Buna Vestire anul I, nr. 16, 11 martie 1937

ANUL 1. No. 16 


l 


O pagini 3 lei 


J«l H Murii* IMÎ 


awu Vestim 


E 


itDtn 


iypta 


fiMTMHA M>kAHfAftA 


Directorii 

oragoş protopope seu 
T O M A VLADESCU 



şi Administraţia! 
bucureşti 
Bulevardul Ellsabeta 12, ®ta| II. 


ABONAMENTE: 


Cuoianc urbane 


1 an Lri 700 
0 luai „ WO 


Comune rarul* 


11 


ui Lai 
luni • 
;wn # 


Numai două 
nationalisme 7 


A .v«l on ridicol - to(u,l _ maolfcUtlc 1 d- 

IrruatranaMâranietâ dr.la la*i. 


Strânil Jn căpătâiul domnului Tralan Bratu - victima om.1 atentat 
pe c are *i noi l-am înfierat din inima. fi pentru oara U rugâra *A ne 
rroiuJft «i Pe nul prorvnti lăuga durerea d-«*l« - col M de d« orga- 
ulratie moldav* na mal puţin au profitat ea să urle demogogie *1 «A 
ceara puterea. 

indecenta in iernat lonaLţ&rănlgtt uu ue aporie. Ne doare numai du- 
rarea d-lui Traian Bratu. al rârui pat de suferinţă a font luat in grabă 
drept «ai A electoral A. 

Dar MM'Otiod eA aceasta a fost nuiuai o uiica M-sparr. sa trecem la 
fondul iutrnnlrct. unde s au reprodus doi diutre ideologii cei mal gustat! 
tn ultima vrem* la internntionali-taraniftt: M. Ghclntcgeanu. acest sim¬ 
patic 1 Irgil Jtordaru al loterus^onal-turAnlHmului *i Vlrgil PolâreA un 
fel de Petre Andrei «i Baba Novac la un loc. al OltcnleL (De Armând 
t'ălinc.Hcu nu mal vorbesc. fllndcA aresta. ca om inteligent, printre pu|l* 
nii pe care-i are partidul, s’n mnltnrait numai «a proclame pe bietul 
Nieoia* Contai-bescu, chimist niţel, drept a doua «tea in ascensiune a 
partidului, (după d-sal. 

Zio, «n efortul onnrabil de a trasa odaia pcutru totdeauna ideologia 
partidului. Virgil Osânză, sccuudat de tânArul Virgil Gh<*ltnegeanu— 
Scrdaru. dupA w a afirmat ca asta vara la Craiova, eă d-sa -rămâne pe 
aceiaşi linie de gândire, devotamentul pentru tarare a constatat oA e pe 
lume doua naţionaliiniuri. Şl făcând cu citate din Chamberiain. Gobl- 
tieau. Keyserllnr *1 Spengler o paralela iutre rele donA naţlonalismurl 
care ies tot mal mult la iveala in epoca noaatra. naţionalismul stângei 
Si naţionalismul dreptei, sa declarat clar. «‘a declarat fatis sa declarat 
Inebraniahil. — «1 la el e ceva! — pentru naţionalismul de stânga. 

Ascaltându-I pe Virgil Juniori. pe care acum vreo doua luni il ve¬ 
deam sforăi ud ru burta la tavan *1 piciorul stâng iu chihritclnlţâ. In 



Cultele şi arta lui lamandi 


ir* r 

Jt or* 
tt/w-i 
f «At 
H ebr 
t, <t*n 
incld* 
priori 
rrnt < 
Ilare 
rn-lv 
s 

sasu 

‘clor 

f oiă . 
are r 


Piscuri romănoşti, pilcuri ce-f i râd de fia*tu ni fi de uragan*». 


Cele două suflete ale Universităţilor 


Niciodată vorba lui Goetho asupra celor două suflete po care omul le poartă 


Pnllmanul de Galaţi, ml-arn «pu« : ia uite, domnule, rum poate ajunge 

ax] uu bărbat de «tal dela un rapid de rlasa I a la metafl.ica! j „^pt^săuT^a foeVmai adevârotă decftt pentru pr of esorif noyiriuniversitari 

Cum n'arn ştiut uol până acum cA a două nationali.murl. - ba cA. Profesorii noştri cuprind, orice s’ar *ic* - fi lăsând la o parte tot o© •’« 

putut strecura între dânşii, prin sita prea rar* o articolului 81. — o ©ovârşitoar* 
part© din valorile culturalo ale acestei târî. 

fl imposibil sâ se suaţirvâ oa tlupa zeci de ani de activ l- 


dragă doamne, o chiar mai multe, dat-a ne gândim eA *î uu laş st idiot 
ca Branişte va vrui mii ue să ne «pună ca e ţi el naţionalist! 

Sa încercăm acum sA fim scrloţi, şl vă ue întrebăm dr ce o *1 oi na 
ţlonaliştiT 

FllndcA iubrac, s* aice. po ţăran, au rude in fără ba chiar soţii 
jidance. şi — mai mult — fiindcA vor sâ vlnA orapArat la putere ca aA 

naive** tara. 

Totuşi, dacA-t lusaro po duratn-alor .va la puterea *1 *>a fie naţionalişti 
— ha chiar «A fie Polarei — crin ce cred că e chiar uinJ grea — problema 
mi «e pare- rămâne int-â discutabila. 

Există ceva mai autipodio ea statul aia cum il vede stânga şi cel pe 
(«ra-1 revendici naţionaliştii? 

Statul stângei e forma juridică — dictata de Alianţa InteruationaU 
braelita *J consacrau din nefericire *i de Couatituti*. dlntr’o acApare 
ce trebne remediata, a uoei societăţi fără identitate. 

Statul dreptei eate expraeia urgaaieâ. funcţională a unei naţiuni. 

Tot ce «e concepe intr’unul e antipodic in ecdâlalL 

Stat juridic pe de o parte — creiat artificial do nn cod care nu e al 
nostru — stat natural pe de alta — creiat din nevoile *1 drepturile la 
virat* ale românului prrxcul de veacuri pe plaiurile năpădit* de 
slreinUm. 

Stat economic pe de o parte — la discreţia Gustărilor auşuitienc, in 
tt care miniştrii inlcrnat»onall-tArAnlşll aânt noma! membrii docili al 
consiliilor dr administraţie; «Ut Istoric, pe de alta, început cu cultul 
vnevnxllor *1 ieruiinăud cu jertfa tniiArâ pentru Neam. Itcge şi Hrlstus. 

SUI de rhlverr*i».calA fi laşitate pe de o parte, stat de abnegaţie fl 
curaj |*c «le alta. 

NUt âcvcbi* tuturor decapitărilor Internationale, şl tuturor îufiltră- 
rilor rtfutuoi«tc. pe de o parte; «tal închis hcrntelIc in creţul Iul de ncatn, 
fără fisuri şi tara tranzacţii. Pe de alta. 

Stat aparat — sfat nea parat. 

Stat predat altora — stat inomf«'ur iu legile lui. 

E o mica deosebire, mi se pare. domnilor Polarei *1 liheJmăgoauo. 

DRAGOŞ PROTOPOPESCU 


Pe de altă narfe, a** _,___ _ _.. . 

taie universitară un profesor să nu fi stabilit, cu instituţiei Iul legături din ao^* 
lea care prin sufletul pentru totdeauna. 

Un anumit prad de spirit corporativ In înţelesul cel mai nobil este rodul na¬ 
tural al unei aderente prelunqite intre instituţie fi cel care o serveşte. 

O»- ce păcaţ că alături do acest spir^traeş te aproape in focare profewr 
de învăţământ superior fi spiritul cd«f«TCspriritul de partid. Datoriile de re¬ 
cunoştinţă faţă de partide care i*au ajutat şi in Universitate şi In afară de op» 
obligaţiile de disciplina şi obedienţă faţă ou uartidul in nădejdea situaţiilor de 
viitor, coboară pe universitar fi îl face să iasă din climatul acodem*c. 

Universitarul nostru este un învăţat prizonier intr’un olub. 

Câteodată, rar, etan a fost azi, ovadoar* din inoh soarea lui. 

Ce bine ar fl dooă nu s*ar mai întoarce niciodată* ESTITOR 



CAZ GRAV! 

><)'*• thtirhOUoa/r tuf crţii eu ancorei 
!-• portul (otiilanţ* 
hiu. tocmai acum când ficior Anta- 
x-m'-.i >UarA la Ankara/ 

LlPTA CRÂNCEN A 

Ij f atnrrj — ol w anunţi — ţi gu- 
TtmtiMnLalii o or lovi baie legea inOi~ 
ţpntriiului Utpt/U>r 
Vi d'ipi a/i la. o oi»r voia! 

DACAPOj 

Ifrta ckrcurtlf politice din II atfong- 
Uâ. lelrframde munţi ci fuoernul 
fUtim a Hrhciiat Statelor Ontic — care 
mai ori erau. cum ftim, pe pragul 
/tiimentuluf — w» mare împrumut d* 
^ milioane de dolari, 
leu tkA tune* o ia d'acapr*!- 
O NDU IERARHIE 
U uavaa. vianifertaţlc intuniafionat- 
Ibaajfji frig j Âf j j,nandu Cillncaru- 
^.arg a HonOtrafin — a fi,: u ţ 
* S ‘ J 'A rretlu/Mie in ionul partidului, 
pe jY. C.otUcheKu «* doua 
de Uli1tl g u partidului>. 

'Mll cam demne tajiul: in c*X 
,¥ '* Mere. (hi inc km c ţelul 
l * r * dnue pneouaUtute, 


mariea, a 


«Tlt;M REGIS 
Mite Urnite tt yman, . 
declarat de curând pe faoişrg, raportori¬ 
lor ** r * nu O lată Ol pace: cSenl aţa 
de obotlli de a fl regine trUmuuţeil 
0 urări aţ ore* ai far ai ca ceon.. 

0OCTOHUL FAR A VUE 


(UPE OE RECULEGERE 


Fiecare geucrajic muună i>i 
are legile ei de dcsvoltare, for¬ 
mei»* ci dc ăiin|ixe. de cugetare 
si de voiuţu, nevoile 91 dureri¬ 
le ei. 

Marca durere a gcuera|ioi 
Qooâlrc este ca nu «unteui iuţe- 
leşi după cugetul 91 după iuimu 
BQptri. >uu pentru că .simtein 
uraţi 91 prigonifi toeujai pentru 
cu Minlctn artişti înţelegi. Pen¬ 
tru aceasta insa* noi uu va tre¬ 
imi >»i ne almtrni delu suprriua 
lege n dezvoltării nuuâtro* rare 

ebte SOUDAH1TAT1CA. 

NA ne strângem utnar lângă 
umăr. nit mu lângă inimii, sfi ri¬ 
dicam fruntea drept iu furtună, 
na jvc «iâp<mim arnăruciunea ţi 
r *h a-lrptum. 

Su aşteptăm, minţind cum 
cre.ni iu noi elanurile adânci ţi 
puterile misterioase ale pămân¬ 
tului dacic, in aceualu tnvolbu- 
ruta pregătire a primăverii ro¬ 
mâneşti. (Nu c doar o simplă co¬ 
incidenţa că ne aflam in zilele 
babelor). 

."*u n.şU plain. cugetând iu tăce¬ 
ri. ut nimic puternic ţi durabil 
nu sa născut fura iurercore >i 
suferinţă. (Jn atât uuti mult, cu 
cfkt cea moi rodnica, cea mai 


util pedugogică diutre suicriu(e, 
este aceea pe care ţi-o căşunea¬ 
ză uu Părinte chiar 91 pe ne¬ 
drept pornit împotriva copiilor 
sii 

$u aşteptam, acumulând ia su¬ 
fletele noastre vuioţa de a pre¬ 
face această ruăudru Ţ«ra vala¬ 
ha intr’o veritabili impărâpe a 
lui ilristos pe patuânt, de unde 
ni fie isgouite pcutru totdeauna 
slăbiciunea, vicleşugul şi râu- 
intea. 

Dar paralel cu aceasta, să-i 
ruga tu pe pârinţii uoştii, ca trei 
lucruri 'a nu aştepte dela uoi, 
pentru cu nu le vor dobândi nici- 
odatâ. 

Să nu aştept© ne vuilâ in¬ 
conştient! şi mai ales lipsiţi de 
o clnru viziune a îndatoririlor 
uoustre supreme >1 a misiunii 
noastre eroico iu acest vrac de 
închegare definitivă. 

.Să uu aştepte -n ne vadâ Iaşi. 
umlcium, iucuvoiaţi sau ncmer 
nici, pentru ca — tocmai pentru 
respectul 91 drugogtea ce-o pur¬ 
tăm înaintaţilor — nu ne vor 
vedr-u iu această poziţie nici 
cdnd. Ci mai bine prefăcuţi in 
(hrănit sau in *lauc de piatră. 

Să uu aştepte si ne vadă lip¬ 


siţi de încredere, de dragosie ţi 
de camaradereasca noastră soli¬ 
daritate. Pentru că iuvrujbirea 
uuaslru ar iuseiu.ua robirea, in- 
râjbirca şi iugeuuncherea Ţ⬠
rii in faja străinilor. Ar însemna 
risipirea moştenirii părinţilor 
noştri înşişi. 

\ reto să se ştie de asemeni că 
noi uu cerşim înţelegerea nim㬠
nui nu solicităm mizericordia 
nimănui; şi nici dragoste cu sila 
nu vom accepta. 

Dacă voim ceva, e ca sa lim 
trataţi cu demnitate, cu cavale¬ 
rism ţi cu eleganţa, chiar atunci 
când se va găsi cu cale să se 
ridice mâna ioipotnva noas¬ 
tră. Şi sh uu fim <©n*ideraţi urni 
prejos de ent veneticii cari au 
pătruns aci cu gânduri hoţeşti 
91 cu atitudini de şarpe. Dur 
mni ales *u nu se îucerce a ai 
se silui conştiinţele^ pentru că 
păcatul mesia uu s a încercat 
nici pt- vremurile lui Mihnea 
Turcitul. 

Credem ca prin aceste sim¬ 
ple deziderate platonice, uu de¬ 
păşim limitele fireşti ale mud«*- 
tmi noastre de tineri creţtini ţi 
naţionalişti! 

Nicotae Bogdan 


Am promU »A uiâ oeup pe rând d« lege* raitelor, * artelor pUstira, 

« teatrelor. 

B drept oi priuiul pa* ei l-a făcut demult cu «trainica! 
di»cura revixiouUt p« care l-a »eo* chiar la tribuna Camerei noastre. — 
Izbutind atunci, aceat biet lamandi pe care noi li credeam numai un 
mare om tu arena publlcA si uu foarte vulgar iabuliud. 

xîc, va obţină «tralucitoare galoane dela grofii din Budapesta *i «a fi* 
printre Unguri o>ari ta deşteaptă cel mai prost Român ţi in acela* Ump~. 
ah !. dae‘a* putea eu «A-i «pun cum itia! 

Dar, ca iu ţara a«ta, totul se altă — a'a uitat astfel ţi atrigAtn) rovl- 
xiuuiat i» lamandi pe care. ista. aii II gaatm tot p« o bancă mlni«U- 
rlalu. a unui guveru insă care nu e maghiar, ei român! 

Dar fiindcă a’a uitai, — «â nu mai «DagropAm morţii (asta eate mea 
nioMtrie — ţi puato alugura meaerie — a Ini lamandi !). Să-l vedem 
luna acolo unde l-a pua nornonl «i Ironia — la Culte îl Arte! 

Nimeni uu «Ue cum a ajuna lamandi aici! Dar eu itlu şi pot »â vi 
apun: prin a col oult al iucoinpetenţoi de care vorbia Faguet Intr'o cart* 
vorba dar actuali «I care consiliu* singura loge ţi aingura permanenţi 
democraţiei. In viat» ini dehonara. gratuită «1 inutila. în viaţa lui d# 
graa parazit din Flant, Victor lamandi na toat ulciodat* vecin ra Aria, 

Iar căitul păgân al iui Baclm* * «ingurul rare l-a paalounL Chiar ar IA 
dacă vreţi cu orice preţ — dar extrem decadenta, ca «A xic ava! — la- 
niandi. repet, n’a farul nicicând, decât atunci poate când a’a impua. • 
adevărat, ca anul din cri mal aetivl nudişti dela Uil_ Pentru atâta 
IiisA. veţi recunoaşte, ca mine, ci un departament de Culte *1 Arte — p* 
car* l-au Ilnatrat Goga. Goldlş — aparo lângă lamandi. oricum, eieluriv. 

Şl tipul s'a însărcinat singur s’o dovedească. In loc si doarmă — 
recaoe era «ingnra mea speranţA când l-am văznt la acest minister — 
nenorocitul s’a apucat sâ tluercx*». In ac*amtâ munca, primul ajutor al 
iul lamandi. s« chiami Serghl*. Individul Asta e an co¬ 

munist notoriu la la*i — unde I s’a dat direcţia Teatrnlni National! — 

• răsfăţatul eomunltâtli laraeUta. CONDl^CATOR AL MIŞCĂRILOR 
«ANITFASCISTE*. cretlu de importante proporţii, scrie ra laba picio¬ 
rului «I gândeşte ca ultimul valet ai lui Staiin. 

Ou Asta lamandi a legiferat lot: plastica, pedicura. teatrul, cultei* 

— fără ai itlm d**A in ceasul acesta el nu pregăteşte si o lege dioni¬ 
siacă si bacii ici asupra nudismulni în jnrnl monumentelor dela Ia*l. 
Rnnt legi insă care se relua discuţiei si suport* u**r s* fie strânse in- 
G’o revoltă de adjectiv, fără apei fi fără motive: sunt legi imbecil*, 
demente, sunt legi car* nărueae creaţia artistică pentru o jumătate de 
veac d* azi înainte. 

Artele, de pilda sunt puse total U dispoziţia guvernelor — a»a 
încAt al sufragiului aniversai, ajuu# întâmplător mlnUtro. 

poate sa difpuuă cuui vrea da o creaţie artlatleă, de un artişti In nltlmi 
(tislanţi. ministrul decide! Ministrul - adleJL de pildă. fl. faruandi! Dlo 
diversele eoni 1*11 căra hotărâse in materia, fl unde abnndâ raprexen- 
tanţll ininlatrulnl, lipsesc totnfl tocmai reprexentantll fcaalolor noastre 
dc Balle-arte! 

Totuţi (auiandi nu dispraţuaste cu totul şcoala — fiindcă legea Iul 
proclama io mai multa locuri că un artist nara talent daci nn ar# 
fcoali. Şi lamandi sa intreab* »1 azi: cu ce drept a pictat El Greeo 
înmormântarea contelui de Orga* î Ibr ram s an fârat marile fraace ale 
unor artişti cari ahla dacă aveau abecedarul ganinlnl. dar nici o scoală 
alta — rine le-a dat autorizaţie, «e întreabă deznădăjduit lamandi 1 

Un vag ecou răspunde: vechile timpuri aveau mari artişti (cam poate 
mai sunt sl azi) dar aveau mal putiui mhiistrl de (ulei-. 

Admirabilul Hau — artist mare fi om de cultură la fel — a găait pen- 
trn Ierna Iul lamandi cuvântul defitlulv : nu fiasco in 8 arti< ol© 

N as maî adăuga nlmle. Decât un lucru. Un om %* inmnrmâiiteaaâ sobl 
atâta ridicol. 

lamandi fi-a făcut o lege ca un mormânt. Să-i Ha (Arâna uşoara. 

TOMA VLADESCU 




tre.i 
1 volt 


na{ 

il 


40 


Ziua de ieri a trecut »tpăaut4 |l 
urţUutg pe Idnifd vreme ţi pe lânod 
oum’ , nl$ i*rrm»i. Sou, moi i*lwr 
oamanU au tn-cul P* âmpo afânţa 
ei amintire, ufn cu »1 IfO tccnuril* 
accelerate prin pirite urnite. Viaţa 
dc toate ttlclf nu f 1 nr i«<v/(a»( rlf- 
mul de trepidaţie şt bedouicâ Por- j 
nirc. Maimdrimlla tiirlor nuarira de 
Sodomi fl Gomord tia'u dssokU «*»- 
lendarul pentru a citi pr fila riW 
dramuilca ietorie a puternicilor din 
Sf bort ia. 

Vai patru trei, mucenici ui credin¬ 
ţei lutru Hrhtot, tau tacrificat a- 
tunei, demult, demult, (• cel dc-al 
patrulea veac dup<I irirea Luminii 
dm Betlacra, pentru aidir*a tuturor 
t-rocurilor de cicftlndla/c. Atunci. 


_ 

U «itkn 


Democraţia şi minorităţile 


K 


ia ntiniUeful Intlruc - 


1,1 n m.k imfonuui^lui 

< n Oirgrumvle anuuji vâ 

rCi tnlalur InJâai- 
^ *+ i4 ?** r ~ fericitului 

î . 

" tUUU ** cflre ** h4 


Faptul «*t»' iuduajuna «J© cuin>ac»it 
tuturor. El nu mai are novo* aiâ de 
mOrturi* elaUettivulor. aici de auA- 
muitclo Lague oie «nch«l»dor: un 
uorittililo eiuti astăzi ia uoi iu tari 
il) plină ofensivă. Minoritarii au 
ci cst’Ut ua uujuar. aa pornit »* 
rhfpABdpMdă P© avJjprafcţo «oi dix> 
taniuriul rujuiăucac, *u ctuîrrji puuo 
tal* «tralcgloc in aoaaomia ţi fiuaa- 
ţ« ţArii- »1apâtii »i‘ pz’eoa, arta. UW- 
rgtura, uujuui oiiantari contrarii iu- 
tort 1 * ui ui ualioua) in politica t r ii 
cu uu cuvânt, putoxea lor iimârr*' 
ee*A* iu toate duinouiite. ace log 

riliu atv-cierat iu oa/o putorr* dc r©- 

ziricnţ* a runiâuisinului •— «cada 
BiuoUiţalc* ca nu oumâriuu aud 
i«tr© uiijuorttâţi şi P« ♦vi’fi. Probi#- 
in* uvrocazcA ar* 00 totu.1 nu¬ 


de IOAN VIAL 

(«ericoi pantru noaiuui ru 


uuu mai 
mloasp 

Nu ocupA«i daai — iu rAuduubd# 
faţă — do coleiaila roiuoritAţi. alte¬ 
le decât evxejraoo. 

Căror umu m daforoţte faptul 
c4 putvrce minori larilor c roşia — 
dria unire iucoac* — vrrtifinoaf 
Cauaolv sunt multiplu. 

Sa U» luă ui io ordina !n primul 
rând acitatoa blocurilor diver*olor 
minori lăţi ho »J«h;uArti part» 

delor politia© rucniomtu 
Fiecarc dintru tuinoriUt» figurca 
zi uu blo»- compact foltdar Mioorl- 
tata* iiogufA din Ardeal, da pildă, 
face o politică uuiUrâ, dictată de 
nevoii* naţionale ungureşti în ra 
pori cu «latul roaiâu. Mmorilataa 
U or ni n cm ^4 — bj Baot 


v>u* — »«•- 


a ara oa iohw - 

pv<’U? şi cu iotul altă liuportnută. I iof lucru. . - 

Primordială. Jidov imea fiind ##11 Ix» fnU oooe r 


eoaştiouU> #*» praaiulă divera«le par¬ 
tide: luptându *e intre ele, coucu- 
i*udu-«e josnic, fund gata toate, ia 
nbzolut onoe ecacraii p«nUu obţi¬ 
nerea voturilor. Uăcl votării® in* 
ks&iuna puterea. 

Iii această fituaţu-minorităţile tu 
vând voturile axoei ea ia lieitaţie: 
cui dă mai muitt Aaalm politlrian 
«?ara «e obligă — ixlală ajiins la pa¬ 
ter* - să («i-A 0«1« iuăt mari <«>uce 
aii Inter rac lor minorităţilor. 

Dar minonlaţri* au, flmaio din¬ 
tre oie. o*» oile lor. Al ude, cu totul 
*)U>1© d*0ii iatervaale nal«uuaie. 
Deiu^r* once con-raie fa dă Io» 
osto in dauna tării, in contra u|ta- 
rvaeior 'ouiiaw-Şli 
Iată o primă a»x Vi*s » fapt© 
lui dri* riUboi iudortcs, uiiuor» 
tăţiie nu progresat etil de îiigrijo 
Tătar. 

Dar eitoatia d»niua tot m*i tra 
gică pr>u faplal că. regimul dame 
oraţie iu drscuuu'UflM*, iwşt<% in 
fiece zi ulo n°o i'artid pulitic- 
jţ, au cât oroşt© uumârul partid# 


lor, cu atât cr«şt< şi numărul oon- 
1 urenţiiof Fiindcă corurile ae in- 
m ui trac, rderta dorin* toi tuai r*ro- 
ţiaasa pentriică marfa • tot mal 
Muioid fi m«i rari. Cu fiocara a- 
l*gera ~ cu flecare licitaţie — “I' 
nurjiAlilo uiăr*«e pretenţii!© na° 
ci»a*liţu tel mai grcla. mat diwaa- 
truoaoa 

lata ii a duna cauză de întărire a 
dominaţii lumonţătilor. soizloura 
partidelor politi«a- 
Ş® cunoaşL- apoi prea bine faptal 
— pt-ptru orice p®tfacou|i* *aa 
qedr®pţatft iniHgiuart — imnontâ- 
ţi)* dau iuutUat fag* să se o' tui* 
U Liga Naţiunilor, invocând m 
-prijmul drepturilor lor. etalatul mi 
nuritâUlur claufăln eubicrtso do 
statul român iu tratnteio d® P«o^ 
plângerile la Liga Naţiunii©? 
suut o permauentă ameninlort* 
un permanent şantaj. 

L* pruna reclamaţi»* a Ungurilor 
•nu a Ucrainenilor La Gnflova. 
voia imodlnl complicaţi internai»#- 
na 1*1 


Şi-atouot şantajuit — CAol Buda¬ 
pesta jidovită aro putrmioe leg㬠
turi la tcinplniă din Gonev* 

Ezisiă iurA nn Interes superior, 
tulcrnaţioual. caro jf>* * rol de fao- 
tor determinant iu *<*ra*tA probi*- 
m« a minorităţilor: iutrrraal mter 
naţionalei iod#o-ofl«numxent© 
Araaetă forţa. atotpuf^-ruioA l* 
«oi 0* li iu stâtra uit® ţari. ne dm- 
tenză politica faţă de minorităţi. »» 
n* împiedică dela orira oia.ar». «- 
mc, salvatoare, dria orie® oiă*uri 
1® salvgardare a n.voilor rumâ 

^MinoMtâUl# cu aitunţit putorulra 
|D ,tai. *uot doraw 1* slâblclunt 
Hi<! uatiiinii dominnnte. 

Iată sitnat'a realăi minoriUţtle 
en politica lor centrifugală, cu po¬ 
litica lor dc penriraţie IR organis¬ 
mul rumân**©. LxnpicdicA consolida- 
toa statului naţional, dominaţia #• 
leiusetului romârn-©-. Un s^tu tu 

0 luMk ' r 

*’ wUi «WA». n j «WW> I» P “h^ 

1 (Ceti ilnuaV* in P*¥- * 


demult, demult. tntr*un lac îngheţai 
oa pia/m — cu ispita unei băi fier¬ 
binţi in ţaţă, preţ al trâddrii - -i« 
lori aruncaţi de rdaiolea Voivodu¬ 
lui Jartcolac cri pflfriarci osfagi al 
legii Intru Hriftoe. 

Oblăduirea lui Uumncxeu a coborlt 
lumina din veacuri pr*le Incer- 
corra sufletului lor. Au rdmas pe 
loc — front granitic — of», copii ai 
Minunii 

furia sadică a vocvodului (>*-« 
afărămat. In lovituri de ciocan, 
gleznele. 

Au refutat trădarea. Au respins 
lepădarea. Frtn mwcraicjir. ou fre- 
cvl hotarul vremelniciei pământene 
intrând I» veşnicie. 

Câţi mai răsfoiesc calendarul A 
câţi îşi mai odue am'nle de \crtta 
lort 

Uite, pe stradă, stridenţă d* r etU 
mc luminoase, uruit de automobila, 
râs nepăsător, priviri crescut* In 
pofta cărnii, taluri de f atnpanle, 
treceri, nesfârşite treceri, vijelioase 
marşuri spre cabinele plăcerilor- 
di lotuşi- şl lotuşi- Inlr’UH sat de 
departe, un ţăran sfătos, băsmuieţle 
cu gla* de evanghelie. 

La lumina opaiţului ascultă «* 
mdttimcM de nepoţel povestea mu- 
ernidbr din BebasHa. 

Dr grindă alămă coroanele de bu¬ 
suioc sfânt. 

Tară, fard. sfântă Iară lovsdnea*- 
«1. alungată şi cuibdriid aed». In 
bordeiele sAr.rce. sufletul nostru W 
sdrvld icoana. 

/ngvnunehlem P* lespedea cop 
r i,i pe care n a* ^t-o f» n* »»<*» 

nâm. 

Povesteşte, bunicule ie departe- 
Vorbeşti fimfdv şi fruwoi 
Parcă ai povesti despre 

Marin- . - _ 

Valcriu Cmrmt 


Moţa şl 












































i r«o. 


«BUNA VK«TlRţ* 



Cetatea strigoilor 

<W«>« ca. prin M«t~,'ea .mobilul*i cu No. *> ■*'- 

piun.u, ■» w >iăn. ». CU r-Mnldo conXdmliolc j“ n 

*•*“ Z£,:Su.*!%<£ cl JZ«„u*» 

urmă ndful, tdmu nmhaălS Wc şapte lilieci 

mu.au, I, «,-r * --- .Xrbiorul. 

hr.lniti cu inimi> * £*£5 jf* ătt/d. I>. Bmnmiu. Lovi 

z:::. 

Duminicile, MM MM rt 


„_, _ ^M^r, rf, (oeMr. #Vln ii«, ucrnrrit incvp 

' ^ / wc «i rtete erdfu/ flriWL ri orfcor#-<u*1 «M* 

ytirti» l'rrpl/iujr lfo*da-Ma»©uric«. t, P*V* 

1 . C*. r. (iK ..rwW V#* ««4. 


o „ i " -«rn/ ombilicul domn Eugenio» hovtncscu 

ic, iu cum., Iu. * “ „lom* camerele cu «d«d de 

arini*) ferestrei» cu hârtie aioo ro, n , , j _ _i UIVM i 

boţim A f* *© t*»«rw»‘ 
sri n /ocd nŢtorifin. 

rotivr Trecând pragul caret, /-"«» c^jin/o l»e«P*/ S« ci- 

f , /Jn« Petre şincu iri UlcuHb ca*r„ de plU» 

p^ioiiiZZa 

de rmotu. „,hrli cenaclului se risipesc Im cete 

/>wp«) od/cro orc d»' danipf, . - brioada de moravuri na put 

patru coifuri ale flweurrfri o» - . ^mânc 'cufundat# In Itriururrte fi M 
-dr.,, *- ci. bir cetatea ,, ica^H/c 

rMt<ui * *£*2 consiliul 

îSaSwSfiM.*-^- 

»<-*• -i*-—«* <, ”* Mrr * 

pâre# ţi coji de sâmburi*. ( . , malivritâ de /. Priit, im- 

UrulcTJaZIcruttZ. roZan P„bolo,lc 0 ,a -Diana.. intitula, 

- vzstt. s^Srs^rsz^ 

HdietL. Literatura românească , , tteste tară. O ţtoccic 

ZL^iaTrctZSZât^uPlZ - «-« »"** -* 

uriuroiu fi*o sudoare <te tefcrri oftefl ICONARUL 


Cinematograf 


Fraude »• propagande 
primejdioase 

«»«► *» «• «jirrsaşrc 


Jooratelor. cu diverse Mim* de bani 
cc urmau sil umfle cifra fondului 
naţional (dar uk — * P*** “ au 
luat uită cale) conţinu* si preocupe 
attt cercurile cineoiatoflxatiftc pui- 
Unilare cât fi cele oficiale. Dui an¬ 
cheta d-lui inspector «eneral admi- 
lusirativ Pefle ŞtetAnescu — dup A 
informaţiile ce te deţinem — nere¬ 
gulile oi fl luat aspectul unor frau¬ 
de... simple. 

Am mal putut afla cA anchetato¬ 
rul a pus o concluzie drastică: tri¬ 
miterea triumviratului la parchetul 
tribunalului, pentru cercetări îudi- 


reazA de prea niulp am V se re¬ 
peta - dese ori - pAni la ridicul. 
Dar ceva cc este neobişnuit, la aol. 
e faptul cA şi Sovietele au început 
aâ-si trimit* ostfd de reportafe, 
ins* pe cbIc de „complectiri ; de 
data ada, sub titlul „Cazacii dela 
Don” 

Scopul cate acel*»: 9 par%- 
rea premtipiulul militar «« 
triatului din cure plvacd 
filmul, având un ainguT 
bicctlr: intîsnîsiwca» 

Cu americanii, s’ar put o spune, 


C * a ^î i + • r „ rm <iu e qrav. cu ruşii insA « scandalos 

Doaarul acestei anchete, cu ra- , i^rmitc astfel » ! « prcpoqande. 

portul repertiv • tort raainlat d-lul ^ J^orrta unor posIblIitJl. rtc 


Scrpiu Dimitriu, secretar qeneral al 

ministerului de interne >i preşedinte „„ "ta^onante. d infri- 


technica cinematografica, devin In 


al Otidului Neţiimai de Turism, au¬ 
toritate lulelarA pentru intreaqa mlf 
care o cmeinatoqiafuiui, din a c£- 
rui arculaţie, doi din triumviri au 
fost scoşi. CclAlalt »$t continui r.es- 
bnohvTit a..iriiuJea UTicind fora cu 
propafl*mda tunshcA pe riuea une- 
mahrqrnfului. 

0r< cum ar ti aceşti învinuiţi, 
ministerul de interne are datoria sA 
apere cu strAlnide fondurile ce i 
a'au incrvdiuiat spre control şi ad¬ 
ministrau-. $1 cum ocenstA chestiune 
fncepe sâ »e reverse in opinia publi¬ 
ca, conducerea Oficiului Naţional de 
Turism trebue sA dea un comunicat, 
prin care sA precizeze: 

1. Dacă 3‘au romU nereguli fi 
ct proporţii nu de, 

2. In ce stadiu sunt arătările, 

5. Ce niAsnri s'au iuot şl 

A. Cine sunt vinovaţii 

A»i<ptAm 

+ 

Cd mai proaspăt turnai. Mod* r 
in V, Sa A+ încearcă sA ne &t|rne«- \ 
acti «notla... h‘rihiuib(Ui forţe ar- . 
tnsU u (unericanflor De pildA câte¬ 
va iscodriie de avioane cu posturi 
speciale de radio comunicaţie şi 
tancuri, toncun.. aimricane huut 


coşAtoere. Poftifl In cinema „Voi’ 1 
sA v* convinaeţr 

Const. Zaganescu 


Expoziţii 


Pmo l*ra u Jr - 

nklt de cAtno ul* rxpaxtlUt lucrărilor 
sale rvc**U d* P»cfufd, t« w»«a *Vnl- 
tcrtul,. o$n tir. Brtioanu «J. 

AVpoiifui k poate citau In /ucarr 
t Imite orele t*~t ţl t- 7 - 

_ _ W& • — 

Adunarea generală a Uni¬ 
unii ziariştilor protesiomşti 

Adunarea («Denii a «Uniunii *t- 
artsfllor profesionişti din Bu««- 
rtNfjii», convofuU pentru dua de 7 
Martie a. e- noiutruotud numârul 
de membri prcvkxot de «Utute. n 
to*t amâoatâ pentru *iu* de Dam*- 
' nka M Martie « e. ora II imn. di- 
■ oiinvat*. când t# »a flne e» orli-e 
J număr de membri, 
j Adunare» fto*raU are bre In *% 
(m de featlvitAţl a ramerrl de Co- 



S>E “ 


PIIIMAVGKI CAItE NU VIN 

Primăvara cure a aţternul, nenţ - 
tcptul ti* repede, coc oare Ui de lumi¬ 
nă pe străzi, nu « primăvara tutu¬ 
ror. 

fiu ştiu dree — şf iotuţi tmf dau 
teamu.^ — nu tofi avem curajul tă 
tchifăm uh zâmbet fi să aţtcrncm 
floarea bucuriilor in cotea prim㬠
verii. 

t: prinidvnrâ! — ţopteţte tirada 
E primăvară! — ne tpun prieten M. 
E primăvară! — rosteşte albul ima¬ 
culat al phloceilor. 

A, « primdi'ardf $i totuţL. Si to 
/ur<— Ihrcc nu d««m |i noi rd » 

primătHjră. 

Trec perechi de lm/rdpo#/ifi pe 
«rlrrtzi ţi pe aleile parcurilor. 

Cântă păsâite. Desigur e prim㬠
vară, 

Sumai noi, strânşi unul Idnpă al¬ 
tul In iama unui destin, continuăm 
să aşteptăm primăvara ... 

IERNI CARE INTAUZIK^ 

Uneori cAnd sun» «orocui primăve¬ 
rii. fwljpi m»r itirw. Ierni care p«roi 
tiu mai ror sA plece bnricwdoa/ă in- 


Tealitoarc ale priiAâvcrii. 
tur »& optrajicA i\ir«sa 
ră*Aritul (lorifor. ' tem 



(«Iute Invicrcu. 


irftrilc meni(« ’do Duamercu *4 lie I p«*lo trwoitta, 

tern, v^rc • celaş lo-a fo*l .otutul; Hrirto. « ln- 


grAutui şi 
arcie. 


plumb, Îmbătrânite şi «tătic*. Vor *4 
oi ron»cA veniren j^itt*v#ri>. De 
n‘o pol opv». Nici o inrofc o a ucl» pri- 
uiAverilc, penlrucA luxnino «oarelm • 
rwii U»rc decât rezi*len(n râperii 

Ictoilc acestoo care »!**«• « a ,J P u ' 
tul şi ou pol face mUcavm decăl •* 
inlâuic pi iniOvati». 

Căr» da cu ou vino loldeaun» in 
Murtic. Io April »*u 1" ^ ol * ^ 
tentL 

ÎNVIERE ou zapada 

Povcftcae cei nwn W»a«nl. S*# in- 
(Amplal. de multa o r >* 01 ^ ,n,e c 

P«ş»i >A vin» in alai dc fui«c făpadu 
u» putut întuneca uic»od»<* «plcndoo- 
rr« tovierii. FâclUle «a luminat «i prin 
norii de ful*i. Tropawlf şi-au rcupit, 
(o Inrgur, «lava lor de tAaiAic Ş» pc»- 
tc ririle In^bcfaie. Clopotele au Unc- 
vrrtit dimineaţa Ineierii şi-»t3Dc» 
când i*rn* a lunfit nopţile 

De departe, de prin r*i» din vârfu¬ 
rile munţilor, drept credincioşi* au 
venit pe drumuri io<rhcţa|j şi pea’c »*■ 


viat! 

AdcvArat că o lovial I - *» 
punt- ia toate vremurile. Dece i«r 
rArpuudr ori şi mâia« aUfnlf 
CREDEM »N DUMNEZEU 

Itumncseu nu a monopolul nostru. 
Dumnrzru e al tuturor. Dor nu top | 
suni ttAdaPi tui Dumnesiu. Mulp | 
// duşmănesc şi-L hulesc No*, dacă 
fi nu suntem perfeep. tu străduim 
să ne apropiem d* cinstea aceea 
mure, unte de frumoasă, sublimă şi 
neîntrecută, cinstea de a li şoldapi 
Iu* Dumnezeu. 

Sunt animale bipede carf-l insul¬ 
tă. zilnic şi trivial, pe Dumnezeu. 
Mi-aduc (iMialr, in revista dv tristă 
*TJNGA>,Dum 
neseu a fost făcut , napru pe alb, 
•bătrân caraghios» In cart moi cred 
numai descrverafli». 

AUiltăeri un elev dela un liceu din 
Capitală a utilizat actiagi expresie. 
Elevul este »ctrldfean rumân do reli¬ 
gie izraelită ». 

LcgdluriU se pot stabili uşor. 9* 
concluziile w po/ trage şl mai uşor. 

Puiu Doinoru 



Taie pentru tocite vremun.e 

«lata, Eu trimit maurul Muu iau- aat, svoduI dc^pru'Om cutreura sufU* 
iute» feţei Tule. Car© va kuIi calea tcle. Iu oclftii, cărturarii mai rn- 
Ta înainte—* — şi h‘h «rutul louu , dcuu. Atu u lokţ iutoUicaunu Şl O 
iu puiitic, bole'camJ şi propove^luuid | mul mi »h iuiiuL Puii truca $luj. Ei, 
butc/ul pocacutci «l»r« mi-Um-u pu ( Umul. u<ci uu uimi trebuia Să cr«vt- 
cutclor. î>i i< —<'uu ia daUbiil oaiuucii du. EI ştia^şi a mai uialt dccut 

acrudu. .VcdijMita^ teldşi du 


dafia rcportefelor roilttarv, dozate şi I we,> t din *tr. Bnrael No. X. 


din tontă (ura Iudeul Si uuunalim 
icnii, şi a© botezau toţi de t-1 i* 1 râul 
Iordanului, mărturialnuu-şi păcate¬ 
le Ionii îusu eru îmbrăcat cu hmuii 
tle par do cămilă şi i»vea ciugiUou- 
re du 0urlu peale mijlocul »âu; şi 
mâncu ucridc şi miere şftlbatiou, şi 
propoveduiu şi sicoa »Viu« Jupa 
au ne Ol luat Tare decât muia. Cu 
ruiu uu şilJQt vrednic ura pcc 
•iâ-I desilca cui-caoa iuculţâuunto- 
lor— Eu v .iui botezat cu up** *ar 
Acela vă vu boteza cu Duh Sfuui»- 
$1, iuta. in ailclu ac«>.«’a, a venit 
Imus din Nn/jiretuJ (idilicei— 

El veiicm 'li auinole spiritului, u 
nul pi Mic loutc puicnlo cerului şi 
alo pământului. II vcăteau laplelo 
tui lotm şi duuiocle proorocilor 11 
aşezau ţieutru vrcmile aivU-a de tur¬ 
bura re şi do măi. vremii© unei iu 
ucc icron/ule d© atăpânio faruc lor 
şi^i «coucticifor mai mult dmiiit dc 
cen ut**onţci*ln a procuxotoi ului, 
care ivi tcun-a J#lţul dom urne şi pur- 
puru măreţie» umAtieDa Im-a du.a 
raderea intru |»âeat a intăiloi «>* - 
meui, 11 năuiiUUM Dumnezeu. S^i Kl 
u venit. Dar uu in palat cruioiu «i 
saei do roabo nu I-aii vegtnat wm 
(tal copilăriei.—ci io staul. »ub ochii 
luminaţi ai unei Marii ale-e d»- bpi- 
nt. Chnul, cum U vedem, inconjuri- 
mila cuvânlutour»» — căci Om 11 vw 
Ucau — a chiemal i n {t iepe maca căr. 
tururilor la Suie. ioidl cărturarii nu 
iau arătat, ca ac aţineau in »»ra*- 
iiic© ooulroverias pu litoru l©4filtw'. 
Omul uu **» nwluwwil. CuunşU» El 
uăiAn|;ia Învăţaţilor şi dac* l-a Tiie. 
mat, a ca «4 Si înipHnjwMJA în- 
trenifa bitoftlaln Si Omul a .uat-o 
prui «ale, d*-|»ărtoto de itidnrile 
rnoarlo ai© munţilor iutiimh» d© 
SpurcAC'uneA atâutllilte deşarte, 
şi 'nueput s& cnvânie jta ’tltcirsal ev. 
lor alabi cu nţeleverea, — dar iută 
cft iici’Ştia 1 - an int©ln*. Din «oit fn 


u&uauinn 

cA şi a*»mlUftorii Lui ştiau. Ei cre¬ 
deau. Of»ci e dflteriu uHcuitâtonlor 
sa creadă şi a aiuvutui ».> ştiu. S‘. 
dcoibiţă — parVA — »*au otuiiui de 
crciliuţA Ciunpli.e ţârii Iordanului. 
Domnii oei aisri Vuu riipâcit. Crun¬ 
tă priKOnnă au poruncit N'enmurîlc 
işi pi tffoncati oc tinu r i)o. Să-şi ucnlft 
copiii, can aveau vuia credinţei, ar 
fi voit «tdi-âuii. Domnit ce mari ao 
arunnit calomnii. Au lnuii« nevred- 
uico ix’oadi*. Niniuni uu mai avoa 
drept -tu spună numele cel de pc*to 
tăria Kabiilor : IUu*. Atât du puter¬ 
nic ajunoc»© inunde, că şi de el, nu 
nuiuui du runlitab-a Ini oincnuueca. 
aveau trnuiA slult'initoHîi 


A SPUS I1RUS: Căci im va scula 
popor poete popor şi fmp&rftţio 
p*ate iupârâtiu şi vor fi. toamet© 
şi ciume şi cutremur© pe alociireă- 
Dor tonte acovlea «unt numai înce¬ 
putul durerilor. Atunci \u vor Iu 
lu chinuri şi vfc vor ucide-, fi veţi 
fi urâţi du toul© popoare!© pontru 
numele Muu. $i atnnoea ee 7or 
auiinti tnulţi; şi unul pe altul se 
vor ucide şi se vor uri unul pe al¬ 
tul. Si mulţi prooroci mincinoşi «o 
vor scula şi vor arnăfri pe mnlţL 
Si din pricina înmulţirii fărâdoţe» 
ailor, in mulţi ac va rAci dragostea. 
Dar ©el re va rAbda pânâ'n sfârşit, 
acria sr va mântui. 

* 

SI SA NU NE CUTREMURAM 
INTREBANDU-N’E : cum de ao 
vrut să-l ucidă fariscrii şi sadu- 
cliuu? Oâ ocii.i, !*A 1 vad» faptul' 

au avut — şi urechi, să-l asculte 


pari PRIGONI UN OM. IL POŢI , '' IvA t Atur *- inrt ^ 1 ftU ttVaL m “' 

; v ! , x | | dr»« ticăloasă trebuie să fi fost în 

TE INVAŢACEil L© ngângorexi | «• ' n Mş*tum«t« lor ii,ţctel>ciuiHN 
cu oârbaciul braţele şi cu spini , 1 ’* ou L vadă fi »* ou L ascult* 
fruntea, lai urma urmei. l« frâng! I «-*“ l»»”'» ** °" menl • vrul rt «' 
„ .„ul pi. i..nr. u,r ,i I, 
pittfiiul. Dar ci nu vor inccla *â 
creadă într un nutuc, care uuino ln- 
HCMinnn şi fapte. Căci flSUS © Şt 
nume $» faptă. Nimeni nu ihuiIu o 
cidr un noiuv Nici cu otravă, atei 
cu sabin, urni cu răstignirea. Mu¬ 
ri ud. IISUS 


are era şi DUMNEZEU. Căci atât 
d» rău ajun*©*© tagma fariserilor 
şi a sadorbeilor : să şi omoare 

* 

Această iioroire, de ucidere, a 
târna greu in cumpănă. Este 


| Preotul | 
politica 

Voind «ii reformare Biserica In 
copite ot membri», guvernul aotual 
»*« ho'ărăt sh arunce înterdiotul »- 
eupro preoţilor cari ar Indrăso» să 
moi fs« 4 politică. Cum «lela » vre¬ 
me încoace, oamenii cart pourlă o u 
Diformă şi au un ore» dunine»e©*e 
an devenit incomozi puulru «euera- 
ţin noapovedilft o politicienilor vo- 
roşi, era fir©^ «ă nu mal poata 
uşor *uj>ortatt In viaţa politică pre¬ 
oţii, cari, do rău de bine, tot ttiui nu 
| un pic do oouştiinţă şt tel le mai 
tremură «uflotul când văd că flrls- 
Ioh e ronegot şi hulit. In consevte 
ţă, pentru o mie şi una dr motive, 
între cori nu «e uită mot eternul 
«prestigiu al Bisericii», preotul uu 
trebue »ă mai facă politiei, lmpo 
triva acestei deciziuni. după oum 
cr* şi de oştoptat, preoţimea o ix-oo 
ţlonot. Ca rftspunv la proectul gu¬ 
vernului, care, deocamdată, nu fac-o 
decât si pip&e terenul, «mocintia 
clerului ortodox româu do un co¬ 
municat, in care, intru altele, spu 
ne: «^ctu’flatca clerului de mir in 
eiafo politică, constituc nu numai 
un elementar drept crtăţenric. ci 
un (nalt comandament patriotic 
moral». 

Hotărât lucru, că eitnaţio pr 
tulul în mijlocul lumii de azi « din¬ 
te» ode mai dificile. Pcdooparte. 
oamenii ii vor pe preoţi retraşi < 
din vânzoleala vieţii, cetăţi po » 
munţi Suolţi. d« undi mc vod« «olul | 
şi d© unde »« pot struni cu spor j 
frânele mornte. u»r, pedealtă parte. ] 
ocuioşi oameni simt o plAcere sa¬ 
dică nă-i vodă pe *popi« la u>‘© 
ea ei in toate păcatele şi mocirlele 
lor. Mai ul*» poporul nostru, aşa 
do uşor Justifică greşelile hiroto 
niţilor, încât parcă ar fl ale Ini 
proprii. «Dar preoţii nu saut şi ei 
oamenii- nuzi P© c&te unul, care s© 
simte part* mai uşurat de propriile 
păcat©, dac* solidarizează cu ele, 
pe cele ale preotului său. Că mol 
pe urmă nu ştie cum *â-şi aduno 
mai bine scuipatul ca »ă-l arunce 
pc urmele preotului nedemn, e afli 
socoteală- dar- e bine să recunoaş¬ 
tem. românul e foarte indulgent cu 
preoţii lai. 

A face politică, ©«te oare un pâ- 
catt Aşa cum »© face In democra¬ 
ţie, fără doar şi poate, e un păcat 
de mourte. Mântuitorul când i-a 
aşezat pe apostoli stăpâni pe sufle¬ 
tul oamenilor, in niciun caz nuia 
v&ţat mânuind bâta în alegeri sau 
făcând cârdăşie eu vameşi* şi p㬠
cătoşii. La început toată politica a 
fost in mâna opostotilor creştini 
cari cuceriseră lumea printr'o în- 
fricoşetoare renunţare la co. dar şi 
tot adevărul era cu eu Azi insă când 
politica a devenit arta de a le «ocotî 
cu atât mai deştept cu cât eşti mai 
vickao şi te sustragi uiai abil de 
la tributul firesc al muncii, preotul 
să fugă dc ea ca de o arătare dr㬠
cească. Şi pentrn aceasta nu e ne 
voie do lege- pentrucă cei cari mai 
au o tui căra o do suflet, au şi fugit 
de omit. 

Există însă şi o politică cinstUă 
adevărată, înaltă, a cărei conştiinţă 
iibiu înfirlpâ ş* dc care nîhîeiii 
nu poate fi acuttt. Politica aceasta 
n jerifci. în care eroinăm «pro 1- 
deami conducătorului asc<l şi a «t>- 


CALENDAR 


Miercuri 10 Marii® 

ORT: Sf. Martir C adrat din Co¬ 
rint t-f 2&Ş). 

AT.: 8-ttl te Martiri din Seba»tla 
<t MO). 

Ra*. voarrlul 6.11. 

Apnaol. făli. 

Radio România 

18.00: Oc*âoi ţ>sn>6umlui In 6o tni- 
notc de muiki (ducuri). 

19.00 Ors. M'-nul tramii. 

19.03: Utoria Mozicii: Muzica italLuu 
(IV — Compozitori contimporani. 
ExpU.aţluni de Eauooil Ciooisc. 

30 40 Un «trilii.lr jjurix orator: To¬ 
rn» Strtlan, de 1. Vtljeao. 

11.00: Concert de «cari 4 Orche«tnŞ 
de Sat00 Radio, dirij. «le D. Teodora. 
1U$: Mirce» Laz^r (canto), 

22.05: Continuarea concerru'oi C>r k> 
\trei de Salon Radio. 

02.30: Radio jurnal: Sport, 

22.45 Quartrml de balalaici „BJ *1^ 
corni de Borii Cemigo*. 

23.25; Muzici disrractivă (discuri), 
23.45: jurnalul pentru strtlaâuie tn 
Ibnba franert» şi gerrnnâ 
23.53: Ulumele ştiri. 

Spectacole 


n’a înviat! N'a iuvmt p|ţ t6 r ftutate să om«>ri fftrft juslifi- | pusului oşteao. este exclusiv o da 

după nuni» şi «lupa faptă! Duci: şt ,. orc . a dică i*A sfârşeşti fAr* m»ns , torie. nu mai cou»tituc un Dropt, 

după uiâuluireT Vedeţi, HSUS sa i ru p»i, dar cu cât mai cumplit să . 

primit şi STu dai prin Nioca domne- încerci a ncido duhul- Şi ucidere dc 

zeeascA spre muutuir© — poate pri- duti era cecme voiau, î»e lângă a 

trupului, hoardei© stăpăuiilor p*V 
roântene. A porni (ntru pricină îm¬ 
potriva spirit«loi, ^n*lc « te <cdior.. 
de nrioude ai fl. Tot ncatnal «fAr 
- t ş ^ tv« împotrivire z^ 

nattcA Spiritului. 

cJtiar când mai morii unnl biverin» J Dnr — toate o*v*tea »r pot spnu»* 
niourlu arau u*t Ce-o ptfrncan din be- şi altfel. 

cmnicia rirli lor diovoleşti Imn î?t U liwişlr *A ne gândim că U» 
odată: (iu poţi usmUu numele Acea» ( tuie »ă credem Lu Co* eu -tic. 
te v bine «ir şti ui pentru totdeauna- pruncii. M1RCV. \ sm.KÎNUl. 


gouua omenbaacâ. puste rlUligmre. 
Inţulugurcu adevarntA. uu a ioţelep* 
tilor, «te ră nici o prigi*ană no 
poate distriigv.'Cruthnţa, când ©a 
M'Oîunm f*r şcier, ISLS i*i©d e‘- - 
orc, cmlinţa hV pierit «ub aable. 


Cu ocazia unor manifestări plastice 
de mare decrepitudine 

Nu sunţ primul care r©cunoaşte câ porul# ogriUilor şi uiuiţuu« d© <e- 


Inteatievâr arta * uu mare lux. 

Lux uu Io ©ensud de inutil, ci d* 
(uamlesUere cu total superioară pc 
caro na şt o poate permite orice so 
vietate ouii>u»-iiM-.a, Arta luud un Io 
cru d« nobil* oxpreei© a firii ou»- 
neşti, prin rolul taie l mc noordA 
ale Iniţia, teuteexâ pv o ruulţim* o© 
mvbi'uiaţi, cari ur vrea mA vorUui w 
oă lautţlmii nepricepute, Lu numele 
ei. Odinioară căud noi. ic »utr<-» ,0 
rar© aflam, ou aveam decât o ra 
şlr.mri* it»teai1e*lar« uriisticâ. popii. 
te r ti «u un ro«l pur «tecorsliv, «#u 
cutia. UadiceaacA. arU-J© )>ia»t>c# 
nu repr«-u.uUiU decât tentaţii #te 
iuiiuii ecl «nuli. Aşa apânsau oopu 
miuuuaU cari ştiau ©ă incnuiuz# 
fim.ru şi gbiiNUrc, aşa Uâiau eu lai 
«ui lor aoitiugi «ari im»*»ilobcaa 


i cari luau oua d»l# alt# inodote 
«l* (©Mături, scoarţe ua bn*d©cu de 
boraugm. î>i tot din iudbtuuui u»» 
inii, douioiţnltt (auutiilur «ou*odaie 
brodau cu dsgetela lor subţir*. a*r« 
mutate in nur pentro ctitorit. Iar *u 
gravii biaecAcUur >1 uiâua»i«riU>r f r 

rau mireni ca înoştaşugut pă»Uat 
din tată in Do, dup* canoam-le 01». 
mar* si «finte tradiţii, sau egiugăn 
cari puutiu fiecare cotea re, fişCar© 
1 <Oia vu Ir tea tU«tâ>âc|ită d« bum- 
uc%mu. tji itimeoi a a işi fă* va uu 
titlu d© maro laudă din oala, auocni 
uproap* uu incalea uiu>ic, şl uiuivuj 
mu era vupiiaşii do lauri şi gali-ua». 

A»tez: Insa lucrurile «au achlio- 
Uat. Tara m-aHra intrată. Încă de 
ţtriwuflfil. vorba »u> Laiagrotu, ia- 
tr*uu r«nciiu european d# viaţă, şl-# 


:tvJut si eu mai ©la lux ai artelor. 
Tărâa-grăpiş, mat luând *1© «©>. mn* 
punând da colo, * a idUeut o pictură 
român»--mei departe n»-â da a U 
vorba deapr© o şuoaiâ românea**-», 
îj «oi lrv*'ui a««, prin u«»to froman- 
tiriir a trei «furtun ii© v«-ar. dela a 
caitemismui tui Aman până U «u- 
prarvOitatnol lui Oftnwlhi Mihâile*- 
CU («jiu dtMUţiie nooatrc oXcladem. 
du plano, orie# fal d© străin pripăşii 
pe aici). 

In numii© acu*tei puoiblle tenta¬ 
ţii» car© uu uiai a a iniaiîi, ei a u- 
nei neuin«tite afaceri taiunt-â usiva 
ră, gloria .bani din partea oficiali- 
lăţi] şi a prnşti(or), s*au constituit 
la uoi tot telul do grupări anţwtîe©, 
IngTămâdeti amorf© d© in>>ri>r şi 
nughiobte. Afară d«i «Arta Romană* 
şi «tirupul «a-îi-r palm* (giîrat'i. To- 
Qit*a llgn D iri«-M> y diiflr© 
ruşi Al. Duinil.r*»««:u © inort, tar a*- 


(y»r*. arUsticâ tle ia noi iueupâud cu ( cu artei© pl*»ucc. au u te ui puşi 10 
Tin©n»tea Aftiâticâ (astăzi toţi ( Tain uimi rar caz dc «uâg:.riu oiili- 
tuvmbrli au ojiroap© o mig d© aol) uaţiooală I» »^uşi »ai i unde 
şi sfârşind c» famn Contiinporunu sunt ©xpu»r prouuetele d© munu- 
luL nu a făcut nimic p»‘.otru artei© * m cu» al» H©g»lor cari ou înfăptuit 
rom-.mşU, nu au ajutat «*o nimic ’ România Maro ©*U* expus *. p:-j*>c 
noştorân unei ş*«oli dr arii rowâ f tul |*©ntru mormântul mp ««atei 
o©11 se.t. Iar V« paUoană n oce«tor | Tîig Chrivteseii iDamoevau 10 .erl») 
ifnobile adimaturt «t* splandidft pţâpumanilui so.:«ali«t şi da- 

noastră ăeidştib da Bell©-Ario. ne 1 s©rUir şi fosta Intrrţigntă a frsnc- 
irlijatâ du profvşi-riL cari fiind inan 01M(loau |ui Ctulry. F r»vtd**tnr fap^ 
aitişti nu au litnp *«* M ' «eăipr dr 1 ^ uu orulptor, «au m»l 

©a năpăstuită de gn^ornela rar* Mfţr pppi^Qţîiio u ,)ui «eolptor 
uu. rodată 1 
©ara 

Un ©xompltfi ai«ic d© sărăci© 


tul, s*-il;»k»r du teiste potuioa. varo 

Ş pnixuli. 1 !a parte lucrur» dv f’-l 

Ui'-t'-rui. UiUfoeă ainc«ră ţin afma 

da seutiptei'ul poirenit), nioio ştj 


Pani priitru pierd© | alături d© alo unui croitor 

mki dna şti© ce meseriaş 
Cer M-tue cetitorului pentru a©<* 
ut,» eon*<d©raţii <yir i uu * u |,r ^ a 
iu ut 1 a fac© cu plastica propriu 
zisa (Iar mă simt justificat P^o 
faptul ©â trebuia să punem la punrt 
într’uo fm oarecare o«»i puţin pro 
v»»or«u alitud neo noastră io fata j 

ab { m«h, 


♦» 

des:r©pitud>n# răuiâi*© *xiKi**ţi« 
4 lut Barară*, fiu ned «’A 
âsiii a viul cş ţâri© sa fl© s-u'pt" 1 
şi »ă aibă u : iexpoziţie- Poate ca 
tentat di- suocşscl* d-lal Han 4e t«c 
©and «ia tocit, la putere, ea apurut 
de n mii«aK« p*i var© nu 0 Ioixt- 
©■as*) ţaiptrii a ilo câteva lovituri 
ratate eu alte» xaijloa©-© 1° Dfa.rA d© 
faptul ©4 av«gj <1© #fa©e ou pr*»*lu 
«d». 0*1*1 î mu c uc na orc abeoJot 
u<mie atei La cilii ©ici îu oihoevă 


Dc obligaţia do a-ţl ridic# neamul- 
realizând voia lui Dumnezeu în 
mijlocul lui, o im «ui nu mat poate 
fi scutit. Doaoeia toaUl lumea, dar 
absolut Loatâ, ar© datoria grea de a 
face politici- 

I. (X BACA 


TEATRE 

OPERA ROMANA Werther. 
TEATRUL NATIONAL: Generaţia 
de Macrificiu. 

TEATRUL regina M A RIA t 
Cloşca. 

TEATRUL COMOF.DIA: mat ors 
6. Absenţe nemotivata, seara Ora 
H. 

TEATRUL VESEL: Scurt dreniţ. 
TEATRUL ALHAMBRA: Siper 
Alhambra 1937. 

TEATRUL LIGII CULTURALE: 
Cuibul coţofenelor (premieri). 
TEATRUL MODERN: Corbul alb. 

CINEMATOGRAFE 

CAPITOL fi ROXl: Finitul indiriribd 

şi jurtia). 

ARO: Adolescent* (Dreptul U risţlj 
jurnal şi completare. 

CINEMA A. R. P A.: Maicb gaibenă 
jurnal şi completare. 

ROXi: Miziunea Brigăzii 41. 

FEM1NA: Paris şi coropktaiv 
fORUM: Dormitorul fetelor şi Spa¬ 
niol ita. 

VOX-. Cel 7 eroi, joraal Fox şl com¬ 
pletare. 

CARLTON: Frigurite dnşmtei ea Ro- 
bert Montgomerţ şi Mvnis Lo?. 
TOMIS: Acuzata şl Oun vâ plscv 
OMNI A : Bestia umană şi Nitcbe»#. 
DARLT: Regele femeilor şi Riri-Tiv 
Tin «alvstor. 

MANON: Msrinella şi Tavernele di# 
Saa Francisco. 

„Cuibul tolofcnelor la 
leahul Ligii Cuttwale 

Astă scară Teatrul Ligii Cultu¬ 
rale reprezintă pentru prima oară 
comedia In i arte tCuibul coţofme- 
lor* de F. von Kotsebue. in romă 
neşle de Sicolae Masaim. b» r*t/ia 
valorosului director d* semă Ion 
Sahighian, In decoruri te piciorului 
Troian Comescu. cu muncă de sce¬ 
nă compusă dc Al. Zlatov. 

Interpretarea este din cel* vuti 
bune. Iu fruntea distribuţiei «/te d- 
Ion Fintsftcanu, dela Teatrul Natio¬ 
nal. are o frumoasă creaţie. <w « 
inserte alături de cea din Avarul 
lui Moliere. Alături de d-sa, d-nii 
Ch. Da mia n. Ion Focşcneanu , C- 
Stecu. -V. Făgddaru. C. Seocşu, Qh. 
Franga şi Stroe Atanasiu delă Tea¬ 
trul National, d-relc Suzeta lup- 
«MMM, lliada Munteanu, Irena W r 
cea, Afario'ita Davidctcu, Cedlia 
Rărbuleseu. 


CALEIDOSCOP 


MOMENT AUTOHTON 

Kcbtde | iubbs.be noaMro tri-se 
o>oa©.nie â* ia»mşlc- băut toadapl»' te 
ia ciicumMxnicle narl romineşU rum 
»unt e*«b la» Brjţe»cu Wi#eţil ta(ă «le 
«riţi. Pjjuk. l«s-:U l'ălbot »ie >U inii t 
Io amu *» l ifuriiiste, du lu| *• <i terii 
u duacbi tnM.ul crVar r^axc lu tru-u 
sub «flubrria driunrtrp r prbvrjp i 

-— Cine rnscar mai 5o nj«it t • l '** 
dctuiKia it«bU «le irtMX rmiiciu ^Cl 1 - 
VÂNTUL LlBIiR” mi ar ** L faci r# 
zastasul. 

l-l vum lac* net. crtşd(»»*ne, tn*«>i» 
iiii«* tarhiriinrial, c# ii-t iafio-run *u 4 - 
goiuM 

I rttvxi Iau o a-llr.» xi. | r pra 
otravă «a iAng© şi .»«* pierit-» In ph-tax 
i.ca mai tnsdfr**itâ rtriătt le lp 4 , âte/ m- 
mlark 

— Caut ovaivmtul «oioăion preturtn- 
iieoi ş» ao4 put Sili old >» «Albatec 
-*n*« c« *1. ia an*bi.;vUt,.t©a ' RFMFI. 
E o tmtperamrt -polar». In »L 

a dbU*>rUlul dlotgute *1 Iul C. A 

artucan*;At cu al »lc in do^o»- 


uonr iranieni ©# r i nu ou nici ol -- . - 
iudnt u.tute de . rac eu plastica rr* '-«omemu'ai 
propria A'rit vom arăta ia c u Chiar tel F^Ux Ader* .a. 

rând du w- . ». 

U>U»ON 


<-a «te^artie 
Jrajun». Nu e .i-nt/i* 


Al 

ite.-ujr Nu-i 
ti ea şl cuta 


atvm duta drumul la Q-d *ca*4. tn* 
coajurlod pimintul. p i In H. ; -i *' 
ies pe *1 >To.,, 

«Gândirea». 

A aparat or. S al revi»t«i ŞJANDI- 
HKA» pu iaoa Marti© 1M7 lacâmal pro- 
bJ«m«i «t>«Trisirv* fl Fascism» cu or- 
m.Moral «umăr : 

K chifor Crunte: Creştinism*! r> Fes- 
rumul; Bsdu Oyr: fora LotnşUi; Orl- 
fur© Popa: Sufletul casei-. Victor PsP 1 - 
Ume; Cabotin*!; Gh. Tu!a«: Feerii; ris¬ 
tă Cananopvl: Cdslsc »©i(«te‘<\ At* 1 * 1 
Simrrr Domntfi Patru P«sl*-ea ; De. 
uumeis; D Carseoriea l’v*rl*c 3 la ’-m, 
ctafărul L Oă. Satie: Con 2 rstul '*+• 
toglr dsla Alena; Brptlmla Buesr: C, 
Soim şt prvbletua şouc<pIhJhI deschtsţ. 
VlntilA U^vte: Simbol ibrre; Ovidl» 
PapaSima- PsiWiOiu*: Uontiusi «** 
llru /// - l’.cter FapUmn; F*r* 

li. — Secul «a In a douz edifi*. — ■* 
rtahutS; Ori#*r««c» — A/utro Strein 
li ce cux-mU ah» fSfăntulu* Fram 
clsc rf'N**'** f< Ossseateni la F°rm* ă» 
fr'un irri de /. PllUtt. Xl«b'l« f CrateM» 
Ji. Vtihua; Alesondn* PiH(» 

«iis Pspad'flia: Ai- R*»* 1 **. ^ 

revistei «Oâadirco» 


Ovte 

-«*) 







































































!!■ ' «BUNA VEStme. ___ 

DESBATERILE PARLAMENTARE 


fetfinteie dela 


CAMERA 


- “ T* 1 »» •» IwHwilul rt.pla. 
ma^ «lc«*b»a de ^ \ rwaa ă c &;i . 

''^u >" *<‘du.ţa Cantorei din Io 
r “«ric — că la ctromanin f». 

bumâru color «Joi „ro, morţi in 
NlMima n » l„«t par),* minierii Ger 
monco, „ Italiei ti un însărcinat do 
afaceri ol Portugaliei, cari nu arau 
* n "“'forma «i n a u asistat d*vât | ft 
«erv.cml rrhirioo din biserică 
Guvernul român fftr«„d demersuri 
1 h Berlin ti Roma. a obţinut de la 
fiecare din atâtea cât* o comuni 
«“aro cu nrulaş cuprins 
In a«H<Kte comunicări guvernele 
rc^sitive răspund că miniştri] lor 
«11 n *isfat cu titlu pnrsooal ti nu¬ 
mai din propria lor iniţiativă | 0 o 
corcoionJe religioasă dnprt ce ia 
prealabil fi isca or K «rigoraţi ca nu 
ho vor tino «liac u r«nri ou caracter 
politic. 

In fl'CDiPuca împrejurări colo doua 
guvern© socotesc ca nu poate exista 
nici o îndoială ca minitlrii lor ar 
fi avui vreun fiind do imixtiune io 
treburile lăuntrice» a | 0 României. 

In consecinţă. gmernelo dela Ro¬ 
ma «i Berlin speră cft în acop do a 
*« menţin» raporturile de prietenie 
neatinse, guvernul român să conri 
dero incidentul închis. 


I» nic Intre România 91 orie. 
rtn lari. guvornul roman 

iln-»r|ff>l(,| ln( , b i^ 


.. - • Haitle Uti 

^d.n|a ac J vclmie ) H „ra sj- , 

■zt*» ».». * 

^ 0 ” ,,nr « ministerială d-V P. Saa 

" V « ASS C ■>«•»« P ,™,„| d . 

Uin. iK.mrn prri„n,i„.. .t 0 „, , r 

a *" ,,u «netă p* taac luni. 

LAMIK1RILK | VICTOR 
AVTOXKSC'I 


RASIMNStl 

D- ARM AND 


OI’OZITl F.l 


t AUMkstT apu- 
c * IWVornnl «fi* prioe Intr o 

'•ituujie delicata din deosebi 

rW declaraţilor d-lui prim mini* 
tru făcute la ld Februarie Iu (*«• 
Mrâ ri răspunsul de «v, * 

guvern ului. fa, u t de d. Victor Au 
lunca,;u, prin care incidentul diplo 
matic e considerat închis. 

P- OH. BRATJAM '•pune in I41- 
KAtura cu participarea miniştrilor 
h»raml la înmormântarea lui Moţ» 
«i Manii ca in «tarea artualA a 
pinicj noastre publica. o legătură în 
• re un |u»rtid politic — indiferent dc 
nuautA - ţi o putere străină, ori 
care ar fi ea. ar fi deopotrivă dau- 
MAioaro vi partidului jiotitic şi pul**- 
rii respecti vin. 

Găseşte 9 i d *a ,-A guvernul *0 a 
flA mxî într’o profundă contrazicere. 
Sunt grecii care păgubesc ti prn* 
tigiulai ti iuloreeelor statului. 

D. GR. KINIAN rorbeşlo dcvpre 
neocaitaten menţinerii bunelor 
porturi dintre Rnrofinio ţi »ctc| n l»o 
ţâr». 

In continuare ,j. luuinu apune ; 
nou d. Gli. TătArătcu a avut drep- 
1«!c oi ininiţtrii strftini nu coml* no 
net dc inculcare kuu d. Victor An- 
ionmM'ii are dreptate. şi atunci cum 
rămâne eu declaraţiile calcgorici) 
«le d-lui prim ministru? 

Se inlrenh/t cum poate rănmurmni 
departe in fruntea guvernului d. 
Tătârftacu. fiindcă sau miiilţlrii 
străini sunt vbiovati «i trebuie «A 
I plece sau no 


DIMINEAŢA 


s enatul 

ţedlnta din 9 Hârtie mi 

drept dstlovrnt 9! ih«U' ri tondjlfl , 


n -.1-1 * . I PI oct sau nu «unt vinovaţi «I d. 

U ministru de externe apuirn că TAlărăacu trabuc sA trag* comn-cln- 
P«nfru a se putea păstra raporturile I t*l<v 

Cuvântarea d-lui Octavien Goga 


Ş flinln m> deschide ia ora 10 a. iu- 
sub preşedinţia d-lui C. Alinuiniţ- 

tai MM. 

IV tiancu niluiitorjalA d. /• S*stor . 1 nringrlre drastica 

l*t, ordincu de »i‘ Continuarea <t>*- 
I rit(înnt'i venerate asupra profetului 
j fie (rpr pentru intitularea inrttlutu- 
lui naţional tir errdif al utfucria- 
ăi lor. 

Discursul d-lui D. R. loe- 
nitsseu 

I). 1). R. IOANTTESCU erată că 
limp de JO de «ui de când este io 
I’arlnniRot, a cerut tuturor guverne¬ 
lor *n vina in ajutorul claselor me¬ 
seriaşilor ou un eredb ieftin pe ter> 
u»cn lung. 

lut 1&5 cu ocazia prolungirii pri¬ 
vilegiului Bauftii iVntiufinl,' a obţi¬ 
nut po calo de amendament dela 
\ intila Hriltiann nn fond de 30n ra il. 


reale ,| efr«tUe mijloace pentru 
Mdlrsre, n»s*(el f l aMl de mlll,>e. 
»are «unsUtiie o harter* runtra e« 
rentelor anarhie* comuniste ţi eo 

rare vum rB rc| .| or> ^i* |„*t rAţBa ^. 

I> C- GKRlILKANUi Arată râ 

. ■ , . --- I* de deaTultirii* e B rl an fost 

u chiar escroe dara . far„t date de Ulm 4. Mnmoll *i d loa 

*7^*'* «l*tl«r u |iil, oi;—.n „» „ ., m u .fc ,V, 4^ “ 

•o-......... P „.. d . , rM j„„, 


,« I __ 

«•"‘rs rJIeu. qţ-are c«rr rnnlu din spiritul s- 


(ucnl eaa platnic rare a, rarff I reţf„| p „»ei de le«v. 

faliment i>e rei mal bn.il mese r |,»,, I I) ţ. DA Ml A \. raportor 
«AŢefl ‘"** 1 * •* <*»U viaţa le- j că toata lumea rare a*. 


arau 

areal la 


SJ *-»'« «r.nU«. p».,.! nnn. [ trl^nu. . tMl 4. .«.4 .. . 

r I i I'frc IiibIh ,l.r o ii ii r__ II- 



D. D R. IOAMîKSCI 


Z). OCTAVlAti GOQA exprirmi 
mulţumirile tale cd f n t/drţll s'a 
lichidat aceri Incident, care din pri¬ 
mul moment f’a ob*cr\*at a fi for¬ 
fot. 

*Cred cd el a fost pontif de o oare¬ 
care tendinţă de neatfămpăr a unei 
anumite părţi din opozif ie.care a edu 
tot tă interpreteze in mod volnic 
chestie in materie de politică exter¬ 
nă ${ a fost complieai de anumite 
/nxjntanritrifi retorice ale d-lul prim 
mlnitfru In această chestie. 

"In ce mă Priveşte. r u pot fl Ui Iar- 
pul meu. in nirintelg pe care le ros. 
trie ati, tjinded am » d.*uf ineidenlul 
tmrl/ mat simplu dela început. 

•Când am venit la uceostă tribună 
am declarat că nu văd un act de 
imixtiune politică in participarea 
miniştrilor resT^rllvi Ta înmormân¬ 
tarea retor doi tltprrt 
»*tn nani considerat iuuurînnu- 
tarea tinerilor «ă*u|i pc câmpul de 
lupta ca o manifestare politic*. Fu 
• n*u ml m am dus | a arcaşi* , n - 
u.oruiintare pentrnea. pr |„ ptcxrnta 
f'ca. -a omagler eroismul relor doi 
tineri, cari au ratat pc cdmpnl Jc 
onnarv. apiirând idecn nafională şl 
p erpytiitâtătii. 

Nu puteam sa dau uita 'uLrrprp 
laic nici prezentei miniştrilor strâ 


dyrâ | a o asemenea oonclnxluneN 
«Incidentul aalAzj <*ale închis. 
«Dupâcc a( i examinai a{i stabi¬ 
lit că osie uo noi ile pici•»tc t>cruo 
nolA. ci nu e«le făcut din ordinu* 
gnveruului, că ou a vru* dccnl »A 


pentru orguniiarca creditului popa 
Iar. 

Dar aoest fond a fost eotifi»ua^ 
n-ni lurxiii |w*utni cremrca BAnoli 
centrale cooperaţi 


rll efectuate, dece n‘o Taectlts 
IVrmlm» nrusind guvernul rara 
n src 0 pollt.câ naţionala precisă 
Pentru ridicarea elemcntalnl et¬ 
nic românesc. 

Aci trabuc sa dovediţi r * Vrr ^ So 
mod sincer Prntccfla inunell naţio¬ 
nale. 

Meseriaşii minoritari din uoulţe t*. 
rllorll an primit dela fostele go- 
rcrnr avantagli mari 9 | de ae»[a 


binevenită. 

rolovl opovlţla ■ H combătut arest 
Itroeeţ j n toate amănuntele | u |. 

Se «Imte obligat pentru serat |u- 
er u ia prrrlaea» pnnet m ponrt 
binrfacerlle aecatol pr<»ert aşa rom 
e*tr redactat acum. • 

D. C. ALIMAM^TRANU. cer* 
contiuuarea In şedinţa de după a- 
mtaaâ. 

Se i a In diaouţlo proectal do lo- 


:rz'rizz’!:r r »_ w,» 


rare an foţi persecutaţi. 

Să reparam vitregia Utorlră să 
ridi« Ani prin Jertfa Statutul pe me 
aeriaiiil român la înălţimea Cela* 
minoritar. 

Credllol este unul dintre rele mal 


«1 perelor. 

O. C RISTIAN CIOMAG atacă cg 
♦cva articole din areal proeei ce¬ 
rând preclrărl din partea ministru 
Ini roitelor. 

-Şedinţa H o ridici | a ora 1. 


tenie fufă de \nra tioarlră. exprima¬ 
te eu aven prilej) preocupat »i •! 
fU interesul părlrflrii ti denvoUărU 
legăturilor amicale ce ac cm cu U*t- 
manta, Italia ti Portugalia, — a ho- 
tării să eOnridete Incidentul largii. 

D. OlUdORH fntfPMKRj oiullu- 
mcft© d lu» ministru do externe i»Pi»' 
tru tactul du uaro o dat dovadă în 
lnobidcrra definltira a acr-tnl re- 
grcUbtl ioeidunt. 

I). OR OAfr'KNGlî so asoviastă la 
pArorca d-lul Filipeacu «1 ao declară 
«ntiaf&cut du soluţionarea «i'uslul 
ioeidunt. 

D. D. K. IOANITKSCU a preelsat 
că ia şedinţa din 17 Februarie d-u 
a cerni să nu te pripească in a de¬ 
clara In manifestaţie publica parti¬ 
ciparea a doi miniştri airâlnl la ce¬ 
remonia Înhumării a doi tineri cari 
luaseră parte pe frontul civil din 
Spania. D-ss a cerut să nn sa con¬ 
sidere ceremonia drept aet politic 
riad se ştia câ întreaga ceremonie 
dela graniţă pftna Ia Burnreştl 



ţedinţa de după amiaia 


Sjotiiuţft sc dcachide Iu ou 4 juou 
sub preşedinţia îl lui Alvr. Lapeda 
lu 

Po banca minis^ riufd domnii t). 
loca. I. y’isloi, /- Inculet, 
te i Ordinea de ti prmrtn! de or- 
gonizare a teatrelor. 

L). Ekim"*,*!! raportor ia iu diacu- 
ţie volarva fv* articole a proiectului. 

D. N. IOROA n propus un amenda 
meni articolului HA 
D. M. w ANQILKSCU »‘a asociat 
ta părerea d-lui tor f/a si a ci>rul să 
pe precise se in Onoratul Srnot în 
centre priveşte ideea tnsiifi de Sin 
dient 

I). MINISTRU AL OGLTF.I>OR 


tf i. I ra pur şi simplu n mratnont* 1 t °* i oici ° olrcoimRauţS care alt 
rcliginava i« îngropăciunea a doî j«penală manifev 
Itucri i-nri. aşi pulea rine. e * ao * tarc ingropAi-luno». 
fosi conduşi 1* inutormântdru da * departe, d. Goga apun»: 

unanimul regret al ţflrli oonstre | <Tn 00 privapt» denunţarea naţio 


Capitalul iniţial era prea mic, nu¬ 
mai I milinuni). iar băncile alese oa 
iulM-mwiiaro nu căr.ut In faliment, 
pagtibind Creditul industrial cu cir¬ 
ca HH» înllioasu* loi. 

Cum «o explică eşecul 1 
Intore'H»!,* micilor industriaşi snn^ 
fotitiudiclorii cu ţnicrract» mori'i in ' 
duatrii. 

Trebuia o instituţie uoui şi aefut- 
rniia dc Grvilitti) industrial, aşa cum 
a cnrnt-0 cu ocazii» votărcl loi»-ii nio- 
aeriilnr din 1036. 

Ce se fne* asldxi ! 

Proi^lul dc faţil erefaşă un iusti¬ 
nii e•!I» forma unei Mirioliit' uiioui* 
CU nil capital de 300 w'lionnc. 

C ine insA v’n subscrie oeesfe mili- 
uaiio şi cum se vor acorda credite 
tiu».»;‘naşilor? 

Statul este obligat să subscrie tftO I 
milioane, — dor de unde vor iVfi fon- * 
durile când in bugetul 19 * 7 - nu J 
CAlstd nivi-n ci/răl 
Oar chiar dacă capitolul de yto mi¬ 
lioane ru fi vânat el va fi insufi¬ 
cient fată de n •volle celor X!o mii 
f uusrriaţi cari astăxi mint refuzaţi 
ndu**ă uu omagiu in faţa morţii câ âe Irxitc Instituţiile de credif. 

De ce capitalul nu erte de JăO mi¬ 
lioane ra şi la tnarea industrie* 


A obţiuuţ tot po calc de mueitda | Si ARITLOR h spus d-lui MANOI- 
mont lu înfiinţarea Creditului indus- î Lţî’SCU că ideile aduse in f a ţ a Sena. 
Irinl si» H ,< formeze o secţie «pocialâ,^ tuln» nu «* pot traduce in f a pt do 
cnn* u şi lu«| fiinţă, dar na dn| în "UlBlW corpornliY 1>c care 

xultiitc din doug motiva: 




tăravitatca insultei caro se «duce 
■stfel celor doi şefi naţionalişti, 
evlc subliniată de faptul că in ace- 
laş caricatură, este înfăţişat şi mi¬ 
nistrul propagandei germane | n a- 
«eiaşl formă caricaturala ca pro¬ 
tector al d-lnr G«*gn şl Cu ia. 

Dacă prc K a s ar găs) sub U n regim 
de libertate, nu am fl îndreptăţiţi s* 
punem nici o întrebare d loi minis¬ 
tru de interne, lâaănd ca opinia pa- 
bllcă singură să pedepsească, cu 
dtspreţnl şl indignarea e l. astf*l da 
jigniri aruncate dlntro oficină de 
străini şt Înstrăinaţi, fruntaşilor vie 
ţii noastre culturale şi politice. 
Dar când suu<* m şnb nn regim de 
cenxur* atat dc severă, lacăt un 
mal oate îngăduit clarelor naţiona¬ 
liste nici mărar să întrebuinţeze ex¬ 
presia -presa din Sărindar», «an să 
numească pc xiartşHI din această 
presă cu nnmdc |or de origină care 
este numele lor legal, in l«onl pseu¬ 
donimelor româneşti sub taro *e as¬ 
emui. nl se pare că îngăduinţa au¬ 
torităţilor faţă mi un deşen. proco- 
c-atnr şl injurios pentru două per- 
^onnUtăţl Curs* cinsR’sc nt-amnl n'»s 
frti, puiir guvernul sub su.spicluucn 
nuci r.'grclabile parţialităţi. 

Dacă asupra acestei chestiuni nu 
nl se va dn explica (iutii satisfac»- 
tt-are. vom fi in drept să credem ca 
intra in insăsi politica guvernului. ( 
m»'toda de a apăra irupcrlincnţa 
strfiinilor din presa şl de a lăsa sa 
fie insallab' marile ligurl «le nea- 



'finct. un sil t*rtd"" 
asrecvm raporturi!* nosărp • e 
Ica, ta^triufUs dini mi*M**'** 

Uit,metru rU repmfnlsntU A 
Sa o.eeu ,4 fi"*** 

acum. Mii dau teama ,-ă **lc f "i 

tn< etn rOnrtanmtM inlrS un tn> ! R 
nrdln extern fi unul ;*« pctortUt J 
porturile ministrului d* exlrrne ra ] 
rretmlanlii ţârii In «IrfJufM'c. 1 
dcfsti chestiune esie rerfevuă»^ 

«l-ful Jean Th fittfrsru dela M*ărt 4 . 

ttenunf M drsooU anim aceâitt ihet. 
Hune, daci d. ministru Vielof .Ini». 
ne*cu Ist <« ontâfâinemful făli de Se¬ 
nat câ la o comunitare pa cate noi da- 
puna-o mâine, oa mutI art sâ dea •* 
râepana fl explicafiuai In termen da 
de ar e ^ 

t>acâ d. minlslru nu /ace aieaitş^^ 
larafiune, sunt obligai ** detxtoll icesa- 
tâ chestiona. 

U. VICTOR ANTOhRSCV, ministrul 
*lac«,llor strune: Voi răspund * '»e 
diai. 

P. y. UAS 01 WSC 0 : Atunci do d«a. 
poli? 

IX VICTOR ISTOSFSCU: Nu. 

D. A. C. CU7.A. psrthlol naţional- 
creştin regretând Incidentul sa **1»- 
enră că el a fost reiolvaL niai m 
soamă >pre deplina satisfacţia a 
naţionaliştilor. 

D. N, IORGA. arată că o anumită 
preu» l-a »«» intro lumină («ăfttL, 
nefavorabilă fa|ă d* Germani» îl 
mai cu •fon# da Italia — ca «n 
om ale cărei şederi sont fo com- 
(•Iertă contradicţie cu politica aces¬ 
tor ţări. _ Nimeni nu » atacat 
Germania şl Italia ca atare, cuta 
na e.ste iogădnit in primul rând 
sft atacăm pe aliaţii noştri şi al 
doilea pe aliaţii noştri de acum ca 
caro trebuie să păstrăm rclatlaol 
bune pentraeă această atitudine co¬ 
respunde rn fondai nostru suflete»* 
Ynsaşl. 

No se va găsi an Cuvânt de ne¬ 
prieteni* pentru aceste două ţări 
şl mai ales pentru Italia de care s«a 
ten» legaţi prin toate fibrele fiinţei 
noastre morale. 

j Pentru ea inirlglle «* san «°I- 


D. VICTOR ANTONKNCU 

imbrăcat un caracter qnasl oficial, 
fiindcă in toate gările au participat ^ portat pc seama noastră in atrălnâ- 
autoritaţlle, şcoala, biserica. însăşi tate să nu prindă, treboe să »e- 
primarii in uniforma de ceremonlU ghexe cu multă grlje In acest sen» 


dc atunci d-sa a rugat guvernul 
să fie prndent. să nn considere ca o 
interpretare a sentimentului opiniei 
pobllee aceasta Lsbucnire in Jurul 
Jcrlfci a doi tineri cari se sacrifica¬ 
seră pentru creştinism, pentru Idola 
dc patrie, pontru Tron. 

CATRVA VOCI cer sa se preci¬ 
te w» care Tron. 

1 *. V AXOILLSCU. I , <’istru tronul 
României rare ar fi ameninţai ia 
momentul în caro sar produce »n- 
rerntrea bolşevică de a trece jn'ate 
w oi. 

D. IOANITKSCU Considera o Ire- 
verenta sa se pună in Senatul ţarii 


ministrul nostru de externe cu di¬ 
plomaţii d-sale. 

Replica d-lui ministru Vic¬ 
tor Antonescu in şedinţa 
Senatului dela 9 Mart * 
1937 

Domnule Preşedinte, 

Domnitor Senatori, 

Au Iau curântul In rrplirâ •l-'Cât 
spre a sterenlua Că, cuvântarea plină 
de tnfrlepciune adâncă a d-lrti pro¬ 
fesor Iarna, a adus lumină întrea¬ 
gă asupra chestiunii, carr d, trei 
săptămâni se dcşluite I» România. 

Sunt, domnilor, fericit, că un om 
innfelept, un mare cărturar al pirlt. 


MANOI LESru 


vo 


D. O. GOGA 


I Drce nn se tratează mica Industrie 
J <v/ pufin ca pe marea Industrie, ea 
»ira/-«îm/ Mutual o valoarea economi- 

H* cu nrexJeai» la Început ci a I na,ft * noastră, ca *e nraeşte aici. ' că socială ci un rol nnflonol — cu 
er.istM C*p, i n t erpr<î(ar(% r# înlăunlrul tării. Fa este dolermi c« sr s-or cuceri oraşele minoritare, 

‘ or. «» dădea gucomnl din mnmoo i ua,A ălitudinea noastrâ. de wri tfK ™ marea induatrle anonim,), trus. 
I"l în emr» „m râzut ci aicriile o vr,,aUlM i>ou*trA io faţa treburilor titscotă fi înstrăinată, | 

j Forum juridică i 
Noi votn respinge de ori und** ar nime loaă de dorii. 
voni orice aoiealee In treburile in Trebuia ud te treiere un nstitut 
teri»are «le ţlril. k de stat c a In Italia, sau să sr lase 

Acest sentiment de demnitate a- nceoâtă tartină unităţilor n uti- 
dâur i) aven» cu toţii «I cine no I I luftr numai de meseriaşi ca*i trăesC 
ure va fl Pu* de eitre orplnia pnbll. 
e In situaţia d« a-şl 
greşeala» 

D. ADAM I0NK8CT. spune 


‘•'«tor litieri. ,Mn Cerij| 0 |l on f,şs : 
lr.»ns,mrlole fu toat* ţ nrH m 
Vtejimit lor «u fost făcute marrlf» 
slăr» upronpe unanime, pe doasu 
f»a Partidelor, dintrun «entimep» 

d* pieţnfe { n f a ţ„ m0r ţjj 

«Atunci «ui «pus: d ocss ttomptioaţi 
lucrurile? întrebarea mea ^r* a 
dresată şi guvernului şi opoiiţiei. 

•Uraţi «a împingeţi ţara Ja uo 
conflict diplomatic, prin acaaatâ 
rsagerarr ia Interpretarea InHden. 

(ulaH Cnnsid.,i«â si,. . ,,ftr a. aşa cum o ronfmuă azi de 

- "• -U-âm O.Urid/M.'l"'" d m,n ' ,,rU Vl "'° r A ° 

A»e*iclf IVttlrură «« r f| creiaţ 
jf»r al «Parraţrlor, c*re putea 


I şl activează numai 

recnnosşle tcşugărrsr. 

I Ace«lr două 

l ' cil c 


societăţii ano- 


splritul mrţ- 




'ttttDp rtiinl tipurile 
«ci funcţionează creditul iu toa 


încă din şedinţa dela 1* Februarie J te ţările cu micii indus)r 
Frontul românesc a văzut situaţia 
dară, aşa cum o confirmă azi de 


So voteari o acrie d» legi, dupfl 
care şedinţa so ridică la ora 7 jum 


SfAnta de noa ic 


$c Utila se dCichldc la 0 ru 9, fu:» 
^re>Jd€nţi B d-iui Radu Ro>cu’ei. 

Pr bnnea rnjrâikriolâ d-nil Sai- 

Nequ'â ;1 Bvrceanu 

D RflDU LflSCU larc o comu- 
nicare d-lui ministru de finanţe, n- 
ralţind cd Iu vama Braila a lost 
fâlMtd câ la vama Brăila a lost 
numii un funcţionar cur* nu ar#î 
i e ciTute 8 r<Ţ]u! metil 

r> CMPEMU xc J.upa dc u- 

hu/.u ic co*r| c- }c «fetii fvo ti fel d 
bv/urile coiutH- op m*.til k< ăvnicîd 
Heitnou, care. fără j±i un drept, 
« ţi exploatat din proprietn- 
«-0/rp îxrisoraiului Chtleni 170 
H «nâ dc prok-clie, i.ub cu ocolul 
inii-' sâ ii iu4 rw m'i>urâ pefl- 
< u reprimarea delictului cotU 

Mai fac comunicări d-wJj Păăpe- 

lirwclU, Ocioviîiii FurUmpearui, Ch. 


Fottno, Jlje Twna, Coqu $lelune« 
seu ţi Pet<e Caza cu 

D. LEON SCRlDUN xe tx’upa de 
t-iludţja >«)«Iej sţx-daV dt textile 
«Ic pe linqa ^oj 1» po it lmicâ din 
Bucureşti, coală fn care se afli 8M 
lu suin fţirien i itdnnj şi vfrâinL 
Vina — apune d-sa o poartă 
statul rare ă*o <le*interezii de a- 
ceastă şcoalâ ţ>i n refuzat s'i inse e 
in hurţetul iniui.steru'ui edtr na¬ 
ţionale o sumâ nece. ard pentru |n- 
Irrţirercjj elernentfJor autohtone 
Se intră in ordinea dc :ri. cîhrti- 
Lmdu-te pe nMicole leqcu petilru 
iudium/irca }i incurnjarea tiqriruî- 
lurd 


Şedinţa :-Q ridică la oro 12 u)rn. 

noaptea 


Oratorul ni lux <!»• amănunt#' dâ 
d* , l»fîi asuprii organisarJi «CrudiIn- 
•ui mcşt«Nşng M rc»c iu Italia, Belgia, 
Bulgaiiu. Franţa, iugoslavia t>ho 
aloracîa. Polonia rlc. 

- • Institutul ee »» prorooiica^ă 
cile o societatea anonima şi numai 
imnirucă vrovi sa fiţi puşi la adăpost 
obligaţi p* meseriaşi no obţină 
credite decât numai prîji #M>o|HTa- 
Gvc. Ştiţi ce «« va iutâmplaf S« vor 
coii«tilui «■ooperative fieliv»? numai 
In vederrn obţiuurii iuiprumuliilul. 
Fim* credeţi că ar pa»c» primi cre¬ 
dit** in u-eu»»*u*B Miniliţiuni f 

Arata «Ioni*menea câ dobânda de 
pc.Hiv aConluJ Maurii Naţlnnua- 
Ir. deci Hi* e*<te ruorm dc marc. 
Jniprumutaţii nu vor plăţi numnl 
<d aurit şl alt** rljehuell m»ria- 


nmjruri 


ri*ile şi nrinărlarialte şi _ 

subscripţie obligatorie la neţuri! a- 1 
«•igorarc* imobil ului plru 2 r din 
fundul dc rtvcr\u ni coop*'rntrve| 
«ore tribu* plătii» in bani contra 
obligaţiuni. 

Ikdmndn lu avutcoca «ondlţiunl 
wlf luai luare şi nn ' a putea f» «u 
|u»r(«tu de venitul redus ai uu*»a. 
riaşuluj. 

Oratorul «e rldirâ contra «lispo- 
ziţiilur drastice prin rare orice unt 
«eriaş împrumutat ăe Oouaideră 


j w d-l n'«litrtu<* ului.ci cuud *1- 
uv»« o şnnr;j. dacă iu«i\ pâilî* a 
(lunci nu» va >:-iiiuibn pftrcciltx 
D. M. N .7 A Ol LE SC f, - Eu părerea 
nu mi am schimba! o niciodată, Şi- 
au schimbat nifii po’ifillc In raport 
cu părerile reprezentate dc suine, lu 
momentul fusd când *1 ministru ai 
cuib l»*r f i artelor încearcă pă focă 
procesul tarterei mele politice In 
cdteca cuvintt şi pe culc dc j nire- 
nritere, am dreptul şi ru crrd, vd 
ru.spund fol in cătesa cuvinte. 
Fiindcă este corija dc o Iepe, rare 
priccfte teatrul şl arta, am ră-i n- 
dtn aminte d-»tttc că n fo»( o ura siu- 
nc foarte recentă, imediat după 1 
Iunie 19 * 9 , când urechile d /a, //- 

momii nu puteau suporta Imnul Re¬ 
gal şi — vii prut este. 

Ne pune l« vot x»poi amcadnuieu- 
tul propus lu ari. MS şl sr respinge. 
Se pune »iK*i prorei ui dc lege la 
vof «an* se fac** în total cu bile. 

PROtCTUL Dl LEGE 
PENTRU CREIAREA INS¬ 
TITUTULUI NATIONAL 
DE CREDIT MEŞTEŞU¬ 
GĂRESC 

D. 1. DAMXAN raportor arată câ 
«ce*! proîeet vine **« rezolve mo* 
din problemele deştul do importante 
ale unei cla**c Mociatedia T»ra Romă 
n cască. 

fbi/ut po /u cit lutru d n« credea eă 
nu v n găsi crilica contra, oă ac-est 
provei v’a gă« ( unanimîtnten Sena¬ 
tului. 

Iii adevăr au venit la ac«g«Utri- 
• mire membrii or*ozi|«oi a- 
«•calui mătur «ori*. «Iar on venit mi¬ 
mai acei colegi ai uoîtri, cmn* ou 
legi) tura #u net ostii elasil socinUL eu 
cl«r;i nii'ivr.aşilor 

Vrt rog (*a votaţi aceaL fvroccl 
«le lege i-ât uijii ivţ.ed#iţ pont «o u u 
.-,*.« uistitut |H>ut« deveni o r*-.*- 
litote. 

COMUNICAREA D-LUI 
PROFESOR MIHAIL T A- 
NOfl ESCU 

Am otimir^ a i«*tr«’tui pe d. preşe. 
dinte al (onsilluJuj *>1 n»lniş(ru do 
inLcrue. d»iâ «re cunoătîn(o tic un 
de<*cn carjcaluro aparut »n ziarul 
Ailcvarul» «l r lă 7 (n ,-are 

d. (Jctaviau Goga e<t«> iufaţişaţ un 
pul Ieşit diu ou care stre «miluţe, 
Iar d. A, 1’. Ciixa • x o cloşta car* 
ra*pum!c puiului: -tari dhi cioc, are 
cl frljâ UUrui (iocbcla da loţl». 


........ .......-... ... , da ât.Waa'r acr.l, i proSb-I»-.- ^ 

mlaul, «II...4 '» *«.e *!***!“ »' >1«<™ ««»»««• « r- nin. 

la IUI» ‘ '* r *'l'nnda. | ra. car.ialal Komâatn /I-crcn .1 

»«* derlnr.t molţuiutt c a cc-sc* Glo- j,* r c*peclnt. 

cui Nafioual din Senat a prevăzut Aceasta, domnule profesor, este' 
şi dcaceca a rugat guvernul sâ uu grija nonsird de toate silele, cu >d 
ia atitudine. provocăm vrăjmăşii, şl fnfrlerrpltt* 

luxă nu înţelege sa «e tragă eon rnttfafarş o d-lui profesor forgn a 
Nccinţe politice din aceasta recuuoa * dat conelusiuni/e acestor desbalerL! 
şler» peste trei săptămâni. | Fiindcă «u a fost dec t 

Acest lucra indritaeşte mărar să **» gândul d-lui preşedinte ol Consi- 


naţu 

D. AI. v* i'iOATU Huspendl şe¬ 
dinţa pentru 5 minute. 

I.a redeschidere «1. ministru nl 
|ofnts'rilor străine, va dn nu răspuns 
la o eheaiione ridicat.' 1 aci în Sennt 

«<’ţim i t o«A s**ptoiDi' r ) : 

DECLARAŢIILE D-LUI 
VICTOR ANTONESCU MI¬ 
NISTRUL AFACERILOR 
STRĂINE 

Domnilor Senatori 

In şedinţa fenolului din 1 t Fe¬ 
bruarie curent d-nli S. Mlcleacu şi 
Gri urne Filipcscu /im adresai gu cer¬ 
nu fui comunicări lor d. M. Manoi- 
îescu cu privire la parlirtptsrea u- 
»i«»r rrpr* zentnnţi diplomatici la ce¬ 
remonia înhumării celor doi 10lun¬ 
triţi rotnăns morţi t» răsboiul civil 
din Spania. 

In răspunsul său d. prim ministru 
a arătat câ guvernul Fa cercetaţi 

■ ta. est incident. 

In ce pri veşlr friptele din cercetă, 
rite fă< m le s*a stabilit că 


h* ceara câ de aci ineoio să fie mai 
prudenţi in butâr&ri pentru că 


Mifltri idela cn să turbure tn mod t- 
nutil relafiunHe României cn două 1 


situaţia de aram s'a pus in discuţie . Stal* mari. 


însăşi sentimental demnităţii na¬ 
ţionale. 

Fale totuşi o mulţumire ca sa 
vezi pe cel ce te-aa combătut erL 
ca axl ajung la roncluxille formu¬ 
late de tine. 

D W. UASOILESCUs Arcan* deda- 
raţie onottank pe doi tineri cart au ci- 
sut in chip otdunlar şi eroic. 

< seaca opuneâli dp^ In comunicarea 
<fD„ domnule ministru al afa, roilor şiră- 
inc, nu face decât sâ se confirme in to¬ 
tul: sâ confirme ci aceatri participare 
nu • aout nici când un Caracter de 
irficipat numai doi miniştri. .justgtUsnt fl câ nu esc cu nl/tsic din ca¬ 


lif Germanici si Italiei fi un însăr¬ 
cinat de afaceri al Portugaliei. 

Aici unul din cel trei re/rrerentanfi 
dtfdotnaiic. nu era In uniformă ; 

mei unul ns era insolit de vreun 
alt membru al legafiunrt rcspccUre, 

Cei trei reprezentanţi diplomatici 
n'aii participai dela pară. nau fi¬ 
gurat in cortegiu, ri au asistat n«- 
miri ta serviciul rrtigios fi uu păr㬠
sit biserica îndoia după terminarea 
acestui serviciu. 

Totuşi guvernul român a emuf 
weccxnr să ceară lămurieri celor 
trei guverne reprezentat* de di¬ 
plomaţii in chestiune. 

Ori din comunicarea făcută de ga. 
rcinul german rezultă că: 

Participarea miniştrilor a avut loc 
cn titlu personal şi din iniţiativă 
proprie; miniştrii n\iu partcipat de 
cât la ceremonia religioasă şi »m* 
mai la aceasta, refuzând a lua len¬ 
te In orice mani/estaliuni; imuiftrll 
n'om avut inlenliunca *d sr ames¬ 
tece in afacerile interne ale Rom⬠
niei. /V c Ic altă puric. infntţfrU iri 
txpriifiă nădejdea că rleelaraflunile 
atât dc sincere şi 1 le leale ale guver¬ 
nelor lor, vor fi judecate ai sufleu « 
ir ptohii închiderea acestui tari- 
drnt şi ne tx#r permite fă continuăm 
cu rit i/t act laş *jplr»f di încredere 
reciprocă, Optra de întărire a boa 
lin ilor dc prieten ta şi simpatie ur¬ 
mărită )uimi acum. 

Domuilor s*nntori. 

Guvernul român având Iu căderi: 
răsuflatul cercetărilor făcule fi 
luând aet de expliwţiuHifc ce i »««»/ 
dat acum şi de sentimentele de pri.’- 


drut ti tanfelor diplomatice şi In al doi¬ 
lea rând — nu pot cita chiar fraza do.. 
dar 1 â seamănă cts ceea ce am st*as noi 
act __ ci miniştrii străini nu au aout 
Inlenliunea şi nici nu au eresul ci prin 
aer st |c»t *< pot fi supărători pentru 
ţara noastră. 

Care etic canriuxUinea/ Coneluzlunra 
tale ca acei cari au ropretcnlaJ in Par¬ 
lament acest puni da oederş. calm şi 
obiecţia au opul dreptate #< rJ n«< aapul 
dreptate acei dela guoern «1 din opozi¬ 
ţie caro an ciulal si exagereze ace ti 
Incident şi car* mai ales »au grăbii 
prea mult să scoală conclusiunL 
D. A. IORGA: Carr au fost aceiaT 
O. V UANOOESCV: In special par¬ 
tidul tmponal-târânr#. ca să vorbesc 
numai de partuMe mari. 

Partidul nattonal-lâranesc a fost a- 

c, la . arc a fâcut din această chestiune 
nu numai in Parlament dar fi in presă 
«1 mar0 theslinu* de po urma căreia tre¬ 
buia turburată ţara, şi dară se vutca, 
râstnrtial niţel Şi guortnul. 

Ei h inc domnilor, concluziunea e*>* 

I(fin urmare arrosfa. 

\u OUAU *ă subliniez un momeul <le- 
f/rat, dacă d* /»* urina iuţrcgulul tnci- 
diml aşa tutu s'a dnfaţural şl mal a- 
tr.» dr 1 iv armă deleterilor de data ire- 
cul* >dn ( auieri şl Senat, ţara a câţll- 
sau a pierdut sub 1 aportul prtsll- 
lui sin Declarăm cu (of<4 tnciden- 
lul fi constatăm încă odată ci 

d. Ficior .In'unăSCU, co otice diplomat 
carr se respectă t*l« un mate. un fer- 
ruuneaf r epurator in pollliCa caicrnă a 
firii 

Cu a< casta aş fi terminat, dtd a» 
tu'ar leg» de această chestiune, aproape 


Eu cred. dosnuUor, că adevărata* 
concluzie <1 avvstor dc*bnterri a for¬ 
mulat-o înalta I»/ri«*pc«un<* a mare. 
tui notlru odriMrur d. profesor for¬ 
au. Sd fim dgei mulţumiţi, tă. nt 
toţii, am putut contribui la dcsln- 
garca, (n couditinni buna şi normala 
a acestui incident (aplauze puter¬ 
nicei 

In crcacc prit*ş/e întrebarea rt lui 
Manoitescu voi răspunde dc îndată- 
ce co va fi fost formulată în scris. 

n. AL, LAPEDATU «rata eA Po¬ 
trivit «lispoxiţiunilor eoariitoţbmăfe 
ale legii doctorale şi «le «cgulumm- 
tutui nosh-n intern, toate formei» ee- 
rut» de aceste riudurii fiiod iado- 
plioite proclamă P« d-noii S. Titu- 
Icscu •' Victor Antonescu senatori 
de drept «’« anii cari au fnoctienă* 
ea miniştri limp de 6 »«i dc *«!*• 

* 

iseduiţn a» ridică Ia ora 7-30. Km 
şedinţă la ora 4 p. m. 

Dela partidul 

naţional-creştin* 

IKxtub a avut loc la sediul Casei 
de Stat a circ. 29 a partidului na|u>n«*- 
creştin d« sub conducerea vice-pr«- 
şvdintelui sectorului III Albastru, d. 
in<pncr industriaş Grlgore Zarafescu, 
adunarea extra-ordinara. 

După fltnpk dtscutiuni comitetul 
circ. n iurat din nou credinţă prog/a- 
mului partidului oaţiuuol cfe>tin cu 
mâna pc drapel. 1 

Comitetul o hotarul şi o ILxat 
riua când o delegaţie compusă din 
sânul cx>miietulul circ. 29 pentru al 
înmâna d-hii Octavian Goga un me¬ 
moriu 

Aieioş driegnlk va Inaima urt uit 
memoriu oi acria* continui, preşe- 
dintelui suprem al partidului, d-lul 
A. C. Cu«- 


Citiţi şi răspândit 

.Buna Vestiri*^ 




















































«Buwo vr<T>HCt 






Discuţii 


Prob ema juniorilor 


Răgaanl norftu di miRoc rf. sdpDhnănă pe mrr nt-l tno/tdur drtfd- 
f * alăt de r*asioMi*tă „ campionatului d* footbali c bine săA <*- 
pentru Hmpestrea câtorva probleme rf«- talere « oapitai in 
de*roltar r a mişcării noastre * poetico, Printre atâtea probleme 
fi cardinal.. acrea a juniorilor ni re pare de <vw nuii apărătoare ac- torl1 
Hn htnt» 


In dcsroUarea tootbnUntui nastr u n poate obrerva un fenonum în 
* r, /r»nŞ lor, pr cât de dar: de fi românii au progresul I» practicarea aces¬ 


tui 


deşt astări. incontestabil, cri moi buni jucători din fard sunt ro- 


Btdnl, totuşi această îmbunătăţire nu l« datorvţtc nnor clemente noi, ol 
Mi fi/t cadrelor vechi. In ultimii duci ani nu s'a mai relevat nid 
iih jucător de mare întinare. (Sunt cdt**va cxc*-p(ii pe cart tn*â treime să 
ic r-jfi firme viitorul). 

Această Rp*ă de productivitate a pepinierelor româneşti jr< datnrcş(< 
concepţiei greşit* care s’a fnşMpSnil atât la conduct rea duhurilor, cdt 
fi tn conducerea torurilor tutelau. In afară «h* profesionalizarea Junio¬ 
rilor, pc cart o condamnăm In treacăt întrucât ei comportă o discuţie 
mai amplă, unul dintre martie neajunsuri ah’ foottrăitului este exhibi¬ 
ţionismul. 

Să tu explicam. Juniorii — adică Jucătorii minori — au un cam vio 
nai al lor, organitat pe principii geografice sau evoluând paralel cu 
campionatul echipelor de seniori . De cel* mai mutic ori, fiecare vehiPă 
mai mare — In speriat cab' divltlonarc — ţine cu Juniorii sdi să proto- 
g/isre disputele dintre Jucătorii majori. In felul acc*ta — uueor i — mat- 
citurile de Juniori SC bucură de asistente cu oare t’ar tăiulo fi unele r - 
rhlpc dirtrionarr bi întâlniri mai slabe. De aici porneşte tot răuL Rntu- 
siast fi sincer, publicul este prins de unele fote frumen.vu, ba chiar di 
Jocul uneori excepţional al căi* unui Junior. /«curajdrlb- cobWit’r »o* 
nasc unanim fi spontan, iar copiii incep să se crrodă fi fi Iau în scria» 
poreclele pe care li le dau unii spectatori mai ingenioşi. Ghllă nu mai 
, Ohifă, ci Sindelar; Costică cmde serios râd chiantă Rindea. Tânase 1*1 
pi o Sfera, Văstase tl uzurpă pe «urni Ionel pc Sony Siculescu f. a. ru. *L 
Dc aici până la cabotinaj nu mai este decât un pas. Fiecare Jojacd 
tn vedetă, cântă efecte de scenă, cer* aplauze, cerşeşte aprobiln. \u-l mai 
interesează pe nlrt unul succesul echipei, oi succesul său. Veri câte un 
prichindel rum *c exhibă L cum leşină pentru a fi compătimii, cum se 
prostituează ~ vă rugăm *d ne iert*,fi, dar aci'sla eslr termenul Just — 
ponfm a câştiga inima hidrei din arenă. Un astfel de individ nu va mal 
fi niciodată un element pozitiv pentru spori, (S'ar putea scrie şi despre 
rolul dezolant al dahinntor adolescente cnre-şi încurajează vehement 
foafii in chiloţii. 

ra închipuia oă toate cele de tnai sus se amplifică dezastruos I" 
SHotchuriU' inlrr-orofc sau internaţional*. vând juniorii sunt decretaţi 
fn ntod oficial vedete. 

Ca fă n ti ne mai lungim, pumni ctlor oe tc r ndocsc de ad*vărul *pv 
sclor noastre, următoarea întrebare: Ce s'a ales din admirabila echipă 
de juniori de acum doi ani a BucurtştUor? Răspundem tot noi. Tofi, 
absolut toţi , au eşuat lamentabil din cauza exhibiţionismului cabotin . 

Vm suntem contra campionatelor de Juniori Am susţine o prosti+ 
Dor toate ocolc dispute să s c Petreacă ou porţile închise, numai In fata 
antrenărilor, a conducătorilor de cluburi şi a oficialilor, rari să fie obli 
goţi să păstrez* o tăcere mutească. 

Veţi spune că Juniorii nu vor mol avea nici tsn stimulent. Această a 
firma",i* r.sie. valabilă tu/mot pentru elementele neserioase carp trebue 
eliminate oricum din sport. 

Şi mai *stc o chestiune; aceea a pregătirii p* care trvbuc să o aibă 
conducătorii cluburilor cu Juniori. Dar despre at*ra*ta, altădată. 

VIRGIL POPBSCU 

Box 


Carnet 


Li M ntr Coxlu, •'* ţinut uo o«cur» 
de KiioU. ca pz/ifcipuit.. 
celor «val buni trtpArvrl din DdgL, 
Frânt;», IvsILt >1 SuedU 
Clanrarniul pe n»|iu»i la probele de 
floreta este următorul : 

i. Italia cu 17 victorii; a. Fr»n|a cu 
(6 victorii yi j. belgia cu I ţ vtc- 


Eehlpa n*l tonală femenont da kuticy 
Germaniei, ta fura nu im Dublin 
rontsn formufl 4 jeman ia* a IrUadil. 

In sleiri* OftldnnlaD, spt>rud da ho. 
chey pe ierbi aJe toarta des volta! }l dA 
•deseori lac la padaainte matehuri ia. 
naţionala. 

Doruluctj se vor juca tn Capiul t 
dmii matehuri de fnotbal) fn radrol 
campionatului Divutrl Nailon. U: A 
Vmua v* fur tini forniajla ilubu'oi Clo- 
ii* din Arad, Iar 

Unirea Tricolor va ju<a cu Criy:ift.% 
n probabil ca cele două partide sil 
•c dofăyoare Intr un program comun. 
Sc mai apraptA doar rAspunMiI Ciljud 
pentrut a acordul *J» fie complect fn n- 
ceacta prîvlaţA. 

La 2/ Mcrlk <r \a juca la Sl st pori, 
anul dintre cric mai Importanta mei- 
thurl Internationale ala anului, in care 
sr vor Inlilnl a chip ir ut re! Ionel e ale 
Franţei fl German/eL 
P.chlpe germană nu \a fl formaţi 
de cât Duminică ld Martie, după prima 
ti a campionatului Ocrmaniri, tn enre 
fosei echipele din rele tb rcplani. 

Interesul acrdrt pa/i/de otic foarte 
marc la Ocrnanta. Iacă efela Inceni’ttU 
Ionel *\to ficat f 70.000 d* cereri de 
Intrare . 

Din Franţa vor veni la Statgcrt i.000 
de oameni eu frvn-Jrf spre fata. 


Curtea eu juri 

CUM SE PROVOACĂ UN INCENDIU 

SQniaţfonala mărturisire a Iul Saveiy Dvoirls. (um s'a pus la cale Incau j 
Ameninţare cu reuoiuerui. Sari a fost „tlnutu" 

Ziua IV-a 

soc. cStrnua Româna 


Mitică Teodorescu botează 
dstaseară la Lyon 

Im L>«n v» fl organizau «sin. ! doreMa v* infrnnfn ţK" greml >V«- 
seara o reuniune d., box In corsal I lrrrifn. 
corei» boxrural român Miljrâ Teo-' 

A viaţie 

0 concurenta a lui Kâzu Ctutacuziuo 


In vc^lcr.-a li»a rd pc care o ta 
larr pentru s ttt'st* fa onjorul Itnnti 
fu avionul, piloful romio Blzu Caou. 
curiao »e prvp*atnte ituetn. iii » llcut 
sdrln a> Ktca uu n bror de antrenaicw ai 
la Africa y| f parc tot dr srolo l,i 
v# laa vborul 

Ua nou ptoort pentru locoajurtii lu* 
mii k pregăteşte acum fn America. 

Aviatoare» -merPani Ui.*>-jn-..MUtj, A* 
tbilia Eafhafl, va bice, Impr-un.» <-u 


iturul IiiroojuruJ lumii 

pB U Ecuator, sbuiind la bordul unui 
avion Li> heen l Ele» fra bl motor 

Cunoscutul plb>t rerordinan, câpiiun ! 
Kns , 'l. Iţi pune la puuct. la Iftrcv un 
avion Caudroo Typhon de mare raid. 

Aparatul v* ll pregătit în vexlcrca 
încercării pe cjto o va tare Rced, de 
a stabili un nou record de 5 000 kl» 
lomctri ţn rlr<ndt fncbU 


Automobiliim oe qheata 


lultHruîud tumulii probă ntitoruobi- 
Uxtâ, Murele Premiu do larnA, enru 
a foni suprimat !n anul 1034 . Auto¬ 
mobil Clubul Regn) Surde/ a orgM- 
nixat uiat maUc concursuri in> fthio- 
\h, caro au reunit loţi ape cU li st il 
•uetluxi, norvegieni yi finlandezi. A- 

A treia etapa a Diviziei A. 

Se vor Jv<* unuAtiarclz mat.burii 

Vntu» — Clo'U la Bucaireţtf. 

Urdie* Tricolor ** Criyaju la Buosr 
xeyti. 

Uuiv-rrriuia.v — Actoria la Cloi. 

Amefn — RipencL» la Arad. 

Chinccul — Juienitt. la Tltnlyoa/a. 

C A. O. - P. C Rapid U Oradea 


Pentru (lunurile 
româneşti 

ln doriAiu dr 4» wrvi mii niui 
rea) aforţarilr iveam uJni noatro 
fn doaieuiul aport)v «lăt d« in 
'«dat «Ir Mruini ţi eu «> preaii in 
mujoi it/ilrn ci ovrcUtacat, ntni- 
gem al< it|in chituirilor romă- 
itt-yh câ W. jineu» Io diapo/jfic co¬ 
loanele mmslre pentru orice 
ytiri po rare vo^m hu Ic eoni uui¬ 
te' membrilor lor. Anunţurile 
•crjat» «cort yi pc o Mugur» pa¬ 
gină vor fi UmiIc la redacţia 
no**l rd după amiază mim acnrn. 
biirite moi «curte pot fî eotuu 
nlvaiv al prin ivU-fon. 


c«wt an circuitul a uibaural 2 km. 400 
metri pe un luc situat In 20 km. do 
Stokholm. 

Proba prtoeipalA a locator feluri 
do OUfHC Hulomobilinte a fost c4ujti- 
gatfl do kuodeztti t^na Dumei eo 
timpul do 16 min. 4 « «ec. 

OummUa Intcae 
um donatul la onoare 

Duaiku.^ 14 C/t sc Vtnr juca Ui Ca- 
pitali aaattburlle rt*unie a U dl>l/ic. B, 
OKOAKK 

A Ai .E.K.—A văiilul bporttv, ţacatt 
dioo. ora 10. 

Ol«»r»a-oiH 0 »'i lh MilRan om lt, 

AKCAI 4 ~Aloekm.lt», fenn JWlr»-b>r. 
or» ta 

JONIORI 

bpw/tol Wtidvolcve—Tfiaoior 0 -F.P.V w 
loren Vuittto. or» J/t. 

0tortawOfrngA». i/rvo milUri om 


Unii dintre membrii comisiei 
de Helccjie a echipei na(iooale 
Ie feiibnll nu făcut presei d«v 
rlnrajii în legutnră cu noua lor 
în>ă“rii»are. Din aceste declaru- 
f.» reiese ră sderţioneiirii nu 

{ iren par convinţi de necesitatea 
urmării rinei echipe cn adev㬠
rat româneşti. 

(11 special SI husfieeiuui ne 
preşeifintcle coiuiviei. d. LIVlU 
JUG A, care nn prezintă chez㬠
şia unei ntitndini favorabile ro- 
m/îni/urii. Areustn bănuială 
ne-o întemeiem pc fnptul că d. 
Juga este preşedintele clubului 
cel mai minoritar din fură. Chi¬ 
nezul. D. Jngrn nn va reuşi 
românizeze echipa nafioanlâ, 
tot aşn cum n'n reuşit aă-şî ro¬ 
mânizeze ciobul în care «e aflu 
dc atâfia nni în calitatea de azi. 

11 invităm pe preşedintele 
Chinezului să-şi den demoda 
din funeţia de prim-Nclecfioneur 
pentru u lăsa locul altuia mai 
îndreptăţit atât prin mente 
sportive cât şi printro atitudi¬ 
ne intransigent românească 

F. C. RAPID, grupam! inino- 
riluru plutită din banii săra 1 ui 
( ailor Ferate Române uu pjaie 
juca pc stadionul delu Giulcşt 
pentru care sau cheltuit 9.^00.000 
Ici din averea statului. Dai 
uu credeţi că nu poate juca 
fiindcă C. F. R. u'ur vrea să-şi 
pună stadionul Iu dispoziţia u- 
imi cJub uiinoritur. Nu? F. C. 
Rapid este tleju conc«*sionurul 
acestui stadion, dur nu-1 poşte 
intrebuinţu fiindcă tribunele de 
beton au fost prost calculate şi 
au crăpat, fiindcă fondurile uu 
fosi prost udnumslruie. fiindcă 
ctc., etc, iJin nrolc cauze lu- 
crureu n u fost rcccpţionutii de 
inginerii C. F. R^ gestiunea n a 
putut fi liebidată. iar siadionul 
stă io vânt. 

Ne parc ruu cu uu-i putciu 
veden in acent stadion cludif cu 

oara lele sărmane olc ţarii _ pc 

Wctzer, Konrud, Rafinski, Cos- 
«uii, Auer, Baraikv, Lengyel. 
etc L.c-ar sta bine. 


Kri în f«t» Curţii ou juri • Trl* 
buiutlului Ilfov au oonlimuil ăc«t>»- 
torlb» în proco»u| incundiotorilor 

Doi» ÎDouput, d uv. Mclinic, apa 
r&torul lui Lupu Comisioneru. u rb 
<llcat m, aicidout, ccrAud «uipmdo- 
n ’ a S«liutoi pentru o orA, cn avo¬ 
caţii upilr&rii nu Po«tA Iu» ron- 
l«ct cu ocuxatii. 

D. Procuror Moxxconu, core ou in 
virtutrv!« puteri) (liscrotionubi sft 
«o admită a m> | U4i iatoroffutoriul la 
flivaro In parlc si wilolţl aouxali 
sk fj« Ncofj din incinta 

D. hv. Foni Jllcseu ootv înlătura¬ 
rea definitiva H inleroirMoriuIui. 

1 ). ov Vnaiţiu Cluj, din partea ci¬ 
vilii. atviffr că în virtutea putorii 
riiscrcpoualrx prcvjcdlntclo poate să 
ia interogatorii ciil de lulifiri. D-sa 
Prooiaousâ oft d-nli avocaţi «i uou- 
aării caută să #c renunţe la intero¬ 
gatorii, filndu-lo toarnă că acuzaţii 
vor fi luaţi prin surprindere — de 
eălro preri dinto — vor fnco o măr¬ 
turisire sinceră, yi care poale fi de 
maro valoare pentru a se faoe lu¬ 
mină deplină. 

D. av. C. Solonumescu, apărătorul 
lui Dvoirin. arată că prcijedintole, 
conform art. S 74 , din procedura ihi- 
nslă, poate lua toato măsurile pen¬ 
tru n sc afla yi stabili adevărat 


Suspendare» şed in ţii 

Im oreio 3 #i ib minute, d. preţe 
drntr şwţpendă şedinţa pentru o Ju 
mălaie de oră, ta care timp d-nii 
avooaţi al apărării să la contact 
cu acuzaţii. 

Dufni redeschiderea yrdinfii, s’a 
procedai la luarea interogatoriilor. 
Acuratul 8AVRLY OVO/n/8 a fost 
invitat In Incintă; fiind suferind l 
s'a oferit un scaun, iar ceilalţi au 
foul scoşi din boxă, spre a nu fi 
de faţă la interogatorul tui flmirh. 

O mărturisire senzaţiotvoln 

AcuxntuJ SA VBI/Y DVOIBTK iu 
oopo h povesti — cu uu lux du am㬠
nunte —, viaţa eo h du-so tn liusia, 
timpul Imperiului, când era nd- 
mlnis tratoraţ averii priuţnlui GA- 
LITIN. lfixpune puripeţiilu prin on- 
rn a trocut până h ujuns în Ronui- 
nîa yi cum a deaciii» în BucUnvyti 
Arată că prin mijlocir«\a vi InlRa 
tiv a lui nu luat fiinţă u (douăspre¬ 
zece) Nociotăţi, printre care yi *l*ri- 
ma fabrică dc ştofă caucitseală*, 
caro a luni fiinţă în anul 1929 , iar 
în unul 1 M 0 a pu» bazele •ocletfitli 
*(X)RDIANA>. In oaro Q investit un 
capital dn .1 milioane lei. 

Imbolnâvindu-»o yi lipsind din 
tară, afacerile tu început *ft-i pacar 
gA din co în cc mai rău. 


pntru t I stricat. Tofodeodatâ. do* n Bec»!, 1 
milion Ici şi la alic societăţi, in trimis 12 inuyan.alc, cu cn/« » u f ’ 
total îmi asigurat prntrn suma acoperit maylneic .p T « . M . * 

r>«0 DE I IVFft STERI »NE. «i din cau/a dArâ m ar,i *** 


de 2^000 

Rolul lui Joan Bacolu 

Sa Htabiiit oă rolul lui .l«an Ha 
calu, a fost de-a fi mijlocitorul ocne 
tor afaceri, mal aice că «i activitatea 
Ini filo trecut *0 rezumă la mijto- 
CirOA mai multor cecrocheru. far- 
tnri. afaceri dnbionee yi ineendii. 

Fiecare membru al familiei Bncn 
lu a avat cel puţin cAle nn Inccn 
din. 

Preparativele ţ.entru is- 
hixentrea incendiului 


I Ciim s’a ous la cale incendiul 


Acuzatul Saiclj Dvoiria. preci¬ 
zează cum. intru Duminică, pe la 
©rele 1, când ac întorcea arsai* kjl 
întâlnit cu JEA.V BACA LII - hu 
«arc il cunoştea dcla «Prima fabri¬ 
că dc stofe caucluratc» — yl venind 
vorba de afnccrl. Jcan Bacalo a*n 
pronunţat astfel : «Arde-lcar focul 
do afaceri», înainte dc a ae dc.spăr. 
ţll. Jcan Racalu l-a rugat pc Dvol. 
ria să treneg Pt-ln biuroul Iul din 
i*tr. Edgard Qucnet. câ arc au facă 
o «propunere lntercMutâ». 
Contractul cu Comisio- 
nenH 

•A doua si — Ltsnl, — am tre¬ 
cut pe la pan Racalu #» împreună 
am mers la cufv sROYAL*f, unde 
mi-a prezentat p* un mare */ifnut- 
ctor», ln fATsOqna Iul LCVU CO 
MlJSrOfiEnVŞi nil-a precizat că este 
singurul 4 n măsură dc a mă sSCOA- 
TE» din incuTiViiură. fn eaw scop 
mi-a a» fixat o întâlnire cu el, , 
doua zi. la caft Ai RÂND•. Marţ L . 
Lupu Comtzioncru. mi-a spus rrf im, 
poate aranja orl-.y r rhcslium, fiind¬ 
că este pripien un directorul unei 
mari cosso de asigurare din Anglia, 
cnr« fiu-o avigurări. Io HehtfUwxâ, 
iar râyiigul i| impuri între ol. de 
o:m»cc sunt $i UMi-iaţi'. 

Fmynciarul a ajuns 
chimist 

Au mni urnim i.itevu convor¬ 
biri. şi in cric din urmă I.upu 
C'omUioiieru. ii spune lui Dvoi- 
ris cu ovte un expert chimist şi 
cn nr putea «A prep/ire chimicn- 
le in uyu lei, cu lu ccn mai 

iişouiu vibjahe »-ă sc producă 
explozie fuţ». «Cordinnn mi 
fir «svnrlită in ncr, dur penlru 
iiccustfi trebue ho Ne usigurr 
pentru o suina dublu, d<*o/i r err 
societăţile dc asigurare nu pl㬠


tesc nici jumutate din \ulonrca 
[>cntru cure n fo«t asigurată în¬ 
treprinderea, ce o suferit un in¬ 
cendiu. Astfel s’a asigurat la 


cau/n dărâmării. 

După aooaflia Dro»rt f , * y 
lucratori, cori ou 4 

n-rolA ţ, («hricn ,{ torc . 

•auia da 3 o mii tei. 

Pretenţii© | tti Lupu 

Comision ©ru 

Renlru aceasta, ComUioaert 

l .,, cer i ut patrii mii ioane 

I LI; dur a mai încasat 150 Ml! 

Sr necesare, 

lot Cornisioneru a Dvot zi u < 
rund trebue s a fi P pUw p , nnn , 
DvolrU, |M5 la l&Noenibric » cerut apucare şi nnunie intre 25 Drt 
»â-l se scoată o cop!» după Inventa. Ianuarie (Kolmtca/aii 

ral nnalal precedent, apoi a chemat 
un fotograf dePe Calea Văcăreşti, 
care a fotografiat Interiorul yl 
terlorul fabrled. 

Lupu Comialoneru a vixllat fabri¬ 
ca yi a evaluat-o Ia auma de 4 mll. 
lei. «ama ce a garantat en Dvoirls 
îl va îneasa dcla «oe, de asigurare 
l«r re «e va mal puie» lua pe dea 
aupra, Me va Inpărţţ între et. 

C'And Dvoirls l-a introbnt Co- 
mialoncru, ci, oe 10 va fac© dacă 
uu va reuşi planul, i «a dat urină 
forul râapuna: t.4m socotit mWm , 

Mc c* trebue să ardă şi ce nu, t 
dovadă blrt/u! cu registrele nu r 
or de, fiindcă am pierde totul*. 
încetarea lucrului 
In ziua d« !6 Doc, a incotat lucrai 
Ib fabrică yi a fost adus «speciali» 
tul» Sara, apre a repara plnfonal 


f , . . — — (Boboîea/al. 

Cu tre, r.ile luainto do beendll 
Comădoucru. a trimia 1» f abr iri 
lf an camion cu bidoari 

ou bouxină. car© a foxt dep^it»! 

mtr o magnziu. dio eolo trei yi «nu 
m« in magazia diu fuud. 

Comiaiooeru i-a dat lui Dvoy 
n» sâ semneze următoarea ori' 
soare sPna orezenta declar J 
incendiul declarat in zino de a 
o Inst pus de mine , aceasta U 
Bacalu. 

Dvoiris ne vrând s* aeînnczd 
Cormy.oncru l-a forţat să-, d e < 
patru poliţe in valoare de 1 mi 
Imn In «or fiecare ,i .rmn.l, 
5 K*- ,‘CorHinnn., d«, girai, 

de Dvoiri.^ La 26 Dec. i- fl 
cerul «i pairii cecuri, in vol an 
de f mii. lei fiecare, 
tot la »oc. «Cordiano 
de Dvoiris. 


amanţi 
>* *••*«<< 


In ziua do 27 Doc., po la orele 4 
d. a,. Lupu Comisiotieru a venit la 
fabrică, cu o lădUă sub braţ, lu cn 
re avea 26 băşici de porc, ce au fost 
umptuh' ou benzină şl puse tntr* 
mărfuri. 

Totdeodată a venit yl ÎDsoţit dc 
doi indivizi, printre caro yi Moritz 
Ba calu. I-a orei,, 10 neam. tonte pre¬ 
gătirile erau gata. *Apoi h urmat 
pnnoren forului yi |q erele 2 noap- 
too Dvoiria a fost ridicat dala do¬ 
miciliu, dc cdtro d juduvâtur de 
Instrucţie 

Ameninţare cu revolverul 

Cu câteva are iaaiutr de declararea 
incendiului, Dvoiris s'a pronunţat ri 
vrea să «Iricc nfaerre» yi pentru a- 
ceosln a oferit Ini Comis om ru 200 
ml*, lei, reeyre ni vrut «ă-t primeas¬ 
că, dar in schimb l-o ameninţa* cn 
revolverul pe Dvoir «. 

* 

Lu Poietck'if, director li, fnbrica 
•BimTÎSK sau găsit câtovn file 
dintr'uu registru dc vus*n ul fabri 
eii *Cordianu», Rflruăue do «tabilit 
rolul Ini Vorezrkf). 

D. Procuror, face nn rczuntof a 
nlor declarate dr Dvoiri», apoi ii 
adresează odteva întrebări. 

I) PROCUROR: *Undc locuia 
portarul? 

DVOtfUS: *Cu câteva sile Inaiv 
t*> \-a m închiria/ o cameră in apro¬ 
piere şi în seara acria i-am spus să 
Pi ce acasă, deoarece inchit cu ma 
gazitlr*. 


Toate puse la punct 


-— • I)or macatrUf • 

— a înainte ou trei sile i-am tri¬ 
mis iu provincie, dându Ic o anu¬ 
mită misiune». 

— *Ce s'a găsit la locul incen¬ 
diului?*, 

— *.La început două băşici de porc 
şi apoi încă 24 şi câteva lăzi cu 
talaş ». 

Rolul lui Antony Mendel 

Anlony Mendel ©ra finanţnturul 
lui Droiri», tn ocolay timp era cre¬ 
ditor yi asociat yi prin el Dvoiria 
îyi făcea toato rocucoutnrile. 

Jumătate din acţiunile societăţii 
•Cordiatia»,rrau alo lui Mendel, ca¬ 
re împreună ca aJk lui Dvoiris au 
fost găsite intr’uu *sciff » I» banca 
Comercială Italiano-Rornână, din 
str. BtiracL 


Cu câteva zile înainte, Dvoirjy , 
luat dc l»i Mendel simţ de * 0 ,«oo Ici 
După incendiu Anlony Mendel 4 
predat oole trei aucunuile băncii d4 

Cr«f. ( Bo**,» .p.i.pCu 

Londra, unde w* află yi astăzi. 

„ ^ a ^o*i «sinucis» 

D. A\. >ALJEA>i, după rr 4 py, 
câteva întrebări aeuzeiolui, a picel- 
Mt: «^ARF NU S A SINUCIS. CI A 
FOST SINUCIS^, prin anuare a fost 
forţat «A «c rtiiarklâ. 

t * 

La orele 6 juni. yodinui a'a «u«r 

peudat Pentru astăzi desbaterib in 
continuara Va mai fi interogat SA 
VEI/Y KOR.VBLUT yi membrii fa* 
niilici Baco la. probabil, Moritz Ba^ 
calu. 

Astăzi şedinţă bt orele 2 d. a. 

Ilie Ciuiescu 


(omeitw om (a oi ta a Olteniei 

mâinile evreilor 


3 ntlieleie noaitre 

Reuniunile de meseriaşi din trdaai 

iuţitâ In coîiira ihsirefnarii sunetului 

h ufKilo fgK r omân 

Ce sunt aceste. Reuniuni 


in 


Irb trli mautiurUor 
oeia U nartte 

\ d. Igaamc u Tupa. 

0nlr»a TrâuW>^4Jri,ium J. Smu*r, 
făLinMul-duvaaram d, dr. m»mu. 
AkfKJ'A—Alp»nai», d. Co*W) bedu 


V ioturi *-4 
<»r4 d. Ulii) KUufcmun». 

C. ă O -F. 0 . Rapid d. 


dr. (hanoi u 


/« pagtna sportivă a Gătelii lui 
M caii* Hă Roşu şi a lui Ceară ni R 0 - 
Lmbefg U» anonim ş C întreabă aiu- 
rit dte.e publicul înjură şi hulduc 
echipa minori Iară a F. C Rapid u 
lui. * fiere? Dec*, domnilor?» *c mi- 
ru inocentul scrib. Am vre» să-l 
lămurim noi, dar ţ-am ruga să nu se 
supere. Decvt D’aia. Ca să te mire 
proştii? 

IVtea VâJeov. Lnr Huml. Bfer», 
f^ka Văleov şl Grîgorlu au fo*t lo¬ 
viţi destul de Mirlo* (n matebul cu 
Chlmarol. Toţi au fUurl !« oaark pU 
clo»rylor. Iar unii garcUrl d© acclay 
•kngr ru ehlofxiytll au %er |* Vr . 
uus a Joral brutal. 

Makburlk de Dumlnlr* dlotr© 
V©HUH-Glorla yl Unire* Trlcolor-Crl -1 


♦ana nu (u»l cuplat© «1 a© * or j UM 
pe arrna Vrnus. 

Unirea incolorul spna <â tacă 
un rezultai frumos t* foţa Crişanei. 
Această speranţă sa tutcmcUnă pe 
faptul că Dumineca oiHoura obo- 
vdni» vor Juca pentru prlmtu oară in 
formaţi* cOmpDctă Re crede că 
vor reintra 8urilule,cu, Bolaattu şi 
8tmny NicuUscu. 


O pr. nu c.i/u/ OUcnla şi fa 
terciul Capitul» * puliM mâfl ,i n ra 
fhnd re» nun t urath r> diurn* romanans- 
CÂ tkaâ,— cn tristeţe trabuc » o 

spunem — dm flamura acestei m/ind'H. 
«Viu rimnş itecâi sdrentele. pe ,,ire rar 
m-ai tmlniznatU cinei* ad le fht, r, 
Ld, adevărat. I» tkrst Colţ de ţari. 
•“•boiul iudaic n'a pătruns in moşi, esh 
insă tot atât d<* adiptraf. cl arai cari 
«u inii viciatul la cetate ,1 lui \tit„„ Fi- 
hazul, mu Wnil islmtlnd u acaparera 
luata sursele dc venituri nh t» mirrpi'ut 
p industriei vllenrfh 

f*roct-mi ne*sta <L* ingenuncUzrf pro 

iiierciardulul ţi industriaşului rumân »’n 
ticul tntr "un timp relativ scurt. In ra¬ 
port eu jn-opvrţia c*v« a lua' o 

iotrn clntfUprc/vcc ard. centrul < r*- 
loagl, tn special strada Unitei, iLia nu¬ 
miră cinci ţa**- magarin v eoreleţJL »*- 

Mu abia dări , tU mai râma» cuiri-şase 
UU)giuiuc rotn.,n.. t n 

.4 protestat cineva, s’m pandit prru- 
tlnlh si t, puni i |ui St iaradidnittt, 
ou:. In iuiaim Olteniei. „ evreilor? \i 
fHrnft 

tn lltnp « f t n cnai^cianl romât* t'A 
/i. a ohto.nirle, mile doui trei n >ui tns- 
Ltilne eftrâaŞtţ dezveleau vitrine Ara j 
InrUvarc. 

ClfM tiK tttimt.Aj KNC KVRKII I 
•Sau! Urii cur» »u venit aici Is O*» 


Rcuuiiinil© mo foat iufiinţatn d« 
orhion'ii yi cârturHrii noylri p© tim¬ 
pul absolutismului auslrinc rare a 
urmat după revoluţia dm 1M«. Sco¬ 
pul lor era consolidarea clasei uoa 
s<rc de mijloc şt creşterea „ dra 
go»ti*n de neam yi d© kgo » 4*or»iilor 
de ţărani veniţi aA înalţe m o m >>- 
imt!© în orayclo nunslro iusinunato 
După co Austria h pierdut Silezia 
şi iwviuciil© din Italia, s’a împăcat 
eu Ungurii. Aceştia mu înfiinţat 
societăţi dc indutriaşi uimilaro. V⬠
rând că românii no wo în«(>nau în 
ntv-ri© societăţi ou ţnfiinţat prin 
legcu inesoriilor din 1 K 4 Kcorporaţiile 
Industriale. p<*ntru * contrahalnn 


Veniţi dju fundul lloliiovci, o şb-ablă 
d© «vrei an nrnisxmt cva mai more in- 
trepr in «Icre o Ollcoicl, fabricii© de («ov- 
fov «Munca* yi «Oltenia» ©xploalâo- 
du-l© iu mod ruyinoa. 

S’a pi»i vreo ilatrUâf Sn întrebat d« 
nwm euiu «unt (mâţi, Miarizaţi yj la 
c© munci >unt puyi muncriorîl români? « on »l ,r «t o|mr H constructivă a or 
\r fi o copilări© *ă r/vuda luk-vm B«uit»ţiilor româneşti nu admU yl 
că da. , înfiinţare* nark*©1or aoci a i demo 

S» d»c*«r fi mimai alâl.^ ( erate, undo şi astăzi a© vorbeşte 

IWu s'a r mulţumi ynyti ©vrri rfi- . nor noi ungureşte, 
mână U Irj^hrnua lor, Iu biroul lor.. Prin noua leg© a ««‘acriilor din 
K» lu»A lyi dau perfect «U* bln© «ca- 1^36 »‘b dnl deplină «ntiofaetie ar«* 
ma u» uliul esl© rolul Ier yi er u-eboe ter Reuniuni, fn expunerea de mo 


îndeplinit. 


tiv© 


i*/»,) vâfoÂi^|- şin turi ăv ghete io/ av 
1 •♦/» ftu trei 'patru rine. «t ti/iri 

laiobiki 

l/iIr*B0ul dţn uuriînrilc rinrului jiu*- 
irn •© arăta ©4 tuArji aapitaMyti a l Cu 
pttalM suni ăwicL 

Prablaişg aşrMts nu rtne numai pr«- 
l*k«»ia (Mpitfllri ci a ţstrrgni |ftrt. ,*m- 
fniri «iruaţi* <»f c aceiaşi io loate wir- 
t>h. 

In orcae* priwyio Induslri» olteo©»»- 
Ci sâruaţi» m repeii. 


ifţţU mCHcriilor ■© spune. 
Acum pentru inrepai vo» du u n cnz; I «Dacă a râmna în Ardcgl o brumă 
Krn p© vremea pnH«-«ului rebelturvei dc tncfcorlnyi rumâni u«iuxtreiuii{i, 
<lel« («riviţ». Pnntrr cri c»/e **■ jude- A-mi* a «** niulţumf »< ©»tur R«nniuni 
rou, unul nu aveu pusibiiităţi *A-yi an- fn car© a trăit micul patron tu cea 
(Mjczc uo avocat. Atunci, ui m«rr ne- mni buiifl armonie cu muncitorii 
fuslor evreu » lutrrwuJt. a uiigwijai ua J români». Dcareia, s’n înscris in #n. 
Uiovxsl yi I » plata din «s|«nij tejghelei „ OUM {ep & rocsertilor re 

'ruuoaştcra» cn poraonalitauv juridl 
Si de-»r fl uurnai atât. dar cum că cu toate drepturile şi atribuţia- 
putem ni «orbim de «*©» mai cura 1 nil© uniunilor şl aindientalor profe- 
ta reglone roniâoeascâ». atunci, J alonale conferit© d© legile un teri 
efuid întreaga Oltmic nn *<> po.«U* om-, Outrala aceator Rounloci 
refac© «©oiiomlccytc. dncâud eu fa redactat apoi an statut tip rar© 
llmrutul uirrvi banei ©«r©i<u»ti <Ka-j fuwt a))rohat de uiinistorul Mmieii 
rbrnasl», * and dlstrlbufla produs©- 1 yi n AccopUt do toato Boaniunile. 
lor i A. M.-ulal sont rofrio-lonxt© | |*rin nouile statut©. Roanionil© 
dr evrei, când tru*ful fabrlrţlor d- 1 * «nu Societăţile de ro©»©rîayl ao *U 
hârtie e»tc reprezentat de evrei şl venit «»«! de fapt. cât şl d© drci.t 

«’rganhaOi por Profcalouate. având 
dreptul de a rcprextoln nlât int© 
rusele micilor patroni, cât yi ale au 
lariaţilor in ton f « confli-'t**!© de 
mancă. 

pentru it: reuniunile nu 

SUNT REPRE/ENTATF IN 
OAMERILE de MUNCA î 
Dar Mlnlutrrul Mmu-ll a Intcrz)*- 


| 

ca reprezentanţii acestor Rvuuianl 
Intre io (wimpauerea emuli Iilor Ca¬ 
merelor d© munca. Io ArdeM. |(©a. 
uniunile duc o luptă, pe viaţa yi P© 
moarte, pcotru a «eă|in do iobăgia 
capitalului Htrein yi d© n r«cu».vri 
orayclo noaste înstreiuato. 

Sn adu* o lege noua Peniiu pr». 
lecţia muncii uaţiounl». Jur îo v 
(©astă leg© uu I-» «lat ni©j un «io. 
gur favor nieyteyugarulul yi muorito 
rulai, dc limba yl legea românea*. 
f A In toate fabricii© românii «uut 
•fll.-vhorJ ţar salnrliln cnut 1© ian 
toţi pa «a portarii veulţl din toate 
unghiurile luniel. 

CXINTRa NTKELMSMULUI 

Ceutrsla Kcimiuuli in fruuu-o r«l- 
ruio uo romflu d«> mare energie, »h 
dr. Angu«tin Ruţia Japti j 0 atiţl* 
ani u arătni intrun wauifcat-apcl 
•â organfwţin oecastn pr«f«ioiu»ia 
nu primeşte dacftţ români d© limbi 
yi dc lege românească. 

I*>ti> o citadelă contra acaparato¬ 
rilor streini raro vor îodopărlarea 1 
• Icnjuntetor muncitoreşti române, j 
Noi socotim că mini.«Ierul mur» <i | 
ar© datori* do a acorda mai multa ' 
aolicitudino miycflrcl acestei* romă / 
nncştt do din-^olo «te Munţi. 

O. 


rând atâtra yl atât©* mtrcpi înduri, 
cărora K m* spun româneyll. au eon 
dorători efectivi tot «vrei. 

Asupra aosatei probleme — a pe 
rleolunii err^lcvc 10 Oltenia, vom 
veni ru o •©rie de oarhata ®on»j«l«*ţ 
ii muritoare. 


00N9T MATEI OEAJOVKANU 


Q&CFA 

THlBrN’Af-in.lTt ItfOV BIXTIA < c. o. 

aVTRAOT 

Nr Marti* a 

D-nm Patrutru I)i« N'uol» .llo Busu 
reytj. str. luncii ar. ii p/ie psliţis 
(urrg. la ar... a intentai Mliuo© «Io 
divorţ oontr» soţuinl n u Jl o NVol.i 
pentru motiva determinat© da leg». 

I»in oăaâtorts a rsauIUt copilul Fl< 
rt«JL 

8» fixat tormsu pentru • dona «or 
ol livra la 12 Marte t« 7 . 

Orvf'cr tud<f ihahtt ! 





































































«BUNA VESTIRE» 


t 


Munca românească 


Economia^ dirijată 

Conferinţa d-lui prof. dr. l 0 i»n I. Mftrculescu 


ptrţele organizate 
ale fascismului 

Myssolifli reşîe trezirea conştiinţei 
imperiale a naţiunii italiene 


ROMA ţHutior». — Marele 
aur ,i.u al Fascismului a jmut 
tX .j 1 1c « cimen reuuiune «Jid a- 
uiiI XV ni orei fasciste, subt pre- 
ţ«iin|ia Ducelui, la Palatul Ve¬ 
neţia. 

Secretarul partidului a locui 
un rapur» asupra ansamblului 
ocuetniilor des volta te de partid 
din noul XIII şi acum, şi a 

comuuicot dulcJc următoare re- 
Infive ia larţcle încadrate: 

— fascii de luptă, 
2.027.400 membrii 

— grupuri fasciste uni¬ 
versitare, 75,436 membrii 

— fascii tinereşti de lup¬ 
tă, 1.270.435 membri; 

— fascii feminine, 
ţ.344.737 membre; 

— asociaţii fasciste, 
091. 531 membri; 

— Uniunea ofiţerilor in 
concediu, opera naţionala 
«rfoppo lavoro» şi Liga na. 
va'ă mtaliana, 3.850 roem 
bri. 

In Ugaturu cu acest raport au 
luni curantul mai mulţi membri 
oi Marelui Consiliu. 

Rezumând ilUcnţla. Dacele a pre- 
el.rf directivele pe care va trebui 
»* le urmeze partidul, pentru a în- 
tArl din ce Iu ce mal mult conştiinţa 
Imperiala a naţinnlL 
Marele Conudliu al Fa*ei*mului a 
adoptat apoi urnmtonrca ordine de 

al : 

*l)upucv a ascultat raţmrlul 
secretarului partidului, asupra 
activităţii desvoltntv din anul 
XIII fi până iui, Marele Cont i- 
Itu confirma că subt conducerea 


<l-iui Staracce fi a colaboratori¬ 
lor sAi acţiunea partidului, atât 
in timp de voce cât fi in timp de 
rusboiu, a fost la înălţimea ţvlu- 
di*puno ca, prin derogare dela 
regulile in rigoare, să se ceară 
înscrierea in portul a luptători¬ 
lor in riisboiul imperial fi ca toa¬ 
te persoanele dependente de ad¬ 
ministraţiile stalului să fie în¬ 
scrise in asociafiunile fasciste , 
întfârşit ca toate aceste asociaţii 
s.i treacă subt conducerea direc- 
loriului naţional al partidului 
fascist >. 

Apoi, dupu ce a examinat ac¬ 
tivitatea desfăşurata de corpo¬ 
raţii în primii doi ani delu con¬ 
sfinţirea lor, Marele Consiliu a 
adoptat unnătourvn ordine dc *i : 

<Marele Consiliu constată că 
actioitatea desvoltaUt de corfta¬ 
raţii in primii doi ani a dovedit 
de pe acum că ele sau afirmai 
ca instrumente ftotriviie pentru 
reglementarea fi coordonarea ra¬ 
porturilor ecoiwmice, care con¬ 
stituie raţiunea lor fundamentală 
de a fi: pentru studierea fi în¬ 
curajarea cercetărilor fi unor 
mui bune utilizării teci mice în 
fiecare sector de producţie; pen 
tru a se obţine o cât mai mare 
autonomie economică a naţiunii, 
reducerea preţurilor de cost şi 
ameliorarea produselor şi servi¬ 
ciilor; pentru disciplina subt toa¬ 
te rujmrturile a muncii, u asis¬ 
tenţei şi a prevederii sociale în 
favoarea lucrătorilor, in vederea 
reali rării principiului mussoli- 
nian , al apropierii distanţelor so¬ 
ciale. 


Protecţia muncii naţionale 

Legea actuală va fi modificată 
printr’un decret-lege 


Antcprocctul dc lege privitor •« 
nuMlfflvnren legii proiecţiei mnnoll 
rmnlîno^tJ care sc întocmeşte in uiu- 
nw-ntul dc fata In minlMerui iu'lu*. 
trlel si comerţului, tinde la regle¬ 
mentarea wtiUakril personalului ro. 
mâne*c tu întreprinderi intru m㬠
sură dc: la Huţa cetăţeni români 

do origină etnica, 45 In *u*ă (mari- 
muml minoritari ai numai 5 la ntă 
«trăiai cu paşaport 

locantă redactare nu va fi insă 
* 


oca definitivă, deoarere eomiotuu** 
care se ocupă tu Kidiiţloiiarra pro¬ 
blemei, are 1® «tudlu patru »nte 
proecte de legi. 

Dat fiind faptul c i parlamentul 
»c va Închide la IS Martie, *»(* ra 
«I aigur că pânn la urmă modifica¬ 
rea legii protetici muncii naţio¬ 
nale \ a rămâne a «« face iu uctiu- 
nea dc toamnă, sau pc calo de dc- 
crct-lege. 


Audienţa congresiştilsr 
autocamionari la 0. Mini¬ 
stru R. fr. nasowici şi 0. 
Secretar âenerai Traîa.i 

Fârvu 

1). SECKFTAR DKNKKAL LA 
MLRttjTi: SITI AT1A IAR D 
MIMNT11U t'KRE H Ari A J 


In luna Februarie exportul prin portul 
Constanta a trecut de nu miliard lei 


Luptele din Soama 

Naţionaliştii înaintează pe frontul buadalajara 


A VILA 10 (Rador). — Cute »-1 
pondcntul Agenţiei Hnvns trnn- 
«aute: 

înaintarea in adâncime a in. 
tionniiftilor pe frontul Ciua.ia- 
lojora era aseară de ped* til 
km., socoti fi dela nnctul de ple¬ 
care al ofensivei deslănţuite 
Lnni. La cursul zilei de cri na¬ 
ţionaliştii no mai ocapat patra 
sate. 


Ploaia torenţiala care a -tin 
| gherit înaintarea, a încetat n- 
«ra. Domneşte insa un ger ns- 
<■ in toata regiunea. 

Se semnaleAdtâ o activitate in¬ 
tensa j>c toate celelalte sectoa¬ 
re ale frontului Madrid. Mane¬ 
vra formidabilii pornita de »or- 
tierul naţionalist este numai la 
început, inr desfăşurarea este în 
curs. 


CONSTANŢA. — Din stofi*- 
tica întocmită dc Comîsiiijiea 
pentru verificarea preţurilor de 
pe lângă vama Constanţa, re¬ 
zultă că în luna Febmnrie. va¬ 
loarea exportului de maMuri 
prin portul nostru a atins în¬ 
semnata sumă de l.^O.IOK 2% 
lei, în care se coprinde şi prima 
valutara de 78 la sută acordată 
de B. N. R. 

Valoarea exportului, pc cate¬ 
gorii de mărfuri, este următoa¬ 
rea: produse petrolifere lei 
872.974.017; cereale 414.115 773; 
cherestea 48-527-487; pasări şi 
vite 17.150.671 ?i altele 7.579.MW 
lei. 

Germania a absorbit mai fon¬ 
te cantităţile de cereale, in spe¬ 


cial orzul, secara şi porumbul. 
In ce priveşte produsele petro¬ 
lifere, cantitatea exportata în 
această ţară a fost mai redusă 
decât în lunile precedente din 
cu uza contingentului redus, pe 
trimestrul Ianuarie in contul a- 
cordulni de clearing germano- 
român. 

Importul de mărfuri s’a ridi¬ 
cat la suma de lei 135.582.625 
in trecând în luna Februarie cu 
peste 12 milioane lei, valoarea 
importului din luna trecută. 

In această lună s a importat 
mai puţin bumbac brut şi mai 
multe fire, lovindu-se astfel în 
industria noastră, care pună aci. 
avea putinţa să prelucreze bum 
bacul cc se aducea din străin㬠
tate. 


Tristele getirgice romaneşti 


îNroniiATiiifti 


D. feacral Dr. (.ou.tButizma l) LI 
l*»lal o»râie gel *| Spital uhu » lUar 
Krfino ElikabriA. v« coaJcr«aţia de»- 
pir: «Tarhicardiilr prim flattrr-vvri- 
culmi., Viocri 11 Martir orele 9 «rara 
in Aufitratral aiarr al SpHelalal 
C«l|r«. ia cadrul ridului dr «danii. 
i*|i ardlrzle organizat dc A*oe In 
(«•roilor şl tuşi lor interni de spitale. 

CJmuieDilo du dclinitivu/o şi »cl*c- 
|<oni»r« a loorponarUor din A«irur*rtW> 
8o»i.nJ(. car» f»M«»rl anunţate ţxntru 
dat* de 15 MitrU» «. c. au fug fizaU 
*rx»oeabil protra d« )& Mai a. c- 

Mntrnlr din car» v»r Ii «îtmiMţi «. 
m«U fuiichoiiari «a fo»t pable«U lo 
Wo,,,torul Ofleinl No. U dai 25 Fcbrui. 
rtm «. c. 

SWril /? Vmilie a. c. <u*hile»U rfn» 

ruj-fu/d r« I ntrvHstr 1» obiţuuitu ##- 
tlisţă «IpM mânată, ta sediu! Aioeiaţei 
dt idiuot u> fi iitUurd no/ten aia *ArOv 
Iul», din tirada BArajlei A 'o. 31. 

Cu octatld aciuit, ca vorbi J av. OK 
0. A(uuas*U, drtprc pentru La 

ba Komămatră^. 


ouwll.ui de adniiulBtrnUc al A*oc aţlal 
gaurcrale A. 8 l 1 *. — C. F. Q. in şediuţa 
doia S Martin a. t, a f*xat adunare gr- 
nerutl a aMjriaţlei Pentru «iun de Da- 
minieA ÎS Martie e. orele 9 dim. U Du- 
coreşt*. 

Ijnoa» căndla ttrea*U adun ar» nu m va 
lut moi Biimlml d« m«tDl>r<i eeruţi de 
«tntnte, adunarea gcocralA ae va tine 
irrvocnbil In ziua Hn Dnmta<rA 4 A 
prlUie orele 9 dim. le Bneuraşti. 

PAuă ta data dn SS April'c c. toate 
filialele din provincie »unl rugate a 
convoca aduntrde lor anuale ş* a cere 
deteguţie dela oeotrul Bnooreştl pcutru 
prea 1 darea lor, 

Bămbălă 14 Martie 1W7, orele ^ p. ut. 
vfAga Caltoral&t Hecţiun*.'» Bneurvşll. 
va Unu o tftMtoore In localul Teatrului 
«Litri'' Caliuxale» din h-dul Hcbltnl Mi- 
gnreooa Nr 1. o Aed va vorbi; D avo¬ 
cat (jieorg* UăduUacu. dcapre: «tiltndt- 
rea potltirg a lui Slmeon ftarnufu>. 
lotrarea liber3 

l«ri a avut toc la romisUrrul dc 
industrie şi comerţ o nouă şedinţă 
a COOriiM pentru protecţia rainidi 
tsoţkmalc. 


Democraţia şi minorităţile 

(Continuare lin p g. l-a) 


td dn dup+ udonţă Jată «lo «trainâ 
lăts. 

Colo «v poate cui lua u«xas(A ac 
uorucilă etaro lucruri, caro amenin¬ 
ţe uuâ şi bazele ag«‘Zări> itoaatrc 
âăţioiiiilot 

KahpuDMil e simplu: alăt Umpcât 
va dur# r^iuiui «J*'UtOi ral ic. p»aş r a 
posto fj vindecată DcmixTuţiu 

Ar«j b«c contra oi. 

Atât li top cât naţiunea rouiâncu 
ă* lo luytft coatr» oiinoritâţilor, va 
h ‘Uipu/ţjD- ij, 2*ei d<* iar ti dc d«* 
iuirc «le, rivali- intru ele, 
'ăţwiA ou poate fj decât ă uiinori- 
l*ţib>r u»r» io awasiă iuptâ repre- 
UM bloc CutPpAd şi Quit. 

Do»u«* vom a»i»Ui ueputiuciugt 
^jAttrixea rând pc rând a tutnrpr < 
cumaudă — poştă, 
tz; ferate, mtoialerc, de « atr«. 
Vum — «latjă up 

7 ^tuocratjc durează - k a- 
‘•ţ* bitalft A b lotului. 
c i il bidrepUt dccăt 
lş , lc fith ţiolitic cărc va «>ea 
j r ănd, LntortMc- 

t ; ... w s« 8 l regim care va 
C-y* 1 «• duuniU' 

^- 4 ^, ■* ^ contra 

U i c< ' DtTa dtwucraţici 


Htar. 

Statul dc uiâiiic — Statul visat dr 
generaţia ddo 1922 
Statul româueac putlra care s*a 
jertfit un Moţa eau Xlarial 

loan Vini 

Leon Degrelle 
candidează toiuşi 


1 •iatui nsUonăîiil-tota' 


BKLiXULl'^S. Io «Rtulorl. — Cărueia 
deputu|ilur # d)ăt cu NO vulari co*- 
tru priH.iuj dc lege prin oare «r 
tinde «te uu *c mai «uu nuci* alogen 
par|tale tu car «ic vacajtp» uefortuik. 

•dieâ atnuci câr^d un «kpulat d«ni»-io 
iteo/â din Carni-ft pentru a ct/i* Agi 
toţii, prin rc«!rgerr« ut. 

Votul convtiruc an m*r< euctr» i*tr- 
tru guvtm care a foel spr.jiuit «la loji Italia 
deputaţii cotoliri. eocielişti şi bberub 
Dispariţiile Aocetci k£l DU te «plică 
la apropiata alegere p«rţxatt delo Ur»> 

xjcUvn UQric d Von Zeaktmd 0 *ndide«zâ 

In coort/A d-lai Dcţecilr. gelul mişoSHl 
reglate. 

lo fodiaţa fie 4u a Cajuctii, d. t an 
ZecUnd A declarat că k apfuţîiala AJe 
gene d-ea «e presinUi ta roaţiaătof a! 
ideii aaţâmJv şi că ta propaganda te 
va face z«u va ataca pa uiiucal 


Sau vrfrut la Con«rreaul A*mcnl- 
tnrii. Lu uccat Congres, al XI 11-lea 
in tara noastră, sau pronunţai o*Ic 
unu dure cuvinte cari. pentru cioo 
arc ohra/, ochivalenzA cu tot atâtea 
usturătoare palme. Instiş capul Sta¬ 
tului, cu o francheţă tincreas<'ii şi 
un respect crud aJ adevărului, u 
spus-o: «Indr&zncMe iu faţa camura¬ 
zilor agricultori, kA spuu c« esU» o 
ruşine <l) a ţării noastre că, la hec¬ 
tar, noi suntem ţara agricolă care 
producem cel oiai puţin şi de cea 
mai proastă calitate». Nu sunt e»a- 
geruri alo demagogă» opoziţioniste, 
ci constatări obiective regale. Toată 
lutnea a fost de acord şi a aplaudat. 
Aceea* lume, oare, în parte, pri- 
umşto palmele, pentrucă a avut sau 
are răspunderea situaţiei, pentrucă 
această nenorocită stare nu se da- 
toreşte, aş acum o afirmă abil şi 
vsg, ministrul agriculturii, «unui 
concurx de împrejurări iudcujuus de 
cunoocuL», ci carenţei politicei noa 
•tre ccouomico financiare sau nefe¬ 
ricitelor utăsuri alu aci'Atei politici. 
Noi am avut miniştri de ugriciiI- 
tut m, cari, intr’o epocă do profunda 
depresiune rurală, rezolvau dificul¬ 
tăţile priu.. •scrisori către săteni», 
iar legea pcutru organizarea ugri- 
culturii se deshato do 7 ani. (Aşa s’a 
spus in e-ougres I) şi probabil nu se 
va vota nici acuma. $i chiar des'au 
vota ar fi inutilă, căci altceva cer 
specialiştii şi ţăranii decât legi. Ei 
cer i 

ai ajutor materiaLefeteniro nredi. 
tnlui şi reducerea diferitelor sarcini 
pe cari agireulforul Io suportă ; 

h) «nutrea unui regim du im-ura- 
jnre şi do ocrotire, care să stimule¬ 
ze iniţiaţivi« particulară, sporind 
routabilitalen, eto. 

Or, Statul efectiv, acela caro din 
jenrâ sistemul nervos al acţiunii e- 
conumiue arntărvşU) echilibrai de 
mizerie, ignorând marile probleme. 
Sparlau-’Mui Ea toată puterea vuvâu 
tului f 

BOLŞEVISMUL NOSTIiU 

Afirmaţiile drla cugr«r*al dc Agr! 
cultură nu trebucisc r«asider*tr dis¬ 
curs politic. Ele sunt riguros exacte. 
Dam mai jos tabloul producţiei la 
hectar a câtorva ţâri, luate dintre 
rele mal importante producătoare de 
cereale şi furaje diu Europa şl 
peste Orcan. 

Producţia medic la hectar in perl- 


CSoiigrosiştii Hulocaimoauri n’au 
prezentul ior t dimineaţă în audion 
la d-lui Ricbnr«i Frnnuwo\ ici, milu¬ 
strul lucrărilor publice şi nl couiu 
nicnţiilor, şi d-lui mg. Trăiau PAr- 
vu, secretar general. 

D-uii Samoilă şi Georgian ou pre¬ 
zentat motinuca rotata «le congr«^ 
alştL 

D, ing. Tramn PArvu a lămurit 
«ituatia ucUh amiouarilor fata do 
legea cărăuşiei publica, cum aceş¬ 
tia au circulat tolerat! pAnă la 
timp. după caro li s'au aplicat pro- 
vederile ci şi ale lege» Liniilor ce 
date C. F K. 

D. ministru Fr&nunovici luând act 
de moţiunea ca i s'u înmânat, şi-u 
exprimat toată bunăvoinţa fată de 
o breaslă cc meniu solicitudinea gu 
veruului. A cerut însă să i se lase 
răgaz să ac consult* cu conducerea 
C. F. R.. cu care credo că e posibilă 
o conlucrare, (osu«i d. director ge 
ncraJ Macovei oprindu-se la o ase¬ 
menea soluţie. Deocamdată, până la 
stabilirea anei înţelegeri, se va căa- 
ta să se facă toate uşurinţele posi¬ 
bile uutocamiouarilor spre a-şi pu¬ 
tea exercita profesiunea. 

Potrivit hotărfrei d-lui Franaso- 
vici, o delegaţia dc 3 reprezentant) 
ai au(ooemionarik>r, împreună cu d. 
««Hiretar geooral Traiau PArvu. a 
luat contact cu d. ing. Macovej, di¬ 
rectorul general al căilor fcrot«.\ a- 
scară Ia ora A 

- .— __ _ 

Funcţionarii Camerelor de 
muncă sunt funcţionari 
publici 

Prt n proectul da regulament prezen¬ 
tul de d. muiiitru al muncit M. S. Rt - 
gelul, secretarii ţi ceilalţi funcţionari 
«i Camerei de munca, directorul fi 
funcţionarii In lunci corner de rnun- 
j <4 sunt funcţionari publici noind drep- 


D. prof»«or dr. loau Mftr*’uks».u* 

directorul liceului cemer«4»t «M« 
rşl« V«>evod Miliui» din Bonoroşli. 
n vorl'it Luni «**ur« «l«*“itrv rcoiio 
inia dirijată. 

Con ic r iuţii u fost prczida'â h) d 
prcf«>Hor uDiverultar Sp. furobcscu 
şl N. |t«)teulr-tcu, «Ir ca fitil errpuloi 
D. eonftruntiot încet e prin a fa 
► o porslehi intre. <«ii>tefnat cconu 
miei dtrijnte şi si«h»mul bberull- 
mulul economie, arătând ipoi d<w 
sebiren dintre principiile ‘vonoml 
ci dirijate şi «colon ale RooiaHnmn 
lu» i'oonomle. 

TrccAud la anuliza obiectului d<v 
triirei economie», flirijnte d *a. «u« 
ţine că «ceasta ue ocupă cu ruiş«»n 
rcu mărfurilor, capitalului şl divi 
zmj aci muncii tu funcţie do stnbiii 
rea preturilor 

Pentru a bulon aplica principiile 
economici dirijnto ?n rnawic de 
preţuri, oouforentiBrol urmRr«*şte 
problema din punct «lo vedere al 
rnărirei «au micşoră roi producţiei 
Şi nl dezvoltării sau restrângerii 
trebuinţelor şi puterii do achiziţie 
a cumpărătorului. 

Trecând la tara noastră, d. profe¬ 


sor l<nn Mttrculooon. orstă tain 
măsurile restrictive, pe c.irorftH 
t*lo din Europa h au luat d«n rşa 
crizei eti a I Aut uit. îu- epftud «ui 
nuteuri d»> prohibiţk» vamatft şi a 
v.Vnd fietnre ţnrik tcudinţo nntnrht 
do & reduce la minimum «chiui 
t-oriL' Internationale — TCglomvii 
1 «>it«l «lin <*♦' In oo moi riurnros «!«• 
vizola lor ţara noastră a irahuil 
adu piere iKM*a»»tătil fiotltleci <*- 
coiiomicc Internationiilo şi pcutro 
npăraren Icului «ă in rnăsun conti¬ 
nui po priviri» la comerţul cztonor. 
eonsistămi In reglementarea co- 
tnorţului do devize, Jn eoutingeula- 
rea importului şi io iicordare/» unor 
prime de export. 

Dacă la îneftpat «o punea proble¬ 
ma unui Inlorventionlsus dc StaL 
v«rdcm cu rnai apoi uvem o WX»no- 
rnie dirijată in toată puterea oo- 
vAutulul. întrucât avem dirijat ox. 
portul în tărite co valulâ forto. 

In concluzie arată efectele c<-ono- 
mici dirijate la noi. D «a. «coate în 
relief raportul ce prezintă balanţa 
comercială faţă dc balanţa econo¬ 
micii din ultimiinni şi spune efi m㬠
surile luate aa avut drept .rotisccio- 
tu mărirea creditului âtatuloL 


ra cea mai redusă atât la grău cât 
şi la pornmh. 

Singura producătoare, rare no scu¬ 
teşte de ruşinea do fi ultimii, este 
vecina noastră bolşevica. $i totuşi 
regimul nostru politic ou este iden¬ 
tic celui ile peste Nistru, Iar «con- ! f ‘ îndatoririle acestora gi sunt tu 
. J puşi tuturor tllspattţlunilor legii fi re- 

• 1.. j » __ -si _ 


cursul dr iuiprejururi» uu poate 


gulameuiulut stalului funcţionarilor 
de ordin climatic, căci. spre mşinea VpWh-f. Svcrdaru camerelor de muncă 


Românilor, pământul românesc e*te 
cel ioni Înzestrai de Dumnezeu. j 
Dnr avem şl noi bolşcviamul nos¬ 
tru. 

A. 8 . 


vor fi numiţi dc ministerul muncii El 
sunt asimilaţi şefilor de brou din mi¬ 
nister, putând aoansa până la gradul 
dc ftf de serviciu. Secretarii por trebui 
apoi fA treacă un examen de admisi¬ 
bilitate. 


Numiri în învăţământul superior 


Prin decret regal s'au făcui urruMu*- 
rele numiri to InvSjlminful superior: M. 
Ghertninescu, conferenţiar definitiv L« 
coaleriaja de matematici generale deb 
şcoala poUteehnică din Bucureşti; M. 
Luzcauu, coaferentLtr permanent cu titlu 
provizoriu U conferiaja de jtbnţă şi 
legLlajie finanviarl dela Academia co¬ 
mercială din Bucureşti, ing, Şcrban So* 
iacolu, conferenjur cu bila provizoriu 
la confereoţa de technologia malerialch r 
dc coostrucjil şi ceramică dela şcoala 
politcchnică din Bucureşti, ing. Emiinn 
Bratu, asistent cu ddu de)inieiv de cbi- 
mie tecbaologid fi eiectro • djlmie Ia 
şcoala politechnka din Bucureşti, Gh. 
T. Doruescu, a-vistenl deflniriv la !• 


Couutz, oaisienr detinitiv Ia tabor.in»ul 
de chimie technologicâ dela tacul mea 
de şlunje din ia;», Petxc G. Spacu, şet 
de lucrări detiiiiu. la Laboratorul de chi¬ 
mic anorganică şt analitică dela (acul 
taica de şuiufe din Cluj. dr. Aurel lo 
acscu şef de lucruri definitiv u labora¬ 
torul «le acurtică şi optică dela lăcuită- 
tea de ştiinţe din fiocureşti, dr. N. Lm. 
Ren ci cu, şei dc lucrări definitiv la la¬ 
boratorul de farmacologic dela facuLta- 
bra dc mediană din Iaşi, Ana C. Po¬ 
pe* cu, ah„tentl detuna. 4 Ia Taboratonu 
de chimie generali dela fa.ut<tcn de 
farmacie din Bucureşti, Horia Lupan, 
L Ghcorghiu, N. Sărbu, D. Beimaz, 
Oct. VTXduţiu, Gh. Povlovuchi şi M. 
Dumitriu au fost conlirmavl aslsreaţi de- 


boratorul de morfologie animală dela | flnitivi la Academia dc agTvuomic din 
facultatea de ştiinţe din Bucureşti, V. Bucureşti. 


Uniunea LF.R. In audienta 

la d. Ministru R. Franasovici 

Patru memorii preientate. o, ing. idsianj arata 
minimul doleanţelor te trebueif sahifinite 


Adunarea 

A. 


generala extraordinara 

L. A. C. I. 


unda I91Ş—ltS4. 

Grâu Porumb 
Qululali' 

ROM ANI A 

K*3 19,92 

Bulgaria 

11 X 2 12 . I 

i JugtMtlavIn 

19X9 19, l 

i Ungaria 

I3JM li. 5 

; Polonia 

11 , « - 

Italia 

!4Jt :K 7 

(Jenoaula 

21,54 - 

Franţa 

UX7 I5.W 

Simula 

— 1*. 4 

U . IL S. & 

MM 10 . 2 

Kort»pa 

1)4# li 0 

Canada 

9.13 24. S 

U. s. A. 

14,44 13, 9 

Argentina 

9.24 ti 4 

Suutt'ui, cn o 

excepţie, ţara din 

Korup» şi tonic cu producţia auita 


Asociaţia Licenţiaţilor Academii¬ 
lor comerciala şi industriale (A. L 
A. C. I.) n linul Duminică 7 crL o 
role <0,4â adunarea generală extra¬ 
ordinară in sala Sindicatului Zia 
riştilor. 

A prezidat d. Vctor l otu.se u asis¬ 
tat dc d. Constantin Pristdvetcu. **> 
croiar general. 

S*« continuat discutarea şi vota¬ 
rea statutului asociaţiei. 

D, A i culac Fibpătcu a scuumlal 
unele nepotriviri de forma in ocin 
co priveşte modul do împărţire a 
motoriei şi a propus crearea uuui 
juriu de onoare iu ioc de comisia 
dr disciplină propusă la modifi- 
cflrl 

fri conlinuaro, s'uu discutat ch«> 
tiuni do interes general şi s’a hotă 
rit următoarele: 

1, Ad u iiurua gonurala roagă direc. 
ţiunoa gencruio C. F. R. sfi inter' 
proteze uri. 59 d»n kg«vt pcutru sta 
tuful is-rsouulului C- F- R. iu seu- 
sul ca licenţiaţi» ucadeiun or eoxner- 
oiale, în gradul de ajutori conta 
biii, iucutiraţ» «ronuhiU. după legea 
dui ’2\ Aprilie 19-33, »â fie reînca¬ 
draţi col puţin la treapta do numire 
a funcţiune; de contabil. AJLA.C.I. 
considera ca este cu totul inochita- 
biî ca licenţiaţii acadouuilor coracr. 
cinic, uu acclaş grad, aooloş salariu, 
aceleaşi studii şi îndeplinind ae«i«şi 
luncţuuui «ţieciala, «ă fio reinca 
drati I* Aalarii diferite şi mai ale* 
cei noi uumiti •& f»* mai bine sala 
rizaţi decât eet re«*hi c» practică in 


serviciu de 7—10 ani. 

2 . Având in vedero stuaţia ne¬ 
dreaptă in care au fost încadraţi şi 
avansaţi colegii do!a 0. A. M. se va 
iuterveui iu Miuiatcrul do finanţe şi 
d. preşedinte al Coaeiliolui de admi- 
uistruţie 0. A. M. pentru ca prin 
noul buget să se rectifice luate ne¬ 
dreptăţile ce vor fi menţionate prin- 
tr’uji memoriu. 

3. Se »h interveni la toate autori¬ 
tăţile pcutru satisfacerea drepturi¬ 
lor colegilor A. L» A. C. L-işti. prin 
noul buget- 

■L Se prolcstca/u contra acţiunii 
dusa do d. Stuncu Brâdiştcauu, pre¬ 
şedintele federaţiei fuuetiouariior 
publici, care iu mod sistematic ne¬ 
socoteşte drepturile funcţionarilor 
titraţi şi a tinerilor tdemeuto nece¬ 
sare hunului niCxa al atiaratufni d»» 
«tat. Se va sprijini federalizarea a 
sociaţiîlor do funcţionari titraţi re 
ce ut infiinţato. 

Adutiarim ningă călduros pe d. mi 
nistru al educaţiei Daţiouale să re¬ 
tragă «freptuJ do fum'ţionare nl 
şcoatfi suiH»rioarc do practică şi 
technrri eomcrcială, care prejadi- 
ciazâ scopul Academiei Cotncrt'ia.e 
şi vine să crc«nce noui diplomaţi fft 
rh nici no rost in societate, fAcâtul 
o uoui sen* de postalanii k buge¬ 
tul sâra* al Statului. 

5, Asociaţia aâ intervină la mi¬ 
nisterul Acrului ş» Marinei p»»ntro 
ca licenţiaţii Academulor Comer¬ 
ciale «a fie preferaţi ţoîntru locuri¬ 
le vacante ce s’au publicnt 


D. Richard Frajidsovid, ministru) 
kierâilor public« şi al comunicaţiilor 
şi d. mg. Traxan Pârvu. secretarul gc- 
ncral ol acestui departament, /au 
primit eri in audienţâ o numeroasa de 
legaţie din partea Uniunei asociaţiei 
profesionale c.tr., condusa de pre¬ 
şedintele respectiv, d. ing. Cheia- 
ru. 

Delegaţia a prezentat d-lui Frana¬ 
sovici un memoriu privitor la recti¬ 
ficarea decretelor-legi de reîncadrare 
a personalului chefcrist propunând u- 
nek ameliorări a prevederilor acestor 
decrete in discordanţă ai tabela a- 
probatâ de minister şi prezentată cbe 
îeriştilor in congresul Ior dela Cluj. 

A mat prezentat un memoriu in 
care se arată nedreptatea ce se fa¬ 
ce azi pensionarilor dela c.f.r. câ- 
rora .neacordându-li-se ajutorul fa 
miliar prevăzut în salariul tu tul or tune 
(tunarilor stalului, primesc pensii dc 
mizerii, mult mai raid decât ale ce¬ 
lorlalţi, slujbaşi, deşi salariile «or ca 
funcţionari activi sânt mai mari. 

Un al treilea memoriu a fost pre¬ 
zentat din partea absolvenţilor şco¬ 
lilor medii dc economat, cerându-se 
ca absolvenţii acestei şcoli sâ fie nu¬ 
miţi in aceleaşi condiţii in care *unt 
numiţi şi absolvenţii celorlalte şcoli 
medii cbefcristc. 

In ai patrulea memoriu, din par¬ 
tea Asociaţiei titraţilor şi bacalaurea¬ 
ţilor cXr., se cerc ca la reîncadrare 
sa se ţie seama şi de gradul de cultură 
a funcţionarului. 


D. rmmsiru Franasovici a raap«ms 
delegaţiei, ca de când se află la con 
ducerea departamentului comunicaţii¬ 
lor, a dat dovadă de toată bun㬠
voinţa faţă de o masă de slujbaşi 
atât de importantă ca aceea a che¬ 
feriştilor. Şi a făcut maximum ce te 
putea face. Nu există insă putinţă 
de satisfacere completă a tutulor ce¬ 
rerilor ce s’au formulat. Ultimele lx>- 
tărări privitoare la reîncadrare s'au 
dat în deplină cunoştinţa a tutulor 
revendicărilor. 

D. Chelaru a mulţumit d-lui Fr⬠
nase viei in numele Uniunei, pentru 
toată solicitudinea ce-a aratot ce¬ 
feriştilor, exprimandu-şi speranţa că 
o vor avea deplină şi In viitor. 

- --- 

«etemamânLl «raters- 
ior nleieduall 

lo rcd«rc* InuKioirii tablourilor şo¬ 
merilor intelectuali, Duuioic4 elcc- 
niat tn toată tara rcccruAmlmuL 

Pentru aoezte operaţiuni, şomerii in¬ 
telectuali s’au prezentat U primirii, unde 
au obţinut formulare, pentru complcc- 
tarea tuturor datelor nccc_ r*. 

DupA couiplrctaraa occator lormularc, 
vor ti huiduite de către primăriile res¬ 
pective, Institutului centra) de «bttLtid. 
la felul aresta, peMo căte-a -ile se va 
pura cunouştc numărul şomerilor inte- 
lectuali din latnaga ţară. 


Amânarea alegerilor 
comunale şi judeţene 

Ministerul de interne » Storojincf, Tarnava-Mică, 
amânat datele fixate ante- ( Timiş-Torotital, Trei-Scau- 


Vremuri mai bune 
pentru siujbasii P.T.T. 


pentru aleqerile co-j ne şi Turda» 
munole şi judeţene, bota-' — “ 

rând ca alegerile pentru 


municipii ş. oraţe «e ro>^js’a constituit Federaţia fe¬ 
meilor române profesioniste 


Noul OOrnlUlt ol «AaucibUft Iulr*v 
gulai Peraoual dela P. T. Tj iu 
fruxxtua cArqia au afli « 1 . inginer Oe 
Ia» Co»tocea, o*ic u& conxiU’t in ca* 
ro ae pun aton «potanţo. 

Sunt iudrcplfiţitu aceste sperauţot 
V T or ajuugo La ivalUărUo propu»«e 
Vom veslea. 

Deocamdată «ubliOLtm faptul 
«eflialficativ că al* Cerca «'a fâout 
Ut apiritul vremii d«»ogrcoe oale bine 
ctmoaoulă nu ouiuai oerioritoLMi «i 
bunilo Int/nţluui ale celor ea oom- 
pun actualul corniu*t dar, cava mat 
nmit, membrii ooadtttului «unt an¬ 
gajaţi mai de mult fa marca luptă 


«ie n îmlroB!* pcrwoualul Pe făga¬ 
şul colaborării. Dar o colaboraro 
tuucoră uilre oondu«jâ!«iri >» conduşi 
foire AdmioktratU» şl pcraonal. 

Ne aelo cuuovcuUi lopta eroică pe 
care un rcpruxeulant a) contiictu 
lui o duce de axai mulţi ani spre ° 
[tubunulăţi soarta pcxaouulului pfe- 
luai. do S. A. B. de TdefoaBă 
tjtixn foarte bine că struţuri «Lola 
Lu»trâioatelo telefoane »’au oăpu»- 
lit ou toată furia in contra unui 
membru al comitetului pc care îl 
târiac jjgut j«idecăţi pentru curu 
jul do a fi deavâlull spUiofea pe 
core o practic h gongaterii d«k To- 
lefoano. 


ceintd sa im*» Ioc in »*«•© 
următoarei la 18 Apriltei 
Cetatea-Albă, Crai ova. De¬ 
va, Galaţi, Rântnicu-Sârat 
«• Sorocaţ 16 Ma i Focşanii 
î 25 Iulie: Arad. Bistriţa, 
Blaj, Bragov, Câmpulung- 
moldovenesc. Cernăuţii 
Cluj, Dej, Făgara* Odor- 
hei. Oradea, Rădăuţi, Saţu- 
Mare. Sf. Gheorghe, Sibiu, 
Storojineţ, Tg.-Mureg, Ti¬ 
mişoara si Zălau. 

Alegerile judeţene se vor 
ţine după cum urmewaî 
18 Aprilie în Itfovi 30 Jă** 1 
Alba, Bacău, Brăila, Ialo¬ 
miţa, Muscel, Tecuci fii Ţul- 
eea t 25 luliei Bihor, Cam- 
pu-Lung, Cernăuţi, Făg㬠
raş* Hunedoara, Maramu¬ 
reş, Nâsăud, Odorhei, 
dăuţî, Sălaj, Satu-Mare, 


Din iniUabva d-nei Akxandrtna 
Gr. CootecuzHio, a luat fiinţă Fede- 
roţia femeilor profesioniste afiliate ce¬ 
lei ifrteni&lion&le. 

Fac parte din această Federaţie 
toate femeile care muncesc Intr'o 
pcofcsiuoe liberă, funcţionara sau lu¬ 
crătoare. 

Federaţia are următorul comitet: 
preşedintă: d-na Alexandrina Can* 
tacuzino, vlce-preşediutâ: d-ra £ca- 
tcnna Ceikez. secretară generală: 
d-na WuUi Atexandrescu, casiera: 
d-ra Margareta Atanasiu. Membre 
cooptate in comitet: d-n^e 2oe G1 k- 
ţu. Mana Fiiotti, Aida Vnoru, Lucia 
Ccsma, Alice Voinescu, Beldiman, Jr- 
tansa Cosma, El. Stângacii', C. t>:- 
mesau Şoarec. Gologan, Apriliana 
Med iu nu, Cco lordâchcscu. ele 







































































^ 6 -® 


•BUNA VESTIRE* 



Oda Palat 


COMUNICAT St. i. 

ittl Curţii Krxair f.c* 
•«wot nrtnAtnara]»: 

riun d* 9 Mirtii 193*. MaJmIb- 
7* H«rclc • primii in audientă 
■f lucru pe: 

D- \*lcr IN»p f mini»irul Industriei 

|i comerţului 

D. \ I». Sa mi a. nuni»trul junlitlei 
«i Ail-mteriin iu arrSruKura. 

fi. N :rtor \nfone«.ru. nWni«trul a* 
fererilor utraine. 

La ilfjtm M. S. Hcjrel* a a>ot »uvi- 
t*l» pe următorii ofi|rri din roci* 
u. ntul 3 «lînatorl de gardă \o. 9 
■Recele Alunmlru.: 

1>. colonei adj. Or.wanu AL. co¬ 
mandantul regimentului. 

L). lL colonel S4ălo*cu N, ajutorul 
comandantului. 

I>-nii maior Bunccauu; căpitan 
Dumitre»cu T.; subit. Dinu L 

Du)»n amiaza M. S. Rebele * prl-j 
nul iu nuiîicuta pc: D. X. J*etre*cu 
Comiicu. ministrul Românie! la 
IVrlin; d. Ioati Luc^lnnu. ministrul 
României la Rom»; d. «eulptor 
Mrdfârjrl, 


Pensionarii clerului unit 
au reducere de 50 la sută 
pe C. F. R. 

Sa acordat carnala ou So la auta 
reducere celor 16 preoţi pouaiouari 
ai Biiiericei Unite precum şi celor IM 
do vâdue şi O de orfani ai oierului 
specificat mai ana Carnelelo *o vor 
elibera numai de inspecţia Cluj r* 
ba?a livretelor do pensie .«au o ocrti- 
ficatelor cm'tw» de autoritfitilo bi*e- 
rioafti. 


Deschiderea Navigaţiei 
pe- tru călători pe linia 
Brăila-Vâlcov 

sDirrcUunca Navigaţiei Fluvial* Ho 
mân* /ace cunoscut câ *'au reluat 
cur trie <i* pa»figcr% p» linia Brăila - 
V&lcov. 

In consecinţă. staţiunii* cu tru/io 
combinai CFR fi NFfl vor emite bi¬ 
lete fi rcciPi** de bagaj» pentru 
porturi!» cuprinde tntre BrăUa-Vâl- 
cov. 


0 importantă comunicare 

depusă eri de către d. prof. Mihail Manoilescu, 
la Senat 


Camata d-lui L Nihalatliel Frământările maghiare 

3 m - M m M D« doua zile ga/strie sunt plim Complotezi rmpotriva unul 

si legea stan» de asediu ~ - 


O declaraţii 


ardelenilor 


fişaji ca trădători ţi vânduţi 
pentru bani unui sfat strein, 
crede dc datoria so^ed» apere i- 
mmulntelr personagii cari con¬ 
duc ziarul «Adevărul». 

Ţiu In dispoziţia guvernului 
nenuruurate alte exciuple prin 
care pot dovedi că cenzura — 
tare hineîn|eles nu ponte lucra 
decut din ordin — ?i-a luut as¬ 
tăzi rolul de a apura pe streini 
şi presa înstrăinată de atacurile 
presei naţionaliste, lâsând-o pe 
aceasta din urma ca şi pc frun¬ 
tarii mişcarij naţionaliste, ex¬ 
puşi unor atacuri şi insinuări In 
cure nu pot răspunde. 

Rog pe d. Preşedinte al Con¬ 
siliului şi ministru de luterue să 
examineze de aproape aceşl as¬ 
pect al masurilor zise de ordi¬ 
ne. pentru a evita ca guvernul 
însuşi sa nu poată fi socotit de 

. . . ... . h " către opinia publică romăneas- 

«upriuiat un articol intitulat 


Am semnalat ieri d-lui prim 
ministru şi ministru de Interne 
cazurile grase de jigniri aduse 
prin ziarele dc stânga, frunte 
ţilor ţ«r»i «nri aparţin iuiş»*jri- 
lor naţionaliste, cu/uri in care 
— prin contrast cu severitatea 
arătată dc cenzura faţă cu pre¬ 
sa naţionalista cenzura nu a 
intervenit. 

Suut nevoit va semnalez acum 
alte c uz uri de inexplicabila ri¬ 
gurozitate n cenzurii care a su¬ 
primat orice articole de z.iar 
menite sa denunţe activitatea 
comunistă in lume şi in spevial 
iu România. Astfel ziarului 
«buna \ estirc» i sa cenzurat 
eouipleci un articol intitulat 
«Activitatea kominternului» tpe 
care vi-1 prezint), articol de 
stricta in formaţie asupra pro¬ 
pagandei bolşeviste in lumea 
întreaga. Aceluiaşi ziar 
suprimat un articol in 
şTechnica şi tactica şcolarului 
Roşu., prin care se arată care 
sunt mijloacele dc pătrundere a 
comunismului in mijlocul elevi¬ 
lor de şcoala, pornind dela ca¬ 
zurile concrete descoperite la 
iieenl comercial din Pintra- 
]Seam|. 

Dc asemenea sa suprimat un 
reportaj privitor Ta un bolşevic 
cure exploatează pescuitul pe 
Nistru şi uu reportaj privitor 
la spionii paşapoartelor dela c. 
f. r. semnalata chiar de Marele 
Stat Major. Mai mult decât atât 
cenzura suprimă toate expresii¬ 
le polemice care nu au niei m㬠
car uu caracter de vinlcnţu dacă 
«unt adresate unor anumiţi zia¬ 
rişti ovrei care au foxt declaraţi 
instituţii in Stat şi prin urmnre 
inatacabili. 

C rente confirma cu aceiaşi 
cenzură care tolerează cum am 
arntat în comunicarea anterioa¬ 
ra. ca oameni de proporţiile 
d lor Cuza şi Cîoga să fie infn- 


câ. angajat întro anumită ta¬ 
bără. pe care aceasta opinie pu¬ 
blică o repudiază şi o despre- 
ţueşte 

Redeschiderea traficului 
combinat C. F. R.-H. F. R. 
pentru mărfuri 

Se aduce la cunoştinţa K^uerală 
aă traficul combinat CFB—NFR. 
pentru mărfuri «*♦ redcarbid» după 
cum urmează: 

11 Linia BrâiJa—Salina—Vâlcov 
cu inrtpore de MlerrarJ t Martie 
1937. 

Z) Linia Galaţi—Turuu Severiu c u 
începere dr Joi jj Martie 1137, 

3) Linia Turnu Severi»— Timişoa¬ 
ra. cu începere de Joi IU Martie 937. 
Io consecinţă începând dela datele 
mai şua arătata m vor primi apr* 
expediere mărfuri in trafic combi¬ 
nat pentru toate porturile apartl* 
nănd liniilor do mal ana 


Anunţam in numărul de en, 
că d. Mihalnche a încălecat pc 
calul nil* de «ol al împacărei şi 
face încontinuu curse în galop 
şi trap bătut, între cele două 
oşti gata de luptă, In congresnl 
dela 4 Aprilie. 

Expectativa d-iui MiJialache 
însă, a dat prilej aproape tu¬ 
turora din partid, ca intre timp, 
«â-i rupă în bncâfi cămaşa au¬ 
torităţii, cu care se învestmân¬ 
tase la congresul de acum doi 
ani. (Cainaşe care credem ea nu 
o mai schimbat-o dc atunci). 

Dc doua zile, şeful marelui 
partid» este un sol în trenţe, Iar 
vdrenţuit în primnl rând de ai 
«ăi. necontenit. 

Ruleta, d-lui Armând 
Duval Calitvcsco dela laşi, 
unde a ales după exem¬ 
plul polonez pe Ridz Smî- 
yly al statului ţărănesc, a 
dezlănţuit urletele do fia¬ 
ră a celor descalificaţi- Cei 
trei lupi de două zile um¬ 
blă să-şi sfâşie adversarii, 
—a*e i-au deposedat de 
prada câştigată în partid, 
în timp ce «Ridz Smigly 
Costăchescu» işi apără cu 
îndârjire bastonul de co¬ 
mandă oferit din propria 
sa raniţă de d. Armând 
Duval. 

SFATUL PARLAMENTAR 
DE AZI 

Ramura de măslin >o flutura 
din nou — o ultimă încercare — 


in sfntul parlamentar de astăzi. 
D. Ion Mihalnche >n face din 
nou npcl la «spiritul dc solida 
rifntc şi sacrificiu* nu|ioii«l-|a- 
rănesc ni fiecărui membru. 

Doctorul Nicolae Lupu 
va striga, «a înjura şi va 
urla. (Prea multe cad de¬ 
odată pe capul unui om. 
A mai fost scos şi din con¬ 
siliul comunal dc verde, 



ION Ml IIA LACRE 


unde jurase de curând 
credinţă, suferinţă şi ab¬ 
negaţie. Vo» bis in ide-tn. 
Deccia v a urla). 

O parte din .grupul celor 
tS» organizaţii, cer d-lui 
Mihail Popovici, pentru a 
obţine răgazul unor noui 
pertractări, in timpul că- 
rora să schimbe favorabil 


pentru ei, opinia celor dţn 
grupul iii» etc. otc. 

POZIŢIA D-LUI MANIU 
Şl CAUZA D-LUI MIHA- 
LACHE 

Intransigent Li Uudmin: d. 
Mmiiu zâmbeşte feciorelnic, In 
toate strădaniile d-lui Mibnla- 
chc, care in câteva zile va tre¬ 
bui sâ-şi schimbe < uniforma», 
fiindcă articolul VI din legea 
«tării de asediu este categoric:, 
«rC r ni forma f„ menitul pro¬ 
hibit. rf Cm efc„, exis tu ori- 
rlocfite nri f H portul cuiva 
se constat,i tttl element co¬ 
mun adoptat de mai multe 
persoane. er« nemnificafia 
de apar ţinere j n un anu- 
tnit partid , «fiu organiza¬ 
ţie nemurind «copuri po¬ 
litice *. 

Organizaţia d-lui Mihala- 
che va fi deci obligată sa¬ 
şi schimbe uniforma in 
cap cu şeful sub sancţiu¬ 
nea art. 324 din codul pe¬ 
nal şi art. 27 din reprima¬ 
rea unor infracţiuni con¬ 
tra liniştei publice. 

lata de ce intrebat asu¬ 
pra valorilor din partid o< 
parţinând vechiului regat, 
«Gioconda Ardealului» a 
răspuns că nu-i trebueşte 
decât cămăşile d-lui Mih». 
lache. 

D. Maniu este categoric 
subversiv. 

Stilex 


(inc sunt adevăraţii vinovaţi 

ai agresiunii dela laşi 

————— 

Cine este personajul misterios „6rişa“?t Justiţia sâ-?i facă datoria 


cu veşti senzaţionale din Unqaria 
Grupările ..hUkriste” „d« extremft 
dreapta” unqur«jli ar fi prcqâtil o 
lovitură de stat. de care ar fl prins 
de veste opoziţia, care ar fl pre¬ 
venit guvernul, care ar fl luat ma¬ 
suri, care ar ti constatat amestecul 
german, care etc. 

Cine urma să dea lovitura de 
stat? Gruparea .^Vloic", atcOtuitâ 
din foşti oliţeri, organizaţia Ju¬ 
rai" şi partidul naţional socialist 
maahiar In fruntea acestor pericu¬ 
loşi conxpiratori se află dopurutul 
Belu 'rtarlon, fost sub GocmWoes — 
sec efor general "1 partidului quver- 
namentol. 

S*ar pulea ca intenţia ce se a'ri- 
bue suinumitelor grupări şi d-lui 
iWnrton sa li existat cu adevărat. 
S’ar puteai Deşi s. j ridică trei o- 
biccţlimi impi^triva veracităţii te^ei 
afirmative 

Primo este desmir.ţirea catego¬ 
rică o guvernului, care declară: 

nu s’ă produs nimic in Unga¬ 
ria, care ar putea să compromită 
fie lini,tea publl ă îi ordinea şi pa¬ 
cea internă a ţării, fie securitatea 
oca internă a. ţării, fie securitatea 
constituţională sau viaţa rcoromică 
h stabilul” 

A doua stă tri U^sa ierjoziUiU 
a orqimizoţlunilo r ce se pretinde ca 
urmae să execute lovitura de stat 
Ar fi ca >i cum la noi ,,Fron¬ 
tul ostăşesc naţionalist’*, ..Svasticn 
de Foc** şi defunctul partid naţio 
nai so-DIi t al d-lui $te!u~i Tuti 
rescu s’ar fi unit să cucerească pu¬ 
terea sub conducerea d-tui Serglu 
Dumitriu. de pildă. 

Insfârşit, pare suspect faptul că 
presa jidovească maghiari — căci 
in Ungaria jidanii au o situaţie şi 
mai mare ca la noi — agită cu fu¬ 
rie pe tema „complotului”. 

Participarea germană la proec- 
tabi lovitură de stat e iarăşi puţin 
verosimilă Regimul Gocmbocs — 
continuat de d. Darangl s’a aratat 
întotdeauna toarte favorabil Reich- 
ului. Ce-ar fl folosit Germania de 
pe urma răsturnării hd? 


Iu sfârşit» cercetările prelimi¬ 
nare in chestia agresiunei oou- 
tra d-lui Traian Brntu, rectorul 
Universităţii ieşene, au luat 
sfârşit. Aceasta ne-o anunţi co¬ 
municatul dat de parchetul mi¬ 
litar dela Iaşi. 

Au fost trimeşi in judecată 
şase studenţi, trei sub inculpa¬ 
rea de autori şi trei socotiţi 
complici. 

Nu apărăm pe atentatorii la 


In jurul rechemări d-lui 
Jean Th. Florescu 

In şedinjo de eri a Jenatului, 
d. prof. Mihail Manoilescu, a a- 
nunţat că va face o comunicare 
asupra cauzelor rechemării 
d-lui Jean Tb. Florescu din pos¬ 
tul de minixtrn al României la 
Madrid. 

D. Victor Antonescn minis¬ 
trul afacerilor străine, prezent 
la şedinţă, a fugnduit că va veni 
la Senat pentru a răspunde d lui 
Mihail Manoilescu. 



'OtmS&oiiktă 



ZÎAreie evrco-ţaruniste 
pretind ca d. prof. Manoi- 
la&cu «r fac* parte din con¬ 
siliile dc administraţie o 
şase soc etăţi alaturi de 
evrei, dând şi numele aces¬ 
tor societăţi. 

Putem afirma câ d. prof. 
Manoilescu nu face parte 
«fin nici una. dar absolut 
dsn nici una din aceste so¬ 
cietăţi *i ca presa ţărăniste 
«’• pierdut prilejul dr a 
minţi odată mai mulL 

Intimmt L*cmr* «r» irut-put âir 
cui/* fidUiU U buvul Adunării 

* Iwtmrit ra •* nu w mut fmâ 

inliru'l/trl, ^ fUm 

manii Im in:Miimfu grugramuiul Jrsb»- 
terilo’ -icrslfl iciivni 

Antoproectul de lege 
privitor |» controlul şi re- 
glemcntarca cartelurilor 
şi trusturilor, »tu va mai 
‘apato forma definitivă, 
deoarece iniţiatorii au 
renunţat jâ-i mai susţină. 

D. VaJfcf Pop, mmistrui Inav ^iei 
fl comvrţuluj. d lucrul tri. U txht- 
proccttU legii mioclor. 

Lucrările fiind avansate, »c sperA 
cb lo cursul .vâpiAmaati vitloznr, os- 
te procau! *ă Bc gata. 


< nmera de comerţ fi industrie dia 
Capitală, a iuarntat un memoriu mi¬ 
nisterului iu lăţiri ti mimUtrrulut d» 
finanţe, cerând modiicarea Upii ¥oa- 
ţfolui rt’ QÎiri. /ovinii cu un> l, din 
impuneri, vum ei te carul articolelor 
de lut, ȉ fir reduse. 


A-tazi, Miriruri la orele i, 
ministrul României la Roinn d. 
ION LUGOJ AND a părăsit ţara 
«pre « *e reîntoarce ie postul 

său, 

Ministrul României In Berlin, 
d. PETRESCU (, OMNEN a pin- 
ent in Gcraianin inc a de azi di- 
miuea ţa. 

Lhn cercuri ăi/lorunte sau nu, 
* a riipumfi/ din nou soonul eh 
foaporţuuutl/lnlva elnxcă h» in- 
tr#prinderi oa ft legifurtla cât 
nun (urând posibil. In senaul a- 
cvsla. .'*< moi afirmă câ (Uu a 
proectul a* <4la. t.4jtrt» s un ta in. 
locnnt, nu oi pul«ut fi jtdus m 
(Usbătvrce/ pariamcnuduţ pâtik 
Ut li Marti* cri. ent fi IcgifvrMt 
pe « da dr decret Icge. 

Inregulrdm acrei 4pou, precum 
U-atn înregistrat şi p§ celelalte. 


Atragem deosebita aten¬ 
ţiune a cetitorilor noştri, 
asupra importantelor dez¬ 
bateri ce ou loc in momen¬ 
tul ;*crsts» în f{>*» Curţii ,- u 
juraţi de pe lângă Trib. Il¬ 
fov in le untura cu crimele 
bandei de incendiatori or* 
ganixate de turei *yarf «i 
•fro/, ftncalu, dezbateri p# 
cari le reproducem n© l*ra 
In numărul nostru de as¬ 
tăzi. 

Vrednice de subliniat 
sunt declaraţit*n«le lui S’u- 
wlh I kvoirim, «are şi-a ro* 
inoit in faţa juraţilor măr¬ 
turia irit® de vinovăţie, ae 
cftntuAnd ş| asupra vinov㬠
ţiei oe lorialţ« incendiatori. 

Peripeţttla acestui pro* 
«os trebocso urmărite 
foarte de aproape, spre a 
sa putea înţelege stmnHL 
caţiA unor evenimente sen- 
taţional* ce se vor produce 
zilele acestea. 

Ulujtlrful d« nttru va o(vl 
Vinari un tlajun ia ooura d-lul 
Jam $»h«. ministrul i'«b»diiv<U’l«l 
la Uuramti, ca se dupâ < ura ** |tk 
ne «nutoarce In ţară. 


viaţa rectorului Bratu. Cerem 
să se facă deplină lumină. Pa a- 
ceat principiu, iud aşteptat pri¬ 
ma etapă. Nu .cunoaştem «ele¬ 
mentele» pe care «e bazează a- 
cuzarea. | inern însă, iu vederea 
slabilizîirii adevărului, sa adu¬ 
cem la cunoştinţa organelor în¬ 
sărcinate cu Cercetările, unele 
informaţiuni cari ar trebui fo¬ 
losite drept piste de investigaţii. 

întâlnind pe d. maior Petru 
Bonciu, avocat, domiciliat în 
laşi, str. Păcurari No. 27, mi-a 
mărturisit cele ce urmeazas in 
ziua atentatului. Luni 1 Martie 
1937, înainte de amiaza, domnia 
sa urcu pe strada Carol, în spre 
locuinţa d-lui prof. Petre Dra- 
gomirescu, şeful sau politic. S’a 
oprit la chioşcul de ziare de pe 
str. Carol, din fnjo Facultăţii de 
drept spre a ceti afişele gazete¬ 
lor. din acea zi. Lângă domn ia¬ 
să se gnscnu doi tineri studenţi 
dupâ aparenţă, cari vorbeau •- 
vreeşte. Câteva secunde, şi anul 
din cei doi tineri, strigă pe un 
al treilea *Grişn>. 

Vine şi «cest Grişa şi se an¬ 
gajează o discuţie, in trei, de 
ostii dată »n limba rasa. Cum d. 
Petru Bonciu înţelege bine ru¬ 
seşte, a auzii când acest Grişa 
a spus: ustâsenru sau ccl mai 
târziu mâine seura, ac va întâm¬ 
pin cecAce ştiţi. Şi *ă vedeţi că 
toţi vor fi arestaţi». Cu aeeate 


vorbe grupa celor trei s'a in 
depărtat In acea seară a fost 
comisa agresiunea contra d-lui 
Traian Bratu. 

#>. maior Petru nandu 
mai niărturiMit <ioe«*fa fi 
la Hloctel pensionarilor, 
fapt pe care mi l-n relatat 
d. (ih. Ilamza, porprietar, 
pensionar . domiciliaf j M 
laşi. str. lluzduf/aH' faţă fi. 
buf rf, Const. Cdpretă, fost 
prefect de laşi şi membru 
marcant al partidului po¬ 
rului, domiciliat tn str. W- 
pnfneanu 18. 

Cercetai-a parchetul rr»i- 
litar cine este acest «Grf- 
şawTI Nu ne qăsim oare In 
fata unui aranjament 
cult, menit să pună in lu¬ 
mini defavorabilă mişca¬ 
rea naţionalistă, oare 
luat atâta avan* In ultli 
vreme ? 

Nu sunt oare elementele 
intunecimelor judeo-comu 
nişte cari caută să arut 
oprobiul public asupra na¬ 
ţionaliştilor ? 

Opinia publică cere ca 
cercetările să fie duse uue- 
que-ad fincm», lumină să 
se facă in toate ungherele 
şi in toate conştiinţele şl 
vinovaţii să fie pedepsit! 
exemplar. 

Laur Preda 


v«rsar, nu Împotriva unul prieten. 

Deaeeia, deşi — repet — 
putcn ca svonut să tio adevărat, 
cred mai curând Intr’o campanie de 
presă şl de opo/Me urmărind adrun 
cinarea .situaţiei guvernului. 

Intr’adevăr regimul Goombon va 
împlini in toamnă cinci ani. Moar¬ 
tea generalului a dus insă la o sl㬠
bire a cobeziunri portiduiui guver¬ 
namental Succ ’soruî Iui Goemboek 
Dnrangi. pare slab şi, deşi susţinut 
activ de regentul Horthg. incapa¬ 
bil să mai păst eze multă vreme pu¬ 
terea. 

Dc ad >i îndrăzneala crescândă 
opoziţiei. în Fruntea căreia se a- 
gită mal ales testul delegat ma¬ 
ghiar ia Liga Naţiunii >r. Tibor Ec- 
kbard, şeful partidului micilor a- 
grarlvui Har in spatele IjI E^k ari 
al lui FiiedrJ'b, a caronicului E nst. 
a socialiştilor, se profilează silueta 
elejanlâ o contelui Bot’dcn, cel care 
a .tâpânit timp de zece ani Un¬ 
garia şi care nu se poate consola 
dc pierderea puterd Dacă s’ar pro¬ 
duce o criză de quvern. oricăt de 
mult s’ar agita d. Eckhard, e pro¬ 
babil că. Rc direct, fie prin inter¬ 
puşi. contele Ştefan Bethlcn va re¬ 
veni in fruntea Ungariei. 

Acce^te-i ipoteza cea mai de¬ 
zagreabilă pentru noi Şi prin a- 
bîlitatcn sa, şi prin interesele pe 

care Ic serveşte şi prin autoritatea 
numelui său şi prin relaţiile lui In¬ 
ternationale. contele Bethlen poale 
ii cel mal reprezentativ exponent ut 
revizionismului maghiar 

Din fericire, revizionismul ma¬ 
ghiar nu c periculos pentru Rom⬠
nia. El ne poate cauza neplăceri. 

dor c inoperant 

Deci să urmărim cu calm eve¬ 

nimentele din Ungaria. Dacă cle¬ 
mente neserioase încearcă un 

„putsch" şi duc la hirbur&rl mai 
grave, cu atât mal bine. Orice sl㬠
bire a unui eventual adversar e un 
că tig. 

In schimb sa ne ferim de Bith- 
len şi — in măsura posibilului — 
să acţionăm împotriva Iui. 

Pmif Mihail 


Un incident caracteristic 

La Senat 


Eri lo Senat pe când d. prof. 
lorâa vorbea la legea teatrelor 
declarăridu-se contra constituirii 
sindicatelor de am?ti, d. Victor 
lanisndi ta grăbit ai le ia ap㬠
rarea. 

D. prof. Manoilescu intervenind 
a arătat ci sindicatele tfi au ros¬ 
tul lor deolin numai atunci cind 
toate profesiunile ss sindicalizea¬ 
ză, ca în sfatul corporativ. 

Aceasta i-a 'dat prilej d-lui la- 


vorbind dc <inconstanţa ideilor 
d-lui Manoilescu >. 

Replica nu sa făcut aştep¬ 
tată: 

tSâ nu vorbofli de inconston- 
ţă d-ta, care dună Iunie 1930 nu 
puteai sA suporţi acordurile Im¬ 
nului Regal şi ai p&răsit o adu¬ 
nare la laşi io mod demonstra¬ 
tiv în olipa când a început «ă «e 
cânte Imnul Regal». 

D. lamandi caută ţi aslăai 


mandi si se rcftcadi imprudent ritpunsul f&ri să-l giseosci. 


ORA 2 

Victoriile naţionaliştilor 

la Guadaiajarra 

U " - 

Comuniştii evacuiază materialul 
de războiu din Madrid 


Guvernamentalii respinşi 
ru mari pierderi 


SALAMANOA le (Rador). - A 

?«Dtt» Hav»* trommiiu» 

CumutmfciuJ oficial publicat de 
mar»le cartier gourrnl uauimaltet 
anunţa intre nlî^lo cA i*> frontal 
din Aeturii un putermo atac al gn 
>«ornamentalilor, dat în «actorul Ln 
Catalana. « f*»a4 rcopina cu mari 
pierderi prutxn iitanxio. OweniMXi 
talij au fo»t urtnont» poiitlfalor 
ocupak* 

Pe frontal SG avnzn. etrftlaaiU 
ittniotarc a natlonatiftilor oontiaaA, 
An f«*»t ocapăf» (ocalitâtile Val da 
Aranaa, Maaixono a* Anr«at*Ua, pre¬ 
cum «. măltiiglu- dela Nord F>t da 
lirihucgii. Jn a«e»t «oclor «m capta 
rat trei tnoeuxf , asişti •> iun tăcut 
\r*o «u tu de pri/onieru Inaroicol a 
ikLrâit po (orna p*iJX\t«ro|i njorp. 

în «vulorul Jn».una, ao» ocupat 

Ca**a Torcal 

Fe frontal dă tfaiJ, în a**ttoiul E* 
pioL Inaioieroa trUiiclor no»*U» a 
cuuUtiOAt. Iiiamii q! a iiiient pier¬ 
deri greb*. 

BURG OS I# fflucior/. — AgeoţU 

Kavjn truauul»: 


Po«tul de radio Burgoa axiunIA oi 
Ld ni lunile patra «Aptimânt aviaţia 
DaţionalkU a dnborăt U avioane 1- 
anjsien. 


D. Al. Vaida soseşte 
în Capitala 


D. dr. Al. Vnida Voevod, pre¬ 
şedintele Frontului Rouiânrec» 
vî-n nnuujot sosirea pentru săp¬ 
tămână viitoare in Capitală, 
când »a coa>oc« ln o consfătui¬ 
re |»e toţi fruntaşii nce*tri o*gn- 
niznţiuni 

Cu tCnutA ornziune, d. Al. 
Vaida, va face un expozeu, asu¬ 
pra situaţiei politice interne, fi¬ 
xând atitudinea acestei organi¬ 
zaţii in faţa eventualelor ev cur 
mente politice, rari ar arma Ju¬ 
pa închiderea Parlamentului. 


SALAMANCA 10 <FU- 
dor). - Agenţi® D. N. B. 
transmite i 

Mare® ofensive naţiona¬ 
list® oare a început Luni 
dimineaţă in sectorul Gu- 
adalajarra a continuat toa 
ta ziua de Marţi. 

In ciorsul nopţii de Luni . , _ . 

spre Marţi, aviatorii naţio- ! P Rmales. 
na! işti au bomfavdat cu !n sectorul Briahuega, 
rezultate strălucite tr®n. . in apropiere de Tori ia, la 
şeiele inamice. După a- | Nord Est de G*3adalajarra, 

I naţionaliştii «* cuceri» 
ria naţional,«U a trecui Io [ m - mult . DOIÎtii impoP . 


prexentanţilor presei, că 
ofensiva naţionalistă con. 
tinuâ cu mare vigoare. 

In legătura cu ofensiva 
de Luni, se anunţă că tru¬ 
pele naţionaliste au cuce¬ 
rit localităţile Navalporto 


mai multe 

Guvernamentalii au eva- 
ouat poziţiile pe care le . . .. | 

ocupau, laaAnd in mâinii. «.balăl.e «o'enta sa ,n- 
naţionaliştilor o porţiune I c,n * I* * n n^unţi, aproap - 
teren adâncă de mai , de Cogalludo. Forţele na- 


poziţii impar* 
Dcascmeni, se anunţ® că 


ţionaliste înaintează ne¬ 
contenit. 


mulţi kilometri, mai ales 
in direcţia Cifuenics, la 
Nord de Saccdon, pc şo¬ 
seaua Madrid-Cucnca, ui- _ . ... 

tima şosea care mai leagă j SurOrj d6 eâfitatB pflZOn.- 

ere ucise de comunişti 

Aviatorii naţionalişti au 
putut observa câ guverna¬ 
mentalii evacuiaiâ mate¬ 
rial de râsboiu din Madrid. 

Deasemeni, ci au evacuat i 
aproape toate loc dîtaţile 
dîw Nord-Estul orasulu* 

Preşedintele juntei de 
apararc a Madridului a 
trebuit să recunoască 
chiar şi el ier i, in faţa rc- 


tpiu* 


«iuti 

idlrL 


iU (Otf 
ptlur. 


TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE «EMlNESCil». STR. ING. ANGHEL SALIGMV Na. 2. TELEFON 3.2G.GR 


Redactor responsabil i V. OLANIUC-STERE.