Buna Vestire anul I, nr. 20, 16 martie 1937

ANUL 1. No. 20 




h 


© pagini 3 lei 


Marţi 16 Marti* *tJ 7 


Buh a Vb triat 


Bl A ii LiDBP Df IYPTA fi ttlTMHA fWHAKtăfgA 


Df raetorli 

DRAGOR PROTOPOPESCU 
TOMA VLADESCU 


Redacţia «I Admlnlitratlai 

BUCUREŞTI 

Bulevardul EiliaMta 12, atij IU 


TELEFOANE I Dlr *«U» Administraţia 4 - 85 .M 
| Kedacţt* . «-M. 3 I 


ABONAMENTE} 


( 1 an LN 700 I 
• hini _ 300 Coanae rurala 
3 luni . 175 | 


I I ao Lui 
4 Ioni „ 
I 3 ioni „ 


l ao Lui 305 

' - 290 

120 


Ascultaţi cuvântul 

lui A. C. Cuza 

KwIImm' acum cuvântul grav pe rare A. C t-uua l*a strigat târli 
piîn coloanele acestui «iar, iar glasul scump. Un atâtea ori auiiL nre 
par ca aslasi o rrnooanţA mal vlr ca «I cânii ar trebui sa punâ conciuiia 
dilinitht unei Jumatâţi de vrac de traniântârl şl de lupte. Iau oua. 
câte una propoziţiile lapidara ale entuziastului vizionar — fiindcă ae**! 
om nriaş de stâncă şPdr rrauit s‘a consacrat intr*o tiuera|c eterna — | 
dar nlcâerl nu cred «a găsesc arerntol eftln al omului de partid. $1 nic㬠
ieri deopotrivU atâta suflet tia încălzii vreodRU mai mult adevăr. Chiar 
anticipările adeseori iudrunrlc care se fae — dar de eât idealism >1 de 
rjila iifiblcte — inie inii apar raşictim ar închide in ele uu 
sigur vrrdlct al istoriei, când cel rare ie apune rate A. C. Cuia, adlrâ 
omul care timp de patru decenţi n‘a‘ făcut pânâ aii decât »A lucreze pa 
ahiiiat peste iodlferenla oamenilor şl pe deasupra timpului chiar, aproă- 
pe toate destinele noastre. A. C. ('uu nn isboţii uieiodatâ sa mint* 
probabil ra nu l-a pl se ut î — *1 nici nu ştiu dacâ a’a înşelat vmidstiu. 
Cnsântol in- care el II rosteşte, rapâta astfel totdeauna accentul sigur 
al unui adevăr virtual — mal simplu apua, cuvântul Iul de azi esprima 
ru uacesitale aproape adevărul de mâine. Cu acest sentiment trebuc sa 
ne apropiem df «L l*â-l privim, sâ-1 prleoj»em_ Ain rlaca altfel aâ lasâm 
Uşorul viu aâ troaca pe sub ochii noştri — ameţiţi nninai de o licărire 
pe rara u nu prtceput-u dealul. 

Metoda ta. Lntr'arievâr. eu uu ii asrult pe A. I. ( uu. alciodata 
pol sâ«| aud vorbiud. fârâ aâ evoc gloriosul început al unni om rare s ar 
putea spune că s'a plimbat alngur priu tari. dând toL fâra ui ceara nimic, 
bătând la poarta fiecărui Homiu. dr unde apoi se ducea grâbIL — dar 
lasaud totdeauna tu urma lui incandescente vlbrstll de gând race abia 
acum. destul dr târsiu. trebuiau in sfârşit sâ ne rauvingâ pe toţi- Flindrâ 
e bine sâ ne amintim astaxi ca adepţii Iul A. C. Cura, fanaticii Iul. n*au 
fosI totdeauna atâta dr numeroşi ! Văd pe ontnl acesta singur — nu sunt 
■ici douăzeci de ani de atunci! — singur pe o estradă, aşa cum iml place 
•ni* mai mult, aplaudat abia de câteva prietenii efemere, răsfăţat Inaâ. 
e drrpL de aimpatia populară care poate şi-l apropia prin instinct, — 
dar mai alea asvârlit la jierlferfa vieţii publice, absolut proscris, de toată 
plebea guvernanta a bietei-, «democraţii româue. care n’a priceput ulei* 
odată ulmie! Prin aresta lidori de uiasivâ Indiferentă, de opacă regie 
tentă, dr ostilii*!* permanenta, A. C. Cuza şi-a Lalat un drum larg rât un 
de «lin si |*e care uinicni na mera mal înalt al mal drept decât el. 

Astăzi, slavă domnului. *1 are prieteni destui. — şi eu a» imira/ul 
chiar sa apun că am început sa număr cam mulţi-, (V Importă J Marii 
prieteni ai lui A. C. Cu ga. fi rei luai interesanţi, uu sunt poate deloc, s;*u 
fsrra puf io. acela rjrM a* lama asUzi la ultima ora — «1 p* cel mai mulll 
— eu H vid chiar dincolo de registrele partidului, risipiţi p* toată (ara. 
«frunţi numai de fiorul unanim unde vrrdiiiţa fanatică ae uneşte aatâzl 
eu adorarea unul om rare n'a greşit niciodată. 

«Partidul* Iul A. C. Cuza este astfel tara toata, conştientă, ţara reală 
o tară de renaştere aproape şi care nslazl. Indiscutabil, vrea imperios la 
guvrru. chiar pe omul areata care. in ee-l priveşte, n'a dorit nlelodatâ 
guvernul-. Splendid paradoi a! unui drum in care niriun zlg-sag n'a 
venit aâ strâmbe Hula dreapta a unei Incomparabile vieţi) 

$1 deareea Intervlesrul Iul A. C. Cuza apârut deunăzi aici, lodieănd 
tio steag aprins, de largă iubire, peste luptele noastre de azi. a revoluţio¬ 
nat roitstilnţeir româneşti aducând in febra colectivă accentul unor defi¬ 
nitive lozinci Pioa astăzi cluburile n au inertat su l discute, iar lumea 
politică lumea partidelor aii surprinsă. interzisă ea înaintea unui mira* 
rol nelămurit. 

Cr-a apus A C. Cosa. îulr'un cuvânt T 

Mal întâi, singura soluţie posibila: -eliminarea jniaujlor*. ezpedie- 
rea lor, i»arhel, lotr'o ţara care nu ne priveşte. 

Ilar poale fi intradevar un deziderat mal urgent al unul neam pe 
care l«au asfixiat paraziţii f 
€ 



O perspectiva de sus, asupra mausoleului de Io Bucur «ştii‘Notai 


PAINE $1 PARAGRAFE 

Dc multă vreme funcf* onorii puflioi si ţării cer guvernelor două lucruri 1 
dreptate şi pâine. 

Le cer dreptate in răsplătirea meritelor şi in sancţionarea ncvredniciilor. 
Le cer pâine in for nu» unor salarii suficienţe pentru a le îngădui o viaţă ome¬ 
nească şi demnă. 

Pe vremuri, la 1927, prin legea de armonizare a salariilor, funcţionarii c㬠
pătaseră şi una si alta. 

Salariile deveneau echitabile, fiindcă erau stabilite după norme obioetivo, 
intr’un ansamblu logic y| coordonaL Numărul funcţionarilor se reducea prin 
oprirea timp do cinci ani a nouilor angnjâri* In acela ş timp, fonte mnlortiie vratt 
sporite vopsiricrab>J, in raport cu *vatmpatea t *fefvi. Se realiza astfel idealul 
unui corp de funcţionari restrâns, dar de bună oaliiate şs bine plătit. Azi in 
loc dc toate acestea, funcţionarii primesc... un nou Statut. Ci cer dreptate şl 
14 se dă literatură! ei cer pâine fi li s« jsamgrofe. 

Vestitor 


Ineontcsiahil «ă nţa nunului 
partid UAţiounl-ţâi ancsc — sim¬ 
plă firma fie triţtou politic sub 
care nu fiflureiuu absolut nimic 
naţional fi cu atât mai puţin ţa- 
ruricM' — este in momentul de 
faţa ren mai odioasa injcliebare 
dr co|ran ţi dr ariviţli din Ro¬ 
mânia 

l r« şi dispreţul acesta. expri¬ 
mate ru otâtn spontana ununi- 
H 9 N roifoU dr toţi aici ce Mint -> < u- 

r • adaugat *J. In fonrlozl* T «Prupi'HIonailtatea* Inadmisibilă, arai | româneşte. trebuie sa aibă 

Oinno*ruH proporliouaJia» rare nn poate fl decât oumeru* nullua. i o rvţdiealic moi profunda dc» ăl 

Noi avem imiltâ «Urnă, ţlorm mult la (L Vaida. la romantica vlcţel I al( > a mdiratu dc simplele «pa¬ 
lul. — dor dara am «ta »â «cruţam toate rouştlinţele mai adânc, «unt rrnţr Pentru eu din nefericire, 
•Igur rl arolo am găal acordai, «unt sigur câ niriun român n'ar accepta «le gmifti Şl de toţeari supt pli- 
ou-şl împartă tara «po/ftorţlouaD, cu Invazia galiţlanâ rara «'a fârul ne toair pnHulele, făta ra |n'ti* 
ala până la noi. 

In afâralt. ultima loalucâ: NAŢIONALIŞTI IMN TOATE 1790 Hltt 
RILK TABU. ! NITI VA f 

K uo cuvânt care da fiori-. A« vrea aâ termin cu *1. No ac mal poate j 
atUaga nlndr. Ascultat! cuvântul Iul A. O. Cuza 1 E «Ingarul indemn al 
rtisalol asta... 

TOMA VLA -SCU 


Lichidarea tripoului politic 



WAlfK TAKAKOI. 

--Vi o mate iwilnro dată dr pici 
Fuji «mm (h, IsmUm — Dcm. Dabraa 


Horiţi, bro*i*ea! 

Ihtr unde fi şl inco f 
Au a# poale ad nu cfnd şi *0 
rrm pf 1 ii/jroa/ 

AWfUDO UE VAUEAN 
io ru spun* ţm ancheta asupra | 
bb *»'■« rumlr Imlreprinsr de atorut 
Tempo, d, Valjmn. umt ^rml orlolnni 
«1 »Wor t* 4 ii mutei bonahlâţi dtfimo 
Iov «1 riar fie rtrun ştiutor de carie 
m â' i lurtd pfimlrt oUcitl m 

•l um uo» ajun* CU I nu 

Mrtrtcuea* 

hi na* cuie rrerhmm c>mltntiulf* 

n IUA AllUfilOdBâi III- 41 K 

< n ai wulrm »'« nimtnal 

— t» K W e+tH *u(dat 1 ie «, t+iHnlA 

irfb- a l*n 4j, Wlpr * ( <« 

Unpotrua irtihnpidnfur 4 ria iiae^u, 
dru ♦rftau f. iftihhiolvi m 

Ti tivi tni'iild teprodust t h 

•miu MdiM Jr ^trrtrti «a ru» d«adf 
yrnlu pdn; tiyla kiueut<işt\. fafl frd 
r%\ fvf, «/ •turn din tlmpn' 
NM.-/W* rAşboiu, ridttA, ,<»* n^ ^ 
VUI fi am ptr/cHPd ai fm 


fler*telului, fyi oamenii aceştia Işt 
Ih ebtpue rd lumea l-o uitot*. 

t'a dovttir, nm nterpat id vad. o 
r. rum dr poale Origuted vorbi aţa. 
Si a*n Aflat: işi farm omul obAiâ 
mafia. 

uoCTomiL fae a vor 


Ini acx'tiMn vreunul din ele fi 
mobil uni utâta nru. -â fi provo¬ 
cat atâtea jnslifirnit* nnimo/i- 
lăţi. ( rea er inM'amun câ iu ca¬ 
zul v|avTnl ui naţicipul-lârunişli- 
lor, an intrat in joc reflexele e- 
aenţiale ale mvlinrlidui de con- 
•ervatT naţionala: imvenmnâ că 
apiritnl (Hipulor a «fârţit prin a 
presimt» nn rejti'-ornl dialmlic. în 
<losul decorurilor peticite «fc 

d-lor ION MIM VI,\( HK-KAMA 
m VIIU.II MADOÎ XRl -UN¬ 
DI IA. 

^1 in udrvâr, dupA nm »'« va¬ 
rul *1 LM PA CUM >1 NA MAI 
VtDKA. INTR'UN VIII OR 
fOARIK APROPIAT, .nM.mt.d 
de dditliiire româwasci n-« dir 
v»d»( inidilibdiintra 91 Ar asta 
dala Căci *uh Inmultul de nai- 
▼iţiţi 91 dr patimi oarbe, »ith a- 
pareuţrle lui iporrilr, puiHirauiv- 
le şi drixocrntins PARTIDUL 


dea o bandă de metru fi de ovrei marc şeful real, ca şi muza rna.v 


«ccteroţi, cari urmţrcau diatru- 
gerea economica ş* politică a |â- 
rii, precum şi unarhtiarcA defi- 
urtivâ a uaţiei. 

Intr'un cadru vcraiir mai redus 
d. ION MIMAI AQl 11 era menit 
de către cei c*-l ouaseră in* aa- 
cuns inarr om de Stat, ca «a in- 
dcplinca^că aer iaşi funcţiune de- 
Mtructivu atât de udiuirabd tlua- 
tratâ di* ktKEN.SK' iu Rn*ia şi 
dc contele KAROLY in Ungaria 
D-sn trebuia vă drsâvârşeu-cu s㬠
paturile de râniţi ale fraucinn- 
m in vriei şi ulr inaăgiMuiilin. im- 
piic/iiid şi formidabila nuisvi |ă- 
rifteascî pe fagnsal ilcincnţii »o- 
ciulr şi năruind ulrimele puncte 
dc rtit/am ale im'crcurii regreta¬ 
tului Vjntilâ Brâtivmi ile a naţo 
uali/a — *«iu iibcral-naţioualiza 
— economia rnmaflcaaca. 

Aţi văzu! apoi, <« la ^patcle 
fiecărui .</cnicKraU-maru.m-u de 
felul acnaln, «c an'undca râtr un 
dinamitard ovrei <|in umbra lui 
K.I.RU.NSKN a i« ;ii triumfător 
demoniacul TROtAKY, autorul 

moral — şi adesea mu tenul — ul 
cHor zece milioane dc avH«inat<* 
nm au >tâmit un»are in -anul 
iiilM'fn omeniri. L)m bu/unurid 
fracului dc conte ebeflin nl lui 
KAROLY. n ap.irul Făptura de 
VUinnir bolând a lui Rr.LA KO 
IILV ucigaşul ţ-iriaouMi române 
ardelritc. Iu «fărşit, de mi!» lu*ta- 
iiela epirotâ a d-lui \IH1ALV 
C HE. a apărut firptru o clipă 
• •pjţâii.i de falit rraudiilo* a lui 
NHiN I IDjL Bl A NK. adevăratul 


NA I ION AL -1 AR \NKSC twun- C>nnauditar al tribului şi prin ur- 


culiuu a epigramelor economice, 
dc nro-t gust du altfel, săvârşite 
dc d. MADGEAIUJ imnolriva ţă 
riL A acestui domn Madgeani, 
care u>tări nu mai coinptea/â de 
cât ca un fel dc Yirgiliră al eco¬ 
nomismului băltăreţ, armeano- 
erwo-bulgnr. 

Printr'o couiuucturu de împre¬ 
jurări providenţiale, pluuuirde 
uoiniiitanşte şi democratice ale 

lui AR IŞTI DK BLANK o'nu ren 

şit decât intr'o foarte mică inuKu 
ru, spre murea şi nătânga dezo¬ 
lare a marionetei .vale to|»oluvcne. 
ţărănimea n'a putut fi atrasă io 
flai urile mistuitoare ule demen¬ 
ţii roşii. l'oliticcQte. naţiunea s'a 
putut reculege In vreme. Dar eâ- 
tr\u <lnviluri* economice — ca 
sa no servim dr urgot ul interna¬ 
ţional ţuminst, tot au putut fi 
aplicate ţârii. 

In această politici incăpaţâna- 
lu şi criminală de inatraiuarc cu 
orice preţ. d-sa pleca deln urm㬠
toarele premise pe cari nu le pu¬ 
tea concepe decât un cap de ve¬ 
netic nes ropat. veninot şi pornit 
pc trădare: 

Stolul român e incap«v 
bil sâ obţină un rendemonl 

conten iţi voluminos de -a 
urma întreprinderilor sale 
de interes public. (Ca ţi 
cotul finnlitatrn uuprvtnil 
a Statş$tui <%r fi râptiqul *»e- 
qnfrttorvmC'! J 

Din anumiţe motive ipa- 


Hitler-Eden 

versus Blum! 


Nul* remis* Ue (ii-rmanin ambasadorului oruanlc «1 convorbirile 
nslduc c© au h>c Intre Wllbelmatraaa* «i Do*ning StrceL pentru eeiaca 
anunţ* ca o renovare • pariului del* l*>caroo «i e in fond o îndrep¬ 
tare spre patrumviratul propu- dc trei ani de «Ue de Mu*«oliai. arată 
or.'rat t.dcn ar »n»«i fata dc Rlbbentrop. o noua faza a relaţiilor anglo- 
germane «1 uu nou sucraa german in prriipertlvâ. 

IMscursul ro>tit dc Uitler la finea lui Ianuar trccsL in faţa Kelchs- 
teicului, ru prilejul relnolrei puterilor uite dictatoriale pe inia patru 
aul de xlle. m care - fără s« ritece dinadins o singură data pe Uium - 
oferea pare venirii Franţei; şl. promiţând Iul Eden ca «planai de p«tr« 
aul* anunţat toamna trecută la Nărenhcrg, va fi «cu orice preţ realizat*, 
fnrea mari avansuri Angliei, e pe poneiul aâ-al producă roadele de pa 
Bruni, 

Sorot că nota dominantă, activ dominanta, a celor patru ani ce vor 
veni. va fl in polUira germana o apropiere «nare de Angllm. ea o râ*tl- 
gara a acesteia pentru rele mal vital* panete ale aspiraţiilor eelul de-al 
treilea Keirh. 

In difcrur-ul citat, Uitler spunea cu moderaţie câ. odată cu recon¬ 
stituirea armatei germane «I restaurarea principiului de «gali ta te. era 
aupriralor in politica ha trehue socotit* r* încheiată. 

Afirm pentru guşaţii aliugel, rare mal cred eâ Geneva poata 
rttu*a politie» Europei, ea surprizele pe viitor vor fi produse de Anglia, 
rare işl va aduce tot mai asiduu aminte ea pactul naval cu Germania e 
numai 6 ootâ din gama unor relaţii ee ae vor dc*avirşi- 

Se ştie in Wilhrltustrase «1 in Oownlng Street, ad, eâ Intre rele deuă 
ţâri nu mai ezista niriun motiv de oeintelegvre. Pactului naval li va 
arin* eert un pact aerian, oleiuna din ţâri avind nevoe «â rămână des¬ 
chisă celeilalte pe arest plan. Itelgia declarată neutra, ea «1 Olanda, mal 
rămâne feudul gallo-teuton. rare început in M§ deasupra Alsaciei «I Lo- 
renei. Va inehls definitiv in 1M7. cu renanţarea Germaniei «1 oferta aml 
pâri de W de ani făcut* Franţei. 

Ca aceasta, tot ee ar mai potea «ta la mijloc, intre Anglia şl Germa¬ 
nia e recalcularea coloniilor. I)ar diplomaţia ael va şti «â ajusteze. — elm- 
pul recuperărilor germane fiind ra«| şl Anglia abili aâ ta plâteaaeâ po 
spinarea altora. 

Pe planul apttscau, prin urmare, cartea fiind lichidata — Germania 
arata eu degetul spre răsărit $1 din neferlrire, ael Anglia poate şl mal 
uşor rădea de acord cu Germania. Ineâ din discuntul din faţa Rdehala* 
galul, (litler a denunţat •ţările Infectate eu bolrevfoio». Cit timp Unuia 
Sovietică rimânr un membru al Llgel Naţiunilor, Germania nu *e va 
util inluarec Ia Geneva». 

Cuvintele acestea, pe care nu-1 englez azi care »a le dezaprobe — fHod 
ra pe ebestia rusa Anglia are o politică oolncidentâ eo a Germaniei — 
a* poate «pune câ «unt Irit-mollvul tratativelor actuale dintre cele douA 
pateri germanice. 

Se vrea azi un Loearno renovat.cn declararea etatului-qao pe linia de 
Vest, Belgia şi Olanda fiind neutre, iar Anglia şi Italia garantând re¬ 
nunţarea la raxhol intre Franţa şt Germania. 

Cu o condiţie, ra pentru linia de Eat aâ oe declare «eaan« foederlas, 
adie* : punerea automata in aplicare a tratatelor raaariteoe in caz de 
agresiune s* ar faea numai eu consimţământul puterilor garante. An¬ 
glia şi Italia. 

E nn şah la Rn-iz rvidenL 

Ca va arma f Franţa — videllcet Blum — ae va opune din răspu¬ 
teri. Anglia şi Italia vor consimţi din răsputeri. Nenorocirea face ca 
odată asigurată pe toata durata istoriei. Franţa aâ ou mal aîhc nimic 
de re rut Anrtiel. Anglia (cu o puternică opinie publică la apatr) nimic 
dr dat FranţcL 

Se vor certa ele pe chestia rusa t Dacă d*. Anglia singuri (la spate 
mai având şl Italia) va converg* spre Germania. Dar A no. Anglia braf 
la braf ca Franţa, vor ceda anei înţelegeri serioase en Germania In 
dauna Sovietelor. 

In ral mal râu caz aşadar. Germania rl*eâ sa albe alilnri de ea 
numai pe Anglia, adică nn numai aâ albe panelul el anti-oevletlc c⺬ 
tigat, dar tâ mal Izoleze şl Franţa! 

DRAGOŞPROTOPOPESCU 


Observatorii istoriei 


(Continuare in pag ii-a) 


Ziarele anunţi ei la frontiera /'•*■ 
cv-nmnioli nor fi mobilităţi vre-o HO 
observa tort firşl fl mobili. Hm ţoale pir- 
ţth. pe coaala lerrtuţheri şi pe cea Ita¬ 
liană. nor fi trimise alte bafahoanr dr 
obacroalort. De rând * Isbornlt furtuna 
u-smotâ, f urepe a discutat metro şt na 
ovul atu prob Ir mi mat mart decit pro- 
btema observator** Tradus pe limbi 
po ou lari, efortul toropeau Undea la si- 
fâruire* o«w <mitei latre fraf L. 

Ţarmiacdogia diplomatei şenroezi şl 
oubftratul. - <ie interese cusute eu aii 
Ialbi, — oare a determinat anumite alt- 
iftfrftni i-onUnenlale nu ho Imperii an. 


Picturâ si specific 
românesc 


I- 1 akv» kO a *e vorbi aton ilzapte 
ru »3 rae*iacau.l Mă teist la « 
X* «i'UztvA ipttliir fvnizmi >1 
valoare ual>r/ssU. adliâ L o 
1 UM ' osnjsiidl dtcotate pe 
ion* pUaurt sie i.israt arte ctdc 


â rnU centUtafi dc>me p*radinsli 
oft h »w> «fKrii* a» ei* a iWc.-et c(lo- 

«•«ic t»U>lii- -iiJz vum tu» 4 |şa it, 
itlbPM» »rcnct |< areia a «zbtcnfb uvrr 
•S44 «sUntt r\ui.«a*şti. 4* -<r* xsum «. 

r «™t cvHnxutl piio eitr.aat.* <% 4 inn 
c c't- * «te preseaiA o* ( tr 

Sa ue Uamtv. 

C«ta«o t.-be^v vmv capei l«Cnbâ c!»d 
m «oariie p - 4 , dr m isrt 


'•» ' 


oaia fu 

rN h» Uu deuâ oui 
V ^ iernau*. 

$i« 9 >U pab»»* (tno 
aşa 11 ® miI gşocrsl u \ 
tiai. Ctncăod 

legică Uo fol dv 


ura şi âucr. 

j4«i |i/oU 1 


«zii 


lat cu ; 

, a o vizii 
inc Mlub 
velum ic 


ol»t t d.n «ft 1 » drvinde lOpr.-'tMu 
hu' f» pot ) DetcmJ rtir «hot'l , 
d*. d>’*r*ij>fl»' J i«r culosrra r.>L)«, 
I», şi nzusparanta, A sptr»ţ«J 


şi «ikUIum «1 utsfi-KiUr din 
ă*QcL 

INitatz grrevsnâ eât ui»|it<4. <11 un 
oscbU reni ol de^zhJui ia>olbai>ta. 
iatrruv»w. l.4nu v* i t 1 <>'s CvtLrUe 
otuaia, i««c 4 (vota. 


păduri şt 


. .i., 


•toi 


veş,*d.u» cifre d 
dul» dm Cote 
17 -i Wltrman 

De«t porun w* aş 
(uahtaţl, două modpil 
A/U, Cortip-«odcDtel« 


'lotumanv, de Im* 
tru^urul iv i »| dc 
Kâl lutrl »t sici 
•\»î » vţ'rt>i'fâ>i. E 
fZf’uaa deU < atc- 
Ul la iUiiti I Mz- 


iaak d >rpj 


eipâau 

: tncâi In 


Otlalâ 

urat- 


mh, 


«•» 

lohatra 

popalar. 


ia.4 Ue'lu 
paasla. m 


, «ofsaliute ««ic dea 
rană m eUi-iului 


1 va eu uimi kzb Itaurmni) româncei 

t lunua acosţor peEnia* vom **oea 
odaia teacţl» a icraizamlot la faţa aa- 


iwrii. tyţttr •ir ,. t,iT» de uctidaoial cl nn 
a untul ukiwUm adun, lu nki un '«1. 
Iu v«i* mei ruiUatontitre aptMUrl pUv 
m» nm .« găseşte n|d • nnnâ de ir»o*- 
U|t« « ubicuelor «ulcrulr LI iQtu* 
pictează n ***>•* *hUr*ct.zAad~’ Un pom, 
o tUarc, o p^wjc nu «atu reda** prfa 
tmttzfw tor. toto«f*ie. d pnn ssmae 
vere 4 eaşercvt zlutn d«â< materia- 
iMatea las <« a,,u£»»U tr murendcul» a a- 
rnitai lurun. I'twmal «emu da -im- 
pltli'arc fi «ctacmre » »oMrtiee pl-xtec 
jhH< t » « Hm «daoK-nie 1 Ssatittr cs* le- 
tc/m&aa«vf tu vteueoa» •* rărtH»* noi.« 
arc o u tuipe preţric. un vţnrn o/lural 
ni/iihfK rar* N face d opue uaiur» .i*a- 
t/iia’-f sature m prrp»seu «l •<■• n 
piotuad fiMlâlilW ai cUzM)U> ou c tr >lc- 


plîcâ 
I wto, 


to oral 
o ancr 

noanu desrlnc 
primi averi li 


io dar iof-fczfad Fa* 
] tinş uo aonoid ii «ti 

• i u tdluve. t '« u «oti¬ 
te. undA şi ub »U şi ian- 
aAân<«l fior a uuei «he 


lunz;. a unet cu Mă «hei laud. UrS 
rampromtz «I tirk deufodare. Ul<i*tB|dn 
„v» e vorba d« 4 t de nl»W dmbolMÎ 
— repreteo^nl* Id gi»fî*x — dar a- 
ce*L€ simboluri ceapa coadcnui o i»d>ă- 
buiU forţă g/n«ato-re- Ab*«ioi-tiitod »«- 
mea sdcrjMn d o ipiriiwiliiwii, 
fdo* a no mai a»e» nLsk cai co cu m 
tivişi, d t fl ufia şi aceGş cu Iucom 

/.I unogtiviPZ. <n w >.«ţ«Vi : i uii» '. A- 
eearu > fâirv <n *b*»aci, acoed ţo- ei .--re 
de recr-auv a de*iţo«lui rrair» rrsrve- 
Itfcorape rvpreduiă rUhjute* lui plaolcă. 
Ea este e’erjvi şl sZai.i- a. Dertealrtl |â- 
1. 4 e* o'^ tn rasluaw o p/oroduae 

de umbohui <to .«a s « pui ea cn.l* — 
,i . - *,.uj - o *rna ..'o i- - <znvcţhaz*lA« 
Dntitiina ,ior »i a Văruit.r'lor 
de pe Iluzia 51 lw t un ru* ** t+: »u 
veji'.nvrirui. t'irJ tlezfetocoi pi* tur» 
buUflo* • *»ferit «tz «va» cacnpt.* , 'tl 
tranaj.g »r«rf (an au-.^.i'*re b»-crt e^» 


(Poaifnutvf t» p^d. /W 


In cadrul acestei rokmlfe or ea 1 si 
subliniem • neînţelegere europeană şi a 
stridente de Stuf, fie sa chiar mondi¬ 
ali. 

Drama iberici n« are colorit hispaa. 

In vijelia aceea de atmh. de departe. 
ho te mal judecă un destin spaniol. 
Se nm ti U r e v o luţiei spaniole au depiţU. 
deia început, peninsula tl au Pontif 
spre o mare călătorie 

Spania este. de mulţi vreme, na sim¬ 
pla teatru. 

Drama care se dcefapoari acolo, ore 
aspect mondial şs semnificaţii centt- 
wafalt 

Scena opanloU rf lupii istorici. 

Mu drum tuopaa ci vijelia drumului 

Istoric, rare trece peate obstacole 

Nunsei Europa — * twfca de * «»**- 
mtti Europă - port că doarme somn 
a tmtte. 

Geneva, ra totdeauna, a Ieşit f» piu- 
ier ui In pltn se*rr Alţii irimU obaer- 
naJod. 

Couttmgenta întregi * observai ort 
Pentru a raport* fi a i n/orma. Forte» : 
deşi nmbtlltafv* f irune. nici un obser- 
oalar n'a prins de oaste ci drama spa¬ 
niolă f 4 - fitul bagajele şi $ ţaţa dc îm¬ 
barc arc. 

încotro! Obsefp-doni dorm .dlfU s*** 
ochi» deschişi VnU ciulesc urechii?. 

Jl totul. M^ta traca P* langi *», ca 
pe lingi jandarmu lai Offtabsck. 

Vaier iu Cirdu 










































I 

f< 

[tfl 

(•'t 

hrri 

a*h 

IU »4 

r* 

iU 

Uf 

Ml 

rv»J 

Irv 



Tânărul democrat 
Raţionalist 

DE CE A E-0 FI GARE DAT SA AVEM DE ATACE $1 CV TA¬ 
XĂRII DEMOCRAT NATIOSA11ETt Nu a La deajuns cu lumea veche 
a bătTitmilort Ne mo» trebuz şi o lunu vrcha <1 tmerilorf 

tn «r, « cot» drocnmdata nu ş decât o falsitate caraghioasă. ParUx 
*n"'taril şi popuianzaută. car* n* aprişt* ii» ţaţa tmar ^ 

Mmic mai mulL Cum ar pute* să U oprească \ntroUfcl un om 

"" iV^d’p^îaptul «1 m ♦*"* '“ ruu 

nn »oru( i.torir „/ ...ui -NHum Jmfron»"». - « *• 

Ho*,* u «KS.W ar fi . >prcia litote pur «mwlP 

cu aicrr trebue să o extirpam cu ori a preţ. *c r ’ 

«tfm *1 «r <M*. arama <* i»f- tepr r/rlm/ am-rt.. «r.«o rufc I«P«« n/w* 

*fn» de Decor zi. in slujba ideii vil corp ne ifwU<l. _ F • 

U<ri iniăl - Jupi <i « - '“**<■ «* 0 "'■*"•* «■ • r » U '^; ®J* 

taprdlar .toi* mm Mi /i -tetertou» <md rop. m-S ~T*L T* 

jwpto. i. ,/ard r moi oi,, noria <te top». M.IW. a<««-l ««T™ 
m.ra/4 foM r .a ai «. « nafionaU.I b.rphe.^. atol «* ° *“* ” 
a taon/riior.. c 4 pr.ruH.chur ,/unct.u.fn pol.t^ o *£•*"?- 
Irnoia ri <f«rr. i»/ron«r,l « .-ir « 

nocj/rr de «dm»- /« urvid cme scutiura*. No% nu suntem doară cul- 

Zlcest ETo generaţie părăt^ă de tranziţic; abm pesU mdepşd 
d, pu rcoaiP cei a «ta* autentic scvoluti» noastră culturală ! Acum* 
acum runt Vremuri de .revoluţie*. de ieşite du» One. de răspândire In 
apeU sociale. Sc întâmpla ceva nc»uxii<izutastăz'~ 

BIETUL OM. CUM {f/ d /£$/r 0 /JV F/BF / i/d ÎNTREB. trăim 
noi astăzi tutr’adrcăr din catastrofă In catastrofă t Din neaşteptat In «<*- 
aşhptotr Nu thu. - dar ev nu simt d- cdt o linişte care se condensează 
** credinţă tntr'o lume. In jurul căreia 



Muşcata din fervaitrl piesa lallGUlGOBE BUGARJN 
Viei,*r Ion Top». **• *n»l buna eo- ' , ttv Pledul p* undea, sau a uitai 


neîncetat, o -Ulpdzun dc sinc «, o cruntă intra lU m m juruf cur^« 
se mişod toaU a lelalte fapte. pe cari ea le defineşte , '* <”**?**’. U d 
termină. Fafă dc această lume dm afară noi luăm J* 

acest» atitudini sunt <xle cari vorbrsc P-'ntru adevărul fMe noastre. 
Printr'ănseU Dinfa noastră se desfăşură fnlntrcgimna 
înfrântele singure ne pătăm temeiul odcivritor al omenii noastre. In- 
tr'Ansele ne păşim drumul şi soarta noastră. 

\U K VORBA DE O FAZA DE *ACVM> A LUPTEI Şl O EVEN¬ 
TUALA PAZA DE iMAINB* A UJPTEL Temeiul nostru cultural este 
acela* — n el se întemeiază pe jertfa noastră politică, pe hotărârea mor - 
ţii jx cam ne-am luat-o azupră nc. pe puterea aceasta, necruţătoare faţă 
J, odei ăml ascuns şi bolnav din tine, — de a spune Instârşii: Da f Dar 
pentru asta a trebuit să scoatem mai intăx spada. §i am scas.o Pentru că 
aut ţinui mo» mull la fiinţa neamului pc care avram a-l apăra d* cât la 
propriile noastre îndoieli. Ne-om organizat puterile intr’o unitate de 
luptă şi am puniil-o imputric a celui cort nu cunuşUa decât lupta strâm¬ 
bii. Dar in arătarea înfăţişării, a firii noazir'■ noi ne-atn recâştlgot-o 
şi nc.am adeverit-o. Ne-am inoU şi am rodit-o. Astfel am ajuns, in visul 
soborului de neom . la un alt om: la un OM NOU, 

Astăzi credem intr'ănsul. Acest om nou c*tc luptătorul politic. Dc 
ac*< a nu există faze de luptă care prin ele inşik’ să condiţioneze poli _ 
ticul pentru simplul motiv că el însuşi osie autonom şi tn conHnwl apli¬ 
care. Fără ddinoir» a stilului său viata coMivd a neamului se d> zaorcoă, 
omul sr ai ui rh iz* azil. 

PE DE ALT A PARTE. ASTAll NU POATE FI VORBA DE O DO¬ 
MINAŢIE A vPOHTICULUI PUR » Pentru că occm o culturi a Iui — 
să nu sc uite l — şi această cultură este una originară, adânc înrădăci¬ 
nată în fiinţa neamului. Ea tşi arc premier gât orii şi profcfU eL Sl înainte 
d, toate — e adev&ratiL 

Insfărşit, fiindcă m<il peni Oilată vorba de «fruio, trebut să preci- 
sum că eroicul nu este «o simplă virtute omenească* pentru noi astăzi, 
ci un fel de a-ţi trăi viaţa fi un fel dc a te înfăţişa fnaintia morţii. 

Dar — ftiu cu — poate că tânărul democrat naţionalist orc alte pla¬ 
nuri. moi subtile, moi ferite dc păcatul urii ocstria de Mrdin. $» afund. 
ca isuprem argument * la poveştile papistăşeşti, tip veacul al XlX-leo. 
nu m ar mai rămâne de spus decât că fi ura e o virtute — atunci când 
c nevoie. $i când dragostea o cere — nia» ales. 

Ştefan Ion Gheorghe 


Ne-am iubit Patria întotdeauna. 

Ne uom iubi mereu Patria. Am fost $1 suntem gata 
sb ne Jertfim, oricând, oricum sl oriunde, pentru Patrie. 
Daca Patria ne cere ulate, i-o dăm. Daca învierea Patrie 
trebue sa pornească din mormintele noastre, suntem gata 
sa Intrâm In mormintele învierii. 

, . Pentru Patrie suntem prezenţi; oricând si oriunde. 
In fata tuturor baricadelor. 


Pictura si siecitic romanesc 

(Continuare? din pag. t-a) 


•Cm) Io k caustic fi tracele tturuie tic 

rom&ni- 

C<uc* *m Ucvt ia as» la pic nuc cuitA 
cvnMiicc ao exemplu de tcLiuccxr a 
»ubsUt,|ei pUnice romtneţti. Sulf jocul 
imprc^iuoiaanlui trmoccu atei vechi ji 
m*i avu i* dcsligurat lufletul «rtUtu- 
ho tuoUo cere c uzu^rcx dio dicuciui 
lui oamxcl. Ar trebui & se »tir odad 
pentru toidc&uxu ci oric&t cm picta aci 
de înniuuţtt ou i vum întrece pe (ra* 
furi, cid nidodctl imiupe ou c depflfit 
nriybuduL 

Cum trebue U fir !n*l o picturi romi- 

D«*Kl 1 

Nimeni au poete **o •pani. Sc poate 
ipune nomei cam ou trebue tl fie, cid 
tinfura definiţie valabili este a ^ 

peni de anâ EFECTIVE. 

Puatt <1 Inel n a mul creţul en ta- 
lihirii oouatre pUsti t. Nu trrtmr al te 
comiţi oid eroarea de e ac forpa destinul 
buAodu.ee o pictori 
tcjetL 

Zodia cea buni c (Ominixmclui re¬ 
întregi cu aioj;uru profilul nottru pecie 
Urlmun, trimltlndu ne mult aşteptata] 
Ale» al pUatfcd nuatfte. E po-tc chiar 
printre oui şt noi ou 4 rcranoajccic In 


romloeaucc după 


pcxrcaua uneşiia câru>a dintre tineri noj- 
tri pictori. 

L. Popowici 

Expoziţii 

la calc «Universul» ecto dcscbisA 
expoziţia de pictura Q d-nei Vera 
VeMiovHohi XiU^u. ecre nduce ru- 

coc le le rtcluAri plastice de coloa¬ 
re ti luminA. 

AceaatA expoziţie rumân*, deschi¬ 
să pân« )n finele lutiei Martie. 

Exporiţia ŞtafânMCn Prahova 
Nivol dLn taloanele FrooloJ M«fu* 
torese al Unlrel C»L Victoriei 21 
râmine deechlsă pini la 21 Martie. 


DlalMtKi nitio a- 

liUINMUl 


cartea d-lul N. Boju zzte epuizată o- 
dată cu volumul U, ta apare o „ 
II a ediţia din prima parte 0 «fu 
diuluL 


roe«llo românce ara deln Cpragecle 
i nou ce. «e va Juca ta bruăucrrvn 
d.|ul Ladialau Grof. pentru iutila 
oarâ tn acta teatrului A. Da%’ila 
din CJttJ. in ceara tllcl de 26 Man¬ 
tie crt. 

KEMSTA FUNDAŢIILOR 
REGALE 
cu numărul ei de pc Martie . arată 
iarăşi grija şi inteligenta sârgulnţă, 
a lui Camil potmseu <mfwi<ifcr*ţ 
ri şi vrednic urmaş de lealitate al 
Iul I'oul ZorlfopoL singurul critic 
liber produs de scrisul nostru de la 
Mai ore seu tncoacc (ceilalţi ecriticis 
fiind numai simbrlaşi cu luna ori 
but'alts) — de a da o serioasă anto¬ 
logie lunară a literelor române. 

Articole de cuget cumpănit şi la¬ 
borioasă informaţie, versuri de poeţi 
consacraţi, studii de autoritate ca 
acri al profesorului lom Petrovici. 
iată tot atâtea garanţii care ne vin 
#i cu acest număr pentru vitalitatea 
urtet publicaţii cu o mie de raţiuni 
casă t riste şl prospere. 

VIATA LITERARA 
îngrijită stârnitor de L Valurian 
n a mai aPâmt de mult 
Viata literară ar trebui aă spară 
săptămânal Penbrneă estr uniea 
revista de informaţie literară şl 
culturală, fi pentru că est* scrisă 
bine. 


ed-fi caute hotar*!* ri asururile 1 

însemnări sociologice 

revista readucă de d. praf. TRA- 
1AN HRAILEANU. aduce la fie- 
e> re no mâr prctloaae contribuţii in 
câmpul «tiiuţej Sociologic. 

ritmul număr a, avut r olaborc- 
rea d-lor Mccrln, âotiir. Barb Stu- 
Mnarlil ctc. 

Însemnări Sociologieo nu tr«bue 
că 11 pcccacâ din mână tânărului 
cirtu rar. 

GÂND ROMANESC 
e»te o revista dc elită. 

La •Gând Românesc» nu ce poate 
•crie decât înalt, aristocratic. 

D. Chineza ştie pentru ou tipăreşte 
revista. 

Cronicele literare sunt întemeiata 

«ITINERAR ADItlATlC» 
este titlul eârţU d ini prol AL 
Marco. Prittrn frumuseţile pe care 
le închide aceasta carte şl pentrn 
felul con» au foct zidite de conde¬ 
iul autorului, vom reveni. 

«Itinerar adrlatic, «cte, întreagă, 
drumeţie de lumina şl gondola 
de vf». 

TechnJca *dlturel?r«Scr!stil Romă- 

prc», occidental A. inu fâce altceva 
decât că clnateancâ eootlnntul eir- 
til care dudue do viată şl învaţă 
fn ploaie de Imagini miestrit 
Prinse. 


Destinul hotarului 


SCRISORI CĂTRE PLANTE 

Vlrgil Carieuopol czlctâ prin cu- 
f/uriuţe lui. prin bunătatea lui şi 
pr*o poezia lui. Prin toate, insă, 
cald. revoltat, povestitor. 

Sa spus despre poezia lui că «tete 
dc structură socială. Nu cred. Po¬ 
ezia suferinţei, ord croi interioare, 
nu eale poezie socială. 

Vom ruteni cu o croutcă amplă 
aaupra «Scriitorilor către plante» 
şi e celorlalte cărţi apărute ale lui 
Vigil Carianopo). 

FLUOR RADULESCU 

pregăteşte temeinic partea H-a 
romanului iDcicdfujam 

DECALOG 

Scrie; «Srdpdm adânc, cu răbda, 
rea unui drum lung şi greu, litera 
de foc a •Legii», in spiritul căreia 
vedem descătuşarea #, refacerea 
Neamului ajuns la o ho tării oare 
cotitură Istorică ». 

Semnează. S. Crevedia (Să schtm. 
bătn mentalitaea femeii), V. Fluoraş, 
Uic Dâinnn. Aurel Ciuea. 

Ion Gk JJădica semnează câteva 
ronduri despre Iou Creangă. 

RADU OYR 

lucrează mereu. In afară de 
mul baladelor, are gata dc 
luci S volnme de versuri. 

Tot pentru primăvara asta. a 
strâns intr-un volum articolele din 
reviste şl «tare. 


wlu* 

tipar 



Jumâneasc*" 

La urmă a trecut DumnezrU-Sfântul 
ţi L-a auzit pământul. 

L-o simţit cu pc oboare 
trecăndu-i prin ogoare: 

Vezi că Dumnezeu se ducea foarte 
departe, 

sd'HVeţe ce-l aut moarte, 
se ducea la adâncurile Sale . 
po cari nimic nu lumina-lc. 

Si cerurile ,tăi* au goale ; 

Dumneeeu nu l € mai cuprindea 
fi nici cuprins nu le era. 

Nici îngerii adevărului, nici 
tăriile mai mari nu-L întovărăşeam 
veşniciile s’au făcut atici 
fi (umisUc au se mai înţelegeau. 

Azuruhlc prindeau aripi de Ceaţă; 
vestitorii intarsiau la drum: 
amsiecămi pe ier» cu acum. 

In*4f. moartea se schimba la faţă. 

Dumnezeu nu t a găsit 
nici la început, 
nici la sfârşit — 
fi atunci s’afntunecaţ 
dc era ca nn (mptfruţ 
al negurilor, 

M rccn Streinul 


Literă de Evanghelie 


Dar în Bucureşti şi în oraşele de pe marginea Dunării s T a 


■pHp de pc 

ivit an element etnic cu totul uou şi bihrid care nc-a furnizat 
genernfia actuală de guvernan(i. Acestea snnt rămăşiţele haima¬ 
nalelor de sub âtcugarilc lai Pus^antoglu şi lp>ilout şi rolurile 
numeroase ale cavalerilor de industrie din Fanar. 

Toată spuma de fanarioţi novisimi, cari s'au pripăşit in ţară 
dc 50—6 0 dc ani incoace, formează naturalmcnte elementul de 
disoluţinne, dentagogia României. 

Fizic şi intelectual, stârpituri, neaxând nici tradiţii, nici pa¬ 
trie,^ nici naţionalitate hotăritn, le v**dera puuându-se la discreţia 
străinilor şi votăndu-l când pe Straasberg, când răscumpărare, ba 
le vedem nliindU-se în Molaoxa cu evreii, ca să paralizeze lupta 
de emancipare 'naţională de acolo. Aprinşi dc>o instinctivă ură 
contra tuturor clementelor istorice şi autohtone ale acestei ţări, 
î e -o® văzut introducând in toate romurile legi străine neadaptate 
nici intereselor," nici naturci ei. 

I Ml HA 11 EMINESCU 

Dia «Scrieri ^\Ji1 ier». 

In state demagogice se formeuză o clasă de politiciani, de 
patrioţi de meserie, fură trecut, fără tradiţii, cari fac din poli'ică 
o speculă, un mijloc de traiu. in statul oligarhie există o clasă de 
oameni cari ab antuţuo are sarcina de-a impaco formele trecu¬ 
tului cn exigenţele viitorului, asigurând statului continuitatea dc 
dezvoltare, ierindu I de sărituri şi de întreprinderi aventuroase 
şi in luuntru şi în afară. 

MIHA1L EM1NESCU 

Dio «Scrieri Pnlătci 


Hotarul sste o l*goţlz. A 
tul române re. . 

Ren truca aci vorbim de hotarut 
nostru, al Românilor. Destinul ho- 
tasutHi e închistat »n «binara de 
Ug'ili* pe care o are Hotarul re 
prezintă tara In faţa ^cinului 
străin. Pentru călătorul străin, tron 
liera - cu lumea n de fuţicţionarl 
şi moravuri — este cxpştsia fărit 
intrigi. Hotarul stdeşU demnitaţea 
unei fări, o poate compromite şi o 
poale sfărâma. 

Graniţa este carta de vizită P* 
care o oferă fora călătorului străin. 

lată deee toată atenţia noastră 
trebuie să se îndrepte spre hotar. 

Numai funcţionari roatân» in po»- 
turilo do răspundere olu hotarulu». 
Dopormxitaroa do clomenVe străine 
nan instrăioalo a tuturor instituţii, 
lor luiportanto: poşta, poliţie, tele¬ 
graf, căi ferate, vamă. ctc. 

Frohibiroa căsătoriilor uiixte. Cre- 
iitrca de focare cultarale şi dc oric« 
natură spirituală româneasca, pen¬ 
tru propaganda şi cimentarea idrii 
de românism .Case culturale în sb 
zolut toote satele din zona botam- 
luL Biblioteci găteşti tn aceiaşi re¬ 
giune şi extinderea eampnnlei sa¬ 
nitare, creindo.se plase sanitar» 
mode! lângă frontieră. 

Numai astfel, presentându-ne s㬠
nătoşi integral Im fata străinătăţii, 
vom puica impune atitudini de ad¬ 
miraţie pe toate drumurile dia 
h riorul fdrii. Prima imprrzie co»v 
leasă enorm. 

Atenţie la hotar. Demnităţi' la 
graniţă. Cinste la frontieră. Acolo, 
unde străinul aude bătăile inimii 
româneşti, trebue să le auzim şi noi 

Rotar românesc, — suflet rom⬠
nesc. 

Puiu Doinarti 

Lichidarea tripoulni 


CALENDAR 


Mezianismul românesc 


Popoarviti sunt nimţ. d» 
centri fuge. ptmtrucâ altfel poporul 
curr-şi gospodăroşt», izloria şi fi r» 
U-uzA aspiraţiile, t* sinucide, Dcmo 
croţnIo au săltat din motcomia lor 
atunci când idealurile sociale au 
fo*t cucerite, dar cucerirea celor mai 
iuaiti a (ost opera Irămânlărilur ti- 
nercşli şi x-Ueliouso. Când popoare 
ca Franţa «au Germania o>-au dovo- 
dit rolul (or continental, au scăldat 
Iu sânge şi’n jertfă elanurile văr 
Slt'lor fragede.. In Jocul lor do-a 
xoitugolui. s'a u ucojx/it una p»* oca- 
Ihllă, p p mulurile iiiuaJui. sub Ca¬ 
ro) cel Mare sau Xujudcou Cor»ica- 
nui, vut apriuriln pălmoitoarv alo 
fui Fichla. deemorţitorul Gorma- 


I. 


njvj risipite sau sub pumnii (ncrun- 
laţ» ai iui liitiei. Faugermaulsmul 
este necesitatea logică, vitală a po¬ 
porului gorTnutn. Caavingurua dvm. 
ntlăţiior naţionale « crucilor de for 
«unt chciâşia prestigiului mondial 
pentru Franţa ace St naţionalism 
gâifAilor creşto sub ameninţarea 
norilor diu lâskrit şt do pe sub tăl¬ 
pile MedrUriuici spauiole, Comuui»- 
mnl rusesc «*a rftspândit ca ciuma 
orientului, prin portari, pc calea 
vapouromr cart' fac, uctuulmrnte, 
carautuia la IWcaluus; desiufectu- 
rua o fac legiunile iluminata als lui 
Franco şi eroismul legendar al Al 
eazaxuluL Panslavismul _ conce¬ 

put odinioară do uu ştiu care cocoa¬ 


nă ţarină spr» Conatantinopol, 
cum îşi caută dcbufeelo oriunde şi 
peste tot. D« aci sa născut noul iui. 
periaUam rvruion, d« aci se dilaU 
im|»«nalitunul spaniol şt tot de aci. 
clocotesc năzuinţoUf poporuini trun- 
on, cal adevărat, sănătos în sub. 
stsuţa lui neotrăvita. îjţi U>t de aci 
scaimra cremenea în ochii românis- 
cboI-ii ortodox «i naţion<il. 

8c spuno că noi n'avem istorie, 
vcrUbşUf do sub-ihtoria noastrA do 
carr sa mcâflUw totu« până la cu 
tremurare şi evlavia, mania Băl 


fConltnuarfi din pag. l-a) 

cifice» dintre cari in pri¬ 
mul rând neon estita tea, 
incompetenta şi lipsa de 
iniţiativa, românii sunt 
incapabili să asigure ma¬ 
rilor întreprinderi publi¬ 
ce un rendement corner* 
cial, după cum sunt inca¬ 
pabili sa le şi moderni¬ 
zeze. f 

Deci în concluzie: Trebue să 
concesionăm străinilor — şi pc 
câte se va putea, o\Teilor — ton¬ 
te marile avuţii şi întreprinderi 
cari ne-nu mai rămas, pentru ca 
aceia pc deoparte să scoată un 
cât mai mure câştig din ele, (pen¬ 
tru Stat. bineînţeles!) iar pc de 
alta să ni le înzestreze cu utila¬ 
jul cel mai ieftin şi mai modern. 

Iar astăzi suntem în situaţia de-a 
vedea In ce rezultate am fost siliţi 
şa ajungem, pornind dela premi- 
zcle născocite dc d M AfXîEA- 
RU şi însuşite de întreg partidul 
internaţional ţărănesc (actual¬ 
mente in plin fi îmbucurător pro¬ 
ces <le acizi paritate). deoarece 
noi socotim că rătăcirile crimina¬ 
le ale acestor kcrenskişli bălt㬠
reţi, trcbticsc cunoscute dc ţara 
întreaga înainte de a fi sancţio- 
oatc în mod legal. 

Vom începe aşa dar prin a pu¬ 
blica aci declaraţiunilc pe cari 
ni Ic-a fncut d. LEON SCRl- 
IX)N, deputat naţional-creştin, 
rczcrvâudu-ne să adăugăm drept 
incbecre, propriile noastre con¬ 
statări şi concluzii. 

Cetitorii noştri vor avea prile¬ 
jul să sc couxuigă că rechizito¬ 
riile noastre işi desăvârşesc tot¬ 
deauna efectul pentru un cangur 
şi binecuvântat motiv: Se înte¬ 
meiază pe fapte evidente, dc ue- 
discutat şi dc ncrosturnat. 

NICOLAE BOGDAN 


IW Fiindcă Istoria nouatrâ a 
urmat drum t-u grohotişuri şi na a- 
*ut sbcnguialo toaoi.vtorf Fiindcă 
«ăinâiiţa rotiiuuâ care n căzut ca o 
l^Mdie rătăcită i>o pulpanele hU 
muici romane, a «vuţ oriuzouluri 
doaooptrtst Fiimkă am fo»t C ul«m 
rul da scurgcro al nâvalai asialioo 


»lo fugoeitoză a tţxiuolor d»-ntiuaU> 
civilizuţiilor oueidânUiIoT Poutruco, 
răbdării şl cu doiummlra jortfei ro¬ 
mano K giunaro, işş-ani uitat in ture- 

«claf 


Cc ludreptăţaşta niesianismul po¬ 
porului franrn, garmsn «na italian, 
altceva decât o istoric şi o civiliw- 
l»c. doHpiUi io eonditiuni mcteorolo- 
gicc excelente, pentru■;« i 

întârziate; iar coadltiuiiil*«_ 

fire !e-au putut cere u politica uupe* 
risILnia. Dar nu numai iinporiali» 
mul unui popor post. fi uosaiauis* 
uiul lui. Uuai puitor, crescut in t>u 
lării, nu-i c urgentă novoia dc a •*» 
muta din ale» «And ar*' respectul lui 
«ju* soli»i U e»to urgi ută dcfrişaroa 
şi asta a făcut poporul român do a 
Ul*»« secole, să sa curele, iar când 


«i ro romurile otgfcec „1 0 unei Rome şi-n aruncat oebii dincolo de gardul lui din Bu.nnic, silit să treacă viu 

somnolcriteT Fiindcă nu, făcut opera lui. sn văzut privit p«^tc umăr. Mo- printre doi muoţi corUrvţi 9l aut» 

sionismul poporului român e«to gonişti. colosul rusose din epoca im- 

deniuitatea lui proprie şi pentru eu, puraUsselor şi colosul reumatic al 

completă, luptă tineretul dn azi şi somiluiiei. Naţioualismul «are fl u . 

bătrânii carc-1 intel^. , tură azi In zâmbetul României legi,». 

Istoriu culturii uoiistro cule cu-( &urt\ ente maturizarea nuţioualijuiu 
priusu ia două faze: fuzu de dosvă- la* rusofoh din tucsla lui Kiseleff. 
tuşa re diu orient şi fu/iu de nîirinaro PundavUruul ruM»c de atunci trv- 
ongiuulu, profetica. OrieutuliRmut boua *tt tţe meec, pe om. »n>ulu puru 
nostru ui l a impus imperialismul sită Ln greul istoriei. Conmuismul 
fost| «itomoji pâuă’u pragul putreziciunii «ie azi întinde forcep,»ul nă-l ucidă i»e 

*«*«"- lol > uu ' re,llc UO/UUC. r«i»bMi-! Pruacul Hrlato* «Uapo.til do urg-m 
tc. «H.W1. u.™ «1 to io.llo | roi , iu lnilD||(> 

calda ca idea UeOoaniului, in cară 


,.1'NI I» HAIITf» 

Ortnăns Hf. Martir Hatnq 
( atoltf: Sf. Hsrb«*Tt 
Răsăritul sogrolut MO 

Aposul* II2L 

Radio Ao nânia 

Lom* 15 Martie 

tâ.CKSt Cotintfl d« m axi «mvtexl jju 
* run) 19,00 t.rs Mr r -.ul vr«. t A.<s ||. 
u|L 19 tor Concert de dopl «mlaxi st 
Orchestrei Radio. dirl). de Con*». No«- 
urs; CUVormd pe Dualre «Mo 
Neagră U NUroi Neagră. ao.oţî FUntel* 
(oriile de prot- G. Ion«*ci*-Sl-,«- ri. ao s\. 
Conce<» de «a»4 d Orrheatrri Jexn b*- 
hiceaaa tv*uuouU dela rrtuorsntul „K« 
ru'** 

Radio România 

a 1 . 15 : Concertul profeterilor de pi.Mj 
al Conservatorului din Braşov; d>na Aaa 
Vcâlrsnu. Imnwu'arl Bemtcld, Ntc. Ka- 
dulevcu şi Victor Bieterich, «rornp. de 
Orchestra Filarmonici din Braşov (trao- 
«mide din Braţov). 

RstLo Bmczrrţtt 

zr 19 ; CamJnţmU tntei-ă a Voi Mi¬ 
tei Baoirah de pr. N*e Popesn». ai.îjs 
Muzică de cameră, Qoartenâ Fa.Hec 
iZOf: Cărţi fi reviste, jz.io: D-na Aida 
Hrilx (canto). , , 

Radio Ramâni*, Rate» Bzcurrti 
>•. 30 : Radio jomsl. Spor». za Şţ: Ceo 
cert dS mu rid dJ«tr.ictfrll pentrn «fierbe 
Instrumente: I. Orchestra de măodoline 
şi chitară cond. «Se Salvaiore CaUd-vie. 
II) Coetea Traian-saxofon. III) Mitici 
CiurănţambaL IV) Gilly Stiploşek-hs» 
rslxnă şi Ales. Ls ăr-ţuan. 23 .Ş 5 : Jur. 
naiul pentru stârinătate tn limba •rânce¬ 
zi şl germani. 23 . 55 : Ultimele ştiri. 

Spectacole 

TEATRE 

OPERA ROMANA; Cavaleria ro* 
ticană şi Painţo. 

TEATRUL NATIONAL; Oameni p« 
an sloi de rhiaţA. 

TEATRUL REGINA MARJA: In 
nmunr. 

TF.ATRl'L OOMOEDIA- Orn «H». 
TEATRUL VESEL: Scurt circuit. 
TEATRUL ALHAMBRA t Super 
Alhambra ml 

TEATRUL MODERN: Corbul alb. 
TEATRUL LIGII CULTURAIJSî 

»)l yiu. 

TELVTRUL MAJESTIC : Amor so¬ 
vietic. 

cinematografe 

TRIANON; Walter RcLcb pr.xir.ţ* ,.Si¬ 
luete”, 

ROXY; Frontul InviHbil f?u*)) cu Jean 
Hsrlow, Franchot Tune ţi jurnal E- 
daire. 

OMNIA. S«riag }i Evadatul din imula 
diavolului. 

FEMÎNA: Duşm.'«n»a ca Mrrle Obcron 
şi comple tare c- Icr-tu 
ARPA; ..Matca galbenă** jorn.il >1 com- 
pkome. 

CARLTON; Dama «u Cameri» cn Greu 
> tinb* f« Rober» Toylor. ■ — - - 

.^Adolescenţă ' tDrcpt^.l L ăa- 
!•»). iernai şi couipbctare. 

1 CAPITOL: Froutul imUibil (Sarjr) cn 
Jean ţiaxlow, Fraathut Tone >i ju:oj 1 
Edalrt. 

Vu\: Piugrani dublu: Doi răzvrătiţi şi 
Aur negru 

--- 


pana la lumiuă. şi au uutmril o ntz 
ric iu» uKuluri cu truda, ttuugu ;« ui. 
teligcuţu. Azi am intrat duja ia foia 
«Ic afirmam proietică. Ţara acoaslu 
pv care u mulg încă bustarzii, a font 
aiditu diu sârgul oaUonaJisU Si 
cândt Gândiţi-vă că a avut, poporull 
acoata miuuual, rolul Făt fruiuosu- 


tiumm cu cuţitul »« 1H ia| c pătrunde. 
E «Iaci atât de logic mesianismul ro- 
inâuexc sâ fi rămas executor teeta- 
rnontar al doxnniUUU latine iu orient 
«i aprig cruciat al creştiuhunului. 

Ion Baleanu 


Dela secţia feineoiDâa 
grupări „Reacţinnea 44 

Cu mulţumiri şi recunoştinţa pen¬ 
tru sprijinul ce ne-aţi dat întot¬ 
deauna, vă mai rugăm a face loc 
in coloanele românescului dv. ziar, 
următoarei informaţii: 

Vinen s’a aufentiîlcat dc Trib. 
Ilfov actul de fondare al gruparei 
„REACTIUNEA" naţional muncito¬ 
rească a femeilor din Rom&ma ce va 
activa in colaborare cu gruparea 
„REACTIUNEA**, prezidată de d. 
inginer Gheorghe Cbelaru 

Statutele şi actul constitutiv au 
fost redactate de d. avocat invalid 
de râsboiu, C N. lonescu-Dobro¬ 
geanul, vice-preşedinte al avocaţi¬ 
lor români creştini şi al „Acţiunci 
Patriotice Dinastice-Naţionale. 

După semnarea actului constitu¬ 
tiv, un grup impozant de femei mun 
atoare din suburbanele Bucureştii- 
Noui in frunte cu Ehsabcta TocUes- 
cu şi altul din Principele Niooloc 
condus dc Mana Vintilă. au vizitat 
ziarele naţionaliste spre o ne aduce 
omagii, mulţumiri. 

Această grupare a octivat până fn 
prezent ca secţiune feminină pc 
lângă ,,REACT lUNEA” technuu e- 
conomică-socială intiinţată încă dela 
9 Iulie 1936 de d-na Măria Pepe- 
naru cu aprobarea d-lui inginer 
Chelaru 


A apărat: 

SATUL ROMANESC 

«u 

Gcorge Ciolpan 

Uit studiu (urlaţii de prol. ăiihxii 
Man .ilcscu, în cxre cititorii uo*<r 
vor gâzi adevărurile asupra satuhii 
acstru înnegurai de nevoi şi necaiun 



















































































«buna ygiîiKti 



Oi# 7/ 



Anglia, Europa 
şi Sovietele 

Nn «le ninlt lord ARNOl D a I niiti'ândn-«c conflicte la Est, rari 


declarat, întemeiat j>e serioase 
consideraţîuui, că politica engle¬ 
za nu mai este astăzi ee a fost. 
Căci in timp ce ini'â in l$><i po¬ 
litica «■nglc/a se credea legată 
prin cuvântnl de ordine al pocii 
indri izibilc, ea n or roni soi a- 
cum sa intervină decât pentru 
Franţa şi Beldia şi eventual pen¬ 
tru (irrmania. dnpâ închcerea u- 
nui nou pact occidental în genul 
aednia de la l-ocarno. In alte 
cazuri. Anglia urmează sâ rc^ 
fl reteze.* 

Lord ARNOLD atribuia acea¬ 
stă desvoltare a politicei oficia¬ 
le engleze, faptului că poporul 
britanic socoatc ca ore suficien¬ 
te angajamente continentale in 
spinare şi nu-şi mai poate asu¬ 
ma altele. Iar răspunsul recent 
al lordului Halifav dovedeşte că 
guvcmnl englez însuşi, reeunoa- 
şte de asemeni că ideea securi¬ 
tăţii «*olective se găseşte în pli¬ 
na cri/â. 

D-sa a admis cu francheţo, in 
numele guvernului, că ar fi ex¬ 
trem de neliniştitor de-a vedea 


ar putea provoca primejdii de 
moarte pentru Furopa Occiden¬ 
tală şi pacea e», in virtutea an¬ 
gajamentelor contractate de Oc¬ 
cidentul francez fafă de Orien- 
tnl sovietic. 

Reamintind că Anglia şi-a p㬠
strat mâinile libere in Europa 
orientala, reprezentantul guver¬ 
nului englez s’a străduit sâ ate¬ 
nueze puţin aceste îngrijorări. 

Dar tocmai aici intervine cri¬ 
tica germano care acuza politica 
engleză de-a fi lipsita de clari¬ 
tate. Căci nn e posibil sa înlături 
primejdia internaţionala prin 
doctrina manei libere engleze in 
Răsărit, ci e absolut necesar să 
se înlăture izvorul «ccstei pri¬ 
mejdii. adică influenţa sovietică 
asupra holnrîrilor puterilor oc- 
cidcntnlc. Chiar recnnoscând 
bună credinţa guvernului fran¬ 
cez în ceea ce con«*crne inter¬ 
pretarea corcită n pactului fran- 
«•o-bolşevie, spccnlaţia sovietică 
asupra anumitor solidarităţi 
ideologice continua n se fncc 
simţită. 


Activitatea Cercului de Studii 
al Frontului Românesc din Caoitalâ 


Declaraţiile d-lui Virjil Potârcâ 
dela Craiova 

— O cuvântare de humor gras — 


I.a cercul d«* studii din Capitală 
a conferenţiat d. Gonit Manolevru 
despre ^Şomajul intelectual’. 

Au mai luat cuvântul d. dr. Iou 
Jianu. preşedintele cercului de stu 
dii. 

D. C. Angelesru a arătat că acea¬ 
stă problemă îmbracă programul 
«Frontului Românesc». 

1>«ui a atribuit şomajul intelec¬ 
tual care nur trebui să existe )a 
noi, invaziei de străini care deţin 
majoritatea posturilor de coudu 
cere din industria noastră in*trăi 
natâ. 

Singura salvare din aceasta si¬ 
tuaţie critici este de aşteptat nu¬ 
mai dela un guvern naţionalist ce 
ar avea înscria in programul Iul cu 
«litere de foc» primatul muncii na¬ 
ţionale. 


Dela un guvern care a dovedii că 
şuvar in fata acestui vital dezide¬ 
rat legat de interese de partid şl 
afacerism- nn se poate aştepta ni¬ 
mic. 

Avem destule valori cari pot să 
înlocuiască cu turce* pe toţi «spe- 
< ioliştii» importaţi do iveşte gra¬ 
niţă «i pintiti cu lefuri grase în 
t * mp ce tineretul nostru intelectual 
cerşeşte minimum do existenţă. 

Face apoi un călduros ni*el Iu ce» 
re Mint români şi au dragoste de a- 
«castă ţaru, oft urmeze cu încredere 
«Frontul Românesc» cure in frunto 
cu d. Vaida Vnerod- marele şi ne¬ 
înfricatul luptător, va da o viaţă şi 
un ritm nou acestui neam. |»e eare-l 
va scoate do sub robia economică 
pn$t»iN>rtnră. 


CRAIOVA, 15. — Kr» a avat loo o 

intrauire naţional ţărănist* la se 
diul ulubulni din locHlitut** 

Ca de obieoiu d. Virgil » făcut 
declaraţii politice, declaraţii care. a 
precizat d. V PotâreA. sunt iuver* 
proporţionale ii» senratio — dinam¬ 
ul roilor d-ftab*. 

iVntruc*, a spus d-sa, pentru a te 
pronunţa in orico aoţiuao trebue să 
ai o Informaţie complectu şi sigură 
asupra situaţiei date. mult csln» io 
urmărirea scopului propus, hotări- 
re durză şi crodinţi» nestrămut »td 
in dreptulOM cnuzei pc car* < slu¬ 
ji jto Şi cum J V. Potârcâ e bine 
informat, pat-odă mult calm uo 
cc.nr |.«i timpul câldnrei de primă 
arul m crc.l î *'ţA nc*strâ'uu«ita î'» 
steaua ;.irridului iuterunţinp l »ft 
răuenc ş *■ rostogolit declara'iile 
culm. 4 > v' cu crediaţă. 

Cu actuala legislatură termină 
cele patru legislaturi prevăzuta do 
constituţie, urmând în chip noce-ar 
alegerile general». Prin urmare, iu 
cursnl acestui au şi înainte de înce¬ 
tarea legislaţiei viitoare, unui ale¬ 
geri generale trebui*»e efcctui«t«*f 

Partidul naţional — spune d-»a — 
ţărănesc este rezerva po rare o nro 
ţara şi Suveranul o aro astăzi, ală» 
ii< conjunctura internă din punctul 
de vedere al seriozităţii, ni fisurii 
principiilor lu cndrul de doavoltare 
actuală ftl ţării nnn«tre cât şi din 
punct de vedere al rupwlaritaţil Iu 
toate a'egerile parţiale, judeţene Şi 
comunale, purtdul naţional ţărănesc 
a fost singurul care *‘a situat ca o 
poziţie In faţa guvernului şi deci 
oferă mai multă siguranţă pentru 
alegerile libere, curate (ca iţarii 


d lui Mibalacbo). nepătata d*« frâu 
de. do abuzuri şi do violeuţo. 

Din punct de vedere extern, par¬ 
tidul naţional ţărăoeso Înţelege »ă 
urmeze lu politica externă ealea 
tradiţiei politica, a instinctului na¬ 
ţional, alături do cei cari ne garan¬ 
tează intogritatea frontierelor ac¬ 
tuale. Prin urmare, partidnl uapo- 
nal ţftrănoso este singurul rare o- 
feră toate garanţiile unei guver¬ 
nări liniştite şi rodnice <N\ R Să 
fir adevărat d-le PotArrâfţ. Tivii fi¬ 
lei o divirgrntc din partidul liberal 
auni din pm-irm dorinţei jirea mari 
de îmbogăţire a pnrtiranilor. dorm 
ţă care în partidul naţioriul ţăr㬠
nesc o sorotită curată profanare a 
ţării. 

dar. singurul *ucc< wor Indicat dr 
ţară c«lr partidul nnţiorwit ţttrăni-ic. (N 
R Bravo domnilor). De a<tvn r natij. 
ral cu acest Partid să f«* obiectul tu* 
turor calomniilor şt atacurilor (N. R 
Cine II ataca domnnlc 4 

După aceste rcluraţii. d. Virgil P<v 
ţârei a r«rrtit un imu di- mulţumire 
tarelui d« primă»ară c‘a îa*t îngădui¬ 
tor cu persoana -sair şi un nitul de 
prcariâvin* pentru d. MUulacbv. 

Apoi. şi-a lomplctat declaraţiile eu 
ol*M-ria|iA lă uu înţelege rostul nces- 
tor alegeri lu sfârşit dr guvrnAfc. 

Inufanşit, **a ocupat d*? mtcrraelc lo¬ 
cale ale craiovcnior, menţionând ră ar 
fi ueccvar să se bifiiutcze la Craimu o 
facultate de ogricnlură (penini studiu) 
scrisorilor către plugari ale d-lui Mi- 
balachc) şi uoa dc dnept . 

Iar pe plaunl rtonomic d **a a preco¬ 
nizat «ţa precum prevede la varie d. 
Madg.-aru : lnfiin|ar<*a unei fabrice dc 
industrii agricole. 


Desbaterile parlamentare 

Discursul d-loi lstrate Micescu la modificarea 
legii învăţământului superior 

CAMERA 


y dinţa dela u Hârtie mi 


$cdinţa sr drti’Uifir la mu 10 jum . 
diminrtifa , »n6 pofide tifla ddul Gli. 
f'oliNA 

Dupd cc »c fac comunicări Ir, «e in- 
trâ in ordinea tir st cu diaruUa pro 
refulai dr /rpe, vofaf j,- Senat, re¬ 
laţii In lNfiiz(orra şi organharea 
nficiu'ut pmfru încurcarea ti în- 
drtnuarru culturii, industrializării 
şi lut/ori/lrării plantelor textile. I). 
St* J/IMeiwi etic pentru proect, 
irtMă cu rezerve. In timp ce d. Ion 
ntlrscu ate cu totul p**nlru proect, 
iar d, DeUnnu • pclrtoconira >, Un¬ 


im cc raportorul Iner un scurt iti o- 
ric al cvltirăril textilelor şi d. Ti 
berlu Mttţuiu, combate criticele a- 
tlnre legii, protdul este adoplat ţi 
rotat in total cu bile* 

C’rmrn/ă discuţia ţi votarea unor 
/*’P», din cele multe care aţlroptă 
iu birourile Conurri să le ele rda 
tlul, du/nl care ţrdinfa te suspendă 
«i oro I. 

ojă durul ce şedinţa moi 
nghite cât era prorele de legi, 

- o .lixiutia legcl învăţăuuin tu¬ 
tui universitar. 


(uuântdiea d-lui titrate Hlieuu 


Mare fierbere printre 

auroatii creştini limUareni 

Baroul are datoria să intervină la timp 


Alegerile comunale din Capitală 
vor avea loc la 16 A irilie 


tu cursul litri de Sâmbătă d. l>o• 
nescu a vizitat pe d. Gh. Tâtărescu , 
picţcdlnlrle consiliului de miniştri 
cu care ocazie s'a fixai data alege. 
rHor comunal* pentru li Apr iii** 
In cursul zilei dr azi urmează sâ 
se depună listele dr candidaţi ta tri¬ 
bunal. pentru intocmirfo cărora 


cercurile politice municipale s'au 
frământat ţoală ziua de eri. 

Tot azi s'a apare comocareu o/i- 
ciată a corpului electoral pentru 
uuofuoo ,o .*Jvojp ‘jţiiidy 91 -*l> onfZ 
legii, această convocare trebue să se 
facă ta V) zile libere di la dala ale¬ 
gerilor. 


Alegerile dela Uniunea Generală 

& avocaţilor 

— O izbândă naţionalistă — 


Alegerile pentru cele tltnut 
Imuri oăcanle in cominiâ pernut- 
nenta u I munii Ao<» ufilor dm 
Itirn, s'nu terminal ieri cu ulrti- 
#iio/â izbândă u naţionaliştilor. 
Au fost aleşi c'o impresionantă 
şi marc majoritate d-n ii C«n<l, C . 
tiraiesku, cunoscutul fruntaş fi 
preşed. al organic. Capitalei din 
parhdul naţional-creştin fi dd 
r.mii S gounţa. pice-preţ. al orga- 
nuafiei jad. Dolj din ar el aş 
partid. 

Ambii au obtmul cuie 41 de 
poturi din cele ?0 de poturi ale 
Consiliului general al i niunei, 
compus dm Decanii Hamurilor 
din întreaga f/iro. Semnifn aţină 
a fost înfrângerea toluln in aces¬ 
te alegeri a t andida\itor luijfîo- 
nal-fnrinijţ/i ţu-a simpaii/onfilor 
minoritarilor. In adeoăr. d. Corist, 
Dinescu , unul din fruntaşii na- 
lional-ţnranifti. prieten intim til 
d-ruliu I upu fi fost secretarul 
său general la ministerul de in¬ 
terne, n’a putut obţine decât 5 
voturi, iar d. Potihron dr la Sla¬ 
tina numai 2 voturi. 

Izbânda naţionaliştilor şi in 
ifjHH'iul a naţional-creştinilor in a- 
ceste alegeri, a fost categnru it şi 
integrală. Barourile din jarâ »’au 
pronunţat mazip ţa impresionant 
pentru reprezentanţii mi pârei 
nofioiiabrie fi izbânda străluciiă 
« d-lor (. oim. ( Brmt-sku. picş. 
organir. Capitalei din puri, iui- 
liunaJ-ireşlin, condus de dmi zi. 
f Cuza şi Cioga j« a d-lui l.uuil 
Sgouuţu, membru al aceluiaş 
partid, constitue pi ntru mişcarea 
naţionalista, mai ales in timpurile 
tle fufă, un îndemn reconfortant 
pentru murea bătălie cv cza tre¬ 
bui sg ducă la Izbânda finali. 


A fost o afirmare de «redmf 
făcută in ţafa ţârei de către fo¬ 
rul suprem al Corpului aninaţi 
lor din Ifomânia şt marile inoă- 
tăinuite ce se desprind de pe ur 
mu ei nu pot dei ut sa mişte şi *â 
oţclcnmh toate sufletele româ- 
n 9f fi,_ 


Cele câtcnu numiri de amu aţi 
in fruntea unor imjmrtane i/istr 
iuţii industriale şi comerciale, au 
anut durul sâ neniulfumască ma¬ 
joritatea apucaţilor din I nnişoa- 
ro. Lxplicaţia este foarte fireas¬ 
că. ea gâsindu-şi logua in situaţia 
materiala a acestor breslaşi. 

«J>j ial o de ce: Măsuriit luate de 
d. I alee Pop. ministrul aouţiilot 
naţionale, in ultimul timp au pro¬ 
dus serioase perturbafiuoi in amr 
mile aranjamente ale stabilimen¬ 
telor minoritare, unde fi-uu g㬠
sit plasamentul grn* plătit, toate 
spurcăciunile, toţi mucenicii 
uhu uri ai Baroului local. 

Ca >o fim bine înţeleşi, acum 
cătena săptămâni, d. I aler Pop 
a dat o circulară tuturor insfiec- 
toralelor industriale pentru ca sa 
se prin rdeze <lr îndată la români¬ 
zarea personu/ului in întreprinde¬ 
rile pârtii ui are. Dar nu numai 
din punct de vedere al cetăţeniei, 
că* i printr'o asemenea tulniăeirr 
aceşti rnogidi scabroşi puteau sa 
beneficieze şi pe moi departe dr 
situaţiunile lor privilegiate . Dar 
e vorbo de românizare din punc¬ 
tul de vedere etnic, creare a stri- 
ca* multora din calculele lor 
Pentru un bob de linte 
In linia «t t-»*tor preocupări, o- 
vri-ii viz.o|i Io sacrificiu şi-«u 
aranjat tu un ceas uiuî devreme 
Mnolelilr lor. Astfel nu recurs la 
>en it iile unor şubiispoimuri, ca- 


D. IST RATE MICESCU luând 
cuvântul U legea iuvăţământolui 
universitar, şţiuin-i 
D-|e ministru, aţi lucrat cum vi 
sa «nu* iie către un bdtruu dnacăl 
aci-la «aro u contribuit la forinureu 
Mifb-tvuM'ă a tion«tră care a fo»t 
apostolul neomului in poiioadu <io 
frământare sufleteasca, »*c a dat sa- 
orificiile ru/lioiului şi realizarea 
unui ideal. d. forgn v’a apus că pro- 
octnl dv «e resimte dm inspiraţia 
unui gest de spaima. Efectiv cous- 
tat o îngrijorare in expunerea de 
motive. Late rcflexiunoa dacă nu a 
linei spaime, in orice cn/ a unei în¬ 
grijorări care 'ă alnriuoatiu 
Mă întreb inso atunci <^ud cău¬ 
taţi remediile, nu cumva, când «pa».. 
mo vine din sltft porto, daţi lovi 


tura peste drum 1 

Caracteristica proeetulul dv. ezte 
de a denunţa opiniei publice o cotu- 
pllcitnte. pe r a rc n'sţi aUhlIILo cu 
nimic, complicitate care nu poate 
fi imputata corpului Profesoral, 
pentru ceva m »A înspăimânta %1 
vă alarmează pe dv., ca şi tum cau¬ 
za »«r ga<%i în noi, in corpul profs 

*oral 

Or. dara luam aceate preocupări 
studenţeşti. Care pretiodeţi că au 
turburat învăţământul superior, in- 
rât *a justifice aducerea acestui 
proect rhiar dv. recunoaşteţi In 
proectul d%. c * in revendicările ti¬ 
neretului uostru nu este o sursă de 
dispreţuit, pentru ci inspiraţiile 
eestnl tineret îşi au rădăcina b»r in 
adâncul sufletului naţional. 


Chestia taxelor universitare 


rc în schimbul unor neînsemnaţi* 
redevenie lunare, sau vândut 
pentru un blid de linte. Aceştia 
nu acceptat -a figureze ca a\o- 
» »*i la unele sAubilinicnte purii 
cutare, lusând in schimb pe o- 
ceşl* nvm-nţi ovrei deja «it{;ojuţi 
sîi-şi continue nestiutthcriţi ine 
seria. 

Revizuiri cc se impun 

Baroul «şocaţilor dm Atmiş- 
l'orontol. in frunte cu energicul 
pro-deenn, dr. Adrian Brudnriu, 
»*« sesizat, luând de îndată m㬠
surile dictate de împrejurări, ce 
vor avi'a darul să împiedice pe 
viitor asemenea abuzuri în dau¬ 
na colegilor «şocafi. Deocnmdu 
tn recentele numiri dela Banca 
Românească, lndustrin l^nei. 
«Lomaş» şi Fabrica de C«>nser- 
>e. tr«*biiesc revizuite, căci este 
inadmisibil ca in ţnrn răinnuea- 
scă. ovreii ca Deutsch, Frenkel. 
Lbffner, etc., să-şi Iacă de cap in 
timp ce un mare nuiuar de me¬ 
rituoşi avocaţi români simt con¬ 
strânşi sa îndure <*00 mai neagră 
mizerie. 

Dc aceea repetăm, angajările 
de avocaţi la stabilimentele par¬ 
ticulare, Mi se încă numai prin 
Barou, iar nu prin coi pierise, 
căci numai astfel se vor putea 
evita o serie de nemulţumiri 
cf-şi au în majoritatea razurilor 
o bn/â bine întemeiată. 

I. Dolga 


Războiul c*vil din Spania 



Tranf«« comunist*, la eâtcv» minute după cuceri r«» tor dc către naţioni»- 
tflfUs S« vid foarte distinct of actele teribile ale bo mbardamontului. 


IM* 190 fj (m»o* iu pr<*/«nt. <t«* rătui 
viaţa pari un«nit»r.i jnie.tţliiroU ţi fn-> 
prio l'nifr, şi-4 rrlu.it ■ ursul 
dmi.i **vfu ou-ntui razowiulut «<• •«« > «-.it 
priit«u Uoirrrmate ^ E\i tâ v.c» f-tii 
a Ct*rp|irlli*r Lr^iu-ta^r»; tu 1 arf si »c 
ti «Ijt vm» aieufic vlfti* universitare? 
Fdlt-a vreo lmţ»r*-j.u..ri- In arc, Io a* 
fara de modificările curente ab .iiiriilnr 
cu indrmrtitdiea tic MU'r.ţ^t- jt •’« chi¬ 
rie la fel co ceilalţi funcţionari, *5 li 
avut vr»o j;ri|e .ni oruat-a de m.ŞrîTe-» 
localurilor, la vederea .oririi tlnerrlu ui 
dm provinciile alipite 1.1 *ur e’c dc u- 
nurt.» ale patriei mume, fn «emru, a. »*lo 
unde ve plâtnâdiw, »Q tuvcreiul de al«.t 
d.i«a, fŞurir-a, rra'i^iret ideilubn r»a- 
ţinnnl i 

Urătorul arat» că gr.ţie «.xri.r s'a 
putut fa.e ceva pertu universitar. In- 
cepurjri e rrt.»ţii u i .-ritvre s'a f.Şc it 
prin primul rdi kiu impozant .»! fa nl- 
«Aţii de drept. 

Astăzi tiv. inehideţi areastâ fa¬ 
cultate. Cine o inrhldeT Tocmai sta¬ 
tul «are n'a contribuit eu nimic la 
ridicarea el. 

Cu privire la sauvţiunile l*gi» a >li> 
profesorilor, d. Mi<rscu zpu.v*: care ev 
nurn • rimi ? 

Profesorii la.- politiei. Doamne? Dar 
dv. nu fjre{i t Şi încă de când şi »u 
rlta strălurirc? 

Pulltiea este un Itieru atât de «r*t ii» 
e\x să dcvuii un del^t ? DacV c<lr un 
Iu ru atât de urit. pentru rr Îl facem? 
Sau e>te posibil ca pi*li » a cores* 
ptiudă unor nevoi >ufleterti dc Înalt or¬ 
din. y» atunci r.u poate fl un dr.l t pentru 
care «e pcdeiwjft* cineva Im iuea mai 
grav. f u înţeleg InfT’o ţar* In rare 
suveranitatea luţiaiui se e»primă pdtt 
jvrmne, m aveţi preocup trea de or lin 
| politic a eg.»liU|ii şi ‘i fi itas :«1 
şi iritant ca tutii ţtie %U »tira-c-i şi 
I i hiar u-ţl ia l»<*euj.» şi doctor.itul, etnd 
alţii ou cuno**' Inca al a'jetul I > • r eu 
Vreţi ra In loc s.\ reatţi.maţi tn sus, 
trebuia sa reacţionaţi In jo*. ru o aţi 
IurejvMt; r.i»iu\ncl ţ *l/ab*ti»l. d»r Ou l« 
cbideţt uu». er-'il »ţile. 

Toţi cetăţenii a< M ri * ltn l 
egali inamica legii. :\rn avem o 
doiirma prin «.1 re credem ta nu 
suntem fi egali in drepturi. /k#i 
tru ca suntem diverse obârşii et¬ 
nice. Aoi, credem că numai ro¬ 
manii mi drepturi in aceasta f㬠
ră şi că iei cari au venit peste ro¬ 
mâni pot m aibă pretenţii, dar 
nu /*»/ să aibă dreyturi. 

f.i bine. cmc il au in judecată 
pe profesor? Ministrul. Cine 
judecă? lot ministrul. Cine m- 
terpretează l'gea după care să 
fie judecai? Iot ministrul. 

Apoi. tluva ocţmueu vi»lu pornita 
t)ia< iţ'liuur de către niillioitUu P°ate 
să t> judece tot el 1 Nici luntrii u»- 
frăciţiuuilo ţumulc tL ministru al u. 
ducaţiei uaţioiiHlc, acelea p< c» r e 
le-ăţi trglat in mocsiş categorie cu 
dulie Ude de opinie pulilicA. nici l*en 
tru ucckm procurorul, după co a 
•cuiul, uu poate aă ţi-cătă pe *cau- 
nul tio judecător şi să condamni* 
Iată U?xtal art. 19: «Xatnai mini- 
ştrul eduoaţioi uaţiouole şi autori¬ 
tăţile univeraitare au dreptul de a 
iuterpretu şi aplica legilo»* 


Cer voie Camerei să-i reamintesc 
art. 36 din Constituţie: «Interpreta, 
ţm legilor cu drept de autoritate se 
fnco muu ai de puterea legiuitoare». 

Alunei ce inoi rămâne din sepa¬ 
raţia puterilor do *tat, daca sub cu¬ 
vânt de interpret»re a legilor ele 
pot fi înţelese şi impuse a fi înţe¬ 
lese tocmai de aceia, cari sunt cho- 
uiaţi nu le execute, pe când dreptul 
dc a Ic interpreta rămâne numai 
puterii legiuitoare, aşa mm prevede 
Conatrtnţin. 

CĂMINELE 

Trec anim dela rolul profesorului 
tn grija pe care o purtaţi »l ud'•ritu¬ 
lui. 

A/i început prin n-i tun căminele. 

Textul proect ului dr. de lege; ton¬ 
te căminele ţi cantinele trec în pro- 
prirlnh n statului 

Cum trec? Care este mijlocul de 
drept prin care trec f 


D. STEFASEBCU-aOANGA. rub 
secretar de stal ta ministerul edu- 
naţionale : Acest alintat este 
introdus de Benal, nu era i» proec¬ 
tul no*lru iniţial. 

1). I8TRATB MICB8VU « T>ar el 
ne soseşte la Cameră şi riscă să trea¬ 
că de aci la ioH« ţiunl şi td dermă 
obligatoriu. 

Eu mă i ntreb: in raport cm ari. 

17 din Constituţie, care spune, că 
« proprietatea • de orice natură, este 
garantată•, zi cu art. li, care spune 
că : «nici o acere nu se poate con - 
litra » cam aţi trecut această pro¬ 
prietate a judeţelor ş comunelor, tn 
proprietatea statului t 

Cum puteţi face arest lucru, când 
art 34 di n < onstituţie prevede că şl 
judeţele şi comunele sânt datoare 
sa d«a ajutor şi inlcsolr* elevilor, 
lipsiţi de mijloace, ) D toate grad*la 
învăţământului in maaura şl moda¬ 
lităţile prevăzute de l*ge. Iu toata 
gradele învăţământului, deci pe ta- 
mrlul unei iuilatorirl, a unei obli¬ 
gaţii. prevăzută in chiar Constituţia 
ţarii, aceste jndeţa şi-au făcut da¬ 
toria faţa de copiii cetăţenilor lor. 

Nu vreau Hă-mi atrag popularita- 
tcift studenţilor mei ; nu am nici o 
organizaţie politică, nu fac parta 
din nici nn partid. Făceam parte 
din partidul liberal până in clipa 
in care sentimentul lui naţional a 
codat preocupărilor democrativa şl 
liberalismul lui a fost înlocuit prin 
gestul de a exagera puterile stata 
lui şi de a sugruma libertăţile io- 
dividuab», cari sunt baza liberalis¬ 
mului. Atunci mi-am eliberat con- 
ştinţA de orice tiranie. 

Principalul oricărei ten¬ 
dinţe de guvernare despx^ 
tică este spaima \ scopul 
urmar't este liniştea. Dar 
când liniştea provine din 
mijloace extreme nu e P> 
ce ci tăcere provirorie, 
care nu inseamna pace. 

Deschidefi uni vers itafilo 
d-le ministru. 

* 

Şedinţa se suspendă fi la redes¬ 
chidere iau cuvântul la aceiaşi lege 
d.n »i Xeguş ţi Rdducanu. 

D. Petrecu F.rc**a. raportorul sus¬ 
ţinu legea. 

D. dr. C. ANGELESCU. ministrul 
ediicaţiui naţionale, spune că dispo- 
ziţiunile legii sunt sugerato de în¬ 
suşi rectorii şi decanii universit㬠
ţilor, După co arată Ce * a făcut ţvn 
tru universităţi şi cazul profesorilor 
ambulanţi, analizează problema ta¬ 
xelor, burselor şi u studenţimei io 
general o 

După ce vorbeşte şi d. ŞtcfănexcU 
Goangă, subsecretar de stat, se no*. 
te un incident , pe chestia continu㬠
rii şedinţei car f se mai bucură de 
prezenta « câtorva dcpulafi doar. 


Peste Hotare 


ASALTUL COMUNIST 
ASUPRA COLONIILOR 

Mox-ovn îşi continua neMingbe- 
riti propaganda «a criminală io 
Inme. Privirile kremlinului roşu 
Mint îndreptate acum - mai atrnt 
rg niciodată — în *pre colo.ui. In 
afară de roadele proparandel Muo. 
co»a se gândeşte desigur şl la bo¬ 
găţiile |»e care eventual le ar pu¬ 
tea avea. 

Activitatea subversivă a Komtn- 
ternului. urmează după on plan în¬ 
tocmit până in cele mal miri am㬠
nunte Astâil rezultatele — numai 
răteva — «unt următoarele: 

Iu Tanganlka pentru prima oară 
indigenii s'a a revoltat eontr» en- 
glejllor şl sau pux în greva 
|,a Rom ha v agitaţia marxistă 
face ra autoritatea *a recurgă la 
măsuri foarte violente pentruca or 
diura să fie (tieu|iiiuti. 

In ludla ciocniri violente cu ar¬ 
mata şi lucrul oprit, in numeroase 
fabrici. 

lui Siugapur întruniri oprite de 
poliţie, agitaţii intre lucratori şi 
ciwnir! violente, fac ca ordinea să 
fie permanent periclitată. 

I.a fel la Taugc? Senegal Uran. 
I*. >an, Algeria. Mark-FI-Ksder. a- 
gltaţiile se |ln lanţ diu cauza <>tra 
vei inarziste ce n'a fost rumbă tută 
la timp. 

Asaltul roşu in colonii Continuă. 
Guvernele democratice IncuuMicn- 
(t* lava drum liber luifierialUmulul 
moscovit 

mecanismul ROŞILOR 

Cu /oa/e măsurile luate de comitetul 
de ne-intervenţie in Sganiu, Agenţii 
Mokooci i-onfbiud si Irimeati cxdun 
Fort in forul iberic. 

| Tineretul nAţlon*U$t din Dânr/nsrk* 


a reiifit m descopere intre g mernuis- 
nittl roţilor, fabricat in a*rasli nule- 
ele. Danemarca deoe no* centru! aces¬ 
tei acţiuni . Aci te adunau ootuntart 
dancii, snedesl, noroejţieni, cehotlooacl, 
poloni, etc. 

Şefii roşii înarmau ooltu,larii cu pa- 
rapoarte falşe, tf treceau tn Franla — 
mai mult sau mai puţin — înşelând au¬ 
torităţile fi-ţi dureau oiciimtle in Spa¬ 
nia comunistă. 

Sistemul a fost insă descoperă, cen¬ 
trala comunista din Danemarca des¬ 
fiinţată Şl tmmătorii de oameni incar- 
c*ra(i. 

HioAtooa Insă nare scrupule Cen¬ 
trala oa fi mutată curând In altă tari. 

AMBASADORUL ROŞU 

lo uou smba*ador sovietic s‘a in- 
M Airast la Madrid; d. lAm Haik»*» c*te 
tel ales dc Mivscova dc sccast* dsU. 

Noul soilMvjidor a fost unul lin cei 
mai activ» membri ai ‘N-cfiri «Ic Agi- 
(s|m^ a Komiotcruului. 

Ilaikiş* s făcut o carieră strălucită 
in ida. Desigur cuoftiiuta *a — dacă 
o ar e — nu e tocmai lu»pe«i* 

A fost secretar do 'i-goţâr li M. vlc 
„colu a cam tfrăbn ipropagsryla». 
cari morţi şi râniji »’au 'izul destul 
dc mut» pi iu ( re cei ce l'«u urmat 
A fust descoperit de politia ifW-xicaaă. 
ca agrot secret ;j provocator sl Komîn- 
tcinului pentru America latmă 

Ovreiul accs.u y^kulot iivsi. de 
data ttixMstu nu prea ra svra l » or ^ c - 
Madridul oj cidea fi Sl*nia w /< «4* 
UonaUslă fi oa rimăne crtţUni 

Lcou llaikisa va «voa soarta lu» R«^ 
ermberg Haotaşul, ş» se va reudoars» 
Îs Kremlinul Iu 

Citiţi zlinic 

„Buna Vestire * 1 





























































4. 


wf<;TIWEi 


f 


SPW 



1 


La Sucur şti 


Ve »ns îşi menţine locui de frunte 

Unirea-Tricolorul a cedat lanterna 


• w "“ «■»»*« 


Tri(>un+'lr 


«* a pa rut mei puţin zum. 


- imui 

* MafcAurt/t din săvlă 

«rim/r tnx’utc, deoarece Căldura Ind 

«Vftfocr* 0 pardssulc din nat 

J thn,U Lt,nu \ mnllă. aproaj . tu*»> 
oamrni. Şi t afn cum prrrUZHiw 
rd*«, o» *,///> twU rcmioM* owtL Lim- 
f* 1 * Ul Arpad nu s’a prea auzit. Sa¬ 
turat.' fiu juca nici f . C. Rapid, nici 
C~d.O. nici RifMmna. 

USIRSIA TUICOLOR—ClilŞAN A 

— 3-6 <1— 0) 

Maicbu! acc.tta era oftcptal cu mul¬ 
tă ociMbiUre stat «Je crUipa din OI/jt 
*** *> do publicai burureţloBD rare 
dorea u redresare cu ori»'».- preţ a ubo* 
renilor. 

■V*irul d c2—0 reprezintă te mod 
jiul raportul dc forţ* dintre remită- 
tan(L (.hi«r (ciul fn *arc ia marcat, 
cAlo un fo«| (n licoare repn/i. d.*ve- 
de»»e qşmi* sup^rtoni.ite « Coirii. 
Primul gocl a (ost marcat in mutului 
14 . cu capul, de către Srhileru iar al 
doilea dr cfttrc Iordsehc. in miojtal 
hi. prînlrV» acţiune pcrronoJA. 

Jocul (o (reneral a fost echilibrai, ou 
focuraiuai doc «pro ambele porji 
Unirea Tricolorul a arul o linie dc 
(undaşi «labă. Faptul aresta a p ile- 
Juit ocazia lui Monlcanu să Iacă 
o partidă mare io poarta oboren lor. 
Sipur p« minge şi cu un plasa râtul 
liră irrcfeaU, Efo apără tot aşa de 
bine «tăi pe sa* cât fi pc jos 
Linia dc mijlocaşi uu a prea «IrA- 
iucu, dar )’a (Acut folositoare. (Via 
tnaintare remarcam partida mizerabili 
fkraiA dc S>n> Murale# jl care a dor¬ 
mit tot timpul. Jocul «cesiuni tti *’a 
părut sn«peet. Ceilalţi înainta* ou 
Jurai bine, dar «.j» ale* (ardoebe. 
Dmca Scbileru n lăcul o partidă ea- 
r« joasă. 

Dela Criffoa, portanil Negru • ju¬ 
cat destul dc bioe. Nu putea apăra 
ctH-»,c i s’u marcat Lima dc fundaşi 
buna. Moi buni linia de mr/locaţt, li¬ 
nia dc înaintare slabă de t"i. 

Prin rcxuftatul do k*ri Unirea o t- 
lalw«< b puucte şi n •«!<*( te cte*a- 
mrni la locul IL Durioa oborcril'jr 
Asctese ţi mm IrauKmvc, Inirucâ 
Tem romii agerea că Uniren-Tnrekrul 
are vă-şi spună nn ctiviml mare in 
«j-ortul runuinesc. 

A\en> cuvinte bune atât peatro 
jitculuik cai ţi pentru cculd ucii lori, 

«ori au reuţil sa reMabtlctscă o d.Wi- 
plmă de fior te clubul lisai te dts 
br nd.«<lu de foştii săi ispravnici. 

Lt Rlttcr a arbitrat cu scâpărj mari. 
Arbitrajul tiu rlab o‘« influenţat re¬ 
zultatul. 

YENUS—GLOHIA 4-1 (3-0) 

Atât Vena» cât fi Gloria tiacaia mult 
la un rezulut favorabil. Ambele e- 
chipe practică aceloş sLvtcia de Joc 
rapkl ţi iosnlielit ţi |in sa rezolve 
• >eebr rival.tntc sportivă, care, până 
arai», «a soldat in mod regulat in fa¬ 
voarea VenuMiloi. atât (a Arad. cât 
f- la Bucureşti. 

Aşa cum arata fi «eorol. jocoj a fost 
dr departe ia disrrr(i« »nasola : In 
prima porte, iar dup* reluare sa c- 
chilibrat, Forare echipă marcând câte 
an jţoal. 

Ambele erhipc van prezentat Io for¬ 
maţiile lor complete. Drlo începui Ve- 
u*s se instnleaiii In câmpul Gl/tiri 
fi i boiţi lut dea/a poarta, care râmunr 
nepMruuftii până in minutni iu, teod 
P*‘tta ' ULci*\ marcbcAzit fruuio> din- 
*J o trecere « Iul Hurni, Tot Pctea 
amrcbcazâ iaiprrsionaut, prtntruu 
»Buo( bombă, io minatul 15, pentrara 


diotr’o dkputa corp la corp între 
Huni şi Theimer. A bM cel nai gla- 
iMrJ ([oal al zilei. 

La ret oare. Gloria •%! inebeagâ ata¬ 
cul Jocul dc câmp este frumos — 
foarte frumos — şi echilibrat. Treceri 
rapide, combinaţii executate cu pre- 
eliir. Insă ambele înaintări ratează- 
Hani trage dună Ure fi mai plerdo 
încă donă ocnzll s gure. Petra re*.im- 
ţindu-vc de pc urma rănirii din mn«- 
eliul cu Chinezul olălicfte fi rut'ază, 
iar drla Gloria, Mercea fi Mărienoţ 
pierd regulat te careul Vcnuvului 
in minutul s6 Hunii marchează din 
nou. 4— 0 pentru \«nus Timpul re¬ 
glementar trece, dar arbitrul un fel 
de idiot cu flurr. prelungeşte fără nici 
un motiv. Iu minutul 92 Mcrcca mar- 
chcază un gnal Ironuv. 

Burdan a jucat bine. Dea!tfcJ u’u 
ovul o sarcină prea grea. 


T 

CAkNET 


Ene fi-« rupt piciorul. .*>nr 
piron, un fwpl divers. Minu^cu- 
fiil ioHinlaş «I Vt*uu>ulai a Iri»- 
}»ui( sintlu «i el — decc? — 
dintele «fnt de hain al inlnm- 


după două minute, mingea să ne ro*- _ __ _ 

togoleaseă din non in plaaa Gloriei p|y r |i Tânăr şi talentat, Enc era 
pentru mulţi speranţa, cu mulţi 


pentru mulţi speranţa, cu nj 
sorţi dc îzbnnuirc, a tn-hiiMM na 
ţioualc- Venit din Conştiinţa, tâ- 
uârul nostru prieten a reuşit de 
la început sa prindă simpatia 
miilor de inşi. care veneau în 
tribune cu dorinţa — de multe 
ori nemorturiKitâ — dc a-1 ve¬ 
dea jucând pc Mickv Mousr în 
sufleţit, inteligent, cu dragoste 
pentru foollioll fi pentru ciul ul 

HUU. 

Astăzi Ene este |h‘ patul dc 
snferinţn. Nu ştim cât timp nu 
va tnni jnca footliall. Noi îi do¬ 
rim o cat mat grabnică însăn㬠
toşire şi nădăjduim ea ne vom 
revedea camaradul cât mai cir 
rând. apărând culorile clubului 
său. 

I>ar in numele lui şi ni Venn- 
stilui, lipsit nsta/.i de unul din 


Rezultalnl examenului 
dedactilografelaC-F.il. 

«tei linul la Jltcrib,. 


Sfera fl Alba au fost doi fondaţi dc ţ rc ce j ma j Jţnjjj jucători ai săi. 
nădejde care se impun pentru erbipa wr( , m Comisiei Canipionatnlui 
nnţioaate Sfera a los, cel mai bun om / % A fionr«l. a« sancţioneze drastic 
de pc teren. j p C nenorocifnl individ, deficien 


Colea \ alcov a făcut o partidă ex¬ 
celenta ta jocul sân defensiv. 

Bârhulescu modest, iar Gorgotio din 
ce iu cr mal bine Stăpâneşte mloge* 
et out«»rilotr. Ar trebni >0 drioleze 
am puţin fl vă servească oia> precis. 

Groiu a Jucat cn mult avâat. Da o 
Gnvrile«cu a muncii şi a reuşit să fie j 


ful mental lone.scn-Ţope. cure a 
prilejuit tristei accident. In nu¬ 
mele nostru şi al publicului, 
vom cere în fiecare zi, până la 
capăt, sancţiunile care nu tre- 
boe să întârzie. Ar fi trist. Şi 


ruşinos. 

l itiiutii cuvânt 


__ tot pentru 

felovitor. 1.1 nmi . lacul diu nou o Fm?: Nu fi j pn . n j rist drngĂ 

part dă evlraordinară - este cel prietene! Cu tine şî lângă tine 
bua înainta; centra dintre toţi «« I Mlfcriui ^ no |. j\> pan , r<ilJ ra 

«■k! kN ln/Vj> I Im Pai<*K Dl. ^ . a 


cari «a jucat la Bucurcţli — Petra a 
jurat la fel, cât timp no «*n resimţit 
dt rana moi veche, iar Enca fost bun 
Dcla Gloria, Tbc iner o fost slab 
Cherrţlădranu fi Voliolir d«u fuaJaşi 
bani. Igna, Dobra. şi Lopaţ bon, d«- 
fot. mai «Ies după rvluarc, iar .Mărie, 
nuţ, Rohan, Fr.G, Nicolu şi Mercca au 
format o linie baoă de iuaintare, insă 
ar fost pren timizi in fnţa porţii 


UN AKBI1RU IDIOT s| IN 
ACCIDENT NENOROCIT 


Purtidu a avut nenorocul să 
lic arbitrată de cel mai sinivtru 
personaj din lumea csuvalenlor 
cu ţignaJ. Pc ntiiue loue»cu- 
Ţo|»e. şi-n transformat porecla 
iu renume. Acest om este ruşi¬ 
nea arenelor de sport. De câte 
ori a apărut pe terenurile btieu- 
reştene, a trebuit să ne amăra¬ 
scă, să ne umple cu venin, leii a 
arbitrat infect. A dat deci/ji cu 
desăvârşire lunatice, a produs 
rând râsnl când indignarea jn- 
râtorilor şi a privitorilor 

In plus, ganili şi nătăfleţ, a ui¬ 
tat sa se uite In ceas spre sfârşi¬ 
tul matehnlui. aşa ca s’a jurat 
cu trei minute mai mult Din 
ca u/a acestei prostii *'a marcat 
un goal nereglementar, iar Ene, 
excelenta aripa a VcnuMjJui, a 
nv ut ocazia să se ciocnească cu 
Theinier şi să-şi rupă piciorul 
drept 

loncscu- [ope Irrbue sancţio¬ 
nat cu severitotc. Comisia Cam¬ 
pionatului tijinnal Are doforia să 
arate că ştie sa den .şi hotărâri 
mai inteligenta* decât acelea 
prin care interzice funcţionarea 
e.runometrelor pe teren 

(Propunem in^iiluirco unor 
cronometrori oficiali la matrbu- 
riie de campionat Aşa cnm ca la 
box.) 

VIRGIL POPEM IJ 


Alte rezultate de football 

Divizia B. 

Braşov. . port Studenţesc—I. A. R. 2-2 
wibiu. Şomii—Victoria (Cărei) 4-0 


AMICALE 

Califi: tt Hvmnni — O. J'. A ă— i 


f'rruis — Cot*cordiA J—t fl—/). 
Cluj: Intauv — AotJUU laniv 4—1 
0-V. 

Re}lin : f A. T, — UuncHorii 0—4, 
Crnuias .■ llopUnt (,rU»Un ■— Jiul 
( 2 — 07 . muici, amical 
Jhnbvli* : JUnbnliAn* ~C>. B - J—I 

U - JJL 

Ar*d ; Trtcolvt — J/aotilp. ]—/ (/—#>. 
t nfrea — A*U* I—/ 
j 4 Burei, Cupa ftec rtocu : Muroţ _ 

Monopol 9—t 


G'ăW *' Mic* b.'ud — Muncitori Lugoj 
i—t* U-4/j. 

T UnţgioO.’ JauJ«fv*u-K**iJrtin 6— / 

n-n 

Suin Murv : CI uhu j SuorUo — 

ruinu 4—o (2— 0). 

Hrn\oo t A C i,fi — Aotra 4 —u (*—$). 
iTbiu.. C. f H. — MuncUurii i —| 

C<*inanţs . Mc/oa Club - f'Ktona 
J—2 0-41. 

lo*l: Tvcttu K. W 1 Iambi iCkh 

finâu) 2—0 


ou te vom vedea o vreme. Dar 
Dumnezeul nostru care ajută pe 
legi- nari, te vo ajuta şi pe tine 
vi M«pi teafăr din aceasti» în¬ 
cetare. Şi nn uita că ai prieteni 
mulţi. 



Rugby 


I.t. R.-Uiforui Oaia 
9-o (s-ai 


Dupz DUtdm! ucdcWs din îi,camion 
trvcuii, viclonx a revroii dc data a- 
ţcu»tA pe meri», deranilor. JfN~ul a Io»! 
tot timpul echilibrat. A pţicut enorm 
atacai T. C. R. şi placajeţe galbenilor. 

Vif. Dacia a pierdut din caua grA. 
meni calc o'a furnizat baloane trei tfer- 
tarilor. încercările au foit marcate oe: 
Dîunlan priutr o Irum&av» tcţione, Cri- 
•ovdoni ji M^Movonu. 

S’au renuircal dela T. C. R.: Gică 
Fop«#cu ţi Dragu :Vif. Dada a «unt 
cei mai buni oameni tn; Giei Ş(crian, 
Kurzi» u r şi Rol ţ ca au. A arbitrat bina 
Vucnzio Fandla. 


UHuriil uai.d-orfem 

3-2 (2-1) 


In vederea reluării campionatului 
Vif. Dacia s’o antrenai pe terenul 
dela Velodrom in compania Orfcn- 
«ilui. Matchul s'a deala>urat lot tim¬ 
pul In evantaiul Vif. Dada care no 
putut să transforme acca-tă superio¬ 
ritate din cauza ioeGcacilălfi lnaint<\rb 
Galbenii an marcat prin: C Ste- 
ruin (2. şl Crjstca iar Orteus prin A- 
UrnasUi şi Giovanidis. Cel mai bun 
din „22" a fosi Juniorul Lupu care 
promite enorm. Un veritabil talcul. 

A arbitrat excelent d. Senilcanu, 
un arbitru de viitor. 

înainte* matetrutui a ovit toc 
sfeştania pentru deschiderea şezonu- 
W. oil:teţa d* parlotere Busuioc. Ap 


ln urrna 

nfa «ador I?nur rc>m\ttc, («ruiru ?>ra|-a- 
na a z$ h^uri de dav'tîla^rAJc, ,-»u (o«« 
culniLc «mutlMKk aodtduş 

t. Olirj nu s. Ateii». ;. M ule*eu Eli- 
kihrto, 3 Tunu 'auu R«^ric.^, 4. Vâri 
l-!<o ^ E.lwn Lidla, b. RuimtU M㬠
ria, 7 . Cou 4 Kuu(ncv, a n. El ci va, 9 . <>. 
prltcMSi M.rb, 9 Tulot I. Nko!h% 
10. < on.taiiiu»-tru L). ETcnit, 11. S|*j. 
urel Ana, iz. RSdulmu LelivrnG, 13. 
Ciobu: Lari**, i4- Fapbm Eleoz, 15. 

Ku-u lotjrla, (6. OprivUiocu Eugenia, 
*7 Harjeu Georgeta. 1 15 . Va»ile-“-u M». 
riz, 19. Monta lohr/b, xo. Triloaeu 
Kufmiifti, si. Socatâ ax. Ungu- 

rracu Ioana. 33. Bo(saa Maria, zâ. j’o- 
pescu Tzilana 35 . lonewu N. Marii, 
2 f>. Mltu Margareta. 37 . Chlper Elena, 
JR llxnru ^fzrte. 

Călătoria elevilor şcoalelor 
profesionale C. F. R. 
proveniţi din afara cadrelor 
U. F. R. 

Elevii ocoalelor pro/eslonime C. 
F. R, proveniţi din ntnru cadrelor 
C F.R., precum şi mnnlrrli familiilor 
lor, *o!hI ţi copii, beneficiază dr 
7 i% reducere pe C , F. W„ p, buia 
carnetelor eliberate dc direcţiunea 
de care aparţine $coala. 

Aceste ramele re vor elibera pen 
tru clasa la care are dreptul cale- 
porio de funcţionari pt^nlru care se 
prepdtcrc elevii. 

Pe baza acctlor carnncfc, atât W*- 
cli cât ţi familiile lor au dreptul a 
cdlători cv 7 i% reducere tn tnod ne¬ 
limitat precum ţi la ţease călătorii 
gratuite pc baza permiselor de cir - 
erulaţie pentru câte o singură călă 
lorie. 

m 


Un popas în procesul 
bandei de incendiatori 


Vrem mai multă demnitate şi energie din partea auto¬ 
rităţii, apre a nu se mai reedita înfrângerea ruşinoasă 
suferită de Justiţie In cazul Pipergall 


fn repeţite rnădwl. drla tribuna 
Parlamentului, d. depusa Qfj. ift. 
7.ICEASU. uir dcla acea mul mo- 
derlă a presei tubmnnatul, am (U * 
vâluit ud• vârâtele dedesubturi, cu 
adevărat sfrteaţianale. ale proectu 
lui incendiatorllf/r criminali, ce *,• 
dezbate achuilmrnte «m faţa Curţii 
ctr juraţi. 

Con\lnlăm in»d, că împotriva apu¬ 
căturilor rt obişnuite, preta dt scan. 
dat rc ttraducflc tă inve.tmântese a 
ceti formidabil cin nimeni In rfrac 
cot mai insignifiante cu putinţă. Au 
rl jc pure oure suspect acest lucrul 

Şl Irrbue câutatd oare explicaţia 
numai în fap'nl ea acuzaţii nv nu 
mrs fJIC BACALU, IOSCB FFSS 
LF.Ii. AUREL ŞARF. SCIfAM 
MVDU.RR, Şf.OIM CRISTLSCU 
MU \DEL CONSTANTINF.S C U ţi 
BEREŞTEANUf Sici aceasta nu 
cred'nu 

Explicaţia adevărată r alta. Şt 
noi nc luăm obligaţia foţâ dr ceti- 
lori. ca t’o lansăm atunci când ea 
ra fl cu adevărat utilă Justiţiei. 


J<ca de a airngo at»mvioo«H buni¬ 
lor r«>mim din avenstA ţară. oauyta 
Ctv'şetii enorme, asupra crimei d<« 
non-rfut pe caro au sAvArşit-o, dacA 
ar tolera c* eu reedilexe «i acum— 
prtHiain se Sncaareâ cu febrilitate. 

finalului ooiicluziilor ultime din 
faimosul pror-eu PIPKBOAL (Pri 
mult din bogata serie a acestui prunc- 
ucigaţ. despre care ni *r spune că 
gărefic iar liber). 

Atunci cu şi acnrn .%*« încercat 
insintiAreo nvuî multor ovrei co 
misiuni speciale în rnndorile ju¬ 
raţilor. 

Atunci ca şi acum se încearcă 
demoralizarea Tribunalului prin 
incidente dc prisos, printro a- 
glnmcraţie inuzitatâ de cou.'ân- 
geni, pnn scene dc teatru sca¬ 
bros şi prin ungerea cu uade¬ 
le ui n talmudic a resorturilor as- 
cqiisc şi ruginite din presa de 
marc tiragiu. 


riul «au de a-l induce in 
eroare prin divagaţii stu¬ 
pide sau scelerate. Şi mai 
ales să nu mai lase nici o 
clipa ca prestigiul şi auto¬ 
ritatea anchetatorilor s* 
fie puse in discuţie la fie¬ 
care pas de către aceşti 
infami potlogari, aparţi¬ 
nând — cum e cazul fami¬ 
liilor Bereyfeanw şi Bacalu 

__ unor veritabile dinastii 

do incendiatori cu asigu¬ 
rările puse in prealabil la 


punct. . . 

Su lămurească pe juraţi pana 


Atunci ca şi acum, mărturisi¬ 
rile sincere scăpate în primele 
momente dc panică, sunt tâgâ- 
umbra LUI PIPERGALL, J duite şi aruncutc in spinarea po- 


RATACESTE 


JURAŢI... 

Huna nrinn-1, nq a,, putem impu»- 


Un comunist 

sfidează |u$tiţta 


IAR PE la • lifiţfilor, cari — o ştie foarte 
bine şi d. ION VASILESCU 
HUGO — nu se pourta nici odn 
tă aspru cu ovreii inzestraţi cu 
rude sus puse şi cu ceva conturi 
modeste pc la bănci. 


Oe ce nu poate fi executat mjndatul de arestare 
Nr. 8.407, privitor pe jidovul Moişe Oreşter? 

CHIŞlNAU. — Dc zece am trag 
cu Iun de îJovâ in banda gangsteri¬ 


lor pielei iudeo-comumste dintre Prv» 
şi Nistru. Şi nu numai că slrrg m 
pustiu— iui s a lu.it nici o mu ura con¬ 
tra acelora ce otrăvesc sufletul celor 
peste doua milioane dc moldoveni 
din Ba>nrabi;ri — dar, spre nişim-u 
„aleşilor" Ru?e*iloî şi Macilor, tot 
cu am avut de tras consecinţele: fura 
nici un motiv legal, s'a dat ordin dc 
suspendarea ziarului meu „România 
Creştina’*. 

Am spus, nici şi aiurea, câ prc:u 
din această parte u ţarii — 12 coti- 
dmne şi 15 peiiodice. sctLsc in Umba 
rusa — este In întregime condusă dc 
Ijdani, adică dc drojdea societăţii; 
redacţiile Oficioaselor moscovite sunt 
ticsite dc indivizi, calaţi cu morala 
şi cu justijia, care deslaşoard o ac¬ 
tivitate profund dăunătoare siguranţei 
noastre de stet. 

Şi când nc gândim ca majoritatea 
acestor tâlhar» ., ai scrisului, sa zi¬ 
cem, se plimba gratuit pc C. F. R. 
cu permise de ziarist.. 

In vreme ce bicţij ziarişti, români 
creştini, cari depun storţan uriaşe 
pentru a paraliza acţiunea scrisului 
străin, sunt lip.** i de acest favor!.™ 


MANDATUL DE ARES¬ 
TARE Nr. 8.407 

An» emllliţa ca Si\ dintre «zia¬ 
riştii acestor tribune dc neamţ al *1 
şantaj, sunt emlaDinaţl pentru: in¬ 
sulte anus* aotoritatii d" stat, ^n- 1 
tru agitaţii comunista, pentru spio¬ 
naj (omu c corul -redactorului* 
Ocnor doîa tiaru) «lk‘»mrub<coc Slo- 
to*. caro a turcit 2 oui puşc.lric 
pentru spionaj in favoarea Mosco¬ 
vei). pentru şautaj. ctc. 

Galitlcnll au insa uu sistem, sjms* 
efaţ. dc-a se snstrage dcln executa¬ 
rea pedepselor, ce II se aplici dc 
justiţie. 

lata un raz: perciunatul Muiyo 
Orator, «redactor» la tiaruf «Bera- 
rnbscoo $lova\ a f<»st condamnat la 


Dar uu numai ca acc.>t comunist a 
redactat şi executat o serie de sen 
Imţe, împotriva moldovenilor noştri 
cari luptau pentru rcalipirca la Pa¬ 
tria mamâ. ceva mai mult. AâoLe 0- 
r <^ter, greiierul tribunalului revolu¬ 
ţionar bolşevic din Cluşinău, a con¬ 
dus o banda de comunişti compusă 
numai dm jidani care a atacat trenul 
voluntarilor ardeleni, ce sosise dela 
Odc>a in gara Chişinau, şi ai acest 
prilci, au fost a o triaţi 6 voluntari ar¬ 
deleni, ce» râmaşi in viată au lo*t 
batiocoriţ» (.vcuipaţ*, pălmuiţi şi mal¬ 
trataţi; de către aceiaşi agitatori co¬ 
munişti (cazul s’a petrecut în ziua de 
6 Ianuarie 1918, ora 5 dimineaţa . 

Pentru aceste asasinate, jidanul 
Oreşter n’a avut nimic dc suferit, 
dimpotrivă o fot decorat — mai târ¬ 
ziu, in 1928, — cu ordinul „Co¬ 
roana României”... pcntruca o ştiut să 
arunce vina pe tovarăşii săi dm ban¬ 
dă, care trecuseră Nistrul! 

In care ţară din lume sar Putea 
petrece asemenea nelegiuiri: Dove¬ 
dii că « fost grefier al tribunalului 
bolft vie ( iTrontOd, h) şi a redac¬ 
tat sentinţe de condamnarea moldo 
vcailor, dornici dc Unire; cd a luai 
parte la asasinarea celor 6 volun¬ 
tari români; că dela L'nirc^ in cali¬ 
tate dc sjiarisţ* la tiarele jidano- 
ruze, a oruncat cu noroi in loţ ce 
exista românesc pe meleagurile Ba¬ 
sarabiei; cri, inzlârţil, a ajuns in 
Capitala ţării — spre a se zuslvag’ 
dcla executarea unei Condamnaiiutu 
definitive — de unde, prin tCaxtiu» 
jidovească, continuă a ullragia Sa 
fia aceasta românească, — fi cu toa¬ 
te acestea, nimeni nu-l fa dc guler 
*â-l trimilă acolo unde se cuvine l 

Oare unde, In c*' ţară trăim 1. 


Sergiu Florescu 


DATORIA REPREZEN¬ 
TANŢILOR AUTORITA- 
TH ROMANE 


în cele nini mici amunonte, 
gând la nevoie şi pe d. jude in¬ 
structor OPRESCL vină >i *â 
arate în ce condiţii i-n prins pe 
incendiatori şi cum a ajuns să 
slabi leasrn vina fiecăruia î* 
parte. Iar noi credem câ, in in¬ 
teresai suprem al justiţiei, a c㬠
rui slnjitor eminent este, d «a 
nu va refuza să facă acest gest 
dc innlln deferenţi faţă de ade¬ 
văr şi de dreptate. 

Să ne ttfrădrtţancA din 
rănputeri, fticAnd apei In 
eoniftiitiţa şi la onoarem 
Ţârii creştine dacd «w» fi 
necenar, ca *<f nu *e mai 
întâmple cr »’« întâmplat 
fn primul procep Piper- 
gall. O REGALA CARE A 
AVUT IPttEPT COXHECty 
J i SAVARŞiREA UNEI 
I NOUl SERII DE CRI ME 
w t \ IXRR07AT O ARE, cari toa- 

fn faţu aceste» situaţii, dnto- fr H<t rdnfrAng asupra ce¬ 
rta acelora ce reprezintă acolo lora oe . att din nou dm- 


flamurile sacre ale Autorităţii 
de Stat naţional românesc şi alo 
Justiţiei umane si creştine, au o 
triplu şi implacabila datorie: 

Să demaşte cu demnita¬ 
te şi sa reprime cu ener¬ 
gie, orice încercare a ban¬ 
diţilor do a intimida ju- 


m««f criminalului in Socie¬ 
tate. 

IX CEEA CE XE PRIVE¬ 
ŞTE. VOI XE VOM ŞTI 
FACE DATORI f PAVA 
LA CAP 1T. 


ADRIAN BALTAG 


Bestiala faptă 

a lui Haimovici 


Depozitarul ziarelor româneşti din 
Paşcani bătut crunt de un jidov 


Românii din Paşcani sunt in¬ 
dignaţi dc indrâsucala jidovu¬ 
lui HAIMOVICI, depozitarul 
ziarelor care na lovit pe d. VA- 
SILIU, depozitarul ziarelor ro¬ 
mâneşti. 

Deşi d, VAS0LXU s'a ales cu 
răni grave, autorităţile din Paş¬ 
cani n’au luat nici o măsură. 

Cerem sâ ac ordone ancheta¬ 


rea cazului şi arestarea jido¬ 
vului agresor. 

Bestiala faptă a ovrei a Iul 
HAIMOVICI trebue suncţiona- 
tă neîntârziat, fiindcă a îndrâs- 
nil sa lovească pe nn fost ofiţer 
rouiui), care a luptat pe front, 
pentru făurirea României Mari. 

Aşteptam. 


Cârdăşia ooerel Române 

cu agenţia ovreiască Jeaa Feder 


Un scandalos monopol al spectacole¬ 
lor Capitalei 


Agenţia Uotralu ovreiască Jcuit 
Fmlcr, s a grăbit, încă de ta apari 
ţiu pnmeior numere alo uaruiu' 
nostru, nă 00 trimită «pie publica* 
w ÎKHi’rţiuuj tnrifan.s socotind, de¬ 
sigur. câ in felul «vesta ne va c⺬ 
tiga prietenia şi deci şi tacercu «iv 
car«\ mai alv«, «re malta nevnie. 


astetAt uo număr Impozant d* jtltji 2 lurd fnvbÎMjarv. Condamnarea _ 
u* frunte co întreg comitetul. r«m . d^f^riitiv. şi i «’o emis muu- 


tasameittui Omiliei a 


Rezultatele din ţară 

Juventus-Chinezul 3-1 (1-1) 


JUV r EXTU8—CHLVEZUL 14 U*l) marcat in nunului bl <k Unuutr 

TlMivaaoa i . . _‘ T . 


TIMIŞOARA. — cfrc&d bu- 
Ci tvlemi au putui ul-şi însuşească 
vkto.’ia te două puncte dilcrai.ţo 
Au mureai: De Viitor (mm. J0J, 
horong (min. 47) ^ Zăi»»e*oj (nun. 
67), pentru învingători 
Pcrimi fonsaţiă ungur«.g)iâ a d-iui 
luga a mureai bajtă». 

Au asistat 2500 -^pcatdud 

♦ 

ORADEA — In faţu u 5000 

K. C. RAPID—C. A a 14 11-41 


upexatori Hapul a rouaii ca greu să 

1 ir “ 


Ce) mai bun diu „22 * a lo4 Pe- 
trice Râduteiou, pe câad Aiwx, Ba- 
rathg et comp, i,’au întrecut fri... ra¬ 
tări dc ocazii. 

* 

.VMf:t A KIPFN.MA 2-1 (|~f) 

ARAD. — Ameîa Inv tugc pc )oş;u 
canjjMOJU, după un ţ>x iu ca.c a loaţ 
mai superioară. Punctele au io\l lu- 
*Cfbe dc &-/g«r tin proprio-i pozvIA), 
Bătrân, Prerier şi Scbw|4z. 

A^a cum ani spus-o şt aiib dată 

Kipv^iâ a dovedit ş» aomi câ nu uxat 



p t 


S U:tf 

9 ».L 


U » 6 i 43. 


li l 4 3 tt’.W t> 
li 9 I i JT W lt 

n 7 j i «/z* u 

Ui 4 * L.ă tt 
a i i • fTvss ii 
ti i f » Uzii i* 
U i t 6 zi.-w /* 
34 3 i * Urii M 
UIi K VM 3 

Scrimă 

Un important concurs de scrimă 
r'o ţinut aţeară ia saht dc anus ri 
Cercului MUStar din Capitală, 

S'a disputat cupa dr săbii vgetu- 
ral Mnurosordoţ*. cOncureni con- 
tM te aditiv timp n cw mijloc de 
m lecţionarc « trăgătorilor m vedr, 
rea matvkuhu ch Cehoslovacia. 

Ii* zelt'Hr h h clinic*': 

t Cpl. fia* ci ti (Ur re, MUilj ţi 
Unii JS tUfrf 

2. Safmorp (sola $ picţ. 

tt fugi. 

k PiQffev IRAi/xt ko (salo Aluna 
(Hui > rid, 90 tuşi-; 

i. Schtividcr CâJa AlămuskHj fi p. 
23 t Uţi . 

I U Burlucu (Cure. MUUor) i 
M lu* 


rialul d*’ nrest«re Nr. Sât 7 . du» 7 
Martie WS» 

Fi bine. Jidsrnri « fugit U Bu( 0 < 
rosti «1 ■« ăNruiis sub numele rie 


lou Riisu 


spre a «capa de rie- 


vutarra coudsmnarti. 81. vait- Prr- 
rlaoxtul au *th ascans. In adevfira 
tul intete* al cuvântului rţ e«te co¬ 
laborator la ateml «OAZRTA* «I 
roresjKiaitent pentru CayiUJa. te 
ilarul liberal «Gaziria Basarabiei 
•tere apare fa Cbtşinftu! 


trecutul lui moişe 

OREŞTER 


Cum ac tac«r că Oreşter n a pulul 
fi luat de guk? >1 Wgat la puşcă- 
nc. nu ştim 

Cert v că deţj condamnat definitiv — 
mai arc >i alt< condamnftri — sA 
deaza justiţia ţnru şi nu intră.. ta 
ri>XMtr. 

Dar, aă vcdvni cmc este aced 

lip dc ggHUAtt autentic: 

Hi anul (917, când bolşevicii st 
retrăgeau In debandadă dm Moblovu 
(recte armata ni^i, bcriicvizola >. in 
CtuşbiAu Va flQB.vtituit un trlbunaJ re- 
vutolww-coqjir,*;.*, care avea pu- 
tac 4v-a gidacu pc top „moldo¬ 
veni» refractari constituia fvpubUcb 
•ovietioe”. Grdter «J acestui tribu¬ 
na! ba ..ziarbtu! ' dc fcrtazl — cu 
permis de grauuiute pe C F. R. 
' ‘' î ‘« OrcsUt Qk L Rusu, 

^ » " ' 


Candidaturile 

partidului naţional-creştin 


Conducerea c.nUaia a partidului 
naţional-crcflin o fixai urmaUurrcU 
candidaturi pentru alegerile comu _ 
nuli fi judeţene ev au fost fixnlc 

IN TARA PENTRU ALEGERI 
COMUNALE bl JUDEŢENE 
pentru U Aprilie. I» J las, li luJn 
CBAJOVA. Av Puiu PWut, lista 
No. li OALATL av. Grigofş Mititei - 
lescu. SOROC A, dr. CoaUndadn; 
FOCŞANI, av, S. S. Negri; ARAD. 
«v. Aimtftaetode; BISTRIŢA, «v. 
Ion Scridon; CLUJ. dr. Seba«tian, 
Bornomiza; DEJ, dr. lo*îf Pvţceţiu. 
ORADEA, prvt- Aurei Popa; SA- 
TU-MAREL deputat Ion Barbu; TU 
MUREŞ, deputat Aurel Bacicu 
Pentru alegerile judeţ* mc a a fost 
fixate armatoarele tjjuriulatari: 
ALBA. si. CoşuCa, BACAU dejm- 
Lat Ch. UncmaDoi BRAILA. av. 
G. Dmiuada, IALOMIŢA, depuiat 
dr Ua»u; TECUCI, av. Dră*nţ*nu. 
1T1LCEA. uri. Suruaiu; CAMPU 
LUNG, deputat Jluţauu; FAOA 
RAS, deputat Die Floaşiu; MARA¬ 
MUREŞ. pruf. Puşcă; N ABA UD, 
doputat Leon Scridon; R\DAl ŢL 
deputat NiebifoT ilobu: 8TOROJ1- 
NET. S. R părlotolo Diaţ; TIMIŞ 
TURONTAL dr. Anton Bogdau; 
TURDA. grof. Mureşajiei TAKNA. 
VA. dr. Cornelia Pop. 


Ovreii de acolo s’ua imitat uD.ar- 
d»c Insa. «Buno Vesti ret na poale 
tta ou faţa către aeea*U «pecie do 
<»ameoi cari. fota dc toa'a mmea ş» 
dv ei îttsAşi chiar, repugnă. 

Dwi inevrearea de înduplecare a 
federilor u’a reuşit dc» âl să nc re* 
volte. 

Aşa dar ceiace uu dorea Feder să 
s<* întâmple, diu neferieiro pentru 
el, se inlâmplâ totuşi; iată no porniţi 
sA-l înşfăcam de guler şi s»ă-l scoa¬ 
tem Jiu hraţelo ospitaliere ale direc¬ 
ţiunii Operei Româno, eu concursul 
căreia a ajuna euriâzi «m mouopoli- 
zvzc toaUi spectacolele de seamă a'c 
Capitalei. 

Mai întâi ugenfia Jean Feder 
arc concesiunea exclusiva 


la icuaU-K l.-ţi psalru aiurii. , nuiarii biletelor 0|«.-rci R,.iaa- 

wmuutto ilrin .. «and>t^ J.' c um U ,. c nccustu vâ nxa re « 

PKNTRli JIWTII 1LKOV i ,tie j?* 14 Iu “* fa - Ca • unjptri 

F . m ir ■ L L ; 1 . 7. Un bilet de Opern, trebuie să 
L,«t» peatra nicnerile judeţene! ,, c ; ( nada ct 4„ ri iB , re g iin 

d,n jad Ufov « vor avo. u» la fn(a dufU enei insalubre din Ca¬ 
le Aprilie are u. Irunte pe d. av. , ca Vietoriei. 

PENTRU SECTORUL OE VERDE ' . wl ' <*** Romiu ^ nB 
Arhitect D. Eae^u, av. G. B iU u. U b . m “ a “ 1| ‘ a^atiiraionlor ro- 
prof. SL Damilr-vu. A. Scurta, av “"f , d f il fa w nfiifnai oaeroa..v 
G. Mariuweu, Sanda AUaaadra. • “ 4 .'f 
puMieiat» lua Marmora, Emil Geor • “«*» >*• 

poftă, sala, decorurile ş< orchestra 


oo-, 


trosc o, contabil. C, Postelnicii. — , . . , 

aervianL j wut4Ui du » astfe) să »e imbo*răte-;v*- 

bXCTORUL III ALBABTRC | c!i individul *»° *P»nor«a iubilcrUor 
Prof. D. PapudopoJ, Av. Bjriru Po- dc «rtâ din Capitala noastră, 
poviei, Murgesou G, uv. H. Gavri- | . Cat odă»Ufă ©vroiai depe am® 


letkcu, dr. CoundA. Dr. Exuioovioi. 
3L Musca, 0, Saamgio. Pavel Sunt, 
H&CTORCL GALBEN 
Ebl Pakc-Protopoiiescu, T. Voieu- 
tescu, G. DJmitreecu. âtăuuulescn. 
Elraii OdobfiMon, dr. Btcfan Ţi nou. 
G. Firfioeacu, Anton Mariacacu şi 
RomauiU. 

LA NEGRU candidează d avocat 
Baiuriofflu. 

Sesounl partidului do astă dată in 
•Legări, «te «avaattca* Pe linia 
dreaptă 


fiecărui «pectacol şi cât pierdo 0- 
P«ra Română tn acela* timp, votu 
relata co precizimui. 

Până atunci, in numcio atoeiato- 
rilor cart anat lăsaţi la riiscrcţiuuoo 
Ini Podor şj în nuinelo artişrilor şi 
organizatorilor români cari so văd 
umiliţi dy actruată ocauusioasâ par- 
tiniro p« «arc o face Opera lio- îua, 
oeren» directorului generai al teatre¬ 
lor *â ia «uiuiarilo oerute aia» întâi 
de bona cuviinţă şi m «: «poi de m* 
lerosolo materialo al teatrului no» 
tru Brio. pentru ea aooawi scaudai 
H î aceiese 



























































MUHA VESTIRE. 


9 


Salariu familial 
Salariu corporativ 


fuir'um*» âm #«vfraf<* aU 

Marelui C*meiău of foiri wwN #’o 
^tnptnt hctârâr*i i <f. a *r '*/rodii ce 
n ;cfM* I» «rttifn ©ooNomtcd a lin 
Im ♦. «fo asigur* «fl «ini 

puiJr tMsImM ft pro^nwl ace»fel 
im mat. cehkl* *oHa/e «ir® e$ ft 

FAMILIA. 

Sa dt'C I# tn rprfă n 1 w «/rcmtlz©- 

». SALAMUL familial. * 

Tr*bnn m subliniem nutrea im- 
ptrrfanfâ a ncestri «ou» direcţii pi 
PurWr o Im/^rlwd Pie/ff sorin 
1. ifnbmr, «4 atât mm midi cu adf 
noi «»• dăm rcamn de imcnsu 
toare n îuriifli/iifor fî ti organelor 

ni.«•/«* td tu/dp/WMifCd rcAtiitml fi 
armonia rodnM fi Kt urinar» P™* 
pnrui colrcllv. D Mu» toii ni InfUî 
HknatA pi italieni. H fn*yr să /rdi<u 
rd o i’iafâ df «îna!1* tensiune Idea¬ 
li*!*», dor arr mare grijă *ă asigure 
tunsul in oceaulă dirrath* prin sis¬ 
tem* dr organizare fi prin institu 
fiuni mrri-u adaptate imprrjurâr i 
tur Fiecare fenomen al cu'ţii coL-c- 
tive rufe înregistrat iw toată nalu- 
raUţea lui , raportat la mănunchiul 
do valori ideale pe oari trebui® */< 
lo ormhroBM'H, fi îndreptai prin or- 
panirar* in toi eeiaoe rrpreeintă f 
dcctofir dela felurile mari de alin» 
pe plănui naftonal. 

Mareo atent ir care i'n dat proble¬ 
mei demografice rsl® o dovad ă : s’au 
făcut constatări, dar a» avizat I- 
M EDI Al la soluţiile calo mai ©fi- 
cro-r (spre deosebire de biata noa- 
tru «democraţia», unde datele dorii- 
ticr suni gala întocmite de câflra 
ani de zile, dar nu « dau publici¬ 
tăţii-. de rutine* dar să se mai trea¬ 
că ia acţiune fi la reforme serioa¬ 
se!) - Salariul familia), propus de 
tandrul ministru al educaţiei naţio¬ 
nale. d. (iiusseppr Bot tai* face por¬ 
to din aerat* soluţii d© organirara 
tn wxlcrea int«xe«clor naţional®. 

Sf ftif că in baza ac* XII din 
«('arta doi Lavoro», salariul corpo¬ 


rativ $e barată pe; «1. ©zigwiţrl* 
normal* dc viaţă, 1 poAibilitâţilc 

producţiei ţi 3 randnmontnl mun- 

cik Oricine înlelegr t«n. hj>u deose¬ 
bire dintrr «ilario) capitalist, care 
nu st formează decât Prim domltu i 
fia capitalului $1 prin înfrângerea 
muncitorului pe pinf <j. ale «Îmi no¬ 
roi de viată îi im/*un angajarea în 
orie® 1 condtfiiMiî, — fi salariul cor¬ 
porativ, care te x>ri* ntoa*ă după ce¬ 
le trei principii de tnai tut* aderă 
ratr elemente dc .treptat® sociala şi 
de echilibra economie. 

Salariul familial adaugă al pa¬ 
trulea criteriu In determinarea re- 
trlbuţiunii muncii omeneşti. Sc re- 
cunoaşte fi w consacră, de către 
fascism. MAREA IMPORTANTA 
A FAMILIEI CA FACTOR DE CO- 
HEI IU NE ş / DE PROCES CO 
LECTIV. $i dtaceio s’a hotărit ca 
«mlariilo *A varie r® cu sarcinelo fa¬ 
miliale. — lata piiio a® acrentuiazâ 
cd MCI SALARIUL XU ESTE. IN 
ECONOMIA NOVA.UN ELEMENT 
CARE PRICEŞTE NUMAI PE IN¬ 
DIVID. CI US FACTOR INS ESI 
NAT DE VALOARE SOCIALA. 
CARE REPREZINTĂ ŞI EL O Ml 
8ICXE. TOT ATAT CAT UN 
DREPT. 

Desigur că ideia «liariufui fami¬ 
lial nu este nouă, dar noi am finul 
să atragem atent in asupra impor¬ 
tanţei sale ca rwduar® practică. In 
afară dc covârşitoarea lui valoare 
socială, instituirea salariului fami¬ 
lial. — care este şi rămâne totuşi fi 
un sxlarin corporativ. — DOVF.DF 

ŞTE DIN NOU CA EVOLUŢIA 
ISTORICA TIS DE SA IST ARE A- 
SC A Şl SA DEFINITIVEZE insti 
tufiunlle naturale . cww este fami 
lin. Şl NICI DECI M SA LE INIA 
Tl'RE CU ACEA BESTIALA NE 
RUSIE CU CARE DAR/MA CO 
MUNIŞTII. 

P. St. Creştinu 


Anchetele Noastre 


Dar săn-jtâteT legiferează cartelurile 

Comanda de carţi-chitante 

a «_ a _ ^înnAHnM • inr nfmin <.v.iNA«n4^ 


trebueşte micşorată; iar oferta exageraţi 
a furnizoi'iler res^usâ 


bilindu-M? nn model, un tlnut o U- 
eitotic rcatninsA, oAnd ca»clo fur- 
uir.' ar® au cerut pentru vai-catarea 
modelului, dv fierar© bucatt suma 


In articolul apărut Sâmbă»ă. 1 « 
starul nostru, arătam sistemul dc» 
f©cluo» al Încasărilor. proveuiU* 

°ua cotisaţiila membrilor a» , «uraţi. - 

Accentuam in a^ I Kap-^tAndu nc pr. ţul do con- 

ittau«> dimrtiu jt«dcio1u a Ca - f ţ i 0 nuro din <-x- 10844», eănd s’au 
C.ii'r.l. » fo • *>»« J» *r*' | ;^T.T CO Creol P“tr« 1.1 boc... 
lucru. luin.l J «u 1 ,* rnnnu» dilurco- 

/r^on’oM Morile .. c, .10 I ocjustlficoli, 

PENTRUCE 16 MILIOANE? 

Ar urmii K<1 »*• pl'itrnnrâ 1 “ I 'J^ k, J‘ h ^ E TOOUFKRI, — cor- 
prnţru tlpArlrrm cr m- 1 u , lk . u raru fiind an obiect do 

,«!/...» note Se m **, « ^ ab . l » jll | «i.rior 

bncafi, mima de IO milion■ . » „^ilii pre ţ e> 


ne hi .m,. 

Acest preţ nrcai este 
justificat de casele furni¬ 
zoare, prin scumpetca am¬ 
balajului eaterioc (carton 

străin) şi pmt »«iau^*rea 
unor foi volante, care sa 
formeze fişa medicala * 
asiguratului - adougan- 

du-se in oceiaşi carte 1» 
diferite sfaturi şi îndru¬ 
mări pentru asigurat»* . 

XT n ^e«»loc». Întreg »n mana 


LX JM1I» --- . 

Acooptsraa ac<wt»* preţ ®*«»*rat 
dcpigtir că ra micşoru venitul din 
T&n«area oc»«l®r valori, considerat 
un poat imporUnt in hngclal Casc» 
Centrale, pcntni sănătatea munci- 

torilor. ' „ 

Pc bara lucrărilor pre/entatr 
adunurri Rcncrnlc. vom «.iMline 
cn nn c<lc nrroar n sc confec¬ 
ţiona această cnntitatr. 

Intr'ndevnr, direcţia nmtnbili- 
tăţii ne pre/into următorul ta¬ 
blou: 


Prob ema ecoROitiică 


Vineri 12 Martie, d. mirustru Vio- 
cr Băduliwu, profesor uaivcraltar, 
a ţinut conferinţa sa In ciclul onm- 
Dixat de aoo. Tioeriznca RemAoft, 
tratând despre •Problema Keono- 
Dh)t>. 

Rmuu că tUla f na pul greutatea 
Je o expune O chestiune aşa de dlfl- 
:ilâ, la timpul «j/fC<of d* obicriu u 
*»i conferinţe. In viata noastră eco- 
>.< nîrd eonsfală o continuă pre- 
r acere, exteriorisdruhi’te prin ; ile- 
nlnsarra populaţie I agricole către 
viaţa industrială dfla ura f; valoarea 
prcdlucţi'l industriale car* a crescut. 
4 >UHpdnif fa constatarea că In ulti 
mii ani, industria indigenă csle su¬ 
ficientă fi i» md»urd *d satisfacă 
tevoilc fi să prelucrezi materiile 
prime. A ridăm la o tendinţă d* in- 
Jvfinalizare. In unele domenii t‘a 
ijims ehiar perfecţionarea industria 
ilimentară. pielăria* pot $uttt/aar în 
întregime Certnfelr Interne. Se pune 
-» lafrrăre fi rraume dacă ac*as/d 
Undinfă trebur sâ setnrnfină. fi dacă 
la, atunci în ce condifiuni. Datori 
fd crizei de ucum câţiva ani. am pu¬ 
iuţ ob/lnc o currfftrr a viefii econo¬ 
mice de întreprinderile hibride, un 
proco de Urhtdarr a datoriilor, un 
prrscts adaptare nou/lor condifi- 
u ni (CEJt). Ca fn orice fard tânără 
luthul rial Isa rea s’a lăeut cu par 
ticiparra eapUatulvl străin, care 
singur a resislat. Condiţftt* ce »e 


impun : Agricultura să renunţe la 
grâu fi porumb, rar* sufere concu¬ 
renţă serioasă Pr piafa tntt'rnufio 
nală Se pune chestiunea Inlocuird 
eu rar (a nul, plantele medicinale ; 
inul fi cânepa care ar aduce făril o 
bogăflc reală. Ce se cerc industriei f 
Să nu se uite că industrializarea s'a 
făcut cu idtrtirijmrea consumatoru¬ 
lui* care azi cerc cu (ndustriaful ad 
suproceiJluzc preturile, măsură care 
ar lărgi consumul. Statul *d îunri- 
Ji incă dc un transport rapid, în «nu 
Ift orientat, ca vioria să nu ocoleas¬ 
că, deci ea se cere a fi yrabnie tolu 
Problema /uncfionarilor fi a dobân¬ 
zilor, u făcut să absoarbă mult timp 
<v<» nuli marc parte din via/a polill 
«vi, d*-ci ea sf Cerc a fi grabnic solu 
fionntâ, dal ă rum i ncrputul i n f i 
produs. 

Conferi nfiarul trece apoi la Inflfn 
friş». nmbitimf de Emil Coslitu%eu, 
rare a si ri$ pagini de o adevărată 
antologie scouwuică. ele rămânând 
fn rigoare ft azi 

L loc in t u fi moi cu seamă ufurin 
ta de a rvpunt probleme 
fa de a expune problem* grele ia 
fa (o unui pub«’|r divers, a făcut din 
conferenţiar părtaşul afecţluuei pu 
hlirului, culegând nesfărfite optau- 
te, pentru cari d. Noe Dumltrrsev, 
prt şedinţele societăţii l-o mulţumit 
în frumoase curinfe 


Fx. bugetar 

1914 9 *5 
|9-W'9le 

1916 9V 


V». oaig. bwgcl Tnabro de vi/A 
rib.4M) 


805.560 

1 674AI4 


617.099 
1.116 778 


Carnete vând. 

1.148.659 

482.062 

470.506 


Din acest tablou constata: 

1 . _ In anul 1954 935 , o» fost 

718480 asiguraţi bugrtari şi 
430.179 lucrători flotanţi ţi sezo¬ 
nieri. 

2. - In anul I9V? »»16 şi au 
valorificat cnruetcle de o^iiiii- 
rare din «*x. 1934 915, un număr 
dc 617.099 «d nu intrat in câmpul 
muncii un număr de 4S2.06» dc 
lucrători. 

5. — In «nul 1956 917, num㬠
rul asiguraţilor bugetari create 
la 1.674 414. îşi valorifică cu»|i 
le dc asigurare clin 1914:955 956 1 
un număr dc 1.516.778 lucratori 
$i se eliberca/-ă 470.506 noi bărţi 
chitanţe. 

O IKTREBARE Şl UN 
RĂSPUNS 

Prin nrmure la 1 Aprilie a. c. ne 
găsim în faţa următoarei &itva- 
ţiiini: 

Au valorificat, efirţilc do astgu 
rara eliberate in ox. lTtă 9 ^7 — va¬ 
labil® trei ani — adică pinâ tn 


unul 19». uu oon număr dc 1 mi¬ 
lieu 315 77b do asiguraţi. 

Sau diberat 47(»^OG. noi cărţi do 
a«>curnr® peolro lucrătorii intraţi 
iu cumpul rouuoii îu ©v. IMG 16î şi 
valabile până bl anul 193H. 

Rămâne o întrebare-.' C® se vu 
preschimba hi I Aprilie a. c.f 
T)iu t-elc expus® ar ufuia nu »e 
prcriqto lucrătorii noi intraţi Iu 
cAmp'il maurii, cât >i cei o* ou p㬠
răsii cărţii» de asigurare «lin e*. 
19J5 -1Î417. deşi *qiiI valabile pănă 
in 1!M5U plutiudu-fc timbrul do vita. 

Comdutându ** d.n rcfon.lul di¬ 
recţiei 


şi cele aflate U C»«j 1* dc asigurări 
d»n mtrcMgu ţară. 

Deci, tu total uu uiibou, ouro ru- 
iuirtixat® celor 32 Cruu; dn imigu- 
rări, ar reveni d* liecaio c«*A, cir- 
<u 40 iu»i bucăţi. 

Socotind «‘ontribuţia anuulh 
medic a liccăruî «sigurnt Ici una 
mie şi rapnrtându sc In inca.su- 
rile din ctili/ziţii unire, stabilite 
la venituri, Casele de osigururi 
«r avea nevoie dc următoarele 
cantităţii 

Bucureşti, 2tH) mii bucăţi; 

Bras« »v. 46 mii bucăţi; 

Cluj. Nl mii bucăţi; 

Plocsti, 28 mii buruţi; 

Resifn, 10 mii bucăţi; 

Timişoara, 40 mii biicnţL 

Opt case dc asigurări între 20 

22 mii bucnţj; inr 18 c«*e 
tre 9—II mii. 

Totalizând «ceste sume, rezul¬ 
tă nn număr de 760 mii cărţi dc 
asigurare vândute la sfârşitul 
exerciţiului. 

Pc «b* altă parte, din situaţia 
veniturilor pc c\. 1936 957. sc 
constutn că s’au vândut 479596 
cărţi dc nsigurnre. 

Difcrenţn dela 760 mii pânn la 
479 mii sc justifică prin valorifi¬ 
care lor. prin timbrul de viză, 

COMANDA TREBUE 
MICŞORATĂ 


lutrc legile arestai rfArţlt de an 
bugetar, figuraam şi «Legea dc re 

gicmcdaru şi contrai al carteluri¬ 
lor». 

lleocnui.latA ine* proeet, nu ştim 
dneh va câpnta Investirea parla¬ 
mentaro. rârt *v v«irtieşte «1« unele 
dunr rt-zUtenţe in lagarnl vechilor 
liberali. 

Iteţinem totaş din arest praeet 

1. Câmpul apliraţlunil Mir ear- 
telurile de pradurlte şl deafacere, 
precum şi Industriile monopoliian- 
te; 

2. Fixarea preţurilor de către mi¬ 
nisterul dr Industrie şl ranierţ. P© 
bata materialului documentar prv- 
leutat de carteluri şl cu .ivitul con- 
•ultntiv al >C'outdlului superior al 
Cartelurilor». 

3. Organele de contrai şl aplica- 
ţluue: ministerul de Industrie şi .o- 
uierţ. ajutat de coiialliul superior 
at vartelnrtlor. Aerat consilia, for¬ 
mat diu 19 membri, numiţi prin de¬ 
cret regal, dn avize ministerului, 
rare este obligat sâ le ceară, uu 
insa a le şi urma ţart. 14); 

4. Sancţiunile, eari merg dela fi¬ 
larea de preţuri maximale pâuă la 
ditolvarea. printr un jurnal al Con- 
tdliulul de miniştri, a cartelului 
contravenient 

Fără sa credem in virtutea miri¬ 
fica a legilor, cari la noi vin potop 
►pre sfârşit de guvernare şi nu se 
aplic* de nici anal din marile par¬ 
tid* de guvernământ ţinem »a fa¬ 
cem câteva observaţiuni la arat 
proeet 

fn ţara noastră, marca (ndontrie 
nn s a dea rol tal şl nu ne menţine 
decât prin protecţia Statulal. Qnaal 
monopolul aeestor industrii nu eat* 
(undat atât pe forţa Interioara, cât 
concursul Statului 


pc _ 

f>i#« "lăturai*1* d rs t c I [>« a el o prima obacrvaU*: Stata) 
comparative, H€ poate Influenţa efectiv preţurile 

firma <-d cute HUftcleutil I ^rteioriior sau ale marilor iutre- 
f utilitatea dc uu milion , >riu a erl nionopoliiante, atunci când 
cărţi dc aniffurare, (a turc- ! fl|U . inKr ij orft t d* aoarta eonauma- 
, tutui au ui u i financiar | |orUur printr0 ^ A râ mobilă a ta- 

xelor vnmale, fără a se mai fi obli 


NfOUnATIVNI 


Au fozt puşi în retragere din o- 
\iu t pentru hnut I de vârstă u/tsui- 
itorli profesori şi maeştri din ln- 
;tâ mintal Induăriat: Pan!a Panai- 
ua« dela gtmminml de fele din 
tnrgiu, O. Alexandre.\cu - Pine şti» 
jn ţtefărwu-HriUlsr N. Băjr\cu- 
aman. Petre Pop-r VtJcrm . Sp. 
’e. desfu-Porajt : -Roman, L>. 
JW-Rotoşnal şi Rut la Maw-Mlin- 

Jfl'lu. 

Azi, /jut 1 /î Mări e o/*! FA0, 
rare. ore loc la sediul din st', .-t- 
ricnHe't Ne. //, a of fi conftrin'il 
C erutlui dr Studii de pe Mopă 
r van nat tu Circ .10 roitul Ro- 
tunesf". 

\ u vorbi d. Jena S, (>ică, despreţ 

Cuvântul român, -c ca flacar) a ou- 
»»T|i*.l»M.lutui" 

.WiJiixbTul uiuceţicl (utţionalc t 
icul ci>Jib&cut şcoalr'or s** tuiul ar». 
0 in iHivinţg lucrâritur tic meheerva 
nntiă şcolar a bcfjrit «A bc «pti c 
i>Fwztlnk* ort 159 »i urmât vli âin 
uţţlomvnlul o«* luucţijflar* « 

>!**« şecuiklgrt Elevii cari au «nc- 
l« l»«i ia o rratviic. liu pot (I fotoţl 
K-Ufiţi, d uuo.Tii crflţcnţl 

Asociaţia profesorilor de Urnita 
mâna va ţiu* ştoiiH* «'tâsi Luni 
rlr )lţ:v )a M'diul et-rcnlni Bum 
«U tHtr. FU t Radu i>. 

Broraiul «ir ataint al luueţii.nari- 
e publici şi pr«u«'tul peulru ap㬠
rea patrimoniului public, vor veni 
>U*i iu disc-uţla eoaUUtor Ca- 


Astuzi vino din nou spro judccorc 
In faţa secţioi 11 a cuutiliului de 
rArlt/i a rorpnilui 11 armată, prooe 
sal «Ie faU şi abux ti* Încredere al 
lucoteucnlulnt Vodă Timorau no. 

Procesul v* dura câteva lilo iu- 
trucât ©şt® dr audiat o şeritt do nu¬ 
me* ori martori. 

1)0 nou sistem 
de frusiare a d.N.R 

COBTaNŢA. 14. — U amine* F» 
ji>» Vastto. nieuibrn in ct.mttiunwi 
pt’iitrv) eoutrolul preţurilor, ©a de 
gat al LAPSuiui. a auuţat Banca 
KalUMmU a Huin&nici ca doi liufror 
tntor» do c4i*rvft*a d»u Bina, anuuu 
d-«ii Kaiiiiu şi Maila». profilăjid d* 
m cuntrut luni vte hi încheiat «ti 
slutul rouiăii i**ntrn fnrniraran d- 
lAoretUu, numai p»* pieţele sinen»». 
cn prat uial mia JrcAt ;>c piaţa pa¬ 
lestinieni). au eludat r'auxa tr-nre 
ţân.1 rberetica şi »n Puloatioa, fără 
a ad.iofn dif':J*»**Mn iti piua dr preţ 
«vere se rtdidl la W—279 lei d* mo 
Ini eul* 

/Vifl uotaf riffrm, Huucu Nafiuno 
Io a fost ptiţiubito cu cdtrrm sute d» 
Ulii fie tei. 

C'nmisMtbta dc preţuri, «’u avizii! 
Băncii Naiionalc. n b«»tăril •)» nu 
mai pc rut ilft nu'iun «export de ebu- 
i L-stca in 8iria, Iâ<'ut du cui doj m» 
gusturi până ou vor depun® dv 
farunţa do devjţe riciptată din oi»c 
raţiile nejioranlac ea au ffeul, prova 
’âodu ae da un ramlract, car* nu b* 
«la dreptul du a exporta dwreate* 
şt lo INvUatiua cn aoriaş pn( acă 
rut, ta «I în hlrig. 


Dur, dacă ne ca ţine nca- 
sna, că la I .tprille a. c. sie 
cor prezenta la totalizarea 
cotizaţiilor fi lucrătorii cn 
curţile eliberate hs tO.'f.s 
şi /».?«, culorifieate prin 
ti tubul de iriza Ui I ICS 


itâv.lj** <1 n rclon.lul il»- miiihmi as- «-».«• ■ 1 


an ra vând ©> r ©ă ’eifiri stil® mi» 
câ rţ» dc n*ignrar«V ţi“ănd scamă 

eu In 1 Aprilie a. c, ac vor valonfi- 
cn prin timbrul da v'iA circu {*««’ 
aut* roii bucăţi — conform ani or 
]>r«*«*cilouţi — NH AR Fl NE(- Vr- 
S\R SA SK ril’ARF.ASCA MAI 
MT-LT DE OPT SETE MU BU¬ 
CĂŢI 

La această cantitate putem adftu- 
ga şi depozitul Căftc* Centrale cât 


gat la lot felul dc sancţiuni Ine¬ 
ficace. S'a viuut. în privinţa sanc¬ 


ţiunilor. ce rexullate a d»t !«■*• 
pentru protecţia elementul al rom⬠
nesc tn întreprinderi. K« plătit vre¬ 
una din ridicolele amcml pronun¬ 
ţat* in cauza pentru afldarea legllt 
Iu al doilea rând; câteva între¬ 
prinderi mari sunt Inc notroUblle 
dc Stat, fl* din rauza marri lor Im¬ 
portanţe. fie • mărci Inr pateri. 

Mai ales când Statul, odieft parti¬ 
dul guvernamental, ore, cum e obi¬ 
ceiul, interrao ronox«\ 

Posibilitatea de control « 

Iul prin organele ministerului de 
Industrie şl comerţ e*tc minimi, 
pentru cA Statul actual — organi¬ 
ca! pe alte bace şi cu altă finalitate 
— nu •* prieepe in astfel de opera* 
linul sau, daca se pricepe arareori, 
un sc poate mişca diu cauza corup¬ 
ţiei agenţilor aâi. 

Înfiinţarea unui «Consllu anpe- 
rior al Cartelurilor» ne aminteşte 
de uu alt consiliu tot «superior»» 
montat anul trecut, şl anume 'Con¬ 
siliul Superior Economic». A mal 
auzit cineva de atunci vorbludu-o» 
de acest doct şl superior Consiliu— 
eu avi» consultativ? Ea bine. Do* 
şirul defunct de anul trecut consti¬ 
tuie an instructiv precedent io în¬ 
ţelegerea ce aşteaptă noul «Consilia 
Superior». 

81 iusfirşlt. o nedumerire: Dc ce 
w vine cu acest proeet atât «le im¬ 
portant pentru economia ţârii şi 
soarta consumatorilor, acum la ca¬ 
pitol unei guvernări, care e’a a- 
nuuţat cu aurie şi ţimbalc inatuu- 
istoarce unei vieţi ieftine, fericite— 
paradisiacel Oare nu pentru a «• 
asigura o platformă io op«nlţia I- 
nevltakdlăf Căci legea, chiar voU- 
tă ou se va mal aplica dc partldal 
liberal, Iar viitorul ruveru nu va 
gas! de prestigiul său s'o aplice, 
tnr.inevlp kultbelvu er ,- eueuera 
81 atunci, de ee atâta uşurloţa şl 
dcce «abilităţi» in tratatrea neca- 
zarllor noastre naţionale? Prin ast¬ 
fel de prore de se eompromlte Insti¬ 
tuţia leglfcratoarc şl se surpa te¬ 
meliile Iluzoriei noastre demoeratlî- 


Alexandru Sever 


Streini respinşi 
de Ministerul -uncii 

Mioi-tcriil nni'.ai !o um* srizuîui Co- 
ml*iund Migraţuinilor «i»t ta jciliuţa 
din iz M4rdc 19 J 7 a ttspi™ 
nle de prrlungu* * termenului de t*- 
Jcr« ta ţurA s onnftiorUot m^uşi sffliaa: 

„ , *«.«- cA nas cr> ’, »• ,lau tu llMlul »«rgii^»ca p u sicbcorischcr supui cehoslovac 

pronunţe asupra 'licitaţiei, | rllor “ rl * u *“* 4 * a.» in*. ‘ •‘"L‘u* 

--(..Miorii j la Bucureşti, lulia Mscovi dzo ^«9. 


Hatemitated unul med t 
evreu din Capitala 
fumtloneaia făta 
auuirdatle 

lotrrbwui Ministerul 8»«aUtli a- 


run isc i n . 1 iimov 

JVH.il ITE di: Cituri 

Dl. ASiGCRAREt 

EVIDENT CA NU l Se 

parc, că acest lucru a d ®» ! , tt ”7 Mw iâ'â»î «• •»«**'»• « 
terminal consiliul p'enar , tariht» P«rfl«l- 

al Casei Centrale, sa nu se M ., - 

pronunje asupra licitaţi. . 
cât şi asupra pre|ului exa¬ 
gerai. 

JUSTUS 


Oeta Asociaţia ntreguiui 
personal P.T.T. din Roirânia 

Sâmbătă «carii la ord* aa 

ţinut şt-dinta uousiliului A>ocmtio' 
iob pn-ş»*d*nţia d-lui ingmor Octnv 
Coatacea. 

S'a luat in d *co\io obcaUuuca c«a 
nmi urgentă şi anumo couiutan'A 
datei «vânzărilor făcut* lo lSSâ şi 
sau luat hotărâri Unportnoto p**n- 
tru ruaolvarea ăceztui uiare <l*«u- 
derat 

Deaacmcnca a'a hotărât activarea 
continui' pentru perfectarea it»ea 
drârei triraţilor şi impiegaţilor, a- 
probându-z® de eonailiu sa *c trimită 
mulţumiri Asociaţiei absolvenţilor 
şroalri zuper oare I*. T. T M j)«ntru 
adeziunea dată la încadrarea impi’v 
taţilor. 

Sau ouai diaciitat urrontoaralo 
chestiuni: lichidarea integrală a 
datoriilor dela Ca»«a d* Credit; or¬ 
ganizarea Cronioel I*. T. T.s aoor- 
darua gradaţiilor personalului tufe. 
rior; iii'itartttt reprezentanţilor c**- 
lorlaltr aaoeiaţii P. T. T, in vede¬ 
rea cdaltorării şi ndnclAfil rociuo- 
rlului general, proctun şi organiza 
rix eougreaului Atoenţiei luiregu 
lui Personal P. T. T. şt a unul oieln 
dc conferinU* în cadrul Aaociaţiri. 

Ha adus la cunoştinţa consiliului 
cA d. ministru al «năimi raţiilor, 
ILrhnrd rranasovkl, a biro-voiţ aa 
nu fixez® «adienţă Pentru oiaa d* 
Im ţ| Id Martie. 

^•dmţn \»ituarc se va ţiu® 8âm- 
iiâtă 3U Marti® a. ®. »o sala do con¬ 
siliu « Federaţiei salarifţilor pu. 
blici. aUadu AriatW* Briand 2b, ®- 

uj n 


Cum sunt trataţi elevii ia şcoalele 
de agricultură 

Ce are de spus d. ministru ai agriculturii 


Sc şiie câ şcubt* PioctU* 4 c prcgA* 
Pr«- a viiturilor sfrbiioini, «uot Inu*- 
triitc dio im|iaii'« Slatulut, icxpMUf 
ministerul de don* ab. ra un iov«zjiai 
■grind bogst compus dm animale «k 
muncă, de branft, ptisâri, precum şi ui*:l- 
leU* agTicoW• m-or-dr» lotrcţinetvi cit şi 
«Mtutaţiuuet «levdwr |6>«H 

lată IncA că un caz de o grunlnle 
exceţiţionali. adu* la cunoştinţa nii- 
tir-tenilui, prinW'ui «teitwiriu fnveg.s- 
XtmS la No. Wl «emtutl «te t«»p elevii 
şcostei. th-«*Aluie tucuria administra- 
| t t* ce donsocşte In nncle şcoli de adu- 
tnţiuiK* agncolâ. 

CE SE PETRECE LA 
DOBHOGOSTEA 

Elevii d* «arc dnuqticn ntai «o» lac 
part* din ycuaU dc agricultură, avkul- 
turi fi wnoculiufâ dk» com. Dobrogos- 
lo» jud. Arfrş p iaO. CU cuvintele lor 
c* «pila ■ 

«Jkrana inspiri ărsifuft. mamknâ 
curând cu lHuri fi hi loaii ftmmea 


M sun drastice împotriva 
contribuabililor rit platnici 
din Capitală 

Inspectoratul geueral de finan» 
fe al Capitalei va puru-de Iu o 
verificare pe iutreuşn Cnpilală, 
a tuturor contrifnmlnlilor in rea* 
ton {A co dăriU*. 

Sr va proceda ca scurilaţc 
uentru co Hacul şi-ţi intre in 
drepturi, hotăr&ndu'vc jrratru a- | 
cctiabi vânzări irevocubile. 


noetlrâ no putem gu*ls cel puţin - a- 
<**1* mâmcâr* suni arunest « aproape 
toate In cazanul destinat lăturilor rs 
■j,nutpe 1* nvai poate încăpea 
Da acvsle câteva râudufi pomroKc 
dmtr'un memoriu «le două pagini. «»e- 
uuo|6 u iutn-MCA Ivognlie a un«v elevi 
■botr o jc«atS d« agricultură ce a|*ar- 
pne anei ţâri- emiuaau’otr «grieole. 

CE MASURI TREBUIE SA 
IA MINISTERUL 

In această tragica situaţi®, în 
rar© snutrm vigori, a© mal află «■»'* 
t 0 «lt* «e«»ll d© această speţa. în 
care dirvetoril şl profesorii 
singuri vinovaţi, rari Profită de 
mu oca rât şl de toate bunurile *ua 
1 * 4 . cc au traoaformat-o Intr'un ml» 
•paaalâc». cerem loaUteot ministe¬ 
rului de reaort «â ordone o aeverâ 
auclietă. 

Pncumb. 


naturii. 

l)uj»c câte ştim. organele în drept 
uu au nici un criteriu serloa şi r.u 
opun nici o reatricţie aolicltanplor 
în majoritate doctori evrei. 

Semnalăm un caz foarte grav. In 
atr. Principalele Culte funcţionea¬ 
ză dc mai bine do câţiva ani sana¬ 
toriul materuital* al unui doctor 
*vr*u. secondat dc soţia sa. Sana- 
♦.orinl acesta funcţionează fân» »»• 
lorizaţin Irirală a ministerului S㬠
nătăţii. N«rc nici autorizaţia ser 
vioiului sanitar al Capitalei. 

De c® ministerul nu aplică dispo- 
ziţiunilc legiit. 


Fiaccnnzâ I ictro «i C«l«nbo Aog--lo 
pup iulind din Bucureţd, Gotlriwl H«><- 
ler supus gernwu» din Ploeşd, Msurkia 
Fnedbrrg perN»n «lin Bu«T»reşri, Veiod 

i®o«aui. Pitboai Pitxzo. Bonla^oa An- 
geio «upu^ italieni «lfa» Timişoara- 

Funcţionar ZSSJTÎ.iS 

german*, servroul militar «stuficut. 
T ărris pini U 45 aui s® cautt pcatru 
provrnd*-. Oferte cu fotogti ti».«n» 1 d«P* 
certiltcsie v rvfrrirţc la nar 


Publicitatea românească 

Prin «tuli ~l» •* •—«•(« p«J.««.C «•■»•* « 

■lut iac. I. ..liHclc mior »« l W «•»«'. (•«“*'•*♦'1 ^ «■»«"* »l 
U.i. I. rrr. r. pn^.r W«ir« pr«rl ..|U«^>r C ,,r * 

„l,„ io,. Co.rrrl.oţil V lodirrtri^.i In Aonllnn. tn Um «*• r "* r * i *“ 
w.irllU .i-m-loc •« <***• 

Vrea «4 le dovedi» el se taşeslâ. _. 

OrrU n. rnr bolMU cn nl»l Ml «« “ C *' 

mm nriln r* or o Ir.mi «* «“»“• ^ irm ^ p<v 

lardist ins* cs «oa sd«pt» î*l 4 d « e * ® „ .«U-aul 

MM ^ S M’« «*!•' MM*.4, •! »«' ^ m Irtc !• ►*- 

Moi .Io. -C«U. cnnd ,«m. Mtln.nli.tt (nnmUIMM. ^ 

•loarele cailor d rirvpl , lual 

FabliriUtos pe esr* « tsrva srl. e»«r 




INDUSTRIE (AsNlCA Lthtfl/tARft 

ju .ii-! -■- - a $e primesc comenzi 

Ştirea scufundării unui submarin | ^dresaţ^oo^Jje^nar»^*^^^^^- ^ 

italian de tancul spaniol „Gampere" .. 

nu corespuude realităţii 


CONSTANTA. — Uoelt slar® 
»»u grftbrt aă lur®glătrara şUraa ca 
taurul Petrolifer «Campe.ro» al gu¬ 
vernului romunlxl spaniol, venii Iu 
portal nuatra să tuta re* l&râri b©n 
slo*, ar *1 acufundat iu apal® U*“ 
Ilene un submarin. 

Căpitănia de pori autorUat 

■â dăm rea mal raWgortrâ dosmtn- 
ţ|r© relatărilor zlar«lnr, ©i I 
depu» un raport do mare. tn rar© 
comandantul lancolal spaulul araU 
cum a provocat ciocnirea şl scu¬ 
fundarea subm»rinului italian. 

Dealtfel se poate ooo*UU «ă «ele 
apusa d© comaudaat U o ăgeo. 


ţje. şl «u I» căpitănia de Port **aut 
simple poveşti, draaree® rasat ou 
prezintă nici o urm* d* avar»©, e*'® 
trebuia aă s® produfâ In «Impui 
elorolrU. be fB* ** o *âi d® uşoară 
Ubîtur* a o* 10 * TB " dr 0 wau 

d e un alt vaa. prudur* l«d»lei dc 
tahl«, deafaeer) d® i*lturl, et*. cala®® 
la taurul spaniol nu •* »rir. 


Citiţi şi răspândiţi 

„Buna Vestire" 


■jnSSetw. *»; 1 

OUC OL Trcticrc-aciu, Prio^u,!. IM*. ». -U USA 
0r 'WUlf,' cV\Ik rrMkli» J; Bo.lo'-co. Bc 
foiauu *4. _ . .. viaielor 25 (din Serbsn Vodă); Teo. 

Croitori il.ri. ^ Loiir. DoinniU AomImi* »• 

100—. Aclccc, IU 

«v-oo P. x. BccIcmco Hi Voie» GL ©WM “' 

Uncoliri.: «>*• ^ T ' i “‘ 

: V. iOm. D-^uoi «. 0*““- ^ 

Urauu» 79; G«org«««u 8^*^ Căraţii 




































































Răspuns onor ticăloşi 


C«ni moi murdara dintre haite j sub nici o formă din 
foile ovrriejti, ziarul lai Brn- bancă. .. 

Gheller, Strominger şi Na- t Prin hotărârea *■ dio ^ 
b*»m $drin — adică Dreptatea 


■epi 

—reia o scrie de veehi calomnii 
împotriva d-lui Mihail Manoi 

Invcu. 

Intregei poveşti a scribilor de 
mai >tn i <e poate pune capăt, 
citând numai doua informnţ.uni 
eatc ni **e comunică şi care «nnt 
botâritoarc. 

I Banca Bucureşti, care este 
obiectul campaniei drvehive de 
Dreptatea, era administrata. 
momentul rând prefectura unui 
judeţ a fnent acolo un anumit 
depozit, de către d. Constantin 
Di.nitriu fost preşedinte al 
natului, ca preşedinte, d. Gheor- 
ghe Tatarâsen actual prim mini- 
•tru. ca administrator delegat, 
d. Mihai Poporici fost ministru 
de finanţe, şi alţii ca membri in 
consiliul de administraţie. 

D. Manoilcscu nu făcea parte 


Mai 1??*, înalta curte de casaţie 

constatat 

«In ce priveşte operaţ.un.l* 
de credit făcute de d. Mauodee- 
cu la Banca Bucureşti, din cer 
cetirile făcute de d. consilier ra 
portor, re/.uita că nici a«*esţe o- 
f >ernţii. nu prezintă n.mic ilicit. 

toate debitele şi creditele fund 

justificate, iar în c* priveşte de¬ 
pozitul de 7 milioane depus la 
această bancă, de prefectura Ko- 
manaţi. se constată că d Manoi* 
ţp.cu nu a avut nici un rol in 
creasta afacere*. . 

Dacii nici o hotărâre a înalte» 
curţi de casaţie luata după înde¬ 
lungate şi minuţioase cercetări, 
nu poate opri în loc pe nişte ca¬ 
lomniatori ticăloşi, atunci tre- 
nie »a constatăm ca tonte mij- 
rnccle normale sunt epui/ate 
faţă dr dânşii. 


Haşiştii din nou contra 

d-lui Brătianu 

După restabilirea echilibrului 


guvernării, grupul haşist a ajuns 
din nou printr’o rapidă mişcare 
de translaţi© in braţele d-lui 
feh. Tătârâscn. 

Pentru ilustrarea «ruperii de 
punte» cu bătrânii liberali, ha- 
şistii au ţinut să facă cri o de¬ 
monstraţie de simpatie nepotu¬ 
lui d-lui preşedinte al partidu- 


lni, cu ocazia discuţiei generale 
la procctul de reformă al înv㬠
ţământului universitar şi supe- 
nor. 

Incidentul de eri a trimis pen¬ 
tru a doua oară la zero grade 
termometrul simpatiei başisle 
pentru d. Chinu Brâtinnu (cum 
ii i»piinea odată directorul no¬ 
stru). 


Agonia Lupilor 

-:fcc=c=» * 

Sihastrul dela Athcnee Palace 

csa se potoleşte repede da- nal-ţăronesc noi avn des- 

prins din prima zi pe mo- 


Ultimele bande abisiniene se predau 
autorităţilor italiene 


Cercetătorii istoriei noo- 
stre politice de mâine, ci nu ai ajuna be%t* 
fiindeo vor trebui să fie fi oceste simţăminte, 
de «ccftio, se vor opri o 
clipe fi asupra sinistrelor 
figuri pe care viaţa publi- 
i-a suportat de două 
reci fi cinci de ani, sub 
inerţia lipsei de reac- 
faune. 

Istoricii se vor opri pu¬ 
ţin asupra câtorva dan ti¬ 
purile cori ou ilustrot prin 
fiinţa lor o epoca politico, 
dzr moi oles vor diseca fe¬ 
nomenul prezenţei Lupi¬ 
lor politici din viaţa t'©- 
cărui organism. 

Epoca noastră s o manii- 
festat — vorbim de ulti¬ 
mul deceniu — priwtr’un 
primai al setei şi al foa- 
mci. 

Setea o existat politic, 
totdeauna, dor nic odată 
atât de pronunţat. Dorin¬ 
ţe o escalada, călcând 
peste mortarul oricărei 
etici) dorinţa de a supune 
bunul simţ dar mai ales 
buna cuviinţâ- 

Dar setea in politic, mi 
este cea mai rea dintre 
«virtuţile negre», cu care 
unii dintre oamenii poli¬ 
tici t'au stigmatizat. Setea 
politica este doar o exage¬ 
rare a unor necesitaţi or¬ 
ganice de manifestare fi 


Generalul Queipo de Uano 

va purta titlul de 

Duce de Malaga 


avilla 

şedinţă a 
oraşului Malaga 


/j, — Ist ultim* 

msstilci pălită fii 

s'a dlscu- 


Malaga. 

Dup* lungi dim*ssţi tt nl, ** # 
nffirit ud ar acorde //»•»,,, 



hut/lrit na ar acorde 

-- , », M ax- ’ ralului care a cucerit ur ., 

tnf modalitatea ai a ne r , .. „ M * 

.. rrr»• "*'V ' 7/,T 


lui f"f'> ffl-nrrnhil Qni- 


mentalilor, titluI de diiem 
de Hala ga . 

. In acenf scop, — munte/. 
I pulitatca ne va adreso y„. 
Cvrnului din Bnryan, no/l. 
citându-l aprobarea. 


D. Dr. N. LtJPU 

Foamea insa devorează 
totul. Este flagelul biblic 
care nimiceşte, i nea le când 
zăgazurile oricărei resem¬ 
nări, din partea celor des¬ 
puiaţi. 

Foamea provoacă revo¬ 
luţii in sâ-aul oricărui or¬ 
ganism politic mai ales 
atunci când însuţi el este 
supus înfometării. 

lată de ce din frămân¬ 
tările partidulului na fio¬ 


rii vinovaţi, care surpând j 
o şubreda autoritate a 

d ifî«J°* n a Mih * , " cho * J W'enn dc Hau», comandau - | 

năvălit înfometaţi pe nr- »» r n . 

"*■ "CjHutonr. „ ,tnt 

a ţarămmei romaneşti, iruri im,te- 

Lupii au sfâşiat ^ __ 

risipit de patru am m sar- ,or « * M 

Şoseaua Madrid-Valencia complect 

crucişate. • * ■ _ 1 — I —5 

Au sfâţiat prea mult ca 
să mai aibă ce sfâşia^ şi 
mâine. Foamea de mâine 
nu mai au cu ce o potoli. 

Să se repeadă asupra alto¬ 
ra este aproape imposibil, 
fiindcă Lupii sunt ?cum în¬ 
conjuraţi. 

Bârlogul dela uAther*e 
Palacc >, <le unde in două- 


ucMta de trusele g-ralului Franco 


SICUJKN/A, ÎS. - Coloanei* na» 
ţioualUt* «Un «retorul fJoa«J«l»lnra 
«nu elornll in carMil «HH tl* ‘*d 
c*l inal aprig Inamici ploaia. 
Unităţii* mohillxat* au fo«t lita- 
ralmeiito iin«»HIHxate in noroaie. 
In'efiterlvtil şi-au puia* continua 
zeci de ani s’au repezit con- 1 cu xr*u inalntar*» «pre Briliurza 
tinuu după pradă, el însuşi pi dealungul vâii râului «marca 
fiind de tot oţăţio ani o TancnrOe şl «rtileila nn au putut 
pradă de râs boi, a devenit 
refugiul ultimului Lup al 
v'eţii noastre publice. 

Viaţa in libertate si de ff 
codru, se apropie de asfm-j 
ţii. Acolo cei trei din ha la 


Invd nprijtnl acţlun*a lor. 

P« frontal Jarama naţionali,m, 

I d*alânţolt o ofemtivâ, rr-pin. 
gând p* inamic p« un front dc pa¬ 
tru Pilomctrl lungim* şt tr*| *d«a. 
rlm*. la Nord-V**t d* Flngnrron, 
and* gaa dat lupt* Invrrşanat*. !■ 
urma ac*at*l înaintări, naţlonailv 
tlI controlează io mod practic *o* 
aeaua Madrid-V«fonda. 


Lupului, cu bereqăţile în¬ 
setate fi sfâşiaţi de Toarne, 
vor termina nrîn m se sf⬠
şia înb* ei. 

STILEX. 


in Saauia naţionalista nn sunt 
undaţi de lupta a.e altor ţari“ 


Comunicatul marolui cartier general naţioulist 

cu *15 de koa. Toate contraatacu¬ 
rile pe car» le-au încercat au font 
respinse cu mari pierderi pentru 


ADDIS ABEBA. li (Itador). 
Agenţia Ştcfaui transmit*; 

Iu ziua d* ti Marti*, generalul Cu 
bcddu. care operează cu trapele 
0 * 1 * în regiunea Bal*, a primit o 
delegaţi* *le II «*fl indigeni cari na 
cerat ai II ie îngădui* a fa** art 
de impuner* împreună cu citev* 
mii d* râiboiulel «j ca familiile n- 
nentora. 

Avioanele de recunoaştere au sta¬ 
bilit dealtfel că In mal mult* cent<"• 
din regiunea Bale, ind«*nll flutu¬ 
rau pin/c albe, tn *etnn d« predar*. 

In uruia raspunaului favorabil a 
generalului Cabedda, la II Martie 
nou prezentat la rouiandamcotul 
Italian câteva «at* d* IndidigenL 
venind din zona Ohigner. El au 
predat 210 puşti, o mitralieră şl o 
mare CAt.fitale de mnnlfinni. 

A dona zi. un grup de zece <ba- 


_irambara« şi un «grămădi* şefi in¬ 
digeni de diferit* grade. iu»oţâţâ de 
I vreo M#t foşti soldaţi regulaţi, apar. 
ţinând fostului cenţi u de inNtruc{le 
al inisinnll militare belgiene dela 
ttohe, şi de peste l.Wf bătrâni, fe¬ 
mei şi copil, cu numeroase turme, 
au făcut act de supunere autorit㬠
ţilor Italiene, Predând 15 mitralie¬ 
re. câteva sute de puşti şl o marc 
cantitate de cartuşe. 

Pe de alta parte. anunţa că 
Fittauri Bnh”tlc, şeful bandelor 
care mal rezistau păni acum rix. 
leţ in această regiune, fuge Îm¬ 
preună cu câteva ante de partizani 
din calea trupelor Italiene, trâgln- 
du-ne spre «nunţi. 

Ocuparea regiunii Bale este acum 
fapt îndeplinit vi tn curând a* va 
paşi la organizarea religioaai şi po¬ 
litica a ncestui ţinut 


Ambasadorul sovietic la Londra, 
nu e pe placul presei conservatoare 


l.ONDRA, 15 (Radorj. — Diş- 
eurttul ţinut Sâmbătă la Lon¬ 
dra de uuibavadorul sovietic 
MnLski determină ziarele conser¬ 
vatoare ţ|i in deosebi pe iDnily 
Tclcgroph* *i Moming PohU si» 
farâ o apropiere intre afitudini- 
Ir umbri sudorul ui «ovietic şi am¬ 
basadorului german. Cele două 
ziare critica cn severitate «df 
plomaţia de util nou». 


oMoming Post» spune în art» 
colul său de fond: «D. von Ri- 
hentrop a lansat moda şi d. Mu- 
iski o urmează. Oricât ar fi de 
d»eptc simţimiutele sosietice, 
exprimarea lor dela o tribună 
publică constitue, ncîndoelnic, 
o inovaţiunc pentru un ambasa¬ 
dor In Curtea dela Saint James. 

Tot ce putem spera este ca 
inovaţia să nu găsească şi alţi 
imitatori». 


Dpi? Palat 

COMUNICAT No. 9 

Mareşalul Curţii Repalc tace cu¬ 
noscut următoarele. 

In dimineaţa de 14 Martie 1937 
Mojestntea Sa Reqele a Întâmpinat 
in para Cotroceni pe Maiestatea Sa 
Rcpina Moria a Juposlaviei. 

—• -*■ 

D: Victor Antonescu pleacă 
la Ankara In astă seară 

L). Victor Antone seu, mi uiu rut a- 
facer Hor $1 rit ne imofii de d. Cre- 
{eanu ministru plenipoien{inr, ptirâ- 
i e$te Capitala in asth seard. plecând 
la Ankara In vizi l/f oficiată. 

D-sa va avea la Ankara impor¬ 
tante conferirile cu d. Tcwflk Rusia 
Aras, ministrul de externe al tur - 


D. Mirictru Angelescu 
la Varşovia 

l). dr Anuclcscu, minitlrul Edu¬ 
caţiei Moţionale, plrnca autd seard 
la Varşovia. 

l)\n (iceurtă canid leyea moWf/îca- 
tonre a invdţâtnfin/ului rujterior, 
cure a mierii câteva icliimbâri la 
Catncrd, ra fi frrcnM azi din nou 
prin Senat. 

Conferinţe finanţe 

Azi dimineaţă a au ui loc lu mi- 
nintend de finanţe sub preziden¬ 
ţia d-lui Mircca Canei cop, con¬ 
ferinţa inspectorilor financiari 
din înlreapa ţară. S'a discutat 
problema lu'celvrnrii încasărilor 
fi a aşezării nunilor impozile. 


Mank pionier al Panslavismului 

împăcarea dintre Sârbi şi Croaţi 






Guvernul a kuturit Închiderea 
Parlamentului peste cateta zile, 
pentru a începe apoi să legife¬ 
reze prin decrete legi. 

Se pare in*« ca temeiul prin¬ 
cipal al scurtării sosiunoi pre¬ 
lungite, ar fi teama ca să nu în¬ 
ceapă şi Parlamentul nă-ni trea¬ 
că legile lui. 

Fiindcă sunt vre-o câteva în 
pregătire, cari nu prea plac gu- 
v ernnlui şi nici opiniei pnblire. 


l>. (Jrigore KlUpeacu candidează 
Io capul liztei oaţfonal-târânltte U 
alegerile rooiunale din «ectorul 1 
Galben. 

Alegere* * fort fârută avându-ze 
ta vedere ralUatag d* şef *1 uutu 
rAtorllor dela Haeâu pe vr* (U ea iâ8- 
bolului 

Eat* m tot cazul o atauzara. 

Dela Bariu U Bucureşti. 

/.turele au anunţat acum duuâ 
Mile sinuciderea unui tânăr care 
la cercetarea odelor i $ a găsit 
partea de membru al partidului 
naţionăl-ţarâniet. 

Procesele do conftiinfă au înce¬ 
put. Afteptâm acum pe al fii. 


TOBRUK, 15 (Rador). - 
O. Mussolini a sosii ase pro 
Io Benqhasi. 

La începutul nopţii, 
populaţia indigena şi ita¬ 
liană a organizai o retra¬ 
gere cu torţe prin faţa pa¬ 
latului guvernamental, a 
clamând pe d. Mussohm, 
a apărut in balcon 
peotru p admira spectaco¬ 
lul fi a răspunde la salutul 
entusiast al mulţimei. 

1 RlJ*0LI, 15 (Hudur). — /V bor¬ 
dul vaporului «CBfo di Taniei» uu 
sosit azi d-nii Ucnni, ministrul oo- 
munH'aţiilor, Tliaon de Re vel, mi- 
nistrul finanţelor ţi alţi repreten 
Omfi ai autortidţilor italiene, pre¬ 
cum ţi mai mulţi delegaţi francezi 
ţi grrmnni cori vor asista la inau 
gurarm Târgului din Tripoli, 

VAHŞOVIJ Ji (Hadur). _ ,Tnbd 
ra un iun ti no (x/na U», a cărei forma 
re a fost anuiifutâ la ti Februarie 
de colonelul Adam Koe, a convocat 
pentru art pesta tuo de delegaţi ai 
organ! soţiilor rurale. Şeful grupă ■ 
rii a luat cuvântul cu oe*vf prilej, 
declarând că Tabăra w» măreţie să 
uţurtze absorbirea de către oraş* a 
excedentului p/jpulaţizi rurale. 


I). Al. I aida 1 nerod preşedintele 
Frontului Românesc* va »o*i In 
cursul acestei săfdâmâni in Capi- 
tnla. I) sa ea «rea importante cons¬ 
fătuiri cu fruntaşii «Frontului Ro¬ 
manesc». 


Astăzi la ora I dimineaţa o‘a în¬ 
trunit coiuiliul medical «1 O. E T. 
K-lul U zediul din ralea Victoriei. 

Sau diaeatat rbeetiuni in legAtn- 
ra cu organizarea şl controlul me¬ 
dical *1 teatrelor rtrAJcreştl din 
tara. 


luţclcgund gravitatea ntoaicn 
tului şi absurditatea luptei in¬ 
terne Prinţul Regent Puul Ca- 
rughiorghevici, socotit de Cr°aţi 
9 i Sârbi ca sUi^urul care ar pu¬ 
tea pacifica fora şi potoli spiri¬ 
tele a purcea fa unele reforme 
care «u dnt rezultate cu mult 
peste cele scoiţtate. 

Astfel împotriva unei purţi 
din armată care cerea Croaţiei 
să i sc aplice, statutul teritoriu¬ 
lui cucerit. Prinţul Regent Paul 
nu s'a dat în laturi a aduce l a 
putere pc d. Stoiadiuovici, pri¬ 
mit şi de Sârbii* democraţi şi de 
Croaţii Ţarăn^ti cu neîncrede¬ 
re şi indiferenţă. 

Dar totuşi Regentul Paul nu 
s*a înşelat. După dcabia doi ani 
de gu>ernare,‘' , Stoindin°vici — 
premierul de cauciuc — cum îl 
numeşte Jefticî, a putut stinge 
ura care de opt decenii ino 'nea 
intre Sârbi ş*i Bulgari, ură trans¬ 
format» n/J în*cm mai desăvâr¬ 
şiţii prietenie. 

Şi tot lui i m* dntorrşte reîn¬ 
cadrarea ofiţerilor Croaţi ţinuţi 
în grade inferioare de către oa¬ 
meni de nicntilitatea lui Jifco- 
vici — oameni rare nemulţu¬ 
mind pe ofiţerii Croaţi, făcuseră 
din ei nciniparnţi duşmani ai 
jiigoolavizmului. 

Dar Ţărăniştii Croaţi a lui 
Macck, «are dup» moarte» lui 
Rădici se îndepartaM'r» atât de 
mult de «ccntralizinul» Belgra¬ 
dului pe care-l socoteau nu mai 
puţin decât monstruos nu sunt 
ei ncei» care juz> suni cei mui 
«levotaţi cctăţeţti ai Jugosl«»iei? 

Guvernul Steindinoviri a pro¬ 
cedat faţa de componenţii ne¬ 
mulţumiţi ai Jugoslavici, cum 


nu procedase, nici uh guvern 
pună atunci. 

in guvernul actual a Jugosla- 
>iei nu intră <>uii»cui fie Croaţi 
fie Sloveni, Bosniuci, Munteue- 
greni renegaţi dr poporul lor ca 
in guvernele trecute, ci oameni 
c«re făcând cliînr opoziţie în 
guvern siiut reprezentanţi ai 
voinţei generale. 

Nu trebue să uităm că nbutele 
koroşet preşedintele partidului 
Sloven, s'a urcat pe fotoliul mi¬ 
nisterului de comunicaţii, ve¬ 
nind direct din închisoare 

La fel nu putem uita câ Mn- 
cek, condaniunt la 6 ani carceră 
grea pentru trădare de patrie 
de către guvernul Jcftic», azi 
se plimba liber avanii toate ono¬ 
rurile ce le poate avea, repre¬ 
zentantul unui partid naţiona¬ 
list. 

Azi veştile cari ne vin din 
Belgrad, nc adoc ştirea că Ma 
tek a plecat In Vienn. 

Plecarea lui e pusă în legătu¬ 
ră cu întăliiircu procctatu între 
el şi Ante kârncvici conducăto¬ 
rul emigranţilor Croaţi. 

Veşnici, kosutici, Cârnevici, 
Cochic» însăşi Pavelici, fui mo¬ 
şul Pavelici, condnmiinţi la 
moarte, se pot întoarce in ţară 
lilurri şi nevutăinnţi. 

Exemplul l-au dut Şaleff, llieff 
si AtauusufL Doctor Totarceff şi 


SALAMANCA, 14 (R«dor). — 

Corespondentul Agenţie» Havan 
transmite următorul comunicat 
al morelni cartier general na¬ 
ţionalist: 

Pentru a ascunde înfrângerea 
suferită in ultimele zile şi pen¬ 
tru a ridica moralul trupelor ro¬ 
şii. guvernamentali» au anunţat 
prin posturile lor de radio că ou 
cucerit localitatea Trijueque fi 
cu naţionaliştii ar fi suferit pier¬ 
deri extraordinare. Asemenea 
informaţii sunt eu desăvârşire 
f«lsc şi retragerea dezordonată 
a trupelor guvernamentale cari 
apăru capitula este cea mai bună 
dovada n victoriei noastre. Il da 
Algora până la Tfijue<|ue, tru¬ 
pele guvernamentale s’au retras 


manne. 

Operaţiile noastre in sectorul 
Guadalajara continuă şi înainta¬ 
rea victorioasă este continuata, 
legionarii şi trupele naţionaliste 
întrrcandii se în entuziasm. 

In Spania naţionalista nu e- 
xistn unităţi de luptă ale altor 

{ ari. Nu există decât unităţi de 
egionari, cu mai multe formaţii 
compuse din străinii ce s’ao în¬ 
rolat de bună voie în lcgiu-iile 
străine. Formaţii străine există 
de altfel şi la guvernamentali, 
unde roii de străini ii zorijinf. in 
luptă». 


ORA 2 

Când se vor redeschide 

Universităţile ? 


(Juvernul a lu*t hotă» 
rirea ca redaschlrlerv* 
t 7 niveruităţitor să nu In- 
târzie pcate data de 5?0 
Martie crt. 

i*âssd ut and nau luat 
măsuri ca aă fie promstl- 
gată legea pentru «orga¬ 
nizarea» isseăţă mântui ui 


nssperiar. azi fie ermatricu- 
alţii cari revenind in Jugoslavin 1 ^ r, t* atuilessţii îsi restanţă 
cu toate că aveau condamnări J pe doi ani ffi nâ fie *reor- 
grele, sc bucură dc s«>arr, lumi¬ 
na şi libertate în oraşele de un¬ 
de au plecat odinioară. 

Prohlcmu Croaţii, atât de 
mult trâmbiţată de către cei in¬ 
teresaţi, va fi iu curând lichi¬ 
data prin rezolvarea ei, cu ton¬ 
tă opunerea pseudonaţionnii- 
ştilor Jugosbivi. 


ganizate» cdmissele şi can¬ 
tinele mtudenţeşti. 

In ceea ce priveşte c㬠
minele , tf'n ajuns ţa con¬ 
cluzia ca ete să nu mai fie 
admistiatrate de către stu¬ 
denţii înşişi ca im trecut, 
ci de o massieră autorstat'ă. 
de cAfre un delegat al Se- 
natului Universitar. 

Tablourile cu studenţii 
exmatriculaţi, vor fi afi¬ 
şate la secretariat peste 
câteva zile. 


Discordii intestine 
la Vaiencia 


LONDRA, 15 (Rador). — 
«Daily Ma l» anunţa că la 
Vaiencia ori za de quuem 
•d® ne punctul de a Iz¬ 
bucni. 

După informaţii ©ficialOj 
ambasadorul Spaniei roşi* 


Ministrul Cubei 

asasinat la Madrid 


SAINT JEAN DE LUZ mister. 

15 (Rador). — Agenţia Sie- j Se ştie ca in leu^t»» Cm * 
tatu afla ca ministrul pie-; bei se adăpostiseră de cu- 
mpoftervţiar »| Cubei la rând mai mulţi refugiaţi 
Madrid, Manuel Pichardo, 

* fost gaftit mort in apro¬ 
piere de legaţie, 
împrejurările 


mai mulţi refugiaţi 

spanioli fi C a Manuel P»-.--- .- - - 

chardo reuşise, cu a^»to- f« produs 

rul ambasadei vgentinie- , incaicran siwigcroase 

--- w ne, să salveze pe aceşti re- so pare câ au căzut chiar 

sa produs moartea minis- fugiaţi de rusb««uM-ea g«- m»i mulţi morţi, 
trufu. sunt invăluHe In > vernameotglâ. -==»*<==- 


la Paris a plecat pe neaş¬ 
teptate la Vaiencia. 

Ziarul mai arata câ după 
informaţiile sale situaţia 
dela Vaiencia se aseamănă 
cu ace a dela Barcelona, 
Arvarchiştai urmăresc răs¬ 
turnarea lui Largo C a bat¬ 
ic ro şi înlocuirea lui prin 
actualul ministru de justi¬ 
ţie Garc’a Oliver. Un alt 
grup, «sub influenta direc¬ 
tă a Moscovei», ar vrea de- 
asemeni sâ înlăture pe 
Largo Cabatlero, pentru a 
institui un quvorn având 
in frunte pe marxistul Ne¬ 
grim 

Intre anarcliişti şi part'- 
zanii actualului quvem 
numeroase 
** 


Parlamentul se va Indiiile 

peste câteva zile 


In urma ultimelor intrcvrtlrri 
ţa* «arc d. Gh. Tătar asm, prt*şe 
dintele eoiLsiliului de miniştri, 
le a avut cn d. Dinu Brătinuu, 
guvernul a hotarit ca imediat 
după votarea legilor eu caracter 
urgent şi a legii deplinelor pu¬ 
teri, u inc hi du Parlamentul. 
Aceasta — spun cercu- 


impietează cu nimic asu¬ 
pra guvernării care va 
continua, fără nici un se¬ 
rios obstacol. 

Pentru necesităţile de 
moment ce se vor ivi, gu¬ 
vernul in virtutea puteri¬ 
lor căpătate dela Parla¬ 
ment, va legifera prin de- 


rile guvernamentale — nu 1 crete-legi. 

Consfătuirea dela d. Dinu Brătianu 

Astăzi a avut loc, Ih d. Dinu 
Brntinnu acasă o consfătuire, la 
care uu luat parte d-nii: «Ir. An¬ 
gelescu, ministrul instrucţiunii, 

Ştefunrscii-Goanga şi Bebe Bra- 


tiaitu, secretarul general al par¬ 
tidului S’a discutat legea privi¬ 
toare <t reforma învăţământului 
superior. 


Arestări senzaţionale 
în Elveţia 


TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE «EMINESCU». «TN. iun AfHiHEL SAUCWy~Uo 5 TE« EFON 3.26.6B. 


Zl EttlCU 13 (Itatlur,. — 
Uuliţia st arestat pe aeocu- 
tul itoHcnblnm, originar 
din ţările baltice, implicat 
intr* 0 senzaţională aface¬ 
re de trafic cu urme tn fa¬ 
voarea Spaniei roşii , 


Se pare că este vor ou ue 
uss scasulal de proporţiile 
vele maţ mari, A iu câte 
nan descoperit păsul acum 
iss marginea răsboiulssi ci¬ 
vil slin Spustia. 


Redactor responsabili V.OLANIUC-STERE