Libertatea anul III, nr. 19-20, ian. — feb. 1953

îngrijirea unui comitet 


“Spiritul I 

JERTFA ES 

ESENTIALU 


Când pentru prima oară a tunat împotriva 
omului glasul lui Dumnezeu a fost ca sa în¬ 
trebe: ‘ Ce ai făcut, Câine, cu fratele tău?" 

De atunci alţi Câini şi-au ucis fraţii pentru 
un cuvânt sau altul. Din pizma pentru o jertfă 
neprimităx din sete de putere şi din teamă 
pentru un tron ameninţat, ca Irod, din sete 
de arginţi, prin trădare, ca Iuda. Numărul Iro¬ 
zilor şi al celor din seminţia lui Iuda sau în¬ 
mulţit până în zilele noastre, până la Stalin şi 
până la cei care nu-şi mai pun ştreangul de 
gât în grădina Sângelui ci îşi plătesc păcatul 
aruncându-se dela un etaj înalt al unui sg arie- 
nori. 

In toate timpurile şi peste tot au apărut 
monştri pe care umanitatea i-a privit ca atare . 
Pentru asta s au creat puşcăriile şi casele de 
nebuni. 

Când doamna Marthy (cu tânara-i proge¬ 
nitură) a cerut separaţia de ‘ epuratul" ei soţ. 


fnari> P liaa cutremură- 

resUne* T*/*** idealul vieţii 

2Tj7 J această lozincă - 

J , 3 Mişcării intonare; 

plinind 0 ' -T "j ^ P ° ate înfir 'P a - nic i îm- 

Lflui d^ 3 “! adânCUrilc noas ‘^ nu străbate 
suflul de credinţă dreaptă, aşa cum o cere 

Mântuitorul: "Dacă rămâneţi în cuvânta 

eu. dtuncea discipoli ai mei In adevăr sun- 

e 'V V fc CUn ° a?te adevărul - Ş* adevărul vi 
va face liberi.” 

Fără împlinirea cuvântului nu poate să fit 
adevăr; si numaî __. . 


Mormântul dela Cnsa-Verdc 

asa a vrut si Dumnezeu: germenul unei înnoiri sa i 

din suferinţa. 


nici cea mai mică demnitate umana şi a 
fost cel mai mare duşman al meu.” Si, la 
sfârşit cere ca scrisoarea să fie arătată ta¬ 
tălui, iar lui, fiului, “să i se permită să-l vadă 
pentru a i-o spune însuşi, în faţă.” 

Publicitatea făcută de presa comunistă nu 
este o revoltă —ca a noastră—ci un îndemn. 

Ne întrebăm, nu este oare cazul să se reîn¬ 
fiinţeze un nou Tribunal pentru crime împo¬ 
triva umanităţii? II socotim şi indispensabil 
şi urgent. v \ ţ \ 

Procesul medicilor dela Kremlin o vădeşte 
cu prisosinţă. Comentariile făcute de presa 
engleză, destul de timorată, evidenţiază 
lămurit că se face şcoală şi un nou crez diji 
uciderea fratelui. 

C ai n , reapărut de undeva din ţara Nod, 
nu mai fuge din "Faţa Domnului ” ci 11 înfrun¬ 
tă cu cerbicia cu care Stalin sau Malenkof 
înţeleg să-şi infrunte nu numai duşmanii ci 
întreaga omenire în concepţia ei de viaţă. 
Medicii au fost aleşi unelte perverse a unei 
blestemate sete de putere luciferică. Fii ai 
lui Lameh ei şi-au făcut datoria ordonată iar 
acum când devin inutili sau primejdioşi, prin- 
trun fariseic proces, sunt trimeşi în faţa plu¬ 
tonului de execuţie . 

9 r • « r 

Trebue oare să aşteptăm ” mângâierea ” 
unui nou Noe prin care să fim mântuiţi de 
moştenirea seminţiei lui Cain? Oamenii nu mai 

9 9 

găsesc în sufletul lor resorturi pentru a pune 
capăt nebuniei? 

In clipa in care zăgazurile ameninţă să se 
rupă şi sălbătecia să se reverse întrun uriaş 
val de distrugere a tot ce a clădit civilizaţi ^ 
creştină, se găsesc cuvinte făţarnice prin care 
să se impiedece realizarea spiritului de Crucia¬ 
dă trebuitor propriei noastre apărări. Se so- 
coate mai utilă apărarea unei poziţii depăşi¬ 
te decât a viitorului nostru. 

Realizării armatei europene, care să facă 
faţă puhoiului bolşevic, i se opun considera- 
ţiuni de ordin... constituţional. Armata euro¬ 
peană nu este constituţională, se afirmă de 
unele guverne sau de către opoziţie. Ne vine 
oren să înteleaern. dar suntem constrânşi sa 


SELECTIUNEA 


Mulţimea, care alege pe guvernanţi, nu cu- 
noaste aceste legi. "Mulţimea nu înţelege nici 
alte legi mai mărunte”, necum să i se ceară un 
efort de interiorizare atât de dificil. Mulţimea 
nu e străină de aceste legi, ea le trăeşte în- 
tr'o formă nedesluşită, dar nu o ajută puteri¬ 
le lăuntrice să'şi le însuşească <în toată pleni¬ 
tudinea. Iată, aşa dar, că mulţimea nu-i com¬ 
petentă să se ocupe de selecţiune. Asupra 
cui să-şi concentreze voturile, când îi lipsesc 
mijloacele sufleteşti ca să? descopere pe cei 
mai vrednici să-i fie conduoatori? 

[* Să presupunem totuşi că mulţimea ar avea 
o idee, destul de apropiată, de aceeace în¬ 
seamnă legile de viaţa ale unui neam. Asta nu 
e deajuns. Ar mai * trebui ca indivizii ce o 
compun să fie înzestraţi cu un remarcabil 
simţ psihologic: care dintre candidaţi, după 
preocupările şi comportamentul lor, cores¬ 
pund ideii ce şi-o face fiecare despre elită? 
Un irrmediment în calea selecţiunii prin 


sarcina de a-şi recruta o massa 
si misiunea de a fi făuritor de eli- 
riorul său, partidul s ar conduce 
itor după legea selecţiunii, făcând 
la locurile de conducere cele mai 
mente ce le posedă. In raporturile 
îa , cu celelalte grupări politice şi 
rtidul s ar supune cu rigurositate 
popular şi regulelor vieţii parla- 
( rin vot, partidul nu îndeplineşte 
nandat global al naţiunii. Prin or¬ 
ia internă, consfinţeşte la locurile 
>re pe cei mai bravi cetăţeni, toc- 

io Knn «sfârşit mandatul 



















































































































LIBERTATEA 


RECAPITULARE 


Publicăm nceste rftjnduri, sosite cu întâr¬ 
ziere pentru numărul din Xoembrie, 

“Un om nouTl —Anunţă şi cere dârz un tânăr 
de douăzeci de ani, fiind cel dintâi alarmat de 
paraziţii tulburători de linişte fi armonie in at¬ 
mosfera vieţii sociale româneşti, de după prunul 

război mondial. . M 

“Un om nou ” ! —strigă cel ales, prinzând cu 

antenele sufletului său semnul divin, tntutndu-1 ca 

singura putinţă de mântuire , pe care Atotputei- 

nicul o mai acordă omenirii. 

înţelegând actualitatea acestei vreri dumnezeieş¬ 
ti se ridică , se răscoală, se împotriveşte şi înfrăţit 
cu bătrânul şi credinciosul Nistru încearcă a 
pune trupul lui de Făt-Frumos stavilă împotriva 

crivăţului bolşevic nimicitor. 

Cornelia Z. Codreanu—vede această primejdie 

cu 22 de ani mai degrabă şi se opune cu toata 

fiinţa lui de Predestinat agresiunei dela nordcst. 

Adesea este trântit la pământ, dar el se ridică de 

fiecare dată cu puteri înzecite, se luptă, respinge , 

clădeşte, educă , conduce. 

Câţi conduce?.Puţini! . 

Gândurile lui sublime emană cu o anumită frec- 
venţă sufletească şi ele nu pot fi recepţionate de- 
cât de suflete corespunzătoare. Si aceste la înce¬ 
put sunt numai câteva. Dar el ştie că sufletele se 
pot modela , curăţi şi reclădi. Pe acest teren edu¬ 
cativ munca lui tară odihnă dă rezultate. 

Si iată, că cel singur mai are unul , apoi sunt 
Cinci şi după ei o cohortă; la sfârşit o Legiune 

pe cuprinsul Tării. • * ţ 

Dar ce poate face o picătură de nectar în ti un 

pahar de otravăf Si miile de grădini încă nu ajung 
să înlocuiască un nesfârşit deşert de mărăcini. 

Răul este mai tare; Căpitanul cade; Legiunea 

este înlănţuită, fugară , pribeagă. 

L-au omorât pe el sau au săpat groapa Tării fi 

a civilizaţiei creştine?... 

Puhoiul bolşevic a trecut Nistrul şi rânjeşte 
acum depe malul Elbei; dar în Carpaţi şi mai de¬ 
parte tineretul Căpitanului na capitulat oriunde 
l-a prins vremea. Se pregăteşte şi aşteaptă pe-o 
nouă poziţie strategică ceasul de mâine. 

Acest tineret continuă să trăiască după voia 
Iui Dumnezeu şi’n duhul Căpitanului, care se ri¬ 
dică tot mai mult ca un uriaş, pe culmi nebănuite. 
Primeniti-vă sufletul! Mântuiţi-vă! 

Legionarii au numai un singur duşman: pe- 

Antichrist. f 

Dumitru Neaga. 


BASARABIEI 


REPRODUCEM DUPĂ 
“CHICAGO DAILY TRIBUNE” 

UN VIOLONIST ROMAN NE FACE SA ADMIRAM 
O TECHNICA CLARA SI TONALITATI ARM O- 

NIOA8E 

Eugen Stoia are tonalitati care rând pc rând sunt 
luminoase sau frumos umbrite. El este in stare să 
cuprindă orice intensitate de volum: de la “piasiissi- 
mo-uri" care par adevarate şoapte, la “fortissimo-uri” 
care nu ating niciodată stridenţa. 

Acest tânăr violonist, român din naştere, care acum 
participa intens la viata artistică din St. Louis şi 
Kansas City, a dovedit, in cursul recitalului ce a avut 
loo marţi seară la Kimball hali, că extraordinara 
gingăşie a tonurilor exprimate de el e departe de a 
fi singura lui înzestrare. 

Felul lui de-a se exprima dădea impresia elocinţei 
unei cuvăntări inteligente si lipsită de emfază. Techni- 
ca lui era ourată s\ rafinată. 

Sonata in A major de Uăndel cu care Stoia a în¬ 
ceput concertul a dat o indicaţie asupra însuşirilor 
cu care este înzestrat. 

Bjfocuţia nobilelor melodii a fost plină de acea nece¬ 
sară demnitate. Sunetul vioarei sale era bogat, dar 

nu mir atât să introducă o somptuozitate nelalocul 
oi in această muzică. 

P™ fru ” n * iil mai ce le oferă 

\ UX ** fost minunat exploatate. Aici 

maestrul a folosit vestitele lui “pianissimo-uri“ aproa- 

pe *" pra n at " r « l o*i“forte.uri'' pline de pasiune. 

cuă?i^*i r ° th i V Dru ]Sx Hmuts a acompaniat la pian 
cu discreţie si competinţă. 



*N\ 2. 


MESACIUL PREŞEDINTELUI 


S’A PRIMIT LA REDACŢIE 

Arhiva.—Noeinbrie, 1052 

£ if ? r r A * VI ’ N.- 148 - 150 . 

/friAcke zum Westen. —A. I, N 3 
Buciumul. —N. 0-7. * ‘ 

/iulctîn de informaţii ( Australia ). 

/luleMrt de informaţii {Germania). 

C ahiers roumains. —Ă. LI N 10 

0 r ' oWe din Pari *- *• 19 «». 

( °- Pdrăuh »«•"*» 

Credinţa.— 12 . ’ - 

Cronica Românească.—A. III, N. 11 A IV N 1 
C FrSbarg)! ba,me ~‘*■ fo,rt odatA ’(Ilibllote™ rom. 

Curierul ( lirartUa) N. 39. 

<uriln(ui HtuâenUmH. —N. 2-3 
Dacia.—A. VII, N. 10. 

D°rl^.Z;A A 'in n Ă ri i ( .2 lbll0,wa rom4na Fre,bur *>. 

Exil. —A. I, n’i 
Făclia.—A. v.* N.‘ 77. 

"S——- a n. n 4 ^cî, MTSS 

ţNSŞ&fc-M. 13 

XXVII, N. 10-12. 

K? p r nace - 

^I^hT-Â U 7‘nT3 ^ N - 102106 - 

Patria .—A IV N il 19 A v im 

^Igaru „ Ono/r* 

0 ^urg) 0 .* C * e ‘ l ' Caragîale (Biblioteca română Prel- 
România. —A. "V, N. 1 

l[p^ te o?^p 0 '^ v ** /eaulHeo», 

The Sword. 

r'nir™ ('f'î^la'^r-N' DecembrIo, 1952. 

T^ N n 20 N la 4 nuarli! - ,om; 

VeflfitoHi.—A. îl. *K. 5, 


Revocarea acordurilor seci'ete de către Preşedin¬ 
tele Statelor Unite în mesagiul adresat Congre¬ 
sului, înseamnă nu numai renaşterea nădejdei pen¬ 
tru neamurile cotropite de soviete, ci şi deschiderea 
unei epoci noi în istoria modernă. 

In mod sumar, publicul ştie că este vorba de 
anumite angajamente faţă de Rusia, luate la Te¬ 
heran, Yalta şi Potsdam de către aliaţii occidentali. 
Aceste angajamente, prin natura şi conţinutul lor, 
erau în contradicţie flagrantă cu marile principii 
proclamate de politica oficială a aceloraş state. 

Este desigur greu de stabilit astăzi data exactă 
a diferitelor acorduri secrete. Existenţa lor reese 
însă dintr’o serie de atitudini şi hotărâri pe care 
contractanţii au fost obligaţi să le ia, în confor¬ 
mitate cu cele înţelese. 

Este, de pildă, greu de stabilit vechimea exactă 
a acordului secret prin care aliaţii au cedat in¬ 
fluenţei sovietice jumătatea orientală a Europei. 
El a fost probabil rezultatul unor târguieli înde¬ 
lungate în care Anglia a încercat să salveze m㬠
car Grecia, atunci când naivitatea stranie a po¬ 
liticei rooseveltiene şi presiunea fără scrupule a 
Kremlinului faceau imposibilă orice măsura de ga¬ 
ranţie pentru perioada de după război. 

Din memoriile lui Cordell Huli (citate şi de 
Markham în cartea sa “Rumania under the So¬ 
viet joke”, ediţia engleza) reese că patru zile nu¬ 
mai după sosirea D-lui Visoianu la Cairo, adică 
la 30 Alai 19âU, Lordul Halifax cerea secretarului 
de Stat American, în numele guvernului Englez, 
acordul pentru ca România să fie lăsată definitiv 
în zona de influenţa rusească. Cordell Huli a re¬ 
fuzat. Ziua următoare, Churchill însăşi trimite lui 
Roosevelt o telegramă conţinând aceeaşi cerere ur¬ 
gentă. In ziua de 8 Iunie, altă telegramă la care 
Guvernul american nu răspunde. La 11 Iunie a 
patra intervenţie urgentă a lui Churchill. De data 
aceasta Cordell Huli este absent şi telegrama 
ajunge direct la Roosevelt care dă imediat acordul 
cerut. Huli află deabia la 26 Iunie, fiind la Cairo 
şi în mod cu totul incidental , de hotărârea preşe- 
dintelui.Iată un exemplu de cum funcţionează un 
acord secret; de data aceasta atât de secret încât 
s’a făcut nu numai fără ştirea şefului departa¬ 
mentului răspunzător, dan' chiar împotriva opiniei 
lui categorice. 

In general, punctele care au dat naştere la acor¬ 
duri secrete au fost: 

1. —Numărul de voturi în ONU. La Yalta Ru¬ 
sia cerea 16 voturi (unul pentru fiecare republică 
sovietică). America stătea pe principiul votului 
unic pentru fiecare mare putere (folosind logica 
ruseasca, USA ar fi putut cere â8 de voturi). Pro¬ 
blema s’a desbătut într’o şedinţă secretă la care 
au luat parte: Roosevelt, Stalin, interpretul rus si 
Alger Hiss (actualmente condamnat pentru spionaj 
în favoarea Rusiei). Rezultatul conferinţei: Rusia 
obţinea trei voturi si Statele Unite unul! 

2. —Acordul privitor la Răsăritul îndepărtat. 
Tot la Yalta, Stalin a făgăduit să intre în război 
împotriva Japoniei, dar cu următoarele condiţii: 
existenta Republicei Populare Mongole este con¬ 
firmată (împotriva intereselor aliatei China) : Ru¬ 
sia recuperează partea de sud a peninsulei Sakha- 
lin şi arhipelagul Kurilelor (importanţă strategică 
extremă întPun viitor război cu Statele Unite); 
baza navală de la Port Arthur (câte amintiri is¬ 
torice nu trezeşte acest nume) este . închiriată Ru¬ 
siei pe un timp îndelungat; Portul comercial Dai- 
ren este internaţionalizat în avantajul Sovietelor; 
calea ferată din China de răsărit şi Sud-Manciun- 

reanul sunt administrate de o companie sino-so- 
vietică. 

3. —Dreptul pentru Soviete de a duce în Rusia 
cea mai mare parte a industriei Germane. 

4. —Dreptul de veto la ONU (prin care Rusia a 

paralizat toată viaţa politică internaţională după 
război). 

—Predarea refugiaţilor de sub teroarea sovie¬ 
tică, poliţiei NKVD. 

—O acţiune comună pentru intimidarea Spa¬ 
niei şi impunerea unui guvern “popular" în aceas¬ 


tă ţară (adioă Kremlinul să reuşească după răz¬ 
boi şi fără prea multe cheltuieli, ceace nu reuşise J 1 ' 

în 1936). '/ îl HQ 

Desigur au mai fost si alte puncte despre care 

vom afla în curând. Abia peste câtva timp vom 
realiza toată însemnătatea şi toate consecinţele 
declaraţiilor preşidenţiale. Ele au oprit mişcarea 
accelerată cu care lumea occidentală se grăbea 
spre prăpastie. 

Observăm cu această ocazie o discreţie stranie 

9 

în presa occidentală, cu privire tocmai la pasa- 
giul referitor la acordurile secrete. O presă iubi¬ 
toare de libertate, strajă împotriva tiraniei sub 
orice formă, ar fi trebuit să ajungă la un paro¬ 
xism de entusiasm la citirea cuvintelor izbăvitoa¬ 
re. Duşmana de totdeauna a popoarelor libere, di¬ 
plomaţia secretă cu ruşinoasa cumpărare şi vin¬ 
dere de neamuri ce o implică, fusese demascată 
ca niciodată până acum. Reacţia a fost dimpotri 
vă, mai mult decât modestă, câteedată chiar neg 
tivă. Un mare ziarist francez, de pildă, a susţinui 
că Eisenhower n'a denunţat acordurile de la Yal¬ 
ta decât fiindcă Rusia nu a vrut să semneze tra¬ 
tatul de pace cu Japonia. Popoarele mici ar fi 
putut crede că, cuvintele preşedintelui an izvorît 
dintr'unul din acele mari şi generoase gesturi de 
care ştim că America este capabilă? Marele zia¬ 
rist se străduieşte să le scoată această izbăvitoa¬ 
re credinţă. y , 

Care este cauza acestor rezerve, acestei dubioase 
discreţii cu care se comentează revocarea acordu¬ 
rilor secrete în cea mai mare parte a presei apu 
sene? Nimic mai mult decât bine cunoscutul com¬ 
plex a lui Damocles. Multe personalităţi occiden¬ 
tale îsi închipuie că dacă preşedintele Statelor 
Unite ar tuşi prea tare, acest sgomot ar putea 
deslănţui avalanşa diviziilor sovietice peste cape¬ 
tele lor. Si atunci prudenţa îi îndeamnă să nh 
mişte, să nu supere şi să nu îngrijoreze pe dicta¬ 
torul de la Moscova. Discreţie, prudenţă, tact, di¬ 
plomaţie! Revocarea acorduHlor secrete? încet, în¬ 
cetişor, să nu se tulbure apele. 

Congresul american însă nu a arătat aceeaşi sub¬ 
tilitate politică: când preşedintele Eisenhower a 
rostit cuvintele relative la acordurile secrete, Con i 
greşul întreg le primi cu nesfârşite ovaţiuni. 

In ceeace priveşte deneutralizarea Formozei: 
şoapte alarmate şi orchestrate în toate redacţiile 
şi oficinile politice. Dl Eden, la Londra, s'a gr㬠
bit să exprime guvernului american îngrijorarea 
guvernului britanic în ceeace priveşte consecinţele 
acestei hotărâri. 

Toate aceste reacţii isvoresc din eroarea cons¬ 
tantă, veche de treizeci şi cinci de ani, a majori- 
tăţei oamenilor politici europeeni. Ei cred, sau se 
fac a crede, că agresivitatea Rusiei Sovietice este 
un reflex faţă de activitatea celorlalte puteri, sau 
faţă de ceeace cred ruşii că este intenţia acestor pu¬ 
teri. Nu s’a înţeles încă, în multe locuri, că agre¬ 
sivitatea Rusiei Sovietice este esenţa însăşi a po¬ 
liticei lor. Străduinţa demonică de a ajungv la 
stăpânirea lumei nu este provocată la ei de teama 
diviziilor europeene pictate pe hăi'ţile Nato-ulţii şi 
nici de undele electromagnetice ale posttirilot de 
radio. Sovietele se luptă pentru stăpânirea lymei 
fiindcă de la început acesta a fost rostul revolu¬ 
ţiei mondiale comuniste a oăror avantgardă massi- 
vă o formează. \ 

Revocarea acorduHlor secrete, deneutralizarea 
Formozei, înarmarea trupelor lui Ciatig Kai Uek, 
trimiterea de material în Indochina, nv-i *vor 

l este slăbi ci u- 



Iscusinţă politică? ... 



1 


mai “finlpmd 
inului mdder 
protest, o, ră 



par’cX o supremă hotărâre a oficialităţii nons- 
din exil de a nu mai aminti niciodată, nicăe- 
e Bucovina şi Basarabia. Vin şi trec anumite 
lărbătorii naţionale, ce pr&znuesc anumite date ale 
zhinniiei noastre istorii, dar peste aceste sfinte 
enu.44reSe ale familiei româneşti e aruncată tot 
mi Lult uitarea, nepăsarea. E- oare această în¬ 
toarcere h feţei noastre dinspre mândrele lor plaiuri 
si âltlire, numai o iscusinţă politică? 

cazul au permis intrarea Ruşilor in 1940 
făr& iţici un glonţ de puşcă. Si după 4 ani de vite¬ 
jească luptă cu monstrul dela răsărit, dar si de 
nenoroc, Vaceaşi vechi virtuoşi ai “iscusinţei poli- 

cT au) deschis iar porţile, de data asta lăsând 
oiul de otravă şi crimă, peste toată ţara. Si 
Paris a fost semnată fără ezitare cedarea Bu- 
vinei şi| Basarabiei către Rusia. O elită politică 
ai “finlandeză” (ca să voî-bim în limbajul erois- 

dern) ar fi schiţat măcar un gest de 
răbufnire a durerii, care să rămână în 
storiey Ne-am aşteptat ca Guţă Tătărăscu să 
bă o ieşire eroică să le strige vesticilor în faţă 
^rădaijea • pe care ei o împlineau faţă de 
•lieamui ilostru şi de umanitate. Era doar la Pa¬ 
ris, in capitala libertăţii! Dar el n’a făcut-o. Inţe- 

B pciune politică? Iscusinţă? Adevărul pare a ti 
tul. Spinarea care stă îndoită toată viaţă nu 
ate face eforturile unei ridicări bruşte. Ne-a lipsit 
ci omul politic care altădată pentru dreptul Ro- 
îâniei ia trântit uşile la Versailles şi-a plecat, 
ar vor j zice ei: “Ei şi ce dacă s’a semnat trata- 
ul delai paris? Hârtiile nu pot închide şi pecetlui 
/iaţa, ascensiunea istorică a neamurilor. Vor veni 
toraţe cari vor purta spade mai tăioase decât con- 
defiele cari au semnat un act de ruşine şi umilinţă 

sil itotul i r a reintra în normal. Tratatele nu sunt 
făcute pCntru vecie. A fost un gest de circumstan- 
Să admitem că e aşa. Dar de atunci multe 
s/au schimbat în lume. Rusia nu mai e marele 
li^t. Responsabilii omenirii şi-au deschis, mari, 
i. Ce nu s’a putut spune ieri, se spune cu 
ă azi. Lumina nu mai e tinută sub oboroc 

Cptăţii i s’a dat iar condei în mână şi glas 
afirme. De ce atunci numai politicienii ro- 
nu se arată iscusiţi? De ce continuă să cons- 
nţfească printr’o semnificativă si vinovată tăcere 
uh ?est al trecutului? Nu cumva actul a fost al 

priniii lor? Nu cumva s’a consumat Ia Paris mai 
muiţ decât o nenorocire şa o iscusinţă? Cum sa 

exujcăm altfel tăcerea celor in drept la adresa 
Bîipvinei si Basarabiei? Scăpare din vedere? Ne- 
*ranţă? Neactualitate a problemei? Are cineva 
erul să spună că această problemă se va rezolvi 
dată cu marea problemă a libertăţii româneşti? 
V)are sigur acest lucru? Să nu se uite că pacea 
u vom face-o numai noi Românii. La masa discu- 

ilqr vor fi şi alte naţiuni cari se vor ridica să 
a aceste pământuri. Si tăcerea noastra. de azi 
Ie, dă duşmanilor noştri posibilitatea să strecoare 
în tnintea omenirii convingerea că aceste pămân 
tiir| ar fi ale lor. Acum un an Ucrainienii ameri- 
ni îni congresul lor au votat o rezoluţie privind 
dvJpturllfr lor istorice asupra Bucovinei şi Basara¬ 
bia. Iaf acum mai recent un ziar al Ucrainenilor 



;J r/cJtqlici (din Statele Unite) pune perfid problema 
W imposibilităţii noastre de a rezista în faţa Rusiei 


ILIE VLAD 


O 


R E I N T A L N 


R E 


O N 


S A N - G I O R G 


C U 
U 



La Universitatea din Toronto, Profesorul Barclay 
Fairley^ şeful departamentului de germană, îmi 
scoate într’o zi dintr’un raft, un volum do I. Sân- 
Giorgiu. Din “Lirica lui Goethe”, o antologie ro¬ 
mânească (Ed. Adevărul, S. A. f Bucureşti). Se 
uită lung la mine. “II cunoşti?” Dau din cap afir¬ 
mativ. Iau cartea şi o joc In mâni ca pe ceva 
drag. Un salut, al profesorului de dincolo de mor¬ 
mânt.. F) o carte dată cu dedicaţie profesorului 
canadian, la congresul germaniştilor, de la Wei- 
mar, august 1935. Apoi în drum spre casă, profe¬ 
sorul b airley, ascultă atent povestea deapro ulti¬ 
mii ani ni aceluia care a fost profesorul şi germa¬ 
nistul român, scriitorul, poetul şi patriotul Ion 
San-Giorgiu. Colegul său. 

\ nsăzică, nu-i adevărat că s'n sinucis? 

—Nu, domnule Profesor. Ion Sftn-Giorgiu era 
atât de departe încât era în stare să creiczc viaţă, 
nu s o curme pe cea dată, A murit frumos, conş¬ 
tient, cu geamul deschis ca Rilke, ca să aibă sbor 
spre larg... 

Si acum stau cu traducerile din Goethe, pe masă. 
Uăsfoesc cartea. O citesc. Apoi mă pierd în ea. 
Nu sunt traduceri, ci poeme recreate. Un poem care 
transpune opera altuia mare, de dinaintea lui, la 
lumina căruia s’a liberat Interior. A tradus, câte 
puţin din tonte fazele de creaţie lirică a lui Goethe. 
Din epoca Frnnkfurt şi Strnssburg (Măcieş din 
Vale, Cântec de Mai, Bun sosit şi Rămas hun. 


“ provoca ” pe Sovietici. Ce-i provoacă 
necţ, şovăirea, laşitatea şi desbinarca lumei libere . 

Din recunoaşterea acestui adevăi' essenţial a izvo¬ 
rât hotăi'ârea americană de a întreprinde o politi¬ 
că nouă şi hotărâtă. Prima manifestare a acestei 

politici a fo»t mesajul presidenţial. iiTVauăToă muitem ortodox!. Vor veni. chipurile. 

dicii ca amatorii dc senzaţional vor fi, pentru moi j\.) Ucrnincuu, sa apere aceste 
ment .fi cel puţin din partea Rusiei, desamOaiţi. 1 / rri|că sunt nini capabili. >-i nooim.ni 

7 ’ ( Dar responsabilii exilului nostru par nu avea 

timp jsă fce ocupe de aşa ceva. Să dea răspunsuri, 
/ / ea întreţină o opinie favorabilă nouă pentru even- 
tuşdiţăţile do mâne. Tac şi acum din iscusinţa. 
SiţAu încovoiat spinarea atât de adânc în faţa 
m»lr\lhr cancelarii, încât nu şi-o mai pot îndrepta- 
' CrAilW azi când li-so spune că nu o “prudent - 
Snii pomeneşti că n’au timp s’o faca ! Au •'>' (' 1 
oanl^ii do prăşit, <Jc tras la coasă şi de cules I> 0 ' 
rumpul guvernării do mâine. Foarte probabil. Sunt 
probleme luai mari car-i confiscă total... De ac na 

vomJ face-o noi, aceştia cari lucrăm numai în fa 
^ brici, şi cari ne sângerăm inima, dc aproape patru 
ii în sârma ghimpată a “iscusinţei” politice.. 
e Vom apuca, pur şi simplu şi vom striga dicjy 
I i<W Pătiă calcule, fără jenă. Să nu so creadă ca 
pohte exista libertate românească fără Bucovina 

i Basarabia, ("oi ec-au semnat, dacă nu-şi P ot 
trfvi semnătura, să plece la agrum şi aratrum pe 
’ermelo americane. Si să-i lase la volanul destinului 
lomftnesc' pe alţii. Mai sunt oameni şi-n exilul 
* iromâncsa Nu-i numim nzi. Dar îi vom nunii mâne. 
Cât «lespro Bnsarabcni şi Bucovineni ei trebuie să 
ştio că q ora lor. Glasul lor trebuie să so audă. 

Cât trăim po pământ (şi dupăj aceea, ca strigoi, 
măcar) va trebui să strigăm mereu durerea aces- 
thr două provincii româneşti trădate şi vândute, 
(lând bolşevicii ni le golesc do suflete şi braţe ro¬ 
mâneşti şi când alţii so ridică cu pretenţii asupra 
lor pentru mâne, e cazul să trecem peste iscusinţa 
ficialllor. Să ţinem aceste două nume ca două 
teaguri do pe cerul tragediei româneşti: liasara- 
Aa şi Bucovina. 


Pe lac, Promotou, Ganymod, Cântecul duhurilor 
de-asupra apei, etc), apoi din Faust: cânteculV 
Margaretei la Vârtelniţă (Mi-i liniştea dusă/şi 
inima grea, /De-acum zădarnic/ Chem liniştea mea) 
si câteva bucăţi din aşa zisa perioada Charlottc: 
Peste* culmi (IJber allen Gipfeln...), Liniştea m㬠
rii. O specială notă merită traducerile Elegiilor 
romane (IWimische Elegien) şi a sonetelor din epoca 
de maturitate a lui Goethe. Bine reprezentat e 
şi Divanul (West-tistlicher Divan). Volumaşul se 
încheie cu Elegia dela Marienbad , tradusă întrea¬ 
gă. Citeşti şi nici nu simţi că sunt traduceri. Lu¬ 
cruri împlinite, totuşi credincioase lui Goethe, me¬ 
nite să satisfacă şi po germanistul şi pe poetul Ion 
Sân-Giorgiu. 

Mi-i ca şi cum m’am întâlnit iar cu Domnul Pro¬ 
fesor. Vrea să fie mereu între noi, cu noi. I’Tîşoşte 
în rând cu cei ce am mai rămas în exil, în cre¬ 
dinţă şi furtună. De aceea, cutremurat, îi însem 
această trăire printre noi ca valoare. Creaţie î 
numele culturii şi neamului şi mă întreb: Cine 
va fi compatriotul vrednic să afle ce s’a făcut în 

Germania cu volumele din studiul asupra lui Goethe 
pe care profesorul le dăduso deja la editor? Dar 
cu studiul “Faust in der Wclt”? N’nr putea fi 
scoase la lumină? El merită recunoştinţa asta din 
partea noastră. 

V . Posteuca. 



Vostie POSTEUCA. 


.1 






/4 ■ 


i A iii 

11 

1 

m 

I 

























































LIBERTATEA 



SELEGTIUNEA IN DEMOCRAŢIE R E 7 I S I E II T A 



(urmare din pag. 1) 

primit dela naţiune. In modul acesta, cele doua 
principii simt deopotrivă satisfăcute. Ce rân- 
duială îşi face fiecare partid în propria lui 
rp o. îl priveşte. Esenţial este ca procesul 
selecţi unii să se desfăşoare în condiţii nor¬ 
male. Mediul intim al partidului trebue să 
devină un mediu creator de elită. Dar cu 
aceiaşi stringenţă se impune consultarea voin¬ 
ţei populare de către partide, înti o formă ca¬ 
re să nu lase nici un dubiu asupra exprim㬠
rii şi interpretării ei. In partid s ar suda două 
fete: una în care ar predomina ordinea aris¬ 
tocratică (aristocraţie spirituală) şi alta în¬ 
dreptată în afară, spre lume, spre mulţime, 
spre celelalte partide, spre stat, în care e va¬ 
labilă ordinea democratică. 

Daca analizăm structura partidelor ce se 

rbiamă democratice, dela noi sau de aiurea, 

q că si în cadrul lor lucrurile nu se 

9 

petrec altfel. O anumită selecţiune se întâm¬ 
plă şi acolo. Nu massa partidului rezolvă 
problemele lui de conducere, cu toate că, 
luându-ne după forme şi aparenţe, asta ar fi 
indicaţia, ci un grup restrâns de persoane, ca¬ 
ri gravitează în jurul unui şef. Pentru a p㬠
trunde în sânul acestei minorităţi conduc㬠
toare, în zadar vei forţa nota de jos în sus, 
agitând procurile obţinute la periferia parti¬ 
dului. Trebue să fi acceptat în prealabil de 
cei cu drepturi câştigate în partid. Deosebi¬ 
rea este aceasta, cel puţin din experienţa f㬠
cută cu partidele româneşti, căi selecţi un ea se 

pe deandoaselea. Nu cei mai în¬ 
zestrări, cei mai oneşti, cei iluminaţi de ma- 

9 9 9 

rile rosturi ale naţiunii, erau chema, i 
la locurile de răspundere, ci asimilarea 


AU 



se făcea exclusiv după jocul intereselor 
personale. Era o potriveală între vechii şi noii 
conducători ai partidului pentru a exploata 
resursele ţării în dauna masselor populare şi 
a intereselor permanente ale neamului 
Deal tini n teri, această supremaţie a ierar¬ 
hicului în toate partidele politice indiferent 
de programele ce le afişează, este expresia 

unei legi generale a societăţii: diviziunea ei 
# 9 

într’o clasă conducătoare şi o clasă condu¬ 
să. Orice tip de societate-—cum arată Moşea 
în teoria clasei diligente —are următoarea in- 

o minoritate 

de un impuls unic, domină* asupra unei majori¬ 
tăţi neorganizate. De îndată ce un grup de 
oameni depăşeşte anumite limite, apare feno- 

grup organizat, nici o mişcare 
nu se poate sustrage aces¬ 
tei legi. pe care Robert Michels o numeşte 
legea de aramă a oligarhiei (oligarhie, în sens 
etimologic). Viaţa sociala nu se poate ima¬ 
gina fără organizare. Organizarea, la rândul 
ei. reclamă o direcţie, o constantă de efortu¬ 
ri. ceace presupune o diferenţiere de func- 





1 




Prin semnarea convenţiei dela "V alta, in¬ 
fluenţa politică a Rusiei în ţările limitrofe ei, 
a fost recunoscută de puterile occidentale şi 
aliate, sub pretextul garantării liniştei la fron¬ 
tiera ei europeană- Este destul să-ţi arunci 
ochii pe o hartă şi săi compari imensitatea 
imperiului rusesc cu suprafeţele acestor ţări, 
ca să-ti dai seama de ridicolul acestui pre¬ 
text. Totuşi el a fost luat în considerare cu 
toată seriozitatea şi i s a admis să-şi asigure 
guverne prietene în aceste ţăn. 

Desigur că semnatarii occidentali ai con¬ 
venţiei, nu şi-au dat seama cât de elastică 
era această formulă, care putea pleca dela 
guverne democrate care să întreţină relaţii de 
prieteni cu Rusia—formula la care probabil 
s au gândit acei reprezentanţi—pentru a se în¬ 
tinde la forma subjugării totale, prin instala¬ 
rea unui regim sălbatec şi total supus la or¬ 
dinele Moscovei—asa cum fusese proiectat 


t u ,t i y.1* TÂRG CU DE-A SILA 



chiar de atunci de reprezentanţii Rusiei şi cum 
se aplică de opt ani după un program bine 

stabilit. 

macabră înşelătorie a apărut la lu¬ 
mina zilei, încă* mai nainte de terminarea răz¬ 
boiului si ea a ajuns evidentă pentru toată lu¬ 
mea, pe măsură* ce răsboiul rece lua forme tot 
mai grave. Intenţiile guvernului dela Moscova 
de a domina lumea sunt astăzi bine cunoscute, 
iar înghiţirea popoarelor europene subjugate 
constitue prima etapa realizată. 


Situaţia dramatică a acestor 


popoare nu 
eni. Nu este 


TŢifti constitue un secret pentru nn 
vorba numai de comunizare, ci de transfor¬ 
marea lor totală spirituală prin negarea sau 
ştergerea trecutului şi amalgamarea în imen- 


ţiuni. o minoritate dirigentă. Si aceasta mi¬ 
noritate nu-şi poate împlini chemarea decât 
creindu-şi o structură proprie, care sa fie la 
adăpost de nestatornicia mulţimii. Tendinţele 
autoritare sunt inerente organizării sociale. 
La această concluzie ajung toţi machiave- 
lienii contemporani, adică oamenii de ştiinţă 
socială care se pretind a fi cei mai realişti, 
cei mai puţin înclinaţi spre utopie si ficţiuni 
Şl care nu pot fi bănuiţi de antidemocratism. 
Problema care se pune pentru ei este de a 
stabili limitele democraţiei, pornind dela 
această realitate inexorabila. 

In consecinţă, dacă strict ştiinţific privite 
lucrurile, toate grupările politice sunt tribu¬ 
tare s-elecţiunii, în constituirea cadrului lor de 
conducere, nu este mai bine să-i spunrtn pe 
nume şi să-i dăm întrebuinţarea cea mai po¬ 
trivită cu nevoile neamului? In loc de a p㬠
gubi neamul, acceptând ca selecţiunea să fie 
compromisă de idea profitului personal, e mult 
mai înţelept să o utilizăm pentru formarea 
elitei. Selecţiunea în serviciul elitei, nu în¬ 
seamnă autoritarism, ci o consacrare, o re¬ 
cunoaştere a unor merite şi posibilităţi. E bu¬ 
curia de a descoperi oameni noi. oameni de 
talent, şi a le face bucuria de a-si arata vred¬ 
nicia lor la conducere. Locul ce li se cuvine 
ei îl ocupă fără semeţie, ştiindu-se chemaţi 
la treabă şi nu la bunăstare. 

Selecţiunea odată realizată, nimic nu stă 
împotrivă ca, în interiorul elitei, să intre din 
nou în funcţiune principiul elecţiunii. Dar cei 
cari aleg acum nu mai sunt nişte neştiutori, 
ci oameni întregi, cari au trecut prin nenu¬ 
mărate încercări, până ce au ajuns în situaţia 
de a alege pe alţii. 

Horia SIMA. 


Ideologia comunistă cu teroarea nebuneas¬ 
că care o însoţeşte este numai mijlocul; scopul 
final este rusificarea. 

Vechea politică expansionistă a imperiului 
ţarist, prin care atâtea popoare au fost rând 
pe rând cucerite şi amestecate în populaţia 
slavorusească, este acum continuată* cu o mult 
mai primejdioasă perseverenţă de actuala con¬ 
ducere moscovită. 

Popoarele Europei Occidentale sunt direct 
ameninţate de aceiaşi soartă*. Balaurul care 

9 . 9 

digeră prada căzută victima în 1945, îşi poate 

deschide oricând uriaşele fălci ca să aspire 
şi restul Europei, pe care a avut grijă să-l 
stropească din plin cu venin, ca să-i reducă 
cât mai mult din puterea de reacţiune. 

Statele Unite ale Americei simtindu-se si 

# 9 

ele sub apăsarea aceleaşi grave ameninţări 
au trecut în deplină înţelegere cu puterile eu¬ 
ropene încă libere, la organizarea rezistenţei. 

Occidentul, depăşit cu mult de Rusia So¬ 
vietică în pregătirea forţelor militare, caută 
să câştige timpul pierdut, organizând o pu¬ 
tere armată capabilă nu numai de-a rezista, 
dar şi de a impune respectul libertăţii pentru 

toate naţiunile reduse în stare de sclavie. 

* 

Generalul Eisenhower, preşedintele State- 
lor-Unite ale Americei, cu ocazia cuvântării 
ţinute în faţa Convenţiei Legiunii America¬ 
ne'* a spus: 

Declar solemn că conştiinţa Americei nu 
va fi liniştită, înainte ca popoarele de acelaş. 
sânge şi aceiaşi concepţie ca şi noi. nu vor fi 
readuse în societatea oamenilor liberi... Teri¬ 
toriile şi milioanele de fiinţe omeneşti robite 
de Kremlin, constitue o dovadă crudă a pe¬ 
ricolelor sinistre cari ameninţă astăzi fiecare 
ţară liberă". 

Multă lume a considerat aceste declaraţii 

9 

drept demagogii în cursul campaniei electo¬ 
rale. Noi refugiaţii însă. care cunoaştem pro¬ 
bitatea sufletească a preşedintelui şi spiritul 
moral de care este animat în căutarea soluţiilor 

9 

problemelor mondiale, n am pus şi nu punem 
la îndoială că declaraţiile de mai sus repre¬ 
zintă gândul lui real şi cinstit. Cine pune la 
baza acţiunilor lui principiile morale ale reli¬ 
giei creştine nu-şi poate îngădui astfel de glu¬ 
me sinistre pe socoteala a 120 milioane de 
sclavi terorizaţi, dându-le speranţa eliberării 
atunci când nu are intenţia s’o facă. 

Aceste declaraţii au fost confirmate la 
15 Ian. 1953 de către Dl. Dulles, în faţa Comi¬ 
siei Afacerilor Străine a Senatului: 

Nu vom avea niciodată pace mondială, sau 
o lume fericită—a spus D-sa—atât timp cât 
Sovietele vor stăpâni o treime din globul p㬠
mântesc şi vor încerca să-şi întindă puterea 
lor. Popoarele menţinute în sclavie dincolo 
de cortina de fier doresc să fie libere si vor 


trebui să fie, chiar dacă ne-am păstra punctul 


nostru de vedere egoist, căci atât timp cât ele 
vor fi slugile unei lumi despotice, vor putea 
să fie integrate într’o forţă de agresiune. Tre¬ 
buie să avem necontenit în min te eliberarea 
popoarelor captive dincolo de cortina de fier". 

Nu se poate exprima mai dar intenţia de a 
elibera popoarele intrate în sclavia rusească. 
Aceşti doi mari oameni ai Americii, cari sunt 
chemaţi să conducă destinele întregei lumi Oc¬ 
cidentale, îşi dau seama de enorma răspun¬ 
dere morală moştenită din greşelile făcute de 
conducerea politică Occidentală către sfâr¬ 
şitul răsboiului al 2-lea mondial. Oricine poa¬ 
te să înţeleagă că dacă popoarele din Estul 
Europei nu vor fi eliberate, soarta Occiden¬ 
tului este pecetluită. Este interesul egoist al 
salvării proprii, care dictează eliberarea lumii 
occidentale de sub teribila ameninţare a cu¬ 
ceririi ruseşti, prin eliberarea din sclavie a na¬ 
ţiunilor căzute pradă guvernului dtla Mos¬ 
cova, 

In contra atitudinei luată în această pro¬ 
blemă ţie conducătorii Statelor-Unite să ri¬ 
dicat Dl. Kennan, fost ambasador la Moscova 
cunoscut ca marele expert al chestiunilor so¬ 
vietice în Statele Unite. Intr’o cuvântare ti- 

• 9 

nută în fata baroului din Filadelfia D-sa a de- 

9 

clarat: 

Trebue să ne păzim de a începe, la nivel 
guvernamental, o acţiune care ar avea drepţ 
obiect să influenţeze sistemul de guvernare al 
unei alte tari. O astfel de metodă ar fi în con- 

9 

trazicere cu obligaţiile noastre internaţionale. 
Statutul nostru de membru al O. N. U.-ului 
şi cu menţinerea relaţiilor noastre diplomatice 
oficiale cu ţările străine. O astfel de acţiune 

HMMi B * 11 ar j^B r u r l 9 

ai duce mai întâiu la grave neînţelegeri... Noi 
trebue să rămânem tari şi plini de sânge rece, 
gata să negociem ori de câte ori este necesar, 
păstrând unitatea poporului american şi a 
lumii libere". 

Această cuvântare este o încercare de a 
pune în gardă opinia publică americană asu¬ 
pra pericolelor politicei de eliberare, concepu¬ 
tă de Dl.Dulles. Fără sa o afirme clar, rezul¬ 
ta ca D-sa % este pentru Statu-quo. Să răm⬠
nă Rusii acolo unde au ajuns, să se pună cruce 

•9 9 9 

celor 120 milioane de nefericiţi, cari n au 
vină decât aceia de a fi- fost vecini cu 

Rusia, iar America să fie destul de tare pen¬ 
tru a rezista şi gata să discute cu Ruşii ori de 
câte ori aceştia vor dori. Dar aceasta este 
exact ceia ce vor şi stăpânii dela Moscova. 
Să discute cât mai mult şi despre orice, dar 
să fie lăsaţi pe linia care împarte Europa în 
două, până când amalgamul va fi realizat şi 
orice voinţa de revoltă distrusă si înecată in 

_ 9 9 

sânge. De pe această linie pot continua ne¬ 
supăraţi de nimeni subminarea restului Eu¬ 
ropei. aşteptând ca o nouă conjunctura po¬ 
litică să-i favorizeze pentru a-şi întinde st㬠
pânirea peste noii şi actualii lor vecini până 
în Atlantic. In acel ceas. America izolată de 
restul lumii şi în parte contaminată de viru¬ 
sul comunist—aşa cum a început în unele 
State din America de Sud—nu va mai avea 
altceva de făcut decât gestul de închinare 
şi acceptare a comunismului internaţio¬ 
nal şi a dominaţiei ş ov i n i s t e ruseşti. 
Aceasta o doresţe Dl. Kennan: Acesta 
este viitorul pe care vrea să-l pregăteas¬ 
că copiilor şi nepoţilor populaţiei Ameri¬ 
cei şi a întregei lumi Occidentale? Oare acest 
mare specialist în problemele ruso-sovietice 
n a studiat istoria Rusiei şi n a văzut că de 
5 secole această istorie nu este altceva decât 
o înlănţuire de răsboaie de cucerire' Si stu¬ 
diind doctrina comunistă, n a citit acolo clar 
şi precis că această doctrină are de scop cu¬ 
cerirea lumii, oricât de odioase ar fi mijloa¬ 
cele folosite? Dar. pentru că D-sa îşi spriji- . 
nă argumentarea pe obligaţiile internaţionale 
şi statutul ONU-ului, întrebăm noi—refugia¬ 
ţii aceştia cari în numele milioanelor de chi¬ 
nuiţi rămaşi acasă cerem dreptate şi libertate 

W&J 9 9 e » 

atât timp cât mai putem s o facem—n a exis¬ 
tat nici o obligaţie internaţională, care să îm¬ 
piedece târgul ruşinos de la Yalta: Si nu 
există în statutul ONU-ului nici un articol 
care să oblige acest organism mondial sa ape¬ 
re şi să asigure libertatea popoarelor şi drep¬ 
turile omului? Dar în afară de asta. nu exista 
o supremă obligaţie morală de a se repara gre¬ 
şelile politice ale învingătorilor în al 2-lea răs- 
boiu mondial? Desigur că pentru realizarea 
acestor reparaţii se cere atitudine fermă spri- 

(urmare în pag. 4.) 



Blceţta eu te o ţari neutră, de aceea toate liber- 

i^ 1 * admite. Aja fiind, de o treme încoace 
t a detchit la Geneva, intr'un cartier de lucratori 
fi oameni mărunţi, anume in Plainpalait, o librO- 
ne. Ii zice: La Librairie Nouvelle. Intru cât 
aceatVî librărie este nouă? Este nouă pentruoă 
face propagandă comunistăf Su. Deoarece această 
propagandA ta făcut întotdeauna pe pământul liber 
al Elveţiei . Dar pe semne că această librărie are 
niscai metode cu totul noi, metode ce nu se obis- 
nuesc in viaţa u decadentă ” a occidentului... 

In tot cazul , reclama este reclamă , fi modestul 
cetăţean generez, găseşte seara in cutia-i de scri- 
sori, o fiţuică, că in anumita librărie poate să 
găsească tot felul de lucruri interesante , aşa bu¬ 
năoară cărţi: ~toutes Ies nouveautes sovietique c, 
franqaises . Apoi nenumărate diseuri: ~ Les plus 
câlebres choeurs et solistes russes ”. In domeniul 
industriei casnice , aflăm că a sosit : “f7n arrivage 
sensationnel de broderies hongroises. Des cerami- 
ques de Buisse, de Hongrie f de Bulgarie , de Rou- 
manie. Les fameux ta pis d Oltenie. Les fameux bois 
peints roumains, etc^ etc ....” 

Astăzi, când o biată scrisorică, nu mai trece 
oblonul de fier , fără ca să fie o adevărată pri¬ 
mejdie pentru primitor-această marfă, ridicată din 
ţările de sub teroarea comunistă, trece in voie 
toate hotarele, şi vine ca să se lăfăi as că pe piaţa 
‘‘decadentă” a occidentului. Da. Pentrucă banul 
bun şi greu al apusului capitalist, prinde tare bine 
ca să hrănească propaganda criminală a hoarde¬ 
lor staliniene. Iar când paşnicul cetăţean elveţian 
trece prin faţa vitrinei savant iluminată, poate el 
să bănuiască, că toată această marfă este stropită 
de lacrimi şi sânge? Poate el să bănuiască, că fiece 
lăscaie ce cade pe tejgheaua aceasta, este menită 
ca să-l otrăvească şi săA distrugă, pe el cetăţeanul 
liber de astăzif... Poate el să bănuiască că toa¬ 
tă această propagandă înveninată r îmbrăcată tn 
lumini tulburătoare, in zâmbete viclene şi colori 
atrăgătoare, este înadins întocmită, ca să-i ucidă 
familia, să-i destrame trecutul şi să dărâme din 
temelii toată democraţia elveţiană 

Această librărie nouă, are însă şi metode, ce 
sunt cu adevăr al... noi!~. 

într*o zi. un anticar generez, dintPun alt car¬ 
tier, auzind de această nouă prăvălie, şi având 
nevoie de clasicii ruşi, telefonă la numita librărie, 
rugând ca să i se trimeată operile lui: Puşkin, 
Gogol. Turghenief. Dostoiewsky şi TolstoL încân¬ 
tat de o astfel de comandă neaşteptată, librarul- 
de-propagandărsovietică, propuse îndată şi operile 
tămâtaţilor ca: Engels. Man, Lemn şi Stalin. 
Dar anticarul mulţumi, zicând că nu are nevoie 
decât de clasicii ruşi. Toată stăruinţa fu zadar¬ 
nică... Si dela iin capăt la altul al firului, discu¬ 
ţia urca şi cobora pe diferite tonuri. La urmă 
insă, librarul-de-propagandă-sovietică, spuse lămu¬ 
rit: cu dacă nu cumpără, şi operile autorilor indi- 
caţî de eî.^nu îi va trimite claricii ruşi !.7. Aşa dar, 
târgul nu ta făcut!... Cu de-a-sila. librarul generez, 
nu înţelegea să cumpere o marfă pentru care nu 
avea muşterii—şi s'a lăsat păgubaş de aceea de 
care ar fi avut nevoie. 

Acestea sunt metode noi, ce au tâlcul lor! . 

Miculae URSC. 


FIESTA HISPANO. 
HUMANA EN BARCELONA 


Las sefioritas de la Acciân Catolica de Barcelo¬ 
na que actuaron en el festival Hispano-Rumano 
de Xavidnd. nos enrian la siguiente carta: 

Otro idioma cantaba en nuestra gargantas al en- 
tonar las hermosas canciones naridefias de Ru- 
mania. No era nuestra voz sola la que modulaba 
aquellas estrofas. sino que tras de ellas. vibra- 
ban la*» vocea de todos aquellos que viven en el si- 
lencio de la Patria cauţi va y dolorida. 

Nuestro coraxon a fior de labios desgranaba las 
notas de un rosario de recuerdos para ustedes. y 
conscientes de ello. pusimos nuestro major canfio 
al interpretar sus dulces tonadas. 

La monotonia de los ensayos no ha existido esta 
vez para nosotras, porque en ellas veiaroc* u: a 

alegria para ustedes. 

Su Patria vive oara al mar como la nuestra 
y en la arena de sus playas duermen. tumbadas. 
oara a las estrellas. esas barcas pesqueras que 
wiben del beso salobre de las aguas. 

Como en nuestras dos Castillas, allâ en Ruma- 
nia peina el viento la cabellera dorada de los tn- 
enles en sazân j las cruces que llenan las veredas 
de sus caminos* son parecidas a las que retrata 
el sol con suave sombra, en nuestro» campos. 

Su bora y nuestra anrdana pareccn bennanarse 
en au» paoo» y en an coro con loa brazoa abiert .a 

nl cielo. 

Nos hennann el mismo amor de I>ios j por ello 
penamos con su tristeza y nos gozamos ayer con 
el raSo amoble que pasam os juntos. 

Nuestra candon de despedida, con las mănos en- 
trelazadas. dice en una de sus estrofas: ~No es 
un adi6s para siempre. sino solo para un instan¬ 
ţe. el efreulo re harem os y quizâs serâ major . 

En nuestro corazon cabra siempre el afecto haria 
ustedes y el de todos aquellos «ompatriotas suyos 
que vengan a nuestro pafs, y mientras en nues- 
tros jardines y *en nuestras montafias crezcan flo- 
azules, amarii las y rojas, habrâ lugar para us- 
fs en nuestra Espafia. 


































































































































VIR01 



IA 


VESTITORII, II, * 


Uoria Sima sc- 


„ia bataceste declaraşi. ) (J Dim itrix> o schitu. DL I. Tot eseu n< nu 

irwrS ■■ X/;. -.-irr:; stil rs. 


w veatitorul dcln 

Oupâ o de.lul delungi /<««'"; , nnhulpu- 

burg reapare, pentru a-f> ret » ^ <,«ui Jf ' e»ti- 

“/» articolul ~V a "’ a /'../opun ’ m al'*o“elitei. Autorul 
ridica in contra te.ejor V armonic, mai mult, 

conmde.ă cd ele traere Ubooâ^o marea erte aceia 
atunci când o eUtă tete exter it« <a(|aI e( ria . ca m,tr 

Ta^o^rJ'tâ in âu,mam comori al maree, r 

VufluiT^rri ri && sass^S 

J 2 L-, « pr*,«i.nte <iţ 

care {Fi le clădesc U>ţt,P*°£f Eisenhoirer. Autorul 
Htateior Lnrte a J? alului tăcută in timpul <***”' 
citează declaraţia general L>zi\ia Statelor Lmte 

panici eiectoraie, rtt *ţ ix A » 0 Jcrul omeneaţi a cotat 
tata de Ruiia bovieticA. topor** _ 4 

c« cel ce a avut cum. 

America păşeşte p* u 

otopopescu semnează un ar - 
ticol întitulat -rregdtirea puci, . 

OtHTtS, ţi, articol, intitulat -fenome- 

Intr’un lung fi judicios A căte*cu, constată că, 

nul nationaust DL (jeorye supusă celor 

comunitatea istorica a naj u 1 cunoscut deal ung ul 
mai teribile n M 9 i \S o reactualizare, pe 

unui mileniu de cm» fj J M ţu*iali*mului in s/era 

plan politic 9'' nt * l £“* iri constituie o problema 
românească de preocup» , 

ueste măsură de spinoasa. realităţilor dm 

Tot Uit. atât in *****o .«^4 / ^penenfelor 

Tara, cât fi ţn atl r°‘ , J^\Âl.eobtercă din ce in 
umane, fi trUeUtUa '« *» " « torţe tor, 

ce mal c , m ai definita a forţelor vtt, 

o regrupare di* ea in ce „Jwnatmmul continuu 

P* a 'Z e /J“'£ ciuda* tu tur or devierilor fi a pocalelor 
să rămână in ciuta tutu putem reim- 

iuip poziţia cea mai trainic *1 P ir reco nstrui 

pro* păi a r *«\*}* Pa??ie "concluzia Dlui l scătescu este 
In viitor o nouă Patn^tonciv-**^ Europa ac 
«a nu.»Ji naţionalismul va putea 

pericolul coma»^*. %n articolul intitulat 

fi 

ŢSmU de Htat 

ie la ti Augu.t l»tl" “ " ,u **j ar l \V !ţ ‘T'Vohocic. 
col apărut in numărul precedent. Dl. 0. L. ropotta, 

autorul articolului, cu,tine ră Hetoluţ,o eţte un Uttrr 
ac Orept. Publicând in ace.t număr un alt articol, in- 
iilulut ~Fundamentul fwridU* al rezistenţei ruiţu*nale 
in exil ~, in care articol se demonstrează dreptul la re¬ 
zistentă. Dl. Mariu* UişwUgiu se pune, tmpjtctt t pe li¬ 
ma afirmaţiilor Dlui Fgpovici. Căci dacă există uxx 
drept ia rezistenţă, însemnează cd există un drept la 

revoluţie. 

FOAIA POPORULUI, ii Soembrie l'Joi; Cl^veUmd. 
,ntr un lung articol, swrnumitul ziar repro<Juce 
anumite declaraţii ale unor şefi legionari, declara¬ 
ţii Jăcute in Ianuarie 19*1 fi conchide, arând in ve- 
aere că in aceste declaraţii erau atacate naţiunile oc¬ 
cidentale, că aceste naţiuni nu vor sta in nici intr’un 
caz d* vorbă ou Mifcarea Legiomiră. Concluzia ni se 
pare ilogică. 

Mifcarea hegi*mară este o grupare politică antico¬ 
munistă. In momentul in care se făceau ace#f« decla¬ 
raţii, naţiunile occidentale erau aliate cu comuniştii. 
Declaraţiile incriminate sunt deci mai mult decât 
normalei întotdeauna, naţiunile nru acţionat in /un/> 
ţie de interesele lor ti nu de o Plec sau alta, aceste 
tdti servindu-i doar de pretext. Ar însemna după ra¬ 
ţionamentul simplist al domnilor de la Foaia Popo¬ 
rului, că cetăţenii Htatelor Unite nu vor lupta contra 
Rusiei, pe motiv că acum ÎO ani in pre m q moscovită 
*c găseau articole amicale la adresa occidentalilor fi 
M presa americană se găseau artirole de nlorijicare 
a unchiului Joc. Ixtgica spune că interesele dictau 
Americil, la acea dată, urticrjlel e de gl**i ificare fi 
fă tot interesele U dictează atitudinea cunoscută d* 
astăzi. 

Dacă se răsfoesc ziarele partidelor istoriee romănnj- 
fi dm perioada de după ii August 1‘Jţi, se tor găsi 
articole hi care armata roşie este numită eliberatoare 
(fără ghilimele), şi Rusia Horietică cea mai civiliza¬ 
tă naţiune din lume (tot fără ghilimele). 

In Ptatfle-l nite, ru ocazia ultimelor aletjerl, po- 
pan*f « răsturtuat pe cei cari In timpul războiului 
r/io n fir au pe Ht a lin. Evenimentele din ultimul timp 
arată ră In lupta contra comunismului, HtateU I nt- 
re caută pretutindeni aliaţi ţi raUporen acestor aliaţi 

r militar fi de 
nu ăe Iapărui 

Nia j . ... — (Ifolia, Germa- 

nia fi recent npaniaf. 

InLmt? 1 *!* nl ¥*}*** rXl:hoiî * mondial, inamicul (un 
• " SS.Mn g.,,rtteâ. Au v.A. m 

iV.u .::, P ^?" 7 ' P' “"<« Comuni.- 

Z “u.,/ V "" " n ZrM ™ " «7; 

™ U 7 '* "««« <•««*« -inuoa-â, 

au qlorificat pe Hovietici ţ* au colaborat cu ei. 


< ~a ?. 'zss «« %» 

- îffţli--»; J'ft «JSST !?A 

<t’-VtSiSS. S! 

î i'*nu*eHcw <i Leoiitda uuiuiomn* uy 
cu . /. < «*££> £ ehi foma , , c . in poexia 

găsim versuri ca. Dar cetui 


Ghermam 
lista are 
J. Slinvlcscu 
Dututovici este uji 

intitulată -Plugarului , { ( ţ e a sălta- 

%? e We co„Cu:», câ n, gâ.iin ,n 
jaţa unui talent autentic. 

1S8IRTE MĂRGĂRITE, H . 7 '^« 


Dl. Maree,io 

ZîlT:!tieo^inZuM “Ue.pre latinitatea noa.trâ 

' n ,r, Muritoare nuvetâ •emneazâ Dl. VMiUI Uoria 

r DL I- O. Dimitrin o ^hita. pL LJotcci 


zss-asczusi s snsszsz s?J~i 

^ . “„7. . .. «i rea. Cabalieticetor poeţii 


0 0 


apărute in"'anumite*retUte românefti din exil, le 
op unem cele trei >tro)e intitulate -Cântec ac leugun . 

Sâni, ivani, copil drug, 

Cătinel adormi cu mama. 

Crească-fi pumnul, trunchi de Jug, 

Pieptul ture ca arama. 

Soni, nani, drag copil, „ 

\ rar-a*! mai să-fi (Diu cui unt. 

De tătână-tău arm mi-l 
Cttluxră in p&mănt. 

Soni, nani’n răpejune 
Treucă-ţi anii'n sbor ca stolul... 

Ră creşti mare, să-ţi pot *pune t 
L nde-i stă ngropnt pistolul. 

9 

Aceasta nu însemnează că suntem contra poeziei mo¬ 
derne * suntem doar contra aiurelilor care produc 
aceiaşi M emoţie artistică ”, /ie că sunt citite de la cap 
spre coadă, Jie de la coadă sj/rc cup. 

In rest colaborează cu versuri fi proză dnii V. Pos¬ 
teucă, S. Sovac, Eugen Relgis. Victor Duescu, Radu 
Drumaru fi Mifu Demetrescu. 



BIBLIOTECA DIN FREIBURG 

Biblioteca Itomână din Freiburg (Germania). 

COMUNICARE 

Biblioteca Română din Freiburg a desfăşurat timp 
de mai bine de trei ani, o activitate editorială care 
bucurat de aprecierea unanimă a Românilor din 
exil. Această activitate s'a bazat la început pe sacri¬ 
ficiile materiale ale grupului de iniţiativă, la care 
s’au adăugat apoi darurile câtorva compatrioţi ge¬ 
neroşi. Cărţile editate până acum au fost distribuite, 
in cea mai mare parte, gratuit. 

.Greutăţile materiale in care se sbate biblioteca 
—apelurile făcute i-au adus numai o înviorare tem - 
por ară-—obligă conducerea ei să restrângă numărul 
exemplarelor din publicaţiile editate şi să renunţe, in 
parte, la principiul gratuităţii practicat pOxui as¬ 
tăzi pe o scară atât de largă. Această măsură este 
indispensabilă şi constitue singurul mijloc eficace cure 
mai poate asigura continuarea activităţii bibliotecii 
m folosul culturii româneşti din exil. 

In acest scop rugăm pe oricine doreşte să aibă 
pu A ifuţiî it; rfhtnte de bibliotecă, nă facă ( o rn n n da uc 
buletinul alăturat. 

fn ultimul timp a apărut in editura bibliotecii 
Române o nouă serie de lucrări, care pot. fi procurate 
Ut următoarele preţuri: 

\ i F Î\*Jk de Basme. 8,5()DM. 

ALELMASDRI = Itolne . . jl _ n\t 

' ^^Otnle I. L. = Opere alese . r,. _ plf 

Mir A ASTOLOGIE AROMA SE ARC A .... DM. 

ComeţiAle ... pot face U i Aitmtni.tratla Bibliotecii 

r '" aUtaratulut I’.on ile comanda, complec- 
* ‘â pertonna tntereeata ţl cu ,pcdftcarea lucrărilor 

.r, r,u.77Jl ' r , ''!’ r,U Paloarea comenttlor .. ra 

T"'.'" '■ont.,1 bibliotecii. 

I P'eiburo Utr.~Kal.er .to.eph- 

ntrasee 26J Konto 119'Jl. 1 


S’a stins din vieaţă la Madrid, lovita de o 
moarte fulgerătoare, In seara zilei de 3 Februarie, 
Virginia Aron Cotrus. Trecerea ei atât de nenştep 
tata dintre noi ne-a umplut sufletul de conster¬ 
nare, de tristeţe £i de durere. Virginia Cotru$ nu 
avea decât 52 de ani când Domnul a hotărit flă 
o cheme într’o lume mai bună. O ştiam însufleţită 
încă de atâta dragoste de munca, o ştiam făurind 
planuri pentru atâtea lucruri bune şi frumoase, o 
ştiam aşa de dornică de a face mult bine, de a 
munci pentru Tară, de a se dedica unui ideal de 
desăvârşire creştinească pe care o tot mai marc 
adâncire a credinţii i-1 punea acum într’o lumină 
nouă. Ne obişnuisem aşa de mult să o vedem lân¬ 
gă soţul ei —pentru care a fost nu numai soţio. 
ci soră bună, sfătuitoare cuminte, incomparabilă 
tovarăşe de muncă, grijulie, prevăzătoare şi răb¬ 
dătoare părtaşe în lupta vieţii—, aproape ca pe 
o vestală păstrătoare a focului sacru al poeziei, ca 
o blândă şi buna păzitoare a obiceiurilor de omenie 
şi ospitalitate ale neamului nostru, încât vestea 
morţii ei ne-a apărut absurdă şi imposibilă. Doar 
credinţa în adevărata tea vieţii de dincQlo de mor¬ 
mânt, convingerea că smulgerea ei timpurie dintre 
noi nu înseamnă despărţire definitivă, ne-a ajutat 
să nu ne lăsăm copleşiţi de desnădejde... 

Virginia Cotruş s’a născut, la Dalaţi în anul 
1£HX). Dotată cu o fină sensibilitate artistica şi cu 
un neobişnuit dar de povestitoare, a colaborat 
la diferite reviste din Tară cu povestiri, nuvele, 
reportaje, îndeosebi la Convorbiri Literare , Revis¬ 
ta Fundaţiilor Regale , Vremea , sub pseudonimul 
Virginia Daria. In revista Vremea a publicat o 
seric de reportaje nsupra locurilor pitoreşti flin 
România, manifestând un pătrunzător spirit de 
observaţie, o curiozitate vie jientru aspectele cele 
inai caracteristice ale vieţii româneşti şi o mare 
dragoste de folklor. A scris şi un volum de pove¬ 
stiri pentru copii, ' l’itiliti , editat de Cartea Ro¬ 
mânească .—In Spania activitatea ei literară s*n 
manifestat prin traduceri si lucrări originale. A 
tradus romanul “Ion” de Li vin Rebrennu, “Po¬ 
veştile” lui Jon Oeangă, “Cruciada Copiilor” de 
Lucian Hlaga. “Sensul existenţei îii poezia popu¬ 
lara română” de Liviu Rusii, etc. Din producţia 
originală, nuvela “Prin moarte la vieuţă” s’a în¬ 
vrednicit a fi reprodusa în colecţia t'uentistas es- 


ir rama pretutindeni aliaţi şi mioare n , 
rite fndfeată f* fum ţie ds potenţialul lor 
putbtea credinţei lor antLomu-ni*te şi n 
a» care $ au găsit in ultimul războia (I 


SĂRBĂTORIREA ZIARISTULUI 


POMPILIU 


VAIIIERh rovuamk, ii, I* 

ÎVSVS"»- h> - Kuon Tlteanu to.t 


u b*ervetnr 

•tătn>t 


d* Htnt fl dt>f,utnf a *r r i* »n nrti.ui 

- pCrnr’! 0?jH-ÎZ„nÎ !^!' f* ."7 ** « 

rară*! intru rnln K firn ' ’ ' atitudine^ foştilor to 

t'otnborarni ru it .,1 m i r ' fOflii colaboratori 

i9u n. ouz. h 7"'■*!. 1 n *>.-> ^ «*"<>«« 


cil prilejul 
exercitare a profesiei 


« in. hi a,!,Z ru '' Ile <«■ 

•orile B 7,737' Hori.tu ii 

~M.Z Z3TSJi^,*S*2»- Z'X* 


H**”” Intre primii mi 

afirmă ră Im Tară. 
din ermştiinţa p„blvă, 


rea h% 
trănă in 

alţii iVnslhf 

ultimii 

9fss\e, Dl. Tilen 

â!. U:nK'." , "- na 

IMir 

•‘are nettniştene ^p^iomun‘imU**'* *î nf Augurele forţe 

- Ţ. m«! Vu'gr 

soi .o~i,Z'V r ?',n: . . ; 

frebuie^e 

hltii rotohoro,^, IJuS''ei;- 


m •( ,ii n pupiirs. 

•rele torţ. .. „,1 mT. 7 P 7"'"' I 1 

«Hnf * dreantn „ ,n ?, ^apta contra t amu - 

t innu r f Ix \ 


ÂjfÎH ~ln£re7orr XeZio^',, ‘l ^ 

iepa* exreu ş, , 'ZlZZ* ro ^ ntit >ra- 
'*n*că greşelii* »s *1 ei trebuie aş. 


t 


d* te niei 

crearăm unui front vnir 

0 f°rt* *u 

**£uZ foştii 

nii au 4* Ţ) 

tr »• -Wtt' to\7 v ZeiîzirtpX. 

t<ei>l t«M( J|,Y r,a J**'*. .emn.mo «n or 

^rnsţiunJu^ i 9 U fi peroperti. 

federaţiei 

Reiata innunuream * f 

: 'r P »] 

mehJZt . PI ... T# . r " Durratut e*te orin 


oJnor i, ;! ( ţi ’ ,tiVa entrn,u ‘ Ziariştilor 9 i I'abll- 

J S eptnwrflti în nfuitiu" „ f,»,t 

«SrWtorlt. Knminiofl :>m Noembri#* HW2 In |> Hr u 

STSl^-r- ,,Wnn '" romftnrt 

• * , m m * ,ru '1° onoare al Ontrulni 
■ mplinirai a 40 de ani de 

«l» ziarfet şi aeriitor. 

I,,'.’,' ,,,n "n Araene, preşedintele Centrului a 

n î n,"â rr", Fr,,nt, ’• ‘ yir<in » «prind em, 
noş.nţa pnbejnlor. ,K.ntrn primirea «• „„ K a M j, 

Au m«, vorlat dnii A.' Crieteamt, Leon N^rLi 

Z ac "■ M l,,,,ni,r " , • I|r - Andrei, aTZ!.’ 

Jd ,îr°d n vZ 7 t: ° «- 

mAton rele ■ • !„ J™ ""'z * ln J T " ""retan „ r . 

enercle jiniritiialfi ~, rfi ' ,rof “' i ‘‘ f are macinA 
int-lir-n / ll n,^ fnr « ln*ren.,-re. 

ima*lnea *,aotft • " fî ' . . ‘ i ^ r - ^ 

. Careta eate iMorU elinH^’a*'’ C "^ K,ri " 'remel. 

arehiv# | n eare viitorii ’i"!* 3 * ,,nrni » , n şi vantn 

.venln^teior ,^ 'X IroZ**" 

-lor „ne, * 

' In «eeaatt mnneA. ad.o.ea anonlmA. n 


PALTANEA 


SpO- 


Hlo 


de¬ 

ca¬ 

nii 


rfotul 




ţllle 

rffl 

I 

re arunci**1 îi ”ira»le '«T f"" 11 

«' - reSh. f ""‘' •>*-» v»! 

•le « tAla a ri jd I ' ni îiir-i u j* i"’ pf0d,ra in 'l'-«t,ira. 
«Ifientorilor. ,m l ,,, ^ l ^ J^nl tndrKaneţ ,| 

oo’t'ZZ TxZZT î-îr* n t,n,,t •* fi - 

praetieand una din vin , l " ,| ‘' vBr "F *' •'"vtntalal. 

noaatre- enrnjul * reenţiale ale profeeiei 

'•'- d m.^o\zirir nrfl ‘ ,, ' 1 " rrvici " »* "w o 

l»l "«ninta.o Xft. r ii? ,n ,nn, ' ,, 

** mirosul ado^ST 1 " ispitit 

atilixnta Hvm„ , J.lct ‘ ^ 


^ I impui nu ne va Ij^i, Pompiliu, şi ochii noştri 
înrouraţi de bucurie şi nesfârşita melancolie ii ani¬ 
lor, \or cuprinde cu nesaţ loeurile dragi pc unde 
a rarii fim ceva din exulnTanţa, din ent uziasmul, din 

Visurile care nu format flamurile idealurilor ti¬ 
nereţii noastre. 

’l impui nu va lipsi speranţei noastre. Atâta 
\ rei„c ,.„t no rnH i putem revolta mai putem folosi 
cuvintele ca pietre într*, praştie voinic încordată, 
atata vreme cât inimile noastre nu s’au îmboln㬠
vit de răceala Indiferenţii, timpul nu va lipsi 
rnnţoi noastre. 

f a şi pană acum, prieten de vremuri bune, să 
IiiaAm potoliţilor boncffciflo Inilor abdicflri; pflnă 

In ultimn bntm- n inimilor nonntro rBmAnoin 
rccni-i- nm f,*t: onmrnii frond, !. 

Patruzeci de ani de presă legitimează un blazon, 
l-am găsit, dragă Pompiliu inscripţia: 

Tous ceux (jtii craignent la bagarre. 

Qui ne songent rpi’â se plângucr 
Ils a ti ronţ In mort sans gloire. 

Ln seront-ils plus avaneă*? 

Răspunsul sărbătoritului: 

ix.mnllor şi urnimpl priutuni: Tin innlnto do 

Innto «A ... dini f. Arn.no, 0,1 primul rw.» 

™ . 'ntr ndovgr p-ntru ţnrn in o„ro nm 

•;<;»•. n *raţri do l'nrin. ,. Ilr( . „ f„„ * 

oon.idurnt o Muu,,. Noi, |„ „f„ r n do rol„| J c " ri . 

tro oîîVdo ari"' i ’" 0ri ’' nn,io "" ln ■ tarii nonn- 

. nm do ael au venit toate Idoilo. „tAt de unire 

LÎTu'Sfta* 4 * ?i în, , r ^ r< - no» 

ln . . 

n K'Lrji r ntru «»« rfl , 

saKBSSfais 



COTRU 

tranjerox, apărută aub îngrijirea lui Ciriaeo l’6rez 
Rustarnante. A colalxirat la diferite reviste şl 
ziare spaniole precum şi la Radio Nacional 
flol, timp de cinci ani, ca comentarii despre dife¬ 
rite probleme româneşti, religioase şi artistice, n 
ultima vreme colabora şi la secţiunea românească 
a acelua>i Radio şi la diferite publicaţii din exil 
sub pseudonimul Dornnica Palade. Neobosita oi acti¬ 
vitate literară, unita cu aceea a Maestrului Lo¬ 
tru#, a contribuit enorm de mult la lărgirea cu¬ 
noaşterii istoriei, literaturii şi a valorilor spiri¬ 
tuale şi culturale ale Tării noastre în Spania. 

Dar Virginia Cotruş a fost o adevărată amba¬ 
sadoare a neamului mai ales prin bunătatea ei 
sufletească, prin generozitatea fără de margini, 
prin ospitalitatea cu adevărat românească care a 
făcut ca ani de zile casa ei să fie centrul de în¬ 
tâlnire a o mulţime de scriitori, gazetari, oameni 
de cultură, diplomaţi spanioli, care au început să 
cunoască, şi să iubească România, cunoscând şi ad¬ 
mirând calităţile sufleteşti ale Virginiei Cotrus. 
De câtă simpatie şi admiraţie se bucura ea aci 
îu Spania se vede din manifestările sincere de 
durere ale atâtor personalităţi care s’au grăbit 
să exprime Maestrului Aron Cotruş adânca lor 
tristeţe pentru o aşa de ireparabilă pierdere, din 
sincerul şi adâncul sentiment de părere de,rău 
ce se citea in ochii înlăcrimaţi ai atâtor prieteni 
şi prietene care i-au însoţit rămăşiţele pământeşti 
la Cimitirul Nuestra Sefiora de ia Almudena, unde 
au fost depuse spre veşnica odihna. 

Portretul sufletesc al Virginiei Cotrus ar fi însă 
incomplet dacă n’am aminti o trăsătură esenţia¬ 
lă a lui: credinţa. In sufletul Virginiei Cotruş 
credinţa îşi înfipsese adânc rădăcinile. Rareori ne- 
a fost dat să întâlnim o mai mare încredere in pro¬ 
videnţa divină, o mai # sinceră şi totală adeziune 
la realităţile suprafireşti. In Maica Domnului, 
îndeosebi, Virginia Cotruş avea o încredere de co¬ 
pil. Această credinţă a ajutat-o ca să accepte cu 
seninătate greutăţile exilului si să privească CU 
nădejde şi cu încredere spre zorile reînviem ro¬ 
mâneşti. Doria să moară în Tară. Domnul insă 

9 

a vrut să o ridice din această vieaţă şi să o ridice 
acolo unde nu mai este nici durere nici întrista¬ 
re... O carte: El Divina Maestro, din care îi pl㬠
cea şă citească des, a rărna^s deschisă în clipa mor¬ 
ţii la pagina: “iubiţi pc duşmanii voştri’,—punct 
care înseamnă culmea desăvârşirii creştineşti, 

A fost înmormântată în ziua de 5 Februarie. 
La înmormântare au interpretat sentimentele de 
adâncă durere ale tuturor: Păr. Alexandru Mir- 
cea, in numele Misiunii Catolice, Don Ernesto .Ji- 
menez Caballcro în numele prietenilor spanioli, şi 
DI. Ministru Dimitrescn în numele comunitarii ro- 
inâneşti şi al Legaţiei. 

Odihnească In pace! 

0 0 0 

I, a. înmormântarea Virginiei Cotrus u luat parte 
iui mare număr «le personalităţi ale literaturii, artei 
ţi ştiinţei spaniole. Intre cari amintim po Membrii 
Academici Spaniole: Kligeolo lJ'Urt», DânuiMt Aiou>o. 

Jo*4 .Măria de Co»sio, Gerardo iiiego şi Ciriaeo i'erez 
1 Su st aman te, Rector al Universităţii Internaţionale 
“Men^ndez Pelayo" din ^ntander; pe protesoni uni¬ 
versitari Francisco Mal don a do de Guevara şi Jose 
CuJnân Aznar, director al Muzeului “Lâzaro Galdea- 
no” din Madrid ; pe ex-niinistrul Poloniei In Spania 
Dl. Marjan Szumlakowski cu Doamna: pe Direct«jrui 
General ai Radiodifuziune!, DI. Jesus Suevos; pc 
Părintele Lop|>oldo Marla de Oastro. ex-rapelan militat 
al Excelenţei-Sale Generalisimului Franco ; pe P&rintelc 
Santiago MorSJIo, director al Institutului de tttunn 
Orientale; j>e Părintele Anialio Orduna ; pe fostul con¬ 
sul general al Spaniei In România DI. Lui* Beneyto 
eu Doamna ; precum şl pe scriitorii şi ziariştii I’edro 
Mourlnne Micnelena, JowO Lul$ Aranguren, Lope Ma* \ 
t«»cj, Manuel Sânchez Camargo, L. Moreno Muuguia > 
Arriagu, Manuel Vigil Yâzguez, director al Agenţiei 
Logos” din Madrid, Santiago Camarasa, director al 
Agenţiei Internationale, Knrigiie Vidaola Ilorras, Juan 
II. Satn|>elayo t Lrnesto <timonei Caballero, avocatul 
i Andido Onleva, Doctorul Octavio Aparlcio, I'Vofeso- 
r ii• Martin Aloiiso, Doctc»rul Albc*rto Martin Fernân- 
dc*y t Părintele Luis Raigorri. *uiK*ric>rul Părinţilor Sa- 

c-rnmc»ntaţf şi pc mulţi alţii, nle cărof nume ne 
scapA. 

Comunitatea românească a luat porte fn totnll- 
. tntcNa ei, In frunte cu l*rcş«Hlintele, Dl. tieorgcj Deme- 
trescu. 

n 'la ultimul salut corpului neînsufleţit al 
^rginlei Potruţ şi sriro a-| fns«>ţf până la cimitirul 
Nuestra Seflora de Almudena" şl-au dat fntâJnire 
iii ii pa rt am«*n t u I din t’allc» de Illnsco dc* Oarav Nr. 41, 

7 ,m, R if ru» dc nrietoiio în frunte» cu Dna. Carmen 
.lalon «Io Aparlcio, soţia Directorului General al Pro- 
sc4. prcN-um şl imuna acestuia. 

Cji ii#*, «t (rist prilej. c«*a mai mare romancieră 
a . paniel »io astăzi, Dna Con clin Espiua, a adresat 
iiidtirerafului soţ o fmprcsi#>naiJtâ scrisoare. In care 
Î’V* ^ rarele lîisiislri «l«» f«»meo şi scriitoare ale ac» 
l«*la care « fc»st Virginia Cotruş. 


REZISTENTA SAU ELIBERARE? 

* (Urmare din pag. 3) 

imita pe o forţă care să impună inamicului si 
suntem de acord cu Dl. Kennan când afirmă 
ra Nu există o soluţie simplistă; rSsboiul nu 
mal este un act de curtenie". Si noi avem 
oroare de răsboiu şi credem că nedreptăţile 
dintre popoare se pot îndrepta, dacă condu¬ 
cătorii sunt dispuşi să aplice legile morale si 
sa se supună lor; dar în conflictele interna- 
ţionale nam ajuns încă la stadiul când un 
una a naţiunilor, absolut Imparţial, îsi 
poate impune hotărârile pe cale paşnică. 

o ^ aCeea tre ^ ue să se organizeze o forţă 
e Pute [ nică ' * nc ât să oblige pe vinovat 
i ^ ccc P* e otărârile de teama distrugerii, 

3 SC °P u J^ e s o facă de bună voie. Noi nu 
- ***} om anii să piară lumea, numai 

^ « e f aC3 , re P^ a ^ e » dar susţinem că trebue 
t Z Vuci re R^ a ^ pentru ca lumea să trăias - 

i.™. <,rep,a1 ' ™ - v * 


si nici 


nu va mai exsita. 

Gl. CHIRNOAGA. 






































libertatea 


5 





scrisori 

ARGENTINA 

I n # in limba castelloiiâ. 

Culturale.—--! rUn'Fliade “ El mito del eterno retor- 
cortco Dluijircea Elmde * l J trului nostrucompa- 

£un Lavtrfit succes de librărie. 

„ » Tnculescu, cunoscutul mare industriaş 

VI. Dr ţt-Tocuvicu, Argentinei , a infiinfat o 

român, * ta ţ , ‘J t ra £ poarta numele. Fundaţ.a va 

avea drept 8 ^ op a ? '^r^vor apărea în ArgeJitina. in 
pn m f*l%b îngrijirea Ului OrMiu Oâ,nu. 


DELA 


CORESPONDENŢII 


NOSTR 


mân care ca apare * Toculescu ifi pro- 

ln cadrul ncdeafi 'rJILesti la Buenos Ai- 

pune Wiinţorea u1 ' multă creme, Biserica 

’ŞS^dSssM. * M’„. W 

preotului, etc., de aici. 

î Aru o A lîinimrie —Ziua Unirii Prin- 
Serbarea zilei d ( e Jt ftrif(î cu un deosebit fast w» 
cipatelor a fost fărhătorita i 08 t u l Cămin din 

JriZz'X S2.S 

jst xs sa.<■' w * 

rnre fl Patriei cotropite. 


Un alt romăn părăseşte Argentina.- 
ria, cunoscutul publicist 9 } om de 


Dl Yiatilă llo- 
litere, este pe 
drsa este una- 


rxa, ™ -JV: 7 a menţină unde drsa este unu- 
nlm^opreciot ^pentru ^activitatea sa literara ,i cub 

turalA. atnhili in Spania, unde va ocupa o ca- 

Jrt'Zt&M** - & 5 U. ,i Io revistele locale 

argcntiniene ffl române. 

Tf 0 0 0 

ia începutul acestei luni a decedat doamna 

Isffîu, sofia industrialului cu oceţas nume din capi- 
' ..... a patra persoana răpusă de tenbl- 

TmSSS?** rărite ’Lvetaţii române, m uliu 
mul an. 


străinătate sa trimită P^'^J^Brasib^ol^ţUle 

ITpr^nTtorice atie pubiicafii apărute 

intre timp. * • • 

In seara zilei de 8 Am M f u ~ 1 r ? M V,/ Zuf ^“/PI RANGA " 

intr’unul din 8alo<ntce finului de Crăciun, organic 
din Bao Paulo, serbarea / o / unită" de sub con- 

zotă de cdtre-itijiunea revista ;• Cămi - 

ducerea 11 • Dr. tStcj . icoiHUiii dtti fciuii 

nur. A participat un ^•‘"^“'^jjZiulia Carăp 
Paulo. Au vorbit, Pr. , m taiuV* Pr. Btefan Benţia 
—din partea >cti#fct Duod ce corul a intonat 

«» Dl Comandor Verdescu. După copiilor — des- 

câteva cdnfece, i il °darurife"’puse < 7a dispoziţie de către 

r «cîmlU'. 

in ziarul -Butade de 8 ao ^Zuîcut 

l»52. \^ a r\ZamsosUnu d e mult din tară, 

r^s^r** domne9te la Bucu ' 

vesti şi in tot restul ţarii.* 

Acela , ziar, in , . tirui din 7 

O bfyură intitulat* Recrutarea noilor 
purtWiilM» . /»» ««««* combate cu toata vigoarea 

fe° po fi” ic-a "care ££«***iAufluTelt 

mente for lipsite de scrupule 91 oportuniste . 




austria 

Salzborg — Sâmbătă, 20 decembrie 1952, ore/e 10. « 
atmf Zoo iu flZudlouZ 8 f. i'cter Herbarea Pomulu* ** 
Crăciun Ea a fost organizată de Misiunea Catolică 
Româna si Comitetul Roman. Pe lângă reprezentanţii 

autorităţilor aliate fi locale au luat Porte un * um ** 
de peste 200 de persoane printre cari au fost re¬ 
marcaţi delegaţii AC?WCf. ^ 0 . 9 } tuturor comitetelor 
refugiaţilor celorlalte naţionalităţi. 

Programul serbării s'a dwchia cu Bund Dimineaţa 
la Mos Afun, urmat de cuvântul părintelui Dr. 11. 
MUller desprtf “Obiceiurile de Crăciun . Celelalte 
vunrte din program, au fost executate de corurile 
relugUiţilor romani din Balzburg , fi tinerilor germani 
originari din Românul (Banat). Andante de Beetho - 
t?en, executata de domnişoara Gertrud HOnig fi Co¬ 
linda de praf. Ion Hăn-Giorgiu. recitată ae i astie 

Himian. au fost călduros aplaudate. 

Dl. Hpiridon Neată, in numele Misiunei Catolice 
Române fi a Comitetului Român fialzburg, a mulţumit 
autorităţilor fi celor care au dat concursul pentru 
reuşita acestui program, urând Intregei asistenţe str㬠
moşescul Im Mulţi ^4ni. “Moş Crăciun" a împărţit 
copiilor din sală 40 de pachete. 


Linz.— Duminică, 21 decembrie 1952, orele 15 a avut 
loc in sala Caritas din Dins, Herbarea Pomului de 
Crăciun, organizată de Misiunea Catolică din Austria 
şi Comitetul Asociaţiei Creştine a Românilor din 
Austria Superioară (AGRAH), Au participat repre¬ 
zentanţii autorităţilor locale fi aliate fi peste 300 
refugltiţi rolnâni (150 oopii)\ 1 

l'/irlntfl* \faiKr a «orbit despre “ Datinile de Cr㬠
ciun", după care a urmat un bogat program de co¬ 
linde, executate de emul ACHAH. Dl Maior Hbssler, 
preşedintele comitetului ACRAH, In salutul adresat 
asistenţe i *pun*: **ziu« pe care o sărbătorim ne înt㬠
reşte pe noi refugiaţii In credinţa unei dreptăţi divi¬ 
ne, care trebuie să vie şi atunci tara noastră va 
deveni din nou liberă şi independentă ”, 

H’au impărtlt apoi 250 de pachete cu daruri de 
Crăciun, copii 
părinţi. 

• « 


llor din sulă, cdt fi celor lipsă, prin 


Halzbtire .—Miercuri 24.12.1952 ora 18, rofndnli 
care locueso in f’ăminul din Hlisabethstr. şi cei cari 
mănâncă la Cantină au organizat o masă in sala dr 
lectură a Căminului pentru sărbăttvrirea Ajunului, 
in frunte cu părintele FI. MUller ft membrii cotni- 
tetului. La orele 18,15 soseşte In vizită pe neanun- 

î? te *. J' van Beuven Oocdhard, înaltul 

Comisar al ONU pentru refugiaţi. I fost intămpinat 
cdjduros de romănii refugiaţ. In timpul mesei părin- 
tele MUller ia cuvântul si salută pe înaltul Oaspete : 

Hunteţi tatăl refugiaţilor şi ne bucurăm că aţi 
venit să ne vizitaţi In situaţia In care suntem“ 
înaltul Comisar a răspuns; sublimul că Ui înţelege 

rolul de părinte şi că se va sili să facă cAt mai mult 
pentru refugiaţi. 

După terminarea mesei vizitează Căminul şi Can¬ 
tina rămănAnd profund impresionat de realizările 
grupului refugiaţilor romAnl din Hnlzburg. 


canada 

in Xov 1952 în prezenţa unei mari asistenţe 

a «vut lodn btsvrica V oLorghe Windşcşr ., Ojfc 
Canada, un parastas pentru Cupitan şi legionari 

căzuţi la 30 Noembrie 1938. 

* * • 

Duminică 21 Dec. 1952 in localul bisericii SJ. Gheor- 
ahe din Wvndsor s , a tinut adunarea generală a pa¬ 
rohiei sub preşedinţia vrednicului preot flestortan 

licală. La ordinea silei a )o*t *1953 

1952 si alegerea noului comitet parohial pt lvo*>. 

A fost reales vechiul Consiliu in frunte cu netibositu 

român Gheorghe Spoială, iar V xc f- l r( '' 
tre Corchis. Noii aleşi sunt dmi Leon 1 laritos, se¬ 
cretar financiar; Ion Panzar, casier; leodor Ucu, 
secretar protocolar; Ciuntu Chirilă si Ioan Don ison, 
cantori. La reuniunea doamnelor dela biserica tif. 
Gheorghe a fost aleasă Doamna Elena Spoială. 

0 0 0 

Duminică 21 dec. 1952 a avut loc la casa română 
din Windsor/Ont. Canada un concert de Crăciun dat 
de tineretul parohiei sub patronajul bisericii Uf. 
Gheorghe din localitate. Venitul a fost destinat fon 
du lui de zidire al nouei biserici . Hala a fost arhi- 

Dowmna Viola Corchis, directoarea şcolii duminica¬ 
le de copii a executat cu copiii cântece şi poezii ro •• 

mân eşti. 

Tineretul refugiat în frunte cu energicul Eugen 
Mura a prezentat piesa Irozii, pluguşorul şi frumoa¬ 
sele colinde intre care n’au lipsit versurile, lui 
Radudyr: “A venit şi aici Crăciunul, lummandu-ne 
surghiunul ... 

0 0 0 

Hamlltofl/Ontarlo. -In localul Casei ltomâne din 
localitate a avut loc in ziua de 18 Iamuarie 1953 
alegerea noului comitet al parohiei Ort. Române 

“Învierea” pentru anul 1953. Au fost alese următoa¬ 
rele persoane; Preşedinte, Dl Letm Flutur; Vice¬ 
preşedinte, Dl Oeorge, Urmi; Hecretar de şedinţe, 
Dl Valeriu Zamfir; Hecretar financiar, Dl Nicolai Ze- 
lea; Casier, Dl \ndr(i T odor etc; Ejtitropl, dnU Pred 
Cocoţ ano, Andrei Htrienco, Ioan Butuşel; Contro¬ 
lori, dnii Oeorge llaizea şi Origore Bucureşteanu. 

0 0 0 

24 Ianuarie la Wlndjor. La biserica /?/. Gheorghe 
din Windaor s’a serbat ziua Unirii Principatelor. 
Cu această ocazie s'a oficiat un Te-Deum de către 
părintele Nestoriam Cioată, parohul bisericii, la care 
an luat parte Presdintele (Jrms. Parohial Dl Oheor- 
ghe Hpoială; Dl Corchis, Vice-Preşedinte şi ten mare 
număr de români cu veche aşezare, precum şi cei noi 
honiţi, printre rari se notează Comandor Dinul cu 
Doamna, Dl losif Capatina cu Doamiui, Dl Ciuntu 
chlrila, Dl Mlhal Popenas cu Doamna, Dl Eugen 
Hara, Dl Oh. OazicOa, Dl Paul Forgaoi şi alţii. 

A urmat cuvântarea ocazională a Domnului Profe¬ 
sor Lungu Dumitru despre: 

24 Ianuarie 1859, <11 n care extragem .—He commr- 
moreasă azi o zi mare de înfăptuire, romAneasca, 24 
Ianuarie 1859. Acum 04 de ani, Românii din cele 
două principate, Moldova şi Muntenia, au rupt zi¬ 
dul de ură şi vrăjmăşie şi s f au unit In acelaş cuget. 
Adunarea romAnilor din cele două principate şi-a ales 

conducere nouă In persoana lui Alexandru Ioan 
Cu za. 


seara 

Prin- 


B RAZI LI A 

0 . fa f“ l Baulo (Brazilia) a avut Ion in 
*y'»/, * am,ar **» n c. t aniver*area f'nird mn- 

Hpntclor Romăne In afară de RomAnil din locali- I 

1/1 anea *tă manifestare culturală 
t/i P Vdelegaţiile coloniilor : Poloneză, maghia- 

tin h ilUn 9i 7 /"! ?' Vro'-um si Brazilieni. Dl. Augus- 
Mn IHln . preşedintele Horietălii “România"—In»tltuti* 

(U t Yn?Z°V X{Z 2 t “roăreor—o rostit un cuvânt Wro- 

rnr fi 1)1 Prn 1 Garat o (dela ! nivrrxita 
. H / auio) a tinut o frumoasă şi simţită eonferin 

fi! hlnp documentată din punct 

z&F&zs&i* ’* ,or ’ ‘«"ii. o»!*: 

0 0 0 

«lln.'.ilifil'J' ‘'< , Vrt r |na lf fw t *f|pr” |,<>l ft r î!!nt '|n'traH'v« "cr f 

rll unei orMnluţlt, Inmltutle >nr" » f,i ou T.T ™ 

dintre 7.' ’?' R , rlrM ' .***<urfk)r <lo p?|eun™ 

nCnrS ' ,n oomuno ’if 

Heliul aceutel organizaţii va fl la H Paulo iţim 

Anii ,l B «rir ri ‘ f *£tt5S| r enlir A ^“ 

i nn 9} ' olono7.ll. HI nu anunţat nnrtlclimrofl • V’«kh 
Io vacii. Ironii 9 I Lituanienii P 1 ^ * phU * 


din 8 


FRANŢA 

Anoclaţla RomArdlor Catolici .—In cadrul şedinţei 
Noenyvrie 1952, ţinută la Hrdiul Misiwnii Ca- 

aul, Vice- 
unieare despre 
___ ’fo/ 

pescu, Preşedintele A soeiaţiei, a rostit 
văntare despre Nicolae Bălcescit, dela 
se împlinesc 100 de ani. 


ioliee Române, din 38 rue RibAra, Dl Dr. P 
P^ştdintele A tociaţiei, a făcut o comunica 
‘.Iudaism şi Creştinismiar Dl /'ro/ Clfli 


a 


spre 

laudiu Iso- 
o scurtă ou- 
eărui moarte 


preşedinţie a 
la Paris un 


TiVvHvmIuI Centrului Ziariştilor .—Centrul Ziariştilor 
,l F ™ftfţaor BfcfM 

ol r asia‘impUnlrii a 100 de ani dela moartea lui Nicolae 

Pălcesou. HCnrta cuv aiitare a Dini C. Arsenie, Pre- 

şedinţele Centrului, a conferenţiat Dl Leon Aetfruzzi, 
desure “Nicolae Bălcescu şi timpurile de astă~i . A 
ue, nt aioi un program artistic, la care şi-au dat con¬ 
cursul (Inii Mircca Dimitriu, Ovidiu Birceanu şi latob 

T °cnrul l de sub conducerea Părintelui V. Zăpărţan a 
executat “Desteaptă-te Române" şi ‘Fe-al nostru 

steag". +00 


Kfl 

mAnll 
HH 


f, 




Hap Paulo.—La împlinirea o 14 nni 
Căpitanului, Nioadorilor si » unasinnreo 

& *»SS5rS , !ÎS? THJMr p’rnln,' ,n oaS% 

•uite,nor lor. Au l„„, pSrl, u„m/r fîl 'lloZăZ*'™ 

0 0 0 

iM n } n iniţiativa Dlui Dumitru P Ou Ies ou a l„nt tu 
* Hao Paulo Biblioteca “Hatul". Această ««.//! 1 

T'<‘: rolrcUona puMratU ro m Zr , \„TV” r ri 

»pre România ce var ft puse la n ri 

lorilor şi va menţină legătură cu alte InstithtU niYf 
turale româneşti din r n, Condu cerea IA Miniera P**!" 

odrr. tn:n tut uror redacţiilor „ reX.ino^a,^ Z 


Paraatas.— Duminică, 30 Noembrie 1952 împlinindu- 
se Vt ani dela asasinarea Căpitanului, Nicadonlor şi 
DecemMr.Vau oficiat m.rvicU religioase la amân- 

două bisericile româneşti din 1 aris. 

000 

Astru .—In continuarea seriei de con/erfufe 
~atc de Asociaţia Studenţilor Români l/nifi (ASJRU) 
Filiala Paris, la sediul Misiimii Catolice, Do " li - 
nică 30 Noembrie 1952, a conferenţiat Ii. P. Dat- 
mais, călugăr dominican, despre “Crăciunul ca sur¬ 
să de credinţă *00 

Sărbătorirea zilei de 1 Decembrie.—Ziua 
Transilvaniei —2 Decembrie —a fost săibălorită la 
Paris, priâvtr'un reuşit festival organizat de Aso- 

Cl *Uo scurtă alocuţiune a dlui Alphonse Juilland, 
Preşedintele Asociaţiei şi cuvântul dlui Theodor Ca- 
zuban, în numele studenţilor, a conferenţiat dl Ro- 

11 In doua parte a festivalului, s’a desfăşurat un 
program de cântec şi poezie ardeleană la care şt-au 
dat concursul; dna Coca Meyer dşoara U ort ansa Ci- 
zek precum şi dnii Romeo Pepino-Costeu, Ntcouic hui- 
lugeanu, Adrian / Ghinescu şi Jacob Popărdel. 

000 

Meetingul oprimaţilor .—In seara zilei de 2 decem¬ 
brie 1952 în Sala Wagram a avut loc un meeting 
internaţional al refugiaţilor din ţările oprtonate de 
comunism, organizat de l'Union pour la Dâfense des 
Peuples Oprimâs pentru comemorarea a cinci am dela 

întemeierea ei. . . . , 

Au luat cuvântul numeroşi oratori foşti miniştri. 

deputaţi, şi senatori, aparţinând diverselor partide 
politice franceze, precum si reprezentanţi ai tuturor 
ţărilor de dincolo de cortma de fier. In numele Ro¬ 
mâniei a vorbit Dl Titeanu, fost ministru. 


spic Rom/lnlrt şi le-a fm- 


Cornltot de ajutorare.— {Sub augu*ta 
M. H. Reginei RUsnbeta, a luat fiinţA .. 

rr!«y Iti .7* dftmne, pentru ajutorarea refugiaţilor 
7 >,! 9i n ,f rnnc *zilor expulzaţi din U. p. R, 

sumelor de bani necesari acestei 
i LTi? rnritnti ys, M. H. Regina Elizabeta d luat ini- 
HVil ' l /gt or J 7 ar [ i *'! ri ^-4n locuinţa Ha din Neuiltg—^i unei 
JZ! { 1 1 ctinferinţ* ş\ concerte. Multe pcrsfmalită fi 

^ Fr " nto - »*-»“ 

000 

rl* Em I h rr!M.i«ri 1 Vî. L,mb j l Uon ‘A n A. In Radio Pa- 

.'i f V t M . u 9 ur ?. t •" lunrl XormltHu n'a rr- 

mllura' acestei ore au loc In fiecare Du- 

*3 pn lungimile de undă 25,7 şi 35 . 

L’ r Vtr » il l’Arvnn..™ 1 M 

vorui ae *uo ronducerta Părintelui Vanii, 

ixr.v:»s 

Tiui J de ir, Noemhrii rnsz a nvut lnr in 

vnntes şi a foZPEZJSSS' J? nllr A ** BooiitAs Ha- 
9t a J°st urmărită de o numeroasă asistenţă. 

0 0 0 

Adunării (lenrrale a Asociaţiei Ntuănnn 
lor 9 (Inu/fl in ziua <tn t\ zt.rn ’ \ 

raţă hotărârea comitetului 7/!. 'V 1 08t Tn tMt- 

i 


Cărţi —In cursul lunei Noembrie au apărut în vitri- 
nile librăriilor pariziene, cărţile “La seconde chance ” 
de Const. Virgil Gheorghiu, “Stalin in’a flit" de C⬠
inii Ring, “ Jnventaires ”, poeme de Gheorghe Gheor¬ 
ghiu, il La Itoumanie 6 ous la botte soviătique ” de Rene 
Theo şi “Le calvaire des catholiques en Roumaaiie" 

ile, Gârad Stâphanesco. < 

0 0 0 

Ofldu de librărie .—La Biserica Ortodoxă Româmă, 
din 9 bis, rue Jean de Beauvais, a luat fiinţă un ofi- 
(Hu de difuzare al cărţilor româneşti, editate în exil 
(Editura “Cartea Pribegiei", “Omul Nou", etc,). Căr¬ 
ţile pot fi procurate Duminica dela dl Ion Stănescu, 
iar in cursul săptămânii dela Pr. V. Pârvănescu. 

0 0 0 

Cursuri şcolare pentru copiii romăni .—In scurt timp 
vor începe la ambele biserici româneşti din Paris 
cursuri şcolare pentru copiii români. Cursurile vor 
consta din limba română, istoria şi geografia Romă- 
nici, cântul şi religia. 

0 0 0 

Serbarea Pomului de Crăciun la Paris .—Comitetul 
de doamne românce de sub preşedinţia M. 8 . Regina. 
Elisabeta, —Prinţesa a României—a organizat anul 
acesta o frumoasă serbare a Pomului de Crăciun in 

saloanele societăţii studenţilor americani din Blvd. 
Raspail. Această serbare sa bucurat şi de sprijinul 
celor două biserici române (ortodoxă şi catolică) din 
Paris. 

După cuvântul de deschidere rostit de dl Prof. 
Mircca EUade, corala franco-română (înfiinţată an 
Părintele Zăpărţan) a executat câteva colinde de 
Crăciun. Apoi Dna Coca Meyer şi dl N. Furlugeatm 
au prezentat un sketeh intitulat "Crăciunul in Bu- 
careştiul de altă dată", care a fost viu aplaudat . 

Dna Htefania Ghinescu a declamat cu deosebit ta¬ 
lent poezia “O fată mică se’nchina" de Tu do r Mâi¬ 
ne seu. 

"Moş Crăciun" (întruchipat de dl Constantin Ghi- 
a copiilor 

Un bogat bufet a reunit apoi pe cri prezenţi in 
jurul M. H. Reginei Elisabeta. 

Pentru reuşita acestei serbări s’au ostenit : secre¬ 
tara M. N. Reginei Elisabeta, părintele Zăpărţan şi 
Coamele din. comitetul patronat de M. H. Regina 
Elisabeta . (Anitnffm eă din acest comitet fao parte 
Doamnele : Prinţesa Brănrovan, Franasoviei, Cafen¬ 
ea, EUade, Honcrlu, RoteUne Bernard, Karmitz, Fla- 
nua r< ymour), 

0 0 0 

Serbarea IJnlrlI Principatelor Romăne ,-—Cu ocazia 
comemorării Unirii Principatelor Române, "Asociaţia 
H/udenţilor Romăni din Franţa" a organizat o fru¬ 
moasă serbare care s'a desfăşurat Hămbătă 21 .Ianua¬ 
rie, la orele tl, în sala u Rt. Reverin" din Paris. 

După conferinţa Dlui Neaga Djuvara. care a vor 
bit in cuvinte pline de shnţire românească despre 
Actul Unirii—a urmat un bogat şi variat program 
artistic. ' 

Corala română, dirijată dr Pr. Vasilr Zăpărţan, 
a executat râtrra eănterr patriotice şi populare , rare 
au fost viu aplaudate. 

Au declamat admirabil; Dna Cora Meyer şi Dra 
(h lansa Cizek ipaczii dr G. Cashus si Htefan Bariu). 

Un succes deosebit au avut DnU Flariră şi /ţuică , 
cei doi tineri rare au fost răsplătiţi cu aplauze entu¬ 
ziaste, pentru felul cum au interpretat răsifccrlc şi 
Jocurile româneşti cu muzicii file. 

Au urmate apoi o serie de jocuri româneşti, execu¬ 
tate dr un grup de tineri românii şi francezi. 

In partea doua a programului Dna Htefania 
nescii a declamat eu mult talent artistic, fabula 
rn lumii" da Va sile Militarii. 

Dl Nicolae Furlugranu a Interpretat cântecele 
întorc la tine, Bucureşti !” si “Roata marii" 
a citit fabula “Berberul şi oile" scrisă de d-sa 
a fost aplaudată dr asistentă. 

Au mai declamat (Inii Mihai IhulalH şi Romeo Cos- 
ten Prpino, foşti artişti de teatru la Buearrsti. 

Uniriiti™* n Uni *? Arşit nl orele *M0- cu "Hora 

0 0 0 

In Nordul Franţei, activraza cu multa rărnă şi 
frumos succes o “isneiallr Franco■Română" condu- 
dusă de un comitet ales la 23.XI. 1952. 

Preşedinta, Htefane.seu A.: Vicepreşedinte, Mararir, 
Gh.; Hecretar, Popa Mircca; Casier, Dnniliuc, P. ; 
f cu zori, Capelam Elena şi Drac Vasilr. 

membri de onoare figurează dejiutaţi france¬ 
zi, Consiliarul general al Departamentului (Ic Nord 
primarul din JAll*, industriaşi, r/e. 


Ghi- 
"Gm- 

“Mă 
A poi, 
care 


OfCIlMANIA 


1 n 7A ?l\, /lot t in ger Zeitung din Germania publică, 
r "7/ ţ 01 **' 1,n articol sub titlul: “Rezistenta 
« iil" Vn, , i 11 a wwH< subliniază ră locuitorii Car - 


#fl u pragtnfaf totdeauna cu hotărâre şi des¬ 
toinicie in faţa duşmanului. 7 

subterani^ nuA ^ c ostăxi in fruntea rezistenţei 

Garda ile fer neînţeleasă in atâtea rânduri tiniJm 
ta ,tul ,C„ ,r fi ridicat lm„„lrtvn ,mimului /ie rni 
*»augurat de perechea Cart,I.Wall. a primit 

«!LS£*V t . mU ? ( t ">«< autrnUo ,i ,, 

afirmă tot mal insistent că n'a murit * 


Mii lichen. 
avut loo la 


In zilele de 29 şi 30 Noembrie 195 2 , a 
MUncheiv, un ciclu de conferiţe de stu¬ 
dii, organizate de “Institutul Hud-Est European" din 
Milnchen şi de “Opera Culturală a Germanilor din 
Hud Est". 

or dinei de zi, a fost discutat Intre altele 
boLşevizărli .Europei de Hud-Est şi in spe- 
al României. Referatul introductiv, joarte 


şl documentat a fost făcut de 


II. 


Conform 
şi studiul 
ciul acela 
a m ă num ţ i t 
Ilarii. 

O altă temă a fost aceea a situaţiei -Bisericilor , 
care a fost desbătută pe baza referatelor Monsigno- 
rului Biitner, pentru Biserica Catolică; prof, Dr, II. 
Koch, pentru Biserica Ortodoxă şi Dr. Maurer, pen¬ 
tru Biserica Evanghelică . 

La această adunare au luat parte, în frunte cu 
Subsecretarul de Stat Dr. O. Schreiber, peste 00 de 
profesori şi specialişti germani în problemele Hud- 
Estului. Au asistat deasemeni, luâ*nd parte la desba- 
teri, Dl Origore Manoilescu, Sf. Sa Părintele Dr. Fio- 
rian MUller şi Dl Ing. Virgil Velescu. 


Miincben .—"Comitetul de Organizare pentru Sărb㬠
torirea Poetului ADAM-MlJLLEIi GUTTENBIIUNN", 
de sub conducerea Dlui Prof. Dr. Fritz Valjavec, cu 
ocazia împlinirii a 100 de ani dela naşterea poetului 
german ADAM-MULLER GUTTENBItUNN, originar 
din Banat, a orgaaiizat o festivitate, care a avut loc 
la Miinchen, în ziua de 28 Noembrie 1952. 

Cuvântul festiv a fost rostit de către Preşedinte¬ 
le Parlamentului German, Dl Dr. JTermann Ehlers. 

Toţi oratorii au subliniat bunele legături dintre 
poetul Adam-Milller Guttcnbrunn si Români, cu care 
a luptat împreună, împotriva tendinţelor de maghia¬ 
rizare. 

Românii au fost rdprezentati prin Dl Origore Ma- 
i^oilescu şi Dr. Constantin Sassu, Preşedintele Aso¬ 
ciaţiei Românilor din Germania de Sud. 


Colonia română din Miinchen, a sărbătorit Unirea 
Transilvaniei cu Patria-Mumă (1 Decembrie 1918), 
printr’un Te-Deum săvârşit de către Sf. Sa Părintele 
Dr. Flaviu J’opan, tn ziua de 7 Decembrie 1952. 

In cuvântul festiv, rostit eu această ocazie, P㬠
rintele Popan a scos în evidenţă însemnătatea Uni¬ 
rii, pentru Transilvania. 

Pomenind personagii din generaţiile cari au parti¬ 
cipat la actul Unirii, a specificat că parte dirtfre 
aceştia, acum (lupă trei decenii, se află întemniţaţi 
de către cutropitorii bolşevici, din cadta susţinerii 
luptei întru apărarea credinţa iiv Dumnezeu. 


Asociaţia Românilor din Germania de Sud, a ţinut 
obişnuita Adunare generală, în ziua de 7 Decem¬ 
brie 1952. 

Şedinţa Adutlflrii a fost deschisă de către Dl 
Dr. Constantin Sassu, Preşedintele Asociaţiei , după 
care, conform ordinci de zi s’a dat citire raportului 
de activitate şi gestiune pe anul administrativ 1951/52, 
precum şi raportului Comisiei de cenzori. Ambele ra¬ 
poarte au fost aprobate in unanimitate de către Adu¬ 
narea Generală. Descărcarea Comitetului a fost 
deasemeni aprobată dr către Adunarea Generală. 

Desemnânduse biroul pentru alegerea noului Comi¬ 
tet şi a Comisiei dc cenzori, Adunarea Generală, prin 
unanimitate de voturi, alege pe următorii : 

Preşedinte, Dr. Constantin Sassu; Vice-PrcşCdinto, 
Colonel Dumitru Alexanârescu; Secretar General, Av. 
Laur iun Talnariu; Casier fî Adtor de bunuri. Miron 
Balasescu; Membri în Comitet : Prof, losef Matejka, 
Av. Virgil Popa, Locot, Creste Zotta, Dr. Med. Victor 
Apostolc 8 cu, Av. Gheorghe Gudi, Prof. George V. Câr- 
steanu şi 1tist. Gheorghe Branea. 

In comisia dc cenzori sunt aleşi: Preşedinte, iScar- 
lat Prescomiţoiu; Membri, Petre Vaida şi Jnst. Gri- 
gore Scorochirja; Supleanţi , C/ţtrca Atanasie, Ba- 
desett Ion şi Popp Petre. 


I ni plinindu-se trei ani dela asasinarea Lt. Col. 
Dan Tctorian, Maiorului I). EUade şi a actorului 
Marcel V. EmiUatt, Sfinţia Ha Părintele Flaviu Po¬ 
pan,a oficiat la Milnchen, in ziua de H Decem¬ 
brie 1952, un parastas pentru odihna sufletelor lor. 


Serbarea Pomului de Crăciun la Milnchen. 

Păstrând tradiţia obiceiurilor sfinte ale sărb㬠
toririi Naşterii Mântuitorului, obiceiuri interzise as¬ 
tăzi în Ramănia (le către cutropitorii bolşevici, Aso¬ 
ciaţia Românilor din Germania de Hud, a organizat 
şi anul acesta, in ziua dc 21 Decembrie 1952, obişnuita 
serbare a “Pomului de Crăciun", 

In cuvântul de deschidere al serbării. Dl Dr. Con-s- 
tanin Hassu, Preşedintele .1 soeiaţiei, dupăce pr scurt, 
scoate in evidenţă însemnătatea acestei serbări, mul¬ 
ţumeşte donatorilor cari an contribuit cu darurile 
lor materiale la realizarea serbării, şi anume: 

“A soeiaţiei Caritas", "Serviciului Ecumenic" şi tu¬ 
turor celorlalţi compatrioţi, cari prin darurile lor 

de bucurie copiilor români din pri- 


au adus o rază 
l>< f/ie. 

Hprr deosebire 
coloniei române 


de ceilalţi ani, anal acesta, copil 
au executat cea mai marc parte a 
programului artistic din cadrul serbării "Pomului de 
Crăciun **, 

Au recitat poezii patriotice şi de Crăciun şi au 
cântat diferite colinde, fetiţele Badescu, A. Popescu 
şi Fior eseu. A recitat deasemeni micul Aurel Popp. 

Moş Crăciun a împărţit copiilor prezenţi la serbare 
diferite cadouri, restului de copii din zona americană 
a (Jecmăniri, trimiţăndu-li-sc darurile cuvenite, prin 
poştă. 

(’orul a executat colinde dc Crăciun. 

0 0 0 

Sfinţia Ha Pă rin lela Vasilr Mărginea nu, noul Preot 
al Misiunei Romăne Catolice, pentru refugiaţii români 
din Zona americană a Germaniei, a început oficierea 
Sfintei lAturghU, in fiecare Duminică, la Milnchen. 
in că (le la / Ianuarie 195 3 


Asociaţia Românilor (lin Germania de Hud, a orga¬ 
nizat la Milnchen in ziua dr 10 Ianuarie 1953, o ser¬ 
bare rare a avut ea sr(/p strângerea fondului necesar 
pentru restaurarea mormintelor soldafilor-croi români, 
căzuţi jertfa privi ului răebolu mondial. 

Mormintele, in număr de (l, se află tn oraşul Itc- 
gctisburg. 

('ii concursul Companiei de Teatru dr sub conduce¬ 
rea Dlui Prof. ,losef Matejka, s'a prezentat piesa de 
teatru "O noapte furtunoasă ” de I. L. Uaragialc, care 
s’a bucurat de o deplină reuşită, artiştii romăni cari 
au interpretat rolurile, atrăgăndu-şi (n repetate rân¬ 
duri, aplauzele spectatorilor, peste trei sute la număr. 

Pin donaţiile de diferite obiecte făcute de cătr(; 
membrii Coloniei române din. Milnchr.n, şi a eompa- 
trioţllor (linrestul Zonei, s’a organizat o tombolă al 
cârd (ăstig, împreună eu alte realizări băneşti re¬ 
zultate din serbare, îs total ţOO DM, a fost vărs4it 
fondului pentru restaurarea mormintelor amintite 
mai sus, 

0 0 0 

Duminică IR Ianuarie 195.1, Sfinţia Ha Părintele 
Vaslle Mărgincaivu, a oficiat la Milnchen un parastas 
pentru Ion /. Moţa şl Vasilo Marin, căzuţi pr câmpul 
dr luptă al Mafndahondei, tn războiul deslănţuit intru, 
apărarea credinţei in Dumnezeu, 

0 0 0 

Biblioteca “Mlhnll ICmlnoHcu" din DelinonhorHt-Ger- 
amnla. prezintă date despre aotivitatea ei in cursul 
anului 1952, 

lţ3 (le persoane sau servit (le cărţile şl revistele 
acestei biblioteci. 

Fiecare Român pribeag a găsit til această instituţie 
dr cultură adăpost si odihnă spirituală. Cela 911 vo¬ 
lume au întărit credinţa multora şl legăturile ce s'au 
luat eu populaţia germană şi alte instituţii de cul¬ 
tură nu cos'tribult ta cunoaşterea primejdiei ce apasă 
astăzi omenirea tntrcuuă. p 9 























* 


6 


UB E R T A T E A 





R 


D 


N 



MADltll) 


Pentru Îl Ianuarie 195 J a fost convocatei adunatei 
generata a comunităţii Românilor din snan iu neutru 
alegerea utvui nou comitet, 

Dl. Georgel Demetrescu a /acut o dare de seama 
despre activitatea anului trecut. 

Dl.O.Dopovid a cetit raportul cenzorilor. 

Adunarea Generală a aprobat gestiunea prezintata. 

(/omisiunea interimară ce-a rezolvit noi cereri de ins- 
9ntre in comunitate şi-a condus alegerile a Jost com¬ 
pusa din : preşedinte. Dl. Dan Geblescu şi membri dnii 
Or. Orişu t suite şi Ocidlu Stănescu. Rezultatul vo¬ 
tării a Jost următorul : Preşedinte, Georgel Dcmctrcs- 
cu; Vice-Preşedinţi, viril Popivici şi Nicolae Ala- 
ritzia; Seoretar General, Iile Vlad Sturzii; Casier, 
Dr. Ion Fleşeriu; Membri: pro/, ing. I. Protopopescu, 
Dna Zor Sturzii, Traian Poprscu, Aurel Panta. (i/i. L/s- 
cătescu şi Dr. Valeriu Turgai, Cenzori : Dan Geblescu, 
Crişu A acute şi X. Ste/ancscu-Govora. 


13 Ianuarie 

In biserica din Majadahonda s*a o/iciat un parastas 
pentru odihna sufletelor eroilor noştri I, 1. Moţa şi 
V. Marin, de /aţă fiind grupul legionarilor din Spa¬ 
nia, Dl. Luis Bencgto şi autorităţile locale. După ter¬ 
minai eu slujbei religioase, toţi cei prezenţi s‘au de¬ 
plasat la cruce, unde s/a depus o coroana de lauri. A 
vorbit Dl. Puiu Traian şi corul a intonat imnul J toţa- 
Murin. 


La IS Ianuarie 195.1 profesorii şi elevii unui cole¬ 
giu militar din Madrid, au participat la liturghia ofi¬ 
ciata in biserica sătească din Majadahonda, de undi 
s'au îndreptat cu toţii la cruce, ca să depună o co¬ 
roană pe locul jertfei. 

Subdircctoml Colegiului, Dl. Figueroa, a făcut o 
lecţie elevilor despre însemnătatea şi valoarea mar¬ 
tirilor români (>ăzuţi in apărarea Crucii. Iii numele 
Mişcării a mulţumit Dl. Puiu Traian. iar Dr. Tur¬ 
gai a vorbit in spaniolă despre trecutul Mişcării Le¬ 
gionaro. Tineretul a căutat imnul spaniol şi-o strofă 
din “Sfântă tinereţe Legionară ”. Au mai participat 
lng. Sorici şi Gr. Malcasian. 


La 20 Ianuarie 1953, Monseniorul John C. Kirk a 
părăsit Madridul cu destinaţia Roma, unde funcţionea¬ 
ză ca director spiritual al tuturor Românilor catolici 
sau uniţi din Europa Occidentală. 


0 0 0 


PALABRAS PR0NUNCIADA8 POR EL CAP1TAN 
RUMANO OPRIS, ,EN SU DESPEDIDA AL TERCIO 

“DUQUE DE ALBA** 



A N 


A 


A. noaptea, de 24 Decembrie 1952 s’a oficiat slujba 
başUm Domnului iu Capela Căminului Mislunci \ a- 
ţleanuUii dc preotul Al.Mirccu. I 
întreaga comunitate româna. Pioupi 

h/lul *5 Decembrie emisiunea romdnă a pus - 

ra ^° ziun * spaniol a transmis pentru cei 
priponiţi din. J ard colinde si cântece ocazionale 


compus clin colitulo roinfiiwwti » 

do corul de fote ai Vrtimu.i <> , 4Î 1 ’ ,u t <r Pretat 

condu* de profesoara\\\erc^les SalUuri p 
! . «•‘"«MUUMUUl cu *'«ţ* 1 »"«» 


UU învăţat "Vi "tnt^riV,’, al « «««elinei 

O dova<li) fu ni,,.. * ^ cfliitflcdfi noastre» kiiiiI 

Întotdeauna ne-a In tel os "îlur ri-îj lelulll j JP UI ^Ol. care 
do noi luarea dramă românea*» â * ‘‘«ftturi 

• • * 

In ziua de 28 Ileccnihrii* iopio * 
către Părintele iUieurulul i ’ H ? or « aulz »t de 

ul prietenilor sim.dîfll di» b i? t c , u “Juturul preţios 

«rlmre u .latluu'o?",le\Ya5uiî tarCe,0,,,,t ° ,ru “‘>“ a * 

««r Mn «xhussrir rzt 

cmii 1 ,,;;; 1 ;r (.um »:, 1 : 

u urmat colindei cAntece şl dansuri naţionale exi* 
Bnreeîoifu* C ° rUl fwte ni Acţiune! datollee din 


h.r.fwl'! Ca ? t ? llH * profund admirator al folcloru¬ 
lui nostiu, a Interpretat la plan un Imgut proaram «h» 
da imuri naţionale româneşti P»"uum de 

D^ l d?,? 8 fimb:; t, “.“ft^ ctt “ î ikmmu - 1« 


e ros- 


8 c ^ v Antul de tncheler 

ilt d» către 1 Arin trio Ghoorghe Gabor. 

> * • * 

K ~ K l11 zlu a de 13 Ianuarie 1053 «’a oficiat In capela 
călugărilor Franciscani din Barcelona un parastas 
pentru odihna sufletelor lui Ion Moţa şi Vaslle Marin 
Au slujit Sf. Is>r Preoţii Gheorghe Gabor îşi Al. Mircea. 

• • 0 

,) i » J Ilrliitele Gheorghe Gabor a oficiat In ziua de 
-1 Ianuarie 1003—Unirea Principatelor—un Te-Deum. 


in prezenţa Românilor aflători In Barcelona si 
prietenilor lor spanioli. 


u 


“.in patria y la vuestra estân unidas por lazos his- 
târicos de sangre, v asi Io demostraron los legionarios 
ION MOŢA y VASILE MARIN, cuando el ÎS de ene- 
ro de 1937, combatiendo bajo el gui&n de la VI Ban¬ 
dei a, sucumbieron gloriosamente en Majadahonda, for- 
mando parte de esta heroica legidn a la que hoy nos- 
otros nos sentimos orguliosos de pertenecer. 

Aquella fecha nu nea la olvidard el pueblo rumano 
y Espaila tampoco la olvida." 

“En nombre de mis compaiieros, y del mio propio, 

i ermito darie* mis măs afectuosas gracias a todos, 

la aaoafcia. nmixtnA u rnnMn •*««» han dem08- 


ÎNTÂMPLĂRI IN TARILE DE 

DINCOLO DE CORTINA DE FIER 

BUDAPESTA 

In lagărul <1 In Ilortobagy-Puzta, unde trăesc mii 
de intelectuali “evacuaţi” este mare lipsă si mizerie. 
Nu există lemne de foc nici material sanitar. Viata 

in bordee de pămăiit este un iad. Mor sute de copii 
şi bătrâni. - * 

0 0 0 » 

Consiliul de miniştri ungar a poruncit să se ridice 
lui Lemn o uriaşa statue în Budapesta. 

• * ’ * 

In industria de oţel dela Salgotarjan se fabrică 
în sene învelişurile pentru bombe de avion de 100, 
250 şi 500 kg. Intre muncitori circulă gluma că 
sunt “ouă de-ale porumbeilor de pace”. 

* * * 

Incepănd cu 1 Iaunuarie 1053 taina botezului este 
cu desăvârşire oprită în. Ungaria. 

Mamele, cari au să nască sunt chemate la oficiile 
partidului unde se angajează printr’o iscălitură să 
nu-şi boteze copilul. De teama represaliilor toate ma¬ 
mele iscălesc; dar pe de altă parte preoţii sunt 
chemaţi pe-ascuns şi botează în taină pe cei noi 
născuţi. 


GERMANIA DE RĂSĂRIT 

In toată zona rusească, fiecare casă a fost obligată 
treze pentru controlul zilnic, formulare pentru 


IULIU MANIU 

a împlinit 80 de ani 

Considerăm ca o datorie de inimă 
să însemnam in acest loc aniversarea 

Mi M 8 ? dC ani ’ ce ' a im P>>nit-o 

uliu Maniu la 8 Ianuarie 1953 
Astăzi zace i 
cat 


■i 1« 


îmi 


nă 


“Atntes de hacer punto final , quiero dedicar en mi 
despedida la admiraciân que en mi espiritu ha cau- 
sado el conccimiento de este magnifico soldado que 
vosotros tenâis el honor y orgullo de mandar, como 
es el que forma en vuestras unidades; legionarios in- 
comparable8 en la pas y en la guerra, que si&mpre es¬ 
tân alegres p dispuestos a niorir en la lucha, en de- 
fcn8a de su Espaila y de su heroica legidn .— Capitân 
del Ej6rcito Rumano, NicolAs Opris Opbis.” 

BARCELONA 

— In ziua de 30 Noembrie 1952 s’a oficiat un 
parastas în Barcelona, de către Părintele Gheorghe 
Gabor, pentru odihna sufletelor Căpitanului, Nioado- 
rilor şi Decemvirilor. Au luat parte legionarii şi 
prietenii lor spanioli. 


— In ziua de 26 Decembrie 1952, orele 13, s’a 
transmis prin postul de Radio Barcelona ,un program 


24 IANUARIE 1859 


ana 


casă 

" 


iii! 


Frodueţiunea industrială a întreprinderilor pri¬ 
vate a scăzut cu mai mult de 50 % şi măsurile de 
constrângere ale comuniştilor vor determina în scurt 
timp ca să expropieze în folosul statului tot ce-a 
mai rămas proprietate privată. 

PRAG A 

Anton Zapotozky, şeful partidului comunist ceh şi 
ministru preşedinte, a spus într un discurs de Cr㬠
ciun că Naşterea Mântuitorului este o născocire a 
capitaliştilor. Tot dânsul mărturiseşte că miile de 
bărbaţi şi femei, ce-au fost evacuaţi ain Praga şi alte 
oraşe erau “neproductivi". 

0 0 0 

Acţiunea partizanilor din Slovacia creste din nou. 
Şeful comunist din Lipiant a fost împuşcat. In Kosice 
s’au produs mari demonstraţii din princina lipsei de 
pâine. 

* * * 

^ 4 • I ' / 

După constatările organului central comunist “Rude 
Pravo” princina dezastrului în aprovizionarea cu ali¬ 
mente se datoreşte nu numai “culacilor” ci chiar 
calhozurilor cari au realizat un 40-60 % sub norma 
ordonată. 


in temniţă neagră, arun- 
st lima H a? ‘ bestialitate - nedreptate 

S.1, c " - 


Nu ne 
va rezulta 
tr’ un fel 


îndoim că din suferinţa Iu. 
biruinţa ce se va legk î n - 
i cu aceea care creşte din moar¬ 
tea martirică a miilor de tineri, ue ieri 
de azi şl de mâine. 

Dumnezeu sâ-i uşureze încercarea 
dureroasa dela sfârşitul vieţii sale. 


REPRODUCEM 

după manifestul adresat poporului 

°Z ni redSCtat de N 'a 

următoarele: 

^Defăimătorii mişcării patriotice. 
um atu ş, cocoii. aprigii duşmani a. 

Sm/r ' " «"*»'*»*'* - ca o 

_ a fencirii P°P°rului; Şi pe când 

ne aruncau in temniţ, ne băgau in lan- 
. . ne joneau după pământul părinti- 

de mÎn i " UCeaU Câ ° t* C «* -op 
cră urd ^ ^ ^ de Iu- 

cT/ n PUn n0i ° duceam pe 

pieirei, ş, se chezăşuiau că ei si 
numa, e» nor întemeia fericirea popo- 


ştiri din tara subjugata 

Ziarul “Glmtiil Tpn„«.u tfn ti 1/vl M _ 


cogiiMiiHt r e r p i" ir,i 

.. ...■ nîi«a*iî«î 

cari nmi poartă numele “Ana Pauker” 

l>oiitru că este odios. 


rtiilului 
ins- 

tătlle, etc., 
nă-1 radieze, 


conferinţa technlcft 
‘|cft; Vom regăsi 
şl vom regula 


rnel întregi şi lul.ltoare de ’^" ' 

* * * * 

i,AnA îl i < ! (le P“»eri de pe Dunăre cari ajungeau 

păi A la Vlena «unt scoase din circulaţie si tr! «fer 

,U ? l « ft , l iî 1 , I ? ?mon,|lere - 14 vase* au Huferlt a«tW de 
schimbări In ultimii doi ani. * rel de 

• • * 

“Astra^-Vagoane” şl “Steagul Roşu” Bucarestl 
lucrat anul trecut exclusiv pentru “export” ln^TTnin 
nea Sovieticii. Au fost predate, pe mâ8urâ « vagoandc 
erau terminate, experţilor ruşi. Până acum «■ «tie <lc 

Jf mărffi” & ' C Stt ' rn0 ]0 ° vagoane pentru |*' r «oane 


â scurtă a urmat declaraţia rw.n 
J* toţi a<el co-a,, deStat «Un 

străzile Parisului şi ^Londrei. * C&nU V0IU <lftfila P« 

«uririoHloThil măclV 8l ? u ^ ile 

găurea agresivă „ .sONieiidior rt ’ este *** 


bl^exlSdTum'bTu In “ ,ru 'ţiel p». 

inani si 2 inuitru upiL'hi«ri . elementare pentru ger- 

dagogic pentru pregSti/e,, 'e ’eSenTelJ;"iU^. t Ji‘“ t ne- 


I XI Arad au sosit 60 ib 
împrăştiaţi pe la familii. 


lementelor germane, 
copil coreeni, cari au fost 


Trupe sovietice noi sosite în Cianădie (Ardeal) au 

î^ C i! e if n lî “ l ntreKime 30 % din cîLsele orăşeluJui. 

ţ'î? C io t0r ‘ 1 . a i U A f0 i St I î evoi ,t l părăsească locuinţele 

în 1^ ore; IuAikJu-hi «trioul necesar cu ei 

* • • 

In “Luptătorul bănăţean” a apărut un articol în 
care sunt criticate foarte aspru neajunsurile cu ca¬ 
sele muncitorilor dela Reşiţa, clădite în vremea co¬ 
munismului, cari n’au lumină, canalizare, burlane, 
acoperiş, etc. f etc, Incfi. de-acuiu un an. o comisiune 
trebuia să constate răul, care nu dispare “Ce folo¬ 
sesc toate întrecerile muncii noastre, dacă, nici in 
aparenţă nu se acordă atenţia cuvenită prosperit㬠
ţii noastre? Noi cerem cu toată hotărârea îndreptarea 
mizeriei”. 

.0 

In cei 4 ani din 


Mo»8chrel^ a /^Sd ! S I â® ^P* Bucureşti, 

&ar *' a» «s&ftrib! 

ra*oSlc? t iaîi a 8^‘ocuZ Tor'SS' r " 

lor din Vest. 1 problema emisiuni- 

n ‘‘are „u fost internaţi ,4 ni acun,™'.— 3 ’ 


8 
in 


ZXk “ ri « «iSKKwTirc^aîul d *-Dta-' 

• • • 

In cinstea păcii au răsărit In RPR 360 de hribii 
muncitoreşti “voluntare”. irigau 

0 0 0 

Unde-i pacea? 

Regiunea dintre Sibiu şi Cislftu a fost declaratA 
zonă închisă de organele armatei române. Sârmă 
ghimpată^ santinele şi posturi mobile opresc orice 
intiare străină, pentru ca să nu ee afle că acolo se 
pregătesc cele mai mari depozite de muniţii în sub 
terane enorme, eu uzină electrică proprie, încăperile 

fiind îmbrăcate cu pereţi de beton de grosimea me- 
trilor 



Să mai spună cineva că Ruşii nu urmăresc, să ne 
înghită. 

* * * 

La Universităţile din Cluj şi Timişoara sunt 16 fa¬ 
cultăţi cu limbă de predare maghiară; plus “Vlaşca 
şi Teleormanul” dela T*r. Aînres. . 

,** * * * 

Scânteia face aspre reproşuri responsabililor cu pro¬ 
pagarea ştiinţei şi culturei, constatată insuficientă in 
multe părţi ale Tării. 

* * * 

România are 86 de aerodromuri gata la dispoziţia 
aviaţiei sovietice. Mai sunt încă nouă în construcţie. 

* * * 

Se lucrează cu asiduitate la dublarea liniei Bucureşti 
Timişoara, după lărgimea liniei ferate sovietice. Si 
se vor face legăturile direct din Bucureşti cu linia 
sovietică. Se înţelege bine scopul. 

* * * 

In Oct. 1951, generalul maior Nicolae Fulga, coman¬ 
dantul forţelor aeriene din RPR s’a dus să inspecteze 
Tecuciul. La conferinţa anunţată au participat: col. 
Victor Dumitrescu, Locot. Coloneii Petru Agheici, 
Anatol Sikorski, Andrei Dan. 15 ofiţeri piloţi. După 


Flota comercială română complect la dispoziţia So¬ 
vietelor face naveta intre Odefia şi Durazzo-Valona, 
transportând pentru armata albaneză tot felul de 
muşini şi arme, avioane şi submarine descompuse. 

* t • Jă * ' ^ ^ _ 

500 de preoţi ortodocşi au fo6t adunaţi IiUr’un lagăr 
lângă Hoeşti, pentru <ă nu s’au supus ortodoxiei pro¬ 
gresiste a Moscovei. 

• * • 

In Dobrogea staţionează in momentul de faţă cam 
50.000 de soldaţi sovietici, stăpâni pe toată circu¬ 
laţia drumurilor. 

• • • 

In ultimele sătămâni au fost arestaţi «au suspen¬ 
daţi din serviciu mai mult de 100 ofiţeri activi, între 
cari mulţi din divizia “Horia. Cloşca şi Crişan”, edu¬ 
caţi dintru început în Rusia. 


In “Viata sindicală" din Bucureşti a apărut o dis¬ 
poziţie; că nu se mai permite întrebuinţarea cutiilor 
de tinichea pentru conserve, decât acele destinate “ex¬ 
portului în Rusia”. Pentru consumul Intern «e reco¬ 
mandă borcane de6ticlă. 


prin preşe- 
luat iniţia- 
ântului ro- 


Comemorarea 


Principatelor Române. 

Comunitatea Românilor din Madrid 
dintele ei. Dl. Georgel Demetrescu, a 
tiva sărbătoririi Actului Unirii pănc 
mânesc sub nn singur Domn şi un singur steag. 

In dimineaţa zilei de 24 Ianuarie s’a oficiat un 
Te-Deum în biserica Las Salesas de Sf. Sa P㬠
rintele Al. Mircea. 

La 18h a avut loc o serbare comemorativă în 
sala festivă a Cercului cultural Medina oferit dc 
secţiunea femenină a Falangei. 

Festivitatea a fost deschisă cu un cuvânt oca¬ 
zional al Directorului general al Radiodif uzi unei 
spaniole, Exc. Sa domnul Jesus Suevos, care ne-a 
amintit despre unitatea de origină şi destin a po¬ 
porului spaniol şi român, manifestându-şi încrede¬ 
rea nesdruncinată în victoria adevărului şi ferma 
convingere in eliberarea României. 

A urmat conferinţa domnului Dr. Axente Crişu, 
care a susţinut pe larg şi cu dovezi lupta Rom⬠
nilor din Principatele Moldova şi Muntenia pentru 
a realiza Unirea, căreia i se opunea Rusia, Turcia 
şi Austro-Ungaria. 

Sprijinul desinteresat al Franţei şi patriotismul 
clasei conducătoare au pus bazele Unirei celei 
mari, dela 1918. 

La această comemorare, de dimineaţă şi după 
masă, au participat; Contele Potocki, ministrul 
Poloniei, prof. Cieker, ministrnl Slovaciei, Lubo- 
viez, reprezentantul Jugoslaviei; domnii Draghi- 
cevicz, padre Dr. Branco Maric,coloneîul Pusici, 
reprezentanţii Croaţiei, scriitorul spaniol Gomez 
Tello, Dna şi Dl. Consul General Luis Beneyto, 
Directorul General al Radiodifuziunei spaniole, 
Exc. Sa Dl. Jesus Suevos, Dna şi Dl. inspector 
general inginer Luis Nieto, Dl. Nic. Dimitrescu, 
ministrul României, Dl. Georgel Demetrescu, pre¬ 
şedintele Comunităţii, majoritatea Românilor din 
Madrid şi prieteni spanioli. 


Kivadenevra, S. A.— Madrid. 


Ministrul-preşedinte, Antonia Zopotocky a citit un 
raport, în care se constată că producţia muncii din 
anul trecut a rămas cu 50 % îndărătul normei sta¬ 
bilite şi numai minerii au pierdut 1.500.000 de ore 
de muncă cu acest prilej a recunoscut că Cehoslova¬ 
cia este departe să fie un paradis al muncii. 

SOFIA 

Zahăr nu se găseşte de săptămâni întregi nici 

într o prăvălie de stat. Se eliberează numai din de¬ 
pozitul statului pe bază de reţetă medicală în cazuri 
urgente. 

/ » ¥ ¥ 

In judeţul Cavarna a fost descoperit un zăcământ 
de petrol. Populaţia a fost evacuată pe o distanţă 
de 20 km 2 . 

Au început lucrările de amenajare a 15.000 de de¬ 
ţinuţi a unui lagfir de concentrare. 

✓ * * • 

După gazeta comunistă “Trud” .s’au descoperit ne¬ 
glijenţe şi mari fraude la cantinele muncitoreşti din 
Sofia. ’ 

VARŞOVIA . 

Mareşalul Itokosowsky a stabilit în planul de re¬ 
formă a armatei poloneze, ca gradele de serviciu, 

însemnele şi îmbrăcămintea exterioară să fie adapta¬ 
te 100 % celor sovietice. 

0 0 0 

Polonia “progresează” în sectorul economic. Guver¬ 
nul polonez a desfiinţat cu prilejul anului nou ra¬ 
ţionalizarea alimentelor şi articolelor de îmbrăc㬠
minte. Lefurile au fost mărite cu 12-40 %. Imediat, 
ca o consecinţă a acestei măsuri, s’au urcat preţu¬ 
rile alimentelor şi îmbrăcămintei dela 80-100 %. 

Capacitatea de organizare comunistă falimentează ş ! 
în. domeniul economiei sociale, al standardului di 
viaţii strict necesar cetăţeanului. 

. • * ♦ 

Persecuţia religioasă în Polonia s'a întins în su¬ 
prafaţă şi’n adâcime. ^ 

“Tribuna Ludu” organul central al partidului, scrie 
într’un articol că, din pricina proastei organizări 
economice, aprovizionarea cu pâine a centrelor mun¬ 
citoreşti nu funcţionează. Muncitorii pleacă flămânzi 

la lucru. 

i 

• + t * * • 

Gazeta poloneză “Glos .Pracy” scrie Antr’un articol 
despre mizeria din barăcile minei Babina, uncie p㬠
turile sunt pline do păduchi; cearşafurile negre ca 
podeaua; lipsă de săpun (înainte de trei luni sa 
împărţit ultima bucăţică) cămăşi. 


i 

e 


PROCESUL DE LA PLOESTI 

Sentinţa 

in procesul intentat tenor ingineri şi funcţionari 

din industria petrolului, 

pronunţată la 12 Februarie 1952 de către tribunalul 
militar teritorial Bucureşti deplasat la Ploeşti, unde 
au avut loc dezbaterile ce-au durat 2 zile. 

Au fost condamnaţi la temniţă grea pe viaţă: 

— Cristodulo Atanasie şi Matasaru Constantin, pen¬ 
tru crimă dc inaltă trădare, 

_ Popescu Cezar pentru complicitate la crima ac 

înaltă trădare. . . . ^ 

Acuzatul Cristodulo Atanasie a mai fost condamnat 

la 5 ani temniţă grea pentru complot în scop de tr㬠
dare şi la temniţă grea pe viaţă pentru crima ** 

ÎD M^tasaru Constantin a inai fost condamnat la 5 
ani temniţă grea pentru crima de complot în scop de 

^Acuzaţii vor executa padeapsa cea mai grea 
Au fost condamnaţi la muncă silnică pe moţa . 

— AliSandrini Alexandru şi Petrisor Petru pentru 

complicitate la crima de inaltă trădare. triIdarf 

— Capsa Constantin pentru cnma de înaltă trudarc. 

Au mai fost condamnaţi: n ., inr ă silnică 

— Pleşoianu Romeo la 2o de ani mi y* ( . . , a 

pentru complicitate la crima de inaltă 
25 de ani mmică silnică pentru crima de (naltă 

— Paliuc Gheorghe la 20 de am de muncă stmtcu 

pentru crima de inaltă trădare, . ... . ea 

— Potescu Constantin la 25 de am ****$* ° 
pentru complicitate la crima de înaltă trăăare 

ini temniţă grea pentru crima de înalta rra 

Ciupagea Mlbai la 25 de ani temniţă grea pentru 

BentJ’Aufeuf M’de oui munci o,mici pentru 

“Ti» * oui ic munci ci,mei 

’^T.vfnelnz'ia MJJSS-tol* pentru^*» 

xSSîSKi 

0ea î r L«ne?'Gh^rgheTa /î ani munci silnică pentru 

a AMMeT%S&> •« Wl " i0a 

pentru Z’muncă ci,nici pentru 

crima de înaltă trădare. 


25 dei 
dare. 


— Stroie Alexandru, Oprişan Nicolae, Moroi ti 
Traian şi Sa va P. Ioan la câte 5 ani mancă silnică 
pentru ’ciima de inaltă trădare prin necredinţă, 

— Posta Dumitru ia 4 ani temniţa grea pentru 
crima de (naltă trădare, 

— Iordanescu Ştefan la 3 ani temniţă grea pentru 
crima de (naltă trădare prin necredinţă, 

— Gobjilă Anatol la 5 ani muncă silnică pentru 
complicitate la crima de inaltă trădare, 

— Chiselevschi Ioan Ia 8 ani muncă silnică pentru 
complicitate la crima de înaltă trădare 

Toţi acuzaţii au fost condamnaţi la 3 până Ia 
ani degradare civică şi confiscarea averii. 


Corespondentul nostru din Buenos Aires 
desniinte informaţia transmisă de domnia 
sa şi publicată în numărul nostru 15-16, că 
d-1 Vintilă Horia traduc» “Destinul naţio¬ 
nalismului”. 


io 


rugăminte către cetitori 

Nu uitaţi că Libertatea trăeşte din refle¬ 
xul sufletesc al acelui care doreşte s’o 

primească şi’n viitor. _ 

Sunt însă unii—împrăştiaţi prin lagare 

şi pretutindeni, cari n’o pot plăti. 

De aceea, ajutaţi-o pe măsura îndemnu¬ 
lui inimei L*-^Voastră, acei cu posibilităţi 

materiale. * 


Avocatul Vasiliu-Cluj 

a imitat din viaţa într un spital «“" Oxford. 
Moartea compatriotului nostru se da Ş 

unui accident nefericit. 

Fie-i ţărâna uşoara. 



ES MANUSCRITO 


Corespondenta se primeşte la LIBERTATEA. 


Blasco de Garaj. 41 .-Madrid.