « elite 
ifi1e k 1 1 e*.(,r convins, dr exemplu, » X 
>ni« i nu poate exista pe lume ,oa|i 
jeti învii imiţit pe rviiMpestr sau carte 
ţcu ‘iove româneşti, Iar clnd vede, e 
cuprln* dr uimire *.t fascinaţie mu* 
ti, Oaco-Roman 11 «t 1 11 part«.« bulgi 
roasei .ut si "gustat" odinioară ceva 
învăţământ românesc la Herul Oln So 
M»i, apoi cei din Serbia au tosi pu¬ 
ruri lipsiţi de a*.vi ceva, "N'avem 
gramatici îa limba noa\tiă" -iţi .h 
ir «ăi o unul, ei înţelrgftHl prin «i~ 
Ceasta tot «e « culturi si învâ l㬠
mâi o tn limbi proprie, "Nu r bldeşte 
vrem«- I-timpul viitorului) tn vorba 
noastr* [graiul nostru)" -II vel au- 
/I pe altul Instruit tn limba bulga* 
ra şl nu s*« deţf.un ai. tn Identifica 
rea categoriilor gr aman cale «lin g» « 
iul i»ăw, de umil singur. "Net twm.» 
nnastr* maternii începem s«o trwâhăm 
abia la şapte ani, firul pornim ta 
'(.oala" -11 vel au/1 spunândpr a] 
treilea. Uluit mal întâi, afli tn.ia 
tN "misterul" ciudatului raţiona* 
meni: de la st oala slrfti, reţpiMtlv 
bulgari, el a reţinut ci limba irv 
pori Ivi Sr deflnistr ca limbă mater¬ 
nă i "tuturor" copiilor. Iar limba 
vorbit! pană 1« vârsta polara, ti 
vel au/1, acela r limba rumârirast a. 
Altul /Iţea fâ # el fa elev vorbea 
cu mama tn locuri publiit Mmba 
tlrbă; «Ieri lată limba maternii Iar 
romfineast a ce o tnvăţase de la mamă 
si o vorl*ea de a temeni zilnic, acela 
era pur %\ simplu "altceva 44 . 

Precum se vede, grava si Incredi¬ 
bila schilodire a sufletului, prici- 
nulii de gheţarul aşternut p#ţt t tre 
Ier şl întreţinut tu persistenţi de 
un ţovlritm bal rafie, tn a r> 1 1 ca/ 
slav |pentru Aromăni "dheţaru!" fi¬ 
ind dr farturâ «rec» au I], Nu-1 tio. 
pette nici tUfâra culturii i ron^ 
mpţIilor moderne, 

.Mie si ta «arte ii el ţ o» t ş ţ 1 
Ro<alM 9 băgaţi pani despârMinare tn 
1r«* doul Martujf \ slave f* dispută 
nHr tihnii ţi iu ar est ea ţi Irr Ho¬ 
rii, scrie că «1 sunt .arii, t t spei 
ti 1 ' Hui gări j, numai dna» si au amitie 
< ut limba slavă (o Mie e^p reţii 
"v 1 al.e" pe acolo, VI «ariea e.mai a 
Ies pentru un rufttlr, Inr* r«va 
’ fard", indi fereni d* ronţ Inul, ten* 
r1« 4icU psrudoţl 11nţlf li ă înmn 

ft.1tl.enti, ite-a dreptul ridicoli, mr 
ritl a fi redată după nivelul «1 «st 
fel 

komănll ar lua II din dreapta buni) 
rll au fus» Mrli r» Ipac tiv Airtgarl 
|1 au firul l« ur> »f^#wnt dai t|^t 
b||1 Inajwi 1« "vetrele" lor de altă 
că vor bes f 


romtnvste, l'uvlnv deci, ca ri sa 
revină U limba 1 «m Iniţială * Urine 
bulgară Tn acest m op ncoala i 
biserica slavl antH, ilt.\ dat.1, in- 
irucţlunea Intfnsificată Tn cadrul 
noilor naţiuni socialiste ^cu auto 
gestionare, actualmente, trebuiau i 
si «tea tot concursul, *1 iau, iviră 
rezultat. Vlahii se Tm ăplţJnta i «ă 
uvălasia o limbă "streină" lor,1nsu 
si Ivi fără s« olari Ari, 

Altceva spun tn a.Ovvtl privinţă 
Izvoarele istorice, cele blMntinc.a 
pot «-elr sud slav* \ »*v» i 1moace,pl 
im mai ddimă.1» si ii Io Humane,Anu 
ms . rIo .pun 1 r«- t i «« Tnsusi Românul 
a«ola troc .ti o» pe tr.idă nu «un»*.. 

1 0,1 , dar şt l .« p 1 > * t v .«»ut N , p «1 n \ 
i onf i deMţ I .ft 1 o | «->v i 1 «n‘ «ti- iâ • 1 pe 
d». tpta Puntrli s*a menţinut o «onti 
nult.it» rominuasi a • 1«♦ .» lungul viemu 
1 1 lor, li I vind n 1 Iaru t o t 1 t »*» tul 
din tur, cu mărturii le lui topnnimi 
ce mimeri'ase, de r» I , «>nanţâ romăniM 
Cvă, Ve I .ui .1 tpsf b.» 1 «leuHMjl A 

f 1« â h om,1 fir .1 s i 11 a 1 rupe ii u I u i via h»» 
-bulgar al A .aneşi I lor*, pe aci pare 
« *1 au roit grupuri române M Tn «11 
teri i«* pârii a Ir Halt ani lor. Au avut 
lo< răvăşiri de populaţ 1n ş tret eri *.| 
zăboviri «le alte ne amur 1 .pus M i r 1 i 
atnesle< âri, li ba A etbnlcâ tamiHiuMs** 
că, uneori mai redusă, alte ori mal 
lănjitâ, a * vţstnt Tnsâ totdeauna. 
fVvtt‘ ea viu venit In diferite vr» 1 
muri straturi mal noi romSnr st 1 , Nu¬ 
mai Tn i egluruM numi t ă i er na lie|) rt r 
M t au Tn *ono|ele 1 f» »i ]/,du[iâ «uni 
atenta documentele otomane, I »1 () de 
* 4 <*te populate de VUbl-liomJtii |tui 
“ ,ie It lai |, Alte Ml de vi*, t fr I «Ir 

sate erau pe Valea Itmoculul propriu 
'Uă, c.* ti. hm ţ multe numiri «I»- |«g 

»*au pa*ti«r *.\ a^i. Nume IoaiMenr 

lor, tn masuri tu care au fost nota 
te, erau s» ele româneşti. 

Aşa *r evpllivl "iniraiolul r0IMâ- 
rresi" de lotdenurm, prezent si a» KA 
nume, < vî graiul nunânesi atăl de bâr 
ţult sj ameninţat n’rt dUpArut, n’a 
fost rt»lus prin "împrumut", lămurim Iu 
totodată de ie e | pe|s1ltA fn 
(luda "misionar Uimi Iul" irlavl/ant a* 
mintii mal t»us. 

Nu dispare, nu -1 apus de poarei 
Acest stâlp al etlmlel limba, pu 
t In lan, îşi pâMrea/ă Tn dreapta 
Punăr 11 luata vlgnana, (u lot bandl 
ropalul ar al al mal but, ţ| veţi au/l 
pe «feti 1 Pomi'ni rostind o limbi rn 
fhaneasi a frumoasa, e»pr eslvâ, luat a 
r * de i oya I.-. Ir punt ru fioţ luni rml 
«Ir tihnii A *.i «ulturA împrumutate 
I trenul t In partea sârbească "vo/", 

In n-a bulgăr ea•*( ă e 1 /laiul 

* "noylna" respectiv "VrMlU" ele. |, 
fondul de ba/A a | Umbli române e Tn 
Intri gimp i ei vei M roialtietM., |»e a 
ceea unora |c ,gfi| drept limbă "1 rn 
nWIrmn ii", 

bncum e vorba d« lânlei, fie unul 
Ve» bl '-*U ţii rmu fAurlt, Uluba e nea 
oe-.e, )n acest pivot rari eU« fol 
clorul, alia» tu Inima $ 1 trăirea io 
mânea ti ă| r«u pătrunde nit 1 un Impru 
"•ut. <ir«in. Institutul lOnser 
vat.ir tunrtionea/â «ti din plin, mm 

din pieile nu e poate «.pune ^ \ de 
alt« domenii. Instint, pentru iă ba 
«o-Nomă nul sud dunărean rut fan,nu e 
In îfare %l fa«â, din 1 au/a larape 

Ml instrucţiei sireinp, nit 1 o taga 
turl cu obâr şia romană, lat Ini a Um 
Iii :.a Ir, II ţI iV nu de H» 4 aia, <t de 
Plm I fi 1 i mii ar "Nâm"|, 1 um a ţnvl 
tal la ăfuata slavi, iar iieastă foj 
mă *b« pronunţare hi nu 1 sugerea/l 
nimici i um de pildă 11 %uu*f*a/ă din 




rapol hre ului o vi Ha denumim anii 

| a* Alba I orui« Ntimoil n',« potu|,,et 
"ml uium «U dinadins n'au V PU t, ft I I 

a|»ldn\ nil ia 'Mr ivi film ne Hauem", 
lllmput r 1 vă, 1 au lot .uger al «a ni 
nu Mie • uea 10 este, Nil 1 fiu e a 
tuni 1 do mir are 1 A I au / I I» ci ud l 
sunt eu IHimtkn. vurbes» si rumânesie, 
ni sunt '.ârb Ireapottlv Uulgur 11 
Ivldonl «le ai li ItomÂ'nul amb duna 
tean nu o ţn star** a fa»e deosebire 
Intre naţiune si (etAlerie, 0 Intui 
l le lAufitbasA se Observi ft! 1 la el, 
‘ti olar 1 - a»ea prelungii^ şl IntonsUI 
I al A tle aci, tn I Imba şl 1 u 11 u 1 a 
st Ir bltnat• a f lini*i Iul,1 si ate >1 
rever sul 1 prmlm e tropi al ruvlrimeth 
Iul, la I Imba |al luă, la lot or 1 tu 1 Io 
gin de lUrtâprudanjH» meilli 1nâ,bi»la- 
tlli 1 ' e ! t • , Tn neo |og i taimle ile obli ei 
latino, el desiiiperâ elemente ale 
Ut rtlulul să U "IimuH" de ataşă, tiu ‘ 
pe "să silo", faţă ile nefiinţa bă 
It Anului are Iul a. II au/t iâ guum, 
pt Ivitul un r im 1 1 a liant eu pan t în 
leleg destule u» spunr> Asta atllalle 
poţi vedea «contat de linert sud «Iu 
nărui <U » H V 1 Ml e je r vorbeşte inVn 
’ 1 1 4 voi la tygt tir eşti, a «in Im cum 
« f Iml puteţi trimite mm abrocili» 1 *» 
miumn yau o « ar 1 o de < H 1 n triton 
antene spn- tel#vi/lunea r urnănh ă 
Wi de s trie |a Vedur n jiu io \ |or , * A 

«udă limba şl flotei Ul. 1,-1 ,n abi 
Htl tn Imomim» • a o *olu< , »|, I p«i 
Ut«a Mnria » iobaou ă 1»^ lâfite la !le| 
slngor # 

h r ai *» |or Ut li A donioaot 1 .« yb> 
ţii spirituale, a rgliot 11 ho pupu 
Ure, este ie|ţ u | rtl | rt| ţ fl , adfU I • 
'‘’dift. nitul mor I I lor, ifămoyi 
ho har najrg la tino h ă No Tnte 
leg slujba lo ianinâ, nţ ci pr ad fia, 
fur mal litrii tu «are, pan^ se, nu prea 
e tmp«« â. in irhlttib, veibea »*M«j|o 
lă ortodoal, iu »ler<Htttle ji prerre^ 
Mfi», priite tr ai o da. o, rlmlne a.)«n 


tă tn i.id, tn fqmt I le.Ac ojg »i *uni 

«aMiUkift, • «ver.f 1 n*, .MhMI 
* t n «t IM, cfupâ *i tmadtii mqi r tf < 

u/1 că 1»« cunsai d "paima llho gble^ 
Silf Ielele tracute H d 1 ttM« 1 o", stUll ». 
vocal.’, gri 111 «o pur Uluit* prin r\ 
tualmi si ilviilnl, huni vest Un pu 
meulle "Vlas 1 "-ho' la *«t»' el pur ^1 
Umplu nu sunt ţn stare să renunţe, 
în pofida I Ut Ut o» ţtuliu t titivIrUo», Ml 
luatul fonti I ho Joaiâ un mate rol 
tfl aiOst istem ile leglluil (U lumea 
"su|M amundatiâ" 1 1 um n* e>pi ImA MMţ 1 
spec lallşi 1), Mm Intervenţia ut lor 
Vn viată, efn luat a prin furwifle ile 
runsaiiare, sufletul mortului s»i Tur* 
pârfâseşte din lumina, din hun Ut la 
primăverii, din frumuseţea na tur 11, 
«Mn Imul ritual la focul de pt I ve 
gblu sau al IA dală la apus de soare, 
Hora «soiului trebuie să fie, oitllua 
ioriu, "ruiidtneasi A", 

Ataşamentul neabătut rată de tea 
dlţ 11 sl dat Ini al smhluMr enl lut 
este acela 1 aia» Ieri sili întregului 

neam fonijliesf 

Pal fief Ha, pal 1 la e ^«erMrti»esp, 
Mulgar la. Au văr al sânge pentru a 
r i i• 11 |u>ate 1 hiat mal mult dc. 111 
"ăl la 1 1 1", Au plt •*» 1»» sUUâţll fra 

(r tilde, i i apartenenţă al iabenito 
duşmane» s'au luat unii pe alţii 
"ndi|", rmp. "pl#n1tl“i Vm hitmelu 
al tura ian 1 l dl spui au sUpteHM|i1t 
'« 1 au dr o opnr I * Util 1 pe alţii p l I M 
gi«l ilb linlfiOlis- diferite /UlUnl, 
ades* i au bătut Intre »i inimi mal 
. a ble« /ui f o * ţ p» • enţt In ml •' ăi I 
7 1 • 1 /bnn h d» ** 11 berar ► t MU fini i 
pentiit a lor uman» Ipan In noi* 1 '» 
r 1 o u la( I ho ăi bl | IUI 1 1 tUnui l »•* I 
mal buni au hi st nl;i« Homrtol «iii 
oeol . Io nlintul t«al* an1i , «p«i la 
« .u»! tu I Adi I aoopo In Iul Ibili in* I, Ml 
nari vestit! au to»i doi fraţi, Mo 

t ««OU**»* I»» şm+ * » 











ŞTIRI DIN LUMEA EXILULUI 


k6ln 


MOŢIUNE 


^ In faţa a peste 120 de persoane 
aniversat la Koln Unirea Basara¬ 
biei cu România. Au luat cuvântul d- 
na Mari îs Pobels, deputată, d-1 Dan 
Râul Ionescu si d-1 Johann Urwlch.In 
încheiere s'a Intonat "Pe-al nostru 
steag e scris unire*' si s'a păstrat 
un moment de reculegere în memoria 
tuturor celor ce au căzut pentru a- 
părarea gliei strămoşeşti. 


1. Amintim opiniei publice Inter¬ 
nationale că BASARABIA este 0 PARTE 
a^ROMÂNIEI, că este locuită de RO¬ 
MÂNI şi că în anul 1940 a fost smul¬ 
să cu forţa de către Uniunea Sovieti 
ca din componenţa statului român. La 
acea dată smulgerea a fost condamna¬ 
tă de toate statele ca o flagrantă 
încălcare a dreptului internaţional. 


state si popoare prin tratatele în¬ 
cheiate în timpul războiului la Te¬ 
heran, Jalta si Postdam. 


Aniversând ziua de 27 Martie 
1918, ziua în care SFATUL ŢĂRII în¬ 
trunit la Chişinău, constituit pe ba 
za Decretului asupra drepturilor po¬ 
poarelor la autodeterminare, semnat 
de Ilici Lenin si Josif Stalin, dată 
când s'a hotărît cu majoritate de vo 
turi ca BASARABIA să se reunească cu 
PATRIA MAMĂ ROMANI A,reprezentanţi ai 
diferitelor asociaţii romaneşti din 
Spania, Franţa, Elveţia, Austria, 0- 
landa. Belgia, Suedia, Danemarea,An¬ 
glia, Germania, Statele Unite, Cana¬ 
da, Argentina si Brazilia, întruniţi 
in COLONIA la 22 Martie 1986, au a- 
doptat următoarea 


2. Facem cunoscut punctul nostru 
de vedere, că nimeni în afară de po¬ 
porul român nu este îndreptăţit să 
cedeze unui al treilea stat terito¬ 
rii locuite de români. 


3. Declarăm fără echivoc că guver 
nul român, care a semnat la 10 Feb. 
1947 Tratatul de Pace dela Paris nu 
a fost împuternicit să semneze anga¬ 
jamente în numele poporului român,fi 
indcă a fost înscăunat de trupele de 
ocupaţie sovietice contra voinţei po 
porului român. 


4. Salutăm declaraţiile făcute de 
preşedintele Reagan, de preşedintele 
Mitterrand şi premierul Thatcher ca 
Uniunea Sovietică n'a fost însărcina 
tă să-şi aroge drepturi asupra altor 


Românii din dreapta Dunării 


-Urrrmrm din pap. 22 - 



nani timoceni. ku s'a primat nimic, 
nici un drept ethmc.în schimbulaces 
âri de loialitate şi jertfe 
e; decât numai subapreciere, dis- 

I^pentru "Vlah". 

| lal tfel nici în vremea noas¬ 
tră, dupa^hoajarea îr războiul de 
partizani, cu promîsiuni nu numai de 
ordin social, ci şi de cel naţional, 
încercări plăpânde de afirmare a i- 
dertităţii au fost, înăbuşite însă 
îndată. In Bulgaria, după câte ştim, 
o singură dată în perioada postbeli¬ 
că a fost admisă afişarea de lozinci 
în grai românesc. Ir. partea sârbeas¬ 
ca, după câte suntem informaţi, a 
fost iniţiat ziar în grai românesc 
şi cu scris chirilic. Suflul acestor 
iniţiative a fost si el scurt. Tito, 
care ştiuse să tempereze totuşi în¬ 
coace şi'ncolo diverse nationalisme 
si şovinisme, în cazul Românilor din 
Serbia [cum şi în Macedonia] a che¬ 
mat la păstrarea •unităţii" şi dezi¬ 
deratul a căpătat o tal cui re departe 
de a fi democratică sau chiar socia¬ 
listă. 

Doar la muzee constaţi, la secţii 
de istorie contemporană, respectă me 
moria celor căzuţi pentru libertate, 
identificându-i printre aceştia pe 
Românii "sârbeşti" după rădăcina nu¬ 
melui slavizat, după portul lor ro¬ 
mânesc din fotografiile exponate,dea 
semeni după câte un fluier din răma¬ 
surile eroului, expus; fluier cu ca¬ 
re unul dintre aceşti Români a com¬ 
pus un cântec de luptă, acesta deve¬ 
nit apoi marşul general al "tineretu 
lui lui Tito*. 

Cât s'a dat, ca si nu se primeas¬ 
că în senimt nimic! Şi în prezent.a- 
fTI*, de mijeşte vreo Iniţiativă în 
direcţia afirmării identităţii ethni 


lor, cum zicea unui, se dovedesc 
fi gata la veghe straşnică. 

"Stil cum suntem noi - zicea un 
Vlah, Sărbo-Vlah sau "neste-rumâneş- 
te", cum îl poreclesc- noi suntem ca 
nişte puişori de ăia în cuibar şi cu 
ochii încă negri, nedeschisi şi ri¬ 
dică şi ei câpşorul căscând ciocul 
la hrană şi la aer. Ama, nu să dă!" 

Nu i se dă pentru că el. Românul 
din dreapta Dunării, asta..."încă n' 
c ştie". Are conştiinţa ethnică, n'o 
are însă pe cea politică necesara,în 
stare să-l ducă pe cale proprie. Are 
un tată adoptiv aspru si e "strein 
de mamă" [=orfan]. Mare e "politica" 
de îndoctrinare cu învăţătura strei¬ 
nă fiinţei, e greu apăsătoare pentru 
aripioarele golaşului din cuib.E ti- 
rorat acest Roman ethnlc. Observi la 
el o excesivă clrcumspecţle.decum e 
vorba de vreun aspect mai "gingaş" 
al chestiunii. 

"Da veni-va primăvara", am auzit 
pe un bard timocean cântând o veche 
baladă haiducească în care-şi dădea 
socoteala cum îşi va face dreptate 
sub razele soarelui mai cald.Eu când 
îi cânt omului meu şi dintr* odată 
răcneşte, atunci eu ştiu ce "dlşeş- 
te" [respiră] în el, destăinuia lău¬ 
tarul. 

"Plin e codru de volnici, la tot 
fagul patru-cinci, nu trece nlma pe- 
aici!", auzi pe altul cântând cu nos 
talgie. 

Veni-va şl dreptatea politică de 
pe undeva. 0 ramură a neamului rom⬠
nesc, aceasta din dreapta Dunării,as 
teaptă şi ea privirea vremii oprita 
asupra sa. Până atunci, încă suntem 
convinşi, nu va muri. 


5. Condamnăm orice război sau în¬ 
trebuinţarea forţei pentru înlătura¬ 
rea nedreptăţii şi împărţirea Euro¬ 
pei. Suntem convinşi câ împărţirea E 
uropei si subjugarea popoarelor poa¬ 
te fi înlăturată numai atunci când 
popoarelor 11 se va acorda dreptul 
la autodeterminare. 


Aşa să ne ajute Dumnezeu! 
CUVÂNTAREA 0-NEI MARLEN STEJARU 


c*» "sufletele nici* ale pol Iţi şti - 


- Sara GtaLEANU - 


Voci singuratice ne întreabă dacă 
aniversările noastre au un rost. Se 
susţine printre altele că Rusia co¬ 
munista este puternică şi nimeni nu 
este dispus sa poarte un război de e 
liberare a fraţilor din robie.Se maî 
susţine că târî libere au susţinut 
si încă mal susţin, prin ajutoare ma 
teriale. Uniunea Sovietică. 

Tuturor le răspundem că n'am do¬ 
rit si nici nu dorim războiul. Rusia 
comunistă se va prăbuşi fără război. 
Ceeace dorim si cerem este ca ţările 
libere să sisteze ajutorul material. 
In acest caz sistemul terorist care 
a costat omenirea până în prezent 
peste 120 de milioane de oameni se 
va prăbuşi. Un sistem bazat pe teroa 
re si ilegalităţi nu poate dăinui lâ 
infinit. In plus. Rusia comunistă es 
te un Imperiu colonialist care tine 
chise multe popoare. Toate imperi¬ 
ile coloniale s'au prăbuşit. SI aşa 
se va prăbuşi si ultimul imperiu co¬ 
lonial. Ar fi contra naturii ca un 
asemenea sistem să dăinuiască la in¬ 
finit! Nu credem că omenirii îi este 

"hărăzită" o era a "întunericului si 

$ 

a morţii" ca ultim stadiu al existen 
tei sale. 

Rusia comunistă urmăreşte cu aten 
ţie activităţile exilului. 0 dovadă 
că nu le este indiferent ce facem în 
exil este reacţia nervoasă a satrapi 
lor dela Moscova. Pe toate căi le,mai 
mult nepermise, se străduiesc să do¬ 
vedească opiniei publice că "locuito 
rii" Basarabiei nu sunt "români" şf 
câ nu vorbesc "româneşte". Au inun¬ 
dat bibliotecile cu maculatură... 

0 mare cinste a făcut exilului pu 
blicarea unei cărţi la Chişinău în a 
nul 1974 sub semnătura lui A.M.Laza- 
rev si intitulata; "Organizarea sta¬ 
tală sovietică moldovenească si pro¬ 
blema basarabeană". Lucrarea este vo 
luminoasă: 910 pagini si vrea să corn 
bată lucrări despre Basarabia apăru¬ 
te în exil. In primul rând,autorul 
este alergic la teza de doctorat a 
d-lui Alexandru Şuga "Die volkerrech 
tliche Lage Bessarablens in der ges- 
chichtlichen Entwlcklung des Landes" 

susţinută la Bonn în anul 1959 si a- 

• * 

poî a monografii lor "Aspects des re- 
lations russo-rourna 1 nes" şi "Aspects 
des relations sovieto-roumaines" a- 
pârute în 1967 şi 1971. In lucrarea 
lui A.M.Lazarev sunt citaţi şi crltl 
câţi. printre alţii, exilaţi români 
ca Grlgore Fllltl, Mihai Korne, B. 
Ghermani, G. Cioranescu, Alex. Sugă 
şi alţii. A.M.Lazarev îi caracteri¬ 
zează: "trădători de ţară, fascişti, 
dezertori, naţionalişti, vănduţl 1 n>- 
perialismului etc. Printre insulte. 


A.M.Lazarev are şi un merit: este de 
aceiaşi părere cu Alexandru Şuga că 
Basarabia n'a făcut parte nici din 
punct de vedere istoric şi nici ling 
vistic de Ucraina. 

Şapte ani mal târziu dela apariti 
a lucrării lui A.M.Lazarev şi 41 de 
ani dela ultimatumul sovietic din 26 
Iunie 1940 dat României şi semnat de 
Molotov, apare la Moscova sub titlul 
"Diplomaţia sovietică contra amenin¬ 
ţărilor fasciste" semnată de Pavel 
Petrovisch Sewostjanov. Se pare că 
Sewostjanov a ţinut seamă de critici 
le lui Alexandru Sugă şi ale lui A. * 
M.Lazarev si 1 se încredinţează mi¬ 
siunea să-l corijeze pe Molotov. Se¬ 
wostjanov la pag. 154-155 nu mai a- 
minteste de constatarea lui Molotov 
făcută în ultimatumul dela 26 Iunie 
1940 că "Basarabia a avut legătură 
istorică cu Ucraina", ci acum o în¬ 
dreaptă susţinând că "Basarabia a a- 
vut o apartenenţă istorica şi etnică 
cu...Uniunea Sovietică"! Aceasta es¬ 
te o falsificare a istoriei. Textul 
ultimatumului sovietic a fost publi¬ 
cat de agenţia de ştiri Tass la 29 
Iunie 1940 si acolo este clar -se 
vorbeşte de legătura istorică şi et¬ 
nică dintre Basarabia si Ucraina- şi 
pe acest considerent cere Uniunea So 
vietică României să-şi retragă trupe 
le din Basarabia. Adevărul Istoric 
este că Basarabia nu este legată 
nici istoric şi nici et ni c de U niu- 
nea Sovietică. Basarabia a fost rup¬ 
tă prin fraudă in anul 1812 din co¬ 
munitatea românească, fapt condamnat 
la acea vreme şi de Karl Marx şi de 
Frederic Engels. Scribul sovietic îl 
îndreaptă pe Molotov, iar noi susţi¬ 
nem,îl falsifică pe Molotov. 

Aceste exemple ne dau convingerea 
că suntem pe drumul cel bun şi câ e- 
forturile noastre nu sunt zadarnice 
şi ca prin activităţile noastre obli 
ga’m pe "falsificatorii de istorie să 
se falsifice între ei". 

Noi rămânem la convingerea că sun 
tem pe drumul cel bun, că apăram o 
cauză dreaptă si nu avem niciun mo¬ 
tiv să ne facem complexe de inferio¬ 
ritate sau de culpabilitate... 


TORONTO 


4» La Bis. Sf. Gheorghe din Toronto, 
Canada, a avut loc Ouminică 11 Mal 
a.c. oficierea unei liturghii de c㬠
tre I.P.S.S. Episcopul Nathaniel 
Popp, împreună cu un sobor de pre¬ 
oţi, urmată de un Te-Deum şi un pa¬ 
rastas întru pomenirea şl preamări¬ 
rea eroilor şi martirilor romani ce 
au luptat contra comunismului si s' 
au jertfit pentru Neam şi Ţară.In fa 
ta sfântului altar, I.P.S.S Episco¬ 
pul Nathaniel a rostit cu însufleţi¬ 
re cuvântarea festivă şl evocatoare 
închinată zilei de Zece Mal,ziua In¬ 
dependentei României. 

Apoi, în continuare, în sala mare 
de festivităţi a parohiei.corul mixt 
sub conducerea părintelui Mihai Han- 
drabur a intonat un potpuriu de cân¬ 
tece religioase şl patr1otice:"Cris- 

BtHM.24 
















LIBERTATEA 


IUNIE 


JH24 


♦ ♦♦♦♦ ŞTIRI DIN LUMEA EXILULUI 



4 » 


Urmare dm pag 23 

tos a înviat", "0 Canada”, "Trei cu- 
lori”, "Pe-al nostru steag e scris 
unire", ş.a. 

Au fost recitate apoi poezii în¬ 
chinate Mamei, Patriei Mame,Romanla, 
precum şl zilei de Zece Mai. 

D-na Lucia Gorunescu, îmbrăca¬ 
ta Tntr'un frumos costum popular, a 
recitat poezia "Mama" de V.MilItaru. 
Au urmat apoi: D-na Oana Mărunţescu, 
"Mama" de O. Goga; Alex. Moşol, "Ze¬ 
ce Mal"; îonuţ Handrabur, "Mama", In 
lb. franceză; Paul Mateş, "Mama" de 
D. Popescu; copilaşii Olana şl An¬ 
drei Mărunţescu, "Mamei mele"... 

Şi-au mai dat concursul la buna 
organizare a acestei impunătoare fes 
ti vitătl: D-l George Ml hali HojbotI 
Jr., Preş. Societăţii "Dacia", coor¬ 
donatorul programului cultural-artls 
tic, Prof. Ileana Mateş, maestru de 
ceremonii, D-l Tony Lupu s.a. 


NEW YORK 


ZECE MAI 



1) In duet:art1sta Lui sa Derderi- 
an-Marcoci şi mult îndrăgitul so¬ 
list Ionescu Gion.La chitară, Mi- 
hal Ionescu. 

2) Aspect din sală. 

3) Tenorul Mario Buzolanu. 

4) De la stănga la dreapta. Jos: 
Ionescu Gion şi Dra Fellcla Mân¬ 
drea. Sus: Luisa Derderian.Despl- 
na Cojocaru, Mario Buzolanu si Emi 
lia Petre. 

5} De 'la st^noa la dreapta: Dl. Pa¬ 
ul Tez, Dl. C-tln Termyson.Or. D- 
tru Moldovan si Ing. Boris Săves- 

cu. 

JOS : 

Serbarea zilei de Zece Mai la Ha- 
mi 1 ton, Canada. 






■ 


















m 


HTE» 


— Haz de Necaz 


Un membru al Comitetului central 
ai Partidului comunist român, pleacă 
tntr'una din zile într'o vizită de lu 
cru. ta o gospodărie agricolă colec¬ 
tivi întreabă pe un ţăran dacă produc 
ţla de cartofi va fi satisfăcătoare. 

•Cu asemenea conducere, se grăbeş¬ 
te sl răspundă ţăranul, nu există în¬ 
doială că producţia de cartofi va fi 
enormă. Cred că dacă am pune cartofii 
grămadă am putea ajunge până la Dum¬ 
nezeu. 

-Nu ştii, tovarăşe, că nu există 
Dumnezeu, îl curmă vorba comunistul. 

-Dar nici cartofi, răspunde ţăra¬ 
nul. 

❖ 

Un membru al partidului comunist 
român vorbeşte locuitorilor unul sat 
de pe Şiret despre condiţiile mizera¬ 
bile de trai din ţările capitaliste. 

-In America de exemplu, un munci¬ 
tor şl—a scos cada de bale din apar¬ 
tament pentrucâ nu putea s'o plăteas¬ 
că. 

-Groaznic, ţipă un ţăran dintre 
cel prezenţi. Dar ce o mal fi si as¬ 
ta, cadă de bale?!? 

❖ 

Populaţia României se împarte în 
două categorii: una aşteaptă să ple¬ 
ce el însăşi, cealaltă aşteaptă să 
plece regimul. 

❖ 

Ut scoală. Profesorul: NI cui eseu, 

unae este Parisul? -In Franţa.tovară 
şe profesor. Profesorul: Popescu.un- 
wsm* Berna? -In Elveţia, tovarăşe 

^J^ofesorTvrofesorul: Georgescu,unde 

londra? Georgescu [care nu a 
fost prea < aâ^ntj: -Pe 31 m, tovarăşe 
profesor, dar se Iromte prinde si pe 
25 m... 

❖ 

Popescu întâlneşte pe Ionescurlo- 
nescule, am auzit că al Intrat în 
partid. 

Ionescu îşi ridică pe rând plcloa 
rele, se uită la tălpi şl spune cu' 
un aer nedumerit: 

-N'am intrat, mă, în nimic. 

❖ 

Un ofiţer de miliţie avea un câi¬ 
ne poliţist extraordinar care miro¬ 
sea pe cetăţenii ce aveau dolari.In- 
tr'o zi un Ministru intra personal 
în biroul ofiţerului să-1 ceară un 
raport. Câinele se repede la el dar 
în loc să latre cum făcea cu cei¬ 
lalţi ridică laba si face ceva de ru 
sine pe cizma ministrului. 

-Ce-1 asta, colonele, se Indlgnea 
ză Ministrul. ~ " 

-Probabil c& aveţi ceva ruble a- 
dvs., replică ofiţerul senin. 

. * 

w*nezeu a lăsat oamenilor trei 

caUtăţl: Inteligenţa, cinstea şl 

cocwmisau): 

-Ine este Inteligent si cinstit 

este comunist. 

Cine este Inteligent si comunist 

este cinstit. 

Cine este cinstit şl comunist, nu 

Inteligent. 

❖ 

că lese noaptea în curte si în 
o cutie la rădăcina unul co- 
doua zi dl buzna miliţia la lo 


J Zi *1 
• Supre 


cui cu pricina şl desgroapă cutia ca- 
re era goală. 

—TI—al bătut joc de noi,striga şe¬ 
ful echipei de miliţieni. 

-Da de unde, răspunde Mitică, am 
vrut doar să-mi verific vecinii. 

«{♦ 

întrebare: Trebue să privesc Uniu¬ 
nea Sovietică ca prieten sau ca fra¬ 
te? 

Răspuns: Ca frate, desigur, deoare 
ce pe prieteni îl poţi alege... 

❖ 

Avionul companiei T.W.A. se apropl 
e de aerodromul Otopenl. PI lotul,prin 
microfon, recomandă pasagerilor: 

-Dnl 1 pasageri sunt rugaţi să 
strângă cureaua. 

Ca la ordin, tov. Gârlă se ridică 

si ţipă înfuriat: 

* / 

-Vă rog, vă rog, propaganda poli¬ 
tică nu este permisă. 

❖ 

Sfatul popular al unei comune s'a 
întrunit pentru a discuta două chestl 
uni înscrise în ordinea de zi: 1) Con 
strulrea unul şopron şl 2) Construi¬ 
rea comunismului. Preşedintele deschl 
de şedinţa spunând: Tovarăşi.după Cum 
ştiţi comuna noastră duce îlpsă de 
cule. Propun deci să trecem la punc¬ 
tul doi al ordlnel de zi. 

La o recepţie dată de o ambasa¬ 
da occidentali, gazda TI toarnă lui 

Ceauşescu hlculae un pahar de lichior 
şl începe o discuţie cu el: Ce prefe¬ 
raţi, BRAHMS sau LISZT? -Ca sa fiu 
sincer, răspunde Nlculae, pentru mine 
astea sunt cam dulci, eu prefer ţui¬ 
ca. 

❖ 

Ce asemănare există între o corabl 
e pe furtună şl regimul comunist? A- 
mândouă se clatină şi produc greaţa! 

❖ 

După biblia comunistă, lumea nu a 
fost făcută de DUMNEZEU ci de DUMNEZE 
EV şl nu în şase zile ci în cinci,' 
căci era stahanovlst. Iar în ziua a 
şasea nu s'a odihnit ci a vândut 
"Scîntela" în cartierele muncitoreşti 

❖ 

De ce fuge lumea ţările capt1-> 
ve, ori de cate ori are prilejul? -Ca 
să-1 ajungi din urmă pe Americani îna 
Intea Ruşilor! 

♦ 

In vederea unei Inspecţii, un pro¬ 
fesor îşi Instrui elevii pentru a fi 
apţi să prezinte compuneri bune des¬ 
pre comunism. La proba generală, ele¬ 
vul Gâgâ ieşi primul datorită urm㬠
toarei scurte poveşti: "Pisica mea 
neagră a născut trei pisoi,care sunt 
toţi comunişti convinşi". 

Mare fu nedumerirea profesorului 
când în ziua Inspecţiei, elevul Gagă 
a scris: "Pisica mea neagră a născut 
trei pisoi, doi din el sunt comu¬ 
nişti". 

-Bine Gâgă, de ce ţi-al schimbat 
compoziţia? îl întrebă profesorul. 

-Pentrucă, răspunse elevul, unul 
din pisoi sl-a deschis ochii azi dlml 
neaţl... 


RATA 

T 

V. Cercel 

Căţeluş cu părul creţ. 

Şl'ncepu dânsul măi frate. 

Fură raţa din coteţ. 

Procuroru'lat în spate. 

El se jură că nu fură... 

Luă dosaru' şl-1 deschise. 

Dar să vezi ce 'ncurcâtură; 

Parcă dracu' îl lovise. 

Că fusel la judecată. 

Şl cu întrebări ghiulea. 

Reclamând javra netoata. 

Mă ţinti pe Dumnea-mea: 

Care-avea şl recidivă. 

Că... de unde-avul eu raţă? 

Şl dosar mare'n arhivă. 

Dac'a fost sau nu în viaţă? 

Vechi client pe la hingheri. 

Am avut-o declarată? 

De unde-a scăpat mal Ieri, 

Sau era ne'nreglstrată? 

Sl-unde fuse condamnat. 

Am avut-o pe contract? 

Tot pentru acest păcat. 

Pot să le prezint vr'un act? 


Ce-1 dădeam eu de mâncare? 

Cunoscând deci Inculpatul, 

Dac'a fost la vaccinare? 

Nici nu ml-am mal bătut capul. 

Câte ouă a ouat? 

Eram sigur de succes. 

SI de-am dat cotă la stat. 

Şi-am pornit dar la proces. 

Ori, dacă a fost răţol. 

Firi să-mi pun avocat. 

Să le spun din care sol? 

Sau sâ cer cuiva vr'un sfat- 

Fiind unii care ouă. 

Socotlnd că treaba-1 oablă. 

Ca Ieşit o lege nouă. 

Având martoră şl-o babă. 

Iar în caz c'a şl clocit. 

Plus vreo trel-patru vecini. 

Câţi boboci am dobândit?... 

Chiar şl Ion a lu' Marin,- 

Nu cumva să-1 fi mâncat. 

Toţi văzând potala hoaţă. 

Sau vândut la alţii'n sat. 

împreună si cu Zdreanţă, 

Că aveam belea mal mare. 

(Alt borfaş,... un găinar. 

Neavând act de vânzare. 

Hoţ de ouă din cuibar). 


Care cu neruşinare. 

Că de unde? Că de cum? 

Ziua în amiaza mare. 

Nu ştiam ce să mal spun. 

A Intrat ca un tâlhar. 

Sl-ulte-aşa m'au tot sucit. 

(Zdreanţă stând la colţ pândar). 

M'au întors şl învârtit. 

Sl-ml luă raţa fără milă. 

Că din om cinstit prădat. 

Ce-o ţineam pentru prăsllă. 

Am ajuns eu Inculpat. 

Dar buclucu' ăl mal mare. 

Iar potala,... stal să vezi. 

Fu în ziua următoare. 

Că din lipsă de dovezi. 

Când în faţa Curţii'nalte 

Pe loc a fost achitată... 

Furăm toţi pentru dreptate: 

Şl fiind calomniată. 

Eu de raţă păgubit. 

Ceru si ceva parale. 

Inculpatul sus numit. 

Pentru ... leziuni morale . 

Zdreanţă martor şl complice. 

Şi-am plătit... sl-am terminat. 

Procurorul si un vi ce. 

Dar ce? Crezi că am scăpat? 

Martori, lume, gălăgie. 

Ml-au făcut şl-o percheziţie. 

Toţi şedeam ca'ntr'o cutie. 

M'au chemat şl la miliţie 

In sala de tribunal. 

Sâ declar cum s'a'ntâmplat. 

Mal ceva ca la un bal. 

De-am avut raţă în sat? 


EPIGRAME 


Fiicei lui Ceauşescu, Zoe, "talen- Miniştrilor reserlstl care se des- 
tati" In escapade amoroase. fat a Tnbuni tăt1. 



Se'ntreabă-o lume Indignată: 

E oare-aşa de talentată? 

E oare-asa de talentată? 

E pur si simplu... tare'n tată. 

❖ 

Din cauza crizei de şeptel, guver¬ 
nul reserlst s'a văzut nevoit sâ im¬ 
porte vite. 

In Resere e tărăboi, 

Se-lmportă de urgenţă bol; 

Se pare că pe plan Intern, 

E-o mare criză de guvern. 

❖ 

Comuniştii reserlstl umbli cu pan- 
huza în Apus. 

Sloganul vechi s'a primenit 
In formă nouă astfel spus: 

Lumina de la Răsărit 
Şl gologanii din Apus... 

❖ 

Guvernul Resere caută să achiziţi¬ 
oneze reactoare atomice din strâlnâta 
te. 

La ce vă trebuie reactor? 

Atomi să dislocaţi uşor? 

N-aţi descompus fâră-reactor, 

0 tară'ntreagă şl-un popor? 

♦ 


Tot ce-1 negru bunăoară 
Se împarte cu temei; 

Zile negre pentru ţară. 

Icre negre pentru el... 

bâltAretu 


Românilor exilaţi, 

Ce's de certuri separaţi, 
Le urez sâ se împace 
Ca să albe Neamul...PACE! 


Robilor, numiţi "tovarăşi". 
De "liberatorii" Ruşi, 

Le urez sâ fie Iarăşi, 
LIBERI... fără Rusl-Intrusl! 


Celor ce nu văd aproape, 
Le urez să-şi vlnă'n ape 
Şl să'nţepe'nflne buba. 

De sub nasul lor în Cuba. 


Iar lui Castro, cel bărbos, 
II urez sâ-1 văd pe jos, 
"Delicat" de barbă tras, 
"Pieptănat" şl apoi... RAS! 




Jean M0SC0P0L 






U8CRUTEA 


IUNIE 



mn 


"Sunt ju<i»c5t,or1 -SI- 1 , fork" 


rk". 


Domnul Aristide Buhoiu 


văgăuni, când a primit un mesaj, un 
răcnet, un urlet, a ştiut că TREBUIE 
SÂ RĂSPUNDĂ; 

Când în condiţiile unor raporturi 
civilizate între oameni -cu deosebi¬ 
re în raporturile dintre diferite pu 
blicaţii, ziare, reviste, magazlne- 
cand se primeşte... o epistolă,chiar 
cu conţinut mal puţin plăcut...,când 
se fac'INTERPELĂRI,'TREBUIE SĂ SE RÂS 
PUNOĂ. Cum se răspunde este o treabă 
nu tocmai uşoară, totdeauna,fiind în 
funcţie de circumvolutiunile [de ere 
ţurile creierului], de tactul, de e- 
ducaţia, PRUDENTA, cultura şi...ones 
titatea respectivului... 

Când v'am mujdit că vă stăm -cu 
multă plăcere- la dispoziţie, perma¬ 
nent, [24 ore] fără întrerupere, la 
orice oră din zi şi din noapte, pen¬ 
tru dispute "academice" cu DVS.; 

Când interpelările noastre aduse 
la cunoştinţa opiniei publice roma¬ 
neşti, pun la îndoială: prob 11atea 
DVS., bărbăţia OVS., etica, [adică 
moralitatea, zămislirea DVS. pe din' 
năuntru, că... pe cea de-afară o ve¬ 
dem... [aidoma cu cea a zeului Re], 
"pregătirea Dvs. intelectuală deose¬ 
bit de valoroasă, fără seamăn, MACRO 
-ŞTIINTA în comparaţie cu cea a "dom 
nului trecut bine de 75 d£ ani [de 
75...de ani; frumoasă exprimare li¬ 
terară] şi nu-1 dus pe la multe 
şcoli"..., DVS. posedând multe şcoli 
[de dans, de tarcovnic la televiziu¬ 
ne, de cântăreţ bisericesc -prin co¬ 
respondenţă-], titluri universitare 
cu duiumul, virtuti cu carul...,"cui 
tură" ce se revarsă din supra-pllnul 
erudiţiei DVS.; 

CSnd nu reuşiţi să realizaţi că, 
mutismul în care vă complăceţi, re¬ 
fuzând să răspundeţi la Interpelări 
apărute în presă, confirmă Incrimină 
rile aduse OVS., indignând opinia pu 
bilei romanească; 

Când refuzaţi să răspundeţi legi¬ 
timei întrebări: CARE ESTE STATUTUL 
DVS. în U.S.A. [America de Nord]; 

Când refuzaţi să lămuriţi cum v- 
au îngăduit autorităţile din R.S.R. 
să transportaţi în U.S.A. [America 
de Nord] în New York, voluminoasele 

mobile, covoarele, draperiile, tablo 
urile, obiectele de artă, sute de 
diapozitive, casete video cu impri¬ 
mări de muzica ce se cânta pe vremea 
când guvernanta vă scotea la aerisi¬ 
re cu căruciorul, si alte sute de ca 
sete cu ultimele şlagăre; 

Când refuzaţi să ne luminaţi cura 
aţi reuşit să procuraţi bani nece¬ 
sari costului ambalării, al transpor 
tulul bunurilor DVS., plus banii pen 
tru costul biletelor -nu mai puţin 
de 4 (patru) persoane- de la Bucu¬ 
reşti la New York- cumva a fost " a - 
jutorul pe care prietenii adevăraţi 


DVS., poruncindu-va în contra voin¬ 
ţei sâ plecaţi în străinătate,răsco¬ 
lind "arhivele străine" [bineînţeles 
străine; cuvântul "streine" este în 
plus] capitalele europene unde "v- 
aţi sacrificat concediile" -cu fami¬ 
lia- ; 

Când ştiut este că sub raportul a 
titudinii, "tacticei", "strategiei 
de...mutism", de LAŞITATE, întreaga 
emigraţie românească consternată, 
scârbită a luat cunoştinţă de "virtu 
ţile " şi profilul DVS., care nu vă 
poate împodobi fruntea decât cu o cu 
nună...MACRO cum laude. 

Să credem că DVS. Dl. ARISTIDE BU 
HOIU, directorul publicaţiei "UNIVER 
SUL Liber -LITERAR, ARTISTIC, AL CI¬ 
TITORILOR AMERICANI, SPORTIV, ROMA¬ 
NESC- [vezi Nr. 23], "published by 
"001 NA ENTERPRISES, Inc." din N. Y. 
nu cunoaşteţi elementara îndatorire 
de a răspunde la interpelări, sau 
Doamne, fereşte!... v'a lpvit hemi- 
plegla ... sau heml blegi a ?? 

De unde cunoaşteţi OLE ARISTIDE 
al lui BUHOIU, că "domnul trecut bi¬ 
ne d£ 75 ani şi nu-i dus la multe 
şcoli si-a zis: "IA să-i TRAG eu o 
revistă cum n'a mai fost?!?" L-ati a 
uzit cu urechile DVS. mari, superbe, 
mai mari decât cele fireşti, când a 
făcut această mărturisire?? Ati fost 
prezent?? [Vezi Universul Liber Nr. 
23, pag. 2]. 

De ce această sfruntată MINCIUNĂ? 

Ziarul "Universul Liber" soliei-» 
tat de multe biblioteci din U.S.A. 
si Europa [de ce nu le indicaţi să 
luăm cunoştinţă de ele] inundă în 
MINCIUNI, în Informaţii false fante¬ 
ziste, ştiri senzaţionale, -bombe- 
voite ştiri tendenţioase, în agrama- 
tisme, în ridicole exprimări. 

Noi ştim ca: se TRAG clopotele..; 
se TRAGE cu ochiul...cu urechea; se 
TRAG sforile...; la Moşi se TRAGE 
de sârmă, să iei ce... atârna...; se 
TRAGE de sfoară, să iei ce... zboa¬ 
ră...; se TRAGE de galei cu oţet a- 
romatic...; cel cu alteratiunî [stri 
căciuni] dorsale TRAG... pocnitori.. 
.., se TRAG palme...; se TRAG caclal 
male...; cel cărora le plac dulciuri 
le TRAG cu limba pe dosul timbrelor, 
deasemeni TRAG cu limba în căscatura 
lingurel cu miere..., dar nu am au¬ 
zit, nu am cunoscut până la DL. ARIS 
TIDE BUHAIU, că: "SE TRAGE 0 REVI$I * 
TĂ". 

Acesta este un “Buholso". 

In limba românească se spune: A 
SCOS 0 REVISTA; A FIINŢAT 0 REVISTĂ; 

A FUNDAT 0 REVISTĂ; A FĂURIT 0 REVIS 
TĂ; dar că "TRAG 0 REVISTĂ" nu st 
spune, nu se exprimă elita Intelectu 
alit&ţil romane, care a locuit în 8u 
curestl [Capitala României] în ombi¬ 
licul [buricul] el pe strada C.A.Ro- 


setti, în vecinătatea monumentalei 
clădiri de cultură. Fundaţia Regele 
Ca rol I. Poate prin suburbia Bucu- 
reştiului, în Mandravela,de unde ati 
adoptat si îmbogăţit vocabularul cu 
cuvântul "manglitor", atribuit unui 
alt "năpăstuit", unui alt "hăituit", 
unui alt "pribeag" pe "Drumuri Euro¬ 
pene": tovarăşului IOSIF J0SEFINI.se 
zice "A TRAS 0 REVISTĂ". 

Doar P.C.R.-ul şi Dumnezeu, ştiu 
ce familie a fost năpăstuită, izgoni 
tă din casă, câte lacrimi s'au văr¬ 
sat, în ce disperare s'au găsit bie¬ 
ţii oameni lăsaţi la voia întâmpl㬠
rii, sau în cel mai fericit caz arun 
cati, îngrămădiţi îhtr'o magherniţă! 
într'un fund lugubru de periferie, 
ori comună rurală, pentruca Tovar㬠
şul ARISTIDE al lui BUHOIU să se poa 
tă desăvârşi, ilustra harurile... 

Farâ o locuinţă -numai- cu încăl¬ 
zire cu gaz metan, tout-â-1'egout, 
scaldătoare având pereţii căptuşiţi 
cu plăci de faianţă importată,cu bi¬ 
deu fchluvetă-tron pentru spălat],fă 
râ balcon, tocai -de Rosenthal -, cum 
a fost obişnuit de când a fost cobo¬ 
rât cu hârzobul de mătase din cer,es 
te de neconceput existenţa,traiul a- 
cestui fiu al ţării, care si-a "sa¬ 
crificat concediile", mânat în repe¬ 
tate rânduri în capitalele europene 
si...capitala Argentinei, pe banii 
lui, răscolind arhivele... 

Fără o locuinţă cu toate bineface 
rile tehnicei, cum ar fi putut Tova¬ 
răşul ARI ST10E al lui BUHOIU,să TRA- 
GA chiolhanurile de pomina, cu toata 
eepaiaua de guzgani plesnind de bună 
stare?? 

Că pomenirăm de "manglitorul" Io- 
sif Josefini, suntem extrem de sur¬ 
prinşi, consternaţi ca DUDUCA GA8RI- 
ELA BUHOIU, prin pana Domniei Sale 
consfinţeşte originea etnică de RO¬ 
MAN a acestuia, când Iosif Josefini 
este NEAOŞ, GET-BEGET, 1001: EVREU. 

Nu o spunem cu gând ascuns di seri 
minatoriu, ci pentru a se cunoaşte 
realitatea. 

DUDUCA GABRIELA BUHOIU,trebuie să 
ştie că acest Iosif Josefini, în 
repetate rânduri a fost investigat 
de Cabinetele de Instrucţie sesiza¬ 
te, unde au fost verificate actele 
de stare civilă ale acestuia,luându- 
se cunoştinţă, retlnându-se şl con- 
semnându-se în procesele verbale, în 
rapoarte, originea etnică a acestu¬ 
ia: EVREU. Ce interese au determinat 
"revista în limba româna din Israel" 
să stabilească altă origine etnică, 
nu ne interesează... 

Este de dorit să înţelegeţi că,NE 
MĂRGINIT ŞI MAI MULT DECÂT AMARNIC^ 

VĂ ÎNŞELAŢI, gândind că poate exista 
un singur Imbecil în exilul românesc 
care să dea crezare că articolele 
semnate de DUOUCA GABRIELA BUHOIU, 
sunt "creaţiile Domnlel-Sale. 




In ziarul "Universul liber" -p$ni 
Tn prezent- în proporţie de 70 J ar¬ 
ticolele şl scrisorile ditirambice 
ce le-aţi publicat, AU FOST SCRISE 
0E OVS., de plaivazul OVS. 

Nu păcăliţi pe nimeni! 

Şmecheria folosita este veche, lef 
tină, ridicolă. 

Noi va "şlstlşlm" să nu o mal a- 
mestecaţi pe DUDUCA GABRIELA fn r㬠
fuiala OVS. cu Iosif Josefini [vezi 
Universul literar Nr. 12. pag.3], cu 
cel de la postul de radio "Europa 11 
beră" [vezi Universul liber Nr. 19^ 
pag.3] si alte răfuieli ce le aveţi 
cu mulţi..., cu foarte mulţi... “co¬ 
locatari"... 

0 elementară decenţă vă Impune s' 
o ocrotiţi, s'o feriţi să fie obi¬ 
ect de atacuri. OVS. CARE AVEŢI 0 
CULTURĂ, O INTELIGENŢĂ CARE SE REVAR 
SĂ cum am mai spus, di^iora-pllnuî 
ei, credem că veţi fi de acorq, ; i su 
gestia noastră Tn forul conştiinţei 
Dvs., dar suntem convinşi că veţi fa" 1 
ce pe dos — . de-a * ndâratelea. .. Noi 
v'am înştiinţat; nu v'am ameninţat .. 

V'o fi venind foarte greu,dar tre 
buie să recunoaşteţi, Domnuie DIREC¬ 
TOR ARISTIDE al lui BUHOIU, ca, ni/ 
este deloc mic norocul pentru CVS., 
[existenta ziarului LIBERTATEA],care 
prin articole, mesaje "de la inimă 
la... "dovleac", vă semnalează MIN¬ 
CIUNILE SFRUNTATE, ŞTIRILE FALSE, 
"BOMBELE", "BUH0ISMELE"..., pentru a 
nu vă expune ridicolului, oprobiului 
emigraţiei române. Speram la mai mul 
ta MORALITATE si ETICĂ din partea u- 
nui "voiajor ziarist", preocupat sa¬ 
şi valorifice bazele exegezelor sa¬ 
le, să precizeze idei, teze...,să a- 
jungă la nuanţări, la potenţări de a 
devărat ZIARIST INTELECTUAL... 

E pueril să vă zborşiţi pe noi fa 
când erupţie epidermica [urticârie], 
fiindcă dorim să "cioşmolim" si să 
"pliroforisim" unele "Buhoisme"... 

DVS., OLE ARISTIDE BUHOIU,care a- 
veţi urechi frumoase, mari, preţioa¬ 
se, experimentate să recepţioneze 
toate sunetele, toate şuşotelile, 
chiar prin usl capitonate închise, 
ati auzit că: "domnul trecut bine de 
75 de ani", a zis: "Domnilor, e un 
spion, are grade, colonel în funcţie 
(!) [numai colonel??] ştiu Eu bine. 
Deţinem acte! Dom'le de unde şl-a 
procurat banii cu care a făcut -n a 
mai TRAS- ziarul?"... 

Ştiţi, cunoaşteţi ce se numeşte 
proces de Intenţie?!? 

Dacă astfel cum stabiliţi Dvs,că: 
M a1c1 baza afacerilor sunt împrurnutu 
rile, ca să nu mai vorbim de ajuto¬ 
rul pe care prietenii adevăraţi au 
ştiut să vi-1 dea la timp", înseamnă 
că aţi obţinut şl "îlnprumut"... /'îm¬ 
prumuturi" de la bănci... Fără scra| 
nlrl de dinţi, pe ce temei, pe ce ra 
ţlune, pe ce garanţie? Pe străluci- 















r*a r*$. orbitoare, centru dimensiu¬ 
ne? qu~ iţei DVS., sau pentru plieri- 
tttea [pârul] apărut ostentativ din 
ducatele DVS. oarioe?!? Si..., în¬ 
drăzniţi să luaţi ca nettc: *Uode fy* 
cf^ *1ncivr’a, îrcepe şi infamia*. 

Citare wcttc-ul eminentului Bal- 
r»c, ce aţi ţinut să insinuaţi:0NE$- 
TITATCA DVS. PUBLICISTICĂ... .când vâ 
Stildaţi Hi KMCiUK! SFRUNTATE, PER¬ 
FIDE, PONEGRIRE. ÎNCMAUERE, PLĂCE¬ 
RE Ta A VÎTÂHA?!? 

Ti le vor* înfăţişa 1> ediţia vii¬ 
toare a ziarului nostru. 

Spuneţi că * dorinul trecut bine de 
75 d»e ani* foloseşte neologisme, cu¬ 
vinte franţuzeşti: •EPATEZE*; "INCRE 
riBIL*: "MACRO", "nefiind dus pe li 
multe scoli*.,. 

DVS. ati pus în gura "domnului* 
f^dus pe Ia rxlte scoli cuvântul *SÂ 

EPATEZE-. 

înţelegând si folosiţi câte\a cu¬ 
vinte franţuzeşti: "EPATEZE" în loc 
de romSnescti A UIMI; "INCREDIBIL" in 
loc de ~n£~escuiDE NECREZUT; "VENDE 
TE* Tr loc de ro^nescul RfeBUMĂRI ; 
•MACRC", î" 'oc de ronlnesctil HARE.IN 
TREG, VAST, D ^TERMC...; câteva ex- 
clasări..., câteva interjecţii şi , 
primele cuvinte din MARSEIEZA pe ca¬ 
re ic *tr* w uiţi* cu prune IV cură,cu 
accent care "epatează" lăptăresele 
cir cocina Chîajna. judeţul Ilfov, 
ati ţinut [fiindcă suntem "IGNO¬ 
RANŢI* -veri L ni versul Liber hr.25 
:ag. CA, col cana 2-, să ne sovediţi 
că stăpâniţi iiaba Iui Franpois Ha- 
rie Arojet, că ştiţi să scrieţi co¬ 
rect craraticaî şi cunoaşteţi folosi 
^ea accentelor, 3 [trei] la r-jnSr?.. 

Folosiţi -nste vc’-be "ircorverar- 
te carf surt ir.sv feri bile* MUSTU A— 
•JSTIj£ ae &HCU. 

Ooriw să vedew antetul: *UKITERS1 
~£S DE PARIS BIBUGTh&KIE DE DOOJ*£N 
~ :T ÎOlr I NTERNA TIONALE CCv~£*>C>ANE" " 
Cin ează perfect; nerge: i"tematio- 
"S^^^ngtcqpcrane j. 

Şi OLseaîii de odinioa¬ 

ră Tr livrea ae cat: r ea albastră, cu 
ale lor trăsuri îtatietcare,“vorbeau" 
ruseşte... 

Fiindcă surte* * IGNORANŢI" să vâ 
ilustrăm câteva -cecca^catâ- de NEI6 
NDRAT: "Coborîre din Trăituri". Ce 
unde, decât cir Tnalturi, de pe un 
plar ridicat [deasupra orizontalei , 
nivelului Nării] se pcate "coborî*?? 

Din pivniţa r»u se pcate coborî!.. 


[Universul Liber Nr. 1, coloana 2). 

"Şi-ar da seara că toate îndemnu¬ 
rile lor să muncim nai mult şl nai 
bine nu pot fi puse în practică,pen¬ 
tru Ci CHIAR ei ne Îr*ied1câ s'o fa¬ 
cem" [adorabilă frază fără nici o 
virgulă, dar cu "Ci CHIAR*. Univer¬ 
sul Liber Nr. 25, pag. 3, coloana 1] 

"...lovind cu ură în Blaga $1 Ar- 
gbezi. în Tuculescu şi Silvestri, în 
atâţia şi atâţia DAM^I DE PRIMĂ MA¬ 
RINE". [Nădragii, cămăşile, ciuboate 
le, etc. etc. sunt de "prima", a do^ 
ua, a treia "MĂRIME"], Universul Li¬ 
terar Nr. 25, pag. 2, coloana 2-3. 

"Escrocul, care nu s'a dat înapoi 
să-şi ameninţe "pilele" care nu-1 
nai ajută că va reclama LA Niculae 
Ceausescu că ar dori să-l succeadă 
[!!!], nu s'a sfiit să trâmbiţeze..! 
[Va reclama LUI Niculae Ceausescu] . 
Această frază a fost redactată de OU 
DUCA GABRIELA BUHOIU [vezi Universul 
Literar Nr. 12, pag.3, coloana 2]. 

DOMNULE ARISTIDE BUHOIU. când a- 
m/nţaţi o ştire nai puţin obişnuită, 
"Atentat neidentificat la Nontreal", 
scriind: *A doua zi, redacţia unui 
ziar [CARE ZIAR?] a primit un tele¬ 
fon aronim prin care SE anunţa [prin 
care ANUNŢA, fără "SE"] că acţiunea 
a fost pusă la cale de o echipă româ 
neascâ de comando, ce se intitulează 
"Aiud", ce v'a făcut să acordaţi o 
totală încredere unei asemenea "in¬ 
formaţii" sybilice, ca s'o inseraţi 
în ziarul ce îl conduceţi? 

M irtea DYS. nu v'a ajutat să vâ 
daţi seama, "SĂ MIROSIŢI 0 că ştirea 
ce aţi rririt-o din Nontreal PRIN TE 
LETON, este o vădită, odioasă irsinu 
are din partea "TELEFONULUI ANONIM" 
la m u N ZIAR FĂRĂ NUNE*, pentru a ca- 

.Jgafiift.Sfr.gfri sveM.MaajLi£SMiJ* 

infernului din închisoarea Aîud?? 

Oe ce nu v-ati cxjlţumit să anun¬ 
ţaţi NUMAI ce SE CUNOŞTEA REAL: ATEN 
TATUL SĂVÂRŞIT! ATÂT!'...nu şi PĂRE¬ 
REA TELEFONULUI ANONIM, PRIMIT LA UN 
ZIAR FANTOMĂ, FĂRĂ NUME, că "acţiu¬ 
nea a fost pusă la cale de o echipă 
ROMANEASCĂ de comando ce se intitu¬ 
lează "AIUD"?!? 

ABJECT! ABJECT! 

DOMN’J LE ARISTIDE BUHOIU, era inpe 
rios si fi cunoscut înainte de a pu¬ 
ne piciorul pe pământul U.S.A., spi¬ 
ritul unei vremi..., gândirea politi 
că a exilului românesc care a par¬ 
curs INOIRI, MUTAŢII SENSIBILE pri¬ 


vind "VICTIMELE", "NĂPĂSTUIŢII* ca¬ 
tapultaţi din R.S.R. 

V-aţi făcut de râs de la apariţia 
priciul număr al publicaţiei "Uni¬ 
versul Liber* dovedind schilodire 
mintali, când minţind demenţial, ati 
scris negru pe alb: *P1ecam prin lu¬ 
me -în lumea "bestiilor* capitaliste 
- pe BANII MEI, NU AI STATULUI, IRO- 
SINDU-MI CONCEDIILE, pentru a răsco¬ 
li arhivele străine t bi neinte 1 es 
străine ] încercând să descopăr [să 
descoper, verbul a descoperi] docu¬ 
mente şl să filmez locurile care e- 
vocau pe Eninescu, Kalorescu, Caragi 
ale, Iorga, Vuia, Brancuş, Enescu. 

Am devenit operator peste noapte, 
[operator DE noapte; petrecăreţ] ni- 
am cumpărat un aparat de filmat [din 
BANII DVS., DELA MAGAZINUL DE PESTE 
DRUM?!?] si înhănandu-mă la un bagaj 
cu ZECI DE KILOGRAME [operaţie nu 
prea istovitoare pentru un privi legi 
at al regimului, îndopat zilnic cu" 
5000 [cinci mii] calorii], cu pellcu 
lă [care este păstrată în saffe-uri^ 
sub pază severă, fiind consi de rată 
ceva extrem de "periculos* în R.S.R, 
ceva rar, care nu se poate obţine de 
cât cu nesfârşite aprobări, numai* 
pentru folosinţă internă] am reali¬ 
zat cunoscuta suită de reportaje*. 

Pentru cei cu mintea întreagă si 
nu cretini, ati realizat o suită de 
reportaje de CINISM ODIOS, CRUZIME, 


ti le da Fabrlno, Zelottl si alţi ti¬ 
tani al picturii? 

Dar de Marea Sală a Consiliului 
care întrunea pe Dogele~7enetiei cu 
toţi senatorii,pe înalţii demnitari, 
pe JUDECĂTORI, vâ reaminti ti? 

Vă reamintiţi că în Marea Sală a 
Consiliului , în acea succesiune 
preslonarrtă de nari tablouri repre¬ 
zentând pe cel 76 Dogi, succesiunea 
este întrerupta. In spaţiul rezervat 
-unde trebuia expus tabloul Dogelui 
care succeda-, atârnă un zăbranic. 

Sub zăbranic sunt scrise câteva 
cuvinte într'o linbă pe care nu o cu 
noşteam pe vremea când m'an aflat 
pentru prima oară în Italia.în aceas 
tă uluitoare galerie. 

întrebând, cineva a avut bunăvoln 
ţa şi ml-a tradus textul: "In locul 
acesta urma să fie expus portretu 1 
lui MARINO FALIERI, Dogele Veneţiei, 
1354-1355» care a fost decapitat pen 
: : RE". 


In fiecare an ma duc la Veneţia 
să privesc zăbranicul!... 

DUMNRAVOASTRĂ DOMNULE ARISTIDE BU 
HOIU, vâ reamintiţi de acest zăbra¬ 
nic?... 

Rotoru C-twi 


LACRIMĂ, DURERE, ilustrând belşugul, 
unui popor care îndura FOAMETE. 

Y-ati gândit o singură secundă 
când DVS., împreună cu DUDUCA 8ABRI- 
ELA BUHOIU, vă desfătaţi în localuri 
le de noapte ca din basne, din Istan 
bul, sorbind din spuma divinului Pe- 
droximenos în sunete de tamburină, 

leau cu buricul Tn toate ceTe patru 
puncte cardinale, zâmbindu-vS ange¬ 
lic, la jalea , la penuria din ţară, 
la urletul neputinţei celor din ŢA¬ 
RĂ?!? 

Sau poate v-ati gândit în timp ce 
vă găseaţi în Italia, în Veneţia, 
când într'o gondolă lunecând printre 
lagune. Duduca Gabriela Buhoiu vâ 
desmierda cântandu-vă: 0 SOLE MIO?!? 

Aş vrea să vă întreb DOWULE ARIS 
TIDE BUHOIU, acolo, în Veneţia.vă re 
amintiţi desigur de... clădirea ace¬ 
ea nare... Palatul Dogilor? De săli¬ 
le, galeriile cu superbele pânze ale 
lui Tîntoretto, Veronese, Titian.Gen 


GHICITOARE 


A'nceput de Ieri să cadă 
Câte-un comunist pe strada, 
carnetul . roju'n mâni, 

Nenancat de-c săptămână. 


Ar mânca, n'are făină, 
S'ar plimba, n'are lumină 
Ghici ghicitoarea mea? 


Dar acel care ghiceşte 
Douăzeci de ani primeşte. 





























LIBERTATEA 




CE ADUCE UN ABONAMENT LA ZIARUL 

Liber ta tea 

$ 25 St. Unite si Canada. , Celelalte continente $ 30 



l 




ANUNŢURI 

___ g 


Mica 


ANUNŢURI 


-» ESTE CĂUTAT OL. VARAŞClUC 10AN. 
MECANIC FR1G0TEHNIST, hi.SCUT IN COM. 
PĂTRĂUŢ1, JUt. SUCEAVA. SOSIT IN A- 
NUL 1985 LA SORA LUI ELENA OIN STATE 
LE UNITE. NEW VOR». 

ESTE RUGAT SĂ IA LEGĂTURA CU RE¬ 
DACŢIA ZIARULUI. 


— CAUT AJUTOR Of ŞOFER PENTRU 
•TRUCr-. EVENTUAL POATE FI ŞCOLARI¬ 
ZAT. SCRIEŢI LA ADRESA: POPa' D-TRU, 
GARDEN GROVE, CALIFORNIA, 92643. TE¬ 
LEFON [714] 530-6275. 


— CUMPĂP CĂRŢI, ALMANAHURI ŞI ZIA¬ 
RE ROMĂ,NE ŞTI APĂRUTE ÎNAINTE DE ANUL 
1944. SCRIEŢI LA REDACŢIE, CU MENŢI¬ 
UNEA “COLECŢIONAR". 


VIZITAŢI 

RESTAURANTUL 

'DACIA' 

17-28 Putnam, Ridgewood 

CÂNTĂ SOLISTA 
LAURA LAVRIC 


TEL 726-5663 

ASTORIA MEAT PRODUCTS, INC. 

OFERÂ CELE MAI BUNE PRODUSE 
DE CARNE PREPARATE ÎN 
LABORATOR PROPRIU 


35-09 BROADWAY 
BCT 35TH A 36TM STS 


L0N6 ISLAND CITY. N Y 
11106 


LA BARUIR'S | 

GĂSIŢI 

S| alte produse orientale 

f - _A -4 a N V. 


40-07 Oueens 81»d., Sunnyslde. 


Trtn 7. St4ţ 


;a«-08*L 


— CAUT PE D-NA AHTOANETA ORĂGAN. SO¬ 
SITĂ LA NEW TOR» IN VIZITĂ LA FRATE¬ 
LE EI, MIHAI ORĂGAN. IN ANUL 1982. 

VEŞTI FOARTE INPORTANTE OIN PAR¬ 
TEA FAMILIEI DIN ŢARĂ. AŞTEPT RĂS¬ 
PUNS PE ADRESA ZIARULUI. 


W (7I8)497-302S 


IMPORTANT 


“LIBERTATEA" NU ACCEPTĂ NICI UN FEL OE 
OELA FIRMELE SAU ANTREPRIZELE CA 
RELAŢII CU REGIMUL COMUNIST OELA Bl 


TOATE ANUNŢURILE SE PUBLICĂ GRATUIT.