Buna Vestire anul I, nr. 23, 19 martie 1937

ANUL 1. No, 23 





* D i c; 


6 pagini 3 lei 


VIinH Ittţ. 


amu Visriog 


Directorii 

OR AGO$ PROTOPOPCSCU 
TOMA VLAOKSCU 


ZfiA UDfn t>£ IVPTA // tlfHAăffÂftA 


R • d a c t I o şi Administraţia! 

BUCUREŞTI 
Butovardul Eltsaboto 12, otaj II. 


TKLCFOANI 


Directa AdmlnUira|l« 

R#<U «tt* . 4*434 


ABONAMINTIi 


Ounuor urbane 


Dulce Bucovina... 

0* bucovinean. co ordini permanent in Cernăuţi — numai rareori «In* 
dntln-iuft %h respir la Sadagura îflindră dac* la Cernăuţi * MJehelson. 
la Sariagura c rnbianl!! nrmareac dr aproape virata culturala. vieaţa ro~ 
•invxMui dr acolo, in jirocca rapid de «car/atiu*— (Şl yt/ţi că Mcarlaiina 
•»L_ ori—) 

Pentru ceiaee vad. printre monumentele dr dormpitudine naţionala 
P« rare le ridica pe puma ut ui Iul Ştefan. fauluoa regimul liberal, am — 
a* nu ma arai avar — yi runwlarL 

li. bunaoara Lera Morariu. cu Fat I'rum»» al lut. cotarul uicu dela 
UlrrtN drepre care — oricâte tniravriUfl vor fi foat yi vor Ci. sper, Intre 
■oi - nu voi conteni ea «pun toi binele, pentru munca Iul orohmlU, In¬ 
teligenta Iul vioae. temperamentul de flăcău convertit la filologic, — yi 
mal «le» o îndrumar* riimauca-râ de lot mai iualt yi demn caracter 

Ui. *j v la t'ornanţi - cu Iconarii ini — Mircra StrrJnul. — Iar un 
liniat pc rare 1-niu certat cândva - dar. Iloamne, cit talent, câta par* 
de lumina ia «crieul lui. ce ardoare dc urenlc medieval coueumat pentru 
Iruniov yi adevăr, in ropllol aresta răi, eu toata lumea. r«u mai ale» cu cl 
UMfl! 

Ilara c vorba do tim-rii Bucovinei sa întorc Toaia. fiindcă n'ay mal 
•fâr*L SA ee ytic câ dola Arca*. la baetil «lela Dacia cu lo|l Lauriell yl 
P. »leucii el. nurovina are o tiurrefe din sănătate* căreia *1 fagii vor im 
praiuuta. — facil aceţlî* ruyi d* M*t«r yi Anhaurh- 

Itatrânii — cu veche* mea simpatie in frunte. Mstor (p« care cu lut 
II Sytapt intura jw cale* marc. a cuvântului rare H va veni odată. no 
dic biun.orilc lui MichcKon yi Focyaner. d dr pe tapyaouril* lui natale, 
din Vleovmi bătut odaU cu varii*, ca mândru copil d* plugar) nu ma pot 
opri de prea multa admiraţie. 

Ma mal pot odihni fntoyi la umbra amintirilor din Paharul cu Otrăvi 
yl atâtea doine talant* de amor bucovinean. ale poetului Rotiră. Mâ pot 
rulnnda chiar cu ucaaf. 

Intr'oa colţ al Roiuânioi Alun. sumedenia de articol* dc doctrina bu¬ 
covinean» pc car* o am pururi pe niaun. — singura doctrina bocorlncauâ 
c* se poale citi, — trasata <1* aprigul ziarist fondator al Olaaalui Bucovi- 
nm In articole co vnrheoc eminescian de «putregaiul din (ara romane*, 
•ci» yi d* «licitatele» streine car* rod Bucovina. 

Fac uu ocol apoi peia Sindicatul ziariştilor bucovtueui. pe care pre¬ 
şedintele Iul cautâ aâ«l românizez* treptat, serios. fârâ *â compromită 
breasla cu şarlatani *au rataţi al peniţei; yl ml opresc la o carte carr-nil 
cade in mână. 

E in onoarra lui Urm. Marinrliuc. care a fiuut «* ne spună ca a impll 
nit bâ dc ani de specialist iu porci yl in Demon* ta ne, trimetând Io toate 
tingiiinrile ţârei |*e uu foat ntudeut la Viena (dt caro— a* apune — o 
anunir ca»â cu bani a «luuinicuilor de acolo ** îndrăgi** aya de raull ca 
)a plecare s venii după el» «a mcarra *tin funcţionar de (oioUtvr In căr¬ 
turar yi din cartnrar in diverşi alegători. aă strângi articole in onoarea 
defunctului care împlineşte 5â de ani. 

Fn profraur universitar care iyl face aingnr voiam omagial, nu 
elevi de-ai Iui. — corn i-au făcut, pe merit, profesorala! Nbtor — cl 
diverşi trepăduşi de primărie; şi na cu articole de apoeialltate. cl dela 
tot felul de amici politiei aau compătimitori personali, — dc aya ceva 
nani mai auzii. Bucovina caJtaralâ a foat cred de data aceasta iusultatâ- 
Daca na yL uyor Jefuita. Fiindcă ay vrea aă ytiu dio ee casa s’a plătit 
areal voiam amiral mea Mitei Marinelioe spunându-mi mie, no mal dc- 
part* acom dona lani ca uu are un ban ca aâ cumpere câteva exemplare 
din cartea de valoare clasica a unnl nrnorocos profesor român, doctor al 
Surbunei. 

Amicul meu are purtări de ace»lr*_ Chiar cu Emlnraru a* poarta 
eludai. FLindra atifi de re scriu arest articol? Ca *« va apun că deunăzi a 
• »al lor la Ornsull o «erata ou tombola pentru Fondnl Emineacu. S*« 
anuotat dc cu vreme ci U afâryit aa «vor vinde exemplare cu autograf 
al m*«**trului>. 

ZU yi fârut La sfâryitoi «eratei, sumedenie de tineri yl liuere aşteaptă 
iufriguraţi autograful.» Apare Mitei Marmeliuc. Grav cât Luceafărul, 
amar ca o satiră, scoate stylool yl serie: Pentru Fmioeaeo, Dcm. Mar 
ntcliur. 

Absolut autentic. 

l’nli apun câ la fel a iscălit, lângă al. yi Mirhelson. 

Dulce Barovlnâ- 

DRAGOŞPROTOPOPEîCU 



( I aa Lai 
• lani . 

1 luni „ 


700 

JSO I Comuna rarnt* [ • 


t an L al M >' 

0 lani,. 9> 

3 ani „ ir. 


Mussolini primit cu aclamaţii d# către arabii din Cirena 


Un traficant funebru: 
Grigore Filipescu 



INTRU RECTIFICAREA 
ISTORIEI 

■Spuneam a>.. alallatfi, că futlunr* 
Iun ian —Dobfcscu adia* aminte dt r a 
cui btoatc *» fi mă tnl'rktm f r* o* 
fi ftioca. 

C ârd a g fw ci I af/*a/i. Dmr Itiuri * 
•/la. I ugto neara G'roas. t'ful p»nldu 
Iul Plugarilor din âglul Iul nafai — 
fliuri, in>radcDAr, dttprt a cărei mie¬ 
ii jc nfi tt nmiii lot binele _ 

MAI MULTA PRUDENTA 

Cel mm il* r t*nl râfpu/14 I* anchetă 
ratulâ a /lârulvi Tempo l-a dai pini 
ai unt inguiae Oucpauu. 

Biciul dlrtrim al hielai. detpr, cart 
ne oon, r<upa la timp. Cere in maJrrLe 
da tUeuil, *mai mulţi prudanfi» 

Lu fltam ci oamenii ac tposxdcu- nu¬ 
mai in tnare 

SCUMPA NOAM1RA ANGLIE 
la mate celitarial al Droplifr». a* 
rit nea aUltâarl pe frai coloane ăi da- 
montltete ci sdngura noatiri talpara 
c Aniila*. 

A a oua zi o cablugromi anunfa ci 
«arce drpuiaji englezi au ridicat in Ca- 
rne.*a Couuij,vb»r problema hCrainicul 
lor dlu Românul, cu dale ampie de na - 
iurg imajmon > 

— Afa aalpare, mai po 

INTERNAŢIONALA 
VINULUI I 

bupi tUliuUi reivnte, RomAtUa con - 
aurni om de fon uri cap dc lucit dor fu 
mituri medie, JTJB litrii pe an. 

Inainle» României om frâu {a 
141$ Utn. fi /fusta 
cedcii 


Acum OifeUg cu a/mi'â/d r edinftil 
I'iilor de ot(i dr . Lupu arat 

APROPO DE DIL LUPU 

„•$>1 de dă*pitea vagabondajului fim. 
lf aprindere re cart ti a V m‘ eterului de 
Interna deapra care am OotbU la lintp 
aci) up cHtioe mi tnireabi tam rit ar 
dator • dr. Lupu la AHitnie Palare. 

Ualoreaji 971/44 da luni, <ioui cea¬ 
iuri. ăl.aa* deealitrii da Oloml, trai 
l-ahare m laple^ fl 199 919 da cotlete 
L admirat, buni parte dui acru coti- 
aum — laptele. Ceaiul ţi uobitorlle — 
trabuc trecut pa arama fratelui CoUa- 
cha. despre tare deatemenea nu aa ţtie 
din ce triaţta .» 

doctorul fara vor 


In politico noastră roe»c lot fu¬ 
lul dc oameni inferiori, care rvu- 
^cac să se (iau la supr*fa|ă şi să 
joace uu roL 

Dor dacă îi vei examina mai 
bine. descoperi ca fiecare din n- 
ccjtia arc totuşi o auutnitu cali¬ 
tate pozitivi « urc trece dc nze 
diocru şi taro ii face iertate, in- 
tr‘o ocre<ar* mânură, paon^rî.- 
scăderile. Cutare pt^litician veni¬ 
nos, meschin şi vândut de sus ?i 
până jos slrutnilor. are totuşi o 
mare putere de munca şi de per- 
soverentu. Un altul, oportunist, 
calculator şi fără nici uu ideal, 
reprezintă totuşi o iiitelt^en|ă ci 
o spontaneitate remorcaoiln. Un 
al treilea este raurginit şi plot, 
dor reprezintă in meseria lui dc 
profesor sau de avocat o » onştiiu- 
ciozitatc şi o seriozitate care in¬ 
spiră respectul. 

Oricare, dar oricare din utej 
tio — chiar când s'or cla-sa ca in 
dindutdilatc la }>erifcria valori 
lor sociale — aduce totuşi «por¬ 
tul ţ-au. micul sun aport, care 
constituie duca uu O HAŢIUMI 
UE A LX IUTA. cel puţin O SCU¬ 
ZA pentru existenţa sa politică. 

Există insă, in politica noas¬ 
tră, şi un om lu care — din orice 
parte l-ai privi — uu po|i sa des 
cupon decal vidul şi abjrcţmnca 
O meserie nu are şi nu a oyu! 
uiciodutu. Nu este m^uior, de^j 
u luai otlalu u diploma diu stru< 
na talc, milo^indii -«.* şi promi 
ţund solemn că uu va exercita 
niciodată iu ţara lui acenylă no¬ 
bilă profesiune, fiindcă se va o- 
i una exclusiv cu... politica! 

Nu este avocat, deşi a luat 
data — dumnezeu ştie cuui — 
o licen(u in Drepi. Nu este mo¬ 
şier, fiiudcă n a fujt în stare s« 
fit. tai moşia părintească i-a ner¬ 
vii numai ca pretext pentru cx* 
crochtni convcrîiioniyle, făcute 
iuuiutca convcrsiunei Iexale. 

In (impui războiului sa purtai 
a uu laş; după războiu. ca un 
inutil. Nu cxivlă partid dc «.ăire 
si nu »e fi agăţoi şi aceasta nu¬ 
mai penlru ca să capc’e un I«k 
in parlament şi »â poată specula 

f irevnpnva sa irnportan(ă |M>li(ică 
n bursa consiliilor de admini¬ 
straţie. 

Dc tot ce înseamnă în viaţa, 
muncă, greutate şi răspundere, cl 
nu are nici o idem. Afară dc »or- 
didnl joc do noroc al curselor dc 


de MIHAIL MANOILESCU 


cai şi dc josnicele intrigi din sa¬ 
loanele bucur^tenc perimute, «I 
nu ştie iuhhc‘ hi nu cunoaşie ni¬ 
mic. 

l^i tribuna Lirlamentului uu 
ev le iu stare w lanseze o frază 
de cinci ruviulu. dacă nu a venit 
cu ea scrisă dc acasă. Articolele 
lui do gazetă I» sunt scrise de 
jnt-rcruiii! ţP 

In jurul lui stau. pentru faja- 
du, membrii .partidului. sau. 
care nu e*»te decât o colecţie dc 
ciocoi rataţi tu căutare de afa¬ 
ceri, «lin care anul. bun tovarăş 
u! jidanului Wechtlcr, declara 
deunăzi, cinic, în Senat, că a in¬ 
terveni I st» se deu conccsiuneu 
spirtului unui grup ov'rcenc A- 
VAND IN VEDERE RELAŢIE 
NJLE PE CARE EL LE ARE Cl 
GUVERNt L şi ti sigura solemn 
maturul corp cA de-acum înainte 
SE LAŞA DE AFACERI. 

DACA <PARTIDUL> SAL 
ESTE FAŢADA, FONDUL IN 
TRECEI LUI CARIERE ESTE 
ROLUL Dl INTERMEDIAR Şl 
DE INSTRUMENT AL JIDO 
VLMII. 

Om de casă al falitului Aris- 
fide Klank. al bancherului Pin- 
cos şi al tuturor baiu berilor care 
vor xă-l plătească, este astăzi re- 
prozeutantul oficial al ovreimii 
in t»»ntc cauzele care o intere¬ 
sează. 

Pentru aceasta cate plătit cu 
milioane de societatea jad eu-a- 
iiieri< arid dc telefoane «i de i- 
munda organizaţie dr jaf a sta¬ 
tului n»mău, i are se cheamă DIS- 
( OM. Pentru aceasta eytc stipen¬ 
diat de jidanul Stern dela AS- 
TRA ROMANA.de INDUSTRIA 
TEXTILA din Bucureşti şi de 
Societatea CEHOSLOVACA, toa¬ 
te societăţi jid&iicşti. Şi să >c no¬ 
teze că. in toate aceste socirtăţi 
n u intrat pc vremuri <u inginer 
tănăr — «ănd s’ar fi puiuţ -pune 
a aduce acolo UQ aport de coni- 
petiiiţii teclinică »ttu economkă, 
— ci a intrat numai mai târziu, 
•and prin politică putea m *pe- 
tulr/t uşile, < are ii erau deaclii- 
ld autorităţi. 

Când liant ■ d-lui Ariytide 
Blank ameninţa să se prăbuşeas¬ 
că. sub povara unor păcate pc 
rare uiimai politicianismul co¬ 
rupt le putuse acoperi atâta vre¬ 
me, acest individ era ehcntul 
permanent al anticamerei inele 


dc guvernator al Buneii Naţio¬ 
nale. pentru a cerşi o bunăvoinţă 
in favoarea protectorului >âu 

IAR TOATE ATACURILE 
SĂLBATICE DE MAI TÂRZIU 
IMPOTRl\ A MEA \L SUN I 
DECÂT URMAREA FURIEI A- 
CESTLI DELICVENT, APARA- 
1QR UE DELICVEM1. PE 
( VRF GUVERNATORUL DE 
ATUNCI IL. I RATASE ANA 
CUM MERITA. 

De atunci, opera sa dc trafi 
cant a continuul. Nu este che¬ 
stiune oricât de imundă a patro¬ 
nilor săi, pe care individul să nu 
o imbra|t-c/e şi să nu o apere 
prin intervenţii, când obrazuice, 
când umile, pe Lângu autorităţile 
statului. EL ESTE ACELA 
CARE A COCOLOŞIT T Al- 
MOASA PANAMA DE L A I E- 
I.EFOANE. IN l \RI DIREC¬ 
TORUL CONT ABILITAŢII A 
FURAI SUTE DE MILIOANE, 
DAR N A FOST NICIODATĂ 
DENUNŢAI DE SOCIETATE. 
FIINDCĂ A AVUT ABILITA¬ 
TEA SA SUSTRAGĂ TOCMAI 
ACELE FONDURI CARE LA 
RÂNDUL LOR ERAU FURAT! 
DE CAT RE ( ONDUL ATORII 
SOCIET A | II, DIN BENEFI¬ 
CIILE CUN EMITE STATULUI. 

Iu sfârşit când. acum câteva 
zile. la societatea de telefoane a’a 
descoperit un fucur dc -pionaj 
înfiinţat dc ovreii cu nume >pa- 
niol anume pentru «ten-ta in 
România CINE A ALERGAT 
LA PRIMI L MINIŞTRI ÎN¬ 
CERC AND SA SCAPE DE 

Sancţiuni pe aceşti tr㬠
dători ŞI SPIONI CALIFI¬ 
CAT I, DACA NU TOT ACE 
LAŞ PERSONAJ I»E CAT DE 
IMUND PE ATAT DE IMUN? 

Peste tuatc aceste lucruri şi 
peste atutca altele, de care vom 
mai vorbi, iiu se poate trece atât 
de uşor. C uci acest gunoiu al 
viciii noastre sociale îşi îngăduie 
— la adăpostul amniabri delicte¬ 
lor dc pre*â — să acuze pe oa¬ 
meni de muncă şi de crraţinnc 
probă in toate domrniile, pe oa¬ 
meni care reprezintă gândirea 
românească in ytrăinâtalc. şi 
care au dovedit in cursul carierii 
lor că ştiu să rişte şi să se jert¬ 
fească peotru o idee politică. 


(Continuare In pagina IU-a). 


O operaţie cu sânge 

a executat-o la Cameră d. Istrate Micescu 

0«Kitrina r»te tio lucru penrirlo» pentru foarte mult* chelii demo- 
rraki din actualul regini liberal. Dar a apune «doetrln**, Incâ est* prea 
mult. e«te eaccaW — yl nc-am mulţumi, foarte mulţi dintre no», daca a» 
iabuli «cl puţtu v* yx.iut un yir one«t de Idei. au minimum de pu¬ 
doare intelertuata care a’ar chema dr pilda ban «tmţ-. Dar niel in areal 
domeniu, «a »d fin» drepţi, cheliile uu atralureiu mai mulL_ 

li. latrate .Mît r-cu a aratul-o dcunSii la Camerâ. Cu căi* wnin* ferm 
citate! tu catu imloa-a rrrvâ! C’u cc larga yl protectoare compătimire— 

A. desigur, decauut baroului n'a inipina cruzimea pana acolo încât vâ 
diMriite. ce v» -puneaui adineauri, idri — yi o‘a indraxnlt nici prea înaltă 
doctrina %a tac*. Dar. cu pariot*a«ea grljc pentru atâtea »unnenate Inte- 
llgeoţe care i a«rju. d. Mlrrwu a încercat, ca aă ale aya. aă-yl la auditorul 
cu biniyorul. fara sa-l forţei* la anumite hopurl Inteleetoale rare ar ti 
putut «â-l lle tataie . Cu toate a*t«-a — îmi pare rau. daca ou credeţi — 
dar *u am aurit in incinta câteva capete care pâruiau! Diaconi al deca¬ 
nului, era ca o in«olaţip pentru aveţi! domni puţin deprlnyl cu lu¬ 
mina yi predestinaţi -a traiava in umbra— Deaccca am «orprin» dUcret» 
Icyinnrl aul»t pupitre, «au horeaeli râuleţe rar* încerc*u aa priceapă — 

Iar banca mioiatvrlala. ţeapana. ar fl prrUrat «â cada guvernul decât aâ 
ma» contlnur implacabilul rechisHoriu dela tribuna. 

Dar la etajul la car* vnrhla — yi rar* înălţase ameţitor tribuna — 
l-tiatc Mire «cu ac rătăcise demult Intr'o eiegaota dantela de gând pe 
care n aş încerca Vu eiprim. dar pentru earc mai alea tot partrrnl ignar 
dela picioare nu mai avea alt roat decât al unui corp putred pe rara «a 
farra acuui o salubra dinecţic. 

Oar din care lume yi in numele căror credinţe vorbia d. Istrate Mice- 
•cot Să recunoaştem ca linia Ini «plrltuala. rum de altfel am mal 
«pu»-o «audva. rate destul de complicată, este ia definitiv aceea a 
oricărui om rare uu sa simţit niciodată comod. — omul pentru care. Io¬ 
te un cuvânt, coufortul spiritual depliu e*W un deaiderat da toata vieaţa 
yi până la «fârylt neallnv Râul nostru, a fârâ scAp&tv—ar apune Sfânta 
Tharauo— 

Si am priceput astfel dec* udata Istrate Mieescu nu exila «a »e recu¬ 
noască pana yi in radicalismul lui Alaiu, nu fara totuy aa-yl adauge nu¬ 
maidecât oroarea de a vânt* in coral democraţiei, oroarea mal alea — 
yi cât de mult 11 pricepem! — de a-yi aimţi glasul acoperit de «tridentele 
colective. Dar individualismul are arest contra-te os că re f axă altera — 
in statul orgamvat. fireşte — tocmai acele prerogative pc care le păs¬ 
trăm totuy yi vrem sa le acordam neaparat calităţii noastre <J«osebite- 
El autoriaa astfel liberalismul, dar in acelay timp il refuză! Vreau să fiu 
eu. eu însumi. — dar dacă in acelăy timp toţi revendică aeeleăyl drepturi 
egale, atonei eu volu fl innecat de cel mulţi, decolorat yi ytera, dacă uu 
chiar supus: legea lor mă «a dobori! Din această carcera, omul liber, bot- 
»>av de libertate, uu ytia itfară'Va putea «i Issâ vreodată ta orice ea*, pa¬ 
tra afirma Ia repeieala ca numai «llrtatoril suut lilieri- 91 In acest sena, 
n’ay avea nirio rsitare «a cred câ individualismul, pentru aceia earl vor 
intr'adevâr %â-l trăiască, postulează- regimurile alisolotistc! 

Dar d. Istrate Micescu o'avea de data asta sa alunece in areete deli¬ 
cate confesiuni- El avea nn cal mai comod de bâtae: liberalismul! 91 b*- 
tiale Mlcmru. slava Doinuului, ae pricepe aâ-1 călărească. L-ă luat aya 
dai uyor de căpăstru — yl l-a smucit, cum a vrut! Vorbia doar ca uu gu¬ 
vern liberal- 

9i »'* întors astfel mal întâi către d. Dr. Angeleacu. 0'_ acesta trebuia 
menajat — yl • drept cA o singura întrebare a fost de ajuns. 

—Profesorii sa nu facă politică? Dar d-ta, d-le ministru, ee-ai făcut de 
o vieaţa întreagă pâua ari? Şl atunci areiay drept, cum iţi inchipui câ 
înl-l poţi refusa! Ce Dumnezeu, suntem liberali— 

Cuvânt fara replică! Dar lata mai mult — yi. desigur, mai grav! 

Statul a luat caminurile studenţeşti, care uu erau ale lui! 91 atonei 
nu r nevoe sa fii Jurist ca aa te întrebi: asta ce dracu' el Exista doar ar¬ 
ticolul acela din constituţie care garanteacă proprietatea individuala— 

— Cu ce titlu juridic, a întrebat Istrate Micescu, aţi luat arente că- 
minuri— Niciuu titlu! Foarte bine. Ilâmâne m»ă alabllit câ peotru 
d-voastra Statul, e TOT — iar Dreptul, o subversiva complicaţie extre¬ 
mista pe care u (laţi la oparte. Bou- Atunci se ridică iasă alta intre- 
barr: d-voastrâ f^eţl aceste legi ca »â înlăturaţi anumite tendinţe «ab¬ 
solutiste»: le «inlaturati» insa instalând absolutismul d-voastrâ! 

Nicluu răspuns- Alei va spun câ am aurit parâind capetele deputa¬ 
ţilor! Iar banca ministeriala îngheţase- <’*-a inai urmat ou mal iotere- 
seazâ. In aceate implacabile silogisme. îfcLrate Miceseu a continuat, a 
tăvălit tot regimul «liberat*, până când, ca pe nn hoit, cu piciorul l-a dat 
la o part*. 

Mlrr»*la mai frumos In incinta! Sever chîrog al ideilor. Istrate Mi- 
ce seu a leylt mulţumit, a aprln» o ţlgare— A fost o operaţie cu sânge. 

TOMA VLAOESCU 


Fiul monumentului 


CU timp l-ia i ltnor.it pe Filtpetcu 
fiul. am anut o părere indiferenţi des¬ 
pre dantul. adici dcdul da buni. In 
orice cat. >no#***fa la tuflelul meu. ur¬ 
ma (•* care o Irite** Cu plugul itiorlei . 
marele fu/ laţi. 

Nu mal cred in H*redH*tr. au mai 
cred du* caua a lui frigare Filip**r* Af 
/1 pr u | ai-ml dărui omagiul meu ( <n** 
rate n.arrhn \ical*e. priu feciorul fui. 
Oar istoria ta ritbuni. 

Binueac ci In tJngela fiului, aau rit- 
.Hiat*globulele, fa petrecut cam acelaf 
fenomen spaniol dc «», lupta Intre ro¬ 
tii fi albe Altfel, fini tt giaefte atl In 


însemnări depe front 


POIANA CU PINI 

_neculai totu 

Poiana uu piui reprezintă partea i nostru întâlnim cumnuişti morţi yi 
poetică * campaniei noastre. Aici a ' 
fo«t o îmbinare niinunntâ a iXzbo 
Inlui ca fruiDOăCţile auturii 
Bauiicra 6 # a foat ădurii aci p«n- 
txa ruperea frontului dar *a ro* 
nuntal U oloiui va iiurdiatd. nţaoul 
IiUhJ amânat pentru i'âlcva zile. 

la* orele # yi <ev M dtiuinOaţa por- 
niu detu Mânăadroa din foadila 


i VII 

J>9$ (restul I dej Monte, iu formaţie dc apropie- 
|ra tloaluiijDLl unui yoarla Iu drumol 


neiogropaţL Inamicul bate furios 
ca artilerie o casă «iepe roit mu nnui 
d*a) d>xi apropierea ooaafrA bănu¬ 
ind că acolo o» ar li aycut ou p>«t 
de obarrxgţîe. Avioanele noatirti de 
bomhurdauitnt, tntro formaţie im 
prcaionuntă. m«rg către froo»ol tna 
mic. lu jurul lor foieac yfioiKuly 
du n’cuooaştoro yi du vănAtoaro, 
funtra protacţiu acestora Ni w dâ 
ropao». ue ayc.’Am pc jo». SLim oam 


uu cua» yi juuiâtaUM Tr*r Maurii. 
Trec alte trup» Vnelo *e întorc d* 
p* frvnt Soi parcă am intoiount pc 
loo, 

Iu fine «ovi-ţle S»-h Ilîo al uoatru 
yt spune ceva pe yi«aniol(»ytc Uk'o 
tvAentuluL Porni® yi uou Urcaui 
un iLTuyor. apo» ecoboriiu o \atc 
priotr'o padunca dc măslini. Valva 
devine jiai rrpodN, est«, măr ginită 
du uiyU) ptnî lirîayi dc Ionii fruutu. 
to(tm. Ni sa lift rauutos. apoi x»»»e să 
no faictu piyto adâpoetun din 
crengi Ue m&riiu. Ni »e rupe lauuu 
ta toţi de milit păduricii, «tar n a 
o încotro. Sub fics*ar* ropoc *c 
fac mic» colibe Jo* <*« H»t*rn pâlc 
udunato depo c.'iatp. E* cald, no acun- 
te® oenturilo şi cuivtae. Noi troi 
na lacom coliba pe deul sub uu 


măslin. Bănică. Alecu, Prootul Du 
mitrosca yi d. Clime sau aşezat tn 
val* sub pinii uriaşi. Nici nu am 
isprăvit yi inamicol n*-« simţit. Io 
cepe ai tragă cn artileria chiar po 
'ocul tinde am cantonat uoi. Fârl 
gral»ă compania îyt atrâogu i-Andu 
rik yi ne ilipvin in albia unui pâ 
râu secat. Se iutaude® pfttorii* yi 
n* prăjim la aoare toat* riua. Aco¬ 
lo mâncdiu sardei*, cărnaR cayca- 
\*l yi pâine «IbiL stropite cu wva 
vin din btuoitul uieu. Pănâ **ara 
tunarii* .bumioe u’au slăbit focul. 
Veneau bauibelc luinu la JU «ie me¬ 
tri do noi. Noi ln*ă eram bine uye- 
xgiî. Schijele nu ne puteau ajunge 
«leoaroco eram ca Intr’o tranşoe, iar 
de ar fi curat o bombă chiar lăiign 
noi. nn făcea explozie io niMpol 


af&nat. 

9pre seară *e face P*uz4 S* di 
ord:» «ă ne retragem iar la coh 
bele noaatre. Când *i »jnn|wo Ina¬ 
micul «b'vchide focal mai cu furia. 
Se dâm înapoi din unu. Abia peste 
o jamâlatc 'Ic <*ra lunurile tac da 
finitir ti no iu*talâm i»cotru uoajv- 
1* Scara o spleodăta, e j»riina sea 
râ «’ăud ilorwira pe »ân»p. 

Se aprind focuri. Pinii luminaţi 
de jua au «iyte reflexe feerice. Io 
faţa tuea, luceafărul. îinl fură pri¬ 
virea. Câteva «lipe uni pate că este 
o «cară de Iunie, pc Rarău. că în 
jarul meu ouat legionarii străuşi 
la şedinţa de cuib, în jurul fuculut 
Revin la roalitalei Spaaia. Războiu. 


{Continuare In nuinârl vi»toi/ 


proces itloric cu memoria tatălui. 

Daci Stcolae Filipetcu trăia la fl 
Februarie . ar fi inganunchlat ia faţa It- 
gtndel care mir$âluta In uacinlcia. 

Fiul oorbla cu ducea a <tAHwl detnre 
Ci Iutile Londrei 

Cum poate înţelege al /ara. când nu 
face decât t’o interpretele - adie* »'« 
prindă in /talarul ideilor tul fix*, mat 
fixa dacii piramidale defer (ului. Fixa 
ta neautenUc. ta nisip. 

Şl interpretarea curge /altă. af a cum 
prin burlane ploaia traca murdara 

Lui Alexandru Cantacuzlno. legiona¬ 
ra/ cu două petala din tuflct. rupta şL 
InAlţale ta moarta, li airibua tlir 1 ju- 
fletafti categoric falia, el. nePfbologul 
marelui tuf Ut âl lalilul tiu! 

Cât da g r *u e *â judeci din J*// icft- 
fm ei dărnicia fitlei pentru eternitatea 
ipirtiai/i, atât da greu ci nici un con¬ 
dei nu i>oaU transcrie d«4i emoftl sau 
urg. 

Ş/n lupta lui cu ikuntle* fanlarme - 
lua proprii, Fiat ulUueată prin rtcofeu 
o de ridira tomâneatfii nmii. pe 

Alexandru Caniacuiino 

Su (iii bătrâna domnule Grigore. ri 
loUimul a pentru ropu. penlru copiii 
*ffi* aubZun» care a idrsc Caia cva noui. 
jlaturi da umbrele uriaşe ale Iftonn 

Dc cc-i turburi , Grigore, somnul dr 
al lalâlvi dvm'lalc. NKoloe FtH- 
pcM-uf Dureri aprige II etring in racla 
Istoriei . 

ION BALEANU 

















































SCRIITORII SATELOR 


In viaţa poporului no*rru. ivntrm 
obUgafi u face o clatiţicart a ecril- 
tarilo după cititorii cărora aceştia 
w admrti;tl. Sunt teriitori eon 
uttreseasă unei paturi intelectuali 
alţii — «iwrt ptfGiri mot puţin in te 
Irctualr şi chiar th'loc. Aceştia tuni 
aşa elfii scviluralagli». epccic terii 
ioriocască mull huliţii di cAtre 
scriitori i mari (Vet i Tudor Arghesi), 
dar ioturi nocesarA pentru actuala 
/ard a vieţii româneşti. 

Nu vom impieta, a/irofdnd a J 
•*©ri<forţi> artei pentru arid ar 
târna mai puţin in balanţa care ar 
susţine intr’al doilea talger pe scrii¬ 
torii pentru popor. Departe, In Hi 
for, operele de inalld ţinut *1 estfib 
eâ vor JAinui. desigur. când cele 
teri?e mai didactic, mai din topor, 
vor cAdea prodA uildrll. Dar azMzi, 
iiştâri când avem o ttare de analfa¬ 
betism (evoluat până la certificatul 
d* patru clase primare), scriitorul 
%cullurafapltt », fn/trumdlorvt »pr* 
lumini, rate necesar şi merită pm- 
ţuirr, SA nu se creadă cA tot oe ve¬ 
dem prin vtlrlmU- librăriilor ajun¬ 
ge «1 sr plimbi' pe uliţe d*< sal. Su. 

Im rate. ajung atât de pufin* cdrfl. 
încât editorii, cari nu urmăresc la 


Urma unnrl decât beneficii, rrnttn 
ţA a mai ţine seamă In socotirea ti¬ 
rajelor lor d*< cetitorul sătean 8 * 
acot decbiceiu Sooo exemplare din - 
t r o carie, bl bine. dm aceste S*oo. 
nici-unul nu vale aorttt de tditor 
fi trimis la eate. 

Aci std drama scriitorului popu 
Iar (a nu se citi ecctebr»*). care nu 
parvin* a fi odilat decât din docr 
Aiu l* deceniu şl atunci - 1" 
ditiuni tectonice misrntbllr. 

SI totuşi etic o nedreptate, o mare 
n,dreptate. Aceşti oameni ştiu 
terie pe înţelesul poporului, şhu *A 
simlâ nevoite şl asplraţlunlle Iul. 
Ţara are nevoie de aportul lor. i rn 
tru marea realitate a cullurll ro 
mfon fii, pentru necesitatea de a •* 
ridica spre /urnind şi bine poporul 
acesta de fArant. cerem din <**•* 
loc mal mullâ înţelegere a rostului 
scriitorilor populari. Steni singurii 
In stare a deschide partite sufletu¬ 
lui fdran. 

Ţărănimea II aştrapid de seci de 
ani. de pe vremea când circula prin 
sufletul #i povestea Iul Alexandru 
Uactonlon şl a OenovevcL * 


Marin Radu Voinoa 


SATUL ROMANESC 

de fieorge UuMo: prefaţă de d. prof. Mihail Ma- 
noilescu, ed. „Universul" 1937, pag. 191. 



DE ■ 



tâ ATPJ A LEXA NDUK8CU 

|»U V ESTK8TE» 

i Primitt ulucile cerului 

Înoţi• până sus, pâma la Vu+nesmU 

V'o«n uitat tntc'o H şi eu 

yi fetita duIpherulul. 

/’ninwtrd ere grădina emilul. 
Plângea lânoA uIm fetita dulgherului. 
Ori l-a htal ochii atâta luminii 
Pin grââlna strâtnâl 

LI'MEA NOUA 

bir in •! *an«lra an d* apariţie. 
ŞeAfi ani dr loptâ. 

Lumea Noua* ertc o revistă mare. 
Noi alAi pnlrm apune. 

In ullimol numiir aemnroxă d. profe 
•ui MDI AU. MANOILKSCTJ articolul 
de fond «Dracătaşare» tălmăcind mo¬ 
mentul de denmefldre, de rerelaţte. de 


Iluminare colectiva, pe «rare-l Irdeţle d«it o carie de pedagogie, 
poporal roaânex artAzL liiaemuâni elogios Abeeedaiol 

HntnAnul trrbqr » ft «r InloarcA In d-lor lOSLl' OOBBEO, RAIIU 
auflelol Ini prupriş. $i după acca«|A «Yli, şl I. ANDREKSl’U eoreapon- 
eerertare şi revizuire lăuntric* . «ă 
•a dennn|e! 

S* ne denunţe ea InplAlor deilgor. 

Doamna ELfcNA MANOILESCU. ro» 
nienleniA favorabil nu articol pabli<at 
de «TI II astral Ion» nb •cmoătnra Ini 
Alexandra lorout, tnt|(a|at< «Devtlnol 
<rn*lc al republice! .panlolc». 

Lume# Noui trebne celilâ. 

Dlu numărul de UţA, troprlnnătoL 
*ublln|rm (lotul trebui' oubllniat). 

S*o atrioot rotativa. I&iio vorba de 
aia temui: vin ţărAniştlI. pleaeA llbe- 
r al|| fl Invera In «Eroi do carna¬ 
val* «unt poj|| ia gjd ovreii dr*la 
Dreptatea şl năravurile lor. 

abecedarul 

eato mal preţios şl mal pretenţloa 


zAnd atât errlntelor tehnice, dar 
mal eu aeaniă inteierorll |*e care o 
cere. 

EXPOZIŢIA AUTOLOOICA A 
IDEZIEI TINERE 
eate dcachlaă In aala «Moxart». Io 
bltorll de poetlo aont Invitat! aă la 
perle. 

RAMJU1 ALA 

apare pe«fc câteva silf cu un numâr 
nou. 

Colnlporcasâ: Amsar, Dădu Oyr, 
Smesl fiernea. Putu HArcineanu. 
LA «TINERIMEA» ROMANA 
Vineri 2* Martie, In cadrai aceluiat 
ciclu dc eon!erln|e, va vorbi d. prol. 
Mihail Maaollcacn despre «Problema 
organizării muncii na|lonn|ci 


Nu ştim dar'â Slutul nou. a in 
iK'iiiiLftl iutoUb Auuo Şl spiritualitate 
noua. ştim însă ră atunci când apl 
rituali tulea nouft pwodc ineho^n 
roo Statului, temcliilo viitorului 
•unt aidirnrntc. 

Omul nou fu porto devenit. In 
jt*rte In dovenire. conalat oulăii cA 
rupe «irăxuriJ* «Iovei nuuunoşti, 
proţAplto până acum in foriuolc 
inerte «le unui uitelootualiaiu Uri 
Iad fi fără mma, ori turit in bihjcu- 
laluk* oeiobrale alo unei logici tal 
M ud tOC. 

In acont •eim, cartea ddai Oooryţv 
Olulpau, eefo un simptom, Aro ca¬ 
litate do preveatira Dcfi a'ar fi pu- 
tnt pioxde lutr'o aprofundaro aocio 
logică, autorul vorbeşte de lucruri 
mb cum «unt ele. F&râ a aparţine 
vro unei tendinţe nici politice, aici 
literare, d. Ciulpou vorbofto educat 
de o Românie nouă, adică îşi pro- 
nun|ă ifAudul dârz, drept şi pHn dc 
adevăr. 

Aceste gânduri l-au torrit d lui 
Ci ui pan drept cală ură pentru în¬ 
treaga carte. 

Satul vA?ut do d. Ciolpan, nu e 
nici «setul drăguţ «i îmbrăcat de 
Paşte» din poemile lui Alexandri şi 
uiei salul suferind al PoporaniauiQ. 
lui. Satul, acostei cărţi şi pol spune 
Hatul României legionaro, nu este o 
noţiune administrativă, ci ţăranul 
rumân. 

Ţirauul rumân căruia 1 Va dat 
vot, dar nu | it dat un modic su-t 
*a:veze copilul, căruia i s'a dat ţui¬ 
ca dom ocrul mm. dar ou i s'a dat «be 
rstiar. 

O problemă vitală pentru natul 
rumenesc entn ortodoxia sa. adică 
a*n etică a grupului, axă circă do 
n»sn* valoare, atăt pentru echilibrul 


lăuntric al soţului, oăt ff dirw't k 
gală d* oxo«luI cfttro oraş. din nono 
rociro cnracteriatic al satelor nua 
strp. 

Ultimul capitol a) cărţii oato «Oc 
m-ruţia In inor* M>ro eat>. 

c Satul apare cu perspectiva Iar Ud, 
cu orlsonluri <Us*chi$c, dar prea pu~ 
(In luminate pentru generaţia mta. 
Ea l-o pdrâslt pentru uw timp, nu¬ 
mai cât «d creascd, cât $<1 I nv*ţ* t 
alt tâ afle dtn cdrfi oe înjcanmd a 
uri din întuneric şt mai mult, ci 
ca-sâ zică a trece In Imfn'flul lumi * 
nri. dar a promis cd după maturi¬ 
tate fi chiar moi tnolnt*, va reveni 
pe aceleaşi uliţe cu praf, In aceleaşi 
caic. unde nu s’a itprârtt tncâ mi¬ 
rosul de busuioc*. 

& 

Do obicei se vorbeşte intr'o critL 
ft, do carto şi autor. După co am 
citit prefaţa d-lui prof. Munoileacu, 
voi trece poate cadrelo obligate do 
obicei şi voi spuno ceva şi do prefă 
ţA. OdobcAcn tot o prefaţă u vrut să 
sorie, când no-a dnt «PmMidokinogbo- 
ticoss-ul literaturii veacului trcviiL 
«Numai In xitia când nnloritntca 
ar desparţi de electoral, ca ar prn 
(ca apărea dec interesată, deuină |i 
ucrolitoaro. 

Numai atuuci Slutul Însuşi va fi 
reabilitai in ochii ţăranului şi sa va 
gă«l intr'un raport di* adeziune su 
llelească cu dânsul. 

Numai atunci vâr morga «pro sat 
i marşul acela visat. Îii oolonnc 
insufleţito, fiii tnsâfi ai turtelor, 
narmaţi de oraş cu învăţătură şl 
tărie de suflet»,. 

Cuvintele d-lui âfanoiloscu sunt 
un îndreptar şi o prov<«tiro a unui 
imperativ istoric. 

P. VANDORA 


Biruinţa romanuaua Imeamna biruinţa lapll firul neamului, aceasta 
ege o trăim viforos. 0 trăim luctiand, lertflndu-ne. 

Se aproule învierea. Pentruca aceasta este legea pe care ne-a 
iaiat -0 Hrlstos: după sanguie patimilor, diminuata mare a învierii. 
Si după aceea te face iiua. când rodesc tambur», 
fltund re sfarţen tristeţile agonice |i peste noi, peste Terb, naiul 
ir flmfrflor celor adevărate Iţi adape flinta cântecului. 



LUMI DIAMETRAL OPUNE 


«1 ârnuul nostru poarta in spatele lui: iâ(eva mii de proprie¬ 
tari (la începutul secolului câteva reci), aiii de amploiaţi (ia m- 
ceputu) «croiului câteva zeci), sute de noii de evrei (io începutul 
secolului câteva inii), urci de roii dc alfi supuşi străini (in înce¬ 
putul «croiului câteva sute) 

Pe atunci ţăranul nostru creştea mai cu scama vite, era păs¬ 
tor. Aceasta munca uşoară s« potrivea cu regimul aspra, cu pon¬ 
turile sale lungi, cu traiul «An simplu. Aci munceşte toata vara ca 
sa şi plătească dările, fraeşte mult mai râu decât atuuci şi se 
stinge. 

Din «SCRIERI POLITICE*. 

MIHAIL EM 1 NESCU 


Acum, tntrurât cuîivarblrcn mm cn 
ilustrai «ramarnd dc jrrucra|le» sn 
(«rmlnn(, vot scrie pcatru an «pric- 
tro» anonim dinlr un partid drmocro- 
Cic oarecare. II alcgrfi d-voaiitrA la Io. 
lâmpUiri». loalp w atcamftoâ şi abso¬ 
lut (oale Mromână noul ca altaL Toa¬ 
te partidele dc»ciud dio aceiaşi faUi- 
tate, afişată public Io... denunţări pro¬ 
gramatice, — ţi galopează, cu ţoale a- 
nrxctc, hnclu*i» priceperile budgelarc 
«pr« dc»1ioa|ui care precizează leg㬠
tura dintre partidei buzunarul. 

PARTIDUL Hi PARTIZANUL 


naie. Mirarea mc luadamentează pe o 
cicdin|A eolrrtivă, ne cronome- 

Ireoră (o«(n urasiuj'* «Uiţli, o. calau*. 
zefir paşii |ki drumul blmin|li, oe 
traavripnireozâ, ne laalţii ţl D c aldrţle 
ta rfiruroirt de JerKJL 
Credinţa uu «r« pnr(|*«, l i, Heljzăm 
aceartă poziţie. Credinţa orte mărtu- 
rl*«(ă într’ua altar. Şi altarul are »| u - 
Jir«ri. 

NU CEREM NIMIC. DAM TOTUL. 


Partidele democratice au partizani. 
Partizanii tont aderenţii partidului n 
tâta «reme cii partidul av vâră, cn 
toate acareturile. Io vulletul lor. (Ex. , 
pieaia «ullet — ia terminologia d< mo- | 
craOcu — este eehisnlrnta cu buzu¬ 
narul). lubrM- partida! io m«surn in 
care «domnul partid* li iubeşte pro 
dumnealor. Prin urmare, latre pflrrtid ■ 
7i purtizun, w petrece o operaţie con-1 
ttarlnali de ril comercial. IdtcrcMcIr 
vânt perfect şiocroslxate. Pe plan de ' 
iotere* şl profit, — a.mltmia angaja-, 
mrntclor reciproce cate armonică şi 
bine stilizată. Partidul) Instituţie co¬ 
mercială, ca profit fără pierdere. Par¬ 
tizanul: mare nr|ionar. 

Partidul *e logodeşte numai ca .ope¬ 
raţiile* finanriare. Cătnldn partidului 
•c leagă numai d o roiulder<-nte bud- 
g«-4are Mlrirt personaje. Intre (ară şi 
partid •'« declarat divorţ, definitiv. 


O altă lege fundamentală caro pre¬ 
cizează atitudinea noartri, a HotreJ 
gencrnţli, faţă do mişcare pe care o 
•lajlm. .Nu rercni uium mişcării. A 
cerc altnrolui ceva, lnseinnea/Ji * nu 
înţelege rostul şi teniulficafia «Karu. 
lui. însemnează a ciuţi Interese in 
altar. A iluji altarul es( r egal ca o 
nu rere nimic. 

SLUJIM ZIDIRI NOUI 

T««naae|iile, vânzările şt heblmbu- 
riie. diveuliit fi iatCXcMcle laiului, au 


fo»t i/gouite şl, dacă mai atăruio un¬ 
deva. trchuesc date alorâ dio toate 
aliarel». Cuvântul diutro început, Zi¬ 
ditorul lumilor, a sco« biciul şi a Iu- 
fârit cămătarii cuibăriţi in biâericA 

Şi noi vrem să-l sluţim pe Dum¬ 
nezeu. 

Dăm totul |u tchimb. Suntem fericiţi 
când ni %e oferă prilejul pentru Jertfi. 

Mulţumirea noastră Murieleatrl e 
mare, creşte la ra|>ort direct c* m㬠
rimea daniei. 

Legea daniei totalitare nu eate pa- 
ragrnfntă şl nu est* ordonată. Ea eate 
voluntara. Nu aşteptăm cootcava- 
loorea. 

A da coutra plută. iuseamnA • nu 
dr». A ccrv bunuri materiale ş( di»- 
tiacţii întorşii pentru o danie do «O. 
flec înseamnă a fura ţoale atributele 
de măicfie care aureolează jertfo 

E o lege lnvri*a şl tncrnzlată pe 
icoana vieţii noaxlrc. 

Alte lefi nn cunoaştem. Şi «ici nu 
vicia. 

Vnleriu Cărdu 


Drepturile 
secuizati Şi obligaţiile 
morale aie siaioiuî 

După o iflmpunie de prud, |nr«- 
pută in unul XiW«. *1 dusa ou *Uirs* 
uit, camiHiniv ai cAror autori au 
fost criticaţi chiar de llomdni. Ro 
mânii Srcuitaţl. prin mijlocirea u. 
,i„r intelectuali români, au font con¬ 
vinşi de originea lor r&mânstucâ, 
iModt grija părintească ce U te poar. 
ta a început a-l readuce, la biserica 
românească pe cri mai rn etate ţi k 
limba românească pe fiii acestora. 

Ei luştşi mcvp m »« duelaru Ro 
mAni, pe lAugft dovozilo reg.Mlrolor, 
iu caro, In ordin dc »u», n o ştem eu- 
vâutul «român» şl *'» Introdu» cu¬ 
vântul «inaghiur*. 

O falşiflcaro atât dr neruşinată şi 
evidentă, caro in*a, deşi o şttu, u«» 
vor «o rocunoaifă politiciaiul mu- 
gbînri. 

P* când *oc ui iuţii ao declarau do 
Sooui veritabili, dreptul do-aşt de¬ 
clara fiocuro noţiouaUtatea era ro 
cunoscut de bethlmilşti. uza IrtiMi. 
când aocuizaţli revin Io conştiinţa 
original lor rotnâueşU, nu li im> roai 
wunouşte dreptul do a no doolaru 
liberi «Rornâui», 

Totuşi e«to dreplul lor firoao, oalo 
inatinctul, caro ponto fi pentru ino- 
mont uujorţit, caro îu»& reînvie pu 
(iTiiic. este «fingclc do RomAn, ear«>-i 
face «A mo reîueadrezo în complexul 
de i«iui(iri roimîio şli. 

Huţa «1<< a< « I dr. ţ.t ut m < «/< .<iţiloi 
cu forţa, noi avem obligaţia «A in 
grijim do ei, «ă-i Încălzim la alinul 
contra, »A le dcachidoin ocbii, nă-i 
luminăm că nu e ruşino că au (ost 
dcapuioţi do liu»b« lor inalorna şi cg 
nu ost» dogradunt — cum li »o ipu- 
mu — aă fii Români Avem cea urni 
sfântă obligaţie do ordin moral ftâ'i 
ajutăm ou oi su *o poată reîntoarce 
in vechea bru/dă romuriuuica. 

Sunt ia Începutul drumului. Şi 
drumul z’a pornit bine, biserica ra¬ 
diind cele dintâi raze do lumină în 

vufletelo sccuiziiţilor. 

Limba rotnAnco>că e greu aă o ro¬ 
dai multora diutro oi, la biserică şi 
prin ea In neamul românesc est o 
rtivâ mu! uşcn «ă » aduci; ws(« oova 
do ordin •ufloteic, eite inconştion- 
tuj Nontimcut co-i îndeamnă *â ic 
Iii ton refi ncază şi revenirea fiind 
din zuflot. fără momeli materiale, 
nu lo poate adoeo romuşrări sau 
dcxiluiiil 

BISERICA a f°«t docl prunul oon- 
tru do rctncălziro românească, pre¬ 
cum blzorieo a fost cea din urmă 
co sa distrus printro accoizAţi, ea 
fiind col mui rezistent razim al nea¬ 
mul ui nostru. 

In judeţul Odorhoiu so termină, 
in vara aceasta, patrusprezece bise¬ 
rici noţ româneşti. In Troi Scauuo 


Conferinţele Reacţiunsi 


CREDINŢA ŞI SOLDATUL 


Lr*ra gearraţiri noa-lre Im cm. om 
admite aisteaial partizanilor Noi nu 
sunt«-1» reprezentanţii «ul«>mHo r dc 
partid democratic. Noi suntem subor¬ 
donaţi, voluntar, onei mişcări oaţio 


In ciclul do eonferiiiţr organizai 
dc gruiuirc« % ţ fugcti, REA (TIU 
NEA pentru Uniurirt'a unor prob. 
, ,rm * **» wr d»n profesional muurito- 
re«o au vorblţ până iu present «l-nil 
Prof. MIRAU* MANOfLEStU 
depro : SPIRTUL ROMANESC IN 

muncitorime: j 

Krof. NICRIKOlt CRAINIC d«a- 
pre; MUNCITORII Şl PROPRIE- 

tatea individuala. 

Io rontionaroa ejrlnlul vor mal 
vorbi d-nll; 

log VICTOR FRIGURA dlr ga 
solei REACTIUNEA. Duminecă 21 
Martie 1M7, orele g p, ni. despre t 
PROBLEM A OCROTI RE1 SI PRO¬ 


MOVA REI MUNCEI NATIONA 
LE 

Ina. ŞTEFAN MIHAIESCU. Du¬ 
minică 4 Aprilie. 1M7. orele )1 dlm- 
drspre PROBLEMA LOCUINŢE¬ 
LOR MtJNCITORESTL 

Arhitect L D. ENESCU. Dumlne- 
«A 11 Apr||| e 1137, despre ROLUL 
SOCIAL SI NATIONAL AL MUN- 
(TTORIMEI 

lug, GU. CIIELARU preşed gru- 
r>ăr«i RE ACŢIUNEA d,s Prt . MIS- 
Care a muncitoreasca re- 
aCjtunea. 

Cooferţnţele nu loo in sal« Dai 
ks şl l»enrflclol aerveşţe la mărirea 
fondului pentru couatrulrea CASEI 
Ml:M ITORILOR. 


frâdorca fincrcfuloi 


Dară prejudacals oporfuniştiior 
nu-ţi âh draptul •« fii profet iu ţara 
ta, cuait|t* ioştior (ţi mipanc dafcirla 
să te con lideri nrtuu sas el te da¬ 
cian măscărici. 

La Aotofla »r redutr de beai seimă, 
siiiiitra comedie delTari* pe cnş gn- 
vcrucle ootulre rie după războia «au 
ebllgat f«|0 de Ittorie t’c rcri/e*e fax- 
mo* şi **o joace dezmăţat Şi toi eztfel 
•c cxplkă, in tirupul diu urmi, pauios 
detnocrAţiei rvuiănrţti — o paeică 
năucală la rafruoa, ere»culă la club şi 
ia/iati dc fsriameai. lagroziii de 
oeavnisltroUe agoniei, democraţia U- 
irsrca Bă BC •olTrae. răBliogeibd vie*, 
ţa. Nu vrea la^a ri-ţi «furi pniiitr 
oă această crucificare implicâ or maiou 
firaeică a lorierii. 

Teatru coi c*> viomuosc iu utobrs 
capriciilor rtrduiior, («entru bonefi- 


ciorii răbdării pop^.rului o«z*trM, exis¬ 
ta o siuguiă idtsc* ic, fujuiiâ ciută o 
•inşufă vină. tinrrelell lAs scoia ti- 
oeretsloi ou i se Isgăde« să u ragă- 
seescă Integral taif’o prufeţic. să 
ae sLfUic, tu veae, p rial Cu a gnu :aUs- 
gonc de «dulO^u iăusIrU v , *U- ouo- 
ftUuţă u^otiuată. DU mila celor fără 
de Udară, tinerelei s.re numai daU.ru» 
să brii efitul, păuă ta *le.irc. Cu rasli- 
Ulca Ui pluiă i dăr«ă, Qiule imul 
ragim pobtk necesar fi, stare, ve- 
labil. AllfH. U aer el ui tridoază. 

I st poete oaie eruoca Uaor«tii!ui 
rumâneK Uriouirea că. — pczlo vre¬ 
me şi dincolo d» datorie, # «biksil 
de)* imperativele asvuiloi de vieţi 
•le ţârii f 

Dscă Dumnezeu n’»? « croUt tim¬ 
pul, Oilor*(1 (robuiau d l io»cukra. 


Alilel o*ar R puiul suporta idem v«ş- 
nicici. Căci, Mugure jazilficaro a l« 
czurikir filod propria lor negaţia zin. 
gutui bcob al timpului c*to «ă ţe '6 
posibilă elormtatae, depoştadu-ze ia 
Istorie, Timpul tn şioa nu *o*«iuue«z*» 
Ucâ Utoriv. sşe uqi jiiorla au ia«em- 
soszd auoai timp. Glorie reprezintă 
rewm«lrucţte timpului pc pionul dr*- 
tiouiMi. Lo e*u» K«n*f»»rmara« liopu- 
lut Lu destin. Omtiusa frkă dc Ire¬ 
cul şt pciOMtiicMtă grijv de vjjior — 
isione tâmăoc, iu «Ditai aaali/d, frică 
♦b* llmp şt Bete de veşukJe. 

Nn c vin» României dacă, din mo- 

tG« jtr i« JV )• , aia <*^ 04 ,;* ^ *ţj 

Prilej. csUtv.wju ei * fort funp fără 
irturlr. Dar u «ine cvaducăbxilâi s|| 
•â. — loşWându-i Incredeies şt bi- 
cluiudu-i aştrptărUc, — ea oblUet-o 
ş» o obligă •* vo meaţiiă, cb»*r stuac) 
când Impujurflrti* ş*a B Kbixdmt, «ub 
Urnit» inferioară « mliefului Utoriu 

Democraţia ^ ţ* boi mai muţi ca 
aiurea ~ ş*. aoaouit şi »« ancorează 
d* onem Portulatol el fumUmeniai 


vede realitate» *ub Bt-runtii prnvlzo- 
râtului, nu fns/i din |M»r»t*er tiva c- 
tnriittâţii. Tributuri actualilălli, fiiod 
eâ le o uşor accesibil/* partivaaii de- 
mucra|in< ou au uim> pentru vaşar- 
eta. D«câ| numai uiopto uuet libertăţi 
I»e caro iovul o refuză, pv»ţr«iCă-l 
fiert utilează, — şi şoi^oiiţia Ub«?i e- 

gsliliţi Io care omul ou poale crrdt, 
femeii £1 -1 draunciaizearA. 

Tln«uviul rotuAne^e «pulbcrâ iu-j 
utopia şt spintecă aupcrrtipu r.ont 
la viaţă de prezenţii reali a m »r|ii. 
lineretuţ se relaU»arc< U elenientar. 
1 * Iraţionalul forţelor cere aviguril 
|M*riasocnţs neamului 

Rupt dio minciual, tibereiul luptă 
poatru craiaie* iruri fotnlităţi mc»la- 
aivmul românesc. 

Suiula din timp, tlonrctul vrea Jor. 
durul d« Istoric. EJ «o trudeşte oo, 
ţar» lui aă nu mai fîu trăita de e is¬ 
toric, care au i eatw accesibilă- ci aă 
trăiască Uloriu pe care e dâiluaşta. 

Şi «tuBij tine rolul In iepe sA trtt- 

deaaa Dat Dar «»m«U lovm. 


nra/ă biruinţa jertfei, credinţa fiptoi 
yi Infăptuira* credieţcl. Tineretol ro- 
mânr«r o’a trădot o csiuă. d auodu- 
M uoei cauze. Tinerelul a trădat o 
dacici Deocei* trăflareo lui eate lo- 
vrecr, 

btrângâoduHie iu maica unturală din 
cnrc violuri «Ircloe încercau sA-f 
«roată, «mcretal tcablă peivagll de 
destin nuţioonl şi prortiează ţruata 
mie nuri muiuni ConturAod desti¬ 
nul. tuiorelal găvoşte ezpn-ui care 
•A-l iKdinrevrâ. Şi ultima ezprouc a 
tinerelului a cel dintâi mu al ohmu¬ 
lui. Dut acest liarrH a înflorit per- 
soaulilaioa, caro Întrec» Bemoi|L.'aţia 
oue, vieţi şi devine aituboi. Iii idea 
numai el pute» să te dărniasca Oojm- 
lui-Lejcwlâ fi oă dăruiască ţării O- 
oiul-Mit. 

Omul-Lcgeadi o foire uui. lâuăr şi 
verde, muu şi teafăr, dar. m»i ptt- 
«a* da toate, buturii ti pjarle otica 
Învierii, 

loţdcgcţi şi »â plecaţii 

VICTOR ION PAVElFSai 


s'nu uaonlat troiţe şi *’au adu* clo¬ 
pote, iar ncuin so îanltă biaerici, în 
Ciuo deasnmeneu. încât simbolul rv 
tuvicrii româneşti eate allarol ro¬ 
mânesc. Socnisaţii îşi spun ouiuole 
lor roniâncoe, îşi fac somnul crucii, 
spun Tatăl Nostru şi Credeai, 
cnArturisoeo şi so Împărtăşesc Ja 
preotul rulouri, sunt doci realmente 
Rumâni, deşi Lncg au ştiu române¬ 
şte şi ponto mulţi aici na vor şti 
Fiii lor însă, trecuţi prin tcoalA ro 
roAuconcâ le vor puno desigur cru 
ce cu inscripţie româaenscâ la eă 
pfitâl drept no»rtărie şi vogho. 

COTA VT AN M. DO GROTA 


CALENDAR 


JO! ik MART TE 
ORT» Nfă fftr. Clrll ArbGpţ„ 
Ierusalimului. 

CAT» Rf. Arhanghel Oabrlol. 
Răsăritul M.arolui- Ala 
Apuooi lA.IH 

Spectacole 

TEATRE | 

OPERA ROMANA: Halci Josa 
NA ţ ION AL 1 mat, iVInţul co 2 chi¬ 
puri; «rara : Serrna«lo din trecut, 
BtXdNA MARIA 1 malineo şl «rara t 
Cloşca- 

GOMOED1A : mat. «i «rara l «H», 
V^EL; mal. şi «cară» Seim circuit. 

A LII AMBII A : mat, şt seara t Supe, Al- 
li ambra 1957. 

MODERN : Corbul alb. 

UCA (TJLT11RALA : Cnlbnl eoţoftne- 

k»f. 

MAJGSmer AmoT sovktla 
ATENEUL ROMAN (Unlreritlstr» A- 
teinnibii. Intram» prin «tr. Frouăia); 
ora I»—7 dL a., sonferluţa d-lul dr. D. 
Ranlian : Tipurile morfologice n- 
mnne. In *nla de featlntăţi ; or# 9 
srara : Ora cert simfonie dirijat «le C. 
Ocorgraea cu concursul vMonklulai 
). Tluhnu«t. 


CINEMATOGRAFE 

CAPITOL şi ROXY : Avangarda Eroi¬ 
lor. eu Gary Cooper şi Jcan Artbur 
jurnal nou. 

ARO : E»kapade. cu Rroatc Mueller şl 
Gcorg Akxaoder. 

VOX: Ptogram dubim Dej ritvrrtiţi >1 
Aur neRfn- 

CARLTON: Dama cu Camedl cu Gretâ 
Gsrbo şl Roberl Taylor. 

ARPA: „Msvca KsUkoi'* jum-.l şi com¬ 
plectate. 

FEM1NA: Duşmănia ra Metle Obrroo 
p complecUre culorjti. 

OMNI A: Swlog «1 Evadatul dla Insula 
diavolului. 

TRIANON: Walter Rd'ch pr rxinti „SU 
iurte" f ( 

FORUM: Şlrcngăriţa şi Slwng. 

MANON: iMn^oolu cu Ircac Doar *1 
DormlloHV tndor r-u rdmoor * Imun. 
DARLY 5 Strana oorora’ul cu Jsn Klo- 
pura şl Rcmous (Iubire). 

FRANKLIN» Grădina Iul Alah ra Cbar- 
Icb Boyer ţi Sub doal draprle. 
TOMIS; Ştrensirtta şl Marţul de noapta 
MARNA: Frica, O crimă pasională fi 
revixUt. 

MARCONI: La porte do brge şi Mi-a 
dor de (iac ţi jvgoaL 
DACIA: Dormitorul (etektv şi Reputa¬ 
ţi* d-rci AUeobury. 

FLORIDA: Stan ţi Bran aventurieri fl 
Foc la granit*. 

CENTRAL» Fiica lui Dracul*, lo dojba 
patriei ţi mlîii. 

COTROCL'"' Romeo fl JuUeta. Omul 
cu două feţe. 

DlCilll : Răzbunare* lai Tatxao. Eu ţl 

bnpAruleajEa. 

ATENEUL TEL Maral roşu >i Malrc 
toreador. 

LIZEANUi Dix<rugătorul, G»r*vana v* 
Halk, cu ocazia toptlnlril a 250 J* 
de felicitare Academiei de Ş'iinţe din 
anifti. 

DACIA-* Donnitorui fetelor ţl RcpuU- 
ţîa «1 rrt AUenbunr. 

m< narea unei conferinţe 
aa-.u« r rof. M.Manoilescu 


A apărut: 

SATUL ROMANESC 

<t» 

Georye Ciulpan 

un «tuiiiu prefaţat dc prof. Mihail 
Mznmlescu, in care atitorU noţU, 
vor gir sdşvArurile sstiprz satului 
nertru înnegurat dc nevoi ţi nectrri 


Conferinţa d-lul prof. MTHAIL 
MANOILEHCL care trebuie sa albă 
loc In laşi tn slua de » Martie, in 
cadrul asociaţiilor studenţeşti, nu se 
mai ţine din cauza închiderii uni¬ 
versităţilor. 


CALEIDOSCOP 


FfcMKILE INTRU ELE 
V’zm apua ce a P*ţD Anlşosrx. 
când a Încăput |*c mâinile Uabcle» 
lor. Azi am găsit o «rara avla». D 
ehlaotâ Sldonia Drâguşauu «I acrie 
cu câlctcU*. doi>ă cum veţi binevoi 
• vă couvuge. No gândim la o fe¬ 
roce standard, cu mintea, sufletul 
şl farmecele în eâtcil. Probabil el 
va <*şl din studiourile «ărinriăreştl 
Dar si revenim la SordomU Vrt* 
Ilar oă revenim la Sodomia IJrl- 
care acrie nrlt. 

Bunăoară «Fcznrca eopU nu eeto 
uu oiuti&r aonsAtînnut pentru bâlciu 
aşa cum ar fi apr» pildă ferocea 
şarpe zuu fcniCca glscâ», 

Vft fercjM* să suportaţi stilul in 
digcat şl orftţeiiiese ui SodotuioJ 
ca «UI ou vă supăraţi pe DuumvIrL 
(Fie vorba totr* ooL alnt b&ctl 
simpatiei). 

( iicoatta sau fila aala teribilă 

onlegorizeşie genul oi lo feuioa co 
pil, feroce şarpe, femue gtscA. 
Bunul Din luată Zoolog» • Hle ceva. 

Copilul • un role un capn 
ritm Harpele 0 şarpe fi 1 gie 

că. Curo a’o fi Li»iuuiud Fcrneea 
(uu generic femeia) priulxv ulitta 
dihănii! 


Adică... de co ou. Aşa cam Sido- 
nia Urfşanu ae plimbă prin mena- 
gt«ria sAriudArea»fC|l. 

trăirea copil — mai ricc'mmaot 
— ar trebui eă ni bă semne particu¬ 
lare evidente». 

SR şi păstreze la orice tnmperolit¬ 
ră, caloriferul rec©. 

Iciiiun gutu sg rvcunoaştş după 
glns ti dupi c Ale Aluri 1 scrisului. 

l*OST SUK1ITUM l'KNTRU 
TOATE SIDONIILE 
Ult/Miun si « llursiură pentru *lu- 
mc» cnrv nu cuotnti », pentru ogradă. 
yar v Veselie In ogradă. Găinii*, curca¬ 
niI. riţoii fl oifriţ se bucuri pe limba 
lor ci Sldonia Driguytnu a scris un 
articol muindu-ţi călcâiul fn„ ha* să 
rtem cerneală. DUUMVIR1 

I- • * • - 

Conferinţe 

D. iloccut tir. 1. Stoiu u ţinut 
Luni 15 Mailie a. c. o conferinţă 
la Furiş, ia amfiteatrul Qucau 
«Jiu spitalul CoeLriu. sub patro¬ 
najul orof. dr Cb. Lcnormaui, 
traiuud despre: Rsiafnlv ană(o- 
moclinice in maltulta lui Basic 
dorv, adenomul toxic fi tumorile 
maligne ale lj/roidci. 



















































































«BUNA VESTIRE* 



o un 



OwliatK llc p arlamentara 


C AMERA 

ţeflnta dela 17 Martie 1931 


ţtedînţa a© deschido la ora 4 d. o-. 


•ub prezidenţia d*loi N. N. Saveaou, 
I» baot/a ujlnivterifllă fiind <L Mir- 
tea Cancicov. 

D. HANS OTTO ROTH *o asocia¬ 
ză la urările de grabnică IneAuăto- 


»iro adu»© în şedinţa precedent* M. 


S. Rogino Maria. 

D. M IRC LA CANCICOV In nu* 
molo guvernului «o asociată pentru 
oiungiore» amintirii marelui băr¬ 
bat do stat ai amic al Româninî, air 
A iuţea Cbeniborlain. 


Discuţia la buget 


D. PAMF1L ŞE1CARU faoo ol D. L IANCULLSCU critica Histo- 
ampla expunere cu privire la ro*- j roul imx>uuorilor ai spuno că bug© 
tal bugetelor in viaţ» Ntatclor. i tete nu ro vor put©n ochilibra d«>oăt 
Toate bugetele, dela o vreme inron, * dacă, prin investiţii, \nr u.iuuia 


»• bascacâ pe expediente. In ce prl- J «urse do venituri contribuabililor 


ww%t vaavnaa* m ii «v, m ii * ^ -- 

vefte fUealliatea se poate apone ci Mai vorbesc d-nii dr. Alvir©%pu 9 ! 


»‘a trecut dn mult limita Jinpoaa- 

bila. 


Sub «pasarea $1 constrângerea le* 
gilor fisrale contribuabilul şi-a in* 
Hor» privirea către agentul de |x>r- 
repţle care are o armatura de rezls- 
tenta atât de anemică, încât a găsit 
in el un apărător Împotriva bugete¬ 
lor, rare sunt bugete de abatracţie 
»i ou au contact ra această realita¬ 
te caro ae cbinma aparatnl de per¬ 
cepţie. aparat de percepţie mizera¬ 
bil plătit. 

Mai iau parte la discuţia bugetu¬ 
lui d-nii Mibăescu, dr. Macavescu 
gt C. Zamfireacu, după care şedinţa 
ac suspenda la ora 9. 

ŞEDINŢA de noapte 

Şedinţa s© redeschide la ora 9-20, 
pe banca ministorialft fiind d. Mir* 
cc a Cancicov. x 


dr. Isficescu. 

D. TOPCTU urata oâ sub aspectu 
financiar, bugetul prcziulat de d. 
Cancicov este un buget echilibrat. 
Sub raportul ecou om io-soci al acest 
buget nu oglindeşte situaţia renii’ 
din ţară. 

D. M. GHELMEGEANU spune că 
problema bugetară în România de 
păşeşte problema tohuioei buge tare. 
Problema caro se puue ost© ca bu¬ 
getul să fie integrat în oeriuţcle o 
conomioi Dationnle. Tehnicitatea ds 
fioant* publico este azi insuficien¬ 
tă pentru a înlătura criza structu¬ 
rală n vieţii economice. 

D. ZAAITTRESCU. raportorul ge¬ 
neral al bugetului face observaţi uni 
generale 91 răspunde îndeosebi cri¬ 
ticelor Aduse de d. Madgearu. 

Şedinţa s’a ridicat la ora 4 junv 
dimineaţa- 


tat tuf mai «»»dM corvditu 
rfinr yi jtrnhifofv prrtfrsi»* 
natfi vi vu nwi mult *"rri 
ficiu aerate comenW dc 
t*ârbof, oga cton tr-au exe¬ 
cutat tu enoriaşii. 

Procctul cric votat apoi pe aru- 
00 lo şi in total eu bila. 


ŞEDINJA DE NOAPTE 


Dela Palat 


COMUNICAT Nr. u 


Marct ui aiul Curfii Regale face 

cu n oscul următoarele: 

Jri ziua do 17 Martie 1937, Ma 
jestatea 5a Regele împreună cu 
Majestaica Sa Regina Maria a 
Jugoslaoivi a luat parte la o v⬠
nătoare pe domeniul Verif. 

_ -—» —_ 

Pensiile 

invalizilor 


Şedinţa *»'a doM'b : » la ori» !>.*> »ub 
preşedinţia d-lni AL Impdmtu. p« 
banca miuistorială fiind d. V. Savsu. 

S*a luat în discuţie procctul pen- 
trn modificarea mior urtioolo d» D 
legea de organizare judecătorească- 

D. LM. SLATINEANU raporto¬ 
rul prooolului arată că principiile 
cdlăutitonro ale acostoi legi privesc 
rroruturca magistraţilor fi selecţio¬ 
narea lor pentru o bună adminis¬ 
trare a justiţioi. 

Au luat cuvântul d-nil V. Rădu- 
Ichcu Mehedinţi şl I. Patraulea caro 
nu făcut unei rezerve cu privire In 
toxtelo 00 roglomontează intrarea 
ţi înaintarea In magistrat ară. 


TULBURĂRILE DELA PARIS 


SENATUL 


Şedinţa din 17 Hârtie 1937 


ZIUA 


Şedinţa va deschis la ora 4.34.» sub 
t»ro*edenţia d*lui Ale*, LapedatiL 

Pe banca ministerială d-nii I. 
Ni stor ţi B. Frana*ovic«. 

D. A T.F.T . LAPEDATU cere per- 
roisiunea maturului oorp. ca >n nu* 
mole Ini trimită o telegramă o 
niagialâ M. 8 , Regina Maria. cu u- 
rări de grabnică însănătofim, iar 
guvernul prin d. I. NISTOR » a mo 
ciat ia simţămintele Senatului. 

D-nii AL. SAMOIU I. PATRAU- 
I,EA «i I. N. COŞOID an făcut câte 
va comanioări. 

S'a luat apoi în discuţiune proec- 
lol de lega pentru autorizarea mi 
nisterulaJ lucrărilor publice de a 
concesiona exploatare» cărăuşiei 
publice pe drumuri, concesionarilor 
de câj ferate particulare de utilita¬ 
te publică. 

I». D. R, lOANlTESCt! arată ©A 
nu este drept ca să «e continuo în¬ 
fiinţarea nuui monopol in favoarea 
căilor ferate române cu exproprie¬ 


rea fără despăgubire a actualilor 
concesionari. 

La invocarea <1 ’ ui K. FRAXASO- 
VICI că există o lege în acest seu», 
spune că este inexact, fiindcă aici 
legea din 1930 care a admis conce 
siunea cu caracter poliţienesc, nici 
legea din 1932 care a instalat un re¬ 
gim trmnaitoriu cu taxe P» lonă şi 
sm. şi nici legea din 1934 prin care 
•Ta concesionat căilor ferate exploa¬ 
tarea cărăuşiei j»e şoselele uaţiona 
le şi judeţene, n’au caracter de mo¬ 
nopol şi nu este drept *4 *© expro- 
piczc actualii comisionari fără nicj 
o despăgubire. 

D. RICHAJRD FRANASOVJCT 
ministrul comunicaţiilor a ara lat 
că cbcstiunr a fost solnţio- 

natft 

Procctul a lo.-*t apoi vota leu bile. 

S'a luat apoi in discuţie proectul 
pentru ratificarea de decrete reţjale 
in Icgiiturâ cu scutirea de laxe pentru 


Şedinţa >'n 
12 noaptea. 


ridicat apoi lu ora 


Procesul înstrăinării . 
telefoanelor româneşti 


Continuarea declaraţiilor tăcuta da d. deputat leon 
Scrldon. ilarului noitru 


S 

» 


SE INrr ÎNSCRIE CEI NB1DREP- 

tatht 

Oouslllul lvgUlatlv »’* pr l 
mit un proect de legv. 

Pentru «xtluderea e ! vctelor leglţ 
din 2 Septembrie 192D, privitoare la 
pensiile celor cari au luat parte in 
războiul pentru întregire. 

Iu acest proect, invalizii cari an 
pierdut termenul d* înscriere la 
pensii, vor putea să ceară Ca«*«l 
generale de pensiuni, Până 1» 1 la- 
i,u«rio 1938. înscrierea lor l a ren- 
eiune. in comliţllte tegil de l a 2 Sep 
tcnibrle 1928. 

Totodată. deci*ilte Uasci genera¬ 
te de pensiuni vor putea II revizui¬ 
te, dacă se rsc c C r«rl in acest sen», 
l>ân& la 1 Ianuarie 193S. 


Am arătat dota trecuta — ne 
spune d. deputat LEON SCRl- 
DON in continuare, — ce pagn 
be enorme a trebuit »ă suporte 
Statul Româti, dc ne urma con¬ 
cesionării telefoanelor. 

cAstu/.i, referindu-niu la obli¬ 
gaţiunile impuse întreprinderii 
americano prin diferitele dispozi- 
ţiuni ale contractului, voi dovedi 
aci, duna cum um dovedit în 
faţa Aduimru Deputaţilor, că A- 

CEASTA SOC1E1ATF DE TE¬ 
LEFOANE S*A F AL UT VINO 
VATA DE NEEXECUTAREA 
CELOR MAI PRINCIPALE O- 
BUGAITUN1 CONTRACTUA 
LE: 


ani planul de investiţii, *[>ecifi- ale personalului P. T Lj, pro* 
cat la punct . 1—5 dm Ari. 10. na luat cu ocariunca încheiem 


SOCIETATEA IUDEO-A- 
MERICANA NU EXECU- 
TA CONTRACTUL 


a) A ii s’a conformat obligaţiu¬ 
nii de a executa in termen de 5 


executat nici măcar a 10 -a parte 
din Ctoace trebuia să facă. 

Deşi obligată să automatizeze 
în 13 oraje principale serviciul te¬ 
lefonic. no făcut aceasta in ter¬ 
men de 5 ani decât in 2 oraşe. 

Deşi obligata sa tnfnnfeze 15 
nuui circuite telefonice in termen 
de 5 ani — na înfiinţat nici un 
singur nou circuit fizic, humo¬ 
rul firelor telefonice preluate de 
la Stat n'uu fost sporite, deşi in 
justificarea înstrăinării telefoa¬ 
nelor rn se da ungur ar ea fermă 
ca americanii oor îmbunătăţi şi 
perfecţiona Serviciul nostru Te¬ 
lefonic, înfiinţând o serie de nou» 
circuite telefonice pe cari noi Ro¬ 
mânii n’am fi fost in stare să le 
facem. 

b) încălcând disjfOzi(iunilc cu 

. * .i f J.V, ir» 01 M 


,uui ocări une» 

contractului, căruia ii aplică 
tratament inechitabil, nedrept, 
ba chior revoltător. 


m 


CRIMINALA FAVORIZA¬ 
RE A STRĂINILOR 


‘«N. 

âră. 
• la 


u) Funcfionaxii auprriori 
români nunt puşi »uh ordi- 
netc unor nimplii nnunjnţi 
străini, lipsi fi dc orice pre 

ytitirc dc spccinUtotc, şi 

îndeplinească funcţiuni_io 
compatibile cu situaţtil* 
lcr avute la Stat. Am citat 
in faţa Camerei o serie «ie 


‘te 

*t« 


iu- 


o) incflicam» a ş a zisa ugr 3 xiT»c«iţ«ui 

prinse în punct. 1 din Ari. 21 al » Societatea d© Telefo- 

contractului. Societatea Română J ' r o4irse fxincţionarîlor cota 

dc Telefoane nu numai ca na - - - * -— :4 * r *- 

redus tariful telefonic — ft>a cum 
guvernul national-ţărănist a dat 


Comuniştii se bat cu politia 

Numeroşi răniţi din ambele tabere 

O declarafie a coi. la ttoque 


III IXVţUIUI V V M «#v»» • •« — — *'*"'* V- 

ma.Mirile necesare fabricării rnalctia* 


Din vroful de telegrame trans¬ 
mite dela Paris, se constata limpede 
câ fnr<te/virea s’o produs intre co¬ 
munişti fi polific. Din toate am㬠
nuntele telegramelor nu este vorba 
d ‘i nici Un rănit purtizan al parti¬ 
dului social francez de 4w6 condu¬ 
cerea colonelului dela Roque. Deci 
nu poale fi vorba de o agresiune a 
acestora. Cu toate că *pe culuoarcle 
Camerei şi Senatului incidentele de 
la CUchy au fost \nfierate de repre¬ 
zentanţii pruprfriîor de stânga, acu¬ 
zând pe partizanii colonrlului de la 
Roque de atitudine provocă!oare». 

Oricum, incidentele dela Clichy 
sunt semnificaţii>e. 

Lucrurile s’au petrecut astfel: la 
un cinematograf din localitate se 
juca filmul *La Bataille •. Ln repre- 
zcnntnfte se nnuţase şi prrzenfa co¬ 
lonelului dela Rocque. In sală erau 
M —10 de membrii al parfu/ului so¬ 
cialist. Comuniştii au încercat să 
-contra-mani/esteze*. Ca până la 
urma să or bată cu politia, cu or¬ 
ganele administrative de ordine. 

Fireşte. iHjrtizanii cotonclulul de 
ta Rocque trebuiau să fie vinovaţi. 
' In actual uf regim numai ei puteau 


lelor pentru apărarea naţională 


Expunerea d-lui M. Manoilescu 


U. praf. MltlAII, MA\OlLL>- 
Cl>: ni se prerini» uu proiect de 
Irge profund caracteristic Pentru 
metodele uoastre Pariaineutare. 

Ni ** supune ratlfteâril noastre 
două decrete regale: unul prlvilor 
Ia scutirea de taxe la ImPoMu! de 
niateriale, maşini, părţi «i accesorii 
de maşini aduse din sirriuătate de 
societatea *Prima fabrică melxlur- 


fi vinovaţi'. 

Telegramele de mai jos . e lămu¬ 
resc: 

PARIS. 1H. (Rador). — Dlu lsvor 
«Română-, fi se mur dă privilegii autorizat se pierii**** ca 84 soldn|l 
unei fabrici ite cnMnri nlWrtrthe »A. J din garda chila au fost răniţi. 
Ivohlor et. co. din Cehwdtfr 0 uiu*. | Trei diutre Mdnţîl rânltl au fost 
Prin ui mare se dau privilegii ţa j Internaţi în spital. Doi dintre el on 
doua întreprinderi particulare. r dul Provwste de gloanţe. 


PARIS, 17 (Itedor). — A*en|»a tila- 
vos» Iransmite: 

Biroul do pr<*a al partidului cama- 
oi»! publică următorul comunicaţi 

«D-nii Maurice Tborrz şi Jaeqaes 
Durto* «au prexenjtst azi dimiacaţa 
d Io» BlaL Ei au protestat in nomei* 
portidului comunist im|rotriv* ai>ţiu- 
oei şefilor poliţiei care nu făcut rt 
corgă vâoge de muncitori la CUchy şi 
a* cerut să «e ia măsori peutra pe¬ 
depsirea celor răspunzători de aceste 
tragice evenimente şi să »e insufle ud 
spirit republican in cadrele poli|ki, 
unde extremiştii de dreapta beneficia¬ 
ză de vădite complicităţi. 

D-nii Thorez şi Du. Io* au stăruit a 
poi asupra necesităţii dizolvării fără 
întârziere a ligilor extremiste de drrap 
ta, care îndeamnă I* războia civil. 
Aceasta trrbuie să se facâ neapărat 
spre a se asigura menţinerea ordmei 
pe care o doreşte poporul francez.». 

La acesţ comun.cat, agenţia «Havas» 
adaogă următoarea notă: 

Am adu» 1 cunoştinţă d-lui Blum *- 
cest comunicat. Preşedintele coosiliu- 
1«| de miniştri, care on eanoştea mcă 
cuprinsul Ini, a declarat că acest co¬ 
municat nu răspunde aici io fond aici 
in formă convorbire! pe cnre a «»ut-o 
•zi dimineaţă cu d-nii Thorez şi Duc 
Io*. 


Priuire manifestanţii de utăuga 
annt H« răniţi. 

IV d© alta parţe. prefectura d» ro* 
li|Im a Parisului precizează Inlr’un 
comunic*! ră itnina r ul sergenţilor 


l uni putem noi. ea pariaturntari. 
sa ne dăm seama, o nlngur» rilpl», 
dara *re*l privilegia este Jusiifi- 
ral. sau nu. 

MKiriaie* «t-riinz i-w.m. wc«,u.- Dar vă intreb: re mai râmine din ■ --»■' 7 ;' ' . 
gira români» «I al doilea ilccirt prl- flcţluuea parlamwiUrl şl îmi vtţf j * *’ ' ,r ®' a J ru J“ 16 “ " 

îil,r I. -ratlroa U.do, I. imnor- .l, w .. „.an din ... ptrla- l P Z 

iul laicii liutmUtlunl . t.brWl a-.uUr.» (S.amnl. ** »' — ’* ln,,n,M i# 

de cabluri electrice -KSbter et < 0 . dacă «oi trebnr *a vuUni iu alb. 
din Vejprix reboslovacla* ce s’a Dara vreţi arest lucru, faceţi, re. 
atrâmutat In Roniâota Pentru niţl pe cate dr Decret tege şi ol- 
brirarca de articole necesare gp».Naţf rel păţii, in «pxreuţ*. rcoVcc- 
rirU naţionale. «Iul pe carr-1 datoraţi Parla.uenlii- 

Orl. ce se iutsmplu? Aeeate două Iul. dar «u veniţi pc cale de lege 
proiecte Nont irentra oul necum»» ca să ue rnrcţl să dăm *rutiri unor 

n iiu mlii- fabrici fără ca oul M ştim 
r* reprezintă elr_ 

Am vrut să subliniez acra*lâ pm- 
eedura înaintea Dv, fiindcă «lupă 
«uni aţi observat dr atâtea ori. eu 
n u vorbeuc Pentru ziua de astăzi, 
el pentru dr de mâine «I mal âtes 


rutul, auub «mşn spunea p# vrrnmn 

un ou» politic român «Ileruha». 

Este vorba dc scutiri care se dsu 
unor fabrici, dar care este justifi¬ 
carea aceator «cutiri. care este con¬ 
travaloarea ăceutor aervleii pe rare 
Statul le capătă pentru aceste w n* 
tiri, care *ate rontractul de ba/ă, 
care justilirâ înlBlstcrul «pararjl 
naţionale, să acorde aceste aculirir 
Nu ai ae spune absolut nimic din 
toate «<>.»tea. 

Vedeţi dumutJor. S« materie dr a 
vRutigiir privilegii sau scutiri de 
Impozite, pni mâ exale doua caruri; 
mau şt ia u măsură grurrala rare 
priveşte o auumită categorie defi¬ 
nita prin lege, Jarldteeşte, ea o auu- 
oiita categorie, şl •lunci discuţia 
m face pc această haxii, wiu dara 
capatâ uu caracter absolut p^rlicu- 
lar. atunci este o lege personali. 

8 e dau privilegii Ia unei© înlrc 
firi udo ri. cum esto ‘Priiua fabrică 
Metalurgică Roruituă». Aş» vroa 
ftia cit e#te «Fabrici.-, căi cale 
«'Metalurgică''. şl mai ale» cdl este 


bt- 


b) Lefurile funcţionari¬ 
lor proveniţi dela P. T. T. 
sunt bifurcate în salar fl 
aşa zisa ugraiificaţiune*. 


*d 

TL 


INCIDENTELE VOR DETERMI¬ 
NA COMPLIC ATU POLITICE 

PARIS, 18 (Rador). — Agenţia 
«Havasz transmite: 

Turburnrilc dcin ^ Clichy nu 
provocat o vie emoţie in cercu¬ 
rile parlamentare, în care se aş¬ 
teaptă ca aceste incidente să 
aibă urmări asupra situaţiei po 
litice. 

Deocamdată nu se poate spu¬ 
ne care va fi orientarea reper¬ 
cusiunilor acestor incidente asu¬ 
pra politicei, cu atât mni mult 
cu cât trebuc să se uytepte re¬ 
zultatul anchetei administrative 
ordonată dc d. Marx Dormoy, 
ministrul de interne, căruia i se 
aduc de altfel laude pentru cu¬ 
rajul de care a dat dovadă in 
timpul turburărilor. 

Este probabil ca deputatul 
Ybarnegaray, in numele parti¬ 
dului social francez, ţi un depu¬ 
tat comunist să adreseze inter¬ 
pelări guvernului. 

Pe de altă parte, mai mulţi de¬ 
putaţi au declarat ca sunt de p㬠
rere ca, înainte de sncanţă. Par¬ 
lamentul să voteze măsuri legis¬ 
lative susceptibile să evite in 
viitor naţtcrea unor astfel dc 
incidente. 


asigurări formule Parlamentului 
cu ocaxiunea votării Leg» de Ra¬ 
tificare — dat acest tarif telefo¬ 
nic a fost urcat in mod excesiv 
şi ncmotioul cu 100 la sută, iar 
Societatea de Telefoane in acelaş 
timp a uzat de mijloace de con¬ 
strângere nepermise, şantajând 
pur şi simplu publicul. îndrept㬠
ţit de a beneficia dc vechiul ta 
rif, să accepte noul tarif. 

Am cetit în faţa Adunării De 
puf al Hor acest ordin de şantaj 
dat de conducerea Societăţii o 
Telefoane. Acest ordin ne dă do¬ 
vada peremtorie, ce părere şs-au 
putui forma americanii despre 
fura noastră, in tare obligaţiuni¬ 
le contractuale faţă de Statul Ro¬ 
mân pot fi considerate simple pe¬ 
tice de hârtie, lipsit* de orice va¬ 
loare obligatorie. 


-»..v ţ .w..— ■— _ — 

dc 10 la sută, cuvenită 1> 
sei Generale de Pensii du¬ 
pă întreg salariul — mdu 
siv grafit «acţiunea — bine¬ 
voieşte însă «lupă sistem 
american să nu verse 
ceasta reţinere Casei 
neralc dc Pensii asfel ©• 
Statul este păgubit înce¬ 
pând din I Ianuarie J93A 

cu o sumă de peste 8 mi¬ 
lioane anual. 


IMPASIBILITATEA CON¬ 
DAMNABILA A autori¬ 
tăţilor ROMANE 


batjocorirea şi per¬ 
secutarea elemen¬ 
tului ROMANESC 


0 declaraţie a («Ionelului 

la Rocque 


Patru «ilii( r c el au foat duvl la 
spital, iar 82 au fost nevoiţi *ă uu 
vluă Im ăorvlfla din cauza riuilor 
pe car© te n «uferil. 


PARIS, 17 (Rudor), — Colone¬ 
lul dela Rocque, vcful partidului 
social francez, n primit astusca- 
ra pe reprezentanţii prevei şi o 
citit in lap» l° r iu>it«(in prin 
care fuseseră convocaţi eri mem¬ 
brii secţiunii din Clicby a par¬ 
tidului său, pentru a usiria lu o 
reprezentaţie de cinematograf. 

D. de la Rocque a oratat a- 
poi că, în urma dorinţii evpri- 


Cine discută şi cum 
discută legile în Cameră 


ci pentru or n© i»i«mr ?• nun •»'*-* Qf (T | e ma’, multe ori, in di*- 
penlru eea dr p«»iinAinr, şl eâ toate t . u ţij|e asupra proiectelor de 
*rrrie atrageri de atenţiune pe, » : um »-steca deopotrivă în- 


„ HP atrageri dr atenţiune 
caro le ani firul in&intea H*natu 
tul. le voi colecţiona, şl vor aervl 
tu expunere de motive |« o lege /e- 
rntrldA care va modifica »le au* şl 
până Ju» viatul piwânwc, 

1). D. H. IOANlTf-SCL’ araU ci 
tub .«.cuiul apărări noţionnslo m'i 
•eoidiit mori iKUlirl de v.uuă ua 
numai lu luuţiuj dur ţj hă materiala 
uuur ouonliui- 

U D. A LIM AJNIŞB A NU aubaecre- 
Ur dc stat Ia finanţa u preciiaţ câ 
aceafriâ acu lire aa tace pe b*iza ce¬ 
rerii min^terolui ai»»lrarii naţtonx 
b» caro va examina fiecare cărora 
»u parte. 

U. <tf. 9tA\OiLESf V u « 
rut ut ctt nimeni w’o execu- 


j legi. se aniesleeă deopotrivă »n- 
dr/iMicrtlu core-i proprie dema¬ 
gogilor >i incompetenţa, proprie 
inconştienţilor. 

Astfel, eri, la discuţia «cin 
moi importante legi, a bugetu¬ 
lui statului, un domn Alvirt^cu. 
ale> ai naţiuni» pe listele iuter- 
uaţional-ţărâniate, a vorbit des¬ 
pre toate, numai de buget nu 
A citit iOt scrisori primite dela 
ţuroui (or fi fost scrisori răs¬ 
puns, In cele trimise de d, Mi- 
nalache), a citit tot atâtea bri- 
soave* n vorbit"despre Bucovina 
dinainte fri după unul 1775, u 
povestit cum ni$(e brigadier» 
silvici* minoritari #î cori nu ştiau 
limba românească an fost anga¬ 


jaţi de Fondul Bisericesc d»n 
Bucovina *i câ aceştia au impu¬ 
tat ni$te român», ctc., etc., etc. 

Desigur, dupăce i s’n ulra» n 
t cn jiu de dom» ori că nu e »n 
«bestiune, i s’a ridicat dreptul 
de a vorbi. Aceasta o provocat 
un scbîmb de graţiozitaţi intre 
banca naţional-ţărănistă şi «»a 

^ cOratorul*. părăsind tribuna, 
a încheiat discursul în urm㬠
toarea fraza: i'Jăia»m cale l.ră- 
niţi cu plumb emiţi din armele 
brigadierilor puse aâ ucidă ţ㬠
ranii». , . 

Iată ce perle dă regimul pur- 
lamen turist. , 

Fiecare pasăre pe limba ci 

piere* 


mate de poliţie, partizanii săi au 
evacuat -ala cam pe la ora -1*9. 
In acest moment, incidentele «u 
căpătat amploarea cunoscută. 

Întreaga afacere, a mai spus 
şeful partidului social francez, o 
fost pusă la cule şi noi nu avem 
niri o răspundere in desfăşura¬ 
rea ei. Providenţa a voit ca oa- 
menii aeeio. cri voiau >a tuf- 
liurc o reuniune lipsita de orice 
caracter politic, sa şi primească 
pedeapsa . . 

După ce afirma ca pariului 
suu 'm '« continuo acţiunea, co¬ 
lonelul de lu Rocque term.na 
astfel: «Este de presupus ea o 
urăpn*tie din ce în cc mo» larga 
se v»t forma între patrioţii cari 
se găsesc’ »u rândurile Frontului 
popular şi elementele de dezor¬ 
dine eure nu provocat inciden¬ 
tele de eri». 


_ (^ri suni coustaiarile f㬠
cute de dv. in privinţă trata- 

meniului »pl» »< fum uonefilor 

români preluaţi dela Sfat ?.) 

-aiurii nouilor funcţionari. A- 
ccsic constatări însemnează re¬ 
almente un pericol pentru inte¬ 
resele privitoare la siguranţa 
Statului >i apărarea naţionala • 
— «In privinţa tratamentului 
<-e iatele*e Societate. Româa. 
de Telefoane >ă aplice funcţio¬ 
narilor român» prelnaţi dela 
Stat, ţin sa afirm ca^ au avut 
multă dreptate d-nii A._L* t-U, 
ZA şi D. R. lOANlŢfi^U, cari 
cu ocaziunen discuţiunu Legi» 
de ratificare au protestat cn 
toată liotărârea impolnva Art. 
ÎS din »ontract, prin care drep¬ 
turile de numire, revocare, 
transferare, concedii şi apucare 
de sancţiuni disciplinare asupra 
funcţionarilor Statului «u îost 
pur şl simplu trecute unei între¬ 
prinderi străine — fără co -Ma¬ 
tul sn-şi fi rezervat nici un drept 
de veto 

«Intrndevăr, nesocotind disoo- 
ziţiunile cuprinse in ArL 18 din 

contract. Societatea dc Ţeletoa 

ne încalcă drepturile câştigate 


<lmpote»oa acestui procedeu 
de care s’au plâns in nenumăra¬ 
te rânduri funcţionarii V. I - 1' 
işti. loviţi astfel in drepturile lor, 
de pensie, ministerul de 1 mante 
nu reacţionat, iar ministerul da 
comunicaţii asemenea na luat 
nici o măgura de îndreptare 
<c) Fără nici un drept sub ds- 
numirca de amendă american* 
unui număr de 57 funţjwnan ro¬ 
mâni. proveniţi dela Stat U * * 
suprimata în permanenţa pariau 
din salar, numita gratificaţiunal 
ini schimb printro risipa scarv- 
ddloasă practizată la plat a anga¬ 
jaţilor străini cu lefuri prmcua- 
re\ beneficiul Statului este aslfd 
micşorat încât în primii 5 ani da 
executare a contraclului Statul 
Român abia a încasat o redeocnr 
fă de 20 milioane anual. 

<d) Itupra funcţionarilor pro- 
luaţi dela p. T. T. 
nemaipomenită , pret.uue prm 
Ir an j fer uri ilegal* ,i alte peana 
neutru scoaterea la pen*.e inam¬ 
ic de oreine. coc» americanii ““ 
tot interesul să scape de f»î “ 
funcţionari ai Statului ş» su Irea- 
ci plata acestora în spmarca Ma- 

tU Ja!â cum exercita omeneam* 
dreptul de disciplină nu numai 
in detrimentul funcţionarilor, ct 
si în păâubă Statului . 

In numărul viilor, vom subli¬ 
nia, întemeiaţi tot ţ>c doclaraţiu- 
nile d-lui SCRIDON. imensul jk- 
ricol pe caro-1 reprczinia pentru 
siguranţa Statului şi PfJ™ 
pir arca mostră naţionali, aces¬ 
te angajari masive de personal 
străin. 


0 Românie naţionalistă si creştini 


ert 


am auuntal ia .o»aru, 

-....... ra:Uă.,u. ^ din « 

in« mai mult şt mal *oM tej«- 
Atâl d ni) A. C. Caza, Va da Voe¬ 
vod şi Oct. Goga, vibrează 


la CM) pe ua fruntaş al partidnlul 
naţional creştta şi cd acesta • auvtt 
in Bucureşti spre 8 0 

lantâ corajnlcare conducâtorUor păr¬ 
ţi jcl 1 aaîk>oai-CTe>t 0 din P a ‘*ea ufe- 
«odict»mi ,.Frontului româneac”. 

In adevăr aseară d-nil A. C. Cnza 
«i O Goga » u prindt mcsag^l de la 
Cluj,’ care le-a adus la cuooştiinâ 


CI 11 care ie-a aau» * ikiui 

e lame polllfce. la cac^Ht 


o Românie n«|ionaU.U V **• 

mai repede posibil de InlâpUlI. 

Viitorul cât de «cort « v» 
câ o înţeleg*** dep-inâ este toarte 


M proecte de legi 
la Consiliul legislativ 


S au primii iu consdtul legisla¬ 
tiv pentru avizare, următoarele 
provele d* l*g* : 

pentru scutirea Soc. Naţionale 
de Cruce Roşie- Română de ome 
luxe ai impozitai jx'idru ndmmi- 
strurva podurilor grănicer0§fi doi 
jud. Aazuud şi un alt proect pei 1 - 
tru autorizarea comunei 1 g- Do 
nu de « contracta un împrumut 
dc 25 milioane hi necesar inoes 
Uliilor edilitare, . 


Un traficant funebru: 

GrigoreFilipescu 

(Continuare din P»«- >**) 

t » «,.ri nwtc dc la prietenia cu uu mi- 
Biâsil inaă timpul ca atucur I» • ^ ţ u ru dcma cu un 

u. laşv, cure profitau de >' f^Tionur de U coatingeutoie. 

de «,mr.rc gazuţarea»c. ■ţţgWJ nu m erse« cu .V- 


A 

lor lui _ 

~u <lc apărare gMttlttreaac. înt& merse*: cu 

fruutaâilor not>on.l>î“. .î 

rSvpunrlu cu rlefuurea exact, a jecimae. ţ» . 

acotui ruşinos vlastar ul pro l * 
ptudadei roinaueşti. 

Luci experienţa politiciaujsia 
ne deprinsese de mult şo vedem 
aducâudu-sc in fiOCietuţile reuta- 
bde îot (elul dc aporturi -u- 


sansţjfe 

UERILE OVREK11 MORMAN- 

r(JL TA ŢAtU 

Mthml “ 



































































1 




-mwft vfsuRCp 


ffTBSt T 


ii 




Fenomenul 
Unirea: Tricolor 

»nr*4all *â nklliln «A «kJ«U ud traume*. epeelfle ml C* 
nial<I>lMl«riL O h laiarmU preda vie (II «portir» ■ w* 

• p reocup* r*. d«- nApetenle io direcţia *portidaJ • mersi dak- 

Po«fe nleln f rup* re din fard u »'• bor urat de *li«P"Uiie pobllcoioJ 
mml «xmstant de cmt orgaatsaţls ohormmmâ. U dec ar» «1 anUor. ««rU* 
echipe V fnux RJ|m>oaJ*. CX K R, ele. *‘m bunarat pe rând de o furoare 
filă margini din partea spselafssilar — taaâ numai ©And avea» • aorte 
dr victorii rdaunatoare. Pe când Unirea Tricolor. lnrin»d «au înving*- 
♦«are. a temi totdeauna ia majorai! de dragoste fiind ine otită pretutin¬ 
deni dr un profit* tuperi moral. Iar când a foal po puuctul de a eâ*tl*a o 
romi»rtl|l© *au un matrb prea * exaltat nu noiual nn cartier (oare ara 
literalmente laebonltl ei Capitala, tara foire***. (Cine nu-*l mal aminte¬ 
şte dr nmnffr»iatlflr Ui anul trreul pe terenarlle dc foothall. dela traiova. 
eaod pubiirul a aflat, ta timpul «nul muteh. r! oborsnU a‘au rallfleat la 
finala Cupei Român le.IT) 

Simpatia aceasta nrd*»«rnioţlt« ani dc alic. d oiel acum când eiubn 
trece printre puternică crlaa. i*l are explicaţia lotr un fapt de rare. In 
parte, ouoiai Vroit» *e mai bucura. 


Carnet 


O. Octav închide, MecrrUtrul pe 

merul ml FJA.FJL, o ptecol aseară 
|« Budapesta de unde Ir va coetl- 
nwi apoi etldtorin Ut Viena. 

D. Luohlde va discuta la Vicnn, 
cândifiunil* de participare a Romă- 
„I ei şi JmgostaOei U Cupa Europei 
Centrale . 

UUimei) f nlâmplărt do» tooiboll 
aduc In actoalitat*- problema asigu¬ 
rării Jucătorilor accidentaţi Aju¬ 
toarele drla caz la cat acordate de 
V. R. F. d. sunt Insuficiente şi 
ta bunul plac al celor rari te 0 <t- 
fio* eonl 

lIacă oficialitatea — atât de ore- 
Car Io fapte bune — nu grăbeşte 
*,1 f| facă datoria, noi credem că 
jucătorii In rW ar trebui *d-ţt 
strânga rândurile penl'u a formă 
a asociaţie cu scopul prerii de a-şl 
apăra intorasde. Această o-‘etăţi* 
, .. . - .ar mai avea aunirea «d puiul ia 

ţzrtfzzr.zsrmm .—«— r- - sr r* £ "Ti.. t:%:;Lz e 

i •tauulir «rttar .1 Dm»r. Tr.b„, .. «»*U «■*«"•*■ «*- <'•"«*'" acum Iu lootbaBul corni 

. a a ..(.ia înlrn THlhllIltl 6 §1 fTII* 


Cum apăra funia pe spânzurat, sau martorii apârârii pe 

— Noul! audieri de martori — 


nene în creare priveşte contractele 
ţi transferările. 

* 

Platfco Io «iritat pe En« 
In spital. in*ofit d© Auer 

S- Bftrstby. Semnificativ. 

* 

Viforul Dacia, s«etla do footboll. 


nu c i in pat rr cartirr al iMWunjfwwr. • rrour . . 

rol ra a*-ţi poţi da aram» dr lectora ev «i«U între populaţie şl rr« 
pare. Oborul we devaebrşlc eu totul dc celelalte mari ma ia a r * p ap 
Ulei. tVerilntcie colective deapre onoare, despre cinste *e dM "*J"jJ p 1 
damrnl.l dc cele din Grfvtf. Flormaea. IWIla. etc. Ua.n pole. ^nl vn- 
labil, iovalulndu-l Intru privire, un «oflet temperamental. naiv şi ere- 
dlnclo*. Clac cunnavU" iH-nmoaglIle şl atmosfera dramei «DomnHoara 

N*»t**fa »* Iul C. M ternar* f or* aă vrea o Integrară trmperameu- __ 

tulol o borcan. convoacă pe toţi mouibril sAi Ia on- 

(*ti dc ce aoca«i» ** <s *' c " ppi! c * re *°” rC . ’ } tronament mâine. Vineri W Mariio, 

•itiiiM. .1. .piirUmMii «o Inloi* dMchl^ «I» lo.nllorllor *cw P* or[1 JH p. m. t* •»"«> Vol ° 

CpiUlol. ,Misionr «r, prte .tat.rnkl. » . .lr« pH.to.ll pulccu.ee dlp I 

crrrurflc toirl .1. .portivllor dl» toata *lr.lur»l. *°*^* "■ „ ~ ‘ ^ - 

V,J. oind d.bal Uolrf. Trir..!«nd IwU .. .wpe dlo ' ri “ »*"’ “ 
a tuciul * adtairra. .«U l.n.r. pHH.n. a.to.pto « I. cdPdUh.1 
anul bolnav. rcculUtul nltlmcl refete. . . t 

Ulllnol «atol. al «H.IP.C tormln.. ra prima .Mari* « «f ■ » 
oi anat a avut darul »A adoră oarecarr optimism. Areat re*ulUt n a aeos-i 
Io.» fcflaillv din ...... p..ricnl««to a rrtrr.,r.dirll H «•«>» , ^ r4 °"” 

a .. Invitară tec. a. nnm.l penlra Hnb. r •! protoa arrl nomrr». publl, 

■Ir rarul arutimeflte mrr» ru Unirea Trlrolorol. 

E DeerMri panto. torrr-« .««<* Amu «M* Jjff ^ 

care clubul trebue ai-l joaea. pHo fnrfşl nltnare* a» ldcol«l«A 

ll " O ItoTtto^'c^blt. Ireboc indreptatâ a.upra rrblprl dr campionat 
Ori tu.rra diflrpllalr a momenlalnl an raid* ia .ehlmburllr «rr aa 
produ. i. rondoerrr. rrnpbHt M. o..*■««* ** 
aloc. rl in «rina» ammlnlarr <lr a «I din dlrliln A, crrarc ar II nn In 

rrn lo.Hr Mat |o „ Străjuici. 


Curtea cm Iviri 

Banda de incendiatori 

in greu impus 


Ziua IX-a 


acuzaţi 


Aapecte 


Comitetul duhului Uenus 

a respins demisia antrenorulm rlatho 


De uAino antrcnoml l«i va relua 

şedinţcla do autrenamont cu echipa. 

(dr orpoiuitici Capitalei 

Apelul pedepsiţilor de 
F.R.H.6. ee vs judeca Intr’o 
viitoare şedinţa 

Aauara ia iatruuit In sediul U. F. 
8. R.-nlui din atr. Atenei li, corni* 
tis in atrit uţnlo c&reia intră jude- 
«arce tuturor apelurilor Introduce 
la forul aupretn. 

După <«. pretodintoln oomieiei a 
luat notă de toate actele depune, ea 
botărtt a& ac trimită suspendaţilor 
<le cAtrv federaţia de hoejcey pe 
fbiaţă, ntUţli penlra a se pre/enta 
, la viitoarea şedinţă. 

-- 

ia avea ana din cele mai 
bine echipe din ţara 


Aurari •• ţinut la sediul rJubn 
Ini Veno», şedinţă comitetului de 
conducere oare a discutat ceaiul 
Plata». 

Au participat d-nll: av. Eladfscu. 
vioc-preşcdintale clubului. Pădora- 
fn judc-inatrucU>r Laxaroucanu. 
«oiuilier ElioacU. Apfctcaau. chestor 
P*t im*il H Jude Soondăoeacu. Ro* 
mulus Popescu. maior Dumltresen. 
C Leoveanu, «te. 

Discaţiunllo au durat până la ora 
IftJO. c 4 « d s'a dat unuălorul comu¬ 
nicat: 

cin urma explicaţi na li ar date 
d-lai av. ÂJ. EUâoscn 
dlutele Vcnusmlul da 
forul Platlro. la propunerea ddul 
EUdracu, comitetul a respins tu s- 
sanlaltate demblunea Iul Pistă o#. 


IAŞI. a 7 , — Ido lsl|Udne Prunirtri 
lăoaiciţioliii Uşi vs tos tzlaţA o edopi 
dc iootbaLl ţ Mualdpialoi. Ia mrmt şoop, 
primarul oraşului a deicj(-i pc un cu¬ 
noscut sponiv dts localitate ai i (act 
ua rajxift asupra (ont^Ard nouri echipe. 
Se vor angaja 39 de jucători, sdec- 
|f«na|i diorre cri aud coassrnţi din jart. 


Aceştia vor fi aaiariafi ai tmreprade¬ 
rilor din laşi cu care prtmlrta a ajau 
la o înţelegere. Echipa .-a A «ubvmjlo- 
aate de □tuaJdpm. 

S au «i făcut aaaudte aoodiri pv 

Uogt aiţte cuuuscuţi judi ori dc (oc<- 
bal) din fnriL 




Matchul de scrimă 

Cehoslovac ia-Bo mânia 


drom. 

Soan. la oro 8 ee va tino ş«(dinţă 
Lm swliu. iHintru formuro» whipol 
prime şl a eclri de juniori tn ve¬ 
derea matoburilor oflrialo d© Du- 
mi noeS- 



l'roceiul a intrat intr'o fard de inlortochiere vrdjitor, asoc. | M oare 
toate reputate dramatnc, antice 9 I moderne, «r pălesc răsturnate Scenele 
tropic* aUcrneaad atât da bruio cu cale comic#, burleşti $au bufone, 
tncdt la un moment dat te păşeşti oomplet dezorientat şi o (H f nh’uă 
rât cottlinuu. 

Centrut de pravitate al olenfUi penerale. U formează mereu acuzaţi I; 
La inccput rebarbativi şi Indrdmeţl fermi pe asipurărite precis* 
al* unchiului cu trecere şi pe sprijinul formal al Rahatului, ei sfidau 
prin cuvânt , atitudine şi ge»L Acuma ln«d »'au mulat brusc: Simt că 
«uachiuh a eşuat pretutindeni, cd dovezile sunt drn ce in ce mai zdrobi- 
toarc, tn sfârşit, cd Sinapopa nu-ş | riscă fonduriI, pentru cauzele ireme¬ 
diabil purdlfte. 

Astfel fiind, for/ionarii sunt obsedaţi dc imaplnt lupubrr, cari du - 
pd ce se pUmbâ prin crrt-r se popoafâ sd se oprctiscâ tn ffdt. Ia 1 unu 
mite momente, deşi răcoarea stăpâneşte tn sală. broboane prelc de sudoare 
se formează p* frunba de t; fin tac a lui KORSBLVTU, cri p, puşullţo dc 
ştiuoă a lui fţic Barat. 

Sr perindă la jurământ — după l* 0 co lui MoisrJ — © mulţime de 
martori al apărării: falifi frauduloşi, Indiriri cu cetăţenia neclară, 
negustori cu registre comerciale în formă de labirint, pânpavi cu in- 
lenţii umanitariste fi miopi fără ochelari, cari in locul prepdintelui 
văd o colotinâ de prtwit şi tn acela al procurorului un decan pilon. 

Unyl dintre aceştia, care trebuia «4 îndeplinească formalitatea cu 
capul acoperit, nu păşeşte o pălărie la indemâna. Avocaţii, manifestând 
semne de desolidarizare cu auxiliarul /© r tntr u apărare, se naşte marc \ 
ilaritate In sală.* 1 

Pe Sever Hordan scena ti apaseasâ. Arc să cheme deseară Pe săpării 
la hav r ă şi care »«l-l facă «aşa un scandal». 

Incidentele tuni din ce In cc mal rare şi hipopotamii din ce fu ee 
ma, puţin numeroşi 1 * banca dtn faţă: A trecut ca o adiere svonuţ 
evi mcccuafii lui S0L0M0N COMISIONARUL şi a{ lui MENDEL 
NAQAT nu vor mai desface băierlL, pungii decât după cunoaşterea 
4 rezultatul uita Ori rezultatul incep.- u se pneiza clar de pe acum Modts, 
Dubi. Mendal, Iţic şl toţi ceilalţi, fşi văd destinul ca p„ un eoran] o pură 
neagră de .tcuă. străjuită dr. huligani. 

Şi nodurile cad din cr tn ce mu 1 in jos dc inphifitoars^ 

Desbdterîle 

Sedinţo zilei a noua a procesului, iilor $( al juraţilor, s*a dat cetire 
bandiţilor inccnd'afori, s’a deschis In I aceta'eţi ncsfdr^ile mie dc martori, 
orele obişnuite. După apelul oni^a-1 C8ri fn maioritate suni ovrei. 

Depoziţia lui M. Herşcovici 

Primul u lo t audiat martorul IA 


... SANIELEVICL la «r. *«!.*, HCA., ato*. —^ «'« * C”*- 
«ă no ăs luat tn primire. deU soc. ev ua împrumut 

•REPREZENTANTA ROMA NEA I Ax, Proououl mc-UKtuitorlior eon. 

Depoziţia lui Wolff Haut 

syunu că iu ziua iucenudtnlul, &u 
fo*l la fnbrieft, pănft noaptea tAr?.iu 
DV0IB1S şi KORNTtUjTT. ier 
cund au plecat «rau loaeţlţi şi do alt* 
persoane. 

fji după m'ozul oopţib când »s 
deşteptat, a văzut fabrica tu fl㬠
cări. şi a strigat po cumnatul său. 
Nicolao Oh., caro ţin© locui porta¬ 
rului Ub. ÎJOS. 

A DOUA ZI AM VĂZUT TALAţJ 
S! CAI.TT. CARE SOROSEAU A 
BENZINA. 


Federaţia r/mana de luptă cu 
sârmele albe* a invitat echipa selrc 
fionatd a Cehoslovaciei pentru un 
Wtolch ctsfe se va disputa mâine şi 
poimâmie la Cercul Militar din Ca 
piUtld 

Echipa aha, ousnpusâ din şupte 
persoane a zt/sit an diminuată l« 
Capitală 

Programul matchului estş urmă 
(vrui: 

rUer» vor tsoou loc probele i< 

floretă şl spadă. 

Sâmbătă iş vor trage pcoUl* de 

sabie. 

Pentru q căi mal butus propagan¬ 
da pcttlnt un spori de sulă toart» 
frumos şţ foarte puţin cunoscut la 
noi. organizatorii au decis ca iul> a 
rui pubUouiui să fie liberă. 


E probabil ca după oonnursurlb 
dola ilaooreştl ochlpu oahntlovacA 
să susţină an match ta Cluj. sub 
numirea Fraga—Cluj. 

Ping-pong 

A ei după cuuiazâ au Io© două 
malvhuri d© ping-pou? intere la- 
buri, tn oadrd «am plouat tal ol dl» 
trictoal. 

Din esdu 4 ochim do azi potnn 
• iau şi noi sutisfacUa să enutBft- 
răm două cu jueălori alo cdroz^ 
iiunin sauu rovăuuşto: «Tltantr* 
fPuravchivcst'u. Couatanti/tcaca, Bo 
tea) şi A. O. T. (HrAdişloana, Uhi- 
teaoua Colh<ircanuj, 



ŞAHUL ROMANESC 

Campionatul mterşcolar 
de şah al Capitalei 

Coucursul odor U echipe sie Ikeic- 
k>r dio Capitală. s*a tmuioat Duminica 
trecută, le lioeul Mihai ViteazuL U1U- 
nu rundă (s TIH-ai. nu u adus modi- 
FkAri prea mari ta elasamcnL !»(& rr> 
10 It&trlc celor 7 matchuri parţiale: L 
Lie. camere. O rol f — 7*. ifaiomeu 
60 ; II GK Ştncsl — Uc industrial 6 : 0 ; 

III. Af Batarab — Jf. Fntlnescu 6 : 0 ; 

IV. Gh Lazir — N. Cr etnie seu Î.-O; 

V Canlemir — Sf. VlU* t u\ 4 K— 1 K; 

VI Sf Saca - M. V Mihal 4X-X (1) 
şi Vil. Sf. losif — Sptru Rsrel 5H— 
2 H. S’sa angajat *46 partide, dio esre 
sau Lmuiut V|0, răulâuâod 6 In con¬ 
tinuare, oare nu vor schimba Cu o im ic 
clasamentul. 

ClaMUiHntul final are următorul as¬ 
pect : 1. Matei B***rab, campion şco¬ 
lar al Capitalei pe 1057, 67 (5); !L Ch. 
ladr 64 ( 1 ); 111. Cantemir <©S, IV. 
Spini 1 Li ret 40>i ( 2 ); V. Sf. Sara 47Vf 
| 2 l; YI. M. VhwKul 42>i (i); VIL GL 
Şkicai 40S ( 1 ); VIII. M. V. Mihai 56» 
( 2 ); IX. Sf. losif 5*H; X. M tniine» 
cu 50»; XI. N. Creţukucu 22 », X31. 
Lic mduatnal 17»; XIII. Lic comer¬ 
cial 16» şi XIV. T. Maloresco II» p. 

Lchma campioună ţie 1956 — Gh. 
Latâr — a eâţtlfsl Ioal* mstchurile 
jueate. coşi anul trecui I A învins pc 
Mutei Busn/ab cu 5»:2» şi po Csule- 
mir cu 4:1 De altă parte matrltul 
Matei Duxarab — Qurioinir »’a fermi- 
nai 1 » egalitate (5:5). Conform nyola- 
incatulai ti»ă, titlul «e atriliur pr hora 
puurtrlnr reznJittU; din partidele ja- 
catc. şi 00 pr bttz-j maicii urilor. Aci 
M ndină o problem# de prlndpiu. care 
urmrarg o fl soluţlo-Mtă de F. I\ S 
tru tuote intfiliiirtb- viitoare P« c- 
hlf\. In 1956, Gh. Laxăr a obiţaut după 
•Ic birmulo fpnrlidr fi matchuri), 
ru tn clasanumt. Anul aeeata, 
Merd Basurub. obţine luai omite piiac- 
6 dar ou ar dovvJnjlr, ca echipă, oval 
tarr deeAl Gh. Lnzâr. 

Pe ba*« mstrhurilor jitenlr, «plirăn- 
dn-ie fonnula aoaloagă clasamcutalnl 
ta toi»t-bal, «c abţine nrmntorul ssprci: 

Gheorghc UrAr (- 4 -15.^,-ă) » p.; 
ti. Matei Bzsarab (+tt.«t,—I) 25 p.: 
III. Ca.item>f (-flOr^i 1 ). 22 p. ; IV. 
Sp. Haret t+ *r-5t: »6 p; V SI imvo 
f-t-7,^2 —4) M» p , VI Mihai Viiearol 
(+7.**-l.—5); 15 p.i Vfi. Gh. fineai 
1+7 —f>, | 4 p. r VIII M V. Mrh*J 
44-6^-X-) 14 p.; IX Sf. lorii (+4 «5. 

te 11 p.; X. W Fmhv—ru (44.-'A • 

; XI. 1 to. mdarinal <+5.^I.Ş). 7 P 
XD N. Oflukacu t+3,calv~t0). * p 
XI LI. Lic, cometei*] (+ 1 .m» 1 , 11 ) 5 p, şi 
XIV’ THn M»v»<vu <-Hlnb 2 r-lf) 2 p. 

Lntrw prime Ir Uvi echipe, cane se ,le- 
loşnnsA wt «V (•»*«: o-tdalte, «nfulia- 
to! ©ti© I, Gb Larlr 9 p,i IL MatH 
Bavurab 5» ţ*. şi iii. Canirum 4» P. 
Intre oradea, se va Jnos un ciractrr» ru- 
plimralat, tar- retur, P'dni drseoaro* 
oriei ma» tort ©rhţpe şeolato a Capi 
Ulei Guneumal este d©4*t ra o cupă 
fi 

rnarai CRONICAR 


trecuse aproape doi 

ilEFfŞCOVlCl ,care fuscM: conlobU \ soc. «REPREZI 


ni. 




Iul Urmei LOEBEL. 

D. PREŞEDINTE GHINEA CON 
STANT1NESCU. arată ci martorul 
■ fost chemat, +we a dfl lămorH, cam 

• operat Io registre, eliberarea Celor 
TREI FACTURI FICTIVE, In valoare 
(► OPT MILIOANE LEI ţi care au 
fost cerate de fEAN BACALU, 
AUREL SARF şi N. H. MUELLEB, 
pentru soc REPREZENTANŢA RO 
MANEASCA. 

Martorul M. Hcrţcovid, incepc de¬ 
poziţia astfel. 

<Eram contabilul d-lui LOE- 
BEL. si întro zi, prin Septembrie 
sau Octombrie 1930, d. fjoebcl 
ma întrebat cum sur putea o- 
nera in registru eliberarea unor 
Iactori fictive, astfel spre a putea 
fi in fiard pentru orice eoenlua - 
lilăfi. Aceasta am studiat-o si 
am auzit umiiitoarcu soluţie: AM 
PRESUPUS CA MARFA SPECl 
FICAT A IN C ELF TRF1 FAC¬ 
TURI FICTIVE , AM CUMPì 
RAT-O DEL i UN OARECARE 
MAYt.R. DIN ARAD, IAR NOI 
- FIRMA lOEBEL - AM VAN 
DUT-O SOCIETĂŢII »REPRE¬ 
ZENTANT A ROMANEASCA > 
SI SUMA <INCASATA> AM 
TRIMIS-O FIRMEI MAYER, 
DIN ARAD». 

D. Preşedinte ccrc ca explica¬ 
ţia necesara «A m* facA ca regis¬ 
trele in faţA. 

Martorul aratu d-lor juraţi mo¬ 
dul cum a fâcut înregistrările. 
Apoi se face o confruntare intre 

M. HERŞCOVICI şi LOEBEL. 

SUSPENDAREA ŞEDIN- 

T«l 

Im orele J juni. şedinţa s u sus- 
pendul pentru o orii. Inlrv timp 
au fost aduşi nişte martori . care 
nu se prezenIntern de bună poc. 

DEPOZIŢIA LUI GRUNŞ- 
TEIN 

Martorul t»n» .\STEIN, «pu¬ 
ne ca a fost delegat dc firmn 
EAGLE STAR» spre a vizita pe 
toţi pretinşii furnizori ai soe. 

t REPREZENTANŢA roma¬ 
neasca-» ţi a cerceta dnco «*a 

furnizat marin ţi in ce cantita¬ 
te. Rezultatul cercetărilor aa 
fot trecute infr'uu raport ce « 
fo«t înaintat soc. dc asigurare 

«EAGLE STAR-. 

DEPOZIŢIA LUI BUIU 
MARCEL 

Morb>rul BUH MARCEL fv*l 
direclrjr la fab. < DO ROB A fl 
declară cA mc. «REPREZEN¬ 
TANŢA ROM iNEASC.L, prin 

N. II. ML EU ER, a cumpărat în 
luna Decembrie 1930 nişt* marfu. 
pentru care a primit o parte huni 
fi o parte accepte Dar acceptele 
n'au ft,*t onorate Ut scadenţa. In 
ede din urmii s’a restituit junui 

! late din marfă. 
i I). prste^tror Moltt**r/rtu t 
«Cum %« fac© că această 
tn«rfi n’a ars şi a putut 
j fie restituita la câteva luni 

• după incendiu? 

| Mortarul: Nu ştiu (TI) 

1 D, procur-—’ D 


ENTANŢA 
ROMANEASCA», a cerut o 
copie după factura «PAS* 
LARU»? 

Martorul: Nu poate răs¬ 
punde. 

DEPOZIŢIA LUI LEONI. 

DA MAVROIANI 

Martorul Loonida Mav roiani, 
fondatorul bfincii «FORTUNA» 
nu ştie sA dea un răspuns, la ur¬ 
mătoarea întrebare a d-Iui pro¬ 
curor: 

«Cum a putut confirma 
Banca «Fortuna») in ziua 
de 31 OoL 930, primirea 
unor mărfuri In fltji carc 
In acel timp se qăscau 
•Depozitul Central de 
chlpament» al ministeru¬ 
lui artmvtei si cari măr¬ 
furi n'au fost ridicate de¬ 
cât în luna Martie 1931?». 

D. PREŞEDINTE GHINEA CON 
STANT1NESCU, dft cetire anei de¬ 
claraţii. dela don*r, a băncii «FOR. 
TUNA» «I semnată de directorul 


ErL in timpul d*«h*terilor, mar¬ 
torul ovrei VOLFF HAUT. sa 
presentat Mrd pâldrU\ p© cap. io 
f*t« Curţii, »Ptb a depono legiuitul 

jurSinfiTit. 

Preşedintele: < Martor, puneţi 
polarul pe cap*. 

Stupoare. Martorul arluoân- 
du-«i aminte de prevcriptele tal¬ 
mudice, a pornit în căutarea uuci 

P D ă ^“* IONEL TBODORF. ANI' 

U»ir« timp a propu» următoarele : 

• Domnule Preşedinte, ar fi nime¬ 
rit ză *r> cumprrr o pălărie pentru 
toţi «domnii ulm lori*. 

S*a incat o violentă divergenţă 
de păreri, pentraeft «’ar face ehei 
tueli inutile, deoarece «domnii 
martori», unul câte ^ unul, în 

m de«*l>oterilor şi-an PIEH- 
APl I 

Martorul WOLF UAtJT, fost prac 
lloant la soc- «RBPBBEBHtAXTA 
ROMANEASCA» declară, efl o SIN¬ 
GURA DfTA a roer* la d*poȔtu\ 
din str. EHade Mos, însoţind o cn 
mionotQ cu marfă Ac©a«to tn 
Docembn© iar tn măgari© NU SL 
MAI OASPA NICI O ALTA MAR 
FA. 

a La biroul din str. Edpord 
Ouinet, au venit de mai 1 rrn tn hlrnu fi 
multe orii LUPU COMISIO fn*r»o încaper* 
NERU.R FE9SLER si N. H. 1 goaptas(T). 
MUELLER. spre a sta de 
vorba ou JEAN BACALU 
Si AUREL ŞARF, dar eu e- 
ram TRIMIS sub un PRE¬ 
TEXT oarecare, Sn orafi 
dela un timp, COMISIO- 
NERU nu mai venea, fiind 
supărat p© patronii met»* 


SENZAŢIONALA DEPO¬ 
ZIŢIE A MARTOREI 
ROZA ESTERA 

Martora Roxa Enlcm, eoorublna 
lai NI col ho tlh_ earc era luerătoara 
şl locuia tot in curtea fat>ric©l a de¬ 
clarat armfctoarelc : 

«In ziua incendiului a 
fost la fabrică DVOIRIS şl 
KORNBLUTT unde au stat 
până târziu, iar când NI* 
COLAE GH. s'a dus să spu¬ 
nă lui DVOIRIS că »ohrr- 
Hoht-urita* dela fereatrg 
ntenf denchlne, DVOIRIS 
l era in and, KORSBlXJTT 
e auzeau 
r e o in 4, 


NECUNOSCUŢI 

ADRESA 


LA 


I. preşedinte dă cetire 
ii liste de martori. 


Iul 


rude aproape 
JEAN BACALU, 
vor să vină *i n’u foci g㬠
siţi le adresele indicate. 

Acuzatul Baculu dă aă<< 
•ele exacte ale rudetor lui 

INCENDIUL CORDIANA 

Netnai fiind prezenţi martorii din 
procesul •REPREZENTANŢA RO¬ 
MANEASCA • se trece la audierea 
martorlloş dela incendiul falnicei 
«CORDIANAk 

DEPOZIŢIA JUJEI 
BIRO 

Martora JTJJA BLQO. fo*ta lx 
orfttoar© la fab. «OOBDIANA* şi ea 
r© locuia chiar In curtea fabriceL 


Mai departe, declară că 
era de fată, cănd a venit 
un camion cu nişte lăzi $i 
care era tras dc doi cai 
nmrqi, dar NU LE-A DAT 
VOE SA AJUTE LA DES¬ 
CĂRCARE. 

<P© lăzi scria «FRAGIL» ş» 

DVOIRIS a «pus să se uiuble 
foarte incct. să nu se spargă» (?). 
lăzile au fost duse Lntr'o ma¬ 
gazie. 

«Odata cu camionul au venit 
MENDEL CONSÎANTlNESCU 
şi MORITZ BACALU. 

«Seara târziu, când aa plecat 
s’a auzit un sgoraot de automo¬ 
bil, care se oprise in curtea fa¬ 
brice», dor nu ora a lui GR 
DtNGI 


1, dar nu era a lui GRE- 
GER, care în noaptea aceea, 
era in vizită la DvotHs fl ve¬ 
nit împreună Io local incendiu 
Ini». 

Aooaata o rvcaaoaşto «i Doriri*. 

D. Preşedinte, dă citire declaraţiei 
dela dosar, po cor» martora a re¬ 
cunoaşte întocmai. 


Şedinţa s'ă ridicat la orele 4 junv 
Audierea martorilor in continuare. 
Azi şedinţă la orele 2 d. a. 


ILIE CIUTESCU 


ScrisorîdinBerlin 

Patruzeci de ani 
de radiofonie 


Aparatul d t Radio ni «e par« tu lăzi 
sfii dr natural, incit ne-aru obişnuit 
cu el ea ţl ea orice alt lucru şl eu toa¬ 
te acetica Itlorio radiofoniei tmpllnrţtc 
formal anul acesta abia patru decenii 
efe când a uteert, In afară de Uboralor, 
d*tabiie.i«râ o le făt uri fără fir, eu 
a ju lorul scânteii electrUx, Aprauw 
concomitent eu Maraoni, care a expus 
h to Mai 1997. autor biţilor en/flere, o 
comunicaţie etertrlch fări fir, pttle o 
distanţă de cinci kilometri, profesorii 
germani Slaby fi contele Arco. r«n «- 
ocau un nume deja in acest domeniu, 
au putut argto, tn Iunie 19VT, ac*hş 
rezultat, obţinând, un sţeri d« >n m»i 
iârxiu, deja o depărtare de 2 l km. 

încă acum treizeci dc aii ştiinţa co¬ 
municării fără ftr a devenit o ehestiu- 
mllitară ţi economică de mare tm- 
porlanfă: nSodetaţea pentru telegrafia 
fără fir m, b. 11. Sietam Tslefunkeoi, 
înfiinţată cu patru sul mai înainte de 
AEG. ţi dt F. Siemens ţt Halske Ipr 
baza sistemelor Slobg-Arco fi t>tof. 
DratmK a instalai încă (n războiul 
rusv-jupona ţi tn rătboxiel* coloniale. 
In Sud Vestul german, staţiuni de cam¬ 
pania, cari ţa esiuvlrau asupra unor t⬠
râturi reUulo mari. »Sw km. ajunteseră 
deja posturile de rinaiune, cari foaie 
mai btfrou b,ră cu scânteia pocnitoare, 
pânA cin»i, tu m~, au »bss la succes 
experimentele cu scânteia de Stingere 
sonoră, după P'vf H'Un, fi Tete (un 
ten a putut să ar,;i c sapcrUiriialeA sa 
trchidcă, Udf'o nobilă concurentă 
lumea. 

Acum doultvcl şi cind de ani te* K- 
nlca radiofonici a început să cuierama¬ 
tă lumea: pe toate eordtentele Tcte/uu- 
len a construi! reţele de emisiuni, fiola 


Reducere de 50 la sută 
pentru vizitatorii expoziţiei 
Fundaţiei Culturala ragale 
Principele Carol 


comerciali f a fost echipată cu aparate 
de radio ţt in leppclin 11 s‘a urcat tn 
văzduh tnlâio stafiune fără fir Re¬ 
ţeaua de radio colonială a fort lărgită 
şi **« stabilii legătura dhiire Nauen fi 
Toga, o prestatiunc de sigur resPedn- 
blU, cind te gÂndeţti la distanta dt 
52xx? km. Reglementarea patentei cu so¬ 
cietatea liarconi t-a adus industriei ra¬ 
diofonice german, «-gri* îndreptăţire 
pr plata mondiali. 

Acum ircv ani »*a dtschb comuni- 
Mulul mondial, se introduc primele 
receptoare de ţevi R se conrtruesc rJ- 
iaţelg posturţ dc emisiune Kfinigsfints- 
ierhiiuum. Osmanich <Turcl*\ fi P»» fl 
(postul d* răsboh. Blocada de ţtiri se 
sparge, prin faptul că emisarul S*ucn 
Iţi şporeţlc capacitatea la SsO pi 

ţntră In legătură cu America de Sud 
duianli de tZaOo km.), cşs Asia 
răsăriteană #1 India insulari. ArmaU 
germană întrebuinţează pe front pri¬ 
mii emisari dc petri. 4nU de după răz¬ 
boi insă aduc technkri radiofonice un 
ovini extraordinar BadtohrdH punt 
tiăpinire pe Interoga lume. pornind din 
America, 

Ameţea sunt numai ciUoa 4 M» t tn 
dosul cărora Se ascunde o formidabil* 
prestofiunt techulcă fi spirituală Se 
foc mereu inoMionl căd munca M* 
oanţilor f> • Inginerilor nu arc slâ r ţli 
t Ivea re mbiut al celor 4* de ani era 
ocupai d« lupta neobosită după md a- 
chiulii fiUnţiflce şl practice 

D*r nuurnl au se poate culca P* 
lauri Flecare succes nou nu **t* un 
sfârşit, el un început, precum ru «««»** 
ţă istoria celor 40 de ani ai radiofonici 
COR, 


Direcţiunea Generală C, F. R. a 
aprobat reducere do 505» din tui o lo 
tarifului tren do persoano pentru 
SOOO vuitatori la expoziţia orgoui- 
mtă la Bucureşti de Fonduţia Cul¬ 
turală Regală principol© Carol. In 
Intervalul dela 15 Martie până la 
5 Mal o. c. 

Valabili tutun biletelor pentru ina- 
poicro ao limitează la oel mult oincî 
zii© socotite doi» data aoslril in 
timpul dornici expoziţiei. 

La ducere se va călători cu bilo- 
cu preţ întreg, inapoiorea fâcân- 
du-*e gratuit pe baza biletului cm a 
servit la venire şi © cer li ficatului 
eliberat dc eonjiletul organizator 
ambele visate do una din staţiile 
din Bucureşti. 

Noui decoraţi 


du fost decoraţi cu următoarele Or¬ 
dine grece ţii domnit: Al. CrrisUn.i, 
ministru pUmipoi^ziar fi directorul O- 
f acarilor politice din mini flerul de ex¬ 
terne, cu Mar* a Cruce a Ordinului 
Fhjulxs, Răul Annstanu, directorul 
presei, ca însemnele dc Marş OfUer ale 
lureluioş Ordin; N. N. loautd, directorul 
cabinetului d-lui ministru V. AnUmcs- 
cu, comandor ui Ordinului <Ccorgc»; 
AL tăfuUacu, directorul cabinetului 
d-lui subsecretar da sini Vidur Bădu- 
loscu, comandor al Ordinului sPhâmx*: 
Paul Zănescu, secretar d# legaţia, ofi¬ 
ţer aj Ordinului «Georgc»; V- R Fa- 
goneaou, ataşat da legaţia, ofiţer al Or¬ 
dinului tPhinlxs, 


ri#1 v 



















































J.OW» vestire. 


Anchetele Noastre 

Kftenirea yieţn^J 


ce este scump peştele 

_ "■ _ ^ > «in! 


este rolul pescăriilor Stâtoful pelro stăvilirea acestei 
specule; ce are de spus Primarul taîitaiei 

. _re,l»vUnit ««»«• nu* O «i el 


Cint a avut curajul, dintre celdţe 
nii cri mulţi oi Capital*. M se apro. 
pir vreodată dc halele de d'*1&*rt a 
fWţfdhrf «<m de multiplele magazine 
c« când aertt produs, fi-au dat rea- 
tuo. fd'â discuţie, cil aceri aliment 
nu poate face parte din hrana md 
car oeaionald a consumatorilor ce¬ 
lor mulţi fi obidit I .Vii, derigur «J 
nu. cent aflment nu le poate fi <oc 
d.; Unul. aceri aliment nu-1 pot con • 
rama dccdl- excelenţele, potentaţii 


tifei #».„ defraudtiforii, A*uiţi 
moipomeniti 140 tei k(/r. de capă, 
M0 tai kgr. de Nisctru. SO lei kgr. de 
rrop. etc. cte „ de pare ed aerat p*9** 
or fi foet odua de prin apele Chinei 
sau mai #tiu eu din ce depărtări. 

fhsr c* ud ne moi mire când cu¬ 
noaştem doar incuria administrati¬ 
vi fi specula privată ee ne in tâm¬ 
pind la fiece pat fi care ne. duce la 
concluzia că a trd l Inseauntd a <*- 
glnueide. 


O statistică edificatoare 


rollol «iio « .rereta «râ in | anual. Dlolrtn «fcol .ajnnr 
„re Iralw binreuvkuta reb taUm H InlftaUva priirnU »«P'»» 

re. fo.t inreMreu . 1 . noior, fu ‘—“ ■- ~ r.orrelcti 

pc*(« nt> nrlilon hectare da half!. *1 


® i el fi eum illnlr*o d»ta 

tt ,laiini*tr*Vi« eu ndevsrut «a»»* " * Um *ot Intrat in mina - re- 

" . ..„faliţi — este ridicat 

u păreri f. » d »'*"*‘ Mhbblfnf 


o •polintnnra 
«„mp. bf »Prin> ■»]>» '»“* 

«.n,um»l i» -pretai <>. ' y 

uiţi Ba butca—eodoro că in pr 

mu ai * lunei Innuarta • « v*n- 
dut VS 5 kor. eu *> *r| l * r * 
la rUS de kff. *e m.c,or©**â pr«t«^ 
la Itt lei. Iată deci că ratmnen de o- 
fitrtă «i cerere tneotefiaă. 


Unde intervine particu¬ 
larul 


Dar la această ordinară speculă 
mal intervine - dealcur - »l P»*" 


ca «ceste bălti care aaennd iu apale 
lor o cantitate Imensă de peste «unt 
administrate Io majoritate fSO l * 
nulă) de Stat prin Administrat!» 
pescăriilor (P. A. R. L DJ: din «- 
erfcte bălţi ale statului t* la «otă 
iun! arendate «i deci adminUtrate 
el exploatata de particulari. Iar pro- 
prietatca absolut partlrolară repre- 
alnta caro ÎH de «nil de hectare. 

Din datele antmttar oficiale mal 
«tini ca prodnctlonca de pe*>te in 
regie, adică exploatat de Stat, r*- 
premiată • cantitate ana»IA ie pe*» 
tr IC milioane de kg.. Iar °ca P» r * 
UenJară Împreună m arendaşii re- 
prerlnti Intre 10 *i U milioane 


«eartă aninară atattatJri vedem la 


teazâ la Întinderea ee r«preslctă | ticulaml. cad «®*"t produs 
49 % din bălţile ţărel o ©andtata do ' (axat si vămolt de «<«1 * ,U> » 

,K. ft te 78A rropodlc întinderea I | n primire de o bor*ă o**uA .< 
exploatată de Stat A»a dar < n m- ' cnrcoslstulul pescar, care l» J*n _ 


Vlsltaţi t 

La Balon ul Mbastra 


!! dC(M rulai Bttnior revânxat„r| 

Acarilor ^*""'“1 - «* «cest 
pred o. -* o» dW'-l*** *»«"«>• 
U,| .bomlrotf «•« *' »■«" 
ci... lnibiwlt l«r r.or.lfr«U. 

A« r 

oif.lnllf lor. Orlo. oo boo .prful.l 

dopi foto f»»» 1 ' '*'• 

„Jrl „n kllorroo. 1» pl«- P«*l» »■ 
rotolllf olobllllo f* n «r aoprerU 

,.l.mre., - f» ril f dt *' 

•.vdrll Înapoi do nn<f . to.1 pr,- 
ru it _ 9 I Istă deci cum «al&ul ajon 
£V la 14* le! kf- Metrul U VA. 
Cer o la W*. Trapul la St Păstruga 
la IM Morom la 1* P »° 4 »* obîf t li 


Bfttpnuâod lu*tnuânîor de pr»j*t 
»<i*t aU' utn*r rrm voilmi, <i. HOR IA 
l l'RTLiNA. diotins litctot si arinat ne 
rua^A «A precizăm că) 

D-%u eatr niacvl ia Ff>ct*n1, la 21 
iunie /M* din pArinii rum ini fi crep 
tml TntAI d-tolr >c nunirpe iOV J!7>. 
t.iSESClI p»n născut Iu 2J Oclow 
bru lav», c* fiu ni Ini Xur.iva Ştefan 
fi al Dimtlre t Cârteam. \trilion Şle/ari 
era rl Instiţi fiul tuf Petre SImion. ma¬ 
ma fiind nAtculA } a rit iu fi detclnaOnd 
dm familiile Botrctru fl Rofca, 

Toate năştea d FURTUNA le poate 
<tm»Wi ci» oocăl arfe dc familie. 

In Monitorul Oficial No. 163 din 
» Octombrie !*«. pagina iH9, eo- 
Ioana 3 -a, e pablicată «leclanitia- 
nea tatălnl d-lni IfOKlA FUHTIJ- 
NA. că la numele *âu de ŞTEFA- 
VE80U, adaugă si pe acela de PIU* 
Tl!NA- 

«•Român si cregtin — Sil inebee A 
furtună oerisoarea — din părinţi fi 
din strămoşi români t*i oroftinl, 
cum nu jroate fl altcineva mai mult 
<jo căi mine. afîdor j>e cnlomnintorii 
mei Hă dovedească contrariul*, 
sfidăm fi noi— 


Vechiul fi 

Marele Magazin _______- 

stradi Cir«l •«* „Hotel D e«» 

Bogat oeortiBieot In 

Manufacturi, Balanterie, PtnzSrie, lenai-uri 
încălţăminte de bărbaţi, darne ş* ^„Lrj 
pardesiuri de Damă, Şepci, Păţării^bMC^ 


Partidul NattonaTŢ ărănesc 

in plm proces de desnembrare 


ul 

a 


prima înfăţişare că Statul este un 
prrat administrator al bogăţiilor 

«ale. Socotind 1"»* ** SUtul fl a 
oprit bălţile cele mal produtlvo, ooa 
rendnnd decât ceiace (dnpă expllca- 
v ln oficiali) ar fi repre*cotat o tu» 


engroaislulul iH»car. care • r-mm» .. im — ■ t , 1 * mAn 

iffboif «oie ."I! 1.tSăfSTJTM-e ^ 


Iul trebui, Ki 0 b,u«f - »■ ”™« ur 1 ’ .., , JoM ,, 

cb d.,o In, 0,1 loIUtlf< «•n‘ul"l !»• <•*» ,l ‘* u " 11 

rorajeaxă specula dece nu âr conţi- lei klc. 


Cum stăm cu producţia de icre negre 


*la oficiali) ar n n^rcxonun o tu» cfct pr |ve»ie prodosnl peştelui ( celeste produse 

gnbi fn cx pion tare prin producţia . , n j rre | c ^gre din «p**cta Morn- ta cifra de pesta ♦ ^ 

r refl re. z re-rere wn afliiomu ehcltue- _i-i .« _ r'.iUrueel nun aule de milioane venii anual. 


redoaă Io care «o a«ta<>rau eheltue- 
llln de regie, ajnnrcm la triata coiu 
florie ră acest produs naţional ex¬ 
ploatat de stat ac fnrlt fn cauţi «Aţi 
ce intntco chiar ennlitatc* declara¬ 
tă oficial ea exploatată. 


Cine ordonă bursa peştelui 


Ke-ani întrebat da rnulto ori, cu 
legitimă curloritote — cui se dato¬ 
rate accastâ ordinari specul!» cu 
acest produs c.o a încetat d.c moli o 
sc mni numi «brana sârncului». Par 
iată că şi nici tot initiutivn Statului 
u> face vinovată, c&oi printroRnr- 
gi oficială a pescăriilor prexent* !a 
licitaţii botă rişte in centrele dc ttx- 
pzlontarc şi anume : Brăila, Galnţi şi 
CmistaotA preţul ilo vămarc al poş 
tcloi m gros. 

Aro în faţa mea o staltaUcă ci 
pătaţi rocimt prta nmubllitotaa n- 
nai funcţionar saperior al adinlnta 
Lrnţiei maj ru« amintita, şi din care 
’onatat ormStoareta: 

Iau spre exemplu din lista oifeia 
d de preţul vâri;firii peşţetUi. Ni 
it'trv, un sort mult apreciat fi con- 
rMmm de majoritatea excelenţelor 


ţi vfitl; la 1 Ianuarie a. 0. s'cu vân 
diil la Brăila fi Galaţi prtn adtni 
nistrafia pescăriilor, cantitatru dc 
i7 kgr. cu preţul maxim de 135 lei, 
a doua ti se vinde oantltotro de CP 2 
kgr. cu 166 lei kffr. preţ tnaxinu Stau 
rudumerit şi mă Întreb ce a putut 
justifica această urcare de preţ a 
doua ti cu aproape B 0 lei la kpr. 
când cantitatea de ptfte s’a mărit 
dc 15 ori ca fn rluo precedentă. 

Desigur, mi a’nr răspunde cft a- 
ceaxtă urcare c*le justificată do ta 
gea oorcrci şi a ofertei cam în ao.cai 
cax nu şi-aT nvc» rnfinnen obner- 
%And cantităţilo din prima *i cAnd 
cererea fiind mică şi preţul or» 
mic, iar n «loua xi cantitatea mărin- 
dn-ao do 15 ori preţui a»* măreşte 
automat Iar dacă admitem prin 
ah*trr ( | secantă erplicoţlnne. găsim 


ptrtldul l„t,ra.tl—l-T»riu«. I M , lt)U rel«l(. o r«M- 

«.te in plină d«»compunerc. Ifc cor- \ Oar 

pul nceatul «mar® partid», au Ine*. I *** ţinui o consfătuiro 

put să tragă cu dlaporare diferiţi \ * luluro ^* „«oHtllor. prc*id*tă de 

D. /. Mihalachr te adstfle tnti'o . d - grupul ruantat ai 

foarte arca situaţie, din care nu ştie \ , . . . j 0 ma niicataţic, 

cum slri fcootd «zmoşa Înflorată. »« ™ArtlduW dela 
^t a recurg, cum cate dcottfel |n până deplină darifU 

tradiţia certurilor din partid, la eoni**" ae aşteaptă o deplina 
cocor cu comitetului executiv inain -1 c » rc Iir re mc rgătoare oo- 

tea candriului, când te oa dcsbatoţ i* ® T«fiuUv «tacurile oltalo- 
cu «prinderea fi awu-»i»fdrlta cu- , mitatulal «* ' d j 4 mih*- 

Hoscufc. cine .4 fie f of. cine fi cum >lul maniat tu contra d-lul Mit»*- 
v a duce partidul spre putere. | lacbe an încetat « nna tA 

In ultimele sile, aohiolanţii d-/ui Sa declarat liniştea JV® 
FrefcdinU, din Moldova fl Oltenia .Întotdeauna c|«|onul 0 

au făcut declaraţii de categorică lo- I noi aşteptăm această dc» Aaura . 
ialilalL. HAmdm un singur ghim pr:| 


lin- 


JA. 

oh- 

ţio- 

ari 

co- 

vo- 


ar- 


lui 

de 

Iot. 

hx- 

as- 

ral 


Dela Frontul 
Românesc 


prin tarele negre <lln ape* la -vuru- ' , . 

„„lui. \i,,lrolol ,1 „ !>««<r„ e ,I ren re<« d« «“'« "J ““*• 
ie™ o tara ee ne puteai lăuda rn i»l poate vre|i să ştiţi cam e* per 

l^suraul - coci - *e mănâncă aonal Întreţine aceasta administra 
■ooal M a, mii k*! "f" rt ' H*« M \ d ' 'nn*tlnn.rl «, rern- 

desigur ou poate fi ™ r l»« de H lrt « tro1 ** exploatare. 

cîn^tl mtalmc cam 3M0 klg. I Ttar despre această (^avă proble- 

anual «I e li natural căci excetan-|mfl vom mai vorbi îu reportagule 
(eta mor după »cc«t aliment. | noaatn- viitoare. cAc. nu ne putem 

Dar eetltornlr umil. c«t ererl câ Uprici nici căci incuna mhnima rn- 
ar rost* un kilogram dl„ ai^ta tivft căt şi eea prlvnt/» tinde la dia- 
«boabe negret Să-ti *P"" tot eo tă tmgeroa n«^tm prodna nuţloiml. 


Suinbată 20 Martie s. c-, ora 7 seara, 
organizaţia culorii dc negru, dm «Fron¬ 
tul RonrJucsc* convoacă ooiuiteUde clr- 
cuiuscripţiilor diu acea coloare. înta o 
cowfulutac, ta solo orgarumliei cen¬ 
trale din B-dul Elisabeto 9, elujul II. 

* 

1 Sâmbătă 20 .Morile a. e.. oro 9 teaia. 
va aiea loc ta «nloanelc «Frontulai oe- 


imamii venetic Yoyi Pitomki 

sfideaia legile ţârii 

/_ 1 r In runu4intll 0 < 


ipă 

bi- 


IA$I, 17. — In timp ce funcţiona¬ 
rii fiscului but darabana *t t-dnd 
ţoala diu coliba afiraefi a ţăranului 
noslru, pentru turn. derizorii, toţi 
ecndleii, oomcnl ffird identitate 
precisă, adufi de vânturi de peste 
Nistru In rpecini. «frdtai de sufle- 


va avea loc Ln mloaneie «rromuioi 

*«, 1 occsc* diu Calea Victoriei M, etaj \tul }i credinţele noastre, sunt fota 
o •erată organiralh d* secţia feraeitia» rafi chiar dc organele 

«- - ti r'ref.ilnlt I L' ,4., ..n «nl ov mu lut V I IY I . ■ I• 


poate incu nai vătut; cât costă o 
vacă Ia Iară exact 3©W de tal, lax 
eeta n*a fise tescuita, — mei •Hrntru 
mujici »au excelente «căpătata - 
costă 1M0 tai kgr. Acesta «boaK* n® R§ 8 Pândîţi 
gre» aduc onual Administraţiei P c * 
c-ĂrlIlor intre 58 şi 6 * de milioana 
la cnr« desigur odăugându-so toat* 


Ingeniozitate iudaică 

pentru stoarcerea de ajutoare 


Pacamb. 


una n 


«• 


_ «Frontului llotnAncuc» din Capitală, 
de *ub conducerea d-nci dr. Mortida 
li imeseu. 

Vor parbeiro toţi conducătorii «Fron- 
tului Românesc, allători in Bucureşti, 
tn frunte cu ă C Augcfcscn. premiu- 

Confirmarea directorilor 
la Casoie de Asigurări 
din ţară 


Nu mai închiriaţi 

case dela evrei 


Chiriaş jefuit şi dat afară de către 
un jidan 


:2A0. 17, - Roşriinul liberal de as- I citate. La 29 Apnl« !9Vx in anna ce¬ 
rcării o gnjă părintească pintru | rcrii lur.-p. Is No. bS** i * acordă 1300 

.... . . 1 I C-Î.J.»_U rerenlr.. lin .(■•OMl’l iocdicaiy 


utiicu fiilor lui taraţi. Fiindcă 
imn ni tor. lată căi de sfiritay la oc- 
■ mit lita-rolu, lutru ajutorarea ga- 
•rilor evrei din Buzău. 

3 d Martie I&3V Iţic HoWer pri- 
}!<• prin ordonanţa Na 12 . «urna de 
2«00 «iu caliUtr 4c corcvţxndent al 
rclor «Adevărul» fi «Dinrincn|o», 
v ao adu» reale tcroieU comunii», 
n i Mai IW primeşle prtn «rd. No. 
•II* 3 W 0 kă i«-litrucă este lipsii de 
floare «i axe urgenta neroe dc a o- 
x an njcuibru aJ familivi. La 7 Iu- 
1955 cele in ajutor dc ‘'OUţi lei 
tiiru a (tapoue un exames particular 
»tru car* este lipait de mijloace». I 
«probă alte 3000 kj pe care-i lacu- 
/fl cu ordonanţa No NÂ La F la- 
irie 19% cu pcUţiu tnrcgislrsl* U 
yyj cere «una de 2000 ki pentru 
«.examen de Înaintare». I sproltă 
0 Ici. La 0 Martie 19% tn urma ce- 
u inreg. la No 4107 1 «c acordă IOV 
pe-dru «cărţi la rxaincoiul d«- căp㬠


tai pentru un «amvatl medical». 

L* 2$ Mal 1 ««. iu arma cererii 
innrg. U No. 77Î7 I a« acorda inrA 
IM# lei. de»»tadată peutru «un eou- 
huH medical U rindll aăi bolnavi*. 

La » loJJe, In arma eereril inreg. 
la No. It253 I oe acordă (ocaodaUl 
IMS tal pentru on «medie specialist 
In boale de <tahl». (*»• vrot •* *P°- 
ni de conjuncţi rit*). La 14 Decem¬ 
brie 192*6, In arm* cererii inreg I» 
No. 16424 1 (r acordă iacă 1»1 
«pentro « eousnlta un medic la llu- 
coreştl*. 

In urma petiţiei Inreg. U No. 
12713,1936 prin care cerc AM kg 
lemn de foc «Pentru servi HI de pre- 
«i» I se acordă complet sfiAk kg-1 
lemne. 

Deosemenea în urm* petiţiei in- 
reg. la No. I«S4 1936 I *e mal aco». 
dă loca S*S* kg. tamne. Iu total un 
vagon. 


a majorat disoonibilul de import 

pentru Germania 


urma repdtatalor InWrieuţU. 
ţc de d. Vaier r’up ministrul 
strici şl comerţului pe lâfigi 
diliţu OosntantiucAfu guverna 
t B. V, R.-uInt, »« acordat uo 
disponibil pcoiru Importul 
furilor din Germania, dacă no- 
Ui»ouihi «oordat «a poate numi 
adevăr «disponibil*; când ştiut 
eă importul nostru din ace*' 
(ară reprezintă mărfuri de ab¬ 
ilă necesitate Pentru existenta 
isiriei româneşti, 
isponfbllui acordat reprezintă 
a «ta m milioane tal, o r*4oare 
faţă dc necesităţile mărluri 
germane Pentru piaţa romă* 
«râ. Du poate ealtafane decât vo- 
ul sumelor blocate, dela 1, Săsr- 
pânâ astăal la visa de translez 
el mult suturi*»tlita ce se vor 
arorda la tura do o «ăptAn-.âuâ. 
tind a m satisface, csa totdea- 
. necesităţile arniatei. lustiUiţi- 
ststulul şi Industriilor, 
stteî, eă pentru Importul de fa¬ 


bricata german*, se parc ca ac ra 
repeta Por rata a verbe, anuUndo-** 
din transfer autorizaţii eliberata, 
pcittro ea să ac propună negustori¬ 
lor «A aducă mărfar! germane, «Un 
Stai* bunăoară. 

lor, dacă totuşi autorizaţiile da 
Import eliberata pentru Germania 
vor trece prin transfer. *• va con¬ 
sum* Iar. re) puţla Jumătate din 
disponibilul re sc va »kw* pentru 
aceasta ţară lu trintautml urmă- 


Inscronara pc răboţ abuzul unui 
evreu, abuz care edifică pc deplin 
umanitarismul iudaic, când c vorba 
dc raporturile dintre un creştin chi¬ 
riaş şi un proprietar evreu. 

La 23 1 a.iua l? 1937 lociriio.ul Va^ 
s ik Qurflru din calea Plevnci 104 a 
închiriat un imobil, proprietatea *- 
vrcului lancu Wlarcui» din str dr. 
Pasteiu 14. pe termen de trei hmi. 
dclu 23 ianuarie pănd la 23 Aprilie 
pentru suma dc tai 1800. închirierea 
ho făcut cu contract legalizat lo *d- 
mincstralia financiuri), plflttadu-i-M» 
proprietarului prima rată lo încerca 
contractului. In luna Februarie, chi¬ 
riaşul V Giurgiu primele un proces 
verbal din partea primăriei prin po¬ 
liţie, în cnrc xc punea in vedere că 
lu 15 Martie acel imobil vo fl dă- 
dâroat Pc lingă aceasta, chiriaşul 
mai avea un proces vcrbol dc po¬ 
prire din partea percepţiei. întrucât 
proprietarul era dator la pcrceopc. 

Deci V. Giurgiu n’a mai plătit 
chiria proprietarului la data fixată 
in contract. 

Pe de altă parte in cameriie pe 
care le locuia chiriaşul amintit oe 
afla 51 nişte mobilă secliestrotâ care 
ti fusese incredinţală -'pc« P®^- 

In ziua de 13 Martie a venit pro¬ 
prietarul lancu Marcn-s, şi ai fî'd 
său lo*tf, au adus câţiva oameni >i 
din ordinul iul s au introdu* In ca 
mera locuita de V Giurgiu aruneftn- 
du-i ţoală mobila şi lirmirlio aforâ. 

De pc urma ace.-tui abuz din .uw- 
tce proprivtarului c\t«u, clihtoşlţ V. 
Gbirqio ş< d-ro Irina Ntarincaş •. au 
«te. cu lucruri ftralc In v (doare de 
tai 17.395, _ 


Cerem ca parchetul să dcschiiâ 
acţiune publică împotriva Pdovnlui 
lancu Marcus pentru abuz de 
tere şi furt Totodată să fie obligat 
să plătească daunele reclamata de 
către chiriaşul jefuit. Insultat şi su¬ 
portarea spezelor ceruta de proces. 

Strigoiul răului să fie aspru pe¬ 
depsit. 


■ | rnrur u• vr •» * r *' ,v w —- 

Flsto ca/ul evreului YOYl. Pl- 
COVSCHI, fost cândvn paznic 
ln o fabrica dc zahăr prin Ucrai¬ 
na, trecut, Dumnezeu ştie cum 
Nistrul şi astăzi proprietar de 
moşii, păduri şi milionar. Pădu¬ 
rile Voineştilor sunt exploatate 
barbar de acest Picovschi. Ni¬ 
meni nu se sesizează. Dar mai 
semnificativ este faptul eă aecst 
evreu impertinent este desco¬ 
perit ln fisc cu fraude de un mi- 


aceaata la cunoştinţa administra¬ 
torului financiar dc laşi. Acuma, 
cerem domnului ministru de fi¬ 
nanţe, în numele ţăranului care 
sc trudeşte de dimineaţa pană 
scara şi-şi munceşte ooorul pen¬ 
tru a da producţia de ba/ă ţarii, 
in numele funcţionarului pros» 
plătit, a preotului, a ofiţerului 
carc-*i achită prompt obligaţiu¬ 
nile către stat, comună şi judeţ, 
să dispună cercetarea cazului 
Picovschi care a revoltat în¬ 
treaga opinie pnblicu ronianea- 
scu şi în caz că numitul iutrus 
şi spoliator nu a achitat aceasta 
datorie de peste un milion,_ sa 
se dispună intrarea in legnlito- 
te, deci cxecutaren PRlVlLEr 
GI ATU LUD YOYL PICOYS- 
CHI, produs al vre unui <Gllt> 

•t-t/a 1 ■ I. ..... l'i'Hninn 


ru- 

717- 

cto, 

cât 

rea 


Ar * 


(bttjaiunl minUtcrialc. •’* ti»»* la *-”*»» 
OntrnKL «vb yr^vsljuţU 4 Ini Alevao 


perit ln fisc cu frnuiie <ic un nu- cm , prouus «» ^-u„« 

lion lei. Desigur aci perceptorul TTO* din Podolio sau Lcrama. 
Qn * 1 1 n fost mai iudulgcnt!!! Am adus _ 


1 uon ivi. p-..— 1 —--- 

In In» a £»xo«Uibm. 1Î3*V ta nnns nn*-i ^ | 0# ^ ma i indulgent!!! Am adus 

... t i. Ir « !>.U' ■i ii lltk lt ln CltBG 1 ___ _——— 


Boo.ao Vcrptwr vn wa 

m*n p®otra dofimUvarva «Hrcctarilor 
«lei» C«*®1® do a*»r» r 4r! diu ţaiA 
S’au rraaonUil U» nuiuSr do 18 caod 
daţi. «lin caro au rouţH numai zer®. 

Eri. *uh prfKd'iitla d-l n\ nKlIroelor 
guicral l. Arge-c*nu. *'ou ixpartuat *- 
cc*to loenri dopa corn urmoatA A. Fia- 
to« I» Arad; (Yiatowm la P>o®*Uj Caza- 
ooncu la Galaţi; 8»bi«*ano In O»o*t*nţa: 
ânbocid lo Roman; Alcxoud/cscu la F 
Stuunt; dr. In drept »l ştUnţe econom 
Suoovwnn, oonlirmnt ln Caaa Cootral» 
eu doclaia nr f719i fl delega» inspector 
^onorai, cu conducerea Caael din Or¬ 
nanţi, dr. In fiinţe ane al® Pu|wa«u» la 
Ompina; Cadarin lo KofU»; Btatiu 
neeftu «1 Ghergar o la fllghleoara. 

Ace®** eonflrroBri aou f»col pe nu. 
de 1 Amili© *- c. 


Lacurile Floreasca si Băneasa 

vor fi asanate în primăvara aceasta 


pământ al făgăduinţei. 


Comunitatea «vitiiicl tx.,loate *• 
corn anei In Soiosul fiu* 


bu urile 


Este iudeajuns de cunoscut câtă 
pacoste însemnau lacurile Floreasca 
şi Băncusa pentau locuitorii din pe¬ 
riferiile udata de apa lor. 

Lipsite de posibilitatea de mişcare 
a apelor, lacurile diu jurul Capitalei 
constituiau mijlocul permanent dc 
răspândire a paludismului. 

Acesta lacuri erau o ruşine pentru 
Capitala noastră, Judecata prin cele 
două puncte de vedere — de care 
edilii din trecut ar fi trebuit să ţină 
mai mult seama: estetic şi hlqicnic 
D. Al. G Doncscu o înfăptuit a- 
cest deziderat dc care erau legate 
nevoita populaţiei din periferii 51 Un 
pftiau o estetică edilitară, a căra 
lipsâ făcuse să se permanentizeze 
Capitalei noastre un aspect orien¬ 
tal. La ace ista uriaşă operă edili¬ 
tară se lucrează dc vreo dea aai. 
Asanarea lacului Floreasca este o- 
proape gata, urmând ca. lucrându 
$c intens, să lie asanat şi lacul Bi 
neasa, pe porţiunea dintre garaJVVo- 


goşoaia şi depozitul non al societ 
Distribuţia. 

Acesta Lacuri vor fi inaugurata in 
timpul ,JLune\ Bucureştilor”, 

>*c-- 


Guvernatorul B. N. R. 
a plecat In străinătate 


D. Mi!i|A Constantmescu, guverna¬ 
torul Bancă Naţionale, a plecat aseară 
ta Paris, unde va avea o întrevedere 
cu d. Labcyne. guvernatorul BâneU 
Franţei. Dela Paris d-sa merge la 
Berlin, fund invitatul d-lui Schacht, 
preşedintele băncii Reichului. Deose- 
menea d-sa va mage şi lo Bruxella 
spre o avea o întrevedere 01 i 
Fronck. guvernatorul Băncii Naţio¬ 
nale a Belgiei 

întrevederile d-lui guvernator nV. 
Constantincscu sunt ln legătură cu 
diversele probleme de ordin tclirnc, 
privind cele trei Institute de emisiune. 
D. guvernator se va uiapoia ln ţarti 
cel mai tărziu la Finele lumi. 


IAŞI, 17. — Furi licitaţii, deci 
contrar legii contabilităţii publice, 
s a prelungit conţi actul evreilor dr. 
Avram hac şi Lcibovici, in dosul 
cărora s ă adevărata! măsluitor Lu- 
pu Gold, pentru o aşa zisă „Lăv- 
iofir". 

In icili a e expo e *ţii intereselor 
neromâneşU. cu multe morminte pre¬ 
sărate prin Goliţio şi Podolia, au 
făcut o „Mâfăriri'. 

Se ştie că .^Vi.ăruj'’, aduce Ca¬ 
pitale» un venit anual dc 5.000.000 
lei; oraşului Bârlad î3Q,tX)0 tal lo 
>ul ace>t fost oraş al culturii, as¬ 
tăzi centru dv iniestare străină, nu 
încasca/.a nici un tau. Este eviden¬ 
ta spoliera şi jelui care se face dc 
haita ik evrei venetici, in avutul 


Municipiului, desigur prin bun㬠
voinţa vre-unui ,,jabăsgobn , \ Dar 
îndrăzneala şi jaful nu se opresc 
act ln oraşul nostru Comunitatea 
Evrecască are monopolul dc a tăia 
animalele după rit mozaic Prima- 


gi ^uuvj n-- ^ 

INFORMAŢIUNI 


lt. «daiur 1 RiMMfralu a Casei Cc 

-. . - trata caro va avea loc in xiua do 2S 

animalele după rit mozak. P r J n ™" tarile a. c. la ordinea xilel va fii 
rio. printr’un contract ncnoroot. (ta . bumtntor din »otro«- 

veche data, pune ta dispoziţia co-j ^ bugetul Căsoi Ccutra- 

munilăţii, ubaio.iU care este evaluat gu V*xă. «*t »t m»gvi 
la 19.000.000 lei. Tot Primăria su-l'c- 


v î a examinat proeciul dr r«>Kular 
rneut ol regiei domeniilor eforiei c»- 
vile Şi otrurea de mimitcn' ? faii»»- 
nii aoc. Sonamvtou cu U. L. O. 


portă chclluelile. Comunitatea E- 
vretuscă nu plăteşte nici unul dm 
funcţionara de acolo şl nici un ban 
chirie pentru birourile ce le între¬ 
buinţează acolo. In plus nu plăteşte 
nici o para pentru apa consumata. 
Faţă dc. acvusta situaţie privilegiata 
să vedeţi cât încasează Comunitatea 


încadrarea in noi clase d® cotiz㬠
ri» a asiguraţilor «i patronilor, pro- 
cum fi Încheierea unul acord cu Au 
retria, pentru plata ponţii lo* de ao- 
cldento. 


BoUeu cli intre el 


Cât Încasează comunitatea ?! 


£>1 seară, comisia bugetară a Ca 
sci Centrala a verificat bugetele co- 
selor din ţară, i« vederea alcătuitei 
bugetului general, cart va intra iu 
vigoare la 1 Aprilie a. o 


IVnlru firea,*: kilo,r.n. da «nre j o>'« «fereoreala. *' 

i.a..r. a 1.1 Pkna I. -m-1 f..rl re 
j>*n * pr car r am ti«4-o prin *l*rol 


DtU „frontul 
RomintiT 


Io mIa orvenoisaţi*» oautaai® diu 
Bd. miaahata* urgiudMitta culorii 
do ue*ru a Fiootnlui Bomăaoac vn 
ţine Sâmbăta » Manie onr., on 7 
a*ora # o ©ojînfâlairt' 1» caza aunt 
convocate corni te talc clrcumaeiipţi- 
Hor din acea culoam, 


Ca reiMţsuMJs la vixita ne 
cort' minlutruf <iv război u 
l ituau i a f<lc*4i-u f st 
SosAalM. Marvşajtâl fVo- 
raft a rivitat Kortso. unde 
rdnifla sstai multe ode. 

De oarece, f a or oft* prie¬ 
ten Intim a tul I oroâdoff * 
era uunprvt fi. V l -ului. a- 
ceata a font intot'&rrieit hl 
ol susapte dc doi ofiţeri, a- 
ffvnţi al O. F. V-ului Ham- 
lirsaff 9 t Peneevaki, 

Arent oontrol a*upra m**- 
regttfulul Eiţorotf, e moH- 
cat de către nttdinijti P<* 
baza cdf »e temeau ca nu 
cumva aceştia «d trateze cu 
sdufuiottii revoluţiei*, ei 
iuuilfl provenind din crina* 
ta tariotă. 


itfUEMABllA», »cd«şi ComunUair 

ruai 1 bc»v* 0 >« tai de kgr de eazne 
«TR1F». ear*v pr car® o coasamăin 
aoi craţtioiL 

Aazi|i Kamioi! Noi crcşt.ail din 
Uşi plăteam «AO tai di kgr. de «*rar 
c® eoaaonuuB, Co» agutaţU Lrr**f»i! 
Pare că etă mintea în loc. tofaţl rl- 
ţuios exact La o populaţi® de pesta 
MM» lornitofi, dio eari mal mult de 
jumătate evrei, «ocuitad minimum de 
nmnu. adică l/ă Ier. rame pe eup de 
birui tar. aresta c tabră Comunilaie 
tara kam rireu V tm tal pe ai dela 
Evrei |1 eter* hM* lei deta CrcfUai. 

ln eMre rotund© Comunitatea Evre- 
easci tnr.avraxfc aproape lt.W0.4W lei 
anual drpe urma acestui prinJegtu 
ee-i cate acordat, au ştim dc ciae, au 
«Hm mm «> uo «Urn pmtru e« No U 
cam demagogie eltinâ aşa cam ob»ş*u 


norocită în c*re am ajun*, tlocvenja 
cilrrlwx tacroktează rn Uleri* dc loc. 
Iu inlmrta adevăraţilor r«aiăni. c«»- 
mamlamcnta de lupta peotro repune- 
r ,a ooavtră ta drepturile ce avem. 

Dar mai trcbac socoti»* poputalta 
IlotanU «i coa-omol căruei dc către 
ţăranii, cor* Ireevooteaxă loorta ade- 
«eo ori or-»uL Sta «valoat «1 arcaata 
(a pe«.tc AOao oW taL lu plus. prin or- 
ganele primăriei la*i. Comunitatea »o 
rase iu a aaanl drea 1-W«** W. Pen¬ 
tru tăcrea nta.lA Du|»ă .nsă«i regi»- 
trata primăriei, in anul 1 911. Comuni¬ 
tatea Evreeaaeă a lorasal tJitâl# tal. 

Cicf-inii ptatcso anual circa 2 miU- 
oano tai pentru carnea rc roa^mă 
Coaiuaităţa Evrceşll, Toot* *®®vta ci¬ 
fre au luat strâns® eu multă sâxgmiaţâ 
de pnferorul Vasile Tcodoreanu, un 
distins luptător. 


Sub prtudmţia d-lui Alexandre» 
cu Roman, sucrelar general, t'a ţi¬ 
nut cri la Casa Centrală, examina¬ 
rea contabililor feti dela Casele dc 
asigurări din ţară. 


Vineri I* Murfta. ora * *» arfM 

loc amfcriala J-lui dr. Iritulllree»., pro- 
ţrsar univrrtUiM. duprr «ProWrwo W- 

gUmei pulf lire*. Cbufarinf* s« ra (‘»e 
,ula «te futrvildţi a Socte<dta» 'Tinerime* 
Knm>l*ă> d>« B-dnl Sehltu Mâgvr^mu 4. 


Comiaiuiiea mixtă a tahânilal 
»*s întrunit iori Ia miuiataml in» 
duatrioi «i comerţului, aubt r*** 1 ' 
duiiţia d-lui Cezar FcLrcscu. 

Sa hotărât ca ddcamdatA xago 
cui du sfoulă aA *e plătească cu i'UO 
lei. 


u Btaorka 81. AiM»moU. se Vm »» n °“ 
«are Joi, orei® «S-7H V «*l. *onf«r.ute 
iwatm luminarea erudiucloaUor ciesful. 

Froncmaaoaacrist, rpirttUmriui, 
IeoeofUi. aniropoaofiei «1 «hor proocu 
pâri «an gaalpnaaaă «i rtUlc*®* — din 
nmHtaţâ — go molţl 


CoaaUinl laaP^torUox generali al !n- 

rStlniăntuiul *eeundar ae va tina. Luai 
3 Martie. Iar eomdta» Inspectorilor t%- 
neralt ai tnTll»mâotulai pr mar tn si¬ 
lele «ta » «i » Martie. 


Academia Bomănl xa **>« »«K»‘Btă po- 
Wlc* Vioeri. 1» Martio «uxent, ia ora IV 
D. pn»f. Fr. ttabinfer va odi una» 
toaruta «omuxuo^rt: 
l. Despre origina !*• Foslta Uyu; 
k O rslaţiune neobservată asupra Mol 
dotei sub domnia lui Antonie Vodă H/*- 
setti {10*1. 


ComUluncă avuţiilor pablieă»'*»® 
truuit ieri la mipUterul finant®‘ur 


Banca Naţională face cunoscut că 
Inervând dc astăzi exportul de pro¬ 
duse petrolifere in Austria se pon¬ 
te tace cu plata M la sută fn devlxs 
libert fi forte ti & la i« clca- 
rlng. 


UlnUtrnil tlD»»f«'» r » d *' 0 **“ 
.IA daU ««.I» xltt.«. trei.. P~- 
dureK Ubrlril »' V 

Mint ««<»• d « InuKtf.Inl clfrtl » 

.f.rerl , i- tarei» «I» Uolbr “ ,l '“T 

pn.iuk reutni ««teta ,ln»ta«mrel- 

ce eruaoat® dela L A. IL 


. vutiuraiâ Şt 


NICOIJ^E BOGD 

































































p *o. *- 


«BUNA VESTIRE» 



d» 4 5 0, ®.- ca ^ 0, î ,c 1 ? z,, Ifrontul popular 

de 16 milioane lei la Cassa 


Centrală a Asig Sociale 

Un succes al ziarului nostru 

Ert scări, coasiUul plenar a | Ca-1 Io cele mai îmbucur âto»e- 
!TL t . r . 0rra - Jc * «>»«><*• cărţilor ala ziarului mxtru. In 

ndevăr, avem moiidria «I 


clăti ufc io vak>«rc de 16 milkMiiK, 
An c»uz* preţului cugetat ofertat 
A unek întreprinderi caddnU. 

In urma so..ţinerii repr» ren Linelor 
pat/onaU vJ al muncitorilor, rftt fl 
n> urma documentărilor făcutp de 
« oii N. Chircakacu. preşcdinlr, M 
Ene»ca director general O dr. P To 
• a boierii - 

REDUCEREA PREŢULUI Şl A 
CANTITĂŢII. PRECUM Şl INTRE 
BUIXŢARFA CARTONULUI FA n Rl 
CAT IN ŢARA 

DEASEMENEA VOB Fl INVI 
TATE NUMAI FIRMELE CURAT 
RCMANFŞTI 

* 

Revendicăm acest roiuI- 
tat. drept un» din victorii- 


curajul de a susţine 
SUNTEM SINGURA GAZE 
TA DIN BUCUREŞTI CA¬ 
RE LUAM APARAREA 
MUNCITORILOR DIN TOA 
TA TARA Şl CU TOATA 
ENERGIA, STRĂINI DE 
ORICE PREOCUPARE E- 
LECTORALA Şl DEMAGO 
GICA. 

Sinqiira noastra naruin* 
fa fiind numai aceea de a 
fi tor ii dala Ci 


sabotat 

de tineretul nat.-ţărănesc 

Trioletul Luou-Filipescu-Tftel Petresco pus stb grava acuzare 


st/*rpi pro 

Asigurărilor Sociale şi 
a sustrage banul muncit»- I dem ?i noi, ilnr pentru rine?). 

rului jafului iudeo-poli- 


Arafaiu în nuniurul nostru de 
cri modul rum n fo»t Alcătuit 
corlrlul rlrrlorn! îutre nnţionnl- 
ţnrănişti, soci«l-drmncra|i ţi pur 
titlul i'un^pnnlor evreetr ni v㬠
tafului de mături drln Hm nu. 
-iiltliniind xrnmifirnţin nrntel 
omentrări dc f«»rf© «le dungii 
internaţionale, in rontra |»nrti- 
delor de rentru şi de dreapta. 

Fruntaşii • Frontului popular» 
au şi inrrput vă dea în pri va de 
rrtrema dângă explicoţiuni asu¬ 
pra ©« lirelor rari uu dus In nl- 
rătnireu acestei <oali|ii de luptă, 
•rin Klmul socialistului litri 
’etrcHcu, rare arata ca - ACEST 
ARTEI ARE O ÎNALTA SEM¬ 
NIFIC ATI* POLITICA». (Cre- 


ticianisL 


Termenul de lichidare a importului 
fn compensaţie nu se prelungeşie 

Hotărîrile delegaţiei economice a guvernului 


Aseară »'a iutrunit Ia imnimte¬ 
rni iududriai şi comerţului. dele¬ 
gaţia economică a guvernului 
mul» prezidenţia d-lu» 1. Inculc). 

Au luat pairta d-nii: Vaier Top. 
dr. Costincacu, Radu Irinaesou. I 
Nistor. M. Negură şi Em. Marian. 

Sa luat in diacufiune mai ( a- 
tâi, chestiunea prelungirii 
două luni a termenului pentru 
lichidarea importului în cotn- 
pousofie. prelungire cerută de 
băncile autorizate. 

Fafă de avizul Băncii Naţio- 
nalc, o’a hotărit ca aerat termen 
•V nu fie prelungit peste î© 
Martie. 

^Dupţi^hria^feţţ£a^ 


ca a uprobat *u se import* in 
compensaţi* 100 autotractoare 
*Lonz>. din Elveţia, pentru nu 
nistcrul industriei fi comerţului, 
exportindu-se în schimb maxĂrc 
şi cherestea. 

Sa hotărât uooi ca la 30 Mar 
tiu >a plece o dclegaţiune a Ro- 
mâuiri, la Budapesta, pentru 
tratativele cari urinează a 
duce acolo pentru modificarea 
convcnţiuuii de piufi cu Ungaria 
Dcnaemeni in primele zile, o 
altă comisiune va pleca, in ace* 
laş m op, fu Germania. 

Delccaţiuuca şi-a încheiat lu¬ 
crările Ia ora 10. 


0 mare nedreptate făcută 
unor pensionari militari 


ROLUL DOCTORULUI 
LUPU 

Scos dc pc lina» princi¬ 
pală a part dului, după mn 
nifestaţiilo politice din ul¬ 
timele două săptămâni, 
doctorul Ni colac Lupu cu 
restul atribuţiilor cc i-au 
ma rama» in partid, con¬ 
ducând înoă orqoniiati a Ca 
pitalei, a făcut o opera 
ţiutio pe cont propriu nqa 
jănd partidul In «Frontul 
popular» cu titlul dc incer- 
care — cum pretinde fra¬ 
tele «ău Costocbe — pentru 
reacţiona pe deoparte 
impobrv» acelora cari vor 
prinf^o mişcare nrntri- 
fuţjă să-l arunce din par¬ 
tid, iar pe de âtta parte să 
exercite un cunoscut pm* 
tai, pentru o cât mai apro¬ 
piată succesiune. 

Iu frluf acruia arapul t.u 
pilor ho coaie vă poziţia lor 
iu pnrtlff nu numai rd •*♦» 
va rentabili , dar siriu inte,- 
mediul 'Frontului popit - 
Iar» va pule t , terorism c©u- 
duerreo part id ui u j Şl 


I). Adnui Iodeacol, deputat vaidiat, 
• făcut in vediofa Camerei dela 16 
.Martir o InLrreaaotă ramonlrar© cn 
următorul cunţlmit: 

‘PrintAin jurnal al c*n»ilioJui de 
miaiştri din IBt aa fărut o mare 
nedrrptat© unor pensionari militari. j 


rulata nu la pcntla de bau. ai la 
anii de serviciu. 

Dar creare rate şl mal revoltător 
rate faptul ca aplicarea aceatai Jur¬ 
nal fâr&ndii-Ke eu mult In nrma da¬ 
tei rând a foat emla. Casta penalilor 
face acum reţinerile şl pe timpul 


CUI AH Alfi FAC 1 OU Ureanu 
POI irit I #>| V I FAR 4 


D. mihalache DIN 
NOU PĂCĂLIT 

D. Mihalach© a că/.ut din nou 
victima unei nefericite combina 
fii, menită %ti aducă foloase 



l>. DH. N. LUPU 
I 

mai doctorului Lupu, rare iu c㬠
zni rând v« fj determinat vă e- 
xecutc o nouă retragere strate¬ 
gică dintr'uu partid re pârâie, «ă 
aibă ia îndemână (Frontul Po¬ 
pular*. (Care vn fi in orice ca* 
«ea moi bogată mină de meni¬ 
turi). 

lată dc ce d. Ion Mihalat he »’a 
intor* abia sivenru dela Dobreşti. 
Ca sa răspundă mai târziu că n’a 
şliut nimic, sau că alcătuirea 
cartelului o fost o chotie de 
strategic pur electorala, care-| 

R rivcşte exclusiv pe doctorul 
lirolne Lupu. 

Până la rezultatul mate- 
rial, cartelul funcţionea¬ 
ză deocamdată controlat 
în fiecare sector de Inter¬ 
naţionala 11 l-a după cum 
urmeazăi 

La Verde doctorul Lupu 
( capabil de orice) este su- 
nraveqhiat chior de T.tol 
Petrcscu. sectorul II este 
dg^n^g^oina lui Brarprfj. 


iar II 


c . , - — - in al lui 

■tS?** 1 ®*- nume 

necunoscute, d ar funcţi- 


Moartea lui Sir Austen 


Ultimul p.rt^o*» al «-«lebnilui vio Io* 
ctrnun, «.aio * Uza« vllvâ ,.am 

»r«, rece ani, a lua* g el «Inunul tir* 
•lo lato.t ctc al morţii. Gruia S«r«a- 
•eman-ArvUiJa B»iaad-,\u«a» Cliati'bî** 
Uin.' Ce ciuJaU l<st«oJa e'a ■ *ea« lo 
|urui ooiMlâ tor. 

Primai, oo nermţ, »o*a o «uiâ, pallrf. 
bru'ul Jar n.a.i ri ut ea — ca c-llxJ* 

• turmUabi^z <bt- 


7 ..-a ar mo 

un, bine doterminele). 

Numai secL I de Galben 
unde tn capul listei, tro- 
n «aza «Omul faru Cap», nu 
e rwsvoe de nici un conbol 
c»m partea 'Frontului». A- 
colo toată iidovimoa con* 
trolcază. 

TINERETUL NATIONAL- 
ŢĂRĂNESC CONTRA 
CRTELULUI 

Noua po/.itie a doctorului 
I upu, şi mai ale* perspectivei*» 
sumbre tc se deschid dup tt ra¬ 
tificarea «Frontului Popular», a 
«Urnit o adevărata furtună in 
rundurile tineretului naţional* 
(aruucM din Ciipitală. In primul 
rond fiindcă -Familia l upu» a 
început sa ceara cu îndrăzneală 
sancţiuni contra - naţionaliştilor» 
din oartid şi «poi Rindea tine¬ 
retul « fost înlăturat diu ordi¬ 
nul «Cartelului de pe liste fi- 


ipocriiU. Impf 

«tr ,i IU ti-.ij.ttl 


ind socotit 


«ă nu se poate inte¬ 


gra noului spirit comandat de 
Interuolmoal* H| 
lleraiulilo au inevput din 
••ou na oadii pcutf, capul 
d-lul tlibalache . dupd bim 
I sile m ruine. petrecute in 
sânul partidului . 

Mişcarea reacţionară m 
tineretului — ne pare — că 
are aderenţe mult m«M 
tnaW, iar prupn Coafrlc hem- 
ou — Pot arcă — lihelme 
tteanu a tnc**put chiar ma- 
nifeat să mprijine aceamtă 
acţiune 
Evenimetele din ultime¬ 
le zii», co se petrec ai 
nu destupat urechi 


mo Bl»in»rk - 

I Uutc, cu « inagl»trkU 
mii* ă oviMnC’ lfi»lf*tr 
ţ r 4 >bo>ului. tn(ctoz*roa il 
f ilu.be plete». 

Gm«u< Sir h>cu*a, o&tui -arc ^ero» 
•ttexiuut nenuiumie A «il>' »■* ««?i"*oţe 
La Iurta, devine «lipt-.ovMul >* .bpm 

|ina (irrjttt'îftrt (llbeirris Oem'attlei. 
Care en«u alc«»r<it«ie lui uniimea(«, 
cil d« mult tti»t>fcru»* L*><«, fp- ta L ** 
maniturlionul fl |ttdliintd ae-*u dovtt- 
dlt blfiule lui. A Iwo* pruUu CeruiAula 
P'M'bdlcA cev»c« tr» Sf*ia tu»cse jkq- 
»ru Frăţia «lrubiM de Xapoleoa. 

Al dulie*, AhâUJe UrUnJ, det«!»;■■»« 
cu violuocct In *v»e, o’avea d«<A* o »in 
gura luni U ■« r.ienpok ca ort<« pteţ 
U putere. Şi |Kn(ru.J j.opi*n>l lnuc« 
«oU Un4*r i * da'-ti dlitro^âridu-' 'lcl<v 
nu ,i jucrilLXndu i nLoittl. Fio.»'* J 
vădi de .,|wicifinu ’ ^'-rt»»ai: s? »old» 
pentru GenninU cu un fA>»»g p.aîtts 
imediat: Rul»r, reparaşi, RttunU Iar 
peutru Fr»nţj tu n plcrdeie corcvpon- 
denu. 

Ki lr'a<-, ve-jil oamert din rare primul 
•e gin<le» »**n< 1» f.r- lut Iar al d«lir» 
•*«* La cariera Itu. au nit tt iri 
un Id d« r-(ţl magi al pitii In liar, 
absolute ,i atl». Cura ac »rrte U* 
luriai 

Al iretle», ;si Auaâen Cbatubtriaua, 


tra fSrtt îndoială cel nt«l Cufr»^^ 
tia irfrv. «■»«♦» ttld ttbtttifct». t | 
neamţului, nlâ voce* cu «nuuiU. , | T ^ 
cerului la rJiimb po««da 
aiguxh de «ta a ir^u’erului, (unuidlr \ 
brluuuce ,i o »ra H|ie diplomaţi, i 
«•Urcată mai moli ca o mU de i*Jrl tr ţ 
de m teme. 

lotr'adrrăf CUI a*Al de etr>h»rl|r.>, ^ 
ie n«M«impă(*iulol proTTKHu» at lo,^ 
tU'iaiuultti britanic dla cp.-a •tfe' rţ % 

Uul cetfbru'di. «rii.aiuin'. talent .tokl 

Cbamb«rl»lf> a foet un om ,'.erv 
Num«le n dadea inel drrptuil • .ip rcv 
cripubîU tn partidul sMrtr>Uur b>l'»e c 
A d 'liutet Cn potUicft pe vtnTHţ, 
duuloi '.iltibjr.. * lordului LaiidvJ , Q 
a lui Jutt Clranvbrrlain; a luptai *1 

impotrisa W A»qin*b«r, Ual( QtT 
Ll»r<t Gogrgc ţi moare In tltuper.W d-t»f 
Bablwin, Edea» *an Atîrr. 

Ca muiiairu da eateme a foet un l >UA 
rcpie/'ntaot *1 irttdipei b» t nl c -l _ 
do» francofil — a cvlnbmar C u i,rre». 
icnuo la anrpaieu hcpltenonl,1 lr.tr-, ^ 

D. Billwio na mai liul In ( .31 j, 
For:i*a Offic». reprer ntanţa «a.iii 
Tritamb-rbin tn gu>*rtiul con»*r anr , 
roenir fratelui s*u Nerllfr. In Cam-ra 
Comunelor era un doguratec «Iar oo ^ 
irolftt. Glaaul mu. • ar- *r rtdl a tn ul |. 
mul timp dla «c tn <e mal de» tn t*. 
voirea Pr»nt«i penlruei acum Retcl.nl, 
amcninţâ ni heghemonL» ţ»e cootinen*. 
era ascultat. I 

Dar fiul Iul joc Chamber'ata nn « 
trece tn retori» drept cer* ca e fn* 
ua om la locul lui lăcănd politica la. Uni 
nu politica hă, d drrp» «ra ..mare ^acl- 
fmt", ,.un marc virlonar*", .on mir*; _•- 
rupean". 

Paul Mihail 


Cum sunt votate 



Tn şedinţa dota 16 Martie a Ca¬ 
merei • foet votată legea ‘învăţ㬠
mântului superior, asupra căreia 
fuuwMi o diunaţie aprinsă, lutr'un 
limbaj violent »L_ «ca adevărat Par 
laincntar». 

Nn inautam avapra unor grelo 
«_. . ,, . ** au l păcat© nara apusă legea şi nici unu 

cieschis mult» perechi de 


ochi păîânjevşiţi de somuo- 
lenţa unui «Frcnt» Popu¬ 
lar» in România. 

Stilez 


(.ri. c* V. hoUrât .pr.' lwc„t. ..U.l In.ât .,„11 | 

d-erhir. dr P-n.Iou.rll rUllI. | n .| ng m .| „Ho,.., ,.i .,.r,.,pr nimic 
dnniniiatia «I© vumprif »ă fl© cal- In niâna>. 

Ateismul diu Rusia disiare 


I AltŞtH IA !7. — După ulti¬ 
mii* statistici oficiate numărul 
membrilor înscrişi in or gu/ti ta¬ 
ft uni le nteitht dm Runa Souie * 
lira a descrescut dela 5 milioane, 
cult erau in i 933 ta măi puţin de 
2 milioane uri. 

In el aş tunp, biserica a în¬ 
ceput o nouă cruciadă spre a in¬ 
tra in drepturile n. 

V ifK'urca ateistă e in continuă 
dr creştere, iar unele secţiuni 


sunt ameninţate cu dispariţia. 

Comisiunea irUrucfitmilor pu¬ 
blice a desfiinţat 5 muiee in 
producte şi un renumit institui 
ateist in care pe timpuri erau 
înscrişi peste 1 mii de studenţi. 

Organizaţia iKomsomol > a în¬ 
cetat in multe porţi ale ţării, 
lupta cordra bisericei. 

llucurându-se de libertatea 
nvuii constituţii biserica şi-a lăr¬ 
git sfera de activitate. 


M. S. Regele 

patronează o expoziţie 
inleroationalâ 


/a furia tuni* ou anca loc ţa Paria, 
aiib lualtuţ ystronsj si M S. thgclul 
Csrol »l //-/©«. ee/umtfis internaţionali 

PARIS 18 (Rador). - 

Otet-lt lui Et Crcto pitirsl* in cu Comisiutica odrnini&trati- 
F/m reuşii j României f , car e p or /< * vă a Confederaţiei gene* 
in curând o.lmir*j 0 l0 p^ r , K au futt rfllc p muncii a publicat I» 
pr, icntatf | um ,, ui M nf r de d .îl Hu- ora 2 dimineaţa un comu- 
sniofeanu. i „ijerrnţiar la unt*/ritmica j nicat in Cj^C se declară Oâ 
dur bucureşti, u ol lltl-lao Longret s’au luat următoarele ho- 
iriei, la s lok- târârii 

I. Greva generală pre- 
uatuta SO Va limita mimai 


Grevă generală 

la Paris 

Ea are un caracter de repetiţie şi de 
trecere tn revista a forţelor 

3. Lucratorii din 


inltrnafronal de Inerta 
hâtru, 

CiUcjia |f. S. Regelui ( atol al tl-lso 
sl Românit! cuprinde mat mult de SiS 
dc picturi oechl, printre care unde d» 
o ooloart unici fi de mare Importanţi 
pentru iuţişi i pofio artei. 

Printre ele ar p ac*o preţi¬ 

osul MADOMA, care dr curând a t"*t 
daţi la l orală drept °*trg a lui l)o 
»/«» yeue liant 


I» dimineaţa zilei do Joi. 

2. După amiaza, lucrul 
va fi reluat normal. 


- __ servi- 

ciil» publice şi funcţiona 
rii v numai cei din 
porturi in comun, vor 
era. 

4. Lucratorii din ., 
fiile de cârti şi ziare, pre¬ 
cum si serviciile de distri¬ 
buire a ziarelor vor lucra 
normal. 

5. In afară de regiunea 
pariziana nu va avea loo 
nicio greva. 


pra metodei dc 'dictatură democra¬ 
tică» cu ajutorul cflrcla » fost tr*- 
onla prin Cantoră. 

Vum rcuiarca ui»* felul prnuinal 
in cai> s fost iut©rpr<*lat un artleol 
din regulamentul d©*biiterilor. 

Pentru faptul <*ă arevt proeet da 
lega constituia grava r©i»err*i«iunl 
ppntrn viitor. »‘a prezlatat biroului 
t uo>erai o cerere ca votul *â sa 


acoperită de II semnături, aptrti* 
oănd naţioBxl-^rvvHnilor. georglş. 
tiior, argctolanlşttlor, vatdbUlor şl 
celorlalţi membrii al cposlţiuL 
D N N. Sâvfaou ■ tăcut apelai 
e«W»r cari semtiaiieră cer©rea şi d»* 
oarer© n’ao râapoo» din aceştia 
vre o 6-7 dePută(l, a reaplnu-o poa- 
tru motivai ca Hlod ne regn lamen¬ 
tară. întrunind tub 10 semnaturi 
«Pretenta m şedinţa» a ©«lor M 
deputatt trebuia ©onstatată uo prin 
prezenţa lo incintă, ci conaaltăn- 
du-*© «apelai nominal». 

Dcaignr. aa Interpretat io mi»da) 
acesta, fiindcă altfel acel cari aa 
votat legea nxr mai fl avat pout* 
bllilatea aă aa aacuudă anb anooi- 


faeă prin apoi nominal Corerea ara 1 mat 



'om^oicHiă 



I*’ * • <*■««■ «* lori a apar ui armau 
rau 4»u.uia|>ai 

«Aaocutt* tIa&Har«u Dtaatlib 
•u»U ua bu). 

Niot» mal baaaL Dar mu cal pupa 
•ar*» ca la i>u«lal Mi uiura a) p M ii)or 
• aaw.-t«|;u car» m iatltuluajă iallţaroa 
Domnul*» «a taeâ aatfaJ <U putr^-rl tm. 
m«ştl, 

la ©Okl fetlntla comueisti a*la UlicXş 
o t*H ronll şl 4. Blumel. eefml Se eaSimel 

•I â-Ud Uo* Btywt. 

De cc tinxictul democrat şi-a ales 
Câmo-.vd roşie? 

„Pentru co «(ubo când yi-or dă 
ărâma pe ţaţă g| nu fk prea marş 
contrastul 


1 4 


D Iwga spuara i*d | a & 

• Vflcut „vămăţllc gălticnr" şi u VA- 
»«NI ck Mu ale d MesoUeacu a rs* 
pSc*l J 

.JIb âveţl uld o grjfc dumflulc lor- »**' 

ye, CirrtAşiie galben* uul aţa de ipă I ** ruodnr' rr 
Ukile incal na pol fl ia nio un cx* 

SUBFKSIVE 


1 Mţi i st număş-rsl nostru 
dr matur; 

sPEM Hi HUtŞ ţţ INF | 
.7 « i ţ II ou. 

Vo#r *'-*>«rfţo„alr, Arsfi 
state eă rdtţier Justiţia a 
aitştvn anumitor ptmrţr oh 
octere din probate! iar ea 
diatorilor 

dr (P/ff.i,V HAI T U. 

1 aţa de uncie atacuri ale pre¬ 
sei de dreapta contra preşedinte¬ 
lui partidului conservator, xta 
ret* dm nir. Constantin l/i//* 
grăbesc ta arate ca pe mâluri- 
torul băcăuan» nu-l doare capul 
de atâta lucru. 

/ singura data rând p*c*a asta 
ar» pr dc/Ajn dreptate. Ca >a le 
duara i apul, irebuo mm mint 


liuflati «a 


7x.r»*- Oi*w'u|a iu LI'OCA Uiăac-eăat 
«Ar a pârâsli im mare prieten*. 

Cerd c af, |ir,n, uuuau d.oik că nri- 
«Iruuj i*l Crjfuiă cute Jutlen LHam- 
bariton 


t’rurrlul de |rg« ăia 

p«otro ••izaniiarra 
aşecuntintelar dela 
Haglavit iltmii la tw'hat. a f»w*| 
«tiidiai şi modificat it, tairt o ©»•* 
MtUinue a t onulllalaj Lrglaialiv ip. 
titutândo l *pr<«ct de 1©#© punUa 
intilntarea şi organDaroa -Funia- 
fisuii Magia vit». 

Prore tul arata Mupul Fundaţiet *S 
recirnrrntenaă funcţiunea cL 


C «mui t* tul profcM«ral ol farul- 
tapi rlc Drept din Capitala, in- 
irunil axam »ob prcşrdîofia 
d-lin decan Lm. Antoncăi'u, a 
hotărât (Itblixaita examenelor 
la a* coAlă facultate. 

D. Ilinu Hrătiaaa şeful partlfs* 
lol liberal a Plecat iar la vân㬠
toare. 

Membru guvernului, şefi ai 
partidelor politic* şi numeroase 
prrşontlillji, au deplin cri clr|i 
dc virila la !ega|ia nrituiră, ex* 
primând «oadolcanje pentru 
numrtca lui iu Auxten (.'hatnber* 
tain. ——— 

D. Al. Lapedalu, preşrdiatele 
Senatului, a avui la Cameră o 
Jfcaga eouxfituire c« J. N. N. 
Navrauu. preşedintele Aduunrii 
deputaţilor. 

In ereavlfl loHfthtairr **a di«- 
cotat /)»npra activităţii Pnrla- 
uientului şi a proectelor de legi 
er treburar tuLale dr Camera 
ş« Senat părin la închiderea se¬ 
siunii 

D. Viitor Cadrre, Mini*irul Romă* 
ulei la belgrad, a oferit ua ceai zia¬ 
riştilor juguulavi şl străini. 


Socialiştii solidari 
cu comuniştii 


D. Blum le-a făgăduit 
zice toate întrunirile 


că va inter 
„fasciste" 


Ieri duna amiază, d. 
1 Blum a primii pe reprezen 
tonţii comuniştilor fl- 


PAItlS, m ilhidor). — Comifirtul I rOPSO sa fio căutaţi şi 
</© Inţel ’t/cre din regiuni a putina j ţîonaţi. 

Md a partidului comunist t> frdera 
pite dc Seine sl Oi te ale partidului 

socialist ou ţinut >i dus*i oraiaaâ 

, cialif Iilor, cărora lo-a fă© 
qadult ca va interzice toa¬ 
te întrunirile ‘partidelor r * A< 
fasciste» din regiunea pa¬ 
riziană. 

Comunicatul mai anunţa 


du ţuiblicrt un comunicai. 

Comunicatul »f«rma oă 
Intre socialişti şi comu¬ 
nişti exista o unire mai so- t 
lid« oa oricând in lupta 


fi|i*<« a ©Orar atitudine a 
incuraxet orima dala Cil- 
clwy*. 


o contra celor cari vor să ®ă pa toate xidur.ledin Pa 
»©li«» in FranU m.Vod.U *•«• »• «• «P* “*> 
lui HitlM- ,i lut Frnn- “r. « « cor» .purifle» 

Se va ftrimito mimihidid 
de interne o aorisaare, 
prin care } so va cere ca de 
acum înainte aă existe «o 
legătură moi efectiva in¬ 
tra serviciile sate şi condu 
catarii organizaţiilor Fron 
tutui populari pentru a sa 
evita repet.*re» unor ase¬ 
menea evorumente». 

Comunicatul moi cere ca 
şefii «partidelor care nu 
vunt dcc t reconstituşroa 

ligilor care vreau r.*zboiul 


ORA 2 

D. V. Antonescu în audienţi 
ia d. Kemal Ataturk 

Primul ministru al Turciei şi ministrul 
de externe vine le Bucureşti 


ANKARA 18. — Kiaiu ziarele 
turceşti aparate azi dimineaţă ao 
ocunâ pc pagini întregi de vizi¬ 
ta d-lui Victor AmoacNCU ş» de 
atmosfera dr perfectă în|elcgcre 
in care au dcctir» intrevederde 
de cri. 

Azi dimincapi. ministrul n->v- 
tru de externe* a avut o noua în¬ 
trevedere cu cL Kusdu Arras. iar 
In ora 12 se va prezenta la pala¬ 
tul prezidenţial, unde va fi pri¬ 
mit iu audienţa şi reţinut la de¬ 
jun de d. Koraal Ataturk. La a- 
c**t dejun au fost deavemenea 
invitaţi d-nip Uroet Inonu. prv- 
şedintde consiliului. Rusdu Ar- 
mincştrul afaccrdor străine. 
r©lemaque. ministrul României 


la Ankara, precum şi d-na Anto- 
nescu. 

Iu cursul după amiezei, «1-1 
Victor Antonescu va avea noui 
discuţii cu d-nii Ismet Lnouu şi 
Rusdu Arras. 

D-mi va păruşi Ankara Vineri 
noaptea sau Sâmbătă dimineaţa 

* » 

In rtrruril© diplomatic© no uicl 
ne afirmă că d. lsmel Inunu. p *> 
şedinţei* conuillokii de miniştri 
şl ?tu»tu Amu. mlniatm >h ex- 
terut*. m «uni la Bucureşti. 

Vizita aceasta va «vea U»© Im»* 
dlat dopa calatori» celor doi oa- 
ineni du utat turei l> Belgrad, a- 
dlea spre «f arşi tui Tenii Apritla 
■aa ©al mai tărmia ia primei» uda 
alo lai MaL , 




Din Spania 


Seriozitate 

radical-socialistă 

PARIS 18 (Radar). - 
Baroul partidului radical- 
socialist «*» întrunit 


Un comunicat al marelui 
cartier general naţionalist 


râ pentru .» rtiwub evMik 
montele del* Clichy. 

Oooarec© insă a lipv»t d. 
O.ri.vdier, preşedintele p»r 

^ ^ ___ tuiului, nu votat nicio 

civil v *â "fie - cât mo» repe- or f , i in ® «*« u . 

dm puei in neputinţa • S ® hotărât e» Vmori sa 
mai foca mu>, co »ca»fe u ţma o ted.nţ* speciolâ, 
part de să fie «dazormarlc subt preşedinţia d-lui Do¬ 
si dizolvat* şi ca «râspun- 1 pentru c.şmma 

itorii- incide ntolor viWHi# rem acestor mcidente.^^^ 


SALAMANCA 18 (Rodor) 
— Agenţia Havas transmi¬ 
te urtiixlorui comunicat ol 
marelui cartier qonaral na 
. ţionatieti 

Pe frontul armatelor de 
Nord. In sectorul divizat 
Vi Inamicul a atacat pozi¬ 
ţiile noastre dela est do 
Hucsca. Am contro-atacot 
v etorioa I» baioneta. Ina¬ 
micul a părăsit pa teran 
35 morţi fi mai mulţi pri¬ 
zonieri, prinbe cari 4 ruşi 
şi un olandez. 

In sectorul diviziei III* 


Am r o spin* un atac in> 
mic. In sectorul Gueroi Gu 
vernoanentalii au părăsit 
30 morţi. 

Madrid» Inamicul a des- 
lanţuit un oonba-ătac pa 
frontul Jar am». El a fost 
respins şi a părăsit pe te¬ 
ren mari cantitnfi de mata 
rial de războiu» 

Pe frontul armatelor de 
sud» Am inaintat cu 10 ki¬ 
lometri şi am ocupat pozi¬ 
ţii foarte importante, cau¬ 
zând inamicului pierderi 


TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE .EMI NESCU*. STB. INC. ANGHEL SALIGNV No. 2. TELEFON 3.26.68 


Redactor responsabil i V.OLANIUC-STERE