Axa anul I, nr. 9, 19 martie 1933

8 PAGINI. 4 LEI 



PUBLICAŢIE 



8 PAGINI, 4 LEI 


BILUNARA, POLITICA, ARTISTICA 

RED AC! ORI M III A/L POL 1HR ONIA OF. Şl IQAN-VICTOR VOJEN 


ABONAMENTE 

PE UN AN . lei 80 - 

AQTQRITAţi. , 00 


51 literara 


0 latură ignorată a noului pact al Micei înţelegeri Generaţia noua Ş j statui etic 


Este simptomatică tăcerea 
care Învăluie latura econo¬ 
mică a uit birului Statut al 
Micei Înţelegeri. 

Deşi intre cele trei organe 
permanente, create prin 
noul pact, figurează şi un 
ConsJllu economic. totuş 
presa naţională şl Interna¬ 
ţională a analizat, In struc¬ 
tura şi finalitatea lor, numai 
cele două organe cu carac¬ 
ter politic. Consiliul celor 
trei miniştri de externe şl 
Sec re ta ritul permanent. Lu¬ 
crul se explică prin puterni¬ 
ca precumpâmrc, In actuala 
viaţă Internaţională, a „po¬ 
liticului 14 nsupra „economi¬ 
cului". De aceea acest pact 
este opera diplomaţilor şl nu 


a economiştilor, de aceea ve¬ 
dem România, cu nimic In¬ 
teresată economicc.tc, con¬ 
simţind totuş fără rezerve la 
alcătuirea Iul. 

Noi credem că nu se poate 
lăsa in umbră o realitate, 
care reprezintq permanenţa, 
factorul esenţial In determi¬ 
narea solidităţii oricărei o- 
perc Juridice sau politice. Şi 
pentru că chiar pactul se o- 
cupâ de latura economica a 
colaborării, pe noul baze, a 
staelor Micei înţelegeri, n 
vom acorda şi noi atenţia 
cuvenită. 

Analizăm problema prin 
mijlocirea cifrelor comerţu¬ 
lui exterior cari exprimă 
precis raportul de interese 


economice, şi posibilităţile 
de colaborare economică a 
diferitelor ţări. 

Cadrul Internaţional, in 
care analizăm comerţul nos¬ 
tru exterior, cu principalele 
state politiceşte interesate 
In noua organizare a Mi¬ 
cei înţelegeri. Intre aces¬ 
te state distingem, pe de o 
parte, grupul (A) celor ho- 
târîte, ca şi Mica înţelegere, 
a menţine In Europa stătu - 
qu-oul creat de tratatele de 
la Versallles. pe dc alta, gru¬ 
pul (B) celor revizioniste. 

Comerţul exterior al Ro¬ 
manici cu ţările din grupul 
A prezlntq următoarea fizio¬ 
nomie, în anul 1930 : 


CRUPUL A 

IMPORTAT) UNI 


EXPORTAT! l’NI 



(umili llmi 

■ v. d i toiil 

file»! (iii idi 1 % 

fie tetei 

Cetiitlti ilieei ' 

% <:* letil; Tăieri 10 i Itn 

% du teUJ 

Anglia 

54.303 

6,74 1 

1.183.712 | 

8,13 

995.362 

10.80 1 

3.230 452 

11.33 

Cehoslovacia. 

138.362 

17,18 i 

3.370.354 ! 

14.63 

308,552 

3.35 ! 

1.985011 

6.96 

Franţa . . . 

47.184 \ 

5,80 

1 706.533 

7.40 

607.202 

6,59 

1.958.980 

6.87 

Iugoslavia 

23 532 i 

2.92 | 

79.600 i 

0.34 

242.750 

2,63 ; 

S09.558 

1.79 

Polonia 

134.G75 | 

18,72 I 

983.301 1 

4,27 

95.499 i 

1,04 | 

452.250 ; 

1.58 

To tal . 

398 020 | 

49,42 | 

8.013.508 

"34.77 

2.249.365 

24,41 1 

8.136.211 

28,53 

Importul nostru din ţările 24,41 la sută şi 

8.130.271 mii 

122.763 

lei. ca excedent. 


grupului A Însumează, In 
cantităţi, 398.020 tone, adica 
49.42 la sută din importul 
totol. Iar In valori 8.013.508 
ia ■■ 


Ici, adică 28,53 la sută. 

Dacă facem bilanţul co¬ 
merţului nostru cu ţările 
grupului A. obţinem In va- 


reprezintă o cifră, extrem de 
mică faţă de excedentul to¬ 
tal al comerţului exterior 
cin 1930. 


flirt! 


ectlv următoarele tota- 

2 249 355 tone. adică 


8 1 H6.271 r 
Import 0.013.508 

Excedent 122.703 mU lei. 


Regimul numărului ^ al ra¬ 
portului cantitativ dintre for¬ 
ţele socialo îşi di obştescul 
ţrforşit de pc urma loviturilor 
de graţie primite în răsărit de 
la comunismul leninist. In sud 
dela fascismul musolinian şi in 
centru dela naţionalsoclaJis- 
mul hitlerist. 

Regimul instalat acum o su¬ 
ta canctzect de ani, a fost. 
Cât de curând, deasupra celei 
de pe urmă redute in ale cărei 
şanţuri .st.» concentrat cea 
mai rămas din vlăguitele rezer- 
ve Franţa, se va ridica drape 
lui alb. simbolul dcemâdejdui 
lei capitulări. 

Precipitat ori dibuind timid 
sub semnul celor trei evenimen¬ 
te epocale, lumea întreabă îşi 
primcneţte formele de viaţă 
vecbe şi îndreaptă către 
realizarea statului etic, condus 
de minorităţi selecte, statul ca¬ 
re ooneretixoazâ in sme organ i- 
zaţhmca politică, juridică si e 
conomică a naţiunii întregi, in. 
launlrul căruia nu-şi găsesc 
justificări nici interesele de 
clasă nici faimoasele drepturi 
individuale 

Pretutindeni, conducerea des¬ 
tinelor societăţii se află in 
mă nile viruroase ale generaţiei 
noastre. Pretutindeni puntea 
de comandă şi locurile de res¬ 
ponsabilitate sunt ocupate de 
K»rda privilegiată a tinereţii 
dc aristocraţia autorităţii eti 
de casta acelor cart au in 


ele Vnsile Marin 


taiere, popularitatea, pe ex¬ 
ploatarea exclusivă a pasiunilor 
de rând ş< a Instinctelor sociale 
elementare. f)ar trăind perma¬ 
nent in actual, lipsiţi de viziu¬ 
nea duratei, democraţii ignorau 
că in xceeaş măsură si pentru 
aceleaşi considerente, democra 
ţme sunt sortite pieirii. 

Politica jocului electoral con¬ 
ducea la degradare prin uni¬ 
formizarea vieţii colective si 
naţiunea concepută numeric e- 
ra obligau să piardă sensul va¬ 
lorilor veritabile şi eterne. Prin 
dispariţia sensului eroic al o 
XLslcnţei, societăţile se trans¬ 
formă intr'o pastă amorfă, lip¬ 
sită de voinţa iniţiativelor crea- 
toare. in mod firesc, fenome¬ 
nului acesta ii urmează o rupe- 
rc de punţi intre omducâtori şi 
colectivitatea intrată in pasivi 
late, de pe urma căreia guver¬ 
nanţii rămân izolaţi, fără bază 
reală de susţinere. 

Generaţia tânără din toate 
tăvile cari şi-au dat reformele 
«de mari, a înţeles momentul 
istoric al chemării sale. Cu în¬ 
credere nedestrămatâ dc îndo¬ 
ială a realizat direct >i din plin. 
cu riscul insoş al vieţii. „Vive- 
re pericolosamente 4 * este for 
mula dinamică a rasrhsmului; 
tomata in cea mai lapidară 
concretizare a virilităţii crea¬ 
toare. 

Principiul uict racile ia» al e- 
xistenţei a prins fecundeze 
si spiritul generaţiei noastre 
mmăncsti. C avrLvndu şl in pia- 


ţărtlo din grupul is 


CRUPUL B 

! MPORTAŢIUN1 


EXPORTAŢII! NI 



Ceetutb «tete» 

% ti tafsl 

liltr» im In* l ' 

fii Ulii 

(felii!) itsft* 1 

% fin teist 

Taleri <eii Iu* 

% ha btt' 

Au.*triu 

41.412 1 

5,14 

2.678.Î49 

11.63 

425,175 1 

4.61 

2,588.535 

9.07 

Germania 

136.911 

IC.88 , 

5 776 751 

25 07 

1.438 698 ! 

15.61 

5.383.359 

18.80 

Italia . . 

38.367 

4.77 

1.825.419 

7.92 

1^60.742 

13.68 

3.674.8.^6 

12 88 

Ungaria . 

60.817 ; 

7.55 

908.111 

3,94 

1.187.651 

12.89 

2.127.L71 

7 46 

Total . 

276 507 ; 

34,74 i 

11.189.230 

48,56 

4‘312.260 

48.79 

13.754A37 

48 21 


«j- m -- ane! 

elite con.vtiente, lumea ăr f« 
fo*ţ de mult nn muzeu pcTfect 
catalogat, o uzină de roboti sau 
o morgă rmpnsă. 

Isiusiţi psihologi ai turmei, 
meşterii democraţiei cunoşteau 
perfect mciîtutţiiJt* indivizilor 
de serie, cari pot fi captaţi mai 
degrabă prin cultivarea viciilor 
decât prin stimularea însuşi¬ 
rilor calitative. De aceea, demo 
crăţia îşi ink-mna baza de sus- 


o va găsi nu in e- 
ronotnic, cum an crezut xmbu 
scaţiî crasei nici in .spiritua¬ 
lism cultural, cum predirâ de¬ 
fetist» interesaţi la menţinerea 
actualei asezârj. ei in politic, 
prin lupta care începe pentru 
realizarea statului autentic, de¬ 
parazitat de formele democra¬ 
ţiei putrefiatc şi pentru inte¬ 
grarea naţiunii n «diferenţiate 
înăuntrul -statului celui nou, a 
‘tatului etic. 


Excedentul In valori, al 
comerţului cu ţările din gru¬ 
pul B etse egal eu 

13 . 754.137 mii lei 

11.189.230 mii lcl 
a clic A 2 564.907 mii lei, cceu- 
ce reprezintă o sumă de 20 
de on mai marc decât aceea 
rezultata din comerţul cu 
ţările grupului A Excelentul 
acesta revine cu deosebire 
comerţului nostru cu Unga¬ 
ria şi italia. 

Daca privim valoarea to¬ 
talii a exportului, constatăm 
cA jumătate (48,21 la sută) 
merge către ţările grupiuui 
13 şl numai 1 3 (23,53 la su¬ 
tă) v absorbit de ţările gru¬ 
pului A 

Restrângând observaţiile 
noastre la cele două state, 
cari lmpreunA cu România 
formeazft Mica Z&ţelegexe 
obţinem cifre mal surprln- 
fitouir. 

Comerţul nostru cu Ceho- 
suovaciu este foarte dispro¬ 
porţionat: noi Importam dm 
această tură 14,63 la suU din 
valoarea Întregului import ; 
In schimb exportăm abia 
C.96 la sută din totalul ex¬ 
portului, mal puţin decât in 
Germania, italia şi chiar 
Ungaria Decalajul intre im 
portul şl exportul privitor iu 
Cehoslovacia sv traduce 
printr uu deficit dr 1 385.34,'i 
nul loi Acwuiă numi, curv 
va trebui comprimau muir 
«ub regimul conţin gcm&ri 

Jor. reprezintă costul jmeţe- 
mei politice a Cehoslovacie), 
Comerţul cu IugoKUvia. 
dau ţ Und $ihV tUtadim a 
a truc turci oi economice cu <_• 
lAnj poastne, <v,u de raicA 
importantă El ne p* w tru 
HnnJ 19210 un ţciiv de 


429.958 mll lei, O colaborare 
economica reală. întemeiata 
pe schimburi active, nu-i po¬ 
sibilă cu Iugoslavia E posi¬ 
bili însă o solidarizare cco- 
r.omicâ in faţa statelor In¬ 
dustriale Din acest punct dc 
vedere, Mica înţelegere, sub 
noua înfăţişare. ar însemna. 
lntr’o mâsurâ. un pas înain¬ 
te pe calea mult aşteptatu¬ 
lui bloc agrar dunărean. O- 
biectJvul ei politic ţine insa 
ia distanţă Ungaria, una din 
principalele ţâri interesate 
la formarea acestui bloc. 

Favorizată si economiceş- 
t* In noua comunitate in- 
tternaţională esu? numai 
Cehoslovacia Iugoslavia şl 
Romjnia, ţări cu o economie 
in mare parte agricolă, de¬ 
vin. In cazul unei uniuni va¬ 
male. hinterlandul economic 
al Cehoslovaciei 

Or. această situaţie nu 

convine de loc celor două 
ţări agricole, de aceea nu 

credem că se va merge prea 

departe in direcţia unific㬠
rii economic** a Micei înţe¬ 
legeri. 

In concluzie, noua organi 
zare u Micei înţelegeri, me¬ 
nită â intărc'jLscâ blocul an• 
Urevplontst răspunde in 

prezent numai unei necesi¬ 
ţi politice, nu şi economi- 
A la tu timp cât ea nu va 
dixlocă Homânia din nctua- 
hd sistem comercial, nu pre- 
2.-iUă prea imri ne^SLjutişuri 
pentru economia naţionaU 
D© acer * P yn&n i va îrebu: 


Isl cui (.vi* prietenia eoo- 
nom.r-â a Grirmiolfe şi rti- 
îici n * reciu^igteim, nn 
** tuomăi uşor cu prt-tlBa ex- 
pe care o divem. 


AJLEX CONSTANT 







A doua rlsUgnire" ' u/utu dc C«. /tote^ru 

































2 


A 


X 


A 


Probi ema com unistă 

in teritoriile alipite 


Este dela început necesar 
si lămurim că aspectele pro¬ 
blemei comuniste in noile ţi¬ 
nuturi alipite vunt cu totul 
altele decât acelea pe cari 
am ineercat să le analizăm 
acum câtava vreme în pagi¬ 
nile acestei publicaţii atunci 
când ne ocupam de posibili¬ 
tăţile căt si de obstacolele 
cari sc ivesc în calea perico¬ 
lului roşu in vechiul regat. 

Trebuo ţinut in seamă ca 
propaganda comunistă in a- 
ccste părţi de ţarâ este mult 
mai virulentă având un te 
ren mult mai propice. De aci 
necesitatea unei cunoaşteri 
cât mai serioase a acestei 
chestiuni. Si mal ales necesi¬ 
tatea unui spirit cât mai 
temperat şl mai obiectiv in 
studiul ei. Singura calc de-a 
ajunge la înţelegerea exactă 
n faptelor si la găsirea solu¬ 
ţiilor si remediilor eficace. 
Sistemul dc-a nega existenta 
pericolului roşu — aşa cum sc 
încearcă de unele organizaţii 
politicianiste chiar dela tri¬ 
buna parlamentului — este 
tot atat de condamnabilă ca 
si politica de represiune bru¬ 
tală, violenta, care loveşte cu 
aceea* furie atât In massele 
desperate de foame cât şi 
in agenţii provocatori. Cu 
atât mai condamnabilă eu 
cAt sângeroasele evenimente 
de dată recentă erau de pre¬ 
văzut fiind provocate tocmai 
din vina acelora cari au re¬ 
fuzat întotdeauna o adânci¬ 
re serioasă a problemei 
Ştim ca doctrina marxistă 
revendică puterea in stat — 
si cu aceasta toate avanii 
glllc ca ri decurg de nci — 
pentru o anumită clasă so¬ 
cială: clasa muncitoare, clasa 
proletară. ..Dictatura prole¬ 
tariatului", ..toate puterile 
în măna proletarilor” sunt 
lozincile hipnotice cari au 
slujit si cari vor mai sluji de¬ 
sigur in orice revoluţie comu¬ 
nistă. Tactica pentru cuceri¬ 
rea puterii este lupta de cla¬ 
sa concomitentă cu pregăti¬ 
rea şi ridicarea clasei mun¬ 
citoare. Iată pentru ce pro¬ 
paganda comunistă va încer¬ 
ca in primul rând captarea 
clasei muncitoreşti. 

Se înţelege dela sine că 
sarcina va fi cu atât mai u- 
soară cu cât această massu 
proletară va avea o conştiin¬ 
ţă naţionala mai slabă, cu 
cAt va fi mai putLn integrală 
in axpiraţiunilc colectivităţi¬ 
lor naţionale. Iar lozinca 
luptei dr clasă va găsi sam- 
pioni mai ales in acele ţâri 
sau regiuni in cari va exista 
o diferenţiere cât mai sim- 
ţtâ intre clasa muncitoare si 
restul populaţiei, o tradiţie 
proletara căt mai puternică, 
o pregătire politică eât mai 
serioasa a conducătorilor si 
mai ales o organizare cât 
mai strânsă >1 mai unitara 
a lucrătorilor 

Condiţii esenţiale dar de¬ 
pendente toate in primul 
rănd de desvoltarca indus¬ 
trială ă unei regiuni, de gru¬ 
parea cât mai intensă pe 
porţiuni cât mai mici de te¬ 
ren a acestor industrii sl de 
vechimea lor Normal —. ve¬ 
chimea, dezvoltarea si gru¬ 
pare* industriilor — a aduce 
aglomerarea de capitaluri in 
mâinile unul număr restrâns 
de potrntati sl cu aceasta 1- 
mensa diferenţă Intre con¬ 
diţiile sl felul de viaţă a c⬠
torva beneficiari ţi a mărci 
maşsr muncitoare. In astfel 
de couditiun) este u.*«or de 
sădit tn sufletul muncitoru¬ 
lui ura contra capitalistului 
burghez al a unei clasei în¬ 
tregi care devine pentru el, 
în primul rând, clasa exploa¬ 
tatoare 

In vechiul regal am văzut 
ră lucrătorul poate cm excep¬ 
ţia celui din Capitală şi-a 


celui din câteva centre pu¬ 
ţin numeroase — este depar¬ 
te de-a fi un desrâdaclnat, 
departe «le a ti un anti-na- 
llonalist cu atât mai mult 
cu cât majoritatea capitalu¬ 
rilor sunt in mâna străinilor 
sau a evreilor ceeace face ca 
lupta conlra exploatatorilor 
să capete un caracter cu to¬ 
tul specific — asemănător 
poate eu cel al luptei mun¬ 
citorilor din extremul orient 
— un caracter naţionalist. 

Pe de alta parte desvolta- 
rea relativ recentă a indus¬ 
trii precum si faptul că mulţi 
dintre muncitori lucrează cu 
intermitentă păstrând»-si 
pământurile şi caracterul ţ㬠
rănesc face ca totala dife¬ 
renţiere de clase să nu poate 
fi complet realizată până as¬ 
tăzi. 

In nouiie teritorii datele 
problemei sunt insă cu totul 
altele. 

In Banut, Ardeal. Bucovi¬ 
na, Maramureş, exista o ve¬ 
che şi puternica industrie. 
Dacă astăzi Reşiţa şi-a re¬ 
strâns cu mult producţia şi 
întrebuinţează un număr 
mult mui mic de lucrători nu 
trrbue uitat insă că sub st㬠
pânirea habsburgică Reşiţa 
ora una din cele mai însem¬ 
nate centre industriale si că 
In jurul ei s’a creat o în¬ 
treagă lume muncitorească. 
De asemenea cu uzinele dela 
C opsa. minele dela Petroşani, 
fabricile din jurul Cernăuţii - 
lui, Aradului, Braşovului, etc. 
Minoritari sau nationaH n- 
resti muncitori aveau condi¬ 
ţii de viata mult mai bune 
decât muncitorii din vecliliil 
regat. Apoi o cultură mult 
mai d revoltata, o conştiinţa 
de clasă mult mai profundă. 

Sâ nu se uite iarâş că a- 
ccastâ clasă muncitoare ime¬ 
diat sub Boia Kuhu a detinut 
puterea in Stat. Pentru uii 
timp foarte scurt, dar a a- 
vut-o In concepţia lucrăto¬ 
rului minoritar această st㬠
pânire a statului este posi¬ 
bilă E un fapt cu mari re- 
percursiuni în psihologia 
muncitorului şi ca atare nu 
trebueste in nici un fei ui¬ 
tat. 

Astăzi criza dar mai ales 
opera nefastă a politicianis¬ 
mului a adus decăderea şi pe 
alocuri moartea industriei 
noastre. Şpertul oferit de 
marile întreprinderi străine 
puternicilor zilei au convins 
pe aceştia ca să efectueze 
mai toate comenzile statului 
peste graniţă. Fapt ce-a adus 
marilor industrii — create 
tocmai pentru necesitatea 
statului — o imensa paguba 
forţăudu-le să înceteze lu¬ 
crul in cele mai multe şan¬ 
tiere si să concedieze astfel 
un mare număr de lucrători, 
rut priveşte pentru comen¬ 
zile efectuate de Stat. atâtea 
câte mai erau. acestea se a- 
chitau cu mari Întârzieri sau 
deloc ceeace a adus de-a- 
dreptul falimentul celor maî 
multe Întreprinderi cari an¬ 
gajaseră capitaluri pentru 
săvârşirea acestor comenzi. 

Industriile in aceste con¬ 
diţii pentru a se putea meu- 
ţine au fost nevoite negăsind 
sprijin din partea Sta tutu I 
va apeleze U finanţa străina 
De origină minoritara si con¬ 
duse mai ales de minoritari 
acum primesc o nouţ infuzie 
de capital străin. 

Capitalul acesta va duce 
de acum înainte » politică a 
sa, conformă intereselor sade. 

In primul rând o totală in¬ 
diferenţă fată dr neroUe 
muncitorilor, iar In al doilea 
rând o evidentă părtinire in 
felul cum sunt lratatI şi sa¬ 
lariaţi naţionalii si cum sunt 
trataţi şi salarizaţi minori¬ 
tarii. 

In afară dr aceasta — şl 


atingem aici punctul nevral¬ 
gie al chestiunii ce nc preo¬ 
cupă — aceşti delţnâtori de 
capitaluri, străinii favorizea¬ 
ză politica şl propaganda ire¬ 
dentistă. De acelaş sânge eu 
statele interesate in aceasta 
propagandă, nemulţumiţi a- 
poi de venalitatea adminis¬ 
traţiei si politicianismul ro¬ 
mânesc. stăpânii industriilor 
din teritoriile noul alipite au 
tot interesul sâ ajute o poli¬ 
tică care ar avea de scop dis¬ 
trugerea statului naţional ro¬ 
manesc, a statului în care 
astăzi este stăpân — cel pu¬ 
ţin cu numele — un popor 
rare până rri fusese stăp⬠
nit chiar de ei. 

Prin publicaţiile ce se stre¬ 
coară atât de uşor peste gra¬ 
niţă, prin numeroasele foi lo- 
eaie tipărite in limbile mi¬ 
noritare. prin orice mijloc se 
duce o imensa propagandă 
având ia dispoziţie dc altfel 
cefe mal copioase fonduri. O 
propagandă contra Statului 
românesc şi atât de puterni¬ 
că %i atât de eficace încât 
astăzi sunt in teritoriile ali¬ 
pite români cari regreta st㬠


pânirea străină şi viaţa lor 
dc odinioară 

S’ar părea la o primă pri¬ 
vire că propaganda ireden¬ 
tista şl cea comunistă nu nu¬ 
mai ca nu au şl nu pot avea 
nimic comun dar ca se ex¬ 
clud una pe alta şl una dău¬ 
nează celeilalte. 

Ircdenţa ar lupta pentru 
menţinerea şt intârirea ele¬ 
mentului naţional al acelei 
ţâri in favoarea căreia se 
face propaganda pe când co¬ 
munismul ar lupta tocmai 
pentru distrugerea sentimen¬ 
tului naţional indiferent da¬ 
că acest naţionalism ar fi 
ungure.se, rusesc, bulgăresc 
sau chiar german. 

Planurile de activitate par 
opuse pcntruca stopurile te¬ 
oretice sunt intr'adevăr opu¬ 
se. Dnr practica lucrurilor se 
arată a fi alta. 

Spuneam că starea lucr㬠
torilor legată — atunci când 
era vorba de impârtll pagu¬ 
ba — de starea intregel in¬ 
dustrii. este din ce in ce mai 
precară. Salariile scad, con¬ 
diţiile de muncă devin din 
ce in ee mal grele, concedie¬ 
rile se înmulţesc. Lucrătorul 
minoritar acuză bineînţeles 
pe patronul capitalist dar 
sub influenta propagandei 
iredentiste — cât şi a cetei 
comuniste nemulţumirea şi 
acuzaţiile sale trec si asupra 
actualei ordin de Stat asu¬ 
pra Statului românesc, cu 
atât mai uşor eu cât el sim¬ 
bolizează stăpânirea străină. 


Lucratorul naţional am ara- 
tat câ este şi mai năpăstuit 
de capitalul străin. La sala¬ 
rizări, concedieri întotdeauna 
minoritarul este protejat. 
Esle lesne de înţeles cum in 
mintea muncitorului român 
se naşte ura contra capita¬ 
list uii străin care-1 nâpâstu- 
eşte in propria lui tară si 
totdeodată contra statului 
oare tolerează o asemenea 
stare de lucruri. Sub domi¬ 
naţia străină avea operanta 
intr’un stat românesc viitor, 
Intr’o administraţie rom⬠
nească care-1 va îndreptaţi 
Astăzi acest stat s'a înfăptuit 
dar soarta sa e si mai grea 
ca odinioară. Astăzi nu mai 
are In cc sâ creadă. Iar foa¬ 
mea ii implpge la revolta. 
Revoluţia care-i va da pute¬ 
rea in mâinile sale este mi¬ 
rajul pe care propagandis¬ 
tul comunist 0 trece pe di¬ 
naintea ochilor săi înfrigu¬ 
raţi. Si acest miraj impre¬ 
sionează, captează. 

Iată cum ambele propa¬ 
gande — deşi atât de deose¬ 
bite ca scop final — se unesc 
in tactica lor dc luptă: dis¬ 
trugerea Statului românesc 
actual. 

Şansele comunismului in 
diferite regiuni, situaţia spe¬ 
cială a lucrătorilor din aces¬ 
te regiuni, precum şi m㬠
surile de luat contra efecte¬ 
lor tot mai vizibile şi mai 
ameninţătoare ale acestei 
propagande le vom examina 
in numerele vltoare 

I. V. V. 


Cadrilaterul sub stăpânirea românească 


Printre primele măsuri ce 
trebuiau luate, indata după u- 
nt re in vederea consolidării 
patrimoniului nostru naţional, 
reintegrat. astfel. in graniţele 
sale fireşti, era şi aceea a în¬ 
zestrării aparatului adminis¬ 
trativ din provincile alipite cu 
elemente entuziaste >i con¬ 
ştiente dc rolul de primul rang 
ce-l aveau de îndeplinit. 

Prestigiul statului român re¬ 
clama imperios ca funcţionarii, 
reprezentând, fată dc minori¬ 
tari, primul simbol al nouei 
stăpâniri, să fie selecţionaţi cu 
sc rup ulozi talc. pentruca. asupra 
capacităţii lor profesionale şi. 
mui ales, asupra Integrităţii 
loi modale :â nu planeze nici 
o bănuială 

Că lucrurile s’au petrecut 
i xact. deundoascle $i aici — ca^r 
hi toate marile probleme de 
stat — e de prisos s‘o spunem, 
astăzi 

Eternele interese politicia¬ 
niste sau arătat a fi, din pri¬ 
mul moment, in flagrant con¬ 
flict cu interesele naţionale 
Cum, insa acele interese poli¬ 
ticianiste trebuiau promovate 
cii orice preţ. s'a ajuns să se 
trimită tn ţinuturile alipite 
toată clientela, toată jAeava 
cluburilor politice. — tot ce-ani 
acut dincoace de Carpaţi mai 
netrebnic şi mai venal 

Pe de altă parte, aceleaşi 
partide — preocupate exclusiv 
de grija colurilor, care să le 
asigure cu orice mijloace, 
existenţa lor parazitar a — au 
pactizat In toate chipurile şi 
Cav dedat la cele mai dezgus¬ 
tătoare compromisuri cu mi¬ 
norităţile .ti aceasta in tot¬ 
deauna în dauna intereselor 
vitale ale statului român 

Conduse de un democratism 
neînţelegător care masca, in 
ultima instanţă, tot interesele 
lor electorale, au lăsar si se 
strecoare in funcţiile de în¬ 
credere ale statului din nouile 
provincii . fără nici un control, 
cohorte dr tndlrizi, cari s'a t: 
dnvedit nu numai că rt'a.u ni¬ 
mic comun cri aspiraţiile dc 
totdeauna ale poporului român, 
dar că reprezintă. dimpotrivă, 
factor, de dezoluţH si dc sub- 
minare a temeliei statului 

— Este apogeul inconştienţii 
polltictanifte. această r uttnoa 
>>a. aceasiil deg+atlantă abdi¬ 
care dela prerogativele noastre 
esenţiale de stat ăo*nfnant 1 

Cei ce şi-au închipuit câ. ia 
ţura noastră străinii au aca¬ 
parat numai comerţul fi indus - 

tria _V«K înşelai Pentru a 

se connnge că m^noribearti au 
cncertc şi u&tirnnl meterez, câ 


ne-au scos din ultima noastră 
baricadă aparatul adminis¬ 
trata — n‘au decât pri¬ 

vească la ceeace .se petrece tn 
■CadrilOter 

Vor afla atunci că asupra 
acestei provincii — care. dată 
fiind înstrăinarea ei aproape 
totală, trebuia să se bucure de 
un regim cu totul special — 
statul român u'are decât un 
simulacru de dominaţtune. 

In realitate, ea e dată sjire 
exploatare perpetuă diferiţilor 
Anghclofi, Pcrlkoft şi Tonkofi 
hnpresort de voturi pentru 
partidele „democratice " cari 
o conduc potrivit instrucţiuni¬ 
lor primite dela societăţile tri- 
dentiste de peste graniţă Cum 
aceste instituţii cer —ca, m pri¬ 
mul rând, iernatic publice să 
fie încredinţate in mâinile bul¬ 
garilor - cererea lor le-a fost 
integral satisfăcută. 

Ceeace te izbeşte, din primul 
moment, când pătrunzi in lo¬ 
caluri/e acestor servicii publi¬ 
ce. este înstrăinarea lor aproa- 
pt totală Eşti dominat de im¬ 
presia că al trecut graniţele 
ţârii şt că te găseşti in cmc 
ştie ce târg bulgăresc dela poa¬ 
lele Balcanilor 

Aerul obracnic şi sfidător al 
mutrelor tnongolice ce-ţi apar 
hi faţă şt necunoaşterea limbii 
remâneştt din partea acestor 
funcţionari „români", plătiţi 
din bugetul statului român , 
cin să-ţi întărească impr L sia 
dela început $i sâ te edifice pe 
deplin asupra haosului în circ 
Pustiiri 

Dar bnîgărimea a reuşit - ta 
adăpostul st cu corn plicit ai ea 
'cclerată a politicuinilor ac¬ 
tualului regim -- să-şi impună 
vederii*' până şi autorităţilor 
militare. 

tn conflictele dela tara din¬ 
tre bulgari si romanţ, jandar¬ 
mii au ordine precise sâ den 
drcvtaie in totdeauna celor 
dintâi, bd favorizeze pe cei din¬ 
tâi. Balaurul iredentist, sau 
comunist camuflat din Cadri- 
la*cr. constituc. pentru român, 
vv. fei dc totem . prin urmare, 
nu te poţi airiige de el chiar 
când te provoacă (şt te ţno- 
voacâ in totdeauna, cp oţjreat- 
vitcetea lui ancestrală > e tabu. 

Casai bravului masor M an - 
nescu. st ful legumii de ;a«- 
liarmi din Dicrasto*, care a 
fost ivăriit la celălalt capă: 
a : . ţiim. pentru că nu înţelegea 
\<j se supună ingerinţelor po¬ 
liticianiste . care ii impuneau 
să tolereze pc bulgari. — e con¬ 
cludent 

Astfel stand Lucrurile, nu 
trebnc sâ ne revolte indrâznea- 


dc Meliwi Oielefu 

la nemaipomenita a bandelor 
dc comitagii bulgari care—pa¬ 
tronate de guvernul dela Sg- 

h'Ci ii iiiii iilWpţSili. - 

tematic la noi acasă, — nici sâ 
ni se pară curios faptul câ. 

-- după 20 dc am dc domina¬ 
ţie românească — această pro¬ 
vincie continuă să-şi păstreze 
intact caracterul ei ei turco 
tătar o-bulgar. 

Nî se va zice. poate, câ s a 
făcut colonizarea 

Condiţiile şi mijloacele in 
care s'a făcut, insă, această 
colonizare sunt atât de me¬ 
schine încât nici nu-ţi vine şă 
vorbeşti de ea. Pe când Grecia 
şl Bulgaria au contractat, pen¬ 
tru acelaşi sx'op. împrumuturi 
care se ridică, pentru Bulgaria, 
la suma dc 2 500.000 Ure ster¬ 
line pe atunci 3 miliarde leii. 
ic' pentru Grecia la suma de 
•1000.(j00 lire sterline <cca 5 
miliarde lei — noi n'am putut 
destina operei de colonizare a 
D abrog ei noui decât suma de 
SS i cincizeci şi opt, de milioa¬ 
ne lei. după cum recunoaşte 
însuşi d t AUhalache in expu¬ 
nerea de motive asupra ultimei 
legi a Dobrooet-.\oui, al rarei 
autor este 

Starea de lucruri, existentă 
actualmente in Cadrilater. te 
edifică pe deplin asupra mo¬ 
dului cum a fost guvernată 
Romania, dala război 'ncoace, 
de Dartidelc zise democratice 

tn fota falimentului, pe care 
l-am înregistrat pe toată dnta 
suntem îndreptăţiţi xă ne în¬ 
trebăm dacă poporul român 
-- care nu şi-a dat pdnă aş¬ 
trii. măsura capacităţii sale — 
va ţuica sâ sc lase condus mai 
departe de aceraşi oameni, cari 
l-au condus până acum . — f㬠
ră q-şx pnmeidut existenţa sa, 
m cadrul volitic şt geografic in 
cere însuşirile sale ri sacrift- 
trfle imense pe care le-a f㬠
cui, H dan dreptul mî trăiască 

STELIAN CHELE FA 












AXA 


BLANK 


3 


AFACERE A_ 

Partidele, oamenii politici şi democraţia românească 
marionetele d-lvii Aristide Blank 


LUfi-ne ajunşi la sfârşiţii! r* - 
porlaşlllor noastre dedicate 
scandaloasei afaceri Blank. 

Ara cercetat pfinâ acum tre 
cutai bâhecl conduse dc fecio¬ 
rul de bani gata nuntit Aristide 
Blank. ani socotit apoi banii pe 
care .statul român ifitalt ju 
cale .sfi t sacrifice pentru ajuto¬ 
rarea acestei bănci, ne-am ocu¬ 
pat de felul In care nu fost chel 
tul te $1 manipulate imensele 
sume puse la dispuzltJa d-lor 
Blank Tabacovlcl şi Szoepkes 
do către umanitarul stat ro¬ 
mân. 

Ne rftmâne acum h<V explicăm 
dc tinde vine filantropia tezau¬ 
rului românesc, care au fost re¬ 
sorturile ascunse ale Intregci a- 
fareri Blank 

Pentru câ un ministru de fi¬ 
nanţa poate fl nebun sau cri¬ 
minal. dar atunci e repede do¬ 
molit dc către ceilalţi oameni 
politici at unei ţări. d<- către 
partidele de opoziţie. dc către 
presft 

Pe d. Argetolanu nu la do¬ 
molit insă nimeni Lumea po¬ 
litică românească a tăcut cu o 
surprinzătoare unanimitate, 
partidele şi presa dr asemenea 
Opozanţii, vajnicii opozanţi 
români care urlă la orice pri¬ 
lej si-şi manifestă cu energie 
patrioticele convingeri ri'au ur¬ 
lat şl nu şi-au manifestat pa¬ 
triotismul 

CAnd d. C Arg^tolanu. stân¬ 
jenit in opera de ajutorare cu 
orice preţ — chiar cu preţul rui 
net totale a finanţelor noastre 
— de cfttre puvematoruî Băn- 
cei Naţionale l-a inlâturat din 
tr’o trăsătură dc condei, nimeni 
n*a apus nimic. 

Tcţl .debattfrii“ de anver¬ 
gură a parlamentarismului ro¬ 
mân dispăruseră. Nici Impetuo¬ 
zitatea d-lui dr Lupu. nici sub 
(Uit A ţi le d-lui Ducn. nici turla 
nc*tâpânltâ o d-lul Vlrgll Mad- 



Dar să zicem că până acum 

lucrul e explicabil ’ De ce m fie 
apărat d. Manoilescu ? Un rJvul 
mai puţin 1 

Dar când m'a arătat dela tri¬ 
buna Camerei dansul miliarde¬ 
lor. când d. Florin Ziharla > 
dovedit cu cifre saLuU fâru lund 
care », fost pentru tşsfturul ro¬ 
mân Banca Blank cum d** nu 
l-a sărit mustarul d rulul Lupu, 
< tini dr nu s*i burzuluit sensi¬ 
bilitatea naţională a poetului 
pâtimiiij noastre, cum de n'n u- 
tlllzat magnifica ocazie „abilul 1 
domn I G. Duca. cum d * 1 nu 
şi a luat revanşa omul pupătu¬ 
rii d Virni Mxdinaru. împle 
rabllul denunţător ?d notiopi- 
rlilur liberale, dtştrupâtorui iul 
Trncred 0 

ardelenii ! Valda ^ r ocvod. 
Mih.il Popovlci. Volcu Nlţcsctt, 

»V'. etc . unde erau ? 

Bă Încercăm a lâmur' miste¬ 
rul f 

POTENTAT!! BANULUI S! 
MARIONETELE POLI¬ 
TICE 

Democraţia este repimul cel 
mai sdequat intereselor capi¬ 
talismului. 

Nicieri. mai rnnît ea (n de - 
mocraţie. domnia hanului nu 
e mai evidentă mai brutală, 
mai insuportabili. 

M rcanJsmol democraţiei 
parlamentare cerc bani pen¬ 
tru propagandă, pentru pre¬ 
să pentru afişe si afişai. pen , 
tru întruniri publice. pentru 
agenţi electorali, ere . etc. 

De aceia nici un partid de¬ 
mocratic nu se poate dispensa 
de sprijinul activ al potenta¬ 
ţilor banului. Asta e vina sis¬ 
temului* 

Dar ciori sistemul funcţJo 
ntarâ intr'o ţari ca a noastră, 
in curs de schimbare a clasei 
sale politice, unde lichelismul 
e dominant, sistemul %e com 
plici cu de % ăderea momii a 
intregei lumi politice. 

fiu i de mirare că in ase¬ 
menea condiţiuni Aristide 
Blank tâ fi avut la picioare 


pe toţi cavalerii „sans peur 
et saris reproche " ai politica 
i omâneşti. 

Fiecare s'a înfruptat din 
banii lui Aristide şi fiecare 
şi-a plătit datoria din banii 
statului. 

Şi înfruptat ea s’n făcut in 
fel şi chip. 

Unii au fost membrii in con 
si ţiul dc administraţie , în con¬ 
siliul dc direcţie in diversele 
consilii dc administraţie şi de 
direcţie a imreprinderilor 
afiliate Băncii Blank. Deci 
jetoane, tantieme, indemniza¬ 
ţii. etc . 

Alţii au primit acţiuni ale 
Băncii sau ale întreprinderi¬ 
lor afiliate. 

A Iţii au împrumutat b ini 
dela Bancă. Alţii au furat 
Banca s'au diverse întreprin¬ 
deri afiliate ei ier şmecherul 
Aristide i a pus să semneze 
că au furat. a închis preţioa¬ 
sa semnătură în casa de bani 
şi astăzi sunt oamenii lui. 

In sfârşit alţii au fost şi 
membrii, şi debitori, şi acţio¬ 
nari, şi hoţi şi tot! 

IKC.IADA iiANCIf 
BLANK 

Iliictilat dupA ritaboi a inrvpul 
<h pătrundă in opinin publica o 
« rie di* vvonnrî < nrioa.se. lulrcu- 
an lumi* politică romÂR«Avii ex¬ 
ceptând clanul xintiliM. începea 
•*â fie bănuită ră e in *nlda Băn¬ 
cii tllnnk 

HnilCft Itfnnk <lc\ miM* v e« v 
moara inepuizabilă din care Ion 
tp liimiM *»<• ndăpa. 

amintiri in legătură oii W«*mh* 
BSncli Blank uni Amintesc de 
eonleriuţa din \f«i 192*. dacA a» 
inH uiş**l «and Aristide Blank 
venise ittronjural In finuln 
ţin Oft rol de tot eroice ppl' 

licft MitpAneftMSfi axen mai (ic 
Tronic. 

F.r«ii de faţa şi d. Xl-trelotanu 
'• d tir. 1 irpu. şi d. RAdneaua şJ 
d Ta>ch, ^i d. N. Tilalescr 
Când studenţii au dc'lăuţiiit 
scandata I. d. Râd u< unu şi dr 
Lupu an ecmxfHiiH un corp <1** 
tardA jw*iM#n<iiu it lui V < 

Hlnnlc. 

îmi ui ai aiuintoe de scandata! 
de/l&nţuil iu parlament de .»• 
postului neaaiuloi**. rând Vri*!»- 
d«* a lăsat «m apară in prexă *►»* 
mele jH> care le pa*>e>c |q dUpr.- 
Aţin d-lui V loren i*t*ntrv că- 

• âliirii dr 'Indii, li]»âriri de f ârţi 
^lutllile ţiului npuxt citul ui d. 
Mire ea lorgo. îmi pur.* efe. 
eli. 

O < . Argelbiiinu. cure p<* li- 
lunci Iu Hon a-e <u a|K>xlo)uI. « 
T8rii| rlilar «un la*au fi*\lr“ eo 
mental de »o< Jockex-nl. ^î-n dai 
il<-mi\in din eonvilinl de a din ini 
Rlenfii* al Băncii B»unk |»enlru 
c« fo>e«<* nfcnvTl . apoxlolul*’ »•« 

• ore fii/io»u»Ne, V x< ri* eliinr f 
«rpi'MMre Toarte nobilă 1 B»r*r in 
bdex ni dtipii ce lâcuxe .Ic beau 
CO>lr“ /i iniprx’sitmu^e pr inipre 

xionahilul nncMnl >i^n ndirgt Io- 
cui in roii'iliu 

Şi mai CHftiMc crunta epitrn 

mâ <xIhmII de d \. f Cujen 

d ini dr Li»ţH 2 . 

K nxnrmurosi h | n faţu 
Ş» la punea blaăk 1 
(n xlârxil. mai 'tln >i svonuri- 
le rare au i-xn-Hlnt prin IVjă 
I^^T ftxupr,) unui prnleşor cu u- 
de virai măre mrr av<*a *â a 
joc «A <.1 loaHe xnnjrv cn/etnr. I) 
\a« Toiu-m-u Irei Rv ţ ft C ni 

Iwra Vaţimmli î 

VECHILE CONSILII DI 

administraţie 

Intre 1919 şi 1931 v‘a« perin¬ 
dat prin consiliul de adminis¬ 
traţii al Băncii Blank toa/r no 
tdbiMtâţila politicei româneşti. 

D-nd ValtUx For»>od. dr. Lupu, 
C. Arvetoianu. Gr fvnian. M>- 
hat Popavici, Ion Băducanu etc 
aa sfat la masa rotundă o Băn 
cH Blank alaiuri de implacahl 
UI liberali Alexandru Cratslcn- 
ttnacu. Pherckufe (morţii şi dc 
sfioi-ui /. G. Duca n v$aţi\> 


Şi pentru că sunt pe panta a- 
m tn ti iilor, mă p âr.*i esc Ja un ar¬ 
ticol — parc-mi sc din /ţrf/ps , ‘ 
- In care cu ocazia celei de a 
75 a aniversare a Băncii, sc re¬ 
leva rolul de conciliator jucat 
de MaurHcu Blank. 

Sc descria şedinţa feslivă a 
consiliului dc administraţie 
D-nul C. Arpei olanii, tot d în¬ 
târziase şi Intrând tn ia/a dc 
consiliu r«u era liber decât lo 
cui de lânpd „conu Alecu”. Dar 
omul cv pumn şl cu trabuc crn 
tn luptă violentă cu liberalii şi 
se s/la să se aşeze alături de 
. spiritus rector * al taberei hră- 
tieniste 

Atunci bătrânul Maurletu a 
făcui un pest şl omul cu pumn 
şi cu trabuc s'a aşezat lânpă 
conu Alecu. 

Pe această temă lutrp prilej 
de a/uzluni in gazetă, iar Mau- 
riciu Blank era proclamat r.n 
fel dc unHfcutor al faunei poli¬ 
tice din România. 

Banca Blank Împăcase toate 
lighioanele flămânde ale politi¬ 
cei româneşti, impărţindu-ic 
prado magnifică a jetoatielor. 
a tantiemelor si a împrumutu¬ 
rilor plătite din banii statului. 

n I IMUL CONSILIU si 
DIVERSELE COMITETE 

Si rut .turn ultimului con 
Mliu ilc tulminislrntic. < el 
din FIV). reprezintă exact 
evnnlaliul parlidelor rom⬠
neşti. 

Ionic partidele nu ţinut 
cu tot dinadinsul să fie pre¬ 
zente in consiliul d-lui \ri- 
Ntidc. In plus divergi muri 
deinu:l.iri ..onorau** cu pre¬ 
zenţele d-nfilor lor selecta 
reuniune. 

Iutii lista conciliului ; 

*•*»- 

nîreumt. 

\ fec-preşL‘diTite. C. \ rgc- 

loKinu, 

Membrii. Aristjd? Blank, 

I Boci ulm. Rudi ard S/<^p 
ke>. fah.tcoviei. Vndre Bc- 
n:K*. llomh^r^ iren. ( oan- 
da. Ciripurc filip^scu, (,ri- 
irore lunian Linii Pnnin/i 
Bo/cnilml baronul Stârcii. 
ArhiIc l.cx \ Sirnii". Vnib.tl 
reodorrsctL \ni<ln V*ie\od. 

Su-i Infim pe rând : d. 
Victor Roiuiiircpuii. l<»st 
preNctlinr<» v»*l înaltei ( urli 
de C ns.il ie ; d. C. Arpeto- 
iiwiii. fost in ţoale partidele 
In Ionic mim*derelc (in¬ 
terne. externe, finanţe do¬ 
menii. etc.),* I. Bon in hă (so¬ 
crul d-lui Arjşrrtoianu) \n- 
dre Benuc ndmiuistrator .d 
Buneii , de Pure* eî de'-' 
Pn\s Bn>*‘ u . generalul 
Coanda, fosiţ preşedinte d: 
ron^yfiu fosi preşedinte 


Semnluluj : (iriţuţa Filipe- 
seu. font ţepist. n/i «onser- 
viiţor . <«rijţore lunian. fosi 

ltlHMVil. btsr fnraiirsi, f(»» 

n.M ionul -ţâra ni st a . Etnii 
Pnnta/i. mare a'<.K.xiiT : Ro- 
zenthal, rnait; uvocni. juri* 1 - 
ofUNiiltnl inintaţereJor ur¬ 
ni «iei şi externelor . haro- 
aul Stârcea, ocupând o in- 
n.iha f(u»c|iunc ta jKilat ; 
Anilnrl Tecnlorovu. nvocal- 


fost primur şi viitor minis¬ 
tru nvoTescun Al. \ aida 
Voievod. He trei ori preşe¬ 
dinte de consiliu, de nu ştiu 
cute ori ministru, mvţionnl- 
(â râu ist. 

I Lvr lil>erulii ? 

Lil>era'Jn îşi rezcrv.Lsern 
locurile de cenzori, lutn-i* 
general Cantacuzino, lepist 
eonsovrttor ; Câh. C.’iipri ; 
Grigorc Duca. fratele d lui 
I. C. Duca (şeful pnrtidnlui 
liberul ducea grija ca fami¬ 
lia să fie reprezentată îi» 
venerabila fbinco BLmk) : 
Pilat şi Staicoviei (ambii li¬ 
berali). 

Partidele aveau deci mo¬ 
tive binecuvântate ca sâ n- 
copere. prin tăcere, porc㬠
riile d-lui (.. Ar gel o ia mi 

DEBITOR» BANC » 
BLANK 

Să treceai acum la altă 
categorie dc profitori poli¬ 
ţiei. la debitorii onorabilei 
instituţii evreo- ro mâ ne. 
latâ-i şi |>e aceştia : 
Rudolf Brand* eh, fost 

subsecretar de stat. 111.000 
lei. 

Yirgit Madgearu, 401.000 
lei. 

Grijforc lunian. 407.000 
lei. 

Gr. Filipescu. 1.26^.000 
lei. 

Milini Popovici, 1.510.000 
lei. 

.Uuk-.P (Ui^oi. r^uiJ.mn) ici. 

( artd Dnvîla ffosl rniifeifru 

la Yarşovin, acum la Was¬ 
hington. Lifta pentru in¬ 
timi). 4.0770.000 lei, 

Eugen CJnga (fratele d-lui 
Octavin» Gogul, 6.200.000 
lei. 

hm Râd tiranii. ‘*.450.000. 
liancn lârunenscă din le¬ 
ctici. preşedinte tnt Iun Ra¬ 
du cn nu. 10.000.000. 

V rhub'srii, I9.000.00C 
Iei. 

C. Vrgetoianu 19.000.000 
Iei. 

Yşa dar. peste şaptezeci 
dc niilioane de lei an fost 
distribuiţi diverşilor . oa¬ 
meni politici de vu/ii, cure 
apoi an ajutai, au tucut. au 
cerc Blank. 

CONC LU/JI 

lată explicaţia filantro¬ 
pici statului român in e- 
poca in care lurnea moare. 
I de foame. 


In epoca in care func¬ 
ţionarii aunt aavârtiţi pe 
drumuri, şcoala c crunt 
lovită, trupa rămâne fl㬠
mânda, mii de fomeri mor 
de foame, iar cerşetori» 
degeră pe străzi, tezau¬ 
rul României Maori acordă 
4.500.000.000 (patru mi¬ 
liarde cinci aute de mili¬ 
oane) d-lui Ariatide Blank 
Toate partidele tac, 


toţi oamenii politici Ajută 
şi acoperă pe criminalul 
Constantin Argeloianu. 

Guvernatorul Băncii 
Naţionale, d Mihail M«- 
noileacu, e svârlit ca un 
viatavoi când încearcă aâ 
reziste. 

De ce ? 

Pentru că nu există om 
politic şî partid politic ro¬ 
mân care aâ nu se fi în¬ 
fruptat din banii lui Aria- 
l»de Blank. 

Debitorii, membrii, în 
consiliul de administraţie, 
cenzori, toţi au supt in 
realitate din bugetul ane - 
mic al statului român. 

Critică mai precisă şi 
rnai sdrobitoare nu se 
poate aduce democraţiei 
în genere şi democraţiei 
româneşti în special. 
Democraţia parlamenta¬ 
ră este o gogoriţă pentru 
naivi. Realitatea e pluto- 
craţia ! Dominaţia poten¬ 
taţilor banului pentru ca¬ 
re un întreg popor mun¬ 
ceşte, suferă şi moare de 
foame. 

Miliardele date Băncii 
Blank au fost rupte de la 
gura calicilor de români. 
Concluzia ? 

Să desfiinţăm democra¬ 
ţia de faţadă, sub care s« 
ascunde domnia banului. 
Şi s’o desfiinţăm repede ! 
Acum cât suntem tineri, 
căţ n* avem re laţii şi inte¬ 
rese de apărat ! 

Pentru câ în atmosfera 
de lichelism, de jaf, de 
fraudă in care trăim, ori¬ 
ce metal rugineşte cu 
timpul. Forţa noastră stă 
in tinereţea noastră. De 
aceea în surâsurile scep¬ 
tice ale lichelelor, profito¬ 
rilor şi hoţilor, vom con¬ 
tinua - astăzi aci, mâine 

în stradă - să urmăm 

ritmul care acum zece ani 
a pornit dela Roma şi ca¬ 
re va deveni stăpân şi la 
noi, ritmul reînvierii na¬ 
ţionale, datorită tinereţii 
triumfătoare. 

Mihail Pol ih muia de 


Naţionalismul 

cerşetor 

Pnn trenuri, prin localuri, 
noaptea şi rJua, seara şi dimi 
neata întâlneşti tipuri de stu¬ 
denţi dubioşi, cu priviri fioroa 
m* care-ţi baga ameninţători 
sub nas foi imunde, cu artico¬ 
le bombastice şi sforăitoare, cu 
un lnnbagiu periferic şi trivial. 

..Orranul mişcării naţionale 
creştine** e subtitlul explicativ 
pe care puţili-vtil naţionalismu¬ 
lui rl servesc insistent. 

Preţul benevol! Dar prlrirSe 
fioroase spusa ameninţător : 
.dublu obligator** 

Desfacerea pe stradă a naţio 
nalismulut revolta. E o scobo- 
rire a ideii, o terfelire a credin¬ 
ţei. Fapta românilor cari cer 
sesr in ţara româneasca pen¬ 
tru susţinerea ideii naţionalis¬ 
te. firfirica pomenii întristează 
— dar şi desguvtâ. 

Un crez mare se poarta cu 
«mu. Dar cu mândrie. Cei cari 
întind mâna milog:* la strâmt! 
de pe Colea Victoriei sau din 
localurile de noapte — compro¬ 
mit ideea. o injcraeşc. Chiar a- 
tunn când vunt îmbrăcaţi in 
cămăşi albastre, chiar când 
poarta erori pe braţe şi in mo 
tul bonrtei si chiar când strigă: 
A pararea Naţională!* 4 











4 


A 


X 


A 


Faptul petrecut cfaidva, in, 
tr-o zx fără însemnătate din 
istoria omenirii, este verosimil 
ti semnificativ. Se spuzi* că. 
un grup de tineri evrei tvpro- 
pttnduse ou sfială si vădită vc- 
7icraţie, de rabfriw rnvesmăn. 
tal in mantie cernită ti ffhcbo- 
şti de îndelungată priveghere 
asupra cârtitor sfinte, I^an in 
trebxt; ..Este voe, după Torn el 
csV.rU> tfflnic ca tinerii evrei siv 
înveţe eâ cunoască pe filosof u 
gr*cl7- 

La care, bătrân ui rabin a 
răspuns. ..Dumnezeu vrea, ca 
sA vâ ccuipaţl de legEc sole Zi 
$1 noapte. Aflaţi deci. dac a 
vreţi sA v& consacraţi leoturcl 
luj Arjstotel ei Platon, un mo. 
roent in care nu este nici n şi 
nici noapte '. St de oarece, rât. 
ptinsnt. 1 em prea înţelept ţi prea 
cu multă hoidrirc răspicat, ti¬ 
nerii iubitori de a cunoaşte 
gă+idirca lui Ari stol ei au pic- 
cat, ducând cu dânşii convinge, 
rea. că momentul acela. nepu. 
tănd fi găsit, studiul fl'osoftei 
ştirbeşte o paste din timpul des- 
tinal cunoaşterii lui Dumnezeu 
ţi cărţilor sfinte. 

Cu foarte muttâ uşurinţă. 
m'J putem închipui po Baruch 
Spinoza, in rosturile meschine 
de fervent dogmatic al sinago¬ 
gii din Amsterdam. Ce impor. 
tonţii ivi fi avut această apro * 
pine de sectarismul Jutţatc, ra 
binlc ţt liturgic, se im i>cdca (Ln 
cvo'uţla ulterioară a spiritului 
lui Spinoza. 

Şi totuşi. Spinoza a fost un 
răzvrăti! in sensul depăşirii 
principiilor învăţate, nu a ne- 
gării lor. Cărui dascălul său, 
Saul Itabi Martcira, celebru ta - 
mudlsi din Amsterdam. s‘a dus 
să iscodească pe tânărul tnsu- 
rcct. care nu pâcătuise de căt 
prin faptul că se îndepărtase de 
sinagogă, Baruch Sptnozfj inee. 
puse să pătrundă filosofla car. 
tesiană Se spune chiar, că în 
acest timp Spinoza întreţinea 
rekiţitini cu sectanţii creştini 
din Rw g ms burg, şi cd toi o- 
dată ajunsese la cunoaşterea 
scolasticei Totuşi, nici prin a. 
coaste, rina lui nu ora prea 
marc. Ea începe din momen¬ 
tul in care Biblia şi Talmudul. 
dsjird ndu-şc insuficient inie . 
mcvaie pentru a demonstra c- 


Anti-spinozism 


fatalismului vieţii, nu-l aflam 
de cât in Kabala, acesf amalgam 
de idei orientale, pusă la punct 
cu 200 dc am a K. — Phllon 
din Alexandria, U este un siru- 
lucU reprezentant. Această doc¬ 
trină, a fost răspândită inter, 
mi lent şt i/i totdeauna clandes¬ 
tin, până in sec. al XVJea când. 
Pico dcla Mirgjido'a va căuta 
să-i acrediteze v-tloarca etica, 
iar Abraham Cohcn Irira va da 
la iveală tălmăcirile şale a*u 
pra Kabalet Unii dintre cerce, 
tătarii critici al fi'osofiei splno- 
ziste. sau străduit să afle în 
gândirea acestui „nenorocit" 
flIn Amsterdam după cum il 
botezase Ma’cbranchc, o prelu¬ 
crare a principiilor fcaballstice. 
Afirmarea aceasta era Interne, 
iată. Irira. acest interpret «' 
Kabahl moarte. ! a 1631. iar tu. 
ea^ca lui, intitulată ,.Bahir* a- 
pare la 1651. Toate operilc tid 
Spinoza apar mult mai târziu 
Recrudescenţa Kaba’ci in vre¬ 
mea lui Spinoza au Îngăduit să 
$c facă o apropiere intre prin 
ctplile dcsvoltate mai târziu in 
. E'Lra" ţi idet'e rezumate In 
tălmăcirea lui A. C. Irira. A. 
j/ropiorca este evidentă, ţi dacă 
unii dinbrc comentatorii sar: 
interpreţii Lui Spinoza se in 
dosse de inf'ucnţa filosofilor c. 
vrei, toţi cad dc acord, atunci 
când trebue să recunoască 
structura materiei prime pc 
oare s‘a edificat gândirea sa , 
Mirata llaffding, restabileşte 
astfel filtaţiunoa gândirii spi • 
noziste: „Conceptul Iul despre 
aubalamţ &tovwă$fce din carte 
e.aom şi din scolastică, ideea .ui 
-jr^pre natură dria Bruno >i 
cfc£* Renaştere, $i ideea despre 
Dumnezei U ideile religioase, 
cure. primele au pus Ln mişcare 
gândirea iui". 

Rene Wonns merge mut de - 
parte, şi simplificând afinau. 
Jnflu’nţa Jwdaiaqrutui, l-a dat 
&ist«*nulul Lspinoczist materia, 



influenţa lui iDeşearte», forma 1 . 
Prin habalâ ţi iudaism, pantels- 
mu } şi emanat ion Lsmu l spi no. 
cist se leagă de filosof ta arieh- 
tală. Vn comentator savant al 
Kabalet, Salamon Maimon, a 
Vâsit chiar apropieri incontes¬ 
tabile între viziunea panteismu¬ 
lui spLnozist şi filosof ia religi 
oasă a evreilor. Dumnezeu, i*• 
tcUgcnţa şi obiectele ..sunt 
unul si acela* lucru". Dumne¬ 
zeu este tenuţ. Creatoru. 1 lumii 
şi prin ca. sc realizează pc ei 
însuşi Meditaţiile lui Spinoza 
din ,-BLca", privesc binele omu 
lui pc pământ, ţi încrederea 
optimistă in. datinc'c. acestuia, 
purtate de dragostea inictecl 
tuată pentru Dumnezeu. ..Omul 
liber — ztce Spinoza — ‘nu se 
gfond.şt? ti nimic mai -puţin 
efe cAt /a. moarte, şj înţelept u- 
nea iul noi este o gândire asu. 
pra morţii oi aîjupra vi«ţii M . 
Privită sub acest aspect, al bi¬ 
nelui util, ,.Btic.a" este după 
cum Şa spus, o dizertaţte „des¬ 
pre Dumnezeu, despre om şi 
leririrea acestuia" scorpui e? 
fiind mântuirea lumii prtn po- 
gorirca in eternitate a omului. 
Privind către bine'e individual 
al omului, şi către viaţa trăită 
in realitatea practică. „Etica" 
dcninc o teologie laică orientata 
spre individualismul demoerg. 
tic, care, supraestimează gând! 
rea ca putere de liberare în 
virtutea jicccsitâţii imanente. 

Urmărind mai departe con¬ 
secinţe'* practice ale „Eticei 1 
in aplicarea lor in viaţa sod/ilă. 
aflăm substratul democratic 
dtn iucr<i r ea „Tmot&tu* theo. 
Ir^copoatîcus" ( 1663 ) şi .Truc- 


dc Nicolne Roşii 

ta dus polrtious*’ apăru* m o. 
pera postumă 1677. Să ne *c- 
intoarccni deocamdată la aplt. 
carea socială a principiilor E 
ttcei". Omu'., ca unitate u.rv. 
met ic* 5. este stăpân pc raţiunea, 
T>e voinţa şi pc tendinţele intU- 
viduale. ..Voluntas et intcUeetais 
unum et idem sunt". Aceasta 
înseamnă că, numai cl iş f este 
sieşi arbitru, şt că, încoronarea 
etică a acţiunilor individuale 
fiind aflată in libertatea des㬠
vârşită, nici o altă lege nu poa. 
te exercita o putere de cons¬ 
trângere, Matura, care regle¬ 
mentează ordinea lucrurilor, şi 
raţiunea, cârc conduce oamenii 
după natura lor proprie, nu 
sunt două realităţi distincte 
Ele fuzionează iruro sinteză 
care raţionalizează raporturile 
dintre luaturi, su bordanâ/ndu .le 
stărilor individuale. Chiar feno¬ 
mene naturale, care se petrec 
ln afară de voi. deşi sunt de. 
terminate dc legi naturale, ele 
nu pot fi concepte a'tfcl de căt 
prin intermediul raţiunii subiec¬ 
tive. Raţiunea cneiazâ concep¬ 
tele, şi după datele inteligenţei, 
lucrurile apar pe ecranul cu¬ 
noaşterii i'ariabVc dcla individ 
la Individ. Mici o altă nîerpre- 
tare nu poate fi dată cunoaşte, 
rii acestor fenomene, dc cât a- 
ceia care se desprinde din e. 
xcrctţiul esenţial al atributului 
raţlunei, care este libertatea. 
Vorbind despre po'itica lui Spi. 
noza, Paul Janet spune urmă. 
toxrcle : „Puterea prin care 
«unt şi continuă a fi nu este a‘t 
lucru de cât puterea însuşi a 
lui Dumneiîu. Dumnezeu, po¬ 
sedă un drept suveran asupra 
tuturor lucrurilor; şl acest 
drept, este puterea lui insâsi, 
considerată ca absolut liberi 
de orice obstacol. Urmează d? 
aici. cu flecare lucru natural, 
ore tot atâta drept câtă putere, 
căci puterea el nu este decât o 
porţiune din puterea lui Dum - 


xîstcnţa lui Dumnezeu, a fost 
nevoe de tai sistem filosofic în¬ 
temeiat pc baze raţionale. Gdri- 

biblic şi află puncte de sprijin 

în cunoaşterea lui Dumnezeu 
prin iubire infinită, pentru fe¬ 
ricirea vieţii , Ideea accista. o 
aflase Spinoza şt in Biblie, dar 
ambianţa misUco-dogmatică d 
}mp e«liease să râmă? numai ic 
dânsa. Raţiona'Isonul cartezian, 
după care Dumnezeu este o sc 
creţ ie a gândirii noastre, era 
prea seducător pentru ca Spi . 
noca să rdmât tn nesiguranţa 
alegerii Ideile fundamentale ale 
spinozirmu'id sunt imprurhv - 
tute dcla Descartes; dualismul 
atributtv a’ substanţei, corpul 
fi sufledul. întinderea şi gând», 
rea; fmxllsniul optimist al ne¬ 
ţii. Demonstrarea raţională a 
existenţei, geometrică la Spi. 
noza. pentru aflarea lui Dum¬ 
nezeu. restabilesc f Moţiunea 
care de data aceasta înseamnă 
integrare ş> dependenţă. 

Pe dc altă partea reluarea ele. 
mentclor individualiste d n fi - 
iosafia carteziană, fecundează 
fenomenul originar mistico.ra. 
tional din gândirea lui Spinoza 

.Etici", opera lui fundamen. 
tală. este o aprofundare a vlf- 
hi şi a ideet de Dumnezeu, cu 
scopul bine precizat de a face 
cunoscută oamenilor, puterea 
fericirii prin iubirea inlelectua'ă 
a fui Dumnezeu. zrrurr de. 
mteieetualiiv 

Firicirca despre care vorbeşte 
Spinoza. este o fericire realiza 
bilă în lumea terestră, concretă, 
de aceasta şi sfaturile pr ;etice a. 
bundă tn „Etica" Optimismul 
nuzter,aiist. ca materie primă a 


Liviu Rebreanu: Răscoala 


1 • Comamorarea iu» Soi- 
nofiK*. a prilejuit publicarea 
unor 'uccârrl f-nirit/lcaic de la- 
borirv*? cercetări, oare. 
oâ spiritul niowrtiei soinoesU* 
preoer .v’i Încă medKeţtile Inie 
lertUftl lor. Ca şl Dmcartes sau 
Kant apn.Tza m booură de ur. 
credit nc*>ond:Vvoc jit. Oea e 
imfc p^re «inpfrinsAţor sa totuşi 
.drapUmuiiUc pentru îţrtriţ.ul rre. 
mii. esţ^ abundenta ?itud ; i!or 
de ana izâ ş; % comentariilor, 
annvcî ■-’And iru avem ln-A a 
t«nuiucefe româ^eeiră a cwrl - 
lor oncln-i> Sc p r* e4. lolno- 
Torni?' trisvtr in (’w> ce ,.npe. 
rite' îui apiîxwa au rămas brâ 
ouite de uitare F'ebra maia. 
zi’itâ la e^f şu ecrrvt‘»buH e- 
\ldetvt fl ftloaoCi noştri m‘a 
detenusiiwt fă aer.u euert ari 

coi 


Când am luat in mână noul 
roman al Iul Liviu Rebreanu am 
avut impresia c& revin pe un 
pământ pc care il părăsisem 
de-o groază dc vreme. Am rea¬ 
lizat un sentiment de revenire 
la o lume şl un scris cari st㬠
ruiau in mine mai mult sub 
formă de amintire şl cari re¬ 
învia u, căpătând treptat relief 
şl lumină, cu cât înaintam Ln 
lectura „Răscoalei". 

Calităţile de romancier ale 
d-lui Rebreanu au fost îndea¬ 
juns de verificate şl unanim 
recunoscute cu prilejul apari¬ 
ţiei romanelor sale de până azi- 
Cu ..Ion" ?1 cu „Pădurea Spân¬ 
zuraţilor", mai cu seamă cu a- 
cestea. cu „Ciuleandra" (care 
dacă n'ar avea unele similitu¬ 
dini cu „Gândul" lui Leonid 
Audreev ax fl cu atăt mal pre 
ţioosâ). mal puţin cu Adam şt 
Eva. Liviu Rebreanu trecuse cu 
un capitol Important in Istoria 
literaturii noastre, de pe acum. 
chiar.. In manuale de şcoală şl 
este. pe drept cuvânt, singurul 
nostru romancier necontestat 
L. Rebreanu dă astăzi o nouă 
dovadă de robusteţea talentului 
său şl de vitalitatea sa crea¬ 
toare Lupta dârzâ pentru p㬠
mânt, îndârjită dc nemernicia 
sau neînţelegerea posesorilor, 
vigoarea şl să\băUd3 ţăranu¬ 
lui. tăinuite sub un strat gros 
de răbdare voinţa Inflexibilă 
şi persistentă de a poseda o- 
dată şl odată, pământul pe ca¬ 
re-! munceşte, bunătate» şi re¬ 
semnarea fără seamăn a tăra 
nulul, care *e transformă ln 
colţi muşcători, atunci când 
Mirt*' bătaia de Joc a boerlml) 
npă*ânrln-l prea de tot — toate 
sunt evidenţiate ln ..Răscoala” 
cu o rară putere de obiectivare 
Anul de răzmeriţe 1907 şl-» 
aflat un povrUllor care pâ 
trun.de sfredehUjr In saferln 
t'lc celor obidit!; speculaţi «1 
ln pMehologli unei boeriml fl 
u unei soriot-ăţl in vădit pro¬ 
ces de transformare. In prima 
pirte a romanului se află. aş 
spâne, preludiile râvoalei. At¬ 
mosfera se creoză delt primele 
P'iţîinJ. primejdtr creM*. *? Iu¬ 
ti ruie teama de răseo-tfă Hl tăcu 
loc ln oraşe dar ntmenl nu 
coare* să preintăxnplne râul. 


mal toţi bizulndu-SL' pe firea 
blândă, leneşă, fără răutate h 
ţăranului, pe resemnarea ace¬ 
stuia verificată prin indelungâ 
experienţă istorică. Ce! cori văd 
primejdia, el înşişi preferă s’o 
ignore crezând c‘o anihilează 
snu o ocolesc, sau se mărginesc, 
la sterpe, inconcludente decla¬ 
raţii de recunoaştere a unor 
drepturi meritate ori la alarme 
demagogice aţâţătoare. O stare 
dc tensiune, de alarmă pretu¬ 
tindeni. O încordare, o vrăj¬ 
măşie din moment ln moment 
mal pronunţate, mai afişate. 
Mizeria care creşte şi netezeşte 
intr’un fel lucrurile lăsând şi 
determinând Iniţiativele colec¬ 
tivităţii. individul punând doar 
la băl ale mica sa contribuţia 
de energie, de ajutor. Fiecaxv 
trăeşte Intr’o suspensie de r㬠
suflare ca ’n vremurile de mo¬ 
limă generală, de foc. de cu¬ 
tremur. de moarte, de revolu¬ 
ţie 

Ţaranul aşteaptă şl Ln aştep- 
tjTe orice muncă 1 se pare su¬ 
perfluă, orice preocupare obiş¬ 
nuit zilnică e pusă de o parte. 
Lumea e in aşteptarea desne- 
dâmântului sau minunii caro 
nu poate întârzja- 

E o minun:* care se realizează 
prin complicitatea aşteptăriloi. 
O dorinţă îndelung conservată 
care sc cere satisfăcută, un vu» 
alimentat de toţi care sr> m- 
făptueşlc încet dar sigur toc¬ 
mai când toţi şi-au pierdu* 
cumpătul şl nădejdea. E o star* 
de enervare generală, de dis¬ 
pută. de neînţelegere şl dc în¬ 
ţelegere caro devine molipsi¬ 
toare, impărzlnd peste tot sa¬ 
tele Cel mat neînsemnat fapt 
devine atunci pretext de răs¬ 
coală şi nimeni nu mai poate 
infrâna pornirile sl astâmpăr;» 
focul care se dczlănţue ca «i 
demenţă Din Inconştienţa $3 
neînţelegerea şi brutalitatea 
politicienilor, ca o firtxîcâ re* 
acţi une sălbătici a ţăranulul. 
Răzmeriţa — cum .*punc *fa- 
Urs Lupu Chiriţoiu — a fori un 
vwnt mure şt i-a luat pe bieţii 
oameni şi l-a mânat ca oile". 
Revoluţia e ca o năpasta şl 
ca o destindere O aştoptătn. n 
suferim 3tlm că nu limpezeşte 


dc Arşavir Acterinn 

ci turbură Simtom constrînşl 
de neputinţa noastră de reme¬ 
diere şi echilibrare s'o tolerăm 
Răscoala se produce «varecum 
fatal. 

Demagogia şl tertipurile po¬ 
liticianiste care duc la crLmâ şi 
dezastru sunt Înfierate. Jocul 
nenorocit al egolsmelor ţl al a- 
roorulul propriu e pus h;minos 
ln evidenţă. 

Liviu Rebreanu aplică in 
„Răscoala" o technicâ abilă. 
Atmosfera e creată prin alătu¬ 
rări, elocvente prin ele insele, 
dc scene petrecute in locuri di¬ 
ferite. cu eroi distincţi aleşi din 
diverse pături sociale. Acţiunea 
se desfăşoară, aş spune, sim¬ 
fonic, ca să întrebuinţez un cu¬ 
vânt de care se serveşte Philip 
Quarles. unul din eroii lui Hu- 
xley din ,,Contrapunctvoind 
sâ califice ritmica unui roman 
proectat (in realitate însuşi ro¬ 
manul Iul Aldous Huxiey». în¬ 
treg materialul se prezintă. In¬ 
tenţionat, in crâmpeie de viaţă 
cari se împletesc nespus de abil 
ca sâ sugereze cititorului modul 
in care se pregătesc evenimen¬ 
tele, se coc pasLunile gata si 
Izbucnească Romar clerul ..Răs¬ 
coalei" reuşeşte astfel să con¬ 
serve atentia lectorului trează 
printr'o variaţie aproape cine¬ 
matografică şt să redea fidel şi 
amplu ca intr'o frescă încăp㬠
toare toată ^urda nemulţumire 
a unei pituri iipjlti de ce are 
mai scump şl mm absolut pe 
lume — un pământ propriu pe 
caic să sc agit*. 

D Liviu Rebreanu dă. poate 
lârft să vrea. priu noul sân ro¬ 
man, o literar;, d.ir au mai pu¬ 
ţin reală lovitură dc berbece 
aiurării din oe in ce ma 1 în¬ 
groşate a coi or -ari urra.ircsc 
Dizolvarea dreptului de proprie¬ 
tate şi colectt .rii'.arî i bunurilor. 
Ri* c lesne sa xchlmtli cu una 
cr două po ţăranul român le¬ 
gat solid de pământul său - 
legătura cu rădăcini tn veacuri 
şl in adâncurile dc egol«rn iile 
sufletului tmeoex — ci si-î 
Impui o lege pe care nlMe exai- 
Liţl marxişti *ou utopişti Jes- 
crecrAţi o morfolesc intre dinţi 

A ACTERIAN 


ncweu, ln proporţie eu msăşi 
puterea care o posedă Pria 
dreptul natural, trebue să înţe¬ 
legem JcgEU? naturii fiecărui in 
divki. după care este determi¬ 
nat a exista şi a acţiona intriun 
mod particular'. 

In nenumărate locuri Spinoza 
proclamă necesitatea rcgimulu* 
democratic, a libertăţii absolute 
şi a individualismului social 
Iar Harald Hoffding, recunoa¬ 
şte in Spinoza.. unu', dintre pri¬ 
mii filosofi ai tlmpurlor mo - 
demo După toate acestea, este 
lesne de remarcat, că fdosofia 
lui Spinoza reduce înţelepciunea 
omului ta o meditaţie mistico- 
raţumttllală asupra vieţii (mc- 
d tatfco vitae> .Bticar, tinde sa 
încetăţenească ideea cd omul 
trebue să trăiască in Drago'!, 
tea lui Dumnezeu, pentru bi¬ 
nele său personal. Ideea con. 
tra'ă a filosof lei spinoziste fiind 
meditaţWe in vederea unei ac¬ 
tivităţi practice, ne îndeamnă 
prvirjle către gândirea talmu - 
diştllor medievali, care. justifi¬ 
cau cu aceiaşi idee scopul o - 
mut pe pământ. Faimoasa e- 
brietalc intru Dumnezeire, a 
lui Spinoza, nu-şl află altă le¬ 
gitimare dc cât ln conservarea 
personală. Iubirea lu f Dumnezeu 
pentru sine, şl în vederea unui 
scop practic, această idee este 
cchivatenld unul contract na - 
Luxai: om şi Dumnezeu recu¬ 
nosc aceraşi cauzalitate subs¬ 
tanţială şi aceiaşi convenţruiie 
contractuală. 

Dreptul natural, despre care 
vorbc.te Spinoza m ..Tratotatus 
PoTij-ticus" nu reglementează 
viaţa oamenilor în societate 
după principiile moralei divine 
Pasiunile ş L instinctele se pol 
desvo ta in voe, pentru că ra¬ 
ţiunea individuală singură le 
reglsoreazd finalitatea, care 
după. însăşi justificarea exis", 
tenţei sale. $e reduce la conser. 
varea tndividului. Ideea stătu 
lui. este izvorîtd din principiile 
fundamentale ale melaUzacei 
spinoziste. 

In „Etica", raţiunea oameni, 
lor este o porţiune din raţiunea 
universală a Dumnczeirei. ş, 
in manifestările el, ea are de 
scop să fixeze un punct de 
contact intre ea şi Dumnezeu, 
prin iubirea tnielcctua'â 

Dacă Dumnezeu şi natura p㬠
trund in oameni pc căite raţnu 

*** rxsntmnjtf hr< rm 

poate fi altceva expresia unei 
tendinţe de absolutism univ er 

*al a subiectivUynu'iu raţional 
..Etica" precede şi jalonează tot 
odată principiile directoare din 
„Tractatus ppMtaCMsr’. RxţLunoa 
individuală avdndu.şi justifica¬ 
rea absolută in libertate, nu 
cunoaşte limite în procesul de 
cunoaştere a lumii şi a viehi 

Ii este orice îngăduit, pentru 
cd porneşte de La Dumnezeu şt 
tot la cl se reintoarce. Voinţei* 
individuale ale oamenilor ln 
societate, fiind expresia ace. 
leiaşi raţiuni, actualizează mo¬ 
mente de maximă şi universală 
va’care in mişcarea concretă u 
lucrurilor Parafrazând unele 
pasagli dai ..Tractatus pout - 
cius" Paul Janet afirmă că „oa¬ 
menii crând aceleaşi drepturi 
şi ascultând dc aceeaşi pasvjc. 
sunt prm firea lucrurilor du» 
mani; şi in consecinţă, stan-* 
naturală este aceiaşi cu starea 
de râriboi". 

Raţionalismul sptnozist pu.t. 
ccdc din mistica ebraică şi *# 
aitocşte pe filosofic carteziană 
La răndtd său, Spinoza ra tn 
fluenţa fi'osofia dreptului na 
tural şi imphrit eţfca demnero. 
ticd a timpurilor modeme. 

Principiile sale. le rom rtgăM 
pretutindeni unde aflăm o trr. 
cercare dc fundamentare fdo 
softed a democraţiei. 

Aceasta ne ingădue. după ce 
am stabilit fiiot .unea cartez-a 
nă a sptnoztsmuful. sc canti- 
nuăm firul, dcla Spinoza la 
Rousseau, urmdrindu-l in anus 
tomozete sale cu teolocia Iacă, 
a protesiantismu ul şi in tiloso. 
fia luminz'.or. Pa r iset, intru* 
studiu pubbcal in .Rcvue de 
synthbî? hâstcrique pune în 
evidentă ajrropicrele dintre 
„Tractat us !h?o;ogico-poii ti rus 4 
şt con statut ta Sicyds reluată dt 
Bonaparte Este deci explicabil 
ca şl in Memory j deS* Sf E- 
Jena" să găsim influenţa lui 
Soi no za trecută prin ciurul ra. 
ţt&ialtsmsiMu democnatlr. Jac. 
Ques de Montbriai, adânceşte 
această cercetare şi porr#nr sâ 
demonstreze oriut confruntarea 
con testelor, /diaţ icnea sptna . 
zlstâ u 'ui Renu&eau ..Tractatas 
theolaxico poljV cr^-. — zice el 
- este prima rormu’oTe a con¬ 
trariului aocDL şi onesiul Bo 
ruch primus Jocobin" După 

(Continuare ia pag V-a*. 











AXA 


5 


Cronica dramatică 

Teatrul Regina Maria. — „Omul fărâ identitate" 
de d. Valeriu .Mardare. 


Din cel» cătovA cronici dra¬ 
matice nubllcate in această re¬ 
vistă, inii creasem un renume 
din cele mul neplăcute : acel 
de veşnic nemulţumit. dt> lneu- 
r.vbU bârfi tor. Probabil fiindcă 
aveam posibilitatea să Judec 
detaşat nea vând nici una din¬ 
tre obligaţiile cari obişnuit in- 
«^orsoteazâ majoritatea cronica¬ 
rilor dramatici. 

lată însă că de această dată 
am şl eu ocazia să discut un 
spectacol bun, o piesă bună şi-o 
interpretare la înălţime. 

Pc d Murdare am avut pl㬠
cerea sâ-J cunosc la una dintre 
şedinţele literare ale d-lul Lo- 
vineeou. D-sa a cotit atunci o 
piesă, al cărui nume îmi scapă 
dar de care iml amintesc că 
nu ml-a făcut nici o impresie 
.sau mai bine zLs mi-a făcut o 
Impresie foarte proastă. 

Cu „Omul fără identitate*' d 
Maidare m\a derutat complot. 
D-sa n*a soris numai o piesă 
bună. o piesă căreia obişnuit i 
-se spune ..bună*', fiindcă amu¬ 
ză. şl aduce ceva bani la casă 
D-sa a scris o piesă esenţială, 
o piesă caro caracterizează mo¬ 
mentul actual. Sud masca sa¬ 
tirei amuzante d. Mardare tre¬ 
ce pe un plan mult mai ridicat, 
pe cel al comediei morale, al 
satirei sociale 

Erou! său — un om căruia 1 
ac face o farsă de nişte tova¬ 
răşi d© chef — a dă posibili¬ 
tatea să ridiculizeze un viţiu 
actual, o mentalitate prezentă, 
o diformitate .1 întregului nos¬ 
tru aparat de Stat: formaJis- 
mul. Judecata celor mal mulU 
din vremea noastră este difor¬ 
mată de rutină de ocupaţie. D. 
Mardare satirizează cu exemple 
vii, din viaţă ceeace Bergxoo 
înglobează sub eticheta de „au¬ 
tomatism". Ceeace est.* meca¬ 
nic. ceeace e rutină in Indivizi, 
sau în profesiuni «te analizat 
viu ţipi ficat «să ml se Ierte 
neologismul !) definitiv d^ d. 
Mardare. D-sa urmează proce¬ 
deul invers decât cel obişnuit ■ 
Porneşte de]a observaţia ge- 
nerainlui satirizează ceeace c 

ţ& acestor "câteva tipuri" d-sa 

împlineşte un scop social. 

— moralizează Morala d-aaîe 
o blândă. Atitudinea d-sale e 


tuoază totul intr’un anumit me¬ 
diu social. Un mediu cam. peri¬ 
feric. cel care serveşte multe 
ocazii satirei. Dar un mediu pe 
care d. Mardare l-a cunoscut 
profund, l-a Înţeles cu adev㬠
rat. căruia îi cunoaşte carac¬ 
teristicul. pitorescul, limbajul. 
Acolo unde Cu rugi ale a creat 
tipuri definitive in galeria na¬ 
ţională, d. Mardare a reuşit, şi 
cine cunoaşte perfecţia tech- 
nlcâ a teatrului Iul Ciraglale 
işl dă seamă că cele acrise nu 
sunt numai o laudă pentru d. 
Mardare, o laudă banala, dar 
un omagiu. 

D. Mardare* tot© un tectoni¬ 
ci an consumat. Când a avut 
timp să-şl însuşească această 
technicâ nu-mi pot da seama. 
Dar o posedă la maxim. 

In piesa d-lui Mardare orice 
replică îşi cunoaşte locul. Nici 
un cuvânt nu c prea puţin, 
după cum nici unul nu este de 
prisos. NI un moment de obo¬ 
seală in sală, nici o clipă în 
care spectatorul să fie rvelnte- 
resat ncţiuncl. 

Calităţi de fond, calităţi de 
technicâ. Ambele absolut ne¬ 
cesare autorului dramatic. 

Dacă ar trebui să discut cri¬ 
tic piesa d-lul Mardare aş apu¬ 
ne câ d-sa a creat mai mult 
categorii de tipuri decât tipări 
individuale Din spectacolul 
d-sale nu rămâi cu Impresia 
parţială, dar cu o Impresie ge¬ 
nerală. De aceea satira d-sale. 
spuneam mai sus, e mal mult 
o satiră socială decât o satiră 
individuală. SI astăzi cănd 
Indivizii In faţa factorilor .so¬ 
ciali generali au din ce in ce 
mai puţină Importanţa, piesa 
d-sale şi preocuparea d-sale 
este cu atât mai actuală. 

Dacă or putea succesul 
d-sale, ecoul pc care p‘esa 
d-sale l-a avut in public, să 
lămurească insfnrşit dlrecţiUo 
de teatru că acestea sunt spec¬ 
tacolele cari trebuesc, piesele 
cari preocupă, piesele cari pot 
interoga I ! Dacă ar putea I • 
Probleme actuale, tipuri din 
lumea noastră românească, a- 
rtcxcscază. acestea p re- 
Acestafejflac ăuccesurv 




oceea de oxn cumsecade sim¬ 
patic — ca şi eroul său — şi 
tocmai de aceea opera d-saie 
est© eficace. 

Acel cari îşi dau 3 >ama de 
viţiul organismului de Stai ac¬ 
tual văd în piesa d-lul Marda¬ 
re ceva mal mult. Văd pe plau 
artistic continuarea opere* !or: 
a operei de dârimare şl de cri¬ 
tică vehementă * „formulelor** 
cari domini şl cari sufoci via¬ 
ta noa&trâ socl-lă prezentă. 

Bineînţeles câ d Mardare si- 



Cronica plastică 

,,Grupul nostru ’ 4 Sala 
Ileana 

Crioa. marca 'criză care nc 
bântue face azi aproape' irajx>- 
îi bilă o expoodţie personală in 
candiţdunl onorabile. Artistul 
cel adevărat, care nu ştie a& se 
p’ieze plAtltudinei unui putvltc 
învăţat cu flori $i mannc pic¬ 
tate după cărţi poştale nem¬ 
ţeşti i adică ar tis Ud Iară clien¬ 
telă >. nn poate plăti .sălii© lu 
XDtotk şi bine luminate. A.‘cl 
suni anumiţi cu anul întotdea¬ 
una oeeiaş diletanţi siniştri 
peste cari sărăcia in care ne 
^batim pare a fl trecut fără 
sâ-t atingă bărbaţi şi femei ce 
s'au înavuţit din comerţul car 
toanelor voptite înjosind ne- 
coarIcnit gustul publicului, pc 
când uit locguîeseu-Yar, un So 
nooeanu Vanii© Poţ>«cu. 

artişti ci&stltJ şt foarte talen¬ 
taţi, au font nevoiţi -ti rişte 

pictura ©xpunAzvd-n mi^erabD 
în văii iicprletnice D lor U'fiUl 
avut- pasibiltUtea *â închine*.- 
O wuâ hună la fundaţie. Dalie.< 



spre ex_, pentru ol d-nll dela 
Academic găsesc cu cale să spe¬ 
culeze neomeneşte darul pe 
cat e un mare suflet l-a făcut 
BucureştluhU «astru. Urât lu 
cru î Inţelcgm ca proprietarii 
cclorlate săli să speculeze ori¬ 
cât punga cui le poate plăti 
pretenţiile, interesul lor e sA 
JâVmăneascâ. dnr ca d-nll dela 
fundaţia Dai Ies, prin definiţie 
institutle de blnefnccre cultu¬ 
rală, să la şapte piei pe spina¬ 
rea unor vrednici slujitori ai 
Artei, cinstiţi şl săraci, asta nu 
putem pricepe cu nici un chip. 
D-nil administratori motivea¬ 
ză • „Pentru un scoo de înaltă 
cultură, pentru mărirea fon¬ 
dului Academiei Române" Bun! 
Dar o expoziţie de pictură va¬ 
loroasă nu © oare o operă cul¬ 
turală rie înaltă ţinută nu © 
o contribuţie inestimabilă la 
progresul Înţelegerii frumosului 
într’o ţară ca a noastră cu a- 
matorl de artă luminaţi atât 
de rari ? Probabil că d nil dela 
Academie n'au pricepu* şl nu 
vor pricep© niciodată acest a- 
devAr. dovada unei lacune Ire¬ 
mediabile in cultura lor de 
cărţi st trate te moarte. 

Rostul grimărilor de artă c 
astfel uşor de înţeles D©ace©a 
numărul lor © mai mare în a- 
nul acesta trist. 

Gruparea de artă care oxrm- 
pe în 8aU riennv* cuprinde 
câţiva artişti tineri d© mare 
vf tor fVoarate de revt 4 nume 
d** pictori mi mumii Mira -o- 
vtcl, Bn-oceanu, CoredanUn©*- 
eu s! Kemkr Re tmmin nrestl 
4 artistt p©nin»câ din lucrările 
lor rexo^ră d f srtpltna : »i nega¬ 
tor» nu e puţin lucru Dlsrl- 
plina presumme, tn afară d© n 
marc eujhir* în dorr»fn!u. inte- 
W<;rr. echilibru, \ooyrh plasti¬ 
că —r. e o cate dreaptă între 
c^MtfcţJ Influente as*m»Jnte. 
către «riUlrea d© sipe când 
această disciplină oi donează ©v- 


ca să vorbesc pe limba plăcută 
direcţiilor. 

Pentru opera de marc curaj 
a teatrului Bulandra. care a 
Jucat o piesă bună. româneas¬ 
că, o sinceră felicitare ! 

Nu s’au mai pomenit do mult 
prin teatrele noastre particu¬ 
lare asemenea acte eroice. 

Regia. Admirabilă, fără în¬ 
drăzneli şl sminteli. Cu o lnţe- 
lgere exactă, a mediului, nor¬ 
mai. mediocru — cotidian. 

Decoruri realiste, dar juste, 
in notă. 

Punerea In scenă doasemenea 
discretă. $1 regie discretă In- 
BCjunnă regie bună. Curios nici 
d. MaxlmiUon n’a mal ocupat 
permanent primul plan. In mo¬ 
mentele cănd personagiul d-sale 
îndeplinea o funcţie secundară 
in «scenă. 

Distribuţia Perfect potrivită 
rolurilor Actori culeşi, luaţi 
numai in reprezentaţie, dnr 
interpreţii col mal nimeriţi 
pentru roluri. Până şl d. Ro¬ 
mano s’a dovedit indispensabil 
preotului ce interpreta. Să mai 
spună gurile rele câ d-sa s’a 
născut lacheu ! 

D. Maximillan n'a şarjat, nu 
s’a strâmbat, n'a lipit partene¬ 
rii de perete când vorbea. Un 
umor măsurat, natural. A redat 
admirabil tonte etapei© rolului, 
toată tragi-comedia tipului Un 
rol complex. La sfârşit d Mav- 
dare face un mie salt Lnplran- 
delism. Personagiul oarecum kc 
Moralizează. Atunci poate ar 
fi trebuit Jucat, cu ceva mai 
puţin realism, mal simplu, mal 
static. D. Maxlmllian n'a per¬ 
ceput această „nuanţă". In colo 
admirabilă interpretare. 

D-na Maria Sandu de un na¬ 
tural intr'adevâr uimitor Am 
avut impresia câ venea de un¬ 
deva de pe stradă, din vtatâ ! 
Jucat cu o ştiinţă a detaliului. 



pansiunllc unul talent verita¬ 
bil, atunci putem fl siguri, pen¬ 
tru dăruitul artist, de cele mat 

MiiMp 

Juns răsfăţaţi de muze de a- 
ceca eu tărie credem in Izbân¬ 
da lor. 

Tendinţa către o simplificare 
sensibilă şi atât cuprinzătoare 
o manifestare d. Paul Mlraco- 
pfet încă de anul trecut in- 
tr un mic peisagiu expus la sa¬ 
lon, unde sinteza colorată şl 
liniară excesivi închidea un 
puternic sentiment al naturii. 

Peisagiu 1 avea o atmosferă 
străină (era din Franţa ca şl 
cele de acum) şl se străvedea In 
®- influenţa neoclasicului De- 
rain. nu numai in Înţelegerea 
compoziţiei, ci chiar si in pati¬ 
na întunecată de muzeu"re *n- 
VftUila mica pânză, rezultată 
probabil din excesul de negru 
întrebuinţat în combinaţiile u- 
nel palete exclusiv teroase. 

In priveliştile actuale culoa¬ 
rea s’a luminat, atmosfera e ae¬ 
rată, inserarea, pogorând grea 
de melancolie peste aşezările 
omeneşti, a făcut loc unei caid© 
zile inrorite Acordurile, evtder.t 
mai diftci'e. se stabilesc acum 
în registrul note’or înalte, gal 
buiu. albastru-pal. grLs-alb şl 
gris-verde. încă un pas către 
limpezire. 

Pe d Tache Soroceanu , care 
făcuse un timp o Trumoasâ ex¬ 
perienţă a pastelului, tratat cu 
o vigoare voltă amintind uleiul, 
când np-a înfăţişat o galerie 
deosebit Interesanta de portre¬ 
te incisive şi dure. >om regâ- 
dt in ultima d-flale expoziţie 
pătimaş al creionului şt al nu¬ 
dului nenumărate atitudini, 
variante »*© acel ei ts orohleme 
de formă şi caracter, Vo'urnele 
indicate precis cu o virtuoasă 
uşurinţa erau şubliniate deli¬ 
cat de umbre transparent colo¬ 
rate. ce măreau Încă graţi i de¬ 
senului. Acum expune in con* 
ţintuire la .Grupul nostru" c⬠
teva desene precum »>' n portre¬ 
te In ulei in cajrl regâxlm uce- 
les>sl calităţî ziMcJitce. 

D Stctai' Constantine cu in 
câteva de ţinuse acctarete. tra¬ 
tate. cu multă vervă chrorru'ti- 
că face dovada unur excepţio¬ 
nal© ralltAţi d© colorist. Vipia- 
reia d-lul Constaoti»ve»cu « 
Wmrjede. preţkris» ••.i p inâ de 
cântec E ca o f>îic de ştren¬ 
gar steidlrw. care in c.irid in 
când aaviurte eh‘oz vmF Mib 
pat şi .vare pe feruoAtrâ hoin㬠
rind prin târg. Apoi doodatâ.- 
serioe «*) «?rav. sm rr-lntoor*v ia 


cu o Justeţă rară ! O v&d pen¬ 
tru prima oară dar cred câ 
orice spectator ar dori ca şi 
mine s’o vadă mereu ! Orod că 
c cea mai reuşită din întreaga 
Interpretare 

De-asemenea interpretul a- 
gentului de poliţie. Un tip pi¬ 
toresc ! Un poliţist român do 
mahala — savuros ! Uitătura, 
masca, tot ! şi-un natural ce 
rar se pomeneşte In teatrul no¬ 
stru ! Am avut Impresia unui 
spectacol regizat d'- vie-un Pl- 
toeff român ! Numai d. Eteric 
ne-a adus aminte că suntem la 
teatru î A exagerat, pentru că 
a vrut desigur să fie prea bine. 
dincolo do bine. S’a preocupat 
prea mult de public. Şi nu tre¬ 
buia, Totuş tipul d-sale e just 
e cel schiţat. Dar e exagerat 
Gest, glas (prea tare!) şl far¬ 
dat peste măsură I Interprc- 
tarca d-sale era ca şd grlma-i 
exagerată ! 

Restul Interpretării deasem©- 
f^rte Sinceră, in 

nota. Flecare la largul său. 
d. Hociung a fost bine ! 

H<?sa mal avea Insă ceva. In 
technicâ sa. Un dinamism In¬ 
terior, de foarte bună calitate. 
Ceva din technlca cinematogra¬ 
fului german. Ceva de îndrăz¬ 
neală. de sintetic. Poate că 
spectacolul a fost puţin cam 



cărţile lui şi citeşte mai depar¬ 
te. cu mai mult sârg, cu mai 
multă înţelegere. Rezultatul e 
pictura in uleiu in care d. Con- 
stantlnescu urmăreşte cu mij¬ 
loace persoruifc rezolvarea unei 
foarte interesante probleme de 
„plein-olr*. 

D. Aurel Kessler diferă dc cei 
3 tovarăşi al d-sa’©. Pare mai 
puţin fixat, mai neliniştit. îm¬ 
părţit fiind intre mai muie a- 
titudlni, dovada unei accentua¬ 
te nemulţumiri temperamenta¬ 
le. Oricum credeon, cel puţin 
până acum, că pietonii îşi g㬠
seşte cea mai fericită expresie 
in pelsaglile sale simţite, echi¬ 
librate. in gume calde şi uni¬ 
tare. 

D. Urândt Avachian aduce. 

ajtc;)©, un.jmpJrma pc.aa - 

crlu urban, pictat ca eftdoşte F 

o pânză frumoasă pc cor© o iu¬ 
beşti îndată. 

D. Alexandru Moscu a pro¬ 
gresat mult ui 2 iMrisogli şl niş¬ 
te flori proaspete. Vede mai 
larg, mal înţeles şi reuşeşte să 
infriîn^â timiditatea d-sale 
prea aservită obiectului. Nudu- 
rlîe din compoziţia mare foar¬ 
te exacte. 

D. Tache Papatriandafil ata¬ 
că cu succes, intr’o compoziţie 
cu nud in roş. o difici’.â pro¬ 
blemă dc culoare. Mal are nişte 
flori pe cari le regretăm 

Culoarea caldă şi expresivă 
a d-lui Nichita înveseleşte câte¬ 
va peisagii urbane. Pictate fru¬ 
mos şi bogat colorat© priveliş¬ 
tile d-sale ne câştigaseră de¬ 
finitiv când am observat că d 
Nichita nu e numai vesel, ci şi 
glumeţ. Probabil că d-sa vrea 
cu orice chip să ne facă să cre¬ 
dem câ ponte produce şl lucruri 
slabe, altminteri nu ne putem 
explica dec© lângă frumoasele 
peisagii a mal strecurat un por¬ 
tret şi un nud nedemn© dc ta¬ 
lentul d-sale. Desen ? Inexis¬ 
tent şi nici măcar naivitate. Cu¬ 
loar© ? Ajungeau pelsagllle. 

Lucrările d-lui Phoebuc. le 
ştim de mult, detună in mijlo¬ 
cul picturii camarazilor săi. 
Sunt pornite din altă simţire 
cu totui stâmă nouă. Rece. 
tăios şl teutonic. Dc pictură, in 
inţetesul el unic. nu poate fl 
vorba. E altceva curios, Întu¬ 
necat, care poate place unora. 
Nouă. mărturisim sincer, ceea- 
c© fac© d Phoebus ni s© pare 
fără semnificaţie 

T)-na Uina Arbore, care face 
câteodată In desen portrete In¬ 
teresante şi umane, a fost în¬ 
totdeauna lăudată pentru o 
sensibilitate şl un rafinament 
nl culorii sl compoziţiei care. 
orcât ne-am căznit, nu le-am 
gătit nicăieri. Atunci am cău¬ 
tat ia d-sa un specific femi¬ 
nin ca o calitate de sinceritate 
Aceia* rezultat In schimb am 
giwt in culoare sobrietate de¬ 
corativa «sărară, ţipătoare şl 
)lp*â de vibraţie. 

Natura moartă şi pleaogluJ 
d-lui Vosilg Popcscu , pictor su¬ 
perb. Jc-am admirat şi în expo¬ 
ziţii v-i pere in oii. 

D. Băjenaru 

Scuipi ura cU*.puiu< armonic 
rpatlul sălii» răspunzând dur 
si moterlai. iluziilor colorate 

Expun trei «sculptori 
D-na Militza Pefroşcu cu două 


prea plat, prea realist, prea 1900 
Cu această singură observaţi* 
car© a supărat, cred, mal mult 
pe autor, decât pe spectator, o 
piesă bună, deosebită, o reali¬ 
zare artistică, care ne dă spe¬ 
ranţe după o stagiune de to¬ 
tală desperare, care ne face să 
vedem in d Mardare. in afară 
dc un technlclan abil. de un 
cunoscător al meseriei teatru- 
i*Vi Un autor mar î posibili¬ 
tate Integrat In preocuparea 
vremii şi frământat In artă de 
problemele zilei. 

Ceeace pentru noi este esen¬ 
ţial fllndcâ este cu adevărat 
eficace. L v. VOJEN 


lucrări (Sărutul şl un cap dc 
ţigancă), foarte Interesante. 

D. Botqq Prund aduce o nouă 
şt puternică sensibilitate în 
plastica românească. Artistul a- 
cesta cu figura crispată de as¬ 
cet ciopleşte In Ic-mn fiinţe 
lungi .şl eludate, în cart răsună 
par'că un ecou din misticul în¬ 
chipuirilor de flacără şl sânge 
.uo bizantinului spaniol El Gre- 
co. Misticismul lui Borgo Prund 
nu e insă purificat de focul 
purgatoriului, ci e păgân, chi¬ 
nuit de păcat. Materia sculp¬ 
turală se însufleţeşte sub dalta 
tânărului meşter, exaltând până 
la paroxism o senzualitate du¬ 
reroasă. Două cariatide cu for¬ 
me opulente se intrepătrund 
ti-şi resorb membre:© intrio în¬ 
cleştare de o monstruoasă vo¬ 
luptate, iar încordarea unui 
sfânt contorsionat nu e decât 
un urlet carnal materializat şl 
înlemnit in veşnicie. 

E natural ca lângă nişte rea¬ 
lizări cu caracter atât de pu¬ 
ternic, lucrările d-lui Cowst. 
Baraski să ne apară imperso¬ 
nale. Cipsite dc accent. Totuşi 
„torsul de femee” e frumos mo¬ 
delat. 

Aprecierile ce facem nu sunt 
şi nu vor fi niciodată nici bine¬ 
voitoare nici răutăcioase. 

Căutăm să descifrăm Inten¬ 
ţiile artistului. Iar ceeace înţe¬ 
legem. exprimămâ fără Încon¬ 
jur, exaltând efortul şi reuşita, 
denunţând falsul. 

Atitudinea noastră e gravă 
in ambele înţelesuri ale cuvân¬ 
tului : întălu e gravă ca ţinu¬ 
tă, pcntrucâ e serioasă, deli¬ 
berată, lipsită de concesii, apoi 
© gravă ca risc, pcntrucâ in fe- 

:--plR! 

E insă conformă ou o dreaptă 


conştiinţă 
Şi asta e tot. 

Gcorgc Zlotescu 


Antispinozism 


(Urmare din pag. iV-a) 

moartea lui Spirtoza, monismul 
panteist se răspândeşte in Ger. 
mania inf'uentând ne Herder 
şi „filozofia Identităţii" a lui 
Schelling. 

Cartea de căpătâi a lui Kant 
este „Etica" Zui Spinoza. iar ~o. 
mantismul german pr t n No- 
vaUis $i Lessing îşi reaztmă 
dialectica critică pe exegeza 
eticei ypinosiste . 

inarun studiu pub'icat in 
..Revue Uhlverselle. Jacgues de 
Xontbrlai. analizează evasnghe- 
lide statului democratic .Eli. 
Ca" lui Spinoza „Critica raţiu¬ 
nii mire" ji „Contractul Soc 1 31“ 
subliniind cu bogate amănunte 
corespondenţele dc idei, care, 
merg pană la suprapunerea 
cea mai desăvârşită, lyitrcpă- 
trunderea este atât de perfectă, 
încât, in unele locuri se şterge 
linca de demarcaţie şl nu se mai 
poate spune unde se termimi 
meditaţiile lut Spinoza. în ce 
loc continuă Kant s> care sunt 
cuvintele lui Rousscau 

O 'abanoasâ cercetare critică 
a istoriei filosofici . ne-ar îng㬠
dui să descifrăm tWaţpaiet *is. 
temelor de gândire, şi sa reou - 
diem tai odată autonomia ra. 
tiunilor ftlosof,ce despre care 
iubesc cu venerat,r toate isto¬ 
riile filosofici Dinamica unc* 
de l. încadrată bi realitate, este 
in funcţie de structura ei origi¬ 
nală Atâta vreme căi părţile 
ei caduce fructificate de arti . 
tbcil rai,analiste, stârue ruti In 
cam s\rea el formală, nu re 
poate iKrbt despre o conţinu*, 
taie viabilă. 

Iată pentru ce. antisurnoci*. 
mu! uosru. nu se referi mei la 
o anumită „filosof © . nic* ta 
repudierea unor jpnncim-.’* 
străine dialecticei .reacţionar?". 
a la ingr&direa arif .rd a idei - 
lor oaere năzucsc să fecundeze 
acţiunea practică a statului na¬ 
ţional 

NICOLAE ROŞU 












6 


AXA 



ROMANI \ $1 H ALI \ 

Se pare câ a început să se 
observe că ne depărtăm tot 
mai mult de Italia; dar ni¬ 
meni nu prea vrea să recu 
noatei adevăratele motive. 
Aşa. in articolul ..PentTu 
confraţii noştri din Italia". 
Universul din 11. III se miră 
de campania presei italiene 
împotriva noului pact *J Mi¬ 
cei înţelegeri, şi fnchec : 

..Poporul român n manifes¬ 
tat In toate împrejurările, sen¬ 
timentele *ale <1e dragoste *1 
de solidaritate Ţaţă dc marile 
popoare latine din Apus. sl 
prin origină, prin tradite prin 
culturi, el sc simte strâns le¬ 
gat sufleteşte de metropola la¬ 
tinităţii — Roma — ca si da 
poporul Italian" 

Poate că da. insă politica 
nu sc face cu sufletul, ci cu 
realităţile, şi atunci când 
rpunem ca sufletul merge cu 
Italia, e bi/ară atitudinea po¬ 
litică — acea_-ta in-tr'adcvâr 
o realitate care ne duce 
alături de Iugoslavia. deLa 
care nu vom avea decât ne¬ 
plăceri si niciodată nici un 
ajutor. Tot in aceasta privin¬ 
ţă d. L. P. Nasta se răzhocşte 
cu „Cornerc della Sera" în 
Adevărul din aceiaşi zi. spu 
nănd • 

„Pretutindeni in lume ne-am 
Izbit de manifestările acestei 
..prietenii eterne" intre Roma 
fascistă şl BudapesU nobllimei 
Lvtrioe Iar un aplrlt de pru- 


ipirit de pru- 

să căutăm a nr asigura fron- 
t-erele etnice de astăzi împo¬ 
triva guvernului din Budapesta, 
care nu încetează să ne ame¬ 
ninţe cu spada d-lul Mussollni. 
Acesta e tot păcatul nostru" 

Nu. d-lc Nasta ? Faptul că 
irerii la Adevărul nu trebue 
aă tr impiedice să recunoşti 
adevărul... Ca admirator al 
lui Talc* Ion eseu ar trebui să 
ştiî ca Mica înţelegere a fost 
creată In 1921—19?2 — când 
fascismul nu conducea Ita¬ 
lia. iar tensiunea între Iugo¬ 
slavia şi Italia era la apogeu. 
Ca atare at'tudinca filo-ma- 
ghiară a Italiei a fo*t provo 
cată de capsonnnia politici* 
mior noştri, şi nu viceversa... 

Si atunci, pentru soluţie, 
trebue să ne întrebăm, cu d. 
Radu Dragnea (Calendarul 
din 10. III): 

.Cr fi cert) de acu m înainte * 
mergem tot cu democraţia la 
Rom*, ascultăm mat departe dc 
irdemnurllc aţâţătoare împo 
trjva «i jtic Iul Herriot — sau 
iv întoarcem la tradiţia sta¬ 
tornicită de d. mareţal Averea- 
cu ? Dv ofkaUm României 
h;tr‘un sena sau ai tal atârnă 


care z*au aduruit 


din 


greutăţile 
raniis ţâ- 


Sigur dar toate partidele 
noastre nu vor sa vadă nece- 
biţa*ea de a lăsa baltă Mica 
înţelegere şi dimpotrivă o 
întăresc, mfeudândune pe 
noi intereselor jugoalave. 

ANIVERSAREA MORŢII | [ | 
BRUNI) 


in 

iui 


Din nenorocire, mei un 
ticol cu adevărat exact 
privinţa rolului n«fa«t ai 
Briand. B» chim elogii, ca 
ale lui Scv#»to* din A dtvStul 
dela 8. III. care vpune Jritre 
altele . 

Dc două ori BrUnri a căzui 
dela patere, fiindcă Franţa nu 
era destul tir pregătită pentru 
politica lui A Învins Io <«**• 
d)n urmă l j' y recunoscui 
dreptatea chiar de cât re ajI- 
vtrşăr» *. 


Sevastos minte . adevăraţii 
adversari şi singurii de alt¬ 
fel rru i-o recunosc nici 
acum, pentru ca n’a avut o 1 
Nici Mandel. nici L. Marin, 
nici Franklin-Bouillon şi cu 
atât mai puţin „Action Fran- 
ţaite'* (care prin Leon Dau- 
det l-a trântit pe Briand în 
i922) nu recunosc dreptatea 
pc care Briand n'a avut-o. Ba 
chiar şi azi combat politica 
acestuia. Cât priveşte ..con¬ 
vingerile" şi mai ales .cul¬ 
tura" lui Briand — cart re¬ 
cunoştea singur că nu citeşte 
nimic ? - nu mai vorbim... 
Preferăm sa extragem câte¬ 
va alte inepţii din Dreptatea 
oela II. IIT • 

..Fascismul şl comunismul, cu¬ 
rentele antisemite, revanşarde 
şt revoluţionare au prUis În¬ 
drăzneală nemaipomenită Şl 
d- ta fiind psichoiogu atât de 
n obilă a mamelor, nu e nici 
o mirare că acreşte otrăvitoare 
burueni politice cresc cu in 
mediul lor ideal Veninul lor 
turbură tot mal periculos sân¬ 
gele ordine! sociale". 

Nu ne gândim să relevăm 
in chip deosebit asimilarea 
fascismului cu comunismul 
şi nici aberaţia că fascismul 
..este periculos ordinei socia¬ 
le * când el a fost cel care a 
reintronat-o. Dar calificarea 
subliniata dc noi mai sus : o- 
trâvitoare burueni politice. 
apărută In oficiosul guver¬ 
nului şi adresată. 

unei ţancuca^nvefflj 

tratat de alianţă, ne faceaS 
nu ne mai mirăm de conse¬ 
cinţe 

Intorcându-nc la Briand. 
citim in articolul lui Vion 
din Universul dela 9. III : 

Din activitatea i uriaşa» a 
genialului vlsionar n’a mai r㬠
mas nimic decât senîimentalU- 
mui profetului . opera omului 
politic şl jl diplomatului Brund. 
ştearsă a fost de rângânitul ar¬ 
melor. zănglnlt ce .)U va con¬ 
teni cita vreme oamenii vor 
rămâne oaznen) pe bătrâni 
scoarţă terestră”. 

Acca.tâ realistă concluzie 
n*ar fi trebuit însoţita de a- 
precieri cari lasă pe cetitorul 
neprevenit cu totul dezorien 
tat ; „Fiindcă „uriaşa activ» 
t.ate' a lui Briand se reduce 
ia discursuri şi iar discu* 
suri şi la tratative in care 3 
fost trap totdeauna pc tfoarăf 
Iar un vizionat nu poate (» 
„genial" dacă activitatea tui 
dă un (aliment fraudulos, 
cum a dat BriAnd.. 


rost ar mai avea demonstra¬ 
ţia articolului său, care arată 
ci lovitura militară e împo¬ 
triva regalităţii ! Fiindcă, 
după cum arară d. N. Crainic 
in Calendarul dela 12 III. 
Grecia este ..Victima repu¬ 
blicanismului" ; 

..Grecia şl-a pierdut axa din 
n.oment ce şl-i< dârimat mc* 
narchla. Aceasta e muza zvâr¬ 
colirilor in care se zbate Nici 
odată republica nu însemnea¬ 
ză un regim stabil, cănd vine 
după monarchla pe rare vrea 
so înlocuiască Pentru repu¬ 
blicanii noştri, exemplul ccl 
mal categoric o Grecia dc azi. 
cu tragicomedia ei republicană' 

Sigur însă că nici acum re¬ 
publicanii noştri nu-şi vor 
deschide ochii ! 

RESTAURARE morala? 

In legătura cu discuţiile a- 
supra pregătirii războiului 
nostru şi cu alte probleme 
adiacente, d. S Mehedinţi st 
ocupă într’un articol întitu¬ 
lat .In mijlocul restaurării" 
(Cuvântul din 8 III) şi des¬ 
pre mărturisirea lui Ionel 
Brătianu că „miniştrii nu sc 
aleg după criteriul capacit㬠
ţii" : 

..Gravă ce d. S. M », extra¬ 
ordinar de grava confesiune, pe 
care nici un sltoric de azi sau 
dr* mâine n't> vu putea trece 
cu vederea... Şi tocmai aci v m- 
,ercazi concepţia dătătoare de 
speranţă a fiului său. Best au- 


regimului rateu valorilor morale I.iU nale nl 

vem şi un 


Iui Lupu. Cocea A: Comp . 
trebue să fie o prăpastie ' 
deoiogică. 

Tot in privinţa comunişti 
lor guvernamentali. citim in 
articolul d-lui Radu Drag- 
nca din Calendarul dc la 

ll/III : 

.Că cl t comuniştii guvernu¬ 
lui) există, iic-hu <pu» chiar 
miniştrii guvernului V; lda. Şl 
ne-au intărlt-o şl porsonal par¬ 
lamentarii ardeleni bătrâni ca¬ 
ro Justifică pc comuniştii na¬ 
ţional - ţărănişti ca tineretul 
progresivi al partidului... Des 
fiinţezi aşa dar libertatea do¬ 
miciliului. dar laşi in mijlocul 
partidului tineretul comunist”. 

Fiindcă, de fapt. «unt sin¬ 
gurii tineri cari se mai în¬ 
scriu la naţional ţărănişti. Iar 
anchilozaţii care-i consideră 
pe comunişti „tineret progre¬ 
sist", dovedesc că au pierdut 
până şi amintirea principiilor 
naţionale şi monarchice. 

MAM FESTAKILE PROFE¬ 
SIONALE 

... Ale partidului liberal îl 
interesează şi pc d. Octav O- 
nicescu. care scrie in Cuvân¬ 
tul dela 9 UI: 

„începuturile de acum <alc 
vieţii profesionale* sunt demon¬ 
straţii romantice, când nu as¬ 
cund dorimi nemârturislte de 
politică obicinuită şi In nici un 
caz nu pot constitui o dovadă 
a unei puteri efective fi reale.. 
Să se facă o lege — statul nu 
Coate fi mdlfeicnt rare să 
indice norme precise pentru în¬ 
fiinţarea organizaţiilor profe¬ 
sionale. pentru modul lor ie 
reprezentare şi pentru compe¬ 
tenta reprezentanţilor lor j.-o- 
leslonall " 

Evident că statul nu poate 
fi indiferent. Dar cum nu 
vede d- Onicescu că nu o sim¬ 
plă lege va schimba situaţia, 
ci un întreg iistem politic 
nou; pentrucă in statul ac 
tual democrato-plutocrato-li 
berii, organizaţiile profesio¬ 
nale nu pot avea nici un roş» 


TURKIKARILE DIN 
fîRFC I \ 

Acum când lucrurile par m 
se fi liniştit, nu vom extrage 
decât p.-«\»g?i din două arti 
colc cu privire la ee sa pe 
trecut in Grecia. 

D Havana, scrie despre 
. Lovitura de stat din Gr* 
c;a" (Dimineaţa 8 II) câ a 
fot făcută pentru a impie 
dîca inştaurarea momrehiei* 
Origina sentimentelor ce. 
p.»b'.lcane de care este uuu- 
fkţlLâ ofiţerimea grexicâ tre 
bue rluitătâ mal aie* In dezas¬ 
tre nuferii de grerl In ultimu' 
lâztv»! 'mpotriva turcilor. <je- 
r.aştru ce g fort atribuit i-ege« 
lui şl anturajului său Votw- 
r.le obţinute de Toajdarto nu 
soni chiar o manife-ţUre tic 
' -‘fitfmente rtgaUste din partex 
crtâţen:.c*r ţw: cl .vunt mai 
de grabă voturi dau* unul pa*- 
ttd pdliţlf tmpcdrlva altui i>ar- 
t.d poJiltc* 

D Raţarb f ne logic • Dacă 
ar i i aşi cum inchce d sa. ce 


| misă care dă o aureolă atât de I 
înviorătoare tânărului ce stă 
uzi Lingă steagul partidului li¬ 
beră r. 

D. Mehedinţi se inşala 
profund şi cu bună ştiinţă; 
Cu cine se va face restaura¬ 
rea valorilor morale ? Cu oa¬ 
menii vechi, şi cu excrocii 
dela Chisinău. pe ca^e d. Br㬠
tianu ii preferă unor oameni 
de reală valoare 5 Sau cu cei 
câţiva profesori tineri, din 
care nici jumătate nu sunt i- 
dealişni 5 Şi apoi cu orice pri 
lej partidul georgist se de 
clară reprezentantul adevâ 
rat al perimatei idei liberale, 
din care nu poate ieşi in nici 
un ca x o asemenea restaurare 
morală. Fără idei noui ş» iâri 
oameni noi. dc undt restau¬ 
rare ? 

IDEI \ NAŢIO.N \LA M 
IDLIA MONAK1 HiCA 

Ţura Moastri din 7 III sc 
ocupă intr’un interesant ar¬ 
ticol de<pr* precizările tine¬ 
retului naţional ţărănist dela 
Cluj, care afirmi că ideia 
monadv.câ şl cea naţională 
treBue repuse la temelia sta 
tului • 

Irtir adevăr dela un timp 
inroare. unele eicmtnte din 
partidul naţional-ţărănist un 
«râtul în publici lat*' o neln.:â- 
duită înclinare spre aberaţiile 
concepţiei bolşevice mârturl- 
artd principial, convingeri de 
dreptul ccianunUte" 

in conciualc ..Ideii na¬ 
ţională a. ideia monarchieA. au 
alcătuit pentru noi touteaunn 
i intra ungtuularâ oare >-tă ia 
h.vzri României iotregUe*. 

Declaraţiile dda Cluj ne-ar 
bucura daca într‘adevăr am 
vedea şi o acţiune care *ă le 
urme re. Fiindcă eat* evident 
câ intre tineretul ardelean. 
care a cre«cut având In ochi 
lupt* pentru viaţa naţională. 

%i cal ţărănist care a creacut 
in şooaU x>cijli«to comunis¬ 
tă a presei din Sărindar, a 


|tT*un stal naţionalist corpora 
tist ele vor constitui unele 
din coloanele fundamentale 
ale statvlui. Aici e toată deo¬ 
sebirea. 

INC \PA< ITATF 
DKMCK R ATIC A 

In articolul „Amânări in 
loc de soluţii" din Indrep 
tarea dela iA III. autorul 
spune câteva lucruri juste ci» 
privire la nesoluţionarea pro¬ 
blemei conversiunii şi in 
chec . 

.J>e acela vedem câ deşi »bi • 
'•âteva zile nc mai despart do 
scadenţa de 1 Aprilie, când gu¬ 
vernul trebuc să dea o ioluLe 
prooicmpi datoriilor agricole s* 
urbane, totuşi până vcum nu 
s’a elaborat nici un proect dc 
lege in legătură cu acest** 
sîiuni". 

Fiindcă democraţia nu poa 
te aduce soluţii. Şi chiar d* 
câ guvernul ar aduce un pro- 
ect de lege. aceasta n’*r -o- 
luţiona nimic. 

In aceiaşi chestiune Ade¬ 
vărul din aceiaşi zi arborea¬ 
ză manşeta următoare. 

..XartuJ c ia ordinea xî'cl con- 
versluuea datoriilor agricole 
Avem un talent fantastic de 
x nu rezolva niciodată o pro¬ 
blemă. la timp V J 

Nu noi’, ci sistemul paria 
rnentar pe care-1 susţin cu a- 
tnta frenezie semiţii şi semi- 
ti/an,ii dela Adevărul, fi 
care sistem nu poare fi iden¬ 
tificat tu naţiunea romană 
nenorocită prin el. In aceiaşi 
ordine de idei. concluzia u- 
nui alt articol din acela» nu¬ 
măr a) îndreptării merită si 
fie remarcară 

.Formula amânăm constitui 
desigur o 8me:*herle foarte ro- 
modâ. pentru ur. gUYern lipsit 
de i nlU* tivi, (R* hol.tnre «1 
conştiurU revponsahî:i;âlP<K”* 

De fapt aceasta e oglinda 
fidelă * regimului parlamen- 
taio-democrotic. care e mai 
mult decât o şmecherie, căci 
r o uriaşă excrocherie ! 


REVIZIONISM Şl 
PACIFISM 

D. Batzaria, care de când 
scrie la Dimineaţa şi Adev㬠
rul a uitat cu totul câ a fost 
naţionalist, crede câ pacea e 
ameninţată şi in consecinţă 
vrea să arâte. in Dimineaţa 
dela is III, cine o cmenlnţâ: 

„Ar urma deci ca Europa să 
fie Împărţită in două tabere 
bine distincte de o parte toate 
6talele învingătoare, partizane 
ale menţinerii păcii prin r«v.- 
p^ctnrefc. tratatelor care au sta¬ 
bilit această pace. iar. In par¬ 
tea cealaltă statele învinse 
Si numai ele. 8c ştie :r..ia câ 
d^marcAţi" aeea>ta cores¬ 

punde cu realitatea. S* yt«* de 
pildă, că in ItalU. stat invin- 
tfător. a fast agitată mal Întâi 
idei» de revizuire a tratatele: 
de pace De aceia altul trebuie 
să fie criteriul pentru >taJbil'.- 
r< a demarcaţiei. Primejdia 
pentru pace vine dela statele 
care au întronat la ele un re¬ 
gim dictatorial" 

Dacă realităţile ar fi aşa dc 
simple cum le concepe min¬ 
tea autorului nostru, atunci 
ar urma ca jugoslavia. cu re¬ 
gim dictatorial, să fie revi¬ 
zionista. ceiace evident nu e 
cazul ! Atitudinea Italiei a 
fost dictată de multe cle¬ 
mente. intre care şi faptul 
ca Franţa, Anglia şi Iugosla 
via şi-au atribuit partea leu¬ 
lui. unele pe continentul 
nostru, altele in colonii, iar 
Italiei i se refuzase până şi 
Fiume. ca să nu mai vorbim 
de Dalmaţia care-i fusese for¬ 
mal făgăduită • 

SINGURA SALVARE 

împotriva marxismului se¬ 
mit, singura salvare d. Crai 
nic (Calendarul 16 III) o ve¬ 
de spre dreapta; 

O propagandă sănătoasa, 
antimarxişti, in lumea munci¬ 
toare n'o pot face decât orga¬ 
nizaţiile noastre de dreapta Ele 
convtltue in România d? ^zi. 
devastată 4t o democratic ire&. 
pon'vabUi -angara garanţie pu- 
Vrnlcâ împotriva crimei mar¬ 
xiste 

Dar şi intre organizaţiile 
de dreapta, singura care nu 
sc mărgineşte la agitaţia pe 
riodică din timpul alegerilor 
este ..Garda de Fier care 
are nenumăraţi muncitori ro¬ 
mâni in cadrele ei. Cuzismul 
e din păcate ciclopic şi nu-şi 
arc rădăcini solide in to?tc 
păturile populaţiei. 

S| SINGUR V VMBIŢIF. 

Aceia de a fi ministru: In 
legătură cu reducerile făcute 
in bugetul şcolilor, d. Crai¬ 
nic (Calendarul 11 III) pu¬ 
ne problema in acela* fel cum 
am pus-o şi noi in numărul 
precede©* • 

_D. minixtru D Guşti, care 
tolerează cu zâmbetul pe buze 
masacTu! scoalel şi al bisericii, 
ştie mai bine decât oricim* ce 
economii uriaşe ae pot face 
numai dela casele autonome A 
fost doar preşedinte şl membru 
in consiliile de od-ţ&e U multe 
din eie 81 atunci e de datoria 
>a elementari să nu admită ntcl 
un ban in minus Ix ministerul 
Instrucţiunii şi cultelor, atâta 
vreme cât nu se fac economii 
ur.de trebuc* st unde e moral 

sc facă”. 

D. Guşti crede in»â că arc o 
singură datorie; şa fii mim 
strj, chiar dacă nu vj putea 
face nimic bun. 

Zyrai 


Citifi 


Şl 


răspândiţi 

Axa 

Redacţia hi administraţia 
I \ . Vojen. S|r. Aurelii» 
Nr. 10 , Bucureşti. Ui 





AXA 


7 


Politica antiromânească Dela dezarmare la război? 


Dacă i ror pdren cu im că 
unctc constatări suni prea dea 
repetate, \jctm spune că nu noi 
ci împrejurările sunt de vina 
fiindcă ele se repetă, iar noi 
nu facem -decât aă le înregis¬ 
trăm, dăndu-lc totodată adevă. 
rata lor scmni/tcdlie. S'cut. pen¬ 
tru a fi mm precis, şt a nu a. 
runca in seama imprefurărilor 
c vinovăţie ctşre nu Ir aparţine 
vom spune dtn nou că singurii 
?i adevăraţii vinovaţi se nu¬ 
mesc pirtW'îe politice. Atitu¬ 
dinea acestora in chestia mi. 
norii ară nu poate fi încadrată 
decât in noţiunea monstruoasă 
de poldicd antiroman cască. 
Fiindcă o politică a cărat fina¬ 
litate nu este decât de ordin r- 
lectoral, rn dispreţul. fl impofri- 
m intereselor ce.’or mai legiti¬ 
me ale Românismului. u u are 
d'cpi la ^atlf,care. 

Vtt'Tna nenorocită manifesta ■ 
rc a acestei po'itici anUrornâ. 
neşti au prt^uit-o alegerile 
comunale dela Cluj In capita¬ 
la Ardea uui românesc, ca de 
nit fel in r*c f e mai mult,: oraşe 
dm provinciile alipite lipsa de 
fnţeieptre o imperativunl naţio : 
nat a dus. la Situaţia paradoxa¬ 
la că mincrrtătilt — in căzu' dc 
fa(ă cea maghiară — sf-ait p㬠
strat M cca mai mare măsură 
siiuatta preponderentă pe care 
secolele do unpibire a e'emeri¬ 
tului românesc aulochtnm Je.au 


asigurai-o Şt iată, un nou pr,. 
le) se cferea partidelor romă. 
neşti să repare greşelile nelnce- 
tal repeta * ! Dar $1 de data a- 
ccasta prilejul a fost folosii im 
polrlta intereselor româneşti ... 

Iniraicxâr m alegerile co¬ 
rnii nafe Românii s‘au prezen¬ 
tat din ncu destinaţi, luptând 
unii i mpotrina altora. Cceacv 
mai la urma urmelor, in regim 
electiv, tcar /, fost deloc un 
fapt rar fi nici aşa de grav, da. 
că nor f, fost insoţU. de altul 

Naţlona’-târăn (ştii gu tenta- 
rncnla i, refuzând colaborarea 
blocul u românesc — compus 
ţi condus de intelectuali m 
mân, de cea mai aleasă calita¬ 
te — au alergai de zor să obţ' 
nă graţia colabivăr-, ct. mino¬ 
ritarii : unguri ţi jidani la cart 
sau adăugat socialişti, ii, in 
raţa acestei jn’n aţii. blocul ro¬ 
mânesc a Irvbuit să se înţelea¬ 
gă cu partidul liberul *l a depui 
listă comună cu acesta. 

Cunoaştem, acum rezultatul 
a’c ger Hor . Cartelul cu venin, 
meni alo-minoritar a obţinui 6S 
la sută dtn valuri, cceace in. 
seamnâ că celor dinţii, ’e revin 
24 dc mandate de consilieri, ,ar 
celcla'f 12. Cum insă naţional, 
ţărăniştii acceptaseră umili¬ 
te arca sâuuţte de in feri ori'ale, 
arc rid ps lista cca'tf<ei lor nu. 
mai I 3 de români, <• clar că 
dintre cei 24 d+ consllterj gleşt 


pe această listă, cel mult J vor 
fi romărn. Şi atunci, chiar da. 
că prin tmjtosibll, in ccusul al 
11-lea isi Vcr aduce aminte — 
cceace noi nu credem — că in. 
valute de a fi naţional.ţăr㬠
nişti fi duşman, ai liberalilor, 
suni români . ixt- constata că 
in consiliul comunale numai 
20 vor fi români, faţă de ic 
unguri şt jidani ; cifre care 
sunt departe de a reprezenta, 
pf c/por(iert al f iZiomomia exactă 
a Clujului de azi — in care Ro¬ 
mânii au majoritatea 
Dm ffocaie nisă, c sigur că 
cei 20 dc consilieri români vor 
continua să fie destinaţi, gu¬ 
verna meu talii naţionaUţărăn ; 9 t « 
negând primejdia minontora 
Ca şi iu alte probleme — de¬ 
mocraţii. Incapabilă de soluţii, 
va nega şt mai departe însăşi 
iTtstenţa acestei primejdii mi¬ 
nor Harc pentru a nu fi silită 
sd prheasea dincolo de Iun gu, 
nasului electoral, la soluţiile ce 
se cer in chip toi mai imperios 
Şi fiindcă mişcarea iot mai 
puternică. a lineretulu■ naţio, 
nalist ne da speranţa al t-otus 
această politică amiiromâncu s- 
.tcd nu va putea distruge ţara. 
ea va aduce moartea păcăto- 
sulul, în speţă plural itarhde. 
te politice 


ZYRAX 


Triumful lui Hitler 


Succesul electorul înre¬ 
gistrat (le îiulionaJ-socialisin 
a intrfsMit orice nădejdi. 

Toata Iu moi se aştepta la 
an Nj>or de ioturi şi de 
mandate, nimeni nu bn- 
nnia insa cu liitlerismiil va 
rueeri trei milioane de vo¬ 
turi |>este eeenee ob|inu>«* 
la alegerile din Iulie 19"2. 

... -afUtftf.TO'; * 1 . .. 

tai ni ui numeric al alegeri¬ 

lor de la s Martie s*au f㬠
cut pretutindeni, demeta 
din pitnet de vedere parla¬ 
mentar ş» electoral vom u- 
vea foarte puţin de spus. 

Remarcabilă doar este re- 
/isli*nţn electorala a social 
democratici iar înfrângerea 
comunistă sV produs totuşi 
sub aşteptările color care 
pronosticau o prăbuşire. 

C oalifia guvem am eu bilă 
{Miseda majoritatea abso¬ 
lută in Reichstag. 

Important iarăşi este fap¬ 
tul ru «liii|ii lui Hitler 
Hugenberg, Popon. Seidte 

- abeu au păstrat poy.i|iile 
pe rare le cucerise lliigcn- 
berg -ins tir in Noembrie 
1912. 

Prin urmări* raportul de 
fa(a in rondiţia guverna¬ 
mentalii e extrem de favo¬ 
rabil lui Hitler. 

Elementele pur confer 
vatoare Mint reduce la ro¬ 
lul de secondante care — 
jMirlamentnrice?te vorbind 

— nr putea fi evrntiiul în¬ 


locuite cu centrul catolic. 

Dar «sportul electoral şi 
parlamentar al vieţii poli¬ 
tice germani* trece eoni- 
plecl pe al doilea plan faţă 
de atitudinea naţional-so- 
eial işti lor. 

In toata (»eruwiiri« forţa 
nafional—ocialistă e de/lăn- 
(uită şi striveşte |h* adver- 


\sîstoai astă/i în Cienmi- 
nia la distrugerea connrnis- 
nmlui >i a social-deiiKM-.rri- 
ţiei. Desfiinţarea organi/.a- 
firlor. înăbuşirea presei, a- 
restarea conducătorilor ex¬ 
tremei stângi se urmăreşte 
metodic şi energic. I n re¬ 
gim dc forţă st* substituc 
legalismului democrat. 

I'aţa de avalanşa naţio- 
nal-sorialismirlui v ictorii» 
nimeni şi nimic nu re¬ 
zista. 

1 ii toate statele federale 
guvernele trec in miiuu hi- 
tleriştilor. parlamentele le 
voten/ii depline puteri iar 
Noeiul-dcuuM-raţii se abţin 
dela vot. 

\dniinistra|ia. poliţia, ar¬ 
mata sunt hitlerizate in- 
tr'un tempo uimitor de ra¬ 
pid. 

Şi pe primul plan al poli¬ 
ticei gerurane tut «par de¬ 
cât cei trei naţional-soeia- 
listi: Hitler. (ioehring şi 
Frick. D-nii Hugenlierg. 
Papim şi Seidte sunt tre¬ 
cuţi pe al doilea plan. 


Se pare eltiar eă lucru¬ 
rile se petrec eu lotul alt¬ 
fel decât cum doreau şi 
sperau conservatorii. Ei ar 
fi dorit să utilizeze nuţio- 
n ul-sociali'inul dar să-1 
ailm în subordine. Astăzi 
învii tonte frânele puterii 
trec iu mâinile lui Hitler. 
Di* aci nemulţumirile care 

berg. 


Cela ce s 'a potr«x*ut acum 
câteva zile la Ocneva cela 
ce se petrece $1 asttzi, aratA 
cat de periculoase sunt Iluziile 
celor care cred In gogoriţa Ll- 
gei Naţiunilor. 

Conferinţa dezarmării care 
trebuie aă fie preludiul paci- 
flcârel europene a’a transfor¬ 
mat lntr’un perpetuu mâr al 
discordiei. Şl era fatal si Ile 
aşa I Atât timp cât diversita¬ 
tea de interese intre marile 
puteri nu numai câ exLstâ dar 
si accentuează, e ridicol si 
nutreşti Iluzia câ asupra unei 
cheatlunl vitale — dezarmarea 
— se vu putea ajunge ia un 
acord. 

Asta in cecace priveşte fon¬ 
dul chcstiunel. Ferma in care 
s‘a tratat şl ee tratează e insă 
tot atât de vinovaţi in eşecul 
conferinţei Liga Naţiunilor este 
o imen5â scenâ pe care se Joacă 
teatru, fiecare actor câutând sa 
recolteze aplauzele conaţionali¬ 
lor săi Cu alte cuvinte dema¬ 
gogia din politica internii in¬ 
vadează in politica externi. 

La Geneva se ţin dLscursuri 
nu pentru a $e ajunge la o 
soluţie ci spre a impresiona 
maşsele respective şi a recolta 
voturL Date fiind antagonis¬ 
mele de fond existente si gre¬ 
siile de proceduri situaţia U 
care s‘u njuns nu trebue sâ ne 
mire. 

Actuala alc&tuire internaţlo- 
naii nu se mal menţine decât 
datorită a douA seri de cauze- 
preponderenţa militari $i fi¬ 
nanciari a Ftanţei şi o teamă 
flreasci. InsUnctivâ a tutuTor 
nemulţumiţilor de a declanşa 
catastrofa. 

Evident inşi ci prima cate¬ 
gorie de cauze atârni mult mai 
mult in balanţa picii decât a 
doua. 

De aci sforţările active ale 
Oermatilet şi ale Italiei spr> a 
se ajuuge la o dezarmare cât 
mai efectivi. 

Ir. adevâr finanţele lor nu le 
permit o cursă a Înarmărilor 
f.iţâ de Franţa. Iar pe de altâ 
parte o dezarmare totali nu le 


Aşa dar fenomenul fasciM 
se repHă — fireşţe eu im- 
poMunţi* deosebiri • şi in 
Cierniania. Fascismul a dc- 
bufnt toi prin gnverue de 
maliţie, tot prin acceptarea 
parlamentului, tot prin con¬ 
cursul conservatorilor şi a 
ajuns la regimul totalitar 
de astu/i. 

Aceiaşi similitudine în 
creare priveşte reacţia ad¬ 
versarilor. Faţă de apelul 
la forţă, resemnare, pasiv i- 
tate, ubdieure. alât din par¬ 
tea socialiştilor eât şi din 
partea eomuaiştilor. 

Triumful eb*rtoral n'ar fi 
însemnat nimic ducă nu era 
urinat de un triumf pe te¬ 
renul forţei - cmIoiimI nur 
al politicei. Adolf Hitler c 
pe eale sa renli/e/.e şi «cest 
al doilea triumf. 

Iată eeiacc-i esenţial dc 
reţinut din evoluţia politi- 
eei germane după alegerile 
de la s Martie. 

P. 




de război al Germanici i-ar per- 
rj-.Ue oricând o agresiune in 
cazul In care Franţa n'ar a- 
vea forţe militare suficiente. 

I> cealaltă parte a barica¬ 
dei Franţa ameninţată lneon- 
*lnuu pe Rin. pe Aipt. ui Medi- 
teranâ. in Colonii săracă in 
oooulaţlc. cu un utilaj tehnic 
inferior Oermantei Dacă la te¬ 
merile Franţei adăogim pe cele 
Ider.tlre ale aliaţilor el Polo- 


ma şt Mica înţelegere, ne dăm 
seama de structura celor doua 
blocuri antagonism. 

Intre aceste blocuri evoiu- 
cază Marea BrlUnle, Rusia si 
Statcte-Unlte. 

D. Macdonaid trebue sâ ţină 
scama do opinia publică brita- 
n.că dominată de marota de¬ 
zarmării. ca atare e favoraoil 
gruDulul germano-ltailan 
Rusia bate şi ea tam-tamul 
oezarmărll tota.ie. Iar ii. st a - 
tclc-Unlte opinia publică e si¬ 
milară celei britanice 
Asa dar există — am motive 
diferite — o constelaţie ostila 
tezei franceze, care oricum ar 
fi prezentata se reduce tot la 
vechea formulă: „stcuriU d o- 
bord ' şi dezarmarea pe urmă. 

Cât timp Franţa şl aliaţii el 
nu sunt asiguraţi z& actualul 
stato-quo teritorial rămâne io- 
J-anpJbil dezarmarea rămâne o 
rJmcră. E>ar lată că faţă dc ul- 
'vmiie evenimente, faţă de ten¬ 
siunea franco-germani, faţă 
de politica de Înarmări inau¬ 
gurată de Berlin, faţă de eşe¬ 
cul încercărilor de mţriegere 
iranco-it&Hană, conferinţa nu-şl 
mai poate prelungi agonia si o 
silită să termine precipitat. ln- 
trun fel sau intr'altu» 

D Macdonaid. speriat dc re- 
l>ercurelur.ile unui deznodământ 
fatal asupra opiniei publice bri • 
IriiJce Încearcă să salveze con 
Ferlnţa. La Paris nu sc poate 
Insă pune de acord cu d Dala- 
Her şi atunci pK*acă la Roma 
Fireşte că d M'mollru lî vn 
primi cu braţele drschlse între¬ 
zărind posibilitatea unei com- 
blnazione" care ar tăia chia: 
şubredele legături .-ub^Lstând 
intre Paris şl Londra 
In momentul când scriem a- 
ccste rânduri nu ştim c,; se 
va întâmpla. D. DaLadie~ se va 
întâlni la Geneva cu d Macdo- 
nald înainte ca acesta ak plece 
la Roma. 

Se va ajunge oare la o ba¬ 
nală şl plată formulă concUIa- 
torie care In realitate nu con¬ 
ciliază nimic ? Sau la o puhrv 
probabilă ruptură ? 


Franţei. 

Constelaţia an:»-franceai s* 
Întăreşte pe zi ce trece, Iar re¬ 
centele evenimente par ca au 
remuitumlt oarecum guvernul 
britanic faţă de Paris. 

Ar fi timpul să ne dăm sea¬ 
ma de pericol şi să încercâm 
să părăsim barca Înainte de a 
se scufunda 


Politikon 


Evenimentele din Grecia 


Crtw-4* ii ii» ut »rem«* «a Jo 
iui* Mai ch v M *••» 

Mh'inli» |nU/u |ţmriitr 'rt X‘t»- 
ti. {dfiunnl ufli't l.*‘iliift di' 
stai y >-i ^<»» rum- prvlHd’d»* »»- 
li» i rt'IHuhil t »u iivjrh <v 
A« » •! 


capr'it i».»v şi 
|**Uil r?i ik r»p.*fi h». i «u rni 

a»vA o» rCPtir ini-i pr»' 
M* }T ti'UI 11• Juh r -uiul p«»l'ti- 
lv axjiiâvHl . I^lik ** hwi în 
t uta .-â Uuuiixm clflto» M 
liHj «i-uţ/irt i * l'.’f pMrci ut< b* 
pnlr <n lui i Ii S. 

ş. -• »a ihtpi <» 
th- UU* b-l<»' rl* ţMftlvir r».u gi* 
(Mtiul 4i 1o*1 

Iu jiigi-rili* *1 *>i \«p o*J*i m- l*»AJ 
lv>i rut «~ r <i ryphf-«*l»f< ' Nu 
e^Lf mufiwn «ţv “M i»u 
|»vM .-*u i* .•»vw»»ti{nrn;i I" <i»r^ 
1 !' iifbun n, U'-'U> >* »**lu . |>4 tuni 
fniiteli i*.»*i'it ir fcmltoL' 


iloctumF Jfhînrulvlf tubiiv’ 
luiui in t>-n(u 

I Ir • ropit«il/ititjiU*n uti||) 

rM>-tâ|i» iu ii m-Mtaţi >i faptul 
Ca rufvr iVjr.uml C«c^ 

.(•ii,f(inu i i »n«i rm*lt •«** 11111 » 1 . 

f irvff* ru ui 

puiul »«ii> okii.ii cridau, 

oluul c»irv doini nil • c»HI 

t» iup«u«itui u Lra hM ţi mn p.i 
**'du nu prr'trgvu i^mt|MAU 

S tnsişMfkiK 

l>«ua Ij i»r,)fii adâugăin ro- 
»âg-do pr»*Jo... {;» Cârch. »•« 

preţul mii im. , r«/u 

flore •«ibuv’iirl Nrir.rki, »« f«)ti 

iubitul iu lW 

ibr <•>* irWihş- 

Fiflulii' o»:!ilu* ti»* liiţiierul 
nwioailibl l^aldnrm uu ubpniu 
ump/r tatAM nl«vnliii 1 

P< 4 t bwuturil« yU \«irhilt(l 

t.T. .j u wvcUt In ultimii ot*i 
itlfî»' iju,i-t j*«rt*vk’ pwtrjn.4** 


litirralii .| I»," \rnt/oh»* <1 pium- 

l’>lH (I htl lN.i>dur)- 

liltn* u<t*'(i i iliwi*i grupir» >»•» 
In niu- <j nuuiilr. «oln 'iuue 
rMlAniu iji OHsiu. w ■iiIuam rn 
r«'*n ftiioi WU*fwk' Un' M*urr^u 
♦iha 111 portant a <!•'* 4 *' v-» itvno 
d * 1 <»tir .rn. 

Aţa Când d. TvuliWiri' «o** 
111*111* «Ic lnlrNu|u «jMiu l cuiri- 
loji ,pn ,i puh*H «otivtlfni i»ii 
♦ nUruvI ţi u >«• priViMilu t J.tT*«- 


Acmutâ lolvreuto •** fir«i *» 
touUlâ |K*«|trui .) . « oimnu. ^ 
•ie «Mu \rro 4 »<-l-«* 

(«uvrinui l^klariv. fx:n«l -in 
Bu.ern •!> niui-nTuat* nu put«.« 
i'nlkptin derâf reiei**A p**rini 
tem* «d» 

Prin urront^ uimMpi 1 * 11 ^ 

li*»1a IIVVH pruhibtuti's» V* u4ib 

eeer- fonte 

lor, r*dui u — iu f*arU* <**1 

( .tpii • pnputio 1 •lati-’j» ţii »< r** 

rucPO'rw'J gi/u peiutl tiAil 1# 


D. I 'Ukf.iri' - rarv-ji cIoa.!' -» 
M tiuwi Ur 'iluuiU* irebn .» 
>u*>r firoviirc* mlicoiriil i»c» 
tru 1 . proi ova m*t ute^ed c j*»'«* 
fn'rnMâ o îutur rc n e '*• 

l.iiCTurjIt* iau pctri-euT <«ţa O 
aldin ugritttţâ* m*nw»rl»i*tâ a pr»« 
du 1 » fierbere in sânul rt^rubl» 
cuipI'm Memomeh' repubVicnne 
foarte IM«>tâinp.'Ht1*e »Kr» 

nrm.it.i .nm iuu|«jii cu UoStur.» 
«1<- 'tat (u urmare d Voni/Mt*** 
« fo't vila va lâstoarfie pre«m 
tiu guvnraul, >u >i aiUOi»* rolul 

de coudmotov ai uimi ftmi ettb» 
net yi *«) f x» .v <k»'a ui^lnr .hI**- 
g*-n Ui Ti Muri 4 - 

Vliolc grupare -«au irnparj’t. 
unck* ulatun de loaldank,. »> b> 

laltr alătur» de \«-a»/rS4- 

'‘.in fornwit a;u *l«r Uau.« blo 
tun» «Jir*' sau infruufnt *!• 
fi*4»i pc t«'raa riiruliHcă-moea^- 
bu 

(h/uHalul m uiiUmşte. la ' 
Martie oiaM^ vvaav» 4 f*tâ «» oh- 
ţ.uut iii d« umiotuU' faţa di* 
(VT obtMiUte rle i»j»»»/il*e 

lnu d^ai Cv «a euno«tut rv/ui- 
râtul abgi'rvlor n/iHari; r**pu- 
bt’von* ş»'.*u pil' in prae(<ru «* 
nuMMufurwi 

(,«■ iit-rul ui f*î«-*<»r»u* ftMtul 
şei al rviolupe* uiiti.Mii'i^nti- 
n’vte du» t 1 »^^ a jimrlîinnil 
jirtfttimi 

St ui 1 e cj iitâl p»A^ş*.yiint«*le 
i<HubJ«* /airari cui şi 
J‘. U«, «iu prnit f#i* 4*r»*l»’i 
tur«» d»' >Uf .» In. PlaHtira» 

Mnr tariii/'*A)*a'b' *hi» ţ»r *' *n- 
« Ir 11 au ad« rai Ui Io» '-rurn «I* 
-«tai ia» mfOuirK-şt /r — de/<n f 
eiiia»; nr pr nod nnoumt 
5*. 4 »u K«v»d tur Iu oh « Speri 
ai lo» 1 tur dpi de C* ne rolul 

( ondibs Acesta i* le nr.i'-**»* 
coupyw* pU'elorok* U» *vi|.»tt 4 


j^i eu leajMve »le ieclieilrnr.\) 

ovri itubtiii Ui Vtem» 
ful* de uldudint-A firrnate) o 
de mueu-Miţările Iu» taiwfili* 
dtLilura lui PUe*t-r«> pri*- 
bu.vtt în 24 de «re 

Preşedintele Aitmu* « încetoil 
atunci u:» reg ni de trnayarpe. 
cvbineful ..urutru" prezidat dc 
generalul Oihoueu>. ş ,u<-«la 
n trebud no reirngA duna 
»jlna ore «lula f bid trun|a 
d-lor Tft 4 ţdunv şi ( ond'ib- dc .» 
b >«e iixmlinp ini/ilwl pute* 


Astfel 4 ajuns Ia ih»u 4 şu¬ 
ier u Mihm ! 

I srişle cu toate per.jn |ide 
•i.rl»ak«ns;ei dm ull niil»* Mo 
AU 41*1011 meu- ra«.iMiclu1 IU *- 
i|«--l» t » c<nru rlerlurab* ale <>- 


ţnl/LptU 

F.wltnl'. d 11 tacrirul liuM*- 

r » ct*r dlUU 1 undamiha rc.» I») 
Vcnt/v!‘»s >i «ii d-lu) /o ui < Co 
il(r eU\ M»1<* cr*>d Hotr^tr ».» <*■ 
.tjuogâ Li un .^rendanl ' ui >«’»n- 
^•r.iuvckn rond «mar «Fti OL.’ 

I «Teu dd pr.*cj/a1 c\ *r '« 
lini; pmrece ta \tenu Di»» 

punct <i«- vedere ţ>iirtam«*ntar şc 
pol i » 4 *iuaIia •* cturfu/4 tar « 
revtaururv mnnarbu-u in «vv»*m«- 
Iî**A coud'l *iui jwu’ |llr»'iru 
|p or ici* cv»/, (.r»v«» intri bi¬ 
ţi o epoc.» «le frilmuutări in¬ 
tern» «’i 1 wnr 

1 uciul mu |v*M»»e tio bn«'»»i * 
<la« 114 *-’» u»' inii 'l»'/c d» » 

ia K- «ilar «i. 

Paljti(.i «Slrrai, aliVf d» ne¬ 
ţi» d. pracDeatâ lu «dliiuii ani 
«Ic kuSMiiI crVtnn »»u WM f‘*sl 

t«»tdra*WK« fa«or«i> l.t 

ViUlittl «k» du: »»'*« P* n 

ruprt.deb' Afnin* >) muioiw 
Uniră, d-1 V* in/el*o jtieumi r 
tul .le «l»M»< <i| DtKflilI. UU 

piKit. f prea i'-ped»- trivut cu 
»e»b rt*A ta Hueureţc* 


P. 















8 


AXA 



. Lămuritoarea carieră d«» 
moc raţiei a bancherului M<- 
ronescu" este titlul unui ar¬ 
ticol al d-lui Radu Dragnea. 
in Calendarul din I 5 III, cu 
privire la nejustificata ascen¬ 
siune politică a actualului 
ministru de interne 



Parazitismul intelectualilor 


„Guvernarea Vatda este gu¬ 
vernarea camuflată Mironcscu 
Adică guvernarea bancherului, 
cu Ideologia Iul plutocratică pe 
rare şl-o traduce lu legi Adică 
guvernarea obscurantismului. 
Adică guvern oreu arglnţllor. 
Acari la el. In strada Pltar- 
este (tlrlgcnţln stării dc 
asediu... OUcurchla guverna¬ 
mentală a partidelor, care In 
dispreţul constituţiei ţi al pro¬ 
prietăţii cuvintelor, Iţi zice de¬ 
mocraţia parlamentară, a reu¬ 
şit sA ne poli tic Lanlreze pe toţi 
In a*u fel. că urm&rLnd flecare 
cauza Iul politică, am pierdut 
cauza socială a tuturor'* 

Dacă d. Mironescu ar f» 
singur în acest caz. desigur 
n'ar fi prea grav. Dar toţi 
*unt la fel, fi de aceia se im¬ 
pune radicala schimbare a 
sistemului politic. Aceasta e 
menirea tineretului naţiona 
list. pe care şi puţini» cari 
n’au înţeles-o, trebuc fiă o în¬ 
ţeleagă. 



Rea credinţă 

D. M. Damian. intr'un ar¬ 
ticol din ultimul Pumn al 


Cet etichetaţi cu expresia ge¬ 
nerică de „intelectuali" trec in 
zilele noastre prinlr'o criză 
Sunt chinuiţi ăe-o boală pc 
cari ei o cred — spre conso¬ 
lare desigur - originală fi spe¬ 
cifică fiecăruia tn parte dar 
care in fond nu este nici noua 
nici autentică Este normală fi 
explicabilă fiind comună tutu- 
rar epocilor rari au cunoscut 
marile frământări sociale Atăt 
că et nu pot cunoaşte acest a- 
devăr elementar fiindcă privi¬ 
rile lor sunt riălplte In oglinzi 
ce nu reflectează decât propriul 
şi unicul lor chip. Unii div ei 
tirmănd o primă categoric. — 
sunt de-adreptul anarhici Nea- 
gă toiul, refuză orice descen¬ 
dentă. orice contact cu mediul. 

Explicăndu-şi anomaliile 
Iff inventează un tragism im¬ 
presionant Trăirea lor 0 hao¬ 
tică. nebuloasă Truda lor e 
fereca de a-fi răscoli rănile su - 
purinde in loc de-a avea toc¬ 
mai decenţa td-şl le ascundă. 
Revoltă fi scdrbcsc. 

Ne moi putând să creadă in 
.nimic tnit revendică dreptul 
unei trăiri haotice. „ apocaltp - 
tic?'. alţii al unei conttnuc şl 
neruşinate experienţe dionisia¬ 
ce pe când o a treia tajmâ din 
ace fii leproşi sufleteşti — ne 
mai găsind nimic demn si ni¬ 
mic bun in occcstă binecuvân¬ 
tată şi mult-răbda/oare grădi¬ 
nii a lui Dumnezeu —■ propn- 
văduesc deadrcptul sinucide¬ 
rea ! Bineînţeles pentru alţii 
pentru că ei n‘au cu r ajul îm¬ 
plinirii. Pentru aceasta ar tre¬ 
imi sâ fie tocmai ccence nu 
suni — oameni! Dar eecacc 
revolta Itt aceşti .neter minaţi" 
rrie superbia lor- Sa cred sen¬ 
sul /rl axa pământului ’ trpo- 
nenţli .ringuri autorizaţi al ti¬ 
nd generaţii / Ba chiar al unul 
neant îrjfrea. of unei cu'i'tri! 
Refuzând orice contact fi ori¬ 
ce control al mediului re r*ed 
nodurile universului, singura şl 


cea mai per faclă opc’-d 3 Crra- 
tnrului t 

O a doua categoric insă 
spre o'tjrrcnţă de cei numiţi 
mal sui .•ari cel puţin rămân 
in casă $1 in mediul lor rc.s- 
trăns scâncind In monolog — 
activează. Si aetiveazn politic, 
ceeacc r grav I Pentru că nu 
sunt mvHvmlţi vor si dlstru- 
oă. Sâ distrugă lot ! Tot c* 0 
opera modestă dar *x'stentă a 
multiplelor generalii cari an 
vieţuit pe acest pămânl rom⬠
nesc vor, şl luptă pentru re 
v-otuţle. Dar revoluţia lor nu 
are scopul de-a preface si de-a 
indrepta. Nu ţinteşte un mai 
Mne. Distruge. Spre mulţumi¬ 
rea şl mai ales spre folosul lor. 

Pentru cei normali şl săn㬠
toşi . tragismul unora căt şi 
al celorlalţi este insă simplu si 
cxşylicabil Ei au moştenit şl 
au crescut mtr’o mentalitate 
care astăzi trebue revizuită. 
Câţiva utopişti maşinaţl dc 
câţiva interesaţi mol acum că- 
tet'a decenii au îmbrăcat mo¬ 
destele realităţi româneşti in- 
tr'o haină de imprumid pe care 
o credeau năzdrăvană. Năzdr㬠
vană pentru că-şi închipuiau că 
sc va potrivi pe orice trup. Dar 
minunea nu s’o făptuit pentru 
că haina a rămas toi cum a 
fost — de împrumut 1 Trebuiau 
insă tnampulanţi pentru acest 
strălucit aparat de Stat. Au 
test atunci fabricaţi imediat. 
S a facilitat până la caraghios¬ 
lâc accesul la cultură Li *c ce¬ 
rea doar o singură condiţie Sâ 
aibă firmă dc intelectuali Ptr- 
ma crea implicit dreptul de-a 
trăi fericit şi copuri pe spina¬ 
rea Statului. Mentalitatea acea¬ 
sta parazitară s a transmis şi 
generat (Hor următoare apvf 
generaţiei de azi Chiar daco 
nivelul său a ceva mai ridicai 
decât al* celor ce-au preceda¬ 
i-o. 

Azi Stalul nu mal poate c㬠
pătui. Se sufocă dc paraziţi 


său, vorbind despre d. A. C. 
Cuca. strecoară şi câteva gre¬ 
şeli voite ■ 

„Comeliu Z. CodTcana. bi¬ 
ne înţeles că nu s'a mulţumit 
si rămână mai departe în Li¬ 
gă, cu gradul de soldat. Şi-a 
spu* că ştofă de ..şef*' are şi 
el. aderenţi poate avea fi el. 
iar programul poate fi îm¬ 
prumutat". 

Crede d M. D ca aşa c. 
cum apune ? Oare CorneSiu 
Codrcanu — pentru a răm⬠
ne in cadrul afirmaţiilor ci 
tate a foct un simplu „sol¬ 
da*", pe vremea când milita 
In Ligă ’ Şi in privinţa pro 
gramului, dect se face d-ti* 
că nu observa radicala deo¬ 
sebire intre naţionalismul in¬ 
tegral al lui Cornelii» Codrea 
nu şi ciclop iamul cuziat, care 
mai e şi parlamentari#! ' E- 
videot ins*, cu cei de rea 
credinţă, nu « nimic de căţ 
tigat dintt o dUcuţic ' 



Impertinentă fracmasonă 


Tânărul Ocina ian Neamţu i>i 
srhrlălâe din nou durerea, pen¬ 
tru ca i am drma.eat, in ulti¬ 
mul număr a) ..Dreptei**. 

După seria de insulte obiş¬ 
nuite la adresa rnra. ni a sa 
incasă iarăşi să public ..tot cc 
ştiu'*. Mă execut. 

D Ociavlan Neamţu a fost 
primit. In Noembne 193C in Lo¬ 
ja Naţionala a bUy lotrului Ion 
Panga.' 

Probabil că voiajul pe care 
l-a făcut (a Genova ca membru 
in „Asociaţia pentru Liga Na 
tlunilor- i-a uşurat trecerea in 
tagma masonilor. 

In Noembric s*a înscria în io 
jâ iar in Decembrie a apărut 
.Dreapta- 1 . 


Noua revista ,.nat tonala' »n 
rare masonul a reuşit să încur¬ 
ce o serie de naivi, unnâresU* 
cu tenacitate comp romi tn ca ce¬ 
lor două grupări naţionale con 
atitUi’C şi atacă pe Nithlfar 
(Tăblie şi „Calendarul**. 

Tartiea masonică r evideuta' 
UiOo drca ztu pârilor naţio¬ 
nale 111 fimţă si compromiterea 
singurei gazete antimasnnjce si 
a directorului ei. 

Si c.md lucrurile stau aţa, 
canalia masonică care preta- 
tr-.te 111 unghereJe >!arei loji 
Naţionale dislocare* mişcărilor 
naţionale merită scârba oric㬠
rui om de omrme. 

Am terminit cu d Neamţu ! 

M POL 1 HRONTADK 


Inconsecventă sau altceva ? 


De cdtevo aptă mani 
. Stangu' 4 conscer^ in f.cea- 
re număr minimum uita 
două patfini Iv f Htilcr. 

Cancelarul Gtrmaitict #* a- 
tocai In fel V chip şt pro¬ 
babil că suferă amarnic lu 
Berlin de dojenile pc Tare i 
le adresează diverşi Ţuţi. L- 
vezent ţi AVTUmi In 8 icu 
reţii. 

Jn ultimul număr litltom 
.Stângei” au avui insă o 
frtrpriză. 

Sub titlul ,£prc lichidarea 
particularismului Qtn ian" 
acela* Avrum, care cu o tăp- 
tăiMănă înainte dirirzgci 
zugravii \ scmfcnozd un ar¬ 
ticol dc aprobare categorica 
a politicei lui HUler. tn ce- 
iacr privaţi? derfimtarec. 
part teul ar rimelor gerirn-^t. 

Triumful hiUeri*! c tt%e- 
jKdnot cu rc: dutUt din 19IS 
— certzee pentru un om dc 
stânga comtUue un compli¬ 


ment - iar JZugraiur fn- 
făţişat ca desdvărşltorul o- 
prrei lui Btsmarcfc 

Cc se petrece Ut JStăn- 
ga 4 ? 

Cc a păţit d Ar rum 
Simplă inconsel icenţă ? 

Sau d Ar mm comunist 
înfocat dar care din In- 
/limpiare c avocatul legaţie 
germane ş\ reprezentantul 
marţi indu'tni germane, a 
.imtlt văfătndu-t p» la vre- 
ihe ,,vântul nebuniei şi al 
morţii f* ca să fnfrcliuDî- 
tdm expresiile utilizate de 
tenul d-snle Petre Pan- 
dren pe cănd era ..Crin alo ,,y 
Cu alte cuvinte nu cum¬ 
va a ilrnţit că 1 *a fi dai a- 
fură * Şi de, a Ai'rum are 
ca*o grea are lachei cu li¬ 
vrele , aşa cum $t cuvine u- 
ngl mmuntaf de vază. 

Inconsecvenţa poate nu 
fie Qtât de simpla p« cal 
pare la prima redere 


dc loan Victor Vojen 

Piere. Dc aceea a tras geamul 
ta ghişeul dc plasare. De aici 
perturbarea „Intelectualilor *• şi 
tragismul candidaţilor la para¬ 
zitism. Lipsa de ,jenx" a exis¬ 
tenţei lor. apocallptlcolrmul, 
dlonislactxmul şl toată ..uriaşa 
dranid" a generaţiei noastre 
Trebuesc să se apuce cu totii 
dc muncă, rd trăiască prin for¬ 
ţele lor proprii. Aci e cheia ..tra¬ 
gismului. 

Ce se va întâmpla ? Statul 
care nare datorii numai faţa 
dc o singură generaţie. — cea 
a momentului actual — trebue 
să-şi continue existenţa. Sta¬ 
tul e permanenţă, e continui¬ 
tate. £ născut din sacrificiul 
generaţiilor cart au fost şl va 
trăi prin jertfa generaţiilor cc 
ic vor naşte E deasujtra şi pe¬ 
ste viaţa şi svărcolirile mtaslre 
a celor de azi. De aceea inte¬ 
lectualii nu vor mai trăi dc a - 
cum din mila Statului. Numai 
cei tari tw putea rezista . cei 
neputinciofi vor pieri. Cu pro¬ 
blematica lor cv tot Din cei 
tari se vor selecţiona la rândul 
lor — eroii f Cei cari vor cu¬ 
ceri locurile de frunte şi vor 
crea prin forţa fi valoarea lor 
noul sens de viaţă fi noua cul¬ 
tură românească. Si vor impu¬ 
ne prin pildă celor mulţi şi 
vor curaţi ogorul de paraziţi 
r de neputincioşii preocupaţi 
veşnic de problematica lor • 

Atunci intelectualii, cari as¬ 
tăzi refuză sau sunt incapabili 
de efortul trăirii disciplinate i şi 
vor da scârnă că nu sunt cen¬ 
trul pământului ci neputinţele 
naturii fn clipa aceea va în¬ 
cepe pentru ei cu adevărat dra¬ 
ma cea marc. Dar noţiunea iu- 

timp pentru neputincioşi >t 

slabi Va avea dc lucru pentru 
generaţia de volnici care t*a ur¬ 
ma. 

Va fi toată la lucru. 


Lichelele „Stângei" 
şi proletarii 

Afimf comunicanţi de ia .Ştân- 
ga". care impaca virtutea mar¬ 
xistă cu parazitismul bugetivor, 
dau in ultimul număr al sti¬ 
pendiatei lor reviste încă nmo»- 
stră dc inconştienţă. 

Imaculaţii cavaleri ai prole¬ 
tariatului dupreţucsc st munca 
fi proletarii 

Răspunzând prietenului Ste- 
iescu. care in ultimul numărat 
întrebase dacu vrt-unut 
din redactorii „Stângei" a md- 
nutt ciocanul şi a cunoscut <7j- 
pra muncă a proletarilor, d-tiit 
de la ^ Stânga" răspund mân¬ 
dru . ^Voi am inzaţat carie •" 

Dar ahpreţul pentru munca 
manuală, munca din care sun¬ 
tem hrăniţi cu toţii — chiar a - 
ristocraţU intelectuali dc La 
.Stânga" -— sc lăbărţează chiar 
in editorialul publicat in pri¬ 
ma pagină 

lnir'un articol intitulat Jn 
Germania război civil" tain ce 
iecăleşlc .JSttnga" ..Intre du¬ 
cele Italiei şl zugravul Germ 
r.mt e*te o deowebtrr esenţială 
MussoJtru a mânuit din adoles¬ 
cenţă idei Hltler na fost in 
stare ou mânuiască decât bidi¬ 
neaua'* 

Observaţi scârba diftlaşUcnr 
intelectualt" de la .Stânga" 
penfru zugrai 

tJu i-ugrav care mănueftr M- 
dineana' .Fi d W Quelle ho*- 
rextr f". 

Ata nişte dinptmjn băeţi n. 
Ic. lereazĂ zugravii!” 


Citiţi fi răspdnăiţl 

AXA 

APARE regulat BILUNAR 



Intr un ar t ioni <|; n Nnmul 
in care sc războeşte, parapo 
nr«it. cu toată lumea. d. lorga 
cernite incâ o imprudenţă 
pentru faima sa dc istoric, 
căci vorbeşte de „un naţio- 
nali»n rău înţeles, stampilat 
cu crucea prusaca". 

In ce priveşte naţionalis¬ 
mul râu Înţeles, d. lorga se 
supări desigur că generaţia 
tânără nu vrea sa trădeze, ca 
d-*a. ideia naţionalistă. De 
aceia furia împotriva „gar¬ 
diştilor dc fier" şi a „bâeţilor 
de fier" care nu se mai lasă 
înşelaţi. Cât priveşte zvasti¬ 
ca — pe caTe d-sa o numeşte 
..cruce prusacă", n'ar trebui 
ia expresiile şi argu 
mentelc dela presa semită din 
Sărindar. Prin cărţile pe care 
le-a răsfoit ar fi putut vedea 
câ «vastrea este un sirribol re¬ 
ligios ce apare încă din epo¬ 
ca preistorică, multe mii de 
ani înainte de Cbnstos. nu 
numai la prusaci. Sau recla¬ 
ma pe care i-o face ..Adevă 
rul" este cauza pentru care 
d. Iorga se dă la principii... 



Căpcăuni grăitori 

Dornic sâ iasă din necu¬ 
noscut şi sa fie citat ne larg 

vocat şi consilier municipal 

georgist se simte obligat să 

ia apărarea trădătorului So- 
cor, şi scrie, între alte inepţii, 
intr’o scrisoare deschisă: 

Dări sar ft lisat liniştit'» 
Cksvoltare a mişcării socialista 
oln anul 1920 până azi. tara 
ar fl avut acum acest oTganisiP 
politic tampon împotriva co¬ 
munismului.. Nu ştiu dacâ vă 
reamintiţi câ eu am susţinui 
atunci această leii, care se ve¬ 
rifică azi. După 12 an: dorim 
o mişcare serioasă social-demo¬ 
crat* şl n o avem". 

Câte cuvinte, atâtea năz¬ 
bâtii: O mişcare serioasă so¬ 
cial-democrată înseamnă o 
mişcare republicană, si na 
vedem ce nevoe are un par¬ 
tizan georgist al Monarcniei. 
de un puternic partid repu 
blican. Iar ideia că socialis¬ 
mul poate sluji drept tam 
pon împotriva comunismului 
na se poate întemeia decât 
pe totala necunoaştere a ade¬ 
vărului ci socialismul este 
precursorul comunismului, a- 
cesta fiind ultima concluzie 
a „principiului* marxist. 

Operă culturală 

D-nul lancoicM'u făuritorul 
celui al n» mai ştim câtelea 
teatru răp*>*at . a redeschis un 
alt local dr distracţie intr u u 
(ori cabaret Publicul răm⬠
nând acricş repertoriul a r⬠
ma» in acela* gen Pentru a- 
ceastâ 1 naltă ri utUd operă cul¬ 
turală m se şopteşte ră sa 
deschut bâerile pungilor de*<J 
Interne fi Arte 

tată un act nobil fi cu ode - 
• arat necesar Din partea 
d-salc. d-nul director /anccnr- 
jrcu Ui va da silinţa sa wui ri¬ 
dice paD'î ..fustele^ pe scena ro¬ 
mâneasca Stapanu şi călăuzi¬ 
torii adturei româneşti vor 
contribui ari fel ca acestea fâ 
auinpu până la ..aluniţa' defini- 
ltr <1 Era tnţr adeiâr prea mus¬ 
iu decenţă in teatrul romă- 
nesi' ! 


Tipografia ziarului „UNIVERSUL” Str. Brczoianu 23*25