Buna Vestire anul I, nr. 17, 12 martie 1937

Sursa: pagina Internet Archive (sau descarcă fișierul PDF)
anul 1. No. 1/ 


i 

I 


Ta 


6 pagini 3 lei 

WM VăMWng 

-—I -_ * tÂti UDtn DM IYDTA // 


VI**«r» 12 Martie I9S7 


DCITDIMA neHAMAUA 



o lumina ine_ 

Itotlmlu-mi orbii mai îngăduitor - i 
^«te silele ingaiite de a«t mA V ^ «Hftl? - 

d “ f0r,o “ '> 1 un "W *A nd op^nlT. ^ ^ ° r,CAI "' ar 

•* r ‘ d ' ,UD < «* mi <n«l pot i*ÎT ** T ‘ ,|>a " ,lr « l * 

"*'«• , *» 1 »"•<»« PO*t* moi uiult uu . 1 ° r 1 «« <l»«* « -orb. 

ra**>ne pe car* o poveste um j ev(l ou u , nc * ® **Turr>A*« anecdota 
pare ci intr o cazarmă. „ u M et HoIdat * hai un otnorl.l defunot *• 

U “ •*| w '“ *"• -»»>« b„c„n. 7 . v" 7 !i "* 

leul .n„r*t ,1 |.« "i. *1 ”7’ ** ,t,nn *• 

r 1 R4, ‘ “'* »*•« **««. .rom- 

fadtmnat pnldotal I. fer 1,1 ro . 7 en ’Mml.trul ,n.l 

«re. rhJnr d.c, *.! *'«“»««'• **rCt .«torMon, d „ 

Ilar o..l |JÎ ” «n»»rt M no pot,, ||p, r , 

Din Inima î No ,llo "x'râ. "artXî't *i r **~ * °« P»«* ■ 

.0 preţul n.u, pi.WU 7.21^7 7.°“^ “ " rld ‘» ~ * 
rnrlctur, p u(f „ rool.,^.» .' ,,.7, J «“- 

drnlul d« ortnolA „I. Ah. rit o ,l„, ( d. „,olt! D»'rât» '“", 7 

d.t amorul in frontul ua|l„nal. oo râd - eon. r^d.tî" 1 ^ 

aum'roaî* ‘’T"' - ' b '* r , “* rW ' ■'«»*•«' *«*<hUU.' tu/rori"»* 

r. %’tLzr*" rmn - m> ^ - - -* * 


Dlrrotl* Admlnlatralla tiajl 
B,d,c «*. 4-M.M 


Comune urbane 


Fetit tonte Ierurile a.,ca, peste ţoale acest* tortur.nl* .ntrebArl 
[ anf Ilo,nin,, »* *• P“" ^lu» in fiecare al mal mul* - „„ntem ob ll*aM 
avan. aa kt a*e*e tat crea. Uo guvern. deapre rare qd ne fn a| , t le aa- 
U*. cr bTea, pretinde ci aeta inaramnâ «ordine, «i ei a«a se pa,*,* m a. 
r.le int«ree« de stat- Vdd el lAmblU, puţin acra. vAd oa t« doare rera I 
bi»u ^1 cof Pdmte cA „e-am tntelea «Un ochi - poala c* acela* loeru 0 « 
‘•are p« tofl. «I atunci e hine J Ca in vemul irump al poetului 
,\ou* none alminne «ane ou parler — 

To* yeu* diaaiont: comprenoa —> voue f 
Cfuumoot ne ooiupmooa — vouă paa I 
ann : nt T Pl * lntrimA '«• - eereul AeU b,puuo .aaA. mal nmlt, cA la 

•Ir Âm'ior“r7't 0 M , °* U ' VD,M * d *' , ' n ln "“ lB N “ »•« -I» ".«« d. 

U.rrl Sl n 0 " " ,telr *' 1 » »l« rhl.r prin rol. mal .lnl.tr* I 

U.rţ-I, In. pipi,Im .nfl.tal, prin .ro.t |nton.rlr .Ibrnnt, 

™,l M I. *if d d - «dnd optluit.t d. roro 

înropaL El no opnn. ui »'u firul prut* lori n lumini »l» p. 

. roT", rnroondnti do 1,1 d . rolo. no mol i.hutr.tr 
.1 o,. ,1 ro t„l aroot rn.lol Intoroto roro n, upo.1 „t. ,| n , ,u, Q , tm 

Inlmo romuueauri ni.l Ur, drril lut* ,uup*r*tol. noutro pom/I.U- 
reaii an râ Invit acum. in raJmui ture mi cAattri. U participa^ la 
•«.asta m-onfortantă apcrantA. V* amintit! ai primi! creştini m a*run- 
deno m întunericul catacombelor, aprindeau acolo focuH in car» ae ade 
rau tcuMne cartau rimaa - Iar acaatr palide lumini pândite de toţi ca- 
răpii timpului au acoperii. i 0 nfAr^H. vracurile «I toată lumea de mal 
tAr^lu. I ana aaiAal trăim Io religia acrelor eurrumaU cuvinte de ndinS- 

Itaidein atonei, cu tofL io aceaaU noapU mlraeuloaaA. In eare ee 
murmura *p«ra»,t* şl in care ae aude răauflarea tânârA a timpului viitor., 
jNimenl nu mal vorbeşte. 
iVime/il nu mal poate vorbi. 

Tăcere— Tăcere mulţii 
Poate ca va trebui «A m Întâmpla «ava- 

TOMA VLADESCU 


ABONAMENTE) 

f I U LA 700 | 

\ a luni , 350 I 
I 3 tari „ n» | 


| 1 aa Lri 300 
Comune rurale A înnl . 250 
I 3 ani . 125 


Cruciletoaro sub presiune | a Casablanca 


HKOME I9MM (EL MARE 

I 'A tflicr.lf4îm rin 1 - g #42 ea C ^ _a ____â* • _ ■ . 


ha ?i SCUti î_ d ® le *7. d j" Senat asupra creditului m eţteţuqarcsc. :a„ , 

• ridicat pentru o olip* dezbaterile. — cum o o ridioi -u.1 jV- 01 neden * 

ti-o llnItU de .«râ, _ pdn* l a in «u’ m | ‘ •*" »^i. 

Sa pus din plin uroble» na| cfc>câ Slutul roman are drentul sâ ^ 

sAu prin credite numa. ro mA nilor de oriqir.o etnica, sau cste oWilÎt tiîî^î 
a“ cre3ii ^ o constituţie întâ^Sată! 9 

tru ca sA-t vedomridjciml 

^°ot 7 '^enio^* 1 * ^alf^c 

^^ C iE5 e '" a, “ S ~ «ŞttŞSSZ STJ l'^ 



CONVOCARE l'HGENTA 

Mrnbrn triatului SJnod «'« B întrunit 
un JirrjhtAji, cor.tvx-a/i n>r, M ejnmtn» 
puist r* punct dtuevtele cpfpri mdrp$*t* 
d« *4t»m prin (Ut*{ eulonxâl a! mi- 
tf'Mrn /(, | tţinând\ 

In fruntea c*e*uU U a/lA trunif*. 
W*rc.i licit, Rtci din e*/Wtele 

W «Mouri <o oBprlt. 

IKTItE FA'OFLltUTl 

f>>n exil, frotiki a dtiUra t , M re- 
per/wi amerU-Ml: *ff u f ti u dacă sUHa 
eitentâ .orotne l)»r r*Iar. , hu # U 
«renta l u , 4 „ j 9f4 marm itn^naUr 
reâtruflrau rapidă m S<mi*ut*r>. 

HAUACVij *HAKKSPEA*K 

Ln mart criite dratnalu — „y , p^r. 

de D Dragup Protopvj»,ru ~ , J r . 
Hşrai dr uni/i U poetul de Hadto l.on- i 
iră; A ** ^ wxerpe un mi/loc mri 
d r a instrUna pe XhaL.tjvare 
J *^ ,Wu/ t* tineretulm atu 

oh», ca pretrn‘inla lut U IUJh>. 

- v <i repri /cr.lnfnle dtla Hnnnefh! 


•DOW NT PARTID» 

La o întrunire naftenal /ârJntfti din 
tremuri ma t g rttt% j j uiiu 

n»u Ha tn tribuni alitun de actualul 
t*f». tmtrm coif d turui au doi plu¬ 
gari ardeleni. 

Cine-i Ala, mit (era vorbo 'de d 
Maatuj — întrebi U futt din ei, 

— AIm e domnu «p uri ui». 

—» Dae celălalt cine trf întreba de d. 
kfhăUcto. 

- S un plugar ca nrn, i tn « partid» ca 
mtne. 

Cred cg e «wma#t/> la 'domnit par Ud». 
>*ptul ra întâmpla/ /, Chi/ » da 
Verificat pretutindeni. 


Tatăl Datului întârziat 


irăc«i« undeva. Intru codru de 
utorie şi viaţi, un stejar bătut 
de toata vânturile şi îucerent de 
cele inai aapre vijelii. Statuar, 
veşnic ridicat fpre setare şi vu, 
a aşteptat furtunile, gata de 
luptă. 

Dci&ult, demult, furtuna, eu 
piLva şi Ingenunchiată. săruta 
poala stejarului. 

Nu »’a îndoit «lorunul. Pentru- 
câ stejarii stau (lrapp, ca moar. 
t**a >) istoria. Nit i nu s a frânt 
•tcjuilil. .>au frânt vijeliile des¬ 
picate de uriuşa lui dârrenie. 
Siapâuitor hJ vremii vitrege, PA 
rintclc fon Mo|«. dAituit din im- 
ladu rreseut. monunientai, dm 
epopee, duhovnicul jertfei dela 
Mnjztdnhonda, n transformat O 
răştiu în Saruiisegctuză moder¬ 
nă. 

Sub puUafituJ ardtleuu al O 
r&ştici, se şpovtdMC durerile noa- 
•tre ttmtc, vin vi*unle pentru in- 
cbiuarc şi nAdejdde pentru măr¬ 
turisire, Arolo, in Orâştia zidită 
de Părintele Moţa, în Orâştia 


şi împliniri, odihna NeurnuJul fn 
treg. Acolo, la icoana celor mai 
frumoo&e visuri româneşti, ar 
dea, nepotolit, îndelung aştepta¬ 
rea izbăvirii. 

Slova «Libertăţii» a fost, in 
Vinerea Patimilor şi la toate I>, 
nide Neamului, ov&nglielia plu¬ 
garilor ardeleni. Iu şirurde ei dc 
foc mi spadă m» mistuiau plânge¬ 
rile brazdei n se spovaduia Bal- 
gradul lui Huria, «Libertatea» 
n'a fost o simplă tipări'ură pen- 
îru i»>i>or. $i viaţa «Libertăţii» 
n a loîit Tiaţă de gazetă. 

Ci viaţă româneasca întreagă 
şi popor românesc întreg. Abece¬ 
dar pentru copilăria noastră plu- 
găntâ nriu ogoare ard«*lem-, e- 
vaughefir pentru altarele piscu- 
rilor de gâud mniânesc, text pen¬ 
tru rechizitorul procurorilor, mai 
tnrc decât închisoarea şi decât 
legea maşteră, foaia Părintelui 
Mo|n a fost tctnelie de Lbertatc 
neutru neomul rumâncM*. 

Cu «Lilicrlatow in Miflet, ar- 
dclefitiul pleca spre Vacz. şi 


; ... ueirniiui pieră spre va 

eUbşftiţiip de demult, au ooIk» I ghrdiu. ( u «Libertatea- în ini. 
rit lacmoile |>cntri 3 «lin, desnj- | ( adea feciorul bânâ|ean. la 

dejdde pentru deahgare, mcbi } h«u« satului, străpniM de ba.o- 
•orde pentru libertate şi răstigni- 0 P t A jA . u larmu 1 ui maghiar. Cu 


rea pentru chemarea năvalnică a 
In* terii. 

In «usa Părintelui Moţa, din¬ 
tru început, a fo»t îmwrnă uco- 
«iihuH. P«mtru ca tot de.acoio, din 
cuibul acela de vultur» legendari, 
*ă porneav-â, pe drum de ixtoni 


ea şi alătun de ca. se brăzda o 

f orul. Se implctiau — cunună dc 
umtoâ — vivunle şi ae rnutn, in 
jar de d«ună. inttrâinarca. Dui 
shivu ‘'Libertăţii» au pornit le¬ 
gendele De-acolo, din zarea a- 
«Tatui Lvereat ardeh*an, au cobo- 


de VALERIU CARDU 

rit flăcăii in morminte, pontru 
Uumincca învierii. Şi tot din cui¬ 
bul slovei dela Orăştia, a pornit 
Vulturul dela Majadahonda. 

Cea mai sublimă jertfă pa oa¬ 
re I untitcJe Mo|a — după orân¬ 
duirea şi voia lui Dumnezeu — a 
pregăti t-o învierii româacştj 
Iară toată, ţara bună >i'îndu¬ 
rerata si-a fetim gen unchii, 
smerii, în faţa epopeicului sicriu 
al dacului intârzmt. A ingenun- 
chtat Părintele Moţa. purtându-şi 
uibUin şi dacic, armura durerii 
fără hotar. Inima dc tăia a plâns. 
Slujitorul altarului sa închinat 
Ini Dumnezeu. Iwpedca unei 
vieţi de slava şi trăire creştină. 
Ctitorul cuibului din care a por¬ 
nit dacul întârziat s’a ridicat, 
magnific, diu furtuna cltpici şi. 
Io pragul Sarmisegetusei, a «lat 
mâna ru toate legendele, ru iure¬ 
şul dc balade, cu Dacii şi cu is¬ 
toria. 

Şi-a primit feciorul întors p« 
•COt, ca un Arhanghel al jertfai 
A trecui o lună dreând sicriul 
dacului întârziat a vestit ceasul 
In vier ri. De-atuu«ii, alături de 
toate j«yticle vieţii Sale, Părin¬ 
tele jertfei dela Majadahonda lu¬ 
crează mereu pentru zidăria •- 
terna a Neamului. Din neodihna 
vieţii da aprigă luptă, tatăl da¬ 
cului întârziat pregăteşte visuri 


Cazul nemaipomenit 

,JS“ 77T <•“> «• =.*• d. l-tmi. d. 

*r4tl» . f*7.7„ r '! ,r '“ , ' U "« l >” P“‘l,m,ot .1 p.rtiduloi 

«V . ■ fArut Urni ari o lntarinilara olaltoare. 

Au reproduc ,i eomanUt^> o».l tost* sUrri*. 

•OarVu^l ltTJ^ ’p*? V" < “ mp,U e * ° W:rUaarcT Scr, ‘ 

It rroT , n - Poat * fl ma» uavlnovat ea un ale> d« 

ro ,177“ ‘'"1" “ U “ <1|,> r* ,Ui . m»drt ro ro..roro * 

I.HroTl, r ;‘ ... „» lm HU 

d^ N r7;; ^ - * • 

Scol.rll _ ,ii Iu . d «.r .m tu.t ,i ool i» iL . “ “ mp0,l,IL - 

c° n r:;; M i 7 d 1 r; , ::*; 7 " pui ' ' h, * r ^ 

"“Âta 7 U “”, - "«* W Em U ln« 7 U Zr T " d ' PO, ‘ r " ra ** 

- pV‘.*m m r c ra friTri 

r.'sr—-.- 

Aflâm din wrrisoarra iu chestiune, bunaoara. 

"**«“>■ dup» ,i ,i mnrU io ., ou . ,: r .“77 ;* o”™”'' •** 

wSj*"* ,tr ‘"" Ju ”'“« “«“* 

*«=«-*•-“; csxrr isr.-rsr- 

plai poporului ale» *| |-«ni aruncat in Diaapora 

-iaf.'KAs -* - •— -«— ** 

.» ,l7l . r "' mUdU ,' T"* 1 * *' *«* -rând iM.râad, »u trobul* 

•A devină neamul cal mai InUUcent da p« l um * 

U - K 'Xr" “»• «*monbtt El ,11 V.» „ d replJ 

P.1^ 7 . tU .? P * ” re ““» r " “» de *nl» De e, M 

ÎX^iS» P,lrl * rt ,u p ‘ trl * ««'“"»'• —W- *• 

•Suferinţa lor a numai din pricina noaatri. 2Su pedeapsa dela Dum- 

ffTJSR tt «MS* D — » ?WSV2= 

Seel.o.ro. mere. Pe lini. *ro*.u ,| .pulroroi te«U problem» 
emoHe “"""•'•««.‘In. • .HH-e en l.erlml i B robi. tr.n..râ„d d. 

Colonii lui, casca q. 

pre^W, Al!L*7,** "■ UU ’ m Uti d * «. ««Im. Vlro- 

srrsî • 

szsr" r ' u ""' “ • •*"* d ' ^ ^ tzz 

I nul ni protestat 
Unul au s'a ‘nflorat 
Interpelarea a trecut oa uo fapt dlvera. 

L.U, '.°i U rl., M . ,4CU *' .! b '*' , °' ,0,r, ‘ Prefro.r.1 .1 U««I»! 

I-aiăr. «perlat de craviUtaa nemaipomenitul ai eaa 

.„7" 11 *? rf ,r »«' "*' dep*rt* roâUrlI. d. p»dn! pplmel s i 

borta de marginea bancei parlamentara. 

încă o «Ie«tA parlameotarA bina r»n#ltâ. 

SI Mu*L seiinferll ri trebplt ,4 |, p0 ,| n , mlnU . rMndr , ,,^ u 
prilejul -- macar Ascultând «crisoaraa — a la runoştlntA de c*a mai 
bunA mal clară «I lapidară definiţie a comunism ului. 

^ PRAGOŞ PROTOPOPESCif 


Modul eroic al istoriei 


(fCneţt hm are» Sn p**g, V-m) 


Omului ti « dat ut fundceecă pe fală 
iu »A ţJndeaeci aecun» Omului tl 
dat ti te arate in întregime apt rum 
1** MII nu ti e dat «A u- arate de loc. 
Suni oameni jtlixl cari nu mai pot 
crede in ei n tuni oameni cari nu mal 
au făli Je ei ţi (aţi de alţii decât sim¬ 
ţământul bitâil de joc. 

Sunt oameni cari i nfcUg ti te dă r uie 
in întregimea fiinfei lor unei Idei #t 
tuni oameni cari nu inleleg ti 0 faci 
decD pe mmAtaie, — adică de loc. 

Omului U e dat ti fie mărturisitor ai 
oremt, tale Şi ii e dai ti cheme chipul 
9* fiinţa marţilor *i de dincolo, din 
vremea fără de oărsiă a legendei. Dar 
htă că astăpl oin vrăjitoarele tălmăci¬ 
toare can, sub chipul întemeierii lucru- 


•In slujba păcii“... 


Ca rafia lo i*l bătră» «a pla**** 
ui uu aram TaHu. ţT n (-ar*jJai« mal 
lăiiAr. «’ar lamenta dimpotrivă, -4 
aatAai avoo) pivi* umiu răufăcătort. 
o*rl atât diu punotol «J<* «Miere can 
tltativ, r4t ei din oaj calitativ, a r 
butea rivalua nu oai mai «Mii pat 
Infari din strAinâtalc. 

lalâ, tiuiţi exemplu, ia Rucuraşti. 
I* jxrtlouarh cart şi au aba «Iropt 
OOupAţiuuA — pretext W*oh de tuar e 

. t»»-afiu, •KiAriaOca» lucrativ A 

*rt\d'C n f Tri ° , uliiViU te/p meni | «Vei irra.hja organica ti auK.-*m>tt 
1/1 tram/or-ln br.pmtdtrjuiui e infimi ft «ai mată 

'* d* cxpJrjA- I docil «v Cfod*, In fruutco ^<rnsintiei 

Stau marii otermi iutermtjinnali ou 
uoheUri şi cu bărbuţă, cari trâoao— 

păduchi inaiiljQŞi şi coujroX-vanb — 

numai pa spijuarwa luărilor fabri* 
°Aub d« arma. Isi trei «ut» patru 4 . 
răgii moi jo* iutâlncşU auupli, 


INDtbOEKlA 

I (Ue, iKf,f voinf tn Uai-luaodti A* I 
u ''-etniile, a tncni criminalilor 
f , U/,f Ln “rceri. «A spună adeoM- l 
*' ***** bri, care sânte tu afară . dim I 

aşa de JeUstahilal 

“tşi‘Ht IUNIE IN CANA 
M’âvfciuuTrij j 

• JlA 

HO* 
ăn 

ta X< * f j lU ‘ câ d Andrei 

gauala^ dtn *” ir{itfu l fnfcmqifitb 
vZ t0 '* dogitei itfgiri. 

0 f°*l cuWicaid 


raor»trri arre»iV» şi ţafuufi, cari 
in ţ»«r<oatele da prustwrUata dao 
lovituri tnari pa la «<>nrtaţii* da a 
•ifurar* mu pe la vumi. iar iu epo 
cile tir dmnnacaia şi Juprc-iuno tră- 
aec ebo mila insuitantâ a •«nagori- 
Uir. î» «eteptarca cătuşelor iihăvt- 
t«Mm de ob>euli urât* şi a co*t«uuu 
ini vărgat, to fino, plevuşcă «teii 
atjktril, tutra IratMto pe spouui, din 
| taotagii do mlznrio şi din rapuţun» 
ra fa ie. ou mai totnidracA de mult 
Lxataitiând «pa» uiui doiiarte t>« 
aceşti Imgat . i bucuicflem. adunaţi 
aci Uiuşi.do <le prin toate rig »lrie 
Osi'hMituhii şl Orient uiui, iată pe 
scurt «am ce puUut ofta. biatuuve 
jm dina utilizăm clasica metodă a 
a*cuisu*ri!qr şi deo«<biril«ir; 

Brtgan/ai «iiu Californie. — vor¬ 
bim «ie <tu» romanţ ui, tU* *i.ua» şa 1 
4ri*i—şupIezeai de ani, utilizau cu 


f toţii drept arma emunâ, revolverul 
cu ba toi şi ceva mai târziu, pi«to 
Iu-' ru repotiţia. 

Hrifanaii uoştri falituiiti. mai 
pruchinţi şt mai umeinitnrşJi, utili 
aenza mimai voutuul calomuieî, 111- 
«uba irrovul&nl şi artnuiioutui ipo- 
nrit. In teiul aeevta riscă mai puţin 
şi aâşttfA infinit mai omit Jji amA 
nnat imporuat, pentru oâ al • d« 
natură nă ne ajut* la identificarea 
>n lotdeaune aci*ş| 4 pot lagăr» Inăe 
>ţt. tuni in i/ujito pâcîit 
fo Niitur oa doză ar I» vorba uu 
ma» de e>. n'ain ea nioiic do obiac 
tat: ii Ştim noi pe gabitetui u«»ştri 
Paeififti iltu invtidat ş» dtu voniţh» 
:itară u«ai uiujt <je • d» dm con 
re. In 1 1fn «uJ ru».boi ului do 
pilda. Q tuut< ,'I Şl aoua — piu* zero 
noua — la antă. ai au rouiptat fia 
ca dezertori, fie ra ambusoalt. Dar. 
o r«H*eI. uu • vorba ainuai de ei, vi 
mai alea do •«-*«« ptt nari galiţivnit li 
» 1 ujv*o 1» ii «uvţto, 

Aatfol. «a fotâmghi) 04 anuauţi 
tşiMTifti bolş«*ici, «onoAttieeni ea 


potlogarii noştri, «ă masacresn câ ta¬ 
va z*H'i de milioane de ort^tîui 
ti'ourie bmc, — m ropezoau inoen- 
diatorn ca a*şi« liullanl — aa fdoul 
ncoartd operd utili pentru acipura- 
re«» pdril f 

După rtxboi. oamenii uoştri da 
•tat a'au opu# înaltă vroaie înainta 
«J<- a dcoepta tratatul mmirităţilor. 
adioa preponderenţa POLITICA a 
uuHel titnr ţn Ta^a RomaneasoA 
ISUogarii galiţtMii au proteatat 
au Agouiot: Se punea m pmnejdie 
y*<etl / 

In lumn «'şocurilor repetata ab* 
d lui L1TVINOV pa ta tîeue»a şi 
pru» alta părţi, sa dat drept euvânt 
d» ordine pe iatreg ampuinoadal: 
ÎQoruiAicu uiavii 'A a bolşevicilor ou 
Uit Zelul de ev uia «iotnoor»Uc« şî b» 
noftnnbiuie uman«'âţii: Uukuri. tu¬ 
nuri tri A Antica, avioane de bomkăr- 
«luiDut. mitral o-ra ca gloanţe Ln* 
H-adiar -, gaia aafixumlo vi vcxi- 
oonte *i alte nuci nimicnri de a- 
eA*U'a in oanliUţi «norma 
PaţA «ir »v*Jsal& situaţie» avidunt 


00 tocmai asigurătoare, uatiunaUş- 
tii au cam tuoeput să murmura 
Dar putlogazU au «i otrit Imediat 
ou catar 1 nea : «Derv vd alormaţit 
Rolfrvlcli se Unreraid tru rJcwă- 
ral. dar pentru o Puica sluji mai 
bine paavst. 

iu uituu» vraota, o altă Iurtă pe 
şifistă a început a lusoUa eatuaiaa- 
mui umamtarial şi parlamentar ol 
faliţldDiior ouftn . ANGI'JA ţsd 
ne Irduncdlh 

Cred ce aţi inţeica, d« o maniart 
globală, rutvatiica iucimA şi totuşi 
foarte simplă a ,urgum* ntaţie%t «ta 
reotîpe a ooţcarilor din preot: Tot 
e« poate contribui la cunoolidnxaa 
şl Intiadrrca doininatlnnii iudaice 
p<’ gloh. cete lu slujba pftoii După 
oum ortt«i ş» oricine pune tn pri¬ 
mejdie nevastă siuislra doauoaţie. 
eate il»vn t«t din oficiu duşman al 
pieii 

lală prin urmare, raţiunea unică 

autipaoifismului nostru brutal şi 

categoric. 

Nicolae Bogcfcasa 


rilor. caută a despuia pe erou de lumi¬ 
na talelor ulei 

Plecând dela adevărul ci istoria no 
te explică», nu te IntemrUui, pentru 
ci nu ar# nevoie de acest lucru, pentru 
câ nu o durem in circa prezentului ci 
ca pe un stindard tnainie, trsbue tă în¬ 
ţelegem că rui ne-a putem epropia de¬ 
cât prtntr'un anume fel de a vadea, g- 
ceet fel de a vedea istoria cate cel 
eroic 

Hodul eroic nu ^explici» Insă ci * im¬ 
plicit istoria, o cuprinde şi o cheamă 
pentru a e ridica prin afirmarea măr¬ 
turisitoare a oremH fa rangul de mit, de 
legendă. Sete prin urmare o îndoită 
funcţie a istoriei ■ una evocatoare fl 
•Ha mărturisitoare. Pmtru a • evoca 
tnsi trebue ma» tniit si o poţi minurlsi. 
Iar ca ti poţi mărturisi Uebue să iei 
parte Le lupta de tnatr # a neomului tău. 
tă iei pori» ra toată fiinţa ta ta fdeea. 
disciplina fi holirârila politice ele eli¬ 
tei luptătoare a neamului tău, 

letm-ia se Judeci prin hotărârea ofe- 
mH tn curs trăeşti, de aceea orice Isto¬ 
rie eete e istorie mag mu li mu mai pu¬ 
ţin politică. Origina Judeci fii ul orice 
este hotărâre* poHftci şi Istortcg a vre¬ 
mii tale. Eu taie fi origini fi finalitate, 
întrucât această hotărâre impHcâ vede¬ 
nia unui dup politic, a unei noi înfă¬ 
ţişări a unsului înaintea armenilor tăi _ 

fi aceasta este tdeia politică. 

Aceusâa este ungur $ reeiUatt feţi 
de care adâncurile de fiinţă a le puterii 
revelate nu sunt docil realUiţi ia prefa¬ 
cere, realităţi imperfecte. Urnind tn îm¬ 
plinire — prin dreapta atitudine — că¬ 
tre orest chip de realitate ideali. 

Chipul acesta n u se tealizeati inte¬ 
gral decât prin Izbânda supremi 
asupra morţii- Alunei faptsle celor 
morţi Iau a putere nesfârşiţi, elibe¬ 
rând — fn împărtăşania Istoriei — t- 
roul fa legendă. 

Ştefan Ion Glieorghe 





















































Generaţie... 


IAmileir unei generaţii «* pot deduşi In mem/entul U «ar* ru/Utut 

* *vgruntnl d* dufer*. Dtobia atunci rertalenţn d* w» Wi t/i.*guHfl. 
b* l* v alA trrinlr'o Incrtrdare care o va imimn* netăgăduit. Td>** a- 
ruf tel ladcrtvl dă încercat tu) in aorta c4 pal ■And *ă mirt* tân- 
tarilor HAtfrutnlce, Mit, creuc* trie ţi mal i*mnU*<**H*>. chiar iuţind*. l* 
t» fdftMr pâttd la liman, rrv+'ţt* il m pe ader Pe m toatâ plenitudine** 
Oricăl» mf» Irjruri am fio penerafi^i, otie&e aW«w»Kn a** ic<*+te din 
trdtrt'a ei, nu Irebuc «4 pierdem din vtaitTr eă, intăt de luai*, in Mtleh 
moatlr* ori puţin, o generaţie c*r* l/lori*. Nn ta ffiaAn* Io iHciatirc ni- 



DE 



FX/tl/JIIA POEZIEI 
TtSKHt, 


Dumittnrft 14 Martie a<? ora II «H- 

. _ __._ . m *T«a ioo I» oala ■ Vlo- 

mtr din m-rtbililfUile exi/tente, dorst o»i**UHaa ti na font cvndu**i> din fi | VKr ţ. <fF*ehi»<-r-a mit» 

lugicu I ta «u 8 n»’n<f), m puexiel 


niru teferi*. /niofJ. nuna dară am ani g> ne raţii, »r ţiu J. aJifrt cd 
penlru nreftifta, — nu infcreu/uA p**n fdlr ferit,, — ,MR ovul lufde cu 
rtaUm d< Irg-ndrl, Jar ţi prdlrUţrri duxroau prin $emnificu()n rar ora. 
ailârt drtlufim linte «rfifuni unaairs. a aor/lvi dertin romi fttOfO. 

Ornr- a caratlert/nl lotul lit oricât"* dinltr şrneraţittr oun^rculr a 
fot! fAjilu! istorie. nervi! In U/*i* tmf*re/ur 0 rUr de a abnegaţie neon I 
şurutA, ţi, undi r'n runomt ftr.t «nte libera dArvire d* tine. A fot! drfa 
rttcepvlul 1 /furiei nuntire. In gândul ofurtui p*rpu>. ruprupirtru dinte* *t 
fi peUtdnlnl din rsr*r creştea oa. In Prrmuri de rratdţU ţi oprimat* «4 
t» dnprindd voluntar de rine epre a tmplini un fapt demn de irtort» 
iota tber imi e/t/ uidi ar veto pA tertn aei nume dtn epopeea 
meurc d. pealrued u» Harta. un Aeram Iu *kw n« Tudut din KAxWniH, 
rari au ridicol fopJul teluric la fmâlţimen nofiunci de Naţie, au ştiai pA 
tnh. fŢcdtrd un J*»tiu 

Vf* Bti-u u tmr* in urmA Oamenii /au J./prin/ de fi* Unu* d» elinului 
admirat rrnţmj td t» ţttarp 4 timpuri din ieiorU l/na u tort fi 
raţia rOrU-iul*i. dar m t‘a dovndtt dc\H»rtato*r* prrtulimdcni. FuprtU fu 
•or# i* n împlinit te trt aproape dumitrei 4» •mi, — fapte Intru mm.o 
eroice, irit*yfti, dar feln. l*Aal futile, li contureaad pmrfmei de tun* 
ptilmdagiu 

limeelal a (rentat »*(> r uni ml rt Şi *t. tlmrrtul, <mr* na treu mJ |#r, 
me**a *>>*.< dm otf.cfiutile m, ***** cd mu cotcepunde cu idealul rtkv. 
iţi rt.«M drum..! pritr tot. Ttudm hei u vkeltoeţt* pentru Vndr^fUTcu 
mifrulai irtarlet 

P^pu imU ca tnfUairt d* mim P* p*rt**U *b*Mk#alrd. te (Mttea 
d*trtu*i v* U\n'.lr Htevtvi ^ne" r n(ia mrn a pdrit intru edrtw mlmrtmfd 
pe bande VniţeUmtl r<**t* a W<te# de of* •nurori* hunimeud dintru 

rtKT,m! IU* Je utunt I ft* pierdut lumina A »n ei te *. £**m * pr* 

fmt I» orbii ţi rtdtaf ** enfletut ei. * aeeuţtd pmleu o fi cânta dn* 
mul, mu un turtet nan teii-nu»*c.te'Mlr n#m ocolit*» Au fort aimlta. A 
mmr TrlM* Jo furt * ruu> Motiv on p*rU »i«W *4 humo*, eu 

pdimr puţ*md. cU mnw grrtd I* cam*reţlc tehmtucf.e inhiv^tur. artârl *d 
*e ir. a, hmAttu unei pcct»nd> 

ţUim-maJord a m **4 « teMlr cm Ic* pe bânede VtmrerMrtdţti. Lh*ri 
ar U mai c**Ut *Şard. p*in ampkerrie îmbiat•,*ar*'lue $r*-"r\i ţi ar încep* râu 
hrml Kf»obideau tort Iml^nU la tm/hiri fi *».!• luchiţe. Tinereţea a 
pu re, liAvrlt rw pAr in.fi.. nedumeriii, ea'acolo, Idnp* ai, ed-ţl r*gd 
ţeaecd hn.*lea ţi tA mAsaur* «nai bine goluţ m u umplut *dHU d* tmrţurt. 
Moto ţi Mart* *u dreptul td fe mrtr 

/n*d rt meti temAantnl. ca şt evlebilte ţapOincdioarţ de rene irturic, 
poeţi., oi mrrgcw** drOninv ţu/brul /bucium * *1 acriul tin*frt ră 
ruin t *’* rtpmi rtm* te 9 M**M **<l* *-• fncb.^4 curtea h* % uu o|te- 

Ctergc CiuffMMV 


Vutrt 

Fuod uir» uttoutw Ui acmi 

guu la noi, «ou** n* m-ai 7 or»- 
div'4 a p«oxin (ioaro ruutâu« 9 t*, >0 
bitorit da r-U M o »unt (ovilaf *i ta 
p»rt«. 

foUama htetr*. 


n/VANTLL >Ol' 1>K VIATA mc 
KKAMAN A M MAI DE OKI E 
CI» VIATA MOI’A 


0AADUK1 PEMTBa TAHA 

NOD A. brutar a M-lmi FRNKVT HKIt 
NEA »pir»U ta roWtla ro»tetei 
H*»«laiala> Interorrtrate mimm»! po- 
itllc a] tlarrriolol artuat. 

« Uaroi • «Iteamnli potlUte o« pot 
apar» U tiatf rAfpâaUite d H* r * au 
•uraouJ rrlot ca li m liltmpU a eoni 
lar.ro. nirl chiar ta toate rtep4nliilr 
htoriM. Nranorile cari lutoldraoaa, 
eu orice »T|kQÎ*a •« Ar •- 

plrtr* teratki fn atuirirntrte It 
1*IU rtllri mmrfil omnllr. 


hbnhvl 

culturii noa/ir* ridourr cete /cntal 
florie fie rtâie* dl jltnoretuioi, «Atu 
hi bit pti HrtiUu fi oui mor» tar unt 
la (iioarte p*vulru..lul*. dotormi 
nuna hidarUd a toiaU 1 noastre dd 
ruirl, anildtU o tot ce cupnnde veo- 
cui /tomite ir* noul. 


URAGAN DE ÎNGERI 

foţiia d lui Mutei Ate^uaidrraua 
d»t» .J.eoodn de îngeri» are o arnl- 
•uliul* pe tmr* nu i-utn cvnotcnl-o 
P»i**o aci. 

Cucernici a rn ,/vi adu nr face 

ru iubim chior. 

l om rrrem te cadru! unei re- 

atmrtL 


CAUT# 1‘ENTHC DOMNISE 
volumul 4c p.«iar al portei*»! 
Vlr»i| i UTifuiopol, ţa iaaamiu pro- 
tra au tur 0 o«ua «I farkiU afirma, 
a telcatatei tea. 


PREMIAŢII f 1 NOATUUm 

regale 

Lat tl Roita n Irtelau HtAnaora, 

»f fi aditati ga Faadaţi* Premia. 

1 lur, — rfupu con att ni» «put — 
raui» fericiţi. \r f t d* dorit ca şi 
t-oadiţ Ua torhaiea #Jm «ditarr te fia 
tet atAt Am fericita. Ar ti picat ea 


voranrl'.* lor te aparA In librârti 
tiplrîte pa hârtie da împachetat 
masliao. 


MIUON KURU 
Minuţios * «afli o biobibliografic 
tipărit* i B editura IfbrArieJ »Pa- 
t»I Hora*. 

btrâdumlelc Ivi Ilinui 8urv «1 
tiparul d Iul ParH Saru arua« dat 
o pr*\itm»Â f| mult nrocoarA j ffl . 
rr are. 


Opinii 

lot legea deruiu* 
mirean 


UXBOBtL ÎNŢELEPCIUNEA NE 
JUDEC’A PACAT - fi ana mia. 
teci Inţetepciuooa teftigh aumui 
pcotra aloarrra pUaarc a omului pa 
drept M auMlrftf grofalA, «a ft im 
buibarsa cu ale tropului. Iar «Tiaia 
rniaţii rdacumpAte înmiit inţ*in> 
rionile goala fi, daar<n*, ITSVS a 
apua cA aaot fericiţi «ci «Araci eu 
duhuL Orttet ar fi ria boicru luru- 
naiuuului, II 8 UN a apus actfcl. 
08U8 «tla ţi 1 «rmela Sala credeau. 
Furişaţi 91 wutacbaii. stepAnii pe n 
Ulrpi iuirta Ukrvtor. ou flcaau da 
<*Al Turbe, atât Am nabiini era iste 
ivfmiuara. «j rsirw se fAieau. Se para 
co. latetdoaui^a, a cam lipsii istate' 
acrea Uit» minţile ««ci ala intetepţi- 
ior lomiL 


Io pTooctui de 1*0*, ml aJeruia* 1 
r»au car» m eu roU sU«t* 
r o sur* cotlrepOate. eu pri-rlrc 

la 'înmirr* FMaa)ilor. 

Val#> vnrtfS u^lt-r, (UUOMinl O* 

Pa citate» pc cave tfrbue tel dea oandi- 
dM»i. pentru oaopmtrr. ane, e*rr 
b»#o>uai uni «urnrs, p* cât de tea 
u*U>r cvr(rolai pr-op» tUl pnu»rj 
4t«s pentru boaMte. <W>ot pel»U- 
e*UBmais 1 ferice, r» diete la modal e- 
fi ta HtmrlcA 

CtNSiala. car* eu mni;n . r* traPoi 
04 trtrRuci ecaMOlt oaa Bei bina *M 

aeeoţll «tecv roii st guv«mali*i roepee 

Ot. 

ia «/e/fi da aeeat iaers, «s aud turn 
v marş aadropteta ea Ier aa * 0 / «fi sa 

fete pmoţi « faldul ri pr«e li a» 
mult, la raport cu «alarmi de mur ne 
pe cera.l priieafte »*iA/.i «n pr«ei. 

Ce roet mal ar* an urrmmunm axai 


tend nw fw ti «ni eer'Mda» « 

•m dr «rnufltf 91 petro dc 
l*«l tsteali Iii «a «BMftt, te o> 

and rte te m O puiuţ rtmori 
fin OaUpr m a n aal. dia cate la 


faru» opt 
(usHttrf 


K« 


CALENDAR 


joi 11 matîtik 

ORT.: Sf. Mofronle. PatrUrh 0 | 
Con * ta n U nopo| u I u . 

CAT.: Ht. Eologiu. 

IU*, acerclal A». 

Apune IMS. 


Radio România 


M.CJ; Radio juraţi. Sport 

Coadmtanu omrertului dmln. 
du.: Simfonia pe ua cA^tec tr*ccc: .j. 
la mantr. de Vioceot d Indy (pUa 
tml Cer tot). 

a 3-°0- dirfmrtite (diacvf); 

CAtewui de oca#i J pavirri. de Da/fc. 
oro »i SeruuiU. Oe Luei.r Tdcf.); Fo* 
de Wiokier p TaOf'O 4c Moif .1 .Tdef.j 
Cfietai da Ram»--/ p Caroiina, de Vt k i- 
ker; Miuj^ru : i H-mi. de BooIaa S er. 
•Teief.J; Scncurt* ut. ui de fr,, :tr% 
H L*d**— d/ 4 fu>te» mea de Dotei 
Gerc, (rocs: Pi«La * CohnabL»); Mv« 
lafltnii erdUkâva. de Doad/ioo p Sfi 
punem IrAgum». tu cui, do Jkiiţu «r^, 
(roc< Mic.v: Cooacont>n« 7 cu); Hon 
’it (ruu Lv#=»-H. W. V.l 

•JAS* J ornai<4 pentm *Xaki 

Rmbe froncete ţi jţer >iaaC. 

*y$+ Ultimele ştii. 


<1 

ut.tr 



•. >+ 


Poq ii piatra unul Mormânt data la u parte 


Cinematograf 

Afirmaţiuni şi realităţi 


i4\» ntt*b 
-•/bt la. Kitaii 


A Morţii 


Ol Mutei Ratimai da Tuftwi 


Ortrtmi V teieauf d* fumam ţn m Hârtie Ateii» «ml Wd«mi Ya*i 
Arm* Sc. MMI d.a 4 teC. »’a p'JLu» j ' a orn . Voelîe D - *». Cruteţ. l^amir 

4 Hw*ţlei evoelrr *te Ut^ve «rtutel ‘ şan fi aNh eun fiu ao mu, are t .oe 

•pfir-H hr, urne te tvfikdtte » M« e » >L PaaaufcaS*/. v •« .■*< 

pm\ui furunrtdui V şi « a* apuaat 4a »Hâ umr e 

miv 4 a ■ttlfAarţ * laurW umpwfi-] Mu Mg me» »*r •»f »eb. 

Uwu.j te eu. OuUţfUi lUW » u.»l‘-fi»L ' f 007 Im b*« «, pe g;|a -Al *â i *t> fi>,.g 

im ţi 9 ţ m a mg b » [ 1», por t a « st • ® te m* dur •» 

I au Pvrritmod <*e I •» jg O. N T, a* 1 frMMUi dumu-lWr 
Uanfi e* imdraam «5 4a gpel«. «e «fiu \mpc*aro‘ tu itu- 
teUmme ţa 4**u**m»»l ^ fiurtls efsTdaatagtmfte» gte Efit 
am-Wte furuail^ ^ ^ ^ 

uo cpu/Hţui* M g»s»p.4 tir mori ua» ^ v; . ^ r 

M ai uo a idcuţ atdtrtui »te> uu* a*A*A « f] 

*o*e**'vml. bag*m 44 «t ■ ţ *»' din o trai ohm -r. 
tat tetei ^ f 4 »i te 1 ; pea tw aMW am«( rnţ/ i uu c »wa 

a>r# ***»vi/ «»i. Au 4 M g*mf\* p futugi pi a fee< »t,«. «.*« 

ATjRHAT. «. AH IVTt ^hVr «1/# ftc- *** •*»«(_ ^ / v Tf>T 


laxvftl TE A VAfirt. *»■ i tVaesurli 
■friPopefipr Ittgfr. r>d« 4 .fili>T a4 1 >eV»v-; > r»r* ţi fi< 
lonnApldJui. do»l ac V*nj>hv>»e fi J — FiciobiVA. NK^4utfi 4VWbuD 
btt* fi I 1***1.. abn - t Sfi e».*i*i«ii 4» iliiiortu do - ’.u 

•i\nl iu *iv*k. »«! *» fi* "• • -•*• r &\apcr*‘c, curo ţ- ». 44 mlnteu urpv* 

Ce pAlruvsoÂten oobi avu tfobni Ifie. . U ******* 1 » ;*va Murtn. 

<e*t Ai Toeiit U «ivrutAat urlr o» i ElTtîik Fit \ Iţţn si *! 1 

I ttO f u rt 4» ai fuma de April, poate «4 i S 1 HTcn d^iperfi, «u poale n#orl*. 
|aif»art «Vm# »i «vir. poate fio * *rw>- j E sortii Ui>u« i»wt fia tuUo. etfiţ* 
j MUfe. «H® te»«»«a ft*moo.eal talc [om* mat eblvf 
| «rtattUU Lrfii fam! get F«m>(il« ■ rara. 

«Mttţ.1 tupu. ha o wo.»»* irpprr ! U-te daţi ftuşl» u* «mrapfiat gol. 
Jar Hm* Msfdflma sui Kffiate Va- f lat ug-i nu 4 ««reodfi. 
eiovrfi. etei hmif fiia Aniuateasu TW! «Maia ol* unuuru t st <W io«u pro 
miţi. mintea t» erou sfi «tie m«a { prun mau» je Ia portei • sa umb*. 
turui l Oi >e rt» dam ««ger *1 teog rtre^ ga*»d 

•ian* ie «urvefi’a. 


«late va ăi*pe- 


hd ar» 


IV «4 


« r- 


*4< U 

MMM*. 


•fi te 




tfiglH 


r h a 

d 9kMb Qtt |lfHI 
Vi# C«A>4':4 

iwr *H<. MW- 

•# jmdU#h#4 

y,*u Cbtar <* 


itv. ţo 


u*u4*. J e ite 


Am la {ifp.sr(.-fv Mcn !!*•. 

L’inbră de Uget ol disp^rfiru. «mi* 
Itet* 1 te! 

Nul otoi olul» dNilobffi plim* 
tel. In teivjiîâ. In arte, te plani.-c fi, 
la nrc*<’k*gte, In do#Mume«ite rer-.. 

L tu gfiu. \haaa »a «ailiafi 
W va» talfiiut ca El la ptarcrua lai 
ia Uite ia /fiptura u. 

AUmn îs inţeîsgps, vev ouai. vet 

y ev!»-* ■ uruli |ssk Urm, 

Ba*eW taie «or aaraius afiaterul 
rreetiTi al Hiaru. 

Lumtaa a*uvfir»h>I Hi «fi dmefit 

4» <u*Jmi pi sreebvLe ffipvsn, lafe. no* 

fonotte »lga/ Pw. «Kîcua- atei 
dmchidek iMoro. T, tel. 

C1H1L Y \KMV. 


fapt. 44 avem a« «tp prolruoral pu 
♦ • «ara o* ln)elec« u*< airaa 

Ataad. se taeu X» mod ItruM U tx* 
barca. Dupfi m som te a* fari ufi 
rw prooftioeT Kiku s pombuitaU s- 
efiitafi tfi ape* a m> putaa 4ft 4ia ndv 
««la aoia’ra as as u n ufi r m h e» Da) K* 
«•cum «fi a moral «i tmgul, daofi oe ts 
tnnm aajMtrw saxwj diulr» t*e*ol4s| 
in sed’.tt** Meoblma 1 »nu»i fi a tn-b- 
i'er o-i «um o* fsc* cu oumrss te’iU 
ttribr. 

Cm» dwprs oaa*Mt>a. *tu •* fie »««*/•* 
rai*, tel pamm deflu tl«aA gradaţii 
mie ptacrui la felul a sete a prooTu) 
ti fie in eunut eu «oaie pr-*t-.«**r»e ae 
pAtrua tearea tnn+eueb 
a «nerteflter «*b- 

Imi Praoi») erfiml «mmm 4 a hm* 
la ii mp. ts efiov# te Ir «fit ma, apnm 
pa de Car. rarfin u-m «fit «te 
p»Diru pAeavale owunt» wla ssatte. 
«fir., ccavifi «te»*»’»* !«*■ 


Mărfii Amautu 


ÎNTOARCERE 


Fvm 


r a» mţate. 

H sfinţi te 

teama H * 


i«b aUia 


pnv» 


meu 

Utjfif, 
n t e/Bt-fii, 
* JM 


ConferintG 

Sat, TiBCftmea Româna 


Spectacole 


TEATRE 

OI £RA k OM AN .A : R- k -.J ,i* d 
NATIONAL; uusiaca: Aiond; ( C 
<.'.vonu pc un 4«i de *bupL 
REGINA MARlA: oumoeu. Oe 

f»%tC 4 : CîcA'âj. 

VT.SEI SniH circuit. 

Al HaN URA- uj/cr Aii 
M jDCRN C»b«I alb. 

LHâA CL LTl KlLAi Cubul ceru 


cow 

H. 


iaan*'s ot* 3 Ura 

ve««, O ea H. 

CINEMATOGRAFE 

CAPIII.»* )J HUI] riwnul 

«t >unfii. 

Alto AdoicmcBţâ (Deep/Ud ia riafi) 
pontei fi <w»ia,»tetare. 

CSNfltM \ A. B. V A. Matca gaibraâ. 

ju.’ae* fi rrmpW*'.«:e 
KOSt Uit*«««, hr^n.., «1 
rfHTS K far» ft cuesplrtere 
t’Oni'M: Dwm.’tereî teie^ r V 


retţalt* fib «ral 
mm fi fini Seba 


isustm i-tete 
rvOs/. «a vv 


J>» pro* 
U rveifiam 

bna, preta 


Tolba cb safeii 


VOT . A ar oefra ce Serv Vevmm. Ji 
nat gi «usb pi** c*?e, 

CARLD’JN f ngunie lapdd ca I 

be-r« Hotefsmarf fi dna La* 

• f( Ceai «4 pdM» 


tteetia «nu 
DaRLT P>cg, ic lemmUot yt teh-TVi- 
Tia sateatar. 

MA>K)V fitMufl's 9 . Ttivaeb 4a 


Oela Academia Română 


mn njQtrti; umnacv 


* peCioţa tuuofi a *»- am Ibs* 
.#«* da* f Harfie a. c, fi. Ale* Iu 
tem. {MvnHMelT Aimtemfi a «* 
*u *t «roteusarua tjeâoţr-m 
■a VUiit ra M-i rnV *'.t«v 
UT n*,*Ub | )«**»■, Ui» ;U n 

unse (teşit 4» Aosde.'ina, bir d Sfit 
gofieţol " ta tei te« Wte l tn l e n ed fi 
t ,. f AM u w si# u:v jr# te«e» 


fVu 


* 


Frm 

4fi «n 


alumi» 1 . 


Hai 

k » 

eu fe» rn ou ruf i 
te* G o» tetei | 
dtefrr-fi Mofi er.. 
opune* tihn* uurf om 
y «m «aitrufigi # fiii 
te ?***} 


H tel D 


te Oferi fi 




VIATA HEHOM 4 NS: 44TA 


i t'Sfi; -i* 
rrmâr ;» 


*♦ de C»Hfu 


Cirfi 


■ tfidfi 
feteşte 


rfi 


*afi te» te 

'UHfr.il 


RAMCH» fi (DCI 


I «teme» vtdt 


* MIMA NUM, 


fi4fiU 4fi 4 kdpe», I 


H RlRt | 

•^«rnvaţiie xtmv.t «r 
teri ptmrtam pena moli 


mari dfi 
4 fffifll 

Iiteri'i 


.*i ,»# • - n 


*ramt tuaob 

fivOia ţ tmotj 


•">* - 


1 • 


f Ftefe 
' -ies *mi 


Ifi « 

tei-* 


fi* «iTAmfiufi* | 
te tepufiţii le / 
m tem» te 4 


ten'îfi fcfio fi «tefeH 
>*-*«’ fien aiptej M. 1 * 

* * fose 

«*«Ks , 

4fi *4 m aa *A, fe « 
AefidH «ţ epi m> , Tţ 



rol wrsu 
nu4 aa 
a» fi t® 1 


rr 




te ajnaoc* a n te 

te fi ţ am* 4 

*• Pfigkla te tm* 


Titu 


Cronice literari 


Maiorescu: 
însemnări zilnice 



m n T OViafg .las fit,/fi arte» 
I ^Ter-tee fi» «a -*»* * 0 * 

l fit »*s *l<mw«s «v • v «w 


!“> 



te «teb. ? hmv -ţy 11 o» 

! "«fi «fi m dm s*fi 

1 MS <». «u • >sieur« 4* 
‘a Aifitete «tete «#«4 U# «fiţ.'ţu* fi» 

;1W* Stea#, sa fiMVftMa* *«e 


bfi^ rn rteHtej 
«fi- «fifififetefite ţfil 

-*ma s4«Ite«Mte fe* Ha».. { 
-a a «mm firtea .teri «ife I 




rit* t 
lUMv-m «a* 
fi*A«*rififi fi 
» *» » > » o*/» s fse‘•-^ ,l *•* 
fiefi avrifi li Ol te« 
rteffi- Miqqi.ail>M* <*** 

- • B tete#». /. H** 

w mummmâK * ** - 
fitee , A* imn l>» ■ 



); 


: .-•i-.vfirsm» ia» «••*«.•». au *4 ** 

9 « • «v» gMontas tMtebeav» 1 * 

, Ltes a anujari fir fVAteo 

am «*ri. duma*I r **vr «A * * 

yefi *» piu** (M# #« > îs» I 
gr#» «tem *fi **f,raaa/*-.rib 
• «teNt» ! fi «a <*nfi 4*te 

4»s i *» «şefi te iteo d at t «al trifeag. » 

««smga « | W Ut iu.mfft fi 4sterid a emu 
fi* | si Ahm te* a* «bau «*** 

•ornat fim j fia**« — 9 fiug»»# riP« A. la 
4» fi * 1 " ! mdafou «tee fnOdoapau* «o «mhn cri 
>mfi» te I «riu r —f » fel .mfirimui swm | 

I tetefi v fi. j fir-ia «ate filrie ms «4 fii gete «*'**<*« j te' 
fit «fi* • I Sfi#'*fi**te* n e te ffi rr#. a», f* pntmvn ’ rt 
«fitete* r j \» gw«4a*te snesa-teri « orrtm> »»■ î m 
l 0*4» I ***+ fi. rt u»t no 1 4* tec ş sfe 1 m 

fit» «te dom dm ] «a . . *<**4 n, fer#» *1 y fie # t *4>* 

gat* sg ^«4* ei A 
*p*rt Apm mm»**. 

fi* P»i ri rilT*e • mmtutto/fâm* Ae |Jr- 
[febte «s «4*;- am-' *# «el '-***♦ C* 


•îm naa- 
te L I «t 


. ( 


«fior fia** 

I «*/* *|fi 
fetea tel 




»w. mvk fa ...... >, ^. 

ga 4aao*.**i 7 ^* «■» ■ v 1 » r îm.- I fa «k- gma ma#t 


Morii btamihi 







































































BUNA VESTIRE» 



OUTICM 


OeSbaterilQ parlamentare I Biserica, altarul Tării 

---- (• finoal •«tundă tnTt.tU Ul.ltt.t.>li.i r»l««lnf 


CAMER& 

jptfntpic tfeia 10 Martie 1937 


oprita « ta oro * d. 

"J, d-lui Petre (jhiaţA. 

*■», banca ministerială d-nU: Sassu, 
rwrvsrs. Canckov şi Bentoiu 

D C»H BHflTTAN'U. la sumar pro 
•Jează împotriva abuzurilor cenzurd, 
^eriodu-so la cenzurarea din ziare 
d*xir>ulwi rotilit 00 OCQînB dlv 
* wa asupra incidentului diplomatic. 

^ Arată că in sp«oal a fost cenzurată 
i0 |0f.l«|.« “P 4 ™ 1 * . •" . 

T»mr»" 01 w ca7,a v,alei ,a Parts 8 
]juiCaiKitm\ D* a ‘"Cheie, «punând: 
vl^ul tiraniei $i servilismului dm 
^ m ,ni aduce tiranie st servilum din 
•ijrA 

p. ARMAND CALINESCU protes 
j d-sa împotriva sistemului 
Lnavolnic cu care înţelege cenzura 
S-jj îndeplinească rosturile 

Ctr* biroului Camerei sa intervină, 
ţintiră cenzurarea unor desbateri ca 
iLc peirecutc cu o zi înainte eon 
gtyai* o lasUate ■ guvernului. 

Aveţi nevoe — spune d-sa — de 
jnbun excepţionale nu pentru a a 
para {ara, ci pentru a vă apăra gu¬ 
vernarea dvv 

0. PARTHEN1E DAN spune că in 
vara lui 1928, ,a Sunarea dela Alba 
(ulia a partidului naţtonal-ţăroncsc au 
lost invitaţi şi membrii corpului con¬ 
sular dela Ouj. Dc*>emeni si in ziua 
alegerilor efectuate de national-tără- 
fodt invitaţi aceiaşi membri 
mi corpului consular, sa constate „ac 
rim" libcrlatca in care se efectuea¬ 
ză alegerile. 

Iată deci, oă acei can au provocat 
©odenbil pe chestia zilei de 13 Fe¬ 
bruarie, se aflaseră cu 9 ani in urmă 
io aceiaşi vină. 

D. VIRGIL MADGEARU spune că 
n’a fost corpul consular dela Cluj, 
ti ziariştii străini. 


D. PAMKIL ŞEK ARU «pun* vi * 
choi tre| Ioni • prr^ntil an proert 
«*«• lege din •olhatir* pnrlamrntori. 
cirnio | i‘i acordat urgenţa ţi pr o 
rare arai ai m verifice aituatia lu- 
(aror celor rari i’aa strecurat pe cil 
dubioase la caprinaal câtiţeairi ro- 
mâneaţi. 

D-aa a aocolit ci nu e potibil ca. pe 
cale de prescripţie ach Iriţi»*, a 

crtifenia români. 

D. OCT AVI AN GOG A araţi ci 
partidal naţional creştin este «cela 
care pentru prima oarA a pus in di»- 
cufie problema rcviralrii rctn|rni.lor 
postbelice, 

Adevtrol «Ir ci in ţari vr jclsrsc 
foarte oumrroţl indivni, cari nu simt 
trtâ|r.ni, cori au ficat anumite lor- 
nislitiţi. unii a‘n B Urrcural şi an de- 
%enit prin frauda aş a zişi cetăţeni. 

Ponle o jnmMate milion de oaaienl 
Râsete iu cuprinsul firii noastre, 
▼enifi din afară, cur'., iu temeiul tra¬ 
tatelor noastre dc pace, «unt absolut 
oameni cari ar trebn| ai |i r sco»i de 
•irL 

L> CiO|ti apune ci atunci când era 
min stru de interne a trimes pc d. ge¬ 
neral Poliza iotr'o misiune in Mara¬ 
mureş, unde a «Ut trei Ioni, având la 
dispoziţie toată administraţia noastră. 
$ a constatat ri peste 45.000 e*te na- 
mirul acelora cari nu «unt cetăţeni, 
cari «nat Intruşi in judeţul Maramo- 

In cartea Fraţilor Tharaud tLv>m. 
brr dc la Croi*», *e arată acest pro- 


d. ministru ol Afacerilor slrni- 
mc. **o hincvoia.Hca a ne arata, 
ciirc snut atunci rnu/.clc grave 
şi serioase care au putnt *6-1 de¬ 
termine *6 recheme în mod in¬ 
tempestiv din misiunea so di¬ 
plomaţiei pe d. senator de drept, 
Fost ministru ol porlidului libe¬ 
rul şi personalitate politică cu 
o ranrc carieră. cure este d. lonn 
Th. Floreocii. 

CRKDITl L MEUTRŞUOâRfSSC 
continua discuţia general* la 
proeetul de lego pentru tn fiinţa rea 
crostitnlui uii'ţtoyuirăroa©, 

SE IA IN DISCUŢIE 
PROBCTTL PE ARTICOLE 

D. A. C. CC/.A arata cA ar fi lip. 
ait dela datorie daca uu ar fi venit 
ai ia cuvântul la acest proert de lege 
interesând mraerlaşul român — 
vâud calitatea de a fl părinte al rae- 
«eriaşuluî român. — !)-*» a aparat 
aceasta clasa de cetăţeni încă din a- 
oul 1H99, când a intocuiit ai nu atu- 
din «Meseriaşul român», in care a 
făcut dlatlncţie între meseriaşul ro¬ 
mân. această clasa de mijloc naţio¬ 
nala «i meseriaşii viralul care ocupau 
terenul muncii Ia noi in ţurfi. 

Arată că legu* uct mi la cate iu toc 
uiitâ cu scopul de a finanţa im> me¬ 
seriaşii romani şi mcucrioşul român 
do origină etnică nu figurează in 
urooctul do lesa. 

D. N. lORGA : Zâu ar trebui 
facem, fiindcă, latâ d-le Cura. me-l 


Mria.ui roroin * 1 . « 1*111 Bu,nr.,u.| Sf. Sinod răspunde urnirii Mlnlit«rului Cultelor 

areli care locrca** aaupra lemnului.j g p j dimineaţă, memhrli Sf. Snodt utiliza slujbele bisericoţU — îo ti l om fl«l duce •p*'* 
este amorlt cu devăv rt re ţ f|»«i j m'hu întrunit din nou, ta sala oca afară de biserici — pentru sfinţire adevărat, 

tele pe care le fae f« r <"■ * ţinere a Patriarhiei, şuii pretadouţia | da insigne alo partidelor, insigaej !>. Având griji de toţi fiii noa»®‘ 


nat. din Ardeal, care vând tot felul ( j p s Patriarh Miroi» 
de mobile proaste eu o pojghiţa In- j ^ foiţ lumt în discuţie raportul 
eloasâ lipită pe no brsd neuscat. ^ comisiei cnnonico juridico, ţn oare 
mea proastă dela noi vede ca strâlu- fixate condiţiile do participare 

eesc aceste mobile, prăvăliile le t*e ( A preoţilor îu politici. Comisia a 
«1 facilităţi de plata, le cumpAră a«a Juorat "ub prezidenţia I. P. S .Ml- 
incât de fapt vechiul nostru tâmplar j tropotit Nicolue Bălan al Ardealu- 
va ajunge *A moară de foame cu atât j Iui. 

mal mult eu cât <M autorităţile tot de j După lungi desbateri e'a hotirit 
acolo lau^. mobilele de rări au nevoe. si se redacteze un comunicat, care 

D. A. C. Cl’ZA arata ca c«eare-l H u fio trimes ca răspuns la udreea 
lutereseasâ este ai ae Htablleascâ o- p© ©are ministerul cultelor, in nu- 
dată pentru totdeauna ci aul ne pre¬ 
ocupăm si ajulăni ne meseriaşul ro- 
mân. 

D. D R. lOANJTESCr «rolă câ 
„oraec se petrece anlâ»*». «u «>ccst pro- 
oct, sa ptdreout âi cu leRca filtru 
utilizarea elcmeulolui române*,- io 
întreprinderi iu cure 1'5 de slrftmi 
s«u considerat numai paşaportar» 
a«a «;i la on uiomcnl dat pentru » 
avoa 1/5 element airdid Uueto fa 
brici uu putut chiar sft mai Ubporto 
străini, riindci noi nu «vom d*-cât 
1% paşa porturi. 

[). A. C. VV7.A nraW rd eordim 
»au eu fcrgivcrsdH nu moi meri/c. 

Trrt/ur *4 te holdratcd odaia pentru 
lotdcauna ca *d idtid la jfUrem un 
Ifirtid care *d corespundA cu lotul 
nccaitdfilor ti internelor *u/»cno<i. 
re româneşti. 


c^ro si fie folosite In luptele politl-jlui. Biserica reprobi Individuali»- 
ce; preoţii nu vor luă jurăminte de mul hrăpăreţ, precum »1 ono© antă 
caracter politlo şi aici uu vor par-' de volnicie, teroare şl brutaliiat% 
tlcipo la acţiuni neeonformo ou ln-‘ dar şi lupta de clas*, cerând legi fi 
văţ&tura creştini; io predicile din' o vialft românească inspirau» dă 
faţa Sf. Altar nu vor amesteca ebea- duhul frăţiei şl ăl solidarităţii na¬ 
ţiuni care privea© luptele politic* ; ţouale. Individul să *» folosească 
a coi ne vor contraveni acestor dispo-1 libertatea ş» pviterd© sale fizic-»* şt 
xiţiunt vor fi supuşi pedepselor dl» I apirituale nu in direcţii eentrj o- 
ciplinaro, I gale. >o folosul unul bine egMtsl. oi 

_ _ _ , I in direcţia slujbei in lolosnl a«a- 

Ln <M*ntiuuare, I. P. S. Patr.arch' u ulm pi . USONAUTATEA CA , 


xuole guvernulni, o înaintase acum 
câteva zrie L P. S Patriarh Miron. 

Comnnicatal ost® însoţit de 
scrisoare i I. P. 8. Pntrinrh. către 
d. ministru al cultelor. 

In scrisoare I. P. S. Patriarhal a- 
ratâ că «pentraca preoţii sâ aibă cu¬ 
venita îndrumare şl spre a preveni 
eventuale viitoare abateri dela ml 
siunea lor sacerdotală, in conformi¬ 
tate cu dezideratele exprimate de 
ministru». 

Sf. Sinod a dispu» : preoţii na pot 


Credite numai pentru romani 
de origină 


pT fmUm‘£nB»*Gal!ua ,1 u'!!!^*i!! i B- -I C. Cl'lA la tirl. 6 prnintâ «n | .r.u prl.il.cldl I* t-” 1 ' '""‘ t 1 "' 
Tr.miK.ni,. i„ ln N, lrd ir. textul urmijor nil- d- IV. 

I «Numai meseriaşii ş^>- bup reparam, o nedreptate jj»ţo- 
mani de origină etnică se r k*i şi sa ridicam pe meseriaşul ro 
vor folosi de creditele ">* n In Înălţimea meseriaşului rnl 


Maramureş, 

Arest proces a luat proporţii tot nai 
mari şi România este vapuvâ ari la o 
permanentă imigraţie dc străini. 
Şedinţa se ridică la oro 8. 


SENATUL 


Şedinţele dela 10 Martie 1937 
Oiminsaţa 


Oodinţa se deschid o La ora 4 p. m. 
tnb preşedinţia d-lui Alex. I.npcda 

Io. 

Te JiancB miuiâlerîala d-nii I. 
MSTOi: şi D. ALIMANIBTEAm 
I). GKI«0R.k GAFENCU, i»ro- 
IcsIeozA i*entrii faplul ca au f»sî 
fvnznrale şedinţele do ori ia tatuera 
|i Senat cu privire la incidentul di¬ 
plomatic. 

D. general PA1 : J. ZOiTA e**ro ca 
şedinm n d<»uo *6 se ţinâ după a- 
wiarit. uu oonptoa. 

Seuatul respingi- propunorou. 

/). M. MAS 01 LDSCV odn tnr.a o 

tontunirare d-Uti rniniutru dr hitift- 


acordaie de institui». 

D. D. R. lOAMTESn . arata câ 
anieudamcutul trebue admis pen¬ 
tru două Con* drraţinni* 

1. Legea pentru ntilizarca perso. 
naiului .rooiânege iu intrepriitderi 
n o dat nici un rexullat. fiindcă nu 
s'a prevăzut in lege. originea etnie* 
româneasca 

2. Să nu »o uite oi meseriaşii ro. 
mâni suh vechia dominaţie unga¬ 
ră au to«d astraeizaţi dela toate a- 
vautngllle şi că meseriaşii unguri 


roagă pc 9. ministru aă aducă la cu 
noştinţa Chiriarhilor abaterile dala 
acosta dispoziţii. 

Scrisoarea alârşoşta astfel : «Tot¬ 
odată, vă rugăm, d-lo ministru, ca să 
insoţiţi şi din partea domniei voaa- 
tro şi a guvernului activitatea proo- 
ţimoi noastre, ou toată încrederea. 


RE SLUJE.ŞTE, NU ÎSDIMUUI» 
C KRK SE IMBOGAŢKŞTE F-ŞTF. 1- 
DEALITT. CREŞTIN. Cla»el« *e ia- 
tiegosc şi doc» să înveţe a ă* iubi şl 
a *e ajută ca măduiarele din trup. 

6. Cetăţenii de alta tlmbi şi legi 

_ după ce cei deveniţi ilegal vor fl 

revizuiţi — se vor bucura do tra¬ 


co atât rani vârtos, ou cat această' ţ. a montul legal şl vor fi sprijiniţi ta 


preoţime este crescuţi în şcoli taolo- 1 
gioo care aparţine Stalului şi sunt 
conduse exclusiv de organele lui». 
Iată şi comunicatul publie : 


Comunicatul St. Sinod 


noritar. 

Ori creditul este ecl mal bun mij- 
lor pentru ridp*ar®a lui. Ealc tim¬ 
pul ca şj. pnrtldal liberal si I»»* 
din echivoc. 

«Daci» «incer doriţi protecţia 
muncii naţionale atunci, adiniteti 
amendamentul. 

A'lfcl ipociizla te demturti. 

P. a. C . CUZA cerc votul eu bil« 
ol acctlui amendament 

Altfel ipocrizia ho domuseft- 


ne cu privire la centurâ. atruoând 
leufia d-lor senatori, că dintr'uu fpi-1 

Z.tnZl^lYnV^T^ Discursul d-!ui Manoilescu la primatu 

muncii naţiouale 


du fui liberal ca *ă sc dea impreuiu. 
nea câ jtarli'/ul liberal ar putea 
utitiieze acest fel de crv^nrâ prnhv 
a proteja cornunisnivt şi a /dvo vd 
fie maculate, cel puţin in aparenta 
figurile non*tie naţionale rare ac 
tfvvaoâ in dreptul naflonaL 

Itoaţja jre d. ministru tâ-i dea un- 
tistactio tuveniUl. 

Adrctcazd deasement'a o comuni 


*ln timpul din urmă iau ridi¬ 
cat ooci cari cer ca preotul *n-fi 
Itmi/exe toata aclioitntea la al¬ 
tar; $ă ia*i eu totul din mijlocul 
vieţii, sau să nu aibă nici o ati¬ 
tudine determinata de caracte¬ 
rul său dc slujitor al lui Hristoe 
şi al Bisericii. 

Aceada dorinfă Biserica fi 
preot im ea r * fl|1 ° fetite implini. 
Daca in trecui, când a fost a - 
proapc singurul factor ocrotitor 
şi îndrumător, a ştiut să scoată 
la liman bun neamul românesc, 
nu înţelegem dece so manifestă 
usturi atâta neîncredere in oefiţi¬ 
nea ei în mijlocul trtefii romi- 
ncşti. Dragostea ei pentru nea¬ 
mul nostru cu rara sa împletit 
intim -fi irulisolubil intr un tre¬ 
cut atat dc îndelungat, nu poate 
fi asta/i omorîtâ de cei ce nu iu 
besc prezenţa ei 1 a tot po*ul. 

Afară de aceasta însuşi invu 
ţâtiiru ortodoxă, creştinismul ne 
alterai şi neJeoiat, impune BUe 
ricii grija de oiaţă totalitară a 
neamului in mijlocul căruia a 
fost trimisă de Dumnezeu 

Biserica nu are numai funcţia 
de „ se ruga, ci fi de a «nnnja pe 
oameni cum sa-şi indrumeze via¬ 
ţa in fonie domeniile ci pentru a 
întindă spre (inia cea singura fe¬ 
ricita: viaţa de veci. I> 

Biserica are o eoueapţie deapre 
islcuţâ şi — determinat de aoeaa 


silinţele lor spre progres, dar snpra- 
vogbtaţi, ca »ă nu păgubească pria 
nimic naţiunea română. Respectând 
drept ori le totoror cctâţeoilor vom 
da «xistanţei noastre politico «oat* 
formaţia şi c ui»i*enţa naţională. 

7. Pentru a săvârş' această lucrară 
ţu folosul naţiunii şi ol consolidării 
statului român, avem neapărată ne¬ 
voi* de linişte, de bona înţelegere 
. . .Şi Trâţietate intre toţi fiii neamului 

&. Toată viaţa neamului trwbue ţ ^ a - j Ari j # ţ^gaţi intre olaltă prin 


VIAŢA NEAMULUI SA 
CURGĂ DUPĂ NORMA 
VIRTUŢILOR CREŞTINE 


D. profesor MIIIAIL MANO .plicarc. acestor articol* despre m- 
II.1 S( l D-nUor senatori, nmen- r c vorbea*, din legea pcnlrn pro- 

daincnuil propus de d profesor j te*| ia muncii untlonaleca sâ fir *" , 1B11 . (I|0 9 , _ _ 

( iizu n'nr urni avea nevoie de j plieatc in r*iisuI în care nu 'ost in- j __ un program etic do viaţâ ome¬ 
niei o susţinere şi de nici o sub- I tcrprHate de însuşi guvernai, c» ntiasc .^ ţ/ Q uu va interveoi în lup- 

linicre. ’ liuluslrla de râ/lml sâ folosească i Jiu , ro part idelo politic* pentru 

Autoritatea d-sule in ebcslui- ' numai personal de origină etnica dec | ftra Pe unul mai bun ca pe 
w ni|f . naţionale vorbele de la sine româneascA. nu putem crede, câ | atunci C&n4 cb «« de - 

ccred lui* ministru ol «facerilor ^ j>r( . /intll J n ot ... M |jmp pen- exisla oonştii»|a naţională în «Pb i |)jrt , U /« do cât iu metode p u» vm 

noi foţi lin imperativ de eon- rnrea acestui articol citat dc d. pro-j * n ( . oU ţraxiooro cu programul eri? 


ajutată PTin «xamplu de au» şi prin 
îndrumare serioasa, «-a să <-argă 
după norma virtuţilor oraştin*. Rn 
gaciuneo, munca, cinstea, *obri®ta- 
U*a. apiritul de jertfi in folosul ob¬ 
şte» sunt forţele cari susţin sănăta¬ 
tea uun» neam şi - * m&rc«c uccontă- 
nit puterea. Tocmai virtuţile caro 
pregătesc p© om pentru viaţa 
itoare sunt şi acele caro intăreso 
societăţile omeneşti. Dar virtuţile 
acestea, ca ai fie venerate, trebucsc 
luminate nu nmnni din laturen fo 
loslni lor vremelnic, ci ®«i 3 le* dl 0 
cea a folosului lor peutm viaţa 
cinică. 

NUMAI LUPTA PENTRU 
CELE SIPRITUALE INO- 
BILEAZA PE OM 
4. In conformitate cu ce¬ 
le do mai nasnte, Biseri¬ 
ca se opune acelei con¬ 
cepţii care face pe om *4 
aspire numai după feri¬ 
ciri şi paradisuri materi¬ 
ale, ştiind că orice fana¬ 
tism şi orice pasiune- pur¬ 
tate de interese materia¬ 
le face p- om o fiinţă co¬ 
borâta de la destinaţia e«, 
Numai lupta pentru cele 
spirituale inobileaga pe 


strtline cu următorul cuprins 


Comunicarea d-lui Mikail Manoilescu 

in Hcdiofu dr cri a Senatului 


d. uiiniHtru al Afacerilor Sfrci 
ae nc-a prc/cnlnt documenlclc 

5 rin cure se soluţionea/u tnci- 
cntul i uuoM*nt a celor Irci -şef* 
0 »* misiuni diploinalirr din Ca¬ 
pital îi. 

Prin irt cstc documente s*n îtn- 
liilit deîinitiv ca pm licipmvi 
unor diplomaţi dreiiti 1 « inn»ur- 
mânlatcn celor doi volunlari 
români cazu|i eroic iu Spania, 
r.’a constitui! o infrângerc o u 
auintclor diplomatice. 

Iu acelfiş timp. insa, un miniv 
fru plenipotenţiar român font 
Consilier al Tronului şi Seiiator 
ife drept, d. b'nu Th. fTorenc-o. n 
lost rechemat din calitatc*a mi de 
ministru al jurii în Soanin. Iară 
alt moli» pluu/ihil decât «cela 
râ — in momentul in care cor- 

Î mrilc celor doi voluntari au 
rccut grnnifa Spaniei -- d-Mi a 
dispus să se depunu iu numele 
km ii pe coşciugele ««roilor ro¬ 
mâni o jerlia dc flori c*n culorile 
Oa|iimnlc romaneşti. 

tste eel pujit) slruaiii, râ a 
lunci când s*a stabilit eu miuiş- 
Irii streini pol °noru uienionn a 
doi voluntari români cjepunâmt 
pc- sicriile lor eoroaue cu jutn 
glicele furi« lor, gotul nani ro 
mân fufă de do] români, sâ pon 
to fi considerat ca o iuudwrten 
ţa, care trebur sunejionatn. 

Nu mi si- va puica răspunde 
cd d. Ionii Th. F lore»cu era a- 
ereditat* jm.* lângă guvernul din 
Yalenrta şi c*a muuifcstarea sa 
pentru doi luptători eâ/uţi pe 
frontul opus al războiului civil 
bpauiol. putea fi considerată ca 
inopartuuu. Sitiiujiu ministrului 
nostru in Soania, ca a tuturor 
Ambasadorilor şi miniştrilor ple 
»>potcafi&rj reprezentând ţările* 
care uu luat o poziţie de nein- 
terven|ie si neutralitate in răx- 
boiid civil spaniol, şi care re- 
ridează astăzi t«fi, pe teritorinJ 


francez la St. Jran dt« Lu/. era o 
situnjiune sui geticii*. Toţi u 
ceşti diploiua|i au reprezentat 
guvernele lor pe lunga gnver 
nul spaniol de altă dată care « 
cuina a încetat sâ existe. Iiind 
înlocuit pe dc o parte dc guver¬ 
nul din fturgo* al Generalului 
Franco, care reprezinţi tre* 
sferturi din Spania şi pe de al¬ 
ta parte dc guvernul din \tilen 
ria, care nu c**lc prin nimic suc¬ 
cesorul legitim al guvernului 
legal de alta dota din Madrid, 
întrucât nu este expresia repre¬ 
zentantei parlnment«rc* a C«*rte- 
stirilor. ci numai o improv i/a|ie 
revoluţiouuru, in care domină 
comuniştii şi anarhiştii. C a do¬ 
vada ca aceasta e*«te situaţia 
noastră faţa de cele două frac 
fiuni spaniole in lupta, este şi 
modul cum sunt considerate as¬ 
ta/i la Bucureşti, cele două le- 
gaţiuni spaniole. 

De altfel, daca gestul d-lui 
ministru loan Th. Fioreseu ar fi 
fost deplasat şi i n uu >i-ns po¬ 
litic ar fî trebuit ca guvernul 
din Voie ucid sâ ia inijintivu u- 
mii demers pe lunga gnve»nul 
român. Or. un usc menea demers 
nu hu produs niciodată. a>« iu- 
cof reclii'mare^i d-lui loan Th. 
Klorescu apare c-u desâvâf-ire 
inexplicabila >i profund injietu. 

Dacă s\*»r invoca un alt i«<-i 
dent *i anume participarea d lui 
loan Th. FTorcsCn Iu manifesta¬ 
rea dc infrăjire latina: Franco- 
spuuiolo româneasca deJa Paris 
la liotei Chntum, iu Decembrie 
193 b, tiuj putea dovedi, cu do¬ 
cumente că niciuu moment h- 
censtă manifestare o’a luat un 
caracter de imixtiune in aface¬ 
rile politicgr spaniole că d. 
lonn Th. Fioreseu, în cuvânta¬ 
rea aa, n*a avut d«M«at cuvinte 
de ftimiMtlic tp durere, pentru 
poporul spaniol in întregul sau. 
Fofă cn cele arătate, r°g pe 


.şi rc 

jirul 

ştiiiită. 

Ducă am luai cuvântul este 
pentru a sublinia o împrejurare, 
petiiru u \«i aiuta dvs. zădărnicia 
dispo/iţinnilor care se la^u nu¬ 
mai la libera apreciere şi inlcr- 
)>rriurv « organelor administra 
tivo, zădărnicie care ne fuoc pc 
noi >u cerem acum o dispoziţie 
legala, expresă. în favoarea ele* 
meniului etnic românesc. 

( ănd *’a discutat in Senal Ic 
gea aşa zi.su pcnlrn protecţiu 
muncii naţionale existau acolo 
două I -Iviri dc dispo/.iţimii: di*- 
poz.iţiuni împotriva străinilor pa- 
mi por lari şi alte dispo/iţiuni p» i- 
> iritare lu industriile in legătură 
cu apărarea naţională şi a indus- 
triilor care nu un rnl hotărâtor 
in economia noastră, pentru cari 
n ii mi le articole lasau aprecierii 
ministerului de industrie pentru 
u decide, care personal este ac¬ 
ceptat. şi cure nu este acceptat. 

In ărcÂnlrt legr. printre rftndmUe 
el. w spune.* lămurit un lucru 
ti fust subliniat li* mini temi es»rr 


feiM>r t'nz», şl HocotcM*. ră ăceule ft i Bisericii. Dar orc dreptul »â t*i » n 


fonduri vor merge sâ susţin* mal 
departe pe meseriaşii minoritari. 

Eu socotesc situaţia din Ar~ 
deal in special. \u nu ptliefi în¬ 
chipui ce tragedie este pcnlrn ab- 
Holoenţii şcolilor noastre dc me¬ 
seni, cari n’au unde se plaseze, 
pentrucâ fonte jtorjilc Ic suni in - 
c/uar. Când odată am telefonat 
directorului frodiei de meserii de¬ 
lii Huedin, rugândti I să-mi tn 


ten *i fi ce acţiunea pentru adâncirea 
concepţiei creştin- Si o moralei 
creştine în «tratările poporului ro¬ 
mân. inclusiv partidele politice 9» 
*A m chiar atitudine combativă fa¬ 
ţă dc acele acţiuni care «ub manca 
politica propaga concepţii de viată 
şi progratno etier opnso creftiniv- 

mului 

7>i»i ooaccpţio creştina despre 
struţ ti fi d l« morala creştuid ere. 


milă pentru o in* re prind-re ro- (l) . m putem deduce pentru îm 
~ prejurârile dela noi Şi de acum . 
următorul program de care cm, crr a 
,0 ţinti srnmti întreaga ob«te ro- 
n.A„enscă. toate partidele politice şt 
V r linia căruia Biserici va milita m 
miilor*» neamului. 


mânească 5 pui de ilofi. mi-a 
spu< directorul, fucându-fi cru¬ 
ce. că este pentru prima dată, de 
17 ani dc stăpânire românească, 
când i se cere asemenea lucru. 

Prin iinnar> dacă noi nu ne 
spunem nmâi'ltd nostru lioforâl 
dacă nu nv arătăm, < tuntem 
ştHl românesc care vrea <iî rămâ¬ 
nă stat românosf, care ui-şi ara¬ 
te autoritatea in ev c-A sens, o. 
lunci legile pe < a ri le facem, ne 
fac ridicoli ba ne fur c/i'ir mai 
rău. 

Prin legile noastre apăram i*»F 


reâpMtnf legilor, prin devotament 
către Suveran «i către forma mo- 
oarbieft a Stiţlului- 
In grija părinteaacâ ce o purtă® 
pentru mântuirea aufletotor S* pon¬ 
ta binele neamului şi al Ţării, a- 
ceata c»t« câudnJ si îndemnul pe 
carc-l triaiinetn cu dragostea u«ae- 
tră ca păstori euftetaştî inbitulo 1 
oier si popor al «fintai nooetre Bi- 
scrim rom&ue. 

Dat in şedinţa Sfântului Sinod 
din 9 Martie anul 1KTL 

J/iron, arhiepiscop al Bucureşti¬ 
lor. mitropolit al UngTO-Vlatnoi. P« 
triarb »1 României, preşedintele Sf. 
Sinod; Sicodivi. mitropolitul Moldo¬ 
vei şi Sucevei; Sicolac, mitropolital 
Ardealului, Banstnlui. Crişamn fi 
Maramureşului; Visarion, mitropo¬ 
litul Bucovinei; Farfolotneu, epis¬ 
copul Râmnicului Noului Reveria; 
t.ucsan, episcopul Romanului; Ghe- 
ti adie, opisoopnl Buzăului; Sifon* e- 
pi«copul Huşilor; Griaorr. episcopul 
Argeşului; SUtolae, epiw-opul Ora 
diei; Sirolae, episcopal Vadului, Po¬ 
leacului ţi Clujului; Til, episcopul 
Hotinolui; Câ^onffe episcopul Con¬ 
stanţei; llarion Baeaoanul. Fcnla- 
«iln Ploeşteanu. Galaction ' Vaiovea- 
uul Irlncu Tirgovişteaou V. M- 


Activitatea viitoare a 

d-lui Victor Antonescu 

..... /...-r»nU Con*illu- 


n fârut dcrlnroţll în Senat: «ropuţ avsn şovini, iu «plUarva lor n* 
r*l. .« !»• Mir *, »«r,. irr. n«4ml j „, lbl 

Atuiu-i nr alegem cu lot poniMil 
partea uuor 


dr libertate Pe care tegluitorut *i 
dâ pefHonnlohii adinintâtratl* rr* 

,v tiv. HJ, se fzră o «-lecţie o*a tel. onor ^.nenbrU dţu 
Încât iu Industrie i»oa*lra dc rexhol renuti Mrâiue IntercHi tr. oc «Ic 
„ nu fţe dc r î*t iuginerl, tecbol- gem r 0 »• M ’ iJ or c ile prtMlgto m 
eleni şi Im rntorl «le origina rlmta f fl |„ pr„p r ţik*r umLstf» uilimritaţi 
rotimnvaxri. | in cari fogflg al»ar numai pe hârtie, 

Kt bine. experienţa f*»tutâ pe «- ^ ajuta» cu nimic «eeasti uirjlc- 

ecastâ di-piJilţlf din Uk-. chU i\*. | romAnW ».efi; dette -eu «»*tin 

io^^ndUHtrbT nuantra 11 dc * ru*l>ol V l|>â W voi r« bile >1 ln J^vul 

cu livbtic sa |imlc*iW aci. râ «S!*•,«« bile. »n momentul r*.»d 
mai biue ile o enplâmânâ de când , ^ apropia dc urne ** fir roman- 
r.m torul im ini m* puou ta dbpoti-| ^ dc nângeţe roniăuc** rare pul* 
ţie anumite dosar© deţa mbilateral 
tnaueB dela uiluUUrul de indu»* 
trio, ca aă lc cercctc*. N’«m primit 


uici uu râspuux »*rln urmare, f«n- 
trulul FarUinenlalut uuexUtftiu 8 * 
plică rea Ri'eatcl legi, sl conştiinţa 
admluiiiDativa, domnilor «enaturl, 
draâcincnca no egî»U. 

D«câ na a «giâtat conştiinţa »d- 
winiatratlvâ fo prlvefU a- 


ticăia iu tluelc Iul. (Aplauxe). 

VOT SEMNIFICATIV 

Amumlaomntul cate apoi pu« la 
vot cu bile- Rer.ultalul BM votanţi 
majoritatea 6-V. bitu albe 3l f 
uogro 93. v . 


nimic fara dumnezeu 

ţ luata viaţa individuală *mia- 
lâ.‘ culturală, şcolfra. 
din statul nostru trebue «duna %\ 
ţinuta inlr'o legaturâ «trânta cu 
Dnuimzeu. prin Fiul S» u Maiilul* 
torni ilustru lihUA Hrlalaa. *a l«* 
cziu sâ dlapara apiritul secular.KL 
Inditercntiat *au chiar o*tll faţa do 
Dumncaeu. Sa sâdirn tn oaim nl 
convingerea că ulmir *,eri<H. nn sc 
poate face pentru limitarea neamu¬ 
lui tarâ Duroncxcu. <Nhll «Ine Ucu» 
(e devif» (’oroanci rouiâuc. 

2. Statul nostru cate uu atat ro- 
ntâii. alcătuit eu jertfe fara sea¬ 
măn de .mtituiva româuu. pctitru 
păstrarea. întărire». mobilarea 

ei, ik* litru dezvoltarea însuşirilor 

fizice şi mi 1 lot şti. ca *u .se 
ridica la uu nivel < *.«• mai _tnoi 
prestigiul ei politic şi spiritual 
Toată legile, nrjiuilde, tdule sta- 
tultii şi din cuprinsul \\U au >u 
O subordonate binelui durabil 
al naţiunii, MUI cel ^uţin sa no 
păgubească. Nu p 


După soluţionare* incutentului diplo¬ 
matic. d. Victor intimetcu, minU- 
Irul afacerilor Urăm- oa întreprind# un 
nou twiaj in UrămAtah', prnUu a fac* 
relaţiile şi inlereurle noatirt «4 t» 
Muf*r 9 nici o atingere. 

Hetuliatflc admirabil• ale confetm- 
fei Inţelegani Balcanice fi ale otritet 
Jela Belgrad, duc la noi intreoederi de 
mar, important*, cu consecinţe f*ncn* 
pentru stalul nostru fi P,ntr u garanţii 
vedişcutabile tn ceiace priorşie 
in Balcani 

ta 27 Marile d. t ictor Antonescu. m- 
*,|,I de «L subsecretar de stat 
oa întreprinde o oulU oficiali la 4n- 

ffelaţiile romano'urc* oor Inătală d*- 
„<ur interesele superioare ale 1*U 
noastre oor ti susţinute cu aceiaşi cil- 
durA ca totdeauna. 

Dnpâ diM Uţiunile oficiale ce le oa 
o, a ru d Rosiu Arta», ministrul de ex 
i—„ s i Ţurrtei, d. Victor Antonescu # 
întoarce la Bucureşti, unde oa pr e- 


6*<i toate lucrările necesare Consiliu¬ 
lui Permanent al Hi cei înţelegeri, care 
oa aoca loc ir» Jugotlaoia. 

In adeoâr rolul pe cer*-l toacă ac- 
luahnente Mica înţelegere pentru men¬ 
ţinerea picii este imens. 

Consiliul permanent oa anca de *<•»- 
diat cu toată gravitatea, problemele ea 
agiU Europa Centrali, socotit* aUlit 
fnartfi serioase. 

Chestiunea agitaţiilor p*nlr u restau¬ 
rare» Uabsburgihr fi aceia s rroits* 
nismulul maghiar, c* se giscu ta mo¬ 
mentul d* la(i din nou Pe prim pl«. 
fac ca Consiliul Permanent al Hicei în¬ 
ţelegeri U delibereze In mod energic 
iwntru apărarea si menţinere a actualu¬ 
lui echilibru european. 

Este toarte posibil ca înainte ie> c~- 
ooearea MU ului Permanent * » 
Antonescu ^bi întrevederi cu d-nU 
kamil trăită, ministrul d* ex'ernt * 
Cehoslovaciei şi Stotadmooics. ministrul 
„facerilor străine al JugosIaviA. 


Conferinţa docenţilor 

la Spitalul Co tea 


Asociaţia docenţilor dcU f«* uita 
u.« do medicină din Bucureşti va 
ţine urnuUntu-ide couferiuţo »n aţ»- 
«nilxlnlui Colţen ' l ^* 


bile 


pugiuwusv*». Nn plăcerile 

ambiţiile de moment ale celor la¬ 
comi, sau «le uiasHci aţaţata iu 
diip demagogic, vor fi determi 
nante in activitatea stat mut, ci 
binele pcsle veacuri al Dea- 
îualui. 


cli- 


fitoatrut Mpttalului GoU< 

■ ru Vim»ri la om 9. 

Primul colocviu va avea loc 
L , r . 12 Marti# io cadrul lui 
.or face urmiBoarcta coumuuun. 
D. general Ciinataolim^o: ţ 

chiul «i patologia g.acralâ; dr Lb 
Cmabilseu: Date nou» aauţir» “tiota- 
Bici gripei; dr Mafia* Teodotcac»; 
Alegere» «Destcxicidm intervon- 
ţiilo do uigimţ». 

Vineri 19 Martie vor vorbi urmă- 
(orii - dr- î ' a ‘ ,a; . 

, ou l»t.« feliei lu tutareul.uu m d,«- 
nauticul tuhorooloMi l “' 

Vu*U» Trifu: 

tutui Weimtagi»; dr. 1 , Iov.n : Tn 

loro«iteoui erft l , ‘ 11 . UU Uli 


’ 1 \Wi U 'J6 Martie »o vor t»co 


umUiarelc eonmniciri: dr. C. t. 
mitr.u Valoere. e«v'oom>lo. 
aio io diasnoeticul ot«r.lor 
rtuuJcoal»; dr. Hui l'.r«ch.v-Ar 
d«t: Câteva dat, aeuur» .truetur.1 

„ funotumilor n.uceew. J 

,|r Vietor DimitrlS: TratameO 
.hiruruical aciuai al ulcerului *a* 
tro-duodeual. . . . 

Vinari 2 Aprilie vor vorbi d-nn. 
ăr. L Baatrw»: Valoarea vamuhril 
anti-âcarl«tutaasc: dr. HorU» * 

yianu: Eritrob’aalaacle m>uUor uo# 
cu ţi- dr Fu von Enne; Tratouieatu 

toaXoomunieA: Dr . 

eu; .Problema contaminării \n 1« 
frograuufo.nintox» ingnmaU*; • 

Bnftiauu: «M; %,‘ct ' 
altruuolocitorei.; dr ' S \ T 'V , , u ' 

tov, coneidcraliuai iu lc**t»r» cu 
.. indicaţiile ami^el^tomie,. 



























































fBU »»" «^BTIWC, 

' ■— —— " rf »M r ^ MBWWMM 



Echipa naţională 


Drepturile si datoriile 
noastre 

1«mm sportivă a începui din «ou să fiarbă. Odată cu nMutr+a enm 
pionul ului nafUmaL • «w»i( vom pe nrprrvdsvir f , problemul < le* tul de 
*»rvxj*«j a întâlnim de footbnll dintre echipa tvwwZrd naţUmaLj ti repre- 
•mtotiva tonilor eehosiocacu ... 

presa - şl cr* dc bnnă crMlnfA şl era vândută internelor străine 
- o inceput de p, ncuo» eekUibrUtief i argumentelor pentru sau contm 
românizării ei'kipc t naţionale de tootbaU. 

In notiţele şiMcr din CÂRNBTIL noetrm «m arătat până artnn Că 
superioritatea indiscutabilă a jucătorilor români n'or mai trebui sâtm 
»*«. «ttrifi *• P- Ww-rr, fedtrati,, 

timpatei pentru jucătorii minoritar,, [leac menea am «* *T*T 

meu ml prind ţ mu - d. L/l IL JIOA - n« Po*c •"* 

atâta vreme cât răftu,» pr, t<'dintele celui mai m ...... ^ . 

CHINEZI l. Jmm tot deeyiul sâ-i contestăm atât obiociiri^teu. alt şl 
sinceritatea seniânmtclor sale ţumim ipodul românesc. 

Dar toate memie discuţii sunt de anim wundar. şerpurse lăturalnic 
pe lângă faptul Im «fac. nu lorrs<- in minut proWrmeL 
Echipa na,,onatâ prin Inruş tWul său iţi defineşte conţinutul. Atâta 
vrrvu cât această echipă sr aumâşte aşa şi hh ireprezentai in i ţării» sau 
*u Homânlets *• trrbur sd /ie ri să râmând naţională; adică formală 
dm eL uimte legate ntfân* de pământul pe care tnUsc. născute şl eres 
rute in spinhuilUatea neamului aostru. Ilar. mai ales. trebue sd albii 
rvmămsc sdngrie, acest minunat generator d> fapte f simţiri eroice 
Orice presemţă minoritară in echipa naţională eonstuue o impostură 
şi o ruşinoasă minciună. Ihn momentul in care echipa naţională este 
format din jucători de *nai multe nof tonalităţi — români, unffuri. ovrei 
şvabi - rfl InccUază să mai fie naţională; se transformă mtro r cpre 
şintaiivă internaţională a Român* Ori rostul întâlnirilor de footbaU 
dintru două naţiuni este tocmai acela de a pune in paloare calităţile: fi- 


Curtea cu juri 

Procesul jncendiatorilor 

Dep9iltiiie: Ale*. Komblutt, Horiţi Baralu tl Bubi Bacalu 

Cum s’au falsificat registrele. Falsificator şi poet. Cum s’a sinucis Şarf. 

Aspecte 



CARNET 


DominicA sa vt juni la Bordeaux 
o malrb UitcrnatJonal între echi¬ 
pele amatoare do rugby in 13. ale 

Angli»! •' Frsntol. 

Tot deepre *«Mps naţională de 
football dai*mal alea doeprr dreU- 
rsfllle idtr|lnn<>uruliil prlurlpaL d. 
I.ItIm Juca. Acrei dnron a «teela» 
rmt eh frehnr *ă obţinem ca Oboi 
lovarll un rexultat frumos ca orice 
Preţ. Adică. II completăm uol, cblar 
cu preţul unei onl îngenuncheri io 
faţa minoritarilor, cari ne ror 
pă>a colorile pcnlra s »pun« că de 
fapt au Jucat Io echipa B. a Unea 
rfcl. 

Ce «Pune d. V. V. Tilca despre 
WvnrMotr* curioasă a Inferpn^u 
lui sân. Nn crede d-u că ar trebui 
c a fim scutit! de nerozii intro si- 
taatic atAt de serioasă na aceea de 
abulii? Aşteptăm ca prcşpdlnl'le 
federaţiei de fonthall u fie mai 
prezent tn treborllc serioase ale 
aportolnl romănese. 


Pe e{ ce trece, procesat incendia, 
lorilor cure te judeca In faţa Curţi 
cu Juri a Tribunalului Ilfov, pare a 
fi moi interesant, dându-m la ivea- 
O scria de lucruri inedite. Lucruri 
ce au incolţU Im mintea unul vene- 
! tic. pe nume Jean Bacalu. care a 
reuşii să-şi facă o bandă din evrei 
refugiaţi din Rusia şi auri au venii 
In România — paradisul cn'rdlorJe 
pretutindeni —, ou dorinţa de a se 
îmbogăţi, prin orir> mijloace şi pc 
orice cate. Astfel s'n pus la calc in¬ 
cendiul d* la fab■ •Cordia»n>. 

Depoziţia acuzatului Sovolly Dvoi¬ 
ris, — pe care noi aut publicai o fu 
Mumdru/ de rri. aProopc în in/rrpi* 
mc, n'a fost numai interesantă . ci 
Şi chiar sentnţionolA. făcând lumi¬ 
nă deplină 1 ntr’un proces unic In a 
nalelc justiţiei noastre. 

Şedinţa de cri s’a deschis intra 


I t \l S sprsâ ci săpfAnuuia diluare 
ca pute* si legillmns pe Befa. aşa ci 
tl ca întrebuinţa tn malehul de Cupă 
eu Chlnerul. 

I/NIRE A-TRICOLORUL vu rcintro- 


Si Sufleteşti etnice aţe combatanţilor. Otice nvultat obţinui prim inşi d IK * 1 b echip* con (re Orfanei pe Sony 

9 * _ _ __...1^ «aia /fl/fl /Ll __ i.' _ la-l- .. _ 


atmosferă mal încărcată, poale e 
ledul mărturisirii lui Dvotris. Sola 
Curţii vru plină până ta refui. dar 
um din figuri alese, ci rude, pririem 
şt cunoscuţi, cu un cutyfnf fraţi <*. 
sânge cu cri din boxă. 

Pin câtid in când. d jurat Sever 
fferdan. făcea câte un gest discret ri 
şopi,a crea la ureche, celorlalţi d-n i 
juraţi, desigur in favoarea acuraţi¬ 
lor. 

Detbatrrilc pa/ monotone. Dar 
deviata aspectul sălii se schimbă. 
Curtea rrvo/taUl ţtănă In extrem, 
din cauza lnitră»nclei acuzatului 
Alex. Kombluett, care a călcat in 
picioare prestigiul nostru, incer 
când sa facă rechizitoriul autorită¬ 
ţilor anchetatoare. Urmează câteva 
incidente. La orele 7 jumătate 
dinţa se suspendă, 


Desbateriile 


HO- M AU ■ u,, fi, W.H.W - — - ... , . , 

ie altă naţie decât acera care şi pune namile U Joe. este an fals (U* 
şrani. Este o minţite şi a aeslri naţiuni şl a ixtrteneHior de joci. Şi. mal 
afet, exte o fiff*ir € adusă neamului reprezentat astfel; o T ^ uno **[** c * 
propriei HicavanUăţi. o pdlmuim ruţinoasd a celei wtal mari onYIfdft c©- 

lectiv*'. mândria. _ 

AVim.ii/ românesc arc dreptul sd se reprezinte sasgur In urioe sdua 
tii corc i angajează bunul r^urne. în foolbaU are datoria sA şi aleagă 
reprezentanţii eăl de elită, cărora să le încredinţeze fără teamă onoarea 
mnei cinstite şi sportive comportări. 

In malehul eu Cehoslovacia nu vrem o victori* ou ©r*or preţ, ei un 
rezultat cinstii şl românesc. In sport nn intere temă prea mult rezulta 
tul de pe tabelă, ci felul In ourv al reuşit să obfU aâesi rezultat 

In tiecut am obţinut tHe/orli prin w4«orifor». întrucât «e-nu mulţu 
mit ocult victorii/ CV satisfacţii noţiemab ne-a adus un gmU marcat 
âc Bodola sau de Doboyt Vă mărturisesc că sbmgueUle minoritarilor 
moştri transformate in poduri pentru noi, m au Pu* totdeauna In situaţia 
invalidului din broncardă. $i mi-era ruşine. Şi-ml place să crrd od nu 
nunul mie mi-cra rubine. 

Este timpul ca această ruşine int^adevâr naţională să inceU'z*. 

Vrem ca neamul nostru să ,1 exercite din plin prerogativele; adică 
tâ-şi cuno'ifcă drepturile şi să el tacă datoria. 

Virgil PopescM ! 

federaţia de Jiockejf a sancţionat 

Rabinofifi, exclus din federaţie 


Aseară • avut loc la federaţia da 
b<*key o importantă fcdiotă In 
pure a’aa luat următonreJe botă- 
ţ >riri: 

L Aplici pednapa» ma»trurii In 
■cri» jucătorilor Oon»L Caotacuii- 
no şi Paul Auastaniu pentru ncrea- 
pclarea dispoziţiilor lăute do ofi¬ 
cialii F. B. H- G- relatj» la progm- 
cdqI sî rcifimul dc urmat înainte de 
jocuri 

2. ApUea pvdcopea su*| cndârii de 
la orice act viiatc aportiwă In do¬ 
meniul IrOvhejrului pe hiaţă până la 
1 XiecKtmbr-e jl»S7. jucaiomlui L Pa- 
trovici pentru aoelemăi motiv», cu 
jecidivâ d'*Ia punctul 1 atrravată de 
▼lua do a JLdut relatări ziarelor 
M’iprn chipe" oatioorilc fapt Inter¬ 
ii» de re*ulamentai* F. B. H. G- 
1 Aplică pedeapsa toapendărli 
drln orice activitate aporii ri în 
domeniul bockey-vlul pe rbiafă jn- 
că torul ui Gh Bala. până la data de 
I Fcbr. IS38, petitm aecleail motJTo 
ca la punctul 1 «I t afravatc d* 
faplnl carartrrnlut tendenţios al a. 
ecator declaraţii- 

BADIAN EXCUJB DtN F.B-H.G. 

1 Aplici, cu unanimitate pedeap. 
m cieludcrîl din F. R. H- 0- eu ce¬ 
rerea de extindere la V. F. 8i R. 


pentru excluderea dela toate spor 
tarile sl coranolcnrea pentru ea- 
Bmlerea pcdepsol la Ura interna¬ 
ţională de hochey pe rhiată. jucă¬ 
torului L Badian, pentru toate mo- 
tirele arătate la puartul l. 1 3» <*o 
recidivă şl eu caracter d* tendenţiO' 
citate precum şl mal alea pentru 
vina cu recidivă dc a fl na Rotat in- 
feregele echipei naţionale, refuxend 
de a mal juca in cursul niatcbulul 
Rornăula—Anrlla şl părăsind tere¬ 
nul de Joc eu toate insistenţele ofi¬ 
cialilor 

i. Aplică, cu uzumiiuilalo pcilvap- 
*a suspeudArii până Iu data d»> l 
Decembrie 1937, dela orice activi- 
tale sportivă în ramura hochey n- 
lul pe jucătorul A. Mih&ewco «ara 
fără tt fi făcut porte dio echipa 
naţională si fard a avea vn* o calitate 
a dat preeoi relatări imaginare ♦» 
tedenţîoase in loicătură cu echipa 
oaţiouiilA do bockey p« ghiaţă- 

Suspcndflrilo dc mai aa» se înţe¬ 
leg pentm matchurlle dc orie© na¬ 
tură. amicale, oficiale, nuţionale #1 
internaţionale In ţară fi etrftiniita- 
t®. Iar datele indicate sunt nrclu- 
pive». 

(FARA COMENTAR N- BL 


Box 


Nicukvou, SucilaUsvru şi Botcanu. 

F'edcra|ia dc rujH»y, regiuiu-a Bucu¬ 
reşti. şi-*«oVn orm&torul comitet: pre¬ 
şedinte ar, I. Buroio’iii, membri li 
Ghiiupcteaiiu. I. Petreecu, C Beju. C. 
Rădulescu. «upleaoti N. ^tcfAnescu, Ru- 
sojwLra, cenzori Neagu, A. Ştefănrscu. 
Trlpcorici. 

VENUS aporă să *« pre/into cu 
echipa complota jn uiatcbul cu 
Gloria. dc»i în preront <»c rvairat do 
Pe urma loviturilor prim V Dumi¬ 
nica trecută, nrmfttoni juc*iz>ri: Pc 
tea VâlooY. Colea VfiJcov. En» Gor- 
gorin si Hmni. 

* 

Matcburile cuplate do Dutrlucca 
viitoare m vor juca «Iară următo¬ 
rul program: la ora l P. ra l'nlrea 
Tricolor — Crlsana, U ora 3 jam. 
Veno» _ Gloria. 

Telefon ghid - Viforul 
Dacia 1-1 ( 1 - 0 ) 

Iu uuich <1«: antreu-imenu *’au iu- 
tâluit erf pc Vcludroni i<vmM(ule pri¬ 
me alo celor dvuj echipe. 

A arbitrat d i'haan. aiureivorul 
Telefoanelor, matehui terminindu-M? 
ia egalitate Ur echipele ou do%*edit 
a fi de forje e^ale. 

A marcat in ptirua reprid pefu- 
tru Tekfon Qub, Srikn. iar pentru 
Viforul Dacia Pred eseu. 

Echipu din Floreasca, cu un »>uflu 
incpuiiabii a dat doavdă dc multă 
omogenitate şi combativitntr şi îi 
prevedem un frumos succes in cad 
rul caiqşjorici „Onoare”. 



Matcbori de selecţie pentm 
echipa naţională amatoare 


Aatibenra tu li orgiumoU în Ca maicii dc box al timpului in compa» 
pitailă dc câtvo s^ia do bcx a gru-1 tn lui fedro Uonlams. ăeM aii-™ 
pftrii F. C. Kupid. o (pomana ama- «filma ea performanţă o consideră) , .. . . . . . 

drept un , şrc. romAn *^ tDcmaJ ^« 


toaro do bcrx. 

b< v*or disputa cu aerastă uva&le 
malcLurj de aelceţio io vederea for¬ 
mării echipei nnţinDăle, care va cou* 
oara in campionatele Europei, e 
u vor ţino Io mai la Milano. 

* 

Grupare* Glorlo-C.FJl v* orga¬ 
niza SÂmbătă 13 Martie la Galaţi o 
nnu:iutic do iu.v 
In uuitchnl principal al r«-.u<ilunsl 
Dumiuu Pouaiteacu f t Vosilv Voi- 
ucmîu vor disputa titlul do onutpion 
naţional la «-«tsgoria moacă, b^xărul 
în iov*' reprize a tr«i tninuto. 

Frogrianal va f» romp'< ejaţ eu oPI 
muteburi tnlre bax«uri amatori. 

/« an na &ţ. Xirolas din A eu Yorb 
a avut loc v gafă de box aranjată 
de lUtrişttj italieni ta America. 

/g <*«» Mi, r«un«c«ni oampi 

on-itgJ Unlam Km ion Vmlurţ o fă¬ 
cui tuotcb nu! ou bux- urul avieiieag 
} faujile ii (JUger, bo ţţ,e că I cătun 
q focul câtva t*mp esl mas frumos 


A început prigoana? 

Oomiaia Campionatului Naţional 
fn şedinţa de alaltăerl a dat eăteva 
hotărâri oarecum năstruşnice. In 
afară de miulrarea Iul Petea V&l- 
rcr, Brandabura şl Zălneaeu. G. C 
N„ a mal hotărât şl sutliendarva 
pe 3 alte a venuaistalul Dan Gavrl- 
le*CB. In primul rând aceaie pedep¬ 
se nuferi de un viciu juridle; sunt 
d»te prea 4âr*lu, dopăce jucătorii 
au mai apâroi in alt mateb. Dar 
nl se pare curioasa in special so»< 
pendarra lui Gnvrlîeacu. Ea ll|»- 
aeşte de un UluUr eehlpa care in- 
noa- 
mo- 


Româuul GUeorgbe Covaci, rare In 
ultimei Mu mateb ea AruoaU, a fă¬ 
cut o frumoasa Impresie asupra pu 


meot principal a l a«c< n«tiaMll el 
Cunoaştem vechea «aimpalle» 
federalilor pentru Venu». SA f| în¬ 
ceput din nou lorriturllef Ar fl 
tristă areaştă prigoană stngîdi 
Nu ne Îndoim e| mefarll cumlxid 
, \ de apel tşl vor fae« datoria ănu- 

blkitlui «pwilv lr.D«i t. box. j Und Vtaeri -<r. u.wn. 

Vineri 11 Martie dio as», ta «airnl | dare, 

unei reuni auI orgaalaaţe în «aU -,- 

ffiyaâeMootmarire din Farlw, contra Cross-country 

cunoscutului hoxmr francez Marina — 

Brleoul ^ ^ 20 Martie vo fl organt- 

**t la R«o aş, fn Donat un important 
concura du croas-couutry, doodiis 
cluburilor afiliata la federaţia ro¬ 
mân* do atletism. 

Vor fi trei probe. Uua pentru 
oluri pe diatanţd d« i Iun. Uo con¬ 
curs de echipe de câte patru atleţi 
fi o curttă rezervata juniorilor p® 
distanta d« trei km. cu closamobtul 
individual fi pe orhipo compuse din 
p.Uru alergători. 

Bouniunea e orgaubuită de gru- 
part-a atletică «Becap, 



După dv.whidc.res şediojii, sca/uful 
ALEX. KornblUtt, fost contabilul fs- 
bricei «CXTRD1ANA», s fost «da» In 
incintă. 

D. Preşedinte, precizează că acuza¬ 
tul este de susţionc I iWt t«s rufă şi c 
născu i la Odcsu. 

ALEX. KORNBLim tşi tnrepe dc- 

fKouJta astfnh «FTam cunoscut pănă le 
arestare pe cei din bnrâ şi n'azn auzit 
d« numele lor. Pc sricA am declarat 
ci. suot falsificatur. Din căniră lovita- 
rilor am pierdut tot cr a fost omenesc 
in minr. până când şi SI. Duh care 
trâcş*c in fiecare din noi, s’o prăbuşit 
odată cu prima lovitură. 

D. PREiiEDINlE: Acuzatul este în¬ 
vinuit că a ffllyîficat registrele soc. 
«ConJlana>. 

ACUZATUL: Nu »oot eu falşifica- 
forul. 

O PRfc^LDLNlL: Dti când con o* o 
pe S<t>c|iy Dvoim? 

ACUZATL’Lî De 10 ani. La 13 Mai 
Wl am fast angajat contabil la «oc. 
«Cordiattas ,cu un salariu de 10 000 
lei Inuar. 

D. PRtŞIDJ.N TE: Soc. mergea bine? 

Avea bcncfidtf 

AC17AIUL; In anul 1931 a fovt un 
bcnc/iqu .ilc 63 mu lei, iu I 93 J B tu 
avut 33 cui Ici beneficiu. Datoriile 
soe. se ridicau Im «urna dc b nul, lei 

D. PnEŞfc'DliSTE: Uilanţurilo au 
foe< vsăbie*”’ 

ACUZAI L'L< Da, Pe nni» 19M şl 
1932 au hm «xnctc. 

D. PRKŞEDIKTE Susţii că de- 
daroţia dela donnr, ţi-a fost dictaiâ 
şi ai scrit-o de frică. Cine ţi -a dic¬ 
tat f 

ACUZATUL; In cabinetul judecă¬ 
torului de instrucţie, Dcoiris, ni la 
spus fu ruseşte să scriu toate aces¬ 
tea. 

î). PREŞEDINTE: Jn ce constă 
maltratarea T 

ACUZATUL: Atât la poliţie, eât 
şl la iHAtrvoţle, P*' un ton ridicat, 
mi se spunea *EALŞIEICATORU- 
LE 1NCE NDIATO RU L E. 

DEPOZIŢIA este o pre¬ 
făcătorie 

D. Proşcdioto arată că cele decla¬ 
rate de Alcr. KornblUtt, nu coroapund 
realitAJii fi depoziţia acuzatului c«te 
numai o prefăcătorie. 

Peotru a dovedi aceasta, dă cetire 
câtorva pa«ogi t din declaraţia, aflată 
la dosar, ia care er u expus detailat 
următoarele: Cam a ajuna contabil la 
aoo. «Cordlana-, cum a cunoscut pe 
Jr«n Barata, oare t-a fo*t prezentat ca 


ghscşte explicaţia pentrn ce 
Şnrl a foat U**t cu cravata (?) 

D. AV. DA VII) MlRCKAt 1 j» 
poliţie aciuaţii la ce W. C. erau 
daşif La cel dela subsol — din 
arest, — «'an ta cel de au*? 

ACUZATULi ? 


D. AV. DAVII) MIR<. EA, prevl- 
zmrA câ Şarf, o foaţ găsit spân 
zur«t cu propria Ini cravată in 
W. CV ui de *tw. Din poz:ţia 
curo a font giuiit «swnuctgafahj 
rccse ca «i^arf nu a’a ainnct», ei 
a fost sinucis». 


Depoziţia lui Moritz Bacalu 


«n om foarte bogat şi «expert In afa. 
ceri de incendii». Apoi. «Am fost tri¬ 
mis de Dvoiri» U piaţă v nm cumpă¬ 
rat câteva băşlcj cu brânză. I D /iun 
incendiului rn'am du» In birou şi 
făcui un mic inventar, pentru even¬ 
tualele despăgubiri.. Dela lubrică am 
plecat la orele U jumătate seara» 

«Vân/urîlc «lin ultimul tiaip n*au 
mai foot trecute fn registre, deoarec» 
încasările le făcro d Dvojris». 

lotuşi, acuzatul refuză să recunoa- 
scA cele scrţac tn declaraţie. 

D. ar. IONEL TEODOREANIJ « 
sAcuxatul a fost dat fn judecată 
fiind socotit ca agent exrcutaior of 
falşului» 

D-nii avocaţi Or. Trancu-alşi şl 
ii clinic, rtdird câte un incident, sus- 
ţinând că cei dtn boxă au fost mal¬ 
trataţi tu poliţie. 

D. PREŞEDINTE (adresându-şş u- 
l'ocaţilor apărării). 

Dv. Voiţi »ă creaţi o atmoalcră rare 
*A impresioneze pe d-nil juraţi 

SUSPENDAREA ŞEDIN¬ 
ŢEI 

Lin cauza schimbului dc cuvinh 
avut cu di>. av. Trancu-faş b d. pr* 
şedinţa sutrţtcnda şciinfa ta orole 3 
şi un sfert şi o redeachide la o- 
rclc 3 s> Li minute. 

D. Preşedinte a atnu atentia d lor 
Avocaţi ai acuzării, »â no mai tn- 
trerop» dcsbaterilr. Inund cavântaL, 
înainte de a li sc da şi de a nu mai 
ridica incidente, e*ri îngreuncazA Jb 
dvearca procoalnl. 

CONTINUAREA DEPO¬ 
ZIŢIEI 

Acuzatul Alex. hornbluU. a (ost in 
(rodus din noa In incintă. 

D PROCUROR: Ce ştii despre in 
cendiu? 

ACUZATUL: N'am ştiut nimic p&nă 
când a oi fust arostat. 

— Ce luaturi s'ou luat înainte de 
incendiu? 

— La ferestrele fabricei s'uu poc o- 

bieanc. 

— Când .s‘a închis fabrica şi pen¬ 
tru ce? 

— Sa iniAi» cu 10 zile înainte şi 
«SUB PRETEXT» de reparaţii. 

_ Ştii că maeştrii fabricei «Corlia- 
ua> au fost trimişi In provincie ca 
trei zile Înainte? 

- Da. 

— Io ziua incendiului dcce ai venit 
la fabrică? 

— Să iau bărliile mai importante. 


Este Introdus scuzatul Moritz Ba -1 
raiu, aere sasjina că n'are nieinn a- 
m ou loc şt na ştie nimic cu priviră lo 
ineendial deti» lob. «Ojrdîona». 

D. PREŞEDINTE arată că in decla¬ 
raţia dcln dosar a «pur urmăl<*aTcle. 

In ziua de lâ I3e«i »933, ■ venit în 
Bucurrţti. fiind rbemat de frate’o »&u 
— Benjamin Bacalu, — cd teleframă 
A fo*l trimis şi a cumpănit 30 Wd. 
pe cure le-a tmn>j«>rtat cu căruţa fa¬ 
bricei <fl. La fahrkă a înni făsit câte¬ 
va lări cu talaş şi un sac ru circa 
băşici de porc. Tot tn deelataţie iubi 
rocunosye că a conoacut pe Lupn Co- 
mMnarra şi pe Moritz l-udvrtx. ni tot 
o* i cumpărat 9 botoor eu bwi'iiâ. 


D. PROCUROR i CAnd al venii ( n 
Bucureşii, uade si loetiilf 

MOHIIZ BACALUi l’rtma a «apte 
lo fratele meu. apoi m’a» mntni la 
( alea Văcăreşti 37. la d-na Ana litra 
unde om Incuit ea an oarecum Lvi- 
boVkL 

D. PROCUROR: Ace*t Lelb«>vlrl 
ct;x Manole t oovtanttnewo. 

D. PR(K.lJROR; La «uzda. dcce au 
Vaţi dat numele? 

ACUZAZTUL: f 

D. PREŞEDINTE, precizează ca M«v- 
rjt j Bacalu, a jucat aa mare rol ia 
afacerea «Cordlana» şi râ tot din «:an- 
za Im procesai a'a amânat de donă 
ori, pretăcăndo se că cate bolnav 


Depoziţia lui Benjamin Bacalu 


Este Introdus ocuzatut Benjamin 
Bacalu, zio Bubi. 

Şi acre/ acuzat, la început ooolcşte 
ode cărui, susţinând câ nare nici un 
amestec, dar la poliţie a declarat 
numai dc frică. 

ÎNTREBUINŢAREA te¬ 
legramei Şl A SCRI¬ 
SORII 

Acuzatul BUBI BAC Al Al. «rată că 
In ziua de lâ Dec. 1933, a chem il pc 
fratele său, dela Botoşani, cu o tcle- 
Sramft. fiindcă li găsise serviciu şi a- 
Dunie la depozitul dc mere. ce doiebi- 
«.se în str. CrişuluL Iar el a plecat 
h Botoşani, pe ziua «lo <% Dec o. fiind 
.'turnat do tatăl său, care paralizase. 
Chemare* s’a făcut printr\> acriwaire. 
soare. 

D. PREŞEDINTE, cate snrprins de 
ce pentru aerviein la prăvălia frate¬ 
lui său, a (ost chemat cn o iclrpramii. 
Iar când tatăl a paralizat, « (ost che¬ 
mat eu o scrisoare?! 


BUBI BACALU, merge până 
nix>l<\ insultând poliţia fler «ţi pc 
<1. jude Oprescu, MixţinânU cu 
atunci câna a fost chemat la in- 
atucţie, d. judecător »’ar fi adre 
9 «ţ in modul următor: «Dacă nu 
menţii cele declarate la poliţie 
vei avea soarta lui Şarf* cecace 
a făcut ca d. preşedinte »& dis¬ 
pună iaclieerea unui proces ver 
bal fi care să fie trimis parche¬ 
tului. 

Asemenea s’au moi dresat procese 
verbale şi celorlalţi doi acuzaţi. 

HAIMOVICt SAU COMI- 
SIONERU 

Acuzatul arată că a dat un aaunţ 


Cum s’au falşificat registrele 


D. PREŞEDINTE: Ce «u,(i- 
nea expertul contabil? 

ACUZATUL: Expertul susţi¬ 
nea cu am scos nn sold dc 9 ruil. 
lei, pe citnd în realitate in fa¬ 
brica erau mărfuri in valoare 
nntnnt de 000 mii lei. 

D. PROCUKOR: Acuzatul 
susţine că n’a făcut uiciun fals, 
ahinci eoni m* explică că fortu¬ 
rile în valoare de f.3(*3.000 lei, 
purtau data de folie 1931 91 
au fost trecute in registre în 
iina de 31 Mai 1933? 

D. PREŞEDINTE: Cer* tâ se aducă 
registrele fabricei «Cordwina» şi tn 
vlriutra puterii ducreţionaJe cexv •- 
ducere* expertului contabil, care să 
fte confruntat cu acuzatul. 

Totdeodată d. preşedinte eate sur- 
prin», oua acrite reglalre care sunt 
c*>rp delict, au sânt dapote la grefă, 
ri m gâorec fa Dvolri» acasă. 

D PROCUROR, (ntxabâad pu ocu- 
•at dacă Ştir că din registrul da Cast* 
»*ăo rupf aişt« fol, KorablUti, afumă 
că « u foşt mpte de ©I. Aceate fUe 
Iun I «râralc. acuzatul le reranotşte. 

D PROCUROR; «Deco Ic-el npt?» 

ACUZATUL: D. Dvoiris mi a spus 
oă arc un capitalist englez şi trebue 
să le tranerriu in aşa fol tncdt tâ 
prezinte o situaţie cu totul alta de 
cât fn rvaRtuU*. 

D. PROCUROR: sVece datele din 
filele rupte nu corespund cu cel* 
tron urbet 

ACUZATULt Fiindcă operaţiile 
<Hh Aoeiţtbri» şi Decembrie au fo$t 


modificate, iar înregistrările nu so 
făceau in baza actelor, cf dujtă tun¬ 
sele d-lui Dvoiris, 

UN JURAT■ Filele care au fotl 
rupte, erau operate In jurnal1 

ACUZATUL. Da 

Mai departe Komblueti a spus 
că foile rupte şi actele Importante 
luate In ziua incendiului dela fabri¬ 
că, le-a dat împreună cu geanta, prie 
tenului tău Korcnsoky. 

FALSIFICATOR Şl 
aPOETn 

D. PROCUROR: «Aveai ua carne» 
personal, afară de rcgtrtrele oficiale? 

ACUZATUL. Da. 

D PROCUROR: La ce ţi mirost 

ACUZATUL: In acest carne! hal 
scriam «poeziile». 

D, Procuror, arată că a răsfoit acest 
oaroet, de mai multe ori şi ia el a 
găsit trecute cu Intui alboeva. lecât 
«poadU. 

«Din registrele oficiale, rerec că bi¬ 
lanţul pe 1933 t a tnebeiat cu un be¬ 
nefici» DE 30 MU LO, Iar In «ct»t 
carnet este fnserouat că bilanţul ’*« 
inebiat cu o peirdere de DOUA Ml 
LIOANE LEI». 

D. AV. L TEODOREANU: De onde 
ştie acuzatul, oă An tun y MeadeJ făcu¬ 
te o asigurare fo Anglia? 

ACUZATUL: Din regi.tre. 

CUM S’A SINUCIS ŞARF ? 

D. AV. VALJEAN, arata că la 
poliţie li »’a Inat cravatele ţi 
ceaiarelc la foţi acu/alii, dar du 


|« ziarul «Dimineaţa», tn tctual că 
durate să închiriez* o magazie dar 
fărft « 4 -şi dc* adresa. 

Magazia din str. Crişulai o fost In. 
chiriatâ >nb numele de HA1MOVK21. 

Fiind încolţit de întrebările 
d-lu» procuror, recun°a$te ur¬ 
mă (oarele : câ a cumpărat 300 
băşici de porc, aub numele de 
ZAGANESCUţ cn benzina — 9 
kutoae — a cumpurnl-o dela de¬ 
pozitul: «PETROLUL FILA- 
RET*; că dela ŞMILOYlCI în¬ 
chiriat an camion, pe care l-a 
condns personal, nevrnnd «A m 
ştie unde duce marfa (benzina); 
cu lăzile le-a cumpărat dela UJ- ^ 

L1U STRANGER şi că HA1MO- 
YICT (?) ern originar din Ru«ia. 

D. PROCUROR, precizează 
cu acest HAIMOVICI er» în re¬ 
alitate LUPU COMISION ERU. 

D. PREŞEDINTE: Că! c mere 

veai bt depozit j 

ACUZATUL: Trei vagoane şl ju¬ 
mătate, pe care le-am adus prin 
gara de Nord. 

D. PROCUROR: Dacă BEN¬ 
JAMIN BACALU, în timpul a- 
cestor dezbateri. îmi va aduce 
uu certificat dela C. F. R., pre¬ 
cum că în curbul lunci Decem¬ 
brie 1933, a adns în Bucureşii, 
prin Gura dc Nord, cele trei va¬ 
goane şi jumătate de mere, pe 
nomele de BACALU sau HAI- 
MOVICI, atnnci eu rcnnnţ la 
acuzare. 

La orele 7 jnmătatv, şedinţa %’s itv 
pvnăsL Pentra astăzi desbaterils ( a * 
eantiouare. Va fi interogat JEAN BA¬ 
CALU, eel eare a pns toate la pnnet 
şi a făcut legătura intre DVOIRIS şi 
COMISIONERU. 

Astăzi şedinţa la orele 1 Jqbl d. a. 

Ilie Ciut eseu 


Loc pentru meseriaşii 
români 


0 teamă do tineri meseriaşi dela 
Atolierolo C. F. R.-Griviţa »*au infâ- 
ţifat la redacţia ziarului nostru 00 - 
răjid *& lo iliim o mână do ajutor 
apr* a şi căpăta droptateu 
Nu e«tc prima dată când oouata- 
tâm, ru tristeţo, c*« tocmai cei co 
trobuoăo »A fio încurajaţi pentru 
conştiincio/jUitva. apintul do ordi¬ 
ne şi diooipiina şi patriotismul do 
care dan dovadă «unt siatematio no» 
băgat* In aeamă, jigniţi, loviţi în 
intcraaelo lor materialo şi chiar o- 
iiminaţi dio râodurilo oefurlştilor 
tocmai pentru că îşi fao datorio. 

NU MAI SUNT BANI!?... 
In fiecare an — odată cu intreg 
eonii geniul — sute de tiner, mrec- 
rUişl di la C. F. R. ffi părăsesc ocu¬ 
paţia ca să-şi facă datoria către ţa 
ră învăţând meseria armelor. 

Toate legile, regulamentele, şţ cel 
mai elementar simţ de dreptate po¬ 
runceşte ca aceşti tineri să fie re¬ 
primiţi l» serviciu de îndată ce au 
terminat stagiul militar Bunul 
simţ tot aşa glăsucşte. / n realitate 
se întâmpla cu totul altfel 


Cei ce se duc să-şi facă datoria 
rămân pentru multă vreme sau călof 
pentru totdeauna fără serviciu. 

In cursul anului 1336 patru sute 
cincizeci de tineri au rămas pur şi 
simplu pe drumuri numai şi numai 
pentrucâ nu ş’au rus tras obligaţiuni¬ 
lor serviciului militar 

COMUNIŞTII IN LOC 

Locurilo acestor tineri an (a»l sis¬ 
tematic completate cu minoritari re- 
colcitrenţi. co protejaţii intcrnapoazl. 
ţărăniştilor 

A trebuit o d&rzâ ti «ontianâ luptă 
solidari de mal molie luni a celor 
450 de tineri ce inslnrşit să fie repri¬ 
miţi in serv ciul C F. R. 

REPRIMIRI UMILITOARE 

Comuniştii, apiouii şi agenţi» in¬ 
ternaţional - ţărăniştilor n’au fost 
vlintiţi din locurilo lor, dar cci re¬ 
primiţi atât dc târziu şi atât de 
greu nu foat retrogradaţi. 

Mulţi meseriaşi au fost făcuţi a* 
Jntori mt'Su-iaşi, iar aalnriil* aces¬ 
tora au foat diminuate drept ro- 
compun&u on şi-ou făcut datoria că¬ 
tre ţară. 


încurajarea elementelor streine 


Căpeteniile riAdimtalwr cumuuiat* 
au porturi de conducere Ia Atctfcvcie 
4*. F. R. Aceştia susţin numai pa cei 
c« fac parte din tabăra tor şl <uu- 
pte*c po toate căii o pe toţi cci co ua 
fac part* din clica lor 
Mai cu «ko«,*{>ire şi cu mai multă 
ară tc oâţ>u*tuac asupra tuturor nn> 
«rriaşdor cari au o cât de mica »uu- 
patie pentru nnşcurca naţnnaUsfi 
Dc cat cari auut înregimentaţi 
in vreo grupare politică naţio¬ 
nalistă nici uu mut vorbesc. 

Aceştia sunt puşi pe lista nea¬ 
gră Li se cauiă nod in papură 
spre a fi svârliţi afară. 

Ţinem la dispoziţia organelor O. 
F. B, un bogat mu tar tal doocununU*. 


Cr«xieui câ U» avene* priveşte ku- 
loriul oolor reprimiţi după satisfa¬ 
cerea serviciului militar uu nm •* 
nevoie s« mai insistam po lăngă 
în drept ee el să /»« oei puţin egal 
cu ot>: civ| aycao ţa plecare. 

' D*a«etUADon «o impuuo cn *A li 
acord,* ş, chiria ce lu-u foat răzuită 
f»r o« drept, chiria po cari o primoaa 
iuaiuta dc a pleca | tt mililărie. 

Iar in ce priveşte carnetul de 
73^ reducere şi role 12 permise 
gratuite pe cari le primoc şi 
membrii fnrniliilor personalului, 
nc înlrebam cum n f«v*t posibil 
să li »e refuze acolon»? 

nADOVBANn 






















































vestire, 




Anchetele Noastre 


0 opera de zidire sufletească 

Din înfăptuirile F\ 


>• Ep scop Uartolomelu 

b "“‘ - ta 2 * «<«.«.... WMn . 

ju «/, ™*of**rnfmnc mternsţUmaln 

P Z' tru ^etneierea 
iJfifărtifici lut Lhimrtreru pe gă- 
ynnnt, K 


p s. Episaop Vartoluuieiu 

W md» 1 * “ 

*> prr>d»K'“«»i activitate dc 
Irlttur*'» fu intmo*» 

(IJlrniC. 

AxtrH ronrrtpu «> inUsauh» «ono'« 
priwlMW»*^ «Rco**ter.'i«» _ 
eaprttsfr ‘«tr'un < ' cr *’ ««IWar — ou 
pr PH» prrotli din Kp«r 
lo n Olt*»»*» — pu do * luct-a 

ctl tu«n ,, ri** 0 — °a°rul bi*«-ri 
|NV0(rn luminuroa poporului fi 
j^nlru nUPămlirua căt idju iutiusA 
m adevărului d* orerfiniii u Bisrri 
erj oreştinr şi pentru purificarea «, 
înălţarea ri«ţci relUrioaao — moral* 
* crudincicşilor ortodox i din 
*tA Eltarhro. 

t)0 i/ilrog complex de mijloace 
spirituale şi materiale furft studiate 
li aplicate pentru redeşteptând şi 
Irosirea ia o noiu viată morală r«- 
lUrioaMi a sufletului creştin al cre¬ 
dincioşilor. 

O armata întreaga dc preoţi pri¬ 
cepuţi destoinici fură nucajnli 

la lucrarea acestui nutr* arernal de 
anue spirituale. Fonduri iir>ini*e fu¬ 
ră adunnte fi sacrificat? pentru pro 
poffandn febrilă, dar sistomnfic dea* 
fAşumtă pentru salvarea drept 

credincioşilor, de sub influenta ne- 
faaîă a diferitelor curente votante 
şi anti religioaso — ce începură o 
năpădi societatea credincioşilor Ol¬ 
teni. de după marele râ«boia de în¬ 
tregire naţională. 

On corp de misionari preoţi se a- 
runcară în această luptă de salva¬ 
re creştinească eu un elan şi o ab¬ 
negaţii) «femur dc admiraţia tutnlor 
bnnilor români fi creştini. 


U inşi — ru ocaxin pomanind s 
î*°° dc an ' Sinodul de1 a Nice- 
i» — rosti o conferinţă curo va rA, 
mAn c . * ca pod oi vru ni istoria Di» 
r«cei creştina ortodoxe român». 

— «Cetiţi Cuvântările sala — oscul 
‘nti vorbin-n sa fornjreă loara _ pri. 
viţi mm bIch figura sa transfigura 
■ă atunci cârd vorbul său devine in. 
aripat şi clocotitor «i vă veţi putea 


A aveţi înotate* voan 
trfi un exemplar de Cvo mai nlerutA 

patetică oratoriul 
— Nu expună nuimii idei — l« 
tTăcşta, _ fiinţa *a întreagă vibrea¬ 
ză — nu cinste io glasul «Au cuvâll. 
tul «Io* auuaia, ca »o euloftgd efec¬ 
tul — strigă cuvântul onix* «gudui» 
— pe deasupra tuturor meşteşuguri¬ 
lor retorice -- nu biciuoşto biciul |«o 
carc-| tine in mână, invitând publi 
cui să adtuirc îndemânarea pu cirra-i 
munueşta. K.-.te sufletul lui prefăcut 
Iutr'un bici de foc care orde pcatrn 
a cară ta. 


E adevărat? 

Scandalul căminelor studenţeşti 


Costul vietH. 

o problemă gravă 


IVmHM tlin por/no unui grup d* 
jr/uJwnft acrttt rditjtiri I mprrtianan 
tr fi corr dncA tuni l*t totnl adt-vă 
rate nu mai au nrcair de nlcţ un co 
uu-ntariu: 

Aducem Ia cunoştinţa d.voastră 
ră fluşurul căuiln dc studente «re 
nmi multe lipsuri dceAţ aproape 
toate căminele particulare. 

FuMol rector N. Qheorfhiu «I 


înlăturat directoare» eu toate că | 
stla boţ iile. din ca o ta prietenilor U 
moralului N. Oheonrbiu. 

Ne întrebăm, domnule director, 
viitoarele rămlne pnse sub direct» 
conducere a rectoratului vor avea 
aceiaşi soarta? 

Universitatea r »rr ou poate con 
duce cele două r&mine ee Ic are tu- 
nul de atodenţl şl unul de studente) 


Ascultaţi cuvântul lui Dumnezeu 


ixiirntnri şi 


onf. 


elitâ. timp de necr ani, încălziră şi 
mişcară induieşetor sufletele dropt 
credincioase — ou verbul lor înflă¬ 
cărat şi plin de eloevenţă. 

Mii fi ieri do znii dc ««v^tori cul¬ 
turale şi moralizatoare, pe«fo 900 
de preoţi lucrară cu râvnft şi zel 
apostolic 

Sutp dc roii dc broşuri şi cA p ti cu 
conţinut moral şi religios %< nrun- 
cnrfl in popor şi mii do biblioloci 
dc cămin luară fiinţă. pentTU lumi¬ 
narea şi educaţi unea poporului no¬ 
stru. 

O NOUA VIATA CREŞTINA 

ŞftW*ru,> ’r >' S • . •** i n • 

euUdtoH gr fnprâtnflHlrâ In biserici 
o dată pe lună s 4 auiUi >Jufba (te mă- 
refie rrrofiofl — o preoţilor — la şe¬ 
dinţele centrelor parohiale din E 
parh ia olteană. 

Sute dt biserici tiovi se clădiră şi 
alte rute ac reparară şi se Infrumu- 
utară, prin jertfa credincioşilor ţi 
strădania necurmată a preoţilor ol 
temi. 

0 lume httrcapă dc «Jrori şi or¬ 
fani, fură ajutat 1 cm (m&rdoâmtit/r 
fl bani scoţi din pun/ta drHul de 
Vitală a preoţilor, cu ocazia diferi¬ 
telor şedinfc prin oraşe ţi ţaţe o 
centrelor parohiale. 

Sub directa supraveghere a prea 
Sfinţitului Vartolomclu — te Infi 
tufă — in spiritul de puritate cre¬ 
ştină. o fabrică mare. dc lumânări 
numai de ceară curată; ac injiintă 
apoi o m<rre şi modernă tifUHjrafie 
unde se tipăriră pentru popor cele 
mal or of odor r calendare, crde mni 
artistice fronifr ţi icoane ti 
♦noi bune ţi rftine broşuri de rdu- 
caftune mora/ă şl religioasă. 

Se ţinură congrese şi 


Oratoria hp.ecugulul l arlolonu < u 
— este - colea pe care o nmu'aiă 
ru flelul fău mare — şn-ntru a ajun¬ 
ge la aceia al altora — nfemei când 
urc mulţumirea in lafa Sa. 

I aiurite care au pornit dela P S. 
Sa către Credincioşi — se r cin torc 
mărite innpiA — oamenii aceştia 
oare trăiau — până a inoepe sd cor- 
bmted In nivelul obişnuit al minţii 
şl al inlmri — se îndreaptă către 
dânsul, fiindcă simt — că dc acolo 
rine flacăra n/rH purifică fH poa- 
înălţa. 

In cbpa acria vlbnosă In noi 
fior religios aacuftându-l. Rate ctipa 
In care un suflet mute intră 1 ntr’o 
legătură tainică — cu acel forul d*< 
adtimâ umanitate — pe cart rt 
fletele cele mai uşoare ll au inlr*in- 
şr.le — dină ai Ştiut sd pătrunzi Pă¬ 
ta dânsul. 

Şi unăe n’a răsunat cuvântul sdu 
impresionai 1 In fata sfintelor alta 
j re — pv tribuna parlamentară, la 


nenumărate adunări şi congrese bl 
serice şt l, In forul ccl mai înalt al 
sfântului Sinod fi adesea chiar — 
In rislfc canonice — In mulf inun 
simplă şi umilă — ca şi adunări 
ştiinţifice şi ca profesor neîntrecut 
fa cateilra universitară din Bucu¬ 
reşti. 

Pretutindeni tmprăfUa lumina şi 
duh creştinesc şi pretutindeni a lă¬ 
sa/ urme imprimate adânc în su¬ 
fletul omenesc. 


la uprinsă a veşniciei — pentru a 
InAlfo viata sufletească interioară 
dar şi pentru binele vlcfrt ttoewlc In. 
treai. 

Xu este de prisos să adăugăm că 
viaţa intimă do Episcop a P. S. V r Rr- 
tolomeiu, — esto o meditaţie religi¬ 
oasă fi O îndeletnicire continuă în 
imnuri de slavă către Dumnezeu fi 
rugăciuni de întărire sufletească. 

Pentru coi care du înţeleg ind~a 
juua rostul vieţei pământeşti — ar 
fi o surpriză poate — ca un episcop 
modern — un cap de filosof — un 
cugetător şi un autocritic al ştiinţei 
Salo — să «c. doa în fiecare zi, nu¬ 
mai rari oxcopţiuni, dimineaţa fi 
«oara — la cetiri de rugăciuni şi 
cânturi de im no religioaso <»r« în. 
trogi adesea in genunchi in faţa 
sfintelor Icoane, singur închis în 
modesta sa cămăruţa, — rugându-se 
cu căldură până la picuiri de su¬ 
doare — pv fruntea Sa d« cugetător 
de elită. 

Câţiva din noi dacă avem curajul 
să ue spovedim mai facem la ful — 
Episcopul nostroî... 

Sunt oameni — a căror perso¬ 
nalitate k cade — sau întunecă 
vorbind desprv dânşii — pentru- 
că geniul lor şi opera lor gigan¬ 
tică — covârşeşte foarte adesea 
puterea noastră do pătrundere şi 
de înfăţişare a ceeuce ei sunt 
inir adevăr. 

A ’unuu /impui şi istoria nepăr- 


! sa«aa ur nvuiicn^i ni UDUI ( 

ÎO mod de mn «| rlnttit ra putea 
conduce cele ee vor trebui să Inlo- 
l-a dai peste .s.wş iei lunar In eulasea Pe cele deafllaUta „ n s« 
Plus an opartauieul evaluat 1» mai m „l doaroiM . M|j 

mult de li WO W luw» r şt eu rele- tm . II se dă direcţi. C rl jidani ca 


Isltc venituri are o leafă mai ai a re 
ca un ministru. 

Această doamnă e complect Iu- 
cultă. 

Işl ţine familia şl rud«. vara În¬ 
chiriază camere din rămln. 

Teleîon U4J( I*' nunu-lc Mere. 
uţâ Emil a foat plătit de universi¬ 
tate (Până luna asta). 

Actualul rector s făcut ooc|e îm¬ 
bunătăţiri La acest cămin totuşi o a 


lavlt» pentru a li ae închiria c***. 
I«T 

('redem ea aceste, aduse la cu¬ 
noştinţa dvoastră vă va ila de găm 
illt asupra proeetnloi de le c « . deo- 
tîntării căminelor. 

A desfiinţa căminele înseamnă a 
ne lăsa pe drumuri. 

Cu orlrş aacrlfle.il vom zădărni¬ 
ci aceasta. 

Studenţii unul cămin stndonţeso 


K*te oportună ,i j^,nă »bt tnvăţţă-1 
minte <lj.. up , UtMd ji- ' i r 

I oicituni. liiOfboi »ve A-ism ta a o 
pcfK»a«lt In caic se vntaazA buge¬ 
tul şi legile tinaiKÎarr axieze. dori ' 
hm'un moment . ind ne. putem ta- 
fee-bo şl riUpundc Ir» ce nU u'fi gu¬ 
vernul e ptoocuţsi» de «iuta pio- 
blcxuă esenţială. l)at obiectul uctv- 
t«» discuţii lulcreaează liurrjga e<o- 
otauie romAoruAcă, pr t Cineţ.: fenoino- 
uului >, «oluţiile j.o««b le avlnd 
Urgii fundamentare. 

Se remarcă tn trureaga lume, care 
a trecut prin febra crue» ecoao- 
miv*. o urcare a pf«ţur ( lor Iutr'un 
ritm, depăşind cadenţa normală a re¬ 
prize». SiUmţla aceasta deneui se¬ 
rios echilibrul bugetar ol m-isxi c.m- 
oumatorilor, provocând acotnocruă a 
«mzumaţb-,. n:ver»ul cekt d« până 
iert. Or, problema «te de ccl ma» 
acut interes social, astfel că guver- 
beţe i'ou «evfţat, ÎncetcAnd remed.e- 


Cult fi adorafiunr, _ a sednteiei I tinitnarc va şti să aşeze pe Ma- 
da ine — plină dc mister şi genera- rele Episcop Vartolomeiu ia locul 
zttair — dc rafiunc şi adevăr — de I de merit ce i se cuvine, 
simţământ (nalt fi de t moţiune —} 

opera P. S .Vartolomeiu este cande- HottOvis 


Semicentenarul catedralei 

mtlropsliiane dela laşi 

Festivitatea dela Cercul ieşenilor. 
Conferinţa păr. C. Dron 


lată, de ptţdă, tn Elveţia, rccuoo*- 
cută pentru «chiltbrul &ăti financiar 
şi «cotiMi^c, costul vieţii a crescut 
din Septembrie 1936 pinA In Fe¬ 
bruarie 1937, del-x tyo la 132, 
indicele preţurilor d« deialiu, dc la 
18 Ia 123. 

Şi creşterea cont,nuA tot ma t acce¬ 
lerat. 

li» Beldia, după devaluaroa d,n Mar- 
- *935, costul v ( cţ,i a eres- ut lent, 
dela 18$ tn Ianuarie 1935, b» 183 
ta Februarie acela} an, pentruca să 


Audi acesta luipliiiiuuu-to ju dv 
nai dela «finţirea catedralei nutru- 
politotte dela Itari, Coreul ioştmilor 
dio Capitală a oonsaeral unn din 
reuniunile «alo poulxu comemorarea 
aoMtui eveniment Festivitatea a a 
vut loo in ttula Frontulu» negusto 
mic, in asisteuţă unui numoro* pu- 
blk 

D. Trancu-lafi, preşedintele cercu¬ 
lui ieşenilor, luând cuvântul, înve¬ 
derează InsomnâlaUxi măreţei oat» 
dralo mitropolitane şi Uigftturilc su- 
fh’tuşti p® cure toţi moldovenii le 
su cu acest sfânt locaş 

Păr, C. Dron, arald o& momunlu) 
da faţă t«te potrivit pentru ca toţi 
•o» 00 an admirat zidurile falnice 
aio Booatei catedrale Şi s'ou ndăj<*t 
dela învăţăturile şi barurile împăr¬ 
tăşite in o*, «â wreeteoo împrejură¬ 
rii» in aaro ea s’n înfăptuit şi obli¬ 
gaţiile de viitor. 


Spitalul Israelit din Galaţi 

a irustat Mia sterul Muncii (respectiv Cassa Asi¬ 
gurărilor Soctaie) cu aproape an milion lei 


Io oraşul Galaţi exisiâ 3 spitale; 
1 ) Spital *1 Elena Doamna, 2) SI- Spi- 
rldon şi 3) Spitahl btraelit, ded 2 
spitale româneşti $1 1 jidovesc, la 
cari cran trimişi bolnavi Casei de 
As g irări Sociale du Galaţi. Cura 
»n *8 l* Ca»a d* Adgurări Sociale 
din Galaţi exltfâ 13 medid evrei, 
cari iortnrBzâ majoritatea medMlor, 
d«^ taxa io SpRelul Elena Doamna 
şi SI- SpiriUon era cu 40 ta sută mai 
^ «tei totuşi in spitalul Uraeft şe trl 
meteoa iacă odată aţâţi bolnavi cât 

I *1 


Muşamalizări I Asigurări Sodak* <tio Galaţi — fiind 

«imit Inspector — cineva a annlal 
lată iasă câ dnpă plecarea domnu- măsura luată dc d. Baltazar, trimiţând 
W T. Baltazar din fruntea Cassei de* din oou bolnavii In Spitalul Israeiit. 

In atenţiunea uuiduterH Partlduml 
Naţional Creitfn 


ccJrtfltte două. Spitalul Israelit 
adunări I ft iolotdea^iia Indicat de aedkul 
preofeştl - tn i^rr se tratară şl sc *''*** al aSWţoratuhil. 
ditbgară cu cofnpefintă — subiecte HofiS şi jafuri ca ’r* codru 
#< iirobtemc dc ordin profesional t -1 Până l« dota dc 1 Decembrie 
ducativ social — momi — practici 1V53, când pe ba/a leţţfc de unificare 
şi religios — pm/ru d* săvârşirea şi a tegiktf sociale din or^aţ an, a in 
cepul ca fkcarc Casâ de Asigurări 


prO/Moror#>d oultuni »p,vialr şi ge 

nmilc. 

Sr tipări revista • ReuaşLereu* şi 
un noian întreg d* fol rcliyioaa, 
Vâzu/ă lumina pentru a lumina in 
tru IntuMcric- 

PENTRU CREDINŢA $1 
NEAM 

Se njulară şl w frirnfMrrâ in *lrâ 
Inâtatr — cblar cu rhellulala F j>t. 


Adresam un apel pe această cale 
Conducerii PariljuM Napouai Creştin 
pentru a delega pe anul din parlamcn 
t»rii săi care să ceară Ministerului 
Muncii u i pună la dispoziţie: 

1. Întreg contul de spital oi Spi 
tabla* Israelit cin Gala,i pe luna De¬ 
cembrie 1933 *n valoare dc 61.550 
*ei «i care a foşt fnregwîrat la Cassa 
de Asigurări SoOak db Galaţi sub 
r- 10249 la 8 Ianuarie 1934 

2- Bekrati.1 şef l i s cţ.d d« boală 
prin ca.-c a arăta', b data de 29 Mai 
1934 directorului Cessci de pe acel 
timp mod’l de frL-ş are iotrebulnial 
de Sp tel I Israelit. 

3- Pcntruce când Spitalul a fost 
descoperit ci pe o singură lună La 
contai secţiei de chirurgie caro er» 
tie 25990 a voU fruMeze Cassa 
d* Asig 'rare cu lei 5370 a dec* 20 
la st»ti, nu s‘no cercetat şl conturile 
pc anii trecuţi, conturi cari erau tri¬ 
mise direct Cas ei Ccotrak şi cari ia- 

şireă stadiilor f. anfvrnJfflţliş dJnj *P rc vefilkttrc la şclul secţiei dc I totdeauna erau plătite In întregime, 
•A|ju*>» - iar fu ntru a ulmul* j boulâ m \i J.iu şi merituos.func- . . 

inctimja la ruuurâ euerglllr crea- > l K ' nflr Ardeal — al ainti nume ne 
toare, P. S. Vartolumeiu ucouiă * a P*- Verific*ndu-l 8 descoperii pe 
premii in bani — dădu din bcl.iug dafelor c* le avea in dosarele 

nutgorj şi unurrirl bkerlerştl ş| m*. ' ^ Câr * ou se potrivenu cu 

să până 1* rlaipâ cblar — c o diHtrf- ) 0C ^ Î ^' n COf, l u ^ înaintai de Spital oâ 
bai rea diatinrflnullor uumnf pentru I Spitalul Uraelit la intocTnirea contului 
• «xigara definitiv triumful ldelel 1 nu P r00B ^ e ® x ^ corect, despre care 
dr rrofl'ţfre şpjritnala a ercdinelo- 1 '®P* ® if*curoş tn*,; t pe dire.lo 11 I Ceş¬ 
tilor şl Hiw-ricri oltca* f J pi„iru I ^P- T. B«ltJi/ar 5 | 

latcuieerea împărăţiei Joi Dumo*» 


Sochsle — adicâ şl aede din Vechiul 
Regat cari înainte erau corporalii — 
sâ-şl oibe bugclu) sfiu şi să lichideze 
singura toate cbeHuclile direct, loele 
con urile dc chel urii ce lc av^au ro - 
pora iile erau trimise ş3 I chldate de 
G.*s* Centrală. 

Pfi.nul ronl epus direct Ca* ei de 
Asigurări Sociale din Halall de către 


Vartolomeiu — «rţocîriiţjj ş| pr^ţl ( Sp^al'd Isrov;it a fost acela pe De- 
selecţi şi înrriloşi pentru deaaxâr- j cembrie 1953 fi care cont a ajuns! 

U. I <rin «II lina i _ _ _ > I / _ i I k i . C CiPO if/iă4(2r o.i- Iu . .-f..l ^ I I I 


deşi s'B constatat câ Spitalul prne 
t*ca ai bunăvoinţa accgi sistem dc 
frustarc a unei tnsţttulil de stat care 
S* totreţlnc <fln banul greu mundl 
de nevoiaşii muncitori şi dur a IokI 
acea persoană care după măsură bloc 
luată de inspectorul T. Baltazar (fost 
p« timpul descoperirii director al 
C. A S G.| de a nu ra a| trfaidlc 
bolnavi la arel spital, a aoui.it această 
măsflrâ dup* plecarea sa dela condu¬ 
cerea Cariei şl din n<>u tn sfidarea 
celorlalte sptiaie româneşti trtndk la 
rifl tn «cest spital i.-rwlil — condus 
de un cuibar de hofi şi bandiţi — 
bolnavii CaaseL 

4- Pentru a vedea cât este cuan¬ 
tumul sumri cu care acest spital a 
frosţat ministerul mund> respective 
Cassa centrală a asigurărilor sodak 
9 * ceară toate conturile depune de 
acest spital «unei... pe 10 ant In 
oro * 

Ion I. T*t***igâ 


Un monument «rate totdeauna 
«Uunu C. 8a — un moment istoric. 
Catedrala dela Iaşi zidită prin »tă- 
raînta lui Voniamin Coatachi « fost 
doatinolâ «A fie simbolul renaşterii 
noasir* naţionale. înfăptuită la 1621 . 

Mitropolitul Veniumin Centaobo a 
fonţ un om cor»» dopaşi h generaţia. 
E! a luptat cu grxuităţi do nein- 
vinz, dar nu *‘a abătut dela gândul 
zău iniţial. aa«la do a da PATRIEI 
— cum zicea el — o biserică vred¬ 
nică do vremurile noui. 

Opera lui Veuiam'm Coslachst ne 
cheamă Pc cei de azi la o mare şi 
Imjicrioasă datorie 

Astăsi Românii au realizat iu ln> 
trroime idealul naţional. Acest mo, 
Meat suprem in evoluţia noastră po¬ 
litică trcbuc tnveşnlcit intr un mo- 
numen/ care să rtstslt veacurilor. 
De aci datoria gent-rafiei de ari de 
n realiza o catedrală a neamului in 
tregit. Catedrala Mântuirii, precum 
i a fes răposatul Rege Perdinand l, 
f« ala iul ce a adresat ţării şl Sf Si 
no<L Păr, C. Dron citeşte acest apel, 
pe cur» asistenta 1 / ascultă adânc 
impresionată. 

Problema aceasta trrbuc negreşit 
reluată. 

Apelul Regelui Fvrdinnnd trrbuc 
înfăptuit. 

Altfel, vom purta o răspundere 
grea fată de trecut ca fi lofă de 
viitor. 

Neamul românesc întregit , anr ae- 
voe de o oatedrală tn care sd i ncapă 
toată românimta dela Nistru până 
al Tisa fi care să fie cămin sufle¬ 
tesc ul neamului. 

Programul n fost complectat cu 
hucAţi muzicale din repertoriul na 
ţional şi arii din operele ooiebro, 
aântnte cu mult talent de d-şoars 
Marinencu Vor«*.mu, absolventă a 
Academici de Muzică, acompaniată 
1 b pian d» d-ua MihailoM-u-Tuscnm. 


pară apoi U 10» In Iul c 1936 Şi 
200 In Februarie 1937 . 

Indicele preţurilor de detal a 
trecui dela 642 în Ianuarie 1935, 
la 716 axtăzi, trecând pr n n-.velul, 
marcau cu 674 in laite unul trecut, 
lărct o accentuare anormală dela 
jumătatea anului exp,rat. 

Aceeaş observaţie pentru statele an- 
glo-uxone: Indicele produselor de 
bază, dupi ..Economist’', a devM»s 
ta Anglia d,agrama inegal ascenden¬ 
tă, i.ţo Ln Mai 1936, 145 In Octom¬ 
brie Şi 166 tn Februarie 1937, iar 
ln Statele Unite, indicele produselor 
agricole, calculate de ^Departament 
of Lnbour”, pc baza 1926, a trecut 
dc la 75 tn Moi 1936 la 91 In Fe¬ 
bruarie 1937, »udicc|e celorlalte pro¬ 
duse alimentare sărind de la 77 la 
87. 

Franţa trece prin aceloş... ..delir 
al ascensiunii'’ cu repercumuni mult 
mat grj\e. 

De observat câ. In Italia şi Ger¬ 
mania, unde funcţionează efectiv un 
regim de »if t ct control al producţţici 
comerţului şi preturilor, nu s'a înre¬ 
gistrat atest proces. JLn itaL*, nu¬ 
mai preţurdo hotelurilor sunt în creş¬ 
tere, fapt «Aplicabil prin categoria 
diferită de clienţi, in majoritate 

streini. 

La noi indicele costului vieţ i, sta¬ 
bilit dc ziaiul Argus, după metoda 
Vutor 4 arată, faţă de baia 1916» 

creşterile următoare: 3446 in De¬ 
cembrie 1935. 35’73 k» Decembrie 

*936, 3633 In Ianuarie 1937 şi 3667 
tn Februarie. Dc rcţ.nut ascensiunea 
rapidă tn ultimele doua luni, com¬ 
parativ cu acea din trecut. Evident, 
aceste variaţii au şi o cauză sezoaală, 
fapt ce se poate vedea la analiza com¬ 
ponenţelor indicelui, dar nu este 
mai puţin exact că el» depăşesc creş¬ 
terea normali tn această perioadă a 
anului. 

Asistăm deci la o creştere genera¬ 
lizată a costulu» vjCţ(L de unde re¬ 
zultă că fenomenul nu poate fi ac¬ 
cidental şt că nu poate avea cauze 
locale şi întâmplătoare. Este adevă¬ 
rat câ mai toate j-ir,le lovite de c.i*ă, 
în faza redresării ao devalorizat tno- 
nctclc respective, dar s,ngur a est 
fapt nu explică fenomenul, pcntrucâ 
şi ţările cari n’ău devaluat moneta, 


trev pr ta 4'fWi', .vtuaţu:. 

!-»viornenul erre ele*»--. t> arn^Zi 
stoc ur Ilar de pn-k»»* t'pvo 
ale* agricole) ş> reajustării yroăa<-\vt< 

Ia c*»imitn*lk, ta tnjtW»Wwr<z eşyxâ 
de refacere, urnwttrwrr ,btO(n' -tHui 
oitteriron din lu»9* E 0 fatalitate, 
tare «couomişru llberulapi *u ta. 

»it s'o accepte. Uf guvernele no 

pA conjura. Totuşi, f® cc ^ 3 două stnta 
Naţiţninzlist* o» şi tn F<niagalls Im 
Sa!>uu prvtblema pare cA tiu se f'U- 
l Cândva vmn relua »n»is»ând, s- 
»«tâ problemă. 

Drsocamdati, ţara tu*»i»trl. care s» 
orânduieşte Inne ztatcle^. dcmocro- 
«kv. se găseşte pe acea* poziţta 
€Konomico-«e? ală Şi «de totereoazu do 
văzut ce *e face aiurea }i oe nu » 
iac* ţa noi, pentru temperarea. di»cipd 
narea acesrei creşteri, precam fi pen¬ 
tru repartizarea ei ranunalâ* 

Evident, urcarea preţţarilor * fo* 
dorită de întreaga lume ca fund 
indiciul prosperităţii. Această urcxrg 
este determinată acostament® a» lxi 
de stadiul conjunctura! oi economii®! 
mondiale. De ce atunci parcea l pers- 
truca eu te izee dezordonat, pentrud 
trebuie controlată spre a se «rit» 
discrepanţe şt speculă. 

Reluarea preţurilor, pun® siatuhă, 
ca >1 întreprinderilor privat® czs- 
mer .ude ş, industriale problema sa¬ 
lariilor, carj trebucsc recordaK noului 
im*l de vAţi apoi problema revl- 
zuiru politicei eoonormeo-tinancuu® da 
până acum. 

întreg sistemul de măguri cu ca- 
racier ibeaţ, vamal, monetar, «c, 
trebue reriruit pentru acoa*xLirea 
la nraut fază Aci stă întreaga artă » 
guvernări!: să şt»i când « nevoe fi 
•ă ai curajul «opunA 
Ce se InUniplă însă la noi? Se 
observă o astfel de preocupare/ Sun¬ 
tem in plină atroobteTâ bugetară ţg 
ne putem da seama, cu un efor ori 
cât de mic. 

Lr.'run articol aprop.at ne vom 
ocupa de aceste întrebări. 

ALEXANDRU SEVER 


Informaţiuni 

Aseară a a. ut loc ln balozncîe Cor¬ 
eului Militar sub înaltul patr tuj ol M, 
S. Regelui Carul li, velsctul bal aaual 
ai Ş/oaţci PoUiechrdce, ; anix.it de Fe¬ 
deraţia Soc. Elevilor ingineri- 


Vineri ta Mai tie ora 9 »<nra ln azuâ- 
fcatrul mare «d Spitalului Colţea, d. 
general dr. Coiufcnitinev.-u .a cou/erenda 
despre: „TxchLcariUUc pnn flituer aa- 
rF-olar'’, tn cadrul riciului de caof-rinţ® 
organix.it Jc ,A^>cUţU intemfler şi foş¬ 
ni er Interni de spitale**. 

„Cernii studenţesc Prahovean** forul 
reprezentativ şi d« conducere al tatr»- 
gdi studenţimi prahovene, orgonircară 
ln ziua de 20 Martie a. c. as mare bd 
tn taloanele Cercului Militar din Ploeştî, 

La 27 Martie ., c., corul bărbi leac 
si creştine al n'orre'u’ui'* v« d. 

un concert, la sediul asoctsri-i din str. 
Lucrană z 8 , sub conducerea d-lui Ra V» 
Roşeai. 

Se ra cinca ournai muziA romlneasct. 

I*riu tratativele de conciliere ţi¬ 
nute intre direcţia întreprinderel 
«Prima Soc. An. de arder«a vara. 
lai» din Aleşd şi Turda şi delegaţR 
muncitorilor respectivi, sub c-ouda- 
cere. In*Pcetoralolai rpuncli Cl«JL 
s‘a aplanat conflictul colectiv <U 
muncă Ivit intre părţi. 

Sa Încheiat un contract colectl* 
pe timp de un an. valabil dela 1 
Marile 1S37 până la 1 Martie 15». 


fatal Datului Intâriiat 

(Continuare din pag. I«a) 


«fe» I* pământ 

Uar F' 5, \ arlulorru u nu exig 
numai un mre organizator al oii 
tfe creştine — dar nun vele şt un 
fbăfe- Hnimutor al şt uni a roligioa- 
J» ■ urirfe — şi un orator ce vga- 
uji/a şt întrece chhiar pe nutrii 
(u "i/t*Wori ai liisericvi creţii ne 
twiiitw. 

U mure tuş unei european in 
Uhnm bisericească a avut cvnfe- 
h«|ă vi dela Stockhohn — cum a 
W dmaimto < Congresul Ecu- 
w> — uru j e p $ y ar i 0 j omvUf 
* r 9 sintetica şi iruilfuloare cu - 
py ** ~ ° e/lu,i făi cele nun 
taj** Pfaipiţ fi ulei pentru 
**** Problemelor morale 


etrre după ae prin cercetări minu- 
ţioa^ fâcutc de câtre şeful secţiei 
de boalâ şi prim-medicul Cdssti şi 
după ce însuţi direefiunen Spiralului 
b recunoscui fapta oe 1 se imputa, o 
luat mâsurl de a nu mai Irirnhc nld 
un bolnav al Castei la spitalul k- 
raelil. 

Presiuni fi Iar presiuni 

Deşi acvrsl bun român — azi In' 
speclor general — T. Bnltaznr fost 
director n-l Lassei de Asigurfiil din 
Golall — ern presat prin mijloacele 
ce ovreii k întrebuinţau asupra oa¬ 
menilor inllitenţi dela Uuaa Centrai* 
din Bucureşti, tofuşi atât timp cot el 
a foat director oi Coasei din Calaţi 
fl'n mai trimis njd un botnav In Spi¬ 
talul israelit 


si cr».*şte eroi. Peotru odihnu iui 
Ionel. 

1 nălbit dc aui. uriuţ şi stupă- 
nit. ca alunei, in noaptea aceia 
luminată de fâclii anriufie întru 
slava Vulturului dela Majada- 
boudo, ca în noaptea aceia dc 
hcuduitoarc Ardire epică a dure¬ 
rii. acolo, în Oraştia celei inai 
mari răstigniri, Părintele Moţa 
eiteşde liturghia celei initi mari 
învieri. Coboară Darii din mor¬ 
mintele Sarrmscgctu zei. vin Nuli- 
ţarii lui lancu ţi. mcă-1, crescut 
din răni şi din roată, pe Hona. 
îngcunochiat ţi el pe o piatră de 
legendă. 

Se aude tropot nttvolnic în ra¬ 
re. Se deţjluflcM- nesfârşite cohor¬ 
te. Se aud tropare sfinte. O pă¬ 
dure întreagă de făclii vine de 
departe, vine 91 sparge întuneri¬ 
cul. Fluerul lui lancu îşi poto¬ 


leşte jalea. IatA-1 şj pe Ionel 
Moţa. £ viu. e mare. Ochii lui 
fulgerători surâd în bucuria în¬ 
vierii. E lângă oui. Comandă F 
viu. 

Bat clopotele. Baie vestitoare 
Bat clopotele ptzrid toată ktoria 
Sc ridică lespedea de|»c mor- 
mâut. Vine învierea. 

Cineva strigă de peste vreme, 
uruganic: zPatria, Patria, Pa- 
triu>. Dnbovnicul învierii, Îm¬ 
brăcat in straiele jertfei. Părin¬ 
tele Moţa. a începui slujba dr 
slavă. Ingenunchicm. Ne rugăm 
Alături de noi, Ingenunchiată, 
furi una sn potolit De departe, 
pentru închinare, vine istoria 
îmbrăcată îu haine dc pelerin. 

Tătal dacului întârziat citeşte 
evanghelia: «Patria, Patria Pa- 
trial». ^ , 

Valeriu Cârchi 



































































«BUNA VESTIRE» 


^•O- A.« 



DeI ® Pătatul Regal 

COMITVICAT NO. C 

H<irc 4 t JatuI CurţH H*gal* fa*e 
"*nt»rut următoarei*: 

In ,Hin ii* n Ham* ipgş Maj*ito- 
*a x a n* c <U « primit tn audimŞâ 


lucru pi . 
l>ot»„ul Oh T6tdr*$c*k pregedin- 

Idti.+Mului e* miniştri p mini 
ălfu de inict'ne. 

0 Ko. fiadu Mmnou, ministrul 
ortului ?| ni marinei. 

ta dejun M. S. Regele o avut in- 
rltati pr următorii oflferl din Rr 
Rimatul 4 Roşiori * Rugina Jfarfa»; 

D colonel a Raomlfâ. comanda* 
Ivi iliph t/uhlL 

D li. rol. /.’w </ Paşi Ir 3 cu. ajutorul 
OuraundautnlHi. 

maior Marcel Oltronu, aO- 
Pifm V. (lotou. sublocotenent N. 

Arycţranu. 

lin,Ui ,UAiară M S. Re gel* a pH- 

tnit :m audientă pe: 

n V aerai de Ditrieie I. SichUiu 
f*'nl Mnrelgi stat Major. 


D. dr. C. Angefescu ptaoi 
Luni la Varşovia 

D. dr. Angrlesau, ministrul rduoo 
(iei moţionale, însoţit de d-nH O. JT*- 
rlţrscu, secretar generai la Inriruo- 
fir, Scupietrikp senator. Ion PUat 
Si Oh. Marinrsou. inspector generai 
al inirjţămăntului secundar pl«aeA 
Luni Io Varşovia, pentru 
acordul cultural Poloun. Român. 


instruirea unui canal 
intre Dunăre si Brateş 


GALAŢI 9L — MinteteTul doina 
tiiilnr d«> acord cu o*) de intern* aa 
hotflrAt fa cocea unoi caual lotra 
Dniiăr» ai tacol Brateş la punctai 
«CnohcJli ►. 

Sc crede ci prin această Iuorar» 
va dA do Icru la ooa 2 —ăQnO do 
oameni. Devizul io *fla In atodial 
orcanelor coinprtiota 


MOARTEA CIVILA i 
A D-LUI ION MIHALACHE 


lin succes ai ziarului nostru 


Am fost singurul zmr rara am Sâmbătă a Cumerii, d. deputat 
miros atenţia autorităţilor supe- I Sturza, fruntaş guvernamental, a 
noarc, asupra nelegiuirii dela J cerut ca toate terenurile pe cure 
te afli siiumte cele 3 taverne ji¬ 
doveşti si fie expropriate. 


Fălticeni, unde catedrala oraşu¬ 
lui o* te i neon juraţi de trei câr¬ 
ciumi ovrcieşb provocatoare de 
continuu f< tind al. 

Cu ocazia protestului nostru 
Camera şi-a amintii de interpe¬ 
larea deputatului naţional-creştin 
fosile Prclipceonu fAcut A tn 
această chestiune. 

Şl ia Io câ acum, în şedinţa de 


Socotim cu drept cuvânt, că in- 
t vn fia d-lui deputat S tur sa se da- 
ioreşte numai campaniei ziarului 
nostru, care a atras atenţia celor 
tn drept că masuri urgente tre¬ 
buiesc luate in a°e$t caz grav, ca¬ 
re agiţi opinia publici creştini 
din Fălticeni. 


hmurirea unui incident, 
la Camera de Comerţ 

In şedinţa dm alaltăieri I morile de comerţ s6 
* CamcrDÎ Hc eomerf din mestece in noţiunea gene- 


PHrusim acta» ironia. 
Ar fi fdrA fol o» in- contra 
unui corp politic, oara 
proiinti astiixi lumii ro- 
manoţti o formu gravă de 
intoxicare sufleteasca. 

Partidul notionnl.to'a- 
nesc traeşte ultimele di. 
ie ale existentei salei ci» 
Wihaloche încearcă prea 
tib*ziu şa se desface din 
mrejele amicilor politici» 
cori au abuzat până la cri¬ 
me de naivitatea sa. 

Venit Iu cârma celui 
mai frământat partid pe 
caro istoria contempora¬ 
nă nafională l-a incrustat 
pe răbojul s»u, d. Ion Mi- 
hafachc şi-a închipuit oiWI 
va putea conduce cu aoo. 
■aşi uşurinţa c> care a o- 
cărmuit atâtea federale 
cooperativ© in viaţa sa 
do dascăl. 

O. Mdiaachc este astăzi 
un om consumat. Nimicit 
de toata uneltirile lăun- ' 
trice şi aruncat do proprii 
sai tovarăşi In aventura 
statului ţărănesc, şeful de 
ustazi a fost vânefut de tri¬ 
nitatea Lupiloe şi a Iul 
Virgil Madgcoru, pe pre¬ 
ţul nivltăţii sale, interese¬ 
lor jidovimii. 

Dr Mihalache face tn 
momentul de fafă o ulti¬ 
mă încercare de a-şî salva 1 


Vn faţa opinie» pcdslice» un 

nwmo şi un trecut. 

Demisionează. Şi nimonij 
dar nimeni diu foştii *« 
amici responsabil» s esii- 

dnr de eşuarea unui mare 
organism politie, I» P*" 
c io ar le căruia acum zeoe 
ani > stat o ţară întreagă 
plini» de speranţă, 



D. I. MIHALACHE 

|uta f să-şi treacă şi acest 
pahar al suferinţei- dar 
mai ales af unei cumplite 
ruşinări. 

D * Mihalache s'o sancţio 
nat demisionând pentru a 
*® sustrage Judecăţii Io 
faţa căreia va f» chemat 
la 4 Aprilie. 

Partidul insă nu-> pri¬ 
meşte mărturisirea groş o. 
Iilor dm cei doi ani. 


Partidul il- face respon- 
sabN de soiziunea suflo- 
tcască pe oare a crciat-o 
inconştient in sânul său, 
prin toleranţa unor acţi¬ 
uni deadreptul criminalo, 
câtorva din oameni ce se 
grăbesc să se ascundă sub 
demisii. 

Doctorul Nicolao Lupu, 
Costoche Lupu, Virgil Mad 
LI o ar u, marii vinovaţi, dis¬ 
trugătorii unui partid co a 
trăi-* o viaţă furtunoasă şl 
care a prăbuşit cu el spe¬ 
ranţa înşelatei ţarftaimi. 
Dar in partidul ciu-c a fost 
ocârmuit din spatele oă 
maşii naţionale de trei con 
dotiori, m- so mai află as¬ 
tăzi nici un for organizat 
m «oţa căruia d. Mihaia. 
che sa-şi depun;, un scep¬ 
tru pe care la făcut io 
timp, toiag de pribegie. 

Totul-s’a prăbuşit iar do 
sub zidurilo sfărâmate 
câţiva incearcă ridicarea 
unui nou stindard, de lup¬ 
ta* şi chemare a o nouă 
viaţă. 

In faţa adunării dela 4 
Aprilie, d. Mihalache iyl 
v> consuma ultimul aot 
dm tragedia vieţii sale 
privind rosturile oştii 
re se grupează sub noul 
căpitanii şi moartea umH 
mit ascuns intr o camaşo. 

STILEX 


Viitorul democraţiilor 


Bucureşti, d. profesor M«- 
ioi|eseu a dat lămurîro 
legatarilor săi, asupra 
nor declaraţii ale salo din 
Senat, arătând oă după 
constituţie, alesul ori cărui 
colegiu, este reprezentan¬ 
tul naţiunei, in $ntr*ţjruli- 
( ’«# ei, şi oă In chestiuni¬ 

le care privesc ţara «ntrea 
ga, nu este legat decât de 
conştiinţa sa. In particu¬ 
lar, un aIes al Cernerilor do 
oomerţ nu arc obligaţia să 
consulte aceste Camere, de 
cât în ce priveşte interese¬ 
le lor strict profesionale. 

Ori cine ar antrena Ca¬ 


rată a senatorilor lor comi¬ 
te greşală periculoasă, de 
a le implica in politică. A- 
plauzele unanime şi eăldu 
roase, care au subliniat se- 
ceste declaraţii, au consti¬ 
tuit un răspuns suficient 
pentru fostul comerciant 
falimentar, agent al Came. 
roi de comerţ palestiniene 
care ridicase acest inci¬ 
dent. Aceasta nu l-a împie¬ 
decat să comită din nou 
falşul patent de a prezen¬ 
ta ziarelor, părerile salo 
drept un comunicat a l Co¬ 
mori de comerţ. 


Suveranul României 
invitat la serbările 
încoronării dela Londra 

Suveranul României a primii 
dm partea Monarchului Morgi 
Britanii o invita/iune extrem de 
cordiala, pentru a participa la 
serbările încoronării, ce vor 
vea loc In luna Mai. 

M. S. Regele va răspunde aces¬ 
tei inpitaţii, notificând ei compo¬ 
nenţa suitei şl delegaţilor Româ¬ 
niei la marele eveniment dela 
Londra. 


Proatte depuse la Consiliul 

Legislativ 


1 * * oi.mI-uI legislativ «»a triat* 
PMUti «v», urtuAlotir*]* pros«l*: 

I> iveirit trfcji.forinArtft uaoofo- 
n&t« U ' Miim d* vi*dtclnc dixt 

CAwJ In ent*lr&: 

2 ) |<cMa 1t»c*Wia«r«n «cmcalăl 
f it r-jfzn)* ş, t-Airtir*,« fjportmnnUtă 
dfin tnruUnf*» dio Buca- 

ml» ii- -UfdrA 4* paiulorlf fAIrurd- 
••ie, * xc.t-jnzif fi «iun-rşif «xft: mtn. 
taţii 

J» iwr-ita lulor-urM dir*ci>«l şeae 
f*'f 1*. T T. d* ■ vmd» )t*d, 

IXrMnr cirruilc Ulcfontw 


*) l*-nrtu atitori«Ar«s .l.ritct»*» z«n« 
rnl* • tlmniunloT 4 » s t*o* aa wbiaibd 
UrvBcirl Ut t'V>ntM>n I»*i* 1SJH 

UL p.î 

i) pentru ruuJIftMir*» «1 1 |j 4 »| t 
•uX. 13 din nnotm ezplt>Bl«re« w 

vieinlni d* cArZati* pubtiaă p* dr«tnuri 
S.rijn de tmrtiun* mocAdioz 

f) putru «c^rtinr»» anul t-rmw *pre 
n rArcn u Cm» peonillor oot* <U JO la 
«nu uopra utaAjbr tinorilor din cor¬ 
pul P. T. T. W1S-JMM, oara in foat rno- 

WML 


Suveranul României va parti¬ 
cipa la marile serbări ale încoro¬ 
nării însoţit de d. Victor Anto- 
nesru, ministrul de externe. 

Mat Weismann eliberează 
cârti de capacitate mese¬ 
riaşilor bucovineni pe bani 

Aducrm | a cunoştinţa d-lul ot-rrN 
tar pneral »1 minleţerulul maurii 
că U CrrnAoţţ muncitorii au daPua 
lopătata frrlaniaţiuni d-lui pr*»>o- 
«llute al Camerei d e mnueA d- Fior 
rea Fl*jre<*eu, ca pririre la afaeorile 
Pe care lo face un o»r<*u, anume 
Ma* NVcUsmaim. 

Aerat individ «ll»>erea/â cărţi <|« 
ca^ejfate profesională la oameni, 
par# nu *a nlcio preşătlm in vr«- 
na domeaiu al muncii, pretinzând 
num* intre 5-i.WV lei. 

Corem M acest evreu afaeeriat si 
fie chemat ia parchet Iar cărţile 
eliberate sâ fie «onfiacale. 


Meşteşugarii români 

nu vor uita! 


In şedinţa d* eri a Senatului, 
la discuţia anualului 8 al legii 
pentru crciarea creditului meşte¬ 
şugărea. d. profesor A. C. CVZA 
a propus un amendament in 
sensul cri numai meieritişu de 
originii etnică roradncoHcu *i nt 
ponto folosi de creditele acor¬ 
date de noul ineiilut. 

Pus la vot cu bile, prin ir o ra¬ 
ră derogare de la uzanţele noas¬ 
tre parlamentare, amendamentul 
a fosl respins cu 65 ooluri contra, 
faţă de 55 pentru. 

In acel moment ie afla pe ban¬ 
ca ministerială, imposibil şi ab¬ 
sent, d. Jancăl IV istor, locţiitorul 
d-lui ministru MICHELSORS, 


lg ministerul muncii româneştii 
(Iar bătrânul ION BRATlANU 
1 a întors chinuit în mormântul 
lui de la Flurlcai laiic&lii. Micbcl- 
«ohuliii 31 rnaniducii. îi dezono¬ 
rau memoria). 

Intr un gest de sffontanA 
impresionantă solidaritate naţio. 
nalA, d-nit profesori NI COL AH 
IORGA şi M1HJIL MANOILES 
CV au iprijinit pe d. profesor 
CVZA în amendamentul său. 
apărând cu îndârjire nu numai 
munca şi onoarea românească, 
dar şi un deziderat de o înaltă 
valoare etica. 

Meşteşugarii şt meseriaşii ro¬ 
mâni nu vor uita acest gest. 


Luptele din s»pania 


„Leii Roşii”... nimiciţi 



vtmimoinai 



l'rtwiUnţia Consiliului 
iiira: 

Ih-wuuJ l'rf'eăJbâ» al Couiliulnl 
a MiM*DdM orjţ* todiajiu până la 
n»>»| dUpeziţiaal. 


Din comtdttraţiuni da 
lealitate şi obiectivitate 
profesionala, vom roeu» 
nouşte aci oă S’A ÎNCER¬ 
CAT ii- ultima vreme şi 
In chip aersos, s* ee etftooă 
|n Parlament o lege împo¬ 
triva trusturilor^ spoliatoa¬ 
re, autorul prore tul ui ti- 
Ind ti. VALER POP, ale 
cărui sentiment© naţiona 
llstr^unţ îndeajuns dr ci*> 
f»o* cu te. 

Altcineva m reuşt t ^ im- 
plrdicr aduoerea acestui 
proect •»% faţa Porlomen- 
«wlui şi acesta c d. DINU 
SRATIAUUr In jurul ciru 
i» s eu raliat, spontan, toţi 
profitorii şl paraziţii par¬ 
tidului. 

Notânv acest lucr M oa să 

— ştie.... 


• •* unuiarul de mume ai ziaru¬ 
lui nostru va apar* un miporlan» 
uitr-rricw ucordsi «pecial pcnini 
noi da d. prof. A. C. Cuta, pic- 
şrdinme suprem a) partidului 
naţional-i reştin. 

In acest mtervjsw extrrm de 
interesant, pe lângă alta proble¬ 
me capitale pentru neamul no»- 
hru, d. prof. A. C. Cuta ne expli¬ 
ci CU» M 3 poala roaJtxa marea 

UNIWEA fOK 
TU.OR NAriONAUSTE 

t^reurit# N». 1 d i d to tava.tlea 
tV, tia yedjaţa rMauuâ. Je| II 
Marti® a. a, ara t Mara. te ,edl u | 
Grapaiai S Ato Balevardal pa#ba 
St IU. 

Va »*rbi d. Iaşlnar Io© FântS 
naaun ăfmvr t N«tlonate.« laliirm fi 

faxeimn?* 

Cu «ceaatâ ocazie for «lainiiM Ju- 
««Atâiitni |t %nfî de erganb*t<l din 
itulelal Hlov ţl 1 din Capitală. 


~ I v| i untrrd |*o «ăr^u 4 gri. prîtt 
d. thputut dr. tu* Tomu. un pn+ct 
d* Ivi,, privitor la transfornuxr*^ n . 
Vre^tai OXvr»/i<v g, okirurp+r tsp*. 
'^mrnbild di bi locullntem d* m-idi 

« irtd din bucureşti ia catedra de pu 
tolopi* oălrurg,cnl4 #1 chirurgi* „ 
pr^urvrntala. 


— D dr. L Coatiueacu. ministrul 
Sănătăţii «j OcrotiriJor Sociala ta 
tntors ori din jud. Constanţa unda 
a vtritat stăpânii» Mamaia. Ag g«a 
9l Rfona. D u a dat dlspozi’juni 
in voderoa măsurilor o» urmoasdt a 
fi laatc pvulm oontinuart»a luorărL 
lor d» asaoar» a lacvrilor malariaa- 
* i după litoral. 

L» A şiş»*, tisa i’i intoresat da 
lucrării» o» Sa fa» pantru ridlcar»a 
unor aoul paviltoan» la prwanto 
rial mimstvrulnT attăflţţti. 


SALAMANCA II (Rador). - 
Agenţin Havt» transmite urmă- 
torn! rezumat al cooiunicntulni 
nubltonf n>eartt de rnnrele car¬ 
tier gcnernl nnţionolist 

Pe frontul Asturiilor. un» îna¬ 
intat în vectorul Pândo, ocu¬ 
pând poziţii importante. Inami¬ 
cul u avut mori pierderi. 

Pe frontul diviziei întărit© din 

i 'uml Madridului, în vectorul 
aroma, inamicul *’a retro» lă¬ 
sând pe teren numeroşi morţi, 
dnpâ o luptă inverşunoto. 

In sectorul Sigur n/a. uin iis- 
tru* complect butolionul inamic 
supranumit «Leii Roşii*, captu¬ 


rând moi mulţi ofiţeri, un im 
portant material do războia 
două tunuri. 

Dupo ce om sfărâmat rezis¬ 
tenţa inamicului, în special 
sertornl Jadraque am ocupat 
Castillo Blanco, Villanueva de 
Argeoilla, Joifrotiuc, Miralrio şi 
Val Mermovo dela» Moujax, 

f iier/oud şi drapelul hatoliono 
ai «Leii din Alicante». 

Pe frontal armatelor de Sud, 
am ocupat în cursul dimineţii 
Villanueva de Dtique, dup& 
luptă îndârjită. 

Din cauza timpului defavoro 
hil, înaintarea se fae© cu greş. 


Pali lamiiillB tomBfrt 


Modificarea legii de organizare 
a universităţilor 


U- dr. Lupu • Pe punctul d* a m 
desparţi iordfi ,u tovărăşii «di d* 
rpecanţt: afaceriste ţi dr ignobile Ird. 
d*rl de neom. 

S’a remarcat dsaUfrl cd d na tura 
de * rrnmai c<W a colaborat la 
»u Hberatit a isbvllt n- 
tlmib'M" luate iHtrufik poziţii* olU 
şobolanului ţi ,1 «.le ori dintâi rând 
Ovrobx» C pe jjwnc/ul dr a 1* turca 
Băliănul icaji-t W xprilurdur. 
futninonui *iondiaJ al pn* l'dor na 
HOnolr ingurgitat* l* f^ , .v.jfd, v*. 
t» Urmuil in nhogrrca *n Stralrg 1*4 

domnii I. MU UITA. CHMllS 
Şt'JthdShnvp jş/q MlffJhm C’. 

HKRDiCf. COSiTACH# U'pL 
5/ PASAIT IVFU 


Comisia de ImvOlâmAmt a Camerei 
» 4 a întrunit «ri tub preşidenfia d tui 
dr. C. .InprlcsoU' ministrul cdncaŞtei 
naţionalc, luând la discuţie proeotui 
pentru modificarea lege i de organ! - 
sare o unlvrreUdfilor. 

D. dr V. AROMI ESOU. a (Acut o 
largi expunere asupra profetului fi 
a declarat câ nu se gândeşte $â 
ştlrtuoecâ intru nimie autonomia 
universitara, dor dureţi* ca ca «d se 
mdrgtn'-infl Ut modul de pr,dare,la 
aleprrvj malariilor fi la activitatea 
Milntiflr>l. insrmsiănd oa atare, o 
autonom ie dldaatiaj de oercHaie, a 
o autonvmir ■ulruiuietraflrâ ţi finan 
Ceară. 

O f. QIClIIâRCr arata câ pro¬ 
fetul dc itfn csintme uorlc 
•HM frvxtorli la idriwa prefşawr!- 
lur. iar fotul 1* rare sa Irşlfnat 
daaetaidc »., an» ârblt/aiuî politic. 

Mai jj»c obţoirvaţii d-nti praf. Ju- 
«aj-a. Gb, Cum, Rariuresni. L Oh. 
Viotu. Oh. FoUuo. dr. ManiU-acn. 
A». Pwpe»cu*>lMŞaşlL $alcaru, »tc> 


t,Pahul ^TnruTULoi PE Mir *»«ricE~jEgiE ‘ - ~ ( lt>0 ^ * f,u - l ‘ 

•ce .EMINCSCU.. STB. IBC. ANCHCL SALICNV No. S. TELEFON S.es.fiăT 


saoeţluaiJar. «A »s Uşifarat anta 
Impresia mooisataluL asif»| oă dla- 
p o* Iţi ariile au us caraeUr pollţlai 
Prnfaaorol. «pan» d-«a. trebua «4 
albă o liber tata de opiul» lu univer¬ 
sitate. 

învăţătorii detaşaţi vor di 
examen de definitivat 

Ministerul educaţiei naţiona¬ 
le a h 9 tarit ca învăţătorii deta¬ 
şaţi a© dea ex"a»enul de drfini- 
vat la comisiuailr ce *e vor for¬ 
ma in judeţele in rare fnucţio- 
ncată ca detaşaţi, au la comisiu- 
uil© din judeţele unde sunt ti¬ 
tulari. 

Învăţătorii din această cate¬ 
gorie v *r incuaicdiint» din sre-j 
ni© revigoratul din judeţul un j 
de sunt tituluri la ce comisjuBC 
au fost imcriîi pentru depune¬ 
rea examenului de definitivat, 
*pre n »e putea fiu© in evideoţ6 


D. Mllan Hodx», pn»»B 41 nt»|Q n<, B - 
ailiolui do miniştri cohonlovnc, » 
vorbit deunăzi do viitorul democra¬ 
ţiei în Europ» Contrată. D-nii Ba¬ 
co» »i Krofta an flout «i »i do că¬ 
rând declaraţii asupra viitorului de¬ 
mocraţiilor de pretutindeni. Proaa 
•ovreiască» - , (1 „t oa ) gijjţj U(J 
«punem ovrei sau •. . > ci «ovrei» 
(«raoliţî» _ d®| a Doi vrrj| , ft Q<) 
oouvinira ,i oa că în icurtă vrcoie 
trecătoarele roşimuri autoritare vor 
fi la pământ şi că dsmocraţulor a 
P*rţin» viitorul «ad maiori tn lira- 
elii gloriam». 

loate savantele teorii asupra *pro 
greşului social», «ordinai internaţio¬ 
nale». «pacifismului democretio». 
«demooraţioi mondiale» 9. a, m. d. 
sunt ffirâ îndoială groaznic do inte¬ 
resante, mai alee când sunt nusţt- 
unt» de oaiucni eo atâta cultură, a- 
tâta talent şi atăte ţirobitate inte- 
loctuaJă 

Totuşi oricât do strălucite ar li 
teoriile domniilor lor să ne aruncăm 
ochii o olipă şi asupra rusii lăţi loc. 

Pentru descifrarea viitorului poli- 
tlo al unui stat sau al unui conti¬ 
nent perspectiva istorică o indispen¬ 
sabilă. 

Să oorcelâm deci desfăşurarea ia- 
torică a Europei de la r&thoi tnooa- 
o», pentru a putea avea e imagine 
alart a«upra doatinului democraţii¬ 
lor 

Erain abia adolescont când a*a 
•fârşit războiul dar n’ara să uit nici¬ 
odată atmosfera acelor clipe. Trâ- 
iatn cascada tronurilor, avalanşa i- 
luxiilor, fncrexierea desăvârşită tn 
democraţia universală, pacea eternă. 
Liga Naţiunilor, otc. 

Europa întreaga era democrată şi 
evolua spro extrema stângă. 

In Ungaria contele K&roli şi apoi 
regimul judco-bolşevto, atât de drag 
inimilor lai Israel, al lui Bela Kuo. 

Io Bulgaria StambolinachL Ia Au¬ 
stria republică soicalistă. Io Germa¬ 
nia Ebort, Scheldoman «i diverşi Ji¬ 
dani democraţi sau oomanişti sută 
tn sută ţWaHer-BAthenao. Karl Lieb 
KaechL Roza T>uxemburg, Clara Zet- 
kin. a te.). In Turcia chiar democra¬ 
ţia, Grecia democraţi», iur România 
In tabăra învinşilor. 

Să trecem acum la învingători. 

Franţa, Anglia. Belgia domocrutlL 
Italia democraţie Hootalixantă fa 
tranziţie spr» Bolşevism (Giolitti. 


Nltti. BonomL F»ete, #to.). Spsnl», 
rortagaite domooratll. Statele oonl 
creat» Oahoslorada democraţia. Po¬ 
lonia democraţi* 

In Baloani. Jagoalavia democra¬ 
ţia Orecta demooraiţ* Iar Români* 
«ondusl ds gavornul «Pederaţlsl». 
toţi oamenii politiei democraţi pur 
«âuge, două zeci de deputaţi roşii ta 
parlament, greve, moetinguri comu¬ 
niste, Internnt'ouala. drapele roşii 
pe străzi »a** un spcclor.ol. de te 
creştea Inima, oare tocmai ter¬ 
ni luaseră oobiborarea ia «Lumina* 
Qazeta Bucureştilor» şi aşteptau 
ou nerăbdare să fie angnjaţi la »la- 
tia», la «Pravda» sau te «Romă- 
oia roşie». 

Maia ou sont tea ueigos d'autau» 
cum spunea melancolia Francoi* 
Vlllou. 

In Ungaria Karoli, Bete şi toţi 
«coreligionarii* au fugit sau au fost 
împuşcaţi- Nu ştiu dacă «Adevărul* 
tuaj susţine că Ungaria • aste zi _ 
democraţie. 

Bulgaria, dictatură poliţistă. Au¬ 
stria, dictatură poliţiată. Germania 
naţional-socialiaUL Turcia, dictatura 
lui Kemal Atatark. Italia, fascistă. 
Spania, in pliu răsboi civil din care 
se pare câ va ieşi o nonă dictatură 
naţională. Portngalia. dictatura lui 
Salasar. Polonia, diatelor* militară, 
•Iugoslavia, dictatură făţişă până 
mai deunăzi, deghizată acum. (ir» 
eia. dictatură. 

Au rămas democraţi ii numai sta¬ 
tele scandinave şi baltic», Angli». 
Franţa, Elveţia. Belgia — pentru 
uăt timpi — Cehoslovacia şi. Ro¬ 
mân te. (Ca să facem plăcere «Ade¬ 
vărului*! 

«Democraţia» a pierdut partida 
In 8 state — Bulgaria. Austria. Got 
mania. Italia, Polonia, Grecia, Por» 
tegalia. Turc a, — • IndoelnicA lu 
alte 2 state •— Un ga tea, Jugozlavia 
— şi va pierde probSbU definitiv 
In Spania 

Ce stat european a câştigat de¬ 
mocraţia dela lâlta încoace 1 Nlsl 
onnL 

3' oând lucrunl» atau aşa ce va» 
loar» mai au teoriile asupra «viito¬ 
rului democraţiei»! 

DomooraţiBo. de pretutindeni, a» 
lunecă încet dar sigur io groapa 
istoriei. Acosta i adevărul! 

Paul Mihail 


Ora 2 

Primul ministru în audienţă 

la M. S. Regele 

S'a supus spre semnare decretul pentru prelungirea 
Sesiunii Corpurilor Legiuitoare 


Ăstui la orele 12, d. Gh. 
Tltârăscu, prim ministru 
fi ministru d« interne, a 
fost primi in audientă da 
oalra Majestatca Sa Re¬ 
gale. 

• n afară de rezolvarea 
chestiunilor curente, pre¬ 
mierul a supus Suveranu¬ 


lui spre semnare, textlu 
decretului pentru prelun¬ 
girea sesiunii parlamenta* 
re in curs, spre a se putea 
vota bugetul şi celelalte 
legi de extremă urgentă. 

Sesiunea parlamentară • 
1 prelungită până la 27 Mar¬ 
tie. 


Azi încape discuţia 
bugetului 


Ari, dup* amiaza începe la 
Camera dUcuţia generală a 
procctului de buget al statului. 

Interpelările, car© trebuiau 
să »e desvolte, au a© mai ţine. 


Primul orator la discuţia buge 
tutui va fi d. Virgil Madgearu 
utre va expune punctul de >e 
dere al partidul ni naţîonal-ţa 
rănesc. 


Când se închide parlamentul 


Dm cauza procctclor d« legi cnn 
mai sunt de votat. Corpurile Legiui¬ 
toare, nu vor puica închide vesiu- 
uea la IA Martie, t$z cum este fi¬ 
xată prin constituţie închiderea m- 
stunei ordinare. 


Se pare oă d- Gh, Tătărtecu, va puterL 


supune Suveranului In cursul acei 
tei săptămâni, decretul pentru pn 
lungirea «afund parlamentare pân 
la 1 Aprilie, termen tntâuntnd oârul 
vor putea fi votate toate proectel 
de legi, bugetul şt Ivpea depttnelo 


0. Hunolinl a plecat 

tn Libia 


RDM.A ÎL (Itadar). — Ca prilejui 
apropiatei vizite * d-lnl Muntolinl 
mareşalul IUI te», guvernatorul Li- 
hW â adrv«at populaţiei arabe un 
vibrant metaglo le rar» arată câ «L 
Maaaollut nu r»»t« numai şeful ita¬ 
lienilor rl şi ş»f Q | indigrnitor din 
UMi. 


«Kaibulnic «•» şl »»L apuo» meva- 
gini. Ducele nu iagâdue «a şl val 
«kJ o af»*«dL Ki aat» Apărătorul 


| pr««tiginlnl Bornei mama totaroi 
' popoarelor aiedBeranrene». 

D-iui Graodi I s'a 
cooferit tiiluide code 

BUM A LL (Rador).-Prin in.lt de¬ 
cret regal, d-lul Dino Graad» am¬ 
basadorul Italiei la Londra. 1 *» 

c-ooleni titlul de conta. 


Red-vet or responsabili V. OLAN IUC-STERE