Axa anul I, nr. 16, 1 august 1933

PUBLICAŢIE BILUNARA, POLITICA. ARTISTICA- $£' LITERARA 


REDACTORI. MJHAIL PQLIHRONIADE SI IO AS- VICTOR VOJES 


Redacţia : / 9. Yojeu. Str Avrrliu, J(, Bucureşti, UI 



250 


- Răspuns cifrat d-lui Titeanu — 

«le ION. I. MOŢA 


Polltlcianii partideJor — aceşti 
adversari conştienţi *au incon- 
ţtlrnţi, \i»>unUrl van Anvolun- 
Lari ai idealului nostru: Romă- 
ni» româneasca, dreapta .şi pu- 
ternirţ — sunt in deruta in 
fata mişcării noastre „dc dreap¬ 
ta* Căci in vreme ce guvernul 
decide să transforme pe naţio- 
nalişti intr'an fel de categorie 
Indiană de . intusabili", de le¬ 
proşi politici carora k? este in¬ 
terzis accesul la ţară, crezând 
că prin aceasta poate evita -sca¬ 
denţa ee se apropie. — un re¬ 
prezentant de seama al parti¬ 
dului liberal, d. Fugen Titeanu. 
intr'o recentă conferinţă, prr- 
eonrreaxă mijloace eu totul al¬ 
tele pentru a transforma in fum 
şi scântei pe noul Satana aparul 
ea o năpasta in tihnita viaţă a 
partidelor. 


ţara şi pe toate tărâmurile — 
atunci sa nu vină d. Titeanu să 
ne rorbeazcă ^spre a ne con¬ 
vinge) despre utopia concep¬ 
ţiilor de revolta" şi despre spi- 
rituJ nostru decăzut in setea de 
„monstruoase asupriri*' 

3 — 22 — 250. 

Iată o ecuaţie fără nici o ne- 
ounoscută pentru sufletul gene¬ 
raţiei noastre, dar care nu va 
putea fi niciodată dcslcgatâ de 
către nenorocitele spirite cres¬ 
cute intr’o fisolofie rigidă stear¬ 
pă şl depărtată de realitatea vie 
şi dureroasă. Spirite în care Ima¬ 
ginea unui neam caro piere nu-.şi 
mai poate afla oglindirea ideo¬ 
logică. suflete crescute in otra¬ 
va pariziană a unui individua¬ 
lism anarhic care schimonoseşte 


şi sterilizează simţirea, dragos¬ 
tea şi durerea pentru neamul 
tău. 

250 — 22 — 3 : c deviza noas¬ 
tră ! 

Iar această deviză e răspun¬ 
sul ce-1 dam noi celeilalte acu- 
raţiuni, ridicole, care ne pune in 
sarcină susţinerea „înjghebări¬ 
lor streine" hitlerismul! > cari 
„complotează contra graniţelor 
noastre şi contra României in¬ 
dependente". Cum e cu putinţă 
•a se admită că graniţele Rom⬠
niei ar putea fi primejduile de 
către noi cari vedem in expan¬ 
siunea nomă n cască supremul 
nostru ideal de viaţă ? Expan 
si une românească pentru recu¬ 
cerirea poziţiilor pierdute şi spre 
a inversa cifrele de mai ws in 
folosul Românilor, acesta e i 


dealuJ nostru ! Dar bineînţeles 
acest ideal presupune şi o ex- 
Panstune românească pentru 
menţinerea poziţiilor neplcrdu- 

te. pentru sdrobirea in faţă a 
tuturor viitoarelor atacuri duş¬ 
man» Dacă intr'adevăr hiUc- 
r hem ui german ar fi o primejdie 
pentru România, ei bine nimic 
nu va putea înlătura mai eficace 
această primejdie a pangerma- 
nismului decât dresarea, in faţa 
lui. a pun românismul ni „extre¬ 
mei drepte". Mu burghezia ju- 
deo.masonică, democrată şi dr- 
vorganimatoare de Stat. va putea 
opune duşmanilor dela hotare o 
Românie capabilă de apărare. 
Pândeşte o primejdie hitlerista 
la graniţele noastre ? Nimeni 
n’o va putea întâmpina cu mai 
multă îndârjire, cu mai mult 


D. Titeanu recomandă in 1«» 
cui patului de puşcă, o acţiune 
de convingere a noastră, de rea¬ 
ducere blajină pe calea cea 
buna. »pre a da exemplu, 

d-sa deschide chiar in acea con 
ferinţâ cruciada aceasta a par¬ 
tidelor, pentru alungarea duhu 
rilor rele din noua generaţie. Nu 
ne vom pierde vremea protos 
Land contra infamiei (spusă cu 
scop de a ne convinge- ce o co 
mite atun ci cund acuza c. a mai 

şTnSpâtati organizaţie po 

afirmând câ prieşte din subven- 
ţiiVe lui Hitler. Arozaţkmca a- 
ceasla. ca si altele, trece pur şi 
simplu la un anumit dosar care 
va fi drstehi» cândva. Dar vom 
stărui asupra câtorva argumen¬ 
te menite a deveni magice for¬ 
mule de dizlovare a rătăcirii 
cestel generaţii a noastre. 

Spune d Titeanu vă va trebui 
să ne convingem odată despre 
monstruozitatea concepţiilor de 
asuprire’ şi despre .utopia doc¬ 
trinelor de revoltă' 

Monstruozitatea concepţiilor 
noastre de asuprire a străinilor 
in deosebi a Jidanilor ? Dar tre- 
bue să fie cineva pietrificat de 
raţionalismul sofistic al demo¬ 
craţiei ucigătoare de soflrt pen¬ 
tru a nu-şi da neam a râ un po¬ 
por care se vede distras, inlo- 
rtrit şl dominat în propria Iul 
ţară de către un alt popor 
străin si duşmănos, na comite 
un act de monstruoasă asuprire 
atunci când isi strigă dreptul la 
viaţa şi aşi pretinde intr'o lupta 
de generos eroism asigurarea 
viitorului * Când în la^l erau 3 
avocaţi jidani |a 1910. L»r la 
15)20 aportscri la 22 spre a fi as¬ 
tăzi 250 dmtr'uo total de 4n0 — 
şj la fel *e întâmplă in toată 


Băiatul dela uşa 


E dumnealui. 

Frrvlţi-l f 

Canalia precoce, cu nume 
uucnl. __ 

BdtoftH dela «**. **► 

Fătul unei cumplite a r yc*lti 

V tor cl Tilea. 

îndărăt de t*oar. odinioară, 
Tarqucmada. pentru biserica. 
In luptă cu ereticii... 

Astăzi el, cavaler al pecula- 
tulut şt al laşilâin pentru sal¬ 
varea confecţionatci din caşca¬ 
val bisertcuţi naţio nai-ţărăni¬ 
ste. 

Mulţimile acelea in hipnoza, 
de activi câţiva ani, nu mai 
sânt. Căci cei pentru cari se 
adunase puzderia de voturi, nu 
au făcut nimic Ba din potri¬ 
vă. Noian de înşelăciuni. 

Şi nădcjdUle , nâdcjdlile mii. 
orele dc atfeptdri, sau prăfuit 
repede fi spulberat. 

Totuşi au fost hărăziţi câr¬ 
maci fără merite, pentru a 
doua iară — urmaşi unei gu¬ 
vernări de pomină, istorică 
barbă inluiorată şl ciumă 

Falimentul — dc neinlâtural. 

Conducătorii vremelnici de 
tară ff oşti jsolitice au simţit 
primejdia. Nouă fi unică in fe¬ 
lul ei. Nu duşmani istorici din 
afară sau Iduntru Ci .Garda 
de Fler'. 

Lupta de exterminare, a fost 
pusă la calc. 

OrdlnUe strict secrete. d r a- 


contee, au pornit, pentru a nn 
mai ştim câta oară , împânzind 
ţara div inimă până la frunta¬ 
rii Urmate dc percheziţii, bă- 

im\} 

decâţl dfri care dreptatea r.u 
întârzie să fie de partea celor 
chinuiţi 

...Cândva, drept tipice ţi ex¬ 
traordinare fenomene crimlna- 
loglce. Lombroso ilnea sd ana¬ 
lizeze migălos, intr'o carte epo¬ 
cală, două asociaţii de pe târâm 
sicilian . Camorra şi Mafia. 
Drept membrii fideli, oameni 
din pătura dirigentă. Drept 
scop, exploatarea până la con¬ 
fiscare a bunului public Drept 
arme. tot cceace mintea poate 
defini furb. 

O viziune extraordinară, pes¬ 
te timp, până prtn anul una 
vile nouă sute treizeci fi trei. 
către tara aceasta de munci¬ 
tori 04 pământului, de ciobani 
- şi de bandiţi onorabili 

Prigonttorii sânt la datorie. 

Contra celor ce astăzi r cpre- 
zintâ cea mai vie ff luminoasă 
realitate românească. 

Dc-oparic ocnaşii in conce¬ 
diu. mor pionii. Mafia emtna 
mente politică 

Dc alta 

Vltam impendere vero Ener¬ 
gii dinamice ce ftlu aduce feri¬ 
tă plmă. însăşi viaţa lor 

Păduchii grozavei epopei 1916 
--Î918. au încercat lovitura laşă 


dc Nicoluc Andrieş 

cea făţişă necaracterizăndu-i 
nici când. 

Au încercat asasinatul moral 

Posesorul unui compromi s or 

mit un sinistru agent provoca¬ 
tor Un fost vătaf de puşcăriaşi, 
ci însuşi trecut cu ruşine prin¬ 
tre zidurile cu lanţ şl igrasie — 
Cer nat. 

Nici că se putea o mai sem¬ 
nificativă companie 

Astfel sa ajuns la înscena¬ 
rea din fieful electoral al uşăr- 
mcului făt dela preşedinţia 
consiliului de miniştri. Ce do¬ 
rea să compromită şi desfiin¬ 
ţeze cea mai eroici organiza¬ 
ţie. a cărei sărăcie e proverbia¬ 
lă. 

Nătărău funebri ai oficiosu¬ 
lui , Dreptatea" s'au repezit : 
vieţi să ftiţi de unde are ..Gar¬ 
da dc Fler * bani ? Ii fabrică la 
Răşinari 

Profesioniştii calomniei au 
debitat venin şi rudă!ml. 

Replica promptă a cercetări¬ 
lor justiţiei i-a desfigurat insă, 
dovedind contrariu 

Pentru canalia precoce, cu 
nume unguent, şl ceilalţi com¬ 
ponenti ai bandei, amintesc — 
odinioară Ducis, zvârlea răs¬ 
puns lui Napoleon ; 

— E mult mai bine să porţi 
zdrenţe decât lanţuri. 

Cceace n ou să poată înţe¬ 
lege totuşi in vecii iacilor. 


fortificată in constituţia sa et- 
nka. echilibrată şi ordonată, 
prm eliminarea elementelor dc 
dezagregare şi de desordine ale 
actuale cârdâşitâ cu 

ProniUurUe. Dv. cari nu indrăz. 
n iţi sa recunoaşteţi existenţa 

51 Wî IWL 3 S 

şj mai capabili dc a apăra ro- 
monL-unu 1 la hotare decât ace. 
can n, jertfa tinereţii. a carie¬ 
rii, a familiei şi chiar a vieţii lor. 
dovedesc dc pe acum zi cu tk 
ca nu înţeleg sa dea un pas îna-’ 
poi nici chiar in faţa celui mai 
redutabil duşman pe care l-a 
cunoscut vreodată un popor : 
judro.masoneria î 


Da. noi aplaudăm cu fran- 
chete pe Cancelarul llitler. pen- 
tru dărâmarea marxismului şi 
a filosofici iibertare a revoluţiei 
franceze- In noul veac in care 
intrăm lepădând ideea unei 
unităţi politice mondiale cât şi 
falsele idei dc libertate şl ega¬ 
litate democratică, pentru a o 
înlocui cu ideea Matelor cu ade- 
v »rat naţionale şi independen¬ 
te trăind intre «de prmlr’un 
echilibru dc forte, — in acest 
veac nou noi ştim ca sunt exclu- 

o totala înfrăţire şi suprapunere 
de Interese româno-germane). 
Niciodată ..spiritul drla Geneva" 
nu va fi înlocuit cu un .„spirit 
dela Berlin" sau dela Roma. 
Obişnuiţi cu ideologia cosmopo¬ 
lită masoni»a a Societăţii Na¬ 
ţiunilor, politicianii d-lui Titea¬ 
nu ue-au judecat după calapo¬ 
dul domniilor lor. crczandu-ne 
capabili de a sacrifica realităţile 
româneşti de dragul nu ştiu c㬠
rei internaţionale hitleristc. aşa 
rum au sacrificat dânşii inde¬ 
pendenta României şi viitorul 
ţârii date pe mâna străinilor in¬ 
terni şi externi, de dragul lui 
Sir Fric Druroond şi a rurali¬ 
lor briandixte ale Pan-Europei. 
Am arătat pentru ce aplaudam 
franc şi pe faţă p« Cancelarul 
revoluţiei germane. Aceasta in¬ 
să nu însemnează nici decum o 
capitulare in faţa eventualelor 
adversităţi ale sale pe care le 
vom sU înfrânge c« aceeaşi im¬ 
petuozitate patriotică cu care 
lupta vi el pentru neamul sau. 

Daca totuşi d. Titeanu şi al 
săi nu ne înţeleg şi nu vor ls- 
buti sa descifreze nimic din »- 
cest răspuns rina nu este a 
noastră. 

Cheia, atât do simpla a a- 
restaii cifru, o vor fi pierdut o- 
datâ cu sufletul lor românele. 


Urmările sciziunii partidelor 


Pr<*v»«»il <1** fărâmiţare, dr 

i/iparitot»' atţMnulelor j»<>- 

1*1 in- -a |>rc. IaIc «ipivia- 

p* indii *«i-I rcxm-moralii j*ti 
tru v'«hi)r piirlwlt. gvttri Oii. 
liU ral *au unţHdu»I-ţ♦*ruw*« . 
«wti- «I» «ACUM-iicu «1* prw» aş- 
la/, mn-l ««.listat uu in pariului 
IjfHtul «Ini tnt sa il partidul 
La (initii. 

Aatân g.teun uomial «o ma* 
ju f»« *«rr hiiui h.i v*xlrut apa* 
râml iu Uwul uuor «ngaul/a- 
|m inae ve cu tra<iit»i. • u »■ 
tun» şi mulie«jri, gwşpârt 
uiciilari Şi pitkx fofti nu i o 
i<Kr*lotn»’ imiiiii an iv jt>»- 

lifn 1 » oruiiidiNi dU- v«-«hiul or- 
ggo a ro. 


ilc lonn \ iiior Vojrn 

toluş a» «*•!«• un», i nume 
MM-w purt»«k* v<ir fi chemat» 
nuntit- ni KHMi'it 1 , ( a un râu 
Pânn la -vârş*r «» 
r«'V»*)u|ii iiut>uu«il«- <nr» r«t ;»r« - 
f*Kx‘ <l»n toinelu aţ*7:linifltui 
(]«- ntrit şlliul i- (tf* - vur fi 
îipvu ijfltinr*l»‘ (W <xl u i Viilor 
rs-gun «U guvernământ icţ»! 
clin imprcşiuiva vn-nieLnu-A 
şi oporitutintâ ă «Atr»rv«t -.ş^f» 
iliiiin* Iral opuşi «a ini‘i»t!»lita* 
U\ ntru-'tur.i polrtn» V l»rr»- 
gr-un «Ic n-aiizarcf ( an v«»r f* 
urmării»- in vwiţa politicii şi 
Iii vio|a soi I«»tA ce ue 

propuioMi) şi nmUotnn» in rân 
(iun)i* .l<* fat«i- 

Di'la iiu'f’puţ Ircbu» obsi'f 


val i u n- c*iv tni< • pnijnm r --uii 
moţivat novom ilc iu*l p’*n<f»-n 

i.. t i igft ii I i• j n| !-•! • ' - 

< In «im «’iMi dcspriifcs «U 
rt fi purjeit ppugrumul iirijial. 
(parii.lele il-lor *fr. l upii, (Jr 
luui-ii) ş* srţinnca ri-cwi.tft * 
„S-* rriştilor’*), fi*», tlc-a fi »- 
vui în iii -UH»r*sl»ile «vagii o a 
MtiuLinv o 4Hu faţa «l** jk-i^mi 
îmi inoiuirhulu* Şi, în primul 
şi in ix*l «Ic *vl «loilra < iv îfisit 
a»şv»t» ini- i jgnrpitfd, '«U ologii, 
nu fa* «focal au recilitiua* v • 
c-h.ul program al fsarlvU-lor 
«lin cari »*'iiu rupi. Hin«»înţrlfe 
i ii mici ţi «cntiitMUrtll** r *’ 
ria 

Dar t.mnai «M’eaata «iilcrrn- 
|nr» «!«• (xrini rpii fnri*J «f»»* 
fnsUde partide «ilvcT*.iri în- 
iriţniM(i. I vin a partalului ud- 

|Hinal-ţaranixl <k* p»Mfl »ţf are 

rxjiluaţio tocmai »n n*’voia de 
r« A« ţiu*i*- conh# atol-i>uţrrr>»• 
(iei partidului fihrriil. In fn/a 
iniţială n regimului dr jo»^- 


nd aptiiariM o iui m tor w*f«»r 
ni" era coniliţionat'î do oirma- 
t a Ij cârmă a unui anumit 
partid «uri- Mugur aflmrto* «* 
|KAi|)iltfut<‘ iii progra¬ 
mul aiiu. I’jpl (*• mărea 
mâi mult anliigoii'*unul Intre 
dif«*nl« , li- gropari şi idi-ologHl»' 
lor Or iim-ilk* grupări Attunh* 
•i ii rnorşi rnt şi in. ntalil »tca Şi 
programul for . 

Cu toni» UlCHiCS. MfiiAţu» «<’- 
(«Mila. aiînr^io-rrA Inr şC *ini»u- 
ii*. I Xmivi »a»u « hiar im dtn 
M.euti- iniei gnip«»r» v.rt* tndjni 
o» apărui #d-ei înnoda mâna 
pniţril a forum vnlonil jpn- 
vini şi a-şi asigura augunta- 
i i io i> iri.ini. ot, fiocorr hi 
puri»' f *iid itwşmdttli aa ob¬ 
ţină orinji» ebxtorilâ 

iVii im-op UI "uum. ele *a? 
vor g»i«i în ofmdirtu imp«^»f»i- 
]itatc «Icni alcătui an p ragra tn 
unitar ş» Irann< dr guvernare 
data f.»î«vd udârua «ioe-bire 
dintre* cei ««' vor (ouipuur 


echipa inimstiTi.il.i beseti 

na va putea ga • dccit '««Iu¬ 
tii d« -izi pe anime. nu*inenUi- 
ik\ ncurndfriad hm <tn 
Jc r** a l vza n- can*lrii» t»v. Vi¬ 
ţiul Actul* de «ar< «ufera grav 
js'Imz;, n.'K'mul «Irnuuralic 
va fi .leceutuat la inaxiu». Io 
a «kulca râmi in ac»*mw P w ’ 
trdu <xhipâ mmirtenala va 
(« aproape «*u nepntinp » dc 
iiupua tui r *f ş* d*si o d«s- 
•pilii. III i .1 r| : -1< » 111.1 n mu¬ 

lsă vigumajM şi uneori «Hm- 
paa a ,ş»*fului «sigura «vi pu- 
pu it)iv:iui4'4. In viitoAceic 

..cartcliui* giiv«»rn.um , nUiU'» 

forinate iiunui» du» şefu fwXA- 
tv va uvea pretropumM *«*p‘ 
«răpună punctai w* " d * 
re. 5* ascci al*» **.i ii 'Pm«og»‘ 
cât mai btiio partizanu: mr- 
lifienna niKului partid fimd 

P* otrn oriur»* «bn uCt^ix ‘'®‘ 

doc,Hon a <b«»ti un. rantuU 

(Continuurc In pntfinH iii-a» 










































DIGUI. DE LA VIŞANI 

Ecoul stârnit în presă şi in 
publicul românesc de barba¬ 
riile cu caro guvernul a înţe¬ 
les sâ înfrunte intenţia legio¬ 
narilor Gărzii de Fier de a 
construi un dig in judeţul 
Buzău. a fost neasemuit de 
mare şi de puternic. Şi nu 
ne-ar ajunge toată pagina 
destinată Revistei Presei, da 
că am avea intenţia să repro¬ 
ducem pasagiile cele mni ca¬ 
racteristice din articolele pu¬ 
blicate. Vom cita cât mai 
multe. în ordinea cronologi¬ 
că, şi bune 41 rele, şi obiecti¬ 
ve şi mârşave prin insinuările 
lor. 

începem cu articolul „In 
odentele dela Vişani** de G. 
Racoveanu ( Cuvântul, 14. 

VII), fată îndoială cel mai 
obiectiv dintre articolele pu 
blicate in acest ziar cu privi¬ 
re ia Garda de Fer : 

,-Domnilor, însărcinaţi cu pa¬ 
za drepturilor rt cu cercetare 1 
aprobărilor Sunteţi datori sâ 
privegheaţi la mrnUnerca or¬ 
dine! publice Săntcţi datori sS 
aplicat! legea când uniforma le¬ 
gionarilor o Insultă (?? N R » 
Dar. pentru numele Iul Dubi 
nezeu — cc aveţi cu oameni) 
cari, fără turburarea linixlil 
publice, vor să tacă bine pe 
moşia să tonilor eu bună vre- 
rp acestora ? Câ digul nare 
*ă fie aşa de bun cum ur H 
unul făcut de lucrările publice'*' 
Dar când tte va putea tace, 

' iUsw.-^we *ute**M t\*. rMf> s ^ 

atunci e foarte bun şl umil mail 
prost CA doar nu cere nimeni 

dela stat parale pentru treaba 
asta Legionarii 1} fac gratuit 

Şl a Unici ?. Planuri de amelio¬ 
rări. de construcţii mari. r㬠
mân doar planuri Statul Insu.u 
are nevoe de un dig de mii de 
km spre a-1 feri de a-l Intra 
apa In gură. Intr'o astfel de si¬ 
tuaţie Iniţiativa particulară e&te 
cât se poate dc bine venită. 
Chiar dacă viur din tabăra 
Gărzii de fler** 

Dar tocmai de aceia a fost 
împredicat in chip barbar de 
către guvern • Dupăce co¬ 
mentează. in articolul ..Digul 
generaţiei tinere'* (Calenda¬ 
rul, 14.V11 >. faptele şi mani 
fostul Căpitanului, d. N. 
Crainic închee : 

,Xa Viţanl. ît> momentul o* 
faţă, e un adevărat Enosaeru 
de trup tânăr E Inutil $â spu¬ 
nem că legionarii aceştia nu 
opun mrl un fd de realztenţA, 
aşa e ordinul şefului lor. pe care 
II respectă cu sfinţenie f Vor- 
be*r ea omul rare cunosc per- 
fevt această mişcare, ani urm㬠
rit-o pas ru nas fi pot jura In 
fata oricui rli nu ristă nîmic 
dezordonat nici In spiritul nici 
în actele ei K »d** vârât a Rom⬠
nie do»jA pe care noi. ameraUa 
rifcbcdQlul. am riiot-o in bu¬ 
buit de tunuri ţi In vc»itiâtatra 
morţii rată a ti tsbutit s& o ere - 
em Puternicii «Uri. autori al 
dexaatrnlui. mn-sumntnrl ol vic¬ 
toriei naţionale iciromodatl Md 
hi treburile lor de noul tplrit 
moral ce se ridică vot *A su¬ 
grume această Români** hi fiin¬ 
ţa ei fufteWftcă sl flxică C:i- 
rul d«la VUanl. inirnarinabil in 
altă ţară pune de fapv lotr^aca 
pwbtemă troidcA a României 
actuale. 

Care nu va putea renaşte 
decât pi »n Înlăturarea def * 
ntuvă t tuturor „t.»n*umaro 
rilOT victoriei naţionale, in 
diferent de titulaturi parti¬ 
delor d’m cari fav. parte 
lată acum şi câteva rânduri 
d»n articolul ,.N#pof»»ţu dela 
Vişini' apâmt *n numărul 
daU i< Iulie ai celui mai rit- 
♦am «: jo«uk ntr c# Apare 
in Români* ţar:, numit oficî 
oaui Dr epruea) . 

. Xhtsp! <*nu> că uneîte *%«*.* 
p»n:vti»rp aârili de fler Autori¬ 
tăţile ta-ap runfue-ai Eraa 
boruri, riitrV ţl eh ioane " 


Minciuni care degradează 
şi pun pecetea infamiei nu 
numai pe fruntea anonimutui 
autor dar şi pe a întregi» re 
dicţii care 1 suportă. 

Iar Epoca sc pare că e ge¬ 
loasă dc „gloria* Dreptăţii, 
căci scrie în articolul „In ju¬ 
rul digului dela Vlşani" (13. 
VII) : 

Iată dece nu credem In şti¬ 
rea „Universului" despre digul 
dela Vlşatil. Nu cumva legiona¬ 
rii d-Jul Codreanu s'au adunat 
ca să simuleie facerea digului 
In siguranţa că vor fi opriţi de 
autorităţi înainte dc a Începe 
lucru ? Este un nou sistem de 
demagogic, cel mal rafinat din 
câte ne-a fost dat să auzim”. 

Atunci dece nu-1 încearcă 
şi „rafinaţii” partidului con 
servator ? Ar vedea îndată 
ce minunat e să fi schingiuit 
de autorităţi sub ochii unor 
magistraţi care consimt să fie 
sclavii sbirilor politician» ! 

Cu privire la ultimele in 
cidente dintre autorităţi şi 
organizaţiile naţionaliste, d. 
Toma Vlâdescu scrie artico¬ 
lul „Tinerii nu vor muri" 
(Calendarul. 15.VII). Nu pri¬ 
cepem totuşi dece d-#a. a- 
tunci când e vorba de garda 
de fier, nu pomeneşte decât 
despre „un tineret care a fă 
căut un salt mult mai depar 
te", fără să numească organi¬ 
zaţia din care face parte — 
;na; departe vorbe-te du 

n <“- D- T. V. are, evident. 


tact cu aapiraţlunlle tineretu¬ 
lui nostru mal autentic şl mal 
puţin quatragenar". 

Obiectiv vorbind, trebue 
să recunoaştem totuşi că în¬ 
tre „tineretul" naţional-ţâră- 
nist" care abca începe să se 
lupte cu reumatismele, şi „ti¬ 
neretul* liberal care numără 
in sânul său numeroşi... bu¬ 
nici, este o deosebire de sta¬ 
diu dc anchilozare musculară 
şi cerebrali... Nu prea mare 
totuşi • 

In sfârşit, ultimul articol 
din care cităm, la acest capi- 
to Ieste „In Italia şi la noi" 
(Calendarul, 19.VII) scria de 
d. Dragoş Protopopescu d in 
Veneţia : 

„Dar despre disciplină, ulti¬ 
mele dare româneşti sosite aci 
aduc un alt soi de veste. 000 dc 
legionari ai Gărzii de fler. la 
ordinul căpitanului, au pornit 
la Vl.şanl să construiască un dig 
dc apărare contra apelor Bu¬ 
zăului Quvernu] s'a sesizat 
lmcdait de admirabilul act şl 
a trimis câteva unităţi de Jan¬ 
darmi. plus o companie dc do¬ 
robanţi, plus nu ştiu mal ce 
— ca să scotocească toate satele 
de afurisiţii zldiurl ai lui Co¬ 
dreanu... MqttKzarea. armatei 
române deci.^Eys* împiedice 
pe orice cale corWruin-a unul 
dig pe eare-1 reclamă şase sate 
şl o comună urbană ' Şi foarte 
bine face guvernul î Ce 'n- 
scamnă actul ăsta nemaipome¬ 
nit, de Jertfă. Iniţiativă şi dis¬ 
ciplină ? Ce. suntem In Italia ? 
El comcdk !" ^ , 


cari nu ar mal viola codul pe¬ 
nal.” K 

Iată » deci absorbiţi de ori¬ 
ce vină, pentru simplul m«>- 
tiv ci d. Stanciu îi ia pe ga¬ 
ranţie ca pe nişte fecioare i- 
maculate... O. dacă în loc să 
fie jidani degeneraţi şi per¬ 
verşi. respectivii ar fi fost 
creştin», nici un glas nu s’ar 
fi ridicat să le ia apărarea, şi 
nimeni n’ar f» împins discre¬ 
ţia atât dc departe încât sa 
uite a pomeni că sunt valahi. 

INUTILITATEA EROIS¬ 
MULUI IN STATUL DE¬ 
MOCRAT 

S’a dovedit in repetate rân¬ 
duri şi in multe din ţările 
ce trăesc sub regimul demo- 
crat-electoral, că erosmul nu 
găseşte nici o simpatie in lu¬ 
mea oficială a acestui regim. 
In afară de paradele solem¬ 
ne la care ei înşişi pot juca 
un rol, pontifii democraţiei 
nu se gândesc nici odată la 
pomenirea eroilor. Dc aceea, 
atunci când unii particulari 
îşi aduc aminte. ace*t lucru 
trebue însemnat La loc de 
cinste. 

D-l Em. Hagi Mosc o scrie 
m Epoca (12. VII) un ini¬ 
mos articol despre „Locote¬ 
nentul luliu Roşea”, acela 
care deşi adjutant de regi¬ 
ment şi ca atare nesilit să 
meargă la asalt, s*a oferit să 
ia parte la şarja de cavalerie 
dela Robâneţti şi a murit de 
gloanţele care i au sfârtecat 
corpul tânăr : 

„Când îndată după luptă. lo¬ 
cotenentul Roşea, grav rănit, 
ridicat dr Germani de pe câm¬ 
pul de măcel — ca să moară 
apoi in spitalul din Craiova— 
este întrebat de căpitanul Fi¬ 
ii ttl ce l-a Îndemnat si U par¬ 
te ia şarjă, cu un surda de mul¬ 
ţumire sufletească pe buw» 


* a terminat j 


dreptul să-şi aibă simpatii lei 
sale. fără ca noi să ne putem 
amesteca. Dar in coloanele 
Calendarului d-sa trebue sâ 
fie obiectiv şi *ă nu uite nu 
mele Găr/ii de fier. 

Continuăm, şi cităm din ar 
ticoiul ..Guvernul Vaida şi 
Garda <i Fier” de Gr. Filrpe- 
scu (Epoca. »4.VII) : 

..Guvernul are dificultăţi cu 
Oarda dc fier Era de aşteptat 
Un singur lucru ne miră . Cum 
şi-a putut închipui d Valda că 
poate &A stăpânească acţiunea 
d-Iul Zelcii Codreanu 

Urmează apoi o absurdă 
paralelă cu infecta demago 
gie a lui ATgttoianu. luuian 
ş» No! ică Antoncscu, ca si a- 
jungâ la concluzia. 

„Orice ar face Oarda dc fier. 
a*tâ 2 i guvernul nare nici o 
autoritate morală «’o împiedic/ 
Cititorii noştri cunosc părerile 
noastre sunipra exceselor anti¬ 
semit/* po care Ic-am icprob&t 
in atâtea Împreunări \ 

Tc cred 1 Câc» altfel n'a» 
mai fi fncaşat tantieme in 
consiliul de Ad-ţie al Băncii 
BUnk ! 

Ş» inchee : 

„Nu c moi puţin adevărat că 
d Zel*-.» Codreanu este mai 
sincer In acţiunea aa decât un 
Argetoiann'' 

Comparaţia e cel puţin de- 
plttMtâ * Sacrificiul naţiona- 
tist al Căpitanului Cornelru 
Codreanu. nu poate fi pun a 
lături de „ac tiv ti a* ea" igno 
bl k» lut rrwiaoi Argetoiami, 
nici chiar pe hârtia care 
dupi • spiritua'.â e^rpTeaie a 
lui Charles Maurnn — jhi- 
porlâ totul" f 

In „Popaiu! duminical” 
ICurentul, L VII) d I. Di- 
mitrele» act:*, intre atlrfe : 

Zmeurul protector ni l-ar 
fi polul ir.âiţ* inimoşii volun¬ 
tari Cţir» Oordi» «k fl*^. strânşi 
deunâi* *<i înalţe un baraj in 
raW torentelor purUltoure air 
ftâm/deulul dar pe aceşti jr* 
iiftoU fruriAtl l-ou risipit cu 
târrpirU* H ru baiAaetelt- 
îaţjJ d-Vui Vaida. de 
*> obb-muit ai si Iată ta 
oblrlmata ba* dumm’ralâ 
Unareţe a plardhit orice 


_ T- —_ II 

<ti un răspuns ia care nu mal 

povtt» drnpt *4 adao« nimic*; era 

«-unu- domnuc- căş»i- 

ar fl putut să fie — prin muu- 

ca entuciKtâ a legionarilor 


J'^r 


R«a l 
rând 
CîuJ 
de 


ÎTMiuilfcJţl de spiritul inau 
flat de Căpitan — prima rea¬ 
lizare neoficiali in România: 
ea a rămas numai în aminti¬ 
rea ţăranilor, martori ai bar¬ 
bariilor autorităţilor şi ai 
batjocoririi preotului ce ve 
nise in numele credinţei jâ 
binecuvinteze începutul lu¬ 
crului. Dar va veni ziua tutu 
ror ispăşirilor . Die$ ir*e, 
dies illa / 

DISCREŢIE SAU INTEN¬ 
ŢIONATA TĂINUIRE? 

Cititorii îşi amintesc poa¬ 
te, încă. din răsfoirea coti¬ 
dian elor, despre banda celor 
cinci jidani pornografi, care 
*oote»u imunde foi cu ajuto¬ 
rul unui al şaselea jidan, ti¬ 
pograf. Toţi cei cinci îşi ale 
«eserâ cele mai neaoş rom⬠
neşti sunătoare pseudoni¬ 
me. pentru ca infamia aâ f»« 
comisă sub nume româneşti. 
Iar presa semită a muşama li- 
rat cit mai repede toata po 
vestea Nu ne-a mai surpuna 
însă nici faptul câ Facla, un 
de am, Ti ir ea lui Cocea stâ- 
ruoşte puternică, a luări •pa¬ 
rarea degeneratelor odrasle 
ale iui Israel. D. V. V Stan 
ciu. în articolul „Ultraj la 
bunele moravuri” („Facla*'. 
?0. VII), sub pretext câ dls 
cută lucrurile cu o ironie su- 
jverioată. la apărarea scârbe 
lor fără ca bineînţeles să 
amintească de faptul câ toţi 
cei arestaţi sunt jidam şi 
Închee 

Adică acei tineri, eu friruri 
palidr to orhi lucind la par.» 
dorin ţe ior nesatlsfâeute sunt 
rw 9 '.«* hfntriid de amor. Dexi^ 
permanenta obsesie a ora anelor 
gi'ftUaic In acest caz pedeapsa 
adequ^tă şi eficace ax fi utva 
care din piealo. nu «ete în¬ 
scrisă in codul penal expe¬ 
diere# 1nfr:»c)oxilor vub e».rcrtA 
la un atabUirneijţ dc nrofealo- 
nlau ale Hmorniui ăhmr. ar 
redeveni f*uncm normali M 
ImşUu sţl cu «'irtetatea uiaaruU 


iati ce nu vor înţelege ni¬ 
ciodată apostolii pacifismu¬ 
lui internaţionalist. Şi pen¬ 
tru acclaş motiv nu voţi găsi 
niciodată in ziarele semite şi 
democrate un accent de sim¬ 
patie, dacă nu de durere, pen¬ 
tru eroii întregirii neamului 
— fără dc cazurile in care 
toţi sunt cuprinşi in genera¬ 
lizarea vagilor formule uma¬ 
nitariste. Şi în orice coz soar¬ 
ta a fost mai puţin vitregi 
cu erou locotenent Roşea, fi¬ 
indcă nu l a lasat ih viaţă *â 
işi blesteme p<»rnirea nobila 
de eroism — cum desigur ci 
trebue sa fără Gh. Bivolaru 
J despre care povesteşte N. 
Crevedia, în articolul „Un e- 
rou, muritor de foame” (Ca¬ 
lendarul. 26. VII) : Angajat 
voluntar la 1* ani. a atat tot 
timpul pe front şi a fost de 
mai multe ori rănit şi felici¬ 
tat chiar de R<gele Carol. 
pe atunci principe moşteni¬ 
tor. După răabo:. împotriva 
legii. a fost silit să romi facă 
2 ani armată, in care timp i 
»‘i ocupat postul dc învăţă 
tor şt i sa furat toată averea 
agonisită cu trudă. Acum e 
muritor de foame 

Gh Bivolaru piere de foa¬ 
me prtr Bucureşti Nişte hot. 
de sefl de cabinet ol unul pri¬ 
mar de eertor i~au furai şl 
Umbrele dela opetiţle Toate u 
>ik pe unde bate. riur.un aur¬ 
ie Banditul Luciani, ieşit re¬ 
cent din paşcârie. a UxA nu* 
mJt de crânguri: de pe-aeolo. 
brigadier silvic In j -rd Rtui Cu 
tundltu! Asia de Rivolaru, ce 
*r fl <ie fitul Miri . Ta 1 Arv 
In traistă un rnemonu pr rjire 
or itm #A- 1 supunA Idajee-tâtU 
VoastTfi. vechea şi augusU lui 
Cunoştinţă . 

Dar până ta Dumar/eu te 
mănâncă Sfinţii . Iar mor o»* 
r c» desigur Gh Bivolaru, 
c*t» şl-a închinat viata pen 
»ru apâmraa păr^ntului str㬠
moşesc. ar mai porni încă o 
dată voluntar «• încrunt* 
moartea, ca la adApoatul v<c 
torte Iui »4'Şl facă otocetila 


toate lepădăturile cluburilor 
politice. Pănâ când va veni 
ceaiul reînvierii, când şi c- 
roii vor putea găsi o bucată 
de pâine în ţarn pc care au 
salvat-o. 

ÎNMORMÂNTAREA AFA 
C ERII SKODA 

Fără muzică militară, fără 
garda care sâ i dea cuvenitul 
onor, afacerea Skoda este to¬ 
tuşi pe drumul cimitirului 
tăcerii ,sub linţoliul muşa¬ 
malei... 

Spicuim câteva fraze din 
două articole care meritau să 
fie citite în întregime. G. Ra 
covcanu (Cuvântul 26.VII) 
işi închee astfel articolul „La 
pogribania afacerii Skoda” : 

„Când a isbucnit scandalul 
Skoda, lumea era convinsă — 
mal ales după omorlrea tţene- 
raiulul Sică Popescu — câ ,se 
va face. dearum lumină”. 
Skoda se InmormAnteuzâ. Ca 
toate afacerile din a cAror pri¬ 
cini In 1916 5oldatul român a 
pornit la luptă desculţ, goi, fl㬠
mând şl Înarmat „cu pumnul". 
Ca toate afacerile cari au adus 
bogăţie tancrezllor şl boiUlor 
iar ţara la sapă de lemn.. La 
consiliul de râzbolu se va Ju¬ 
deca procesul lui Seletzkl, pen¬ 
tru rupere de sigilii Procesul 
Skoda se Judeci la tribunalul 
opiniei publice. Dar tinde-l 0 - 
plnln publică” la acest neam 
mort de viu ?” 

De fapt „Opinia publică” 
a fost mai întotdeauna şi a- 
prozpe pretutindeni o riraplâ 
ficţiune. Reacţiunea a venit 
şi va veni dela un grup res¬ 
trâns de oameni hotâriţi şi 
care ştiu ce vor ! Cităm de- 
asemenea concluziile artico- 
.Antîcipăzn achitarea lui Se- 
lctzki !” (Curentul. 27.VII); 

„Şl dup& achitare. Bruno Sr- 
letzki işi va relua poetul do în¬ 
credere : va circul» din nou 
4cu acciuLşî .siguranţă? prin bl 
rotirile mini sterului Anârâru 

Naţionale, va revizui relaţiile ; 
Işi va ţese alte noui legături « 
totul va reintra in narmla. 
Memoria opiniei publice este 
ştiută ca excesiv de debilă : 
alte .scandaluri vor aUmcnta 
curiozitatea bolnăvicioasa a 
spiritului public. Ceva — insă 
— va rămâne acea gravă 
şdruncLnare a încrederii ţării In 
clasa conducătoare Sau acu¬ 
mulat atâtea in conştiinţa a- 
cestci tărl incăt tot conţinutul 
ideii de autoritate este grAV 
ameninţat. Afacerea Srletzki- 
Skoda rămâne cloar o contribu¬ 
ţie mal mare in procesul de 
destrămare u ideii de autorlt- 
tate Anticipăm achitare» Iul 
Seletzky ! .** 

Anticipare care, de fapt. 
nu e cât de puţin riscată. Dir 
achitarea .au uşoara condam¬ 
nare va insemna încă o crea 
tatura pe răbojul pe care noi 
cci din generaţia tânără ni 
1 am infipt in minte. Şi nu-i 
departe ziua când nu va mai 
fi loc decrestâturi pe răbojul 
răbdării noitire.. 

ZYRAX 


Citiţi şi 
răspândiţi 

AXA 

revista tinere¬ 
tului naţ'onal st 

Politică, 

literară, 

plastică 

şi culturală 













AXA 


3 


Finanţarea recoltei digul 


lr» flecarn An, In preajma tn- 

n azlnărel recolUd. vine In 
Atore problema flnrtnţârel 
ei. Se acrie. *e discută se pro¬ 
mite >1 apoi totul Intră in nor¬ 
mal. adică nu 30 face nimic. 

Istoria «a* repetă şl Ln acest 
an. 

Dumnezeu milos cu noi, nc-a 
dat din belşug , se vorbe;»** — 
cam cu exagerare — de vre-o 
sută de mii vagoane grâu ce 
vor trebui să caute plasament 
peste hotare 

Dar dacă Dumnezeu a fost 
darnic. guvernul il întrece, 
toarnă d'n plin Uusll. făureşte 
planuri de finanţare, transport 
-Şl Imnagazinarc. cu o nesoco¬ 
tinţă in afara dc posibilităţile 
celei mai Îngăduitoare logico. 

Bietul agricultor trebuo să 
fie aiurit de atâta binecuvân¬ 
tare ce se revarsă pe capul Iul 
prin dărnicia vorbei. 

Ce >â facă ? 6 ă vândă, prin¬ 
zând Încă preţul actual Intern, 
destul de convenabil, s'an să 
aştepte — conform ultimelor 
pronosticuri — visul celor 100 — 
120 000 lei vagonul I 
Stăm şl noi şi ne gândim 
care ar ft interesul guvernului, 
când permite sA se lanseze şl 
acrediteze astfel de ştiri şi ne 
Întrebăm dacă vre-un articol 
dm legea alarmlsmulul nu ar 
găsi Aplicare şi in cazul iluzio¬ 
nismului 1 

Noi ştim şi ar trebui să ştie 
şi alţii că preţul actual pe pia¬ 
ţa mondială a grâului nu este 
nici 25.000 Ici vagonul şi câ 
două ax fJ ipotezele in care pre¬ 
viziunea d-lor miniştrii s’ar pu¬ 
tea adeveri : 1 » o lipsă totală 
de grâu pe pieţele externe, sau 
2> o devalorizare a leului la 
1/4 până la l;5 din valoarea lui 
actuală. 

Ipoteza întâia trebue exclusă 
deoarece .statisticile internaţio¬ 
nale 'ceva mal exacte ca ale 
noastre) arată că mal sunt încă 
alocuri nevândute din anul tre¬ 
cut. Iar recolta anului acesta 
va da şl oa an plus la nngazie. 

întrucât priveşte poveatea cu 

contingent grea mondială a in- 

3ST Uior IrT or!- 

mal poate tnîbienţa in minus 

producţia anului curent. 

Ipoteza doua mult mal gravă 
dar mai probabilă, ar demasca 
Intenţia guvernului de a res¬ 
tabiliră leul!! 

Atunci cum rămâne cu des¬ 


ele \ irgil Imtescii 

mlijţlrilc date la flecare ocazie 
In această chestiune ? 

Ar mal rămâne a treia ipo¬ 
teză — «cea roadă — Inconşti¬ 
enţă, demagogie şl tca credin¬ 
ţă 

Dar incoherenţele nu s’au ter¬ 
minat. 

Acum vre-o 3—4 săptămâni 
sc trâmbiţase cu sgomot — ca 
şl acum începerea construc¬ 
ţiilor de silozuri. 

Era vorba să se construiască 
vre-o 20 , cari ar fl costat er.m 
300 000.000. Ordine Direcţiei 
C.F.R si serviciilor respective 
să Înainteze de urgenţă planu¬ 
rile şl devizele necesare, deoa¬ 
rece in Noembrle, anul curcrtL 
trebuiau să fie gata. după c⬠
teva zile «k* constată, câ banii 
pe cari se contu delu nu mal 
ştiu care Instituţie de credit, 
nu se puteau obţine, aceasta re¬ 
fuzând sâ-i elibereze. 

Astăzi cine mal pornonefte de 
silozuri ! 

Să nu credeţi că aceasta îm¬ 
piedică guvernul să lanseze o 
altă bombă: 

Ştiu găsit 3», miliarde pen¬ 
tru finanţarea recoltei, finan 
ţâre care se va face cu ajutorul 
băncilor particulare! 

Din nenorocire nu st* speci¬ 
fică cu care bănci ? Cu cele 
cari de a bea işi mul trag sufle¬ 
tul nefilnd capabile să între¬ 
ţină nevoile zilnice ale vechei 
lor clientele, sau poate se spe¬ 
ră In ajutorul băncilor in mo¬ 
ratoriu sau faliment ? 

XX 

Dar să mal spicuim din Ilu¬ 
zii ! 

D. Madgearu. sau prietenii 
d-sale anunţă un nou mare 
succes. D-sa. a reuşit să ne a- 
slgurăm o coti de export de 
grâu de 50 000 vagoane la preţ 
bun I 

Preţul bun. după uzanţele 
comerciale ar însemna 10 — 20 ’ >, 
— pentru a rămâne in dome¬ 
niul realităţilor — peste preţul 
mondial. 

Bine ar fl *â se obţină şi a- 
cest suprapreţ. dor de aci până 
la cel 100 -120.000 lei de care 
se yorbCslc. este vui abis, To- 

mâne cu celelalte 50.000 vae 
ne ce am roal avea de expor¬ 
tat ? 

Probabil că d. Magearu le-a 
uitat, aşa cum a uitat că avem 
balanţa comercială activă, a- 
tuncl când a decretat contin¬ 
genţa rea ! 


Un ."„U părăsit, uitat de 
Dumnezeu şi bătut de oameni, 
ăsta era Vlşunl. Aţi auzit dr el? 
Nici ou. Cel puţin până acum o 
luna nu ştia nimeni de el cum 
nu stle nimeni acum numele 
districtului a cărui capitală e 
Omick. 

9 ) deodată, o faimă neaştep¬ 
tată ce face ocolul ţării. 

întâmplarea c simplă ?1 mis¬ 
terul uşor dc deslcgut A avut 
ghinionul satul ăsta să-l aşeze 
Dumnezeu la malul unul mu 
năzdrăvan cc-şi spumegâ pri¬ 
sosul apel In flecare primăvară 
pc săraca moşie a săracului sat. 
Iar lucrul acesta se poate În¬ 
tâmpla—şl se întâmplă chiar— 
cu alte şute de sate. pentm câ 
nu toate satele au norocul *ă 
crească in sânul lor vreun 
marc democrat al zilei cu mo¬ 
şie hrănitoare in vatra satului, 
cu Buik la scară şi Jetoane 
grav plătite in consiliile dc ad¬ 
ministraţie. Dar din nenoroci¬ 
rea Vlşanl-Ior, ce straşnic mo¬ 
tiv de pr ..pagandâ electorală 
Rl-au făcut toţi descrecroill vo¬ 
tului universal: n’a fost ale¬ 
gere in canp. partidele pe rând 
sâ nu sc bată cu pumnii in 
piept, dn persoana celor mal 
bine hrăniţi reprezentanţi ai 
lor. care sA nu le spue amăr⬠
ţilor locuitori : votaţi-ne şi vă 
facem digul. 

Iar el. năuciţi de potopul ce 
le cutropea. la flecar? răsărit 
dc ghiocel, puţlnulc avut, U 
ascultau. Si astfel s’au făcut a- 
logeri ani şi uni de-arândul. 
dor digul nu se vedea a prinde 
chlag. 

Da: lată câ intr’o zi află ci¬ 
neva de necazul oamenilor şl 
de perpetua cxcrocherie demo¬ 
crată. Acel cineva nu era nici 
mărime iu statul ăsta al tutu¬ 
ror mărimilor, nici bani n’avea. 
dar era un om. un singur om, 
căruia 1 sc inchinâ, devotaţi pe 
viaţă şl moarte, alţi o Kutâ de 
mll care vroia să facă un bine. 

Iar Coi-neliu Zele» Codreunu 
g ţ prf 1 %OTTŢr~m y**rTr f ‘ 

oamerdlor şl şantajul demoern- 

ţlel 81 uşa. fâ*â sA-şl foca o 
faimă dlri asta, i&râ să pretin¬ 
dă turnarea unei statul, dâdu 
într’o rl o poruncă ; iar porun¬ 
ca lui fu auzită şi ascultată la 
Hotin şi Suceava, la Covurlui 
şl Soroc a. la Iaşi ca şi la Tu- 


Urmările sciziunii partidelor 


Toate calamităţile carteluri¬ 
lor car» de 1.» rurihoi inwiar».* 
coiuJut' ţi nrîiien/i Franţa m- 
vor n^p.’la *0 Iii noi cu atu! 
mu fţruv tu • ui !■• mu uu va 
fi « n pUtmţ i <111 fniut al stâo- 
jre* muu .»! ccufrului ţr* dtn 
•dala în ţările gemi tine). <• nu 
luai umil bl oportun »uitilni de- 
in * r.itu, 

) >ar urca*Iu viiUtart* guve-r- 
nin vi %.'hîmK/i luiukinaifsl 
Apelul (miI. tu şi tocmi *v- 
tUal. 

I. vuia ufttAir* iu vmţ.i imu*- 
lr.» jnUiir.i, 11 dominaţie neta 
n i*\»-'*ut«villtli O dominaţi 
ingirit.i şi -sitrapM u ce aţwirut 
a«<»pra tuturor «cJurUti forţ*’ 
din stat d,»r mai nlm «iMipni 

li*g IxIiitlTuIlJ!. 

<.»uv ernari a («ndardar va 
*< hunbti profund a T4i.il a sta- 
re d luirur» 

M»i'»a tyrala vu f» dc H- 
Cnm siipr.idu .tută. Lliftclr rk* 
votat vor f «<1 itwii multe ia 
ţ»Anj .»< uin \o 1 tirdc fmirt»' 
împărţite l'utrri** *1 imţ»urt.tii- 
ţ a corpului electoral va alin* 
v - au nMXi'ii im »i r»e< ui 

Iji mu mat jmii ivire* uum 
fa* lai mm ir» viaţa 11 M*»r.i 
{vihtk.i. nutr»il« » ’o’lor! M«i* 
rele rlo tor ţţim i-iiidbpctidezit 
în li aha m.i. va (1 kontuina 
preucOpar a şef-kir d*- gru¬ 
pări. («gitarm lui \n fi sfr.ju 
dc rlpatmil a ori'ărui iJjutrc 
aci^ti şefi (ami in .iccste mut 
grupări <u viaţa efemt ru. « 1 - 
gur.nipi unu uirtour de vo¬ 
turi »tt fi cneiiţialti. 


(Continuare din pag. I-ai 

Mani electori u^ ir v* pot 
eoaltza >i uşor pot trânti gu¬ 
verne, iar cxnţcuţa lor va f; 
it'd imn njiin* j»i d. .) iu i n¬ 
ie* ort care» reforme *alutar* 

Lriintaţ 1 în c ,-voile lor **lrici 
ri-giixiali', loşi <k' uii '41 lor 
putere, ei j»r* v»*r opune ori 1 <1 
rvi rcfoone d • o nulitate ge- 
n. rjlu care ar le/a eutu*j de 
puţin m tern* el o mărginit*- nle 
Migrat arilor. 

A»tu#i parlwlol:' - nun Iu¬ 
reş /a inia \>< simpatia <1 ini¬ 
milor 4.1a •j; cpr ialc. l’ iciuft' 
partid niriuijctt/a dp* î o anu¬ 
mita claca mi) mIj. I 11 irumar 
Oftteairi' dc cetajciii .prdită. 

CH puţin in raţmrt tu un/ - 
ui rrlorhdţi. OdatA tu i»cl»u- 
ncn d4- >m ■/; paritatea pari ulc¬ 
ior, ftHudlr vor fi midi mai 
imp.irţ'li* Nliniarul «clor rv 
vor trebui menajai 1 va fi mult 
uun in'i. dar gradul dr «\.»n- 
t«»gn de <>!iţiiim ra fi maxi¬ 
mum I k’ aci o ncwigiltafe dc 
(mtani^xu ru rele mai gruw 
• on*r< w*ţe. 

IV dc alta parte acţiunea 
b inedor < ari m» *>;t<uri ştim *«» 
ji>.i a uu rol lint trtltrr iu via- 
|ft partidHor pe turc J». fman- 
(«va/a - •w* vs rcNunţi sî mu* 

putemi a, i>oi prin inuiotţr 
rea partidelor ccrvrrs *%r va 
inulliiplui pe < Ând oferla va 
r ^ ui Site arceaş. 

îji. in Mfâr>it iwnropţia ale- 
gâ tun L/r va li şi tn •» mar' «n 


pâini acum. pvuiru a uuma- 
ru| celor tari vor caută f**i le 
cumpere voturile .*;■ \ a muri 
♦'J. Ikiuaxogia rLfioial i va ti- 
tinge maximul de deşănţare, 
likg-t-rinţclr cl* turale •}! ili*gn- 
lit.ilib* m* vor ţine şi ele lanţ. 
ioatr < u cvlc urni gr.*\ • r**- 
percvpituij mor ile u-uţira 
Mei şi >i.ţu «L>tid de conniplu. 

Timpul fCtirf dr guvrrnatv 
< ar i terjvt». ai t^tor furoia- 
|»1 efeincre şi ţ.-pvitc de urne 
-prijui efeetiv a) puduri! *r 
popitUre — *.» imfumc şefilor 
de paru l:' d ls cuj'ina. c<tp&- 
lU'.mi rtvp'do şi drum Idn-r im- 
Iwv.tţini pnrt /.inilor •— elr- 
uieuie ahaolut nei'e-wir* iii'*n- 
ţuier*• cadrelor in raauuul de 
KM/ratH'. 

l)i‘( 1 , lip:.i totala tjr uni tu te 
in gu*eru«r . -• Luidiori 

»le n'g'inilC;, demagogic jovpi- 
tă, coivrupţk* mvuuoMviita ţiânu 
fraude şi jafuri cari 
leMgur \or intrece faimoase¬ 
le .ifac tn existente : lilafik. 
iLihIu, lata caracterele e 
•rf'nţiale şi ţionvpciivolc v*i- 
tontxdnr gaveman tle c ariei 
si pari.LIrtor muu 

1 r 1 ir un foileton viitor vom 
(.mtlt/.u nemardo atentei mc 
I*a/«: a dernov rcvţiei nooslrc a- 
Mitpru vieţii şi unii Aţii rwitn»- 
i.alr, ţ»rci um şi tom Iu si de c< 
se miHHi. 

loan Viclof Vo|«n 


(le Cnnsf. Popm 


tova, Cl <lc oJcl Inccpc mi¬ 
nunea : 

La chemarea lui au pornit 
cale de sute de chliometri. cu 
săptămâni Înainte de data 
fixată pentru Începerea lucr㬠
rilor, j>e Jos, fără leţcac. tAnrci 
ce purtau in nuflet o credjniâ 
şl aveau oceloş gând sâ facă 
un bine. Mergeau caJe de săp¬ 
tămâni ; purtau hârleţe şi târ¬ 
năcoape. lăsându-si Casa unde 
la cei mai mulţi, pentru grelele 
munci ale verii singurele bra¬ 
ţe de muncă erpu ale lor. ca wă 
muncească pe moşki altora, 
pentru oameni pe car»' nu -1 
văzuseră nici când. pe care 
nu-i cunoşteau şl care nici nu 
«e gândiseră sâ-i cheme sâ le 
vină intr’ajutor. 

Şl aşa se fr.ee ci in dimi¬ 
neaţa lui 10 Iulie, şase sute <1? 
bruţe tinere şi vânjoaso erau 
pata sa rârtoarne câteva zeci 
dc vagoane de pământ, spre a 
Înălţa un dig. «tăvilor ai po¬ 
topului şl mărturie a unei cre¬ 
dinţi. 

Iar de aici începe porcăria. 

Democraţia integrală şi şan¬ 
taj Istă s'a alarmat la pierderea 
unul atât de bun mnterUd elec¬ 
toral ; binele făcut, nenoroci¬ 
rea de care erau scăpaţi oa¬ 
menii, nu contau; in panica 
lor cl nu-şi puneau decât o în¬ 
trebare : „Cum să facă Garda 
digul cu care noi am izbutit in 
atatea alegeri ?" 

Alarmate au sbâmâlt tele¬ 
foanele din Râmnic ui-Sărat ia 
Bucureşti. Iar de aici la Râm¬ 
nic. purtân ordinul : ..Sub un 
pretext oarecare sâ sc oprească 
cu orice ch'p lucrarea”. 

Forţe poliţieneşti, Jondarme 
ric, armata au fost îndată con¬ 
centrate : prefect, procurori, 
pretori s'au adunat in grabnic 
sfat de război spre a chibzui şi 
împiedica nu o revoluţie co¬ 
munistă, ci un bine pe care o 
mână de tinr.:i vroiau să-l focă 
unor ţărani nenorociţi ce za¬ 
darnic il ceruseră Statului şi 
puterilor constituite. Iar pre¬ 
textul venea cam aşa Statul 

rueât asfn c treaba Minieru¬ 
lui do Lucrări Publice, care 
ducă nu l-a fâcut până acum. 
o posibil *â-l facă ol odată 


an^nlntaţi, pcntrucă TnTS 

pwrnlrc «>• 
uoarizarc. luaseră iKutca celor 
Prtgonlţi. piînâ 

ocboÎSS s alUl cont aminat cl- 
eu aulorlu «Je locale 

i dt * zel. .‘U iz- 

Sul mipiwn “ 

Acestea sunt—in puUne şj S 
»«ubcde cuvinte faptele SI 
ffA ™ * 1 logic al concluziei 
trâgeţi-i dvs. Dc o parte câte¬ 
va mii de tineri înfruntând ur¬ 
gia cerească şi imensa prostie 
omenească »‘au urnit din loc 
pentru a străbate În lung şi in 
lat ţara. nu spre a-şl ere ia o 
agreabilă viligeaturâ. ci pentru 
a s f,ţ ah ° rl ' de wprezen- 
vanţii democraţiei integnUc. 
cuprinşi de tremurai croazd 

‘f U *. l T , l tn L 04 te era «nenln- 
tată integritatea prea scumpe¬ 
lor lor persoane cl pur şi sim¬ 
plu pentru că le dispărea un 
motiv de propagandă demago¬ 
gică, snopind in bătăi şl imple- 
dlcându-l să lucreze pe moşia 
ţăranilor, cu pământul ţărani¬ 
lor. pentru binele ţăranilor 


Tinerii aerştia. purtau in su¬ 
flet torţa aprirsă a unei noui 
credinţe Înfăptuitoare, erau 
simbolurile vil ale unor vremi 
ce va să vie şi de aceea nemer¬ 
nicia satrapilor dc provincie, 
cu sufletul uscat şi sterp, ne- 
Inţelegând nimic din măreţia 
gestului legionar^ din tot eo se 
preface in Jurul lor. apărători 
al Yârrt urătorilor de vorbe 
goale, in macabra lor panică, 
au lovit sălbatec, cu ură şl au 
omorât in faşă cea mal fru¬ 
moasă fapta cc s’a încercat 
cândva in ţara românească 

Dar nu pentru totdeauna şl 
nici măcar pentru multă vreme. 

Căci va veni timpul definiti¬ 
velor socoteli, irevocabila sca¬ 
denţă pe care o cer satele şi 
văile, caic se apropie - erm- 
când puternic — din plaiuri şi 
munţi, spre a cutropl in curând 

denţă po cAne o acordă legiu¬ 
nile verzi ale Gărzii de Flec 


CONST. POPOV 


Politică şi Dogmă 


\x»i vieţii Po|.-«/t'lm i»i* 
divuilor 4'*t4- Adevărul dcsco- 
!«•<;! luinu dc I tul lui Ihnuur- 
^*u. Legeo vupri*m»i, io »irtun- 
corei* l.mlâ lurm-u sc mişcă in 
jurul acestei «xr, este iubirea. 
Ka are dm pol; .le inefabilă iu* 
«niuâ otldiir/i spre deose¬ 
bire de polii inluuceofi 
ui jmm nitului mliirea de 
UuiQUrzcii şi iub*rca de anroa 
|i‘*!c. 

I >ie atât de f: muo- iu Mtnpli- 
tau-a şi curăţeiiia lui xc«*st n- 
dr:vAr, iucât tel ce 111 l-n dc*r*>- 
peril, a njiiiu, tocmii J n prici¬ 
na propm ăduini lui. Iu b*l 
scaunului de judecată al repre¬ 
zentantului politic st celui .<1 
religiei, dm vreme* Sn. Gu\ei 
lijt*>rul IMat. ca locţitnr *1 • c 
/arului Arhien uf, c* uuu mo. 
re ui >ii»og«i):lt. 

Perx cfHitatea crU»r cu acu 
fiu pi' Mântuitorul, pentrur* să 
obţină p<* -tani .1 I ai osânda ras- 
liţutrd, ii I*nca sâ strige către 
reprezentantul po'»t»c cn hu^ <*e 
consideră „împărat ăl ImlciJor” 
împotriva Cezarului, uir Smngo- 
pa in cere» nioartc.v |K>ntru bti- 
(a df a vC fi făcut pe *»ue iu- 
•uşi ..Fiul lui Dumnezeu'*. 

După cc Isuk a demon*tort lut 
Filat c* împărăţia 1 ui . uu 
cile dm lum«a ««. a^t i" acx>. 
Iu i-a z - 1 „Alunei un Ini pâr ut 
tui « şti !**. 

„Da". .1 răspuns Îmi*. ,Fu 

^un* Impur îl Iu pentru areos- 
tn in’ntu născut y. pentru #• 
ceasta ara . rmt tn lume. ru *ă 
mărturisea despre adevăr Ori¬ 
cine cate din iiderâr i^nitu 
gla*uj Meu**. 

Fdat i u zis .,(.** r-1» a.le 
*Arul T" ţlutu 18, 57- vo 

Nu h primit niri-uo rfi«puu* 
F.ra de prisu* pentru uu oin po¬ 
litic, n cnrui obosiivîl*U 4 » b**t 
fniuiiccatu Ay.« dr mult dc inte¬ 
resul personal — t*anin dc 4 *«u 


dc llic Imbrevcu 

*r uum ruu cu Cezarul, iu ur- 
ujj inviimărilur dm partea lu*l»- 
Uor - ÎDC«t nu pul«s» recam*)iy- 
tc ndevurul nio atunci când sta 
lu faţa lui, întrupat in per>wi- 
iu» [Kminului Uns lfrisîos 

Dur roinuite ! — tocuiHi trnntr- 
l«îtt Mântuitorului ţ** Cruce a 
Instăpunit pcutru totdeauna A- 
devârui pe p&Uiilot. frebu o, 
spre b»nc lumi», ra să fie ie-- 
tuuoscut şi mărturisit t «*l ce 
«te Duiuuczcn-Ouial IMat. re¬ 
prezentantul politic, care «scut 
tnjK' nâun aci la nor<xl. o pus 
pe ( rucc luvcripji.i . 1-u* A«v 
/ariuc*'ui 1 Ri'geJe lutlcslor“; ’-ar 
norodul, care, la tiwiigaliiie ioj. 
mur dor Sinagofli, batjOCorM şi 
chinui* p*' Ixu». caml l^-a vinii 
toni a murit, a icbucuii * 1 » vtfi* 
gate d* mnuşcare yj a marlo 
rimt ,,Ctt adevârat acot.i l’inl 
lui Du muc zeu a r«*r ! 

Del* l>u* şi |>Ânrt in «leii* 
maistre, acest proci** sc repetă 
ucinrct«t in săduI flocftfui Po¬ 
por. Mai «l* v ra<t*oiţ«ur»lc de 
tidâui.i prefacere a vieţii lor. 
5 e caractcrizi'Azn priutr'uo pr*»- 
nunţflt aotAgouiam futre reali- 
tâţi car; par a **• vscJodv, r*tâ 
vretue est*' nrMK'Oticâ loirmn.i- 
tatcă ('meri pentru araioni/u- 
rea lor 

In tusrv. acest Aulagoaisiu se 
iuetâpâncşttt p. pLiOtU acţiuni¬ 
lor poltio f«D dc idealul spi¬ 
ritual al Pop* >r ulm respectiv 
Dar idealul du poate fi decât 
u'iitl chiar pentru Uuile Pop•**- 
rele puunintului ’ Dumnezeu 
Ace*'!/ o ştim toi eli-tj Motitiu- 
torul căci după învierea l-u| 
dir* morţi. înainte de a i*e fi 
lualţNl (* < » r. făru» * uli ma 
d'.'^coperm- Sf Apostoli, *pii- 
nâmlo-l. ..Datii-mi-s'rt «o.ita 
puterea iu trr ii pe pământ 
Mergâ nd. fi»v*im:i toate ium mu- 

(Ooniinuare in pag. V-a) 
















4 


AXA 


Democraţia 

şi economia dirijata 


Vlcxamlrn Constant 

Dwnovratte ca principiu dc 
organizare politică. arc corela¬ 
tiv în planul economic libera 
Iranul Ambele doctrine au o 
fundamentare comună: utopia 
libertăţii cn complementul său, 
metafizica unei providenţe diri- 
puitoare. 

Intr'adcrâr democraţia, ur¬ 
mărind a laşa individului, in- 
< -uir.it in societatea Politica cea 
'^Bai mare parte a libertăţii sale. 
este convinsă dc bunătatea fon- 
cuiru a omului, convergenţă 
spre bineJ» tolectri gratie unei 
providenţiale întocmiri origina¬ 
re a lumii. Fa reprezintă faza 
metafizică a politVei. urmând 
celei religioase, caracterizata a 
ceasta prin absolutismul mo¬ 
narhic bazat pe cler. Cu toate 
corectările lui Montesquieu 
denaturările realităţii. opera 
Iremediabilului visător, care a 
fost Kousscnu formează încă 
bagajul ideologic al mărci mv- 
*e a gânditorilor politici me¬ 
diocri si mascota electorală a 
oamenilor politici. Dar convin¬ 
gerea <â .,lo stato va da se*’ ^i 
că prinurmarr nu conducătoru¬ 
lui politic incumba principala 
răspundere, a condus statul de¬ 
mocratic la marginea prapastiei 

Pe de altă parte in planul 
economic, liberalismul, procla¬ 
mând eminenţa interesului in¬ 
dividual. profesează libertatea 
activităţii economice individuale 
>i reclamă garantarea, de c㬠
tre colectivitatea organizată, a 
tuturor fructelor ei. Cu tot con¬ 
cursul nu ştiu căror logi natu¬ 
rale cari ar regiza armonic ac¬ 
tivitatea economică spre binele 
colectiv, arest sistem a condus 
la inegalităţi sociale strigătoare 
şi a dat naştere flagelului crime¬ 
lor ciclice minând astfel întreg 
edificiul social >1 politic. 

In planul economic, mai ion- 
crct şi mai dramatic său ivit si 
primele inrerrâri de remediere, 
rare toate irnliru o schimbare 
de atitudine a omului. Din me¬ 
tafizic. aresta devine pozitivist. 
In locul libertăţii indvldualr el 
pune disciplina colectivităţii, lai 


este sacrificat pe altarul ştiin¬ 
ţei. Activitatea rronomlca a co¬ 
lectivităţii politice va fi dirijata 
concentric $1 consecvent de om 
cu concursul ştiinţei şi in luzni- 
ua nonei morale sociale, fon¬ 
dată pe solidaritatea tuturor. 

Aceasta noua orientare in c- 
conomia naţională are reper- 
cursului asupra domeniului 
strirt politic O economie com¬ 
plet si energic dirijată nu sc 
poate face decut cu concursul 
viatului. Este capabil statul de- 
mocratic-oarlamentaT să preia 
această imensă sarcină ? Cate¬ 
goric nu Toate încercările spo¬ 
radice dc până acum denumite 
inlervcnţinimm. s'au soldat dc 
fieilar. Sc spune, că statul este 
incapabil să îndeplinească o 
funcţiune economică. Lucrul 
este adevărat atâta timp cât 
,StătUî*‘ este cel demorratic. or- 
gaiurat expres pentru alt tel 
do^At cel economic, şi cât timp 
pluteşte vagul asupra noţiunii 
de .funcţiune economică' a sta- 
tului. 

BtatLrt** diriguitor al econo¬ 
miei naţionale va fi statui teh 
nic, expresia fidelă a naţiunii 
productive. Organele sale vor fi 
formate tUn elita activă a na¬ 
ţiunii şi vor exprima interral 
voinţa acestei naţiuni 

.Furi-ţiunâ-a bonomiei" a 

statului va fi aceea dc a face 
prin omniprezenta sa, imposibil 
parazitismul social. In statul 
aşa rum îl cer nevoile ecom». 
mN naţionaie. producţia va fi 
umanizată şi orice nouă perfec¬ 
ţionare tehnică va profita in- 
tregei colectivităţi. Partidele po 
litlce, rari sc legitimează astări 
prin ne^esitatcii organizării 
voinţei unei naţiuni amorfe, «u 
vor mai ave* raţiune de a fi. 
Voinţa conştienta voinţă a na¬ 
ţiunii va revolta din unitatea 
voinţelor categoriilor proclurâ- 
toare Statul de mâine nu va 
mal r un oaste oameni ..fără mc 
aer ie’’ si nici oameni de profe 
«dune .,politiciani‘*. 

Era statului tehnic *e apro¬ 
pie cu paşi repezi Marele răz¬ 
boi a fiert o prima lovitură cri- 
ra economii a o a doua. iar făli 
meniul Conferinţei dela I#on 
dra a treia sl credem urttima lo 
vilură care va suprima statul 
decmnraUc şi vă întrona noul 
stat. 

ALEXANDRI CONSTANT 



DIN CARNETUL UNUI LEGIONAR 


dc N. Constant inescu 


Tg.-JIu, 22 Moi 1933 

E ora 2 p. m. Cele două au- 
tomobile ale „Gărzii de Fer * 
aunf conduse cu ceremonialul 
obişnuit la Chestura dc Politie. 
Telefoanele in plină activitate. 
Soseşte procurorul. Douăzeci - 
şase dc studen(1 legionari, Inpf- 
tuţi să dea „declaraţii", scriu 
de zor. 

După două ore, sub un pre¬ 
text oarecare, procurorul cere 
noui declaraţii pentruca la ora 7 
seara ,cu aceiaş bunâi'ointă să 
ne ceară altele. 

Exasperaţi, observăm mane¬ 
vra. Trebuia cu orice chip să 
fim refinufi cât mai mult pen¬ 
tru a nu ajunge in termen la 
întrunirea dela Reşiţa. Cu noi 
insă nu sc poate glumi astfel. 
Hotărit să le dcfoc planurile iau 
comanda. Cincisprezece din cei 
mia buni legionari mă urmează 
in maşina ce porneşte in goană 
din chiar fa(a Chesturii Poli¬ 
ţia. inmdrmurttd. Un moment 
de zăpăceală completă Gar¬ 
dienii aleargă pe străzi cu pis¬ 
toalele im mână. in căutarea 
unui „taxi"... 

Intre timp insă. ..Căprioara" 

îşi face datoria. Cu pătut ele¬ 
gant întins, sboară peste câm¬ 
pii/ ce fuge mgrozit In urmă. 

Insfărştt, Uz 20 km. o ma¬ 
şină de pottfi^ft, mc ajunge, ne 
taxe brusc drumul şi nc sileşte 
să oprim. Suntem înconjuraţi. 
Ţevi negre stau îndreptate a- 
meninţător spre noi Dar legio¬ 
narii tiu se tem de moarte. Cu 
figuri năprasnice sărim intr'o 
clipă Jos. pentruca tn cea ur¬ 
mătoare pistoalele să dispară 
grăbit in tocurile lor. 

Am voit să-i întrebăm de 
sănătate dar d pc ton jalnic 
ne-au amintit că... au nevastă, 
copii. etr După ce ne-au pro¬ 
mis solemn că „nu vor mai 
face altă dată*, am pornit ma I 
departe. După alţi zece km. 
suntem din nou ajunşi Dc data 
aceasta cei cari descind irud. 
sunt Procurorul şi Comandan¬ 
tul Legiune! de jandarmi. De¬ 
claraţi arestaţi şi somaţi să în¬ 
toarcem. ne opunem Procuro¬ 
rul dă ordin gardienilor să îm¬ 
puşte cauciucurile, dar patru 
legionari se aruncă sălbatec cu 
piepturile desfăcute făcăndu-lc 
scut Gestul c impresionant. 

Pc şoseaua din crecrul mun¬ 
ţilor. brazii încremeniţi ascultă 
povestea durerilor noastre... 

Pe unii oameni insă nu-1 
Impresionează nld frumuseţile 
naturii nici măreţia gesturilor. 
Aşa sc explică dece Maiorul de 
jandarmi sosea «n fruntea a 40 
ţarani înarmaţi cu ciomege şl 
furci Înţelegem înscenarea şi-l 
întrebăm energic, ce «ir? Săte¬ 
nii. atunci, cu figuri ostenite, rxi 
răspund sfios : — Să avem ier¬ 
tare Domnişorilor, nu om ştiut 
rd sunteţi ştludlenţi D-l Maior, 
ni-o spus că in munţi se află o 
maşină cu bandiţi şi că trebuc 
sd mergem ca sa dăm o mâna 
dx-afutor autorităţilor 
A m stat de vorbă atunci cu dân¬ 
şii. le-am azcultat parurile 
le-am explicat rostul pribegiei 
noastre şi spre groaza felul 
care-t adusese, toţi sătenii au 
trecvf dr partea noastră Am 
fi putut, afund, să dăm o lec¬ 
ţie exemplară. Dar legionarul 
c cavaler ?f pentrucă respecta 
autoritatea, ne-am relata** de 
bunăvoie Ce a mal urmat apoi. 
e greu de spus. 

A doua si dimineaţa, puşi fcn 
libertate, am plecat cu impre¬ 
sia Că procurorul A este r.n 
bun român şi un crtn de inimă 


T.-Severin, 23 Mai 1933 

La km. 10 un curier, alb de 
P r af. ne face cunoscut că ba¬ 
riera dinspre Tg.-Jiu este com¬ 
plet blocată, de forţe serioase 
civile şi fandarmereţtt. 

In faţa acestei situaţii , la 
câţiva kilometri de Severin, o 
luăm pe un drum, lateral, de 
ţară, ca după un ocol de câţi¬ 
va kilometri, să intrăm in oraş 
pe bariera Craiovct. In tot Se¬ 
veri nul nu am întâlnit un sin¬ 
gur gardian, toţi fiind concen¬ 
traţi acolo. Arestarea noastră 
era considerată ca atât de si¬ 
gură că au si comunicat cu an¬ 
ticipaţie ziarelor, care anunţau 
a doua zi. cu litere mari. că... 
„un grup dc studenţi legionari 
ce voiau să treacă prin Severin 
spre Reşiţa, cu camolneta 7 Ir . 
au fost arestaţi şi conduşi ia 
Chestură, fiind bănuiţi ca ar 
avea asupra lor arme şt mu¬ 
niţii*. 

Şi pa să-mi-tc... poate că mai 
stau si astăzi acolo aşteptân- 
du-ne. 

Ce credeţi, prefect nu numai 
iscusit dar şi energic. 


Bozovici, 25 Mai 1933 

Duminică Întreg satul In 
haine de sărbătoare gustă o- 
dihna săptămânală, la răz- 
pantii. Un „Stop" ne indică de¬ 
pozitul de benzină. „Căpri¬ 
oara". obosită, poposeşte o 
clipa Tricolorul eamioiictei ?! 
voioşia noastră atrag luv'c 
multă. Încercăm să stăm dc 
vorbă cu oamenii, dar 7 tari - 
dormi cu figuri crunte sunt : n- 
tr'o clipă lângă noi. Scandal 
Şeful dc post. un plutonier 
„tip" ne somează grav să-l 
urmăm ca să dăm „diclaraţii" 
şi să fim „indificaţi" fi de¬ 
monstrăm noi că cererea sa c 
absurdă, că dacă am face acest 
lucru in fiecare comună nu am 
mai ajunge nici in trei ani la 
destinaţie . etc Inutil. El are 
.ordin" şi nu discută. Dar nici 
noi nu ne dăm bătuţi. Ne repe¬ 
zim ios. landarmii Iau dis¬ 
tanta iar mulţimea adunata 
m număr mare ne dă posibili¬ 
tatea să ţinem o întrunire in 
Jormă". Intre timp jandarmii 
iu tinda-se. unul dintre noi face 
o glumă 

—■ .Dacă nu înţelegeţi dc cu 
vânt. vom lăsa ui rd convingă 
mitraliera de sub maşină" 
Gluma prinde Intr'o clipă şe¬ 
ful de post trântit pe burtd 
examinează cu atenţie destous- 



urile ...Căprioarei". Iar toba cu 
ţeava de eşapament U ilemnesc 
de groază. Convins că a desco¬ 
perit „mitraliera", voluminosu* 
şef aleargă cu paşi greoi la 
primul telefon, pentru a anunţa 
Oraviţa. 

Dar nici pretorul nu vrea să 
lipsească. Apare grav ca un cio¬ 
clu. Hainele negre şl „ciupacul" 
ţinut cu stângăcie iu mâna ne 
arată situaţia sa oficială dc 
care Domnia Sa face mult caz. 
II readucem tnsă repede la rea¬ 
litate. Camaradul Satin, pe căt 
de neînfricat pe atât de muca 
lit, if scapă ca din greşalâ o 
palmă peste ceaunul care por¬ 
neşte dura in şanţul plin parcă 
înadins cu apă. Hohotele dc râs 
ale sătenilor au efect de duş a- 
supra belicosului pretor, care 
potolit subit, dispare discret. 

In uratele întregului sat. por¬ 
nim din nou la drum. 

La Oraviţa. insă, în acest timp, 
comunicările telcforyjce au pro¬ 
dus o adn arată panică. Auto¬ 
rităţile şi-au pierdut completa¬ 
mente capul Telegramele por¬ 
nesc grăbite spre Ministerul de 
Interne : — , o camionetă cu 
Atudepţi din „Garda dc Fer . 
prevăzută cu bombe şi mitra¬ 
liere. înaintează spre Ormiţa 
Luat nULruri-•. 

Intr'adcvâr la bariera Ora¬ 
viţa, erau concentrate foaie 

forţele civile şi jandarmereştl. 
Câteva mitraliere montate pc 
mese, in mijlocul şoselei . dau 
comicului situaţiei, proporţii de 
tragic. 

In spatele sutelor de baio¬ 
nete ce sclipesc in soare, o mul¬ 
ţime imensă aşteaptă, i ngri- 
jată. desfăşurarea evenimente¬ 
lor. 

întreg oraşul prezintă un as¬ 
pect sinistru. Casele golite de 
mulţimea ce năvălise afară, r-i 
uşile trântite de păreţi. îţi a- 
m ini esc momente grele din 
timpul războiului Nu scoate 
nimeni un cui'ânt. doar un 
chelălăit îndepărtat dc câine, 
strecoară in sufletele tuturor 
prevestiri rele. 

In sfârşit, ajungem la cdţtra 
metrii de primele linii. 

Căpitanul de jandarmi, cu re¬ 
volverul in mdiid. înaintează 
doui paşi, şi ne somează cu glas 
metalic să ne predăm. 

Noi. gravi — ca sâ fim le 
notă. dar altfel abia stăpânii 
du-ne râsul — coborâm unul 
câte unul. 

Stupoare generală. Toţi se 
crucesc şi nu mai înţeleg ni¬ 
mic Tabloul aminteşte pagina 
istorică .Sobieschp şi Plăicsir 

In locul fioroaselor mutre a? 
teptate, apar îs studenţi cu fi¬ 
guri senine, nedumiriţi dc cele 
ce se petreceau cu dânşii 

Mulţimea - arbitrul impar¬ 
ţial de totdeauna — isbucneşte 
în rda. apoi manifestă ostil au¬ 
torităţilor. Ironiile curg in cas¬ 
cadă tar joficialităţile" in 
dispreţul unanim, pleacă ruşi¬ 
nate capul 


Prof. Paulcscu 


Sa făcut mult haz pe che.% 
ttuneo aceasta. 

Dar pe deasupra notei tetele 
a faptelor, noi am văzut mult 
mai mult lipsa de seriozitate 
a ordinelor guvernamentale 
de astăzi — fi lipsa de greutati 
morală a autorităţilor earecu- 
tante. 

N. Constantines-cu 


Doi ani dela moartea 
profesorului Paulescu 

dc prof. N. Gcorţţcscu-Edincţi 

In nnurilrologin creştină, se 
vorlwşto despre sfinţi. u căror 
mutare <lc |>c pământ In cer 
a fost vestită prin descoperi- 
rc d unme/cNWfft. 

Ultimele clipe <U* viaţii pă 
m & iit uM câ ale prolcaoruĂui 
Nic. Panlesrii oii avut ccvd 
asemănător: dr aici. propu¬ 
nerea cil. «Iacă vre-odatu. Iii 
serica noiwtrn oficiala mi por¬ 
ni canoni/arca nfiuţilor nea 
mâini mi nu uite po d-rul V 
C. poulisscu. 

Prieteni din iniedialâ apro¬ 
piere. ucenici devotaţi, cari 
i an stat in preajma, au scris 
cu multa duioşie şi cn infinită 
admiraţie, despre felul cum 
şi«u dat sufletul maestrul şi 
Învăţătorul lor. 

Au (reeirt. do atunci, doi 
ani. Cu toată vitreg i vremu¬ 
rilor ce iriţim. h‘u v» ris şi s'n 
vorbit. *ni bărbăţie. d<**pn» 
covârţiloarcs personalitate a 
celui dispărut: se \u scrie şi 
sc va vorbi ins« 7 i mai mult. 
înir'un viitor jiu prea depăr¬ 
tat rând toţ* car» l-au prz- 
mnM vor Fi drspăvut şau rund 
doctrina, pe con* el a propo- 
vâduil-o. va fi ieşit biruitoare*. 

Până atunci, datori suntem, 
măcar din an in an. sa adu¬ 
cem u minte şi celor cari 1-au 
iubit şi celor cari l-au urît, 
precum şi celor cari au urzit 
în jnrii-i valul lăccirii conspi¬ 
ratoare. cn Paulescu e mai viu 
ca oricând în conştiinţa tine¬ 
rime» universitar»* creştine rt» 
mâne şî a tuturor ultimelor 
promoţii dale de Universit㬠
ţile noastre şi crescute în a 
relaş ere/ n! naţionali mii ului 
integral. 

Pauleseu a fost un savant, 
mi maestru al ştiinţei. Şi nu 

mai coaliţia interutaţioimlâ a 
vrii imnşîlnr de toMtumin aî- 

cregtkiisniiiltti l-a circumscris 
intre graniţele noastre, tărâ 
să-şi dea arama cn. tocmai 
prin iieeasta. a făcut «lin el# 
umil dintre cei urni procini 
nenţi sfanţi ai neamului romă* 

1CM' 

\ f«»st un doctrinar al na¬ 
ţionalismului- inaintra căruia 
toate organ r/aţi ;i<* nnţiunali 
sie, daco v reţi -,dr dtctipta”. 
aşa elini n» se /ce şi cum dc 
fapt şi suntem. în ciuda tutu¬ 
ror naţionaliştilor dc ocazie, 
se vor închina cu respect, din 
cc în ce eu mai mult respect 
şi veneraţie, eu cât vremea 
va trece. Iar când. ca ajutorul 
lui Dumnezeu, va suna cen¬ 
sul biru Uţcî. cili pui Iui Pan 
Icscu va străluci. în panteo¬ 
nul naţional. înconjurat de 
nimbul celor cnri mi pregătit 
mai mult această biVumţâ 

\ fost omul dc doctrină ere. 
ştim», pc care I nu revendicat 
d*-o|K>trîv a ortodocşi# şi ro* 
ituMtn-cn ieri. \ lo»t pntriar 
hui. cărui a i-u lipsit numai 
tuinri hirotoniei şi neeastn din 
cnu/a extremei modestii ce 
j-C* iinpndohit viaţa şi care. 
din nefericire, lipseşte cu de- 
isiivârş're atâtora- cavi sau 
înv rednicit mi primească dum- 
ne/crasc« taina. 

înălţătoare pilda, pentru ti 
nivetul nostru de totdeauna, 
corc »»rc sarcina să lumineze 
viitorul acestui muun. cu tor¬ 
ţa uprinsă la idealurile 
ţinute, până în clipa ultimă, 
de ni&rvle iLtsvâl al nostru şi 
al întregii iumr creştine, pro 
fesuri»I N Pniiles. uî 

Înălţătoare pildă, pentru 
lot e»* este român şi «veştin! 

Kiigitţi-l cu toţi» mi veghe/c 
continuu asupra destinelor 
noastre viitoare! 

,,Aduet^ji-' a am'ntc de 
marii voştri cari v’nu grăit 
vouă cuvântul lui Domne/ou 
şi privitul la saviii-şirea vieţi* 
lor. mi Ic urmaţi credinţa 
(Evrei XIII. 














AXA 


Scriitorii români şi problemele naţionale 


Politici şi dogmă 

(Urmare din pag. UI-a) 


tu fapt necontestat astăzi, 
este că avem o literatură la 
înălţimea estetică a celor mai 
aesavnrsttc opere mondiale 

Traducerile tot mai nume¬ 
roase din literatura noastră ca- 
re J?L t far d . rum ÎT » admiraţia 
criticilor celor mai iscusiţi ai 
apusului. p i> t xd fie un certifi¬ 
cat necontestat dr maturitate 
literară 

tar des volt ar ea tot mai rapi¬ 
dă pe care a luat-o romanul 
romanesc contemporan care 
înfăţişează in diversitatea lui 
toate aspectele şi manifestările 
rtcfii româneşti, ne îndrept㬠
ţeşte sâ aşteptăm Incd multe 
creaţii de arfă dela spiritul 
creator românesc. 

Concomitent cu această eflo¬ 
rescentă literară care in ciuda 
crizei prin care trecem aruncă 
necontenit noui producţiuni, o 
literatură politică se afirmă 
atât din necesităţile ideologiei 
a diferitelor curente sociale dc 
a-şi preciza directivele cât şt ca 
un aport tot mai preţios pe cari 
scriitorii au început să-I aducă 
politicii şi in ţara noastra in 
schimb aceasta n’a ezitat sâ-1 
înfrupte din toate bunurile u* 
onorurile, dela premii naţionale 
până la fotolii preşidenţiale şi 
ministeriale 

Vremurile cănri sc duceau 
lupte acerbe pentru „drepturile 
scriitorilor* sau se deplângea 
soarta de mizerie n unui inspi¬ 
rat al muzei sunt dc mult apu¬ 
se. Ele mai servesc doar uneori 
cu preţext de inspiraţie. 

Fără a fi partizanii ..artei cu 
tendinţe’ treime id rccurtoaj- 
tcm că mai ales literatura cu 
caracter social, a căpătat la 
noi, ca pretutindeni, o desvol- 
tarc şi preţuire considerabilă. 

Faptul se datoreşîc atât des- 
voltarei technicei moderne cât 
şi necesităţilor i deologicc pe cari 
de v puric criza, pe de alta fr㬠
mântările tot mai profunde 
pentru o nouă aşezare a lumti 
le impun 

La noi. in vreme ce mişcarea 
naţionalistă creştină se afirmă 
iot mai tntens devenind o mare 
forţă politică, interesul pentru 
Utcraturc etică şi tradiţiona- 
admirabila revistă 


păn care se chiamd Groedel, 
Piachcr sau Tuchler ? După ce 
(-a otrăvit trupul ţi sufletul cu 
rachiuri de speculă criminală, 
pe unit orbindu-l cu totul M la¬ 
să nişte nenorociţi cerşetori. în 
vremuri bietele fete maramure¬ 
şene trebue să deţ ină slugi pe 
la casele lldoi'eşli. 

In legătură cu aceasta iată 
cc mărturiseşte profesorul 
Taehe Papahagi, crudtlul filo¬ 
log care a studiat multe as¬ 
pecte din viata Maramureşului 
nostru : *) 

„Noul mediu de viaţă la care 
se înhamă le determină să în¬ 
veţe (1 idişul. In atan condiţii 
de frai şi după ce Lşi însuşeşte 
şi fargonul nu c ncinie să po¬ 
sezi prea multă cultură sau 
ştiinţă cino-psihologică pentru 
ca să-ţi dai seama că acele 
vlăstarr de români sunt ca şi 
pierdute pentru neamul nostru 
şi că—crcace e şi mai grav - 
pierderea lor c un real şi în¬ 
grijorător preludiu de înstrăi¬ 
nare priho-etnlcd a populaţiei 
româneşti. Zi şl noapte picură 
pe nesimţite in sufletul lor din 
veninul circumcişilor ... odată 
cu sufletul, e pângărită şi lo¬ 
cuinţa lui. Ceva mai mult : ca¬ 
zuri când aceste vlăstare dci'in 
mame dc fiinţe ... hibride 
raportul origlnei etnice şi a re¬ 
ligiei” 

Aceastu cumplită tragedie 
care va rămâne o pată întune¬ 
coasă a politicianismului ro¬ 
mân m anii glorioşi de după 
unire, găsise cândva accente 
zguduitoare sub pana inspirată 
a lui Cezar Petrescu. care 
scria in pagtnele acele admira¬ 
bile „Tara Noastră” depe vre¬ 
mea când nu era oficiosul unui 
parttd, un zguduitor articol de 
impresii despre .Maramureş, 
(ară tristă (Dintro /tomurile 
altfel nilorcască 

E adevarat mau că ele erau 
semnate Ion Streinul. Comod 
pentru poziţia unui mare scrii, 
for carr nv trebuia sâ-şi strice 
reputaţia înscriindu-*e in co¬ 
rul ..huliganilor’. 

Cred totuşi că nici Cezar pe 


ilc A. Vîntu 

cu pumnii-i de aur ce deschid 
| orice uşi 

pus-a Maramureşul câtuşi" 

Dar dacă nu nc putem aş¬ 
tepta să înţeleagă lucrurile 
acestea venerabilii hrubelor ma¬ 
sonice. stipendiaţii presei jt- 
doveşti sau anumiţi clienţi cu 
caziere de excroci al parche¬ 
telor, problema aceasta ne ce¬ 
rând numai talent ci. in pri¬ 
mul rând conştiinţă şi onesti¬ 
tate, apoi toate nădejdile 
noastre sc îndreaptă către ti¬ 
nerii noştri literaţi, neperver¬ 
tiţi tncă de mediul ambiant şi 
in special către talentul vigu¬ 
ros si sufletul dirz al lui CPb. 
Mihâescu pentru ca să salveze 
onoarea confraţilor lor, dăn- 
du-ne romanul de înţelegere a 
cumplitei naostre tragedii na¬ 
ţionale. corespunzând cerinţelor 
superioam ale poporului rom⬠
nesc. 

Şi astfel la sărbătoarea bi¬ 
ruinţei apropiate a ideiei na¬ 
ţionale. vor avea si ei dreptul 
la recunoştinţa tributului lor. 
ca atâţia glorioşi înaintaşi, 
care au pus iu slujba neamu¬ 
lui. talent, entuziasm şi sim¬ 
ţire. 


*) Vezi : . Maramureşul" o 
icoană a destrămării noastre 
etnice, de Tache Papahagi 
Tara Noastră, Nr. 1, Ianuarie 
1928 

A Vinlu 


rjle >i le hole/aţ) (ii ,\ uniri, 
lălăiţii ţi nl Fiului şi u l Mâu- 
tului Duh. Indemnândii-Ir »i 
zeuscă fol ce sau poruncit, si 
iată ui Eu Huni cil \oi tu toate 
/ileir. pună la sfârşitul veacului 
«nun (M »tei 28 . 18 - 20 ». 

Dar nu toţi oamenii politici 
recunosc «cest adevăr şi nun «. 
ies necesitatea lut pentru \ iaţn 
poporului ai t.mu coildui la 
ii spiră să devină. Ei ntuiu j pen¬ 
tru acţiunea lor trebue i»u se «- 
plice un criteriu, carr est«- -ln- 
gurul asigurător că tfiiutcm viu 
nu in fiija unei întronări a au¬ 
torităţii ti dreptăţii tarj *<i ser¬ 
vească binelui ol»ştc« : „La fie¬ 
care acţiune urc «a m- conside¬ 
re tu prima liuie principiul, din 
c«rc rezultă ea. (Vnsih Găină' 
..Teoria revolaţiunii" p. 2f» C -ţi 
I8W). 

Dacii o acţiune politică re/.il 
U diu principiu 1 rov e'apunii 

divine, care ne tflvaţă cu toată 
"xislenţd iţi urc isvorul, susţi- 
fierea 51 scopul tu Dumnezeu 
Unul Su Fiinţă 5 i întreit in pur. 
soane, atunci p»ra condusă de o 
Asemenea grupare nu poate fi 
conivideartA decât c« o fiică bu- 
"A ?! „înţeleaptă fecioară" a 
llivericii, ciur este .stâlp şi în¬ 
tărire 1 adevărului" Biscruu, 
în ccumeniritAtea Ei, aprinde 

luminile necesare progresului 
vieţi» iu general, precum şi tu¬ 
turor împrejurărilor ei In par- 
t*-, prin ilogine. dc cari nu 
poate dispensa nimeni, fără nr». 
Ulejdiu de a deservi destinul u 
nui popor. Fiindcă este o lud»--*, 
truciibilu legătura intre proble¬ 
mele vieţii fiecărei Naţiuni in 
parte şi dogmele Bisericii In ge. 
ncral, despre cari Mâtuitorul a 
prezis: ..Dar Mângâetorul, adteu 
Duhul Sfânt, pe care-I va tri¬ 
mite Tatăl, In Numele Meu, vă 


*a învăţa toate lucrurile, ,, , j 
v i «dine nminte d«* tot cc r.ttn 
*pn* Eu" (loun tt. 26j. 

Din a Ce* (o consideraţii ie de«. 
prind*' clin faptul pe cure vrem 
să-l asumăm „Gărzii dc fier" t - a 
tiuite .invc'tigaţule- 
cc sc fur, direct sau indirect 
din dragoste pentru adevăr sau 
din spirit d<* polemică, şi urni- 
ine; necesitatea harului divin iu 
primul rând pentru conducăto¬ 
rul politic nl unui Noani. 

Nu numai că este «tC:iHtj iu 
spiritul tradiţiei din străbuni, 
pentru cari „legea" era însăşi t 
contopirea autorităţii Bisericii 
cu, cea de sUU. ci in primul 
rând este urelaş adevăr diun- 
nezrvvc, care stă la Ixi/a cuvin- 
felor curi se aplică păun şi peri. 
tru cei ce aveau să-l dea rus. 
Jignirii pe Cel ce le uiărtiin-e:, ; 
„Nu este stăpânire deeut <!*• 
sus". 

Cuvintele şi faptele celor ce 
sc călăuzesc de aceat principiu 
şi revendică in virtutea lui o 
îmbunătăţire u stărilor de fupt, 
îşi măresc tot mai mult crezul 
In conştiinţa poporului, pe care 
Aceiaşi ludei de toldeauua au 
desfigurat-o ji Iu noi pr.-a n. ,tt 
— sus prin francmasonerie şi a. 
teisrn, jos prin secte şi ini/.erir 
demorali/atoai« — şi împotriva 
cărora ,,nebunii pentru Llnstos* 
vor su facă auzite, înţelese şi 
urinute cuvintele Divinuhii Mân. ' 
tintor : „Daţi ( ezaruloi ce «-U- 
ul («zorului şi Im Dumiie/eu 
ce cale al Ini Dumnezeu (Mate* 
22 . 21 ). 

\caest deosele-nto funda men- 
tal „Gtidii di- Fier" de parti¬ 
dele politice. 

Cei sinceri, ue înţeleg - ce¬ 
lor ce no ironizează * u le fi*? 
dc liiucl 

IUe 1. linhrcscu. 


Logică oficială 




devine teu îndreptar preţios al 
tinerei generaţii de literaţi : 
iar disputa pe cât de acerbă 
pe atât de serioasă dintre „tra- 
Jiţi maliştr şt modernişti arc 
un ecou considerabil in presă 
şl $ocieia f rn românească 

Trebue să subliniem că dacă 
teoretic şi „moderniştir au re¬ 
putat frumoase succese pole¬ 
mice. apoi din punctul dc ve¬ 
dere al creaţiilor estetice is- 
bănda finala a fost dc partea 
tradiţionaliştilor care in ro¬ 
man. prin Mthail Sadoi eanu, 
Liviu Rcbreanu. Cezar Pctrescu. 
Gib Mihâescu şi in poezie prin 
Mc Mior Crainic, Ion PUat şi 
Adrian Maniu au dat literatu- 
rei universale pagini de anto¬ 
logie. 

Trebvt să constatam cu 
mult regret că nici unul din 
marii noştri literaţi — cu ex¬ 
cepţia fericită a lui Nichifor 
Crainic ir: ziaristică — nu a 
fost ret.nul de un fenomen pe 
căt de tragic pe atât de primej¬ 
dios pentru noi : dbipnrlţia po¬ 
porului românesc in propria Iul 
ţaru 

Oare npu fost impresionaţi 
scriitorii noştri de ruina in ca¬ 
re au căzut vechile reşedinţe 
voevodale ale Moldovei, triste¬ 
ţea fatalistă pe care o poartă 
cu mândră resemnare bravii 
pldcşi ni frumoasei Bucmine 
.,devenită azi roabă şi cadână 
pe mâini spurcate de jidani ", 
pustiul pe care invazia semito- 
galifiană l-a spulberat peste 
vechile cetăti ale Basarabiei şi 
Ardealului nordic, sau tragedia 
bietului moţ şi tnaramureşan, 
isgonit din propria lui vatră 
pe care o stăpânea din moşi 
'trâmosî cu hrisoave domneşti 
dc la Dragoş Vodă. de noul std- 


tism şi o veraillatc care se pu¬ 
teau con para cu ('*>• ’U{. 
ractcilsticc pagini dfn fraţii 

Nădăjduiam că acele pagini 
u'tate vor constitui cândva un 
fragment din puternica frescă 
care va zugrâti sub pana iv 
Încercată tragedia utiut ne&n 
care moare pe propriul lui p㬠
mânt Ar fi fost romanul du¬ 
reros dar real şi palpitant al 
unei epoci rare va purta d:a- 
pururca stigmatul în/amiei 
pentru un neom, asasinat mi¬ 
şeleşte prin complicitatea de¬ 
mocrată uuLeo-masonică a pro¬ 
priilor Iul fH. 

Ei dacă puterea faptelor nu 
era destul de eloquenti. scrii¬ 
torii noştri, şt nud ales roman¬ 
cierii. aveau exemplul preg¬ 
nant al tineretului naţioiudist 
care cu un nobil eroism a mers 
până la jertfirea dc sine. 5n- 
durănd cele mal cumplite mar. 
tiraje, semnalând prin fapta 
M suferinţa sa o mare primej¬ 
die Şi reclamând in numele 
conştiinţei noastre de rasă. 
dreptul de viaţă a jioporului 
romanesc pe propriul Iui p㬠
mânt. 

Dor Aron Colmş in ..Mara¬ 
mureşul* său plin de atâta re¬ 
coltă face ecoul acestei 

cumplite fără de legi 
..rumânul cu grele şl ştirbe 

\securi 

sc stinge in adânc dc păduri, 
dors de puteri. aşleptarnU, 

l flămând 

copaci străvechi isbind. dobo- 
\rind’ 

sau 

lotrul strâtn. despotic, nevăzut 
imen vrerile -1 de fler acest 

Iflnut,. 



La adăpostul legii stării de\ 
asediu, oficalitatea a tăcut, nu 
imaipuţin decât ci nci funl, n-| 

««CimoKftr. 

Insă st asupra ,. rebeliunii” In 
cercată dc studenţi preotul 
lor, in memorabila zi de 24 Ia¬ 
nuarie. ci a lucrat intens la a- 
dunarea probelor pentru des- 
chiderea , imputrtva acestora, a 
acţiunii publice, aşa cum toa¬ 
tă lumea a putut lua cunoştin¬ 
ţă din ziare. 

Cum era de aşteptat, opinia 
publică a început din nou să 
se agite, căci chestiunea crucit 
dela mormântul eroului „na¬ 
ţional” >’i nu „necunoscut * nu 
poate fi uitată aşa de uşor, ca 
o afacere Sk<xta-Seletzki oare¬ 
care. Epilogul dorit dc oficiali¬ 
tatea noastră na putut împăca 
opinia publică creştină a aces¬ 
tei ţâri Exponenţi ai acestei o- 
pinii publice creştine, am pro¬ 
voca!. în numărul penultim al 
.Aict \ pe / P. S. S. Patriarh. 
rrcunoscuf jf dc guvern ca ar¬ 
bitru a! chestiunii, sâ-şi spună 
cuvântul. 

Aflăm din „Apostolul” cu data 
de 15 Iunie că I, P. S. Sa Pa¬ 
triarhul a lucrat, in tot decur¬ 
sul celor cinci luni, consultând 
pc cei mai distinşi arhitecţi din 
Capitală şi studiind planuri şl 
dctfzc şi cd ta şi fixat asupra 
unei troiţe, care a fost aproba¬ 
tă şi de guvern şi de M. S Re¬ 
gele. Troiţa, gâsilâ iredntcă 
„prin simplicitatea sa .de a 
face dc strajă la capătul mor¬ 
mântului eroului ,.nccu'tQ*cut'\ 
pa corfa o ntmlcâ toată ■ 150- 
200000 Ici. oare sumă este aş¬ 
teptată dela .Jruntaşii tineri, 
mei universitare’, cari ,fau 
angajat a o colecta 

Nai suntem foarte recum*' 
cd/rrl I P. S Patriarh, pentru 
munca depusă cu totecrnedlar 
Intre opinia publică, reprezen¬ 
tată. in ziua de 24 Ianuarie 
1933. prin studenţimea univci- 
sitară creştnă deoparte şl fac¬ 
torii răspunzători, dc altă par¬ 
te Coeacc nu înţelegem insa. 
e tocmai rolul dc simplu inter- 
ir,edKtr. pe care l P S. Sa sin¬ 
gur 4-1 atnbue In articolul dtn 

Axcc', la care .Apostolul parc 
cu răspunde, noi vorbiam de 
cuvântul şl autoritatea l P. S 
Sale. nu ca intermediar, ci ca 
•arbitru al intregei chestiuni şi 
anume aşezarea crucii. 0/fu¬ 
rca fondurili* necesare bl acest 
scop. acţiunea publică deschidă 
contra studenţilor şi preotului 
lor. ixrri au făcut afentă oficia¬ 
nt a! ea p pe hisvşl I P. S Fa¬ 


de ANDREI VALEItlU 

ţrlarh asupra lipsei crucii dela avut dreptate deci când tnche- 
mormântul eroului naţional, iam articolul dtn numărul pe- 
Refuzdm să credem că 1. P. S nulttm al „Aicf' . 


cd e recunoscut de guvern, - 
deşi. după noi, nu dela guvern 
deţine acea-dă calitate şi nici 
nu trebue io aştepte dela gu¬ 
verne — socoteşte cd rolul 1. 
P. S Sale va încheiat cu co¬ 
municatul aat în . Apostolul 1 şi 
mai înainte in „Universul”. Re- 
fu.dm să credem cd /. P S. Pa¬ 
triarh singur işi reduce rolul 
numai la alegerea pieptului şi 
facerea devizului de chcUucli. 
care e infinit mai mic şi mai 
nc conform cu dtuafa I P S 
Sale, decât calitatea cu care l-a 
învestit, după proprie mărtu¬ 
risire. onor. guvern „Să se 
facă cruce ' hu e deriziunea I. 
P. S Sale. ri deriziunea unui 
întreg popor cecştbi ortodox, 
care prin manifestaţia studen¬ 
ţilor dela 24 fanuarie 1933, i-a 
arătat /. P. S. Sale cd. de dra¬ 
gul guvernelor, uită până şi ti¬ 
nde dintre cele mai elementa¬ 
re îndatoriri ale l. P S. Sale de 
Arfiipâstor creştin ortodox 

Cu un postum ,Jd se facă 
cruce" şi cu alegerea planului 
şl facerea deiizului, vrea l P. 
S Patriarh «rd se spele pe mâini 
ca PUat 7 

De mai multă bdriiâţie d㬠
duse dotxidâ 1 P Sfântul, in 
declaraţiile 1 devie, faţă dc 
martori, la Internatul teologic, 
in ziua de 25 ianuarie, ca şi alt 
undeva, tot m preajma acestei 
iile şi studenţii ştiu toate cclc 
ce sa u petrecut 

Vom reţine, dtn comunicatid 
1 P S. Patriarh, că. in sfârşii, 
acum, după 24 fanuarie 1933. 
după deschiderea ar fiu fui pu- 
blce contra rebelilor dela 24 
Ianuarie, după ororile Inutile 
din această dc acum de două 
ort memorabilă a. cfuprl profa¬ 
narea ustei cruci şi ultragierea 
unui preot, pe care frwufi /. P 
S. patriarh l-a denunţai optnlei 
publice ca . răzvrătit”, după 
toate acestea, toţi factorii 
.jcompotenU suni de acord că 
trebuie. ,4d se foca cmc?, la 
mormântul eroului „necunos¬ 
cut” Numai câ aceasta cruce 
sunt obligaţi s’o facă fruntaşii 
tinerimii unversitarc. Am fa- 
ţelcs. Ştiam si până acum ca 
logico oficială se caracterizează 
tocmai prin lipsă de logică. Nu 
nc-am închipuit inia niciodată 
cd ase manca pilde pot 
pentru tinerimea uAiutr^teard, 
dela msuş Patriarhul ţârii. Am 


Patriarh’ 

Birur Fruntaşii tincrimei u- 
ntversilare ’ vor pomi la adu¬ 
narea fondurilor, pentru execu¬ 
tarea planului, foarte frumos 
„prn simplicitatea sa”, despre, 
care i\trbcşte astfel Patriarhul 
ţării. Vor face aceasta, mai cu 
seamă pentru motivul că. pu- 
nându-lise o asemenea obliga¬ 
ţie, oficialitatea crede câ ra 
cotiga timp. cel punţin med 
5 luni şi chestiunea crucii dela 
mormântul eroului naţional va 
fi dată fl ea uUării. oct atâtea 
altele, care agită, pentru nu 
moment, opinia publică, dar m 
scurtă vreme derm anachro- 
ntsme 

Când au vrut ei să adune fon¬ 
durile dudenţtt ruru font li¬ 
saţi Acum sunt trimişi de ofi¬ 
cialitate. deşi e med stare de 
asediu şi ar putea fi opriţi de 
organele administrative »« sub¬ 
ordine, pe motivul că agilă din 
nou poporul pe chestia crucii. 

Stranie logică. Oficialitatea 
vrea cruce . dar chettuâUle iă 
privească pe studenţi Studen¬ 
ţii tw porni la adunare de 
fonduri, dar vor fi opriţi de 
oficialitate, pentru motivul cd 
agita poporul. Studenţii vor 
cerc atunci să se pună crucea 
făcută dc ri si profanată de o- 
fictalUatc, aceasta se va opu¬ 
ne. cu forţa, dtn nou. căci c 
prea simplă pentru „monumen¬ 
tul făcut după un anumit .stil. 
dc arhitecţi pricopuţr şi .. tre- 
tute a se ţinea cort dc stil. dt 
tehnica Lucrului de termele şi 
procedura legală “ să se radă 
.Apostolul* din 1 Februarie 
1933 '. $1 la acest loc ruşinos şi 
care convine dc minune maso¬ 
nilor. e Iris! cd se pretează şi 
Patriarhul ţârii. 

1 P. Sfinţite, 

Dacă sunteţi sincer, rupeţi i- 
mediat suma necesard dtn bu¬ 
getul Patriarhiei şt driueaD 
planurile masonilor, hotărind 
aşezarea crucii chiar sub legea 
stării de asediu Veţi da astfel 
satisfacţia la care crucea vc 
greoii, iar / P. S. Voastră 
căpăta prestigiul, pe care ţrc- 
bue ră-l aveţi înaintea milioa¬ 
nelor de păstoriţi din ţara acea¬ 
sta. 

AVHDEI > \LEH1l’ 













6 


AXA 


-A 



Apropierea 

româno-rusâ 

KĂrn îndoială râ evenimentul 
col m«i Important pvnlru noi al 
vieţii Internationale in luna c« 

*'« srm-v osii- npropieren rnnni- 
HO-ruii 

Faptele se eunose Cu oiaila 
ronfrrinfri de hi l/»»»drn Oi n- 
jtms In in» teorii între Rn*».'» de 
« parte România, Polonia. State. 
Io ftalt-ec do nltâ porto n^upra 
dofinlfiei npro'*ornlui Au urmat 
npoi diarursuri eu congratulAri 
M'ripri*ro întrr d-nii Utvinow şi 
Tilu ,| e*cii şi o orgie do entuziasm 
In adresa ace* tuia din urmă în 
InutA presa n>innno«v a Unele 
atare nu mor> chior «lut do de¬ 
parte inr-ut au anuntat reluarea 
raporturilor diplomatice ruso 
româno întrerupte din t**IS. 

S* anali**» lucrurile cu Minge 
rere *i xj vedem care este va¬ 
loarea politica si diplomatic* a 
protm-oluritor juridice semnate 
di d. Tituleseu- 
Trehue *A recunoaştem f*r* 
imonjur in nooflstrt pagină 
curo piin* «• nm a criticnt poli¬ 
tic» sţrAinA do interesele romă 
n«şti prarlirată do d Tituleseu 
cu «Ir asta dat* ministrul nostru 
dr extrrnr n ronli/at nu numm 

OP sU<*cc*s personal — rp de nhi 

cei — ci şi un marc-, foarte ma¬ 
ro succes politic 

Deşi lormulArilo juridice nu 
no proci upa do obicei, trebui* 
totuşi sa scmnnlAn» co definiţia 
Agresorului dnt* do Sos iote ne 
convine d« minune I uriut» Lm st t- 
tu <|uo-olui teritorial de la car*’ 
plone* deliiri|ia so> : otrrâ pune 
Ihir-ivnbin in nf »ra do orier dis- 
mjfe Asta nu in se a in ni» o recu¬ 
noaştere ele* jur» d«r no garan¬ 
ţi a/a po cât ponto gnrnnla un 
iustruiuoiit diploiuntio — linişti- 
nţjrţwSwHW' 

Prin ormaro o clnr rA d. Titn 
Icsi'ii a semnal ou tratat pncl 

sau protocol — uru um «fi voi 
s/i-l numiţi ■ n< omparnbil mai 
Inir dorât rcJ eare ni se oferea 
sprr semnare anul trecut 

Dar larn Îndoiala ră nu din 
filuntnipie au consimţit ruşii s* 
insentr o forma Iu eare ne rnn- 
>•»«" nonă şi sa den o nota do cor 
dinlitntr neroiitnnt* relaţiilor ru 
ro-româno. Da<n ne amintim de 
ostilitatea violent* pe rare o tna 
nifestno l.iţu de noi în tomnua 
trecut* lucrul porr şi mai stra 
«iu. 

\rcMtti noua turnură a politi¬ 
cei ru*c faţă do România nu 
poale (i etpKftUtt decât punând’u 
în Irpilura cu situaţia intern* şj 
extern* a guvernului bolveiâ t 
ru ostdiiţia polii»* c| internaţi»»- 
în le 

în interior dictatura st li lin intui 
nu st* p<* ro/r. Expuneoi tot in 
«ooasţ* pac mu loBncleo şi mi/r. 
rin caro tmolue imţH*rlu| roşu. 

Dar mult mai serioase sunt 
«oinolioafiilo externe. 

K«/boiul din Extremul Orient 
oii s*n sfârşit tnoâ şi odHMtntea 
cercurilor utilitare japono/r faţu 
do Soxielc si* anentueaiA 

( u toata | tulit mm de prudenţă 
rx«esi>,i şi chiar do umilinţa p. 
dnptrtt.i de Stnlin in Extremul 
Orient nu se ştie dam piiu* l« 
slerfit va putea evita uu eon 
IJirl eu JajHniin 

Pe tir alt* parte atitudine* 
nnora diHtrc condu* atoni politi- 
re» tfcrnmne a jmprcwiniiMt se. 
rio* Sovietele 

Planurile lui llufi-olicrf - n- 
moHstve f*ru îndoiala dar 
mai ales intenţiile o«r* m* alri 
bur d-lui Ro*»«-uberg nu sunt de 
natura a linişti jm diriguitorii 
wow-oviţi. 

D* *rj tendinţa liri-oa u pri». 
tru Mosoov* de a s- înţelege ru 
xroiiiji ei oeeidmtali spre „ 
vea xjMitole asigurat in o«/uJ n 
nei conflagraţii iu Extremul 
Orient fji dat tind ei aceşti ve¬ 
cini Ocridenta’i fat parte din. 
tr'un sistem do Alianţe ostile 
f.ormanirt ţaţa Ma*onn guron 
tflt* - |n* opt se |MKit4 >i do 
f»«rl*-« IV i (mulai 

Dator,!* *cr«tri «itnaţil mr« 
fulrlioi unele tendinţe para¬ 
doxale şi Mţipiip de o nota co. 
■u* a 

b*dşe-MII li U dc VColt rl*4MT- 

vnturi in politic* externa nu 
devenit autentici apărător» «i 


fratntrloi alături de Qnai d‘Or- 
na> şi de Pa In tul Stur/n. 

Toate tendinţele revoluţionare 
alo politicei externe sovietice an 
fost abandonate. Internaţional.» 
a lll-n a fost pus* ta raft >i Ru. 
sip Ini Slnlin dure politica c«*a 
mai . vioiiv jcu" posihila, Iwi/ata 
pe \echcp marota — to«rto Ju*. 
lilirnt* de altlel — n „echilibru¬ 
lui 4 *. 


Aram inţeb'xiMU dece Rusia 
propune ii definiţie a ncresom- 
lui plecând d»' la stnto-quo-ul 
teritorial Pe drept sau pe ne. 
drept Sovitdele m* tem sa nu ţie 
ele victima unei agresiuni şi n- 
Inuri nu ncvo«* de un text cât 
mai riguros. Fireşte oă noi, răn¬ 
ii u voui ii niri odată agresori, şi 
caro trAim sub umonin|aroa li¬ 
nei agresiuni sovietice nNivcm 
motive sa nu acceptăm cu entn- 
sirtsin formula rusa 

Aşadar in re/umnt. Rusia s'n 
Piat.it nât de concilianta pentru 
ca trece printr’o ţw^rioada critica 
şi deci e silită m adopte o ati¬ 
tudine paşnică şi conservatoare. 

C'e rc/.ultă «Io aci ? ( a nu ţ»u- 
tem conta pe buna dispoziţie a 
Rusiei decât atâta timp cât e la 
sti onloare 

Totuşi noi n’avcm nici un in¬ 
teres sn întindem coarda relaţii 
lor româno-ruso. Denocia chiar 
dur* ar fi nesincora şi de scurta 
durnla trehue să încurajam ori¬ 
ce tendinţa cutieijianta a Rusiei. 
Deaei’in. ri*|H*l. foarte bine a ta¬ 
rul d. Tituleseu încurajând activ 
apropierea româno-rusa. ( hiar 
accidentali ea ne xerveşte. Dara 
situaţia extern* a Sovietelor vn 
continua sa se complice atunci— 
cine ştie chiar o recunoaştere 
de jure a alipirii llasnrablei şi o 
reluare n raporturilor diplomati¬ 
co n'ar ti eu desuvuişirc excluse 

D ritnlesrn «re meritul do a 
fi ftc/.Uat nouu tendinţă n poli- 


tioej sos 


uviotice şi do n I 


ti iitili/at'o 


Asia nu iu-4*iinnu iiLsa ră Ro. 
mania ihmiIo dormi liniştită la 
umbra noului pac! 

Prietenia c prietenie ! Sn de» 
Dumm/cu să duro/.e şi Uucureş- 
fiu| va trebui să loca imposibilul 

c« s* dureze ! Dar_„un tezaur 

plin şi o armato buna vnlorea/a 
mai mult decât toate tratatele 44 . 


Intre Franţa şi Italia 

RcJatiilc ţranco-italiene trec 
iurâ9i prit’tr'o jază favorabili 
şt au şansa sd s# ameliorezi 
incă. 

Cum apropierra frartco-Ualia- 
nâ e de nctâyddultd importan¬ 
tă o xcurtă analiză a cauzelor 
sl a perspectivelor el nu e (L* 
pnjcu. 

Franţa şi Halta s’au aflat în 
permanent conflict in ultimii 
ant din două calctjorii de cat.- 
:e. ursele derivând din antago¬ 
nismul de interese intre cele 
două tort şi celelalte din aiita- 
0 uni*mul sistemelor politice 
In prima categorie trcbve să 
enumdrdm 

1) Kiialitalcc. colonială Ita¬ 
lia fard foarte populata dar 
fără colonii privind cu Invidie 
Imperiul colonial francez şl so¬ 
cotind ră Franţa i-a răpit Tu¬ 
nsul car e < s'ar fi omenit şi 
că la conferinţa dela Versadic* 
l-a răpit 5.rta. 

2i Rivalii ai ea maritimă Italia 
socoteşte ca are dreptul la W 
rilatva navală ou Franţa şi i*a- 
lorifică faţă de Repubhrd t- 
mensa sfreşală diplomatică făp¬ 
tuită de Bnund *n 1921 la Was¬ 
hington când o acceptat pari¬ 
tatea, 

1 1 Antagonismul i tal o-iugo¬ 
slav in care Iugoslavia a fost 
acta sprijinită de Franţa. 

i) Insfărşit ji mai presus de 
toate, ncrdbdoreu una naţiurA 
ttnere. in plină vigoare, In pli¬ 
nă eflorescentă faţă de o na¬ 
ţiune bătrâna, dar bogată şi 
puternică mihtartccşte cart de-;i 
pe panta decadenta im piedică 
expansiunea fi heghemonia ila 
liană in bazinul MedUrranşi. 

La toate acestea s au adăugat 
şi opoziţia regimurilor piUftlce 
Democraţia franceză a pro¬ 
fesat cel mai profund dispreţ 
faţă de fascism, A rrerut că ars 
de a face cu un fmomen pasa¬ 
ger A încurajai toate tendin¬ 
ţele antifasciste iar oamenii 
politici framezl Intre care in- 
>url d. Paul fioncrrur, actualul 



vA 


Ducele 


ministru de externe francez, au 

tratat j>e Duce drept „Ccsar do 
Cama val ". 

Pe timpul Blocului Naţional 
5t a guvernului Poincart (1922 
—1924) aceste tendinţe erau oa¬ 
recum stăpAnitc. De aceea şi 
fascismul a avut o notă ponde¬ 
rală faţă de Franţa, ba chiar 
a secondat pe d. Poincart îr> 
ac(iunea lui împotriva Germa¬ 
niei (Ruhr), 

Odată cu triumful Cartelului 
Stângei în 1924 tendinţa antl 
fascistă a devenit atât de pro¬ 
vocatoare încât — addogându- 
se la celelalte cauze reale, a de¬ 
terminat o violentă rcacţiune 
antlfrar.*cezi. 

Politica brlndtstă urmărind o 
apropiere a* orier preţ de Ger¬ 
mania a lanorat sistematic 1- 

talia. 

Rezultatele s’au vă^uf. D-l 
Mussollni a susţinut încontinuu 
Germania. Sd făcut şampionul 
revizionismului. A contracarat 
cu succes politica franceză in 
Europa Centrală .in Balcani si 
în Onentul apropiat. In sfârşit 
a încercuit drpiomaUceştc tu 
QÎoslavKi. 

Dar în Ianuarie fUtlcrismul 

Imens succes de prestigiu 
pentru d. MussoUnl ţi admira¬ 
bil ..a tont" pentru politica ex¬ 
ternă italiană 

Ducele devine arbitrul situa¬ 
ţiei europene. 

Germania hltlcristâ n’are nici 
un py.net de sprijin in Europa. 
Iar Franţa înspăimântată face 
tot posibilul spre aşi apropia 

Italia, 

Fireşte ca această situaţie 
excepţională a fost admirabil 
exploatată de genialul condu¬ 
cător al politicei externe ita¬ 
lieni 

Intre Frarsţa şi Germania 
Ducele fine balanţa 

Când Parisul face dificul¬ 
tăţi pactului celor patru, d 
Mu3sollnl accentuează nota re¬ 
vizionistă. când Anschslussvl 
pare iminent Consulta se apro¬ 
pie de Qual d'Orşag spre a-l 
zădărnici. 

Atât Franţa cât şi Germania 
seziseazd foarte bif.’f jocul dc 
basculu al Di celui dar mei una 
nu e in măsură să sc supere 
cu el. 

Deocamdată, faţă de persis¬ 
tenţa problemei Anschlussului. 
Ducele înclină spre Franţa 

Dine înţeles Parisul a înce¬ 
tat să mai persifleze fascis¬ 
mul, cei mai dc seamă condu- 
< (xmlzoacd a- 
propicrea dc Italia, iar lugosla- 
iUi o primit consemnul să în¬ 
ceteze fronda antt-italiană. 

Arcaş ta-1 lUuaţia actuală • 
Dc aci s'au tras in presa străi¬ 
nă :d in presa noa-vfrd conclu¬ 
zii eronate 

S'a scris că o nouă constela¬ 
ţie politică c pe cale de for¬ 
mare. că Italia abandonează 
definitiv Germania şi formea¬ 
ză un bloc ri* Franţa. Mica în¬ 
ţelegere şi Rusia. 

Să analizăm mai precis lu¬ 
crurile 

D•' ce er putea trece Italia 
definitiv de partea Franţei ? 
Din doua motive. Fie ca ar e- 
xista un pericol german ur¬ 
gent şi presant, fie câ s'ar fran¬ 
ţa iu favoarea Italici toate di¬ 
ferendele care separă Roma de 
Pan*. 

Să realizat una din aceste 
două alternative. 

Există un pericol gen nan care 
ameninţă Halta? I fade? Care? 

1 IU ier fir«i realizarea An- 

SChlUMSUlui ? 

Tiyate gu \ erneie germane au 
dorit-o şi de altfel până acum 
d Mussallni n reuşii să men¬ 
ţină independenţa Austriei t In 


sfârşit chiar dacă s'ar realiza 
Anschlussul. aceasta poate sd 
fie dezagreabil pentru Italia 
dar nu periculos. Numai in ca¬ 
zul în care Germania ar unnări 
un debuşeu la Adrlaiica ln/c- 
restlc Italiei ar fi periclitate. 

Deocamdată insa nu există 
o asemenea tendinţă in politi¬ 
ca externă germană şl nimeni 
nu poate socoti pe conducăto¬ 
rii Rcichului atât de nechib¬ 
zuiţi încât să afişeze vreodată 
o tendinţă care ar zvârli au¬ 
tomat Roma In braţele Parisu¬ 
lui. 

Rămâne -a doua Ipoteză, a 
rantagiile pe care le-ar acorda 
Franţa Italiei. 

S'au acordat asemenea avan- 
tagil ? Unde ? Când ? Si mai 
ales le poate acorda Franţa ? 

Poate renunţa Franţa la Tu¬ 
nis şl la Siria în favoarea I- 
talici f Poate accepta paritatea 
navală ? Poate abandona Iu¬ 
goslavia ? Şi mai presus dc toa¬ 
te poale îngădui expansiunea 
şl heghemonia italiană in bazi¬ 
nul Medtteranel ? 

Evident că nu / 

Fireşte sc pot acorda mici 
avan ţapii economice, chiar u 
nete petece de colonii, se pot 
acorda satisfacţii de amor pro¬ 
priu 

Toate acestea pot duce la o 
destindere, la o apropiere mo¬ 
mentană, la o colaborare mo¬ 
mentană chiar . ca acum in ra¬ 
zul Anschtussului. Dar atât La 
o colaborare permanentă, la un 
„bloc", la o alianţă ? Nici vor¬ 
bă ! 

Si in sfârşit ce interes ar a- 
vea IIalia să sc angajeze defi¬ 
nitiv cu Franţa sau cu Germa¬ 
nia când ritmlitatea franco- 
germand ii permite să joace ro¬ 
lul comod st profitabil dc ar¬ 
bitru al politicei europene? 

Dintele ia urma dea o poli¬ 
tică realista, politica „sacrului 
•oolxm", ixr htottna rând 
Berlin când spre Par după 
cum vor dicta interesele Ita¬ 
liei. 

Pcntruca naţionalismul inte¬ 
gral este realist! Cu toată ase¬ 
mănarea de sisteme nici fascis¬ 
mul nu va face hatâruri naţio- 
nal-socialismului şi rAcl acesta 
fiscismuluL Fiecare naţiona 
Itsm—deci şi cel românesc acu¬ 
zat de „hitlerism ,, —işi urmează 
drumul său propriu şi arc un 
singur scop mărirea şi înt㬠
rirea patriei. 

Evenimentele 

din Germania 

Primele luni ale unei revolu- 
ţlunl sunt in totdeauna intere- 
^nte de urm&rlt. pentru cA ele 
convin in germene intreaga 
evoluţie viitoare a revoluţiei 
Ultima Iun* a fost şl ea bo- 
gat in lucruri noul. 

In primele zile ale lunei Iu¬ 
lie s'au sfârşit ..formaiitaţ^b»" 
f&cute cu ocazia lichidării par¬ 
tidelor. 

Partidele au murit asa cura 
trăiseră, fârâ .uraj. fâru ele 
ganţft firi nobleţă Toţi lea- 
tierli s'au supus fără cârtire. 
fărA u *chiţri măcar un gest 
dc revoltă care su salveze .o- 
noarea' 

Ultimul care a capltuixt a 
fost vechiul partid ai centrului 
catolic, partidul lin Wtndthorst 
omul care rezistase lui BlMuark 
HlUcr a izbutit de altfel 
Uic* si sprijinul extern de cure 
sc bucura clericalismul < aloiir 
din pArtca Vaticanului. 

Concordatul Încheiat cu Va¬ 
ticanul înseamnă un succes 
considerabil pentru nat.ona! 
socialism pe < are-1 întăreşte 
atăt Înăuntru căt şl In afară 
înăuntru pentru că puno ca¬ 
păt eventualelor scrupule pe 
care le ar fl avut moaşele ca 
to’lce de a părăsi partidul lor 
confesional şl tradiţional 

f ientni că retrage vechilor po- 
lilclanl catolici sprijinul mo 
ral. de o incalculabilă valoare 
publică, 2 Papei. 

Conrordutul cu Vaticanul a 
rată pe de altă parte şl forţa 
naţlonal-soclalianuilul Condu - 
cătoril Vaticanului aii dovedit 
în totdeauna o Judecată poli¬ 
tică remarcabilă şi dacă Papa 
preferă inţelrgerea cu Hltler 
unui conflict. Înseamnă că so 
coteşte xltuatU naţlonal-socio - 
Hamului inexpugnabilă 


- - --- wm: uri- 

mul succes franc al politicei 
externe imţional-sorla’.lijtc «l in 
crlZTi prin eare trece asta în¬ 
seamnă mult 


Urmărind realizarea statului 
totalitar, cu acdlaş curaj cu 
rare a procedat la dostiinţaroa 
partidelor, hltlerlsmul a luat 
In mă nil reorganizarea biseri¬ 
cilor protestante şl subordona¬ 
rea lor statului. 

Formula mussolinlană de su¬ 
premaţie a statului chiar în do¬ 
meniul spiritual a dus şl In 
Oermania la aceleaşi dificul¬ 
tăţi de care se Izbise Ducele la 
Italia in cursul anului 1931 p* 
tema .JVcţlunei Catolice'* 

Blrorlclle protestante au În¬ 
cercai sâ reziste controlului 
«totului. 

Au urmat câteva zile de se¬ 
veritate guvernamentali cur¬ 
mate de medlaţlunea preşedin¬ 
telui Hiudenburg şi sfârşit* 
Dr'm capitularea rebelilor 

In ultima săptămână au avut 
loc alegerile în. comunităţile 
protestante şi pretutindeni au 
obţinut majoritatea absolută a 
sufragiilor . Creştinii germani'' 

• 70 la sută». „Creştinii ger¬ 
mani" sunt In perfect acord cu 
guvernul. 

Aşa dar naţlonal-socialîomul 
n pus stăpânire şl pc comuni¬ 
tăţile protestante. Toate cen¬ 
trele nervoase ale naţiunii sunt 
astfel cucerite dc revoluţia na¬ 
ţională 


Nu putem trece totuşi sub tă- 
rere un fapt Important şl pe 
care deocamdată nu-1 pulem 
Justifica satisfăcător. Pentru 
moment guvernul Relchulul 
şi-a Înfrânat tendinţele socia¬ 
lizante in ceeace priveşte In¬ 
dustria marc 

Căpitanii de industrie —eare 

păreau că vor tr.igc consecin¬ 
ţe foarte gTavc de pe urma de¬ 
barcării lui Hugenberg — se 

declară de acord cu politica gu¬ 
vernului iar acesta le permite 
o Independenţă relativă şl îl 
apără de Iniţiativele socializării 
ale elementelor mal puţin dis¬ 
ciplinate din partidul naţlonol- 
sociaUat 

Ce a putut determina acea¬ 
stă ultimă evoluţie a polltloel 
cancelarului Hltler ? 

S’au dat in prc«a străină 
două explicaţi uni : al necesi¬ 
tatea de a pune capăt Iniţia¬ 
tivelor anarhice care sau ma¬ 
nifestat In ultimele două luni; 
b> necesitate* dc a nu ave* os¬ 
til marele patronat Industrial 
In momentul In care guvernul 
Hltler luptă împotriva marilor 
latifundiari din Prusia Orien¬ 
tală. 

Se ştie că In cursul lunei lu¬ 
me şl ia Începutul lunci Iu¬ 
lie o parte dJn elementele in 
subordine naţional-socjaUşte au 
pornit la .«octalluărl pe cont 
propriu, ca atare anarhice şl 
deci periculoase intregel revo¬ 
luţii naţionale 

Guvernul Reichului le-a re¬ 
primat rapid, a restabilit dis¬ 
ciplina In partid şl a declara! 
ck «singur guvernul o In măsură 
să la hotărlrl valabile 

Tot odată, spre a curma ori¬ 
ce gest anarhic s‘a declara! ca¬ 
tegoric că întreprinderile indas- 
trmv -'«unt Intangibile Fireşte 
că al doilea motiv invocat e 
mult rru\’ sî.tIos 

Cabinetul german pregăteşte 
exproprierea marilor latifundii 
din Prusia oriental*, punct o- 
ăt'nţlal dtn programul naţlonal- 
soci&tart. 

E>;dcnt Latifundiarii — jun- 
ktrii. care au Jucat un atAt 
de mare rol In Istoria politică 
şl militară a Prusiei — vor 
opune din răsputeri exproprie¬ 
re latifundiilor care ic aparţin 
din moşi strămoşi 

Cum rezistenţa poate fi se¬ 
rioasă şl lupta grea, guvernul 
Hltlei n'ar voi să fie expu* - 
in ace Laş timp — şl la ostili ta¬ 
rea marilor industriaşi 

Ar îi deci vorba de o măsură 
tactică, dc temporiz/urc Rân¬ 
dul marelui patronat industria! 
ar veni după ce nuxrede patro¬ 
nat agricol ar îl deftniUv li¬ 
chidat Este o tactică pe care 
Hitler a utillzal-o întotdeauna 
şj cu succes. 

Acestea sunt evenimente.* 
importante care s’au petrecut 
In ultima luni Ln Oemxanla. 















A 


X 


A 


7 






Blufful de la Londra 

M«r«-• conferinţă econom ic A ţi 
mont t.»râ, lalH>n«>x pregătită di* 
experţii Societăţii Naţiunilor vi 
somptuos găzduită p, malurile 
Tammri, a eşuat lamentabil, Ar 
fi <» doxadti do inconştienţă ducii 
am -ipLiiida acest sfârâit numii 
pentru fuptul cu ne-a prilejuit 
satisfacţia unei categorice con¬ 
firmări do convingeri. 

No» n‘ftm l<>rit dezastrul cel: i 
imn impunlîfnirr încercări dc « 
jugula o criza t efim complexi. 
rate «Mii/nlti şi Miiiplitudin.- fu- 
trere orice imaginaţie uiite-bcli. 
<A Am dorii sincer atingerea o- 
bteetivelor sale, pcntnjrcft dorim 
normarea i*conomi< i mondiale şi 
)*. instala rea ptxxfpei ttţţti gene- 
rel« . lotuş nu ne putem intern- 
ee dreptul de autopsie iu dorin- 
ţa vie rlr a diac r un Uni tau/e|ea- 
< ewiui uluitor sfârâit. 

Credem cu apropiem ndev tirul 
ufirmă ml c.i oş**ettj de la Londra 
este datorit predominării polili- 
eului asupra economicului. 

Anunţatu n o con’erinţă -trict 
economu A prin uuviiablul pro* 
blcimdor insme la ordinea de 
yt, in realitate rtMioiuncA dc î.. 
Londra u fost o raniufbiia in 
fruntarc de impi riuli^iue poli¬ 
tice. 

Dr*; toată Juni.-a este de a- 
*"id. alaiuri de cercetători* o- 
b" ctii i ai feu«*niftnc:lor. că pr»>- 
Memele economi e trebuiesc »- 
Jialisotc la rece. Iu atmosfera im¬ 
perturbabilii a «*hu*cuvitd|M, to 
tn$ intervin totdeauna prconi- 
P«‘i politice. iari brlflftă totul. 
/a.ianiH uid rezultatele. I.a l on¬ 
dra. .imperaiiveli politice, nenr. 
brutale dar nş.»r perceptibile, 
ale celor in principale stau-. 
Murea llritanir, franţa şi Maici. 

I imte. au in/it scurtj ş. «iruriu 
m ita vÎA|i a conferinţei 
Acczte ..Parce- ale confer oiţei 

^jîTfd^T'^nsTir^pei!^^ > i 

I iderjt, f rmfa pentrurn a 

adoptat-o i,r M itele l iute pen- 
Ituco i -o ta ui 1 firuL 

In termeni a t>Dumici, (vnvva. 
ţuinali. imn; pentru odioroforini- 
/ar.a inteligenţei poţi.Mirdor, *c 
lunuirirjlc hmicot'iiH conferinţei 

pui,. 

I» Impotrix ir. o Statelor t alte 
K« stabili/ar«-t im. «Jidtu a dex i- 

- 1 ' ' FtttOpj l.i ;t r *' 

dul |« ului urcarea preţurilor — 
I" litru Aitmne monetara aton- 
d alii - >1 la rediu ere» tarife* 

I o xdtruili ; 

M * «tegon.-a ros}»ingcrc de 
foi-' Anglia a xlccj a< o durilor 
ccou.rf urii regionale prinlr’u 
*«»«ă uit. . preturi i c au/m iu»- 
|mmo cidei m«i favonz-xle. 

iâftC*) a<r*U' tre* s*«»t. ar fi • -i. 
/ut d«- vie ird. I asupra miei i-u- 
fiafiuoi mondiale Miutrultli. In 
•isnpra meufiitrid momit..I. a 
l.doihihjj aut. musiiri odr~-un*i 
• • • alta «oroborate cu acea a 
reduceri) tarifelor ţi « fcaordu 
r.l»»r cocnrmale, u r L rond-»* Iu 
d< . i pxcfu mărfurilor ş 

enoiialunlor. drtigur că evăno- 
mia mondială ar fi rn npâtat n. 
ni m l \iaţo 

l>«r n «u i avut d** ars>rd. !)•* 
f ' PriltrUli ■'talele 1 » t »te «u 
.»rru«f t P li li*. I • duţomtUM 

«.o m: • a pr 4»J« iu» aut- ur n 

«Kmo ‘»ho agnco’c, «• contracara 

?« a p? ^M.lidi Clip I judHtUe pfm 

mijloace ••mpijniiir, .. Anglie, m 

K)n|. ctami ţj «nie 

r Mn |.rvpil' UT»'«|i >ntr. ţinut i 
I*. u!l;ifp \ n |i*. , rlii flmalori* 

y**f *4 lori cu » l« suta, pcufru- 
i A f nuiţa |.oi In orice flhlp 
>« pa» 1 re»i po^jui polii*, a. 

prin IU lo.tte fii.AU>i.rc IjJ }<.. 
r.^a, pentru <♦ \naln i , .re ^ 
•t yt. normal juxtulul de | a Ot 
Usu*' j v im ( . o (Us/s. 

»4»<ă ttpbtaure. arsdin«f pri'ort 
1'"! (»o!m>I«P *u,m '.4 iu «itn 

regtuaj. dr pddo inire Ja*il« tu 
»opt-j sau Aio.rkc» ir ere >r 


M u* UI*» « > I*. -1. ■ i :u e.rnpalit 

pirfK.il Jpfatillr. c.lod « oi.ut do » 
Jmmuo)*. t ..d«n.r ttini . mp . tuif 


( aml csiafci >uţa * *•«- 
: -<i irm .om p fioutiftomi 


tle ALEXANDRU CONSTANT 


tocruai ttcvst srop, eftruia ii sub 
ordona organismele politice, ix% 
ducându-le Iu ndex Aratul lor rol, 
dc- ce aceasta absurdă ir.tcrver- 
tire, lumurcând ccononucul de 
politici' Pentru c»\ subzista inca 
In pragmaticii vicţu interuaţio- 
iMile is'x.i putred, o . jmix j'i n u 
nor timpuri hiius* parazitismul 
intemaţional. Preponderenta po- 
litiiă uujtlorcştc preponderenţa 
economică, adică posibilitntoii li¬ 
nei bune stări justificată mai 
puţin priu muncă 91 bogăţia na. 
(tonală, rum ar fi firesc. Dcţi- 
nătoure o unor poziţii parazita¬ 
re, cele trei principale ţări a 11 
torpilat Conferinţa dela l.ondr.» 
de iivimă <â ntj-şi piardă* iind 
111 purfitul alteia, situaţia. 

Purasitisniul Luternaţional es¬ 
te con vri iţa directă a acelui 
ta ţi o nud, iar nco$ta a orguniză- 
ni democratice j îMţiuuU. A- 
111 noi când ar fi orguiu/atc pe 
Ki/ele lor reale - acele ale 
intuirii — naţiunile vor realiza 
|m- lângă echilibrul interior 91 
1 elaborarea îutre . le. 

I j Loudr i, iniţiatorii inaroi 
conferinţe economice, surprinzi 
el ui?i*i «le ir.p ara bila lor gro- 
ş«ilu, incearcu. prin abilităţi *i> 
bstice in coniuurcate cvasive, -.ă 
di\j iluzia xteţi( uilei întâlniri 
golite de conţinut. 

Metamorfozele 

d-lui Mihalache 

Dac A pe planul vieţii inter - 
naţionale confuzia economie 
dirijată prin stat liberal- e ge¬ 
neratoare dc consecinţe mai 
greu raport abile cauzei lor, pe 
planul naţional această confu¬ 
zie are consecinţe imediate fi 
natural, dezastruoase. In plus. 
ea are avantajul de a purta m 
sine sancţiunea, care constă in 
devalorizarea oarneni'or politici 


• v . c... . Of fi) WMZMO- 

rirtm victimele sunt numeroa¬ 
se si toate recrutate din cate¬ 
goria aceea apărută imediat 

după război v d denumită csa- 
gerat .Homlnes nov?’. Oame 
nU politici formaţi înainte de 
război rin ai un empirism po¬ 
litic. care ii fereşte de curenţii 
pica putemsci ui actualităţii 
politlco-economicc. tfjrisfenfa 
lof in viaţa noastră politica 
aparţine de acum istoriei ei nu 
ne mai interesează de cit in 
momentul când ar încerca să 
se pună deacurmeziful ctoluţiei 
viitoare Atenţia noastră cade 
întreagă asupra „oamenilor 
noi 1 ' si printre aceştia îl num㬠
răm la loc de frunte pe d Ion 
Mihalache 

Dorit, cu o legitimă curioşi 
tale. ia guvern, d Ion Mihala¬ 
che a reiifit srt jic şteargă re- 
prde prin inutila prezenţa in 
capul ministerelor ce-a palro 
nat Stmic din reformele pro - 
vdse si aşteptate pentru că e - 
Tistâ ceva hibrid in programul 
srtu pe de o parte, democra 
ha integrală, pentru care. a mi¬ 
litat !iU deceniu ţu opoziţie, pe 
dc alta reforme cconomico-so- 
cialc antidemocratice, pe rari 
tea abandonat la gutern 

Trecut hi rezervă, unde ţ l-a 
lna( puţin din libertatea opo¬ 
ziţiei. rt Mihalache a redevenit 
omul măsurile radicale. Asn 
se explică mişcarea din jurul 
rertsfci .. Secero' patronată mo- 
rutmrnte de d sa şi tot astfel 
planul de refacere ecvnomlro 
*i financiară a tării, zămislit 
in urma 1 jbscnraţtilor asupra 
discuţiilor rida Londra unde a 
avut catitaieu inoferuM de 
ob$ervator Planul acesta este 
simplu el reproduce act ea pe 
a/.fi'a al pretedmichii ttnose- 
tell rare fusese devansat in 
ţara de d. Gr /uman. Este 
vorbo dr redresat ea economica 
:it financiar 6 a tării pe cale a 

■'mefarâ a rtttabiltzăfii. cu 
alte curmte adoptarea unei po- 
lirui de dirijare n monedei 
Dh fericire, colţuda d-tui Ml 
hataebe pe ta dtrtrţt oammi 
V ut ivi refractari InoruţsHUtfor. 
a rămas ftkrâ efect, iar *fdrH 
iul .boom"-*ful burate/ amari 
eon. anunţa? prin .seăd^iie ne- 
softeptate ale culorilor a prere- 
•iii x 1 ixr tei câţiva cart incit 
nou să-l d<*o cjf ultare. K r oa 
na il-ît .t M ba'uchf* yt eşe<ul 
pokhcet (ui fi*nev*U nu v>ri 
stă ir 1 m 4 *vra inflaţiei contro¬ 


late in sine, cl in faptul că nu 
şi-au dat seama de contextul 
polltlco-economlc al acestei 
măsuri. In Statele Unite anar¬ 
hia speculei şi a producţiei, pc 
cari guvernul trebuia să le 
controleze mai (lc aproape, ta 
zădărnici efectele scontate; la 
noi, aceasta măsură aplicată de 
oameni recrutaţi după criteriile 
democrate cunoscute şi prin - 
tr'un ansamblu de instituţii e- 
laborate de necesităţile sec. 
XIX. deci cu totul inapte sco¬ 
purilor actuale, ar însemna 
haosul şi lichidarea completă a 
regimului democratic şi nl oa 
menii or săi. 

D. Mihalache e nou pe fu - 
mătate ti de aceea mai pericu¬ 
los; cl trăieşte pc frontiera ce¬ 
lor două lumi, aceea care se 
duce şi aceea care 1 Ine Este 
omul contradicţiilor dizolvante, 
care voieşte totuş să fie cons¬ 
tructiv. 

Italia şi Germania au avut 
dc asemeni oameni de talia 
d-salc. 

Experienţa americană 

întreprinsă ,,â l'americaine” 
acţiunea Preşedintelui Koosc- 
vclt de jugulare a crizei ameri¬ 
cane a suscitat in lumea întrea¬ 
gă o vie curiozitate. 

Nu se poate contesta actualu¬ 
lui conducător al destinelor a- 
mericane sângele rece >i o ho- 
târîrc de granit in considerarea 
«1 tratarea evenimentelor. Prin 
politica inaugurată el urmăre¬ 
şte doua obiective precise ; 

1 . Asanarea agriculturii, şi 

2. Stârpirea >otnajuiiii. 

Agricultura Statelor Unite s’a 

resimţit profund de pc urma 
scăderii cu 70 ^ a preturilor a- 
gricolc. Abundent şl scump uti- 


respectabil dc salariaţi, aceas¬ 
tă agricultură produce peste 
preţul pieţii; în plus ea c gre¬ 
vată de datorii fabuloase, cu 
dobânzi insuportabile, a căror 
origine se ridică in epoca dc 
prosperitate anterioara crahu¬ 
lui din toamna lui 1929 . Cum 
agricultura Statelor Unite re¬ 
prezint â jumătate din avuţia 
naţională, iar „farmeC’-ii con- 
stituesc o importantă forţă e- 
Icctorală, era normal ca un 
partid cu puternice aderenţe in 
mediul rural *1 prot>pai inves¬ 
tit cu puterea, să atace frontal 
si prezumţios problema agri¬ 
culturii, atât dc dureros încer¬ 
cată dc criză. Două erau căile 
dc urmat : 1) restrângerea pro¬ 
ducţiei spre a o u fusta volu¬ 
mului consumaţiei. In felul a- 
cesta preturile s*ar fi ridicat 
pe piaţa interna prin jocul au¬ 
tomat al legii cererii si ofer¬ 
tei. Limitarea producţiei, ţo-n- 
tru u atinge scopul urmărit, ar 
(i trebuit sa se facă in propor¬ 
ţii mari. reducând agricultura 
Iu dimensiunile dinaint. de răz¬ 
boi, ceea ce ar fi sguduit puter¬ 
nic echilibru) economiei ameri¬ 
cane. 

2 ) A doua soluţie era aceea 
monetară, constând »n devalo¬ 
rizarea dolarului. Pe aceasta 
cale se realizează o ridicare a 
preturilor, care ar permite a- 
gricultarii *ă-«l uşureze sarci¬ 
nile şl să-şi valorifice, pentru 
un moment produselr. 

Preşedintele EooifTtlt a a- 
doptat calea a doua, u infla¬ 
ţiei controlate, si promite a face 
oi sl de măsurile limitării pro¬ 
ducţiei. In această privinţă s‘n 
si votat u lege dr instituire a 
noul taxe. ce rnr alimenta un 
fond ntlU/abil in ncordarr dr 
prime agricultorilor, cari vor re 
dace imumănUrilr cu 20—30 la 
sută. Dur prohlem.i ace&ala de¬ 
păşeşte 1 zdrul naţional', o re¬ 
zolvare completă si durabDâ nu 
poate primi decât in planul In- 
lernaţivnal, de ari şl rfortnrilr 
făcute <le reprezentantul ame¬ 
rican la Londra, d. Morgenthau. 
pentru a r«Ua, inlr'un acord, 
principalele ţări exportata rn» 
dr irreâle acestei politici dc li¬ 
mitare. In razul unei denunţări 
a arectuf acord — eventualita¬ 
tea el nu este exclusa, rând a- 
xem exemplu) ..petrolului*' — 
problema cerruleior n forţa 


guvernul american. dccLx a du¬ 
re până la capăt politica sa, i ; . 
noul măsuri, cari pot fi *a U 
dumpingul organizat dc stat 
sau transformări radicale ale 
agriculturii spre a o proporţio- 
nn restului economiei america¬ 
ne. caro va fi închisă autarhic. 
Cât priveşte al doilea obiectiv 
al politicei prezidenţiale, se as 
teaptă o atingere n lui tot prin 
inflaţia controlată. Ruinarea 
preţului produselor manufactu¬ 
rate şl intensificarea producţiei 
— fenomene ce s’au înregistrai 
in ultimele săptămâni — în¬ 
dreptăţeşte guvernul să recla¬ 
me dela patroni majorarea >a- 
lariilor, reducerea numărului o- 
rclor dc lucru (la 10 po săp¬ 
tămână) şi mărirea efectivului 
salariaţilor. Sc aşteaptă, in ur¬ 
ma acestei măsuri o reducere 
cu 5 — 4 > milioane a armatei dc 
şomeuri din Statele Unite 

Incertitudinea succesului a- 
ccslei de a doua părţi a progra¬ 
mului prezidenţial o prezintă 
patronii, cari nu consimt uşor 
să treacă salariaţilor tot bene¬ 
ficiul inflaţiei, cum pretinde 
preşedintele Roosevelt. Rezis¬ 
tenţa industriaşilor la codific㬠
rile impuse de Preşedinte. îl va 
forţa pe acesta sa înăsprească 
controlul asupra lor. dând pu¬ 
teri dictatoriale generalului 
Jonshon. 

Numai controlând energic 
toate sectoarele economiei na¬ 
ţionale Preşedintele Rooxevrlt 
va asigura succesul politicei sa¬ 
le. Dacă nu o face curând va 
avea surprize ca aceea a de¬ 
zastrului bursier din ultimele 
rile. Imperativul vremel rste 
dar : or economie dirijată, or 
anarhie liheralisto-dcmocratâ ! 

I ^ -r - 


li»c»î dd;t Aprilie, in \», |] 
el vit-c'tci reviMe. prmâ/iwMii o 
limitare a programului conferin¬ 
ţei dc îa Londra la problemei, 
iutcrcslnd ţările agricole adica 
proiUeniA rt.licorii prvţuini pro- 
daM-ior agricole şi problem.1 d.i- 
lorilor externe. Di ti vasta 91 
completa ordiuc dc zi, iutocimM 
.1 experţii Societăţii Naţiunilor 
şi adusa în dcslvatcnlr d<plonit- 
|iej babilonice de l i Londra, 
ti'a.i mat rărunş laţr'ad. xăr <K- 
nit :»ceşle problem.*, rari pe Qui. 
ne intereaea/ă in tel mai înalt 
grad. 

C unoAştetn Jjti-li* problemei 

giâiilui; ridicare.» preţurilor 
pnn organizarea proiluctîc. ş 
schimburilor Obiect «I .mm 
s i.Jk>> tu)tit al roiiMsiunii 1 colin» 
miei*, problema grâului a * aputat 
pana «cum o jumătate de m»- 
leţie, aionlul ţarilor iricole 
evportAtoore. 

Intr'adcvâr. org.m)/«nva pro- 
i'ucţiei, Itxre im-M- e.i/rt ,1 Japt t. 
nsi ei la nevoi Ir cuasumaţiei. 
«luă, in eoUfndura actuală, W*- 
trângeftM ii»'u mâii ţarilor pare 
. (; fost botftrttă. Cele petru 
inuri ţari irnnhoccatiice Matx*- 
lo-LniU. Canada. Arg« atino ţi 
\u-|.s ’-4* AU ©onvwi't >1 o re 
ducere a insKmânţunlor. Ele 
1 .indiţtr>ne.;/â in^i accactA r«-du. 
«ere . li de o I iui Mar C m produc- 
|i» • ţârilor «Jauturile. de o 

voiul.* z'tnilata «iceptută *Je 
l. 11. S. S. şi tl de fixarea uuui 
plaltn ftl producţiei agricole o 

• '«?elur import it.virc Li produc¬ 
ţia «riinlui IW.’ “'I Plinii «cum 
«a ajuna la tui «cord Intre ţările 
trsnsocvsiuiee şi ţănle riaaub. •- 
pe ; pr ut"!, te obligă -a redur.» 
ri-atuânţărflc ci îl 1» aulă, *»r 
» lt>mC*J«' •< JUtlIţtimcxe c»i o ro¬ 
it i:vi dc rxjrort care ve nd : - i 
io < şnapani* iW H 1» M fluK- 
een** mtilizll. Iar In ani. viduri 
ta /O mi ioan; buKheb. Diu «• 
0,1-ia v^i Român ie» 1 x'nr 1 •. 

* •••». rwpnt»v (tăi) », 1; sim 

Jn cec*cn ţ*m»irb ilu 
v:J. Iraijt’veJ. baruLoapalc 4e •> 
■.rr,/ <ţr obiecţii lin lor 

.ijnvge «j «. ral»«-/c fronlulH. co¬ 
rn 111 exporta tur Uof 


Mai ddicjlu « st.- iiiţrlegerra eu 
ztutrle import.)toure. Cu accşte* 
Iraiatixde sunt in curs. Ceea ce 
li xc cere este renunţarea efecti¬ 
vă lu politica de încurajare şi 
protecţtonişin «*xccsi\ al agricul¬ 
turii lor. Pc această calc *’.ir a- 
î-igura ţârilor exportatoare un 
debuşeu, pe care, graţie acordu¬ 
rilor dintre ele, Ur utiliza în 
beneficiul comun, «ulică la 11 a 
preţ mult ridicat deasupra ui. 
voiului actual al preţurilor mon¬ 
diale, Toi arsenalul de masuri 
(lanfele vamale ridicate, con¬ 
trolul devizelor, contingenţa rea, 
măsurile veterinare ele.) .«r c㬠
dea, „eo ipso**, ele fiind confe¬ 
rinţa actualei politii ( agrar»' a 
statelor industriale. Implicit Var 
rezolvi şi problem,, datoriilor 
externe ale ţărilor ..gricol c cari 
•var plăti prin cerealele altfel 
valorificate. 

Nu ştiu cure va f f -ourin tra- 
totivclor cu ţurtle importatoare* 
mei ce formă practică vor lua 
principiile ..supra cărora '"ar 
cădea dc acord ; ( a observator 
obiectiv al cvcuiraeutelof vieţii 
Ccobontice, un pot însă ignora 
situaţia prezentă a pieţii grâu¬ 
lui, care condiţiouea/u strâns 
succesul tuturor acordurilor. Aci 
constatam două luci un. ti Sto¬ 
cul mondial exportabil la t Au¬ 
gust Jâ3> va fi de 1*4 mdinanc 
quintab*. adică cel mai impor¬ 
ţi* nt stog ciLuo»cul pa.iti astă/L 
Fenomenul se explică pnnţr'o 
recoltă relativ huna o anului 
precedent şi * 3 >r>ntr‘o m^şorarc 
u con-u maţ iei. 

2 ) Stofele importatoare, au 

luut o «orie de mii*uri cu totul 

-yţf y- — ■ 

Kr.inţa a arkqvtut preţul mi- 

nnri)l l.i grâu frxândn -1 la 
<73.000 lei) preţui vagonufiri ţi 

garantând succesul acestei poli¬ 
tici prin câţi va măsuri corela¬ 
tive, între car; înăsprire.? con¬ 
ţi ngein ari lor. Iu Anglia se pre¬ 
vede o dictatură a ministerului 
agriculturii, care va putea ord.u 
iui restrângerea impurinhu ori¬ 
căror produse agricole. Germa¬ 
nia, care urmăreşte cu o tenaci¬ 
tate teutonică rouUrarea autar¬ 
hiei. 9 L Intc’o m.tsurâ egulă, 
lini La ţi-au redus mult — şi ca 
înracter permanent - importul 
de grâu, ta locuit prin produc- 
ţij indigenă. 

\u mlrrn cum accxt** tari vor 
admite, oltfel decât x ei bal. -ă 
xlevwiA tnbQtar< tr.uivjieouice, 
fără cu in sch.uib să li se ofere 
con.jM’iix»i/o unor d<*hitşoe im¬ 
portante pentru produsele lor 
udiutriolr. E Şt»at. intr’adcvâr, 
efi impi*rtul de produwî manu¬ 
facturate europene in ţ&rile a- 
grioole IraQrxHeaaice rx-pre/;utâ 
ubia o treime diti exportul lor 
de cereale In ţările europene 
industriale 

Dar mai exista o obiect-e, pe 
caro o facem in /ahtaU* dc mi¬ 
litanţi ai iniei convingeri. Fiica, 
ritatoa acordurilor »nt**rmiţioi»a- 
lr. atunci când .de impun *Jirri- 
ficii. e nulă daca nn-i stuu In di*- 
ţaiziţie imtrunjrntelc ivotrivite. 

A lii ta vrmr cât va subzista sta¬ 
tal liberal orice ineercore de di- 
rij-are « mmcunii*| — şi «'xlr ca¬ 
zul in problema -răului — va 
da fiaiMo. Intre 'farul lilnral 
şi i'C onorat a dirijata exista o ire. 
«fu. tlbda antinomic e cel pa. 
ţiu surţn inzAtor < 4 reprezentan¬ 
ţii twnetţl ai viălWoz democra¬ 
te, Hlrcrale pr«»pun la ! ondra 
un pi^>, 4 o economi.' internaţio- 
nwta dir*j«ta. care r negaţia în- 
« 0 . m statulai Ubrifl Dar >* na 
uitam cil trăim ta epoca ţwira- 
doxetor. 






















FAPTA 


Fudulie corporatistă 


Este 


nblcaţia pe care a f㬠
cut-o id apare noul comitet al 
„Asanaţin ItoenţiaţUor unieer- 
sitan din România" de sub con¬ 
ducerea d-lui D. Bodin 
Spiritul yi (m-tuchasmul pe ca - 
re-J manifestă noul corniţei 
prin foaia jn acţiunea lui ne /, 1 - 
cv ui radem că soarta Asocia¬ 
ţiei celei mai nefericite cate- 
pani sociale dm Romanţa, dc - 
MNttd trambulină de plasament 
a câtorva, a intrat pe mâini 
bune fi că rezultatele vor fi al¬ 
tele decât pană acum. 

Ou o deosebita sat ist crep' ţre- 
bue sti subliniem că intre prin¬ 
cipalele năzuinţe ale noului co- 
viitoi este fi lupta pentru in- 
troducerea lui .jiumc'us clan. 


Aîâtun de acţiunea tinerilor 
avocaţi din baroul de Ilfov, di- 
reetUsi AsoctaţSei licenţiaţilor 
unti'ersitari este din cete mai 
lăudabile f Căci concomitent cu 
acţiunea studenţească pentru 
..numemu clausus toate ca¬ 
tegoriile profesionale fi mai a- 
les cele de mteloctuah aşa de 
mult acaparate de jidanii in- 
torşt de peste hotare, au dato¬ 
ria de a Impun* acest deziderat 
salvator pentru ei fi pentru 
ţara in slujba căreia trebue să 
se pună. 

Cu aceste sentimente, unim 
noului confrate să corespundă 
intru totul titlului simbolic ce-l 
poartă : isnzA. 


«Lnincfl N«uă“ orpunul d-lui 
Mih.xd ManoileM'U şi hul< linul 
corpomtUmului român oru- 
pn| pnn pann ti.lai Otetel«>v»BU 
•xlnlti dt* ..Gnrtla do Fior 4 * ţi alta 
dală dc ,.Ax*» - . 

După diferite <omplintrnlv* «|. 
Otvh Irviuu a njun*« In cc-| du¬ 
rea. la rorporntixmul . Lumeţ 
N»»ui 4 

In primul rând d Otctrli^nnu 
cere o unin* a „Găr/ii dc Fier 44 
eu ..Liga Apăruţii Naţionale 
Creştine* 4 >i cu ^Blocul Cetafc- 
ne>*-- sub crid.t „doctrinarilor" 
de In „Lunt«*n Nouii*' 

Iu nl doilea rând ocupânda-sc 
dc linin pro* ram Mica n .Aid" 
o voroatc lăudabilii d>r nconjt'u 
nalâ pcntruoA ar Ii rcprtklurând 
doctrina d»unniilor lor. a celor 
dc Iu „Lumea Noua 4 * 


Infamii şi farsori 


Guvernul a desînnţuit teroa¬ 
rea, în cea mai dură accepţie a 
cuvântului, imootriva „Gărzii 
de Ftar 44 . 

Sf au faţă in fr.ţă două men¬ 
talităţi şl două şcoli profund 
deosebite. Una a Ipocriziei, fără 
de legi si bătrâneţii anchiloza¬ 
te — cu un nesfârşit şirag de 
compromisuri şi păcat* la ac¬ 
tiv CeaLaltâ — o şcoală eroică 
loială, unde s'a caJLit lot cceace 
are mai curat şt viteaz tinere¬ 
tul acestei ţări. 

Lupta se dft • 

Nu e greu a vedea cine va 
invmge 

Despre aceasta 41 dau scame 
înşişi reprezentanţă bătrânei 
generaţii W >1 urletul lor nu e 

decât agitarea dcsnădijdultâ 
a muribundului dc viaţă. 

IN ARDEAL 

De câtva timp ..Garda de 
Fier 4 a pornit să-şi organizeze 
şl intregeascâ cadrele ardelene 
Simultan un întreg trecut a 
Început să se dărâme. 

.Oarda de Fler 4 c pc punctul 
dc a ajunge dincolo de Carpa ţi. 
cea mai puternica organizaţie 
Partidul ce ne guvernează v㬠
zând că ii fuge pământul de 
sub picioare tocmai acolo unde 
se credea mai puternic a hot㬠
rî? să se opună —■ cu jandarmi 
şi furie 

Nelegiuirile acestea nu voi 
di ce »»v?A hi ta nimic Cea mai 
tânără, cea mal curată si cea 
mai eroică organizaţie, nu va 
putea fl desfiinţată, ca un co¬ 
munist oarecare căci mai pre¬ 
sus d» 4 toate n are legăturile 
adânci Indestrucabile şi defi¬ 
nitive cti realităţile româneşti 
Si realităţile nu său putut nici 
când iUstnipc după cum sullc- 
te)e nu se pot nUnteL 
La aceasta nu s a t^ndit poa¬ 
le d Vr.lda 

ÎNSCENAREA VEI A RĂŞI¬ 
NARI 

Informaţiile pc cari le-au pri¬ 
mit cei ce guvernează cu vre- 
mclnieic şi nevrednicie. nu 
le-au putut du decât groază, 
intrevăzând prăbuşirea. 

81 atunci disţv'raţli multiple¬ 
lor compromiMirl. au socotit că 
nu pot da îndărăt dela nunic 
Porniţi de m»ilt oe diurnul fa 
râde legii, au făcut apel la toi 
cevacc tripletul TUea-Ccmat- 
Voida a putut oferi mai mîn¬ 
chin şi Idiot 

Au înscenat o afacer* cu 
bancnote false la Răşinari — 
punând-o In cârca „Ourzii de 
Fler* 4 Cunoscuta prosă ce-st 
târâie existenţa pe Sarindaru» 
bucureştean. a pocnit salve dc 
adjective $1 au (Ulmi Nurori: şi 
imbecilii dela oiict06Ul sr.ivtr- 
namcntal- un aunUt .Drepta¬ 
tea — şl-au culr* dintre aplro- 
cheţi marea bombă gazetărea¬ 
scă Garda de Fier are bani 
mulţi cu cure tace propagandă 
pentru-a îl fabrică la Răşi¬ 
nari !_ 

Haida-de l 


Justiţia a ţinut husă să pre¬ 
cizeze şi ea — negăsind nimic 
In scama . Gărzii de Fler . 

Tentativa dc asasinat moral 
na reuşit. Masonul Tilea, cu 
compnnia-1 dubioasă, a dat fa¬ 
liment. sucombând in ridlcul. 

IN VOEVODATUL VAIDA 
O ! domnul* Vaida I 
Domnule Vaida — pipă. oche¬ 
lari. bonomie, mustăţi şi ac¬ 
cent — in 1 poştaş a de prim a- 
morez Fâefnd ghiduşii şi 
curte d-lui A. C Cun. Şi acea¬ 
sta nu intre pateu ochi — cu 
respectivele lentile — d public, 
la Radia 
Şl dc ce nu t * 

JX Cuza reprezintă şl el o 

mentalitate bătrână. Iar d: 
Vaida ştiut c câ-i bătrân Ded 
se pot bine intâlege şl firltisi 
reciproc 

De altiei d. Cu za. in treacăt 
fie zis. nu e la prima Întâlnire, 
de maniera inseanmată mut 
sus. Nc amintim şi sărutul d-lui 
IorgA. însoţit de o decoraţie. 

Faptele insă ar fi Ilogice sâ 
nc. mire. căci suntem vieţuitori 
in voivodatul Vaida. sub sem¬ 
nul zodiei Tilea-Cemat. 

Evenlmeotele insă vehiculea¬ 
ză orbeţ 

Vaida-Voevodul işi asmuţi 
căţălandrii împotriva Gărzii dc 
Fier 44 — căci in definitiv, aci e 
singura şi marca primejdie po¬ 
litică. 

Să nu credeţi câ înscenarea 
dela Răşinari (procedeul e 
vechi, l-au Întrebuinţat cu trei 
decade in urmă liberalii' vu fl 
singura. Trăim in anul U33 şi 
ni' putem aştepta !a orice 

M.AR ELF ANTISEMIT 

Pentrucă politicienii au văzut 
totdeauna in studenţlme o 
masrâ do manevră — şeful gu¬ 
vernului a păstrat aceeaşi men¬ 
talitate Căci ştiut e câ dum¬ 
nealui e maro om politic. 

9i-atunci a făcut pentru stu¬ 
dent! o csz inâ r * In Bucureşti- 
cu birt şi poale wtli dc danţ 
Cheiul se plângea că n’ar* ..ca- 
zinâ pe tichia de mir gării ai 
A înlesnit cu bani. nu prea 
uşurel, strămutări la aproxima¬ 
tive congrese internaţionale 
sau alt fel $ţ câte altele . 

Dor se mal iutâmplâ ca «tu- 
denţirm a sâ fi avut ir.ainUşi şi 
conducători, prin anul de po¬ 
mină si jurământ 1922 $i meu- 
ceva deziderate cam U>t din a- 
cea vreme 

$l-at\inci ce şl -a zis starostele 
eu pipă şi aer eu t : dacă băieţii 
se Întâlnesc pe la razlnâ. p Ia 
un moment dat işi amintesc, 
din vorbă In vorbi de cele de 
prin 1922 Ia r*o iau eu din vre¬ 
me şi să i ard un discurs 
Du* 4 ursul intr'adevăr a fast 
spus. Cu momeli sl temcncll din 
partea d-lui Tllca Sfătos, cald 
şf firet din partea d-lul Vaida . 

La toamnă guverna» va aran¬ 
ja de-aşa manieră lucrurile În¬ 
cât nuairrul clauvus să devină 
«> realitate Tot aşa vor r. sati¬ 
sfăcute o bună parte din do¬ 


leanţele studenţinui. Dar ches¬ 
tia sâ rămână furişă, să nu se 
vânture prin presă căci de ar 
crela dificultăţi guvernului. 

Un fel de bon pour Torlent... 
>Tolam să spun pentru tabăra 
dela TechirghioJ-Efone 

D. Cuza ar putea fi fericit in 
urma acestor declaraţii : 

— Vezi monser ! Via la teo¬ 
ria Lanc-ulul. 

Dar toamna amintită de re¬ 
prezentanţii guvernului, mai 
ane şi un alt tâfc însemnat de 
proverb — toamna se număra 
bobocii. 

Deci sâ vină toamna şl să se 
numere bobocii 

Iar tangenţial, dar cam in 
altă ordine <le idei 

— A propc^oM^valcur^Iu 
toamna vieţii dumneatale. mai 
crezi In existenţa bobocilor ? 

Dar in sfârşit să aşteptăm şi 
să-l numărăm — pe degete sau 
cu tabelele complicate de calcu¬ 
lat deor fl mulţi. 

Şi vom zice atunci bobocii, 
bobocii, e vremea bobocilor 

SI TOT LN ACEA VREME 

Cam tot atunci, in aceeaşi ta¬ 
bără dela Teohirshiol-Eforie d. 
Vaida a ţinut să facă alte pro¬ 
misiuni. de fată fiind ochi mai 
puţini 

Câ faptul se petrece la puţin 
timp după înscenarea dcia R㬠
şinari ri teroarea dela Vişcni, 
câ şeful Gărzii de Fier 4 M u- 
tâţia dintre fruntarii ei sunt 
membrii protectori al Uniunii 
naţionale a studenţilor creştini 
români. — râ mişcarea studen¬ 
ţească sa impus prin girul 
moral a lui Corn» iiu Zelea-Co¬ 
drean» — e altceva 

D Vaida a căutat să subli¬ 
meze din rărunchi câ e antise¬ 
mit 

Pe de-op ar te prigoană, pe de 
alta momeald. 

O consfătuire secretă, in care 
şeful guvernului r complotist U 
cot cu stv.denţll. 

Ce şmech-r bărbat de stat l 

St ce farsă sinistră t 

Numai »'ă dacă bătrânel ca 
d Vaida. »u iresponsaMli ca Ti- 
Ica nu au ce pierde din -vstfei 
di* farse sinistre, pentru condu¬ 
cătorii organiza Uilor uoastr* 
studenţeşti este o chestiune di 
demnitate ca în vreme ce co¬ 
legi de-al lor sunt maltratau, 
loviţi arestaţi, indurând greva 
foamei prin fundul închisori¬ 
lor, iar mLscarcix naUonalistă 
pe oare obligaUa să o sprijine 
este prijronitâ cu atâta înverşu¬ 
nare. să nu w complacă pri¬ 
mind In sânul lor şi aclamând 
pe Însăşi autorii fără de legilor 
care se comit şl *â fată figura¬ 
ţii desonorant* In conspiraţii 
ridicole 

Aştle] că tumca care c înv㬠
ţată sA-l cuniMACă astfel pc 
studenţi *e poate Întreba cu 
multă dreptate oare e taina 
schimbării la faţă. unde e au¬ 
toritatea morală de a va erija 
In regeneratori ai societăţii ro- 
mânesu ? 


SA.I wlifiriim |M* varl |ir d 
OlHfl^inu. 

Nu «rd«*m cc mula .Garda »lc 
Fier 4 * in ciorba .L. A N C.* 4 - 
«Ini, a ..Blrtrulni' 4 d-lui For|n In 
cnrr Var adâ»»*n m»su| rorjuirt». 
Ii»1 al „Lumci \»ni ‘ 

Unirea nn c fobt%i|oarc decât 
n«*olo unde există nlinitntL or*rt- 
nic»\ 

Ori intri* ..Garda de Fi**r 4 ' ţi 
numitele orgflnintionl nu exista 
—o afirmam ralegoric — ulei o 
afinitate. 

Unire* lor ar Însemna confu- 
riunc ar a>ca reznltale deplo- 
rnhilr din pnnet de i talere uo. 
litk*. 

In cvincc ţiriscate cKextianea 
en .originalitatea-'. |»rt*icn|iilc 
d-loi Oteteh-şanu ni se par pue¬ 
rile. . Axa 4 * n produ» • temele 
dumei Noui-? Când? I ude f 
Cum t 

Vm Ii curioşi ca d. Oletrlvţa- 
nu sii-^i poală d«»edi alb |H- n«‘- 
eru. eo trate, alirm.>tiile. Ni c» 
să-l liniştini |h* distinsul raeterc. 
«dog o să-i declaram *oi caio- 
puric că .Axa" nu-i eorporu- 
(Isti. 

Noi Cei d<* aci nu credem r «» 
c de ajuns s n adopţi prin De¬ 
cret Regal sisiemnl corporatist 
pentrura realitatea român«*as4 ,i 
va se s«-himbe |»»-s|e ooapt<* 
Corp«»ratisniul este un sistem 
dc or gnnicarc al Iurtelor m i. 
leriaN >i spirituale ale nnn na. 
purii 

Fl presupune înso anumite 
rondiţiuni. uu anumit echilibra 
al claselor sociale, o «numită 
dezvoltare tehnica şi culturala, 
elr.. «ondifioni pe rare realita¬ 
tea rouuin«VLs« a nu Ie in«h'pli- 
neşte. 

Dcatcîi tot eor]M>ratismnl ro- 
mâueNe ni «*> Ivarv no de 

carton şi o improMcaţir utuţii- 
că. După o evoluţie organică, 
«lupa »nd«*plinirea rondipunilor 
de care vorbeam mai sos c pro. 
bubil că şi România vn intra in 
lagosul corporal Lsmuluj Dar 
asta-j romanţă |>entra uta, târ¬ 
ziu ! 

Sa fie dori liniştit d. Obdelc- 
şinu ! Nimeni nu s«* atinge dc 
corporatismul .Iumei \oui~. 

Dela Bâdâcini 

la Mâldâreşti 

Parudek sunt in plină lichi¬ 
dare ! 

Acest adevăr nu mai poat»? 
fi contestat de nimeni astăzi 
Nu mai vorbim de midie 
partide svârlite şi măcinare 
de valurile tuturor compromi¬ 
selor şl a tuturor neputinţelor 
Partidele marţ s-uferă de a- 
celaşl impLacabll destin 
Dar p.v lângă fărâmiţarea şi 
compromiterea tuturor, ceiaoe-, 
cu deosebire intcre.^nt do ur 
mărit este decapitarea şefilor 
Pe când insă d. Manru a 
plecat In Ianuarie dârz ri demn. 
bietul şef cu ochelari al ..mao- 
reîui partid iy.oric’* e gonit ca 
un vistavol. 

Trebue aă recunoaştem câ la¬ 
tul l-a fost aruncat de gât cu 
o abili ta le demnă de admirat 
Vechea sardă liberală a Iu 
cepul manevra de debarcare şl 
de unire cu d. George Brâlianu 
in sunetul celei mai dulci mu¬ 
zici pe oare o poate auzi o u- 
rccluf liberală nu, zic o casca 

valtiln • P^e-nc 'ngâduit acest 
oribil barb.\rt5m • 

- ,Dacâ păstrăm pe Duca 
şef nu mai vemm! 4 * şoptesc a- 
genţu vochei gorde. Pe oĂnd 
dacă facem unirea cu Gcorgeş 
şi-l alesv-m p»' Angheleacu ve¬ 
nim sigur* 4 ! 

Dar in partid sunt o serie de 
„tinen «toţi mai aproape âe 

50 de c*t de <40 de ani* pe care 
„unirea on Georges 44 U şlfo- 
ite.usă urât şl h^îndepărtează 
de caşcavalul lor" personal pe 
cxre-1 v^seitză in flecare noapte 
dc cinci ani Încoace. 

Lvaceia ,tinerii'‘ 4i afişau 
entusiazmul pentru d. Duca pe 
când v» st* era In străinătate 
Vechea gardă a reuşit insă 


$***+ to *- <l-lul 

A fost de ajuns ca g.orille n-xr 
ttdului — d-nii Ar»po I ÎJ' 
veanu etc - _aă nu se prezoue 
ostentativ la sosirea .şefului" 
dlrt străinătate ocntruja acesta, 
s'o bage pe mânecă. Şi curaghw 

3R5&. - ; ^ 

Rezultatul acestei greşeli m*- 

ÎJSîSSf ? 51 ultimii 

şusţin&torl al d-lul I. G. Duca 
l-au părăsit. 

Defirutlv teoiat. optând 
momentul să fie svârllt pc^te 
bord cu o eleganţă specific il- 
bcnală d. t O. Duca stă şi filo¬ 
zofează. 

Şl aatfe. procesul omului care 
ia 8 Iunie 1930 avea nedibâciu 
să str.ge Prefer să p an Ci . 
păt vLcţei mele politice de 
^Vrob aceasu aven¬ 
tură «averttura era restaura¬ 
rea monarhiei române in splen¬ 
doarea de odimoari* pemruca 
P«te o săptămâni să ceară 
apropie tk firescul 

Bidiclnl—Mildirtţu | Douâ 
nume simbolice care arată un 
singur lucru . 4 domnia partide¬ 
lor in lichidare. 

Eroism la popice 

In timp ce legionarii ..Gărzii 

»sdrobiţi sub 
paturile puftilor jandarmerestt 
la Visam, adepţii d-lui A C 
Cuza se produceau fi ei la laşi 
cu un mic intermezzo comic. 

Sediul .JLigei Apărării Raţio¬ 
nale Creştine* este alături dc 
o popicărle unde tf. Qheorghe 
Cuza isi exercită capacitatea 
intelectuală iar tinerii membri 
or ..batalioanelor de asalt” ca¬ 
pacitatea combativă. 

Ir. aşteptarea zilelor de glo¬ 
rie cc vor pica — pere mclăetc 

— in poala eroicelor .batali¬ 
oane”, membrii lor luau cotidian 
cu asalt., popicele. 

D. ar , Intr’o bună zi. pe când 

victorii asupra tnamiculut , po¬ 
pic”, o veste lugubra paralizd 
braţele si avântul tinerilor 

combativi: .Autorităţile vin sa 
sigileze popicâria şi sd confiţte 
inamicul popic”. 

Dintr'odată suflul unui epic 
entuziasm străbătu eroicele ba¬ 
talioane 

In faţa autorităţilor sacrilege 
care veneau sâ le confişte ina¬ 
micii. ..bofaiioonele de asalt* 
sc pregătiră de rezistenţă 
strigăte de .Aiurim ch popicele 
rn braţefr. 

D-I Gheorghc Cuza telegrafie 
pdrinfdui sau spre a-i cere bi¬ 
necuvântarea în lupta măreaţă 
ce ra începe fi binecuvântarea 
sari tot telegrafică: 

— Draga Zeorges. 

Când ostile sfuu faţă in faţă 
formula mea este Toţi la dc- 
tărie ! Muriţi eroic cu pop***** 
in braţe România şi Europa vă 
privesc şi vă admiră.f 

înainte ' 

A. C CUZA *. 

D-l George Cuza citi „baia ■ 
Uoaneior‘ adunate in popiefirie 
viemorabCul mesagiu şi in en¬ 
tuziasmul delirant al asiste* fc 
se baricadară urile şl ferestrele. 

Dar autorităţile sunt lase! 

In loc să accepte lupta Icni & 
eroică, corp ia corp fi sd cuce¬ 
rească popic cu popic au adus 

— laşii — gaze lacrimogene 

In faţa acestei degradante 
laşităţi „batalioanele” s'au pre¬ 
dat. nu insă inainte de c f: re¬ 
zistat c-otc vărsând litru de -a- 
crămt asupra inamic-jlui popic 

Eroica rezistenţă a înmuiat 
chiar inima împietrită a auto¬ 
rităţilor. care an acordat Inrt*- 
rilor onorurile războiului 

Si »n dangătul tainic al clo¬ 
potelor. in faţa autorităţilor în¬ 
mărmurite dc admiraţie, „ba- 
talioanele dc asalt' cu defilat 
triste dar mândre înr<n.tc dar 
demne. 

Si fiecare erou ifl ci ea popi¬ 
cul sub braţ! 

REDACŢIONALE 

Nu murul * iilor nl 
JVXKI" 

a pure — din cauza vjK-ao- 
|<-i — la I Septembrie. 

Deda această dată -A'va 
rein apariţia regulată la 
I —1> ale fiecărei luai. 


Tipografia ziarului „UNIVERSUL” Str. Brezoianu 23-25