Buna Vestire anul I, nr. 12, 6 martie 1937

Similare: (înapoi la toate)

Sursa: pagina Internet Archive (sau descarcă fișierul PDF)

Cumpără: caută cartea la librării

1. Ho. 1* 


© pagini 3 lei 


Ofcnihrtt* I MaHit 1 * 3 ? 


Bumâ Visrnt 


Wi« UDCf) Df LVPTA /# ICtTIllHA HCHAH&AUA 


Directori: 

ORAGOŞ protopopescu 
toma vladescu 


Redacţia şi Administraţia: 

BUCUREŞTI 

Bulevardul Ellsabotn 12 , ataj II. 

| telefoane 

1 Dirvcţta Adretnl«tra|fa 4 -H 5 .H 2 
| Redacţia . 444-34 

Comune urbane | 


ABONAMENTE: 

' I m Ici IK. | I 1 »n Lei 

I Comune 


Ordini ţi nistrul 

Pcutrn to|i oamenii rari ««> prieap *â Judece liber şl u'au întârziat un 
jpx. ifr**zr mal ailâsic ocnaul campaniilor antinaţionale cAre plimb* o du- 
boare de ghetto pe toată suprafaţa tari», nu mai r nlciun «ecret ea prin 
areaslH «aspect* grlje de ordine. comunismul înecarea să se fanta faze. 
jura *i mai stăpân. peste conTuzin zilelor sumbre de avi. 

(Ziariştii» din Sărindar. «ziariştii» ăştia cu casiere po la parehct şi 
eu tnndol umflat de multe picioare româneşti — rare an lovit tocmai 
acolo de unde poruia cugetarea umanitară, — bravii «tovarăşi» al 
And Pankef îlllr'un cuvânt, au mobllitat toate invectivele puşcăriilor 
coniunUtr împotriva spiritului naţi«iual >1 al iluminaţilor eorî -1 tracve. 

Carul internări ni bandelor de şantaj nu s’a ostenit pina ac). Cu aee- 
iiişi stridenţa ea din prima zi. eu a relaş pnthoa lăbărţat şl atrâmh. ca şi 
când sar fl prăbuşit lerlcbonul a doua oară. idişul «goraobas inundă ora¬ 
şul şi tara, ou vner imund de laturi de vurbe — ineât «’ar zice aproape 
eâ iiamai sângele acestor fanatici al «ordlnel» rurgt». ea o cerneala inc- 
puizabllm tn*ste rotativele cunoscute şi de atâtea ori închiriate. 

Grija asta de «ordine» îmi impune. imiriurisrse — şi ma emoţionează 
aproape— Dar parca n’nm oiai întâlnit-o de mult! «Ziariştii* dlu Sărin¬ 
dar. ziariştii cu urechi de niagar >1 cu buzunarele pliue de tot fanatis¬ 
mul lor «românesc*, au avut ei oare totdeauna aceeaşi frenezie pentrn 
proaspătul ideal pe care -1 mărturisesc acum ? 

Hai sa-l câotâm mai reiN»dc iu istoria destul de receula a acestor 
caso «le prostituţie umanitara in care se colaborează, dlnr efind in eănd. şi 
câte ceva din destinele româneşti. 

Sa dan» mai iutâi la o parte boitul NadoveamiluL- O masa putredă 
de carne — asta uu coniptcazn decât in registrele de salarii, unde osânza 
numelui lui. foarte românesc şi gras, cftte evaluată la 1 DC.M 8 lei lunar. 
Atâta câştiga cinstit — aa mărturisim ca nu e puţiu - un gazetar în¬ 
chipuit şi uu marc scriitor închiriat. Aşa dar Sadoveanu, la o parte — 
la o parte, cuin il da azi tulii ţara «are-l arde |»c rug. 

f)ar să stan» puţin pe piatra din dram. In răspântia atâtor confuzii, 
aă încercăm mat bine sa vedem prin toate obscurităţile care acoperă 
orizontul şi — mal repede, mai repede— — să răsfoim câteva gazete din 
urma. Ce gazete ! Adevărul fireşte şi «Dimineaţa', aceste felinare roşii 
care Indică trecătorului o casă— de opinii — şi faruri in arclaş timp «le 
impresiona nici democraţii române! Adeviîrul iu sfârşit, unde Srhor 
Grăieşte Suduvconu şl unde Kâlitmn armneasă Mihai— 

Să răsfoim aceste gazete, sa Ir pricepem mai bine daca »© poale— 
Doamne, ce vedem ! 

fată prove»ul Anei I'aukrr, >*% n-lura Ajutorului roşu care întâm¬ 
plător s»* râsin t»H-inai iu familie eu «AdrvArul» din Sărindar! Km nora 
lui Paukcr 'su. daca vreţi, dela l’aukcr — proprietarul <Adevărului» 
%j care. naş putea >a jur. dar presupuu ca r frate bun rn Srbor Sado- 
vennn cu .Jiâlman MilmL Eroina i»r care U-odkiUuJ de războiu a inteni- 
■ ital-o pentru 19 «ni. ş» care era atâta de strâns înrudită cn Adevărul*, 
t drept ea a strecurat putina dinamita prin satele româneşti. învăţând 
pe ţărani că monarhia e o superstiţie uedenmi. ca icoanele bătrâneşti 
sunt iluzii neghioabe, ea şi graniţele noastre peste rare erau invitaţi Kii 
treacă. llberotori. soldaţii lui Stalin. 

Câţiva dintre noi - şi. la drept vorbind, cei mai mulţi-—am crezut 
atunci ca ordine» era putiu zUr nur luată- Dor uc înşelam! «Adevărul» 
ue îndemna pe toţi kă ne păzirăm calmul — el şi-l pustra. sa recunoaş¬ 
tem. destul!-şl ne asigura ea nu c nimic— Iar, ca să ne laninrcasen inai 
mult. fotografia galeşe a Auri Pnuker «părea xilui»-iu coloanele socrului 
Sadoveanu. si lot atâta de proiupt ernni informaţi de câtcori vizionara avira 
o sincopa pe banca acuzării sau sorbia din paharul cn apă— Atunci «or¬ 
dinea» nu era turburata. 'Adevărul* era calm. virgin, — nfriun accent 
grav nu încrunta pagina Iul! 

F. nmnai un ca* ÎD.*ă — aresta— N’aui terminat, t'ontinul! 

Până atunei in*â pricepeţi parca nmi bine «ordinea» pe care o vrea 
«Adevărul*, eare-i e «tuta dr scumpă. — ordinea pistruilor sărindar!. 

Si acum. fiindcă 1 -aui demascat. ntaţl un minut. Puneţi fotograful 
*« priudă silueta lor— Privitl-i mai bine. mai lung. 

TOMA VLADESCU 


România pitorească 



Cabanele 


Vinovaţii 

Legile şi măsurile din urmă ale guvernului au avut pentru conştiinţa 
noastră efectul marilor zguduiri, care subliniază revelaţiile. 

Am înţeles in sfârşit ceeace atâta vnrme nu pr ; cepusem. Ni s*a dcslegat 
un mister care sfredelea chinuitor gândul '«astru. 

Acum ştim de ce de douăzeci de am încoace stăruim în lâncezeală şi 
' în mediocritate. 

Acum ştim de ce ţara aceasta a stat Multa vreme dezarmată, de ce al an¬ 
tele noastre nc*au dat de atâtea ori dezan aqiri, de ce in repetate rânduri 
nc-am văzut în primejdii faţă de rare m« Tţrpm pr«gătifî, n r ci diplomaţie şi 
nici militar. 

Acum ştim de ce agricultura noastră dă cel mai ruşinos randament la hec¬ 
tar din lumea întreagă, de ce n’avem drumuri circul abile, de ce cooperaţia 
noastră există numai ca un cobai pentru exerciţiile leqisfat've ale part:tlclor. 

Acum ştim de ce sănătatea masselcr româneşti este primejduita, de ce 
alcoolismul pustieşte satele noastre, de ce matar’a şi sifilisul ne mănâncă de vii 
copiii ţârii. 

Acum ştim de ce administraţia este dezordonată şi coruptă, de ce am avut 
atâtea bugete deficitare şi de ce creditul nostru in străinătate este nul. 

Acum ştim, in sfârşit, de ce ţara este cotropita de străinism şi de ce însăşi 
cultura şi presa românească sufer infiltraţiile unui spirit neromânesc şi antî- 
românesc. 

VESTITOR 



Studenţimea ispăşitoare 


de NICOLAE BOGDAN 


UN .voi PARTID 

St onanfă întemeierea unui nou 
purltd, ucîfivnl mure, naţional. fi 
daco te ptytft chiar rumân. 

Aurit partid or avea fruntaşi pe 
v» ti. (V. $lirOt\r*t?U, Xmi, Tnkr io 
nc*n* fOfl/r ar fana rpcoial /teatru 
«ii»/, Râtjultscu, ftuniitrrscu ti alte 
Muildji, 

f'/io in oferit A lui A ieolac Ti- 
Itdctcu. 

fostul cUnmlar a primii-o cu pUi- 
(r *r 41 m consecinţă fi-a anunţat 
P^HUgirţu /<, 51 . Moritz. 

II INCENDII 

Iwdf unuuta U incindil intr'o 
fl i, t Capitala, 
ur fi f 0f i p, lKC fa C(t fa ţţumai 

. u btonwMţ fi nici un Honigman 

a , v,' 


Marn 


u avui, domnul*, cam- 


hulfag! 

U p S ^ vtil. 

i, 3 ' kr " htt — ne apun fa- 

l ht ~ lr itf/tnţu nutreşte 
* * '»d*or„ 

din tirada Cor A 
v , î jV* fr 4 *d« <wrr dau cfa- 

’Wenfr Pidocc) m a- 
niii ' 0ntd 

Wf ' l polii i<tî dupt 
«u t‘inr la pu- 
&t V ‘ l,EA 0-M. l ţlUK 

’ ’’ H «««i mm., „ u tinu 


, un lut: conceput In timpul războiului 
\d* d. MattoţlrwCu. 

In urma utrtiel tndigniri Unt rut Mi¬ 
litar o* înlocui tonal d-lut M*tioiUocu 
prinţ cu pereche din arete pe 

cart d. Mndfearu /*-.» număr ăl confti- 
InCirtt cm plutonier de inlenden(& în 
timpul războiului le t*ft 

DOCTORUL FARA YOE 


Publicul marc este intu la noi 
— generalrnente vorbind — fodr- 
tc credul şi fnarte slnb inFormot. 
Cu toate acestea creclem cu 
nit i un român, oricât ar ii fost el 
de iniHl^t ori de sărac cii duhul, 
nu s *• poate *« nu fi lost ir.bit de 
ferocea laşitate cmi care Vti urun- 
cat prtMi jidoveasca şi jidovitu 
împotrivii «tudenjimii in ultimele 
trei-patru zile. Nici tui aJuiwni- 
bine Iu Bucureşti vestea stupidei 
upresiuni .vav urnite — ş»i diu fe¬ 
ricire m isbiitite — imnotnvu rec ¬ 
torului Univenlţâţii aia Uşi, cii 
tuuti* me>te polâi Inrotnc ţi cir¬ 
cumcise « au şi grăbit să arunce 
intre.igu vină asupra tapetelor 
inocente ale tinerelului nostru 
studios. 

Trei zile a durat arevl cor «I 
lătrături infernale. I rei lung: şi 
chinuitoare /ite a durut acest 
spci tiii»*! degradant şi respingă 


tor, căruia i s’a raliat, printr’uu 
prtKiss morbid de slugărnicie spi¬ 
rituala, mulţi dintre acei români 
gelatinoşi, rari ou pus putină o- 
sânzu pe abdomen — fi nu tiK- 
inui puţine parale la chimir — 
speculând a In hnusăe asupra na- 
(HinaliMiuilui. Jh-mm^ţ-a la urina 
sa se vndu, spre onoarea inlregru 
Nafiuni, nu numai a slmlenlimii 
ultragiate cuhaoiiiatc. că au¬ 
torii stupidei fapte nu sunt stu¬ 
denţi, ci nrşle indivizi de râud. 
cari nw.ui de lichidai cu victima 
uu neînsemnat diferend perso¬ 
nal. 

Se poate vodca foarte uşor de 
aci prin uriuarc. c»i pe ovreii fi 
p»* tâlhărit din Ţara Româneascu 
11 u i-« d tirul nlât/vJtfKreM in nea in 
«mc, cât existeuţn însăşi h «tti- 
dcii(itnii naţtaffwiKt^- -S* P° bună 

dreptate de altfel. Cad dacă a- 

ceasia studimţim»- s*ar fi evapo¬ 


rat prin cine ştie ec împrejurare 
nuigicu, dac»» eroismul auster şi 
abnegaţia creştina a tineretului 
universitar n’ar fi pus în de¬ 
cursul acestor ultimi ani o frână 
puternica venalităţii culpabile a 
polilk ianisninlui, nimic uu s ar 
nmi fi patul opaut triumfalul 
bestial şi definitiv al iudaismu¬ 
lui iu ltomânia. 

Cum tineretul în chestiune 
n’a consimţit sa se cvaţxircze, ci 
dimpotrivă şi-a încordat toate 
puterile sufletului sau curat în 
ace«t .suprem efort de apărare a 
lăminului strămoşesc piinpurit, 
toţi «ceşti diformi fii ai diavo¬ 
lului (Urni B"rithl se răzbună 
după maniera talmudică, ras- 
pHiulindu-se in imprecaţii ridi- 
culo şi în calomnii murdare 
Astfel cu. ia faţa noastră a f>t ~ 


N. I0H6A ŞI COLEGII 

fa «oul profet de leg« univrr«it»ro vi 1 » toate iiirtuorite antl-staden- 
ţeţtl rercote z'»u *i»u.» I» Senat câteva adevăruri de curaj. 

Sa Muhlinlem iu prinţul rând critica brava fâcntâ de veneratul A. C 
Cuziu care Va ridicat tânăr de vlaga imhatnhttâ, impotrlvn incbiderel 
univenitâtilor ai incercârri dr -a sr aeuate atodenţil din politieâ»- 
Imprrunâ cu praf. N. lorgn. d-«a a apus ca «tu«lenţii au (Oii fi «ipriţi 
dt a tare putiticâ. arrHtn fiind uo drept consacrat de conatltnţie. Sa iiu 
Iaca politica in uulvenitatr. «la; tus& acesta e an lucru pe rnte «ir mult 
Iau obhervat studenţii »oşi>». 

Natural, c greu ca dr îndată ce Intri în «ala de cărnuri «a alţi ec 
aeutiinrntr nutreşti pentru llrislo*. Rege şi Naţiune. — şi aceasta numai 
fiindrn ţ»c catedra sar afla geamanduri de bere şi «eu care râapnntl l« 
ounirle — «â zicem — de Hazileseu. 

Si e poate tot ce s'a inlâmplat — politiceşte — cu atodeoţii nati**»»- 
lişti la Unlver»»iiate. — afara, negreşit, de revendicări legitime studen¬ 
ţeşti (ca cela d**ln medicina) pe care Senatul universitar iusuşi le-a ad- 
11 »is. iar legile liberale in cura sunt chiar pe cate te ordone. 

La Camera. Octaviau Goga. cu iutellgcuţa avântata, tntr'nn discurs 
(«câtor »le islorlc, a'a ridicat in arelaş vechi aparator al studenţilor na¬ 
ţionalişti pe care il cuuoa.ştem din vremi mai cumplite. In sfârşit, din¬ 
colo, la Senat. pr»*f. N. lorga şi prof. N. Costachescu, — pe care trebua 
sâ -1 fcUritnTn ci. leal turn uc plncc aa-t ştim, a fost foarte rezervat in 
privinţa interpretărilor calomnioase ce s’au dai ateulatolni regretabil 
dela iaşi — la pruectiit de lege universitara au adangnt cA «SF. CERE 
AZI AUTORITATE. NI LEGI. INAPLICABILE. SI CA TUKBURA- 
RILE SiT DENTESTl AU O CAUZA AOANCA. ÎNCÂT NU IHEBURSO 
TRATATE SUPERFICIAL IN ORARA SI CU MASURI DE PO¬ 
LI ŢIE*. 

Ue aş putea adâoga eu la ai-vsl* oueste, po cât de bine cugetate ob¬ 
servaţii. decât că uoi le-am strigat ani de zile şl desigur inca vom avea 
«â le strigam, indiferent câ ne fac «huligani» «Incurii huligani care 
«.xLstâ azi in ţara româneasca. — presa de stânga. 

In discursul dela Senat. prof. N. lorga a mal avut prilejul si »• 
ocupe mult vi IU Statutul ştiinţific al profesorilor, cu scumpii şi sti¬ 
maţii oai colegi. .Mal e uevoe sâ ►punem ci a foat necruţător î Dar pualo 
• nevue sa «punem ea a fost şi foarte drept. — şi e ceeace ma grăbesc 
sâ fac. 

Prof. lorga vorbeşte de incapacitatea flagranta a atâtor profesori 
universitari, care de când au «uit catedra nu fac din cursul tor decât un 
mizer fenomen de repetiţie, papagallxând an dc an aceleaşi foi «aplrogra- 
fiate- 

l'uli — îmi permit sâ adaug — e bine câ fac şi asta, fiindcă in chi¬ 
pul acesta spun o singura prostie pe toată viaţa, pe când altfel ar Ire¬ 
al spunn cu Iieeare au. una nuni! 

Cert e ea 91 ia aula din cursurile noastre universitare «int rebut. Stu¬ 
dentul. cu flairul mlulcscentel. Ic «fnite cale de o postă «f fa resping# 
tot «va. 

Mai mult, sunt discipline întregi de tot aşa de crasă Inutilitate «au 
p»U|*ertate intelectuala, când nu complet ieşite din veac. In loe sa ta in 
«eemă astfel de lucruri, noua lege face. vorba d-lui Costncheacu. po- 

IB**. 

Profesorii ambulanţi! Cambridge, Oxford, nu are? Manrhester. nuT 
Sorbnua nu are atâtea soniflati care «Uu la Bordeaux? Strnssbnrg at⬠
tea altele care stau la Paria ? 

V «piw cineva c* aceasta ţine pe loc ştiinfa franceza sau engleza ? 

Nu. depărtarea studentnlni dc universitate îşi are pricina in eal.t*- 
tca nuli». *aii nota de*uetă a celor mai multe cursuri fanni reninoaşto 
N lorga): Şi - adaug eu—mai «Ies în lipsa teUI* de aderenţă A materia¬ 
lului universitar cu spiritul veacului. _ _ ^ 

îşi bicicleta a evoluat Ivetl avionul !» 

Numai universitatea iş» |»ermitc «a trăiască iu 

Augvlescu. d-ta eşti om one*t. Ciândeste-te den aă refarmez» uni¬ 
versitatea uu intr’o m, plămâni, sub prcslnnea unui atentat 
servitori, ci «.rgauic. prlutrO refontă in veac. a întregului conţ.uut di- 

OeaMfel. dc nu grv>« ^ ’’ ch ' ar Re * e,Bl CoU,,r * i * 

Re fonii In veac » unei m-ntaţii dr vea«*uri. 


(Voniinuctro tt» 




veacul Iul Scol 


dragoş protopopescu 


au plecai coconi 


Rrconotc, tubirrtol aC”*ta — P- »«* 
tru mulfi — cete inactual. Dar, wt 
roef wd credeţi, un e banal. 

Sh rrcoii să vâ obo»e$c prea mult 
cu doctrină »« fovantldcuri. Vd spun 
o tarte*tr fiitttp/d. Mai prreic, creau 
că tuiunl o plecare. Plecările, îj» 
general, uu rrripiîf muiate ii* fn'afr/l. 
De data uita. iară, nu. 

Iu plecat cocorii - IV ecranul zi¬ 
lei. titlul ar pn-supune Hfitudim ele¬ 
giace fi priviri tnrlam'olicr prun 
cote fa plana interminabilă a ţărilor- 
Când sr duc. fa J'rwri MetffofUe. 
cocorii, pleurile ne denpnnd 9 I efa 


însemnări depe front 


Atacul oentru ocuparea 
şoselei dela Las Roias 


Noarolo c*te »»« «i 00 locdUoşfa- 
Nc-nui Otuniorţit du frigul du 
umple, Artiicrip noaatrâ trage câ'o- 
va Iwnri pcutru reguhirca tirului. 
Lui Ionul Moţii l*« v«mit din Ro- 
utujuia o ilustrată dela nuum *«- 
IV ft»ţa lui jo&ffc o raită de lamlnft 
du bucuri»’. E singura *er.>oarc • urc 
a Ht»«it iu Simivin, acbpatâ d*u uol>A' 
gare do somiii dc ocn»nra dulu poş'a 
dîu Român»*. 

N« a hucurău» tolii. câvi uvcin 
iperaiiţc câ voin priiul «1 no. v’ţti 
din frutru». O luam ficeure ui uiâifa. 
Nu um tiu»» vftzut «iova român- uscă 
dc o luna. Sfam «lături. Mu 

rin. Muţă ti cn, loucl ui» «puoc ; 

vCâl uaca» a» fădut ou j«Ariniilor 
met. Când am pteeaţ dela Ouj, iu>- 
am ut aomţ o privire înafau- Aju vi 


Kut'O ihj moina, car# «*»-• oti# «lupa 
mine po ipmui. O privire »»rt« nu •» 
v oiu ni la n* iodiuă— Dor peoini ma¬ 
ri** uoa^trâ miauu»" ufai o jortfu uu 
««le prea mate. Ri daoâ Domnii) 
crede oă înmrtco ui ca ă*tc o •»««?« ară 
jientru a răncompăro păenfah» •«‘a- 
n.ului vo*U-a, tnor cu bucurie . 

51 a uiţ b Moţa. «â tnt c " f 
»«ura/ şi wllot* au ui. 
moarto jiciitru Utuefc ui»i‘‘ 
orudinfai Pimotro strămoş»»#t». 

In lumina «oarelui ş» suh bomhar- 
daiiiefitul artilortei Hnunilirilo nous- 
tgo do Acarii capfttă un farmec deo- 
►ebiL Vorbim m«L« l«tre b ar. “uu- 
tom oui aproape do ni noştri. Apoi 
gândul ni <m» îp.lreaptă către Upi- 
Um «1 tegium*. Totdeauna forte 
noustidi de reziatenţu * f<*d mitoa- 


la 

iHIICii 


rw). 3 n no pur tun» bitm. »â «o f«' 
fa.-.soi mişi’arca on n«L 
Sc <lă onliu du prcimrere. Suntem 
gut* mi toţii. Mu uit Ia Mufa şi I* 
Marin. Amândoi, d»' <ilo ori plecam 
fa atac. olot uişb» fut«»gr*fil du» bu¬ 
zunar şi p«- furi# şl j«aa|i parcă, «o 
ui fa fa ele F.n ntfi f*p cft nn-i vft»L 
Marin *0 uită fa mn'iiz Ini. docupntă 
ilmtr'o fotografic, p” ocnnn» grup. şi 
fa d na ^fu»in. cp abi« *e .Ulrcştc io- 
tr o [►or* pe munţi. i'NriRil iu «ApftdA 
M.iţa « v uiîd fa copil. O fot.vgrufic 
fAcufa fa mare âu flâbri»*fa 91 Mi- 
llrliaş în »l’ă. 

îmi par« r»ţu câ 1» nrn huit şi eu o 
fotografi»* a Vcr»'i, «ic*»«»u il» 1 ’" U» 
reefi i an» uitot fik' ,r »i. 

Fornlrn b» formali* S’m rwniit tel 
frmitul, .J.-Mlnngul, ud w cn «‘i lul. 

ilre.» pi a fi fa «*« «•bUţii au 
pvroit din te«n«M. Uojnjmum xu>a*«- 
tră «iste astăzi niui in urnifc. dnr 
ih-şU, câtva tfeiP fa luărca wmtac¬ 
tului uu iijamicul, v «m fi faiâşi t*' 
linfa lutâfa Inaiutim «ruu edei ina 
micul uu ** da bătui Avwn pier 


dori mari. Vedem cum brancardierii 
nu mai prididea* cu ridicatul răni¬ 
ţilor. Stâni V adăpost îufa’ V f, t 
natural pe fundul unei văl aă ne 

odihnim. Trvo, du. ,» d ; oho *, h priwiw „.din 

puşcat la cură. locoteuenlul defa .. 


precizia omului prişrttit. Mi le d* 
mie, şi eu. «nb o plouie dc gloanţe- 
fa duc lui Marin, fel fuge fa fol până 
fa Ufaua Maior. Spre ««’uiâ a» 
legaturn »ni tmpefa noastre. Morţi 


compapia dc roitTAliero. In *l»w« 
ccaatn an» pierdui «ualţl ofiţer). A- 
proapa toţi ofiţeri» tmndero. n»a*tro 
au fo*t omorâţi «uu rftoU»- 
ll, r a ţ imatru »naâ culm '»» 

ptoiica lui plini told» auo« dn coiuhc. 

lifaUtlau» şi ocup»» şoseaua. l’° 
marginea ei, iu şanţ. se hu- r«pc*lc 
trmi-ee. Ksunaihi imcatrA e«fa pu»«ti 
f.icfl d« ga.di» in extrema «l'mgâ, 
di» cnas»% cu «’H «Wiiout legătura 
cu ffanrul etânu Sfaru I>r "» del«- 
şor. bătut do tancuri cu tunuri fa- 
Caporttel Montesin* rănit «V 
00 Obuz. Ionel Moţa ia «oinawla w; 
qiiadci. Ttcbuio U» raportăm d'l’ă 

en clipă fa IMuum Mu iun UStutnl 

jur) toate uilşrArib' diu atânga- u* 
ţu uu fim iuuoujuraţi dc uiaiuic 
Mofa fuos» rftpoartclo serfao iu fr«u- 
ţuzeşto. bo sedu ochiul ofiţerului 9 » 


«â tn« r- 

ifem I* l(H’ui nostru în trauc’rie de'a 
drum. In^pno -* ne «» uo ' 

cu ce putem, un parapet in fals »' 
lărgim şanţul şoselei, spre A ÎUCApO» 
*»l ne eufanra. Apa izvontşfa d*n f^ 
mântui nisipos. Eu mă duc ^,» nil* z 
ceva farbiirl p«cate «t le punem de- 
desnb*. DinlrVo turn lr»g in no» en 
pu.il cu luurt,. ChHw. miuun.t 
Kornai Dumm ***u de 

fie frtg. Simt 
te»m*er»tnri*, fa 
noapte deci a'o sâ iui fie frfa. 
a u.lat pnirfa. Mi duc C*t nu sac ^ 
udue băligar d« ,«* ‘âuip, pu» fa grA- 
mozi pentru îuai a.şâininfa. Cel puţm 
izolez apadcd.sUs.ubU U mm^farfa 
şi pj.luehii uaştri, oHs* nu m*» cun- 
Uuiză *o*inenc« aş tern a L 

Nîcolae Tatu 


Mie inrs*i»e <*u-a\ 1 


•ihm 


nmi 


din rădăcina fi. uşor trist, ca un 
cdatt-r di cioară gurdmica/d. colin¬ 
dă spre hotare de nelinuftc. 

Cocorii pleed peairocă 00carta le 
este memrcj. SA binroeste^ i pretvUn - 

deni. 7 , . 

fa oiafa lor. U &3 acestei plec An "’te 
înscrisă pe (d* inimii Căldr B dmi <A 
drumul far *de o mit a**nt. 

plrcărt dc cocori.. Ptr ări d* riwri- 
[hobiiriu, în calendar, ara pl-’- 
eticii, e însemnată, autumnal. cu 
■piatran arămiu. 

pleacă, Odatu ch toamna, wiîiws- 
cnfa broderii pc orientul violet l㬠
sând fa urmă sldfltri V ” 9 °^ f* 
toamnă fi purtând, p. u/ru alte t㬠
râmuri, solia binrvestitoare 
Sc întorc pnmărara, odată cu 
/fante. CU Haşurile pictate dr /*rm*- 
iuri măirutre.CH ciorile ^rlpafaaU 
codrilor, cu fatuina n ch bunărrsts- 
r«f Inefarti 

Coconi pbacă toamna, prn/rură 
Ir-a înscrie Damn^-u d r umul 
o., hârtia Destinului Pleacă toam¬ 
na de la cuiburi, spre alte cuiburi. 

Cocorii au cuiburi •» t,fOt0 ,wr : 
„unic dc care Su fi b părd**ec mc* 
odată pentru toldn r««o- 
Tmim na când ptcocă, 
eantti primăveri 
Primăiasii. nu picară 
ctM-orii. Decât numai da 
C urm. $i dară pbocă, 
nu î.uontâ in tristei •• 

Ki pleacă senini. Pudrară 
l aşteaptă, undeva, calde 


<borul far 

niciodată 
că-i nlantă 
ochii fa r 


că- 


fttu 
fi Pri- 

Tii<^rZaifa cuiburi. Cuiburile ** 

departe, afteaptd bincicstirca Pr - 

u*ă t erii Vor sta nrolo pand cund 
rar timli îndemnul nou al intoorcv 

n Kicioi,,U »'«u P<««» « f0r "» ,m 
%ă « fatoarcd. 

Vnleriu Cârriw 



























































Poveşti orientale 


£Wf, /««Ic drtVU. I" l»r. SW.*». ^ mur, „ „„luci, ^mu ’.r cu 

ZuJZ’Z <»/'. ui numinlit M< Kl*-! «I un 

» haMHIn • 1 < U«4*. In «««4 fJuntn d* •*>» Pt **. 

* ÎL*. m am cum m •>" ~ 


PrcaStrătucUul Stăpân. nu fi'™ cum u tkc * n ' 

z,z'.tj::i iz tjsSS - X«r"« 

&j£ ^rx;rr v&*SiHSro f■ 
J 15 ZZZ ^ - *—»' n ”•*" -* m4r ' 

M/f « dtfnădăjdlr o* tn mliba arga/utui. 

«-*»,* S 5 * — m*. ww 

, “T^LT in CU. «Cinului. ,U 

, „ j, (M i„ o.r»l l-M> «M'«< rtn. 1-ummntulm ,M, U Ic I" 

7 T.,1, Jiul iur. ci CU uncii IwMte W nu «ut IrMflU. 

"'\°J ,n,cl ci m„: l.’t cunlun^ Geniul MfKM «*»< *' » 

râm n ca un ifnPi «hrwrr», fă'* importanţă! 

^TTcT^uJJ.TZ'Z, THH 1 , I.C cr. n-t cu, lud erneu, * 
J jfruc Jl. lucc ■ nnlM" ccpcnc. und. ,x,M *<«■•• k/Om 

* tZ:Z vzT^fZ **"**«*-**-*"* 

om oirnuie - li tmmuni cu tl ml’ el nul balului <nn 

ŢcJlJ'lui. „au m marc m Umane cu cm Ime, £ 

n»fl ri •< — MCMMI - împărăţia dt râpă $i că aomita /»•*-( Urniţilor 

din Ilarele Sfat Creşteau ln/r*P nf**l>U până Ia ce*. 

Met» 1. < iw(.iu d. mu// and tn csrr lînmior ea M-« /**»4 da 4*** P* "»<** 

tn(eleaptâ fi lume» (I cam Crrd.a. 

ZZtZ, TZ1 S£î 1 — ~(•«.* *«» »w. 

- - - ;7« - 

__(.ii ... lnhArM Vi, iritarea frea Venrrabllutvl. tn Sfatul 


tinlkltka NOASTRA 8 K RI¬ 
DICA VIJELIOASA jm**Uî indifo* 
r^utiamiil ucig-ător «1 wtrigoilor do 
orico fol, cnrl «o agită ca înlr’o 
duiiiuatA noapto valpurgi<dl la nu¬ 
nii «mvAulalui aoalru nflntil do ere 
Jiul A fi do noiluiftilc uuui început 
dr veac rouiâucne. Am venit nft 
atropfim aomnul legănat al îmbui¬ 
baţilor «i oi «mochorilor poetici. Ei 
vor râaculo, vor incorcn »& lo- 
voamcA, dor nu uo înoate pAan do vân- 
zoleala lor agonioA. Hcriaul iioalru 
o punctat do aţele, — al lor, do tu¬ 
mori mortale. Inima noaetrA cu¬ 
prinde întreaga tară, — al lor baie- 
relf pungii. Suflatul noatru *c aruu- 
ei puuto feruio*:atA. oale a robilor, 
egei robi ai dorului tio bloc româ- 
nMO auutoiu, »pre liuiixTumilo wuo- 
tauevti alo României iotogTole, — 
al tor *c afundă în pâino*«uin fl 
■tupiditatca uuoi tnirol atrAmUv 
Toate aceatoa, pontrucA au uitat că 
fcont romAo» *nu pentrucA nau font 
niciodată. Iată că ne «tini rostul I 
IT1 CRESTE INIMA DE UUCU 
R1K când mi cum răaaro din Unit© 
plaiurile ţării noanDo o pr**A nouă. 
profund potuâneancă- Un adevărat 
Sf. Ghoorgbo S a ce o» IA praaă ueao* 


Colţul sate lor 

Cinematograful 
„Cultural" 

^ __ _ , t PIP __|_ Satele uonatro 9) ol® trâcao In a- 

9A. ea re taie capotele muiate iu înăţului |i ui© perfidiei, a Început rn j nşi v(î uo cu ornfole. nu este atol 
«iMărcurile otrăvite alo iadului şt «A rfmura, ca «A nfaşie cu ghiaro vj;, fl | e f ac parte din momoritul s rt 


IMvitilenţiHte do toate hălbcl® celui 
mai groo şi Nf-Arţţfcv obrai depe pin 
iurilo lui RrAucoveanu te vorba do 
Mihnil SndiiveaQU. buboi* şi burahi- 
Xftt ml boc) alo balaurului comuni»- 
tofil din eoncornal de potlogării ol 
Imerutei c«c<;grafit «Dimineaţa, Ado 
vărul, Luptu, Rampa. Oaveta. IL'/ili- 
ta tea 11 unt rată. Droptn tea. V'iaW» Ho- 
niăneancă. Adevărul literar şi ar- 
lintic, Gazeta nnxlirala, Urctura, 

Magaslnul, Opinia. Lumoa, Tempo, 

Oaze Ia «iHirturildr, Faola». La Uu- 
curcşli. la Cluj, la Cernăuţi, lo Br㬠
ila, la Or&ştut, $ftitudludehi (chiar 
şi in uuclo mhU\ cum o Ciadeinl Bu 
wjviocjf apar ggşoLi do un imbatn 
bil curaj. Spuu«n «1 camaradul Ste¬ 
re Mibalcio de.ta «Omul Nou* cA 
nu mai o bun» uu mat intermeiiM, 
uu aiai prt'iintă loriozitate in viata 
intelectuală a R<nuAnt«i decât cona¬ 
ce o verde, d<>oi profund romii 
ncao. 

LUPTA rMPOTRIVA CRUCII. 

. • (opta linpotrn 

crucii. Tot co negurile ajwaudoou I ş/ nu şifu o mă (ndra/nnf anum* 
mai adAuo tn mlaştini putrede, tn «A mă r/iu chemat, undeoa. p* nume 
gunoaiele robilor, In bahnele dea-1 GKOHfîK DKUMUR 


do hienă «uflotul româinxie. Dar crs*' ( ,{ A | ,, iatorio prin care tr«M om» 
dinţa t ana, |(C«te începuturi Şi l iţim* natAzi. Totuşi, eAt© bunătuţi 
afârşituri şi niei mâeor uatnna, eu! 4l |e civiiinaţici IMO rămân necum»' 
miile lui do uomo, nu va putea răa 1 cuta- Aşa- bunăoară, cincmatogra* 
turna crucea, care o veghiat ponta 1 fq| t deapre caro aa apu» P** drept 
Ştefan cel Mare, poate Mihai Viţea-' ©nvânt cA. nncorL conatitno 011 fao- 
zul şi Avraui Ioncu — şi caro ve ' tor cullumlntator | a indemâna o«p 
ghiarA acuma fruntea Omului Nou. k ctii. Negreşit, când a« şpun 


M. 8TR. 

IMPASURI IN CÂRTI 
Pătrund urnii, c a n vegetai culoarea, 
din legendă de*eori,A — g' maio alcgya 
poemul ochilor. Pentru paloarea 
fratelui din legendă, de$eof\ 
lm;reun mălnile la aer. Iar alteori 

mă urc la mioriţa de imagnl, 
ea un ooeood tăcut In ifJariş 
fi parcă n‘af prea altă glarle 
dpClt aă $tou lingă acvtle pagini , 

unde mi" neon jură copilăria, 
ca itooarele atcunio bucuria 
aeurulul înalt, din anotimp, 
fl-unde mi ooi u ui 1 şi eu a timp. 


fw**a* *^MVto* «4 po neii contra tor o prigoană cum nn •* mai 
IfU <A M X termine odată cu tamânU l<* hlntrmstă de pe pămintul împărăţiei, 
ih ţi făcut! 

Iar ui e mare jale fi fără de lege tn China 
* Vfnraţş- Ve, rvj ir irâim pt pământul ami* bine, uodntal. noi cori aoem o 
Ura unde hIile avnt le*. rAtmuitori OrmuHoti. curăţiţi şi drept* *or nu ne - 
Cl, H fls» fericiţi Că ainnri când ua argat trăim fi* un 
i »x tar cnpul argatului iar nu altora nepinooaţi - ca 0, China 

loon “tW 




“ DE * 


ICONAR 

eulb dw j uni in A bucov ineunA „ a «• 
părut — 9 vorba de No. ti — incrus¬ 
tat do slova d-lor Barbu Zcvedeiu. 

Iâ-vi o Kuan. liurbu Siuşiai'ehi. t,e- 
orgo Macrin, Mircoa, Streinul ?i V. 
Co»ma. 

Vcrauri apn neo-n A»ml Marin, 
Pase) Nixiv'eu, N. Rt>v\ a, Tsofit Lia 
nu. Tudor Niooleacu şt Ceorgi» Dru- 
tnor, lu rovtill ^umărului, cronici şi 
îndemnări. 

«LUPTA IMINITRIVA VISULUI» 

t Uliul romanului ia Irv t poluittr, tn 
tara Mira o S Ir cinul foto proceeul 
nonei generaţii Locoiin*m. Jiunui- 
nul Im',-/* cu executarea ou apion d 
lui ton Alu+on, un copil dt ii ani, 
d» cdfrr ouetriaci, la nare o^»d,j ş, 
Stan A '1 meni. pcrermagiu! central tl 
cdrfii, Volumul ullua r inchuml 
migrării legionare din ( i’nvtnţL 

«OMUL NOU* 

e*lc o pvMiraţie dr (laulit «rritr 
rare apar* la fir A ia. »ob coadarrrra 


d lui Strr# MtbsMre. O (oale de do. 
trio* ţi educaţie Irgibiinra bine |i ra 
»e(b t trrla A. « \ *t 

UMitnal număr şMi- n tmplrlirc de 
rt/şor nai ţi in, h!pâri in fata jert,ei 
dcla MajadahoadwŞ^ 

t'oiaborcaiă '’ŞŞfil Ynailc tîa.nlln, 
f iurd Bernca. Caaotâatia Mnno şi di¬ 
rectorul ziarului. «I* bl»** Mibulrve 

C. ST CA/ACL t de mart te- 
»nr*r. ar* la prsgătkr o aulvhtgir o I* 
nmgwict. Pe U'ufA apia. oua a te gaia 
de tl}»ar 1 volume de poezii cari vui 
It ti, ante in .vluaru eCrimuraruţe. Ce¬ 
lelalte edituri «unt mult ocupate ru 
dai ,tr Mutru Dăunau. Damiau Sta. 
ooio şi toate «boini>de» liucure U* 
atolii 

UADV OYR, aş fi tradue 1 »«niru o 
mare tiUtu-a poluţia, iar editurilor ta - 
mato fii le ţaiait^ cana /« rade lumină 
o baladă a Ine. 

HKVUtÎA yVbDATULOJi RE 
OALE, o dorim urni cir, mai ,*c 
ImalA 



Afara de cronlorU d fui Uit. 100$ 
RHOT0P0PE8CU ţi de o colabora 
re întâmplătoare a câiut va tineri, [cate mişcă. 


nea lucruri, nu »» rt înţelege cinema¬ 
tograful deuiructiv. filmul care tu 
v«ţA p»’ oameni cum m cada >n «te 
fol aA şi înşele Oevcatcla. aan du»»ă 
care aiatetn aA fure portofelele d»n 
buzunare. Nu «ţpdern in operft cui 
turalâ înfăptuită de vro-o mioriăi 
ta ilola HoolUurod. cu aprâoccnele 
namlae ş» co inleligrnta la garde- 
r 0 bă. Nici in aouibuarca vre unui 
bun îndemn io aufletul tiucr-'tului 
frecventator al eâlilor do ducm 
tograf. de către vedetele maHtulinc, 

lităţi cocoşeşti reiuarcabRc 

cari — oa rare oxctplU — «unt sin¬ 
gurele calităţi ale acestora. 

L*to o problemă mare, domnilor 
culturalizalori ai satelor, problema 
cinema tograf uluL Omul vine gren 
la turburea diu locului şcoalei pri¬ 
mare dacă şti© că DU-i dai altceva 
decât ceiaec i-ăi dat ani Ş» ani d* a 
rândul, conferinţe prin car©-! cerţi 
* pentru greşelile lui **u pocr.il şi 
pieaa d« UatmiU© «are aăjuvs «A l** 
ştie p«i dinufo»A. Trehaio gâşit unj 
locul de a-J atrag© şi acest ofljl^ 
cfct© ciucmuti,graful, invenlic care 
are toat© ealitâtite i*cotru a fi pr:- 
vită cu io ier ea de ’ătre târao otlt 
prin materinlnl ce i-l oferj spre vi¬ 
zionare cAt şi prin faptul ci luuRi 
nu şi explică minunea umbrelor 


CALENDAR 


VINERI » MARTIR 


Ort.: 8f. Martir Konon rel din 
liuiurla lt iSH. 

Cat.: Sfântul Adrian. 

RAnAritut soarelui M*. 

Apuaul 1S-». 

Radio România 


Vineri 5 Martie 1937 

13: Ora, Culturale. Sport, Cot© ape¬ 
lor Dunării. 

ij.io: Concert d« prânr, marlcă db 
ştnusivâ (dlacunjî VaU d< LINir U 
Umpia • iic Blame-Luelir.*; 

Dacă aşi câştiga cinci milioane, de M«z- 
t ,c ,1 Srerrtul unei uopţi. de MorrtU 
OOCJ; Albcrt P/ejoa). 

M.ioi Radio ju,naL Ora. Merrui rr© 
m ii. Hur»a. Şuri interne jt eurrne 
U.30: Nhntkţ variată (dbcu ^. 

Ij: Ultimele şiM. bursa cerealelor 
,c 15: Ora «trapracr. 

18: Concert dc după amiarâ «I or. 
chevtrci fcan Sibiccanu. Hor. Sinaia 
,, H^ro dd. VAlcra: VaU de COicert 
io do major de Jean Situccanu; 1 > «■ 
luat un mărţişor U©r« de V.«ile*cu. 
U). Ora. Meriral vrem»L ActuaotAţi- 
10.10: Cootiuoarea canrertalui 
20: Curo »« ©reiacă o »wre dc -pin! 
de prof N. lorga. 

*1.33; «TruMao şi I«dda» dramâ Uri. 
ca d 3 «ctts de H. Ytaşoer ţdivcuri|. 
Distribuţia: I*olda. Nanoy Lorwn- 
Todaoa; biaogueae. Aany Hclm; Tru- 
t.o, Cuoa.r Cniarudi KurxcuaL Rod. 
Bockrimaua; Regcl© Mark, lvar Aa- 
dre*oni Mclot, Joecitiui Sattlor; Or- 
cbc» 1 !© Operei din Bayreuth. dirtj. 
de Karl ElmradorL 
Pau/a l-« (2.30-21. 10): Cărfi fi re- 
virte 

Pauza 1Î-* (2253—23.15): Radio jur¬ 
nal. Sport. 

23 45: Jurnalul pentru «trâioâtat* în 
hrobe franceză şi germană 
2355: Ultimele $ttrt. 


w« » nţrLi/nn nimic din gutrle de 
pagini dt: llttrolurâ. 

U. Camd Rvtrewm o truai inciorca» 
M adL<*dai<1. 

Auiţoara Odtanu a acria o carto 
dolicioBM*: «C'didior in noaptea dc 
ajun*. lutâlfR’oc rar o vâri© »in««*rtt, 
o povestire cu amurguri)© «paşilor/ 
adânc pâşfrato aubt povara imagi¬ 
nară a fiinţei. 

Deaceca voiu aorin dsapr© zfnt- 
ţ ot no (/Jenau şi deapre car Un «L 

Gn»rg« ActiDtvaau şi-a iod oii gân¬ 
durile droMipra Uloriei in câtsva re- 
IKirtagU dc c^enlA pnblirate tn «Vre¬ 
au a . 

Iu nltiranl nmuar am cetit o ieşeuda 
imârcata dc narrr le »U:|S romane. 

Dorim şrr«te rrpartagH «trăox tn- 
tr ua tolăni vl» Rai»t intr u nlijir popu¬ 
lară 


CÂNTEC «ARMAN 


„Rânduiala“ 

Arhlv • di gând şi Uptâ româai?sei. 

^rdAtfstA ik vruiHii: Ii. C AtwwJkr, Lrncal 
ftcrw», lot* i. Ionici fi Ioc Samartnvsnu. 

Cu OoUborArca I> 1 (« : VasiU Hânrilâ, loc Conca, 
Rado Gyr, Ml h aii Poilhr ostia da. Victor tiArvi- 
asacu, Nicoltş Popp^ Nieoioa Brliuru. aic, 

Ajpar i# CAETC PE AN — a * 
paftal — formal marc Lai 2d. - 
ALoflamcntwl Lai JOO.— 
Redacţia «1 Administraţia : Bucureşti II, franrcnatooA 7 


Lui B Uiii; 

Din tara Iul Alb Im a arat 


—- BtMme pcvrtru tooto 

v taratele — 

de Ml NA iL LUNGI ANU 

laur» a» al \m«©ialr| Rooian* 
E«fit«r« «( uevtarea* 77S pag l«i ii 

Ţuru tui «Alb impărat*, 0 n« »/ar- 
ţita ivpdrăţie u /«abitM ţn,p**ru- 
lui noflru tLomul ’omânepe au 0 
lumsa 4* umbre ţi d* neguri a onor 
minţi chinuite de {nrbipunt, hăn~ j 
Hritrr de monştri ţ* denumi*m Al 
• f(©/t/n/ai wl* nl.ta.td. fxrfa cure 
r»t# prin vi >v*s, jtM* jertfa |< pria 
bungitate In f marţii Lt nttaglre t toi, 
drapau ţiftatr.y biru0 »l foptu boteă 
tfl găeagU ra*p4*f+. Vră»t* ml ţi 
•* d'.alnc, toarta * intoertra diu rai*>. 
fitul <S)Uyei tn picioare. 

Lât frnmo* t*©ă’avi <Un mr~u /»--• 


rn tu acre I cufundă vrăj¬ 

maşi, t, fufoares 'tirăşi la lumi*" 

tu munroarr, eUţf0*aed o» ochi, epu 

nând umplu; «Tio că lung »o«mi 

»<H drtrmna. 

A'JtprrirnJu pnpărvlui noetru. Iun 
ga Ini rsfrdar* ţi cştrpturr, i-ow </©- 
Uediţ Ityninic, că otice infroapirra 
pe luea*n aceeulc * n kn roma fif'n 
care le ttwU ( ied; n ţ lt |m diepiatr 

ţi'n tuP rar, â«mţr <a ( eimpluHahu 
ţi nod- jâ>u tn D*u -'>.z« h eu»t biu- 
Jupanul /rfuMvai f1 cei lut cu Lt a- 
fifâ cari f-au seca. «a pt fât frn- 
mo» du» Icxrfs jmimujdiHe. ca *4 ţ 
iutacei j pe Urâmui . <Unit. dt«d W 
râm n'ltfuţăr tlt far- ace dinţie Şea 

mck *fonetre unde ideutui 0 râu 
dv- 'Ju fţ?cv*f>5 ţi rentai urne a! 


pufutrii, Uln 110.04(1 euat'â Utchi- 
jfiiid, d< t*H<i(j puternică rS»/lldfă 
gf mioare de rirluţi pr»u euferinţâ 
ţi id<uimitoare gnu curaj ţi prin 
biruinţă fitothl, ş*-«i efiicuU d. Xii 
huli t.iingirmu o icnmit de gor-şn 
In volumul; «Din ţara lui AUj tro¬ 
nară/» mdeâtrit fa(â'v«f< şi Irdf'r 
limbă Itmprdr ţi ectipiivare Ott o 
aşui dc tr w. 

Dr. V. Vf/iculcvcu 
(Rodiu difHJtxuac, j j'rhr. ţtc. ora tSt 
— 

H inuciderea 
lui d*Annunzio u 

O tcbvrrnrafc liudor, prvaapumr o 
ApagimtA "(UUc'rtrre n mHşniini 
italian UnbriMle rtAnaua.to 
Fură iod'MAlâ, d'Asunnsio ou aa 
va a»n opul* Past-roră poartă tn 
«*cbii lui tmcrr«it«Lui npaf.** Adrta 
ti cei şi aebufua ©*<Ui/.inaguuîui t<B© 
rame eu «nre a ©u«u»rit Umtă prew© 
Us«aa «iiMli©l«ilai f ihw< . 


Viac* puntru ţăranii Roaulv>?l 
mole o vreme d© trezire apr© civili¬ 
zaţia dc c*iro a© bucură ţăiunii al¬ 
tor atat©, mai bătrâno. Să ©ibii 
bala oomunală, *fi aibă uo ••Aioin 
cnUurel cu călb o librărie îu mij¬ 
locul şatuluî, o farmacii», «n di*- 
|M*n»ar medical pentru paruri u^oo- 
re şi un cineioatvgTuf, care kA func 
tionex© iu silei© de sărbătoare io 
«a, li Ir cămiutUui cultural. Nu supt 
intr© aceia cari uită fîroa bnlj«K*o 
ritoar© a ţârauului român faţă de 
domnii cari viu dela oraş să-l «ci- 
villsstc*. Dar cred ră va tr«xe 
ficat© sâmbctul ironic a! ţJtrftolmel. 
zâmbet provocat dc lipita dr incre- 
d» re în care aceasta trăitiştc de 
cAud nu «democraţia», in siUa când 
târănimea a© va «luvlogc oă totul 
ou «*’© vbvAt apr© binele şi ujato- 
rtil, ©1, 

Cinema, un maar«I«au car© a Iu 
cercat să ducă cinematograful io 
comuna iui natala- comună foarte 
mare, « drept, ion povoati* un d© 
01 uit că uurercMteu Iu» sa bucurat 
d« uu adevărat ©acea© şi u văsuţ 
plătind bilet© la «©nrodt» rum mult 
d<* Uri «ub de peraoan©. Unde mai 
l'uo»*ţ( că biletul conta 1b 1©L ceia- 
re na împiedicat totuşi ojci P© bâ 
trânr-le %.■tului «n intr* la «aolo- 
graf», cum nonusu vis aparatul In 
tereaaoi de spu» curo a f*>«t trăns- 
f-©r*at airoratul dcla Rucurc»fi 
pănft la Muscel. Foart© simplu: A 
fost fixat p« nn camlpo sutwmobrl. 
Iar ecranul, era nn cearceaf jn»in« 
pv ţtoreteie d© diu«pr© rftaârit •! 
şcnalri prmiar©. Intr*© ftărci curte 

• avut loc «iHitesut eiavfualogrşfir» 
a) oc»i»«â teci lor curajosului între 
prinsă tar. 

Nu şUui «ând va apar© omul aar* 

• a tti© a •trârfg* iniţiativele ban© 
tn folosul antelor şa nâ le dea pla¬ 
nul it© orgauiaar© » neţii lor oiai 
la pas co vreme* in care tratat 

Marin Radu Votnea 


Spectrale 


Cărţi timpii: oameni mari 

6 E 0 R 6 E ROTUAND: HaiKO Ct 

la nuuvellc Eioagne 


|— *4 la a©a »(*/» ajiiwn armau* la 
| set şti ăui ernţ© ani. ta rţt la data da 
1 1 inavit I9X?, ma m'me fi putut opună 
*aP< mă^ar sua oă«*a aaawi tmrnfntl atfla- 
em*. Du as osia ©na d**« l©o a|P 
vflpwâaiw Ar©d©atf*, ©*i* (m 
aţa I amota a-em trama a U 


II. 


t»s« dro şmqkU aalşuri >*«m 4a »* 

PtaTia-i aw*-Mli, ţ* aorta ăt a 4aafr>aţ« 
▲•A.wmM «bâ.tarft ă«4a Sa ragă»*, (4 
aâui) p* ş«©©ral*t Traaca Vt»:p ©* Jai 
apt *w aia - 4ri© _ tş ei 

a~ , a ♦«cisaorU fa-a ani © botv«4i*<i*r. 
Cartvi* •* botp ^ *voa» 

©r, -4«ui Ivita jj.*/ «te-p»i»d«)©t 
gvtibe©'. U ttU ©Şi 
saiv «aLk a amjviniâtr M 

t iXiiov « uoim, < şanaekaăaa* ©I 
lw «WW*-» ts tWa oi*-* aşb«ctMif|« ea 
VUlia «uo iiţiafo. flăt*v «»t* u. mă 
tmtk «ă « pvMmmd ei fără *r 

m*’i Ua-iiea, io urmă «teuaa«Uat «va 
S beli ©I ©ouam «Iu, M*- .v mi ar. aa 

după aa©*;» căad priru*4s) aă* Gd 


apasfv MummUm ăa -feriu* tram 
im emu a»roi? «V* m «tstmlua W- 

larovau t«* hfmtavrt i* .lela MrUvi— 


«■SfăMckM, «nari A» ©nil»Ma **;.,»*(o ^ M>ag*. 
A- — pmrajmirg 

.*r» tn rn. IfAntia al **- 

4 f*ă a4s*«U»( ăsaşMa f» măteiem aere. 
tată ducă s/ă», fVâm*4«4âii 

ft fbl'luafi. texrautf fiu. am i*s u i tn*. 

m ta guiintâ ea «a aa*m a*.*»*** ret. 
roata, peU'dă ca nUtm 4 * *•> uW-*M4 
„*»• punţi 4» ăe*jer% 
t*era\* 4 i»r*a ţai t ţj tra^ 

M »tttr*r« Vaurrolmt dr răabrov 4» 

*•>’« aa 

moăaaar. To»şl oătnm b nUM ijb •- 


ram «r aa*i toaproe »>,© 

©MCteroro ţm «î*c» ro aaaro wv l t ierâşi 
ăpasta tmunaţkr ăm şea Mim. tt 
nt» dala te©rş»«t«l roflaroJuL ANgra» 
lâ * tgJâ rolmr «tajrrUăţi 


caittl Lbaa» rmuabdş * a»t«»â a tnape- 
(mr ©«f**iMhui«\ ara ămokm «© 

rlUUt rn<gto. I* Car rr*rt*!i»l #>*PI* 
Prebuii »i do ţ»tFşav« roăvarâ a ©rr- 
•o-taNHIf'-. mic roeşrot# — «ha 

luLa «vV, fi pă©4 b ©resrotl, »•« l*» 
treCMi *©b wătt şşş wa ră aa la 
nun mn pametti 3Bpnâ«S aeiaai ta n- 
twas Iki«*4*n« «Şa "rmgi Ftaacv *ă 


luai al artei ml 
Vrea SA ia pom 
©o»tal Mt« de 


tare*. Cvxrrat «4a lo- 

* cvc©m--MjirV Dria 
faiandă. I rmnea *nu- 


|» ./ii»© or •© landa aa r*«*P Fraa 
Mă re*m ă Ituemtm? Ima taieebăiM la 

S© ►-«« tăapmrb 
■T- *.a râs, 

deşiri 1'Wt* 
ţi 



vestă r* P aW atica amanetă a ioasioi- 
laai ţi ta rvarra-taăaiiril» «ut* ev o a>- 
Ptnubiiiuir p o Hatf«e «*e işrid^»t 
Cât uo tanKbr (•"»» yi ktHiitro-- 

ksrtc pafta iafto*».{abd. banrstrai ru 
«a rorsj rooral şi fiere dc «dmMt, 
făr| «4»» (us'dl nrofâia! le »«©W 
ărri* Wi« Isrorvoi©! rărlrv-ulaH citit — 
rărof «©mt* MiMnaiml t4»«© wvj 


c*t ciualur«r ,fj A /« parul ta Mit 4a- 

si*. b4/Ma «urroa/â i 9h «v/r emul 
iau w a*ruMle uwNRa atenei anttor- 
ro* de pea+rml, r* f*4 g # tntniA ***te 
letOţuHa a<e*U*t ueaăalii, r» fel >ie «/». 
tun ta franoată dtnftAe .te *e*ţ/l 
iaurt/ Nu rate apar Je »Uut * roAtiş. 

rarţl» 1 t»«f* tn -Krju p ,jip 

I 4e mare ta<rm«las Wrwl *.«•'% 
tntr'o ţară «©dr ar wt^ţir fiii da 
val» ş» safir armat* aa e*rr ,*»**•© ' 
mută* Ne-i e/acc «y o roo.ai »f«i Is i 
l'erwt s©M©bn *i« p ca *ă-1 «©o. şk j 
Isirpdseâr Uath wr oft-1 rmM şi 

togi. *f drroropro. «rareate. ha*c<> ~ *'•*» •• k 

Hjrar* <k> a a*ăts)r <1* l*rt «d Or • | u »a^rsr«*t la Denira «ori v*a i va*» 
•Se© pstero 4u roav â la t fcrjvaJ ! aţea «4 tră**vi a/tîrt ătxă t *vb na 
» u«ra**«a ««apr. Ma«tf,dv'a‘ ' *»»• fră***» >. <»r« * ur că 

frm’i.a a tmuot cast, cit-sproro *rr ■•umăr anU i*!04|i aor g*tm te pro- 
tiămă «fr'tvel ©c ă*,p*e ăr ’fAJ «g ămăekr**» 

ia paedul Uu de eemtamlM. r , ^, 

bai* aa aloi *i tpaMatig Că- j Uf *‘ *** - rr ' 

ean-mtă fi u» W *k- c* ««4 tsai 
bus «©şooş lacra da v*j* m*a tonei* 

I© p«««^*ţ* vabiatiJAv tai ta- [• v*aăi , »|* p 
*tr*pâ) vlcdasir. » »;! u n patra fi 

*r« , h*i cu «5--»»» din 

«alevuvt: *u . a-v *t roia <«s raiul** ■ l EM L fOfBISCU 


fV oorfll ImA «! 

{im f 1 rosco, Vr dra^NJ 


MMM UuAm, 


© riduri* >ĂŞ 
v *4 Apr 
1.K» 1 figura 
i «raăKron ea 
os isi'vyul dc 


Citiţi $i răspândiţi 

„Buna Vestire" 


TEATRE 

OPERA ROMANA: termen. 

TEATRUL NATIONAL: Oatneoi pe o fl 
aloi dc gkiaţâ (praiaxirrh) 

TEATRUL REGINA MARIA: Ooşca- 
TEATRUL COMOEDIA; la ora ă; Po- 
c dc itbirr; roira la 9: 0*1 ÎL 
TEATRUL \ENLL: b ari cirrui 
TEATRUL AUiAMBRA: Relncu^. 
TEATRUL LIGII CULTURALE. λ el 

au dreptul Lu viaţă 

PATINOARUL OTriTUŞANU ătm 
cbi- dr!« © dim —9 «rara. 

CINEMATOGRAFE 

CAWlOL: B «gtirii 41. 

AHO; Vinovatul, jarusf şi roaipleclarc. 
TXRMa A- H. H. A. , Simian a Ja*o 
tui» ea BocbnUe jurnal şt 

ŞQsapfeeinrc. 

ROM. M<vnnra Hrigâtli 4t 
TEII IN A: H»u*l«ci* rtgiua Anşlici şi 
cumpleria're colorată 
I ORI M Reputaţia il-r»t Aflrnbury şi 

L« j -i(om Autertufuc. 

CENTRAU Ria tio-Tin >sUa‘or; C㬠
rau^. Irypa di* Ikwsa 

DĂRI > Rom *o t* Jufi^ d Viaţ* P㬠
rui* oă. 

OMNI Ai Antonia Advareo şi Focmliiis 
âa tui*|K«\ 

MĂNOS; Solii'oi* «minţir» şi Rapawlro 
4i*gu»iri. 

MAKCONli Nemuritoarea tabir* Iar- 
«al. ro.ilâ, 

MODEL; Uniţi p© %*oe şt v^/ljcnl Jro 

laxue. 

fRANEUN (Ateneul R«©aăv) UR roa 
Mobtcaui ş» Holîyurood Melody ISP? 
D 1 CHU : Infam Ml Şl Mawnreîe dr 

■ nulă. » f 

COTROCENf: Mari* Senari şl $*ţi# 
ooatr© accrtUrâ. 

AMERICAN: Regina jongln «> Vabal 
şampaniei 

P4CHE Aur dui«ei«*< «J Maririfa. 
DACIA; Romeo si Jalia*: 3miA* 
atodera e© Clark Gabie. 

ORPLL Sao Erasciro© şi T4ăârol cuat* 
ktiki Mau-e, 


Dl. Dr. loan J anu păr㬠
seşte definitiv (ara 

D. apr. dr I. J^Ofl cufloscn/sl 
ebrurţj, dgcciof al lasiHstoliil dW- 
co ebirorbişi dris ^ttăiiil Col«H«- 
tfîn egozs ărmuRuaroritor p< «AW k-« 
SVOI Ia FACULTATE 1 OE MEDIO 
NA. »■ sttirt* xtem* »f r *9 r *' 
tal tuturor pârăseilt ţars spr« • 
ăxcr* <aM una dm ţârii* f* •* 

date ca profesor de cidrnrxpf d coo 
darâtor «î unui servă» cbcargkti 
Acrssşă hotărâre râmi»* tew* 0 ' 
cahrtâ ia ctrtxal câad Uăv«».tsi«» 
rlIo Bncorettl an-l dA tatfcfar «* 
































































•«UNA VESTIRE, 





O UT! 



DesDateriie parlamentare 


Camera 


Jetflnţa dola k Hârtie 1937 


KtJinia •* deuhid* In <>< a aY* J 
^ pr^fi'Jerlia d-lui M. S. SAvrnmi. 
p fanr* ministeriali d. Mi stor, 
p COHSTAMTtNESClJ BOII Ut \ 

I, ţjiniar, arată ri Jn timp ce guogrhul 
a luat mituri pentru îndrepta- 
f t g tinerelului fi preoţilor din unele 
otrhJr fi mantfssfaţU politica, partidul 
ere*»** echipe dc arcaşi orpnniiata ml- 
l-fi'eftc, cu uniforme fi comandanţi. 

P-ia cârpe din ziare unele mani- 
f ( ,tafli de ale acrilor arca jn. cu depu¬ 
nere de jurăm lini t, defilare, preoţi, co- 
ruvulanfi, membri ai guvernului fl par- 
iBBfnlulul fi... cărnifi galbene. 

O JilSTOR râtpunde c* guvernul 
w ornl cu o lege rare oa reglementa 
palul uniformelor. 

O. DKLEfNU cert să tt ia uiăsuri 
piTitrp restaurarea fostului palat al 
Cuza r ixfă u Galaţi. 

D. OH. CUZA face o comunlcar* 
ta legaturi ra masurile de ordine 
anunţate de guvern. privind preo¬ 
ţime*. 

Spune cu iL Iainandi a râspuna 
ii Jaf Gog*, că diupov.iţu nu vlwâii 
toată preoţim** c| numai pe acel 
eari rnr fate politică in bherlcâ. 

Or. in «drena fărntâ de mlnhte- 
rul cultelor I-Alre Patriarhie, aunt 
trecuţi Intre preoţii prohibiţi să fa¬ 


că politica şi acel dl D partida! na* 
t<»nal-rre>tln. 

l)e acee» d-Aa pr u l**tc«xa împo¬ 
triva acestei Intenţii, afirmând ra 
partidul din care face parte a 'ove- 
dlt toţfleuna că ae p&slreasă in or¬ 
dine «I legalitate. 

D. PETRE ANDREI arată inuti¬ 
litatea măsurii do a »e interzice 
preoţilor să facă politică, arătând 
că aceasta constituie 0 groşal* «i 
atrage atenţi* guvernului să rovi¬ 
nă oaupa aceatoi măsuri. 

D. CARLANN (ace o comunica¬ 
re tp legătură ou invada clementu¬ 
lui ovroesc in Suceava. Arată mo- 
dul insolent So care jidanii răs¬ 
pund sentimentului du ospitaalila- 
t« a românilor din acel oraş ţi ru 
ţinea de o ao fi transformat ceta¬ 
tea Ini Ştefan cel Maro in c*t»te 

jidovtviscă. ţ 

D. BAT/.AH1 A iustin* că ar fi foarte 
bine ca cei ptifln cAminurilo ifudrn- 
f/lor de peste hotare aă «cap* de raliu- 
cile de închidere luale de guvern 
Se intră In ordinea de ti, interpelări- 
du-ae guvernul — In con'intiarp — »- 
supra colonizărilor cu elmnenlcle aro¬ 
mâne. 

Şedinţa te. ridici a ora S seara. 


SENATUL 


ledlnta din k Martin 1937 

Aspecte 


FtUloorra ultimelor evenimente, 
alun unt de cdlrvo aiU lorasul de P* 
genele Senatului, adunând i» »»• 
emili, cred, ccl mal mare număr de 
senatori pe care gala neiucâptUoorc 
i-o găzduit dela deschiderea ss- 
«toni' 

Ţărăniştii di>culd pe grupe uUb 
mele evenimente intestine din par- 
<df. in timp ce chelia sudoripord a 
dini raportor Diaconesrn circulă 
printre tot o/ii, cerând rruii multă I*. 
pâduinţă, pentru mandatul cu cart 
e fost însărcinat de onorai* ouver- 
mre. 


Pro/essorii univeritari, inculpaţi 
prin proectul de Uye, tfl pregătesc, 
asediul academic împotriva legii po 

Rffefe , . , , 

Focul şedinţei U deschide d. Efli *»'* culmi n*explorate 
mie Antum seu. Senatul majorilor j m *Hel de cri*. 


f)upă tnâ ore de discurs, fn rare 

dr. An gete teu bdfea de enervare 
alfi tel lotru Iri pe lângă tribună, d 
Eftlmie Antonescu a terminat. 

I). profesa*. Mihoil Manoilescu 
este la tribună. Plin de abilitate, 
d na deschide cu îndemnare rana 
bănoii ministeriale, pe care d. dr. 
Angelescu, cu toata ştiinţa medica¬ 
lă nu o Putuse bandaja suficient de 
bine. Cătct'O spirite se sparg ila¬ 
riant de la tribună spra incintă ca 
ntele petarde. Maturul corp este a- 
IrnL De altfel timbrul oratorului su¬ 
pune magic pe mulţi dintre recalci¬ 
tranţii somnolenţii, ce-ţi caută de 
obicei odihna In rolfwrl mai to/wn#- 
ca*e. 

Partidul naţional ţărănesc ifi 
strânge rândurile poate pentru ulti¬ 
ma oară. Se pregăteşte d* atac. Ma¬ 
jorităţile trimit vreo câteva săgeţi 
in rpre tribună, pe care oratorul Ui 
IHireasă calm, dar le trimite înapoi 
in tir precis 

D. SltfâneeCUJGoaHgă dă câteva 
răspunsuri hmoase prin naivitatea 
lor. Discuţia porneşte iu ritm acce¬ 
lerat. Câţiva majoritari înceared o 
inr*ur»ium' oratorioă, dar se aŞeazA 
fulgeraţi in scaunele de unde sau 
sculat cu cugetarea In pumni. 

%De când e lum ft a—răspunde d. Ma 
noilcscu — studenţii au făcut poli¬ 
tică naţională, înţelegând viaţa o 
anticipare . Pentru ci actualitatea 
sufletească este ziua de mâine 9 l 
prin instinct ei sunt legaţi de for¬ 
mele viitoare ale statului fl socie¬ 
tăţii-. 

• Pentru mulţi dintre noi urinaii- 
latca este ziua dc azi, pentru alţii 
vaif actualitatea este ziua du eri». 

•Sumai pentru studenţi actualita¬ 
tea sufbdenscă rămâne totdeauna 
viitorul ». 

D. Manollescu poi'nefte îndrăzneţ 
dc polihoa 


care s’aa consacrat două ţedlnţe ale 
Camorel ţl Senatului nu este opera 
unor aiudcntl cl a «utior oameni do 
aervioin concediaţi din serviciul 
d-lni Bratu». 

Prin armare această »*a zisă de¬ 
zordine nu există. 

No trebue insă să se supuc nimeul 
faptul că le aduce «veatca neuo- 



întrevederea 

6osa-Guza 


Ert a avut loc la «Hotel Laioo» la 
apartamentul d-lu» pro!. A. C Cuxa, 
conTfătuire a conducătorilor parti¬ 
dului na)ioual.rr«ţttD. 

D. Octavian Goga a discutat cu pre¬ 
şedintele «uprem timp de î or* asu¬ 
pra politicei artnalc. 

D, A. C. Cuta a felicitat pe d. Goga 
pentru discursurile ce acesta le-a ros¬ 
tit In ultimele şediufe la CamerL. 

Astăii după amiază d-nii prot. A. 
C. Cuza şi O. Goga vor lua ruv&ntol 
la cercul de studii al partidului la 
conferintn d-lni prot. Ion Sân-Glorgio. 

cartea 


Oloctlepoliţic^pe^ 

Partid politic 


D. Beck şi 
d-tui JdD Seba 


face insă un discurs dr patruzi'ci d*' 
kiiomctn. în care judecă pe d-nii 
dr. Angelescu fi Ştr/ănescu-GoangA 
(Ca fost consilier la Curtea de Ca¬ 
saţia ra crede îndreptăţit să dea de¬ 
cizie de condamnare). 

Senatul întrerupe fi d. Antonescu 
se pierde stufos in expUraţll din 
care nu mal lese. 


Senatul înghită hapuri până la 
sfârfit 

J>upă şampania din ursului spu¬ 
mos a l ddul ManoTlrscu, d. profesor 
S. Băncsm scrveflc maturului corp 
un tPrit oralorio. 

Discuţiile se risipesc. Senatul rc 
Intră In găoace. 

L SL 


Modificarea leali învăţământului luuerior 


îHinl* M deschide U «ra 4 sub I un proect de log* pentru amoliora- 
prvţedintin d-lui Alox. Săndnlcsco. situaţii»! de mizorio a aubofiţorllor 
miniaurrtAlu dmi dr. punalonari 


Pe beii 

l Angeb'aieu, Fl. Blofâuescu-Goau- 
ga, D. luca. 

D. DRAG. miRMU£E«tU apu* 
»u eă iotr’un xiar a apărut in mod 
e.onat diacunml d salo, de aceea ao 
SiOiit» obligat »â facă cătev» renii* 
li**ari pentru a arăta senaol aderi- 
n»t. pe car* la urmărit 
l). IfnCV-lANU adreaeuxă • oo- 
Biunuam ministerului muncii na* 
rând sk execute bntăiîn-». de ux- 
pulsare a aupuaulul slrâin car* a 
avut •eutimeitie oatilo fată da Vară. 

II. MASOtLMSCV udrr»«~o*d oc* 
«DUHiiarc d fui ministru de indus 
ţrir fi comerţ prin care cere să t St 
jn,ii ta ditporif te dotat de cs ta 
blourflc de jursomilul băncilor slrâi 

p' din Hoinănia 
fooseuicura fi fabUgurţle de per- 
y.*il ot marilor Kor>rta(i străin 
loafâ fata. 

IX AU SAMOIL a «drenat o o»>- 
AVmarf. d <ui pntn wliiislru *i m 
*.«Irului «ftărăru natioualn prii» 


a N. J KCHKANU intreaU i»e d. 
mitiistrn de interne dacă aro eu- 
uoaUoţă de abuzurile ţi «amavolni- 
«iil* coiuis* da organele adminis¬ 
trativ* ţi politienoţti eu ocazia u- 
nor alegeri comunale o* aa efaetn- 
iasă in judeţul Pulna. 
MODIFICAREA LEGII INVAŢA 
MANWAM HUPEBIOB 
D. C. DIMITRIC prezintă câteva 
obaervaţiuoi aaupra proectulu» de 
b-ae al modlflcărei Învăţământului 
superior, 

D. «rrmiK ANTONESCU adu¬ 
ce elogii d lui ministru al Educa¬ 
ţiei Naţionale ţi arată că. in wm- 
baieres profetului cn est* depua io 
St<-nat, nu-1 crede «upabil j*«- <1. rai 
nistru «A fie iniţiator, fată de sen¬ 
timent*!* u* ăm ţti* oă p.*of*!»oril 
universitari, pe care acum ii lovuţ 
»r iu ilP>Jă*t eziaîMtţu ţi ulioarea 
lor. { H» pâ«trră#A. 

Arată că ou e*le posibil ca pro- 
ffiuob universitar» Hă fie groşi ţapi 
tspâţitort in funcţie do anarhizarea 


I 


«rc a cerut să aducă in |»*rlatuenl ^ tlm^rernliii. 

Discursul d-lui M. Manoilescu 

U M1UAIL JtfANOlLB&U ara- *ă muiurcuI prufesorllor 
H «ă Wf*a idn« de d. rolul*tru «1 j tari I*vl|i prin aceal 
••bvţiunH publica a obţinui 
«or**» fiindcă a actualizai no- 
t»a rl pe toţi reprercutanţU Ne- 
*»tUl 

rraHiat deci uu acord 

doi miniştri ai gu«eruu- 
prafsaori anivrrsitsrl ia areUs 
ar*aota no 

Urru iu va 


biele 


ualremi- 
preect e*ta 

prea mic ţl deci *1 au rrprerlniă ut» 
routigehi politia. 

Nu **te permis de a a* d*»flinţa 
antoooiiiia u oi r emit ară p* vupost- 
ţla eă ea »« traua forai al i« focar 
4e Iwtrma jMilltIr* «I aorialx 
Dr vând cale lumea l l «itrr»Hâ- 
repreAiola derâl j ţj|* au elaborai ţl elaborraa* ca a- 
] tare ţi pcufr^uell au preroiilzai Idei 
«ale aevecar d* ; <x>*i iu otâ'irU puii ti» \ ţl anetala 


d-sa a venit deci numai eu o 
nouă, devine subversiv. 

Începe apoi «ă arate că student (mea 
a Jucat din cele mal vechi timpuri 
un rol preponderent iu evoluţia u- 
uui «tal — ori a fl student este un 
drept ţl deci studenţii formează o 
categorie de rctăteni pe care prin 
această lege cale abanrd a-1 opri 
dela vot drţl ao peste ti de aul ţl 
ronalltutla obligi ehlar aă-ţl exer¬ 
cite areal drept 

Ort a vota ia mud logle trebue să 
>11 Înscria la vre-oo partid politici 

In viaţa oricărui stat studenţi¬ 
mea a luptat pe tărâmul naţional, 
insâşl Germania ia veacul al 19-lea 

Sa rldlrat din decăderea in car* 
se afla după epoca lud Napoleon 
prin uulversltătlle germane, profe¬ 
sori ţl «tndeoţL 

Singuro soluţie ar fi, numai <lacă 
congresele studenţilor tar fure sub 
garanţia personală a unul profesor. 

Atacă 1«4 deodată desfiinţarea câ- 
nnuelftr judeţene, care răpeşl? deci 
studentului sărac pr>*ibUltaira să 
*r intrcţinO, fiindcă, chiar dară sa 
preconizat in/inţarra umor burse, a 
neică se vor da ca toate lucrurile In 
ţara noastră, după vmpaJi poUth-e. 

I>* altfel aeeaată lege «ai* sub 
pvlhoca ultimelor evenimente care 
l»e deasupra na sunt real», 
fiiodeă atentatul deU laţi pentru 


D. MUIA EL MANOILESCU 

rocită» de a nu putea găsi atenta¬ 
torii in mijlocul «tadcuţiuili. 

Iar iu această ch«'*liune 
troduce ţl uu element politie 
cn să dovedească ca mî*earou sus¬ 
pectată ţi atât do temuta, dc a în¬ 
treţin* o atmsoferă anarhica prin¬ 
tre studenţi, a dat cu câteva zile 
Înainte de atentat o circulara care 
ar face cinste partidului ccl mal 
de ordine, pe care l‘or avea această 
ţara, o circulară prin care ne reco¬ 
manda, ţi nu se recomanda, cl se 
ordona, tuturor membrilor acestei 
uiiţoart ea s« se păstreze în ordine 
ţl legalitate, o circulară iu care se 
apuue că nimeni nu se gândeşte la 
ideea de complot ţi de lovitura de 
kiat, că rulşcarea legionara nu ponto 
triumfa decât odatâ cu desavârţirca 
unui proces Interior da conţiiiuţâ 
a naţiunii române, numai alunei a-' 
coastă Idee v'a putea fl pus» in for- J 
ma legală poporului întreg. 

Măi mult se prevede ta Ih dea cin- ( 
derile organelor poli|icu*?»ti la ţe- 
sedille acestei mişcări să fie primite 
cu onor ţl fără rezistenţa. Prin ur¬ 
mare aceasta este starea dc spirit 
a unei tniţcârl care nu vrea na »e 
compromită ţi de care uu pot dormi 
atâtea fet* simandicoase. 

D-sa admite Insă cd «Wd O t r n 
dinţa veche in toate ţările din tu 
me. tendinţa să *# introducă */«»*»- 
la n poliţie, de acrea st* cotisfotă 
rd prin aceatlâ lege fi moi alrt prin 
arL li se Introduce pâiţin tn fti- 
tfl fă. 

Aceasta leg* reprezintă deci sub 
raportul ideologiei liberale o fla¬ 
grantă contrazicere cu lot ce stă la 
temelia acestei ideologii, încât din 
punctul de vedere al uuui liberal 
convină, ea trebue considerată ea o 
eroare ţl ea rea mâi urâtă dintre 
orori, ea o oroare inutila. 

D. profesor N1COLAE BANES- 
CU atacă principial proeotnl ca fi¬ 
ind îoadmiaibil din tont* puncte)* 
de vedorţ. — fiind **â *1 nu ar face 
decât *â deionoreze Universitatea 
ţi pror**orii cL 

Proect* de logi votate 

/) O. H. TOANtfhW o tocă 


VARŞOVIA, (Ra<lor). _ Vgon- 
ţin Pat transmitoi 
Răspunzând la intorpaUrcn dupu 
taţnlni Wolewski, făcuta in ţcdinţa 
din ÎS Ianuarie a Dicloi, cu priviro 
)h toxcle auti-poloueze ale politicei 
nxotme a Cehoslovaciei, exprimat* 
în carton d-lui Seba. ministrul C*- 
hcalovaoioi la Bucureşti, d. Beck, 
ministrul de Afaceri Străin®, a de¬ 
clarat între nliele*- 


«Guvernul polon a ncordat atenţie | 


Onco rt>mân va surâde cu su¬ 
perioritate in faţa pretcnţim 
noastre dc a*l învăţa e« este un 
partid politic. Nu ştie oare aţa 
dc bine românul ce «ate un nar- 
lid, ce s* poate câştiga deln dân¬ 
sul şi ce poţi pfifi atunci când — 
dacă purtidul este la guvern — 
te pui ruu cu dânsul? 

Dar nu despre partidele aţa 
'um surit, vrem s& vorbim noi, 
ci deapre partide, aţa cum au 
fost conceputa să fie, de către 
doctrinarii democraţiei. 

Votul universal direct şi se¬ 
cret, obliga ţarn *ă-şi aleagă 
parlamentarii ei care. nrintr’un 
guvern ieşit din >ânul lor şi ac¬ 
ceptat de dânsul, să o eârrauiaa 
că. Votul universal presupune 
dar cu cetăţenii se pot grupa în¬ 
tre dânşii după interese şi după 
opinii, asa ca să formeze aso¬ 
ciaţii politice permanente şi so¬ 
lidare capabile să influenţe** 
guvernarea (ării. Car® est* dună 
democraţi atunci, rolul pârtia® 
lor? Est« acela de a organiza o- 
pinia publică, împărţind şi cla 


cărţii d-lni Seba, «ar* ar* o pr®- 
fa«â dc «1. Krofta, miniatrul 

j n . de Afaceri Străin al Cehoslovaciei, 
imediat după apariţia ei ţi trebue 
m 4 onnztnl «*s învinuirii* formulate 
în interpelarea deptatului Walew- 
fki. «Ml privire la caracterul catogo 
ric anti-polonex al ar^stei cărţi, 
«unt întemeiate. 

«Pentru acest motiv, guvernul po 
Ion dorind să apreciez* în modexact 
atitudinea ţi Intonţiunile guverna¬ 
tul Cehoslovaci*» faţă * Polonia, 
ao vi de obligat «A ia in «erioasă 
considerare foplul apariţiei and 
nstfel d* lucrări*. 


montei 
astfel c 


pe cetăţeni după senti- 
lor politice şi de a da 
clară reprezentar* 


Partidul are astfel de împlinit 


_ anumită funcţiune politică 
naţionulă. El este un mecanism 
prin «are se disciplinează acţiu 
nea politică a indivizilor şi pnn 
«are, mai ales. ** face educaţi* 
ncastora. Căci partidul nu ţre- 
bue să fie d«>oAt un organrara 
prin care cetăţeni» sunt învăţaţi 
cum trebuie s& scrt>*n*c& mal 
bine interesul ţenaral şi un in¬ 
strument du» fn serviciu* stătu* 
lui. 


Partidul trebue să fie a«tf*l • 
instituţie a binelui public, l* 
caro interesele şi ambiţiile parti¬ 
zanilor nu au dreptul la cuvânt. 
Funcţionarea partidelor presu¬ 
pune o dezinteresare absolută a 
membrilor şi a conducătorilor 
acestora. 

A pune partidul mai presus de 
(ara şi interesele narii/.inilor 
mai prc«ns de nevoile «tulului, 
înseamnă a transforma partidele 
«u bande cuceritoare şi exploa¬ 
tatoare a unui neam, care Ş® l n * 
dreaptă Împotriva statului în¬ 
suşi. 

Ca dovadă că sistemul demo> 
raţie conţine o imensă contra¬ 
dicţie între principii şi fapte, în¬ 
tre legi şi realităţi, este împreju¬ 
rarea că, in nici o constituţl* 
din lume, nu *« vorbeşte de oor- 
tide. Toate constituţiile vorbesc 
de cetăţeni şi d* «lrepturile lor» 
niciuna nu vorbeşte de partid^ 
afară de constituţiile nedemo¬ 
cratice, — cum sunt cele din l- 
talia şi Germania, — care rcglo- 
m«'utcazu şi consacră PAR II- 
DUL UNIC Dar aceasta este o 
instituţie DE STAT cu totul dife¬ 
rită de partidele obişnuite. 

De ce constituţiile nu se ocu¬ 
pă de partide? Fiindcă oameni¬ 
lor politici nu le convine mei • 
reglementare şi nici o restrân¬ 
gere a activităţii partidelor, care 
trebue să rărnâe pe cât de pu¬ 
ternice pe atât de nersponsabiln 
Ele trebue să oontinoe a fi nişte 
puteri necontrolabile, care să În¬ 
găduie orice, fără ai răspundă 


găduie orice, 
pentru nimic. 


PROFESOR 



Albert Honigmann 

pontiful autorităţii... morale! 

Un fenomen Mrâ pr.c«len«ln .'SSSSni'îl- 

moderne: Un gangster J'dan, f „ Ş m | n ; s t ru |ui da 

propriul ‘.JSoriir de in,truc|i. 1 


di bufi. c«re P";*»». ti".*,?. 


pro*'ctuţ de lege pentru *tabilir«*a 


L>v când om început noi cam¬ 
pania dc dcm*ac*re a ptr*fdor 

si incendiatorilor ŞMIL 91 AL- 
titKl HUMOMA A. ao început 
sa fie lăudaţi în L.i PI A, cu o 
in .ustcnţă din ce in ce pim sus- 
pectă si cu un xel fi O pUtitudi- 
din ce in ce mui alarmante, 
toţi mini fin rari ze perindă pe 
la ministerul justiţiei. 

Şi o coincidenţă cel puţin bi¬ 
zara aceste laude cod ca Un har 
dau CU lături pe capul celui m- 
zaf, chiar de a doua când 
rum ,< «o, yr,o in^lulu, lo- 
di,făt al dreptăţii ca za grabiau. A 
limpezirea tenebros»* *f*cen 
cu incendiatorii. 

% 

Pe ziua de cri, cruda soartă a 
curul pe a. VASILE SC"M. ţ*- 
. Utili»» vt'oerabil yi cu W*»- 
yire mofcwi». pe o»re '*«»• « 
trebui ni-l »CU*ef*f» Jl ' 
tirambice de felul «ce»l«- I»'* 


“X <Ui« K 4 uU lege rin* na 
uaivrrtiUtoâ r«u dar* 


arătând 

dreptate. 


D. S. fOUliA întrerup* 

I «xl d-sa are foarte mare 

«aa»*l «uar intere»* po-! flncă mâine nu* pn tidiA n>jţioH<*l 
I ţarăiotr io puUge fi i ndeplineţtc 
statut ţărănesc, d •* da*.x I ar fi »d 
moi fit la Universitate, atunci ar* 
să vorbeanâ etmtra stufului fără 


! ^ '•'tiăiarii toBt *aa in *Haa- 
r «vavla^ uu ra»{«ăuă notuai 

M Hcaţknl. 

an istoric ul unievrsG 
ituti v«<AJ timpuri poa<î 
vara h 1 desprinde 
l câiar 4n 

1 a fost SUCCoigjotâ ţi 

f amestec strâm. 
?’V.f*Â7* rentat ur- froUt 
Pr * n Mt-fca pluti 


! î«#w 4 


* Agerea a- 

PviiU- 

. «Idi 

• aprnhzrea în- 

ta 


nesa. 

Prin urmare otdtnra constitufto- 
natâ este aceia ca statul fănin^'c fl 
prpsita acest ho-ru sbOurâ del* t 
nivereiţate, adm iţă toi cd va *m»i că 
oiijj». jtduă alunei in comfitiutuU *1* 
cor# f»-o făcut datori* ca un <.vi c u 
minte fi o vorbit conlru statului ţâ 
rănesc, 

Dr M MANOILBROU aretă dra* 

Mmruuâ eA ţl d-*« * n ateul <AJ 
fiind InvItaL de •aeiiiţd». să ţif 


aupraootei adiţional* i»**t»tru aoţiu- 
n®a sanitară la judeţ* ţ» comune la 
I la solă. ea timd numai posibili 
tate* de a mai stooree milioane 

Ir plus de pe capul «n<*f fdfwr/ de 
cetăţeni destul de mtobtuitâ 
7'o'ufl •# prooednuă la votarea 
proectutui Ir lobii eu hifr p rm 
ti snuilvri votanţi. |, M. 


Studenţimea ispăşitoare 


d,r„ cu bllu de «uitare 
1 . d- iprnicni c*1c imbalai 


hilari, in ce termeni e»le 
fostul titular «I portofoliului •- 

«ricuHurii «)e <»««■ 

ALHl HI HONICMAN. peolru o 

dou. «Hi candid»! 

«Am mie'nl seronifimlin ţrr 
«rre. I, ministerul jusl.|ie. » 
d Ini Savsu. Impri jurnrile an «_ 
clamat o remaniere rare sa albi 

:Z,l.r.|.a ea c.ndu.eren me 

nisterulni de mlerne p aeel al 
ţrerni in ntninilc u 
dau x*ama dc 


(Coatlau«r« din pag» !••) 


Iu for românilor ad*j> uraţi, iui- 
pfi- ajtuniir şi calonuuila acetica 
f onahtuiy- (ri mai fnimoz ţi mai 
nu |*or ura lor omagiu 

Dar un omagiu car* trebue 
vineţi:»na? cn asprim*. Pentru 
că ar fi să oe inanifwtăm iu cel 
titim-htui»! c to tp cu putinţă 


talc. tolerând .vecilor gangsteri, 
Igfiitbib şi ipocriţi, 

dan. insulte grobiflttf\ la «dr*: 
«.« * dor ce tfuarflM/A tinereţe*, 
mândria .şi viitorul tuturor H«> 
o»Anilor I lucrelul uni?«*ita» 
nrunâvrtr* virpi noastre uh 
ţiondiri iVfir imaginea ' 11 {il 


uooMru 

jfrafli, 

Putcia 


«pi 

noi 


prtKi Iută In vulor, 
iii şi ocpuţil w . 
fărâ «« roşun, fără 
riacâm a d^vcui rradafci 

v I odiu şi d» 


asupra 


dispivj, *4 Pi 
iun b' 


nvira wr 


dori 



* ţării <U*i oşduiuawt ă asum. 

«ix- , 


uut utşu? uottuti u- 

iuţi* bcHtli plstnpâtz 

nwiati adus* d* vftnt p»' dl -' 
Jur —• *• ridici» 


sa u* iDătdte in coăljnoitorli 
noştrii? 

Nâ aaimdca* cu cruninalu dc 
rând floarea olitcJor noasln* mo 
tale şi »atel«'<uale, «biar yi io 
cazul ab*urd când printre agre- 
•orii de l* laţi **r drecopt^n ş» 
un student? 

>tim foart® bin* că ŢAPUL 
KSPA^nOR este o vacl»« insti¬ 
tuţie iudatcA. E* inMtt putea f» 
penmaă ş* posibilă uuum» în I <1 
lr*tina şi io BirobiJi n»‘ in 
Rumân»*, uude iude»» ® **» c * <Jr 
rea dc-* far* U^i, mo dc-n erei a 
ubtcciuri. c» ccl i»iuK ut a lv 
sijnţi rigurilo. 

SA- ? i notei o bio* locTt ‘ 

tvl» BONIGMANH, Jjtf BBA; 

ItsNTEINII, toţi III MERII r* 

iot/ râuflcâU.ril ii rnajumdli 

« ari ccwJ oă au fl pr ( *ttt lumea, 
«.And îo reaHtate nu ixntrr,it~o 
au â£a*ht^' numai. 

Nfcola* Dagdi.M» 


justiţiei 
aur oameni 
r««.i» n "dcrea cc-şi a»umâ. a un 
oameni .nt n-dinfăţi ca P ri * ^ 
mitalea aplicare, legilor *e poa* 
U» rentabil, autoritatea şi ordi¬ 
nea. Cine putea fi atunc ma» .m 
ditai In mim-terul de .nt, raţ 
decât inviişi pnmul mm.vtru. 
Cine diu guvernul actual, din¬ 
tre liberal», P«*«**» *» "■ 1 ™ <c ?! 

la departamentul justiţiei derat 
omul de bine. democratul *mcrr 
d,« vechea gardă liberala, cu 
mâinile şi Miletul cttMtle ca rria- 
tnlul. omul care privind ce ** P* 
trece in jne«l 1«» >* a ‘ un * l in ‘? ,a 
in dinţi fi fi • e d f 

toria lui 4 >e pună m slojrm 
«dniulu» şi a justiţiei*. 

Nu vă puteţi arunca «wWţ 


tirâ că i vedeţi • 


rc* pe *»' 

Eibirul coutralvindist dc 
xovutici: <5râu«lu-ve pc iurtă, 
gudurAodu-sv eu o |reţ*«u»ă du- 
găruici*. mişc'âjid cu î 
du» coada lui de **< ul . 
faţa privirilor somnolente 
uuruMrului- D'»ar, d.xur, i’O * 
m puţintel coda şi mt<re»ull 


ipunere 
ifcct. Io 


aa Dum, ii. 

giată mot-â-mot din VESELIA. 

*D Sassu s’n aşezat voios pe 
fotoliul ministerului de justiţie 
a vorbit, din prima clipa, răs¬ 
picat şi cu întreaga AU<or.Ute 
morala a omuhu care *» a trafi¬ 
cat cu mandatele sale politice m 
consiliile de administraţie *1* 
icstituţiilor bancare sau indus¬ 
triale. care na Io*t angajat ca 
axocat si pledeze înaintea ma¬ 
gistraţilor numiţi sau o>an>aţi 
de el care. In fine. di încercat 
si influenţeze, sub nici o forma, 
magistratura. Acensti autoritate 
morala l-a îndreptăţit mi vor 
brasca magistralilor rupând cil 
unele obiceiuri tradiţionale Ş» 
banale». 

Deci un lucru rămâne precu 
stabilit: atât* vreme cât d. Mas 
su oa ocup* fotoliul ilustrat de 
d. JI A N TEHAŞ acum paispre 
zece am. d-za române un semi¬ 
zeu *1 autorităţii, un demiurg al 
consiliilor de administraţie şi un 
cirlop '*1 mizericordiei. Asta cu 
o singur* condiţie — fiindcă du¬ 
pă cum se ştie. I* taman. I* con¬ 
trabandişti. io tnconmtUon f» L* 
hoHtgmoni pun* P admiroţ 10 e 
condiţionată: «u londiţ1*. zic, ca 
d SASSU să fie ceva mai sever 
cu procurorii fi cu judexătoni de 
instrucţie cari <«' amestec* yi tu*- 
ţ , afacerile necurate ale directo¬ 
rilor JAPn.h, nrezfmrti P* 
MESDf L COSS 1 AS TljSt SCl 
UORIT 7 . HAC AU * ur- 

niăresi- ţ*' unchiul ALBthT cu 
tnliM-n-liilf ><v yrol„i-.n*U pa¬ 
nă f , U Ba<a (mirai*. '« 
rr.Jrtif Ei b„w. '«<»• "* P*'"* n ' 
gci -ub ,xhi. J'-'-odo <***} ma ; 

nbomtasbilf ruh-iMn), /idomifb 
a "Cilului: incilnrt a 
,tt jurtilir. »* impirlnt aaupra 
ronfluiiţf, 

Chr,t>unc» I» oro*"*» 
ulei aunt «ocnUM »** 

cuOur» incM m« ,*• 
cm min ,«ruluf ® 

empeetnti.» o rrutrrlibl* 

1 i„ afacerile ce »• ■*»* 

I aintea »« ca T'^ 

un ,uk«tr»t ooIHrt ,n 
|.,râ cu ordrma 
Nu-i worba de . 
comtilnfef nmwlaH-nţulu». 
niel de-o Irakt* «na«i»b-o. 
tura ca im simplu 
de funcţionari, f vorbi, de 
vj-vrvltorva •«*«< 
un.prn acelor »;««'*"'''{ • 
mal an» di» poUtla Judl 
cum ai uit ****** 


«zri cred dictatori 9» cd - 

nora le-ar aparrino câe-a *• 
rosti chiar asupra reqmii*- 
lui polii o în iuriil caruia 
so dau lupte politice. ■« 
numele constiint®» cutăru* 
outarui procuror **« 
jude-instructor, după c«^ 

tîtudinea Iu» bine sau rm» 

stabilita, după convinge¬ 
rea sa întemeiată sau nu, 
dar ne verificata, ncwcn- 
ficabilâ în numele ocestei 
const inii ** *• creadă 
«estit cu o putere supra- 
omenească, aproape de o 
justiţie di*i«*ăî» 

magistratura şi ba¬ 
roul AU DATORIA SA 
reacţioneze:! 

Hriregti f< nu-fl « ia® n 
creai ochilor, cd mn haldeu 
r tl uri fi» dr paaicd. P»«'' 
acrie aaeuienea «wiu'W 
fard a fi bdpnt imedmt 
cdmaea dr torid. Ue acrea 
„„ credem cd faptul «*>“<* 
trece „erele cat de crf 
..«• cari ii ultrafa»* -«««f 
iufam di P« care •“**?* 
nOVICW « V i-a ran’d- 

jat ,i »ttd da, 0 . Rcfiadm 
td admitem cd 
„.ra di tiaroui pot r*‘" a "* 
i.,»en»lbile fald de aceastd 
t/orccaocd pdfoiuire a o cm- 
„itatit tor criri m-l ele- 
« ratare, mai ale» când, 
pălmuit arul ele 
pin bor fad. «u t”* ' ? 

rare-a cuuooczzt toate r% 
gorile puvcdrtei 9 l căruia 
ahturi H e mâine -d f r <**‘ 
ietfctl prăjini «*" 

"‘£cT C iu eufletui Cloco. 

Ii "“ ■I'nS'.RN BALTAC 


încă o lege 
fiscală 


pentru acţiunea 
etc. etc. 


cfardt 


pro- 


1. tediaU ^ «1 a Sr.»>H,i dup* 
dUc.pT ,«.H* • H*U dc »OA» 
r«â • u P ec4or ' •* , 

kg*a 1 lob,Urii fuprnwtci a«UP<«-"« 
i t ş«c pretru artione* ă 

d,,. # U»« «<». wa -«“• ,uU1 

de 21 bile albe. 

| Că dr obicei*, 



























































•BUNA 


VESTIRE* 


srm 




A doua etapa 


returulDi Diviziei A 


Dmotita o na* a* *a priWjiu. 

* ta Capitali dti p In provină. D^ui 
pAKlii meupm Jar» *■ di¬ 

vid* naftraalc A», -ore t»i *» 
fu^ ta «* a do*' «i*pi -Un 

rcnv. Cdc »**e parntl* »or «la loc U 

anuaUarcte Intltein: 

VENUS — CHINEZUL şi P 
RĂPI O — UNIVER SITATEA, la Bo- 


C. 


curcfu; 

AM1.FA — C. A O. »• Arol, 
VICTORIA - UNIRI A TRICOLOR. 


la Clu); 

CKIŞANA — JTVV E-NTUS, I* Ora- 
dea f- 

Rl PENSIA 
şotua. 


_ GLCilUA, U llznl» 


piarde i 
nimeritul 


Om J®*a OumtnKi Ir tar* 

.upra InjftiatoirUor one(»*m» <• predic» 
aaaatriL 

Treeiad ta rwivt* tntilnirtta «le Du 
mlare*. a <J# ramareal ei Nptă mal 
pe loa’e froo'urlta o echipă românească 
ca ttoa mlaoriuri. Astfel: 

GLORIA ratr(« ta Tbnifoxrm «<ta 
•r va atrfdttl. dari^m, ^ .wre*»cft, 
pe («ren MrtUr, douJ piUKtt ta <4#la- 
vomrra epavelr-r Ti|>cna»lt. Gloria «a jtv.a 
fornăita ca care a tnvin» t'nKer» 
a ta tea. 

CRI? AN A fi JUVENTUS lupt* ia 
O radina. Va fi © partidă rihpatatft, Io 
cart e riscant să piavc*i un «exaltat 
tn favoarea uneia »:«a altria. Juvenili» 

>a ai preilnte o «^hipA rern»- 

irfeta. 

La Cluj, I}» vor «Jitpula matchul U- 
NIREA TRICOLOR ţJ VICTORIA. Re. 
rultatal w» tî «Je partea echipei cfcjenc, 
care a reuşi» Duori»! a rrc- «Hâ 'A io- 
vinffi pe C. A O. la Oradea. Trtu-l. 

Unirea Tricolor na va U an adversar 
oare tf *« dea ujo* învia?. 

La Arad juaci echipei* unjrurerd, 

AMEFA »1 c. A- O. 

Echipei «ai di ti va fi uşor dl cu* 
ccrm^cA ceta douA puncta, dhpunAiai 
flLri dificultate de ©buşita reprezentări* 
naghini din Ora«lea. 

Cele doui cehii-© Iji prezinţi torma* 
ţiUc obişnuite, numai cu fudttori „na* 
pocaH" 

Asupra pur cuielor din Capital*. care 

vot forma program comun pe a.etu - 

Vena», vom vorbi tn avaut croata do «i 4 Mai. 
mâine. Ketavum osmai câ Cms«r4m«a 
va fl mul» handicapa O tn 1*1“ 1»' ?• 

C, Rapid prin lip*a a doi jucători, 
nupradati de federaţie. 


o^uă ctnpA. desâ:oi. privii! prin 
ptisn-a nur.ar a .ni./cuiui sporiri, **u 
ccpraainia «**<* am pui. a »puoc un 
eveaimeut. Dar j-entru noi. ,-si c.ue uu* 
linie tune âtabiind. 


con o lupt* p< 
ta)>nu pr^una inierc,ul fdfic al oco- 
pcm> pe are oaiUmaiomui m* iii J* 
nimerii IU ai acote» 0 * 1 “- 


dala 

Nu poate ■* nu ue intere***» act-r 
«ffipionar. a>apr- aruu. mut Indrep^ 
mu privirile .urloa^ a a.alct de mii 
dt H»rt»ri românL Suileral nv^tru de 
luftaton penau o caua! nu poate fi 
fetişrii atât ttop >Ai pe tabloul u* >:*i 
•a», vor timora nunta o. euga di «Uriur 
fc«»x«.loT româaaşti. De *»•» nu vu» 
nid o ocarie U nu relevam ere- 
r«nabal, •& ou to . 

__ comlf^arda lot aiurişi» 

to.tr aiemantric emu de atâta timp •« 
.ubsuru' rezema tic uo« »d*tl sportive 
toiev!rat naţional. |l a la «râtttn bin* 
wcchietc In direcţtiia celor petru r^a 
lari. fi vom abra OrX creiere «m.«e 
.ioccrcirilf dt, naui atentate perfide a- 


Carnet 


AMSTERDAM, 6 (Rador) — Eii 
a avut loc aa un rnatdi internaţional 
dc liodMy p« flhiaţd inu« echipa 
aetecţlonaia a Poloniei şi repr«7.« r> 
tetiva oraşului AmstcrdOiti. Mnictni 
ii terminal cu o victoria catego¬ 
ric* a polonezilor, cu 7-0. 


cvntrUH* Im proruro'M fam 
Arilor pmm+rm JoemfiU BmUamU* 
mitrniUm, car# ursuau ed e« d»«/dfoar« 
ta Bmcmr*tk\ (« «ora oocosta, federala 
resrtdod 4ă fovibaU m anunţai fmdmrotta 



atUtlsâ ea acordă doi IH d» tnl*t ta 
matchurUe <fi/rrw«j|f©a«I#. prind la rea 
litoral luntri da «cp «nit !#i. 

In timpul acnttcr jocuri /«Urnita a 
tutprndnl toate mate horit* de font ha V 


Ia ultima ea fcdinţâ, comisia cum* 
pionatnlai natloual a aprobai cererea 
groparii Vcnus aA organiarze douâ 
matchurl inlrrnationale ca FoofbaJt 
Ciob A a* trie. 

Partidele se vor juca In zilele de > 


Aâevarata situaţie 
dela Unirea-Tricoiorul 


Atu ufdtat la ttiup pruîouua u n- 


rufiuatA pv oan> prea» 


indoiefl 


dndănţuit-o asupra noilor coudu* 
e&tori al clubului oboroau. fiind ci 
aceştia fi-ao propus o atitudine lu- 
traoaigrut roniAneaach fu diriipui- 
xcu destinelor atAt do vitrugo pArzh 
acum alo grupA/ci Uulrca Tricolor 
Aceaniă pr«* a lutrebulnlat sinla- 
tnnl elaaio ai imunodrilor caonrol- 
eaao, a) obrhwiiriilor tre<pou<!- 
bUe. Unirea Tritîolorul l»mp«te^to 
aitunţia prin urmAtorul 
COMUNICAT 

Fa|» de svonurJIe eart? ac Una**- 
•i ea privire la a«tivltat«* nonei 
eeadoerri a ciubulnL adoceto 1* H 
noalhiţi Intnror celor er w Intere* 
•eazi de viala şl activitatea ©lo¬ 
bului UMBRA TRICOLORUL ar- 
mitnarele: 

Este Inrzaet ei «ar fl prodn* 
vreo demisie din noul eon»it#( alea. 
Cei ee cu adevăr»! Inbeac UMBRA 
TRICOLORUL fl întreg acţiunea 
românească Intreprbmă. ar eonul* 
dens prier denrtale ea © duaertare 


dela uAtorle. dat fiind aitua(la ne¬ 
norocită pe care noua conducere a 
gâstt-o In momentul când a U**t 
alc«. 

Nu a'a găsit iu caa.^a clubului ulei 

on ban, nKl • altuaUe din care aă 
w cunoască «tarea materială a du- 
bulni. In achlmb au apărut datorii 
dc aule de mii de Ici Ia diferiţi far» 
,'irorf, ]« organele federale, rwstaule 
U Jucători fi eelace e mal roşinoa 
datorii la rârelumă peutm mân¬ 
care şi băuturi. 

Până la verificarea ce ac va face 
gretiunel pe timp de trei anL ges¬ 
tiune «are ae referi la milioane, fl 
fată dc îmbucurătorul reviriment 
moral ee ae conutată in răndarile 
Jucătorilor noştri, rugăm Po toti 
nt# cu brii «I «impatlzantii oJnbulul 
cât şi pe totl o* înţeleg nona oricn. 
tare trasată In recenta adunare ge¬ 
nerală a avea încredere in noul co¬ 
mitet oare va face totali pentru a 
pune clubul in situaţia de a fa°* 
cinste aportului românesc. 

UNIREA TRICOLORUL 


P. C. Austria, este deţinătoarea Co¬ 
poi Europei Crutrale fi conduc* Iu ac¬ 
tualul campionat al Auttriei. Echipa 
vlencză va Juca la Baeurcşti «u Vrnas 
9 l Ripensla. 


Joi ii Mai (ic va fi or^mL-atâ In Ca* 
piulâ o rovmiuwo aa.a’o te n» box. 

In «adrul uccnIcj reuniuni e vor dis¬ 



put. maici u i d* ««.cefie {Koiru drsrm- 
narr. «chipci amatcure. Cifr va can ari 
Lo oamplouat-1» «utupva. «lin Iuta M. l 
dela Milano. 

Atletism 


iâockey 


„Scandalul 4 * dela Londra 


Cuin era ji oormal. după sosirea 
witoicI dela Londra, «m căutat *S «fim 
du torbâ cu că|iv. diuire jucălorii cer» 
as făcut deplasarea. Oia cele ac uc aa 
•pil» ©t. gm putut natali u/aătoai^le: 

1. Jsrăforul juk» Rabioovici zic Ra¬ 
di.» a (om Ironia la iiucoocfti din mo¬ 
tive disctpUaa/Y, de oarwx, pe Ungi 
ah# getnun omiiamaebdr, la nMdcku) 
cu Gcrauuiia . pleca» de pe teren, «â 
du# U %vst*ar. V. Indirăcnt fi aplecat 
la botei 

â JneMorli Huia fi CauUcucix#o u’au 
plecat <kla Louăm •olUianrâ'ndu-M cu 
Rob,novici, ci cu vum txmduciioriivr 
knuiui oaţioaal. dc o*r«r rcâip. oooa- 
»r* au «nai atvu caafcbsri d« «usţiout. 

X Eo;Ltp« u«aa>lr* petru fievarc 


mabdi • fost furma'd de «ntrruonil cu. 
oa>hau Qulon. cel mai indicat peitru 
aceasta. Dealtfel armia » foc» fi ros¬ 
tul plecării zale la Londra. 

4 Din punct de> vedere •dminiftrativ. 
raraiaoa a fost foarte pn«t omdu*&. 
)uri»oru referind 4e foaaie 
%. Ln contra jucătorului Rabinovici 
te vor lua »aocliun* deeteturnee »« eon 
tra jarălorilor prea loc vaci cari a'au 
grăbi» să Iară pr«*ei uavle deda aţii- 
h Jucător,il RmuIî Bote» a juect des¬ 
tui dc bine. 

AivcU o*» porul adevăr tn «aoarsda- 
lal» dda Laodra. Adică «fa cum pre- 
râxHxcram fi aut. CotoauLaiiui uoat/u 
U rum face ac»i târziu. Ţinem doaf aă 
remarcăm ofl fi d« data a«-«a#ta, farto- 
nil diaolvanf • lovi tot Qn ovrei. 


In cursul cam pion a {dor amcrkane 
de atlvlism ţ»e teren acoperit, stu¬ 
dentul negni Edward Burke a sărit 
2 metri 06 înălţime, bătând recodrdul 
american, iar principalul său adver¬ 
sar, campionul olimpic Coradius John 
•ohn, n a atms dectH 1,98 metri 
Pc 1500 metri, ungimjl Vincze 
şt Italianul Beccah au luptat cot la 
cot pentru primul loc. Ciirsa a (o^t 
câştigată insă de americanul Ro¬ 
mani ai 3 min 51 sec. şi 2 ze¬ 
cimi al 2-lee das/mdu-sc Romani 

Hippism 


Anchetele Noastre 


Dureri butouinene 


Cernăuţii, cetatea lui Izrael. Liceele, focare de •"••f-ţ 1 * 

jidovească. Jalea satelor. Inutilitatea iniţiativelor oficiale 

Pama.i> > d* pilda, «o li*»a d# elHă. 
«oada# dt d R*a. lUsţ, aa torni d«-<a»»ţl 


CKHS AUft, 4. — CofrltaUi Bueo 
Vtnvi #, fdrâ îndoială, unul din orfr 
mai frutnoaie oraşe aia tării A şuta¬ 
tă pe colina, împodobit A eu parcuri, 
dintre cari Bominicul cAn tal p< 
vremuri de poetul Urapoş Protopih 
pricii c ori mal frumos, poale pen- 
trucii a Qidt du •Albalic. scăldat la 
noră ăr apele repezi şi Viclene ale 
prutului, prelungită lă apu» pâmi 
tub măgura Tainului, eu ara, pri¬ 
cită d, departe, dela Sorocea sau 
dela Jucica, infălişarea unui oraş 
medieval, cu ziduri mmutruoasc, 
căţărate pt coamele dilrilpanote alr 
dealurilor gălbui. Spre valea Prutu¬ 
lui. iu cartierul gării centrul*, se in 
ghemile nenumărate fabrici cari dau 
oraşului u n ton crnuţriw de lablou 
vechiu. \ r oap(ca, tentatoare,Ic linii 
lor /orale halucinatid Iransîmrm 
trie dc criftnl fumuria ale acrului 
aspru. Spre Caviarul Vare, \n*ă,sau 
spre Plaiul Co*minUlut, jtcisagiul te 
moaie, hi aspecte dulci de udnffd 
prigorexciană. pănd se pierde »n 
dealuri împădurite şi a bastrv de 
depărtare. 

Vinari soara, când Jncopp şabăxul, 
nu te mni crezi în România, oi |n 
WUna nea in Polcstioa. Jargonul 
«o oudo în tonte uliţele şi caftAnnlo 
porci iui h ţi lor flutură ca nifte soli 
ai ciumei în obscuritatea crepuscu¬ 
lul. AdvcnutAloa acestei lepre Bcmi- 
te împotriva noantră « alirnoutată 
cotidian dd numeroa***l«> ziaro jido 
veşti, cari nu moi pridldcnc ou ea 
lomnicrcg şl pre/eutarc-a îronioă p 


«de văi aţelor realităţi uaţiuoale dlu 
Romănia fl din «celelalte ţări mro- 

pono, 

COMUNISMUL LA BAROU 

l^i Cernăuţi, jidovimea ou «acide 
instituţii filantropie©, ou cvrcu r i 
culturale, ou a»«»craţii «portive, ln 
cari — în absolut loat©! — se fo©e 
ooinuniom, a fost oapabllft »ă pro- 
vonee sub sUviua hexagonală, aim* 
biosatft ad-hao cu Hocorea fl oloca 
nul bolşevic, o c r »tnft ca aceea, caro 
b contat viaţa fără de prihană 
nai legionar, a lui Ghoorghe Orlgor, 
junghiat când »o inlor<?©a prin gTă 
dina publică dHu «fâota muncă o 
şantierului din MftnAatirişUs unde 
«e ridica biserică maro şi legionară 
pentru lauda Domnului şi Impăxn- 
tului IlrintoH. 

Co so face pentru stuviliroa năva- 
lei jidoveştii Nimic sau «Proaponi¬ 
mic. Ei. hobrnii, continuă «A vină — 
din Basarabia şi din Maramureş, 
din Germani» şi din Foloui» — aici. 
în Cernăuţii din cari p&r’oă şi-au 
pu» îu cap să dureze o cotat© inex¬ 
pugnabilă a jidovismului pcrvorsşi 
acaparator. 

Camera dc comerţ şi de Industrie» 
de pJdâ, c© ajutor ctcctiv dă indus¬ 
triaşilor şi nunercumţdor români? — 
Ni »c pare că n_ounall Atunci» să no 
n« miram că fabricile dc textile apar¬ 
ţin unor jidovi din Polonia, cari ou-« 
măcar cetăţeni rnoiâni şl cari duc a~ 
nnal p*»te hotare, %pr* depozitar* «u 
taczoreril sigur*, fudoares şl Jertfe 
cr«$tl taior. 


Cumpărarea unui avion 
oero va purta numele 
laşului 


la uJpma «iuu*r« • A a 

>. L, **J|U Uf*, «-ttatai «u* ^ 7 
reni» p* 4. gan&rml Atan»*.^ ^ 


pnol«a©4 jidsai. Urmarea « sşor da ta 
«bipaiti alavl» creştini aaol per»**»' 
(aţi, Ur ©ta laraetlţl Uvorlxeţt. Btat© 
rlmoe Jldăneaacâ propagi — dValtfta 
fonrta-foartc rebtil şi abia *<alxaW» — 
Idei ce convin asta aanmit* mentali¬ 
tăţi de stânga. La liceele particular*, 
•ituaţia • fl mai tristă, fiind terori¬ 
zat, de către proprietarii Jidani, losust 
corpul didactic creştin, eare-i nevoit 
«A îndure toanele isteric* «le onor 
elevi dedaţi tuturor viciilor şi educaţi 
de-acună ln eel ma| cumplit spirit d*z- 
tructiv # Elevii hebrel sunt atât de ©- 
braznici, încât nu ezită u comită l«i*- 
te, care pe elevi» rreţtloi l-«r tmrto 
o imediată «liminorc din toap* şoi.l.lc 
RoTuAnici. Şc«ili rimoa creştină n n re 
voie «ă fie naţional> 1 ft. On jidovea¬ 
scă, în schimb, poate profesa credlnt* 
politice de stânga, fără să aibă de su¬ 
ferit vr#-o consecinţă goefclţlvă lată, 
deci, rezutantcle nefaste ale acestei 
uiretnlîtâţi! 

Sd nu sc creadă că numai ki Or 
nduţi situaţia şe prezintă astfel. Ea 
e tot atât dc gravă la Cămpu-Lung. 
la Suceava ţi la Vatra-Do>rnei. La 
Suceava, de pildă, sau dc trenării a 
dc cărate cuiburi comuniste. La tel 
şi'n liceul eDrago « Vodă> dninCăm 
pu Lung. unde elevele jidoafee fac 
In idiş apologia H. H- S. S.-ului- Au 
fost ele pvdepsitet STa luat vre-o 
nuUurd oarecaref Se indoim. 


daatol oocpvlui lv «nug, ^ 

asupra 

metupi. hotârândo-a» #guxinr«« 
u d# «mrbâri, «joo/srmya, »«.(- 
şt niostangvj-l, dia bmufufit* 

*» sir&agă fonduri!,' DOorenrv, cut, Wf jj- 
aaui svicci. Avionul #» p«rU 0a /v 
laşului. ToăudsU ii huUrit « M 
tarvani la forcriJa Univanitar* p 
tarei inatruc ţiuum pontru * m 
rxmrm unei ootedro d« anaţM U ţ \7 
v*nut»t*» dia laşi. La «cant ^ _ 


poţmlsiisa • vu»p a Miriatâ Utâr.da.^ J 
mar* propagandă pretau aviaţia ’ 


NlH. 


Ceai artistic dansant 


Zidul tineretulu , zidul braţelor 
de fier 


Situaţia, ar fi <lu lot tataia, daca 
u’ar exista certttu«lLnea doguiulicâ 
h uitoi altp Români», pe care o biuo 
vestim şt la «oi, îu T“ru Fagilor. 
Multa K.tlo din împrejurimile Cer- 
uâuţilur suni complet legionaro. Cui 
ciurul Mare, de pilda, caro aro 15 
mii «lu loftullbri, jură «utreg peeru- 
eo CupilnunluL Satolo ip'cvl^o, ad- 
mlrahîleta gote bucovineni şi-i»a 
dnta dio Iflioa hurghtari* şi din ţâră 
nlmou lor* «el mai buni feciori la 
şcolile MCundarc. Univer 8 jtute* s‘a 
prinauat cu ei şi intolectamlitaica 
româdcNSM'ă a primit o «pl«mdidâ 
iufuziuDt» d* proHs(>ătă intekiwenlâ. 
Tinoretod reprezintă, intr şl catego 
ric, ducţ legionar, românismul ade 
vărat al f>niâuvUor. Lui i •© dato- 
roşvo imboldul naţionalist din ul¬ 
timul tlAip. Vcghiut de conducători 
energiei, dumni şi cinstiţi, tinurutul 
acesta rdpara iutotdeauna, prin ati¬ 
tudinea Joi dârefi. erorii© pollticin 


uist© alo unui anumit bâtrânet oă 
răvit In rolo. SludenţimiMi română 
din Cernăuţi o digul, care va în¬ 
frunta, râpunând-o definitiv, năva¬ 
la liâlbelor galiţioue. 

Tineretul studtmţesc, verde, «1 Cer¬ 
năuţilor. arc multe du «nforit. Cele 
mai stupide oprelişti i se opun dc 
către intorceaţL Dar ej oreşto în 
forţă şi, in cele din urmă, «drobeş- 
ta ou câleâinl toate barierele orjmi- 
Uftle. curi încearcă să-î frâncră cn- 
tnaiaamnl. 


ŞCOLILE SECUNDARE, 
NĂVĂLITE DE NEGHINA 

l'n ciudat fenomen »e petrece dc-o 
vreme cu şcolile noatare secundar*. 
Contrar Ixcamâtulai de rraaşter* na¬ 
ţional*. ele s# ÎDcbi^teară iotr'o mco- 
tfllitnt# drtaul de stranie: «ceea de-a 
promova spiritul democralo-liberalist 
al onor prjicipU dc toleraaţă şl ui 
nltarUiu perimat. La liceal «Aron 


SATE BOLNAVE DE 
CIUMA GALITiANA 

Mai huiiL in Bucovina, ointro ru¬ 
rale aude Iuda continuă să-şi fac* 
do cap. Ac««a*ta. mai ales în oomu- 
nclc cn populaţie mixlă Ht^reii, de 
multe ori in complicitate cu mic» 
burgheri© sătească, inclusiv «poli 
ţia». acaparează totul. Comerţul 
uumai în mâna lor, iar de ou timii 
sinistrele jivine au început *a-fi 
pună ghiarcle şi pc agricultură. 

Evident, în aatfol de comune ţurâ. 
nimea e complet robită sau decâxu 
tă, atât din punct de vedere econo¬ 
mic, eât şi cultural, religios — fiind 
sectară—» şcolară, ele. 

Autorităţile au loat diferite ini¬ 
ţiative pentru a remedia răul. M㬠
surile lor sunt îusă inutile, căci, ou 
• j ««im nuri culturalo, dispens㬠
ri» snu conferinţe, nu se poate în¬ 
drepta nimic. Salutar ar fi oa, în 
centrele cu pecingine hebroe, să se 
dna sătonilor posibilitatea dc-a des- 
chkie el înşişi prăvălii san bănci de 
împrumut-ajntor reciproc. Altfel, 
situaţia va continua să se înrăut㬠
ţească. 

MIRCEA STREINUL 


M Frbmaru a avvi ^ I 
mlaonele din slr. C<(MiWHre««( * ** 
erai artistic dan*unt riăi dr d-n,.i !* j 
oraaaijofhi se rftat fomenln» a 

ten a part . n*tlonat-crc<ti n , u * j 
preşedinţi* d-nei Elena ri r 4 u ^r U ] 
această ovaţie a fort o «ou-i 
r* caldă şi ptUă ie însufleţire f ,,^j 
toată asistentă nmltumitri că », 
tntr'o atmosfera pur romăncairji „ 
~*"i Jocurile şi Sorta# nrxitlr, 
naţii. D-rtl* Ross-Blanche Vt eo | n( ^9 
distins recitând cărnuri/, poefn,* rjî 1 
Ooga. Cos buc; d-ra Lastiţi* s.-h^M 
cu vocsa frumos timbrală Q r <l rt | a/ 
tu<oasele noastre doine-, Lv rf.r C şTj 
tufa Popescu a recitat cm mul! i <u^ 
versuri de Coebuc. Xmfneicu ţ t fcM] 
Ceaiul a Joşi Onorat de d-na ţi < qJ 
(arian Coga precum ti mmU> 
al partidului naţionaLcreţlln, 
nete din comitetul 


orşanixaliuftii ^ 
primit felicitări din partea <u<W^«3 
tăt pentru eeuţUa organizăm r.i lh 3 
cdf #i peafnx frumoasele lr,r 
naţionale 


la laţi te vor rldfta 
statui Regilor Caro) i 
ţi Ferstinand i 


Dela Dioiiatla Întregu¬ 
lui personal P. î. I. 
din România 


Sâmbătă la Floreaara 
FAVORIŢII NOŞTIU 

PK. UJEX AlMţ-1 Mov In lierorg 
oă, CtapVdao. 

PIL BAIRAM A. Dada, Crediaţo, Spic. 
Pa BEn7XJVINâ : Viitor. ttatathA. 
▼‘«Jru. 

Pil. DIUAN/.A; Preot, leroşca. Ts- 


Pa BAK&K1A Pandur, Gaiuv, Bro- 

b©a*H. 

PK BftOKAT: Tlylng. tUa Cocon**. 
PK BANDI: Okh». norlka, Tol- 
pSaa. 

PIL JlIOTKIŢ: Statut. Valonţto, Ov 


I. a 


Şedinţa delegaţiei Consiliului 

itnMcri m hiunKipiului (auitaloi 


Kn tm om W fam, Hm , tn salo pri 
asărfn centrai*, © «rwf for 
memfttaJ©# delegaţiei gsnsrah • muni- 
ătpiuhg. rut praşUenftu d lut Al O 
Punesru. primarul gen-rai al CapUnieL 
An huu pmrte taţi primari* Me «*•- 
hxir«. <S Smg. lan tăbăemtnu. Al Mm 
*■*. bem. Amu însemn şi ba Anosta 


***** re < Ai a P<+4*v* 
tsdieU /a pus ta «revii# daeg» ta sus 

•vH-s « âruâ tttavrj de helon armai pe 
minat .j lHi-mr*fntthtmpntl, şnr r f 4 * 
ăşraSfi. 

Vvat*4( «ntrui *>j uz.ru. 

ăvf desrdii*lef i'j. rf» #«, * i/, bnţţr 

te'ui r>jf*ulu, »< pntmd;ti*r eevtvi 

I. li Ui >. n\ e> 

asupra bug^u-iw otumnb/ 
rut -.-ubonr S’f .U A 
Vpd* Şl Păemisu. 

ha iuaf ujvt ta «J-vv»;»* « u 
ai*K'***i A mirate a« pir»l primăria* A 
VprH. pan/clor ea «An uita# Jtoâov* 

ampla s a a ts o lp' nonuvamufru Mcui> t 
att TredoruiU eSo. 


La uauâ, â Al. U JUooţman, piiasantl 
g»»#rvl al OapAtaOal, a «UU Waff/reua 
di tai aralotru D. las* vria «am fretul 
mu.Utati de Uttare* alaglosă «aSfrluies 
*JreUt-#i4ui:vS « reunitapiulaL taluî- 
tăad Ala «alreă şa i. kl D. Dnarevu 


MAiCSIIJ i, * iKmlor). — Lu- 
ermorii di» porlul Mar-Mlii» uu 
«taxinroţ «zi grrvri cer sud vfl s» 
m ««uui.ti- «.âţ mai inrau«J tlr- 
ci/ua d*- »fi>hr»giu iâ rb 4 -»ţiwu<v« 
Nifariilor i«jr. 


Straiul reulnli 
demiiMteruf iruiii 


Mioatlcnil munat tn urnia ovi- 
zuha Cord ian urui Migra! lunilor del in 
şedinţa din 2 Martie 1937, a res¬ 
pins owcrih de prelungir« n Ur- 
menu lui de ţjutac in tară a următo¬ 
rilor supuşi xtrarni: 

LetthauaCT Hudolf Kurt supus ce- 
hosiovac chn umuna Zecicra Ve¬ 
cia', Andrei Stelata* suptrs grve din 


Krl 4 ilarilv a. v. orclo 18 d. 

Întrunit lu prima şedintJ noul oonvlliu 
d« adminutrsţH) sub preţ»,l.-ntl» d-lni 
Ing Oda* Ontaceă, 

Ba proucdst ia alogurea t- ronlui A- 
#ooii«b«i Şl au fota pro©) «maţi ln nou- 
nunitAt* d-niis pr#f#d»*l# u»p. O. Cos- 
(acru; vicrprrtrdfnfi: Ing. C. Patraşcu, 
7, Şlcfânctcti şi D. Herbcckxua; secre¬ 
tar generat O-tru Ccnilantimtseu, 

Iu oomlU-tol « 1 # direcţi© au fota atafi 
d-mii i ng K C. Pălraseu preşodlut© al eo- 
nuttttutal; ac, yiKu-t Telia; av Alex. 
ţatd % i*. riuilache: «apleanţi d-nh: 

A ul'.uu Vergii, Mltache C-ttn fi lomes- 
cu rduaec. 

In comitatul 4* redacll© a) t ropi**" 
P. T. au foat alrşl d-n«i; wio. C. Pd. 
traseu, din-ctor al comitcteluli av. N. 
lonescuţ l*«wa Popescu r M*hatt Plu¬ 
ton 

Apoi »’* «ţiu-utat ş‘ luai hotărâri 
piinlre urg.-nta raaolvare s dexiderata- 
ţor; r«r(if «sarre vrehlmta ovaoMri 


Uur.; 2. svgn^rUa P« 1W7; T lo©adrana 
Ptreţiior fl tn#adrore* ImptcgutUor; 4 
rniiificoroa oalarălor ro.»< , i. 5. ttah da 
rua li.tvgţbl-l a «latori’lor I» t u**n d» 
CV#dl I* T T ; â uiajnrufoa diuriuitor. 

B-dinls fefUhvatv « ren»! aiul v« o- 
vre ioc I.uni » Wsrw© a o. «reia *•*» 
tn «oia rin renriita * fV*doral’«l «hIh 
rialilor Pahl . t din flnmAu * Io «tr. A- 
ritald# Briai * r - * ftagalăV- 


Spania cr**a f ina 


Bî KOt jb 5 (Hpilor), — Cor«vrx«>u- 
doutul ăţgcnţtel Havan transmite; 

Monitorul Oficial ai ravernolni 
oatkmaUst publică o ordonanţă 
pri» car» so recomandă repunerea 
in aplicare şl LntonHitirare* învăţă- 


Studenţimea a părăsit Capitala 


Măsurile de evacuare a tuturor c㬠
min urilor şi cantinelor studenţeşti 
din Capitală «’o« terminat. l*retu 
Hndeni evacuările s’au făcut la Per¬ 
fectă ordine. Căminurile şi canti¬ 
nele evacuate n au fost sigilate, ele 
au fost date Ih primire administra¬ 
torilor sfudiuţeştl şi în Supraveghe¬ 
rea poliiict. La căminul ttudi-nţilor 
ln medicină, proprietatea xftirfmfi- 
lor. a rămas întreg comitetul iar 
clinica de astetcnfă medicală con¬ 


dusă de studenţii Ca medicină a r㬠
mas deschisă 


O ăitoaţie excepţional de g**©» 
e cn studenţii orfani de războia 
Timoconi fl Macedoneni, aceştia 
n’au unde pleca, presupunând ca 
această vacanţă va fl de scurtă du¬ 
rată o reîntoarcere spre ţările de 
origină ar fi prea conturilor. 

Rămâne e* ministerele respecti¬ 
ve »â fa botârim 


Ita Palatul mitropolitan a avut locif 
eoiufătoiro a pariamQatarO'jr f| i 
Urilor loşwU *ub prafodtaţlf I. ?. $ 
Mitropolitului Nicodom. Consfltain 
avat lo© pentru A so discuta ch«#(lŞ 
rldlcărol la fa»i a «tatuator <*lor j| 
rugi. (Ta hoUtrflt «A M tno aps hvj» 
rea foudur'lor necesar» «vmvtrarţ 
cretor două itatul. 

In urma dkcuţiaailor car» «u (T ş 
Io© s’a hoUntt aa statala ( 

I si fi* oşesată pa locui imobila 
■tr. Ştcfoa oel Mar» 4» llngt < 
dorn* q tui Corpului IV armată 
bilo o© aparţin unor oefaslorl | 
dani şl ©ar» vor fl «xproptats <ta| 
mărie »> oo va amenaja un Mjnsr | 
«taro ln mljloent căreia v» fi 
statuia moroiul rego Cărui L 

Iar statuia Regtlui Fsrdmmi (J 
fl ase ala In locul imobilului Că) 
din faţa Fundatori FmUsand. 
care va fi deOMcmni srproţuu 
ta Bejan. 

Sa ho tării ca statuii* ut fu făt 
de un sculptor român şi a<c» (st 
caz străin. 

fn scurt Ump sa m i«o 4 
ctltre populaţia tutrtgsi ţâri, cs-intalţ 
tuturor românilor tă conthHf \ 
ridicarea stalneîor regilor 
dr neam. Apelul va fi redactai d» I 
trapolitul XUrtdem. 


Construcţiile Capitalei 
în mâinile Iudeilor 


O 


problemă românească 

ce striqă să fie soluţionată neîntârziat 


IWrjB, Mlhnrt Koţov «pw rus J wli(ri<w ln ,.„ u , tim,.»! 

Iar greva Ib Franţa 1 —^ ^ w,al ' i 


brjctt lyaoiu auţjuşi amtu^l din A- 
rtitl, Buchîer l«*w/ ^upu.s tmgur dto 
Al 0*:, StlklILŞUL-Vh! AfduUt aupţis 
du; eociiunş R-xjvîv Fvrdt- 
twvid. făfubş (jt'.c,ry ©* sw jun amjii." 
<lir« Bucureşti, Rmj ..aa Cri gr -,ur<u> 
(.»»> ttum (jti, ţ.w,j,a CL*Aâdiu. Cb<» « 
N4L*hkl.>ipi 3>lpu.. Jtarti dm '-Ofuu.41 
LîtH CMăeii ţţrevci mu |>«4ni i D* *. Fo»ţ Nlu.’s * supia ^ ^ j „ 
Kâ.a.» punul *w, dupA wuwaj LuUA^.tlK Busă to, ttn v o.ta atv 
u,. !»«.»«», «U...U1- trw>. aki Caivx.m l4«,d» Lw 

l.rimul .«tr, t*lpt »■ >ir,^ ui al! NllIl , ' 

dmlt-a ,pr« «XTABuIlnduiB ,, 

oiem Sima, api 


D. Von Neurath rămâne 
ambajsdur al Reichuiui 
Ja Londra 

(J 


Odată cu venirea primdctvii, 
începe şi camf*an*a de construcţie, 
mai aL n fn c+cnr* priveşte construc¬ 
ţiile mari bfo*'L Aou*p, cv 8.10 şi 
ch yir 12 etaje. 

Toate marile cUUliri din Capita¬ 
lă. cari uu schimbat cu totul sp*-c- 
iut IiucurcştţJor, tuni in tmUHlle 
străinilor $I tnai ales in mdimle g- 
trrilor, deasrm*ni şi rele. care sunt 
in curs d* execuţie sunt tot alt «- 
cri titra. 

Deoarece proprietarul unui loc in 
general este un evreu *au o toclcUAle 
i trăind. (Uda sine se înţelege, că ur. 
httcetul. constructorul, <df şt lucră 
torit propriu rigl r or fl lot străini. 

In majorltale* râturilor, artrite*- 
<11 »1 ruiMlrurlorii «ont evrei. Iar 
me^rrIeşit, s>« xi«H •«pecUllşii» 
«ont l'NOfJKi. ţ>i oumal arareori 
iip este dat m Lnlăloim oâl© an la¬ 
crelor român, caro ©str pa* la mun¬ 
ci!© rele mai grele şl *ai© plaţii ea 
o bată. tv On c*tr. suficJrnU «ic» 
pentru arinliNU md«« uatatatoţă a iui. 


cezarilor, — va fi nn «vreo. Dacă 
vânzarea o face un evreu, cump㬠
rătorul va fi tot un evreu şi nu 
v oxn întâiul uiciun cai. ca nu bun 
imobil aa troacă din mâna unui e- 
vrou. lu manii anul crruotin. 

DcoarCc© ei «unt defiuătorll dc 
oiori cant tal uri. «e înţelege rum 
marUe proprietăţi xe gâtawe in mâi- 
«ala tor. 


IDKUN 
ccrtnaue a 

<U fci*.»a»- t ( 
tal* prin a» 


t*nurl« 
iial* «(jUiUm- aâ*ur- 
tupâsdiia in străină- 

M arata 


fără . 


SE CLĂDEŞTE MEREU. 

Cercetând autorizaţii ie co a'au e- 
Dberat iHmtm nouilo construcţii, 
care sunt in curs, cât şi colo execu¬ 
tate in ultimii patru ani, vom vo¬ 
dca că din punct de redoro uurue- 
He. românii sânt superiori străini¬ 
lor. dar îu eecace privaşi» eantlta- 
ttv şi valoarea imobiliară, onştiali 
«unt ou mult inferiori străinilor, 
care in majoritatea carurilor «unt 
evrei. 

Astfel oecturuJ Ilf Albastra, are 
osuprafaţi d© circa iuta ha, din 
«are «proxlmativ 4M ha formează 


mai fu* *urba de familia «a \entrul Capitalei, iar restul d* L2M 


Lcr 

Ot- 


t Neurath ar urma a* liriocuiaarJi i< 
, d- vos RRd>clr«ip ea amboMulor al 
' Urlrhtrlsd la Londra Iar aresta din 
. urină aa fa-acă la c«ti*iur#rea urioi- 

«t* rulai 4» Rxteroe ai tL-UhuluL 


CUM AU AJUNS JIDOVII 
PROPRIETARI 

lifii 'â »H.-r-«-.iiu» acUrii» dt. Qotartat. 
adică v&EUurile şi cumpărări le. fi© 
tiu itoobito fi© ,j B lerenun. vom ga 
«I cu a« respectat eu stricteţe nor- 
xn« do mai joh: 

tlâud un eremin oferă «pr» vâo*u 


i feria 

La periferic, imobita-tos» rr-tUuia la 
cătata camere, care acrvo»c d* iu- 
rulnţă pentru lumea nevoiaşa peu- 
trn muncitorima iniei funcţiunarl 
•I «tudruti. 

Pro prici uni clădirilor dela perife¬ 
ric tuni români, dar valoarea pro¬ 


ra. oumpărătorul — U, majunuure prictaţiior lor este aproape Incom¬ 


parabilă, cu a celor a. ta 
mâinile străinilor. Şl iaU ^ 
tul unui m-p.de Pământ le j 
feri» eslc dc ŞSoo lei, p’ 1 
htl unui m. p în centru etls if; 
Htri) brL ln al doilea rW < 
unui imobil la periferie u 
până la maximum 8ă&W «' 
u» block ln centru poate *â 1 
uf soci de milioane Ici. 

Astfel; făcând o proporţie 
valoarea imobilelor ce bo 
măinile evreilor — deţi 
puţii - ea uuuuir — şi rdsrj 
aunţ proprietari româtui - 
vom vodca, u& noi «uutem irirtj 
feciori tal© «drobi to» re 

Aceraş situuţie ruşinoasă 
nim şi în ceJelnlto trei scv«h 
C apitalei, ceva mai mult. 
cartiore întregi — gctto-ari.— 
late numai de evrei 
Tot atât do revoltător e^t© < 
lui noilor construcţii. n 3rt> 
comun cu «fitul romAu* 

oece nu se sesi^jre 

AUTORITAŢILErj 

Dote auiuritM|)I© nua>tr<- 
eiai mini*urui munci», uu 
zoaza şi nu încercuit aplL- 3rc * J 
protecţiei auririi ouţiunaJc- 
In nuilu eouAtrurţli, eare ior * 
tu curând «a «• Itnpuua ,j r *^ 
ţarcă «icmcnlului rouijux'. 

L CIL 1 fc 






























































Agricultură 

Pădurea, 


j a ,îl o MnaewvsAtutt expresie, 

^ ^ra tr»iirh începe %A *r inoe flţe- 
Xfeirc*. «4 p*l“» **• ta®** celor legaţi 
pun mrmit »j *ii|« lor «le economie 
pAm4r»roloî romin»r. 

ExproU» no e?Jr o fijfurfi dc *t|l. ci 
^rifAbflfc formulă matematică. Fiindcă 
to adevăr. agricultum cate — intre* al- 
— funcţiune de Pădure. este eoodi- 
jioaată I® nerozia ei dravolfarc «ie 
proreţi* naturală a pădurii 
Fireşte. multor oameni *1 răini de ase. 
mcpcvt preocupări, afirm a ţi unea de mai 
sa* li *c ▼“ P*>^a exagerată mu p *«te 
lipsită tn întregime «le sâmburele ade¬ 
vărului. Poate chiar mulţi specialişti 
In ol* cuiturii pământului o vor piimi 
cu tn«ioial& »o netocredere. Unii ror 
ve/tea In ea o căutată formulă a siItP 
eultorilor, a acelor oameni învinuit* că 
cred prea mnlt la hm/facerile verdHui 
pădurilor noastre. 

O scartă discuţie oe «a lămuri Insă 
pr *o|i a*upra adcv&rulu; cuprins In 
formula: Pădnrea. scutul Kgricuburti 
Agricultura noastră este prin exce- 
|rn(ă o cultură dc stepă, adică de (mu¬ 
luri uscate. Pământul românesc cu¬ 
prinde io sânul Ini oomon «le rodnicie, 
o mare energic potenţială adunată acolo 
prin temuşi procesek lui formare fi 
evoluftc Sn i limatul de «tepu. Aceri p㬠
mânt. nu prea bine lucrat în general, 
aşteaptă numai biecuvâctarea ploii, 
spre a da rod abundent Şi cir*c ou cu 
nnuţlc generozitatea rumânului roroă- 
oesc io rari când Dumnezeu ou-şi in- 
loiirou la(« «ici» noi i 
Dor cine ou cunoaşte jalea agricul¬ 
turii şi n (ării noastic. In anii urcaţi, 
când «loar sudoarea ţăranului mat u- 
Eneţeştc pământul oscat de arşiţă ? A- 
mmttţi-vfl de foame Ide din Basarabia 
şi veţi avea In fa(l întreg spectrul 
oriei tn ţara ooastră. 

Ei bine, trebuc să ştim. trebue să ne 
convingem de acest adevăr i pădurea 
ere pavăza naturală, cane aflată In 
preajma stepei şi slrăbâtănd-o acolo 
unde poate să crească, asigură cornii ji¬ 
cni mai hlăndo de climă, ferind zlrrpa 
dc ..«rcetc excesive; «le vânturi upoo'e şi 
de uscăciune atmosferică. Multă vreme 
*'* -x>nirsf*t influenta pădurilor asu¬ 
pra climatului, asupra umidităţi aces¬ 
tuia la special. Greşeala principală a 
fost că lumea s’n călăuzit după rezul¬ 
tatele unor cercetări întreprinse In re¬ 
gi a oi umede. In care. In odevăr. pădu¬ 
rea nn ponte spori mai mnlt umidita- 

=*fr 


ka Da r cercetări mai anal. făcute |-j 
n-g.uni apropiate stepei, a„ stabilit că 
tu adevăr o influenţă a Pădurii asupra 
umidităţii climatului există şi este încă 
dealul de Snsecmată 
Dar confirmarea ccu ma< categorică 
oi-o aduce rmlitalc cunoscută de toţi: 
secetele cele moi frecvente se înregis¬ 
trează acolo utxJe omul a îndepărtat 
pădurea pe scară marc din preajmo 
StejKSL 

Basarabia secetelor uetodurate «te 
astăzi cel mai uscat |inut românesc. 
Cina însă cunoaşte pământul basara¬ 
bean, ştie că la mure parte, tocmai In 
Suriul secetos el poartă «emnele unul 
fost pământ de pădure. Pădurea a dis¬ 
părut dc acolo, iar seceta a devenit sis¬ 
tematică şi distrugătoare. Azi lumea 
basarabeană cere insistent scutul pădu¬ 
rii pentru păstrări* pământului carete 
roade şi *e surpă tot mai mult în ţi¬ 
nuturile ondulate vi pentru îmblânzi¬ 
rea asprului climat. 

Noi — prin s&Jhătecia şl fără-d<-le¬ 
gile politicianilor şi ale societăţilor 
străine — oui defrişat pe scară mare 
pădurile. Şi încă continuăm a o face 
chiar In preajma stepei. 

Dar pădurea este mol mult ătoii *- 
tăt Departe «le stepa- In zona pida- 
roasă, ea este un admirabil regulat*» 
regimului apelor şi un protector al 
pământului munţilor şi dealurilor. 

Despăduririle In suna forestieră con- 
duc la «tesechilibaica regimului apela», 
la inundaţii şi la eroziuni şi surpări de 
terenuri; Pământul fuge din munţi şi 
«icolun, lavă stâncile goale şi pustii 


Acordul comercial 
tn Jugoslavia 

Po ziua dc 20 Martie, va pte-a la 
Belgrad «1 Vslor Pop. ministrul in¬ 
dustriei şi comerţului, «pre a «rmus 
nouţ tratai dc oumvrţ şi navigaţie în¬ 
cheiat intre Romănia şi Jugodovia. 

In ourvul săptămânii viitoare, va fi 
semnat la Bucureşti, protocolul privi¬ 
tor ls reglcmontnron plăţilor cuprinse 
In acest cod. 


Nasuri împotriva 
speculei 

CONFERINŢA DE ERJ DELA ML 
MISTERUL INDUSTRIEI Şl 
COMERŢULUI 

D. Vaierul Pop, ministrul in¬ 
dustriei şi comerţului a lucrat 
eri cu d-nu: Emil Lobonţiu, vi¬ 
cepreşedintele Camerei, Daniel 
Tecău şi Em. Marian, secretari 

S enerali ai ministerului de in- 
ustrie şi comerţ şi Cezar Po- 

S cacu, directorul general ol in- 
UBtriei. 

S'u examinat nutcproccful mo¬ 
dificator al actualei legi a spe¬ 
culei. ce Ta conţine sancţiuni 
drastice contra speculanţilor, 
precum şi o accelerare a proce- 
aurci actuale care de multe ori 
compromiiea însăşi ideia repri¬ 
mării delictelor. 

Deascmeui s’a mai examinat 
şt posibilitatea unei regrupări a 
cartelurilor şt trusturilor iu ca- 


Inainte oamenii noştn politiei 
Acrie binecunoscute, dar mereu ne- 
ascultstc cuvinte dc Profet *1® Mr.ro- 
Iiri Nostru Fcrdinand, oare nu a fost 
silvicultor, cj Marele Rege al Destine¬ 
lor noarirc, să Ie ridicăm la măreţia şi 
imperativul do legv naturală. 

«i*a păcătuit proa mult prin txpivo¬ 
tarea nechibzuită a pădurOt*. 

Acel căr e P'Wa toporul ls tulpins ţi¬ 
nui arbore, tiu trebui să uHe că vr-gA- 
teftt eicriut agriculturii». 

V. FORESTIER 


Exportatorii de păsări vii se plâng 
ministrului cooperaţiei împotriva 

C. F. R.-ului 


Nu este trtai puţin odevărot, câ 
daca exportul de ariimdte ol ţârei 
noastre, se qAscştc astăzi in eceastâ 
cumplită suferinţa, apoi unul din 
factorii principali ai acestei rele 
st'Jri de lucruri sunt mijloacele de 
expediţie, in speţA calea ferată. 


Sunt ştiute, de întreaga lume ex- ; uutaţiunca de a o pierde din -'miza 
pouutoa- e, şicanele interesate de cele lipsei de depozitare cât şi a unei 
mai multe ori cc se fac in obţine- | îngrijiri necesare bunei conservârl a 
rea dc vagoane necesare transpurtu- | mdrfei. 

rilur dc marfă. Sc înţelege câ din această gravă 

lobă că in sprijinul ahrmotiumlor , stare de lucruri, iusaşl economia na- 
coortre un fapt proaspăt vine st } ţtormiâ are nial mult de pierdut din 
confirm® aceasta dureroasă stare dc iurmătoarele două motive: dcpjvcie- 
lucruri pentru exportul nostru romă- rch mârfei in ţările importatoare şi 
nts cât >;i pentru această adrotnla- .apoi pierderea dcbuvcurllor atăt de 
tro^'.e mei su*- cmintilu. ;gieu căpătate. 

Klaf/'ifte* esp i iţdo'ilor <ie j*U . Nc eaociem in totul ]a durerea «x- 
• * ,f « din Bmutrabli! ţi Bucovina, portatoriior români, aducând la cu- 
rv«>/< stea*j printr'o telegramă ex- jnovUnţa ministerelor cooperaţiei ^ 
Ptdiati) ministerului Cooperaţiei im- .comunicaţiilor eceastă intolerabilă 
potriva faptului cA C. F. R,-al nu , stare de luauri ce trebuie să luoe- 
s'u grăbi/ sd rezolve ni l r/inâ ieei,WzM imediat 

Pu&iicitaiea româneasca 

Axot opapM. otc pvtmsuaH rc/crra, pcatra s araraala pnbltealuJ r». 
■utoeac. fiuiaai iafrcprUnlrrila şi magaxUtte ramâacffl şi csrştina dia CapriaU. 

Brio accasiâ iaiţialivă voiau ii conbaicm prejudecata luustl ss par- 
* irt4 ,nc4 ,a •Bileţel* «dor mat amiţj diot rt iadustrinşiţ Şi cuB,rreia B ţtt «»rş- 
tlul, in ceea ce priveşte folosirea presei aaţioRaJistc pcatra reclama proda- 
•elf» lor. Gomrrcreo|ii şi iuduvtriaşit In chcstioue m tea» ca, recargiad la 
•erviciile ilarelor roMiuoeştl vor eădea «ictinrele bolrotttlal ovreilor. 

Vrea U te dovedim râ sc hişaală. 

Ovreii ae vor boicota cu atât mal mnlt şl mal eficace, ca cit aoţ la 
vom ară.* că or t (romă de dânşii. 

iaitdial *nvă c « vom *d“i'ta faţă dc c( o aţiiudla* demnă, hotorltâ, po- 
****** ** «ev ut chiar agruivâ. oi vor divpa/c din faţa auoxtră ca o vedeai*. 
âUi sic» oştiri, când ideea naţionalist/i triumfătoare, Q calcă pe toţi I* p<- 
«t**wtle cailor d slrrpj. 

Fahiiiitatrs p«* rare o foceio aci, este gratuită pe timp de o !«•! 

Tapiţeri. Katiul^Acu, Victoriei 1SS; -Tinerii oxociuţi •, Dincuio»cta« 
îbvljovp» uy. 

Tipografi, Edituri : -Ti^grufiili* ruiuAuc uuite», Kohovoi 42. 
Uiiiforuu'. «Gloşro eu pui». Carul (#2. 

^ “l»v«*iAr»I *. Duuulreaca, l’opa Talo No. A. 

Rpâlătorir «Iumiră ; Purvu C. JL Braooiana $4. 

Urat-rorori. Porascbiv Culca, bb>&caui b Uub Grond iiutelj. 
EWiriciun tebniciuu : Cri*tc*ou, alr. Foişor IW fştvalA). 

Cooperativa letfionnrh Htr. Guteubcrif No. 3. 

Articol* fotografice : Ale*, louaaou laşi, Ud. Br&tmuu ÎS. 

Articoin «le otenflj : V 1 *»ij şi Stancic Itd. Mihai Ohira No. 48. 

\rlKolu de aport: lMrlhu, AMudmnici No. S. 

^piţeno: blrugraru. Morbşaiiu late* lît*r n'po«aţto) F) li ti 11. 
fl'»nori î Nitetau) Floreta, Uiacrica Enoi 7; Borza, Apolodor No. 27. 
p>SiWaic»iri: Dumitru Colorcle*. utr. Llxwuiu No. 20- 
^iaQtcrio; Orvţu, FAozari No. 18. 

Uteiteric- Mt,rU l’updttru, etr. Muzelor Nn. 26; Tendoru, Victoriei 77. 
,rt 'Ruerit: Steţuiun, | >t j u ţ. Carol Ir. IStĂocăcu, Rrecc/ianu 21F, Popeăcu, 
2 Q. 

P.«. l ' {<fCtToUi,uic ** Vrabia l Sfinţilor oo. 28; Lăriirmiou Tatalim, 

ri6 ' R <b. Ijotwuru. 

‘ty-lune. I > rifcfi«^ ru# Buxagti 24; BogUAneocu, Cărui 48. 


HPPH 

ta vale îngroapă sub viitori cămpnn şi dx ui unei difrtribuiri n pnxjuac- 
aşezări omeneşti. lor in conformitate cu «eriuţele 

Inunduţiite cataatTofale din America Doţioiinlc. 
şi dela noi produse in nrrns dcspfiduri- j - ^m i m 

I Mtile de materiale şi 

u >i dc rtepi personal pe luna Martie 

<Pădu rea. acutul agriculturii», iată ce Următoarele repartizări de rurne 

ou trcbueoc să uite eel pnţin de semn din bugetul stalului pentru 

plăţile pe iuoa Martie. 

4Mt.47liJ9â lei, peutrn cheliile ilv de 
materiale şi personal la ministero. 

90AO0.00O loi, pentru regulureu de 
ooniuri. 

5.«>7l.OOu Ici. pentru fondul apărării 
na | io na ic. 

173.747.i 13 «tei, pentru plute croiala- 
lor din exerciţiile fucbtec 1034—33 

Condiţiile acordului comer¬ 
cial româno-eiveţian 

Delagajia roatănk care a i.arar în El 
vcţin iad. cir rea unui uuu a.-jru «Je o- 
oicti şi dc pUp. sa prezentat d-lul 
Voltriu Pop, numărul industriei ,J «4 
camixţuiui, preznuăndu i un nemoriu 
cu privire la negocierile ce s’au dui la 
Berna. 

D-nii: 1 . Gr. Dumitre^cu, in^. Mite- 
scu Şl Iordan, au tăcui mini-mi'ui de 
industrie şi «xtmerţ, o detailata expu¬ 
nere, arătând că convenit < a să ve 
majoreze cota dc deri.-c Utere, d la n 
La sută Iu 18 te auta. 

S'u mai aprobat ca In contul de dea- 
ring, o c«»U «ie 15 la iută si ycr. coacă 
penou pteplc linancun de Mat. 5 Li 
sutâ pentru plăţile ti.m .care j* ii«miarf 
ş il La suta pentru ariei* c. 

Din rcw, 1 $ la ■ ut« vor -urveni la 
pbu mări urilor cotr aodute de stat. 

Elveţia a m*i admis ca < erti icatvte 
dc export, necesare imponub’i n rru, 
să tic xostâcute nucn-.d tn 11. J a c< 1 -lor 
de care dbţoin imporrareril români. 


cere T ea lor de vagoane pentru ex¬ 
port înregistrată met dela 24 Fe¬ 
bruarie. Această lipsă de solicitu¬ 
dine, ’Creiază exportator Hor noştri 
grave prejudicii nude riale prin fap¬ 
tul că întreaga cantitate de păsări 
achiziţionată pentru export osie In 


comerţ 

Congresul International 

de ştiinţe economice şi sociale 


Naţionalizarea barourilor 


In cadrul expoziţiei infern naţional 
dela Paris, câte dupfl cum uc ştie va 
aveaa loc in vara acestui an, >e vu 
organiza In capitala Franţei, un marc 
congres inlcmaţiohal de şbinţe eco¬ 
nomice şi aocinte. 

Comitetul de organizare «te for¬ 
mat din d-nir 

Henri ‘lYuohy, pregident. profitor 
ol facultăţii dc drept din ParU fi 
membru al Uiftitututui intrmaţio 
nai dc itatittiod; Andr4 Lleaao, Gar- 


Oodnrd. (Jeorge, Ri»W, Andrâ Sle«- 
frlerl şi P. LejtAlteticr. t.*ic«*pre*i- 

drnti. 

S* vor discuta, i»tr« a‘.trte ; pro- 
bteiDB etalonului nur, şom;i|u| şi re- 
«B*dlliC sale, cccnontia djrljată, H- 
tzanţete publRc, programele dc hi- 
o-arl publice; cooperarea «ndigcnltoe 
şi europenilor la punerea tn valoare a 
ţărilor coloniale. «Ic- 

Comitetul de organizare al tongre- 
sului a invitat din partea Româ- 
main MaHln. Fxlgard Allx. Maori ev* îS ^ ,^r fUO J’ M,hai! Manoiescu, 
Aiuiaiix. Looi. M „u„ Adolph. STjffX " 9UVe "’ 8U, ‘ *' 
I-ndry. «I TllUam Roppard, lt.r Omlete congresului sc vor liric 
ml Maison, Chnrie, Birt. in.ti c 1 1 „ „cultMcu de drcpt din Paris. ‘ 

Noul taxe jtajoniumatie 

Din c «il ou le Ir făcute asupra oceMei 
ouai Im pozări, reieve că se vor realiza 
ciira 3*0 milioane lei, turna care a krrt 
prevăzută de altfel în bugetul general 
al statului pe exerciţiul 1037—3*. după 
cure am arătat Sntr unul dia reporta¬ 
jele publicate iu ziarul nostru zilele 
trecute. 

Taxele pc cafea vor fi sporite eu 
l< lei la kilogram. 


Ieri a foat triada consiliului tegh- 
lativ, pentru «-şi da avizul, pro«etal 
de lege Întocmit de ministernl de fi- 
naofe privitor la toftinţarea taxelor 
de coBsnmaţiane asupra ţeoăturilor 
de bumbac Importate, a bumbac nial 
însăşi şt pcatra sporirea taxelor la ca¬ 
fea şl unele produse metalurgice 
Sumele rouaJtate din aceste noul 
taxe vor II deriinate exclusiv fondului 
apărării naţionale. 


Raporturile dintre producătorii 
agricoli şi industriaşi 


Miercuri sccia s’a întrunit comitetul 
Uniunii Camerelor de comerţ şl iodin- 
trie luănd tn «t-ouţ-e o seric «ta ches¬ 
tiuni la ordinea tilri. 

S’a luat act d« bocăilrea ml i>sterului 
d* fiatn(e de a avttadc pmenta fixă. 

Uniune* şi-* «rrin.at părerea de a 
se menţine comisiile fudrţ«;n« precum 
şl O'-tuzls redzctnve * legii în ca priv«. 


şte societlţite aiunm.e. 

Dpuă ce s’a dl-utnt regimul ce 
cteoză prin noua lege de (Qcur*jjre a 
agriculturii şi a co merţului de .sşmi^ri 
cole, •’* trecut I* problema reglemen¬ 
tării ruponurlor dintre provJur. toii *- 
gacoli şi induHri.vşl- S*a coa>u ci mo- 
dificările făcute nu uibfac sufllcnt p« 
I nkâ una di* părţi. 


Innă «te no uzii doi ani Baroul Il¬ 
fov a fual primul corp oonatltuit *1 
profaaoniştilor aarc a dat «ouios 

lui luptei do naţionalizare. Sufor'at 
do numărul din ce în no mai mare 
nl jidanilor c*n îl nApadiM^ă -- şi 
cari ajunsoaarA să tonnrzo şi o m« 
joriteto numorîeă. după c«* avona o 
covârşitoare majoritate a afaceri¬ 
lor, — u trebuit să hh ueoture voini- 
ivcşu» de acoaată ptetor* ş| etl avânt 
tincrcac a Lsbutii să iuipunb la oon- 
du«u»ro primai ronsllra naţional. 

Două probleme se pnncaa spre r<v 
z*dvir»> acestui uonailiu: 

L O v uri licăre amănauţiui u si¬ 
tuaţia fiecărui avocat străin, şti in- 
du-*e că mulţi sau strecurat In ba 
rou fără a aveu măcar dreptul de 
eetăţ<'n ic românească, iar udată în¬ 
sorişi, deşi d*pu#«o»eră jurământ Re 
gelui şi Constîtnţiei, praeticau f㬠
ţiş oo stânga. 

2 . Stăvilirea numărului înscrie¬ 
rilor noi a străinilor, fărft oririno 
curat românească. 

Dooâ prima chestiune cerea timp 
mai îndelungat şi na s'a rezolvat 
dooât sporadic prin oliminorca din 
corpul avocaţilor a câtorva ek-men I 
te voşnio Inculpate şi apărători in 
procesele comunitd*\ cea de * dou« 
a făcut obiectul preocupărilor Ime¬ 
diate şi a fost adoptată şi de alte 
barouri din ţară. 

Pentru prima dAtă in conşpretml 
general al avocaţilor în toamDa 
lâ85 la Tg. Mureş, s'a hotărât să se 
avizeze oHupra mijloacelor de naţio¬ 
nalizară a barourilor- 
Deşi chestiunea fusese adoptată 
in moţiunea congresului. Uniunea 
Avocaţilor a ezitat tui pană proble¬ 
ma in deliberarea barourilor şi a 
amânat congresul anual a\ avocn 
ţilor pe auul 1936. 

Sub presiunea creşterii curentu¬ 
lui naţionalist, consiliul Uniunii 
Întrunit la 12 Decembrie trecut 
luat in discnţinne rezoluţia dela 
Tg. Mureş şi a invitat barourile din 
ţară sft consulte adunările lor g« 
narate în xitele do SI Ianuarie şi 
Fobruario din acest an, asapra ac** 
tei ohcatiunL 

8 ‘a arătat atunci într'o cuvânta 
re a d-lui lătrate Mioescu—această 
culme a gândirii româneşti, deca¬ 
nul Baroului Ilfov şi delegatul său 


in rofitfliul Uniunii a'ocxţilor-'-â 
probtevua «» -e Pun A * n ' ,,n * 1 
rare a naţiunii dominante f«U do 
invazia străinii or şi d«* r««âf 
r 1 a drepturilor p«* care trebr»" *ă I* 
nvotri ca majoritari şi pe «‘"ro din 
slăbiciune şi ootUPromtvUri is-am 
lăMrt «& ne fio liicftteate, 

Uurourite a’au pronunţat dui»fl 
majorktetra c* nv«au «;a elmoenlc 
,\o origina «dn..-ii roHlflncS'Câ «u 
1 străină. Primcb* au opu» un «veto* 
-ătăgutic, hotărând cnumorua t* B * 
ivi*» «val puţin p*?ntru in ani pA»utru 
I inscrioreu «te uvocafi străini şi no 
itefinitlvarou eiogiurilor St* 1 a».l in- 

(MTiţi; celelalte, au socotit iu priu- 
cipiu ca olernentul rtnio trebuc *4 
aibă preponderauţă. dor în starea 
actnalA a constituţiei şi legilor in 
vigoare nu se poate modifica nimic. 

Consiliul Uniunii uriruuiudu 
«lin iu»u a constatat aceste moţiuni 
şi a hotărât *& I* aducă în discuţi* 
congroaului general nl svocaţilor 
convocat pentru 4 Mai la Bucureşti- 
Urmează ca utuiuu *4 m rozolvo 
accuate chestiune fără nici o întâr¬ 
zieri şi fără nici un compromis. Ea 
no poate fi decât inlr'uu fol: nn 
merus nuiluz* ptsntru înscrierile bt 
barou a celor ce nau oriffinu curat 
româneancă, ptnlru cel puţin J0 ani. 
Acea«ta o doreşte uu numai conşti- 
iuta fiixârai avocat român ş; majo¬ 
ritatea barourilor cari au adoptat-o 
dar o cere renii cucuta 1 românesc *1 
tării, care re afirmă diu « m c« 
mai puternic Şi vtea să triumfe cu 
un moment mai devreme. 

iAr hotărâre** congresului să fie 
obligatorie pentru tonte barourile 
din ţară, cari să lupte peutru înde¬ 
plinirea ci. Şi si fie uo exemplu şi 
pentru alto corpuri de prof«s*iouişti 
care »’o adopte îndepărtând străinii 
do no»m şi de sânge din tnijljecul 
lor. 

Numai aşa sc va isbuti să re în¬ 
deplinească misiunea ce a foat iu* 
crcrlinţată acestei generaţii de c㬠
tre dentlDul neamului românesc, să 
cureţe ţara de bălăriile care au nă- 
pâdU-o. 

Iar avocaţii să fie mândri câ au 
pornit această mişcare «i Pilda lor 
să rămână viitorului. 


Din ospu.ic.crt uzină, i(tK c4 p«ia 
noul acord, ac vom avi u/x, din exportul 
«tcciusf In Elveţia, un stoc d« dciixe 
mxi importam d'cAl până acam. 

Iu cc priveşte, ceriincaute xl.a Ue, 
stabilite pim vacLlul acord C(>mc/cîal, 
«Ic a *u fu>t da.tiinpitc, 

âuntern buu, tn m* ura * şti, ci 
certilkatcle alLz.,«rc vur «smitmua »4 c- 
xl»te, «Iar sub aiu formă, uuluâivda-sa 
in aşa tel, înde \A po/initâ şi uu cou.rot 
din uoa trl, tn . ericc priveş e Lui* 

portul din Elveţia. 



N. L CONSTA NT IN ESCU 


„Nco-spirUoalismul 

european” 

Rolul ideologiei legionare 


MICUL DEJUN 


INFORM AŢIUNI 


Comişia «ie agri«ailtur* a luat tn dis 
CU|ie ptoc.iul dr le e peutru lucurajs 
ra pUmcJur taili-c. 

InU'o şedint* «ilioarc K v* cundnua 
dşcuţui pc atUcolc. 

Cenml dud. vldtcvam, t>~u aUe 
tina 4 * Să cri, urmdhMU tu con»i*‘» dr 
vrri/icum 

Cuxo ălunneacu, praţedinit, D-nu A- 
JamrţltUMu gi P, tttâncfcu membri 

Comit* de verificare * cer culm tind. 
vlMXcctiH' fmc* cumofcut, od la mod «*- 
tomal Ui prrtuneeftr amudafvt ii Iade- 
pline fir tuncliund* <xm până la 

el*ffcr*« nuului oomiiei. ee *0 vo face 
dupA dreckidtre* curtus>lof uatee» 
filare. 

D. prof. dr. Aotou Dobroiici dete 
tnrsltstco dr medicină dU BucurcţU, 
va eonicreaţia drspre: «larbureri car. 
dio vavcalafr şi aerulagi*», *i»I 4 tea- 
râ, la arde 9. U smfilcatrul marc al 
spitalului Culţ«a, in cadrul clrlalsi da 
actualităţi orgonUat dc A*ocia|lx In¬ 
ternilor şl Iutilor Interni <to SplUte* 

D. minUtr* dr. L C«eUne*<u ln*oţll 
dc d, dr. Tânăscscn, miMlicul şei al Ca¬ 
pitalei a inat parte eri dimineaţă la 
inaugurare a cantine» a aşirienţel * 0 - 
cislv dela Gratii eşti. 


D P Atexaodreacu-Ruoauo. te tcur 
geuerul al mim»Ierului muncii, lusiţil 
de d. inspector geaeral Angliei Petre» 
cu * făcut uri o inspecţie inoptoată U 
căminul şarvicmlui oosntr. «lin B-dui 
lltţtdc Alexandru L No. t4. 

D. rec retor şanaral «a adneu la eş¬ 
uaşi lu jo d-lui prof. L Mutul, uunlstnil 
muncii, oou«tatăril« făcute, făoăod şi 
diiurlte propuneri dr îndreptare In ic. 
fâtura cu oete «XNUUitabn. 

D. prof Lai *«n»te Mietetur Uralulc 
va fte» Duminică 7 Martie IMST, erele 
U. la fala «l’aJlom, o aomtersnţd eu re 
biectul; «MuuatorR şi propnatataa Iu 
di vid a*14». rol auspiciile 
«Rcaeţiansa* a ta fcdocvl Casei 
lan lor. 

BUctfI* num /rotate. #» pot tcţime la 
tcdlul pnepărei tHeacitunea»_ tir. M. 
Puineari (toată âaadzkarij No, I wv 
ia tadiul goactm etUaciienea. Pasajul 
Victorul, seara B. ai. I. 

Preţul biletelor; ‘ JOd ta. Sa gl Sa lai. 
iar vmtru atudrnţi ţt muncitori m lai. 

Eri Ktu «a ternmli la ministerul 
cooperaţiei tntr‘o coui/^ru-rr d-nli Al- 
giu, necTcCiml geocr.l al mlrdst' nilul 
COOperxtlri, Pe'.rini yi Tcodox«s* u Jliec- 
torml reglunR vltlţnle hoUrândn-ş* tu.- 
tUu nou de uteiŞ'.rior tocieutii de hor 
(kulmră« 


Lxcuratueea agronomilor ţi 
ţtilor români ta Jvomlaria re re aprv- 
ba*« o te face la sfârgitul Iu nei Martir 
a fost am Anal a ta urna intervenţiei 
ministerului de externe Jugvslae. I» 
luna Mai, d>n cauza timpului ne favo¬ 
rabil 

Sa giia că prin dirpotiţlunilr dacra- 
mlui dr valorificare m grâului, exportul 
fătnei de g'âu, indiferent de numire. 
a*«c încadrat In regimul general al 
grâului. 

In ca prloefie autor matul» de export j 
pentru ţării* cu daoitr negociabila teu 
deviza tlabe, acattaa au neapărată na- 
oct da autorizaţia of teiului dr valori, 
ficat a. 


Secretarul general al ministerului 
cooperaţiei, d. A Iglu a placai aseară la 
Fraga pentru a reprezenta guvernul ro¬ 
mân la inaugurarea Târgului de Hoţ¬ 
iră care oa avea loc Duminică . 


AMSTERDAM. 4. ‘Rudar). - EH 
a avut ioc aci un match intarasţio- 
oal do bockey pe ffhiaţâ intre echi¬ 
pa şolocţlonatâ a Poloniei şi repre¬ 
zentativa orauşlui Amsterdam. 
Matchul a'a tarminat ca o victorie 
caUşfoncA a poloureilor, cn 7 0. 


In lut dc m Li^a ligii r ’ 

Chruuan Pctre.cu — din ^.ru ra de 
ideologie nzţioiulEta ţi corpora l tz x 
d-Zui Mihxil Mm i ei cu — a jiout ae 
curlnd o Ioane interesxaU şi mut a- 
plaudaU contcnn.A vorlind de ; re ,-N /o 
spiritualii' al uropesa’ 1 , (dociinc no\* 
tuxre lo Ocridem). 

Depăşind cxdrui banal şi tipic in care 
K tratează obişnuit jroblemati a crizei 
europene, d. ChrisVoa Pctscscu x (ăcut 
o foarte >ubtvU ana'u/4 x firi ui i ocd 
den tal. (nfăţişând jaloanele import :ue 
ale liniei sale dc evoluţie $1 proectănd 
cu deorebirc elcijtinulc a tu.de din struc¬ 
tura spiritual* s 00 idealului. 

Domnia sa a xraljt ci sub apannţx 
uoifonnităţii oc-.idenraie, pe care o dă 
lipsa cotidiană dc in «.r. a U ;«arwur ..e) 
Euzopa trăeşte intvni o perioadă de 
pcetacere adâncă. De sub t>.<i c aspec¬ 
tele Ckcidetucluî râbaiiîc c periodic F-rţc 
Di.ui, rari ae. ma-ii e-tA ri i'.'ll ta « ele *> 
difrrite donenii dc «ctlrluite. In s;< a 
s'u luat po/îţ e taţijă tmponl a ai te ia- 
Uzatului şi tmpmrii* llb~r , tfxmu tu tn 
viaţa sociali. Dcsv mzrin I preerni e ţa 
fmţelor spir in-ik tn privinţa ero uţiil 
colective, d. Cât*Aia* PcircsC't arat) • an 
apar denierutele unei n«n»i ide 1 f i * X 
pe planul găudiiu liUum i c, cât şi pc 
planul rvaL. rilor pra u e. Anali e>rt. 
In filosof ie, aeo-»pir»tualis ui Imlccr 
tmn >t (b. rgSO ixrr.ulţ fi nea » ( 1 Itu uS- 
mui detciiuiniot (por.vit deU A. touxt *, 
dar acum redevenit de imuc acis ti t /• 

Brrgxvdsmel aduce o acerbă cr tica 
* r*ţu».i*lL .j.ul >4 ţi c re poftii l , rea în¬ 
treaga a sujlete/. l la l ţa colecţii j. Şt 
spot d-monureoai r.elit-.Us fenomenu¬ 
lui dt evoluţK ţi pro^rc . O trial s ui 
tai FouU.tr. aduce ideia-fuy. g< pr a 
Ca jaslificâ ojocairii marco paiete p 
gi -larce deferr care Ai fn idezliun. 
f ciuţi tucionai dpi aceste curent: de 
gdjtuxrr fdi altele analizate sumar, >* 
treacăt) nu aţuaut o a>;u dr miai »e 
a omaijl, un d «tin vupxcui l ^ /.labo 
tarea ip*tifcaU a Ocidenttdui iste l ed 
înecata p lasu IU lenta. 

poaU tocm* *eateia c iUce , * :u li 1 
civilizaţiei ocadentatc are ava tn lipsa r 
sr t, t .Mtstr a i.un>p<i. O Sp *gUt >i 
MUie H- KayueUng oa fâcat JemoM- 
Urofo de mere tâsaari. D. Ckrisham 
^ f'etreşca a explicat substratul acest i -' 1 - 
ftnsiv* Imp-t/iva Cccid tn ul europe** 
mat ales din partea Germaniei totdraa. 
aa Imperiali de. p ap >l (cm o snalU a 
mist* Umulro asiatic) din partea M.*i, 
care peln atacai tr-tlt* l * F- m ' 9 c * 

U p o eliberare, dat ţi o lafrânst.e 
4 acesteia. 

Adcorul tocootr ubd esia câ Fur po 
are nevoie de o respiritiuli a e. D~r d, 
Chnda aPetraca dcmoisire-zA ci a- 
ccast* regenerare nu se pnau- opri la 
srimiutra primarutulul ipirltual, chiut aşa 
cum apare din de v «atclc tacă a»»rticu* 
late ala coocepţiiduf fUojoîkc şl so¬ 
ciale. Fenomene ic de viaţi icoaA, — 
IsacisiBul fi naţio; al social li mu’ — merg 
mai depaite (cu deosebirea câ uatiotul 
socialismul tinde «A rdnvle lijml .;ar 
naiiu'ui de totdeauna discrpli saT şi hs 
pcrlahst. liră acumtui i pitit-xU' pe 


i. 1 care il pune mei ^rev fixcis v ta» 

* tuşi nici occ&tea ou a'ing ţi.t - 

In accaJă prtrinţa Jsx txbliBuizn ca¬ 
racterul complex fi ori^uultia ea 
nan-mul ui rominric, ca jen >men de via 
ţa nouă, care r- te pro fu :d creşti* ;.ria 
întreaga >a < dcă, ccia«^ li de- cteşie de 
celelalte miş.-ri. Esrcpa nu .a >+- de l 
nevoie de misbdo .a! asiatic — care <*- 
j -im cză reverie, dop* rson liza/ In r.e^nt, 
fi inactivi**! — cl de o spiritaahtaie 
nonă in cere se i-fl gflrcra cultul munui 
şt etica creştini. De aci. st r. Iu vital rtb 
tor al letonarkmu'ui. exemplu ti;Ic ie 
viată rrrnân u. cj a e, r ti. fZin «rty 
tiniimal Un etettţigl. lăpiona l al ste 
o concepţie Comp! t de viaţ şl va ra¬ 
dia cu rigu'xnţi, in Europe Ltr apă. 

lx lă 


Descr«$tsrea 

nataiităţfi la europeni 

Cifre alarmante, 
vrednice de reţinut 

Pr*sa iulianA dă sbfiMI aiupra gra¬ 
va' ai («monien al dcs-.reşicni nat» iîajil, 
care sc accentuiarâ In ultimii 6 ani In 
Italia la-Jxti. In dco-col uarte or. s 
ca: Turin. u.>de mi -oirul tn rţ L-r de, i. 
şea pe *1 naşterilor cu 047 U aik . 
Triest cu o,&7 -’a <nte, Florenţa cu i 
La oiie, iar Brergna cu 14 $ U mie; 
şi cc « »)ai Ingrij-r-t t. faptul se 1 •- 
trece şi ă i««o — «ec.tuindu e t ;< 
rezervorul de v>uUta<e şi t«^eu tare et- 
nici. In pro.i". ite Li.,urla şi l iemont 

natalitatea est ‘e ij.S >» *4.* 4; «oou 
locuitori. Pe câud to Gernisnci a !i . * 
tea ave in.-i ce 19 ,<llc ^ ;e * 1 

Ftani* — ta mod croaat «otuhteoU 
drrpl o naţiune cu nzlain-tca lv».»rte 
reduzâ. a.ind ini vc- ty.J 1* u> e ar 
Anglia t.Ş-7- 

In Italia — la 1881 erau 38 naş¬ 
teri 1* *ooo locuitori, pe când In 1936 
se na-c abia ra copu la ml» de c ti¬ 
trai. 

Ciad ae gândim U cifra pe > = o 
reptxliniă sacrificiul rlsboiulul u' In pa 
deoparte, Ur 1 * de a ta la ev.i-v lerea 
Imperiu'*» Colonial — faptul e tu .idexăr 
a)arn>aM peniru politica eepa slnn l fl 
cea dcmopr '/ici, uOrmile ca te a it te 
de rcjÎT'.ul ffl- i't. 

DAR VOI cum stitm in R *ii-in tm. 
iregttâ? S'â coxtotitrit şi o A*’ o l»e * 
„Corpului trcheie ol Auti J. elenilor"?l 
«Tcchuica e La modă’) Se itceasi* 
mLite oficia’e dar rexuUx-clc au sc dau 
Ui v.l ag şl nu prea cf./r j cad tea'ilâţU. 
Problemele demografice şl 6: ougeaLt 
•e puu ta mod imperios şi la noi. 
Si as w ode: din praful noului an, 
SuvcruAtd Ţării fixa 3 ss* detective 
iau groblcme curdLalc •!tm la, (apd- 
rar»: ouţiwaM, dtu urU - rt<- a dc cir¬ 
culaţie fi Mgitaa (>dru. tutea) nsiiuniUl 

SILVIU 




































































deia 


■Din ţara legendelor 


dela Părintele Jertfei 

Majadahonda 


Mare luptător naţionalist al Ardealului, părintele 
protopop Ion Moţa, scrie ziarului nostru 

«Bun* Vestire» * primit dela O* 
rAyllc urnihroaraa «erluoare; 


ituif stimate d-le profesor, 
Văzânti iHuita Vestire», după 
dr altfel, vă cunoaştem scrisul 
dm ^Calendarul» ţi * Porunca Vre¬ 
mii», sori» oare v a rotau real ine¬ 
diţii printre ale fii cugetători cari 
ifi sumând gândurile pe pagini de 
tiare, — ti cotind cet 1 articli din 
No. i al ziarului, — ea H, de alt¬ 
fel. fi a Ifi articli. dar mai ale» acH 
doi. - in rari ridicoli pe arijrlle PU 
ternicu/ui fi lucitorului d-voastre 
talent, p» fiul meu Ionel, in sfere 
atât de inalte, ţi-% zugrăviţi acolo 
icoana atât de luminoasă, mcăt 
par'că mă Indcn'so de nu puneţi prea 
multă idealizare şi-l 1 nvolifi într’un 
nimb, ce intrcoe odt ar admite cum¬ 
pănirea obiectivă a anului şl a 
faptei, — 


nari toate depăşesc importanta u- 
nor condoleanţe oonvenfionale (Pre¬ 
cum le putefi vedea şi in foile aci 
alăturate şi însemnate pe ici-colea, 
de mine/, fiecare exprimând câte un 
gdnet deosebit, câte o notă origina¬ 
lă asupra omului şi faptei. 

Capitolul III: Binecuvântările Bi¬ 
sericii, prin graiul Arhiereilor Kl 
(la Uotnan. Cluj, Sibiu şi Bucureşti) 
in cuvântări foarte drept aprecie- 
toare. 

Iar capitolul cel mai larg. va fi 
cel ai: Rostirilor cugetătorilor ţi 
scriitorilor, ca şi a multor nepreten- 
fioa*t, dar bine simţitoare inimi, — 
fdculc pnn presă, siare şi reviste, 
asupra evenimentului, ou tâlcul ţi 
urmprilc lui. 

Aci vor fi plasate la loc de frun¬ 
te, după marca lor vrednicie, pâre- 


„Salto mortale 


Pregâtîrlla liberalilor pentru o prelungire a guvernării 
Salturile haşiste 


rlle exprimate de d-voastră prin cei 

( t articli, — ca fi prin alţii. Şi oă 
vor fi scopului de mar 0 folos. Căci 
materialul de mai sus. rânduit cu 
grijii, dând un «dreg oalcidosoop de 


fistulă tn măsură, fie a 1 e pusă in 
ea fi poezie, sfântă fi bine 

voitoare poezie!, — 

— daţi-mi cos să vd Prezint, in 
numele meu şi al familiei, sau şi 
m ni mult in.~ a lui Ionel, — cele 
«noi recunoscătoare mulţumiri, pen¬ 
tru prea frumoasele aprecieri a lui i 
ţi a fapta lui. 

Bacă el, dragul nostru, nu v a I 
mai poate aduce această mulfămită ( 
— primiţi o, vă rog. dela mine, aşa 


opinii, cari de cari mai plăcut ţi 
drept grăitoare, — vor da o •Cartea 
Credinfei» celei bune, la cer con¬ 
ducătoare. 

Pusă In mâinile tineretului de aei 
ţi dr mâine, ea va să le orale ; cum 
e privita fi prefuită (de posteritate) 
o viafă trăită cu ochii la o el mai 
inalt ideal; Hristos, — mu, tnai 
drcj>t zis: trăită mai aproape de 
cer, oa de pământ. Ca să fie un în¬ 
demn fi pentru *». Acea carte va ri- 


sincerâ ţi in lăcrămată, cum vi-o I dica multe fete dela pământ, la cer~. 
prezint... 

Cm mulţumită aceasta dr-odată. 
a/laşi, vă rog, oă vom edita i vo¬ 
lume, ou amintiri despre fiul meu 
Ionel. Jumătate din voi. I va cu¬ 
prinde: istoria vieţii lui. aşa cum eu 
o ştiu, cum am văxul-o şi mal a- 
Ies cum o înţeleg azi, după cele In- 
iâmplale. 

Capitolul II va da telegramele ţi 
scrisorile primit» cu prilejul morţii 
Ivi in luptele din Spania, scrisori 


Pe lângă articlii de înaltă es'nţă 
al d-eoastrr i, vor fi plasaţi ţi articlii 
celorlalţi luminafi colaboratori 
d-voastre, — al d-lui Toma Vlăde* 
cu fi altora, ta ajutând la scopul 
superior al cărţii. 

Salut cu respect pe d. Toma VIA 
descu, iar pe dv. vă rog să primiţi 
asigurarea deosebitei stime oe vă 
pori, 

Pr 0 toicreu 10AN A10ŢA 
Orăytie, 3 Martie 193T. 


Partidul na tionai-ţărănesc 
ie pfesateţte de conoiei 


torretaiu] venerai al perlMulol 
• irimift instrucţiuni tuturor orga¬ 
nizaţiilor din Uri fa vederea eon- 
*re*ulut ffeneral eonrocat la 4 Auri¬ 
ii». 

Se tpeciile* in eumuoicatal dat 
e« fiecare oronlaatfe va trimit* 


eâte | delegaţi, aatfel eA unmâral 
total «ocolind yl sectoarele Capita¬ 
lei. ar fl de circa 50. 

T^ania d* un conflict armat intre 
volnicii ardeleni yl călări ine* de 
Uplarl a d-lol Ion Mihalarb* c«te 
evldnetâ. 


Zilele trecute, nm arătat situa¬ 
ţia din .«ănnl partidului liberal, 
după memorabila şedinţă a le- 
legaţiei permanente, în care toţi 
Fruntaşii au abjurat principiile 
programatice ale doctrinei libe¬ 
rale, socotind că anumite impe¬ 
rative de moment le impune o 
metamorfozare. 

(Noi sincer o mărturisim că 
socotim această metamorfozare 
mai mult metempsihoză unor 
>echi păcate, pe care voluntar 
le ispăşeşte azi întreg partidul, 
>ăcatc mult mai vechi decât ace¬ 
ea, cu care lumea opoziţionistă 
li acuză). 

Ultimele evenimente, cari au 
prilejuit in /unica politică o sta¬ 
re de mare tensiune in care cei 
mai slabi fi.au pierdut capul, iar 
cei mai şmecheri au profitat, au 
dai încă odată jsysibiUlalca gu¬ 
vernului du a prosti partidul 
d-lui Mihalache cu vagi promi¬ 
siuni do succesiune, prin interme¬ 
diul d-lui Fonia Inculeţ {minci¬ 
nosul partidului) n in acelaşi 
timp să impună d-lui Dinu Bră- 
lianu o atitudine mai mult decât 
binevoitoare faţă de d. Tât&- 
râscu. 

SALTURILE HAŞISTE 

Relatam dealtfel acum o săp¬ 
tămâna, atacurile haşişte îm¬ 
potriva guvernului Tătărkscu 
pe care-1 acuza atunci de slăbi¬ 
ciune cerând cu insistenţă retra¬ 
gerea partidului dela putere, f㬠
când un cor barbar alături de 


bătrânii partizani ai d-lui Dinu 
Brătinnu. (Pe atunci nu *e îutre- 
zăreo nici o posibiltnte do pre¬ 
lungire a guvernării Tătârns* n). 

Eroul sacrificiilor naţionale, 
d. Jean Monolescu de Strunga 
conducea întreg tom-tamul pro¬ 
testa tarzi lor memorand işti stri¬ 
gând: «destul! Ne am săturat! 
Trebuc să^ facem în sfârşit un 
mare sacrificiu spre binele na¬ 
ţiei, ctc^ etc. Eu unul sunt gata 
trec in opoziţie oricând». 
(Credem tf i noi!) 

In cursul unei săptămâni insă 
multe s’au schimbat, delegaţia 


permanentă 
cepul in chil 


convocată in în¬ 
de for suprem de 


judecată a d-lui (ih. Tătnrănm, 
a devenit nu simplu «parlament 
trunchiat» în care «dictatorul 
Guţâ 1) şi-a jpm hotărî lor cu¬ 
vântul. Şi nici o barbă n'a miş- 
ent in semn de protestare. Che¬ 
liile au asudat, dar an tăcut. 

Gruparea haşiţfa cu o noapte 
înainte a prezentat d-lui r>inu 
Brătinnu un codicil testamcnlar, 
,,,,n,n * in patru zile dela 
înălţimea unor proteste vehe¬ 
mente din nou la pieptul ocroti¬ 
tor al d-lui Tătârăscif. 

Braţele bătrânului preşedinte 
«u căzut iarăşi nccopriuzănd io 
sânu-i sec de lapte, nici anul 
«intre fiii pocăiţi. 

. ?£ pregăteşte pre¬ 
lungirea GUVERNĂRII? 

Măsurile schiţate în Con- 


tiliul de miniştri ţinut 
Mărfi dimineaţă, m nare 
ca devin oou>»a un pro- 
qram de noua guvernare, 
ou multe obîectiuni de t 
nor» tai o naţionalistă, li 
pentru o justificare 
diate se pregătesc o serie 
do legi pentru protecţia 
muncii naţionale, împotri¬ 
va trusturilor, etc., etc. 
Schimbarea de front 
haţiytilor devine astfel ©x« 
plicabilă şi compensată în¬ 
destul. (Primatul naţional 
va fi aplicat cu multă stric¬ 
teţe inlocuîndu-se străinii 
prin haşişti în toate consi¬ 
liile de administraţie). 

lată in scurt intenţiile 
quvernului Tătărâscu îna¬ 
inte de convocarea majori¬ 
tăţilor parlamentare de 
astăzi după masă. 

Partitura preşedintelui 
de consiliu este qata şi cum 
partidul nafional-ţărăneso 
gestează încă până I» 4 A- 
prilie, n’ar fi exclus ca d. 
Tătărâscu să pregătească 
surpriză pentru ziua în¬ 
tâia a lunii viitoare. 

O păcăleală se obicinu- 
ieste, dar tare ne e teamă 
ca însăşi păcăleala să nu 
fie tot o păcăleaăl, d 
pentru cei cari o încearcă. 

STILEX. 


In 


jurul „atentatului politic" 

d ela la şi 

Insjrnctia sa îinpotDioiif brusc. Nu se mai vorbeşte de studenţi 
şi toata mgnobila cam ame jidovească de compromitere a tine¬ 
retului studios naţionalist, a rămas suspendată in vânt 


Un guvern In auevar tare! 


Zlaru! jliiova*» «DIMINEAŢA». 

*» (uziAAiouttfA foarte in »aţa u- 

Iiur «rticoi «părut în pro»* 
n* asupra guvernului BLUM. Ke- 
Iiroâurvui aci cnvAnt cu cuvânt 
din DIMINEAŢA paeagiuj c*| 
mai important: 

Scriitorul Fried* r Kb Sivburg, au¬ 
torul c*rţJl «DJeu eat-il lraur«l»?*~ 
t«r«> • corespondentul din I*ar|a 
a| ziarului «l rankfurter Zeitung. î cuit< 
ţ- pR lira m ai**t *j âr on artlrol 
intitulat -IW* pon|^ j 0 | Blum 

io ** r * ** * pa,ie îi**»» 


»ln pariatvient ca şi in 
■»a*se, guvernul Blum este 
uimitor de solid. Dacă se 
▼ece un moment abstrac¬ 


ţie de dificultăţile econo¬ 
mice şi financiare, trebu e 
sâ se erecunooecă că dela 
stabilizarea francului de 
către Poincare, Franţa nu 
a avut un guvern aşa de 
solid. Tot mai mult, opinia 
publică ar© sentimentul că 
d. Blum esta «de neinlo- 
pentru a guverna 
Franţa, căci azi asta ne¬ 
voie de două lucrurii în¬ 
crederea mas«elor şi a ca¬ 
pitalului.» 

Oara germanii sunt aceia cori fl 
elogiata pe d. Blam ţi guvernul 
Mw, mn înţeles perfect raţiunea dl 
ttramorfrjr. 


Se împlinesc acum doua zile, 
de când cercetările menite sâ 
identifice pc autorii stupidei a 
grosimii dela laşi, ou ajuns la 
un punct mort. Ultima \crsiutie 
era că se examinează petele de 
• sânge» de pe o haina u studen¬ 
tului CARPEN. Dar rezultatele 
acestui examen nau mai fost 
date publicităţii, probabil fi*nd- 
că nu mai prezintau nici un in¬ 
teres... Parte din studenţii ares- | 
taţi cu această ocazie uu foşt e- 
liberaţi aseară şi azi diruineaţâ 
şi fără îndoială ca in cel mai 
senrt timp vor fi eliberaţi toţi, 
jar naratei cu aceasta, imunda, 
ignobila companie deslăuţuitâ 
de presa jidoveasca împotriva 
tineretului studios naţionalist 
pe această temă, par’că o fost 
tăiata cu foarfecă-. Nici o fili¬ 
pica n a mai apărut in ziarele 
ft *b**i. împotriva 
«nOROŞILOR ATENTATORI» 

CE IBSEAMNA TOATE 
ACESTEA? 


fost nici studenţi si cu atât 
m»fi puţin naţionalişti, toa¬ 
tă gălăgia făcută in jurul 

*titeşstafiiluj politice a fost' 


timcle constatări al© 
chetei. 

Cum rămâne insă cu 
ceia cari în persoana stu- 



JS}? ™ 1 , * d^uUl u,,o 

«lulul * • V primii 

«dutul calomniilor din vart r » 
biitifţnmloi- 1 

pHor SC ‘ >J “* 

Maiorului Curţii i 

W« U .U„ 

j i" ru «Siârttf** u 

dotu de urti^i l 

France»*. ^ “ °l ier * <-o u > 


Becuvet. dir^etarui grri0 . 
T * ** C * U * protictpet U lucrării* 
«Cc mfrrtHţei Internationale Ur*otare, 
flsla bru^lles 

Tstnan4ndH.se lucrAnU înapoiat 
1* («piU/4 reluĂndu-şi ocapawie 
cw inapoisrm a-ssU * mc 


d*i»4*lto dm direct 


tol|. subdirector gnmqj 


Cr st a 4 Ui fiL 


hipui d>7nn ţi 


P» *nt e lok <H poDUtar ) '' c ‘j£ 
Păsat, 


futHJ 0 ** 6 lara * 

f unda împresur, c h t 

ttr ' in c v *+* 

lr„ ,„i“ Z2 ^ ^ 

TirU. \ Z umo .' r “<*" nlr 
■ «mr, nu încercat 

um dupg cum ar fi du- 
uuţtri, tineretul 
tiu punct de 


opiU) 

r, t duşfj, 

•'lutlios fâcimdu m 
•> m.*ro dm 


fo poate 
•Sc«u... 


popula 
(•><.« din 


•imenlcic ,, ,/ ul 


oinprmia ro»cn- 

nrăta c ă ţţ u 

1 ! OUIi > 


Le Paris a aparul d© cu¬ 
rând, mult aşteptata carte 
• d-lui MIHAIL MANOI- 
LESCUi ir Lei §* arii U uimise». 

Subliniem numai deo- 
camdet* «cest eveniment 
«-•«ând *e-| comentam in 
ctvăid, eşe cum ■« cuvine. 


un hlntr cî * - 1 . a persoana stu- 

. ^ 51 C ®J ®f n au ° ro- ! denfimii române inocente. 
JJf 3 ? ^® st b,uf ! nau cu-jau ultragiat însăşi imagina 
raiul sa dea publicităţii ul-| Tărij de mâine? 

Spania este naţionalistă 


Politica Italiei 


HotAr&rile raar«Iai con» IU a fa»* 
ciut *unt comontat* !ntr*«ga lo- 
mo, oftol ol* nu imprwionoarA nu¬ 
mai prin oonţinatuJ lor, oi «i prin 
tonacitatoa •l»loro»UcA, onergia, por 
Acvnrouta ou car* •* »U* ci vor fi 
urmilrito. 

Câta deosebire înlre hotărârii* 
Uatioj foMci.si* «i boturârile Iullei 
giollltieu* do neam cincb»pre»»3« 
ani. Biata ltab* inuiuto do Mu»«o- 
liuil AdovaratA conuşoreoşA intr* 
marile putori. Cm* «o uit a la uo* 
toi» oi. ia protoatole oi 1 Cin* o lua 
in şoamAf La Verbalii*», Tigrol. 
Lloyd Goorgo ţi inAlAoţul Wilson 
râ*««t‘r4 cu pofta când Orlando — 
ca »4-i intimidozo — plocaa* trân¬ 
tind porţile, cu «cola» »ucce« ou ca- 
r* 1* trânti»* yi lnn*l Brnliauu a 1 
nostru. 

A»ta»i lucrurile N*au schimbat 
Ciucieprozcce ani d* fo»cism au 
transformat Italia într’o maro pu¬ 
tere, temuta, rospoctatA. admirată. 
Acum un an Italia a cuoorit Abi- 
siuia. a iMvitu lumea yi —conace e 
nmi grou — a roarnn» atacul perfi¬ 
dului dar invincibilului Albion. 

Aşadar marels con»(liu a hotărât: 
1J intensificarea Înarmărilor; 2) io* 
lizai'oa cât mai grabnică a unei e 
couomii autarhice: 3) strângerea re¬ 
laţiilor cu Germania; 4) încurajarea 
Spaniei naţionaliste; 5) menţinerea 
poziţiilor italfeno in Mcditerana 
Este un program iudrâ?net. război¬ 
nic chiar. 

Italia arată clar ca na se teme de 
înarmările britanice si cu interesele 
«i vitale sunt in Mediterana. 

Este justificată această atitudineT 
Fireşte că da. Italia este o penin¬ 
sulă «câldatâ po toata imens» Iun 
gime a fruntariilor ei maritime de 
MediteranÂ. Mediterana nu e pen¬ 
tru ea numai un drum de trecere 
apr* un imea» imperiu colonial — 
cazul Angliei — oi viaţa ina&yi. Aga 
dar Italia nu are de alea: ori * a- 
tât de puternică in Moditerană în¬ 
cât «A iD»pire r 0 »poot chiar celei mai 
mari forţe maritime ori e v&#&la 
Angliei, aya cum a fost inainte de 
fascism. 

Dar o asemenea atitudina are o 
dublA consecinţă: In iotorior încor¬ 
darea tuturor resorturilor naţiunei 
pcDtru a înfăptui rotativa indepen¬ 
denţă economică. în exterior cu ori- 


os preţ vletorl* oaţionalistA In 8^. 
ota *1 Înţelegerea ou ReichuL 

Victoria ruyilor în Bpaniaar p*. 
rlclita poziţia lUUaoâ in Medii*, 
rana. doaceia faaeiamul va 
•forţftri uria«o pentru izbânda |„j 
Franco. 

Dar cum »A poţi vorbi tar* în M*. 
diterona când ai fi în confliot cu 
Boicbul! Do aoi necesitate* un4i 
înţelegeri cu Gormani*. Gu o* p r *ţţ 
Poat* chiar cu preţul abandonării 
Austriei. Manif**tAril« politicei 
muauoILniono sunt elocveuta, Decla¬ 
raţii categorice oă Rom* nu •oco¬ 
leşte oportună restaurare* H*b«. 
burgilor. Afişare* •entimentelor d, 
prietenie faţă de Gormani*. 

Usiu cu privire la Europa C«a- 
trolL 

luseamnă aceasta o abdicare 
Italioil 

Nu! Putornicii nu abdică d* r în¬ 
ţeleg. Actuala situaţie din Auatri* 
□ u poate du r a la infinit. Ol mal 
mare om politic al lumii, do la Bi*- 
mark încoace se retrag* trept*ţ 
dintr’o poziţie car* i-a adu» imen. 
ae Toi oase, dar car* nu mai poate 
fj menţinută de cât cu riscul a n *i 
încordări la extrem a relaţiilor ita- 
lo-geruione. Cui ar folosi această in- 
cordarel Numai bolyevimnului. 

Dl* aceia «â dăm cuvenit* impor- 
tanţâ hotărârilor Marelui Conciliu 
Fascist. Ele înseamnă o dată ia po¬ 
litica atât de maleabilă, atât de a 
bilă, atât do tenace totuşi a d-lui 
Mussolini. Politică oe se încadrea¬ 
ză minunat in tradiţia naţională 
italiană 91 c&re a adu» Italiei pr*. 
stlgiul 91 Imperiul. 

PAUL MIHAIL 


Ceiiţi in «Buna Vestire» 
de mâine 1 

„îndemn la descifrare" 


d« d. profesor MIHAIL 
MANOILESCU 


ORA 2 


ii 


Legea „deplinelor puteri 
oe punctul de-a !! adusa 

în Parlament 


■i (Roilor), 
minirfd 


SAL.lMAXCJl 

TJ ia n ttv<€ * ——,«• • 

1 vritoriul „fţ ni actual meu 
tr muht suveranitatea na- 
(iirnaligtllor re pir tlnta tio 
In ni aii din întinderea Spa¬ 
niei. 

\amarul locuitorilor de 
pe teritorial ocupat dv na¬ 
ţionalişti este de /.? milion 
ne, in ere m e c «r subt domi¬ 
naţia guvernului din I a- 
losscia ne afla ti milioane . 

Recolta pe teritoriu / Spa 
nie* naţionaliste emte de 
Bl milioane chintale de 
grâu, ig r pe teritoriul gu¬ 


vernamental de Ifi milioa¬ 
ne chintale grâu. 

Spania nafionaliată pro¬ 
duce anual l.tlOO.OOO tone 
fvr t iar Spania guverna¬ 
mentall.oOO.OOO. 

Producţia de aramă este 
in întregime o» mâinile 
naţionaliştilor. 

Toate ziarele naţionalis¬ 
te publică ari o statistică 
oficiala, ca răspuns ta o 
declaraţie a guvernului 
din Talent'la, care afirmă 
că «bogăţiile reale ale ţăm 
rit * sunt in mâinile guver¬ 
namentalilor. 


Se ştie câ de multă vre¬ 
me, guvernul d-lui Tătă- 
rescu, pregăteşte O LEGE 
A DEPLINELOR PUTERI, 
pe baza căreia ar urma 
să guverneze după i n- 
chiderea Parlamentului. 
Acum a început să circule 
toi mai insistent şi mai 
semnificativ svanul că a- 
ceastă leqe va fi trecută 
cât mai 


Disperata situaţie 

a guvernului din Vaiencial» 


merâ şi Senat. 

Din această cauză, au »»•- 
oeput să prindă fiinţa in¬ 
certitudini asupra duratei 
actualei sesiuni parlamen¬ 
tare. unii începând a sus¬ 
ţine eâ nu var fi inchise 
corpurile legiuitoare la ÎS 
Aprilie ci la ÎS Hârtie. 

Iu momentisl de faţă se 
. , examinează conatituţioua- 

curând jorin Ca- j liţato g l Pfl n „ ro ectale. 

Nici o lojă masonică 
n’a fost desfiinţată 

saşr^^ia! arsssfctîsă: 

tor'i noştri că până astăzi ţi uni verbale care n'au a- 
nicio vut nicio acţiune practică. 
Io|o masonica d,n lara. D eci. lojile ^son^e 

continuă a activa, in ţara 


Nu numai atât, dar ştim 
că hotărârea quvernului de 
a desfiinţa masoneria in 
ţara romanească, nici n r 


format obiectul unui jur-'ta,.^ | 0v . a 


noastră, nestingherite de 
nimeni, contrar celor afîr- 
cu privire la desfirm 


^ prer . P- <**>**' Mărim*™, 

p »«Wretor dr ia ia(cr H c, a 

,n cu ^ uJ wiî pr d. Gh 
Ifllărn-M u, ^rr^ediotrlr coa«ili B . 

>» ministre dr inîerae, m- 
P r h rezultatelor ©omplef« ule o- 
|H?foţ»un»lor de cv*cnarr si iu- 
ctMUerc a înmincioj- *ţ n (!eateăli 
dim CapHmlâ şi dm ' *** 


AIA DRW, y J n y.ilmcta rste 
iminentă 0 criza dc regim. Dorlnţu 
c»vi moi tjrjdton re o gurcmvlu, r»tc 
*d tr mute l Q Ifarcchmu. Se opun 
ln»ă autorităţii caţoUiHr. j jur«Iu* 
cso/m/l 8 (ti zafif şl ir ca lansată dr 
pi’itul dr radio Valtncvi, <atr con¬ 
firmă zvonul cd t4 crr4 %mcdlato 
tragere l a răspundem a Iul largo 
Vabalero ft « QenWnUdor care au 
dus lru.v -U comuniste la d^?a»fru/ 
dr mtiizi. 

Ziarul comunist ‘L tt Ba> 

alia?» din Baroslon;* cere 
demiterea lui Lnrqo Caba- 
jero ş. a guvernului din V». 

s * */' rmĂ ca Ur »° 
abafero a făcut toate pre¬ 
gătirile, spr© a pute» fugi 

.ÎMI* ?• Uf> 

* uh nresiu^ 

ed nemţi ei sta-l^ij ^«ITaregonaspro 

« .. . . i s?"X***5*°- 

,< atarv , „ ; pmrir u ,HtţS. 


dentul lui *D a i I g T e I e. 
graphm. este mai critică ca 
oricând ist Spania comu 
nimfă. 


H inimi ev ui 


D. Tatamscu >a Palat 

Astăzi la amiază, d. GH. 
TATARESCU, prim minis¬ 
tru şi ministru de interne, 
a fost primit In audienţă 
de către M. S. Regele. 

Şeful guvernului a infor- 
maţ pe larg pe Suveran, a> 
sucara ultimelor evenlnien 
te în curs. 


a 


H fA^ULTâsTi^uTuroi 


whlVjVf/Jiffl"* 

âwZuL ^y** 1 ,*^** mmfiUnl ***• d 

d'rtuJi J, l,,rii *■* Uuâ,, ,' I .ron/, i/u/ H , 


că 

fini duc tra. 


/-« U.„( rld w , ălmoia'a', 


D- prob draio 
părăsit sanacoriiil 

»2*«Ş^ fc ‘ or T «AI AH 

• r . 7 vIcii,na trâmbi¬ 
ţatului (talentat politic* din 
• părăsit aseară son a- 


Prelungirea jtari de asediu 

Ce conţine noul proect de lege 

ti! Ai i .i/iai Iml . 


ARTE GRAFICE «tlă|||E SC j^ 


tmti l" m*“ tor «uf 

D-sa rămâne acasă sub 
o#inervai,a medicilor şj 
mult douâ-trei 


-rut loc d.'.orttiut 

c««*« ti o. oi do ull- 


str. mc angmel salTgn» 


1 mente 

cerem pun 


wtie cel 
*•*•» v * putea 
«Pinţa. 


NsUua. oousiliuj ,;u uuuiytri 
lua Iu diecuţic prouMul de | L .g M t , ua 
care »Lar*A de asediu va fi preluai- 
giU» deia U Marti* ]<i37. pâxu ia 16 
toplembria 1*J7, cu dreptul de 
prelungi p* încă < luni. 

Fi orcinl prevede cooipoUnla tn 
bun» elor niililare. criinoie yi dalifr 

pnn arUvoJcle: £4^ 

»-*a. ZH-ZK-m, br^siL 

31*-**^ 326^^7. 3^-^, 

417 '^ 41 ^ tlM—19.>—ăjrr. _ 
oM provă.©»* ia codul gvun] Regele 
Lai ol al doilea. 

•}. u«utu.„ In comiK-liDi. iu.un 
Wor maiUro infr.ctiunil. pr „ vl 
.rlio .-l. J»- itH ,i ,J:o 
cod. 

tmJ ii ,* CJUVU , 1 ' VA<i in Ϋs- 

tan-,ulor mâitace loaf* mfracţiuniu 

WC : <90. -t»» »l l« ,|iu ao«ln4 

2LÎ d ‘' Hl ,el * M-K ÎS 

arli^olei* de mai «n« 


Io. 


TELEFON aJB&BB, 


Redactor 


plică aia. 

I loqif 

infracţiunii, iu 'fw’l ' i2?** 4,c * f “” î ' 

- *«1 publice. 

responsabil . VToLĂSîuc^l 


«voiue iuaiuica promulgaşi a«e»l*| 
I^tl, lot in»t*ot*lor militar* ij M 
vor docUns competenţa judecării 
1 direcţiunilor prevăzute io artico¬ 
lele de mai su*. 

Când lii»taoţeie civile vor Judeca 
infrzvţittuile prevăzute ta textele 
arătate, «pulul ministerului public 
prin der» rare de |* dispoziţiile »rt 
yi lÂt codul proreduri] peaaie, 
vu»prndă liberarea prevenltuluL 

masurile pot Fl 
înăsprite prin 
DECRET 

Câţid se constată îmbră- 
carn ntea comună la mai 
mul le persoane cu semni* 
f icafz a de a aparţine unui 
partid sau unei organizaţii 
cu scop ur politice, se soco- 
«Şte c a uniformă interzi- 

* 1 ^.° <x- 4 «*epscste or in 

arîm 324 C. P. S j arf. 27 al _ 


ximam dp Pădaapnj 

EFECT r FTROACT|V^!« 4* 1 .f en .ţ ru reprimarea 

Chiar daci Infracţiunile ... VJi ‘ •nfracţiumlor contra ' niş-