Libertatea anul III, nr. 23-24, mai — iunie 1953

Anul 111 ■ N. 


'*>*1 



Apare sub iiiîri-ijin^a unui eoiiiitet 



Mai-Iunie li»r>S 


1941■1953 


The war vvc waged in 1941 against bol- 
chcvik Russia and against communism not 
only for Bessarabia and North Biikovina, 
but also for a christian ordcr among the na- 
tions and a peaceful progress of humanity, 
was thc bcst proof of a naţional consciencc 
given by the rumanian nation covering the 
whole country withoiit exception. 

After so many years, rumanians froin eve- 
r>^vhere on the basis of terriblc and iinen- 
ding sacriHces, wait for the creation of an 
order of justice bccaiise they do not consi¬ 
der thcmselves at peace till they will be 
reinstated in their rights stated as they were 
in the peace treaties signed in Trianon, Pa¬ 
ris and St. Germain in 1919-1920 after the 

lirst World war. 

LIBERTATEA 



D. TAFT ARE DREPTATE 

La S Mai trecut sau împlinit 8 ani decând 
întreg văzduhul planetei vibra pe toate lungi¬ 
mile de undă, până în spatiile interplanetare. 
Victory Day”. 

Legatul rooseweltian fixat la Teheran si 
1 alta si omologat la Potsdam nu a reuşit să 
aducă pacea pentru care sau făcut atâtea 
jertfe, s au comis atâtea orori şi s'au îngăduit 
atâtea crime. Poate din această pricină simţul 
de pudoare a dictat, ceeace radio american a 
anunţat laconic, “ziua de 8 Mai sa celebrat 
fără excesivă bucurie.’' 

Învingătorul din 1945, generalul Eisenho- 
wer, a biruit in [aţa urnelor in 1952 prin fă- 





se cuvine unui militar —că AmericeTînţelege 
sa ducă o politică hotărâtă pentru a sfârşi 
răsboiul din Coreea şi a pune capăt răsboiului 
rece din lumea întreagă. 

Moartea lui Stalin părea să-i fie un auxi¬ 
liar preţios. Insă nu pe aceasta conta în 
toamna trecută când enunţa să curme o po¬ 
litică exterioară sovăelnică. 

Călătoriile de informaţie ale şefului Depar- 
^^^amentului de Stat au vădit punctele nevral- 
^gice ale sistemului. Dinamismul domnului 
Taft a reacţionat. Nu cu neastâmpărul omu¬ 
lui agitat, ci cu indignarea celui care vede că 
oportunismul şi neputinţa aliaţilor este o pie¬ 
dică mai mare, în realizarea obiectivelor, de¬ 
cât însăşi opoziţia si rezistenta duşmanului. 
D. Taft are dreptate! 

Preşedintele republican Eisenhower, prins 
în angrenajul mecanismului ingeniat până 
acum de democraţi, a răspuns precizând că 
în condiţiile de azi o naţiune nu mai poate 
trăi izolată. Suntem de acord. Dar atunci ne 
întrebăm cum poate trai Uniunea Sovietică? 
—înseamnă că nu este singură, aşa cum ar 
desemna —o izolarea ei politică în întreţinerea 
răsboiului rece. Si, într adevăr, aşa este. Fran- 
ţâ. şi —a răsturnat al 18 guvern al republicei 
3 IV —a numai ca să nu ratifice pactul ar¬ 
matei europene. Intre cele 162 de vase euro¬ 
pene care [ac transporturi pentru China co¬ 
munistă s au identificat una sută engleze, 
care transportau trupe şi materiale strategice, 
după cum declară d.Mundt, preşedintele sub- 
comisiunii senatoriale americane. Atunci 
d.Taft are dreptate. 

Statele Unite trimit anual mii de milioane 
dc dolari ca sa ajute Occidentul european să 
se consolideze şi să se înarmeze pentru a în¬ 
cheia odată cu aventura comunistă şi Occi¬ 
dentul pune beţe în roate sau ajută deadreptul 
pe comunişti. 

Politica de înţelegere (citiţi tergiversare) 
a sovieticilor îşi află ecou în discursurile ros¬ 
tite în Camera Comunelor, unde duşurile 
**âcossaises\ aplicate de d.Malenkof aliaţilor 
nu şi-au găsit adevărata interpretare. 

In aceste condiţiuni este de mirare că d.Taft 
preconizează ca Statele Unite să acţioneze în 

(Urmează în pag. 2.) 


LA A 26-A aniversare 
DELA: :::. 

sa suf/et^seS diA care- ' 

d n .ut Legiunea a fost aTeasta: nu ne 

frântT'' T"' ‘^âdea 

a merge înainte, uniţi. Mergând 

preuna, „ Dumnezeu iniluu 5,* u d.': 

Mea neamului rumâuesc, otice soartă „ 

‘UI a. înfrângerea sau moartea, ea va fi 
binecuvântata ji va da roade pentru neamul 

.■eres - un neam r’îat ’ 

biruinţe dintre acelea care-1 adorm, spunea 
profesorul lorga, odata-’’. 

iCapitanul, Pentru Legionari, pag. 2761. 

PENINSULA IBERICA 
INSTRUMENT DE PACE 

IVcfjf.lint.-le i’ortugalifi, K*,el<.nţa S.i Of-utralul 
I rain iHco rravţiro i.opcK „ s.rcit 1,, liladiid in ziua 
<Je l.A Mai in vizită oficială. 

Xi-ful <1.- .Stat al Spaniei, < bii.raliMinul Fran- 
braneo şi l'rlrnarul ''apitalei, . oni.ile ,ie Ma- 
yal.le, eu populaţia ei, l’au întâmpinat .-u nn fa.st 
deeoratiN şi o căldură ruflet. iL .-ă, .-uri d. i ă.;i s- 
protoeolul, efjrdialitatea .şi fraternitatea latinii. 

Manifestarea sentimentelor in valuri neRfâr?ite, 
cntuziaHinul păturilfAP socialo, a\)rA * ioroa '*A‘r''*uri- 
lor iM litice ft lumei d.* ştiinţă, inţA-n-gop a t>ro- 
f iudă între militari şi oivili, -.A ntru r=.lul hot㬠
râtor al a^i'Stor doi şefi de htot, dA»VAditf* urm 
a -to d<* si-ontanoitato m‘o\)i-;nuită >unî oxita -ia 
unor atiuidini dincf>lo dc orice traîatc ivit: r*-c, 

dc orie* i)riA*tA‘nic reflectată iu i-.:ui. d=* cîiu* 
larif'. 

l)ela urimir»*a triunfală a Lo ncralulni * ‘rav»iro 
Lopc.' «-1 suitei sale de către -icn^rali-imul Frâu 



PROCLAMAŢIA PREŞEDINTELUI EISENHOWER 
PENTRU ZIUA INDEPENDENTEI ROMÂNIEI 


Zece Mai, tradiţionala sarbatoare naţionala a poporului român, amin- 
teste trei evenimente importante în istoria româneasca: 

La 10 Mai 1866, Carol prinţ de Hohenzollem-Sigmaringen, a fost 
proclamat Principe al României? 

La 10 Mai 1877, Principatele Române au pus capat suveranităţii 
imperiului otoman si s'au proclamat independente? 

La 10 Mai 1881, Principatele Române s'au proclamat Regat, iar 
Principele Carol a fost încoronat, prin voinţa poporului român luând 

titlul de Carol L Rege al României. 

Poporul Român a pastrat adânca dragoste sărbătoririi acestei zile na¬ 
ţionale, care onorează evenimentele glorioase din istoria sa. 

Dar în 1948 actualul regim din România a hotzirît, ca ziua Indepen¬ 
dentei sa nu mai fie amintita si-a înlocuit'o cu 9 Mai “ziua victoriei fina¬ 
le rusesti asupra Germaniei". 

In ciuda acestei manevre politice, poporul român rămâne credincios 
tradiţiilor lui naţionale. Asa ca, deşi guvernul actual îi ordona sa parti¬ 
cipe la preamărirea lui 9 Mai, noi ştim ca poporul român, prizonier în 
patria lui ocupatei, sărbătoreşte în inima sa ziua următoare, aşteptând cu 

credinţa si curaj restaurarea libertăţii lui. 

In cuvântul meu dela 16 Aprilie 1.953, la recepţia Asociaţiei ameri¬ 
cane a directorilor de gazete, am accentuat ca una din preocupările mele 
politice, pe care nu le pierd din ochi, este complecta independenta a nati- 
unilor est-europene. 

Găsesc de cuviinţa, ca la acest 10 Mai sa reînoiesc declaraţia mea 
cu privire la Poporul Român, caruia Poporul American îi pastreaza 

prin tradiţie prietenie si interes. 


mistica d^tinuJui, pe care 
Iii şi Portughezii o presimt de ani de zile, ca o da¬ 
torie de viaţă a unora şi altora, a două naţiuni cari 
împreună înaltă momentul istoric al poninaiilr-i 
Iberice. 

Intre cei doi şefi de Stat au fost schimburi de 
impresii, între miniştrii lor de externe au avut Ioc 
convorbiri repetate, iar reprezentanţii armatelor au 
examinat .situaţia peninsulei în planul strategiei 
actuale. La .sfârşit s’a dat publicităţii un comuni¬ 
cat oficial prin oficina de informaţii diplomatice a 
ministerului de externe spaniol, care reflectă un 
exemplu do (îooi>erare constructivă între ţările 
iberice, ca instrument al păcii. 


La banchetul de gală oferit Preşedintelui Kepu- 
bli<?ci Portugheze, Soful Statului Spaniol, Gc/ie- 
raJisimul Franco, la închinarea paharului*a făcut- 
această declaraţie în cadrul discursului său, ce-o 

notăm cu satisfacţie şi gratitudine. 

‘ 7 >fică pacea vi îniclcfjc^ca pcninxuhA le ay zdin 
în primul plan al poliiicci noastre externe, nu r㬠
mânem pmtru acest motie indiferaiti în faţa 
situaţiei îngrijorătoare a lumei si în special a po¬ 
poarelor prizoniere, predate fără putinţă de ap㬠
rare despotismului •‘rud al comunismului soiietu , 
si ne răsvrătim la idea cA far putea cumpăra o 
paee precară pe seama rohici lor jpermanente st 

a sact'ifteiului fără sfârşit. 

Fu sunt sigur ent gimcraţiilc următoare, vor pro¬ 
nunţa cu respect numele acelor cari. in ceasurile 
grele ale destinului european, nu stabilit f-au 
menţinut bazele politicei dc .solidaritate peninsu¬ 
lară, izvor dc bunuri pentru naţiunile noastre ca 

si pentru uniunea altor popoare. , , 

’ Iar Preşedintele Portugaliei, Generalul Gravei- 
ro Lopes, în ră-sputn-ul său. a definit într o formă 
magnifică relaţiile dintre ţările peninsulare, su¬ 
bliniind Ia sfârşit în aplauzele asistenţei tia. dc 
vreme ce pentru popoare încă nu soseşte wasu 
fericit al i>ueii. calea adevărului .şi a lealităţii 
întreolaltă, să urmăm mai departe lima 
tă, de pe urma căreia am cules iii Portugalia c 
si în .Spania succesele fecunde ce se cunosc . 

■ Miercuri 20. V. a. c.. înainte ca avionul portu¬ 
ghez să decoleze, cei doi şefi de Stat s au îm¬ 
brăţişat în uralele entuziaste ale celor prezenţi, şi 
despărţirea s'a produs într’o atmosfera de fră- 

tietate cordială. . , , 4 . 

■ Asemenea dovezi de înţelegere şi colaborare sunt 

o pildă strălucită pentru cate naţium se stră- 
duese să readucă liuLşte şi mulţumire îu inimile 
atâtor zeci de milioane, desperate srab povara ro- 
bici şi a îutunericului. 

VasiJe losinschi. 











































LIBERTATEA 






Uetraocrea pripiM a trupelor eovnnnsto dm Lao» 
fi« n'a plirui un intermezzo ztrantu ;.i departe do 

îaZ In deoJchi du,dl ee sir Whnton a„rmn.e ea- 
togorie ed ultimul azalt al rel.elihr r,el-m,nh asu- 
^ t iiu era do inxpiratfO moseontă. 

'"■•/S.; z ‘iZeZ. 

ultim azalt nu ezto decât eontinuarea „trcsulut re¬ 
belilor oomunifti care in doi ani de :,le au ajuns 
de la graniţa de. nord a Tonkinulu, ,u,nn tn tnima 
J.aosului. l)acA acest ultim asalt nu este de in.'.- 
piralic moscoritif, atunci sunt multe .şanse cfl ntc 
întregul rAzboi din Indochina sd nu Jic. I relioas 
descoperire! Vra să zioă întreaga ofenstvă ,>olit - 
că si militară a mişcărilor comuniste din .sud-csiul 
^l«ci (despre care s'a s/ius până acum că sunt i in- 

jate de Kremlin) s'ar {iuţea să 
Poate că in curând evenimentele din Malaiia, I Iu¬ 
beţ, poate chiar cele din Coreu, să Jic judecate sul, 
o nouă ,H-ismă., ,,rismn a optimismului, care să ne 
permită să revenim la e/ioca de aur a relafiilor 
dintre aliaţi şi liusia isovietică, atunci când mart- 





V 


\MERICA, XLViri, SO, 


Din raportul redactorului fii adminUtrotorului zia¬ 
'*F.Atc dc datona mea să vă amiiutesc» ca cetăţean 
atnniran leat jtrincipiilor dc viaţă amcrica/tă, Că 
astiizi, anufnitr. ^/rupOri fii indivizi, cari in raz dc 
nevoie ii reaminti, pt^pări fii indivizi cari n au 

urmărit attcrva in viaţa lor dveat dc a băpd zd^aniâ^ 
in rOnduriie mambriinr noştri fii do a itwrrca să 
comando ţinuta Uniunii fii lAgii fii a Mărului **Ame¬ 
rica**, continuă sa osalte interesele Românilor Arnc- 
rioani si fiă critice cu orice ocazie, si in modul cel 
mai murdar, in lumea dc dinafară ti^nuta actuală a 
ziarului **America**, 

Unii din aocfiti indivizi, încearcă să aservească 
Uniunea fii Liga fii ziarul "Amcfrica** intereselor unor 
grupuri politUe. încearcă să-i astupe vocea, chiar în 
ţara aceasta a noastră, unde suntem fericiţi de a no 
bucura dc tibrrtntui presei, tiă ne spuio că noi n*avcm 
drept să păstrăm organizaţia curată, fără iatrrvctiţii 
politice din afară, că n'avcm voie să criticăm pe cei 
oare poate intr*un moment dc halucinaţie au sem¬ 
nat un tratat de parc,,prin oare H*a ciopârţit trupul 
României, cedându-se Rusiei sovietice ncumpelc pro¬ 
vincii surori Hiicovina si UaHanihln. Ar fi o lofiitate 
a tnca ,ca redactor al acestui distins organ oficial, 
oare, servesc interesele membrilor americani dc ori- 
ffkiă română, să tac in această problema. Astăzi, bie¬ 
ţii nofitri pitrinţ, fraţi surori, rude si cunoscu¬ 
ţi trăiesc ciiprle cele. mai aprige din Istoria Rom⬠
nilor. Fi surit închifil, schingiMţi, deportaţi. Pentru 
informaţia Domniilor voastre, fiindcă am pomenit dc 
Bucovinei hi Basarabia, dmifl nilhoiuic <l(» lloinAiil au- 
fost tArAtl ih hti*pfle Slberlor*. 




AS ALELE POhITICB, II, l-%, 

7'^» de pagisii îndesate, în care dl Pnmfiţ Sciearu 
desbatc tragedia Patriei, identifică vinovaţii, stabi¬ 
leşte răspundsritc. Scrisul dlui Sriraru nuvotrste, 
stârneşte dufmanii apriga, dă ruojftcrc la prietenii 
trainice, nu lasă pe nimeni indiferent. Su fitim des 

pro câţi mânuitori ai condeiului sc poata afirma ace- 
laş lucru. 

Dl. Ht'icaru a Iticrput o hătalir. aram patru ani si, 
aru^tul o Hcuttâ privite înapoi -nu aprobam 'si 
rvici nu dcMaprobăm, tir mărginim să roustatam rr- 
r4 rmif/raţia romănraMCkJ a fost total răsturna- 

de falsr elite oare ne ridicaseră aroio 

tdr/îriid; probleme rare 
educaţie ertăţencasrn urmare a slu- 

nrmof rafiei hiilmnli r rrau ron,i,l, nit,- tiihii niint nu. 

tazi druhalulc jara tramn omul ilr pc "iV«!w. Z, 


D- TAFT ARE DREPTATE 

(Urmare din pag. 1.) 

nume propriu sa lase Occidentul sa se 
opere singur? Intre Berlin şi Tokio se intinde 
imensitateu spaţiului dirijat de Moscova, uni- 
tar şt hotărât sa nu cedeze niciunul din râs- 
tmnle aduse de victorie". cum a spus o 
Stalm In re Berlin .şi Washington. Buropa 

ocadentală duce o politica ambigua intre ,n- 

'lu^'7 î' opărarea oci ulentu- 

I către soldatul gernutn [âra n arma¬ 
ta germana. Uitam că mereenarisnml a 

nuim'r ^ */ ^ d Ger- 

n i nti vor lupta numai dacă li .se asigură con- 

Iar dacă. in locul acestor cnnditiuni oci i 

Irjr!.f, £ 17 ; 

polen,.™ dap„.«, 

L° V prin /■*(.„■„,„ „er„i. 

r tliiM la parnxiaiii ,lfsb„iul rn e? 

dua nnr T n"'', forma,, 

nnlc r n'/„ i'T '''' ‘ V'"''''' 

note ş, ,n locul lor se ridică altele, lipsite de 

Un “ ^P'^^^^^drii naţionale. Gete 120 de mi- 

optate. Nu mai este 
np de pierdut. Statele Unite treime să-si 

nima lor\ointă7e''''r '' <n una- 

necen să ZZgZ 





A 






CRONICA BASARABIEI 



Ic dcfHorrnţii ocriilcntdfo ipnfu'du ou o tnduio.stl^ 
tonro tnotlpăţânuro, ţolurth revoluţionare mondialo 

ale Kremlinului, 

Dcfcigur curiutclo lui sir Winston pot avea si . 
nlttt interprefuro: ele suhîuţelegeau, dimpotrivă, ^ 
că toatU campania din Indoehinn este do inspira- 
(ic .]foseoritn, nfarîl dc arest ultim asalt, Ixclra- 
gerea pripim a valurilor de gucrîlerns eomunişitî 
ar părea tocmai o indicaţie iti acest sens. Să ui- 
mărim puţin intriga, cum so spune la teatru. 

Do fiupto ani do zile Moscova organizează răs- 
mcriţelc indigene din Asia, în special din Jndorlii- 
na, llo-Chi-Minh este fost elen al Academiei Mar- 
xiste-Leniniste din Moscova, iar nu rarc-ori trupele 
francezo au făcut prizioueri câte unu sau doi ofi¬ 
ţeri ruşi în fundul hrusst'i indoohiueze, l>e trei uni 
dc zile la f*aris, la fnwdra, la Washington so ştie, 
SC spune, se protestează im pot vira acestui fapt. 
Dar iu primăvara aceasta se deslAnţule **ofensiva 
de parc*' sorietiaă (V'ă amintiţi de **tranşeele ptt- 
ecr ale lui Titulcsou? Ce metafore războinice în¬ 
trebuinţează pacifiştii cănd vorbesc de pitee!) In 




A 



eufn c normal să sa petreacă lurrurllo intr*o domo- 
vra ţie adevărată^ 

In articolele sale, dl. Sciearu iniplviefite un talent 
deosebit eu o documenta fii' bogată, rezultat al iniei 
lungi prietenii cu lumea cărţilor. N, lorga spunea 
despre dl. Fam fii Sciearu că este unul dintre cel mai 
eulţi gazetari pe care i-a avut tara românească. 

In fufa unei asemenea vijelioase forţe, atacurile 
unor oameni care cu greu ar putea ăă găsească prin 
funduri do geamandano un certificat do 4 clase se¬ 
cundare fii caro si au desăvârşit cultura ducând ga¬ 
zetelor Informaţii d-c la primărie sau do la judecă- 
toriilo dc ocol, no fac să ne gândim la un câine cio- 
băntyso care so uită dispreţuitor la lătrăturile dc 
după ostrcte ale inuiV birisuicl căţeluşi dc casă. 


nrLETIXUL RlliIJOFFCII ItOMAKF DIN FliEI- 
BI RG, /, 1. 

Primul număr al litUeiinului e închinat lui Ion liia- 
nii. Uolaborează la creionarea figurii fostului profe¬ 
sor universitar, organizator al Bibliotecii Academiei 
Române, dnii Virgil Mihăilescu, Oino Lupi, D, (Jăz- 
darii fii D. C. Amzăr. 

Cu interesante articole, rod al tiiwr migăloase şi 
serioase cercetări prin bibliotecile apusului, colabo¬ 
rează dnii D. (SiMzdaru, (Irigare Nandriş, D, (J. Am¬ 
zăr, Alexandrina Militelu, Frcdcric Tailiez, D, 
Tappc, Unnstantin Sassu, Alexandru Bnsuioccanu şi 
CUtudiu Isopescu. 

Uemarestui in special articolele dlor Clăzdarti, asu¬ 
pra primei tipărituri din Moldova, a dlui D. C, Am¬ 
zăr asupra unei poezii necunose-uto tn» literatura ro¬ 
mâneasca, publicata de un german ce a călătorit prin 
ţara noastră la început ul secolului trecut şi artico¬ 
lul fa. limba franceză a dlui Claudiu Isopescu, **Dc 
la hnigiie rt dn la littVraturc roumaine cn AUc- 

magno**. 

Dl. profesor MihăAlcsvu poate fi mândru dc ncobo- 
fflta dsalc activitate pe tărâmul Uterelor româneşti, 


t # # 


(*AMfNrJL, III, 1. 


Revista condusa âr dl. laueu f^ăltinişanu închină 
arest uaniur Unirii Principatelor şi Unirii Basara- 
tuci. Arest al doilea eveniment dă prilejul revistei 

f^i iiiîj i m tiit Lti ţ %i l â i I ââ ^ 


. .e nir.ui pruejUi V'VIHt Vi 

rrinwlo {„if/lnl uitat,;, uitate mal alrn acum 0 {)t 
r/R P(i c- Hc liititiilca~n antilzi ",-lllin;iti,rii'' Ito 

l/'l il Si # I ft’4f fti / ..s ^ I A 


Mă 

ani de . .. 

niâtiiel d,> ''tirania** nazistă. 

In rest o frumoasă poezie a bardului durerilor nea. 

1 .‘l.u’van! .''■.r orticoln acmnalc 

>U iliii, l nitliiişanii, liiHa t'artip, ştiri din ţard, ctc. 

* # « 

I.IIIIUiTY A Nit .IVUrtCE, I, I, 2, .3. 

i.ilV/”n?**V *'*1 '<'• luminare a oiil.ulcl {iu- 

^ '‘••"vt^curc a im/WHlorltor. dl. l>amfU Ncl 

I a mo» o i/iiiilat iu llmha cuiilr:rd "lAbcrIi, 
un. ./uHtC", Iu a,;ca»lu llminl. iutr’, auscid 

»inn dn.Vi. i'um c ol,işn.uit, udlrd 

I td numai {irl,n iialillca {irarrrliulul "caiiul rr 
XC 1 . 1 . .ya. paloşul uu.l tuic". a-/(<vi „ "';,„7n/î" 
loioiolc şt a puimluliil miiliiil. Iu vrrhimc ooh,'i~,. 
mu,I m,u mu, puflu. domu,..h "c l7,o L 

doi rT './," fi,■ 

'■i.l luu" U Iu r Vra' ^ l.cplrrhc.pl („1 <l,c. 

pi litru o Mi Zâif, , Â ‘ ‘ " <> > '><>>1 MU lupte iu I rit 
tril lut tilalln, lireşaiu de a fi luplul eou- 

r.riZj::;!'r!;'%'":\ro,,eepHI. .Vr/rvi- 

nn-ute. pr foU rr/»/- * atană fără menaja, 

(ăril nosfrr, vinovaţi th tragedia 


* # • 


VFHTiTOin l, Ul, 7. 


fn artieotuf iufitiiint •• r ^ . * 

dl. Dorin Hima moattra vrgrlai tUtroV*, 

trudit f» ori,.,. l!o,u,;u l,lrlul " 

rot ul ll.lru 1,1 a, l'"'’lul l'iMlrii luorfll Iul 

de oanunl ţii di^t' eunoscător 

<'".lui «.aMii. '' <'.mple,a fi„urd „ 

detoşure ,lr mIuc IuhumI '/'ru iiii fiuMt ,lu 

Iu l>>»lrume„l,.’ r,l ;u , [ "<'<'<^1 «>9. 

wiaijr:;:/ t^zz i ... 

>'UM.-uV 1^1 M, ercMti. 

moartea acestui tiran sunând ^ ja 

adu^l diviuităţU.** ’ drgrabă cn o ofensă 

mân roiifitieflTdin^^Jrii rostit fiecare Rn- 

relui pe rare. isfotia nepartinUoarn^li''* la moartea 
decât (Uirol cel aroaznic *^ ' 

l’.oll.p.Zeltru''^*? •‘•■Iluole dnii prof, 

(feauşeMeii, /.'i/rian'/-’arjriV" "u' huleMeu, ton 

(«rt „ u.„. 


faţa acestei ofensive, naneclariile europene an ho- 
tflrât olt se vor face a o crede sinceră. Dar în mn- 
mcntul când începe piesa, marionetele roşii din 
I ndoehina nu ştiu nimic, etm I in uând să inalnlcze. 
în virtutea inerţiei comuniste. Pentru ti nu stri¬ 
ca jocul, Uhurchill declară, eă această ofensivă 
--militară dc astă dală— nu este de ins/nraţic mos¬ 
covită. Atunci Moscova HO hotărăşte să intre în 
joc, f,^*â>ndu-sc a crede ca. dl, Uhnrchill că of (Mi¬ 
siva din haos nu depindea cu nimic do ordinele 
Kremlinului, Ca prin farmec ofensiva este oprită, 
marionetele sc retrag şi nimeni 11 a mai vorbcşt4) de 
fsuang-I*rabnng, 

Karsa arc regulile ci şi pentru prima oară, dc 
la. Ijitvin,off încoace, IJKKS a inceput să respecte 
aceste reguli, /I inţclcs cfl tmcidt'n t ului nu-i este 
atâta fric,ă să piară, cât s^ piară, conştient şi în 
luptă: pentru a înlătura at'castă ultimă posibUilate 
arc nevoie dc outanasic şi Kremlinul s'a hotărât 
să-i sin'vcască cudanasia s\ub forma utud enorme 
farse, 

(llriiuui'/.îl îîi pnK. A,) 






fn colccfAa OnrpafI, a apărui la Madrid primul 
volum din. Jatoria ItoinAnllor dti A. I). Xiuiopol, A. D. 
^VCnopol a scris istoria tării, in limba romănă, in 7'/ 
volume. 

Din aceste I// volume, profesorul dela laşi a făcut 
un. extras ac aproape. IZOO pagini, pe care/l-a publi¬ 
cat in limba franceza. Iu aceste 120 0 de padini A, 1), 
Xcniopol a concentrat tot eriaee a. socotit, din Istoria 
poporului nostru, mai detun de interes. Editorii dc la 
Madrid, au socotit Că in imprejurările actuale- din 
motive lesne dc Uiţcles—o imposibil să tii/ărcasca cele 
I^ roluiue ale lui .\'enoj)(tl si deaeeia au atcs mate¬ 
rialul concentrat in cete 1200 de pagini publicate in 
limba franceză. 

Această carte, necesară oricărui Român din exil, 
dar mai ales copiilor ee mc ridică, a aparul gratie 
geuerozit'âtii dlui laila IWMicwto, fost coHSul general al 
Epaniel la Bucureşti, un mere prieten al ţării noastre, 
Uartca costâ^ 2 doUiri volumul iu ediţie ohişmiită Şi 
10 dolari volnimil în ediţie do lux, Oomenzilo se pot 
tace la dl. Traiaii 1 *oim\s(mi, Callo Villanuova, 43, 
Madrid. 


ColcK'ţla “(JAItPATI”. 

Editor, TRAiy\N PoiMCscu, Villanuova, 43. Madrid. 

Au apftnit: 

A. I>. XonoiK)! : iKtorla ItoinAniior din Dacia ^J'raia- 
na, vot, I. 

Suli Tipar; 

A. I>. XcuiojH)! : istoria HoiiiAnIlor <lin Dacia Tiaila- 
na, v-ol. 2, 3 si 4. 

I*rr(ul unui volum: 80 Ptas., 2 $ UE \, 800 fr. frs., 

8 DM,, 8 Erhw. fr. 

Preţul iniregei luci'ări (volume) 820 Ptas. 

('<*r(‘rlIo so vo-r jidi'csu direct <»(lltorului. 

Edjţia de Lux^ numerptatd dela 1-0 0, legată In piele, 
castă 3tio Ptas, volmnul. 


NOI EI HUEII do dl, Avocjit. N. ArnAutu. 

O carto ce a lipsit pc masa de lucru a oricărui 
Român preocupat dc primejdia sloiului de ghiaţă, gata 
să se prâhuşeasisl iu orice moment peste noi. 

Acum că nc-a atins binişor, mai mait dcedt oricână 
în trecut, sc (Di lorc.şte şi lipsi'i ar prevedere, ca 
sa ne fi /(rit la timp^ 

lai uitat sau n*ani ţinut dvstulîU socoteală de cc 
ne a spus ICmincseu (ti "(ţin nejeneire poporul nostru 
stă pe muchea ec dcspurle trei cirilizaţii (U'osebite \ 
eca slavă, a a oc(ă(lentala şi cea asiatică**, şi este 
de(H logic ea nâ eunoaştcm bine gradul şi Jelui primej- 
dlci cAj «o pojihţ aliatn asni»ra iiojusirA.’ 

Rămână iloar spus eă n jj/ odiier r( a atâtor (Rite sunt 
strigătele (ieK,)i\ăilaJ(luilî' om* strămoşUov şi părinţilor 
noHtri, a vrvt î,sm t n t e. până In pnigm acestor zile, ea să 
ne Jic căl/iuza, de cum trrinie sa giUidim şi să lucrăin, 
ea sa jim un sinijin ueamuiui, ee-si apară viata pe 
pământul său pi o prin. 


(’il'lND illiiidA 

IhiaiiNia 10iiNal>c(n MiliAcscu a scris o curte pre¬ 
ţioasă pentru or iii Hiijlet de Roinăir: ţ) un indem.n 
Şl o poiinieă, o admoiiestorr şi o ini'urajare pintru 
Jieeaie. ea să ne iutoareem Jaţa lultre flumne.zeu. »s/o*- 
ranpt. scăldata ni roia /.ui tnhuie s'a purtăm in 
hraie /lăn^l In engăt^ 

Dm cetirea eăilii ..i aproiiii rra de ineătalura biblii i 
ne rr/arrm staren inimii iiostrr, ostenită de aştefi- 
Inir intru cele bune, E un dnr făcut In timp ee l 
primim eu mulţumivn si promisiunen îndrept nrilnr. 

('ilind llihlin, emir inehiiintn de Iînnmnn Flisiiln- 
In )liliăeseu morţii intui neamului romănese, iir pune 
in III,uluit eu te.vtr alese, eu iiiţileţ/rren lor, eu lu¬ 
minii re ne vitiin de dineiiln, pilst riiiiilu-iie en din ta, 
ea sil putem ji Jalosilovi neiimnlui şi tui J iu m iiezeii. 

# ♦ ♦ 

(JFdRDE I S(* \ '/*rS(U : FtROPA M S,l .\ t'E, Fdi 
turn \nriininl, Mndrid, l/rM//.//. 

"I'.uropa A usi Iile" iiitrege-slr priiduetjn pubtieisticii, 
n dlui (ieoigr I seu t eseu, Iralănd iutr'un riilum, du 
tei nil,<411 ptohlemă n t nrilnr (‘iit i npil r de siivief iei, 

lii prefnţii eărfii Jnee a iriiiplă nunii ă n evi iiimisi- 

teloi eni i nu detrvminnt staren de lucrări in. cure ne 

ffiisim nslăzi, subliniind netul nrhitrav di In )iitta, 

en II n rrlei tuni trngiee pagini din istnrin Ciintiiieii- 

luliii, rănii printv*o simplă trăsătură de eondri fmai, 

tura Europei n fost drpinsntă eu I.OOli ăr hihimetri 

ititii .\pus, Hnerifieâ>iidu-se in. neelnş timp riafn şi 

rinii i pţin despre lume n 12o de milionne de i ui'o 
peni. 

Iu inima parte a vntumului tnitriiză despre tra¬ 
gedia Europei p,irnsitr. Anniireii ă giesetilo şi răs¬ 
punderile politiei’, ut it udini a nepăsă tn’nre n lumii 
oei iiE ntnir Jiif,, ile eiih iirul enlertiv din. răsărit, pro 
ctsul de desfiptn nre in I repvins de eomu.nism prin so- 
rleli nreii spitltuiil.il n ţărilor ocupute^ persecuţia 
bisriirri, noua rtirn holşrviril., iiilneuiren ideii de 
Patrii prin '* pat rial ism u I sorialist" saa "soxde 

Autorul si nule ni rvidiii(it fnptut eă mai 
pri HUH ăe tonie mim iuiille propagnndei bolşevice se 
pini Uni.a 1*111 pi rin Hsm u I nnţinnnl rusesc, enrr este in 

fnnd niitn dnminnntă n reiilitătii politice eoînmilste 
de listări. 

In pur tea a doua nnnlizcară nfiţlonalisin ul, idea 
iiiiţiihniitil in lumea de astăzi, criza eoînmiităfii na-. 
fioniile, uniinten i iiropi nnă, trecerea deln libi ratis- 
aiai ziationul In nutinniil-eoiniinisin ul, rralitaten nii- 
(ioitnllsmuliii rusesc, itn., subliniind eă idea naţională 

en /arfă errntoiire se impune, peste toate deiiatură 
vile ml usc ile comunism. 

In partea a treia, tratează despre problema omului 
«oidrMcd; in a patra, despre emigraţin pa- 
aaMcoan/viZ/fiiif// mAUtant, nrroizănd fmniDt 

I li * P^<o/of/tcrj şi morale ale viitorului război, 
nJuii[7'*\ ;>ar/r. este tneliinată unui studiu filosofic, 

1 ***^* ^/adi comuniste, purtănd 04 i titlu 

sugestivul nnnne de: Tirania dogmetur. 


SI BUCOVINEI 


O UKC'I'IKK'A ltl<! NKCKHAKA 


îf 


lini vin Mcnnio (^n articolul HciiHiiiI71 fiolilicîl 

11 iiirioiit: In largile rnasHO alo oxiliiliii. 10 t^\ lîxpli- 

(•abil. i<jrii in ol o riol.n (lirr*otA do pr^doaf', po (f 

tofiia aoiit: naţionalii. Itidioani un prritc'Hf. c’arc'-/^i arc 

rndaoiniio )n r*c»a nuii diiroroaHlt ranri a HiifloDilui 

romanoHcr: Uroblcnia Dncovinci dc Nord ni a ItdHdr 

rdbici, proviinOilo al <*riror viitor no tiiiiplo do 

îiiRi-ijoniro Ni diiroro, i^i puno din nou, pc? ţăpoiul 

tuturor Hufbdolor ooiistioiiti?, prolilotna lilaţr- 

laţii iioastro oa iicniii, hoiihiiI intorloi roiiiniioi^ti 

viiloarcî. I )ar oa’ii orioo nrtir*ol do, jiroU'Ht iji froiuld, 

am Hottpat diii vodiu’iţ anumiţii luoruri, nodroptiiţind 

atât anumiţi oaiinuii, oât i^i iHtoria, In iiovoia i*i do 

jiiHta informaţioe. i )o aoooa ai accuiHtît rovoniro. 

I>iu doolaraţiiio puiilioo ab; I)lui ib*of Antoii 

Crilian, membru In t-omit(dul naţional itomân si 

* * 

unul (lin 1ufniptuitf)rii unirii IbiHartibioi In liilS^ 
roioHT* rra la ooiiforiiiţa pfioii dola i^iris iu lîitti, 
pn»bl(*ma ii(*droptoi rnaluiri a Ibioovimţi yi ibina 
raliioi dc* oTItro IDi-hI fi foHt totm^i piiKri. Mai târziu, 

po o oab‘ mai |)iozi>;^iî, dar a foHt piiHn. I )cî oTitrr^ 
oim*v/i oar(‘ ini ora în doloj^alia olioialA, dar asta 
aro importniitpl rnai imtina. I^a urma urmei mo 
moriul dr* protoHl putea fi firo^ntil i;ji dc* un aiuinim. 
TOacuiţialnl o oa, ol a venit în numele* Noamului i^i 
oa a foHt prc*zontat. (Tioi, vai do noamul nostru, 
daoii, într’adovar, în iiioi o inimii din c‘âtc* so 
trat^nnaii atiinoi po iunj^a inointa aooioi oonfc*rin(c*, 
n’ar fi rîiHunat ^claHtil ArhanKlioiiilui apnrând drc*p- 
taf(*a oolor donîl i»roviiioii surori, atât: do c*sc*iitialc» 
votroi do dostin românoso. Jn adc*vrir, în clc*sorion- 
tnroa do atunci, în caro însă.*^! mai marii Vostuliii 
HO simian pilatic j )0 mâni i^i no dâclc*aii spn* rns- 
ti^niro bc*stialclor pofto imporiiilistc* rnso.*jti, ini o 
do mirare cîl dolcj^mţii români, mai oxaot membrii 
corpului diplomatic român caro erau înou înafarâ, 
yi piitoau vorbi liber, cari îl reprezentau po luliu 
Maniu în febrila lui înceroaro do-a relua loi^âturilo 
cu marile cJemocraţii (rupând-o, macar aşti—credea 
^*1 trecutul dc K*’cşoli...), şi-au jiiordut tji ei 
capul, socotind ca sunt iscusiţi dacTI tac problema 
color douît jirovincii. Dar, ca sâ sc» împlincascil 
scripturile, sa i^a.sit atuiu*! Ia Paris o itiimâ al 
cânii K(*sl SC* caclc* sâ-l c>ma^icun, îiisi*mîiânciu-l. A 
fost DI. Dianu, care clin proprio sfântâ pornirc„. 
mor/^ancl cliiar la conflict do onoare (clo arme iPa 
fost, pc*ntru(îâ războiul sc terminase i^i cu c*Ic* poţi 
sa to tai) cu oficialii, a p^c*zc*||^at biroului Donfe- 
rinfoi, un mc*moriii bun, amplu clooumonfaf asiijira 
l>uc»ovinc*i /j'i Pa.sarabic*i. Prin uixiuneiitele si ^esliif 
lui a vorbit atunci neamul incntuîşai, caro avea alt 
plus decât al lui (iuţâ M^âtârasou alto lumini în 
ochi şi’n inima, alto semne de viitor, decât oiuobo- 
tarii no.ştri dii)lomati(*i care se isousiau. Tn viitor,, 
cândva, vom spune totuî^i câ am depus un memoriu, 
oâ ii’am uitat, câ am fost prezenţi ou o ciurc*rc». Cu 
o dreptate, atunci când lumea o nepuţa tâlbârc*,'j:tc. 
Se (*uvinc* dc'ci rectificat; nu o adevârat oâ nu s’a 
ridicat la Paris iu 11)4(5, problema Tîuoovinei î;:î 
P asarabiei !... 

Alt lucru ce-aş vrea sa-l însemn aci, c* n'ac*ţia 
“(’ronic'oi Komâncvst i” (an. IV, Nr. 3, .Martie 
11)53), faţâ de opinia exilului îsi luarea ele alitn-' 
cline în |iroblc*ma color clouâ pro\incii cc*nu.şârcsc. 
(’liiar clac*â scurt sul) formâ dc' (’omunicat clda 
marc'lcţ carlic*r, falitul c* totuşi cc*\a. DI pniic sn 
flarea românc*asc»â la unison. (’c* frumos <* sâ c*r('- 
clc*iu toii In lin momc'iit dat ncc*laş liicni. Parca 
ni-H suflc'tc'lc* fc*rc*slrc* do catc*clrnlâ, clcschisc*. şi trc'ce 
prin c»Ic», cn o fanfara cic* ar]ianplic*li, vântul ecl 
marc al Nc'amuiuî... 

10 şi aici un somn c*â vrc'inc'u isc*Msintclor a tre- 
(*ut. (’â cbîar cc*i c*c s’aii t<*mut la Paris, au cln*p- 
tul (trc'inurâncl atâta eh* fric*â, cum spiinc'a Kilkc*) 
sâ deninâ curajoşi. Dc*oarc(*c* curajul pentru nc*ani 
e siiipiira forma clc* a no saha clin moarte*. Suna 
frumos în pie*ptiil ace'sten* fraţi ai noştri forniiila 
înnrc'i noastre* elnre*ri: “Dasarabia şi Dncovina sunt 
şi râmân roniâne*şti” ! Uiţi par’câ teit fre*cn(ul şi 
piâlipi cn c*i. 

(’n închc'ie*re^ sâ-mi fie* pe*rniiHâ la ac(*nsfâ rniiri 
c*â o rc*cfilicare^ privind, clire*c'|, iievrsoana Dini Prei- 
fe'sor Anieni ('rihan. N’eirhinel in alta parte cie> uni 
re*a P.aHaraliie»i (27 Martie*) i ani nc’plijat mimc*Ie*. 
(ir, c*e* a feisl atunci e* ae*iini istoric*, cIc*slc*patA câ* 
piinînnl clc* ţârânâ. Si c*l s’n purtat atunci fninios. 

(’a nn viteaz. Si a avut intuiţii cIct niarcT înţeleji- 
c*inne poljiicâ. P.M n fost c*n adevârat sufletul activ 
al unirii si a fâcnt parte din ci(*lc*pnţla dcî cinci 
carce an prc*zc*ntat lb'pc*lni, sfânta licdârârc* a Sfa¬ 
tului basarnbc*an, hatârârc*a nasaralde'i lui, do a so 
înloai’cc*, la Patria Mama, pc*nlrii tcddc*aiina şi fârâ 
cenidiţii. (b'lc'i copiii sc* înlenv la pâriiifi în dra 
peisfc*, nu în condiţii. 

10 nn maro noroc c*â c*xilul îl aro azi pc* Dl. Prof. 
(’rllinn Ilbc*r şi hotărât, sa vc)rhc*aHc*â, cn aedaş 
dan rc*vcdiilionar, clc*bi IDlS, pc*nlni sfânta clre*pta 
te* a Pnsarnbic*i. || vad par’câ în dcshat(*rileî clo 
inaiif*, alâtiiri de* biicc>\ ine*nii unirii c*e*le'i mari; 

DI. PVof. (i’riporeî Nandriş şi \'. laHinHc*hl, ţinând 
Hiis nn Hle*np clo luiitâ, clc* datorie*, de* mare* oneiaro. 

Slin câ e* pata sa lipâre*/iHcâ chiar o e*arte* eh'Hjireţ 
Pnsandiia, cn va nniph* cle*Hipur un ped în papinilc 
istorica noastre*, nn pol po masa intc*l(*ctnaiului din 

Jatâ, de*c*i Ne*ns'iil, c'ă isc*iisiiita nu e* o huinâ 

» 

a noastrâ. (hi ori c*Atc* c/itâri, pânâ la iirmâ toţi 
m* arnncâm în vâltoarc*. (’âc*i Ne*amiil aşa no mâ- 
Hoarâ drapoNl(*n: c*n fapta. (hi mormântul. 

V'AHir.K Pc>s'i’Kri\\. 






















































libertatea 



nrnie 
ro 


“Patria mea. tu nii-ai dat viaţa şi inima mea 
bate i)entru tine, pana când se va ofiihni în liniş¬ 
tea eternjî a pământului tâu”. Aşa cântat-au fe¬ 
ciorii noştri când au trecut Prutul, cu arma 
puternic strân^«a în i>umn de fier. în ziua aceia 
din vara anului 1941, o zi calda şi luminoasa ca 
şi sufl<*tul lor. ^te’-geau în pas grăbit şi vioiu spre 
jertfa cea mare, ca sîÎ salveze pământul sfânt al 
patriei şi viaţa neamului întreg. I>in ceasul acela, 
ţilrâna din trupurile lor a fost învinsa de porunca 
isbucnitjl din adâncurile necercetate ale sufletu¬ 
lui, care le-a dat taria sâ suporte oboseala, foamea, 
frigul, sâ infrângîî durerea provocata de schija 
care le-a sfârtecat trupul si sâ moara undeva de¬ 
parte pe un mal de râpa, într’un pustiu de nisip, 
pe o coasta de munte, sau într'un fund de vale, ca 
sâ jiregâteaNcâ mântuirea de prapa<l a gen«*raţi- 
ilor viitoare. 

Avântul lor o fost asemenea aceluia a luptăto¬ 
rilor nebiruiţi ai lui Ştefan cel Mare. Mihai ^ itea- 
zul, Mircea cel I>âtrân si dispreţul lor de moarte a 
fost egal cu al nemuritorilor Daci. care biruiţi la 
le de marea putere a Romei şi culcaţi în picioa- 
de valurile nesfârşite ale barbarilor râsâri- 
teni, .s'au ridicat din nou în lumina, pentru a se 
l»eri>etua în poporul român. De data aceasta însă, 
am i>omit noi spre răsărit pentru a aduce fiara 
roşie la neputinţa şi a înlătură pentru totdeauna 
cumplita ameninţare de distrugere a neamului nos¬ 
tru şi a civilizaţiei creştine occidentale. Timp de 
un an şi jumătate nenumăratele turme ale bes¬ 
tiei roşii au fost isbite şi gonite din urma peste 
câmpiile l’krainei, ni.sipurile Doneţului. .şesurile 
.şi steî»ele Caucazului, pânâ în marginile cele mai 
îndeimrtate ale Pmropei râ.saritene. 

Par în timp ce noi eram tot mai puţini, turmele 
fiarei erau tot mal numeroase, mai bine pregătite 
si mai puternic tnarmate, astfel ca în iarna lui 
42, venind dinspre T’raii şi îndepărtatele păduri 
silK‘riene. au atacat în cotul Donului şi în stepa 
Kalmucâ. Zadarnic coa.sa morţii a secerat valuri 

9 

după valuri, zadarnic ţevile mitralierilor şi ale 
tunurilor au tras până la ultimul cartuş şi proiec¬ 
til deschizând jiârtii largi în rândurile lor, căci 
alfe valuri sprijinite de monştri de oţel şi foc, au 
pătruns adânc în spatele frontului, rujiând orice 
zăgaz şi reducând la neputinţă orice rezistenţă, 
aşa cum aj>eh‘ umflate peste mă.sură de i>otopul de 
jfloi, îneacă, rup si smulg tot ce găsesec în cale. 
Korţeh* demonif*c st* de.sJănţui.seră a.sni»ra apără- 
toriJor* en'dinţei şi ai JibertăţiJor ţfoifoarelor. Jar 
pcntruca zădărnicia şi ^dc*snădr*jdea luptei să fie 
şi mai evidentă, o ceafă deasă a acoperit tiinif de 
tr«o 7 .P*. tonta r- ^iunea bătăliei, împiedecând orice 

ajfitor <\’in \nirT‘ a aviîit\‘*i. \»ţptrttr»rU<»r vamali în- 

fâiTi ituiniţ'n-, fără hrană şi fără putinţa 
despr<*surarii. D^rţeh* nalurei «‘rau alături de in- 
tunecîit»de puteri ale ia»lului. 

De aici inaint»* hohotul sinistru al Anticristu¬ 
lui a răsunat tot ii»ai tar** şi mai hidcis p<‘ste mun¬ 
ţi şi jieste dealuri, s a prăvălit tot mai năpraz¬ 
nic i)eHte văi si e.iinpii. iin]>răşt iiml pc*ste tot 
groază, Keniiitiănd nioart** şi batj(>cf)rind cru^'ea şi 
credinţa. Si iată a^'uin puterile lui au tremit ho¬ 
tarul de rîb'ărit al Iic>iminiei ^si s*au înfipt adânc 
in piiDiantul /^loldovei, unde afiroape fiecare ca>lţ 
lK)artă o aducere aminte a unei luiite în apărar«'a 
crevtinimniilui i ;; libertăţii naţionale. Srmise 
eejLsul Kuprernei sforţări pentru neamul roinânese. 
Nani putut să distrugriu iiiainirail acasă la dân¬ 
sul "ji a^Mjni m* ameriinţa el eii potopul iief*rută- 
tor al invaziei in^ste tot truţiul ţării. Ostaşii, cari 
pe front stăteau zi ri noapte eu inoartea'n faţă, 
erau mai hotărâţi cu orieâmi să nu se clintească 
din loe. Iiacă în di-părtările de mii de kilmnetri 
ale Rusiei. piitrau na,te îndoăli in sufletele 

«iriiţde si cinstit * ah* soldaţib)r supuşi la grele 
in^Tf-jiri, sini uf piitmiu lîîjiii iiiipri’Hioiiiiţi iji- mor¬ 
ţii t;i rruiiţii din jiinil lor. ilc si^tă «liitn pi- 

lor îiK-nintiilc. s<- puica cili lioînrârca iicHtrăiini- 
tiHu (Ic luptă, r-nci i.şi niiîlrini casa. familia si 
piimaiitiil. .\c.Mtca c ini mai aproape de Niiflctiil 
lor. erau cliiar fiinţa lor ţi pentru iieeaHtă fiiniă 
înlelegeau Hă hiruiii«ă nau nă moară. Dar in timp 
oo partea ercHtinătăiii se jertfea luptând eii ul¬ 
tima darzeiii. . in spate puterea demonică a rănini 
l>nnca «tapânire pe «ândurile 4 fapt..)., „eelora 

«•tiri. nemaiKă.sitid int •ân./.i Sprijinul ne^dninei- 
itnt nl cred,mei in victori.. în dreptatea „eamnlni 
ti 111 Dtnnnezeu. „ti pi. ,.„t nreel.ea la vorl.ele in- 
^“.iloare ale Im Satan i,i san ariineat in l»ra- 
y-i- lut. ţarand după ei IntrcK ... .v,„ 

y.eni ea ,n crâncena bătălie in care pnterea d.iN- 

tnatin «, kc dovediHc „tai mare. dar pnien a noa-- 

ti i nu era in,-.ă la eaprnnl ei. s'a dat „.din de in- 
eetarea nizboiulul. 

Si ut ,.e„K.,l „cela. ..e:-„l h':. intnneeat. păntân- 
tl H« cntiemurat st eatapeieaznia luHerieei di,, 

... 

turiuiiîi tu'maieii uoHfMit /i 

po.m ..tunet, prevestitoare de foc. prăpăd si ruină. 

tHtiusii In. Dumnezeu şi „i „eamnlni eaVi. după 

1.0 uneije pnm.te depnseseră arm.de. an f.ls, 

CUI. prizonier,, nepntimio.şi in f„,„ „.''nălitornlni 
înarmai,: tar ae.sla, „ • 

Iftiţn ş, U, lumii rirl.uii mUli- 

Uliţe imn lupte, » uîi\cn\ pcHte triipnl cnireninrat 

dl- Hpaiimi al larii şi a adiiN eu el jaful diHlrii 
Kcrea. vndul şi suferitue .1.. .„t Mul. .•hinurib. 
neamulu, au tneeput. Cizne morale şi fi,.!,,., inoea- 
e iti revolta Şl IU la.rimi. h-iiu abătut asupra 
tiPn-Kulu, popor. Fărâma de anuală .are ‘„a! 
r,.miiH.‘Ke, Hau ,jare sa mai pulul îiijKli.-ba. „.- 

pfcRătila, di-Hbracată şi ..imităHiifii-ient â foHt 

iiruneală Kpre Vest alături d.- cotropitori Asif.d 

I>o|K,rul român a fost imidim Hă-si .. Hincur 

Kioupa. luptam! împreuun eu ae.-l'e„ri ii dor. •m 
n..mrte« şi »jutâmlu-i să câştige o victorie. I-a',". 


pentru neamul românOsse însemna sinuciderea lui. 
8i acOsSt ostaş care a luptat în răsărit cu tot 
avântul inimed Ini Inminatâ de cn^dintu şi întărită 
de nădejdea salvării neamnlni, şi-a pils acum ză- 
branei' negre ix'ste suflet şi refuzând să mai gân¬ 
dească. să mai vada şi sâ mai audă, pentru a nu 
face acte de indisciplină, pedepsite de legi cu 
moartea, şi-a purtat trupul golit de siH^ranţa iz¬ 
bânzii, spre alte câmpuri de bătălie, executând 
ordinele eu inima închisa şi nemaiînccu’cAiid să 
priceapă ceva din cecacc se întâmplă cu el, cu 
ţara şi cu neamul. 

I >acă în răsboinl spre răsărit eroismul luptăto¬ 
rilor a fost exp.’-esia vitejească a convingerii că 
tot ceia c-e se face este pentru ţară si nici o 
jertfă nn este prea maro, în răsboinl spre apus 
eroismul a purtat haina fatalismului şi a desnă- 
dejdii sufletelor moarte. Dar pentru neamul rom⬠
nesc. toţi cei cari au căzut luptând îiitr’o parte 
sau în alta, sunt şi rămân de-apururi eroii lui. 
Si unii si alţii sunt fiii aceluiaş poi)or, iar poporul 
este mândru de ei şi de faptele lor, căci ci ii’an 
dosminţit nici dragostea de neam, nici dorul ai)rins 
de libertate, nici credinţa în Dumnezeu, nici vitejia 
calmă şi bărbăteasca şi nici cuminţenia tăcută, 
simplă şi cuviincioasă. Ei au mui‘it senini, obiş¬ 
nuiţi cu gândul morţii, eâci cine trăeşte şd lupta 
în tranşee ajunge sa fie prieten cu moartea. In 
activitatea lor de zi şi noapte, ostaşii pierd noţiu¬ 
nea morţii. Când îşi adâncesc tran.şeia, întind re¬ 
ţele, fac de strajă sau se pragătesc de atac, gândul 
de moarte nu-i urmăreşte; ei ştiu că viaţa lor este 
dăruită şi numai destinul hotărăşte de vieţuirea 
fiecăruia până la urmă, sau până la un anume 
ceas. Aşa ai fost tu fratele meu Constantin, care 
în fruntea companiei tale de ostaşi pregătiţi după 
modelul tău, ai căzut pe înălţimile de Ia Nord de 
Iaşi şi tot aşa ai fost şi tu celălalt frate Mihai, 
care tot comandant de companie, într’uii con- 
traatac de noapte Ia Kloskaia în cotul Donului, 
ţi-ai lăsat un picior, peiitni ca diijiă două zile să te 
văd pe targa, cu durerea crâncenă în carnea sf⬠
şiata dar cu zâmbetul de buzeh» fără sânge, si)u- 
nându-mi.* “nu-i nimic prea grav; o să mă fac iar 
bine”. Câtă tă-ie a pus Dumnezeu iu sufletele 
voastre curate şi cât de departe aţi fost, din cea- 
sul plecării si>re front, de toate cele mărunte ale 
vn‘ţii de toţi cei cari în ţară îşi căutau un loe 
de adaiK)st, de acei cari asudau mărindu-şi averile, 
de cei stăpâniţi numai de instinctul de conservare 
ş] de (xd cari scormoneau în tragedia ţării, pentru 
ca din moartea sublimă a celor cari nu s’au dat la 
o parto din uriitşa încle.stare a neamului, f^ă se înal¬ 
ţe pe ei cât mai sus si cat mai repede. Si cât de mul¬ 
ţi au fost acei osemenr-a vouă, cari semănând cu 

’i sb.n adăugat 

unu hingu nlţn m nenumărate cimitire cu mode.ste 
rruci de lemn. 

Pentru toţi aeeştia, căzuţi la datorie, făcând 
jert a supremă ca un fai>t natural care nu poarta 
iitinic .l..oH..bit în el. hc înulţr. imn.tl .Ic «lori.. 

al ncamultii. Ki n.i cr Incrinti. cîîoi nu „..„tn. 
acrinii itn fniituit. ci iM>ntrii ridicnrcii ncnnuilni. 

^ apta lor i-n hcuh dintre nînritorii d.- rând .si ca 
...Hcamnâ ‘•jerfă" adus.', pc altarul iutn-Kulni nca.n • 
ytr neamul. „H cât ar fi dc îndurerat, nn-^i jclc.st.^ 
111. (l-l ltrcaHla\c:jt(-. Ofrandele .sunt eiuHtite de 
(mineiii pe plimânt i>i i.riinit.- .!.• Dnmnezen in cer. 

e ofrandă poate fi mai demnă pe p.ământ si mai 
birn-euvantatâ de Dumnezeii, de cât jerfta vieţii 
l.roprii pentru nn ideal? Si ee ideal poal.- fi mai 
Hfant dl- cât “lili.-rlatea naţiunii?" 


ICaHboiiil Ha Hfâr.-(it i^i oHta^ii pe .-ari inoart.-a 
lin l-a a.lnnat între al.-,ii ei .an înlorn aeaHă. 
II tnirairile nitn-jţi «an .-ioi.ârţit.- ,j en Hiifl.-t.-b- 
mooate II. amar şi obidă. (V i p„tea «.iept„ aeaHă? 

V'*" ”” purtat aliatul din nitimn vreun-. 
Stapanirea .-are .-ondin-ea ţara nn era a neamnlni. 
<■ a d.i,matnilni. Cozii.- de topor, en o HluRărnieie 
d.- H.- av. netrebnici în,,.-,-.-an în îndeplinirea do- 
nţelor eălanini. inebtzând o,-bii nă nn vadă 
r.,ni ,-_ ."HmtK.-rate de trnpnl ţării ţi aHinpând 
((iii- HI nn audă K.-nn-teli- păniântnini. Dai-ă 
raabotnl He terminase în afară, el i-onlinna în ţară: 
-y- raHbotnl „rani.-i „..atrn diHtn.Ker.-a lib.-rtâţi- 

Da’r e..'^''''' 7 "."''’' 'I" ilnlepeinlenlă. 

în Ar ,-n nt'â, 

^i v-Tm Mulţi dintre 

H.-an.a ' "’J «-odnilni : tontă tara i.;! dă 

r-apăt " "" l'«l•lt, până la 

In, noi cari ne KăHim in refiiKi,. ee facem•' Da 
"o.rv, «‘•'■i-l-itnlc. r,lH,-olim ne,-on 

intriLd "" ''"iHiimăm .-in-rKiil.- în 

intr K, «ilerpe: Hpnjinim pe ambiţionii aepri.-.-pn,i 4 

.. ..... 

n. tul,. ineon-tieni orie.- 

Ineerear.- de a şAhI eal.-a e.-a dreaptă. 

aro H., nil fim tUioo vrofInir*j H,. jortf,.],. ,.. Ior 
MII oMZiit |M>ntrii tJirn'' Onm t »• 

buni MII imirit si’ mii rMimiw imi. îi * • •• • 

Hhibliv ( I-; ,.| rMinim niiliiMl bifisliirii hi 

Himih. Ori pb*MVM Mlâî dv înnli t rfi .... .n.'..* 

nlvKc «^râal din e„? .Sămânţa Im^ă eHt.- a.-.-iâ 
iar.la.'-ă""', '■'■i ntojtere b. altă viată; 

V- H-. 1 "" "<-'r.l>,iin,-ioH 

-ţ H oa..- la lumină sămânţa Kr.-a si roditoar.-. 
a ..sta se va tnlampla alunei când I.„.-zeu va 

"'■""•".'•'le er.-di.„-io„se Dni vi b- va trimite 

,,.1 ..' , mI,. i„, Siiîmii, pentru 

Jl I iii IIIU M M clf.llM OM râ î II lliinu I» • < 

w , IM IU liMfis. I'eillru Mei'Ht <*eM=s 

H.i Ui* prcgMtiin NI Kă fim vrofluifi a. \ . • 

I'timn.-zeii. ‘ «p. (-b.-niar. a Im 

EI. (MiiriioMgă 


Si 


INTEUIORUL MANASTIREI VĂCĂREŞTI 

unde fonclfitorii Aliscu-rii Lcgioiiuro s^ru 
taiit în spirit pentru viaţa de martiriu 
tril mântuirea Neamului Românesc. 


A 

in- 

A 

in- 


SETE DE MÂNTUIRE 

r>in lut duc îngerilor mirul 
Ce uns-a rana din păcat. 

I arinto ia-mi din mâini potirul 
Cu lacrimi binecuvântat. 


Cu ochii stin.şi cătând a rugă 
hac veacurilor legământ. 

Sunt cerului plecată slugă, 

^Cam rupt din viaţă .şi pământ! 

Pe drumuri răni dc umilinţii 
îmi cat nădejdii şi popas. 

Sunt platoşă grea de credinţă 
Si sfaşii bezna pas cu pas. 

In setea mea ue mântuire 
Mi-am luat Golgota îndreptar. 
Strivesc genuni în năruire 
Si’inchin metanii pe altar! 

surghiunul humii, 
Svârlit-am trupul în noroi! 

Si-acum stau gol în poarta lumii 
Să mă ia raiul înapoi! 


2. V. 1953 


Gh. Marinescu 



LIBERTATEA CARE NE TREBUIE 


Inel'nam să credem că sun'tem liberi atunci 

când, datorită conditiunilor exterioare, juitcm da 
curs liber şi expresie largă poftelor din noi. Atun¬ 
ci când putem fac(‘ ct‘ vrem. Si adevărul cDste ea 
suntem cu adevărat liberi, numai atunci când 
facem ce trebuie. Dar ce trebuie să facem? Ce 
imperativ categoric ne poate da răspuiih^ul satisf㬠
cător? Care e adev^ărata măsură şi dovadă a li¬ 
bertăţii? Daca ar fi *ă aruncăm tuturor acuza 

^ f * am v’edea ridicAndu-se oceane înfu¬ 

riate d(‘ capete umane*, protestând, punâiidu-iie la 
zid : cum se poate să ni se aducă această acuzi 
plinăjle infamie? Si, totu.şi, aceasta e realitatea. 
Exista foarte putini oameni liberi pe pământ. 
Dintre cele două miliarde de iirnii eare bat, nu¬ 
mai un procentaj infim, nn trecut prin flacăra 
1)11 rificatoare a libertăţii. Cunosc drumul rug㬠
ciunii şi df)vedesc practic c’au înţeles Dragostea, 
oel mai de preţ fruct al condiţiei umane. 

Ineolf». smitMin ÎMtr\> fiimplifă criză de liber¬ 
tate. I)(*si toată istoria iiniană e o contin.uă ridi¬ 

care pentru înfăjitiiiri*}! ei, adevărata libertate 
11 «1 fost ţintuita cmi litere de ain* pe st(*agiiri, i.*a 
fost. turnată în forme soeiali* şi politic*!* dc strâ- 
IiH'iic» şi durata. (),rbiţi dc* pa.sir.ni, oaiiu*nîi iraii 

V «izut-o, au iiltragiat-c), mu câleat-o în pic*ioare. 
Si c*a a trec*iit ruşinată, pe alăturea. 

t ^ fîîlllC •eza, c*en tuni dr sc*afnă învolbu- 
îaIc* iiinaiia pc*i.trii lihcrtuic. a j(*rtfit-o în fa^*oar<*a 
celorlalte două postulaţi*: vţjaUtalca şi fraterni 
tatea. Si, cc*a ce, poate, parc* paraclo.xai: a iicis-o, 
nplic'âiid-o în sensul ei gregar, ele satisfacc*re a 
poftolcir paiiiantc'şti, cb* rniMifnire in afarâ. 

Si azi c*a nic*ioclMtri, toate neamurile fiământu- 
Ini, SC* sbat. sângeră, p(*ntni libertate. Pc* c*c*riil 
omenirii sc* înseric* c*n litc*re de foc*: foamea de 1 i- 
hertatc. D foame* nuii grozava cl<*eât cea a mtisc*Ior 
prc)l<*tarc*, c*are in sălbât‘ăc*ia lor au ueis pc'iitrii 
un codru de pâine mai albă, însuşi sufletul oi.m- 
iiii. O fc.aiiH' sfântă pe c*are n’o poate* satura 
îiic*i-o imbiiibarc* matc*ri]ilă : pe can* 11*0 poate* re- 
duc*e Im tăcere* nici-o tortură, nicn-o moarte*. 

Dar marea trage*e]ie e* e.l uriaşa străcluintâ 

I I 

pc’iitrii pac*e*, M oine*nirii, se indreaptâ niiinai în 
afară, neglijâiiel ade*\ăriil e*ri libertate*a e înainte 
ele* te.Mie* o stare de* ilniiiinare* si j)e*rfe*etiiiMc* in- 
te*rioMr)i. O stare ele e'onştiinţă. I )e aic’i clc*eurge 
tot niiil. tiol pe diiiirnintru, omul nu ponte* iiinple* 
şi popula iiiiix e*rMii) eieeat c*n pro|iriiil său gol. In 
iiHe‘iiic'iieM c*oiie|it iutii pnec»M mult dorita n Ji întâr¬ 
zia să vina şi eliipă al tre*ilea, .şi după al c*iiic*ilea 
război moiielial. Iar Me*e*a “împărăţie* a c*e*niriIor“ 
nu \ Jl pute*a fi implinitri în afară pâini c*e* oiniil 
MU \ II fi libe*r in inima şi în e*nge*tnl său. 

Dar siă iie* piinein iiine*ar întrebarc*a: ee îii- 
Heainn.’i lilieitate*a iiite*riojiri1, rare* jiare să eoiieli- 
t ieiiieze li)ie>rt Jite*a oine*iiirii şi a c*osinosiiliii V A eia 
nn răspuns, o de*riiiiţie*, îiise*ainiiri a îiie*lncle> te»e*- 
mai elnminl spre* e*a. 

-\ merge* pe* clrniiiul libe*ririţii îiise*ainin'i întâi 

nfai a re*(*niioa* te* ele e*|iis- ea v iaţa nn ennoa.ste 
liliertate* c*a atare*. (’a mi c*xistri in niii> e*rM liherta- 
fe'M ele* eiragni libe*rtj“iiii. Libe‘rtate*a in stare piinl. 

( i e*a eoiistâ în împlinirea amimitor legi, în jirmo- 


mzarea cu legile superioare ale Cosmosului, ale 
vinţei divine. 

Acela dintre noi e mai liber care înţelege aceste 
legi mai bine şi se supune lor cu mai multă bu- 
curio, activ’, jertfelnic, ajutând însăşi creaţia con¬ 
tinua a lumii. Cu alto cuvinte libertatea e rodul 
pe care-1 culegem la capătul unui drum de mare 
ŞT se\era disciplină. Disciplină fizică şi spiritua¬ 
la. Disciplina ca individ, ca membru de familie, 
ca partaş al vieţii naţionale, ca membru conştient 
al marei comunităţi omeneşti. 

Fie ca ea e înfăptuită sub scutul bisericei sau 
cu ajutorul altor instituţii educative umane, fie 
că o rezultatul unor pilduitoare şi cutremurătoare 
eforturi iudivdduale, disciplina care duc'c la liber¬ 
tate, marchează totdeauna renunţarea la bucu¬ 
riile şi poftele pământeşti. Roate preţui şi orga¬ 
niza lumea, numai cel detaşat de nesfârşita ei 
vraja, de subjugătoarea oi magie. 

Dar cu aceasta n’nm spus încă nimic. Omu 
corniiM. nu vji fi liber niciodată, nrirat ar sân 
ge*ra e*] pentru mai bine. OstJiş al lilwrtătii e nu 
mai omul eii disciplină. Si ci ajunge* liber, când 
Jiii nuli are* ne*\*oia de libertate, (’ând nici foamea, 
nici tortura, nici e'arce*ra si nici mormântul nii-I 
nuli peU apas';i .*<1 ucide*. Spre* act*.*i.vfâ formă trebne 
sa tinele*m toţi. ca oameni. .Mtfe*I toate jertfele, 
siiîit zadarnice*. Si \iifonil omenirii sumbru. 

Omni libe*r e* ;ice*la care* .şi-a făcut din rugăciune 
o stare* p(>rpe*tiiă şi din elrjigosfe ce'ii mai aleasă 
arma de* Inptjl. tlmul care* cre*ază: artă, ordine 
socială, lume nouă. Omni eare* se* face» “mână 
elre*aptă” a Iui Dumnezeu. 

IOvangbe*lia no sinino că numai ade*vănil ne 
peaite* faee Iibe*ri. I.ibertate*a e ele*e*i fructul ce*! nuli 
ele* pre*t al aelf*văniliii. 

I >ar Neirbinel ele* îide'vjlr, siinte*m pe culmile anie*- 
titoare* pe* unele* s’a plimbat Isus Ilristo.w când 
a primit jertfa crucii pentru între*aga eunenire. 

Si ae*e*st aele*vi1r se* lasă mai gre*ii ele*rinit. Isus 
I-a t.'lcut. Dând 1‘iIIat I-a între*l)at ce'-i aele*vărul, 
lOI a pus ocliii’ii pământ : a fi1e*ut e) tăce*re* ca- 
re*’nvăluie* şi-acum între*g pământul. O tăcere ce 
>im* în Miluri mântiiitojire* elin ae*e*I e*e*ntni divin 
al inimii iimam* regăsite*. (1*ntru ele» conştiinţă în 
e'jire* Iibe*rtate'a e* la en acasă... 


St in e*ă mulţi elintre* imi gânele*sc atât ele pa- 
mânte*şte», îne'jit Neir strânge* elin iime*ri citinel 
ace'ste* rânelnri. Re*ntru e*i teitnl e* simplu. Agitjiţia 
înafjiră. (ă*\ji e'feirt e*e*re*bral ajunge*. Dar, Ia ce 
bun Kiă ne* înfleire*ase*ă minte*a, eljie*ă ni s’a uscat 
inima, mare*le* şi iinie*iil e*i isveir? Oiim veaii puteai 
fae*e* lilM*rtate* în lume*, elae*n e*a nu există în noi? 
Si e* atât ele* nşe»r sa m* dilm se'iima e*ă n’e» ave*m, 
e*’iim pie‘reliit-e». In te»t e*aziil : e* păcat să intrăm 
în mare»le» villmăşag al lumii, niniuii aşa ca să nc 
/iflăm hi tre'jibă, fără ele*sM\’âişin*a in ne>î, a a(*e*stiii 
pre>e*e*s de* e*e)nştiinţă. (’ăe*i tre*biiie* să ştim: acolo 
linele* niMil elin îmi eie*viiie* lil)e*r, se* e*]ibe‘re‘azn şi 
liime*a ele* groaza si întiine*rie*, odată cu ol. 


Vas i Io Roste*ucă. 


GENERALUL NICOLAE RADESCU 


I Mimne*ze*ii HM I ie*rf e* I 

S a HtiiiH elin xiaţa la \ ai sta ele* 7t* ele* ani 
şi a fost inmormaII(Jlt cii lojile* onoi'iirile* cii- 
Noîiile* la lio Mai a. e*., ţn 1’ork, iiiielo 

o voe» eai o cTii. e* Hă slnijuijise*.i la e-apatâiii 
.•'ă II. 

RohIo croji e*e* Jl feisl şi ji pulul Hjă ne* ele*N- 
piii’lă în lre*e*iit, isic'rin l’ji olie‘mjii hm împli- 
noiisc.i \oiji uiiiii iie*jim în iiiijirojurjări de*oso- 
bil e|e* gre*|e*. elin fiiir I iiine*ji ele* |)rim-miniH- 
I ni III 'rai ji şi, mai i.'ir'^iii în o\il, e*ji ropre*- 
zoiiianl iie*e'onle*: lai j|| Românilor împnăşlia- 
li în loalâ hI 1 ăiiullnle'ji. 

I >ae*ri ele* pe* poziţia primă l’ji doborît bru- 
lalilale*ji oe*u|ijinl ului, ele* pe* e*e*a elo-ji dona 
1 a rapns si]fjjire*a ele* otravă a iireii .şi a pa- 


timoi ce* Pan iiiconjiiral dintru îne*e*puf m 1 ele* 

e*jiro nu l’a e*lilM*rat ele*e*ât moarte*a, p(*ntru 
liniştea e*fe*rnă. 

De*stimil a fost criiel e*M (o‘ne*raliil liădos- 
cij, popeiriil remiân îiiHă se* oste>ne*şte* mai ele*- 
parte* Hiă-şi caute* )m* ae*e*laş drum unirea, li- 
be*rtate*ji, iiiele*poneie‘iiţa şi ocliitate*a. 

Neii re*gre*tăm că s’aii hciii’h zadarnie* ani 
gre*i, ce piite*aii fi aie*i, in străinătate*, unele 
eie* prime*nire* a Hiifle-tiilni imstrn pentru ele*z- 
reibiroji Ne'iimiiliii, la eaire* toţi sunte*m elatori 
să piine*m imuăriil. 

l)ar Montiiiţa so premunte* tribunalul ne¬ 
părtinitor al vremii e*e* va fi ! 

J.IHHKTATEA. 
















LIBERTATEA 



CRONICA 

(Urmare din pag. 2.) 

Farsa are actualmenU aspecte dijeiiie. Intre al- 
iele unul mercantiL In :iua de 21 ^a», .tare e r 
aduceau simultan următoarele jl.r.: * * 

oameni de afaceri france:t au părăsit Jaiisul pen 
tru Pekina in urma unei invitaţii a guvernului 
chinez: doi observaton rufi au asistat la desbateri^ 
camerei de comerţ internai ion ale j ministrul saine- 

tic la Londra, Oromiko, a dejunat 
rul Marei Uritanii la Moscova ,si cu llarold M il- 
son, fost ministru de comerţ Fritanic; acesta ai u- 
sese lungi conversaţii cu Mikoiaii, vice-preşedinte 
al consiUului de min^tri sovietic şi ministiu de 
comerţ. In accluf timp, injormatii nedesminţite de 
Londra, ne dezvăluiau că comerţul Lraniei al 
Angliei cu China a crescut vertiginos tn ultimul an. 
Iar de câteva săptămâni lito evoluiază J« noul 
rol de mediator intre est p vest, rol a cărui puncte 
j/rindpale i-au fost desigur fixate la Londra, cu 
ocazia vizitei din iaiiia aceasta. 1‘iin el occidentul 
xi orientul vor mari schimburile comerciale, şi ast¬ 
fel se va ajunge incetul cu incetul la faimoasa 
“coexistenţă". Pursele de la Londra şi I aris <iu 
palpitat ac mai multe ori anul acesta, şi s au lA- 
zut vechile obligaţii şi acţiuni de pe vremea ţarilor, 
urcându-se ia primele veşti despre ofensiva de pace 

sovietică. 

Asta in timp ce partidele comuniste din Italia, 
Franţa fi America de Sud au primit ordin de reor¬ 
ganizare din partea JJoscoiei, ej-perţii sovietici 
intrau cu zecile de mii în China, rebeliunile co¬ 
muniste sunt in toi in Indochina, fi co/nuniftii re- 
juză orice termene de înţelegere corectă in Corea 

,p Austria, 

Iată deci unul din aspectele farsei: 

Doctrinei care afirma că toate activităţile isto¬ 
rice au ca singur mobil economicul, tocmai ţările 
care pretind că reprezintă o civilizaţie -A o cultură 
spirituală ii aduc cea mai strălucită confirmare. 
Fentru avantagii economice aceste ţări aruncă 
toate celelalte interese fi toate principiile morale la 
o parte, ascărlinda-se in aventura comercială pro¬ 
pusă de Moscova. 

In toate domeniile farsa este registrată cu 
amănunţime. Un ambasador englez a fost plimbat 
acum oateva luni pe marginile Volgei fi a revenit 
declarând că ^Rusia nu are aspectul unei ţări care 
MC prcgăicfie de război". Este oare farsa numai sim¬ 
plă: adică consimţământul victimei este sincer.^ 
tiau farsa este dublă, cu o victinul care se face a 
crede că patria revoluţiei mondiale este pacijicăf 
In acest ultim caz farsa iniiiaVl dă no-fiere la o 
adef?ăraiă avalanjă de sub-jarsc. Declaraţiile am¬ 
basadorului englez nu «unt destinate numai popoare¬ 
lor UHiSti ci fi celor occidentale; acestea ce faci 
drept adevărate curintclc ainbasadoruiui fi 
?i sunt înţelaie, sau le iau sub bene/iciu ae 
inventar, intrând conştient in farsa oficialăl In 
primul caz consecinţa logică trebuie să fie o opo¬ 
ziţie la programele de armament devenite inutile. 
In al doilea caz massele of.cidenţale participă, 
conftient sau nu, la jar sa politicei guvernelor lor, 
care pe deoparte propun budgete militare enorme 
tar pe de alta cc<icază mereu presiunilor diplo 
tice fi chiar militare ale sovietelor. 

Farm are itOrţi .nercaniile, polidre, militare, 
focolare. Iu occ'i-'fJ ultimA categorie intră 


Iau 
attmci 


ma- 



j , - ''"'C'ii nu vrea vx re sezineze 

m --Inglia.- XC ,nrhid oc/.ii, ,c uiM mamr-rul de la 
l^ilenu:.lav, doar, doar, chiriaşii de la KrZuu 
flnu .:rcad.l câ vuglcjii ar ac, a o cli„.l dr tre- 

^erdlov ârc truciş/ltorul 

meraiov are o mwiuuc; x.J ta, 1,1 ou câtă aplica- 

. o putere occiJenluld exle gata «i joace farta 

bZlZZ rezultatele Ire- 

Moscova,. de satisfăcătoare petiiru 

proZJur7'unde «neo7T''"'^ vouiradicţie, ,,ui 

/-.ir o /arx. ^ 

PrcgăleşteZi 

rit tti * P înainte de desnodământul feri- 
Piexei oa inţelem.crăg!eşiL 

-e «nun. 

xi iu i. 'IC'it al Kremlinului' 

fi in iejTt găsim expresia familiară- ** /» 

acum des- 
rezultat. 
- de stat 

rioaxe ale rctoluii^ 7. armatele victo- 

inapoi pentru a /«o? '^«'"unixte vor da 

dault. ' iJomuilor Eden ţi IH- 

addfici ^^f^\c\re si implicaţii 


<'onicr^atii pentru TrataiuT 
- -lufiria, spunând că an fost până ar 

occidental, continua ,a creadA ca ar,unt. 


adâuci omenea 7„ ; j "^f^>r<re ţ, implicafii 

e/ăfial de ra 6oi 1 w 7 '7 

Ini âar M,,., "«^««rilc 

eoldati care mor -.7 • ”*’ /«"c|«onarii lui, cu 

ganizată, cu xii/crtntoî '°r abia or- 

laţii In guerila O * nes/arţile ale unei popu¬ 
la geneza oeextui 

tri. a hoardelor comu ,’i,/o ' '"'Po* 

irStir;„^“/rr -rs-;:;: 


EXTERNA SCRISORI DEIA CORESPONDENŢII NOŞTRI 


**Il faut savoir 5 ortir d'une guerre*'. Soldaţilor 
francezi fi anamiţi, familiilor îndoliate din aceste 
două ţări îndepărtate, nu li se va părea jus¬ 
tă propaganda marxistă atunci când afirmă că 
războiul din Indochina nu a fost continuat decât 
in măsura in care oferea fanse de avantaje econo¬ 
micei Morala, istoria, politica sau strategia? A 
le invoca ar fi să ducem farsa până la absurd: 
guverne care hotărăsc să ducă o luptă pe viaţă 
fi pe moarte împotriva comunismului la perife¬ 
riile imperiului francez, lasă in acela^ timp comu¬ 
nismul să pătrundă, să se organizeze^ fi să 
otrăvească inima insă-fi a Metropolei. 

Evenimentele din ultima lună sunt inir adevăr 
un inepuizabil izvor de farsă. Printre ţările neutre 
(sic) care au fost indicate pentru a primi pe pri¬ 
zonierii nord-coreeni fi chinezi fi pentru a supra¬ 
veghea repatrierea lor, eventual chiar pentru a 
ocupa" toată Corea după armistiţiu, s'a propus... 
Polonia si Cehoslovacia! Coreenii luptă fi mor de 
trei ani de zile, fi soldaţi occidentali alături de ei, 
pentru a împiedeca trupele comuniste tip sino-co- 
reean să le ocupe ţara; armistiţiul le va aduce, 
în numele OyU-ului, trupe comuniste de tip po- 
lono-ceh. Le tour est jouâ! Noi românii nu ne mi¬ 
răm, că doar toi un **armisti{iu" ne-a adus ocupa¬ 
ţia sovietică, totală, necondiţionată fi desfiinţătoare 
de ţară. 

Ultimul discurs a lui Churchill, in care a trecut 
cu atâta uşurinţă asupra dramei ţărilor ocupate de 
soviete, ne reamintCfte cu câtă seninătate acelas 
Churchill în 190^ propunea soldaţilor polonezi din 
armatele generalului Atiders să se reîntoarcă în 
Polonia. Dar mai treze fie acest discurs fi alte 
amintiri: 

In 1939, la 1 Septembrie Germania atacă Polo¬ 
nia; la trei Septembrie Anglia fi Franţa declarau 
război Germaniei fi de atunci înainte 6 ani dea- 
rândul BBC a vorbit de eliberări, dc dărâmarea 
tiraniilor, de democraţie fi de drepturile popoarelor 
după eliberare. Nu intră in cadrul acestei cronici 
să întrebăm ce s'a întâmplat cu Polonia (obiectul 
garanţiilor engleze, după victoria din 19^5). Dar 
nu putem să ne mirăm îndeajuns de atitudinea 
acelorafi puteri democratice in faţa unei situaţii 
similare fi amplifiatc. Iată colosul sovietic, confor¬ 
tabil instalat pe 3/k din continentul Eurasiatic, 
cu coloanele a cincea in toate ţările zise libere, 
cotropind numai în Europa unsprezece popoare, 
ameninţând lumea întreagă. Iată armatele rofii la 
150 de km. de graniţele Franţei, la graniţele Per- 
siei, a Indiei, a Japoniei, a Canadei ,fi a Statelor 
Unite. Iată Corea unde aviaţia Sovietică se dove- 
dcfte de a fi de talia celei aliate. Unde este ins.ă 
ăstăzi focul sacru a celor care în 1939 hotărau să 
arunce urmatele aliate împotriva Germanicii Unde 
zelul combativ al celor care îl batjocoreau pe 
Chamberlain pentru Munchenf Sunt aceeaşi care 
astăzi repetă in fiecare zi câte un Munchen faţă 
de Soviete, gata să sacrifice nu un popor, cx două 
continente întregi. 

-N u se irăe.fte, nu se acUvează politicefie, stra- 
tegiceste fi social, ani de-a rândul, in Farsă, fără 
ca până la urmă să nu se întâmple o pră-bufire 
psihologică generală. Farsa pătrunde în toate do¬ 
meniile vieţii, în medicină, in ftiin/ă, in dragoste, 
în literatură... lilosofia devine 6 farsă, patriotis¬ 
mul nu mai poate fi definit, democraţia este occi¬ 
dentala sau orientală, politică sau economică^ popu¬ 
lară sau tradiţională, după nevoile farsei; însuşi 
termenul dc om devine o nofiunc asupva căreia se 
pot fare toate decupajele .si rccupajele ca inir'o 
pir!ură dc Picasso. 

Anumite societăţi secrete cereau neofiţilor ges¬ 
turi rufinoase sau chiar criminale pentru a dove¬ 
di in tr'adevăr dorinţa lor de adheziune. 

Sovietele au luat acelas sistem, t'autn să deso- 
noreze, să compromită, puterile occidentale prin 
orice mijloc. Acesta este sensul Cj trnordinarei b㬠
tălii diplomatice care se dă in jurul prizonienlor 
roreeni fi chinezi, care nu vor fc întoarcă in tara 
lor romunizată. Pradir. râtern mii dc oameni nu 
au niri o importanţă pentru Sorictc. /riVJ in ziua 
în care aliaţii vor admite, sub o formă sau alta 
orient de mascată, repatrierea forţată a acestora, 
s foscora fiic (ă sunt compromişi moralmente până 
a refuz. Nici o ţară din lume. niri o armată, nici 
un grup de oameni nu va mai admite a sc bate 

pentru nişte puteri capabile să fi comis o astfel 
fie crimă. * 

"" V>««. patru a amflrî „r 

ectiloru f, nja âcUul dc ncclljifi. Medicina actua- 

< xtic ^ orice boa/4 cunoaşte razuri de nndeedri 
neaşteptate şi inexplicabile. Fn crcdincio» ar zice 
miraouloaxe. Dar orice miracol are ca punct dc 
pii.aii a linuiunc npiritualA i.rtrcmd. Oricât ni 
»ai p< rea efl in jurul nostru ne prlthu.şetc oame¬ 
nii. porhdele. (Jlrite. ro„»trurţii gco-politicc între¬ 
gi, rooxc parc.a de u„ cancer mixterio», chczltşia 
unei invlnn|o,iri riitoare „t,l tocmai în japtuAcă 
un numflr de celule, jic cât dc mic, rtimân eând- 

nu.Z /n neca^tA mâ,urd nc 

Taco ^ 7 -timp vor rrim.înco 
macar cai,ra cure refuzA x4 rorheiucâ de reaimu- 

r.le c,„„„„.xte ca de un tip de democrafic, eZ 

continnd tA afirme vux ^ i„rc etl pUrAMrea ţâri¬ 
lor *nh,ugatc in ghiarelc Horictclor c.ştc o crimA 

nJicn vocabularul onu- 

tilor\n ^l',7 cripto-comuniş- 

^ oţele I nile arc vrc'un punct de axemâ- 

narc cu tirania \K\ D-ului; cât timp vor fi JcH- 

tZiVoT L7t — ''T''' '« Volta ,i 

pârAxirilc .tuceexire în fala 

tc In tar capitulări conxticL 

iJ x ", ^ O""""’""''»' ., atâta timp ş-a dăinui 

buTa\r- -miracolul va /i po “! 

c!t Z ■ ■ ««fletelor drepte şi atuncca 

c« car, au ,ucat in Far^n vor „Hclege că pen7a 
gramma nu arc v^-tuţi mântuitoare. 

Ilje Vlad. 


ARGENTINA 

Serl>area ziled de 10 Mai .—Cu prilejul zilei de 10 
M€ti s*a oficiat câte wi Te-D^m la cele două Biserici 
Româneşti din localitate. A participat un numeros pw- 
blic, Set^iHciul divin a fost oficiat Io Biserica din 
Caile Suipacha de S. 8. Protoereul Ariciuc, iar in 
Caile Conning de 8. 8, Dr. Ion Dan. După Te-Deum 
Pa oferit o recepţie de către Dl. Ministru Cuţarida. 


Un sfert de veac de activitate muzicală .—La 24 
Aprilie, Dl. Nelu Mancatti si-a sărbători un sfert de 
veac de activitate muzicală. In cadrul festivalului ce 
l-a dat cu acest prilej a făcut o emoţionantă evocare 
a oamenilor şi timpurilor trecute şi dragi. Partea 
muzicală a programului a fost destinată admirabilelor 
romanţe al căror autor este DI.N.Manzatti. 

Serbarea, la care a participat un numeros public, a 
fost o reufită manifestare românească. 


Căsătorie.— Duminică, 26 Aprilie, la Biserica dm 
Caile Canning, s'a oficiat cununia religiosă a D-lui 
Viorel Fleşeriu cu Dra.Giulieta Velei, Au asistat nu¬ 
meroşi 'membri ai coloniei române din capitala Ar¬ 
gentinei, pi'ooum şi numeroşi invitaţi dintre memhni 
familiilor fericitei perechi. 


AUSTRIA 

Ziarul *'Salzburger Nachrichten'* din Salzburg, Aus¬ 
tria, in numărul Sk din 11/12 Aprilie 1953 conţine un 
articol cu titlul: 

**Româjiia vrea să destăreze 2oo.ooo de Germani'*. 

Serviciul de informaţie şi seriozitatea acestui organ 
de publicitata apreciat de aliaţi de cetitori, ne 
îjvdeamnă să ci'edem adevărate cele expuse. 

De două săptămâni—plecând dela 12 Aprilie in 
urmă-o delegaţie din RPR tratează, transferarea—ca 
pe-un obiect oarecare—a 2oo.ooo de Saşi din Rom⬠
nia în Germania de răsărit. In locul lor să fie aduşi 
Românii din Dobrogea, câţi au mai rămas după 
atâtea răşluiri ordonate de sovietici. Dobrogea deci 
golită de băştinaşi, urmează să fie populată de înda¬ 
tă en Ruşi colhoznici. 

Astfel dela Lvmanul Nistrului, peste gurile Dunării, 
până la graniţa Bulgariei, dealtingul Mării Negre 
şi*n interior vre*o 50 km. Par forma un brâu rusesc 
compact, stabilit cu forţa, in împrejurări anonime, ca 
o dcslămţuire năpraznică a naturaii. 

Planul Kt'emlinului este clar. 

Sub formă de colonizare, destărare, deportare sx 
■moarte, se ating patru obiective: României i se răpeş¬ 
te Dobrogea. cei noi aşezaţi stăpânesc schimbul de 
mărfuri—cele din interior cu cele din afară, influen¬ 
ţează problema socială cât pot cuprinde, iar apropie¬ 
rea de Constantina pol şi Strâmtori a ajuns la o bătae 
de puşcă. 

Transferarea celor 2oo.ooo de Saşi ce-am privi-o cu 
toată părerea de rău inseatmiă continuarea tragediei 
ce-o suportă această minoritate germană d-iyi ţara 
noastra de 10 ani, de oare poporul român nu este 
vinovat cu nimic. Dimpotrivă, intre Români si Saşi 
sau Şvabi au fost tot timpul raporturi de bună veci¬ 
nătate şi apreciere reciprocă.. După experienţa anilor 
din urmă,aşteptăm i^remuri de refacere. De ac^ia am 
dori ca asemenea planuri făurite la Kremlin şi discu¬ 
tate Ja Berlin să rămâie fără urmare şi ca toţi să 
scăpăm dc această învăluire de moarte ce ni se preg㬠
teşte. 

Până atunci e necesar ca să se formCze comisiuni 
mixţo ad-hoc de Românii fi saşi, oriunde este posibil 
-—*ou scopul de-a agita această niouă crimă, dc-a 
înainta aliaţilor memorii cu rugămintea dc-a desgropa 
Charta Atlanticului şi a o supune cancelanilor Occi¬ 
dentului întru respectarea ci, măcar in cazuri dc fla¬ 
grantă încălcare. 


BRAZILIA 

^ In seara zilei dc 9 Mai s'a sărbutont în oraşul 
Sao Paolo, Ziua Independenţei, manifestaţie organizată 
de către Soc.Culturaîă "România". A vorbit în portu¬ 
gheză dl. Preşedinte al Soc. Augustin Hila. iar în 
româneşte Dl. Savu. Dna Mariana Popescu a recitat 
câtcra poezii, iar Dl. Puiu Cucul a aintat ani tn- 
mânesti. Au participat, pe lângă numeroşi Români din 
Sao Paolo. uclcgaţi ai coloniilo»’ străine precum .şt 
Consulul Vefiezuclci, cu Doamna. 


VI8AO. Rio de JatMciro. 1 Mai 1953, anunţă că Ru¬ 
şii examinează posibilitatea VNIINII MCNCITO- 
RRSTl dintre Bulgari. Voguri şi Români, Rste primul 
pas pentru stabilirea formala a toici TOltf \V/rA T/ 
/o: A PARA R/J A RrRDPRl DR RĂSĂRIT, in care 
vor intra nuii o/hA I'olonrzii, (’c/iii Orrmanii din 
Râ Mărit. 

Comunitatea aceasta există mai dr mult timp. dar 
este nevoie ca să se bată tobele puţin mai tare, e 
nevoie de propagandă^ 


10 Âlai, la Ria de Janeiro. s'a sărbătorit într'o 
călduroasă atmosferă de prietenie bnfre membrii cfimu- 
nifătii. In "CASA ROMAXRAtSCA" la orele 11.30, 
dl. tyt.i^nl. Rd, Ressel n roAfif o cuvântare ocazională 
arătând- importanta zilei in t'iafa neam u/ui românesc. 

întreaga asistenţă a intonat Imnul Regal si Hora 
Cnirii, 

• • • 

('AS.\ ROMA ^ R.i Sf'.i din Rio de Janciro a luat 
fiinţă pe ziua de 10 Mai. ea o mărturie de intele- 
gerc si frăţietate intre -membrii comunităţii rom⬠
neşti dr aici. Ra se dntoreşte mărci înţelegeri sufle¬ 
teşti a Dnci Cocaneanu. proprietara <msei si runoseută 
artistă de ciricm-a braziliană, de orî^^iriJ rom⬠
nă. oare a avut sucecMe pe scenă şi in Jitme sub nu¬ 
mele de Aurora Fulgida. Casa este pusă la dispoziţia 
Comunităţii, rste mobilată cu mobilă f'omănras- 
nă. încreţii sunt împodobiţi cu scoarţe, ploşti. străchi¬ 
ni, icoane, cic., cari trezesc emoţii kn sufletele vizita¬ 
torilor. Au cu M o bucăţică de ţară. O bibliote¬ 
că stă la disfwziţia celor interesaţi. 


In şedinţa plenară ţinută la 20 Mai a. o., CiERCUL 
DE AMICIŢIE AL REFUGIAŢILOR NAŢIUNILOR 
SUBJUGATE DR COMUNIŞTI IN EUROPA CEN- 
PRAL.A si orientala, cu sediul in Sao Paulo. Bra- 
«i/ia, a procedat la alegerea Consiliului executiv, al 
cărui majiâat, potrivit prevederilor statutuare, va avea 
o durată de 6 luni. Au fost aleşi: 

Preşeduite, General P. Hod-osy (Ungaria) ; Vice-Pre- 
sedinte, Wladimir Scipio del Campo (Polonia) ; Se- 
(^etar General, Nic, lancu-Păltinişanu (România); 
Secretar, Dubomir Zaphyroff (Bulgaria) şi Casier, Ion 
Dimitnu (România). ^ 

După exjArarea primei perioade de 6 luni, locuri¬ 
le in Consiliu vor fi ocupate de reprezentanţii res¬ 
pectivi ai naţiunilor membre, dujyă un eistem rotativ, 
tot din 6 in 6 luni. 


CANADA 

,. ocazia împlinirii a 35 do ani dela punerea teme¬ 
liei Bisertcei Sf. Gheorghe din Windsor, a avut loc o 
masă, comuna la cure o participat un public numeros. 

Infre personalităţile mai de seamă, au luat partt 
Ministrul Sănâtăţii şi reprezentantul Canadei la 
O. N. U. Domnul Paul Martin, primarul oraşului «i 
alte personalităţi prietene ale românilor. 

Din U. S .A. a participat P. C. S. Părintele Tniţa 
ca reprezentant al P. S. S. Valerian Trifa, 

Tineretul român a executat un program de dansuri 
naţioriale sub conducerea D-lui Profesor Teodor Ticu 

Cei 2.500 dolari rezultaţi din această serbare au fos\ 
destinaţi fondului de zidire al aioui biserici. 

0 0 m 

La Biserica Sf. Gheorghe din Wimdsor. s*a oficia] 

un Te-Deum pentru 10 Mai, A luat parte o numeroasi 
asistenţă^ 

La or^e k p. m. in faţa unui grup de români no 
veniţi. Dl. Prof. Lungu a ţinut o cuvântare ocazionali 
cu privire la importanţa zilei de 10 Mai, actualizat î» 
cadrul eliberării. 

Au urmat recitări, cântece şi jocuri româneşti. 

Au luat parte: Fam. Prof, Lnngu, Mirescu, Popinaş 
dnn G. Llita, Eugen Sara, T. Ticu, Cariolan Madincea 
Crxrilă Ciwntu, Muersanu Petru, I. Pitirici, M. Marin 
S, Vanghele, Const, Novac, Cezar Teodorescu, etc. 


FKAISTA 

10 Mai la Paris 

Ca şi in anii trecuţi. Fundaţia Regală Universitari 
"Carol 1" din Paris a organizat cu ocazia zilei d 
10 Mai, o frumoasă serată arfiSticd, pentru comemo 
rarea independenţei şi instaurării regatului. 

Sala de concerte "lENA" din Paris s'a dovedit ( 
fi neincupătoare pentru publicul românesc fi france: 
care a ţinut să participe. 

Serbarea a început la orele 21,15 prin cuvântare 
d-lui Proj. Sei'gescu, directorul Fundaţiei, care 
amintit imemnătatea acestei zile. 

Corala română din Paris, dirijată de dl. Dumitn 
Sprânceană^ a executat Imnul Regal Român, La Mar 
seillaise şi 5 cântece populare româneşti, care a\ 
jost viu aplaudate şi bisate. 

D-rele Ortansa Cisck si Aenia A’niîiiorîcî au deda 
mat poezii in limba frajiceză şi română. 

In partea a doua a programului, dl. A. Antoniu a 
vorbit in numele tineretului român. Apoi dl. C Ghi- 
nescu a intcrptvtat cu remarcabil talent artistic poe¬ 
zia "Ast'noapte, lisus...". 

Cel mai mure succes al acestei uuinifcstaţii artistice 
l-a obţinut ptnoscutul tenor, dl Toma Syătaru, dela 
Seala din Milano, care a cules aplauze însufleţite, după 
fiecare cântec popular românesc sau fi'agment dc operă 
pe care le-a executat cu adet'ărată măestrie. 

Deasemenca, d-na Pia Boilă dela Opera Regală din 
Bucureşti, a dovedit noui progrese in interpretarea 
cântecelor populare româneşti şi franceze. 


PRIMIM SPRE PUBLICARE: 

"CcntnU sindical al ziariştilor şi publiciştilor Ro¬ 
mâni d-c*mocraţi in refugiu", a tnmis Departamotitiiîui 
de Stat AmcrUnin şi Organizaţiei Frce Europe, unnd- 
• oarea adresă: 

Centrul sindical al ziariştilor si publiciştilor Ro¬ 
mâni democraţi, in refugiu, cu scaiul la Paris, 4 eue 
(Iu (icJirnil L(.nrczac. ţine sa vă informeze cd asa nu¬ 
mitul "Comitet .Vaţional Român" con-^tituit de Domnii 
(’. Vi.'şoianu şi .\lexandru Crctzoanu -cu reşedinţa la 
Wnshington-^NU A FOST ALES SI AT ESJ\E RE- 
i'UNOSCl T DE ORGANIZAŢIA NOAiSTRA. 

.\cest comitet s'a format singur, contrar tuturor 
principiilor dcmoi'ratice. Membrii lui sunt lipsiţi de 
ori ce autoritate liolitieă şi morală, iar Domnii Vişo- 
ianii şl Cretzoanu t'or trebui .-mT răspundă pentru dela- 
pidarea banilor publici. 

Ne/iin ales in nid un fel dc emigraţie română, 
el este un comitet de impostori si uzurpatori. 

Preşedinte (ss) C. Arscin, 


Sa Pril.\IIT LA RRUACTIK: 

Am-ârica. —-A. XUVII, Nr. 25-39. 

Bire. A. VI. Nr. 157-158. 

Bruckr zum Westen .— A. I., Nr. 7. 

Buletinul Bibliotecii Române din Freiburg. — A. I.. 
Nr. 1. 

Buletinul Asoo. Rom., liberi din Ami^rica de A’ord.— 
A. I., Nr. 1. 

Căminul .— A. III, Nr. 1. 

Dacia .— A. VIII. Nr. 11*. 

Drina. -A. III, Nr. 5-0. 
îndreptar.— A. HI. Nr. *5. 
însemnări .— INr. 15. 

Luminătorul. -A. XXVIII, Nr. 3-4. 

Ixa Kation Roumainc. —^A. VI, Nr. 112-114 
Patria .— A. V, Nr. io 
RundMchau .— Nr. 18-22. 

La SefitinclUi .— Nr. 19. 

Unirea, Clevoland.-i-A. IV. Nr 3 
Vatra.—A. III, Nr. 30 
Vestitorii, A. III, Nr. 7. 

Cărţi: 

A. D. .\€*nopol: Istoria Românilor din Dacia Traiană 
Colecţia "Carpaţi", Madrid. 1953. 

Atacat xV. Arnăutu: Noi şl Ruşii, Editura Cuget 
RotniAnoHc’, Huodo« AJrea. 19.5.T 


Srrl.'^oan» căfro ProştMlintelo Statelor L’nito. 

Patis, le 2 Marş 1953. 

M OHMI cur le Gânâral Eiscnhotcer. 

Prt^fddcnt des ETATS UNhS 
do I'AMRRIOUE DU NORD 
WASIIINOTON U. S. A. 

I e.^ Roumain.9 libres groupt^s da.ns Ies soci^tâs ci- 
dessitus dâMigiu^rs ont Thonfif;iir, e/t pri*sentant Icurs 
respecturux hommages d l'otrc ExcctCcnce, de vous 
prier de leur prrmettre de vous exprimri' tonte leur 
ioie rii apprenaut quc vous venez do dânoncer la faus- 
Ac et crîniin-r//c interjir^tatioji par Ies ^^orict des 
aceordM do Yalta, lesquels. ('omme eeux de lYht^ran. 
par Vinstitution des z(>ttes d'influonce. ont conduit â 
la livraison aux Soviet de la ROUMAMR. c'est-ă-dire 
ă Vahandon injuste de la nation roumaine tout entiâ- 
re et de son tcrrîtoirc naţional ă la plus critelle et 
nirurti iVre des oţiprCssions. 

xVaus somine-s hrurrux maintf'nant do saluer t'otre 
nete de denonciation> corn mc le signe pr^eurseur et 
(înnonciateur de la lihtUatian de la RDUMAXIE du 
ioug meurtricr des sorirts, dont Ies armâes continuent 
d'ot^'uper rncore nat re patrie apr^s une huitainc d'an- 
n^es de la conclusion de la paix. contraireuient aux 
tiromesses ct aux rngagomenfs des Natifuic-Unies. sous 
le eontrâle desqudles nous attendoii/i Porganisatiin/i 
drs (^Iretions libres. ninşi que le retoiir des prison- 
nirrs avea famnistie des contda-mnC^s politiques ct Pins- 
tallatiasi d'un giioreriK'uK at i raiment dt'mocrate et 
nationa l-roum ain, 

.tu fiom des Assocîations roumaines libres siâfjcant 
ă PAR/S: 

Pompiliu PAl.T.tXE.t. Doyen des Journalistes pro- 
ff'ssiimnels roumaiits auJourd’hiii rn ('xii: Pr^sident 
de r tssneiation " 1/ACTlON-LATI\E". Seetion Rou- 
maijtc; 43 bis, .tvenuo des Versailfes. Paris 16 
Constantin ARSENE, PrCsident du "Centre des Jour¬ 
nalistes et Publicistes Roumaines D^mocrates ea Rc- 
fugo". 

Lro/i NE(1 RVZZl. Pr^sident de l\t ssociation des 
Aneirns Combattants Row/naitis. 

Mircea DOMITRIU, Secrâtairc gânâral. 


GRECIA 


Mai la Radio Atena .—Secţia românească a postu- 
e radio Atena a dedicat ua progiam special zilei' 

^ M 


10 

lui de 
do 10 Mai. 

Dl. VI ultcpsi-Vulpescu a rostit o conferinţă intitu¬ 
lată : "10 Mai-aniver sarea independenţei naţionale 












% 


libertatea 


5 


I 

I 



fi .-iiţa fcvalitiltir, după care sa oâ,ttat Imnul Regal 
^TÂgramul a fost complectat cu mu.lcă populară ro- 

ttuineosoă. ^ ♦ 




din a avut un succes desăvârşit 

“Aceasta artistic căt şi propagandis- 

“JJpt'eTooO de p^soanc, refugiaţi 

frSiTfe colonie ronuUtească, au luat parte. 

ha^^'o^nul ^>ut%uaZ7fece Mai. atdt 

df scumpă sufletului tuturor r^xânxlor^ să se sur- 
dorească in fora Itbcra reîntregită. 

ZELAXDA 

ost^i l^mani iii al ’jl-lea răsboi 

Ltrc[^^dTw"wn7oT^^^^^ 

ne atdt de reuşite, care intr’adevăr simboliza aceasta 
Zre zi a ^dMS o mare admiraţie in faţa autorită- 
l^r şi puUioului din Wellington, care a luat parte 

\^ZZ"'c:^^fdi>uTppi :. Partea 

îîîKi?, 

Ai albastre, cu o panglică imprimată tn româneşte ^ 
trXul teft : “In memoria Eroilor ce s’au fertfit 
in cele două războaie mondiale pentru apărarea Pa¬ 
triei şi a Seanvului, dela cinci f^^j ostaşi 
si o panglică tricoloră: partea stânga. închinată Eroi¬ 
lor Soud Zelande, avea o panglică, imprimată %n en¬ 
gleză cu acelaş text ca m remaneşte şi alta pangli¬ 
că cu culorile youei Zelande. 

Insă ceoaco a Jacut ca această coroană să fie atat 

de admirata o fost placa din mijloc, care arăta cu 
adevărat simbolul acelora core 8 au jertfit i arma 
sabia încrucişate, şi deasupra lor casca 
Iniţiativa acestui gest se datoreşte D-lui Alexandru 
Frunză, care ţine cu adevărat sus .steagul romanesc 
in acfXLStă ţară, fiind foarte mult ajutat de I>nii 
II. Tartler, fjh. Cioiu, II. Grosu şi U. J/urgulescu, to¬ 
ţi foşti ostaşi in războiul trecut. 

Prin depunerea acestei coroane, pentru prima oara 
in youa Zelandă, compatrioţii noştri au putut arăta 
că oricât de putini ar fi, nu rămân mai prejos decât 
celelalte naţionalităţi care onorează această zi cu pre¬ 
zenta unei coroane in fiecare an. 

Ziarul nostru aduce cele mai calde felicitări celor 
ce luptă acolo pentru cauza românească şi Io doreşte 
fi pc viitor cât mai mult succes. 

S 0 0 

Ziua de 10 Mai a fost sărbătorită cu foarte mult 
succes in Wellington. 

In sala Asociaţiei Albanezilor din Wellmgton a 
avut loc serbarea aranjată de Dl. Alexojtdru Frunză, 
deschiderea serbării s'a făcut cu Imnul Regal Englez 
y. Român, după oare Dl. Alexandru Frunză a rostit o 
cuvântare asupra importanţei zilei de 10 Mai. A vor¬ 
bit doasemeni Dl. Gimas, care a arătat suferinţa in 
care se sbate Neamul Românesc, Serbarea 8* *a termi¬ 
nat prin audiţia de discuri cu muzică românească. 
Au participat in afară de românii din localitate, foarte 
mulţi gruA din România, a căror soţii sunt in majo¬ 
ritate românce. 




GAZETA NOASTRA urează dom¬ 
nului NELLO MANZATTI, la împli¬ 
nirea celor 25 de ani de creaţie muzi- 

$ 

cais bucuria refintoarcerii pe plaiurile 
străbune, după care sS-şi continue, în 
voe şi libertate, activitatea de compozi¬ 
tor şi publicist, ascultându-şi cu satis¬ 
facţie până la bătrâneţe melodiile cari 
au delectat lumea din saloane până la 
acele cu bărbătească exprimare, de cari 
vor mai fi răsunând şi azi codrii Rom⬠
niei. 

LIBERTATEA 


Un colt al en-pozHici româneşti. 


SAPTAMANA ROMANEASCA ŞTIRI DIN TARA SUBJUGATA 


(Urmare din pag. G.) 

pot interesa toate ţările, aşa cum s’a început în 
parto prin organizarea planului Schumann. 

Proprietatea de mâine trebuie să împlinească o 
funcţie socială, nu exploatare, precum a fost cea a 
capitalismului liberal. Produsele economice trebue 
să fie libere în circulaţie şi la îndemâna tuturora, 
nu privilegiul numai al celor bogaţi. Mişcarea bu¬ 
nului trebuie să aibă un caracter de satisfacţie a 
individului şi familiei, dar nu tendinţa acapărării 
lui fură rost. 

La această interesantă conferinţă an asistat în 
afară de colonia românească, mulţi ziarişti şi prie¬ 
teni spanioli şi străini din ţările ocupate de bol¬ 
şevici. 

MIERCURI, 13 MAI 


Conferinţa D-lui 

0 

cultura rum an a** a 


STATELE UNITE 

Cu ocazia tradiţionalei mese de peşte din Duminica 
Floriilor, arajijatd de către parohia din East Chicago 
Indiana, in fata unui număr impresionant de romani 
din regiune care umpleau sala până la refuz, a fost 
invitat,, printre alţii şi tânărul gazetar şi poet Aioo- 
lae Novac, proaspăJt sosit in loralitatr, să vorbească 
Wv numele Tvoilor rc/uyiaţi roniăni din r'*yiiine. D-sa 
o Aubliniat in cuvinte emoţionante nrceeitaten unei 
căt mai strânse colaborări intr^ grupurile româneşti 
din Statele Unite, dincolo de toate animozităţile exis¬ 
tente, in vederea unuia «i aceluiaşi idffal: strângerea 
rânduiilor intr'un front comun anticomunist. 

0 0 0 

Duniitiică 5 Aprilie, a avut Pk* logodna d-lui Ion 
Covanca, casierul Asoc. Noilor Imigraţi Romăni din 
regiunea Chicago "Nicolac Bălc^scu'", cu domnişoara 
Divin Zecoi. 

0 0 0 

Grupul noilor imigraţi din regiunea Chicago-East si 
Gary, se afirmă din ce in ce 'mai mult, luând parte 
actiid la toate manifrf,tările româneşti din această 
^fgiuue, dovedindu-se astfel străduinţa de armonie si 
olaborarc dintre noii şi vechii imigraţi de aici. Cu 
ocazia serbării aranjată de către Horietatea '^Transil- 

una dintre cele mai ve¬ 
chi din f/ndunea şi Liga Românilor-Americani, la 
reuşita căreia şi-au dat preţiosul (oncurs dnli Ion 
htoica Preşedintele Societăţii, loseph fiovira si Va. 
sile liarsan, au m^rticipat şi membrii \sor. “V. Hăl- 
’ «Ijiii CcwMt. .Ardeleanu, St. Fcrarn şl N. Novac 
c?are a ţinut o scurtă cuvântare cu titlul : '*Ce-am 
(âutnt noi Românii in RuHia.y\ subliniind rd parti- 
^porra României la cel de al doilea război momliaf 
nu putf'a fi evitată şi că lupta noastră dincolo de 
^ Vremergâioarv marri lupte care se dă 

inipofrlvo duşmanilor 
Creştine. Vorbitorul a mai 

di Vnite priiu oamenii W 

mondu/l primului rli^hol 

7!'*'".:''“ Tlrii noastre intre 

«i '■'■'■'"f atunci ra 

fi aoum ut pririnun ţt înţelegrrra popi»-ulul american. 

# « 

l” " fvt oficiat fu Meniră ort,, 

f^^iloTlonTan "Z'r. ""'Sionani „u'-uw,?;':’, 

în luZ ,Z.^mbl c U "2 nUrC ." '""T 
'Ilu llarapan un,In funcHc 

tmrali.-aia ,1,. , IM, im, Ic l>,Vt s \nh„lV 

mai ordinara crinul impotriva omenirii ' “ 

>^Via din rorcca!',!Z oXrXXZjr ‘ 

* * * 

crutn. 

ini do 8tat ml ^Vu w/'î 

tat ca a (neercat «.7-1 toric-e „c ,ii i’ ./ ^ ' 

OU de a face spionai în ^ * l alrtln Gr^rges- 

oureşti, In schimbul ndurrrii^lt^^ Ouv^nului dela lUi^ 

tuto d n un a Zia^ ^ copiilor aces- 

ifmo, osjaten fa mâlnelr comuniştilor. 

*00 

Primdm de.Ui HOMAMîX AMPRICAXfi 
GAE AEti Om'AUlO, 

Za7lra: Ic facem loc in ometâ 

Mai 12, 1053. 

Stimate Dommilc Director: 

, 1 ? f'TO^'^^aro a serbărilor 
M\l n>r),l, din Mirhigan vă trimitPAn 

furatul “Press Kcleasc" spre nu'bllLrciUL"'^' 

n-Voastra. cu speranţa că va fl^prilej de bucu^^X 
tn^rafaro a cetitorilor D-Voastră. ’ bucurie p 

ancjjtim şi Proclamaţia ne caro 

^caKU oXXX’' ® lanseec^X, 

Comitetul de publicitate. 


Alircea EliadCf *'Destino de la 
s c* fost Tczumată din româneşte di¬ 

rect în limba spaniolă de către Dl. I. D. C. Co- 
terlan. 


Seara la orele 9, Primarul Madndului, Conte¬ 
le de Mayalde, a dat o rcccj)ţic în salonul de cris¬ 
tal al Primărie^i, Românilor dîn Spania şi tîClor 
sosiţi diu alte părţi. 

Primarul oraşului, înconjurat de ajutorii do pri¬ 
mar şi de funcţionari, a salutat cu acest prilej 
pe toţi coi prezenţi, exprimând pentru Tara noas¬ 
tră şi neamul în suferinţa, sentimente de sincera 
şi curată afecţiune. Au răspuns dnii: Ministru, 
Nieolae Dimitresen, Stelian I’opesen, fost miniştrii, 
şi Dl. (\. 1 lemetrescii, Preşedintele Comunităţii 
Romanilor din Spania. Intre c(*i prezenţi remar¬ 
căm pe foştii miniştri, dnii : Ion Protopopeseu, 
Iloria Sima, Ceneral Platon r'hirnongă, Dan (îc- 
blescu; Al. Pusuioceanii, Dl. I*amfil Seicaru cmi 
doamna, reprezentanţi ai Romanilor din Franţa, 
Italia, Austria şi tiermanin, şi-o man; parte 
eolonia româneaî'ină din Spania. 


(lin 


ZAua dr 
flrtului 


su¬ 

na 

da 
dr 


/n A i)K '/A'A'K MAI sakijatokita in A.mkiuca 

Et stivităţilr din oraşul Drh oit, 

Zrcc Mai, sârbatofirra atât dv scumpă 
românesc a fost prilej de manifestaţii 
ţionah’ Intre Românii din America. 

Comitetul ^aţifMttal Român, \mrriean, pre.'iâat 
Dr. Nioolac Neagoe, din Clcvrland, (>h\o, sprijimit 
I ţiluncft Sof*i^ tfmiov i si şir /v/Wwf*o 

pia Grtodo.ră Română din A*mrriea a obţinut o Pro¬ 
clamaţie plinA de speranţe pentru poporul român 
subjufiat drln însuşi Presedinlelj^ Statelor Tiuite (ie- 
norîilnl Invlglit I>. Elsonliouer. 

Românii din Statul Ml'higan {ISA) şi din Statul 

ireta Ontario {Canada) s*au nsoeiaf pr.ntra sărhălo- 

fifea f'itmanti a zilti dr Zece .Mai in oraşul Detroit, 

undr tr.iCHo, numrrie, mi mal mulţi Români din Ame 
ried, 

f u Ioni dr •'{/r înaiitite format un Comitet /IrfNi- 
jntor având pc P. s. s. VnlerUm Trifn, Episcopul 
Româmior (htodorşi ra Prr.^cdinle dr onoare, pr dl 

dfiifr/r Sorirtăţilnr Româ 
ZVi. " 7 ' ^Dehignn ca preşedinte al (’omitetului E.re- 
eutiv şl p, urnultorii ra membri: Ihna Itefip Triff, 
dirretoarea Orei dc Radio româneşti, ca ara.nja 
toarr a iirogramnlui artistic, dl Stefiin Parca, corls- 

Vr ^^^^roil, şef ^ al 

J . Vln/fia, PreşedinteU Consiliului 

halci Ortodore din Detroit, ensnr, si Dna ,\na ora 

' d /Femeilor llomânr America 

ti irZ'Vlpi societăţii •Oturorina 

f/rJ^r /r /aii/uti şi TAgii, dl lonn In- 

fteufi ./r.. Ir^şffiOifcir Societăţii “/to/Hofti Roinâ- 
ii , t a nu mhri eu atribuţiuni speciale^ 

frrnaotZinr\n 7’"^ ^ 1^0 mare a Institutului In- 

[Z J : c cultural al oioşului. si rarr 

lui MirhiafiZZn^/Z^?P*^^- însuşi guvernorul Stnttu 

pre^mi a Z nn , Z Williams a onorat eu 

p/r.fMpi ,Sn ar,astă zi iar oraşul Detroit a Ins 

iM/orîîaflM Dra. Mari 

bătorirL subliniat import,Nifa 

can si an protnZ ZZ Pămd.ntul a meri- 

n Prnams fot sprijinul în acţiunea de liberare 

I fianutui român şi a altor popoare suhiunatr 

Drpre importanţa M/ci dc Zece Mai \ ZZlin 

y^lcrian T \l,, 

pf OQt fim atf. fiicHi (iitt ^iun fi/* yjccr \tni hiw # 

s .ST"" ■zr;,r.z 

fiinfn nn v<'l>rcr„prnt iu 


;»/- 

'a te 
Dra- 


f I 


rr^ 

Ifrck. 
Kâr- 


ro- 


n de¬ 


can tr a 
St,itelor 


După informaţii demne de în (credere, comitetele co¬ 
munale ale Saşilor au primit dispoziţii să întoc¬ 
mească liste cu ’ populaţia germană şi cu averea ce-o 
posedă fiecare familie. Foarte probabil că în umbra 
acestei măsuri se ascunde o nouă nelegiuire împotriva 
minorităţii săseşti din România. 

0 0 0 

Pe aeroportul de la Băneasa s’a produs o explozie 
misterioasă. Au murit doi curieri sovietici. 

“Brigăzi de lucru benevole” lucrează cu 3 lei pe zi 
.şi mâncare în orezăriile din regiunea Li^va i)e 
Mureş. Acest entuziasm îl manifestă tinerii Intre 
15-17 ani. 

0 0 0 

O şcoală de agricultură inaugurată de curând în 
Timişoara are ca scop să formeze “activişti” cari să 
“ridice moralul, muncii” in colhozurile Banatului. Cât 
mai multe proptele şi lichele. 

0 0 0 

Un ou pe piaţa Bucureştiului a ajuns 2,20 led. 
Progres şi bani, şi nivel de viaţă ridicat ca la... 
comunişti. 

« * « 

In România o dLspoziţie oficială — şi ce nu este 
oficial acolo? — opreşte folosirea noţiunei de “cioban”, 
înlocuindu-1 cu “responsabil la oi”. Câte năsbâtii 
“ştiinţifice” ne vor face, ca un ochi să râdă şl altul 
să plângă? 

♦ ♦ ♦ 

Tn România lipsa det pâine creşte mereu. Autorităţile 
au dispus anularea a 30 % din cantitatea minimală 
ce-i revenea fiecărei poi*>'oane în baza cartelei. 


O ordonanţă a Ministerului de Interne stabileşte că 
modicii români n’au voe să dea consultaţii unui străin. 
Dacă totuşi vreunul iloresfo să fie tratat de-un iu(<lic 
român., acestuia i se permite o .singură vizită la bolnav 
si numai în baza unei autorizaţii speciale. A doua 
vizită poaT«» .s’o facă alt implic îiniMitcrnicit de altă 
autorizaţie; sl aşa mai d<‘parte. 


ŞTIRI DIN SPANIA 

MAD.. D 

Expoziţia lintornaţională de artesanie. 

liitr’un cadru de mare sărbătoare s’a deschis pruna 
exi>oziţie internaţională de artesanie. 

JSpaiua ocupă un mare pavilion, unde sunt expuse 
obiecte de o rară măestrie, cari, atât pentru calitatea 
ior cât şi pentru varietatea ce-o prezintă, sunt ad¬ 
mirate în. mod, deosebit de miile de vizitatori spanioli 
şi străini. 

Iu al doilea pavilion au expus ţările străine, Ger- 
inaiiia. Anglia, i*ortugalia, Suedia, Elveţia, Croaţia, 
România, Rusia, Pakistanul, Franţa, Marocul spa¬ 
niol, s. a. m. d. Standul românesc şi croat atrag 
atenţia publicului prin cusăturile naţionale, costume, 
ţesături, covoare, etc. Expoziţia românească a fost 
aranjată de D-nele iKika Popescu şi V. AJexandrescu 
la iniţiativa D-lui Traian Popescu. 

La IG Mai expoziţia a fost inaugurată de Genera¬ 
lisimul Franco şi înaltul oaspe al Spaniei, preşedin¬ 
tele Portugaliei, Generalul Craveiro Lopes, cu o mare 
suită. Şefii statelor iberice şi însoţitorii lor s’au 
oprit iu faţa standului românesc, mulţumiţi de felul 
cum se prezintă. Eminenţa Sa Cardinalul Cicoguani, 
Pro-Nunţiu Apostolic al Sfântului Scaun, ministrul 
Lucrărilor publice şi mulţi demnitari au intrat inaun- 
tru, observând cu deamănunt expoziţia si luteresâudu- 
se de soarta României. 

0 0 0 

De Ziua Eroilor, Joi 14 Mai a. c., PV. Alexandru 
Mircea a oficiat o slujbă religioasă în biserica Laa 
Salesas. A particii>at aproape întieaga colonie rom⬠
nească. 

0 0 0 

La jueetingul internaţional de aviaţie de pe aerodro¬ 
mul Cuatro Vientos, din 30. V. a. c., în faţa unui 
public de 150.000 de persoane, <11. Bâzu Cantacuzino a 
excelat prin acrobaţiile sale, fiind între cei premiaţi 
pentru îndrăzneala, supleţa şi frumuseţea sborulul 

primejdios ce Pa prestat. 

0 0 0 

Duminică 24 Mai s’a oficiat un i>aiastXLs pentru 
Generalul N. Rădescu de căti’e Aleixaiidru Mircea. 
A pai'ticipiat A. S. R. lYLnţul Nieolae ai României şi 

întreaga colonie românească. 

0 0 0 

Comunitatea Românească a tipărit o broşură cu o<*a- 
zia “Săptămânii Româneşti”, care s’a împărţit în toa-'* 

le cercurile i>olitice şi culturale. 

♦ ♦ * 

Domnul' Aron Cotruş, a plecat la Roma, undo are 
loc un recital din opera sa, în limba română, spaniolă 
şi italiană. 

o # ^ 

Expoziţia cărţii: Da 7 luiiio a.c., s’a inaugurat expo¬ 
ziţia căJ’ţii spaniole. Din iniţiativa d-Iiii i>rofesor 
A. Răută, României i s’a atribuit un ioc, unde au 
fost expuse cărţile româneşti sau despre România, ti- 

pairite în Spania, în de<*iirsul celor G ani din urma. 

0 0 0 

Dl Societat(Si de stmlil Internaţionale şi Coloniale 
Dl. yintilil Iloria a ţinut o coiifcrinţal, despre: “La 
historia frente al mito deJ eterno retorno”, în ziua 
(le 5 Mai 1953. 

Analizează fenoinonul istoric, caro duiwl unii se 
prezintă sub forma unei sorii de (’icluri închise şi 


indoi>on(iente. Dl. Vlntilă Iloria criticai o asiMiieiKvi 

CXTDT nTM XJIDTTI? TIU HTMr'AT A concepţie fiiml contrară oriwlnil pfogi’cs. Scoate in 
Olllil J/in ]jIj relief id(5ia spengleriainal şi atraită cum c^eştini^amIl 


DE CORTINA DE FIER 


BUT/GARÎ.V 

Ştiri HOHlt(' (lin Sofia arntil cal nn grup de studenţi 
bnlgairi am dlstriix vltriiu^b' unei librării de stat şl 
tot (•(» ai fo.si exims. Intre cairl şl oiM*rn Ini Stalin, ai 
fost airuiK’at în straidă. Miliţia a airestat 3 studenţi. 

0 0 0 

între Constauiţa şi l’ariji (nou nninital Stalin) an 
I>airl IcHiMit lai inanovra marină din Ap^Ule unităţi 
nav'ale ruse, roinăm» şi bulgaro. 

0 0 0 

Noua tmpăirtlrc' a<linlniv^trntl\'ă a Bulgariei a in- 
trmluH Rchlniliări do nume ii (Iif<*rltelor bx'alităti mult 
|M.«t(‘ (•('a fost în anul M)."»)), cAiid G oraşe, 111 .sat(‘ 
şl 2H Fitaţiuni feraitr au fost I)ol('7at<' duivă dorinţa 
luişilor (I(»la Moscova. 

GEUMANÎA DE UASAUIT 

l’rlma femeie şef de gară a fost numită în Croî^- 
sn«<*hen (Brandmdmrg), o fată d(' 18 aid. 


In nti.sirovv din Meeklenbnrc staţlonen/ă tin regiimuit 
MovlotU» formal mimai din Boinănl din Ba^^iralila. 

SLDVAtMA 

In (Vînlrnl ornsnlni Sl.lleln s’au produ.'4 demonstraţii 
îni|K>trlva "tovarăşlb*r jlda.id’’. 


elimină couci’pţia ciclică şi daă istorici un (Xinţinut 
nou, cu toiite că n’a reuşit să depăşească în mod iu- 
tegnU etapa do gâiulire primitiva. 

In caliNi revoluţiei creştinei, care (îaută să ordo¬ 
neze viaţa omului şi săd înalţe, s’au pus deacurniezi- 
şul acţiuni fals4\ cum ar fi cea lilnu-ală şi marxistă. 
.Vcestea pun priddema omului numai în ivirto. 

ValoariNi creştinismului constă în faptul cA-1 cu¬ 
prinde |H' om sub toate as|>ectele sale ca fiinţă a 
lui I>umu('Z(Mi, ce ('ste şl rămâne întrogă în planul 
nevoilor saU' spirituale şi niati'rinlo, îii timp şi 
spaţiu. 


BABCELONA 
Con gres u l Ro m a n işti Io r. 

Iniro 7 si 10 Ai>rilie 19r>;i s’a ţinut la Banx'lona 
c(*l de.al VII I('a (’ongr(»s al s^ivanţlior romanişti. 
Inin* c('i pr('/A*nţi nMiiarcăm im' domnii: 

|{amon Mtun^ndi»/. IMdal şi Rjifaid Baibin 
Antonio 'Povar, nx’torni IJidversităţil 
maii(*a ; 

Antonio Bndia Mărgărit (Bart*eloiia) ; 

WailiM* von AVarIbnrg (Băle) ; 

Ib’iist (îamUIscliog ('i'iil)ing('n) ; 

.Nvin Bouti('‘re şi Marlo IpKpU's (Diris) ; 

(f’iandoiiKMdco S(*rrn (Oigliari) ; 

(’arlo 'l'agliavini (l’ailova); 

(lino Bottiglioni (Bolognn); 

.I(din orr (lOdlnbnrg) ; 

România a fost repri'zentată prin domnii : 

I >r. S('V(»r l’op, Aron ('otriiş, lOiigenin Ixizov'ami. 
î.a sfârşitul Incrărilor, pr(\ş(MHntelo Congresului 
dl. Waffer ion If’firfburg a spus ac(*stc cuvinte do 
în‘cliei('re : 'M'dtrr Ramdnia se Uidrcaptă gândul nostru 
intr*un moment de reeulcgo'c ca în faţa marilor dure¬ 
ri, ee juslijirâ marile stfcranţe'*. 


(Madrid) i 
din Sala 


lîNGA IU A 

Administraţia căilor ferate magldare a 
elrcnlatie trenuri de |M*rsoane, tn siKxdal 
secunda re, pAnă la »50 %. 


scos din 
po liniile 


ivvtn po caro Wc' i'w ^ Z aZn^l^i n 

pcutru lui,„narea libcrtUfh pZoOuţZttul" 


O duc 


In legătura cii “bunele intenţii de pace” ale sovio- 
tlellor, amintim ră 10.000 de tineri .«(» jiregAle;^* l/i 
trageri eu fot felul de nrme, iw'iitni “a .s<* dedica 
frnmn.seţi! firnlnl’’ emn relevă lui articol din ga/.('ta 
sindicatelor “Szjdmd Ifijn.sag’’. 


I’resa niagldnră pnlilică nn manlfi-st In vislcn'a c(dnl 
de-a.l doilea plan cincinal, ('oncurenţă tiitrc» sateliţi. 

.SEUBI.V 

Ziarişti şi diplomaţi american! (Comentează cn !n- 
prljoraro eventual Bat ea că Tito ar reveni la rapor¬ 
turile (le o< 1 iidoară cii TJniuncvi Sovietică. 

Dacă Malenkov—H<îri<j Erod Sparks—la iniţiativa 
unei fcMloratll iMilcanIce, atunci s’nr putini ca legătu¬ 
rile (lirecte Intre Moscova şl Belgrad întrerupte cu 
o ani tn urmă, să fie dlii nou rciactiv'nto. 


EN liA EIESTA NAc’TONAli DE REMANIA 

.Si en su amada y lojana Bjitrla no ruKHlon resonar 
lioy los cânt icos y vdtores fwit ri(Mic*os, nosotrns (pic- 
remos R('r en irsto dta el eco d<*l s<*ntir d(' todos los 
corazones rnmănos. 

JOn ei regnzo d(' ICspafiii. madre di' tnntos [uieblos, no 
se reclinza a nadio (|UO V(Miga (Mi Inisca de ajuor y rofu- 
gio y nienos a a(picllos «pie son licrmaiuis do los dos 
iK^roes nue, ntravosando fronterns, vinieron jiinto a 
noKOiros para lucliar |s>r la p;iz y roliiado de C^dsto 
(*n nnostros liogaros, siMidiramio d<* aimifHdas ei caiiiixi 
de bata Ha. con au sangro generosa y val ion te. 

Sl Ies ofro(‘omoa nuestro suelo, taml)iăii, .v con todo 
el corazân, l<vi ofrendamos ol patronazgo de Nuo«tra 
.'<einora did IM Iar, y a El la rogaremos do todo corazân 
para epuN al Ignal quo .a nosotros, liaga lilin» a sii 
puelilo nflorado do la o.sclavitud y Icî.s* baga al fin 
venciMlor(v(. 

Entoncoa y ahora tamblân, nuestros labios sorăn el 
arco triunfal por ol quo pasară, .saliendo doi cora- 
z 6 n el grito do i VIva la eterna Rimianla ! 

(Mny cariflosamonte, a la Sra. Bucur on el di'a de 
la Fifssta Nacionnl do Runiania). 

BarcXilona, 10 do mayo do 1953. 

M. A. A. a 


t 










































6 


LIBERTATEA 






A 



TAMANA 



OMAN 



A 



In riii\tM*si- 


<îoiH*ral ni 


In l’ni\orsitnton tliii 


Vliul Stur/n. 

M* iiuitiridld 


itptrntd 


Comunitatea Komnnilor clin Spiinia de niib 

prof^dinţia domiinlui <^li. I >c»inet îc'ncmi, a luat fc*- 

rieita liotnrnro sjI organizeze' o sAptainana eultii- 

ralîl româneaseîî la Madrid, în dorinţa cie-u sfi- 

mnla interc'snl opiniei publice' iLsnpra prnblenn'i 

româneşti. 

> 

In acM'st timp, '^Para noastrîl a fost centrul 

prc'ocnpîlrilor şi s’a bnc'nrat de-o atc'iiţic' d«*ose- 

bitîl în toate' ce're*nrib' e'ulturale', .sea'iab' şi |M)li- 

tice. Opinia loe*alA şi n'prezentanţii eli|domatie'i 

nu putut cuprinde» e*u ace'st ierilej trap'elia Komâ- 

nie'i, —împreună e*u e*e'le*lalte* M'ări red)ite‘—îşi 

aşteai»tă ci'asul eliberării după toată dn'ptate'a, 

—soe'otind înălţimea munte'lni eb» sufe'rintai îndu- 

» • 

rată. 

IManifeT4.iil laiLsat îii a(‘t*s( se*4>p, ise'ălit de un 
comitet adboc e'ompns din domnii : 

Nie'olai» Oimiîre'se'ti, ministru pb‘ni|Mite‘nţiar; 
(îe'or^'e» Oe'ine't re'scu, pre.şe'eliiiti'li- t'omunitălii ; 
S. S. I'r. Ab'xamlru Mire*e*a, şe'ful misiunii re»- 
măno-nniti» elin Spania; 

Ab'xandrn 1 îu-uioe'e*anu, profe'sor 

tatea din Mael -id : 

Luis Ib'ne'vlee Marti, fost t'onsul 
Spanie'i la nucure\şti ; 

Aurel Jtăufă, profe'.sor la 1'niversitate'a din Sa¬ 
la manca : 

Chirii Popovie'i, profesor 
C rana da ; 

Si Secretar (îeneral, llie 

a rn M p u v/ / in </ sp i ri tuiilil 
dc invadator în t> ate domeniile e/c aetiritate: 
...“tot CC i>oate aminti ele» faptele' srrănuKşile>r. ele» 
frământata noastră istorie, do e'ultura şi tradi¬ 
ţiile neamului, e'ste brutal si metodic distrus”. 

Săptămâna româneasca/ a fost patronată de con¬ 
tele de Mayalde, primarul Madridului; eondclc dc 
Casa Rojas, Ambasadorul Sipanici la Paris; con- 
iele dc Alcazar de Tolcdo, Generalul J. Moseardo: 
baron dc San Calixto, dl Antonio Gallepo liurin 
si ^[onseniorul John C, Kirk^ şeful Misiunii Cato¬ 
lice Romano din Europa, care a sosit dela Roma 
cu mai multe zile înainte iH'ntru a sprijini acţiunea 
preliminară acestei importante manifestări cultu¬ 
rale şi patriotice. 

Prezenţa domniilor lor la, săptămâna rom⬠
nească ne-a făcut mare cinste şi bucurie, socotind 
efortul material. i>e lângă dragostea activă pe li¬ 
nia unei Românii libere şi indei)endente. 

Cu acest prilej s’au putut întâlni întreolaltă 
pribegi români din 4 ţări, schimbând impresii şi 
idei privitoare la lupta ce trebue dusă până la 
eliberarea României, iar^din Barcelona au parti¬ 
cipat dl. Jos6 Matas, Dra. Angeles Matas şi 
Dna Maria Bucur. 

Această afirmare românească la ăladrid vrea 
să spună, **că nu suntem un poi>or nevolnic, ce 
merită să fie abandonat,. nici p rin orig ină, nici 
prin treciît?~iHci prin viTîuţTle cu cariT^umnezeu 
ne-a hărăzit... şi ca atare merităm să ne bucu¬ 
răm în libertate de-un loc sub soare...” 

Vom trece în revistă zi cu zi, toată contribuţia 
şi munca depusă, din dorinţa de viaţa liberă pen¬ 
tru naţiunea română încătuşată. 

mERCURI 6 MAI 


CA 


In această zi la ora 19 a fost inaugurată ex¬ 
poziţia de pictură şi cea de artă populară rom⬠
nească sub patronajul D-lui Antonio Gallego Bu- 
rin, baron de San Calixto, Directorul General de 
Bellas Artes. 

A participat lume multă şi cunoscătoare de artă. 
Remarcăm între cei prezenţi: ministrul Po¬ 
loniei cu Doamna, contesă de Potocki; fostul 
ministru al Poloniei M. Schumlakovschi; fostul mi¬ 
nistru al Cehoslovaciei cu doamna de Formanek; 

Consilierul Henri Crenor, însărcinatul de Aface- 

• 

ri al Belgiei; Dr. J. Cieker, fostul ministru al 
Slovaciei; Directorul Muzeului de artă Contimpo¬ 
rană ; Monseniorul John C. Kirk ; Cesar Gullino, 
Directorul Agenţiei Oficiale Italiene; Ducesa de 
Luna; Ducesa de Montemar; Principesa de Met- 
ternich; Contesa del Puerto; Contesa de Bailen; 
Dra. Lolita Pedroso y Sturdza, Contesă de San 
Esteban de Canongo: Directorul revistei “Astra” ; 
Colonelul croat Pusic; Părintele Franciscan croat 
Dr. Mărie; Preot S. Morillo: ziarişti spanioli, etc. 


JOI 7 MAI 1053 


Conferinţa D-lui Profesor Ernst Gamîllscheg^ 
dela Universitatea din Tubingen, despre “/foma- 
nidad oriental y Romanidad oeeidentaV\ a avut 
loc în sala festivă a Consiliului superior de Cer¬ 
cetări Ştiinţifice şl a fost prezidată de Epis¬ 
copul Morcillo de Vizeara, Preşedintele “Acţiunii 
catolice” spaniole, do Monseniorul .Tohn C. IKirk, 
Dl. Sintes Obrador, directorul general al arhivelor 
şi bibliotecilor. Contele Wolfgand von Ballestrem, 
Secretar de Ambasadă, reprezentând pe Ambasa¬ 
dorul Germaniei şi Dl. Ministru Nicolae Dimi- 
trescu. 

Pn'zentarea în termeni elogioşi la adresa Ro¬ 
mâniei şi a conferenţiarului a făcut-o Dl. Sintes 
Obrador. 

Au asistat; Dra. Pilar Primo dc Rivera, re¬ 
prezentantul personal al Generalului Mosenrdo, 
ducesa de Montemar, ducele de Tetuân, Contesa 
de Bnilf'n, mulţi spanioli şi aproape întreaga colo¬ 
nie română cu oaspeţii sosiţi din alte părţi şi alte 
ţări. 


Rcdftui un scurt rezumat al conferinţei D-lui 
Profesor Gamillschcg; 

România, avant-garda naţiunilor latine îu r㬠
săritul Europei, a fost expusă în ultima vreme la 
două atacuri cu urmări politico imediate. S’a pre- 
tiiiN că Românii iir fi imigrat în regiunea pe caro 
o stăpânesc astăzi în tiiiuairi relativ noi, aşa că 
nu ar avea drepturi dc^ i)rioritate faţă do alto po¬ 
poare cu curo coiivioţui(^sc dc* mal bine de o înlo 



G/:\Rli*AI tslMt p Fir\X(’() ,V/ Pini' FDl \ PF! /.; pftim (S \ I IFI 
in faţa standului românesc, la prima ( xpozitie internaţi aiald de artisanl. 


<b' ani. In ultimul timp lo-a fost m'gală Români¬ 
lor apartenenţa la familia naţiunilor latine şi lim¬ 
ba română n’ar fi decât o limbă slavă, alterată 
în esenţa sa de intrumisiunea c'b'mc'ntc'lor linguis- 
tice occidentale. 

Numai filologia, cu totul înafară de precx'upări- 
lo politice», poate» să judc'ce în acest procc's, .şi fi¬ 
lologia* dovedeşte că în România tradiţia latină 
nu a fost întreruptă, în ciuda dăunătoarei .si ma¬ 
sivei invazii slave, începută în secolul şase*, c'are 
a liLsat totuşi urme, mai ales în toponomia ţării. 

Filologia mai demonstrează că în ciuda nume¬ 
roaselor cuvinte de origină slavă care supravic»- 
ţuiesc în limba română, structura gramaticală a 
limbii române a rămas în mod categoric latină. 
Sunt deosebiri fundamentale între structura lim¬ 
bilor slave şi limba română, cari reprezintă tot 
atâtea deosebiri în felul de-a gândi. 

Nu numai structura linguistică, dar însuşi 
desfăşurarea romanizării Daciei a urmat acelas 
drum ca sd în ţările neo-latine din Vest. Aparte¬ 
nenţa la Imperiul Roman implica dela început o 
adoptare a limbii laţine ca limbă oficială şi lim¬ 
bă de c'omunicaţîe cu celelalte naţiuni din Imperiu. 

“^PTiţlTi câte puţin, atât'popoarele din rălmntiiFcaU 
şi cele din apusul Imperiului Roman, se obişnui¬ 
seră să întrebuinţeze limba latina întFo forma 
simplă, numită latina vulgară, chiar şi în fami¬ 
lie, dar vorbind-o cu sistemul fonetic al lu’oprii 
limbi moştenite. 

Deosebirile cari existau între limba latină vor¬ 
bită de romani şi cea întrebuinţată în provincii, 
începură să dispară sub influenţa limbii literare, 
predată în şcoli, în aşa fel încât, spre exemplu, 
în Peninsula Iberică, particularităţile latinei v^or- 
bite datorită supravieţuirei limbii Iberice, Ligu- 
rice, etc., au dispărut dealungul secolelor. 

Această nivelare a latinei vorbite în provinciile 
Romane nu a putut să se producă în răsăritul 
Imperiului, din cauza invaziei slave, care a între¬ 
rupt definitiv contactul politic şi linguistic între 
cele două părţi ale Imperiului. 

Conferenţiarul conclude spunând: “Elementele 
slave nu au putut să fie eliminate din limba obiş¬ 
nuită, pentruoă invazia slavă a împiedecat reac- 
ţiunea limbii latine literare împotriva elementelor 
intruse. Cu toate acestea, structura limbii române 
continuă să fie romanică, şi spiritul latin concre¬ 
tizat în limbă, a fost mai puternic decât toate in¬ 
fluenţele străine, şi acelaş spirit va putea să în¬ 
vingă grava criză care ameninţă actualmente 
ţara.” 

S AM BATA 0 :\rAI 


Dl. Bâza CantacnzinOj asul aviaţiei române, a 
stors admiraţia color peste cinci sute de perso¬ 
nalităţi militare şi civile, politice şi diplomatice, 
prin îndrăzneala şi măestria cu care şi-a realizat 
figurile acrobatice aeriene, pe aerodromul Cua- 
tro Vientos al Aeroclubului spaniol. 

Pentru săptămâna românească şi i>entru ziua 
de 10 Mai, Dl. Bâzu Cantacuzino şi-a dat contri¬ 
buţia sa, înălţând steagul şi numele României în 
ochii reprezentanţilor unei mari părţi din omenire. 

Domnia Sa este un erou şi merită stima oric㬠
rui român şi oricărui străin pentru performanţele 
realizate în viata sa, din care v’om reda în cifre 
ceeace a putut cuceri în războiul nostru contra 
Sovietelor, după date oficiale; 

60 avioane sovietice doborâte; 

211 lupte aeriene, şi 

618 incursiuni pe teritoriul inamic. 

Academicianul francez Abel Bonnard, v’orbind 
într’un articol despre săptămâna românească, ce-a 
fost publicat în marele cotidian “Madrid”, îl apre¬ 
ciază în următorii termeni; “îl stimez pentru căl¬ 
dura lui umană, care-o poartă în suflet ca pe un 
domn al vieţii, pentru cordialitatea lui generoasă 
şi deschisă, pentru manierele sale majore şi atitu¬ 
dinea lui nobilă”. 

Această sărbătoare românea.sca au onorat’o cu 
sborurile lor frumoase şi îndrăsneţe aviatorii spa¬ 
nioli, căpitanii Martin Rey. Pascal şi Puga, lo¬ 
cotenenţii Torre Morena şi Serrano, profesori de 
8l>or al aeroclubului spaniol. 


Sborurile şi acrobaţiile au fost cinematografiate. 
Toţi interiiroţii geniului omenesc de-a se ridica 


în <*ut(*zătc)an* di'inoiistraţii a^-rieia* nu fo. t înd<*- 

lung aplaudaţi. 

• » 

A<-.-aKtn '/.i râiiiAiie (kIAik- intipririUl în mint,a 
celor prez<‘nti. 

Reinarc-ăin printre coi prezenţi pc: (Vuitele Va- 
llellano, Ministruy Lucrărilor ivibliee; A. S. R. 
Principe *a .Maria Lni^a a lîulgariei ; AnibiLvsadonil 
Biaziliei .şi I/na I orreirp de Mello; Princiiiesa de 
Ligne, soţia Ambasadorului Belgiei cu fiul său; 
Generalul de Corp de Armată de Aviaţie Gallar- 
za, fratele Ministrului Aerului; (îeileralul de 
Aviaţie Laureat Julio Rios; Amiralul Genova; Co¬ 
lonelul de .Marină Conte de San Luis; .Ministrul 
Unpriei si Dna do Marosy; fostul Ministru al Slo¬ 
vaciei şi Dna de Cieker; însărcinatul de Afaceri 
al Olandei cu Baroneasa de Ileemstra; Genera¬ 
lul Ata.şat Militar al Angliei şi Dna. Murray; 
Ataşatul Na\ al şi Aerian al Marei Britanii şi 
Dna. Cox; Ataşatul Militar şi al Aerului al EÎ- 
veţiei şi Dna. Semisch; Primul Introducător al 
Ambasadorilor şi Baroneasa de las Torres: Colo¬ 
nelul Duce de Pinohermoso; Ducele de Tetuân; 
Ducele şi Ducesa de Beaufort-Spontin; Dna dc 
Sartyius; Ma rchiza de Quintanar cu fiica; Mar¬ 
chiza (le T.lano de "San .laNier; Conţii de bus Al- 
menas; Contesa de Pineda; LVna Maria .\ntonia 
Areces; Directorul Revistei “Gran Mundo” .şi 
Marchiza de Santo Floro; Dl. şi Dna Luis Beneyto 
Marti, fost Consul General al Spaniei la Bucu¬ 
reşti, colonia românească şi foarte mulţi prieteni 
si)anioli. 

♦ * * 

La orele 20, Dl. Ciril Poporici a conferenţiat în 
sala de Expoziţii a Bibliotecii Naţionale despre 
“El ambiente artistice actual y el arte rumano”. 

Conferinţa a fost prezidată de Monseniorul John 
C. Kirk, de Dl. Antonio Gallego Burin, Directo¬ 
rul General de Bellas Artes, Dl. Sintes Obrador. 
Directorul General al Arliivelor şi al Bibliotecilor 
şi Dl. Ministru Nicolae Dimitrescu. 

Dl. Ciril Popovici şi-a început conferinţa cu 
consideraţii generale, accentuând greutatea de-a 
fi putut reuni în această sală un ansamblu de lu¬ 
crări de artă românească şi exprimându-şi i>ăre- 
rea de rău că n'a putut prezenta tablouri de ma¬ 
rii pictori români, precum: Grigorescu, Andreescu, 
Luchian, Aman, Petrascu, etc. iar cele expuse, 
a câtorva autori cunoscuţi, nu sunt cele mai bune 
şi mai reprezentative. 

Continuă mai departe cu analiza tematicei şi 
climatului estetic din pictura românească, arătând 
continuitatea între arta ţărănească şi cea cul¬ 
tă, care se încadrează în planul universal. 


DUMINICA 10 MAI 


I"n serviciu religios după ritualul oriental în 
limba română a avut loc în biserica Sfântului Fran¬ 
cisco cel Mare, la orele 12,30. Au slujit Monse¬ 
niorul Octarian Pârlea împreună cu preoţii Or- 
duna şi Al, }fireea. Corul comunităţii româneşti 
a dat răspunsurile. 

Această slujbă oficiată pentru biserica prigonită 
şi pentru wi căzuţi în lupta, a fost onorată de 
Eminenta Sa Cardinalul Gayetano Cîcognani, 
Pro-Nunţiu Apostolic ai Sfântului Scaun, care a 
citit la sfârşitul slujbei o rugăciune specială şi 
a dat binecuvântarea Pai>ei Pius XII penO’U Ro¬ 
mânia: de către vicarul general al armatei. Epis¬ 
copul de Sion, Dr, Muiloyen'o, de Monseniorul 
John C, Kirk, căruia i se datoreşte fastul cu care 
s’a sărbătorit această istorică şi românească data 

de 10 Mai. , 

Au asistat, din partea Guvernului Spaniol, 

iMinistrul Lucrărilor Publice, Coutele de Valldla- 
din partea Falangei, titularub externelor. 


no. 


Dl. Cifuentes, precum si un representat al pre- 
şocienţiei Cortesurilor: Reprc^ntăutul personal al 
Ministrului Secretar General al Mişcării şi al Ge¬ 
neralului Moscardd; Ambasadorul Peru-ului şi Dna 
Mariscnl ITrcta; Ambasadorul Braailîeî şl Dna Fe- 
rreiro do Mello; Ambasadorul Filipinelor şi Dna 
do Moran; Ambasadorul Honduras-ului; Ambasa¬ 
dorul de Haiti şi l>na CalUte; Miniştrii Colum¬ 
biei, Greciei, şi Poloniei; Dr. J- Cieket, fost^ mi¬ 
nistru al Slovaciei; însărcina^ de Afaceri ai Bel¬ 
giei şi Chinei; fostul îilărdflat de Afaceri al 
Croaţiei şi Dua DragMcovicfe W»o«)ntau^ dela 


Ambasada < b'rmaiiii'i şi Italmi ; Ambasadorul .luau 
de Tardouas ; Ambasadorul i>i .Marchiza do lîarzu- 
nallaua cu fiica lor (’oucbitn Barzauallnua de Oli- 
\ arc8 ; Duct'sa de Dun*al; 1 hu-ele de Mediua de 

BriuciiK'Ha de Metteruich; Dra Lolita 
I cdros(* y Sturdza, (Nmtesa de Sau Estelmu de 
»';';ngo; Marchiza de Arguesso cu fii; Marchiza 
de l orrellauo; .Marchiza de lîosoh de Ares; soţia 

'“ 1 ^*'****^***^^*“^'“** l>ailcu; lugi- 

■T Vi .V nV'*" 

lini V *" ’ l‘l<iiil>o,.nţiur gu.r lioulc; 

IU !• ..rii.M.,1., ,!.■ < Hr.l.niM; LI. şi Lim Luîm lic- 

l'uVjnr l 'S " iTf- '-r.. l•oro^ de 

LI Im - 1 •' "v"' lliirMii.si, VOII Wodel; 

. Iiik. 1 iim Nieto .\i,t!ir„.,., i.ro,Mirador «ai Las 
.r,n,..l,. I. nii.,Ms.Mii, Lr. .Mărie; LI. MiaUira Ni- 

»'l-a r'n' 

IMai o • -‘"T*'i'-noral 

•■naa.Ka. Laa , ielde-e..; Al. Lasai,,Mva- 

I Vail'. r IT-V'-Iint.!.. Loiaaiiilăli. Ito- 

'»»mlo din .Miaiiiiii. ,-oloi,ia r..mâii.Miv,.n kî’ malti 

.Miiiiii-di şi «trriiiii. ' • 

I I Kl 11 MAI 

Iu Mil.aial li.Nţitalaliii d- rMiidii .laridi.-.-, Uer- 

f.'V;,. •'''•'/•■im.-i.o l-n-fe^u- ul .1,,. 

•• -Mir, a liant o H|d> iididă oi.iif;Tiiiiii ira- 

;|?'’|'V .. V 

I n i 1/ • , ■ t- "I Octarian lUir- 

II .* l/uiM/rn Dimilnxru 

••..iif.-r. tiţiaral „ „firn.iit d-la i,a...,.at niar..n du- 
' y '"'iţe 111 hiMi-ial iMiitni iL,mânia |,riii 

lini r 

I.-m 11 Iar’'!'ini- 
l•■lrll,aal 1 nimn. ,r.-,âiid in r-vistr. r.i-isttnta 

l|<•||||llllal iio.tra iii d-carMil Mi-rdilar. l-*ijciîndu-M 

a sitaiilia actaală, r. li . n naiv itat.-n m-i id.-iita- 

iloi- .ar. ...1 imtut ..ă .-readâ ,ă d. mo,r«.iilo mmu- 

luhn."“"‘ "'■* i>rolrZL 

fri'iui** a imiairţirii arbitrar.- a Europi-i 

fronu.-ra rusa a a mutat in mo,l .aM-.-^iv d. la I ra- 

. pc- xNistni. şi de aici jh- Elba. Când au d.^chi* 
ochii mitul dmţKTatif era eă^ut m acum înaintea 
n mstra se profilează M-a mai mare primejdie ce-a 
fost cunoscuta vr.-odată de om. nir.- 

Uomânia, ca şi toata Europa Orientala. e«a 
Mcţima unei conc-ptji amatie., de tip asirian. Nu¬ 
mai aşa se expUeă t-ansmuti.rea cu forţa a popoa¬ 
relor, care depaşeşu- oi.r.->iiinea individuală. Cu 
asemenea putere in faţa Oe. identului, cucerinu 
terenului pierdut este o i.roblema de inter^eOfc' 
re. facand comparaţia cu cazul .Sjianiei 
câştigat libertatea în sec. XV. 

Această acţiune nu va fi o caviÂlknk 
luptă dârza şi fără ogoi, pentru a 
So\ietic*e raţiunea ei <^a fi. 

La urmă a v ^ - 

den 


•j 




s a pe ca __ 

această tară de basmo, astăzi ucisă îucetnl 
înti-tul de un duşman fărS suflet, Bicrâui^. 
mat se simte şi astăzi legat 
Spania, ţara- lui de n^tere 


dor Cardenas, Dl. .Timenez Cab 


Membru al Academiei Franceze 
lena. Directorul Revistei “Escorial”; KiSinm^ 
nipotentiar Jose M-a Aguînaga, Directorul 
natului Naţional al Refugianlor; 
reprezentantul Regelui Yugoelavm; Prol. 
sitar Camon Aznar; Dl. ^ Dna Lni« 
Marti: Cesar GuMino, 
ne .eic. 

-âSAma: 12 







L'onterinţa D-lui Dr, Constanţii 
pre: “/fecofwtraccida economica 
Europa^, 

Directorul şi fundatorul BnlerinntBl 
dela Roma, revistă scri^ fn Rml^: 
vorbit în limba italiană, fiind onnlriţ ^ 
rin cu mult interes. Conferinţa p 
de Monseniorul John C. Kirk, Ambassadoruk 
pinelor. Ministrul Mexican R4os, Mfinistsţi^ 
lae Dimitrescu si Preşedintele Cmnauiiă0 
nilor din Spania, DL Qeorge Demetresm, 

Conferenţiarul îşi pune problema de pi 
pentru ziua de mâine, cftnd TWn 
trebui să schimbe cămaşa sovietică 
pusă cu forţa de-o stăpânire barbară ee face expe¬ 
rienţe dureroase pe seama popcwEelor subjugate. 
Transformarea forţată si dintriodată nu poate da 
rezultate bune. Economia ţării s’ar r^dmţi şi pro^ 
ducţia ar suferi un şoc grav cu rcperiiusiuni ne- 
baniiite. Trebuie să se ţie în seaml^ înr^^pi^ 
de echitate în raportul ^ntre stat şi iodtvid, ^ 
raportul dintre dreptul de proimela|^^ nevoia 
socială, dintre patron şi muncitor. 
radicală şi totală la ceeace a fost este o ^pomhi- 

lîtate. 

Pentru «iua de mâine trebuie să ne gâpdipi Ife: 
armoniaarea intereselor industriale şi agrare di6 
lipsa căreia am pătimit destul şi în trecutul uo 
tocmai îndepărtat. Această disarmonie a contribmt 
mult ca să fie o bază de propagandă pentru nebu¬ 
niile sovietice, distrugătoare ale oricărui potenţial 
creator. Continuă să expună necesitatea interven¬ 
ţiei capitalului străin, al cărui rol trebue limitat ia 
reconstrucţie, şi nu la producţie. 

Dl. Bir. C. Drăgan este adeptul unei federali¬ 
zări europene, plecând dela elementele primare, ce 

(Urmeaed in pag, 5J 




RECTIFICARE 

numărul trecut, s*a omis din greşalS nu- 
domnului profesor Alexandru Busuio^ 
ceanu, dintre persoanele comitetului de ini¬ 
ţiativa. cari au is(^t manifestid pentru "Săp¬ 
tămâna Românească**. 


iele 



Illvad0nayri4 & A.—Madrid. 


ES MANUSCRITO 


Corespondenta se primeşte la LiBTOTATBA.—Blasco de Garay, 41,— Madrid^ 





T 1