Cuvantul Roamnesc anul 2, nr. 18, octombrie 1977

Sursa: pagina Internet Archive (sau descarcă fișierul PDF)

PENTRU CE PĂRĂSESC ROMĂNII ROMĂNIA?

Români*, ţară socialista
dc tip sovietic- deci: ne-
socialistă; deci: antisocia-
lista - se bucura de toate
avantajele sistemului: 'Tn
R.S.R., forţa conducătoare
a întregii societăţi este P.
CJî. M - am citat în între¬
gime articolul 3 din Con¬
stituţie şi cu asta am spus
totul. In acelaşi timp. su¬
feră de toate păcatele sis-

Paul GOMA

ternului, păcatele decurgând
din * avantajele” citate.

Unul din păcate ar fi
imobilismul societăţii noa->
stre. Sa nu ne fure ochii
agitaţia, pe plan extern, a
reprezentanţilor Puterii; sa
nu ne insele introducerea
tehnologiei moderne; sa m
confundăm declaraţiile, asi¬
gurările. jurămintele Pute¬
rii cu realitatea; “miş¬

cările de cadre**, '‘reorga¬
nizările” la care se deda
Puterea , cu un zel demn de
o cauză mai bună nu fac
decât să evidenţieze rigidi¬
tatea frica de nou, spaima
de mişcare. Economia si
artele, justiţia şi presa, re¬
laţiile sociale si educaţia,
pescuitul oceanic si psiholo¬
gia cetăţeanului - totul,
toate, conduse cu mâna de

fier de P.C.R. până la ani¬
hilare de îngrădirile, inter¬
dicţiile. directivele “forţei
concâicătoare a întregii so¬
cietăţi”.

Mişcarea devine, înochii
Puterii, nu doar o ignorare
a “liniei”, ci o vina. o
crimă. Orice critica la
adresa acestei împietriri
este considerată “act duş¬
mănos**, ‘'trădare de ţară*\

''acţiune dirijată de ofici¬
nele Imperialiste’*, “negare
a sistemului socialist”.
Orice reforma care ar ame¬
liora starea noastră, nu a
“reprezentanţilor noştri”
este privită ca o tentativă
de răsturnare a regimului.
O contestaţie a socialismu¬
lui. Mişcarea - la urma
urmei: evoluţia - intră în
conflict cu “linia direc¬

toare”. St nu numai miş¬
carea în sensul reformelor,
corectărilor, ameliorărilor,
ci chiar şi în accepţia pro¬
prie a cuvântului: cetăţe¬
nii români nu au dreptul să
se mişte, după voinţa si
interesul lor.

Se ştie că. înURSS,exis¬
ta paşapoarte interne. In
România socialistă nu există

ra pif 4

• • • • •

THE ROMANIAN VOICE

tuciiunt ■» «km «««aci. «f im pe «io. »tan». mm. mr»i». mmut. umiiu, tatu, ţinu, ptutimu, ctrni», cmu.u, meu, mm», imn, nowo, ou.o», tonul», .ucosum», mm., mtou, nitcn , «ou, KU iio»

I propaganda ! VOCEA LUMII LIBERE,

$i (PESTE CORTINA DE FIER

| realitAti 1

= Eugen BÂRSAN E

H întâlnirea dintre Ceauşescu şi Brejnev. care a |
g avut loc la 5 August In Crimeea. este un foa ru* E
E bun exemplu de ilustrare a realităţii vizavi de min- E
E cinoase ticluiri propagandistice în raporturile dintre §

E comunist român şi Rusia sovietică. E

E In timp ce realitatea ne arata clar, că Moscova I
E 5 ste * n «putul şi baza de existenţă a comunismului E
E România, si. că şefii comunişti români n-au fost =

E niciodată nimic altceva decât nişte căţei şi agenţi E
E Rusiei sovietice (ca centrala a comunismului) E
E propaganda comunistă românească a încercai din răs- E
E puteri ca să vopsească cioara. Adică, sa camufleze =

E anexarea politică a ţării, 1a imperiul comunist mos- =

E vopsite este în slujba ideii de popularizare a parti- E
E du lui şj, mai presus de toate, de o supra popularizare E
E h îui Ceauşescu. Pe lângă cei din ţară. avem parte E
= ti a, mieroasele ticluiri propagandistice, prin E

s şi noi de

E tot, sus si tare aceeaşi poveste. Ca Ceauşescu ar =
E Ii un mare patriot antlmoscovit şl ca ar mai fi si g
| comunist independent. Si. din nefericire,propaganda e
E r *uşeşte să prindă rădăcini şi sa-si atingă scopurile E
E ei speculative. ' E

| Căci^cu ajutorul căldurii sau fierbinţelii urni bun E
i patriotic, care-i puternic încrustat în sufletul E

E ajunge ca să topească o bună parte din s

^ azi - ***edul si lipsit dc vederi, c&re-i £
ic) rft* ajută pe Ceausescu, în chip şi E

vil . flCS propagandei că e( ar fi antimosco- £

^ Lf *tevenatnl. Propaganda lucrează chiar daca g
au tiu* 1 * în cap cu realităţile. Pentrucă lumea |
Iu tos? ' ,Jt i ^ f> r *& puţin, de lucruri despre care E
nmu ;ru nu cutează sa vorbească. E

U«uma/4 m Ml 4 _E

“Radio Frec Europe*' şj
“Radio Liberty”, cele doiiă
posturi de radio americane
ce transmit zilnic câte 10
minute de ştiri în fiecare
oră, atât de dincolo de cor¬
tina de fier cât si din lumea
vestici. în 22 de limbi, au
fost, dela întemeierea lor şi
sunt încă, osul din gâtlejul
comuniştilor pe cart l “' 1
pot nici'înghiţi şl nici scuipa
afară, dându-le nespuse <“-

reri, pentru motivul că, după
cum a declarat -o de curând
un refugiat polonez :”este
singura sursă de a afla
ştiri complete asupra celor
ce se petrec în Polonia”.
Si aceasta este valabil şi
pentru celelalte ţări cu re¬
gimuri comuniste, ai căror
cetăţeni sunt văduviţi de şti¬
ri ce nu ar corespunde cu
linia guvernelor respective,
dintr’urt motiv sau altul. Sa

ne amintim, cu această oca
zie. numai de cutremurul ce
a avut loc în România anul
acesta, când. populaţia Ro¬
mâniei, a aflat adevărul ade¬
vărat asupra celor ce s'au
întâmplat, nu de la Radio
Bucureşti, ci ascultând emi¬
siunile posturilor de radio
americane.

In anul acesta, emisiu¬
nile posturilor de radio
“Europa Liberă” şi “Li¬
bertatea”, si-au concentrat
programele de ştiri pe tema
drepturilor omului, ceea ce.
precum era fireşte şi de
aşteptat, a provocat atacuri
furibunde din partea geala¬
ţilor guvernelor comuniste
de dincolo de cortina de
fier. Până si limbricul cu
ochelari. Mihai Beniuc. a
ţinut să-şi verse balelc-i
pestilente, împotriva postu¬
lui de radio american “Eu¬
ropa Liberă”, scriind în
“România Literară”(Nr. 14 .
Joi 7 Aprilie, 1977), în arti¬
colul: “Noi, ca ţară si

popor, am ales drumul”, a-
eeste rânduri abjecte:

“Europa Liberă”(liberă
doar să calomnieze, şi să
mintă şi să provoace), ofi¬
cină de propagandă antico¬
munistă. susţinută şi adă¬
postită de unele cercuri cu
mijloace murdare ale spio¬
najului şi ale răspîndirîi
minciunii, i-a inclus si pe
aceşti români trădători de
patrie în corul acelora care¬
ţi răcesc gura defăimând si
mjurînd, nutrind speranţe
deşarte şi negre, gîndurl
războinice, netfîndu-se îna-
ia nici o infamie si
profirfnd de orice ocazie,
fie şi de cataclismele for¬
ţelor oarbe ale naturii.

'*Ce-i de mirare ca, a-
cum, cînd România a trecut
prin dezastrul unui cutremur
groaznic. “Europa Liberă”,
această^ Babă Cloanţă în¬
veninată. se face purtătoarea
de cuvînt a unei cîrdăsii de
fascişti şi fugari români,
câre * w dragă doamne, după
o luna de la data calamită¬
ţii, vor. nu să ne mai “sal-

VCze ,f aci de asta 00 *

nevoie*', ci măcar să ne
‘‘ajute”.

Tot ceea ce-i putem
spune acestei stârpituri bi¬
pede. e că. americanii prin
Baba Cloanţa lor. adică
postul de radio “Europa Li¬
beră”, şi-au oferit ajutorul
lor. m ‘după o lună de la
data calamităţii”, ci chiar
înainte^ ca aceasta calami¬
tate să fi fost anunţată po¬
porului român. Dar. pro¬
babil că, scursura umană ce
răspunde la numele Beniuc.
în loc să privească la tele¬
viziune in acele zile de tristă
memorie, se auto-admira în
oglinda closetului, căci, alt¬
cum, nu putem înţelege cum
amine a neglijat apelurile
pentru ajutor. adresate lumii
de chiar stăpânul său. Nico-
lae Ceauşescu. a cărui fo¬
tografie. cu lacrimi în ochi.
a apărut în mai toate ziarele
din lumea liberă.

Acestea fiind spuse, cre¬
dem sus şi tare ca-i rămâne
d-lui Ceauşescu să-l pună
la respect pe acest imbecil
ce-i face cea mai deza¬
struoasă propagandă.

Vocea Uimii libere, va
continua să străbată Cortina
de fier. atâta timp câtacoio.
în lumea coacentraţionistă.
nu există o presă liberă.

Nicolae Novac

PAGINA 2

editorial

CERTITUDINILE

NOASTRE

Nu este uşor si desprindem Tapa viitoruhi i. dar avem
figuranta ci vom birui în lupta noastră, pe drumul
pe care am apucat.

Certitudinile care ne călăuzesc pas ii si ne hj minează
calea, mărturisesc acest lucru.

Prima certitudine pe care o avem este generata de
credinţa noastră creştină. Dumnezeu face istoria, si
ne ajută să găsim ieşirea la liman. Dumnezeu a creat
toate neamurile pământului si întreg universul. Prin
credinţa noastră creştină. încercăm să găsim voia
toi rtomnezeu. îl iubim, sperăm în ajutorul toi. si
credem că ne sa ajuta sa trecem peste răul din veac.

A deva certitudine este existenţa istorică a nea-
nurilor. Fiecare din noi aparţine unui neam. care
are un ideal al său. pe care îl realizează în con¬
formitate cu vocaţia pe care i-a dai-o Dumnezeu.

Cine iese dir structura spirituală a urni neam. se
artificiazi. adică devine o hibriditate spirituală, care
nu-s: poate găsi liniştea sufletească nicăieri, si care
nu poate realiza nici un fel de operă.

există creaţii ale spiritului. în afară de exis-
terfa naţională. Toate creaţiile spiritului sunt indivi¬
duale. dar izvorul lor este bogăţia subconştientului
etnic. O opera literara, filozofică artistică, etc.,
e>.te cu atât mai mare cu cât poartă pecetea speci¬
ficului etnic, caracterele specifice naţionale. Deaceea.
traciţille spirituale. Istorice ale urni neam ni pot fi
j ir:cate prir ideologii de import, căci se atrofiază
m-uş spiritul de creaţie individual, si prir- aceasta
di pare însuşi nearrui.

'«o: tu putem uita ca ne-am desprins dir. mazma
spirituală z neamului românesc, care Îşi are rostul

toi în tome. dir frurrriseţile căruia ne ÎBţXsrtaŞfm
' i noi în perrefTiaaju f nostru.

A treia certitudine este dreptatea cauzei noastre. Nu
hjpîărr. împotriva voinţei toi Dumnezeu, care a făcut
rânduials lumii ci perxru împlinirea voie. sale. \u
vrerr ă stricăm rândtiiala lumii, ci să ajutăm nea mu toi
•vişina să-- câştige dir. nou ltetttea şi independenţa
>ă intre cir. ro. pe făgaşu: rosturilor sale proprii, pe
făgaşul creaţiilor -ale.

Nc forţăm Istoria, mergând împotriva vânturilor ei.
ci vrem ă ne încadrăm In istoria pe care o vrea

Dumnezeu.

Ic leiu, acesta dreptatea cauzei noastre ni poete
r. pasă la îndoială decât de impostorii istorie;, si
de către cei ce • ’to; rupt dir. structura unei fiinţe
naţionale. Adică sunt purtaţi de ante vânturile,
valorile şi capriciile lumii.

O a iu mă certitudine, t toptei noastre, este de-
iiseresarea noastră. Noi %uttem dixporubili sufleteşte.
'We dăruim toi Dumnezeu şi luptei pentru drepturile
de «isteaţă istorică a cea nu toi românesc.

V. urmărim interes* şi răci bucur ti personale. Asta
oe tace vă ou pierdem din vedere valorile spirituali¬
tăţii româneşti. Sa m ne rieipi m îr. mărurţişori
şi artificialităţi.

Avem certtLX3meîj că mergerr. pe drumui cei aun.

*LA5l

cuvAntul romanesc

PRAG DE MILENIU!

PENTRU CUPA ROMANEASCA A ISTORIEI UNIVERSALE

'Descoperiri recente şi
tehnici de datare nxilt mâi
precise au revelat (..) că
băştinaşii din România in¬
ventaseră probabil, cu vea¬
curi înaintea Sumerienilor,
o formă de scris" (R.Schil-
ler, Unde s*a născut civili¬
zaţia' "Selection du Rea-
der’s Digest. 8. 1975). E
vorba de trei tăbliţe, scrise
la finele milentolui IV înainte
de Christos. Ele au fost
descoperite, în 1961, de ar¬
heologul român N. Vlasa.
în satul Tărtăria de lângă
Orăstie. Tăbliţele pot în¬
tări “teza că leagărul cul¬
turii se află în spaţiul car-
pato-dunărean” (“Noi Tra¬
cii", 27. 1976).

Nu ştiu încă jdacă aceste
tăbliţe au făcut obiectul de
cercetări speciale (moneta-
riste, politice, filozofice).
Amintesc şi reţin deocam¬
dată câteva fapte: Lumea
e_ în pragul celei mai ho¬
tărâtoare mutaţii ideologice
din istoria sa. Căutând să
iasă din actualul inpas,
omenirea îşi caută rădăci¬
nile. Ea va ajunge astfel
si la primul ei capital scris,
ia 'Tăbliţele de la Tărtă-
ria". Acestea cuprind o în¬
treaga concepţie despre
Dumnezeu si om. despre ca¬
sa km comună. Acest capi¬
tal ideologic vine dir. capita-
to I agonis it si trans mis ,prin
viu grai, dea lungul miilor
de milenii. La rândul lui,
capiului scris străbate 70
de veacuri spre orânduirea
de mâine a tuturor neamuri¬
lor.

Pornind de la acest ca¬
pital, România poate adânci
cultura simfonici a divinei
omenii. Aşa poate fi îm¬
plinită clipa româneasca a
Istoriei universale. Acea¬
sta-! şi semnificaţia univer¬
sală a’conflictului dintre Bi¬
serica Ortodoxă Română din
Paris şi Partidbl conunLst
din România. Unii din mem¬
brii aceste! Biserici ocolesc
aceasta semnificaţie. Rezu-
mândU-se la înjuraturi anti¬
comuniste în rumele liber¬
tăţii cultului, ei riscă să
între în plaiul Partidului
comunist. Dintre evrei, îm¬
părtăşind o parte din tezele
Partîdilul, unii lovesc în
apărătorii Bisericii. Nereu-
Jind pe calea adevărului, ei
tacearcă altfel, .

Amestecând Biserica
Ortodoxă Română din Paris,
"activitatea na zi-fascistă"
a Părintelui Boldeanu si “a
altor legionari notorii",
"rebeliunea din 1941" si al¬
tele, “Revista Mea" din Tel
Aviv scrie, printre altele:
'Demos te ne Nacu si Dumi¬
tru Ba cu identificaţi ca păr¬
taşi La pogromul din Bucu¬
reşti" (5 Iunie 1977). Fap¬
tele: In 1941, D. Bacu nici
nu era măcar în România.
In vârstă de 15 ani, el urma
cursurile liceu toi românesc
din Macedonia. A venit în
patria-i etnică după 1946.
Si-a cunoscut-o mai mult
prin "tezele" ce i le-a ap¬
licai, pc spinare şi pretutin¬
deni. Securitatea Partidului.
Drept amintire, Bacu ne-a
povestit despre "P Itesti *'.

In ce mă priveşte, eu
am fost “identificat** de Si¬
guranţa Statului Român la
15 Decembrie 1943. Nu ca
“părtaş la pogrom". * Ci
în legaturi cu o Iniţiativă
studenţească pentru a men¬
ţine moralul fraţilor dinAr-
dealul ocupat. Mareşalul
Antonescu a socotit că, în
condiţiile date. aceasta ini¬
ţiativă dăuna raporturilor cu
Germania naţional-soc ia lis¬
ta. Maniu, Dinu şlGbeorghe
Brătiaru, Forţu.Pan Halipa
şi alţii, urmau să mărturi¬
sească, la proces, în favoa¬
rea noastră. Până la urmă,
am fost “condamnaţi", fără
proces, şi trimişi pe front,
firi pregătire. Noi am con¬
ţi ruat să socotim ca, în con¬
diţiile date. Mareşalul An¬
tonescu întruchipa totuşi
des tirul urni neam care-si
apăra nevoile, glia si cre¬
dinţa.

Aceste fapte dezic vădit
afirmaţia revistei din Tel
Aviv. Rămân desigur între¬
bările^ Vrea şi această
revistă sa fie condamnată
pentru calomnie? Tinenwr-
ţlş să obţină o astfel de
condamnare? Ce câştigă cei
ce provoacă şi pierd pro¬
cese de acest’soi? Dar noi
nu răspundem la astfel de
provocări. Aici este vorba
de lupta pentru libertatea Bi¬
sericii. Prin ea suntem
angajaţi în lupta pentru li¬
bertatea tuturor»

In *cea»tâ lupţi (aptele
amintite mal aut» exprim»

şl o sublima tragedie. Tra¬
gedia icenermitel <*. studerţl

*i elevi legionari din 193 *.
1948. Generaţie mcujMHe*.
U de Istoria spectactjUră
dar trecătoare a veacului
nostru. O generaţie dospiţi
in catacombele creştine ale
acestuj veac. Prigonită S 1
măcelărită în văzul si au^j
toturor Pliaţilor. G^^
învingătoare totuşi pe dru¬
mul divinei omenâ.

In ţară, această genera¬
ţie a fost apreciată si de
tineri evrei care au cirml
oit-o pe acest drum. j n
exilul din afara ţării, apre¬
ciem şi noi pe aceia dintre
evrei care au participat la
lupta pentru libertatea BUe-
r »cii Ortodoxe Române din
Paris şi de pretutindeni. El
au participat astfel si la lupta
pentru împlinirea clipei ro¬
mâneşti a Istoriei univer¬
sale. ^ Desigur, cei ce ru
cred în această clipă ro¬
mânească. vor avea dreptul
va lupte împotriva ei. ideo¬
logic şi cinstit. Dumnezeia¬
sca omenie, omenia româ¬
nească dă tuturor libertatea
de a-si mărturisi, integral,
propria credinţă. Luptând
însă pentru ca şi Biserica
noastră să-şi poată mărturi¬
si, măcar acasă 1a ea. în¬
treaga credinţă, evreii vor
fi adus proba că recunoş¬
tinţa ru-i o vorbă goală si
ci prieterul la nevoie se
cunoaşte. Iar clipa româ¬
neasca a istoriei universale
e tocmai clipa adevăratei
Prietenii*

i HJUCU

CÂTRE REDACŢIE

ABONATIVA

LA ZIARUL CUVÂNTUL ROMÂNESC'

Aowm«ia** şi reînnoirea •* pot face după cu» urme*za;

- Canada şi CjS-A., se pot trioul* " Cec Poştal" LMotiej Order)
sa a “ Cec Persotfiai w .

- Uf Europa şi afet Couume, pria " Mandat Poatal" sau " Cec taier-
* pe adresa ziamiai.

CC VÂNTUL EOMANESC, Box 42J7, Statkm D,

Hamitooo, OoLarto, Canada LSV 4L6

• Chicago. l'-S^A.- Va mulţumesc din inima pentru
jur na toi pe care-I citesc din scoarţă în scoarţă*
sunt abonat de acul trecut de când am pus piciorul
pe acest pământ liber şi bogat, binecuvâmat de
IXimnezeu-.Ti/i să transmit multe felicitări între¬
gul;; personal de redacţie al “Cuvântului Româ¬
nesc". Dumnezeu să vă bine cuvinte ze.

Corne fiu NEDELCt

• Luzern F.LYFTIA- Am primit înfine şi eu ziarul
credeam că ru mai răspundeţi. Deltfel trebuie să
ştiţi că staţi rău cu corespondenţa. Hănuesc că vă
esi* greu dar rezolvaţi şi această problemă aşa
cum aţi făcut '‘minunea" apariţiei acestui ziar aut
de muh aşteptat.... Fu am trimis abonamentul şi
am să Încerc să mai fac câteva în tona viitoare când
pLee în excursie în Germania şi Franţa.

N ic oară POPESCE

• Birmifgnam. ANGLIA- E adevărat o mare mân¬
gâiere sufletească când ai ocazia să citeşti acest
/iar atât de prep os. fu sur* un refugiat mal vechi

ş i pot să vi spun
adevărat «ţi reuşit să daţi
exilului un ziar de care
avea nevoie. Am să vă
trimit şi eu ceva material
cât de curând... Si acum
să trec şl ia o critică
camaraderească: căutaţi şi
scurtaţi articolele lung i-

Ier iţi-vă de polemici şi
fiţi al*«ţi u cei care w
Încerca să %e strecoare
ca colaboratori.

Aţi reuşii să adunaţi o
serie de ccdeieri tineri,
aoi veniţi care au Î n c ep ui
să se urzească. Dacă aţi
tăcui numai atât, jx

• Brufeeport. t-S-A.- Mi-a părut r» ca ru te-am
întâlnit La Montreal si anul acesta la Congresul
Limbii Române...-As*menea încântări spirituale sui*
rare. căci s'a ajuns la situaţia tristă ca U Întru¬
nirile româneşti, limba noastră sa dispară aproape
cu totul, ca mijloc de co num care a ideilor si impre¬
siilor. Doream să vă felicit şi personal peitru suc¬
cesul apariţii neîntrerupte a ziarului “Cuvântul Ro¬
mânesc". timp de peste un an. In condiţii excepţio¬
nal de bune- In vitregia exitotoi. o asemenea reuşita
constituie un record uriaş, care trebiie sublimat
deschis şi fără modestie. Âm prevăzut acest ujccc*
încă dinainte bazai pe înfăptuirile D-stră anterioare
în decurs de nuiţi ani. Aţi adus prin acest ziar o
contribuţie enorma cauzei româneşti. “
cele mal critice ale exitotoi.
inima, ai vă felicit căkiiro*.

ir» momentele
bu cur din toata

REINNOITI-VA ABONAMENTUL !

Prof.Oorge P. BOTOŞANI

• Torino. ITALIA- Am *wt o irtkre t»cur«e
am citit primul rumir din ziarul ce cu onoare n
scoateţi. Eu sunt venit în libertate din ITTS şi cu¬
nosc o mulţime de lucruri din infernul din care am
reuşit să scap. Nuni licenţiat şl am mai verb pe
v re mirt... Doresc vă ma alătur grupului de c© labo¬
rator i---Re curând primele articol*-.

Vaviie BtTOI

• Lot* Beach l Am citii Cuvântul Românesc

ni drept să tpun e cel mai bun zur roirânevc pe
care l-am cilii în exil-.. Dea ce ia vi rog sa bine¬
voiţi a mi Înscrie şi pe mine pe lista celor abonau
V -ai fi foarte recunoscător daca mi-aţi fute* co-
cunlca dacă publicaţi arunţur* de căsătorie »» zi¬
arul d\. şi cât costa cuvântul

SM.

ziarului a lovi dtjp lupii-
nai pt juzuâtai*.

Aurel GfeO/A

CÂTRE ClTlTORl

SPRE CUNOŞTINŢA: Ţinem si (acern cunoscut
că- REDACŢIA ACESTUI /IAR- Vu împĂrii-
ke»te lo ide au na ideile ţi punctele de vedere

d’VANTUL ROM ANESC

OGORUL

SEMANAT DE
DA ROADE!

PAGIN A 3

La 3 Septembrie marele
cotidian New York Times
a publicat sub semnătură
lui Malcolm WJ3rowne 7 co¬
respondentul sau de la Bel¬
grad care se ocupă şi de
România, un articol despre
mişcareB disidentă din tara
noastră. In după amiaza ace¬
leiaşi zile. un notoriu co¬
laboraţionist mi-a telefonat
şi cu o satisfacţie cu greu
mascată mi-a spus: 44 Ai
citit New York Times-ul de
azi? Gata dom'le . s’a ter¬
minat cu Goma !. Ceausescu
a rezolvat chestia cu disi¬
denţa aia din ţară !”. I-am
răspuns ca deşi am toata
stima pentru acest talentat
ziarist american, carea tri¬
mis de la Bucureşti va¬
loroase corespondente pri¬
vind mişcarea pentru drep¬
turile omului din România,
cutremurul de la 4 Martie
şi alte probleme ale vie¬
ţii româneşti. de data
aceasta consider ca din
cauza imposibilităţii de in¬
formare şi contact direct
cu Goma sau alţi protes¬
tatari. corespondenţa res¬
pectiva are o valoare re¬
lativa. După cum v’am in¬
format Încă din numărul
nostru din Luna Mai a.c.,
regimul comunist de la Bu¬
cureşti a ridicat în jurul
disidenţilor o adevărată
‘ cortina a tăcerii”.Totuşi,
datorită unor persoane so¬
site în lumea liberă, a unor
scrisori şi memorii trimise
din tară unor organisme
internaţionale sau unor per¬
sonalităţi politice, ca şi da¬
torita unor corespondenţi de
presă occidentali s’a aflat
ca în pofida măsurilor ex¬
trem de severe luate de au¬
torităţile comuniste de la
Bucureşti, mişcarea disi-
dentă continuă.

din închisoare peste ÎS.000
de deţinuţi dc drep comun,
s’a făcut speculaţia ca si
Goma ar fi beneficiat
dc acest decret, ceeace nu
corespunde adevărului.

I>ipă aceasta anchetă ne-
fructuoasă. lui Goma şi fa¬
miliei sale i s’a dat o altă
locuinţă, fără însă a i se
mstala telefon. Dea se menea,
întrucât conform legii nr.25
din 1976 în r.s.r munca
nu mai este un drept ci o
obligaţie, i s’a dat în baza
studiilor şi pregătirii sale
un serviciu la Biblioteca
Centrală din Bucureşti. Atât
la ducere cât şi’ la în¬
toarcerea de la serviciu.
Goma este continuu supra¬
vegheat de securitate ceeace
îl determină probabil să nu
comunice cu ziariştii occi¬
dentali. Paul Goma a fost
redus deocamdată la tăcere,
dar nu a fost înfrânt. Intre
timp cei peste două sute
de semnatari ai apelului sau,
au fost cu toţii anchetaţi,
bătuţi şi ameninţaţi cu di¬
verse pedepse de către se¬
curitatea ceauşistă care în
general dorea să obţină de
la ei retragerea semnătu¬
rilor de pe apel. Unii au
cedat, dar după ce au reuşit
să scape în lumea liberă,
au negat valabilitatea re¬
tractării smulsa în birourile
securităţii prin intimidare
şi violenţa. O mare parte
âintre semnatari, au fost
expediaţi în occident cu asa
numitul “paşaport Goma*’.

Regimul jubila, creindu-şi
falsa iluzie ca a reuşit sa
desfiinţeze total disidenţa
care-i dăduse atâta bătaie de
cap în primăvara trecută,
pe care noi am denumit-o
“primăvara lui Goma”. Iată
însă că atunci când regimul
se aştepta mai puţin, acţiu

După cum se ştie. în ziua
de 1 Aprilie lă orele 13.
Paul Goma a fost ridicat
dc securitate care l-a an¬
chetat mai mult de 5 săp¬
tămâni. Totodată, soţia sa
Ana-Maria Năvodaru şi fiul
Filip în vârsta ele un
an Şi jumătate au fost eva-
cuaţi din locuinţa care de-
^nise ln^ ciuda suprave¬
gherii de către securitate, un
v<irat ioc de pelerinaj
cc c ^ u tau un
de izbăvire a suferin-

* lor ‘«‘urate în

închisoare
•£‘<omania de azi.
lui .Tj** 1 anchetei.familia
4 casa socrilor

Uliţe inii U fltm0Rf CTci po¬
mi a los, r "!îî 0aa,e .

4 aninui V \ cum ercşlt
Băneai 5 Publicaţie ro-
ţcrteinkndu.^ 6 ” 0 : A ncheta

d .. 7 v? caU:va iilc

car* <, riDtr ; “**• dată u

nea lui Goma este continuată

de alţi Yomâni care deşi nu
pot practic să-si adauge
semnăturile lângă celelalte
peste două sute. se consi¬
deră semnatari ai Apelului
lui Goma. La fel ca si în
cazul lui Alexandru Dubcek
din Cehoslovacia care a fost
redus la tăcere de către

slugile Moscovei, dar ale că¬
rui principii şj-au ex ~
primnrea după anj dc zile
în celebra “Chartă 77 ’, tot
asa si în România . “ogorul
semanat de Goma,dă roade .

In afară de numeroşi ce¬
tăţeni care acţionează indi¬
vidual, prin retragerea din
partidul comunist român
care le-a înşelat buna cre-
Gorna dinţă, ca de exemplu Chris-
tian Pudroschi de la tele¬
viziunea din Bucureşti, al
cărui caz a fost publicat
In numărul trecut, prin a-
dre&area de memorii orga¬
nismelor inter naţiona le.
conducătorilor statelor

marea şi
care

GOMA

eliberaţi semnatare ale

h. Cornal DUMITRESCU

la Helsinki, v sau care se
adresează opiniei publice
mondiale prin intermediul
postului de radio '"Europa
Libera”, au apărut chiar
şi noi grupuri organizate de
contestatari. Despre unul
dintre aceste grupuri, for¬
mat din şapte tineri români,
noi am scris înnumănil tre¬
cut când am publicat o co¬
respondenţă apărută în ziaru l
londonez <4 The Observer”.

Azi suntem în măsură,pe
baza mărturiilor şi do¬
cumentelor originale *ce le
posedăm, să venim cu pre¬
cizări. Totul a început de la
o tânără româncă curajoasă
doamna Gabriela Niţa, năs¬
cută Bejenaru. care în pre¬
zent locuiejte în Los Ange-
les. Sosita în Iran la 12
Iunie 1976 în delegaţie de
serviciu din partea Institu¬
tului Meteorologic din Bucu¬
reşti. la sfârşitul lunii Iulie
19,6 refuză sa se mai îna¬
poieze în tară cu echipa
din care fa cea parte. Se
prezintă la ambasada ameri-
ca nă ^ din Teheran unde
declara că intenţionează să
se stabilească îtiU-S^A., că
este gravidă în luna a patra
şi ca doreşte ca sa nască
copilul pe pământul binecu¬
vântat al Americii.Este aju¬
tată imediat saplece la Viena
şi de acolo prin intermediul
4 Fundaţiei ortodoxe Tol-
stoi ” în U.N.A., unde so¬
seşte la 28 Septembrie. La
24 Noiembrie 1976 se naşte
în oraşul Berea-statul Ohio,

Daniei Alexandru Nită. cetă¬
ţean liber al Statelor Unite.

încă de la sosirea la Viena
a soţiei sale. Josif Niţă în
vârstă de 26 de ani, re-
cepţioner la hotelul Parc
din Bucureşti, face cerere
de plecare din România.

Totodată declară ca do¬
nează statului român, apar¬
tamentul proprietatea lor,
din BucureştiBul.Constantin
Brâncoveanu nr. 132. blocul
34, scara A,apt 7. In dorinţa
rezolvării grabnice a cere¬
rii sale în mod favorabil.

Urmează zeci de cereri si
memorii totu 1 însă în zadar.
comuniştii de la Bucureşti
insistând cu încăpăţânare să
se întoarcă 4 "trădătoarea”
în raiul comunist din care
a avut norocul să scape.

Refuzul autorităţilor de
a-i permite reunificarea fa¬
milie, mai ales după naşte¬
rea copilului, îl îndârjeşte
si mai rău pe acest tânăr
născut si crescut în regimul
comunist şl căruia nu i se
mai impută aşa zisele
4 reminiscenţe ale educaţiei
burgheze”. Epuizează şi
ultima cale legală, adre-
sându-se la 31 Mai 1977pre¬
şedintelui Ceausescu prin-
ir'o scrisoare înregistrată
sub nr. 54.814 la care ca
si celelalte nu a primit nici
un răspuns. Iată însă ca în
primăvara Iui 9 77 , ţara aflu
prin intermediul postului
de radio Europa Liberă^că
un OM 5 'a ridicat să în¬
frunte tirania unii regim
ce părea de nezdruncinat.

La început a fost doar unul,
apoi opt, apoi doua sute.

Mâine cine ştie ? Oamenii
au început sa vorbească mai
cu curaj Intre ei, U ser-
vicii, pe strada, a «| s “v
pădând tema •problemelor
de producţie” atat de în¬
drăgită de partid şl abor
dând subiecte legau- de no-

ţiuni 1 *tabu ’ până atunci,
ca “drepturi umane”, “res¬
pectarea Constituţiei ”.
"Acordul de la Helsinki”.
"Mişcare disidentă”."scri¬
soarea Preşedintelui Carter
către Sahar’ov”. etc.

Aflaţi în situaţii similare,
dorind sa emigreze pentru
reunificarea familiilor sau
alte motive personale, patru
tineri colegi de serviciu de
la Hotelul Parc, se alătură
lui Iosif Niţă. Aceştia sunt:
Radu Negrescu, 2Î de ani,
domiciliat în aleea Compo¬
zitorilor nr.5. blocul G 9
ap. 56; Raymond Păunescu,
26 de ani. domiciliat în stra¬
da Locotenent Saidac nr. 19,
Nicolae Windisch. 28 de ani,
domiciliat în strada Pane¬
rului nr.6, toţi recepţioneri.
precum şi muncitorul Ion
Marinescu. de 30 de ani,
domiciliat în strada Baia
de Fier nr. l-A. toţi din
Bucureşti. împreună ei în¬
tocmesc la 26 Mai 1977 un
documentat memoriu pe
care-1 adresează statelor
participante la Conferinţa
pentru securitate şi coope¬
rare în Europa de la Bel¬
grad. Consiliului Economic
şi Social al O.N.U., Pre¬
şedintelui Carter şi Congre¬
sului American. Comitetului
Internaţional pentru Dreptu¬
rile Omului de pe lângă
O.N.U.. precum şi opiniei
publice internaţionale. Prin
acest memoriu ei arătau
modul cum au fost puse în
aplicare în România preve¬
derile Acordului de la Hel¬
sinki şi cum sunt respectate
în aceasta tară comunistă
drepturile omului, constitu¬
ţia şi legile ei. Totodată ei
întocmesc şi scrisori indi¬
viduale în care explică mo¬
tivele ce i-au determinat
să acţioneze în acest mod
şi în care declară de ase¬
menea ca deşi nu pot semna
apelul lui Goma, se consi¬
dera semnatari ai acestui
istoric document privind
drepturile omului în Româ¬
nia. Astfel în scrisoarea Iui
Nicolae Windisch difuzata de
Europa Libera se spune
printre altele: “ Sunt tânăr.
Experienţa de viaţă m’a făcut
să înţeleg adevărata faţă a
societăţii. în care socialiste
par a fi numai principiile,
sloganele, cuvintele fals pa¬
triotice. Este foarte depri¬
mant,ca la numai 28 de ani.
sătul dc atâtea abuzuri, de
încălcare a drepturilor si
libertăţilor consfinţite in
constituţie si legi, să plec
aiurea în lume. A fi Român
România trebuie sa te

ţinem un exemplar, semnat
dc cei cinci hotelieri, a fost
predat ambasadei americane
din Bucureşti si publicat la
mijlocul lunii Iunie de
revista elveţiană “Die Welt
^ochc”. După difuzarea lui
la 30 Iunie de către Europa
Liberă, securitatea intră în
alerta trecând de urgenţă
stingerea acestui nou

focar contestatar împotriva
regimului dictatorial cea-
uşist-bolsevic.

Prima măsură luată împo¬
triva lor. din ordinul securi¬
tăţii bineînţeles, a constat

adresat cu memorii procu¬
rorului general al Rjs.R.
ChoorRhc Botxtcca. pentru’
ca acesta în virtutea atribu¬
ţiilor sale constituţionale de
supraveghere a respectării
legalităţii socialiste, si de¬
clare recurs extraordinar
^mpotriva sentinţelor, fană
în momentul când ser im
aceste rânduri, procurorul
general al R.s.R.-ului nu
s’a sinchisit încă sa dedare
sau sa respingă cererea pen¬
tru recurs extraordinar a
unor cetăţeni care nu au co¬
mis nici o Infracţiune prevâ-

LEGEA NR. 25 1976

DOSAR NR.5636 1977

JUDECĂTORIA SECTORULUI 7 MUNICIPIUL BUCUREŞTI

Sentinţa civilă nr.3682
Şedinţa publică de la 5 Iulie 1977

INSTANŢA

Prin sesizarea înregistrata sub ru .5636/1977... Din
procesul verbal ca şi din fisa privind plasarea în
munca nr.192013/ 1977 rezulta că Negrescu Radu.-
a refuzat expres încadrarea în muncă si ca nu re¬
nunţa la cererea sa de a părăsi definitiv ţara.

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:

Admite sesizarea introdusa... si obligă pe Negrescu
Radu. să presteze muncă de timp de un an în cadrul
unui şantier de Construcţii Investiţii din Judeţul Con¬
stanţa.

DEFINITIVA SI EXECUTORIE.
PRONUNŢATA IN SF.DINTA
PUBLICA LA5IULIE 1977.

— / / <
3

5c J6/)

)

supui orbeşte partidului. Li¬
bertatea conştiinţei este ne¬
gată, daca cârteşti eşti cla¬
sat trădător de ţară, un mare
pericol pentru partid. Ime¬
diat intervine mâna dreaptă
a partidului-securitatca sta-
tului-care decide condamna¬
rea... Im! exprim întreaga
adeziune la apelul lui Paul
Goma si mă alătur semnata¬
rilor de pretutindeni care
cer respectarea integrală a
drepturilor şl libertăţilor
omului acolo’ unde acestea
sunt încălcate. Ar fi timpul
ca statele totalitare să în¬
ţeleagă că omul trebuie să
fie om si nu o simplă uneal¬
tă de producţie, că el are
o conştiinţa, că el se naşte
cu drepturi şi libertăţi ina¬
lienabile"*

Memoriul,

din care de-

din darea lor afară din ser¬
viciu. La 1 Iulie, cei cinci
tineri sunt arestaţi de se¬
curitate şi timp de 5 zile
bătuţi şi ’ interogaţi câte 10
ore pe zi. cu scopul de-ai
determina să-si retragă
suportul faţă dc mişcarea
internaţiona listă pentru

drepturile omului. Apoi. sub
pretextul că nu lucrează ni¬
căieri si că ar fi paraziţi
brigada dc parazitism social
a miliţiei Municipiului Bu¬
cureşti. îi duce în stare
de arest la data de SJuIie.
în faţa unei instanţe de ju¬
decata, formată dinţi**un ju¬
decător, doi asesori popu¬
lari. procuror şi grefier.

Judecaţi în secret. în sală
a(ându-se doar agenţi dc se¬
curitate îmbrăcaţi în civil,
nu li s'a dat dreptul la un a-
părator.li s’au respins pro¬
bele solicitate în apărare,
încălcându-se astfel chiar
în “palatul dreptăţii” care
trebuie să fie tribunalul,
constituţia ţării. legile ei şi
principiile de drept de mii
de ani.

Simulacrul proces care
s'a desfăşurat dealungul
doar a 15 minute s’a ter¬
minat cu obligarea lor în
baza legii nr.25 din 1976
la prestarea unui an dc
muncă la Canalul Du narea-
Marea Neagră, căruia ca
unui zeu păgân nemilos.nu-i
ajunge cele peste 200,000
de victime din perioada sta-
linistă şi vrea să înghită
si generaţia noua.

Sentinţa fiind definitivă,
cei cinci tineri români s’au

zută de legile române în vi¬
goare. Ca fost practician al
dreptului în R.S.R., citind
sentinţa nr. 3682 pronunţată
la 5 Iulie de judecătoria
Sectorului 7 al Municipiului
Bucureşti împotriva lui Radu
Negrescu ,m'am cutremurat
de gravele ilegalităţi pe care
le cuprinde fiecare rând şi
care depăşeşte în cinism,
sentinţele proceselor po¬
litice dinperioadastalinistă.

Deşi redactarea ei de
către judecătorul Giurgiu
Li viu. s’a făcut într un mod
cât mai lapidar posibil.pen¬
tru a ascunde adevărata vină
imputată, totuşi în ea se
menţionează că Radu Ne¬
grescu “nu renunţă la ce¬
rerea sa dc a părăsi defi¬
nitiv ţara” ( de parcă acea¬
sta ar fi o infracţiune incri¬
minată de lege).

După proces, cei cinci
contestatari români, au fost
duşi în stare de arest la
o colonie de muncă de la
Medgidia, pe traseul noului
Canal, la 6 Iulie soseşte
în colonie în aceleaşi con¬
diţii. Vasile Constantinescu.
inginer în vârstă de 33 de
ani. domiciliat în Bucureşti
strada Gorgan Spătaru nr.

114 B. iar ia 6 August Dra-
gos Neamţu. desenator teh¬
nic de 21 de ani. domici¬
liat în Bucureşti strada
Bostasilornr.-L care se ală¬
tură si ei grupului celor
cinci hotelieri. Toţi şapte
redactează apoi împreună un

■« P*<- *

r\c;iN\ 4

PENI

ROM

Ofintr» a* fitft i

«somrnea paşapoarte.

iu ( E pAhasksc

iamii ronAivia?

_ si,

totuşi, tn circa 15 oraşe nu
poate intra oricine «I
oricum; nu voie numai anu¬
miţi cetăţeni. cu aprobări
obţlrvtc In cel mal înalt
nivel. Se atic ca. în t’Rss,
colhoznicii nu pot pnră<ti sa¬
tul. pentru n ciuta aiurea
o pâine mal puţin neagră. F.
bine *ă ac atic* CQ sltun) la
"cooperatorilor'* români nu
este mai buna.

In dreptul medieval ro¬
mânele exista o noţiune.* Ic¬
ra ren de pământ, care de¬
semna o realitate; agricul¬
torii erau ca sl pământul
arabil, ca ai păşunile ai
pădurile, un bun imobil al
proprietarului. Mal imobil
decât de pilda, vitele, care
puteau să devină mobile
prlntr'un simplu act deVan-
zare-cumpărare. In Ho mâ¬
nia socialistă din 1977. oa¬
menii sunt Icra ţi de pământ,
în ciuda legilor Interne si
a convenţiilor Internaţionale
care prevăd libertatea de
mişcare.

sl cu aceasta am ajuns
la PAŞAPORT. Această hâr¬
tie nenorocita pc care toţi
cetăţenii din ţările capita¬
liste (deci. din ţările undo
omul este exploatat, lipsit
de drepturi) o poartă în bu¬
zunar ca pc orice altă le¬
gitimaţie - de conducere au¬
to. abonament pe calea fera¬
ta. permis pentru câine -
la noi. în România socia¬
listă a devenit o obsesie la
scară naţională, un vis, un
scop al vieţii. l n România,
un PAŞAPORT înseamnă in¬
finit mal mult decât un post

bun, decât un automobil, de¬
cât o vila. în România,
PAŞAPORTUL a produs
stratificări sociale şl chiar
un anume gen de şovinism
(pentru că în urma unor
înţelegeri bilaterale eu Is¬
raelul şl R.F. n Germanici,
evreii şl germanii obţin.toţi
paşapoarte (de emigranţi).
Toate acestea numai din cau¬
za legislaţie! oarbe, obtuze,
îndrăznesc sa spun; anti¬
patriotice. f rica de miş¬
care. spaima că oamenii vor
fl "contaminaţi" de realita¬
tea şi mentaîltatea de aiu¬
rea, propaganda "Inversă"-
Intă motivele pentru care
Puterea limitează cât poate
(şl poateî) plecările.

SI. totuşi, scpleaca. Ofi¬
cial. se pleacă definitiv (prin
emigrare) *1 temporar
(turism, studiul, vizite, tra¬
tament medical). Neoficial
. ..prin trecerea clandestină
n frontierei. Tot. . .definitiv
rămân şl "temporarli".

Cu tot numărul mic al
plecărilor, pierderile de oa¬
meni reprezintă un procent
îngrijorător, nu numai pen¬
tru Putere, cl ai pentru ţară
(d<xiă noţiuni distincte,chiar
antagoniste). Guvernul a luat
măsuri de reducere a scur¬
gerilor’*. dar fiind măsuri
coercitive nu au făcut decât
să amplifice, să prefacă în
obsesie dorinţa românilor de
a pleca din România. însăşi
esenţa^ eL a Puterii, o îm¬
piedică să găsească reme¬
diul. Care ar putea fi aflat,
răspunzând la întrebarea;

Pentru ce părăsesc ro¬
mânii România:*

Să nu se creadă că Pu-

PROPAGANDA
$1

REALITĂŢI

ir Ufm*r« Rm p»i | =

§E Când e vorba de România de sub stăpânire comunistă =
== adevărul nu stă ln propaganda cu care este asaltata =
r lumea. El stă ln realele raporturi ale regimjlul cu =
5 Roşia sovietică şi în istoria dramelor şi tragediilor =
g Întâmplate în umbra închisorilor, lagărelor şi beciuri- S
E lor de securitate. Adică în locurile în care au fost =
S supuşi la groaznice chinuri si exterminări, zeci de ş§
S mii de adevăraţi patrioţi romani, acuzaţi de extraor- =
S dimra si infama crima ca sunt antlmoscoviţi şi că =
5 vreau sa fie independenţi.

să nu se uite că acest genocid a fost săvârşit sub =
S răspunderea şl conducerea lui Ntcolae Ceauşes'cu. în 5
§ calitatea lui oficiali» de însărcinat al Comitetului §
S Central a) Partidului cu operaţiile organelor de Se- 5
5 curltaU*. între care lichidările politice au constituit E
E problema numărul unu. Iar după ce Ceauaescu a s
E ajuns ceea ce a ajuns, ca răsplata pentru teribilele ai «
j| sângeroasele crime de lichidare • românilor cu ţinută 5
S antlmoscovltă şl independentă, el vine ca să cucerească “
E inima ţării si n lumii occidentale cu jocul propagan-
s dlstic al unei aluri de independenţă şl antlmoscovlsm.
g Lăsăm pe fiecare dinue cititori sa găsească cuvântul
E de calificare «1 unui asemenea lucru.

Întâlnirea din f.rlmeea, de U» 5 August, este ultimul
§ capitol care demasca propaganda de care vorbim si
g care arată realitatea, ln adevărul el gol-goluţ. Aceas(ă
g întâlnire ne arata că Ceauşcscu nu s*a prezentai la
5 Hrejnev cu ifose de antLmoscovH şi independent cl.

I pur şi simplu, ca un prepus al centralei comuniste
de ia Moscova, care s*a dus ca sa des socoteală
• Upamlui. despre: Cum este înfăptuită înţelegerea
încheiată eu Brejnev ln 197f>; cum decurge procesul
de strânsă aservire (aţă de Moscova în toate privin¬
ţele; vi totodată ra sa primească noi instrucţiuni
şi masuri ln privinţa producţiei, ca aservirea să
decurgă nui bJrn-. -Aceste probleme, care au alcătuit
partea principala din discuţiile de la întâlnire, sună
cu totul a altceva decât a antimoscovism şl indepen¬
denţă

Independenţa iul Ceauşevcu (aţă de Rusia sovietică
e similară cu aşa zisa libertate din România _ Sl
una şi alta nu sura* nimic altceva decât baloane de săpun
şl (arsă comunistă Fără rea ză mul şl susţinerea
Moscovei, regimul cunun Ut din România se prăbuşeşte
în 4â de ore

tugmx BAM&AN

NiiiituMuuMiiiiiiiiiiiiiiuiHHiitimHiMiiiiiiiimmiiimiimtiHi

•muimipmi

terea iii cunoaşte răspunsul-
«oluţie. Dar, ca si în cazul
agriculturii, da pilda, xnu
în cel al culturii, nu poate
aplica soluţia eficace. Sl
n»i o apllr/j pentru că s*ar
nega pe sine.

Ln întrebarea de mal hun,
răspunsul e unul singur -
cu două aspecte;

*) Românii jrleacă de¬
finitiv (•migrează) pentru că
aici se trăeşte prost, în
insecuritate, fără drepturi,
fără viitor.

b) Românii rămân de¬
finitiv (temporarii care nu
se mal întorc), pentru ca
nu sunt de loc siguri că.
Tntorcându-se în ţară, vor
mal obţine vreodată altă Ie¬
şire.

Soluţia primului aspect
ar fl greu de aplicat, eco¬
nomia falimentară şi poliţie-
ni* mul generalizat au creat
o Inerţie din care societatea
noastră nu se poate zmulge
peste noapte. Pentru al
doilea aspect, soluţia este
oul lui Columbs eliberarea
de paşapoarte tuturor cetă¬
ţenilor. Ar scădea verti¬
ginos numărul, nu numai a)
"rămaşilor", ci şi al emi¬
granţilor -pentru că actuala
legislaţie îl obligă pe mulţi
"turişti” — 1

grarca.

sa solicite eml-

totă un caz concret, teh¬
nicianul V.M., 30 de ani.
"De copil, din cărţi, din
filme, am îndrăgit Italia,
îmi ziceam că, atunci când
voi fl marc, voi vizita Ve¬
neţia. Florenţa. Neapolo. . .
înainte dea mă căsători, l-am
promis "alesei" o luna de
miere în Italia. Timp de
şapte ani am cerut paşa¬
poarte Xada rnlc. Da r noi
voiam să vedem Italia sl
apoi să nc întoarcem acasa.
Si. pentru că aşa nu s’a
putut, am încercat’altfol: am
trecut graniţa clandestin.
No-au prins grănicerii. Ne-
au bătut îngrozitor. De mine
s’a ocupat fostul campion
olimpic N. Linca,acum "an¬
gajat la grăniceri”. După
ce ml-a pus cătuşe. Linca
m*a anunţat că eu eram”
al 173-lea bandit”. M’a
rupt în bătăi. Am fost con¬
damnat la 2 ani - soţia ln
1 an. Când am ieşit, nu
mal aveam nevastă -se că¬
sătorise cu altul - sc le¬
cuise de Italia. Eu, deşi
"liber”, din calificat, lu¬
crez pe unde pot. ce pot al
cât pot adică până se afla,
la Cadre, ca am fost deţi¬
nut politic. înainte habar
n'aveam de politică, nu mă
interesa, deci nu eram nici
contra. Au reuşit să facă
din mine un duşman. Vreau
sa plec unde ol vedea cu
octill. .

Regimul ar fl avut un
aliat - pasiv - daca. . . ar
fi putut. SI nu unul. cl
milioane. Dar regimul are
un deosebit talent din a-şl
face du/mnl din proprii ce¬
tăţeni-

Nu de bine pleacă - sau
vor să plece - românii din
România. Nici pentru că ar
fl devenit ne-români. Nu
toţi cci care pleacă • sau
vor - au unchi In America.
Cu toţii ştiu că, acolo, vor
trebui sa lucreze din greu,
să muncească pontru banii
primiţi, să sa adapteze altul
mediu, altor obiceiuri,altul
aer. Si. totuşi, pleacă.

Fiat că pentru ca Româ¬
nia socialista nu are nevoie
dr oameni. Cl de roboţi.

Paul GOMA

CUVÂNT!(I. ROMANFvr

* **“"■ '* r ,n ,ai -—

Stroe MOLDOVANU

CE SE ŞTIE $1 CE NU SE ŞTIE

DESPRE KARl MARX
$1 GÂNDIREA LUI

Este adevărat că Marx
a avut unele Idei geniale,
dar era o fire teoretic dis¬
tructivă, pe măsura capaci¬
tăţii sale. nea vând de fapt
nUţi cea mal mică înţele¬
gi

pentru natura umană.

Marx nu a înţeles nicio¬
dată ce înseamnă o naţio¬
nalitate, în consecinţă nc-
rc cunoscând dreptul popoa¬
relor, mai ales al celor
mici la auto-determlnare.

Pentru Marx, lupta naţiuni¬
lor mici pentru Independen¬
ţa naţională era ceva de
natura reacţionară, singu¬
rele popoare având dreptul
la un stat propriu fiind,după
părerea sa, popoarele mari,
întinse pe teritorii deflse-
mcnl mari.

Refer in du -se Ia Austro-
l'ngarUi, Marx scria că Ce¬
hii. dc exemplu, sunt un
popor pe punctul de a muri.
Iar Românii sunt retro-
gj~a/.LDespre peninsula Bal¬
canică, la sud de Dunăre,
Marx a scris ca este un
teritoriu splendid, din ne¬
fericire fiind populat de lo¬
cuitori primitivi şi ne civi¬
lizaţi. Despre Rusia, a spus
la început că este un Impe¬
riu reacţionai sl retrograd.
Mal târziu însă, când anu¬
mite cercuri occidentale se
pare ca alesese Rusia pen¬
tru "experienţe revoluţio¬
nare",»’» exprimat tn ter¬
meni mal concesivi (aţi de
ea. In legătură cu Româ¬
nia, deşi Marx a salutat
dobândirea independenţei ln
IA77, Fngels a spus ca este
un lucru absurd.

Marx nu a avut nici o
urmă dc înţelegere pentru
naţionalitate şi naţionalism,
susţinând că sunt concepte
create dc burghezie, mun¬
citorii ncavând nici o na¬
ţionalitate. In naivitatea lui
stupidă, credea chiar câ na¬
ţionalitatea va dispare de¬
finitiv odată cu instaurarea
societăţii noi - comuniste.
Multe din aşa zisele idei
geniale ale precursorului
comunismului sunt confbzc,
eronate, sau însuşite prin
plagicrc şi în mod greşit
dela alţi autori.

Din punct de vedere teo¬
retic, comunismul este nein¬
ventiv, nefilnd în stare să
crelcze aproape nimic ori¬
ginal. Cea mal marc parte,
atât din ideologia cât si din
terminologia comunistă, a
fost croată de filozofi care
nu s’au gândit ca ne va
ajunge la lanţul de crime
dc azi.

Karl Marx are "meritul”
de a fi compilat într'un sin¬
gur volum-Manifestul Co¬
munist- tot ceaace se con-
copuKi* cu zeci al chiar sute
dc ani mal înainte. Aflăm
astfel cu surprindere că în¬
suşi Idela că "evoluţia na¬
turală a capitalismului va
duce inevitabil la socialism”
aparţine gânditorilor Con¬
dor cet, Sâlnt-Slmon şl
August C.'umple. Iar expresia
"socialism ştiinţific" apar¬
ţine gânditorului Francez
Prudhon. Expresia "exploa¬
tarea omului de către om"
îl aparţine doasemenl iui
Salnt-Simon. Idela că "mun¬
citorii nu au patrie" a fost
exprimată prima oară lnmod
critic de Englezul Kdward

Bulwcr. iar mult trâmbiţa¬
ta lozincă "muncitori din
toate ţările uniţi-vă". care
i se atribuie Iul Marx, a
fost utilizată cu mult înain¬
tea tui dc Germanul Karl
Schopper. Alto expresii,
cum sunt "lupta de clasă"
al ‘Toiul istoric al prole¬
tariatului.” erau cunoscute
deasemeni cu mult înainte
de a fi "descoperite" de
"fantasticul” Karl Marx.
F.sle demn de remarcat ci
multe din aceste idei au fost
exprimate de gânditoriuma-
nişti care nu întrezăreau la
vremea aceea monstruoasa
interpretare marxistă de
mal târziu şi criminala lor
punere în practică.

In ceea ce U priveşte
pe Marx. şl pe marxiştii
care l-au urmat, ei au fost
Întotdeauna adepţi ai violen¬
ţei dc dragul puterii si pen¬
tru realizarea cu forţa a
unei "lumi noi". Marx.de
exemplu, a afirmat textual
că "socta lls mui trebuie con¬
struit cu muncă de sclavi".
Iar Lenin. Cheorghiu-Dej.
Ccauşescu şt alţii, au apli¬
cat într’adevtfr acest lucru»
Mai departe, Marx, Engela
sl KauLshl, afirmă din nuu
textual câ "socialism fără
muncă forţată este la fel
de imposibil ca lemn de
fler şi apa uscată" Gând
comunismul a trecut de fa/.a
teoretică apropltndu-se de
cea practică, dustrleruj
KauUky afirma cinic; "dacă
sub regimul capitalist (lun¬
cilor ii se bucură lotuşi d®
unele libertăţi, în socialism
toate aceste libertăţi vor
dUparo". Noi. cel car®

C«U«»e« ■ — 1

cuvântul românesc

OGORUL

Urmtr» tffn pag. 3

memoriu pe care-1 adresea¬
ză senatorului Jackson si
organizaţiei " Amnesty In¬
ternaţional", despre care
scrie la 21 August a.c. sl
ziarul englez 'The Obser-
ver". In acest memoriu după
ce se arata hotărârile sl
chinurile la care au fost
supusi cel şapte tineri face
un aspru rechizitoriu regi¬
mului comunist, dcmascânc
noua reţea de colonii dt
munca de la Canal pe care
o denumeşte "Gulagul Ro¬
manesc”. ’

"Folosirea legii civile nr.

25 din 1976 împotriva di¬
sidenţilor, mai ales ca dinei
dintre noi suntem semnatari
ai apelului lui Goma. ne
îndreptăţeşte să ne consi¬
derăm deţinuţi politici, pe¬
depsiţi pentru delict de
opinie”, se spune în acelaş.
memoriu. In încheiere, con¬
testa tarii declară că dacă
nu li se vor rezolva favo¬
rabil cererile de emigrare,
au hotărât sa recurgă la un
gest disperat, intrând de la
1 Septembrie într'o grevă
a foamei, oriunde s’ar afla
la acea dată. In afara acestui
memoriu colectiv, contestă¬
tarii au trimis scrisori indi¬
viduale adresate atât lui
Ceausescu cât si opiniei pu¬
blice internaţionale. In scri¬
soarea sa, scrisă la 7 Au¬
gust în colonia de muncă
de la Medgidia şi adresată
lui Ceausescu. Dragos
Neamţu arătă că: "Bazân-
du-mă pe rezultatele Con¬
fer i/i/ei de la Helsinki şi
pe legile enunţate de Caria
Naţiunilor Unite, tegi rati-

U«r»Aw A* <1-I»vrâ pr\*

vina VStotr» «migrare, am

informat autorităţile în drept
de intenţia mea de a pără¬
si România .Văzând că nu
primesc nici un rezultat am
scris postului de radio Eu¬
ropa Liberă, pentru a arăta
şi dovedi autorităţilor ro¬
mâne hotărârea pe care am
luat-o , considerându-mă
semnatar al scrisorii lui
Paul Goma. Hotărârea mea
de a emigra am luat-o şi
o voi menţine cu orice sa¬
crificii”.

într’o scrisoare către Eu¬
ropa Liberă, care însoţea
o serie de acte originale
doveditoare, ca sentinţa de
condamnare, memoriu pen¬
tru recurs extraordinar, co¬
pii după cartea de nuncă.
etc., care dovedeau ilega¬
litatea trimiterii sale la Ca¬
nal, Radu Negrescu cerea:

"să se difuzeze situaţia noa¬
stră actuală din care nu
întrezărim vreo scăpare în
viitorul apropiat, ci din con-

SEMĂNAT DE
DĂ ROADE

GOMA

pagina s

până în dinţi. într’o acţi¬
une inutil de spectaculoasă
ca cele din filmele proaste
de aventuri, au înconjurat
blocul respectiv, s'au postat
pe acoperişurile Imobilelor
dîn jur, au evacuat lumea
din holul si de pe scările
blocului şl apoi au spart
uşa apartamentului în care
cei şapte contestatari. fă¬
ceau în mod paşnic greva
foamei, nefiind înarmaţi nici
măcar cu un briceag. Secu-
riştii s'au năpustit asupra
lor, arestându-i şibătându-1
pana i-au urcat în dubele
ce aşteptau cu luminile
stinse în preajma blocului.

In momentul arestării, în
apartament se găsea si Ma-
nuela Negrescu . soţia lui
Radu Negrescu. care a fost
bruscată şi arestată şi ea
şi căreia după câteva zile

gătite sa fie depuse la mal
multe ambasade, despre
care securitatea fusese In¬
formată prin "turnătorii"
©i» In urma percheziţiei
Adrian Mutică a fost '‘um¬
flat" fără prea multe me¬
najamente sau vre'un ordin
de arestare , si deşi
nu se găsise nimic efin cele
sesizate în falsul denunţ, a
fost dus la sediul miliţiei
Municipiului Bucureşti unde
a fost anchetat timp de 10
ore încontinuu, a doua zi a
fost chemat din nou si re¬
fl™* toată ziua la miliţie
fara a i se aduce la cuno¬
ştinţă vre'o învinuire, iar
apoi a fost dus sub pază
la oficiul forţelor de munca
al sectorului 6. Aici i s'a
întocmit rapid o "reparti¬
ţie" de muncă ilegalăpentru

.£25 P Mare TSm

securităţii dinCaleaRahovei
nr.59 unde au fost duşi cei
arestaţi. De atunci nimeni
nu ştie unde se află cei
şapte români, iar securi¬
tatea pentru a mări teroa¬
rea asupra familiilor lor si
a eventualilor simpatizanţi
"a lansat zvonul că "au
dispărut trei din cei ares-
toţi" (La închidera ediţiei
aflăm că au fost duşi din
nou la colonia de muncă
de la Medgidia-N.R.).

Iarăşi se pare că partidul
comunist prin organul său
de teroare care este secu¬
ritatea. a reuşit să înăbuşe
mişcarea contestatară. lată
însă câ în occident a par¬
venit o scrisoare de ia un
nou grup de contestatari a
istorie se

asea mana

i»U»1

tra. ne aşteptam la repre¬
salii înăsprite. încercam în
zadar să luăm legătura cu
D-l Paul Goma si suntem
informaţi de acelaşi lucru
din partea sa". Aşa cum
au anunţat prin memoriul
adresat senatorului Jackson.
cei şapte români protesta¬
tari au început în ziua de
1 Septembrie la orele 1 noa¬
ptea o greva a foamei în
locuinţa lui Radu Negrescu
din Aleea Compozitorilor nr.
5. Intrarea în grevă i-a fost
anunţată telefonic doamnei
Gabriela Niţi din Los An-
geles care a informat Euro¬
pa Liberă din Munchen, şti¬
rea fiind difuzată imediat
pe calea undelor şi prin
telex către toate marile
agenţii de presă. La numai
câteva ore după aceea, peste
20 de securisti înarmaţi

cânii

preccaertu

Un tânăr român Adrian
Mutică, domiciliat în Bucu¬
reşti. Calea Victoriei nr.
91-93. nemulţumit de situa¬
ţia generală a ţării, care
uşor poate fi calificată de¬
zastruoasă dar mai ales de
politica p.c.r.-ului faţă de
tineret pe care-I consideră
un detaşament de sclavi
subordonat ordinelor si poli¬
ticii comuniste, a înaintat
la 14 Iulie 1977. cererea de
a părăsi definitiv România,
în virtutea drepturilor pre¬
văzute de tratatele interna¬
ţionale la care România a
aderat. La 20 Iulie a depus
la Consiliul de Stat cererea
de renunţare la cetăţenia
r.s.r.-ista. Aceste cereri
le-a reînoit prin memoriile
din 25 si 30 Iulie în care
declara ferm că nu doreşte
să se mai bucure de "cin¬
stea de a fi un cetăţean
al unui stat socialist". Ne¬
primind nici un răspuas. de
parcă ar fi scris în limba
română guvernului chinez f
împreună cu alţi prieteni
aflaţi în situaţii similare,
au hotărât să aducă la cu¬
noştinţa unor foruri inter¬
naţionale si a opiniei pu¬
blice mondiale situaţia lor
" sperând că în acest fel
guverni 1 român va ieşi din
atitudinea sa de ignorare
a oricăror drepturi ale ce¬
tăţenilor români ". înainte
însă de a reuşi să trans¬
mită scrisorile* întocmite în
acest scop. la 31 Iulie, se¬
curitatea a făcut o descin¬
dere la domiciliul său.efec¬
tuând o percheziţie In baza
unii ordin bazat pe un fals
denunţ că ar deţine arme,
stupefiante şi valută. In re¬
alitate scopul urmărit de
44 harnicii 99 securisti era

^^nfis^re^^crisorilor^re^

(despre care ziarul nostru
a scris în numerele din Iu¬
lie şi August). întrucât, cum
era şi firesc, tânărul Adrian
Mutică nu s'a prezentat la
acel "loc de muncă". Ia 2
August a fost "însoţit" de
doi miliţieni la tribunal,
unde împreună cu ceilalţi
membri din grupul său. a
fost judecat în baza legii nr.
25 din 1976 şi prin sentin¬
ţă judecătorească definitivă,
au fost legaţi de pământul
Insulei Mari a Brăileipentru
timp de un an. întocmai ca
iobagii din secolul al XV-lea.

într’o^ scrisoare deschisă
adresata Iui Ceausescu prin
intermediul postului de radio
Europa Liberă, d-l Mutică
spune: “ Consider că aceasta

hotărâre este a nti-Constitu¬
ţionalii ţl contra Actului fi-
nal al Conferinţei dc la
Helsinki, cât şl Declaraţiei
Universale a’ Drepturilor
Omului. Neţinându-se cont
de faptul că o parte din noi
suntem bolnavi, am fost duşi
cu forţa în Insula Mare a
Brăilei, un loc izolat, unde
condiţiile de viaţa şi de
munca sunt subumane si unde

nu există nici un fel de
asistenţă medicală, lipsind
hrana şi apa potabilă. Fiind
depuşi In construcţii grav
avariate de seism, suntem
îndreptăţiţi să credem că
aceste practici urmăresc
degradarea noastră fizică si
morala. Oare nu este aceasta
o tendinţă a autorităţilor ro¬
mâne, de a-1 considera pe
cetăţean un iobag modern,
ba chiar sclav ?".

Intr’o scrisoare comună,
adresată tot lui Ceausescu.
grupul comunică hotărârea
' de a intra în greva foa¬
mei, recurgând chiar la sa¬
crificiul final", din mo¬
mentul publicării ei.
Semnează: A. Mutică; Cris¬
tian Io ne seu din str. Ghim¬
paţi nr.19, blocul 8, apt.l;
Corneliu Urdarianu.str Ho-
si-Min nr.13. blocui C, apt.
36; Cornel Munteanu de la
aceeaşi adresă apt. 63;
Adrian Sinea. str. Aleea
Ciceu nr.4 ; Constantin Hul-
duban. str.VaporuI lui Asan
nr. 19, toţi din Bucureşti,
actualmente deportaţi întn-
sula Mare a Brăilei. Sem¬
nează deasemenea o serie
de prieteni, care din feri¬
cire nu au suferit aceeaşi
condamnare, dar care sunt
interogaţi zi de zi. chiar
bătuţi şi ameninţaţi cu ex¬
cluderea din serviciu si cu
apUcarea unei pedepse ase¬
mănătoare cu a celorlalţi,
pentru simplu fapt că au
cerut un paşaport. Aceştia
sunt: Ghermân Călin 'Mifial,
str^Alunişului nr.180. blocul
l.apt. 141; Angela Liviu
Burcţiu din BIvd. Dinlcu Go-

lescu nr 23-25.blocul B.apt.

«O; Cristian Onuţu din ai«-
laţi bloc. apt.82; G«orgc Da-

Laure şi Serban Stâne lu Ies cu
din str. Toamnei nr. 19,toţi
din Bucureşti.

La 4Septembrie 1977.par¬
venise în occident urmă¬
toarea scrisoare din partea
grupului de mai sus. care
este totodată şi ultima noa¬
stră ştire despre ei: " Pe

OMAGIU COLEGULUI
GEORGE SION

Re’ntors de la un meci
Citesc sub veioză
O carte scoasă dintr’un seif
Cu poeme de avangardă
Despre gherilă

Si mă gândesc că poetul
Avea dreptate:

“ Mult e dulce şi frumoasă”
P.S. “Just tovarăşe” t

9 *

Ştefan BACIU

data de 2 Septembrie a.c.,
am fost arestaţi, toţi mem¬
brii grupului nostru, în faţa
ştrandului Izvor din Bucu¬
reşti, inclusiv cei 6 dintre
noi. ^deportaţi în mod abu¬
ziv în Insula Mare a Bră¬
ilei, care reuşiseră să eva¬
deze şi care se ascundeau
pe Ia diverşi cunoscuţi bi¬
nevoitori, fond hărţuiţi în
mod sistematic de organele
securităţii..,^ iXipâ bătaia de
rigoare, după anchetarea si
luarea declaraţiilor, după
amenin tarea cu pierderea
locurilor de munca, cei care
aveau servicii au fost li-
beraţi. punându-ni-se în ve¬
dere să nu ne mai întâlnim
prin casele noastre că alt¬
fel ni se vor confisca şi
vom rămâne pe drumuri,
urmând să dormim pe sub
poduri. Aşa ca am luat ho¬
tărârea sa ne întâlnim de
acum Înainte prin parcuri.

deoarece pe acestea nu au

decât .să le confişte domnii
de Id sccurluitc'. Ceilalţi
*> ce tiisenerâ condamnaţi
la muncă forţată, au fost
urcaţi în dube şi duşi Ia
locurile din Insula Mare a
Brăilei, după aplicarea unei
pedepse cu bătaia la Mili¬
ţia din Brăila. deoarece după
declaraţiile d-lui comandant
al acestei instituţii, pe acolo
asa e obiceiul, statornicit

din moşi. strămoşi. Ce vor
de la noi autorităţile ro-
marie? Noi ne-amexpus clar

scopul acţiunilor noastre. Nu

vrem decât un paşaport de
Plecare definitivă din ţară.
Doar un paşaport pentru fie¬
care dintre noi. Cerem în
mod paşnic un paşaport.
Acest lucru trebuie sa ie fie
clar celor din securitate. Am
fost împiedicaţi să începem
greva foamei, dar nu vom
putea fi împiedicat! la
infinit".

Acestea sunt faptele. Ele
ne-au făcut sa afirmăm că
ideile lui Goma. de răzvră¬
tire paşnică, folosind împo¬
triva tiranicului regim co¬
munist. legile create de el
însuşi, sunt continuate de
alţii, ele pătrunzând adânc
în conştiinţa multor români.

Ceva parcă s'a schimbai
In tară. începând din această
“primăvară a Iul Ciorna”. Pc
bumî dreptate U Bucureşti
se spune că Tn România , aripi
acesta au f selame:

cutremurul de La 4 Martie
şl “cazul Goma". De alei
din lumea libera, noi le do¬
rim acestor curajoşi Tineri,
izbânda. pentru â dovedi
lumii întregi, monstruozi¬
tatea regimului ceauş ist şi
tenacitatea roma nu lui de a-I
înfrunta.

A». Cornel OUMITRESCU

TRĂITE ÎN ÎNCHISORILE RESERISTE

VINOVAŢII... FĂRĂ VINĂ

I. A. ŞEITAN

Aş putea povesti de foarte
multe cazuri. în care ro¬
mânii au ajuns în închiso¬
rile şi lagărele comuniste,
fără de nici o vină. Ori.
pentru o vină căutată şi măs¬
luită. Amintesc dintre ele.
ca exemple, ceeace îmi vine
cu precădere în minte.

Mă aflam într’una din
celulele Securităţii din Ti¬
mişoara, când a fost adus
în ea un ţăran, om în vâr¬
stă care purta opinci si strae
bănăţene. L-am “întrebat
de ce a fost arestat. Şi-
am auzit un motiv de care
au mai auzisem niciodată.
Mi-a spus că a fost arestat
de securisti pentru motivul
numit de ei "port ilegal
de tanc". Auzind un ase¬
menea lucru am rămas per¬
plex.

Rugându-1 să mă lămu¬
rească, bătrânul ţăran mi-a
povestit că în 1944. când
nemţii s’au retras, undeva
în ograda lui a rămas un
tanc nemţesc, părăsit si
stricat, pe care el l-a aco¬
perit cu paie. Iar. din când
în când. mai lua de la el
câte o piesă, pentru a o
folosi la diferite nevoi. Ul¬

tima dată. a luat o bucată
de tablă mai groasă ca s-o
folosească ca plită pentru
sobă. Un vecin l-a văzut
si l-a denunţat. Drept ur¬
mare. a fost arestat şi con¬
damnat la 3 ani închisoare
pentru "port ilegal de tanc".

r»

La Canal am lucrat, pe
acelaşi şantier, cu un om
foarte cumsecade din Sibiu.
II chema ConstantinV.Popa.
era învăţător, şi de şapte
ani ispăşea osânda îhcfiiso-
rilor si lagărelor, fără ca
să aiba nici o vină.

Mi-a spus că a fost con¬
damnat pentru "crime îm¬
potriva umanităţii". Si a-
nume. pentrucă în 1943 ar
fi dat două palme. în oraşul
Bârlad, unui evreu, cu toate
ca el n-a fost. niciodată în
viaţa lui. în acel oraş.

Era condamnat lă 10 ani
de închisoare şi mai avea
încă de făcut trei. Dar
într'o bună zi a avut totuşi
norocul să fie eliberat, pen¬
trucă s’ar fi aflat că ade¬
văratul făptaş ar fi fost Con¬
stantin G. Popa din Cluj.

La eliberare,nu 1-acerut

nimeni niciun fel de scuză,
pentru robia anilor de în¬
chisoare. In fapt. în acei
ani. era cât pc aici să-şi
dea viaţa. în perioada epi¬
demiei de dezinterie din La¬
gărul Peninsula, când sin¬
gurul medicament la care
aveam acces erau rădăcinile
de holeră. O buruiana care
creştea pe şanţurile lagăru¬
lui. şi din care făceam un
fel de ceai, negru ca păcura.

fir

Intr r una din zilele
ploioase şi cu noroiul până
la gemnehi. pe când mă
găseam la faimoasa Colonie
Peninsula dela Valea Nea¬
gră, am fost surprins să
văd într’un lot de condam¬
naţi, care veneau din lagă¬
rul de trecere dela Poarta
Albă. un bun prieten şi coleg
de liceu, care devenise doc¬
tor în Bucureşti. Ne-am
îmbrăţişat şi l-am întrebat
ce motive l-âuadus oe aicea.

Mi-a spus că a ieşit cu ne-
vasta-sa la putină plimbare
si ceva cumpăraturi, pe Bu¬
levard! 1 Nlagheru din Bucu¬
reşti. Si trecând prin fata

urui cinematograf, au Con¬
venit ca ea să se alinieze
la coada dela acesta pentru
a cumpăra două bilete, iar
el între timp să se alinieze
la o altă coadă pentru a cum¬
păra ceva mălai.

După ce s’a despărţit de
ea. si a fost cam la o dis¬
tanţa de 20 de metri. s’a
oprit şi i-a strigat: “Dacă-i
tot un film rusesc, nu mai
lua bilete '. Un securist.
care l-a auzit. I-a înhăţat
pe loc şi de atunci n-a mai
văzut libertatea. După câtva
timp de arest a fost con¬
damnat la 5 ani de zile.

Si uite aşa. zeci de mii
de români care nu făcuseră
nimic rău. nici împotriva
semenilor lor şi nici îm¬
potriva statului comunist.au
fost arestaţi de Securitate
şi condamnaţi la thchisoare
şi osânda muncilor teribile
din lagărele dela Canal.
Pentru a împlini lozinca se-
cu rişti lor:

'h/inovat, nevinovat. Ca¬
nalul trebuie terminat".

PAGINA f»

„. „ NAŢIUNILOR
CAPTIVE DIN ANUL 1977

In n treia săptămâna n lunii
Iu IU' nu avut loc în Statele Unite,
diverse manlfoMaţluni semnifica¬
tive, în care s'a seos în cvl-
d#njă >1 s’a făcut cunoscuţi vlnţn
de mizerie al teroare ce o Înduri
popoarele robite de dictatura co¬
munista, impusa asupra lor de
Rusia Sovietica. Asemenea mani¬
festai luni au avut loe. în flecare
an. începând din Iulie 1039, când
(.cneralul Elsenhower. Preşedinte
al statelor Unite, a proclamat a
treia săptămâni din luna Iu Ho.
dedicată Naţiunilor Captive. Pre¬
şedintele Ktacnhower a dat pro¬
clamai la Ia cererea Congresului,
care prin Logcn publica Nr. 86»
00 din I? Iulie 1950, a nutorlznt
pe preşedinte sa dea proclamaţia
anuala, “pana când libertatea si
Independenţa tuturor popoarelor
din lume va fi fapt împlinit*'.
Motivele care au determinat uda¬
rea legii au fost s| sunt încă
■politica imperialista şi agresiva
a comunismului rusesc - scrie
legea - care n adus prin agre¬
siune directa şi indirecta la sub¬
jugarea Independenţei naţionale"
a Tîrllor vecine Rusiei sl a po¬
poarelor din interiorul Rusiei, cum
sunt Estonia, letonia Lituania.
Georgta şi altele. Intre ele este
a ratat .şi poporul roman.

începând din anul 1959 nu fost
promulgate asemenea proclamaţii
anuale de flecare preşedinte (Ei-
senhowor. Konncdv. Johnson.
Nixon). Preşedintele Carter a
dat aceasta proclamaţie în ziua
de 20 Iulie 1977. Proclamaţia
arata ‘ţara noastră a fost fondata
pc credinţa adânca tn libertatea
poporului de libera determinare"
subliniind faptul că. ‘*în cursul
istorici noastre am dat viaţă aces¬
tui principiu şl a credinţei noastre
în libertate şi drepturi umane";
deaceea Preşedintele cere poporu¬
lui american să dedice aceasta
săptămână prin ceremonii sl mani¬
festaţii potrivite, arătând lumii că
"America sprijină pe toţi aceia
care caută independenţa naţională,
libertatea şi drepturile omului".

Cea mal importantă manifesta¬
ţie politică din cursul săptămânii
a constituit-o f ăra nici o Îndoială,
Congresul destinat po¬

poarelor captive. Tinp dc 6
zile începând dela 18 Iulie până
la 2€ Iulie membrii acestuia au
luat cuvântul în şedinţe publice,
denunţând imperialismul ruso-so-
vietic impus asupra popoarelor
vecine, precum sl dictatura co¬
munistă asupra poporului rus.
Dintre senatori au luat parte la
dezbateri: Robert Dole fost can¬
didat republican la postul de vice¬
preşedinte al stau*lor Unite; H.
John Heinz Ul.Thomas MclntyW'.

Jr. jl HarrUon A. Williams. Un
număr de 38 membrii ni Camerei
Reprezentanţilor nu luat parte In
deabatorl. Aceştia nu fost urmă¬
torii: losoph Addnbljo, John M.

Asbnih. Hnrber B.Uon&ble.James
Ulcvolnnd. Silvio O. Conte, Philip
M. Crane. E.dwnrd J. Dorwlnskl.
J Os Imn Ellberg, Ml 111 cent Il.Ecn-
wlck, Dnnlol Elood, Imjls Erey.
Jr.. Hcivinmln A. Gllman, Mnr-
jorle S. Ilolt. Ernnk Ilorton. Jack
Kemp, Petcr II. Kastmnyer.
Normnn Lent. Marc L. Marks.
Joseph M. McPade. l.nwrencc Mc¬
Donald. Robert McCIory, Law-
rencc Mlchel. Normnn E. Murphy.
Hcnry J . Nownk. Mary RoscOakni .
Rlchnrd L. Ottlngcr, C laude
Pcpper. John I. Rhodcs, Petei
\\. Rodi no, John J. Rousselott.
Eldon Rudd. Ronnld Sarnsin. New¬
ton L. steers Jr.. Sa mu el strat-
ton. Clement Zablocki. John W.
Wydler, t .W. Bll Young.

Senatorul Dole n exprimat în
esenţă ccoace cu alte cuvinte nu
constituit discursurile celorlalţi
membrii ni Congresului. " In
cursul celui de al doilea război
mondial- a spus Senatorul Dole-
armata sovietica a eliberat" Al¬
bania. Bulgaria. Cehoslovacia ,
Germania dc Răsărit,Ungaria.Po¬
lonia. Romnnla şi Iugoslavia, pen-
truca apoi să impună cu forţa
regimuri comuniste asupra popoa¬
relor fără nici o apărare". După
război alte zece naţiuni au căzut
pradă subjugării comuniste. Noi
nădejdi în liber tale a adus popoa¬
relor subjugate acordul dela Hel¬
sinki, care a întărit opoziţia îm¬
potriva regimurilor comuniste,
pentru respect pentru drepturile
omului. Senatorul Dole enumera
pe mai mulţi fruntaşi nl mişcări¬
lor pentru drepturile umane din
Rusia Sovietică şi alte ţări cap¬
tive, subliniind faptul că... "prin¬
cipiul de bază al politicii Ameri¬
cano. moştenită dela înaintaşii
noştri a fost credinţa că guvernele
sunt formate pentru a servi popo¬
rul. In contradicţie cu aceasta >
politica teoretică comunistă este
că omul este servitorul statului".
Rostul Săptămânii Naţiunilor Cap¬
tive este să demonstrăm această
fundamentală contradicţie şi mai
ales să arătăm că în ciuda unei
cooperări cu Rusia Sovietică şi
cu regimurile comuniste impuse
dc ea asupra popoarelor captive,
să denunţăm noua sclavie şi să
arătam mai ales binefacerile re¬
gimului democratic care se prac¬
tica în America. Deasemenea a
spus el. . . "să nu uităm Naţiu¬
nile Captive. Speranţa lor fier¬
binte în libertate şi independenţă
este ccl mal puternic zăgaz îm¬
potriva războiului si întemeiată

nădejde pentru o pnee dreaptă al
durabila. Eate în Interesul Sta¬
telor Unite su susţină ni multă
vigoare aspiraţiile Juste nle po-
ponrelor cnptlve". (Coi\grcsslo-
nal Record, 7 18 1977. pnglnn

SI2207). Intre deputaţi, Dnnlol
Elood şl Lnwronce McDonald nu
făcut ample expuneri privitor In
lipsa do drepturi umnno în ţările
captive şl la violarea Acordului
dcln Helsinki, cerând Guvernului
să treacă In represalii pentrucn
s;î se obţină respectul tratatelor
Inter nnţlonn le.

In mal multe state Guvernatorii
şl în muncIpU sl ornse primar II
au dat publicităţiiprocinmaţll spe¬
ciale. îndemnam! lumea sa come¬
moreze Snptamnna Noţiunilor Cap¬
tive. Manifestaţii organizate de
grupuri dc Americani originari
din ţările captive nu avut loc în
multe oraşe, între care New York,
l lilcago şl Los Angelcs. In New
York manifestaţiile s‘nu desfăşu¬
rat sub patronajul "Comitetului
Săptămânii Naţiunilor Captive" si
"Adunarea Naţiunilor Europene
Captive". Iar în Los Angelcs sub
patronajul organizaţiei "Ameri¬
cani pentru Naţiunile Captlvc'Wla-
nlfestaţia din Los Angeles n avut
Ioc în faţa monumentului "Luptă¬
torului Ungar pentru Libertate"
din Parcul MacArthur; condusă de
Dr. Olgierd J. Klejnot (Polonia),
s’au rostit discursuri dc către
fruntaşi politici locali şi s'a dat
citire Proclamaţiei lansată do
conducerea organizaţiei caro o
patronat manifestaţia. Ziarul local
"Herald Examlner" din 18 Iulie
a înregistrat această manifestaţie.

Preşedintele Etaenbower In
prlmn proclamaţie semnau? in î?
Iulie 1959 îndemna pe americani
să . . .“cunoască bine năpasta
ţarilor subjugate de Rusia Sovie¬
tică şl să sprijine cu multă
dedicaţie aspiraţiile drepte ale
popoarelor captive". După 18
ani acelaşi îndemn, dar într'o for¬
mă mai voalată, îi face Preşedin¬
tele Carter, îndemnând pe ameri¬
cani să " sprijine pc acel care
caută să câştige independenţa, li¬
bertatea şi drepturi umane". Ră¬
mâne doar. că noi cei ce am pier¬
dut libertatea, sa căutăm să mo¬
bilizăm şi să mişcăm lumea pen¬
tru libertatea poporului român;
mai ales că sute de fraţi ai noş¬
tri ce trăiesc în România cotro¬
pită de dictatura comunistă. -
înfruntând teroarea. închisorile şl
nemaipomenite privaţiuni, ccr şi
ei respectul pentru drepturile o-
mului, aşteptând dela noi sprijin
neprecupeţit.

Mlron Butarlu

o întâmplare cu profesorul

NICOLAE

Eugen Tiicanu politician din vechea arenă poli¬
tica a României, povestea prin 1940 următoarea
întâmplare eu Vrotesorul Nlcolac lorga.

Carol al ll-lea luase hotărârea dc a Înfiinţa Frontul
Renaşterii Naţionale ca partid unic în România
si dc a crea o uniformă specială de culoare albastru
Închis în care su fir îmbrăcaţi mlnUtril.consilierii
regali şi personalităţile politici' din’fiomânla anului
I93K. Profesorul Nlcolac lorga era raimit consilier
regaL Urma \ă îmbrace şi el uniforma albastră
creată de Carol al ll-lea dar a refuzat. In această
situaţie forţele oculte au intrat în joc spre a da
satisfacţii* Regelui.

Moruzov fostul Sef al Serviciului Secret din Ro¬
mânia. a prezentai Regelui un dosar pentru unele
nereguli gestionare ale Itţgincrului Mir cea lorga.
fiul Profesorului lorga. care putea duce la
« condamnare.

Regele ll însărcinează p*. Constantin Argetuiaru
*1 el consilier regal în acea vreme, ru-| informeze
pe Profesorul lorga despre dosarul penal a) fiului
său. şi că dosarul este la Majestatca Su. care. când
u aflat, a ordonat să i sc aducă dosarul ai să înce¬
te/** orice urmărire penală, fiind în joc reputaţia

I0RGA

Profesorului lorga.

Constantin Argetoianu s'a prezentat la Profesorul
lorga şi t-a relatat ceeocc» Regele îi încredinţase,
dar a completat cu Maje&taien sa i-n vorbit în
termenii cei mal frumoşi despre Profesor cuvinte
de lauda si stimă, si cu faţa de acest gest de mă¬
rinimie din partea itegclul. ar fi Indicat ca şi Pro¬
fesorul lorga să-l răspundă printr'ungest şianume.
sa îmbrace şi el uniforma Frontului Renaşterii
Naţionale, iar la prima şedinţă a Consilierilor
regali să nc prezinte în noua uniformă, eecacc nr
plaer foarte mult Regelui şl-l vu da o satisfacţie.

Profesorul lorga l-a ascultat pe Argetoianu, ai-a
comandat uniforma s'a îmbrăcat tn ea.’iar

Iu prima şedinţă când apare lorga In uniforma
1* .R.N., Constantin Argetoianu îl întâmpina. îl mă¬
soară cu privirea de sus până jos sl-l spune:
Domnule Profesor arătaţi frumos în această uni¬
formă. vă stă foarte bine în ea. ce ziceţi ?

La această întrebare Profesorul NLcolae lorga
li răspunde: Dragul meu, ci am mâncat c.,„ am
mâncat, dar cu să-mi ceri să spun că a fost şi
bon. e prea mult. pi. conformitate

La,

cuvântul romanrw

VICTIMELE CUTREMURULUI
ACUZA CEAUSISMUL

po care le reproducem:

* ao 'R J ! mou «Intern a-

cum In virata penalei. Tragicul
cvenlmont do ta 4 martie ni l-a
rânlt pe unicul fiu. ImnreunA
cu aotta ha. Spre deosebire de
aceştia !n«A. cel doi copii ai lor
nu au to&i gflrttl. In durerea
nonstrA. am dori sA onubMm ton¬
te posibili la tl le omeneşti de In¬
vestigare ce no-ar putea re¬
aduce «ceşti nepot! dragi ca lu¬
mina ochilor. d/tcA « -ar in fim-

Ol« (M <H O ItAUacA (ohm/. «j

prin dno st le c*> IntlmuLmrt'.

fio In grlta cuiva. De aceea vA
rua&m rv* mirt HnIU In acc-.t

publlcînd fotografiile co¬
piilor. pentru ca. In eventuali¬
tatea cA vreun cititor al revistei
l-ar sU undeva, să nc vlnA In
ajutor. BA latul - născut la ÎS

i^aU^a^Î ? 73 ”■ *° numeşte O-
LANEANU CODRUŢ CON¬
STANTIN. Iar fetita — nAscuti
ta 7 martie 1975 — numeşte
OLANEANU RALUCA GEOR-
iS 001 •. Im D Pwni cu dA-

StZlLlTj i u UMrult °* * trad *

OtMncmnu, SiliPftfirfţţafi*
{ei nr. 73. «p. j. sector 3).

Scrisoarea celor doi bunici, tra¬
gică prin simplicitatea şi durerea
omenească ce o conţine este unul
dintre cele mal zguduitoare docu¬
mente care acuză conducerea co¬
munistă de la Bucureşti pentru
gravele greşeli pc care le-a comis
în perioada imediat următoare se¬
ismului de la 4 Martie. Desigur
că în inimile acestor părinţi şi
bunici de două ori îndoliaţi la o
vârstă înaintată, se mai întreză¬
reşte o luminiţă de speranţă, că
poate printr'o minune IXimnezc-
iască.- numită de gazeta comunistă
întâmplare- nepoţii au scăpat cu
viaţă. Cine cunoaşte însă organi¬
zarea de tip poliţist a unui stat
comunist, cu acea diabolică "EVI¬
DENTA A POPULAŢIEI", ştie că
nu este posibilă existenţa nici
chiar a unor copil dc 2 şi 4 ani
ca In cazul de faţă. care să nu
fie în evidenţa organelor dc stat.
în cele peste 6 luni care s'au
scurs de la dezastruosul cataclism

In spatele acestei speranţe ome¬
neşti sc întrevede însă o durere
de un tragism înspăimântător. Nu
numai faptul că nu ştiu care este
mormântul celor dragipe care
să pună o floare sau să aprindă
o lumânare pentru sufletele nevi¬
novate ale celor doi eopilaşl^ce
tulbură bătrâneţea îndoliată a
acestor bunici, cl însăşi chinui¬
toarea întrebare dacă nu cumva
în trupusoarcle lipsite de apărare
mai pâlpala încă viaţa când lamele
buldozerelor le-au sfâşiat şl ame¬
stecat cu resturile dărâmăturilor
peste care apoi ai o graba nebu¬
nească s’a aşezat pământ negru
şi s'au semănat flori.

Ordinul dat personal de Ceau-
sescu ca înlăturarea urmelor cu¬
tremurului să fie Încheiată cât mai
grabnic, pentru a demonstra occi¬
dentului capacitatea partidului de
a face faţă rapid la orice situaţie,
nl se pare acum, în urma publică¬
rii scrisorii de mal sus, $1 mai
iraţional şi monstruos de neome¬

nesc ca în acele zile tragice.

Căci într'adevăr, dacă trupurile
celor doi copilaşi, ca şi a altor
sute de oameni declaraţi dispă¬
ruţi. nu au fost găsite, nu se poate
sti dacă în ele mai sălăsluia sau
nu viaţa dată de IXimnezeu sl
probabil luată dc conuniştl tn
dorinţa lor oarbă de a folosi în
scop propagandistic, chiar şi un
asemenea dureros eveniment.

In orice caz ele nu se puteau
evapora. Azi. în faţa acestor do¬
vezi acuzatoare, ne întrebăm cui
i-a folosit faptul ca după numai
unsprezece zile de la cutremur
presa comunistă de la Bucureşti
anunţa cu surle şi trâmbiţe în¬
deplinirea ordinului dat de Ceau-
sescu de înlăturare a ruinelor.

Oare conducătorii comunişti nu
s’au gândit că mai important este
sa fie descoperită fiecare victimă,
care sa fie apoi îngropată omene¬
şte în cimitire, după tradiţiile şl
religia ei. unde rudele rămase în
viaţă să le poată aduce prinosul
lor de recunoştinţă ? La fel ca
sl cei doi bunici de mai sus.
sute de familii ale căror rude
sunt date dispărute din noaptea
de 4 Martie, consideră acele
parcuri cu flori organizate din
ordinul lui Ceauşescu pe locurile
clădirilor dărâmate ca pe nişte
adevărate gropi comune, şi
deaceea sl astăzi pe acele locuri,
cu toată 'interdicţia organelor po¬
liţieneşti, se pot vedea noaptea
lumânări aprinse. Iar executanţi
partidului care au îndeplinit or¬
beşte ordinul neomenesc dat de un
conducător Iresponsabil, sunt con¬
sideraţi cel puţin nişte macabri
ciocli. De undeva de sus, sufletele
acestor doi copilaşi acuza ceau-
a tainul.

După datina străbună şl creştina-
noi le spunem; Uimnezeu sa-t
odihnească în pace !

Dtcufcal NBC5ULB5CU

CUVÂNTUL ROMÂNESC

EUGEN STOIA

PAGINA 7

UN COLORIST AL SUNETULUI

Inca dela primele măsuri «„fio* .

singuratic care aşteaptă doi irTf r ^«micului

spajiUe infinite”' P * sfânt se af undăl n

Bsuddairţ 3 publicat In R^vue Euroneene fisan
M l ^^l d df Pe T‘ Char<i " apner f 1 Tannhâuser la Paris",
nnwrflm ? US eSU> ' *" 3Cest artl «>l. citat din

S^liSE 81 Teatru,ui ,uuan ,a

n re I )rodu< ' aici pentruci ori de câte ori am asistat

XrT rt diJ ' ija, • de Eu **" *°ia mi-atn amS!

*" ‘,° Ct,,rU ' de odinioara - ^rea
mea lăuntrică fund aceeaşi, adicl. a urni cucernic sin-

iGŞSUST un

ric ?*'? r imele acorduri ale »«« concert dirijat
I f^*", Stoia am f0sl aruncat euforic în

. 2C - U ‘ pc care daca n '° înţelegeam pe
de-a întregul, ma^ emoţiona profund. Nu acesta este

™ h !)..! a, 1 zic ' i - 558 te emoţioneze! Să' ti creiere dis-

STÎSSSur c0mun,carM « ^meniile guvernate

j __ îmi amintesc de un discurs al lui Edouard Herriot
in parlamentul francez din anii anteriori declanşării răz¬
boiului cel_ de-al doilea mondial. Vorbea despre un
retor a cărui limba n’o cunoştea, şi totuşi - spunea
Herriot - elocinţa lui. a retorului, a fost atât de convin-

vederc - 0 lnC31 ** â Spus totu1 ' acce P tandu *î punctul de

Expresivitatea muzicii lui Eugen Stoia mi-a fost în¬
totdeauna atat de convingătoare încât, fără si fiu un
specialist. I’am admirat şi l’am urmărit.

Pentru a'şi demonstra teza despre Wagner. Raude-
laire îşi citează două strofe din sonetul "Corrospon-
dances . ^ Le redau în traducerea unii poet necunoscut.
Stvfto î lâdoiânu. pentru ca rmi pâre o traducere excep¬
ţionala. cunoscând şi traducerea tui Ai. Philippide:

Natura c un templu cu iwtâţpii vii. unde

Nede.stuşitr şoapte abia răsbat arare.

Cîwi Otnu .1 prin pMbrca da simboluri pătrunde
V.W T V mrwei’n tracii priviri UmllUre.

Ecouri contopite In depărtări, afund

într’o îndelungata adâncă orchestrare.

Ca noaptea, ca lumina de fără de hotare.

Culori, miresmc.svonuri.se cheamă sl’si răspund.

Baudelaire se opreşte aici-Fiind vorba de o traducere
uiedita şi ^întrucât ilustrează complet teza lui Baudelaire
îmi voi îngădui să le citez şi pe celelalte doua. adică
sonetul în întregime:

Sunt unele parlumuri, carnaţii de copiii.

Catifelâri de flaut, verzi reavăne câmpii

Sau putrede belşuguri ce se revarsă’n spaţii.

Triumfuri, hăuri.fără de margini.nici contururi.

Ca mus cu), ambra, smirna, tămâia. Incantaţii

Ritmând în trup şi spirit incandescente-azururi.

Cu aceste versuri ale sale. Baudelaire vrea să
demonstreze că™ “ce que serait vraiment surprenant
c’est que le son ne put pas suggerer la couleur. que
Ies couleurs ne pussent pas donner l’kJee dune melodie
et que le son et la couleur fussent impropres a tradulre
des Ldees; Ies choses s’etant toujourv exprime es par
une analogie reciproque, depuls le jtxir ou Dieo a profere
le mondc comme une complexe et indivlsible teta llte
:(. , .“ar fi Intr'adevăr de mirare ca .sunetul să nu poată
sugera culoarea, iar culoarea să nu poată da ide ia unei
melodii, şi ca sunetul şi culoarea să nu fie în stare a
traduce idei lucrurile exprimându-se din totdeauna prlmr'o
analogie reciprocă, din ziua când Dumnezeu a proferat
lumea ca pe o complexa si indivizibilă totalitate").

Concertele dirijate de maestrul Eugen Moia. şl vioara
lui* reusesc totdeauna să redea şi culoarea şi ideia înir’o
astfel de cuprindere încât le înţelegi şi te emoţionează
Cară să fii un specialist.

Aceasta, datorită marii lui sensibilităţi şl vocaţiei
sale. dai si a unei munci pe care numai marile pasiuni
o fac posibilă- S'ar putea spune că munca lui Stoia este
încrâncenată. şi că nimic nu'i promite şi nu 1 satisface
mai mult decât orele nesfârşite din faţa petrului sau
ascultând pe bandă de magnetofon, sau discuri, inter¬
preţii şi interpretările marilor orchestre ale lumii

Eugen Stoia se scoală pentru exerciţiile studiul
său. la 6 dimineaţa şi nu se culcă pană Aipâ miezul
nopţii. In u* acest 'timp. cercetările studiul sl in¬

vestigaţiile saU sud necontenite. Adăugându-se şl timpul
dăruit catedrei şl cel al îndatoririlor cetăţeneşti veţi
avea o reprezentare exacta a ceeace îneemraaza pentru
Hoge ii S 10 U o zi de lucru- Pentru Eugen StoU nu este
rumk ca preocupare deasupra muzicii.aceastaabsorbmdu-i
si conştiinţa lui de teolog. ('Teologi* -Uni spune maestrul
Stoia a fost ultimul kjeru pe care l-a» făcut pentru
tatăl meu ‘ ')■ _ . .—

Sorin ISSVOMN

'JZZZS'SLX* £ ZT’ -r • »»<"»

Wo limba timdnS. —«•

-aşrjaa.tas^ -——

~zn

^rge S ^SeTcu te Z^dtpri ZXSLret , ^ 41 »•»

ascultase şi care cântase perfect că oerf.r, PC C * rC excc Plionale obţinute în Mevlrn vcderea succesele
singurul defect al interpretării. Varietatea ta _^_ U . nea cra ca invitat oficial al ‘ und€ 3 concertat

ca şi viaţa într'o cortină mutaţie, totr'o

!! ,ebru ? reputaţie mondială). în aceeaşi seară cu un

Robert Wong. criticul muzical din t.i i
c a na auzit o performanţăTilor, aâM * -*- C ‘ ara '
1 * ton. ş, bogate armonU de vioto^eî . * nWU,oas<

iz?.—tux

primări.-<âi d. marr
~ Septembrie "ziua' oficială , 3 decrctal x 'ua dc

tineretului din San .lole" săr^? S8 ^ IUlUi Mmfonic »'
pentru secole de aici înainte rba tonndu-se anual poate
Este dificil de consemnat

torurilor este DeplrUmcnM de Stit^D^,’ m**'™' ‘" Vitafie faCută Prin
permanenta dc stat r^ve^i j^^^^ totPrinDep,^^^,

concerte, laTokiosimaltccentr.i* 10 * 31 pentru mai m ulte

Ovaţiile cu care toate aceste*^ i Imp ^ nant c a l e Imperiului.

ae jsnra sbf *

in care concertează Stoia. are aproape
Nici — 1 —* • *

desî.ee nne Ut ?. î 1 < ^'? Y3 0pinii a,c criticilor muzicali
HeraMT fj? d r iorala a maestrului Stoia: Ne« s ori,
Hera.dTcil,'* ^ pana specialistului său scrie: Tonuri

D a ily ţ'rlb^^.°t| St tehnl S a purS Ş‘ Ouidă - . iar Chicago
uauy Tribune îl remarca Drlntr-..n w _

Dc notat că sala

Nici ccl mai optimist admlrato/ aTtagStoi ti'ttotoi

stoâ^r m ‘ -’r f ‘ a?tCPta ' 13 ° astfel de performanţă
şi pana la urma la un succes extraordinar.

'Măiestria lui Stoia - scria Kansas Cit> TimeN -
este o sursa de conştiinţă, surprindere şi admiraţie”.

înainte, msa. de a pomeni cov^a din palmaresul maestru¬
lui Eugen Stoia -câteva date despre acest mare dirjor
şi violonist. ^

Este născut la Timişoara, deci în Banat, care a avMt

o mare tradiţie muzicala sl care a dat o pleiadă întreaeâ _ » . -—- — .%**«». sunut

de compozitori ni muzlcicăl. (sabin Dră^ 0 P |. TibcrVu Bre- U Posturile de radio din San Francisco

diceaai. Ejlaret Barbu. Ion Vidu. ale cărui coruri au ^ autor itate muzicală.

- v .u floijto |toll«Bd^*»ăM a ,| t ctrlN Ml mmkh

o f LU,,V? T ^ U ‘ * lori » Fr*n*>i faptul rt

n> rnarf?in*mt* i* un % / w? - idpah
1 până laurnu». esernia tul nu e cm ace% t *S ne aparţină

. , remarca prlntr-un f *ton extraordinar de

aulce şl o mare îndemânare”.

,* N 5^ c Zurlchcr Zeitung. din Elveţia. îî felicită pentru
strălucită abilitate artistică”.

Trebuie sa mal adauRăm ci maestrul cântă

~ —rm coruri au

(o*t ftl 1\.J tiLunm» celebre, vtc.)

Vrniea/i liceul *i Conserv»torul de Mu/IcJ. Studln^»
vioara cu Brendeisz teorie si compoziţie cu Dră*ol sl
face cursuri speciale cu celebrul muzicolog sl folclorist
ungur Bela BartoK. care a contribuit la revolutipnarea
limbajului muzica] modern, prin transfigurarea elementelor
folclorice.

Primele concerte. Eugen Stoia le dă la vârsta de 14 ani.

îşi cont inia studiile la Facultatea de Teologie de pe
lângă Universitatea Regele Carol II, şi Conservatorul de
Muzica şi Arta dramatica de Stat din*Cernăuţi. Studiază
cu Alexandru Garabet, mai târziu decan a) Conservatorului
Ciprian Porumbe seu din Bucureşti, apoi cu George E nes cu.

Licenţiat cu distincţie al Facultăţii de Teologie.diploma
o obţine la Conservator cu nota 10 .

Este numit profesor la liceul “Ştefan cel Mare” şi
la Conservatorul de Muzică şi Artă dramatică din Cernăuţi
la vârsta de 21 ani.

Concertează cu mare succes în Bucovina. Moldova.
Basarabia, şi Radio Bucureşti în repetate rânduri.

Protejat* a) marelui compozitor Paul Constantinescu.
primeşte o bursă pentru “Academia Chlggiana“ din Siena.

A fost dea se menea, redactor muzical al ziarului “Neamul
Românesc" a) lui Nicolae lorga.

Mai târziu, primeşte bursa “Humboldt”, şi studiază
cu Georg Kullenkamp/ si Max Stub la “Hochschule fur
Muzic“ din Berlin, şl ,} Mozarteum T * din Salzburg. Este
numit apoi profesor de violină şi muzică de cameră
la Conservatorul din Innsbruck (Austria). Cu o bursă
a Municipiului Innsbruck. studiază cu Georgo Enescu U
Paris ♦

Cu profesorul Frltz Weidlich face dirijoralul si con¬
certează cu mari succese în Austria Germania. Elveţia,
şi Italia

In sfârşit, primeşte o ofertă dc concert-maestru U
orchestra Filarmonică din St. Louis, în Statele Unite,
unde a funcţionat doi ani.

Actualmente. Eugen StoU. este director la programul
de cor zi al Colegiului oraşului sanJoae. dirijor *1 Orchestrei
Colegiului şi a) Orchestrei de cameră şi director al
Departamentului de Muzica, al colegiului Evcrgreen \alley
din sau Jose. Eugen Stoia este şi fondatorul Orchestrei
Filarmonice din Fremont şl profesor de muzică alColegiu-
lu» oraşului San Jose. California.

Timp de 12 ani a fost la Universitatea din Kansas
în Departamentul de Muzica.

In 1953 a concertat la Carnegle Hali. In August 19.v»
a fost invitat cu întreaga sa orchestră de 120 instrumen-
tUti de Gu vernil Republic ii C hineze Formoza pentru a da
o serie de concerte. Toate cele cinci concerte datt
de Eugen Stoia, s'&u bucurat de succese remarcabilv-
A fost primul ansamblu de fnizicâ clasica Aicand le.
ocupare* tuturor celor 2400 loojri din sala Sum cv
se» Memorial Hali. din Taipei. Concertul s’a dat ht
scop filantropic pentru Centrul de ree^icare al handi-
capaţlior.

ci ca el sâ f/c măreţi --- ** ne ipartim )

Cu toată desconsiderarea oficialităţilor române de
astazi. maestrul Eugen Stoia os te eteri* României (de
Ieri), şi cânta astăzi spre gloria poporului român de
totdeauna, şi spre gloria generosului popor american
şi pentru idealurile noastre comune de viaţă liberă si
măreaţă.

Son* ISSWHM

CE SE ŞTIE DESPRE I

KARL MARX

Urâura fc* pt| 4

am cunoscut toate acestea
pe pielea noastră, ne-am
dat seama de aspectul cri¬
minal al comunismului, a-
tât teoretic cât şl practic^
Ne înspăimântăm însă. că
occidentul este orb şl incon¬
ştient şl nu-şl da seama
pe ce drum merge. Este
înspăimântătoare şl afirma¬
ţia făcută de Lenin cu mulţi
ani în urmă. şlaoime: “Ca¬
pitaliştii îşi vor vinde sin¬
guri 'frânghia cu care vor
fi spânzuraţi fiind în stare
să se simeidă pentru un
dolar". Tot Lenin a afir¬
mat ci la început comuniş¬
tii vor lua Europa; apoi vor
comuni/* Asta »i treptat
Africa şi Americă Latina.
In cele din urmă afirma
diabolic şi genial Lenin. "A-
mertca va cădea singură în
mâinile noastre ca un măr
răscopt". Este uluitor sa
vedem azi că planurile co¬
muniste elaborate cu zeci
de ani In urmă sunt apli¬
cau? acum atât de perfect..
iar Occidentul şi America

preferă să doarmă, se pare
că într adevăr înainte de acel
sfârşit biblic care va sosi
într’o zi, Ekimnezeu i-a dat
toată libertatea Iui Satar^pe
pământ. Comunismul nu mai
poate fi explicat şi înţeles
altfel, decât acceptând că
este ultima Invenţie a lui
.satan pentru distrugerea Iu*
Isus supunerea Omului si
satanizarca pământului. In
lucrarea sa A fost Mar.x
un satanist ‘ pastorul
Wurmbrand arată de altfel
că Marx a fost într‘adevăr
adept al religiei Iui satan;
scopul său recunoscut fiind
să-si însele toţi adepţii sj
să se prăbuşească împreuna
cu ci tn mijlocul iaAjIui
Internaţionala comunistă şl
satanistă se /buciumă acum
drăceşte pentru mai^ mult
decât ’atât; ei vor să faca
întreg pământul un lad-
Ducnrte/eti va nimici Irtsa
comunismul Înainte^ de a -1
lăsa să cucerească Întreg
pământul.

fEOACy** (Secţia di cifttUn)

PAGINA 8

CU ARIPI SPRE HAR:

CUVÂNTUL ROMANESC

RUGĂCIUNEA SMERITA

>c de frunte în tem- O fi întoi»* ---

Dintr'un loc de frunte în tem
pto unul.^ carele porţia de doua
ori pe săptămână si plătia *c-
veniturilor Iul. se ruga
(fără să se plece: Cartea cea
Mare zice că ‘stătea drepOspu-
nând lui Dumnezeu că eI nu e
hrăpsrc). nici nedrept nici ne¬
credincios în căsătorie, că 'el nu
e ca ceilalţi oameni’'.

Nebăgat în seamă de nimeni,
întrun colţ umbrit de zidurile
aceluia* templu cutremurat )a
gândul Cil îi grăieşte ţi ars de
fjcţl (ărădelegilor lui. un altul.
far;j a indrasni să ridice privirea
spre Ceruri, abia a fost în stare
sa murmure printre lacrimi:

Doamne ai milă de- mine păcă¬
tosul''.

Rugăciunea lariseuhii a (ost
măturată din templu si dusă de
vânt spre locuri pustii’. A vame¬
şului a fost înălţată In faţa tronu¬
lui O fui Prea (nalt.

C aci numai rugăciunea adăpată
din smerenie este primită.

★

F greşit să se creadă că
numai cei săraci cu du Ivi sunt
capabili dt smerenie. Oamenii
de seamă ai ştiinţei sunt smeri¬
ţi Privind măreţia universului
F ins te in a exclamat aproape cu
evlavie: “Human betngs. vege-

tables or cosmic dbst »* al]
dance u> a myaterious tune. in-
toned b> an invbibhe piper ,r
0- iinţe umane vegetaţii. sau praf
cosmic noi toţi ne mişcăm după
acor&jrile pline de mUter ale
unui maestru nevăzut).

Decât rugăciunea trebuie să
%e împletească nu numai cu smere-
nl*_ ci si în credinţă. Credinţa
Insă e dar deia Dumnezeu■ In
faţa acestui adevăr întrebarea
mj_ poate să taci: ce w întâm¬
plă cu rugăciunea puţin credin¬
cioşilor; o fi ea zadarnică ?

t'na din cele mat zguduitoare
rugăciuni rostite vreodată a fost
a unu) ine slab de credinţă. A-
vând un fiu bolnav, ei f.'a rugat
Mântuitorului să-l vindece copilul

Imis l-a cerut credinţă cre¬
dinţă tar*.

Acest cuvânt al Domnului a
amiţit şoaptele gloatei Înconjură-
Ware. Dimr’o-dată s'a lăsat o
mare tăcere. Toţi voiau aăprindă
raapunsul cehii căruia I s'a ad¬
resat ChrUUs

laus cunoştea măsura credinţei
omului. Totuşi, nu fără rost
l-a cerut mai nuli decât avaa;
mulţimea trebuia ai audă expri¬
mata din gura acestuia VOINŢA
pentru dobândirea credinţei neş¬
tirbite -- voinţă pe care Domnul
a cetit-o în inima lui

Ca un ţipăt a b»buc nit din blau
fiinţă umana mărturisirea tredin-
p-i şovăitoare, ca şi setea isto¬
vitoare a voinţei <k* » crede ne-
ei»nDi — icu şi voinţa îmbrăcate
în haina rugăciunii inimii cutre¬
murate <k durerea neputinţei:

*f red Doamne ajută ^cre¬
dinţei mele’"

O fi înţeles gloata ceeace voia
s'o dăscălească Învăţătorul ai cu
acel prilej? Căci. pe lângă vinde¬
care. prin primirea rugăciuniipu-
M*> credinciosului VOLNIC să
creadă. Fi a aruncat colac de
salvare tuturor cari. nefilnd în¬
voiţi vă se lase amăgiţi de ne¬
credinţa sau de puţina lor cre-
dir*a. VOR să creada în Dumnezeu
al în dărnicia Lui mântuitoare.

1 nul ^n marii sfinţi a lămurit
faptul acesta bine de tot: "Dum-
nezeu ru VTea nai mult deia noi
decât actul voinţei libere-
RESTUL. EL ÎMPLINEŞTE".

I^că acest act al voinţei, liber
consimţit, este. însusi Duhul Iui
Dumnezeu te va învăţa cum să
te rogi gohnd mintea de price¬
perea ei mărginită, ca şi de în¬
râurirea simţurilor, şi umplând
apoi gohil cu lumina’ Lui. căci

numai aceasta este lumină, precum
scris este:

Intru lumina Ta (numai)
vedem lumină”.

Rugăciunea e pregătirea nece¬
sară pentru a primi cum se cu¬
vine harul.

Teologii spun. că harul e ener¬
gia necreată a Iui Dumnezeu îm¬
părtăşită întru Duhul Sfânt de Isus
Christos. Dar e deajuns să ştii.
că harul c darul lui Dumnezeu.

Mart este puterea harului: el
trage graniţă între dkihurl. des-
chiUnind gândurile de Dumnezeu
voite de cele semănate dt diavol.
Prin har ni se dăruieşte credin¬
ţa, prin har suntem iertaţi de
păcate, prin har nJ se dă puterea
să iertăm şi să iubim semenii
(inclusiv duşmanii) numai prin
har e cu putinţă să ne na stern
din «*j (în înţelesul cuvintelor
Domni lui către Nioodim). prin har
suntem în stare aă preamărim
cum m* cuvine pe Dumnezeu; iar
minunile tot din ha ruj Domnului
se săvârşesc. Dar singura cale
de dobândire a harului e rugă¬
ciunea — rugăciunea smerită.

Indrmrvi stăruitor ai sfinţilor
acesta este: ca umbra însoţească
pe om rugăciunea. Mare bine-
cuvâmare rugăciunea asemănă¬
toare untdelcmruhii văduvei.adică
aceea care se înnoieşte mereu
Unii cred că aceasta Înseamnă
si nu mai faci nimic altceva decât
să te rogi.

Greşit.

Doar unexempki din nenumăra¬
tele, al iul Pavai bunăoară, care
a fost unul din cel mat activi
apostoli, ar fi suficientă lămu¬
rire. Pentru Pavel rugăciunea
a fost ca rrspiraţU: el se ruga
Şi când împletea rogojini.

Aceasta permanenţă In rugă¬
ciune nu e numai din vremea
apostolilor. La a comunal In
toate veacurile până ta zilele
noastre. Se spune că poete. Dum¬
nezeu mai ţine în viaţă lumea
aceasta penlrucă încă mal mni

Troife în Transilvania

de acei, cari se roagă neîncetat.
Dar Dumnezeu ru urgiseşte nici
pe acei, cari rup şi numai parte
din zi închinânckj-se: El a răs¬
plătit şi pe muncitorii viei. cari
au lucrai mai puţin.

Totuşi, (fie-ne bine aminte!)
cei cari nu suntem în stare să
ne rugam fără încetare, n'avem
nicj_ o scuză între lăsând să ne
rugăm când lumina ne deschide
pleoapele. în cursul zilei, ca şi
în ceasul când ne învăluie um¬
brele înserării.

Pentru cine se roagă zi de
il rugăciunea e o desfătare a
inimii, de care nu se mai poate
lipsi. Pc drept cuvânt a spus-o
un om al lui Dumnezeu: “Cel.
carele si-a făcut cărare prin gră¬
dina plină de mireasmă a rugă¬
ciunii, poate trăi zile întregi fără
hrană, dar nu fără rugăciune."

Dacă. deci. din neştiinţă (rugă¬
ciunea zilnică r lege) sau din
lene. ru ai luat hotărîrea fermă
de a pleca zi de zi genunchii tn
rugăciune a meriţi, nu mai amâ¬
na. D această hocărlre ASTAZL
Cad nimeni nu-al cunoaşte clipa
morţii.

Împlinind acest legământ cu
voinţă nrînfrântă vel fi ajutat sa
alegi şl să păşeşti pe calea strâm¬
ta care duce ia viaţa veciniei,
şl vei fi împărtăşit cu bucurie |
nouă, cu totul necunoscută ţie.

O bucurie, care te va face si
înalţi, fericit, cuvânt de recuno- j
sun|ă şi de preamărire Domnului '
darurilor. înfriţtndU-te cu graiul
psalmi* tu iui:

. . .SI GURA mea va vesti J
lai:Da ta, .. f

) PURTÂND MAI DEPARTE f

♦

(Episcopului Yaierian Trifa. la 25 de
păstorire pc ogorul lui Hrîstos cel
biciuit de mandstO

Un sfert de veac trecu ca si un vis. . .

de păstorire pe altarul sfânt. . . .

Cu crucea'n frunte,

duci mai departe

credinţa ca un munte -

Cuvântul eristic ce-a înfrânt

mormânt.

şi suferinţele - calvarul greu.

unde a curs sânge nevinovat.

binecuvântat

de omenire. . .

de îngeri

si de Dumnezeu.

Un sfert de veac ai semănat lumină,
lovit de viperi, iscarioteni. . . .
sbucniţi din întunerecuri de tină,
ca să distrugă flacăra divină,
speranţa învierii Neamului
încătuşat prin temniţi grele
de mucegai si gratii fără stele. . .
Un sfert de veac ai semănat lumină . . .
Si-acum noi îţi dorim. Prea Sfinte.
Tărie carpatină. . . .

Si tot aşa cu Dumnezeu’nainte
în duhul sfintelor morminte!. • • •

Alexandru SIII5T8CANU

♦

Livi» AlftOftt

c UVÂNTUL ROMÂNESC

£fiONICI

c^n ^c/ ^ iC ^

PAGINA 9

academia ROMANA

ST VDII şi CERCETĂRI

SFATUL DOMNESC
ŞI ADUNAREA STĂRILOR
ÎN principatele române

CHEORGHE /. BRÂTIANV

COMfACME

tYRY

FJUSCAlSe D'llcnKESSION

• Când se va scrie istoria exi¬
lului nostru. - si se va scrie
cândva!- fără doar si poate ci
va fi scos In evidenţa rolul pe
care l’au jucat editurile si edi¬
torii de cârti în limba români,
dela acel început admirabil făcut
de Editura “Cartea Pribegiei’*

din Văile Hermoso. Argentina cu

cărţile ei mimeografiate. ca si
cele publicate de Biblioteca Ro¬
mâni din Freiburg. Germania; la

4 ‘Carpaţii'* din Madris. Spania,

care a dat exilului pe lângă o

serie de retipăriri preţioase, si

o seamă de opere originale ie

calitate apoi ‘Colecţia Decoro-

mania** tot din Madrid. Colecţia
Soc. Academice Române CRoma-

Munchen). Fundaţia Regali Uni¬
versitară Carol I, (Paris). Aso¬
ciaţia Culturali Româno-Spanio-

ii CSa la manca). Drum (USA.),
Biblioteca Asoc. Culturale Ro¬
mâne din Hamilton, Canada si
până la mai recentele tiparniţe
ca Apoziţia (Munchen). Rigmor
(Madrid) si 1. Cusa CParis), care
s'a îngrijit si cu tipărirea valo¬
roasei cărţi’a lui Gh. I. Brâtia-
nu: “ SFATUL DOMNESC SI
ADUNAREA STĂRILOR IN PRIN¬
CIPATELE ROMÂNE " ( 446
pagini).

Vor zice unii: ce rost anime
a avut publicarea acestei cărţi
care se ocig>ă de un trecut ce
interesează doar un mmăr res¬
trâns de români de peste hotare
si de ce nu s’au tipărit mai de
grabă 2 sau 3 cărţi de actuali¬
tate. fie istorică, fie literară?;

Răspunsul nu poate fl de cât
unul: cine nu-si cunoaşte tre¬
cutul istoric, nu se poate integra
unui prezent luptător. Retipări¬
rea celor 3 volume din “Istoria
Românilor din Dacia Traianâ' de
A JDJtenopol, traduse din limba
franceză de N^Xlovori şi apărute
în Editura ‘^Carpeţii", au servit
imens exibilui, ceea ce a'ado^eou

deja de mult.

Acelaşi lucru poate Ti spus si
despre volumul de faţă al hii Gfi.
I. Braţiaru. în paginile căruia,
exilaţii vor găsi un material is¬
toric documentar de o rară si
nespusă valoare.

_ Nu. canea aceasta iu s’a ti¬
părit numai pentru un număr re¬
strâns de specialişti în materie x
ci 'pentru tot natu" care vrea
să cunoască trecutul ţarii In care

v^zut lumina zilei, căci, este
fără îndoiala, o adevărată comoară
de informaţii extrem de puţin cu¬
noscute de mas se le largi ale exilu¬
lui.

Ştiind că ru mărul de exemplare
ce s’au tipărit din aceasta carte
nu este prea mare. cititorii no¬
ştri care nu si-au rezervat-o de
mai înainte, dar ar dori s’o aibă.
se pot adresa direct editorului:
loan Cusa. 54 Av. Rene Cotv.
75014 Paris. France.

Ca încheiere, ţinem să pre¬
cizăm, ca unii care avem bună
cunoştinţă de cauză, că, nici una
din editurile de peste hotare de
cărţi româneşti, n'a făcut cândva
vre-un profit din cărţile tipărite.
Ba dimpotrivă, s’au pierdut bani
aproape cu fiecare tipărituri, go¬
lurile fiind unţphite din propriul
buzunar al îndrăzneţilor cuteză¬
tori In aceste aventuri editoriale.

De aceea am spus-o la Începu¬
tul acestor rânduri, şi o repetăm
iarăşi: când se va scrie istoria
exilului nostru, laurii aprecierii
vor fl puşi în primul rând pe
frunţile acestor îndrăzneţi ce cu
mari sacrificii personale, s’au
străduit sa tipărească peste ho¬
tare. cărţi în limba mamei noastre.

Unde-mi vel fl tu oare. frate
de exil. care le-ai rezumat a-ţi
aduna “bani albi, pentru zile ne¬
gre" în acea supremă clipă de
mare judecată a istoriei?. . .

CftONftCAft

™ în articolul

d ‘!“ 1 Ne g°iţ esc u “Discur¬

sul , (Cuvântul Românesc. An. 2 .

Fn.’J V- de S ,ara Ma lui Laurenţiu
Fulga făcută revistei “Lu ceafă -

. ’ „ ca: “Nu vom accepta ni¬

ciodată libertatea circulaţiei dro¬
gurilor sau a literaturii porno, a
modelor de viaţă hipp\ sau re¬
crudescenţa mizeriei filosofice pe
teritoriul României”, ru ne-am
fi ocupat niciodată de acest roman
a i ^nsuhji, pentru simplul motiv
ca, iu numai că ru i-am găsit
nici un fel de merit literar, dar
nici^ macar n’am reuşit să-l citim
pana la sfârşit acum câţiva ani
când l-am primit, plictisindu-ne.
Citindu-i însă mai sus pomenita
declaraţie, ne-am amintit de câ¬
te v® scene din r o mărul său. care,
după cum se va putea vedea mai
jos, îi des mint afirmaţia fă-

^uta. Ca atare, am făcut un
mare efort,citindu -1 din scoarţă’ n
scoarţă,

“Moartea lui Orfeu", e, fără
doar şi poate, urul din cele mai
morbide romane din câte au apă¬
rut în ultimul timp în R.S.R., în
care. instinctele sexuale sunt în¬
tinse ca o coardă, până la extrema
extremelor, adică violul unor
minore. Primul. In gând numai,
iar al doilea, în fapta.

lată-1 pe cel dintâi, pe cel
din Imaginari* bolnava a autoru¬
lui:

w - .Ii despleteşte mai întfl
parul, J.. . .) Apoi, la fel de
calm, îi deschide bluza, nasture
după nasture, fără grabă, anume
pentru a se îmbăta pe îndelete de
taina pielei ce i se-arată, si abia
după aceea, cu un alt gest sacru,
i-o spulberă în vînt. Pe cînd
centura ce-i înconjoară fetei mij¬
locul îi dă destulă bătaie de cap.
dar nerăbdarea îi este răsplătită
de uşurinţa cu care âista se des¬
face aproape de la sine din copci,
să rămînă pe asfalt cu toate sem¬
nele ce-au fost şi vor mai fi.

Si iată sosit rîndufcămăşii, ireale
ca un abur, sub care ţipă sînii
şi se zbat, neverosimil de apro¬
piaţi urni de altul, cu atît mai
năucitoare umbra a din că dintre
ei: “Lasă-mi-i! Te rog. te

implor, lasa-mi-i". Dar nici
acum ru trebue bruscat nimic,
ba dimpotrivă, chiar dacă ea se
apără sau doar mimează că se
apără, mai întîi o bretea, şi pri¬
mul sin să ţâşnească din strîn-
soare ca un mic soare orbitor,
apoi cealaltă bretea, şi celalalt
sîn de asemeni, pentru ca o dată
cu aburul cămăşii să se lepede
si jartierele, şi ciorapii, şi ul¬
timul petec dantelat - nimic si
n-o mai interzică privirii hăme¬
site, dorului dement.

“Si ce i-ar mai rămlne gîn-
dului. atunci, decît s-o culce la
pământ şi In văzul lumii, ori
nevăzut de nimeni (parcă vede
lumea ce fărădelegi săvtrşeste
gîndul cuiva?) s-o aibă“. (Pagina
S8).

Ţinem să subliniem că roma iul
este scris la persoana întâia, după
cum se va putea vedea din urmă¬
torul pasaj (pagina 229). In care
este descris violul In (aptă. măr¬
turisit mai târziu In paginile ro¬
manului:

. .Pe ea am descoperit-o
mai fîrzâi, după ce rătăcisem In
neştire prin cimitir. (. . .)Du-mea

cu ml ini le aduna te sub creştet,
ckevm şuviţe de păr gălbui lipite

a Moartea
lui Orfeu

de timp la umedă, si trupul răsucit
uşor pe o parte, doar cu un picior
destins de sub geru ochiul celui¬
lalt. şi_ n-avea pc ea decît o
zdreanţă de rochiţă de stambă,
prinsa în doi nasturi, nici panta¬
lonaşi pe ea n-avea. astfel că se
des foia ochilor mei aproape goa lă.

cu atît mai năucitoare în purita-

Ol. Sinii abia de-şi vesteau

13 ^eietura

coapselor ab.a de se băruia pufo,
Puberul, si am ramas înmărmurit
dinaintea ei, (. . .)”

Pasajul de mai sus. este re¬
petat aidoma, la pagina 242 . Ceea

credem, documentează insis-
5Ş™ 1 * * 4 * * * * * * ii * de a su blinia fapta

Până aici deci. ceea ce pri¬
veşte des gustul d-lui Laurenţiu
Fulga. faţa de 'literatura porno - ’

Pe care. după cum s’a putut vedea

r!ie^7e‘. faCeCaZdeCaînsCrie:

Mai este însă ceva î n acest
roman al lui Laurenţiu Fulga. ce.
credem, trebue subliniat, si
arume. aceste rânduri de la pagina

'Actul meu era de o mare
laşitate, recunosc, dar n-as mai
f| putut rezista dacă iu m-as
ii reintegrat lumii aceleia, su¬
blime sau de rînd. depravate sau
excepţionale, de la polul celălalt
al morţii". . .

Integra ndu-se însă acelui
“pol”, Laurenţiu Fulga. care. după

cum o arirmă In acest roman de
cateva orL n’a avut curajul să
se simeidă. la drept vorbind.
sinucis moralmente.

CRONICAR

NOVISSIMA VERBA

- Tovarăşilor de la Asociaţia " ROMAXIA

Noi, purtăm de decenii, pe ariile lumii
Icoana’nsângerată a Tării Româneşti
Căci îi simţim aevea, pe buze, izul humii

Si'n suflete ecouri de chemări Strămoşeşti

* *

Pribegi, printre noroade, ce pentr’un bliddelinte
Isi vând întâetatea, călăului din veac,

Moi, sus pe parapete, cu mâinile pe flinte
Aşteptăm, zi si noapte, plecarea la atac !

Trăind, doar din înfrângeri si raze de lumină.
Noi, bem puteri eterne din sânuri de-aurori
Si nu întindem mâna, acelor ce’n ruină
împing fraţii de-acasă făcându-i cerşetori î...

Ne doare depărtarea prin zările străine,

Dar şi mai mult ne doare, că Neamu-i în nevoi;
De-aceia cu'ndârjire, loviţi de uri haine.

Mergem drept înainte, făr'a căta'napoi !

De n’om avea norocul, ca în apusul vieţii
Să ne hodinim truda, alături de părinţi,

Vom şti pleca senini, ca Dacii şi ca Geţii,

Dar ,nici-când nu ne-om vinde .pe treizeci de arginţi !

Nu ne'nspăimântă gândul, că în vre'o “ Haceidamă M
Ne vor săpa străinii, mormânt de băjenari;
Ci'ncrezători în “Mâine", noi ştim că Tara Mamă,

Si-o strânge “ Răspântia ",de prin "Ţarini de-olari’ 1

TnM mi ton

PAGINA 10

DIN TRECUTUL NOSTRU

CUVÂNTUL romanesc

cAile de lumina, ob

JERTFA Şl DE BIRUINŢA

a *-E neamului

DIN iSTORlA DE ACUM O SUTA DE ANi

PARTEA A ŞASEA

Prof. Mirceo MILESCU

l-a 6 f ebruarie 1878. Paria-
mentul Roman votează cu acla¬
maşi moţiunea prin care România
refuza sa cedeze Rusiei Basarabia
de sud. declarând pământul ro¬
mânesc intangibil, denunţând Eu¬
ropei agresivitatea ruşilor care
garantaseră integritatea României
abia cu zece luni în urmă.

Er3 o sfidare adresată cererii
Rusiei, era o .situaţie cu totul
nedorită la Londra &i \ ie na cu
toate că prezenţa ruşilor m Bal¬
cani produsese alertă în ambele
capitale.

Dar \ota românilor coincidea
calendaristic cu schimbarea lui
Lord Derbv la Foreign Office.
Noul ministru Lord SalLsburv va
împing* criza ruso-britanică pâ¬
nă U punctul de război- Englezii
erau decişi să-i scoată pe ruşi
din Balcani de lângă Consta nt mo -
poî si Bosfor.

Austria voia sa încingă Înapoi
frontierele Bulgariei Mari. Ser¬
biei şi Mu ntc negru lui, păstră ndu-
şi Macedonia, Bosnia şi Hertego-
vir# ca sfere de influenţă.

Cei mari se învrăjbeau si din
cearta lor spera Brătianu şi Prin¬
cipele Carol că vor pdea salva
ceeiî ce er% lor adică Basara¬
bia.

Kogălaiceanu UR elar-*Uio-
08 r prevedea că România în *i-
tuajia Europei de atunci, va tre-
bui ^ sorrifice MMkil rj*si,rabtao
> preţ al independenţei :is>a curri
hs.K, ••acrifitas.e Nţ. » ii Va voia
in favoarea Fi-anţcj ca prei a|
unificării naţionale

Existau toate motivele <je in¬
dignare naţională. dar nu exUta
nici un ajutor dinafară pentru
ca ia sfârMjtul iui Mei. criza
ruso-cngle/J vt sfârşeşte. Lor¬
dul Salisbur> şi Contele Shuva k>v
semnează un memorandum de l n -
ţ^kKvrc principalei diferenţieri
dintre Rusia şi Angli* sunt re¬
zolvat e. rămânând doar mici deta¬
lii de frontieră în Babani. r*rc
vor fi discutatr ia vierul Con¬
gres- La f> Iunie Eli iot .semnează
o a doua înţelegere, cu Ar4ra>*y
care acceptă ocupaţia rusă în Bu l¬
garia pentru şase luni şi trecerea
t rupe lor ruseşti pr in Ho mâ nia pe n-
tru perioada respectivi, in am-
beh documenu: se specifica fap¬
tul că Uzbrogea nu va deveni
teritoriu rusesc dar în ce pri¬
veşte Basarabia. Anglia nu va
provoca lăzbok p* acest n*>Ui.

Altfel problema Basarabiei fu-
' *** decis* In preliminariile Con¬
gresului cart au dat **tt»facţk
atât Arşiţei du ai Austi iei; rusii
r«ţrăg**u dm/Baieani Li urmă¬
toarele luni •

Imperiu! Otoman rămânea pe
mai departe de straja intereselor
britanice în orientul apropiat.
Congresul de la Berlin urma sa
fie o simpla punere în scenă a
hotărîrii Marilor Puteri.

In privinţa cedării Basarabiei.
Bismark sfătuia pe Brătianu sa
nu opună nici o rezistenţă. Ro¬
mânia urma să fie recompensată
cu participarea la Congres si re¬
cunoaşterea independenţei.

Criza dintre marile puteri se
terminase, lucrările Congresului,
sub preşedinţia ‘samsarului
onest” Bis mar k. începeau la 10
Iunie 1877.

România n a fost admisă 1a
Congres, pe motiv că nu era un
stat independent, suveran. I s’a
permis să trimită totuşi delegat,
care să prezinte punctui de vedere
românesc. l.a 1 Iulie. în cea de-a
zecea sesiune au fost audiaţi cei
doi delegaţi români M. Kogălni-
ceanu şi IX. Brătianu care pre¬
zentau un memoriu în apărarea
cauzei româneşti.

Cu vocea tremurând de emoţie,
marele romantic Kogălni cea nu dă¬
duse citire memoriului bazat pe
cinci puncte care cereau dreptul
de a ne păstra sudul Basarabiei
m faţa cereri! ruseşti, de a sfâr¬
şi tranzitul rusesc prin România
de-a recâştiga Delta Dunării sî
de a-si primi independenţa de
s tat şi recompensă dc război.

A fost ascultat şi Brătianu
cari rosti o scurtă cuvântare ca
apoi după toate regulile protoco¬
lare sta fie conduşi afară.

Nu maj era »nrrlc dr- sperat,
arrţxjtaţia Roirâniei era hotărâtă
de Rusia. Austrii» Anglia si Ger¬
man*.

Anglia primise Ciprul, Aavtrp-
ngarta avea în*dtn*nistraţic Bos-
nui si_ Perţegovir*. Ruşii pier-
duseră aproape Tn întregime clau¬
zele tratatului de la sa n.Stela no.

Acum, nj găseau nlc! diplo-
rwiV.r ni; do cuviinţă refuze
Rusiei această m<că pradă Ba-
& arabi*.

Jocul Europei era înalinil.asa
cum spunea Brătianu: 'Toate

marile puteri ne încurajau în re¬
zistenţa noastră cortLr* ruşilor,
ca apoi si poală. sacrificându-r*
la sfârşit, să obţină concesii de
Ia ruşi pentru ei lnţUi".

Articolele 44 ţi’ 45 ale Tra¬
tatului cereau retrocedarea sudu¬
lui Basarabiei Osmail,Catiul. Bel¬
grad) Rusiei şl România primea
drept recompensă Dobrogea până
ia Ccmhtanţa.

Numeroase critici ulterioare
au condamnat aranjamentul Con-
grttului. Lai Gladstone li revine

Parlamentul român era în de¬
rută. Lascăr Catargiu şi Generalul
Mor eseu atacau violent Guvernul
j şi Congresul, iar Brătianu ame¬
ninţa cu demisia întru câto schim¬
bare m Constituţie nu se putea
face atât de rapid.

Singur Principele Carol men¬
ţinea calmul spiritelor agitate deja
prin pierderea Basarabiei.

BLsmark fulmina împotriva ro¬
mânilor ameninţând cu interven-
- tyar ilor Kuropene.

™7r, $ &9Kmmbs>

o biciuire pe care o merită.

Chiar si cei mai liberali de¬
putaţi, foşti sprijinitori ai cauzei
evreieşti erau exasperaţi de ma¬
surile impuse de Congres înainte
de-a recunoaşte independenţa câş¬
tigata cu sânge, sacrificiişiglorîe
pe câmpul de luptă.

Lord Salisbury al Angliei si
Andrassj al Austriei urgentau a-
cordarea independenţei României,
care nu mai era de loc în starea
de a mai face concesii Marilor
Puteri după pierderea Basarabiei.

Problema nu şi-a găsit rezol¬
vare până la 18 Octombrie 1879
când Parlamentul român, sub pre¬
siunea Marilor Puteri va da sa¬
tisfacţie hii BLsmark în problema
căilor ferate şi va modifica Art.

\ II al Constituţiei dând drepturi
politice depline evreilor.

Corşjre.sul se încheiase de mult.
România a pierdu Basarabia în fa¬
voarea Rusiei,acţionarii Prusaci
îsi încasaseră dividentcle, E-

MAL'SOLELL SOLDAŢILOR ROMÂNI CÂ/IŢI LA P LENA A

vreii îşi primiseră drepturi poli¬
tice. iar chestiunea revunoaşterii
independenţei era încă suspendata

cinstea de-a fi salvat onoarea
conştiinţei Britanice prin raime-
roasele Interpelări şi acuze aduse
guvernului de a ri ‘vândut liber¬
tatea Basarabiei. Rusiei’’ de a
fi transformai Camera lorzilor
într’o tribună a ideilor de liber¬
tate sj progres naţional.

Mal rămânea acum chestiunea
recunoaşterii independenţei de
*tei, care avea să ofere guvernu¬
lui român cea mai spinoasa si
delicată problema. Recunoaşterea
independenţei României era con¬
diţionată prin Articolul 44 de în¬
lăturarea tuturor restricţiilor
constituţionale privind diferenţie¬
rile religioaso. Articolul VII al
Constituţiei de U 1866 specifica;
‘ramai străinii aparţlrândroUgiei
creştine pot obţine naturalizarea'*,
ceea ce elimina automat minori¬
tatea evreiască din Kooaâni* de
I* dreptul de cetăţenie. Artico¬
lul respectiv provocase multa agi¬
taţie la timpul său mal ales In
Mai 4 *. Ur C re rateu*, fondatorul

organizaţiei 'Wllianec Israe)ite p ’
oferise guvernului român genero¬
sul împrumut de 25 milioane franci
pentru a acorda prin noua con¬
stituţie drepturi politice minori¬
tăţii evreieşti. Chiar si inter¬
venţia personala a lui Napoleon
10 a rămas fără rezultat.

Problema evreiască s’a agra¬
vai în perioada anilor 1870* când
relaţiile cu Germania erau din
ce in cc mai proaste în ciuda
legaturilor dinastice dintre cele
două ţări. Concesiile germane de
căi ferate în care avea şi BB-
mark acţiuni,(trustulStroussberg)
erau controlate de marii bancheri
evrei Hansemaan şi Bleichroder.
apropiaţi prieteni ai Principelui
Bismark,

Acum, la Berlin. Blamarkpre-
>a guvernul român să rezolve
imediat chestiunea căilor ferate
şi chestiunea evreiasca. în care
scop nu i-a fost greu să obţină
sprijinul lui DisraalJ, Haddir^ton.
ministrul francez şi celorlalţi.

undeva pe sub cupolele Reichstagu¬
lui Bismarkian.

Acesta era rezultatul net al
luptei româneşti de 13 Plevnft*
Abia la 26 Februarie 1880.
după un an si şapte luni de la
încheierea Congresului, sosesc
notele diplomatice de recunoaşte¬
rea independenţei de către cele
trei puteri.

Se încheia un capitol de is¬
torie. In războiul împotriva Se-
rmlunei, România dăduse un exem¬
plu de vitejie şi dragoste de li¬
bertate. La Congresul de la Ber¬
lin puterile Europei oferiseră o
strălucită lecţie de cinism» rie *
dreptate şi brutalitate morală- De
fapt. fie cârc oferise ceea ce pute*
şi avea din plin.

Congresul luase hotărâri vita Ic
peste voinţa şi aspiraţia popoare¬
lor din Balcani, crelnd consecinţe
grave pentru întreaga Europă. Ro¬
mânia va fi prima care va avea
de înfruntat aceste evenimente.

Praf. Mirat* MIUSCU

CUVANTţJL ROMÂNESC

__ _ pagina II

SCHIMBURI ROMANO-RUSE

Guvernare» popoarelor colul ni !>i»« ... • E 0 „„ ( . Uşer.u KJM-J

Guvernarea popoarelor
este cea mai grea meserie
a timpurilor istorice. Din
pacate. de când este lumea
si pământul, cu mici între¬
ruperi. oamenii au fost con¬
duşi de persoane care nu
au cunoscut arta conducerii.

La sfârşitul celui de al
doilea război mondial au fost
împărţite la Yalta zonele de
influenţa ale Europei. Stă¬
pânii care au decis soarta
continentului erau fiinţe bi¬
zare: reprezentantul Rus iei,
un personagiu apocaliptic
flamand şi crud; trimisul
Americii,’ un negustor fără
perspective; ambasadorul
Angliei, un laş cătrănit în
mijlocul decadenţei vertigi¬
noase a imperiului britanic;
exponentul F'ranţei, un tru¬
badur sar ac printre cabotini
autarhici.

Cetăţeanul care citeşte
în memoriile premierului
englez împărţirea zonelor de
influenţa ale Europei, ră¬
mâne uimit, indignat si spe¬
riat. Faimosul om de stat
englez dăruia Rusiei 90^
din România. La întreba¬
rea -i îngaimată: “Oarecum
vor primi românii aceasta
situaţie. . i-a răspuns
preşedintele Americii, sim¬
plu, automat: . . .“Românii
trebue să se înţeleagă cu
Ruşii. . .Desigur că
împăratul roşu a fost sur¬
prins şi plăcut impresionat
de generozitatea colegilor
din vest si nu a întârziat

mm inLrv In po.sc.% La pruzii

de râzboi.

liYc^ţyknct cu hiu\ UlUUc
. V.»AtS,*\ikpSkruiO<*\u
răsărit %u ctaborat. răspân¬
dit. publicat şi impus noi
pagini de istorie sclavilor
români. Printre multele
daruri pe care ni le-ar fi
făcut au decis că Slavii din
Sud şi Ruşii au încrestinat
pe români, i-auînvăţat scri¬
sul. le-au dat literatura.ar¬
ta. ştiinţa si că adevărata
lumina îi vine Tării exclusiv
prin.jsi dela Rusia.

Ca Rusii au decis acea¬
sta. nu miră pe nimeni care
zăboveşte în citirea docu¬
mentelor din istoria univer¬
sală. In fiecare pagină,
perfidia şi minciuna se gă¬
sesc obositor şi insolent în
istoria rusească; este la fel
de înţeles că in mijlocul
neamului nostru s'au pripă¬
şit corifei care au repetat

colul a] 21ea,coloniştii cre-
ştinidin imperiul roman s'au
amestecat cu Dacii lui Za-
molxe. Inscripţii de pe teri¬
toriul românesc, mini de
biserici, cronici străine ori
locale dinaintea sosirii pri¬
milor slavi din nord-estul
Europei împrăştie simplu
întunericul apocaliptic al ne¬
fericiţilor ruşi. Vechiul nă¬
rav rusesc â mai elaborat
teoria glumeaţă că ne-au
pricopsit cu literatura, arta
şi ştiinţa lor. I n această
problema, paralel cu infor¬
maţiile româneşti, ar fi bine
de amintit ce ’ spun Ger¬
mania de răsărit. Finlanda,
Ţările Baltice,^ precum si
nemulţumiri înăbuşite, cre¬
scânde şi justificate ale po¬
porului chinez. Timp de
şase secole, foamea sălbate¬
că de stăpânire teritorială a
ruşilor a păgubit pe toţi
vecinii lor.

Schimburile cultural-e-
conomice de bună vecinătate
sunt un proces obişnuit si
constructiv intre popoare.

In acest caz special, schim¬
bul a avut exclusiv direcţia
dela vecini către Rusia. Prin
cotropirea teritoriilor, în
toate punctele cardinale, si-
au însuşit cultura, tradiţiile
poporului desmembrat. dân-
du-le identitate rusă. Arta
rusa, din secolul 10-14 este
o sucursală a Bizanţului,
orientată de T cop ha nu s clă¬
dită de mulţimea călugări¬
lor ori artiştilor laici în
MpecÎMl italieni ori greci,

care cutreerau Europa în

^' In iBkt. Străini anu-
nlmV »U îmbogăţit oi talen¬
tul si munca lor arta re¬
ligioasă cunoscuta ulterior
ca patrimoniu exclusiv ru¬
sesc. Secolele 15 şi 16,
prin_ documentele istorice,
arată un deosebit respect
al conducerii ruseşti com¬
binat cu prietenie faţă de
vecinii moldoveni ori valahi.

Sa vedem însă care a
fost aportul cantitativ si ca¬
litativ dăruit de români Ru¬
siei. în artă. stiinta, etc.

Petru Movila, din fami¬
lia domnitorilor moldoveni
Movileşti, a fugit în Rusia
din cauza persecuţiilor stă¬
pânirii turceşti. Eruditul
prelat, devine’ mitropolit al
Kievului unde înfiinţează o
academie teologică şi filozo¬
fică, precum si o tipografie.

„o „ laj ’ Printre publicaţiile lui este

f* repeU ca papagal,, ceeace de menţionai -Mărturisirea
ie comanda staparoL dar ortodoxă" care dev inepiat^
este greu de tolerat, in faţa de temelie pentru orientarea

oamenilor şi a lui Dumnezeu,
slugărnicia verminei româ¬
neşti moderne care-i oferă
monstrului mai multa jert¬
fă decât îi cere.

Printre multele lămuriri
date în această problemă de
publicaţiile din exil, revis¬
ta Cuget Românesc din Bue-
nos Aires - Argentina. în
vârful condeiului profesoru¬
lui Dumitru Găzdaru, este
analizată succint contribu¬
ţia românilor la progresul
cultural al slavilor. Eru¬
ditul filolog si românii cu
rădăcini sănătoase îh pă¬
mântul vieţii româneşti pre¬
cum şi în ogorul culturii
universale, documentează şi
lămureşte aceste probleme
pe care Ruşii ie-au impus
României după al doilea raz
boi mondial.

Eusebki din Ce za re ea ne
spune ci creştinismul a fost
adkis în părţile României de
Sf. Apostol Andrei. In se-

ortodoxiei în general şi fo¬
lositoare clerului rus nepre¬
gătit si înclinat spre super¬
stiţii periculoase. Până la
începutul secolului nostru,
în fiecare an. se făceau pro¬
cesiuni la mormântul mare¬
lui educator si părinte su¬
fletesc de nu iţi mea nesfâr¬
şită de credincioşi. Frumos
obicei . acum uitat, al unui
popor nefericit izbit de con¬
traste dureroase.

Nicolae Mile seu Spătarul
îi urmează prelatului moldo¬
vean, ca întemeietor a) et¬
nografiei ruse. profesor al
lui Petru cel Mare şi a)
nobilimii lui dornică de cul¬
tură europeană, precum si
ambasador al ţarului tn
China. Descrierea Chinei
si Jurnal de Călătorie în
Chim, atât de folositoare
intereselor politico-econo-
mice ruseşti, îl conturează
pe moldovearul pribeag ca
Marco Polo al secolului 17.

Eugenie UŞERIU

Poliglot şi istoriograf
teolog si filozof, topograf.
diplomat abil, etnograf, edu¬
cator, sfătuitor politic si
traducător, Nicolae Milesro
Spătarul este alta valoare
romanească ce a îmbogăţit
cultura rusească.

Pare că o soartă stranie
a facut ca la 3 ani după
moartea lui, 1708) să
se refugieze tn 1711, domni¬
torul erudit Dimitrie Can-
ţemir împreună cu floarea
intelectualităţii moldovene.

După nefericita bătălie dela
Stanileşti, Cantemir duce în
spate jugul pribegiei, chinuit
de dorul eUberarii Moldovei
de sub stăpânirea turcilor.

Prin ^ scrierile sale care
i-au făcut faima europeană
instruind şi clasa nobililor
ruşi. a fost amestecat în
dramaticile dispute reli¬
gioase care au zguduit Ru¬
sia lui Petru cel Mare. “Lo¬
ca obscura in catechisi",
scrisă in 1720 in limba rusă.
a f <> s ^cartea de căpătâi di¬
dactica a ortodoxiei nisesti

în problema protestantismu¬
lui răspândit de prelatul rus
Teofan Procopovici.

Utpa moartea principelui
exilat, fiul său Antioh. năs¬
cut în Constantinopol, este
unul dintre intelectualii care
au pus bazele literaturii ru¬
seşti. Este considerat ca
urul din clasicii ruşi, iar
scrierile Iui apar cfiiar si
azi. în manualele didactice
de literatură.

Pe lângă aceste piscuri
intelectuale, se găsesc răs¬
pândiţi pe teritoriul rusesc
milioane de români ori des¬
cendenţi de ai lor. deporta¬
ţi din Basarabia, Transnis-
tria, fie de pe vremea ţari¬
lor, ori a imperialisnului
comunist de azi. Datele
istorice arată cele 12 inva¬
zii ruseşti îh România in
ultimii 250 de ani, iar sta-
tisticile ruseşti menţionea¬
ză^ existenţa elementului ro¬
mânesc în masa rusească.
Mai bine de o jumătate de
mileniu, elite române auîm-
bogăţit patrimoniul cultural

rusesc. Este curios faptul
ca m prezent, românii din
Rusia sunt numiţi “moldo¬
veni", socotiţi ca un grup
etnic -special-rus.înpartea
ae vest a imperiului roşu.
Din pacate nici noi nu am
avut curajul, ori posibilita¬
tea sa clarificăm această
problemă,a maselor de ro¬
mâni şi a valorilor lor cul¬
turale; ne-am mulţumit să
ne spunem necazurile între
noi vaitându-ne ca bocitoa¬
rele. Sa sperăm că gene¬
raţiile viitoare vor face mai
mult decât trecutul.

Sa vedem acum ce ne-au
oferit vecinii noştri din ră¬
sărit.

In secolul al Vl-lea. când au

sosit in părţile noastre, po¬
porul român îşi avea iden¬
titatea lui culturală si creş¬
tină. Este adevărat că roma¬
nii iu erau constituiţi ca
stat cu centralizare admini-
strativa^din cauza năvăliri¬
lor răsăritene ori nordice
care i-au obligat să se refu¬
gieze in-păduri ori în munţi.

Chiar şi după al doilea răz¬
boi mondial, codrul şi
muntele au fost locurile de
refhgtu ale celor vânaţi de
stăpânirea duşmana neamu¬
lui.

După creştinarea ruşi¬
lor, la sfârşitul secolului al
D-lea. constituirea lor ca
stat a fost împiedicată de
teroarea domniei lui Gen-
ges-khan. Această stăpânire
a dispărut, dar dragostea de
teroare se pare că s'a altoit
pe structura rusă care este
practicată si în zilele
noastre.

Limba folosită de pu¬
blicaţiile vestului european a
fost cea latină, practicata
in diplomaţie, în scrieri si
in cultul religios. Se pare
ca din cauza neînţelegerilor
religioase, provocate de
schisma din 1054. romanii
au adoptat alfabetul chirilic,
întocmit de călugării din Sa¬
lonic, Metod iu şi Chirii,pen¬
tru publicarea cărţilor de
cult necesare catehizării

CMttmur* m u

MILKUrUKlKETI

“NENEA” GHITASOARE

*2 S * a S aduc « “Universul IAterar”
fragmente de proza, ştiri din teatru. amintiri, por-

Ste 18 de la unde era

. Cu c “ cu mult mal Tn vftrntă ‘«nea**

. Ca J e , 1 SC încre ^ in t au în «nod regulat. La un

Ntohfto ^ - graţiC legaturiIor P<“ care le aveam cu
Nichtfor Crainic, iztxitisem. în urma repetatelor sale
insistenţe, sa obţin numirea lui ca unul din crainicii
de la postul de radio Bucureşti, unde, curând, im¬
presionanta lui voce se făciise cunoscută în toată
ţara: ‘‘Aici este radio Bucureşti si radio România”

Deseori ,) sâcâiam în legatara cu aromite ştiri
poliţico-propagandistice pe care era silit să le trans-
ţmta. vrand-nevrând. cu acelaşi ton convingător, si
nea Ghiţa se scuza în mod invariabil cu aceste
cu\inie: “Nu eu, coane Fănică. papagalu"' Ce pot
sa fac. papagalu?!". Fireşte că îl “înţelegeam",
si de multe ori^ când aud la radio un crainic cu in-
flexiuni asemănătoare vocii lui (cum a fost cazul,
am in şir, la Rio de Janeiro, cu Heron Dominguez.
faimosul “Reporter Esso") mă gândesc, nu fără
melancolie, la “papagalu lui nea Ghitâ Soare de la
“Universul Literar".

LACHE, ZAHARIA
si bulin

Erau doi. uşierU de la '«Universul Literar": uhul
era un ardelean tăcut, “blond”, cu ochii albaştri,
venit în “Regat" de pe lângă Mediaş, unde familia
Iui era răspândită în mai multe sate. oameni gos¬
podari. ţărani, ba chiar un popă.

Zaharia Nobil era, mi se părea mie. oarecum
exilat la Bucureşti, ‘«şi nu-i plăcea sa vorbească
nici dc familie, nici de Mediaş, nici de părintele
Nobil pe care Tata îmi spunea că ÎI cunoscuse".
Şedea pe banca de lemn lustruit de la intrarea re¬
dacţiei, ducea manuscrisele la tipografie, aducea ca¬
fele, şi când afla câte o pauza în agitaţia zilei, scotea
din buzunar o tabacheră mare. de argint, din care
isi rasucea o ţigaretă blonda ca părul lui cârlion¬
ţat, încet, tacticos, umezind marginea foiţei cu vârful
limbii. Câte odată, când ÎI vedeam stând tn picioare,
lângă uşe. mi se părea că stătea aplecat asupra
coasei.

Celălalt uşier era originar din Tei: mic. buzat,
cu ochii negri jucâncâi-i În cap, tuciuriu, volubil,
vorbăreţ, îl chema Firache Neagoie. dar îi plăcea
să fie chemat pe numele de “Lache" Cunoştea pe
toată lumea care venea la redacţie, de la Ionel Teo¬
dor eaiu la Leonida Sec reţea ru. colecţiona autografe
şi cărţi, având un dar-aşi zice special-pentru a
identifica Intre nemmăraţii vizitatori pe poeţi, cărora
le arăta o deosebită simpatie. In schimb, pe proza-

^ a ^/ eCC Ca mai vorbim de 'zlaru»-

Simnat -x ’ carc ^ trata de la CRa\ la CKa\.

Simpatia aceasta se manifesta Tn primai rând

^n domn poiet m timp ce prozatorii erau numiţi

un de ‘f . primi răspunsul, deschidea Usa cu

un gest larg. si-în mod invariabil-intra poetal ouno-
soit sau nu; kmil Botta sau Mircea Streirol. Yirgil
Cartanopol sau Ratai Cyr. ba chiar poeţi „oi ca
t lorin Lucescu sau Ioanichie Oltearu.

Cazul prozatorile era deosebit: când venea câte
urol. Lache se uita la el de sus în jos. intra în birou
deschizând uşa cu grUe. si se adresa, după cir¬
cumstanţe. lui Victor Popescu. Constantin Fantă ne nj
(pe care. ca şi tipograful Florescu. îl numea Fan¬
ta neta ’). Mihai Niculescu. Radu A. Sterescu sac
Constantin Postelnicu: “A venit Fulga: Ce facem
cu el? Sa mai aştepte?". Cu “ziaristii.de rând”
chţar când erau “autori” ca Valeriu Mardare Grigore
Glimp loan sau Ion Dragomir. treaba se schimba
radical, pentruca erau, pur şi simplu.“Valeriu. Olimp
sau Dragomir’*. Dacă aceştia, vrând să intre în
redacţie, pe carc atât Lache.* cât şi Zaharia o păzeau
cu un zel de cerberi, nu-i ofereau o ţigare sau un
bilet de teatru, Lache nici ru lua cunoştinţa de ei.
cetind ziarul cu mare atenţie, sau intra. ’ distrat
m redacţie, unde se îndeletnicea cu golirea siste¬
matică a scrumierelor, ştergerea prafului, sau. cu
aşteptarea unor corecturi inexistente. Târziu de
tot. mai mult în trecere, informa: “E afară Valeriu
de la întâiu’. Sa vina mai târziu? “

Atât Lache. cât şi Zaharia priveau cu o admiraţie
greu de ascuns, ba chiar cu un fel de respect magic,
pe colegul lor de la etajul întâi, care păzea cu străş¬
nicie birourile direcţiei. Era un negru african,
autentic. ÎJ chema Bulum şi vorbea perfect româ¬
neşte, însă cu un ecou în care mie mi se părea că
suna stranii tobe şi tamtamuri din cine ştie de Zan-
zibar sau Dahomex. (Privindu-I. îmi aduceam aminte
de o faimoasă epigramă a nepotului lui Cincinat
sublocotenentul de marină şi excelent poet. Mircea
Pavelescu:

“Negrul şef din Zanzibar
adora grozav copiii.

Mici. în sânge,
la grătar.")

Mai mult în glumă. Victor Popescu. '‘patronul**
nostru, a încercat să obţină “mutarea” lui Bulum
de la birourile direcţiei la etajul trei. Ia “Universul
Literar", lucru pe care acesta l-a refuzat cu InArjire.

Am auzit că ar fi spus. extrem de vexat, că el lu¬
crează la “Universul" iu la. . . balamuc. Se referea
desigur la proaspăt apărutul volum de şarje al lui
George Voinescu (cel cu stea pe “i") “Balam Pala ce
Hotel", marele succes de librărie al acelor ani.

$ te Ion BACIU

CAPITULAREA LUI OSMAN PAŞA.CU ÎNTREAGA SA ARMATA,DIN PUTERNICA FORTĂREAŢA DE LA PLEVNA

P.ttifNA 12

Comandor Mirc«« PfTRU

A «kw 1 1 *Jpă radem» llahovrl, 1» ÎO Noiembrie. In
Marclr cartier prnrrnl al Domnitorului C»ro| 1,1a Poradln.
arr In. un consiliu Ac război b» care participi Domnitorul
1 * rn l Marele rtior Nlroliti ii zrrnr ralul ru- Eduard F.
Totkbdn nj cropul dr n stabili înprcuruî o acrie do măsuri
privind «operare» în continuare a armatei romârx s|
nj*r.

< u «crasii ocazie Domnitorul Carol I. îl informează
rum s'au desfăşurat luptele do la Rnhova. V ajurar I»
conojual» eh victori* trupelor Rnminr- dr la Ralmva vd
• vw 0 influenţii decisivă asupra capitularii Plevnci. unde
s« decide soarta războiului şl ci până în Februarie
t*7g rârbotul ae va termirsi.

jurul Plevnel. artileria română de sub comanda Genera -
hilui fkorge Mânu. care înpreunâ cu artileria rusa forma
un ‘ Ine! de foc" în jurul l’levnel, ffnen sub foc noAtrlIe
de eorramlcaţll şl poziţiile Inamice din ra/.a el dc acţiune
sau executa for de sprijin al Infanteriei din zona de luptă.

la 19 Noiembrie. Marele Duce Nleolac comunică Domni -
torului < arol pareren sa potrivit căreia. odată cucerită
localitatea Caras dc către trupele ruse. considera ci se
poate executa un asalt venerai asupra Plevnel.

l-n aceasta propunere. Domnitorul Carol răspunde:
‘Osman paşa nu mai poale să stea mult (Imp In Plevna
şl că. prin urmare, nu e novor încă decât de puţina răb¬
dare...*! astfel ru vom mal sacrifica vieţi omeneşti..."
La rândij său generalul rus Totloben m împărtăşea
nici cl părerea Marelui Duce referitoare In executarea
unii nou asalt asupra Plavnel *‘*1 cărui rezultat rai se
poate cunoaşte, pe când prin blocadă «e va fnce desigur
prizonieră armata turcească".

\ It In sectorul B «i o oescniuc orum a
mal tfcjpă cum Domnitorul Carol provâ/uso,

- A doua grupare destinată a servi ca ariergardă
cu misiunea să apere spatele şl flancurile primei grupări
pe care apoi trebuia x’o urmeze, după doua orc, pentru
a asigura reuşita retragerii tuturor trupelor. Intre cele
doiia grupări se Intercalase convoiul armatei dc I.OOt) de
trasuri. 4.000 dc cal. precum şl populaţia musulmană din
i Ic vna.

In dimineaţa zilei de 2H Noiembrie prima grupare
înecarea cu distrare sâ-şl deschidă dmmul în sectorul
0 prin unităţile de grenadlerl ruşi. reuşind chiar sa nipă
prima linie- exterminând două regimente aflate pe po.
/Iţlc. Tmpele otomane ae avântă în luptă pentru a cuceri
o a doua linie de apărare, situaţia devine critică pentru
ambele tabere. Atunci. Divizia 4-a română «omandată
de (teocratul D. HaeovJţă. întărită eu rezervele de la o
brigada din Divizia 3-a Infanterie română. Înaintează
şl ataca tmpele otomane din faţă şl flanc. Concomitent
artileria româna deslănţueşte un foc violent asupra gru¬
pării a 2-a şl a convoiului dc căruţe cu ntinlţll al bagaje.
Astfel gruparea 2-a angajată în luptă de trupele române
nu mal putea Interveni In sprijinul primei grupări.

m a ncscniae drum *pre ţ ntnc .

(•tril * doua turrâ. Unităţile române au luai cu asalt
primo Unic de rcAitr, obligând pe (urci să se retragă
W InWrllurUe centrale In această situaţie Generalul
Cer nat Ir Imite pe Colonolul Ştefan FfiîcolAfU, şeful statului
Milor m misiunea na regnipezc trupele disponibile şl să
g&rdone/c acţiunile acestora într'un atac hotărâtor asupra
Oşanezulul şi Văii BucoveL Aid. unităţile române fflu
tfccutal o .scrie de manevre de mare efcit fapte de arme
glbrlf leale de plrtoml N.Grlgorcscu tn tabloul Upt» de la
Opnnez".

Numai în această luptă căzură în mâinile trupelor
«Bslro un paşe. peste 2.000 de prizonieri, ai mc munlfll
şl 3 tunuri. După această victorie, unităţile Diviziei a 2-a
il a 3-a conţi mă înaintarea din spre Bucova direct asupra
>levncl. Regimentul al 6-tea linie sub comanda l.t.Cotonel
Algiu este cea dintâi unitate care Intră în IMcvra.

( oncomilent cu succesele trupelor din Sectorul J. *<•
produs o şl contraatacul forjelor române şl ruacdin sectorul
(• gruparea întâia otomana fiind atacată din spate de Divi¬
zia a 4-a română din 1 \ ca Ionul lî şi din faţă dc Dlvl/la
dz grcnndlerl rusă.

«'»wrjr« ull.rln.ri . nprrxlllnr
In urm. lupelor din » SnlcmWI. rin*,, dr bi,J.

ir vLT P™*-' d - <*'«• ' i«- rr. .rnprrll

XSM* ■li.!*?' ! ? Tyin *“ P '" <h ' •P'-n.lm.ilv
i. r,r,Zl. '! »*, r<,n ‘*'î îl plrrdrrllr n,*,rr
, 'Imţitnarc mai ales acelea a grewdlerilor n,-i
|£f*J,* 1 ” ""'I' !' a»H*l Plrrdrrilr românilor fus,
mai puţin însemna le: aproximativ 102 de morţi.

ALU DOILEA

MAftFLî c Atirim general al domnitorului
CAROL I LA PORADIN. MNGA PLHVNA

Valentin Baker care a luptat în rândurile armatei
turceşti. într'o lucrare a sa The Dcfencc ofPlevna
1877 " îşi exprima convingerea că fără njutorul forţelor
româneşti înCreaga armată rusă care lupta la nordul Unica -
nllot ar ti fost inevitabil împinsă spre Dunăre.

După căderea KahnveL în urma unor acţiuni cu caracter
local -.'a restrkn> treptat. treptat, cercul din jurul Plavnel
asediate si s a intensificai activitatea de forliricare a zonei
cu redute şl şanţuri dc comunicaţii.

/tarul german ’Dcutsrhc /cilung" şl Ncuc Frclc
Preş-" din Mcm relevi tenacitatea o'sinşHoi români
astfel:.. întocmai ca albinele, ostaşii români sapă mereu
în»int» -.Trebui recunoscut că soldatul român s'a dovedit
în război egal cu cel nu» bun soldat european..." iar
limes" afirmă că dară Plovna va cădea, ruşii vor
dsuir» izbânda. în cea nui marc măsură cooperării alia¬
ţilor lor, românii...".

(.1 NPItAUM. I.BORGK MÂNU
COMANDANTUL AirlILFKlF.I 1(0MANI

Paralel cu artivliaUa dc fortificare a zonei, pentru a
^duiiirl mi > . .uiii- forţelor olorrap. prins» In cercul din

tkitflf; huma no-husf. in dispozitiv de U'pta.

LA 28 NOIEMBRIE CÂNI) TRPPKLF. U'l OSMAN PASA
AU INCFJICAT SA SPAHOA BLOCADA
situaţia deosebit de grea a lrup«*U»r otomane încercuite
este prezentată astfel de Generalul de divizie Mou/affer
paşa. precum şl dc Willtam V.Berber ofiţer în armau»
otomană a lui Osman paşa în ‘The Dcfencc of Plevna
1877" Londnn. 1895 pag.342:..om cerc dc foc strâratea
Plevna. Proviziile aproape epuizate. Reducând chiar ra¬
ţiile rti mal era hrană decât pentru maximum 15 zile In
aceste condiţii. Osman paşa a convocat la 18 Noiembrie,
scara, pc toţi rxrmandanţil de divizie al brigăzi. Imlă-
ruivXi-sc în unanlmliate Ieşirea "în forţa" din încercuire.

In ziua de 2C Noiembrie din Informaţiile obţii*»te «ic
la dezertori otomani rezultă eu Osman pasa >e pregă¬
teşte să spargă blocada: se împart trupelor raţii pentru
patru zile;..ac dau 150 de cartuşe flecarul osta»;pe şoseaua
Plevro-Sofia se foi rrH-ază o avangardă de 5.000 oslasl etc
In ziua de 27 Noiembrie Generalul Alex. Cerna’t, co¬
mandantul A mutici de opviaţll române ce ocupa sectorul
I, în urma Informaţiilor obţinute d«? la comandanţii tru¬
pelor din avanposturi, aiunţă telefonic pe Domnitorul
Carol. comandantul Armatei de asi*dlu, ci în Ptevra»
tk.mrs ş.ic o agitaţie cu lotul neoblsrwită hI că otomanii
intirxd pod peste râul Vil. ( «miandaniul Arnîatel dc asediu.
Domnitorul Carol. ordonă generalului rus Ganetkl co-
mondaituil sectorului r, dc Iu aripa dreaptă u sectorului I
ocupai «J4 trupi'U române, să Intre în dispozitivul de luptă,
doourc». ' dupu Uxate probabllluiţllp Ieşirea reala a Iul
Usnmn paşa IicUjc să se îndrepteze asupra atentul sector
unde se afla şoseaua l'levna-Sofia şl d»xm«»l .spre Vldln.

In aceeaşi *L către ora 20. Colonelul SacheUrle. co-
rnandanuil Lrlgozll româr*- dc ta nord-est de Opane/
informează «rfi In l'levna ae observă o importantă «on-
centrare de forţe turceşti, « u r*»meroase focuri de bivuac

In cursul nopţii «k *7 spre 28 Noiembrie, trupele
.oitcii, sesizând replierea trupelor «Uinuur «MAipă rediu
«u lvlţi» 2, tn cursul dimlncţcl la oro Hznwnţârol trupelor
vecine . .. unluiţlle Diviziei a 2-a romirvi Înaintează spre
Plevna urmărind ImmicuI.

Pentru a sparge încercuirea Plevncl- sl ulterior să
• xecute retragerea- Osman paşa s.râ ( *:o trupele în cursul
iKTpţll organizând întreaga armată, de circa &0.O0U oanrenl
In duua grupări

Prima grupar. cea mal puternică cu mUlunca de
u -uairurqc» «ei»ul trupelor aliaU- dc pe »âuiul

LUI USMAN PASA. LN TIMPUL LUPTELOR
PI LA PLEVNA

' In Iureşul bătăliei. Osman paşa supranumit Gâzi-Victo¬
riosul- este rânll de un glonte caro i-a străpuns pulpa
stângă şl i-a ucis calul arăbesc roib; este transportat
tngâ o căsuţă lângă moară, pc drumul ce duce la Plevna.
pentru a primi primele îngrijiri de la medicul său.

BpK ' ■

r fa aijzc*hh THrrr

I -A 2* ,\OI) MHHb M77 AU FMTfM'Vs PRtMFLt
IN PLEVNA

Ulterior sosesc In acel ioc generatul rux Mnjkov sl
comandantul sectorului fi. generalul Garnrlki care-l rer
Iul Osman paşa s* capltole/e fără condiţii. " Uipă iupie
îndârjite. întreg frontul- aflând de capitulare- ridică
steagul alb la ora 14. prcdtndu-oe în masă forţelor aliate".

ROMANULU

9 Oro H^ra

IM.KXNA. — Lupta fostft marr,
C>sman a ro^i» raiuln ş apo! a
ni pilii litiu ls\ri\ nici uA oouilihum*

(apioitarea lai Osman cu armata a dr la Ptevna s
constituit o noua ocade în care •»'* evidenţiat valoarea
contribuţiri armatei române Uînfringcrea forţeloruU.cnsrv:

strălucitele IztAn/i ubţirxiU’ la Plevna- îl -crla MsieK
Duce McolAe Domnilorulut C*ro\- -ui* dainrVu în nc\r.<
psrte • nopermţluhil \Uezet armate .nmk.w ' t»r 'tarat
v ;#k«r«»ru el U-lca fn re/erreme >«*re«*GÎ LkimnUnruhii
NomănJr i «pune ; HvsulUirul .« fo-t -/ mj

bucur de %n ihuiu par ie ce armata Mtcfrl-\na trr i fuej
întru ecrasta

A doua fi 29 Noiembrie («iate /irtrele nirrvW-.li si
r*jmeroase tiare străine publică arlirole In car. .«• elo¬
giază vitejia şi spiritul de vacriflrh» de care au dat dovadă
luptătorii români fn timpul bătăliei «1». ia l’levrw si r
relevă entu/ia«o*»| pnpulafie României D aflarea vctcl ca
Plevna a căzut.

In ziua de .10 Noiembrie la comandamrraul Armatei de
asediu sosesc neîncetat rapoarte dr ta comandanţii dr
unităţi şi mari unităţi, care dau detalii asupra desfăşurării
luptelor de la Plevna; drasentenea sosesc telegrame dr
felicitări din n»mt?ro»o ţări ale Fumpci prin care s» elo¬
giază bravura ostaşilor români în luptr Ir de ta l'levna

ATACUL TRUPELOR ROMANE ASUPRA
REDU T E I BUCPV A

in sectorul I. Divizia 2-o româru» comandată dc Gene¬
ralul Cerchez, după ce ocupă Griviţa 2 continuă înaintarea
spre Uurovo şl de/Jirmcnză slaba garnizoaikl turcească
ce SC afla acolo. 1 urcll care sc retrăgeau din faţa trupelor
noastre iu opuneau o rezistenţă dâr*â. ceeace oraflreac
dat fiind rolul lor de ariergardă. Generalul Cerchez
continuă înaintarea cu unllăţle Dlvl/lel sale şl cere
Colonelului George Angcleacu, comandantul Diviziei a 3-a
să ivartlclpv la acţiune cu trupele de sub comanda sa.

Rănit, osman pasa încercuit la.nga opane/
di: trupele diviziei a 2-a. comandate di
CQI.ONEU'L cerkf./

înaintând cu Divizia 2-a spre Ml . Generalul Cerchez
•I^e foarte repede la locul unde se afla Oxman paşa
tmoiijuist dc nuil mulţi paşi, comandanţi dv divizii şl
brU: .,|. prin intermediul medicului său un armean < vrc
H** franţuzeşte. Osman l«şa declară vă duţK» ie a făcui
(pt ce datoria-1 poruncea, doreşte ca să ştie condiţiile sub
e* r c eilo primiu predarea sa şl a armatei sale

CAPITULAREA PLFWFl

La cererea generatului rus Kadclki eomandantol
sectorului 6 Colonelul Grlgore Policu formează o gardă
dc tăria unui excadron pentru a escorta pc Osman paşa
şl ceilalţi generali otomani care-l însoţeau, până la iberota
ia cartierul Mai^hil IA»ce Nleolac

In "Istoricul Keglmentolui 1 călăraşi ColonelulPolitu
relatează: ' La 4 km. dc ora» am fost întors din drum
când Marele Uie* şi Domnitorul nostru *u sosit exi sultele
respective lângă trăsura lui Osman, spiv a-l vedea.

A l ACUL TRUPELOR ROMANI. ANUPRA I.Vl Alin URILOR
TURCEŞTI DE LA OPANI /-28 NOWI877 |

O lupu apriga s'a li„| as Iiuiţunli.* d«- ta Opai*)/
h otoman.» dc sub comanda Iul EdlH-mpaş»

mlxiunea dc a pngcja spatele aripei drepte a gru-

< ASA Dl 1JVNGA OPANE/ IN ( ARI LA C8 ;
SOIEMItim 1877 S A PREDAI OSMAN PASA
î °nvnndiintul Ar- matei de asediu, Dumltorul Carol fiind
IRormai <ă Osman-paşa *‘a predat transmite ştirea
•* rxi,l *l Alaaaija, al U-lw»i “ Osman paşa e rănit şl
F‘*0"l«r} el s’u predat românilor *1 t»e află acum In acea
AiŞlba de II,«ă VR". __

IN TALNIHFiV DOMNnOHUH'l CAlIOl. CU O-SMAN PASA

Tlevm căzuse ! şl odaia cu ca căzuseră In mâinile
aliaţilor 10 generali, li) ofiţeri superiori. 3 UtH) de ofiţer i
Inferiori 4.1 200 de soldaţi. 77 de tururi şl un număr
mare de arme *1 muniţii-"

OrMtâ cu cădere* l'levnel a hiat sfârşit unui din cele

i DEFILAREA PKI/OMEKILOR IVItlT DW PLF V VA
LNCRLVATA IN FAf <v DOMNITORI)LUI CAROL I.

Pe un platou de pc matul stârv al V itulut pe iovul unde
în ziua de 28 Noiembrie s au desfăşura» sângeroasele
lupte, are loc pe ziua «k- - Decembrie o paradi miluai
cu această ocazie Uumaitorul Carul dă Ordinii or »
17Î pe armata români în care spunr; ‘ Ostaşi siririim-
ţek voastre. iKvblie şl eroice xaJcrinlt-k' ce *|l InAirat
sacrificiile orvtroasr cc a|I făcut cu sângele »i s«au
votau ă. toate acesura au fo*i răsplătite şt Imurviva» în
ziua în care îngrozitoarea l'Uvnă a căzui îrv»mz«M vitejiei
voastre In iiua în e*rece»m*lfrun*a.s4t*stv » sulu.uiui
cel nul ilusuu *i bra» gcwral »l sau «Gn»aa biruitorul
a fost biruit şi a'depun arn»etc trwlniva voastra- >1 varto»
veacurilor va păslra dtn nrştei scit- • I toi .xrnx-le vvc>tor
ffcptt alături de ivmelc vw'lru. Tuveni 'sdca la voi
exemplu însufleţit a» tktoriilur viitoare u. ««szreoLi
figură a României va privi mândra şi Uutştlta ca xeţnlca-l

^ _ .. _ _ Mi . .LO -i htatf

CIJVANTIII. ROMANESC CUVÂNTUL ROMÂNESC

1877 - CENTENARUL - 1977

rAsboiijlui »E INDEPENDENTA al româniei

(

PAGINA 14

CUVÂNTUL ROMANESC

NOI AMĂNUNTE PRIVIND NEMULŢUMIRILE DIN VALEA JIULUI

In numărul trecut am in¬
format cititorii noştri <k?s-
pre no mulţumirile minerilor
din Valea .1 fulul. Intre timp
s’au aflat noi amănunte
despre cele întârziate
acolo. Se pare ca motivul
concret al nemulţumirilor
l-a constituit noua re¬
glementare a pensiilor, Le¬
gea nr.3, publicata în Bu¬
letin]) Oficial nr. 61 din

8 Iulie 1977. care s*a adâu-
gat vechilor nemulţumiri
privind normele de lucru
si condiţiile proaste de viaţa.

Prin aceasta noua lege
a pensiilor, muncitorii din
categoria^ l-a, categoria în
care intra şi mineri) .puteau
Ieşi la pensie doar la 52
de ani. faţa de 50 cum pre¬
vedea vechea lege a pensIilor.

Nemulţumirile spontane

s’au manifestat în acelaşi
timp la mai multe centre
miniere din bazinul carbo¬
nifer al Văii Jiului, fara
a exista o legătură orga¬
nizată intre ele.

Minerii au refUzat să iasă
din abataje si nu au permis
încărcarea cărbunelui Exca¬
vat. Au fost trimişi la faţa
locului mai mulţi demnitari
ai partidului în frunte cu Iile

CRONICA TIMPULUI

18 AUGUST

FERICIREA PRIM
CONTRAST

Am citit în ziare ca guvernul de la
Bucureşti a sărbătorit cei 100 de ani de
Ia proclamarea independenţei României
printrun decret de amnistie. înurma căruia
au fost eliberaţi 19.000 de deţinuţi. In
afară de aceştia, alţi 9.500 cetăţeni arestaţi
nu vor mai fi anchetaţi şi judecaţi.

Această ultima prevedere a decretului
mi se pare destul de ciudata. Nu înţeleg
cum poţi să ierţi pe cineva fără sa aţii
pentru ce? *

In orice caz este o inovaţie în materie
de drept căci este pentru prima dată în
hime când nişte acuzaţi au fost amnistiaţi
înainte de a fi condamnaţi.

Sc poate însă sâ fie vorba de aplicarea
celebre, metode a fericirii prin contrast
sau a pantofilor strtmţi.

Plecând de la ideea că fericirea este
ceva relativ, poţi »* faci pe un nefericit
fericii, fac&ncfcj-l mai nefericit decât era
înainte şl apo i readucăndu-l pur si simplu
la starea iniţială. *

Să presupunem de pîMă că un cetăţean
este deprimat de munca istovitoare, salariul
micmampjf, f«"dOţoto fmerminabile ro.
*»!/• Incomensurabile clc omul se con-
’• ,ck ' r * dc nenorocii încât simte ca

vuita rxi mai are pentru el nieiun rost.
Când deodată, ca un trăznet. îi cade în
cap o năpastă mai mare decât toate cele¬
lalte. Este arestat şi acuzat de o vină
imaginară, să zicem’ că ar fi stat de
vorba cu U n cetăţean străin (de preferinţă
american). Degeaba caută ei să se des-
vmovilească arătând că nu l-a văzut în
viaţa lui pe acest om. Există declaraţii
precise^ ta dosar care relatează cu lux
dt amănunte unde când ai cum a avut
loc convorbirea, ce s'a discutat si ce
secrete de stat au fost divulgate.' tsi
/Jcem _ dinamica producţiei de hârtie hi-
gienlca).

Condamnarea este asigurată. Opt ani
munci* silnică pe puţin.

„ C _ )rnu ‘ «»*• să fiarbă câteva săp¬

tămâni in care a pierdui orice speranţă
dl •J.lvare ţi dtntr’odau . p«c! - surpri,!!

I-Ştr arunci <* 1£btr si c j

K * “ U vechiul loc <* muncă.

■Sici |»J.| vin» ut creadă. Tramvaiul
hwtorujtM şi avpTi-a*|om*rai , par. un

munca wtrkmlci la Strânsul
Eunoaulor o partida veseli de picnic.

‘ ur şt simplu, zburdă de fericire.
nrt . A ^ r i J ***** ingenioasă prin care

Tt£ %£*** < * TOn * i - fi '"

,, ? pf E^terea mea. Academia de Stlinte
Oluicc -Ştefan OhcoirgMal" din BucureX

*i ^5^ T- “ 1f ’ "“?* * C *»»*Â problemă
*• w o fr.mante ,*« mal bine ti ăl
™»' ştiinţific. vlni

*Z*Jg** «* • -«ră

20 AUGUST

CINE ARE
DREPTATE?

următoarea MrlaoAre:
Iov. Vădim Lolovanov

Ager^ia sovietică de mUt! NOVOVTI
Moscova

Stimate tpv. Color» nov

Am citit cu mare interes articolul
Se» Vor* TiUmiUiUt
- lfi nB; dreptate*' ”. în care arătaţi că
reaa sovietică apără mai bine interesele
decât ziarele capiu liate avide

de senzaţional şi că regimul sovietic,
spre deosebire de capitalişti, asigura ade¬
văratele drepturi ale omului, adică acelea
care sunt esenţiale pentru fericirea sa.

Eu rw vreau sa vă contrazic. Dar am
o propunere.

De ce sa ne pierdem vremea în polemici
inutile Dece sa cheltuim atâtea miliarde
de ruble pe rachete balistice intercon¬
tinentale si submarine atomice? Să tranşăm
această cnestiuno în mod paşnic.

Iată deci care este ideea mea:

Să dărâmăm Zidul Ruşinii de la Berlin
şi sa desfiinţăm gardurile dc sârma ghim¬
pată cu curent dc înaltă tensiune, precum
şi câmpurile de mine. care despart Europa
de Est de Europa de Vest. Si să lăsăm
lumea să meargă unde vrea. aşa cum
de altfel prevede şi Acordul de la Helsinki,
realizat la iniţiativa guvernului sovietic.

IXipa un an de zile. să facem socoteala
şi sa vedem: câţi au trecut Intr’o parte
şi câţi în cealaltă.

Astfel vom avea un răspuns exact,
stabilit pe o bază ştiinţifică, la întrebarea
Dvs.:_ Cine are dreptate?

Va rog deci a supune această propunere,
care este In spiritul principiilor leniniste
a întrecerii paşnice între cele două slsteme.
forurilor Dvrs. competente de Partid.

Vlad AngeJcscu

Ne%% York. t».N_A.

23 AUGUST
DORIM EGALITATE
DAR

NU PENTRU CĂŢEI

Scînteia. organul P.C.R.. a publicat un
articol în care ia apărarea partidelor
comuniste din Vest. din asa zisa fracţiune
"euro-comunistă".

w Euro-comuniştii zic că nu mai vor
sa recunoască pe Papa de la Moscova
fi nici dreptul sau de a excomunica pe
eretici. In schimb Leonid Breinev l-a
afurisit pe Santiago CarriUo. leaderul co¬
munist spaniol, care după ce că epluralist,
a mai scris şi o carte cu tot felul dc
calomnii la adresa Uniunii Sovietice.

Scînteia jubilează.

Nedeţi? Domnul (pe atunci Iov.) Nicolac
leauşescu a spus asta încă de acum 10
anL Fiecare partid comunist trebuie să
alba dreptul să-şl aleagă propriul său
drum spre comunism şi nimeni ru este
îndreptăţit să-1 ţie dc rău pentru aceasta.

Partidul Comunist Român (adică
d Ceauşei» cu) nu trebuie să fie tutelat
sau admonestat de nimeni, căci aceasta
ar fl un amestec în afacerile interne ale
Poporului roman (adică tot d. Ceausescu).

Partidele comuniste frăţeşti trebuiesă

i în drepturi, să se respecte re¬

ciproc si m bt » auce unul pe a|ţul

nici verbal, pici cu tancurile.

Pemnj h respecta adevărul Lstorlc,
vreau sa ami/gesc că aceste principii au
fost formulate deja încă înaintea d-hil
Ceauşescu.

r CUm dul " ul Sara » on »'•
idicai acum mai line de 100 de ani îm¬
potriva tiraniei lupilor, urşilor si l«rttor
Şi a cerul ca toate aceste' dobitoace
«a mai atace pe AiUi. ci. în conformitate
oo f^incipiiie democratice să se considere
ru toţii egali sa se aibă - cum s'ar
*P«M* - ca fraţii.

Căţelul samuraebe auzind aceste fru-
cuvinte, le-a aprobai cu entuziasm
dar drepi răspuns a mâncat pe loc o
chelfaneala ctraşnică. Nu de alta dar

*• ţină minte pe nitor că egalitatea
• tuna. dar nu pentru căţei.

9 *«•* 1 YU4 AHGILI5CU

Verdeţ- membru al Comi¬
tetului Politic Executiv al
C.C. şl prim-vicepreşedinte
al Consiltulul de Miniştri
precum şl Constantin Bat>ă-
lău. membru al C.C. şi mi¬
nistru al minelor. Minerii
au refuzat să discute cu tri¬
mişii partidului şi au cerut
să vină Ceausescu personal
la faţa locului*.

Tot în cadrul acestor ne¬
mulţumiri, înainte cu câteva
zile de vizită, Ceausescu
a semnat o nouă lege a pen¬
siilor care poartă tot
numărul 3 sl a fost publi¬
cată în Buletinul Oficial nr.
82 din 6 August 1977. Această
ixwă lege însă. nu a fost
adoptată de Marea Adunare
Naţională care sl-a încheiat
lucrările la I Iulie, din caro
cauză nici legea veche nu a
mai putut fi abrogată.com¬
petenţa abrogării revenind
exclusiv Marii Adunări Na¬
ţionale^ Astfel în momentul
de faţă, în România co¬
munistă există o situaţie
paradoxală şi nemaiîntâlnită
nici măcar în noile state

africane. Două legi care
poartă acelaşi număr .ambe¬
le semnate de Ceausescu,
ambele publicate în Buletinul
Oficial, cu diferenţe evidente
între ele şi totuşi amândouă
perfect valabile din punct
de vedere legal.

Această anomalie a celor
d<xjă legi paralele, vine să
complice sl mai mult hă¬
ţişul legislaţiei pensiilor şi
asigurărilor sociale cu care
partidul a blagoslovit po¬
porul nostru muncitor.

Pentru desfăşurarea în
bune condiţii a’ vizitei, în
localităţile de pe traseu, au
fost aduşi Cu autobuze spe¬
ciale mii de securisti si
activişti de partid dfn ju¬
deţele învecinate. Comitete¬
le judeţene de partid Gorj
şi Mehedinţi au dat dispo¬
ziţii organizaţiilor de bază
P»c.r. din întreprinderile ne-
m| Miere din zona să facă o
amplă mobilizare a salaria¬
ţilor lor la mitingurile cu
conducătorul partidului si
statului.

Au fost confecţionate nu-

meroufte panouri cu fotogra¬
fia "celui mai iubit fiu al
poporului" şi lozinci adu¬
latoare printre care trebuie
amintită cea mai stupidă
dintre ele. după părerea
noastră, care a fost si scan¬
date de grupele de agitatori
special instruiţi în acest
scop: " Ceausescu prlm-
mlner ! *\

In aproape toate cuvântă¬
rile sale din vizita respec¬
tiva. Ceausescu a căutat să
oca vina pe organele locale.
care ^IPorile nu ar fl re¬
uşit să informeze pe deplin
masele despre umanismul
socialist ce străbate noile
legi în ţara noastră. Sub
decorul si ambianţa opere-
tistica Tn care s'a desfă¬
şurat "vizita de lucru-
[ulger" în judeţele Gorj si
Mehedinţi se află însă ade¬
vărul amar al nemulţumi¬
rii minerilor, componentă
a nemulţumirii generale a
urtii popor subjugat de peste
33 de ani.

C.D.

ŞTIRI SI FAPTE
ÎNTÂMPLATE
DE

MOSCOPOL COMENTATE I

aniversare de subjugare

La Douăzeci ji trei August.
Hobii, cu sila si desgust.
Şi-au serbat “eliberarea”
Şi Soviete-subjugarea,

Aplaudând pe tirani
Ce-i ţin robi de zeci de ani
De frică ca ei, mâine.

Să nu-i scoată din pâine...

UN PROVERB ETERN
CE AZI NU I "MODERN”

E din vremuri bune.

Un proverb ce spune:
"Cei ce poartă jugul
Si-a trăi mai vor.
Merită să-l poarte
Spre ruşinea lor" !

Proverbu-i demodai;
Căci azi, în Sovrom-Stat.
Sunt robi cu RENUME
Ce-o duc foarte bine
Şi le place jugul.

Fiindcă n’au ruşine...

"ORIGINA SANAT0ASA'*
CO-ADEVARAI SANAT0ASA

In Tara Comunistă,

Zisă Socialistă,

Sunt de-origină sănătoasă.
Romanii de clasă aleasa.
Ce-şi lasă casa si masa
Şi o iau...LA SÂNAtOASA f

CREDINŢA cu DOUA TETE

Ceuşev, credinţă are.

Si în Cruce şi în Stea;
Căci el, DOUA Calendare
Tipăreşte'n Reserea:

Unul. pentru cei de-afară,
Care-i plin cu Sfinţi Creştini,
Şi-altul,pentru cei din Tară
Plin cu "Sfinţi"3ovTom-Cretini.

UN PROVERB MODIFICAT
PENTRU CEI 0IN S0VR0M - STAT

Comuniştii reproşează.

Celor ce-i exploatează.

Că hiârfurile lucrate.

Nu-s de bună calitate...

Dacă Comuniştii vor
Mărfuri după placul lor,

Să-i dea lumii subjugate
Si LEFURI de calitate:

Altfel, ei nu vor avea,

Mărfuri bune NICIODATĂ;
Fiindcă robii le vor da,

DUPĂ PLATA SI RASPLATA !

0 ŞTIRE CUTREMURĂTOARE
0E LA CUTREMURUL C& MARE;

In Tară, n‘au fost sinistraţi,
Tovarăşii Miniştri;

Căci ei* rai pot’fi sinistraţi.
Pentru că SUNT SINIŞTRI. *

Jeon MOSCOPOL

^ ' 'IM \

DIN VlAJA NOASTRĂ

AUZiTE, VĂZUTE,

$1 păţite

USAM SA VORBEASCĂ
mărturiile

,^T^:zc:::z:z:;ixr .

tewRBftsas»?*. .

I a ml lin *1,)’, i hiy vi » v i, iiati i i

v. ^ 'l.llAl rudele pentru n \ »

SSwro?'" n*m, fost „M, n ,M

Tojt.JWlui.lv ort o*rr nu to^txirl rcuimul drlit

^ 3 ". <*' »««*rl e* nâ ,‘ M tmrn Ti Urî

m»l l-iai o* Amorlo» nu rvtstii l„ tntrwu» lume".

VORBA DULCE
NIMIC N’ ADUCE!

t’n vi; im tor din IVtroR,

B *luns In hotelul Intrrcontl-
[ nenml din Bucurtitl. n în-
I* ewvnt va cheme ia telefon
| pe frAirl* lui ca it cmc» dl-
( Pitonii unei mine de
I cârbjni din Transilvania.

StU rai mirul de telefon
• *** c ** * «'Orut <vpci ni.xnrrl
na-! dea- leuatura.

• Aşteptaţi, liniile sunt
ocupate, vi chemăm noi când
vom avea linia libera.

- A aşteptat vreo ora ai
* chemat din nou. Alţi ope¬
ratoare dar acelaşi răspuns:

•'aşteptaţi, liniile M mt ocu¬
pate./*?

A tot încercai al toi aştep¬
tai o tumataie de d. pani
cina il ven» o Ideir : A
ridicat telefonul şi cu ton
ravtii ordona: * Aici di¬
rectorul mim*lor, punc-mă
In legătură cu <»%?. iv dela
Rdin

SI TOTUŞI
St "CIUPEŞTE’ - !

'( dreu laţm tramvaielor ai
6 » autobu/cio: In Huc*ure»ii
l * stv relativ bună (până la
li seaia). lată mă aur ia urxiU»
■j®** din Capiu la !io-
î-ratt» obosit {y.
| auiobujiul ca *,1 mere
§ v *'*° trei «uţtL Bârvâ m,-a
rândul vi plătesc bi-

flrUii ( cam \ reo 5
. bani americani ) ajunsesem
t w denUnaţio.

ia*au)n;) «n’a Inuebat
[ «nd, merr dar drnd a aflat
ra m» cobor la prima vta-
iji* fi-a tu na:»i gâtul »

; ÎMC-Uî ochJl roau a băgat
b î nU * n rrantă. dar a ulut
aa-mi dea l>ilrujr , 1

Aeeavta efaip t ^| i , i ^
»«. crvn „ou. Inimr d<

*| *••!*« ri/bot mondial

’®*»cii)rul dela s.ţjî, (soc

■Tramv. din Buc.) «Um- *>.
litlui ca sa oprească fUrtu-
rile: A angajat ca taxatori

U tramvaie numai legionari.

A fort o perioadă scurtă.

a fovi singura p«-ri<»ad.>

& Ia tramvaiele din Bu-
^tl a domnit cinstea.

Gnomi* DON EV

t ând ofiţerul din fruntea
companiei a dat ai ochii
dr *P^rtltorul din iiuisinl
Na salutat Imediat s| a’dat
ordin voldajllor si deftle/c
ca la parada ?

Cel mai nedumerit a fost
îns.i cel salutat, subitaaten-
din partea soldaţilor îl
dubise puţine griji. dar
misterul a fo.st rezolvat mai
târ/tu. M.o, rHirta o sapei
di* coif pe vlwirul cateta
vr* u sus» auiiu. msUrttt
<w ollK' -si>«frio* In nrmat*
*t*VW i i'n ,

PROMISIUNI

PURISTE

N*A anunţat că nu
mai rstr r\c\*oic să scltlmbi
5 ltl.00 pe ii. totuşi se fac
e xrepţii,

l.'nor vi/tiatorj rare rai
mcr v în mip sau cu avi-
oanrle romaneşti li sc cere
acrast.i tava daci iu pot
«ce dovada * orU'inel ro¬
maneşti (faptul că te-a|
nasait în Komânia nu-i
Dovad» origii»!
afirm .1 autorităţile din ţară
m poate obţine numai dela
Ambasada ftomână din Ua-
s hlngton.

Doasemenea unii vixl-
t»Uwi n*a u putut dormi la
rude îndepărtau- a> :nv«tu>i
nepoţi, etc.

C««urile ce ni s‘au adus
la cunoşunţă s ‘au Întâmplat
D Bmaov. TlmUoara m|
Constanţa.

1° :M Iunie IDi*?

lm I Mllmll» nvftnd cn
? f •** 1 '" '«'llu /Pion c„.

' crcţitin im n,,,

««■li pnr» prodontlnil. i„
bliorlp. oi tndo«/i, tn ;'l lunlo
nflrU.ioio.ip nnniprpn
^Şnliilul | 0f » H.„ p ,

hwiintr Merputorul", im
legiunile oştilor cereai! ne.
* nmt * t 1 wtn|eleatde\«r*.
1 * m, nte omeneasca, atini
in griiu Arhanghelii lui Ml-
halK.

< «1 xtflurtnţă tinerii fnn-
<1n,orl '»» «n calculat m |„.
te rs speculativ data ori nu-

| n nm4i. d "" f< "' n ‘* n "" d<>

IV so do nnl nronsii.
OnonlMll» profund ct*eştl-
nu. rAsculă din aluat uman
nHiltimlIerair al cresnnă
pilcuri de lumina ionviira*ns-
<m îşi merge dnimul ei ane¬
voios. Aproape tonta lumon
o imfârn et n încondeiat-o
<* l"' t'oa mal mare rmt-
lacatonre a României.

^ It' luăm po rând.

Democraţia româneaacă
pa»v.i în 1933 n persecutat.

« pedepsit ş(a făcut cunoscut

lumii întregi ca această or-

K’Hni.nţlc est c g,^p f j r

cu apucături crlmltwle.
Regele ( a rol Al 2 -|en între
1933-1940 n încercat exter-
mitviron legionarilor, a
reuşit parţial să-i „cldă
ti zic dm sămânţa sănătoasă
plantată dr C ornellu Cod>*en-
uu a rodit s| conUmă «,ă
. (^ivtrtul Mare»
«aiului ATrtonescu ir-»» dnt
Idi'uiItatcn de delicvenţi iv»-
ţloimlt. <1 pnrlp din r| m
fugii în (>ermania, unda gu-

c¥fsU|IT ACt5IMWHtN|,

t« MWTMtt

l'ATUNA 15

vpn.,l |„l iu,| 0I | n tnohlo
in l»«nri, do ronrpnlmrp,
""pili ndn-l cn „ p | 0k - (|( ,
pnnlnj politic | n i c|n||||c .

MoVrltnirn ,cl m ,. nPl . ,,,
Iiimn-, tn Inrn nu foni
< "rmm|| «| nu umplut tndil-
mu Mc. I>lu noMi dpiinuii,
i"ul|l nu fo.t ,i m .l In 't> n .

ti p dc rppdncnro ’ nlirlmlni
* '*! p»I‘p nu runwit
in mrhlnorl nu foni prcluntl
de regimul comunist.

Din 19*13 până tn pre-
' rhl * ave nul fără lAimno-
/eu din îan» a încununat
eu coroana de martiri m*
mare parte din cel ce ră¬
măseseră neuclal dc guver-
nele anterioare. Perse,*,,.

1 11,0 f, /lcc ori morale, de
ncdcacrls au fosi aplicate
atat legionarilor cât nI fn-
mllllloi lor.

^ a bl/m ă ş| amară si¬
tuaţie. s'nu întâlnit si s'au
lh Inchlaorl, dup.,

J »l doilea ra«bot mondial,dc-
mocraţl, logloruirl, k, chiar
eomuniMi Idealişti, n Uirwî
pnrle clin lumea demoern-
tlc.i, fugită în vest. î| con¬
sideră pe legionar i ciumaţi.

In fel cum autorluiton legală
îl pre/enta pe pandurii Iul
Tudor. flăcăii |„l lonrii. etc.
i*CHa si studii ciuntita on-

ţloiinie ori Internaţionale din

I9J. până în presant n'nu
încetat sa-l descrie ca: ti¬
neri nepregătiţi, vânduţi lui
Mitici. Musolint, amantei
> egalul ( . continuând n-

|H»| , fl , rădator I d«- ţni .»

crlmligiii u»* 1 .,/.U»i, ele.

t sie ru*t «*Mara o aivili/â
'On rl.i ac»a(ai probleriw-

controvei’sate, prntm tineri

ori bătrâni care doresc să
ştie "adavaruP*.

m u s r or . <, ‘"' ...

mimioRlp, roBdc Ml,In-., I n
r'T;u' prin ml|.

"vere a neamului românesc.

/buciumul multliecuiar
Ntorlc, n adus României î n
ocolul trecut IndependenUÎ
regalitate ş| rom . la care
s'a ndmigat în I92llpr| n pneen
*** srallU s întregirea
teritoriala, (iospodrărla l n -
te. m şl externă a României
nrl avea nevoie de m [
«Mite pentru Integrarea Tâ-
r l în concernul european
x Inter naţional. U| n păcate,
swihlclunlle omeneşti nu n-
P'mut în clas» con^cltoare

ch ciupercile după plonio.

; Mc « rc 'l de spus dacă a
fost aceasta albi încărcare
* dcMi,»,| ll | î n vârtejul apo.
callptic, ori o reînviere trU-
t« a corupţiei farvirlotr, 1 c-
«aturlle dintre clasa « ondu-
eatoare şl p«ij>or 0u f ON ,
întrerupte.

In aceasta grea cotitură
Istorică a apărut Ugiunoa
Arhanghelul Mlhall, ea o
1 • i" i»ttui 111 năacutS din
ra/ervele . inatoascale n» a-
muîui românesc.

( ornellu t odre.inuapre-
conl/ni polilicn fapt. i at «u,
u vorbei Disciplină -
luiw. grvRu.i pt* cioşUnieu,
curai, "omul ram' r , ronsiU
tuJe temelia pe care *»'a ri¬
dicai odlflvliil laMonnr por¬
nit dela icoana Arhanghrlu/ul
M Iha II- La apt Iul Iul, a

• • *|Mins mare parte din tara
•omâiieasci,. ea militanţi ori
hI mpi 1 almpatUnnţl da. ,1

'' n " ,n "mHonaţi. Iv dn.nmi
M n " ''P'mn probInmcmeorl
peste măsură de dureron .e

Acesiea r | f , fnpf ft|| p||flr
” , n<, «blnn care năpădea
“N. c ogor; este o rilndulill
1 v,n î ,, de * Pe pământ pe
(, nrr* in,mal Dumnr/raioatle

s .f P ,,n «cum câteva 1 în-
trebarlt

Dacă de mor rn||a |- n de¬
nigrat ţj |.a ucis,

D"<*' nn/Umiil |-a dls-
prepiU, |. A „mint n| i. n
per * rentat.

Daci comunismul d ţ n .
trenga Iul -f oloană n* cln-
s’a străduit N | p^ r .
"tnornt încearcă să-| evter-
m,,K ‘- c INI st-NT ACTSTI

în fapt celor decenii

v m Ar ^nghel.,|„|

Mllmll, în care clasicismul
educaţiei *’a amesttcnt cu
p ‘ lgo;,no aspre. în care în¬
temeietorul el a fost ucjs dr
forţele răului, aproape u»n-
bi elita exterminată, se ţ m -
pllne c cele scrise de Ionel
Mo|a; ‘Cea mal puternică
arma est,, propria ,mastră
cenuşa/*

Î^Rf lu nea Ari» ngha iu l
Mlhall a supravieţuit, neso-
coteşte în drumul el orice
Impostură si-şi continuă

drumul ,n istoric

râmărlnd trecutul cu
m.tsuru suflatului, această
organlxaţU* repre ţinui un
''M ig-ii dt* vjuţ., pvnUu ro-
n»J f U şl pentru omenii •* sub
pmtacţia cârmuire 1 \r-
ha» v |,ciulul MihalK

EU PREOTEASA

IN MEMORIAM

CU POLIŢAI,
DUPĂ TINE ...!

In tlua dc 19 Ai?,. j 9?7
‘n ni '.i s ihit de crUă dc
inlm» a încetat din viaţă
1-iviu Murrşan.

S ’ Q »wsoui în v,|a( J n 3 |
Ianuarie 1013. fiul Rrcotului
Ddgort şi Regina Murr^tn.

1 >c Profesie inginer. Căsă¬
torit ou Aicvftndra Muraoan
n*“o;uu J llipcscu.au o dn-
gt j ru fiii.» Leliţă# Murcsan.

A emigrai în Car^da înârail
1912, stabilindu-sc la Mon-

a fos 1 îmormânUt în 23
August a.c. ş| C1J
oca/|r Pir .Petre Poptaou.
a ro»lU « ce s t ,*u vă nt fu nebru:

întristau familie întristaii

"'GEWEHAL^

TARA SA ŞTIE!

Inc MJP. închiriate o ma-
st porniar cu familia
Timişoara către Lugoj
1 na-şI »uiu*/r rudele.
îîf 1 â din ora*, »'a

•ntiinu p, 'io*,** ^ o oom-
*** de aotoaţi cr ne ln-
d^Opia către T Imiaoam •
âU*. a tras maşina la
«nctrata drumului, a den-
geamul aateptând ca ai
^*că*oMofil rondurile kii
cu ani tn armă: tu-

^biocgteftrrt | n | fnm .
21/0011»^ aUupu^pcfroot.

t'n frumas al Uniunii »i
Ligii mi-a atras airnţU:

' ,n Tribun» Româulrl
(ni. 114. pa K . IU) *ctr © fo¬
tografie cu inscripţia *• a
D cJcgmtion of the Unton and
Leagur of ibe Homanlan
Societlrs of America../*

In fotografic sunt 3J dr
persoara grupul românesc
a foM de 2 C deci 5 per-
aaanr în plus desprr care
*MmţI dr “ culturi gri tu-
iu» nu menţiunea râ cinr
suni.

A cea* ia confirmă părerea
persoanei care a declarat:

fost întotdeauna înt»»-
vărăş4i d» .âia M * ( Dr
agenţii securităţii ca §£ fin
preclşf L i

-— mi

fulger «tot I tvlu Murc-
»an. ne-a părăsii. \«> va
Dotaşi multă vreme să nc
obişratim cu accasu» grea
pierdere. Suntem încă tul-
lAiraţi şi Huritem încă *u-
pâniţJ dt cele înuingtlaie-
îl vedem în locul dc Tea*
nii-i odihnă şi rat ne vine
vî credem.

Lhlu Mureşon n*a fost
onail marginal* nJci Inscn-
«Ibil ai nici indiferent faţă
dc problemele Io* ale şl ro-
mâneştL I I • trăit în inima
corrai ni lăţii noastre al a*a
ideraifi**, în coate fibrele
fiinţei lui cu drama neomu¬
lui al a exilului rumanrsc.

Buţiid sunt cel ce pot
sţMne. ci In această pr ibe-
gU - kurtgă amaiă al pUiu
4e d»/Uu/ii, au rămas fi¬

deli până In moarte şi ore-
dlnjd străbune şi neamului.

1 . 1 viu Muroşan n*a pre¬
cupeţit nici un sacrificiu
pentru frumoasele şl scum¬
pele Idealuri româneşti si
creştineşti, în n căror lu¬
minii a crescut, s'a educat
şi pe cari' nu lc-« părăsit
niciodată, a închis ochii
pământeşti, servlndu-le cu
o fidelitate exemplară.

ideile ş| atitudinile lui
româneşti, care nu admit
compromisuri si nu admit
jocul în două ‘părţi, l-au
îacut Incomod. Aceasta este
soarta stegarilor, celor ce
xtrigă în pustie, la răspân¬
tiile vieţii, nu vă vindeţipr
un blid de linte ori cât
de dulce ar fl el.

I.iviu Murrşan era pro¬
fund sincer faţă dc crexul
românesc. p c care l-a s<*i-
vlt până In ultlmA clipă, oi
pashinc - . făiâ u*amă v| cu
vehemenţa marilor tribuni
M a fost fiul ri-pre/en-
latu al Ardealului pătimi¬
rilor seculare şl ca for¬
maţie Intelectuala. *1 ca ati¬
tudine românească şi
r»acţlune faţă de cel fără
cometei şl (aţă de cel In-
btânrtţl <fc- promisiuni de¬
şarte.

Viaţa Iul a fost o lui**»
plângere In surdină, re vâr-
sau în admonestări, cil cu iu
Ia dorinţa de a face ceva
pentru cel râmaşi acaaă, sau
oftau In rugăciuni cutie
lAmus /eu. \ iap> iui s»

înmuiat în jale şi N *a nvîn-
gâiat cu visul. I I devenise
în conxtuitate» noastră de
«IcL simbol. în ceru ce as¬
piră şi neamul şi biserica
româneasca.

T£ ntpcrn me nt p« s iona t
plămădit din sănătatea ro-
Ixjst.î t ţăranului ardrl«*.vn.
optimist ş| senin, păstrând
în ochi lumina unui roman¬
tism tineresc, ci era între
noi, omul Idealului, un In
vinele ful xvlcnea sângele
fierbinte cu descărcări an-
ccsUale.

Din această comuni iau*
vuia s.i facă o riHâiţă în
care liliecii de noapte sl-
şl frângă armele lor cele
mal bura*.

I lu vie preot, cu soră
măritat) eu preot, din fami¬
lie Iwltică. el a fost ata¬
şat total bisericii, pe care
» iubit-o. a respecta t-o si
căreia i-a dăruit .»nll tui
frumoşi.

II a venit «Ici U Mont-
real. »xj aceasta moştenire

duhovnicească ţn* care n*a
ţinut-o aicunaâ. căreia La
dat viaţi prin exemplul per-
xonal, Iar prin îndemnurile
şi retorica lui. convingea pe
românii noi sosiţi aici să
xe lipească cu sufletul si
cu viaţa de bLerka stră¬
buni. I I spunea In toate
împrejurările ci ta dogţuirea
acestei moşteniri Ojhovnl-
ceşti a crescut Ncaitxjl. au-
prav jefuieşte astăţl, iar

Pcntni nî)t ca pribegi c>te
slramra wiivatotre s^ ne tini
împreună ca români si cre¬
ştini. Restul era considerat
dc el ca apariţii.stranii, sus-

P«*cte > ( nefireşti fată de
sunetul si aspiraţiile nea¬
mului.

Dac* aş \re.» să v.» spun
•»polut lui Uviu s| vă
re/um gândirea s( simţirea
lui. cu n am găs'lt alte cu¬
vinte mai potrivite ca ale
lui Aurel Murestarxi. care
*cria aşa în Ga/eta Tran¬
silvaniei din I90r? staţi
neclintiţi la postul care v a
themat soarta, nu aşteptaţi
dcD nimeni nici rmii|Ufliţrr.
nici recunoştinţă cl în bine
şi în rău ţineţi sus şl tare
steagul mântuirii neanvuiui
nostru ca s.î-j V1 idă cel
h*viţi şi să-I recunoască
ca sănu se ris(p e a >c ă si să
nu piardă nădejdea în iz¬
bândă*’.

Dv stimată Doamnă Mu-
reşan »l ţie Dragă Letiţi*
în rumcle tuturor celor ce
au venit aici si au umplut
pârwi I# rnfu; sanctuarul nos¬
tru si în numele nostru per¬
sonal. vă rugăm să acceptaţi
sincerele noastre condo¬
leanţe si mărturlii că pe
Liviu l-am Iubit ca pi* un
frate.

In veci să-t fie pomenii ca
lui în neam «1 în nc.im

F+t* Dt.

PAGINA 16

M O STATISTICA A

drepturilor oimn

CWANTOL ROMANESC

în ultima vreme. se vor»
î>cs(e tot mai mult si pr
tonuri tot mai ridicate des¬
pre drepturile omului. i n
Pt Viile lumii de azi, abor¬
darea acestei probleme este
relevanta si ea ju s’ar fi
pus daca n’ar exista comu¬
nismul. şi anume comunis¬
mul rusesc. Căci problema
drepturilor omului a fost
legiferată mai demult: din
4 A ugust 1789 de Revoluţia
franceza, din Decembrie
1948 prin Charta ONU, ia r
acum doi ani la Helsinki,
farilo vestice, după lur^i si
preîe tratative, au reuşit
*a o înscrie încăodata pe
ordinea de zi a unor întâl¬
niri internaţionale. Iar azi
la Belgrad . respectarea
drepturilor omului, este din
rou pe agendă. Insă între
J<89 şi acest an. problema
omului a mai făcut obiectul
a numeroase tratate inter¬
naţionale şi ca sa dăm numai
un exemplu, vom cita pro¬
blema prizonierilor de răz¬
boi care st ei sunt oameni.

In afară de convenţiile mai
sus scurt amintite au mai
fost şf alte înţelegeri mai
necunoscute, de la ţară la
ţară dela om la om. nulte
din ele având ca obiect a-
ceiasi problemă a dreptu¬
rilor omului- Si consider ca
cei ce militează pentru a-
ceastâ problemă.politicieni,
sute. naţiuni.scriitori,filo¬
sofi sau simpli indivizi, tsi
îac o onorabila datorie care
va fi plătită cândva prirrtr 'un
irilxjt de recunoştinţă mora-

Am spus dela început ca
fara comunismul rusesc nu
s'ar pune azi problema drep¬
turilor omului. Afirmaţia
mea poate pare curioasă da¬
că ne amintim că doctrina
comunista proclamă omil ca
cel mai preţios capital. Cum
însă a înţeles comunism] 1
rusesc va respecte acest
principal do bază al exis¬
tenţei sale. o vom spune
mai jos. si pentru a ru
ocupa spaţiul grafic al aces¬
tei publicaţii ne vom servi
do o metoda statistică unde
''Ui* rumai cifre fără multe
comentarii.

si ca să nu fim bănuiţi
de o manipulare incorectă
a termenului de statistici”
sau a cifrelor ce prezentăm,
vom începe cu în&as 1 autorii I
"statisticei”, stalln. Căci
® altul,ci el a spus:
mort estr o tragedie

milion de morţi o statisti

ca la r a>n<ii fit ^~ _

*un

ani

ca”. Iar după 60 de |
te viaţă zi de zi mai ex¬
tinsă al mai cuceritoare, se
cade sa cercetăm măcar su¬
perficial şi cu datele ce
sur* azi oficiate, dacă ru
cumva genialul a făcut o
glumă sinistră în care ex¬
cela. Nu . Din nenorocire
s^nea adevărul, mai ales
că era în măsură aă-l cu¬
noască, fiind dela Începutul
revoluţiei şef. Tin*> te f,(j
te ard revoluţia comunistă
rusă ilustrează cu fapte a-
ceasta statistică In aşa fel,
că a/i cu mai exi sta vreun
dubiu asupra veracităţii ei.

in primii ani după 1*17.
cateva mlteMtw te oameni
au fost omorâţi ca duşmani
de clasă conform lozincii
comuniste că dus nranil de
vlasi trebuie distrus, fizic,
iar scrierile celor scăpaţi
de măcel o confirmă,
vreo câteva milioane ao

rit de foame din cauza de¬
zorganizării societăţii. A-
ceasta ca o introducere în
principiile statisticei, în¬
ainte de a întră în fondul
problemei.

IXlpace revoluţia s'a în¬
scăunat şl a dcslamuit ma¬
sacrele la o scara cores¬
punzătoare cu principiile şl
uriaşa întindere rusa. a ur¬
mat la rând problema lichi¬
dării ţăranilor, făcuţi peste
noapte chiaburi-culaci-cum
zic comuniştii, adică elita
muncitorilor agricoli. Intr’o
discuţie personală între
Churchill şi Stalin. acesta
din urmă a mărturisit pre¬
mierului englez, care repro¬
duce în Memoriile sale. că
‘din cauza unei dureroase
necesităţi” (colectivizarea
agriculturii), a omorât pur
şi simplu 10.000.000 -
20.000.000 de ţărani ruşi.
Remarcaţi uşurinţa aproxi¬
maţiei între’ 10 şi 20 de
milioane de oameni, deşi
colectivizarea acestei agri¬
culturi nu a pus nici azi pe
masa rusului mai multa
pâine sau carne.

După ţărani, a venit rân¬
dul unei recolte nu mai pu¬
ţin bogate în morţi; pro¬
cesele de epurare ale arma¬
tei. Se ştie azi numai (a-
proximativ) că au fost omo¬
râţi 250-300 de generali, dar
sutele de mii de cadre in¬
ferioare şi superioare sau
de simpli soldaţi, rămân ne¬
cunoscute. Intre timp alte
sute de mii si milioane,
mureau prin închisori sau
în lagăre de muncă forţată.

Aşa că îi putem da crezare
lui Trotzk.v, când afirma cu
cinism^ în memoriile sale.
că până la plecarea lui din
Rusia (1930) a semnat moar¬
tea a 30.000.000 de ruşi
şi notaţi că epurările mili¬
tare nu începuseră. Iar în
Rusia. în afara de familia
imperială, de prinţi şi alte
grade nobiliare, se mai aflau
bancheri, industriaşi, mari
comercianţi, mici negustori,
diplomaţi sau înalţi demni¬
tari. precum şi un numeros
ckr ortodox şi toţi trebuiau
să moara. Aşa ca si Cfrir-
chili^şi Trotzky. n*au spus
adevărul decât pe jumătate,
dar au spus. A început al
doilea război mondial. Ce
au pierdut ruşii împotriva
Finlandei pe care au ata¬
cat-o în 1*39 în chip bandi¬
tesc. adică bolşevic, nu se
ştie.căci mai mulţi ruşi mu¬
reau în continuare în puş¬
cării şi lagăre de concen¬
trare şţ aici statistica are
o lacună regretabilă. Dar
din 1941, când după o în¬
frăţire cu Germania na zis -
ta. tactică desigur de ambele
pârţi, această statistică sta-
Hni&tă-deci valabilă şi a*|-
anumite contururi.
i*r asupra lor merită si pri¬
vim cu puţini răbdare.

Cad la finele războiului
germano rus, după 1945. ru¬
şii au scuzat-şi li credem
sinceri ci 2o!ooo 000- te-
cetăţeni ruşi au murit adică
soldaţi ai ' partizani. In
acelaşi timp. nemţii care
s'au fciptat cu tot glo¬
bul pe mare, In aer şi
pe uscat au pierdut un sfert
din pagube rusă. Nu negăm
cifrele acestor statistici,
căci ele sunt azi. oficiale.

Din partea germani, vinovat
este Hitlrr, şi este scrie
pe»w toi. Din partea nisă.

CAMIUAN

a recunoscut-o Mrusclov.ln-
tr’o şedinţă secretă, a că¬
rei copie nu se cunoaşte
nici azi, iar el este mort.

In orice caz este vorba de
incapacitatea conducerii mi¬
litare (pe care Stalln O li¬
chidase), precum şi a unor
deficienţe de ordin logistic
şi strategic şi tactic, lichi¬
date tot de Stalin. De aceea
l-a şi dat afară din mau¬
soleu, ceea ce reprezintă o
foarte economicoasă conso¬
lare pentru ruşi. să nj
uităm, asasinatul a peste
zece mii de ofiţeri polonezi
dela Katyn, pe careMoIotov.
adjunctul Iui Stalin, îi ca¬
lifica. drept cadavre stră¬
vechi. arheologice, deşi a-
veau carnete de economii la
banei. Alte milioane de
polonezi au murit prin alte
părţi, ale uriaşei Rusii, cu
aceleaşi drepturi ale Drep¬
turilor Omului, de tip ruso-
comunist. si n'am terminat
mea statistica Drepturilor
Omului de rit rusesc. Intr'un
război, cad prizonieri de o
parte şi alta. Nemţii au
avut ruşi, ruşii nemţi.

Prizonierii ruşi din Ger¬
mania. s'au întors, care au
vrut. acasă, si nu trebuie
sa uitam a reaminti "cea
mai mare crima umana”
o spune un rus. SoUenittn.
ca un milion dintre aceşti
prizonieri, au fost livraţi
ruşilor împotriva voinţei
lor. deşi toate Drepturile
Onxjlul. indiferent în ce
stare se aflau, trebuesc re¬
cunoscute. Despre soarta
acestui milion de ruşi, ru
ne tnai putem preocupa azi,
în faţa atâtor milioane de
morţi-omorâţi ai istoriei
comunismului rus. Căci s'ar
zice câ este treaba lor in¬
terna si nu vrem să ne a-
mestecam în asemenea tre¬
buri curat ruseşti. Dar c
întrebare, rămâne valabilă
şi deşi nu sunt cetaţeanger-
man, o pun: ce s'a întâm¬
plat cu soldaţii nemţi că¬
zuţi prizioneri şi cu alţii
care, deşi persoane civiie,
au fost deportaţi In Rusia?

Căci defunctul Cancelar ger¬
man Adenauer.cu tot geniul
lui politic şi diplomatic şi cu
toată vizita la Moscova In
Septembrie 1955, ru a putut
smulge din mâna ruşilor mal
mult de câteva mii de oa¬
meni .din milioanele deţinu¬
te acolo. în condiţii inumane.

Si totuşi aceşti oameni, pri¬
zonieri de război, sau de¬
portaţi. termen nerecunos-
cut azi. Îşi aveau drepturile
lor, internaţional recuno¬
scute prin tratate semnate în
primul rând de ruşi. Dar
ruşii semnează orice tratat,
fără a-l respecta, si, între
timp, oamenii au nrxirlt. sau
îşi doresc moartea cât| vor
mai fi. Dar cum în Rusia
se mal aflau alte milioane
de prizonieri sau deportaţi
din alte ţări-Japon La fiind
o pleaşcă-pe unde vor fi
nairlt sau vor mai trăi ase¬
menea oameni ce au lăsat
în ţările respective familii
şi copii?

Win războiul a*a ter¬
minat, monolitul democra¬
ţiilor populare sau socialiste
la ordinul Moscovei, a În¬
ceput să se crape: 1953
1* Berlin. 1956 în Polonia
şi Budapesta. 1968 la Fraga
6i ** va crăpa Incontiraiar*.

Mai este cazul să amintim
cum m reapocut rusii Drep¬

turile Omului în ocaziile
susmenţionate? Mal este
oare cazul sa spunem căper¬
manent peste 120.000.000 oa¬
meni din ţările est-europene
trăiesc de peste 30 de ani

într'un infern de care orice
om normal se cu trenuri?
Numai comunismului rus. 1
se pare totul normal în pre¬
lungirea şi extinderea aces¬
tui infern, care întră In sta¬

tisticile lui. ca simplecifre
<»Mpa t<v,rla i„l suiln o» r ,
"i * pierdut nimic dinproav-
nka ei valabilitate. Ah*
comentarii sunt inutile.

Ca în acest* luni la Bel-
Krad rusii sunt dispun
discute şl chiar să semneze
orice acord asupra combate¬
rii puricilor, a protejării
caprelor, sau mal stlu eu
ce retfcjceri de arme ato¬
mice şi neamestecuri | c j
Şi acolo, sunt gata. căci
si aşa nu le vor respecta
»ar ca să discute măcar,
problema Drepturilor 0-

."5“' asta "■! Căci aici
sta tot secretul imperiali,-
mulul comunist n>,r In clipa
când aceste drepturi vor tre¬
bui impuse lumii întregi
capitaliste sau comuniste, va
dispare şl comunismul si
blocul ţarilor socialiste, său
populare, va dispare însăsi
™*rea uniune a republicile

socialiste sovietice compusă
din zeci de naţiuni si limbi
Şi care aşteaptă numai a-
ceasta clipa. Riscul cu con¬
secinţele lui este mult prea
«rav pentru Rusia dar mai
f Ies pentru comunism-

uiseamna moartea. Slrujurul
adevar; Sute de milioane de
oameni omorâţi, dar între
o căpiţănă de varză expor¬
tata sau un om. primează
varza ce adUce devize. O-
mul poate vorbi şi aici stă
pericolul pentru statistici.

*?* cere drepturile

*1 Or- c/fj-c- mn*» - - , K -

după Stalin!

^ *cux« fAtlUnrW «X

am r«<bi cMrc: sunt

ruseşti. SI la urma ur¬
melor. sunt şi el oameni
al urui mare popor, pe care
comunismul îl anima Uzează.

Mu CAMILIAN

I SCHIMBURI ROMANO-RUSE

Urmirt 4t* »a|. II

slavilor. Ca un revers po¬
litic, românii au adoptat lim¬
ba rusă în cult şi diploma¬
ţie. Încă dela început, mâ¬
nuitorii de condei români au
fost conştienţi că acest alfa¬
bet nu se potriveşte limbii
române. Abia în secolul

trecut. împotriva vehemen¬
telor proteste ruseşti, elita
lingviştilor în frunte cu loan
HelLadc Rădulescu a reinsta¬
lat alfabetul latin în scrierea
română.

Rafinamentul francez,
subliniază un mic aspect

plastic ruse.se. Cuvântul
obială. pe care Fam Impru-
mutat dela nişi, este tradus
în limba franceză cu. . ,
chauftotte ruse. Ii lăsăm

pc specialişti să spună mai
nuli despre aceasta. In
literatura româna. Ion

Creangă scrie în Popa Du tu:
“Ruşii din lavra Mănăstirii
Neamţului s’au py Iezit ca
şi holera adusă în Moldova
Pe cozile cailor ruseşti La
1828. . , M Mal recent. Mi-
hail sadoveanu f povestitor
hâtru a publicat în 1929 ro¬
manii Baltagul. Autorul
pune în gura lui Nechifor
Lipan aprecieri privitoare
la vecinii noştri: prezeniin-
<âj-l pe polonez.ungur.sârb.
etc.. Iau ce scrie despre
rus: “Gând fUmnezcu a

lăcm mm*. r rus

Fa învrednicit să fie cel
mai beţiv dintre toţi si să
se dovedească bun cerşetor
şi cântăreţ la iarma¬
roace. . Această sub¬
tilă analiză este logic că
nu a mai apărut în retipă¬
ririle cărţii până în arul
1975. Adevăratul portret
al rusului trebuia -ipso fac-
to- eliminat.

In faţa celor 32 de ani
de stăpânire diabolică în Ro¬
mânia. In care timp a avut
loc cel mai mare genocid
din istoria noastră, fiind uci¬

şi fizic ori moral majorita¬
tea intelectualilor contem¬
porani, fiind denigrate va¬
lorile spirituale trecute ori
prezente, fiind spălat erele-
rul tinerei generaţii care
fuge peste graniţă ca să
devină oameni, ne thtrebăm
cum ti mai rabdă Dumnezeu?

Viitorul va analiza mai
amăiunţit aceste sporadice
aspecte ale amărăciunilor
româneşti, pentru că "scrip¬
te mânem” iar Dumnezeu
încearcă pe cel ce-1 iubeşte.

Eugenie USERIU

RECTIFICARE

In fragmentul “Capcană? ".
publicat în numărul 17. pag.
13 din ziarul nostru s’a stre¬
curat o regreta bilă greşeală
anim» în coloana a treia,
al doilea alineat "Dekabri-
stii...” rândurile 13 si |4:
*—• dealtfel şi pe farul
Alexandru II”, xu este vor¬
ba bine’nţeles de Alexandru
al doilea ci de Tarul Alexan¬
dru Întâi Pa vio vi ci. adver-
wul lui Napoleon, ţar a
cărui moarte la Taganrcg,

In 1825, a rămas până astăzi
învăluită In mister, ea (And
naştere ia legende unii au¬
tori ruşi pretinzând ca Ale¬
xandru l.s'a lacul pustnic şi

că a nurii mult mai târziu
în .Siberia.

Ca şi fratele său Constantin
pe care Dekabriştii intenţio¬
nau să-l proclame ţar. A-
iexandru a avut ca profesor
sl etejeator pe elveţianul
rrederic Cesar de la Harpe.
adept al teoriilor filosofilor
dela sfârâitul secolului ai
18-lea. Sub influenţa (ui la
Harpe. Alexandru j, j vrui
si el să elibereze sistenaiJ
de guvernare din Rusia. în¬
curajând prin aceasta pe ofi¬
ţerii care au iniţiat conspi¬
raţia de ka brişcă.

I.VE.

itvANTUL românesc

PAGINA I

FARA ARMANEASCA

NIDA BOGA

Zohu PANA

E pasionanta st riscanta desţelenirea?
temeni cu scaun la cap-aromâni get beget -
lin fundul^ fotoliilor unde l-a aruncat câte
, diploma sau succesul în afaceri, ou
►rohodit cu lacrimi de crocodil decesul
[imbU materne. N’au prea vorbit ei niclo-
[dntă ca lumea aceasta limba, împleticiţi
atâtea străinisme, dar se credeau
jCesari să-şi dea o părere pe care nu
le-o cerea nimeni.

■J S'a întâmplat mai de mult si cu pro-
| tipendada din Tara Românească si Moldova
acelaşi lucru. Când domniţa Rafu Caragea
deschidea teatrul de la Fântâna Roşie,
cine din clocoti de atunci mai credea în
capacitatea de expresie a limbii române?
Dar lângă retorta neamului, timpul, pre¬
gătea tiparele în care urmau să toarne
incandescentele versuri: Alecsandri si
Eminescu, Cosbuc şi Goga,ArghezLBarbu.
Biaga şi nesfârşita cohorta a celor ce au
fost. sunt şi vor fi. condeierii sufletului
românesc.

Exemple se găsesc cu duiumul si la
alte popoare! Când Eduard al m^lea,
cu buclucaşa jartieră s’a adresat asis¬
tenţei: "Honni soit qui mal y pense”,

nu prea credea nici el în capacitatea de
expresie a limbii engleze, cum nici Petru
I,_ când i-a tuns pe ruşi şi le-a tăiat
bărbile, nu prea avea încredere în limba
rusă. Cele două limbi însă, îşi dispută
astăzi supremaţia lumii!. . .

In ceea ce priveşte vorbirea aromână,
după pleiada de scriitori care s’a afirmat
pe la sfârşitul secolului trecut şi începutul
secolului xx, reprezentată prin:'Constantin
B climaco. Nusi Tuliu. Nfcolac Batzaria,
^icu D. Araia. Nicolae Yelo, Marcu Beza

aromâni au font tcrttaţT na
I .. \r connumat ultima rază a

culturii în dialect, urmând ca dc acum
înainte^ afirmarea să se facă în limba
literara daco-română. Exemplele nu lip¬
seau şi erau citate cu orice ocazie. Se
amintea de Iosif Vulcan si Octavian Goga.
de St. O. Iosif si Panait Cerna, iar din
cei mai vechi, era citat Mitropolitul Do-
softei. Rezultatul a fost că tinerii poeţi
au început să scrie în limba literară.
Este suficient să amintesc o parte dintre
cei mai cunoscuţi şi anime: ostracizatul
N. Carata na. I. Zeana, I.Caranica.Theodor
Zuca. Teohari Mihadaş. Ion Cutova. H.
Cândroveani, Tache Zega, Atanase Nasta.
si alţii, iar din exil, Ion Cuşa si D. Bacu.
Talentul acestor poeţi a adus o contribuţie
la îmbogăţirea culturii româneşti, dar pen¬
tru massele de aromâni din Sudul Dunării,
care ni apucaseră să înveţe limba literară.

*** au fost de vreun folos. Faptul ca cei
care au emigrat în România s'au asimilat
in marea familie românească, era un feno¬
men natural, căci în ultimă instanţă acesta
a fost scopul colonizării. Contactul cu
culturile străine din Sudul Dunării era
Insa dezastruos pentru aromâni, căci toate
Popoarele Peninsulei Balcanice, urmăreau
oesnaţionalizarea lor.

Se părea ca prevestirea cioclilor se
adeveri, dar au intervenit zânele bune,
care au izgonit duma înstrăinării limbii.
Apariţia volumului de poezii a lui George
urai "Ba ir di cântic armânesc” în 1931,
demonstrat tuturor, puterea de expresie

• ©aiului armânesc.

După această carte, cel care va aduce

* contrlbu î ie literaturii aromâne,
incontestabil Nida Boga.

.. r ^ Leoni<ia T * Boga - care a dorit să-si
ţ, °Por» scrisă în dialect, Ni<t

*' a născut în oraşul Veles din
In 1886 ‘ ShidUie elementare le-a
•p P . - Macedonia, iar în Bucureşti tsi
«una studiile superioare. A fost ani
ViR^?f l ^ profesor * Brtorie şi geografie
Iraui ^f* 61 ** * ic * *' a simţit ataşat de
MiseL^ ****** eliberaţi de sub tirania
un ţel din dezvoltarea
•j f.rin. ° r atât printre elevi cât

oamenii adkUţi. s’a ataşat de
' *uba ca puţin alţii, conto-

românli p [ opriul **** destin, cu soarta
* n4 uik>r de peste Prut.

Scriitor prodigios - pe lângă lucrările
publicate a rftmas un mare volum de
manuscrise - pe lângă versuri, proză,
teatru şi studii de specialitate, a ţinut

?J o imensă corespondenţă foarte interesan¬
ta. Din lucrările apărute, vom menţiona:
volumul dc versuri "Intomnare”, studiile
etnografice şl statistice despre "Românii
din Macedonia. Epir, Thesalla si Albania”
si "Românii din Serbia şi Bulgaria”, tar
în colaborare cu prof.’ univ. I. Mfnea,
publica "Despre lane, mare ban dc Craio-
va. Si ceva despre Mihal Viteazul” si
"Cum se moşteneau moşiile în Tara Ro¬
mânească până la sfârşitul secolului XVî.
Contribuţiuni la istoria vechiului drept
in Tara Românească” voi I si Iî. In
Macedo-română au apărut lucrările: "La
hane” comedie în versuri, "Revoluţionarii”
comedie în proză şi "Cântiţe”, versuri.

Opera sa cea mâi de seamă însă. ră¬
mâne epopeea "Voshopole” în peste 150
sonete, imortalizarea vieţii şi civilizaţiei
aromânilor din Moscopole. oraş care la
începutul secolului XVm, număra peste
60.000 locuitori, cetate de cultură unde
a luat fiinţă prima Academie de ştiinţe
din Peninsula Balcanică. Distrusă de
turci în ultimul atac din 1769, Moscopolea
ruinata a ramas Zidul plângerii al Jerusa-
1 imului valah. Strunindu-si cuvintele în
tiparele şi cadenţa sonetului’. Nida Boga,ne
descoperă lumea de legendă a în teme ie tor i-
lor, ruptă din fondul primar balcanic, în¬
cărcată cu energii şi durităţi, imagini ce
ne duc în vremea’de demult a eroilor
lui Homer. Versul scapără scântei, iar
din codrii nocălcaţi de om, ies din bârlog
jivine la vânat. Pe aceste locuri,
vor «una clopotele Mo*copolol. învierea,
iar in anii dc restrişte chemarea la apă¬
rare. . .

Impetuoasa dezvoltare a Moscopolei,
e prinsa sugestiv în versurile: 'Tu an
di trei ori oile canda-afeată” (De trei

ori parcă fătau oile pe an) "Cupiile crescu”,
iar rezultatul^ acestui spor este ilustrat
în sonetul "Cărvănarlll aduc fluril”:

"Samarlu’mplin s’nu-1 aiba- nu-i
cu mlrrţă i fluril dl Veneţie
ţl s’lll ascundă cărvănarlu ştie
că, a mintă te suntu cu sudoare.”

mulare

"Nu-i mula fără de samarul plin
cu galben! grei bătutl în Veneţie
ce să-l ascundă cărvănarlu ştie
că’s câştigaţi cu trudă şi în chin’’)

elaborarea ciclului Voshopolea. a durat
ani îndelungaţi şi grei.

Nida Boga, se pensionase de mult.
S’a retras la Ploieşti, unde a avut ne¬
fericirea să-şi îngroape fiica pe care a
lubit-o şi care îl îngrijea. încărcat de
ani, de amintitiri şi de durere, s’a retras
într’un orăşel din Moldova, de unde trimitea
mesaje literare prietenilor şi celor dornici
de frumos. Gândirea lui 'limpede. înre¬
gistra tot ce era nou şi valoros pentru
neamuj său. O comunicare apăruta într’o
revistă din Grecia, prin care se anunţa
că s’a găsit o icoană datând din anul
1424, cu o inscripţie în aromână, în carac¬
tere greceşti, i-a trezit entuziasmul. Era
o atestare a limbii noastre. înainte de
caderea Constantinopolului. Anii treceau
însă greu şi el se lupta cu vârsta si
neputinţa.

^ Gând boala îl dobora, se retrăgea la
Mănăstirea Agapia, unde era îngrijit mai
omeneşte de călugăriţele care îl cunoşteau-

De la jiin timp. corespondenţa sa -
singura plăcere care ÎI mal rămăsese -
a intrigat organele securităţii locale, care
nu vedeau cu ochi buni simpatia de care
se bucura bătrânii poet albit de ani si
gârbovit. Lipsiţi de comploturi si de
senzaţional, agenţii securităţii îmbâcsiţi

de romane poliţiste de duzină, au mizat
pe o mare organizaţie subversivă al cărui
fir era în mâinile nevinovatului poet. La
86 ani, este trezit în miez de noapte
ele zgomote brutale în usă. Înarmaţi până
în dinţi, agenţii securităţii i-au răvăşit
manuscrisele - întreaga Iul comoară - ca
după aceea să le ridice cu toptanul ca
material subversiv. Nu s’a găsit un singur
cuvânt instigator în miile de fol confiscate
dar poetul a murit fără să-si mal vadă
o pagina înapoi. Erau acolo opere întregi!
Corespondenţă valoroasă care ar fi rămas
Academiei Române, cum a rămas întregul
fond Tache Papahagi, dar pe cine din
conducătorii politici ai României de astăzi
il mai interesează documente literare si
istorice? *

l’milit, şocat, bolnav, Nida Boga. s’a
stins din viaţă în Aprilie 1974. Ultima
lui scrisoare - în dialect- fusese scrisă
cu eforturi grele. Nu se putea ridica să
stea la masă pe scaun. Mâinile îi tre¬
murau. Rândurile erau strâmbe si li¬
terele chinuite. Ştia că va muri! In
câteva locuri, scrisoarea era pătată- După
literele decolorate, am înţeles ca erau
lacrimi căzute pe hârtie. “E ultima
scrisoare pe care o scriu”. . .

Prietenii au aşteptat alarmaţi, dar ni¬
meni n’a aflat când a murit. Nicio în¬
ştiinţare de nicăieri Lunga tăcere a
sihastrului i-a făcut să apeleze la pri¬
măria oraşului care le-a comunicat că
"Numitul Boga T. Leonida. a decedat si
a fost înmormântat”. . . Trecuseră
câteva luni de la moartea sa.

L^a inbrâţişat pământul moldovenesc si
au lăcrimat tăcut peste mormântul său.
frunzele întristatelor toamne!

Fii. candela albă. hârtie pe care îi
scriu rumele . în locul lumânărilor nea-
prinse la sicriul Iui.

Zahu PANA

[

? Voshopolea thimellilu că-I băgară

THIMELLILU

TEMEIUL

]

Uiarlli, ş’ruma poate ca s na-a spună
Aclo lă fu scriată să s'adună
Si-a lor vinită mult s-lă hibă-ambară.

Tuf cu tămbarea viniră pi-anumiri
si-cu păne sumulaie tu tisagă,

Tu mană cu vărtoasă nă ciumagă.

Cu căpri şi-oi pi dzeadzite s'li numiri.

Vahi m eara piaţă, niţi stane,

Apanghe nu-avea omlu, pravda, cănilli,
Sirinlu fer eara a lor dă vane.

Hirbea pădurle'mpline di agrime.

Di frica ma nu para ştiu Armânilli
Nu va să ştibă nifi di făng’rime.

Voshopolei temeiul că-i durară
Oierii, precum numele o spune;
Le-a fost ursit acolo să s'adune
Si’n veci să fie obştea

>ww

;

✓

✓
✓
✓

✓
✓

✓

Troducereo: Zohu PANA

ce'nchegară. ✓

✓

Au poposit cu zeghele pe umeri /

Si pâine neagră pusă în desagă, £

In mană cu vărtoasă o ciomagă
Iar capre si-oi pe deşte să le numeri. £

✓

Si n’au găsit o stâna oarecare
Nici adăpost să mâie vita, câinii,
Seninul cer le-a fost invelitoare.

Fierbeau pădurile de-atâtea fiare
Dar rai prea ştiu de frică aromânii
Si nici de ger nu-şi fac sperietoare

PAGINA 18

^ '* X/VZj ~- Aoi €u. -4coct4i.

Îţv~ » ‘^J 2 £ c Z?£± t 2 ^ ^

<*XA* ** a*. *3 ****<*, JUl ^c^ctC^ju . T4>v

A-i J ^ ^ a-c *X /cuv-oct Ti^urtcu AcîL x^cl/S, -

/- ^ fAi*. cAjl >6tv>vu Xc^e tctoixix •

€ yuha^l UXa^m£q_ , Im^cL *i^i<£xixuC <xC<Lc co^tSuju cua* -£o^

j^tsuAuX. d-o, \y >»uu. <Xe

OcLaX^ Xcx ^cua^oXcl ţ^cr^uxr^u. J&a, UJGul&*oC ju^Ajl-
C* Jp^zXtL - hvcvc

-£Wv 4/u^.te Câ^ Kj\^cU. ^cuci^ T
Ăc >Wvut

^MxX*7i2_ ^Z^UXiiC 7>VCCt CgA^C / J^XVVVgVK. M^TLcCa ^OKAJLKSt^C^ TL. ii -^\4xXg.~tZ

J'Y^&isruC ■

(y^CxXtX, Ma*. /\jts£cKMAj£L***£ <xc puX*\X*\~ y

A" La, wX/xct-oj: .

2>Vt3G.' « ^-v«^XcC ctt JUJicu^ *

?Uc "He^cţ, -O Orxo< aXg_ cK*. 5jţt< LMT2.A <Lz. & / XOuJLn, f

C a^K<^ <i 'V-evi<^' hnst^a. &*<rxa. Ccx. S"icocu/»t\t , -6a. iwti>-ciAce -
■U^ iu. f«Xe&.- , psxtArrUL &c l+JJxe&cJz :

pĂJUu.t Lol CcisţuXa&Z. , JAJuJU J

9—^1. <X ! a /^«c£ f <a*rx /U^C CU**** c4

Glu

prim ministru a dat o recepţie
te reşedinţa sa. Ceausescu s' a
dus singur. Când s’a Întors acasă
Leanca a început să-] întrebe-
- la spune Micule, ce toaleta
avea Madam Maurer ?

' ?** u Letuţo. ca eu mi-am

racut nevoile în padina.

După sărbătoarea lui 23 August.

3 Tova răse Miculiţă. cum se face
ca n’ai fost la ultima aniversare
a zilei eliberării de către comu¬
nişti ?

” 9 urn ? A fost ultima ? Pai
daca ştiam că-i ultima veneam
negreşit.

In România s r a descoperit medi¬
camentul contra cancerului cu re¬
zultate sigure. Cauţi o publicaţie
românească recenta, fără poza lui
Ceausescu şi fâră nici un cuvânt
despre el. 0 fierbi în apă de
ploaie şi băutura o iei pe sto¬
macul gol.

Cetăţeanul:- ei : j^r unde
poţi găsi o asemenea publicaţie !

Mâncător ie comunistă: CIOARA
a mâncat BOBI- care i-a căzut
ca o PACOSTE la BURTICA.

s\ W*'' 0 ' de wrbă cu nepoata

- Cât câştigi pe i un ă. Net0 ,
" D°ua mii de lei, bruto î

căţel! ^ un

Profesoara: Cum asa ?

varăş^Ceauses^u:^^ TuZ]

sas?™- *s

— ^aiiva arunca

afară 100 de lei.

- Ce faciLenuţă?.întreabăNicu

: A , m facut Şi w fericit un om
zice Leanca.

Câteva^ momente mai târziu.
Micu. ca să ru se lase mai prejos,
arunca pe fereastră 200 de lei.

- Dar tu ce faci Nicule ?. în-
treaba Leanca.

- Am făcut şi eu fericiţi doi
oameni ! zice Nicu.

In timpul acesta, pilotul eli¬
copterului se gândea:- Dacă v'as
arunca eu pe amândoi, as face
fericiţi 21 milioane de oameni *

Epigrame

Ion CI C A LA

UNUI STÂNGIST C*MUFUAT

Dânsul vrea să ne convingă
bătăios precum cocosul,
că’n materie de politică
e un incolor...pe roşu !

«+«*

ACELUIAŞI

Demult ştiind din care priză
se-alimentează cu curent
nu mi-a fost nici o surpriză
cu 1 oare-i de...independent.

CF.U UF. KL ■yi-Y.F.A ia AV3CAAVTC
Cdupă 'tnrâArvlre» «s\rt Crime lai

A crede’ncep şi eu să’nclin
de când citesc â fond Scânteia
că suntem liberi de Cremlin
dar dependenţi ni-sdeCrimeia.

CENZURA SAU CONTROLUL
DE PARTID
Când elimină cenzura
si introduce controlul
e alt semn că dictatura
e’n progres de-a rotocolul.

UMOR

NC anunţă în cUsi \\ z tu wwpec-
torului Papurică. Fiecare ekrv
tretxjk sa-i >punâ ceva intere-
nant. Ionel vine cu o idee extra¬
ordinară:

‘Căţeaua noastră Molda a (a-
tol ieri cinci căţei iar eu am
s.) le Iac educaţie comunistă.
C red că iovară»ul wv.pecior va
fi bucuros".

‘Toarte bună surpriză ionele"
zice profesoara.

Din păcate, vaspectorul Papuri ci.
a vemt peste o lună. învăţătoarea
surprinsă de vizita lui Ur*le li
împinge pe ionel să-i spună sur¬
priza. hi Ionică începe: " Căţeii
pe care i-a făut Moida acum o
lunb dr zile eunt foarte frumoşi
iar eu air începui si le Ide edu¬
caţi* de irioc rai ici **....

"Vai de axtnţ Urnele ! Mx mi-ai
spus altfel" aproape strigi stu¬
pefiată Învăţătoarea ko i mirai
răspunde foarte sigur dc *b
,# Vă rog ai mă Iertaţi, dar nu
le mai pot Caor educaţie comu¬
nistă pemrucă..Jui făcut ocfci deja "

Ceausescu a comandai uruia dintre consilierii săi sa-i
cordecţkmeze" un discurs de o jumătate de ori. pe care
să-l rostească la ' ziua Minerului ". După mitir« Cea-
usescu furios i-a zis consilierului: “ Tl-am zis să-mi
scrii un discurs numai de o jumătate de oră ai tu ml-ai
făcut unul de o oră si jumătate! "

Consilierul răipujide umil: “Eu l-am făcui de o jumă¬
tate de or ti tovarăşe Secretar General, dar am greşit
şl % am dai toate trei exemplarele*"

★

PctrokiJ pentru luminatul caselor se poale obţine doar
în addpfeil oui lor de făină. Intr'un sat din Banat. Vasilică
a imaţai U şcoală că lumina ne vine de U poporul n»a
prin paruAil conunlst şi că fiecare prrjdbs din ţară
este considerat ca o Ui ca ii de aur pe care ruşii ni-1
dăruiesc

Iau ce recită Vasillcă U serbarea de 23 August:

Ţucu-ţJ c.- l tău găină că prin Unr-avem lumină
Trăiască poporul rus că tuminâ’a r.r ţ-a pus....

★

Când avea trei ui. Ceausescu s'a îmbolnăvii grav.
Dus la doctor acesta a diagnosticat: “ Şuieri de o a-
frcţtunr la creier. Ori moare, ori rămâne tâmpit".

Şi nu * mur» !

RATOIUL exilat

ANUL VI,OULNr.3

Cum ar fi scris Octavian Goga
poeziile dacă ar fl fost născut în
America.

THE“HORN”

■

i
i

■

SOUNDS FAMILIAR !

■

Si după “horn” l-am cunoscut •
Si cum fumam, nici r/am ştiut, I
Cum am sărit si m’am zbătut, j
Să Ies de după

Dar asa, el este. nu ştiu cum. j
Când m*a văzut că-s beată *ndrum. ■

A dat cu “carul" în felinar |
Si rău ce-mi pare acum !

■

P.COO# î

Dono-RA TOIUL j

CUVÂNTUL românesc

• Campionatul de fotbal, Divizia A, este în plină des¬
făşurare. După 6 etape în fruntea clasamentului se men¬
ţine, neînvinsa, echipa din Piteşti. Rezultatele neaşteptate
pentru unii, se datoresc formei sportive deosebite a lui
pobrin. care se pare joacă ca în zilele lui bune, când
era punctul de atracţie a meciurilor de fotbal.

CLASAMENT

1. F.C ARGEŞ

2. Politehnice Timişoara

3. Steaua

4. Sportul studenţesc

5. A.S A. Tg. Mureş

6. Universitatea Craiova

7. F.C. Olimpia
8 F.C. Constanţa
9. Dinamo

10. F.C. Petrolul

11. C.S. Tirgovişte

12. Jiul

13. S.C. Bocâu

14. Politehnica la;.

15. F.C. Ccrvinul

16. U.T.A.

17. F.C. Bihor

18. F.C.M. Reşiţa

PAGINA 19

3 3 0

13- 8

4 1 1

11- 8

3 2 1

12- 5

4 0 2

7- 6

3 1 2

15- 9

2 3 1

7- 4

3 1 2

9- 7

3 0 3

9- 7

2 2 2

7- 5

2 2 2

7- 6

3 0 3

5- 7

2 1 3

6- 8

1 3 2

5- 9

1 2 3

5- 7

1 2 3

6- 9

1 2 3

5- 8

2 0 4

6-13

1 1 4

5-14

Univ. Craiova
Steaua
F.C.M. Reşiţa
S.C. Bacău
F.C. Petrolul
Politehnica laşi
Jiul

D,namo
F.C. Olimpia

REZULTATE TEHNICE

- C.S. Tirgovişte
— A S.A. Tg. Mureş

- Sportul studenţesc

- F.C. Corvinul

- F.C. Constanţa

- Politehnica Timiş.

- F.C. Argeş

- U.T.A.

- F.C. Bihor

2-0 (1-0)
3-1 (2-0)
0-2 (0-2)
3-1 (0-0)
«-1 (1-0)
0-1 (0-1)
1-1 ( 1 - 0 )
3-1 (1-0)
2-1 ( 0 - 1 )

^ TROI- tricou de culoare închisă, provoacă deruta
m rândurile apărătorilor de la A.SJV.-Tg.Mures.

(_ (Fază din meciul Steaua-A^JV. Tg.Mureş)

ROMÂNIA. — GRECIA
6-1 (4-1)

* H 1 - “ Septembrie s'a disputat ta Bucureşti partida

ÎT'Zilr d J fotb ?' dintre echipele României s’i Greciei,
caştigata de romani cu 6-1 . '

, r , m n J “ cul a fosl to discreţia echipei româniei, care a
dommat majoritatea timpului. înscriind sase goluri si

a taft atăt£a - Ce -' - D “ i bundin achipa ,(om âniei

a fost Dumitru, care a s tapa nit cu autoritate mijlocul

terenului dirijlnd jocul echipei române si participând si
la acţiunile de atac. * ^

min 8 ° 1Uril ° r: min ' 7 Dumit ™: f* de la 17 m:

Eră 29 KâraVitis (Grecia <- «“» lovitură

lmera. min. 32 Dumitru; min 42 Boloni. sut de Ia 25 m -

Dumicru ' 4jp * ce fentează adversarii; min 80
D. Georgescu : şut de ia 16 m.

:;jSÎ

y§H|

—U>flTRU, înscriind al treilea gol al echipei ROMÂNIEI.

urmăCEiorES : V,g,tonl ^ |

SSunSE^J. < mln ' 78 CrLstlan)- Cheran. i

BOLONI (min. 83

( mir. 83 p ^ ; 5 ? (mln - 46 Tro() - D-GBORCWCU

n ® 3 Pen iu), zamfir (min. 46 CR SAN).

p emos) K^AVmc 1 ^ d, !,V. P * Uas ' Ravous,s (mln *

6 chos mi 7 - D ^' losifiM*- Liv&thlnos (min. 46 Para-
DZUK^HS. Kypastas- Ana-
“WJios, GALAKOS, Mavros (min. 61 Orfani»).

, ••

1* S U zi?1T Am‘!‘*H m0ndi,lle de Canota J’ disputau, timp
a ' «emânie! co^?v tCh ^' fc f n * ni " * 4*4 vâsle I

f «»cla AfrăslW EiTE* Ju * anaru Aneta Mar ‘o-
* obţinu me<L^\. ^ . Mo ? nca « u Ş‘ Elena Ciur că.

Pajului R.n.t,. argint, . lasandu-se In urma echi-

mtdau» 4 dt 1 bronT *' hlpajul «ominiei a cucerit

*^+ 5 »StS >£ aur u pr< ^‘

SPORT

CUPELE EUROPENE LA FOTBAL

* La 15 Septembrie a.c. s'a disputat manşa l-a a
primului tur In cupele europene, la care au parti¬
cipat şi patru echipe romaneşti, astfel:

CUPA CAMPIONII OR EUROPBW
Dinomo - Atletico Mod rid 2-1 (1-0)

* ^ Bucureşti. în fata a Deşte 15.000 de spectatori,
s a disputat partida dintre echipele Dinamo siAtletico-
Madrid, câştigat de Dinamo cu scorul 2:1. 1

D. GEORGESCU, înscriind golul victoriei.

Echipa Dinamo a prestat un joc foarte frumos, cu
atacuri organizate cu meticulozitate pe spaţii largi,
care a surprins pe toată lumea, si în special pe
echipa din Madrid. Din echipa Dinamo. Tălnar, un
jucător foarte tânăr, provenit din Divizia C. a fost
o mare revelaţie la debutul său pe plan internaţional.

Iată cums’au marcatgolurile:în min.14 VRÂNCEANV
la deposedat de balon pe Pereira. a făcut o cursă
rapida pe extrema, şutând dintr’un unghi dificil la
poartă. Reina n’a putut reţine balonul, care a intrat
la colţ, în plasă. Atletico egalează în min. 58, prin
PEREIRA. care a şutat din apropiere o minge respinsa
de Ştefan la un şut puternic a lui Ruhen Cano.

Golul victoriei a fost înscris în min. 73. dc D.
GEORGESCU, care a reluat cu capul în poartă mingea
trimisa de Talnar direct din corner.

Arbitrul turc Ok Hilmi, ajutat la tuse de compa¬
trioţii săi T/Telat şi O. Yulgor, a condus, cu destule
greşeli, următoarele formaţii :

DINAMO: Ştefan- CHERAN, SATMAREANU O, Do-
brău. Lucuţa- I. Marin, MATEESCU, (min. 62 I.
Moldo va n), Cu s to v- TALNAR, D.GEORGESCU. VRAN-
CEANU.

ATLETICO: Reina- Marcelii». PEREIRA. EUSEBIO
Capon- Robi, LEAL. Marcial (min. 27 Alberto)- Agui-
llar (min. 85 Benegas). Ruben Cano, AYALA.

• •

IN CUPA CUPELOR

OJjrmpiokos Nicosia - Univ. Crotova 1-6 (0-1)

* Pe stadionul G.S.P. din Nicosia. în fata a 4.000
de spectatori, s’a disputat partida dintre formaţia
locala Olympiakos şl U. Craiova. câştigată de echipa

J ° CUl 3 pus Probleme craiovenilor
care au prestat un joc bun. câştigând cu destulă
uşurinţa. lata autorii golurilor: min. 12 BĂLĂCI
după ce a depăşit prin dribling trei jucători adversi;’
min. 51 CÂRTI'; min. 51 BĂLĂCI; min. 61 MARCl'.

STomnVn P ? rtanJ '/ ^ 81 CR ®* N ! min ' 84 ARI ‘
STODOL (Olympiakos) din lovitură liberă de ta 11 m*

min. 86 IRIMESCU.

• •

IN CUPA U.EJJL

A.SA. Tg. Mureş - A.EJC. Alena 1-0 (0-0)

, * Jar^j-Mureş, a^jv. a disputat o victorie
la limita, 1:0, în faţa echipei A.E.K. Echipa din
rargu-Mureş a evoluat sub posibilităţi, mijlocaşii
echipei, \arodi şi Pâslaru, acţionând pripii si fa-
cand nulte greşeli, a făcut ca echipa să apară’ruptă

p.^ a : Sipgurul 8°l «I partidei a fosl marcat de
FANICI în min. 81.

CAMPIONATELE MONDIALE DE CAIACCANOE

* A 13-a ediţie a Campionatelor mondiale de caiac-
sadlsputa t Pe »pele lacului Pancearovo. de lângă
tlgând e i h Jm jC '| e Românici *'au comportat excepţional, câs-

S? Ce l r i, 'V 5 med,lii de ^K 1 " 1

, . "f u,tat 3 fost ob * inu ' de Va *"e Diba.

f nnn m T 8 , pr0bele dc calac ( K > simplu 500 m. ,1
L000 m. devenind astfel dublu campion mondial. Cele-

de L vîiiw ,tar d ° eamp ' oni mondiali a " fost câştigate
? 8 y 1 ™ ( C ) simp,u 500 m - =>1 f- Pat-

zMchln. la canoe ( C ) 1.000 m. Medalii de'argint au
obţinut următorii: Maria Co,ma - K 1- 500 m-Agafia
Orlov şl Na stas la Nlchltov- K 2-500 m; ion D. Reniamin
Borbandi, Mlhai ^afiu si Vasile Simiocenea- k' l-50n m .
L. Varablev şi Pavel Cozlov- C 2-10.000m; Ciprian Ma-
carencu şi Nicolae Ticu- K 2-10.000 m. O medalie de
bronz a câştigat I.Patzaichln Ia C 1-10.000 m.

Rezultatele:

, * } * „ 50 / ° r> m: '• VASILE DIBA ( România ) 1:46.62.

1-48 4. 4 CW p ° , ? nia / ) 1:47 ' 13 ' 3 ' Sztanit > (l'ngaria )

1.48,41, 4. Parfenovici ( U.R^.s. ), 5 . Helm ( R.D.G. )

6. Andersson ( Suedia ).

, , l ; 00 ° , m: '• VAS,LE DIBA ( România ) 3:53.90

2. Rudiger Helm ( R.D.G.) 3:56.0. 3. Orestc Peri ( lui ia )
3:56^. 4. Stepanenko ( U.R.S.S. ). 5. .Janici ( Iugoslavia ).
6. Andersson ( Suedia ).

1-57 7n l V \° n r"Z J’r. ^ rPAT VA RABÎEV ( România )
1-58 28 4 ?;r G ’ ) l:58 ' 13, - 3 - SofOte» ( L'.R^S.S. )

Srk(R. D !K ( 5 ‘ Ana " ieV

, G 1 * 1000 m: '• IVAN PAT2AICHIN ( România )
4:12,56, 2. Serghel Antipov ( U.R^^s. ) 4:14.0, 3. Ta-
mas Budai ( UngarU ) 4:17,6. 4. Milkov (Bulgaria )
5. Ljubek ( Iugoslavia ), 6. Gebert ( R.D.G.).

-— -

VASILE DffiA, dublu CAMPION MONDIAL.

C.F. Barcelona

’ Steaua

5-1 (3-0)

• Pe stadionul Lou Câmp din Barcelona. în fata a
peste 50.000 spectatori, echipa spaniolă F.C3arcetonÎ

tuh n ^UM,n ? ?,- CU -.i :l ’ Ec blpa bucureşleană a jucat
subposibiJltaţi facand multe greşeli Înapărare. Singurul

sriafdnîi^" ec , hIpa _ steaua ’ ca *‘ c a Jucat la valoarea
a , f0St Dumitru ' carc nu a putut împiedica
Insa victoria la ncor a spaniolilor.

CAMPlOIUTaF EUROPENE DE RR

• Imxe 1-4 Septembrie s*a desfăşurat, pe poligonul
Tunari de langa Bucureşti, cea de a XlV-a ediţie a
Campionatelor europene de tir, la care au participat
443 trăgători din 26 ţâri. Doi dintre concurenţii ro¬
mani au reuşit i>ă cucerească titlurile continentale:

LUCIAN CIUSCA- Campion european, pistol liber-
576 p., rezultat superior cu 3 puncte vechiului record
mondial realizat de Uwe Patteck (R.D.G.) la Jocu¬
rile Olimpice de la Montreal.

ION- Campion european, pistol viteză-
598 p. performanţă ce egalează recor<Ail mondial al iui
G. Liverzanj uuiia). 1

vppcr^! 8 . 8 “ a 3 JOClîR ICOR MONDIALE UNI-

ERSITARE s a disputat la sfârşitul lunii August. în
capitala Bulgariei, Sofia.

Sportivii români au avut cea mai bună comportare
de pana acum, cucerind 35 medalii. La întreceri au
participat aproape 5.000 de sportivi.

Lista medaliaţilor din echipa României*

AUR

~ 9« mn <iitkă (individual compus)

ALINA GOREAC - gimnastică (paralele)

DAN GRECU - gimnastică (inele)

CORNEL MARIN — scrimă (sabie)

ALEXANDRU “ ,U P*« greco-romane (cat 48 kg)
PAUN ~ greco-romane (cat. 62 kg)
l?^fînA ,C ^,rJ Upte 9 reco ' romon c (cot. 82 kg)

A /L L ° R l NTA M,HAI “ teois < dub,u

Ff*i ,PA , DE ? A ? ,E J 1000 P °P- Comei Marin, Dan Irimiciuc,
Marin Mustaţa, Ion Pantelimonescu)

ECHIPA DE POLO (Florin Slărei, Vîorel Rus. Dinu Popescu,
Adrian Nastas.u, Liviu Răducanu. Ilie Slăvei, Adrian Schervan

ECHlPA f ŞF&ÎiA *^, U Mire A°* U ° n Feier * D<>fu Spinu >

f.«rtA PA n D i E S . PAD d A (Uv JL U An S e, ^“. Costică Bărăgon, Con-
stontm Du*u, Icn Popa. Octavion Zidarul

ARGINT

ECHIPA FEMININA DE GIMNASTICA (Alina Gorcac
i'J? 0rof ' Gobri « , 0 Truşcă, Rodica Sa bău)

ANCA GRIGORAŞ - gimnastică (birnâ)

SÎSÎ " gimnastică (parolele)

crcr* * NCA * ,uptc greco-romane (cat 52 kg)

“ ,upte greco-romane (cat. 68 kg)

C, °?9 TARU ” ,u P te greco-romane (cat. 74 kg)

" °**e1 4im (3 000 m obstacole)

S^Z^ L i A r. MARA ^ ESCU " atletism (1 500 m)

«MININA. DE FLORHA (Mogdalena Cheion. Mar-
| cela Moldovon, Viorica ţurcan, Adriana Bâcioi, Mariana
Bog)

VIROINIA RUZICI - DUMITRU HARADAU - tenii (dublu

I nv**'

BRONZ

ILIE FLOROIU - atletism (10 000 m)

ALINA GOREAC - gimnastică (birnâ)

ANCA GRIGORAŞ — gimnastică (sărituri)

NICOLAE OPRESCU — gimnastică (inele)

DAN IRIMICIUC - scrimă (sobie)

NICOLAE HORINCEANU - lupte greco-romane
PETRE DICU - lupte greco-romane (cot. 90 kg)

| MARICICA PUICA - atletism (1 500 m)

ANCA MICLAUŞ - inot (100 m delfin)

GHEORGHE BIRCU — lupte libere (cat 52 kg)

GIGEI ANGHEL - lupte libere (cat. 62 kg)

ION IVANOV - lupte libere (cat. 90 kg)
l VASILE PUŞCAŞU - lupte libere (cot. 100 kg)

I LAOISLAU SIMON - lupte libere (cot. +100 kg)

(cot. 57 kg)

I’AOINA m

< * VA*, ii i M/MA-sr-v

DE DUPĂ CORTINA
!* j -'*DE FIER^—V-

ar mmania or r ut

im in fSri id / i /itrHtn m ...

dfil pA ddlA >U Pi
AupiiM a / ’h "Mii-UiaMNI Mi/p
tur M/n OfUilut" din Mm linul /ii
V Ml HM df(»l M nt lr*tthnin> II »*m
pWflUI p#»fKm 'Ap!*/*»/* I |I/M I fi
(ir din fn 1 tmnht mumumU I ♦ Vttrl
hi II âţtttiil illbth i thi Mm linul

d/ ir i »>| fir. Mi f M*ln* * 1 lM/>

/fffl Ifr-Kr» A|j flirt I LHfjţ /Un |fi

» UIm»«m ţ| t/ltul,, ! hl Vmd

p* dnl* ii#, fft Aii
pini mu #rHMf * o* M In Om inanU
I mImaM bOftnm t Htţt ti h*t I o
(mMili ş» 1 htlklhn buhirtl Ini
n» Mim» ni nr ţ llhnul hu i>»nl u* h*<
fr»fl In i nu Uni i llhimjl (Uh
Ut' hb tmtt i n iiiM vM tft h Inului/-
di a II * *ţnil/njl tllti flnlt nnumiţi
rm luin.ff V*ff«||Mfr mm Im nâttwttl
nm httfi In mklhl)* nttttunhtllhtt)

Iii uillnni m fii h tutun «lin Iun*

t'iipuhl hbi tunul* /Ia In H hl

tub linul ii rftihf *| Mii# d»

nififtnl nt triplu n}l tu Imul rin
1 'tnbifnl li >U ml ul O» tt#nl*l d»
\ nul

BULGARIA

■t,t /.- l-w iul d» , n(lU, ‘«./l» In fcrrilxInrtftA din ;■/; Anim»/ n , h «rmn|ni t r, f.rrrdrwl
Mm/M lup' ». x.viml.» .1. u.r« .lini.. Ilnli/mln ţl Hot.Ard*. / w.f»>/ lutfl, / ».«.

" l"«l '<»* « «'"•< K* ( I» IWI.I. <li li./<»||n «iiinA/iu fiind t inuUihli dp I t-iml,■

/’ ...I.. l .ln AlI «"/m*l. |/«m»nln ... 1,fl mul mnll tio-..momi» liftlm

VA<jA|* Mfl*: |«M|

f «,m*nM»nuuj fia* (ului »i« » */iP» mi ull« * rri»rifPrm/* /-li'O» m i fip rp * fmd

IhmiI nitibit tu (U»i isllbu ib»h 'I» ş*flf (MirlMiilMi «Mdn/rflft(«/ Zfrfyfmv şM «ipşiiim"

Inlfl nu *> puU« Iih f tiptil nMfr*ll. Oul iu t ot ntrtntiln 1ni4|li)*Hl n^Wiiiii I »Mi

mmili*- i /.ptiu,*-' tu M vi* IUI Mulpttfl* ||M iImIa lU 7 In IpAirflI fU» ăptimv* U*

'I» nul * ui Inii iu

VUGOSLAVIA

(*t iMiMi l* i ,/i vI/Mm ţiu nil* Iu ( ulu*^- / uvlnllii* |#u iluUf ii* 1 IU AdttlJAl »•, TU/t
. in un * >. y ( ,ii*,#. #,| i hlnn pArrtrn i» ArrtU» lml^tiMu/M»»ifA Im|m /Ii* Mo«*uv»

ri/Miţm i* nr* *» i#rna* m imjmaiim» /HmM InOilnirll» *1 ntvtrplHh 'lâln In ntumtp

«.^Niw|«»| Im'H-'"/ 1 *** jfilioWfM 0* Ia nrtitfjttti 0* MHr* Of», Mu» KUO !►/«, »!*-

(M H* Hl 1 'Up'lM . I [,*in Iu l! i |rl 4 ruin I* * % U /1 A p£ MO 4 > II f MlW ( I lf /1 A M/Ml l:lu//UMi|

tluirriiM Mfuiu, p/in-u mi *ii»M)l*’ *!*• nttpUtt.'+n-M ittttHininUi i liln^/A

f#i«» »r» i |u»iM»- |y*« Uliul * 1 » * imHiu MM?/*«(. (^»i«»n* A i*l ttf|ui|lrli I rliiUI «ii

'!».*■ U «rnul ff/HM' IfM^rfr («• l»l vl/IU Milll I» MlllirHjllMltll

• Uin Iu- '*» > V Ij*miI <» 4 Um* * M m #iA nu r*JI«?»**/* i it I 10» A a 1*1 tfi Miuuiifi

I niitiii /^iii #((«• U*v |n I «Mi»- ii >» Vj'WuAri* ) r «i r «/A|/W I *|/**|l| nlfăl/rl In |M(iliJ(Ufifli
| .(,»##/• nt**f • m •«* *u*ty»<* vi#M> 1 M»** « tsf*r II lu*n* t*r1*l • l<itm

illU»/ ti* *»/ 4 #l unul »m* Mfvl«»(|>

AOIONIA

l'Af* hth'nu * •rnnftitni Ut hnn*ml* »k- A im*m I

>Kf i it nit 4 * a itunluiU ful* 'l|lu tnhi hl

k4 - m»»#- r »n( Iumu ‘^Mir *•«<m»nl*Mn mI, »«*«uIU «lin Mp** 'umni^hl

n |*/(I>A |»du/U« n'»l' Hl |*-A«»I4 iiAi«lilii|(iMliu#/A hmt ‘'iWNtoftti

MtânH* »*MiAAfl *!*• • plAil #«AAU

A I , HfuÂ '*>♦♦ Ii|Am11# |«*

ţ| HiKIlIfAt IflAlM/Ml#

i*rt l> ' 1 >|»

*»A l#U|MrffU»l

r i< i.*|Ki/f«il -M/rUIIWn «I »#»^l • uni ** ttl» *ilf«f rt#

|(f » Intui* Ul Umil pH IU *A*»U MlMKfHfrl IfH hilMinl l'iufAMiU *Af ► «•*p»u IaA/4
>»Uf| VAnA /li* Unin'* *i4*ţ*nlUn •Un 1 >>m 1 i>i

im I.A IMDl Vvi

1)11 I A iiomAai ,M XYrK

•A«ASI ll\ l l

■

mi ATI CA...?

•s^nss&i/t: •*-R- *«

Of fMi/n nnfn tU*tntn\l ntntltt

'*** I'imiI»*/* >,• .1, / ... . ««<* >

..-v->• '•«*» Ir "**•"

//An ///Afi "ftf« |///u(«AU un Mrryl^VflAl

««/« ...bmof.ll /;tm...*n l//#„ p ( ..,f.»u m w/..i/m,Î; •»' }*!») t«r,1Unbt -*b»

PAfieili "MW 4a AAMirliAu/ ^ v ^ *' f/ui 4 U ftff

♦ OfyMnl /J fc fllA) Al /I( ff MrAmr/ /fu _ t

2 Sir.T» z'z'“’ “t *! . * £szi: 7 !

A.V/..., M«rfn ..... u„.,,.,/Vn.^T'm!.^z ‘ ^ *«- *+rrAi* in u

L * ...

'I...pf. ./« nrm«U.»« dl.m/jf « dlv» M ,p„
|/«»|« 1// d« f ţ|.y,/||«,„ c 7 .

' -<-M/’ «M MU /«/«M
' ™. .... ........

'Jln Af *r*l//. Aff4lnM(AU » /^l*/.)!/.. _ ,. f* lotm *****

* fiAfV)/

Mr7=£ i SîSîSSŞ

- .....t .*r.

H£

"!'“*.' V * W, ‘ MM .d/m.n/n, .. ’ ,1 ^ ^

i i ii/ ' ^' rI*i/« /Ia / /(>«/ 11 i/,r «I u u mf//» «mwu)j 4 ru n • \i, ; u

ţ -<■ l« ...i/af»/* ,/„ p»rtw M«.*f L.i '*/./rl«p«.|*l«;ţ, ./«,(* „ r r v „|/«,/»,;

r*il/« /‘limiAfftffA i*a h*tf*nnlv*.

* f‘»n(hj *upr$v*Kl,*r 9 n ntrithUw *»/* nlr«Al 'I* r*< Intnnl* 0/1. i «/M i***>***»
n ul*tm Ihtffrv, d* irml mulţi nul nit» tlntAfăi wto, ttmUrrul fbjmtku trnlnn »;*

fin fmînni >, ptlmntln, t^-m Um IntummUrtl *t\n hmt* 1 1.; ,

H' / n*ll» fmf»it> tt nmh*mt Aw«ni*. ///» /^/ /-•» ./^ • /r. M «.. H 1 ^

' Im-IU *ţ 1 MhvU //♦ .» u A*# A-u%rAk*rW, /klWH tl

nt (uAf/llRAi |/ 1 k/A •*«

^ un tip l/Atlv, vktlnrt ţ? "

pMlUnl'r ' «O »- A 1»#n1 I/Upto •* (/*«.» *«m»U/ Ut f\*r+t*m t'« '**,>,,» " i ,m 1 i*— *?

iii iliÎAr m ur*1tn/UU f/At/rflui ImA UpaiM •* «;• 'i* 4 ^ ^ ■■***•«•* 1 Win*l«».

i . .ia .. ii. I i . . I I . .. _ .L . la */« .-f.. > >.. a* * ta at *■* 1

l»nttv ţt»,ill din MlnlRlfcr.il <l~ iMMt/M V»» t« .« ' ' •

.il*r«li/l’d* fiAfc.rifc uliu*/.'/ lf*>+ itum d* <»U.* »p.« .«t-. i",

(Irml I» "»«» <iii»/" /■ l,</'/J» m «Ut/./dln» '»/ «.■ fn(l/»i*R« /'•<»ţ...

* l/nil din .*1 irutl ".»/r|" fdl|*rl din '«drul »«nd*kiln( d. «n/la/i «I «♦•'irl»//tH <M«
llrnţr.v, (..., VI. Iu rfcIn/IIntR/ In W1 -V,p4 ., M..rnp«r. -t* - lj>» •-» »•*«» *

I In.nfcr. un rm^nmlltt m«/fM». ţmln. P- " ' rl**n .. tl.

«InI. dfc/v.dlnl IliinlnM/Ml ţl n- »nft*ţlr- rm.fc.-nm. « .«»*»• »"

nnl dfc .ll« d* "«MM unlt.nr«lln.n" «i ./..,/.!»• /«..iltt/n» 'In l»*t '•>"!
fHi-6 /.*. vpnL/i/. Num*l* Iul, »l“/«r* »'* *•<-"If* 1 *MMf 1 '* ,,

l'Rl.u, 1,'dan. ln /./., Kmw? ' ..ni. I»V»\ Ment**. Uu fm*l '•-•*«. *« *«'" * ^

VW rfirnl.» In««rln« 1l| " AnmUnita . .lm«l ...munlnw p« <nr. .Ja M d« «fii W/

Ml nfcrii(A ( mArUrli i**AfriuUil mmlru

♦ IlAlAlImwil /Ia AAHir ItAU-luUr imnl*# vU «» y • ' » , nmUmim

»#« II 11 AfAotfv iU / Ir» m 5AOMIQO nuhifllnrl •! . ■ # J

/)Uaw| iimAnntfH "ţiuvngt", tipul mlllUr. mj if»ilf %ll«*M #Ja f*l/f I* aO -ut *| ' . rff?|
P/am» * 1 */ M/iJII p/irUMU d# rA/IP* MmUU-fA ^U J "*"' 1 "V umi InUr

ut mut hm fl Imobili/*/»* KdVArAArtiHil# ViW>fM * r * B ^ UUlP/w d* 1 ^

VA/iflA «uni */l*lpAfl şl Jnitruifl pAntm »up«^ d* «Vidl #1 m*l *1^ Vffr n

Aii fn*| i a Im «lin Munţii PUgni Aitllttl din Irtil l*MM IMP - * t,< 1 . nnmntty.

•nhi Mln|«t««fului /f« Ui p*» nrhnulJtl^ «#unN»inl»jl nt 7

♦ Oi vh Iul «U paşa(h#a/ 1# Al MttukrJ lirnf'tv aaU ***nilj» «j# «niU/df ^ "
//..«Ku (/hfc..rvl- A. ». |n luM.Inţl* p. i. -S/l '.‘ Im . „|n..

UiU

h. «M.M MRiU.lt p. -M "»« tU.r-.fO.rl.;- *r » tmr w. •. ... R« m I*

♦ »»if «'a şortdi Ir» fttinm m*i4. Oful torului "pkwtrt dnftnHIff ** „ , 4

di mllliU f , |l»**|« Mmi vl« Iul /Im pA»*p**Afl* AA «fU ff» fA/Hul MIll^ 4 * '

UmilA Or/lfi fi» *«, tlpitl u»*»/- /rp*r«fllU *U V«. f lf|t n« » yl tiMlMIir »' Jfi
AAU fAAplnv»«AA * A fA» iu A A/l Iu | A#4«lif Itdfff dlll M» #, |0 Pt/Alfl»/» I# ^ . .

#1# #, vI/a şl pAAA|*Mi» U ,# a f'ithfu Iul M/aşuv. fA*A p*/In <U timpi, In aU»a
9 ul, a AAfulul n*»vl» kiful pA**p«»A/1/< «I a »if»il Iu» r »♦*«» cIa Im dl»»*» fU »*vli *nfA
iIva* 1 a[ aamaIa» uf /-u probi* nm In tnignnhtMiurhn aIa ( nmltniulul lud «fii W P 1 rt| »
l»»viil Mâini hbnntulm

• 1 uu.A>*lHMnl rnllifUI |»j«UU»m» M/aauv mI* «>luftAj4H pri«A/iil dUOijlAW

MMiitlt M A Mm*|UI irA»M-»*U A Mlllf UI lo«|IIUnll »ll ah/Ai niilornl flUm U şf 4 ^»m» ^
n*lul I <;*«u» -»•»» vl» lulul I MfWllili aaU ||,tuku»Alul Mildulclt nmrş iHtUmr 9 . j

Rp»l UlUt Iu -- “ —'^ ‘ * ^ I II..... .I .1 ^loli .Ul« dlVATAA PfAUllU

llH Al» St a

«UpnAAdArAi fu» litiu» *m »I».I tu M|u»^»M şl vilul* AUlr dlt»r*A pr*U»

*»•• 11 // 11 / 11 V a IioaIU»i lutnănn OAil aamt!» kilul t Ir'i/lAflA aa(a tttâkfful loplnn*

Hntbi ♦•»* »4«pu»iU *a»m »u mu Uf» Imuni* (In Inimii şl «U liiitlmAl* aaa»»Ia *U »'U»|*

I «miAmUnUl MlltlUI i»«u»»lr lptulul l»»*ş**v mI> *«*»u»^lul Vâ» Ja», ^|«/«/««> ru»v/**ui

pA»4» 1 » II ml «Iul «1» «iliiil ‘VA U u^A »»»m|lAl ,# , P* **r« I P»liiifti li InUroii* *U ir#*
(Afllm d» a» n »•»»»«! Ilmt+Uil Intui 4# fl Mi*

• Mnd*t» mI Udai "i AinAf/' din Mr##irv •«»* »#««»**i • »*v*»*u U »Umim|v«* •* *U 'drn
tiu» "v»^»»»»A liiml-oUI^ *»* utt «UlAtv» #U a• VuliA» A • l+t |» unh u ImaIaUI Ul urnim imin*

t Alt*»

».»*». Uuttlb*>*lnl ,i t A/A un *l«i»M »U ••«TilU*A «UiftmiM ImaMUH fu »»• |i*i IUIaa
|AA «u < a»ui»r* fn âfât i *U aiaaI f*pl inAh» luu» 'imiHAUM* fl » mnnvţktm» »l/u
«»u4 i«»fil Iniut miaPij I OrşonaUl *»* «-m-«m •# - din Ujpll AA^irUH «im *»j*

,-ngul «t(«.ilf»lA|»AP»/*Xl Udil»(h|i 9 * A** • < *P toi*» * *pl<*u 'I* <•«•! IlitA IlijdiAAttp lif
ml „*u m.U f»t«vl4,l «t»AU»r *1- *A*U/d»U I ru../^ I»l|» *.»»*lu» h, OU | t.,Oului OipAll

<*,« «lintlnUl* aa n«rIU UMaUvI şl / n*tau»nuUt din IUaauv aI t*«UriA Braşuv. »ual fir*
«tnlad• Hauim • Malului rtmkn <fr a*«u»lUtA, m«id»Uriil Vârt»n 4 I nlAAindm, târn
tu ynt k*»»Wi «UMrU«U aia /«latmll paulii » ur a ** Impui» Iva »umâul|/»r

(ţ-v VVTU ROMÂNESC

PVOP*v 21

ŞTIRI DIN EXIL

EXPOZIŢIA CA&ŢILOR $1 ZIARELOR
DIN EXIL

PROTEST ROMÂNESC
WTI-COMINIST LA WASHINGTON

I a IC 44 .

t> si 23 A«ş*st m
de Roisiai fe Ne* \yr*
•o orgE?iraî o antene de
praeesi crwKiaw te » **!«*-
pe scările ^iftto “tetei
ia faţa Casei A a* si îr
faţa aste.s»de 5 codkss»
Rcirâne. GnpoL deptesai
te "* J^^Ţîor sab îndrma-
res drr-rufc; Apostol». se
apa de fapt îs protest de
câteva toni de r 9 e îr, fata
sedăshii oreaaizaţâei oacte-
mlor uni» dir \e« Yor*.
Roinârii protestatari cer
respeoarea dreptoritor o-
naiku îr România si libera¬
rea familiilor ior’de aasw
riâţile din ţari.acsii-e w-
«teti reţinui romanist de

fi şiÎKikaret
celor s»} Hweittre drep¬
te rî i?e ocna teri. ^ed&rua
rterafei npstr» doreşte si
asriraeassâ teîsrar ce lor in¬
teresaţi ci pestrc a crţaas-
a proteste te x*s îfecr
pot obţine rsor aprobări dete
«■Wfc «on»rL: OPpv
tra rasafes taţii te Cap ii©. L»
îr vecisiaaea clădirilor
Coeţresilni. aprobările se
otais dela L*S CapâtoîPMke
Tel- <2» 224-3171. Cere¬
rile se poe face rertol ca
re! potir 2- de ore îs prea¬
labil- Z> Pentru racâf este¬
ţii de protest în par rari sau
P* trotuare ' de exemplu îr
teta Casei Albe si îr7apr>-

imba<cBdH
■probările se "btin
dete teta] Parii p^*

Tel. f3m Cere-

treteaâe îi cote personal
Si îr scris ca cel potir 4?
de ore aikki najtetesca-
P^i- 3) Peatra derueatir»-
ţii de strada şi rotean? -rr-
teriia» aprobările trebuve
cerate ca

îfs prealabil dete Metro»?'.:-
tas Polke Tel. (2TO «y-
2».

Redacţia Crâatnta; Ro-
nâcw-sc poate da şi Mor-
ratl- suplimentare -Hor i»-
teresati.

COtBPOUDOa

ASOCIAŢIA CULTURALA ROMANA HAMILÎON, ONTARIO, CANADA

Ca ocazia aniversării a
31 de tai dt existent! a
Asociaţiei "Verbaad der
Freier Preş se'*, a w* toc
îr oraş-: Manche r dîr Ger¬
mania de Vest. te 18 Manie
*977 o expoziţie retrospec¬
tivă de cârpi ziare si re¬
viste publica» îr. exil. te
care ac participa: 15 naţiuni
de dincolo de Cortina de
fier prir reprezetxanţii tor

libera. Au hat
pane te deschiderea expo¬
ziţiei reprezentatei oficiali
ai Govenutei Federal Ger¬
man dete Bone. Deputatul vor,
Vran^jeî sî an trimis special
al gcverruteii dir. Bavaria
precum si Presediiaele Aso¬
ciaţiei Ziariştilor Bavarezi.
Preşedintele Asoc. lixer-
nzţtooale a ziariştilor din
Paris. etc.

Organizarea a fost fă cută
de Dr. Ştefan Marinoft (Bul¬
garia). Dr. Zoltan M&kra
(fugar te) si Wotod?toyr
Lenyfc (t'craina). Aranja¬
mentul si decoraţiile au fost
făcu» de Dl. Jobann lr«ich
(România). împreună cu aju¬
torul «era mieriilor. Totul
a fost filmat şi transmis
de telerizmnea bavareză.

CORESPONDENT

FEL DE FEL

•La I Sepcentrie [9TT
programu. românesc de
radio tfk Gar; Ind.. r
c&aăis de dl. Mcotee Novac
a Implicai 23 de am de oe-
îarenpci activ >»•» . Ca

această ocazie a fost semnai
*c nu contract de operaţie
pentru încă wn an- Preşe¬
dinte al comitetului de cou-
dtocere este dl. Ni cota* Vasu.
*ar secretar financiar, dl.
ioc Covmea. Condu câtor i-
tor câi t t vu vţmâtoriior s u>-
cerele noastre felicitări.

• Organizaţia uneretutoi
româr grece - catolic AR¬
CA YD. a pus în vânzare te
preţul de 93 jCK* plus .75 cesţi
poşta cămăşi T-SHIRT) cu
inscrjpţte ROMAMAN PO-
**ER în diferi» ctitori si
în mărimile: smali tne-
daiir large si ertra terpe-

Comenziie însoţi» de cost.
pac fi puse pe adresa: AR-
CAVD CAXP FIXD. 1700
Dale Drrve. MerriUrilie.
Ind. 46410. U&Ji.

• Pe daca de 20 .August
arul curea postul de radio
î ocea Americii a transmis
ar acpla reportaj în limba
Română referitor te Cetarul
Românesc de Studii si Do-
cumeraare dete Vatra Ro¬
mânească din Statele Uni».

• Fundaţia iulâi Manii.
cu sedii 1 în \e« Vork. a
ImpLini: 25 de ani de exis¬
tenţi- Fundaţia s’a ocupai
cu opera de asistenţi a refu¬
giaţilor români.

In cadhi! manifestărilor
culturale si zutroarilor so¬
ciale Duminică 25 Septem¬
brie. a-e.. a avut toc La
Câmpul Românesc*' pro¬
prietatea acestei inimoase
organizaţii, un-ftanchet de
Toamnă-. Mentorii asocia¬
ţiei cât şi prietenii prezerţi
au avat bocurte de a avea
ca oaspete pe d-1 av.Eugen
Bârsan din Chicago. L-SJV.
(tomneabi; fiind în Kaxmlmo
te o consfătuire cu o par»
a co mite m hi i de redacţie
al ziăruiiii Guvâcaul Româ¬
nesc'*.

Preşedintele asociaţiei.
d-I Todor Murgoci !târwf cu-
'âzxal. a milţumit celor care
v -au ostenit de a fi prezenţ i
te îxsâlnirea de te Câmpul
Românesc. Apoi. a introte»
pe d-1 av. Eqgen Bârsan,
care în cuvâmarea ţimtă
a ateis elogii Asociaţiei

Culturale Române din Ha-
miiton. Printre al»le. d-toi
a spus: *J Mă simt fericii
de a mă găsi astăzi în mijlo¬
cul d-stra. Ha mii tonul. prin
Asociaţia Culturală Română
a fost aşezat pe harta exi¬
lului românesc. Drumul

prin care aţi trecut a fost
greu. dar aţi reuşit să în-

VLTpcţi toate piedicile, căci fie permane?* exemplu
Ic inimile d-*iră a fost \eş- de dăruire şi Nacrificm. pe
nic aprinsa tsmira credin- care trebuie vî- faceţi în-
ţeî îs Ctomnereu şi în desti- cort.rar. Avtări. rra: rruH
nil \ear-5ihi din care ne ca oricând, când jn nca-
tracem. Fxen ph:l marLiritor stră dragi Remisa află
cazaţi în lupta cu tejşma.Tii ocupaţia tiraniei co-

care ne-a vrut rid. s’ ’

Dete atingă U dreapta: George Bălasu; Ttedor Xforgocx
Preşediiaele Asociaţiei; Av.Eugen Bârsan cnetnbru îr
comi»tul de redacţie al iterului Cuvântul Potmxrse";
AvAnup Tudoream.

CORESPONDENT

In formaţi uni Culturale •

. ^ 1 LA^VD. de Egteoum Ltesctuevici.

«H* In limba germană a volumului
tara mea iată că d-ua Dasduevici ne
. o noua şi piăcuiă surpriză cu
« limoa engleză a mai îmin» amintitului
•olum de versuri.

. ° «rsti înaintaţi ai boimvă

d-t» Daachievici dovedes» o adevărată
Unereţe fara bătrâneţe' 1 prmtr J o a cu ii-
te neoirerv^Aă în câiqpu] literar ai nu zj-

, ' ^ P«ten» care cu adevărat trebuie
adnurata.

# acest *>lum cititorilor m-

^ de Lmba englezi- (Adresa autoarei
**te: 4€2î Vorth Kenmore Ave-. Chicago
Oiteois 60G40).

Ic GOLECTIA C ARPATn" (Editora
Carpaţ^; Trajai» Popesc*. Caile Conde
reaaivfîr 82. -4 D. Madrid 6. Spania).

ipânu de curând următoarele broşuri:
f?* 1 ^icaru: DAVAJ CEAS laiorii
«ara» pentru ucai americanilor;

TRAMSOL\A.NU ROMANEASCA
T ta iimtaa franceză: L£s \ ALACA ES
A. de Geraado pa care le recomandăm
**** c^toira cmiorilor noatrl.

Juliu.n Carpaţu are loci In aloc o

ser» de cărţi româneşti în ediţii otoiş-
ni 2 U precum ai în ediţii pertru bibliofili
lega» In piele.*

Cereţi catalogul de preţuri, direct de
te editura la adresa mai sus menţionată.

Activitatea neîntreruptă a Editorii Car-
P*ţii de a furniza exilaţilor cărţi In limba
oaulă merită recunoştinţa noastră a tutu*
ror. In acelaşi timp Inaă merită ai &priji-
mil nostru al celor ce mai citim roma nev».
Căci ori ce cane vândută, ajută la tipări¬
rea altora.

• RXVKTA bCRirrORILOR ROMANI
Nr. J4 1977. aduce în cele LS2 pagini un
materia] bogat ai variat semnat In ordine
cronologică de: Nicotee Novac Yutilă
Horte. Ştefan Bariu toan I- Mir ea Mir cea
Eltede, Minai Nicukacu Alexandru Cio-
r tnevcs Metan Căi. Theodoru . Mira Simian.
l>«anUB Comtanuneacu, Sergto Grossu l.V
Maruatti l voone Roaaignon Horii Stamato
»i Constantin Sporea. La rubrica de cronici,
semnează. Midii Niculescu Momea Lovi-
neaoi. Mteai Cumâresai. Ştefan Gh.Theo-
d»u, Horte Roman. Iile Constantin Vin-
ttiă Horte ai \lrgii Ierunca. Maestrul
Ciuca ilustrează oi mărul acesta.

O afirmăm, fără teamă de a fi desmin-
ţiţi ci. Revista Scrutărilor Româiu este
ana din cele mai bune publicaţii româ¬
neşti din exil ce iu trebuie să lipsească din
casa nici unii român de pe\» hotare
(Adresa: Conatamin M»rea Friti-Me.ver-
»e* 47 1.8000 Munchen 81 Ue>tGerman>).

* ARA buletiml academiei româno-
»meri ca ne de ar» ai ştiinţe publica în
Nr. 2. Iulie 1977. dările de seamă ai
procesele verbale dete cel de ai doilea
Congres. Citim asofcl la pag- 23 urmă¬
toarele: *Msgr O. Bârlea face un raport

despre călătoria Donvuei Sale In Europa
si România in România deplasarea s’a
făcut în urma invitării oficiale, pe termen
de 2 săptămâni, din partea Asociaţiei 'Ro¬
mânia’. In ţară a avut conuc» personale
ai oficiale cu personalităţi ale Depana-
meniului Cultelor ale Bisericii Ortodoxe
Române ale academiei de ştiinţe Sociale
si Politice etc. . . Academia de Ştiinţe
doctele şi Politice a promis si acorde
tot sprijinul şi accesul pe tărâm de docu-
meraare pe care AitA. l-ar solicita.
Dea se meni şi eventuali corespondenţi ro-

1 când AJÎA. va propune
matei germanele. Asociaţia Româ¬
nia'' acordă \-R^A. caliu»a de a re¬
comand tineri de origine română >au
americană ce ar dori si efectueze studo
universitare în Româna In contactele
cu Patriarhia Ortodoxă Română a avut
discuţii largi si deschise în ceea ce pri¬
veşte strâ rare rea legături tor or lodo.vo-ca¬
tolice şi eventual găsirea unor câi de a
înfăptui dialogul dintre cele două Biserici
în vederea apropierii st unificării lor
Msgr. O. Bârlea a propus Bisericii Orto¬
doxe Române ca A.R-A. să-si ofere burx»!e
oficii în organizarea acestor discuţii teolo¬
gice bine înţeles sub rezerva aprobării
atât a Superiorităţii Bisericii Catolice câi
şi a membrilor Academiei Române Ameri¬
cane. . .După vinele discuţii, propunerea
Preşedintelui AJtJk. a fost aprobată cu
condiţia însă ca AJIA. să-şi păstreze
independenu şi identitatea. Msgr. O.
Bârlea a dai toa» asigurările în această
privinţă. Dl- Prof. Qie snaiRea propune
ca pe viitor orice acţiune a vreunii mem¬
bru ARA-, chiar şi a preşedintelui care
ar inţplica Academia să fie cunoscută în
prealabil în vnârvinţimr de către toţi mem¬
bri. Adztmrea a fost de acord ".

PAGINA 22

ROMANESC

• Scîrtefca din 29 falie ne in¬
formează că al XYUI-tea
Congres al partidbhrf comu¬
nici mexican, care s’a desfă¬
şurat recent, şi-a ţirwt lu¬
crările sub lozinca ‘^Unitate
în diversitate”. Suntem con¬
vinşi că această lozinca
caraghiauro-ceauş Ista a fost
însuşită de comuniştii me¬
xicani din bine cunoscutul
organ de propaganda al
Ambasadei RSR In U-SJ\.,
care apare la New York,
Credem căpartidblconwnist
mexican ar trebui acuzat
de furt de inteligenţă bol¬
şevică românească şi obli¬
gat să plătească despăgubiri
pentru dreptul de autor.

PE SCURT DIN TARĂ

tfapa ultimul recesamânt la
peste 21.500.000 de locuitori.

• La Bucureşti în Sala Pa¬
latului republicii a început
pe data de 1 August " O
consfătuire de lucru cu In¬
ginerii şefi din IAS şi CAP
şi din consiliile intercoope-
ratiste pentru mecanizarea
agriculturii din câmpia de
Sud-Vest a ţării” (unde este
trâmbiţata mecanizare rea¬
lizata cu ani în urmi ?)

cialiste” a vorbit iovul M Iha i
Ştefane seu. Redăm din
această vorbărie goală :
“ România dezvoltă o amplă
colaborare cu toate celelalte
ţări socialiste, aşezând ferm
la baza acestor raporturi
principiile marxist-leni-
n iste a le independenţei si su¬
veranităţii naţionale".' (ori
tovul de mai sus nu cunoa¬
şte doctrina comunistă, ori
“independenţa si suverani-

U bonfal satelitului, sunt
30 de şobolani ”(bamim că
fiecare ţară socialistă a tre¬
buit să-şi aducă şobolanii ei.
pentru a dovedi, cum spune
ceauşul “idipidenţa”!

• In campania de denigrare
a occidentului şi a ‘‘putre¬
dului sistem capitalist”,
emisiunea de radio Bu¬

cureşti din 22 falie, arată
că datorită nivelului ridicat
al criminalităţii, statele
capitaliste au nevoie să

întreţină un număr mare de
poliţişti. Astfel se spune ca
în Italia un poliţist revine
la 239 locuitori. în Franţa
la 310. în Anglia la 489^10.
Despre România însă nu se
indică nici o cifră, probabil
fiindcă este considerat se¬
cret de stat. Cu toate acestea
se ştie ci rsr-ul întreţine
cel mai numeros aparat de
securitate şi miliţie dintre
toate ţările socialiste, ca
să nu mai vorbim de re¬
ţeaua de agenţi informatori
care ajunge să cuprindă
-după părerea unor foşti se-
curişti care trăiesc în oc¬
cident- aproape o cincime
din populaţia ţarii. Si po¬
pulaţia României se ridica

* In Bucureşti se reeditează
un nou dicţionar enciclopedic
care va apărea într’un singur
volum cu acelaşi titlu “Mi¬
cul dicţionar enciclopedic”.
Notăm din reclama făcută
prin postul de radio: *' noua
ediţie s*a realizat şi elabo¬
rat în lumina programului
partidului nostru”. Se men¬
ţionează ca s ’au avut în ve¬
dere notaţiile socio-politice
şi cultural-stiinţificeale lu¬
mii conterrporaneCdeci nimic
n<*j şi nimic obiectiv, căci
“ lumina partidului ” ru
permite asa ceva).

tatea naţională 1, înseamnă

pentru el sclavia în noua
“ordine internaţională”.

• Pe data de 3 şi 4 August
un uragan s 'a abătut în partea

' ’ — tuyui

de Nord-Vest a Dobrogei.
Au fostavariate case. smulşi
pomi din rădăcina si rupte
reţele de înaltă tensiune.
Pagube importante au fost
raportate ui sectorul agri¬
culturii. Presa nu a anunţat
nimic despre această nouă
pacoste abătută asupra unei
părţi din ţara noastră.

• Numai cu o zi după aceasta
pe data de 5 Aug. acelaşi
post de radio în emisiunea

* Răspundem ascultătorilor*
analizând termenii “Ci-
vLsm” vorbeşte prof^niv.
dr. Ovidiu Trăsnea care
spune : ” In statele de tip
exploatator conţimtul de
civism (cuvântul provine din
latinescul Civis şi înseamnă
cetăţean cu o atitudine po¬
litica), nu poate fi acelaşi
cu cel din ţările socialiste.
-Civismul socialLst însem¬
nează devotament faţă de
statul si patriotisnul socia¬
list. af proletarismului so¬
cialist, al proletarisnului
internaţional siumanisnului
revoluţionar "'.(asa stă vorba
şi cu “independenţa si su¬
veranitatea*')

* Radio Bucureşti în emi¬
siunea “Semnele’cu adresă”
din 5 August, redă o discu¬
ţie dintre Teodora Clever
fi Furculiţa Olga care lo¬
cuiesc în Bloc.VI, str-Sol¬
datului nr. 3, Apt. 5.

Olga Furculiţă declară că:
“de şapte ani de când lo¬
cuiesc în acest bloc, noi tot
tirrpul am avut circa 40-
50 de restanţieri din 109
apartamente. ( restanţieri
sunt oamenii care ru-slplă-
tesc ratele), care au chiar
funcţii frumoase”.(membrii
de partid cu răspunderi). In
contiruare vorbitoarea spu¬
ne.. ^ mulţi dintre ei aruncă
afară pe geam tot felul de
gunoaie...se cere ca aceşti
restanţieri să-şi plătească
chiriile..."căci altfel blocul
nu poate exista, şi nu vor¬
besc numai pentru blocul
nostru. pentru blocurile noa-

despre responsabilitatea
scriitorului.

FI subliniază că : ” cu¬
vântul Iui Ceausescu la re¬
centa conferinţa naţională a
scriitorilor a constituit încă
un moment de afirmare a
sprijinului uriaş pe care
partf<fal îl asigură vieţii li¬
terare a ţării” (urmările
sprijiiyjui se văd si se
citesc în maculatura parti¬
nică rumită "literatură î n
spiritul umanii revolu¬
ţionar”, la care a fost readus
din nou scriitorul din ţară)

amărui turiştilor
dentali care au vfzR
* scăzut cu aproxima
faţă de anul 19?rt

stre vecii» şi altele...Faptul
că n’au rămas oamenii fără

# In cadrul unei emisiuni spe¬
ciale a postului de radio Bu¬
cureşti pe dau de 4 August,
privind " constanţele poli¬
ticii externe a României so-

• Emisiunea " Moscova în
Limba Româna’ârunţăMier¬
curi 3 August, 1977. ca a
fost lansat un satelit cu un
diametru de 2 m. la care
au participat oameni de şti¬
inţă din 6 ţări socia liste -
Redăm parte din text:"...
printre organele vii aflate

călcfară, apă şi lumină s*a
datorat faptului că noi luăm
banii altora şi ne plătim
cotele, care cred că până la
infinit ni se va putea duce”
(aceasta este situaţia în ma¬
joritatea blocurilor unde lo¬
cuiesc “responsabila” si
“şefii”.

*^Pe data de 7 August s*a
sărbătorit " ziua Marinei
din RSR”. Cu această ocazie
a vorbit la radio contra-ami-
ra ^ J j Ştefan Dini, care si
el tămâiază Ia fel : " sar¬
cinile luate de a îndeplini
obiectivele stabilite de con¬
gresul al l!-lea”...ln con¬
tinuare Ştefan Dinu se referă
ajutorul dat de Uniunea So¬
vietică în reconstruirea si
dezvoltarea Marinei RSR.(rii
credem că se referă la na¬
vele furate de rusnaci, si
date înapoi după mai mulţi
ani, când acestea ajunseseră
nişte schelete ruginite ce
pluteau pe apă).

* Pe data de 6 August la
radio în programul "RevinLa
Literară" vorbeşte scribul
partidului Vasile Nlcoîaescu

* Citim în ziarul “Drum”
din Braşov din 27 August,
că: ,r La frumosul Han brân-
covenesc de la Sâmbăta,
pentru cei 100 de turişti
găzduiţi în camere si că¬
suţe a fost prevăzut un sin¬
gur dus; dar si acela inu-
dUzabiL.Jif se mai miră
conducătorii turismului so¬
cialist din România, de ce

r ^ *** 1 -«ptembrii

-căuşul a fost obhni t-
mear ?ă la Braşov 1

şi aici WK.
voltato ale

’J.ma masuri lor luate de per.
hl a f0M ^soţli de con-

B?ta“p E1 T tovii
Bol». Pavel Nfeutescu.Gte.

orghe Oprea, (osef i; ? iar si
î«*Jor Coman. Cu această
ocaz.e tovul şef a f0M

bl.gat sa pună:" studii,»
situaţia oamenilor mmcil
am luat hotărârea de a mări
salariiie muncitorilor cu

25’J® Ioc 18-20°; cum
notarase Marea Adunare .Na¬
ţionala. începând din 1 Iulie
prima fază a măririlor sa-
iilor a intrat fa vigoare.

<» Până fa anul
s-d ajungă la WT,. (Vai
de bietul muncitor care lu¬
crează ca un rob pe aproa¬
pe nimica^ comparând scum¬
pirea vieţii cu salariul
mediu de- 450 lei- pe să¬
ptămână. pe care-1 primeşte
astazi un muncitor calificat,
vedem că el trebuie să l u -
creze-2 sau 3- săptămâni
ca să-şi permită luxul să-şi
cumpere un costum de haine
care costă între 800-1.500
de^ lei . sau aproape -o să¬
ptămână- pentru o pe¬
reche de pantofi, care costă
între 250—>00 de lei. l'n
kilogram de carne(earc cu

HBi-

deloc)

5 ore de lucru-.

DIN PRESA COMUNISTA

• TRANSILVANIA. Arul
VI. \r. 7. 1977. Sibiu. Este
îndeobşte ştiut ci toate zia¬
rele şi revistele ce apar în
R-S.R-, apar cu blagos leve¬
nta guvernului. De aceea,
credem că este interesam
de subliniat câteva răspun¬
suri date de redacţia revis¬
tei “Transilvania” la ru¬
brica * ‘Corespondenţă* * la u-
nele plângeri din partea ci¬
titorilor. pe motivul că pri¬
mesc cu întârziere. sau nu
primesc deloc revista ai
cărei abonaţi sura. iată
aceste răspunsuri: "C.Ti-
rnirear (Olteneşti, yod. Vas¬
lui)-A şa cum a m ma i a mintii
îr» cadrul acestei rubrici,
revista noastră apare la
% fir şi tul fiecărei tuni sieste
difuzată Iutii în Sibiu apoi
în celelalte judeţe ale ţării.
F aptul că <i \. ca aborfet. o
primiţi cu întârziere ţine
numai de modul cum revista
este expediată ai desfăcută,
de către oficiile de resort
în fiecare localitate. Adre¬
saţi-*;». deci, oficialul care
*> chita»iţa de abonau

teptaţi. desigur, un răspuns,
nu acesta de la "Poşta re¬
dacţiei”. dar nu sîrrtem noi
în măsura să vi— 1 dăm, ci.
după cum am mai arătat In
atîlea rînduri. oficiul jude¬
ţean de difuzare a presei
care t-a eliberat chitanţa de
abonament”. . .

lata. aşadar . o drastică
acuzaţie la adresa organelor
de resort guvernamentale,
dată de chiar presa guver¬
nului. Dar. vorba aceea:
"la asa cap, asa căciulă”.

împreuna cu dv.
*1 noi întîr/ie-

regr |
rile”.

'V . Rujinschi (Griviţa.
jud- Vaslui) - Situaţia sesi¬
zată de d*este asemănă¬
toare celei semnalate de noi
In primul răspuns din ru¬
brica de faţă. Să fie. oare.
o simplă coincidenţă ca este
vorba de acelaşi oficiu jude¬
ţean de dilu/are a presei

"tftiflie D. Valerki (Po-
pricaru. jud. la*D - ”. - - din
cauză că n-am primit nici
un număr al abonamentului,
nu m-an mai abonat". Aş-

•CO NTFMPO RANU L.Nr.
22,3 Iunie 1977. La rubrica
•SINTEZE POLITICE"
(Pag.3), sub titlul: PARTI-
II ( HEAMA Vi S< Rfl-
TORI SA-SI INTENSIFICE
EFORTURILE CREATOARE
PENTRU O LITERATURA
umanikta, MILITANTA”.
Constantin Cos man scrie
printre altele:

. .Literatura nu a fost
şl nici nu poate fi. se în¬
ţelege. doar REFLECTARE,
ea exprimă în esenţă. în
mod voit sau nu. o ASPIRA¬
ŢIE. in societatea pe care
o înălţăm, arta nu poate
decît să se alăture aspira¬
ţiilor supreme ale poporu¬
lui, să Le lumineze al aă
le fortifice prin puteri le sale
asupra minţii, sufletului ai
voinţei oamenilor. (. . .)
Sondarea cosmosului sufle¬
tesc al celor ce făuresc
toate valorile culturii mate¬
riale si spirituale se împle¬
teşte şi se urilercoodiţionea-
za, în viziunea partidului
nostru, cu necesitatea ca
ara şi literatura să Impli-

neasca O PERMANENTA
FUNCŢIE ACTIVA, de mo¬
delare a conştiinţelor, de
înnobilare a lor cu normele
şi principiile moralei noa¬
stre comuniste, ale umanis¬
mului revoluţionar, cu viziu¬
nea ştiinţifica, atotcuprinză¬
toare şi înnoitoare asupra
lumii şi vieţii - învăţătura
marxist-leninistă. . .”

înţelegem acum de ce
în R.S.R. n’a apărut încă
şi nu poate să apară o operă
de valoare circulatorie uni¬
versală. atâta timp cât se
insistă de a se aplica “în¬
văţătura marxist-leninis¬
tă”. Căci, între TEORIE
şi PRACTICA, e o distanţă
ca dela pământ la soare şi
celor ce încearcă acest zbor
idiot, li se topesc aripile
ca lui Icharus.

stevie urzici.spanac.lobodă,
etc. Este părerea ziaristului
partidului care nu suflă însă
un cuvinţel de carnea plecată
la export. Dar vorba pro¬
verbului:" Foaie verde lo¬
bodă. gura lumii sloboda”.

♦ SClNTEIA din 23 Iulie
1277, publică un artlcol-an-
chetă în care reporterul con¬
stata In urma unui raid prin
restaurantele din Târgo-
vişte. sărac ia memu-rilor.
care în majoritatea unită¬
ţilor vizitate, constă din cel
mult 1-2 feluri de mâncare-
La replica generală a res¬
ponsabililor de restaurante
că le lipseşte carnea si pro¬
dusele de carne, reporterul
partidului răspunde indignat
că este vorba de "obsesia
carnivoră a unor responsa¬
bili de localuri care n'au
aflat că pieţele sunt pline
dc legume". Cu alte cuvinte
bucătarii sunt Îndrumaţi de
zlariatul-activUt de ia scâ n¬
teia sa gătească mai multe
ciorba si mâncăruri din

* LNFORMATIA Bl'CT-
RESTR'LUI. din 27 Iulie.1977
a publicat lista de premii
La ultima tragere Ia sorţi
a libretelor de economii la
C.E.C. Fa cuprinde excursii
numai în “ţări prietene*' ca
URSS. Coreea de Nord. R.D.
Germană. China. etc.

După cazul lui Dumitru
Bedivan. unul din semnatarii
Apelului tui Goma. care a
dat în judecată întreprin¬
derea de Stal-Loto- Prono¬
sport. deoarece a oferit
premii Inaccesibile cetăţe¬
nilor români , constând din
excursii în ţări occidentale
pentru care Bucuros ţiul nu
eliberează paşapoarte, s’a
hotărât de către diriguitorii
comunişti să nu se mai ofere
ca premii decât excursii în
ţările - surori socialiste,
pentru care există unele
şanse relative de obţinerea
paşaportului. Mulţi români
jucau la Loto-Pronosport în
speranţa ca vor trage "lotul
eliberator" care le-ar fi
facilitat evadarea din raiul
ceauşist. Partidul Insă luptă
după cum vedem împotriva
superstiţiilor de Up burghez
bazate pe noroc sau ghinion \

• ROM AN IA LITERARA,
Anul X, Nr. 27,7 Iulie 1277.
Absurda^i^en^^

ţînare a guvernului conwnist
român de a impune scrii¬
torilor o linie de conduită
marxist-leninistă în crearea
operelor lor. îşi găseşte un
răspuns categoric negativ fa
articolul "SUFLI L UNEI
PUTERNIC E R FALIT ATI* ”
iscălit de P la ton Pardău. în
acest număr din "România
Literară”, din care. spicuim
următoarele rânduri:

. . Lumea muncito¬
rească se impune literaturii
româneşti ca un mediu com¬
plex. viabil- de primă în¬
semnătate. (. - *) Cărţile
bune cu si despre munci¬
tori au ţesut în canavaua lor
complexă adevărul despre
muncitori. Dacă ru puţine
proiecte ambiţioase de a în¬
făptui o literatură muncito¬
rească au eşuat, printre
cauze s-a aflat întotdeauna şi
abdicarea de la adevăr, con¬
fecţionarea unor personaje
lipsite de carnaţia adevăru¬
rilor ca oameni. Foarte
multe eşecuri s-au datorat,
între altele. înţelegerii fes¬
tive a rolului de prim ordin
al clasei muncitoare în so¬
cietate. Aşa au apărut eroii
muncitori atotştiutori, “fără
probleme *. ‘ îngeri fa salo¬
petă", care. în mod firesc,
au îndepărtat de asemenea
cărţi pe cei dlxitâi ai lor
presupus! cititori: muncito¬
rii. .

lată. deci, unadevăr con¬
sfinţii de chiar presa co¬
munistă din R.S.R- Iar noi.
de încheiere, o .spunem că,
da. se poate face un papuc
sau o cizmă, după calapod,
dar nu se poate scrieo schi-
ţă ru velă, romanţau poezie.

• DRUM NOU. 27 August.
1977. Citim în acest ziar
care apare la Braşov că:
" La magazinul alimentar
din faţa Întreprinderii de
Autocamioane, pungile cu
capete si picioare de pui se
vând cu 5 lei. Cinstea si-a
cam luat zborul de la această
unitate

Pentru cititorii noştri din
lumea liberă precizăm că
respectivele pungi conţin un
Kg. de capete şi ghiare de
găină şi costul lor legal
este de 3.50 Iei punga
Pulpele, pieptul şi celelalte
părţi din păsări %3nd
la preţuri între 25-38 lei
kilogramul. în timp ce sa¬
lariul minimal săptămânal
al unui muncitor român este
de 250 Iei. Proasta apro¬
vizionare cu alimente face
însă populaţia să se bata
si pe pungile cu capete şi
ghiare care fa occident se
aruncă Ia gunoi-

• V LAC ARA. 1 Septem¬
brie. 1977. al cărui redactor
sef este Adrian Păunescu.
anunţă că : A apărut, la
cererea cititorilor. cea de a
treia ediţie a volumului de
poezii “ Pământul deocam¬
dată" de. ..Adrian Păunescu.
Tirajul: 65.000 exemplare.
Cele trei ediţii ale cărţii
însemnează tirajulde 112 000
exemplare’*. Flaeăra ru
menţionează modul cum
şi-au exprimat cititorii do¬
rinţa reeditării. Probabil In
adunările cu deputaţii de
stradă f Si când te gândeşti
că Paul Goma aşteaptă din
1967 să i se tipărească măcar
O SINGURA CARTE *.

('I [VÂNTUL ROMÂNESC'

t’AC.IN \ 23

-Actualitatea internaţională

CANALUL PANAMA

e Panama Canal ^

t ^ _..

”^V “ r i Uedro M»qu»l Loefea k

Ihi fVu»h< I rm*0 ah»p» 31 f**1 J,

l| j xsţp» am M m* M tete ; , » /V

l Lo»â*

In ftfârşlt, după ÎS ani
de negocieri între Statele
Unite ţl Panama. Miercuri
8 septembrie 1977, un nou
tratat privitor la Canalul
Panama, care aăînlocuia*că
tratatul din 1903. a fost sem¬
nat In NVashington dc către
Prea. J. Carter din partea
statelor Unite al şeful sta tu -
lul Panama Hrlg. (icn.Omar
TorrljOK. In prezenţa urni
mare număr de diplomaţi
din ţările Aroartcll latine.

pro/Iun semnării lui, fapt
pentru care Prea. Carter
a font aspru criticat pe moti¬
vul că nu jtl-a ţinut pro¬
misiunea făcută în timpul
alegerilor. ca adică guvernul
prezidat de D-»a va fi un
guvern deschis ţi ca ru va
încheia nici un pact secret
cu nici o ţară din lume fără
a avea în prealabil suportul
Camerei Deputaţilor, a Se¬
natorilor ţi a poporului. Or,
după unele sondaje făcute a'a
dovedii că 75% din populaţia
americană ar fl împotriva
acestui tratat.

Iată în Unii generale ce
prevede noul tratat:

1 . Recunoaţtorea suze¬
ranităţii statului Pannma a-
supra Zonei Canalului.

2 . Statele Unite vor con¬
tinua aă opereze Canalul pA-
nă la 31 Dec. 1999, când
Panama îţi va asuma între¬
gul contro 1 !.

3. Panama va prelua
tonte serviciile publice din
Zona ('analului, Inclusiv po¬
liţia ţi pompierii, pentru
care statele Unite vor plăti
Pa na mei anual $10 milioane
dotlarl.

L Statele Unite vor rc-

i rm rhamlMWS ni Qaten v
Lotus lowst iv

duce treptat numărul cetă¬
ţenilor americani care lu¬
crează în prezent în Zona
Canalului, transferând pro¬
prietăţile acestora, fără
vre-o recompensă din partea
Panamel, până In af&rţltul
anului 1990.

3. Toate forţele mili¬
tare americane vor părăsi
Zona Canalului până In sfâr¬
şitul anului 1999.

0 . întreaga Zonă a Ca¬
nalului vn fl pusă Nubdrapc-
lul panamez, drapelul n-
morlcnn putând fl arborat
numai în anumite puncte din
Zonă.

Tratatul semnat la 8
sept., urmează sa fie rati¬
ficat de către Camera De¬
putaţilor ţl Senatul amerl-
cnn. ba »*> vorbeşte chiar
de un plebiscit. Cn prim
răspuns din partea Senatu¬
lui amerlcnn s’u înregistrat
în chiar senro semnării Iul
ca ol îmi va fl luat in dtacu-
tle de cAt abia candva, la
începutul anului 1978. Ceea
ce înseamnă, fără doar *1
poate, un prim oţoc al gu¬
vernului Carter pe această
temă nespus de gingaşă.

MOMI NTUL ISTORIC

Preşedintele Carter ţi Generalul Torrljo* semnând acordul Canalului Panama.

Ir» mijloc « ste A lejandroOrflta«Secretarul («onorai al Organizaţiei Amerlcii de Sud.

LA MULŢI MI
CANADA!

Anul acesta. Canada ţi-a
aărbitorU jubileul deltOanJ.
Cu această ocazie, au avut
măreţe serbări pe întreg
cuprinsul ţarii, la care au
tu*< parte cele 23 de ml-
îtoanr dr locuitori, sau,
î»' ori ce ca t, marea lor
n>ajorlutr Primul Mini¬
stru Plarre Trudeau, a în-
rercat prin prezenţa aa la
apr har oa patronului provln-
c * r [ Ou* Uri , Sf. loan Ho-
«►zatorul sa dr monsire/e ci
leUiţi eaUli o unitate In
Laaiui poporului canadian.

lAipi» curn sr Ştie în
provinciile din
anu * trecut, vtc-
W*** • obţinut-<> partidul
Pj^*Uat ‘Tarii Wuebv-
fo aut conducere* ac-
libalukji Premier Rene !«*-
r*k,T** care a trecut im-
BP* * I* unele reforme
K* * **** *•* mai drs»

• lof.1 prLH’lamarea Hm*
Iisih viv ce limbi, oft-
. ^eea ca este In ab-
1 contradicţia cu poli
**v«rr*ilul 'ertUal din
*** we susţin* pir im
bMlnguă * t auadel

Deschiderea ţcolilor tn
lui» Septembrie « adus O
altă bătaie de cap guvernu¬
lui din OU* wa care suporta
dreptul tuturur < a nadir ol lor
dr * «ţi avea cuplU educaţi
Di Uiiîba pe cai* el o aleg,
adie* englez* sau france*#,

pe motivul ca guvei rul pro¬
vincial din (Juebec a (acut
cunoscut ca. cal ce ar urma
o scoală cu limba de predare
englez*. ar risca si nu II
se recunoască diploma dr
absolvire, ţi ca atare■
nu poată profesa In provio

cta VJuebec. Mal oultchiar.
aa semnalează un adevărat
exod al minorităţii de limba
engleză din Wuebe« spre alte
provincii din Canada.

al Boeme (banc*, t anadal

STATELE UNITE

Dacă amestecul Matelor Unite în războiul din
Vietnam M fost sau nu drept, aceasia urmează ca
Istoria m’o decidă, atunci cAnd vn fl ca/iil. ( ora
cc însă Interesează Istoria zilelor pe care Ic trăim,
cate atitudinea post-bcllcă a statelor Unite cu privinţă
la acel război, car© *’« terminat în dnunn statelor
Unite. SI ariime, faptul că, mll de refbglatl vietnamezi
ce ţl-au părăsit ţara In terminarea ni/.holulul, pe
barei sau mici vaporaşe, pentru a găsi azil în lumea
llbeiă, n nu putut încă dobnren pe uacat spre n-al
găsi o noua patrie unde aă se stabilească împreună
cu familiile lor, navigând dlntr'un loc în altul, fiind
refbzaţl pretutindeni.

‘KsM

^jxcr * e cuce es

Confruntate fiind a» această problemă, statele
Unite ţl-a dovedit încăodală tradiţia umană, deschi-
alndu-ţt porţile pentru a primi pe meleagurile ameri¬
cane încă 15,000 de refugiaţi vietnamezi parte dintre
vl având deja rude stabilite în U.s.A., sau «lei fiind
faptul im unii dlnue cl au lucrat .f isiopiTat cu
Sutele Unite Tn timpul acehil război dr’ absolut tristă
memorie, ce, datorită exclusiv fostului ministru al
afacerilor i ir ăl ne al sutelor Unite. Ilenr\ K la înger,
s’a soldat ai ce* mal stupidă şl abjectă trădare,
vietnamul de Sud fiind predat comuniştilor din Nord.

CHINA

Odată cu moartea lui Mao. au avut loc în sânul pai -
Udului conuinlat chinez laimeroase fricţiuni ce au du>
la expulzarea văduvei sale (’hlang Chim şl u prieteni-
lor ei dtn ( omitctul Central al partidului. In acelaşi
timp forţele care tucraseră la delnuvirea el. lucrau
ta reabilitarea Iul leng llslao-plng care în a*le din
urmu ft>st reinstalat ca Vlce-Premier, formând
împreuna cu Premierul Itua Kuo-fbm şl Ministrul
Apărării Yeh Chlanytm. un triumvirat în cadru! prezi¬
diu mu Iul.

Odaia anunţat», ace*st« ştire a provocat adevărată
sărbătoare în toata C hina, populaţia, şl în special
muncitorimea, căreia Teng îl promisese înainte tle
mazilirea sa aiul trecut mărirea salariilor, a Ieşit
pe străzi, cântând, dansând şi urlând Nlugane. ca'ntr'o
ruiapte d*» carnaval. I xperţli vestici în materie,
pun nereuşita conversaţiilor Secretarului de stat ame¬
rican Cyrus Vane#, cu lt etil tomum v C chinezi, pe
seama reabllttuiii Iii er^. ijnwkvut ca un pragmn-
tlst de mare re uta te, •,i în a elaşl Uinp. înverşunat
antl-soviet a *i , ,ult »nlar. >e Km ieste că

Teng ar putea să-l ta locul tul Hun (a un moment
dat, deşi • mal bătrân de cât llua I IuhhjI v* confirma
sau va Infirma acest# dcoc.mutei.» speculaiII.

ANGLIA

Nvoiland*bardul a imitai «w >e ul poalei dlnSoa^to.
Africa de Sud, lirlg. Jan VUser. pvigru a demonstra
noua arma utilizată în răscoalele ce au avut loc în
So*eti> In vara ac«uuta, cu scopul ca et înalţi, dacă
cu adevărat se dovedeşte* afectivă s'u liUretuInţrze
împotriva dezidenţilor din li landa de Nord.

Noua armă. se zice, la explozie împrăştie o com¬
binaţie de gaz lacrimogen si pudra de talc pe o
Intliisn suprafaţă, provocându *1 pe col atinşi să străiwte
fără Intrerupei v. sliapjml leac împotriva străiutulut
astfel provocat, ar fl duai . lepădarea veşmintelor
ţi. . , o bate.

PAGINA 24

CRONICA VREMII

DEMOCRAŢIA

$1 ANTI-TOTALITARISMUL UNIUNII Şl LIGII

Ion BOIERU

Oricât ar încerca John
Coman. preşedintele Uniunii
şi Ligii, sa iegitime/eacţiu¬
nile sale ca democratice si
anti-totalitariste. ne vine
greu sâ fim de acord cu
domnia-sa. Realităţile con¬
trazic. în mod flagrant, afir¬
maţiile sale politice, şi. ac¬
ţiunile sale recente.

\u putem înţelege carac¬
terul democratic si anti-
totalitarist al colabora¬
torilor “ totalitA rişti ” la
Calendarul “America*"-1977.
Fste o grava contradicţie
în termeni şi fapte, căci
presupusa democraţie a lui
lohn Coman n'n mai putut
rămâne pura şi intacta. în
momentul în care a acceptat
colaborări ce n’au nimicde-
aface cu democraţia.

Democraţia colaboratori¬
lor din România este o de¬
mocraţie socialista. Ori.J.
Coman nu ne-a dat să în¬
ţelegem că domnia-sa este
adeptul unei astfel de demo¬
craţii.

Pe de altă parte, este
adevărat că a atacat unele
publicaţii româneşti, din
lumea liberă, care s’au
plasat pe o linie anti-comu-
nistă. dar pe care .lohn
Coman le atacă pentru linia
lor zice domnia-sa. total i-
taristă.

In fapt. atacurile sale s'au
referit Ia chestii absolut mi¬
nore. care nu justificau pe¬
roraţiile sale retorice, de
moralizare, în favoarea de¬
mocraţiei pe care o susţine
dânsul. în postura de ga¬
zetar ocazional.

După preambulul expu¬
nerilor sale de gândire po¬
litică. John Coman a făcut
preparative spectaculoase
pentru o “vizită culturală”
în România.

A solicitat avizul Departa¬
mentului de Stat şi a su¬
bliniat poziţia sa apolitică,
cu ocazia acestei vizite. A
publicat nişte scrisori. în
ziarul “America'\ din care
ieşea o grijă deosebită de
a nu supăra pe nimeni, şi
de a ru provoca reacţiunl
neplăcute şi nedrepte.

John Coman a făcut totul
pentru a da un caracter
“legal” vizitei culturale din

România.

Si, în aparenţă, a reuşit.
Invitaţia oferita de Asocia¬
ţia “România".pentru vizită
culturală, a fost legală, din
partea reprezentanţilor ro¬
mâni. Avizul cerut Departa¬
mentului de Stat. de către
preşedintele Uniunii si Ligii,
iarăşi a fost legal. Aproba¬
rea Comitetului Fxecutiv a
fost legală şi ea. din punct
de vedere formal.

Dar. nici una din aceste
"legalităţi”nu erau necesa¬
re. oricât de “legale" ar
fi ele.

John Coman si membrii
Uniunii şi Ligii puteau vi¬
zita România fără nici o
“legalitate", afara de pa¬
şaportul individual de că¬
lătorie.

Ceeace este mai interesant,
este lipsa de puritate de¬
mocratică. în aceste “lega¬
lităţi". Actualul Comitet
executiv nu ar fi existat,
după pararea noastră, dacă
în timpul Convenţiei, s’ar
fi cunoscut intenţia si pla¬
nurile sale .expuse în mod
public, de a se face o că¬
lătorie oficială în România
comunistă. Obiecţia că invi¬
taţia a fost primită ulterior,
cade dela sine. pentru că după
cxpozeurllc principiilor sale
democratice. John Coman
n’ar putea accepta formule
politice “'totalitariste”, şi
noi ştim ca Asociaţia “Ro¬
mânia" este un organ de
propagandă al unui stat co¬
munist. care prin esenţa si
specificul său este ll totah-
tarist”.

Tot pe o linie de minus-
democraţie se situează şi
avizul solicitat Departamen¬
tului de Stat. Acest Depar¬
tament de stat îşi desfăşoa¬
ră politica sa externa, şi
aceasta poate să nu coincidă
cu politica externă a Uniunii
şi Ligii. Mai mult. încă.
Departamentul de Stat nu
exercită influenţe asupra
grupurilor etnice, din Ame¬
rica. ca aceste grupuri să-şi
potrivească vederile lor po¬
litice cu ale sale.

Deci, avizul sau ne-avizul
Departamentului de Stat nu
este un criteriu al demo¬
craţiei. Democraţia Depar¬

tamentului de Stat constă
tocmai în faptul că lasă li¬
bertate grupurilor etnice,
să-şi exprime părerile lor
politice şi să-şi urmărească
realizarea intereselor lor
majore, în sânul societăţii
pluraliste americane.

Uniunea si Liga are o po¬
ziţie tradiţională, limpede,
în privinţa relaţiilor cu
România comunistă. Ea a
refuzat, pc bază de majo¬
rităţi clare, sa deschidă un
drum oficial spre guvernul
comunist dela Bucureşti. SI
John Coman a consolidat,
şi el, această poziţie tradi¬
ţionala . în vremea când
cu ani în urmă. a fost pre¬
şedinte al Uniunii şi Ligii.
Ar fi ceva. care ăr anula
întreaga valoare a acestor
rânduri, dacă acest ceva
şi-ar putea menţine consis¬
tenţa si integritatea logică
a adevărului. Delegaţia
Uniunii şi Ligii a plecat,
în România comunistă,
pentru o “vizită culturală”,
care acolo s'a extins si a
luat un caracter politic, taci
nu se poate susţine că vi¬
zita făcută lui Ceausescu
şi unor reprezentanţi oficiali
ai partidului comunist ro¬
mân. nu ar fi fost politică.
La întâlnirea cu Ceausescu,
nu a participat nici un
“cultural*’ român. Toţi cel
prezenţi au fost “politici¬
eni" ai partidului, in plus
de aceasta. John Coman a
făcut declaraţii cu caracter
politic. în numele membrilor
Uniunii şi Ligii, şi a “expri¬
mat sincere feţieitaripentru
marile progrese obţinute de
poporul român, sub condu¬
cerea preşedintelui Nicolae
Ceausescu" ( România Li¬
beră. 20 Iulie. 1977).

John Coman era liber să
faca, în numele său sau al
unei părţi din membrii
Uniunii şi Ligii, astfel de de¬
claraţii, dar pe linia prin¬
cipiilor democratice, dom-
nia-sa nu avea dreptul să
facă asemenea acte politice,
în numele tuturor membri¬
lor. In Uniune şi Ligă .există
membrii, care au suferit
abuzurile regimului comu¬
nist din România, si sunt
familii care au rudenii în
România comunistă, care au
fost si sunt lipsiţi de toate
libertăţile omeneşti.

Democraţia lui JohnComan
a fost diminuată prin aceste
declaraţii, iar “anti-totali¬
tarismul său" a devenit Ine¬
xistent, mai ales, dacă luăm
în considerare si faptul grav
al unor alte declaraţii, pe
care le aflăm din acelaşi
ziar comunist: ” Este de
menţionat-a spus oaspetele-
că această vizită, efectuată
ca răspuns la invitaţia
adresată, în 1973. de pre¬
şedintele României si tova¬
răşa Elena Ceausescu. cu
ocazia întâlnirii cu repre¬
zentanţii comunităţii ro-
mâno-americane, Cleveland.
sfatul Ohio, este prima că¬
lătorie oficială în România
a unei delegaşi a Uniunii
şi Ligii, după vizita care a
avut loc în 1928...”

In spiritul unei “demo¬
craţii reale". John Coman.
nu putea înţelege invitaţia
lui Ceausescu. ( care nu e
preşedintele României, ci al
României comuniste) adre¬
sată Uniunii şi Ligii, în to¬
talitatea ei. Această acţiune
apare ca o “ democraţie
forţată”, iar despre“anti-
totalitarism” nu mai vorbim
că ar fi indecent din partea
noastră să-l socotim şi pe
Ceausescu un “anti-Totali-
tarian”.

Nu-l putem crede, pe John
Coman, în poziţia na do pre¬
şedinte al Uniunii şi Ligii,
de rea credinţă. Dacă vizita
sa, si a delegaţiei sale s’ar
fi limitat la caracterul ei
"cultural", şi , dacă rela¬
ţiile sale de acolo n’ar fi
avut nici un aspect politic,
nu am fi scris aceste rânduri
referitoare la democraţie şi
anti-totalitarismul său. care
de fapt sunt văduvite de un
conţinut autentic. Deci, nu
este bine să le mai pro¬
feseze cu publicitate, oare¬
cum spectaculară.*.

Mai bine să ia în consi¬
derare sentimentele româ¬
neşti, ale majorităţii mem¬
brilor, si să-şi revizuiască
poziţia în spiritul ade¬
văratei democraţii, care nu
poate sub nici o forma,
accepta minus-democraţia
si totalitarismul tovuiui
teauşescu.

Ion BOIERU

Redacţia şi administraţia:

P.O. BOX 4217
STATION D.
HAMILTON, ONTARIO
L8V 4L6
CANADA
TELEPHONE:
(416) 387-1832

CUPON DE ABONAMENT

NUMELE-

ADRESA.-

ŢARA..

..COO POŞTAL-

..PROVINCIA (STATUL)-

..TEL-

$10.00 PENTRU PARTICULARI
P«fTUL UNIH ABONAMENT ESTE D€ ^ ^ ««TITUIII

CirvtNTI I ROMtVF»

NOTE SI COMENTARII

DREPTUL LA PENSIE,
UN DREPT UMAN

propaganda sa tălmăcească drepturile omului din pu n <u
de vedere marxlst-lenlnlst, Serviciul Social (wsT
Securlt.v Administratlon) din Statele tiirif»

rsr ’t ■“o 1 ,*. iz

in (urile de dincolo de cortina de fler nenslnJr-7
americani ce s’au repatriat, cecuri în vaiere de pe^e
doua milioane dollari. Printre tarile î n car7 «
trimit aceste cecuri de pensii, primul loc îi „cupă
folonia. urmata de .Iugoslavia. Bulgaria si România
1 cnsia ««Oi ™ncitor este un hun câştigat Dr ,'
munca prestata reci de ani în sir. avâ^ptul ,ă
se bucure de ea. indiferent daca mai trilesjori nu
m (ara respectiva. Acesta este urni dlikre C e£

Tle „'i'n" 13 " ?i ln 3Cela ? i timp c,e "t ialp drepturi
ale omuhn pe care guvernul de la Bucureşti se în-
capaţtnoaza a nu-l respecta.

.J™* P0lll0ghla tema drepturilor omului din
zurele comuniste din R.S.R., inclusiv 'Tribuna Ro
mamei ce se trimite exilaţilor, nu valorează nici

o ceapa degerau, atata timp cât. dreptul la pensie
re *P® ctat - pe motive de ordin strict de naturi
po tica. Căci ce anime are deaface convingerea
politica a unui om cu pensia la care si-a câştigat
dreptul datorlu vârstei si muncii prestate'*’
Negarea acestui drept.'este o ruşine pentru un
guvern cc-şi spune că este al popoMui muncitor.

RADIO-TV,
ÎN R.S.R.

Radio si televiziunea sunt si rămân cele mai
uşoare» al ln îndenuknă Jw» iZ. Pro¬

fitând de acest fapt. guvernul comunist din R.S.JL.
a transformat aceste Instituţii în laboratoare pavlo-
vlcne de spălarea creierului şl îndobitocirea masse-
lor. Luăm, la întâmplare. spre documentare. Prpgramul
Radio-TV din săptămâna 10-16 Iulie. 1977. reproducând
câteva titluri de emisiuni. în special cele adresate
tineretului.

Duminică 10 Iulie. TV I; ora 8.15 A.M: TOT
ÎNAINTE! De Ia comunişti învăţăm cutezanţa.

Luni II Iulie. Radio ora 17.05: ANTENA TINE¬
RETULUI. Iniţiative ale organizaţiilor U.T.C. pentru
reducerea cheltuielilor de producţie. Conspect eco¬
nomic: Politica P.C.R. pentru creşterea nivelului de
trai al oamenilor muncii. - Radio 2: ATENEI 1 ora
8.40 A.M.: Participarea activă^ a maselor la viaţa
spirituală, expresie a perfecţionării democraţiei so¬
cialiste. - Radio 3, ora 11.30 A.M.. CRONICA IDEI¬
LOR: Democraţia muncitorească-componentă esenţială

a democraţiei socialiste.

Marţi 12 Iulie. TV I, ora 18-50; TRIBUNA T\:
Sensul umanist al răspunderii colective faţa de com¬
portarea fiecărui individ. Radio 1; MEMORIA PĂ¬
MÂNTULUI ROMANESC: 23 August în paginile istoriei
si în inima poporului.

Miercuri 13 Iulie. TV I. ora 18.50; NOI FEMEILE:
Un dialog neîntrerupt-şcoala-familia. Rolul comitete¬
lor cetăţeneşti de părinţi şi al şcolii în organizarea
vacanţelor de vară ale elevilor, astfel ca procesul
educaţiei tinerilor prin muncă, pentru muncă sa se
desfăşoare continuu. - Radio 2, ora 14.30; RADIO-

SCOALA: Sa ne cunoaştem patria (reportaje şi materiale

documentare despre România socialista).

Joi 14 Iulie. TV I, ora 18.35; CONSULTAŢII JURI¬
DICE: Un act revoluţionar în gândirea si practica

juridică si morală. Profundele semnificaţii ale Hotărîr ii
referitoare la creşterea rolului maselor în respectarea
legislaţiei si la reeducarea prin muncă a persoanelor
care comit abateri.

Vineri 15 Iulie. TV I ora 16:05; TELESCOALA:
Dezvoltarea agriculturii socialiste. - Radio 2. ora
16. 40; TRIBUNA RADIO: Clasa muncitoare in fruntea
luptei pentru înflorirea economiei naţionale, pentru
perfecţionarea relaţiilor sociale.

Sâmbătă 16 Iulie. TV I, ora 16.20: CLUBUL TI¬
NERETULUI. . .LA DEVA. Emisiune realizata cu
tineri. Din cuprins: Sub flamuri de partid birui¬
toare. . .

Credem că cele de mai sus. grăiesc limpede,
de la sine. Subliniem Insă propaganda pe marginea
utilizării şcolarilor. In timpul vacanţei de vara )a
muncă, sMarăsi. “Hotărîrca” ca delicvenţii de drept
comun, fn loc âe a fi trimişi la “zdup”, să fie utili¬
zaţi la diferite munci.

O oglindă mai limpede a “societăţii socialiste
multilateral dezvoltate, nici c’o putea face altcineva
mai bine.