Libertatea (exil) anul II, nr. 17-18, noembrie-decembrie 1952

LIBERTATEA 


Amil II • N.° 17 - IN 


ARMISTIŢIUL 
DIN COREEA 

După tratative întrerupte fi reluate . după 
intervale de acalmie şi de bombardări masi¬ 
ve. care au produs proteste fără a determina 
şi hotărâri eficace pentru curmarea răsboiu- 
lui. armistiţiul din Coreea a ajuns in [aţa So¬ 
cietăţii Naţiunilor Unite. 

Desbaterile de aici nu au [ost mm noro¬ 
coase. Şeful departamentului de Stat. Dean 
.4i heson. a făcut un amplu cxposcu al pro¬ 
blemei. fixând poziţia agresivă si negativă a 
Uniunii Sovietice care dacă nu a putut câşti- 
ga răsboiul vrea să câştige pacea sau cel pu¬ 
ţin armistiţiul. Luându-şi “timp dc studiu", du¬ 
pă zece zile şeful misiunii ruseşti , Vâşinsckg. 
a răspuns. 

Replica sa nu a constituit o sforţare spre 
înţelegere, ci aceeaşi atitudine duşmănoasă şi 
injurioasă in deosebi faţă dc Statele Unite ale 
Amcricii Ministrul dc externe al republicelor 
sovietice a ţinut să evidenţieze **eşecurile po¬ 
liticii americane şi nu să găsească drumul spre 
o eşirc din impas. 

Punctul nevralgic asupra căruia nu s a pu¬ 
tut cădea de acord este repatrierea prisonie- 
rilor dc rasboi. Naţiunile Unite nu înţeleg să 
repatrieze cu forţa pe prisonicrii care nu vor 
sa se întoarcă in raiul comunist , — nordeorean. 
chinez sau sovietic—Vâşinscky ţine cu orcc 
preţ la aceasta. Câştigul de cauza pe care l-ar 
avea pe linie morală ar fi imens. Nimeni nu 
ar mai avea încredere in enunţările "dreptu¬ 
rilor făcute <jc O. N. U. si ar trebui să se 
încline in faţa teroarei fără milă si a voinţei 
neînfrânte sovietice. Nimeni nu ar mai putea 

m/mm 

Este in acest diferend un punct de onoare 

pe care îl socotim esenţial şi asupra căruia 

vom insista. 

Că fiecare cetăţean trebue sa lupte pentru 
apărarea Patriei. când aceasta o cere. este 
neîndoios. Parte din prisonierii nordeoreeni. 
după experienţa făcută in r&sboi. renunţă in¬ 
să să se repatrieze. Potrivit uzanţelor inter¬ 
naţionale ei nu pot fi extrădaţi 

Acesta este punctul de vedere al Naţiunilor 
Unite şi recent Winston Churchill a preci¬ 
zat-o clar: “Pacea din Corcea nu se poate 
cumpăra cu preţul desonoarci, trimeţând pe 
prisonicrii de râsboi. contra voinţii lor, ca sa 
fie omorâţi de guvernul chinez". 

Subscriind intru totul acestor principii care 
jaloancază o atitudine pe lirua c&reta trebue 
căutata soluţia, ne punem şi punem întregii 
lumi civilizate o întrebare. Poporul roman m 
totalitatea lui (căci nu contează cozile de to¬ 
por) nu a dorit nicicând să se integreze ideo¬ 
logiei comuniste sau politicii imperialiste a 
Moscovei. Nu este oare o crima ca —pentru 
a fi luptat ca să-şi dezrobească ţara — acest 
popc>r să fie lăsat pradă, contra voinţii lui. 
urgiei roşii? 

Noi credem că analogia cu situaţia prişo¬ 
merilor din Coreea este complectă şi in avan¬ 
tajul tezei româneşti Românit nu au căzut 
prisonieri ci au fost vânduţi Sovietelor. Sun¬ 
tem dispuşi să acceptăm câ buna credinţă a 
occidentalilor a fost surprinsă Dar a doua zi 
după semnarea (ratatelor de pace din 1945. 
Jamei Byrnet. ministru de externe al U . S . A 
Şi semnatar ul acelor tratate a scris: ''Acum 
avem datoria de a modifica aceste tratate ne¬ 
drepte lur in mc togi ul citit recent de Regi¬ 
na Ehsabetu U parlamentului englez, in punc¬ 
tul 2 apune: miniştrii mei vor face toate dili¬ 
gentele pentru incheerea păcii cu Austna . 

Pacea cu Austria implică eliberarea in trei 
luni a lumu d»: după cortina de fier Dacă nu 
exittâ alt miţlot pentru eliberare să se aplice 
nuv-ar acesta, pentru ca pacea semnată in 
1940 -m nu poarta ±ub Mimnaiuri pecetea 
ujn<»urei uşa cum nu o acceptă astăzi, d 
fZhurriali, pentru (ăoreea 


— 


Apare sub ingrijimi uimi comitet 


Noembrie - Decembrie 1952 



Muzeul Kirdcr-Marrotc, Klvctia 

4i Spirittt1 Domnului este preste mine, pentrucă m'a uns a 

predica evanghelia ^racilor, m a trimis a vindeca pe cei trân¬ 
ti cu inima; a anunţa scăpare celor prinşi sj vedere orbilor, 
şi-a pune în libertate pe cei apăsaţi; 

A anunţa anul favorabil al Domnului”. Luca 4 (18-20) 


3t NOEMBRIE 1)38 


Legionarii nu mor", aflrmâ Căpitanul in 
prefaţa cărţii sale pentru toţi câţi I au urmat 
Şl pentru acel ce se vor naşte deapururl. 
RKmAnem prezenţi In viaţă şl după moarte 
împlinim misiunea ce ne-am luat-o. 


. . . . -- m trecutul Iui 

dc glorie şi dc suferinţă, 

Nu pierdem din vedere greşelile cari ne-au 
slăbit capacitatea şi ne-au micşorat forţele de 
creaţie. 


Respectăm toate valorile fundamentale, a 
căror ciclu istoric formează bunul omenire!. 

Păstrăm conştiinţa pierderilor indurate şl 
purtăm cu noi anii de durere, cari nu ne vor 
diforma nici materia umană, nici esenţa spl- 
ritului. 


Simţim nevoia sufletească dc-a ne aminti 
mereu fapta demonilor, cari au întunecat faţa 
României acum 14 ani. 

Avem datoria de a nu uita nenorocirea ce 
s a a bătut asupra Tării din cauza neunirii 
oarbe ce ne-a sfâşiat şl pământul şi sufletul; 
—căci o fărâmă de dragoste şi-un pic de vi¬ 
ziune ne-ar fl scutit dc atâtea jertfe si atâta 
decădere! 


Suntem dintre acei cari ne-am măsurat cu 
moartea şl am biruit-o. Inălţându-ne pe planul 
de viaţă al Românismului, dincolo dc frămân¬ 
tările. cari coboară pe oameni în noroiul ţâ- 

rănci şi n vâltoarea urci fără sfârşit. 

i c estica elitre Mântuirea Neamului —aaa 

cum am pornit-o din anul 1919 dorim înţe¬ 
legere şi pace. dar nu cu preţul renunţării la 
o acţiune dreaptă şi legală, conformă cu ce¬ 
rinţa şi nevoia conştiinţei publice şi cu evolu¬ 
ţia timpului. 


LIBERTATEA 

Ureazâ tuturor Românilor şi cetitorilor ei un 
mare an românesc. 


Nu ne gândim să facem o nedreptate, nici 
chiar celui mai înverşunat adversar: ci. dim¬ 
potrivă, acolo unde-o are. i-o recunoaştem, 
de-ar fi să tăiem şi'n came proprie. 

De aceia amintirea in veac a zilei acesteia 
cu toată rânduiala bisericească nu este o ma¬ 
nifestare de ordin politic sau de duşmănie fa- 


BIRUINŢA 

Hurh&titriin din nor» Crăciunul. Nayterro lui Ii*m* 
liri*t'M. I nii r«g»*iii in echilibrul pe care ni i*n 
dat trâir**H totali' a d»su;ubjdii. anuptBr^a vieţii 
nan rum rţ tir ca: n*prS. plină dc umbro vi lumi¬ 
ni, magnifirA. Alţii, Iu tragedia dr* exil. chinuiţi 
d»- dorul «b- do marele M’inli dr Întrebare al 

zilei d r mâine. Toţi, apropiind u-na cumva, drept 
creştini c» *nnl*aj. de murea m«-h ci» ►’u nprina 
nlunf-% d«--tiMtjpru Viflaanulai, de ccregjwta taiufi a 
acelui* car* a fo*t noul nfreut, Noul Impfirat: 
iianaul .. 

8» prBtnui ţc nemţia noast ră a predicat, cu nici 
o altă generaţii in ioturi* rotn&u* nevoia de 

reîncadrare u vieţii indriidanh.» şt naţionale, in 11- 
niii adevărului crostiţi, tşt a plătit uceaxtil ofanîâ 
endiuţă a ei. cu atâtea cot raţii o r Atoarc jertfe; 
pratninî evenimentele In cur* ne-au dat dreptate 
|M* plan rutnknmc fi par ai udevercitMşft dreptatea 
n<ut>frâ Iii teac, j*- (Unnwiuiii planetare, demons¬ 
trând oi'n cumplit* ei «ângirure, omenirea a»» 
apropie tot mai mult de metiagial Dragostei, fnrfi 
dr care nu va puLr-a fi luxată in Inine pacea du» 
rulai» ai dreaptă, t b»rn ca din preajma imul ui 
de t'r&iaon jw car*-l vum îmimdobk ta aprinde şi 
in newt an hau d* (Aug* gramul in «tara xAiiamic: 
fo» Hi #e iualţe o ►tea fi ta* nouIse un 

roiiud al inimii, «A meditam oaupra biruinţei iiau* 
MUtir. (Vulruci ow-ffi nevoie «Jr biruinţa. I'en- 
Vnu'A in ciuda tuturor junimiHnolor. cva viiu». Ca 
un «jH-rb ruaânt de ho are la caputnl unei cum¬ 
plite ai ind«*ianin nopţi. Aceasta meditaţie ne va 
aduci- osnt»-.flarea anei rnan certitudini: eh Kl a 
biruit. N* >« diiebidi |ieni|Hrtha unui drum de 
urmat, formula salvatoare a încadrării propriilor 
noastre oizuinţi şi «forturi in «taruitalc. 

I’HttB polc* înţelege pnt, Uruuiţa îimnoauft; 
4>ea-c» liso» Hrutos a impiiuit cât » trăit prin 
Lre oameni, yi mai ale. E3 a re U l»*nt după 

arx.’cţitartra crucii ţi a monunutului: Jnvic-rea, inin- 
tuireu luimi 


I I S U S I A N A 

Cu uni LOI a biruit păcatul yi a’a ridicat jk> cul¬ 
mile Drok’ONtci. A iubit i»c aproapele ca atare, 
dincolo dc orice graniţă, ai a făcut în inima aa 
loc lui I)umnc»»ii, înfrângând in eu orice bucarir 
plununteiiacă, orice ademenire a râului. Mai mult 
decât ar fl putut face orie»* om (fiind Dumneaeo) 
JOI h InviuH moartea, acceptând «5 l*»-a paharul, 
triMiiurund oDiennytc şi «oferind. A Invina-o» prin 
Înviere, t) biruinţă atât d«* mare, încât «farmâ 
toate măsurile înţelegerii noantre mâniute. 81 to¬ 
tuşi, ea nu avea aâ m) opream^â numai la în\te¬ 
ren lui. iHninrece Itoinnul nostru liană llriNtoa 
n'a avut nevoie de propria «a biruinţă. Ci de aceea 
n adevărului in lume. L»e plinirea ineaughiîui Itrn- 
goatei In inimile oamenilor. In cuprinsul neamu¬ 
rilor, In largul omenirii, de-alungul tuturor teacu- 
rilor, pună la judeţul lumii. 

IliruinţM hăiuiiană în«»*|ie de-abia după moarte 
ni înviere. I,« [»utru «♦‘«xde dupfi răatignirc, aveau 
wă i «c Mipuie impâruiii lumii. Aveau «â-i înacrie 
Hcmno), |»c Kteaguri, armatele Uomei prigonitoare. 
IV urma, pentru ui»ârare« afintelor Icămri, pe un¬ 
de a trecut iji b*w rugat Kl, a^eou w& vină crucia¬ 
tele. Hi toate rătăcirile urmaşilor. iVntruca azi 
ne uflăm In cumul tumultm* a) aceleoifi mari 
deveniri. Nevoia d» dr«g<»»te ţâ pa»*»», pentru în¬ 
treaga omenire, in felul acesta, iată că .Marele 
Biruitor, n'a birtiii Încă. .Marele Su-og iw.» care St 
l-a ridicat, nu e atât <b» *u* Incit »ă cuprindă aub 
faldurile măreţiei lai, faţa Îwtrnfe4 omeniri. Moi 
e de iner*. Mâine, planeta imjairfitfi'n două, ae va 
iuc&era din nou. KorţHc luminii vor «ângera in- 
i-ărniuLâ In Opinii urii ai ai Întunericului. 8i pa- 
in-o totuşi nu va vani. in tocul «omuuismului 
trântit la {«ământ, •»* vor inacâuna la căruia 
omenirii alte râtiiciri, alte forţe Inciferioe. Si hi- 
ruinţa creştina va urma ttk fie amuUă din jertfele 
grele, dar rodnice i^i mâuiulioare, ale ultoi* nvur- 
coliri şi Iuţite. Iu docuraul altor decenii y i aeuuie. 

(l'naeezS iu i«Ag. 2). 


ţâ de cineva; ci este trăirea noastră —a cinci 
inşi sau a cinci milioane, numărul n are im¬ 
portanţă— legaţi Intr'o credinţă ca şi într'o 
pătimire, care cine ştie când se va termina ?? 

Este ziua reculegerii noastre r sunt ceasuri¬ 
le de mărturisire [aţă de adâncurile sufletului 
nostru, despre tot ce-am făcut bine sau rău 
pe lima învăţăturii cornelicne. care trebue să 
se împletească necontenit şi necondiţionat cu 
lima neamului. 

Numai aşa putem să rămânem noi şi să 
sperăm în harul şi ajutorul divin pentru atin¬ 
gerea ţelului de care să sc bucure toţi, deci >i 
râu-voitorii noştri. 

Vast le 1 ASIN SCHI 


Revista Însemnări " din Buenos jl 
s\ires a ajuns la al 12-lea număr. 

Regularitatea apariţiei—odată pe lu- ’ 
nâ -şi valoarea articolelor măresc nu¬ 
mărul cetitorilor. 

Problemele tratate, colaborarea per¬ 
sonalităţilor străine si prietene noua, j! 
precum şi spiritul polemic păstrat la ( 
înălţimea cuvenită animă interesul tu- j 
tur or Românilor dornici ca prin critică 
dreaptă să se potolească neîncrederea 
şi dihonia, putandu-se restabili unirea j 
necesară ac ţi unei de eliberare a pămân¬ 
tului strămoşesc. 






















2 


libertatea 


biboint* iisusiana cronica externa 

fmrmarş «firi pag. t.) „ ^ ^ 


Si 


i***m**e d?*i fHT; 

totuşi până «tunet, lru< 


rac rea r pro¬ 
ba tiinîw os biruitor. Lumina pi drtptstc lai emsc 
îa narile c«t«ri!»-*]<* «l<* planetei. Cuvântul lai 
«valii fi atrângr lângă «karv. Sn fiecare zi. 
milioanele de csvtfincioşî. In nomele lui lucrează 
marile onof ale credinţei. Pentru 5 dor irul etern 
al lai merg !a moarte atâtea sute de preoţi fi 
atâtea mii de credincios*, ri de ri. In irocupul lagăr 
de tortură al omeniri», ee se Întinde dincolo de 
Cortina de fier, sub stăpânirea bol^rică. 

Car, răstălmăcit In veac, pe măsura luptătnm» 
lui pentru adevărul neamurilor fi roia lui EMamne- 
teu. sensul biruinţei iisusiene poate fi concretizat în 
formula biruind peste mormânt. E profund ome¬ 
neşte ca să. dorim a recolta rodul faptelor noastre, 
cât mai reped*- posibil, eu eforturi şi jertfe minime, 
încă in viata aceasta dacă se poate. Si totuşi ne 
spune inima, câ e o biruinţă mai mare. mai scumpă, 
mai sfântă, a ideilor, a credinţei fi-a luptei noastre. 
Una ce dep5şeste viaţa aceasta şi mormântul. E'ns 
de peste veac. ’ Biruinţa Sn istorie fi eternitate. 

Măsura acestei biruinţe ne-o dă confruntarea 
cu viata, faptele $ă jertfa Mântuitorului. Să pri¬ 
vim deci lucrurile mai de^aproapc. O înseamnă a 
birui Sn srns iisusian? Ce înseamnă a lupta Sn 
sens iisusian: Răspunsul pe plan românesc l-a dat 
Căpitanul. L-a dat Moţa fi Marin. Si toţi cei ce 
i-au urmat, prin moarte. Celor ce urmăriau in po¬ 
litica românească biruinţe imediate. Căpitanul le-a 
opus dimensiunea biruinţei peste veacuri. în eter¬ 
nitatea neamului fi a omenirii. 

Efimensiunea biruinţei Iisusiene. Inrr'o discu¬ 
ţie cu Nae Ionescu. in carr acesta din urmă se 
îndoia de faptul că neamul românesc ar putea fi 
schimbat la faţă în cursul unei vieţi de om. el a 
spus pilda cn săditorii de zarzări de astăzi, cari 
vor să culeagă rod în câţiva ani, şi sădi terii de 
nuci de odinioară cari nu ajungeau să se bucure 
de rodul nucilor decât cu ocini şâ mâinele nepo¬ 
ţilor sau srrâae roţilor.—"Noi domnule profesor, 
suntem sădi ton de nud”, a conchis eL In alţi ter¬ 
meni. el afirmă că a pus banele unei lupte, care e 
chemată să angajeze toate generaţiile româneşti 
viitoatt pe drumul revoluţiei interioare, al unei 
mari p e r f ecţ i uni sufleteşti, luptă menită să ne adu¬ 
că o mare strălucire spirituală, făcând din omul 
român un erou al creaţiei şs dragostei. 

IV planari larg al omenirii, răspunsul ni l-au dat 
şi ni-l dau mereu marii creatori. Profeţii unei lu¬ 
mi mai bune şi mai drepte. Eroii marilor ridicări 
epopeice pentru bine. fnmxs fă adevăr. Martirii 
pentru dreptatea celor mulţi şi pentru lumina ade¬ 
vărului divin. Marii preoţi ai artei pentru care 
viaţi înseamnă num sl chir, şi renunţare, frânge¬ 
re in pragul smerit ai eternităţii. 

Mergând r* acest imn spre acest-: culmi spi¬ 
rt tutic. fi* in cadrul strâmt al propriei personal'- 
tlţi. fie în cadrul neamului nu a: < ««urii. Seca. 
re din t>c*L e obligat, d te confnsat- cu această 
tnSauri a b&ruieţri jg iiwrni . Flecnt di» im e ckn^ 

St fTS Ţtî«3f 3r ~ TW» rai?: -etos! pS- 

rSsind psihologia ieftină a cultivatorilor de zar¬ 
zări şi intrând din plin pe Tiuia culţi va roţilor de 
zvcL pt linia ce ne depăpeste viaţa. E nevoie ca 
fiecare din noi si-fi croiască viaţa â lupta, să-şi 
măsoare biruinţa, cu măsura iisnsiană. 

Hotărât ci nu e uşor a accepta termenii şi rea¬ 
litatea biruinţei iisusiene- E o formulă aceasta, ce¬ 
ti « cobor i pe frunte brr-boaihde reci ale sadoriL 
SI In inimă: vântul tliw. devastator, al unei im>®- 
st desaăde.xii. încercarea desafidejeii absolute. E*ar 
in capătu acestei încercări, e zarea dulce, con- 
Knmmr* a Eaţriegcri i, a acceptării jertfiri. Inuie 
gerea că nu există Inviore fără "apăsarea nor- 
minruiui fi câ pentru a încolţi viaţa nouă fă a ca 
rod Îmbelşugat, bobul de grâu aruncat în ţĂmân- 
tcî jwimLvcru creta* a* putreacască. 

Formula binrisţri îisusde**. nu < pestru cei »*ia- 
fcă. pentru cei ce vor «ă gzv<™s* cu orie* preţ. 
chiar cu pr-ţul jertfirii idealurilor pentru care 
luptă, chiar cn preţul vinderii neam da. ior P*®- 
tre singura, "raţionali” fi “de aur", e mă- 

«ara năruirilor. Exist* IuaL in afară de aceştia, 
iz neamd nostru ca rin toată lumea, fi un arr 
fel 4* Ispiteai. 

cav, vor să slujească adevărul, chiar dacă 
ci ar € să fie înfrâaţ; hi® să a>:ari_ Pentru acep 
tit meditaţia asupra «ruAiţri iururâ&e. dia pra- 
r: «irbănori oua e Crăciunul, fi 

•eram, ! h de mare f ae «ufirtese. Impă multă 
abateev intenoari. «a aduce pace in sute. Ne co- 
bejtrrz # *n «marin mângâierea, i umana 

unei t^rscruncnar* cerbtadirâ. Awa mânoiad 

v.tejte* dinami ta 7*rc pnri cvnase fi lucrând dit- 
cok- d* tâmpul rrnd.-iri părdmîcn*. hi mintă aj-i 
aşagun-Ti RL>”âata ei e evideatft şt mai reali de¬ 
cât taste nalitââk. 

E*ar aderăranor acestea ;«* fi exprimai şj mai 
na. iait Nimic <Lz om ce gândii «as 
no «* pwsrdr In ixsmr. Tot ce . răsuflare, 

faptă ‘.titrL Ir. tesăruni ârgl a marelui 
desex cokcxiT. I>escmul omenim. Marea 
Tiacx omusică. în care nunăc au se pierde. în care 
au «Eilke spunea undesa dl rufla- 
-w. n-.vajari de azu ajunge ;eru mu de ari *i 
te striek ia naivsa. A fa am punea spun? şi d^s- 
P*e fapteâe. cmAzata lopca şl jertfei evoaatrr de 
azi. Eă ne se p%«rd. E.r *.«• ajunge sâ lu¬ 

mea. je şir.-. vătcerduL Acest fel de a ndr■ nta- 
: 'tiţiir se ado»» şt marea consolare a nemuriru. 

>. nn numai conso la r ea ei. d p as$«u ea nfm - 
Aceea ci nu aveau mci#r: nici un refugtii : 
ci na putem nari Că nu exucâ ucaru. Oft mai 
degrabă sas sta: târna, toni treime si mc Înşirăm 
’** drumul ainlw isE(>luun şi să acceptăm 
aJ^'ura Uiaânic: ustuseme. 

Trri>^.# st friodim ei făr* ndicarea ia SaE- 
ţis«a acestei iz.f*âeg r suntezn soetip nuncuu in 
f r *-^-£Acril^r p durerii, şa că Întâlnirea cu stau-c^ 

In care m napte Prăseai, cl steaua, ia fiecare an. 
e c tr»*xrt pt eJUtanie. « *ă 4 JLm.-<ia 

Vasale Pansea 


.41 *7»M7cu sn. .... 

PcJitica, erymomf'o *i orfp mtlifurii esnf, ;x*rjfr« 
Krtmbn. păr ii Ir eompemmlt s/c wn<S A/ori ^fr«- 
tryii. "icnită ri*i dea .ttfipdnfrta humei. I*c**inhM 
ccnâmc51criJor vricti^i a /orf f^>cs»u* V» mândre» 
Cd în ^rd*-e/ urcefW A/m-i .Sfnjfc^ti. în timp 

of prJitirimn accidentali ermUnvov fă raţionez* 
fragmentar. />rjt«i«/is /«i Cla*.*ewitz “răebfriml, 
r^ehtnairea diplomaţiei re mijloace violente" e*tc 
axt&zi mai a deră^ctJi ca nicif^dat-9. A*m dc tkiVs- 
rv, r^r» /fodorii revoluţiei M*erioe se /o*f dit- 
dpolii rârevitori ai marelui critic militar rx*rsi<m, 
»*tt puterea ridicata de ei—Imperiul Roru — h^U- 
râ»ff direct rau indirect toată desfăşurarea isto¬ 
rică a ultimilor treizeci şi cinci de ani. Dealunţjul 
TraniţtUr inrrdfbit* ale acrului Imperiu, tulbu¬ 
rările politice, acţiunile militare ri războaiele s'au 
ţinut lanţ in cursul anului 1952. 

In re ci un ca Polului Xord , clemente de recu¬ 
noaştere ruse ri americane au înce rca i V3 preci¬ 
zeze condiţiile rllzl iului in ocesi nou <â înfri- 
coţăterr teren. Baze înaintate au fost erm^truite 
cu înfrigurare in pustiurile inckeţale din Alosfra 
ri Siberia; au fost studiate drumurile bombar¬ 
dierelor eu mare rază de oeţiune şi o submarine¬ 
lor atomice călătorind sub chiot a polară. 

AI uit mai la sud. in arhipelagul japonez, comu¬ 
niştii au încercat riJ cucerească poziţii politice 
prin tulburări de stradă ri prere: ultimile ale- 
peri insă le-cu fost p<>trimice. Deal un cui cnrti- 
nei de fier chineze, marea bătălie a Coreei a con¬ 
tinuat. ofiţer a debarcări naţionaliste au fast în¬ 
treprinse fără succes pe coastele meridionale, m 
timp ce la Afacao şi Hono-Kong trupe comuniste 
chineze s'au eicenit cu ultimele pamizr >anc albe 
din China. Formoza. cu vreso So<>.oco de soldsOi 
a lui Cianrj continuă să străjuiască sistemul de¬ 
fensiv american cu toate sforţările Afoscr.rei. a 
Pckin yului şi a prietenilor din Apus de o obliga 
pe -Ewcriram să părăsească acest bastion. 

In Indochina situaţia s'a agravat pentru Fran¬ 
cezi: evacuarea Tonkin ului va fi inevitabilă, dacă 
nu se vor arunca in bătălie mijlodce si trupe nu¬ 
meroase. Tulburările din Anncm ri Cochinchina 
s'au prelungit până in Indonezia, descoperind tot 
mai limpede planul ociual al Chinei comuniste dc 
a sustrage regiunea dintre Asia şi Australia de 
sul influenţa apuseană. Este probabil că. din Ton- 
kin in cursul anului rtitor. focul răzmeriţelor co- 
nifiwîf si se întindă in Laos. Siam şi Birsna- 
nia. teri învecinate. 

In luna Xoembric s'a anunţat pătrunderea tru¬ 
pelor comuniste chineze iu Xepal. ţară de rre-o 
lo .'-oo fae. ptătrafi. aflată pe versantul sud al 
munţilor Himalaia şi care domină valea Gange¬ 
lui. Diviziile rcrii vor fi astfel in curând la cinci 
ăe. Ir. dc :< liul Bengalului, cu drumurile 
ri’T India ri Pakistan deschise. India apare deci 
ar pe acum r >rin*3 intru* cleşte, căci şi la Apus 

—prin WiwMMirro w/faHe|«i im I*rr 

ric—.^rrrirfrlr au câştigat o poziţie politică din 

cele reci Geanta roase. 

Pentru a compensa consecinţele militare ale în- 
jrâxgcrei politice din Per fia. Americanii au între¬ 
prins construcţia şoselei strategice Alesandretia 
Frzerum fi c unor acrodroame pentru bombar¬ 
diere grele in Turcia răsăriteană. De aicea, ario- 
cbc cm o rasă dc acţiune dc reci puţin de â.ooo 
de kilometri, pet botnb-erda toate zonele industria¬ 
le din Rusia « Siberia. 

In Grecie, biruinţa răsvnăJt-are a Alareşalului 
Papogeu a îmbunătăţit poziţiile anticomuniste din 
Afediteranea. Apărarea lumeî libere dispune soare 
de trei pivoturi depărtate, dar destul de puter- 
•utXy împotriva prexiunei sovietice înspre sud: 
Forutaza, blocul Greco-Turc şi Spania, cu care se 
pare că Statele Unite nu vor întârzia să semneze 
acordul prevăzut. 

In zona frontierelor *alc europene. Kremlinul 
m pro-cdot anul acesta la o verificare ri iefiSrtre 
s poziţiilor mSitare şi pcditicc. i lareşolul Rokos- 
o fort numit vice-preşedintelc consiliului 
de miniştri polonez, păstrând calităţile lui de 
mareşal sx,:ieisc fi de ţei al armatei poU*neze. In 
<serjr M ia răsări toană, echiparea trupelor dc şoc 
^msmniete a fost intensificată. In Sorini Europei 
r . tmţr %.ou a fard de d borârea celor două avioane 
«uidfav 4c mirt umeda; incidentul a arătat sen- 
mUUtauu Rusiei in această regiune ; unde o ins tu- 
Tlu^ **** * mU ™'** **** de proiectile tcLegur- 

In Osmanul Îngheţul de Ford, Americanii ri /fa¬ 
st. y* pregătesc punctele de sprijin pentru vâUr 
•nrir *prr« ? M; de notat formidabila l-ază Ameri¬ 
cană de la Tkmle, im nordul Groenlandei, cea mai 
apr purtă de Polul Soră 

Imprri^ Ri.,,, ,, 

IX*c*U ie MU1 cerr. ne edme 1S5! ol 

opiZlco ca al oolropirei hcJşevieef 

I% T*”? * edificiului sovietic: 

prm aertrăma^ca iusft uuOar ocupate, deportări, dis- 

n da popula fac fi teroare: pri% intansiiirarea 
ocţmmct ce marrizart *-* rmsificare: prim lichidarea 
Trupurile de eomunişti cr ptees 

******** P CaLcslovncua. După grupul 
S cuier. « urmat grupul <*ri«a»Jri, căruia—‘aptul 
merstă să fie notat —i s'a adus inrinmsrcc de a ri 
t Z nt ,Ş - ■ ţxiec n « tim*cm*oniUr. 

Fnrnf.hnrorro or 4* raoAuner* olt tort, 
îs^si .mânui pn» ccmicpirta Org —p» PoHtbu- 
r w,.i oysrmsrrs per > .naktăfii lui Afalenkoi 

If^etonl^T iiotrt i „ Ptkir. 

tnmtror ţrraau.'or <*eMo*tol r_ U-eU c.v,u «nr 
- wi O -nvr^+re- « J. 


Alrirn <f«- .Veri Pm^io. Chino, Fermooo (% _ 

pieţitr 4e de*farere.„ ntâtrn puncte pe <*«ri fr*^ 
fieniJr »nfrr occidentali sau adâncit. Pro Urm a 
prizonierilor 1 rebus să reţie t'.xttă atenţia noastră. 
Insistenţa cu care Sovietele cer repatmrre* tutu- 
r>vr prizonierilor, şi indc reU Q neebra <'are nu 
Tor, este plină de semnificaţie; ele oferă o posibi¬ 
litate de pare recidentalUf*. dar cu preţul cv/o 
mai mari ruşini. Dacă Occidentalii primea târgul, 
neamurtle rare-şi pun nădejdea in ei. îşi vor în¬ 
toarce faţa. scârbita şi desnădăjdaite. Kremlinul * 3 
1% obţinut incă c-dată o mare •icUjrie. 

In Anglia *i Franţa, tendinţa de a zădărnici 
Alianţa Atlantică capătă tot mai mulţi adepţi, in 
timp ce Aloscora. realistă, evită—cel puUr, in 
Europa — mişcări ciolan te ce or putea speria ceata 
dc certăreţi senili cari pregătesc ieşirea continen¬ 
tului nostru din Istorie. Declaraţiile lui Stalin nu 
trebuie luate ca o simplă -butadă" : el Mie ril oc- 
cidentahi nm p<,t să nu se certe. Discursurile lui 
Herrict ri Daladier împotriva armatei europene, 
rostite puţin timp mai târziu, au a^ut rezonanta 
neplăcută a unei replici orchestrate. 

Bănuiala că Europa occidentală este victima 
unet iremediabile necroze, rămâne unul din senti¬ 
mentele cele mai penibile pe care anul 1952 ni-l 
lasă, Nici o măsură dc sinteză politică nu a fost 
rcunt*. nici una din marile probleme rezolvate, 
met o hotărâre importantă—afară de decorarea lui 
ChapUn cu legiunea de onoare —ne a fost luată. 
3 »r, o divizie in plus pe frontul Europei. Atât 
Franţa cât şi Germania s'au pronunţat împotriva 
armatei europeane, lăsând probabil Beneluzului 
priio de a stăvili cele 150 de divizii sovietice din 
răsărit. 

^ trece pnntr o criză gravă, din care nu se 
va mai ridica şi Uisinski vri ro pierde poate in 
curând tribuna de pe care înjura nestingherit pute¬ 
rile oca dădeau ospitalitatea. Lamentaţiile lui Lie 
nu vor împiedeca comisia senatorială americană să 
arunce lumina asupra trecutului tuturor cnpte-ca- 
munxşţUor cam pretind fără ruşine că sunt apă- 
răt ni popoare!.e /t?-r*-f, in timp ce—din unrfrnr 
pregătesc victoria bolşevismului in lume. 
Acţiunea cu totul superficială întreprinsă in 
Ir an ţa im;,africa partidului comunist —d 7 Dueios 
contin uii să rosteamsă discursuri nestingherit—a 
pereni# guvernului francez să schiţeze „ ir. planul 
politicei externe, o mişcare de apropiere cu Rusia. 
Acul ambasador al Franţei la Moscova Dl Joxe 
este fostul şef de cabinet al cm un ist ului Picrre 
Cot şi fost secretar general ol Guvernului de Gaulle 
ta momentul semnărd pactului cu Moscora. P'c- 
ludiuA tradiţional al tuturor catastrofelor curepeene 
—-pactul Franco-Rus— a fost din mou pul la 
J>rorram. 

Tra.gedia statelor occidentale pr .rine din raptul 
o5 sunt obligate si schimbe, cu aceleaşi echipe cu- 
vewunrntalc. principal intăşi al politicei lor de 
S5 dc <», încoace.- eedarea eumtinmj « /*/« ^ 

l /* Ista. A linsa ram rdnrir rr 

amiralul KoUckeak > dşecicilor; Ic Yalta. biet^e 
noastre făn din Europa Orientală; în 19AS. China 
întreagă. Acum rnoâ. o serie întreagă de c*Oise%i 
politici ar fi goto să predea prizonierii c oreeni, *1 
eraeveze Formoza ri Indochina. 

Sorocul astăzi inei este ră Statele Unite au de 
alesJmSre -raţă t ri moarte: ori reuşesc xd-ri de,- 
chidă .pielile larmei pentru industria lor 'or vor 
mum înăbuşite. Si fiindcă interesul acesta egoist 
al cc-mCt mo* mari putem din lume coincide cu in- 
teresu^ tvturv- prpaerelor ameninţate sau otropi- 
te u<“ Usevux. nădejdea noastră rămâne intre ztZ. 

Desigur că ta America sunt oameni generoH cari 
cred iu necesitatea spirituala a eliberării. Desigur 
că în Europa sunt nenumăraţi cd cari .rata 

să lupte pmtru desrcbirc. Dar spre c pune in 
mijcarc urxa^ -orţă arterială ce va putea strivi 
Aşensmul, a~est ra«;#*V material este cea mai hu¬ 
nă pe care .urnea liberi ■. are. Pericolul ‘izic 

renmrit a*1ăzi de morsele americane a trezit in 
fie t -ctc uriaşele r ez e rv e de ingeni ritste. de rita- 
litctr ri de «noua de oare un popsr alb este ca¬ 
pabil. A legerea primului .< tratezi al Statelor Uni¬ 
te de o res;>rifsie puternică derede*te că Ameri¬ 
canii a» înţeles că omfUetul actual este in pri¬ 
mul rând strategir ri cd acela care, atât în 1911 
cât şi mai târziu îa oonduoerra Sat ou lui , a ami 
de rezol rut problemele unei strategii medeme cu 
toate implicaţiile ei politice, economice şi militară, 
este cel mai indicat pentru a înfrunta Strategia 


CRONICA BASARABIEI 
SI BUCOVINEI 


btco rncA -e r r* v 4 r ri 





Tn-'-rmAm si» < 

RnmâT*T?or Bnrwrlirjnui »; a nitJ n tr-rum *lrm -ii riZ 
svA.n*mr Ea rial * * «*.Â**u *V - ■- .. ^ 

MAarrri*!' ti» ţm* a/eaxtA *** -, . * 

re rrprmdmA drspf u r îl » a«usfpn 

*v a f.i*r r*r 

w ^ «1 i» şfrrtt? I fim ca x «W .— ^-. 

litetav al tof ^ ^ rf, , g~S?' : 

s aa*oa ome**w* > ţel I-on# Gf|itţii>a 
••'mia la«n*' Lata T T*7rn>«9n »-,.«• . 

MJraţarin. **c. ' “^*ma. 

La 27 Oft. «« îatrr-5- 1® f\ 

toan-a şt din firma» rr** 

o»^5reau. s r-rct nzjrea cn ftomăma 
La '» .N-’w*ţr»rirfa IdîS a Hnaari 
tuhri. tevTx nn arws, ier^:ss saaţta a 
oarr tetra In ţara <fSrr* a r r 4 . 

}a Mapstiţji s»v. jv-» T 

Z" al RrassAnU-i. ApHuîti Slr®» rV ■ ^v ; .,i l 
xwti ai Bar>T!aâ. \, r ţ+. 

La. 11 armata r!*nâa, r . _ _ 

* t ^’ pr^^r ri *» .VretrT :,1L T Î 

>ra.m x L*m>r r^ţxiia.Tia nriTsnaari ^ r . ^ 

furilor ai artarhlri " îrîra 

Ea 2S »'aa rr ar- ; t **• r - — x - 

tnţi driecaţii jodrţrior ■* * &**& 

aii prvDBd <Ba 

ofiţer, dia jarmat» dlf-ri **—^ 

)m. Buun^ ^ T BamrSS hl2 ^^^ t * fei * l &?**!£ 

îrrttali stu<P*ng -j ropnr pila de ^r>i’ ^ " 

A fon o m iriizpti de rrlar^ lmSSi mhurvr* 

AZL T^r ? a ^ 

® b- — 

dtir^ modute. « ta* ' a ÎSÎTB 

o-nervi o i Btur^rinri £nx 

«5 d^x tnSomohcre* Primnpct^ 

Bucovina, car* cxprmăc -^chHe re^ium 3 > 

i conxtu^r prunul nudr* al Stalului 

sS'tszf 4 * r 

«*< 5 ? 7 l ^tvn&4! 

**x*t*i finut. cat la rut cm 
jraţn Urr *n Mulăova mi comanda 
coz*. »-as <s;ăref meices* 'nr nat^nrtB .- -ur*nl 
sccok »r cnmjna Tuturor rioUrt hr invaziei străine- 

Cuuăâderăud că Bucovi n a, im amuj — 

ff yu*™ rutrtm rirtrinUVi w 

.A cn /oria Ct^oanei Hcb*WrgCU>r: ' 

- Ccundcrâmă că timp ir aproape 144 de cui 
t'nccer-.r^jn c indura* Ax'erinf, -esr*^: 

guvern dr^t-r: 7r jîc.*. - -de ri 

*+ '^dreptăţi H rî 

rTr&ăxht *£-■< alierrzr -z-c rtcrul ^ ~ n 

o» celelalte ttaţjini cu csn 
oJ ia pace; 

“Ccmsîdrrdnâ cS ^vcoriae*: : ,'n cur»-%i pen&cdei d* I 
144 de ani, aa îeptcî os «omw r<xztr rdmperi> 
Iriîse «a Jorr^ff nd» u drapel «tră.n pentru cn«- 
*^ r *- C'o-ic «i mi-irc s Crprrsorii or ri răsplată ri 
sa cref dr x»>rif dimumarra drepturilor rsri > 
mofr<n*ţfr>C ri prr«*n-i^rfl Umbn in nete —tiiacd. 
i* ri dkiar in lefrirf .* 

‘‘OacMfvdri otf t* serv? fî»^ poporal anlahtou a 
^ unpi^decmt sistematic de a wr lnotre de bogC- 
f» reaursdr acestui rin*/ ri -3 a ^vf despuiat 
«• «arr r-r-Tr «> 'ausef-faire; 

a* KusunmcuiL cu loat 


«îiîo 

f l' rămo * xl ‘ t ^ r ** va rfcciohfri cnw^Irct 
S2E-«5 ăfold^-c le» ril ri 

««■ terVŢct creadă in reclizarca marelui ei* al 

r^a-.xunea. ;ja mn- 0 fe^orwr TieafuriJor rs- 

rednsrn mlr s* *tat naţional dela Suctru la TU c ; 
Con*tată că are>t oca* 'olrma a -anat. Astăzi 

ZUSST'*? ^ *1? > ■—ttesîe. dapj e/srtuKie ri 

♦yrvjtr^l s Bam ămeu, ţ.% « rt<7r^n*r-: -,r ri no-bJlinr 
■ji.jţi. doxscc, - te l«a - pcatna toazr -r pocrci rj 
momcr**c uuatru uu pa r u in «mc ksriturilur 
u ser,- cerr »Hor "r -r da/f. *tLriiuam:z3 din te 

*ăprSbu*%s »i r*i r«a?e popoarele imldxivite 

n cucerit dreptul de-a jwere* 
m c^rrşmtă pnmul gând al Suc 
*’ f^-~ r Cf.tZ cătrr -‘''catul Pom. d*in. pe care 
tafsrasM j^rsrre ea/vsj-ns ri. 

>» ie r*-T-?a 1 ,rt>i sordri r^ed. rr>. «tiiiVh 
*x7*« cornerul al Rucm rteri, " 

a ri i.*ry 5 fî>r» ce pmxerr , 

drrtdri* ie rr umjrls xsryrumMfli ruat^rualr ; 

Tcam BnvN'N-riri ia Begarăj **-‘— 

dip’czi ri pearra t.X4«naA fia v« 

7 «ană la Orvtaus i* ţa la 

•TVortui a.-rsae. fîiad rradu- dîa t 
sar pc7«e ni ax: fie t^r>ean*j ra 


ierVecs/s 1« __ 

ori stai mari decât cele pe 

fost fi cor fi mod . _ 

• de ririrwri de « declanşa 
Su trebuie «ori *3 ne *<rJ* daci 
iidcapr aj* ic 



Eri^^enr c*rtie* de Far, IStâf na ode- 

«e, âaMnMă • slăbire « primelor eMiruetn—m 
uşa atât de şubrede—ale lume» m K>arc~. Sasr. 


Trieri, 


r peaout. riduraram Garmanuci. 


este cel mai indicat pentru |C'- 
fisnrtiol 

IS5Î • marcat o oooriersre sensibilă iu desfăşu¬ 
rarea evenimentelor. Soma echipă guvernamental* 
americană este compusă din omeni cari sunt in 
stare să facă jaţă acestei sorele^Ari, eventual chiar 
s'o f<A<*aiască co element ol pohtieei lor. Pcote că 
la publicarea acestor rânduri se va fi ajuns la un 
acord im Cwca; poate. dimpalrriA, la c acţiune care 
aă drpâşeoooa paralelul Angajarea umor trupe 
pap on at a e a fost cerută de şeful majorităţii republi¬ 
cane ir parlamentul american. 

In Europa s'a născut teama câ America va da 
mai multa atenţie Asiei. Trebuie wuâ .-hseroat că 
Scvietele insă*.» acţionează cm mo» multă *n/ovri- 
trte in Asia decât in orice alt spaţiu. Teutru Mo*- 
o-ca. cu -crirco Fur- .pai ar pune a serie întreagă 
de probleme de “ stăpânire * pe cart nu ie are in 
Aria. Ch-i cât de comunicată ar fi o ţară cur.pej- 
r*A, se r r jriri tcideauna cepuri întregi cu conş- 
tiinio RO|«k-eaâa trează, m credinţă, cu tradi- 
P* TŢ vhi^ăe luptă împătriră cotropit^-rxlor, cari vor 
~rezifta m . Chiar J--J o ar/ieee fulgerătoare i-ar 
dure pe Bolşevici la Atlantic, ar fi pmţn in faţa 
umor greutăţi cu atât moi mari. cu căt t ar afla 
ie acela* timp in răzbvi cm America. 

In Asia nimic asemănător; nări fe Căina, aici 
ie Tibet, nici in Persia. auri ie India, bolşevismul 
nu a întâlnit ri nu va inii/ei resâ*«eeie locale se¬ 
rioase, Mucoasele cvmeeâ*<a iu Asia an legitimat 
Ao>ria tui Icnim: “Drumul fmc Rari* trece prin 
Pekin; Cu eforturi minimi i aproape fără a ie- 
« însăşi, fdşu imense de teritorii cad tub 


graţie , 

Statele Unite se vor ocupa mei 
tuaîia din Asia. 

Putem ie>d iă fim siguri cd Europa nu va fi 
neglijată niei o clipX după cum ; afirmă m- 
*ă*i F<*fter Dulies în ~artca iui "Wgr ar Peoce" 
publicată în 1950: “Dcod are /* obligaţi ri aieavre 
0 Singură regiune pe care s’a ajutăm, aceasta ar 
fî (stridentul Este a regiune vitală, ii» care *a- 
-em parte şi care este im mare primejdie \ Dar tot 
din această carte reese că acţiunea americană pm- 


, a m dama i pa europe*** să se unească, va ri < 


rentuată până la maximum, cu riscul de a •.emsJr 
temi acele oboi. cari din motive egoiste, se opun 
ia coaliţie, mă o fermă sau alta. # 

Trezirea ie ceasul al 2b-'*a ol poporului «reere- 
este unul din fen:menele ode rea» extraonU- 
*srt r-f -ort M inrt-«M«ral Iitari^Ofţtiadi ■* 
KTiitori OM *o.tribM it ia o«a,tJ Eroare: 

riie tirutt i» tUtimii cimei om Se Btcr+AoM. f7y«i. 
DulL. CKamler, Oailio. Zirtir fi alt*. f*~ ^ 
tu roodeJe te î 95 i Deotff**** ^ 

Htiă .K-Wri, tXSămJ eampOMMe Se 

om a**. ~ 

pra primejdiei <-, .v âeMds-yiM* pe ~ţ* 

wi»» ite w»JrB pe.tr, ‘iruiMta 
lui. Comisiile seuatt>riale in.asnsează cu ne* 

Utl h. târâre im lucrările lor. 

Este r o-la de o admărată reroUne. . _ 

O ret,Imtie ţări fe/T-enBri. ri lmp* 9 *n*c 

r ase, dar care ra nchimba cursul Dtonm l mvm 
pale: mulţumită ri Jrttinele jmcnsrei nu vor ■ 
h iArâte până la urmă nici de hoardele mocan. 

. sectă Mau Mau. 

IUr VW 





libertatea 


3 


MONARHIA PARLAMENTARA 


Constituţionali ştii moderni disting trei tipu¬ 
ri de monarhic: monarhia absoluţi Stă. monar¬ 
hia constituţională şi monarhia parlamentar;). 

In monarhia absolutist;! suveranitatea statului 
ac concentrează in întregime in mâna monar¬ 
hului Drepturile lui sunt considerate a fi de 
ongim divina: dc aceea el nu are a da soco¬ 
teală niciunui dintre muritori de felul i~um in- 
trebuintează puterea. 

Acest gen de monarhic nu se mai întâlneşte 
astăzi decât in unele satrapii orientale. După 
Revoluţia franceză, şi-a făcut loc in Europa 
o formuUi monarhică dc compromis: monarhia 
constituţională In monarhia constituţională 
puterea nu mai e deţinută exclusiv dc monarh, 
ci sc imparte intre Rege şi Popor. Există de 
fapt doi Suverani in stat. două forţe, care se 
echilibrează graţie mecanismului constituţio¬ 
nal in vigoare: regele şi poporul Puterile re¬ 
gale sunt definite si limitate printr e Consti¬ 
tuţie: deaccea monarhia se chianui constitu¬ 
ţională. Regele este rege "din graţia lui Dum¬ 
nezeu şi voinţa naţională . 

Fără îndoială că in aceasta t o v ă r u- 
şic constituţională, jmr tenorul avantajat este 
Regele, in sensul că el dispune dc mai multe 
mijloace ca să abuzeze dc prerogativele lui. 
Poporul e numeros, dar împrăştiat şi divizat 
in partide. în vreme cc Regele c o singură 
persoană, se bucură încă dc o anumită 
aureolă din trecut, iar puterile cc i le acordă 
Constituţia sunt suficient de mari şi dc elas¬ 
tice ca să-i acopere şi să-i înlesnească jocul, 
dacă c posedat dc gândul de a elimina popo¬ 
rul din competiţiunc. Orice monarhic consti¬ 
tuţională închide in sine germenii unei dic¬ 
taturi monarhice, iar. daca. totuşi, in unele 
monarhii constituţionale, s a ajuns la o con- 
vteţulrc armonică intre Rege şi Popor, aceas¬ 
ta sc datoreşte fie calităţilor excepţionale ale 
Suveranului. care nu şi-a permis transgresiu¬ 
ni in ordinea constituţionala, fie unei emi¬ 
nente clase conducătoare, care a veghiat cu 
gelozie la drepturile poporului. 

Monarhiile răsăritene n au beneficiat nici 
dc t/na şi nici dc al ta din aceste normahtân : 
rareori un R. \ot - inre.epr şt / ntotdcaun.t . > clo - 

«c«t* l-ar fi l*p4tit gândul puterii totale 
Ţoale ucesAe monarhii erau declarate* "cons- 
tituţtonal* ’ . adt'.'A Regele ţi Poporul formal 
exercitau puterea tn comun. dar. in rrdiiatr. 
totdeauna Poporul era cel păgubit 

Sâ facem o scurţii incursiune tn polifn a in¬ 
ternă română, dovedind cu fapte tnriul mo¬ 
narhiilor constituţionale 

Regelui Ferdinand ii poartă posteritatea un 
respect adânc, pentru atitudinea lui patriotică 
in timpul primului războiu mondial Dar. ca 
factor regulator al vieţii constituţionale, na 
fost ta aceeaşi înălţime. In exercitarea prero¬ 
gativelor regale nu sa orientat după indica¬ 
ţiile voinţei naţionale, d sa încovoiat inflaen 
tclor dela Palat. Graţie acestor influente, par¬ 
tidul liberal a guvernat direct sau indirect 
in tot timpul vieţii Regelui Ferdinand. deşi 
simpatiile poporului se îndreptau in mod con¬ 
cludent spre alte forte politice. 

După război u, s ou născut două noi parti¬ 
de. unul legat dc mitul şi popularitatea Gen 
Averescu. iar. altul, cel ţărănesc, a devenit 
expresia păturilor largi ale poporului roman, 
moi ales dup&ce sa unit cu partidul naţional 
dw Ardeal In mod normal. aceste partide 
erou chemate să guverneze intre 1919-1927. 
fund cele mai bine ancorate in conştiinţa na¬ 
ţiunii Partidul liberul avea cadre puternice 
dar nu se bucura de popularitate. Ca s* 
ajungă la putere, acestui partid nu-i rumânii 
descinsă decât poarta din dos a Palatului, si¬ 
lind pi Rege sâ ajungă in permanent conflict 
cu noima pop. ru/ui. Plecarea Gen. Averescu 
dela putere in 1922 şi verurca liberalilor sunt 
/apte ce nu-şi p*>t găsi o explicaţie * constitu¬ 
ţională plauzibila, ptmirucă nu erau indicate 
d* curente de opiruc pjpularâ Dor liber aht 
voiau ca N oua Constituţie şi Încoronarea să 
se facă sub ei Sj atunci au pus in funcţie in¬ 
fluentele lor la Palat, debarcând pe General 
Cum poporul nu-i voia. a trebuit ca liberalii 
«mj foca alegerile cu teroare şi furt de urne 
Constituţia dela 1923 sa votat in mijlocul 
unor uriaşe manifestaţii de protest , organizate 
in toată ţara dr partidul naţional-ţărănesc. 

Decc a fost ţinui Br&Uanu la putere întrea¬ 
ga perioadă parlamentară de 4 uni. cu toate 


că. curentul popular crn categoric împotriva 
lui şi decc a fost concediat Gen. Avere seu 
înainte de împlinirea legislaturii? Regele Per- 
dinnnd măsura cu alţii măsură când era vor¬ 
ba de Brăt/anu. In 192b. o nouă surpriza. Par¬ 
tidul avercscan trecuse dc zenitul popularit㬠
ţii sale. In loc de a i sc da guvernarea partidu¬ 
lui Naţional ţărănesc, care era susţinut in acel 
moment dc un formidabil val de popularitate. 
sc revine la formula avcrcscană. care nu se 
mai putea impune deastădută decât cu cunos¬ 
cutele metode liberale, adică teroare şi furt dc 
urne In 1927, o nouă lovitură. Avercscanilor 
le cade cărămida in cap. deşi nimic nu îndrep¬ 
tăţea pc plan guvernamental o asemenea 
schimbare Guvernarea Avcrcscană din 1926- 
27 a fost una din cele mai bune pc care Ic-a 
avut Tara Românească. Dar Brătiunu, ştiind 
că Regele Ferdinand nu mai arc zile multe, 
voia ca la moartea acestuia sa aibă frânele 
conducerii in mână. 

In mod normal, odată succesiunea deschisă, 
naţional-ţărăniştii erau ccl îndrepta - 
fiţi să formeze guvernul. Dar. din culisele Pa¬ 
latului a ieşit o altă formulă. Liberalii, ca să 
înfrângă ostilitatea crescândă a Tării, au tre¬ 
buit să utilizeze pc o scară întinsă sistemul 
cunoscutelor ingerinţe electorale. 

A trebuit să moară Regele Ferdinand. sa 
moară Brâtianu şi Regenţa să nu mai aibă 
incotro. ca să răsbntă naţional - ţărăniştii la 
putere. Sase ani au fost ţinuţi naţional-ţăr㬠
niştii intro opoziţie infructuoasă, iar impopu¬ 
larul partid-libcral a guvernat aproape fără 
întrerupere exclusiv printrun act unilateral dc 
voinţă al Regelui, deşi Constituţia il obliga la 
un permanent acord cu celălalt tovarăş dc Su¬ 
veranitate. Poporul. 

Dacă examinăm domnia Regelui Car ol II. 
abuzurile regalităţii sunt şi mai evidente. Re¬ 
gele Carol şi-a făcut un fel de "credo" poli¬ 
tic din eliminarea poporului dela conducerea 
ţării. Dc când sa urcat pc tron. a urmărit cu 
tenacitate răsturnarea regimului constituţional 
in vigoare—care prevedea suveranitatea mtx- 
ta. Rege şi Popor — si înlocuirea lui cu dic¬ 
tatura personala. Spre ac est obiectiv şir*-* J 
concentrai foaie efor furi/t*. a întreprins frag¬ 
mentarea partidelor şi şi-a recrutat din mijlo¬ 
cul lor un grup de elemente credincioase. pc 
care să se poată sprijini in momentul decisiv: 
a îndepărtat sistematic dela putere forţele po¬ 
pulate. <*dicA partidul naţional-ţărănesc şi Miş - 
c.arca Legionară, iar la urmă'u mobilizat tot 
aparatul executiv al statului contra Mişcării, 
urmărind să o distrugă, pentru , ă era singura 
forţă politică ce putea [ace incertă dictatura 
sa. 

Deşi naţional-ţărăniştii erau încă agreaţi dc 
popor. Regele Caro/ ii inlocueştc in 1931 cu 
un **Deus ex mochina", Guvernul lorgu-Arge- 
tenanu 

Nişte fracţiuni de partid, cori nu întruneau 
nici H % din totalul voturilor, sunt chemate 
să conducă destinele ţării! 

Un nou val dc teroare electorală se abate 
asupra României, lor ga şi Argctotanu ajung 
la majorităţi parlamentare, graţie patului de 
puşcă şi siluirii urnelor. Regele îşi dădea sca¬ 
ma ca atât pat udul lui lorgu cat şi gruparea 
Argctoianu aparţineau mai degrabă domeniu¬ 
lui fanteziei de< ât realităţilor politice, dar et 
voia sa făcu o primă deschidere contru par¬ 
tidelor. să experimenteze idcca guvernelor de 
personalităţi, să simtă pulsul ţării, să c uno¬ 
ască reacţiile ci când i st impuneau oameni 
de sus m jos şi, eventual, să perpetueze ex¬ 
perienţa, dacă concluziile ci erau favorabile. 
Experienţa lor ga-Argctoianu eşuiază lamen¬ 
tabil. m mijlocul unor stări prcrcvolaţionarc. 
Regele recheamă grabnic partidul naţional-ţă- 
rânesc. dar asigurându-se dc un preşedinte 
mw docil—Vaida Vocvod. dispus să-i făcu 
jocul Vaida Vocvod face alegeri libere, c⺬ 
tigând la limită prima majoritară de 40 °/ 0 
In mod normal Vaida Voevod trebuia să 
ajungă cu guvernarea la capătul legislaturii de 
patru ani. Majorităţile le-a obţinut pe cale 
cinstită, fără presiuni, fără furturi dc urne. 
Totuşi, in toamna anulai 1933. Guvernul Vai¬ 
da trebue sa demisioneze şi Regele Carol face 
din nou apel la impc/pularul partid-libcral 
Motivul 7 Pentrucă 1 G Duca şi-a luat anga¬ 
jamentul faţă de anumite cercuri străine să 
distrugă Garda de Pier. Regele Carol a fost 
foarte sensibil la această cerere, dar nu a a în¬ 
trebat daca şi celălalt coexcrcitont al Su¬ 


veranităţii naţionale, adică Poporul, este de 
aceeaşi părere. Ori, e bine ştiut că Mişcarea 
Legionara, in 1933. îşi înjghebase organizaţii 
in toate judeţele şi câ ţtoporul decepţionat dc 
experienţa ţărănistă. începea să se îndrepte 
spre Codrcunn. 

Cu rari excepţii, alegeri libere nan existat 
niciodată in România veche sau noua. Dar 
cele săvârşite de I. G. Duca au depăşit sta¬ 
dial obişnuit al ilegalităţilor electorale alune¬ 
când in crimă. in suprimare dc vieţi. Se cu- 
nosc evenimentele sângeroase care au urmat: 
asasinurca a 10 legionari, dizolvarea G. d. P.. 
încarcerarea [ară mandat de arestare a 11.000 
dc tineri şi apoi reacţiunea Nlcadorilor. 

După achitarea triumfală u G. d. F., din 
Aprilie 1934. logic era ca guvernul liberal 
Tătărâscu sa tragă consecinţele. Justiţia T㬠
rii, prin glasul a cinci generali, condamnase 
procedeele lui. Justiţia şi Tara se puseseră dc 
acord. Dar Regele gândea altfel: deşi il re¬ 
pudia, a menţinut pc Tătărâscu întreaga le¬ 
gislatura, pentrucă era un politician comod 
şi servil, dispus să-i pregătească drumul dic¬ 
taturii personale. 

In 1937. un nou abuz al regalităţii. Deşi 
Tătărăscu şi partidul liberal nu sc mai bucu¬ 
rau dc niciun prestigiu şi tot poporul consi¬ 
dera scadenta guvernării lui ca o certi¬ 
tudine şi o uşurare. Regele Carol. contrar 
practicei constituţionale, încredinţează din nou 
pc Tătărăscu cu formarea guvernului. Regele 
nici na mai căutat o soluţie care sa creeze 
măcar o «i parenţă dc obiectivitate, ci osten- 
taitv, şi-a arătat dispreţul faţă dc popor, tra- 
tându-l ca şi cum riar exista. In concepţia 
lui Carol. Poporul bâjbâia undeva pc la pe¬ 
riferia vieţii politice, putând servi cel mult 
ca clement de decor al Tronului. 

Alegerile din Decembrie 1937 nou putut 
fi falsificate, graţie acordului Maniu-Codcca- 
nu. Tătărăscu nu întruneşte faimoasa pri¬ 
mă majoritară. Marii învingători sunt Maniu 
şi Codreanu. Firesc era ca unul din aceştia 
să fie chemat la putere. Dar Regele, carc-şi 
urma cu tenacitate planul lui dc dominaţie 
personală, inventează guvernul Goga. ai cu- 
.M. “iUl UW W- 

turile Mişcării Deşi corpul electoral se pro¬ 
nunţase cu claritate şi nu exista alegere posi¬ 
bilă decât intre Godrcunu şi Maniu. Rege/e 
usvârlc din nou mănuşa ţării. 

Gredtnţn Regelui vă Goga ar putea să cap¬ 
teze curentul naţionalist in favoarea listelor 
tui. deposedăndu-t pe Godreanu de populari¬ 
tate. se dovedeşte a fi şubredă, tn acest mo¬ 
ment. nu-i mai rămâne altă cale decât să-şi 
dcsvălue total jocul. 

Alegeri nu sc mai fac. Noua Gonstituţie. 
emanaţie exclusivă a voinţei regale. consacră 
poziţia lui de dictator. 

lată cum sa ajuns, graţie mijloacelor ce i 
Ic punea la dispoziţie Gonstituţiu dela 1923. 
ca un Rege plin dc trufie şi de pofta domi¬ 
naţiei să acumuleze toate puterile in mâinelc 
sale. jefuind poporul de drepturile lui de Su¬ 
veran. 

Aceste toate reminiscenţe obligă poporul 
român ca in viitoarea lui întocmire statala 
să se înarmeze cu o serie de garanţii juridice 
şi politice, dc natura a împiedeca repetarea 
conflictelor dintre Rege şi Popor. Pentru a 
păstra Instituţia monarhică, trebue să elimi¬ 
năm desavantagiilc ci, cari constă in germe¬ 
nii arbitrarului şi a posibilităţilor dc abuz ce 
închide in sine. 

Noua Gonstituţic va trebui de a şa manieră 
întocmită încât un Suveran, chiar tentat sa 
abuzeze dc prerogativele sale . sa se izbească 
de imposibilitatea formala şi materială de u-şi 
pune in aplicare planurile 

Dela monarhia tonstituţională trebue sâ 
trecem la monarhia parlamentară Monarhia 
parlamentară e astăzi in vigoare in Olanda. 
Danemarca şi Suedia. In Belgia şi Anglia 
drepturile Suveranului sunt foarte întinse, dar 
practica constituţională le reduce dc fapt la 
funcţiuni analoage monarhiei parlamentare. 
Caracteristica monarhiei parlamentare este ca 
Suveranul nu mai poate crea singur stări 
constituţionale, că iniţiativa politică aparţine 
t u precădere celuilalt Suveran. Poporul. Su¬ 
veranul nu fure decât sa ia act şi să confirme 
decizi unite Poporului. Centrul de greutate al 
monarhiei parlamentare este Parlamentul, a 
cărui alegere liberă precede orice constituire 
valabilă dc Guvern Conform indicaţiilor cor¬ 
pului electoral sc constitue Parlamentul şi 


LA FE CRISTIANA 

T/A OT/>fllA f>TC WRPAtfA 

ttt, fnmmo mrRor r Ro 

/ ura ohtener In r/u# cn »l terrer luynr *# e#* 
prdxa hac* ful ta tur har por lan piron doi 

E spatia ticve nu mirttn Bar op a, de la //ur 

dosite la horrnrhcro da •tvrujre de la primera 
l/ r an revnlurUti no ha recihido nada, Oomo no 
ncnn qtrmcnen tfa mizeria y do lor. 

Espaâa ha Ir ni do nur. dejenderxc contra aqunlla 
InfeooMn l/un ultimamrnt # produjo nu fior veneno- 
na con la yucrrit civil, Enpatia luchaha nota y xa- 
liiî vencedora, provin* a /Hon, tlojando a lo ulU 
ton ile nun propto* Juerza* e.n la rncamUada tu 
cha contra potendan oh ne ura*, pt.lcncAa* que. ya 
han Compromit ido a lan demd* nnrionen european, 
kanin qu« llepnron ella* minma* a una decadendâ 
economica, moral y militar. 

/Cnpaăa nuna * ha Mo ni pordionera ni taeayo 
para nud ic. 

A hora yn ne han fijado dende raria* par ten que 
l'hpnfla cn la ulHma nede ponihle ile rcni*tmoAa. 

Va tocaron lan puitarra* Ion palanen del mundo 
para imjyre.nionar a la hella. fJnlaneş que ya han 
deja/io a tonta* motan nedurida*. Cudntax helleta* 
no hap ya en Europa, ilcjadan rn condirAonen mi¬ 
ner ahlc.n, condenada* a iAiH r como enclava* o cor- 
tenanan. hahiendo perdido nu ultîmo rotor: para 
una mujer, la virtud; para una naciiîn, ta lihertad. 

V endidas y h umilind or entiîn por cllon, por Ion 
nedurtoren que ne cnjorzamn precinamente en per- 
Muadirlan, jupanilo el papei tic protectoren. 

hon nomhren dc enta* hella* mujeren, en deeir t 
painr.n, non rononidhimon. Alguna* dc fntnn fueron 
pernan predona* en la corona real dc Enpaăa. En- 
tre. Ion titulon de Carton V y Fclipe // fipuraha, 
por ejcmplo, el dc rcy dc Croacla. 

V jdonde fundaron Ion cmpera/loren romanon pro- 
cede.nten de Enpafia una cultura que hanţa hore 
poc.on oflon florcrla riquitnrnomcntcf En /turnanta. 

Falnen helUMmon y crinUanon, dc cultura milr- 
naria y con riqueza* cnormen en nun montei y en 
nun Han uran, nun rlon y nun honquen. I hora todo 
rno no en mdx qtic hotin del encmiqo comun. Uo- 
l>ada haita Ion Kucnnn, la pohlaciăn nipuc nie.ndo 
traxladoda de nun ticrran, para poder naqucarla, 
incluno cn nu» ultîmo» valorcn, tr>« del enplrttu, de 
la cultura, dc la naciAn. Y t<Ao e»to ne verifica 
en el minmo momento en que sun verdupo§ y ne- 
ductoren riralizan cn el aluno, nombrdndose vigi- 
lanten dc la paz. 

iPuede Enpafla prentar oidon a algun preten- 
dicnlc, haita que esta injunticia haya cenadoî 
iPucdr Fjxpafla ayudar a la natvaMAn de. Euro¬ 
pa «in la icpuridad de que eston infelice* nerdn 
liltcrtadox f 

iCOrao puede Enpafla —«in tal neguridatl — entar 
roniMpnri<I(» de *iuc Ion (/randen del mundo no itv- 
tentan nada m<i> i qur> rmplearla roma ut«n«itlo para 
jto tfinviu* oue non do /vrif/cn ajcnn n lu cultura 
r ur..pro, prro ' A ur t ■ 1 dC 

han ncffuido infectando con mu* bacilon a lax na- 
eione» todaria lit/re *— o por lo mono* axi llama- 
daa—V dentruir a tm* drmd*. orna* ţ.e.jueiloM <r*e. 
para ta liberiod y proMprridad inta&inttria do to* 
ţ/randrx. fat/roo lan.mda* front* a Za monada do 
lobam d*i h/mt+r 

Tâmp.*’* K*paAa pada ord tar un nta</u* mourro 
de **ta «mformrdad ton r*mtaa4o*a. para Kmpada 
ta vrnciâ, oracia* a mu xalud interior </u* onnmar- 
i o/uk kabuhtdome aimUuL* en tiempam tra* da »n ra¬ 
ia piranaira. I.a le ori*liana jr al orţmUo ampddat 
la prota./ian contra lom microfon da Za putrafaa- 
eiijn que do mina ban en rut alradedore 9 . Kspatia 
mixmo tos ha xentido en «w xangra; paro, hahiendo 
recohrad*. tu nalud, confiata asta xangre en st el 
.luaro que puede na!rar a U>* que sufren măs amar- 
yn mente, tos que necesit an con Janta prisa la pri- 
mera a ./uda, nuestro j» hermănos opmmidos y per- 
xeguido*, nhand/mados hasta ahora en la mixer ia 
por el Oexte y suhyngado* hrutalmente por el Este. 

Su* notnhre *s Rumâni*, Croacia, Bulgaria, 11 un- 
gria, Polonia, Lituania, Utonia, Extonia y tantos 
purhUnt mdx. Todox estos pai*** tienen hijo» que 
est (iu lurhondo hasta la desexperacum. para que, 
por lo mm u i, se lo* oiga del lado de lo* que . en 
el meri-adu del gr an mundo. rompran y renden no 
si,Ic material dc guerra y dextruveion, xino alina* 
humana*. 

iG6mo putile Espatia, de la mejor manera, cum- 
plir ru miriăn cumpeaf 

j Ayudar a lox grandes, gaatando »u xanyrc pre- 
doio pura ha.'er iu» grandezas aun mayore.it 
l O dar mi apoyo a los pequenosf 
l.o* .fronde» pareren contur con el valor extra- 
Rgyy. dc Expună. Lo* ador adu ren *e han re un ido 
ya. 

regala de hoda md* honito podria descar 
una noria rin» ta lihertad para lox oprimidoxT 

V cit» jut l prernamcnte lu que dexed una reina 
nordica natural de Itohemia en ta tomaboda de 
su şeilor, el rcy de l/inamarca, <juien xe lo 0 <mce- 
dui hace ya tre* cuarta 1 de rnileni»: lihertad para 
los que extaban encadcnaJo* y olivia la* var¬ 
ga* de los campesinos. 

Jtoy dia estdn mirando los cncadenadoi nacta 
Eh nada. llenos de experanza, per o la e sper an za 
tainbit o o a hora lo unico que a elin* Ies sobra. 
Madrid, noviembre de 1951Î. 

Marina Corona. 


conform Indicaţiilor Parlamentului sc consti- 
tuc Guvernul. Iar un Guvern, când pleacă 
dela putere, pleacă pentrucă Parlamentul ii 
retrage încrederea şi nu pentru o şoaptă ros¬ 
tită in culise. 

O monarhie, pusă la adăpost prin insaşi 
pactul fundamental de alunecări primejdioase 
propriei sole fiinţe şi meniri, suntem siguri că 
va redeveni o imagine a permanenţelor ro¬ 
mâneşti. Red. 











LIBERTATEA 


*» 


CONSTITUŢIA TRAGI-COMICA 


Ln sfârşitul lunii SeţVtcmbrie a fost votată de 
Adunarea Naţională, o nou» Constituţie caro n 
Intrat imediat în vigoare In Republica Popularii 
Români. 

Puţin importA faptul, că aceR$0i ocazie a pri¬ 
lejuit o “nona sărbătoare naţională", destina¬ 
ţii aă complecte» lungul şirng de sărbători popu¬ 
lar^ care asigura “fericirea şi bunăstare" a popo¬ 
rului român. 

Montarea acestei noui farse comuniste, cu colabo¬ 
rarea plină de însufleţire a ''tuturor oamenilor 
muncii dela oraşe şi sate'', nu mai surprinde pe 
nimeni. Manifestaţii “spontane" popula», întru¬ 
niri în pieţele publice, dans. muzică şi distribuţie 
abundentă de ţuică şi vodkă, eonstituesc sistemul 
consacrat în ţările ca democraţie populară, —pen¬ 
tru reniinarCA tuturor reformelor, iuclusiv a celor 
fondnmentale ale Statului respectiv. 

Cetăţenii care nu iau parte activă Ir veselia 
“generală”, dispn- ca prin farmec, luând calea 
câmpurilor de concentrare. —făcând astfel cu¬ 
noştinţă cu întregul confort pus la d»sj>onţie de 
paradisul bolşevic. 

Organizarea, până la cele mai mici detalii, —ex- 
perimratnti :$5 fio »ni în “Patria socialist*". 

_Uniunea Sovietelor, —inventată si perfecţionată 

de ‘ genialul conducător al popoarelor”, mareşalul 
Stalin, asigură totdeauna succesul desăvârşit. 

Cd puţin, a?a afirmă presa comunistă mondia¬ 
la, susţinută cu toate mijloacele de propaganda 
modernă. 

Proectnl nouii Constituţii a fost adus la cunoş¬ 
tinţa cetăţenilor, cu multe luni înainte de a fi 
votat, pentru a fi discutat şi “aprobat de mamele 
populare”. El reprezintă o negare a tuturor prin¬ 
cipiilor clasice de drept, şi de la primele capi¬ 
tole. dă impresia că n fost redactat In Moscova 
şi trimes gnvernulni dela Bucureşti, pentru con¬ 
formare. 

Nu numai faptul că instituţiile fundamentale 
sunt o copie fidelă a celor din Rusia Sovietică, 
dar insăşi redactarea şi termenii întrebuinţaţi 
sunt străini de limbajul nostru juridic. Totul este 
prevăzut în mare, după măsura colosului bolşevic 
—desigur nepermiţându—se de către stăpâni, nici 
cea mai mică adaptare. 

Chiar socotită o simplă traducere. —(după cum 
credem că este cazul). —şi din acest punct de ve¬ 
dere, transpunerea din ruseşte în româneşte s’a 
efectuat intr’on mod execrabil. După toate proba¬ 
bilităţile traducătorul sau traducătorii, aveau co- 
mnn eu textele de drept, atât cât nu republieele 
populare cu adevărata democraţie şi cu noţiunea 
de libertate. 

Să analizăm deci. câteva din perlele juridice, 
linguistiee şi organizatorice, ale nouii Constituţii 
din R. l\ R-, —exemplu dacic de oţieră comică, 
dacă nu ne-nu» gândi cât de tragică c sittttţia 
RtJttttlui, cMutirftm nu. se conducă, conform preve¬ 
nitor <i. 

Capitolul introductiv caro ar f? trebuit să cu¬ 
prindă o seric de noţiuni, destinate să dea o idee 
pn*ciaX asupra întregii structuri a Pactului Fun¬ 
damental. conţine doar o înşiruire de fraze, prea¬ 
mărind victoria şi sprijinul dat de Uniunea So¬ 
vietică, pentru eliberarea României şi a poporului 
muncitor, de jugul claselor capitaliste. Sloganele 
cunoscute, sau afirmaţiile mincinoase întrebuinţate 
la manifestaţiile publice comuniste, le găsim trans¬ 
pun, drept Texte de Constituţie. 

Pentru a ne da mai bine seama de enormitatea 
juridică şi de slugărnicia guvernului dela Bucu¬ 
reşti, vom cita două din ode zece aliniate ale ca¬ 
pitolului : 

“Republica. Populară Română a luat naştere ca 
urmare a victoriei istorice a Uniunii Sovietelor 
asupra fascismului german şi a eliberării Romă - 
nici de către glorioasa armată sovietică, eliberare 
cure a dat putinţă poporului muncitor In frunte 
cu clasa muncitoare condusă de Partidul f'omu- 
alat. au doboare dictatura faiwcriatre-antonejtcianli, 
au n puterea claselor exploatatoare şi n& 

fkur<rjit*r*4 .statut de democraţi** populară, caro co- 
n^ptUiâft deplin iriier»'JMrîor şi năzuinţelor mas- 
«©tor popular* din Itomânia. 

Făurire.» şi întărirea Statului de democraţi*» 
ţioputarti, prietenia şi alianţa cu marea Uniune 
sprijinul şi ajutorul d<*f*iutercK»t şi frft 
ţ<**e fticV) asigură indeţr«md/«t)ţa, suveratutaiea d< 
Stal, de*voitar<a şi înfloririi* in RPR”. 

M am intre Unt uvtn.it. o : emoţii toate ACCtttea la 
(VmjttituţLe? 

Lip«©ţto nntrr.u iumul <te glorie şi ttbvrfi «ujienat 
“marelui Ktalls”, pentru*» eomctmnia juridică d* 
tip iBturbMsriuiivt hu fU» «v>tnpb<etS şi fericirea 
“poportifai muncitor” uMgurutlt. 

Capitolul urrofctor 1ratează iPmpr> ortmdnir«-a 
h<»ctal£, «vând dr«-pt maximă că UPR, • e»te un 
Stat al oua ici.ilor muncii dela oraşe şi sate. A ocna¬ 
şi driuuţie * republici» populare o găsim şi )n ca¬ 
pitolul itjppedtU'ti\. Dealtfel tu» ti mul de repetiţie 
ad-iitorKtri wu- fnspieol in eu prin* ui i <*n*tilnţiei. 
întâlnind mereu frazi sau (dei. indiferent 

de materia jx- cure */ irutenxă capitolul respectiv, 
tfWKsi ia «să “juriştii şi traducătorii murei ope¬ 
re”, «nit siguri că numai prin aocad mijloc m va 
conving* Iurnea da progresul realizat. 

"Oflwliiirw aocudă* coprinde o repartiţie a 
wdWwW twiiunab p* trei formaţii: m* ‘»aliată. 
iuim producţia dc mărfuri ţi particular caphali*t£. 

f'/rmaţiuiie-a «eoci alieri» Mtru* r*rprc/$t ni* Ut prin 
proprietatea de Stat şi proprietăţtle ailflOtivr. I'ro- 
l.rictj*t»;.i de Stol c d.*-firmă drept “bun al întregu¬ 
lui popor”, — iar in ceeai* prnu^ie proprietatea 
(nlKdivA, In car»- intră £o*pod&nib agricole tfcLul- 
turcoriWi, -r-urli nul ul o pi declară catigorie: “Pfl- 
mfiato) In li. P li . aparţine • »-lor oe-1 taunceM.-'*, 
iutii un ndioil din ( 'onutituţia republicai, a ofi 
rui aplicare nu •* .* putut obţine, aici cu preţul 
vieţi) u câtorva tui» de ţărani 

Mia» prodacţir d» iriârfun cuprinde midie go*»- 
p««dării ţărliu«c#ti A.i atol le rele tu •serioşilor <»rc: 
“JIU i-aiplouleazn iuu ti/ ii altor u . 


Statul,—asigură articolul zece.—ocroteşte* şi 
sprijină mica proprietate, pentru a o feri de ex¬ 
ploatarea capitalistă. 

Modul cum sprijină şi ocroteşte regimul comu¬ 
nist mica proprietate, e îndoohşte cunoscut. O fac** 
să dispară cn desăvârşire, ca sfl no mai pon¬ 
tă fi găsită şi exploataţii. 

In ce priveşte formaţiunea denumită particu* 
Inr-capitaJistâ. care înglobează gospodăriile chia- 
buresti şi micile întreprinderi comerciale şi in¬ 
dustriale nenaţionalizate încă,—nrtic«»lul respectiv 
le nduec o simplă ameninţare,—(demnă de un text 
do Constituţie bolşevică),--“Statul democrat-popu¬ 
lar va realiza In mod consecvent politica de în¬ 
grădi ro şi eliminare a elementelor capitaliste”. 

Ultimul articol al acestui capitol, termină cu 
adevărat în chip burlesc. După cc declară că 
munca este o chestiune de onoare, sfârşeşte cu ma¬ 
xima: în R. P. R., — “cine nu mune<*şte, nu nul* 
năucă”. Mi-a reamintit discursurile politice ale 
personagiilor din comediile lui Cnragiale. 

In continuare Pactul Fundamental tratează 
despre: Orânduirea do Stat. Acest capitol onume- 
nl tot ceea ce îşi propune Statul democrat i>opu- 
lar să facă, pentru a construi, înstări, apăra, asi¬ 
gura. garanta şi administra, patria socialistă. 

Articolnl 18 care fixează, împfcrţ irea teritorială 
administrativă a republicii, cate de o importanţă 
capitală. 

Intre regiunile Administrative ale ţării găsim 
si aceea Autonomă Maghiară (Pentru prima dată 
in istoria Statului român, s’a putut concepe o 
astfel de monstruozitate). Regiunea autonoma un¬ 
gurească cuprinde localităţile Ciue, Gbeorghieni, 
Odorhei, Reghin, Sân-Giorgiu de Pădure, Sf. 
Ghoorghe, Tg. Săeucsc, Topliţa, cu capitala la 
Tg. Mureş. 

Regiunea este dotată cu o conducere administra¬ 
tivă complet autonomă, căd sfaturile populare lo¬ 
cale (adică sovietele locale) elaborează singure re¬ 
gulamentul regiunii. Unica obligaţie impusă, este 
ca regulamentul de funcţionare să fie supus spre 
aprobare Adunării Naţionale. Aşadar noua Cons¬ 
tituţie recunoaşte şi patronează constituirea unui 
fel de Stat în Stat, Aceet prim pas poate avea 
consecinţe de o gravitate excepţională pentru uni¬ 
tatea Statului român. 

Comuniştii n’au creat această. Regiune Autonomă 
pentru n da satisfacţie Ungurilor, ci pentru a pre¬ 
găti prin subterfugii Constituţionale, desmembra* 
rea Statului Român. 

Capitolul următor tratează despre organul su¬ 
prem al Puterii de Stat. Articolul 22 stabileşte 
că Marea Adunare Naţională este organul suprem 
şi unicul legiuitor în Republica Populară Rom⬠
nă. Aceasta nu ar însemna prea mult. dacă prin¬ 
tre atribuţiile acordate acestei Adunări, nu s'ar 
enumera şi formarea Guvernului ţării, alegerea 
membrilor Tribunalului Suprem (fosta Curte de 
Oa»aţi«‘>,—yi numire» procurorului generol al 

AtnRitîni de Mî i Him 

eu romi general, (art. 75) sunt răspunzători de ac¬ 
tivitatea lor. numai faţă de Adunarea Naţională. 
Mulţumită acestor dispoziţii, principiul dc sepa¬ 
raţie a puterilor în Stat este complect abrogat, iar 
posibilitatea de control exclusă. Pe motivul că Ma¬ 
rea Adunare Naţională este emanaţia maselor po¬ 
pulare,—(singure chemate să hotărască, în con¬ 
cepţia comunistă), —reuneşte toate puterile Statu¬ 
lui. Puterea legislativă, executivă şi judecătoreas¬ 
că, sunt exercitate de acelaşi organ, care nu este 
supus nici unui control si nu poate fi dizolvat sub 
nici un motiv, înainte dr termenul pentru care a 
fost ales. Cum Adunarea, se întruneşte numai do 
două ori pe nu (art. 2M. şi cum seziunile ei du- 
reayă între trei şi cinci zile, (termen consacrat de 
uzanţa comunistă), alege o comisie formată din 
17 membri, care constituise Prezidiul Marii Adu¬ 
nări. 

Prezidiul, este învestit în timpul dintre sesiuni, 
cu majori rateu puterilor Adunării,—la care se mai 
adaogă şi atribuţiile proprii. Adunarea Naţională 
»*>ic în dr»-pt să valideze sau h 5 respingă deciziile 
Iun te In numele el de Prezidiu, după cum şi acosta 
din urmă sancţionează hotărârile Adunării, când 

• xereJUi atribuţiile proprii. 

Totnl fir părea că se jietreco intr'o formă per- 
f*-et democratică yi <*& în realitate poporul con¬ 
duce prin reprezentanţii aăi lilwr uiesi. 

Metoda destul d« ingenioasă a înşelat multă 
vreme adevăratele democraţii, cure nu crexnt în 
“detnoiTnţjH” aurictiHl. 

Jn rseditato conduce atât Iu li, P. Il„ cât şi în 
toate repnbtic*d<‘ popular^, partidul <>orunnist. Clirn 

♦ i/.r<itîî didAturn ms-at partid, care repr/’Zintă cu 
miri v uriaţii Intre f» rf c şi H r < din numărul alegă - 
t/rrilorV 

Pe Lângă faptul că înafişi Constituţia îl i-onsa* 
/•ră drept nni«'ul partid ebotuat să conducă «dasa 
muncitoare,—o ţuică dlsţmitiţie Inserată la arti¬ 
colul 101, tranşează situaţia. Textul este urm㬠
torul: “Deputatului i ** |s»Mte retrag».* orieftn»! 
maiwiutol în anim hol Arării alegători lor, în tmnfor- 
mitote ci» procedura fixată de lega”. 

Imediat oi un ”«1 ch ul naţiunii” ar urâta caa 
inul tnieri indi {s ndenţâ —“alegatorii”, puşi In miţ- 
trare prin metodele cunoscute, ar mauib-sta in 
stradă cerând Adunării retragerea inunda tulnh 
l >intr'(xlată f/»»*tal parlamentar devine duşman al 
poporului, spion al imie-riuliştilor. sulmtcur, ele. 
Sistouiol e simplu şi sigur. Puterea în fapt «st»* 
c«*a*vnlrată In mâi neta partidului comunist, con¬ 
du* d»- ■ccrctarul general. 

Mui departe t’oastituţia K. P. R.. stabili ste Care 
sunt organele administraţiei de htui. prevăzând cA 
organul suprem ex<iTjti\ este t.'onsiliul de Miniştri. 

Intenţia de and- n*CMe. iu evidenţă că presanta 
Constituţie h fijst uleâtuitjl (»e dimensiunile UH88., 
fără ca tradue.lPirii su aildî ja nriisiuaeii celei mai 
mi<‘i adaptări, ne o prezintă re-dactare* articolului 
•V», cure fixează o o mărul miniatcrelor. Rcputdiea 
Populară HoruânG e dutntâ cu 27 de ministere, 
latre cure 1) de industrio şl trei de ugrienltură. 


D vom crmmiîrn, numai din pUIcnrtMt d« a dw- 
croţi puţin frunţile cititorilor. 

Ministerul induatTicl alimentare: «1 industriei 
cărnii, piTjtelti» şi laptelui; al industriei rilrbuna- 
Inl; nl industriei chimice; al industriei metalur¬ 
gice; nl industriei petrolului: al industriei lem¬ 
nului, hârtiei şi celulozei; nl industriei nsonre, 
al industriei electrotehnica; ministerul go#»p/«IB- 
riilor agricole d© 8tnt; al go*|>odnriri eornnnnle; 
şi în sfârâit al gospodăriei silvice. 

Pc lângS acestea, figurează yi ministerele înde¬ 
obşte cunoscute. 

In continuare In capitolul următor sunt prevă- 
znt«* organele local© ale Paterii de Stat, repre¬ 
zentate prin Sfaturile populare, (soviete locale), 
—alese pe termen de doi ani,—bineînţeles numai 
do oamenii muncii dela oraşe şi sate. El se ocupă 
de activitatea locală pe tărâm economic şi cultu¬ 
ral. (sic), menţin ordinea publică şi asigură res- 
jK*ctoren legilor. Sunt conduse dc un comitet exe- 
gotiv, ales dintre membrii sfatului, si competînţa 
le este stabilită prin legi speciale. 

Sfaturile populare sunt în funcţiune în regiuni, 
raioane, (foste judeţe), oraşe şi sate. 

Capitolul sase consacră dispoziţiile sale Puterii 
Judecătoreşti. Justiţia în R. P. R., este exerci¬ 
tată de Tribunalul Suprem (fosta Curte de Ca¬ 
saţie), Tribunalele regionale, (fostele Corţi de 
Apel), si Tribunalele populare. 

Organizarea justiţiei, procedura dc urmat, insti¬ 
tuţia judecătorilor populari, atribuţiunile fiecărei 
instanţe, garantarea dreptului de apărare, func¬ 
ţionarea colegiilor de avocaţi, sunt determinate 
prin legi organice. 

Importantă este redactarea articolului (55. care 
prevede; “Tribunalele apără regimul de democra¬ 
tic populară şi cuceririle jioporului muncitor; asi¬ 
gură legalitatea populară, proprietatea obştească 
şi drepturile cetăţenilor”. 

Reese în evidenţă că unica misiune a justiţiei 
în R. P. Ii.,—este »ă vegheze la menţinerea insti¬ 
tuţiilor create de partidul comunist din ordinul ocu¬ 
pantului. împărţirea dreptăţii si stricta aplicare 
a legilor, a încetat de n mai fi o preocupare pen¬ 
tru magistratura populara. 

Dealtfel, după cum am văzut, membrii Tribu¬ 
nalului Suprem şi Procurorul General al republi- 
cei sunt aleşi de Adunarea Naţională, care la 
rândul ei este în totul subordonată partidolui co¬ 
munist. 

Urmează capitolul care tratează despre dreptu¬ 
rile şi datoriile fundamentale ale cetăţenilor. 

O serie Întreagă de capitole enumera dreptul la 
muncă, la odihnă, la asigurare, la învăţătu¬ 
ră, garantând egalitatea dc drepturi in toate do¬ 
meniile vieţii economice, politice şi culturale. 

Dcaoemeni se garantează likiortatca cuvântului, 
a presei, a Intruuirilor, a corteziJor şi demonstra¬ 
ţiilor dr stradă, şi a conştiinţei, cu libera funcţio¬ 
nar/' a culturi Lor religioase*. 

Cine ar x>wtea pretinde, cil nu cate un model de 
Constituţie democratică? 

Numai că toate aceste drepturi şi libertăţi enu¬ 
merate, nu un mic codicil. Aici intervine tragi¬ 
comedia constituţională. Ele sunt acordate “oame¬ 
nilor muncii” din RPR. 

Pentru a fi în câmpul muncii, indiferent de me¬ 
serie sau profesiune, trebue ca cineva să facă par¬ 
te dintr’un sindicat afiliat Confederaţiei Generale 
a Muncii, instituţie pur comunistă. Aşa dar, nu¬ 
mai jiersoanele înscrise sau agreate de partidul co¬ 
munist beneficiază do dreptul de a munci şi iu 
consecinţă dc toate celelalte drepturi şi Libertăţi 
înscrise în Constituţie. 

Restul sunt considerate ca duşmani ai poporu¬ 
lui. şi chiar dacă nu zac în puşcării sau lagăre de 
concentrare, sunt destinate să piară in mizerie. 
Dealt&d chiar ultimul aliuiut al articolului 8(5, ne 
lămureşte în deajuns. 

“Cetăţenii cvi mai activi din rândurile clasei 
muncitoare se unesc în partidul muncitoresc ro¬ 
mân. (Partidul comunist). Partidul muncitoresc 
român este forţa conducătoare atât a celor cc 
muncesc, CAT i?i a organelor şi instituţiilor dc 
Slat.“ 

In cuprinsul acestui capitol, mai sunt înscrise 
două principii, călcate de guvernul comunist cu 
religiozitate. Cetăţenilor R. P. R. li se garantează 
Inviolabilitatea persoanei. Nimeni nu poate fi ares¬ 
tat decât în hnxa hotărârii tribunalului sau a 
procurorului. Legea ocroteşte inviolabilitatea do¬ 
miciliului *i seeretul corespondenţei. 

Cum *o explică faptul efi £n ciuda acestor pres¬ 
cripţii, în fiecare noapte mii de cetăţeni sunt ridi¬ 
caţi dela domiciliu, fără un mandat din partea 
procurorului? 

Doctrina comunistă susţine, că nu este nici o 
încălcare u textelor legale. 

Persoana ridicată, NU este oreafattt. ci numai 
la diupoifiţla organelor de poliţie, pentru informa¬ 
ţii cercetări. Dacă ancheta ujuiik*- la concluzia 
culpabilităţii celui ridicat dela domiciliu, sunt se¬ 
sizate organele judiciare, pentru ca să dispună 
arestarea, în baza unui mandat, legal. 

Despre faptul că aceste persoane >uut reţinute 
pentru “informaţii *i cercetări” cu lunile sau eu 
anii. fără ea nimeni aă mai poală afla ceva do 
smirta lor.- -bineînţeles uă nu se dă nici un fel 
du justificare, preferând să ac treacă totul sub 
tăcere, sau negâadthac adevărul.—normă ce cons¬ 
titui* o dogmă în regimul comunist. 

UtlmeJe capitole cure tratează de»]»rc sistemul 
electoral In general,—(există o lege cloetornlă xpt*- 
cial&l.' -8tenio, Drapelul, l’upitula Republicii şi 
pro<*edura de modificuro a Constituţiei, ne-eon ţi¬ 
nând disjKixiţii de talia celor relevata, nu ineritfl 

o atenţie d» osebiţii. 

A/»tf/ l se termină d»»j»ă 105 articole ţft un capi¬ 
tul introductiv. uec*trt monument do imposturii ju¬ 
ridica, destinat să transpună lu formă lega¬ 
lă, Întreaga operă di» distrugere a poporului rom ii u 
ij l *b; oovielizurO a ţării. 

l J rof. Fi. 1 UAOo.Mcwct?. 



Nn ştim cc titlu mai potrivit am putea punt 
acestei cronici care, referindu-ac la două piese fi¬ 
latelice depăşeşte totuşi cu mult interesul pe care 
ar putea să-l trezească această nevinovată pasiune. 

Privind comparativ cele două mărci ne cuprind© 
revolta împotriva mistificării încercat»* şi toată 
scârba împotriva autorilor ei. 

Primul timhrn poştal, emis in 1ÎKVI cu prilejul 
centenarului Armatei Române, reprezintă asaltul 
dela Gri viţa după tabloul pictorului N. Grigores- 
cu. Al doilea, comemorând 75 de ani dela răsboinl 
nostru pentru Independenţă, reproduce acelaşi ta¬ 
blou cu oarecari mici modifiefiri şi adaosuri. Si 
anume: în primul plan. înaintea dorobanţului ro¬ 
mân, apnr doi soldaţi ruşi. înţelegeţi prea bine 
semnificaţii. 

Asaltul dela Gri viţa şi Independenta României 
(comemorată in lî>52 de R. P. R.) nu sunt opera 
armatei române, oi în primul plan al armatei ruse. 

Mistificarea încercată este prea grosolană. Ta¬ 
bloul lui Grigorescu este prea popular si aminti¬ 
rea Ini încă vie în memoria noastră pentruca “tru¬ 
cul” să nu trezească indignare şi desgust în orice 
conştiinţă românească. 

Dar încercarea ţinteşte mult mai departe. Ade¬ 
vărul istoric este recent şi documentele care-1 con¬ 
semnează prea cunoscute pentruca Roşii su rani 
Încerce (deşi an curajul tuturor neruşinărilor) să-l 
falsifice prin texte. Si apoi textele moscovite sunt 
dc circulaţie restrâmdi şi supuse unei Indrept&ţiU* 
censure în ce firiuiţto buna lor credinţă. fVutrn 
tf«onrf)îi r/i re foiourm* toido nu w«r nimic <ie fUeat- 

Insă pentru cei care im le folosesc ci învaţă prin 

timbre geografia şi istonn, un timbru face minuni. 
El nu cunoaşte graniţe în circulaţia lui. Filnteliştii 
suut împrăştiaţi pe toată suprafaţa globului. L»in 
Europa în Oceania, peste America şi Asia, în vâr¬ 
ful de sud al Africei, dela copilul care nu ştie bine 
unde e România şi până la filateiistul profesionist, 
toată lumea va Afla, din însuşi timbrul de come- 
morare al Independenţei, că ţara noastră a fost 
” eliberată ” în 1877 de... Ruşi. 

Termenul este scump Muscalilor şi noi îi cu¬ 
noaştem destul de dureros înţelesul ajuna la pa¬ 
roxism cu ultima “ eliberare ” din 1944. 

Cu făgăduia la solemnă că ne vom recâştiga In¬ 
dependenţa şi de sub Bolşevici (fără ajutorul Ru¬ 
şilor) le reamintim o inai veche expresie de pro¬ 
testare în faţa profanărilor şi le stringnm şi azi: 
“Jos laba depe tricolor 


IN TARA FARA DE COLINDE 

Al tincelea Crăciun fără colinda. 

I.a sfârşitul vacanţei celui din 1917, elevilor •»« 
şcoli primare li s'a spus -Vi “rupă” din abecedar 
foaia cu portretul rcpelui. Fetiţele yi băeţaşii cu 
ochii in lacrimi an “tăiat frumos” cu lama ş* au 
ascuns undeva, intr’un loc pitit din scUtaraşul hr, 
“portretulEra un început de eroism. 

A&tlLei acei copilaşi au terminat şcolile primare 
şi alţii le-au luat locul. Pe prima filă a abeceda¬ 
rului este partidul lui Stalin. Nimeni nu le mo* 
vorbeşte de Recele de altdxlaţă. Iar dtu'ă vreun 
copil descoperă foaia înpiUbenită de a*'um cine* 
ani -şi intreab<l iscoditor pc părinţi: “.Voi de ^ 
nu mai avem Rcye* î nde e Repeta nostruf\ ** 
nu ştiu ce sit răspuhda. 

Ar vrea să sputtA. t'ă luptă aprig, undeva in htniă, 
ca nJ ne elibereze dc Ruşi şi de comunişti, dar 
nu pot să o facă... regimul comunist a transformat 
fiecare Copil într'un spion inconştient al părin¬ 
ţilor. 

• * * 

I.a Crfanunul din 19&S v'a dat >rdin să o» ** 
mai aducă brazi pentru "pom". “A* un obicei ncuc 
ţese. nu creştin, şi trebue stârpit'’. Copoi nu 
mai cântat in seara de Ajun, strânşi roată in fi¬ 
rul “'pomului": “iu. brad frumos, tu. brad rr *~ 
utos..." 

Locul colindelor a răniri* >foL 
Ochii înlăcrimaţi nu mai străluc esc cu hucurut 
de altădată când priveau Jumânărelele aprinsa, be¬ 
teala lucitoare, poamele aurite şi jucăriile de sub 
pom. 

'‘l’aina m iu'*” a *tcl<d cmc răsare w*-» um mai 
adevereşte *•<! s'a nAecut Mântuitorul. I'oRndătard 
nu mai scoată pe “boccii maţi" ea v<T le •ulucă 
“vestea minunată". 

1 esteo întârzie să cintt, cvştea m*n u nată u Mân¬ 
tuirii. 

it r/iuauă ,in pag. IA.) 











libertatea 


$ 


===== I DECEMBRIE 191* - ■ 

Biruinţa drcpffiţii. 

care o mir de ani a fost întunecată. sn 
săvârşit la Alba-lulin. când poporul ro¬ 
mân al Transilvaniei, al Banatului. Cri- 
şanri şi Maramureşului a încheiat sena 
hotar Arilor dela ChişInAu şi Cernăuţi. 

Unirea dv-atunci , pregătită prin vi¬ 
braţia suflet casc fi a scriitorilor, câşti¬ 
gată prin jertfa soldatului şi împlinită 
de Conştiinţa Neamului, rămâne mai de¬ 
parte steagul credinţei luptătoare pen¬ 
tru îndreptarea stricăciunilor şi păstra¬ 
rea hunului. 


ACUM PATRUSPREZECE ANI... 

mai ştiu f'tim am aliat dr uciderea lui. roa¬ 
te croituri au început *9 pătrundă de cu diminea- 
ţi! prin mulţimea bucure* te ană, poate la erutsiă 
de radio—Intre AovH jazzuri. întâi, n am crezut. 
X'atn crezut că puterile ocrultissime nă fir atât 
de arăbite hă indeflzneatrjl a lori atât de 
făţiş, dcjoălvind intr*, străini (jerare sinieMl, rii- 
torul ce ni-l preoătcnv. Speram că e numai o în¬ 
cercare o lui Călineseu de a * unda puterea Mişcă- 



mORMAHTIIL CĂPITANULUI 


’ Dc-aci ‘nainte. Vremea 9c mâsoară 
cu trudnicele tale oseminte, 
şl Veacul care curge peste ţara 
începe din cenuşa ta fierbinte. 


rit, eau o provocare... 

Dar când ParefCMCV—pe atunci fieful muncito- 
rimei bucnreţiene, împuşcat mat târziu in laaărul 
dela Miercurea Ciocului — *’a strecurat până la 
mine cu ochii inlăcrămati, adi InţelCh. Prima aripi 
a lui Parol. în tort dela Londra, fusese *9 dea ordi¬ 
nul de asasinare. Desigur că hotărâte *i modalit㬠
ţile: ştreangul, lichidul corotir, placa de LeUm. CA- 
Ulii îndepliniseră uciderea după ritul sectei Stran¬ 
gulai ori bsr. 

Pe străzile Capitalei, in ochii trecătorilor , citeam 
înfricoşare fi grifă, F.rau doar. ace -ti irccătirri, 
aceeaşi cari ru un an /nain te veniteră a .7 »/■ in - 
chine cu cutele de mit fn fata rJlmâţi ir h,r pă-^'h. 
ie*ti ale lut Moţa şi Mo-in; aceea t cari, in tUc 
•1 i'pfi reci de /'ef.ruar.r Otr<TtuimCr.'l -irurt nrin~ 


Mcrgi printre noi cu sfânta-ţi moarte vie, 
ne tămâieri cu marca ta tăcere 
Mormântul tău e numai înviere, 
prin tine luminăm de Veşnicie. 

Prin tine bem, setoşi, din Mântuire 
Prin tine doar, nc-am curăţit de sgură . 
Isvor ne eşti şi cină şi zidire 
Si patrafir şi cuminecătură... 

Eşti azima pe care'n plâns o cere 
inima noastră pururea flămândă. 

Eşti drumul nostru către zări dc miere, 

eşti perna pentru tâmpla fumegândă. 


tomm 

A f-U m etici 1 


HiMfvA nu trupul Im* 


£Z,şti ruga 'Tă.rli pentru biruinţil 
mlstruj noastre n aur ferecat. 

BHI -- 


m 


n credinţa 

viata noastră toată. 


fc*n«.. Venim lângă Urina ta iubită, 

(«4 umbra ta. prin smirna de balade. 

* * * ne-atinge cu plutirea ci sfinţită 

*i ne preschimbă n torţe şi în spade. 


Kpr* seara »Ori 4e treizeci Xoeubrk, /, osnlh 
dea*Q * « PL*af fevtf /(«c«reţti. Timp «le finei- 
spresens oile Capitala a rAnout ime.liui la pâda 
rare ştergea ch ip u rile şi înăbuşea ago mo tete. Ca o 
prelungire cenuşie a nopţt\ Sţânlului Andrei... 

De atunci nu na ridicai ceaţa fi noaptea dc 
pe loiala năuciră ţară. Prigoana grea a lui *'ăU- 
nc»f:u, pierderea Tracicii' antei, basarabiei fi H%- 
< ovinei, războiul dtu r<WIrtl, cotul Donului fi hta- 
lingrad, retragerea, capitularea, cotropirea ruseas- 
că. Fără de legile du tatura nor tetv.e de oslAn apar 
iu prelungirea fărtUde-legilor dictatură lui Parol. 

A Ai ă zi ca »i atunci, te om**arJ& fără judeca¬ 
tă o se Mchingiueţir m tuciuri adânci. Virior Dth- 
gomicctcu, ar» de viu in crematoriul dela fl ucu- 
vesti, Xicoleta X tr olt teu ucisă în Uităi, Lucia 
Orerv aruncată dela etajul Prefectură .. atâtea 
chinuri p omoruri, atâtea lagăre fi incktsssrt la 
Vaslui, Cmc. Doţiana. Aiud, Jflata... Acum pa- 
tru*p/cze*e ani' 

Astăzi insă vara este însutită. Xu mei este Tur¬ 
bo numai ie luptători un*. OH»'Gri ţi de famtltUe 
lor - -câteva tute de mii de inşi —oi de întreg **ea 
mul rormâitesr. pentru a împiedeca venirea acestor 
oiki cumpliţi, f'ăpitanuf a început dârz a lut luptă, 
fi • du* crucea fi a primit utejeşie m*/oriea 
Dar vremurile au fost potrivnice 
f ude va, %» noaptea osi/or cari au trecui, za* 
putrudprezejx: trupuri cm urme de ştreang jte gât ft 
pr mâini, cu carnea uauA dr acid. Deatum- 
c% nenumărate trupuri de rtrmâni au r *ntixual »il 
radă i n uriu<U tr.wmml* prtgât.U de Itione 
legionarii asasinaţi ru tutele de slugii* lui Cari,!, 
mii de ţK'on* mcift lu provinciile pierdute de ai, 
sute de mii de ostaş* sfârtecaţi du gloanţe iu ste¬ 
pele //««ta ţ% orni/j zdrobiţi iu bombăni amante 
Acuma. miUt/une de rumâni înfometaţi pier in mie.- 
pe prm munci istovitoare. 

Dar duo.,!*, dt ftf(troiţa tare Ca răpus primul 
fi tare ameninţă uU spulbere intrag neamul rom⬠
nesc. C&pmtunui a Ac st lumina Înnorai. 

IU* VUd 


Cu duhul tău-—mireasmă de grădină— 
nc mituim, sub zâmbet de icoane. 
Culegem din mormântul tău lumină 
fi ne «.pătăm obrajii de prigoane 

Luăm un pumn de lut din groapa sfântă 
şi-l punem pe vechi răni din închisoare: 
şi rănile din noi tresar şi cântă, 
se fac medalii şi zâmbesc in soare .. 

Dar de-or veni. cândva, cu paşi uşamici, 
ia groapa ta. mişeii şi viclenii, 
şi se vor bate n piept cu pumni făţarnici, 
slăvind lumina sfintelor vedenii. 


Mormântul tău. gemând, să se ridice 
si duhul tău, ţâşnind din Veşnicie, 
intr un năprasnic fulger să despice 
pângăritoare» lor nemernicie 1 " 


Radu Gyr 29-X1-1940. 


Lroirmcml dmlr a 
tună fit aU imami* 


«crlmmarr * Căpitanului, o 
dc a muri 


Sunt tr.rttirut astăzi cum nu m'a tor- 
turnt n. j nimeni până acum Si totuşi 
cu izbutesc să a/n incă dragoste /a/â dc 
călăii mei Sttu ca nu ru veţi >ntele- 
ge. imi dau seama Poate mai târziu 
Nu incen. ari *j nu vă agitati ca să 
mu scoateţi dt aici.' 

Na încercaţi să mă scoateţi de aici. 
pentrucâ oricât ar (i dragostea voastră 
dc mate pentru mine ;t încrederea voas¬ 
tră in mine. niciodată nu veţi outea să 
mA ridicări pe piedestalul, pe care mâ 
pun aceşti mişei, osiăf 

Si acest lucru îl veţi pricepe toi mai 
târziu " 

Lxt-n* rmrlru (ui Uurw ('^tmoriei - hia¬ 
tul fi tUtu It'/Luf.ar^J I>ţ» 


Duh de dîrjenie 

I Mih «In (Jlrjftilr, o îloftfnnn, rr*vnn»TJ, 
şi dr* rftfulnrr* 
f/îr'dr* liotnrr», 

jM'htr frnnten riil do crowion»*, ponto inimR-ml nr^fi 
.Von pfta ţi ni n#fş1ri drfinrt-r*, 

fi r«»ţi rn im finiri nştcaptA, 
rAfuinln mn cr imlă *j\ dronptTi, 
rrifuinlii do nilino, fu* viiiţTi ori monrlo ! ... 

Tu, drumuri dwlddow oTitn- ho nro-nimtrr. 
hh iim imprim ii r« 
prin plrjol *1 furtunii. 

cînd iionmal într«*K vn n/ilto în pidouro !... 

Arok ('«rrriim 

(lirumuri prin furtunii, Mndriil. 10f» 1 > 


IO DECEMBRIE 

La 30 dc ani dela ‘ Mişcarea studenţească'’. 
IONEL MOŢA 

%c adresează studentului de astăzi, de mume 
:i de totdeauna, cxplicându-l ’ svâcnirea cura¬ 
tă a inimii, venita din adâncurile fiinţei Nea¬ 
mului ": 

’ Eşti greşit, iubite coleg mai tânăr, dacă 
iţi închipui, despre cei din generaţia noastră, 
ca am fi nişte făpturi excepţionale a căror 
imagine, necunoscută, trebue să fi-o alcătueş- 
ti in minte. Noi, in raport cu romanitatea 
n am fost ciudate excepţii, ci nimic altceva de¬ 
cât exemplarul, acum ceva mai in vârstă, al 
aceluias “romănoş" cu faţa limpede şi ochi 
curaţi, pe care il întâlneşti pretutindeni. Iar 
in privinţa feţii sufleteşti. la fel cu tipul rasei 
noastre: buni la inima, miloşi, cu o construc¬ 
ţie spiritualistă ( "idealistă”) şi cu universala 
inteligenţă românească. 

!n consecinţă: 

1. —Nu am avut ură pentru nimeni. 

2. —Nu ne-au făcut plăcere violenţele con¬ 
tra celor slabi şi neapăraţi. 

3. —Aveam un dram de conştiinţă şi de pu¬ 
tere de stăpânire a patimilor şi de cenzurare 
a faptelor 

4. —Nu ne erau necunoscute şi neasimilate 

in suflet {dacă mai eru ncvoe. faţă de calităţi¬ 
le inâscute ale /Românului ) sau neînţelese, cu¬ 
renteir de idei nobile .-/ umanitare " predicate 
lu toate răspântiile de ziare şi literatură (cu- 
nc>:,tK-um chiar m cl*‘i’lza ! 

5. —Nu eram deloc duşmanii instrucţiunii 
universitare, ai cărţii şi muncii, ai bibliotecii 
fi laboratoarelor. nu eram nici codaşi la exa¬ 
mene şi iubeam nobila linişte a studiului 

Si totuşi... 

Toamna anului 1922 a fost desigur cea mai 
mohorila toamnă din căte sau abătut vreoda¬ 
tă asupra Clujului. Toate neliniştile, apăsările 
-şi amărăciunile din lume se strânseseră par ca 
pe Fcleac. pe Someş şi. năpădind văzduhul, 
sau lăsat ucigătoare asupra oraşului plin de 
studenţii reveniţi din vacanţă ". 

Descrie mai departe starea de inferioritate 
materială a tinerilor români in raport cu "hu¬ 
zur eala veselă a străinilor deveniţi sfidători”; 
lipsa de înţelegere şt discernământ a profeso¬ 
rilor. sinuciderea unei studente din cauza mi¬ 
zeriei şi convoiul mortuar: noi plângeri pre- 
zintate celor in drept, cari au răspuns doar 
prin ironii bat jocuri toare: şi in urmă . izbuc¬ 
nirea sau “răsmeriţa cea blândă, superiora. 

studenţească”. 

' Intr'o clipi se limpezise totul, toate piep¬ 
turile au suflat uşurate, soarele ne strălucea 
in faţă, descarcându-ne toate copleşirile şi lu- 
nunându-ne o cale spinoasa, dar măreaţă”. 


”Cci ce critică aşadar acest trecut, nu fac 
decât să protestele împotriva unui fenomen 
social organic al unei naţiuni suferinde: criti¬ 
ca un spasm, entuă o generaţie care tocmai 
dm sănătate de simţire şi cugetare na înţeles 
să se rupă de trupul naţiunii, ci a primit pul - 
*ăţiile ei de viaţă \i pentru viaţă” 

Iar ca încheiere Ionel Moţa îndeamnă pe 
toheei prezenţi şi viitori că orice se va întâm¬ 
pla şi orice am ft capcJbili să pregătim, să 
tiudicm w să înfăptuim in mod inteligent in 
această direcţie. — concluzia imperativă ca¬ 
re ni se impune pe deasupra tuturor, este să 
rămânem membre vu şi nexieslifite. sensibile 
şi supuse ale juntei naţionale, osa cum a fost 
tinerimea ultimdor 10 ani Pentru a evita orice 
risc din partea şubredei inţeUvctunt omeneşti 

La acest ceas. când se :mf Ginesc 30 de ani 
de istorie studenţească, om crezut că singur 
Moţa să spună adevărul, pe care noi. avem 
datoria să-l ascultăm, sări prixTsim şi să-l ur¬ 
măm. 


jose ARiomo. rrazeni! 

In manantfrra floriul a t*m1 <omm*r»u>- 
rafr», lu 20 Noemhrii» ».#>., rnosrt#» martiri- 
ca :t mtrrnHr toni Iul Falangei. 

1 rrtm onl» relfgfotMo * fo **t pn/idata de 
OenmraJUImnl Frunro, în uniform* dr Sef 
al M(«ocării Naţionale. 

Au anUtitt I» oflrierr* fl*nrfrfn!uf divin 
membrii guvernului, prrwrlfnfele rorfmului, 
Contflhjl de Stat, perwmnlfintl poJifW ni 
cui turale, l'ilnr Primo de Kiwi r-nndTjratoa- 
rea organizaţii»! femenlne, ileleţatif din foa¬ 
ie provinţiile Spaniei, efe, 

fvnle al XVf-lea an, de rând poporul «pa- 
niol preamăreşte memoria aee*fu| rrmi na¬ 
ţional până in eele mai îndepărtate unghere 
ale Spaniei, rare datore*te lui ătmf Antonio 
hI Generalisimului Franro biruinţa împotri¬ 
va eomtinUmulul *1 ordinea de «dai rr*djjhf- 
litiu 


CRIMA DE STAT 


Tine nrrneteiisfi intnrin Statului modem rornin 
tfi oiutft explicaţiile originile unei „tfiri de <Je- 
znuhm- fa re rulmfncazA mi Kovietiznrca iul şi cu 
«duiztrn înscenare n ivjn rinei M I{epablfri r^pnlarc 
romftne**, >*/• oi»re*rte în txuA Instinctiv In o datî 
eiire ii ini»«^te mi violcnţâ ntimţia. Acrnatn dată 
are. mâl «1*-s în evoluţia unui Stat. o enormă /sem¬ 
nificaţie. pentru/* pr^fnfJi un fenomen ^aire ori 
de r^ite ori hh prodoa In yânnl unei organizaţii 
juridic «tataie, a Inuemnat un incepnt de moarte 
*i d.* d«-gradare. K*tf vorba dc cmaee doctrina ju¬ 
ridică ru«»#JerTia calific*. f -o o plasticitate termino- 
bucicK Ireproşabil*, crima de stat., firi de câte ori. 

In vieata unui Stat organizat pe baze juridice, 
oricât de fragil- ar fi ele, IM fnce apariţia crima 
de Stat, mânuiţii dc demenţa unor conducători po¬ 
litici fBrîi niriun fel de reH[»onanldlitate. nu numai 
Statul respectiv, ei «j înnâM «ocietat-a a cSrci ex¬ 
presie Ineearcâ sâ fie. primejdie dc 

moarte. 

T'n m tipic, !n »e*nt m.in, îl gfiaim In Spania 
republicană, in momentul în cam ewtc asasinat ma¬ 
rele politic, .1 *nU> Cnlvo Hotclo, de «ic-nti tri- 

niiiji d»* însuşi «învernul Ucrpuhlicel. r 3 » nH \ i/mofirc. 
I^Mte tmrnirntol In '-an- ficţmhllen nvmnUi\!l a 
“ Frontului lTu*i«»rnt »le Mxm'iaii «>4 <U 

forţele Htiml»re uli- *'rr,nfw-»~ InterimţUmnl*-. \ij 4 vm- 
nnazTi Ht-ntlutn *J*- nv»nrtHI un • nx Uit «th» «U* 

11 |,lf ti rrKtmul in*li»>iri,i *••• f'.rţ» tn IU>- 

riâ* ““ ^ 

accasrâ sinistră figuri care a uf>ărut In Imtmriu 

românească, rrlmu rle Stat riu s'a mArici nit mă H*t 
un set l&'lHt. H m fnmt ptir ft nimpln an nuui 
permanent de « guverna, o m*U**iă funslntită ft 
ftr/tf-fIcmtA *m #» ««o de «log» f-nr*- LBf*-» cu total 
/its»tr*rţie i'Auh ml »lr orfo» f»l tio sfmriijicru dc 
judecntfl şl de r« gl«*ne n(Arr JuritJhS. /nrepAud ca 
asasinarea lui t'omdla < Vxfreanu. crima dn Mtmt. 
ordonaţi! de Kegefr Itxmnft, rrlfwl* dc HtaU tuliră 
ncitprilf fhră jivlcutl, rMmr fără mlmulacm d» 
judecai A. mm ţin lanţ sub domnim Joi f’nml ai Itlma. 
KWfc nccmin un fapt cmpitml In istoria nanmtrA mo¬ 
derni. Simeni ou p**at* face. \rait sau nev roit, 
al mt riwţiV dm rt, râd mltfe I rim-S mă construimacă 
nu numiţi fUiaJiaa istoricA a «neoimeotcior enre 
•'•a «umdgt, ci însămi posibilitatea coastroctiM 
unui Stat nou, sănătos si r»>minc«c pe vtitor, pr 
fundsmcntr false şt cmdatntiatr vidrei. 

Se im plinesc jsstrnsprczcce ani «lecând crima de 
Stat, inangurats în Komăitia dr dlictatura ou>nar- 
hicâ abpsdutisrl. a fr»t pruciatnată drept forrai 
d*- guvernare -i ca manifestare jurididl a Statului 
român. Sute *b* it/»mâni fi de Iuf/tăl ori. fără jn- 
decatâ, farâ dis<*riminarea p**mona)l a flecarul mx, 
fsrft isisibîlirate dr ajnirare in faţa nici unui tri¬ 
bunal, Intr'un n-girn <l«- pace. erau asasinaţi ex- 
ptLşi In pi**ţi-lc public-, unde erau siliţi să defileze 
mii dc oameni inel, uniţi dr gnouA, iu faţa nernai 
auzitei drmi-nţe. I’ccind loasi* flintă Statul Ro¬ 
mân, conştiinţa românească nu ne mai a fi ase In 
f*\n anei «dări dc patologie politică M «tataiă de 
dimensrunjlc um-ntea. 

T>* aluno încoace, mii, «ut** de mii, au fost Ro¬ 
mânii -.acrificaţi pe sitarul I'atriri, simbolizând 
mar* a putere de jertfii a neomului nostru, «’rime- 
1* de dr Stat *'au ţinut lanţ si ele. fi regimul <îo- 
murii't al “dem«s*raţjei populare'’ l'a culminat şl 
»*a dat oînrinutai suprem ai f.’aivoruiui românoac. 

O măsură elementară dc higiena naţiona¬ 
la. reclamă fixarea începutului acestei anormali- 
tuli politie* şi axarea d justă pe dimensiunile tra¬ 
gediei româneşti. Frezrnra i-onstantă a ocupantu¬ 
lui desfigurarea jairtuanentA a fiinţei 

noastre naţionale, condusei de dAic&uşti Cmălinu¬ 
lui. procesul de ruşi ti ca re fi sovietizare ia <m re 
•ntv supus p^rpiii-ui român, surit tot atâtea prezenţe 
tragice in or* nulitate a rorciân*jue*ă, menite mă ne 
l lăslrex* vecinie tnnu- «*»»o^tiioţele noastre M ener¬ 
giile noastre d»* luptă. Ilar generaţia e&reia ii va 
ti dat i*4 contribuie, mâine, Intr* o Patrie liberă, 
la refu<-.*r«*a uimi Românii noui ă *» unui Stat ro- 
mftncsc bazat ja- norme jiundic*** temeuucr, trebuia 
să ailm vie trug»-dia rotnânroxdl. In totalitatea ti. 

.Si coimfiinţa acssiteî tragedii gbdmlr, nu o putem 
av«o. dacă fac*-o» "tabuia ra**sa” de relei*- ante¬ 
rioare sclav M sovietice. 

Si Intre «uMg racile Interne, *sui*A un loc de 
frunte egpvHaoţa crima! d** Stat, inaugurutâ In 
România in întoarcerea la adastă dată. 

este absolut nei^arA. Atât d* nscoisară, incit pu¬ 
tem mume <A ă de ju*t a M lnţrlegerc, depinde li- 
lo-r^rea neamului nostru de tragicul balast ai ti 
răniri un istde astăzi. 

(iii. l'»CAT«aCl7. 


































LIBERTATEA 


t 


EVENIMENTELE MILITARE IN 1)52 SCRISORI DELA CORESPONDENŢII NOŞTRI 


tih-onimenlelc politice «'firi ou dominat lumea in 
nmtl 1952 vr vot olana în : 

-r8*jbohi foce rntre Occident şi Orient; 

-rszhbht cald în evfremol Orient: 

«giraţii naţiOnalipie întnnssn popoarelor arabe. 
A<n'sTp trei inori grui** de evenimente inwwm- 
ţionalo, an pus tot atât<*n probleme do ordin mî- 
ttftir guvernelor din ţările «ari participi» la ele. 

Războiul rece dintre puterile Occidental»* şi cele 
Orientali» se duce eu mijloace diplomatice’i nego¬ 
cieri. conferinţe, <l«*olHt-nţii şi note, în care a«lver- 
nh ni îşi anitmâ fără nici un menajament tot fe¬ 
lul «le acuraţii, învinuindu-se de re» credinţa, ira- 
ItcritiHsrm, intenţii războinice, cte. ; In a cel aş timp 
însu diviziile se înmulţesc, fabricile de armament 
lucreării zi si noapte, depozitele d»- război u cresc 
nemăsurat. savanţii pun la punct arme tot mai 
distrugătoare. propaganda bate din plin, iar servi¬ 
ciile secrete, spionajnl şi «contraspionajul duc un 
adevărat rftxboiit auMeran. Totul se petrece, cn 
Intr’on războiii cald ; doar numai glonţul care «a 
deslănţne prăpădul încă n’a pornit. 

M«*toda guvernului dela Moscova In conducerea 
artistul războia est** clarii. Pe deoparte s«* prezin¬ 
tă în faţa lumii drept purtătorul drapelului păcii, 
acuzând puterile occidentale de intenţii agresive, 
iar pe de altă parte Întreţine printr e propagan¬ 
dă «bilA o stare d< nesiguranţă, dăunătoare sta¬ 
bilităţii sociale ţi economice in ţările vestice, 
oeiaee provoacă o tot mai proastă dispoziţie şi 
o mare nervozitate tn sânul populaţiilor acestor 
ţări. 

Această proidune este sprijinită de arnoninţan'a 
unei formidabile forţe militare, care dela 

1945 este in continuă dezvoltare, câştigând 

eind ani d<* pregătire de războiu, futil «le puterile 
occidentali», cari au demobilizat din primul an după 
capitularea Germaniei şi şi-an transformat eco¬ 
nomia de războiu, îu aceea de pace. C are cate pu¬ 
terea reală militară a URSS-utai este greu de 
afirmat; totuşi ţinând seama de numărul popula¬ 
ţiei, m«* poate aprecia că în timp de războiu Rusia 
poate dispune de circa 3tH> de divizii, în afară de 
forţele cari pot fi ridicate de ţările europene sub¬ 
jugate; aceasta reprezintă «.va mai formidabilă 
maşina «le războiu de care dispune «stări un stat, 
putând oricând să s<* desl&nţuo («este trupul Euro- 
pei apusene, unde n‘ar putea întâmpina nici o 
rezistenţă mai serioasa. Motivele isuitru car<» 
această dcsUmţuin nu s’a întâmplat încă nu sunt 
<:unoscnit«v căci nimeni din afară n'a asistat la 
discuţiile polltbironlm La hotărârile acestui8, p<» 
bm <*.,rortt *’« trasat linia pilitio'i eiternt» nnw- 
«»vUe; w )km twsNuiniiA însă imoHtoan-tv: 

—Viii*-rit»- vici^âiiotulA', "LioUatf de eforturi!»’ 
ţj lw,u lTV tÎLsUmu mondial .regimurile lor 

wniiK’TaT'K'njHijiUN’Tc *»• vor prilsuj sut» 
uHţSfdor aarcim' «•conoîrjico-finniiomre, ormirtă d«* 
B«Mnr? fuTburh-ri Momlr. fv/>a r«Mv>rfi «vot drept 
rezultat venirea partidelor eornanist.- I» conduce¬ 
re $i d**ci cucerire# acestor ţări. firii războiu ; 

— Con riagerea efi partidele comunist»* din Eu - 
ro/»H de Apos sunr d**stul d« tari i^utrv n sdrun- 
einn regimurile actuale ti a le înlexnji fi* prin re 
voluţji. fie pe calea paşnică a voturilor obţinute la 
alegeri : 

—Teama de efectele d«58 st roase ale bombei ato¬ 
mice ; 

Sopcdoriţatea capacităţii de fabricaţie a Sta¬ 
telor Unite, americane, pe care Rusia cate încă 

departe de a o ajunge; 

—Credinţa că puterile occidentale—din cauza 
deosebirilor lor pe interese materiale—ar putea să 
intre în conflict grav între ele. uitând «!«• ame- 
-untarea dela răsărit fdeclarat d«* Stalin, in tod- 
grevai dela Moscova din Octombrie a<*e*t nn> ; 

—Câştigarea «1»- timp i**ntTU a ajunge prit» suc¬ 
cesive planuri ciiodnale la o putere de fabricaţii* şi 
produr^ie. dacă nu «-gală cu aceea n Statelor Vui¬ 
te, dur cj- 1 jmţhi comparabilă; 

—In fin», câştigarea do timp pentru u dig«Ta 
«Mwruui prudă constituită din populaţia de 12») mi- 
H«*ai»e «ie locuitori ui ţârilor subjugate, traosfor- 
mkndu-i în ecUvi sui»uş» ideologi*'» comunist** ţi 
«■*>t«dur*erii dela Moscova. 

*>rt cari ar fi fo*t Insă motivele • «r\ »lu oprii 
guvernul rus d**l»‘ cucerirea lutr«j?u l'ntopt, js* 
<rab*u urni' i'«r. fapt şorţ »*str că n an făcut-o; dar 
c» o. Vinul ducă războiul rece r-u o «JUn v .*»d»c*u i«’r- 
uri'ţptiiţl. cvASîerând lansa şl frâtigurid oriiv» Ua- 
«.*< * care d«’ înţelegere. 

1 uri suui mijU*se*^lr ţie cari U* «»pon ţârilr 
cideutab lo faţa atitudini de^trmtiieV 

î>s«’ă. ]>*' plan jsditb* încheiat Va*-t-»l Atlsn 
tb*. pe plan militar k’h ijen» Ir ««dorin “Armatei 
europene"'. 

(** *>si. nceasta nrruntJi »-urt>p«»anăV 1 »up7* isbuc- 
nim» rizViiulu* din Corrin govene Ic ««ccddefitale 
«â-ftn dst seama d«- gravitatea aua-muţării dinspre 
f jvirit şi utimrj a*u pus dmtrodată iu m«d acut 
<*b«twti«Attca apărării ICunip , i li1w*re Franţa şi Ar» 
glia nedUpurtând «1< foqe aufu-ic «le, a‘a cote tătar 
riHonsitntaa cootfilmţii'i * Germaniei de Visit, ilar a 
Înarma »^erm»iritt. întsii tonă ar tun tu tiMţionslă g««- 
v.iuit fi reînviere* puterii ini li Ture g«:iTiiui»< . «se 
laţi»* la care «/ajocnii ]K>lttlri în Franţa m opun 
rigoric_ 1'entru evitaraa st. s’a *-mU 1* 24 r>cr. 
IftîVJ de către dl l*le\*m, preş**îfi«t*4e «Jc mD«i)iu 
fruiMjri dolti «m dată. Idee* artoatci »-uro|*etc 
nd *j£l <i *bn care »»hI«- n**»»s »*sr««tenjl nu 

ţu»f>*L RţadBr până oriiîîirei armate, orga- 

nwatUB. «iuî coutingcuU la disposciţle de ţ㬠

rile europene upue»o*. şi tn «-are prima mare uni 
ta te to»*tirrâ cur» dispuţi* d** autonomi* nu mai 

«-ere I»iTi/.»a. ci < orpul de AnnatA. In «cadrul oA- 
ruia K*int nruulgxurial* trupe aparţmând fn»4 icui- 
tor naţiuni 

1 >h(tZ prtiaupiiU u admis de toate ţările 

«xrcuUmta 1«. trad /X*-c» * tai Intr ut« tratat, u ci rul 
un ao *4 iUtn&lidtB. 1 »o*#* l<li(b d«* r: fiind 

adânci, discuţiile J»o f««n lungi. i*u renunţări du- 


rrroase dtdn iilcilv dr.* burii p«utrn « se ronllza 
compromisul lusi.'rÎH In Tintiitnl "O-omutlitSţli cu- 
rop«*nc de apănirc” semiiHt 1» 27 Mni lftr>2 d«* 
colo fl putori participante: Franţa, Germonin, 
Italîn şl ţările Honctuzului. Par cn orice c'ompro- 
mia nu mulţninoftc pc Dimctil şi nu «>Ht«* solid. 

A oftat, tratat nu intră în vigoare decât după rn- 
tifienrofl lui «le către tonte ţările* pnrticipnnte. 
()ri tocmai bVnnţa care a fost iniţiatoaron aces¬ 
tei armato, a pus iu discuţie dacă trebui* »«-l ra¬ 
tific»* snu nu. t ? er»onaHtftii dr autoritate proemi- 
n«*nlâ nu ri«licat critici foarte serioase, care i*«»t 
fi rezumate astfel: 

—Sc* Împarte armata frnu«s»y.ri in doua: «» arma¬ 
tă naţională pentru imperiul coîoniftl V* ° armata 
europeană în nietr«»polu. 

— Nu se prevede o adevăraţii armată, ei numai 
contingente puse In «lisiioziţia O. T. A. N.-ulul 
timp do fiO «1«* uni, »1«* o udniiutstraţio militară 
orgnnizutâ d»* statele Kciniiatufe: 

—Sistemul este jirea complicat, c**ea ee scade 
din eficacitatea apărării Europei; 

—Dispoziţiile csouţiale ale tratatului atrag* 
consecinţe grave penttu instituţiile republicane 
ale naţiunii; in fiue, 

—Se asigură întâie tn te a Germaniei in Europa. 
Dacă se ţine scama de aceste critici şi Franţa nu 
va ratifica tratatul—în cazul «?ă ar fi singură în 
aceasta poziţie—riscă pe deoparte rH rămână izo¬ 
lată, iar pe dealtii parte este de prevăzut că Sta¬ 
tele Vriile şi Anglia să cadă <î«* acord asupra unei 
înarmări a Germanici. Ajva dur dilema cure no 
pune Franţei este «le o gravitate excepţională şi 
nu se cunoaşte soluţia la care se vn opri. 

Guvernul german s'a declarat favorabil ratifi¬ 
cării. dar acolo interviu alte con si de raţiuni cari 
pun îu «liscliţie posibilitatea aplicării tratatului. 
O mare parte a poporului german se simte ne¬ 
dreptăţit din cauza probl«*melor în litigiu ; In spe¬ 
cial chestiunea criminalilor de războiu îueă în¬ 
chişi. aceea a prizonierilor n coli bora ţi şi problema 
nesoluţiomită a Saar-ului, menţin poporul g«*rninn 
într’o totală iudifereuţjă faţă de tot ceea ce se pre¬ 
găteşte şi nu vor su audă de o contribuţie germană 
la apărarea Europei, atâta timp cât ac«»Nte pro¬ 
bleme nu vor căpăta soluţii in acord cu demni¬ 
tatea naţiunii germane. 

“Nici Europa şi nici armata europeană nu se 
vor putea fAce in detrimentul intereselor şi al sen¬ 
timentelor naţionale, «ii din contra pentru ele’*, 
spune Generalul Bethounrt in artic'olul “L’nrmee 
fran^aise devaut r«mi«*e europ^enne” publicat in 
’Figaro" din 18 Noembrie 10. r >2. 

I »•> această constaturi* care «,*ste perf«*ct adei ă- 
ratA, trebne să ne ţinu M«*umu pentru fiecare mi¬ 
lion** pu rricipantT» la urrnatn europeană. 

Ui icouerttl poimrul prmaii refuză nu «c- 
r-i’ptr îdeîn JlrirtoM • M 

gliVfTOuT <?< , îa Tt.»nn n --tudint v* H i»r»’trAtlt iirotr-c- 
loi«“ de legi privitoare Iu pun»-re«i pe pti-ior u »t.>u- 
tirigf’ntului german, ale cărui cadre euprind eirea 
22.tMs.) de ofiţeri :^ri ş«mmk» de i»ubofiţori şi t.ru]»», 
şi‘ cari vor fi inaăxciuaii <*u instrucţia contingen¬ 
tului. 

I >1 Th. Blunk şeful wer\. Securităţii cttn<*«*la- 

riei fi’derale, a declarat ca voluntarii cari vor 
conatitui contingentul vor trebui în special să se 
pronunţe în favoarea regimului democratic, ceea 
ce îiiH«*amnă că viitorul soldat al Germaniei nu va 
mai fi un soldat care luptă pentru ţara lui, ci un 
soldat-democrat care apară un regim. De aseme¬ 
nea se poate trage concluzia că acei cnri nu sunt 
înscrişi îutr’un partid democratic, nu mai an nici 
dreptul şi nici datoria «Ic a-şi apăra ţara. Ori un 
principiu fundamental al organizării unei armate 
spuiif? că ttn soldat nu aparţine unui regim anu¬ 
mit pulitic rare este trecător , ci ţftt'ii si naţiunii 
care sunt eterne u De aceea principiul care stă 
acuma la baza recrutării germane este periculos 
si poate avea ciaiseeinţe incalculabile. 

Vrîn urmare atât din punct d«* vedere francez, 
cât ţi din enl german, se constată că armata eu- 
ropenuă. «**tc Încă departe de a deveni o realitate. 
Această întârziere un i»oate fi decât in avantajul 
guvern ului de.lri Mn*ro\a. oare-şi poate ««ntinuu 
In liniţftr o j kt a d«* subminare u spiritului de rezis- 
tenţ» la comtraiam in ţările <K*cldentnlc şi aceea 
de înghiţire u nenorociţilor supuşi regimului d«* 
teroare M-iavie «lin ţUrile suljjugHte d»* puterea 
acestui guvern. 

A doua problemă îuliitatu **kL<* aceea ji războiu¬ 
lui caid din Voreia şi lndochiua. 

Tratativele d«* nriiiLKtiţiu începute «le un un şi 
jumătate in Voreia în«*â nu s’an terminat; pr«>* 
bîeniii cate M»*t»tn adusă In fnţii ONl -nlul, <*are 
irinS it ii {toate să fa«*ă nlt**«*vu d«*eftl să i»roj»U 
•>* -oluţji. fum cm s;i aibă st put»*rea de a le impu¬ 
ne. Prdiiuifiso actual**! situaţii **Hte d*aNiuneiMu 
in favoare* Rusiei tp <’huiei, t*3< 1 *.le autit capa¬ 
bile o, ducA uu rfL/.b«>iu «le «> «lnrală neliiuitată, 
îu rirnp «y ţările rar»; luptă sub drapelul ONl 
ului ţs»t *j« obosehJtră (h? un efort |»re« prelungit 
yi far*» rR-zuitat şi In u«-est caz vttr putea a«*ceptH 
<-»*ndiiule impuse d<* orie două puteri «.•onoinisl»* 
firide rit «-S ONV-ul nu se va putea aupum- unei 
«MwiMfneu situa ti l--făt*ă a uu Hm-»: kA dispară- : 
şi Atunci \a fi obligată sâ trc*a<» In oi*4*raţla cbi- 
rnrgu-ală « hIs*»*muIhj. I bir aici s** p»m«* iar in- 
trebarca, până and**? T«^t i*4i»r. In fluviul Valu «*u 
interzic* rea d«- a k« distrugă buzei»* operativa ds 
14- teritoriul t’liinei, «au vor fi «tacalir <«i ucMâate 

iMLtt*? 

Jo lrjd«a*hii*n «itaatiA »**«t** useuiAnătoarc «a 
bit din Corni», cu «V< ;Hebire« c& tot greul este 
. uportit »b Franţa, rare şi a angajat acolo o im- 
jtortantâ parte din forţele el armate. In h para rea 
•dviVtzAţid. Airi un se pune problem» uuei ufen 
>ive. din li|t»>a de fnrţe suficiente, ci nuruai ar<clM 
de npfirarc u delte» tonkini'SC-. 

A*;«*te două războaie, ’io n»r»* sângerează iup- 
iăt«>rii pentru lilicrtate şi de cari* lumea ar fi 


AIMttSTJHA 

Ecouri «Ut» ţară h» presa locală -Ziaeate >Hh 
tuia Arprntlnri ** nou pa pr torp »#»• r\:en-tin*ntrlr d<n 
fetit. I itimrlc numen- no rrdiW şti]ren tlr«ţnr nmpHfi- 
cnrra fi înzestrarea tu pi*in cCm&rttah a arropi,r 
tarifar <t in A rod firaţtn şi ('ruiorn. ?prr n p rw^i 
(a puritatea şi n le fooe accesibile aparatelor tir. mare 
i iterii. 


Schhtihnrl cotUtrcTnle rmnAim-argfmtioo.— Pnlririt 

ultimelor convenţii eomrrHufc, Ronolnio va trl/nih 
RcpubUcei Arpratine r,(M) mii -metri pttfrPfi tir sticlfi- 
prreum şi material Iranian. In cantităţi ue*pecijicat> 
Inii trecuţi, hi afara (le ehorenten, care iste prlrr- 
cipalul articol la exnortiil dim fard, eu <f''*iinaţiti 
Arpentima. s’a mai trimis cof/ooae da cale. frrnttl, to - 
norhotive, Iar anul trecut, spre a echilibra balanţa 
di pldţi. Homdniii a trimis Argentina 20 de torn- 
de aur. 


n HAZ tu A 

Dl 1 rteio de Viana. trehnician t*i finanţe, tntr'o 
lurinec de specialitate “Or come ut o bra-ilclrn" iflttps. 
tul brasillam citraed la capitol tl biblio^rtifh' al hv 
şi pe dl St. Mmioilei'cu. economist dr frunte 
şi profesor la Re. Politerhnlt-n din Ilucurtşti. Este 
vorba dr lucrarea Dsale “l.a loi roti rrminr povr Vha »- 
lormisation des traitcwmts puhlies et son rCA* tUro 
la eoavsteucHon du budget", publieatd în “ AnnaU* de 
finitnccs pnbligurs" din Part*. 


h* ffttmdfbia na t pa «*»*/ »»**-«♦«* <n u r** ; 

tarodA proynpaodistKeA şi ■» d(eeei^oi iar* <i *-/em> r; - 
neeonniiri t d'- f~i*n Q-ecşol *» fast ■/«>•'• / -t'o- - d* -jv-Tfe* 

c*»..*d4 ftretrnformă />• redHtaien oare ţrt* oftă •'£*- 
tlrptui spune Ht rh^tf uir*e . t\t ■ «se pernl.-* 

gnuizarea in «eforii aii meu i for, dat > r»f 'nat* < «('t 
v«l .*?rzf> obiy><-. Totul ii* măritele de fier sde in-* 

* rtoţn * >• 

t.ulţa. capii d' 15 fim pn-‘ >e m*tn-A forţe ta J n ! 
mănin net* o otmtt*ferit fir •p*omaj. intedrfUiA a - 
groază Comuniştii aruncă treitd *ost f o tţeaaera 
Mialelor I niie, rantra edem a >c dure brpţ/t 
dr propagtHidă. A m vru! *4 * oehrre ev ka preot, dur 

ogrnţu eon s* ţineau după mine m’a-v opri*'’. 

fned un mulţumit de iitnaţtn rfm Manei* t w 
trebui *d se eoni tngd laţ} cari plutesc *n n»r'. aeal-ic 
runlui pe xpurtarea 


Aasoeiacao Rrasilcira «Ic Knroţ»* livre, public* un 
articol din Care rri*n»ot Rezistenta romăneaşrd r<tr 
(Un nete mal >LAr;r, luptele dintre port ani şi urmata 
ofiCiatJl a miliţienilor «unt organizate «** de.-'-b -c .Uni¬ 
ţi dezertori rw?i ** uneno ch partisanH htptlbnd - rcntta 
camuniştilnr , 4e rare ei sunt nemulţumiţi, pcpulaţsa 
tontă simpatizează cti partUanii shi ajută, tm )*/*<, 
tarile pe eăile. ferate sunt sabotatr pdnd la aruncarea 
in aer. Huşii n’au iner^dnr m Rom fini, rari rimţet- 
tizrnză ru tuptătorii munţilor şi bălţilor. irM inio 
curse mereu. IrmuM rnuidna cure itucdncea h'art'- 
port de arme şi murfiţii pentru Huşi. l-a Uitat fără 
lupte in m A tetele partizanilor; unindv-sr eu ei, o f ferul 
•1 rsemCHcn, pe al cărui cap s’tt pus Jfreţ. rondate iup- 
fele in nnmţH Stufiertului. 


Pt of haac (Janon dela l ni o, din Mon tevideo, *>r 
ori«;>«l in *‘Rrsumtu de sociologia general", tipărttu 
in 1952, ru metodele sistematice sociologice şi dis¬ 
tingi doar trei valabile.', şcoala lui Le l’lap. şcoala 
Ini Durkhcim yi fcoala lui D. Guşii. In rol 2. gp. 
048 53, analizează metoda dr cercetare monografică 
romthiă. rare este aplicată cw succes şi In America 
drl Xord. 


hi siva de Duminică 9 Xoembric, a. c., s’a oficiat o 
slujbă rcllf 7 fo«#<J m biserica libaneză, insă in limbo 
rrnnănă. prtn grija Rărlntelui Dr. flenţia din Sao 
Rnulo. t'str jirlma sărbătoare a tff. Arhanghel ţinută- 
la Rio in limba noastră. 

Au asistat peste o sută de pecsoam, fjifrr care 
notăm : Excelenţa Ha Prat p Sootzo, lmha*adori<l 
Spaniei in Drazilia, vechiul nostru prieten; Dna l/ti- 
cia Fernandes ; Dl Col. Resscl; rom Reller; Ing. 
Parte; Ing. D. Mihăcsru Ing. Rciner. Faur, P. Ftoe- 
nescu, Diamandi, Ciacarum Roşea, etc. 


La 30 Oct , s a dat un ceai de Crucea Roşie II razi- 
liană—secţia română — , peni ni mărirea fonduriUsr 
comitetului românesc de ajutor al refugiaţilor. Reu¬ 
şita se dntorcşte finei Luna Fcrumide* şi Ului Col. 
Ressel. 


Dl Ton ftoţlu, trimite un articol al «ăn, »ub firma 
da foaie volantă, tuturor Românilor, orbi rare injic 
rrază pe l/r. John Straeheg, rare a puhlieat o xert* d > 
articole In 'Alanchesttr Qiitird\n.n" d-.n 1 iugusf 1952. 
tratând problema, r-omunistă tn ehip cât se poale df 
copilăreşte. Iu torul englez, rare nu ştie. nimic rJ'*ur, 
înfiorătoarea lume a comunismului rusesc sau poate 
sa preface, împarte pr lumea anticomunistă in urm㬠
toarele trei categorii : 

ni Almolutişfil, adică atei cart nici nu cor să audă 
tle comunişti şi neagă orice... binefaetre comunistă, 
aer şt io sunt oribili jnrin de.., vederi. ş\ 

egoismul lor naţionalist, 

b) E-xporlEnentAliytJI, cari nu cred până nu văd, 
şi sc îndoiesc de criticata rjrozăvie a comunismului, 
care până. acum n’a putut să creeze alini', căci n'a 
avut... timpul necesar 

c) Exwnmnlştll aceia cari au fost si, desiluzio- 
naţi , fac corp aparte si fleurtează cu absnlutişt »L 

După Atr. fttrachcg acfstla *u>nt cei mai periculoşi, 
căci lucrează cu... făuriştii. Dl Raţiu. pu o argumen¬ 
tare frumoasă şt drplină îi atrage atenţia că «/■ face... 
coadă de topor, prezentând problema cea mai gravă 
a omenirii în chip aşa de uşor. 


C IV ADA 


“Corrclo da Manlia”, 21. Oct. 1962, arată cazul *tra. 
itiu al studentului comunist chilian Santiago Raab, 
trimit oficial Ia congresul Uniunii Internaţionale a 
studenţilor, ţinut la Huntrc-şti. Publică impresiile *alt: 


fost scutită dacă n’ar fi fost provocate de ten- 

diniele • \ | 

dovedit i’ă ţîLrtlo Hvili/.utr occidental* «unt Vmtîl- 
râto si» nu mai îngudiu* comuuitiniulul nici un pas 
luui «b'parte. 

In fino. a treia gr\i\»?i <le evenimente internaţio¬ 
nale—agitaţiile naţionaliste ule |>oi»oarelor aralte — 
pun şi ele o problema militară de cea mai mare 

importanţă. In sforţarea de a limita pătrunderea 
comunismului, ţările arabe au de împlinit un rol 

cu totul deosebit, prin stăpânirea porţilor orien¬ 
tului mijlociu şi al Africei de Nord. Popoarele 
acestor tari, dominate sau aflate sub influenţa 
Angliei şi Franţei, au primit civilizaţia acestora 
şi s'au inspirat din spiritul lor de libertate. Prin¬ 
cipiul «dil^rării popoarelor supuse de Germania, 
in numele căruia s’a dus al 2-lea răzlioiu mondial, 
a Avut un ecou puternic între conducătorii na¬ 
ţiunilor arabe. Situaţia internaţională, a fost ju¬ 
decată do ţările arabe ca fa vorabilă unei acţiu¬ 
ni pentru câştigarea independenţii lor. In adevăr, 
puterile occidentale nu nevoie să-şi menţină in- 
fluenţn în aceste ţări şi chiar s'o întărească, pen¬ 
tru n se asigura în coutra unei înaintări comuniş¬ 
ti*. spre golful Penale «ji pe consta de Nord u Afri- 
ccL In aoeln, timp Itusin urmăreşte să submineze 
acenstă influenţă şi să-şi creeze prietenii, care i« 
momentul potrivit să ÎDsume forţ«» de Inptă i.’od- 
tm occiilentului. De n»*ea*tă «x>ncuM*nţă caută kîî 
se foloacnară naţionaliştii nrnbi, pentru ^‘nliiearea 
in»lc*i«en«l»*nţii lor. fură să se lase fn»A atraşi de 
rnirujul Tn^dator al comudlpprttului. Evident cft 
pentru puf**riIo occidentale se pune aici nu numai 
o problemă politică, ei şi una militară: ţările 
arabe oferă lm«e do o|s*raţji d«* primul ordin In 
strategia mondială şi col car** I*' stăpâneşte, neîn¬ 
doios »*A s<* gtbu^t** intr’o poziţie avantajoasă fa¬ 
ţă de iiiRerHur, problanm care «c pune est»* do m se 
guri soluţiile prin cor»* satisfăcând»-se dorinţele 
naţionale ale arabilor, să nu se piardă iiiftu»*nţa 
Sji ţările fio In Împrejurările critice de astăzi 
eţtc prea mare risenl de u bisa unor guviNrne tl- 
nr re şi inexperimentate liber» o<*odu«vre a d»*sti- 
nctior nttţluuil««r r»*spe«*tlve. fără nâ nu axiale nici 
un f»*l «le asigunir** lâ mi vor cădea îu i'ursa 
m uniată. 

Prin iirrunre treimii* aă se împace ne»^*Mittttea de 
iudetRendeiiţa n arabilor, cu necesitatea «le u m* 
garanta menţiner»*» a«*»*ftt»*ni In sfera dt* allanf»* a 
< tccidentului. c*'on «*e nu s«- pout^ face d«***ât i»rin 
(iri-it*iiţfl urmată a o«?eidentului iu ţările acestora. 
Tratatele de «iliaură pot fi oricând transformate 
In pc-reoe de LArtie. iar j»r«*zcnţa soldatulai cate o 
realitate de cure Irebut* să m* ţină s«‘an»A 

In ti»ncloris. auol militar 1952 « trăit sub s«*m- 
nui nesiguranţei *<i al mersului pe loc. S*u măr- 
:uJ uit foarte mult, dar nu s a înaintat nici un pns. 

Să sperâro oâ anul 11*63 va aduc» auluţii prne- 
tui* (..litru toate problemele discutate mai sus. 
Importanţi» a»»stor soluţii estr- atât de covârşitoa¬ 
re, încât se |«oiite spun»* fără mei o .-xagerarc 
4 p- . !«■ de(dmic riitorul dem««craţiilt»r otvhlen- 
tale şi soarta onamirii civilizate. 

Pi.vr«as rrua>»«Aux. 


8 Xoembrie, ziua Arhanghelului Mihnil şi Gavril, 

\ <i fost sărbătorită cir un fast deosebit, de întreaga co¬ 
lonie Română. 

După serviciul Dii In. Părintele P. Pope seu, a ofi¬ 
ciat un Te-Deum pentru ifajestate a Sa Regele ifihal / 
şi Augusta Familie. 

Meci Ing anti-comunist Im Montnaal 

La 9 Xoembric o. c., în imensa sală J' Irvp. refu- 
giafii ruşi au răspuns la cern de 

amante axă mantfrstrrr r 

• V ApojifU romi«Hi«tniitul. 

f'rmr>natU<lp m*Jrr*i*»f«! «lin (umfii rf/uO»«lui, prr- 
r’ura şi rr irrrzm t anţU yuornulut /edrral »i pro»;»rtcia< 

I Canorflan. uu luat nu Antuf, rjprimrttirf ţifcar «> iut»*- 
ylratC'i rl r a eomhutr. unitar, cotniini'Tmul ori usuir 
B m ar tei. 

C»i (icrdNtil ocazie. Rev. f*. Charbfmnt-on, reprezen- 
1 intui M(jr,-uiui Ltgrr. Ir*u«/>u*cop»l A/omlrcaluiui. 

a, reamintit prima si cea mai importanta fază a anti¬ 
comunismului politic; aceea de a pune în afara ori¬ 
cărei influenţe in stat a membrilor comunişti, dc ai 
demasca şi combate in mod coordonat asa cum 
fac ei. comuniştii, când este vorba de a ataca şi 
distruge lumea liberă. Potrivit scopurilor urmă 
rite dc Institutul “Verita*", pe care il conduci 
Rev. P. Gharbftnneau afirmă- vă: “Simeni din cei ce 
vor să mmfind in legalitate partidele comuniste, -nu 
practică adevăratul anti-comunievu. la fel ca cei cart. 
doresc stabilirea dc legături de simpatie intre ţările 
libere şi cete dominate dc regimurile comuniste" 
Terminând, Rev. P. CîutrhoittU'an adresează un deose¬ 
bit omagiu poporului i'us, cea dintâiu victimă a tira¬ 
niei comuniste: “Recunoştinţa noastră v« intlre.apt> 
astăzi, spre cri ce au indurat si indură încă. ceh 
mai giozavc chinuri pentru purificarea lamei noastri 
coruptă şi dezagregată ". 

Im vorbit cu. acest prilej reprezentanţii următoare 
Iov colonii dc refugiaţi din J/ om treal; 

DL Lache, in numele ţărilor Baltice; Dl Anttmuff- 
din partea Bulgarilor; Dr. Itromch* a reprezentat P* 
Polonezi, Dl Alurin pe Slovaci, iar Colonelul 
pr, Au(/oslavi. Din partea Românilor, t-uvântarca P㬠
rintelui Dr. P. Popesc*, nr tace O aik'rărata cinste. 

"De opt ani de. zile tcchniea armuri istă ex-pe.rt mon¬ 
tată pe scurma, poporului rus. este aplicată fără vru 
ţarc în România. Poporul Român insă. umil. răb¬ 
dător. suferă mocnind şi această nouă sclavie. Cy 
rât uneltele Moscovei impun tnai mult evanghelia 
sclaviei şi a urni, cu atât lumea »<« roagă mai nndt 
f i mas fierbinte DutuJiezrutui părinţilor noştri, eu 
spcf'anţti Hcstrdmutată in ziua cea mare u chbrrăr^ 
lui. dt sub cca mai nâpraznică tiranie cunoscută di 
istorta lom ii”, . 

Această manifestară a fost f nrepistrufă dc serviciul 
Internaţional al Radit*~Catuula, pentru a fi difuzată 
dc "\orea Cajuutrt ’. până in l n-tunra Sovietică. 


GttRMAMi 


Colonia Română din- AfUnchi-*, a arul fericita oca¬ 
zie de a avt'ii in mijlocul «*i, La ■tt-artf riie* dr l iVncm- 
hris crt. - -pentru câteva o rr —. pe Monsignorul ,/ohn 
hirt. Preşedintele J li s-ionii Jtouiâne pentru Europa 
I.ib&ră. . , 

JZk'i ntw a avut lac in Alu-nchm. ot sola V^m'iwi/h. 
unde Alontignorul A Ark a venit însoţit de Vonsignorul 
Orturi»,! Rărit-a. df. Sa Pr Planau, \hlhrv. Sf. sa 
Pr. Fluviu Po pan şi Sf. S. Pr. Petra Caddru 
Sf. Sa Pr rtas iu pop an .prezentând pe Uondgnorot 
Air A numeroasei asistente, caro venise >«1-/ )«/«/■>. 

jdne a i^jeas po scurt greutăţile pr case t lonMgnarul 
le-a avut dc întâmpinat ht thapul Color trei am, cât 
u tuşi In Ronuhtiu. ir ladiatr, tir Secretar al Xun- 
ţlaturii A prmtoHce din HiiOurestL 
j (gr*. Kirk a fost in România in timpurile trie mai 
grele ş-i a îndrăgii pnprcul române u\ atunci vărul enr 
nvi'oit ȉ suporte maximul ponegririlor din f/artru 
om amâni cornunişte, ro/uzând *â părâ^iai^câ Tura, 
chiar alunei c*lnd 'h-x s,- *ilit i«X facă Iun ui acesltr 
"Uueurâauiu-nei dc faptul de a-l avea in mijlocul 
nostru, la JfânrhcH. a continuat Sf. Sa Pr, Popan. 
propun iâ-t salut â*u cu aceieuşi sânt intrate ou i**wr 
l-au intâmptoHii oamenii rr:i*t,wfii din Tarti nieioli u 
h ţi U R>titu*tn- lomăneftr-- Hiat aţi 

venit ! 

Unire Kirk, ndrc*ân*Iu-x\ a ti sten ţii. in In* bit *<» 
mână. a rjus: "regret e*l un pot «rol udme t in 
limba eoontră. furniră care motiv cer îngăduinţa dr 
u vorbi *n Rmneczd” , 

i'em , ‘a :â discut şut Afiijr.-nlui, din rare extragem • 

•SHnfi părtnţi. dragii mc* Rumâni! 














LIBERTATEA 


7 


ETICA ÎNTRECERILOR 


Pr mar oi fim ,4 f n trecerilor Foeîaliste". 
fntrrrrrefK orice inlrcccre, presupune lupţi). Şi 
orice luptti eare-şi c.»fc e ; înşişi itrop, chiar rele 
hcnirwc mu aparent un Ii Ic, râv a terezii, situează 
pe mUffonifti, între ei. în poziţie de adversitate. 
Punţile rare i-au legat dispar cu ittrcperea luptei 
şi nu .te re for decât după încetarea ci, mult după 
asceţi, sau niciodată... Fiindcă acela care luptă 
pentru luptă nu C şi priveşte adversarul ea aproape, 
ci ca duşman. 

întrecerea îi pune pe indivizi faţă în faţă , îi 
înfruntă. Cu tndeştarea lor se rupe un echilibru, 
o coeziune. şi baricadele despart in lumi ostile 
f ce aer a fost una: societatea, neamul, omenirea. 
Căci spiritul comunitar ; de. consens al tuturora, 
cedează pasul aceluia dc competiţie. 

întrecerea discriminează între oamenii monade 
dexpărţindu-i, după criterii arbitrare, sau parţia¬ 
le, tn superiori şi inferiori, învinşi şi învingători. 
Dar aprccîcrcQ-i numai relatii'ă, prin comparaţie, 
si e umbrită de pasiune partizană. Generatoare 
de orgoliu, sau consecinţă a lui, întrecerea vi¬ 
zează exclusiv câştigul triumful, făcând abstracţie 
de finalitatea ultimă a luptei şt de raţiunea ei: 
e lupta goală, lupta urâtă, egoistă şi meschină. 


TOATE PUTERILE STATULUI EMANA DELA NAŢIUNE” 


Lupta nu poate fi scop in rieaţă, ei numai 
mijloc. Connaturală omenirii prin chiar condiţiile 
impuse de natură şi dc imperfecţiunea omenească, 
a indivizilor, a societăţii deci—consecinţa fatidică 
a păcatului original, spun creştinii—lupta face 
parte integrantă , fatal si inexorabil, din existenţa 
fiecăruia: ea este deci condiţie a omenescului din 
noi, condiţie a imperfecţiunii noastre; fiindcă, 
InfrVi lume edenică ea ar deveni superfluă si ab¬ 
surdă. 

Lupta este inevitabilă deci, fiindcă ricaţa a în¬ 
semnat din totdeauna luptă. Aici încep insă dis¬ 
criminările; răci, după cum o rfeaţă poate sta 
sul semnul Domnului sau al lui Lucifer, şi lupta 
este trilmtară criteriului de coloraţie absolut, dis¬ 
criminator intre bine şi rău. Iar sub semnul Dom¬ 
nului. nu poate sta decât lupta născută din bine, 
şi pentru bine, lupta ca mijloc dc îndreptare, dc 
reparare, de desăvârşire. 

• • • 

PCsVtn din retorta concepţiilor materialiste. în¬ 
trecerea falsifică şi sensul si realitatea pozitivă, 
legitimatoare a luptei: ea nu mai vizează ţeluri, 
fiindu-şi ei înşişi ţel, şi antagonismele create t si 
pierd caracterul dc naturalitate. şi şansele de re¬ 
zolvare: clădită pc superbie, ca urmăreşte înfrân¬ 
gere, nu mântuire, şi lipso unui suport moral o 
face să excludă aspectul cel mai pozitiv al luptei, 
aceluia "cu tine înstiţi". 

Când legionarul îşi recunoaşte, ca atribut co- 
substanţial, acela dc luptător, o face cu resemnare, 
fără orgoliu, şi fiindcă recunoaşte realitatea impla- 
eabîllt a existenţei «■* adcrăml imperfecţiunii ome¬ 
neşti. Fundorrt en t aJ r+rtlin r<-i Iui r\7tnSjnr fn.vt 7 dra- 

goştea, aceasta /.otenţâdu-i şi justijicândui lupta, 

*» dca^cea lupta lui c jertfă şi e dăruire. Si. dca- 
ceca prima luptă, jrrima încleştare, o duee eu el. 

Căci numai lupta generată de dragoste, numai 
lupta înroşită de sacrificii, e contingenţa marti¬ 
riului; şi numai ca îi este plăcută lui Dumnezeu. 

D. G. 


dft vrea să ne spuneţi, domnule Sima, în le¬ 
gătură cu întemeierea “Frontului Libertăţii ", care 
sunt nccesită-ţilc din care a luat naştere noua gru¬ 
pare şi re scop urmăreşteT • 

Scopnl noii grupări este clnr exprimnt în mn- 
nifcstnl apărut: “Frontul Libertăţii” reprezinţi! 
o mobilizare de forţe* româneşti în serviciul luptei 
de elihornre o României. Apariţia lui a fost ne¬ 
cesara deo«re-oe alături de noi, de Legionari, exis¬ 
ta .yi alte «morgii româneşti angajate în aceeaşi 
lupta. Acestei ronverpenţe de eforturi şi colabo¬ 
rări trebuia să-i păşim formula de exprimare. 

,~ rr raporturi sau stabilit intre Mişcarea Le¬ 
gionară şi Frontul Libertăţiif 

—Mişcarea Logionorâ participa In constituirea 
Şl lupta Frontului, dar Frontul reprezintă o uni¬ 
tate mai largă de cât Mişcarea. Acest fapt se va 
reflecta şi în organizarea. şi cadrele Iui de con¬ 
ducere. 

rd> ndaUl re ri':oi* eliberarea , 
frontul Libertăţii' îşi ia pierde raţiunea dc a 
exista . 

„ T. P ?U oa ” c,c ^scrise in "Front" tşi păstrează 
credinţele lor politice, iar conlucrarea dintre 
membrii lui c asigurată de obiectivul eliberării. 

. ar putea întâmpin—şi c de aşteptat—ca apro¬ 
pierea sufletească între combatanţii “Frontului" 
sa fi devenit atât de intimă în decursul luptei, 
încât colaborarea să continue şi după eliberare. 
Dar, independent dc faptul <* mâino vor fi îm¬ 
preuna sau separaţi, membrii "Frontului", prin 
manifestul la cnre nu adorat, şi-ou luat angaja¬ 
mentul faţa dc opinia publică românească să î m . 
piedcce orice nouă încercare dc a sc fnlşifica rin- 
ţn publică n României dc mâine. 

-~A r ti credeţi că apariţia “ Frontului" ar putea 
fi interpretată ea o nouă fărâmiţare a forţelor ro¬ 
mâneştif 1 

^rr^ pclu J pen , trn instituirea “Frontului Liber- 
taţn a fost lansat numai după ce încercările 
de înţelegere cu celelalte grupări politice n’au dat 
rezultate. Şapte ani ne am mustrat în situaţia de 
Romani Liberi”, dispuşi să dam concursul la 
realizarea unei formule eficace de reprezentare 
naţională peste hotare. După această îndelungată 
* nefenată experienţă, era inutil şi dăunător 
pentru forţele luptătoare să mai întârzie unirea 
or întro formaţie politică adecvată împrejururi- 
lor actuale. 

Cat priveşte împrăştierca de forţe, procesul de 
destrămare mi se parc ca atins limita. Să sperăm 
, • . a(,um înainte, va începe un proces invers 
de integrare a forţelor româneşti. In cei şapte 
am de frământări politice, sa ajuns In o anumită 
conturare de oameni şi poziţii, cnre permite o 
orientare precisa în lumea românească din afara 
hotarelor. “Frontul Libertăţii” îngIol>e«ză Honien- 
±rf£_dorni<şv sii dcj ^-u^că crize n - r , 

*e sbute emigraţia româneaKcă. 


Revista însemnări din Hnonos Aires pu- 
M.CS ,,, numărul 11 „1 c . un intfT ^„ v 

Sîi?* i mt . Hori» Sima. şeful 

MLK“ nnre 51 furu,ntorul " Fromn - 

Iinportonţo acestor declnrnţii coDStitne în ^ 
do f “l® ha ™ «Io Plocnre eAtrr- 
desăvârţiren anei înţelegeri între Komâni. 

firiee T ,CC d ' f T nt< ' * cl,inr divergenţe po- 
iitiee. în scopul „nai ţel suprem, cnre ne 

preocup,, pe toţi, mni puţin comuniştii şj 
agenţii lor; lo reproducem, pentru n le 
cunoaşte şi cetitorii noştri. 


"T.stc pentru mine o mare onoare fi o mare bucurie, 
rezerve, de a mă afla în. mijlocul ronlru. dragii 
*ei Jtomâni... 

** bvj>d rum ştiţi, faptul rtt atu trăit in România 
nai mult d* trei ani. a fost un printegiu pentru mine. 
Hi am simţit na o deosebită ontdtrr aceia de. a fi nu¬ 
ferii alături de dragul no*tru popor R<rmân. perhcest- 
fiilc nomiloaxr ale regimului pomunhf. Să dea Dumne¬ 
zeu ta suferinţele lui *<5 fie curmate prin liberarea 
lui dm înăinelr duţmanutui. Hu-nt fericit dc a aeea 
ocazia de a mărfuri*! aici. curajul neînfrânt aî tu¬ 
turor Hcrloarclar poporului Român; toată neeo*tă 
lume romăneasoC. carr a fost şi c*te încă. cântărită, 
tn bolartfa liramci mmunistr. dar oare totuşi *r 
l»ăptrează plină de credinţă, de *pcrajiţa, de dragoste... 

"Cu toate manevrele *at<mice ale comunismului ateu, 
mau * en care au t'arn fHrmnuluî şi au prir*tt 

poporml d< drepturi, d* a adora pe Creator flirt adân¬ 
cul inimilor, J>wmnazn. continuă »â Irălamrâ triumfal 
*n sufletele copiilor săi leali derutaţi Câte rfA+t,- 
dvri nu oro putea mă vă redăm d-st notezi *ţdrit d' 
sacrificiu. dXn rugăciunea, di» fidelitatea faţă de 
Chriet a JCrmtAnllor; fir câ zae in rnniiiN inert o: i- 
toore, fir câ ut aocund in subterane Ir acerele ale 
Tării prigoană pentru a *r truetragr temniţei. 

"Dat fiind rufrrimţtlr Pfrporitlui fi o mân in totali¬ 
tatea lui. zdrobit de c**nta Îmi" 1 > irâ, frebur rA mergem 
cu toţii intr u-n front unir, oUltul in mână fu fraţii cei 
tu/ti buni. " o apă şi un pământ " de sporit 4t uaitatf şi 
de sat-rificiu. de tăne safletenucă. . darâ ere w să 

rontt-ibunu la ealvatt» viitorului creştin ţi naţusnal 
al J(Jiat.ât\u \. TreOue sâ UnpreuitAm in A inele şl .fi ne 
unim namile, pentru a emmbaim vră;murul oosuua, 
Ţfentru Htsrrică şi pentru Patrie 

"I tenerntcântarea Itomnutu* *â fir cu noi. eu toţi, 
cu Uomânia şi cu tott acei rari tră**e vi -oferă 
Jjuiune?* u «kJ-i Uidngăe şi ir dea forţa M forajul 

pentru luptă. tA nveamta l/AIOli 1 dreaptă. pnilru lupta 
â> aa râu,unt • i ethncioşi. ţtână ia urmă. ■ sfânta 
Frcioejră, peru iubita nw*frfl J/a nul. *ă ser apere. rnţ- 
»*c. pe noi. capiu fiowAuiei, pfin intri t tnţîa Hi pu¬ 
ternică i«i arin; insă' 

Upr*. «i i nthelal lo româneşte, -gseuiul ■ Trâta+c* 
1,‘oviânto liberă şt ituJeşr r>v.-etă 

După d.n-ur*u\ routit. &f. Ha Pr. Pogon, a per rrn- 
(nf 1 1on+ujntreului. pe toţi liomdnli part lapouti hi 
at'eii*tf] y,, epţie 

l Onunui»tliTl Hoii’lui MiLnl 1. la Mi:n«’h»-n 


HirtAiorm* 

Cu ocaziei 

Păr {.ut el < 

- * **a dt i 
tKiput ral 


ia onomastici 
Ftariu Popi 


ntu /Umian 
ni ul le st îi 


Jf. H. Pcgrlui inimi /, Hf. t 
a kdiărşU la iiuneben. I 
t, Hti Te-Deum, la carr a po 


ITALIA 

«JettU'narui morţi» mi N 
tt- j\oi . Dil-tu ; 

Dilt iiuţl/ltisst I4tl< lix tvultloi 
ouspteUD t'nivcrsilAh it Soci* 
storiu Patria* 4 , a Institutului 
Italiano tUn Paiet mo ,u adt * 
de A Sistem*â di» Unita. 
Pofuânt, a Axoruuxei »lulnnxlu 

şi a altor vuritiăţi cultei 
Ct lr.br ni 


1U&2. Iu l‘alermt 


Pr. Popa 


»llu- lLAl^iuni 
1812 

r»f)w »« Italia. »« 
ţii Si cili ane 'per I 
per il ttl*>oi gimont 
iru * (tunici 

PraiaUmlei Dala 
m’nforfi din l 

4 toh,*u şi io 
’M-oiJ Vbr 


Ho- 


A- 


nl44i4irul morţi* lui. 
uiori in rxll in Nor 


■*unt după di'., cauzele acestei crizet 
In primul rând. criza provine din faptul că 
aeci care ^ cred îndreptăţiţi aă reprezinte neamul 
romanesc în cel mai tragic ceas al existenţei sale 
gândesc mai puţin la eliberarea Tării şi mai 
urnit la aservirea ei după eliberare. Există oame¬ 
ni şi grupări care urmăresc cu tenacitate restabi¬ 
lirea vechiului regim jiolitic din România ce sa 
dovedit a fi întotdeauna în contradicţie cu elanu¬ 
rile creatoare ale românismului. 

C riza mai trebuie pusă apoi şi pe seama unor 
puternice infiltraţii comuniste. Sunt în emigraţia 
românească oameni cari nu sunt liberi pe mişc㬠
rile lor. cari an contractat obligaţii faţă de 'gu¬ 
vernul comunist din Tara. Vă imaginaţi că aceştia 
na pot lucra decât duj>a consemne străine şi în 
detrimentul luptei de eliberare. 

—Ce părere aveţi despre **Comitetul Xafional 'f 
Prezenţa lui Constantin Yişoianu în fruntea 
aevstui “Comitet” eonstitue o permanentă sfidare 
udunâ suferinţelor Tării. Faptul că el este unul 
dintre principalii autori ai dezastrului îl face 
neapt «ă mai reprezinte interesele româneşti. 

Ceiac** agravează situaţia domnului Yişoianu e 
că dânsul n’a făcut atunci numai un gest dictat 
d' o|»ortuBian), ci înrn*ngu lui activitate politictc 
dipion»aticii anterioară a fost orientată permanent 
spre Soviete. 

lî-i August *.‘a Înscris jk* linia convingerilor lui 
intimi El a f<mt partizanul de totdeauna al acea- 
t" Mind. A\em deci dreptul aă ne întrebăm, 
uimiţi: Utic Antom-seu ku aibă soarta cnre a 
a\iit"»», iar \ işr»innu aă nu tragă nici măcar oun- 
«ecinţclc (Miliţiei* ale acţiune! lui? 

J-’. August no mai • o poziţie utilizabilă nici 
pe plan internaţional... d.*cât doară faţă de Krem¬ 
lin. Ixnitura de Stat dela ’Si August, cil mnsc- 
cinţelc ei nefaste. e*te desigur şi reflexul pe plan 
românesc a celor Întâmplate U Teheran. Vuita şi 
PoNtdam. I»at rând Americanii înşişi M' desprind 
de n cioată politi«%» sa o C4milnmn3, socotind-o ins 
piroiă d* oamenii Muacovei, mai pot ibimânii să 
° revendice • Pr^-şedintele Trumân, începând dela 
declaraţia d. ajutorare a Crcricj şj Tun*i«*i, din 
primăvara anului 1ÎH7. Dm ii făcut nlteem d«*cât 
t-ă imprime un nan curs Miticei externe ameri¬ 
cane. opus spiritului dela Valta. N’a mo¬ 

mentul Hă m tragă tn tn politie* r.«rnâmască anu¬ 
mite eonclurii? 

De. vedeţi in '13 August un act izolat, 
absurd ei incj jdirubil in anolfl* politice româ 
neşti un uri dc responsabilităţi circumscrise la 
el însuşi —aşa cum au tendinţa de a l prezenta 
anumite ocrr-wr» din emigraţief 

- - J August i**sc din comun numai prin consc- 
cnntei* lui catastrofale, dar rcsponsahUiiAţiie actn 
lui sunt mult mai inde(«ărtate. In d m reflectează 
un mtr»g sistem. Sulul Sn caro *'a realizat Si 
August este sjMVlfie intregei noastre Mitici cx 
terne dintre cele două războaie Garactoriatica 
nm-şin Mitici este că uu i *e (K>ale atribui un 


ac,, s pur româucso, cil n*« fon niciodată determi¬ 
nata dc necesităţile de viaţa nle popornlni ro- 
man. Centrul ci de sprijin nu era în pământul 
romanesc ei sa mutat din cnpitaW în capital,! 
fntr un continuu vagnbondnj: Paria. Londra Mw- 
rovn. Hcrlin, Moscova. “* ^ 

Politica externă a României n devenit instru- 

trMnnl d H <lom,nn t io ,U nnci Ioturi corupte si îns- 
trenate de neam care pusese stăpânire pe krma 

. 1 ** 1>c '«'oarele «i de bogăţie. Guvernele cori 

mond- 8 T' ednt | " PatCre Sntrc OT,C doo« rabooic 
mondiulo nu lucrat în domeniul politicei externe 
prin acte Precipitate, prin agăţări disperate dc 
noile situaţii internaţionale. Când Anglo-Franee- 
rLc"” • PC contin,,nt > “oamenii de Stat" ni 

CnTd Cee ,Urn " ,M! " Marilor "oştri Alinţi". 

Când German,i au câştigat ricanatoarele lor vii- 

nu uitat j nTVeK i a .9* Kr nnta. aceiaşi politicieni 
nu uitat de junim.nte şi dc “Marii Aliaţi" şi 
ntro goana nebună s'nn “nranent” spre i„riii- 
intor,. A„ ofent tot ce avea Tara. toate bogăţiile 
t ir"® 66 S5 "~ în d«finitiv. „„ dădeau nimic 
n C a , «^-“umai ca să facă dovada servilismului 

dc Legionari? 0 P ^ 85 "'»•>« 

Era firoac ca atunci când armatele sovietice au 
pătruns in Moldova—şi numai atunci—benefida- 
putem să repete acelaşi gest slugarnic. Pro- 
blemn care îi chinuia nu era soarta Tării, ci cum 
să-m salveze propriile lor poziţii Mitice şi, pen- 

W.T 0 ’ "® 1 : 8bî I tnt A cadă ^ °ricc pret in 
lotul biruitorilor. Cu o grabă stupidă m fară nid 

o garanţie s au înfrăţit cu botecvicii, Citând de¬ 
claraţiile dc fidelitate făcute Germanilor. 

Dar Molohul sovietic nu «'a mulţumit numai 
cu sângele şi bogăţia Tării, oferite cu aceiaşi 
dărnicie şi noului stăpân. De dntn nsta nu au 
fost cruţaţi nici ei. 

Rezultă că 23 August nu ponte fi rezolvat sini- 
?i rrn pr,ntrnn “nnti-23 August”, d numai ţ.rin 

T. . român, ^1. J M ,|cpli n »\tnto î i drei- 

Lnr or im <onduce destinele» i’olitica ex 


#1 ,_, ^ . .» i uhlich ex¬ 

ternă aparţine si ca acestei plerutudini do mani¬ 
festare n naţiei noastre. trebuie să ajungă in 
posesiunea poporului nostru şi să fie exercitată 
efectiv de reprezentanţii săi uutentici. 

Consideraţi “Frontul Libertăţii’' ca un ~con- 
tracomitet ”, sau un ”comitet naţional" in dere- 
nireT 

—Nicidecum. “Frontul Libertăţii” »wtc. în pri¬ 
mul rând. un instrument de luptă. 

Problema unui "Comitet Naţional” rămâne des¬ 
chisă. Actualul “Comitet” nu reprezintă nid pe 
Romanii din Tară şi nici (>e cei din emigraţi**. 
Nu-1 recunoaştem şi nici nu tratăm cu el. O con¬ 
tinuare a lui subt forma actuală nu aduce nidun 
aporj cauzei naţionale şi acei eare-1 susţin pericli¬ 
tează poziţiile romftiMksti în lume. 

—fn re condiţii credeţi că s’ar putea realiza 
un comitet viabilf 

—Numai dacă lupta de eliberare a neamului 
devine într’adevăr rostul suprem al constituire! 
lui. Nu văd alt criteriu mai înalt du(»ă care să 
se aleagă membrii acestui comitet şi să determine 
mijloacele lui tio acţiune. Si nu văd ce ţel mai 
mare şi mai binecuvântat de Dumnezeu le^-ar pu¬ 
tea reveni forţelor româneşti din exil. 

Admiţând acum că obiectivul eliberării primea¬ 
ză în conştiinţa Românilor pribegi—eecttce pre¬ 
supune eă marea lt»r majoritate sunt dispuşi şi 
lu sacrificii, nu numai In declnrnţii patriotice sau 
articole de gazetă—realizarea politică n acestui 
ncord sufletesc, adică formaţia viitorului Comitet 
Naţional, trebuie să tic, In primul rând, ojiern 
grupărilor politice. 

—(’e ml socotiţi că revine Monarhiei româneşti, 
acum şi in viîtf/rf 

— ("orneliu <'ml ren nu vedea iu Monarhii* garan¬ 
ţia continuităţii Statului Român şi imaginea per¬ 
manenţelor de viaţă ale neamului nostru. IV aceea 
h’a deelnrut ostil formei de gmi'rnăiuânt repuhli- 
«îtvne. 1 »nr t»»t el adaugă <*â ide«*a monarhică, pen¬ 
tru a drronj rodnică Iu viaţa unui i*opor, are ne¬ 
voie d* un interpret credincios. L’n Suveran, spu¬ 
ma 4*1. nu face ceea ce vrea, ci aceea ce-i impune 
funcţiuni'a lui istorică. 

1 ii Suverun. uşa dar, când vine iu conflict cu 
linia ile viuţă a mamului său. cab*ă de fapt şi le- 
gt-n nescrisa a Monarhici. In asemenea cazuri un 
l»opor înţelept rearţioiicaza înLftturAnd ţie regele 
vinovat, dar păstrând instituţia şi încredinţând-o 
urmaşului său. nsa cum s’u itetriMnit la 6 Septem¬ 
brie 1940. 

—Cum »Ct/cfi circuiHJn'ris politii e>te rolul unui 
Suveran T 

—I n Suveran trebuie să se menţină iu rolul ile 
arbitru al iuptidor r^'Utic*.* interne. El nn se nlă- 
furâ nici unui partid, nici unei grupări, nici unei 
asociaţii d»* iuten.*Mf, ci se ridică deasupra tuturor. 
Suprima lui îndatorire cate să vegheze ca meca¬ 
nismul constituţional să funcţioneze inipei^abil. 

1 n Rrgi* uu dft puterea cui vrea el, ci partidu¬ 
lui indicat de itoi*»r. lu felul acesta, forţele înuoi- 
toure ale unui tH*am. când izhucm*sc la luiuiull, se 


pot afirmn conatrnctiv în cadrul Statuln« 

< and un xSnvnran işi manifestă în mod vZdi* 
ferinţo pol,tice alanci o„lv,ară din r(( | n! jl P ”' 

tr„ ,n aoria d. |lnrt , xtlLlnS , 

'Tinior altor părţi, carr s,> m .J , «D'ină ata- 
<ir intorvontin lui neloinlli i nw r prejadiri.tr 
re,oatit,, t ion P «, e . C*Sd 

pună Tării guvrrnn do «„to^taTregnlă o ’Lu' 

no tot^dw^T wfde devi ' 

proni'isă. Hr "" mni * 

diţiilor de viaLl „l" ^ ,d U * e / 0r nda P tn «n- 

«rtfe£=SASSEîCt 

S7s3^==^SfA 

—Roniami refugiaţi nu tendinţa de n-si ox„~. 

litălnTnrin^SnnrS^reorTdTS 

fără stăpân. ,1 ' nvcr Je cn gan 

n ° “ vor !ntâln P>» în fe¬ 
re se sbnt'o in şuftri^^J^u^^^î 

r ce nu rezistat teroare, roşii. I_»n sânul «oes- 
tora se va alcătui şi cea dintâi echipă de gu^ 
nare. ,ar reprezentanţa diferitelor e-omitete de n^. 
te hotare îş, vor găsi oti.izare numai dacă se^a 
fi adeverit intre timp că munca lor in străinătate 
a fost de vreun folos pentru Tară. ' 

—Dar dara 0 ,, utcre strJiin(l ar imp 
mit guvern la cârma Tăriif nM ^ 

—Aceasta nr avea o semnificaţie foarte cravă 
Ar însemna eă Tara noastră nu şi-* rt^ăSt i^ 

rim d d * nt ”’ * Ito . minia a intrat subt un uou re- 
»m^e ocupaţie ş, e tratată iarăşi ca putere ina- 

-c^mo"!," “ U ^ un 8atcUt «««Mei Sovietice 
m „, „T curent lu prema «trlUnS A 

Wm diplomatice aie -VptLsu- 


^ ” - uipioraauce aie Ap mm- 

lui—u o ţarn sacrificată de Aliaţi. X 0 România 
a intrat din i>ropriul ei îndemn subt ocupaţia so- 

22**. " «» imi-ins-o intrxJriVLZ 

,Tn'î morale » Z* 
tice. C.cJ dintjuu lucru ce trebuie urmărit dc către 
onee om pol.ric conştient, cote ea RoaSLe sT n” 
trntatu ca putere amică şa aliaţii cu V estul. ^ace 
presupune, fa fapt. că din momentul eliberări? Î^T 
va recăjHÎtii suveranitatea şi o ia exercita fără 
nici o tutelă sau imixtiune din afară. 

Persanaşiilc oi n eon spiră «& iuungil la condu- 
evren T;»rii ou sprijinul armatelor alinte împing 
implicit România în categoria ţărilor învinse şi 
împiedecă reprezentarea ei ca stat suveran In fo¬ 
rurile undi* i se >» decide soarta. Prin actiuuea 
lor nesocotită ar provoca o nouă catastrofă naţio¬ 
nală. făcând să rămâ nă fără niiri un folos pe 
plan extern tonte snirriflciile făcute de poporul ro¬ 
mân în decursul ocupaţiei sovietice şi a luptei 
de eliberare. 

—l'arc sunt. după dc., premisele dela cure tre¬ 
buie să incea/xă reconstituirea Statului Românf 
—Cum toate instituţiile care reprezentau odi¬ 
nioară Statul Român au fost uimicite, nu ne r㬠
mâne uită cale de urmat decât să revenim la on- 
titati’a creatoare do Stat, la Naţiune, şi ei să-i 
cerem să hotărască in tonte marile probleme. 

“Toate puterile Statului emană dela Naţiune”, 
principiul fundamental al oricărei constituţii mo¬ 
derne. trebuie să-şi găseasi.'ă în România, duiul eli¬ 
berare, o aplicare imediută, in cel urni larg spirit 
democratic. Toporul trebuie chemat să decidă asu¬ 
pra intregvi aş»*zări a Statului Român de mâine. 

Constituţia dela 1923 şi celelalte multe caro i-au 
urmat dela 193S încoace nu corespund cerinţelor 
de viaţă ale poporului român. Dur oricum le-am 
considera, după frământări, şi prefaceri politice, 
economice şi sociale de i>n>i>orţiiIe velora pe care 
le-am trăit, j>o|>onrvlc nu se mui întorc la eeence 
a fost. Nici Italienii n’uu revenit la forma de Stat 
ant**ri*»ară Fascismului, nici Francezii la a 111-u 
Republică, nici Germanii la Constituţia dela Wei- 
mar. ci flecar** din aceste naţiuni şi-a făurit o 
nouă constituţie, cu noi uşesămiutv narionaie. 

Impresia ce sc desprinde din răspunsurile dv. 
nu este prea încurajatoare, lu calea destinului ro¬ 
mânesc se îngrămădesc greutăţi imense. 

—N ntn nici un moment de îndoială iu destinul 
romanesc. 11 văd marv cum n’a luai fost vreodată 
in cursul istoriei noastre. 

Lite. şi acest pumn do pribegi, fărâmiţat aşa 
cum este. dă dovadă de o vitalitate extraordinară! 

Suferinţele prin care trece poporul no»tru vor 
grăbi procesul lui de maturizare politică şi. odată 
înzestrat cu simţul adâneimei şi ol perspectivelor 
istorice, nici o ispită sau încercare uu-l vor uiai 
abate dela linia lui de viaţă şi de onoare. 

Suut colii ins că. iu ziua când se va prăbuşi ti¬ 
rania sovietică, neamul românesc se va pune la 
lucru cu o energie uimitoare, cu să-şi refacă aşe¬ 
zările risipite. Si le va clădi mai temeinice, urni 
cinsti ti* şi mui mândre do cuiu uu fost. 










8 


LIBERTATEA 


CARTEA ROMANEASCA SI REVISTA PRESEI 


SCRISUL ROMANESC DE-ACASA "PE BRUDIUL CU ARHAHUHELI" "CANTARE/1 ROMÂNIEI 


In România moi scriu şi Rnmânit, nu numai 

comuniştii, 

l norul inspiraţiei, pentru o oiirartr^d peste 
secole o e/nreft, ren mai traţ/ică din viaţa neamu¬ 
lui nostru, n'o ineetat să şuşotească la ureche ce 
tor cu har di rin, —câtă treme conştiinţa insesi¬ 
zabili) a unei societăţi păstrează legăturile ca sub¬ 
stratul din adâncuri ale sufletului urnrin, ale ome¬ 
nescului de pe pion naţionaL 

Domnul Victor puescu Urla l isabona fort dova¬ 
da un*»r asemenea creaţiuni spirituale. Domnia sa 
publică in colecţia Lectoratului Român, scria ro¬ 
mânească, dela IJniverrtitatea din Lisabona inălţâ- 
toarefe “ mere româneşti", pe rare ar trebui să le 
cunoască cele câteva mii de refugiaţi români, 
până la unul, —ca să-şi dea seama mai bine ce 
simte şi cum trăcşic poporul no*fr* sub crunta şi 
cruda stăpânire comunistă. 

Aceşti doi pr>eţi. Ion Stepam fi Onofrei Puşc㬠
riaşul, cu poeziile din rezistenţă, şi poemele din 
închisoare , infăţişeasă situaţii şi simţăminte pri¬ 
cinuite de cnutul unei tiranii fără pereche ce s a 
întins peste toată România ea o 4 'Ccafă ” pe care 
genial şi zguduitor n prezintă cel dintâi: 

“Lunecând prin mâzgă. mă sufoc în ccalA; 

Nu se mai termină, parcă merg d«»-o viaţă. 

Mă frământ ca'n vise, când i>e loc e aburul; 

Parc plumb aripa, bolovan piciorul. 

Latră’n preajmă—parcă—răguşit pustia. 

Fumegă i>e vatra inimii făclia. 

Vifore de chintă cearcă să mi-o stingă: 

Mă târăsc prin zloată tot mai strâns In chingă. 

Tot mai singur, calea mi-o croiesc ca orbii, 
Tii*ă*n mine dorul ca'n hueraguri corbii. 
Doma’nc&tuşatlt urlă ca o tiară. 

Geme surd pădurea iu veşmânt dc ceară. 

Printre stânci, cărarea zilnic m subţie... 

Fă-te şarpe, suflet, trestie mlădie; 

Pune cruce vrerii ce s a scurs cu anii; 
lmpârţi-\ei după Blava cu hult&nii... 

lat’o geană albă, şuti, în cruci de toarnuc. 

Creştet nins de munte—creştetul TJin, Doamne; 
Sau părerea numai, înflori tă’n mine? 

...Cât mai ţine, Doamne, ceaţa, «"fit mai ţine?... 

Oia om «'a orice omenie; a disţdlmt până 

şi datoria elementara <-C-*> are. duşmanul faţă de 
nflo aruncai Intre gratii. dujtA răr-o are; 
—nu «nai eriifU Urnită pentru ura uethunA ce Cflcăc 
«a4eia in fioru rurnunixUl. 

ratei n renuri d<n ••1 oa*ne' ne oglindeşte «tarea 
rub an im alică a omului care nu mai este stăpân pe 
crhUihrul sufletului, nici pe lumina mintii, trupul 
fiindu-i uh -şomoiag de cârpă” desprins din în¬ 
cheieturile vieţii omeneşti. 


“Tercial muc**d de mămăligi 
In vis a fost, purcu. 

Dinţii încă vor să se ’nfigtt 
la blid şi'n lingura bearcSL 

l-nţ> linge peretelui galbenul lapte. 
Ca limba aspră de mi ţi 
Pernele astea de urdă m'aţâţă, 
Stelcle-afară-s ca perele coapte. 

Aş ronţăi uoiloz din unghere. 

Aş suge un oiilr de saltea. 

I H^rliide-te, solid. ca o cişmea, 
Gf.lgâit/*srv de miere...*" 


Toate aceste poezii prefaţate ri editate de Dl. 
V*efor Bue*cu *unt "nemetele Tării in/dltuşate”. 

hi ce bine ar fi să le cunoască lumea toată fi 
să ştie efl '* J$irui-nra gândul I”. 

f’tUndude, U ruşinezi «A nu faci un gest dc -o 
arăta fum o dispărut simţirea fi sentimentul de 
om si rum * V' %+9 dreptatea desfăcut neamul 

rostui n. 

ftedflm U întregind Ia marting . poeste iachi- 
uatA *0CU riştiUtr fi agitatorilor' 4 : 


“tiu. lume, cum arată 
J* care-L vrea “poporul' ; 

' 4*1 mai bun, ioh! ntiwi» prieten. 
Marele, ISaMtiUirul, 

V*r ai urneai Ştiinţe 

' fnaj străluof strateg, 

D&aoTlui ţţ ’iMnuiiAxorul 
Muncii de ţie ginta 'atrag, 

1 bez%*i/i pKru noastre. 

<>a mai dară judecată. 

Cea mai 'naltă ouiepojune 
Care-a exista* % redată, 
lei mai bună 
Spre pr»Agrea, apr»* fertcLre, 
i el mii mare Geniu cure 
S a ivit la otutai/f ; 

iuUi ca El nu-i altul 
Nici sub soare, nid aob stele, 

mai drept, mai biata, mai tar* 
* ot mai... cal. In toate celei 
TJrlâ. gloată, înainte. 

«Aieatuă-L, rlngâL. aă fraudă; 

Ia -te n munci la tntrerrri, 
razi In patru labe-, —aaudâ! 
Pru*i£v«şt«L mai departe, 
Adudttau-I «manala, 

Poate Kie pioca uro.’loa 
8 i Va ehicshla talc... 

Mama voastră de slugoi !* 


CORNELII! QBORGEflCr, “PE DRUM! î* CU 
A UH A NG U ELI", INS EM NA R I DIN V J AT A 
L’NL-I LEG ION AH. VOL. I. (XiLECTlA "OMI'L 
NOU*, 1952. 

Cortielfn GeorgeHeti este imn din unirile figuri 
nlc ncclui Ardnnl, luptflfor do totdermna. Pierderea 
lui prematură, în aceste vremi dr catastrofă na* 
ţionnlă, înseamnă o lipsă în frontul rezistenţii ro¬ 
maneşti, greu do Înlocuit. A făcut parte din primii 
cinci cari urmând pe Cornellu Zelea t'odronnu nu 
întemeiat Mişcarea Legionară. Pcrsonahtat»m au, 
cnrr a ocupat do atunci şi pftixft la dispnriţio un 
loc de frunte în viaţa publică a României este 
prea cunoscută tiu numni în lumea legionară, ci 
şi In aceia românească, pentru a mai fi nevoie de 
a-i face âici o prezentare biogrnficJL Geince vrem 
să semnalăm, este doar aNjiectul literar al ncestei 
muri pcraonalitâţi, până acum rămas aproape 
inedit. Si acesta rezultă In mod cu totul condu 
dent, din volumul 1 nl lucrării sale, publicată |w>*- 
tum, cu titlul “IV drumul cu Arhangheli”, 

Slova unui luptător autentic nre totdeauna ceva 
care convirige: este tensiunea spirituală caro prin 
ea însăşi îşi găsoijte o expresie literară. Cineva 
care trăeşte viaţa acrea, atunci când se apu<*ă să 
descrie această viaţă, face doar o transpunere de 
planuri. Talentul de a scrie, derivă —cn să spu¬ 
nem aşa— din talentul de a trăi, adică din posi¬ 
bilitatea pc care o an unii oameni (din nefericire, 
prea puţini) de a-şi găsi propria vocaţie, de a fi 
credincioşi ncestei vocaţii, dc a nu trădn nici oda¬ 
tă şi de a fi convinşi permanent de ca. Acesta n 
fost caşul lui Corneliu Georgeacu. 

In cartea de faţă, autorul ne descoperă viaţa sa 
prelegionară. adică până la < oiigrcaul studenţesc 
de la Cluj, din 1920. Acolo vede şi aude vorbind, 
pentru intâia oară pe Căpitanul său de mai târziu. 
Scena în care descrie prezenţa şi atitudinea dârzA 
a Căpitanului în fruntea nnei mici cete de stu¬ 
denţi moldoveni şi bucovineni, în mijlocul unei 
săli ostile şi compacte, este una din cele mai im¬ 
presionante pagini ale cărţii. In aceinş pagină ee 
dcsvăluc însă şi acea generozitate absolută care 
a gurnutat permanent viaţa spirituală a lui Cor¬ 
nelii! Georgescn: “Totuş nu tn'am simţit sufleteş¬ 
te lângă cei mulţi care-i erau potrivnici, ci aş fi 
dorit ca teza susţinută dc Codrounu şi de mănun¬ 
chiul său de tineri sui biruiască. Ducă du pentru 
altceva, pentru temeritatea şi statornicia cu ca re 
vedeam ca acesta îşi apă ni în faţa mulţimii vrăj- 
maş*\ susţinerile lor”. 

Volumul este prea cn tât dc I>r. Ion Fleşeriu. cu 
o scurtă dar emoţionantă evocare n marelui lup- 
Ultor dispărut. 1 'ot L>-s#tlc« i wc* duton^r şi r«- 
cooMtUoi m>h mMiiuocriaului deliii <Ji deteriorat. 

precum şi îngrijirea editării ediţiei. J’>tc de sţs- 

nit că va fi posibilă şî publicarea rectului lucr㬠
rii, al cărui inter»»s istoric oricine şi-l poate În¬ 
chipui. 

C. L. P. 


flori etatea pentru cultura şi literaturi» români 
din <>rnănţi Sşl continuii activltaten în e*j). 

Din munca şi dragostea preşedintelui •*!. neobo- 
altul şi vrednicul profesor Grigore Nandriş, « 
npRmt 1 u 1/ondra “Cântarea Homânlli”, scrisă 
acum o sntă de ani de către marea figură fissara- 
beariu AbHm Husso. 

Sufletul luptătorilor noştri, de-acum un veac, 
contra sclaviei politice şi pentru împlinirea I ui 
rci pnro că este concentrat întreg f n această p.s«- 
<ie fără rimă. In această odă In proză, n* ne 
vorbi'şte şi ne cântă bucuria m durerea om ului- 
român, geamătul pămAntului nostru, c-ălcat şi as¬ 
tăzi ca po vremuri de aceiaşi nomfloşl şi necruţ㬠
tori tirani năvălitori peste viaţa noastră tihnita 
şi faţă de nimeni agresivă. 

Textul este precedat de-o închinare amintind 
sufletelor dc foc oc-an condus Societatea pentru 
cultură şi literatură pfină In nnul 1920. 

r T rmenză apoi introducerea ce conţine date bio¬ 
grafice 9 i literare în legătură cu timpul, cu prie¬ 
tenii aceleaşi acţiuni naţionale şi cu această înal¬ 
tă şi frumoasă operă literară. 

“Cântarea României"—spune dl Profesor Gri- 
gore Nnndriş—este legătura dintre generaţii ce nu 
trebue să fie întrerupta nici odată. In acest testa¬ 
ment ni se aminteşte că libertatea trebue cucerită 
şi păstrată prin jertfele fiecărei generaţii”. 

Fie cn înţelepciune» lui Alccu Kusso au Îndem¬ 
ne la unire pe luptătorii de azi şi de mâine şi »ă-i 
convingă cu fără legătura cn generaţiile trecute 
şi fură inspiraţie din năzuinţele şi sacrificiile lor 
nimic trainic nu sc poate construi în istoria unui 
|H>por...". 

Adânc recunoscători domnului profesor fir. Nnn- 
driş pentru darul cc I a fficut Românului amărât 
din exil, suntem siguri că această tipăritură ro- 


MAPARE OPERA CUSKH.0R 

ueis SelHmancn „ ”TfUit.r»i'' 


Lor* 


4* te 


La «erefs cărţii româneşti în 
apariţia acestui voi om sob ingrijires ,p.m- 
nnltii Anref ftăută însenmnl o \Attrfacrr* 
f»enfru sufletul române-^, dorii d»* slova re 
ne » încălzit anii copilăriei. 
f> noapte furtunoasă, 
fonul Leonidn faţă cu reactiuneju, 

O scrisoare pierdută, şi 
Năpwta, aproape întreaga operă tcstrsl* 
n Iul < arageale este menită şi totifarf să bi¬ 
ci mască nh îndrept, gj cultive a» in* 
demne prin asprul rechizitoriu sdr^»t sr,- 
nretăţu româneşti, cam rămâne ca un aver¬ 
tisment pentru totdeauna, ceia c* şi dă nota 
CMuriciOTnnlni scrisului său. 

Li» o 100 de «ni dela naştere» acestui 
scriitor cu mare vocaţie, a acestui artist al 
condeiului, volumul de teatru completează 
m mod feririt toate articolele rom memora- 
ptjblicat în prema din exii. 


Garaj? cale 


•* prezent pe masa noastră săr¬ 


mană cn întreaga istorie aociolă din viata 
noastră politică,; Si timpul nu-l consumă, 
ci dimpotrivă, prin bucuria * muie urnire* 
ce*-o simţim, cetindu-i creaţia literară, ÎI în¬ 
drăgim mat mult şi l**ărn urmaşilor mot 
tern rea simţirilor noastre pentru Întreaga 
operă clasică n scriitorilor, **are. sub zăluda 
dominaţie comunistâ, va fi cunoscut, in c»a 
mai marc parte, aeţinuea flăcărilor distru¬ 
gătoare. 

Tipărirea acestei lucrări de teatru răspunde 
deci mai multor nevoi, cari încep să apară 
clare din moment ce există mijlocul de-a le 
satisface. 


îngrijească să aibă oamenii lefurile («dariile) la 
vreme..." (N. U. s.- v♦ d»* Hnr. *îtatQlui 

mâncască va contribui la întărirea conştiinţei « comunist. In mintea noii birocraţii sovietice.)—Efi- 
împlinircn datoriei dc astăzi. niiţa lămurită (N. Ii. ...buştean, ca o tovareşe la 

cursurile de propagandă hJo partidului): Aşa da... 
vezi inie nu-mi dădea în gând: dnpă o pauză dc 


încheiem cu reproducerea prologului dela 'T’ân- 
taren României”, bucata dc "Hronică Moldoveneas¬ 
că”, cum o înseamnă dl Prof. "Sandriş. care după 
coJceţîa publicată de Al. Gh. Odohfien ar fi chiar 
tratamentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt; 

“DocO duşmanul vostru va rem Icgămintc ruşi- 
noasr dela roi, atunoia mai hinr muriţi ftrin sahia 
lui, donat Mit Hţi privitori împilării 0 % ticăloşiei 
ţării voastre .Domnul pflrnnfim^irmrtri In 
îndura de lacrămile slugilor sale, »i r a ridica din¬ 
tre roi pe cineva, carele va aşeza iartlş pe urmaşii 
voştri în rolnicia şi puterea de mai înainte”. 


CARAGEALE REDIVIVUS 


Implinindu-se o sută de ani de la naşterea ma¬ 
relui nostru scriitor Ion Luca Caragealc’, R. F. R. 
a înţeles să nu scape un asemenea prilej şi să-l 
“nărl>3torească”. ldeoa nu putea fi mai excelen¬ 
tă! I -11 dat piesele şi a făcut cum am zice, teatru 
In teatru, cuci o aniversare comunistă este prin 
definiţie, un teatru. Totul a mers după şablon, 
cficj Ca ragea Ie trebuia "scos” amicul j misir ulm şi 
inamicul burjuilor. I'resa din ţară g’a recreiat din 
belşug, făcând un Imz grozav, de cum C’nragcale 
h satirizat burghezia rorriAneuscâ. In acest fel 
nefericitul nostru scriitor s’a văzut po nepusă 
rauKH. admiratorul podarelor &tv ietice şi duşman 
redutabil al imperialismului american. Ce nu e 
ca putinţă în laru miracolelor sovietice? 

Toluş. du.*â \r-mdii noştri progresişti ar fi fose 
ceva mai p*;rspicaci, şi-ar fi dat scama do un fapt 
absolut cs*rt: anume, că draumturgu) »»ste astăzi 
mai b<1um 1 decât ac*uoi 70-8(! dc ani. Si asta pen¬ 
tru simpla raţiune oă aşa zisul uostru proletariat 
comunist, uu este in reulitatc altceva, decât bur- 
gbezin noastră de msi cri, nisltăeri. Oamenii s’ao 
scbimbitt. dar “stilul” 11 rQiuas nwliiş. I»r*.igur, 
comunift*i cura Işi înebipue <*f, a fi comunist cate 


1 urne te <-a uu şarpe, 

fruufca in ţărână. 
I iriî-ţi graiul l-îu şt portul, 
LitB (A msi oşti română: 
irit* ondc.fi d«»rtn ftrăbunii, 
t’nde s'im părinţii, 

Jlor»ie şi d*>ina-ţi uitfi. 
I.ită-ri flacăra ersdioţlt. 

Tot cn pânâ Ieri iubit ui, 
MpurnA aru degral»*li» ură: 

A 4 a cer»* noua tate, 

'Nalta I.ui învăţătură! 
Pravila, imur, cruci», 
Siruipă, caiHHa *n piiaouv; 
Asta le va fi («o placul 
Hoardelor “dearobituare". 
KAti de clipele sublime, 
Rate-ţi >ie- do jurăminte, 

I>e iubire, do vinar*- 
l'rlâ. gb>*tJu iiunote ! 

I reâ-L pe < ălău în slavă. 
Tormă dr vânduţi scârna» A. 
Si târî ţi vă ca râma 
la hGQtoaoe de noroi... 


egal cu a fi proletar, nu pot pricepe a priori că 
sunt iu realitate şi ci nişte mici burghezi, cu ace- 
laş comic vocabular. 

Este suficient aă faceţi o uşoară transcripţie 
etimologică a termenilor ca ragea Ieşti, in trrmcuii 
comunişti şi veţi vedea cum piesa prin moravuri!* 
al căror eooo ac face, devine tot aş?» dc v ie şi 
de actuală ca pe vremuri. Eroii caragealeşti nu 
sunt nişte persoane, ci uşa rum oricine işi poate 
dn uşor seama, nişte entităţi aupm-temi*>rale şi 
can» cx>respund unor situaţii istorico identic*.». 
Priviţi- 1 , de pildă, jm* «x*nul I^eouidn (din piesa 
omonimă) cum dimineaţa pune mâna “intui .şi otâi” 
pe “Aurora DcmoorxtirA“, unde ce vede scris? 
“A cAz.ut tirania! Vivat RepublicaTransorieţi 
vă rugăm. în loc de “Aurora Democratică", nu 
aud puţin pitoreasca "Scânteia'* si puneţi în locul 
lui conul Dxinidn, pe tovarăşul Leouida (cnrv> In 
calitate d«- şef d«* “ceva cumva ţs.* undeva” »«ste 
ua privilegiat ol reginiului, ndicA uo fel de “co¬ 
con” comunist) şi veţi avea «*u uo surprinzător 
rcHlmm situaţia din U. P. R. *’onu Lovind» ai 
noatrn. ndică cel al lui ( , iânuc**HJo, merge hi “ri- 
volaţie”. «iude ce vede? "Steaguri, rnozu-i, chiote. 
rAjubrtlău lucru mare şi lume. .** Thioft la acestea 
tonte mai ndRogaţi pancartele cu Sfii lin o vl Marc 
şi cu StaHoli mai mititei, aveţi aidoma uu men¬ 
ţin} revoluţionar dr la Arenele Romane. 

Dar scrimeir» a |tc caro a trimis-o de la Roma, 
"Galih*rdi“ •âtre “noţiunea română" eu prilejui 
“Rjvoiul iH" Nu cumva «-M** at'eia» jh* cnre cu ani 
mai târziii a copiat-o Stnlin, <^el dr 1» Muaeovn. 1 
pentru a o hJ r«*oi aroienşi naţiuni? Zic* tovur;V 
şul ib» azi: "Eâiei, unul r fltulin, mu u* jumătate 
de h Lkăgat vl In răcori po toţi IuiiMrwţii şi i>e 
Papu de In Roma** Schimbaţi doar pe Stalin cu 
“Gidibardi” şi avep textul >*riginaJ a lui t'aragea 
ie. (Conn Lrxtnid» faţa cu Reacţiunen). 

lată, mai departe, un coiuchtariu actual asupra 
difrrrnţii ce există între rra**ti(ine şi republică, cu 
evidviitelc a»atitagii u aci-aî*»» din armii; "Efiuil- 
ţ/i (din aceiaş pinvă) --"Apoi dacă i aşa. de Cc 
uu se Im’t mai curând, «oro? —Leonida: Hei ta 
Iasă reacţionarii domnule irşrfc tovaro^e) ? h'irvsş- 
tr nu le vine bir la is*e«>teaLă să nu mai plătească 
nimenea bir! I! aproa|»e d*t înLntea omului, de un¬ 
de or mm mânm ei lefurile cu lingura?—Ebtuiţa: 

Dacă u’o mai plăti nimenea bir, dr unda să alhâ 
cetăţenii (rocLe tovarăşii) b afă (rrrta salariu) ? 

—Ltouida: Tr* nba statolui I>omnuk; el ca gnje 
are*' Pmrru cr i avem \»e el? E datoria lui să ao 


reflecţie (N. R. rogito, eryo sum — comunistă;, 
f'tî bine ar fi! Unde dă Dumnezeu (rectr Stoiin) 
»*o vedem s uita, republica! (N. R. In mentali¬ 
tatea ţărani/or din creerii mantiilor ~rSepablic* ' 
este o fiinţă fnbnloană cure poate fi orice: o noui 
regină, ori o nouă sfântă, ori chiar o nouă ne¬ 
amţ* ) 

Si acum **fMicţz un *a “, celui tU. bătec nl propn- 

t^nd.-rXnvtinî^e- 

“l^onida (citeşte Aurora Democratică— recte 
Scânteia) : Itencţiunen a prins iar \a limbi. Ca 
un strigoi in Întuneric ea stă la pândă ascuţindu- 
şi chiarele şi aştrţttând momentul oportun pentru 
poftele ei antinaţionale. Naţiune fii deKteapţă!" 
Pasagiul nu mai arc nevoie de comentariu. i>oar 
cil in jargonul nctiv comunist, substantivului reac- 
ţiunc i se adaugă, după cazuri, adjectivul Imrghezo- 
moşierrască, sau a capilaliatnolui imperialist ame¬ 
rican. fascistă oi ...eţetera! 

Conc»'T*ţia partidistă a comunismului o găsiţi 
admirabil ilustrată in replica lui Trahanach'- 
(o scrisoare pierdută) “Noi votăm pentru candi¬ 
datul pe eare -1 pune pc tapet partidul întreg, pen- 
trucă de la partidul întreg atârnă binele ţării si 
de la binele ţării atârnă binele nostru...” Găsiţi 
nu» m oro conoopţa marxismului. 

Cât priveşte organizaţia comunistâ dc azi. cu 
ncxjfârşiteJc ei soviete de toate calibrele o găsiţi 
aidoma in aceia? "soţietate". Schitu baţi numai, 
termenul comitet prin acela de sorict. in urmă- 
toarele: “comitetul permanent, comitetul şcolar. 
comitetul p«'ntru statuia iui Troieni ţSralin), co¬ 
mitetul agricol, ctc.". 

Teribila “mânoălorie” intre nutabrii partidului 
comunist cu endemicei*.* acuzaţii de trădare şi po 
care trebue s'o rezolve totdeauna Muooova. ic gu- 
meşte In termenii c**i roai exacţi cu putinţă în ur¬ 
mătoarea telegramă: “Trădară! Prufcctnl m 
oamenii Iui trădează partidul pentru mffiiatol Ca- 
ţavencu pc mn» vor să-I aleagă la colegiul XL^ 
Trădare, tr.aiare. de trei ori trădare” (O scrisoare 
pierdută). Substituiţi numai pc prefect cu Aua 
l'auker şi pe denunţători eu Liuhn! 

In fine. nenumărate din perlele cugetării 00 - 
umnii»tc par luate deadrcptal din Carngvale. 
Iată o critică a societăţii burgheze: “l ude nu o 
moral acolo e corupţie, şi o societate firâ prin- 
ripuri Inw-mucuzA că nu ie nrel La întrunirile 
comuniste se aud lucruri atât de gogonate că de-, 
sigur însăşi t'uragcalc este depăpit. 

Si acum vă întrebăm: ducă <x>muniştii ar fi 
sesizat m'eastă filiaţie dir*vrâ di a eroii lui Cară- 
geale, credeţi că s'ar mai fi găsit pe undeva vre-o 
carte de a lui, sau ar mai fi stat pe afiş vru-o 
siugurS pi«^ă a acestui autor? 

Exut& totuş o deosebire Intre lumea carogele**- 
cft şi lumea neo-caragidcuscă. Prima aste funciar- 
mento bună. !>ite ridicolă, dur umană. Ceu de a 
<ik*ua este în schimb ridicolă şi Inumană. Sub ace*C 
imperi:, termenii car»* denotă oaivimtea şi uu per¬ 
versitatea lumii lui Larugeule, sunt răsturnaţi. 
Lumea comunistă este iwrvcrsd şj nu naivă, ci 


proasrA aau iaiU*cilă. Aceasta este singura diman- 
aiune subetan*inii ct» difereuţiaxă opoca dc la “ps- 
şopt” de *-ea de la “ci uşi doi'*. Este IomL suficien¬ 
tă, ca odată cc comuniştii ar pricvpo-o, oă proce¬ 
deze la decapitarea lui Curagv:ah\ chiar [*entru 
motivul exact cootrur al acelui (K*ntru *-urs ar fi 
ficut-o în primul cai, adică al identităţii Lutru 
eroii lui şi el. 

C. l'ofunOL 


















LIBERTATEA 


REVISTA PRESEI un evreii despre romani a 

Dl. II. IJwucnfeld, în cadrul studiilor oo elementelor 4 » 


— "Unde e tfitiru, mamă?"—"Ln Canal". 

—"Unde e mămica, bunicuţa?"—"La Canal". 
Iată colinda acestui Crăciun fn sărmanele rase 
româneşti din fard... 

* * * 

CRONfCA ROM A \ RAŞCA . Ynr York. Publicai fl (Ir 
\ attonal Com'mittc for a Frec Europe. 

Pupă cian titlul o indică, in articolul ••Fenomenul 
dictat orilor totalitare ". autorul atacă dictaturile tota¬ 
litare. (marc m se parc curios, c faptul ră autorul 
ţnUr-ti cuvinte mat aspro la ndrrsa dispărutelor dic- 
lătur, nte JŢmwKM fi riitln-. rfrcnl in rmtrn 
actualei dictaturi a lui tftahn. 

Pin acest articol se deduce că in momentul de fată 
pericolul cel marc pentru ţara noastră il constituie 
umbrele lui Mussolinr şi Hitler şi nu pumnul lui 
Statm Cu pumnul ne aranjăm- noi, mai ano este ilr 
luptat cu umbrele, 

A avut dreptate cine a spus că pe jnima iubită o 
ierţi chiar când ca te înşeală! 

In rest. ftiri deştul de'bogate din ţară. Bonn im că 
Cronica romă.neascd are posibilitatea să fie era mai 
bine informată publicaţie din emigraţie, deci socotim » 
că informaţnlor din ţară, trebuie să li se acorde rea 
mai larga încredere. 

CURIFRFL CREŞTI X. Puiet inul Btoericti Române 
£"*** *»" Duenos Aires, Anul t, aprilie-srptrm- 
Il?5£+ 

Un volum compact de 1 IS pagini cu colaborări diiu 
tre cele mai alese. Remarcăm articolele dini F Tai- 
i*V'' Ef* 1 * dc ° utre * rtflcsions pratique*". 

f *?"♦ G , h 'n Ru *?‘ J n *<™ n *<«1ca Unirii religioase dela 
17°/ oldlui 1 Hona, •'Morala bombei atomice" al 
dUjt F. iftrtmegcu "Elemente pc»tru o o doua r t - 
" 0 m <?r r ’ al Prtnci P e *ci Ileana. "Ce alegem?", etc 

Uansa t tu *rmncccă un mişcător articol 
tSUtUlltfe d , Cunui compatriot in Corcea, ar- 
mULeahJj'J! V Moartea Iui Gheorghe 

** M . mlep‘1 dl ui Mamut ti să trimită 
săgeţi renţnoast tn dtiferite direcţii 

“ mna,r * ini< Ar ° n 

n °- 4 octombrie I9St. Publica¬ 
ţie religioasă a Pistruii române din Paris, 
tn acest număr se reproduce va fragment din re- 

™Găn a dWra" a ă '™ 1 ° 7 Kiek *t° r Crainic, publicat in 
in'? I9 U- Dl 4 Iphonsc Juiliand. 

iiraWn^ă 1ilolo J î dt rc( l ld valoare, işi continuă acti- 
uota ^ -i> Par s r f ° limhti r omănc. activitate vni- 
Juillnnd * Lo y Al Z ia mioare". De data aceasta dl 
rxd * ca •» contra termenului "emigranţă". 
rrrm«w care a început să facă caruri 3 ,n scrisul "cmi- 
21 ln CCWUe P^vefte, socotim ră are 
dreptate. Apreciem forma acestui articol in ooo-itir 
ou cel apărut ln -România viitoare". oriicZl 
nnJtî* 0 *^PrOria că şi in arest domeniu x’a infiltrai 

ac7sT ^ 00 " ,/m7/W ** conţinu ic pe 

acest dnem şi. mai ales, am dori ea toate publicaţiile 

l >unA <lhn dutilând la dispoziţie C o- 

ssp^szjr** acctt *' n dr •»<■'«« 

J ” ai arr . »' O -Cronicii culturalii-, cnace 
Mr, tocea. Sa. 


dl ffn ' ,iţl opărea clandestin. Hanii necesari 

tipăririi erau cotizaţi de la Românii cnrr-şi cristianii 
viaţa muncind cu braţele, cum dealtfel se intrimplă 
neşti Ufn<t Ctl **" maţ ~* partc n f" ,bUca tMor rotnâ- 

Cr , £n. nrti r\ ,u1 In - h 'V itimA opărarc", autorul, dl 
7 rhorr ‘ »i artr eu curaj criteva adevăruri. 
năSrr- "Va™ ™ ****&* încă că r prudent să se 
~ , 1d S. rrrn - A utoni1 constată că s'a comis o 
S tnti r î J,ţttcriU occidentale si că in momentul 
!a n ncc \ tr t Ţ? ltrri ou se gândesc să repare, cât 
1*/L2L ? ron * M crimă, ci din contra, s’o 

Ui * t *t'*—QU* in Europa şi 
tea 1 HESS?' i* privt ^ te victimele, aers- 

™ *"”1 oupnjtso de HcnUmrntul părăsirii In fata 
Kit ooţu. autorul conclude că ne gd>dm in /!>- 
tiota 7 apărare şi < n consecinţă trcbu&ft» sT ac¬ 
ţionăm m cadrul normelor legitimei apărări O con 
*n7V"w r n * r r™ tr '"O* losta 1 ° 

iirriJ ) y t \T C "? U ' in ,lrt *volul "România şi perspec- 
la !> I 1 f <! ' rnh '~ ,lrr europeană", ajunge la condu-da 
ri P ? ,ni or ^ ni ^a unei federaţii E» t ire a Euro- 
7* 1 ? w>nA7t/ «^<’ fora noastră Dl Faust 

itiflat '• i n » Ti ba evt ? U ‘ rA ' «ruinează un arlicol ini 
a n ItrattZL r curta1u * t* n "- *» vest semnează Se- 
' Lu r tnn Furdui - Via di mir Xcgoiescu 
,'erban (Hurpea şi I. Dumitriu. g°ic*ru. 

CnîJlFJ * -. 09,1,1 no- 21 28 sept . M)R2. 
ranăJt î tSt S, r? deJ,ftt, bul 'tin al Bisericii ortodoxe 
Pâdnt\-U ^ i 7 nl / Canada, biserică păstorită <U 

ritSPSS 

aroto - sf. Sa, duce lupta pe toate terenurile 

ZtitooU Cr :k ’Tts TOm<Sn 7 rJ Zntn, eopti dZuri 
rol&nZAc*:i:,^uZu'ca n Td% OP ' i ' ,Sâ rnnMa 

d ! Bvoovwa, biserici foarte puţin cunos- 
npn’r/rî” dtrt Lujvai. Stăneşti şi Fătnluţi Btsr- 
nra din Luftn% a fost ridicată de Yitold o rudă a 
Domnitorului Alexandru cel Bun. " lo a ' 0 ruaa a 


n^ f ‘oa B *î S t UMi ” Ul A,oci t irt EUfto-itomăne, Itrr- 
vZl. °a v " M,ra t'<’ rara face plăcere orir/lrui cititor 

fa^îat :,1 Te"., V r,li r, Wrr n " "> KomdaYa.ou 
ne 1 nbcscă ţara şi acum sunt exilaţi ca 

vetienii dl % 1* ^, rd d < ^vul rcintoareJrii E t 

veţicnu de la Unirea" socotesc că nu c cn-ttl să se 

C 7 tvnle ,wastr ^- că nu r frumos să ne 
h i rh f r d T aff0 * tp df Patrie si nici să ne înveţe 
Zastre apropia t ™ la ' 0ffdm «»**"* *«*' «'< istoriei 

nes te iâ * C m ?*t*me*c să scrie romă - 

Zc a ’kZ , "' 0 TT ™"> a „V"?Zt ,!,‘la l ' ra 

onu^ia. Zi HuZZ j2'*îSLîS e ..f -. trai *. <» 


1“, .: u 'Z r ,axjrIa FănnteJuf PArrănrscu Xu- Ce bsne ar fi dară U i J • uua - 

ss£r7'T*r.sîH*-Si 

F l . i ^ r rmnotd - a * u n ra rtvtji "Amintiri in 'uniflrmă" de dl^E-mB Mal ° P 0e r ic Umflată 


ZI v *m “ ,ut urmeaza o recenzie a dl ui 
rifcufc, semnată, asupra cărţii "Amintiri in uniformă" 
iran *?' lt ajf,:zat€ arest* recenzii, cititorul poate 
trage concluzia că di Eliade este autorul ambelor Zri 
dl ^ ?« poate fi just. cine.J cunoaşte j r 

™-:-toZu; m‘«“ c 






j - ttCWUtfl ni se pare 

in 'carT;Răzbat 

Funie tn de acord cu maestrul EUade ră a carte d. 

amintiri de râzboiu. nu tret,uir*tr «r.nă in omul 
"Iai Şarmi^agrtuza stă mândrul Dzcebal Ce-a frâtit 
popoare multe Ar fon şi de p c cal". Suntem iarăşi de 
acord că un scriitor aic dreptul *â scrie adevărul 
chiar dacă* el ar leza anumite interese superioare 
După cum suntem d . acord cu un scriitor sgălţăit Ar 
fri<-& are dreptul hA.-?! acauxMk fridk, daca 

are talent. Dor nu suntem de acord că atest scriitor 
are dreptul să scrie că si altora, tuturor, le-o fost 
frică, câ armata românească o fost o adunătură de 
timoraţi . Et aceasta nu pentrucă aceasta nu ar fi 
frumos, ci pentruod nu ctU adevărat. Ei mai ale -m 
ne surprinde că felul acesta de a vedea lucrurile, 
repetăm, nu urât ci mţncinos, cxlc lăudt <D dt Mir ceti 
Eliade. (Soldatul rormAn a putut avra multe păcate; 
pr vel al laşităţii nu l-a avui. ft oricinr a trecut, 
chiar in visilă. pc front, ştir lucrul acesta. Soldatul 
român nu a fost "solemn", dar nu a foţi soălţâtt de 
frică, aşa cum ni-J arată dl Kioule.scm. Ca» ei l-au 
vâzut pe câmpul de luptă ştiu că era un om di 
rând, modest, cu momente de omcrunişcă frică, dar 
şi cu momente de curaj, tot atăt dr f/mrnesc. 

DACIA, anul 7, no. 9. Rio dr Janeiro. 

Dacia rut,- cu adii arat cea ma\ vechi publicaţie ro- 
mâneasră a exilului nostru, căci primul număr a apărut 
tn decembrie j^C. la Paris, ln acea vreme, aşa rum 
spune dl (jlucknum. foarte mulţi romiini ezitau să ia 
o atitudine , ruştUnd desigur c-c va urma. ş* nu voiau 
•a n enimente neprei ăzute să -i găsea*-eu angajaţi pe 
'mi st tr re drum fără ieşiri. M in acel, timpuri 
S'Ongym . răfuia Uncn conduşi d* inginerul Mih&iisc-u. 
ridică la paris primul > hndar/J de bătaie anticumu- 
+I*t4 Bl pi acea vremi. era greu. Din motU e uşor 


IN TARA FARA DE COLINDE 

(urmare din pag. 4) 

Păruitele a şapte copii, condamnat la moarte de 
i-omuiuţii, in ultimul lui cuvânt dc apărare a spus 
°® nu rogridă că—şi Ujmş copil fără tată ei ră 
r *t* poate trăi să apuce clipa mântuirii pentru a 
ntmi/A cu mâna lui pe ticăloşi. 

Clasul a liljrai mânie in suflete tari fi teama 
rele olale. Freamătul a fost luat dr frunzele 
pădurii jra dur departe iti codrii şi pe munţii un¬ 
de nuli ni inghAMaU strâng patul armei. 

oile colinda de Crdoiun ce vine din tară. K co¬ 
linda Mântuirii şi a fsbBvirii 

■4c<d$^4fi frigul singurătăţii sunt mulţi "pomi de 
\ Brazii sunt jalnici iar stelele cerului lu¬ 
mânărele pe care niciun sul lu. or cât dc hain, nu 
I* poate stinge. 

In jurul acestor "braxi verzi" se cântă Colinda 
f ea mare a Crăsriunului românesc in anul de su¬ 
ferinţă dc azi. Darurile sunt in lăzi cu gloanţe şi 
ospăţul se face din l'rcdinţa neclintita fi Xădej- 
a neînfrântă a celor ce nu şi-ou vândut sufle- 
**- Începutul de eroism a dcoenit faptă. 


j. ... Z, onomonc, găsim o poezie semnată 

M rLFlV 1 ¥r* Pa £* ini - rc P rod,, ceri rlc poc” ide 
rut £ r!i?,^Zi" ** ha(iu Gyr ' Hti articol intitulat. " T’iito- 
attJZP eCmnat d '/' Contanţi* Schcidcnrr. un 
altul datorit tunai românce, intitulat "la hăt oii ni rr 

M|W . tDitori t tot dini ErEcideger'.' 1 


\ p‘, K ' În cadrul RtudillOr cc lr fnro 

In Colegiul Kuroponn doln StraRRbourg, n jniblicat 
o broşurii mimcogrnfintri despre RomAnin “Pensie 
concornnnt Ia Roumunie”, cnro, pnrc o fi, prirnn 
încorcnro noriounlL din parton unui Evreu HomAn 
. * a n,K ’ r< în problemele* rom An oşti altfel dccAt cu 
înverşunarea, subiectivismul şi discriminările de 
rigoare caracteristice Evreilor. 

"Df-elinr^ «Io touto pnsaion. jni /-erit ce» li cri o» 
—nfirmă ninor-u!- po„ soudcnx .lo s rlnctiona. ronis 
uttentif h ln Vision de ln rAalit(* M . 

, Sl,r P r **n © atât mai mare cu cAt autorul nu 
sa mulţumit Sâ atingă marginal chestiunea româ- 
naaş^n, repetând locuri comune, ci n analizat cu 
pasiunea adevărului informaţiile şi textele co şi 
le-a putut procura. Nu s a ofensat sa cerceteze 
nici cărţile legionare pentru a se documenta şi a 
urmări evoluţia evenimentelor. 

Dl. R. Blumenfcld recunoaşte că în România 
nu existat democraţie reală: “De lî )19 & 1028 
aurgissent touto uue s6rio de gouvernements d6mo- 
crutiques de tendnncc liberale qui exorceront de 
grave» ntteintes nux prindpcs memes dc ln demo¬ 
craţie. Trop souvent, Ies eloctions ont eu des ap- 
pneations brntalcs, a bus qui ont suscite Ic mccon- 
tentement populaire” (p. 1 .). 

Partidul naţionaJ-ţărănesc n’a reuşit să dea sa¬ 
tisfacţie aspiraţiilor profunde ale imporului român 
« credinţa în el s*a risipit Neputinţa partidului 
naţional-ţăranesc în a rezolva problemele sociale 
n determinat amploarea ce-a luat-o partidele de 
dreapta şi în special Mişcarea Legionară. 

Regele Carol e prezentat aşri cum a fost: el 
lucra de multă vreme la instaurarea unui regim 
personal, provocând fragmentarea partidelor, lu¬ 
cru ce nu s a isbutit cu Mişcarea Legionară, Ion 
Moţa refuzând să se preteze manevrei regale. 

Dl. Blumenfcld recunoaşte că germenii dictatu¬ 
rii regale existau în “Constituţia deln 1923*’ (p. 3 ). 

Evenimentele externe defavorabile, cedarea Ba¬ 
sarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei, precum şi 
reaua administraţie internă provoacă revolta po- 
poruîn 1 . Regele e silit să abdice în favoarea lui 
Mihai. Dl. Blumenfcld nu e in curent cu eveni¬ 
mentele cari nu provocat plecarea Regelui. El 
afirmă că Antonescu l-a răsturnat şi apoi a făcut 
npcl la Mişcare, când. în realitate. Antonescu a 
fost adus la putere Sn urma acţiunci revoluţio¬ 
nare a Mişcării. In continuare, autorul o mai 
aproape de adevăr când subliniază eforturile lui 
Antonescu de a câştiga încrederea lui Hltler si 
temerile Germanilor că nu vor putea pune mâna 
pe industria grea din România, colaborând cu 
Mişcarea. Din ncest acord de interese s’a produs 
lovitura de Stat a lui Antonescu din Ianua¬ 
rie 1941. 

Redăm acest pasagiu interesant: 

“Se rendant compte qu’unc Atroite collaboration 
serait impossible, Antonesco a cherchâ â gagner 
ln confiance de Hifler pour un gouvernement d6- 
|barrass«^dc8 legionnairos. Prepnrnnt ln guerre et 


tutnr 


.. ’ ' * « u » M* WSJŞi %S fjf ff 

au inbit-o si o iubesc. 


ne V fSi Zurich ltulciitl nl A*«riatici Româno-Elvctie- 

1 J r u WOa * r * rurif,tf «drenate Asociaţiei din 
IU na. ne curm şt Asociaţiei din Zvrtch. 
rn ’[ ™năr găsim o dare de scamă asupra Con- 

i , Z / $'7 lU ? r d,,> *lr*'»Atotc. reproduceri do 
mc £■ A ' Iminescu şt O. Coşbuc. informaţii, gl u - 

7-\//> unuci 1 ] w<> . i ja 0 fj e Janeiro; Redactori 

Rtcfan Bariu *t Faust Brădcscu. 

Dupâ despărţirea grupului de conducere al revistei 
înşir tc. mărgărite", despărţire pe care. fără să-i ou- 
nooţfr .,1 canalie, o regretăm, vor apare două reviste 
înşir tc mărgărite", ,'dartată de dl I C.. Dumitriu 

?iean“ ' ..7' l41 l 4 ta1Ad ‘ tU,ii Rneiu şi Faust 

Itrădspeu Exil tl şi apărut şi trchuicştc să ne expri- 
»iOm *ah>facţta . e un număr fxreptional. Dl Eamfil 
bcu-Ajru. temutul polemist, publică un Iung şi viinu- 
naf articol cu amintiri despre "Academia bârlădrand". 
Articolul e*t( important şi prin datele ce aduce, dl 
scuţoru dvpărtaad amintiri despre oameni cunoscuţi 
si iubiţi de foţi Românii r„ Al Vlahută, Xichifor 
rainic Victor Ion Popa. Ocorgc Tutui canu, ctc. dar 
şi prinţrun stil p t rare numai cel rarc-l oonostrau 
dcaproapr. puteau *0 i-t bănuiască 
intere.ant mu, e m f articolul dlul Rrlgis asupra 
l rtignarului, iar *,hito dini J \ Manzati este dea- 
dreptul deUcwasu Cu certuri colaborează dnU IX 
#/<"r.i*ru M Bariu, N. Yo rac, prfrc SiiiR/rrun« şi 

zZîF ,lr *r"e A’rrilforK militari români, 

seric di >. E. Goi ora. ’ 

\ FI{ S ***1 //. numărul 3. Albanp-Xctr York 
..acesta se disting, jn-iniUo antologiei por- 
lAca Mto aia IMIMI, , u „, rrprodu., potul Z.uUtc, 

u U 1 Y r' r “v V «• IntonovU*. 

M ArZnharuj, > foptlu Ch,a(rri. T Arghezi, Ştefan 

V Posimx* i,umitrut ' T I,uria ' E S. Govora şi 

infttTb!!* 1 - ? ******* ff*n«razd un studiu 

intitulat Prima sinteză Americană a Istoriei Roma- 

'dîZFn Do *!?* u1 Profesor Isop eseu inerpr prin a con- 
*!"£*,* RtnndrUi, cari ir, strâmătat* se dedică numai 
studiului specialităţii lor chiar dacă aceasta sprciali- 
ac/uaJă. arr H4ri f h şutară cu Itomănia fi cu situaţia 

C&TJÎ* ^ n ‘**l** borte studiu/ spe- 

1 „h/ TÎ" 1 ' : ,u d « t '*** <** °-*i sacrifica o 
r,lrti Iu arrtit > tudi *- «*• 
prezentaţi di a inia taţi americani cari au scris 

f ^T ân4 T £ Hm “ l <**• O xopes CIi?e 

Chitii* ‘is • the Binder Rond of iha 

Fi Turk * amut l ^ 7 Jame-# O Ao- 

ycs s C mată un bun cunos, ator. atât al istoriei noas 

* Z:'tZ , : , z a,ur " ♦* zzzz.z 

Zr^ThrTZZ.,T* ** °°”Î J <*' Vr °C-<JT Uvvmcu 

„ ' “7 ’ Burap«m Turkr v Thryr ll v ,iory 

zh'iiz î. nd czr nu {Sm Yun 

col°dt^prt^N^It—nf 0 **w W 7* lnric ortl- 

vi / ^ Părinte la loan Popa df*i<rr £re- 

Oftscol devine rafi* *?****? ne dă un interesant 

mat dr irluLuP or D dm \tcaragua. articol ur- 

Sv£9r£>S«. - f ». t tiz 

*o fZ7amMM U f?‘l i t Hti ^ 

Xu ştim iF r Jr Ul ™t*4*1ru Aurelion Pană. 

*** tortură aceste articolaşe vor fac* plă- 
lutti ** L * ilor armistiţiu lui" dar »r par « că dl Man¬ 
iaţii mi sr prea sinchiseşte dc ce va zice lumea [Fia 


Fiihrcr accepta. D’autre part, Bevolution ultra- 
nntionnliste que prenait lc mouvemcut legionnaire 
inquietait Hitlcr. Ce dernier craignait peut-^tre 
que, misnnt sur co mouvernent revolntionnaire il 
ne puisse accaparer l'industrie lourde, le p6trole 
et lc cereale* roumuins. Un aide militaire accor- 
de pnr la Oarde de fer a urnit, bicn probable- 
ment, eu oomme condition prenlnblo la rc'troces- 
sion de la Transylvnnie. Elitb'r ne pouvnit accej>- 
ter de semblubles conditions. 11 est nussi n£ci*s- 
snire de reman^uer que Adolf Hitlcr a poursuivi 
une i>olitiquc idontique dans tous Ies pnys euro- 
peens ou il exerca quelque influence. 11 no cnlla- 
bora jamais nvcc Ies mouvcmcnts nationalistes ex- 
ception faite de la ITongrie, oii Ies Croix nux Fli- 
ches curent son souffrngo, niais seulernent au mo¬ 
ment oă le degust re semblalt in^ vi table. H cniig- 
niiit Ies mouvements nationalistes qui auraient pu 
se retourner contre lui et prt'ferait des gouvcrne- 
menti plus doeiles. 

On ne puet dire que lc Marechal Antonesco, 
misunt sur cette r6pugnance de Hitlcr, ne se soit 
conduit en bon patriote. Bien au contrnirc, Ies 
nombreux temoigniiges noua nffirment qu‘il a rc- 
pri'sente nvcc beaucoup de digniti* le îieuple rou- 
niain. Ccpendont le tlexibilite du Mnrechal et sur- 
tout celle de son premier oollnboratcur, Mihai 
Antonesco, et uit b* genre mânie qui convenat uux 
circonstunces iKilitiques.” 

Autorul întrerupt* apoi expunerea istorică pen¬ 
tru a reveni mai pe larg asupra originilor şi evo¬ 
luţiei Mişcării. Dl enumera patru motive cari au 
provocat apariţia şi ampla desvoltare a Mişcării: 

1) primejdia comunistă) 2) lipsa de perspectivă 
şi îndepărtarea partidelor vechi dela transform㬠
rile ce se petreceau îu Europa; 3) idealismul 
Mişcării cam exercita o ninm atracţie asupra 


elementelor de cnlitAt» . . 

*> r rin ^r a 

I>c*pr« Histemal ,| P (civ f m„ro prmmicnt ,. r 
- r^irn,. » r ,nn, dl m. trfbain „A fi fZ l 
f ta ‘« rogim dictatorw" « Ll TZl'Z'Z 

ritul" :'T nrfl - ^ ‘U mr^-rnţ 1 ,-. compatibil <n 
ritul emeromân; mr guvernarea legionara 

tel" externe ,i inamicii nr fi p .^ m 

Codreanu ar f, voit hA o renliaeze p c o B t 
tivă, fără sgnduiri revoluţionare 
Despre “însemnările dela Jilava*’ 

S- t Tt rmnrPa r,rofDn ' 1 ’ 1 p^«T, 

tin «..’h i C n' rCanU mistidgmnlni rre» 

in, sub impresia morţii lui Jon Moţa ln va rk , • 

Autorul mai eroda eA linia rZZZ , "P ani »- 
*”! " determinai 7^ 

1 -r.na aufletul. gandindMc ln violemde Z iT 
r»mia Mierea î„ perioada ei dT ^^e Int" 

rendfeioT^^^^ 

ordmoa creştinii a lumei ai n’avea nZ?Tl£ 

ZZZ? ,S î° nC5 - Mi?Cnrea n f0 « ocomS din £ 

Militate dc adversarii ei «i pusS ln alternativa fie 

dL" eap LÎ ,,ln . f,e do » întrebuinţa violenta CU. 
dac. ar f. trăit CUpitanul-Wvede «Xrul- 
M^carea sar fi desvoltat într’un tot armonios, 
este foarte adevărat Mobilul violenţelor ce nu 
urmat nu mai exista, iar violenta n’a constituit 
niciodată în doctrina Mişcării un' scop in sine ţi 
nici măcar o armă principală de luptă. Ea era 

«tăt n dTh tate » dUr r° as3S ” cum 0 ^ncterizeSI 

mic fn â!n" ' NLt ‘ 1>lmitr ‘' scu - carc n » rezolvă ni- 

anami? În î • "T"!. trc7 -«^ e î> «duce aminte 
anumite îndatoriri faţă de neam. Poziţia în care 

a fost pusă Mişcarea, după încarcerarea şi asa- 
sinarea Capitanulni, nu se deosebeşte cn nimic de 

tesTVi 1 * a 1 ® 0 * ÎD Care se easea Căpitanul: a 
trăi făcandu-ţi drum cu arma în mână sau â 
pien. 

Armând Călincscu şi Iiegele Carol n’au văzut 
insa in awastă aliniere spre lecalitatc şi umani¬ 
tate a lui Codreanu decât o primejdie—iarăşi o 
interpretare eronată—căci lcgalismul Mişcării a 
fost mărturisit dela primele svueniri de viaţă ale 
Mişcăm şi n’a fost un reviriment tardiv cum 
o caracterizează Dl. Blumenfeld. Codreanu şi prin¬ 
cipalii săi colaboratori “sont executâs sous un fu¬ 
til pretexte (p. 9) iar Horiu Sima, printre cei 
mai vechi activişti, trece ca sef. 

Mişcarea Legionară—continuă DL Blumenfeld— 
ar fi putut juca un rol în epopeea liitleriană, dar 
Hitlcr n trecut peste ea, utilizând pe Mareşalul 
Antonescu, care s’n dovedit mai flexibil exigenţe- 

Ifutotuiiii. ci . 

r 11 ) f* * i rt n m i i % # . . w • ■ , a —. — yt 


Vf- ZI r . isoLovuxui c*i 

actualmente Mişcarea Legionară nu mai formează 
decât o paranteză tulburătoare în istoria Rom⬠
niei, e cel puţin prematur să sc vorhcascli. 

Războiul din răsărit îl consideră justificat. Ro¬ 
mânia nu mai avea ait* soluţie de politică ex¬ 
ternă. Mareşalul Antonescu este ajuZrat cu cAl- 
dură. arătandu-sc meritele Iui în apărarea Evreilor. 
Dar nu o dispus să recunoască cft Martini al .Vnto- 
ncscu c vinovat de asasinarea, a mii de legionari. 

Lovitura deln 23 August o separă de acţiunea 
lui Maniu. “En cfFet, ainsi qne le pronvent leu 
informations ult^rieur«»s. l’nctc de 23 Aout a 
fait sans Ia participntion de Iulin Mania” (p. 10). 

Analizând chestiunea evr<H*ască şi nntisemftla- 
mul din România. DL Bluuienfeld încearcă iarâsi 
do a fi cât mai obiectiv. Caută să explice anti¬ 
semitismul prin numărul mare al Evreilor în Ro¬ 
mânia. acapararea comerţului şi neasimilarca lor. 
Răspunderile antisemitismului “sont bien parta- 
ges” (p. 14) între creştini şi Israeliţi. 

Plângerile evreilor români le consideră exage¬ 
rate: 

a) Evreii Români au suferit pierderi infime 
în raport cu celelalte ţâri din Europa. Sub An¬ 
tonescu au pierdut 5 %. 

b) In timpul evenimentelor din Ianuarie, uu 
căzut 120 Evrei, fără să se poată preciza cine i-a 
executat—cum recunoaşte şi Dr. Fildermau. 

Dl. Blumenfcld proclamă necesitatea depăşire! 
neînţelegerilor şi concilierea intre toate i>opoarele 
pentru a înfrânge marea primejdie din răaărit şi 
încheie cu o mărturie dc credinţă naţionalistă: 

“L’universolite ne signifie pas lu destruction 
des habitudes ou des croy»nccs de chaque uutio- 
nulit/* maia Thanjionisation dans un tout plus vas¬ 
te” <p. 22). 

CVonicar. 


simte nevoia să ne arate c*- a văzut, ni o foca ou curaj. 
Căci dl Majxzatti nu sa mulţumeşte să relateze numai 
faptele văzute dc D-ea. ci trimite şi săgeţi veninoase 
Ei incă rus da toti 
In rest. cronici, note, etc. 

Alături da "Exil'' şi ••Inşii-'te Mărgărite", "Vers" 
este una dintre cele mai bune rmAstc ale exilului. 

CAMJXUl*, misia Românilor dm Sao Paulo respiră 
un simţământ de intimitate. 

Plecamt deln copertă, ornată cu un desen, ce »ur 
aminteşte intrarea 4n casa noastră de veacuri, ne pu¬ 
ne »r» wiişfiare* dorinţele noastre şi ne imbtc *ă mergem 
mai departe, citind poezii, originale şi reproduce, gra¬ 
să şi politică, note şi "de toate" până la capăt. 

însemnăm cu plăcere articolele iscălite de Radu Con- 
drel, D. M.. X. 1 Păltinisanu, precum fi poeziile sem¬ 
nale de Dna Cardp, EHsabeta Mthăescu, Valentin Dra¬ 
ga fi Xica Hartan. 

A LM A A A 111. L PRIBEGI mii ROMANI /** 

ANVL 1U&3 


Si in anul aorsta DnU ! Urm falia Păltănra şi C. 
senie, vor pune la dispoziţia pribegilor ust almanah 
rare, pc lângă publicarea dc versuri şi proză din *cr»i- 
torii noştri vechii, vor da o largă ospitalitate versuri¬ 
lor si prozei scriitorilor exilaţi. 


Ar¬ 

in 

ini- 


S’A PRIMIT LA REDACŢIE 

Amtrica.— A. 47. N. 64-87/1002. 

B. 1. R. E. —A. R. N. 10-liiî. 

Hruckc rum Weeten. —A. I, X. 1-2, 

Buciumul. —A. I. N. 4. 

Buletin Zurich. A. I. K. 12. 

Hullrtin European. —A. III, X. 10. 

Căminul. —A. II, N. 4. 

Candela —A. II. N. 20-21. 

Crănica Românească .— A. III, N. 0-10. 

Curierul. —aN. 37-38, 1052. 

Curierul creştin .—A. II. April-Sept. 1032. 

Dacia. —A- VII, N. 0. Oct. 1052. 
îndreptar.— A. II. N. 0-11. 
tnsexneiări .—A I, N. 11-12. 

Luminătorul .—VoL XXVII, X. 8-0 
La Xation Roumainv ,—A. V. N. 00-101. 

Patria.—A. IV. X. 6-10. 

România. —A. IV. X. 4-8. 

Romtbtia Viitoare.—A. II, N. 7. 

Tribuna Română.—A. II, X. 2*4. 
f nirea Monthy Rei'itnc. —Voi. III, X. 8-0. 

Unirea (Berna). —A. I. Sep. «! Oct. t052. 

Vatra .—A II. X. 8-U. 

Verx.—A. II, N. 3. 

Viitorul nostru .—Xoeuibrla 1052. 

Broşura "Penedo concmumt la Roumanit" de U. 
Blumenfeld. 1052. 









10 


LIBERTATEA 


ŞTIRI DII) MADRID *»» MT.iSX ŞTIRI DIN TARA SUBJUGATA 


L 


La 8 Xormbric o. e., i'd oficiat in biserica Io* 
Rnlc.*os, de N. S. Părintele Al. Mierea un Te-Deutu, 
de ziua \!ujrstJltii Sole. Rebele Mihoi /. 

Au luat ftarte Rrcelenţele lor Ambasadorul Câr¬ 
tie no*: mini* hui Greciei: ministrul K Io răriri, Jo- 
*/ Ciocker .* irt xăn'inatul de afaceri ol Serbiei: 
Contului lieneytc cu 1 toamna; ministrul Rom⬠
niei. X. Dimitrcscv fi-o mare parte din colonia 
românească. 


7.iiio de 8 Xoctnhrtc. sărbătoarea \rhan- 
ghelilor Vihail fi Qarril, este Patronul 
MircArii legionare 

“/« ziua de 8 Xocmbrie (1923) Sfântul 
Arhanghel I lihnii fi Oarril—serie Căpita¬ 
nul—discutam ce nume să dăm acestei orga- 
atenţii tinereşti. Fu am spu* "Arhanghelul 
MihaiT ( C , /. f\). 

Ita «tonei pftnft rând vnro rămânea lu¬ 
minaţi de spiritualitatea fnvAţ&turci cor- 
nelicno, «ţa» va fi. 

Ieri onorii din Madrid au înălţat rug㬠
ciuni lui Dumnezeu fi patronului lor, ir 
Kanghelul Mihail. după care a urmat o şe¬ 
dinţă fettii'ă. 


PROBLEMELE ROMANEŞTI 

/.tarul * Balenr»—'' «lin 1.1 XI n r «lin lVilnm d<« Mrt- 
llorcn. publică un InterrHn» lunţ d-liil IVimfll Sub-nni. 
ziarist. dlP«rtor «ta ziare. *crllt«-r politic ţi font depu- 
tAt. care In lucrările sale «Un exil «*«de ajutat <1«* *«*ţla 
«ji Aminteşte pricim» dcsţărărll şl vibranţii «x» r- «re 
In ziua do niAIne 

» • t 

“Jqventwl” «le In 20.XT.tL e Informează râ "riirmana 
Anltn” Piuiker e tn convaJe*«xMtţA |w undeva prin 
Huola. 

* « • 

“ Voluntari" din CIJAu. 2.XI.a.r., prin prom d-loi 
l*»tinrdo tvmiln COloiner. serie nu articol de«spre Arm 
lbauker, li fa«s> un portret biografie ri conclude «-fi 
"/**« idAtaşIo diavolul acelui CU te l serveşte". 

• • • 

"Marca** din 2 Xl.n.c. fire nn articol ru amintiri 
din llomAnlit, Iscălit de dl J. A OlmAnrx-Amau * 
*’|ietrol, Paşti «I pu«x* tu Horn An la”. 

• • • 

M RI ldarln Pnlentlro»'. l^t Vor. «l«- \ st Urina" «1 

“Ideal tînllogo", hjninto.M prot,*dul guvernului rom An 
«•lrewit guvernului din Helgrnrt (mfitru ’ iigr- stanca 
criminală a unor avioane «Usisupru teritoriului R«»mA 
niel". 

• + # 

în “Arrlba” «lin 0 OrtJt.c. dl tJonAtoftCii serie un 
nrtleol "N«»ul 4*>iupr«» la Kremlin' urmând 
«lentele şt eon ciuntita, rari deriv A din «eeaniA Im 
portnntft adunare comunistă Intr'un moment «-ruclal 


«lin 10 Oct.a.c., publică In rllş»ui *o*lr<»a 
n d-lui Rlzu Cnntncuzino eu avionul nllu 


La 30 Xoemhrie a. c., fn biserica las Salena* a 
fost ofiriat un parastas pentru Căpitan, Xteodo¬ 
ri si Decemriri. 

După serviciul divin, o/ea stil zi tristă a fost 
comemorată de legionari in intimitale. 


Doamna Maria Dror Poporici o pleeat la 
Lisabona pentrv a organizo expoziţia dc 
rietură a lucrărilor proprii. Vernisajul a 
arut lor fn ziua de 28 Xo e mbrie a. c. % sub 
preşedinţia subsecretarului de stat pentru 
artele frumoase. Specialiştii au *oria in pre¬ 
sa din Capitala Portugaliei articole deose¬ 
bit de elogioase. 


“Arrlbn" 
la Madrid 
personal. 

"Mn«irld" din 24 Oct-*.«*. publică un articol «tari*r«* 
HnmAnia. conalderAnd o era mal nenorocită ţară «lln- 
tre căte sunt stApAnlte de comunism. 

• • • 

“El Alrttxar” din 22 0«*t^i.«!.. s< rl«» d«»»pr»i &* da va j ul 
luro«‘l muncitoare hI Importanţă tioHdcfl, *«trat«»irl«'A şl 
econombă a Canalului DunAren tn favorul Rualet. 


In ziua de Ifi Xoemvrie s'a celebrat in 
Catedrala din Valenoia o liturghie ro¬ 
mânească cu ocazia zilei de rugăciuni dedi¬ 
cată dc Acţiunea f'atoliaă. ţărilor de dinco¬ 
lo dc Cortina de fier. Sf. Slujbă a fost s㬠
vârşită dc Păr. Alexandru Mircea, fiind de 
faţă Arhiepiscopul Valenciei şi peste şapte 
roi# dc credincioşi. In timpul slujbei , P. 
Amnlio Orduna a vorbit despre calvarul nea¬ 
mului şi al liiseririi noastre. 



Compatriotul nostru 

MAESTRUL SERGIU CELIBIDACHE 

o celebritate mondială, o sosit în Madri i pentru două concerte 
Vom reveni m numărul viitor cu amănunte. 


ÎNTÂMPLĂRI IN TARILE DE DINCOLO DE CORTINA DE FIER 

rtr DAPR8TA — 

IV, Vtal.de IjKTcoal d« un an in o ţonei» | D r «- 

Kium-H Ic minei Hitbcarpatlre, hu ~.-.»pu| 5.^-« r,i,-r o 
SEn tacticii lHicaturt tnfj... iuSi n " A 

Muu, Porii sura u/ijmc i nrrsTntl din orrtin 


PRiflA 

Gtoşriiu] '*ofunj,isr f.m ef*»rtarl mur*. « 
onrtuţ.d,- T HsS ţjto» •i\ ţ.ri\|vr- io 
l>4rilwr ilt> oţoi fut^ioiTi. ta Kutt^iir »**vt 


* nA 

fiirmxnreMt 


Urm, «JM. »-"ri-r-ut umri rai:. <ta ui- 

mtmrttrH-ltar O rnt.^nă Ar 400 Ar ‘nfnmrt«ti no de- 

numwrrst fn fum primăriei ce rhrui ^ II im «liberez* 

raţiile alUneatom. Au >«ot Joiirrărvtap yriin fisuri 
de urma şi lovituri eu «lru*:1 <fe ftar. 

r>«?nvdruttni{J| de frvnei fn a«-i«hu> nrop n’au pr«*du<» fu 
Preswburf şi Zlllna SilMn 

• • • 

Ia 4 km. «ta An-^icr un larm«lio * distrus pfinA 
la i&iu&nr toulr clădirile ţ»l amreturlta «'olbozului 
^Orlaovitui ro*»u*\ Ao urmut cAt,ta urnAhri, 

0 0 0 

O «fSMMcftţi* n mini'tarului .-.lunţiei obligă pe toţi 
wtinVr-ţii Im o munci de 4 nlpiAjuâul fo fabrici şt 
mine I n certificat «ta alWrire ta «11 dreptul ta in 

aer tare 1» anul următor. 

0 0 0 

Moniimriit «V prenţl «fin Eromtier In Moratla a f«>#t 
rv«di lai ţi «nai fe-irrru t» scoală de poliţia. 

0 0 0 

In Preţ* i, laliu« olt »m maretal diptaruarle din pri 
rîn<L rl Ii'|jr«e'%*îii,| • ..-rruAf.nri de răsănl u fost 
ttnno fT'i.trn)i«u,iiB li»ir« Proga şi Tu-rîli 

0 0 0 

«i • lair, hrlu-att tntr^ <»«*rt kici <*. 

răsfiru si < i» f.,«\ «utilnîft <W M« 


tn CpIvrfloTAiiii 
’rafif ui t-AiUrt- ft--, 


Keo*rn ud.i*-l 
e»f*rl rlilm-ad 


Tiri tajpmi m- 


l'ninor «ii 
r.:-ies„i 


M.j 

talc. 




Lţkd. 


n r , u li «M« 

■S« HI «uf 


al rt* 
« t Ar* 


eairnt 

v.ahs 


BTli 

*-f:ta dui 
ovr, 1. frnjmi 
/U- H'- 


ă*' .Miat. di !>«* » 
«V |<ecA rfi im.-- 

4t |>l»»(M»t t« 

unţJL. jr-.r trii xltt'NT. 
lorruMi st 1 » etatuce 
ArSt^ri c 
IO dni.HJ.iyJ «cil 


prubnrţja 

iu 1 «iitfl dr 


S’.i utlereb* • nnntirm" i|m 

«ate de curAm! * <71i Chcorrliiu Dej” 

l ,^"r , OT ( 'î, w d : t r Vr ' ^ n “ w,< ‘ ,h> mut i,ro 

# • • 

Pro«vsele Imj^frlva ţJlrunllor '’Haboîoii” nu .^e 
prăv«w\ 

• 0 • 

In MincoU au fost nreKtafp peste A 00 «ta |»er-oiine 
şl deportate In localitatea Jloriobagy din pustă. 

• * a 

Ia JO Octombrie a. o. «'a produs (*• tronul gării 
r erenezraro» o liătae cu lovituri «II-imimic Intre «* 
gruiA «ta NuidJifl kovietlcl “liberatori” si «ăţlva civili, 
pentru ri 1 .xrt dintâi rorhUlţloniuiiTA Ir» ».xgonul lor 
d«>uA d,*auita«. In aiiâriirtM «Arura nu «flrit civilii “vi- 
novaţi”. 

0 0 0 

(• ru m.\ xţ i sovu rir i 

In r.fruldua germană. do rAnArlf « o mure llr.^A ita 
n . Uri,ji,<-n»e r | fu -m-. u») «ta antibiotic»- Ftinnncille 
ru fukf «locuia, de iiiuIih ori «x-ie iujjI simpli rviHc 
UPH.-S, articolele pentru «IwitUtJi-A şl lusfrumentar 
loediral. 

Incuria dlf» domeniul Mtiilfar .-Hă daturesfe is«llti<x«l 
«V 'T-Pbdltaro .1 Oj*eesorul«ii, cu feudloltt ,b a -.IAI.I 
ş, ubutci iHuHilnţin gi*rnuini jm orii-»- cal»* 

• • • 

>>r»«»,l iiv.sli.aj ,» fo«t etatlftfff Toi ce m- ■* rle In 
aniimuJal ştiluta *“le rrn,ural taMfurita «unt 

i .ţii.,pite fn c.miuiuf u«i-m rditiirilnr iu*«lieaiv -1 <v 
plmj «ta s«,»«,.IustnilaiA «**i,fraiA 

0 0 0 

li» M©tI mJ,„u 0*1 tit »ţ,ft:,t>- «Ic ;xhi « 1 » feluri, dar 

nu «UpiUi dr lloprltt t,«scsnră •n*. A« paatru a paturi 


Tceăt>«flit« Intlurff 
nf»J4 |KŞWrtiHii*. 


«A QIJM«! js-iitru -ar. 


Ir* kX» " 0 * 


<ta 


< crf<*trair«« d« ro,-if ,4 poduri rrucre 

*• ■•»« X r* *" 

• * • 

/t/t 4 TlâLA VA 

h< Urno ttrun rt l’rr>.,taurf au f>.r< puri In Jius,. 
nHt^ t4n ^ Du 7* r ,U '«'"TiWMirj uî juriul,du» 

O ii.udui «i, oriiTt(II- jklo^tf . L"T 

truKMţi * -*—■* ^ 


HUi 


Ar rAltui al cU,r«/|cl 

«tai .rrd.fi p>*dru iur«ir. - ,,ntaritor 

«ftn mnouti 1 


fn 

ar fi 
•Uni 


.• 

«k 


rde 1 <UMll|ftW«r 
ţârii metinul i/i , 


mlUi 


dlr, l*ren^>«ai- tt a,.r*- tar, 
*odu«.ă io mar« uumăr 


.v^ *•«* a r |,->T JU t» i\m,iul-S 

<* %0*fitr%i i â *'# ‘i-ii-nţaTi i i., ^ 

i /v^bMJo. 1 ,*t*e>u(i t .-n >+*0 <u>^, 
ea U Lsd o Heiir*s*n : • \ • c*,},, 

••r«»Uc*,' 't>l»Mt«;ii cţj tMrtpjrv 
4.V, .Vie .ta- luflj|f«f« 

«oi ^««h.«|U ej.rifă cr» or\ t r- ir*\- 

«tar li. tut* mu U,% 

r* *. «.<«»,!,( « <w .« 

I «Sta Urolsi |n 

Mf. revotif 4,. fc lfr 


Mţit hJ 

ntre a 


tal spj-r 1 ,, 

i IO Ai.! «-»»r« 
aofo iiărieţu 


• v ,.u»f J »l,-.fr‘oji aa j) 
'kf»ula« ţi 


flar .,1 «xiiuuulpl 'fior im * 
«4>r«»i uu |* ,v*| vV- al A 

«vut lo« ta i. 


ni*u> 




IiitT'o 

rvierl 


AX* 


**mj*H* Mr l < 

» l«Wds.-] iMKffH 
şi « lljrd hrk4i 
ta«»t «u muu* 


fi-piuiţ.j ah d 

u. «ta 5 alia dl» lu-ki.M 


H/U.fn/t 

tji fu sepcAnviM-ta, tar,2 

«•u.vi riiiiuui tmrtMluluJ. 

«■nnjîfr» •».«»;«. Dlwf rn rs 
lut Oi tmo»,nr. 

Pej.rru mm «mi»» narj „r 

l.Sfiit .,tt .Jk, «I «4 

Utului drta rwgxad reproduc 
unsa <Uo Hr cuin.n*- 
ta a «.jduiiaL 

• f*.,r,klid «vuaunlat jogr.-ja»" 

• i.trJu-At «re lMXM.fi |« UiaJ 

«o > mtj.4 i«n->-.Uva - 

» J vm lupta jmiiiru d..i« râr.-u «-vpbditatat„tal 


\Tfim 4 
»iinu|.(ta 
«o «ZU 
.f,fi‘*\»»ut, * 


• eadă 

lill «A 
prii, 


a prfnrlnb «ta 

ifr ii.t»•-»,i {*••, . 

torţa |vuHf,r.j 
ie «Iia rcpuLn 


T.a r?0 Noernbrl» a.c. a« avol lo«- ai«*g« ri),- «V «ţepi» 
taţi i»enirii ’Marei» A «Iun rar «► XtiţirmalA”. 

An r«*nşlf «-«»mnnlştll, singTirlI mmli,l»«ţi. H«- pnien 
altfel? I»ar nil w|,* «» simpin IniAtaplur,- c/f jn-iitr,» 
alep>ril.« generale lw»ljevl«il «lin U.P.K mii ni^> nnu. 
In rare t'flpHnnul, Nlcatlorli s| lucrmiirtl nn fo^f 
Ntranaulaţi «le aulnrltaiea Statului- fn- atunci ,unee- 
f»*c «Ic dietatnrA oirlleiA «« democraţie falsă. 

Semnlfleaţift este ovklentft Vrea -rfl spund »A fs- 
niim*le P*giunnf*l-cniulnl prigonit şt nltruclt ţs* rAml «ta 
toate r«*jrlm»rlle >*'« InAlţat victoria roman lomului. 
Aocnutu ar fi comed&tH lupt«»l dintre fraţi. 

Nuinnl cit lA'k'iunoi trAeet,». IiihiimI Întemeietorul el 
irtlr^şte etern, tmpreutiă <•«» toţi martirii şl eroii, 
tn «ufleteb* urmaşilor, rari contlnuA sl »««r urma 
sfl lupte mal «Iepuri,- ţxmtru mărire, i nenmulnt. 

RAtnAne <-n oamenii polliii-l roinAnl «1«* r«»ftte nuan 
ţf-le. -ci lnţ«-l«*nga şl «dt vj„W. nniurn şi mAiin*. «At t«pri- 
Jii» nu oferit victoriei romanţate «lin IbunAnta şl ,-nrc 
e«t«* «Inlivrln tuturora taţii «l«» Naţiunea HornAnA, — în 
aiatcroat politii ii «lentorraţM • « i In «ricin ,«1 1 »*i 
ce s „r putea Ivi, pn*<*um cel ji| urlatmrraţiid spiritului 
-- «ullcA truţ» şl sutb't In serviciul poporului aderArnt 
şl nu <il lnten-**-l«,r de «li«A n.iţloaalA i«au mt«*rnaţio¬ 
nal A ; reprezentarea Iul In accepţia «-ea mal tnnllA a 
aentloientHor de «lr»iffo>.te şi apArure »i vieţii lui «*r«'r- 
n«*. ni înlntiii or-n mai bine prr-gAUtA «le ţx* fundurnen 
till unul siifl.'i mare. 

* • • 

Mctodide «U* lu«TU Noli-tlce iu<vp >»A—şl pi.udA din 
IrnfsirtnnţA si poirolarltnle. Iu special In regiunii,» 
Tlrolş<Mira, Sibiu şi Onulnn. Miniztcmil e«'onoiiii«*l «an 
tA ţapii, oirl kA Ujrftşeaecfl. 

• • • 

T.vAtorllIe «ta 1 Ai»A. rechiziţionate «le sovietici. Iii 
cn-azA |M*ntru armata de ocupaţie. 

• • • 

7 KomAnl «lin Ponstanţa au înoer«'»t kA fugii î« 
largul MArli eţ»re Turcia, «n ajutorul um-l I.Art-i «ni 
motor. Au fost suf.rlnşl «le mtliţln maritima, rare 
l-n unnArlt, «tarolilzĂfKl asupra lor tor *1«» ral trai Ier A 
Ciuruiţi <b« gloanţe— tairi-A i onniiml >nu scufumlur 
In adAnc. 

• • • 

I^l 27 Octombrie a tre«Tit prin Iaşi In «ilrerţia 
Ikisnral.iei nl optfilea tr«*n ,I«» «'Al«* opt va»n>uno—«*ar 
««*rA plin cu «leţinuţi politici romAnl. 

• • • 

Idiiiinca tineretului muncitoresc dispune ia r«»atA 
ţara «Ie 1.000 «le birouri «Je «-onfroi pentru mijimvi-- 
gherun «xlucnţiet jsildice şi a "muncii >oluntare“. 

0 0 0 

Brigăzi militare sovietice şl româneşti IiicrenaA la 
am«iajaren unul p«»rr. ţs»-r.tr\i «mbruarlue, bi <u«J «ta 
Cotisfanţa. 

• • • 

Pupă o stat ist i«-â oficialii o milioane de cettlţimi 
Ktmt organizaţi In s«*,-letAţi-OM,fM*ratlre 

• * • 

l*artidul comunist din Basarabia a b«*tărit aA «Iu 
hleze nuniArul şcolilor jjolltlce, cu scopul <8 accebx- 
r«»ze bolsovlzarea totală a locuitorilor «v au mai rA 
mas acolo. 

• • • 

Itafuglaţli din K«miAuia şl Bulgaria confirmA ştirea 
cA posturile d«^ nuli«>~-oon-*i«lerare «le guvern duşma 
no—sunt as«-ultate «*u mulţii plăcere, cu ta*re -une- 

nluţArilo şl jafdepaele c« curg râu. 

• • • 

Ocorge r«vu «lin linşi. rvpr«**eotantul tuluiiulstra- 
ţtai comunUte a (o*t jssKf^ir <J uni remoiţit ct«vi. 
rxpntrii «ă a fost prea blând ia mA»»ur4irtf« cotelor 
cumdre Statului. 

• S 9 

Jn unul -wsmtt* mu„ t instruM iu ş>*eUie rwnAin-sil 
200 «I»- c*Pll rhli»*fl. Asul viilor »or tm,u sttf> «ui. 

• • • 

■ Ministrul «ta război E H<HinirrAşMn manifestul «Ma 

A Octombrie a. c.. a-’a a«lr«vc»t «oMnţltar. ca să fie 
Oregfttlţi In orice moment să apere independenţa" 
Tării împotriva Ruşilor? 

000 

“Armata pA«'il" iu rorent.de ci manevre do toaronA 
la graniţa «ta v»*«d a lioiuAulel, n distrus eu ««orele 
«ta jisjilt 90% »Hn rx*c«dta cAmplel Aradulnt şi Tinii 
şourel. 

• * V 

In Timişoara, circumscripţii» II, sau pnalu» tnani- 
fr-stnţli Împotriva JldanlUir. 

• # • 

Soldaţi grAnbs-ri au tr«*cnt in Serbia. d«kdar&n«l 
«A «»i nu mal v«»r -ă serveiisca regimul oare calcă tu 

picioare lottnM-ls neamului tar Ei v«»r si tr,1ia-. .1 

in libertate şl nu ou tnernMiaH al Huşilor. 

* » • 

IV curând a intrat in vigoare o romă lege «are pri 
veşt«* "raţionarea” locnlnţ«4«Mr •'••Titann a«*estc| l»»gi. 
fl«VT*re js-r-minA arc <lr« T ptul nunuii la S m» «ta lo¬ 
cuinţă. 

In «-nsurl exoapţlobuta si nuroui «•»» <* Hpr<»‘are sp*‘ 
«dalA |smi«» fi ae«>n 1 atA foloafrea a 12 m*. «Iar numai 
“ Kfjicainjv Işti lor” **( 'Vrolior muncii' AfarA de asta 
nrR'wre rvfăţmn *->ie obligat s* plAt«a-«rt un impozit 
I**- m 1 «t PicuinţA 

AoiwiA raţiona«v a l«vcuinţ«»li»c este meti\j«ti prin 
fapml H«m» «ufiriniil h m J . iar tn al «lalloi rAud 

penfm «*A f »m«- lori-ii* simt «supiti 1 cu Împlinirea 
pljiiiulul ciuvlnal : nsa .-rt „u e timp i»»*ntru o mirul re 
de oiiH< noi. 

VosKtA leg«* n. a«lu*«* undate de vnaouctta *le 1 *^ 
gl«» «tm iimpui fhuartaţttar ,-Aml ţăranii erau «dillgati 
sd j Ui t»-n«« A bir sj js-ntru t«»« ul <|Jn xatrd. jxudro 
fumul «-Are Ieşea jm* trort». 


lVr*M»ain»ta »ii>ţdiruft- fărff „ituA i 
<x> «Hnaţia faţă «ta a«-el «im,.,»| 

’ r -b*>- » ' A *o ) M raiul! * 

Artlta |M»r.t4i'e <-»!»ţia ai«daţ t,.«t 


I>npi in forma ţii le rmz*Crc «•mnie'x*tir«* >.-r* r.ta 

îs, ssr te -%c..-s tstfrsrs: nsr* 




»J 1 hm ‘ta r*jrâz«ţ Mtatatarol Siguran¬ 
ţei publice. f> n«»nA dovadă. wnT Knr * n 

«lăturii pe situaţie. 


de siguri trâ 


I n «Mdătenn din Timişoara tf* nic» cu fe& «ni ,u. 
^ r». .1 » Tflnd.» - 

*u»l«’. dnpfi «*«• l«M-uinta -. " n 

armai»» -«ovIeticA 


r.k*hî*iţtanat* «ta 


" , ‘ l p*"Crtnn»u. !« 

sau «te jii«l«v,i t, 1 . Ai «1 siwit annuiM tătanll "chîM»nrl“ 
Iî.rT h u r a' 1 ^f ri,U,nl '"‘ ri IwiTărn«mr -a , m 

wic «Je gr^u din cota ex«v»lv «ta mare impună «te .ia” 
i Z ****** ;n faţn a -ule dTStani Itapă 

!lî h îJ, ercanplnr nnncaTul pod^p-e. -«nmn- 
- anl m,,nr,1 ^\nioA şt «-nofta-nre* 

Jrxr£ij£l^ , ** ™ ot,i,ntr 

^Wxura nu a(dl«-i numai î<> România «d <| io Tn- 
garta Pol«>nia. Bulgaria, Stavnci». T.a»te ţările sn- 
puae I niunet Sovietice «ufiir aceleaşi rigori .lictofe 
din aceleaşi cL*ntm. 


Rrforma şrotard. 

Iro'epArol ni noul nn şcolar «internul «ta «'lazi/icaro 
si» s«')iimtwir foarte tdn.». Wne. -«iifi,*j«n»t -I tneo- 
fldent". S'a intr«Mills “norma”. A .-el cari .. «i.-năaeec 
sunt. premiaţi. Oreio dr «rdocnţlo rk»hti«*il pentru pm- 
m-ri ridicat «lela 3 la b [* sâprimânA 
InvâţâmAntuI religios va fi *co* «lin pr\<r»m. 


Trupr sovietice in Ardcnl 

Ia ultima -*AprĂjnAnA din o«*Toml*rle a r. au .*v«nt 
numer«ms4* unităţi sovietice ru r«»glnn«»:» Siblalai si 
Făgăraşului, «lintat «lin Ruda. Rchiziţfile ni nlnn 
garea isipulaţiei civile din «fisele proprii pentru In- 
cuartlrulrea celor proaupAt -«,ş|ţi au r«nxJux m>Linişte 
?i «*n«*rvnre printre lroroltorL 


15.000 «ta soldaţi In a«-tlvitntc, «llntx<- a«H»| «nrt 
nu p«mrtA arma ş» «Mutre a«-eşfla «njllfl"afi n«vsi^uri. 
au fost repartizaţi La «mnal. 


Reciiltil -alulwT s'a lnrv*gtatrat In regiunile Timişoa¬ 
ra. Arad, «>rn«Vn. Ra«* Mnrk. Bu« uieşti, Onstanţa. 
et<\. Tftranll nunr acuzaţi <i«» sabotaj Partbiul şi 
guvernul fac pr«*dunl t«d ituti ruarl pentru organi¬ 
zam» In «-olhuzuri. Rentat «ui ţa «_u-t«* tnverşunatA. 


Dup.1 «latele din gazeta, comunistă “5VAn(cIa“ s'au 
"rArolut" în RomAnin «tata 1 on 1951 1 <Vt. 1952, 

ii milloaue «ta olrţl şl br«jţ»iri d»wpre Lenln st Stolin. 
Iar din anul JPI9 pAnA ari s*;iu <WfAn»t In general 
17.30T »»dd cărţi comunista. 


Im rtjvc«*p»ere «ta comun.* Radu Negru «liu regim»«a 
«'anjtliilui se Picrează «ta z*>r ta con.*imj|r««e unui 

kffSr nuntit IneAntl »Un ,.»lnnr1nt~ imu'**. m «h- 
itiSr «ta J.~»\Mi\, ■ irtfuBMf/' 


Ihr«»rtla greuerntĂ a <'analului \şi arv blrnnrita ft- 
sediul tn h«vtpiu\ «ta lux “Elita" «lin centrul rxns- 

tanţel. 




Tiranul irt pon-rJ.» 

I.uua “prtatental n»mAao-*nvltlcă", R Oi*t-.-S V«wm 
brie. a fost mneptaratâ Ut radio «Mu Moscova cn "«» 
sp«uitauA mArturtair«- «le frăţie, «-are «lerlue trmii 
ţioTislă In România liberă” («dcl 
rv-tabilte luni «ta j««sto an sunt numai ale "prtafe 
nlel -strtaticecare td<w«l cum e n«»r«>*eşto tot tim¬ 
pul oi «*nutnl pezte •’npul fi <uflotul "fratelui român 
liber” în lanţuri şl căluşul tn guri. 


1 >t.|ui «» «ouatatore n'«‘*ntâ n nilntaternlm «mhhio- 
mlei nocnuulute, abU 13% «lintre muiw-ip»ri împlinesc 
“m«ruiai” «■«*-:» fost urcaţi «-norm In Aprilie n c. 


O *l«ttar.»ţi«* »i Iul (ibcorgîllti-Ded> preţaslutBrfe «ou 
stilului dc miniştri jrat.-l cA 7»J% «lin «’amorţul rumân 
n huit *oclnllMt vl »» trecut tn yr/i i«dnir«*H JttHtumi. 
iar roRlid fa**e juirte din trusturile s**vtertec, 

itavron». 


finit 


lu«r*u» I.» 

I l*u> rojnA 
. i 


j« *-A *i cb»rifl 
« H«tIu «e»*i cari 
i io al»A ««rf*- 
“Ke uierg*» bine. 


‘*t o»rt.l mare Ifun^trlti'lt'n* a «„«oliil mk'Ih 
• ~ ; -OBi'tii rtdă,x»-«iţi t,.,«-ţ,- biiip M» j„» 
_ . o'uu* n „4. face bîn nrta N,« larliio&iii «u 

■«AiifliAt»* • ţrlla- <v\ ICI*11 «-* in. i.-le luv/itât«>i . iubitul 
n«»frii Srvltn . 


I '"**'«* şi «a ** * xrval «Mparte Iniţia»»» i. •««^„nicar.-e 
'L', ta r, '"J tztdrtr, *, «Mtab-muiui d 

reştabd n «i «m-J itol «,n|Wi*- >«,. <al«- l„ v«-d« r«„ blrulo 

t!*urten« i‘H U |Mtrti/1 » u,- |#„ oiu»,nisMlă in ruAc 
«idiiIm yi psrf»« I]raeea la •'creruoiilt 


•‘Rullettn b«.«ngHils‘’. Vr. 95. dlu H» fntx»-«ta tar*' 
o dar- «ta «sitaxâ asuj»r»t Comitetului -»l !•’«♦ 

d»-raţlel Ictcrotlonnle a JurunlişliI«M*. întrunit ta 
pilula F’oMfui l'agarll. d anitA «*.l R«»iuAiiia “ ' 
rep»*«‘iex»tatA prin xlarNmt 'iojiuAi»" N«»rlkav 
J-'Ara «»*meii tarii ' 

l*n grup «ta marinari români mii bArăidt p ***f 
fntr un |x«rt al I«am*dolut rcfuzâ«»«| >*â s. tnt»M»r« , a 
Im tarrt Tta acolo, pe un v»»s nurvegtan au reuşir 
-fi sjungâ I» Norvegia, unde «ta ga*«re- Imr o ar uaţ» 
fuarr.- rrttirâ. N«,r*«-gtanli r«-fu<^ '** «”* 

ospitalitate şi «t ta M.-orde vtatutul «ta r-fugtatţ »s«li- 
tJcl In cazul «And vrcuu roudln *»»u im c«.u*uer « 
pmdbilUn ton -ă lotar-loft r.. fav,u»rv« u,.ir.uHrd«»r 
rumâni o*,t «r-r.* rc'.tţll Ihwnnului Nn Huswo- ' 
tralgt 241. Arcada)—N omagiu. 


rri'MiMnlUl |»«|«ui<»i «iin .-vm,;* a ..-. - 

|«edcta«- M «ta acuzaţi i**«itrii sjdtkiuj in fa» oarei» > 
ttcunulul. dln-tru «ari *«j»iscopd| «tala >»z*>js«. 


a fort condamnat 


turi 
r«4lg|. , * * 
ItaiOr « 
“ itau.brfi 


rvpLurile ri 'UarJln :• Sfj.br 11,>r «c spune: 
«l»n partid Mint • -t► tjţI jerifUMitnt -c In 
r,Mt. |m-««: n, i«r..n.. »area - «>uhi».IkU- |., 

rx« «tiiarei* priivctpldor t«.uni, .- a)e let.lok. 

n*«ilu» ri f„* rrezl f^t* rw ««n.-ir.i.pr* ,u»* (.,;»»•- 

«i 1 -.- " • .« -*•» • in • • -i-' . ... , , 

Ucu»t.r:» Alt» i « ll.l au «Jm-HiiI ... j.-.rtwijs» |t, .«> 

di nu-ta partldiiiitl kI «bej*'«U U «T«if«c»ă 

\«4 «Urii «»* I Ui.n *« UfiuiAtm ,f» .j. ,„.,r 

' 

lijl'id *-»»0l« . I'1 -.-jImI. ItitoJcr^iitA, ' - 

tnteriiKţ-wJabl l/ota<«irliiuli<l «'Ir 


Ai 

uri 

«intij 


dnll«tt |«*»rt 
i-nnliut i l t» 
mu liijrpu. 


• j <: H Opul 
In moarte. 

* • • 

•ta rAzbol al Bulgarie» 
mare uuguAr «W* »a*«.* »«»< 
\iUna -i * ’mistauţu 


Kiirgu 1 -. i 

t. 


tăcem Iii >'.»u jjrodn-* tn ulcinttd Unul Im iu Ş' f “ u j^ 
j.a» 1 1 a».- IH«{irog»'« 'hi«V - au «ia» -i aprige lupt** «ta 
cu fork»!c i«,d»|i,-i Au i-rtzut |*:u«lâ 'Itad 
*U«»r, o i »t«ri«-A «i- ' H »„i,- .» i.--«lT.,« ta. dcv>«a»te -P* aruur 
îi muniţii .<ta pK»ji4>rit.»i «ILu Milistra o voi Iu* 
cur ivi an *' IV L. U»:iu" 


«ta 


a«<«»..-.f»-rA «i«- ură 


Hort I 

•ivi! h * 1 ^X 1 1 « uri ii>» s'-in ridicai l.« lii 4 l|io«en | 7 *. 
l««gt« A «ta |u«rrbl, ri In, aiju- . innşurl iH-j«tru • D a« • la 
n'uu jaAtruo» ll««U «ju •> «•!«« rvlc lui ^tabji ** JU'alu. 


H).riui»«-a i»Ullr<mi «Mj*tatl«-A b* m-f.» muwjlr.l • idd 
ivrMwuu- lutru •-«iu«lu* , er --*4 a«*«-»p-l uU«o»»ai ri ir.»«i«,t/u* 

vta ii.mnuf bulgar »'n in, tui*t t» a»MtWi|«' I- 
cAr«*J»i iuţi «iuv*M(i|i« tmilihri ri «cui luni - <»!•"• vlu*4i*i» 
fiit.-e imi.ixm» şi tâuLK/0- -A «le puşi ta «Hkjv'-M'" 
n>iaium*i uiUir^cw sulotUc. «\irt* t-«-*K« -Kşj»ouo «ta **» 

ş» Iu utnrn grăitip-tar ILu^k-uM. 


LS MANLSCRITO 


C^r«»p«mdgiiu »e pnnuztc L LiakursitA HLtio Jm Cnmy. 


«VlaJtuj.