Buna Vestire anul I, nr. 13, 7 martie 1937

»STR/ 


ANUL 1. Wo. 13 


' 


O pagini 3 left 


Oumlnic* 7 M4»«-.. , Î ,T 


Bmâ Vitriol 


4 . 


TU Ăi) UD ti) Df LYDTA ii DOtTDiHA DOMAH&A11A 


draqo$ protopopescu 
toma VLADIieu 


R • d a e ţ I a şi Administrat* 

BUCUREŞTI 
Bulevardul Cllaabata 12, otaj II. 


Direcţia Administraţia 4 -HSjjI 


meci $l Demon, sau 

Primatul mumei romaneşti 


Munca românească * suferit In ultimii ani o dobli evoluţie. Pe de „ 
i^aria, pe braţele tineretului naţionalist, ea a font ridicată p&nâ la o nouă 
eţteA. In cadrul acratel otlcl. c. ,|-a „fârşlt «mMctul vechi ca lenea «i 
diapretai. »ub care un neam oriental acoperea prlnoaul sfânt al lupte» 
prin propria ta putere. Dematerializat*. scoaaă din oprobriul marxist 
»ul> flamnra taberelor eroic*. munca braţelor a iucetat aâ fie prilej de 
asmuţire soclalâ, revendicare de drepturi «I ura dela lucrator la patron. 

.Neamul acesta oriental, animat de ud crex, a dovedit in sfârşit nu 
numai că poate MUNCI, dar *1 CANTA MUNCIND. în spirit de ordine 
devotata *1 jertfa 

Pe de altă parte, înflorea in spiritul legilor uoastro >i mai alea edi¬ 
tărilor noastre de lege. muuca oficială. O muncă de exploatare aprigă a 
avuţiilor noastre prin streini, de răsturnare a ordinel sociale prin ridica* 
ica lucrătorului la rang revoluţionar — »uh pavăza comunisniulul. — fl 
de denaturare o însuţi neamului aceatula prin creiarea unei noi caute de 
exploatare. cu infiltrarea de peatc Nistru a servilor acestei caste, nervii 
ro perciuni naturali ţl numai pasportut fala. 

DOI A EVOLUŢII. DOUA MKNTALITAŢL liN PISC !>1 O DECì 
DERE UN TRIUMF $1 O DERIDKRE. MUNCA SPIRITUALA. MUN¬ 
CA SPOLIATOARE, MUNCA ELIBERATOARE. IN SEMNUL URA- 
00STEI DE NEAM SI DE APROAPE. MUNCA ASUPRITOARE A 
TIU ŞTI RILOR CU TARIF DL FAVOARE. ŞI UBA DE CLASA» 
Ml NCA TINERETULUI EXALTAT. MUNCA COClRJAŢILOB CU 
TRUP SI NAS COKOLVT. MUNCA TEMPLULUI LEGIONAR, MUNOA 
OII1ŞEI'LIT MAX AUSCHMTT- 

Daca neimiul Crueei a rcgl.sat primul fel dc muuca. semnul lui iuda. 
corupător de societate românească, ţi de leginlatle românească, a rcglaat 
pe al doilea. 

i; marea (apta la cer a uatioualistnului eroic ca a consacrat pe p㬠
mântul ca ciulini politici, primul fel de muncă. E blestemul partidului 
inii rnatinual-fâranUt că dela tarifele de pruleguire a industriei parazi¬ 
tare la paspoartelc false pentru lucrătorii Ulcitl. a patronat domnia lai 
Anrrbnitt, eu tantlruie pentra miniştrii democraţiei fi excluderea realu¬ 
lui vait de romănime chiar deja dreptul de a-şl munel al câştiga pro¬ 
pria avuţie- 

Sertaol sciziune! V aida-V oevod a fost descătuşare* unul ou» brav de 
cub Jorinca Aimchnltt Iu cărând va trebui vă mai treacă pela ghişeele 
acestuia dr corupţie noma! câţiva tineri codoşi fezandaţi f* sărmane 
dame de societate. 

Pe celalt ghişeu. frumos, cil uu altar oaliouai. va trece la nemurire 
apiriiol tineretului aărae fi împilat. 

Ti*ai dat veajoi. aruiupe colega, iubite douinuie lancu Maior, ca ai 



ABONAMENTE: 


1 an Lei MO 


i \ un tel 700 l . I ' “"J**' «O 

Comune urbane | 8 ian. ., B0 j Comune rurate > » j™} - |g 


Provocările din Sărindar 


in fata un «Ilar şi nu ghl>ou atunci când — fie vi sub pintenul ultiuic- trăi numai în lliiuere â iu nn- 


lor evenimente al pornit la punerea muurel naţionale pe noi temeiuri? 

Ti-ai dat seama cu re demon lupţi, fi către ce arhangheli te indropţi ? 

Am citit cu ţuilpltatle. titlurile mari dLu Viitorul ziar cinstit, Iubite 
eolrga — ţi comiţiile pe care le-ai convocat ca să faci o nouă lege a man¬ 
cei româneşti când o al i*e oca veche. 

Am văzut pe no reportaj de acesta scnzaţiuiiaL pua ca un destin 
chiar ciocni domnicl-talc simpatic, sau cel fl mal simpatie al lai Olio 
Btnu. 

Aiu \h/.ut *eria neagră dc reforme: dela excluderea atrciailor din 
înscrierea de firme, la pedepsirea întreprinderilor ce calcă legea propor- 
tloualitâtci tatentle la aocletâţile dc petrol, fl cea de telefoane) — fi de 
aci, la rrgimnl paradiziac cc va împânzi Ura ou câminurl de ucenici. In¬ 
tre Timişoara fi Cernăuţi. Bacau fl Tg. Mureş. 

Şl rni-am apaa: Ce adorabile ar fi toate astea, dară ««ful organizaţiei 
liberale de Cernăuţi nar fl MlcbeUon ! Dacă celelalte posturi de coman¬ 
da ale niunrei vi ciftigulaJ românea© in Ideala Bucovina — Bucovlua 
roca, vl roaJ alea a dumilale - nar fl iocredln|atc acoliţilor lai Mlchel- 
son. spălării Predinger, Ntraucher. Foeşauer şi Iar Predlngcr. Strauchor 
fi Foeşaner! Şi dacă gurilr rele n'âr «pune râ fl Ministerul Montei ar 
fl condu» mal mult de Mlehrlson! 

le-am iubit fl atlinaL «rumpe colega. — dar m am «I crucit de atâtea 
erL cu atâtea bucovineni tot «şa de cum«ecadc ca fi d-U. cum ae faoe 
eă ilrta înălţimea el tăria pe care o ocupă in Bucovina, fiul plugarului 
din Vleovul de Mu» au face ceva «1 pentru areat plugar fi muncitor ro¬ 
mân. el w încurcă intru na. cu u întreagă ţlaahtâ de politician! verofl. 
tu cotletii ivi Anb*ucb,Mlchrl«ou. Predlngcr ţi Foeşaner 1 

Ne-ain crucit— ţi am lot nădăjduit ca odată fl odată profesorul de 
Istoria Românilor ioea de sub auatriael, să w apuce să «crle fl putină 
Uturie făcuta de (Unsul. — făcută negrefit fără concursul câllmâre-»© al 
cronicarilor iu — sou fi — înger. 

Acum a* pare că însuţi partidul Iul Vintllâ llr*tUnu ie»e din propria 
«a rrttufe fl te Îndeamnă. 

Istorice, ascultă Istoria. 

Fă cel pu|iu I % din ce iţi ordoni, fl al un om — «I cu ol aţâţi adver* 
•ari Ja picioare- 

DRAGO* PROTOPOPESCU 



BOLTA SFINTA-DOLTA BECE 
Printre Ibriuntâle titluri masoni 
o* de scop* i i(f In arhh-rle dc coif 
ova vorbit ţi cri, pini e unu/ dc: 
Mărul* Scoţian «i Italiei Sfinte 
tiardiat ce »*a aflat. Pungal o pri¬ 
mit urmd/oarrQ triegramd: Hoy 
»pcr»/iw*jfi dr ec Boltă Sfântă e vot 
fru. IMcO a vorba dr Bolta ll*nr, (i 
ict‘ titlul p* loc. lotcvo indatâf fa 
moftdii. 

UNDE MERGEMf 

BeăMfUcvA Noastră — auriţi titlul 
— oliviwxd tttnil nl fărel — an> In 
urvtătoarelc rHilnte defa 
ttih'jUickv pifire; 

^ r outâ Ura rairmdl Lu jdiuAiatra 
gtiub‘1 ie intrcubo uuili- uiurifc-iw»! 
('•dr «ci mcrgt fN, d U MthnlavJtcf 
ul tu Volcktiua 

iJlpi/OM A JTt'E 

rJIrUiijiepşu tKKr^râ organ nofio- 

2 ,1"'*' ~~ ^ nur fi ţ{ n ^ io - 

.4rj. of _ anunţa că w# ittohl- 

Iam ji* 11 . * ca Ir nutnrr* 

£«Un/or dintre Bomdnia y/ Pn- 


£ vorba dc legaturile dintre oa- 
mr.nii uOftri jtoiuid şl «ovrrR pu- 
mnntrnl't 

DOOTOBt L FAHA VOR 



Gazetele partidelor fi alu lu¬ 
mii politica perimate sunt gazete 
pentru ziua de ieri. Cola de purft 
informaţie sunt gu/.cto pentru 
ziua de azi. Guzetele dreptei na¬ 
ţionaliste trehue «a fie gazete 
pentru xiua de mâine. 

Ele uu trebuie Hb se desprindă 
din realitatea prezentului pcutru 


îtcîpari. dar uici nu p<»t »& se 
mărginească la un uclualism fără 
ori/Aiut si fâru viziune spre vii¬ 
tor. 

Buna I oştire, servind uu ideal 
ni militâud pentru dânsul. Înţe¬ 
lege să definească, su contureze 
şi sa ilustreze acest ideal in for¬ 
me palpabile. Cuci ziua de mâi¬ 
ne mi va fi făcuta numai din- 
tr'o auumitâ spiritualitate, ci şi 
duitr'o ţesătură de noui iiistitu- 
ţiuni naţionale, care să dea o for¬ 
ma concreta şi fecundă acestei 
spiritualităţi. 

Gnul din cei mai valoroşi ti¬ 
neri gânditori pe care ii are ţara, 
d. Christian Pctrescu. arata zile¬ 
le trecute intr’un articol din re¬ 
vista LUMEA NOUA, intitulat 
clnstituţionalism şi spiritualita¬ 
te» ca nu există o alternativă 
toiimeni noui snu instituţii nouă», 
ci formarea unui om n«u presu¬ 
pune instituţii noui care vă cree¬ 
ze şi >u păstreze o anumită spi¬ 
ritualitate şi o anumită etică şi 
că. la rundul său, edificarea u- 
nor instituţii naţionale binefăc㬠
toare nu sr poate concepe fără 
de oameni noui cu suflet şi men¬ 
talitate nouă. 

Problema de a alege ce este 
mai important şi cu ce trebuie 
început — cu omul sau cu insti¬ 
tuţia — este o problemă care 
rezolvă pv l«ni« cxj»erieniei isto¬ 
rice într’un singur sens. >uut oa¬ 
meni supradimensionaţi suflete¬ 
şte de Dumnezeu, care crein/i 
instituţii noui, aşa că aceştia »e 
•ituioză incontestabil deasupra 
instituţiilor care sunt propriile 
lor crc&ţiL 



DESCIFRARE 


»U 

care instituţiile li 
ducă şi îi pftstrea- 
a/e lor. 

oameni — < < i pu¬ 
ţini — .iau deasupra instituţii¬ 
lor; cei din iirru* — cei mulţi — 
stau dedesubtul lor. De aceia, 
oomfnii cura vor sa dea un curs 
istoriei nu niărgioruvcra 

la u crcja numai stări ac spirit 
şi climate morale, ci trebuie sa 
elaboreze şi ueote instrumente 
de acţiune asupra meussei sociale, 
care sunt instituţiile. 

lata dc ce mişcările naţionalis¬ 
te româneşti au datoria «u ue 
spună mai mult decât uc-au spus 
până astăzi despre viziunea lor 
concretă asupra viitorului Ro¬ 
mâniei a doua zi după triumful 
naţionalismului românesc. Ele 
sunt datoare să arate mai limpe¬ 
de ce vor şi mai precis, cum vor. 

Ele trebuie să se preocupe de 
cadrele noui legale şi instituţio¬ 
nale, care vor defini noul stat 
românesc şi vor face din ideile 
naţionaliste o realitate. 

Ca să ne oprim la un singur 
cKciuplu, poate cel mai impor¬ 
tant din toate: Cc crede naţiona¬ 
lismul românesc despre untul u- 
mversul egal. direct fi secret? 
Socotesc oare mişcările noastre 
naţionaliste accastu instituţie 
fundamentală este compatibilă 
cu o reconstituire pe baze orga¬ 
nice tt societăţii româneşti? Nu a 
arătat oare îndeajuns experien¬ 
ţa că, iu actuala sa formă, votul 
universal degenerează în dema¬ 
gogie. în destrămare morala in 
fărâmiţarea puterilor naţionale 
şi iu stăpânirea partidedor şi a 
presei de către plntocraţia în¬ 
străinată? 

Dar in cccac« priveşte proble¬ 
ma dacă vinţa de partid şi inul* 
ticiplicitrtte.a partidelor politice 
trebue sa mai continue, ce crede 
mişcarea naţionalistă? Căci ş» a 
cr«<tn este uhu din problemele 


cruciale alt statului da mâine. 

Dintre centrele de acţiune şi 
de gândire naţionalistă numai 
şcoala corporatista romaucascS 
— care este numai un centru de 
gândire şi a refuzat stăruitor să 
se transforme şi într’un centru 
de acţiune politică — şi-a spus 
irecizuinu cuvântul suu, Ce- 


cu pi 

lei alt 


ta loişrnr'vV naţio 


păstrează mai mult sau mâi pu¬ 
ţin în rezervă şi nu atacă bucu¬ 
ros enigmele viitorului. 

Du. BONA VESTIRE are 
această privinţă o situaţie privi 
legiată. Fiind un ziar liber de 
lupta şi doctrina româneasca 
poate neveni oricând un centru 
de preocupări şi de discuţiuni 
doctrinare privitoare la statul 
naţionalist dc mâine. Ea poate 
strânge zi de zi. toate încercările 
meritoase şi bioe inspirate de a 
schiţa prin gând configuraţia 
statului viitor, de a arăta căile 
şi mijloacele priu care se vor re¬ 
zolva toate marile probleme care 
chinuic astăzi românimea şi a- 
cca parte deosebit dc simţitoare 
a ei, care este tinerimea româ- 


ueasca. 

Distinşii directori ai rcestex 
gazele au primit bucuros să-şi 
deschidă coloanele pentru acest 
fel de dezbateri Nu este vorba 
dc o dezbatere fără îngrădiri, la 
care sar putea manifesta orice 
păreri, chiar şi împotriva doctri¬ 
nei naţionaliste. Fjite vorba de « 
dezbatcee pentru alegerea mij¬ 
loacelor dc valorificare şi reali¬ 
zare a doctrinei naţionaliste. 

Şi este vorba dc a risipi odată 
mai mult calomnia adversarilor, 
care pretiud că mişcarea naţio¬ 
nalistă este numai o pornire de 
instinct. Ea este desigur şi o ma¬ 
nifestare a instinctului robust şi 
sănătos, dar este, cum se va do 
vedi în curând prin însăşi con¬ 
ducerea statului, o revoluţie de 
idei şi de fapte. 


Uu condeiul anUzl cu «entlnicutul unei triste lâiUrnictl «I au ro»l lx- 
hutf«c «â prlr«p bl«*«tcmul c«r« apa.<*a peste wrrlHul nostru eotUlUn. Dxeă 
ani o palidă consolare * poate numai eroismul acealor gânduri «triv® 
care *e hat, ca uu foarte inegal duel. înainte ehlar de a fl alun* pe câm¬ 
pul de luptă unde au fo»t destinate. 

Cu sentimentul acesta mă uitam (lcmi&xi pe un număr din Bonn Von* 
tire care ml **• adueea deJa tipografie. Aveam acolo articolul ailalepecare 
l-ani semnat desigur dar in care. ca aproape In toate din ultimul timp. 
ma recunosc atât de puţin! Fraxele sunt rupte biiar la început, când ou 
suut obligate eă »« sfirţeturd mai repede decât ar fl vrut, iu neant, fără 
punct, fără virgula, fără niţele» — ai in accai galimaliai. autorul st» 
perplex, uluit <»i chiar reaemoat puţin gândindu-ne cât poate fl de pri¬ 
mejdios tarii lui. far* să bănuiască măcar! Aceasta a fost soarta aedul 
articol, ile pilda, iu care înfieram absurdul atentat dela laţi, dar iu 
care n'am iibutit «a gaso*e, când l’am văzut tipărit, decât panica litere¬ 
lor ţi n cuvintelor unde «ubieetol ui căuta iu zadar predicatul «an 
predicatele nu mal serv iau niciun subiect, ţi unde chiar ortografia — 

•IlUS O* etc, — era acum dc o extravagantă pe caro nu mi-am ingâdult-o 
v rondată 1 

Bine, toate astea, foarte bine — mi-nm ii»! Probabil, ca celebrele per- 
kcuagii ale lui Pirandcllo. ţi gândurile mele, cel puţin in xiun de azi, «unt 
sortite sâ-ţl strige inutil dreptul lor să trăiască. Un creion roţu le răs¬ 
punde peremptoriu ca uu e permis, o ţtauipilâ apoi — «ccnsuraU — ţl 
i'a terminat l Dnr. incâodntâ. foarte bine. SI eu «aut fericit aă fiu tăiat 
io carne vie, in literă vie, dacă — vorb'aia t — intereaele târli o cer! 

Decât, ne mai putând sa citesc articolele mele, iau in mână presa din 
Sărindar «i «e înţelege că o răafocsc foarte ateul- Văd atunci ca Honig- 
man—ftfţi, cel cu galoşii—Honigmnn Incendiatorul. Fagure din closet, tra¬ 
ficantul dc cauciuc cu Rusia Sovietelor, are voc *â târască iu fata tribunalu¬ 
lui public pc toţi Românii patrioţi, pe cari el iiacuxâ cu autoritatea pe nr» 
o are, de crima aboiniuabilă dela laţi— Sunt vinovaţi naţionaliştii!, de¬ 
clamă fagurmanii rongestiimaţl. cu obrajii ro»i de palme străvechi — tl 
de indignare. A protestat A. C. Cuxa. Oclnvian Goga, au proteatat toata 
grupările naţionale — pistruiul dela gazetă © indiferent, el nu aude, nu 
Iartă ! Să fie exterminaţi, ata dar. toţi studenţii din universităţile noas¬ 
tre. sa fie condamnaţi rapid toţi aceia cari n"au dezertat de pc front 
« au casiere la curţile marţiale — fiindcă acvţtia auut n»(Umaliifti ti 
fiindcă dulcii piraţi dela Lupta 11 vor ncapirit criminali! 

Dar honlgmanni rui e singur iu necsl nou Incendin |/eTare vrea să-l 
aprindă pe tară. Peste drum, in vastul Kolhoz dela Adovârul fl Dimi* 
aeoţo fraţi» lui galiţicnl stăpânii lui Mihail Sadovcanu. aruncă din ro- 
tntive acelea*» scântei i>cstc praful de puţei- Suni vreo douăzeci dc co¬ 
loane compacte alaltâerl. in Adevărul, care ne «cutară pe toţi. febril— 
Ei ne iau de acnrt. ne iau 1* roşi in idişul lor umanitar, nc caută în 
buzunare, ne pcrchisiţioneaza conşUinţa şl vor să ne dea afară din 
România — totl proxeneţii ăştia dela tarabele lor de opinii, cari n’ar pu¬ 
tea să arate paşapoartele acelor iile negre rând an trecut frontierele 
noastre, flămând, cu mâna lor întinsă care cerea de pomană o (ara! 

Cam atâta voiam să spun respectuos eensurli pe xiua de azi- Dla 
puternicul ghetto de presă dela Bucureşti, cel mai buni Roiuânl. singurii 
cari ao mai râma» prin incertitudinea xllclor astea, «unt denunţaţi cri¬ 
minali şl ae cheamă asupra lor toate rigorile şi toate represiunile orgm- 
ncloi noastre de pază. 

_$i adevar xic vou*. inbiţl prieteni eari mă citiţi aici şl ea cari îm¬ 
part tristeţile mele colidlane. — nu e departe du* când se va cere expol- 
aaiea noastră, a tuturor, iu manşa ! 

O vor cere pistruii cari au pu» stăpânire pe noi - arendaşii lui MU 
hall Madoveaon. tott indivlili ăşta Interlopi din redacţii cari In ceasul a- 
eesta m> mulţumesc să ne strivească aubt rotativele lor. 

Să rămână ţara numai a lor. o t*râ pe care au inUlnli-o in praf. pe 
undeva, in drumul aventurii-. O© frorooa <*eecheft» «e prepară. In am¬ 
bra tolerantei noaatre! Hal fraţilor. - pregât!tl-vi bagajele! - aă fim 
U pleeAm I. ..U fri- VLAOES CU 


Mihail Manoilescu 


Du,iu.„ii Nramalul .«• » o inlr„.,a !*«.. cnmol.t» » I«»H J, i^ilrloti.». 

(>i f* r * da tara alieri drapturid. proprlrtmt» „apra larii noaalrr. Jidanii vor «* „r ,nYr,r rum ” D 
cftnUm doinalr. «I rum « or Piuai rlm l.rarda. El vor ap. ,1 pământ in t.ra ..I. Srri.u rum.nrar , munu. 
puliml da aL Vurlmac dr tartei »i dr allarr. l>l.ruU polltlra lolrrnâ ^ r.trrn* a Homanirl 

Tara. tara. rotrau «irâlnll aa .orhrascâ ia unterlr »âu. .... 

Tlnrrr. Iralr. camarad», iiurrnuurhlatâ. in fot. alUrrlor ^ n lat. mcrmteUtar. A«nlte Hnrr^ 
(ratr. camarad», era.ol i.lurlrl hatr or. ru,4clunll. U n. r„,ă.n prnlro lovirrr. I'alrlel. 


Mult zgomot... pentru ce ? 


Vria jurnalele jidănefti oa la 
Sabatul oel din urmd. tună preta 
iudeo-matonică din străinătate, tar 
d. Tătirărcu-Jupitcr, aruncă iulge- 
rile d sole sforăitoore asupra tine¬ 
retului acestei ţări, fără îndurare I 
Dar dec* demnilor, deee, ce s'a lu- 
tămpbtf 

Un domn profesor universitar a 
fost atacat pe o stradă a laşului dc 
nu se şti* cine fi ăin rtM m ** 

motiv I 

Căci acesta este tutrrăntl — ode- 


iBUHnnifl de pb front 


ATACUL 


de NECU LAI TOTV 


Moţa ratn primul do «ouUucU Ma 
rin fi ou uiiu.i o**am culcaL Ne-nru 
strane uuut iu altul, ghe-mu^ţi, să 
uo ioiditiin. Eu crtnl am d* 
gr«vlu. M’atu muiat v> iueep să ai» 
cdenii Marin a adormit lângă 
oiiue. Peste 3 ceasuri \iu© răadnl 
lui. Nc «c u lu ui • Pun bidouu 1 . ia gură 


beau toaU ain». M’arn răcorit Mo 
ţa cate mort de «oboseală şi îugbavai 

dc frtg. îmi »puue: 

- ..Totuir, vino la *pat.«l« *uuu şt 

uU iocălMMtlol* 


No călcăm jo# •» ini lip*»c 
pot de al. 11 suflu cald lă ceafă. M* 
rin ne-a învelit cu păturile uoastr* 
de bumbac. CâtaodiiU par** * ţ [ a- 
cuni îl simt lătiga uilne i»e Moţă. aşa 
am fnst do «trAnfî unul lâugă al- 
tul. 

 doua *1 de dimiuftaţâ. pre«iâoa 
păturile la oauiiou ti luâtu cafeaua 
ou lapte. Fale o ti pavomrâU cu 
ceată Pi»»* »cum am »vut uoreouu 
mai de rilA frainouee. HUu cu Moţă 
şi Mat iu de vorbă despre luarurl»» 


amintiri de «caeă. Apoi cei doi «c 
duc in viiiti şi pn la d. Ullutc ş» 
i v.ilalţ). Alecu cu tot #bon ton*-ol 
lui. a cărat ‘âţi*â »»ol baligar 
pentru a i»«1ft apa ce izvorăşte din 
nisip Ii râd (T vuu îftrăhwvr conser¬ 
ve dc fasole la jăratecul haturilor 
de vie. Lui Marin i se rupea inima 
câud vedea cum eoldnţil M>ot din ro- 
dăcini via şl fac foc Din canta ce 
ţii ai *e permite să facem focul căci 
tnnmicul ou no ponto repera 

K plăcui n* ,vit mir repaoa Poftite 
atau i>e parapet, tnvellL* mi cân»e 
la inchisâtor »A uu inirv oU»P «» 
«i uu ’o ruginească caaţa. 

Aui fflent rost şl do cătuşa lădiţo 
iu care au fost cartuşe, ta» dcefac 
f i U* pun sub paia. Caporalul nostru 
iucearoâ să faOift el o lentă dc foc. 
Ramurile ver<l uu vor să ardă, cu 


toată Wnxiua pe care o toarnă pe*- 
to ele. îmi fură toate «căudnrile şi 
focul s’a apnna Tot fumul ne vine 
nouă In ochi. Pun iu glumă masca 
de gaac. Avem oişte măşti de ga*« 
_ o minune. Poţi »te ceasuri în¬ 
tregi •» uioi no le aimă. La Plana 
Maior a venit în vizită nt» căpitan 
Maur, foarte «impattc. Stau cu tot»i 
dr vorba. Ceaţa împiedică operaţii¬ 
le. Hr fa» c ceasul aproape 

Deodată o bubuitură şi un obui 
dc tatik vine chiar in mijlocul »ran 
ş»-ei Statului Major al Bandcreu 
drept în brapde Căpitanului Maur. 

II face praf. bucăt» dc carne şi fân 
go sar in fter stropind pe coi Jinpre- 
jur. Mai e rănit puţin la picior şi 
locotenentul nostru; şi altl câţiva 
Se face o mic* tulburare. Soarele 
începe iă rifipeoacă ceata In fată 


noastră ae huiIo mişcare. Tunurile 
aoaatre antitauk nu văd nimic. Fee- 
te o jumătate de oră de aţtoptăre 
Ineonlată. cvaţa «’a rîdicaL In fat* 
noastră pe deal. inamicul «e vad*» 
în mişcare. Su i nici un kilometră, 
între noi «i «l începe te ne bată 
cu mitralierele fi RtflUW witraliore. 
Se dau ordiue scurte. Artileria de 
toate calibrate tei îtKSfPf concertul 
Ii rftapuude şi a noastrft. Un *gora<d 
infernal. Deodată apar la orizont şi 
tenkurite inamice, *«». douăaecu 
douăzeci >i cinci, - cine le mai un- 
mârAl Seceră cu mitralierele 
horobartlcuza cu tunurile. Bombele 
cad uncie lângă altele. - foc. Iam. 
moartei 


tdraf. Până as tari nimeni nu ftie 
nimic Precis şi lot <* •* *<***• tot 
cc se aude sunt presupuneri, lor nu 

faptă 

Ctnr l-a atacat pe prea — venera¬ 
tul domn proletari 
Studentul Poate Un servitor. Jet» 
parat cart n'a primit salariul de 
câteva luni dc *>U fi — cdruia ti 
mor copii de foamei larăş poate. 
Atunci cine f O fantomăf 
Când n oi atei o certitudine, nicî o 
dovadă precisă, cum este posibil *4 
porneşti — baca/ tocmai pe acest 
fapt — la o serie întreagă de măsuri 
Dacă ai» oarecare individ pândeşte 
pe cineva ta un coif dc stradă, tine¬ 
retul naţionalist, e vi novaţi Bacă 
n u plouă la timp, tot tineretul e de 

ri năf Docă nu *<*1* vaca lui Nea 

llic. tot tineretul e de vln&l 
Sau flaoă onoratul guvern al unei 
firi şi-a pierdut mintea tot tineretul 
e de ria/lf 

Si cwd domnii politicieni, oomeut 
maturi cu răspundere în tară. că c 
la interesul public ca tineretul să 
fie provocaţi 

Că ci altfel atâta zgomot, atâla 
scandal, pentrucc f Pentruce dan n- 
nilor f 


(Cfttifhtttăr« în pttQ- 3 ") 


loan Vfal 


Îmi**. 1 
























































rm*. *. 


«BUNA VESTIRE» 


r 1 \\ > f \ /.v^v ^ ■ ■ ■y/7r « »ă w f'i.,.>* *«• ^ J -—* ■ ■ 1 —— 

Elogiul Tinereii.. [Rostite ieri, v alab le p este icacnri 


.l-iroinlul mlx», .1 Konlânl. ]Dllor.. Oind C.„„mo*I. ■<« ’n»"r*« 


VlUverUtatra s'a Irr/i/ drun&xi, PUtUt Şi fereratâ. Otesnl ti Sa speri in 

ecoun j* tel,te goale * rruic. .Saflrfoi li faste* dus t*st« ntXVtt U garA. să-şl . «rnnmn.ui .. - , -- _ - - Românilor. 

•,-upv > f in trenul de pomne*. l-t căutat In biblioteci crrzându-l enns de j nIlor , e *t c credinţa mântuitoare a «'**«*"• -Teritoriul KovnnnU I uu « * K crlpfurll: «Plelrsa U 

„ dobtrtt prinlrr cărţi . dar cărpte nnduite <h paradă p* t*ol,rivare f» |* u f| r tulul românme 11. din fundul Ponte CoIonU* cu populaţii de *»'» * de n ... , M nD dormim. 

. * - -- începuturilor poporului rom An «o "trăi na» ineJ,r» c . acolo. *" |u de prl 

rever** «Mipra nonrir* Idee» lato- cmrlnU, întreaga ouanirk n,c "f f| ,„ ana du-,! de «cela* 

rică; «A uu lâ»**" nltorn pământul N©1 nu voim *6 fim b»*nti el Ar le iubire, de aeeiaxl 

*â du pell*iro ţara, nici «A impeo-| P«trie. cl. dae a ta>**ţ|. **« *>® >**'• U vern ^1t«»« drs- 

triţam neamul. 31 deaeeJa blrnl- tea^» dobândi decât eu ^ apa m Jarâ pe T* r â 

tor. oan biruiţi niciodată n »u prl- -tunel mal bine a4rnr. |n ^ P»rtc pe Ke f c de de 

It ca Pe Moşia nunatrn Mi •« in- cinstit* şl liber*. (>l <e “ M |lbni,t ţ_° nM ^.„i^nîutoa Iul. 
temeleae domnia străinilor. In all© ! e*â fac* alianţa IsrneUt* iu c©ngrc-| ora . . —»_i a 

oateniti de lupte cumplite, *ul dela Berlin, o face «eel cari, 


Pi troraltr dt Intrţir. au in ir* bal ţi *te unde le tini albinele: tludrniui acela ai 
gulerul tmm fi cu ochii «luminaţi de strălucirea Iu, interioară. bisaMttnă: stu- 
drma de tonta calorifer, tnfngurată de tul teren tgnpfun>.ite a * bobilor, ţi im* 
bujuraiă de «. homarul » car*-, înfruntă cu anuca lui răceală. lăciunu niocmp d,n 
ochii ei Albinele călătoreau tn d. III a, cu gândul tnapo, la lomurile dw 

biblioteci . , 

ynu iscat. dut burduful văzduhului. pi/or ni fale. să o piatră Ir enunţe, dat 
ce ixuile un bici crirăl, fie el fi siberian. in calea unei hotăriri minuttrtnle? 
tettundr Mudenleţlt. la ceasul acesta adânc din noapte, când le scriu. oor ţi 
prinut sărutări p vuit eşti mu tmbrSItşăril* prieUrurti ale provincie,. t f i vor fi negre, 
aâpunii bine barba ft oor fi ItfU pe bulevard tau ulicioară In urbea lor t‘a titr- 
nit o răbufnire de viaf». frenetică, ttudenţeasc J. Prietenii mn (ml, p mii) nu 
ac vor Hmti proci, wr găti la cinematograf, filmele pe care la mai oăiuteră. In 
Capitală, cu 4 lei. doi ani tn urmă. 

fn urma lor. aici. /r-*u rămas •ceoturite deşteptătoare, cu minutarele 
moarte la ? (dim ) Dorm „ «. prietenii met. ttudenfil, răpiţi dela antrenamen¬ 
tul cărţii le dorm (U bibliotecile Poate că. in grabă, au uita, tă ten eomn la 
cui unde sl-au dt,ai lectura. Par alta-i grija lor ameninţătoare ca urunchtul 
ătnunţâmnlor* dela San Marca: examenele lor au suferit o sincopă. Ctteva 
eventuale abile, albe. roşit sau negre au rămas are,tete tau tutpcndate 

Ce uşoară fi cuminte 0 l'nirmrptatea: studentul se joacă tn « Mo, toceşte. 
ar Ingrată c u duhul cărţilor fi capătă o - bilă *. chestie de pirtuotUnlc 

Oindurilt melc aleargă după pot. urmaşi, mc, dm am/Ueairel*. u-minanile. 
laboratoarele fi bibliotecile universitare. Vă gătesc, bunăoară mtr’un orăşel 
evehe, ca o fată de măritat, in bucla Oltului. tfrân f i iarăş la Academia de tutun, 
cafele fi biliard, a tinereţii voastre pensionare. V‘av arestat cărţile, cursurile, 
armele inteligenţei ooattre j>rrtimpurii Bătrâni, şi-au lăsat bobocii de gtscă. 

*an trimis pe voi să- îngrijiţi, ca să vină ei să mat petreacă o lună din pont. ei. 
foşti, berari a, UeldelberguluU ţpăcat, de altădată, prieteni, cu voi a plecat 
antiusasmul fi tumultul Urâţii ; orgia de dnlect sprinţare fi vourşie oltmptcA 
•i-a luat papuci , fi K asr uns prin catacombele de luxurie, care se mat chiamâ 
«localuri de noapte*. Şpriţul vostru plebeu •* oţAţeşte O ţară întoarsă Bâtrf. 
neţi firi tinereţe. Papucii conservator, şi naftalina pentru * polul, de anii Vă 
fură ţ*•piile de pt-o sprinceană şi cascadele din euflet. Iar ooi In fumul cufe- 
neln, studiaţi ge, metru, biliardului. Dacă v‘au luat abilele, dela L n>v*reifate, 
le au înlocuit repede, cop,, teribilii cu bilele dela biliard, le lulnţi cu furte. 
ştt u ,ţ l, cunoaşte/, tem» efectelor VUafi pentru totdeauna abilele* VnioertiiAţU 
Uci printre ele stet ş, <negre, Vt vor chema să v â Intoarceţ, la bUdudect şl 
la uamenc. uiteiţi-U ti pe aceslea. uncii de dragi ş, necesare oor fi. gaudiţi-oă 
la bile <n*$rea. S'aoeţi acolo, abile», la biliardf Şfr ioat, «elbr* fi «ro*m #i 
B'amţ, -neţrrr». 

Tlneteţea voastră w»* la pensie: papucii, biliardul «i ediţiile 00 proviucie 
aU guzeldor naţionaliste. Iml pare bine. prieteni fi-nU pare rău. Dar vă va a- 
şefia şl IxUardutf 

Vinu lui e verde... Ion BfllcarMJ 

=4? 


re- • Istoria el nuvrranltatea Iul. 

I o, oPrim mâna IMorlel d’a aapn 
-ui dela Berlin, o face « e *l CAn * d ‘ A . rU(kinpa cA «Itoporol 

mult orinArM. «,!„„[.».« Urli « P, £ ,, 

•Mtol.. SI « .. m.l rAmâne » £*‘ "* “ P ' 

____ Români? In locul drapelelor po * “ i* ** j-.j. Academia Ro- 

eeancâ eJâdlrlle lor de ueirot 31 DE | tiee. , rrâmAdltl-v* aub dr * p * 1 ” ( . . Vnat” m Iu Intru in cabinetele 

SPECULA. O rletorlc de*4vâr,ltă | RomâolelU. Sub aec.t drapel flU «««* ' 1 ^ ^ Br4tU . 

am lxbutlt ■* dobândim: -nenlabili. J voştri au tnvlna «I au Pc frnn- *• * P 
rea nlrâlnllor p« pământul Romă- tea Recelui eereul de «t®* lu nu. Wom p 


multe am râbdat, dela puterile 
mari. dar n’am îngAduit ea pe p*. 
mântul României a* ae atatorni- 


Gânduri creştine 



Revato *Culuc* reprodu«« uu - 
tico| a! d ini Virpil Cortemopol pu¬ 
blicat eu b ani In urmi iutro ro- 
vintA, în care cerca ca acriitorii ti¬ 
neri »& poalA avea un spaţiu, un 
adăpost al viauloi lor, în coloanele 
R»viatei Fundaţiilor Recule- 
»< ’alivclot au ffccut un act cu to 
tul nepoliticos «i Insinunnt. Pentru 
rfi Virilii Carianopol e-to colabora¬ 
tor al Rovistoi Fundaţiilor Recalc 'i 
chiar editat cu volumul aScritori 
către p/onfe». 


Lumea t nc< pe sâ devind iarăş creş¬ 
tină. Ca toMe oprwcnfrlt contrari. 

cuvântul cel trtu ol Evangheliei OtU- 
găr eu un ievor înfundai tn ftrd- 
fundul fiinţei noastre* căulându-gi 
ieşire la suprafaţă. 

Exasperată de steriliialeo uari 
vieţi dcsfărulâ de butucul fi, ome¬ 
nirea sf indrcnptă spr* imaşul rea¬ 
văn al mântuirii, după al Al a amar 
dt pribegie prin pustiu. Oricori ar 
mai fi earaclerltlicUt vremi* noas¬ 
tre, nu i se poale tăgădui totuş, un 
puternic colorit religios. Chiar ateis¬ 
mul cri moi categoric, nu este, tn 
fond. deodl căuiarra pe cai negative 
a anuf rmsim spiritual, soHd şi nr- 
tlintet. o evadare, deşi nefericită, 
din relativismul chinudor, hotă. 
rân impunătoare de a Ieşi d»« indi- 
ftrt nllsmul cart- iu' apropie de reg¬ 
nul morţii totale, 

PenlruoA fn definitiv, an ateu, 
pri» însăşi faptul eă a Încercui să 
se urce pc vrt jul credinţei, care t a 
rupt sul greutatea pântecului tău, 
ttte moi dt preţ decât indiferentul 
ritegtut, cure credp tocmai pcnţrucă 
oernslA irădinţă nu-l roată niciun 
rforţ spiritual. Credinţa u esLc nu 


ŞTEFAN BAC1U a obosit. Prea de 
vreme. Este un fenta al amurgului 
poetic I tnsAlcmMe. Poale că numai 
Ocorc Trckl 1/ mai îndeamnă să re¬ 
ziste unei situaţii •comode* a vi¬ 
sului 


mai un dar şi Un talent, aş u rum tn/um/at şi mult. 


greşit socotesc umH, ci dimpotrivă, 

presupune un sfert continuu pentru 
a fi o tnsuşi. 

/n suflete nemuncite, credinţa nu 
izvorăşte. Ea ţâşneşte numai acolo 
unde sedimentul păcatelor a fost 
subţiat PrintPo strădanie neîncetată 
de a deveni m<A bun. Cu să te bu¬ 
fniri de roadele credinţa trebue să-ţi 
stai voilr cămH » şi să simţi durerea 
rettunţăriţ tă părul. Draceea marile 
convertirii te plâng cu lacrimi marţ 
căi pumnul . Dealtfel şi (h viaţa de 
taote silele, momentele de fericire a 
dcvdrată nu mai inenp In sâmbet, ci 
năvălesc in plAn*. A-fţ plâng,: păca- 
trlr proprii şi chiar pe ale altora. 
Udă adevărata bucurie a mântuirii 
şi îndreptării creştine! 

0 conştiinţă religioasă mijeşte a- 
bia atunci când cinrvu a înţeles bu¬ 
curia lacrimilor grele pe cari le 
varsă p> ntru Păcat. Darcero putem 
spune că, dacă noi, ca n<nm, „m 
avut până acum atitudini creştine, 
apoi am respirat religios din datini 
şl din obiceiuri. Abia de acum îna¬ 
inte I ncrpem să avem o convingere 
şl nl i« înfiripă o cvnşfinţă morală. 
—Pfntrucă am ptâus tl sincer #» 


^Vi U-NECA liU. APK1U ee uu 
incite carton lui EMIL BE'fTA prt* 
mintii do Fumlaţia pentru ortd ţi li¬ 
teratură «Recele Carol TI». 

După HOBJA ST ĂM ATU. EMIL 
BOITA «> ŞTEFAN STANESCU 
(premiat ţi ultimul cu volumul <Ic 
versuri cARCA LUI NOE*) -uni 
•incurii poeţi cari fac cinste insti¬ 
tuţiei. O reabilitează. Premiile lui 
Etnii Bolta |i Ştefan StAnemu ne 
bucură. 


MIRCEASTREINUL 

Ictru»-nl bucovinean, carp rioplcţic In 
lemn românesc frumoase insrripjij, mai 
■ i c doiiâ ronmnr prrgâtile. 

Unul c «Drama ca*ei Timoteu » In 
pnemile aocMui roman e <k*cri«â -«ccn- 
•uuoca familiei târfuicţti Timoteu BA- 
trânol Timoleu a luptat f*r& verupuk 


•* %ui|u li,uvaffft pvntm - »c Inibogâp- 
l?i di fiul la ţ<s>a|*. (oii actnta comite 
un furt fi trebue «anul** •- tnvi- 
l&lu/b. Anii trec. fiul se i?uml»lc*te fl 
vc face Tutxţriaţ. Pa«i*mca de putere fi 
bofitie lncein: *A-1 tnvnfktcarcă fi r»® 
el. Cu timpul «jun#.' auuc lndu»tnaf r 
unui din cei ma, boptt|l oameni dm Bu- 
cu\ in*. 

Vr»u| bătrânului Tlfcotru. care moi 
trbeşte — deşi e Pnmli«at fi put v*it 
«l« t»witc bolile— Li i or pe >* pc lufAoiu- 
iuM-i*. (iul ludujitriafdiui face «todit 
♦trâlurite, ia doctoralm In rbimic L- 
o mnd de familie, ItAtrAaul Ţinu teu 
anuare fendt. A«cra«l»p)en cbwi m 1 * 1 a 
f.i*r rt. Aiucitâ. i4*r. 

ta «’n prodit* ln*â. prea grăbit şi ua 
f ki(« dăinui. ,. * 

Din cauza unui 'raodal, chinuitul 
t«U> o)uneai In pleava toclcl&tn de 
unde ou «e mai p,opt& fidica. Oclul fa- 
rediet Timotou nlo Votr’a n^Ptc 

hrtliKnruint* de olcoyl şi urbnnie. 

tşteptom tipărirea romanului. Editu¬ 
rile «'or putea gâodi puţo» 


PAVEL BELU 


«CURCUBEU PESTE TARA* 
Bade, cruce de pntnic, 
cruce de pamunt despic: 
mandra nut*u 
de mălumi 

fi pe. ea aduci de soarp 
şi ştergare, 
muri ştergare. 

Fluier fluieraş de fag, 
scru- lună peste prag, 
fluier, fluier de urgmt, 
sern trupul pşf pământ, 
scrie n lemn frumos dc soc 
sprinccne dc busuioc. 

/.iu:, albă, 
greu de nalbă 

Inserare 
sub ogoare. 

Lângă somn copac de lună, 
noapte bună, 
noapte buna. 

Mire, mire, 
tratulofire: 
la capăt de sal sărac 
potl de rouă peste veac. 

La marginea câmpului, 
fluierele vântului, 
cururile Sfântului. 

Teofil Lianţi 


Gânduri 

bUiililliitale 


In t«r a în care po fiecare *i 
.nalta in bloc*-h«u»* afnr* do ante¬ 
riul prâluil ol preotului dc t«rn. ni¬ 
mic nu o mo* dfir&pâunt ducat ri¬ 
dul vechi a* mauAatirii. Deşi 
toria literaturii noastre va începe 
totdeauna cu Codicele Voroncţian 
şi Psaltirea Schcioxiâ; deşi nu 
vom putea fac® vreodnt* o idea da 
rft despre trecutul românesc, nbi 
trilsruud imnvinea ridurilor mânu* 
treşti cari poartă încă rănile Io- 


CALENDAR 


viturilor vrăşmaşe; deşi ulemorU 
şi conştiinţa naţională “'ou incho 
frat In tinda şi chiliile aceator 
«profocturi ale lui Dumnezeu», t > 
tuşi, pre*a de sUtngH. aşa do bine 
format spiritele, încât, azi, 
meni nu mai îndrăzneşte să cucute 
la mânăstiri de teamă să nu devină 
ridicol, dovedind atăU li|*& dc ra 
finnmont intolectuAL Nimeni 
mai are voie nă se eândească la va 
lurile de spiritualism cari s’au 
vărsat din aconto cuiburi creştine, 
dând putere de rezistentă neamului 
pe care ele, ea nişte mame bune, 
l-au educat şi nimeni nn mai cutea 
zA să creadă că şi iui mănăstirile 
pot deveni focare de contajjnun* 
morală şi trodromuri spirituale, do 
unde sufletele şi-or putea lua mm 
uşor -borul spre înălţimi. 

Pe lâmrâ aceste vestale, creştine 
nlo neamului, căzut© între tâlhari, 
au treut mulţi pelerini mulţumim 
du se doar să le buzunăreasoă do pi 
sânii şi diptici sau, ceeace e şi mai 
grav, p&iifrărindu-le sfânta lor fe¬ 
ciorie cu ehefuri şi beţii. Nimeni în¬ 
să nn s’a gândit să le traducă pe 
planul actualităţii şi să le reintro¬ 
ducă în pnlsul viu al vieţii. Da«-ă 
mai există cumva nn Dumnezeu în 
ceruri, greu vom putea vc&pa dc 
blestemul ee ne urmăreşte pentru 
păcatul do a fi dat nitării po acesto 
bunico cari an vegbiat lângă lea¬ 
gănul nostiu, până şi iu cumpănă 
de noapte, târziu. Or fi şi blestem©- 
măm în zadar şi prea nu ni-se cu- 


Anton Bolatft are un coudei uco- 


rste un nums ne:Luocut ptnt’u 
mulţi. Pentruci r tânăr. Ilustra demo¬ 
cratic rotnAnâ ă ţintuit tinereţea la 
stâlpul infamiei şi al definitivei con¬ 
damnări. 

Parul Bclu mai are o grtpdi: e co¬ 
pil. E tânăr şl fată de no,, tinerii. fPo ..... . . . . 

Imi’hnit ,? pri mit*,, <nel In «hin,b. \ , b “ U ,1 T, *" ro *- ,n, « rm **- , '“ rU 

tipArit un ootum i. uer,„ri Suni ci- , “°™ u " «' *“ u ţ ' rv * r * r 
tron UtntAcU ucoh, In Iul fl | d'"'" 14 •' p,rra« nt nt 

cAten» Influent*. Pur Iul acolo, In pf—- j d, ,1 „talii, 
na lut Bria, te ridaţi* un f ipa r rea- I numerele viitoare, vom publica 
văn şi vers pornit din brasdi, simplu şj ' o bibliografie a activităţii sale pn- 
frumos. Panel Betn nu. ştie acest lucru I bllclstlee. 


Sâmbăta 6 Martie 1937 

ORTODOX: t Suuibăttt tnor|il ol . 5 ţjj 
42 martiri din Amoreea. 

CATOLIC: S-ni Colet tu tColetbjj 

Răsăritul Soarelui la b-97. 

Apurul Soarelui la 1S-7. 

Radio România 

Sâmbăta 6 Martie 

p Ora. Mcrvul vremii Actualuăţi 
1310: Concert dc după amiază ol 
Orclestrei Radio. dinj. Uc Coa«t, Nou 
iara: Uvcrioră din opera «Coţofana 

bontă» de Ro«*ioi; Caruavalul animale- 
lor, dc Saiot-S<i«u*. latr’a gâioArie <te 
Hortkivşnicz; Dansul puişorilor In j4o*. 
ce dc Moiworgsky; Dansul cocoşilor di Q 
oivra «Mascarada» d« Nicl«en. Defila. 
»ea animalelor savante, d c Karl Albiri 
20.19: Vosdc Biigrca. de prof. Ion 
Petrovici 

20.99: Cântece oltencţti. Petre Atexaa. 
dru (voce); Gogu Boldea nu (pian); 
Mână Gheorgbe boii bne, atntcc po¬ 
pular; Mor ia neichii NUinc. cânUc ;>o- 
pular; Busuioc floare cu .tar romauţl 
populară dc G Petrascu; M*a urit Gbe- 
orplnţA ai meu, cântec popular dc Mia 
Braiu; Uordeuaş. bordei cântec popular 
do G. Boldea nu. 

21: Po>la Radio 

21.15: Muzică de dans. jarzul Melody 
(voce: Viorica Angbel şi Dorcl UvcaDri 
Hei marioarc, f#\trot de Eain; Ia au 
uma. (oztrot do Ahlert: Cântă ciot* 
mereu, longo do Bixm; Pagiai dc dra¬ 
goste, rumba de Aasdl; Cântec de iu¬ 
bire. vals de Akraham; Bate din palme, 
foxtrot de Fairley. 

Z*y>: Radio jucinl. Sport. 

22.49: Concert nocturu ri orcbestrel 
P. Moţoi. tratuuau dela Restauroiilul 
«Mircca». 

23.49: Jurnalul pentru străinătate ta 
limlrn franceză «i gertuan*. 

23.35: Ultimele ştiri. 


Spectacole 


TEATRE 


Conferinţe 


Problema cuielor sociale 


,,Rânduiaia“ 

(ţând şl lijttd tomin«?sc^ 

de grupul: 

Ion I. Ionic 


A.phiv 

Hednctotd de grupul: D, C. Anitftr, Ernest 
oernea, Ion I, Ionică şi Ion Samorincanu. 

Cu cotoborarea D-lor: Vaaile Bincilâ, Ion Concg, 
Katlu Gyr, Mihoil Pollhroniade. Vlclor Gârci- 
rueanu, Nicolnv Popp, Nlcolat Brânzcu, «Ic, 

Apar 10 CAfiTE PE AN - a 4 
pgflinl — lor mal mare Lei - 
Abonamentul L«1 200. - 
Reducţia şl Administraţia; Bucuraşi! II, PrauctnazonA 7 


In cadrul uuor ciclări d© coufo- 
ririţe organizate de Oficiul <U Edu 
a Tineretului Bornă,,. au vor 
bit tu primul ciclu d-aiî prof. JTi- 
fa-fco, prof. Bădutcscu-Motru şi pro- 
feoor Sirniou Mehedinţi. 

tn ut doilea ciclu, ou îndemnul 
firesc şi di*i române»© de u re¬ 
zolva problema «uu-Ub». d na LUCIA 


OOSTIN a ţinut © sugestiva şi im- toctete. a recunoscut prin acvasfa 
jireKionantâ conferinut despre. CUM pe'int,talan ei. 


^aptul că mentă recunoaştere t’a fă- 
ent to familia sirăjerească e un simbol 
şi o iiodcjile. 

Aiesi* consfătuiri, care amintesc sfa- 
t-nnl, bătrâneşti dm vremuri avuse, iţi 
au I'eJruaiâturui bir tnţclvj.i. străbunul 
familiei din vechime. Ele lintesc să fi- 
trruon ă uu crez ce rluce 1% tn/âptuirl 
ţ .„ruliu căminul trece prinlr o lor - 

l'opornlpi runmnRM-, literelor;, „r«ă rominew. E rrin.iB.1 

1 * . ' tăiem, fa/mocul du» p tona noilor con¬ 

diţii di vi stă. cart depiatrosA interesele 
şt jreocupănle familie, Jiu cămin spre 


POATE CONTRIBUI FAMILIA LA 
FORMAREA EIJETELOR SOCI A 
LK. Redăm reiunmt ■. cuvtntolp ro« 
ti te de distinsa conferenţiară 
bomilia, dând lnlMi>’stt şroelrt fn 
nriul de confer infp car* urmăresc să 
1 1A mutească problema 1 armâni elitelor 


ironica oromoficâ 

TEATRUL REGINA MARIA: Edmond 
Conrad : CLOŞCA, (cinci tablouri) 


•n tnianţuim sufletul nostru naţional in închisorile slrâinismo 
lui. Este inndiuiftibil .«d» toleram asfixierea propriului nostru 
suflet prin murdăria slovei jidoveşti. Nu ue pntoui jiisfdicn 
rxifttentn istorica dceot prin roraonUm. î>i românisiuui e dia¬ 
metral opis străinismului. 


Avi cuou porueaUs puma av«aat* 
©otoeloVnoA poxt» I** noima rom* 
»««*«* u Încercare dc ;aatifioar» a 
luţclegori. la ura aceaata pu* 
ţin ouiupruuiuâ pe jh^uu poliţia*. 

Bi toiuţi uu «, rura. iAutştm e « Pi#- 
aă bouA Moi mult, © « pi««a Wnnâ 
car© v ♦» oo*siţ«. 

Luptând ortHc utt vU’iut'riUtua — 
dor ca m .. cxctod* ua avbizl- 
ţlunr/>s ~ rmurdia lai Edmmul Ooo 
rad, frumu* trudo au du Murtot* Ba 
dova, nu taccarc* otoi.o aaoăioaiu- 
i*c iu ©zccpliunoi au.u disnidurv in 
peri^uuic EviiM ţu ac riaş t*i^ 
tuitotii oi dulce, dai litsăod Umi poa» 
0i»i lund^rxuato. - Ou şi uudiato' 
Cloşca tratează ua mijlociu «uuumot 
pe iMvre alţii — la Franţa aao la noi 


— I ar fi luu-Mitriţat cu top pi*, 
menţii acSM-ţ>otol»iriri coreu to 
Numai făptui c * tom* ei Mie Jo 
cui gN-er.craţliUir — tt ai U »m» 
ââ ari. dar şt cua atoi extenuată — 
şi o* acvariti touiâ rântAiic 1» autor 
* uonnto. « uo eerilfteat <-»re nhltgâ 
Uloşca t, wx6Zwi„rg Am01 1W 
*rr. u tualrvauu t*W»cnla pnuLn- 
noi. ru va»U* akurt fiu <f*. rigrU «1 
tot atâtoa geocr^ritfcti. 

Iar to juxuj ob ud coib <|c giu©ri 
şi oor* unii iu tu mp*, olţu p*n« 
io Aţnc/ii'a, unii dhortoţi alpt .1 
puiicţul, alţii câriitoruulu-sc d 
titra r» toţi vţfArd to Jarul ni i n 

iuroi oiwi axv -<k» proUHto ari U- 

ielepciunş. 

Pentru toţi aivaşUa dânaa şl a aa 


crifieat chiar viata. reuonţAnd ru 
prietoniu dtvotol* a couai»i«ruloi 
Kicburd Wcnrar *4 ne criatai<%*-/* 
ceiuiiKUiial, — prea ocup*tu eum • 
cu «M-apadato tirrdei «uiu afa/'- ii! 4 ' 
obv-rure ab- lui Qorbairi Grril. «au 
tm mjuauratoarca fontului ei gtur 
te. Genrg Lhming. *»u d«M h»der»Mi 
violent* la viaţ* a D^poplci Varia, 
imbatabil*. 

Im o« mormuit dat bătrâna c «*- 
inaiti da © lume oarv u’o M.tcU-gn 
Şi pc cor© h|*ru»ia> n‘o luai io 

bi t’*r>d iot*, crima capitala * f» 
ori Uri! Adorata Vara fiţge dc 
♦t vina 00 an «*>pil «i<*« 

flori. 

Prăboşirof — «w ap.u«w*. (W toc 
•tai *‘n v valvaxea. io art*l «b, sin 
centato cu Ţinto al oopile», iu mii 
locul fatojiaţei şi arUf^taJităpi 
uu-.tnlcue a uelorialţi - bătrâna ci 
teşto uu optl şi un avertisment IV 

UÂ au triumfat |n Luat* bu* 

cotaeta u*U ueurolieă; ta şi ouyîia 
L tjndr* «*ut alngarata onest* au 
tio tiHtole, lu*. v*cho ganvraţ’.a 


nlontificaL* eu uu. şod uiuruL copi¬ 
ta. noua r-n-raţie tparturisind fâru 


ăluia du, afară ,le el, h puterii de «- 
trvrţle a oarirjului ou\u niotferne. a 
numărului mic de copt, >1 a îndrumării 
date educaţiei fetelor care nu sunt \oe- 
gâtete pentru noi ie de cămin. 

Curente sotlale peolionlcr urmăresc 
şt contribui ta destrămarea famrhei. 

■Sumai la cămin e Hilc. d* eS’n* mn 
it*c elite sc vor foruut stpele sociale 
imouiur primatul ricţri ş> 1» i«M-J, ari . t*m*rinlă. cu«U*â şi .«»rc,i« «m- 
ri>K {crpţla <Jr viaţa, idi-dhtl suciaf şi firt(to- 

A(v*4?ă tnţclegrrn tifltre »s*u ofiaî 1 j, a | , ir(Ui 
bAtrăita i* n *© toai lânără flgum J şif pmuţ-,v un *ta»t, «1 «roet-g»e. un 
diO pişa*, pe oulrnt!«‘. «iluvărului, J ( w04 j (potai, alcătuit dm convingeri, vm- 
in*etinu aJ vi. f l/n ^ n i e deprinderi rare se râştegă şi 
nv ~ *4/- cuitevă numai In aiUMi.«fera »lr|« dc 
futmltc. 


couaiiiua (armarul 
Kceneta dinte» b*iiân* | 
poată «ănt de toata, de Imp* 

cab|l* comedia, 

bilă, da *yţpritato caldă şi 
araţi» alb*. D-na fţturza-Ltulaodra 
liPr'un rol mare al. fruxnosofui ci 
apua de aOar». 

Un peudant idaaJ, <1. Tonr Rulau 
in afirşit bătrân. - dar mi mai 
et) pvruritl 

D-ra El vira Pşttşşna In afArşit 
ătutputta*^. flimln* joarn un zot 
•Jntjvali©. 

B-ra OioA Oh*a. dolieio» «utip.i 
tta*. U n TnnUi Otore*. biruttojr* 
futi<o crvaţir ee ţ^rAnUto*. 

TaliăAu-TaUsmti^adicA adorabil 

ă*a mai departe! 

PrriooolHîMU 


prin 


Educaţia murali, care începe 
pildă şi fmtdă, t darul fnmiiirv. 

Căminul e mirrcMvvhiuul fi-oat. — pfe- 
gatrfie ătiaptg Mae lă viafg socială; des 
*coperiHd utdioviuabtaUa şi cultivând 
r -trmndhial*», m/idă pmgienil «oriei 

l-rm indtUtMfea UuhlhAlvr şpTe actiol- 
IAU potrivite ru aptitudinile Urr. 

Străjeria p, .iic şi ir*tur «.1 c<-ntribuc 
la tiâhaua moriului murat al fmu Iul 
,n Infekgets cu yo:dă. 

ta cuceri fS iţi ua a toci» familia 
prin cs-'vsfŞruâi'j bl rar, u convinşi, ta- 
maiuidu şl bute [tufa Şt rti/jtoocsls, 
pttn câini ua e*ro}eitfii pentru cupid 
sxpvşi primeld*et gazdelor, şi os Ajula 
întărirea si, îndrumând frtaie ştrâjcre 
»pr c viaţa di cămin. 


noAşte sjiorull 

Acum în urm*, circulă avonul că OPERA ROMANA: Aida. 
a'ar fi găsit uu samarinean milos* ‘ NAŢIONAL: matineu: Avarul; *eara* 
tiv, care «â Io vin* intrtijutor, j Serenada dm trecut, 
ptcoaându-lo şi înzdrăvenindu le. K| REGINA MARIA: matineui De noa 
vorba de proectul de lege «pentru 
înzestrarea mănăstirilor» p© caro *i. 
ministru ol cultelor, apunea deunăzi 
la Senat că l-ar fi întocmit. 

Simpatia subită pentru cele reli¬ 
gioase care i-a ouprina pu onmeuii 
noştri politici cate notorie şi sur¬ 
prinsă tonic. Au observau probabil, 
că sentimentul religios, înăbuşit a- 
tâta vn?me în străfandul popular, 
răbufneşte cu putere, şi go»a au «• 
pucaţ colea Bitarioii ca să-» ie»o 
Suainto. PentruvĂ, de fapt, e prea 
vizibil c* ei nu sunt chiar credin¬ 


cioşii cari *o c&*ne*c să pnră. 

Până şi d. (orga, acest mare ha¬ 
giu al mănăstirilor care trec© 
drept un creştin remarcabil, vor- 


politii ianiii II arat* Bisericii. * 
pare că vor traunfoiTne şi probi* 
in a ndjgioarit, ca şi pe u uiuucii 
îutr’o foarte Hubtilă măsurii de po¬ 
liţia socială. Dar în definitiv, ce no 
iiitomieaza ucerudiuţa lur, când 
•unt siliţi să recuuoască forţa cre- 
djnlui r *ut-r»»t 

Ducă n’Atn şt» că democraţia. ln- 
i-apahilă ah inai fac* ceva tomeinic. 
mis» oci'şte doar simplu pricini du 
laud* şi adeseori ii o deajxm* 1 
plaiva* ca a* poată spuue că 
stâlp dc t* Jcgraf. noi am lăuda In¬ 
tenţia pioasă a ministrului de culte. 

L C. BACA 

Cadavroivio la Teatral 
Ligii Lalturaie 

Astă scară Teatrul Ligii Cultu¬ 
rale rcprcMtvtă capodoperu lui Lt" te 
ToiaUti. Cfutorrul viu cu Ion JJano- 
leşcu şt Eu j mia Za borta dela Tea 
irul Naţional. n rolurile pr,*uipa 
te. Un nuvv'eos şl foarte bun an 
sumblu condus di mâna sigură a 
d-lui Ion SahighUnţ, H tccomleajA. 

Codanul riu s, tm «i reprezintă 
nuituu a*l seară Du mm,ca In ugi 
tlnr-y şi Luni tuartl. 

Miercuri *<ard jv Martie sg ro- 
pre^ntd pentru prima oară a Ir « 
la premieră a Tciitrulul Ligii Ci ti tu 
rate de subt direct.a d tui Ion Ha 
nolescu, Cuibul cofo/iiutor. cov%*du 
)* I atic dc Kolxcbue în româneşre 
dc Nioolaa Motrim, cu hm FinUş- 
tHinu Aria Tini rut Naţional, •« ro¬ 
lul principat, iu regia <1 lui Ion Sa- 
hiffHUtn. dttorurile ^ pictorului 
Troian Comcicu, cu muzică de ser¬ 
vă de A. llgţc^ 


nevesti-tni; seara: Qoşca 
COMOEDIA : matineu ora 2.50: Ora 
«H»; ora b: Abrente acsnotîtat©i 
scara: Ora «H>. 

VESEL: mat şi ieora: Scurt c { x.tiIL 
ALHAMBHA: Rclsche. 

MODERN: Cerbul alb (prcraierlf». 
IlIGA CULTURALA: Cadavrul viu 
PATINOARUL OTETELESANU de*- 
cAL dela 9 dim.—9 acaro. 

CINEMATOGRAFE 


CAPITOL: Misiunea Brigăzii *L 
ARO: Vinovatul, jurnal ji complectară 
C1NKMA A- H. P. A. «Bimton * Jiu¬ 
lui» cu ilocbelta Rud«on, jurnal şl 

ocioplccUnc 

hOXl. Misiunea Brigăzii 41 


bând deapro j«.-rtfa celor «doi băcţl ‘ j. tMINA: tliaabria trgiua Angliei şl 
viteji- nu uită ah adauge că «ăl au ' complectare colo/at* 
murit pentru credinţa lor», ca şi frORUM: Reputaţia d-rei Allenbury şi 
cAud credinţa lor nu ar fi f«d 91 • Cătaiorii Amencoue. 
u UumnitaluL (Sau © cuinvu maho- * (^yNTttAL: Rin-Tin Tin *«aKator; Ca- 
inetartTI. | f4UJfa; Trupa de reviste Bonz©. 

Prin intui e*nl «abrupt, p© caro DARLY: Rom« şi Julieta 51 Vtaţ* Pa- 


riuină 

OMNI A: Antonio AdteTao şi Escadrila 
de noapte. 

MANON: Sublima amintire şi Rapsodia 
dragostei 

MARCONJ; Nemuritoarea iebire Jur¬ 
nal, revistă. 

MODEL: Uniţi pe vecie şi Străjerii din 
Texas. 

HlANKLIN: (Aicaeol Romăn): UIt ; inii 
Mohicani şi Hollywood Melody 1337. 
DJCHHL Infamia p Manevrele ^ 

aramă. „Ţţ. 

COTROCENT: Marja Stuart şi Sojie 

contra secretară. 

AttHUCAR: Regina jungle*, şi Valsai 
şampaniei, 

PACIîE; Aur cbmezesc şi Maridla. 
DACIA Romeo fi Jutiria. Scsodal 
io-.slcru cu Clark Gabie. 

ORFEU: San Francisco şi Tânărul coote 

Miki Mau**. 


Sunt soldat 
lijiiaret 

Noul roman al d-loi Xeajrn Rădu- 
lu*cu. & învestmântat de câtuva z»l® 
vitrinei© librăriilor, spr© bucuria a- 
colora, cari urmărindu-l din volu¬ 
mele anterioara <Dragi>*iU‘a non* 1 ' 1 *® 
cea. d© ton lo zi Ir lo» c© s'a buuurut 
dc un real sui*-ea docritka şi Jlbrâ- 
ri© şi «Nimic deapro Japonia» car* 
ton care « stârnit nu aton*! «whto* 
ţ‘© oi şi M’aodal, sunt eonvin.'» 
Verva incisivă a accatui ăcriitof. 
lO â rezervat 'Jooi surprize plâciilc- 
eu uVeiaţt vioiciune in < căgic-at*) r » 
ea şi !n litaTâtură, Neagu Bâflul^ 3 ' 
cu îşi trasează uu drum luminos 1° 
literuturu romiueascâ d© «U*. 
































































O UTICM 


Set baterile parlamentare 


Camera 


ţeiflnia dela 5 Hârtie 1937 


*• devii IU* In om 4 Juin. *ub 
pr»«i>(entia d-lai N- H, Săvoiwa,. 

p* (**09* minUtprialâ d-oil Nognrt yi 
Uofoiu. 

fi RADU I*ăSOU, Io ebtdie da re. 
fuliotul. nrsU greutăţii# oui a* (u 
poMinoiol pantro • pătrund# to tribo 
oeU« publice. D m #run# că *'• ojon* 
până iralot Ionii #• cere celor o# ytv 
il aurit# le desSalari. până ei corti(i»e- 
tul de eatUrnCAree *U«lolui mIIIer. 

I>. pivypdote N. N. 8AVRANU răs¬ 
punde cm ce oerecte yi re dispun» el y* 
enrrtw eceet abur. 

Se Intri !n ordinee de *L luânda-se 
Sd îiwuţi# — io coatinuer» — proWital 
de Inffn pentru protecţia yl încurajare* 
atmcnltiiri]. 

D. JiiHt'CA COSTlNKSOU •« ocupă 
de criticele adu «4 proectoJul de r*pra 
moiiUuţii partidelor 'le opoti|io, ttitVn- 
do le neîntemeiat*. 

li u erată rotul aopetel Inel yi fo- 


Inceclo ItMcomele oare 1. va d. apli#*. 
rea el. 

I'ootnj epoca de oriei pria oare tm» 
agricultura f*ţ| de cere tş.ie ^ V(>r . 
nele pânt «oo®« 01 L» ^ Ui nloî v< 
•caia de otenUe, Ieree nete bine veniU 
»i partidul MWâl arede !o eficacitatea 
ei. 

l\ OHHLMBOBANU formuloee* 
«en* de critici yi .pun* o* uu CP *ţ t (a 
aplicabilitatea proeelulni, no fl )D deă 
«iisporiţiile di» mi nu eu»! bono, d 
nindoă Ieree *e va tibl t» preet oâ de 
reni iutile pe oare ruTernul nu 1« e ee- 
•leat oând e făout lo*ca. 

H"* «pune id eunt pravâaate tn pro¬ 
iect o eene de lucruri pentru eare nu 
ere necenerl laglforarea. atâta timp 
năt pot fi Împlinite pe ell obişnuite. 

Urmatri, fntr*o» ..tompo rapid" yi 
greu da urmărit depunerea a o eena 
do pronie da lari dla iniţiativă perla 

maUrfL 

Şadtnţa *e rwttaă la ore î. 


SENATUL 


ledlnla din 5 Hârtie 1937 


SA\ LANU. IftiinuinA că au vede 
° >" (aptul d acest congrye 

e »o»t preriiJat de ua învăţător, filn-lcl 
•»*» «im d. Coga e devenit profeeos 
UTvircrxiur, tot aya poala deveni y| d. 
Mibelerhe. 

D. lORfJA rjUpDDd* ei na adml- 
** c* un om ea <L Gog-* care ara 
merit» re»]» io literatura română, 
io deşteptarea spiritului romftnreo 


D. D. R. J0AS1ŢESCU erau _ 
vrea si analiresc legea cât mai obiec¬ 
tiv, fiinJcă M>e una din cele mei grele 
chestiuni, aceia ce ee legl/errari nntld. 
In toate ţările. «taratele .tni.rrsiriţii sa 
legiltrearl tn timp liniştit. Nlcren nu 
procedat ii se redacteze constituţia 
\d-lii univerUtera sub presiunea corjun. 
«urii politice yl mal alee cub pretiu» 
enimrnbeJoT din afară. 


Şr litt;» m deschidă U oia 4 j->. p. 
a . sub preşedinţia d lai C, AU'•Ani* 
şteuu. 

Pe banca tniutiforUlâ d-nii dr. C. 
Angelev u, J5»tp‘an* -rn.'.ooni i yi 1. Ni* 
•tot. 

Se reia dişcufia la legea 

învpţâmântulul superior 

O. A'. tORQA, pr - IrCnă . ntru c* 
i-J* tind a fast prim-n* ni,ini şi ml - 
niitru dr Imtracjie pubttc4. a A»*-/ uit 
prosi'ftor. A’» ir re feti ca pedof 
făcut .<4 crceţf tui prcr'd. 


vrni cu ae^stâ lege ce «ănrjioneatâ 
pc cei ce nu-yi fac datoria. 

Ea arc valoare nu pentru mfj> Ari ca 
au legliutâ cu polidut. 

Nu caed lată că r.to potrivită pă 
r«-rra acrlor domni cari oed ei nu a'a 
luai nici o matură împotriva atudcntl- 
lor dv autoriil!iie r*r>>po»t Oloar'» *t eh. 
acum te (bcearcâ sA *r arunce vina 
a»u,.ra pru(ra*.>rilttf untvruitiri. <.xri nu yl 

vor lac* damna yi vor In degeaba Art ” ,t » ,roe< ' 1 diclal * lnu> *- 
tavHe studanii! r < îrn PollHcâ iucărceU îl câ ai fă- 

.. D. IORC.A t nircabâ Uiţi dacA d. Sâ- c * dovedi ae referă «I le structura 

«I?. PRAOOŞ asprim a mulţumi* I vt * nu , ** fr rorr/re poUHrai In untoef- • r * ,i ** r*I»«nere» de motive din 


■41 pună aiătrol de tL Mlhala» he. 

D. SAVEANU revine Ia rtiscuţla preoc» 
tulul yi arat! c* este greyit rolul Uio. 
tic ce 1 s*a dat studentului 

Este luci optimist că universitatea va 
«ti dealtfel, ca fi Inaintr, să 4ra nu 
elemente pentru birou, ci clemente de 
ytUnift. 

D I. N1STOR depune două pioccte 
de legi, cerând urgenta. 

Discursul d-lui D. R. loaniţescu 

D lOA.MTGâOU arată că hi via. 
ţa d.«aly na ar dori aâ fie minlatru 
piatra a «natiuo o lege de triată mo* 
mori» na acum. 

Iar tn ce«aee priveşte ordinea 
publică pe care vrea *‘a intăreaacâ 
Prin aneat proect nete cu i»iul rela¬ 
tiv*. 

|Vntr u acest lucru aa*tino c* »- 
cum câtva timp a fost atacat de 
on mlnlatru de Industria cu cuvin, 
tel* d» «iociTatie la rât merite a 
cOdsumatorului* eâod vorbea de pe¬ 
ricolul c*-l reprcyintA truatnrile 
yi cartelarlle Iar aal ac T ine ro un 
proect de lege tocmai Iu acest sens. 

Dec i (lela catedră daci ar ft redadal 
•catt proect acum ciloa li mp ar fl luat 
drept Inttlăator rare a luat atitudine 
contra ordinat publice fi *• fia trimit 
la comisia ditciplinart. 

Deci artfel cooluearA Jela o zi la 
alta concepţiile fi deci evoluţia fi mrr- 
tul ideilor nu alte in funcţie de crace 
crede un guvern. 

Re deall» parte In Însăşi expunerea 
de motive ţi textul lege erfe un nou~ 
tent. 

In prima parte te afirmi ri lot că nu 
preocupi opinia profesorului, tn afară 
catedră lor In textul legii se tpune 
împotriva membrilor cw rPttlul didac¬ 
tic universitar înăuntru tău afara Vnl- 
oertUăfrl, ori unde iar aflat. 


Ia 


Crimele 


£reaei 


iudaics 



I). IL IOAMTKSC1 1 


rea »a fuvrroulal yl presei romi» 
naşti ea a reuşit ii distrugă franc- 
ma«»uerla. 

I*. KJ/R kt I R O Y Alt FA* liftiere-,*/, 

atrautul dela l. fi yi sdace tm.vgfl J-lu-i 
Ilraiu, pe «arc l-a mnoaiul yi «pi 
pe timpii] cât a foM prr»-d>. rc U Sr- 
naruHiL 

Se s»r«tr dbU^ât yl J J ••dem, f e..- 
tru a fi tu «cita filei, O nrwHvct.» «I 
ai cutnbiii procctul. 

D SAVCtVC SAVF.AXU ca ta t fl 
legea re > a depov ca an cod 
p^nal ceii crvitir. o pnliţb a profeso. 
rllor 

Lcg«» nu va fi cft imO. 

K» va fi o lege opcnrtj prn- 

icsjifii cari nu tac dta arn«U m-wri- 
un apoyt'dat, ci o pn^rtde *.-<• un*l»rj. 
Inak situaţia dc ari Impun? de a 


Dreptul la politică 

D-ih a r ntâ apoi cealaltă laturi a legii 
care ptln felul In care «a wf« conce¬ 
puta Iniemnt o crimă contra alaiului. 

Itâpirea dreptului studentului, 
care ua eate altceva decât tot un 
cetatean al aocwtel tari, «4 fncâ po- 


.dovedim totuţL 

câ lustiţia român cascd există!... 

Elita naţiunii române organizate, organele de conducere alo corpurilor profo- 
sionale conştitude, pot şt trebue sâ impună, tn mod demn şi legal, anchetarea 
şi sancţionarea acestor monştri cari ne pângăresc ospitalitea şi ne fac 
de ruşine peste hotare 


s#yf* proect, 

D. SAU' A MV: Contra. l>lo cc|e 7 capitole ale legii d-lul 

7). IflRO.4 arata a(uuc) că in ul- , "rea nu n»« atacat decât S 

iirunl timp a fost uu congree im», orrliura şi disciplina in uolver><lta- 
littc al profeyorllor NTiivcrsItari cbe 

i , | maţi in«a de un mare om politic Iu clientia taxelor n U *<* gâ^c-,!» j ţitip* 

coi-e cvli. învăţător. , m cele r» articole ulei ruftrar un'O ţ UUI poate (i posibil •*» se tun- 

lavăţâturj» s u inH« uu im pirat ®i»«ur cerc să aducă o Idei* nouă. crwj>A r<J d|„ ^„riotnl * de 

P* d. Twl nşn că n ar pute* v e n|, 1 f>cci n u m* 1‘gircrcafă |>cntru câ tineri aâ em/gl hruw un eres al 

la chemare» d-lui k»rra dar up In nevoi» a* re*lm|ea in structura ţ ariinrl departe dr el numai 

▼atâtor poate chema pe profeaoril ’ legii anterioare cl sub presiunea fiindcă vrea legea*? 

universitari, ca sâ dea îndrumări in 1 «mor cnrentc pe care sa 7icc. d no «jj p<| «} nc 0 hiţ r | »» Kc lepede de 

pătruns in, universitate. 

D .ta a nahtrată capitolele proe-lulnl 
depila tăcând fiecăruia o critică foarte 
atprâ. 

Autonomia libertăţii do 


▼ătâniântulaî superior. 

Arata «a totul »r ft bine dac* n'ar 
fi ia spate politica de ciuli. 

7 iiodr» in timp ce ee da ordin de 
desfiinţare a câniâyilor aiahstre. 


subsecretar *1* stal Itcjen l-a Jură- 1 
mant rlniayllor galbene «eeaee este 1 
rid ir ol. 


însemnări de pe front 


C«*UMiar< dla pag. 


ltăiuiurile iioastm ... .» 

/iud cu ochii. Deodată se and» hu¬ 
ruit de avioane. Suntem bacoroşl cr* 
»âod oft «unt ale noastre, dar aviot- 
peie se lavă jo* şi cu mitralierele 
trag dcfiluugul Uunyi^eior. Trec rân¬ 
duri , rânduri, Tunurile bubulti, t«n- 
knriU» trag, ruitralirndo ţtârâir., Go¬ 
luri sau făcuţ Intra noi. 

ladni pe pPruMiit, TrcnceaJe «unt 
întoarse pe dos. Nu mpi este oloi uu 
cliip tic *r&(forc 

Voii atîriiiU pictoaie, mâini, .-or- 
pun fărâmat#, ansi horşălinr gc. 
metr', alrigăte yi fu»ul car** uu *4ă 
i»eyU. A>u!oa(« it u un pot veni i|n 
irismu ul a barat şi drumul rn/erve I 
lor. 

Vom pieri ru lovii. Nici nu | 
mai rămieşt* ntmnni in < ltpnW> #<*«<* 
le ipoarţi» — nuutimi morţi de mult. 
Am devenit automat*. 

Taukurilr »c lerasc icmnue, lot 
rnaţ aiuuapn «a «ude huruiţii lor 
Diavoli rar* v#r*â for Pvslo câl#\a 
minut* vor trece şt ţ**t* noi. Tu 
nurlie autitank îşi ycbiinbâ poz»v»a 
rât i «n toni roţicrate. H# retrag mat 
iu urtnâ. >loţ# «U <|t> pâtitlu «Jiu 
Purica cMiuadei uoaslre. Noi toţi 
#iâm ghemuit» «o traume. } 
ptaefih- nio» nu — oi» yţtc 

c»m* rvli* viu 91 riui* u mu 

rih Ne mat cvamudâ uimeai 

liiuinit-ui in do*ul tanKunior a* a 
P r opic din rv în n» ,Ştrur»ie îusi/tr» 
eunt rărite, mur fi şi răniţi. Nici o 
ounaii'iâ de iuaiiitai« ş»u de retra 
feie. Voui «d-ive cu (oţU aşt. pta.ud 
cuoartti» «a m apropie imvlul cu tn 
«olul 

Deudala t. xa«e. uu riu'lirt i>e uu 
u»»i nre uimit- «motioec. Sârirn Cti 
toţii arşi 1» »u* ăloţe ţu piciuşrf 
7»e in ploaia dt* gluauţu, la 

comanda. 

—'lnaiutct* 

Au iuţeic# fol», spanioli, purlu 
WW- r uii. tiomli. Moţa «gte d* 
<kiui or» mai maro. pai ca o o ala 

tu ic. 

—tUiuueW la anuâh 
K o nebuni* o» fau.», dar Wt 
aoarioa u» MleapU. Din tranga# 

* fiar» 


Pito de tiK-ul ucifăLir. Spre noro¬ 
cul nostru tal» douâ fumuri antl- 
feuk, vâiând gcvlul nostru iuc*p • 
uajro Unul, două, trui tankuri J» u 
fm.. Tankurît* fac »tânfa*nprnjur yj 
o iau ia fugă. Fia or uri I* noastro 
au înaintai şi iau inamicul diu 
•xiastă Maurii ««racii, fără roman 
dă anr ai-gi acaţe? camara/i). Co- 

muniştu O mu la ftifA. a eowit 
avişţia aoaafrâ cusre lKijnbfird«'a?ii 
bait'lele in re tragere. I ti tank a 
f«»«t ynrfMin» de mauri. Mfşu câl ftr * 
po «I, uu desfăcut copai ul şi eme- 
nirt|* pc «-*i dinânntru cu grenada. 
!’• mare bucurie. 


gândire 

>u Ci le admitibil ca t>. ibinJ de au¬ 
tonomia nnioereitifU u t» atace tniăfi 
autonomia libertăţii de gândire pe care 
in noul proect prea *J fie judecată j 
prin prisma uUprală 

D-tm araţi r* a*>tf proect după re»- 
tricfiile ce-l îngrădesc pa» cu pas n'e 
putut ft redactat dc ua profesor ci nu. 
mal de un ministru. 

D MANOILBSCTJ IronDeaaă pe 
d ministru SMâoeaeu Goangă ar㬠
tând râ a lăsat «chil In Joa. fiindcă 
ministrul mir foarte mândra de a- 
ee««la lege d» r profesoral nu est# 
mândru de loc. 


Unde a fost odată 
cuib de românism! 


Sa trdmhifnt su» pi inrt ru ncal 
exoţjtrat putvs electorat, că fora 
noQstrd nu picule fi primejduită de 
cumtiniem .4rcaită tateă atitudine 
. u ..... . .. politică de care nu dai docodă mul 

An soalt ttrfânlori, fho , ., UJ| ^ma tofi mfRtytri. <u y#u /tfrd portofolii 

I» psrpaxul pe cartel foc pe la căr 


Mul fi dintre atimnfu mei con¬ 
fraţi fi camarazi de corida — 
pentru că tn ceia ce-i nrmeşto pe 
cetitori nam nici un fel de îndo¬ 
ială — oor crede poate, că rnam 
ţinut cu atâta stăruinţă de capul 
iiuJelor infame din Sanrular, Aly 

BERT HONIGMAS. ŞM1L FA¬ 
GURE fi banda lor, din liptă de 
alte subiecte rnai copioase. 

Ei bine, le voi dovedi astăzi 
că se înşeală. 

Infamele iude ŞStlL fi AL- 
BERT HON1GMAN. actualii di¬ 
rectori ai ziarului <UJPTA», 
foştii conducători ai ziarelor A- 
DEVERVL fi DIMINEAŢA fi 
foştii năimiţi ai bancherului o- 
vrei falit ARI ST IDE BLANK. 
spre a asasina moralmente pe 
toţi conducătorii politici români 
vrednici de acest nume, nu sunt 
numai nişte simpli guzgani de 
presă, pe lângă cari treci intor- 
cânJu-fi faţa cu scârbă. Ci ei 
constiiue in societatea românea¬ 
scă un prericuhts focar de injec¬ 
ţie, o adevărată pungi de puroi 
moral. 

CINE C4JTEAZA SA 
NEGE? 

Dupu înşişi fou>(atârilc ire¬ 
futabile ale justiţiei, — CARI 
VOR Fl ADUSE IN CURÂND 
SI IN FAŢA PARLAMENTU¬ 
LUI — monştrii aceştia şi-au a- 
copcrit deficitele foi» lor imun¬ 
de cu arginţi bolşevici; «nu îm¬ 
bogăţit ain trafic dc influenţă, 
din escrocherii şi din bnnditi.s- 
Hie strigătoare la cer; ou iules- 
11 it întrVi măsura considerabilă 
activitatea comunistă sediţioasă 
din întreaga ţară; au corupt 
înalţi funcţionari români fie cari 
i-nn înfundai apoi în puşcărie şi 
au săvârşit numeroase alte nele¬ 
giuiri, pe cari numai lipea de 
spaţiu ne împiedică de a le în¬ 
şirui aci. 

Totuşi ei, cbiar după ce au 
fost descoperiţi, CHIAR DUPĂ 

ce au f6st TARAŢI IN PUެ 
CĂRIE, de unde au fost traşi a- 
fară de păr in condiţiuai cari 
merită sâ fie studiate mai dca- 
proope. chiar după ce au lost 
complet demascaţi, continuă să 
tipărească in româneşte un ziar, 
— LUPTA — in care continuă 
sâ facă propagandă bolşevică şi 
apologia trădării, să înoade in¬ 
trigi murdare, să insulte, să ca¬ 
lomnieze şi să otrăvească. 

Dar cum până şi pe toleran¬ 
tele noastre plaiuri lumea a în¬ 
ceput sa observe şi să gândească, 
vă întrebăm.- 

Ce teme iu mai pot pun# 
ro. ânii cinstiţi şi respec¬ 
tuoşi de leqo pe ntfto «os- 
turtii dr Stntf cum le p!»- 
ce politicianilor noştri sâ 
Acelaş Forgacl a avut îndrăzneala ’ şe intituleze, cari nu m*> 


honigmanii, steag de 

OBRASNICIE JIDO¬ 
VEASCA 

Apoi cazul acestor super tâl 
har», mai arc un aspect dc o gra¬ 
vitate deosebită, întrucât HO¬ 
NIGMANII aceştia, prin in>aşi 
faptul existenţii şi al manifest㬠
rii lor ca «ziarişti», constifue pen 
trn cele douâ milioane de ovrei 
o permanentă incitare la obr&s- 
nicie. la tâlhurie, la fraude fis¬ 
cale, la speculă, la nelegiuiri, la 
conspiraţii şi la tot felul de cri¬ 
me. Pentru că nu există jidnnoş 
«ăt de neînsemnat in această 
mândră ţară, care să no ştie că 
ALBERT HONIGMAN, biet de- 

iailist ambulant de praf de pu¬ 
rici in frageda lui juneţe şi <*an- 
t© r umil intr’o sinagoga, a ajuns 
astăzi să corupă înalţi funcţio- 
nftr * de Stat, să calomnieze 
miniştri, să fie obraznic să 
săvârşească crime de ioal- 
tă trădare şi să sfideze apoi 


politică? 

O categoria de elită care întot¬ 
deauna a stat strajă 1» capul acestui 
neam şl a luat parte activă la tot 
oeear» a existat prefacere socială 
yi politic* a lob 

91 apoi. acum când ţara noastră 
vrea al fie atrasă de mrejele comu¬ 
nismului. ai opreşti de a gândi şl 
de a lupta pe tărâmul politic toc¬ 
mai pe ae*l «e au paralizat întrea¬ 
ga acţlon* a ladeo^oniunUmnlul 
In Românlaf 

D-sa larhnle câ aee«l proect dele¬ 
ge nu eooatltue der|t o pierdere d* 
timp. fiind prlo o«cata lai inapli¬ 
cabil. 

Mediata ** ridică la ora 7 jum p. 


noarirâ au mei rama* vreo »uU J* 
o#mani R«*iul *on» m«rtl «i »âniti 
’s» «unâ ndi.uaroa. Bănie# valp 
I»p*il li <eu(âm. Ar# umărul atr* 
inans de uu gloate mexican. Sâ 
purtai ca un erou. 14 vi*d*m r>um 
pleacă apr» epitaJ .Moariea a înc# 
put să lauyle dla boL Bănică a fuat 
Km* tare. Von» ft şi noi aşa d» lari 
luă la unnăf Cine ştie 
Iji jurul lui Moţa «e f#« cerc 
Ofiţerii 11 felicită. Soldaţii s» uită 
<m» admiraţi* U #1, Nouă rouiăuijur 
ne «rcrio immi Jia«-niuLl# »»«• iu 
uapadit Privirea lui piuita In 
înălţimi ueinţete#** de un», Esl* 
ti#u»lig«ral. Nu şt»ii *■# v**de, tiu 
şUti ce I iml''AUtua, »|#r »u h*#te 
actel# lui vata altfel decât noi Stau 
iâuya el. luauânc ru e) alături, 
dorin lipit de el, lupi e#t I# col cu 
dânsul — dar tu luat* lov-ţc arte 
u aoot oui legat de pământ. — na 
roupeen e# mă ndu la »lydipţa tui 
Te «drob» yte fără «a va# tm «mjh* 
noriiatoa lui epiritual*. eu viteji» 
lui. cu blândeţe* lui tTud itu» «pu 
n* cât* cer*, » atât# bunătate Iu 
privire» şi voce» luu Mă si Uit fe¬ 
ricit oă tttâ luboatc. * 

Datorit# g»»tului «toi« al lai 
Moţ*, tiompAuţa uuosUâ a respius 
uonir» »Ueai marnio, aal vămi po 
oi ţi a outwrt* o# »UBm j#rtf» gi 
aoăpâad dela deaoatru ijiDeoga 
bauder» ft #. 


mn m citr , ţor», cate SăpetuUl de pr* 
irn/cfa ţi elocventele realităţi cară 
ne urată dimpotrivă Cil problema 
comunistă »r manifestă la noi In 
fură ryi o dtnşrbUă Hglfrnfd. 

Vagul ifrla ( ămpulongul Moldove 
nene — care fia gârif corect,cui 
prin hcenliercn u»r^/c| profesoare 
jidance comuniste — au r#f* unicul. 

.iocl'tf heeu din Cămpulisrip »‘a 
dovedit a fl de edluvt oul încoace 
cuiitol tuturor profesorilor como 
nifH ri Jidinti 

irtfel, *ă nu »e creadă că s’a pu¬ 
iuţ resolva crime* problema corau 
nistri »v domneşte printre edific# 
pro!(sort #i hc^sdui -Drago# Vodă», 
prin dorea ajarx I iha acr it tă *nhhu 
tr a jidancei Hchaffer 

n cancelaria acelui lie#» a% g㬠
sesc profesori care-gl r tneaga ue»> 
ul. cerând din n#u etapănirea a nu¬ 
tri# r-a I* areaetâ eltuatlvne de fla¬ 
grantă vinocaţlow a’a p»« ia atâtea 
rânduri »L Sorutetau. car# Io ziua 
sârba Loarei naţlnoale sustriare. a# 
îmbracă iu uniforma înltiUrâ a fos¬ 
tului Imperiu, cântând şl Imnul de 
altădată 

ta alt proletar al aceluiaşi lirei 
a»« im# Ş orgari. a d#cleret d# faţă c» 
toţi pr#f###rll Bănuiai <4 «ei aate re- 
vtaienWt*. I» momentul cftnd I a’a 
greaaniat de direetorul licealul fee* 
as a ta/ml 1 «tec mit d# «Uf» AniirevbJ 


sâ ce«râ şl sâ obţină rnutarea pe te¬ 
mei disciplinar (ratare nu era razul) 
a profesorului naţionalist Ion Pa- 
xdm» 

Profeaoara dc matematiel Jidanca 
kcru. te a fost «a*i»*ndatâ «lela gim¬ 
nazial drls Gura-tluinor pentru a* 
gltafll romauLstc. prlnlr# dlharr 
maucvrâ politlrâ a reuşit sâ rapel» 
catedră la tlrcnl «Drago# Vodă*. 

Această elevă a Klarrl Zedkln nici 
na ştie româneşte. 

Datorită acestor prof«w»orl Jidani 
şl Mimoalşti, elevele Jidane# sunt de 
o nemaipomenită ImpcrlInenţiL Iar 
atunci rând au fost Interogate la 
drept, au răspuns câ «România este 
ud stat International*. 

Aerată situai tun- ce ie aotenlsum 
al din te I» cr, ca Jrv> ni i» curând, 
dintro stare provizorie, una defini - 
rit*. 

t'yi a/di mal mult suni m dolari 
*4 t'-mnalăm clocxonlele realităţi 
comunist* ale f’dnipu/unga/ui. ru 
cdt acest oraş de veche Uodtţi* ro- 
măne/ucă a reprenmtai in decursul 
timpurilor, oom de adenlrnl rom⬠
nism yl ţsoţlmeatirm circ a cultieal 
rantc/eire ţi energii de rit tă. 

A*td*i actor ti tradiţie est* de. 
rastatâ de abjecţia marxişti 

Soi cri dela această tribună Ac 
facem sfânta datorie dr a atrage • 
tenţiunea Ministerului Educaţiunel 
Naţionale ţi autor ităfUoe superi oa¬ 
re din ţară, spre • lua grabnice hotă 
Ari, până na va fi prea târsin 

9VŢV 

—T- 


mai că huţadue acestor 
hossiffmani sceleraţi ca sâ» 
otrăvească, să sfideze «i 
să calomnieze mai depar¬ 
te, DAR II OCROTESC PE 
FATA IWPOTRIVA ME¬ 
RITATELOR RIGORI 
ALE JUSTIŢIEI ? 

Cum să mai pretindem 
minoritarilor să arata de¬ 
ferentă fi respect Statu¬ 
lui nostru, chiar şl demo¬ 
cratic, când însăţi condu¬ 
cătorii noştri se osteneso 
săi sublinieze inconştien¬ 
ta şi neputinţa? 


drept, nu >tiu zău, cum ar pute# 
răspunde unei atari interpelări 
d-mi POPOVrO, 1UNIAN. DJU 
VARA sau S.ASSU (Vasilc) fo^d 
şi viitori miniştri, şi incâ d# 
justiţie ! 

dar se mai poate to¬ 
lera ACEASTA RUŞINE? 

-trifoi nu mai pante fi 
carba oieri dc diacuţiuni 
inutile g# fnntidiouse, cl rin 
fapte, de reparaţii ţi dm\ 
sancţiuni exemplare. C’iirf 
rrcenţ uttmqiu permasient 
adun de mnităţii noastre* 
tiaţtunate, acent focar da 
infecţie mortală plantai 
in inima societăţii rom⬠
neşti nu snai pot fi tolerata 
nici un moment. 

Ni ne impune aşa dar «I 

dovedim cd Ţar m ttomă- 

nea seri »,af există pudoare, 
mai exinfă demnitate mai 
eristâ Juntiţie. ş; 9pr e m 

I fare a* vastă dovadă a u M . 

J. „ ' r,ro utu - 

m puşcărie c« principal ncozal c »'' 

in»ro contrabandă lormidnbilă U V.*? H *•* >•< .errd. „rnfe. 

de mărfuri bol^vice. După rum .T' nro "'* i - <«* 

nu exUlă jidana, cât de puchi- med, <*> 

nom care *â nu ,e mândreawă cu . * ?*• «• ,rt ronmU. 

<ava un erou> si să nu sc silea»- - ue P ^V. d * l +y n ti dc ai lor 
că sa-i semene. Dc altminteri sa- *“?cu depline puteri. 
cotcaln e extrem de simtl&t 0 <*e anchetă, me- 

<dac& unui Honigiuan i se tole- I "Profunde** acea- 

reazĂ totul, pentru singurul mo- V* "facere pa 

liv câ e obrusnir şi impertinent , ** pc cari 

ca un mistreţ, de ce nu mi 

tolera şi mie Goldştem, NachtLf” mânură sd a- 
sau Ro'a*nzweig, cure cel puţin f<rm4,m * că . îw d *w da 
din acest punct de vedere, nxx\ nUmai o singurâ şedinţă, 
sunt cu nimic mai prejos ?» '* vor da ta ireală lucruri 

Si • • j * \pur şt simplu senzaţionala. 

^>1 stand strâmb şi judecând Adrian BLaltaşg 


Naţionaliştii macedoneni 
pe frontal din Dania 


Din ca un* prigneaei desfăşurat» 
d# guvernul bulgar azuprm ele mea¬ 
tul ui inai'edonean. dela iacheera» 
pactului de amiciţie eorbo-bulgar 
foarte multe dintre olemeotole re 
voluţiunare macedonene dtn V. M. 
RO MJh»noTnstn «ea refugiat ti 
liali» fi de aoi ou plecat pe frontul 
Spaniei oaţionali«to. 

KDemeotol» do «tânga din aş» xi«a 
organizaţie V. M. R. O-obedinona — 
condu»* do către agitatorul i*»mu 
oiat V'labov. refugiat 1* Vieua. ?ar« 


in ca* că sunt prin*» ia Bulgari^ 
anat executate imediat, ao fagii 
din Bulgaria, mfugiindu-eo 1* Pr*. 
ga şi Pari* formând aoi un ro^ 
atsat. oare luptă pentru guvern»* 
meaUU ajmeateoati ou grupuri 4# 
italieni aotifaedytL 
Comandantul lor Ivan Panoev 
dţu Valea a câiat aci# in lupte fagi 
care a determinat p# oomuniştlft 
bulgari din tara lor să ae dedea la 
acte de maoifeetatii oatile faţă im 
guvern şi <dr*pta». 


Intelectualii ardeleni împotriva 
demagogiei naţional-taraniste 

O scrisoare edificatoare 

duhneam»ţu tineri aneî*rt«wd' «fd»> lor mk Tori*«oaâ g tă <wg%aim# ca*. 
deNou arw» moare • ră ruşa «4 tun» ] sifaytări de orie» naturi ar fi dorii 
\-otp a p«it*line in prvţiooui dr. «tar J «nb Vitit&l jira.ji de: „TWrrini ară». 


urroitoaryle 

Hâmb4U $ kDrU* a o, «a <U ua 
bei la . IIo>t»i B^nlarard” «ub ţabs>- 
uajoI doamne* y* d-loi ii’hai Poyoeiiâ, 
(ori mmiitra yi io ^ig-o»* **/>• and 
*y« de» ..AatKveţu » feoerriela» iat«l«o- 
tael «ideiMu»**, 

O aa*m*mue «atotaţ*» au a «ririaA 
şi tun* nu oiiU. 

.Se po*l* u*t'.y* ri iftiskm âţin tia«ri 
ardydăol oara lac o anumit* pol. trei. 
In r»a ar fi fnet oorae* dia ;»*^hoa 


înmormântarea 

inginerului Alex. Davidescu 


fcri după «miază a arul loc le cimi¬ 
tirul Bellu, trial* aokinajual* a Jabu- 
rnării remăyi|elar pări«al<#1( al* isft 
r«cn»toi .a*»H*chjr georral llaxanărs 
Daoidasc*. (<*■» scorrUr al kt C L- 
uliu. fu*t 11 rol. ta K- Puliwkinfl şi 
fu»< yrry i| A. k l 
Corul fuftebru a lo*i coodu» la tu«m) 
«k- veri. d* tâlz* ru<h\ prieteni, prof#- 
•uri. ibgmrri şl «tudroţu 
In moaicatut când bulyarU ftn ă* 
pământ Cădeau pr#l* «icria au vorbU 
d-itii : prof. Mihsil MaooiUtcu yi Nicm- 
lau, fo»t «ccrrtor ##«»c(aJ 
D. prof. Mihali Mantile seu, dupft «r 
a vuihU despre operele lebuvc» yi m㬠
reţe prureri el» defunctului, krmlaâ 
discursul funebru mtf4 # 


*J», totuşi, est* sigur ei os omi a ri 
m t-ar# românii mor pomi. In sfârşii, le 
rralixsrts unor ţroecie t*chni<* care sâ 
schimbe fia firii. In tusa *<da ri co¬ 
rdul iul Alexasdn, lAunJiteu d* t*t- 
Islitate S setului Mootitnlri N ajunge 
şg fi, — U Umile Iu, mari — o reali- 
tjie Arai dm inginerii romAnt care oor 
trăi atunci işi O or aduce *»»<«*« de «*o- 
rrte utopist, — de marele oitător tech- 
nu - tare a fad Alexandru Daoldrtc a. 
lor «Ha ape proaspătă fi cu *ti Ae nun- 
le care Prin mii Ar > anale se oa rUipi 
bucure#*# prin brârids Iruri «ir sie 
şesului românesc, nginerii oor strâng* 
cu grijă orl« dimoi pică/ari yd le 
adora ca U eiropeaocă florOş da pa 
«ormădal laţ Alexandru Daald**~u*. 


Imn uaţjveai pm*uaac” 7ocbj«du-*e de- 
«pra troaratul «rdeleaa Ca general ea 
pruToacă ia a>od tv»I o aoofuate p# 
uare n<a o (Vapuigom p. o oood»T>nkaa 
Suntem p--«a mulţi (in B«euaf» am. 
4-VOUO) yi am iadnrat pro» mal» ;>4aă 
am ajuns pentru e «H 

da msuerră rnraaui parti-j politic «ae 
vr»ua«i om politia f» d ciuar g 

damnai Xfihsi Poporiă. 

Şi le urm* urmei cui foLm*şăi« --riă 
£» vrw# a «puii» p.Kiimf 
iri tunai a» ăl * lui Popor iei ata orguu- 
• «Jonior* Partidului naţ» «-i%l - ţf»na«a 
«m «rdaiemilor tin«Hi? Pori» tutiue» 

ft qks natria 

Ort «ri» oâ pe aoi n# Nu 

tsptol, o» prutodeaL Nu domnul Pa- 
pjr.e» — care la ara»* urmei oa#t *r- 
«tfMaaD — e* troeajal nAinriit y aa- 
\ a*itri lori al „iitmmT. Cu j*^ 3 -o«a 
cnijl'Mo» au p«*ă* -âytişa on ti- 

narrit • ud mult iml^wrta 
S-jbluicata incăodatâ doo» oâ baiul #» 
mara (• 1^7) [**troari 

d« d-^amna şi 4 Vii bai Popov**, fnri 
luuuriru. au 5«ă* hahri tuaMriului in- 
.teloctual aid*le*n. 

(Vn&aari ftisem de riamlturi) 


n 


Citiţi yi răspândiţi 

Bik Vestire” 



































































«QUNfi VMTIMj 


/t- 


xrm 




Prea molie „cazuri" 


hu punt mulf« rumuri du activitate atât de agitate rum rte viaţa 
tuxutrâ rportivd. Atât eotoonclv noastre odi $, ale gooetelor de aţa t %*» 
tj'rrmi ifatr tuni ptiu* mai al»i cu mtâmfdărx de In marginea aportului 
atu numit* iuc'ătnrl al- oamenilor cari t#| tac o m< trrie frurtuootă din 
tpecuiărco unor amumUe stări mu ladlr*. 

Situaţia nu erte deloc epnvmabiLi. ' noonl*nlUui ţrandalw t din tu- 
mea sporturilor arunc* o lumină t> uţin '«voraHlA asupra unm ramuri 
de orii uitat* car* trrbue sA ec tnom/rr e ,- tfdr’c epiritunlitato semlnA, <h 
period desintetm ţ\ altruism. 

Sportul in sine IrWr* «o hndă sora o UnaUtaU armonică, spre en-a 
rea indivUnlui cât moi apropia! d* rosturile pentru oara l-a lăsat Dura 

perna. Si'ort irul admirat trabuc «J prezinte o forţă morală, dacă mu f 
mulre/vehl, egală cu torta Ini Hrică; trebuie să fie un om oare să ţtic 
o, creţi ţi «I todt ***** uera tu orice st hui fir. D coclea noi credem oă 
ZcrZiZ no oferă unu dintm vd- -« sigure a» pentru formarea mo- 
. T - Uri** a imţi/or tn imuni Intvrretlor neantului 
Dar pentru cnprfra acrilor feluri, sportul ore nrwU 4*0 ambiantă 
Hnlrtită^'lr perfect* morolitaU-: ambiantă cu care sportul nostru nu 

tm/t rucib prtq mutU pr senp- dubioase, prea multe 
fort nLitnase. pma multe Intervenţii ala jnocumrulul. pr,y multe obra- 
M t 0 , u >lH>1c. Cunosc oartWHi oari *uju,rlA tona de acurărt întins, paiul 

,rlb<mah<litl. ocu/ ^ 4 ,, .„uurii. i«rfl nu iun, ii 

MZ'ZZZlu — - «»«■• 7 “i £»£» ^Tn£! 

mai pon rfr v i nov aţi. încât lingura lor pedeapsă . iw «»tov.u». — — ■■» 

Mr< /' «1 J^luderra pelUl din viaţa sportivă. Mai ales că toţi pe taron onipr©»©©* romani, «a «a* 

SPrlrrbu, să fir rxed estdmotfl la veşnică nefixart, flrt «I Joc români Până U mat- 

dar abettM K*- ff* 'J»Z'Zmurilo creştine. ©hal ea Oboalovaela nu mal «rte 

*” 7 » cu,n,in«,Ha, un, ovr.it tiu erf MtOnWl •** trM.u- 

* a VI se p<" _ . Ingiruire. mai 


Carnet 


Anchetele Noastre 


Kodoraţia italiana «le rugbj a 


Irimit o udrm& forului romAri da 
•pecriallteta prin oare confirm* hc 

n«pUri« tuturor eondiUunilor d« 
onrauiu.ro a malohnloi Ror&huia *— 
Italia, oare va avea loc ta Bucureş¬ 
ti iu >« na <1* 26 A prii io crt. 

Echipa *a»nră» compusă din 30 do 
ponoann, jucători şi conducători 
va sofii Iu Capi tul A la data do 2t A* 
prii lo. 


.. ^„ifiratlr că toţi aoeilia tuni ovrtlT bu ere muiu o.nmia or «ump<hic ircun 

y. v H in u mutării., dl. timp. prnlra 

+*«“’.rsrS£2 LTZIZm * >■»»- <» u.«m. 


geţi ca roate u rm» - - 

-*.£ZL rrrr -- 

tten' prea avere,ti tonte aceste ««uuru. ' ,Rn,L ^ 

— - 

Jandarmii fac ski 

*dO oeutrol de ahi al Jandarxuonci 
delo Vulcani i't ţinu 1 euncuniurilo 
aoc.vtci «"ociatii «furtive, la c«rc au 
lnal parte AS do jandarmi io ter- 
meu cari au ahvulvit cuwotilA 
Cclo trei probe; de «lnlom. foud şi 
coborâri* directa, aau bucurat do 
an «uon» dcaâvfi.'fit, «ootwid în e 
viden(a roadeJo muncii d.puse l « 
occ^l centru. 


foat ret»U»mlă do fruntaşul Bur- 
Ithelen; 

Curea du fond a revenit ©apora 
lnfttii Boirlaş dona omenea 91 cursa 
de cobtirâTe pe 1300 uwitri. 

Jondarmii in«tjrnltl la ăccui con- 
tru «unt destinaţi posturilor fi*® oaiHPioncrt. 

,'or care so vor înfiinţa con¬ 
form dorinţei ddui gronernl Barbu 
Pbr&ănnu. pentru a colabora co 0- 


ruraa d- coborâre pe -W) metri a ficinl National de Turism. 

RUDOLF ROM ÎNGER 



celebru! stlnr rcrmnn. Jo plin* vitnra pc «plendida plută dela St. MoriU. 


Mâine la tfenus: 
F. L Raald-Univenitatea 
Uenui-tnineiul 


1 di u 


0 »k daci Bâtubun do uAik 
rvufi d aduna din auu yo 
SţvUiu, aoruie da ^mcUiori ari unu»- 
reo dualul Inirujurai dintro achipel# 
ntOiiasţU fi ado irtaţiuarv. Mim* v«un 
mur lupta dintre dwui schiu*- romi- 

Venus-Chinezui 


uv : i j de o parte — Vtaua yi Univer- 
mUitoa — fi alto doui nunoritaxo mu 
mmortiazuate —: Chiaaaul fi F. 0. 
Rapid dfi aitâ parbx 
Sh vădani ţtna*)» tiecârat echipa. 


Auuvi u^Uit, crudKo, « *nu*l+s ui 
(osie puuclcS» do veder». sro^ojti 
paUiiAibu *ţnvtntor. 

intr ad, \ Âr, dup iu pi>un. misir, «1 
finii> ar p*r>i ţk'iina ajun, dat (iib 
ittultatui oiijinut d<« l«Ui< afU» U w 
6 * I» «i Vumd 2-1 — Uv »«MiUaln 
Uifisie m n; ^Uiiotiii) cu Ui dupvtmt 1 
dini-o a«l«r dv i»ua,ancC. Clm^ 

au> a laot. a>4vcw;i* • ‘ ml 

Cut-' «CMtalula 

Sau Ut ut i.vfc.Uri intact ,a »vi 


» li us « 

P/eiiţibând 
pus de . 


virat tvţffiJ fpuctte. 
I ifaMţit car»- 
fi Jutaniurf. a 


xouuta 

VfiOitN 

a ‘Un¬ 


iţi (.«urnii o mU>< «ipttuaMii la tn-i 


■ViUfiaiu.’iastbi, tor Ounv.ul, du pa ln- 
• h/yw-u d* Lionunicâ iro'ută, mn- 
ri «duce în «eb'pa Iav din vechii ani 
UluUn, dmaiuta du fu/iiuwa cu JUm. 

i’mxnx^i. victori» Veoasedii U o 
«uK-nmţu do&tul dv upar de giMtun. 

■ sasmo ra «rea ca n«vi aooaoitd.«rea. 
lAfeiiioi mie O,, K»‘i«r. 

iuvto o ţirăurrt U»« «Viuu « awalui 

club fuaiitct** asupra d-loi nua Aii- 
mintam «ciu(a dio diviat©, ptoua e|*ul- 
Iwwiut ideii de •np'rtTVftnt* A fort- 
bellolai mir. >'.tnr, ultr -te mai (U>- 
o n-jb» ii. amin onpnlfi ..‘dKiaW”. Iqlc 
o tîţtcnc pe df* e diaim din Wd. 
fiufelb,) 


F. C. Rapid-Universitatea 


ii! Uivhub de dcecbidore, a'inpu *tu- 
deuplur «Lui Cioj «a d» miiAu : pir». 
iornupei eugcUiroln din Copil oi», P. 
0 . limpid. Oâad rien» din UpitaJ* 
o afnaiHn au nţ/alui ou care fi a» 
adoo» U unacftia|i veetn. m » roni 
•ore (laba fi ca fWoA vcrxdecailă ca 
văieta ode ioainlo, acuta aiU’ «na^rt- 
uatu ia/pi»^f'oL Y. (<vtvt ! cl cu antri 
0 ch>>M> lucciUi du» Icnpi tuului ea 
nu-i pop', m au t< u,..v inima <>ii 
«.pai raitwnwuţ a <«u«faiu 4e «i 
ou «aut lupt «*a p« J .n«:ul ou o i«Tii*f»i 
sparU,» li* *isphpie pliu ). e duiv* - 
ca »> v hi|cî '-wc » t ..-ft iwiuun.vţj, 
a pudul i « ooprio, 4 « - ii, . l»!ui 

bofLn. sV^araUrd » . .il -rv fce .c *- 

PAprir.tiw'itrirn dtar uc şfiăc .r -j u yi 

C^xul «C ; ..Vcvkpi JMa ,-i» 


io oUrt ai iapep cu uuiL 6 ante»a 
taa> i*ri’'V {fi rând ta rkodoft* ai tmb- 
— «-«nderlv uouitro de sd vm 
mna-e de etâlaa ori - *> doioreeo 
perfiUd«i«loi â» frtatâ hpurk fn fooi- 

lollul o-otm, AirtM Poliţa. 

N«nrVii>« ţâ Rapid o o fenbipu fcru», 
dnr tiu ua iu<>d».yte eoret («ioni. uki 
putitru furtive oare «'eu muu mpu*, an 
ne irrn drtue cinste Tvp*e«*w«* titani 


buiUi 




sau Cotiidu rowiâocjti. 

vT-’ r UnirurAitdţiî în nwctobol d« 
miu.A «unt roJuas ^a*‘ al*:, ai 4 
»-t. .0 unitciLh) a dpi plultri. 0 

ACpjptw*. ibdoiitn itiAu’ic^iivi co y^re 
S r v.,ţu ,.C-HU oiopilU^, o - y np P)'*tu 

ll •••- f * 1 * i. 


Dumineca se va deifăţura pe sta 
domul Municipii ol feciorului / 
Galben a doua reintiimr «/<• cio- v 
eountrp cu caracter da antrenament. 

Programul preced* trei probe- 
dou/J curse d-‘ YoOă metri pentru se 
n*or\ ţi juniori fi o cursă de lavă 
metri pentru seniori. 

Poate concura ,price atlet tegiti. 
mai sau nu la frdaraţ ic. 

Austriacul l£rn«l Wcie* va boxa 
ia IA Martie la Unniro contra 011 - 
trloxoJui Tiuuy inviucbto- 

rul din aerat nmtoh va fi opua du 
pfi aooia fio lui Bony Lynt'h. fie lui 
Pe tor th nu. 

ECHIPA NAŢIONALA de foot. 
hali trehoe aă fio «cam — pentru 
prima oarâ — româneaoei. Cerem 

«vouul lanaat In altlmelo tllr aâ 
fio trauNlormat In realitate. 84 fie 


La Institutul de maternitate 

Kegina tlisnbcta a Hclcnilor 

Semoificatia unei inaite iniţiative- Eforturi pentru o reala 
asistenta sociala. Un aşezământ modern 


a paur i a valoare Uacrele talente 
româneşti- Orice abdicare dela prin¬ 
cipal români tir 11 integrale a orbi 
pel naţionale o vom considera drcPt 
trâdaro. ŞUI anantâm pc domnii r. 
ventnali trădători că nu ne vom 
purta deloc genill en ei. 

VIFORUL uJfelA convoacă pe 
toţi juoătorii tăi de foothill dr toa¬ 
te categoriile Duminecă 7 Mortin 
a. c. pe terenul Vellodrom din Soţ. 
Ştefan o*l Marc. ta ora 9 a. m. 

Echipa l-a ca avea mateh de 





Gustaw Roth 
boxeazâ pentru titlu 

In ziua do 24 Martio» iu cadrul li¬ 
nei reuniuni cura va fi organiantă 
la Palais des Sporta din Bruxelles 
belgianul Gustuve Koth îyi va pu¬ 
nt» iu joc titlul do campion curo 
pean şi mondial Jn calrgori* aemi- 
grou, contra lui Mcrlo Preciao, 


InifuiiiieU particulare compb tra¬ 
să Iniţiativele oficiale, ale statului. 
Ades* ori ulllllaha celor din urma 
nu » efcacc, nu * politică şi bin> fă 
cat oare decăt pnn cele dinfălu. car, 
vin sa uutldc 0 lacună, să coti solidă 
se o bată de acţiune in spirit gen*' 
ral. sau să întregească o aefUsne că. 
reia 1 ; mul lipn ri* oria ori încă 
multe. 

In acest domeniu splendid al aia 
torării ncptfNaciOfilor toartei, a obi¬ 
diţilor ş, umililor — totdeauna o f*t- 
tronan, o acţiune dr susţinere por 
nită din dorynţe ţi iml,olduri parii- 
culare «fi are frumuseţea getlulu, 
umanitar In oce*t domeniu »n cuie 
oameni săraci, lipsiţi cu desăvârşir* 
dv posibilităţile existenţei celei ma, 
curat modatâ, in care oamenii luptă 
cu neajunsurile ţi Im mizeria lor im 
presionantă, eforturile pentru ati 
gurarea uturi pirf» mal umane, mu i 
puţin înveninate de crusitnra mix, 
riei, au o semnificaţie mai inaltA d« . 
căi s’ar părea. 

la aveai «pirit opinia publica a »tiai 
«A intrteuţâ gedul M. S. RLG1NEI E- 
U&AUhTA de a da o mâna de enraj 
fi de sprijin, operei grandioaoe dc 
maternitate rarc-j poartă numvlr 

O iai|ia(ivA ferici IA O iniţiativă ale 
cărei roade le obwervăa ca ob T e:tlvi« 
talc mai jo*. 

maternitate pentru 
C. F. R. 

iu Cartierul Stcuuu, uu cartier 
«T»ncifto al muueitorilor oofvrifti. 
Maternitatea Regina EU sa beta ne 
atrdiJucyto sA fio la in&lţuneu unor 
ceriul uumorou«o şi imperioase. 
Este \ orbii deci do a vont in ajuto¬ 
rul maiuoi fi copilului in condiţiu- 
nilo i»c caro In iinpnnc progresul duo 
divinei. Do aceia, atrăduiutelo ncvs- 
toi muteruitati, vor fi cu atbt mai 
mari cu cat trobue mai bino fi mai 
ooiuplet asigurat tuamei gravida mau 
loliaxe u uxistenţa m«licalA irepro- 
lahiln. 

MdJal d<- funcţionaro al accMtci 
matcrnUuţi i«re cn pr«mii exigomb 
liDpHtfiifţrfia do a beneficia do sorvj- 
ciile JisS.ivuţci a foinoilor caro nu 
coreopittid condiţiuuilor severului 
triaj. 

Nu ori.’iv fcmcc poate solicita *A 
tio intomota in maternitate. Snnt 
respinse rida prima vititA famelic 
caro vor (i prticlicat avortnri, pre¬ 
cum fi fonici Io curo dovode.se afec¬ 
ţiuni pulmonare »uu aunt Auforindo 
do Iwli molipsitoare. 

Maternitatea adajioat^t^ % de pa. 
turi, do «aro femeile beueficiazA 30 
do rilo înainte do epoca uuştorei fi 
sunt reţinute maximum 30 dc zile 
dupA actul uaşterei. 

SERVICIILE MATER¬ 
NITĂŢII 

Instalate >® « « i»ai ireproşabltă en- 


Cine d lituins 
în loannâ 

Iată ruzultatelc InţcglMiate de viitori 
adversari : 

Veou* — Clu(ierul 3—I. 

Riprcuia — Gloria 0 — 4 . 

F. C lUpol — Unite/MiaUn 1 - 1 » 

A. M. E F. A. - C A. O. 1-*. 

Victoria — lio, tricolor 6 — 1 , 

Criţă na — J uveatus 1—2. 

Hand*oall 

tn usma tratativelor duse de fe¬ 
deraţia română, echipa naţională a 
României va susţine ta vara pccasfa 
urm'Jloarele mulchuri internaţionale: 

Polonia-România, la Hueureţti. 

Austria-România, la Klagcnfurt . 

Germania-România, le Rola, ta 
Germania. 

* 

F. R. hL G- sc întruneşte Luni 
ieurti pentru b discuţii ta/al de ut* 
mai pomcniUl ijuliiKiplind a juc㬠
torul ui J RdbinoviG-Ratlian Cre¬ 
dem cd ^mcţiunile sev\/e nu vor 
Ulso oşteplute. 


mppis m 


FAvoarrn no^thi 

Pt, Concordia; Sul Unu. Ban, (Jbl- 
tby. Ciclop. 

iV. CI dar; Viforniţa Laincla, BeoL 
to H. K 

Pr. llorcclona; Zălud, Edilb, Har- 
nuu 

Pr. Rad*a Uu: blamat, Dorna. 
Ragu> a. 

Pr. liumtuc: Grajd. JBakandarf, Ca- 

•aba. Ciclop. 

Pr. Rroaţcu: Umbcuaa. Kmutaf, 
Pikaver. 

Pr. t upihsl/ Sam Worthy. Cttr. 
Oorduu. laruo, 

Pr. RiUmo: Kismot, Livada. Halat 

Pr. Copaie Ciclon. Tuia*. Gung*t*>r 
L «. 


rap-iur fl ia ccl mal modera coalort, 
roaternlUilr# lţl «abdtvfdp «vrvleille 
In doaA, dană cum uli> v«jal oaflart- 
lor a(*ol ai bolilor (a Icgfittiră to na¬ 
şterile 

Este o realizare ipilaticcoaci cam 
raro ori ie întâlneşte chiar In «tril- 
fihttld. 

Dc notat ca maternitatea a luat 
fiinţă în 1933, aţa târât dat fiind tim¬ 


pul f«»arte apropiat de eeeaee a putut 
da ştiinţa modernă mai perfect — la- 
•taUţlile •» ou vor putea fl d*eât alu- 
Ue cele mai practice. Na ae referim 
o untul la fiervUlul moteruitoţu propria 
llio _ care difpanr de «Aii bl<lenlre 
şl aparate impecabile — ci şi la »ex- 
vlcinl tot a tăi dr Important ni opera¬ 
ţiilor chirurgicale, fute*tr*t co tot ce 
e mai nou In medicină. 


Protecţia mamei şi copilului 

Săli spcridk) şi oepurato aunt iuiu>-1 truout 1J91 femei gravide din ©aro 
nnjalo lebuzclor şt uouilor nftaouţi. I 4&i au avut naşteri normale. 

Sub c<do mm vigilanfea ingrijiri I O OPERA SOCIALA 
metodioe. «tiinţifico. oopiii «not fe- UTILA 


riţi de orice contact mollpAitor. fi 
«unt alăptaţi ik) mameln lor În mod 
raţional. Dacă în acenată ponoadă 
ivesc cazuri evontnnlo «lo bowlă. 
fiinţei® sunt izolnlo, după «im cel» 
vorba de mamA nan prunc. 

Cât privaşi* chestiunea nlimontn- 
ţioi, avcaatn ar© loc sub aceiaşi 00 a 
l»oaită îngrijire a modicilor şi suro¬ 
rilor do caritate, caro sunt nelcovio- 
uaU» prin examene modiealo foarte 
riguroasa. 

Sunt mese conuistante fi ştiinţific 
prepara teu Ele ao repetă după pre¬ 
scripţia mediotdal şi In urma nnoi 
alocaţii de » lei ailnlc, îndeajuns dc 
indeatnlAtoare. 

Maternitatea a îngrijit în anul 


Dela Ateneul coltm 
„Cărămidarii de io 
Ion Creanga 

Duminica tracutâ, 2R Fabr. 

*Wvll Seminarului Central or^jonl 
şn/ătoară, au ţlmit-o la ac«t 
teneu. 

Programul acest©) şazMcrl a 
«testi.l de bogat şi variat: cont 
redtArl. 

Publicul a evut apoi, rarul ţ 
» a savura pagini dtn scrierile 
murllorulul Creangă. 

GralK* utK‘1 fericite ooinddentA 
iBuna din loilte ateneului se «fl 
ziaristul Necutol V. Atonasiu, 

©ste chiar nepotul lui Creangă. 

Pr. Păuneam, pre>. A»«neuhil,| 
fltAnd de oco/k, a Invitat pe d. t 
rtasiu să eubonre şi aâ vorbească ţ 
despre Ilustrul său rînrhiu. Cu J 
prilej, publicul auditor o gustr^ 
plâcerc citevn amintiri inedite; 
viaţu şarbAtorilului zilei. 

D-na Just inia A. Niţulescu a \ 
ferenţial despre „Iubirea de Paţ 
lntr*un stil atrăgător, cu o dicţ 
clară, d-na Niţutescu a izbutit 
ţinA încordată atenţia publirului; 
oală, care a r Aspthttt-o cu aplauze 
ritate. 

Spaţiul nu ne tngâduc »A ct 

unghiul i "r^/iedrl/or' rt. |<iin «ceasta conferinţa, pasogii 

moaşe şl captivante. 

Subliniem meritele netăgăduite 
harnicului şi inimosului pr. Pâunt 
datorită căruia există azi palatu 
cestui ateneu. 

Ad ae lucrează cu multă os& 
Activitate ufensn şi fecundă. 

Rei 


Maternitatea iîcginu Eliaabola 
Llelonilor» « ndeplinrţt* in domeniul 
ocrotirilor ţocUile o op>-rd care şl a 
putut atrag* In scurt timp admira¬ 
ţia unanimă, a opiniei publice şi 
conducătorilor Ministerului Săn㬠
tăţii. 

Rol l-am subliniat importanţa tub 


Roi l-am adus laude pentru marca 
uşurare p» care o insuflă fn sânul 
anul mediu sărac, nevoiş. 

Noi am subliniat importanţa ci. In 
mdsuro edificatoare pe care o Inffia- 
tivă înaltă a ştiut să pună in slujba 
suferinţelor celor mulţi, puterea sa 
de ocrotire şi de educare. O iniţiaţi- 
vă dc altfel, care ar trebui imitată. 

P. C. B. 



S’au cutremurat 
Pascanu 

burat In pulului din Sărindar, lf. Va- 
dooeănu n'a cumpănit să-fi trădeze 
mamul ŞoimĂrr,ub>r. Să ţi u,,nd& mUu- 
rul Irteuiulut. Pe oatrm Paşcanilor unrlc 
s’a născut şl»a învăţat slownlrca abe¬ 
cedarului cu domnu Trandafir, s'au tn. 
slalal ambasadorii SArUidărenilor flă- 
lăduesc o droae ds isruehţl. Dosptşls 
cloaca iudeo comunismului Vântul us- 
eat al bmmtdiurismului * iudei,oenitl» 
smulge din rădăcini ultimele octligii 
din majestalsa trecutului. £ un tmens 
pustiu in inima Uohlooc 1 . 

Douxna Trandafir tâioucia şcolarilor 
bucoavna declinului neamului lovAţă- 
lorul Paşcanilor dc oaifi/i. dulioccA nv- 
moriecşt cabalele rudeo-democraţiei 0 - 
ma]iiiari»(c. Fericirea neamului lov&ţă- 
tooroşul q v«^lc odihoindn-!*© In c*lc 320 
pagini din pioiocualidc dcmocr«|;ci in¬ 
ter (raţional ţarinUic a d-lui Co«tX- 
«be*eu. 

Când (ara ha Li « foit rşurlilitâ de 
Fiorurile git^ ian » mu lui, invâ|A»oru! din 
Paşcani şi-a ing&doit v& invuUe memo¬ 
riu crlur doi ®roi 

Iar -alinul ♦Lr/ijeresic c pentru *- 
cea., ui otreapâ, «ava prr mergi tor hi- 
Ueriatuulşi. 

Iinpotrba trădi» lor ului trebue *ă «e u» 
mâouri. la\aţâtoro| are*ia a lotor» »pa- 
trlo destinului uraniului. 

Funcţionarii din asigurări 
<• întrunesc pentru for¬ 
mularea dezideratelor lor 

lu vadă#** d Ura tar LI dlaporiţln- 
allor noainl procel dc «taiat al Ian© 
ţiouarllor partknlori. 

Din prima! momeai, (aaeţlcoaetl 
din oligarhii a’ao declarat fapo- 
frivş acşatal proect, car# au la io 
•camă deal dara lele lor Imediata. 

1 * uQrţionaril dio a*lgarărl vor a- 
«4 dWnte intro nurc i rtro- 
oiro prosetHt* pentru U Martie 
cur.^ următoarele puncte: penaio- 
narea, probi vuia concedierilor lo 
C*inp«aUv«, problema ae Iar 111 or al 
proldenu termenul ai de preavlx 

li o tă rării* ărc-lul mare rougr.» 
for tl adaai: apoi la *iM»di«fa e«in. 
ducătorilor aiiuiklrruiui iuudcIL 


Cum este irustat fiscul in Basarat 


Tâlhăriile jidanilor 
proprietari de moi 

Sabotarea intereselor Statalul de către slujitorii Hahalului 


CHI3INAU. — Jidanii — acenstb 
bl* «tomată minoritate, caro. dato¬ 
rită ticăloşiilor polioicianilor n®f 
tn. nc subjugă în mod verviginoa — 
nu vor. uu le dA voio KabaluL *A 
înţoloagi că- po lângă drepturile 
cc lc au. «a şi datorii faţă do ţani 
caro-i adăţ»oatoşto fi fată do Q«a- 
mui românesc — prea răbdător, 
lârnpit do primitor, l«ş fi imbcc li 
rat dc •reprc«?iili> iji» p« cari. nin- 
gur fi i-a aleo~. dar cari 1 -aa tr㬠
dat intercado dH» primul contact 
cu arginţii jidanilor — caro ac ln«A 
exploatat mişeleşte do aceşti mu- 
•afiri nepoftiţi. 

DimpoDivă, drojdia guliţionă- 
ajunsa stăpână pesto bogăţiile ro< 
uiânuftî, sabotează — prin orice 
mijloace ilegale bincînţcla» — into- 
re«ele noastre do aUt, punându-so 
diMicurmotişaţ &«pirnţiunUor nea¬ 
mului valah. 

Ţoale fraudele, de calibru mal 
mic hau mal mare, săvârşite p« Pi* 
roânlu) românesc, poartă potolea 
kahalică; nn se poate concepe afa- 
tere (legală, fraudă din averea ob- 
şteasca. Han Jaf orgaolsat dnpă mo 
(odele gangsterilor americani, fără 
concursul interesant sau — în oele 
mal multe cazuri — Iniţiativa J1 
dovalal. 

Nn exUtâ Jidov, caro. In Intero- 
■nl neamului nostru, aă a© dosbraco 
de hatna de corupător, escroc, gnug 
stor, anarhist, efe^ spre a se lnden- 
tîflca ru poporul de baştină. 

Toţi jidanii «ani la fel. rund cate 
vorba de Intrres Iudaic; şl. dnpă 
ruin se ştie, jidanii, credincioşi or 
dinelor Alianţei Izraelite, nu an. 
nu pot avea aHr Interese, decâl «ce¬ 
ha ale «neamulnl ales»! 

Să revenim iovă la subiectul 
nostru. 

Am arătat în reportagllle ap㬠
rate. cum este Tarat «totul de cAirc 
Jidanii «pirtarl dintre Prut şi N’Ih 
tra. 

D«> du tu acoaata. iudruzuesc &A 
arăt opiniei pnblico româneşti, cnm 
a foat posibila săvârşirea unei for¬ 
midabil» boţii — de p© urma că 
reia. statal pierd© sute do mlHoaoO 
do toi — do câtr© jidanii proprie¬ 
tari dc mori din Basarabia. 

FRAUDELE MORARILOR 
DIN CHIŞINAU 

Cetitorii noştri tşi asniuUsa, de¬ 
sigur. de faimoasa afacere, desco¬ 
perită acum un an ta Chtşlndu, R 
vorba de o Cercetare, făcută de d. 
ing. Inspector general Ştefan /. 
fIoana,n din ministerul d* agricul¬ 
tură şi domenii, referitor f<» frau¬ 
dele săvârşite dc Jidanii morar* Ca- 
gnu. Wrxler, CorHclU-Naht din 
CklginâU. 

B'au confiscat registre, au fost a- 
rrrluţl funeţinor! RtcaU, bănuiţi câ 
au tolerat fmudrfa, sau făcut In¬ 
tervenţii fu Parlament ^Pntţru ur- 
g, ni arca cercetărilor şl, mal ales. 


III 

pentru REABESTAREA jidanilor 
tâlhari, cari au pas tndioanelc la 
bătaie., sau luat măsuri, (de către 
reprezentanţii kahalului) ca morarii 
din restul Basarabiei, ba chiar din 
toată ţara, sd se pună tn gardă, 
spre a nu se pomeni cu intransi¬ 
gentul inspector general «in vizită 
lo mori», 

fn ace laş timp, a început ofensiva 
coruperii. Şi, suntem siguri de Ce 
spunem, numai datorită funcţiona 
rilor corupţi s a ajuns — după cum 
veţi vedea — la muşamalizarea a - 
facoriif 

Parlamentari, funcţionari fisccAi, 
m*ci ţi mari, s’au uns cw«, făirul, 
devenind cei mai ulevotaţi* apără 
tori ai morarilor. 

CUM PROCEDAU 
MORARII 

După cum rezultă din ac¬ 
tele de anchetă, caracati¬ 
ţele qalit ene aveau o sc¬ 
rie de sisteme de-a frusta 
fiscul. 

Un sistem, practicat in 
momentul descoperirii 
fraudelor, ©ras I- Neinfcrc- 
ducerea in registrele 
morii a cantităţilor de 
grâu si secară, intrate in 
maqazic pe baza căror re¬ 
gistre, se percepeau taxe¬ 
le respective (impozit 
proporţional, taxa de con¬ 
sumaţie, impozitul oe lux 
Sfi cifra de afaceri s« tim¬ 
brul, conf. art- 75 din le¬ 
gea C. D.l s> 2. Pentru a 
nu plăti amenda, in caz 
de descoperirea fraude¬ 
lor, arrtsslesrca murii unor 
persoane i n s o I v o b i I c 
(rude, sau funcţionari par¬ 
ticulari). 

Toate morile procedau 
aidoma. 


N© vom ocupa 001 de moara ji¬ 
dovului S. WEXLBB. caro o aren¬ 
dase, făcând un contract fictiv, rn- 
dri salt» AH0N PASCAR. individ 
insolvabil. 

AceaatA moară a introdu*, fără 
u înregistra In «cripte, dela 1 A- 
prilie la 31 Decembrie 133S. 1.607 366 
grâu. «ocară «i aer joacă, Uo înţe¬ 
lege că a introdu», mai m*re canti¬ 
tate, ani de&rândul, dor nu i’a pn- 
tut descoperi, mai bine aia no s’a 
vrut «4 ae descopere: organele de 
control erau salariate do moară in 
aceat «cep). 

In consecinţă jidanul S. Wex- 
ler a îost amendat: 

1. La legea timbrului, lei 

105.6-3S. 

2. Impozit proporţional (cal¬ 
culat cu 1-40 la sută la valoarea 
de 7545.^0 Ici) drept amendâ e- 
enlii cu dc 3 ori impozitul pfopr. 
lei 316.914. 

3. Taxa de coa>uuiaţie. Iei 

2.503.270. 

4. lmp. pe lu\ ţi cilro de afa¬ 
ceri. lei 223.250. 

Total lei 3.149.122 

Ţoale morile, adică: Moara T. M. 
Gogan. L Schwartxberg. S. Wexler 
şi Corenbllth-Nabt, după fraudele 
descoperite dela 10 Iulie — 31 De- 
cembrio 193S. urmau să plhtcaacâ o 
amendă de Ici 17JtS3.ă5ă. 

J Până astăzi, nn ia plfitit însă 
nici un leu. Vom vedea altă-latâ 
jdin care caniă ao întârşie incoaa- 
ren amenzilor. 

In numeriIr viitoare vom face o 
comparaţie Intre (axele încasate dc 
fisc, Inaint* de descoperirea fraude¬ 
lor şi du va descoperire, spre a S9 
vedea r căi de îndrăzneţ au furat mo 
rarii Jidani. 

Soeqiu Flore seu 


Studenţii la vatră 


ă^i 4 liarba •'au făcut ultiado tran 
•porturi do ctadvatl din eonlrele ani- 
varmltar* rilrv provină'©. 

In Bocnrvşti ca şi ta toata celalalt# 
aaohna uaiventilare a fost linişte fi oi 
dina «baâvărviu. Niei ua tne)doiat. £1*1 
e împotrivim 

Ia Uaarile Ier. a* rtuu h«K>not«... 
şl PpUţtn. Ia primul răad no ee ştlo oăt 
timp va dara ao m»U vaeaaţa feriatA 
şt otpravmruU) apo< de oe au foet tri¬ 
mişi aeaaM PonlmeA — alavă Domnu 
tui — el au mem permaaoat pe dramul 
culjnrti şt ai d«mn«tAţU. El o‘aa uzo- 
vocjit cu olmc au foat tet tlmpnl dh« 
r lpUnap şi ordooaţL Examenele a o r« 
mar balta MUauţU şnoiară Iiurrvolati. 

fa afarS da arta, o tarla lnlroaga d« 
alte mici tDCQrettvri cari. daa'gar v«r 
fl raaolvat* prin forţa fnipraJorSrilor 
Ri mut. doar*. MrlzW ta once fu 
t*utp1«6 toteî şt depftş.*«< toiul ca la 
prima vedem pare uefin»»o şl chiar eu 


oapaUnţO. 

La rcai'late total «ale normal. Foarte 
normal, chiar durerea lor. 

La vatră vor caH pocetii #i l»l wr 
ârpăma gândul. PărlmtU. rvM* vor t* 
p«şi ta curmi cu ultimei» mauitnrmls 
poUHc* si social*. d*n ţară li da pastă 
hotăra. 

Vor vrut din nou la Bucureşti Si hm 
carv M «v rtlua tocul, «4 sperăm* că 
până atunci căminarii* iţi w rrodpSia 
proprietatea. 

Credem că aţa Asvbi *carU*f» uut- 
versitarey vor rămâne tal cela «ta nţ 

Dor rtofri IMÎeeraifdfM « rămas A 
moi departu-fără tliuL-nt*. fără hnm* 
rete. fără dureri, geale truda ii tătpum» 
der*a «Un fiecare moment 

Primăvara verde *6 aşteaptă «***“ 
lax*, voioşi, eeiăeuţi «nfUi»sl» Si *u L 
mmll* pline va niţt» ciorchini tac«*r<ej# 
J» rod. 

VI*. tr^taw 





























































FINANTEjţl COMERŢ 


pela comitetul 

naţional român 

Congresul dela Berlin al Camerei 

de comerţ internaţionale 


5 Martie 19G7 are loc la Par»# 
-Joiţa conaiUoloi de administraţie 

rVa®*** 1 d * conirr * internaţional#, 

* „ *• '• oouf'a lu a pecia I de or- 
^oisarţia celui do al noulea eon 
•I acestei Camera c<* ne r* 


pui' 

lob* 


la llerlio intre 28 Iunie fi I 
lîWT 


py^jramo! provizoria al aceetui 
.^rr» a fost fixai Inc* d*la 16 Oc- 
l^hrie 1936. ‘or £n şedintn dc a^tiri 
program va primi f«ru»a defr 
gitiv*. 

I u linii generale newt program 
^i-oviaoriu ou va suferi modificări 
iesle fi de aceea credem necesar 
puneai In evidenta problemele 
prineipalr înscrise In ordinea 

Înainte de a enumăr* problemele 
an »• vor dcabale, este util a* to 
eunoaiKÂ felnl de lucru al acestui 
fanpor'ani congres. 

In fiecare ai la orele 15 se va tino 
e&te o şedinţa plenar*, iar dimineaţa 
la a re le 10 se vor pn* todinţole pc 
•omisiam. 

Ju şedinţele plenare sc vor discuta 
problemele economic* de actualitate 
economie* generai*, iar in şedinţele 
Pr romisiuni, se vor dezbate proble 
mele tehnic* din cari cea mai marc 
parte sa fost studiate de comitetele 
tcchnice alo Cntnerei dc comerţ in¬ 
ternaţionala 

In or priveşte şedinţele plenara 
problemele au fo«t grupate In patru 
categorii .prima rele'lv* la *upra 
producţia fi lipea de matern prime. 
In cadrul acestei probleme ce va 
axamma situatinnea provocat* de 
supraproducţia unora din materiile 
prune şi din lipsa altora, precum şi 
masurile ce s'au luat şi ax fi de apli- 
oal pentru controlul producţiei Şi a 
preturilor materiilor prime şi produ 
aolor alimentara Sn special chestia* 
nea restrioţianilor circulaţiei produ 
aelor. In aceeaşi şedinţă sc va dis- 
cuta problema prăbuşire! puterii de 
cumpurare pe pieţele mondiale şi 
oonditianile anei restaurări a 
tor pieţe mondiale dc materii prime 
şi produse alimentare, precum «I 
restabilirea unui sistem internaţi¬ 
onal al pr«-tarilor. 

ECONOMIA ORGANIZATA 
In a douu şedinţă plenară te va 
dacul a economia organizată cure rn 
cuprinde reajustările pentru a face 
lată eeoJufwi contante a econo¬ 
miei; efectele cu scadenţă IndcPăr. 
tata a măturilor inlervenfioniMlc 
luate cu titlul temporar; organizarea 
concertată a Industriei de către pro 
ducătorii fnsd*» ţi tendinţa generală 
către coordonare; măsurile de con- 
trot a producţiei ţi preturilor ou r 
fcctelr loţ din punct de vedere al 
distribuţiei ţi al consumaţi- 
«■*<; diverse forme de inttrvcnţio- 
Rum guvernamental ; declinul li¬ 
berei concurente şi ta fine, impor¬ 
tanta iniţia/icri individuale ţi a pro¬ 
fitului ca elemente de dinamism e- 
coh ornic. 


WU > lutanM Plăţilor; . b,|., w 
r«™ W ,l.|. „ . h . UnW Mănrl 


Plăţile pentru Polonia 

Conform noului acord de K »l*|| 
româno polonr. Intrat in vigoare ta 
a Februa r |« * ^ plăţile pvmru 
I i.tenia ornive.4 « «. fsrc prin l„ 
«•tatei polooea 4* etearlag «Pot-ki 
Itnstitut Ifoaroclmnkoey• din Var¬ 
şovia. 

Convertirea i D atoli a sumelor 
vărsate in lei. pentru plata impor. 


Munca românească 


Ineru; ItnpoîtanlJ ăteW T***' ** tuH,l,r - «** ♦*• drcontnrilr .ălr* 
neţi nni Inter- . ezpoflsterl. vor fl ealculate Pe ba- 

_ . " * " anrli **. »n Una pene- «a cnrsalni de 19 lei sloiul In tegă- 


Poetlvelo InliturărlH p|„dle|lor 
mertnlnl mondial. 

Participarea Comitetului 
National Român la dat- 
baterea şedinţelor plonare 

#> rrofemor Mihail M» 
noiloscu, prc 9 rdint«l r cş 
mit*‘tului nesţionnl romă*, 
va vorbi in prrUnfn plcreară 
deta 1 fnlir ff>37 a cotuţrv- 
tndul rida Berlin, tratând 
acnprv problema nnţiosias 
I îs mul economic. 
PROBLEME TECHNICE 

I>upa cum am arAtat dela tcoepot 
oongresul vn lucra nt fiecare dimi¬ 
neaţă in corni si uni speciale, pentru 
nale; statutul societăţilor străina 
tanti ai 44 ţări. 

examinarea şi soluţionarea urm㬠
toarelor probleme trehnice m« l im¬ 
portante: politica monetară^ politica 
financiar* ; înţelegerii* lnternaţîo- 
oste; politica eomercîalA ou anexele 
ei: distribuţia, publicitatea, toehniea 
vamal*, bursele de mărfuri, trans¬ 
porturile comunicaţiilor Intemaţio- 
dubl* impunere, termeui! comerciali, 
arbitrajul comercial mtomaţioonl şi 
protecţiunca proprietăţii industriala 


leg*. 

tar* ro aceasta Banta National* a 
trimln dinpozlţlnnl nuca roatelor din 
provincia 

PrfefuF sulfatului 
da cupru 

Ministerul industriei şl oomer- 
ţuloi a stabilit oâ preţul sulfatului 
de cupru, vândut de fabrioi In ra¬ 
ioane întregi a 10.000 kg. framd 
orice gară de destinaţia Inclusiv 
ambalajul Iu saci şi inclusiv tava 
cifrai de afaceri, va fi pentru orice 
cumpărător de lei 20.50 kg. brntto 
per netto. 

Acordarea supracotelor 
pe trimestrul I 

SupracoleU de impuri fi export, 
pe trimrelrul I. vor fi acordate , du- 
1*4 10 Martie, oând ** va cunoaşte 
disponibilul restant succesibil de a 
fi utilizat pentru acoperirea lor. 

Luni vor laccpr ta ministerul i«- 
duslrtei ţi eotnertului, ditcufiunU* 
0 « jurul repartiţiei acestor supra 
cote. 


’inliin ijiiiiliijlii stiiiitiiit la teii 

ce se săvârşesc îmjotriva asiguraţilor Casei 
Centr ale j meser iilor 

Comunicarea facota la Senat dc către d. roî. W. Manoilescu 


Statul preia datoriile 

fostei directioni generale CJ.R. 


NAŢIONALISMUL ECO- 
NOMIC 

In şedinţa p eu . • drla I Inlte 
1937. s« va dUcutn naţionalismul *• 
conomic. In legatora ev» ai castă* 
problemă se vor iliarat* tendinţa 
către autarhie: rvpercnsinnilc na* 
(JoaalismuIuJ «coiioinlc asupra ni¬ 
velului de existentă a popoarelor şl 
asupra desToltărîl li*d»»^ y - ^ h? o- 
grirullurii Mişcările demografice. 
Ruptura circuitului in achlmburlle 


Prin ooavuţli din O Aogust ÎS», in¬ 
tervenita Intre ministerul de fvnnnte şi 
regie saL Cr k, ■'< boUrAl ee Butul 
e* ie In eardne ee plete tstarur dato¬ 
riilor toete> direcţi iau soueraie (JLTJU 
din exerciţii enter>oere datai de 1 Ia¬ 
nuarie 10 X. ee o eompaneete forfetar* 
e sumelor datorate de eâtre fetei pentru 
treneporturlo şi serviciile efootuete de 
acea Uogte. eu Laxe creditele pentru di 
ferite mtb-iţtvre dio exere. 20 »—lfSS 
laetnsi v. 

Ca o cousecJnţa e acestei eonvenţlL 
m'oxtert-Ir au foet autoriiate Prin J. C 
M. Nr. 79] an X April»# 10.14. eeadd 
dia srripte oete Mmrlr pe care «latul 
le datora regiei aotoocme C. F. R. pe 
aorte exereipi. 

Dole 1 Jenuiirie IW9. regie eutooom* 
C. y. U. a euntinuet aă prest«M tot pe 
credit diferite servirii mlneterelor cart 
n nu foet complet lichidata. i 

In eorlaş timp. regie auto do mi C. F. 
ou a plătit decât in parte mintete- 
rulQi, Impozitele pe salarii, taxe de In. 
regtetrere le tacturile fumtaonlor ş' 
ni ui cosei generaU de pvneluni, eubvsn- 
Itite şt rrtiorrllr de 10 la sută exupra 
caloriilor. • 

Pantru bchidoree ooaetet eituaţtum. 
e*a diăpus vcrltloarea şi etablilrta pe 
Uit dc acte juetifH.-at|va s «urnelor 
pretins# de regie aut C-F.B. dela nu 
nietere şl acelor cuvenite mlnlsterulu 
şi eaeol generale âe Penelont 
Rezol te tu) acestor vcrfieărl cate ur 
mA torni: 

li feuxa* de tor ut* dc ministere re¬ 
gie» est. <X F. R. din «aera lt® W5/9X 
Lai 1J71.115X26; 

3 ) 8 ani» datoret* laiuUt de finanţe 
de regla aut. C.FJt. lei 7 M B*5*7; 

S) 


exere. 19»8-likJ6/ŞX: lei M3.949J67, 

Rost In favoarea regiei aut. 0. F. B.: 
lei lM.R0d.7a 
fee adaog« datoria Dlr. 8 preia le P. T. 
T. din exere. lfJO— 19X5/9M prvloatâ de 
minister, lei mJ7&024. 

Bold In favoarea R. A, C. F B. tel 
n4.Ml.800. 

Datoria C. F. R. c&tre ('««a Ooneral* 
da Pensiuni de Isi 9Ct.949.M7 a foet ecâ- 
rutl d'o soldai debitor el minlcteroln 
de lei ].97UI5t» şl e<hU«ift dej,, de 
ministerul do fi imn lo acelei Case tn tit 
lan de rentă I la sută din 1935 
8 nMni drt #1 >14.9*1.*»•« stabilit Io fa 
voorec reglrt sat. C.K R. unnr-nr.l sâ 
fie achitat lo titluri de renta ale tm 
prorantnlnl de consolidare 9 9ti*lWT.. 


Dela Liga Navală 


IIVfORJIJTIIIIVI 

Ccmitetul tit* direcţie de pe tâfigft I Toţi membrii cercului de studii 
reglementoxen importului, a laat in I edilitare şi propagandă tusfirmalistA 


discuţie posibilitate» acordării de 
tDpra cote la import, pentru trim 

1 1957. 

Deocamdată, se dă ca sigură 
oordarea supra-cotelor diu Aiistria 
şi Cohoalovocka şi probabil din 
Atglia. 

0 hotărâre definitivă, au s’u luat. 

Examenul oral pentru gradul de 
btşiarr agronom inspector va In 
«ar Joi 11 Martie a, a, ora 8 a. nt. 
U palatul ministerului </- ugricul 
t*ă ţi domenii, camera A’©- 2- 
IvjMterii agronomi şefi ale că 
fSf au«. ineep cu Merit* A—C se 
fur pr>cmta La txamtH In iluo de 
tl Marii /; Cri cu Uterile D—l Ui lt 
Marin; Cri cu Uterile K—H, la 13 
Mvnu; Cei cu titnUe S-Z la 11 
Marti/, 

©f/rial prutru controlul iinportu- 
I* lâugă direcţia regb-oien- 
Wr ‘i *vjid» rţului rxtenor, ştndiax-ft 
NătLibtăţih. jij, # nejruăto- 

•» indu.nl ritaşii imibiriulori Iii 
i bioe duUuctc. duţ»ă 
^ «Otearlului, PosibililălU® oo- 
]' kW Maşinale «i »ea- 
^ k * »* 1 ionâliutc. 

kti ** U 0 dreapta re 

* . Unp<JPtu, u i •» pentru a 
fct* 0|of ^trolată activi- 


f«Ui 


Liffl navala romn.îA. prn'.ru {rubrica 
construire a unei r»a\t- :roali «Mirocs» 
laoM-ar* un n(<) «lin turc epicuim ur¬ 
mătoarele : 

Români, 

\Frln ooinţ» Atotputernicului fi prin 
oicdnicia româncnsrA, neomul nostru 
dupH vracuri c/r neîncetat* Urldumlt 
fa itfer.it rhapururea la DunArt fi Vo¬ 
r-a Neagră 

AmândouA scesie frumoaie fi prelioa- 
daruri olt naturii ne chiarm i şi ne 
îndeamnă si le Imbrălifim cu drag fi 
să folosim n**f Ar filele lor bunuri». 

Apoi mai deparie spune: 

* Destoinicia marinărească românit 
fi-au câştigat-o pe nava /coală bricul 
• Mircoa» pe care dela I8S2 au ţgecut 
toţi cel cate au Inoăiot ţi au rispSndi 1 

___ _ _ aţol şlimfa marinărească la noi $i nu 

Idem rosei G-le ds Psns nni din |aste marinar romăn car t direct sau prin 
J alfli să nu-fi fl tnsueit meseria acestta 
de căi prin şcoala lui tMirceas 
Ffiră «Mir cea- noi nu am fi anul mu- 
riniri, deci «mri marină naţionalăcăci 
personalul e sufletul nanei 
Român t, 

Dar vremea *ar* îmbătrâneşte ff tofi 
şl toate, fa îmbătrânit fl pe « Mircen *. 
Şl iată l pe sprintenul fi elegantul 
«I tir cea, gârbovit sub greutatea anilor, 
SCOS dut serviciu şi legai la cheu Pentru 
totdeauna».. 

Apel 

Către d-nii prevedmţi de 
asoc atii, dc foşti luot&tori 
şi membrii lor, precum fi 
către toii bunii români 
creştini 

Ducum Şt\t\ usotinţiv /hăuri 
lorii Rr/mdnivi Mori* aflând dc tri¬ 
sta situaţie In care se găseşte SI 
Riseilcd Adormirea Malcci Pumnu¬ 
lui »ltătvan» din caisa Moţdor A’o. 
/7, Infroreri prin ulicioară, întrucât 
atât Ih silele dc sărbătoare, căt şi 
duminicile, ecoul rugăciunilor In 
chinuit bunului Dumnccvu d* către 
iytirnouu preot al otvstei biserici, 
«iftd a pMxf.u: căci clădirile ridicate 
de ttră*nll dc ncum y» rcllţjlvn* n 
acofHvit râsul ncesfwt vechi f» SI. 
locaş, care odinioară era m lticăpa 
lor străbunilor notlrl. Dorinţa vU o 
Aăocliiţluncl noaslrr ce are la sânul 
H pe bravii luptători din marele 
război mondial, care au sângerat 
pentru cultul virtuţldor *rcşUneşti, 
precum şl 1*' Hn*rii luptători ţi fr 
mei voluntare, cuie ţliu că Ubârnlu 
şi realizarea visului nosh'u mlfcmir. 
fericirea tării şi a miorului nostru 
românise, nu i*u înfăptuit de cât cu 
ajutorul St. Cruci a Mântuitorului 
lsut Chritios. 


dc pe lângă organizaţia circ. M 
«Frontul Românesc • sunt convocaţi 
mdiru Duminică 3 Martie ora 10 a. 

la sediul din strada Agricultori 
ti. pentru a discuta H stabili pro 
gramul secţiunilor edilitar». 


La «wţiumu de viticultură şi hor 
ticaltar* din L C. A. R. tn oartul 
acostni sAptăinâui este deschisă o 
expoziţie dc fructa. 

Prutru Sâmbătă 6 Martie «, e. 
ora lâ suot invitaţi la aoaastl «- 
poriţia toţi d-nii lng. agronomi şt 
specialiştii in horticultor* a lua 
parte la degustarea fructelor ce te 
v« fotve cu ocazia iochiderei. 

Aăi-affe s’fe inlrurut l« UnUmca Cfe- 
merelor de agricuMufă, comltiă pen¬ 
tru vfe)oriik«ree grâului, «ub pre¬ 
şedinţia d-ţui minislru M Ncgurâ 
rezolvând chcstiiinfe In ordinea zlki 


Eri seara sb înlnmit comitelui 
Bursd de eferie ţi acţiuni 

Examinândud-kC ceierca agenţf!«:»r 
ofida!J, 6*fl decis co Bur^a sâ mi 
mai lucreze Sâmbâtâ. 

(>jusrilt> nr. 3 fi b dio Svaetics do 
Poe pa fe»Jiiiţ4 comuni D»imuucă 7 
Martir unx U «osju U «aliul grupului 
Iii dm Cetea 13 Stptumibn# nr. lâ. 

Pot ptutecipa fi ăimpalzisapi. 


A ui onoarea a aLrugv atenţiiuieu 
d lai ministru al muncii, aănâtaţli 
şi ocrotirilor sociale, asuiira xnai 
nedreptăţi Pe ‘-ars o cn-axA teg.-e 
pentru tui 1 floare*» neigurărllor 
oialo dia 8 Aprilir prin srt 

O al «Arai oonţiuat c«te următor jI 

• /Supa moartea iO»«i asigurat p»-»i 
li^nur, car» avea pensir din fondul 
de asigurase, srsWlll <ru dreptul la 
pensie după cum urmetud: 

•n ) Soţia sau solul Ugitim al unui 
piiidonar are dreptul la 5© la tută 
din pensia decedatului. < ând te con 
stată că se găsi şl» t» n'pwfmfd dr 
a munci şi când dovedeşte tUirva de 
tărăcU cu un act de paupertate eli¬ 
berat de Administraţia Financiara 
respectivă*. 

Iar ultimul aliniat al acestui ar- 
tiool adaug* 

•Când sltunfUi materială a urma 
silor sau solului supravieţuitor $'a 
îmbunătăţit, sau când neputinţa de 
lucru a dispărut, Casa Centrală poa 
*te dispune suspendarea pensiei-, 

• Va să xlcă sopu sau soţul unui 
pruaiouar dccedak •* poată pn 
mi 50X din r»ciista dot-cdutului. tre 
buo «A sc găsească nnopărot In ne 
putinţă de a munci şi dovedeas 
oă starea do săr&cLc. 

«Or cum so fa»*» cousUtarca că 
rel îndreptăţit ta pouric se găsişte 
In neputinţa do a muncit 
FORMALITĂŢI ENERVANTE 

«In primai rând trebne aă se pre 
«Jntc înaintea medicului şef |a Ca¬ 
na de asigurare respectivă. Dacă 
aceasta constat* neputinţa de a 
munci, aproape In toate cazurile 
hotărâre dată este atacată co apel 
dc direcţiunea Cosei. Dară Insă me¬ 
dical şef constata ca indreptâţital 
la pensie cate In «tare de a munci, 
atonei ti r«vloe acestuia obligaţiu¬ 
nea de a f*ee apH. Dwl tn orice 
caz chestiunea urpntiutri <te a muu- 
ei nu se tranşează decât in fata Ca. 
misinnel dc apel. rare i«i are sediul 
ta Bucurşti. Aşa djr. pentru a-vi 
căpăta drepturile Mile. urmaşul n- 
nul pensionar, trebuie aă facă cel 
puţin nn drum pană la sediul Cavei 
de asigurare «1 unul la Bnrureştf 
ta Comisiunea de apel. 

POT FACE SĂRĂCII CHEL- 
TU ELI ÎNGĂDUITE NUMAI BO¬ 
GAŢILOR 

«Ori, o condtţiune Indispensabilă 
lege i pentru a acorda pensie este să 
facă ţi doexvia sărăciei. Cum ss poa¬ 
te dar impuns unui om cu aci de 
sărăcie tn rsgulă, să facă voiajuri 
costisitoare pentru a-şi câştiga drep¬ 
turile salet 

tDar chiar odată stabilit dreptul 
la aceleaşi corni si urti, ca tă te con. 


nările pc la comi»,uni. deoarece noul , „„md. 
penaionor poate fi chemai ori rdnd 
la aceleaşi eoMlşiwtf, ca « ă/e eon 
State dae/X nu cumm lnenva*Hnten\ 
dc a lucra u i nertat. 

• Si ap o( că Lor admilă/sd că un mn 
este eupabil de munca, dar dacă este 
sărac ţi nu are unde munci, trebue 
oare sd fie Uprit de drepturile sat* 

Şi lăsat muritor d< trusmrt 

8F. IMPUNE o MODIFICARE 
A LRUII 

•Este evident *» mare nedreptate 
e* se face urmaşilor pensionarilor 
şl un livor de uesfArşlte nemolţu 
miri pentru c| ,| d e «crin r<« pe 
domnul mirlstru al muncii «4 blor- 
volascâ • reni c u o modificare 


• In leg*tur* cu aceasta, semnale* 
d-loi ministre şl nn nbnz care se 
face de către organele Caselor de 
asigurări, eu «rmiişll pensionarilor 
minieri, care primesc pe .ui ia d|u 
fondul Caselor Miniere Frăţeşti. 

• Aceşti urmaşi confor al BPt , 4 d| n 
decizia ministerială No. 1J7 2S1 din 
U Februsrle ItJ4. an dreptul la 
penate fără a lat# dovada lueapa- 
eltăţll de munc*. Cu toate acestea, 
prin abuz. U se cere sa laeă această 
dovadă, ea in srt. 21 din lege 


întrunirea comercianţilor 
alimentari 

fteafru • ptvtrua :tlrn ur/4rU Ic¬ 
ter esupre berei. vm* dur fatal la 
ruinat re tomrnnaipW* Scr#r» V P»a 
Irs « «f»i« ta măsurii* de luat ta «Or- 
•Itsmls de r*e*n>HrJrl mie comerţului 
Asociaţia alimente** dia Ho 
mânia, eeneoară >' M tos» ere ta» 0* 
de temură b*uhsr t «• elitrele ta o ta 
tnielts pvUiră. OvmUU-Ş t Uartls. ora 
19 mm., la este -Traestlraua» B>l 

VtfcUw Măeurcaua «. 

Sa vor disevta no oile urniri da tazo 
pa eonsemalia. taxate «an'tara tapoal- 
i«ta şt Unitari» da snapa. oxUndaraa 
patentai fi«e. nitallflearaa legii mono- 
pulnlid alno»4al«l. brovetela podgorent 
r. ravensol domoleai şl vadal oomar 

Ministerul sănătăţii dă 
asistenţă fuicţionarilar 
publ ci tuberculoşi 

In urma unei hotărâri demne de 
toată lauda. Ministerul sănătăţii vz 


* r *~ ^ *1 tefil de unlllcare a asigu¬ 
rărilor sociale, in sensul ea urmaşii 
pensionarilor care aveau penala 
din fondul de aalgurare, să albă 
dreptul la pensta f*r* « m al face 
dovad* r* «unt Incapabili de 


'(I)u v *dă Mrerta a dresata d# vA 1 da prin complctarva 8f t. 87 din IriJtA 
duv* Corha u Maris. Comistunrt d« 1 vinitaTfl. Sf>Tţ|tnul «u. 

| ăP^I la Bueoraştil. Rog pe domnul i Se prevede prin noul proed d« 
reiulatru g da dispotiţlunl. ca până lege al d-lui dr. 1. Cosllnescu, *ut- 


Problema şomajului 
in Germania 


la modificarea l*gij aşa fum am instrui sănălăţii, că toţi luncţionartl 
rucat mai sus. sa se far* strictă put» iri sau ai ce cor autonome «urc 
aplicare a ari 14 din Decizi# No. nu var mai putea presta serviciul, 
157.214-914. In ee priveşte pe urma- \ vor primi in decursul a trei ani dă 
şil pensionarilor minieri, membrii zl'c salariul intreg. iar d<>t ani după 
al Coselor Miniere Frăţeşti. ' ac bus tu, numai iumn*ate. 

■B I Proeclul mai prv»vede, că in tot a- 


Incn delo inie putui crizei e- 
conomice universale «i in pre- 
/-enţa reduselor posibilităţi de 
muncă cc au rezultat din acest 
(apt, sta accentuat (otirte rapid 
ăi în proporţii neniai pomenite 
!}om«jul in industria germano 
de ex|K>rt. Punctul culminant al 
crizei a (ost atins în 1932, cu 
6.128.000 de ţnrururi inscriţi si 
constataţi oficial. Media anuala 
era de 5.600.000 de persoane 
complect lipsite de lucra, pe 
cari statul era obligat sa-i în¬ 
treţină de bine de răn. 

Pentru a remediu această sta¬ 
re de lucruri, în I9?3 sta inau¬ 
gurat n>« zisa bătălie a muncii. 
Pc oinţa interioară se produse 
imediat, drept consecinţă, o re¬ 
luare metodică a afacerilor, con 
comitent cu punerea în mişcare 
a întreprinderilor industriale a- 
nrorţite. 

Massivelc comenzi publice, 
n au închis Insă co totul uşa 
iniţiativei private a industriaşi 
şilnr şi anfreprenorilor. Dirnptv 
irivă, «ta făcut chiar încercarea 
de a se stabili această iniţiativă 
la un anume nivel, dat fiind că 


servat că vestitele autostrade 
ale Rcichnlui cari an stăruit ad 
miraţin tuturor experţilor ii 
materie, constitue unul din cele 
mai strălucite exemple în ceea 
ce priveşte eficacitatea inter¬ 
venţiei publice ca stimulent pen 
tru viaţa economică în general. 

In urma acestor inter» raţiuni 
cărora venea să se adaoge ac¬ 
ţiunea de in&rmnrc cu comenzi 
»t sale considerabile, numărul 
de ţomeuri a scăzut de la mui 
mult de şase milioane in 19*32, 
la patru milioane jumătate 
in 19*33, la două milioane şap¬ 
te sute dc roii in 1934, la două 
milioaue două sute de mii in 
1933 şi în fine, la un milion ju¬ 
mătate in 1936. 

In Inun Octombrie a acestui 
ultim au, în mod deosebit favo¬ 
rizat de conjunctură, sta obţi¬ 
nut chior minimul de mai pu¬ 
ţin de un milion. 


Se poate vedea de 
ca, chiar ţi in viata econo¬ 
mică cea mai prozaică e 
valabilă concepţia eroică 
! a vietri. Şi că statul, cu con 

' _ i: ■* --*» u» 


autorităţile germane no privesc * dşfiunea de a fi diriguit de 
drept «erionsă nici o încercare 0 e |jtâ conştientă, discipl 

de însănătoşire economicii ce M 

u ar implica şi o coloborare o i- 
niţtativei private. 

fn această privinţă e de ob- 


lcczl timp, bolnavii vo* U uitcmoţl 
in mod obligatoriu tn sunatorute Ligii 
contra tuberculoza. 

Socotim maiura binevenită şi o- 
portuna. deş» ntsccsitatea ci era Incf 
de mult rimţilă in rândul luncţiuna- 
rllor publio tuberculoşi tără spri|in. 

300 ocuitori ăi unei comuna 
cer dreptate M. Sale Regelui 

300 locuitori dm corn. L G- Duca 
jud. Buzău, sfârtecaţi de durere su- 
pvm M S- Regelui o jalba cu un* 
din nevoiie ce-» apasâ mai desnâ- 
dâjduitor. 

Pâ^unea comunală le-a fo*t tn- 
strâlnatâ de către actualul primai li¬ 
beral In condiţiuni ce calcă art. 3 
din legea pentru organizarea, exploa¬ 
tarea şi adnumstiarva pa-şunelor din 
t928. 

Islazul a fost vândut la 76 cet㬠
ţeni ei comunelor L G. Duca >» UL 
meni jud. Buzău. 

n S’au Iniruptat din acest bun al 
comunei noastre dezertor» ai maidul 
război ?i poUticiani instâritl. Cluaă 
când legea ar fi admis înstrăinare* 
islazului nu aveau dreptate sâ cum¬ 
pere vtco parcetâ din păşune ’ 

Si nici alt islaz in condiţiuni mal 
bune nu mai e cu putinţă să le cum- 
pere. 

Sc spune ca primarul comunei oă 
fi tăcut hatârul cek>r 76 cetăţeni pen¬ 
tru ca să-şi asigure o frumuşică ze¬ 
stre electorală In vederea akgertk* 
viitoare. 

„Nedreptatea ce ni se face est* 
strigătore la ceri Faceţi, Majcstat* 


vuită şi energică, poate di¬ 
rigui în mod ferm, toate ca nedreptatea sa fie reparată. Bu* 
complexele fenomene ale nâtalea şi dragostea Maiestăţii Vot* 
vieţii naţionale. b. stre, sunt singura noa<tru n xkjde". 


ATENŢIUNE! IN PATRU LUNI 

167.112 câştiguri 

IN VALOARE DE 

429.070.200 LEI 

Prioi ţi planul acesta: 

























































































































































•SUNA VEST IRC» 



Dela Palatul Regal 


COMUNICAT No. i 
Naragatul Curţii Regal» far» curtea- 
tut ; 

1) Paradând» e» Oeraac a aolictu «u- 
Jtsnţa Ia M. S. PrgaU trebui $M trimiţi 
târârii* lor acrit». In vite Inchla. prin 
poşta sau curier pa ad'ii* Mangalului 
Curţii Im reţcrlinla Suo**xnuiul Dură 
înalta .Aprobare ,« ea primi convocarea 
rrtprcHoă 
21 l*trtoanei* ca au adretal p*U(U II. 
6 Regelui »au orie» altă cont ponderi fă 
Cu r ţU Nepal», var agtagta ram Hatul ca 
te na trimite aed» ta domiciliu, b'sff 
inutil ca cel internaţi ti oi* la Palal 
peidra aflarea revulialulut, »<*asfa Dl- 
freunind lucrul biarouălor fi produ 
cană Inlirjttere iu executate* lucră. 
Tllor. 

2) Persoanele c» dor—c a vorbi Ifa- 
regalulul Cu/ţU ţi Turnai pentru cbetfi- 
voi in fef&tuii cu actmtaU* Curţii 
Krjatts pot fi inimile de l ori pa tâp- 
»Amână — Marţea $t l luarea, orda 
3*-t9 


COMUNICATUL No | 

J far,tăiatul Curţii Regale fao» am~ 
noacui următoarei» i 

In tiu» de S UartU tnţ. Majeatat»» 
Sa Rafala a primit Ut audient S da Us- 
cm p* r 


O l Mir cea Cane leva. ministru al ft- 
nanfalor ; 

D-l di. C. Angaleacu, ministru al a- 
lucaliel nniional» ; 

D-l Oh. Jătarătcu. pfaşad, eonsUialui 
da minţiţri gi mini tini da intama. 

la dejun M. 5. Regale m ovul invi- 
i*U P»i 

D-nli C. Carnfhă, /. Cămărăgaacu. C, 
Ci păta nu. Ch Jone«ru-$ta*pti. C. Sa» 
ciorennu, tng. MSmiru. 

După a toiară SI. .V Rafala a primii 
tn audicn/A pa: 

DA I. Nittor, mmiatru al munţi: 

DA D. Coniiantinaacu. fuoernaJcoui 
Băncii Raţionale. 


Conflictul diplomatic 
a fost aplanat 

Timp dc t săptămâni carvurilf Irilor L* ginit oar» soluţia definitivă. 
i Noastre politice au foţi foarte agi - I 
1 tnte pa chestiunea conflictului diplo- j 
l suutlc, care. in fino ţri-a gătii dctla- I 
1 pare. Sunicm in măsură atldfi să 
trrccisdm, că. grafia tactului n tufe¬ 
le ger ii d-tui Victor Antonescu mini- 
pirul afacrrilvr străina, uu mal poa¬ 
te fi acum vorba ni Oi o neplăcere 
pentru nimeni. 

D. Ficior Antone seu imediat e» 
s’a întors dda Belgrad a avui nume- 
roase întrevederi cu membrii guver¬ 
nului, cu mini firii noştri la Borna 
fi Berlin »» cu plenipotenţiarii Ho¬ 
ţiei fl Germaniei In Bomdnia. 

Dcaseminea mini tirul nostru da 
extern» o discutat amplu asupra 
acestei chestiuni ţt cu gefii partide¬ 
lor politice. 

Toata inconvenientele fiind defini¬ 
tiv înlăturate, d. Victor Anton nou 
va lua astăzi sau cel mai târziu 
Luni, cuvântul lo Cameră gi Senul 


D. Dinu Br ătianu gat a de luptă 

Intra bătrânii pesimişti si optimism guvernamentali 


D. YICTOB ANTON ESCU 
vpr* o oduce la cunoţtiinfa Corpu a incidentului aplanat. 



Perfidul liberei eeiifa de 
săptămână le diferite seifuri de 
trapoz, executate de o bună 
parte din fruntarii sii. 

Cei mei bătrâni, se pare insa, 
ca uepttfându-*e nvânte iutr’o 
(imnn-tică de iuulţirue fărnta 
nrâ plexd, ironizează, l»a chiar 
nmi mult, îi dezaprobă de pe 
scaud «pe echilibraţi*. 

In această atmosferă, au fost 
convocate cri majorităţile par 
lamentare la Senat, unde d. Di- 
ld Brătianu a prezidat iar d. 
Ch. Tătârăsca ■'reţinut dc «Ite 
ocupaţii* a socotit câ tactic, este 
mei hine >u nu vină, pentru 
u se pune în dezacord luţiş cu 
preşedintele partidului 

REZERVELE O-LUI 
BRATIANU 

tn urma ultimelor pre¬ 
gătiri si»* prelungirea rju- 
t»er»idrfl ( din curg* preşe¬ 
dintele eonniHului n’n câu- 
tnt »ă facă un «erref. d. 
Hbtu Urat {urm a fast prl- 
ttslf tn tt/inul adunărilor re. 
unite. chs indcltsssffl ovaţii. 
Cfnthsnea fie simpatic a 
majorităţilor n’a riaipit 
după intui ui mfert dc cran 
al cuvântării p c care d. 


IHnu Hrătlassu e mşafodMae 
ou emisa. 

După clonii »« oălduroa- 
se •polari Ia spiritul do 
lictoriinic al partidului, in 
mitul căreia mi oârunt't »- 
«Mea barili ,i-eu pleşuvit 



DINU BRATIANU 


atâtea frunţi căyctătoare, 
după încrederea pe care 
d-sa a căutat s*o exprime 
nuvernării Tătărăscu, dis¬ 
cursul d-lui Brătianu se 
frănqe deodată ca un arc 
prea mult întins. Cu glas 


Securitate colectivă 
si pace indivizibilă 


o leu ioc d-sa anunţă întris¬ 
tatei adunări, subit trecu¬ 
tă in râoorile surprizei ne¬ 
plăcute, apropiata stinge¬ 
re din viaţă a guvernării 
liberale. 

D. Dinu Bratianu s’a răs¬ 
turnat in clipele acelea do 
toate hapurile pe care Ic-a 
ingurcitat in guvernarea 
de trei ani si jumătate de 
ta toţi. 

Dar d. Gheorglie Tata. 
răscu nu a fost prezent ca 
m confirme adunării, cel 
puţin printr’o complice t㬠
cere c’a achiesat asupra a* 
oestei situaţii, 

Deaceia celor mai mulţi 
nu le-a venit să creadă 
nu-l ştii pe Dinu ?» 

Dar d. Dinu de data »• 
ceasta parcă ar şti sau ar 
vrea ceva cu hotărire. Şl 
d. Tătărascu n’a venit. 

Majorităţii*, e'tsu învăţat 
înmuiate cu optisnii/mul 
i/urcrnărli şi deaceia «p- 
tcaptă nă apară la tr<*pcm 


letA douA uoVinoi ou caro Pari- 
buL. Gonava. Proza, Mufcova joa- 
gleza tnă’aiia ti Pe «ara pru« }i- 
dovenaoă U ro»«U •istematia. 
vrând «A ue oouviozA oA ar trabul 
•A fi« alfa ti om»*» politic»! •»- 
taro» româncttL 

Ca iuaoamnâ acfxvla numiri r» 
bar bat! val 

Securitatea colective ho opune 
•ecuritAtli uavional» individuala, 
luialreu! ucevte» formule h*Uî cA 
•iguraota unuia nu c&l»tta uiai 
buno garanţiu dbcât ui aizurauţa 
tuturor, oOoi pacea oale indivizi 
bilă. 

IntrodovAr a doua formulă coa- 
p loc trată pa ooa diutAL lutorda- 
pendonta economică, morală, oultu- 
ralA, politică a lumii a n*ât de pu- 
taruiuA, innât rAzboiul tinde ză da- 
vmA planetar. Deoi ţinpicdocaroa o- 
rio&rui război, poate de osLttonţA 
planetară dncA ee poate, atlanta tu 
turor împotriva agresorului. 

Cina are iu taro» ui aă ducă o po¬ 
litică bazată p« azomonca formulei 
Firea ta oei c« te «imt ameninţaţi. 
Franţa, care are tn faţa el colo- 
eul german. Cohozlovacia, dutină- 
uită tot do Reioli. Rusia Sovietică — 
provocatoarea — Ruftia Sovietică de 


f it/urti marelui ghnnastt , sece uni aiuuuiutală cu etri 

care infr'nn nalt să oboare 
spre funia ce vine a ttouei 
guvernări. 


l*âna alunei majoritarii 
tfi-uu scuipat in palme şl 
aşteaptă. 

STILEX 


AGRESIUNEA DELA |fl|| 

Adevăratele rezultate practice ale aualizei unor pete de sânge 


DllimciC spasmuri 

ale honiâmanului 


Pe ziua de rri, balena hom/ţ 
maniană *i-a hcom PENTRU 
UL1TMA OARA râtnl infect din 
oceanui de noroi democraţie 
Sn care ee bălăceşte. *pr e a sfo¬ 
răi o Ul.TLMA GROHAITLRA 
de ngonie, înainte de a dispare 
în abisurile ren aşii ale ocnei. 

Ca vânători harnici ţi cinstiţi 
bc buciKum foarte. 

Avem de făcut insa câteva 
«nici observaţii v i de ptw câteva 
Iptrebâri) 

41PÎA.1 jidoveavez face me 
reu aluzie la primul *Au redac¬ 
tor. De ce nu are curajul vi 
«pusa verde câ pe aerat prim 
redactor îl cheamă ALBKRT 
HONIGMANf Nw-i as« că . o 
m^ine de acc»t sutnef 

Apoi calitatea de prim redar- 
Ier ui se pare de asemeni biza¬ 
ra, pentru ca acum cinci ani a- 
ceJaf IIOMGMA.N era cotat 
drepţ «o director fi co-pronrte- 
t»r al ♦UIPTEJ,. P 
( arc e rtrstol acestei r.^tro- 
f ra* ari? 

In sfârâit, HONGMANUI. nu 
lauda că dacă %e \« face In fa¬ 
la j ha ti | mi dov ada cortă a pot- 

pOUAZECJJ 
SI PAtRt DE ORE EL SE VA 

retrage din gazetărie. 



Oooot f>i crede el biet HO- 
NIGMAN la aruan că va ucapa 
numai cu atât? Ca nu va intra 
cn haine dungate fi cu ghiulele 
la jpicioare in pacea augusta n 
salinelor? 

Dar la urma urmii de ce m nu 
ne arătăm milostivi măcar n- 
cum fi sn nu-l lăsăm să se lege¬ 
ne încă câteva zile cu aceasta 
iluzie? 

Paradisul din Spania 
comunista 

TOLKDU. 9. fttudorK _ Agenţia 
D. fi. li. transmite: 

Vreo ă* eipUi, cu soţiile H copiii 
lor. uu sosit ieri oief, după oe un 
străbătut Hula frontului, li a u de¬ 
clarat vd nu mai pot suporta viaţa 
din sutele de sub suveranitatea gu¬ 
vernamentalilor. Miliţienii guvernu¬ 
lui au confisca! toate alimentele, f㬠
ră Să lu*v populaţiei nloi măcar oe-i 
trebui» pentru satisfacerea Ircbuin 
ţelor crlar mai vitale. 

Dm por satirii* refugiaţilor mai 
reiese ea la Madrid, pentru a ee ob¬ 
ţine alimentr Ţ este nevoie de un cer 
ll/aoat kpeoiaf, 'mândrul dela trei 
autorităţi diferă». 


Dupu cuin nai subliniat fi 
numărul uostrn de cri, cer« etă 
rile pentru descoperirea autori¬ 
lor stupidei agresiuni dela Iuţi, 
au intrat brnse într'm» punct 
mort Se pare chiar ea ancheta¬ 
torii se jenează »ă identifice >i 
«ă descopere pe odevuraţii făp¬ 
taşi, din raţiuni nu tocmai aşa 
de greu dc inţe!e<.. 

Pe do altă parte, în for¬ 
ma do diversiune, presa ji¬ 
dovească a început sa des¬ 
făşoare o multitudine de 
raţionamente talmudice 
pa tema analizei petelor 
do sănqe car© — se zice — 
ca au fost descoperite po 
•mina studentului CAR¬ 
PEN. Unul din aceste zia- 
ro, într*un mârşav acces 
de rea credinţă a mers pir 
nă acolo încât să afirme 
că pefele de sânge in 
cheuliunc, fa c parte din 
acelag grupă r u hângele 
rectorului ieşan. 

ta sd vedeţi ce valoare urc acea- 
stă afirmaţie, ClflAR llf CAZUL 


Pe urnele satanei 


Panirta a a» ■ostraga dala riguros- 
wla aiâ«ur 1 Intl» d* .errlriul Mn , 
holului •trălaflor. 2 t ovr»L «upugl 
•trAlol şi-au *rblrnbat domicillila, 
paatra a Întârzia ir«wr«« lor pcata 
graniţă. 


CAM) EA AR PI ADSF ABAT A. 
lucru ce nu e d* loc stabilit, i«stn 
Uf tauri aci sumar , ce te înţelege 
fliinţificeght prin grupe da sânge 

Sângele întregii mtu'niri, din pune. 
Iul da r^dc,» al facţiunii chimice. 
«.) Importe in ţuitru vruţi,>, conform 
ru marile diriâvtă Ktelale. 

Astfel câ n du gel* victimei d» la 
laşi face. ţrftrle din'r’o categorie caro 
birumtexf cel pufîn GlM'l SUTE 
DE Ml LI OASE DE OAMENI. Iar 
concluzia practică, c cA chiar dacă 


t'txr dovedi c«l petele de sânge de pe 
haina d-lui Carpen, face porta din 
o rupă d lui Tralan Bratu fi încă mm 
s'ar dovedi absolut nimic poritiv. 

Singurul rezultat conclu¬ 
dent ar fi cel negativ. In 
sensul câ daca petele de 
Pe haină, ar face parte 
dintr’o altă grupă de sân- 
qe decât acela al roctoru- 
lui, atunci se poate afirma 
cu $iquranţa că studentul 
NU este agresorul. 


Situaţia extrem de gravă 

In Rusia 


MOSCOVA, 6. — Ştiri neli¬ 
niştitoare domnesc din nou în 
toata Rusia. Atât opoziţia trotz- 
kistă cât şi cele naţionaliste, 
devin din ce în ce mai violen¬ 
te. Astăzi dimineaţa pentru a 
treizeceu oară *'a «vonit că a- 
tcnlatori misterioşi au căutat vl 
răpue viaţa Iui Stal&n. Majorita¬ 
tea acestor atentatori «unt lofti 
agenţi ai G. P. U.-ului. 

După utentaiul încercat dm 
nou eri, Stalin a convocat de ur- 
ţ? n l* î® Kremlin pe holinin si 
\ orosilof cu care »’n consfntuit 
timp îndelungat. 

(mnrda pcraomtld a îl iota- 
torului n foxt intâritd 
incă lOOO noldaţi. 

Stalin cute priaonier in 
biroul sân peruonal. Toate 
nşile şi coridoarele Krem¬ 
linului nunt veeer păşite 


aever păzite ca până acum, 

Poputafia «tu mai snult 
in came. Străaile Morte ovei 
a unt aproape punt (I, 


virez iotro guvernul german şi *u 
biz japoneză. 

Buia .dar Rouizuiz are uu Late- 
r»« «vidont sa păstreze pacezl De 
o» uu 1 -zr convoai «ecuritatez co¬ 
lecta v A fi pacea indivizibilă! 

Fireşt» cA-i convin. Xoi «untom 
mulţumiţi ou o« avem «i nu râvnim 
Iz bunul altuia- Ar fi deci, admira¬ 
bil oz toata popoarele »a trâizacâ 
oz fraţii, aub ocrotire* uiaroai una¬ 
nimei Liga Naţiunilor. 

Ar fi~ Din nenorocire nu estet 

Sunt naţiuni care — pe drept sau 
pe nedrept— »e aocot nedreptăţite, 
aau care au nevoe d« «pzţiu căci 
altfel ae aufocA aub numărul popu¬ 
laţiei. E rău oă sunt, d»r >unt. 

Ce faoe lumea ou ele! «9i «tea 
aoaaă», răspund oei ou seouritatea 
«i ou pacea indivizibilă, iar daoă 
nu «tau, aă sărim toţi pe ei şi să 


U tragvm • btUa ea eă^l iovAUai 

mintă maou q« «A-i mai rărim». 

Şi aut* ar fi o eoluţia Cu o ai B . 
gură ooodiţie: impotrlva d*Ueveu- 
tului »4 «ară loţi poliţiştii. Alei 
dau faliment oei ou paooe şi mcq. 
rltaUia. Agreaiuni au fo«l uenumi. 
rate, de la războiul oei oiara î ncv>a . 
oe şi coaliţia impotrlv* agr««orului 
nu «’a produ», dar nici războiul 
mondial n'a sţit din acrit* conflio¬ 
ta locala. 

Dlu 1 ÎTJ 0 încoace lumea * înrogia- 
trat: D războiul gr**oo-turo 
1922); războiul ruso-chium U92f)| 

2) războiul japono-chiuea <199*2 5J» D 
gai); 4) râxboiul dintre Bolivia şi 
Paraguay; 5) războiul italo-abun- 
olan. 

Io urma acestor războae «au ou 
oerit ţări de zece ori eAl România, 
«’au subjugat popoare uuinărând 
milioane do oameni — Manciuria, 
Abisinia — şi poliţiştii uu «'nu v㬠
zut 

Aşadar securitatea oolectivi şi 
pacua indivizibilă sunt fruntea»* 
sunt superbe, au ut admirabile dar., 
nu există. 

Bine. dar ce pericol rezultă pen¬ 
tru noi din agitarea unur formule 
lipeito de ooţniQut! Rezultă un pe¬ 
ricol foarte tu are. daoă opinia pu¬ 
blică şi politica noastră ox torni 
ored in ele. 

Rezultă pericolul ca România aă 
intre iutr'un război fdrd ca intere¬ 
saia *i vital» ad fie n joc. Cu alte 
cuvinte, să fim noi poliţişti, dar nu 
alături da toate coleialt» Popoare, 
oi numai alături de cei car« ne bat 
pentru interesele lor vitale. 

De aceia să du ne lăsăm amăgiţi 
da formale, ci să ne facem politica 
noastră. Să uu intrăm in foc decât 
când s’ar atinge cineva de Ardeal 
sau de Basarabia, nu când arde 
barba Negusului sau când Rusia 
ar pierde o felie din prez marele 
ei imperiu. R ornăm a să ducă poli¬ 
tica intereselor ei. idealurilor «L 
destinelor ei, uu politica formule¬ 
lor altora. 


PAUL MIHAIL 


ORA 2 

Toţi complicii honiomonilor 
au fost arestai! 

Formidabilul proces al incendiatorilor 
începe azi la Curtea cu Juri 


D cbe«Uir Cosin. şeful coutroio-j 
Iul străinilor, o luat toate m»,urile | nrti r °* ri » 

A * mc t ,l H || tual are aceea 


Ponbro arestarea ş| pedrpelrea O- 
vrelior, care au dispărut. 




D 1*. C. Spatam (pr»«i 
Uhiriruta) «a retras Mn redacţia 
«UredlatU . ca « «Urtfirare de atl. 
tudiu»! m faţa gravelor evenlniroU 
politice. 

t>iare in*ă na va să sie» «a »* 

tatrme din^ preaâ. 

D- dr. Jeaiild, medie lagtsL >u b 
dâreriorul la«titaUial de toairologU 
a dat o categorică dsemlaţ.r» Infor. 
naţiunii spatuU erl ItitruB «iar, 
U care ee al ir mă <4 d. u fâeând * 
aaliax aăug»lui gă^t p« kahva *U- 
daotui Dumitra CtarPea. ar fl de- 
elarat că petele de sânge fas parte 
din streiaei grupă ru sângele 
nilul Tralan Bratu. 

A relaş xiar « reprodus e declara¬ 
ţie a d-lul dr. loaold pe rare d es 
•â făcut .o A tuna) eu» rtmAneoi 
om informaţia! 

91- aval alea, «ş aastivsUi sare as 
Hetarmiual fueeraroa ef 



hnul (storuri lucrează mtrua 
r>up6 iSchtmbare* U (aţâ a Ro- 
monmis, ilopr c rara d, DRA 
GO§ PttOTOPOPESCU îşi va 

•puue cuvântul d-sais f rea. £. 
rml Ciocan pr^hinşta o nou* lu¬ 
crare (Uueoficâ. 

Loul Uotau fua sd gâademaoA 
Lnod Ciorun cela pnntra uai 
câţiva cars ştiu să scris, 
f.nul Ci»r«n ştia aâ siiulâ. 

Dvpă retragerea grupuiuţ 
Dfr, NiLQ;a* Roşa. Anton Bslotâ şi 
CooeL Bietian. a&mvorbirilv JAie 
rusa» r*af incxiaiente. />. Ttignra 
bamurcuf pare «ea reaum* ineuH 
***** pmtru tradiţia bătrânelor 
convorbiri. Eforturile A sale sunt 
inutila gi ridicola. 


fTPARUL INSTITUTULUI DK ARTE GRAF ICC 


Erl depă auiUsa a avut t«« )« 
Iheefelars poliţiei CaplUlel. ronfe 
rlaU «ApUmânolA d« urdJne. prad 
ăeU de d. g.ral Q*brlsl Marinesou. 
•ui» seeretar de «tai U InUrno 
Aa pzrtleipgt d»«J|; g-r») pgrg 
Uns, InspecWnl Uadarmuriel, C 
Gsrnsl, dlreelcrs! slgaraxţal ol V. 
ParUianm vefsl pallţui «orlale 


La Mwi i*e tmrvsul «v U m )« 
deimfls ,-mir» 
Ispaa ş. aeiaior, aub 

d4«U 'tbuf Umani. fitod d 

N- ităAV.« 

A ion 
t^rg«nr«4uei 

b. sufuatee d Daliei'» 

Vioara « «wn 

Bea 


• n f\ri u,U„ \ ici t liiar cei 
mai apropiaţi partizani al 
tui Stalin. 

In t*»ate cen'uerile dam- 
n**gtr „ ( u' r emoţie, tnntl- 
tufiUe publice Mnnt şi snai 



ifictatura militară etste 
prevestită ea cei*a de nein- 
lăturat . 


Demisia d-lui profesor N. lorga 
uiu învăţământul superior 

Atitudinea lipit* de tort ,1 de I Uuerului cĂrturar Ni CO L AR 
colegialitate n a~lui rector 5/ 0/* I IORGA, dar p un blam saoer, fa 
('L.SCl m nianifastinlc <alc <^c^«f^ irr»/x*fnr'a rectorului 


presata! d 
eap'««ie. 


■*!»*» vtee 


de ervaaJe. 


publice nu numai câ a stârnit 
indignarea certurilor umorrmţa- 
re — atât p*afdsorale cal p gtu- 
•lenlegh. — dar a determinat gi 
pe d. profesor N /ORGA si d»- 
mteianer» din inniţimântul su¬ 
perior. 

In ser zv tarea *» <le denuste. d. 

j° r |« a euhUninl C4 NU 
MJJ POATE RAMASE SA 
PROFESEZF. ISlfTO USU LR 
'II 4/> ( ARR SA (ONIH Cf 

CU BICIUL 

D. dr AN GUI / ESCU. trnnls 
Irul tnstrucfiuiui, a respins insă 
prxtr o adresa demisia d-lu 1 pro» 
feaor targa. Acra A A adresa con- 
xtilue nu mmuu un omagiu pro- 
fund adu* uc<|pffdfn cultu r ala a 


>KMlNtC6CU>. *TR. | N< £ AlifiMCC bAUGNV N« 


In vederea începerii m»- 
reluj proces al incendiato¬ 
rilor ale cărui destoteH 
mult aşteptate se inaugu¬ 
rează azi, tof» principalei 
comanditari ai ziarului 
«LUPTA» au foat puşi sdb 
stare de arest 
Au fost arestaţi astfel* 
tn afjr* de MORITZ BA- 
CALU şi de MENDEL CON- 
STANTINESCU. aflmfi la 
Văcăreşti încă din Felirun- 
rie, JEAN BACALU, cară 
•lături de AUREL ŞARF - 
nepotul directorilor ziaru¬ 
lui «LUPTA». ALBERT HO- 
NIGMAN şi EMIL FAGURE 
— au organizat |i*au con¬ 
dus banda do incendiatorii 
NUHAM MUELLER, trezo¬ 
rierul bandei i IOSUB 
FESSLER, SAVELLI DVOl 
RIS, SOLOMON COMISIO- 
NERO, BENJAMIN BACA- 


LU şi ŞLOIM KORNBLUT. 

Cea mal mare parte din¬ 
tre aceşti ovrei incendia¬ 
tori nunt jidani de origină 
rund, unii din el foşti ce¬ 
lei fti, cari au venit in Ro¬ 
mânia ou o fantaatică aeto 
de îmbogăţire prin furt , 
prin pradă şl prin eacro- 
o herie. 

Timp de cel puţin două 
veci de aile cdt va dura 
aceaţ formidabil prove», 
opinia publică româneaa- 
că ea putea 9 d afle — ui 
afmrşit — prin ce mijloace 
ae intireţine prattta *demo¬ 
cratică» şi cine atasit pro¬ 
tetic ţii partidelor Jidovi- 
te o ii demagogice. 

Ca amănunt aenaaţional. 
ae prevede arestarea (n şe 
dlnţă a principalilor vino¬ 
vaţi in occatttd crimă, cari 
până aatărni au reuşit aă fie 
puşi afară din cauad. 


Partidul naţional-ţărănesc 
inteoe pregătirea de congres 

Sancţionarea ardelenilor opozanţi 


mpc 

ÎCESCU. 

Sa aşteaptă acum ca şl 
d. rector Stoic«&cu, oă tro¬ 
na singura consecinţă po¬ 
sibilă a nesocotinţelor sa¬ 
la. 

Şedinţa Senatului 

In şedinţa Senatului .1* a»lăzi di- 
minestft. şrdiaţă cş a faet convocată 
in mod excepţional, d. D. B. 10 ANI- 
T^^OU şi-a continua! ili»cnrevil a»u- 
jira Inşii învăţământului «aperior 
Iii continuare vor Iuz cuvântul 
d-mi senatori StoiohJţă. Kmll Dizoo 

ueaoa raportorul Ingii şl d. dr. C . 1 „ wlwlIWf , | iruilwl 
Angeleeou. wlnietrul EduezViai Na'uelcnl Tog adUnat 
oorasfatuirc aseară 


ţionzi* 


ft. telefon 3^8.ea. 


După convocarea i-uagrmuliii 
general, secretariatnl armenesc 
ai portidnlni a începui alcătui¬ 
rea listelor da delegaţi, conco¬ 
mitent cu lista proscrişilor, su¬ 
punând d-lni Ion Mibainrhe 
•pre semnare, mai tnnlfe decre¬ 
te dr revocare. 

In aceiaşi timp, JL general Ka- 
jinsehi romnndaatuj suprem al 
gnrzllor ţărăneşti a lo*t chemat 
penfrn a i «e cere de urgenţă o 
mare mişcare in comandamen¬ 
tele acestor trupe şoc (nervnz). 

Prînlr'un firman special 
d-lui llie Lmir, socotii 
socotit prea guraliv oentru 
oransgrea* i t'au luat însem¬ 
nele^ comandamentului tâe 
gărzi pentru Ardeal. 

In fafa acestor măsuri 
pentru ^preîntâmpinarea 
dezordine!», fruntaşii ar- 
intr'o 
la d. 


Mlhal Popovioi, unde au 
formulat nu memoriu, pro¬ 
testând, ee va fi înmânai 
astăzi d-lul MihaJacha. 


Ofensiva aationalistâ 
la Madrid 


A4ADK1D, 6 (Rador). — Corwpoa- 
dsnlul .Vjf«uţipl Ravaz trzaamit*. 

Informzţii di o aar*ă pzrtioalarâ 
anunţă o conceotrzrs intoasă z irn- 
palor r»zţu»ru»li*to în fzţz Madridu¬ 
lui. Ar fi vorba da moi mult» mii du 
oameni p»rfoct zotranati Ş» b'u<* 
înarmaţi, repartizaţi u» mai mult» 
divizii, dintr» cari ana ar fi o»in- 
plot motorizată. 

S« paro cd naţionalişti vor d<v*lăa. 
ţoi. In cărând. Io s»ctoral Madrid o 
ofensivă fa ştii mar* 


Redactor responsabili V. OLANIUC-STFRC