Axa anul II, nr. 5, 22 ian. 1933

Sursa: pagina Internet Archive (sau descarcă fișierul PDF)

4 LEI 8 Pagini 4 LEI
PUBLICAŢIE

bilunara

POLITICA

artistica

L I T E a A K A _

Redactori: Mi futil Polihroniade şi loan-Victor Vojen. — Redacţia şi Administraţia 1. Vojen Str. Aurelţu , 10 Bururttfi UJ

— 4 LE 1 8 Pagini 4 LEI

DUMINECA 22 Ianuarie 1933
* 0 “ * *»• Mo. i

ABONAMENTE

Lei Ulii Ibstllaţll

?* autorităţi 100 L«|

Situaţia

intelectualilor

tir Nkolar Huşii

NaţionaliNiiiiw. li *e aduce
învinuirea, ci ideile lor, (taci
le an, nu pot pătrunde pentru
ci nu «uit aprijiitUe de o fa-
lanra de inlek-ciuali rare 9 * le
anime, ntapânînd subtilităţile
dialectice ale raţiunei ţd mei®;
da dranoivitratiunei lofiie. I» 1 **
inlr'adefăr « obieetntnc fun¬
damentala, care naaue^te »i
identifice inxurmnl acţiuni»
iMuytrr, pentru ci w rkleeă ift-
potrKa nne» |vi MU|>inc *m P°*'
te <huw eimtetiif anemii Inie*
le-.tuale.

Si râapondeen! Dar mai în¬
tâi o procreare de bana: naţio-
naiWmoi nu încearcă si desco¬
pere, a* edifice ruro ai propune
idei. Wn.ţ4onali«mi»l ente un ca-
tehâ*m al realii* («<* * al fap¬
telor împlinite. Ideele wit un
produs a) minţii, al raţiunii, al
mtWertuh» activ. We purced
a.‘ a dar din cerebralitate.

bHoreseenţa kw. e#»te conrii-
Ottnra indispeneabilâ a exis¬
tentei lor. Când o idee nu se
drpjjseştc pe na invăsi depisin-
du-M întotdeauna cadrul spa¬
ţial. se jrteriliaeaxu. Tot peaitru
acdx< motiv, nimeni nu poate
pretinde si nici încerca şi de¬
monstreze ci We^'kiEln in I*'
nrrr care :dstemat»«««*a vi *
rarhrAcar.â Ideile este ttn fapt
limitai m cadrul acestei cate¬
gorii. Ideile trie** in !;Sertale.
prin iiuvăsi funcţiunea lor e-
aentadi. si se miori pe pianul
unf. indcf4»ke *rfln*f«*-ni5rî\

lueoâip, «a wakw de «»«*
centripete, mie dar o slm-
p).i iluzie, sinteza presupunând
armonie. echilibru, ţi mai ales
suini une naturală la crearea
unui fapt nou. Ideologia nu
poate fi nidodati cTcatâ, ei hm*
t*iă in sens MH-Woglc şi re¬
produsa in scn.s psihologic In
ambele alternative, psihologiş.-
niul si «x ioloRiamul U hotă râ s -.
te in libertate reseuTsde mdirl-
ilialr. Imperativul mnoaxtceli
intclcctoaiirtc r*4e raţiunea ab¬
solută, şi această era va eroare,
e>tc promovată ca dogma fun-
dwnwUnia «i infailibili, aitin-
du-se ci în realitatea concretă,
actmnea singura evidenţiază» ab
nolutul şl raţiunea este relati¬
vişti. Ideile a.şa ilar traduc
anarhia raţiunei şi ideologia,
haosul intrtigenlij. In acr^t
sene. raţionalist - indhriduaUAl
aau «ocol-democratic, nalwuu-
liMnul nu are nlei UM ai nui
Ideologii.

C u atât nai mult intelectuali,
rare si paraziteze faptele ţi să
diraghrvc nepotuirvosi ş» anar¬
hici in Jurhl unor construcţii
utopice.

ValMialiMnu] rate un fluid
care purcede d»n «bnbuiţs in
ai-si a lucrurilor naturale vi *e
realmeaxâ in faptele concrete
Avtinnea, ca mobil prartk al
nai ion* Lama lui ev te expresia,
unor voinţe. Acţiunea faivoriisie
din miUnct. Ideologia din ce*
rtbru. Instinctul ae oiodeleara
dup» realitatea naturali xt|a«-
• >bih» a lacrurtlor, Idrologu
«lupi •eheuvatU* arbitrara a ra-
tkuvci. Sfera facultăţilor cere¬
brale dau pttiiiiiale* inteligm
tei treia » faptelor estr deter¬
minată de radrol afectiv in¬
stinct, sentiment, voinţă.

Daci ul %* ingădue %* intre
buintim voniîurfcxrol lui V litre-
do Tareto. dec raţiile mint ana
nifeşiarilc intdectaliă. ale r»
Clon armului ui logic, fiind prin
LuM «mont* kw va-nabde; r«~
udunle dimpotrivă, muu ana
n dragări ale «eetiimenteâor *A
bMUndcke menţinând echUU
beai imuIooI al «omeiitin. Ra¬
portul dintre witeieetualî v» M

Soluţia crizei ?

de loan Victor \ ojeo

Ţiytinusii mu pornit iarâş su
striffc cot U ţine gura edffii/c
speciale, ziarele au tipărit icrăs
cu litere de-o şchioapă ^firile
senzaţionale, pe la coifuri cetd
ţenli s'au oprii, iară $ id discuit
înfierbântaţi noile fi eminente
politice ţi xntreoga opinie pu-
blloâ iardf a palpitot zile întregi
în aşteptarea marilor schim¬
bări.

Întrebările ui/rtjfuraie : —

„cade? tiu cade ? Vine? fii cine
rine - au zbârnâlt zorite deasu¬
pra centrului, au făcut apoi i>i-
conjurul mo holdelor şl s'au
ppstat insfărşlt ca nişte puri
căscate înainte a pâlniei cu ulti¬
mele ştiri a ziarului . Cuvântul".

Fc câţiva zarva aceasta inu¬
tilă i-a amMzat. Pe alţii insă —
desigur cei puţini aceştia — l-a
hiirirtat. Şi i-a întristat nu pcu-
irucd guvernul a căzut sau tea
căzui isau ra refăcut in sânul
familiei), nu pentrucd liberaltl
ducişti sau georglşti au luat pu¬
terea sau ftu, — i-a mtrLstat
pentrucă s'au gândit o clipă de¬
taşaţi si obiectivi la problemele
grave diu zilele întunecate pe
cart le trăim precum şi la nepu¬

tinţa oricărui partid politic ac¬
tual — oricare ar fi el — de-o
găsi soiuţtile nimerite ti
ales de a le putea aplica.

Doar câteva luni de guver¬
nare şl iată cel mai numeros
partid politic, completamente
uzat. Câteva luni Vor trece taruş

cel cart-i va urma va împăr¬
tăşi sigur oceeaş soartă 1 ŞVn
acest timp de ,,schimbare n
domnilor" dar de devnadeyrfie
a gloatei, statul române.' va
moi înainta încă o bucată pe
drumul pe care a pornit-o fi pe
care cu toţii-l ştim că sfârşeşte

in prdtăHji

Pcntrvcă asemenea unui trup
greu bolnav statul arc astăzi
nevoie de medicamente lari —
eroice. Adică de reforme radi¬
cale. £ nevoie astăzi de o ope¬
raţie prea . dureroaxâ / peri¬
culoasă desigur. Dar singura
salvatoare in ceasul c e-l trăim.

Stărplrea venalităţii si con-
rupţiei. deparazitarea de ele¬
mentul străin ce arrieuai(ă să
ne sufoce, anihilarea acţiune!
dezastruoase a trusturilor, stă¬
vili ea operei nefaste a pollcia-
nisviului irt administraţie, bise¬

rica şi armată şi — punct copi¬
tat — pedepsirea exemplară si
tmediafă u celor imbof/âţiţi. din
i'isteua ţârit — iată catcva din
refomule devemte astăzi impe¬
rios necesare, câteva din refor¬
mele dc-a căror readune de
pinde astăzi rfHtenţa intreaU

noţiuni !

Reforme aparent simple iniro
inşimne sumară dar totuş im¬
posibil de realuat in actuala
formă de guvernământ

Pentrucă nici uw partid pol.-
Uc oncât de ture, de unitar sau
de abil condus ar fi nu va pu¬
te a Încerca sâ realizeze nici una
diw reformele pomenite mai sus
fârâ tt-fl itcâH propria 5 a *en
tinţâ.

Tot ce pol face de altfel iot
ce -au putut face până astăzi
oricare dintre ptvUdele politice
este sâ agite opinia , să trâmbi¬
ţeze in opoziţie cele mal străj¬
uite fi cutezătoare reforme tar
odată venite le cârmă sa-fi le¬
pede viasca si *d recurpâ la so¬
luţii parffoic. ineficace aseme¬
nea unor petece cu cari se căr-

’i Ooitt ivîuir*’ in pop. I1-»)

Naţionalism

şi cuzi ,m

dr Mihnil Polihronindc

f ocluziile, olâi teoretico cit
şi prnrlitc. sunt inlofdcnnn» >i-
tomtikwirc. Efortul nu este rod
alo decât alunii coiul c prock
delimitat Totuşi nimic nu-i moi
roman doini nmlazin şi «fi-i
nimic mai nnewir dual tiiop4-
ron ci.

Int» dote mm oliiu i i o doli-
nnloro preriei intre nafionotism
şi mxifcin trrhor fAmta. I'rmul
im »ililorul. mai ale* «Inc* r U-
nnr şi ilncn Irovşlo în
nnisorsiUir. Ini-cpr »n mim nnrU
■ edu looriri.

A li cp/isl nu iiiM-amuo o fi
naţiiMuilisfl Naţionalismul ţi-ra¬
sismul no Irebur «oniunde

In Komtmia. undo hotărât eă e-
xisfâ « probloma M-mita ilc a
rosârşifonro in»|>oi lunfiif
lată ronlaxio!

< uzis 10 ui diferă tio NOfiona*
lisiu prin două lipsuri esenţiale:
f) este lipsit de o viziune orga¬
nica, unitari şi totalitară, cr aă
iulrebniuţnm o expresie la*-* ist»,
n naţiunei; 2l rste lipsit de •
înţelegere rtnli>»n h Ineriiritor
Dar mai diferă dc nattuoalorm
şi prialr'oo plus inulilr o ide-
sniuti accexltale niclAţioica d*
u dovedi că lot ce e^tc râu fi
lume w dalorvşle evreilor
An-Mi; lipsur! şi plusuri i<m-
bmatc dau «u/jsmolui un as- *
p«il «ark*1 ural, ior ca/iştibuo
atitudine di: ‘hipnotizaţi, dc ma¬
niaci.

Asia uu iiisv-amnâ ca perR<*

n arc o ncccaifatr vitala dâ a re^

/olvi cât mai orinfâr/iuf proble¬
ma semită.

Dur nreuliauiul, pncrilitale*
şi iugusitmen do vederi a cu-
/iMmilui, nu poale duce Ia re¬
zolvi rea ei.

( u/jsm înseamnă o atitudine
defensivi, dc apărare, dr nega¬
ţie spre diferenţă dc atitudinea
iwiţionalistu dc elan, dc ofensi¬
va, de creaţie.

ţedeţi c ridicol, la noi în Hc-
mânin dt* 'Ulii, s« crezi eh vei
puur ordine io finanţe. »ci dex-
fiinţe frauda, vei liuişti pe mă¬
guri, vei gnfanfa frunfAriik
noastre rr/olvind nunini probk-
ina rvreioMu.

Aci*xt nrcalisin antiM'mil este
rno/ii ÎM-ficicnţei mlşcârcl cd-
iide.

Cercetaţi care suut rc/ullnt«d*
proctirc ale activităţii d-lui A.
C. C uza. 1‘atruzeci dc ani dc
luptă, dc risipă dr inteligenţa
de vervă, dc tnleot spre a a-
jongr la ecl ,

A.twu palru4**ci dc Ko “

mânia u'avca nici J**
orei ca astăzi, iar necştia
v cuu nici a mi* «■»*

drt'ptnrile şi «ai ales din p*-
lertra pc care o an astăzi.

Dopa pntrnzrei dc ani dc «m
tisemitisru, dup» ce d. 'A. C
Cu/a a dovedit negru pe alb
ci lsus a fmt arian, ci cvr«A
■ ont sifilitici şi cu Talmudul •
criminal, evreii «ant astăzi stă¬
pânii vieţi» cmnoniH*»' rtuunnctflâ
as la dispoziţie, o presa formi¬
dabilă si »u iu p*»Umeat cam
»ol aţâţi, son mai mulţi- repre¬
zentanţi ca d. A. < - C uu.

Şi ita T’u‘i‘xc cn d. A. ( Cuzn
«i MOliveOiitismuf său, si ajungă

«ri. In lirop ce lutnrn iulrraga
m* transforma, twc* prin pro-
«ava tncorrar** s m/boiu»»*.
snfrrrn «saltnl revoluţiilor şi bl
«tir laturilor, d A. C-. Cnz».
dr InUnf >i de caracter,

«lat ip hipnoză, uu făcea de e*%
a repete: .Jlos Jidanii- J«»
dnui»l“

A realismul săo csk» »t«l «n
«we»nte. »*♦ «! *« um «ntrva lua».

iCojTlii uari Ir» *>«» 13 '*»»

Paradisul roşu Desemn dt Oh. Zloltou

»Cv»>tmub« »u pn* »-*>

AXA

Situaţia intelectualilor

C A MP iritSî

ca inrrci*ir<**r tr«*pKlaţiiV oerr-

SraifcMii unnxcritauiu 4r ia
„homr >J indicaţii normative.
ItU mei odAti âr unde |Wre-
Ae anarhia inteligenţii: din a-
orxHtă floctuaţir funciara, care
recunoaşte in fiecare Idee o tna-
ni fes tare a roţtunri.

Acţiunea practică străpunge
realitatea şft dinamixaia de un
finaiism Interior se integrează
in .«utwtanU unui fapt «merrt
In te Ier tal cede un soop in sine.
Na el nr *ervcş*tc pe noi, ci noi
pr H. Pir că ii concepem ca
unitate materială — monism —
«au ea sinteaâ spIriiuaJă — spi¬
ritualism — finalissnruJ lui in
ultimă analiză t*»t ta H însuşi
ar reduce .('outorsionata asupra
ei însăşi m rhinoTilr apoplerti-
ce ale raţ io rhalrimuhii, juisarea
intelectuală este nrputmcioasă.
Să ml »*e arate o singura idee.
care nn-si află altă idee. eu per¬
fecte îndreptăţiri logice O sin¬
gură idee. care sa nu-şi anihi-
Ine vaioarea si aă nu-şi con¬
trazică existenţa Dar luaţi ori¬
ce fapt impiimt ţii reţ, afla in
el un puternic îndemn către
dăinuire, o afirmare ce »c îm¬
potriveşte oricărei altrraţnmt.
Faptul este viaţă, şi ido*Ic mi¬
crobul dizolvant. Să tii se ara¬
te nn singur intelectual care
gândeşte la fel ru celălalt! Imi¬
taţia. este lipsa de personali¬
tate Sincronismul. «Mpn tat de
plagiat. Adorhioea, abdicare vo»-

— l’rmarr din ţiNgioa 1 —

tâ dela prerogativele eaotuaive
ale eului psihologic >i moraJ.

Dar oameni care furneaau ni
vonsul icnkii»> fknalcvm ? O
pragmaiirrt a acţiune! comune
casta intr'adevar O mişcare re¬
voluţionară mrtul uncd greve, un
tumult popular. învolburarea
colectivă a maselor, ritmul sa¬
cadat aJ unei minorităţi organ i-
xatc. ofensiva unei mişcări poli¬
tice, Dar războiul ? Pkmul vKal
care dinam imaza prin contagiu¬
ne. eroismul sublim !

Intelectuali cu cnasloavele şi
artificiile voastre raţionale, aţi
râmau departe in urmă. bosco¬
rodind neputincioşi pe fale cure
se vor spulbera in vântul epi¬
cei desfăşurări a voinţelor orga*
n toate. Inteligenţa in mijlocul
fluidului de voinţe ritmate de
niitul unei convmgerj, interven¬
ţia inţeU vtuaduh j i 'şi a inteli¬
genţii în suocesunea acestor
momente presupune o regăsire
de sine. o revenire asupra ta în¬
săţi. o estompare a firei pentru
a urma jocul nesigur >.j artifi¬
cial al giiiKlutui, o derogare şi o
rătăcire totodată. Nu vă faceţi
iluzii î Dacă nu v'aţi găsit axa
ideologiei voastre fiaandu-va in
realitate, daci aţi teoretizat
predispoziţii temperamentale,
subiective, rolul voştru nu poa¬
te fi decât subaltern. Şl acţiu¬
nea voastră tot subalterni va
fi, dacă nu v'aţi lepădat de <le-
nKmui raţhmej suverane care
▼ă năooeşrte minţile şi vâ în¬
deamnă la cele mai ruşinoase
compromisuri. Priviţi Li marşul
concentric al iiaţconatvumdui şi

no erodeU că roi, oare molfăiţi
cu dmt i de lapte. Mei. doctrine
şd »dti4of1] abstracte personale
şl utopice, veţi putea împiedeca
impetuozitatea voinţei. Idede
voastre. Vau înmormântat in ci¬
mitirul aventurii şl ol compro¬
misului ! Dur» valorilor inte¬
lectuale unde se vând convin¬
geri şl ideologii pentru situaţii
politice şj ranguri sociale s’a
prăbuşit ca o taraba imunda îm¬
brâncită de pumnul salutar af
rectitudine! morale!

Nlbll sine intellecui ! O neîn¬
semnat* inscripţie pe o firmă
care nu mai adună clienţi. Şi
daca, iu unii dintre voi sub¬
stratul moral vi afectiv nu s*a
epuizat in întregime. ascultaţi
chemarea noastră: pogurâti-vă
din turnul de fildeş unde aţi
robit grandoare! intelectuale,
şi rogâsindu-vă axa ideokigicâ
implantată în realitate cristali¬
zaţi in jurul ei toate elementele
inteligenţii voastre ! Difuzaţi
naţionalismul in toate domeniile
de activitate socială, faceţi o
profunda revoluţie moroii rare
să valorifice virtualitâţHe etni¬
ce ridirâuriu-le pe un plan an¬
terior celorlalte valori crom orni¬
ce. politice sau intelectuale

Revoluţionaţi-vii gândul şi le¬
pădaţi sgura atotputerniciei in¬
telectuale care vi secvestroază
într'o carapace impermeabilă
tumultului dinafară. Veţi aven
o sUu&ţJgme — subaltern* ac-
tâtnd practice, dar infinit su¬
perioară robiei de până acum •

NICOLAB ROŞU

So luţia crizei?

— ( ontinasre din pag. 1 _

o bainâ veche fi uzată
care a doua zi va crăpa alături
Pentru orice partid ~ n„ nu-
mai dela noi dar din orice tara
cn regim democratic — a lovi in
fnferesefe trusturilor iau Mn-
cilor însemnează a renunţa ta
orice subvenţie, însemnează a
** xtnucide. Pentru nimeni nu
m °i e j te astăzi un secret cd ori-

, , ,n 9 f ri de opoziţie ti în

g'ZlăZ f ,0, 2“ e«5T«£M*U5

de milioane de r> bancă sau de
un grup de capitaluri care in
!îî !!"*** ^Prndiilor indupen-
*abi/e ra imptme o anumită po-
t&lcădtclald de interese sale
Iată o primă imposibilitate.
*/,!. doiica rând r <*rt va ţi
™J 7rT ‘ 7>ar * **<“ d * rute.
uit or care sa încerce pedepsirea

căL^i* J? *? ăr T nr *a venalităţii
când prima pt CQri ar lrt £ ui

*a-î tnmentă tn faţa instanţe -
lor sunt chiar tovarăş săi dc
lupta proprii săi soldaţi ? Deşi-
tntr—nici unul t

Dar chiar de-am admite ca¬
zul—desigur imaginar —cd j’ar
găsi printr’o minune un partid
conduct dc n personalitate ex¬
cepţionala. animat de un spirit
superior de jertfă care ar avea
curajul manior reforme chiar
9* atunci rezultatul ar fi jiul
Pentrucd marile re larme mai
cer încă ceva : timp. Ceeace în¬
seamnă permanenţă in condu¬
cere. Si oricare din reformele
numite vor aduce —in primul
moment — pierderea populari¬
tăţii prin faptul cd ele vor lovi
în acele categorii cari pot -prin

Problema minoritară în România

Una dintre cele mat im¬
portante probleme politice
din viaţa contemporană a
stafulut românesc este desi¬
gur problema minoritară. Şl
*7Hi e nici o mirare câ parti¬
dele politice care ne-au gu¬
vernat, oa fi acelea care spe¬
ra sd ne guverneze, au privit
fi privesc şi această problemă
nu in cadrul preocupărilor de
politică naţională romanea¬
scă. ci exclusiv in cadrul preo
cu pârilor şi intereselor elec¬
torale : Vina e desigur şi a
oamenilor, care n'au ştiut să
se ridice la o concepţie supe¬
rioară, dar in mare măsură
este a sistemului, care pune
in loc de frunte electoratul,
trecând naţionalul pe un
plan cu totul secundar, sau
elimindndu-l cu desăvârşire.
Aceasta nu înseamnă dealt¬
fel deloc că partidele politice
„ româneşti “ «Viu dezinteresat
dc problema Jiunoritară . ci
numai că au falsificat premi-
zele şi concluziile naturale,
ale acestei capitale proble¬
me. transformând-o intr'una
electorală ce poate fi specu-
lată şi folosita In toate oca¬
ziile şi mai ales cu prilejul
alegerilor ; nici un partid ro¬
mânesc, fiind chiar La gui'ern,
nu s'a sfiit să trateze şi să
ijichee pacte electorale cu
diferitele minorităţi. Iar a-
ceste pacte au fost încheiate
chiar cu acele minorităM a
căror atitudine constantă

oil'n *,° Zui duşmănoasă
ideii statului unitar şi ria-
fiomn românesc {vezi mino¬
ritatea maghiară)

deci scurt in
ăndurile ce urmează unele
«pecfWe problemei
ninoritare din România con -

*?d!?î a Ji nSă t nU dtn pu ' wt de

efemerului clecto-
di. ci din punct dc vedere al
Permanentului românesc na¬
ţional. Şi fHnaca ™

mânerii românesc sintetizat
uoum in tdeia dc stat na ţ io-
^ românesc este axa tutu-
ror problemelor politice rn-
nu e ni&oinăoiaU
UujL° la Z lfiCar ' < ‘ nlnorUd-
f or din România trebue fă¬

cută având in vedere in pri¬
mul rând atitudinea lor faţă
de ideui de stat naţional ro¬
mânesc. Bine inţeles nu nu¬
mai atitudinea aparentă, care
de multe ori este inşflăroare,
cl atitudinea de tona ^care-
rezultă din principalele ma¬
nifestări politice ale acestor
minorităţi.

Acest punct de vedere —
singurul valabil pentru noi —
ne duce din primul moment
la împărţirea minorităţilor
din Romanţa in trei grupe :

I In prima grupă intră
minorităţile care privesc for¬
maţia politică actuală a sta¬
tului românesc cu o vădită
duşmănie . dorind o schimba¬
re şi chiar o rdsfu.rr«zre căt
mai grabnică şi mai radica¬
lă : sunt minorităţile revizio¬
niste, cu ochit mereu aţintiţi
peste graniţă, la connaţiona-
Hi rămaşi In ţările vecine —
al căror exponent principat
este desigur minoritatea ma¬
ghiară fi alături dc care pot
fi aşezate pe bună dreptate
minorităţile : ticrainiand, bul¬
gară şi rusă.

II. A doua grupă o formea¬
ză minorităţile care nu ma¬
nifestă o atitudine duşmă¬
noasă. ci una de expectativă
favorabilă şi chiar de colabo¬
rare : dintre acestea cea mai
însemnată este desigur, nu
numai din punct de vedere
numeric, cl şi dtn punct dc
vedere cultural şi economic ,
minoritatea germană (Saşii
fi Şvabii), căreia li pot fi
alăturate minorităţile polo¬
nă. slovacă fl celelalte care
chiar pnn numărul lor ex¬
trem de redus nu reprezintă
şi nu pot reprezentă un pe¬
ricol pentru statul naMonal
românesc.

III. Rămâne, pentru a treia
Şi ultima grupă, minoritatea
jidovească, cea care ocupă o
poziţie specială, mult mai
complexă, nu numai prin nu¬
mărul tot mai covârşitor şi
prin faptul că a devenit a-
proape stăpâna exclusivă a
industriei şi mal ales a co¬
merţului românesc, dar şi
prin tendinţa de acaparare

a tuturor profesiunilor Libe¬
rale cu care — sub actualul
regim politic electoral — va
ajunge curând la posturile de
conducere ale ţării. La acea¬
sta se adaugă in chip evident
faptul' CIT minoritatea jido¬
vească in marea ei majorita¬
te se arată făţiş ostilă sta¬
tului naţional românesc : Ji¬
danii din Transilvania se
simt alături de Unguri şi işi
însuşesc aceleaşi puncte de
vedere revizioniste ; jidanii
d*n Basarabia suspină după
dominaţia rusească, ei fiind
de fapt acei con prin presa
de limbă rusă şi prin celelalte
manifestări dau încă şi as¬
tăzi un aspect rusesc vieţii
oraşelor basarabene. Dacă
mai adăugăm şi faptul că toţi
jidanii din toată România
militează sau împărtăşesc
„ideile" de stânga extremă,
dezagregante. mergând foar¬
te adesea până la comunis¬
mul complotist, înţelegem de
ce această minoritate este
cea mai primejdioasă pentru
statul românesc şi dece, fără
eliminarea ci treptată, dar
până la urmă totală, nu se
poale socoti rezolvată com¬
plexa problemă pe care o
pune.

Punctul de vedere interesat
şi cel special electoral al po¬
liticienilor noştri i-a pus insă
in imposibilitate să vadă a-
cest adevărat aspect al pro¬
blemei minoritare Dc acela
nu j'du gândit la soluUUe de
ordin politic prin care mino¬
rităţile duşmane să fie făcu¬
te inofensive şi readuse la
realitate, prin care cele prin¬
cipial favorabile să fie atra¬
se către noi. iar problema
minorităţii jidoveşti sd ca¬
pete un început de rezolilore
(primul pas : „numerus clan-
sus", general aplicat in toa¬
te domeniile). In schimb, pe
lângă pactele de care am a-
mintit la începutul acestor
însemnări, unele dintre par¬
tide s'au gândit chiar la un
„statut minoritar~ in care sd
se cuprindă toate drepturile
minorităţilor : nu poate li
insă o mai mare greşald poli-

<\e Zyrax

flcâ, căci atâta vreme căt
Constituţia garantează tutu¬
ror minorităţilor aceleaşi
drepturi ca şl nouă Români¬
lor, la ce-ar mai puică sluji
un statut minoritar, decât la
TMiOfrrd legată ar vnor prt ■*—
vliegii pe care aşa, de fapt,
minoritarii le au ? Iar acel
subsecretariat de Stat al Mi¬
norităţilor. al cărui rost tre¬
buia să fie de studiere temei¬
nică a problemei minoritare
şl a soluţiilor necesare, a
fost transformat de titularul
ei intr’un simplu birou pen¬
tru recomandarea tuturor pe¬
tiţiilor de minoritari.

Se impune deci cât de cu¬
rând o drastică rechemare la
realitate a minorităţii ma¬
ghiare. prin reprimarea se¬
veră a tuturor manifestări¬
lor ostile, care — din pricina
proverbialei dar vinovatei to¬
leranţe româneşti — au luat
in ultimul timp o desvoltare
şi o Intensitate tot mai mare.
Trebue cdt de curând trans¬
format in realitate legală de¬
zideratul exprimat de către
studenţimea românească, cu
o perseverenţă decenală ce
o onorează : numeros cl&u>
sus pentru minoritatea jido¬
vească. In acclaş timp oficia¬
litatea noastră trebue sd in¬
tervină cu toată energia pen¬
tru a face sd înceteze acţiu¬
nea de dcsnaţionalizare pe
care o duc acum ungurii, cu
ajutorul bisericii şi a şcolii
confesionale, asupra Şvabilor
din Da nat şi mai ales din Sa¬
tul Mare şi asupra Români¬
lor năpăstuiţi din Secuime.
Ceiace s'a putut face sub do¬
minaţia ungară, nu se poate
continua sub egida autorită¬
ţii româneşti. Iar in acest fel
minoritatea germană poate
căpăta o doradă evidentă de
spiritul In cart statul naţio¬
nal românesc înţelege să tra¬
teze minorităţile loiale — fă¬
când o diferenţiere absolut
necesară, dictată de însuşi
Imperativul existenţii statu¬
lui românesc in actuala formă
teritorială.

Zyrax.

ntnaţie lor ad influente osil.

Publice. Atupra nnd
opfnlf fl-U Unei masjur nepre**-
lite ţi neînţelegătoare care la
Prima ocazie te t*a pronunţa
desigur contra.

in nostm

ne-mocratlc in care numărul s

Inţom^nla iwmn/o-

2-îEi”?** ** ^damnare Şi
mritiUlatea sacrificiului

Dar t ar putea intămpla ca
partidul imaginat sd aibă Lotus
îndrăzneala ţi sd nesocoUascd
dorinţa morselor bazat pe spri¬
jinul celuilalt tartor constitu¬
ţional—monarhul Atunci ur¬
mările vor fi cu atât mai grave
pentrucd este ţtiut cd in toate
statele m cari dictaturile au su¬
primat libertăţile democratice
/ara sd încerce a le înlocui cu
nimic, săgeata Impopularităţii a
atins cu aceeas lovitură atai pe
sfetnici căt ţi pe monarh

P>'n truca vre-una din refor¬
mele cari te cer astăzi sd fie nu
numai posibile dar ţi eficace
întregul edificiu actual trebue
înlocuit. Dela prima piatra a
temeliei. Această primă piatră
se chiamâ democratic Şi in nici
un caz un partid politic care s’a
ha scut şi dezvoltat ca un expo¬
nent al acestui regim nu piuite
fi chemat sd opereze marea ra¬
cilă. Ar opera pe propriul *ău
trup. Cum durerile ar ţi prea
crâncen - lucrul e cu neputinţă !

Dcaccea munca grea ji eroică
a marilor reforme de cari Sta¬
tul românesc are aslazi ne noe
ra o condiţie esenţială de vUxţd
nu va putea reveni decât acelei
mişcări care va creşte singuri
ca o reacţtune şt o negare a sta¬
tului democratic, acelei mişcări
de mână tare care ia avea cu¬
rajul să-ţi asume răspunderea
permanenţei in conducere re¬
fuzând in acţiunea sa controlul
masselor amorfe şi incompeten¬
te. Voinţa massei va decide
numai in acele chestiuni în cart
nevoile şi ocupaţiile t-a dat de¬
primarea şi înţelegerea

lată dc ce şl ploaia ediţiilor
speciale şi strigătele ţigănuşilor
riJri vertftm raderea sau rema¬
nierea guvernului pe cei puţtnl
—pe cei cari ştiu jf pot să vadă
— i-a întristat.

Dar înţelegerea resemnată na
mai este astăzi suficientă. Cea¬
sul greu de astăzi cere hotă-
rirc f Şi acţiune! Până nu este
prea târziu.

Ioan Vie lor Vojea

Lumea Noua

A aparii i n-rul f, anul nl
Il-lea al docn meu latei re-
xi.ste „Lumea Nouă 4 *, de
sub direcţia d-liii Mihoil
Manoilescu. Debutează eu

UI 1 artUol-studiu oi d-Iui
prof. dr. Frânge* dela Za-
jfreb, tratând despre „Vii¬
torul economic al statelor
europene* 4 . Urmează > „Na¬
ţionalismul nostru** de d-
Mihail Manoilescu. Apoi :
„America sau Europa ?** de
d. Cristian Petrescu ; „Pro¬
gramul economic şi finan¬
ciar al national-sociatlsnin-
lui perman* 4 de d. Ion Gri-
Rorcscu, în care d-sa anali -
7ea/M cu deosebită pătrun-»
dere toate punctcde din pro¬
gramul financiar hjtieri&t ;
„Triste peodautlsme ale e>
ducat ici 44 de d-ita Elena
Manoikwtm ; „Disc uf ii asu¬
pra Statului corporativ 44 de
d. Mihail Zafaaria, precum
şi un bogat material infor¬
mativ. .statistic, recenzii,
eto„ erfr.

O revista ou adevărat **e-
r ii Misa, occidentală.

axa

» Uta economică din ultimii
trei ani, care bâiHuc in toate
ţirUe cu regim capitalist a a-
dus in discuţie şi problemele
economiei dirijate Ţările in
care sc pun cu mai multă acui¬
tate aceste porbleune sint ţănie
industria Uzate la maximum fi
In care întreaga viaţi econo¬
mici e clădită pc principiile
sistemului capitalist

-'aţele civilizate in ultimii
i 50 ue a ni s'au format şi con¬
solidat economlceşte in cadrele
• rriate dc capitalism. Econo¬
mia care s*n desvollat a fost o
economie din ce in ce mai ca¬
pitalista Producţia industrială,
gratie invenţiunilor tehnice, di¬
viziunii muncii şt concentrării
mijloacelor de prodneţiune in
mâinile unui rustrâiur grup de
Întreprinzători, a căpătat un
ritm trepidant ajungând la
proporţii monstruoA.se. Repar¬
tiţia veniturilor in sistemul ca¬
pitalist făcând u-ac dc către
deţinătorii mijloaoclor dc pro-
ducţlunc, ce» mnt mare par te a
fost afectată creării dc not In¬
dustrii şl investiţii in vederea
unot producţiunl mal sporite,
rezultând de aici un ritm mult
mai lent a creşterei puterii de
« oiauniaţle a maselor, cari ast¬
fel nu mAl pot cumpăra si
rom uni a Întreaga cantitate de
bunuri pc cari le produc. Din
arest dezechilibru dintre pro¬
ducţie $1 consumaţie, care a
m rs mereu accentuându-se. au
rezultat frecventele crize din
ultMna sută dc ani; culminând
In cea actuală care a cuprins
lutreaga economie mondială,
zguduind şi primejduind între¬
gul edificiu capitalist.

'ap: t aliem ul nu mai poate
<ti:JnuJ dc oarece cadrele sale,
actuale rigide şl stămle nu mai
pot da dc lucru şl deci hrăni 30
milioane de lucrători din cel
:8o milioane cifră la care w ri-
dlrâ populaţia activă a globu¬
lui. .Şl rând se constată la o cât
oc snmară analiză a situaţiei r-
ronomice mondinie, că ceearc
lipseşte omenirii nu sunt ml1-_
ţ<MCUe J w mg I

ECONOMIA DlKHATA ?

Vatra capitalistă i) constat uc in¬
dividul. considerat ca întreprin¬
zător. mânat in activitatea sa
frenetică de egoismul indivi¬
dual, concretizat economiceşte
in posibilitatea nelimitată a u-
nul câştig bănesc. Coordonarea
şi organizarea activităţilor m-
«hvidimh e lăsată In scama .le¬
gilor economice**, legi mecanice
fi naturale, cxre ar lucra tot
aşa dc prompt şi precis ca orice
lege naturală, grav Raţiunea dc
pildă. In Jocul acestor legi in-
Urvenţlţa omului c extrem dc
redusă. In special rostul Statu¬
lui sc rezumă numai in păstra¬
rea libertăţii dc acţiţune a in¬
divizilor, cari contractează in
mod absolut liber dc orice con¬
strângere, in afară de cea a le¬
gilor economice. Deci m acest
sistem economic capitalismul
individul este cheia dc boltă,
trecând înaintea ori cărei alto
eon vide raţiuni, situaţie concre¬
tizată prin o acrie întreagă dc
libertăţi individuale".

In faţa scoalcl liberale sr ri¬
dică şcolile socialiste şi după
rari şi colectivistă valoarea ţi¬
nui bun, e un atribut constant,
şi măsuratul prin cantitatea dc
muncă Incorporată in el.

Dccl valoarea unul lucru sau
serviciu nu mai e ceva variabil
& aleatoriu Munca individuală,
privită prin prisma erit fiilor
colective — activitatea lucrăto¬
rului trebue să-, as gure exis¬
tenţa sa şi a familiei «.de — va
determina şi schimbul bunuri¬
lor Activitatea tuturor factor -
lor productivi trebue astfe: în¬
drumată in cât lucrurile produ
se să-şj facă un cât uni just
e^hillbni ni nevoile colectivită¬
ţii. astfel In rât să sc asigure o
propăşire genera ă iu dome¬
niul material *ţ spiritual prin
ridicare» continuă n standar¬
dului de viaţă. Sistemele colec-

,, “tivlste promoneazu primetui co-

mw». md.vRntiui.

dreagă după necesităţi fi sco¬
puri generale

Corespondenţele aresta» doua
siKlfîhe economice in domeniul
speculativ filozofic le gâ>Uu in
concepţia lumii păgâne »sLste-
mu’ colectivi şi in concepţia hi-
mil indeo-crestJne (sistemul li¬
beral.

.Soc etăţi organizate jx baze
principiului dc autoritate şi de
anihilare a individului in fata
colectivităţii au fxd vech le ce¬
tăţi greceşti dc splendidă cultu¬
ră prestigiosul imperiu roman
care a rămas un exemplu nee¬
galat de organizare statală prin
subordonată economic medie¬
vală sprijinită pe cei doi piloni,
unul social — feudalismul al¬
ta de organizare a producţiei —
breslele. Turte caplta Iste ale
Europei şi Amerlcel sânt cele
cari s au orvanl>.a.t după princi¬
piile scoale» liberalismului eco¬
nomic.

Din mijlocul societăţii capi¬
taliste s'au ivit critici cari au
recunoscut că o producţie fre¬
netică şi haotică care nu-şl
poate găsi debuşeo duce la a-
horhle sl minarea întregului
islem. prin înlăturarea unei 1-
men.se părţi a populaţiei mun¬
citoare dela o activitate care
sâ-t asigure hrana. Sc recu¬
noaşte câ a lăsa cn schimbul să
fie determinat numai dr legea
cererii şl a ofertil nu c o faptă
prea cuminte, deoarece această
lege .naturoJă" nu mal func-
tlonrafi normal talerul ofertei
fiind asa de supra încărcat in
căt oricâtă bunăvoinţă ar avea
talerul cererii — continuu su¬
pus la o intensă hemoragie care
transluze sănge dădu tor dc pu¬
tori producţiei, prin noi Inves¬
tiri — nu poate sâ-1 aducă în
poziţie de echilibra.

Soluţiat E tot aşa de Impru¬
dent insă ca să laşi întregii co-
Wv tivi lăţi dreptul de a repar¬
tiza şl organiza producţia şl
consumuri Singurii curl nint In¬
teresaţi intr'un n>c*d superlativ
In găsirea unui echilibru ar fi
producătorii. Deci taebuc ca
producători! â se concentreze
între el — dr aici numele de
..economie concentrată**—pe»-
Wru a determina cuantumul şl
felul productlunikar, de a fixa

aiipraprodocţie» cl o buni şi

chibzuita repartiţie a lor, de¬
curge imediat necesitatea unei
•» oi ouuj dirijate. Criza econo¬
mică nu rezidă in greutatea
producerii dc bunuri cari să «-
xlgure o rentabilitate suficientă
deţinătorilor de capitaluri, —
cu oarece din punctul de vedele
al totalităţii producătorilor ca
nu prezintă decât o minimă im-
po.nanţă, — cl iii găsirea unei
*uste distribuţii a muncii inte-
resntă la producerea de bunuri
ş: a unei repartiţii a bunurilor
produse care să asigura propâ-
alri a civilizaţiei şl a culturii.
Capitalismul a foşt şl «urle un
prodigios producător dc bmiuri,
dar. din cauza individualismu¬
lui său, e un prost distribuitor
dr venituri, in Înţelesul ca tota¬
litatea veniturilor cari suna a-
lerente consumaţiei nu pot ab-
*o:bl întreaga cantitate de bu¬
nuri produse.

oala liberalismului ccono-
n. « c a/wa care a construit c-
«Uficiul teoretic al capitaliaimi-
lui Fundamentul acestei teoriei
«Conomice zţă in felul cum in-
conceputul dc valoare,
loriul întregului edi/lriu teo¬
retic e o consecinţă rlgur« lo-
lh«*â di na cest concept. Valoa¬
rea c considerată ca raportul
§ntre două sau mai multe bu-
nur. * au s**rvlcU. Urmează ca
valoarea atribuită nnul bun nu
e .) calitate constanta ci putând
varia, independent dc ceciice
k » incorporat in cl pentru a fi
produ; Deci valoarea un atri¬
but nlatlv şl aleatoriu al bunu¬
rilor ri serviciilor, va f| deter-
minatâ numai de echilibrul cu¬
re se stabileşte pc piaţă întrr
criere şl ofertă. Din putinţa dr
a influenţa asupra valorii vari¬
abile pe care o putem realiza
f* ntru un bun produs, indife¬
rent decât a costai produc rea
Iul. urmează inevitabil dorinţa
«ic a realiza un profil cât mal
«na»T pentru producător, grne-
ralwkw a lvl|>crtroncI mijloacc-
tor producţiunc. Prwlut ăto-
rni In capitalism îşi studiază,
amănunţit, orice pwdbiijfate
tixtv ar aduci o creşteri* a pro¬
ducţiei şl a preţului de cert dar
nu organizează dikcp poribt-
nwtlcn de consum u bunurilor
firoduse. F:»ctonii activ In soclc-

achimbul şi scurgerea lor de-
icrminând in felul acest* 54
consumaţia Pentru a menţine
şi aduce la îndeplinire hoti .
nrile producătorilor concen¬
traţi statul e invitat a veni cu
laxe vamale prohibiri, contln-
gcnîări şl legiuiri cu caracter t-
conomic can să reaJizc/c echili¬
brul preconizat şi Cfrut
domnii deţinători ai mijloace¬
lor de producţiune. Şi deoarece

statele burghezo-capiuUstc slnt
în dependenţa acestor formida¬
bile organizaţiun! de producă¬
tori cari se numesc trusturi
concernuri, carteluri tnterna-
ţmnale injoncţiunile lor aint
ascultate şl duc la o completă
nesocotire a intereselor consu¬
matorilor.

Economia concertată care are
mulţi adepţi in Franţa, Ameri¬
ca, mai puţini in Germania,
destul dc numeroşi la noi. vrea
să fie un compromis intre libe¬
ralism şi socialism, realizând un
..socialism ai bogaţilor" după
fericita expresie a lui Yves
Ouyot, deoarece prin subven¬
ţii! nllc şj protecţionlxmul pe
care le cer dela Stat elimină
legea cererii şl a ofertil, tre¬
când riscurile asupra colectivi¬
tăţii. Economia concertată pre¬
zintă diferite ospetcc dr u sim¬
ple ol sporadice intervenţii va¬
male şi fiscale cerute statului,
trecând prin forma cooperaţiei
pentru a ajunge ia o înţelegere
generală intre producător; Sco¬
pul imediat al unei economii
concertate este de a ajunge la
un echilibra al producţiilor,
considerând că nivelul cons¬
tant şi optim al preţurilor şi
salariilor urmează ca o conse¬
cinţă a regularizării producţiu-
nli.

Printre ţările cu regim capi¬
talist avansat care e propice u-
nci organizări economice pe
principii etatisto-coleetiviste un
loc aparte il ocupă Germania.

na închinat dc a sc şterge, de
a ne eclipsa in faţa colectivită¬
ţii. Ue cărei patente şi virtuţii
le-a upsraivalu&t totdeauna cu
foarte mare uşurinţă. In vre¬
mea Renaşterii şi până in mij¬
locul escoJulul al 19 oraşele ger¬
mane constituite în diverse ligi.
nobilii latifundiari, prinţii ger¬
mani precum şl micile stătuleţe
erau drect interesate in produ¬
cerea şi schimbul bunurilor. So¬
cietăţile maritime exploatările
miniere, instltuţînuile de cre-
dt., diversele industrii şl ramuri
de comerţ erau in miere parte
in stăpânirea unei autorităţi
oarecare — municipale nobi¬
liare. statele — Interesând în
felul acesta o colectiv!tute mal
marc sau mal mică.

Războiul mondial care a Izo¬
lat Germania si a .supus-o unul
efori formidabil a cerut inter¬
venţia şi ametescul Statului in
toate funcţiunile sociale, pe
cari le-a obligai să răspundă
unui singur scop care trebuia
atins cu oricâte sacrifUcl : vic¬
toria. Şl întreaga naţiune ger¬
mană intr'o încordare supremă
a putut rezista unor forţ^ mult
superioara. Dacă autoritatea
statului nu ar fl fost .suprema
lege. care alt mobil făcând apel
la numai interesul şi conştiinţa
individului ar fi ajuns In ace¬
leaşi rezulta le ? Când o colec¬
tivitate dovedeşte — eraţle unei
conduceri unitare şl autoritare
caer urmăreşte sălbatic un scop

— cA poate realiza infinit mal
mult rierât atunci când e lăsată
la îndemnul acelui saoru egoism
individual, şi cund acest scop

— v'ctorla intr’un râzboiu in¬
just şi nebuneşte ronnrput — e
insusjt â coutre cocur de colec¬
tivitate. cu otăt mai mult când
intrcr»pa colectivitate în mod
conştient, deliberat va adera Ia
o dirijare a activ’tăţli şaJc de
câtiT o elit ăeondurătoare en¬
tuziastă şj capabilă «erallzârllc
la cari .vr va ajunge vor dcp.Vsî
Orice aşteptări

In timpul războiului mondial
în Ocrniania lotul sr realiza pe
cak dc autoritate in Vederea u-
nui singur <M*op. In felul aresla
a’a ajuns tva statul german să
paiUtipe sau chiar să conducă
singur întregi ram ml dc pro-
<t tir ţiuite şl să hotârasi'â asupra
schimbului In m<«mentul dr

dc Vasiic Matei

faţă 3 4 din creditul bancar e
in mâinile statului ; 60 y* din
producţia energici electrira, alo
companiilor şi a locurilor de
conducere din industria azotu¬
lui. ak* companiilor de naviga¬
ţiilor. ale şantierelor navale
acciaş lucru in exploatările mll
mere ale arama plumbului, a-
luininului; s t a t U i deţine un
quasi-monopo] al comerţului dc
secară, alcool porumb, orz In
Germania căile ferate au apar¬
ţinut totdeauna In mod exclusiv
puterii publice. Participarea sta¬
tului sc face Intrând ca asociat
cteaki numele de „economic a-
soclată care se da acestui fel
dc economic dirijată in dt-
SSfiS; ‘'^Prinderi rtcţinâi^l
majoritate^ acţiunilor şl a lo-
Conducere. Aceste so-
» a,c ciror bilnnţurl sl
rezultate nu sont supuse con¬
trolului parlamentar, nu parti-
î T ‘»tf’un fel 1» bugetul

sta .ului. In felul acesta econo¬
mia germană *e îndreaptă ho-
tărit spre acel .socialism de
nat preconizat şi început de
Blxmark si pentru care spiritul
teutonic colectivist şt gTegxr a
dovedit totdeauna înţelegere şi
simpatic.

Chiar in Franţa liberalismu¬
lui integral, cum susţin orto¬
doxii teoreticieni ai capitalis¬
mului. ultimele măsuri luate de
Stat la cererile insistente şl pre¬
sante ale producătorilor de vin
şi grâu — oficiul grâului sl re¬
centele legiuiri viticole — nu a-
p»r de cât tot ca o concesiune,
Inconştientă dealtfel, şi o anti¬
cipare a unul sistem colectivist.

In Italia economia fascistă r
o economie dirijată de către
stat şl integrau oficial in or¬
ganizarea atributelor şi prero¬
gativele puterii publice Corpo¬
raţiile sunt un mijloc de a pu¬
tui fascist e un stat socialist in
lorii pentru toţi Indivizii. Sta-
tca determina şi controla pro-

care s*a păstrat proprietatea
privată, pentru realul sl saluta¬
rul său rol de stimulent, dar a-
tributelc saJe au fost limitate
pentru ca puterea centrală să
poată oricând interveni «1 ho¬
tărî

Statul fascist Intervine cu c-
nergie in stehOlrea unei anumi¬
te producţîunl. ţinând seama de
nevoile colectivităţii — cum a
fost cu Impresionanta bătălie a
grâului — stabileşte o anumită
repartiţie a veniturilor pentru
o spori consumul maselor şi a
ridica standardul de viaţi. A-
ceostă economie apare ca un
sistem organizat, coordonat in
vederea satisfacerii numai a
necesităţi şi scopuri colectiviste.
Individul fiind mijlocul prin
cari ele se realizează.

Economia sovietică prin so¬
cializarea completa a tuturor
lucrurilor şi prin importanţa
covârşitoare pe care o dâ sco¬
purilor colectiviste conxtîtue o
economic complet dirijată. în¬
treaga activitate ş U.RSS. e
încadrată In plane dinainte e-
laborate şl fixate pentru un
număr de ani acele planuri
cincinale cari tind să transfor¬
me întreaga structură a Imen¬
sului Imperiu dela răsărit

Adversarii economiei dirijate
aduc ca suprem argument ne¬
putinţa congenitală a actualu¬
lui stat burghezo-capi tal ist de
a-şl asuma o atât dc grea şl
complexă sarcini. Iar cine oare
a susţinut — ca actualul stat—
fructul unui sistem dc organi¬
zare a societăţii diametral opus
scopurilor şl nevoilor colectivi¬
tăţii — e capabil să la şl să
duru la bun sfârşit o sarcină
ca Aceasta ? Ni se argumen¬
tează câ actualii conducătorii
din toate ţările cu regim bur¬
ghez snnt venali, egoişti şi ne¬
putincioşi de a sc ridica dea¬
supra Intereselor nie«chlne de
coterie politică sau de exploa¬
tam reonom-câ ? Dor el nu pot
Ii decât aşa cum l-n crete ut şl
educat şcoala liberalismului e-
ronomJc. eune re Uzată ni orga¬
nizarea capitalistă a statelor !
Când conducătorii si oamenii
dr stat &< In^proviaează d**la o
zt la Sita prin Iluzoria .«elecţiu¬
ne n unui sufragiu univt rsaV
dir«H l tgol ş secret rum pu¬
tem oara pretinde ct «iceşh

«2îniA dlor * 54 M ' nJho,r ^' »a o
sarcină aşa d4* ^rca şi mare

n UÎM * T,1cl P^*ă-
f hnirA i* 1 nlri clonul « u -

t arc sâ-l robfa»ri unul
^op înalt trecând p- deasupra
^ or Interev* individuale?

in orice meserie ac cere uce¬
nicie Îndelungată <1 dove-
JJJSi u , n< * , umiliri corr.pVte a
Unicei P l a deprinderile
« «de cerute de atingerea unor

tea pretinde un loc de condu-
cere şi râspondeie In orice ac-
Uvitate profesională condlţlunl-
jc activare sau irgreuiat enorm,
pentru a te reliefa ca specialist
în o cât de umilă activitate se
cer muncă intensă şl caiităti
deosebite, numai pentru a a-
Junge conducător politic ny se
cere o realizare care sâ di«pi-
şească mijlocia şl
Vea ! Deoc aceasrâ ? Oirirc me¬
seria de conducător de oameni
n-Şoară. cea mal acce¬
sibilă oricărui sărac cu duhul?
A.sa fie? Kln când această
părere nu-si v » putea face loc
tn mintea echilibrată si l n înţe¬
legerea largă a oricărui profe-
sionlst, formal la şcoala a«prg
a unei specializări serioase !

Ca o necesitate stringentă **
Ineluctabilă apare in fata ac¬
tualei societăţi formarea unei
elite conducătoare, a cărei pre¬
gătire tehnică rA nu Use nlmie
de dorit a cărei însufleţire «1
dor de muncă să fie puse in
slujba idealurilor celor mal
Înalte alo colectivităţii. Condu¬
cătorii unei ţâlr. mari sau mici,
nu se pot Improviza pm voinţe
nici a unui popor suveran şl
nici a unui rege din gratia lui
D-zcu. 5 i oameni de Mat tre¬
bue a fi spcclallfll cu pregătire
temeinică si cu o putere ri* în¬
ţelegere care să .se rîdlcc deasu¬
pra mirilor şi omeneştilor ego-s-
me Individuale.

Orice economie dirijată pen¬
tru a putea fi tnfâptu lă cere
conducători pătrunşi de it.seni¬
nătatea m prioritatea interesu¬
lui colectiv asupra celui indivi¬
dual, conducători a căror ene:-
gle şi pricepe s rldire la o

clar nevo'Je şi dorinele colec¬

tivităţii. In felul aceşt i proble¬
ma se deplasează, pentru înce¬
put. din pianul economic in pla¬
nul politic. Crearea unei elite
conducătoare capabilă dc a În¬
ţelege sensul civilizaţiei şi cul¬
turii mondiale de a fecc «urimi-
lalc de spiritul poporalii român
tendinţele universale şi viabile
ale actualei frâmâr.tări sociale
şl politice, păstrând in acclus
timp tot oeeace aduce o notă
de originalitate ca manlferiare
specific românească, e problem»
zilei de faţă.

Vom face o analiză u condl-
ţlu • iilor in care se gâseae Ro¬
mânia. atât din punct dc vede¬
re economic cât ş» politic, pen¬
tru a realiza o economie diri¬
jată pe baze statale

Vn^ilr Muici

Muncitoreşti

Cele cc se petrec cu mun¬
citorii din Brăila a umplut
de revoltă inimile tiilurnc
românilor.

La «rinele „GoldenlwriC
(succesor VL lafolmohn), toţi
muncitorii români car: au O-
ilerat la miş«nrile naţiona¬
liste sunt eoneetlinţi sub di¬
ferite motive şi înlocuiţi c»
lucratori străini cari sunt uu-
gujnfi îi» cele mai bune con¬
diţii deşi eu toţi «dur viriwiil
comunismului. ^

Biroul muncii loca! — de¬
parte dc-a Inn mănuri şi-n in¬
terveni in favoarea muncito¬
rilor români — tolerează •-
1 cast ti stare de lucruri.

\stfet dupii re jumătate
din muncitorii cari aetiv-eo -
ăi în mişcările Maţionalipste
au Iovi definitiv îudepnrtnfi
dela lucru, rotwl. au M re¬
primiţi în eondiţiuni cari le
face cn ucpuiinţâ traiul ce 4
mni mizerabil. Pe motiv c'ou
tov( w |»rdepsiţi** H mo redus
In i»m*ita(e orele şi li vr plu¬
tesc o «11 rmi ri«licoIâ. 1 lei
ora. pentru munrile cele mai
jfri'lc pe râmi străinilor in a-
eeîeuşi eondiţiuni li ^ plă¬
teşte o *ninu mult «uni mare.

A K A

RKPVBLTCA CAMARAZII OK

Jlenn, d e Joiiven** <j fo*l
nuntit ambasador la R<rma Sn
Jfe noutate Dar cu atât ma»
mult nu foateeavtttuioenr-
vricĂ pentru noi • l dnd Citim w
ia Narlon . revista /ai Lotus
M arin — derutat prieten ai ţâ^U
noastre, ca cntontJ camarade-
riiUv republicane, şi-a prxrput-
9a t dmtr odată * prieteni tn
posturi de îmbelşugat sirtecu-
rtsm Întocmai ca şi la noi. De¬
mocraţia din toate ţdrilc supe
dirt robinetul budgetului arginţi
noul pentru servicii denzoni
informaţia nu poate fi desmin-
tUd A apărut in ..La Nailon
de'a 7 Ianuarie /W-

JMICA ANTANTA ŞI CEHO¬
SLOVACIA

Jacgues Bainvtlte întrun ar¬
ticol din ,X.’Action Franctibv
adresAndv-se d-lui Bgncş. care
tn .Pragcr Pro** mărturiseşte
temeri revizioniste susţinute
chiar de F-anţa. spune urmă¬
toarele „8’a ridicat Ri^vU
d-voogtr* Ac protestare când x
îast vorba sA ** cvacucic Ma
renU ? Aţi pus in garda pe ului¬
tul d-votstrâ ? VA plângeţi de
Consecinţe. V*atf împotrivit cău¬
şelor ? lată o buna dojană
pentru d Bene —care ştiut cu
abilitât* dijdomatice să împartă
interesele intre mica antantă
şi Germania.

Începe să *c i^nfice nesirtee-
ritatea ..amicilor noştri. Jtmi
numai in trambulinele dtn po¬
litica externă.

SOCOTEAI.A ŢARANTSTO
FILA

,.TarAnL>mur’ — revista i-lui
I Mthalache, se raeboeşte cu
Hmbneii. cu mcaxnrUc ti cu
prostia.

Oamenii dela ţară, care citesc
această foaie au putut auzt
multe lucruri barili, dar şi li¬
nele gogonate şl perfide, tata
un exemplu : in uiumul număr,
rr w*-

Revista presei

puc banii la Casa de Soonomiî

din Bucur oşti.

..Aş* ie strâng averile, &şa ae
foe walrvle la Iele Aş* au îâ
cut oamenii din alte ţâri Şl au
ajuna U buni atare, scăpând de
«Ar Ac le necazuri .

Da'' dacii unH dintre săteni —
ca arf fie nuri sigur' sl-au depus

economiile la Banrg Marmo-
ro#h-H!anl -unde in c onştUid
de administraţie era şl Madgea.
rv >i IurtUnt, etc., toţi dtn cre¬
ma ţărănfsrttnh'i. cu ce uu mai
ni mas f

De asia nu spune nimic „Tn-
rAnUinul". Şi ţăranii prostiţi de
întreprinderea iuden-democra-

ticâ mai pot avea încredere in
recomandarea „ŢărănismUlui' 1 !
SA răspundă cine poate

APREHENSIUNI WAS 3 ER-
MANN POZITIVE
Domnul de două ori Papei,
dupd ce şi-a încasat chenzina
dela Socor. după ce a iscălit

Axa, cuzismul şi administraţia

Pu|ij rarii ani anunţai în
numărat trenul ai revistei noi
strr, grupare * Ixci” >ţ* în¬

ţepai conferinţele pootru rin
pundina ideilor alr $• stabili¬
rea unor kcitnn cât mai
strânge intre cei din generaţia
Uniri in «ra^eb- de provin -
cir. Primele »x>fi/crinţc au a-
vul loc iu Alexandria Roşio¬
rii dc Vede ţi Tumu MAfurelr.
A vorbit d. loan Victor Vojen
desper ; ..RovLul şi arirutarea
politica a tinerei ţcneraţi». ti¬
clui a fost plin de peripeţii şi
incidente fapt o- j coontiribuil
nmlt si interesiwe publirul lo¬
cal ţi sa momwa astfel cu¬
rentul şi acţiunea conferhiţolor
noastre

Astfel in Urcimlru. in mo¬
mentul rând vorbitorul nostru
încerca %s lămurească — bazat
pe tertirl categoric al declara¬
ţiilor la meuj — diferenţele in¬
tre mişcările naţxmalHtr dela
noi L A. N. C. şi Garda de fier.
d. dr. lYifu. şeful organizaţiei
cuziste din acel judeţ a înce¬
put împreuna cu câţiva din bc-
iicuşii săi însoţitori să întreru¬
pă şi a a vocifereze, iihyrtand
sa Tădarmcea&ra efectul celor
susţinute de conferenţiar

Dar blajinul public alexan¬
dria**, iritat probabil de elegan¬
ţa intervenţiei precum şi de
mentalitatea de un rtivdl atât
de ridicat a fanaticilor pnllti-
cianâşti ad LjţXC.dilal loeal.
care comandau desigur o oon-
fnr inţi m 6 tMrumnr puhftrî
— şt-A reprimat dorinţa u m-

< uite pe vorbitor până la sfâr¬
şit.

SurlsoriJr de sini palie Irimi-
»e roilor ţipi nşutre prec um >i
interesul pe care unii dm inte¬
lectualii din localitate l-au arâ-
tat pentru ideile expuse de noi
ne dovedeşte că nu toţi iei rftn
MevaudrU ş* judeţ împărtă¬
şesc maniera atât de ociidcn-
tata a I .A N.f utui !

D»ji parte-nr nu puteau dcial
d mulţumim d - lui dr. Trifu
care prin felul cum înţelege <U
activeze n’a făcut decât să a-
Jule — iutr’un c|»»p re-i drept
cu tutui original — acţiunei şi
scopului oe ne-atn propus

Credem de asemenea că in-
lâmptorm de mai sus poate
servi drept cea mai buna infor¬
maţie tuturor celor cari nu e-
rau încă perfect edificaţi aau-
pra mentalităţii şi felului de
a acţiona a color din L.A.N.C.

Dară La Roşiori totul a de¬
curs în linişte, la Turnu-Măgu¬
rele moă urmările conferinţa or
noastre au fost şi mai surprin¬
zătoare? Redactorul nostru a
font poftit a doua zi foarte
„discret" ia poliţie. I s'a luat
un mic interogatoriu, apoi a
fo»l invitat să vrrit ere fie d.
l»refect.

D prefe**l Tuliiu, care era
profund indignat de cutezanţa
vorbitorului ce îndrăznise t»â
atace chiar pe teritoriul supus
ascultării «ale blnefoeerile de-
mocratiei m opera MaguMorâU
a partidelor politice deda noi.

l>ountul prefect, deşi dotat de
natură cu o aparenţă calma şi
binevoitoare, k'a arătat a ifl
foarte uite la mânie! Ar mâţule
au cur» potop pe capul vorbi¬
torului nostru şi cele mai tari
învinuiri n'au fost precupeţite:
— „anarhie! indemn ta rebeiiu
ne! acţiune revoluţionară! rte.!
etc*/

Discuţia ce a urmat şi pe
care regretăm ca lipsa dc spa
ţiu nu ne permite io publl
cam pe larg, a foni intr*ade¬
văr savuroasă ! Ea ne-a dat
ocazia, desigur unică, de a cu¬
noaşte concepţiile politice ale
unul domn prefect din llomâ-
uia-Mare in anul de gratie una
mie noua sute treizeci .<* trei.

Pentru noi toate aceste in-
tâmplâjH au fost dovada netă¬
găduită că ideile şt orezul pen¬
tru care luptăm au gâxit in i-
ninaile tinere si ale tuturor co¬
lor neotrâviţi încă de politicia-
nwmul meschin — înţelegerea
întreagă. — ţică au sădit prin
puterea adevărului lor in cei
cari astăzi profită după urma
unui regim care moare şi că¬
ruia lupta noastră H va grăbi
sfârşitul. — spaima zilelor de
mâine şi a .viatului de mâine,
in care conducere® va fi iivrire-
dinlatâ numai celor cari stvu
*â jertfească in locul celor cari
astăzi nu înţeleg decât să pro¬
fite! De acera i«i pierd rum
păta! !

. «w • , iitx .

Caracterul apolitic al

parlamentarismului

Pentru un (ercetător ibiectiv
a| chnncote.lor cari fonu^ara
zLitu) român, va fi uşor ia ni>-
•erve câ Ce«*ace ronitiluu ;ifi»-
priu zix politiruf — a.licâ ocţi-
one« imediată pentru înlătura¬
rea unei eventuale iUri «ociale
oiHMinale iu * idţa «latului. —
ave un urocter apolitic.

bu prcii/Hio.

Am /ii câ prin poliik- inţcU*-
p m ac|iunc imediată p.*nlru n-
««gurarea unei evoluţii o uniric
« «laiului. RenIi/arr. (apiu.' lu¬
tru a tăia w jtidifira >'ţitlpn|<i
poliţicA a uani »tat. .Şi intru *-
tata el (»»ate dăinui. (.‘And zicem
Unt român de cvuiplu, in|clc-
fra ucţiunoo politicii - <uJii«
politicul - polari'AnJ ÎMfercvcle
sociale alo cHAţUUfloi cari for-
inearâ Miciotalca rnmnnc/1-.cu ?n
. vivJerrj fliigur.iril ciutcnpi a-
Cestui el.»! Ihv i Ittlîil rotuâu.
ca ori şi «are altul de nllfol tre¬
ime vi fie im »l,u coiinmnrnle
politic..

Bo/dudu-yo pu un lalnlral «lo-
mocrat şi inditiduaiiet. «latul
roman pic/iuln a'p* »iu) anat ro¬
me al unei j-iuterc urtifiriale în.
trr tocane este, po dcojvulc tr.»-
riiţ»c şi ivulilab- rouiăutO><4 >i
pe tic alta. imporlajionc kţr«iiii>
tfeim/crolA «« individualista. V
ciM«t tfiu urm» cjirncfe» tindo <d
cutcnpcasoa primul clonie»i dc
tw/A ol Meiului nnitu

loadifUi tn forrna «laiului ro-
niuq r raproViUiloţA prin btvori*
cA, eminlu şi ymnM, >iuţ>or(aţi.
ur*c« «irăiua. do/niara»j. prin
parlament prin toate inH«to
|iil« rari dcii»a in hj.n 1
din meiU.

Ia>*i o trula tâ tic miu (kh|u
numai do pariatul nUtiftifnil r ».

cu An.

L.«rlaru<nf.ir ionul nun iu » -»
ijAncuI «liulr’o tioct-xiui* d"uu>-
rrul.i. văi spuiitm n*o H m. .«
fu«l determinat de o <ouL|<it«, \lc

de Ştefan C Zanescu

ni’ţniMti*, ţ,i minim <l« iuiprcju-
r«ri Conjunctura era dc aşa
notur.i încât pentru a puica in¬
tra iu concertul celorlalte «tate
nruaJornc trebuia «ejparal st
crcem instituita parlamentarit-
mulai.

>i nul rreiul-»t

1'arLiuaf‘nUrurual cqgle/ — ti¬
pic în ţoală organigaţia politici
n Lnropci — a determinat, prin
revoluţia franee/4 dob I7JW curs
in «om na dcxrnlfanM jj dtsuoir-
jirca idrrj fleiQocratc — pr»n
fauurwiM-Jc : libertale, egalii»le
şi fratornilalo — ® determinat,
an» /i«. iacîicgnrco sar a <etâ|tlâi-
ilcinocrute po Im/A parlamenta-
râ. Id«'c« dc demncraţii» — atli-
ca puterea poporului, acceptând
><'inmîiio|M ' tlinuluţirâ, nu pu-
I* n ii fio mai bine realizată de¬
cât priu (MrliintrilIarUin. c«rr
iu ««vininâ. evidojit rnunai teori*-
lie, voinţa naţională, sentimen¬
tul popular.

Ecoul «uin*| revoluţii «'a re-
şi ia no», (iciii'iaţi.i revo¬
luţionară dala ISIH, ins]iira<ă
din «doric deaiivrrati* ale marej
revoluţii, a pn.« barele «talului
român democrat, prin parlaiaen-
lart«in Iu felul acesta d« »emam
un kU»t mmlerii. Şi clnar un «Ini
iivtb/.ali iVnlrmn arradâ in«-
t Hulii fuodoijiciital deatincroia
'A |**mU roprer* iiUi i*on%ecvcnt
>»leca de d>ou*»craţio. Ir.doip ca
rlemoiitul vie bor.» oare crei.»/â
jur Iu ii.rutul propriu rb. *u fie

• ur deinociai. Altfel m urlilscin-

• riaca inmiji caiaoL-rul dem»*-
crat al «bitului.

Ppntrn -m omIu ode nevoe de
° Utfu ebxtoraţii cs«c «A |ina
' Jiua numai do n viaguri re-
n fi bite . »»Njp*ni« «(jIiiIhi. I <*gca
electorală pentru a f« deinuoratâ
nînriib trobuc «p Im/ m-
I 1 ’’ l*ritirip»u| pro^>r|uoi.iliiatii
pe iiar nu ţara

cum c ia nul. Iu felul ao« <tu ,e.

mi«t»fu’u cerucc »n dctiiocniţk «e
numeşte „voinţa naţtrniaTâ >> .

Ia noi evixtenţa legii otecb*-
ralc. o draconica mixtura mnte.
fuatiea a lui Tr. lalcxcu, fm uto
după indicaţiile lui Ionel Biă-
tiflnu «are pentru a putea gu¬
verna avea ncvo«* do inajnritâţi
|Mrlatrientnro coiapaclu *— d<i pin»
sihililalea arlificinlă şi atDorabi
cu gTujuirea |H»ltticu care a în¬
trunit 40 la «utâ din sufragiric
rmţiitm'i să p«talâ Iteueficid de
*i0 la suta din numărul manda¬
telor. Vdira gruparea cure •
«Aştig/lt 40 |n «utâ dm voturile
pe ţară primeşte in plu« *J0 la
«ulâ dm totului mandatelor «le
deputat'- Partidul naţional-ţara
n«*w cnrc a întrunit In ultimii**
alegeri 40 U sută din voturi, i-a
revenit 60 de mflud-Me. r*»r«illale
din uuinârtil voturilor raportate
b procentajul |*c ţara, din cele
’87 -|- 1%. Hilini ’V) la «utâ «Im
totalitatea inundatelor cari i» re.
veneau priu leg** şi «ari- repro-
rintâ comit *.e num«*şlc, l«»t «le-
moerat .jţvslieM guvernainet«ta-
Li'* wii ..plini» hm jorilurrt'*.

A^udar cuudituirra parlaiu<-it-
Iubii români-«e y*- fa* e pe bn/e
lipsite dc caracter domoccai
(.Veac© J<i*camnâ eA ..aleşii naţi-
un»*r* nu reprezintă ..voinţa na-
|toii.ii.i". care c*.%tr urtifi* nili/atu
Dar nu acra«la iul«*n*«ra/a. ( e-
oooe un* importantă an* e*le fe¬
lul cum xe de«fdptră **aţn piu-
bnieiHnră. Priu ce *r <noaiie%lâ
ea >i întrucât rnntribua la poli-
ti/.lreu «la Iu fui român.

( arm lon«tie,i * i« ţM parbineu.
tare, in genere. c»le activilntca
ei log‘.itld tiv ii. Inconlexlabd > â
|jar|amrntari«iniil ui»* in «rara na
şi discuţii looretioc cii c»raci»*c
(nditi«, dar csndciiţa lai na *o
justifică decât prin opera polili-
câ. Icţidutivn po care fi iufap-
latşte

I.egua are pun definiţie no
caracter politic. Im act ir cază
politie peiilru a înlesni existenţa
şi progre*»! «nuri vtat intru»»!

.'l<d/m*>tc de«,-,'lnbbr«t| »o-
'K»| intru alât e.i %• j** difuzi ji »-
lilk Dm ace«t unghi de judeca-

ta v «iiiica/â pc acclaş

plan cu politica.

înlăturarea baci anomalii so¬
cialo. ©are prin caracterul ei a-
normat dezorientează viaţa so¬
ciala prin dc/cchilibrul pe caro j
provoacă, nu «<* piuite înfăptui
decât pe cale politica, priu lc;«\
l>o*»uroce pentru a putea pro¬
gresia vio numai pentru a se pu¬
tea menţine static, viaţa sociali
trobuc să fie intr'uu permanent
echilibru iutre forţele cari o
couipuu >i cure nu poate fi «laţ
decât numai prin acţiuora legii.
Deci rficRşiUtra politică » unei
legi •.»» numai iu ialnturar«Mi c-
veutnalităţii de/cdulibralni so¬
cial. a«iruruoil a.«tfd eubîlibrnl
«««ciul. I fh.HUit.M uu sta şi in
recmioaşteroA «le «kept a unei
«ţări ano»luate, caro e*lc b nu
moment d»t. do fapt.

Aici intervine «dementul abs¬
tract al *irinnri politiczr. Pre¬
vederea riimolupo «orbind
u)u*i >Uri anormale «« Înlătura-
«ea oi prin acţiunea legu <*nnsti-
tuc politicul iu viaţa unui viat.

•Numai prin vi/iunt*o om ui ui
polii ic* rare aofutueava prin lege
se (uri înlăiiiru >i mişcările so-
oiale cari dau naştere la revolte
şţ rolcvotiiţii influenţând politie
structura -orbilă «m ţirburidafod
cliiar viiţorui unei ordiur socia¬
lo cvblcntc. conc«t«ti/atâ îulr’o
forma anumită do «Iul

Pai (ameutuf ar*- un «arador
jiolitic iiiimm» intrurăt prru a< ţi-
uiusa lui loglvlativ «t rrţufjiucn-
Icata >t asigura cobilibrul intre
»lir«r»»*lr forţe cari compun «o-
«ăotaUM. pc «leuţuirb ş< «talul
pc «Io alta. iMc.î parlamnitul
prin iuvtiluţiilc euri ii deti-rmi-
na nglivîbilea — «liforitrlc «n»-
îiiil»T 0 prin aplirircş şi rciprc-
t.in*a ligilor «sigură evoluţia
iiunnală a viatului — «iu roulu-
< rruză prut 1^0 «*[*eră pol»tio-le-
gi«lal>«â «t«in«« el nn-şi atinge
vcoaui

( ă aşa -.Wvu lucrurile încer¬
căm va o dovedim jiractic.

Problema iaipropriotăriroi nu
a devenit o realitate decât nu¬
mai după cc s'ttii răsculat ouile
de prim c r juJ dre^riat loc U

rn iiaieie de teuiu ta*. . .uutvi
burghez o b rină arvuna la ţn|o
budgetului a pornii-o narcoti¬
zat de belşug pe cărarea comu¬
nişti. lati-l profet In ultimul
număr al .MAngrv o u<rtă
mentalitate in loimzv**

care aprohendra/â implacabil
prezentul poiitru toate crimele
*ale“... A/l se pare ca cel ce nu
se mulţumeşte sd fie o singura
dată Pavel, a ..aprehendal"
oarccari sprrochcţl care-1 dau
ambiţia sâ ţtş un condei cu de¬
getele dela nlckrarc şl *«1 gân¬
dească cu flra spindrti ?.

A sc ut ta ţi-i proza ..Ruajele
statelor sunt disociate, .-«hlm-
bul oprit, bcati poaldentea de»
odinioară Intrat» In panică.
Europa osi'lleazâ turmentată de
la dreapta la stângu, dela rtu¬
ci* m la comunism, trântindu-se
cu destinul".

Pavel Iar Pavel. se luptă cu
im condei de gelatina şi se hăr-
ţueşte cu reacţiunea Copăcei
bobocule, copăcel, nu-ţi mat
pierde vremea cu gazetăria, nu
vezi că <1 se împleticeşte limba
şi că ţi se vioadâ cuvintele de
aprehesiuni frlpturlste ?

.BTANOA" CONTRA D-LUI
GUŞTI

„Stânga" ţărănistă, comunis¬
tă. antireacţiouaru şi fireşte
temitiatd, provoacă pe d D
Gusti să Oe consecvent cu ede
ce a Spus la Romo despre fas¬
cism punăndu-se in fruntea,
unul partid care să realueze In
România Opera mussoltnwrw.

Atacul stângei împotriva d-iui
Guşti nu poate ft svs(.hiut peri-
truca in foaia de suburbie a
„Adevărului" se spărcueşte $1
Tratau llersen, asi.itenlul emi¬
nentului sociolog. Până ta urma
urmei, ori se ca sparge gaşca,
ori, careva ce din culisele ..Ade¬
vărului 1 rondwre .stâng* . se
va 3bor şl fa dânşii şi lucrurile se
vor împăca. Atunci, redactorii
i»or cu furi temenele, ducele
Guşti va răsufla riniştif. şt
..stânga" f>a merge mai depar¬
te. ..Dac până când c oane Fa.-
nkii vom suporta noi xgarda
so coristă", iată rev^ta ce nu
încolţeşte deocamdată in acesta
erecte de cftflănia

pământul pc cari l-au mum ii mi¬
lenar, ea robi Nunim în moinm-
tul când nrcastă problemă drre-
hito un adevnrst porii**»! «<»c.i*l
— pericol înlăturat (caijMtral
prin intervenţii» rfisbotului şi
prin »«ognjnmoutul solemn toii
fajă de ţară de rrgolo Feriii
nand — numai atunci 5» iiio*T-
«Al rezol rar ca t**. Oamenii ih«n-
tri politici nu uu avut vixuino*
jjOlitică «l<* A o r«-/*»lva la vrem* .x
ci, ci au «orgiv ervil-o pana râtul
ea a fiul iu*pu> r dc iiuprojnrari.
lai|»r*»prictArir«*a — fiindcă nu
ia făcut La vrrmoa ci — «« Cu¬
cul peste o»ni«*ni. impunârubi-xc
ca o nccevitflh* şocjatâ primor¬
dială. Aşa «e explică dec<* «oi-
propierca — cure nn-i altceva
decât o reformă revoluţionar* —
nu a pi«»»*K*at pcrlnrikAţJuni iu
clasa propridurilor.

In aci-st caz oprro j»arlamc««-
tului nu u fo»l o operă politică
P«*«i1rucu de/erliiHbnil social e-
xi-fla. iat pt'rteolal social ante-
uinţa. Iiuproprioturirea ţăranilor
nu ,i foni a?» »I.ir o i^icră dc »i-
viinu' politică. Kd a fo«ţ Minu«u
foruial o opera politică pontruc»
fondul politic ui problemei fuse¬
se dcfiuşit prevederilor oameni¬
lor m/ştri politici prin ae|imie*
betâritoare A împrejurărilor

Vom mai justifica afirmaţiile
Niuslrc eu u«i «ingur exotoptu :
MOI er.siuueo.

I'rnblmua a.iAiuni italorălor

Agricole atât «Ic mult rii««’Mtat*
ou a fota rezolvată definiţi» mei
pană aciitD. Soluţionarea n •*
foj»t amăualtt. doşţ eu ezinta »(•
(apt in raporturile dintre cre¬
ditori şi debitori. Starea de Jm»e
economi** ş» fiuancutr ca şi liţ»*A
dc credit se explică In bună par-
tr şi priu oeiute.rvrntu» la timp
a stilului fa raporturile dintre
capitalul investii şi ccl împru¬
mutat.

rarlnoientul prin legiferarea
problemei datoriilor agricole
prin legea Argetoiarm din Apri¬
lie 1uu <* făcut decât *ă re-
cuuoiscă şi 4le drept cimîacc era

iCoatiuuare in pag. V-a»

AXA

Kânduri tără consecinţă

do Constantin Noioa

De un«fc începe eroarea * De¬
sigur nu din aceea că nu avem
dreptate. Toată lumea are drep¬
tate. chiar j< omul acesta care
s'a sinucis din imprudenţă.
Cccacc ii deosebeşte insă pe oa¬
menii case greşesc de oamenii
care fin greşesc este 1 aptul că
unii au ureche muzicală jl cd~
ialti n'au.

Cea mai justă imagine este
poate cea de mai jos. Un co¬
median cârc vrea să se sinuci¬
dă, iţi leagă o piatră dc gât O
poartă cătva timp cu el in bra¬
ţe pănâ găseşte apa in care se
va arunca. In faţa ei. insă. Işi
revine. Nn sc ra mai sinucide,
atunci. Aruncă piatra care de¬
venise grea ca orice lucru Inu¬
til. dar uită câ ii rămăsese le¬
gată de gâl. fii hi gestul acela
detaşai. dc om sănătos, mjero-
bul <av |f Uupănâsg iţi arată
o virulenţă târzie. Comedianul
sc lasă aruncat, ridicol, de o
piatră care nu mai trebuia să-t
afute sinuciderea.

De unde începe eroarea, a-
tunci ? Din aceea poate, că ne
legăm prea multe pietre de gât.
câ le uităm legale acolo chiar
şi când ele nu ne mai sunt u-
tile, şi că le aruncăm înainte
dc a şti dacă suntem sau nu
încă sub stăpânirea lor. Nicio¬
dată nu poţi număra lucrurile
care. devenite cândva obsesii,
au putut fi eliminate cu desă¬
vârşire din zona in care gesti¬
culăm Sunt multe lucruri care
rămân grele, fără sâ le simţi
apăsarea. Si sunt multe expre¬
sii şi gesturi care nu-ţi mal a-
parţin, care nv-ţl sunt cn nimic
ale tale. dar care totuşi, prin

legă.turi bizare ţi nesimţite con¬
tinuă să te exprime

Eroarea stă in gest. întotdea¬
una ţi niciodată in înţelesul lut.
Nu ţtii să gesticulezi, pentru că
ai adoptat formule, pentru că
ai citii romane, sau pentru că
te-ai educat tnir’un mediu ne¬
firesc. Expresia firească, vorba
potrivită gândului, muţchint
proporţionat voinţei noastre —
pe ele nu le găsim întotdeauna.
Atunci greşim, nit-1 aşa ? Grc-
ţim pentrucd am spus prea
mult. sau prea puţin, sau alt-
cci«a. Greşim in măsura in care
n’am fost noi. in gestul pe care
l'am realizat.

Dc unde vine greşeala ? De
nicâeri . Fa nu există, de fapt.
Nu cunosc un om in Istorie că¬
ruia să-l pot reproşa ceva. Căci
ar trebui ca omul acela, cel din-
tăiu. să-şi reproşeze ceva — ţi
el ştie bine cd n’a greţU.

Ne lipsesc gesturile sau poa¬
le avem prea multe Niciodată
nu ştii bine să te mdsori ţi cel
din urmă dintre lucrurile pe
care fiecare dintre noi te face
este sd-şi proporţtoncze voca¬
bularul cv capitalul sân de sen¬
sibilitate. Garanţia cea mai bu-
nd cd ai întâlnit un om lucid,
este faptul că ei iţi cere ertare
la fiecare pas.

— Iartă-mă. mi-a spus prie¬
tena mea. n'am rrtd să spun
asta ; dar când mi-a explicat a
doua nară ce roia td-mi spună,
am silit-o sa vadă câ trebuia
sâ-mi ceară dtn nou ertare.

E preferabil id tact nu ? E
preferabil să nu arunci pietre,
pentru eâ iu eşti cel dintâi ne¬
bun care sari In apă după ele.

Cel dintâi om care a vorbit a
fost şi cel dintâi mincinos.

Nu ştiu cum se poale cons¬
trui o viaţă prin tăcere. Dar nu
ştiu nici cum sc poate construi
prin sinceritate. Dacă spui ce¬
va. e o rezonanţă pe care o ac¬
tualizezi şi atata tot. Celălalt
te crede pentru că este indis¬
pensabil sd accepte ceva. Dar
iu Tai minţit şi amândoi trăiţi
necesar in farsă.

Dacă ai ajuns la convingerea
cd vrei sd spui altceva decât ai
spus, atunci începi să fii un
om bun. Ei dacă reuşeşti să-l
convingi pe ceilalţi cd altceva
iţi aparţinea şi nu ceeace ai
scos la iveală, atunci incepl sâ
devii un om cinstit.

Sd refaci viaţa, poate. S’o re¬
lei la fiecare pas să-ţi cert er¬
tare dc fiecare dată. sd rein-
cepi pasul unui dans pe care
nu-l vei putea duce la capăt,
iată un sens de viaţă trist, dar
lipsit de echivoc. Sd începi ne¬
încetat lucrurile. Dcce nu ? Dru¬
murile noastre n'au capăt şf
nici un drum nu duce la Roma.
Dacd ai ales intr’o zi unul din
ele. renunţă a doua zi. A fi mai
departe nu înseamnă a fi ajuns
undeva

— Iartă-mă, i-am spus prie¬
tenei mele. pentru toate lucru¬
rile pe care le-am făcut. pen¬
tru toţi paşii pe care i-am în¬
ceput. pentru toate zilele in
care ai fost de faţă. Nu sunt
cu nimic vinovat, dar ar frebuf
sd ţtrf cd am ţi eu putină drep¬
tate Sunt pietrele, ştii ' Pie¬
trele pe care le-am cules depc
drum. şi care md răspândesc
acum pe drumuri pe care nu
rreaw să umblu.

Naţionalism şi cuzism

ia timp ce in lumea iatrr«ţn de-
inix rajiti i»m Juiu. u turu n^mn/n.

d. A. C. Cu/« declara în «plan'
role delirante ntr ex¬

presie n di‘iuiirri(|i«‘i fraurmn-
xnnr. fi este uu orctlunioa »tl
rirmorrafiri itnrlamrnt/ire. \p**s-

tolnl antiseraitUniulut un* mii-
vitnli-n sA rrondo «*A inlr'un re¬
gim parlamentar, supus pateri¬
lor bănuiai- n presei >i n drma-
gogiel, problem* semită *« jmi-
ten fi abordată, net ura re/ototâ.
Şi io acravIA ronfu/ir do an-
|inni ţi dc posibilităţi, trarsr
•oii din jurul său

■n timp re d. Irifu ilprr dc
«ni de /Mc lupta impotrito
frnrtf masoneriei, d. Ghrorftie
Cum declară yi rl frriorrlair
ră a fost sedus de frnnruasowL
«l«r cA yi-a dat «iearnu de gre-
ynla in pragul „gradului nl trei¬
lea**.

Aerasfă e*e*|mdâ uniră, e

— Continuare din pag. 1 —
ropre/eaintWă pentru mix

rata doctrinar untiseaiit ui
«e declare adept al parUtne.u-
ţarismului democrat, iar fiul
Mim <»m matur, profesor «utver-
ftitur. să muaoascA virginal ţi
candid eâ a greşit eu francma¬
sonii dar câ nn mai face, rute
no numai surprinzător dar ţi
semnificaţi*.

Aslo dutcdcyle că antisemi¬
tismul ac pwite îdcalfira ţi eu
parlamentarismul ţi ca franrma-
soneria, lucruri pe rare nici ua
naţionalist conştient na le ad¬
mite ia secolul al XX-lea. Na-
fionaluin înseamnă, astăzi, po¬
tenţarea fnr|elor spirituale ţi
materiale ale uaţiuaei începând
l>rin înfrângerea duşmanilor ri.
democraţia yi francmasoneria.

Ori d. A- C. Caza e democrat
iar d. tiheorghe Ciua a fost
francmason fiind totuşi ţintise,
mit.

De aceia ori câte succese e*

iccluralc a mregotnt p va o*«*
înregistra cuzismul, el va rămâ¬
ne o mişcare de negaţie, lipsită
de spirit ţi de po*ibilitâ(i crea¬
toare.

Ca atare el trcbve depâyit!

Realitatea românească cere •
acţiune organic naţională, pen¬
tru rare problema semită să ae
integreje celorlalte probleme
rare sunt de rezolut O acţiune
hotărî ta, categorică, rare *ă răs¬
toarne rânduiabi veche, ia
frunte eu parlamentul drag
d-loi A. C. Cuza, «ţi «A creeze
• lume românească nonă.

Salvarea ne va veni de la ua
naţionalism măsurat, auti-demo-
erat >i anti-maxouir, iar nu de
la cuzismul, care îndrăgeşte de¬
mocraţia yj nădăjduite sâ ia-
locuiască in ungherele lojilor
masonice triunghiul eu muţiră.

Mihiul Pnlibrooiadr

Caracterul apolitic al parlamentarismului

«Continuare dto pair. IV-ai

mai «le multă vreme <le Inpt : «Je-
bitorii nu-yi mai plale.sc datoriile
fa|A de rr<wlilori. Care este lu-
tx’o a't mcncfl situaţie, efioscita»
tw politică a legiferării prob le-
ru« i datoriilor agricole» rarcia ii
4irro«*i/n problema datoriilor ur»
liane f Nirturm. IVnlriicâ «Hatul
— prin parlament — nurnai re-
cnnnayte yi de drept «ce*t de¬
zechilibru social. Nu numai că
fiu a căutat sd-l înlăture când
•fi arfilase mimat primele semne
fi <ând acţiunea silitului ar fi
•oat pohlidi fi («niwee |»<*ntrorli
ar fi InJatiiral |»răţiastra de axt.
«bir nu I înlătură sau cel puţin
r»u-| wlAi ilogic, ci pur yi simpla
•I ittimotl I

Aer 4 aLi exte. oricât de stranie
ar tune*. <o?icc|iţu politica fi
d' cr legislativa >t **nru*’Mtlof nOf-
trr poltlu î

Kiemptele ar putea fi inniul-
#llt Ilar sunt «uficieote peutru
a du« edi ci «f punea parbunen-
balnj arr un caracter apolitir.
ţpetitrueri arm»tâ acţiune fiind
'tarditit rv* ţi tron y te numai on de-
acchibbru social, fără ă căuta
lovi a-| i.«xoIva polţtic. ialiln-
riodu-l.

Totuşi, par lainentar tsaiul ro¬
mân «iiferâ de Irgiferomanie | Iu
ultimii 10 ani *‘au votat prilr
2000 do lrg*i. h’xplrraţia stă iu
fuptul ca osatura constituţiei
noastre e in ;r>a fel alcătuit* in¬
cit pentru orirc Ue-scliiderc de
credit sau pentru oriram «Ită
chestiune mărunta de adminis¬
traţie locala, treime sA se votc/«
o lege.

Parlamentul vomau nu a«c o
*»pcrâ leguLati* a organică decât
foarte redusa yi «cx*ia lipsită dr
caracter |H>litir. Se legiferează
orice yi oricum. Nu exist* adân¬
cime de gândire politie* în pro¬
blemele de stat ţi deci yi In n-
pera legislativă, lfavicdul joacă
nu rol dc seama.

Dar tiu c numai «tal

Par biincnlaisaninl român mai
xnferâ «le o lumi* - |»arla meri ta¬
rifa. In nici un parlament alrăin
nu ac vurhf'ylc atât yr nu vr l«-
r.r»Mză efectiv, politie atât de
puţin cm In noi. In itorfamentu!
fraiu'tv. mu la col englez discu¬
ţia 1* mr^ij - importanta prin
laraitrrul ci »«lemn »• progra¬

matic — dureau) l- 3 zi ic. Vor¬
besc numai şefii de partide Io
parlament") românesc an-axti
divenţie durixi/â 2 —1 luni I A-
ceaalâ isterie rrrisila yi parla¬
mentara |»ar'cn arc uu caraetnr
autohton românesc. Prea ne a-
parţine numai nonă.

iVei parlameutarisrnul român
prin curaeternl lui apolitic, jus¬
tificat prin ineficacitate* !eg»>-
lativa; rttractertzaiidu-.se prjn
legiferoma "ic yi parlamentar Ha
e#te iiuitituţia ilernia-rată ne-
adaptată iruxliiiliii politie yi so¬
cial româuis*c.

Statul român arc ueroe de oa¬
meni cu dara viziniK* politicvi st
de instituţii isvorfte «tiu necesi¬
tăţile solului yt «vmlm nostru ro¬
mânesc

Păriam cnlarinoiul român este
numai o f«trm* fârâ fonti, ue-
aitaplaliila realîtiiţilor româmyti
yi caro maj «re yi «teferinl eă ne
exista prea mult.

In forma actual* a statului ro¬
mâne»**. parlnauMitarismut cUo
una diu fît (iamb* prixluse de de-
BHtcri|ic iarc opr«*|tr dixvolta.
re» facturilor realităţii r«mum*yti
yi rare singură poate creta ade-
viratul s|nt româoe«<'.

btefaa C loarara

«.KttNiCA flASTICA

Iorgulcscu-Yor

Criticul de arU Intrând Ui-
tar’o expoiUţi*, care prezinu
garanţii de aeriordUtc. are un
singur gArvd să anallteise. aa
caute a dcaluyi In tahlourlJe ce
trece in revLstâ tendinţete sg
calităţile reale ale cxjKzxantu-
lul. pe cari va trebui 4* le re¬
leve publicului $1 să lc juuţtc

Deobiceiu, pentru o mai bună
cântărire «a te tic i. criticul vine
înarmat, oarecum, cu'n fel de
balanţă echilibrată pe cât po¬
sibil, cu*n criteriu de judecată
cât mal In sensul adevărului
pla/itlc, ca rezultat al hoinăre¬
lilor In timp prin domeniile
plasticei $1 Înţelegerii, după
putinţele Iul. a luminilor de
totdeauna ale artei.

In primul rând. dar, criticul
dc artă e nevoit sâ mediteze
In faţa lucrărilor expuse
după o cercetare deliberată, sâ
noteze cu grtje in notes impre¬
siile şi părerile lui.

In faţa plcturel d-lui Iorgu-
loscu-Yor criticul de artă, da¬
că e lntr'adevăr un om de in¬
tuiţie. păţeşte o ruşine mare :
In loc să desbracc. sâ desghl-
oace el, cu metodă, opera ex¬
pusă. pentru a-i scoate miezul
preţios, se simte ins uşi inhâţa4
dlntrodată .şl despuiat violent
nu numai dc platoşa criteriu¬
lui estetic, ci chiar şt de vest¬
mintele mal intime ale gustu¬
lui şl preferinţelor Iul sufle¬
teşti in pictură, operaţie la
care se supune tără crăcmre.
ca intr'o hipnoză. Şi doar arta
d-lui Yor nu e o femee cochetă
Şl frumoasă. In Înţelesul clasic
al cuvântului Ea nn se Insi-
nuiazâ subtil şl nici nu cată sâ
cucerească prin delicateţe Eo
artă eminamente virilă, duş¬
mană dulceffftrlel. care nu me¬
najează .tuscepUbilităţile ni¬
mănui. a loveşte tare. dar
just E o artă despotici or¬
donă şl InfrUne*».

B| Care'să lie secretul de pri¬
ză a! acestei picturi ? Se ’ntrea-
bâ nedumerit bietul critic Ie¬
şind din expoziţie. Şl deodată,
ca o iluminare, rine răspunsul:
este forţa, forţa delirantă a
reallrănl

Pentru«îă pictura d-lui Yor >
realizată definitiv, cu talentul
Iul Întreg năvălit În flecare lu¬
crare, bineînţeles. In limitele
posibilităţilor materiale de ex¬
primare la un moment lat
Pictura d-sale a acăpat dc
chingile problemei şl se avântă
liberă, cu o energie elemen¬
tari, in câmpiile rodnice ale
vleţel. Asta nu înseamnă câ
problema nu-l mal preocupă
pe artbit, dar ci realizarea sa
o depăşeşte In totdeauna şl in
Izbândă şl in rotare. El nu de¬
monstrează. Işi trăieşte arta. o
trăieşte exaltat, ca un pătlmaş-
Dcaceea pictura d-aale emo¬
ţionează. chiar când ochiul e
rănit uneori de corosivul şl vi¬
braţia infernală a culorii

Pictura d-lui forgulescu-Yur.
ca şl a meşterului Petraşcu. ne
dă aproape o senzaţie Ilzicâ
E o pictură materială, cu car¬
nea, densă şi stufoasă, ciopâr¬
ţită cu pofti crâncenă pe car¬
toane, ca pentru un prânz de
ziare Arltlatui acesta ptcteazâ
par‘câ cu toţi nervii făcuţi
penaulâ. colorUmui lui trepi¬
dant nu ştii adesea dcu'ă ex¬
primă un chiot de veselie vi¬
tală mult comprimată, sau un
geamăt organic. Dcoceea unei
astfel de picturi uu-i poţi cefe
in totdeauna cuviinţă şl no¬
bleţe. însuşiri aparţinând crre-
retor mal reci. mat voluntare
Porţa d dimunlcâ şl sensuri
antrenează totul şi subJugA-
Ea chintiic, râACoieyie şi spar¬
ge cadrele ->blşmiitulul ; e ne
uneori până l* cruzime

flunt consideraţii şi mârtu-
ridrl pe cari vi le-un făcut şt
altădată in faţa pletorei d-tui
IorgulMCU. S» verificăm şl wl.

In cxporiţta debv Hoaefef am
găsit unele tablouri ispre ex
Podul Negru» unde diririom.^
mul colorat e du* U un nu«l-
muro. Tabloul ciiiâ'â altfel ±-
Ut diaamLsm. atât suflu dc
viaţa câ ţa n lri cum poat** fi
ooTiAtcăns in dimensiunile cal¬

de (ih. /loIetCM

îAoin.f pitr închipuite din jo¬
cul «mor foruri bengale K a-
colo o «batere lrvrtrâciU care
tnriorevză fugăreşte ocbM
şi atunci, ca o contrabaJLarvixre
artistul ae întoarce cu Inspi¬
rată înţelegere către «Impuri¬
tatea nuanţată a acordurilor
de culoare in câteva peUagll
mici Aici fantezia lui chrotna-
ticâ se domoleşte e mult mai
puţin ostentativă. Artistul cu¬
prinde natura puternic. In
largt îmbrăţişări de raa&w for¬
male. şi nu ştii cum dintriun
:umic, o geană de cer opaltu,
un câmp întins veghlat de o
căpiţă se poate Împrăştia •-
tat «cnUment. atât parfum
proaspăt ! Privirea lor odih¬
neşte şl poartă gândul călea
poeme bucolice Se simte că
artistul a fo«t cuprins In faţa
uaturel de o profundă duioşie,
pe care, de obteeiu. şi-o ascun¬
de cu jenă par’că sub o înfăţi¬
şare sufletească mândră, pro¬
babil din teama de a nu cad ea
intr'un ientlmenUlism ieftin,
teamă duzorle, d. Yor fiind un
veritabil picior de intuiţie d
temperament puternic.

Mal sunt In expoziţie câteva
flori alintate cu penel atent şl
moale, precum şi un frumos
portret de fetiţă, privind cu¬
minte dlo cadru’ c«* *nchtd<» ua
fond albastru.

O .Ungura mare părere da
rău. Tot elanul colorat al ptc-
turel d-lu) Yor e in mare par¬
te stins de lamina uci?atoaro
a becurilor electrice, incr’osatâ
înăbuşită ca o peştera. Am fi
dorit >â-i putem contempla o-
vera m lumina sănătoasă a zl-
leL care inrlorează şl pune La
valoare modulaţiile culorii
De aceea aşteptam cu ne¬
răbdare această reparaţie.

Epidemie teatrală

ffotdrit iuntem forţaţi să re¬
cunoaştem şt noi că .roniano-
*. cat rahitica* este o boală care
face ravagii in teatrul nostru.
După JdioluT', romanul fni
Dastoiewski, .Manon “ de Aba-
tele Prci'ast. ..fon" al d-lut Re-
breanu, ^Davtd Cooperfleld m <U
Dickens. .Jfopţi din Bosfor " ăe
Farrtre. iată acum rândul unui
nou roman să vadă lumina
rampei ..Dând Golder at
d-şoarei Irene Nemyrovski, dra¬
matizat de d-nui Pop-Marţian.

D Pop-Marţian şf d-ra Irene
Nemyrovskt vor — cu tot dina¬
dinsul — să . jereeze " ceva îm¬
preuna Nimic de zLh ! Nu in-
ţelegem insd pentruce din acea¬
stă plăcere a d-lor sd sufere
bietul spectator care n'art nici
o vină fi mai ales n'a vraf dat
nimic f Drept este ?

Citiţi şi
răspândiţi

AXA

revista tinere¬
tului naţionalist

Politică,

1 i

t e r a r â,

1 a s t i c ă

9»

culturală

€

AXA

Conflictul chino japonez
cjw-f) duce viaţa când tatem
+â*u i acut a izbucnit din noo
co lari*.

Şi de data aceasta agreso¬
ri ia unt japonezii.

Fără nici un drept, fără nici
# justificare, armatele nip-
pooe înaintează dm ce in ce
«na: adânc in inima Cliinei.

Dar evident ci un spre a
da lecţii de morali interna¬
ţională. ci spre a lămuri fon
dui politic al problemei, ne¬
am apucat si sorim aceste
fânduri.

Motivele repetatelor agre¬
siuni japoneze sunt trei: bio¬
logice, economice ţi inilitaro-
politice.

Se cunoaşte sttraţia Japo¬
nie: dan punct de vedere al
populaţiei. In insule nippo-
ne pe o suprafaţa de circa
4 OO.COO km. p, (România arc
mi se paTe 315.000 km. p.) t ce
ingrâmădeec peste 70.000.000
locuitori, iar daca mai adâo
gara cele circa 300.000 kra. p.
a coloniilor (Korca, Focmo-
aa. Mariane, etc.) locuite de
circa 25.000.000 de oameni a-
j ung era la un total de aproa¬
pe 100 . 000 . 000 .

Aceasta populaţie se sufo¬
ci pe teritoriul redus pe ca-
Te -1 poate exploata. Emigra¬
ţia a devenit, pe de altă par¬
te, imposibilă.

State le-Unite au închis por¬
ţile japonezilor, Australia de
asemenea, Statele de pe ver¬
santul pacific al Americei de
Sud la fel. Insulele Pac : .ficu
lui sunt fi ale suprapopulate.
China centTală şi merijiona
Jâ şi Indochina aşişderea
Deci Japonia trebuie să gâ-
seaacâ un debuşeu surplusului
ei omenesc, şi acest debuşeu
nu -1 putea găsi decât in pro¬
vinciile bogate, dar rviativ
puţin populate ale Chinei de
Nord, în Manciuria.

Pe de altă parte încercarea
de a pune mâna pe Manciuria
trebuia să se facă repede, de
oarece de câţiva ani imigra¬
ţia chineză în provinciile nor¬
dice. în special Manciuria,
ale imperiului ceresc, a de¬
venit foarte activă.

laT împotriva calităţilor ex
cepţionale ale lucrătorului
chine/ «ui se poate lupta pe

Războiul din Extremul Orient

cale de liberă concurenţi, şi
mai ales nu poate lupta ja¬
ponezul, mult mai prost rtuu\~
citor şi mult mai pretenţios
ca rivalul său.

Economicele Japonia e tot
întx’o situaţie tragică. Răz¬
boiul mondial a permis im¬
periului nippon. ca şi State¬
lor Unite de altfel, o formi
dabilă utilare economică.

In timp ce Europa părăsea
complect Extremul Orient.
Japonia căpăta un monopol
de fapt al comerţului cu Chi¬
na şi tindea să acapareze şi
piaţa Indiei.

Acest lucru ducea la o ra¬
pidă creştere a industriei ja¬
poneze, în care se imobilizau
capitaluri imense şi în jurul
căreia se strângea un prole¬
tariat numeros. După război
situaţia se schimbă.

Marile puteri europene şi
Statele-Unite reiau legăturile
lor economice cu China, cu
India şi cu toate pieţele ex
trem-orientale. Monopolul de
fapt al Japoniei încetează.
Dintr'odatâ industria japo¬
neză îşi vede reduse nu nu¬
mai beneficiile, dar chiar po¬
sibilităţile de desfacere.

Uzinele rămân inactive, ca¬
pitalurile nu mai rentează,
iar şomajul devine tot mai
ameninţător şi problema so¬
cială, cu toate consecinţele
politice în ceeace priveşte ra¬

dicalizarea masselor, tot mai
gravă. Concluzia economici :
Japonia are nevoie neintâr*
*»at de debuşee.

Din punct de vedere poli.
tico-mi/itar situaţia este şi
mai gravi.

Pc când oamenii politici
japonezi, conştienţi dc răs¬
punderea pe care şi-ar asu¬
ma-© provocând un conflict,
încercau să obţină teritorii şi
debuşee pe cale diplomatici,
armata, adică marii şefi mi¬
litari urmăreau cucerire* bru¬
tală.

încă din momentul declan-
şărei conflictului, s’a văzut
că armata nu mai ascultă de
guvernul responsabil, iar as¬
tăzi lucrul este evident. Con¬
ducerea politică japoneză este
Ia remorca şefilor militari.

Rezultatul se vede. O me¬
todă brutală, agresivă, nepo¬
litică. intr’un cuvânt cazonă.

Politica japoneză se ba/ea
ză exclusiv pe forţă şi ignoră
ceeace Biomark numea im¬
ponderabilele.

Fireşte, China nu poate re¬
zista eficace, dar poate boi¬
cota eficace mărfurile japo¬
neze. Iar dacă Japonia în¬
cearcă să lichideze boicotul
prin război, s‘ar putea ca ex¬
tremismul să triumfe com¬
plect în China şi că armatele
nippone să fie silite a înain¬

ta din ce in ce mai în adân¬
cul imperiului.

Este întotdeauna periculos
sâ exasperezi un popor, ori¬
cât ar fi de slab şi oricât ai
fi de tare. Va pute* Japonia
sâ suporte sarcinile unui răz¬
boi prelungit ?

Dar situaţi* diplomatică în
care s*au încurcat şefii mili¬
tari japonezi, nu evtc mult
mai comodă.

Fără îndoială. Franţa este
dispusă să tolereze orice a
von* japonez, dar Marca Bri-
tanie c din ce în ce mai iri-
tati, iar Statele-Unite sunt
gata să intervină, in sfârşit.
Rusia are o atitudine dubi¬
oasă.

Eliminând Marea Britanic,
care cu toata nemulţumirea
nu va trage spada împotriva
Japoniei, să examinăm curi¬
oasa situaţie a Statelor-Unite
şi a Rusiei.

In mod normal nici Rusia
şi nici Statele-Unite n’ar fi
putut să permită invazia ja*
ponezâ. Evident atitudinea de
expectativă a Rusiei se ex¬
plică in parte prin preocupă¬
rile ei de ordin economic in¬
tern şi prin grija lui Stalin
de a evita orice conflict care
ar putea duce la un dezastru
armatele bolşevice.

(Sc pare că armata japo¬
neză are şi astăzi calităţa*

Cc sc petrece în Germania

Simplă întrebare

D. (jnbn**l M'irinoM-Q. Air î«i
Bu«-urr*b un bordrl

I* rhip de palat, privitor la
rare m.u dotă ialrWwiri:

«Ia**ă luxurianta rasa a muniţii-
lai «lurăniutnr dr jctixexnr e
tu* ulii «lui Ivafa «|<* roluni'l (luat)
di» sori* de prHeei de po-
h|u» al C«|âHdH lineal

Pentru ,,Frontul**

^Ni h k &dus la cunoslin|i
că 41 ni fost atacaţi de o re¬
vista foarte fiirîigiouRÎi prin
faptul că afişează atitudine
■aptul ca afişeuza o atitu¬
dine net comunistă „Kron-
twl Am căutat în zadar
Br * 4 revistei atât Ia
jiiNifcufi rât şi la rt*Wţie.
Nam guşii pe nimeni uşn
ca mj De-ua» putut-o prora*
r». Totali, credem eh panii
Ia numind riiior vom reuşi
•a OAsxjpenzn numărul cu
pricina şi du vom rămâne
datori cu raapumiul.

Evenimentele din Re te but
păstorit de Hindenburg iau
o turnură din ce în ce mai
enigmatică.

PAnâ la ultimii© alegeri s©
ştia sigur un lucru, că oaţîo-
nal-socîalismul ©st© decis
să cucerească puterea sin
gur, că mareşalul Hinden¬
burg nu înţelege să acorde
puterea kii Hitler decât da¬
că ar accepta să fie solid
încadrat de oamenii lui de
încredere, că celelalte par¬
tide prinse Intre aceste
două voinţe categorice şi
contradictorii sunt dezorien¬
tate — afară de naţional-
germanii, deveniţi partid
prezidenţial şi de comuniş¬
tii care urmăresc revoluţia
socială.

Alegerile din Noembrie
au schimbai complect si¬
tuaţia prm aceia că naţio¬
nal-sociali şt ii fiind înfrânţi
au abandonai atitudinea lor
tranşantă şi au început sa
oscileze.

Problema care i se punea
lui Adolff Hitler era urmă¬
toarea : ori acceptă cola¬
borarea făţişă — la guvern
— sau tacită — sprijinmdu-l
în Reichstag — cu Schlei-
cher, ori înfruntă riscurile
unor noui alegeri.

O a treia ipoteză era ex¬
clusă, de vreme ce Schlel-
cher, având Relchswehrul
în mână ş pe preşedintei©
Hindenburg la spate, era
hotărât şi mal ales putea
zâdâmi orice încercare ar¬
mată de cucerire a puterii.

Ce Inconveniente prezen¬
tau ambii termeni ai proble¬
mei 7

Acceptând colaborarea
cu guvernul Schîeteher, deci
având ponoasele guvernării

fără a beneficia de a vânt a-
girle unei stăpâniri absolu¬
te, însemna pentru naţional-
sociaJismul încadrarea în
rândul pândelor obişnuite.
Hrtler trebuia să renunţe la
misiunea sa istorică, ta în¬
cercarea de a depăşi capi¬
talismul în sânul neţi unei,
de a crea un socialism na¬
ţional Intr'un „al treilea
„Reich".

Rămânând în opoziţie,
Hitler trebuia să înfrunte ris¬
curile unei degringolade a
popularităţii, a dezerţiuni-
k>r oportuniste şi a penuriei
financiare.

Fără îndoială că un par¬
tid mare un şef de anver¬
gură trebuia să înfrunte a
doua alternativă şi — cu
toată eclipsa temporară —
sâ-ş aştepte ceasul spre a-şi
îndeplini misiunea revolu¬
ţionară.

Hitler a şi adoptat aceas¬
tă alternativă, oferind, bine
înţeles, excelente posibili¬
tăţi de manevră lui Schlei¬
cher.

Timp de o lună şi jumă¬
tate nafional-socialismu) pă¬
rea »n lichdare.

„Fruntaşii" îl părăseau pe
rând şi se pare că şi mag¬
naţii industriei făceau la fel.

Dar iată că la Lip|>* au a-
vul loc Duminica trecutâ a-
leger» parţiale, în care na-
ţional-sorclaliştH obţin un
succes răsunător.

Dintr'odatâ peisagiu! se
schimbă f

Naţional-sociaJismul do¬
vedind că-şi recapătă vi¬
goarea electorală — cu toa¬
tă deloc lunea „RumaşWor",
— perspectiva alegerilor
devine agreabilă pentru el

şi dezagreabilă pentru
Schleicher.

Rezultatul s a văzut. De la
politica de intimidare adop¬
tată acum faţă de naţonal-
so:a!ism s’a trecut în ulti-
mile zile ia incercâri de
captare

D-nii Hugenberg Thyssen,
Paper» şi Schleicher încear¬
că să prezinte in culori tran¬
dafirii lui Hitler, eventuali¬
tatea unei coaliţii „naţ ; o-
naJe".

In momentul când scrim
aceste rânduri, nu ştim care
va fi până la urmă atitudi¬
nea „Fiihrer"-ului.

Ştim insă un singur lucru:
dacă alunecă pe panta com¬
promisurilor, dacă acceptă
să se pună la remorca poli-
tcei prezdenţiale, rolul isto¬
ric al naţional-socialismului
german a luat sfârşit, înain-
le chiar de a fi început.

Un partid revoluţionar
nu şi realizează misiunea de
cât dacă izbuteşte să do¬
mine singur tnîr'o ţară. Ca
atare, el poate accepta co¬
laborări iniţiale, ca bolşe¬
vicii din Rusia (1917—1918),
sau ca fasciştii în Italia (1922
—1925). dar cu cond.’ţia ca
puterea efectivă sâ fie în
mâinile sale, iar colabora¬
torii lor remorca sa.

Dacă se încadrează par¬
tidelor existente şi lumei
vechi, partidul a încetat de
a mai fi revoluţionar.

Abilitatea, manevrele, o-
portunismut, sunt bune pen¬
tru conducătorii şl partidele
de duzină, orgartizeţiunile
politice care vor să înteme-
eze o lume nouă, n'au de
cât o singură armă eficace:

intransigenta ABSO¬
LUTA.

combative excepţumzie p#

d* alt£ parte apropierea <J«
câmpul dt lupţi i - ar da avan*
tagii mcomenfi UT abile, ca m
în 1904J

Dar în realitate, atât Sta¬
tele-Unite cit şi Rusia nu in¬
tervin. pentrucâ fiecare dm
«le ştie ca o intervenţie a u-
n*ia ar atrage foloase ’.u co¬
mensurabile celeilalte. Dac»
un război japon© american iz¬
bucneşte, Rusia capătă auto¬
mat mână liberi în Chin*,
unde n u se va mai ciocni do
cât cu Anglia, iar bolşevis¬
mul are imense perspective
de pe urma unui război im¬
perialist.

Invers dacă un război ru-
mj- japonez izbucneşte, State¬
le-Unite devin arbitTe in Ex¬
tremul Orient. (Să nu se uite
rolul jucat în 1905 tot de un
Roosevelt).

Dar în acest joc de-av’oţi*
ascunsele* cele mai bune po¬
sibilităţi de manevră le avg
Rusia.

Rusia condusă de un dic¬
tator prudent şi inteligent,
practică o politică ambignâ.

Pe de o parte prietenie ofi¬
cială cu japonia, pe de ai a
aţâţarea şi alimentarea rezis¬
tenţei chineze. Insfârşit, Sta¬
lin ştie că continuarea răz¬
boiului duce la exasperarea
şi la radicalizarea Chinei. Lu¬
cru de care bolşevicii n’au de
cât de profitat.

Statele-Unite dimpotiivă,
guvernate de o opinie îubli-
ca din ce în ce mai iritată,
încep să-şi piardă răbdarea.

Şansele unui război nippo*_

n© american sporesc

Situaţia se deoiăşoară «wi
dar favorabil pentru Rusia,
ceeace nouă, ţară limitrofă şt
ameninţată de colosul r oşu,
nu ne convine.

De aceia opinia noastră pu¬
blică ar trebui să urmeze cu
tnai mult interes cele ce se
petrec pe malurile Pacilicu-
lui. E bine să urmărim o*»®
cu pas politica, insă spre a
şti ce ne pândeşte şi ca atare
cum ne-am putea apăra.

Dar domnii dela Palatul
Sturz a se mulţumesc sâ som¬
noleze fericiţi m auritele lor
sinecure.

,Calendarul" ziar masonic?

Un domn Maimuţu — *au cam
of a ceva — in .Apărarea Na¬
ţională". intr'un articol .flă¬
căul cu chip de bronz" U înju¬
ră pe profesorul Crornic.

Dtrtm.nl Staimuţcche a mo¬
nopoliza/ gâtului naţionalist din
România.

Problema c re:olvată urgent:
ziarul Calendarul" c.... maso¬
nic.

Sd ne trâieţti, ţi la mai mare
d-le Malmuţau.

Dar cine e oare acest domn
Maimuţă ? Ce a făcut d-sa pe
treptele naţionalismului ?

Nu ne-ar putea râspur*le .A-
pararea. /

Redacţionale

Anunţam pe aer anin role
< uf unor color cari au pri¬
mii resiNfn „Axa** su-şi u-
chifc cui mai urîiifâr/inf
nbo numen tc 4 r.

nittsemeDcA depozitarii
din provincie *a bioevoia-
iră a frLmHr co»ful ■■me¬
rilor riinlirfr mu refnrtr-
rrle-

AXA

Greva studenţilor în drept

Studenţii In drept dela Uni¬
versitatea din Bucureşti au de¬
clarat din nou grevă, din cauza
taxelor exagerate cart se per¬
cep. Oi dela medicină sunt şi
el pe cale de a declara din a-
celeaş motive.

D-nil profeson, răspund cu
sancţiuni draconice.

Nu ştim dece „onorabil W“ nu
înţeleg — sau mal exact nu vor
să înţeleagă greutăţile timpu¬
lui $1 pe cele ale studenţilor.

Sau vor sa facă selecţia valo¬
rilor pe bază de cens ?

Atunci ar urma ca numai îm¬
bogăţiţii — in marea majori-

„Cartier universitar"

sau cum se paralizează o acţiune
românească

tate str&lnii — să poată avea
acces in „Alma Mater*’ cckice
nu se poale tolera.

ProWema e prea gravă pen¬
tru a se remedia cu represalii.
Exemplele dela 1922 pâr>ă a-
cuns Învederează primejdia a-
cestei metode nenorocite.

Dreptele revendicări ale stu-
denţimei trebuesc satisfăcute
pentrucă altfel ele vor fi cuce¬
rite prin violenţă şi credem câ
nu la acest rezultat doriţi să
împingeţi răbdarea mult incer-
catâ a xtudenţimei, domnilor
profesori ?

0 singură ideologie:
FAPTA

Ziarul KUniitWiT ^ solicitat
primuri» Im municipiului un te¬
ren pentru a construi o Casă
studenţeasca, cu fondurile colec¬
tate din iniţistivA lui româneas¬
că şi cnre să cuprindă un res-
tnurnnt pentru uww> studenţi,
cămin pentru studenţii din pro¬
vincii, sedii pentru toate organi¬
zaţiile studenţeşti, o sală de lec¬
tură cte„ după modelele similare
din străinătate.

Spre vurprindereA generală
însă «.părintele Capftnlet* a re-
fu/.it să cedeze terenul solicitat
snh pretext că şi d-sa intenţio¬
nează realizarea unei asemenea
Case însă nu în proporţii modes¬
te, ci uu ndes&rat cartier uni¬
versitar^. Ia Văcăreşti.

Pentru ^p re marele Capitalei**
cartierul « şi iuceput să se oon-
stniia-Mn odată cu uu urticol pu¬
blicat în ^Dimineaţa** care ur¬
măreşte pnrali/area aeţiunei ..Li¬
ni! omului**, pentru că prin rea¬
lizarea Casei studenţeşti s‘ar re¬

aliza o faptă românească, evi¬
dent care nu couviuc „romiui-
lor*' dela „Dimineaţa*.

Credem ră e dc datoria foru¬
rilor conducă luare studenţeşti —

C. S. B. şi v. IN. s. ( . K. - cnri
coti.s«*cvente cu liaturîrilc luate
la congresul dela Braşov să in¬
tervină cu tontă energia de care
sunt capabile pentru a .se puue
la di.spoz.iţin comitetului de ini¬
ţiativă anul din terenurile soli¬
citate — cel din faţa Facultăţii
de litere sau locul viran din str.
V. Boercscu nr. 5 şi 7, \is-n-vis
dc ministerul de domenii —că ei
cu fondurile colectate na se
poate suporta şi cumpărarea
unui teren.

fSnmai astfel se va putea înce¬
pe construirea Casei studenţeşti
in nrcnsfă primăvară.

Altfel cu proectele fanteziste
«le d-lni Dem. Dobrcaru bieţii
studenţi vor nvea.„ Cartier uni¬
versitar (citiţi: Cartele in Spa¬
nia) la calendele greceşti.

S'ar părea că trăim un sfâr¬
şit de veac. Sunt .semne

încheieturile lumii vechi tros¬
nesc de pretutindeni. Oamenii
lumii care se duce au ochit ră¬
tăciţi. Desortentaren ce rulează
pe dinainte, vedenii Jucăuş ca
In apa morţilor Din adâncu¬
rile vieţii sociale, acolo unde
se fierbe plămada rosturilor
viitoare, soseşte către suprafa¬
ţă. deocamdată înfundat, clo¬
cot surd purtător de amenin¬
ţare. Se pregătesc marile pri¬
meniri.

Caii in ciuda oricui, nu vor
Întârzia să se arate, pentrucă
oricât ar dori-o din răsputeri
oamenii lumii vechi, colectivi¬
tăţile nu se sinucid.

Şi nici nu se permanentizea¬
ză in stări letargice. Naţiunile
cunosc crize ca şi indivizii izo¬
laţi. dar nu sucombă; lent. prin
evoluţie ori brusc, prin revolu¬
ţie, le depăşesc sigur. Renaşte¬
rea prin revoluţie nu poate
spăimânta pe nimeni. Popoare¬
le fără revoluţii se elimină prin
ele inşlle din istoria lumii, aşa
după cum Indivizii cari nu în¬
cearcă în viaţa lor crize spiri¬
tuale profunde, sc îngroapă de
La sine in lutul cenuşiu al a-
nonim&tului.

Spre deosebire de indivizi, in
structura naţiunilor se cuprind
Inlăuntrul aceleaşi durate de
viaţă, trei forţe, trei generaţii,
cari se succed intr’o ordine pre¬
cis determinată. Funcţionarea
vieţii colective se întreţine prin
succesive reîmprospătări de
forţe noui. O generaţie in lo¬
cuind pe altă, viaţa circulă con-

TEATRU

Sărbătorirea lui Tony

Cu chimii palid >i privi¬
re® pierdută, cu dc

flonrr deschisă in veşnică
rugă spre viafă .şi spre dra¬
goste în tristul Karl Hei li¬
ricii sau firavul L’Aiţlon.-,
cit parul cărunt, în redin¬
gotă impecabilă, cu mono¬
clu] crescut în ocliiul cinic
al clasicului cuceritor din
Priota sau Nyu, — Tony
Biilandra rămâne totuşi
mereu Tony!

Poate pentru că aşa sc
concepea un actor ou faimă
pâua aciun câtva timp. Poa¬
te! Dar iarăş „poate” fiind¬
că Tony arc prea multe da¬
ruri. Tony Btilandru arc
întâi doruri; pe urma ta¬
lent. Numai „pe urmă”,
spectatorul si mai ales spec-
latoarea captivată de far¬
mecul bărbatului Tony poa¬
te aprecia talentul actoru¬
lui Bulandra.

lony nu vorbeşte, nu se
îmbracă, nu se mişcă ea
ceilalţi. Poate că el a reali¬
zat permanent ceeace fie¬
care din noi a dorit să fie
odată în viafă, chiar numai
pentru o clipă: un prinţ al
eleganţei!

Şi-a muncit, şi s‘a trudit
mult ca să devină ceeace
este. Şi-apoi târâş ca să se
menţină. Tocmai pentru a-
eeasta i se cuvine astăzi
cea mai strălucită sărbă¬
toare. Pentru truda sa de a
desăvârşi tot ceeace era
dar neobişnuit tntr'insuJ!

Vocea sa, — spun mulţi
neînţelegători, — e căutată,
e nenaturală, gesiixi — e
prea studiat, jocul — e vc^-
«tic fleolaţ. Dar toate: vo-
gestul, jocul, sunt u-
n«ee. Şi-au Ioni cred ani de

zilei nu numai la noi, ilar
chior peste hotare. S’a oprit
la ele tocmai fiindcă le-a
^âsit poate după aui si ani
dc munca cele inai potri¬
vite. Şi a*ta/.i ne piuite da
tuturor impresia că a>a sa
născut, cu astfel a fost în¬
totdeauna. Pentrucă astăzi
creaţia e*4e desăvârşită!

Pentru mulţi — vorbesc
de actori — a fost model
unic, a fost chiar un idol!
Mulţi au încercat să-1 a-
jungn. Şi desigur n'aii reu¬
şit. Unii şi-au dat .seama, au
renunţat şi i-au păstrat un
cult. Alţii — coreetandu-se
mereu după modelul per¬
fect — au făcut carieră. In-
sfârşit, cei din a treia ca¬
tegorie — mici la suflet —
neptitându-1 ajunge, l-au
bârfit! Dar Tony a rămas
acelaşi Elegant!

Nu eu peste el n'ar fi tre¬
cut anii. A reoşit însă —
dar unic — ea la fiecare
vârstă să găsească tipul de-
svârşit. Şi nu numai pe sce¬
nă. — Ori când şi ori unde:
în culise, pe stradă...

Tony lasă mereu impre¬
sia că între el şi ceilalţi
muritori de rând. e o di¬
stanţă de netrecut. Că lu¬
mea m este adia: aceea a
frumosului, a desăvârşitei
armonii!

Şi nici odată nu .şi-a ui¬
tat rolul său de totdeauna.
Nici chiar in celelalte ro¬
luri din piese.

Ceeace desigur mulţi n'au
înţeles! l/au crezut incapa¬
bil să tte trawJornir, să
„joace” ca toţi cedai (i. Pro-
bâbM ca să le răspundă —
aşa în gtumă — de câteva
ori în carieră Tony a creat

si el ca şi ceilalţi actori,
„tipuri” unice în teatrul

românesc: Frumoasa aven¬
tură, Călătoria din urma.
Romanţa, Pelicanul, şi mol¬
ie altele...

Atnuei publicul a rămas
uimit! Na vrut să creadă,
nu l-a recunoscut! Şi mulţi
s’au iutristul. Şi-au dat a-
tuncea seama că se duceau
la teatru pentru el, iar nu
pentru rolurL Pentru chipul
său ]>alid cu surâs nostal¬
gie, pentru farmecul său
trist de toamnă... de lume
de altă dată... uitată de
mult... eu seniori ee truesc
singuri în castele pierdute
în brumă.- bolnavi de sple-
en M . în gând cu-o aminti¬
re^ Sau pentru Don Jnan-nl
din saloanele dela 1900,
I>entru cuceritorul încărun¬
ţit, obosit şi puţin uzat,,
vorbind cinic despre dra¬
goste când toată lumea e
de faţă şi-l ascultă, dar
crezând iaras cn tot avân¬
tul în ea când « rămas sin¬
gur cti-o frumoasă căreia
îi şopteşte la ureche...

De pe scenă, de sub ma¬
scă, Tony le înţelegea a-
tunei regretul. Surâdea u-
Şor şi după aplauze, in ca¬
bină, redevenea iarâş „To-
ny“ pentru că ştia bine că
marea sa creaţie rămâne
veşnic „Tony”. Deaceea în
loc de Marchizul de IViola
a lui Iavedan, trebuia să
aleagă pentru sărbătorirea
sa: „Tony” de—Balandml
Poate şi de D-na Lucia Bn-
loiidrn- De ce num fi drepţi
în seara unică a sărbătorî-
rci celor treizeci de ani de
glorie?

tinuu. iutr’un proces dc eterni
devenire.

O .singuri răsturnare se poa¬
te produce in această fatală în¬
lănţuire. Prin revoluţie. In ca¬
zul acosta, generaţia robustă
care a prins in manile sale de¬
stinele colectivităţii respective
îşi însuşeşte iutegral aspiraţiile
morale ale acesteia şl i«l asu¬
mă responsabilitatea satisface¬
rii depline a tuturor nevoilor
materiale resimţite de societa¬
te. Pe întreaga sa durată con¬
fiscă puterea de conducere şi
face astfel, din generaţia care
urmează, colaboratoarea sa ac¬
tivă, ori sclava sa supusa. E si¬
tuaţia pe care o găsim iu oc¬
cident In Italia fascistă, iar in
răsărit, la vecina noastră Ru¬
sia sovietică. In restul lumii,
ordonau ţarea generaţiilor se
petrece în ritmul menţionat. Ca
şi în Romania noastră.

Unde genraţia, in mâinile
căreia se află frânele colecti¬
vităţii, trage să moară. Nu de
bătrâneţea împlinirii misiunii
ci din neputinţă; fizică şi mo¬
rală. şi a căreia sfârşit trebue
accelerat de generaţia urmă¬
toare, de generaţia noastră Şt
cât mai grabnic pentrucă lu¬
crurile sunt coapte.

Din fericire generaţia dc la
conducerea colectivităţii româ¬
neşti moare prin ea insăsi ;
moare din lipsă de respiraţie,
din incapacitate de înţelegere
a vremurilor şi din paralizarea
voinţei creatoare.

Naţiunea nu mai poate tole¬
ra să fie gerată la infinit de
coteriile partidelor politice e-
xistente, vase diverse cu acelaş
conţinut şi comanda statului
nu mai poate fi in mâini de¬
bile susţinute de trupuri ast¬
matice.

Vremurile cer oameni tari şi
generaţia înaintaşe nu-1 poate

4a. -VrwmuriW- oca- m-

tregl, cu patima Jertfei, îmbi¬

baţi de crez, forjaţi din oţelul
temerităţii. Generaţie de crez
şi faptă; dinamică. Cu oameni
cari nu dlbuesc in preajma ma¬
rilor hotărirl, ci realizează di¬
rect şi din plin; cari nu bâl-
guesc ideologii streine de su¬
fletul naţiei acesteia şi nici dc
Interesele ei Şi pe aceştia nu-l
poate da decât generaţia noa¬
stră.

Generaţia noastră nu mai
constitue o zestre politică în
mâinile nimănui. A luat de
mult cunoştinţă de ea însăşi şi
a înţeles că nu poate servi
drept capital de exploatat; s a
convins câ este in primul rând
o entitate fizică şi morală, cu
patrimoniul său propriu de Idei
şl sentimente. De aceea oame¬
nii generaţiei noastre nu apar
numai ca lichidatorii unul tre¬
cut; demiurgii lumii noui poar¬

tă intr’o mână târnăcopul şi '4
cealaltă mistria de zidire a ti¬
nd ai te vieţi.

Noi credem in valoarea etif / <
a torţei. Statului zis de drep„
care permite jocul liber al e-
goLsmu'ui Interesat Individului
sporadic, noi ii opunem Statul
!£**»£. r* legali tau-j

moralităţii, mlauntrul câniU

***** arm onizâri Şi Jus-
d0C:<t Interesele colec¬
tivităţii naţionale. înlăturăm
cu dispreţ stârvul stătu iui do¬
mo-liberal, pentrucă să procla¬
măm in locul lui nu vin Stat
ocrotitor al intereselor de cla¬
nuri ci un Stat fecundat de
principiul autorităţii morale m
care si se realizeze maxima
dezvoltare a naţiunii întregi.

Pentru aceasta, nici filantro¬
pie soclulâ. nici tinctura mie¬
roasă a naţionalismului Ieftin ;
nu toleranţă sentimentală şi
nici atitudine atenţioasâ In lup¬
ta noastră; ci instransigenţâ
desăvârşită. încredere nezdrun¬
cinată în virtuţile cele dintâlu
ale omului, muncă plină de
conţinut şl dătătoare de fructe.

In lături cu ideologia cara-
gialescâ a teoreticienilor din
bâlciul public românesc, cari
profesând corporatism capito¬
nat, acrobaţie democrată ort
comunism salcnard, caută, să
modifice, dar să nu sc schimb^
nimic, decât pe ici. pe colo şt a-
nume pe la părţile esenţiale ;

In lupta noastră vom desfiin¬
ţa zeflemeaua chibiţului public
şi scepticismul impotentului
spiritual Amatorii de diver¬
siuni in viaţa publică să se re¬
tragă in vizuini şi cât mal de
grabă Tara românească are
nevoie m vremurile aces.ea de
oameni tragici şi sintetici.. De
aceea să La aminte ruchlticU

etric

simetrice: nu cu zeam*» con¬

ferinţelor peltice ori cu pana
muiată in cerneala de boz a
Indiferenţei se pregătesc ma¬
rile transformări. Ci prin ac¬
ţiunea darzâ, conştientă, orga¬
nizată şi disciplinată a celor
cari sunt apologeţii unei sin¬
gure ideologii : Fapta.

VASELE MARIN

A «părut: »,L« soruritr jnridi-
que dans 1a »oeirt« ; des n«tttmit*
dc d. Ioni. Moţa,doctor îndrept.
Lucrarea este o valoroasă tc*ă
de doclornt pn*mit«tă Facultă¬
ţii de drept din Grenohle şi ad¬
misă eu meufiuacA ren mai imi¬
ta. Asupra ei vom reveni.

Uţal... Uţaî

•oaa Victor Vojrm

AXA

Când şi Faptă Răspuns şperţarilor. proştilor şi lichelelor

D ministru perpetuu Dimi-
tuc Guşti, perpetuu rentrucâ o
izbutii pănâ acum su facă par¬
te din nu noi puţin de trei
ministere naţio nai-ţărăniste,
ţor.zdnd formidabilele talente ru-
toUcisncc dc care este iticonju-
rut, o hotărit să lucreze pe cont
propriu.

In adevăr până acum ..băe-
ţil~ săi lucrau pentru centul
patronului dar răspândiţi, unii
ic ..Dreapta.” alţii ia .Jstunpa”.

D-nl i Mircea Vulcdnrscu. H.
E Stohl, Octavian Neamţu.
A lton Goiopenţia erau vajnicii
cavaleri ai ,J>reptei *' pe vând
tl-aii Troian Herstnl ei Fetru
Coruarnescu înroşeau cu elan
pangar'. _

In urma paternei Intervenţii
m d-In: Diviilrie Guşti se part
cu asperităţile s'au netezit Si <*«
Uţi asistenţii sau posthlanţn de
asistenţi vor seri eu sârg la
noua sa revistă „Oând ţi Fap-

Recista pornită pe astfel de
buze ideologice st susţinuta de
vlaga Ministerului de Instrucţie
Publică, are fără indoioiă cele
w,ai frumoase perspective
Aşteptăm apariţia ..Gându-
Hii” şi a ..Faptei" armonic m-
măvuncMate de d. Dtmttrie
Guşti spre a le savura

iarăşi se defineşte

„Stânga**

^Stânga" simte dfk o bo-
entn fir v muc nevoia iWini'
iilor, IV «cmt in fiecare no-
■nr„. « dfhw*ţ<*-
Ev ideof sport »iii» peolro
ir o rr«l*i-h>ri fi trmnzmeyt pom
4ru riWor».

i-Witnfi,

Uimiră fl-uii rrdnHon. dori»
fi UuwiţaVi. care ilete»e*c
«Slăn.giV* habar aau »lc ccea-
er rns4’aauui slnugîi nl polttâ-
m nxx!«‘mîi.

<*e.

„Stânga. «sui DrfMipl/i“ (>uWr
ml in nr- 9 din K lunn/ine
I9VJ ol rozri rfvislr :

Vn pasagiu ilrmn d<* snvu-
m-1 w4i' următorul : .„Nu en-
nonţstem dornl - <* sin pura
stânga >i run» nu avem dimii
iuw-nlivilnfii, no )c putem ii¬
le ri dorul pc accatda. Pcn tru¬
ca. ÎBi'odAlii, n«»j suntem «>
•dăngii do rngciwe şi nu d«*
vnlhări pniiiire mii wtrioir-
Şi cugetare ilo vfung o este
nuni ni nene* «zur* «litre Ut rr-
cunoaşterea dreptului n>W-
livriuţii asuprii mdrvidului".

Nu ştiru ciur n «rri* artico¬
lul protruca c semnal soloann
^Stânga*. Auhrul articolului
trfbw* să Kr însă vreun prorl
Solemn. o* şî iscălit orn.

K.\trei»a driHipk dr pretu-
ftndrai recunoaşte Iiotnrif
drepturi maximo rol ce f ivi iu >
ii » asupra individului. Iar a-
nariiisniul sau radicalismul
francei w\u liberalismul bri¬
tanii. mişcări do (dungii, re-
podiu/.a dreptul colectiv ilăfii
asupra individului.

Dori fi do dfrtn aceasta
„Stânga" vrând mi ar «lefi
atiMMi mai râu n imiumatm.

Ar fi mm bine «kicn „Stân¬
ga' »»» sac iii*î defini ideolo¬
gi ei ar fi n»ui|Diuitii ru
eeeoc» erde. u« grop do o-
porlunişt« la remorca AfIc-
vuruJ iu*

, Definiţia aceasta c prrciaă î

Artistice

Studio-ul de Artă plastică,
Theodu&ion. &o va deschide
Luni 23 Ianuarie J933. In calea
Victoriei Nr. 07 etaj.

Se tor pTeda furaturi ck de-
•tn, pictură şi artă decorativă
eu aplicaţii La teatral placaj
«xUUiriai. ele. Săptămână) con¬
ferinţe.

Atitudinea «lin ic in te enai
d*r*ă p»' oare o iau In ceia ce
prii ***■!«• luni 'a politicii fi pubti-

ontic.i româncovcu. denunţarea
rilimft a turpitudinilor m*-*o?e
in carp H 1 b&u&C£fU>, u mobili/at
imitolniA mru revolta şparţari-
b>r, pro* ti Jur fi In hrlrlor ,arc
abuuibi în putdîii«tirn romănen-
vcă. In nltima r/iptimiunu ani e-
vik plăcerea dc n fi ci » nuii «-
ih«iu porsonagiu «lin puhlicidi>
ca buourvfteauÎL l ujitul oki o-
««•rrfw-A, «ir eoaliţia «per(arilor.
|'rt‘*tilor pi u lii'bclolor arot.1 c-
fi« irnja atarurilor metr.

I *«■«,« onutntâ »««i i ii<ipiindc pe
wurt fircnruia din .onorabilii'*,
nxu alen onorabilii, nari pr«*opi-
nrnji

» * •

Ua «prnok.it oarecare, pe nume
Mirrea Dnmîan. înfuriat că nu
l-am citat Intre oamenii de cul¬
tură ai p« o era (ici tinere, ni& »n-
*uPo pnoolau Intr’un articolaş
publicat tn pareta sa de şantaj.
(„Pumnul" nr. 7. „Tot gonera-
(ia"}.

lnrutta rde şi du di¬

verse „cou* ido raţii euilntalo'*, la
care nu răxpand. pentrură asu¬
pra probloine)«>r «le cultură n'am
obi«~« iul •« Maţi dc vorbă <*u cifi-
ukaril

Pe Mireni Dmuian il întreb un
singur lucru, ruin se p)&tr;te la
^Pumnul" *

Cu pagina, cu rândul «au după
învoială ?

Nu dc altceva, dar a; avea ne-
voe dc un ţrporfar care să mă
lande.

Mjrrra DaiuiAn e indicat pou-
Irtu acest oficiu I

ţ T n prost oarecare, obscur po-
tliirastru d« provincie, sciunea-
ţi el un articol „fulmiuant"
in ofidosut guvernului Împotri¬
va uita, („Dreptatea" nr. itoo

M 0(en«ivn r« (icfiuni'i*),

Obvearul pr«>«t articuloa/.a trei
acusafii preei.se. pr- cate le voi
lămuri îudatft.

1. < ă „rn. itpundu-mu cu expe-
d«ţui revistei d-lui Argctoianu
n* aşi f| ufiţnt ca prieten al ma¬
relui i>o*Aru bărbat politic**.

Ilalmr n'am dc nici o revistă
* d-lni Argetoianu. de curo nu
inom apropiat docut In trei rân¬
duri. cu ocaua a trei inter* ie-
vuri luate pentru ..Vremea".

Prin urmare prostii] este fi
mincinos 1

In cc ia ca priveşte sentimentele
mole tafă do d. Argrtoiauu, ele
erau favorabile pAnii ia ultima
guvernare. A«tă/i «lupă guver¬
narea kiu "chică ţi nefastă şi
dupn afacerea Blauk. s'au srhifn-
bot complet.

(jtitorn ^Ax«i" vor avea a-
en/ia să ia biarte curând cunoş¬
tinţă de ele.

2. Că am fost comunbt.

hxact ! Intre 18 —20 «te arii am

fost comunist fervent. Dar co¬
munist intre ced patru pereţi «I
«umorii mele. N’uin activat Insă
niciodată public sau clandestin
pentru comunism. IV cinei ani
de căud sunt Iu publicistică ani
o linie unitară şi dreaptă.

A iu început prin a scrie prima
oară despre .,marii reacţionari
francezi" (Poliţie*" din 24/l/tV2fe)

şi reacţionar am rărim p« 0 ft as¬
tă».

Iar dacii mă voi schimbo vre¬
odată o voi face din convingeri
ţi nu din interese,

Poote să Spună accluş lucru o-
portuni'tol Petre Pondrca *

3. Mă aeu/ă că sunt de origină
gr«'*că. Incru carr-l «ninzn pro-
w»v.

Origina mea nani a^eons'o

niciodată !

Dc altfel numele mi-o indir.8.

Asupra ci n’am insă lămuriri
de «Uit decât prietenilor mei din
mişcarea uaţionalislă. «Iacă ini
le-ar cere şi dacă întreaga mea
activitate nar dovedi cât d«- iii-
t<*grnt «umt in românism, (.‘elor-
Lnlţi, iu frunte cu prostul din
provincie le răspund printr'o
scurtă vorbă turcea seu
• « »

lichelele „.Stângei" ra>puod. L*
amcntiiţarea m«ia că voi («t'e un
tablou a| avantagiilor materiale
pe care l«‘-au avut sau le au de
pe urnui infamului regim capita-
list**, printr'o notiţă jenată in
In care mii invită să le (ue por¬
tretele „cu stil” Su înţelegem
domnilor ! Nu e vorba nici de
portrete, nici de stil ci pur fi
yimplu de cifre şi dc fapte.

Dacă „Stânga** mă aoiuen/â*
voi publica cifrele ţi faptele.

Fac Insă atente lichelele că nn
voi ţine scama de nici o rela¬
ţie anterioara.

Aştept răspunhul ţi poflretul
pe care rni-1 compune licheaua
C. Lncrc(in-V«U rnnu.

M. P.

Cocktail masonic

Yirtoâăor in baoy. cronic arul
eu mana pendulată in hău, ţine
a însemna, mânia vremii dc po-
nuna- orgie şi cal fără frâu.

KeeâpîtotîtnVr eTfftirrfenWe ifr
după război, un subliniat ru
stiloul aducerilor aminte. Şi-am
poposit in pagini dr cotidian
tau ui, ru aceia.*, temeritate.

Ilotârit !

Nu fiinţează colţ de uitâir-
piarc. care sâ fi spirs ceva in
viaţa acest ni popor, în această
decadă, prin care să nu sa se
fi fofilat, până în rândurile
rele mai franto.se — francma¬
soneria.

Nu o marotă- Ci adevărul.
Marginal căruia noi am presă¬
rat documente

Francmasoneria e pretutin¬
deni. Mereu treaza. Sirper-or-
ganizatj. vorace tenace ?i
«mmplită. O ventuză de propor¬
ţii nricşc. Cu posibilităţi ului¬
toare.

Căci in loje, alături de înalţii
ofiţeri suni adunaţi fruntaşii
tuturor partidelor polHire

In toate guvernele, cari y'au
succedat după marele măcel, şi
mareo noasirâ victorie de frun¬
tarii. masoneria a fost repre-
arntată

S'a ajuns la alxsurdul rexui-
tat. de a avea un parlament
masonic.

Toţi ac-eşti oameni politici r<r
impun directivelor lojii, directi¬
ve elaborate de centralele ma-
vvniice din streinătate.

( orolar: suveranitatea Statu¬
lui a fost înstrăinată. In favoa-
ree unct puteri ocuMe. Interna¬
ţionale.

Masumi rari deţin puterile
Statului, se supun orbeşte co¬
menzilor date de loji. căci a<u
Jurat — cu fast şi imbecilitate,
in respectivele hrube — eu vor
urma vi vor face să promoveze
principiile acestora.

Ln schimbul supunerii, li se
farilitearâ realizarea ambiţiilor
personale, de cari ntcî unul nu
e lipeai, prin puterea de care
dispune masoneria «a asociaţie
fceeceti. internaţională, cu ra¬
mificaţii in toată lumea şi toa¬
te Hascle sociale, până La rele
mai înalte.

Se supun inconştient, orga¬
nic. prrntro hibrida coa*troe~
fie «u/ieteaArM. plusată de a-

dânca grefare a principiilor
masonice, gTaţie unei îndelungi
educaţii predata şi Inii Urată
strategic in loje.

însemnăm in mic. rezultatul
influenţei masonice asupra po-
litlri) noaMrc:

Politica şcolară: dosm crab ra¬
re morală.

Politica rmlrtară; tendinţa de
reducere a bugetelor armatei,
de reducere a hagiului militar.

PotHka religioasă: iixliferen-
ilamu) Statului, campanii pen¬
tru separare.

Politica externă: Liga Naţiu¬
nilor. Pan-Europa, conferinţa
balcanică, conferinţe interpar¬
lamentare, ete.

Politică financiară: ţara ro¬
mâneasca, ajunsă simplă colo¬
nie a finantei Internaţionale
iudeo - mason ir e-

Inmănuncherile de cuvinte
SC «-er aşezate ca furie

Trebuiesc pălmuiţi toţi com¬
ponenţii bandelor masonice. Dc
la loja naţională, marele orient
şi b'nai b’rith. Şi oferiţi public.

Inţâriişaţi până la desfiinţa¬
re:

C avalerii de industrie.

Magnaţii asasinatului.

Spionii.

Borfaşii politiei.

Târfele fişelor şi microfoane¬
lor.

Imbecilii care-şj mânjea* u-
niformele.

Strănepoţii laşităţii.

Scârbele autohtone.

Vidanjor:!.

Dc pr trotuarul politicii şi a
finanţe!.

Şi din culise.

Cari nu rletuieoc decât in
funcţie dc loje.

Sânt toţi strigoii vieţii noas¬
tre publice

Ii înfăţişăm in răpăit de pal¬
me. pumni şi picioare. Sânt
foţi. Priviti-i:

Constantin Argetoianu. «uoo-
•cot «ub numele de BeMla.

I. C- Duca. limbricii] trufiilor
liberale

Dr. C. Aughelesicu. fost minis¬
tru al dezastrelor şixd>sre.

Dr. Cootineoru. din aceeaş co¬
cină.

Inruleţ.

Sergiu N»tă.

de Nii-ohie Antlrieş

Pan Hali pa — decanul proşti¬
lor pretenţioşi şi roinidertaii.

Al. VaWa-Voevod, preşedinte
de conciliu.

Pompllin foTuţewu. candidat

perpetuu 1a un fotoliu ministe¬
rial.

Dori Popovicl

Octavian Cioga, castelan, poet.
fost ministru.

Trancu-Iaşi, orator kilome¬
tru*.

Hori a Furtuna, titirez literar,

Poniponiu. arhitect...

Valentin Blbescu, hiena ae¬
rului.

Sihvio Florexcu.

Valjean, aviator politic.

Inrtner Heliu, spevialiul Ln
microfoane.

Ion Pereţi, profesor universi¬
tar şi multe altele...

Jran Pangal, foivt ministru al
fiselor $i microfoanelor, de teei-
zeci şi trei de ori canalie.

Koscnthal. omul Iul 'ritulea-
vii, avocatul României la pro¬
cesele internaţionale.

<îen«*-al Pangrati, f«>st şef al
justiţiei militare.

Colonel Manolache, urmaş.

Comandor Fundăţcanu.

Comandor Păiş.

Colonel Zwidenek şi el aghio¬
tant regal.

Colonel FiKti.

Vlah ide, secretar general al
preşedinţiei consiliului de mi¬
niştri.

Si toţi ceilalţi.

Cavalerii alcovurilor.

SperjariL

Asii faptelor scelerate.

Şi nutafleţiî.

Câci rândurile acestea le-am
scris *i pentru cei inselaţi.

Prntru naivi.

Pentru uniformele voastre,
cari ni-s dragi, pc cari le pur¬
taţi oda 4 ă «50 jurământul către
Tari şi Rege.

Pentru prietenii gândurilor
bune. cari simţiţi încă româ¬
neşte, prind aceste rânduri de
fina).

Apei şi aiertismenl.

. Deşteptaţi-vă-

Animaţi şorţurile

Trântiţi osUe.

Şi pkM-nţi.

PA răniţi hrubele inauUe de a
vă fr însemnat «i păhnuit.

A Ut.

j_o_M_uj_«i Iurte niniui

LăudabţliMncercări

dispoziţiile distrata
m litera unui statut, care justi¬
fică organizarea ii înfiinţarea
asonaţiUor şi cercurilor studen¬
ţeşti. cu o activitate nelimitata
eum s ar crede. Io un spirit de
casta şl la apărarea unor inte¬
rese comune, acesteea urmează
rntrmbrd, fără subvenţii rupte
<m« sărăcia unui buget de tară
in mizerie, un drum greu de a-
poslolat cultural , povrâ susţi¬
nută cu entuziasm de idealis¬
mul vârstei.

Urmând pilda colegilor lor de
la miazd-noapte, care au reuşit
prin sacrificii să nducd lumină
m bezna satelor şl su ridice un
popor de analjobeti in planul
celor mai civilizate lărl — e-
xemplvl studenţilor finla-.idcz*
stă mărturie scrisă cu litere de
cur pe frontispiciul operii de
culturalizare — studenţimea
creştină a României continuând
o frumoasă tradiţie şl comple¬
tând sforţările izolate pc care
le depun aici sau colea un om
al binelui, inoculează in ttraşe
sau in masa ţărănească a sate¬
lor un germen fosforescent de
cultură, un curent de umanita¬
te. de dragoste, de adevăr.

Una dinfre cele mai serioase
organizaţii de acest gen Aso¬
ciaţia universitară ..Frăţia stb-
denţeascA" condusă dc preşe¬
dinţi capabili, car! au \vd
canalizeze energiile pentru în¬
făptuirea dezideratelor studen¬
ţeşti. a aranjat, cy ajutorul
uv-ui grup dc studenţi teleormă¬
neni membrii ai ei, reuşite spec¬
tacole in oraşele Alexandria,
Roşiori-dc-Vede şi Turnu-Mă-
gurelc de Sf. sărbători ale Cră¬
ciunului.

Animaţi dc dorinţa dc o pre¬
zenta publicului telcormăncan
una din nenumăratele probleme
cari frământă astăzi studenţi¬
mea Asoc. universitară dr mai
sus o soheiteat concursul miş¬
eii ,sAxa' care a răspuns ama¬
bilei invit aţii prin uvtd din con¬
ducătorii ei -~$i anuwe-?-.~prin
d V.Y Voie» ffie ă vorbit Wr
pre lf RoluJ şi orientarea politică
a tinerei generaţii r.

D-sa tntr'o spirituală intro¬
ducere spune că e nevoit sâ ob¬
serve cd tineretul de astăzi e
mai gălăgios, 1 ntr'un cuvânt
mat obraznic ca cel de altă data
probabil pentrucă existenţa zi¬
lei dc mâine era mei uşor asi¬
gurată de o simplă Hcenţâ acum
câţiva am. azi firmele cu titlu¬
rile academice din ţară şi din
străinătate ornează aproape
flecare casă. Generaţia actuală
c natural şă-şi pretindă dreptuf
ei de iHaţă şl să înceapă o operă
dc deparazitare a unui stat pa
care il rubeşte — aitfel vc ex¬
plică agitaţia şl încordurca care
stăpâneşte pc cei trieri.

După un aspru rechizitoriu
al dC*nocraţiei falimentare sus¬
ţinut de cifre cloguenic m după
o critică obiectivă a partidelor
politice, singurele culpabile de
tensiunea -dci de astăzi, d-sa,
analizează ideologiile spre care
tineretul e atras.

Stânga sau dreapta *

Conferenţiarul examinând
minuţios doctrina celor două
extreme, ajunge la concluziile
logice că »« mai o mişcare de
dreapta naţionaixstâ. inlr’un
proces desfăşurat nu pe cale
electorală, ar putea salva tine¬
retul din ghiarele dtzagregârif.

Urmează apoi . reprezentarea
comediei „Ginerile d-lui Pte-
fect\ localizarea d-lui Paul
Gusty şi interpretată dt. u-rcle
Stei!a st Ortansa Popescu, Cirt
Tatotu, E. I&nJscu ri de d-nti
N Mussulis, N. HrisLescu, I Pra -
lea. etc.

Haina dc sărbătoare pe care
au îmbrăcat-o cele trei oraje,
festivalurile artistice, luând m-
Juţişarea unor adevărate eve-
nhnenu. cât şi numărul mare
a.’ pubbcuhii care a asistat ne
scuteşte de a mai descrie reuşi*
tn acestor manifestări.

N. VLASTO

Tipografia ziarului „UNIVERSUL” Str. Brezoianu 23-25