Axa anul I, nr. 19, 1 oct. 1933

\r. 19 


i>» \iimca i octqmb. 



’OPAGIN». 4 LE» 



ubuicatie BILUNARA, politica, artistica 

>.uTX>gî ; MIHAIL POLIHRONUDE m IOAN-victor yojen 


ABONAMENTE 

PE UN an * „ 

AUTOR’TAŢl „ „ 


LEI 80.— 

o >0O — 


51 LITERARA 


REDACŢIA : >1. Potibroniaule, Sfr. Luraci I2f>, Răcoreşti. fv. 

ADMINISTRAŢIA : S. B. Enachcy Cal. Victoriei $9. Scara C.. Camfra 22 


tr «^J 




ARPA DE FIER ŞI L. A. N. C. 


r^-T- fkorafl **işcdrîz 'mflonate 
0$că în prinzi: -end a Gărzii 


de ION L MOŢA 


a LJL3HC .—este O p: 
pjwirc dorinlă c Tuturor cc- 

I C&ri :Sî QGU $€CltZG CC SUI - 

I poribOztate dc prdtestcreşi 
ve a României este in a- 
Ji mişcare naţională. Căci 
Ifcnpd-'Ţirc' a forţelor desori-_ 
i tcczz drmor^izettzd si Tnri 
_ tobândo. De aceea este. 
xt ca această, dorinţă ăc 
, . arc c şi a noastră a celor 
. Oarda de Fier. Dorim o 
gută mişcare rxxţionelă. 

spre c ajunge să arem 
— vrz'Zrare mai citrâ?~d 
kt* fuziunea ce'or două ar- 
de&c- — căci. ma târziu 
Sg" Za o singură 

chiar fără fuziune _ 

b—c ^-u jsW . â ±n dela edeodr 
T C i*caj< € t- - C Olit dte 173,3 

£>zcâ cccn purice ajunge 
rujiccre in înţeles de sln- 
~ ’ - 

rezs^u o amplificare a for- 
ce Ex- 

“'L.T Stoici unifica- 
^rtOue făcută Dacă insă 

* pptxn 

. lor colora- 

far realiza o unificare 
I se ucidă ceczcc e 
a Mbceste: rzi c zd~. 

BMarra cr •: ** <r~»- 


r ră ?edn a confhc- celor din Garda de Fier si Că - 

n<ri prof&orvl Clica ^ pitonului nostru care e intru- 

tSck^Z^tStî ? tr*cc corr- chipenu jertfei : j riefii eo- 
cmzttie pnntcarc 2a raporturi- recte 

£**25? dintre Garda de Fie* 

^ MJV.C. jt Za posibi&ăţilc 


\ificdri a mişcării 


rent 


— de Fier 

U c:-czn: c-u nimic, nidoda- 
- >— a«s ere rituale rii- 
Qen cu L a. JV. c, c’arTi 
cjc: 2 ^ 7 ; ;aion ci poX- 
noastre fază de ea, r’ar? 
zn.aî-o mei nan. minţit 
: prezentându-i L. A X C 
numără falsă. Am recu- 
“* totteataui, şi o facem şi 
* j^î c - “MPetnUd ştm- 
c tUw prof. A, C Clica 
£e priveşte ştiiriia eco- 

^poa^cc. acceptăndu-i 

^tn 7iţ.jice prccltoct- 
problema r+dăneased a- 
poTi.e esenţiala c masei 
naţionale româneşti 
m ceeace priceşte realiza- 
ţpoUzcc a acestor impera- 
jnaponale, noi am adus un 
orL ^ ln ol. un ritm nou de 
o concepţie noua asupra 
fr asupra 
^anz Statului naţional 
i prn. rezolvarea pro- 
flddneşîi dar si pn n ere - 
i ausţc rrîTiaif n^m. metodă 
mt. cari au fost conce- 
’ azi realizau de că- 
Cornelia Zelea-Codreanu, 
germenul şi incepu- 
^ lor în mişcarea 
im auăeri tească dela 
TOTn reveni cu de- 
l ma.: jos/. 


unei utile 
nctionale. 

Ofic^osut Cuzism .Apărare a 
rrarUmolăr dela 17 Sept. 1933 
pnbhcă în pac . l următoarele 
aespre garda dc fier şi căpita¬ 
nul eL sub semnătura d-lui 
M uc:chescu-T unari 
- Stăpin'ul Gărzii de Fier) 
este câqitanul. cel care a furat 
fărainituriie ce au căzut ciela 
Eiasa profesorului A. C. Cuza, 
pentruca -apo. sâ se transforme 
iu -şef- şi să trăiască fără o 
profesiune practicat!. DECI IX 
MOD SUSPECT". 

r OTfnr, d apoi despre pretinsa 
teamă a noast-ă de a fuziona 
cu L. A X. C.. oficiau! d-tut 
Cuza spune : .Această teamă a 
oficiosului gardist denotă con - 
Tingcrea intimă pe care „ legio¬ 
narii * de paie o au despre ei, 
adică îşi dau seama că la pri¬ 
mul contact pe care ăonchişo- 
ţă goi pe dinăuntru l-ar arca 
<“u un organism viguros, ar dis¬ 
părea fără urmă. De ce le este 
teamă i-isă nu vor scăpa*'. 

NrpO: :r bâi^c d^ ioc 

3îgf 

aC Bucure*ti*-Xoi. a Casei Le¬ 
gionarilor.—munec i n care se re¬ 
zumă esenţa noii lupte naţio¬ 
nale propovăduite şi împlini¬ 
te dz Gcrdc de F^er; ;*ertfa 
pentru creier ea României noi, 
jertfa impetuoasă, plină de 
credinţă, de roe bună şi de 
descătuşare din egoism ul ome¬ 
nesc. — fruntaşul cuztst spu¬ 
ne : JD. Xichifor Crainic . ex- 
tazăat de isprava unor . pierde- 
vară" ce s*au adunat la margi¬ 
nea Eucvrcştiului pentru a 
„construi- demagogie, scrie 
prir.tr e altele că ridic ere a că- 
vrm^dui dela Râpa Galbenă- 
lasz se datoreşte d-lui Cornelia 
Codreanu". Protestând contra 
acestei afirmaţii a d-lui profe¬ 
sor Crainic * autorul cuzist de¬ 
clară că acest cd 771^71 dela laşi 
se dator este nu lui CorneUu Ze- 
lea-CoăreOTiu cz in rândul inter, 
inginerului Bej an care a donat 
terenul, apoi studenţilor şi e- 
levUor de liceu cari au muncit 
cu braţele şi printre care poate 
fi citat — cc ori şi care altul— 
fi d. CorneUu Codreanu 
Ca ori şi care altuia. 

D-le Mucichescu — spre a-mi 
da putinţa să fac o experienţă 
utilă pentru mine—te rog pri¬ 
veşte in ochii mei, d-ta care ai 
tosft. câtva timp, alături de mi¬ 
ne pe şantierul dela laşi, şi 
deci ştim ambii a cui a fost 
concepţia Căminului şi cine or¬ 
ganizase din închisoare unde 
era închis pentrucă spălase o- 
noarea studenpmu de ruşinea 
Manciu/ campania de construc¬ 
ţie, deci evident câtva timp lip¬ 
să dela munca efectivă, după 
ce realizase însă. in vara 1924. 


.Vicf rA&eoărtT* sau .JLuptar'ţ 
nu scriu altfel despre noi . 


Pe deasupra mizeriei acestor 
infamii care se repetă in orice 
pagină cuzistd şi in orice vor¬ 
bă a lor despre noi şi care nn 
merită să fie luate in cercetare 
spre a li-sc răspunde —-re jm_ 
ne problema: De ce a 
ac: mişcarea naţională ? Desci¬ 
frând cauzele, ţrjtem întreve¬ 
dea ce esirc trebue să aduc i 
viitorul in acest îm'yas car? 
desparte doua generaţii. 


■ JfZ. c ; ** Păstrăm acea- 
, J!f* x ' cî<: «* poziţia si ac- 
M J?b nTa /ofă de d. A. C 
_* £ A. N. c.. nu ne-am 
rug, până azi. din par- 
* ** c me7 âbrUor L A 

tratament de- 
Kytemi noastre 

rSr! cm ° 7nn *le. al negării , , . ™S 

«« c oricărei existenţe 00 - reallzas e insa. m vara 1924. 
' a _™cstre şi i n deosebial ^ Vn Qheni, cea mai greu eta- 

CdpUanuIui nostru pă: fabricarea sutelor de mii de 

cărămizi — şi ştiindu-le aşa dar 
toate acestea, priveşte-mă in 
ochi şi mai repetă odată epo¬ 
cala frază „ca ori şi care al¬ 
tul*. 

Iţi aud răspunsul stăruind : 


; că 


yyr ^^piiajiuîlii iKJ9i.ru. 
enja adâncim prăpas- 

Ifff °? Tava Dar de 
^ tolerăm această ig- 
ţij.V* 7 *- c nu desăvârşi 
ZLJ {Uar **’ de către 
be dăm îtisq 
rabdarea ne este fără 
, f&e fără a lămuri tu- 
lwc. a înlătura de pa 

te odioase obstacole , 
tncare e cu neputinţe. 
MzJf- *? 11e lămurim, iar 

1 a^ a i V ^ ito ? Te * â * iie de 
^ € dreptatea 

► JJcnti melc analiza celor 
m'ftire ale atitudinei 

tiffT*** CLZ &* ^ 

!£* 7 ^ pentru că 
servi ia rtconstUui- 


r Ca cn şi care altul"— 


Asa dar : 

,Ca ori şi care altui a. 

„Traeşte fârâ o profe&iur^e 
practicată, deci in mod sus¬ 
pect" (deşi e deputat/.^ 

„Legionarii donch-şoţ.:. goi pe 
dinăuntru". 

.Pierde-vară ce s’au aduna; 
la marginea Bucureşt i uliu pen¬ 
tru a construi demagogie"— 
„Oameni fără morală"^.. 


,-GAlâESl TARA MORALA" 


! tor 


Aceste ofense ni le aruncă 
ziarul oficios al d-lui Cuza nouă 


De ce a ajuns mişcarea na¬ 
ţională la aceasta despărţire, 
coborâtă vână la atâta turpi¬ 
tudine ? Atâta jertfă desintere- 
sată din partea mar clor masse 
naţionaliste — jertfă de ener¬ 
gie. dc bani. de sbucium sufle¬ 
tesc, de viaţă chiar — nu me¬ 
ntă să fie mai bine cAircrm- 
siid si mai rodnic cheltuită de 
căpeteniile — adorate — ale 
acestei rnişcări naţionale ? 

. Intrebân. pe der.Un fusfifi- 

- •„ - , , y-- -*x; 

Situaţii — de justificat. 

Deci să ne deschidem sufle¬ 
tul. 

Origina despărţirii e veche şi 
c de ordin sufletesc. 

•Toi — vorbesc de studenţi¬ 
mea dela 1923-24 ai cărei c㬠
petenii erau cei din actuala 
Gardă de Fier. in anii de grea 
luptă naţională din Universităţi 
— noi am adus in lupta anti¬ 
semită studenţească un alt su- 
llet decât cel pus dc d. Cuza in 
lupta de decenii a partidului 
săti naţionalist de până atunci. 
Noi am adus DUHUL MARILOR 
RUPTURI DE LUMEA VECHE 
înfrăţită cu străinul duşman , 
noi am adus lansarea eroică 
IX SPIRIT DE TOTALA JERT- 
FA PERSONALA, contra aces¬ 
tei lui ni vechi şi înstrăinate , 

combătute de d. Cuza până a- 
tunici numai cu mănuşa genia¬ 
lei sale dialectici ştiinţifice . 
numai cu biciuşca democraţiei 
parlamentare, fără crearea nici 
unui ciocan de foc care să 
sfarme din creştet catapetes- 
mile satanice ale templului iu- 
deo-masonic clădit pe pieptul 
sdrobit al acestui neam prea 
blând. 

Braţele noastre au svăcnit, 
au doborit atunci când nevo¬ 
ile luptei o cereau, când re ac¬ 
ţiunea violentă era ultima eşire 
dintr’o înfrângere definitivă şi 
des onorantă. Dar mai importan¬ 
tă şi caracteristică a fost svâc- 
nirea noastră sufletească, sf㬠
râmarea, in noi. a unei întregi 
vieţi pregătite pentru normala 
tihnă şi rânduire personală. 
pentru a o înlocui cu o viaţă 
destinată numai luptă pentru 
neam. gata oricând de moarte. 

Acest duh al marei. definiti¬ 
vei şi neîmpăcatei rupturi — 
ruptură de înstrăinata genera¬ 
ţie veche şi ruptură de o viaţă 
personală orientată, chiar si 
numai parţial . dc interesul per¬ 
sonal. îndoită ruptură indis¬ 
pensabilă unei lupte eroice de 
totală premenire a unei vieţi 
obşteşti — a fost aportul nos¬ 
tru sufletesc original in aceas¬ 
tă mişcare naţională, la înce¬ 
puturile ei de acum 10 ani. Nici 
unul dintre noi n'a mai păstrat 
in întregime neatins . acest duh 
dela 1923, nemişcat de vicisi¬ 
tudinea vieţii (ah ! supremul 
eroism * eroismul de durată!). 

Nici unul afară de Corneiiu 
Zelea-Codreanu ! Căci el l-a 
avut înaintea tuturora si el i! 
renaşte astăzi in întregul tine¬ 
ret legionar al României 
Acest duh nou de totală jert¬ 
fă pentru neam şi de luptă ne¬ 
iertătoare. r^.imitată in mij¬ 
loace fi impetuozitate obser¬ 
vând visă, bine’nţeles, o gra¬ 


daţie in aceste mijloace, in 
sensul de a n* recurge la mij¬ 
loacele extreme decât după 
completa epuizare c celorlalte > 
a fost prima noastră depărtare 
de profesorul Cuza. S u am 
r rut noi să ne depărtăm nu 
ne-am depărtat noi. nici d-sa 
nu s a depărtat ae noi dar 
două structuri sufleteşti deose¬ 
bite (gândiţi-vă chiar si numai 
la vârstă > se găseau depărtate, 
cu toată identitatea obiective¬ 
lor luptei 

Dar această depărtare de noi 
n'a avut numai d-l Cuza. au 
azn.t-c cproape toţi ..bâtrând" 
noştri naţionalişti, au avut-opă- 
rnţa noştri, familiile noastre, 
n avut .o toată lumea ... afară 
de na. tineretul, şi mai gie? de 
căţrta dintre noi . mai îndr㬠
ciţi şi mai dispreţuitori de via¬ 
ţă egoistă. 

..Complotul studenţesc * db> 
OGanna 1923. prima marŞifes- 
ijzre a .marei noastre rapturi * 
de lumea veche înstrăinată 
7 *£*?£* a * T ia Q cemsx 

derabiia distanţa de profesorii 

Şi părinţii noştri naţionalişti _ a- 

tot de adânc ţi mult s ubiţi. in 
pruna j^za a evenimentelor au. 
avut cu topi ut > recul în faţa 
ortului nostru p* carenu-l 
,• .**: A mtelZiz-’au 

pentrucă le Lpsea ceva dtbi su¬ 
fle, ul nostru : le lipsea tocmai 
acest ..duh al marilor ruptwrtr 
care era esenţa sufletească a 
luptei noastre . Un ul dintre c- 
ceşţi foarte vrednici profesori 
universitari şi îndrumători ai 
naţionalismului nostru altci- 
v>eva decât d-l Cuza) c decla¬ 
rat chiar că „până când judele 
instructor nu va găsi neînte¬ 
meiată acuzaţia de complot, nu 
mai pot sta de vorbă cu aceşti 
tineri*. Departe de noi gândul 
de ranchiună, dar fraza acea¬ 


sta caracterizează întreaga ge¬ 
neraţie a d-lui Cuza care nu 
pricepea volbura acestui ^nust 
c • c fierbea r ‘ în sufletul nostru. 

doar, dacă era vorba să 
luptam contra jidani or, tre- 
cuia — ziceau dănsii — să lup¬ 
tam cu înţelepciune să lum - 
n<mi massele »ar când tor fi 
text luminate ţi ne vor rota. 
urma sc crem majorităţi var. 
lamentare rezolnmd problema 
jidoveasca jar a focuri de pis- 
t°f ri jertfe mutde, ci prin- 
-run ssmplu joc de bile in ur¬ 
nele parlamentare In aştepta¬ 
rea caru : joc prefectul Manciu 
deocamdată ne spSrma. din or- 
guvern zi b zi. in beciurile 
poliţiei, fără ca logica luptei 
cuzzste sa fi avut vr>-o putere 
de a ne apăra/. 

Nu cred că rtz nege ( 
aceasta situaţie de ad.% +3 c 
care concretizează dohă lut* , 
deosebite, in germen : humei . 
re/arme: naţionale de metodă 
caldzcica, pe cale democzzi 'Co- 
parldmenîară . tncapŞfld ce a 
face fată volnicelor ->ivema- 
mentale şi incapabilă de a sgu- 
dui adăndmQe sufleteşti ale 
neamului spre a-l ridica la lup- 




r ucl 


unea eretic; 


C. poan¬ 


ta decisivă 
g re % oi'' tiei stat 

” :l n 

tă pe calea ti _ 

care n are decât două ieşiri: 
moartea sau victoria. 

Marile procese studenţeşti ur¬ 
mătoare xcmplotuh^ studen¬ 
ţesc. nlau făcut decât să ac¬ 
centueze această disonanţă in- 
tre spirite de formaţiune deose¬ 
bita, E adevărat că d-l prot 
Cuza şi alţi reprezentanţi cri 
generaţiei vechi — cu formula: 
.jiu aprob, nu desaprob. ci con- 
stat' — au venit, cu multă pc- 


' Continuare in pag. V-a * 











LEGIONAR, văzut de Ch. Zlotescu 




























GARDA DE FIER SI L. A. N. C. 


(Continuare din pag. I-a) 


rinteascâ solicitudine, sâ ne a- 
perc la aceste procese la cari, 


^ sufletului nostru] 
noi nici nu mai doream, cu 
orice chip, achitarea, ne ajun¬ 
gea că r>e vedem solid lansaţi 
contra temeliilor anttcriste, bi¬ 
nişor dislocate în spiritul pu¬ 
blic si aşteptam, satisfăcuţi in 
conştiinţă, un viitor personal 
de care nu nc mai sinchiseam 
prea mult. Şi le vom fi totdea¬ 
una recunoscători că au contrU 
buit a ne reda libertăţii şi lup¬ 
tei. Dar această părintească a- 
sistenţă şi apărare nu înfăţişa 
o intimă şi totală înţelegere şi 
aprobare a spiritului nostru 
de luptă „nebunească'*. Şt 
în loc de a recunoaşte în a- 
cest spirit nou al nostru 
forţa de acţiune şi de vic¬ 
torie de mâine (căci acest spi¬ 
rit revoluţionar ,,al marilor 
rupturi “ sc vădeşte a fi esenţa 
biritfnţei lui Mussolini, a Iul 
Hitler şi, mai mult sau mai pu¬ 
ţin copiat, e azi imperfect în¬ 
suşit şi de „batalioanele 11 cu- 
zizte), in* loc de a lăsa liber şi 
a stimula spiritul nostru — o 
nemulţumire surdă sc tot ac¬ 
centua la bătrânii naţionalişti 
faţă de faptul că noi tinerii nu 
intrăm cu uşurinţă in matca 
veche şi nu mai încetăm odată 
cu pretenţiile fascisto-militare. 
Un alt element veni să com¬ 
plice şi mai mult problema. 
Lupta studenţească lua sfârş t 
prin 1925 — in forma ei inten¬ 
să — şi generaţia tânără îşi 
dădu seama că nu poate con¬ 
tinua lupta naţională universi¬ 
tară decât în cadrul unei miş- 
*cări politice naţionaliste de an¬ 
samblu având ca scop cuceri¬ 
rea ^puterii în Stat. Din acest 
moment deosebirea mentalit㬠
ţii de luptă dintre noi repre¬ 
zentaţi prin Comeliu Zelea-Co- 
dreanu care sintetiza acest spi¬ 
rit nou de luptă, şi dintre ve¬ 
chile cadre ale L, A. N. Ca~ 
vea ocazii tot mai dese de ma¬ 
nifestare. 

Disciplina qvasi-militară pe 
care o cerea Comeliu Zelea-Co- 
dreanu (care era însărcinat cu 
organizarea L. A m N. C.) drept 
chiag al organizaţiilor şi chez㬠
şie a isbănzii, era sistematic re¬ 
fuzată, cu inevitabile şarje de 
humor, din partea bătrânului 
nostru profesor m Comeliu Co¬ 
dreanu a trebuit să cedeze, nu 
fără amărăciuni respectuos ex¬ 
primate şi cari începeau totuşi 
să învenineze raporturile dintre 
dânsul şi profesorul preşedinte 
Cuza. 


Si ca să nu uitam nici de C㬠
minul dela Jaşi — şi de vorbele 
d-lui Mudchescu ; „ca ori şi 
care citul" — c locul să ilus¬ 
trăm încă odată deosebirea din¬ 
tre aceste două mentalităţ ! a- 
rătănd că ideca lui Comeliu 
Codreanu de a ridica un mare 
cămin cultural naţionalist f㬠
cut nu din* fonduri ci din ener¬ 
gia creatoare şi din spiritul nou 
de muncă şi jertfă al tinerei 
generaţii, — această idee a 
fost la început, obiectul de 
glume şi de condamnări din 
partea chiar şi a d-lui Cuza, ca 
Şi aproape a tuturor celorlalţi, 
cari socoteau asemenea acţiuni 
ca fiind fără rost ba chiar 
dt-adreptui anormale . 

După primele succese dela 
cârămidăria din Ungheni, sfau 
schimbat insă cu toţii la ' faţă 
şi au contribuit (nu vom dr㬠
mui examinând cât de mult) 
la ridicarea Căminului. Dar 
bunăvoinţa era tardivă ea v㬠
dea greutatea de adaptare a 
vechii generaţii la spiritul nos¬ 
tru nou pe care nu -1 Înţelege* 
Şi de care nu se lăsa târâtă de 
cat atunci când nu mai ere 
altceva de făcut, 

Asa dar spiritul de luptă al 
L. A. N. C.. lipsit de vigoarea 
biruitoare a duhului de totală 
jertfă şi frondă contra lumii 
vechi, ^— acest anemic smni 
cu Persistenţa 
Ligii A., /y c. vi a apăra demo¬ 
craţia si parlamentarismul pe 
care noi tinerii le osândeam 
cerând o organizare militară 
feseistă. — erau veşnice cau¬ 
ze de fricţiuni şi deosebiri de 
tyederi intre aceste două gene¬ 
raţii naţionaliste. Fapte la cari 
se adaupa şi o binecunoscută 
stângăcie lip:ă de simt prac¬ 
tic chiar şi in organizarea de¬ 
mocratică a L. A. N. C . lucru 
care deasemenea nu ne putea 
tas a impasibili. 

Intrigile cari H arătau pe 
căpitanul nostru râvnitor de 
şefia, d-lui Cuzu. au intărziară 
tt apărea, spre a falsifica scu¬ 
tul acestor ciocniri de idei, 


Dar sc pune chestiunea : ci¬ 
rca sau nu dreptate Comeliu 
Codreanu în acest conflict ? 

Superioritatea punctului de 
vedere al lui Comeliu Zelea- 
Codrcanu — eu organizarea 
disciplinată, autoritară, anti¬ 
democratică. a mişcării naţio- 
\nale — e incontestabilă. Nu 
numai exemplul mişcărilor si- 
\milare din străinătate pledează 
Ipentru această concepţie dc 
|luptă (veche, la noi, de 10 ani). 
Dar chiar evoluţia mişcării nu- 
ţionale româneşti dă dreptate 
lui Comeliu Codreanu. Ce ar fi 
bitr'adevăr mişcarea naţională 
fără aportul clementului de 
renaştere morală şi spirituală 
a luptătorului şi apoi a popo¬ 
rului întreg — prin „spiritul 
legionar•* — element evidenţiat 
şi creiat de cojicepţia legiona¬ 
ră a luptei naţionale ? Răs¬ 
punsul e clar : ar fi o simplă 
frământare\ Intelectuală — 
seacă de jertfă, de rodnicie su¬ 
fletească şi, prin ele, de biru¬ 
inţă renovatoare — adică ar fi 
ceeace a fost totdeauna mişca¬ 
rea antisemită a d-lui Cuza : 
o desfăşurarea de argumente 
logice adresate minţilor noas¬ 
tre, fără a însoţi insă această 
operă de propagandă intelec¬ 
tuală — foarte convingătoare — 
de -corolarul sufletesc al aces¬ 
tor concluzii logice : dc hotă- 
rîrea caldă de a ne desface de 
orice interese personale şi de a 
porni la luptă în spirit de jert¬ 
fă nelimitată, redeşteptând vir¬ 
tuţile eroice, şi deci şi a muri 
sau a birui. 

Deviza legionară, învăţată de 
la Scneca : ,,C:;ne ştie sâ moa¬ 
ră. nu va fi rob niciodată**, c 
singura forţă propulsivă care 
poate duce Iu biruinţă o luptă 
îndreptată contra unor adver¬ 
sităţi atât de formidabile. La 
o biruinţă care vine ca o răs¬ 
plată a jertfei totale şi a cre¬ 
dinţei în a toi puternicia ade¬ 
vărului slujU cu asemene duh 
' (le jertfă, ~ăftpă 7 mda I\Tăntuit&- 
ruluf. 

Această deviză, acest spirit, 
această învăţătură a învierii 
Mântuitorului şi a biruinţei Lui 
prin jertfă — nu le-a avut nici 
odată cuzismul şi in orice caz 
nu le-a pus niciodată in apli¬ 
care. 

In ultmii ani e drept că a- 
ceastd întreagă concepţie legi¬ 
onară a luptei disciplinate şi 
hotărite la orice, e în parte co¬ 
piată de către cuzişti. 

Cine nu-şi aduce aminte de 
articolele foilor cuziste de acum 
2—3 ani, în care, vorbindu-se 
aespre uniforma noastră legio¬ 
nară, eram arătaţi ca „o ceată 
de paiaţe“ ? Cine a uitat iro¬ 
niile cuziste la adresa cântece¬ 
lor noastre prin cari respiră 
duhul legionar de luptă porni¬ 
tă să sdrobească orice zăgaz,— 
pentru ca apoi azi aceiaşi cu- 
zişţi sâ y le însuşească (adesea 
chiar melodiile şi texul nostru, 
puţin schimbat), deşi ridiculi¬ 
zate în ajun. şi sâ îmbrace şi ei 
uniforma noastră de „paiaţe" ? 
Dar această tardivă trez're a 
cuziştilor la metodele, concep¬ 
ţiile şi spiritul legionar, nu 
7)omeşfe dintr'un fond sufle¬ 
tesc original. Ci e o goană după 
forme de luptă dovedite eficace , 
cari nu sunt însă emanate 
spontan din sufletele lor cari 
erau, şi desigur mai sunt , stre¬ 
ine si neînţelegătoare ale aces¬ 
tui duh nou al nostru . Dar în 
orice caz această acceptare din 
partea cuziştilor, a formelor ex¬ 
terioare de luptă legionară 
(fondul rămânând tot cel 
vechi: democraţie, parlamen¬ 
tarism, lipsă de spirit de totală 
jertfă in luptă, lipsă de spirit 
legionar creator ; dovadă felul 
cum vorbesc cuzistii despre 
munca dela Bucureştii-Noi), a- 
ceasta schimbare a formelor 
cuziste in sens legionar, este o 
novă dovadă că concepţia noa¬ 
stră de luptă rămasă neclintită 
pe aceeaşi Unie dela 1922 în¬ 
coace, este cea bună. 

Deci ComeLu Codreanu a a- 
vut dreptate când cerea d-lui 
Cuza s*o adopte, iar d. Cuza a 
greşit când s’a opus acestui 
spirit, pricinuind despărţirea 
amtrc d-sa şi noi . 


Aceste conflicte de idei ap㬠
rute in anii 1924-25 , hz cari 
nouă nu ni se poate aşa dar re - 
proşa nimic, — s’ar fi putut atât 
de ujor aplana printr'o recu¬ 
noaştere, din partea bătrânilor 
naţionalişti (cari urmau dc alt - 
lei sa păstreze ţepa, a temei- 


niclci noului spirit dc luptai ti 
„cresc ..legionar' creat de Cor- 
neUu Codreanu (şi atât dg lhult 
râvnit azi dc L.A.N.C-). Dar a 
ceasta recunoaştere nu s a pro¬ 
dus. Spre a evita agravarea lu¬ 
crurilor, Comeliu ^e^rof-Codr^a- 
7iu Şi subsemnatul am păriS^t 
laşul in toamna anului 192b. 
plecând in Franţa unde ne-am 
completat studiile anll*r*itare 
(deşi căpitanul era deja auocar 
din 1922). Am lăsat L.A.N.C . sa 
se conducă după vechile impul¬ 
suri, fără jena injoncţiunilor 
spiritului nostru „complotist Şi 
,,legionar 

Pe când ne aflam in Franţa, 
în 1927' a intervenit formidabila 
greşală a d-lui Cuza care. inVt ~ 
nuindu-şi pe cei mai vechi 
buni luptători de a se li vândut 
jidanilor (fapt astăzi dovedit ca 
neadevărat) a produs spargerea 
Ligii în două. eliminând : 7 din 
cei 10 deputaţi ai săi, spre con¬ 
sternarea ţării întregi. 

Spre a evita să se rupă şi ti¬ 
neretul in două „statutari” si 
.. nestatutari " — şi socotind că 
spiritul ?iou al acestui tineret 
luptător a fost suficient de ne¬ 
socotit şi oprimat de către gene¬ 
raţia bătrână care se dovedea 
incapabilă de o acţiune unitară. 
disciplimJaită şl ordonată, acţiune 
strict necesară unei biruinţi, — 
noi cei dn actuala. Gardă de 
Fier, foştii,.complotişti " dela V㬠
căreşti, Galata. Severin , Foc¬ 
şani, am ho tării că nu urmăm 
nici una dintre cele două frân¬ 
turi ale L.A.N.C., şi 7ie-am cons¬ 
tituit în organizaţia nouă de 
azi. 


Ce am ,,furat” noi prin aceas¬ 
ta dala masa profesorului Cuza ? 
Dreptul de a duce o luptă pen¬ 
tru neam mai eroică şi intr’un 
spirit de jertfă totală pe care 
nu-l deţinem nici dela d. Cuza 
nici dela altcineva decât dela 
renaşterea noastră morală căli¬ 
tă.in focpl marilor ani de luptă 
sludenţească^T^ n n^ c n iT ti^rmtt? 
Dar ataşarea spirituală de cu¬ 
getarea unui om de ştiinţă , im¬ 
plică oare o interdicţie de a lup¬ 
ta, în diredţa acelei cugetări, 
cu arme noi, pe căi mai eroice ? 
Nici d. Cuza nici Garda de Fier 
nu au un drept exclusiv asupra 
luptei naţionale româneşti. Or* 
cine e in stare să facă mai mult 
şi mai bine decât noi . e nu nu¬ 
mai liber , dar e dator so facă. 

Pentru ce atunci calomniile 
din „Apărarea Naţională“ faţă 
de „Donchişoţii" cari au sân¬ 
gerat la Vişani. au degerat dar 
au biruit în lupta dela Tutova 
(chiar şi contra L. A. N. C., de¬ 
şi „nu existăm politiceşte?*), au 
fost sdrobiţi fiziceşte dar au bi¬ 
ruit întreaga Românie veche la 
Neamţ, au fost sfărâmaţi pe 
toate căile patriei, pentru dra¬ 
gostea lor de neam. pentru vi¬ 
sul celeilalte Românii pe care 
şi profesorul Cuza ne-a învăţat 
s'o dorim? 



următori mişcării naţionale, ce 
este masoneria ? Profesorul Pa- 
ulescu îşi publicase de mult 
marile sale studii asupra ma- 
soneriei, totuşi tânărul vrole- 
sor Cuza nu se lămurise nici 
vână in anii 1926-28 st s’ajci- 
cut frcurmasem. Această ;’ 7ieL f. 
murire " n sa nu-l poate îni nici 
un caz îndreptaţi sa atace 
astăzi, in acest fel, jpc 
nul nostru şi Garda de Fier. 
adică exact aşa cum a învăţat 
si a auzit de nenumărate or y 
vorbindu-se în loja sa masonica 

despre mişcarea naţională, des¬ 
pre Garda de Fier şl studenţi¬ 
mea luptătoare : „pierde-vară . 
„domchlşoţr, „fonduri suspec¬ 
te* 4 ctc. 

Pentruce sunt ’P^de-vară" 
legionarii veniţi pe jos dela Re¬ 
şiţa, Sibiu, Brăila ori din Ba¬ 
sarabia, până la Bucuraţi, spre 
a munci nu atât la *> e toni~l F 
cărămida unei case Ze.oîonare, 
cât la reconstrucţia spirituala 
a României de mâine. Mistria 
pe care o ţin ei în mana e o 
ruşine, dar mistria şi şorţul ri¬ 
dicol de mason pe care profe¬ 
sorul George Cuza abea le-a le¬ 
pădat (dacă le-a lepădat) aces¬ 
tea nu fac ruşine unei mişcări 
naţionale ? 


i a 
lâ 

A 

ştiinţa operei conctatl 1 
late de el şi o 
ţie de a realiza, 
ceasta concepţia 
neam . Noi aplana* A) 
ambiţie şi o vrem ^7 Iu 
ternică ; vrem S ' 0 ,l>r 
când m noi toţi . u 2) 
treagă I ' l lr ' ’. J 

■u 5 î 

•er 

Incheem : i . 

In 

■ Djipace am văzut n», or 
dc mai bine de îo Sţl 
porturile noastre cu T 
nunul* neînţelegere \ ■ 
lui nostru legionar * ^ 
făimare şi rea creată 
departe de a mai ti C 

imprudenţe. 


De aceea la insult^ R 
pararea Naţională 1 ^'ul 


privim nu în ignm^ m 
lor ci în sensul ce-j 


1 r e> k 

de problema unifi cdr ^ ^ 


naţionale, s.ngurq ^ 
care merită această ^lc 

— ncri nv 

rr 

F 


cuţie, — noi nu ra c ,.*I j 


cât un răspuns : 

Cu aceşti oami 
nă azi în L. A. j 


Această purtare publică a L. 

A. N ,iC. faţă de Garda de Fier 
e _ aşadar — altceva de¬ 

cât o nouă dovadă că L. A. N.C. 

.Lcy toâtâ . iPntţm .Jyffgfor 

noastre etxerware ăeiupftt fe- 
gunjiră) continuă a fi streină 
de spiritul legionar al Gărzii de 
Fier, care s’a dovedit a fi duhul 
viitorului şi esenţa aducătoare 
de isbăndă . 

Si atunci, câtă vreme acea¬ 
stă prăpastie sufletească se 
menţine — nu datorită nouă — 
ce ar fi unificarea mişcării na¬ 
ţionale decât o îngropare a spi¬ 
ritului legionar, o otrăvire a 
lui, o scufundare pentru tot¬ 
deauna a zorilor unei alte Ro¬ 
mânii eroice, drepte, cinstite ? 
Căci o organizaţie care vor¬ 
beşte despre noi in felul oi ci¬ 
tat. nu e nici eroică, nici 
dreaptă, nici cinstită , iar a ne 
confunda cu ea înseamnă a ne 
însuşi culantul ei . ceeace ne 
repugnă şi ne este cu nepu¬ 
tinţă. 


nedreptate, de ur c! 


oasă neputinţă , — ^ ^ 
avem răci o comur^*^. 
teased. A crede intr^p 

Iar a acceptăm, con*! 


sincere, ar însemna 
măm noi înşine tot o., 
dit până a&. Lepădă 
nădejde de rodnică 
lă unificare cu L. a 5 f 
gionarii Gărzii de Feri 
te cu căpitanul lor. b* 
draţi spiritualiceşte, js? 
şovăire, pată sau ccmş. 
trecutul lor, îşi conţin 1 
tarea victorioasă sprtf 
mare dc Înviere n* 
prin jertfa legionari ^ 
n 


IOH L 


Post scriptum. 


Pentruce infamia cu ,,traiul 
din fonduri suspecte *' al Căpi¬ 
tanului nostru, care e pildă de 
totală abnegaţie şi descătuşare 
din egoismul personal , pildă pe 
care nici un memebru al L. A. 
N. C. şi nici chiar al Gărzii de 
Fier n'a putut-o imita pe de¬ 
plin ? Cum îşi pot permite oa¬ 
meni cari ar avea un suflet ro¬ 
mânesc deplin şi sănătos, să 
calomnieze pe şeful nostru şi 
să uite că şeful lor efectiv, pro¬ 
fesorul George Cuza. are tre¬ 
cutul pe care îl are ? Căci nici 
noi nici tara nu putem uita 
nici odată, aşa cum uită cu¬ 
zistii că in vreme ce Comeliu 
Codreanu lupta cu arma in 
mână şi cu viaţa aruncată in 
focul luptelor pentru a da rod¬ 
nicie si împlinire cugetării pro¬ 
fesorului A. C. Cuza — D. Cuza- 
fiul nu numai că nu vibra su¬ 
fleteşte deloc alături de tine¬ 
rimea închisorilor, nu numai că 
era complect absent din luptele 
şi dela jertfele şi suferinţele 
noastre, dar ERA IN TABARA 


DUŞMANA, alturi de Pangal şi 
Socor. membra ki icjile frac- 


masorice, adică acolo unde se 
uneltea si se unelteşte contra 
mişcării naţionale, contra lui 
Dînmnezeu. a Naţiunii şi a Re¬ 
gelui ! Nici o scuză nu există 
pentru această oroare! Nu e 
admisibil ca fiul nrofesorului 
cuza sa fi fost „ nelămurit* a- 

KmW vănă Win a- 
na 19~8-1929, când apare subit 

Z ™tion a iă pentruca 

/l eîement de in¬ 
failibila îndrumare a rornând- 

Z"J"L-â 

Znt^rn n , succesiune legală. 
iwlvT? Codului Civili al aro¬ 
mânii n 8Căr 2 **"onale?o- 
manetti. Cine nu ştia, in anii 


Aşadar pentru a se ajunge la 
o utilă unificare cu L. A. N. C. t 
ar fi trebuit mai întâi să se 
respecte din partea acesteia — 
cum nu se face azi ş i nu mai 
credem că e cu putinţă nici în 
viitor — ceeace e adevăr (şi su¬ 
premă calitate) in mişcarea 
Gărzii de Fier: duhul totalei 
rupturi dc lumea veche . adică 
spiritul legionar revoluţionar 
(de arică, aşadar ordonată, re¬ 
voluţie): spiritul de disciplină 
si de iert fă eroică prAru neam ; 
intangibilitatea dreptului nos¬ 
tru de a veqhea ca mişcarea 
naţională să se menţină pe li¬ 
nia indicată de noi: de înno re 
totală nu numai a structurei 
etnice a Statului dar şi a or¬ 
ganizării sale politice, căt şi de 
inr'Oire a spiritului poporului 
românesc în sens eroic moral 
şi de tonificare vitală. fe¬ 
rind astfel această mişcare de 
îndrumarea ce vrea să i-o dea 
L. A. N. C. pe falsele căi demo- 

cratico-parlamentariste (deşi 
prezicem că L. A. N. C. ne va 
imita căt de curând din nou. 
lepădăndu-sc de democraţie 
intitulându-se şi ea / evoluţia- 
nară”). 


In ultimul numiri 
rării Naţionale 4 * citic 
rele noi grosolănii j 
pitanului'. sub 
..Ordessus“ (în care ' 
tem condeiul d-lui # 
insuşi) : Căpitanul 
cut. pe rând : „dcttw 
de Dumnezeu ", ..prcăJ 
/aş" „vi(el tânjind fa 
ascunsa 11 , iar 
este descoperirea fâ 
tor asupra originii 
care n’ar fi decâ 
toantă a dracului, 
leşească". 

Când răutatea se&c 
până la asemenea r" 

mai e nimeni ii ‘ 

vorbească despre 
filiaţiune spirituali 
impune oarecari ir 
şi in restricţiunea i 
tra nedreptăţilor şi 
lor" ignominii 
că nu vom răspund 
măsură înjositoa- A 
sâ se ştie că 
cuţi de orice legau^ u 
scâ cu aceşti oaiWw 
are dreptul orice 
tă faţă de nişte OAtw 



Iar respectarea acestor direc¬ 
ţii caracteristice ale Gărzi* 
Fier nu este posibilă fără 
pectarea Căpitai>utui 
care a creiat acest ™ 
ndzuinti si dc V 
gionarâ $i 
plinirii lor 
Sunteţi 


in faţă 

care nu atribue 
Gărzii de Fier decât 
tinse vanităţi de *( « 

"uit* nostru ..Vanitatea' i> 
nu e nimic altceva decât cg 















la formalismul democratic la naţionalismul constructiv 


i 


DEM0 - 


CRAŢIEI 

origi' ia st ^tuluJ de pâ- 
iciim aU stat fără indo- 
.. principiile revoluţiei 
.ncezc dela 1789 ' Produsul 
*" al Iluminismului ce- 




XVITI.lea secol, 
forţe constltuesc 
doctrinei demo- 


tare. Democratul nu slujeşte 
decât un singur stăpân cu 
vântul sonor şi nu Întreţine 
decât un singur cult : al hâr¬ 
tiei tipărite. Tot aparatul de¬ 
mocratic. pus In mişcare de 
dinamul electoral, e în slui 
ba certificatului. »" 

In locul omului viu, anco¬ 
rat in realităţi, energic si 
plin de iniţiative roditoare 

crita£^ri a impinge medio- 
de aur ' miopul pa- 
pirofil, şoarecele de biblio¬ 
tecă, mandarinul pereamen 
telor universitare. 

Plin aceasta, spre decsebi- 
de naţionalism, democra¬ 
ţia nare cultul omuilui ci cul- 
SterlIa Şi im P0- 

>ral. economic şi social, a r^p„f.’ t dlna , mica Pectorală nu 
mfleţit întreaga mişcare si r ,' e selecţionarea valori- 

-- a civilizaţiei 4 - ^^viduale Rar, i n regi- 

m urile democrate 


<je-&l 
idei 
Bfttura 

Ideea suveranităţii Sta- 
L j u , având ca titular origi - 
wTflaţiunea personificată şi 
2 ) Ideea de drept natural , 
W ienabil şi imprescriptibil 
individului, opunăridu-s* 
eptului suveran al Statu- 

U ln rezumat individualismul 
** economic şi social, a 


voltare 

erate. 


CRITICA DOGMELOR 
DEMOCRATICE 

^Reformismul şi formalis- 
l — Viciul congenital al 
iocraţiei sistem metafizic, 
concepţie esenţialmente 
WJiectivâ constă In formaţia 
Jntelectualistă şi în pa- 
lea dialectică a teoreticia- 
hor ei. 

| îndrăgostiţi de simplitate, 
claritate şi de simetrie, e- 
lente eminamente logice 
inaţii sec. XVm, deri- 
[; . spiritualiceşte din mare- 
Dcscartes, nu se mulţu- 
să caute şl să descopere 
şile naturei sociale spre a 
utiliza apoi, ci creazâ ei 
COfirccţionafe pentru 

UHe !n formule, a aşeza 

I înaintea boilor, cum ar 

ine cuminte ţăranul nos- 


ate acestea sunt permi- 
, atât timp cât râmânern 
[domeniul geometriei, fiind 
laceasta trâeşte din con¬ 
aţional, produs al gândirii 
re. Dar concepţia mecani- 
■geometrică, <ru obârşia la 
oi cel cu j.zoon politi- 
nu se poate aplica so- 
ăţii umane, care este un 
nism viu, de sine stâtâ- 
cu legile sale proprii de 
voltare. Pentru geometrii 
Qocraţiei, statui şi societa- 
nu sunt produse natura- 
‘ ceva artifical, un „con- 
r > social“ un „ pact funda - 
ntal“, încheiat între indi¬ 
cări la rândul lor sunt 
di şi identici. 

“ aţa unei societăţi, a unei 
liuni, nu este nici logică 
simetrică. Ea nu pote fi 
orsetatâ in formule nici 
atâ în tipare. Procesul de 
voltare al unei naţiuni 
i un proces organic, el tre- 
\ urmărit zi de zi. fiindcă 
"zeazâ in timp. „Mania 
sta de a introduce in po- 
1 adevăruri „pure* „in- 
* e '\ absolute ‘ porneşte 
^raţiunea pură, care insă 
“irâ, fără vederea limpe¬ 
zirea lucrurilor, e pură 
fcraţie in ştiinţă,.dar mi-te 
J>oliticâ“ scria marele na¬ 
zist Aurel C. Popovici. 
emocraţia creiazâ omul 
ersal, un om abstract, 1 - 
identic peste tot cu el 
Şi, in vreme ce noi avem 
)ie d e oameni înrâdâci- 
solid în pământul nos- 
in istoria noastră, in 
uţa naţională, adoptat 
Wpr naţionale. 

„om" ca atare. 

. constitutiv ale unei 
„omenire “ sau 
ror ateci ex istă numai 
[raportat la familia sa 
ln cadrul real al 

ne!- 

■ de le tfferare a 
VIel n « cunoaşte ho- 


--u. uv , se poate 

acel > The right man“ 
atât de scump englezilor 

MIRAJUL SUVERANITA- 
ŢII POPORULUI, — Gustave 
le Bon, scria că politica de 
astăzi se mărgineşte a afla 
mereu care este opinia publi¬ 
că in loc să se preocupe de 
conducerea ei. 

Democraţii privesc votul 
universal ca pe cel mai mare 
câştig al omenirii şi leacul 
tuturor relelor. Ei uită insă, 
ca îndată ce li se pun la dis¬ 
poziţie acest temut instru¬ 
ment de ‘'nfluenţare a trebu¬ 
rilor publice, massele, lipsite 
de perspectiva istorică şi fără 
simţul eternului naţional, se 
vor preocupa exclusiv de sa¬ 
tisfacerea intereselor lor ma¬ 
terialiste şi vor obliga pe oon- 

mai de realizarea acestor in- 
tjerese. 

Electoralismui nu permite 
selecţionarea. Massele n’au 
instinctul erarhiei valorilor. 
Pentru ele libertatea, nu con- 
stitue factor de cultură şi 
progres ci prilej de anarhie şi 
desmăţ. Pentru ele egalitatea 
devine idealul, ori prin acea¬ 
sta se deschid larg porţile fă. 
clierilor materialismului, cari 
sunt bine primiţi, fiindcă e¬ 


galitatea devine o formulă 
bll \ e A venitâ n u<mai când se 
^gitâ ideea de egalizare ma¬ 
terială. 

Votul universal, are intre 
altele şi imensul defect de a 
creia partide, toate pe consi- 
deraţiuni materialiste. De aci 
fărâmiţarea corpului naţio, 
nai, căruia i se substitue 
fracţiuni interesate. Aşa se 
explica câ procesul de pulve¬ 
rizare al totului naţional g㬠
seşte in presa şi spiritul evre¬ 
iesc, un aliat din cei mal li- 
d,eli. Dlnapola cortinei, fi¬ 
nanţa internaţionala, trage 
sforile şi işi rostueşte aface¬ 
rile, cu siguranţa deplină a 
succesului : Divide et unpera 

MATERIALISMUL DEMO¬ 
CRAT. — In goana după vo¬ 
turi şi partizani, numerică şi 
cantitativă prin însăşi esen¬ 
ţa ei. preocuparea de căpete¬ 
nie a democraţiei, se gâseste 
in problema socială. 

Lipsită dc perspectiva du¬ 
ratei, trăind In actual, demo¬ 
craţia este sclava clipei. Ca¬ 
pabilă de a crea o civilizaţie 
pe consideraţiuni materiali¬ 
ste, democraţia este impro¬ 
prie de a promova o cultură. 
Ori naţiunile trâesc şi se im¬ 
pun lumii numai prin crea¬ 
ţia valorilor spirituale şi nu 
pe baza elementelor de con¬ 
fort sau ale standardului de 
viaţă. Civilizaţia desvoltâ e- 
lementele technice ale exi 
stenţei umane şi este inter¬ 
naţională prin însăşi struc¬ 
tura ei. Cultura nu poate fi 
decât naţională şi universa¬ 
litatea ei reese tocmai din 
miUUgl ici ta ţea - -elementelor 
de specific pe care le conţine. 
De aceea orice democraţie 
este materialistă şi orice na¬ 
ţionalism este spiritualist. In 
câmpul de luptă al vieţii, ero¬ 
ismul este de esenţa naţio¬ 
nalismului ; oportunismul şi 
laşitatea constituesc zestrea 
democraţiei. 

ANTINAŢIONALISMUL DE¬ 
MOCRAŢIEI. — „Nici o de¬ 
mocraţie nu poate fi naţio¬ 
nală, scria Aurel C. Popovici. 


do VAS1LE MARIN 

,,Să ISft&m clişeul „Suveranităţii poporului'* şl 
*sa nu ne luam decât dupA suvor anitştea patriei. 
Din mormintele* ţArii răsună mai multe voturi do 
eflt din localurile noastre electorale ' 1 

AUREL C. POPOVICI 


Pentru că legeâ ei, singura 
raţiune a existenţii ei, e un 
număr. Iar numărul singur 
nu are caracter naţional, 
cum n’are foamea, cum n’are 
invidia, cum n’are lăcomia. 
Numărul e internaţional. E 
internaţional ca banul şi 
schimbător ca el. Nici o de¬ 
mocraţie nu poate fi naţio¬ 
nală, pentru câ numărul sin¬ 
gur nu are cap, nu are suflet. 
Cifrele pot să reprezinte vo¬ 
turi, ele Insă nu fac politică'*. 
In rezumat : trăind prin şi 
din alegeri, democraţia di¬ 
zolvă naţionalitatea. 

NOI ŞI DEMOCRAŢIA 

In momentul când ţara 
noastră şi-a dat o formă de 
stat, a trebuit să acceptăm 
volens, nolens, formula de¬ 
mocraţiei apusene, fiindcă a- 
ceasta ne-o impunea Europa 
de atunci. A continua insă si¬ 
stemul şi acum, ar fi să ne 
condamnăm la sigură des¬ 
fiinţare. 

îşi pot permite riscul prac¬ 
ticei democrate, ţâri ca Fran¬ 
ţa, cari au un bogat trecut, 
naţional, şi-au realizat In de¬ 
curs de veacuri, forme de 
cultură, definitive, nepieri¬ 
toare. Peste opera a 40 de 
regi se poate întinde poleiala 
democratismului integral. In- 
stituţiunile naţionale create 
pentru totdeauna, rezistă si 
se desvoltă mai departe prin 
viaţa lor proprie. Dar noi ° 

Salvarea noastră nu poate 
veni decât dela integrarea 
luptei noastre politice in ca¬ 
drul sănătos al naţionalis¬ 
mului, a cărui definiţie c p㬠
străm intactă, aşa cum a 
formulat-o la timpul său 
Maurice Barrds, „Le nationa- 
lisme ordonne â juger îout 
par rapport ă son paps na¬ 
tal Naţionalismul care nu 
porneşte dela noţiunea ab¬ 
stractă „popor“ ci dela un 
popor anumit, nu dela uma¬ 
nitate" ci dela „naţionali¬ 
tate". 

De aceea in orice stat, na- 


Domnule Crainic! 


de MIHAIL STELESCU 


An picnrnf din capa vieţei 
zile cu soare şi zile cu furtu¬ 
nă, picuri de sunge şi foi de 
lauri, dar fără să se plece nici 
nevoilor nici nimănui, slovele 
pline de adevăr şi de tinereţe 
ale ..Calendarului*' au biruit 
timpurile şi au dominat oamenii. 

Mi-aduc aminte cu mâhnire dar 
şi cu mândrie de primele zile de 
luptă ale acestui brav ziar. Tine¬ 
reţea lupta vărsând sângele în 
strada, „Calendarul 4 * trâmbiţa 
dreptatea acestei tinereţi ţărei 
întregi. 

Şi s*a lovit de către oficialita¬ 
tea putreda şi ratată. în amân¬ 
două aceste forţe dinamice ale 
României Noi, dar fără a le pu¬ 
tea zdrobi, fără a Je putea culca 
la pământ. Şi de data acesta, lo¬ 
viturile au îndârjit şi au întărit 
şi mai mult credinţele. 

Şi acum domnule Crainic. îmi 
aduc aminte de o scrisoare ce 
v’am adresat-o printr'un ziar 
«tudenţesc, atunci La început 
când vă rugam in numele unei 
generaţii înşelată de toţi să ne 
îndeplineşti d-ta % visai de a r㬠
mâne „aşa cum ne-^i apărut" 

Şi vă spuneam domnule Crainic: 
..Fiţi aşa cum este sufletul nos 
tru, căutător de viaţă nouă**. 
..Domnule Crainic te iubim. Nu 
ne svarLi nJciodută în întuneri 
<*uI urei. O generaţie te roagă 
să-i împlineşti acest vis**. 

Şi azi privesc cu umilinţă la 
nmbra de neîncredere ce am 
îndrăznit s'o am, dar pe care o 
sădise iu sufletul nostru al tutu¬ 


ror tinerilor, minciunile şi vân¬ 
zările tuturor de până atunci, 
fără excepţie. Toji priveau tine¬ 
retul pentru al specula, pentru 
a-1 canaliza în făgaşurifte intere¬ 
selor lor, făcandu-şi prin tineret 
reclamă, trambulină, sau îmbr㬠
ţişând u-I de teama unei reac- 
ţiuni \iolente. 

Ai fost singurul domnule Crai. 
mc care ne-ai iubit şi ne iubeşti, 
nc-ai călăuzit şi mergi alături 
dc noi, tânăr şi cu spada în m⬠
nă, fier înroşit ce sparge mereu 
buboaiele de putregaiu dc jic 
faţa acestei ţări 

Ai fost singurul aşa cum do¬ 
ream de mult să vedem un di¬ 
rector dc ziar, care în faţa ori¬ 
cărei ispite ai rămas curat şi mai 
mult. ai des^uit orice tentati¬ 
vă Iu lumina zilei m 

Nu ue-ai vândut* niciodată de 
dragul vr’unui politician, din 
contră, când pagini întregi de 
calomnii svarlcau rotativele unei 
prese bine cunoscută, împotriva 
acţiunilor tinereţei noastre, ne-ni 
apărat cu drag şi cu înverşuna¬ 
re. 

Suferinţele noastre, ura noas¬ 
tră de tineri schingiuiţi şi batjo¬ 
coriţi; frământarea mocnită de 
strângere a rândurilor genera¬ 
ţiei noastre forţată a fi revolu¬ 
ţionară. toate' acestea îşi găseau 
o supapă şi un răsunet numai 
prin coloanele „Calendarului* 4 . 
Intra'devăr „Calendarul 44 
in el vom căuta în ziua biru¬ 
inţei României relei Noi, zilele 
de suferinţă şi zilele de mulţu¬ 


mire ale trecutului nostru de 
luptă. In acest „Calendar* s'au 
săpat neşterse urmele marşului 
tinereţei către punctul final al 
spiritului nou al vremii. 

Iii ..Calendarul ne voni orienta 
asupra nu mărului de zile ce |c 
merită să Je mai trăiască hoţii 
care au furat ţara şi politicianii 
care au sfurtecat-o în zdrenţe. 

In ziua sfintei răfueli ne vom 
orienta o clipă nu după calenda¬ 
rul vremii ci după „Calendarul 4 * 
dumitale. 

Iar azi domnule Crainic, toţi 
din toate părţi'c ne cheamă, ne 
îmbie, şi-au adus aminte de noi. 
Dar noi iic-am adus aminte de 
nevoi! Atunci nimeni nu ne che¬ 
ma. nimeni nu voia să ne La în 
serios. Eram trimcşi la carte. Şi 
noi aşa am făcut, carte am înv㬠
ţat. din însăşi slovele articolelor 
d-tale. Iii frământarea de furtu¬ 
nă şi în sbncnirca de vulcan a 
frazelor ce le închegai cu viziu¬ 
ne de profet şi cu forţă de exe¬ 
cutor. 

Domnule Crainic, te-ani rugat 
°data să nu ne părăseşti şi nu 
ne-ai părăsit. Ei bine, o genera¬ 
ţie ca a noastră nu uită. Noi 
ştirn să murim dar nu să tr㬠
dăm. 

Vom rămâne în jurul» singurei 
facle care ne-a luminat în faţa 
ţârei primii paşi, voin rămâne 
lângă primul şu adevăratul nos¬ 
tru prieten, lângă Nichifur Crai¬ 
nic. 

M:îIA!L STELESCU 


ţlonalismul intră în luptă 
cruntă cu democraţia, ai c㬠
ror amici se găsesc în lagărul 
minorităţilor etnice. Dovada 
cea mai bună am avut-o In 
cârdăşia dintre partidele 
noastre democrate şt blocui 
de voturi maghiaro-evreo-sâ- 
sesc in preajma alegerilor. 

Naţionalismul ca şi viaţa 
nu curge nici logic, nici sime¬ 
tric. El nu e abstract, formal 
şi aritmetic ca democraţia. 

Şi mai actual decât oricând, 
Aurel C. Popovici. scrie încă 
din 1910 : „Naţionalismul nu 
cere. nu este prin nimic obli¬ 
gat a cere „ca poporul sâ se 
guverneze prin sine însuşi* 4 . 

El cere o organizaţie a statu¬ 
lui, o formâ de guvernământ 
prin care poporul sâ colabo¬ 
reze in politica, dar numai 
pe măsura celor ce pot cola¬ 
bora din mijlocul lui Intr’o 
politică naţională ". 

Naţionalismul fugind de 
abstracţiunile scumpe demo¬ 
craţiei imbâtată de „univer¬ 
sal" a renunţat de a căuta o 
formă de guvernământ tip, 
aplicabil in orice tară şi’n 
orice Ioc. Fiindcă cea mai 
bună formâ de guvernământ 
rămâne tot aceea pe care o 
reclamă condiţiunile morale 
ale unui popor şi care râs-^ 
punde rnai bine necesităţilor 
şi intereselor structurii sale 
economice şi politice. 

Nu „chemarea masselor la 
viaţa politică 44 cum flagor- 
neazâ democraţia, vroeşte 
naţionalismul constructiv, ci 
pu nerea^ in mişcare a app.st.Qr 
masse pentru promovarea 
muncei şi a culturei naţio¬ 
nale. Naţionalismul nu ţine 
seama de voinţa numărului, 
ci de voinţa conştientă a ce¬ 
lor aleşi cari întrunesc însu¬ 
şirile şi aspiraţiile poporului 
lor. 

Naţionalismul nu este pro¬ 
gram electoral ; el nu e teo¬ 
retic ci credinţă profundă. De 
aceea el nu poate fi şi for¬ 
mulat şi ştiinţifizat 41 . 

Naţionalismul este monar¬ 
hic prin esenţa lui, sprijinit 
pe interpretarea piramidală 
a societăţii. Pe când demo¬ 
craţia se realizează in supra¬ 
faţă, naţionalismul se desvol¬ 
tă în adâncime. Revendica¬ 
rea cardinală a democraţiei 
este guvernarea poporului 
prin sine însuşi, cu alte cu¬ 
vinte negarea rolului pre¬ 
cumpănitor al monarhului 
in conducerea naţiunei. De 
aceea, orice democraţie este 
întotdeauna de fapt, şi mai 
ales „de jure 44 cum scria un 
mare naţionalist, o continuă 
străduinţă spre republica¬ 
nism. Mondialismul şi com- 
plotismul democraţilor, nu’s 
altceva decât paravane dina- 
poia cărora se urzesc complo¬ 
turi pentru dinamitarea au¬ 
torităţii monarhice şi a fun¬ 
damentelor naţionaliste. 

Naţionalismul este un rang 
de nobleţe, o treaptă de nobi- 
litate pe scara culturei altor 
triburi şi naţiuni scrie Aurel 
C. Popovici. Şi ca un omagiu 
adus marelui scriitor naţio¬ 
nalist, vizionarul de geniu al 
orieaităriior ce aveau să vină, 
vom încheia articolul nostru, 
cu concluzia extrasă din cpe- 
ra lui cea de seamă, „naţio¬ 
nalism sau Democraţie“ : 
„Dar spre a înţelege aseme¬ 
nea concepţii, se cere mai 
mult decât o aritmetică de 
voturi, mai mult decât un ra¬ 
ţionalism semitic, mai mult 
decât entuziasm pentru un 
egalitarism utopic, mai! mult 
decât evlavioasă adâncire in 
ziare — se cere sentiment 
moral adânc şi o puternică 
viaţă patriotică, in unire cu 
Înţelepciunea vieţii politice**. 







C.RONICA. LITE Ş^M 

PRO DOMO 


II 


,1, oi i 9i>*< ni 


Critica mi oxIrftA atâta timp 
cât mi exlwUl ini valori don Jft 
conwtltuc obiectul ©1. CA)cl cri- 
ticA est© o creatoare do valon. 
Ba lo cercetează. Io confrunt A, 
)o ierarhl*ea«A $1 le revizuite. 
Dar ipim'ztul HiowUtfw ron^ia 
tocmai In noţiunea Însăşi u va¬ 
lorii. Suni mu'lţi cari contestă e- 
xtstcnţa valorii. K drept că va¬ 
loarea otfloluitA nu 1 există sau 
dură cxlslA ea *tâ în/tr‘o ro«tu¬ 
ne Inaccesibila .simţului comun, 
sau raţiunii: tn reglunoa me¬ 
tafizică Dar exista vaJorl -vi « 
ceai plural Indie* relaUvifcatca 
lor. (Numai singularul arc ca- 
rftetor do absolut: dr> moca se 
xpu/nc •despre Dînrnvez-cMi oA este 
i n ui, tar treimea este Una şl 
nedespărţită. îndată ce Intro¬ 
duci diviziunea într'o noţiune, 
introduci In ca şl relativul. A 
ceasta ar conduce la ldeea cft 
existenţa arc o valoare ofo^olutA 
căci e noţiunea eu (stflcrn oca mal 
mare deci este Una. 

E drept #1 a>a e. Dar pe deo¬ 
parte n f ol nu trăim existenţa ca 
întreg, Iar pe «do alta principiul 
Inisuşi al trăirii noastre este al 
continuităţii. d©ci al fărAml- 
t Arii : pentru aceea trabuc sA 
ne mulţutalm cu valori relative). 

Cei mal mulţi neagă Iasă 
dhlar existenţa valorilor relati¬ 
ve. De unde, spun el, vin aceste 
valori ? Şi eu «ic un sUMtrat en- 
Jltatlv sau cantitativ ? Valorile, 
răspund, vin dela crltlcA. Ea le 
postulează. FArA postulare n- 
priortcâ valorile nu exlstA, Va¬ 
lorile relative sunt deci o con 
venţle, o axiomA conformă 
minţii noastre. Nu pot intra a- 
rum in amănunţimi, dar c des¬ 
tul să se ştie că valoarea c o 
©reaţhme a spiritului om* 
a •«spîrîtulul câ 

o un artificiu/Dar nu a 
aşa cum isunt toate rreaţlunlle 
spiritului omeneşte. De aceea 
scepticilor cari refuză să ac ¬ 
cepte valoarea, le râ/pimldem cA 
atunci ar trebui sA nu accepte 
nici-o alta noţiune a minţii o- 
meneşti şl nici propriul lor scep¬ 
ticism care e şl el o creaţie tot 
atât de artificială ca şi altele, 
ba de două ori chiar : întâi pen- 
trucA e o crcaţlune şi în al 
doilea rând pentrucA se reflec¬ 
tează asupra unei alte creaţlunl 
aruncăndu-şi prezumaţia falsă 
cA numai aceaista e artificială. 
Raţionalismul e o iluzie dar e 
conştientă. Scapticismul e o 
păcăleală. 

Aşa dar valoarea nu există de 
cât ca postulat. 

In ce priveşte callitativul şl 
cantitativul, aceste două con¬ 
diţii — sau forme — ale lucru¬ 
rilor — materiale sau .spirituale 
sunt atât de strâns legate în¬ 
cât nu se poate vorbi de una 
fără a se vorbi şi de cealaltă. 
S’a mai spus că in definitiv cu- 1 
litatea nu este decât un derivat 
al varierii cantitative. După 
cum e mal mult sau mai puţin 
dozată, o materie, ;au o creaţie 
are o anumită calitate sau alta. 

E drept că totdeauna rămâne 
un imponderabil, dar fără a- 
eesta nu v» poate raţiona. Lui 
trebuie să i se Iacă loc In orice 
cugetare ca unei necunoscute 
care nu poate fi niciodată alge¬ 
bric aflată. In orice caz. calita¬ 
tea •& in funcţie de cantitate şl 
di aceea şl valoarea le are in 
substrat pe ambele. 


Critica arn spus că are de 


s" , cp jfă cerceteze, să confrunte*, 
se ierarhizeze şi k u revizuiască 
valorile, Toate aceste misiuni 
sunt indbolubU legate una d? 
alta şi ele ne vor găsi cu n&cesi- 
tatc în orice formă de critică. 

. In ultimul timp .-'a Introdu-: 
in critică o distincţie "are nta 
contribuit cu puţin la decăderea 
oriUc;i. Anume r/a făcut din 
(J • cri- 

ji-’â. o critică d? recenzie. Crt- 
tlca aceasta î l ane o ju/stlfi- 
ea re, deoarece literatura a ajun* 
a-ââzi o producţii* cu caracter 
e inamic. E necesar A de*i o 
triere a creaţiilor, rât mai marc. 
l [ yr oare pentru zk m oftupă 
fcapiămânat timp d.- un an d - 
f/; >. <’U ’âte o cartf nouă / r <• 
im majoritatea cazurilor © pro.v:- 
tâ pentru arte critică perio- 
o nedemnă? Dimpotrivă 
Nu voi aduci exemplul unor 
m.,ri critic.: cari nu rau reali 
: y< 4e M in foileton, m p,*rio- 
a. 1 *. k banal. Nici nu voi uzj d** 


rw> lirm&roşt© a i* deşishldc (fus 
tul publicului şl n se menţine 
treaz Interesul pentru citit, F 
pueril. Critlra pbrlodloă n'aro do 
cât. un defoot. eA mu © r Acut A 
cu seriozitate, du acelaşi wrU> 
zltate cai' 'caro o ffl.cutA şl iM’lVlK’a 
coalofltă, grav A, rMntrlimrA, unl- 
ve ral tar A. 

Crlbk’H perlodkiA reprezinfA 
primul ataillu In operaţia ffon®* 
mia a spiritului ori tiv. : 'cercc*- 
tar<* şl Irlarea valorilor, E dre|>t 
cA 11 ll^cşlc pasabil lin tea d e 
Ierarhizare şl revizuire a voflorl- 
lor. Darpoat * totuşi şl ca st Ie¬ 
rarhizeze şl «kA revizuia«eă în 
tr'un spxvţlu de timp mal mm 
Crltlfia perlod'lcA e <rpomţla do 
studiere a fenomenului literar 
în- U'CiiuiilltaU?, pe viu. 8au ar 
trebui «A fie. Ea nu ne poate 
fuse deci dacAt ea şl critica 
gravă, ajdivA in lumina unor 
principii bine stabilite. 

Crltltea periodic A a fcxst ‘depre¬ 
ciată pentru 1 că a InidAput pe 
mAna unor neprlodpuţi. cari au 
tran»fopmat-o lnitr’o «dmiplâ dare 
de ream*. A rezuma .subiectul 
unei cărţi nu. in.^ o macaz A a face 
critică. Nici a cita la nesfârşit 
şi citate Inoperante. Citatul tre¬ 
buie .sA fie expresiv, caracteris¬ 
tic şl «A sprijine argumentarea. 
91 să fie cât mul jrcurt. Dacă »e 
poate să w «uprlme şi «A sc in- 
dloc doar pagina: fllnidcA so 
presupune cA nu se citeşte o ori- 
tlcA deîAt dupA o prealabilă cu¬ 
noaştere a operU Larăişl împăr¬ 
ţirea de dogii e zadarnica. E^te 
drept că o tniîUJflcllenţA de v<)C2i- 
bular, reduce adjectivele foarte 
mult aşa încât crltkua e obligat 
sA te servească uneori de ele : 
insă trebuie sâ observe o mare 
cumpătare in alegerea şl decer- 
lor. 

Adevfirnltfl im'părMre a erHUdl 

ar fi în : istorică şl monogra¬ 
fică. 

Critica istorică nu efyte critica 
aceea care inicearcâ să explice 
opera prin viaţa autorului sau 
autorul prin opera lui. Aseme¬ 
nea exerciţii nu< sunt decât die- 
tafllu critic, dar nu’ li (se poate o- 
corda o Importanţă capitală, cte 
cât doar in estetică, pentru a 
lumina anumite oerCetârl asu¬ 
pra procesului creaţiei. Critica 
istorică este operaţia de ierar¬ 
hizare şl revizuire — sau invers 
— a valorilor, ini privire retros¬ 
pectivă. Cui 1 se pare puţin să 
ia in mână opera Iul Satnte- 
Beuve şl fye va lămuri asupra 
Importanţei aoostei critice. 

Critica monografi că este a- 
ceea care studiază «exclusiv o 
personalitate creatoare. Cohdi 
ţlunca insă e ca această perso¬ 
nalitate să fie covârşitoare, a- 
dlcă să albe o valoare Incon¬ 
testabilă şl care să nu sufere 
vre-o revizuire in rău a istoriei. 
Studierea aceasta este făcută 
din toate punctele- de vedere 
critice şi sub toate aspectele a- 
ce!el personalităţi .studiate. Tre¬ 
buit* să :/• observe că pe* cânld in 
critica Istorică preocuparea de 
căpetenie o constltuo mai cu 
d?o ebi operlle de/prinde de au¬ 
torul lor şi raporturile in care 
w gâs-*vc opurile diferiţilor 
scriitori in ele, in critica mono¬ 
grafică preocuparea o conţii tu • 
un autor şi operele lui şl rapor¬ 
tul dintre operei? acestea ale a- 
c ciula şl autor. Prlnex critică ar 
urmâr] o ierarhizare in cultură- 
p • când a doua o Ierarhizare in 
creaţie. 

Până la urmă în ;â vom a- 
junge că şl critica periodică şi 
cr?a istorică şi cea monografică 
nu con. li tu? decât ramuri cari 
?? întretaie ale aceleiaşi activi- 
tăţi cronic? a spiritului ome- 
n* -: şj fă in ortcore din ele se 
fa"* acelaşi travaliu. In critica 
întere:^ :.zâ întâi observarea 
Hrlctâ a metodei, 91 in toate 
trH teluri de critkă • .* între¬ 
buinţează a ceia’t metodă. 

Cilii:a e#ti* aşa dar un gen în 
' • K un gen d-c cugetar* 
dD ;â nu cmar cugetarea înăăşi 
: 1 mai pwi.;, <v un v n de ac- 
t vdah- spirituală, aşa cum c 
creaţia literară mu istorică. Dar 
a mi "•mfun J- critica sl 11- 
1 'Tii' ura, N*am :pu , eâ critica e 
un gen literar. Numi! critica 
srtis*Jlor e un gen literar, sau 
eretic a f,<. utâ ia calitate de ur- 
tl&t. Cţiti a, 


f A or > *PU«» e un gen 

LA HI dtemtura. dar nai DK 11 

>•'« prin criticii ■ 1 ^ rHUÎ ' aîVUCU 


nniAnJrliiiuA 


pbm de eld ea, diir_ mitica 
ku nit 1:. tnlWVtw 
nu <• n,tci arn P a '‘.CmTiAr 

rni lltc nitUflU' ml«l -S 
„van nl «1. Ku* '» " 

rana. Col (rari un siwţ u ■ ■■ . . 
un Kon literar, l-au dM W. A O 
lovitură pentru că au 1 V (d (P V,?nu> 

po erttksi :>A iirmâreu.yu feu n 

• uJ hi loc ftă urmârcfu^ ad fv.. 
rul. 91 anta a fo*d greşii, 
pentru a fi critic '-unt )*<'-< 
mal multo caUtâţl nu una 

slngurA Vremeit iwiVtră. mn 
cauza recrudescenţei de P |r> * 1 ~ 
ţie ujunls mA fie mult mal xi 
genii A decât epocile anterl<jcin . 
Acum nuso mul coroaMtAţl r * ,n 
pic ci Complexe de caJttâţ), Uh - 
mal pentru o mal olklA tcaran 
tare a reuşitei. Mal alo# In do¬ 
meniul spiritual, complexul do 
calităţi c mal necesar ca ori 
când deoarece livtr'uiv timp cw* 
anarhie se strecoară aci toţi 
nechemaţii. Toţi caută o glorie 
apa rentă. Adevărata glorie e 
însă greu de ajuns Ea nu o 
flec Al o Infimă răsplată pentru 
nişte eforturi titanice. 

întâi 1 secer© unul critic gust. 
91 pentru a-1 verifica şl dovedi 
îl 'trebuie criterii sigure de Ju 
ţa cari a 


d »tă p<- un alt 


Idecată, Nea-j unsurlle^H ® I 

du. considerare i gustului ca u- 
nlc principiu critic le am arâuit 
in articolul trecut, Ner*es!1 iţea 
criteriilor e şl mal evidentă, A 
apune că un van poate fi con'du? 
fără cunoi^tcivea princip Iilor 
marinăreşti, cl numai cu pre 
.simţirea cA eşti p f * drumul cel 
bun şl cu... curajul de a merge 
tot înainte, c acel&ş lucru ca 
şl a suallne că afară de gust. 
nu mal există criteriu plauzibil 
in critica. Opera de artă nu o 
un conglomerat anorganic. E 
ua corp viu. E o construcţie 
făuri tu pc Jl n . ^f._sptrl h i ol e. Pen¬ 
tru n o Judec o, rtehnesfi nfS - 
trundem intenţiile artistului, 
nă le verificăm 

Dar artldul a avut anumlU* 
criterii cari «unt aceleaşi tot¬ 
deauna şl peste tot. Fii bine con¬ 
form acc tor criterii şl criticul 
va cerceta opera de artă. Cri te 
rllic acestea sunt legi. sunt dog 
mc cari nu pot fl schimbate 
fără a produse o penturhan* ge¬ 
nerală în domeniul spiritual. 

Preconizez o critică dogma¬ 
tică. DogmatlKmul e singura 
posibilitate dc salivare din hao¬ 
sul spiritual, după eutm dicta¬ 
tura e '.singura ieşire din dezor¬ 
dinea politică, economică el so¬ 
cială. 

Dogmatismul acesta nu e o a- 
plicare rigidă a unor legi a- 
priorlcc. E dimpotrivă o verifi¬ 
care a operll prin propriile In¬ 
tenţii ale autorului şl prin aJcele 
criterii cari au fost găsite vala¬ 
bile pentru orice creaţie dc până 
astăzi. Aşa dar pentru a stabili 
operaţia critică sunt doua 
stadii: întâi se studiază proce¬ 
sul creaţiei la operele con/a 
erate şi ><e extrag criteriile după 
cari au fost făcute şl apoi ac?'* te 
criterii sunt aplicate la cerce- 
tarea noilor opere. Criteriile a- 
cestea trebuie să fie im â foarte 
largi pentru a permite o Justă 
•subordonare a tuturor operelor 
şl excepţiilor şi pentru a per¬ 
mite să se strecoare în jude rată 
critică şi acel imponderabil care 
totdeauna rămâne ln«esteb‘l şi 
fără d * car? nu nepoate înţelege 
opera. 

Aşa dar dogmatismul nu c un 
rnecani m automat care acceptă 
fnu revpiflge, "1 un Joc spiritual 
de o disciplină cCaftlcă dar ne¬ 
cesară. 

Criticul mai trobue să fl? .se¬ 
rios, Ori '• abatere dela seriozi¬ 
tate o plătite cu pierderea au¬ 
torităţii. Criticul nu se poate 
tine de olum© si de 'fica/ur 1 Mi¬ 
siunea Iul a unui arM/o- 
crflt şl p?ntru îi Incumbă 

o d/mnitut'* rară. 

Critkâ fără rulturâ solidă nu 
•* nouţe face. N’cl fără infor- 
tnall? ia zi şl lectură perma¬ 
nentă. 

8 *a mbint^rv*. cred că mai U 
trebui? c r !Udului o in? Miz?nţ4 
de^rixVvk f.mrte subtilă şl un 
t parat lo^ic fără ?*Uf >ur. Precum 
şl un material d> «xpm:i? d?la 
r: ’ n ‘ ** nu abată. Crit! *ui ]x\ X 
onsU* da cuvlrt-lor decât v ilorl 
noţlonule, nu şl catetlc.*, D<e a- 
< rz\ el trebii'ic să pr^rlz: 
ţinutul noţiunilor de eurl se fo- 
]o y r \ P/ritru a nu di hy 
coxLfuzie in termin -logU crlt-l 


•••• P n -' ,lun, ' 1 ' l 'j,i fw-nimh r»u ,ln 

im omriir,i’.rn Iri . < iu w , 

pusllinllo 'P»-"'" 1 („iJr 

»U)» ln«uflft vbtlft < I . 

iu rnu un«i y t „ t , t 

t.r*rul trrlum " ft ^ v / r ,; rrtil 

«îrltlcii •• ",' t '’.'.vVr 'Tiuni! 

ÎS* ,>.* t/u ..muntt 

»..rrw II. ii in faU» UI»»*I 

După cum profilul- Irită ^ 
rltufllă a criticuliri. .. , . n jrl* 
p.;i i aUmulca/.â fiimpi'tht M» 

M intra 
,-Al rru' do omen«v;c f Nu, 

vr^uunr «-4 W «J«‘; 
nu se preocupă de utl ^ 

deci de UH om ei fir O 
Numai dcKPf oporelcm < | 110 r 
criticul ponte vorbi • " r r .- t 
acc.ttea Ic "' i. yi jin 

vehement 

deoarece ace«t©ti / ţut ". , 

douA ape: nlcl cnVI'v nlcI ^. 

cl doar Încropite X/3r Z*. 

Ilf trebue combWuiA. 
lotirca nromovatA-^ ,. rl tu- 
ncccfior:i «I vehement ' 
zUutmul: la .locul I . t 

In critica P<- 2S.S n «. -1 con- 

lOiire decât întrucât va 
plini toate rxlamtţcic ţr ^ p "* Tr 
trei puncte de vedere Ea tr 
bue să. reprc/.ir.t/ •-■uUctul ^ 
expresie rrtmftnea.^â. •**"?». 
plinească, toatî n'KUjeJe ^ l 
re ţl «A atbA o ^ncUune mcd.e 

fizica profunda Nlcl-unul d n 

cefe trei puncte nu poate rm 
domina asupra cel orlalte 
te sunt egal de IndreptAUte 1- 
viaţa, deci toate sunt pe ace- 
laţ plan. toate au o însemn㬠
tate oftai a 81 nici unul nu poa- 
t? să lipsc-ascâ. 

Nesocotind principiul (^tetk 
sau pe cel metafizic, mişcarea, 
scmănătorLstă a eşuat iamem- 
tabM. Profetul el, N. lorga a 
vrilt să faucă inaţionaihm in 
artă. ceeace nu se poate. Noi 
aducem o nouă fermu ă, mult 
mai serioasă şi care nu e un 
Joc de cuvinte numai, cl are 
un sens bine gândit. No‘ cerem 
nrtâ in naUonalism. Adică, unei 
opere literare care îndeplineşte 
condiţiile estetice i! cerem >â 
fie expres:unea sufletulu 1 şi co¬ 
lectivităţii româneşti Noi por¬ 
nim dela ideea că nu © sufi¬ 
cient să fii naţionalist in artă 
ca să ai talent dur că dacă 
al talent «şti obligai sa 1 pui 
in slujba neamului tău. Unind 
specificul romanesc cu o expri¬ 
mare frumoasa, numai astfe 1 
literatura română va putea a- 
Junge f ă ccmtrlbue la concertul 
universal al culturii, 

Sunt spirite estetliate şi rafi¬ 
nate. cari refuza specificul na- 
ţ ion tal ca pe un Iuctu râu mi¬ 
rositor, Bai’ega trâbunâ le re¬ 
pugnă, balega hrănitoare a p㬠
mântului românesc. Pentru na- 
Mil «lor d< elită e numai decât 
neceasarâ parfumeriu strai nu 
Aoivitiî spirite te ingT<jzesc când 
aud formula : :,pec fi'* naţional 
şi pretextează că ţăranul nu e 
un subiect suflccrit pentru 11 
tern tură. Aceştia insă admit sâ 
vorbea: câ de literatura Y'ujnti* 
vd. Ei bine, cum . ? poate vorbi 
dc literal ura rotnând, când u- 
ceşti Isteţi refuză oă facă lite¬ 
ratura romana . adică o litera- 
tura care s& exprim© mevifkru* 
i a* in 


n »ţlo 
preh 


îl» itt 
Vrehu 
unui 
I WT 

Ut» Kuhl»*» ’ 
dern eC% idei 
cil. nici un 

de P -«P^ţ 

d* P r ‘ 
llă.nf'tntfQ 
mar? urt4 


fn 



II vU 
i lvhi ^ 

VnT 

;• lAei^ * 

•H tol «, M 

ttwxw. « xprlfnA r^, , t .rJ 
8) 

ddân. mHwftsţJr- . 

^.hllvâ pe *^ r iUoi v, ^ % 
7 f>;»re *ie tn** £ 
fitirnal 

rm. ^ 


ţărani 
miţXtmtlâ 

rurale ? Nu ( HA «e r, 
roşul Hă *e trat 
n»ieolo0ee Onr In oru*" 

h ii ne aibă in ved#* f<l 
fistblcA rbmftneai«rri r 
mă Zamfire.i u , ^ 


damul eu drru/fntc rr 
hal al el român«4ft| şl 
mirat unaidm deM o n} 
mahaluua romanţau 
Aşa dar se admir* 
rf/mânesc, dar nu ^ 
te ! Frumoasă logic.i 1 

91 H< k poa.l.e trata j)| , 
r train ni totu >l î w 
mUneiw* Dt/vada Hf % 
Mtrcea- Elhnh* < ♦ « , ^ 

specificul române ^ 
mal in #ubl?ct. d' r 
npiritul autorului. Ui 
mt/dege sfi ©xprrim* 
ld©î»!4» f xprimamWKj 
tunel când Mire« H 
scrie un roman r 'tM 
mtnemi ne vr/m tujf 
ori, 

Ceeace ceremJ 

o Îmbogăţii © În ao u 
t4*raturil româneşti r, ; 
tlvltatea româj»©:©^ 

b >gate luijHi 




cuprind* «.©d U | 

frumuseţi meat nu au&r 
pAcat ca criltcrul nă ^ 
ocupe de ele, dar * ab? _ 

mă. 

Daca o Opera trebui ^ 
nească condiţii etnice» 
ea mal trcbuc »â alW«; 
zonanţă rnetatizlcâ, p* 
nimic nu arc vaioar* a 
se referă la valoarea ^ 
şi aceasta se gâi^cşt? r,«' 
prolblemele m 'u*!, h» 
metafizicei Cu cât ^ 
va face să vibreze ^ 
ccarda intimă a ftenUd 
cosmJc «au pe acela jt 
cu atât opera capăt* d 
din acea valoare aba» 
tre oare tirul© Klindciţ 
omeneşti sunt relatlnf 
tirul către absolutul 7 
mi. 91 chLar dacă m- 
U apropie progresiv. 

In ce priveşte e 
mal de seamă fapt dr i 
bu" să ţină seamă « 
©:>te ca forma în rarţ; 
elf teu* naţional . a l> 
apropiată de univers 
asemenea, singurele - 
in care se poaU* reali» 
desăvârşitâ. «unt eh 
raţionalismul. 

Adversarii .specific 
onal vor rljuxita că & 
tic nu «e vede decât i 
ro. In creaţie el nu a 
să fie luat in seamă*3 
lâ logică a aceea r*?- 
rneaz.ă importanţa w 
mulul in creaţie # & 
ţionalimn il vede & 
7>lan in cultură I Cm 
cultura decât un moe’ 
calare a creaţiilor $ 
putea fi naţională * 
alcătuită din creaţii 
«unt naţionale ? C& 
gala care e valabilă t 
dar nu © valabilă & 


te ? 


cât 

cur 


a. 


mfletulv > romor*-*se t 
■me xzâ UUtraturâ 
â :t.a ? Oare acel 
pun© după 
a r i.tâ numai limba î 
cut â acea literat 
arată prea puţin 
dcxfUatat. Dur #i 
r omân<i tiu <• pc.t 










Zî de cj, sub supravcaherca 
admirabilului arhitect Ioţu. se 
ridica din pământ mândra si 
inimoasa casă a legionarilor 
rantii t casa bucuriei şi a biru¬ 
inţei noastre! 

Sguduită din amorţeală de 
fapta legionarilor, lumea poli¬ 
tică şl intelectuală româneas¬ 
că. se perindă pcla Bucureştii- 
Nou: spre a vedea truda dezin¬ 
teresată a legionarilor. 

Astfel ne-au vizitat până 
acum, prieteni draoi sau adver¬ 
sari odioşi, următorii : Nich'for 
Crainic, Ing . Gigăriu, general 
Cantacuzino-Grănicerul,' Mire ea 
Eliade, Dan Rădulcscu, Gheor- 
ghe Racoveanu, Dragoş Proto- 
popescu, Mircea Vulcănescu, 
Prof. Glondys, dela Universita¬ 
tea din Utrecht, Grigore Forţu, 
Alexandru Cantacuztno, Grigo- 
re Manoilescu. Ing. Fohadc,' N. 
Crcvedia. Lorrn Pope seu, Nicu- 
lae Roşu, C. Cusin , Gngore 
Coandă, Ştefan Tătar eseu, Arh. 
Enescu, Ferdinand Koşca, No- 
lică Antonescu, N. Rloşeanu. 
Ing. Mateescu, Petru Manol'u. 
Victor Papacostea, Ing. N. Ma- 
res, Evfem Mihăileanu, Petre 
Pandrea C. LucreţJa-Vâlceanu, 
Col. Todicescu etc., etc, etc. 


Camioneta ..Oltenia- a Iconarilor olteni, cărând pietriş. 


generală de la Cârâmidărie 


La zidit. 


Doi legionari, studenţi bucovineni, descărcând pietriş. 


Legionar cărând cărămidă 


Ln „cuib** dejntelectuali la lucru. De la stânga 
Ing. Alexandrescu, avocat Ion I. Moţa Ing Vi 
Duminica Ionescu, Prof. Dr. Christcscu şi Prof 

topopcscu 


echipă de legionari lucrători la cărămidărie. In mijloc avocatul 
Victor Silaghi , şeful echipei. 


Serbarea inălţării zidurilor. 
Căpitanul şi Mihail Stelescu 
ascultând „Marşul Legionarilor' 


Salutul legionarilor 


Serbarea înălţării zidurilor. Mihail Stelescu citind 

Căpitanului. 


raportul in faţa 


Serbarea înălţării zidurilor. Soseşte Căpitanul 


Cresc zidurile, 













6 



o întrebare nimerita 

$1 UN RĂSPUNS STUPID 

InirebttiHM e a d-lui \^ae 
lonesou. Răspunsul este — 
evident — al lui Soror. Sub 
i it Iul ..CV «vom noi eu rc- 
volu(îa gonnanu?“, d. Nne 
lonescu u publicul în Cu- 
\41 iit iiI (J’v l\) un articol 
<1 intre cdc mai bune» în 
cart' pune precis problema 
atitudinii adoptata de presa 
româna (?) faţă de nit Ie¬ 
rtam: 

..De la instaurarea regimului 
hitlerist in Germania, o parte 
drin presa noastră duce con¬ 
stant o campanie metodică dacă 
nu de denigrare, cel puţin de 
pasionată opoziţie Împotriva or- 
dinei naţionai-socialiste. In 
vara aceasta şi mai ales acum 
către sfârşita ei. campania a 
câştigat in intensitate: repor- 
tagil in serie, broşuri, ştiri sen¬ 
zaţionale ocupă teascurile ro¬ 
mâneşti intr’un ritm şi o abun¬ 
dentă de interes cu care nu 
ne-am obicinuit decât pentru 
întâmplările posibile de a de¬ 
veni sâmbure de scandal sau de 
intrigă. Campania aceasta c⺬ 
tigă oercuri din ce in ce mai 
largi. Aşa de largi încât, intr’o 
formă anumita, a isbutit să se 
strecoare chiar in coloanele ofi¬ 
ciosului guvernamental Drep¬ 
tatea. Este bine? Nu... — Adică 
de ce participăm noi la această 
oâtimaşâ campanie împotriva 
revoluţiei germane. Evrei, pe 
rât ştiu. nu suntem: şi nici re¬ 
prezentanţii intereselor evre- 
eşti". 

Aici e ţoală buba. d-le 
Nae lonesou- Presa de tiraj, 
democratică, este în cea mai 
mare parte jidovească. Ofi¬ 
ciosul Dreptatea are redac¬ 
tori coturnii ou oficioasele 
sioniste din Sărindar. Iar 
guvernul se sprijină numai 
pe a>n zisa opinie publică 
pe care*o reprezintă (?) a- 
ceste foi jidoveşti şi inter* 
naliomulLzanie. 

D-l N. lonesou închee ast¬ 
fel acest articol. care ar tre¬ 
bui să însemne un nou punct 
de plecare în altitudinea 
presei româneşti fală de 
Germania de azi: 

,.De unde dară. soldaritatea 
noastră cu Evreii şi cu marile 
.democraţii 1 apusene in jude¬ 
carea lucrurilor germane ? — 
Cine are dreptate? Ceilalţi — 
sau noi?". 

hvidenl că <L Nae lonescu 
are toată dreptatea. Jar so¬ 
lidarizarea amintită este a 
jidanilor dela noi cu jidanii 
din Germania şi cu cei di'n 
Apus. 

Pe cat de inteligent sunt 
puse aci problemele. pe atât 
de stupid sunt însăilate în 
întrebarea-rusputis a lui So- 
cor (Adevărul, 26 / lX: „Ce 
^revoluţia germană cu 
noi? ). Fiindcă in loc de ar¬ 
gumente. el nu aduce decât 
afirmaţii: 

..Metodele de guvernământ 
ale d-lui Hitler le-am deza¬ 
proba platonic .dacă nu s’ax an¬ 
grena intr’o doctrină pe care 
cancelarul german vrea s’o im- 
pue şi peste graniţele ţării sale 
— in ţara noastră şi in altele... 
Ne-ar fi indiferentă, poate, re¬ 
voluţia germană, dacă politica 
d-lui Hitler n’ar fi o continuă 
aţâţare a spiritului războinic şi 
daca nam fi, ca stat şi popor 
in primejdie de a ne vedea a- 
runcaţi intr’un nou măcel**. 

( ine vorbeşte astfel!? 
Redactorul unui zbir care 
cere zilnic războiu inipo* 
t ri va < iernia niei li i t Ier iste, 
pentru salvarea democra¬ 
ţiei marxiste! Si câtă teamă 
de a nu preciza oare e con¬ 


fratele căruia i se răspunde 
«şa de slab. de teamă ca ci¬ 
titorii Adevărului să nu ci¬ 
tească articolul <1-1 ui Nae 
lonesou şi să vwlă cine a re 
dreptate-.. 

Intre cei cărora guverna¬ 
rea lui Hitler le Hă nenu¬ 
mărate insomnii — deşi din 
alte emotiv© — este şi d. 
lorga. Chiar când scrie lu¬ 
cruri «aga de juste, ca în ar¬ 
ticolul în care îl ironizează 
crunt |>c d. Mihalache — 
neocorpora tistul (articolul 
încă un Hitler** Neamul 
Românesc, 26/1X), <1. lorga 
face afirmaţii direct ridi¬ 
cole: 

..Ci toţi vreau să fie Hitler 
prigonitorul, omul cetei sale, 
care distruge orice merite ar a- 
vea. pe cine nu face parte din 
clanul strâns in jurul său”. 

I). lorga este istoric: n’ar 
strica să sc informeze dela 
izvoare urni obiective şi să 
iui afirme lucruri pe care 
nu Je poate dovedi eu nimic. 
Căci altfel şi bruma de 
prestigiu ce i-a mai rămas.l 
sc va irosi repede-repede. 

ROADELE GUVERNĂRII 
PARTIDELOR IN GOSPO¬ 
DĂRIA COMUNALA 

Dureros de exacte sunt 
< rmşt dările pe le face 

scriitorul Herpossicius în 
articolul „La largul Mu¬ 
reş, treisprezece ani după. .’* 
(Cuvântul, 22/]X): 

.Târgul Mureş era, pe vremea 
aceea, un podiş ozomz&t şi aşa 
l-am dus. peste ani şi întâmplări 
in amintirea noastră treisprezece 
ani... Cuvântul cronicarului pu¬ 
sese de mult stăpânire pe cu¬ 
getele administratorilor noştri. 
Da. omule sub vremi, sub a- 
marnica şl nemiloasa vreme, 
ceiace nu Înseamnă de fel câ 
nu s’ar putea ridica şi deasupra 
ei. dacă n’ar fi aşa de bicisnici, 
cum sunt cei din administraţia 
Târgului Mureş... Ce-a fost, Sn 
realitate, Paris in miniatură 
sau numai oraş ardelenesc, mai 
înainte, nu ştiu, — ştiu ce este 
astăzi: o imensă rampă de gu- 
noiu. Pavaje desfundate de-o 
lucrare a introducerii metanu¬ 
lui, precât aflu. dar părăsite, o 
piaţă murdară, mal mult de pe 
urma unui ecarisaj absent de¬ 
cât de pe unma târgurilor frec¬ 
vente, iar la capetele spaţiosu¬ 
lui Corso. două catedrale, orto¬ 
doxe. a grecoorientalilor şi a 
uniţilor, deopotrivă de neferi¬ 
cite. in tencuiala lor parţială. 
Dacă te nimereşti pe inserat, in 
preajmă, nu rareori vezi cet㬠
ţeni, dosiţi pe după locul alta¬ 
rului, in exerciţii vulgar biolo¬ 
gice". 

O imensa rampă de gu- 
noiu, iată în ce au transfor¬ 
mai ţoală (ara partidele po¬ 
litice care ne-au guvernai. 
Duhoarea lor a înăbuşit su¬ 
fletul poporului si toate 
Mint egal de responsabile 
pentru nenorocita situaţie 
in c«i re ne uf luni. Singura 
posibilitate de dezinfectare 
este o înlăturare definitivă 
a partidelor din viaţa poli¬ 
tică a României. 

ULTIMA AFACERE 
A ALBANEZULUI 

( ităm două ţkisugii din 
două cuprinzătoare articole 
despre panamaua lui Vic¬ 
tor Crâcânel Fftiniiii. Pri¬ 
mul articol, ..Iabraşul cul¬ 
tural" (Calendarul/ 22 IX) 
e al ditai Dragoş Protopo- 
j>escu. lată concluzia: 

„Şi impostorul acesta putred, 


care a făcut războiul cu passa- 
!>ort turcesc la Paris, Iar după 
rftzbolu republică la cafenea, a 
îndrăznit să tac de pe lista in¬ 
vitaţilor la masa dela Palat, 
scriitori invalizi dc talentul 
unul Camll Petrescu şi Perpes- 
slchis; şl se lăfăeşte dinastic cu 
hârtie dc scris şi ţigări cu In¬ 
signă şterpelite. Şi vrea să dic¬ 
teze culturii româneşti din vâr¬ 
ful panamalei de 300 de mili¬ 
oane a Palatului Cultural (In¬ 
clusiv piscinele), unde peste 
capul celor 1.500.000 dc analfa¬ 
beţi, 7o00 de învăţători şi 6000 
de licenţiaţi muritori de foame, 
se vor instala numai decât — 
de asta arde ţârii — trei func¬ 
ţiuni: Pen-Clubul; S. S. Reul şi 
Societatea autorilor dramatici. 
Eftmlu, Rebreanu, Froda. Cei 
trei siniştri delLcvenţi ai culturii 
■cu schepsis (şi chiar altceva). 
Şi nu-l nimeni să ia pe balca- 
nez de şalvari şl sft -1 arunce in 
pârâul Maritza?”. 

Putină răbdare, cuci se 
va arunca singur, bineînţe¬ 
les de frică, nu de bună 
voc... Al doilea articol e 
..Staulul culţiira'l** (Curen¬ 
tul, 22. IX), de d-J Ionel Di- 
mit/rescu, care după ce pu¬ 
ne următorele premise: 

..Misterioşii starteri ai ghe- 
şeftului cu „Palatul Cultural” 
(300 milioane de lei ciordite 
Statului la adăpostul emblemei 
..Regele Carol II”...), fideli tac¬ 
ticei lor tradiţionale de larve 
aliate cu bezna şi cu tăcerea, 
nu suflă nici un cuvânt de ri¬ 
postă la primele alarme ale 
presei. mc T-n n 

tifice turpitudinea acestui ului¬ 
tor scandal". 

Indice: 

„Scandalul cu „Palatul cul¬ 
tural" este deci un respingător 
glieşeft in extenso aranjat de 
câţiva literaţi impracticabili 
spre a-şi mai restaura finanţe¬ 
le deteriorate de regimul demi- 
soldelor. După ce se va fi în¬ 
junghiat la sfeştania de inau¬ 
gurare un cocoş negru, con¬ 
form tradiţiei magice, noul co¬ 
şar cultural va rămâne pustiu 
şi trist ca un garderab după 
plecarea miresei din casa p㬠
rinţilor". 

Scandalul e cu atât mai 
mare şi mai respingător, cu 
cât cu trei sute de milioane. 
Statul «ar putea termina în 
cel mai scurt timp toate cl㬠
dirile publice (biserici, mu¬ 
zee. şcoli, etc.) începute şi 
neterminate, cr re se nu.ru e 
treptat la marginea tuturor 
drumurilor, mărturie sinis¬ 
tră a incapacităţii şi incon¬ 
ştienţii tuturor guvernanţi¬ 
lor noştri. 

AGITAŢIA LIBERALILOR 

Cinci ani de opoziţie nea¬ 
gră — în oare nu /a inter¬ 
calat decât un an de masca¬ 
ta participare la guvernul 
lorga — mi lihnit stomacu¬ 
rile celor mai entuziaşti li¬ 
berali. In asemenea condi¬ 
ţii, natural că se impunea o 
urgentă acţiune pentru do¬ 
borârea guvernului — acţi¬ 
une pe Oii re învechiţii libe¬ 
rali au început-o cu un.«. 
manifest, lată câteva din 
justele reflecţii ale D-lui 
Nae lonescu cu priviri* la 
,.l n manifest cu amenin¬ 
ţări" (Cuvântul, 21. IX): 

„Pot, in adevăr, liberalii să-şi 
impună părerea împotriva ori 
cui? Pentru asta s’ar cere sâ 
existe un partid liberal cohe- 
rent, unitar, gata de luptă, 
chiar in cadrul unor „grave ho- 
târirl” şi destul de puternic 
pentru a se impune chiar cu 
forţa. E acesta cazul vechilor 
liberali? Nu se poate spune nici 
măcar in glumă. Partidul libe¬ 
ral se află in evidenta dtaolu- 


♦ *. Destrămare* 
nu mal « «L ^ m 
cl an pro*™ kstortr. n 

P * rt *^ k5 ’ defunctă A muri 


partid e 


nu mal ţin 
ktela de 
e- 




putut d# 91 a 
la noi, cl pretuindcnl 
lot iimi dc rulicol 


SI a 

.i <l<* 

S£r“< a foVrdc»l«.W 

„„.uif^lul „«wcrH.tlm 
libera!", răspândii '"f 
trecute ]»<• «iH|«le < -|».tnlee 
( «ci dacă e «dmiirat ca 
partidul m\*<ma\4br anu¬ 
lau fost harţi*, au nimţit... 
au vândut bogăţiile m ,l " 
adus venetici sa secere inn*- 
ziil roadelor noastre — u- 
poi cvte şi mai adevărat cu 
aceasta este traditiw parii- 
dolor. înrădăcinata ^in (ara 
prin diferiţii „Porci ui par¬ 
tidului libernl—oare nu * 
sfiit nici sa fure. nici să to- 
IcTeze cotropirea pământu¬ 
lim românesc de către toţi 
jidanii gali ţicni. Cât prive¬ 
şte protestul împotrivii pro¬ 
cedeul ui „scării de servit iu 
— el este lot aşa de impru¬ 
dent, fiindcă sistemul a fost 
iarăşi practicat de liberali î 
Amintiţi-vă de Ştirbei! 

Despre manifestaţia aces¬ 
tui tineret ahtiat după un 
ciolan guvernamental, vor¬ 
beşte şi d-rul N. Roşu. în 
articolul „Tinereţea la me¬ 
zat" (Curentul, 28-1X): 

. Treceau automobile şirag pe 
uliţă, şl prin mâini întinse spre 
cerşire se aruncau manifeste 
pentru toată lumea. Am cetit 
prima frază. Autografle politi¬ 
că. împletită in greşeli de 
limbă, care nu sunt îngăduite 
nici celui mal *ingnorant om- 
Pentru demnitatea acestei ti¬ 
nereţi pe care o avem şl noi şi 
au avut-o şl alţii, ne putem în¬ 
gădui o singură prietenie : să 
nu fie scoasă tinereţea la me¬ 
zat, să nu fie pusă la loterie şi 
vândută cui dă mai mult". 

Este insă tot ceiace pot face 
tlnereturile diferitelor partide 
poHttee. - - 

Dea ce ia ut it mii n cu se- 


m»Vnâ <ttv»M) — eu 

’.erîne ucrainene, <ru 

meranlenl. eu bariton! 
ler. 1 , cu regizori 

pictor» tripolit.an| — după r ^ 
prea bine aţi apucat să aflaţi 
Cenclti/.ic : 

..Camparşh se plimbă a ** 4 ^ 
prin redacţii. pnpiorănd câteva 
versete suplimcnuvre pentru h*- 
tlmldarea vksteriel : CJ»re <4 â, 
obligată A rewnâ pocăit* j, 
cilra de 30 milioane, căci alt- 
fel... Altfel e val şl amar d* ^ 
mâni* crtor 7000 de inv&ţătnr 
fără posturi şl prăpăd pe p^, 

cln i _ landul celor ftooo hcrri- 

ţlaţi t&rh pâine. Rămânem tkt\ 

C>P \sa o dramâ. cum ar 

maestrul de balet bancnote¬ 
lor dilapidatc \ . 

Căci puţma * llimî s 41 ^* 
tenit su s<K*otenţu 

Onora, fiind obligată la m*i, 
pi) 1 în dc 200 dc spectacole 
nc an, primea ţ>este I HM**> 
lei (aiui suta coict zeci nui 
lei) de apecjncrd ! m a - 
eelaş timp Muzeele stăm ne- 
păzite, neincalzite ş» nerts 

1 _rlftsi tm de 


> v 


•â n 

IA ' 


In 


\n« 
.ri * 
*n 
A 


IU 


mri 

m 


d i 

acela. 

D«l 


parate — f m . .. . 

Vlinister al Cultelor. I urui- 
cu ‘le. la Maree nu oxiMh 

specimene eterogene cank 
„rulate ‘le d. Ionel Di.n,. 

I rescu ! 


nr 

m 


ut 

I 


SARMANA ŞCOALA R0. 
MANEA SC A 


In,trată pe mâna polctien». 
nilor care nu se gândesc <b 
cât la interesele eleetoridt 
— fără să se preocupe m 
măsurile necesare p 
hunul ei mers — şcoala^! 
mâneascu a început sidjB 
ocolită chiar de romanii^ * 
provinciile alipite, lutu < 
tevu pasugii esenţinie dm r 
articolul d-lui Dragoş Vrân- 


meajă a d-lui Dinu Rrutia- 
nu este ridicolă, fiindcă este 
inoperantă, după cum arată 
d. Dragoş Protopopescu. in 
concluzia articolului ..Um¬ 
bra Brătienilor*' (Calenda¬ 
rul, 21 Sept.) : 

„Dar marea problemă e : ve¬ 
nind liberalii la putere cu ce 
vor tăia cangrena ? Cu al cui 
curaj; in ce spirit? Nu am a- 
juns unde suntem, la procesul, 
da, de descompunere de sus şl 
până jos, prin duhul de partid 
care a fost şi liberal ? 

In ce se simte reintinerit co¬ 
losul; in ce zori şi-a scăldat el 
fruntea căruntă de cenuşa at⬠
tor canosse; la terapeutica nouă 
a căror isvoare şi-au combătut 
artritismul picioarele lui de 
lut. ca să fim siguri câ vor pu¬ 
tea călca pe teren sănătos ?... 
Grave hotărâri... Da, ca să 
vină la putere ! CLne n’a fost 
in ţara românească foarte grav 
hotărât să vină la putere ? Dar 
vor fi liberalii tot aşa de grav 
hotărâţi şl să realizeze ceva ? E 
o întrebare ingrată, pentru care 
ei înşişi ne-ar putea imputa că 
prea anticipăm"... 

Bu e chiar o întrebare 
monită să rămână fără răs¬ 
puns. fiindcă tiu e antici¬ 
pată, ci lipsită — am spune 
— chiar de obiect; căci sin¬ 
gurul scop al venirii la pu¬ 
tere a (liberalilor nu e să 
realizeze ceva. ci să împie¬ 
dice o definitivă destr㬠
mare a organizaţiilor care 
nu se mai menţin decât în 
aşteptarea fripturii. 


ALŢI BANI SVARLIŢI PE 
FEREASTRA 


Sunt cei pe care i-a chel¬ 
tuit Statul cu aşa zisa O 
peră română. Ascultaţi ce 
spune d. Ionel Dimii rescu 
in articolul „Ballet de banc- 
note hi Operă** (Curentul, 
28 IX) : 

„Ca şi pentru excrocherla 
Piscin-Kultui-Palatului — d e - 
s P fe A care ™ s'a şoptit nimic 
pană in ziua in care a fost 
brusc vestită publiculiţ; ca ceva 
imposibil de împiedicat — in- 


minorita r< 

IX) : * 

„Un ziar bănăţean semna¬ 
lează acest lucru : Românii o- 1 
călesc gimnaziile şi liceele ro¬ 
mâneşti din Timişoara, dând l 
copiei să înveţe ia şcoalele mi- | 
nontare, in special la şcolile ( 
ungureşti Din ce cauză ? Fiind¬ 
că taxele şcolare la şcolile ro¬ 
mâneşti sunt mult mai mari de 
cât cele dela şcolile maghiare. 
Cauza nu e patriotică, dar e 
destul de puternică... E ruşinos . 
ce auzim : ruşinos şl pentru 
bănăţeni şl pentru noi. ca In ! 
timpul stăpânirii libere a Ro- . 
manilor, copii noştri să-şi for- t 
meze viziunile şi credinţele sub 
egida idealurilor educaţiei pro¬ 
fesate in şcolile minoritare un- | 
gureşti". 

Şi aceatstu ruşinoasa ii- j 
tiLajie este prosibilu nuinui ‘ 
fiindcă Ministerul Instrue j 
jiunii nu găseşte fondurile [ 
necesare cu să acorde burse i 
elevilor meri tos i şi săraci. 
Nu fiindcă nu au bani : să 1 
fie bine înţeles. Dar pen* 
truca aceşti bani trebueM* 
întrebuinţaţi la crearea sec ! 
ţiuiţilor bulgare la şcolile 
primare de stat din Calia* 
era. O spune aceasta răspi¬ 
cat In şt in tarea no. 378 1 din 
29 August 1933 a subrevi- 
zoratului şendaj al jud. O* 
liacra, din care cităm : 

„Către populaţia minoritari 
bulgară din Bazargîc. Se aduce 
la cunoştinţa tuturor cetăţeni¬ 
lor români, de origină bulgar*, 
cari' au copii in vârstă de şcoal* 
piiimarâ. câ Ministerul instruc¬ 
ţiunii publice a aprobat să func¬ 
ţioneze pe lângă flecare şcoa** 
primară de Stat din acest ara* 
câte un post de limba bulgari 
Posturi evident plătite d* 
Ministerul care n are betn 1 
pentru învăţătorii român j 
fără posturi* 

lăiuti adânc încă o crt * 
lătură pe răix>jul răzb* 1 * J 
nării, fraţi Aromâni pe c‘ afv ! 
guvernele n tt «u avut utu^'J 
să vă încetăţeneaacâ. Şi uu 
uitaţi că ziua deşteptării ** J 

e^te departe! 








TVlnhu * 1 

duroi paZ 1 * 
' ,,A '' Mn. 

' «'II 
(«mori po 
►IU .«'Urmi 

Inem ţi 0ll 

tlupA ruj^ 
*A Aflnţ.p» 



axa 


„„..înisniul d-lui Mi rcea Eliade 


d>»» nNfft tt | 
md ^Alovjj 
ix'iilni In, 
t\Vr *A f| e 
**A 1 (A | u 
« Ari «p, ; 
m dr If 0% 

UvAţAtorl 

P<’ »’UC- î 
►oo JiiM'n- j 

‘• IU IftfA 


L illâ- ut.,N l“‘" fW «ni prr 

i/il „IftlHibde «I'IhI Mit.*.*., !•; 

TJ; l .iiihIu ' iu nmnii i mI (i-«. 

r „I H Mim 

* , ' sf, n | »iilu| m,| 

Mirri 1 ' 1 1*ll««lo sr iiihv/i|ia 
,.,ud' puliHifii i„ ( ţ| 

t m.Mi «■*««» " •"'•Hm il>< „ H 


IU* Klo 0 
«nepot*- 


h ,*Ui nWl1 tiubuiproap» n M 
L *rtM)d uns 

, „I */, %nh'm .Im n mu rnrov»» 

, f,..v vinnxnt ,| 0 Wl| , ri| ,, 


S <1 Os-, 
t ulii <•«, 

Io nţiu 

i'lncojt» 

noooo 

‘ i inii 

NI 

IUI JlO* 

n«*riv. 

»< eilb 
nnd* 

i «’t »| 0 

) nui- 


.."• «»»mn/n 

r%i. ii• ’v "«*ii» 

§v | 1 P filnil<' il. MIpcini Klln.lor 
,,(.|m*il > ^n«l « A nVi î llr , u,i 


| |„ !»! '.. . ' " »» *« ltHM 

L i ,hI»iIA «*’ « H român 
P \ni «*.l«un mu 


RO. 


4 rfl ”"" ’ • “'.kiiii mu 

Jfo|,»ir I >«' «*«• con finul a ( | H(l PO 
L|„ ru rouirtiiUni f 

A II romiin nu «* nici »„ nit'ril 
n j, j o ilis’A.lero, I) IVflrcMMi 
|ml«* *Vi român di,, ia 

mm %'a iiAmmiI tuiliAll s| ,|. | „ 
bi T.‘«nI«»i‘.'^ii Itrmtlşţ.. ,h- 
Tî.liV 

Românim i"-« «unim fn*a 0 
IihIIm.’ coiişlieiil «niiloi inn r „ 
lt< rr , *. , l<* şl «Npli'AflIlo nrrslnl 
II Ml .>1 UI <I«‘«M»I s,.„ s n0 j ( , |4J , 
iii «A îl Mli. i'n Mllmlu » r ,’ .» 
finciuvi ofIfiMlIfitv |n râtul ,i 
IIiI.m h*«i.l.»ivsni liiniiKf,,, ,.<>|c 
| v/iii (« «tdlifRen mi iiinllcmiiii 
Jmpo'M’cIpllliilA şi Iinu/iUi|i| 

_ nnnAii. no nrc, 

I), i»Miel HI nroiif srns i| \u r 

- Kllmh. .• mult in/i| M ,, r | r 
. ril lini. «l<'(Wii K(ll 

r».""* ..Ml . 1 .- i„ 

If.' Mini .im tini- „„ 

t 1 .'"; 1 . '," 111 . 11 ., 

il . 1 . •• mul 1M11I|) lol||rtn| 

ll„l,i in mlnvJir «•.. M 

*•! 77'; 11 •» ...tlhli 

I." |!.' < n.v | uni rrimi 

'"""«nil ti-.M-Hf : 

.1" In c.n. 

/M r '’" IV v,. 

"I«n 1 rrt|| rom.i ii i i ■ 

UjmuitM «7T . 

| «^ihM-nrlc I Vii f * 

V^VMtjNII AUllIl'UI 

Ulirmirnifiillnr ,(,• r.....].,, 


m-vr;:!;: 1 ,:"" ... . 

:'- , l'-'» ">'"l li MIitim 

,'[7 .. 

X "' 1 ' l'nni l.' ... 

H. I l’V* nJ'i nm M "'" ’•*>««•» 

1 uu- l> Mlmw» IOIIimIi» m i<vii1 , h 

-» ..VIII. .'li nhKi 

1 A Il.rslr |il‘lV|fi«lumi Wl |„ 

. .,. p Jt 

mVll, prolilcinolop romrt . 

aS-^* 5 .s sc 

• <>nirtnc,(|. *' *• 

«I 

••«mi ,i,i, M i„ , «7-,;•» «» 

lllAlIryll y| , V "MlUn(IV r „. 

In-..xi ) r, n,.| i ;!. ,r V; 1 '!" ‘'ifl- 

'• l| . Innl NhirA.nl' 

imlin, ,| , , ‘" 1 ... 

•Un »'l 1 "lMlln, 

"•fi»:."i sîSsis. 1 1 " 

;r%3' zsrx 

sr,« 6 s.rrr«? 

Saţ-t - 

' ... illlr/l „ ... 

" ! n,llrA VII rnnlrllini In 
Z*TL"** •'«« M'i’iii/iini,. 

• «I. Mim.. ICIImlr i, .. 

'"Mivns.n . 1 ,. nirAiul 

In nl lr.-ll,n înn.l .1 *„ „( ln iU 
«pl'lmnliil s|ilrliunllln|ll" K | M .. 

ÎÎJ7*. “ n "0* A ..«• "HlniHno .. 

Ni- Inlirl.Ain .l.irfl ,|. Mlrcrn 

* .1 i *.. "II" tn 

♦mlnAsrdpi'ii 41i 11 nimnluvit, Nu 
ninj ncolo şi ( n nonoro ii'iimni , t; 
nVfirA «|«4 lume, ntimnili jmiI sn 
UH Olbfl U|l(l|(ij||(. |>o|IM|7| 

I HimHiil sj.lrIf mm Mfj.f || ■ || y 

•l '.l-li.V L HUjmiIlUUn , âf j 
' Vx "l.'i ’ ° M, ^ ll< Hnc juiliilra ' I 
Mini/) ICIIntli* pure a ii j|<| 

fiiirT miMil fnl " u " 4,r 

IM1JI.f Oo vctlotc ni. 


«!«' Mi futil Poliltronimlr 


.. 

ţ|.l|"In^VIrKlIli" ,M , n n l 0 r.n, l ,;, Af Vn 

Mii.n, In (hmtlir . 

Iml. ,| |„ 1 „.| H10 ,„| 

»|ili l"nl"»|" ,| .. , „„ 

umiI i« (If ml | n | poliiirr, 

N nnul iirvrAiiil orl. ln,* „h,, 
i« u(i(, ulini polii lr«« s| , IH , 
puiv < iii ios ,| |,i| Ml, oo„ V.llmlu 
r f "ÎMtW I sl MUlHlIlm l ..|| |»u,ll. 

< dflo. Tltoinu* Mo o it. Urmi 
itiusis, lJrriiuiios, Muiio.irMo CV», 
« i y. II«i«m,„, llminr.l Shnu. 
«I An , m/I» ofr op., ofc, n i, hmt 
ufKii.lliii i)»||(|.o f 

Nu oi‘«'<lo ,i s» ou („ moniuitful 

"Hi"" » , "U '|| nu mal srhpu po 

lltU ii lui, < U f lom|«o o lUlf şi ,1a 
Iu» sa la iililutlliio polilloit f 
lu*»iP>l îl ti ii I .lin puhoi,|| suiri 
(nuli ui <| lui Miroon l liu.l.*, «|, 
N»«» Iuim vii „V purnsli J nll j 
«««•uni şuplr „ni pmimpArilu 
Hhlrl splilliiulo ş| ii'n |,it r „( („ 

primu linlo a luptntoi ||, M .. 

fIfl f 

l>ur «Io «o sii mul )uu h Iiii vor. 
Im «Io M' ulia, iiisuşl x.u liiul nus 
l«u prlolon şl splrliuulisl |„ipo 
ullolil u ovili o urlu ulihuliao 
IMilihon, rol pufii, «ulaiu ||, vlnfn 
"-“ulo, (ii urilcolii) „slii.louţU ,o 
iiiAni o 4 «i lovl/iilrou hulalrloi ". 

I>m u Inul mtcftorlc nlihi.lP 
u«' înlr unn «|ln nwtrllu prultlomo 
rnrc friiuiUnlu lunio n „uulomu. 
I»r««lm'iini <(tiininjs(A 
I) «o «NvlurAmlii so fu|lş Impo- 
(Hui 4 *< >iu ii n | s tu ii IH | ş| „ Intornii 

(lonnM. 

I>. Mlr« ou lOIlu.lu u’uto ilooAl 
‘‘A ş| iv. lfousm KfArşIfni nrllrn. 

V" vil cn u luotif 

polii lt fi r«r« SI\ M ou şi fu, A su 

ş(l«'. usomnul .1 lui Jounlnln u 
«■Ai ul |»o> oslo ou pro/A, pinlmltll 
« A «* mitiouşlo, 

l«jtfArşii tl Mlooou IDIlutlo no 
ilcolfirA « A ritniAiiiminil «I salo „ 
culorii « And uu r«u«t oxpul#u|l 
..<l«»l nutri nu s im|p* , Momn (Jns 
•>( l.u/Ai- Şuliituiuu 

coiiipKMiultn. 

• ««ihlJMiu f tOlnii Ml suit , o ş, «In. 
Iun «I»* noi ullautl oA iu Mniuiiiii 
»«‘n ni» Iu sii in «lin pumAiilurl h\ *)(| 
I«i miIa «lin pAilurl suni m mAt- 
nllo «‘vri'llor. 


crisoare către un intelectual 


I 


K”“ <?« »><><« tlc-ati .ser Ir, , H J 

■fr* prIft*tis chinuit fUthUa 

jl»/ unul (Untrt aceia rari vot 
JlfA./ tn linişte despre cele ce-ti 
jdmdntâ cuvetui. frntmcă eu 
r mu > u "t un Jnleipotuar 
T a ! n t ‘uruitul in seara avara 
mărturisirilor traţtUv cu mul- 
1 luare aminte, $l-am recit* 

u ÎJ (iut * ,}t1 UH u,f t de 
a dat o, foarte apropiat mie 

} A om fi? r(tr * InprotmtK 

_ra regret şl fără pompă, % 

Su nu ere;/, iubite prietene 
l Wtl singurul care te sba/l 
Jidc« ţi-ai dat seama dr po 
^ ‘ «’« t'utm de făli mea 

1/ raţiunii şi-al „luminilor 4 * 
l« dr unanontsmul culturii 

Sa nu tTWf OA cş/i 
7Unil rare te frămânţi şi su 
. Cunosc ou a mu/ţi alţii f 
g i,,ui dintre putinii cari te 
TU l umi >;<>'< clar şţ care ai 
w;io sa - ţi st rigi durerile şl 
ţoru ceeuce tn nasul de fa 
« e <ml eu o /apta 
M!u pentrura paul,- 0( , MCV , 

iurirr i ,,,1,)!i tl . un . lwu 
* «r hat neputinriott iti in 
iHvi/e/epa/ort ui „ra¬ 
rilor lor râul, şl l<lrl pluto 
a mute njiitu /ut f t gfonu 
drumul 

Ou f r te adevărat ca 0 pră 

, 11 dvsi hls între î*io(a 

wra ac indivizi izolaţi şi 
**■«'« '»• itUămpla adu-a in 
, [ nostru Simţim t u toţii 
Si pi ( ‘patente ceva mm < 0 
^ trai poate curănd nmm 
mari. simţim cu totn a 
uceea enormă, colecO 
HUc < ‘•'■•Ir. creşte m* tai şi 
Va "fărâma Ui curau l 
aqnnin / a , grila o 
r * "*/<•/ mărunte de.Kpte 

«tsprg . perşumaUtat eu" 

11 pnr n-semenea hăt 
unul ţânţar înaintea 

ale ) H marş, f n ma> 

bttj * ah *l* rv ‘deţarts t 

. 

t\ '‘-«i 

""'«uluofo >t t . ot<t) 

* a "litrut traolttul ti." 


Ih noastre. Ait„,i a/( i pxIh 

'! A Uuna$, colectivi 
ionic organltatc. no o Unse,,- 

z “7*' f " liuh " «>■ oonttUnţa 

'J ™? * “ " "i ■•Udo noii 

, ,l0 . cl Prăpastia nu s„ „}. 

pase Juca 

vV/ n'n existat fiindcă 
?; ^deain om şi puterile sa 

ditnlelHn!'*; ** “O'tputernicia 
f/Hnţit Silinţa ne a dus la hr 

catnmbe omeneşti Iar cultul 
raţiune! ne a răpit credinţa 
(>« m enii j} U Jfl fl e^ r ^ / n( } a u 

singuri urandu se unii p r alţii, 
închinându se fiecare propriu 
lui său chip Sensul vieţii era 
omul izolat, individul 
‘>ri a sta: i sunt semne că in 

Z'Ha' V uevola de n 

0 ( t'tufd. l>e viaţa in comun . 
Udrodruia viaţă creştină Nc 
cola de a c apropia urni de al 
( ' de q renunţa ta ef, la per 
soţia in a t ca lot tocmai pentru 
a putea nttrifje un idea/ înalt 
care să i depăşească, lupta de 
t>aU\ \inunitatea, le n ucis sa¬ 
fir lele ti îngrozeşte. 

tn zlUde noastre se încearcă 
«/' ca/ mata suprem, această v 
rm»d încorda, e a umil uram 
întreg spre o viaţă nouă ude 
carata şi mandra Câteva tuli 
dintre noi, câteva sate de mii 
poale nu simt, tui i ti tu esc a 
(casta clipă "unt orbiţi dr mi 
ea flacără a Inmănărlchn min¬ 
ţii lor. t.umtlnărlca p, care o 
Ion drept soare, tntrn ./ ceva 
d[n Urlam ană dr afară va 
pol turnir şl i 1t templu] lor. «?( 

nfitlici lumini, a pâlpâia sl ţu- 
airga fn rhpa acrea începe 
îndoiala Dar d>'ştcphuta 
Octeptarea c tragică tn- 
seantad lupta cu toate vechile 
superstiţii j cultul persoavt i, 
autenticitatea, rreditlţa 


«It* Ionii \ ictor V ojon 


.. •*! 1 r I t(,,r 

in propria *tt per lorii at*, 
scantnă renunţare, invlnpe<c. 

('ci }ah cptl, mor t l'ei pu 
/(•mici renasc invlt/g f 
titund ia viaţa cea nona ■ tiu 
ţa ( otectivQ \'iuţa pentru alţr 
, l)ar plăcerile vide gas 


/I/HV rni-ln f vn „trioa „perlat 
Iubite prietena chinuU sa 
renii 11 / la eter Cum mit putea? 
Sunt vlafa mea toata, „unt eu 
insa ml I" 

Nu. Le pUrtrezt, Numai c,l 
Ilbpar Slniiure, nivelul ru In 
cetul, pc nesimţite. Ca un 
taiga) Inutil i'ocmai fiindcă 
vei cunoaşte o altă viaţă, ca 
olt sens l'e-at ocupat până 
acum de tine Te cei ocupa de 
cei diu jur. Te ai găndit mereu 
să (1 fad o viaţă mai bună. 

» «‘/ nhtla de acum să taci ah 
Imn o viaţă mal uşoară Al fost 
necredincios sau poate ateu 
Ocvll creştin. 

Această nouă trăite pentru 
cei din jurul tău te va trans 
;orma cu totul şl vel căpăta al 
r>’ f/usturl şl alte necesităţi Val 
cdl m să cunoşti mal bine cu¬ 
tare vhrsttune tocmai pentru 
a it putea lămuri sau aplica ca 
toloslnfa iar pg pentru plăce¬ 
rea de-a rima un autor ca 
cerut unei ,:llc sau cu atmos- 
fvrtt unei odăi, VY( şti atunci 
că sunt cârti utile şl văr fi 1 
/iutile 1 ei rauta «» oirfe care 
.nu Ic iniaremca w Ude de 
di seu ratare şi cef cunoaşte că 
sunt curţi hune şl cărţi nul 
turbura simţurile şi slăbesc pu 
hilie şi .«o/ trăi astfel adera 
• afa viaţă pe rari noi o numim 
„cluţa legionara" f 

..da*' voi găsi ta mlpe pu* 
teri pentru această nopţi trăire 
dt jertfa ' \ cei spune desigur 
descurajat, 

dar i ine poate aţin pe desa 
varşieca ‘‘ hamaţii m.sa rfpr- 
tul. iada de fiecare d nadă) 
‘tăind sme ideal Ş/ rămâne 
(/iulţurnirea de a n gn-jf Htf 
M ,; » v Vieţii jţde, de { , fi Incor- 
« </' *A te înalţi de jos, dr la pă • 
hf ăăt / «/r u fi pus mira line, 
uff h :•/ iama <1 departate, 
l(d pentru (ueva nici nu mai 
' e 11 1 un intelectual autentic" 

/ mine i(in hm/r puterile jttu 
{ei melc sa devin un tcglo 
nor f Iubite prietene chmud 



PENTRU CRUCE 


100 

40 

40 

40 

40 


1) Or, T. b. 
a« M. Xonwtcu 
:i> I. Puohlu 
4 ) IU» CutfUnt 
ft» C. atAuiimcu 
O» /Vlcxunkirltui Dr. UiVdu 

lOiCU 30 

7 ) Torvcovlcl 20 

H) p, Dr, /,IVt,rcAnrt» 20 

0» 1/UoroUn Alfli'in ao 

10 ) Al, PĂrvuHwcu 20 

11) Ni colac »t, lt.utu 20 

12) frH, Ui\i\ Ahi'Mou 20 

12 ) C. ’IVodOTi'.fcu 20 

14» AiikIh' 1 lapAulu 20 

lft) Bt. Iowsacu 20 

10) StrcwJiou Pcire 20 

17 ) Marin DlIK'A 20 

IH) Ion. McsInA 20 

10» Nlxtor Nlcolu 20 

20 ) M. M, 20 

21 ) O. M. R. 15 

22) Dori na Mariana 10 


73) M, Steriado 
74» ICltMvn NlctOmcvi 
25) Haşoviuş 
30) Pîl. Alrxn 
77) C. Dumlirmicu 
201 A, IotWNicir 
70) L. Ohornnin 

70) lunohknuvacu 

:il) Poreea 
73) V In n jmlt 
77» Tli. Dimlbrlu 
34» M, Timmi 
35) Aivclrct lilolicr 
30) P Ioiv.vtnt 
37) Marla Tmlnr 
30) Ollt'unu I. 

Total 780 

(Şoapte mite clnoltccl) 
Mlivtv^ lv Muntean 11 , 

OrAşMc 25 

Dr. O, V Mina 1 u. 1 

Rmivn <lln irrmA 4300 

Totaj tfcnernl, 1.1 0244 


10 

to 

10 

10 

10 

10 

10 

io 

10 

10 

10 

10 

10 

10 

5 

a 


Pentru o editură româneasca 


In vreme ee armia raUdltiite 
eare urmAlHtţite vrui mm rirma 

ee“ ajunsa pe mâna uittrl 
Naratra, a fAmit *A <ll«parA dlu 
vitrinele r 1 ou ditMlviVrşire car 
tea, riln.l inlnciiltA ei» usieuMlte 
rnli nure ,1 k .ivosm»l in,„ ninr, 
..Partea lUMiuiiiea^a' ts) u m . 
«* le lumini «lin Hulevantul \ 
«a.lenilel. .Ieftin 1111.1 om , n ui 
mare şl rea mat frumQA 4 u\ |wm* 
MttUc Nwţiunct literare roma 
naşti, 

IM«* » dovadă inul mult a in- 
torc sulul şi preţuire! pe rare ud 
miraIdla noastră editura le u 
«ordă culta re I româneşti eu des 
«Inele căreia „C arlra Itoma 


ncax. u“ n’n Identlfl. aC dlntr'un 
hm «’pnt adm iVndii i atatr.» U 
menue srrvlell 

l'aptul («dneUle .«u » stupltla 
a» (linir »l«» I mi tratare jldoveaveă 
a lirnixd edituri, pcnlrmu «•.» e 
o frumoasa afirmare a mlrltu 
lui rum,uir.s 4 . 

lată dere noi aplaudăm eu t«t 
eutiiiiaxniiil aeţlutiea noimiueas 
« A a d lui loanlţlii Mh itâm 
călduros p r inln x prliu,U 4 rrul 
«ondUeAlor al ser ţ tui iei literare 
lomănesU, d. Mlşu Handrevakl, 
UMipra Keiisln^rl ş| /elullll ea 
rula se resfrănur o part<« din 
frumonsa reullvare dela „Cartea 
Itoma MeiLseă' 1 . 


PRO DOMO II 


(Cruţare din pag. IV-m 


turui o.Htetlcâ şl cum trebuie 
rnVt «eonHtiitc udanehni ii me- 
tiifluicil. Iar cuiul noi upnnem 
că Horiitorul trebuie m\ expri¬ 
me xuflPtul rmnăncae, nu l 
dăm un «ful, şl căutăm aă'l fu 
mm conştient «le minlunea Iul. 
Intre doi uerlltorl do talent «• 
kuI, acida cure «* conştient, de 
ceeuee trebuie *ă facă, ueela 
va fl .superior etdullult Aau dur 
iu* prooupăni de specificul m 
inânesiî .şl peni ru »i luce pe 
Nerlitor să tnleleauă mlslunen 
Iul *<! In eulltutc de eritle 
«ă e.mstutam Intru căi scrii¬ 
torul şl - u i'Oflpoctut sau nu u 
eeiuită inUlunt*. Pentru faptul 
că simetricul naţiomil «' exprl 
mul Ineonştienl trebuie l|jtu» 
rut ? Dm mmt utăteu fapte 
(•ăte •* petrei’ \w liveonatientul 
omului Toate trebuie Înnora 
te7 Huli să «e scoată In evt 
denţă nuniat unele, iar altele 
nu Mpro exemplu, s’u nem din 
Ineonşllut tot ce e mul hidos 
pervi'islunlle şeximle o şcoală 
tllo/«)lleă s’a Răsl! şl pe 
re .să se facă fllomofle l a 
spmvul toate operele llterure 
cele mai «le seama, d pe cele 
«rtlstlee, mUlndu te un mitv. 
(rut luconşlbuil sexual. Duj* 
mul • x’Ist a şl un Iustinei nu 
(tonal foarte nobil acesta De 
ce nu si* itrahe «f filozofii acela 
•u 1 constaţi* ut să I .umlt. czo V 
1 >c ce nuinul coinpit* ol hd O 
edlp -a albă cinstea să fie «coi 
din Incon• 11 » 111 . , k |n*<« conştient, 
t n nu el Instinctul imţlonut 
Kllmlcu est»* un Instinct pro 
tuml naţional cure sute «!«' mit 
«le uni u siul, uînmltt i lş u 
«’ărul (re li » 1 ; 1 con ir I luilt stnio 
tul \ 1 n iui 1 »•.»«■ t ml polltb'u. Ne 
«’otul XX vu trebui • « fie upu 
ten,M ercaloare ui*) tut In 
hi inel. num luminat «t«* furu¬ 
rile raţiunii. *1 in Politică şt m 
ţoale ere »tlunile uirmne 
(’u cKtsta nu Iustinei. naţl<) 
nul, u dovedit-"!) Jeunnc «I Ar«'. 
Ico.uia \ t«* a mielul Instinct, 


tntr’un secol când nimeni nu 
vorbea de imţloivulUm şl nici 
n‘ar fl Înţeles ce este. cine 
coutesUT nuţlonaUsinul Incon 
ţitlcnt cure o anima pe Jeumo 

«l’Arc, «outenta evldPKlţlv. ţU «' 
minunată ace;udă Isbuenlre a 
Instinctului naţional intrăm 
moment, de urca pericol, pen¬ 
tru cu apoi .*«ă st* Înăbuş* lur 
pentru câteva sute de uni. pen¬ 
tru că IUI venise Încă momen 
toii prielnic sa se drevolte I 
Am expus IH aourt «ătevu 
din principiu.' cart mă vor 
călâusd să fac din eronlca ll 
t«*i ură «l»’ aci «> lupta nwontc 
nltă contm (aIţelor valori şl 
pentru promovurtut celor ude • 
vă rute M «lr.pl cu n‘um fiVut 
(b’căt sa seliltc.*. un subiect pe 
care t v«>l Ilustru prin aplicaţie 
undi mul bine şl mul iiulelintK 
d pe cure 11 v«d MllteUzn odată 
pe lanţ Oocaco vi'cau să ac* 
centue/. inca odată e u'm’ti* 
rul doirmuttc ul criteriilor melc. 
t* un dogmatUm cure «iere au 
torului nu aservire lu nişte 
principii •’XlcrUmr» el ««mior 
miiiite eu principiile eurl tiu 
esc m «d in imul Inconştient, 
Critica nu « numai opei u «|e 
valorificai' «Iar ,hI de elailfl-* 
cure a Ideilor încă nelămurite, 
meă iutr’un studiu «le incon 
diniţA Ducă »* adevărat că 
MfUatul «rcla/ă liu^onştleut, nu 
«* mul puţin că criticul trebuie 
a ) IuuuhviCu'u sl pe el si pe 
ciut oi asupra acestei ercuţlunl 
Crtiicu »-de opci u «l.‘ nit ml 
tute. »t»' seto/ltulc. «le demnl^ 
ia te Nl pentru «*u eu ai • sl u 
tlm\ă ac opul. trebuie .*«a lăitvu 
««usca mtrucăt «'tpJicul, iv«tc 
(leul şl melafUlcul »u uitat, 
inlr'o opera pic ,, creta ceva 
nou. dur 1 1ii 1 u pcrt«‘«d Du» ă 
nu I liudc'. »' p«* nici unul. «HV l 
o face «*u riscul «te 1 fl tncoin 
phs t, « 1 «* a «lcvlu adevărul -d «ie 
« pier.te o poAtertLeU' t»d.dea- 
una severă »n iud«'»*ătlt«- ei 
0(*r\V vUU'TtU 








A 


X 


A 




POLITIC A EX TERN 

■“> dc MMI Ml POI..IHROM v 


D-i Dolfuss dictator 


Eventualitatea pe care o 
expuaesem in num Arul trecut 
ai „Axei s'a realizat. Austria 
trtteşte astăzi sub regim de 
dictatură iar micul domn 
Dollfuss a aj uns dictator. 

Navem nimic de adâogat 
comentariilor făcute in nu* 
marţii trecut Dotaşi spre a 
precisa poziţia noastră repe¬ 
tam concluziile 

Ne bucura faptul cA tncă 
un popor european a svârlit 
peste bord sacrosanctele 
principii democratice, a pus 
bilet de închiriat la usa par¬ 
lamentului si a luat calea 
dicta turei. 

Asta e încA o confirmare a 
tezelor pe care le susţinem 
silnic aci. Democraţia paria- 
menUzi e in lichidare st ni¬ 
meni si nimic nu-i va împie¬ 
dica sfArşi tul. 

In interval de opt luni ia TA 
o a doua dictaturi care se 
statorniceşte in unul din cele 
mai vechi centre de cultura 
ale Europei. RAnd pe rând 
toate ţArile europene se vcr 
lepăda de pluto-democraţie, 
iar RomAnia nu e nici ea de* 
parte de acest moment iz¬ 
băvitor. 


Dar darA Înfrângerea de¬ 
mocraţiei si afirmarea prin¬ 
cipiului autoritar ne b ucuri 
noi nu putem totuşi aproba 
dictatura d-lui Dollfuss. 

Dictatura — repetAm — 
nare un scop hi sine ci de¬ 
pinde de idealul in slujba c㬠
ruia o pui. 

CAnd acest ideal se nume¬ 
şte naţiune — cazul 1 ateis¬ 
mului şi a naţional-socialis' 
mul ui — dictatura duce la 
rezultate magnifice, când se 
chiamA clasă duce Ia dezas¬ 
tru. iar cAnd maschează in¬ 
terese personale şi de clică 
duce la abjecţiune. Acest ul¬ 
tim caz este acela al dicta tu¬ 
rn Dollfuss, care a fost eri¬ 
jată împotriva naţlonal-so- 
ciabsmuiul adică împotriva 
intereselor naţiunei germa¬ 
ne. 

De aceea dictatura d-lui 
Dollfuss este o dictatură po- 
liţistJL Scopul ei nu va putea 
fi atins însă. Inevitabilul — 
dictatura naţională a hitle- 
rismului — se va produce 
mal curănd *<«u mai târziu şi 
atunci satisfacţia noastră va 
fi deplină 


Conferinţa Micei Antante 




Iarăşi sau adunat d. Titule- 
sci» împreuna cu eternul domn 
Beneş şi cu inexistentul mim - 
striL de externe jugoslav Jcftici . 
Iar său vânturai vorbe, iar au 
aparul reportagii cerc dc care 
mai senzaţionale şi iar a fost 


pusă sub presiune opinia pu¬ 
blică a acestei târî. 


bătrânului 
~ intri rc- 

1 abilă ca acum: Parturiuhf 
montes: nascetur ndiculus 

miar. 

De astă dală. nuntii Sinaia 
se rar naşte un şoarece, ci un 
acord economic. 

a: nu ştiu câtelea acord eco¬ 
nomic din istoria Micei Inţclc- 
cern, ca întotdeauna perfect, 
subâwn şi mirobolant, şi ca în¬ 
totdeauna far a raci o urmare 
practică. 

In ultimii trei ani de zile, mai 
ales, opinia noastră publică a 
trăit continuu sub oboseala 
magnificelor soluţii şi rezoluţii, 
pc care diversele conferinţe lo¬ 
cale, regionale sau internaţio¬ 
nale. le-cu luat sau trebuiau 
să le ia, în vederea definitivei, 
irevocabila şi inevitabilei în¬ 
sănătoşiri a economiei rom⬠
neşti 

Am avut astfel rând pc rând: 
Varşovia, Bucureşti, Budape¬ 
sta. Sinaia, Belgrad, Stressa. 
Londra iar Sinaia, fără nici un 
tel de rezultat Nu mai vorbim 
- repet — de conferinţele Mi¬ 
ed Antante. prUei de vorbărie 
coală şi de reclamă deşartă 
pentru diverşii noştri miniştri 


Uza orice încercare **£***!? 

cârduri, aricit or li W r dr !><* 

>n Dar so riu punem 
indiscrete, si «r« Sg 
răspunsul in riitnr, a să admi 
tem cd lucrările W» **cwre 
admirabil. Fămdne lotuşi o *« 

tT< Ce r a determinai pe tT B™** 
să demnă aiăt de mdntrcp_ 
cât să-şi con lingă colegii la un 


dc externe - 

fald însă că astăzi d. Beneş 
anunţă urbi et orbi câ va fi 
serios, că posedă un plan dc 
organizare economică perfect 
studiat şi câ c hotârit sâ-1 a- 
ducâ la îndeplinire. 

Colaboratorul şi conducăto¬ 
rul pagicnci noastre economice, 
şe va ocupa pc larg in numărul 
viittv* al revtMet noastre, de la- 
tura economică a problemei 

Soi, aci, ne vom mărgini să 
atingem fugar latura econo¬ 
mică şi vom discul a ceia mai 
lung aspectul pohtic al chcs- 
tiunei. 

Se ştie că unul din obstaco¬ 
lele importară te în calea reali- 
sâni unei mai strânse colabo¬ 
rări economice intre cele trei 
ţări. este împotrivirea îndărăt¬ 
nică pc care agrarienii cehi au 
adus-o oricărei încercări de fa¬ 
vorizare a importului dc cere¬ 
ale din România şi Jugosiavia. 

Ori agrarienii constituc şl as¬ 
tăzi pii^otul coaliţiei guverna¬ 
mentale din Cehoslovacia. Cum 
de au renunţat la apărarea in¬ 
tereselor pc care le reprezintă? 
Şi in definitiv e posibil ca a- 
ccasto renunţare să fie sincera 
şi mai ales statornică? E po¬ 
sibil ca un partid democrat $ă 
rişte o scădere a voturilor pe 
care se sprijină? 

Toate bunele intenţii ale 
d-lui Beneş şi chiar ale Jraderi¬ 
lor agrarienilor cehi, nu se îw 
lori oare de opoziţia masselor 
rurale şi a cadrelor partidului 
agrarian? Şi deci nu vor para- 



gest pe care de zece ani se în¬ 
căpăţânează să nu-l facă? 

Fără îndoială ci anumite m- 
icrese stringente. Ele sunt 2: 
unul de ordin econornic-social 
intern, altul de ordin politie 
extern.. 

Criza mondială , loveşte din 
ce în ce mai greu vndustna ce¬ 
hoslovacă. DehuşeurUc sc în¬ 
chid treptat, şomajul creşte 
vertiginos. Există deci o nece¬ 
sitate vitală pentru o ţară cum 
p Cehoslovacia, să-si caute şi 
să-şi găsească noui dcbuşcc. 

Insă si agrarienii cehi . pol 
rămâne inaifcrcnp la dezastrul 
idustrid, dc aci şi spiritul lor 
dc conciliantă, cel puţin mo¬ 
mentană . 

Dar interesele de politică ex¬ 
ternă sunt şi mai grave. 

Cchosioi'aeia e prinsă in cleş¬ 
tele german a cărui strănsoare 
creşte pc fiecare zi s; care a- 
meninţă să se închidă. 

Dacă Anschhissul sc reali¬ 
zează, Cehoslovacia c prinsă in 
mijlocul Reichului german, ea, 
care, să nu se uite, posedă o 
foart e i mp<vrt ani ă mi nori tal r 
germană. 


<* **- rtr 

rrw 12*si româneşti 
cereale juţw»* ne depanr 
nu poate pim- 

fioslovoc. iţi 

SESTE*'’ 

m* ta *4 ptkStv era* 

pentru Sun refl i j , 

impresia remaniieir si 
vifor. câ lac o afacere **-«*“ 
cită. Şt in asemenea abtiuan. 
d. Beneş e maestru ^ 

Dar o asemenea combinaţie 
pr lângă că nu-i o a/ar ere hn- 
Hanţă pentru noi, na f , 

dează industriei ^hosUrrace s^ 
mai a)«. no f** ^ 

inapţi pentru o elaborare e 
ccmomieA cu Oemwuau 
aura tară europeană £»Pr***® 
cv llatia, care re poate absorbi 
tot exportul vostru. 

In sfârâit, politiceşte ne le- 
p&m P mai ™iA1 de Prapa.. l*~ 



tr'un mornant i-n 
apropifTOi de Rkjt» ; 
pentru poOtŞcm. " 
dMlca plan. 

Alergăm dori cu 
ră InainJea crmtrt 
zomplicaţfilfvr carţ ^ —, 
hvva crunt imgSK 
mM U t r r dc rf-uc ., v • 
Qvcntr m: oa.pt - t ,'J* m1 SC 
Politica extmmt ^5? 
montului actual 
sie o prudentă 
u n actir Urî cu 

un sania i asupra nj? 
aştepta moment *j d^-’ 

pentru o noluţj^ •» ^ 

spre Berlin, eânatip,, 
t:mp a ■.nldlvra iu 

combinaţie 

fiecare zi mai rr 

Antantă, vn 

cor dări a r&aţWar 

strangulăm în ^ t 

perspectivele una an 

a economici **‘^ 7Tî d-7ie^ , ^<» taxi 
O asemenea ooht,^ i 
ceapa cine ponte 1 “ 


Iar dezarmarea 


«ie.i < 


De cAţiva ani cronicarul 
de politică externă ai tuturor 
ziarelor si revistelor din lu¬ 
me are permanent pe condi¬ 
ca un proces lung, plictisitor 
şi interminabil, tn care păr¬ 
ţile au acumulat şicane şi 
contraşi ca ne. in care lorma 
lismul si pedanteria juridua 
s au suprapus realităţilor po¬ 
litice. , - f.-fî 

E vorba de eternul şi lăsu- 
diosul proces al dezarmaru 
care este iarăşi de actuali¬ 
tate. , ^ . AC 

In situaţia politică de as¬ 
tăzi toate părUlc ştiu că o 
dezarmare sinceră şi reală e 
imposibilă Totuşi nimeni nu 


controlului ar n tL V ^^ 
s-'ar in cepe dezurr^^r^ 
greşi vă ir* th 

Bine înţeles cA m fA na 
trolului s ar ^ 

auo-ul, adtcA un 

înarmărilor 

Germania refuză ^ v l tot 

goric planul Cb 

tinde sau dezan 
diată, egală i'entţ 
dreptul pentru 
arma la nivelul ■ 
teri. Dacă s ar ac 
francez, Reicliţl 
cu retragerea ^ ^ 
conferinţele 
şi declară că va 
control. Fireşte 


din Mica Antantă . 

Dirr Parisul c departe, des¬ 
părţit dc Praga prin imensul 
corp al Germanici rcnâscândc 
Asa dar, intr'n-n moment de 
crea cumpănă, i'cchca patrie a 
regilor boemi, n'ar putea aăsi 
sprijin imediat decât la Bel¬ 
grad şi la Bucureşti 

Dar Jugoslana si România , 
trev şi ele printre grea criza 
agricolă. Şt Berlinul, care le-a 
închis progresiv piaţa sa, se 
oferă sa le-o redeschidă larg. 
dacă încep sd iasă din orbita 
Parisului. Bucurcştiul mai ales, 
e direct vizat dc Rcich, şi de 
altfel nu se poate contesta că 
in România, există un curent 
din ce in ec msJ puternic , pen¬ 
tru o apropiere de Germania. 

Conflictul dintre noi şi credi¬ 
tori, reprezentanţi as capitalis¬ 
mului francez, lac ca relaţiile 
dintre Bucureşti şi Paris să fie 
mai încordate ca oricând. 

Aşa fiind lucrurile, nu-i de 
mirare că d. Beneş, face sfor¬ 
ţări disperate ca sa-şi mulţu¬ 
mească aliaţii pnn concesiuni 
economice care — cu puţină a- 


nVca sa ia intuagva «ne 

tun. de aceea problema 


armării continuă să rămănă 

pe tapet înveninănd relaţiile 
internaţionale m aşa destul 
de încordate ’ Cum era şi fi¬ 
resc, interesele divergente ale 
marilor puteri se ciocnesc eu 
furie şi in domeniul dezar¬ 
mării. 

Di repriza actuală Franţa 
are cele mai bune cărţi in 
mănă. Criza prin care trece 
politica externă germană fo¬ 
loseşte de minune Parisului. 

Didispozit ia provocată de 
evrei — datorită finanţai si 
presei semite Împotriva 

Germaniei în ţările anglo-sa- 
xono — Anglia si Statele 
Unite fac ca Franţa să gă- 
sească sprijinitori ai punctu¬ 
lui ei de vedere. 

Planul francez e cunoscut 
o perioadă de central ai ar¬ 
mamentelor durănd patru 
ani. după această perioadă 




ci S »•••. il \ i > 




nici, dar aci Marc 

şd Sratele-Untte, 

totuşi foarte favor 
sului in actuala 
nu îndrăznesc Şo 
meze. 

Londra şi New-3 
vor să rişte o r ; ^4 
partea Germaniei, 
can' ar turbura 
tuatia intemarionta^ 
tnbul la agravam 
derei generale şi a: 
plorabile consecinţe 
evoluţiei crizei 

Iată motivele 
o puţin probabil să 
la e ruptură dar 
puţin probabil la 

Amânarea confer 
nouă amănare — 
singura ieşire onor 
bilă. astfel bass 
mărci \ n a continua 
nă pe tapet. 



CREDITUL NOU 


Ia epozi di- înflorire a cap - 
tal.smului. insirufneatul de ac¬ 
ţiune şi control al vleţel econo¬ 
mice naţionale, banca at'ea trei 
aţribuţium dm care storcea ve¬ 
nituri ; — acorda credite, păs 
tra şi administra depozitele 
deniilor şi efectua plăţi. D-n- 
’re aceste operaţiuni, cea mai 
prolifică in ben-itficU era deşi- 
zur 9eowm creditelor. 
.Funcţiunea adevărată a băn- 
eăor a început din momentul in 
r *xe au ir.tnebuinţat banul 
^trAin'*. — scria cu drept cu¬ 
vânt Rizardo 


Creditul, prin el Însuşi, nu e 
bogăţie, ci numai un mijloc de 
ajulAre $ stimulare a produr- 
t.ei de bunuri. Uşurinţa relati¬ 
vă cu care creditele erau obţi 
nule. le da şi fragi^utea de a- 
tăiea on tradusă in 4Apt prin 
•Abuzuri, păgubitoare ponlru 
deponenţ- 

Comerţu: şi mdustriUe crea 
te, sau numai sputovenţlsmate 
prin credite, aveau nevoe mereu 


dc \ irgil loncscu 


şi mereu de noui fonduri, pen 
tru funcţioaareA şi de^voiUmt 
kw*, raza cercului cererilor cres¬ 
când la infinit. Pentru a face 
ţaţă aoîicHArllor din ce Ln oe 
mai miOMZoaae şi importante, 
dar mai ales in dorinţa de a-y. 
vedea miur-te veninurile — băn¬ 
cile — au întrebuinţai până la 
epuizare, aiăt capitali lor pro 
priu. căt şi pe a-cel al deponen¬ 
ţilor. CAnd nici acestea nu erau 
de ajuns, se recurgea )x Rees* 
contarea portofoliului la Băn¬ 
cile Naţionale respective*’, 

M-Jloarelc de credit emu fur¬ 
nizate prin încrederea publicu¬ 
lui. captat de dobinzi atrăg㬠
toare şi de o reclamă ce prea¬ 
mărea aşa zisele plasamente 
sigure. Depunerile serveau ast¬ 
fel speculei bancare, uşurată in 
acţiune de bunăvoinţă con¬ 
damnabilă u regimului de gu¬ 
vernământ democrat, aservit 
total intereselor oamenilor de 
finanţe, deveniţi dominatori in 
Stat. 

StăpAni. de cele uvai nuk’te 
ori nevăzuţi dar loxdoaunu ac- 
Uvi a! partidelor politie, a! câ- 






nor şefi interesaţi. — deveniţi 
aria vi, — concesionau şl legife¬ 
rau după interesele îor. spriji¬ 
nind pe toate căile cererile in- 
termedlaadui banca. (Vezi co¬ 
lecţia Axa eu tipicul c;vz 
Blanki. 

Prelungirea sistecnului ar ti 
putut fi Încercată prin băncile 
de emisiune, caiv. ţinând lu 
dispoziţia măUUi-tetar in dificuî- 
Ute mijloacele fm-uvriare tre- 
buinrioase, puteau face faţă ce¬ 
rerilor de restituire. 

Metoda nu era insă posibilă, 
emisiunea fUnd îngrădită prin 
raportul el cu acoperirea me¬ 
talică. raport artificial conve¬ 
nit; o trecere a nivelului stabi¬ 
lit prin precticele bancare, e- 
c-hivalând, ziec-se, cu inflaţia 

De aci se vede. ca tocmai a- 
ceastA regulă mpusă ooinx^n 
;tonal, tot de către capitalismul 
bancar, neprevăzător, prlnzăn- 
du-1 in angrenajul defectuos 
construit, i-a siărâmat băncile 
uiva după alta, acoperind sub 
ruinele lor creditul in forma 
veche, activitatea actuală pur¬ 
tând pecetea unei dureroase 
lichidări. 


Tendinţele constatate la po¬ 
poare ca şl la indivizii dornici 
de avantaje imediate, sunt re¬ 




zumate în cuvântul nepreve¬ 
dere”. reflectând adminubil ca¬ 
dru] soda] hi care ne mişcăm 

Prin Înscăunarea dictaturilor 
naţionale, această stare de in¬ 
certitudine va hvceht. făcând 
lo<' moralei economice şi .pro» 
vedert^i*. 

Mijloace noui pentru re naş 
te rea creditului sub controlul 
statului vor fi necesare 

♦ 

întrucât b-uva particulară 
făcea numai oficiul de intemus- 
ciar ; intre solicitatori de cre¬ 
dite şi banii publicului ţsau in 
ultima instanţă, totdeauna ai 
băncii dc emisiune, care a cor 
da nvscontuli, nu vedem dc 
ce. dispariţia sau imobilita¬ 
tea actuală a parazitului ..ban 
c;V . mai vkxvU' fi un dezastru 
pentru viitor. 

Oficiul dc împărţi tor de ore- 
dit pocite fl prelua; cu succes 
M u^or dc B.\;wa Naţ onaiâ şi 
iuoursaleie el ; mănndu şi ^c 
UvitaUu prut Intensificarea ae 
punerilor şi plăţilor, ar înlocui 
t funcţiunile vechilor băitci. 

Păgubitul de ori. tezaurizaU>- 
rul dc astăzi, mi va mu ii cir 
IXMiem la bănci; stiixiuîerite şi 
garanţii noi ii sunt rwvemre, 
iXMUru a-i redeştepta Vacredv 
rea La Banca Naţională or i * 



cine îşi va lăsa fără ! 
«omilie, chiar cu o < 
mică, fiind singura 
buc ură dc înec*' 
Creditele sir 
Oficiul Băncii Na 
sucursalelor ei Ea ; 
reci portofoliile ce 
cordănd credit, fără f 
med tarului ce a tosi 
tnsoIvabU la prima : 
rioasă. 

Mecanismul ţechin 1 
fie. Ar Le 

mâne m v>arie 
bstre a câtorva 
t ul şi o 

ca să poată face 
luaţi uni. 

No; legi se 
in viitor a 
platnici» vor ajuU 1 
rea incj 
Dar ceea ce t 
sar. e o 
ceasta nu se < 
regulamente, ct 
prin educaţia «ta 
ne a datului leg^ 
economia va fi t * 
dând greşeiUe 
tăuvrind d 
In stat , 
dit şi creddul 
sub controlul şl 

hui 








f°ntrcuiic &I J 
' c ' are °<’$i 

I 





r °^i& 


'-"Sa 

^fl/ r, 

* earpte-_ 

c * Ser2|fi 
** favl** 

ornice, <r 

ora Pari' 
lentul 
olupie 
iutân<t £- 

a Buda 111 


(isc ulii asupra economiei 
dirijate 


<le ALEXANDRU CONSTANT 




«ag| 

Oî T2e ţ ( 

Piuit 

m *ntui 

iilor e a 

> oneşti 
‘Olitici 
c! 


in do ua art,co * c consecutive ') 
,,'cjrvl economic al ziarului 
se dc „econo- 

dirij ati "> a cărei drama- 
» c xpcrirncntare se faec as- 
în (cei rfjntre eclc mai mari 
Italia. Germania şi sta 
pentru 


ţ-. (foite), 


fi fav 0f . 


in 4 
«tine 

ar mUi 




' â îrisj. 
cez - «a! 


toţi.1 


din | 
«natu. 

>fuz a , 

la' 

a 

oase 

ibi 

ii una 


Ltru i 


W*. 
are i 
aa i 
î 


-J- -— a conchide 
Imposibilitatea practică a 
nou sistem economic şi, 
fconsecinţă, pentru conţinua- 
rejrlmuJui capitalist in lor- 
lui clasică. 

\n analiza experienţelor din 
trei state degajează auto- 
staidiuliii amintit, trei tra¬ 
comane: 1 ) fixarea sala- 
2 ) cartelarea întreprin- 
Si 3) fixarea preţurilor 
MUl simplificată structura 
roniief dirijate, se păşeşte la 
Jca ei. incepând cu punctul 
doilea, cel mai important 
►c posibilă o strictă cartel are 
întreprinderilor? Răspunsul c 
-tiv: ..Niciodată şi in «dci o 
nu sa ajuns la un ccuntet 
? să cuprindă toate intre- 
'd?ri»? urnei ramuri d? pro- 
Ic . Întreprinderile necar- 
latc „out-sideri 4 *, au handica- 
toideauna opera carteluri- 
C Inar dacă. sub presiunea 
Tirului şi a crizei, s’ar rea¬ 
li n cartel complet, existen- 
jui ar întâmpina o serie de 
>Ucole insurmontabile ca : 

. Necesitatea revizuirii perio- 
“ a , c °t«lor aferente fiecărui 
ucâtor ; 2 ) afluenţa capita- 
[or nouj in ramura de pro- 
cartelată; 3> concurenta 
masa a surogatelor si 4 ) 
cţiunea consumatorilor im- 
"iva unor preţuri. logic ri- 


—ita _ f i *>iia 

autoruj găseşte absur¬ 
de tentia ..de a urca simul- 
?£* materiilor prime 
la rule scăzând in aeelas 
orele de muncă şi preţu- 
le vanzare 44 , când se ştie că 
1 este rezultanta coordo- 
► r cerere-ofertă, iar sala- 
e^oluiază in raport cu pro- 
întreprinzătorului. Cum se 
k pretinde o ridicare a sa- 
r când ai redus la mini- 
profitul—conrurentuJ lor 
n comprimarea preţului de 
°ire şi când ai micşorat nu- 
I orelor de muncă, mărind 
ipso“ preţul ei? Nu-i ab- 
I dea semeni să dirijezi o c- 
«Ue ridicând preţul mate- 
prime. in timp ce corn- 
preţul fabricatelor ? 
toata aparenţa logica a 
iT raţionamente, noi nu ne 
deloc impresionaţi Pri- 
entrueă autorul porneşte 
► premizâ falsă ; secundo, 
că strecoară. în studiul 
inexactităţi inadmisibile la 
cronicar a cărui operă 


[ Cu 


tre- 


Pe cane- 


..e- 

din 


să fie comentar 
■ obiectivitătii 
flntr’adevâr. conceptul de 
dirijată”, distilat 
ramul unei triple expe- 
suferă din două puncte 
r vedere 1 ) al întinderii şi 2 ) 
localităţii. 

onomia dirijată este un sis- 
i de organizare, care, inglo- 
d toate posturile economiei 
onale. urmăreşte restabiii- 
unui echilibru şi restaura- 
unui scop, compromise sub 
^»ui economiei liberaliste ; 
Pmbru intre producţie şi con- 
^tie, pe de o parte, intre 
tvei factori participanţi la 
Producţiei (salariaţi, 
l u>li, rurali), pe de alta ; 
natural, asigurarea unei 
H* convenabile tuturor mem- 
or na ţi un ij, apţi pentru mun- 
instrumentui acestui sistem 
P rimi fază, forţa 
guraia a unui stat, întemeiat 
Principiul autorităţii ; intr’a 
»tJonştimţa profesională şi 
^ala a tuturor cetăţenilor 
FJri in profesiuni, organic 
ate intrio comunitate 

i nr T ,a care ne referim. 
urgan lzarea producţiei se 
numai organizarea in- 
e, (codificarea industrii- 
, ^ r#a *Ă in Stat ele-Uni- 

HortLr h ava î ta J a '-ea pro du. 
J^»or de maturii prime 


vantajeaza pe rurali şi salariaţi, 
U^tr\? aSta Chip <"-anzitorii. 
.m!î* rorectar< ^ prealabilă a 
industrla 

tria’ <le oxem P»u. iuflus- 

fascist î ,,Durat - s “b ros imul 
atât^l» r e un trata *nent iot 
tura iVOT* 1 , ca « auricul. 

mi oin» nar 1,1,403 anr - 

-mie^tă^' ^ ar °' n 

orfanb-iîr I ^ eferim Ia tehnica 

mistui ui ln 5; onc ®Ptia ocono- 
mjstuiin dei a „Curentul** ea 

autorului ii vine 
“ar[ » bi ^ 

todele economiei’ 

o°a“ ,ă<> «VSS 

Erijate S nu regimul bonomiei 
txirija.tr- nu cunoaşte dificultăţi- 

lfj»r'« U L carto1 ' Elevate de 
liberaliştl. Preţurile ridicate, de 

S. T 1 ' ' ari ar Justifica obiec- 
tule de sub punctele 1 , 2 şi 4 . nu 

rt^ tVk ln n .? Ul re *’ m (obiecţia 
de sub nr. ă cade, situaţia viza- 
a fund posibilă numai in regi- 
ca 1 pl . ta '* lst . nu şi în regimul 
controlului sever şi omniprezent 
aJ putem centrale) E surprin¬ 
zător şi dovedeşte miopie auto¬ 
rul studiului amintit—când fun¬ 
dează pe această eventualitate_ 

preţurile de monopol—prfnctpa- 
tefe obiecţii împotriva economiei 
dirijate, deşi, in corpul acelmaş 
studiu, se întreabă daeă nu-i abi 
surd a pretinde ridicarea sala¬ 
riilor şi a preţului materiilor 
prime, comprimând in a^laş 
^P; -p-:ew -^r»t£iojv (Deci 
recunoaşte că. deşi cartelate, 
tndustrule nu se bucură de pre¬ 
ţuri privilegitc). 

Asemeni inconsecvente, numai 
de dragul unei concluzii precon¬ 
cepute, sunt cel puţin inele¬ 
gante într’o analiză cu pretenţia 
obiectivitătii. 

Dar am spus că acest studiu 
asupra economiei dirijate nu 
respectă îndeajuns adevărul. Şi 
nu e primul caz. Inexactităţile 
reaua credinţă, sunt de faictura 
liberalismului agonizând. Apolo¬ 
geţii liberalismului, care n’a e- 
xistat in formă pură nicâiri şi 
niciodată, sunt de acord totuş că 
discrepanta dintre preţurile ma¬ 
ri uf act uratelor şi ale materiilor 
pnme rin special cerealele) a 
atins proporţii, cari frizează ab¬ 
surdul. Asupra modului de co¬ 
rectare a acestei anomalii—ex¬ 
crescenţă firească a regimului 
liberalist — doctrinarii sunt re¬ 
zervaţi, oamenii politici insă — 
hberallşti ei înşişi in convingeri 
~ intervin prin legi, fără sanc¬ 
ţiuni şi aplicabilitate. Această 
duplicitate de esenţa secolului 
al XlX-a, se demască in epoca 
următoare marelui război. 


nu mai asigură nici un benefi¬ 
ciu capitalistului in ţările de o- 
conomic dirijată. Excluzând lip¬ 
sa de informaţie, inadmisibilă 
ÎI! îf’oumstanţă, rămâne reaua 
CTcdinţâ. Căci o lume intreagâ 
^rie ca toţi marii industriaşi a- 
moncani au aderat la N. I. R. \. 
(National Industrial ţtecovery 
Act), ca marea industrie germa¬ 
nă s’a pus in senlciul lui Hit- 
Icr şi că, in Italia, industria tr㬠
ieşte. sub regimul musolinian o 
era de prosperitate necunoscută. 

Lăsând însă de o parte aceste 
experienţe, criticabile ca orice 
experienţă, dar preferabile, fără 
discuţie, hibridului liberalism 
actual din ţările pretinse demo¬ 
crate. trebuie să remarcăm pro¬ 
gresul, în aceste ţâri, al ideilor 
cari feoundeazâ experienţele a 
mintite. 

Aceste idei formează curente, 
cc cresc cucerind cercuri mereu 
mai largi. 

In Anglia, Franţa, ţările nor¬ 
dice, in centrul şi sud-estul Eu¬ 
ropei. valul noui religii a naţio¬ 
nalismului organizator creşte 
tumultos. In Frinţa, considera¬ 
tă ca bastionul invincibil al de¬ 


mocraţiei. a apărut .socialismul 
naţional* dc sub conducerea 
participaţioniştilor sol lai işti Re- 
1 laudei, Marquet şi Dcat, miş¬ 
care ce va contracara, în mod 
homeopatic. naţionaJ-socia<lis- 
mul german, iar Pierre Gaxotte. 
in t Je suis partout“, publică o 
seric de „puncte” ale unui pro¬ 
gram de politică realistă, din 
cari spicuim .pentru liheraliştii 
dela noi. aceste observaţii tăiate 
in bronz : 

„Naţiunea formează o unitate 
economică după cum formează 
o unitate politică. Scopul econo¬ 
mici este de a asigura buna sta¬ 
re a naţiunii. Sunt deopotrivă 
condamnabile ; lupta de clasă, 
dictatura unei clase asupra al¬ 
teia, subordonarea economiei fi- 
nanţei internaţionale şi puteri¬ 
lor argintului 4 *. 

Exact condamnarea categorică 
a pseudo-democraţici actuale. 

Dar .anumitor gânditori” dela 
noi şi anumitor cercuri politice, 
cari sub flamura unor metafi¬ 
zice idealuri politico-socialc as¬ 
cund precise interese de rasă sau 
de clică, le vom rezerva pe viitor 
mai multă şi mai severă atenţie. 


Problema datoriei noastre 
externe 


şi a 



vedere avi ex- 
le unde, întria- 
prezidenţialâ a- 


Conducători politici hotăriţi, 
oameni întregi, a căror faptă 
traduce exact convingerile, ele 
insele călite in flacăra vie a re- 
aJjlăţii, au renunţat eroic La o 
tradiţie incomodantă, inaugu¬ 
rând o nouă politică, aceea a 
realităţilor. 

$i cum era firesc, industria, 
care devenise in unele ţinuturi 
o formă camuflată a parazitis¬ 
mului, a avut de suferit. Nu se 
urmăreşte distrugerea industriei 
în economia dirijată, ci numai 
diminuarea unor venituri neju- 
stificatc. Să nu se creadă că a- 
ceastâ tendinţă va indispune pe 
capi tal işL până la a-i determina 
să taie sursa de alimentare a 
industriilor. Nu, pcntrucâ retra¬ 
gerea capitalurilor din trio in¬ 
dustrie este condiţionată de 
două lucruri : ori perspectiva u- 
11 ui alt plasament mai rentabil, 
care nu ex'istă sub regimul de 
riguros control şi echlbru al e- 
conomiei dirijate ; ori posibili¬ 
tatea tezaurizării, care ia râs este 
exclusă sub regimul economiei 
integrale dirijale, deci şi de mo¬ 
nedă dirijată. Im productivităţii 
sau chiar riscului devalorizării 
monedei, oricine preferă un pla¬ 
sament cu venituri mai raţio¬ 
nale, insă sigure. 

Dar e o dovadă de iremedia¬ 
bilă mentalitate Uberalistă şi 
de rea credinţă a afirma că pre¬ 
ţul produselor manufacturate 


Toamna politică la noi a de- 
loutcit prin măsura suspendă- 
drii transferului 44 . care a pro¬ 
vocat. în presa naţionala şi in¬ 
telectuală. cele mai diferite co¬ 
mentarii . Presa noastră inde¬ 
pendentă şi o parte din presa 
de partid au primit cu satis¬ 
facţie măsura ; o altă parte din 
presa de partid a găsit-o prea 
nrutalâ. deşi o admite In prin¬ 
cipiu. 

0 / JManclare _ din. 

tlrainataLe, în deosebi din 
Franţa, această măsură a pro¬ 
dus stupefacţie , iar presa a î?i- 
registrat la timp nervozitatea 
acestor cercuri. „Le Temps v 
după ce arată că situaţia ţării 
nu îndreptăţea măsura guver •* 
niLlui. atrage atenţia acestuia 
asupra ..gestului necugetat pe 
care l-a comis" şi pe care 
„pana la proba contrarie, re¬ 
fuză să-l considere ca defini¬ 
tiv şi ireparabilSi oficiosul 
guvernului francez inehee cu 
un ..memento" sever privind 
nevoile viitoare de credit ale 
României , care şi-a îndepărtat 
simpatia finanţai internatio- 
7 * a J e - } n consiliul tehnic al 
Băncii Naţionale , domnul Ro¬ 
ver Auboin. în recentul său 
..raport", califică măsura de 
„unilaterală şi arbitrară", deşi 
concede că era inevitabilă. 

Ministrul nostru de finanţe , 
pus într’o situaţie penibilă, a 
fost împins la acte paradoxale. 
Intr'adevăr , de unde până în 
preajma acestei măsuri toţi 
miniştri noştri de finanţe de 
după război, inclusiv actualul 
ministru, erau cei mai fervenţi 
adulatori ai finanţei interna¬ 
ţionale , pc care încercau s’o 
orbească in privinţa firavului 
credit românesc, căruia ii f㬠
ceau o prezentare ditirambică , 
astăzi, ministrul sărăciei naţio¬ 
nale se vede nevoit să sape acest 
credit printr’o dârză caynpanie 
peste hotare pentru dovedirea 
.incapacităţii noastre de plată”. 

In două memorii consecutive , 
domnul Madgearu a desvăluit 
înaintea ochiului uimit al străi¬ 
nătăţii toate ascunsele tare ale 
organismului nostru economico- 
financiar. 

Problema datoriei publice ex¬ 
terne are două aspecte: trans 


ln acceaş măsură sarcina da¬ 
toriei publice creşte procentual 
astfel încât in 1932 atinge 
27£8° o- Este cel mai ridicat pro¬ 
cent înregistrat de bugetele ţării 
noastre. In 1913 cuponul nu re¬ 
prezintă decât 17,47° a. 

Cauza acestui proces este c㬠
derea catastrofală a preţului 
produselor naţionale destinate 
exportului, cădere care în 1932 
a atins 56°/o fată de 1929. Ve- 
_gito naţional sd micşorai deci 
m aceeas nronortip 


ferul anuităţii şi capacitatea dc 
plată a ţării. Asupra primului 
n a insistat mai mult, acoperin- 
du-se astfel realitatea mai cru¬ 
dă a celui de al doilea. Intr’a- 
devăr , trebuie s’o mărturisim cu¬ 
rajos : finanţele noastre nu mai 
pot suporta sarcina cuponului 
extern. Dacă aruncăm o privire 

î2SP r ^Î2î€ cfcctor rom( *neşti dela 
19^1-1933,34 constatăm o com¬ 
primare continuă prin salturi 
foarte sensibile. Vorbim de bu¬ 
getele reale, adică de încasările 
efective. Iată cum se desemnea¬ 
ză curba descendentă a finanţe¬ 
lor publice (in mii lei) : 

1929 1930 1931 

36.018.350 31.155.189 24.850,45 

1032 1933 34 (Prevederi) 

17.848.161 23.437.573 


in aceeaş proporţie. 

Dar problema datoriei exter¬ 
ne are şi un .al doilea aspect , 
sub semnul căruia s’a declanşat, 
febra din ultimul timp cu cre¬ 
ditorii. Este vorba de transfert. 
Chiar dacă am dispune de su¬ 
mele, în lei . necesare plăţii cu¬ 
ponului, n’am avea posibilitatea 
sa le remitem creditorilor din 
lipsa devizelor. Fondurile de de¬ 
vize, din care se puizau sumele 
necesare cuponului . s’au redus cu 
mult sub nivelul acestor sume. 
Aşa, pe când in 1930 şi 1931 sol¬ 
dul activ al balanţei comerciale 
a fost superior cu 4,37*1 b şi 1IJ87 
la sută cifrei anuităţii datoriei 
publice, in 1932 acest sold este 
inferior cu 19„42 *!<> în raport cu 
anuitatea. Dacă s’a putut plăti 
această anuitate a fost graţie 
rezervelor din anii precedenţi, 
ln 1933, pe primele şase luni fl 
Ianuarie—30 Iunie), excedentul 
exportului faţă de import este de 
713 milioane lei . faţă de 2 mi¬ 
liarde lei in perioada corespun¬ 
zătoare a anului precedent. 

Din aceste 713 milioane nu ne 
ne sunt efectiv plătite in devi¬ 
ze decât 498 milioane, restul de 
215 milioane fiind blocat în ţ㬠
rile importatoare din cauza ri¬ 
gurosului regim de control şi 
restricţii de plată. 

Din cifrele de mai sus rezultă 
in mod indubitabil imposibilita¬ 
tea transferului. 

Bunăvoinţa noastră aparentă 
— fiindcă in realitate bugetul 
este incapabil să suporte insăş 
plata — se izbeşte de condam¬ 
nabila politică de restricţiuni 
la import a ţărilor creditoare. 
In momentul in care România 
a contractat datoriile pe pieţele 
străine oferea garanţie bogăţiile 
economiei sale ; astăzi ea oferă 
plata în produsele acestei eco¬ 
nomii, dar creditorii o pretind 
in aur. Problema datoriei noas¬ 
tre externe nu s’ar rezolva insă 
complet prin facilitatea trans¬ 
ferului. Cuantumul ei şi condi¬ 
ţiile de plată actuale strivesc e- 
conomia naţională, decimată de 
criză . Atâta vreme cât se menţin 
preţurile scăzute ale produselor 
noastre exportabile este imposi¬ 
bilă şi inechitabilă menţinerea 
statutului datorie noastre. Ea 
trebuie ajustată posibilităţilor 
dep lată ale ţării printr’o largă 
şi raţională conversiune. 

Numai in felul acesta se va li¬ 
chida un trecut greu şi se va 
permite economiei naţionale să 
se refacă solid şi durabil. 


DEZINVOLTURĂ 

guvernamentala 

In toiul festivităţilor dela Si¬ 
naia. o convorbire telefonică cu 
Parisul a înştiinţat guvernul 
despre hotârirea irevocabilă a 
creditorilor străini de a nu ac¬ 
cepta nici o discuţie oficială cu 
reprezentanţii României in dhes- 
Uunea datoriei publice, atâta 
timp cât se menţine măsura 
suspendării transferului. Alături 
de iritanta problemă a aplicării 
acordului cu Geneva, chestiunea 
datoriei publice a pus guvernul 
s ^ ua ^ dintre cele mal 
dificile. înainte de a păşi la ana¬ 
liza chestiunii, ţinem să subli- 
mem gravitatea impasului in 
care se găseşte guvernul Vaida. 
încă dela constituire, acest gu¬ 
vern a avut de infruntat serio¬ 
sul handicap al acordului cu Ge¬ 
neva- care a însemnat un certi¬ 
ficat de incapacitate, o ustur㬠
toare palmă pe obrazul ţării 
Scopul acestei capitulări tem¬ 
porare părea totuş să uşureze 
pentru moment poziţia guver¬ 
nului: era vorba să se obţină 
concursul tehnic al experţilor 
genevezi pentru refacerea gos¬ 
podăriei noastre financiare şi 
implicit o rezolvare convenabi¬ 
lă a problemei datoriilor exter¬ 
ne. Deşi se mai încercase odată 
in mic acest incert sistem, când 
cu „raportul Rist”, totuşi guver¬ 
nul Vaida, ataşat -strâns, sub in¬ 
fluenţa domnului Tîtulescu. po¬ 
liticei predicată de pontifii de 
pe ţărmul lacului Leman, s’a 
angajat, cu tot prestigiul dc care 
dispunea, pentru politica tute¬ 
lară a Genevei. Intre timp au 
avut loc discuţiile dela Paris cu 
creditorii, ajungându-se Ia acel 
parţial moratoriu al cuponului; 
domnul Madgearu s’a străduit 
sa aphee in finanţe, ca un 
preambul inspirator de încre¬ 
dere peste hotare, recomand㬠
rile „raportului Rist”. cu n㬠
dejdea nemărturisită de a se 
deroba de angajamentele acor¬ 
dului, ceeace i-a şi reuşit pentru 
câteva luni. In August a inter- 
venit L ca un trâznet. măsura sus¬ 
pendării tranferului. care a su¬ 
părat profund asociaţiile deten- 
torilor de rentă românească dî-n 
Apus şi-a indispus guvernele res¬ 
pective. Recent, guvernul a ce¬ 
dat in faţa instransigenţei 
domnului Mihaiace in chestiu¬ 
nea admiterii experţilor, măsură 
ce formează din nou suscepti¬ 
bilităţile creditorilor streini. 
Aşa încât, in urma refuzu¬ 
lui tranşant al creditorilor, mi¬ 
nistrul de finanţe va trebui să 
aplice promisa măsură radica¬ 
lă a suspendării integrale a ser¬ 
viciului datoriei noastre exter¬ 
ne. Prin această măsură, pre¬ 
zenţa experţilor străini în ţară 
devine inutilă, căci, rupând uni¬ 
lateral legăturile noastre finan¬ 
ciare cu Apusul, legături pe cari 
ie patrona moralmente Societa¬ 
tea Naţiunilor, devenită in ulti¬ 
ma vreme gestionara marei fi¬ 
nanţe occidentale, implicit ie¬ 
şim din orbita Genevei spre a 
rămâne in cadrul unei politici de 
,^elf help**, de refacere prin 
propriile forţe, după exemplul 
atâtor ţări cari au înţeles ‘ cu 
mult înainte semnele vremei. 

Iată prinurmare cum guver¬ 
nul a evoluat dintr’o extremă 
in trial ta. împins, prîntr’o logică 
inexorabilă a faptelor, pe care 
a ignorat-o complet, pe o pozi¬ 
ţie exact opusă celeia prin care 
a debutat cu un an în urmă, 
guvernul îşi ascunde sieşi şi opi¬ 
niei publice situaţia, crampo- 
nându-se desperat de putere. 

Noi ştiam că exisită o etică po¬ 
litică, imanentă oricărui regim 
pretins democratic, conform c㬠
reia destinele ţării sunt condu¬ 
se succesiv de partidele politice 
in măsura in care conjuctura 
politico-economică exige aplica¬ 
rea programelor respective. As¬ 
tăzi insă asistăm la acest hibrid 
spectacol: sub firma desuetă a 
vechilor formule politice, se 
practică necinstit o politică 
oportunistă numai de dragul 
puterii. Spre a se vedea care-i 
realitatea regimului democratic 
parlamentar la noi! 

ALEXANDRU CONSTANT 





10 


AXA 




Intransigenţa d-lui 
Mihalache 



Comunicatul 
„Legi unei Sportive 44 

Fa^a de anumite afirmaţii 
perfide şl calomnioase ţinem 
să precizăm clar o situaţie: 

1) la Focşani nu avem încă 
nici o filială a ..I/egiunii Spor¬ 
tive’’. 

2> Gruparea sportivă care a 
jucat cu Mucabi este Soc. spor¬ 
tivă „Colonel Genuncanu l)ia- 
mandi”. 

.1) Preşedintele şi vice-prcşe- 
dintele acestei societăţi sunt 
d-nii Jean Cristea şi profesor 
Chîfu. 

4) K afiliată la U. F. S. S. R. 

5) N’are nici o legătură cu 
noi fiind societate aparte, de a 
rarei existenţă abia acum am 
aflat şi nu înţelegem rostul 
mincinoaselor afirmaţii ale „A- 
părării Naţionale”. 

In privinţa grosolăniilor care 
încercau să vizeze pe Preşedin¬ 
tele nostru, nu răspundem. 

„LEGIUNEA SPORTIVA” 


Evreii boicotează 
,,Cartea Romanească 44 

Am ajuns să trăim ceeace 
nu ne închipuiam niciodată, 
am ajuns sd trăim momentul 
supremei îndrăzneli semite. 
Nemulţumiţi cu războiul por¬ 
nit împotriva lui Hitler , ji¬ 
dovii noştri îndrăznesc . în ţa¬ 
ra românească, sd organizeze 
boicotul împotriva întreprin¬ 
derilor româneşti. De necre¬ 
zut şi totuşi aşa e ! „ Calen¬ 
darul " a reprodus in facsimil 
circulara lansată de oficinele 
semite. 

lat-o: „ştii tu” glăsueşte 
fiţuica jidovească „că la li¬ 
brăria Cartea Româneascâ şi 
la toate sucursalele ei s’au 
concediat toţi coreligionarii 
noştri ? Ştii tu că focarul de 
unde se răspândesc peste în¬ 
treaga ţară toate tipăriturile 
antisemite este Cartea Rom⬠
nească ? 

Blestemat să fii dacă mai 
Laşi un ban la Cartea Rom㬠
nească şi dacă nu trimeţi şi 
celorlalţi coreligionari de ai 
noştri o înştiinţare la fel cu 
aceasta ! M 

Iată până unde merge în¬ 
drăzneala fiilor lui Israel şi 
iată cum ştiu să facă apel la 
solidaritatea lor de religie şi 
de ras să. 

In timp ce Socorii, Fagurii, 
Brăniştenii, Gtaurii şi toţi „i- 
deologii " galiţteni reclamă 
toleranţa democraţiei univer¬ 
sale şi a celei româneşti, pe 
sub mână coreligionarii lor 
îndeamnă la. boicotarea „ goi - 

Dar până la victoria naţio¬ 
nalismului, care va reface din 
temelii un nou stat românesc 
şi va distruge cangrena gali- 
ţianâ, Cartea Romănească are 
datoria să se apere singură. 

Sa înceapă prin a da afară 
pe toţi „ coreligionarii ” de ca¬ 
re vorbeşte atât de duios cir¬ 
culara lui Israel. 

Domnule loaniţiu toleranţa 
românească ne-a adus la si¬ 
tuaţia de azi. Toleranţa mea. 
a lui, a dumitale. E momentul 
să reacţionezi! Svârle mor¬ 
bul semit din vigurosul trup 
al Cărţii Româneşti. 

Dă un exemplu care va fi 
urmat / 


De când a îmbrăcat cămaşa 
neagră a fascismului, d. Ion 
Mihalache pare a fi deprins 
şi unele obiceiuri neconfor¬ 
me cu felul său de a fi de până 
acum. 

Nu ne obişnuisem cu in¬ 
transigenţa d-lui Mihalache. 
Ori iată că acum nu vrea să 
cedeze pe tema experţilor 
Genevei si e posibil ca intran¬ 
sigenţa sa, să ne scape de a- 
ceastă ultimă şi inutilă ruşi¬ 
ne. 

Evident nu putem decât a- 
proba intransigenţa învăţă- 
taruiui dela Topolovmi. Ce p㬠
cat insă câ e de ultimă oră şt 

că in cincisprezece ani de acti¬ 
vitate politică frumoasa intran¬ 
sigentă invăţâtoreascâ nu s‘a 
manifestat. 

Dimpotrivă d. Mihalache a 
şerpuit, a pertractat. a pac¬ 
tizat, a tolerat hoţii, a privit 
impasibil turpitudini. Astăzi 
devine intransigent. Frumos. 
Dar prea târziu ! 

REDACŢIONALE 

Desenele „AxcF au fost luc rn- 
te dc creion»! maestru al pictu¬ 
ral ui Gti. Ziotcscu 

• 

Toţi cei care *o interesează dc 
rasa „legionarilor răniţi” pot a- 
junge la Bucureştii Noi eu tram¬ 
vaiul No. 26 şi pot cere relaţii 
prin tel el oii 228/23. 


Eloquenţa cifrelor 

Celor cc nu t?or să înţeleagă 
şi nu vor sd^ audă de o primej¬ 
die semită în România le pu¬ 
nem sub ochi următoarele ci¬ 
fre : în clasa I-a primară a 
şcoalei 'de fete Lucaci din 70 dc 
eleve numai 11 sunt românce 
iar 59 sunt fiice ale lui Israel. 

Cifrele vorbesc dela sine. Ele 
arată clar evreizarea unui în¬ 
treg cartier care acum zece ani 
număra încă o impunătoare 
majoritate românească. 

De atunci lucrurile s'av 
schimbat / Evreii au cucerit 
casă cu casă. stradă cu stradă 
iar astăzi s au întins până din¬ 
colo de BitJcvcP&ui Roche. In 
mic se repetă povestea ultimei 
sute de ani dc istorie românea¬ 
scă. Din rezervor iul judaic al 
Galiftei evreii au invadai Ma¬ 
ramureşul, Bucovina. Nordul 
Moldovei. Nordul Basarabiei şi 
apoi s'au infiltrat in toată ţara. 

In Bucureşti au pornit din 
Dudcşti şi din Văcăreşti iar azi 
au cuprins toate cartierele 
până în bulevardul Cajol-Pa- 
che pe care au început să-l 
treacă. 

Trista situaţie dela şcoala 
primară dc fete din Lucaci e 
concludentă. Evreizarea cartie¬ 
rului e desăvârşită dar... nu-i 
definitivă, pentrucă sfârşitul 
netrebnicei democraţii rom⬠
neşti se apropie şi odată cu ea 
şi sfârşitul cangrenei semite. 


Praznic la Sinaia 


Aşa dar praznicul dela Sinaia 

a luat sfârşit Intre înălţimi */* 
munţilor verzi trompetele au 
vesele .tobele au bubuit, 
uniformele multicolore ale koI - 
daţilor au de fitul, fracurile im¬ 
pecabile au şerpuit printre de¬ 
colteurile savuroase. 

In acest timp la sate 
ruşe mii de oameni au răbdat 

" C $\°In'sinaia fracurile 
t In nat «l forfotească. 

.«> salte vese'c pe piepturi 
hrănite fi fipur, 
pollticiani să se încline smerite 
în faţa Regelui cerşind o făr⬠
mă de.... putere 4 

Au fost acolo toţi cei care a 
cum patru ani spionau, insul¬ 
tau. scuipau pe actualul Rege 
Şi toţi s'au înclinat smeriţi, şt 
toţi au zvârlit priviri galeşe mo¬ 
narhului şi totl au fost lichclx, 
patente lichele. Praznict 


O nouă victorie 

„româneasca 4 


D-l Vaid, , Z9& 

1 



Pânn la tirmA, duh* 
nori şi vnjnirp daria/ 
dn a rămas 


Mustaţa IxnHrma * 
lui va eonlrnun ** * 
absentă V indii**»** 
.Twlor thrii 


Dacă ar fi să ascultam slo¬ 
va rubricelor sportive, sufle¬ 
tele noastre ar trebui să tre¬ 
salte de bucurie. România a 
învins Ungaria la competiţia- 
nea Europei centrale cu un 
scor impresionant : 5 la 1 

Totuşi noi nu ne bucurăm, 
pentru că nu România a ir> 
vins, ci o echipă ungară care 
purta culorile româneşti altă 
echipâ ungară care purta cu¬ 
lorile maghiare. 

S’a mai scris aci asupra 
scandalului constituirel ace¬ 
stor echipe „naţionale rom⬠
neşti”. In realitate aproape 
toţi membrii echipelor de 
football care au onoarea să 
lupte sub culorile româneşti, 
sunt maghiari. 

Este o situaţie ruşinoasă şi 
intolerabilă ! 

Lumea intreagâ cunoaşte 
compunerea „echipei naţio-.- 
nale româneşti” şi ştie ca 
„victoriile româneşti” sunt in 
realitate victorii maghiare. 

E mâl_onorabil să lupţi, 
să cazi invins cu o echipa 
compusă din români decât 
să fii victorios cu o echipă... 
ungară. 

Şi apoi cum vor putea ele¬ 
mentele româneşti să se obiş¬ 
nuiască cu reuniunile inter¬ 
naţionale şi să se remarce 
dacă nu sunt puse să joace ? 
Dar competenţele noastre 
sportive ţin să dovedească 
lipsa de creer şi de înţelegere 
românească Din fericire a- 
ceastă situaţie intolerabilă nu 
va mai fi multă vreme tole¬ 
rată. 

Victoria naţionalismului va 
aduce ordine şi disciplină ro¬ 
mânească, chiar in oropsitul 
ungrher al foot-ballului ! 


destrnekw ţării. 

Cn »<*<d»şi bono»* 
va inn*rc« i I 

eu a o ticnii filmul, Sfc 

* a naţionalismul, . V’j, 

d iplii 

Va fnre orice, va r 

renege principii. * 

(uitii ai Ctt sft râmăm, ■ 


Cc va mui ţarp ,ţ * jm 


putere e tot atât d, 

Va continua sft d*/*: 


■‘V. t 

cc » rămas incft 

vn conţi nun *â , ''bin J ? ,IU 

gionnrii. v« conţinu* "Ap* 
vreze pc vechiul şi 
li u şi va li surâ/âp,, 
mit. 


«ea 


Aşa c d. Vaida şi r "3N*« 


craţia, j>urttzâto#u-(. ’ Jîia 


toace! 


Pentru „Vre^ 

„Vremea”. 

condus de d. VlacHjjjJ 
cu, publică în ultin^ 

măr, sub -emnW 
Mircea Ştefâne >c*k, 
sâturâ la adresai]^ 
Codreanu. 

Sesizându-se <&, 


I 


ronatâ publicaţi 


tul”, in care se ^ ^ 

ventualitatea a 

tre Garda de Fier şl 

lescu şi se tăceau . mâ 

.rsrZnW*, ^ ||J f i 

Manxniescu câtşiâSr 

pifanuiui, d. Muncea ™ 
seu găseşte nimerii^ 
reflecţii pesimiste a ^ 
ralităţii şi mentalităţi i 
iuţionare a Gărzii dc-m 
Nu- tu îndoim insâ;ru 
timp d. Mircea şteîSk 
citit categorica decJr u 
lui Comeliu Codrean^ 
re preciza că n*a tra^4î 
meni, nu tratează ca ^ 
şi nici nu va trata cs * 
Deci reflecţiile d-teuc 
Ştefânescu au fost aifiâ 
premature ci si ned.:-n*< 
d. Mircea ŞtefăAesra * • * 
credinţă — şi nu nsiiE 
este — va face cuvec^u 
ficare. al 

&r 


STATUL ROMAN 

ŞI PERICOLUL STRĂIN 

de Vusile Christeseu 


Cceacc ooustiiuc 6olidiMitcu u- 
iiui utot — mai mult dccdt orice 
bogăţie şi dezvoltare teehnicu — 
**t** Ui primul i âud unitate^ 
poporului său : căci numai acel 
<t&t care are .sufletuj închegat 
te poate consiliera puternic. 

România, de cincisprezece am, 
de când a ieşit din murele răz¬ 
boi cu hofareiJo întregite, se 
frământă sqirc a-şj găsi unita- 
U\i ss uf Jet oue că necseara prop㬠
şiri^ fâru ca să reuşească. 

Desvoltai’ea provinciilor ro¬ 
mâneşti sul) diferite stăpâniri 
‘•treiiie a diferenţiat elementele 
constitutive ale sufletului rornâ- 
Lvuleui, nu o diferenţiere 
de fond, aşa < urn — buuaoarâ— 
ve jmie ca ar fi In .statul iugo¬ 
slav, ci mai xnuit o diferenţiere 
de nuauje, 

Siâpânircn Ardealului de un¬ 
guri timp xU- o mie de ani iu 
lormele de opresiune pet c*tre Ie 
euiiooştintona acestei pre>vin- 
c>i, a creat L» românii de aci 
obişnuiţi cu lupta de rezis¬ 


tenţă — un spirit irrai activ în 
domeniul politic, tot aşii cum 
contactul cu suşii, cât şi înde- 
Inngaui a-d iui nistru ţie austriacă 
— una dintre cele mai bune — 
le-a desxoltat acel .simţ gospo* 
dărcsc şi cetăţenesc, care nu 
pren se întâlneşte iu restul re¬ 
gn f ui ui .românesc. 

Dimpotrivă, în Basarabia unde 
ruşii au întrebuinţat o altă inc- 
todu. mult unii eficace, dc^wrccr 
au rumficat prin şcoală şi prin 
acordarea de privilegii nobili¬ 
mea moldoveana, menţinând î)> 
aorilnş timţ» ţărănimea in anal¬ 
fabetism şi iniztyir, românii se 
prezintă într'u vădită stare de 
inferioritate nu numai in ceeacc 
priveşte conştiinţa cetăţenească 
pasivă la orice abuz şi incul- 
«ore a legilor, dar chiar şi în a- 
fir mu mi fiinţei ţor naţionale. 

Iil faţa acestor prov inrii, ve¬ 
chiul regat m dezvoltarea Iu* a- 
parte, firfemial foranelor ^ipii- 
»eue. suprapus»* unui fond rural 
munohmt pună l a drsplma inie- 


legcre a acestor forme, a creat 
realitatea tristă a miei duse su¬ 
prapuse, lipsită de aderenţe cu 
uiassa rurala. Nu e locul sa înf㬠
ţişam aci întreaga problemă a 
claselor noastre sociale. întrev㬠
zută lucă de acum cincizeci dc 
ani de geniul lui Eminescu. 

Menţionăm numai ca ţărăni¬ 
mea. devenită după război for¬ 
mal clasa politici este departe 
de a acţiona direct in viaţa sta¬ 
tului. Scăzută economicele, ne¬ 
pregătită sufleteşte, ea a fost 
speculată şi înşelată rând pe 
râmi de clasa parazitară a poli. 
lieianiJoT, «ceşti „boeri” ai vre¬ 
mii prezente. Din acest punct de 
vedere inassa rurala ardeleneas¬ 
că e mai politică întrucâtva, a- 
vând o educaţie mai veche şi o 
stare economică superioară; dim¬ 
potrivă dementele intelectuale 
vau dovedit slabe, căci s’au asi¬ 
milat dast'i politicianilor din 
vechiul regat. 

Iată ilar situaţia: deoparte, o 
nwissâ ţărănească aproape jmo- 
vă (ţâiânimca arrleleanu, eu toa¬ 
te calităţile ce le are păstrând 
încă din t radi ţie încredere in 
intelectualii ei- a abdicat dc la 
iniţiativă); dc altă puric, o clasă 
politică formată artificial, spe¬ 
culantă şi fără legături organice 
în viaţa poporului romanesc. O 
dasa mijlocie românească, acti¬ 
va şi producătoare, lipseşte. Pil- 
mejdia >se cont urca za di stul de 
luminos. 


După război ar fi fost momen¬ 
tul ea poporul românesc, lunii* 
cat politiceşte, să-şi înceapă dez¬ 
voltarea sufletească în sens unu 
tar. însemna un proces care «îu» 
rea, in Apus, s’a încheiat de se¬ 
cole. Dar desvolUirea ncKistră ii- 
uitarâ — singura garanţie de 
conservare a statului politic ro¬ 
mânesc — este ameninţata de 
prezenţa c». j Jor peste patru îni- 
li*»ane d»' străini aflaţi între noi. 

Dacă germanii, închişi în cul¬ 
tura lor superioară şi tradiţia- 
ualksta, «par ca o cetate pe care 
dacă nu o putem cuceri, putem 
«o câştigăm de prietenă: dacă 
ungurii, bulgarii şi rutenii, prin 
afirmarea puternicei lor con- 
ştiinţe naţional o în mod vizibil 
şi sgoinotos no impun m atenţie 
deosebită ,i rtxlr»-save a conştiin¬ 
ţei noastre luiţionale, jidanii, cu 
spiritul lor insinuant, in aparen¬ 
ţii u suni labil. dar in fond con¬ 
servator. acaparmat şi disolvaut 
ameninţă de-adreptul existenţa 
unităţii noastre. 

Iu aceasta critica faza de unt- 
ficare « sufletului românesc, fă- 
râ ea sa avem o cultura defini¬ 
tiv închegată, miopia şi incon¬ 
ştienta politicianilor noştri a la- 
snt ca elementul strein să p㬠
trundă în viaţii neamului nos¬ 
tru. In domeniu) economic sun¬ 
tem in mâna jidanilor şi între¬ 
cuţi dc toţi minoritarii: in cul¬ 
tură—tărâmul <| t . ju/niifrstare al 
spiritului nostru — .m invadat 


Tipografia ziarului „UNIVERSUL” Str. Brezoianu 23-25 


V a c 


jidanii. Presa, acest 1 ci 
instrument de prcgat-âi 
tuală. e in mâna lor. a 
Prin ea Înfăşează vi et 
iKrstru romântssc olo 
vânt a a uujauitari.^om 4 *■ 
te asigură dominaţia 
în literatură şi uTtâ ^ 
cele liote distonante \ gr 
t»Kir*‘ ..de avaut-gatdâ.S 
atât dc departe de toijg 
mânesc. In şcoiila ruM ^ 
du ca ţie jidanii şi str&i| 
ni str a ţin e condusă in a 
te do eL iar biserica’ • 
de .sectele susţinute t & 
străini e 

Nenorocita concept* . 


lui liberal, framânlutiA 
iwecomplete, a dus x 
tnaţie iu care ne c 
Ne întrebăm cp grijt* 31 
fi românesc în stătu! e 
când dezagrega rea ^ 
statului nostru pn^î-* 


paşi atât de r^K-’Zi. 


O reaeţiune imedui' | 
'** eliminarm din si- - 


«ii -uoastre a tot 
fiinţa. Bomunizarvu j 
vieţii de stat. prin 1 j 
proteguiri 1 Împotriva 
ei de străini, cât ?> 
massei ţărâtveşii 
biilâ să susţină făuri 
ţionalâ. se inxpuâ 
rativ categoric. IM* 
ce re iarăşi trau-do 


lui şi ea nu Sr* V 


in sens lcgiooa: