Buna Vestire anul I, nr. 1, 22 februarie 1937

Sursa: pagina Internet Archive (sau descarcă fișierul PDF)



mm. 

• 




Z^Z â<’ <ţ»iutrel 
le mutul IVj 

* tiutfVQ^jG 
mufi Sj 
siitiI errţ 


[ *£ | 
[•iein* ; ***—«» “J 
:, dea orKRaixArojjl 
L riSnUek 

:• <],- nul Uf A îflRI 

fc s*5 tt*r 


> 4 celj'fl 

acelol Idcolty---. 


Bieu 

L sun 


D p*009 (■«OTOPOPIsou 

VLADKbou 


il//t 

UJxca, de lupţi 


© pa^nl 3 lei 


1937 


docbunjâ AJxmâruM*cci 


R • d a o 11 « v i Admlnlstraflt 
BUOURBţTI 
Bulevardul Blieabeta ia, etaj II. 


Baâacţla 

l>tr*«ţta şi Adralolatraţla 4-65.82 


ABONAMENTBi 

Comonola urban» . . ■ 700 !•» anual 

• Comunala ouburUana 

şi rurala . . , , , 500 „ . 


Contemporanii lui isus 


^«arataaw*, 

Apărem i© umbra a doua morminte a • 

** »nfa«n^ «*© cutremură. căror y| or># ^ înc<> _ 

t>«r * căror jertfă şi credinţă mai nr«Mi B A , 

.Vii *uutera TormaJ ai niciunui grup nit i.* °? iC * * e le * g «' 
t câţi.» la acest riar care a u murit^ndva”*^'^-. 
id«- î" «" ,dc,n v “® m"re po.te noi. înfăşurata'iEu. P*°£ u ° 

jr-rjar" 1 * v "‘ - 

.*& qstsşx: a sus&s a “aa- r 

w r,»rielal unc, românimi de câteva ,„i|i <milc de oameni** * * 
l iiudca se poale ca o m«n« de gticjeftari, câţiva tiâeri no. 
lirici Ierandat ţineri care au început si se descompuni in a-leol 
tarea porto olmlu. subsecretarial, ,i tot atâtea lichele »i c^Hi 
M „ i, h.sat prea pu|.n atins, dc moartea a doi din cei *apte “de" 
rrccrsfi — 

Dar toata suflarea romaneasca - liindci triplele specuucn- 
Oh» «*P ,ro nnrua 'l ,r,u P ,e i c - « broaştele - , trăit o nouă .p^ 
ca de neam — acesta-i udevarnl — in uioariea care pre moarte 
calând. u strmt Sttb greutatea ei toată micimea toată nedemni- 
latca toata laşitatea regnului de roluc ce ne desfigurează, 

..Jntr o \ iaere seara cineva, acum aproape două mii de ani, 
â deim>u>trat ca se pozite muri pentru neamul omenesc. 

lot intr o V mere,. fiindcă Vinere Sfântă rămâne, şapte tineri 
cu doi raorfi printre ei, nu demonstrat ca se mai poate şi aau mur/ 
pentru ocara ui acesta 

Duri -Ori de câte ori am fost in fn|n unei jertfe legioanrş, 
mi-âui >pus: Ce Îngrozitor ar ti, ca pe sfânta jertfa supremă a ca¬ 
marazilor noştri sâ se instituiasca o cm»tă biruitoare, careia să i 
«e dc>cbidâ porţile către viaţa afacerilor, a loviturilor fantastice, 

• îmbuibărilor, a exploatării altora». 

Aş*. grăeşte, la flacăra catafalcul ni, ultimul ordin de zi al O- 

jBUloi NoU. 

<i spuue mai departe Omul Mou* «i>© înfiinţează începând de 
o«tui «ecţia Moţa-Mariu, cu lozinca» Totdeauna gata de moarte, 
ftiuflutrul color care o compun nu va putea trece niciodată d© 

«OjOOOi. 

f ii/UOOl Superba apoleozu a jertfei, dumnezeeac evantai pro- 
refaci* c«r de trupnl înaripat al col.*r doi 1 

In lacrima care îmi d& — ca muuu Iu pivpt — întâia oară 
căral aşez un rând pe hăriie, eu văd irizat in zcH de mii de raze 
tot Răsăritul care va veni. 

Scriem «u faţa ia aceet Kusarit. 

Scriem ou fruntea luminrttA de nimbul Lor. 

Opinia publică, acea veche prietena o omului laş, dopre care 
Paical spune că e un Sfinx cn cap de măgar, pentru noi, aceasta e: 
Moartea celor doi, şi a tuturor celor ce ><>r veni după dânşa. 

Nimic alicei a nu ne interesează. Poate nu vom putea fi uiit' 
tre cei 10.000. Poate nu vom putea fi eroi şi martiri. Dar »ă se şiiex 
suntem oameni corecţi. Cine spune altfel ne calomniază. Şi-l ru¬ 
găm uunmi să o facă la lamina zilei. 

loute iubirile despărţirile noastre au fost pe motive de co¬ 
rectitudine. Corecţi rămânem şi cu moartea. 

Scriem cu faţa la Răsăritul Ei. 

Scricin străpunşi de gloanţele lui Moţa şi Vasile Marin. 

Scriem ca să ne citească şi aprolie din mormânt cei doi con- 
jttmpornui romani oi lui Isus. 

LrRAGOŞ PROTOPOPESCU 


dosea ae Mtiun tw r\s* A 


NEVLUKVL DLL A HACAV 
Intr'un articol din liarul lui A'lcois# 
Flit petru. Evoca nedemnul dela Bac&u, 
tnvArtilul dv răgind, Gri&ufi FiUpvtcu- 
Hătură, spumegi gelos pe automobilul 
gl mai ulff uniforma ministrului spa¬ 
niol. 

Ascultat l-l balele: tDlpbmatul u r fi 
putut purta uniforma militară pe front, 
luplând pentru triumful ciutei jt» care 
o apără*. 

Lxact cum a făcut ambutcatul «oj* 
tru in ivlă, in frunte* b/tgudet de nii- 
turăton a oraşului Bacăuf 
Articolul tDrepmlrt, r semnat: L. n. 
(Iauu mintali/. 

LENEA ANTl-RLVl HON IST A 
Cel mai ac lip ziar anti-reui/ionitt t 
DrepUtuo. Sc r ts de străini, el ar acnpa 
. chiar dacă n'ar apAr‘ca, ceutce o face 
chiar acum cind apare In ti «<m- 

UllitnuJ revizionist român descoperii 
U Popularul oficios, a ihhăil llunot- 
fcfcu. Dinir'un aldin care nu poate 
*l*t» âsr se poate injurii, reiese ci se- 
român e I nfetes cu uniuni — 
$ ^ uoizionlst feroce ■— fiindcă nu 
*• leşinat l a upanţta in ţa'ă a 
de AtholI, ou tooa'ăţele ei de 

hait dai şi unde crupjl 
AUi reluj s semnai: L a. (Leme mus 
[ *ă>* 


Burta Vestire 


LEGIUNLA STRĂINĂ 

Ut Si IN ti AŢA MUbliniaUt pasau ide din 
memoriul emoforiUtUors in care tr cere 
t/uvemului ţi pariatului sonerpie. tena¬ 
citate. IntlrdsnetiLă, risc, feri fă, Inlru 
apărarea democraţiei el pentru disini. 
pnrsa ^extremei drepte», 

N unlem in/i>r>na(i nt *’u #1 hotărât 
formarea HMi UspiutU de •coluntarh 
sub comanda lui Larpo Cabalero Ollo 
Sossu. in cure din primul moment ţi 
cu arăntul lor cunoscut suu inscris t oţi 
BlumenfeMl, UrounsteinH. Braniştii H 
Jidoecnit di la pMevărul* cari ou cerut 
să fie trimipi In rflndurt la me¬ 

diul • sediului ». 

Nu «* uta cd mu to r»ni rămâne piatră 
pr piatră din toald lepionoraţ 

SA -tSx O .uXI umlhw umlhumhhrţ/m 

PROSTUL OUA P.-NEAMŢ 

Cunoscutul erou al lui C armgeale N. 
Curanda, n înviat la P.-N*amf, unde 
fiece drept bărbatul cel mal biue tpu- 
(irait şi profund (ridicol) din parboul 
liberal dm localituie. şi face declarafil 
la propriul tău organ: Inbuuuireo. 

<kii-ar fi şi mie lesne să mur sub hai¬ 
na unul naţionalism Ipocrit şi fals. dacă 
naş avea couvingciva cinstită }l de ut- 
iofrAnt... ele. ric.» 

Dar cine ta roagă să mori, Gagamifă 
Curundachef filai acolo, câ Aăi bine, 
m tnfrântukl (in dobitocie), prost con- 
oms da tLslră-N**mf1 

DOCrOKUL tARA VOE 


lutr’o vreme când atâtea ga¬ 
zete nu au nimic de spus. noi 
din sufletul nostru încărcat de 
o lungă tăcere avem de mărtu¬ 
risit o navala de gânduri lumii 
româueşti curo ue aşteaptă ne¬ 
răbdătoare cuvântul. 

Rostul acestei gazete este insă 
sâ pregătească o viaţă românea¬ 
scă inai frumoasă şi inai demna 
intr’un Stat uou reclădit care sa 
integreze aspiraţiile româneşti 
în ciuda meaiocrităţei de astăzi. 
Dnr pentru aceasta avem dc im¬ 
plicat o operă de curăţire şi de 
desiofcctarc a spiritului public 
de miasmele pe cure lc-a răspân¬ 
dit până uzi in atmosfera noas- 
tru publică presa înstrăinată. 

Nu numai cu iu fiecare zi stră¬ 
inismul se infiltrează prin mii dc 
mijloace in mentalitatea publicu¬ 
lui, dnr aiuiige să falsifice chiar 
şi noţiunile iuudmiiciitulc dc stat 
şi de politică. 

Românii nu mui ştiu ustazi 
exact şi limpede ce este Statul 
românesc, ce drepturi are el şi 
ce drepturi uu Rumânii asupra 
/ut. Ki au pierdut însuşi sensul 
misiunii istorice u acestui Stat, 
cure a ajuns să fie întunecat şi 
diluat intr’o serie de noţiuni ju¬ 
ridice abstracte care duc la un 
egalitarism absurd intre Români 
şi pleava străinismului strecu¬ 
rată iu viaţa publică printre pn- 
rugrulcie tratatului de pace. 

Românii nu-şi moi dau scunio 
de dreptul lor absolut şi exclusiv 
de a înfăţişa ş» de a controla do¬ 
meniul culturii şi al presei ro¬ 
mâneşti 

lur cut priveşte viaţa econo¬ 
mică, in care străinismul este de 
mult triumfător şi stăpân, Ro¬ 
mânii sc opresc cu timiditate in 
iuţii celor mai mici piedici, fiind¬ 
că Slutul in loc stU ajute aste mat 
totdeauna de partea sif&tntlor. 

Iată de ce. cea dintâi opera de 
făcut de uu ziar menit să des¬ 
chidă drum larg viitorului ro¬ 
mânesc, Cate o restabilire dc drep¬ 
turi pe seama Românilor, lu toa¬ 


te domeniile muncii şi ale gân¬ 
dirii. 

Această restabilire da drep¬ 
turi uu se poate face, insă, fără 
a face pe Români conştienţi de 
existenţa şi temeiul acestor drep¬ 
turi. 

Rolul galetei noastre va fi 
tocmai acesta. Noi vom reaminti 
în fiecare clipă toate deficien¬ 
ţele, toate lunecările şi loute re¬ 
tragerile pe care le înfăţişează 
români mea iu propria ei ţară. 
Noi vom lumina şi întări sufle¬ 
tul române,'*c cn să-şi regăsească 
vechea Ini putere de a rezista şi 
de a înainta. Noi vom face pe 
Români 8a se creadă dm uou cc- 
i.ice sunt şi cei ace nu trebuiau 
sa înceteze de n fi niciodată: 
ctitorii fi slApâmi acestei ţâri- 

fot cc stă in calea acestui ţel, 
tot cc slăbeşte statul românesc 
şi românismul va fi combătut de 
noi fără cruţare. Concurenta pe 
care Românii fi-o fac intre dân- 
fu, prin partidele politice, care 
ruinca/M prestigiul elitei noas¬ 
tre conducătoare este cauza de 
căpetenie a slâbiciunei noastre. 

Lată de c© alături de tinerelul 
bun şi sănătos al ţării vom com¬ 
bate partidele politice in însăşi 
esenţa lor, car© i uscam tiu divi¬ 
ziune si umilire naţionala. 

Caua atâtea alte ţari in lume 
şi-au găsit druinul spre forţă şi 
spre înălţare numai trecând pe¬ 
ste sfîiramhilurile purtidismului. 
de ce *ă fim noi printre puţinii 
intâr/.inţi aj vremei care mai 
stăruie, intr'un sistem politic, 
făru virtuţi şi fură vitalitate? 

Când viaţa naţională se clă¬ 
deşte astăzi protutiudciii pe 
principiul Statului totalii ar si 
unitar, reprezentat de urmatele 
politice ideulinte şi ajutat de 
participarea directă la viaţa Sta 
tului a corporaţiilor economico 
şi culturule. 

Din toata ulcătuirea noistră 
politica noi, recunoaştem o sin¬ 
gură instituţie pe care nume nu 
o ponte schimba: este Monarhia. 
Monarhia tio ® îngăduit prin 


S rincipiul ei de continuitate şi 
e autoritate să străbatem epo¬ 
ca politicianismului celui mai 
auarhic şi mai inferior sufle¬ 
teşte fără a compromite până 
azi insuşi existenţa ţării. 

Daca nu am fi avut Monarhia 
— şi am trăit doar cu toţii o a- 
iiumită epocă de eclipsă a Mo¬ 
narhiei provocată do 
l.ticianii noştri — PAJLnDELE 
AR n SFARAMAT DE MULT 
ŢARA. 

Cu atât mai mult. Monarhia 
este astăzi şi garnuţia şi înce¬ 
putul lucrurilor bune, eu cat cu 
ea este întrupată in persoana u- 
nui Suveran, ale cărei scâotei 
de gândire şi de iniţiativă pot 
face Să se aprindă luminos toa¬ 
te câmpurile vieţi» noastre na 
ţionalc. 

Iu viziunea noastră asupra 
viitorului. Monarhia este meni¬ 
tă sa prezideze murea transfor¬ 
mare naţională care va duce po¬ 
porului acesta spre o glorie paş¬ 
nică, pe care n’um mai cunoş- 
cut-o până ustuzi. Prin deosebi¬ 
re de celelalte regimuri noui 
din Europa in care Monarhia 
este absentă sau estompată, /a 
noi — potrivit celor mai bune 
tradiţii ale poporului nostru—Mo¬ 
narhia este menită să străluceas¬ 
că cu atât mai mult cu cât regi¬ 
mul de mâine va fi mai unitar 
fi mai totalitar. 

Pe aceste linii vom urma zi 
do z.i acţiunea uoastru. Nu vom 
căuta să plăcem publicului, ci 
să-l servim fi să-l instruim. 

Sâ-1 servim prin sinceriiiteu 
noosira, prin adevărurile uitate 
pc care i le vom spuuc şi prin 
însufleţirea p© caro ele o vor 
trezi intr’un popor sănătos, bi¬ 
necuvântat de Dumnezeu cu 
toate darurile lui . 

Urmând această cale vom a- 
* unge cu conştiinţa impaoata la 
ziua cea mare a triumfului ro¬ 
mânismului tânăr şi verde, la 
ziua când voin putea aduce nea¬ 
mului acestuiai BUNA VEb- 

'1JREI 


entru o ţară năpraznică 

i'acera astăzi o aouu gazetă. A fo#t moarta noastră — a Iul 
Drago? Protopopencu >i o mea — să facem până astăzi mui rauite, 
ca aa vina lotuşi nn ceas când să ne găsim în faţa acestor ziar© 
streini, fără niciun drept, fura acel drept măcar p© care n»-l ron- 
lerea cel puţin piatra dela temelie unde numele uoostre sau în¬ 
scris mai întâi. Şi naţiei două coudce care pot avea orgoliul sâ 
spună ca destui cititori le-au acoperit cu favoarea lor, uu rauiaa 
un timp pe drum, interzise, ca o floreta care io mersul e» oricât 
de uprina, se. izbeşte undeva, de pământ — un obstacol pe t are 
nu li crezut... Dar cine nu renunţa să meargă mereu mai departe 
şi cunoaşte astfel legile tor. ale unei vieţi de lupta, beat aproape 
de un miragin pe care nu ştiu bine daca un om l-a atins vreodată 
in vioată uşa cum 1-a vrut — acela in sfârşit care uu încetează »A 
vrea. pricepe doaigux ca nu-î este îngăduit sii-şi imparţa jirea 
mult privirile inupoi. Regrete, melancolii, ruina unor iluzii —• 
timpul a avut grije să lc repare pe toate puţin, îor «stazi, după 
mulţi ani da zile, când iaca răscolesc un lond bogat de multa pne- 
tenie raniţa, sunt obligut să mărturisesc câ uiun suferit puţin, ci» 
o despărţire, in orice caz, cu adevărat tn'n durut, fura *u ştia insa 
duca, din toate astea, v« mai fi rămas «cum mai mult decât o 

biata umintire de fum... . , ... 

\h vrea totu.ş uslăzi când întâlnesc din nou prietenul vechi fi 
constaut, cititorul, adevăratul prieten, şi-i întind i*răş mana cu¬ 
rata pe care o cunoaşte, aş vrea sa-i spun uumm lu l - e tot c« 
mu interesează mui mult - că NOI am fost loldeauua corecţi- 
Am fost sălbatec de corecţi: nimeni - subt gravă pedeapsa! - nn 
vu îndrăzni să afirme contruriul. 

iar dacă am plecat de ici sau d« colo, dacă suut câteva uşi oe 
care ştiu bine câ le-am închis c u o linişte desăvârşita, nani fâ- 
cut-o decât atunci când am simţit că ceva se mişca dedesubt, că¬ 
zând, subt picioarele noastre — in zadar am Ii vrut noi an fugim 
in nori — cu uu singur cuvânt, o lege de gravitaţie, probabil, e* 
singura, ne-u îndemnat sa nu rămânem pe câteva locuri surpate. 

Dnr să sfârşim... S’n terminat. Şi nu imena burete sa şteorgo 
acum mai mulţi ani de decepţiil Dar iată chiar, că iiMăzi uni spun 
mui uiulti ponte ca nu a fost ruiL, daca am stat puţin la o parte^. 

Rezemaţi de gândul nostru dintâi mai Atenţi poate pesie o 
lume care ne amesteca mai puţin în fierberea ei, nc-a loat aşoi sa 
surprindem [«urle curând vanitatea unor sbater, lira Wfo», »» ““ 
o singura dota an. simţit cum ţara cobora trnd,ta peste soltetal 
nostru da tineri... C« i-am dat noi ponu ozijf Articole dm .iar, a r- 

ioseii altfel decât în cort.tanele b.urocr.ţ.e. son fc 

Monitorul Oficial. O contopire cu neamul nu 8© poate sa * 

decât in suferinţa, in chin... . . 

Sunt uiulţi tineri Români cari au priceput in sfârşit, au in- 
cepul sa truiasco tervent acest imens adevăr - ?. dea tn+ a cam. 
după gestul care şe îndreaptă natural acolo onde se pălesc ie*- 
tinele noastre 

ţar din ucest tineret uu», «i Sitz .V ““îf* mStade*^ 
cărat mai «Ies ,i care se r.d.că pe erensme d ® 

oasu de răni —- cu ce ochi ţ« P irnrată poveste e«te aceasta 

^rii?Tm^ui e o«Sk“»re e “ ^ 

SfftţS&'dUS Stt&SX buchet de 1«cM 
ncestc orbitoare ,i exultanta lonuni. 


aceste orbitoare ?i esMtan^e iom.n. ^ 

Facem aştlel cel ^u colţnl nostra iuuli • 

drum bătut de otăteu rfperi — T ’»" na a ‘ 


ţară năpraznirif 1 


TOMA VLADESCU 


fariseii demnitsti) mtioiisle 


In cllptlt acestea * încordare subită 
alegătorul runo are de ce si răm 
perplex : oamenii de paie ai bancherilor 
iidooi, eroii falimentelor politice frau¬ 
duloase. miluiţi I consiliilor de adndnla- 
trafie ai întreprinderilor coloniale dm 
România fi patronii celor mM infecte 
cuibare de trădători şi de spioni b^ute 
morale cu dos&oărflre vaeruibih la orb 
C v atingere ee aduc* nu numai presti¬ 
giului dar fi nevoilor celor mai ouate 
âtt românismului tncăluşat. geu pome¬ 
ni, peste noapte apărătorii demnităţii 
naţionale ultragiat*- 

im putea să deechidcm ed o paralelă 
foarte interesantă, in care sâ arătăm M- 
tt ,adine a acestor ciudate mamifere ?o- 
, |(1 cc atonei cănd am fost realmrnie u - 
tragiaţi, Har <U către reprezentanţa 
francmasoneria* t* harpegonismulul Oc¬ 
cidental fi atunci când am fost OM A, 
CI AŢI ca popor . in persoana eroilor 
noftri naţionali de către iafăţi^orU 
unor naţiuni laborioase V 
(vrn ina acest lucru nu numai bn lip- 
rii dc apafiu. dar pentru că ne e silă să 
reedităm banalităţi }i 1**"< cunoscute 
dg toată lumea. Totu>t încercarea de a 
nmtltUa opinia publică rămâne. ch£ 
daca ea a rotat din pnmele dlp*. chiar 
daci apărătorii demnităţii naţionale 
sau dovedit terfehtorii ei cei mai fn- 
dâr/Hi. H «hmrt riieca Uitrebiri foar- 
le naturale: 

Care să fi* grisul acestei metamor¬ 
foze miraculoase, mai ales când 
Lb este mo, mul, decât discubihilŢ 
Cam să ne explicăm aceoslă năprasni¬ 
ci şi unanimi burzulniată a unor oa¬ 
meni. cari nici măcar despre dernrUa- 
lea lor personală n ou o idee precisă? 


Şl mai ales oum am putea lua tn serios, 
accesele de patriotism vădit trucate, ale 
unor politicieni rataţi cari pini astăzi 
nau conceput oă ar putea fi aliceoa la 
România, decât slugile plecate ale impe¬ 
rialismului izraelit, dhtrugAtor de pa® 
poara? 

Explicaţia acestui fenomen nu e nu¬ 
mai eimpUl. ea « francamenle penibilă. 
Sub pretextul — eă-l sicum abtl — ai 
apărării verbale a prestigiului naţional 
nk socout. se încearcă o lovituri pe la 
spate împotriva celor ce incarnează re¬ 
almente mândria si demnitatea româ¬ 
nească reînviată. împotriva celor ce au 
dovedU ci ştiu sâ apere flamurii sa¬ 
cre ale onoarei naţionale nu cu fraza 
stu pide ci cu sângele lor tânăr şt generos. 

Ne aflăm, evident. In faţa unei capo- 
<fopere de ipocrizie, a unei intrigi mă- 
estre de cea mai tipică factură parla¬ 
mentari, masonici şţ dobitoce osci Dar 
vremurile eu evolua, intr un ritm pur 
şt simplu galopant Marile lovituri po¬ 
liticianiste cad întocmai ca pietroaiele 
Intr'o bulltoani. Intrigile U lasă reci 
până şl pe cei mai săraci cu duhul. 

Nici odată nu n^-a impresionat ipo¬ 
crizia făloasă a acestor feciori de slu¬ 
gă, îmbătrâniţi in intrigă şi tociţi până 
la măduvă in comprominu/i rufinoasa. 
Cu atât mal puţin ne vom lăsa impre¬ 
sionaţi astăzi, când T*ra întreagă li cu¬ 
noaşte şi când imaginea gigantică şl 
simbolică a Neamului se pugAU/te să-i 
gratifice cu un robust picior (a cele trei 
Utere majuscule dela spate 

nicolae bogdan 












































corncm 

Pilită 



Omagiu Iul Ion Moţa 
si Vasile Marin 

TAXA l/l A 


de TOMfl VLAOESCU 


lttoria fâră străixuSrm « evâreoil 
ri/<*r maestre pul tic* a I nrrgitlral 
ta eh’aud. o» mm cutremur neobl 
Omni/ ai şcueibih/ăţH oeferşlve. un 
/opt s/Aşietvr şi sublim «are truc* 
Pufi» iii IrgcndA. şt foarte nu, or 
tunhioUn deştul d» mediocri m 
Ir». 

lAngh drama dt eroism o •***" 
teiul tinere morminte cu/r l<tai mu 
*'«« IncJiU. literatura oraşională 
Mb tuudo hiperbolică riscă tel «P» 
ră cu timpi* «mild /1 ou .chim» ţi 
fără iu/cUs. ,\e vom feri de el*, ou 
*4 putem tio edi m*x aprvap* dt ră j 
mdlat».fi ohmii A o morţilor acrelor» 
tcuvn-L. cari Mo vorbesc acum, tra 


] iffv mi permitea »i»r in ultimul 
timp rrl-I necăjesc tpunănju -1 oă nu 
pricept am prro mui'i ti* o r*ij iada 
l 4 /o de brumă la /amili Fădim 
oA ochiul lut nte evtarif. ta mar. te 
răsfăţa au #tiu tu rde, irenie, ear- 
eutm pi P* caro, iară. mărturisesc 
tă nu 1/ bănuiam de atâta eroism. 

utile ifon^ prttrte m iruaio şi 
delicat. — di» ti UI* BOuttrc du ota 
td. ca şi. mai tărtiu, de cute on mm 
om imtdbtU. «I oAnd corpul tău duo muritor 
tul de mur şi şlatura ta pu caro » «flute- 
ini. uiiam tt comp-ir au cu m entaata ***"■* plângi. 

xntAţişare u truşmlui uu u debil, •* 9* 
mut fi eresul că ttni tra dai eA-ţi 
ten» wrcodată um elogia funebru 1 


fra an arhanghel lalcnt. 


Ah dar Ion Moţa oo tnai c prin- .... , a*. 

Poftim da ta atinge da areal do- 

meniu : Mo|a davauea dlolr odnlA 
altoi. Totl devenim altul rind aun- 


tra doL t apai lui de aerafiui do uo | 
va mal adore aminte dr car. Troti¬ 
lul lai botari» ou va mal laia Porunci. 
(Khll lui aia da «uraM. de i«arrcâ 
totdeauna »edem cu al întâia oara. 

întoarce eanprâ-n* lu- 
cnioa lor dlo aJU l<mr. 

E totdrauoa o«ur ari ta îndoi sau-, 
pr» mortal- SA-ti carbeaj făptură 
mlad asupra «arâriitoarrl putarai- 
aii; aa ta lacr«me»e*ti ia intclceuJ 
al abaolat; ai «tal da vorba cu ea 
Io «raiul a rea ta oeailit, fl aUt 

de parări al lacrimal 


aiib o altă ii ui bă di» turneu La cure j gş ^ destinul tort mă aşetttd o- 


shxguri au tiveai, aUk de vdoşL 
Tabloul »» §u poate drteru şi aa 
Mi imeereu ş'o facem. Dat ta timp 
tu la era «Mii pumao/d /ura din 
ktmt. umdr te întâlnesc leale tocai 
ţârii* şvurelui şi alt msdrii, abstrao 
Hun* şi principii ş au prAbuşU peş. 
te bittrl* piuH •tmemtşii — ■ dieta l 
uimo* iau aprins ptfad ta moi dl» 
marţi* foc şt mitftl m.n mulţi imuri 
român L soldaţi ai crucii cu In vr¬ 
ăbii* noastre poveşti, au plecai ad 
•perr voluntar tot cm p uh-a *ă mm 
ttUut acolo, pr frontul iberic, co¬ 
muna noastră urna*Hat* runda. 

Au cotul in ar» si rt;bm m o r uM 
imuedit modernă p* carr nimeni 
mtu fi pulul tu lu*ag*ms*. ş» bum 
ţi răi. linii ridicau ta vărful arm* 
tar iduptruite abstracţiuni umfla 


la groapa la cu această căi im» 
ră şi cu acrei eassdei, rin germ meu 
tai de o Ir onor» Jată-md rpstnâsx- 
du-mt uram. melancolic fi luvins, 
că va H feti ta toată fi im/n ta ocva 
gloria şi înalt dt cart, atunci oănd 
m‘n m aprvpsai nl4t de pu 

(iot 

Aceeaşi toartă biruitoare i a In 
frdfit totuşi ta doliul cri mai fru- j 
mo* pr Ion Mo fa şt pr Varitv Ma 
rin. 

Por In cea»ul aresta dt amintire, 
eănd umbrele celor doi morţi te ri¬ 
dică lângă masa mea de lucru, atât 
d* aproape, atâta de eh', ca accente 
eolemue t , triumfale dr Hack. atâta 
J de mult incul m*-e aprenp, imposi¬ 
bil tâ mă gândesc U ei ea ta sim¬ 


te dr hulitorul urii şi gr»M dr bar ’’ *** oamtni evri au fost — când am 
barei* idealuri alr peurtpri- alţii te | Olum»t ulUmo VsuA cu VatiU i la- 

rint - simt că aceste poli de um 

au t ernii numai să mi *Tund rtl 


gătesc pl acum apărămd acolo eăt< 
te lucruri eeeufialc — /)i r»n r u. 
patrie, pământ. IrmhtH - d,„ care 
gunt lăcuit ritemiiălHr om n, şti • 
P* oofăle înalte pveiţU tpinluoU au 
•Arul do» oauirut vti de la mai, lom 
Moft şi Futile Marin. 

tfmt fon paauMj de rond. deti 
pm. ace şli doi martiri ai um ui rdj- 
boi ve*nniar' f n Moţa. cu bontă 
efud * tem •** —. | 

părut a dr două tr*\ on. mea Hhsş 
• •mergi* hotdrâlA. ceva. ta toată a 
htra. 1 reductibil ţi grav dor mni o- 


vxislă Um ddrvă, la ani. In eua 
noastră, tir iu fi latente. gnuuLoip* 
care nu le cunoaştem. Apariţii dr 
nealtorş şi med* Umile bucurii. Im 

acest doliu Imens. 

6ii om tmdrâjni astfel mi sperăm, 
prieteni morţi cari ne afi înrăţaţ e- 
roiul, cri din oânfscul acela fa- 


gn*/,^ cu •• 

Por cădea fi pe$u gropile voastre. 
Pentru ea cui puţin /Uscările cari 
Aţi fu*t să na fi ars inutil — aş crea 


bes u» cap c» adevăr»* gloria*, cu# | UMrddcvăr e A se ridice până Io noi. 

frunte 1 naltă p* tare soarH* îţi re 
parcă ratele cele mal fari 


âhl*. Facil* Marin, pe car* t am 
moecut mai mult — pr>*t*nul ateu 
de şCvabL. - rm desigur alt vm O 
In/cligmiă ascuţită cu v Isrmtdsa, 
bilA tendinţa a* ep igramă, o forma 
fie Utvrarâ c**r,. { deşteptase Hm/uf 
arltlo păruJ la negaţie aproape, r- 


diu drama care vă tngrvap>X din fo¬ 
cul pe care Hoţi aprins, tumul dr 
ierifâ al marilor vieţi sacrificate. 
84 simţim toţi cum fâl/âc peste 
moi viu şi lăut/, mi*trrul luminos a! 
altei Rouubiii — pentru cart aţi 
asurxt. 


il ales pe lou Mo|a 
pal. marele lai tot ard*. 
\ aalle Marin, a tot ao poala fi mai 
ufor. ^i Uilual aa-l poţi plân«e. A- 
grumpe rd u'ai rwajaL n'aJ drapta) 
ad-1 p!ân«L Prin etaU obiar. ddiuol 
era «roaav da dep* *- aol. Ltar 
pria moarta Ion Moţa » elapat do 
i.« I a»a de talgere Un, a 
cu aUta — a* apune - Upei ttf^l 
r manele noastre ral cuie «‘i { 

terminat ih da aurel ni ca Li 
«i «păţiol. a ara etapele şi tăia» 
nicaaiuniie. ca Urcarea lui prin lu 
mo a kat deodaU aripi »i abia a- 
luui aflam oa printre noi a foat un 
ariiauphel— 

Um eonoarnl biae pe Ionel Mo¬ 
to. L-om cunoacot pa pal de flori 
«1 pa pat dc poararic lr«»oiiaro. Am 
eouatatat Inaa totdeauna ea au uo- 
mai eu. dar şi cri Ir «a ţi dc dânsul 
prin pi mal tainica «ubatanU. ro¬ 
mâneau faţa dc cl totdeauna la dis¬ 
tanta. Nu te păleai apropia nici 
udata da banal — tntu*J. «i a>a dr 
prictruueuJ fi omilu. Ion Mato. Cot 
ia cot cu tiue el brxid* o rerloua 
a lai ; dcLa uo metru de tine. el Ina 
o potire ic *>r. 

A ea ae face ad la m mai mied 
Inrdlrarc a domcnialal adu. Ion 
Muta devenea dlntrodald aproape 
Ireal. Domeniul lai era domeniul 
leginoar : adieri ao dumeaiu da per- 
frcU dreptate «1 demnitet 
ne* mol a mo. — dreptate 
tale rn care oeamai aee' ta ari ajuu*'. 


tem attnel In neta-, na emie comp. 
ilar când apun altoi doaprr Ion 
Moţa. InţaUc oo am de pr alta la¬ 
me. OrAII lot da corpU ae dilatau «i 
plumbutao M fulgere ; «laaul Iul 
aer pldurea eu milenii; vurba-1 de 
Juriul ardei ea u devenea trâanet ; 
umilinţa. mAndrle prloeiora; moda# 
cerbiciei atletice, fl Întreaga lai 
a ta lard ee amplifica. fAlfdla parecd 


Era un arhanghel talant Io Ion 
Moţa. Uo arhanghel «ore pasca la 
edpdtAiol aeesto de miaerle ai tdret 
eu sultţo la plapC edrarea ncvdautâ 
pe care pata dreptate, demnitate fi 
credinţi ereied ea pmo tatrd ta 
Utoric. 

De ee ia dua Ion Moţa lu Spa¬ 
nia— închipuiţi-rd sunt onll care 
lotreabd. t . 

sVSJT_- etat Io tarrn ed are copil 




& 


rt du. 
ar fi u 
leaaeA a 
mul. fârt 
prin apaţli 
ch-h-vtL ar 
ptetrtc pult 
D« re Iar, 

• a l^uat fp, 
rll Lui- ‘ 
guta. Iu 
Irna. buf 
In lini 
Ohrtscf 
Da. 4 4^ 

■i oiioţi «l a 


tinderea raruia sa mvara 
um ai iotreba ce-a rdutat 
* Mikall după Sa lan io 
a stat mal bioe iu rar, 
taj e mal dulrc, «l era 
uger! fi eventual putea 

•rUIst— 

tangbelu! Mfhafl 
tao până in a- 
viata oo s ar ruai 
.ini ooi. «I cerul 
H u h mal bol- 
Joi. Aşa corn o 
r»l dr aer achitai 

v ta iu suiri arbao- 
,v ^»sjt dr malt ad-fl 
°* \ pulbere. 
.<*^rrnlt pc la noi— 
I aculpat dr Jldo- 
dcianjat pe Doi. 
tonrev ou Maiţda- 
fard înainte, 
Ifl pr malurile 


\S tu pr 

ri ţt. i 

vi * ^ 


deDRACOş pROTOPOPESCO 

oui rest al. curând dupo bacerea 

Lamei pierdut, al .uprapdiuânte»- 
eulut. 

ih ««nd re ocpldrcrra roum»* 

Lui «I a Lor Lui - flindrâ fi Du» « 
avut- pr câţiva care #d-L plângi 
_ mi sc pare rd braţele crucel «u» 1 
cea mai mare dimensiune pe rare 
ae poate întind* făptura omenea-cri. 

Cu ducerea drarhlad. lucidă, eislo- 
nara. la otoartr. ea absolutul m«»r- 
t«J Ini. peotru reabilitarea to dem^ 
nitate. dreptate creştina «i curaj, a 
unul neam adus dc politici pe rea 
din urma treapta a ncdemoitdtcL 
nedrepte tel «I mişei le L Ion Moto 
i naram na cea mal înalta ea per len¬ 
ţi romaneasca Individuala realizată 
ta câmpul spiritual al României 
moderne. 

El a avat pe marele lai tata. Inn 
Moto din Ordftle. pe sfânta lai 
mint, pc soţia loi iubita, oo I*»mI 
o eroină, pe eopil Ini adoraţi: fl 
dincolo de aceasta familie, marco 
familie legionară pe rare • adora 
fl rare ii adora. 

De ee a'o detaşat ava de categoric 
de aceasta dobll Imensa to spirit 
familie f 

Torni al ca sri-i arate cât de mult 
ra ioadfl in fapta se poată detaşa 
de painâut «i apropia dc el— 

Legionarijtninl a inventat moartea 
româueiiNrâ— Ion Mo|a a patenta l-o. 
A parafat-o ra aigilli cereşti— 
lo absolutul ei. moartea lai ea fl 
a lui Vasile Marin. — cel mai mare 
act mesianic săvârşit de nu rnmân 
singur al ulcior uoaatrc. rata o re- 
loiparare a neamului nustro eo is¬ 
toria. ou gust al auprapainâotcscu- 
lai redat unul ocara mâzgălit, m*u- 
sua) fi teluric. 

Ekt* o nona IrKhliţic io apirit 
dirtata anei pitari delicvente de 
edtva timp ca Istoria. 

Ci acest ultim fel de moarte le- 
glonarlsmul a atrăiiâtut toată gama 
Jrrtfrl ; tar neamul se obligă In Is¬ 
torie. 

Veacuri de acum loaintc. tinere- 


La început 
de drum 


fost roi 

-~rtaa 


ga odată aâ fană pe lume Istorie, i U*. earea fost s religia, omralrd 


nu oaaiai politic A ao numai 


Ikm o vral sd o# dea • supremă 


raradâ halca oo-levantin A ci mrvla-l • «per lenţi omenea*-*. Ră reînvie to 


tul «Mvlcl tari, care-1 va 


aH-rioţeler«' 1 i^y^*‘taica lai*, va trebui 


aă moară pe dlmcoaloolle lai 
Moto. 

Din «loara Nouâ> ao. VI No. 


Iun 


ZIDIRE NOUA 


UN KANT ROMANESC | 
r A apărui in LtUlura Le 


LUMEA NOUA 
Nobila rertata a roiftârel PrcU- 


r>»u «Laanca an TT. Nu. 1 ( a Cftrit wbtUi. V ţaţa * » f rn,n * Mlhall Manullrecu publică 


wum scriau siramoşii 

Despre sensul creator ai istorii 


■ «* să 


.Ltavta Ks'.vLjb»» s 

•o o* Utuum, ri H te p 

imoei te^riUiu maa.rs. iau te» v* n 
tevzu uislw f u a«m^ sa 
pstoulav* vot» U^nd. p» 

«*ta 11 PomhaL Căci Ut^-rU 4.«# 
s*u amm p*a **■ 


teluw 


luă» 


i«T, 


M WTItU*lu CU HgUEWfU tj.j 

rief * >» qrirarnrilr turiv,«|v 
h haWa* 


L 

d aouuf 

«v biusle au te,. Ui 

d a imam, ui gmemi. 
km te. p wumtte is a m 4. 

sn. kpădai tw ce ms hao p 4 

fi a'am pammi d»te 
Isaapatbă ca sbusPIt ^4 
• s*r» râu Iclalm* 4 oritelar**, 4 ^ 
■•ta Aş* ş*mU.hmă mm a lot sa am* 

pteră>.i-« mu hopoum ; <ui ri4s «trilid 
tema' •SpCrsdiUts, Haina dlo at»*f, g, 

tem ter ou mb, *p«v • rortri 

după Uimi m+4 *kr\s. u> IM. Vdba' 
*dr SXJ» u am rup* ,, 4 » 

|l a'a««m şş* 

ăa-âi «oofupţka 


to.pt «x 


lax de 

htesaJ Komâa, m dc ddnult Moar» 
«te («mom chiar ta panla aat Peturteri 
boierii «Wfiri după mult* sbvfa. nu mal 


1-4 de s 


iropa 

bwlw.. Ocrtnvrs («tu beser 
J vtcmd*u p« .«om 
mivis «Ut r.tefc va mXe ta t » t « 

merlleif >i ou r* u Ucprtas 4 »»- 

fuf« paus. ‘ti, <-n»n u, ş t*t iă>. 
os via (11 uu «nul ti ^ w 

k*4 p,ifr imitrc *• 


MJHAtL KOO A laic EA nu 







- L- uutuu iînMM m L 
d4U d dmaatal ăe l M « 

A «s:u o«imţs IpşschA hk.» ţgi. 
fl** *• «ita ta ^ 


ta». Pwup., 


•«de «|* 4 


U**|s 

a stmărl In 
rtlu» pubb-t, %w>g>w 
gtatp itavd tb»r 

*ull» vMW 




d «ia 


I»« 


mb&m 

m u 

la.* 


•*v* Wri^V'ib. L'aflai, «g| 
vit ţ iî p7!f- J l - 4 V * » * 5 f 
l*U*. 


b u Asi i.l« 11 , 
pisg^Ui ăi« -J îstptrf ri« hu 
4 âw.ter dc w « •trii, <I ^.p 


> Mut 

b<» as 


"W *Kr ctaeva să p Ud t» 
dc via. ta m tmU-glitemcf, u şi 
l^uie Wmenâ, 4 11 «Iu Umfci. s* te 
U-â Awtauc, Jirisw p ,ud «lt, 

PtsM.ec HUăuuM. iul sta» teud » tu 


Cârti, reviste.. 


f> opera lui Kani. daUmta d-lui 
prof. Inn Hvtrootci. 

F dosul ui (Uia laţi infaţiştaxă 
un fentuncn rar ai cui turci una*- 
Ire: omul dc uJrc ţi cvllurn ca¬ 
re a pulul muta ţtoliticului, ţi 
nu s a lasal naujrnţuit de succs- 
sui tdvi. 

Cu oţ/cru grea dv (ţdndv « ţi 
erudiţia cu care ni se preunlă 
aii. Irof. Jon Pvlruoici kăxn o*Au- 
minoş din con!cmpnnuisUaiv ţi 
mira braţ la braţ cu cvl mai ma¬ 
rc fdosof ai turnat, in uilumporal. 

i u alt prilej pom analua o 
opera car* dş-ecurajuata pe dile¬ 
tant ţt obligă pv şpeKudiat. 

Har put»m afirma da pa acum 
Că fostul ministru şi pcrmaiutnlul 
filosof care, a d. Ion l\tn/mci. 
ne-a dăruit cu al său Kant un 
cinste, bildtoivrei filosofu'v ro¬ 


ti 11 număr omagial închinat eroilor 
Moţa ti Marin. 

lu fruntea soma rulai, articolul 
d-lof Mikall MoaolLeaeu. Intitulat: 
Del» Lord Brren la looel Moto 


■ IfWâta naiionalăo 


• L 


— 4. a-rsi pt, 

atatea dOa* H. ăl. Msaokx u a mur»- 

•terit -«MiLcpi ta imai.^t* fWobUrRt*1 
«amH’tmcfU p4 vă tcaăueu hi 

•el sl 


F« când talentul ţ* oetbul cu 
care o corle cluar aşa dv grea a 
aerul ti consacră ca pa un do¬ 
gar*! al gwuhrei nnantrv. 


t« AN Dl WE A 

Numărul uJLiui al celei aial bane 
reviste românafăl «liândlrre» d-lol 
Nlrfilfnr Crai alr, pohlcg j* lănrd 
arlirofr dc «ubsteoţa fina ca 1 
«Xfrtafiflaa Caitorri» dc Lucian (Vla¬ 
ga. oconaUtcotâ croalră deapre «F»- 
uttuicoul cnglea* al d-lol pro f Dra 
gu« Trotopopaaru. datorita dUtfn- 
aolnl rrlllc. 4. Ovld Fnpadtma- 


M A ItF,LK POET, 
V. VoleuUtcu, oml mm frumos f du 
rut de grai romă» r*c ta «oria, o re 
gata de ti par mc nou volum de ver¬ 
suri. 

In actlaş timp MeLpomema U vi 
vitt iud cu usiauilaU şi autorul im 
puHător al Umbrei ore pala prntru 
rampa Naţionalului a nouă piesă. 


POEZIA BUCOVINEANĂ 
s'a o Ascut) Si sta în scutecul d« iinI- 
losâ el celei mai frumoase reviste li- 
Urn e Uuuv. Koaar. 

Sub direciin lui Uvuj Ru.-vu, cu co¬ 
laboratori de substanţa unu. Minva 
Sfii ui, I ostv 0 Mac 1 , Su an ch», 
Ţopu, Tv'ofil Liauu, <aa r nu in- 
•camuâ numai o mare mi^cart: bu- 
GovineAoA, uar dintr'un coli buu-cu- 
vântat de lorâ. o renaştere in apirit 
a însămi poeziei româneşti. 

«REVISTA INtHKUGEANA* 
— an mai i»cq ;1 nai-o lu eom-uk ru- 
bki. IHie*toiul k owrorps Tt<d«f u». 
acsi'O. Un nu 1 o ckt aţii u mei 

ui « mal tei «tata -lu: Jc-dar /o- 


Salute româuosl» a« bacuru lu ere- 
,|« falA ds o mare pr«tflatrfl din 
p^rLut îndrumătorilor poporului. 
Partî«bBfl politice so lndrrnpt /1 că 
trv sate ortjrcâleori ao nevoie dc 
sporirea pArtafilor fi voturilor. Ti- 
Pftritorii dl «ort. «• *«»*»« 
la vărsa «and purneoc tipur«rea u 
oor anomita cărţi. Ministorcte - 
druşciurni - Pun in mâaunte ca ioa 
spre fericirea poporului 
DuiDvrooK griji cari privcac 
tuiutelc dola larg 
Suntem — oum «ar mo* — iudri 
gostiţi da sate f\ de sAleuL Chior 
că'uj lingoarea «i răia H eutrecrA 
chiar cănd vacile lor crapă da foa¬ 
me sab şopron ne fi aub viaool, obiar 
oănd mintea lor, adrocn, dă din oolt 
In oolt pvutro a prioopo tnl*l*pel n- 
o*n târgoveţilor cori eon doc dosii 
■ele a.*»»*i ţări. dragostea noastră 
fata do opincari se încumeta aă ră- 
maso tot băţoasă. Aşa e vremea de 
faţă fi — poale — aşa sunt porun¬ 
cile vrealii acesteia. 

Negreşit, fiecare dintre uoi aştep¬ 
tam câta cwv» dela sat fi dala aă 
teau. Uu vot, o scrisoare cuprinză 
toate de tâugueli aau ouicar o 
turico cu Mă Ţăranul, biet. «.-sie 
ruşinos, ou dc poale Urna cu aixuia 
întinau lu zadariiLcâ uficplarM 
o u du totul, orice l-iun cerc, uo dă 
sufletul vacilor drn bătătură, ne «ia 
sucul pun lăutului său, ae poate ou- 
lcgu stelele care luaiinoaxâ noaptea 
încântărilor sate — fi chiar inima 
ce-i bate tn piept uc-o poate do. De V 
la (âran putem aă uo afteptâin la \ 
ntar«a jertfă » omului peotru pa¬ 
sărea de pe gard. po care — la aruiu 
urmei — tnt ooi o votn Ugnni co 
pietre. 

Tăi anul, acc«t cclatoao cu inuata- 
|h. cu aullet curat «i cu tradiţio, 
acea tradiţie caro su reprcaiutâ prin 
vatră 91 lingură do lemn, buton ar¬ 
mai al Roinâuiel Mari, oare merită 
aă i to arato cincizeci de iubiri po¬ 
ete aceia de ari «i de icn. bucura- 
ae-ra fn paginile «Bunei Vestiri* do 
o nouă înţelegere, care — fie na ier¬ 
tata lipan d* mo/tretio — va cerea 
aă •«« arie sc deasufira tuturor înţelo- 
gurilor fi iubirilor do p&n& neam. 

Ţăranul român oslo pacea acestei 
tari astăzi, după cum tot el calc re¬ 
voluţia do mâine. Zac in cl 9 i n ţi¬ 
nutul bai, ou soare 91 câmp pe care 
orariui oricât ao va Irndi. na le va 
tnţotago, ixvoarel© de hrăaire ale 
sufktulai român rec adevărat 
Pentru acest început, bade Ioane 
sau bade Gheorghet oa dea Dumne- 
•eu gând bus din aiuânduaâ părţile: 
A dumitalo 91 -a noastră. 

MVHIN RADU VOLNEA 


r * hr “«. 1 

OhT-i j D. VMQi-fuluţ ^ 

P«r TiorXeta 

CAT.: f Remlnb 5T. p epU 
PH</1 Kl«>oaore, r N &0 (jjf 

ISH.: 10 A«iar 5V/7 T 

MI S. .0 CttiL IUto n-n ‘21’ 

mk ,C«:iM Bair.i., ”'** tmV ‘ 
Soarele rtare 7.(0, 

Soarele apune 17.90 
Zde frecate 91. 

Zile rămase 914. 


CALENDAliC 


Dummcc» 21 


Spectacole 


teatre 


TEATUUL U*u*^ 


bane* t 
ICuw |t I* 
mă* Citit 
deute ci 
0J00. I 
jt icnii ur 
f d* o 
<i« ar* 
fluviul 

uyj} 

Urgal ca 

pentru 
Vii « p*t 
^al« ti • 

OPRHA BOMAMA, NaU»^ , adimt 

Dutvwriij» brera: «W*rlUr. ' / AM; 

«ATBUL R taiLU A MAHu. V adrc»at 
«De stas asv*«ti-ni, cu cu j 

TRATRUL OOMOED1A; f , ri| rrr 

tt* la or» Ut, «Ahten». ^ ^ Joşi 
laser* .Ora B». 

TBATIlliL VtttLL: M*i a „ , 

«Calogarul riia vuebiui *eo.u ' 

VOA p. irJtu») Matineu ţ, 

rea d>o ILawoy». 

AULăMDttA 


nnaJa rila trocul» tar, 


OCT I 

isci 


MaUnsute.. >•<** 
AlUaznbxa ^ ’ * U [ 1 * 

MODERN: Mat.reu 4 mc. uJSdL 
Cobinaky». a ‘ U 

UGA aO.TUKALA : M.tlD-, ^ 

tai prec 


«Ckdavrul viu». 


Dar tocmai ta d-«a a înţeles să «e 
reîiifc'tferc prau^uniuitl tăpcuulai re»n « 
dr e»-.oiU«« sezu â „Unu*, 

&*:s Fese. R'l noi 4 ! J.c u«t: nusr.s 


CINEMATOGRAFE 

CAPI 1 . «Luota Bruni, 


latre eîepticraîie 

şi asasinat 


U. 


.*» * 


a»|îoa.U 

• ă om »•* beuite. 

«osraa Măriei l<c«|ev latafd n. 
o «a «» *<U la puyw m- 


. Serviciul de pro:>aga ida legionară 


■mhşds JMişcjtsaa 
:.«** Ufttâ ■ parii»* 


Legă 



A *| - <* Nu II ătt n-tea» „Lwm» 
r *te» d ■ ntTtteşeh.i “ Aş «4 rin (W 
«Dtt şroi Câ l^.4«t. 


te*tm fl*e*i ntţ r 


•rgr A; 


i*e ril» 

jMomg ’ 


h Vm 


d n* 


Site P-i 

<4>i*te şăt 

Kt Apun 


Rviiisz 

buat p 1 


decern**, oaom «te ovteL- -ţ-.tl. 


I «eruaţtatal p 
t'lâanş: CermeStMşls yesu*. 
i Ua-Ure C 

Vădi» Vu>«<-r il«j t| /. 
Ca tMi «u>o.rn te 
upăfW In r,utlj uni !<tşm 

â «te X» I * U teter.l te» 


Perlrv e 
'â 9 * * ţd 
Hriţi m^diri 

Pm/U/e teghumvt, C undo Z. C»irL><w 

• fo Itt 

ClMl de rm, In» |. Maţ*, f 
Ciptari, lao b» ca, po trt 
lipici fetriri «te r»i, ».* Wt 
C*s|i«it jvoeai stenteaic 
•ţ *tt 

te g ăs ev u la VkvsrHte runUmm o ăm 
<sii4t*U şi tutivrif* p»H Su şm •«a.Hvteb 
9 » >'A*n* do h| lt. ăl. S«s*tt<»ti«iu 
Ur. jj Pm e* ţv, I» >*r -1 hă 

yrupa/ u.M arilf WttUJhfX. CCMBAL 

AL LZOU/NII. 

Acest * 4 *kW a» st» fci i)*|H h or- 
«riv*iri* anteal» «ut ar put (»wnu«I* 

T* ri » «te .n-xâ H» tertr.rJ) »a 
rvhi [»msl «f*L\ ir» U luo l*L 

r«u,xr- ri t« O» L Mut,, y te*. 
L- w« drU ‘fg Ww», \a M. 
h-Mări*.’'» 1 *. te Ala «udra Csjv 

v s/ri», tel ; 

I * «m» *v4'v leu M*p >J Mafia 

I w. 

Vr*a>«rH te »,p4*«s) te Corea. 

ita Guaiw» 19 tei. t 

Căttlrla A* «Anime «ăj «rt 


«rt*. to Ivi. 
luu»>etal 4 p-rMiica, IL Bernas, Io Ici 
Nai«ooaiai«i»t IBMV», |X«ţW r«d« 


} l«L 


u;»rO, ri» M 


m 1 «zn-ivrol 4 pi>lu»»a 

Po>Uu «iM u d a. 14 ia» 

LLăvti ,-»m (ui •<»«. K. 1 ««oro, 
I tei. 


(9 


Itşteurl. |» f, 


r ig.'S'ri 
voilor. 


« pwmow» fu«ter r« a «. 


•an |i aic). 

In-rişo*. rt» »iţ, „ţara » «4 

nea ciAdi”. 

Cu I Marti* •» •« s vân.we 

■l.pprrer afl au «» *rr<1 Mo|4 4 

Mafia n iu d to H. " 


N. L l«tii« • gacarii 
5 M lt învăţători 

la arma prepaoorei rolateWuJal 
rriueaţtal aaMaaaAa. M. k. Ite ( «ds a 
dreoret MO te tavâUtaei. 41a !». 

freoga torta mu «Meritai tarei 

proitr» Mastroitlh. Pria lL 

««• fota răsplătit! oata «a o» 
mMi. «a rolilaariri metrhmm tarolaH 
4t aaltară la sote 4 «voşo 


Moi exietă şi astăsi In presa ra. 
reiată din Sariiutur, un biet v/tu* 
nrag, BEHCC UN AU\$TLI A pr 

numele lui dunrimt, cure ne Hrsar 
miasă cu şfăruinţa tui ui a apăra 
c/«mofrofM» fi bi a combate dicta 
tura. Scrisul lui maulon şx nuUfLl, 
a ajuns să focă impresia unui fu- 
nopmt ruginit, car* nu auri «jtuape- 

•W 4. (c a.-, li.,01 rr* . <k ‘" i » "«* CM 

. I M < U »nl. 

Insă un lucru nu-t pr, u price¬ 
pem- Cum sc tace oare. cd uc«*| **- 
norubit hat Jiu, care nn arare ori 
«• doredr şic bote informat, » u pu- 
fai *d afle tacsi, od pe lume nu »xu 
14 n «»«ai salutarele dotaturi |a«. 
iestă, n-Hir nal socialistă ţi porlu 
ghem*, ci şx unhda tiranxe comuni*- 
lă care a fucut grei de milioane de 
VtcUmjrl 

Si. cv viei domnu Ifutăh. Erte 
bolşx riftfxul u primtjdl* p> mtru de¬ 
mocraţie eau nuf Iar dacă este, dc 
te prefaci nl nu ţ?ră ri această 
ucigaş* primejdie? 

8 AGTT 


H>:\ER Al» SLATINESCU 

'■■u»». ri la aiiunnl nmn*t al 


rri»i*u:i „I.UOA*" o» s/u. 4 


lo|. te*»** 91 te «1 I 4 «m* K te ri jenl- f 
rirotre per-tru «^ t*r% Uăioî» a lu. Io» Mo{a 

4 V*»ite McTu. 


Modestie iudeo- 
liberală 


/inrW .O/M/AS^yj. ,,|„ r w . 
ter. dajiă cum pr<*» bnn» „ ffiţvt, 
aur* hi astfel de nuderii dă ma, 
mm/ şuţestii dc Cât inrvgisttvasă 
realipiţi, arăta cri tn'r'tm compari 
rofrartapiu polii ie: 

«IV Dlriu Itratiacui «Oc invitat cm 
Pteilr» • ImedUta fl ăroplg arrr 
tare a anutor chestiuni 4 caav«»a. 
fa delegai ia ** > taturnte a partidu¬ 
lui tl rhullrlil eaataal pmtraca 
aatfrl aă ae olcAţutateă «» plai» te 
apărare » temorrallH ft » aşezări. I 
n reuvIttoţlriMtas. 

Modeşti» organului hti Bl R A fl 
AdJLdA IRTK âffV e In adevăr ului 
faarm. Bentr» n 9 — la urma yeme- 
ae mm e'ar numea dgte- 
gaţia permanentă să-i toarne un 
*• N*ai/ *d schimbe configura- 
orografleă a Asiei, «rt pi, nelc 
eerntxaft ale sistemului solarT Ma 


recU» ksffa 


corupt cctăr». 

AHO: «Llisabeta, 

tmpleetAri. 

SXM 1 XA: «Bărbaţii as «cat teb. 
ROXY: «ttialu»m B/vgău tt . 
Motaizi 
. R. P. A-: .Calărrţul nssesh. a 
fl cuniptectar». 

FORUM. «R«£*t* F*meUor> 4 

păgân». 


' » « 


9 


CENTRAL.; cSUvoltri da p* Boozl- 


fiicrw 


rn*r 


7 WH 
» 'Hm 


«Cositul străzii». 

DARLT: «S*ao 9* Brao. 

«Per Ido Korouow,, 

OMN 1 A: «TUgdo F«0M.tor> şi . 

llo. salvator». 

MANON: «Tort Artbur. P «0,.°^ 
tară frnmoris-1 > M,HP 

><■*•<■ 
mofl 


«t ’ 
w Ic fle 


MARCOffl; «Jrtrny». 

rouritar» 4 revUia. 

MODtXc «Itetsarabo, 4 «ladaJ n- 
( i/TIUri LXI . «lteratcoul verde* % 
nib cu flota». 

DIclLU': «Patrula mor|»u «i 5*»;.. 
iabirsK 

BAJBCKI>ONA: «No *aol 
«Muutele Merioast*. 


fiag 


. .f, 

mii 
S 
>. d 
IU 


Radio 


vi 

4e 


1679 iu. RADIO-ROMAMH ts 

160 kHz. 

Vta 9 ro »LCU«E 5 ll II 1 - 

«9 kBr 

7 J 0 : Dri^cbvtercs caudaen; 
nasticâ ritmicâ; Radio jur .a 
cert d« dintiue/iţ* (dbcuri . 
gu«pud 6 re)ti n «inficslc. b 
dr rea crtu'tuUU. 11 . 90 : Clopoie. 
PreJic. dc Fr. P. PartcaLr; LU*, 
cort religuK al Corului P. 1 i 
b crica «$î. Duaitru», «os, 4< 

N oulcscu. I2J90: Ora. Caltem - 
Cot» Duaării; IZ90: Coaceri o* 
■«•chcrtra Grigorsj Dioicu. IAJ0 
dvo juinaL Ura, Mersul ier», 
uztcrac 91 eatorme; tA29: (. oat». 
ooacartuiui; 19; Al» Lavearv» l 
vana- De wrbl co taîcriii. l ^ 1 
Mancă j>ap«lari blnltnd. ta? 
Lutâ tovtjâ- dk Coacon dc a 
ţdtecurt); lăT. Muzică de ha’ - 
zuj Xenofon Ore», td: Orz *- 
vtciuil Actualitfp. lătO. L«>* 
Bazicii do dea*; 2D.(0:Ora **l 

iO.29; CoacvriaJ suc. avide 
coa«L dc N. Luogu. 21 : T« rj 
Vădi» dramă istorică te M. D*'* 
fia; ZLU9: E»rk>j Maiov’li l n,> 
c«D aomap. « 1 c occb FsJ»v <Lr j 
IV RofnIVJ; Concert ia »\ bcx 
ă<ccbfruii. J2.90: Radiu Juraşi. C 
Kexaltatete sportive do Virgd 
nm; Ut -99 : Coaceri Je *r*f4 »t 
rre» Rs ii» dirij. de Th. R'P ' 
1539: Ultimelri ţfirt 


Un timbru statistic 
fn loc de impozi 1 . 


O cerere a mun cip ului Bucureşti 


®flâ fiind satisfacerea împlinirii 
planului dc «iatcaratixare fi îoxoo- 
tm # al LapM .tct. pentru care anat 
nocvrioro imis.rutuUv obcltuoli. cor» 
dvpAşiw po»ibiUtat»Je bugvtora alv 
pritn.il Ini municipiului. accaaLa a 
earut. ca. ou prilejul modificării 


tuata tari Ir ş| lacaaărlte realiza'- 
P« orma înfiinţării lai ar puU» ‘ 
ImpUncoacă o «cric dc o«vol r*'i 
tara, » căror lipsă •* «laH 11 
malt 

Primări» mai arnta câ do?» " 
admuiislrativă U di drcpla! *i 


bg»i timbrului sg s« prevadă fi in J .-au.-zc un impoiit coujOi z! s* 
fiinţarea unui timbra t(*H»rii. I ti,t.- 


otarr» unui timbra «tatiatlc «au tuturor ohirlafilor iu ru[>ort c-, 
oricflrff mutat*ani A-» im.,Kiin ! ia»««. j — — —- 


do linobilo ' 

do 


«Je» — » -- ^ —- ,« an ^*«1 eflupr» contractelor 

ales apnd eei* ht*« cunoscut fag I inchiriorc 

tul aă d. Dinu, poartă barbă intoc 
•"* « fi IcPcndansI trhoca? 


loar«n loca ti vă a locui k : 
care Io ocupă, «o a renunţa' 

. . .. | da g *e preval» d« acc»! I 

Primari» Jaatiflcâ «orerre a» pr| a I fliudcă păs* ,<«, că nu • motoul 
— sevei tUubrp ul stă l n | să incoacM taxa la cure orc -l f 






























































«SUNA 


vcsTiftC* 


T 



via , _ 

Desbaterile parlamentare 

Iw»lo nu uanui do «aranlarea mun- no » j* uaummum toDsinno ideală. 

Camera 


POLITICA 

0 lecţie politică pe zi 


Şedinţa dela 20 Februarie 1937 

ScJiol* <« u or * * M - M - 1 J “ '-■“ —' 

1 I K! M Va vnann 


d-lai N. N. băreauu. 
f kr'ivbanoe miouleriaU d-nii: lues. 
:. ra,,rk t 9‘ 

j/BjtUjM citire sumarului şedinţei 
nrrodeOfe care se aprob*. 

O. OJOQ. întreabă pe d. ministru 
4 r mşriwltură daci nu socoate po¬ 
trivit de a rei^.mi asupra contrao 
ftilni de art'ndd pentru pescuitul 
din fluviul Siatru. 

O. 1AMANDJ, dd citire Mesagiu 
Ten Regol carc însoţeşte proectul de 
lege pentru organizarea Care» da 
pensii u per tonalului Teatrelor Sa- 
Kiiftmale ri Operelor Române. 

S,' adimti urgenţa. 

2 ). I AM AN Dl. răspund* întrebă¬ 
rii adresate d-aalc de d. Adam lo- 
nescu cu privire la chestiunea Ser- 
g hi . . directorul Teatrului National 
din toţi. 

D OCT A VI AN GOGA. h IccMurâ 


cAtro penoau.» particularo, 
tiuni nau grupări politice «au a*t 
fel dc onrnnisatiunl împotriva •«- 
g'i de falA. 

3 i mai departe: «vor fi «*° r ^ 

-- oaie cu închisoare ddal-* 'o* 14 * 

d-hU lamandi. araK o* praşedînhdo *nu Conducătorul »«*<> 
t_ _i«i— vreave vuot ciaţiei xuu grupârii i»ol'tieo «an» a 
luat iniţiativa mu oare a coueim- 


ritspsn«u 

pieeelf* jacatr ia alţi____ 

numai ungureşti. Arctic pittc oa re 
piezi o lâ Inc* nki aa fel de nloarr 
literar*. Sunt nişte pine confecţiona¬ 
te de autori cari nu «unt propriu *’« 
unguri ai evrei ungari şl nu ştiu prin 
re legătari de ordin administrativ deln 
evreii dela DudepciU la evreii dela 
Bucure,ti m fn«« aceeat* apropiere 
care pentru sol na rate ■■ certificat 
măgulitor. 

Protestez ca opere I*ri nici un fel 
de valoare literar* să fie furnieste de 
Budapeata «el la Bneoreştt ca moi 
•Anin h* ( e transforme In argumente 
cari a* dovedeaac* Inferioritatea noa- 
atr* cultural*. 

PROECTB DK LKOI VOT ATIC 
Se intr* In ordinau zilei. Urmează 
votul iu total cu bila a>upra proefiu- 
lui de hage pentru cooxlrnlres palatu¬ 
lui adminivlratlv din Alba lalia. 
Adunarea adopt» proectul «le l«Hfo- 


U, ---- -- - r 

Discuţia generală la proectul de lege 
al Creditului meseriaşilor 

D. CHR tLti’TtRLSCL. arat* cât coflditiuai cum o u •« p<w»V» mat Uuno. 
. . _ ... _ r\ omnll rMIUITRFSrfl. raoortor. 


de util» ost© acos*t* institui» meşte¬ 
şugarilor, Pâo* ocuma aceştia au toii 
total aliaţi fi de aceea azi. aoee«îi 
logv li găreşle intr'o *ilua|ie din cele 
mal precare. 

Legea pentru infiiajare© credltuiol 
mcftaşagărevc se prezint* evident tn 


UIUlţlUM* - w M ” - " 

D BARBU DUMITRESCtl. raportor, 
răspunde criticilor aduse logei- 
Adunarea adopU luarea la con«ide- 
rare a proeetuJui de lege. 

Şodinţa re ndicA la ora 7. 45. 
Şedinţa viitoare Luni le ora 1*. 


S a nat u I 

Şedinţa dela 20 Februarie 1937 

a bLfeCtC 


Senatul adunat in ciooa la bufiţ 
Apl eaptă deschiderea şedinţei. C’aşa 
Ţobiceiul maturului corp: Nu intră 
tn incintă netrae de mânecă. Sala 
si m papvleasă cu incetuL Astăzi vor¬ 
bi • * d. JJanoilescu la legea muncii 
obfLcşti fl d-sa se bucură de wulţe 
simpatii in tbdnciU inteligenţei*. 
Soteşte Patriarhul şi (oală banco 
înalţilor prelaţi, d. profesor lorga 
cu degetul înfipt in vestă impdr- 
ţlnd binele radia». Dela a treia ban¬ 
că in spre fuvd de altfel. Senatul 
rste transformai de o bice iu în dor¬ 
mitor şl cnh-noa. 

Şosete ţi multe feţe «oui fi tom- 
noh’nte. care te instalează tn foto¬ 
lii să-fi termine digestia. D. Antipa 
— an butoiaş de bere — se prăbu¬ 
şeşte in scaun citind intr'o fiţuică, 
de apte dragostea la Japonezi şi Co¬ 
moara banditului Coroiu. Ciocul 
d-lui inginer M ide teu ze agită zub- 
versii printre rermne in timp ce 
eheha d-lui Emil Diaconescu pre¬ 
pară inteligenţe pentru şedinţa pu¬ 
blică. 

D MonoUvstu urca la tribună In 


vreme ce capul d-lui profesor Niz- 
tor coboară J*nat bl*** hârtiile im 

prăştiote pe banca ministerială. 

Rrimul foc de puşod a pornit de 
ta tribună In spre sală. Dormitorul, 
tresare şi schifeoad o uşoară gim¬ 
nastică de cameră 
încetul cu I ncetul, oratorul prin¬ 
de atenţia tuturor şi l* trimite ca 
un şirag de perl* o aorte da cuge¬ 
tări şi maxime Juridico. 

D. Manoileacu este astăzi inspi¬ 
rat: Şi cafeneaua fi-a intr*rupl 
bârfrala. Dela tribună a fluturat o 
glumă. In oare oratorul vede pe 
mulţi I n lagăre de muncă fe Jeui 
Replicile ae loveac oa nifte săbii 
intre tribună şi banca miniaierială. 
D. Manoileacu înfige sabia adănc 
in mima d-lui Nialor. Capul mini- 
ttrulul se apleacă din nou şt defini¬ 
tiv pe piept. 

învingător, coboară oratorul, cu 
gândul indr.rptat spre ori ion tul lu¬ 
minos ce ba înfăţişat azi pentru 
prima o ară atlitei» maturului carp, 
cor* l-a înţeles. 

L ST. 


<it ca in numele lai v* «> orgnn> 
trie Mu H* ■« încerce organir.nrea 
ttil»on!or mu muncii in comun'. 

Iar mai departe, «tinerii c*™ 
vor fi g*M\i *n » c<>!Ke VOf 

fi iKwloiniţi cto^ otc^ ca înohreoare 
dela 5 la 1 * ai le şi on ollminaree pe 
1 au din şcoli •» nnivereităţi. 

In adevăr a* examinăm au«*U* 
două principii: monopolul de Stal 
pentru organisaroa muimii de foloa 
obştesc şi sancţiunile penal* pentru 
garantarea aee»tai nionopol- 

S* le oxamuiăin iu lumina pria 
cipiilor şl în lumina faptelor. 

Caro sunt prinoipiilo. P» oar ® ** 
«tabiloşto Constituţia In ce priveş 
te munca? 

Int&i. priucipiul libertăţii mun¬ 
cii. a libertăţii muncii chiar edud 
este vorba de munca remunerată, 
desfăşurat* iutr’un intere* ogotst 
Arii cotul 21 dtn Constituţie vor- 


boşto ou uunaei <lc * 

r4 iu ajutorul oricărui oetAteau 

tmpiodeeat dala unmch. 

Si iu Tapt ooosl nrtiool se «plică 
tofuş ei^dat* Dac* l^riloril 
dintro fabric* declar* *rovA şi o 
minoritate «le lucrători nu vo «şte 
„i i urmom organele iH,l^m.«»şti la 
noi din ferioire, - >u Vranţa uu. 
cftoi acolo cete uu alt răgim de uu 
caracter foarte bitat, - 
ganole Statului ««nt «Intoaro «4 
intervină |>enlru a apăra D* »1 P« 
un «ingur lucrător c-re intre mii 
.le grevişti, ar vo, aă munoea^A. 

A 4 <.»ie este principiul oonslitu- 
\Nonal. 

8 i deoe mancă aste vorba ,n a- 
ocastă previvloro constituţională? 
Rate vorba do munca obişnuita, «te 
munca -nWiatd. do folos indivi¬ 
dual. iar nici docuin d« o tnunoă 
nobilă dală l«onevol «i gratml in 
folos obştesc. 

9 i pe când Constituţia prevede 
obligaţi» de a ocroti munca *aln 
rial*, b-gea dv. vine «i impimlidţ 
munca nc-mlariatd JAruită spre bt\ 


Sub a<K*t lUîu detchidern in sceP « rerţlm totalitar, partid unte fi mat 
colţ ăl flerului nostru o ’ubric* pwT do păr te. 

,riănonH. In csr. oom oorW rUUorilof Vom oorb 1 fn ordinr* şconomfci dee- 


i -j I menţii*&, In rar» w»m noroi cunoruot ’- 

ei la aa«raen<yi tonsinno ideală. 1 . . . n i,. /fin 1 pr» cenornlil ds cvmrrf. c ontlnşeniert, 

1 >. praf. N. IOROA: Afftrt d. .► \”T ’Z ^ ^ 


u. pror. N. IUKUA: ATară do la 1 ' . < .. 

Wr.l. av.it t.. Iu crv pân» I. «pil. ”"*<* d « ,'r. Tl. 

... . . am I 1*. care «uni indispensabila pentru a In- 

I..U .... oiunw.t., o. ,.«.U , ju/.ra 

alte tabere lu rara Intră şi membrii I pwr ® r|f 

U po.lllem Ca a . 11 . «I uni I. ~ n. ‘ r.brlc, nu ., /I na. 

aştept*m~ I { fMr no astrâ presa ar fi 

D. prof. Ml HA II. MANOILEBCUi | ^ opori CinitilA rf, in- 

Există tnbere insă numai 

anumiţi membrii al opoalţicl. I spiritul adevărului si 

D. prof. NICOLAK lORGA: Care I (riifieştJ Dar ^ ^ război I n- 
©ste mijlocul «a mă înscriu şl en Vfeta intlr ălnatâ n'a făcut dtrii 

aceL care nu Intră! (Ilaritate). J #â ţplştfice si de »i toate noţiunii* po¬ 
li. prof. M1I1A1L MANOlLESCU.l p , rHf0 cititorul tşi clădcjt* im- 

Numnl psutru dv. vă vot «pune l«j r r r »t<l, ş< conolngcrU, lut O desinfec 
vreme seeretul. 1 t M ra * spiritului, o redreiar t a logicei fi 

Cât priveşte pe ceilalţi, vor fij j precităre • malcrlafulul de idei, este 

conduşi la vreme cu multă volnp -1 astfel absolut necesară la acest punct 
tate in aceste taberei ds plecare pe care tl rep>eaintă tn pi i- 

1». D. R. IOAN.TE8CU: D-U .li 1 '"™""'* **"*' ' 

fo .1 mal nolt « '" tr » “ b ‘ r * ; U d . M In .«„«a rubr, 

JI Jî Va ' # MIUA1I v« . v« ni fvano.l cş, In fiecare zU definirea fi conturarea 
D. prof. MIHA1L MANOILESLI .1 ^ ffn ^ rf(n n&tUiniU rur<rn , f ^g, 

a uu uplrlt extraorudtnar de virtuţii^ ^ nti Uuit a fi atât de iiu înţelese, 
sociale. Am văxut aoolo stând alâ- j djB curent al gase-igriel 

turl tineri doctori do uccniel lăcâ -1 y om oor fo fa r | n ordin t a pier poli- 
tuşi. lucrând iutrun spirit de cama - 1 
raderie, care le face să vezi tn ochii 
creşte acele o lume nouă. 


i aj nin v<viuua«u»«e »-■ nido public. 

O lege anticonstituţională 

bate inau ceva fi mas grav. Iai 
urma ursnelor, din partea guver 


$ e di 

^otliula a fost deschisa la orole 
sub preşidon(îa d-îoi M. lloce- 
>v. Pe b.snca miui«U*rialâ fiind <1- 
Nistor ministrul muncii 


«I | d 


* 

D. D. K. 10 KSi'pS&L l, a aaun- 
l o iiilorpelarc ministrulal de in 
roo in legătură ca regimul da 
stricţii* aplicat prin t»t»*ură io 

4 *f*>-‘ ♦eseî din |iro» : 


prefecţii de judoW» iau măsuri 
barJve contra puhlicaţiunilor. 

in acest suns. d-sa a somonlat a- 
btimrile «AvArşite In dauna pre«oi 
ie prefectul judeţului Dolj. 

1). MICLB80U, a cerut să i se 
dea răspunsul la luxnunicarua po 
cere o firul-o primului miniştrii 
io legătură ou măsurile de ordi¬ 
ne cart ae impun fa'k <1e actuaie 


muie »<iu*t»c politic*. 

,/iuuca iitsuiru toius ooşiesc 

.. se fej l i Ze*rtLlm**.f el» ti T V /' Irt/fr 1 II /Im. i /»r» . m 4 .i" la.. 


>'u inlervcriit apoi ordinea d* _ 
a'a votat proectul de Irgr pripi* 
- In cvntroclarca unui împrumut 
nlru conatmirra teatrului din 


. .SrWiN după carr »’u luai îh 
di * raţiune profetul de lege privitor 

lu organizarea muncii pentru folo 
sul obfleze. 


sclintit d-lui prof. rtmart Hanoiitscu 


prof. Rihoil U a noile avu ludnd 
vdaitul o apus.- 

)-lor sranlori, eccHni* lege «re 
capitol care «li iu alrAu.-«â la¬ 
tură cu ideii» da ordine. Af pu- 
i 7.\cv <i% osie capito‘u) principăl. 
re s.v.uude inatişi «copul fi tDr 
iţi« Ugu. Uv «crea. tovreaga le- 
trt'buie privit* ptiu prixiUA po- 
icii guvernului TâUrască, in ra 
rt cu ordinea inlenik, iSpun-am 
trraoit — şi uu voi deevolta a- 
ni «cont lucru, — ou prilejul ob- 
i*A«tiuiiilor pe ceri je-aui făcut 
inculcai ql ou plmupoteu t igr ii 
'*iui c* in genarai ţara nu ii 
tul pUugo de politica de ordine 
guvcrunJui Tătărâsiiu nare priu 
jlowr devţul dc abil* şt ou umil 
A ă putui s* «şigurv ac-tNftei ţări 
<Uv»voltar« Uuutit* de trei ant 
i'u Atât iua: strania şi curioasă 
arc arcuKlă lugş ft d-*ui uiinUtru 
muncii caro nu cadruazA cu po- 
ic* do linişte ţi de ordin» de pi 
acuma, ca politica de abţinere 
In ori«v provoi^are din partea or 
nclor Statului, cure a caracter!-. 
I până aroma atifudiuoa guvor¬ 
bii. 

Kste de altfel, d-lor tmaiori o 
lyadie care o trăim udezeorj, cgn- 
tslul intre intenţiunit* regat* 
rl sunt pline de înţelepciune ţi 


de fcănltic şi realizării* 

'ac pe baza oocztor intenfiuni. de 
ratr* oamenii cari au mai puţină 
înţelepciune şi evul puţind scănleU. 
fn orice ea» expunerea aceasta de 
mollve rate 0 expuneri anodină 
care pretmtă parlamentului wm 
oop ‘imi'Otic. un «cop de organi¬ 
zare a muncii d* folos obştesc. 

IVulru cine insă lvgr\a. 

diutr'oJatA ajvar două artico o de 
o importanţă extraordinar», arii 
evite >b»şpr«* care. — fi ac»*aUt osie 
un lucru oarte mL»rt*«ant şl stra¬ 
niu — despre oare oâpuuar** do 
motive uu vortoeffe nfcmio. 

K«te ai i IL care pune principiul 
monopolului io favoarea Statului 
pentru organizarea muncit de inte¬ 
res obştesc. 

-Organ«/arsa muncii de folos ob¬ 
ştesc un poate ft făcută dec-ăt de 
SUL 

Iar an. 27 mj sc pare de vuit a- 
cum Ai, şwtc uu articol do o evo'j>~ 
tiuoâiA gravitato şi ţoală «xpnuc 
cm uua se v« desfăşura numai iu 
jurul accrttui articol 

Co spun» ari. %: «*e inlcrzi t- or 
g am ca rea «au încercarea de *nga- 
nizare a concentrării de lucaUori 

«ie aiul* wt$ fi de orice -- 

pentru »x,*cutare de lucrări sat» la 
beret sub orice larmă ăt fi ele, de 


nulul suntem deprinşi ou multe; 
dor o decttpţiun* ne dă tn această 
l»w/>r* 7 Mrart ’ 1 Consiliul Legislativ. 

Cum este posibil ca acest Con HM U 
Legislativ, car * este pus să atragă 
atenţiunea asupra derogărilor dela 
spiritul constituţiei, nu a găsit un 
cuvânt ca nă semnaleze Parlamen 
tulul cd este vorba aci de încălca¬ 
rea celui nwri sfânt Jinfr* princi¬ 
pii; libertatea muncii, #1 că e vorba 
d* descurajarea iniţiativelor crea 
toare In domeniul mundiT 
Munca şi solidaritntoa socială. 
intA cele două virtuţi oare sunt 
proslăvite pretutindeni, sunt pro 
vlâvite do reiigie. *unt proslăvite 
de literatura, le întruchipează tn 
minunate forme de oxprosiuno ar¬ 
tele ploaticc, !e oultivă mai alee e- 
dncaţionea publică. 

Mnnaiţi şi ajutaţi-văl Acestea 
iunt oelo două învAţAturi p© oarl 
preofil din amvon, şi iuvăţătorii do 
l»o t'atcdrc Ie spun tn fiocare clipă 
credincioşilor sau şcolarilor. 

Dacă sociotatoa act oală ar fl aşa 
fol clădită îucât munca nu ar fl 
necesară, dacă oamenii ar trăi tn- 
Ir’un paradis in care osteneala <tă 
fie inutilă, munca ar trebui inven¬ 
tată, oa aă întreţină permanent vi¬ 
goarea. sănătatea şi virtuţile unul 
popor. 

Desigur că nimeni nu vă poale 
contrazico, d-le ministru când dv. 
puneţi principiul reglemeolăril 
muncii în comun. Dar reglementa¬ 
rea este un luoru, şi chiar Consti¬ 
tuţia când dă toate drepturile, se 
grăbeşte să adaug* «în o&drul legi 
lor», ceearo Înseamnă că flecare 
drept trebuie reglementat, însă 
negarea nnui drept este alt lucru. 

Or, Dv. negaM arest drept, pentru 
o categorie liberă de cetăţeni. Dn. 
interziceţi, sub sancţiuni de inehl» 
soare, organizarea munsl in comun, 
din Iniţiativă privată. Aeeasta este 
(evoluţia, spărtură extraordinară 
pe care o faceţi In toată armătura 
juridică a statului românesc. 

LEGEA LN lumina FAPTELOR 

Dupâ ce anj «xawtnat aceste ar¬ 
ta-o io de lege, cari discută munca 
obaloască la lumina Legilor fi a 
CoOâtitutieJ să mi daţi voe in «cur¬ 
te cuvinte, să o examinez la lumina 
faptelor. 

Le urmăreşte legea pria mccnio 
articole* 

Urmăreşte să impi*d*o« mişcarea 
d» iniţiativă privată, care e‘e luat 
«te că Ura anumite eureute ou oaraa- 
Urr politic şi în special de mişcarea 
legionară. 

Această mişcare a looeput — •« 
cale an puout ds istorie care me¬ 
rită «A fl* subliniat — a iaoaout 
foarte demult, tnamte de a exista 
toberilo d* înnuuA libere mu obli¬ 
gatorii in Germania, să arunc# i- 
dub» aceasta a înfrăţirii intaleotua- 
Lor eu amuritorii şi cu ţăranii. Ia 
munca aspră manuali. Ia taberile 
do muncă. 

Ksts o idoie, oare nu a pornit dela 
Htx-ialiytu noştri, dela aoel sociali- 
şti. pe tare toţi miniştri de munol 
ai noştri ti ţin ou atâta gri jw în ooa- 
ştliile ds administraţia ala Osssi A- 
rigurărllor Socialo, ei a pornit dela 

Kl btaa d-lor colegi- o» spun» ex- 
uuoercaf Expunerea vorbeşte foar¬ 
te frumos de virtuţile «odaie al» 
La berii do muncă, vorbeşte In ehlp 
inspirat Nnmal eă uită să spună 
<*â tocmai ideea aceasta »«te o idee 
roiuâncască. că trebuie să fim mân¬ 
dri do ilâiiM, că alţii din Occident 
i e-a Copiat şi chior Naţional-Socia- 
Uşlii priu taberile lor de muncă, 
venite posterior IniţioGvui Liberi¬ 
lor din România. Noi io loc al pro- 
cieuiuio acest merit ueţionaL ţi *«>u 
axmiâm şi- etatisăm. 

Ku am v,zliat ub»reU de mancă 

«iio riassns am rtiat s 


Iul CUlU — W --- 

Nu vreau sâ fac un merit Oeruia 
; niel. Acest spirit n crescut şi lu alto 
^ pârţl, şi la noi. Până şi fetele suut 
a« /^întrebuinţate iu taberele acestea- 
rolo o.u- Bdmiral.il; ţi .iorl • mdno D. pro!. MCULAE 10R0A-. Oi>t,i 
. 0 , ra patriot. r«to a» ajui “T P '“ ,r “ * eMt 5 Ub * rr! 0l * r ' Ut * ) ' 

Organizarea j'^erelcr de muncă 

şi m şc Uor Agr 3QIO îl 8 TQ 

rfT u- trată — dir . . , . . 

Eu propun ca oricine **u. al( ,i o adâncă filozofie. Când legiul 


tici despre liberalism, democraţia, con 
ftiluţionalism, C'rmunism, corporatism. 


I*r» ur b .. 

CH+rlng. compensaţii, tarifa preferenlia- 
. sindicalism, pariaturi zic. 

Vom oorbi In ordinas socială dnpra 
contracteU coUctivs da muncă, asigu¬ 
rări social*, convenţii •- 

sHpra regimului mun dl, arblt'al obli¬ 
gator, magistratura muned. C«da dai 
Laooro , Kr/T»idul oMi*sfor *1 munctl din 
(.armsnla, ele. 

Vom oorbi I» ordinea politicei eriar- 
ne da Societatea Naţiunilor. Coomantul 
,pa. tul Societăţii Naţiunilor). «vcurUe- 
lea colcctioa, pactele regionale, trata¬ 
tele d* neagresiune, tratatele de aaU- 
Itnfi mutuală, proerdura de arbitraj A 
conciliere, pariul celor patru. Ifir# în¬ 
ţelegere, Inţalegere-a Balcanică, trstatut 
franco-rrrmin. tratatul franco-vrotattc. 
Ljocamo. tratatele mlnorlUtHor, «4 c ei*. 
Toate aoeet* noţiuni por ft dai* da 
noi In chip rl*r »* pedagogic pe bată da 
itooare autentice, fără a polemiza cm 
nimeni, cu simplul scop de a lămuri 
in mod corect opinia publică româneas¬ 
că fi de ă Inoâf* pv oameni si nu ea 
mai folosească tn oorbă şi «n scris *a 
Uei fi noţiuni, pe oare ei fn«*p na ia 
mu deplin clarificate In mnl* 

PROt ESOR 


oricine Poate-e* dea organizarea t« 
berelor de munca, fiindcă pentru a 
organiza taberile de muură in ude- 
«aratul lor spirit, ae «f poteri «u- 
Tleteşta nelvănuîte — orlrln© are 
puterea sufletească »ă atragă tine¬ 
retul. să-l facă aâ cunoască lecţia 


^rul. statul însăşi, urmăreşte an 
op care nu este recomandabil. ©• 
xiatâ o droptute imanentă caxe -1 
împiedică sâ poată legifera. Oricât 
_ ertavi-ml vulgaritatea expresia» 
- uţi auci-o şi ati iuvârti-o dv„ nu 
»ţi putea fac» să intre întx’nn ca- 


“ Z: d. yoJ youaT m «. «notimu. 

aspră a uiuueh sl suferinţa «are fuuuc ^ â- r<)fuiA morala însăşi, 
este legată de dânsa. — fi aceasta ( , ftro t . oasll tu 0 munca, de a s© 
fără ulei o răsplată. — ecela »S facă * 
taherl de muueâ < 

lat* ce *puu eu. Este principiul 


şi sanotionată, aşa 


liberal in tontă furnuseţe» lob du»u- 
nule ministru. 

Nu cor revoluţie, cer vă râuiâuoţt 


lăsa molestată 
cuu» voiţi dv 

Păcatul nu se poaU» legifera, si 
cate un mure păcat să legiferezi 
împotriva muncii deaiutorosata. 
r ( /m arătat prin urmare oa U 


HcuMsin face, să a «June copiii aceş¬ 
tia doi a ÎS-41 de ani. ca *ă lanrez* 
i» eit« u folosul obşleae. 

D. prof. MANOILESOU: Dvx na 
aţi ştiut sa organizaţi statul şl să 
rezolvaţi diferitele probleme cari 
sau pas, probleme cari sau pus, 
problema monetară, probi orna co¬ 
merţului. in speeial cel exterior, dar 
cercurile economice sunt recunoscă¬ 
toare că le-aţi dat UnlşUa. Vreţi să 
stricaţi singurul merit eare se poaL 
câştiga la sfârşit de guvernare prin 
această lege. 

Această lege este mal mult decât 
o crimă. esU. — ca să nu iradae În¬ 
tocmai vorbele lui Tallayrand 
greşeală, o greşeală- 

EXPERIENŢA DIN 1 MT 
Dec* our* nu învăţ*# nimie dLn 
•xporionţa dv. propria. Avem o » 


Această lege s fost susţinută la 
Cameră do d- raportor VespoHlaa 
Pola oa foarte mult talent, la Senat 
«Îs d. Mihail Mora. colegul uostru 
cu un mare avânt liric. 8 » oe spu- 
nsa d. Pela în raportul său: «rarii 
agitatori, agitatori pentru aroiag 
chestiune, s'an recrutat fie dintre 
străinii de neam, — eu nu l-am vă* 
tui niciodată, — fio dintre elernen. 
tale rătăcite oari otc atc. oto. 

Nu sunt decât 10 ani de atunci 
d-lor senatori. La 14 Noembrle 1911 
s*a promulgat această lege poliţistă 
caro »e lupta ou inocltatibiluL oa b* 
tor ia şi cu destinul. La 14 Noem- 
brie se da un răspuns do către con¬ 
siliu de războia printrun gest car» 
făcea să se coţremure toată tara- 
Oe a urmat de rstunel d-lor sena* 
torl. se ştie. Oe a urmat a fost spre 
binele şl norocul neamului acesta. 


Nu cer revoluţie, cer na ramaneu - - , ' nniir( ^liluliona- 

iu «4», .d.l Uk0U.. U 0. 


taţi o poetizează fientr că a iofru 
musetAt iu multe 
cuiul al XrX-lea. 

Iuiţiativa Rlriot privată rninân» 
şi după modifucerea arL 3 «le care 
vorbiţi tiv. interzisâ. Aliniatul nou 
ce spune! «Pot fl autorizate aâ or¬ 
ganizeze munci de interes obştesc 
instituţiile de drept publio, funda¬ 
ţiile sau asociaţiile care funcţio¬ 
nează pe bază de lege, a căror acti¬ 
vitate oale dovedită a fi d« folos oh- 
ştese■. 

Sub aceasta formă este iftsufici- 


'd. (Hl c*1* împotriva tuturoro con- 
vpDit >r dr viaţă ale societăţii o- 
tn'-niMU hgea aceasta cete inope¬ 
ranţii Nu putem împiedica o anu 
me stanr de spirit împotriva căreia 
dlrijafi această lege. Nu puteţi i»ă 
bufi credinţa cu baionetele, necum 
cu paragrafe de legL 
0» rămân© de faoutl Dv. urmă¬ 
riţi munca tn comun, fiindcă poa- 
i* fl subversivă. V-am arătat »A 
nu puteţi reuşi ExisU atâtea mij¬ 
loace ile a menţine o credinţă. A- 
cri car, vor fi Împiedica# de a 
I munci in comun. *• vor întruni 


- -- ‘ .. î spre a iuvâţa. «pro a studia in «v» 

out articolul. Poatccâ mtanţllintl» . muBu Veţt veni cu 0 împotriva 

dv. au fost mai largi decât rezult* * . oomuu. Să presupun 


din lege. In orişice caz, ceeaoe aşi 
vr«»a să spun este acest lucru: nu 
avem atmosfera pentru oa Statul 
k« poată strânge în jurul lui tine¬ 
retul, aşa cum U strânge in Germa¬ 
nia- Statul ©o arat*, duşman al tine¬ 
retului, şi cum am spus, duatâtea 
ori. astâxi este o prăpastie care a© 
creai* intre Stat şi tineret şi car» 
este pericolul cel mai mar** al cli¬ 
pei de faţă- Este prea devreme, d le 
ministru poutru a ajunge la aoea- 
sl* generalizare prin Stat. 

Şi atunci, domn dor «euatori, tâ 
n» inţeiefott». Tabăra «le manoAwte 
o măoifMlare de spiritualitate. Nu 
in al cine o înţeleg*» **»- » 0 U>W‘> 

o tabără de muncă. Tabăra <J» 
uium* nu «*to niio instituţie eco¬ 
nomică, nici o instituţie militar*, 
şt nici una *dininii*»rHi«A. L*u* o 
ustituţie apiritualA ţJ, ‘ fonoinen a! 
vaa«'ului. nu iM*u,n al cerului, dat 
vremurilor noastre, fiindcă «a mia 
o credinţă. Luând forma, domnul# 
ministru, an aţi luat nb*olut uimio. 
Cădeţi iu eterni* nostru pirat, lu 
veşnica iiwtlaţio a formelor, car» a 
fo*t inferiori tatua noastră ăufio 
tea «oă dea lungul veacului treruL 
Aţi vxut mişcarea L/egionarllor. ta 
berii» lor d» muncă, aţi văxut tă 
(alierile legiooare au iu» au urnit 
«uo«M, nu poli tiu, fiind** cuvântul 
ou ss potrivo*la, *l«r un (uOws io 
domeniuîi spiritual. S» aţi spu:«- «â 
imităm, vom avea »i noi rexultat» 
la soeloă. Hi bine. văii avea poai» 
rezultat» maUriale, dar nu veţi 
capta esenţa inajţşt a «castei *dei 
Vi-dcţl. <mU o lug» caro slabiU«şt» 
că spele mineral», cari sunt du*» 
depurt» J# isvorul lor, îşi pierd lo 
dată toată puteroa- A|wl» rare n«» 
sufletului suut tot oşh: de îşi pierd 
toată puterea, dacă duse d«- 

parte ds isvorul d» ulrgl «»m care 
lo a dat naştere- Nu put»# pun* 

Idealismul tn butelii, nu l puteţi 
pocătlui cu flampta «laiului nu I 
puteţi eticheta şi n*©i distribui la 
domiciliu. 

9 nici măcar nu vorbiţi noi dc 
munca grntuiLA; ab'sr şl tnunoa 
plătit* u interziceţi- Prin armar» 
A ta le/tre dacă oslo să luăm togo» 
dv, dv. Intanlteţl orişice muncă p* 
pământul ţărL. 


studiului în oomuu. Să presupun 
că îi Yoţi Împiedica. Atunoi, se vor 
întruni paşnic, ca să *» roage in 
comun. Veţi voni ou o log» să-i î® 
piedicaG p» români s* se roag» iu 
comun. Si, dac* veţi putea. priD 
impo«bil, fao» aoea«ta. atunci »i s» 
v«»r hotărî la un mijloc lerihil — 
care reuşeşte şl pedepseşte ietot 
dcauna — «• vor hotărî «ă moar* 
în comun. (Exclamări, protestări). 
8 ». atunoi, veţi veni ou o lege prin 
caro eâ-i împiedicaţi să moară io 
•omun! 

Acestea sunt consecinţei» la care 
veţi ajung» prin această log©. 

C* «n zic» poporul dmIto. în 
simplicitatea lui! Va veni intr'o 
bun* dimineaţă irrtr'un sat frumo* 
din Bucovina o echipă de studenţi 
car« se va înfrăţi dola început cu 
flăcăii din sat «i vor porni să facă 
o muncă d» interes obştesc. Vor 
vani tineri disciplinaţi, paşnicii, cu 
raţi >n suft»t oa aps LvoruloL Nu 
vor fuoe dt^sordini — şi aceastsest» 
durei ea dv., căci vă va fi impo*l- 
bi) sâ.i prindeţi in paragrafele dv. 
Şi, atunci, ţărănimea va alorga 
tont a «ă-i ajuta. Os fa» copiii acef 
tjat Vin, după frumoase datini, p» 
caro dv„ d-le ministru, le-aţi riUt 
In Urihuavs, ua profesor do istorie, 
să înalţe o biserică in ţara lnt Î>L>- 
fao oul Maro. Vor fi primiţi cu 
drag «te ţărănime, vor fl ajutaţi tl«» 
e* din puuotul sără rdgove rdgov 
ei din puţinul sărăoiei lor. $i i*© 
când vor porni Intr'o frumoasă di 
mibcaţli la această faptă creştinea 
*c& şi românească, va apare jan¬ 
darmii 1 şi vs spune: «Nu ss poate. 
Eals tabără d» muncă şi trebuit» 
desfiinţată*. 

Se vor întreba ţăranii: Dar cina 
făcut această leg© fără de logn. 
k să n» alung© copiii uoştri in 
ulipă în cor» vor să facă ceva Pen¬ 
tru noi! 

81 li »» ▼* ră*pon«Jo: profo*orul 

Nistor. oste legea Nlstor, c* r «' 
tur» de legea Mârzoaiu. vine i 
alinieze pentru n carne lurlza men- 
ialitălVi Româmel vvchL 

Iu rănii ou vor pricepe owat îu 
cru. ti poate că şi «* v - va dn 
na inima d la profesor Nistor, a 
tonei când numcl» dv. *» va lega 
juruira totdeauna d# o ascmtma 
legă. 


numită oxpericnţă comun*. La 1M4 umcie ^ ____ 

<*'a venit cu legea Măncscu. 1 odată mal mult că acest 

La 1 MT sa ridicat altă chestiune__ ^ HDT vj) n t. nu pe ini** 

d«*.>pre «are voi vorbi foarte pe 
•cart şi eu dincreţiune, chestiunea 
M risâ atunci, chestiunea închisă. 

S*i atunci fiindcă această chesttano 
ora ridicată cn o mare vâlvâtae in 
spiritul şl m sufletul tuturor roma- 
oilor a'a crezut necesar să ae vină cu 
« complecta re a legH Mărreecu ca 
«â se iuchidâ mat bine chestiunea 
aşa zisă «închisă», cu o lege care a 
luat numele după aeel iroporlva că¬ 
ruia era dirijată, cu legea Manolle- 

S‘a venit ou o loge în 1927. o leg« 
oare aceasta era in potriva istorici 
şi in potriva simţului naţiunii, o 
lege specială care «punea că ori cine 
prin uneltiri ciclene, etc. otc. se va 
ridica inpotriva alcătuirii înaltei 
Regenţe, a ordinei Regale de succe¬ 
siune la Trou. se va pedepsi eto. 


popor se poete sprljlnt. nu pe înţe¬ 
lepciunea conducătorilor lut potlttză 
ol p. pavăza cea mare p ecaro 
ţine Dumnezeu iu cert 

Dar trebue »ă constat că nu Ml 
învăţat prea molt 
cu o lege prin care *• t» iniţiativa 
muncii ddxnteresată. Vrefl să oprL 
ti ţara tânără şt verde. în B*nol 
. 1 ! Vreţi să aşezaţi beţe de chlbrt* 
turl in îaţa unul tanc! 

Daiă sunteţi liberal, domnule mi¬ 
nistru. aplicaţi principiul liberal. 
I Anali liberă năzuinţa oamenilor 
msaţi liber tot eccace făuresc ei 1 * 
cadrul legilor şi al dreptătn. lă**# 
libero forţele de construcţi». 

Nu vă luptaţi cu inevitabilul * 
aveţi înţelepciunea de a vă da * 
o parte, pentru a IU» *â treacă pe 
drumul lui eignr, destinul (ApU- 


Observaţiunile d-lui prof. lorga 

_ i- r-i 




lutruo puBOt, ar. to.l» iropt-' 
iob d. MaooilBwso. Nu »»«> *P>' C * 
uioiud.14 ,i m.i .1- •» '•'«>* f* 
cn»l Mlept»«i. a«.« prui« «»• 
d„[* « v. fi rotau < 1 . tor 
purile l>e«iuitoar*. 

Dar ar mni n'ca dreptaU dom- 
uia-M. d.o* ./ « «l" 

liuuM în întregimea ei, ar mai •- 
voa dreptate într’o privinţă, atunci 
când ar fi spu» foart» neted —cam 
am spus eu de atâtea ori - că *ta 
tul «©te una. şi societatea ost» alia. 
Că Statul aro ne«oa de ajutorul so 
cietâţii, eâ sunt lucruri pe eari »U 
iul nu le poaU fac» şi că In xadar 
încearcă să l» facă- Nloiuo staL ro 
pnTMntat d» orie» oameni ar tf. nu 
*-> poat© faoa. 

\c«>etea sunt lucruri eari viu dm 
aincoritatea. din avântul une. «ocie- 
tăţi. Dacă «ocietatea romănea-c* 
vr«va să lucre*» ou folos pentru noi 
taft. nu numai pontru unii, şl in 
marginea legior. «*st» întradavăr 
an păcat ca a«x«stâ socieUt» re 

mâncascA ©A fi» «mpedecaUL 

Dar vedeţi dv^ ou revin la d* 1 ? 
niliunea aoeia o* ana este aocieva 
,aa şi una «*t© Statul, şt ar» mar» 
dreptate d. ManoUewu când vor¬ 
beşte de puterea vitală a aooieUlt 1 
li care nu trebue, ferească Duin 
«bleu, împiedicată; dar trebue oon 
dusă. şi trebue condusă do demon 
U cu experienţă, c * re na M 
totdeauna sub o anumită vârstă, ci 
so pot găsi ou mai mare foos po»t» 
auuuiită vârstă. 

Dv. volţi, prin alcătuiri maioria 
1*. să frecaţi un suflet. Nu puteţi- 
Nu nuuiai să-l creeaţi, dar nu pu¬ 
teţi nici măcar *ă-l îndreptaţi pe 
acria pe care nu l aţi creeat dr. dc 
ţa răsboiu inc<vjct>. care răsboiu a 
fost o marc explozie de idealism 
sincer şi de să vâr fii. 

îngăduiţi mi la sfârşU »* >â l0 7 
făţir# două excmpla ca »ă vedeţi 
care ura rolul dv. I* ţară la mina 
— iertc-mă d. Manoilescu. <»ro u 
vorbit şl dumnealui acolo; dur durn 
mului o vorbit de o ach'ture a 
domniei zale, de care are tot drep¬ 
tul să fin mândru şi ul care am co- 


ti-mi voa. nu ~to vxnct l» fa! «olul 
oa care-! am cu. f.iiplc* aoolo «.» 
r«o,»r»- liber» ta 
in vaaaoi». inviUmânlu >noe««- 
i» ,| t-io'l bâetii din t 00 ”- 4 00 ,l 
oe ar mai faca. cu »» oi*» 

»u InvMal. nu ,liu ca ar “>»■ «» 
pentru <a -W chinul. ' >4rl "*'‘ * 
panlru a Crio. almoefar. 

K \i sa întemeiat acolo, la Vălenii 
da Munte, o şcoală nboră- Cine n« 
a rost acolo, cine uu a vorbit a‘j>lo| 
lată 'cdctL t‘ aceasta «s-t« o fco^ 

; A da m-incă fl areasta este o a*«* 
riali, da rnnno» eiUttmm»!*. 

♦ară. cu uu oarecare folos, in care 
,a «proapa a» de aut. «o •“"* 
paste M ani na tot " 

. 1 . 1 , ord.ua. pubUr». n.c.od.U na 
r,.l d« acolo un .triuM da » r4 - “‘® 
„dat, n .u pornit do nmen.o- 

W r, niaioda!» nu «•» .ocercnt *» 
»..wl acolo interoa da P«- 

tid. . 

Cu lega» »«na«» nu «unget. «• 
«op. VreU » ,«•'“! •* ‘«larvia» 

I, oamenii c«ri vor U Inc» o fin- 
,.»u»« Dar rt ,ti» rt iac* a »«'*“*• 
Uu nu ,Uu. Or! rt fuc* an podi â* 
,U. rt fac» un pod. Eu au ,Uu. Voi 
.» f.c» o bi.ar.rt» S* g«i» rt o faot 
K unu ,tiu. Vodcii, .uu» lucruri «rl 
trebuese să fie »t*uta. 

Vă dau, d-le minslru. un exem¬ 
plu din Bucovina, de caro oe a«to- 
lom .mint. amAndoi. Eu vronu rt 
aaioac amiutixen d*. Nu erau drar 
muri. Duc» aao.ua«.a. pe caro o oa 
noasle d. Manoileacu, P© caro *4 
u.o cunosc, vrea ©* focă drumuri 
fără plată, râuiăne «A puoâ căţiva 
Ingineri in fruntea eu— 

D V MANOILESOU: Chiar ara 
D. prof. X. 10BOA: Poarte bine, 
<i rămâne să mai ceară piatră i» 
la guvern sau, dacă o pot fabrica 
din nisip, cu atftt uiai hiuo. U l ® r ‘ 
tatc) «i să înoeapă a pava Româ¬ 
nia, dar cu pază. «a uu cumva piu 
ir» fabricată a S un fie pontru ca- 
( >etale uoaatre. ci poutru drumurile 
pe care murg picioarele uousiriv 

Şedinţa a fost ridicată la orele 




e a.» v I ,saI.• A fl t i 

















































«SUMA 


yggTIWC* 


1POBT 

SPORTUL NATIONAL 

-_«=»*<==>- “ „.«lei c«. vrtaMirrm 


N„»„l v»lf •" I 'TS-*.-*" '* 

srt^^^rJî -- —^ 

” ’ .. nm BlQJW 


, r . -* .Uâtinrr prM oinlw 
rvvumu. Cts *4 ' 


«4 1' 

prt-iriitii *i t* 1 **™!'- 

Mi l.um .W "«I* ««'*“ • ,!,,r| *'"' “ 
«u:. i»..™. 

-r!- 

ÎÎSSL*^ .mptea* r>,H 7 jrf ^ 

mm to *** 

a I» nitSm 

Djt -iu O*- ocup*® •*'*' ^ T 'T° , ‘ ,r ! 
l.dn^rUK UM-it 

iO ««'* **• “ 

„ m ,K»ro .p..niT. du, »•'• 1r ”“*T^ 

M r.v.lroi ci WC *»' « 1, 

M-i» <• ţ?* * r 

n ..oi ..(««<. <™ ,r * 

... .UU .porii*. »" Wli» 

„Ir JrW» . «.o Pr “■* » 
ş, *ici drariridcm *» p»r»ol«* "»*' 
caj>,in**to«" 

Vor h U‘»» «ri eu *«r recunoaşte «* 

.*«<*• «ui *p* rtf * 4 -ţ T 0 * 1 

dr *«jpr»f*t*< «•* to ou,nArut rob 
lor ai *1 •pp'Ciotorikn toc *■ 

il« u al profund I*tran*-rl lo *>«* llc 
« OH?farii «porlltr 

No „.- ctc Jtrcu •* fTO€rM 

■coturn. 

U»lr.d«t«*. ooi avut •• *•*“ f*' 1 * 
toor d. foottM.II- to**»» Mf 
TOtim. «iod.» rl »*«. '• “~ 

„ nul )->• -UI». .0» 

,Um- „.«M»"*. rtc D.. »->«£ 

mo l .M. din rine *n ,,>rm * 

rvhiprf 

N„ .unt nici trri ani «te c4“** • ck, P* 


*>□1<. n>on»r'" 

Căror fapte » d * Wro » U 


CArar ««pto ** , U» *UI«I »owi« --- 

«uaţtef * »«**•<*“ pC ^T“ . m1 I | căită lo luare »i lo «porlorfU ** 

_ ' __ PTlfril B «* ,_ii- OfU<1 UCiUifl 


romi poiAoreio. p^alto b 

cAnd rom P Mbl,< ’ 

Noi crrrWro c* «oirt dou* ranre prin 

•’jpoW p Boom*: 

, Uv»« o^irA ^ pres-lUre *jP <** 
^ouriUirii oMaonlU « '» 

rile ţi 

, Up»b «®<>f oOftducAWri tpvTU'i 

J** Tu pHmo. rtud ^ 

a.trooAl fi dr emitlOtrrrc* .uPcHonlft 
ţii mki nourire. 

DbcA. totr «.»«-rllr. *r«n> «wrccum In» 
doUI. Iu cwboc prlvcjl* «iporluril»- *- 
t»B*t« nu *r» un motiv r» wputlorlo- 
t t oocolo{. tc froOM« bumUrlur * * 
molianimuci don/ ro con»latBriB fAu- 
Iul. d erao obllfţ^ti *ă «ducA incuri 
Ktabnint In virtut<B c»ru:. alrtirenHe 
Mtloonl^ •« «Janir» fi * Intreadl f* 
ceh •fogr’yr- 

Torarilc ofi^lc u’bu fâi «« ^lu 
nimic In .orari* d»r,die. ToU.1 . fo.» 
Jkaiii tn K-atiw UuLUiti^ei particalare- 
£u polcm «Pune, oricialîHliik »u «bo¬ 
tul d* multe an Iniţiali rele particulare, 
iorara |*nd I» mloorilari <*tn\ In 
footbal). unde. diotr* drn tocitim a«al» 
lu valoare. . f^t Preferv M-leauna 

minori ta relV. 

Iniţiativa partkularA pc.-*Ua propl- 
•irre elementului romAnrar In »port - 
occin (port, dar nr fffauMm .1^ 

U (ootball — mBnlf«B*«t In trei fe¬ 
luri dapl eonorrtio rondnrfttortlor rra* 
pccHvi. «1 anniiHt priB : 

L Adunare, de jucăUrn români din 
ţinuturi In care D«in»al vretni e»tr m * 
înaintat I» »P<tTt 

Uu racmptu lip'c U mtrt * Ontotr* 


de ca ud ecbipa iu» r*c*uvu - - 
.1» d. «-1b.il ~ njpnnd.. .Id 

eu roman' 


Actuala eibiPâ de bocfcnr Pe «b.aţl 
u cupriude decât vreo mneţ romiul 
din 11 ii i, l«n de 15 Jocâtori 

Aproape toţi campionii del* aataţie 
•ut unţruri aau rrm. 

AtWiamul Inc* nu a*a pulul *câpa 
4 u atuvldiie unora dintre atleţii a»a- 

fhiari iraoa-oarpatiuL. 

IckbPa naţională da p&f Pot* a foat 
iormAtâ dini^Mn ub*ut proot. un unrtf 


i. Întrebuinţarea numai a jucătorilor 
«fi In pepiniera clubului Eaţe aa 


pnralcl ca pregătirea viitoarei echipe 
diulre p»tia *i iuuiarii duhului. 

£mi„ metoda tnlrebuiaţal* de rma» 

•> care ui ae pare oea mai bună. 

IX, altfel aoeaai* metod* trebui, fo 


incfirorarea 
contlnsentuiui wi 


Ministerul "jJJj 

on„|e o '"t^'^ticol unic 

^ Jî," hamurtN* sub trtne 
pentru chanuirâB *«« 

a oo..tin»entului 193^ 

Tmorii * or '7*“i .- 

cest eontinoenţ vo T 
corporali pe s1« ' H 
prillo 1037 


do * A< 


Abilităţile „Luptei" 


imagini sugestive in pe*?r^tel sp'a^To^ 

francezi can « mocirKK». uugti,. ih,n„ nlM 

^mvurco cu *£* 0 ^ u por ««h n -tr| t 4 

•âpule ţ55?Ldin “•** 

* Jf , ^ mitroiUrak 


IU9IMI IU T» - - 

Ierurile (portive couduciUiore 

Din nruOToeţro. reţvtMm. na •» ’» 
cut uimie. . 

Conducătorii «paidivi au foal tninaţ 
rV tdrrt, nenorocii «Ic »d>«»■ «■• ,,K>T ‘ U ; 
ou cunoaţtc naţionalitate. «* epertul 
treboc •* »)ate ia atingerea duţmânil- 

lor. fi nu U prop&firea fttieâ d .ulk* 
tra«ru a nramului. Cafr um un mMch 
tntre ( oltes «i Ifocah. f ar face Pe le¬ 
gionari mai puţin antiwtnivi. iar pr ji¬ 
dani mui puţin Jidoni. 

Dar, Inriârfit a*i pmâ.uA fi oare¬ 
cum empiricii, iniţiativa particularN o 
r< uţii td rralkete crra. In primul rAnd 
dat la iveală cât»** jucător, dr va¬ 
loare ridicată; apoi a dctcrm.mi un 
curent In public fuarle f.-orahll mif- 
cării sportive. 

laţi. do piWA «cnitorul acestor ran 
duri arc o «tirincţi» neţărmurită când 
vede *bătându-«c Io tribună pe ou» 1 ra¬ 
ta) du taifi. «tre. mai acum vreo cinci- 
•prev.ece ud l-ar fi trimes la plimbare 
eu ud alaiul de rigoare, daci ar fi !»- 
«IrlUait vâ-i orară hani protni o pere¬ 
che de gbrte de foo»h*U. 

Şi a«^U nu ret»* un ca* ixolnt In 
tr‘adevăr, vin* luate aiul** : 
ai chiar la nltt sporturi De<*' hi bine. 
conştient ran IncoPftrenţ. v®v lumea 

pentru a ormAri reofîl* miţiattrej par- 
ticuUrc, de care am ««(**• •«* 

Românii tfi ormăreac cdi‘1" '» ,U P** 
ca hidra muioriUri fi iredefiţuti. Râ- 
uxAur memorabil umtchul dc axtî-toam- 
nâ. su»ţinut de flăcăii reni dela 
tona contra irodentlgtitor aciuiaţi U 
R. Ce pnblie admirabil a foat» 

tunckt * 

începutul t*W but». L>^ "« k'»ue « 
airăm că este nnmai un Irueput 

Sportul trebue «4 devină a laatîlnţin 
naţională, care aă oonstitue una dintre 


D ,...i„jc.„u-1. JT.1Z 

Io LUPTA, f/nformoi oo * 

C 1Ztor 

,hua. .îmi a «« 

in lini fit mUioanol» Xovl.trlor. dr 
cdl rfup<l m totI noiionnlifltl V <"J 
Ifflli /. roriM. /or doc-a ocw.l nobil 
(LzKf'TOl 14 iuanilarisl nu poah 1% 
4ntri/mbn f nl' tradus I n fvpt&, 
wol cd nu t fl«»« unchiului A\b»*t~ 


fsmţiiSHaleie dă bob 
âels S RBia 


Reîntoarcerea din Paradi^ 


0 


mut btibvi/ 

*' ** d cu opiumul 

MUi. -T* W (i porii- 

ssMrsrsŞss 

^nl^^nUor. 

V /ir Wlild OOtHWW" 1,0 

si~--rrîîst 

biblicului Eden. 

Mnfdfor drtodf arcla f***'* £ 

Mohutncd închinaturilor «li cu ro- 

bă fţ cm eiohnit. 

Ei a’uit rtpczil Ut Mudruj ou tâ cp 
«/.«■ «ceri P«rodis «4 Pbtarclv. cm 
diuMi. «* n»i t t r “* i ' rTtt •• Brt ^ e 
cW cu bricmftul (n »‘»^’ ,AnD0,b 
(’ilnd cu/o. >n loc #d lrt r,<4 * 

„ii edeuţ dr-u dtrpfuf î« 

Ctrl nuli turbata u i*dut»L In loc 
de munţi de P** ţ ^ _ d ' ^ 
dini cu delicii, au trebuit *<J mut- 


«oHUonr* 

ţpdlţlr). 


4^ con* — 

delo »P®f*i ^ ****** ~ ikyiLn 

w,rlw SifIauTîr<«i rtf 

^uImT^U în -«* - - 

HU iot afdf de entuziaşti * 0CU1 *™ 

nWcat morfurtsesc cu «1^ 

rit^e. CA nici odoid »«m XnCtT ^ 
o pldccre n*«‘ ** of * dfCăi 
Ujuită dc ^ iUtt Z^n7ad 

alorloasv reîntoarceri dm iad. h*r 

•“ZZcuriU. , .£1 

pi. evre, U simţ* impdrtdfifc de căt 

mui multă lutnet nu «c putem im 
potrivi Siductiunii de a *****?** 
fi cetitorilor noştri incomparabile 
notite. prinew sur le vif dc odtre. d. 
PIEILUE GAXOTTL. vamalul u* 
rector al HM <JE SUIB PARTOUU: 


*8au oa U «_ ^ 

manao. «ode poţitu ,'Nţ., 

•ă Preot**» Pr « K r^ V 
pane U pnpr«al» 

*• V. 


^ţţrrararţ tond ii 
» baont NtţWaMk, 

la ălv<aţW. »u A 


I 


nun 


Ume dueiit*. 
-Dar In Nponlat 


«A Juăato * 
Coraii tatai UWu, 
fui raportulm â»>H 
fc. dmtgw « t« 
o tarmalS nauu 


" 1 

foscietil *>«• apară. 


EÎnrelor bar 


rtMSraiTM- 335T— - 

lor din Bncnieşti. Metoda defi «tren» gnurMl 


Spart naţional; cu romuu*. pt-utru 


dr »imp«tica. oe Paro puţin cam 9cr\- -"'“** ' j ' . t D 

-** " hlp " ta raCî »i « 

Tîl-. --1 metode oii.u* ,rm IW^H. M.ad»u ..o HMIi « murt *** 


SINAIA Ai _ Ax' »u contluuat, tn 
local Hat*, pv o pârtie foarto bunO. o«fi 
ounurita orgau vaU* «io federali» de bob 
»l nAnlnţr. pentru campionatele oatlo- 

wr.otortfow-ur, 

(„otb.ll . r (OM *. 1 “’.stm.snlj 1 . O. 

^^, avIu> „ ki (Aviaţia) Ll h« făAâduure Oi ver 

tul yi <i A * rso “ 

o*«r -5 M ,. dt.ro t. mu»» 

-IU W T !o U ,o 

v hnb do 4 pareireue, a» 

4 “O probe d« ***« ’ uobo 
dtapiitatA ari a d»t 
.. reruUatv: 

x. ing. **rtm lL A, tt-t ă‘ăb r 1/1* 

j. L 4 DAnArieu ilirănteeril EH' ă,l fl 

K Li. 1‘aTtoraU t»' 

Proba doaa ra va dioputa uiAinc. Uu 
muioeA, cu caro «aptămAna Sporturilor 
vn lo«i afârfit. In dupS amia-« oo-ioia#' 

xito M TOT itietribul pieuildH In praran- 

ta d-laJ Sorgi n IHtn Irtu. pfe-<>d)nUIe 
O. N. T.-uIul 


| CU Otr ih.ii. 

eroii distractivei ţiganiade galice 


wJ d,;.r1irata«((“|"»" u ,U„ d-*1 O mtln.t* 

„ Lnrirbcţa puţintel euniK-A. TrotxW 


^ "Var* 

reale din pu«>tl \ 

când fanaticul ^ 

preani 

de un falanKi^t spa n i M ** i, 

flge eii lentikţe 

cum acest Intru ar trvk 

pretutindeni, 

nu se l«»a. UIikiw^^ » 

rhlamâ camarazii *, B b 

Hcnparn, otinzrk agnhyL^ 

■Puteau el, Weţu 
tnchlpnfn că »nnt iM*iv, v 
enormităţi': Atunci, 
ti a» reintoarcă la p^ 
«Niu ne mal jucAm'. ţj^' 
■ţjt aPoi In do«al 
*Sd obiectul uiiwr 
tziarc. Sunt băgaţi u, ^ 
ţin confortabile. M# n ţ ^ | 


llonu» Hapona 
cita 

p«(|dat«:*U tai 
dac. la loacţie 
oouala, gatnoiva 
uu rtx/nui «uu 
bi«t* *.« vămi 
daiida direcu.v 
tuaui iot luuc 
Ob; hai 
n«i vaaaiabiU ■ 
tkţiwiu hă L 
BMitiî accfda - 


LI ne iMHuuKt ; 

tnlţl, dcamierdaţi. nclamaU. «reobţi. 
u •* fAgădulse le*f* »»«■ vurtni- 
«iuul frecvente eineinatecraf DumL 
aka Prăjituri te «*•*** **** ** 
foMufll pana tepte cari U Clţ: «*»• 
iceati de vU. dopa fice*rv păhor de 
vtn, !■ lo« de desert. 


;arnet 


5. roioaicea iu*x* -— — - • 

formarea uuai echipe puternic* de cum- im»* cu *‘anA 
praoal din jucători ud ap din «Ite părţi, 


VIRGIL °OPtSCU 


Prlu lualU şuiului. • ' ,uv o- 
mnulul. IosUtutoţ Superior do Bda. 
.atic Flwcâ ar va numJ te rllter A- 
eadoaua de Educaţie Kltiră Ke*ek 
Curo! LI. Iar stadionul din Dealul 
•virej va purta uumele de; «Ntedlo- 
ool PrlnripHe Csr»l. 

:^î 


Ci t DCL W«iL8 a teeut uo 

domer» l»e lâu£u d. CclLu. mteis- 
trul Gr»<iei la Buouridti, poniru ca 
4.MM N U lutervioă la federalia •teu» 
4c i HiUiail pentru delegarea loi 


i n 

LA SINAIA e* destefoară onm 
pil.nulele local* «le sLL 

- PK AUfciNA VENUS s‘ao fA 
•ut «Hialirtri speciale u^ utru usca¬ 
rea iiTinului. Doaaei&iauia sa arvn 
aă UIJ nou strat de iffuiA. 

- i.V OAHMtVRA dc pnwaliu 
rt u V. C. Rapidbiui cu putea /i ad- 
«iirji > •vudel* bloudă». «tuteuuea 
dala Urudea-. i. falmtep"’ Loiposlor 
•ţior^iv Hurulki. 

- IN IIL'JIMA m fcdiotu CW 
aia campionaiuloi uaţiooul a «leols 
aoinnari« loivperU returului divt- 
xiiu uuţiaaale H d«U 7 Martio emu 
fusemv fixat Jt>a Imieput pentru 
data 4e 7 Aprilie 

Campionatul >* lua slâvfit iu alua 
<W Ii Ioni» data c4od »e va dispu¬ 
ta mabihot intemaUoruil KotnLn'a 
•oedia 

— PLUhlXAJlA Tonwnă tL fvoi 
boit a trimis o telegramă federaţiei 
polon cu, prin ewe aduce la Ctiuo 
ştiută cd acceptă data de l luMr, 
pentru partida România — Polonia, 
•ar, w entrată sd ui^f lan fo Forfo> 


a l« oro no nrona VpnUS Cnniera eomlslunile judictere at® 

Seuatuiui »i Adunaşi deţniUtllor, 


Venus-Ripensia 
prima partida „tare" a anulai 


După ămiazd, pc aram din Spla¬ 
iul Independentei pubbenJ buaireş- 
taa:] are ocazia aă asiste 1 b un match 
puternic <14 footbBlI furni/.tit de (of- 
matiile <te canipronBt ale duhurilor 
Vexau fi Bipetu<a. 

In vederea returului, cunvu-flJ <K 
toauuui »i-«u început nud bine oe 
o lund untrenamcntcle dc snlb şi pe 
teren. O mflnifejtmc pii^licâ înainte 
dc 8 începe mareo luptt a campio¬ 
natului care va trebui sd-i duci la 
titlul dellnith', apărea ca o ne¬ 
cesitate. Toete partWele de antrena¬ 
ment jucate până acum, din cauza 
condltUor nejevorebiie «le tcrenuîu» 
neu putut urâta forma jucâtoritor, 
pentru a se putea foev o idee asupra 
=>* 


rara Igl • -- 

Modificarea legii Curţii 
de Casaţie 


Erl ciupit amlflsâ h'* intruult I» 


pistolul «a b*lou«iU. intra cnfcu %l 
ţlgnreV «• te o impârţralâ cu «d©- 
rArat comunistă: «T»* tev ulo Po;m. 
mie goneraluU Să uo do bine!*. 
«Pentru scvcets si cu acest** nobile 

iatenţiuni umanitariste au Plecat 
I comuniştii franeexi - mal urnit sau 
mal puţin — in Spania legendară. 
Au Plecat veselL ea pentru • pro- 
tenîdTpe PLACE DE LA REPU- I 


I 1 “- - me |^L 

di i nea ţa fi aliniaţi 


iicţl 

liika da ul a 
4t Uxnc» Saţ 
«u t ta var 

cer vx «a dem 


Cind 


K*l 


Examenele de capacitate la laţi, 
Clăi ori Bucureşti? 


luânda-a© in dia«atle prueetal pen¬ 
tru '»»rea legi* Lurţll *j® C*- 

aai*f>** ţară. Sa re 


pooioiliteţiior jucătorilor. Azi Vtnu» 
întâlneşte «chlpa din Timişoara, in 
compania cure ia 4 sigur cd ne va 
arăta unul din magMislele jocuri cu 
care ne-fl obişnui! 

Pentruca terenul su nu mai tic o 
piedică in desfăşurarea partidei con¬ 
ducerea clubului Veuus a luat mii- 
suri încă dele începutul săptdmAnl 
ca terenul să fie o v tcfmrt cu un nou 
strat de sgura. j 

Pe teren, Venus vo alinia lorma- 
fie unii&toare: Burdon; Sie. a, Albu. 
Bărbulescu, Colea, Gorgorin; Gru.n, 
Dan GoVrilCscu, Hurnl Pctea, Enc, 
flipcnsia va juca Ln tormaţia o- 
bişnuila, cu Lazăr halt şt Chiraui 
m ccutrul liniei de atac. 


-ri-işd „ ^ - 

Noul director 
al Operii Române 


D. Xonu Otceiu n fo«t numit di¬ 
rector «trtiftio aţ Operii Roinâue în 
locul d-lul Ionel Perlce demiaionat. 


Coo urni de tt»tualiteU> problemă 
ce-bi aşteaptă râ»puntnl la minis¬ 
terul Educaţiei naţionale, eăte eo 
privire la locul tunle *ă m» ţină cxn 
nptenole de capacitate din anul acea- 
ta. Cfic» Clujul pentru fele şi Ia«»i 
pentru băieţi, cum ac anunţa»*’ de<». 
camdatâ nu-i o soluţie încă defioi- 
tivft. însuşi mlniKternt ueputunda 
6fc boterâ până «oi. umle si f*« aiăi 
binu, ce aă împace multele oeriuW. 

Pe deoparte cererea ueociapel 4i- 
oentiuţilor care educe dote reale P* 
temeiul ciror» h» uo t»o& esiuncncte 
Ia Bucnreşti. Şi anume, eumeâ ea» 
mai uaDlţi caudidaţi pentru capoci- 
tato foc parte din Bucureşti Mu 
mai apreapo le-ar veni la Bucureşti 
ca 1a Iaşi «ou la Clnj. 


Clujul ti Iaşii nu-» dc a 
jun» pentru numărul imoua ie 
candidaţi. Dcacuea la miui/*ternl £- 
ducaţiai naţionale ae caută o «olu- 
ţie definit*vă. Din noeaatA şovăire 
inaa socotim oă trebuie a trage o 
concluzie îmbucurătoare pentru o»* 
didaţi, anume că examenele ■' 
ţină la Bucureşti. 

Ei apoi în afară de celelalte io 
oonvcni«JOte a rămâne te l»«> 

Cluj înseamnă a f» oe voie d<? doud 
comiaii, ceeare Înseamnă o lnd«r.tÂ 

ri«ipă- . . a 

Dc aceaahă problemă im»â Un \n«A 
alte capitole. Capitolnl comisiilor, 
al programelor fi examenelor InsA-fi 
pc care le vom deebate In articole¬ 
le următoare. 


Concursurile regionale de 
patinai artistic 


Ligii* iegvi*aiiir aia ted«r*|*; <fc a- 
Irtocu. vwr (i wîruu** ut J><«(UUu ui 
Jtuute cu d-au . Una Vaicaami. Lga 
loait«uii; «oi M iLratu, L*g« ttu,.n. 
4u4t«ţ Nichilur. Liga ‘-aci. iA 
lui-tirar, Liga Oun&tce da /oa; L t v- 
rmkii. Uf» Muutouia. prof. Uliu Mul 
iaoşuu. Liş» Tar* *< *>r*»f loo 

Haji.;«iti» ligs Sf«o»c» 


Cteiupiujuatvlo de patinaj artlativ 
ala regi unei Bucureşti ae vor ţine 
ln siua da Duminică 2$ Februarie 
1W7 eu ine«fp^rs dala orele • dimi¬ 
neaţa 1a patinoarul Oteteleşamt 
după cum urmoază; 

DOMNI fîşrurt mipuse: ftg. IA 16. 
2ă ah, K of., Ki ab„ 98 ab. 

biguri libere» 9 ounuta 
Total puncte figuri impuse UK) ; 
total puncte (icuri libere KW; ooofi- 
oent 11), maximum de puncte MK). 

DOAMNE figuri iuipuao; fig. I, 
e ab, ă ah, 11, M ab„ IN ab. 

Figuri libere 9 minute 
Totef puncte figuri Impoae A08; 


A început epoca inundaţiilor 


Nevoi neîmplinite. Incapacitate administrativă. Sau cum uita de 
viaţa şi averea oamenilor guvernele noastre 


ln fiecare an. ou o regularitate lare care sunt departe de calculele 


nenorocite, care ar /i trebuit tot lor politice. 


te tai puncte figuri libera Ti; eoefi- 
oeut 6; maximum do puncte IAU. 

JUNIORI (categoria A. până la Ihtpg păsurile d* C 
W aul) fig. IU ab, 8 şi lî; tcate-, tretele interaplatr cu Olt^uiţa 
gori* B. până la 15 ani) fig. L 1, î •;— - ..««» 

şi 10; toatngoria C. până te 10 anii 
fig- L * ri 5. 


Duminică ‘48 Fobruarte orcte il 
seara av avea loc, pa patinoarul O- 
tetaUşaan an festival cu deiuon- 
alraţiuni de patinaj artistic dat dq 
Comitetul regional Bucureşti al F. 
tSL V. R. ou eoncurauî Cercului de 
patinaj Bucureşti fl al Asociaţiei 
•porţive Metropola. 


de atâtea ori eă deschidă '*oh.ii ga 
voruclor noastre de ani de ound 
zăpezile ae topeec. albiile fluviilor 
noastre «unt depăşite de o cantitate 
enormă de apă, rare fatal eo re¬ 
vărsă peste buourilo loouitorUor, 
pankndu-le ln nenumărate rânduri 
chiar viaţa in pericol. 

După caşurile dc proporţii «atee- 
-•oţele întâmplate cu Olteniţa şl 
Mănăstirea a icnit rândul eroului 
Călăraşi şl desigur nu v«r scaţ*a «le 


Arlăti. când IntEo (ard Hrdind 
locuitorii cverrcac treptat, treptat 


pământuri l» polful Zuidtrseei, la 


noi incapacitatea 
lipseşte de apărare 
sfârşite al* ţării 


conducătorilor 
întinderi ne 


Vin apele. 


«u ele o întreagă ecrle de ne- 
norociri Cer? ver Ioccpca atât de 
greu viaţa atâfc* oameni- 

Dup* Oâtetteţa MânA- 
stirca şi CMârnşi. Apoi® 
râului Bortea au crescut, 
în ultimele iHe cu 25 cm,, 


Călăraşi şl nesigur nu v«r s<ai>a u» j m uixtmeic *«»e cu 

turla DcpotoIHa a apolor multe dlu I rcvărsându-Ge peste Cfteiul 

looaHtdţilo aşchie în calea lor. mic de piatră, mundârtd 

partea cheiului in care se 


Atletism 


ln ukdt dt 1b >i 47 iu/ig. led#- 
aţin cvht va organiza te P; a ga met- 
buJ onua) dintre echifiak atic (but k- 
ed^iati din capitatete ţăntor dfc 
Mea lBţckţţcrf. Bururfţti, Baigrad 
i Wryja. 

tn ultima « ţedtnţâ, ţaderaţio uua- 
<ră (to mte'iwr a ftzat imjdeHtăţtW 

k ţ*r.ioparc te aravtv vumtKŞxo 

aci l' vi Buiizrv^tţloi. _ _ ______ _ 

♦ UI baai pe «ara aăraea aoaeiră er- 

Dlubu 1 «păru* Blatre, 'IVireiur, 0nU<lM<f ^ attetkv» aa-1 peatr a- 
aauuţa uâ »duua<(va ceuvreiă »• ... 


ou mai organizează 
locurile Balcanice? 


Oamenii aceştia «unţ neioiR să 
trâlastA p-imărcrlle flecarud au sub 
eraoţU şi tiresliutirea «meniulărll 
cel o r mai nenorocit* inUniplări 
un re apex* asupra vieţii lor :n i»m 
porţii nebănultv. 

Dar etrcaec întrec orice nuisvie 
banului simt, in»a?l sUtul c^te 
p:\ţublL fftri ca nimeni, eu itiniir, 
aă M* lulşţc. 

Gărllc.port sunt puse m areteaşl 
situaţii prim»'JdloAi4C. lacra intâm 
plindu-sr şl cu «|tc edificii rooiu- 
pale. eiteu «unt ţn crte mal multe 
cnmri abatoarele şl nuluvlr eiretrl. 


le şraUuţa 4e aeearâ e cemitetu* 

Iii F. K- i figura pr erdiMa 4e al 
şl efeesUnaea erganisâ/U Raionuls 
AsA 4a atWilaai. «ar» armeaaA aă ae 
4eafi,şeere ta vara aoeaeta la regia 
lunetei federaţii la BnuarpşiL 
icesfU «M-ganlaare «erraita «bci- 
tueli 4» met biav dc mp 


muJiţe va «duuaiea geavrelă va *- 
va !<**' te »*a» d. Iul S» Febra* 
l cu urs > etoar* W se'iiui elubmul 
llo H-(lul N'r. *; 

Iteos-fisrA, ednua ea gtuc.rala aa 
'‘a mai ţiusi dc crai ani. alabui - U-. 
lire* Trteetefi reuvua«i ta această 
udnnarv pe toţi actualii membri 
>rvcu». a pr Uiate acel» PCraoaa* 


înc&rcau şlepurile fi «jun 
gând până in fat* clădiri 
căpităniei de port, astfel 
eu însuţi gara Călăraşi-port 
este in situaţie de neutili» 
gat, trenurile neon ai putând 
circula până în această 
stafie. Au fost inundate fi 
depozitele de cherestea 
din faţa vămii. Lor uzina 
de apa c, f. r. este cuprin¬ 
sa de jur împrejur de a» 
pele ce-» lovesc zidaria. 


Ia ui «4 am. Jeturile babouire. 
4tn 1147, «are treboiua *4 albă lec 
la Bou»r«elL vor II «rganfoate la 
Belgrad «te Jugoaievla. 


Lipm <1,* lotelâ grija t*0*itru nve- 
re« «i viaţa oamenilor l-a Încercai 
utfct <i» dureros p» «refla, Încât 
tir! o Împrejurare nan ocoli to, 
«And iniţierir* partlculart rnw, dr 
Împlinit Inrrarl fericit». 


P eslhau la 


poet» 

veu. Frntiu procurare* u«Mlor fun¬ 
duri ş'a farut apd la (X K. T. fL 
L. F S ÎL rl pert-BB ţţ la gureru 
pentru ajutorare. Reaoltatele aere- 
ier tetervBaţil aehlaâ «uooeeate 
e a âecte «a « boiărăre ia areaeţg 
privinţa a4 *e ia in pediaţa «are ec 
v« ţine Marţi U Februarie Atonei 
m va boiâri dană fiaotâaia 
irl aau uo. 


Campioiuteio du ukl 
ale armatei 


INCAPACITATE 
ADMINISTRATIVA 

Oân4 ta grtmdvara lol teii. un 
’auniBr m*r« Up iiocci «a iwreat 
" aprrr J “ * * 


Atsutorul oomunat a dc 
vestit ienpmcticnbil gf 
locuinţele din intprejuri- 
tui *unt ameninţate de 
apd L 

in cealaltă pas'te a or«- 
fu/ut iiifnfl electrică ente 
ameninţată de întinderea 
Borcei tsdnă ia malul pe 
care ae află clădită , pi in 
cetre apele IovChc inconti- 
tinuu . ceeace ar peafeo 
provoca mur parca lui. 

UN CARTIER SUB APA 
De«.t*»iDcota in cartierul Mugii 
rcai apele au inundat livesilp fl 
au patrun* io grădinii» locuitorii >r. 
Aatorităţile eu luat manuril? dicta¬ 
te de împrejurări, da^r cari. ea orice 
lucru do ultim aium**ut vor naiva 
prva puţin dlu drumul amcointârli 
puhoaielor. 

V. M 


de glod. Nu bc da u I 
uicl «alele ea lapte, [ 
sifilitice f> «*lda n ». K 
valuta forte. 

Războiul, ae ştiţ 
placul umaniU 

«D»r cuiaiou batji>.r ^ 
ttoamuişriu şi uammUr. I 

mj«i «â ae bata ou aitvM 
ţigom l Ei, adervoiţii <i : f 

POPULAB>! Ei. eetiu-T 
1 crediocloşi ui riaral*. 
i rHGMAMTEl ei » 
leu rtecul do a fi prfcî 
ucişi impuşeaţi »ub m 
creasta oue» râpe .Sa v. 
potriva unui dvi«mau *r. 
pilat intr’o veritabilă j 
rafalele ingrozilnare t 
lor proiectile 1 Atuiicu ; 

Ei ee reintore acu-. ] 
Paria I). 

«$i m4cur ducii U »» 
cest lucru din copul * 
lor li s’u spus din K 
oiştii erou învinşi cv 
că ci fugeau «w detd. 
puri, că generalul Q 
no rra un beţia, bas 
discursuri la Rod 2. ; , 
Cordtva era luată. Od Fj 
corcultd. Cd fahngiţi, 
pumn dc ndtăflcţi fdri - 
ori Spania e ln Inir<$ia 
că trufie FROSTULUI» 
tburau (Un victorie te 
mijlocul freneticelor *> 
pcpviare. 

<Ki re fi vedeau puri 
de andaluzele cu u Inii 
Htnp c* Cormen b- om 
firi. Se vedeau infntei 
cucerite cu pHţiUc î*> 
panglici. Iar pc Prcm 
fugind departe, la rtej-r. 
tânăra oardă ţeseri 
«Când c«lo^ niH L*r» 
flori, nici panglici Midi 
ni ioane pentru a câni y. 
rişti pa front. Picioare ti 
•palei» acelora r »ri on 
destul de repede; mi-hiMir 
incăpntănatl şi pintenul* 
pentru dezertori. 

Consecinţele 
porienţe semnific» 
cuvin examinate 171,1 
proape fi <Mn ®He 
de vedere. O w 
mâine, In tovarăşa* 
bilă m «Mui G»*o«t 
Adrian & 


plitei |*ia 

nunii a p:o 
tui. .iUţiUt 

jH/litUa moi 
bilvtipi teţ 
Kj por tul 
ţrteccrca <1 
aur Adrui 
«locuia ia 
nea <te«Tuii 
tot vi wu>i 

ocol Att< 
•tAf de 1 
nu-ţeşti. 
am peţi 
inieitoi 
tei Mi 
poo&te 

Un latl 
taie vJ 
pkaU( 
atinge 
Pe 11 

tel lB 

(de I 

CC}r«T« 

U Xi 

PH 


lealul 

dtţâl 




iad 

des 


30 

du 


Buna IleiB 
ţi ecom 
naţionali 


Paricidul Sile Coostantinescu 
luat ataara pronus contact cu 
aparlţom sa, 

B«p* «vai a» şUe parfoidnj 


_ _ Bil»i«»earâ primul coutart cu preveni- 

CMUAUntiuraica • BolicJtal eă fie t tal — prlg d. av. Em. NMeoleu — şi 


■nlni prbi rWl«tes nitul dig dr 
•ian proporţii, guvernul de alunei 


Le PoUma-Braşov ut (te^aşourâ 

ari nlU/ntiv prol^ <k aki ak c*m- 

pkziaUdor Armatei, !■*•'» e ,w i""v'* «îndrum u» a 

Au kc igţaălouak ţntricg»! tnlrC i* aceusta InlţietiTA ear» 

ecidpcte Kiecţioca t ak <liv«cs«iOT, w H belşugul io vUţu uuur 

grupări <k armatâi , oam*'ni Bărăclţi 4» rprămărfte r«gq. 

Coocurx <te petruk colcgig.a U-» j l*tc •!« «idw. 

Curia de coborâre «pedAlfi. Seara! tată emu cumnate nuzAtr» nu u 
i At*irct|ţş or* 18, va avea ioc aokmmtatca aiultniufar greşind odată faţă d» 
«• otga* djşţrfcutra premiikx ia Cercul Mi -, populaţia el vilă, el >epetâ greoaia 
I tttk t Braşov. împiedicând «| l«itl»tJre) c partteu- 


^ -- ^ v-vis-amiivi WSU | irarwimi ge lis , au» F* IM C.W, «nvuiau — )J 

ite d» tln«-{ »• ineervaţ aparat in teta Juraţilor de d-nii iu urniit fcenzatlonalelor dcMalnolrl 

— ■i»rrp dr furi* apelor vieţ« *1 j ev uraţi Paul llteaeu şi AL Vergalti. j n»tuuu>cut» d« inatractie P« far* nOinica 

avere® Jocnllorllur din Jurul Vl^» Aceste din urma « şi fuat ouiuil prevenllul te a făcut, ao ajuu*. la (f-u a se ide: ţ * c 

-«»-( ^ -- a. . - - ooueluxla că «Mr vo r b„ sau dr tiu ! |e aspiraţi** 11 ! *. n i^*c; 

cn/ d» indii.iu urmai cimuscut în n.e«;îu Cri P y il “ r 


Aducem U etin^“ 
această gazeta •■r'J 
dea întâietate 
pare dco^biUP^; 
lor vai ale na » ,0 ^li^ 
românesc, incefjaoC A 
gr icul tura şi t°?Ţ *5 
ei care işi wa fl***^' 
fere noua pr*n ^ 
soluţionare la • >cl 
, oet 

N« adresam 
|«r, ingineri 
silvici, medici 

administrator» ^ 

«âfwtori. Pf^op, ", 
tori, viticultor»»^ 
teri, apicultoi' 1 » fT, ţ» 1 
de iiSl-oeer^ 
ce vine în 

.___ Îrix»* l î C2 


«ttâralur din oliviu lu ectecu gri' 
vrvte pc uiavtriru) Daul Hieacu. ac«- 
ftta « înaintai Cabinetului dc ina- 
trucţle u pvt<Dc prin car« mU va 
uu poate asteta p« paricidul Cilte iu 
apărare itecât ţ u carul râuj *« va 
ounvlng» « â calc uu cai in ra.r» 
ytiluţa pnihiairieâ iş] ar» primul 
cuvânt du *ptie. 




analele crimluoU>glt*i noaxtr» mu c 
vorba d« uu irc*|>onKabil 

ln com^uclnţa *’a cerut Inatltulrea 
unei comisii dc specialiştii nar» sâ 

gvtaSig (Lsopm reaponaablUtătU cri- 

miliarului. 

Cizqi e viu M>nrnU( 


[ in f-»reiip(l<i 


ineitiu c ri 

rare cduafia >*» j |f 

sol: ţionarea cea 

Mită. A . r isl ci * 

Intre gul f u ) j 


•eite Btric**' 

0 fi «n«s.«S-eafCi *1 













































































.BUNA 


FINANŢE - INDUSTRIE - COMERŢ 


0 politica de ficţiuni 


i ccttii’iuio de *dj>iW.r*ţic E dr rWlAn ^t că U ,, Decembrie 

( B NaJicb-lW. va fl dus nou pua4 1934 , lQ*e,v*<4*« „ 44 *^ 


^ <ti«« mic. tn dimineaţa iiiei dt ad> 
f AiltmArTA g*Walâ » BC|k> 0 AC 401 v« 

*w.> *A judece g«ytuu»CA de ar. an a 
I Comi.iaIm liAocu, a luncii cut, U> gra- 
tui raportului devin* „lu»iiiuţi* dv. * 

E dni^ui o (urmul* d« «ir. amj^iuiţa, 
o iaiou» •* roitott fi Alt««laA, iotafi uid 
o.X»a do oi> wuui nat uaniu o «A 
NapouoU, iruUtupa „toi”/ 
J*o««-suru Utont Morkuri de hiiOr 

p^gaiTUiuiU voi Ave. *. juaeve, a^a 
Uai, U tuiKţte dc bcneikuk lut yr: 
»uiu>Jc, goMiuuea acestei instituţii care 
nit rcAonui ujiAteiioi» ai milioaneiui dc 
biAjc aic ţârii i t» voi (Ulcea, m vor 
dauic uirccii dc, vor dcacua *>rm oa¬ 
menii loi lotxepnndcnk > ut oare ? 

UL; AC «a sj-U.c, aui.toni pc luua u- 
du vcoerabile iradiţu. Ne IncLiaam luci 
(041 urat lui Law, aţa, de iorui* 
menii Acrţda — Adunarea — o nu chi- 
veriufcc»c runde. 

banani tuţiumle, e drept. Dar po¬ 
li ii* -ic »at>are a ficţiunilor întreprinsă 
dc Banca Nuţtoojla, ne duce la ruina. E 
ceea. c in cursul , cv- tor cr ni< 1 vom În¬ 
cerca d dcruonstT.un. 

AuTm 

C.'.nd rrgitnui coinriţului ealrrior, 
pLirat pAua acum, apare ca un UMem 
menit a provoca metodic dcvaluareci Iru¬ 
lui, adaptat adntir-tbil numai acea!ut scop, 
politica inon- t irâ împărat.* de flu^ia sta¬ 
bilităţii legale apare absurdă. 

Raportul constliu'm HAi.-ii Iţi exprima 
pl j. crra dc 0 li ;«iii.at sap-Vurilc de 
aur Admirabil! Indurtria aurului esc* 
siu^uia in ustrie fn ore, precu-n zpu- 
ac., dotnnal Mihatl Mnnoilcscu, pul hâr 
tic ţi tco|i aur. 

Numai ck. in împrejurările de au^ 
acest aur Io deporltele BAncii oste tot 
at&t de fructuos ca (n «dineul munţikr 
UK'ţcjti. Şi plicerea de a-l vedea nu c 
mai puţin o pUtxic arhordogice. 

intensificam produepei e da;orptâ de 
buni a ea mi poJ ideii duse de Banca Na 
fioualâ ore pne ai-şi consolidare aţa 
lisa „poziţie tehnici”. Ea a frwt au¬ 
tor bată. Intr adevăr, ptin nouile ask sta. 
tute al acorde thsp de fapte ani ex- 
pliatattUor de aur un avana care ponte 
•unge a la sui* din valojrea emisiunii. 
Pe Ungi aceasta o primi de 30 mii 
Ici Ia kgi. de *ur peate au»n. s abiiiiarL 
(de tn.ili lei) a (cat inaatuitl cu în¬ 
cepere tlela 15 Iunie 19J5 şi p-rit! 

U 42.aia lei la 6 Nov. 1936. 

Prima de 43.332 lei nu este, cum 
ii spus, urmarea fireasca a «Jev.iiu. rit 
leului. Preţul aurului liind lega: dc vot> 
diţule «stiagcrii talc nu are nimic co¬ 
muti cu preţul adu abstract Înscria In lege. 

Fapt e că la preţul stabilizăm, In 
unii de pouiiatcoiur, producţu uoiuLtoui 
era inexistentă. La puterea «le cumpărare 
a Icului dc atunci, orice exploatare de 
aur era deliclUră. Totuşi In anii urmă 
(uri, «lefi leul se deprcciasc, producţia 
doeci&e renuri a, timdca putere.', dc 
can'.păiaic a Icului crescuse. Pri.na oe 
30 inii lei ou mai putea uucnxifk* pro¬ 
ducţia, intrucit in uiumul sctnmtru ol 
anului (935, picturile ac urcaseră 1 n- 
tr‘uu raport mai mare docit al primei. 

Totuşi, e locul să o spunem, pulirica 
pik«.tn_otA de Irutliuul de endvione, po- 
bti i a cârd Întâie preocupare e acela 
dc a ou provoca Jăiflaţla ' a talent. 

© ştim o co|ii, desruie >i grav* corn- 
fnxoimi 

Rutina administrativă 

Departe de • contribui la Înviorare, 
intiuo moment prielnic, prin eroarea 
urni mari Ucbidltăţi pe piaţă, prin sti- 
mutarea creditului şi a itutia.lv H pur. 
ticuUre, Banca NatlooaD o« făcut ua- 
cJU ă aţteptA ca realităţile să ac adapte 
tiparelor ci — *edd upsure moaite 
Vina ce 1 se poate faoe c atenuată Insa 
dc vina care «ode aaupra sUlutuL 

In momentul Io care statul pare si 
a<.ap*rcxc comerţul exterior, «i_>l impună 
prin toi felul de legi dorinţa de a In- 
d ruina economia naţiunii, estr tireac ca 
el sâ Aibe şi dorinţa de a Întreprind* 
ceva. 

la noi. statul ytic tl capteze iot mal 
mult In mina aa (rinele e onontlei, ajuyi 
laia tot mai rirauică inerţia, Ingridiud 
drepturile iniţiativei particulare. Rutine 
•dxuinlatraavA se luând* letargică, aom- 
ooroaaA, pretutindeni. 

In |ăiUe cu economic puternic tadru. 
dudă «.utn sunt Oen^ajua |1 italia, g*. 
tul tinde a cică cew c se 
uuxn de luciu , stmultau ale tmvhiţil 
generale, auul luc/Ori public, fUaifau. 
4vid*r;t f prlnv’un sp*./ 4* tmjuuiu. 

Noi n» tofott-n aciwio o Inflefi», a- 
Utc timp di tnoncu li! ar * o aevperir: 
Ngitimă is maura ţi arii tunp câr bunu¬ 
rile create — drutnuri, diguri, tabri 1. 
ctc - »tuw valori iii ale pstrimonlutul 
hJt'.iuoa). Ele Impi i fn Intâ'u' 
n-iicarca standardului general de *ia|A 
coea«x cale un bun Aţtig^t, o treaptă 
cucerită In evoluţia oconor.dei uaţl iudc 
l>e «odată oe acessti intuţie, provo¬ 
cată, să apuncm, dr un spor U« tpUtaţl 
«diTdnUtrsdvi, ar •>!»•« o ridi -ic » 
coîiului vfrţb. erirten; .* ronda-b d -.'si 
enuia pc sine. Dc aceio tulAw aoll.utu 
dine a ccooo*vriei todnuuate ar li sreiu 
aplicaţi pic)urilor- 

^ u *^« Iu «urilr 1*. U lut! .p at pe doi. 
>-u:ul no a creat olti o m ul utflH/te, 
ou a creat nici o activitate importa 1 

tnajorat cn nimic peîri;nr»ntal pu- 
D«ir a provocat prin polirica na 
de itMiuJ 7 iare a cotncrfu tb exterior xi 
d«ica stambaJu-'ui fctitral de vLţf, 4. 

ţiriL 

1 or l«jt uliul esetrnid, dc,i ta etepert 
^ oti dcU aiArfind anului tre 
Uuuoi* abia 6.363 milioane. £J 
mttlt dc cifra % 1931. 


remarcat dl 

taxei 

•rumului dcla 6 la 4 jum. le uttA. 
O sauapc roţ arăt de grav* * . 

porUiloliuiu) agricol, «sca după ce B an ca 


sale statute Însemnate privilegii 
Nu ac poate spune deci, că tn 
ceartă eventualitate de ruină. Banca Ne- 
(kmală t» 1 * loit animată de *el« 
făcut Insa • InuriL Furţtuuâle os 


Cccaoe 


Naţională acordase agriculturii, p In «sulte po* B «elvere. 

Composlţltt portofoliului admis la scont 


(In milioane de lei) 


ANUL 

Mas«fu 

inous 

trie 

X. 

Comerţ 

îyai. 

490 

1 

14.0U4 

14.700 

g.'m 


444 

10.684 

A 2 U 8 

<U04 

1®33 « • . 

334 

UL530 

1.504 

a»i 

t«34. 

144 

10.330 

1 J 0 2 

ţgg 

\93o . 

«0 

iaT64 


4.068 

.• - 

48 


M 

5007 

Comporţi* portofoliultd mln.M la *uu«U dicţic cu 

IjOUUCA 


5.880 
4.?U< 
3.t48 
2.48 1 
1.200 
1.75Î 


Orientortt da ae- 
neraţîi 


Profesionale Oridltare 

In 


nouă 
agricultură 


45,486 
30.45b 
30972 
25 3 2 
16322 
1R.4B8 


în cursul anului trecui răsfrânge atol 
precis iacricaciutea politic»! du*c de 
Bancă. 

^e observă aici deciderea aproape to¬ 
cata a creditului agricoL Intr'o ţară tn 
care marea majortLvte a populaţii a o- 
cypată tn agiicultură, această decădere 
a creditului agricol a semna unei stări 
Aproape de ruină. 

Activarea creditului ac Iaca creând, 
adtuulând creaţia prin acte eficienta, nu 
aţtcpiând ca realltaiea aă ae aplice unor 
prinripii, admirabile acum ud b*cu 1 

Partiiiparca industriei fneumă 65 la 
sută din totalul agoutu ui tn timp ce par 
tidparca agriculturii reprerinU a la auta. 
Awatc cifre ne pun tn faţa reiuitatelvr 
politiii atât de active loturi, da Indru* 
mare a creditului. 

Compromisuri 

Circulaţia monetari e putut creyic tn 
eccat an graţie mai ales avansurilor fa,- 
«julc i/iiu u . Creşterea comu- Uor cu¬ 
rente }i a Jepoîdtelot U vedere e da¬ 
torată prupvrji< i rbllcaie a conturilor 
curente ale Şutului >i ele regiilor auto> 
ocrme, cori In interval de tsu an cresc 
considerabil. 

Pe de altă parte angajamentele la 
termen ale Băncii, cunoac o MăJere de 
117 mii. Cltra angajamentelor la termen 
ypee to-uji nud ridicată, o bună pexte 
dintre *.«><«* liind trecută probabil k 
conturile dii*r>c ele pativnlui. 

Deşi creşterea ce se eboArvă tn volu¬ 
mul angajamentelor ore, precum am re¬ 
marcat, un caracter artificial. In contra* 


dc Etui- 


punde anei aeceaitiţi adănd a pieţU, a. 
meninţate ari, când preţurile sunt * 
ascensiune, de o acădore cotebrivă » 
a ti vii iţi) generale. 

|>e bună acamă nivelul aproape coo- 
Stăm al circulaţiei monetare Intr'o pe¬ 
rioadă tn care monetă «a tezaurizată 
In proporţie considerabili, * menţinut, 
a comolldat, ararea de cifră. 

Aceasta s’a rcsftdnt cu at«U i»*>*I grav 
cn cât economia noastră e*ir de altă 
natură decât a statelor cari profesensâ 
o politică economică ortodoxă, state cari 
cunosc, c* Franţa bunâoarx, *1 In ce pri. 
veşte numărul populaţiei ca şi volumul 
proou ţi'd industriale, o evoluţie înceată. 

Natura • dinamică, pronunţau ..«ui a- 
Ies io ultimii ani. a economici rumâ- 
ncyu e avut continuu de lup ut cu o tn* 
dăratnirie a p<diucci monetare. 

La uu nivel mal Înalt ol como ui vlejii 
decât a«.el din atrii procedeoţi, la o 
produ ţio in luvtriaia la ascc" r uic, D o 
populaţie ol cărui nuuar creşte intr'o 
proporţie ne«^inoccută de alte ţări, vo¬ 
lumul aproape constant al circuL«|iei mo* 
netare exercită o comprimare j mernlcâ 
ajupra ectiriiâţli generale. 

Când sta~ttl rApeşte metodic particulari, 
lor dreptul de biiţiativa, (And provocă 
d evalua r* mooct/*; ţi urcarea cod oloi 
vieţii, politi e urmată de Banca Naţio¬ 
nală, pe linia tutei respectabile trai Iţii, 
desuete chiar acolo unde e*a convituit, 
apare ca un oan-senx. 

DAN BOTTA 


=4?<= 


Modificarea unora din valorile 

mărfii 


Ministerul limmţdor a făcut cu- 
colelc (lin tarii ul unitar da mal jos 
col€le din ttariful unitar mai jos 
notutc, sc modifiab astfel, conform 
deciziei ministeriale din 18 cor,; 

Art. vumal 494: Uu3 artificiali 
din celuloză (snlafll) 100 kgr.. Ici 
11 . 000 . 

Art. vamal 1755. Uleiuri vola¬ 
tile (esenţiale), naturale sau sinte¬ 
tice, precum şi orice produse du¬ 
mice Întrebuinţate in parfumerie li¬ 
chide suu solide: 

a) A cacao, acela t de lynolil, am¬ 
bro, ambrettc. angelica, ourantium, 
(portocale), bergamet, bois de rose. 
(lixi.il h:), cananga, coriofilorum (cui 
şoare), ca&sia (dnamom), dtri, ge- 
ranium, glicini, heliotrop, hyaant, 
k>non (violete artificiale), Jasmin, 
lab Ittnum, lavanJa, Uinette, lys, man 


ombrette, muşc kcloii, muşc xiloie, 
narcisse, neroii, opoponax, oeUJet, 
palmarosn, patshuli, petit grdn, re- 
seda, rodind (r<>s« sintetic), $an- 
tal, tilcul, (tei), tuberosc, vanilia^ 
veţi vei, ylang-ylang, un kgr. 1600 
lei. 

Aceste valori medii, intrA in vi¬ 
goare pe ziua de 22 Februarie 1937. 


guet, lilas, muşc, de diftne, muşc | mari. 


bbc. 


faţă 


Petroliştii uer reducerea 
taxelor de transport 


Con oira rtrtibol* im 

mtrnu'nt ittorio crucial. Semnele u- 

v r*ml Uvoditc de un olimat wpi- 
riturti deosebii de ncel <s4 tvxsrfi^i 
{luminist*, prrfiOtirvauă un ttil de 
uiatd. Momentul s‘a r« t /rănt #4 I» 
viola romdneosod sub a*v«ctul unrl 
ojHirifii intre generaţii. 

Generaţia, înolnh, <U a ft o de- 
marcatic biologică, cete una »ptri- 
tuaUX- 

Lupta dintre generaţii, fn fond. 
e$U o colittufH- intre mmtalitdti ce 
\ntcleg deosebit viata. In aceaetă 
ordine, generaţia Intrând m califi- 
oa spiritul rutinier , mecanizat, oe 
aplictl poncl<* vn ° r reaUtât l mobile 
oe se cer altfel judecate; generaţie 
tânără, este înainte de toate, una 
receptivă schimbărilor f judecata ei 

fiind nuzi put*" anchilozată, »sU pe 
linia noilor v<dori. $i nu se poate 
spune că actualul moment istoric 
n’ar pune României o serie de pro¬ 
bleme ce Ift caută o soluţie In »pi* 
ritul actualităţii f» nu in acela ln- 
vetrrat tti tradiţiei- 

Credem de aceea că porţiunea re¬ 
lative. faţă de aceste întrebări ţâf- 
ni le din convulslunile momentului, 
determină fi oporfimren uncia sau 
alteia din yc «traţii l 

Considerentele acestea au prezidat 
Li întrunirea In diferite grupuri şi 
in diferite provincii ale ţării, fără 
a şti la îtici’Poi unul dc altul, dar 
care işi vor întindv mâna la mo 
meniul oportun — a tinerilor lupi 
nori Agronomi Diplomaţi ţi tot a 
ceste considerente, suntem siguri, 
vor hotărnici fl ori (ml ar ea sufletea¬ 
sca a tuturor Inginerilor Agronomi 
— indiferent de Vârstă — din Ro¬ 
mânia, intr’o generaţie sau alta. du¬ 
pă cum adeziunea lor este pe linia 
neastră, cor e este ţ% linia vrtrnii, a 
spiritului nou, sau. pe aceia a unui 
trecut ce nu întotdeauna ne-a ono¬ 
rai. 

Linia noastră sc identifică cu a- 
cvia a premii, deoarece ea coteypun- 
de unei nevoi do maturizare cultu¬ 
rala a Homdniei. România iţi cauld 
un destin ai ei propriu, de viaţă ţi 
cultură. Pentru un stil de viaţă şi 
cultură, deci pentru o atitudine pro¬ 
prie, personală, se sbucluma astăzi 
toate sectoarele vieţii româncţti. 

Pentru acel agronomic, noi vrem 
să fim vestitorii *spiritului nou» şr, 
ucfi, car* inţelc^jfi sprijinii aspira¬ 
ţia noastră. • 

Si ce poale f} această primă aspi¬ 
raţie, dacă nu una de %ecarisaj*f O 
purpure a «tfclorufui nostru de toa¬ 
te miasmele, ae toată tradiţia noa¬ 
stră de diletantism. 

Căci nerf Agronomii, trăim in plin 
diletantism, mai mult chiar, la noi 
există un sabat al dilcniantismului. 
Nepriceperea şi nepregătirea îm 
prumută diverse forme. Se joacă 


Un aapeot ol economiei roin&m «tL, 
oor 0 formeutd ca Importantă socia¬ 
lă numericii şi ca reflex politic şt 
economic, ©ca mai voluminouftfi afa¬ 
ră d« preocupare a statului noatro. 

««te ugricul tura. 

Cât do bonalb & dovonit afirma 
rvs primatului agriculturii; agricul¬ 
tura a font tna& un primat numai 
de al ir mart) şi niciodatA nu »'n pă¬ 
şit ia un primat prin «soIuTionare». 

REFORMA AGRARA 
Reforma agrară a schimbat struc¬ 
tura propriwt&tu şi a deplasat in- 
treugu organisarc tchuioâ «i corner 
oinlb, dota marea proprietate ruti 
Dată. perfectată, la proprietatea 
parcelară, fărâmiţată, anemică oh 
oo mii Vin ne tehnică, lipsa de Inven¬ 
tar şi capital, haotică ca reluţiuue 
comercială. 

Aiei a intervenit procesul dc doş- 
«gr rga.ro a agriculturii, uşa a’u năs¬ 
cut camăta, slaba protlucţiune can¬ 
titativ şi calitativ, specula comer¬ 
ţului de cercaltx organixaroa indus¬ 
triei oorlularu cu exploatarea satu¬ 
lui, iar avalanşa crizei ne-a dus la 
un faliment in agricultură. 

Adevărul este că în exploataţia 
mică avem o agricultură deficitară. 

Reforma agrara nu şi-a Îndeplinit 
mini ţuica ei inaltă, fiindcă au Lipsit 
<re formai orii*. 

ASPECTUL 
TE1INIC 81 SOCIAL 
Reforma ugrară a făcut din agri¬ 
cultură nu numai o preocupare de 
ordin tehnic, ci şi de ordin social; 

progresul tehnic in agricultura 
mică este condiţionat de aspectul 
social nou al problemei. 

Rezolvarea Jrrobletnelor de econo¬ 
mic sătească de după război erau in 
funcţiune de solidarizarea socială a 
satului. 

STATUL POLITIC SI 
AGRICULTURA 

Dar statul politic a ţost un per- 
manent ferment de disociere, de a* 
nurhizore socială ; satul a fost so¬ 
cotit ca o funcţiune electorală fi nu 
ca o funcţiune de organizare ţi de 
solidarizare naţională. 

Statul politic a destrămat fiinţa 
morală ţi chiar tradiţională a soli¬ 
dari lăţii satului. 

Stolul electoral este o condracţic 
vie a responsabilităţii ţi a muncii 
organizată. 

Di la aci astd oxiomă a pornit no 


Adunarea Qtn ra u 
a Băncii 



Hale 


reuşita tuturor iniţiativelor, uneori 
bine intenţionale, « redresării agri¬ 
culturii. Aprovizionarea cu maşini 
agricole , eu seminţe, cu vite de ra 
să. cu pomii, etc., toate nu au dus 
la niciun rezultat pozitiv, sau la un 
rezultat prea mic In raport cu chel- 
luclile făcute, fiindcă toate au tre¬ 
buit să treacă prin filtrul electoral, 
care nu creată, nu ştimufrazd, *câim 
bă raporturile valorii de murtctl, dc 
la ţăranul ridicat prin vrednicia 
munci», la ţăranul beneficiarul ele¬ 
mentului electoral. 

STATUL SI AGRICULTURA 
IN CIFRE 

Dar să vedem şi In cifre grija 
statului pentru agricultură. 

După r&zboi, piaţa mondială a o- 
ferit la un moment dat o conjunc¬ 
tură foarte favorabilă agriculturii, 
preţuri buuc pentru cereale, caro s’i 
tradus la noi prin introducerea tn 
xelor de export care au realizat pe¬ 
ste 40 miliarde lei in dauna ugricul 
tarii ţărăneşti. 

Aceste 40 miliarde au trecut prin 
perforatorul Industrie, o industrii© 
prea puţin naţională. — o industrie 
creată po ruinele agriculturii 

mâncaţi. 

Am trecut prin faza formulelor 
«epistolare», la un credit agricol 
potocar. care a r&mus necunoscut 


Am Dumineci M eoV, are 1<% ^ 
donarea generală a Băuell Nnţiooa 
le a Itomăniel. 

La ordinea silei var A intre al¬ 
tele: modificarea statutelor şi 
le*«r« j a unui nou administrat »r # 
candidat fiind ă. Hâmnteeanu. 


Tranzitul animalelor 
din Buţgarla prin România 


rilâ 


f 


Ministerul finanţelor a făcut 
cunoscut otimilor că s'a aprobăi 
tranzitul prin ţară a animalelor, 
oii ţi a cărnii proaspete de ori~ 
gmă bulgara, numai cu autori» 
zaţia ministerului agricullurii- 
datn de la caz la caz. 


â». 1 


be câ' 
ne * 
Ierna* 
bur- 
rrKfl* 
xewzSd 
zca*l 
steco- 

carc 


Proteste ia ministerul 
industriei şi comerţului 


big 

rgh. 


Icn dimineaţa la orde 11, s’a 
prezentat d-lul Vaier Pop, minis¬ 
trul industriei $i comerţului, o de¬ 
legaţie a petroliştilor din România. 

Delegaţia a cerut *0 se revină 
asupra sporirii taxelor de transport 
daria, meniu şi mentol, miroasă, mu- deoarece chiar vechile taxe erau prea 


PdMicitatea ru maneaua 


Acevf apaţiti, este permanent rezervat pentru • semnala publicului ro- 
mAue.se, antoni întreprinderile yi magazinele româneşti yi creştine din Capitală, 

Prin această Iniţiativă voim să combatem prejudecata funestă ce per¬ 
sistă Inel tn saflrlele crier anii molii dintre industriaşii yj comercianţii creş¬ 
tini, In ceea cc priveşte lolosirea presei aoţlonalUte peutra reclama produ¬ 
selor lor. Comercianţii şl Industriaşi] In chestiune se lem că, recurgând la 
•ervlciilr fiarelor româneşti vor cădea victimele boicotului ovreilor. 

Vrea să le dovedim să oe înşeală. 

Ovreii ar vor bodeota ea atât mai mult şi mal eficace, eu cât no| le 
rom arăta că ar e teamă de dânşii. 

Imediat in*a ce vom adopta laţi de t| o atitudine demnă, botărltă. po. 
dtivă şi la aevoe chior agresiv*, el vor dfrpsre din laţa noastră ca o vedenie. 
Mal ales aefftzi, carul Idee a naţlcmalhtă triumfătoare, t] calcă pe toţi la pi¬ 
cioarele cailor el olrepL 

Publicitatea pe care o facem aci, este gratuită pe timp dc o lună 

Băcănii: Cooperativa Legionară, str. Gutrmherg No. 3 . 

Artkolr fotograficei AJez. loocacu, ILdul Dr&tiaaa No. |A 

Articole de menaji Davidcsca St. Bucur Pcicu, B-dul Mibail Ghlca IM. 

Articole dc aporii Dârlău, Academiei No. â. 

Articole de voiaj: Attsuănrsra. Deccbal No, J, 

Blănării Bono. Apolodor No, >7. 

Ceasornicari, Argintarii Con>lanUnescu, Dorobanţi No. l 

.Galanterie: Ciopall, »tr. Car«d No. 33 . 

Drogocrib Antoolu, Dorobanţi No. 13. 

Elrrtrolecbolre, Ko<Jio, Ar>fitc*va G, slr. Belvedere No. 7 . 

Fotograf): «Fotogenica* — Taţo, hpl. ludcpendctiţel No. 14 . 

Fiiirfirlei Ikigdancaz u. Carol No- 33. 

Manufnrtorâ: Georgcvru lou, Şcrhan Vodă No. 157; «Cerbul dc aurs «. 
lonemru. Lipscani No. 66 . 

Couaiiuctori: Gbcţti loa, atr. A, 6 «Parcai Rudorin). 

Parrh«tari: Alexandru Bucur, B-dul I^scar CJatargia No. 47 . 

Justalalori: Albulesm Mihalociir. Elena Doamna No. Ti. 

£leciriri<-ai: loa Harbatet, #tr Eli/a Popevcn No. 34. 

Tâmplari: Oltean u Victor, str. Oi tur. No II. 

Tinichigii: G«orge«ra C, Atelierului No. 3. 

Zugravi: lonc-vru G n Gagu Biueacu No, 44 . 

Ateliere uniri: F-|H Adntuevcu, atelier de electricitate pentru automo¬ 
bili, Calea Muţilor No. 34H. 

Pălării*. Baţtuicocu, Brezoianu No. 24. 

Inralţduiiole: Aiexandrcscu Gr^ O)tu/. 

Ispiţen: barba Bucur, Salvator No. 43. 

Tipografii. «Litera Creştină». Uraniu No. 79. 

Uniforme: «Cloşca cu pui*, Carol No, 62. 

Vopsrlârii: Comau G-, Colon Rohovel No. 9. 

Cenprozari: N, şi Gh. loucşca, kiikai Vadă No. I (peste drum dc Cooa 

de Dtyuneris. 


laranlelA, in ritm drăcesc pe spina¬ 
rea unui tineret co-ţi vede risipită 
ţi bruma de iluzii cu care a scăpat 
din anii grei ai mistriei şt ţcoalei. 

A doua aspiraţie, este una de con¬ 
structivism. Soluţiile ce se dau as- 
târi problemelor c* le ridică starea 
alât de critică a agriculturii româ¬ 
neşti. in majoritatea lor sunt com¬ 
pilaţii sau emană dela oameni ce nu 
au nici-o aderenţă cu agricultura 
românească, dar care o tac din al¬ 
truism iau recomandaţi de cine ştie 
ce înălţime politică dela frânele ţă¬ 
rii, cărui se m*rd şt o» pomenindu- 
»<• apărători ai agriculturii româ¬ 
neşti cu ocazia unor conferinţe şan 
alte dezbateri cu destulă mare an 
tergură. 

Aceiaşi tradiţie de diUtamlism că¬ 
reia fi rcpuptid munca stăruitoare 
a gmeraţiei constructiviste, care ţ 
se înrolează cu abnegaţie, muncă a- 
pllcală zPeci/icului structurii noa¬ 
stre agrar e. Si °u ea,cu această tra 
diţie. Irebuc să ruptm / Ne-o impu 
aceasta imperativul Românie I 
Noi. 

Cum suntem numeroşi, deoarece, 
noi nu suntem numai cel dintr’gn 
grup sau altul — rineri — ci ţi tot 
ce ssts suflu inodor ţl credinţă in 
propăţlrt, vom ţi izbândi. 

Şi o voim aceasta! 

OH. JUGURKANU 
* 


pontru agricultură şi am ajuu* pâ- 
uâ la bugotui uiiaistcrulai dc agri¬ 
cultură care repreziutâ 20 la *ut& 
din bugotui general al statului,când 
agriclutuxa ca venit naţional re¬ 
prezintă peste 00 miliarde Ici, iar ca 
noţiune demografică peste 85 la au¬ 
lă din populaţiuneu ţării. 

Iată o ilustrare a primatului a- 
gr icul tarii. 

AGRICULTURA NOUA 

Agricultura treime să-fi găsească 
tipare noi dc organizare , plecând 
dela o ţărănime organizată la o teh¬ 
nică nouă. 

Dela un sal nou. organizat ţi dis 
ciphnat, la o agricultură nouă. 

Drumul oătre o agricultură nouă 
II deschide însăţi această gazetă 
printr'o brazdă fţp gând nou către 
agricultură şi pt-ntru agricultură, 

Dela o agricultură afirmată, dar 
oare menajează yi nu soluţionează, 
Ia o agricultură disciplinată şi rea* 
luată. 


Negustorii şi meseriaşii de IncăL 
ţa minte «'au prezentat ministrului 
industriei, pmfru o prolesta împo¬ 
triva urcarvi preţurilor la mata* 
rialul prim (talpa ţi pielea). 

O dolttgnţie a blănurilor sa pro« 
zentat dcasensoni minintrulul indus¬ 
triei $i oomcrţuloi, căruia l-a cerat 
să li se admită a face importuri di¬ 
recte do mărfuri, spr© a fi eoutiti 
pe viitor de intermediarii spoliatori. 


Legăturile economice 
Iranco-române vor fi 
îmbunătăţite 


VTRCIL GAVR1LESITJ 

-<=*«=- 


In cursul lunci Martie vor în¬ 
cepe tratativele pentru îmbună¬ 
tăţirea acordului economic Irun- 
co român. 

Aceste îmbunătăţiri vor con¬ 
sta în ndicurea de către Franţa 
a restricţiunilor de continţrenta- 
re în musara necesară ca măr¬ 
furile româneşti să poată pătrun¬ 
de mai u*;or pc piaţa franceză. 


JBfS-! EXi,ortnl şi sa,#ritorea 


O seric de tineri funcţionari din ca¬ 
drele fiscale ale Statului ui »e pl*ug 
Oe atmosfera morală io care se lucrează 
la organele exterioare ole ministerului 
dc faianţe. 

Vom înfăţişa noi p© rund problemele 
cari sc pun in cadr/l* Cucului. — toate 
probleme da purificare , probleme grave, 
fără a căror soluţionare nu se poate 
concepe o redresare îu politica fiscală 
a Statului. 

Prea mult sc compromit rspruen- 
tanţii Statului ţi prea mult sc oalâmA 
Interesele acestuia pentru ca «â sc mai 
poată continua. 

StofuJ nou pe care tl ohrazâ tinere, 
tul nu •* poate Înfăptui cu oameni în¬ 
vechiţi îu rele yi cu mcnUţil&ţi dena¬ 
turate. 

Hotărâri edilitare 


Congresul „frontului 
Negustoresc al Unirii 1 * 


Consiliul gcueral al «F oolulnJ 
Nocualoreac al Unirii» a ţinut sediu 
l« tn vederea pregătirilor lucrări¬ 
lor pcutrii congrcoal genei al ol or¬ 
ganizaţiei, care »• avea loc Duml- 
olr* 21 şi Luni 22 Februarie crL, ia 
aadiul propriu d| 0 Calea Victoriei 
tl etaj I. 

Aemt congre* va fi preaidat de 
d. dr.* Iqd f^oatlncîicu. mlnMrat b & 
naUţll. 

D. eomiHier Ra d o T«k»dortx*ru a 
citit raportul despre problema re¬ 
glementării ooiu* rţalni ambulant 

D. SA UL FOeşENFANli a citit 
raportai oc va saaţlae ia eongren, 
ba land deapra Casa dc ptaalaul şi 
ăaigu r art a negustorilor. 

D nit raportori: ŞTEFAN ARDE¬ 
LEAN LI şi CON ST. PUTDREAN U 
au expus principiile reformei te 
vur propune la cuugrea. 


D. primar general A C Dooescu a 
dispus ca serviciul direcţiei lucrărilor 
noul din municipiul Bucureşti «A slu- 
djeze din nou planurile preven teri ului 
primăriei sect. II Negru dde Ttmişul 
dc jos, In vederea apropiatei companii 
d« lucru. 


HuiFărul camerelor 
de munfă ramă e 
uelaţ 


Suntem autorfraţl a da cea mnl ea- 
trgonrâ dconlnţiM ştire! după rare 


ar urma ca minUtcrul Muncii sâ mic- 
ţcrrte numărul aciua! al Camerelor 
do muncă 


Recolta anului agricol trecut a avut 
darul >â ne planeze în rândul prin¬ 
cipalelor ţări exportatoare dc cereale, 
atingând a*tfel cifra de 70.000 vagoa¬ 
ne dc grâu exportate pană in prezent; 
— cifră intradoar neobişnuita - cu 
ud disponibil de mrn 15.000 vagi ane 
dc exportat 

Ministerul cooperaţiei prin Direcţiu¬ 
nea valorificării grâului, a coordonat 
in mod sistematic cantităţile solicitate 
la export In ordiuea statelor importa¬ 
toare cu devize libere şi forte, siabi- 
llnd avtfel un preţ minimal dc 176 
sthlltagi fob. ca paritate, pe vagon re. 
venind La 54300 vagonul in porturile 
rcmăncştL 

âe ştie că Direcţiunea valorificării 
grâului, fixase şi o primă de export 
de 10.000 lei la vagon. — primă — 
care axtâzi fn arma ccrerei — «'are 
întrece oferta — a scăznt lo 500 **i la 
vagon. 

Ia urma nouilor convenţii intervinL 
te între noi, pc deoparte, şi Italia ţi 
Germania, pe dealta. si tun ţiu nes ex¬ 
portul ni românesc de cereale, capătă 
noai şi fericite perspective economi¬ 
ce. Astfel a‘a încheiat ea Italia, care 
cerc o bou* cantitate de peste 5600 
vagoane, şa sistem nou dc plată şi a- 
B um«: 95 la sută tn devize libere ţi 
forte iar restul In eiearing. 

Ca acest sistem oue din nefericire 
na a fost aplicat la vechiul export cn 
Italia de 114)00 vagoane, avea* prile¬ 
jul de a ne alimenta In baza clc.irio- 
gnloi deschis cu nnelie yi mayiui «- 
gxicole atât de necesare bunei stări a 
producător alai agricoL car* astăzi 
este atât de prost la^rvtrat (a aceaatâ 
materie, consecinţă a trusturilor in¬ 
dustriilor naţionale cc produc aseme¬ 
nea piese la preţuri malt ridicate şl 
deci Inaccesibile micului produrâtar. 


Reforma torooratistâ 


ti conitltutională a Italiei 


— Ultimele lucrări — 


Ni sc comunică din Italia că lucră¬ 
rile Corni numi însărcinate de d. Mua- 
şolini cu elaborarea propunerilor pen¬ 
tru înfăptuirea practică a corporatis¬ 
mului In domeniul economic, suni 
foarte înaintate »» In curând se va da 
pune raportul, caic va fi un minat do 
Duce yi de «Marele Consiliu el tn*«>- 
luulul, peulru a se dupune realizarea 
ImediăU. 

Trebuie aâ ae Ştie e* In Italia alei 
an «ou format definitiv şi nu fonc- 
ţionenza In plin corporaţiile pcnlra 
viaţa economică, One critică corpora¬ 


tismul economic italian an ştie ce cri¬ 
tică. 

Abia dw& lucrurile acestei Comi- 
fiutii, care va Iaca propuneri şl pen¬ 
tru reforma conslitaţiooalA a Şistului, 
pe buze fasciste yl corporatiste, te vor 
putea urmări cu precuie roadele sis¬ 
temului. 

Acru Mă reformă va fi ultima fază 
de reco&strucţie profundă a Italiei. 
Noi o vum urmări ijx h»nie aspec¬ 
tele ci 


CIIR P. 


Citiţi şi râsp' 

gy p'lQStifS* 4 


4 

*. 

si 

Vi) 


B 


Totuşi in faţa acestei situafiani vpo> 
cialc de care se burară avtăzi expor¬ 
tul românesc se pune o întrebare şi 

anume: 

ESTE CAZUL SA EXPORTAM IOT 
DISPONIBILUL? lată o întrebare la 
care — guvernul — însuşi eMc dator 
să reflecteze, eu tot discernământul 
iiupu« de o asemenea situaţie, in mo¬ 
dal cel mal serios. 

Socotind moi ale* că termenul a<a 
zis «dc observaţie» impus dc minis¬ 
terul cooperaţiei până fn Martie evta 
malt prea apropiat. 

Întreba ren noastră o justifică urs 
mătoarel* fapte ţi perspective: 

h> anal trecut ministerul de agrU« 
cultură şi do înmii, cn toate dU^rziJ 
ţiuiitlc date Camerelor dc agricnl'urăd 
nu a selecţionat yi aa a oprit sutici^l 
enl grâu dc sămânţă, cu toate că er< 
perieuţa anilor trecuţi ne obiljs l^j 
aceasta. In al doilea rând socotim cEj 
perspectivele unui nou an agricol on 
pot (i apreciate tn Martie, când —«| 
iarna _ an o putem considera trecu¬ 

tă, şi deci o aşteptare de ln c â cei pn- 
ţm • luna, se impunea Iu modal cel 
mal categoric. 

Urmează apos situaţi a nea in»e« na¬ 
ţională nesigură în care ne flăm. rări 
chior in cazul nnei nentralitâţi. intr'nn 
viitor «viafliet armat suntem datori oi 
practicăm «economia «tnp», adică aă 
ne asigurăm • întreagă autarhie eco¬ 
nomică 

PACARUB. 


Acordul de plăti 
austro-român se va 
încheia săptămănu 
viitoare 


D. Valeriu Pop, mînisirul 
industriei si comerţului, a 
avut oscarâ o consfătuire 
cu d. Hohenscbield, minis¬ 
trul plenipotenţiar al Aus¬ 
triei. 

In această consfătuire 
s’au examinat concluziuni- 
le la cari s*a ajuns pontr» 
încheierea acordului 

plăti austro-roman. jt. 

Săptămâna eiitoarr 
dul va fi definitivat 


»» 































































barele aşteptat Problema mult aşteptatei 


Tara a întâmpinat pc drnraarl do 1 tjnăr d ffrialt alâttM de tlnăroL «I 
fnloarrere aeaaâ pe Pi ol oal mai j feHWtnl T*a părinte. 


Mu» aoali «M*i vfie bucuria * 


noi Popor fntfBf oar» ar»» toti 


acu mp al o) k| al glorioasei noastre 
Dinastii. 

Freamătul do bucurie aJ uuuj 
neam întreg Mir îşi *ode Odraaia 
Mar» întoarsa. — capa ta însă do da- 
4» aroawta un pnternfe accent pata- 
tic. 

Săptămâni mf'egi aorul KoroPri 
a vibrat no ştiri despr* fcAnAtaii>a 
momentan fnoercata a Măriei Hala 
Nlhal Voerod da AJba lulla. 

Inr AuguntoJ SAu părinte — pi» 
rin in Ideal — a troont al de ai. 
alAtnrl cu poporal earo-I Into- 
1*4* ai urmăreşte In booorfn *f 
durem prin clipe de o rea Inrcrcara. 
încerca re. 

Mocnria revenjr»! Marelui Voe- 
rod m> doblraaă aaa dar eo an ma¬ 
ia elan de onorare revărsat P 

tară» 

Avem intre noi pe fruuiusul şj 
volnica) Prinţ din hasmal ml mal 
nou ai neamului u&rtro. 

fi rom vedea printre noi pal de 
gorun. ca şi mal înainte adaqgând I nevoc nă «l-o I armii ca» ou aimbetul 
ca linie fi vigoare nonă — deaenul I^ioroe, eimbotul candid, «imbetul 
falnic al Dinastiei române. I blond al făpturel Tale. 

SA ne WeetL .Voevoade MlbaL | BUNA VBflTÎB* 



dud 96 va deschide succesiunea. Imposibilitatea unui guvern 
ţărănist Un drum deschis spre dreapta 


Triumful iluzoriu 
al oartidelor 


Featrv toti cei Iniţiaţi. Problema 
imirrtlVlH urina să devluâ actuali 
c«d mal tjevromo la li Martie, după 
oferea bagrialul Aceasta oa «x 
cludea fi • proliiDgJrs a cabluetnlol 
Tăfersasa au mal molie l*n| peate 
aeeaati dată. 

lJe, Indiferent de <lafe oAnd ae va 
deeebîde succesiunea, anumite 
penadve aia altnatiel actuale a Ho- 
mâxriei ae pot faoe să prevedem 
pe BCia oceaoe ee poate fl eeeaoe 
ni ae poate» 

O DILEMA din care*. 
SE POATE IEŞI 

niciodată ţara nu 
m fp*t impărfitd mai categorie ţi 
mai irbUor Intr e două tabere arăf- 
moş* oum »rle astăzi. Do o porto 
«$t« ortac* ţţ numeşte stânga, I» 
frunte eu partidul naţional-fârâ- 
neeo. De alta dreapta extremi ^ 
fruntţ eu mişcarea legionară ţi ou 
partidul nafional-creţtin. 

Antagonismul dintre o religie po¬ 
litică ţi cealaltă este de o Putere ne¬ 
cunoscută până astăzi t» viata noa¬ 
stră politică, lupta intre ţărănişti 
ţi extrema dreaptă cute o luptă pe 
viafă ţi pe moarte, fiindcă este lup- 


Mare şi falş* bucuri» pe 
polarii, pe liberali şl pe 
vnfematxonal ţărănişti* 
alegerile comunale ei 
luai cele mai multe voturi. 
Plecând delii aceasta con¬ 
statare, destul de banală, 
anumiţi Jldănaşi anonimi 
hi tac singuri curaj, cum 
hi face piţiyoitd hora-(Uri 
•i se irtforo triumfători 
către noii 

tVcdcţi, ţara nu e cu 
democraţia şi ou golanii 
1 ara este, etc . efc.*. 

Cm fl o and mândra şi e- 
fernp Ţară Românească, 
cu toate imensele ei posi¬ 
bilităţi, ar încăpea intr'un 
meschin fl măsluit buletin 
de vot. 

Nu ne este de loc greu sa 
arătăm că entuziasmul *- 
ce stor secături 


de se presupune ca dan 
punctul de vedere dento> 
cratio exista o conştiinţă 
cetăţeneasca ceva mal bh 
ne conturată decât la sote, 
N’A VOTAT N101 DOUĂ¬ 
ZECI LA SUTA DIN CI- 
FRA GLOBALA A ALEGA¬ 
TORILOR. Lupta nu s’a dat 
aşa dar decât de căpcăunii 
micilor bugete comunale 
şl municipale i mardeiaşi, 
befivi, caracuda electora¬ 
lă, precum şi morţii resus¬ 
citaţi pentru o clipă spre 
a fl târâţi in această 
banda de năluci. 

Românii in jurul caro» 
rp sa concentrează In a» 
cest moment tot oe e sănă¬ 
tos şl viabil pe plaiurile şl 
prin târgurile româneşti, 
prhrH ou milă şl ou des- 


cestor secat*»-, a pur gra -1 geest acest degradant soec- 

!nr * ar » »<*°*ăEîs 

te. chiar la «uburbane, un-' era cu dânşii... 


Guvernul şi partidul literal an 


examinat eri situaţia politică 


Consiliul de miniştri dela d. Dinu Brătianu. Există 
posibilităţi de a ieşi din impas 

&1 "* ^ ui "' ~~ U OL dup.» . 6lptti 



infă mletiod — verificai V* 
pian eufîaiaac — ai leglo- 
ti ar urmului, mr însemna o 
asem e nea p r o v o o a r e a 
dreptei încât din primei® 
zile ne-am găsi într'o ten¬ 
siune . 

Ar fl destul ca guvernul 
ţărănist să porneasd — N 
nu poarte să nu pornească, 
faţa da ordinele V « enrm le 
va primi dela internaţio¬ 
nala iudaică — a persecu¬ 
ţie împotriva dreptei, pen¬ 
tru oa să ne găsim In faţa 
revoltei calei mai bune fi 
celei mal viteze părţi dm 
ţară. 

lată «le ce fără a vo* să 
ne arătăm Informaţi şl nu 
mai pa baeă de Ionică poli¬ 
tică, socotim ca o imposi¬ 
bilitate absolută o guver¬ 
nare ţărănistă. 


extreme, ţinându-oe 
mo de sentimentul 


ţâra 


DAR NICI EXTREMA 
DREAPTA NU VA Fl CHE. 
MATA LA GUVERN 


I). OH. TATARASCU 


I»Ui au va fi chemata arţari mi*- 
carta legionari, peotru o mie fl« 
moti, e dintr* oar» cel dintâi, cuta 

că nici «* luaAfl nu doreşte acum 
acoat luora. 

Iu al doilea râug au va fi chemat 
nici partldal natlonal-cn'^tjo, pentra 
ca ovoluţla Htărflor din Europa na 
cate atât de inalntatA încât «A ae 
poatu deafA^ora In doplInA libertate 
el cu tot foloeul, o guvernare naţio, 
un lista Integrală *J Intransigenţi. 

Na aoalt iucA clipa marilor scUim- 
l»ar| el tranafonn&ri in răaăritul 
Europei, rare singure i^i vor îngă¬ 
dui ca România »A făcu u altă poli¬ 
tică externă şl aA-gl dea o nou& o. 
râudulre inAantra rgdlrnl dcoHcbltA 
de cc« de aal. 


«•I ineA de acum trai glie ta tinnt 
la locuinţa d-l 0 | I» no BrAtauo pre- 
«edinteia i»aHicluJuI liberal. 

In aiara de toţi miniştri plini Carţ 
•u luat parte la ac«uit *soa»il|n în 
fnmu cn d. Gh. TitărAaen, ao fual 
invitaţi «a participe preyedruţiţ CV>r 
purilor legiuitoare «1 d.nil 0 Dl- 
mltrlu foat mlniatro «ţ Iki* BrA- 
tlanu. eerreUrel ge n e ra i a | 
dulăi. 

Consiliul a dosbătut sL 
tu aţi unea guvernului si a 

DDfllflaaL.! - _ M. _a_ 


■HuatJa poliUrâ erriatt de ultimele 
evenimente şl , W iJ|i a actttJ UA a g B . 
veriiuluL a anali**! poelbiUUţUe 
ieşire din prexentuj Impa*. 
tis pare t a atât e</a«iliol eât «| d 
I>tnu Bretiaou s«u oprit asupra 
unal ftolutiuni pe c*re guvernul *1* 

d ^*®d.tu, până Marţt 
«iod ra fl e-mvocatâ delegaţia per. 
inanrnU a partldaloh „are , a tra . 
bnî «A o ratifice. 

frupâ ixammarea 


ta in*re două lumi. D§ o Parte sta 
internaţionalismul fi iadaiamal, ca¬ 
ri fao dtn partidul ţărănesc un îv- 
slrument docil al scopurilor lor, di 
altă parte ţtă instinctul roinAaeac 
tresit cu q nebănuită vigoare. Ctnc 
W închipuie că această luptă poate 
fi asemănată cu luptele obişnuite 
dintre partidele politice te înşeală. 
Ea nu se poate termina ou un com¬ 
promit, cu o împăcare sau cu altă 
formă de camaraderească complici¬ 
tate oa acelea pe care le-am văzut 
de atâtea ori hUre partidele noastre 
polilice de duzină 

in «a»„i nostru de ce le-a r reveni 
sue<x*iune a naţional.ţnrAnf$tilor f 
Fiindcă reprezint^ cea mai uume. 
'<‘UA opoziţie din L'amtrAf Dar «I 
partidul nationaUcreştin reprezintă 
un număr impozant de deputaţi Şl 
apoi conaoltatia corpului electoral 
d« acum patru ani nu mal cate va¬ 
labilă antăai. Vau schimbul atâtea 
•ncruri | 0 «entlmeotul ţArt] *1 chiar 
oioşerîle parţiale au dat Izbânzi cel 
puţin egale naţional tre-ţtiuilor (c« 
•Ingor parUd de dreapta car e a a- 
»ut candidaturi) n» cele ale liirA. 
nletilor. 


DECI VOM AVEA GU¬ 
VERN VAIDA 


Singura cay» tn cur y sm 
ponte evita alegerea intre 



AL. VAIDA-VOEVOD 


Politica externi 



atodtc, 


roatL când m 


, 4’o mnl pasa ah 


O Im, «tatamatl*, 

IJ^tH «panloll tşl 
mâna hoardelor 
biruinţa dTthxittri 
dar că *• v«ui ft0 * 1 
meni Îndoială. 

Ftrefta oTenimaai 
clnţe p**tra rtaţa lUfortaet 

diplomaticei te «i poWiaefta fg«ă» »- 
treaza Europă, dar nul 
orieutarea rlltoara a lumii, 

latr'adevir eălax democraţii f* 
mnniştH rocuaoa. «A mişeărila ua|U- 
aallatc vânt pretntiadaai ta plină aa- 
eensiona. Na anta vrem mai aâ U 
■omnalăm îa ««ut articol ă an U» 
Dornen care i e l«»t iacă puv ± *vU 
draţă ia proaa aoaatră, aanmai pro¬ 
gresiva paralizia a polltiaa* a*Iarna 
dcmocrato-marziaW. rapatataW fl ^ 
lunAtoarelo al tnfrângart. 

«Marile democraţii ocaideatalr» 
«marea ropabllcă vecină» — aa oA tis 
bim ia jargonul admirativ al <Aâe- 
vArolul» — aa fo«t bătuta fcn altbeB 
ani p« toata cămpaxil» politica. dlpW- 
ouitica *1 militară de statei# eitvi» 


•*«in «ţtffl adre^ 

ţlaaallsmalo, fkUr W 

•emit» - 

CrâagarM Hat Ut ^ 

mulai. * 

C»Ura p« mim «lb. . 
UtăţUa profeţie. ^ 

d. te ««muu 
n ■ Dmi, | 

p k>maUo d <p* \ 

*“u U 

- l «—' ^ . 


care vrea o orientare na¬ 
ţionalist# a Statului, e&te 
chemarea la guvern a d-lui 
Vaida, D-aa nu reprezintă 
o notă extremieta a nafio- 
nnlismnlui şi te* acelaş 
timp — prin ninceritatea 
deplină pe c<*re d-na pe**o 
nai o arată în lupta naţio- 
uaHstă, — reuneşte reapeo - 
tul şi simpatia tineretului 
nostru luptător. 

Guvernarea t*a poate aă 
fie in sine plină de rezul¬ 
tate bane, dar mai alea 
poate *ă inaemne un drum 
deschis spre dreapta, Ufl 
drum cu sens unic, care să 
nu mai îngăduie revenirea 
la stările triste de până 
astăzi al politicianismului 
şi ale străinismului. 

In numerile noastre vii¬ 
toare vom analiza vu amă¬ 
nunţime şi celelalte aspec¬ 
te secundare ale proble¬ 
mei 8ucce*iunei, care după 
logica şi după informaţiile 
noastre, se pune , î« terme¬ 
nii ei muri, NUXIAl AJŞA 
CUM An FORMULAT-O 

xot nu sus . 

VESTITOR 



V ca tot limbaj») , 
toata flotei#, «a Wrt 

dom^.ţU, V «earlS 

rafia» ■»<***, ^ 


deplialt rcpadiaxA 
ră^a po HM 
grija altui mar» i*„ 
iNteola» TltaUaa». 


t 


latorla aa rapaiă, 
Naţioaa l^oclahui a i 


Atentatul împotriva mareşalniui 

Graziâni 


ROMA 20 (Rador). — Co- Ziarele fuc urări cnlduroaae pen- 
respondentiă! «Un Roma ol utru grabuiua iuftAnatogire a mare- 


Agenţiei Haviis află din «aiului Graziaui fl a generalului 


Addis Abvba câ un atentat ’ Liotta. cari au fost rânlţi ca prlle- 


c.. ^S c ^L?r? s Slî t *-1 • “*- i8 




tuf haşiştllor 
dhh ş« să cruţe 
h*i zguduiri ot|. __ 

faţă”"* monicn ^ l| l de 


memorau. 

guverm». 


. _ , ° Hovernaro ţaranis- 

tă In condiţiile de astăzi in 
farţ» valului de popularita¬ 
te verificat pe plan etecto- 
'Tv • nibţioexal-creştinilor 

T* «*• faţa valului de con şti. 


A Wctuf Autanestu 



**•*• punct do mSu q* _ _ 

„:*• •• ;>•»»!« N. t 

** h .j! Ju«n*tete. N« * m flCflQfUl 

dM nM un comimM. 


SKSvîSt TA 

i»tenwţiMMdu 

albzjmomia »o (Tm. 

l egr. purt). ~ g H Mrţ ^ * 

*o(.unul,tor 4,,om, m io 

■l r < o,.ur, t . 4 , mit, lM ,. 


mişcare uaa-araba, 
h aud poate 0 zăgăzuita 


«ai - - ^ a isofe» 

Q ^L!î rWo# ' ^ coada. 

^ •J rda #• mipover.» d« 


« aru+Uor . 
a« p^iovanuxt# ^ oM 
ynaatoA^ Toata forţai* ^ 


oănd 


frica t Asia şi din A 

doue**: mbutU arl-şi ooor- 
rua aaHufigţnrU* f N v *do- 
Ubertuto. lăcklv către 
Au p«t .» 

<*«*<) până “ Hrrrnjjurf 
comanda u I eugtQaţ„f da 

tafU, in.o a. M< . |.,| ^i T ..rT 


xvjlz !:;: ^xsisa 

“ --.pte r.^*7!3 

da eloocaiiU d# 


Jş.eiect voNl de 
U Lonâa » 





-- tn oate. 

H» mwiwntti. 

•Haueesţii_ 

***** • *făt a» MTtifiritelâ «I 


u victor Antnn*.*eu, mlniaiml 

latodlai dopă auvi^ Mj 

•fia o a«dUu|A M. H. lU**ţa L 
I» **—iA audiata d. Vlelar âa 
toeaaoa va (»«, M fl. u n înni. 


f»<* M. 8. an ompla te» 
**** u,,f * •vaalaiantalor politia# 

Inerte* 4 » «-Mtete 1 , u.wlu .1 

f*'** *—* t * J Hblr.nl». 

•• • km la Atona. 

f>*oooaiaeoa d-oa va raporta g| a- 

ST* « !*• -‘.t U 

”*** *^ — *■ VM»«1 utI4 , latr*. 
-teri «wtfte 4. loiporlbbţâ 


a - -r.“«. 


••▼•raalel o 


«apaoare aaapra situa 


ŞoUVa. Intornaţionala. 


bsifM Ir ţar* a d-tui 
■Nstra Comnen 


*» 1 V** tr *** ,,, Oomooa. ialniaimj 

5 XÎ - * BMt "' * -* •- 

pruafcţ iatr« 

•şâheld 4» eâtra d Gk P&tArAaea. 



a fost săvârşit coi.tro ma¬ 
reşalului Greziani, vice¬ 
regele Etiopiei. 

Bcocarmtatâ lipsesc a- 
mununte asupra acosbii n-! 
tentat. 

So .vHuvţâ că mare* al id 
este rănit, dar că rănile 
sale nu prezintă gravitate. 

Generalul Aurelio Lifta, 
care insoţea pe mareşal, 
este grav rănit 

DE CINE A FOST SĂVÂR¬ 
ŞIT ATENTATUL 

ROM A 2# (Kador). - A^u^U Ha. 
vas transmite următoarei? amânun- 
te prlvitnara U atentatul Kdvăr«it 
împotriva maraţalulaj Ornaiani; 

Atentatul a fost aâv&flt «ri ta 
prânz. Ointr’au grup do indigeni n 
font nruuoatâ a booxba niAuâ, 
**are a fAcot uumero.is^ virtlmo %| 
priutre IndJgaoJ. 

Intre alţii, a foat rănit ţ| Abii>ia 
Olrlllr, feiul blaeriai] copte. 

Rănile vio» regelui uu p.exiutA 
gravitate. 

ÎMPREJURĂRILE 

HOMA VO (tirul or l, — 
genţUt, Nava» transmite .* 
Vice-ropal* Graţia„1 ve- 
nlee ori la diferitele hime¬ 
rici 9i moschei 9pr r n im - 
Pf/n* aetTedoşUor din Addim 
lbeba ajutoare eu prilejul 
naşterii şprinHprlui de 
a cupide. 

Asistau toate autorităţile 
“Ivii* şi militare. 

Un grup de Indigeni me 
Introduamme printre săracii, 
care aşteptau ajutoare. 
IH* aerat grup «#< f omt fl . 

m«T a 1 # *T 

mai multe bombe. | 

* 

ROMA M AMadorL _ 

Mtefaal trxmalte; 

BUoplai «I a 

riu« m d *“ ,h,ri «- 

», 1 /.,‘ ,r *“ ,um “* «“«• >t>i««i 
.fl bilnbi te tort! tMuUbiuulaL K.p- 

4-1 dar al a, na poala 


jul atentatului. 


Sa vor Împilai la curând toao «ai 
do când Japonia a cucerit Manciuria, 
a bombardat Şaugaiul, a*a tntla« apoi 
in întreg nordul ChineL Bune 
rele — uu la Judecăm deocamdată — 
acestea sunt realităţile. Intereaela di¬ 
recta ala Rusiei — in primul rând — 
Angliei Sutelor Unita şl Franţal, 
toată colecţia «morilor democraţii» 
piu «marea republică ro«ie», eraa 
In joc. 

Lign Naţiunilor in*ă«l • lu *t atitu¬ 
dine ostilă Japoniei democraţii occi¬ 
dentali au protestat, dictatorul bolfo- 
vic a mârâit. Rezultatul f 

Japouia a râs ia nas Ligol a ros pin» 
protestele guvernelor democratica a 
raspuun cu ameninţări mârăelilor bol¬ 
şevice fl_ a rămas oa Mancturla fl 
controlează nordul ChineL 

Dar istoria sa repetă, pa o S’^ri 
mult mai maro |1 cu o notă mult mal 
îH-muilicativă. 

Acum doi uni Ducela porneşta pra- 
puraţia diplomatică a cuceririi Aăi- 
si ulei. 

Anglia se opune proectelor fascista. 
Franţa, la remorca Marol Britanii »- 
doptă actla*l otitudlew Democraţiile 
mari *1 mlsi, tac front împotriva taa- 
clsrauluL Moscova Intri â âotâ- 
ziUL la joc Spra mlraroa tntregei 
lumi Italia aa sa intimidează, U Oa- 
toEubna 1931 armatei# «1 pătrund la 
Abisinia. Ua entuziasm delirant ea- 
prinda pa democrnto-marxiţtti da 
pretutindeni. Fascismul a intrat ia 
capcană, fascismul va fl Înfrânt Liga 
Naţiunilor — Sacrosancta Ligă — con. 
damnă Italia gi hotărăşte să 1 «o a- 
plice sancţiuni. Cincizeci şi trei de 
state — »per eă cilra e exactă — in 
frunte cu România d-lnl Tttulcscu, se 
grăbesc «ă aplice sancţiunile. Masive, 
impresionante, ameninţătoare, b«sH- 
mcnlcle britanice se concentrează la 
Mallo. 

Domoerajil comunalii Jidanii — 


tete- L 
partida 
■kai 

Germania ta iny I» lainice 

lâad eatogortaoU ^ * 

tatnlnl da UTomfll*. " " 

înarmează. ***«» a eMf 

Emoţia fi larmă ta uu,, . î 

to-comunistă. H Ye 


D-nll Simoa şt ^ 

IU .po. te plimb. M 4 


rU. Europa fierbe. Jidaaii 


c raţii snat războinici 
Uga — inevitabil» U ?4 ^ 
nă Germania. 

Rezultatul? Reichul 
llst menţin# şl sporit, - u ^ 
armata. 

Şl iar aa repetă istoria’ 
la Martin 1934, Gtnn^, . 

în nfin f rutul ni «1^1. i? 4 


— Ci 


*• p 

la \ 

•ab 


din uoa tratatei dela Ver^ 
mita trupa la zona demiUur^ 
Proteata, diacursurl C4af ^ 
piesă. ameuinţărL 
Rezultatul ? 


Garnizoanele germane 
Înmulţesc la Renani». 

Toate acosta râsonătoar* 
ale democraţiilor. &1« comonisat/ 
jidovimei n’aa lost iui «afi <Kţ . Fj 
ria a voit U mal demonstra, 
falimentul «amarilor demecr,. 
«maorilor republici». 

Să au ne ascundem âapă 
boiul civil spaniol esta as 
război mondial a cmcitdi a.»^ « 
Da o paria, luptă democraţii» 
Iu românismului da alta, uţaş 
mala. Flecara tabără trimit* , 
sala Iberică aa ar# mal bus 4 
meni, ea material ca taileţ. jţ » 
stă nouă verificară m «oldct-t * 
dar sigur lu favoare* aiţioatijm 
Franţa. Roşia şt tntr'o oartcont 
sură Anglia, sunt dlu aoa Iarna 
Concluzia f 

Politica externă a demorr&|âr 
a bolşevismului a deficitară. «) 
mentară. 

Este oare lu Interesai neutra ti) 
mânem până la urmi alături ăi 
permanent învinşi ? Ce ro&ni jrc 
Un României ? 

paul maa 


Sosirea Marelui Voevod Minai în Capital 


O primire triumfală. — Scene impresionante 


Agenţia 


a* • w i«uu uoa ic 

supa# anor Ularpelărl arbitrara 
ti*? U de a no 


ineerea spooelaraa lui 
Late. 


is străină- 


^Litord, ca ocazia totirii Mărci is« 
Voevod Mi hai. Capitala s'a îmbră¬ 
cat în huino de sărbătoare. 

Piaţa palatului Regal a foat fţ- 
aric luminată, dcasemş ni şi tot tra- 
seul pană la gara Mogoşoaia. Pe 
tot Parcursul uu foat arborate dra- 
l» b, iar pe ambH* itârfi ale străzi¬ 
lor pţ care urma să treacă corte¬ 
giul nga!, la flecare 20 m. au fast 
letali cercetaşi cu torfr fn mâini. 

LA GARA MOGOŞOAIA 

In piafij gării M^ov(.<mjhm uţtep- 
tou delegatul*' cercetaţilor ţi *trd- 
jeritor în ordinea următoare.- mem¬ 
brii secretariatului O. K. T. R. ulu l 
rub conducerea J-lul g ral Ion Mo- 
nolescu; comandantul falangei stră- 
jţftlor sub conducerea d rrl MUaa 
Cdfndraţ,mu; cotn/indoo*cntul fes- 
lunge! ftrdjcrllur t tub conducerea 
d-lul proţ. dr. ^oiriimcu, cohorta da 
atrăjeri — cercetaţi, din feciorul l 
OuMk'H, tub oonduccrca d lul dr. 
Ion 1 omtucu; cohorta de itrăjerb 
ceroetaţi, din feciorul // \ € g ru 
conducerea d-lui dr. ^rx. D%uMa 
irrtcu; cohorta de ttrd^r| Wf<r< t 
din sectorul IU Albastru, sub ocm 
duerna d im Ion.Ku ttuK4i, 

«.Aorte rtraMi-eneUt* din 

?£* ‘ r /"*•■ r^ducnea 

d-lui prot. Ordţanv . 

I MEMBRILOR 

guvernului 

| lua* l'l. au invpat u 

*“**2r°* “'-'“brii Kuv Tnnlai „ 

ioalţii demnitari. 

nutm* d-nii mi- 
Anil ÎL TftUr4 » 0 ^ Ihealeţ, Paul 
Attghekmvu^ dr. Angheb^u, V. 

M>n. dr. CoaUm-scu. V a j er p OJ . 
l-aneicov, jAmaudi, Nlator, Radu I 
rioitroo, Djuwara, Franutovial, D. 
•tioa şi Negură. 

Apoi i oh m*ro^l c 

tete C 1 "- ■ - V ' SWvw “ )u wetelto 

u 8??T" ; '-^ ktu - P*^Z*4- 


uuirciuu po d-nii: Vifortvauu. Ua- 
vrili Mariuetecu, Cern a t, O. G Ml 
rooeacu. Iun ian. 

D-nii guueraU.’ Urdăroanu, vioe- 
maro.>alul Palatului. Papaioglu, IU 
tăromiu, Mauoiach*^ dr. Iiiosou, Ba 
lif. 8vidou«?«x adjutantul M. S. R«»- 
gina Aioria, Ilasiovicl Siohitia 
Dumitrcsou PuLn*. subşeful Statu¬ 
lui Mnjur. ProUau, Mnnu utc. 

SOSIREA M. S. REGELUI 
CAROL IK 

ba oro/r fi ăo m*uuU a totU 
M. S. Regula ţi M. 8. Regina Mana 
Suveranul odnsl a cobori? din ma¬ 
şina regală a foat I ntdmjdnat da 
d-nii Oh. Tdtdrcacu, paul Angelaţ- 
°u şi mareşalul Prezan. 

V. S. Regele era I mbrăaat in uni¬ 
formă de aviaţia. 

Până la venirea trenului regal, 
oare aducea pe Voavodul Mi hai Su 
Veranul ✓« î ntrefinut cu menUrrii 
guvernului f , cv I nalţii demnitari. 
SOSIREA VOEVODULUI 
, Ml HAI 

La orole 2â. a şutit trenul regal, 
din care a coborit Marele Voevod 
. venind da* Florenţa ţi t*. 
•oţit da dnii o-rol Vondeţţcu co- 
mondor Pundăţcnnu ţi dr. Mamulaa 
Vocxodul era îmbrăcat l n haine 
civile ţi cu un pal/un big v . 


O so« iul impresionantă <) /o£* 
vedere* M. S. Regelui Căsoi IU* 
Vo&voditl Mi hat. Iar în 
fmbrdNMrtl cai cori trou is «F 
piere au putut vedea Menim • 
bwcwrte, preHngânrfu->>e ir ^ 

Suveranului. 

Doanomani o scenă impresii 
a foat oând Murele V’oevod ^ 
fl-a revăzut colegii Si prof»^- 

plecarea corteg» 

LUI REGAL 

In uratei, asutentti. u* J ‘ n “'* 

d* ^ anat au. ate ,trăi"Uor«* 
taşi, cortegiul regal ie i*^ 
spre palatul regal, in ca rv ^ 
muzica oopiiior da trupă W 0 * 
Imnul Regal 

Peete lot parcursul, făclăi* * 

prin»* luminau feeric, străl* 
de bucurie, pentru cel oare îa ” 
hatora acasă tn urma grelei •* 
rhtţL 
Cu 


aousslă ooaxie o met 
monaă a ţinut să spună bus ** 

RomA5> 


moştenitorului tronului 
Mari. 

i>in piepturi ia tuturor * 

brâad de bonuria» stridâlcl^ 
«tJra», «Ure».. . 

c. 


Ţenlatiwle de furt la locuinţele 

im foit', aduni ii umori 


m 




ot ART* grafici 


Din 


oumeroaaa asistenţă mai r» 


preelaa eu oe pradă s au . 

U fal o eervlioare dlu **r' ^ 


•EMINESCUa, STR. ING. ANGHEL 


d-nal #1 d-lui ministru Fran* sf> 


,rn 


- A / “. m ' At * T * •Abteaiteil do ueca- boTli tul deaMmdoU no - ■ vJ ’ 
00 * cut * iuMr «t t P*Uood* la Io. ■ 

Z * «>•*« Io .cop 

GteoJnl. d-lDl Hh. L Br.t j.uo dlo 
>»«>• l'ojte CM1, . , otl c4J „ u 
teiteo.,,!. do hoK HdufâcAtorl ou 
Pt,rUDdt ÎB • brio 

«oă lu prea.ut du d—tcopcrlt 


fiind ooncodUth m înocri»: 

«ă se facă nevăxută eu o , 

de luerurl de valoare aperi* 
gazdelor. 

Autorităţile vor descoperi 
misterul acestor tentaUre 
aefef 


îudrF 


^°* 2* TELEFON 3.26.68