Axa anul II, nr. 22, 12 noembrie 1933

8 PAGINI, 4 LEI 


ANM II. _ Nr. 22 
Dl MIMCA 12 NOKMBKIP; 





I u 



gini, 4 LEI 


PUBLICAŢIE BILUNARA. 

REDACTORI: MIHAIL POLIIIROMADE lOAN-VICfOR VOJEN 


ABONAMENTE. 

PE UN AN .lei 80 .— 

autorităţi too.- 


POLITICA. ARTISTICA Şl LITERARA 

RKDACTIA ; M. Polihroniadr. Str. Lucaci 120. Bucureşti IV. 

siâtineanu 23 . Bucureşti HI. 


POLITICA PROFESORALA 



Am reflecUii din cÂnd in când 
asmpra problrmeior poUUce de 
'a noi. .isupra oAnunJlor. pro* 
gramelor podltkv, prlndipUlor 
teoretice ol, in oifinşit;, şi Aâupm 
mijloacelor practice prin a ci 
roT aplteoxe s’ar putea ujunţfc 
la o a^tsajre temt'lnlrâ 4I rra.s 
rent4. a onwnlza^lei noa.ilre de 
Stal 

Firi iivdouU ci iun ciutat 
jâ niâ iimuTe*c .şl pnn kK'turi 
Eîţpcflenţa Individuali, oricât 
de bogaţi ir fl. trebue coxr^jăc*.- 
lAlA |1 oorectuftâ prin experien 
\ - arloTj. Exper>nVa » 

IndlvlduiJA, chioir din cAiwu oi 
r intAmpCAtoiire ipolltWa nu <9c 
poate îao€ In ia bora ton. impia» 
se la ,aener«li2irl prematujr^^ 
iar de ari rtawjltâ apoi 
programe p«iUce u «jqalce for¬ 
mule de acţiune <tari, chiar da 
cA rouţietic %â aşnte penuu un 
opinia pxihllcA nu pot a- 
dtfe.- icl • n fol:.-, pcclMv. 

Se inVi; .»9 oi oumenli poli¬ 
tici pr»c«r< n-.; por aatcpfca re- 
iîulrv.rr » : Njreîlct exacţi :» tu 
taiTor (protiiemelor. cum na<-.i nu 
putem c«*e d«ia ei ca- să denie 
»e mal uiUi m leoric proble- 
m. :e pr '‘an vr- u au trehu*- 
A ic .jtuiioneav In politica 
r»ra.-tlr.A - . . 


de accBâbi rttnoayere nii 

e sutUîimti piwitru u n şl om 
pobti- prâoiki de eamâ Au e 
xibUt şt injiUiie de apanţJo 
rTincipeluî ‘u‘ \U:hla\r; doni 
gena ÎI, cum de aJtmin 
I' M.tchiavei n’ftvr pretenţia 
■ît e. ‘ realiLTZî* .mi a- 

■ » Xtâiiei şl •- exact prin 
^ f putut intap- 

reicefieranra patriei sale 
Uar nu putem tăgădui ci opr-r 
>:! M^jhiavel ^ fc*. de mare 
:-ameniIor politica pra» Ud 
fiALitl \tiam Ţîudiu: .*] a In* vdi 
utr h .rbjţi SUI m:il pj 
Un ‘«: ’.'ii ♦ orionleT- nuii 

Ln a:ţ;anca ior . % in- 

fiq>t‘î4 4-ir a relurp-î* p^* ^ari nu 
* fl f.ivu- I .vutnal ln 

» rnduj 1 .r rjf .'tn. lor r* > 
najf 

nAâ <k<r* conirl- 

t*» 4 U uvjret 4 r> 4 -i>i}or in poilUri. 
da- n*ci 9 k rnj «oMirenuu rm 
P*r:..:iU :or S 4 m amHttAin oi 
n. arUviuin prmcitvi [ht 
^.*. w»lil.i;<. .t ji»acA uj\ m. rovar 
Iu iii 

d?Kî»:ţ^r£^ a pru 

bkvne jni>ljcA (xvabiitu'm 
dc frpHcar prartu a ( V 
OMlţi n'aa î' 

»t«ie <=*«♦;» 4 ar- 

v-rHla k>r de multe or' iu 

naiLrU liţ cnjLirfir. pe f^nd aiUi 
v‘au imboşâ#!' ţi’noRPâfrd at'.a 
nriiiâ.u^rl! unc cxţâo.aârl ln 
'lu»U-L».U‘ 

D»r că unii dintre 4- 

levTeLtetem nta,î4 avm îmi 

roe. au (ORI imyriorthnaţi de im 
preîurfcrt 0^ lUjnmftOi *1 ia 
Inriiui ptaclir Bum \xm^ 
lyr rk mtătm le.a pa» loaLe ih». 

ia useMninA #1 tn 
lur: 11^ {MâiUL idtati Aoaite e • 
xemioM} d&n irmA ne dimi dr«p> 
*'*1 un Uuroticlan 

pui yi *)a *fi vi^a prariK-ft 

ln ^a£;l'UrA msi "> 

«iilei I>- Ai AXTi .xrinssM. 4 
oâ |wn#a«Brt au :i. 

roRtânşMk^ oju.'-â 

nii un V\i Ir-am tJ'>- 

nkar .>‘4 

vi dr prHfwooriV 
râkt ^rmt Mfni tretasr lăut 

lr4«*Rs <‘Aci prin u tp n fo l âe 

wu viem InwnaAiu 
«ri n<urTai. m*mcL-r»a crl^ o- 
de ţira" 
cart oo 

ih itîtT.,jr, a« ium _ ._... 

nu \UD’ pri.^iiwiCi ft luLuif tm^y- 
- t t 1^ tl' ■ ''pţlll 


tle TRAIAN rJKAll.EAM 


ln 




Un pn>r îof. devenit preşe- 
dinilr dc republici, d. Tli. G. 
Maaajryk zice lin ..Revoluţia 
mondiali"); nu cer erudita 
— DoAnvne ferece, nu cer nici 
ck* cum in mod utiitetei-aJ şi e,x- 
c£fuslv şcoiire. ^ollKVîi şl şcoilIu 
M in necenorc. dar eC« n?uit¬ 
au dau nici minte, oicl tăiem, 
nlfl h»mţ politic, certificate bu¬ 
ne xunt un lucru ftrumo«. dar 
un creer .'îini.tos şi pvtemlc e 
mal bun. Nu odntă m’am expri¬ 
mat Impotrrva (politicii, pe care 
ubiclnueac a o nuRm dă-călea»- 
că iScfHdmcBteipolHlk > nu 
numai profesori şi IrwAţâtorl. 
ci şl preoţi, funcţionari şl toţi 
od ce au a ftice cu Uneretuâ şl 
ou oameni llpsiţ; de aţitarfct de 
Iniţiativă şl ciarl ro kpj > sun^ 
a^ultitoTi şi nu opun rezis¬ 
tent A toţi ace^ihi când de .in 


deputaţi şl miniştri, deci muri 
demnitari. In»c 4 inâ foarte «de¬ 
seori spre o politică absolut! - 
lă. capricioasă, stranie, pueri¬ 
lă* 

Dur şl Masa4*yk e prafeeor ! 
Da. dar in pollt^ca practicâ Ia¬ 
tă oe ne spune el imsuş; .,Am 
citit adeseori cum se găumca 
t-punându-se că pixitosorli WU- 
soo şi Misaryk, că pTofcHorli şl 
.savar^il Beneş şl SUellanik ho¬ 
tărăsc asupra politicii mondlele 
- călit*.»ea de profesor n'avea 
aci Importanţă. Exisî i profesori 
şl pTofC'orl Hotăritor a fost 
faptul că noi. cel puţin noi cel 
trf chei. ijn pLlrum »a profe- 
.sorat v- H situaţiu» j noa-tră 
prhi mun.^ă şl sănpuinţă că eu 
m'âm năs ut sărac şl n’âm cfc 
venit nicicând boidit; in acwt 
feil am a>unr) să cunosc o«*nenli 


şl viaţa, devenind, cu toată teo¬ 
retizarea. practic. De că te ori şl 
cât de amam 52 m>am văitat to¬ 
tuşi asupra sărăciei mele. de^ 
tocnzai ea nTa aiutat! Acela^ 
lucru se poate .spune şl dna^ie 
d Beneş şl StefanHc Profesor 
n*am vrut să fiu niciodată, pCu- 
nul mou era aă devin diplomat 
;i om poliUc. Eram liOferlclt 
când nâm, putut intra in Aca¬ 
demia orientală şl in cariera 
diplomatică; şi hi sfârşit — to¬ 
tuşi om politic şi diplomat' Nu 
um vroit să devin profeisor s: 
totuş soarta m’a făcut din tl- 
■îT?eţe chiar învăţător; du^ ce 
un r^curt timp am Lnvăţat o 
meserie, am dat iecţU şl mi-am 
rigat as^tfe'i ca gimnoziast şl 
stuKic:^ piincj de toate zilele, 
iar a^i n'am putut scăpa de 
proIeeoTat; dar şl prafeaoratul 


ml^i ajutat ptAHioeşte şi nu 
ml-a stricat". 

De «ci nu uTn'.eaiZă că a fi 
profesor, un adevărat profesor, 
ar fi o ruşine. Dar urmează f㬠
ră îndoială că profesorul care 
intrt in poiltkâ ar trebui â 
id)ă calităţile taruii om poliUc. 
Iar profesoratul şi Apucâ'wurUe 
P^csorole să nu-i incaace po- 
Ifcttea practică şi nu e vorba 
numai de reauitateie pe cori ie 
poate obţinea un profesor in 
politică pentru persoana m sau 
familia sa. cl de fotowui ce re¬ 
zultă pentru naţiune. Papt^Şl 
^ im profesor poate deveni ^*cir 
□e partid,, deputat, mkdsiru. 
primar, etc.. nu dovedeşte că 
e om politic. Ort este irvâ că 

iContmuare in pag. lii-a> 


CUM SUNTEM 


vU uhji 

UâJg ♦ u iKai w ? 

cdff* 

f' 4 . SUrttttU ,ltlh fHUiţr . u,”, f.uh 

apăsarea ifri*mtrrilor nvaslre, 
jii/iiim deopotrivă o /elfriltiate. 
>riifu*tească y» siviţiminte înni- 
dite? Ce ne unelte pc oaţica, ce 
ne dt parte de Este intre 

noi V «Ifcei'a decât o soUdari- 
tate ăc i^rstâ. un paralttLstn de 
■ itergii in desio tare? Sau intre 
noi rvf: impreuno’c de exaltăn 
in cautare după un idoP 
Ce ne teapă. cred. este acela^ 
lanţ dc valori * iucatire tnţe- 
It'u 1 aiori cari ne folosesc nouă. 
in epoca aceasta, -d nt edu- 
• âm erufenfa noastra tn aţa 
tel ca td inciiipcm nevode m- 
riOiV 'i econi-mice ce le înfdm- 
plnăm 

Da. ''■nrnaroo-. frebuu •(; tn~ 
f«fi IO trsiftl Acea/cfa inratâtu- 
ref SC schimbă cu timpu*-ile AUr 
erau vatorlît cdora^'C, raio- 
rile 4 « folos. înrătâm^ntele ne- 
re^art existenţei cetăţtcuuluf 
rf^rnan alte i olort de vtafa do¬ 
minau traiul unui orrj a! Re- 
uastcrei^ altrle sunt raiortlc e- 
dvoalirr cari ,rebute să u-, 
ttâpâneasrd 

Cr ..««/re-i* ! r\ts' 

intre îndreptar-Ic di vUtţă ale 
delatahi'. • b -^ghtu.ii pluf<x’'a- 
t*cr .-jrr bfupâ ■] ^astă (ară 
«A rt jh-rr.âfritt dt SI va¬ 

lorile de exist cută ^ irrra te dă 
. r% (/> 'iCrafia 

yn/. -< y - - T*? r c re p. te- 

mrtu dî- adc'âr^f: pr.tT fT|i 

At r;fio forvoată • 
c. i-rTM^ir Şi-r-i'ti-. r, . or.' . 
rî:«ff?r de ifi 1- X'' l»f >1 

în I X‘lil intfViicJ 

-»€f .•a"Trfi: fî?. tfniftr 
i itVfl.i d^ o n- ’.t , 

Kili ;t U' t 


tateji V 

fiberfor..» 

rf.nr tif.u, 
r*«rQ 


» * .iterr.ix j 
‘iorutitj proŢfrtc- 




vet uî‘ < . U‘ 
/ .f 




iD*» 'o-- n V 

!. (p ■ 


ij. ••• A.... . 

-.if rr 'r Mr.u. 


u. ip.: 

t(tr 


JT/.V 

i 


îiifii i 


y.i. ^ 


*.i ’f,-. 

/■ 

• .-injb 
.T - ■) r:. t V 


d<- AI.tVANDRL CA.VAAt.L/J.NO 


catu.'l cdUioU. ncentr ind'’’—' 
Uri de viaţă, nece¬ 

sare. idci-/orfe. idei-lecţH dr 
ertJtienţă? 

Su creau io indic act a crar- 
hJe. Voi examina pe rănd *n 
diverse articole printre acc^.tc 
noţiuni, ceU ce îmi nu ^noi in- 
fâiv in minte 


Wct^. nttrr t? dttdncn 0 te'ln~^ 
ttrea ruMJttră. ejite concepţia 
binelui Colectiv in limitele na¬ 
lt unt ^ concepţie legată de un 
.<hnt nou ai riordfu, stmtvl eutui 
nostru colectiv 

Sc ;t:«» •! -i t jrbeste mult 51 
gmAit. dt'pr*^ lip^a actuală de 


de gra\ 


— ^ amtei^faie^ot^^ispri n*- 
micirea jinkaraOtamului wna- 
nitar prtn noulte exmcepţîi na- 
fionafi.ifr zise extremiste, des¬ 
pre 1 
nitor 


regresul n barbana napu 
r izolate in instinctele lor 


(Continuare in pap. IlI-a» 


I. GĂVANESCUL 


de l)RA(.OŞ PROrOPOPLSil 


S.* .-od., .u ÎH-, rirm «r^l 

iiiinH' •> 'uniji iiA|ionali^iuiiloi m>. 
Iilunt, ifi pi: Lul niimdr .-*1 noii- 
Iri UM iu (uri’ po>i‘>ti* rv\ lsi« 
.. \\.A \ tAi fi ţliinil Krtu nu. lofi 

lînrrli ruri* (npl« in puzinAH*' fi 
fiii (intun'D/n iflni m.ij liuld-nn 
d'ufr' S*gi 4 »n/iri f 

.« ^ «j III li buir.iii. i- uu ru. 
\»ini iiii 4'- < itrr nu plur. 

fiA*’» in'i! iMif-hi Ş’i .114 

(«.Hidi 4 lr*-p'iir.'i f. (•u^dio'^nl I 

liAlniii nuiiMt in lali u il .lorAfu 
>i in vi'Qfiiiţi.i |M- rnn- i-n pa- 
'•#im Iu f *•(*• . iri' 

ri rudf ^Lulfui^d «lin 
M muvlufi. f-urt- th <i| 

hol Ş.J rthnntH «Ir hn>ti/ul t.i- 

nor ul fr|«-. inxiuitiirt «k- lu-n 
litniparnl iltn or hi. I:w i xM 
- na 'înni iiIaUi •>iilt<*tiilin ««»in.» 
IH'-M «« I.yrit.i/A rlin (ihiIa lupl'i, 
r«i in rn ^ «prinţui.i Pm u .i!|» 
Iu Hnii^ui wiIrâdiMui r pur'. 1 
«• .«U.l «Ir» I.Nr . nhl pMOi.ininf 
^ (>i rtih-oii A '»,D lf 

«•» nu >r)i liubiivi. 

In cUotil. |H‘x(r tunis utmofi'i 

dr Mt 14 ‘rr‘t'* hâtr Inrp i|i tn 
p iipriuiir vijfuxri «Ir nlh hI 
»frrji‘ puNvii't fr»T4- o .xfrpf»'mu 
ni» Iii(li4v uu moli <kb uf< n» «u 
’ xnlU-ful ^t*ta.fcf« u iiur 
phi >« r ^1 t , «» pitruiiihlfd |«n »- 
td n {«•ilir-H 

I (»n» MU- s<^ ul r 11* -i l'irSrAn 
1114 «r*UU r St-* vi «4»,»ll ”U»r*, « 4 - 

IrUfU-rtil» ««-rrMHiuî *■ tn 
^•<«1» «If Wwla *4 *t«'»« >« «lij. 

1 ^ 4 X 4 j*«t**h|»* IMN* .« «•: |. 

drn »«ii*t*S l»l 

■S. ) nrim» invtj»;^."!»! -*t*4 \ - -- 

••l«(l <i« li> l«Ml* (r«»v«ts 

r*!* Iu* fUnHMiOiu, ir v.'I.i*« 4 m- 
I* I u »l*n pr 

H «« mw>i > «»•«*• *n c* 

« IvOi*. «t* «'NMI .1*11 rh • ;•«» ţ, 
l^kxti. Xfâ ■«•H'D- «1» Xu«|M -n «ot 
»**U « H» >.«fcje/»jr'* * 'ttf .1. 
n *4 ««•l'â f,, .* «Iwamu^ri mI 


nnţinnnl'xl « "«rf Hu<lu4‘ in «-lanul 
Hf l«r|r «îl (lar/fi lU- Mor i»i 
ai«- in fl iMiriuIfli’ 'iif.!ft»'xr, d.i' 
(«iul >1 Mfn.'ocul 

I i«a\SM«‘v4ul «• tioziun 
(locfoii p« I i..irr « Hrrptfi nu. 
Inninfii ii/i 



I Cavănenrul 

Po/Aţi.i d» M «*tM I «r 

1.11 dnl prih jMl -4 %'• ph*n J»»il 

pr* z'’*'*'-Unt r«- v| I< 

i A tn '*»T «‘UM* 

j'r«»pr)w-i (>-» 

r«*w4 mu • l»'*» dfpar- 

lul 4« * * I * "• I ţ, nu¬ 
li l«<. M »T; » df •* ' 

.*»T« *•*«4. t«{ «ţpmp 4 I • X A Vi» 

' *» *^**trhia »♦ «t. îiâpki 
fa»ţHitt«r .li * -d u» - <t«« I iu«ir *l. 
IU .» Ittpfai nu iiuBMi 

inii. pcalrn laurrr» ^ 

1 »r«B 0-1 nh. t litf »« 

<i-»fT d» me^m 

Iu I tM «f Vi* prMt^BMrsl M 4 *X mI 
t»4<tiDŢri tiS NltK4i «4 «rhAirfi- 


liiuttd un«*i moralf (M»/iitxi* 
l»roi f o- jpl.«.ihil«- <lfl« y» U rj. 
♦•NnrI Mdi«'A «f nr frt'buf nouu: 
ilftr şi 4*- rj4li««’ «u Isrir ini- 
potr.id |K-v«mi<»mului divnli.iut 
;; MVpl.rivniatiAi la^. tcrrnul 
rnhi pf rnrr p|.«H«Ni/4t ^ ţ,! 
noi par.«».itixmal lutaror u*'zaf<- 
il«>r. 

Tf<»rr( (ruinul ..iiation«livioniui 
untl/ir t«’zi(:in iwiţi«>u.ili*>uinlQi 
unitur a/itrfiŞtor‘. «Ul a 

|Kli in . .î.. ■ \I.. y 

induşi nJBiNiliil mra.int*.. 
m«lu« mililNJit «u ulrrvf» n utiBi 
fri «If profiUvir iin[>o(rti/i tutn 
lor Sfraiftiilttr ««trhiitori Jr 
n‘-«iin fi A|Htl««ztji Ui Min<fI i- r/- 
bundri u „idt-iiliiliKi rrlol nou". 

»«l.yi| I i»ix«uir^U UU 
iiMinai i-« irâ«f «; ^ luurit 

IV H«Mi xUnmmim i*rf<S lui 
« n nlrznul «1»* «şor rljnitut- 
r«*i ii.*f>o«Ntlivt»- jt <«ar/i‘« dc 
K irr 

Prt*’«‘M*l d«-la Sfieri» n |«»^f 
zrvţiil «LivkdsiuSii d«- nfAjD • .%r»- 
*lir dfvoui ^ xti‘cNr. 

D«- Mtunri unrhrBşiU CRfCş da- 
l•lHf df irlrrtinBl «Uiv ?i b*-»*- 
vtoil pVdrvi/N io luoli- pftu-fM-lc 
nrtoiiutiui n-u'»lra (*6 e( yi ** 
(oţi rri rmrr urmâaJa-l armia <-ă 
ii ciBifWMM t» mlrrBş* 
zir Şl MM «««'O** rveBB^tn, fOBâe 
«ţrfvtr |HOtt-v«’ VUI tj răş*»f«lf 
Nn rBM «f itfM lAiti. f 

»« *• iMknlB 

I ier profenoruf .1 ÎBşpBitB r ili R l 
ia iBţB «ŞfBlrţflă»* ăr 

âmţtă ou M dr pt «lUiari 

■r ad«l«'«*B iB *B|A IIIIB HMIIpilP 


»>ii(*idt* toefi. Ihnap BB rB «ceai 
^ ar r«ishjr «« «« mmâ ««•> 
ifM «Ir UtMvâTr «M iuB in i lB ^ 

I kee «I, hi B»rti«tfl«B ^Hfta dOK 





































ExMGMA STATULUI 
ROMAN ? 

C u ut-*est litiu — iiiai pu¬ 
ţin «eiuiiiiîl tle înirebdrc, 
care ne apartim* noua — 

P. Şeararu j)iiblică în .,Cu- 
rentul“ 1. aI. uu mişcător 
anicol cu privire la groaz¬ 
nica îsituaţie a soldalului- 
jandarm C.r. \1. Dumitru, 
eiiiniii dv 4 gloanţe ale co- 
jnitagiilor bulpiri, internai 
înrr’un spital din DobrogiM, 
şi care doua /.ile n a man- 
i.;it nimic. (let»arece nu 
nxite iiliincnia <lecât <‘U 
apte. iar dire<*ţia spitalu¬ 
lui nare bani sâ cumpere 
lapte. 

.^est Stat al tuturor risipe¬ 
lor. acest stat bolnav de o tâm¬ 
pa fudulie, este Statul cu dis¬ 
pensare ruinate — cu spitale 
fura medicamente, fârâ pansa¬ 
mente, fârâ vată — 4 I cu luxoa¬ 
se intenţii realizate numai pe 
hârtie. Nu ne putem Imagina o 
mai obraznică farsă decât a- 
ceia pe care o reprezintă răn- 
duiala acestui Stat românesc, 
in civre pretenţia aparenţelor 
încearcă să înlocuiască realita¬ 
tea conţinutului. 

...Cine poate, să răspundă 
Dar nu pentru neînsemnata 
mâhnire a unul jandarm, ci 
pentru toate concluziile fire^ 
ale,ac?stei păţănll a unul fiu 
de tS^an. Stat sărac, fireşte. — 

mori greutăţi, o credem : dar 
acelaş Slot strâmtorat, cu vis¬ 
tieria goală. îşi ingădue luxul 
subvenţiilor teatralLste, întreţi¬ 
ne cu peste 30 milioane Opera 
Română, ca să aibă cc suge 
ventuza orchestrantă Oogu 
Oeorgescu. Cum ?... Stat aşezat 
pe temelii ţărăniste ? Dar sea¬ 
mănă cu Statul celor mai ne¬ 
mernici parveniţi... Şi mă tru¬ 
desc şi eu, CQ Marin Dulgherul 
să pricep dece jandarmul rănit 
nu este hrănit in spital ; recu¬ 
noscător aş fi dacă ml-ar des- 
lega cineva enigma../* 

1). Şeicani cunoaşte însă 
se<Tetul acestei situaţii ne- 
nortX’ite : este regimul par- 
ti<lelor ]>oliiiee aşa zise to* 
mâneşti. CMri jefuesc (ara 
de 13 ani, fură încetare şi 
fură cnilvtre. la tulăposliil 
unui sistem jiarlanientaro- 
demoemt străin de intere¬ 
sele românisnnlini şi de ne¬ 
cazurile ţărănimii. 

Orice schimbare de gu¬ 
vern, care mi va insomna şi 
o schimbare de regim. 11 n 
vd fi diM-ât o nouă piatră 
zidită la cavoul României, 
laiă dece MX-olim că putem 
cita ttci arlic'olul ..Momen¬ 
tul jjrcdacerilor radic«i;le‘'. 
<1 părut în .. l ara Noitstru** 
(H. Kl) : 

..Oricine işi poate da seama 
de imperativul zilei, de nevoile 
rejile şi nu aparente, ale unei 
radicale .schimbări de concepţii 
şi metode. Am .*n[)us-o In iienu 
mărate rânduri şi nu c rău da¬ 
că insistam pentru a deschide 
ochii şl celor din urmă orbi ; 
nu aoi’«t guvern c epuizat, ci 
insuş regimul dc astăzi nu re¬ 
gimul naţional ţărănesc, ci re¬ 
gimul politic general. Pretutln 
deni işi fac apariţia semnele de 
oboseală şi de revoltă împotri¬ 
va crezului politic dc astăzi, a 
metodelor care-l servesc şl a 
oamenilor care-l exploatează . 
F vorba de o criză organică, de 
un defect esonţkiJ de .structură 
şi nu de o proastă aplicare a 
regimului pcAltic. Momentul e 
al prefacerilor radicale, al tran- 
slonnărilor de structură, nu 
mal e vorba nici chiar de o a 
justarc a vechilor concepţii la 
nouUe realităţi, cl de părăsirea 
acelora cari nu mat corospuitd 
nevoilor de astăzi si înlocuirea 


lor cu noul decalog al vremilor 
de totală răsturnare care se 
anunţă 

De<*ât, niiiiiui. cc? încrc- 
<iere |mteni uvoa in coi cari 
an aşleplitl j>ânu în ceasul 
al <loisj)rezt'cilea cd .‘iă v.i- 
tlu acoa.sfă rcjliUitc, pe cu¬ 
re an coinhaînf-c» ş) au ne¬ 
gai-o ei înşişi până ieri 
( u atâi mai iniill <-ii cât ul¬ 
iii, in fruni<* cii C.oiuielin 
Coilreauu, piKirlâ neclintiţi 
fir II ani Ntiiulanliil rege¬ 
nerării naţionale, jmsihilă 
nînnni prinţr’o («lalâ pr㬠
buşire a pntregaiiiliii poli¬ 
tii* şi xocial care ne ('oplc- 
şe.şte. Şi apoi, nn f^tc \<)rl>4i 
niiin.ii fie schimbare <lc con¬ 
cepţii. care ţmate să fie o 
.«iimplâ .schimbare «!« nara- 
Min : l.-ste \orba <le spiri¬ 
tul cel nou care trebuc să 
insiifle|ea>că opera de re¬ 
construire u Rennuniei. .'«pi- 
rit pe care nu-i au nii-1 
pot avea o.imeuii cart* au 
contribiiii efectiv l.i firăbii- 
şirei ce ameninjă să ne a- 
copcrc total. 

Spirit pe care. o .spunem 
cu toata obieciivit.itea. nu-1 
are decât («ariLi dc Kier şi 
nii-i animă (h'cât ]>e lcgif>- 
narii ( ăpilanuliii. Ceilalţi 
sunt oplimişiii zilei de a/i. 
g piyiwi ii ş ti -40^^» 

it ri. 

HMLI KIS.MLL SASKSl 

.\ii >oni reproduce to*iie 
iiier{>ţiilc debitate in presa 
semită cu prilejul aJegeri- 
lor j>eniru consiliid naţio- 
nal-sâsesc <liii ArdtMl. căci 
iie-ar trebui mai inul ie p^i- 
giiii... Ne vom mărgini să 
reproducem câteva pasugii 
din articolul Ini L. INipescu 
Nasta (..Adevurur*. s. XI), 
cii ])rivire la această ches¬ 
tiune : 

..S'a creKt situaţia parado¬ 
xală că naţional-socialiştii d-lui 
Fabrltlus să se găsească alături 
do naţlonallştU-extremişti ai 
d-lor Zelea Codreanu sau A. C. 
Cuzâ. Două curente cari se ba 
zează in fond pe aceeaşi teo 
rle romantică a raselor şl care 
in mod evident şi in clilp logic 
trebue să se excludâ una pe 
alta. D. Fabrttius sprijineşte pe 
naţionaliştii Integrali români, a 
căror primă datorie programa¬ 
tică şl dc conştiinţă ar fi in 
cazul când ar ajunge vre-odată 
la putere In ţara noastră, să 
extermine sau să-l alunge pe 
naţional-socialîştii de altă ras- 
să al d-lul Fabrltlus*'. 

Uăte afirmaţii, atâtea ab¬ 
surdităţi; friirentele cari ur¬ 
mând; scopuri iileuticc mi 
.se ()o1 exclude, ci diiTi|M>tri- 
\ă merg paralel oc aceciişi 
cale. Iar iiiitionaliştii inie- 
^nili români <lin (»ardu fie 
Fior, siiigtfrii pe c»ire ii re¬ 
ni uoiiştein ca atare şi dc 
care ne ocupăm, nu pot u- 
ve>ii nici d<‘cum intenţia >îă 
su(irinie pe .saşi : .nn s|>us-o 
noi înşi-iie chiar in niiinu- 
riil > iil .Axei *. <*unfl hille- 
risiiuil săsesc cm încii ne- 
fiinos<-irt. ca fală tic mino¬ 
ritatea săsea>ca. un sl.it le¬ 
gionar românesc uu |>o.ite 
avea dfxâl .simpatie bine 
înţeles, cum a preci/*it deii- 
iru/i, Cainar.idul lonid Mo¬ 
ţa, atâtii vreme cât naliomi- 
lismul săsesc iiu e iiiflrepl.it 
îm|>olriNa naţiunii rivniânc. 

( ât priveşte afirmaţia eă 


-aşii «IIut de alt.'i ru,ssă de¬ 
cât romiinii. eii e caracte¬ 
ristică pwtlni lipsa dc in- 
leligeniă şi <lc pregătire in- 
ichniiiaia .1 rcflaclorilor 11- 
nor foi cari fac /.ilnic para¬ 
dă ilc intelectiialilate : po- 
|MKireIe germanice şi po- 
ţmarele l.itirie sunt toate a- 
ri(‘c, (lin ramura îndo-jen- 
roi>eiUiă : ele .sunt numai 
tlilerite ramuri ale uce.leia.şi 
liil]>ine. 

Dar .Sil cităm |)iitiu mai 
departe ; 

„Pimctul de temelie al pro¬ 
gramului hAtlcriijtJflor din Ar¬ 
deal este aoelaş cu al Berlinu¬ 
lui de astăzi ; combaterea prin 
toate mijloacele a celor de altă 
rasă, ceeace se traduce in pri¬ 
mul rând prin excese antise¬ 
mite.., Sperăm că experienţa 
electorală de Duminică va ins¬ 
pira şi d-lui preşedinte dc con¬ 
siliu alte idei faţă de Impor¬ 
tanţa .<i primejdia acţiunii d-lul 
FabPtius, decât toleranta bine¬ 
voitoare de până acum*. 

Aci, naivul d. Njsia, şi-a 
dat armele pc fată: cceace-l 
doare j>e d-.sa. sti'pc'ndiat .il 
jid;ini]or (h'!.! ..A<lc\ănir*. 
t*ste a ut i^ cm i lismul snşilor ! 
( ăla obieclivrt.ito !... Si 
ceeace nn poale înţelege 
d-sa, care recomandă >i im¬ 
plora lolcranţâ nelanonri- 
^ta pentru jidanii cotropi- 
tujcii l i i a J [|y pJA >â|u^ 

Diinoritatc creştină priete¬ 
na î -Si mai suni incă oa¬ 
meni cari prcti-fid cu redac¬ 
torii foii semite din Sărin¬ 
dar. sunt mieligenii... 

Peinni .1 termina jie a/i 
cu acest subiect, cităm c⬠
teva înţelepte fraze din ar¬ 
ticolul ,.( riza politică a sa- 
şiIor‘* t„E|>oc.i‘*, XI) : 

..Din puntul dc vedere na¬ 
ţional săse.sc, lucrurile insă se 
schimbă. Faimoasele fronturi şi 
soUdaziltatea saşilor sunt de a- 
cum sparte. Dihonia politică oe 
s’a strecurat intre el va fl de 
durată. Şi această dUionle va 
fi numai .^pre pagupa lor. 
Teama cd naţional socialiştii 
saşi vor face politica Berlinului, 
nu e de luat în consideraţie. 
Prin numărul lor redus şi prtn 
spaţiul enorm ce-l separă de 
Germania, saşii Ardealului nu 
vor putesa face, niciodată, prac¬ 
tic vorblaid, decât o politică ce 
s’ar putea încadra in politica 
statului român... Propriiu zis 
„triznful d-lui Fabrltius“. este 
ar4za poUtâcă a poporului s㬠
sesc. care, din punct de vedere 
nadona] române.sc, nu prezintă 
nlici un pericol. Atenţia stărui¬ 
toare ce se dă in presa din Bu¬ 
cureşti acestei crize, nu e de loc 
motivată”. 

Decât prin consideraţiile 
dc onliii siriei semit. de 
care tim aminiit mai sus. 

C'KIAC E ERA DE DE¬ 
MONSTRAT 

Din /Unicele articole iu 
care ..Voinţa'* lui .'Xeuluni 
înjură (i.iriLi de l‘ier. fâra 
a avi;«i ciir«(jul sa o iiuine-i- 
scu. bole/âiulu-i jx* legio¬ 
nari dre()l „hitlerişii - vom 
ciu» aci iiuiiiai concluziile 
articolului. ,.(.un‘Jile făru 
jii.siifif'are** do II. E. .Scioii- 
ari icni aparul in uiiiiwiriil 
dela H Noeiobrie. 

Bine înţeles, ciirenic'U f㬠
ră jusllficarc sunt cijrc>ule¬ 
le naţivMudisfc româneşti î 

..Şi atunci, ineOoda lui Hltler 
nu rezolvă o problema (cea mi¬ 
noritară) rgcl la el acasă şl cu 
atât moj puţin lii noi unde sl- 


tUii :v î- ru totul d. 
naturi şi unde problema nu 
fO(tt pu.să fk'eât dbr» prea mare 
simpatie aubdţtă dragoiXe 
pentd-u poporul german Iată 
dar că extremismul nostru de 
dreapta nu-gi găoasle temelU 
uid in .Hitnaţia noastră prezen¬ 
tă in core suntem, pentru a- 
piîrarea vgşVîl noastre de Stat 
mdlsolubU legat de Franţa şA 
Anglii, de lugbdiavla oau Ce¬ 
hoslovacia, nici In tradiţii noa¬ 
stră... Cc vor putea face la noi 
padlzil apoetoh ai iul) HAler, 
când totul le .stă in drum * Ni¬ 
mic mal mult decât .să ’udune 
'm jurul lor o mână de naivi 
uşor de convins sau dc specu¬ 
lat cu cjmc vor dj^piure foarte 
curând ca toate lucrurile lip- 
.vlte de sens*. 

5'u luuiii şi noi mctixiic u- 
ceste afimmtii Ctire «lu lo¬ 
tuşi ini .sens şi au vedem ce 
rămâne din ele: 

\ susţine că anli.scmiUs- 
miil româncşsc e copuit du¬ 
pă cel germaiu. când noi 
suiitern iiationabş>ti şi anti¬ 
semiţi dinainte de război, 
este evidenî o prostie! 

Iar problema minorilarii 
c la noi mult iiuii acum si 
mai primejdioasă decât în 
(/ermania — aşa că Im rii- 
rlle suni tocmai invers dc 
cât vrea su le prezinte ..Vo¬ 
inţa*'. Şi nu vedem dece 
suntem aiŞii de indisolubil 
legaţi de f ^^inta şi de lu- 
goshn ia. când acerde ţări 
nu se .simt deloc legate de 
noi dfX'.ât pentru satisface¬ 
rea propriilor iniere.se .şi 
fără să ţină nici un moment 
scama de interesele nckw- 
tre. Dacă Eranla, <le pildă, 
ar oumpurvi dela noi jrelro¬ 
lul dc care are nexoe şi pc 
care şi-l i)n»eură dela So¬ 
viete. tonta criza iifWLstră 
finniierară iir dispare; din 
taxele vamale de exjîort şi 
<lrn impozitul f)e cifra de 
afticc^ri ne-^uii puUM ccljili- 

Dar evident ..Voinţa** nu 
se poale gândi la intcrecsele 
româneşti* ci la cele ale 
t r^inţei : C'eeuee era tle de¬ 
monstrat. Cât priveşte ul¬ 
tima ofiniuitie ca naţiona¬ 
lismul românesc e i*f»mpus 
dinti*‘o mană de naivi care 
\a dispiirc foarte curând, 
nu ne luăm o.steneata să o 
calificăm sau să o coiiiIm- 
tem. Dar diveă ar fi aşa. e 
sigur, (ă ..Voinţa** nu se \n 
ocii|><i (le noi. du))ă ciuii e 
sigur cu ...VadevăruJ** şi 
..I.upta” nu ar insinua şi 
Insulta zilnic, latul |>e Scru¬ 
tător-Bl u meii feld care în 
..AdevuruT* (S. XI) .sc*rie ca 
încheiere la reporta ini din- 
nnintea audientei d-liii Vai- 

fL\ ; 

..Drept inchocre, o notă pen¬ 
tru a reda zvonuri linsistînte, 
care circulă in ultimele zile. Se 
asigură, inlr’adevăr. şl nu din 
mn;ă de mâna a zecea, că in 
consfătuirea de la d. Titule.scu 
la care au participat d-nll 
Vaida şl C. Argotoianu. s’ar fl 
decis ca d. Valda să ceară re¬ 
gelui, intre altele, adeziunea 
pentru reintroducerea stăr^ de 
aeăliu.... pentru a trece efectiv 
la reprimajea. cu ultima ener¬ 
gie. a mişcărilor extremiste *. 

\ni dt* zile când starea dc 
asediu ^1 fost intriicâiva ne- 
C(*'viru iionini repiimarca 
comunisiniilui. ..Adevărul'’ 
cu toţi BlitinoiiK'lzii «iii ţi- 
p«it (ii (lin gură de Ştir|K* 
ini|>olriva stării de a-şediu. 
\>tuzi o cer cu aceeaşi e- 
ncrgi(* împotriva (•ar/.ii dc 
F'ier. Surumnclc convingeri 
libeivilo-deiiuK-ruticc * 

hir ..I iipta** (..By/.«m.lino- 
polis* : N. XI) iiidru/m'ştc 
su s(*ri(î că lu Ateneu, Du- 
irrrnic^i trecu tu. u fosi o in- 
cucriire intre grupărrlc e\- 
ir('mi.s(e, cure au prolerat 
invective la .idrcs.t ( orixi- 
nei. 

Mare-i prostia jithmil<*r 
hrăniţi de I’itgurc’ 


RIT,ION \ | hm ^ 

\r Valor Mohiov.,ri,i fn^i 
onnct<ir nirin.tierMl .i) \f-. 

(h',tliilin, |>ii r.tiHMitHii |n. 

Diinrm*/eii ,1 .R«*Ka(en, 
p(inlpu cu (ie «niiN,! .im 
numui un dimpln (Mrloim n 
Iar. a d(M<y]MTii o 
«lua si-gen UI la j>cniru peno'- 
diepfvi cpi/zri: () iiicreilin- 
f(Mizu „Adcvupiiliii ■. prin 
ţwin*! lui V. .Muiiteanii ; .1 n 
singur partid regional, ru¬ 
pând orice legătură cu par 
fidele existente**. 

I*(Kirte frumos şi foiirtc 
nimerit su rupă leguuirilc 
cu celelalte imrtide. }>entrii 
că un partid nou nu piKiiv 
docut uHpira la aeceaş frip¬ 
tură care e bugetul stuin- 
lui. Dar dece regional / ( e 
o de vină i>oporu) rom un cm . 
ce sunt ne vină bieţii ţ㬠
rani români amărâţi, duca 
şi (lef»ţ>artc şi dc alta a C'ar- 
{Kiţilor nu s’a făcut timp de 
13 ani decât infamă politi¬ 
că de partid, rccte de c㬠
pătuire/ Sdiiţia fie (vire d. 
Vlolchn Ciinu o coniunicu 
d-lui Miinfcvinii ar fi comi¬ 
că dticu n’ar dcsvului o tri¬ 
sta nient<ilitate care ţier.sis- 
lă încă 13 ani după unire: 
F,a e mentalitatea omului 
ţKilitic rle ţiartwl, care iu- 
ţelcge să Si* răzbune 
triva ţării j>ontru deziluziile 
bl care l-au dus pre<i marea 
sa ambiţie egoistă. ^:ii atunci 
IIu ne temem, nu ne putem 
K'^mc de reînvierea unni re¬ 
gionalism ardelenesc, cart* 
a murit odată pentru toî- 
fle-iuna. C eeace susţine d. 
VfokloveJanu (Vaier) nu mai 
are nici o impori.iiiţa. Dar 
ar.ita încă odată, in chip 
cvUlent. cu generaţia tân㬠
ra trebue să t^ie punţile 

raţia veche, ţionlni ca .'P>^ 
ritul (le sacrificiu pentru 
ţara şi iieum de care ca este 
ioumală nu ţxvite fi împăr¬ 
tăşită de ciurucurile vieţii 
noastre politice. 

( inc într‘adevăr îivlclc- 
ge, trebue să înţeleagă 

odată. 

ZUEAX 


FARA 

COMENTARII 

Funcţionarii .superiori evrei de 
la C. F. R.. directori, inspectori 
şi şefi de servicii. 

Şef la secţia L, 2 Bucureşti, 
ing. Goldeiiberg. 

Şef la secţia L. 3 Buc. est. inc* 
Reinhom. 

Şef la .secţia L. 5 Sinaia in?. 
Brief. 

Şef la secţia L. T Constanţa. 
Ing. Seni. 

Şef la secţia U 8 .Mcdjridia. 
Gutman. 

Şef la secţia L. 9 Buc. Nord 
clădiri Davi(i-es(^u. 

Şef la secţia 11 Buzău Ei'»- 
gler. 

Şef la Hecţia L. 12 Tila Kro- 
meck 

Din 11 şefi de secţie, 8 sunt 
evrei. 

Inspecţia 1 I*. intrcţincrc. ins:. 
Klein. 

La exproprieri ŞIPEREIA fi»sl 
şeful secţiei L. Io. 

Directorul L. D., biuruul stu¬ 
pilor, ing, Uchtendorf. 

Directorul L. D.. convenţii. 
Kirsch. .şeful ordunanţării şi 
convenţiilor. 

Ing. Moiasner fost la L. 4 Flo- 
eşti, mutat la laşi in calitate de 
ini»pect<Mr conducător. 

Sunt posturi im* unde circula 
toata gestiunea căilor ferate, 
in ceeace priveşte procurarea 
muterLilului de intreţincre! 









AXA 


D-I A. C. CUZA Şl DEMOCRAŢIA 


«le MIHAII. SiTh:LF,S( IJ 


Cetind acest titdii toatA lu¬ 
mea va crede că este vorba de 
atitudinea categoric contrarie 
a d-lui A. C. Cuza faţĂ de 
democrat<& J3d&neascâ“. cunos¬ 
cut fîlnd cazul doamnlei sale 
de naţionalist intransigent şi 
atitudinea sa asbiiă faţă de ji¬ 
dani, co^rtorl ai democraţier: 
in toată lumea. 

Nu. Domnul A. C. Cuza a ţi¬ 
nut să fie veşnic elegant şi nu 
t-a plăcut niciodată să poartii? 
prea mult o haină ideologicâ, 
jjentru a nu se prezenta lumii 
cu un costum vecliiu şi uzat. 

Domnul A. C. Cuza a devenT. 
de curAnd apostolul inlocat al 
democraţiei, tot aşa cum a de¬ 
venii şi a rămas de acum câţi¬ 
va ani apărătonil neobosit al 
parlamentarismului. 

Astăzi domnul A. C. Cuza 
găseşte că nu democi-aVia e de 
v:nă că merg lucrurile prost şl 
mai mult, L, A. N. C. va fi ade- 
varata apărătoare a democra¬ 
ţiei. 

Acestea Ic-am găsit — tre¬ 
buie s’o mărturisesc - cu pro¬ 
fundă surprindere, scrise In 
„Apărarea NaţionaJă" la Note. 
unde d. Muci^chescu comentea¬ 
ză entuziast şi citează admira¬ 
tiv pasagii din „discursul epo- 
cal'“ adevărat epocal — ros¬ 
tit de d. A. C. Cuza la şedjnţa 
tâaeretnlui L. N. c., din 19 
Octombrie a. c. şi anume : „O 
scârnă.de scriitxjn talcntafi, a 
spus d. A C. Cuza risipesc zii- 
7iic energie şt trudă, pentru a 
lupta in contra democraţiei, a- 
cttzând-o pe aceasta ca fiind 
cauza tuturor dezastrelor după 

inctnnpa- 

rabilă eroare. 

„După război. Ţara a fost 
condusă de dictatura partide¬ 
lor care au guvernat împotriva 
voinţei poporvMti şt deci împo¬ 
triva imperativelor democra¬ 
ţiei". 

. Ş3 sprijinit pe această ar¬ 
gumentaţie logică, d. prof, A. 

C. Cuza, a pretins pentru L. A. 

N, C. MERITUL do a fi adev㬠
rata upărutoare a democraţiei, 
in numele căreia d-sa cerc in¬ 
trarea in litera constitui-iel“ <ş* 
cu articolul 7 ? j. 

Deci d. A. C. Cuza găseşte că 
este o mcomparabilă eroare 
faptul că se atrihuie democra¬ 
ţiei haosul economic şi soclaZ in 
care ne sbatem. Dictatura e 
de vină Vomţa poporului a 
fost călcată in picioare de dic¬ 
tatura guvernelor impotriva 
imperiatlvelor democraţiei. E- 
xact teoria ..Adevărului'* şi ,X>i- 
mlneţel * care nemulţumite cu 
desmăţul prea dulceag aJ de¬ 
mocraţiei actuale ar dori un 
desmăţ asemănător celui din 
Rusia Sovietică. 

Voinţa poporului ? Care po¬ 
por ? Cel viciat de conrupţ-a 
practJicelor democratice ? Nu 
s'a exprintal acerisLă voinţă în¬ 
treagă Şl liberă ia primele ale¬ 
geri naţionul-ţărănhte intă-" 
rind la guvern un partid emi¬ 
namente democrallr ales şl gu- 
vemănd' in cadrele imperatl- 
veJor demorraOei ? 

Se mifă d Cuza că guvernece 
democratice aU recurs la fatee 
atitoidlni dJcLatorULe Ac«-tu‘.ta 
arată eloauent Incapacitatea 
democraţiei oarr aiiită să re¬ 
curgă la comprombluri şi la 
tercsarc. Atitudinea iruvernclor 
n’A fost şi nu r3îc dictatură. 
e.vu- tej*ourea ncputincloBului. 
cruzimea poitronulut. Dictatu¬ 
ra e Kînreră. tkitşii, ea c'tte «t- 
pr''sia poi>orulul calitativ nu 
cantitativ. e.‘,te voinţa etnicului 
cATv urmează o slngui’ă cale 
piinlr'o amzură con.ştUiîva ş- o 
singură ramtă SuverunitaU-a 


acolora de aceiaşi bmbă. in 
hotarele desvoltărîi lor biolo¬ 
gice, printr’un singur OM, ex¬ 
presia însăşi a valorii lor şi 
aspiiraţiiilor lor. Iată dictatura. 
Dictatura suveranltâţei naţio¬ 
nale. D. A. C. Cuza doreşte in¬ 
să să iie seiTcască cu o demo¬ 
craţie perfectată, adică o alu¬ 
necare căti^e subjugarea suve- 
ranităţei naţionale .tuturor 
principilor lalse de umanita¬ 
rism, dreptul omului, şi tot 
cortegiul de piinoipll ^deo- 
masonice care stau da baza de¬ 
mocraţiei Internaţionale. 


Ce au aplicat guvernele aşa 
zise dictatoriale de către d 
Cuza ? 

Au aplicat demoorapa in 
cea mal pură accepţie a, ei. 
Democraţia tolerantă, demo¬ 
craţia neresponsabllităţei şi a 
jafului, democraţ.a care a sfă- 
rămat cruci, şl credinţe, care a 
sugjugat biserica Intereselor 
materiale, democraţia care a 
abdicat dela prestigiul demnl- 
tăţoi naţtoniiJe prin aservirea 
politicei sale externe tuturor 
sugestdilor şÂ inteireselor unor 
asa z4i aliaţi. Democraţia care 


a împiedicat procesul de sudu¬ 
ră dintre fraţi. Guvernele 
şl»-au .bătut Joc de Ţară rând 
pe rând, fugind dela răspundere 
prin ajutorul neresponsaJbdlită- 
ţet democratice, floare a par¬ 
lamentarismului Imbecil şi nul. 
Dictatura : Ea răspunde prin 
capul şefului ei şi prih \>iaţâ 
celor CC o aplică. 

Dar unde mai este antisemi- 
Usmul domnului A, C. Cuza a- 
tunci când se integrează demo¬ 
craţii? Ce va zice noua sa st㬠
până de intoleranţa sa faţă de 
dragii el ocrotiţi? Voinţa po- 


CUM SUNTEM 


dc ALEXANDRU CANI ACUZINO 


e.rasperaie, şi înstrăinate una 
de cealaltă in Europa de astăzi. 

Dar Internaţionala Comunis¬ 
tă şi Internaţionala Socialistă 
nu înstrăinează oare lumea 
muncitoare de cea capitaXisiă. 

Simţul eului colectiv cu7n U 
simţim noi in tiparul natlu 7 iei, 
este U7ia din achiziţiile hotdri- 
ioare ale secolului nostru. Acest 
nou simţ colectiv naţional este 
mai conştient Mai activ, mai 
intens, decât diversele sim^ri 
colective inteniaţionale cu7u>s- 
cute în istorie, spre exemplu: 
simţul colectivităţii creştine şi 
culturale in Eiml Mediu, simţul 
colectivităţii diferitelor inter¬ 
naţionale capitaliste şi munci¬ 
toreşti din a7i{{ trecuţi. 

Cântărind relele pricinuite 
de colectivităţile Mernaţionalc 
cari se combat, fără jenă de a 
lovi interesele naţionale, faţă 
de aceste vătărnătoare miităţi 
interfiaţionale, noţiunea colec¬ 
tivităţii integrale in Urnitele 
naţiunei se dovedeşte ca supe¬ 
rioară in eficientă şi superioară 
în tărie sufletească. 

ZIS ;nmţiu eului nostru coiec^ 
tii. aiprinde o solicitudine In¬ 
tensă pentru conaţionalii tioş- 
tri. o frăţească umanitate şi so¬ 
lidaritate faţă de toţi membrii 
corpului naţional. Eul colectiv 
devine o realitate a simţirii 
noastre. 

Răsturndnd barierele de cla¬ 
să şi de castă, sfârimând fac- 
ţiu7iile înte7neiate pe profituri 
reciproce, pe complicităţi de 
câştig, pe trafic de avantaj uri 
noi suntem conduşi de noua 
noastră concepţie de viaţă şi 


^Continuare din pag. I-a) 

de simţul 7iostru ai binelui co¬ 
lectiv, şi suntem mai apţi să 
muncim pentru prosperitatea 
tuturora. Intre noi a dispărut 
dealtminteri respectabilitatea 
legată de bogăţia individuală. 

Acest simţ al eului colectiv 
este şi o necesitate de circum¬ 
stanţă. In vremurile pârliţilor 
noştri. Europeanul mediu râv¬ 
nea să se Î7npli7ieascâ rosturile 
sale personale dc existenţă, ros¬ 
turi acceptate de el şi dinainte 
plănuite, adică realizarea pro¬ 
gresivă a U7iei ambiţiuni dorite 
771 tinereţe, agonisirea unui pa- 
trtrnoniu. un câştig de Oonside- 
t^ţiU7ie socială, trimiterea co¬ 
piilor la şcoale superioare, cu*- 
ecHrea unui viitor tihnit in o- 
dihna înstărită, un frai mai 
hun. o casă la ţară. Acest cerc 
de ambiţiuni personale limita¬ 
te. precum şi spera7iţa de a le 
realiza cu timpul sau mulţu¬ 
mirea de a le fi realizat, înfr⬠
na, discipima. p^soanele din ge 
neraţiunea trecută, le solidifica 
intr'un cadru particular. întră 
ordine socială liberalo 

aşffmcinQuifi: mir uigru- 
nează tineretul de astăzi. Ne 
simţim abia U7i instrument, un 
mecanism al unui motor com¬ 
plicat. Cei mai a7nbitioş2 râv¬ 
nesc să devină U7i mecanism 
principal. Rostul fiecăruia nu 
rnai este dinainte mdicat şi 
măsurat de intenţiile individua¬ 
lităţii sale şi de posibilităţile 
ce ii se deschid. Rostul 7 iostru 
nici măcar nu-I mai întrezărim. 
Acesta este determinat de u- 
tilitatea fiecăruia m colectivi¬ 
tate. Utilitatea 7ioastrâ este 
însă o valoare schimbătoare. 


După cum utilitatea fiecăruia 
dintre noi se urcă sau scoboară, 
funcţiU7iea şi atribuţiunea fie¬ 
căruia dintre noi se modifică. 
Niciodată destinele Uidividuale 
nu s'au împletit atât de strâns 
cu soarta colectivităţii. 

In aceste condiţii faptele 
noastre greu se mai desfăşoară 
pe o linie de sforţări tinzând la 
realizarea unui ţel particular, 
a unei preconcepute ambiţiuni 
de viaţă. Activitatea noastră 
este întrucâtva mecanizată, in- 
jghebată in colectivitatea na¬ 
ţională, ca mtră uzină. 

Aceasta este ambianţa in care 
a crescut simţul eului colectiv. 
Şi a răsărit in sufletele noastre 
exaltarea Tiaţiunei ca o entita¬ 
te superioară, astfel s'a valori- 
zat un mod de vieţuire colecti¬ 
vă, preferabilă existenţei indi¬ 
viduale strâmte cu ţeluri de fe¬ 
ricire i7i odihnă. 

Fericirea ifidividuală apare 
ca o ideie învechită, iar goana 
după câştiguri spre a fi cât mai 
devreme scutit de a munci, a- 
pare ca un atentat la binele şi 

^ dWf du 

hui Şt noţiunea profitului indi¬ 
vidual. care co7istituia stimu¬ 
lentul de sea7nă al civilizapu- 
nei precedente. Acestei noţiuni 
ii vom pune o cruce inse7n7iatâ 
in cimitirul valorilor bătr⬠
neşti. 

Voi cerceta şi desvolta. in¬ 
tr'un articol viitor, alte aspecte 
ale simţului eului nostru co¬ 
lectiv şi voi indica alte valori 
educative ale lumei care se ri¬ 
dică. 

.ALEXANDRU CANTACUZINO 


POLITICA PROFESORALA 


de TRAIAN BK.AILEANU 


făcând politică profesotrală. va 
^uce tnaţiunii mal multă pn- 
guibă decât folos. 

Mai ales in mişcarea naţiona¬ 
listă dela noi poiitioa profeso¬ 
rală a fost deza-struoasa 

„Garda de fer** are meritul 
că Încearcă să scape mişcarea 
niaţlonalisrtâ de influenţa nefas¬ 
tă a metodei profesorale şl de 
a-i tămâJctul .şl pe umil profetîorl, 
Intraţi ia organizaşie, de me¬ 
tehnele lor profesionale. Dar 
primejdia inică nu et. înlătura¬ 
tă. Dinăuntru şl dinafară pro- 
feeorli (.de toate categoriile şi 
profesfunllei ameninţă cu ura 
şi dragosrea îor să încurce ac¬ 
ţiunea Gărzii 

Nu mai avem nevoie dc teo¬ 
ria naţionaliotu! Teoria e bine 
stabllftă. Ştim cu toţh că Sta¬ 
tua nostru, si orioe Stat din lu¬ 
me, nu poate fi paH^niic decât 
prin sollctoritatea nraţlumli stă 
pănttoarp şi prin infrănarea e- 
r)crgl'.ă a pofiejor de domlna- 
ţlune po;iUc.i a străinilor - fje 
că ci -ie află Irt afară sau ină 
unLru! hotarelor Statului. Ştim 
< ă la noi Jidanei .sunt duşmanii 
oei mal prlraejdloşt E bine că 
aru fo»t profesori cari au avut 
ouTaj\c să .•vuu ao 0 Bt. lucru 
fărA înconjur si .să cheme tine¬ 
re *ul u luptă Împotriva năv㬠
litorilor. Cirrtte şl ronmoştiţă 
a<5»ţ«ftor profcjiiori' Dar şl line 
retul şi nammv. maturi trebuie 
5ă ceară d-ia aceşti profesii 
ftă rwnursţF politica practică 
dacă ftiwi aptitudini de owneni 
poIiUf'i şl chiar l» te- 

în«ia teoriei poliiîce. 

In arf&rşit. pre^iema pro 


(Continuare di7i pag. l-ai 

fesoriJor politicieni trebue pu¬ 
să şl analizată in toata intin- 
clerea el. 

Cum se poate ca atâţia prx>- 
fesori, univer.sltari in ipr.mul 
rând. să facă politică practică 
şl să pofită fi totodată «profe¬ 
sori adevăraţi, oameni de ştiin¬ 
ţă? Rolul UnlvcraitâţUor şl al 
profecsortlor tre<bnîe bine drter- 
mlnait chiar in lumina doctri¬ 
nei naţionaliste. Statul nostru 
e un Stat naţional. Universit㬠
ţile sunt cele mai înalte iiustl- 
tuţli de cultură in acest Srat 
naţional: se poate înţelege ca 
profesorii acestor Universităţi 
.sâ Pacă altă politică decât poli 
tica naţională? Se poate ca la 
o Univeitsitate cum e cea din 
Omâuţl j»ă avem cinci profe- 
•sorl şefi de partid şi «îţi zece 
cu pretenţii de a <ievonl şefi? 
lur pe de îUlA parte lefuri ne- 
plăiite, biblioteca de ani de zUe 
fără bani pentru cărţi şl revis¬ 
te. laboruUxirele făi^ tiwfcru- 
mente, ctc.! Poiitlclaniiamvii a 
uc4 Universitatea şl ştiinţa ro- 
mănească, iar prof^aiorii fac «po¬ 
litică pTOif(«ori^. Ca inoonma- 
re a operei avem ta Bucureşti 
doi profcMon socldoglf. miniştri 
de instrucţie, dintre cari» (x*l 
puţin uTHil foarte Iar 

cei?«lali un cunoncător oefâno aJ 
sociologiei satuhiil 

Daă toţi prcrf«a<»rl 

bvmi proî«»rl cd mai mulţi, ar 
fi luwnal profesori romuri. Uni- 
veisllăţlle Hr fi toate noţiono 
liflăe. cum. pe de altă parte, po- 
litlr» naţlonaSMă ar fi in c 45 - 
tig dacă profesorii naţionalişti 


fii şi «politicieni naţionalişti. 

Prin acestea m'am fudecat 
pe mine şi sentinţa e definitivă. 
Eă a fost pronunţată înainte 
de doi ani şi n*am făcut apel. 
I>e doi ani n’am scris nici un 
articol politic, de doi ani n’am 
fost la Bucureşti şi restui vie¬ 
ţii nper să mJ-l pot petrece fără 
a avea ambiţii politice. Dar nu 
fără a cerceta şi studia oame¬ 
nii şi viaţa socidilă. 

Aceste ceTyx'târi şl studii, te¬ 
oretice dar legate iodlsolutoU de 
practică prin orice teorie ade¬ 
vărată» m’au apropiat de „Gar¬ 
da de fer' Această organizaţie 
politică inKpiinesşte toate <»nri1- 
ţllle pentru a desăvârşi opera 
de cotnsolidare a Statului naţio¬ 
nal român. 

Această constatare sc spriji¬ 
nă pc observaţia faptelor şi a 
oamenilor. Dacă aş face politi¬ 
că practică al aş vrea să dervin 
deputat, ministru, etc. nVaş in¬ 
erte in .,Ganda de fer* şl aş pre- 
dnde, ca bun prafeisor. un post 
de conducere. Aş putea ignine 
că sun( mai bun de¬ 

cât profoşor. in ofârşit aş găsJ 
dtptule argumente pentru a Jii- 
.stiflca preieaţiae nieie. 

Dar rămân deocanxiată ia. 
domeniul teoriei, şl. lăsând ia o 
piwte nădexhlle mele de mări¬ 
re viitoare, voi Inccrcii hxtr’un 
articol viitor să preclaeBe situa¬ 
ţia ..Gărzii de itoT' in an^am- 
wul cureflotelor poetice de U 
noL 

TRAIAN BRAILE ANI 


porului domnule Cuza nu este 
democraţia, deoarece în primul 
rând ea este o voinţă, şi, in 
al doilea rând ea este naţiona¬ 
lă, deoarece poporul nu este 
format din cetăţeni ci cMn cci 
de acelaş sânge, rasă si cre¬ 
dinţă. 

Oaa-e a uita.t d, Cuza că ne-a 
învăţat când-va pe ndil aceştia 
mai tineri că democraţia ţâşni¬ 
tă din geniala şd. diabolica con- 
cepţle ol lui Jean-Jaques Rous- 
seau, ar© scopuri bine definite, 
nu pentru fericirea popoarelor, 
nu ca o formă nouă de guver¬ 
nare, ci pentru disoluţia naţiu¬ 
nilor închegate, pentru fărămi- 
ţarca lor, hotarelor lor, credin¬ 
ţei lor, limbei lor şi ajungerea 
la un imperaltmi Judeo-maso- 
nlc cLstrugere a creştinismu¬ 
lui şl de aservire a arianismu¬ 
lui? 

N a cetit oare d. A. C. Cuza e- 
vanghelia naţionalismului ma¬ 
relui Paulescu ? 

Na cetit n’a verificat erori¬ 
le democratice ale revoluţiei 
franceze şi scopurile oi ascun- 
i>e ? Democraţie promovatooxe 
a cultului raţiuneî, a unei. limbi 
Internaţionale, a unei societăţi 
a naţiunilor, primul pas spre 
distrugerea graniţelor naţiJD- 
naJe. 

Dar dece sâ mă mal intreb 
în zadar. D. A. C. Cuza mi-a 
răspuns anticipat. Sunt lămu¬ 
rit. 

A. C. Cuza apostodul naţiona¬ 
lismului integral slşitetizat in 
cuvintele: „România a româ- 
nilor**, conducătorul unui or- 
ganlsitt până acunî' câţiva 
viu şi! în afară de partide, deci 

mentor sintetizat şl el in cu¬ 
vintele : .Liga nu este şi nu . 
va fi a'lfciodală partid", cel 
care ne-a arătat dezastrul la 
care ar ajunge Tara, căzând 
prin intermediul democraţiei 
partidelor in comunimiul răs㬠
ritean, pentru noi, acest om a 
murit. 

Primind să prezideze o Ca¬ 
meră democrată pentru a fi 
puc m situaţia dc a ratifica a- 
legeri de deputaţi Jidani : f㬠
când apologia parlamentaris¬ 
mului instituţie democraiUcă 
primind decoraţii dela gu¬ 
verne democratice; uzând de 
mijloace demagogic-democrate 
prin minciuni spuse poporului 
şli anume: in campania elscto- 
rală imitând Oarda de Fier şi 
cerând pedeapsa cu moartea 
pentru defraudatorU banului 
public prin manifeste, pentru 
ca în Cameră sâ declare că pe¬ 
deapsa cu moartea este o pro¬ 
stie; votând starea de asedih 
pentru a ’uitârl un regim de¬ 
mocratic nedorit de popor — 
deci votând şl in contra voin¬ 
ţei poporului; — preţ>arănd te¬ 
renul pentru a lăsa la conduce¬ 
rea organismului său politic im 
fcBt mason şi azU clamând pen¬ 
tru dânsul cinstea de matador 
al adevăratei democraţii, d, A. 

C. Cuza şi-a acris testamentul 
său p>olitic. 

Pentru noi tineretul acestei 
ţăn care purtăm in răni bioe- 
focerUe acestei democraţU mult 
iubite de Domnia Sa, d. A, C. 

CuzA este mort. Mort pentru 
no^. mort şi pentru Ţară. 

Dacă or mai fi viu ar trebui 
să poarte alt nume. pe* care eu 
din respect pentru părul lui alb 
.şl pentru nişle cărţi citJi;© oi 
cărui autor mi-a Icwt drag o- 
dată nu-l pot pronunţa 

Dar mol există Tar-i, care sc 
se ya pronunţa in cbpa când 
Vă oesizn adevărul Ea im a ytt 
fi nemîloasâ. căci ea nu iartă 
nici odată pe cei care o tr㬠
dează. _ 

MIFIAIL STELBSCU 












4 


CRONICA literara 


Marea edifie Mi hal Emlnesca 


(Poexii de Mihai Eminescu ingrijite de C. Bolex. Cu.tura Naţionali 




a îo&t pAnA azi o- 
^ a] imiii mare cult şl 
aj unor ereail anal mari. S’a In- 
tâmpeai, ou el oe<eâ)ce se ’ntâm- 
piâ cu ceîp mai <ie aoalmA gemJl; 
a fonu preţuit de flocxurv pen¬ 
tru oeeace h conveiiea Jlecârula 
Câci asemenea oainenJ ^um a 
fost el. îunt. copleşitori şl cu¬ 
prind in esenţrti lor o multipli- 
citate de fete, aşa încât pot 
servi drept călâuEu şi exemplu 
tuturor cauzelor, chiar şl celor 
cari se contrazic între ele. Emi¬ 
nescu poate ti rarvendicat ca 
poet fie dc revoluţionarii ro¬ 
mantici. fio de clRirtcii cump㬠
taţi. iar ca gânditor politic 
când de naţionallişti. când de 
nevoluţicmaril de .stânga. E 
drept câ aceştia din urmă .ii 
pot revendica p? Eminescu nu¬ 
mai priivbro râstălniâcire a a- 
numitor opere poeîJce ale Iui. 
Drept mai e însâ şl câ se irâ- 
sftsi? ta!-ttşi ia opera iui Idei 
de stânga tendinţe utopioe câ^ 
ti>D o soctetate mai .bunâ sau 
compătimiri cu ptrole! aria tul 
Ereziile inoep insă de-acolo de 
unde aceia carl-şi exemplifică 
atitudinea sprijinind-o pe E- 
mine^cu. ii wduc prin acorda¬ 
rea unei importanţe numai u- 
nei anumite laturi a parsonaJl- 
tâţU Jul. Protestând contra e- 
resuilor pradă cArora a căaut 
BmLiae.%u, Ion €âîuîâru aitacâ 
pe A. C. Cuza ci a făcut din 
Etaiinescu icoana naţionalismu¬ 
lui romândre şl a consiervatls- 
muhTi 

Şl acest Călugăr dc ocazie 
spune: ..Naţionalismul Insă ca 
şl conservatorismul poetului, 
credem, Tiii erau trăsături esen¬ 
ţiale”. îmi place sâ scriu a- 

hemenţâ Împotriva pretinşilor 
critici, împotriva falşilor cuge¬ 
tători Ion Călugăru atacă pc 
A. C. Cuza că e unilateral in 


de OCT.AV Şl lXŢIU 


cât Emine.scu. li cunoaşte dn? 
nu te-aştepţl şi r?e‘.tă ori¬ 
cine, undo nici nu vrc.;.. E înv㬠
ţat la şcoală şl o poate -slngu- 
■rul autor român despre eare re 
vorbeşte cu sfinţenia şi carr e 
învăţat cu pnîma pa^ne şl 
conştilndozllate. II savurează 
elevM şi ies din bâncUe şcol” 
cu dragoaU'a pvntvru el «Perso¬ 
nal raărturls.ssc că la şcoală 
l-am învăţat pe Eminescu şi d“ 
acolo ii cunosc şi-l iubesc». D.sr 
ca sâ stil aceste lucruri tre¬ 
buie să fi trecut prin şcoală ’ 
^ al doilea rând I. Călugării 
:reazâ o erezie nouă: Evttnescv. 
a făvuf o revoluţie in vrtmeu 
sa ţi deci nu poate fj dat drept 
pddă dc crdin^ artistică / Iută 
o enorrattat’F^ Că Eminescu a 
revoluţionat poezia română e 
incontesUibll. Dar mai in- 
oontesîabii e că Eminescu 
creat acea ordine artistică fă- 
de caro nu se poati- ere> 
Enilneacu a fost un clasic, in 
sensul că a urmărit o perfeoţ.- 
unc in poezia Iui şi anumo o 
pertecţlune atât in fo.mă căi 
?1| in fond A fost revaluţionHi 
pcntnică a adus ceva nou in 
literatui*â. Dar acest nou nâ fos: 
la el pret^îxt oa su dizolve i. 
cultură ca sâ dîHlirugă lor'.ele 
creatoare ale unul neam. .-a 
cum lnoca.ixNi mulţi i-evoluţlo- 
nuri impotenţi din vremea 
noastră. Eminescu poate şl tre¬ 
bui.* dat ca exemplu de ordlnt 
artistică. Şl arest lucru ii do¬ 
vedeşte marea ediţie a poezi - 
îor iui. alcătuită de ConsiantLo 
Botez. 

Mlhol Eminescu a urmărit 
toată viaţa lui perfecţiunea. 


nu nc mal lasă pradă ipote¬ 
zelor. ci ne înfăţişează în mod 
ştiinţific tot travaliul emines¬ 
cian de căutare a pcrfecţlunll. 
BmLnescu este Incarnarea per¬ 
fecţiunii poetice româneşti. E- 
diţia Iul C Botez este Istoria 
acestei incarnări. 

Căci In vremea când .a ap㬠
rut Eminescu limba poetică nu 
fusese supusă legilor poeziei 
Vocabularul suferea de o s㬠
răcie monotonă şl uscată, iar 
sintaxa era rigidă, improprie 
Uîtorrătiir.ior ş' incorporări¬ 
lor de sentimente, idei, ima¬ 
gini Eminescu a creat dlu a- 
cest instrument rudimentar 
^ Instrument bogat şi flexi¬ 
bil. Sub puterea lui de inven- 
ţiune vocabularul s'a îmbog㬠
ţit. iar sintaxa a cedat mate¬ 
rialului psicologlc. Dar mai 
midt decât puterea de inven- 
ţiune a avut un rol in această 



de rcvoluţonar, orice s’ar zice. 
El j avut temperament d« giu¬ 
vaergiu. de cioplitor de dia¬ 
mante. de aniîptcr • In metal 
preţios, dar nu de răsturnăitor 
vulcanic de forme. Câtă răb¬ 
dare şl câtă mimrţie a necesl 
tat acea schimbswc a Ihnbll po- 
eitfcce române, care se spune că 
a fost o revoluţie, ne arată a- 
ceste variante. 

Iată spre exemplu Scrisoa¬ 
rea /. Sunt .mal multe varian¬ 
te. Din prima formă, care ou- 
prind? ISO de versuri, poetul a 
păstrat in forma definitivă 75 
din totalul el de ISO. Parcă 
ne-om afia in plin secol al Iul 
Bolieau. Din 180 de versuri 
mol mult de jumătate sun? 
şterse! Din altă variantă a 
SC50S numai 92 versuri, intre 
cari sunt şi acelea scoase din 
prima variantă. Şi pentru a- 
celRşl poezie, Emineacu utili¬ 
zează ajtc versuri dn dl ferita 
poezii mai vechi, dar cu Inspi¬ 
raţie iimiditâ. Şi acum lată a- 
ceste două veirsuri 
145 Intre ziduri, printre ar¬ 
borii ce se «scutură de floare, 
H8 Cum revarsă iuna plina 
liniştita ei splendoare ! 

modei de corectitudine şi de 
muzlcalita-lc de.săvârş)tă, baza- 
ţ )2 pe ailiLeraţIa lui R, au fost 
intr’o altă formă : 

145 Pe Tiiduri vechi, prin ar¬ 
bori cu tenem lor floare 
148 Revarsă luna plină du- 
ioiva et şplondoai'f. 

Ţcntra < tânără» floare a izbit 
umt urechea poetului care di; 
altfel A şi vrut sâ arate insă şi 


aprecierea lui Eminescu. cere 
un Eminescu integral şl apoi 
cade şl el in unilateral când 
spune că naţionalismul şi con¬ 
servatorismul poetului erau 
trăsături secundare. (De altfel 
I. Câlugăru e meşter in con¬ 
tradicţii: după ce protestează 
că Eminescu a fost idolatrizat 
ca tip cultural, vrea o ediţie E- 
mlncscu integrală, căci aceasta 
c o necesitate culturala. Vasă- 
zlcă I. Câlugăru e cam pentru- 
contra cultură!» 

Eminescu e mare pentru câ 
în el se cuprind toate atitu¬ 
dinile sănătoase. El nu e mare 
pentru că e naţionalist nici 
pentru că e naţional, nici pen¬ 
tru câ c genial In poezie, nici 
pentru că e revoluţionar in poe¬ 
zie, nici pentru că are o cuge¬ 
tare profundă, cl pentru că este 
toate astea la un loc. Pentru că 
e o sinteză de calităţi, de a- 
ceea Eminescu e un geniu. Com¬ 
plexul Eminescu e indestructi¬ 
bil şl naţionalismul ca şi con¬ 
servatorismul poetului nu sunt 
trăsături nici esenţiale, dar 
nici secundare; ele fac un <orp 
ou întreaga operă a lui. Eml- 
nescu e cel mai strălucit exem¬ 
plu că pentru a crea o valoare 
irebue să întruneşti calităţi 
rtnlcc, estetice şi metafizice 
Coci opera lui e româneascâ. e 
frumoasă şl e profundă. 

Dar nu bănuiam câ Eminescu 
poate fi obiectul unei alte erezii, 
mult mal grave şi mai funeste. 
Intorcându-mâ la afirmaţiile 
Iul Ion Călugăru, lată cf g㬠
sesc; 

4 . Fhndcă Eminescu c iculâ 
numai ca legendă. Dar nu este 
JUtor cetii. Nici poetul nici 
p«T>zato*ail. nici pamfletarul nu 
s'au impus lectoruJui Emines¬ 
cu este an model ci^aî de câîjv^ 
HCdl cari nu-1 cunosc: ţa să 
conving* ilneretul că nu tre 
bule sA-şfl IngădUiC bbertv^îea 
dea gândi, a descoperi forme 
medita şi a depăşi sfânta obl- 
cbuinţă Eminescu o» • a f㬠
cut o revoluţie, pe vremea sa. 
cate dat drept pildă dc rcacţl- 
unc. ordine artistică moi 
ştiu căto croriT*’ 

Prona parte a accş'-el ofl:- 
maţtl este eronată căc.) nici un 
scriitor român nu r mai-; cit'l 
mal iubit şl mal cunoscut lU 


mareiu. poet, spuneam câ toc- 
maJ .acest fapt txebuia. să-l ac¬ 
centueze şa tocmai acest fapt. 
I-a sugerat numnl fără să-l 
ap.ofiindeze bipgralja lui care 
de altfel e foarl<e bunâ. Toate 
şovăelile din viaţa lirl EIrninescu 
se explică prlntro excesivă 
scrupulozltate. Eminescu nu 
putea suferi gândul că n'a f㬠
cut ceva dei^ăvărşlil. De aceea 
exagera scrupulele şl când spr- 
exemplu ii chemase MalorescMi 
sd-i dea o catedră universitară 
EmiJiescu tot amână venirea 
fiVndcă simţul lui de perfeciii- 
une ii spunea câ nu e destul 
de pregătit pentru aceasta. A- 
celaş simţ îl face sk fle atât d? 
aspru in scurta lui carieră dc 
profesor de limba germană sau 
In activitatea de revizor şoc^r. 
Aceiaşi aspiraţie nescentă spre 
perfecţiune stă închisă în toa¬ 
tă opera iui şi mai ales in poe¬ 
ziile lui. In ce priveşte pasiunea 
de a fi perfect numai Cnragiaie 
mol poate fi comparat cu Emi¬ 
nescu şi poate că maestrul u- 
moruilul român nu va fl folosit 
puţin jn această privinţă in¬ 
fluenţa şl apropierea de ma 
rc'le poet. 

Ediţia poeziilor lui Emines¬ 
cu, Îngrijită de C. Botez este 
edificatoarr in această privin¬ 
ţă. Eram convinşi dinainte de 
perfecţiunea armoniei poetice 
eminesciene. Bănuiam de mal 
de mult toată truda caro se 
ascundea înapoia unui vers 
Impccabli printre rândurile 
unei strofe din care nu se poa¬ 
te schimba nlcl-un cuvânt, 
nici-o literă. Dar ediţia dc faţă 


flcxibilizarc a limbii poetice 
munca meschină, munca aridă 
de zi la zl. 


Ediţia iui C. Botez cuprinde 
doua mon părţf: prima e cu¬ 
legerea poeziilor complecte în 
forma definitivă (afară de pos¬ 
tume» şi a doua e culegerea 
celor mai de seamă şl celor 
mai multe din variantele aces¬ 
tor poezii. La urmă. C. Botez 
s'a ascuns intrio postfaţă, mo¬ 
dest şi acoperit de greutatea 
unei munci imense 
Ei bine, acele variante cari 
reprezintă toată vasta muncă 
a poetului cu limba imperfec¬ 
tă din vremea lui şi mai a-les 
cu inspiraţia lui, sunt o comoa- 
râ pentru şr.udiu Aceste va¬ 
riante sunt o desmlnţirc adusă 
acelora cari au făcut din Emi¬ 
nescu icoama t! aspiraţiei dias- 
frânale şl frenetice, icoana u- 
nui revoluţionar dă râmă tor n^; 
bun de tradiţii şi Instituţii. 
DLnvpoitrivâ ele arată un orea- 
tot migălos şl plin de răbdare. 
Dureroasă răbdare, oare incll- 
nâ pe poet de câte 20 şi 30 de 
ori asupra ace',Maşl poi^i. Am 
arătat cum nirma: din sonetul 
Veneţiei se găseşc vreo 20 de 
variante (întregi ori numai 
pentru pârţl şi versuri Izolar». 
Trebuie să urmăreşti mersul .şl 
creşterea tacestor variante pen¬ 
tru ca să vezi ce grosolane e- 
rau ia început unele vertmrl şi 
ce agile şi delicate, ce muzica¬ 
le au ajuns pftnâ la urmă E- 
mtnescu n a avui teinpcramenţ 


schimbarea,, iar duioasa .splen¬ 
doare 3 lunii era de un gusi 
îndoelnx, pe care l-a înlocuit, 
cu succes lllalştita. 

O poezie ca Dintre sute de 
catarge a avut in prima -ei for¬ 
mă 8 strofe dintre cari poetul 
n păstrat 4 numai. Şl iată cura 
era prima .spre exemplu: 


A corăbiilor soarte 
Părăsindu-şi malurile 
E ca’n lume sâ le poarte 
Vânturile — valurile. 


Alternaţia din uitiţnul vers 
vânturile — valurile d? o so¬ 
noritate sug^t.vâ e singurul 
lucru bun ce-1 putea păstra po¬ 
etul. De soarte jientru soartă 
nu mai vorbesc : este studiat. 
Iar versul al doilea nu se ştie la 
cine se rapoi tă, Ia corăbii sau 
la soarte, Atjeoîftâ strofă a de¬ 
venit : 


Dintre sute de catarge 
Câte lasă malu.'^e 
Câte oare le vor sparge 
Vânturile, valurile 


Aci ailteraţla se plimbă a- 
mopra consoanelor t r şi l Iar 
termenul direct cordbU a fost 
înlocuit prin poeticul şi evoca¬ 
torul catarge. Mluzlcalitatoa a 
căpătat o perfecţiune fără po¬ 
sibilitate de înlocuire a vreunul 
singrura element din strofă. 

Tot astfel din poezia LA 
STEAUA avem 12 varianto. 
Este nespus de Interesant ava¬ 
tarul prin care a trecut această 


bijuterie de patru versuri. Mal 
Întâi in toate variantele ea 
arc mal nnuXt de patru versuri. 
Iată ce monatru de nerecu- 
noscud € prima strofă din prima 
versiune; 


Dfn fundul cerului o stea 
Au răsărit departe 
Şi luminând abia, abia 
Ea parc cuprinsă de moarte 


Iată şi o aîăâ variantă 


De mii de ani până la ea 
E calea ce desparte 
Căci e asemenea c'o stea 
Ce-au răsărit departm 


Ideca exprimată Intr’o strofă, 
concentrată deci, o găsim In 
altă variantă in douâ strofe- 


ceruri 


! Priveşte) vc 
Răsare o stea 
Eu tremură tainic 
Se vede aMa 


Si ca sâ apară 
O rază la noi 
Se cere o tnie 
De ani innapoi. 


Dm aceste şi din alte câteva 
for^, şovăinde, poetul ajunge 
să închege acesto patru versuri 
fără cusur: 


La steaua care-g răsărit 
E-o cale-atât de lungă. 
Că îtiii de am i-au trebuit 
Lumina $â ne-ajungă. 


3i aşa şe Întâmplă cu toate 
Poeziile cu toate versurile lui 
Emlnascu. Flecare efijficănit de 


lat din eopele, lungit, .scurtau 
ajustat, până capătă, forma po- 
tnvită. Nu e aci nhnic din mân¬ 
dria aparentă de Improvizator 
în care-l înfăţişau până acum 
pe poet Inculţii. In laboratorul 
acesta de variante nu-1 mai i'c- 
cunoşti pe poet şt Ieşi năucit. 
S'ar putea iua fiecare poezie 
scrie studii Întregi pentru a se 
arăta fehil in car? lucra'Emi¬ 
nescu. 

Pentru că Eminescu dacă a 
fost un maie poet a fost înain¬ 
te de toate un mare muncitor. 
In.splraţia îul a canalizat-o şi 
a strâns-o in tipare aypre. 

Revoluţia lui e o revoluţie a 
raţiunii, a ordinii şi a perfec¬ 
ţiunii. E o revoluţie făurită 
prin răbdare şi pasiune, prin 
chinuire asupra obstacolelor şl 
prin lenta râzbire a lor. Emi¬ 
nescu a fost înainte de toate 
un perfect clasic, un desăvâr¬ 
şit bijutier al Umbli române. 
Şl revefluţia iul nu porneşte 
împotriva unui academism 
steril. împotriva unor canoane 
rigide şl vJde, ti imipotrlva ro 
mantisiDiului desfrânat. Emi¬ 
nescu e un reacţionar întrucât 
e primul poet român care pune 
hăţuri fanteziei creatoare, o 
disciplinează, o organizează şi 
ereazâ un clasicism român, un 
cJa&lclsm care e singura for¬ 
mă posibilă de artă superioa¬ 
ră. Dc aceea tuturor celor cari 
vor sâ facă din Eminescu icoa¬ 
na dczordinel revoluţionare, a- 
rât.aţl-le ediţia lui C. Botez in 
cai-e vor vedea că Eminescu a 
fost icoana perfecţiunii şi a 
ordlnei estetice, etnice şl nie- 
ta fizice. 



Cititi şi fasoandiţi 


AXA 


APARE regutat BILUNAR 













TEMEIUL CULTURII NAŢIONALE 


i\v \ ASII I ( IIKIs rKS( l 


lutr'un articol precedent 
am căutat sd ardi cd rostul 
statului cultural este in pH* 
inul rând de a conserva cir- 
mentclc cari asif/ură specifi¬ 
cul naţional, hi cadrul căruia 
se plămădesc creaţiile cultu¬ 
rale. Iu rele €€ urmează vom 
încerca să luminăm puţin a- 
cadru şi să evidenţiem 
elementele cxiracleristicc ale 
culturii noastre naţionale. 

Poporul nostru e un popor 
de ţărani. Nu vom adănci 
cauzele cari au determinat 
aceasta. Zămislit iu cadrul 
romanităţii orieJitalc. cu un 
bogat substrat tracic, ames¬ 
tecat cu elemente slave cu o 
structură sufletească ceva 
moi deosebită, poporul rom⬠
nesc a căpătat un suflet o 
minte cc-l deosebesc profund 
de naţiile înconjurâtoare. 

PăinărUul românesc e va¬ 
riat, p^veliştile lui sunt ve¬ 
sele şi mcăntă ochiul Ca 
păstor ce-şi plimba agale 
turmele dealungul plaiurilor, 
sau plugar ce-şi lăsa su¬ 
doarea in brazda plugului^ 
Romanul s'a deprins să înţe¬ 
leagă tainele şi via(Q acestui 
ţinut cu care şLa impleUi 
propria-i viaţă. Din această 
înfrăţire cu natura sa năs¬ 
cut una din notele determi¬ 
nante ale firii Românului 
Dar jnai bine dc o mie dc uni 
a isst izbit fără încetare de 
neamuri strrAne. cari Lau 
împiedicat să se închege po¬ 
liticeşte si sâ-şi rostească te¬ 
meinic viaţa. Adâncă-l sufe¬ 
rinţă a in tipărit o notă dis¬ 
tinctivă în sufletul lui. Şi da¬ 
că in maxime, produs al spi¬ 
ritului înţelegător şi răbd㬠
tor^ Românul dă dovadă dt 
un rar bun simţ, nedepăşind 
mai niciijdată iuiJ.iAALia. Mk. 

el 

trece spre extremităţi: c du¬ 
ios trist, cântecul lui e doi¬ 
nă plăng&Loare: e vesel şi vo¬ 
ios. cântecul se transformă 
in chiot de veselie şi dansul 
in vârtej nebun. Românul e 
un temperament liric. 

Poporul românesc a fost 
creştin încă din primele tim¬ 
puri ale închegării lui. Când 
toate i s‘au năruit; stat. ad¬ 
ministraţie, lege, el s'a sus¬ 
ţinut plin credinţă şi prin a- 
rnintire. prin tradiţie. In ju¬ 
rul acestora s‘a plămădit în¬ 
treaga viaţă românească. 

Urmăriţi dealungul secoli- 
lor cultura neamului nostru 
şi veţi vedea că ea s'a produs 
in cadrul satului şi in chi¬ 
lia mănăstirii. 

Când sa ajuns la închega¬ 
rea unei vieţi de stat. aceas¬ 
ta a creat o clasă de conduc㬠
tori. dar nu a creat oraşe. 
Mai toate 'oraşele depe p㬠
mântul românesc — excep¬ 
tând pe cele făcute de saşi. 
cari veneau cu obiceiul şi 
tradiţia lor de acasă — s'au 
desvoltat din sate. Sunt dc 
fapt nişte sate mai mari. 
Aceste oraşe — din cauza a- 
celeiaşi vitregii a soaxtei — 
n’au fost şi nu sunt rom⬠
neşti. O slabă clasă de mijloc 
ce Undea să se desvoltc In 
secolele XVI şi XVII a fost 
distrusă de stăpânirea fana¬ 
riotă. 

In viaţa popoarelor orga¬ 
nizate. oraşele au fost acelea 
cari au alcătuit centri ner¬ 
voşi culturali, laboratoarele 
de prelucrare a elementelor, 
pe care naţiunea le determi¬ 
na şi pc care ele le transfor¬ 
mau in valon culturale supe¬ 
rioare. 

N'am avut norocul acesta: 
deacea cultura noastră e o 
vvltură ţărănească Nu exa¬ 
geram. Când tn secolul XVII 
SC fac primii paşi către o cul¬ 
tură superioară, aceasta pur¬ 
cede direct din cea populară, 
(itujici când nu e biseri¬ 
cească 

Să nu uitam vă prima în¬ 
cercare dc versificare cultă 
Psaltirea lui Dosoftei - 


imită in deaproăpc versul po¬ 
pular. Cronicile din acelaş se. 
col XVII SC desvoltă din le¬ 
topiseţele scrise dc modeşti 
călugări in chiliile mănăsti¬ 
rilor 

Poate, dacă nu intervenea 
regimul fanariot şi cel cos¬ 
mopolit.liberal diit secolul 
XIX. arta şi literatura noas¬ 
tră populară ar fi dcsiH)ltat »> 
cultură superioară. Formele 
(ie cultură apuseana intro¬ 
duse intr’un mediu incâ ne¬ 
apt dc a le asimila in între¬ 
gime s’au suprapus, răm⬠
nând simple forme de împru¬ 
mut. ficirnbinate cu cele au¬ 
tohtone. Numai atunci când 
ele s’au pătruns de specificul 


nostru naţional, pe care cui. 
tura ţărănească il conţine in 
întregime, s’a putut ajunge la 
creaţii superioare (Emtnescu. 
Coşbucj. 

Aşj dar, pentru afirmarea 
culturii noastre naţionale e 
necesar să promovăm pe pri¬ 
mul plan al preocupărilor 
culturale dc stat elementul 
social care conţine in stare 
potenţială valorile noastre 
culturale. Aceasta e ţărani- 
7nca. 

..Ţărănimea este intr’o ţa¬ 
ra clasa cea mai positivă din 
toate, cea mai consert>atoare 
in limbă, port. obiceiuri, pur¬ 
tătorul istoriei unui popor, 
naţia In înţelesul cel mai a- 


devărat al cuvântului”. (Emi- 
nescuj. 

Ea trebue deci să fie păs¬ 
trată nealterata. posibUltă- 
ţile ei de viaţă activă mărite 

Care e realitatea actuală ? 
Ţărănimea, generatoarca spe. 
cificului naţio7uil din cam 
se inspiră creatorul cultural, 
este acum direct ameninţa¬ 
tă prin intrusiunea pe calea 
politicei, a presei şi a şcoalei, 
a formulelor nkvelatoare de 
substanţă internaţională. 
Peste puternicul colorit local 
se svârlă o ceaţă, care face să 
se piardă tocmai reflexele 
cele mai vii. 

Odinioară pericolul era 
mai puţin mare. 


însemnări pe marginea apropierii culturale 

român o-maghi are 


de BUCLK SEPTIMIU 


Jdeea unei apropieri tmltu- 
rate romăno-rnaghiare. agită 
cu ardoare inielectualUatea a»’- 
delcand. Nâscitiă indaid după 
râzboiu. această idee până as¬ 
tăzi n’a dai nici un rezultai po¬ 
zitiv. In afară de cele câteva 
conferinţe la iniervale de 
ttmp kilometrice, -- ţinute in 
oraşele fruntaş- ale Ardealului, 
cu inerenta lor escortă de feli¬ 
citări cordiale şi strângere dc 
mâini - nimic. Entuziasmul 
năprasnic < 1 cc animă pe ini. 
datori. imp^âştie in răni fa- 
ră să’iicolţeascn nici un rod 
In aparenţă, desUul de fru- 
m oasele ţeturi fixate, se lovesc 
toate de acelaş zid de plumb 
le frânge zborul. Şi.aaim 
iaiă-ne după mai bine de zece 

t de : Ijtcol irţ ri lă- 

ra nici o re-ahzare certă. Cu 
toate acestea, ideea hijrăţiril 
perztstă răscolind din când in 
când cu furre chiar. Inxiniţfa 
mucedă a s(Kietăţifor (ntlîurate 
transilvănene. 

Mai deunăzi, cu prilejui vi. 
zitei unui grup de tineri scrii, 
tori români la Oradea, d-na 
Berde Mara. una dtn mucenici- 
le ratate ale apropierii recipro. 
ce. a declarat, dacă nu mă ’n. 
şei cu exces de generozitate 
perfidă, că luptă necontenit 
pentru înfăptuirea infrdţirii. 
Neadevăr D-na M Berde du- 
căndu-^e acum câţiva ani la 
Buda-Pesta. unde magnaţii şi 
grofii caliciţi de război o aş¬ 
teptau ca pe-o Bund-Vestire. a 
făcut mărtursiri de cr^edinţă 
ce-au uluit. IrUre altele a spus 
cu emfază şi mişcătoare malt- 
ţiosUale. aşa cum stă bine u- 
net femei, ca sărăcia în ţara 
noastră valahă e atât de mare 
încât şi cuminecătura se dă din 
mămăligă ! Decl(xraţia. ca fapt 
divers .importă prea puţin. Sen. 
zul semnificaţiei ei îTuă e des- 
gusiâtor. 

Ne întrebăm, din capul locu¬ 
lui e penibilă o prietenie cul¬ 
turală între noi si Ungurii din 

Ardeal ? Fără ezitare nu 
Fiindcă ea nu va putea fi nici- 
odală sinceră. Acele răni dure¬ 
roase despre coti s'a amiiUit 
la Oradea.tăiate in carnea pu. 
tredâ a imperiului habsburg 
de cataclismul din 1914. n’au de. 
ocamdată leac de tămăduire. 
Ele supurează mereu infectate 
fHnd de revizionismul turbat al 
Buda-Peatei S’a spus că arta le 
va siâmpăra A uUat oare d-na 
M. Berde că şi areastă-atâl de 
idolatrizată artă v pusă in sluj¬ 
ba ingrată a rei^endicărilor şn. 
vine ? ! 

Hecunoaştern E jalnică situa¬ 
ţia locuUorilor de peste creas¬ 
ta aritiUâ a QarpatHor. de-a 
rămâne necontenit streini şl 
duşmani unii faţă de alţii. Jal¬ 
nica dar reală Să nu uităm 
ctt şovinismul turanic, barbar 
dc substanţiisl. cc curge prin 
vinele cu sânge gros ale Ungu¬ 
rilor e o barieră dc netrrcul. 
Ei insLşi o mărturisesc. Atunci 
la ce bun atâtea forţe rdsleţitc 
zadarnu înainte do-a umbla 
după utopica. da hotărit u- 
tojiioa apropiere rumăno-ma- 
ghiară. noi avem o deUorie mult 
mai grea şi vitală. Aceea dc-a 
iViţlonjkliKa oru^’U’ ardftWînc. 


Căci intr'adevăr e dezastruos 
de tragică stareo in care se g㬠
sesc. După 15 an dela untre rci- 
tiţi vă rog corect cincisprezece 
anij Ungurii nu ver să înveţe 
de loc românetşe. Pur şi sim¬ 
plu refuză categoric Fapt insă 
care niuî impî^icâ să ocupe 
sub regimul acesta puroîal 
al d(miorra(iei — funcţii de stal 
La Administraţiile Financiare 
s’au Tribunale, ca să nu mat 
vorbim de celelalte instituţii 
unde aspectul e dezarmant, 
ţi-e literalmente cu neputinţă 
să-ţi aranjezi rosturUc. dacă nu 
ştii ungureşte. Din inofensivul 
— nil ? — rnotii> că funcţiona¬ 
lilor salariaţi de Statul Ri>. 
mân, le vine oarecum incomod 
sn irticfr Jt7nba oficială 

deplasate eforturile celor ce vor 
fă strângă cu orice preţ o le¬ 
gătură de prietenie intre scrii- 
iorii rmnănt şi cei unguri Ges¬ 
tul e superb. Nimeni nu con¬ 
testă. Dar e nereallzabU Sau. 
realizabil in daiiria noastră Si 
mnnal a noastră In locul tini. 
pulul şi forţelor cheltuite ; —^ de 
ce n’GC7;i spune-o răspicat ? .—. 
fard nici o noimă, ar fi mult 
TTUti utilă inţiatiim infHnţăm 
unor rex^iste literare româneşti, 
a căror lipsă se simte profund. 
O secetă spirituală de Sahară, 
bdntue Ardealul românesc de 
după războtu. 

încercările rdsleţe, cu durata 
de 1. 2 sau maximum 3 numere, 
rari i-au brăzdat harta cuUu- 
rală de-a^ungul celor 15 ani de 
alipire, sunt strigătele înăbuşi- 
ie de durere şi ajutor ale unei 
energii vitale, gătuitâ de pro- 
priu-i pumn. In sfârsit, după 
o serie de izbucniri — extrem 
de juvenile, iată o revistă ce 
prinde, cu miRţi sorţi de izbân¬ 
dă Când Românesc ce apare 
la Cluj sub Egida Astrd Pe 
lângă ea, incă două trei (Braşo¬ 
vul literar. Abecedar, Societatea 
de Mâine) şi atât. 

In vreme ce revistele ungu¬ 
reşti roiesc. An de an, puteri 
retnoite răspândesc cairfnV'ÎO 
lui Ady şi Peioffi. in conştiin¬ 
ţa generaţiei care se căleşte la 
flacăra unui rtaţionaHsm frene¬ 
tic. 

Da înaintea una apropieri 
culturale ardelene, e absolută 


nevoie de românizarea atmos¬ 
ferei şi-a spiritului urban şi 
de rJdinarea nivelului de viaţă 
naţională şi intelectuala a Ar¬ 
dealului. 

Aci vedem sâmburele proble¬ 
mei. Substanţa (yreatoare din 
sufletul român ardelean e tn- 
comparaJbil mai fecundă decât 
cea din sufletul maghiar. (Do¬ 
vada . in epoca postbelică Un¬ 
gurii n’au dat un romancier dc 
masiva vigoare epică a lui Re- 
breanu sau un poei de profun¬ 
zimea metafizică a lui Bla- 
ga). Lipsesc insă mijloacele lo¬ 
cale de captare ale acestei sub- 
stanţe. Mijloace, cari se chiamd 
rţitste, edituri, societăţi artis- 
tjco-literare. etc., a căror ab. 

senfa nu fi decăt pre>a 

— 

Nu V potrivit de loc timpul 
să incercăm o înfrăţire cărtu¬ 
răreasca intre literaţii unguri 
şi cei români din Ardeal. Cre¬ 
deţi D-icastră că (sstdzi, când 
toţii bastarzii neo-medietxtlis- 
mului budapestean urlă ca şa- 
oalti după Trunstlvania. ce le-a 
răpit, fabuloasele latifundii şi 
când sume imense se prădeazâ 
pentru propaganda revizionistă 
-- singura justificare a existon- 
ţei Ungariei actuale, credeţi 
zic. că scrHtijrii unguri pot să 
întindă mână frăţească şi cu¬ 
rată. semenilor lor de breaslă- 
români ? Vd'nscfofi. 

Antagonismul ancestral ce 
există intre majoritatea etnică 
noi, şi minoritatea suprapusă . 
maghiară, nu-l va şterge o de¬ 
cadă #ou două El va dăinui 
tticâ muR. 

Dacă intr’adexyăr Ungurii vor 
o apropiere, de ce atunci ostili¬ 
tatea ţifnoasâ. faţă de tot ceea- 
ce e românesc ? 

Deschideţi un ziar unguresc, 
o revistă, o carte, şi veţi simţi 
cum din fiecare pagină respiră 
ceva ce numai dragoste de ro¬ 
mân nu însemnează 

Un singur rod. matur şi mun- 
Cit. an adus frăminârde de a. 
miciţie romăno-maghiară : (bi¬ 
ne inţetes meritul covârşitor e 
al autorului) cartea d-lui Ion 
Chinezu Aspecte din literatura 
maghiară ardeleană apăru¬ 
tă acum ird ani ia Cluj. 

Dar revanşa Ungurilor pe 
când ? 


Ţărănimea nu avea valoa¬ 
re politică şi ca atare politi¬ 
cianul — omul tipar — mili¬ 
tant al formulelor egalitare 
şi internaţionale, nu se inte¬ 
resa decăt tangenţial de ca 
Dar dc când această pătură 
socială u devenit o cantita¬ 
te electorală, politicianul o 
atacă direct prin armele care 
li stau la indemănă admi¬ 
nistraţia, presa şi şcoala. Ţ㬠
ranul este atins in sufletul şi 
viata lui dc elementele de- 
zagregunte ale cosmopolitis¬ 
mului orăşenesc. Intre ora¬ 
şul şi satul nostru nu e ar¬ 
monie, cd luptă. Cu deosebi¬ 
rea că oraşul e mai bine în¬ 
armat. Structura conseva- 
toare şi naţională a lărănimii 
începe să se descompună la 
atacul repetat al oraşuluL 
Cultura npastră naţională 
este in pericol. Pentru a o 
salva trebue să salvăm in 
primul rănd pătura socială 
(Xire păstrează elementele a- 
cestei culturi naţionale ro¬ 
mâneşti: ţărănimea. 

Influenţa streină trebue 
îndreptată prin măsuri grab¬ 
nice şi radicale. Oraşele-tabo- 
ratorli unde elementele de 
viaţă materială şi spirituală 
aflate in stare latentă tn ma¬ 
sa rurală sunt prelucrate pe 
plan intelectual — trebuesc 
romanizate. Trebue ca şi ele 
să aibă imprimate nota noas¬ 
tră naţională. Presa, cari azi, 
e agent distrugător, trebue 
transformată (ntr’unul bine. 
făcător. 

O nouă educaţie trebue, 
aceasta nu se fare derăf nrfn 
har nu aţa cu m xr iUi . 
fdrî. D&spr^ Weeasta in alt 
articol 


RECTIFICARE 


de DCTAV ŞULUŢIl’ 

Cei caxi imi urmăresc scrisul 
in această revistă au fost mi¬ 
raţi dacă au citit un articol ol 
meu despre J. Benda, apărut dc 
curând in \TATA ROM.ANEAS- 
CA. Acolo se cuprindeau alir- 
maţnmi impotrira naţionalis¬ 
mului pe care aci acum Q pro¬ 
movez ca pe siniEura formă po¬ 
sibilă de viaţă a uxmi stat. A- 
devăxul e că acel articol scris 
in .Aprilie s* prexintot revis¬ 
tei VL\TA ROMAXEASC-A- a a- 
părut cu ?ase runi întârziere, 
timp in care kteolojria mea a 
suferit o evx>luţle in direcţia 
sănătoasă a raţiunii. Aii 
subscrie iarăşi ocol artkol in 
care condamnam utopişamil si 
susţineam reoiisnntl politic, dor 
a.si sterţe din el orice oftrma- 
ţiune contra naţionalismului. 
Iar faptul că aoel articol a a- 
pănit asa cutn e. se datoreste 
imprejurărilor si tănielnicei a- 
pariţii a revistei la care nu 
moi asl fl colaborat azi si unde 
sunt acum atacat in mod mur¬ 
dar pentnică sunt acum naţio- 
nalied. adică vreau .să fiu cum 
au fost Strămoşii mei de 
veacuri. Dar murdăriilor nu le 
pot răspuiMfr. 

OCTAV Şl'LlTir 















6 


AXA 


POLITICA EXTERNA 


clo MIIIAII POI IHKCXMADK 


Remanierea guvernului italian Guvernul Sarraut 







partidului fascist a admirabilă 
cohortă dc consulari, de oa¬ 
meni CV experienţa Qut'erndrii. 
apţi de a fi oricând recheniafi 
sau utilizaţi in funcţiuni dc 
nare importantă. 

Cu cât creşte numărul aces¬ 
tor consulari cu atâta fascis¬ 
mul jşi măreşte doza de expe¬ 
rienţă şi dc presti0u. 

Insfârşit trebuc să observăm 
că pe când in sistemul rusesc 
avem de a face cu un absolu¬ 
tism barbar, in care cei căzuţi 


iu .Mlspraţia'' dictatorului roşu, 
sunt surffhniuiti in Siberia, in 
Turkestan şi dispar nu numai 
dc pe arena politică ci câte 
odată şi din viaţă, in fascism 
miniştrii remaniaţi capătă alte 
funcţiuni importante şi rămân 
in slufba partidului căruia 
fi-au itichinai tiaţa. 

Si asta e încă un semn de 
superioritatea spirituală a fas¬ 
cismului asupra dictalurei ma¬ 
terialiste a tarului roşu din 
Kremlin. 


l^oul cabinet francez a fost 
constituit de un celebru perso- 
noffiu consular ai celei de a 
treia republici, senatorul Alberi 
Sarraui. 

Personalitatea noului p^efc- 
dlnte de const/tu n'are nirrtic 
excepţional. De asemeni com¬ 
ponenţa ministerului nu diferă 
de aceia a cabinetului prece 
dent. 

Topi titulara portofoliilor im¬ 
portante au rămas neschimbaţi. 
D. Chautemps păstrează In- 




MISSOU.VI 


Svonurile dc remaniere care 
circulau tnsistent in nltirnile 
două săptămâni s'au t'ăzut con- 
/frmatc. 

Guvernul italian a suferit o 
largă remaniere. Elementul 
central al acesteia constă în 
plecarea măreţului ttalo Bal- 
bo din fruntea ministerului a- 
tiaţiei. 

Presa mondială a comentat 
in fel şi chip această remanie¬ 
re căutând s'o interpreteze ca 
lichidarea unei rivalităţi dintre 
Dure şi vechiul său prieten şi 
colaborator. 

Au fost amintite ..ecourile" 
Parinacn. Tnratti. Grands. ere. 

Câteva cuvinte pentru a ri¬ 
sipi orice nedumerire in mtn- 
tra cititorilor noştri. 

In primul rând intr'o dicta¬ 
tură naţională nu poate exis¬ 
ta .fivalitaie'' intre dictator si 
colaboratorii săi. 

Spre diferenţă dc dictatura 
proictariatului in care dictatu¬ 
ra personală a lui Stabn e ipo¬ 
crită, illctalurilc naţionale Kunl 
clădite pe o personalitate cen- 

‘ 1 fk. 


Plebiscitul german 


DuJiiinira in loniii <it*riiwiitia 
rtu Io» «legt^ijo ru rararti r pir. 
b>M*ffnr nu'iiif»* va «1 «ni «'nliiuelii- 
lui Hiller o )in/a iimralA pa 
lilicii lnrcini]>arabilă iu ţaţa Iu. 
rnti 

Kivultalul nI»’;x4‘ril<M «• neîn- 
«Uwlnic .N'atioual'Vocialiisniul \a 
îiii't'eivtTII un triumf, ilronrarc 
întreg p<>p«'rul g<‘rmnn aderâ ru- 
tUMU^t la opera d«* ri*grn«*r»»ii’ 
(lornita dc AdolI Hiflor, 

Prin iiriuart' pli'liixilul de Du. 
minirâ \a dure la sporirea an* 
foriiSţîi morale n dirtaturri *"00- 
ţiouair iu pulitirn interna ea <>1 
III eea externa 

Mai inlen*#uinle xuiit insa rou- 
S 4 ‘rinţele rare pleMviitul le 
>0 axeo in po itiea externa .1 
fjeirliului. 

Iu ade\ar ^«ir'o Ierul deiiion- 
slrati' hI plrbivettulni implien 
aiiniu;te uJleriuare. 



HITI.EK 


— Mus. rlJni. HHler. Zelea Cn- 
ii t ram s'a creat xac se ro 
crt'u o dictatură naţională. 

Dictatorul este omul prori- 
denţial înconjurat de o aureo- 
tă mwtJcd, pe deasupra oric㬠
ror contlngeriie mărifnte şi 
meschine. 

Atunci de ce remanierile pe¬ 
riodice in /turcism^ 

Din două motive. 

In primul rând pcntruco per¬ 
petuarea aceloraşi personalităţi 
decenii dearândul in capul a- 
uumitor ministere ar duce la 
crearea unei gherontocraţii şi 
la paralizarea oricărei ambiţii 
fecunde in sânul partidului 
fascist. 

fn a* doilea rând. penirucâ 
^chicitarcu titularilor diverse¬ 
lor ministere după 3—4~-S sau 
Ifi ani dc funcţiune, crează 


_ 

^-aniifaTu rt’ffagri »'.i 


ttrr 


Ce >a Ian Berlinul după pl<*. 

“rt - 


paftul < elor patru e o|M‘ra xi - 
atunci «unsele Berlinului snnt 
uînri. 

Slaielo-l nite urmăresc sa se 
ajungă rn orice preţ la senina, 
reai unei eon>«*nţii de de/amia- 
re, eblnr >i a unui siniulnrrn de 
< oinenţie 

Situaţiu d-lui Kootsevelt e des¬ 
tul de grea pentru n-l sili să ai¬ 
bă cel puţin nn succes extern. 

l^mdru, cu t<»ate nfirmaţulc 
oratorilor ei. nu e nici ea ostilă 
unei riduâri a discuţiilor într'iin 
codru moi r^^strâiis. 

Români* numai Parisul Dară 
refu/ă reluarea di.xiifiilor iu 
eadrui |»<irtufaii celor patru t- 
Innci Keuhul are |>osibiliiaii i 
să rdslmiriie situaţia in faţa o- 


muniei dela conferinţa <b*/ariuâ. 
pHrfi|ii/..it meiista ruiiferiii- 


|o DiX’uţiiie n*au fost reluat*' 
>1 faţă (b* gestul hotarul al Bei 
linului — Parisul l.A>ndra 5I 
\«*w.\orkul n'nii putut să su 
Msix-ă o stiluţ'e roiuiină 

Dopa ix'irager** Rcichiil oM 
M'liiţai ni< i un g<*st nou. S’a 
mulţnniil cu re/ultatelc cou-sid»*. 
mbih- obţinute prin insAsi pb*- 
can*ii deln Gene\u.' ]>arali/ar*M 
rimferinţei de/armarii haosul 
rr«*at in tabăr.i ţronru.anclo-:i- 
inerieaoă. 

par e oideiil <a ace«| orniis. 
liţiu siib care se ascunde o stare 
de tensiune insuiMirtobilă un 
tînip mai îndelungat, nn poale 
să dure/e. 


populara, proniaiui iic naosin 
creat prin a«*stul său de energie, 
gusenin] Retehului pare u \oi 
sa profite de a<-cas|ă «âtuaţie 
p<*ntni a îiiceiK* norii tratative, 
iiitr'iin endni |H' nn teren 

liiiih mai favorabil ăl «el de 
la ronfcriiifa internaţională a 
de/armării. 

fn arest sen.s Irebue inleror'*- 
tată virila d-lui Gocring |a Ro¬ 
ma. 

Berlinul apelea/ă iară>i la bu¬ 
nele ofk'ii ole Romei p<*ntru a 
relua de/luiterea chestiiinei în 
tre semnatarii pactului rclor 
patru. 

Data d-I Miissobni oeeepL’i 
sug 4 *stiile Kiihrer-Dlui --*i e pro¬ 
babil ră le \a ai-eepta deoansre 


p»nn>i publae inondutle iire/ep* 


ternele, d. Paul Boncour. A/occ- 
rfltf Străine, d. Daladier răm⬠
ne la Război şi d. Sarraut însuşi 
la Marină. 

O singură achiziţie nouă d. 
Franţois PieM care a lurit por¬ 
tofoliul Coloniilor. 

prezenţa d-lu4 Pietn m gu^ 
vemul Sarraut are mai mult o 
val xire de indicaţie. 

D Pietn, fost coiaboralor al 
lui Clemenceau precum şl a 
d-lor Raymond Poincare şi An- 
dr^ Jardteu. este o competenţă 
recunoscută in domeniul finan¬ 
ţelor. 

Totuşi d-sa n'a luai ministe¬ 
rul bugetului care t se oferea, 
ci a primit i<n portofoliu nexC- 
ţru din punct de vedere al po- 
iitiCH interne. 

Valoare dc indicaţie are pre¬ 
zenţa d-lui Frangois Pletri in 
minister prin aceia că d-sa este 
un Om de centru. 

Ori combinaţia de concentra¬ 
re republicană, pe care o ar㬠
tam Ca probabilă in numărul 
trecut al ..Axei", n'a fost reali¬ 
zată de noul guvern Sarraut 
care a rămas un guvern radical 
quasi pur 

Totuşi prezenţa d-lui Pictri, 
ca şi toleranţa de care a bene¬ 
ficiat nou ' cabinet din partea 
centrului şi a dreptei, cu oca¬ 
zia votului de încredere pe care 
I l-a acordaj Camera, orală 
şensul erolupei poliUcH france¬ 
ze in actuala legislatură. 

Viitoarea criză de guvern va 
duce cu siguranţă la formarea 
untU cabinet şi a unei majori¬ 
tăţi de centru-stânga afişate. 

St posibilitatea aceasta § 
foarte apropiată, deoarece baza 
parlamentara a guvernului Sar¬ 
raut e atât de slaba încât o c㬠
dere rapidă a sa npate fi cu si- 
aurnm Sm â m iâ irn m UÎ 


can/n a eşuării dcvaimării. 

Dacă Frânţii arreplă discuţia 
alunei xins4‘!e ei sunt mult re- 
duse faţă de situaţia din Oetoni- 
brie. 

De re? 

Pentrutu purlenerii ei anglo* 
saxoni care o susţineau in plin. 
d<*oaree4* nădăjduian eă o d*- 
nioiisLrnţie diplonioticu \a inti¬ 
mida Reiehul. sunt la rândul bir 
intimidnţi de intransigenţa Berli¬ 
nului >i vor canto d«*ci ru ori< 
preţ o formulă traiL/acţională 
Arestez sunt p<*i'spi*ctivelc <-a. 
is* se deschid după pb'biscitul 
german. 


Ococamduta haosul^-. 
fianciar continua să seaccen- 
tueze yi vindecarea să pară din 
ce m oe mai grea. 

Democraţie franceza — ca 
toate democraţiUe - lichidează 
cu inima împăcată patrimoniul 
yiţional perUru câ — igrâsi ca 
t(^€ democratHla — n'are nici 
z Hţul sacrului egoism naţio¬ 
nal şi mat ates nici pcrşpectira 
răspunderii. 

Dar dinlr'o mie şi una 
semne, rezultă că şi m Franţtr' 
o reacţiune antidemocratică e 
mai apropiată decât s'ar putea 
crede. 

Naţiunile nu se resemnează 
să moară şi dacă instinctul na¬ 
ţional francez e destul de pu¬ 
ternic. Franţa ro renaşte pe 
ruinele democraţiei galice 


Apropiere româno-bulgare ? 


iKmUy» au «rorclat o 
lirrpoii 4 UitA Inlrevr- 
derJl dlrrtfv MaKstAUi-' Lor 
lietgrte ChtoI aî Romăiiln si Rc- 
geje Bort» să Bul^rlci 

Aceassă Întrevedere \ -mind 
după acela dintre Rfşîc.e Bort^ 
Si K«fr^e Aî-xandru il Iiura- 
-Urvtel SI dupi v1z.:a d-Jui Tl- 
tuitacu ia 8c'(i I >îr u dovadă 
certă. — .'Ui.i preUnd r'-vrelr 
noaMrr -- 4%. apropierii ramâ- 
Do-buhrare si bu'^aro-lufţo- 
slave 

FAra indoiaiu aceîtt Ijnticvt 
deT> Ljj AU rostui st ininortan- 
ţa lor. numai ci nai nu ne vuui 
ip’ăpi :%i pro< iamiim .?a rcoi- 
ţolc dintre Rmninia s Uulga- 
rlu vor lua un nou cum $1 
8o?ta VA fi cuLţlii; afA unui (*'. 
dc Mici Antante baicmuce Să 
«tmiizim deri cu raăm si cu o- 
tlv.u.î« 4tuaUA fii ve 
Î4 ce conct-irl; a- 

jtiniţe 

Mul i'Uăl o lumurir .na nu» 
vom n aceii cure fu conUcitim 
si foîiiî invporţaxil pe 
fA-re eU- ohcfimti 

tA-l joarţ» In nrioe «t»'* 
rici. dn i |t ir.U's 

Dar p« nlni h dii nc>adr. rtipio- 
fnuT'a UTt>o< i.i pt* 

s *u 1 ti rc.ali eo ;; 
biBmWs* duiAb'M:iail{ 4 A posoa* sut)- 
tJjjUi roaJiLăţm Ort de cttl< cri 
Acţtur.^-ix dip)oin«sStiră ţine m:a 
nva dr re.aji.iV.-e i:<iorlcr gi po 
J-tr* nsA e Itrundâ. cănd In/să 


esu. un 5.knplu Joc de ăbiiiil&ţi. 
ue eombliv.iţil si dc prostlglu ca 
duce L-i ooutîj^iroa castelelor 
oe carton, pe care prima adlr*- 
r» .. v'ântulul le aruncă la. pâ- 
mânt E; bine ax'con kntpresta 
ră o X rnienea con5lrucţ.le este 
Si lupopienea „romAjio - bul- 
KAră'. 

Flra IndoiUJa actlvismul de 
care » Rut cuprinsă in ulti¬ 
mele două hinl diploma ti-i 
noaV*ră e lăudabil O politică 
de pace « de preaUţriu in Ral- 
• iru e si lăuxUbiiă. 

peaceU încercările d lui TI 
lulesscu de a ralio Angora si 
Atena la o poilMcă de atato- 
tmo in Boicanl, cantrararănd 
cU*cl tendinţele Romei, poate 
fi ofxrobAU 

Cu TurcUi n'avexn nimic dc 
iiripărţlt. d**.:.ceia reîAţiibT eco¬ 
nomi.'. pollMf»* dintre Bu- 
euTwl- si Angnra pot dc^ 
volU in V.. iţire folosui jjitbe 
kw părţi 

Cu O reala .ivem mulU* de- 
saţeramente F. vorba ife* proble¬ 
ma .iroraaiiti.jT. faţa d* c,*f^ 
i'uverriui chr, Aterm djr. 41 ^). 
IttieA *iălbaUcă 
Totuai dară La P-x-itui St»;--* 
fl o minte capabdă -i con- 
o poUt:rA nabon.ilă pro¬ 
blema Ui fi ueor de reTOivat 
CnLiboraWrui iive.ni Zyr^ui 
uiătat Ia RrvAsî^ Pro'iej că 
a\ein mt;:uiee de preMui'ie «- 


supra Atenei, sunt colonlle gre¬ 
ce^ din Rcmănia, 

Deci dacă s’ar vorbi botă- 
rlt cabinetului elen fără În¬ 
doială că s'ar putea uşor .1 
junge :a o Înţelegere acoepta- 
bUu pentru ambele părţi 
Diu* d. Titulescu n'a făcut a- 
rfr< lucru. Rcblt dc planurile 
sale de iiuUtă politică d-sa a 
psonunţat si a n^cultat dl.- 
cursuri solemne, ProbVc'vn^ 
practică si eoenţlală. acela a 
românilor macedoneni, n’a fost 
nlel măcar discutată. 

In orice ca* in afară de a 
cest Utiglu care nu e greu de 
soluţionai nimic nu ne de^^par- 
te nici de Orreia 

Dimpotrivă avem redaţii eco- 
nomire strănse si IdenUtale de 
iUierene poh Uce In Balcani. 91 
BucuresUul sl Atena sunt Inte¬ 
resate la menţineraa ?»ato-Quo- 
ului realizat int'o lâl3- 1919 — 
de ce am aî^cinxie-o — in dau¬ 
na Bulgariei. 

Dcrl dacă »* Vf>rţ>a de rcaii- 
tarca unei Mici Inţ<^egeri Bai 
canice. Ontra .ipare drept tor- 
;luj necesar st natureJ in com¬ 
bina',;! 


Cu totul altfel stau hicrurile 
cu Bulgaria. Bulgaria a cslt 
învinsă din două războae re¬ 
cente. fapt care nu se uită cu 
una cu două. Bulgaria a avut 
si are revendicări teritoriaie 
împotriva tuturor ţărilor limi¬ 
trofe din Balcani deci si îm¬ 
potriva României. In Balcani 
sihgură «a e^rte un factor de 
firească d permanentă tulbu¬ 
rare. 

Rindele de comitagil w for¬ 
mează pe untortul el si În¬ 
treţin o veanică agitaţie in în¬ 
treaga peninsulă 
In momentul vizitelor si A in- 
tălnirllor oficiale aveam de in- 
neelstmt măcelurile din Cadrl- 
later ? 

De?i apr-piere, cu masacre î 
Nu numai atăt I 
Cine cunoaşte istoria jumă- 
tiţel dc #erol ce a’â «cum de la 
independenţa balŢ^ară părJi 
astăzi stlo că’eiii a fost domi¬ 
nată de terortamui macedo¬ 
nean 





Nu « xxiîjţ ţnivern. nu cxtstă 
partivi !>u evlMa om politic 
bui^r care nu (l iriîî sub 
teroarc.x m«*'-^-.TanenUor 

Terorismul macedoneaH cs^c 
- ililaiea indiscutabilă a ţuVi- 
' h^’gore 

'-'1 «Inţrur om a încerca’, sa-: 
r. r-t-. Stainh”'i«ă>’ 5 I -se SUc 
f. iun a ' 

Ori irld.:r.* v‘_li 

fun< net ostili onrarf! <^ctL'ăxi 
Bl de L* ld«.a'ur/r **i 

■ îîr4ifi%' i 

«i!. b:ne rii'î el 

K - pnncipa rac tor 


de forţă al politicei, bulgare. 

Asa fhnd hicmrUe. credem 
că toate Încercările coojugaţe 
ale Belgradului si *î« Bucureş- 
dului de a atrage sefU In or¬ 
bita pobtlcet lor sunt -idar- 
oice. 

Noi nu spunem că xfemsaea 
inccTcări nu pot duce — prin¬ 
cipial — La. o deitinder:; mo¬ 
mentani dar la o apropiere du¬ 
rabilă hotărăt că nu. 

De altial s'au produs in uitl- 
mlie zile : Sofia icueie mani¬ 
festări eictrem dc importante 
pe care pma noastră le-a tre¬ 
cut sub tăcere pentrucă oon- 
travlneau punctului de %cdere 
ofical. Dezbaterile diti comlsiu- 
nea de Politică Externă a So- 
Uramel sunt edificatoare 

S'a declarat sus şl tare că 
Bulgaria înţelege să-^ păstre¬ 
ze ăepUna Ui>erCat€ de 
Cu site cuvinte nu Azzepik pA 
mire iu mes o combinaţie cu 
România <*1 lugoafavi . 

Arer-U-: adevări^ ' Acxr v 

t€%i-s roalitâSIle! 

să nu f*cem ilu- 
T i si să nu esiifodăin -*^'-5 = ^: dc 
oarion. 

Dc Cât irAx-ojibile 

rt'oi blnr să epurăm rf* riic 
Cadrilaterui de bar'J^îe dt ec- 
mitagtl. ae Intăr.in ciniceate 
frontiera priiitr’o rapidă si de¬ 
finitivă coloolzare .» fcmaallor 
maedonenâ şi ‘^ridrr.î - pe cât 
.se pc.\i ' — *ă căutâm a mao- 
tlne de bună v.*:lnătat^ 

c Bu Auriîf 

Sunt .xingure'.e ijcruri raţio¬ 
nale si rvaâîablie 
















AXA 


7 


E C o N o 



I A 


i\e ALKXAINDRU CONSTANT 


Acordul dela Paris 


Poliîtca este jrta d« a inte¬ 
gra actualul in ct-em. Exprima¬ 
ţii in termeni mal puţin Kan- 
tianl, dar mal plastici aceasU 
oetnnlţle ar căpăta forma ur¬ 
mătoare: politica erte arta de 
a racorda pi^ezenta sărăcie na¬ 
ţională cu eternele exigenţe a- 
le creditorilor streini. In a- 
Ciastă privnţă, domnul Mad- 
goaru se crede un emerit om 
polJtk. Şi se parc că ar avea 
mot'A'e. Istă. de pildă, cum a 
reuşit ministrul nostru de fi¬ 
nanţe .>u reeolve această difi¬ 
cultate a politicei financiare 
româneşti. 

După su^endarca transferu¬ 
lui la 15 August, şi refuzul ca¬ 
tegoric de a negocia al credi¬ 
torilor. se credea că vom răm⬠
ne cu banii in ţară, iar credi¬ 
torii cu intnin^enţa intactă. 
La câtva tiTî\p, 30 Septonbrle. 
a Intervenit insă oferta de 20 
la sută din cupon a Ministru- 
hil Finanţelor românesli. ur¬ 
mată df voiajul lui ’i Parh, 
unde a rizut principial de a- 
cord cu crenitorli as^rpra cotei 
de transferar pţ- ultimul se¬ 
mestru al acftstni an bugetar 
precum şl asupra bazr-lor de 
(Uşcuţie referiteiare plăţile 
viltoaTK 

O ţ’a reaarit prin acordul 
dela Parii? Din comunâiatul şl 
discursul Ministrului, de Fi¬ 
nanţe. rezultă următoarele : 


1) Pentru împrumuturile di¬ 
recte ale statuhii va plăti, pe 
anul 1933—1934. un acont in 
numerar de 62,50 l,*» snită, din 
ValoUfra nominală a cupoonc- 

nulo! pe prlmiT. ^em^Xra s’h 
făcut in Întregime, ar unna să 
so plătească, pe ultimul semes¬ 
tru, mo,' puţin, ndică 25 ia sută 
Deci s'a majoiat cu 5 la sută 
rota oferită iniţial de stalul 
român. 


2» Cupooneie imprumutuiui 
din 1922, precum si ale celor din 
1924 şl 1931 emise dt Casa Au¬ 
tonomă a Monopolurilor, vor 11 
plătite pe anul 1933—1934 în 
pr iporţH de 75 la sută. 

Graţie plăţii integrale a a- 
ccsîor cupoane pe primul se- 
micslni, plata pe cel de al doi¬ 
lea se reduce la 50 la sută 
Coiisto^Am deci şi aci o majo- 
»’arc cu 30 la .sută a cotei ofe¬ 
rită tiuţlaJ. 

3) Modul de plată al soldu¬ 
lui fe va rt:;ula ulterior ia Pa¬ 
ris odată ru aranjamentul pl㬠
ţii cupoanelor pe vTitor. ultimul 
acord nereferlndu-se decât la 
anul bugetar 1933—1934. 

4> Pentru a stabili condiţiile 
achitării soldului de mal sus 
precum şl a plăţilor in viitor, 
va fi nevoie de un raport În¬ 
tocmit de o romisl? do experţi 
ratificaţi, cari vor fi desemnaţi 
d.:' Liga Naţhjnllor pentru -mal 
multă obiectivitate. 


In discursul ţinut la Radio, 
domnul Modgearu a decUrat 
tc'xiual că prin acordul slabi- 
Alt actuainu'ide la Paris jvu sc 
va plăti efectiv d^nrăî suma o- 
ferită ti in 'put drept cotă de 
20 sută' Cum /i realipit 
acest miracol să se majoreze 
crediUmloT cota .p totuş Sit nu 
pifbn decât auma oferită la 
iM'jcput ? MluLstrul de finanţe 


nc IS-oiuroj^ că ,pr»n diferite 
d»'b^3ixrl de sume in favorir. .. 
ht.i'.ulul iomâ;i $i r^Tiunţau de 


simo.llyări" A’.UeJ m.jjuslrul 
bucotului se dfcloră ;iatlâfăi'ut 
că a obţinut «>ci»nomLi de 3 jum. 

k.' jy: cuie o neceslla 


vclimbrami bUft-Huiuj £ poRi- 
l>i; dyr nu integrai dtda capl- 
t<»lul dali^ril'or cx'^rne, prlr 
dJforUi' vir}nK‘T*U* cU' iDoduri. 



ir 



« .h;i‘ ur,* i irkr^buhv 

ţâri prcj'ducUvt i>ei*Lnj a ce 

vării pc.vte h€>t^\r.v Cârl probi;* 

lu.v In 

marasmul arţuni. t cnomu r-»- 
ar<* ti-noic de b:-n ; 
.principiul «lă -e txporU- ci" 
mal puţjij răpită! Or. in afiî- 
tup*v»iulu» pr^o aMlmu. 


acord ^'a mărit pasivul balan¬ 
ţei plăţilor, s’a luat ocononilel 
noastre anemiate o nouă can¬ 
titate de «tnge Aceeta este a- 
devărirl. 

Dar cu aceasta nu termină 
|)rocCBul. Va trebui să primim, 
ca oricare colonie, o echipă de 
experţi calificaţi. caii vor In¬ 
ventaria mizeria naţională şi 
hc vor scoate in vănzare. la 
Paris, tot ce se mal poate vinde. 
In ciuda reacţiunii domnului 
Mihalache. tot vf«n avea ex¬ 
perţi, dacă nu pentru tutelare 
tehnică, In.sâ pentru executare. 

In sfârşit, noul discuţii se vor 
angaja în pragul anului buge¬ 
tar viitor. Acexte discuţii vor 
pomi dela situaţia creată prin 
acordul de faţă : plata cuponu¬ 
lui e posibilă in proporţie de 


62,5 la sută şi 75 îa sută. Nu 
va fi uşoară sarcina pentru gu¬ 
vernul viitor, care va trebui să 
obţină cel puţin reduceri echi¬ 
valente cu ale celorlalte ţări 
debitoare. Căci bugetul trebue 
uşurat, pentru o lungă perioa¬ 
dă, de greutatea datoriei ex¬ 
terne. 

Şl acum o iiltiinâ observaţie; 
Recunoaştem câ nu-1 onorabil 
să nu-ţi respecţi angajamen¬ 
tele, insă nu-1 moroi ca, pe baza 
logâmintelor unor prodigi, ^ 
împiedici generaţiile vrednice 
ale unei naţituii de a scoate o 
tară bogată din situaţia de co¬ 
lonie, cucerită întâi finauciax- 
mente, apoi exploatată econo- 
mlceşte şl subordonată pOlitî- 
reşte. 


0 problemă incomodă 


E vorba rie problema dato¬ 
riilor, care a devenit piatră 
de încercare a guvernelor şi 
tema de permanentă agita¬ 
ţie a partidelor politice şi 
diverselor ligi. In fiecare 
toamnă, cănd ir" încordează 
asaltul antiguvenamental, a- 
ceastă problemă, — otkci- 
nuit şi abuziv identificată 
cu conversiunea, reapare pe 

vat^i^gue^iele naţional-ţă- 
răniste a favorizat această 
recrudescenţă periodică. 
Jntr’adevâr in fiecare toa¬ 
mnă avem scadenţa câte u- 
nui moratoriu, care ridică, 
pănă la ultimul, glasurile a- 
îannante ale debitorilor şi 
indignează răbdarea exas¬ 
perată a creditorilor. Guver¬ 
nele regimului actual au o- 
colit abcesul şi machiavelic 
il vor ocoli şi de astă dată. 
trecându-l intreg şl amenin¬ 
ţător guvernelor viitoare, în¬ 
tocmai ca şi bugetul extra. 
ordinar, această tristă moş¬ 
tenire a prodigalităţilor tre¬ 
cute. Afirmaţia noastră nu 
e gratuită. SA ni se arate In 
CC măsură s’a îndrumat spre 
deslegarea problemei da¬ 
toriilor prin toate legiuirile 
din ultimii ani ? lyimpotri. 
vă. prin aceste legiferări s’a 
aclimatal o foarte periculoasă 
'mentalitate, care şi-a găsit 
fervenţi stisţinători in par¬ 
tidele de opoziţie: cine nu 
plăteşte datoriile are şansă 
să se scape de ele. 

Menţinerea situaţiei pre¬ 
zente insemnează stagnarea 
tntrcgcx activităţi economice 
lipsită de curenţii fecunzi ai 
creditului. De aceea este 
condamnabila politica expe- 
dientclor provizorii practi¬ 
cată de naţional-ţărănişti. 

Şt totuşi problema aceasta 
nu este Irezoli'abOâ Pentru 
lU'huiarea datoriilor trecutu¬ 
lui SC desemnează două solu¬ 
ţii l. restabiUzarea mone¬ 
tară ji 2. coni'crslunea reală. 

RcstabUlzarca. propusă de 
unelt partide de opoziţie, are 
rtecuri incomensorabile Acea¬ 
stă metodă ta experimental 
:n stil marc in Statclc-V- 
nxte uni văzut rezultatul 
gTCi& fcrmiertlor. Explicaţia 
stă in faptul că diminuarea 
iHilorii mouetei nu a profitat 
clenci vizate Pentru atinge¬ 
rea acestui scop. operaţia 
trebuie să fie acompaniată 
de o puternică îndrumare a 


procesului formării preţu- 
nior şi difuzării creditului. 

Dacă in Statele-Unite, un¬ 
de producătorii rurali sunt 
excelent organizaţi, operantei 
n‘a dat roadele aşteptate, cu 
atăt mal puţin le va da \n- 
tr'Q ţară ca a noastră, ai c㬠
rei ţărani sunt refractari ori 
cărei organizări. De un lucru 
putem fi Insă siguri: această 

oneratie ^^jl^ace in .launn 
ţăra rUlor^^^producătorilor 
in general, aşa cum să făcut 
şi revalorizarea leului, şi in 
profitul unei minorităţi pa¬ 
razitare. 

A doua soluţie este conver. 
siunea. înţelegem prin con¬ 
versiune o reducere a crea¬ 
nţelor in proporţia in care 
s’au redus preţurile faţă de 
1929, iar pentru restul vala¬ 
bil restalxilirea dreptului 
de urmărire. E adevărat că 
ultima măsură include un 
pericol social, care s’ar putea 
insă evita prin crearea unui 
aşezământ. In felul vechei 
Case Rurale, însărcinat cu 
achiziţionarea pământurilor 
scoase in vânzare şi retin- 
derea lor In condiţiuni raţio- 
onale. claset ţărăneşti. Săr 
înlătura astfel posibilitatea 
apariţiei unei minbrităţi a- 
caparatoare. streine de inte¬ 
resele rurale. 

In acelaş timp s’ar crea 
condiţiile favorabile credi¬ 
tului, natural noul credit 
va fi organizat apoi după 
alte principii dc cât cele ale 
ortodoxiei liberaliste. 

Soluţia conversiunii, aşa 
cum o schiţăm mai sus, nu 
va putea niciodată polariza 
toate adeziunile şi va provo¬ 
ca inevitabile nemulţumiri, 
pe cari partidele politice le 
vor canaliza demagogic îm¬ 
potriva iniţiatorilor. Deaceea 
o măsură salutară ca aceasta 
nu-i posibilă intr’un regim 
democratic, aşa cum nu-i po¬ 
sibilă echilibrarea Xrugetului 
în Franţa Intâiu să se astu¬ 
pe gura arzilor democraţiei, 
cari şi-au făcut o profesiune 
din amăgirea masselor, şl 
numai ap{}i să se treacă la 
reconstrucţia economiei ro¬ 
mâneşti. Adică să se creeze 
madiul politic adccpat, care 
este statul autoritar, antide¬ 
mocratic. 


Noua fază a experienţei 
americane 


Incontestabil, cecoce se pe¬ 
trece dincolo de Ocean c dc uii 
palpitant dramatism. Un om. 
asistat dc o elită de inteligenţe 
organizate în curiosul „Brain 
Trust*, se Îndârjeşte să readu¬ 
că prosperitatea din 1926 — şi 
cu ca echilibrul social — in 
mijlocul unui popor dc 130 mi¬ 
lioane de cetăţeni .puternic di- 
ferenţiati economice.şte şif im¬ 
plicit divizaţi prin interese, şi 
intr’o ţară. a cărei bogăţie o 
situioză in primul rang pe glob. 

Pentru cine cunoaşte cât de 
puţin mentalitatea americană, 
care nu concepe viaţa decât ca 
un lanţ de acţiuni riscante, a 
căror rccompcn.să a fost conti¬ 
nua şi accelerata ascendenţă 
materială a acestui popor, în¬ 
treprinderea preşedintelui Roo- 
sevelt nu apare ca deviată de la 
linia americană. Ceeace o ca¬ 
racterizează insă este amploa¬ 
rea .sa. Căci energicul Preşedin¬ 
te nu doreşte altceva decât ra¬ 
ţionalizarea intregei economii 
americane, aşa cum s’a realizat 
în mic, în toate întreprinderile 
industriale din Noul Continent. 

Intervenţia acestei raţionali¬ 
zări, care insemnează randa¬ 
ment şi echilibru, o reclamă 
debitorii celor 260 miliarde do¬ 
lari şi cei 13 milioane de şo¬ 
meri adevăratele calamităţi ale 
economiei şi societăţii america¬ 
ne, rezultatul inevitabil al ce¬ 
lei mai perfecte practice a libc- 
ralLsmului. 

I\lai 1.933, Preşedintele Roose- 
velt trasează precis măsurile 
prin cari înţelege să pună ca¬ 
păt acestei intolerabile stări. 
In primul rând figurează o or- 
goaizorc industrială analoagâ 
celei din Italia şi permiţând u- 
nci majorităţi să reducă concu¬ 
renţa şi sâ ridice preţurile im¬ 
punând deciziile sale minorit㬠
ţii in fiecare industrie; in al 
dolea rând, fixarea preţurilor 
minimale pentru nonă produse 
agricole de bază .si materii pri¬ 
me importante; in sfârşit, o in¬ 
flaţie metodică, ce ar aduce te- 
zaului un beneficiu de 8—9 mi¬ 
liarde prin care să se susţină, 
de către stat, băncile ipotecare 
agricole si urbane pentru res¬ 
taurarea creditului şl să se fi¬ 
nanţeze un program important 
de lucrăr publice fdefrişerl, re- 
impădariri, asanări, etc.> 

Prin codurile industriale şi 
organLsmul faimoasei N. I. R. 
A., prezidată de un general şi 
industriaş, prima măsură este 
formal instituită. O ultimă re¬ 
zistentă constituia Ford, caro a 
capitulat de curând. 

Ridicarea preţului produselor 
agricole s^a încercat pe cale 
monetară, detaşarea dolarului 
de etalonul aur. Aci s*an reali¬ 
zat. după publicaţii Ic lui Agii- 
cultural Adjustement Adminls- 
tratlon, ameliorări apreciabile 
numai în ceeoce priveşte preţu¬ 
rile de detaliu. Pr<‘ţarile de groe 
insu au variat puţin, astfel în¬ 
cât decalajul intre preturile 
produselor agricole şi ale celor 
industriale rămâne acelaş. Fa¬ 
ţă de perioada 1909—1914. pre- 
ţurileagricole reprezintă 30 la 
.sută pe când cele industriale 
116 la sută. I>e aci greva fer¬ 
mierilor din cele 21 .state, care 
ameninţă serior alimentarea o- 
rasHor. dc aci cuceritoarea pro¬ 
pagandă a inflaţionişiilnr. 

In faţa acestei situaţii. Pre¬ 
şedintele Koosevelt a adresat 
poporului american un nou me¬ 
sagiu, prin care ii anunţă inau¬ 
gurarea une noui likxt in poli¬ 
tica .sa. Este vorba dc accelera¬ 
rea devoJaării doLanilul. Dar 
.să-I a-stullam pe Prc.şedinte : 
,.\u simt satisfăcut de nivelul 
si exten,Hiunea ridicării preţuri¬ 
lor produaelor agricole. Declar 
câ a accentua această ridicare 
Şl a o extinde la produse cari 
n’au resimţit-o incă constituie, 
intr’un mod definitiv, o parte 
din polittca noastră. Dacă nu 


putem face această ridicare iii- 
tr un fel, o vom obţine intr’al- 
lul. şl o vom face fiindcă o 
voim”. Iar mai departe : „Poli¬ 
tica guvernului este de a resta¬ 
ura nivelul preţurilor. Scopul a 
fost dc a face posbiiă plata da- 
twilor private şi publice la un 
nivel al preţurilor mai apropiat 
de acela la care au fost con¬ 
tractate”, Şi insfărşit ; „Când 
vom restaura nivelul preţurilor, 
vom căuta să stabilim şl să 
menţinem un dolar, tare nu-şi 
va schimba puterea de cump㬠
rare şi de liberare a datoriilor 
in cursul generaţUlor vUtoare”. 

Din aceste pasage caracteri. 5 - 
tice se desprinde clar intenţia 
Preşedintelui. După încercarea 
de ridicare a preţurilor agricole 
prin abandonarea ctoloiiului- 
aur. dolarul a fluctuat sub in¬ 
fluenţa matadorilor din Wall 
Street si numai in folo,sal lor, 
de aci înainte se va armări o 
devaluare progresivă a Iui, pâ- 
la 50 la sută. de către Stat. 
Este un pas înainte pe calea 
controlului, sau mai exact, este 
un adevărat control exercitat 
dc Stat. Odată realizată deva- 
luorea înscrisă in program, se 
va institui „dolarul elastic”, osa 
cum l-a preconizat Irving Fis- 
her. 

Cum se va realiza devaluarea 
dolarului? Deocamdată prin 
cumpărarea de aur pe piaţa in¬ 
ternă şi pe piaţa mondială dc 
către tezaur prin intermediul 
lui „Reconstructioa Finonee 
Corporation”. 

Pr eţul aurului va fi fixat dn 
lîii aşa" 

fel încât să se realizeze o ridi¬ 
care gradată până la 40 dolari 
uncia, ceeoce ar echivala eu o 
depreciere de 50 la sută a devi¬ 
zei americane. .Ajuns la acest 
nivel, dolarul or fi stabilizat. O- 
peraţia a şi început într’un 
ritm rapid, uncia de aur câşti¬ 
gând zilnic cam câte 18 cenţi in 
valoare şi invers, dolarul pier- 
zăndu-şl in acelaş timp \’aloa- 
rea. 

Se urmăreşte o reevaluare a 
dolarului, fără a se emite deo¬ 
camdată nici o nouă cantitate 
de monetă. Din această opera¬ 
ţie, gnvemul .speră să rămână 
cu un beneficiu de 8—9 miliar¬ 
de dolari-aur. fără să ft mărit 
circulaţia decât numai cu de¬ 
pozitele tezaurizate, redate pieţii 
sub biciuirea devoloării grada¬ 
te. Aceste sume vor fi destinate 
operei grandioase anunţate in 
discursul din 5 Mai. 

Ultima măsură a Prezidentu¬ 
lui Roosevelt nu este un expe¬ 
dient. fără discuţie; ea se in¬ 
tegrează intr'un sLstem urmărit 
cu penev^nţă. >laioritatea 
oomentatorilor o consideră ca 
fiind un gest desperat dictat de 
eşecuJ politicii sale. 3Iu]ţi prezic 
îndrumarea acestei politici spre 
inflaţie, adică emisiunea de noi 
bilete. Şi inflaţia este pentru ei 
catastrofa. Noi nu vedem in e- 

ventuala inflaţie decât o rezer¬ 
vă prevăzută în programul roo- 
seveltian. Dar considerăm a- 
ceastă inflaţie ca şi actuala de¬ 
valuare. insuficient eficace, a- 
tâta vreme cât nu se prelun¬ 
geşte acţiunea guvernamenta¬ 
lă şi in domeniul formării pre¬ 
ţurilor. pentru ca sâ le influen¬ 
ţeze in favoarea produselor a- 
gricole. Guvernul american a 
errrut că demiuarca dolaru¬ 
lui va profita automat cLa.sei 
rurale prin jocul Liber ai legilor 
ecoiiomire. Va reuşit complet, 

A mers deci mai departe pe a- 
cclas drum. Şi .suntem convinşi 
că va merge până la capăt. 
Rea.<iiia acestei gigantice acţi¬ 
uni e condiţionată insă : 1) dc 
curaJoJ de a extinde controlul: 

2) de infrăngerra olarmismuJui 
deşănţai ol presei şilpcndIaAe 
de mafia financiarilor. 

Opere de aceste proporţii cer 
oaim şi onestitate, pe care nu 
le au wlrrtriJ finanţe! Nea- 
Yorkere. 


j. 

ii 












8 


AXA 


iiuM 




C r i z a 


A\o‘*nr iafa ri'aUzot vtâul 
par Udelor de opoziţie Guve>'uul 
Vauin pJeaca 

Cc echipă guvernatncfitală li 
ia succeda c greu dr precizat. 

vorbeşte insistent dv un 
cabinet Duca 

Atţii pariază pe d. Capa pc 
Dr. Anphclescu, pc d Titulcscu, 
etc eic. etc. 

In definitiv fotul c posibil şi 
nimic Nu~i deosebit 

Orice formulă şi orice echipă 
dată dc oarnc^iU vechi fi dv 
partidele răsuflate e egal de 
stearpă, de inzufictentâ de pe¬ 
rimată 

Dar evident Regele nu poate 



lucra decât cu ceeace are la in- 
demână. De aceea va trebui yd 
recurgă la unul din domnii hi- 
edreati de ani. de incapacitate 
ţi dc torpitudini. 

Cine va fi. curn se va uurn:. 
n'are importanţă. Va reprezen¬ 
ta accecş mentalitate perimată, 
acelaŞi irccv’ Sncârcat de pd- 
cai€. aceiaşi reputinţd ornam- 
ca. 

Numai că presa evreeased o- 

stune preznsa fi ^ a la noui 
ordine unică 

e r. de distrugerea ..cx- 
trernumiilut dc dreapta’". 

Posibil sâ se încerce m asta' 

Numai că pe noi asemenea a- 
memnţar* nu nc. sperte. 



Am mai fost ..distruşi" d( c⬠
teva ori până acum .fi totuşi 
mai trăim 

Dearcea afirpîăm calm des- 
tâsurarea evenimentelor si - in- 
eeptitul distrugerit. 

La momentul trparlun th» i>enj 
fi reacţiunea noastră* 

Da' matadtrhi dt 'iiocrcţit ^ 
par a voi sâ ei'tie cu orice preţ 
singura soluţie normală fi mai 
ales democratică. 

Guvernul de alegeri libere ar 
permite liberalilor, imaculaţii 
apărători ai democraţiei inie- 
orale, să-fi dovedească „imensa 
popularitate" pe baza căreia t r^ 
veridică puterea 
Repetăm, r singura soluţie lo¬ 
gică şi malales d^mocraf^cd. 

Beneficiar-it ..imensei oopu- 
iaritfiti" preferă insă ..Reţgole 
M dorobanvul". 

Pentrucâ imaculaţii democraţi 
*nnl in realitate puriălorii dc 
cuivrit ai unei pluforroţti str㬠
ine. înfricoşate şi laşe. 

Călăii care se oferă 



Sunt liberalii cl-îul I O 
Duca ‘ Oamenii Fercchimlrel. 
al paşapoartelor, al taiicredls* 
mrlor, oi actului delj 4 Ianua¬ 
rie oferâ sâ mgrume mişca- 
i na traţlonalistâ. 

In conferinţe tâmpe şi ster¬ 
pe, in arlLcoie de «aaetâ of tel- 
oasâ analfabete şl nâdeite, Ui 
eargarlsedl oratorice. Ienicerii 
d-lul I G. Duca nnunţâ pcl^mnl 
$1 totuşi veseli câ vor sti sa pâ- 
tulascâ mişcarea de regenerare 
naţională a legionarilor. 

K m uc«‘*îKtâ etalare a v'alS- 



tâţllor de câlâu. in a.-'eastâ cl- 
nlc4 dciilcare â represiunii in- 
dreptatâ împotriva unei miş- 
cârl dc mană, o noU sinlstrâ 
01 deşgUBtâtoare. 

Oamenii cari au fâcul pe 
1907 Isi oferâ voioşi sorviciik 
Ilnaiiţel internaţionale, pluto- 
craţiei străine, care pretinde 
înăbuşirea conştiinţei rom⬠
neşti. 

Pentru cd acesta-1 substratul 
real el crizei de guvern intx'o 
ţai'â robită semitismului finan¬ 
ciar Şl liberalU sunt gata le 
orice. Simt gata sâ vândă tot 
şi ţoale ca să capete puterea 

Călăii cure m oferă oUu prea 
bine că nu SC vor menţine de- 


căt dacă-şl vor IndepUnlt func¬ 
ţia de călăi, dacă vor mulţumi 
plutouraţia semită infricoşsia 
dc- valul natlonallsmclor 
Nu ştUn dară până la sfârşii 
ofirrta le vn fi primită ; de pc 
acum in.sâ anmrâm in obraz 
Icnlcorilor d-lul I O Duca dis¬ 
preţul şi .«ftdarca noastră 


Dezordine ? 



I'n-w jicliniUMu ttT<* /tliiu 
*c(*rttc'rca diji U|cr a Tui^f'ărn im 
rii'if 41 urpjiii/utJt'i 
<arp iiiti’t/t'UAu ţi 

forţa acM'^tcM mimuri aiu numit 
Oar^l I tic Kut, |h* icim-iul Uc 
Aii ifuM’lor tni c %'ar fi protlu* 
iii liii'ii. 

C,u prcM jido\ca6Cii a câri-i 
iirmă I' ro»iuiiM-.i, : «ţ-iniiiM. mm . 
jUMii firc-ştc ta iju Miin «>!.i dt* 
>orba 

Dar pi'irtriK .1 anumiţi iMineii' 
>1 aiiuimlc jiartiik m’ of» rn hă 
(it* câluii (!<• inAiiii* i* b»ui' rxlpu* 
t)/tiiM de IH’ acum un lutru. 

iK'/ordiiii nu ’«’au p« trocul tlc- 
tât IU WiiiiK">“l*>' iiitoroHatu -i 
|irr«»ii juloioşti. 

Ii» larii uu k'u iurfgi>trttt nic 
o liLrburuff, inci » tb*/urtliMe. 

8a ni cito/c un '‘ingur ca/ 
tic tio/oidinc iiro>tKat in inlron- 
pa ţsrrt do Icpionnrii Găr/.ii d»' 
F ior. 

Ait'tmta ţiiiucr»- la puuol o nc. 
|*oiilriua opiu .j piLbl'iM 
roniâiii'Miicâ Ail ^t’* d rui vn f» 

rikpuiMJtrt'a pr.nftu o\ onMu«*ii. 
Ic ic rc |Kit llofihura in viitor 

Ijcgion.irM '«unt clonuMil» dr 
ordine >1 dc con-trucţ^c at.iui 
timp cât fuţă dt“ o» '!• ri^'ţiocir» 
- jiri]yj yi lnr»it 

uri i»nn* oamenii corr oiucuimiu 
cu iciiin'ra i»*tr|or il»' lidcgi’ 
iiuirinjp la t'» N oinhri» iu «a 
/ui In ciirr nu li '>r acortlA uo- 
ierca. 

Dirint'iui t ire lncinrc;i mi for 
ţc/K uiAiia Regelui prin iii-vc- 
imrca um*i iiia.'aaratlt* dt* l«'f»“gil. 

ruiiriturii <lc/.orilinoi trebui 
tuulaţi iu tabar,' pobticirjit’or 

iiicbumţi «Ic oji.i/iţlc, ,i di'iii.igo. 

jîilur KhlJaţi dc pol»Tc. 

t-l «uni ftiupitorii tlc/.ortlincl 
ttiornlc ţij tu it«Tia]»' in car»' 
.slxilc ţnia, d»’/oidtifc urc un 
wi fi iulătumta. dccAI f|i ino- 
nioiitiţl tu c*tro naţuiiHiIivtnul ro- 
iiuliK'V \a Iriunifa jwirlrn ct*’r. 
uitate. 


Un oaspe drag şi preţios 


Ilcpulutul lanri^l Co'a'lMhi, 
|.ii jcilintclc Uium iaţioi voluntari, 
lor italieni din război şl unul 
dirlrc apropiaţii Ducelui, no 
\i/ili*n/a ţam Intr u răUloric «Ic 
^littlil >i dr |tro|»agandă. Primul 
iniibicl ru publicul biirurtrşloNn 
l-n luai cu prilejul conforintoi 
tlcjqrrr . rnlversalilaica Romel“, 
|H‘ caro a ţinnl-o l.unî. h Noom- 
brie la Institutul dr rultur.^ ita¬ 
liană 

Orator dc cen mai alonMi rn- 
litAtc. Irocuiitl ca uşurinţâ doln 
ncconiolc lirice la inflAurau- 
j'orio’ido eroice, ţKiotul conic- 
ronţiar — care wcto şi un con- 
lerenţiai-ţMict, a urmărit intr'o 
liiminniiMi ezpuiierc spiritul uiH- 
M*rMil al llomei eterne dlii 
timpul roiniiiiiltir ţiiinu ia o|HMi< 
Ducelui Mu^'^^olini. 

Piut'H viilonro. vţirc care iia- 
/ue?*c toate ţurptairole, nu so vn 
puten îiilomeia decât inlr‘o tu- 
ropa in oare toate >lBteâ* vor H 
regeDt'ratc |irin tiaţionuli>mul 
creator şi ordonat tliipâ pil- 
dii favri^inuliU ita! aii. Dară Is'». 
rivmul ii'a rot^t un prudu.n dc 
oxţMirt, v|>iritui non i»e rare l-.i 


adus lavcismal m viaţa Kiir<j|ir>i 
va trebui vă triiiintc pretatin. 
doiii 

raptul eh iu două rânduri In 
ciirxul armiei eonteriiiţe. ilepn 
talul C'oM*lMhi n amintit de mi. 
oriliciul M>iMl«iţiloi romiin, pen- 
Iru Transilvania româneasca nu 
ţKiale fi snrotil i i un simplu 
iur deni oratorie: năibljduim 
din toată inima că nri^nstA pr.-- 
ci/ars* a fost tărnlA toemai pen. 
Ini a indien o nouă linie de ac- 
ţiune in politica externa a las. 
(isniului faţă de Pnmânifi 
a 

In dimini'aţo /rilei «|e s Norm. 
brie. cu prilejul serbării .Arhan¬ 
ghelului Mihail. ţintroniil (iăr/ii 
de Fier, depui.'.liil K. (’«is«*>>ehi 
a % iritat C asa I^rgionnrilnr d«* 
la riiieiin^tii.Noi, unde a fost 
primit dr CăpiUn şi de toţi le¬ 
gionarii adunaţi |n si-rbarea pa- 
Iroitnliii, l/l eavinte.lc de bun 
>cilii ndrcna|<' de Comeţiu Co- 
drranii On. Cosclschi a răspuns 
eu cele mai rable urări ţamlni 
sm-««‘sul naţioiislisiDiilni româ- 
n«*s« 

7. 


Ce va face d-l Maniu ? 


Odafd cu irevercu in opoziţie 
a partidului naţional-ţărănesc 
yt pune insisţent întrebarea . 
CC va face d. Maniu ? 

hi orice viaţa poliftcd nor¬ 
mală inlreourea ar fi dr. prisos. 
După cric rn s'au întâmplat, 
după cele ct s'au n.irts, după 
cele ce s'au spu.'. d: o parte şi 
de alta a baricadei, o impCcarc 
ar trebui cTrluiă. 

Dar trăim m spcca iuturor 
compromisurilor şi a Luturor 
caraghioslâcurilor, 

Deaeeia nu-i exclusă o du¬ 
ioasă împăcare intre toate ra- 
muxtle naţional ţărăniste, cu 
furămintr eterne, cu imbrăfl- 
fări generale care .sâ cuprindă 
pe toţi chior pe s/issu/ domn 
‘ţn b 

Se la pr *a d. .Mainu ic locuf 
ăsta ? 

Va conUnua i*.c .sbbux- 
laina partidului .vdu tu opo.iţie 
spre a fi svârlit ca u:i balast t* 
nulii si jenant Ut guvern '* 

Mister .• 

D Maniu ' *finx! 

Numai că sub aparenţa a- 
ecasta de sfinx lumea începe sd 
se Inirebc ce se ascunde în rea¬ 
litate 

Nu cumva d. Maniu c aşa cum 
mcearcă să-l definească epi¬ 
gramă crudă dar s'ntetica 
,Omul care când vrea nu p<jatc 
şi ca:e când poHt« nu vrea ?*' 

Dcacsia aşteptăm cu interes 
.^tă vedem ce i’a tace d. Maniu. 
pentrucâ in prăbuşirea tuturor 
oamenilor şi a formulelor vechi, 
a sosit vremea ca şi mitul .Ma¬ 
niu să se clarifioe tuţr’un jei 
sau intr’altul f 


Contenciosul 

legionar 


Iii liitrrcş^iil mici hune şi 
loinrlc n|M'trnri a legionari¬ 
lor, cari Mint daţi judecăţii, 
ori anchetaţi in fafn autori¬ 
tăţilor judecătoreşti sau ad¬ 
ministrative. p«‘iitrii credin¬ 
ţele lor politiee. s'a inriiii- 
ţrtf -- |)e lângă comanda 

centrală a (îăr/.ii de Fier — 
un birou de avocaţiirn^ eoni* 
pus din iiriiiătorii avocaţi: 


ION MOŢA. 

VASIIJ-: MARIN. 

M. POLIIIKONIAnF. 

i>. iu i.Fwr. 


Avocaţii contenciosului 
legionar vor «ipărn. înain¬ 
tea jastitiei, legionarii dafi 
jiiderătii. pentru credinţele 
lor Jegiomire. )ji Bucureşti 
şi — când mijloacele \or 
ţierniite — şi în pro^^Me, 
\ceasta, dela sine inp^T^şş. 
in mod cu desjivârşire gra¬ 
tuit. 


Toată cor«*>ponde.nţu d<*s- 
tinată contenciosului legio¬ 
nar. ve va arlresa d-l ui a- 
vocal C onst. I^opov, str. 
Radu dela Afiuiiati nr. 
Buciir<*şti III. 


DIZOLVARE î 


„Noi nu uvetii barai, nu i- 
\tm nvmic, dar avem sânge 
Şl acesta Avrm din belşug'* 
Cornrliu Zdea Codreanu 
Prind mUterioîow şoapte, 
scornite in unghere Jiitomecoa- 
xr. spuvr cu aer de mfTicoqptiă 
taină ca si rum in atmosferă 
phileşte grea ameninţarea unui 
război civil. .Guvernul porneşte 
hotarit lupta contra cxtreimis- 
tttor de dreapl.4. Guvernul reîn¬ 
fiinţează zlarra de asediu, c*- 
ttnxandu-o pc inGogul cupriivv 
al Tarii şi tmifârşjl. cecai»e p&re 
ră formcAxâ punctul ncrvraUb 
al rheştiunll. preocuparea de z 4 
şj de noapte a hprgbellei dr ml- 
nâţtri, outunlnle^irtl xewetari şl 
romhari guvernamcntiUl. in. 
şfârşU Garda de Fier r* fl dl- 
Kklvatâ " 

Iar Nvunol condotvsat iii şo- 
lemne mutre oficiale şl ră^pân 
dit cu importantă si tainică 
fravitaie trece tn lumea lancă 
prin tranbultna mitinr dr toi ale 
pre«ivl ru perciuni Clare «alta 
ca o «urata din VâcăxevtJ ru 
prinză dr triumfală burarie şl 
întreabă msiniiani şi obraznic. 
In flecare număr, in fiecare pu 
girul dacă în sfarsit guvernul 
ţârii âştia mm.iiinsM liotănt 
eo adevârat aă ferirt*ai»r.i deplin 
Naţia Ibunană, dizolvând f'.ar 
da de Fier vi punând. d»i-ă 
a'ar putea — toţi membrii el »n 


faţa plutonului dc ezocuţie. dr 
care vfaitavulul lor Socor. «că- 
pat-a odată pnn prost inspira¬ 
ta milă a celor ce l-au judecai. 

CA măsura e nedegaJă. eă si- 
lufeste drepturi elementare, din 
care ccl ce ne carmuiesr au b㬠
tut odinioară moneda, cA sam- 
pionl ai libertăţii de cugetare şl 
asoriaţie ae foc Im-rnai cei ce 
tipa prin fodc lor scoaterea 
Gărzii afară dui lege. că nu 
esKtă nici un motiv, unul sin¬ 
gur. şâ-i imlrîtuiască la o ast¬ 
fel dr măsura aceasta nu ore 
nici un (el de dc importanţi» 

Cu sau fără motive starea 
dr asediu **<• va roinfiinţa ori 
numai Garda va fl dizolvata «au 
poate şl una vi alta. 

SI apoi. dara nu «unt motive. 
M* pot invnnia, căcj tristHc per- 
.sonoxU re ne rărniulcMc n'au 
moc.-vr ruralul micei lor (apte. 
el se avcnnd «u la-rtate «ob pre 
teyte ce-i umplu de ridlcot rând 
nr (i poate mai brutal, dar in 
finit inul rlusUt xa hotărască 
pur zi simplu funii a mal cău 
ia o justificare iiicvisientă 

Vâ umintiti de acuzaţia pe 


care o jumătate dr niluLstru a 
zvărlit-o, dar pe care presa S㬠
rindarului a lanzat-o cu ipocrită 
uimire sl nedisimulatu bucurie 
cA undeva, tn Ard4*al. membrii 
ai Gărzii de Fler fac aprigă 
concurenţă Băncii Naţioualr, 
Irărând de sub teascurile clan- 
deviinc ale unei tarapanale serii 
miregi dr bancnote. 

Ridlcule ca şi avortonul vub- 
scin-etar de Stnt ee a încercat 
să stropească cu norohil caiom- 
nioi cea mal săruau şi maj cu¬ 
rată organizaţie politică din 
România, m.ânjindu-ae H tot. 
aiHizaţla n'a prin*, iar prma S㬠
rindarului a tăcut molcom N*au 
bhiittt aW. au căutat in altă 
parte SI oztfol se face că. in- 
It'o zJ. mprcjzcntonţii ziarelor 
din Bucureşti — mlnas .< alen 
dorul — sujit poftiţi la Sigu- 
roiita, unde li sc spune că Gar 
do dr Fler o trecui la comu- 
nbU. Xlrl mai mult nici mal 
puţin N’aţi citii, fără îndoială 
nenumăratrie pagini din ..Diml- 
neata*' spre a vedea acolo Ieri 
bila fri«o ce nMJrmseite brusi 
pe ioti gaUtictiii redactori ai 


ilv (ONST. POP()\ 

ei. la ideia că România se va 
transforma in republică convu- 
nkstă. cl. in aţ căror .scris de 
toate zilele. cBeţăi printre răn¬ 
ituri oz'eleaşi cânturi de slavă, 
aduse paradisului roeoi încurca¬ 
rea de a jrtâxni zarvă, de a aJ^- 
ma paşnicul şi coufortabitul 
burghez eu aeeastă acuzaţie ne- 
roadăa căzut şi ea. 81 fără în¬ 
doială câ. in ourând. ziarele, 
gras stipendiate din vlăguitul 
buget al Statului, vor lansa a4 
trie şi altoie. 

Ci fiţi odaU ruragioat dom 
nilor 

IN*rreia|i pur şi simplu ci li- 
nexeasca noa.stră miscarr e 
Anarhică, deoarece vizează in 
prim rând sâ vă pensioneze pe 
toţi. că e primejdioasă ordlnel 
publice si bunului vostru trai 
deoarece tinde >*ă ridice spân¬ 
zură ton ta flecare răspântie, in 
care să-şi gJsrasrA o veşnică 
odihnă cei ru graze chiverniseli 
in banii piihln i. că e perlculoa- 
«a sisrtemului celor şase sute de 
parlauventAri |>e rare intrntio- 
ncsiza 3 kă-i putia la o munco 
pruihieiivâ Iz care leneşa lor 


limbutie nu se va deda decâi 
foarte greu 

ţlai cârpiţi zatrapica lege 
.Mârzcocu, completată cu dispo¬ 
ziţiile draconice ale blândului 
gezlat .Mironearu. iiwtltuind sta¬ 
rea de A-sedlu. împănaţi cu ohi- 
vere jandarmăreţrtj. Decare tu¬ 
fiş ru aspect conspirativ, dizol- 
v'aţi-ne. 8i veţi redea, dcabla a- 
tunci. minunea Veţi vedea cum 
Hin o sută dr mii de legionari 
pngoniţi aţi lArut tot atâţia 
tnartiri cura -^aţi transformat 
in eroi chiar şi pe cei şovâelnict. 
cum tara întreagă, cu imensele 
ei rezerve de bun ximţ şt de 
potriotiiun zr va alătura nouă. 

Oricât dr crâncmiâ ar fi pri¬ 
goana. ori cât dr nedreaptă şi 
laşe or fi teroarea, ea nu ne 
specie. Dimpotrivă, ne dă pri¬ 
lejul ză verificăm forţele noas¬ 
tre, caparitaUsa noaiitri de Uip- 
U m de rralstenţa. stxAhirH exa¬ 
men dat in aşteptarea luptei 
pentru victoria finală. Dar b㬠
gaţi bine dc scamă, că măsura 
se poate rnloarce imp»>triva 


rOVST POPDV 



Co/aboraiorul nostru, d-l ing. 
Virgll loeeseu rc -âsvnnde in 
numdrui t l tor al .. Axei" arti- 
ColeUi t-V pre ..Creditul ^ou" 
apâ’Utt f’' ..Vremea" 


Tipografia ziarului „UNIVERSUL” Str. Brezoianu 23-25