Buna Vestire anul I, nr. 29, 26 martie 1937

ANUL 1. No. 29 


Vbvoel 20 Marti* 1037 



12 pag 


' r '.Arnt A T| 


Bum a Vmsfîbe 


ti ap uotn d# ivptâ n duteuha fchamfaua 


Ol rretor Ii 

ORAGOŞ PROTOPOPESCU 
TOMA VLADESCU 


R•d a o tI • vl Administraţia: 

BUCURZŞTI 
Bulevardul ■(!»«(>• ta 12, etaj II. 


Dlrrcpa AdrelnUlr*U* 
Rrdictli ... 


l*SJS2 

4*4.14 


ABONAMENTE: 

{ I an Lei 7001 
• lent . .00 Comoae rarul» 
lini . 175 


l u Lei 50 > 
* lom . 25o 
l tam # 


NAŢIONALIŞTI 


14 



re a Ctrl turci 


forme originale. 

\ nţionatimt, desigur, ce¬ 
fe acolo care ap Ar a eiir 
tenta naţiei luii caro dar 
nu admite ca vtrainii aâ-i 
substituc po pământul ei, 
inlocuidu-i sau măcar sliv- 
bindu-i orgonolo do .ieaţa. 
So înţelege* 

«Streini», pot ea fio —- 
sunt — pe pământul orica¬ 
ro i naţii: cu caro colabo¬ 
rează, în care, cu timpul, 
so fî pot absorbi. 

O ar instrcinarca de sine 
n naţiei, prin covârţiroa 
ei do cairo străin i noasi- 
milabili — cum sunt jida- 
1 nil din însuţi principiul 

I religiei lor — însemnează 
distrugerea unei naţii ca 
factor dc cultură: in pa» 
«Naţionalist». Poato sa- 9 “bn omonirei întregi. 
ţ( tica oricine, după con- Aceasta nu o poate tolo- 
cepţia lui. Sa zicem chiar: 1 ra n*ci un naţionalist, tla- 
după sentimentul de care ©â este mă fie vrednic de 
poate *â fio însufleţit. numele, pe care il poar- 
D ar cino hotărăşte? Râs •*. 
pm>fl r Aţauar, in ca oda tui 

Cine hotărăşte asupra 
dre piuiţi do n-ri rice "na- 
ţionalists? 

Hotărăşte dit*i:iţi«i na¬ 
ţiei, faţa de caro orice na¬ 
ţionalist — ca şi orice por- 
fîd cu acest nun a — e 
mat să-şi justifice gârvdul 
şi acţiunea w. 


tlotărcşta definiţia na¬ 
tivi. 

\ nţ ta este totalitatea »n- 
divfzilor de acclaş sânge, 
ocupând acelaşi pământ, 
şi formând acccaş fiinţă 
colectiva, cu organe pro¬ 
prii, cari sunt clasele so¬ 
ciale şi Statul, cu acciaş 

trocul cu aceloa*i intere. Logica, «• .ii', e jurfeca- 
“ naţionale preţente, »• , oprcmi . 

cu aceleaşi aspiraţii de __ 

viitor: ca putere creiatoa- A. C. CUZA 


Un nou. catehism 
în România bolnavă 


Exist* an instinct dc corner 
•urc care ca o organică 

«c ridică în sufletn) unui popor 
dc câte ori primejdia pluteşte a- 
supra Ini. 

la vremi dr grea răspântie, 
rând greşelile acumulate au io 
cepul să Mape adânc, arest im 
puls biologic priulr’o radicală 
rectificare dc conştiinţa readuce 
MMirlilca la făgaşul ci noruial, 
dc uodc nici o polcrc n*o mai 
poale alialc 

lata dr pilda ptilmlogia mul- 
liniei la aoi cu recenta ei rvola- 
ţir şi cu coiniindomcnlrlc sufle¬ 
teşti dr rare se Uă astn/i ră- 
lău/ita. Se Stic că îs periojda 
dr dupu ru/boi ideia naţională a 
fo-t wli|Hi»ln m /««orturile mo 
rulc alr societiiţii româneşti au 
slăbit. Au contribuit dtxrrsc mo 
litr In această di-w «rrdarr rare o 
tulburat luborntornl niatrn de 
aiuifirr. Deoparte pierdrrca 
| »ca marc dc - irige, dr alta n 
j a ren pi idealului împlinit au 
furişai In conştiinţa publică acea 
sea/nţir dc toropeală, frec rentă 
dr altfel ta multe porţi după in- 
eheiercu pui ii. Lrinurib* se « o 
rom: --iromii *» au inaugurat n- 
|>cra dr subminare a noului «tal 
ro acra promptitudine fiziologi¬ 
că obişnuită cu «arc pădnebii 
dau năvală nsitpru organi«nje|or 
•Irite \u r nici o nevoie «4 rc 
im-oiurăm rezultatele ocesiri da 
rupaniiri jHisihrlirr. care »n ru 
mâne ca un capitol trist al Mo 
nci Miid^lrr Realitatea e că am 
fo*t itapiaşi «pr# o cri/a menita 
angajeze toate ramifirările 
multipli’ ale sirjii publice, a- 

mcnin|aad «a ia proporţiile unei 
penibile «guduiri de care sa v 
re- mu ta însăşi consolidarea ţării 
Aresta r»tr adetarul pe care 
■ • I pol ascunde airi găunoase 
străluciri de fa|adă, aici rufe 
lui-oo-lr mim inomtr ale profito¬ 
rilor ROMANI 4 E BOLNAVA. 

Paralel insă eu aaptectelr _ 
rilor haotice un pro»*» «wtb tc- 
dr reteiurr »‘a inaugurat airi 
enrr in a a tea-lintea Ini «i de* 
fs^arat i« măsura loviturilor 

primite. IhMioHoI a<cia subţe- 
rvn care a lodrumat in trecui 
tonte tămăduirii# no*«tr# s'a n 
dicat diu verbe* t.doruiirr şi ti 
ru ZI a început ** renrâ cuvânt. 
Du» paturile dr j<* mri au iu- 
lent nai mult şi a căror s#n*i 
biljfatr totdeauna a refuzat 
t'<ui4ar|iaara ia «umpaoirra in- 
termelor naţionale, Va pu« in 
«işcarc protestare* din re m ce 
***** •«•rntnaUL Pe <ien«ftpra ra~ 
legoriilor politie# prins# in «lan- 
utaeahru ni eaploaUlorifoz 
un vuiet pornit din adănruri 




Cuvânt dc dcncrai 


«Bun» Vestiră* da i|uo 
Bunei-Vestiri, mft roagă să 
scriu in numărul ei festiv. 
Mz»r« cin-te dar şi maro în- 
oureAtwA pentru mine oa¬ 
re nu aunt scriitor. 

Totuna să i n c er o i 
Din trecut să respectam 
ce o »oo este do respectat. 

Prezentului, iă-1 dăm o 
cât de g ra bnică prefacere- 
Aşo dar, «Buna-Vostire» 
sâ ne vestească o eră nouă 
bazată pe cinate, muncă şi 
disciplină în folosul Cru¬ 
ce* ®i Neamului. 

Am impresia că a ajuns 
ou ţi tul la os. Un vănt de 
prefacere, pe care unii i 
taxează vănt de nebun e, 
sufla puternic. 

Nalronalisniid redeştep¬ 
tat de un tineret, vrednic 
dc orice laudă, de vre’o 
cincisprezece ani se fr㬠
mântă şi ne frământă. 

Cu**rufa celor bătrâni în¬ 
feudaţi in ti paruri străine 
t: mi înţeleg să li se ia 
micr :.m dela gură. ne face 
islam la o minoritate 
Put» • e'tă care ©oploşeşte, 
ol anomaliei, o majoritate 
vântoasă şi patriotă, dar 
încătuşată. 

lată, «Vesteau po care 
ore să ne-o dea, bine infor¬ 



mata, «Buna- Vestire», in 
fiecare zi, pontru a ineu¬ 
ral o majoritatea peesecu- 
tatâi dar. oH cât ar fi de 
valoros tineretul, nu o poa¬ 
to descătuşa dacă nu se a- 
juta «i singura. 

La treabă deci, trâmbiţa 
noastră prevestitoare de 
vremuri bune să fie «Buna 
Vestirea* căreia fi urez iz¬ 
bânda şi viaţă lungă. 

GEN. GH. CANTACUZlNO 


N. B» Mi s'a spus sâ scriu 
prost pentrucâ aşa vrea 
cenzura. M’am conformat. 


d« slHnţuii urn ronutnmdi 
im|>olri>n -Irăiailor şi in- 4, *ni* 
naţilnr. I n vhI nou dc «iiuţirc a 
loat fiinţn. A crr*«ul ca «» apă 
marc. slriga din luate «nlţurilc. 
Sarzii n’na nuzii o, orbii n'«n 
'iuiil-o, dur revoruirra aceasta 
«'loeofrştc ««tari ţi nimeni n*o 
moi poate stăvili- 

flrdrţ(rptur< «i naţionala la noi 
n rirtrnil farolrul *upr,-m in 
cmiţliiafo politica o ţârii, *»ri 
onr «r vrc« t‘o - lunjcnc »««a 
«ar fnrr dr,’âl vt i mnrcauâ 
putereu dc crpnn»iunc. Fonfi» 
uo ot>*rrvntiir olricrtM rc»n*t*itn- 
rwi r«fr limpcilc şi definit «.i: 
sufletul romiinc-v', dnpâ «> Ivdv- 
lungn namvilatc •comp pla*îta. 
s'i muu I* dm zona dr indifcrciiţa 
o naţiilor miaorr şi pentru in 
tăia oară in bterir, pâtrun* ia 
iatrrgifHr dr drepturile lui li- 
rrşfj, a intrat in faza naţionalis¬ 
mului cuaţlirnl şi agreviv «o 
foaie riizM-riaţele. Ca zrmti 
r«-^urrt.'ţtuar nn •# putea io» hi 
pai decât după darimarra gra 
• iţelor c adruârat. tul atât <1# 
frnl inwi f faptul ra doua et« 
niralr important,’ au drtermi 
zat noua u«M»«fra -orifizurnfir 
•ufIrl« a <ivti: ufrn*iva minori'ur» 
Qooilznti alături cu şpeeîfira 
•vâriolirr uvrrioMâ, iar efttra; 

t 


Ostili «te începătură 
mintalrN noastre r._ 


Peni mo# taina ren ttin 
rrar o#cnM*d ţi gfv infţvH 
nvţtiuiii. uhtilH» prvn fimd 
nat ne arat A; 

l ini Ini IPnntnvxvn. fini 
t'vciitari'i m> fnrr ţi fJavriil 
tlurul il bfnmrrmtvptr. 

t'A I ni intratul t crur/tur, 
pvntrn Inbirrn tir oameni, 
a plerat f>#arWf«’, ru a Vn 
Pufşt$r*re. 

-ţi m'n făcut om. cm *** 
fard pe Irfum itnmnereu. 

t a titan», tunat/iutlu ar, 
a poftit Mtt #e fam IPntnnv 
*eu ţi n o fv"t. 

Pentru aceasta, tei re 
ere nenjuna intru »H de 
*m*. din PeriuarA e’ m ndm- 
cuf. 

t el ce a rea menim. Corul 
şi •# ter n ot paparelor , p㬠
mântul, in ppnicce dr mni 
ca. Ut, ţara ai'himUarc. « 
încăput. 

Spt e vmrete. Heruvimi! ţi 
Serafimii m edutd, un pn 


m rudr-rt rnţn tumult.u*u ' teau. 


principiului naţiunal pr tuntâ 
NUUrufoţil I «IBllRrntului. 

la aatfri dr imprrjurhri drv 
tiuul Uomeaiei •# drw.il/» -age im 
mod rruicMl pr ucanoa taturor 
cari vor na iuţHragâi doctnaa 
uaţbHial rreftimţ • niagara pUt- 


Ior aia pentru 
nntru şi pcnUv 
figinlz» slăbii la 
Sufletul 


iadecarra dioă- t#e dr 


t a pre ikumneamu m-t ve¬ 
dem, mu eatr cu putinţa ©o- 
manilor. 

>< atet oţtite iufcrcjifl un 
culeatA e i privi, 
f'l Piui lui Onmneeeu, f'ei 
HămCut din Tatăl, mei 


«ui câta bisa» dr «alvara. 

UCTAVIAN COCA 



promt, ca *d ne dăruia eu 
nouă, ce cmtv tuni hun, pe»»- 
tm miloativirra milelor 
Safe. 

Şi inia, Wrtîi’rt luminii, pe 
rnrea o lauitu lugerii , cort 
cerdac a'a frtoul, Hiserică 
af iuţit A şi Hniu cuvânt㬠
tor. 

Iar fJa»*eW, mal murele 
I oevod nl tnielor cereţlI, 
•'o mirat dr fruniu'-rţcn 
fecioriei ţi dm prea lumi¬ 
nată curAfin Celei rr era 
bucuria oţtiior îngereşti. 

tyi ueprlcipanduţC' »r 
InudA r r eilnc d md-l mim a 
ţi ce fel do NMNirotcit, /• 
grăit preen»a I m*a porun¬ 
cit: 

nuciurd-tv reimtv eţ ti 
plind de dat. iPomnul emte i 
cu tine! §Pet{ fonta fAptu 
ra: mohorul irnpdremru ţi 
neamul omcr»#ao ar bucura, 
inlr’nn ple», de neim # # 
Haine virili 9* landă « fe¬ 
cioriei, 

I am» a uăacţai, fără de 
taie, pre Fiul. ru fug. mim 
rut din Tatăt, mai mointr 
de veri, fără mumă. 

f'nrvlc, Iwvd, m'a mu ferit. 
schimbare, a mas fa care «n 
despărţiră. 

CI a păţit intraaga, umv 
hlrra amthulorure firilor. 

Vine. hm ic va fmritd, dar. 
Prea Hfănt“ Fecioara! 

Vine nu eu lăuda prea tr 
rată naşterea ta! 


fă fiul cri unul uăMcut. 
negrăit «'a întrupat -Iu ti 
ne. ren prea nevinovată, c M 
firea om făcăndu-** , n 
tru uni, deşi din fire, tPum 
nrst-şt era. 

. O! minune, ueratprlnmă dr 
gOnd- 

t inc poate talc ni înalţi 
tura vredniciei ţi mlaca fr. 
cian ei tale, Maica IPtnnnr 
teului noatru! 

Măcar ţi tngerU ,/c «r 
cerea *'» iătcateamcă , «r rd. 
mane fără qIom 

Şt aţa. mmerindune. Iu 
niittat, ram pniMnnl ţi vom 
cant a minunile tale, bucn* 
răndu-nr, mulfutnirl adu 
răndn-H, Apărătoare şt 
tPnamuă, rp ne-ai imhăvit. 
pre noi, robii tăi, dintru "»• 
lăţea nevoi. 

Pentru iiorsifs. Prea C u- 
rafă dr Hun»neam %’ăaOd 
toare. retard, acum pur»» 
rea. împreună petreci eu 
purtătorul de vieafă. I»n- 
părului, roaaă-te ru dea 
diurnul, mă tăbăcea avă pupo 
ml fău cel nou. dc 
anuprealn protivnicului ţi 
nevătămată aă pă%eamcă 
cetatea. 

fă pre Tlue, miugură, ud- 
drjde tr am ogouiait' .. 

Preotul GR. CRISTESCU 

Ht.tr, Martie *-* 


Cum aş vrea sa vad Remania 

Tjesle zeee ani? 


(P f i , , . 

dai (prin ţurnnitai), jr plan na 
ţinnal (prin întcrnrtţMvnali^m) 

Partidei# care na*r din ceia 

ce ne deov'hcţte şi tracsc dia 
ceia cc ne poate învrăjbi, ne nu 
deprin* atât dc biar eu rlimatnl 
lor ne^âaâtn* şi cu perspectiva 
lor fără rare încât azi atâţia ro* 
uium nici nu mai sunt in «tare 
«a conceapă ţi »3 doreancă o alţi 
Hnmnnic dc cât aţa curo este. 

Şi totuşi odntâ mni mult no¬ 
rocul vine »â ac scoală din teis¬ 
tul novtrii făgaş. 

Dar dc datu uceastn oorocal ia 
•lingura forma, care il face rod¬ 
nic ia vcacw Căci acum rl por 
ne«te dm mijlocul nostru, ca o 
patere dc mântuire şi înălţare 
născută din sângele şi din scân¬ 
teia de saflet a tinerrtuloi no¬ 
stru. 

Acuui se ovdc hvciumnl codri¬ 
lor NOŞTRI. 

Acum se simte surd cudcn|a 
eoh<»rtelnr ş» legiunilor NO \.v 

THE. 

tic cânta, c« cetele n«Mstre tla 
voinici de olfu dnbi: 

Român »mic ca stciarul 
Rnd de duşmani şi dc 
moar Ic... 

Roinuniu de peste zece 'in> aş 
vrea su fie Koioimiu Regelui * a- 
rul ol It-lc-A şi A I * )R. 

Şi mir deajuas. 

Mihail Matroiletcu 



Aşu cum aş fi voit-o din pri¬ 
ma clipă a mitrei minuni a Isto¬ 
rici de neam 16 ani 

Căci noi am culcat in marea 
Românie — de ce n’flra spune o? 
— dc la început, ea piciorul 
stâng. 

In loc sâ respiram prin romA- 
ninm, am respirat prin partid»»m. 

In loc sa Inceni clin /iun intn 
in, uu mare bloc românesc şi sâ 
nr infafişcm înăuntru şl in nfnră 
drept domni şi itnpâui, nr «m I 
fărâmiţat pe plan geogralir. 


INSCRIPŢIE 


la anul una mic şase sute. 

Voroaxa noastră *tmul«ţ in piatra o zidim, 
Griac iatr*iz*a duliun neştiute 
Şi-am însemnat o eai Monahal Nie»»dim. 

In slova mea de caligraf domne*. 

Voi vaţi citi iivod de sr#mi mărite. 

Vor răsădi pliniri ia neamul rumnaor, 
Voroavele de ari In piatra dăltuite- 

Pria vitregii şi ceasuri grele, - 
Am slovenit in rartea vremilor uu aa. 

Citesc ia crugul înflorit co stele. 

Poveste luminata şi chip de moldovean. 

Voinicul ăsta. dtn zodii şi poveşti. 

De or trece venenri trei, *e va ivi, 
t raseul ia zări şi plaiuri româneşti. 

Şi Iregna de mărire m spada va zidi. 

Feciorii lui vor creştr din laa|uri şi zăbrele. 
Irozi vor cere sânge, la mesele cu vin. 

Dar, ială, lege mare ia scrisurile rude; 

Nn vor muri leeiorlL Vor învia. Amin. 


Lasat am aoi ainstr şire, « 

Prin leaturi româneşti, Buna Vestire. 


Vaier Iu Cârdu 





































































Elita conducătoare... 


• cOHduoători' Cari na f >ttnilor * făurită do o mână dr oameni oto*f, 
'Oralitate, pr%n ,. r ,, i0r rcm/lnt<lx - P**<» tor dr o aspră 

*t*vg cars.i urnu ■ 1 V * mfii ^ xvnt «*cmvte vil In ochii poporului 

/o ^"‘ <H ^ ^Hului n^mu^^' “* ** 

-*ir» . rar.' »,<* raţiunilor etic fapta acelei minorităţi cârmui 

UkUtâ n. n ,r jldcn ' w < * oi *» Prtu cowbplia »i Viata trândavă fi tică 

SotteuZn ° - hlânA Hramal lntr '0 *#+ ***** 

d tVTfiU.i r ° v,v ‘ rncrgt) astăzi sprx dezastru din acera* cauză 

nea urUr - istoricăi pdlura r -m.N.-arrn eonduort/oare — Za. 

7,l fcW c ***** «*rii|*d. 

O #,/•/» ! ţ"[ cu ' trU<î ‘ r<1/ r*ai repede. jUtct {ara, m amut intng por pieri/ 
Qcj ^ otnătuo 9 că cu o viola nouă. ru o moraZd nouă oa Ifrl/tii «J-I to 

Cri/6 r n/ r A elecţiune Hoi ţ c /|| 0 tw jţ alteţe, cu iotul aU< U d< 

cric ate ito/iUclahUor dr azi. Nu votul cumpărat «1 nici averea fu 
. * nu t>or dreptul dr-n conduce fora. el o calitate su/tricouri supt- 

InlAt CCa ***** * nai,A ' eVa mai nobilă dintre toate va fi condiţia rsetr 
tată In recrutarea celor a Ic fi : puterea dr jertfă pentru neom/ 

sJcclu va fi cel mai sa» pe scara crarhicl sociale cr va fi yata să se 
ertf.-azcă pentru credinţa şi ni•omul său. întâi puterra de jtrtfă fi nu- 
nol după acera toate celelalte calităţi. 

0 n* sfârşită dragoste pentru neam. Pentru temeni, pa fi primul cri¬ 
erii* dt apreciere, d* al* vere, al elitei de moine l 

Spte di'O.rfdrt loială dr' politicienii actuali cari e'au in/rupUU din 
•‘nxt* bogăţiile acestui pământ, cari duc traiul otf mai luxos, mai îmbel- 
ugat ţi moi imoral, elita român* ascâ de mâine t*a aci» o vmţo. u»pr<f. 
pariatul, viaţa oţiosului tn luptă. 

Un rod rigid va pedepsi orice abatere d*~ta ac* a *<4 Uni* d. trăire, 
•cpca elitei ta impune sărăcia In locul luxului, viata morală in locul 
desf răului, cultul omtarci tn locul laşi lăţii/ 

O viată yi o morala nouă pentru o Iunie uouă 1 
ţ'cUalţi, r cstul naţiunii vor trăi mult mai Ufor, mai £« belşug decât 
ccastă mân i de ateşl. Elita tnsă po trebui să fie in o r ice moment şi 
rin orice faptă a ci. pildă de virtute. El i se va cerc sacrificiul loial şi 
onfinau. Pe această piatră a rr*mi»f/drit sale se va zidi lumea n*uă dc 
năint. 

NiHunul din aceşti conducători mu va putea aduna averi. 

Deci ura intre da»*' — izvorâtă tocmai din luxul peste măsură al pă~ 
urn conducătoare — na ra mai exista „ 

r or trăi aceşti oameni aUşi o viaţă aspră de privaţiuni şi dc inaltd 
rmnilatc con-l va despărţi, cu zidul invizibil dar dc n< trecui a/ rmun - 
'Arii de restul semenilor tor. 

Jar ier» ce vor înfrânge rvguUU acezlca aspre. Vor fi fără mila zvâr¬ 
li «fin t/Oslea celor aleti şi numiţi *ncdcmui*. Şi vor fi ozPrii ynneţio- 
aţi. 

Jar pilon acestei elite conducătoare româneşti va fi făclia vie, oră- 
fd'Kire de drum nou. drum pe care va pJţni neamul nostru, spre re gene 
ar, spr « mari realiriri spirituale, spre împlinirea misiunii sale istorie**. 

Şi gândurik ţi faptele acestor aleşi ver li tonte, toate, numai pentru 
oua Iară. r 



& 


3 .- 5 î= 


ÎS £sL. lom Viol 


KLUi‘C« . * VW» ‘Bi hSfl'MVtiU' 

•w ♦ mu ♦ mun ♦ mi ♦ muusfi »^W ♦ ww ♦ 
BO/ WUH9 ‘ mi ♦ rnlifi * • NlMWt * HU» 

•Wf ♦ s<f\<* ♦ uv'îîit ♦ wimni- «ib ♦ «-b > in - 

<îtli *<î€ * • iKW /1 »Si * V ?1 • Hi* 

•P^IC^I * I» -ViStMijm • ?lbP< ’£MJU*VMH 
♦ WUWîli< * liiiî ♦ Iii U ♦ * 

.ţ^{. ţj. wifl. • wu««w «lui* 

• ffyl&iUîvUH • tjţii • iUHUmJl 

fa 

mmtiM 



caleidcsccp 


l «7 

Fentru uulta neînnificati* crnfil* 
cca-icA u tUirbâtom <lc «Bană VoNtl- 
ro», îmi Muuls ghimpii dui ochi 
♦i'«m aiung apropourile ironiei 91 
ale ur/ituelii i*v la periferia gto- 
durilor 

lini leg a< giiuliuii» cb » tld 
«arcuri. >4 un e»a«h>aa şi «oi gâ-mti 
pentru ziua ateantu 00 inima. Ori» 
oit Jo niriviu ar Ii an am >laa 
au lOisoiicr tare ck\ 10 uiL 
1M7 

Ant trimis *d mi st aducă gazde, 
reviste şi MM d/ afară, tutnzrlul 
acclu r«n ca muttarui al străzii. 
Deschid larg oblon net* somnului. 
Partida a tirţii noi, răbufneşte 
failanint şi-mi plesneşte puptsd şi 
fruntea. 

Entuziasmul mormiutciae râs&u- 
lan. 

Jtdcru a disjtărui dr la fcretin, 
cocirjitd şi gheboasă ta o babă ui¬ 
tată de Dumnezeu. 

In local ei mu nai brazi. 

Peisaj rumâccşe ‘ 94 ? 

IN UOV 

inii <uiifco.fi curekpaudeuU 

OJiodiiuvft ii B<iot Jo arn da eâinJ 
u'nm urni du»ehi» o. 

Ixnere aproape o bucuria «barda)- 
niod mmiu m> < u litaru de loc «Jin 
focul rugurilor nmrtiric») PRt:- 
DANIA. 

Dc o < b gouW aobră. * abataj»ţa ti 
dogulr;i. di louetufiif» din rare por- 
aiar şi’n care »e afirmi. 

aAliitle efr alto daţi. 
Hovietu o ecrieA tu «Abii pentru 
aO •tchnkuwuii ei .oficialii» ripuei 
Sfi »nAu*iaorA punâ 1 » orurpara 
oomltclc. 

kluit u«rv fi luminfc frondă. 


ljup6rta>iţJ*vi din duhul legio¬ 
nar «1 credin|vi şl al (ertlel, 
citind i 

CRANII DE LE NN 

da 

I© 1 I. M*ţ« 

Se gâae.ft* de vânzare U 
UhrArille şi dabilele româneşlL 
Pentru ujj număr mai mare 
de eiempiarc, a na adresa la 
administraţi general*,« cărţii. 

ATENA lANULi 

Su. Chrtcabrr^. 1 
Bacafe»ti 

Pn-Jul unui volum 1 7 f tai. 


«Iconar» şi loonnrii 

Nu doim lumi ('l nn a . Laiuu a* 
cens autrntlc româiiraca. iaicbratfi 
dr lihurf «| daitulU, aspru, in vrrrl 
•triboacL 

«Iconari. îu puatiol «xuuarilor do 
abJ. cate un drum pe care pn(1 pA.il 
iu HinurantA deplină. 

Do acolo, dlo uordaJ roaiâoiamu- 
lui. robuarA «pre uol «poirdauii 
rostite de inima pAinAntnlul rouiâ- 

»c. 

D» acolo, diu norilnl fagilor buco¬ 
vineni. urca apT c fcoare imnuri, eăn- 
tec «I «Iova nouA. 

l(ouar*-ul e »» ^nni\e«tlra. 


N 


«Glasul stramoşesoo 

vcetitorul visului tfinăr ardelean, 
impU’te«|tc tn paginile Iul savăt&» 
tun dcaprinac d|n viata «I din g*n 
•iul ziditorului de reneraţie. 

ScHa limpede ţl în dnhul inter 
pretorii celei adevărate. «Gla<ul 
Străma»e4»c> «lujeştc ideea pe care 
rcprcrJntă. ca un «oldat pe barl< 

cade 


11 


«iliKcuui aci grudiuv» .oua do 00- 
HPacisltal; c* ncoi care Lujuxâ po 
l/wnncaeu • torn aproape de ui 4 n 
Uiire decât ocl care trăcsle In nega¬ 
rea iui Donaiezon, elutur «Wii mo- 
ruhnenU duce o viat* fără do păcat. 
Căci col distăi, prin chiar bimteme¬ 
le lui 11 mărt4i/vAe«tc; pr cAimI cel dc 
al doilou».* (Mo* lonceoul. 

Aaasteu ea atmo^Iară. tn J« v r ,J.- 
triuta rJo»*ti ■Kzi-». Adl h t^nui 
«U k» îi© mai urp« ut, bibliolatnlor, 
iuein’n diu problemă, iu fata lo#in 
coi celH ocna a «iukiwtritirli». 

Integrarea in duhul jHrvdanîilor. 

Tuvâjatut ulk:ne*c ai d lui li. Ra- 
uovoana, i«t»t«eete tn chip fir*». 
cum £n «ejrciuxuarii adevărului. 

L-xhoI ca ac am lu sol, (SuuU »a in 

1 N 7 ), 

noşlrti trteşto «nt> ecotuml 

wucii. 

ION BALEANU 


Libertatea 

monitorul suf|* tului nimâncac depc 
plaiurile Ardclaulul. înainte .l 0 
război. Crainic al vigurilor iuflorit« 
în viata *tndentea.«că, după răibul. 

Totdeauna gata »â dea o literă dc 
CTnngbelIc Ncamnlni 9) un îndrep¬ 
tar genernti°i tlrcrc. 

Foaia părintelui Moţa • răscolit 
foiiitilnte, a ’UIJt caractere 9I a dex. 
rJtla drtimurl apr 0 furiere. 

Fiecare Romun «*«t« dator aă-ţ| 
ingtuuucbo'o Hufletul pe slova de 
lumină a «Libertăţii»* 

Fentrueâ acra«tâ foaie e»te o c<» 
maudi a censului letorlo de azi. 


LI 


Cartea 

rumuiu'UM*! peste 10 un»! 

Ei* iată problema care nen- 
curcă. Peri leucă ii ornant a peste 
10 uni on fi alta. Noi ştim că va 
fi mare. Dar num-nî atât. Noi nu 
tunicm zei să ştim ce gândesc 
pro fi/f ii. 

I « fi. insă, cel puţin, lot atât 


Victor Puiu Garcmcanu 

ne aduce chipuri, mult chemate^ 
•Din lumea legkmară». lutimita- 
tca dc lame a celui ce scrie e cea 
mai bună ohezâţlc de rodnicie a 
aeealor gânduri. Şi dincolo de ha o- 

__ ^ _ *ul «actualităţilor», ou adânc in- 

'•/i/ au fost cronicele fi letopise-\ demn de inrădărlnair pentru eel 
ţeîe voeoozilor fi cronicarilor no- Vtîu să păatrcte vi ti fnola»*rft, 

pin. «ă laud© «J *â se adevcrcaacă. 


II 

Lumea noua 

dribaoA do lupta şţ docDIoa eorpo- 
r a tis IA Seria* l to ţfpipcrotnrA înal¬ 
tă do gând r 0m 4o«*: — »ob obl㬠
duirea d-lul prorl âfihal Manollea- 
ru — «Lumoa N r ouA» •*** uu f a r 
binceilAnxItor Iu întunericul vreuil- 
l» r Pc care le „tr*batem 
Tribuna aee K i,tA i«re îuobtlcarâ 
Ideca pe race *» scrtoţte, «atc o zi¬ 
dire de gânduri aplecate pe le«pc- 
dc» destinului ^ mftnt-sc. Duh din 
larinâ, gfind ol «Iovă pentru ţarluA, 
•‘«rlaul aecatd r ev Ut<< caro etnale- 
ţ*e Publiclatlc» românească, "tă in 
totdeauna, — cum ar spuoo d, Dra» 
roţ Frotopopeacu (citez tn ciuda ţl 
In contra indicaţiilor d-*al*J — •»» 

f*ta la Utorle^ 



Bătură d-l u i M. Polihro- 

niode 

«FoliUca externă a României# 
eonxtltuîc un îndreptar de pr*t »i 
de neapărată nevolo oricărui Ro¬ 
mân care vrea să aunc-mscâ fata 
rmaatră din afară» flnnt singurele 
rânduri dc reală potitKi externă 
f, r| x*an acria până sstăai. Cei din¬ 
tâi pa» j pc un drum In^ă nebătu. 
toril Rrrnuoaţtem că «încă n*avcm 
o politica ert*mă». 


Se parc 

cu extslen(n noastră este imper¬ 
fectă. Este fură sens. Ne conduc 
semnele de jos. Nu semnele de 
sus (şi doar ne sunt nrăiatv des¬ 
tule). Firesc. Credem cu vom st㬠
pâni şi atunci su învingem. Când 
lucrurile stau invers. Trabuc să 
învingi pentruca să stăpâneşti. 

Dar ce stăpâneşti? Omu/? Şi 
ce învingi? Trehue să învingi 
minciuna, cum învinge moartea 
ziua şi noaptea. 

w -r ,n 


pretexte 


skî*vhbke: 

t« 


Lucian Bloqa 

«• rod o uit ţi buti'j ,e« 8 rt ta «P 1 KTKK 

l*EJVTiţU TEMPLUL MEU», «POEMH. 
LE LUMINII» ţi tonte suraumcateU 
«Ut fi lialilr. 


Sd tktbule m act ţi *4 tnfr.lcaem. 
explicând, ce mit literatura, Mu 
mal W»ic, cr poafr ln«enina Ijtemt J- 
ra in viaţa noastră socială ti mai 
dvptjrtr. (JnOă ar iw'tos păna acolo, 

«d nun poală însemna ceva ţi pen¬ 
tru istorie. 

Pentrucă asta In! retează: conse¬ 
cinţele (nu logice, farmecA Dumne¬ 
zeu) asupra drumului nrdibuit pa 
care un popor U pircurgs organic 
către UUu-ra dr margine a fiinţei lut 
adevărate. 

Literatura este un compromis. O 
arată cq atare larma, ttHul şi mai 
ulei moda. Pentrucă există o modtl 

literară. 

St o literatura a moctH 
Amândouă aceste aspecte sunt tn l 
conflict. \ 

Natural , literatura noastră de ns -} 
tăzi este literatura mod*-i. | Aron Cotruş 

SI tnt c« are darul, depăşind dec T » dRHnlt an.cal aooimnii «1 lai HO* 


m 


Radu Gyr 

tnIA|kfat Uodr» ca «pada a rertlt ca 
căntoeut ţi «lm«. A căntnt tmnai|ck 
f« Ic căfltâ VacA. 

Le ia moi cântai 


im 


n 


«Tineretul ş« politica 

li «Gânduri poutro ţară u«>u&». 
contribuţia lub krocsl tierucu In 
problematic* romxngaaeă, lormeasă 
un ab-> mânonchln d* gânduri, cu- 
prlnrând in eh1^Mx>ţf nta] trainic 
ai luaţi» Intelectuală tul — a adevi- 
rotolul intelectual român do astăzi. 
rVmlen» că ori care dintre el nu va 
pregeta oă-«l ccroctme «el adevăia- 
tul chip, — cu «tât mol mult într'Uu 
moment rând aceste rânduri cad 
r n niciodată mai prtelulce. 


ti! 


IntiHio 

aci prctutimlcP!. în lupte, tn 
permaaciitn noastră luptă. 

Şi in& gândesc cât este de ma¬ 
re (ora sufletelor noas-rc Cât 
este de mare urma fiecărui biciu 
primit! Doamne, dâ-ne tot rugul 
nouă. Dă-ni-L sH-l primim. II ce¬ 
rem. 

Iii 

D. C. Anuar 

tânărul gânditor legionar, ne-a 
adus prin «Naţionalismul tineretu¬ 
lui» cuvinte botâritoarc Ia probii 
ma acelei străvezii «I netuchcgate 
politici dc culturalizare ţărănească. 
Trecând peste ImpictătHe «1 hibri¬ 
dul laboratoarelor de «târânle». pes¬ 
te acel cari ou văd In ţăran dceât 
un bibelou cultural şl nu ceeace 
trebut, — iavor do faptă fi gând ro¬ 
mânesc— Am car deschide drumul 
lurtrgcl «I rodnicei Înţelegeri a ţ㬠
rănime! rom&nţstl. 


m 


Şi aci 

ah pomenim pc CjaltrieUe d* Ariun - 
zio. Cerul primului său marş a- 
coptrc Lstoria Italici. Ba. mai 
mult, infinit mai mult. Aşa a de¬ 
terminat Gabrieilc d Anunzio o 
noua cultură n Italiei: sângerând 
la Fiitmc. 


această modă, nu mal estr literatu¬ 
ră. ci de-adreptul o lucrare dc artă. 

Cu un cuvânt, astăzi literat ura 
sile inutilă. Timpul nostru ne ordo¬ 
nă luptă. Luptă In fiece, moment. 
Trebuc să ne luptăm cu noi InkKu. 
$* f* urmă lupta pentru n-dobăn 
dteca celor pierdute. 

Literatura presupune un popa*. • 
as* sare a lucrurilor. 

Ori numai despre o aşezare a lu¬ 
crurilor nu poate fi vorba nu nu¬ 
mai la noi dar In toată lumea. Fe¬ 
bra care ne stăpâneşte defineşte un 
moment acul . Momentul itsd noul 
MflfH 

La m castă nouă naştere trcbuc «4 
pariicirăm integral, Şi nu partici¬ 
păm pentrucă irrbue, oi pmlrucd 
*u«to« definiţi In toată arderea 
timpului pregent cu păcatele noastre, 
şl rlrfufl/e neamului nostru. Numai 
poezia işi menţine spaţiul oi. Poe¬ 
zia a prevestit singură momentul 
ist ori*- pe care U trăim la început. 

Şi dacă vor fi furtuni care să 
vină. nu literatura o cont opune lor. 

Ci voinţa brută. Şi cântecul nos¬ 
tru. 

Literatura o vom păstra- pentru 
femei fi copii. Şi este destul atât. 

Ga briei BAlănescu 

abecedar 


RlA. 

Venal lai AEON COTHUŞ utae. 
oea e a*ab«a lapt&torataL Kxtneeses 
prezeatăreţ lai tn laptâ. 


U’J 


Mircca Streinul 

povestind din (coane şi zvoode, 
erei Ut o poezie enccrnielt a eremit, 
Srvle *ab ambra ărfcanghclatmi ML 
btuL 


VI 


Georye Gregorian 

ii desluşesc »a e«m oui autentica m. 
voltă rnmâncasfu. «SARACA ŢARA 
BOGATA». 

Pe cărând cânlccnl Ţării nosstn 
•ouL 


G. ŞL Caracu 

xnferil, o sâogerat in <ua«oial ar- 
cund Golgota darerilor Ţării. 

Pe armă Ic-a contat. «Draperiile pc* 

U» tlirOiC. 


iii! 


CÂNTEC 

pentru doamna lui Neagoe Basarab, 
estr. «na din cele mai bune poeme 
prezentai* la expoziţia asitolOgicA 
din Fala 3 /oeart. Autorul: Virgil Ca- 
ziaazopoL 



AVEM o Ură fi nc-am făcut deo- 
tlu din destinul el. 

AVEM uu neam al stăm Ingenuu- 
chiati iu faU lui. 

AVKM an altar. Şl ue tnrhinăm 
altarului. 

IflJCURA-TE Fecioară BJueirs- 
Utuarea lumii dr dincolo do veac. 

BUCURA T« fericită Izbăvitoare 
s cumpenei noastre. 

BUCURA-Te, lamiueaza-ui 9I 
btueveatefte sus dăruirea noastră 

CULTURA nu exehdt şi na poa¬ 
te exclude dragostea fată de Patrie. 

CULTURALUL au poate prtfoni 
naţionalul. 

CULTURA nu poate surghiuni 
vtsurlle uoafctre româneşti. Naţia fl 
eultu r a trcbuc aă formeze un tot 
armoulc Pentru Justificarea I» u- 
ni rentai 

Omagiu pentru 

ItXtN PURâfiU 


01 


nu 


Virgil Cdriancpol 

găsesc io toate plângerile pAaiB- 
talai către »n destin, către o alţi. 
viaţă. 

Virgtl Carlanopol revoltatul >1 re¬ 
semnatul 


filll 


Ştefan Ion Gheorgbo 

est* prcrcoL 

Cetip «VEGHETOR FENTRL tW 4 a 
in «Argo». 


\n 


Hor ia S Lama tu 

in Irosi. 

aiip «ACATISTUL MUTA-MARiN» 
(Ideca Romăoe»«r*i. 


DELIBERĂRI DE CONŞTIINŢA 


Vrafi >• fi ţi 

ro şi căi no 


E latre batea pc cor* am dealoşit-a 
Uri, *n târerca, uarccaai straais, a **- 
ualat cu< slctea dc vorba ca ooi. O 
Întrebare rare porpla din oră».' Ini 
miei fi perfutw din al tadioca lol c«ce 
rtfcn lâmoriri «nuaanplr. din rlata- 
Ic* desenaţi pc fat» maceraU At 
neflulştî «1 răutate. 

Aş fi pulul tn reiz-i ras- 


FâaUeia an mă suspoai *k»tm rş 
a,«că resşuuf. Featracâ moi lup. soL 
da|ti «Ztitalai slujii de gra**a(i« m*o, 
»« kbcia alto ra>p«aMul decăt tsk 
rost ic la U|a prvprint numste* tsm- 
Generaţia noastră, lasă, ««te 
a şeuitmb* «usrs-ră. Nn laerâm ia ia* 


lufctrx-. FspleJc auaxtrv se zidesc la 
lamina tilti. la ţaţa tstuar. Căateeal 
tlncrrţ.j noastre. rMirst «prt Ccx ro- 
mânesr, c trimis aă «rstraici 1 * HMt* 

ţările. 

Ne «orbim prea m«IL Grăim ta ca- 
vâsI dc lipii 

Orb i > fraierilor au văd. Sânii no 
sud 

Acel <r sa urechi dt saeît, na sud 

sau no vor să sadă. 

I»i|» »»o vom spovedi 

fl an c sfiOv«Ş«aka uea. Este a ansi 
tonrar al veoeolal. A scria-o Intra -zi 
de pnosăvaeă vie stnast rând viaţa 
•ueâdra la toate şftr(*k 91 tatnrora. 

Primăvară pitaA «mpletkă di* «oare 
fi hac arh. primăvara ca indtmaan 
spre viaţă Boiftită. Frlmăvom <*n • 
tvtaroca. şi aumai a bcmslrl na era. 
Noi ireba.s să reanalsm - şs trvbae 
10 că. u v* trsbaj w~ U pUcer,Je prt- 
nlmţi. 


E sa lei de tristeţe care oe utapâ- 
nrfic anii 

Şi cobor And u-»o in adine 

Acolo» lo tainele cele mai ocpă<* na¬ 
ne ale eonftiiatel noastre, arăta mo* 
rrk* fâarae câ mf-ar II plăent fi nooă 
o primăvară traial. Că dacă » *r fl 
coborit fâlfâiri negre peot© t acreţea 
n*,svtra. fi no) am fi k»t molţaRuţl 

Dar. «tita wvaa* rât ecmaele negr* 
am breşe ţi boenri» Patriei, noi ac stlă- 
păiu, voi,**l. din paharul tristeţii. Pro- 
trs Patrie 

DooA 00 doare şi oM me 
dooro? 

întrebarea d n ambră. 

Bine, bine, întrebaţi. 

Şi o*| rasponde» EaMriiâod: Are 
>rcnn pr«i Jertfa, dară o» nmţţ că 
dai e^ra din tiue, că rupi ceva din 
carata ta, djs boearM virili takr 


Vaier iu Cj 

F'tir ii tu t'ttafa ittvivr# 


N'ain putut ridlea o capă de ţam 
panlc la banchetul celor W de nul ol 
savantului Intru ale fllnloglei |1 is¬ 
toriei litera re¬ 
ia Ui l-am rcccuaat ca student 
volumul de Ist a Ut romiocftL 
eomparind cele 2 ediţii. Ava l-am cu 
o şocat tndoapruai»e fi 1-aui vorbit 2 
orc calde, seminarist*, sub oseuiUi- 
rva protaaorului meu eărl ur.tr ul 
adine. N. Cartcjan 
Mai ail«D trecute om găsit iulr o 
bătrină biblioteca, o brunară mică 
In «orc se concoatras notiţele lufur- 
mative ale lat S. Fufcorlo, care mi¬ 
au râiLnaat toate piramidele de re¬ 
cenzii ee ImbleNrfcc redatele noastre. 

Am vorbtt de mine lu legătură cu 
dînsul. 

Dr Scxtll Puscario. n’am aici 
vlrsta. nici cutezanţa >A grieac. 

Uiurva, im»babU uuul din lectu- 
rl\v cnrlc, «puoca că a Invitat mult. 
omit, «lor «Ue prea puţin. In fata 
noastră stă S. F usca na. 

Na pot tupriud* piramidele in¬ 
truşi articol 


I mie rea Neutuului e*tr *cHptur %j vU/n noastre. 

Seatmslui tr*U*n infr'u c onliuufi uf/unie, tyi tinereţea uozutţrd nu u porţie înca¬ 
dra in asfinţituri. Noi car ent Ruydrituri, Inii noştri nor Rotuşsnin Mare fi T**r*j. 
Hoaiunin net urinate, f'ereşu zd usrce şea aoc/id iaforieţ —mHu* ruonusnent de mlavu 
fsemtr veacuri — far« mtrtebttndor noştri. Ţar a ue care an vieai-o tofi viudtorii de 
demult. Ţas* mormintelor care vorbe» c »i care comandă. Ţara veşnică a trufie 
inimi Hosf^o. Ţara Bunei V rotiri. Ţara pentru care frdfm fi »Mim In tran+eele 
vremllor dc pace. Ţara pentru carp V osn snuH in tmnffeia dc mâine „ cotul vor 
veni «trăitei* fi vor râvni inima f*otaruJut româncec. Ţara p»fe evauyUcUu «iţe¬ 
lor moa»trr. Im aceaetă ev augheite lţ întâlni** pe O umnescu. 


V I 


Ciril Vernav 

aeinchipait doritor al luminilor mari, 
cercat’. Vedaic dfcruilor *i boa Aş¬ 
teaptă să se ndkc poveşUc (La ape¬ 
le tulburi. 

[fi 


Constantin Goga 

citlstor al aceloraşi suiuinte, dla ca¬ 
re s'au născut legende, balade p Iro- 
vieţi dr mai ale omatai 


Aurel Chir eseu 

f-Uc prietenul drumului aostra. 
N« lm 1 ovăriţ(*-vV Urat. 

ffi 


A apărut 1 

SATUL ROMANESC 

Oeorgş Ciuipan 

un atadia pre/oţei dc pro. ălibai) 
Msaod rsc u, la cart dhăors oostri 
vor fit » 4 t -irurile azup/s utuJui 
V&stra hoăpDuldc nevoi ţi necaxiirl 


Vaier ia Car du 

od adlliki auiubroL U dctmcţtc pa 
camaradul VALEKIU CABDl Fo 
portul ţi gazetarul Vakriu Lărda. 
Prrdkrtouatek- nefericiri moadeur ola 
aceriuj MARE NUMĂR ii 00fecund 
umbrele t< âamiaile aa«i alt dc-tin «1 
marilor tristeţi dar «t al marilor bi- 
ratnţi. 

Vslrnu Cărdu cate din 1 ronţ ol Ar- 
deoiafoi. 


CALENDAR 


ivi 2b MARTIE 

ORT.: Bona Vsatire. 
CAT.: Bana V şuti re. 
Ria. boare) ui LlS 




















































BUN A VC»Ţ|R e 


J 


HRISTOS —REGE— NAŢIUNE 

Rege şi Naţiune 

E o greşală ii se cread* «A reqaiitoj^ numai un apanaj al omuAu* 

Sensul el esie aga de dumneiocio, Snoltee partloioă ohlar la ml e ter u l ore» 
ţiei. Dreptul divin al regetităfel Işi «re r«Wc«na nu lnţr>o mlstloă a h eeiecenden 
tului, ci inVo suprema aspiraţie oare e a viotâţel însăşi. 

Co spun? Până pi pfanlole îşi eu refl^e lor, ou condeie d fie înalt gl felnla, 
sâ focă adică mal Wne legătura ou oerul. 

Ce altceva este stejarul? 

Car a oteristio pentru evoluţia idee! de.suveranitate 9 faptul oi Idela de râpe fi 
Intporat naşte In aoeleiş scutec de hesvnma, »l Implicai* ohlar fn Mda de sef d 
oreştJnătătei. 

Abia atunci institut ele au ourajul sA bpunA (|, 8, 6)• Quod prinolpl piaoutt 

leg im tusbet dgorem. 

Cu idela deci de ordine suprem A fi divinitate a toate orAndurtoore naşte h 
deia de suveran. . a 

Pe când Aristotel — pogon — bAJbAie «nea, atunci oAnd in Politica recunosc* 
te cA putem supremă In dat aparţine une. congregaţii de cetăţeni» om» putea 
li »A!A|luKA înVumil, doifsau chiar mal nudtl 1 p| ohlar Plato, mal fto> 
tuşi do Dumnezeu, no vorbeşte numai do leao 00 fMnd deasupra conducătorilor, 
care sunt mimai supupl favorizaţi ai el, dur nu mal puţin sub 00. 

Dând ideia de biserloA s’a specializat fi despărţit de Idela de ■ mrnr auria te in 
Stat, când — cu alte ouvinte — asorfee lw Leibnlz* Totam dtristlanitatem tot atu 
veltct Hem publicata oomponere. hi quart Caesa t -i auct nr ifam allque oomP+tlt m 
devenit desueta, — M Idee nouă a luat suveran tateo m braţe pl urcate până Io 
cer pe aripi de super-umsn Itate ? 

Ideia de naţiune, născută aa «năşi tot din creştinism (nu sunt istoric, nu simt 
Gicrke sau Rehm, dar vă spun eu oă asa el) odată ou idela de onoar 0 9I iubire 

cavalerască. 

Atunci uşor l-a fost lui Bossuet sâ spună 1 Tout l'âtat rut en la personne du 
prinocs si Iul Ludovio al 14 -lea* t/âtat c'est moi. 

Aceştia o spuneau, fără să ştie poate, ca Francesi. Ca exponenţi adică ari unei 
naţiuni, care chiar dacă n u oro definită In norme şl paragrafe, trăia in rog© oa 
măduva an copac, trăia şi se reprezenta in el ca o esenţă de pe ren ial A vitalitate. 

De atunci prieteşugul Regelui cu Hdiunea. De atunci tră’rea unuia din 
cea il altă, şi a oeleilalte din unul. 

Oumnoicoscul creştin s’a făcut om in Naţiune, Naţiunea fiind erpresia dosa. 
varşiţă o omului. 

Iar Naţiunea s'o făcut omenească, suprem omenească in Rege. 



M. S. REGELE CAROL ll-lea 


In ziua când gazeta noastră prăznueşte BUNA 
VESTIRE, ea coboară gândul său din inâtţ mea 
rilor, de unde acum aproape două mii de mi a venit 
către Sfânta Fecioară Vestirea cea bunel, spre întin¬ 
sul pământului, pentru a se opri asupra acestui ©olţ 
de lume pe care-l stăpâneşte, pentru astăzi şi pentru 
totdeauna, neamul românesc. 

Şl mintea ni se opreşte atunci asupra BUNELOR 
VESTIRI p# care ţara noastră le-a cunoscut in timp 
de o generaţie. Cea dintâi a fort, BUNA VESTIRE 
dola sfârşitul anului 1918, pe atât de bonă pe cât fu- 
sese de dureros aşteptată vreme de veacuri. 

^ ■. d ? Ua - »®*« BONA VESTIRE dela 6 luni» 
J™ Ae atât de frumoasă, pe cât fusese de meschin 
Interregnul care o precedase. 

Acum ţara. in frunte cu tineretul ei. aşteaptă o a 
treia BUNA VESTIREi acela a ridicării dofinitive a 
neamului acestuia spre înălţimile unui veac care se 
enunţă pretutindeni măreţ. 

U" Suveran care a arăta» cA ooato inteleqe tot ea 
.■breaza ,1 ca pâlp&c in sufletul neamului Său. un Su. 

Car *,?“ •**» lnc * -Jutoore croite dc Dune 

nezeu pc dimensiunea marilor Lui concepţii, un Su- 

!7T «J77* ? w®* ţ*" atAt d « Rn chior când 

r* «e « C C ^ ? “*!«*? *» '“*• 

unei »jw mar * Impărot ţ. Domn stăpânilor al 

tel*' d«iirem» r * VOr Du *®“ frumpo spro Inăif imi sufle- 


DRĂCOS PROTOPOPESCU 



DUMNEZEU ţl REGE 


TrJItic* Regale! 


istoriei româneşti 

nev. clementele neschimbătoare de bază ale personalităţii sole de 
»bfte, investită cu ursita sa proprie, unică în vreme fi loc. Aceste 
constante istorice sunt credinţe in HRISTOS. fidelitatea fată de 
MONARHIE şi CULTUL ELITELOR EROICE. 

I »r trece anii, vor trece deceniile, vor trece secolele. Se vor al¬ 
terna generaţii, constituţii, sisteme de guvernământ ţi regimuri po¬ 
litice. Jar aceste trei elemente fundamentale al islonei româniţi nu 
vor putea trece fi nu ic vor putea schimba niciodată. Fiindcă o na¬ 
ţiune mare ţi pe deplin configurată nu-şi poate înstrăina sufletul, 
nu-p poate înstrăina crcerul fi inima, nu poate renunţa la tot ce e 
mai robust p mai preţios in carnea fi in sângele tău generos, fără 
ca »a înceteze in arelaş moment de a mai exista ca personalitate 
istorica de sine stătătoare. 

C ir cetăţi cu atenţiune trecutul st n*i» nJ.. 
noatire de putere de 7 * * °* ieă ct m ‘ oai * 

=5 

»i cu o Hiiwi nor^i d . " 

romii',7,. * ' l>UI ^ ° taC ‘ * ‘ n ' U "‘ ,i politic, 

Jgpjsxsz ,:r“ xts. 

irasi zsxt t. 

Irtntformi in hm.» p, dipi c , lrK , 

U dorim mccmţti mrmemi, o„ „ .uevr.o. „ o oom io/iptu, a. 
pr..um o dorim, /undei con.Utu,c rm„u,u u noştri d. m 
*" ’• nomttrt i n /„. lui 

°° m 'Wplig in cel mm pur sta roinaiusc: acceptând cu 
du-no^t ai 9 ! nC * rC * rU *' * lar « ,i d c toate dificultăţile, asumare- 
cu 1 S , V ra *P""derd« fi procedând in tot locul cu demnitate, 
cu * Icşanţâ fi cu statornicie. 

* 

?*“*“** Cruc ** •" “ro orcuam »< duhurile 

C ~' “ *“ »‘— 

•*»*«r.t întocmai ea si noi. milenii d 

ao.a«. mare linie da cred In fă istoria ă. 


Niciodată prilejurile teu 
*uiit destule pentru ca, 
dând la o p 4i rte măruntele 
preocupări ale trilei, ad ne 
fixăm mal bine, mai eigssr, 
fu lumina unor lucruri 
eterne de care »e reaxemd 
fn trecerea tor grăbită efe¬ 
merele noantre vieţi . ŞT ia. 
tă că acum, su veacul data 
?W»f, când cercetăm cdte- 
oduţfl cu lumânarea cătc- 
vu (ulevănsri care sunt to¬ 
tul Vi încă atâta de vii, ml 
»e pare că fumul gr oa al 
civUittatiilor, al doctrine¬ 
lor, întunecă puţin orisoti- 
tul yî că nu sie putem aalva 
decât liberând u-uc cât 
mal mult, ca mă ne căutăm 


Dio unbegreiflich liohen 
wcrke 

Sind herrlioh vrie am 
cretor» T«q... 

Oasnesiit clari as acestor 
timpuri înalte a M cunos¬ 
cut pe planul spiritual yî 
uman btu urll nupremc. ICi 
ştiau bine axele inflexibile 
*n Jurul cilToi-a -gruriteamă 
pents*u veciniei* dentinele 
omeneşti. Filosofii cari *e 
plimbau pe alei hănuiou 
pe Ihtmneten Iu substanţe 
nepieritoare, îl vedeau ri¬ 
dicând u-ne chiar din *nu- 
ttsărul» savnntelar expe¬ 
rienţe care au rămas, iar 
, artişti păgâni căutau pa- 
In începuturi, «<i privim ; , ionn({ ,, f ld „,a„ H divini- 
piatra dură a primelor aşe ] tafea Ies pietrele ' 


esiri unde hied ne mai pot 
dibui cele dintâi vestigii 
de gând omenenc-. Acolo 
sioif esenţele noastre de 
umtsnitate, manifestările 
noastre esovtţiale pe care 
nimic nu le-a pulul altera 
şi care au săpat in arama 
hsvlslbl lă a timpului co¬ 
mandamente e/esme. 

tndrăsnlsn să credem, 
plutind prin spaţii cu gla¬ 
sul arhanghelului Raphael 
din Faust, că nimic w'ar 


lor glo¬ 
rioase. 

ilar ordinea »*u poale să 
fie decât întreagă şi ori¬ 
cât asn încerca s'o turbu¬ 
răm, ea s$u ea ămpira mat 
puţin ta sensul ei de per¬ 
fecţiune in care iţi găseşte 
singurele măsuri, tfi astfel 
foaie aceste profunde ar¬ 
monii omeneşti rare au 
Isbutlt să-l simtă fi să-l 0ă- 
stască pe Dumneseu, ass 
cerist Hestysar secret acea 
ordona* iţă a viefei prin 
care omul s’a putut ridica 


«m mini, rn mmir nur. ■ 

pulrn sd Ir ,.mbri<uca „M Zâuî'pi TSfftoîdeZZnm a 


Oii 


F« 

păşit-o monărchul. 


Creştinismul a îmbrăţi¬ 
şat ari»)»# adevăr : Daţi Co¬ 
şarului ce este al lui#.. 
de mii de ani pe drumul 
acesta, principiul divin 
răspunzând Inimilor noas¬ 
tre care nu s'crr resemna 
cu nofiptea definitivă din- 
tr’o groapă fără răspuns 
fi care cer un drt*m de lu~ 
mină prin atâtea înfiorate 
tăceri, principiul monar¬ 
hic la rândul lui guver¬ 
nând activităţile omeneşti 
ducând fiinţa noastră co¬ 
lectivă până dincolo de 
sfârşit, — merg Stnpreună, 
în fruntea noroadelor în¬ 
setate de adevăr şt de 
ricafă. 

Cârji auguste de care 
omul piu s’ar lipsi nici - 
odată... 

Păstot'ul din cer — păs¬ 
torul de P<* pământ. Dupn- 
neseu şi Rege.,, Regele: 
oamenii nu vor putea insă 
nicirpdată să-i cuprindă a- 
devărafa realitate , dacă 
nu vor simţi In el adânc 
aed duh nevăsut, drupnul 
sigur aproape dela spirit 
până la forma sensibilă, 
spiritul care prinde corp, 
ta formele noastre, se face 
viu, ca o fiinţă tnlsterloasă 
anume făcută ca să nu mat 
poaţ/i mtsrl — ca Afonar- 
chia. 

TOMA VLAPESCU 


Consemnul general 

al presei naţionaliste 


ADRIAN BALTAG 


Dacă e adevărată axioma na¬ 
ţionalistă şi creştini că orice rău 
oa şl orice tendinţă cătrş bina 
pornesc dela lipirii, dela sufle¬ 
tul omului şi al colectivităţilor, 
atunci tre.bnc să recunoaştem cu 
toţii că in momentul de faţă 
Providenţa a împovărat preaa 
naţionalistă cu ua rol de pri¬ 
mul ordin şi de o Importanţă ca¬ 
pitală* Căci semănătorului de 
idei, luptatoroloi cu doburilo 
necurate şi invizibile ale tim¬ 
pului care e şl el un erou in fu¬ 
lul lui, gazetarului naţionalist 
şi creştin intr’uo cuvânt, li apa¬ 
să pe umeri greaua sarcină şi 
dificila onoare de a purifica su¬ 
fletul românesc de toate otrăvu¬ 
rile rari iau acumulat intr*în»ul 
“acari întregi de robire po¬ 
litica şi de ticăloşire morală. El 
trebue »a învedera legătură ne 
LcuU ş* totuşi permanent vim- 
fită yi durabilă intre toţi Rom⬠
nii cari speră, suferă şi luptă 
izolat *pre a vc vedea biruitori 
fi nmţi in tr’o Românie noua şi 
strălucind ca un soare. LI tre- 
<>M să ufoaNfie, p* d.p. ul p 


IsA legitimeze pe pHeteni. Bl — 
gazetarul — trebne să informe¬ 
le oe obiectivate şi exactitudine 
şl să lovească fără cruţare. 

Pe scurt, îutr’un vene de lup¬ 
te gigantice şl de încordări ex¬ 
treme, când naţiunea întreagă 
trebue ţinută la un anumit grad 
de preeiune morali, întocmai oa 
o armată In faţa unul inamic ne¬ 
văzut, gazetarul naţionalist fa¬ 
ce figură de santinelă In postu¬ 
rile cele mai avansate . 

Totuşi misiunile foarte sumar 
indicate mai sus, reprezintă tot 
atâtea «consemne particulare» 
car» pot şi trebue <tl varieze cn 
vremea. «CONSEMNUL GENE¬ 
RAL* nl adevăratului ziarint 
român, vrednic de acest nume, 
R AMAN AND NUMAI $1 NU¬ 
MAI EXALTAREA POSIBIL IT A 
IILOR CREATOARE $1 EROI¬ 
CE ALE SUFLETULUI NATIO¬ 
NAL. APOLOGIA SPIRITULUI 
DE JERTFA ŞI DE COMBAT! 
VITATE. Stimularea la maxi¬ 
mum, a tuturor elanurilor eu a- 
devArat româneşti şi creştine ale 
sufletului popular. 


a presă românească şl 

Capabilă să mobili roze ton¬ 
ta talentele proeminente ale na¬ 
ţiei, si le disciplineze si să le 
înnmmeze le lacra şl Is luptă în 
acest spirit şi eu aceste obiecti¬ 
ve supreme. In zece ani va trona 
forma cu desăvârşire sufletul 
neomului Românesc, il va trezi 
dio marele şi funestul său somn 
letargic şi-l va indrnma pentru 
totdeauna pe cnlen Datoriei a 
Onoarei şi a Mântuirei din 
cornele viclene ale satanei jido¬ 
veşti 


Vad snb zodiile Inminoave ale 
lui 1947, o ţară în întregime 
transligarata de flăcările sacre 
ale Dnbului. li văd şi pe fău¬ 
rarii volnici ai acestei opere 
menite să facă legătura între 
pământ şi ccr» Ei sunt gazeta¬ 
rii cari vc formează in momen¬ 
tul acesta in ambianta eroică a 
primăverii româneşti. — Ei p㬠
şesc în momentul acesta din aoi 
cu dreptele ridicate ca pentru 
un legământ cu Eternitatea. 

NICOLAE BOGDAN 


MARIA SA MARELE VOEVOO MIHAI 


Vedem in Marele Voevrod de Alba Iul ia, un ade¬ 
vărat Voevod al nădejdilor noastro de mai bine. Un 
Fat-Frumos al destinului român e sc. Crescut In linia 
gândurilor şi ctitoriilor voivodate din veacuri. Mm-ele 
Voevod de Alb a lulia işi orândueşte domnie de zid itor 
regal al oultia-ii naţionale, de mare comandant al 
armatei in timp de furtună şl da Rege al plugarilor 
in timp de pace. 

Neamul românesc întreg şuie nădejdi fi slavă pe 
Tronul de mâine. 

In toate unghiurile ţării creşte, uriaşa, povestea 
unei copilării aplecate spre Inima ogo a relor noastre 
istorice şi legenda unul Voevod al Birwirvţii. 

Inima pământului străbun bate aceleaşi bătăii 
Trăiască Voevodui I , 

Auziţi, pământul românesc salutâi 

Să trăeftl Măria Ta! V 

Satele umile, răspund şl ele, furtunatJo» Traiato* 
Voevodui I 

Lanuri şi câmpii, holde nesfJb-«ie, munţi ş| văl, 
apele in şopot, toi ce cuvântă şi simte româneşte in 
ţara aceasta, inalţâ glas de slavâ şi strigă* Trăiască 
Voevodui I 

Din morminte, de acolo de unde ne dorm 
nH, se ridica salutul, In nesfârşite ecouri* 

Să trăeşti, Măria Ta I 


Cealaltă Bucovină.. 


Ţara Fagilor, pe care Vasite A- 
kctandrl. galant şl spumo», o orna¬ 
se cu un epitet perpetuat palelk şl 
sforăitor, cu ocazia tutulor serbărilor 
patriotice şi şcolare, cunoaşte dela 
un timp bidul îndreptăţit al multor 
cronicari io^rlioraţi de nenorocita ei 
soartă. D. prof Drago* Protopo- 
popetcu, cel mai vclwment dintre 
dânşii, pentruca o iubeşte cel mai 
temeinic, La dcsvAJuit in repeţi Ic 
rânduii broscoii indecenţi şi căpuşele, 
cari pătează verdele azuriu al coli¬ 
nelor ce se prelungesc dc’a măgura 
ŢcţinuTui, curgând lin spre şesurilc 
largi ak Prutului 0 falangă dă 
cretini culturali şi de samsari hoţo¬ 
mani. de baroni hebrei şi dp fluşaţl 
politici vvedaţi — oarei - 
sun.nrcU* qajgrii ale Iul DjtmUr. a 
fost arătată după nume-nlşte nume 
mizere sau dc sonoritate galiţianl 
Peste tabloul idilic al Bucovinei Iul 
Vadle Alexandri s a aşternut pălan 
ienişul murdar al unei Bucovine ve 
roase, proprietatea lui Anhaucft şl a 
styurilor săi.-al unH Bucovine fără 
demnitate, care l-a acceptat pe AU- 
chdson In cârcă şl pe Fokschaner In 
poale. al unei Bucovine, care nu »a 
•IUI să k hebrehfze până In măduva 
oaselor, adi I până in pădurile fon¬ 
dului biscruesc, speculate a &t amar 
de ani in birourile secrete ale diver¬ 
şilor clienţi anhauchjcni. La naibaI 
Bucovina aceasta a ai uns irespira¬ 
bilă Pini şl ’n măndrul nostru Plau 
el Coarninului pute-a usturoiu... 
Situaţia ar fi de tot tragică, dacă 
j exista şl o allă Bucovină, o 
Bucovină modestă, harnică, bună cn 
barba-ursului la rană, o Bucovină 
cu mănăstiri de omăt şi găt de le¬ 
bădă, ca Drăgomima, cu munţJ bu¬ 
raţi de ienuperi cari Încă n'au foat 
călcaţi de neamul legănător al be- 


breilor Iubiţi Cu fortisslmă p»<»u«t In 
Cernăuţi, cu sate ca basmul alb ai 
VolovăţuluL cu morminte de teme¬ 
lie românească şi drept-credndomă 
ca al Putnd. cu poezie, cu cerbi, 
cu dârzenie dc legionari 

Desigur, Bucovina aceasta ou 
poate fi aqreiatfi de oxwurii Hlosemiţl 
*ai baronului tăiat imprejur la r㬠
dăcină, care e Anhauch. Oxyurii sa 
simt bine numai unde le vine sfăr- 
tecăraia. nu la văzduh înalt. Com¬ 
portamentul lor e, deci. explicabil... 
Dar nu e deloc explicabilă atitudinea 
atâtor oameni cu trecut naţional şl 
cultural destul de onorabil, cari n’au 
nid măcar scuza de a fi sărad ca 
d. Doroftdu. ca să se la*e cum oi 
raţi pentru bietul blid de linie, pa 
care 11-1 întinde d. Essau Mic hei son. 

Noaptea smolită a buratedior *• 
luptă cu zorii in Bucovina. Până >a 
urmă, c imposibil ca victoria s& nu 
!k a luminii, care porneşte din su¬ 
tele de biserid ar bor os coc, din ini¬ 
mile noastre şl din colinele acoperita 
cu fagi vânoşi Suntem curioşi unda 
•a vor ascunde, atund, in ce bc- 
durl. In ce mlaştini fără tund. cava¬ 
lerii şpcrţului ii ai prosbei. Va (1 
un admirabfl cortegiul Toate chifle- 
rljek. şobolanii, broscoii răioşi şl 
boziitşttl Cernăuţilor se vor bate la 
gurik canal urilor de scurgere, ca să 
m piardă definitiv in elementul drag 
lor: murdăria 

Iar soarele va risipi miasmele otr㬠
vite de răsuflarea haitelor turbate 
şi Bucovina va itrdlud ca aurul scep- 
treiar voevodale — curată, spălată 
de an hBuchi şl mkhebonL 

Tulnicele, pare-mi-se. au şl început 
să suna dela Rar Au încoace.« 

Mircea Streinul 


Intru Hrsstos a trăit Neamul românesc decană 
s’a pomenit stăpân peste aceste plaiuri. Hrsstos a 
fost legea. Destinul. Substanţa finalităţii istorice. 
Regalitatea o fost forma do ocărmuire pământea¬ 
nă sub oblăduirea căreia poporul românesc fi«a trăit 
copilăria istorica şi adolescenţa. Tot sub semnul 
Regalităţii işi va trăi tinereţea fără bătrâneţe. 

Naţiunea se găseşte şi se regăseşte in Hristoe şl 
In Reg elita te. 




















































SATDL, 

OMcălul energiilor naţionale 


bunavestire 


BISERICA ŞI ŞCOALA 


I 


^ ’ a **■**•*• 

*• wwnw ţara, J^T 2?^*^°' î° ,rii,araJ oeamuhii Iul, 

c * rc *•* trfmti>i-t .... 


frtmtmj, alaaiuL le^abfl. 
^ nlr ~ ** "**»d'c. dt„ <*. 

»**«> ,1 din opinc*. 
* '■* •>*' .< Mnri j. 


rtmidfc 


"J® ai ammi Iul. cu trecotul. plmrix»- 
*“ •*** f ropUnt» («u cinic mlade tunul 


Wd *- Un boc, 


f i eu cc W Lt? n ” , Wf ,#J€ ,a,r *° «•'U**re «burse*. 

«* ptnda,. ,C - K ix^n,m«.hll dl mWoom p* oare 

o are fnr»|Uorol a minunat! ,J .» prio 
ruetlraru» *|„ v.dusrra Iul «rrşte |t< 


» una» pui. 

Wm, dar le-au reuH ah* nocvZ. 

Ej 5 Arunci 

fletul duhovru^ ,1 prUMfnoili p^ 

pU »l-al daacAluluL Şi copilul o-iimdi 
• r«ma» cu doina 'a Oucr 0 ochii 
C&A * 4 a ^ 1 *«<* «1 tocoieila tie;H 
PentrucA vlafn ncmata ar* atArea ». 
daJrue.uvuf» ţi.J cuprind «Ui pdndc pa. 
•** **-î ncuala dtn y-*«ur na(ioiula. Dar 
«>piral W«wâ — « } <c 0 ] 


... , - - grijanie 

Urt “nportaoja. sau are via fu lui an 
«•t? Nu-1 «1 garanţia neamului ţi a 
Wu e I acuţi prind piui conţin J- 
titii, ou exprimă trăiţi prezenta mc- 
tivi a neamului fi nu 1 asiguri moşte¬ 
nire»? In copilul care chiar ui pisicile 
f» *P*rge geamurile cu praştia, etftruo, 
■e IrlmAnlft rflfond lmrrgului oeam- 
( 4 ti aemnilnaile pedagogică are În¬ 
truchiparea ideii de mântuire a păc㬠
toşeniei omeneşti, prin pruncul din iesle, 
blagoslovit de abural cald al vilelor. Uo 
Copil, liius, a crescut în O o rctlglr 
|1 o credinţi. Alri e «imbolul principiului 
activ, generator al creţ cinismului, adică 
al celd mal mari pedagogii sociale. Un 
Copil care a devenit lnvJ|AtoniL 
Învăţătorul este primul funcţionar al 
Atstuhri, la talpa lui, al crdazt aolleta 
F> caractere, care roxi tirshi vor cA price 
minte >i brufe. 

Abecedarul muncii fi al vie|tt de d 
deptode, da loviţilor. aşa cum l-au do¬ 
tat (cnunlc lui Cega — pe dascălul co¬ 
pilăriei lai „ca un sfânt dlntr'o koahl 
ve»hc ", care le<* dăruit acel „foc mare 
al dragostei de Itgt". 

Poporul este frttr'o continui zidire jt 
piatră pe piatră, Kecare din ntd ne 
dânum obolul aoauru. Ne tncadrara unei 
d» ipliuc ca «4 iab jtun lucru). Disciplina 
aceasta c tn conştiinţa cu care fiecare 
din noi Igâ aadslacc obliga| 3 le. Dacă, 
coocepjta «tarului nostru e concepţie «ts- 
tului naţional, actul da viaţi al fiecăruia 
tru |ă|Ri din convingeri morale. 

Cate tocmai ceucc n'arn reufit să dis 
dplmim,, aceste corn îngân mo T alc. NLi 
nu Ic avem, peste tot, tn aceiaşi misur.. 
Trlim, xnalfi din nci sub semaul anei 
vieţi mediocre fi flrft scop, bururindu-oe 
tn momentul da viaţă, ILrl s-l ridica 
la valoarea unai s-na, pHn de morala 
und vieţi atrict naţionale. 

T ix mai gospodăria noastră, care ar 
Uebui sa ţi strângi ţgate tUciilr ci lo- 
d o muncă român cască de generală con¬ 
vingere morali, tocmai pe ca (rebut 
b‘o Împingem cu umărul, cu pieptul, 
cu mţa din noi pe drumul ei cel a- 
devârat. 

tfaea-i adrt 4 r.it d urmata e o şcoală 
a naţiunii, unde Urmul Iţi simte uri- 
litaMa pentru ţar A, unde şd respiraţia 
lui li dovedeşte d au trăefie numai 
pentru el, adevărata lai ucenicie fi-o 
fa^r tub ochii Invâţâinrului fl 'n fo- 
mul de vămile si Mserial De ad por- 
ww pifii. 

Toate că învăţătorul cutare nu ţti 
putu: ghid fină aai decât un roat ad- 
mituatraiiv poala ci n'a simţii le vLţa 
lat uouori nsaţaftdi. cs o mâinii* ,’nl 
frdmJ-nâ Jurlui uif/rtf'C J tiltlor rf» 
«d*uc. Ce n 'siane toleană are i Cită 
răspunderef EJ reostrueşte teoirll le săa- 
ţulul fl cu cât vor H mai solide, cu 
arăt v» li nul marc siguţonţa etaj «lot. 

Liceului,, H viae copîbl cu sutienul 
format, cu caracterul d-termln >t da sir- 
gul şi dragostaa tnvăţăioruiul care nu 
ticba» aâ a,bă altă rouvingcr«. djctt 
a mtaiuml hn tuţuejr şi tTeţdoifii 
In el sunt motoarele udmi dătătoare da 
viaţă, a autvbu. Ştiu că există mi cuu- 
flltt aud la (unu dăscălească — »ti- 
menur de • aşa «ral cLuăftcara. cart 
ridici importanţa cărturărească a pro¬ 
fesorului secundar. Dar a un lucru inu¬ 
til.. pentrurft prdblema ou trauştr fn 
uiv*alul cultural, care uneori, autodidact 
poata drpifi orice diplomă, după . tn 
tl«âa preăeaora) s^uuda/ b < el ua>- 
«rsotiar «o Urlşl « ,t*pa pe c*te 
ultimul • depăşit—o apedatirbtdu-m: pr^- 
bletua deuprv r»rv »ovMrti este de 
♦oml aht anht|ie şi de eJtl 
ţicattiucă rj «ura face cr»|if- 


•WV hjvAţirrruL Din retloib lui. o pilul 
•u p|«a sl-fl dsaâvirşeoacă mal deţwria 
oilrura. ilar terenul M este prcgldt, pa> 
« acea*»» cultură să fie folosiri 
*o servicii naţional* fi aâ nu se rpui- 


aituiazi p« planul boiSrttor In «lujba 
atmosferd da slmţlmlnte tu|ioa*.‘e. I’cu- 
truci acaatta a marea fcoalS a na;fonii 
o revărsare permanentă de coofd'nţă ne- 
danală, inundătoare, să fnoce foricimaa 
«trilnă yi a desţrJenească colburile de 
dizolvare pe care mina duşmană 1e-e 
presărat peste tot cu gloduri urbe- 
Activitatea învăţătorului este o luptă 
mare. înălţătoare, construcHri pentru ti¬ 
nerime* care crrşt« | n siniţlr.lntrJ# şl 
datoriile ce I le aamănA el şl dlrol. 
***** p«ntru atretnlemul care caută să 
ne upropietc din casa neutră. In slova 
Uri. tfl va dospi sufletul cetăţeanul de 
mtine. fi-şl vu o|rJI firv*. Leciiile lu! 
•unt lecţii de energie naţională pc care 
ni le vor mai pure» da zece roii 
de tomuri dc bibliotecă, daci ta bi¬ 
blioteca euArt*a*d a tnvâ|âtonilai <lln 
primele noastre ceararl ale abecedanitui, 
nu le vom găsi. 

învăţătorul tiebue aă fie tntilu de to*t« 
o cspadtatc sufletească largi rit o boltă 
ceroasei In care aă poarte toate sim¬ 
ţirile neamului. De acolo aă dearindi 
roevnrb noştri tn cortegiul lor de fapta 
măreţe şl odată cu al aă s« desprindă 
Ulmul vieţii noastre Istorice. Tot de a- 
colo capătă rj simţul datoriei ft «1 sa¬ 
crificiului şl drugoataa de mancă. 

Aşa dar, menirea Invăjâtornlui este 
un apostolat, tn «enridul neamului; na 
fntr<blm deo, «iacă actuab programă 
şcolară şi roeaulitate, cor.triboe la a- 
ccai apostolat. Pcnfrucă pină aici am 
vorbit despre cum ar rrebui să fie a- 
apoatolat, cu *1-1 numim astfel fi 
alea vâiându-i utilitate», unim ful 
s-a. aurea acttnlă de lucruri, cum 
răspunde acearui deziderat f 
Am Impresia că In copilul care trec* 
la liceu, se produce o ruptură, simte 
că trebue el se scutura de duhul vriU 
jitoraac al dascălului aău pe ear*-l ve¬ 
dea mereu Ungă al, cara-i cunoştea .»pU- 
caţirl* şt-i tnţ«Ugca ncin lcm<vruriie. Cred 
că fn ora de dirigenţic, elevul poale 
g»«i pe -labilul de carr-| leagă Amin¬ 
tirea a p-’itfu ani da Intimi prietenie 
(voibcsc de tipul, ideal de învăţător). 

E o lama întreagă de oşirp-ărl (rţ cu¬ 
tie: ui copilului, zşttpt' ri pc care la - 
cihrl lui a chemat să le îndestulez* 
Ala a marele lut p»c»dglu care prin 
structura lui c moral şl social. Mu tra¬ 
buc Insă loţrles aceat prestigiu ca o 
treaptă aocudl. pentru A l-am falsifica 
şi am dărâma şi scopurile pţastre e- 
duotrive. Prestigiul lai e dc a fi in- 
dllnăterul şi deschizi rond dc drumuri, 
şi prin conftiinia activă cu care va 
lupta pentru Uralul moral sub care viaţa 
Uri sa ar opere, poate fi socotit tn irş- 
rtmiratos lui *u k-tCLscă un zidltoz dc 
enrrrii auiletcşd, de «u Ict naţional. 

5 i ne gâoiKm să dotăm pvevtigful 
muncii nnsaoe. nu dincolo de ea, a 
fntrlrmt. In mulţumirea proprie or a 
o fi cucerit, maiw i. prin forţele ry istrr. 
Mu-i numai o satisfacţie profesloaală, 
poniru d-ta. ..Uivăţăiorul'* Ideal al glh- 
durilor met*, de a fi pregătit gmerutii 
ţve beehvile abecedarelor, «str o sstis- 
fv ţje nouă, coplrjritoarr. de a fi făcut 
operă dc rtmstrwţle sufletească naţio¬ 
nală; viaţa d-tala ruodrttl fi drp.rte 
de agonuitrla publiriuţfl. panta <ti*»rn- 
ge sau rrria. Simţul datoriei şl frm- 
rtngerra tn misiunea r* o al dr în¬ 
deplinit Iţi fac» munca poti'lvf crela- 
tosre *i astfel trebue a fW. 

Pentru a rUiir* ţi trivrld cultural al 
poporului ooatru, pentru a lomloa şl 
călăud viaţa aceaio» tngvri al pAmin- 
tuhri, şl pentru a asigura vLţs ml㬠
dii şl bine tnfoouită a acestui nasn^ 
ne trebursc sjyvstcb dc energie naţio¬ 
nal*. 

Dar dascălul k)**l ai uuului de tulite 
complai». dm >sA 7 , va trcbJ U Uita* 
acă tn disciplina turnA a ««acului ro- 
mânevo şi n prudsnllU da oîlnâmsfc. 
Adică ost) a*a mm «u oc e.ă- 
\âiurmi cu sufletul poiiticMwiw dkn 
| »S07- 

ION BALEANU 



Schitul dela Tp. Ocna 


Inscripţii Pe troita vremii 


* Voi Hu»eieţi lutnirtofo * 
rii lumii şl narea pAtnun- 
tulul. 

(ChrSsios) 

♦ 

Nu mimai cu numărul 
soldaţilor şi cu des voi ta- 
re» vieţii economice se 
măsoară aii puterea, poa* 
*© cel mai însemnat, este 
9 "adul de cultura. 

(Regele Carol I.) 


— Statul e rezultanta do 
activitate perfectă a pur. 
filor componente: hui iriţi , 
familie, comunităţi , «oc«V- 
tAfi, tipre a urma direcţiu¬ 
nea către binele obyte*c, 
imprimată do tinerică fi 
şcoală. 

(Norton) 


Preamâriud munca ui rostit c «« 
mnl frumoaxâ rugăciune. 

(CHENDI) 


SATUL ESTE AXA REZlSTEN 
TEI NOASTRE nadonule. Din Mt 

pirat -a oraşele. Sa «aU-lr dl u or«o. 

Ttil cc* aram pur şi bun, acolo să- 
lâşlncşte ia aalcle omile 

jjC 

ISTORIA. NOASTRA NAŢIO- 

NAI.A nu ia terii prin interme¬ 


diul rotatioelor.fi al tiparniţelor 
dc orice fel. 

S“a teris cu plicul. 

Ogorul ette istbrui norutră. Şi 
cronicari nuni plugarii 
3fc 

CA SA lUBtSli SATUL tre- 

buc so in uu sfruhuu care a por¬ 
nit udata din taL Ca eh cunoşti 
sulul ţţ sa-i triţcltsţi struniCicaţiu 
adâuca, uu-i fliificicnt că ai por¬ 
nit din sat. Trabuc sâ te întorci, 
pentru acest lucru. întotdeauna, 
spre inima satului Si »&-i asculţi 
b&tîiile. 

♦ 

BISERICA A FOi>r KEAZIM 

pentru l’utnc dcalungul veacuri¬ 
lor. In altare iau rugat străbu¬ 
nii pentru im pliniri'a tfintuim 
vi* românesc. Ii*uimea ne-o tulii- 
Dotlit de toati fuHiimlp istoriei. 
In Birtncă nt-ap i tctffisit întol- 
dnauna. Prth'BUiHcu am trfltt. 
Si r*orti trăi tot prin slava altare¬ 
lor creştine. >» -«■ 

ŞCOALA yş DRUM spre 
Dumnezeu, şprc^Neaxn ţi spre 
rost istoric. Şcostfa ne-a purtat, 
tn noaptea vCnC\4riior frumoâlo- 
tc, papi gpre rilele tumlnale. 
ă)c 

ISTORIA NEAMULUI RO¬ 
MANESC, se poarte rezuma Iu a- 
eent a unoi «ingure dd»i! sociale: 
tnrAnimco. Dedcilrcuri, nSTaliri, 
lupte, reforme, jertfe, nuzuiuţe. 
toate au arut hi (firânime mate¬ 
rialul de manevra. §»» ce facem 


ast&zi pentru aceasta marc nutr 
t»ru, decât ridicole planuri dc fc 
ricire, în genul statului ţărănesc? 

REVOLUŢIILE AU O SIN¬ 
GURA JUSTIFICARE plauzibi¬ 
lă: Aceia dr a satisface anumite 
tendinţe sure mai bine. Dncu 
revoluţie (tn mai mult decât tre¬ 
buie şi mai mult decât i s’a cerut, 
comite o crimă socială. In rândul 
încercărilor revoluţionare scri- 
m in alo sv pa încadra fi aceia 
Statului fărâ«e.«c, pe care niciun 
ţăran no vrea ţi na ctrutui. Alt¬ 
ceva cere ţărănimea noastră ţi o- 
cest altceva va şti singuri să fi 
ia la momentul oportun. 

% 

CERCURILE CONDUCĂ 
TOARE ale destinelor româneşti 
de pună azi au înţeles atât de 
puţin pe t&run, încât uu ajun* 
să-l slujească tocmai in direcţiile 
in care acesta uarta nevoie de 
niciuu vorvu-iu. I&rnnul nostru 
este socotit in mintea multor po¬ 
litician! ca, o figuri de opereti. 
care n are voinţi în afară de vo¬ 
inţa autorului şi rcgisornlui. 

* 

OTRAVA DEMOCRATICA 
ridoveuscu se răspândeşte din cc 
IU cc mai mult in lurnca satelor 
noastre. Cred judeo-dcmocra| 
că este într'atât de lipsita dc re 
noţiune această lume? Au uitat 
un 1907, un Horia, un Tndor? 


«ş provincial 


Tr*ai» U tt.ru* un, d*n o**fa im ps 
">•*, /zair din arăţi*! cu ţnml pufin v*- 
bltonră lumini şi prin cere nu lotci pe 
tlfădi printre ammtni ca prtn UnurUe 
(t• porumb — ea U Bucureşti. — tncuu 
s* Iml anfri tuf Ului tub icoane, ci m*m 
sitcui de mutl pneiene p de cirul am 
plecat de lingi bunicuţe ţi matca ce 
Imf ritmau din etaslov, m’am închinat 
prea puf In Uulfi dintre noi de aci n de 
•cota din oraşele da peuoimcie nr-an 
îngropat copilirla ta cita o margine de 
Sil. 

^ U -*1 îngropat apml şt etalaţii 

Plafi cu aodnl adulmece nfa In ve t un 
oraş de r'ooincte... şt acum poale eşti 
bâlrin firi vreme !ntinereţii numai 
eu einlnele rumetre asu crini tfl 
/•ci gândul cAl itqr cu puţi da eufjt 
şl de ratei in aieurUe din mmxnui firi 
mrruu Curcubee tn tare Urnise Dom- 
nulul Işt Imagini pruncuţ c« [ine tn 
mina dreaptt crugul întregii luni. 

Am penet coliudAioe pe Lângă fereau- 


Va odin unde tu ffj faai gândurile ei- I de înviorare di idres nouâ de gândire 
I Atoâre pe <trumut 'cii'e e(ete.. Ce scrii I naţbmâtUIM şl In poet^e •» In prazi 


prieten*? Poate ecrfl rnufr-iti cri atunci .. 

Ciad «ar da ^nşu mo* 

Ta iDitiuguriri <V fkarv. 

S» |i Uinulâ-un uvţa*e dc «uarc 
un puao dr ţ«ria»I*ari L 
larti-mâ ci /pam Iplrat In cueM 1 1 
[l-am turburai închinarea. 

Prietene ce mal e prin orarul nuiVu 
din premncleT Nu ia mat achlinbat ni¬ 
mic de când l-am pâr iii t!. Dor fratele 
meu de aci a eşti cu mina. an* luat via¬ 
ţa eobri a oraşului de mini p f-jrq ae¬ 
rului ca şi Olti daţi păsurile fl prie¬ 
tenul meu firea ocetoş lucru. O nu 
ştiu cum Unt sfera el aceste * cel mal 
g/oaentc eomUis 4». t luth lor tinereţi* 
Acum Im mediul ginddo'iLr fn acri» 
de ort. ta aţa rUa t-oeml peteunclali. 
cmre era pini nu de mult grotsr de 
Intrigaţi de ri Uter»tari rebuateii 
Utleo-mosCotnli ^ a pitn nt an umf 


Ortodoxia tn mnl 7455 ( 1947 ) 

lumii 


cart ee vede decit c*Av ci o a re uşi 
se ImpunA prii asta ne bucuri mult. 
pen/ruri ne euptr tkturasSm ţi Ml de 
atâta Import dtn Apu». Am foii aotti 
de a literaturi autohtoni ş$ chiar riga 
fUnd er poate Situa pe un viedeetal înalt 
de grind! rr. 

Am trecui dragi prieten*, rapid pette 
aer» te civoa panel» da foc dtn prootn- 
cir — aţa cum ar rost* trece tntrun 
articol dt găteli. n‘am putut ei obor- 
des nemernici* mari ţi mtc\ dur cred 
ci a* observai fanam nul dc refecer*■ ţI 
tn provincie ca şi L» centru, cic, ochii 
adevăratului suflet românesc au vigul: 
Lună nouâ lună nouă 
Cu apuut «Mar bucurii 
St aetout ir câutPA 
î-uoi nouâ. joc de ru«L 
hering undă. 

5U VII' LAAAB 


Iatft-ne şl achimboP In fuţâ. dgf 
il ol «a la suflet Acum zcca ani 
urmă, prin 1937, ortodoxismul 
era prlvtt ca un bâtrăxi caru nu mai 
ponte ţine pas cu vremea. Catoli¬ 
cismul şi pro testa nismul se pâr va că 
li luaseră înainte. Unul prin erudi¬ 
ţie. celalalt prin propuqtmtiâ şi mi¬ 
siune. Deodată insă. Duhul Sfânt 
care „sufla Încotro voe>te' s'a o- 
Mtut asupra târli noastre trezi rid-o 
la o vinţâ nouâ 

Prins de nceastâ adiere, tinerelul 
de atuod, a inqetmnchiot iu (aţa 
sfintelor icoane şi a iuchcint leqâ- 
mânt cu Dumnezeu. 

Un nou a$«7âmânt a prins să si 
Infiripe. 

ToU cei născuţi tn zodia aceia, 
a cumpenii, şi-au oduruit vrerile de 
pe drumur şi întemniţând u-*c In ei 
$i-au zidit o fâpturA nouă. Un „acu 
Adam” creştea firesc şi neprihănit, 
lor tarile mesianismului ortodox k 
revărsau luminos. Lumea aceasta 
nouâ se organiza intern şl spiri¬ 
tual, Încât duşmanii ei dc moarte 
nici nu bâgou de seama. 

Legile externe cari rezolveau ori 
cc problemă, pentru el deveniseră 
inutile. Căzuseră pravilele aşa cum 
cad cătuşele din Jurul unui altoi, 
după ce s’a prins deabinelca. Ei nu 
mai aveau nevoie de canoane din 
afară, după cum cel cu piciorul ne- 
rupt nu are nevoie dc scânduri şt 
legaturi Legea lut Dumnezeu se in¬ 
crustase în inimi şi roadele ei erau 
iubirea de aproapele şt Jertfa pen- 
fericirea altora. Nu era o religie 
nouă. d o convertire sinceră la ve¬ 
chiul adevăr. 

Bălbăra credinţei ortodoxe se re¬ 
aprinsele şt la lumina ci x vedeau 
bine toate rodiile oamenilor vechi. 

Împinşi de această dc^uUpuv a 
duhului creştin, bătrânii ierarhi de 
pe a tund, Încercară să scuture pro 
ful umilinţei, care îngropase alta¬ 
rele. El fulgeră blestune împotriva 
francmasoneriei şi chl&mă pe slu¬ 
jitorii altarelor d-şl depăşească 
„datoria". Prezenta preotului in 
pulsul viu ăl vieţii este cerută de 
realităţile sufleteşti ale vremii Dar 
nu a oricărui preot, d a unuia pe- 
bun pentru Hristoa" şl certat cu Iu- 
lumea Pentru că se observase că Îm¬ 
păcarea Biăcridl dl duh Ci! stricat al 
veacului. îl silesc pc occsto sŞ se 
certe cu Biserica. Crcştiitismul nu 
exista decât tn măsura In care Ta 
in răspăr păcatul şi biciuieşte cu 
foc pe autorul lui. Preotul acestr 
nou, nu apăruse încă la suprafaţă. 
Era incă subteran. 

Câţi deosebire Intre 1937 şi 
19471 

Atunci Blsaica nu avea nidun 
cuvânt In marile problem* ale nea¬ 
mului, iar azi nimic nu »c face fwâ 
binecuvântarea ei. Dar şl preoţii sunt 
alţii, iar episcopii nu mai au olt 
gând decât pe cel al lui Hristos 

Vecinie tânărul şi neostoitul nos¬ 
tru I P. S Patriarh, laolaltă cu 
inoitll In duh creştin P. S. Epb- 
copi au făcut din România o m㬠
reaţa catedrală de unde liturghia 
virtuţii se aude io tot pământul. Nea 
mul întreg este din nou le pidoa- 
rele Crucii şl la chemarea lui Hna- 
tns. Bisericile gem de credincioşi 
Ţara toată are „o inimă şi un su¬ 
net". întreg quvemul. aşa viguros 
şi tânăr cum «tc, nu lipseşte nicio 
Duminecă sau Surbato«re din hsţe 
sfintelor altare Ba uneori după 2 u.n 


vedeţi, unii mlnlctrl se urcă p* g. 

«o şi vestesc cuvântul d« ÎM . . 
Evanglteliei. In nirio ţară din 
nu *e mal întâmplă lucrul 
ToU sunt «dori t* noi SuntS^, 
dintâi popor care am reqâ*it n. 
Dumnezeu după o todriungă ăi? 

Anafura, pe care de sute de **t 
poporul o păstrează strânsă In s ' 
iu.,4. p,m ooclaufl S | JS5J? b - 
vine hrana de obşte a tuturor* rvi 
sfântul potir se ImpârUsexc toH^ 
voluptotcn jertfei Nimeni nu 
cere mmk şi trxţj au de dat ^ 
ceva. Norodul simte 9 
conducători şl de aceea le-w do l n î 
şl viata. Conducătorii, | Q rândul w 
«mţindu-ot* hiblţl <k neant. | « X? 
mese fără precupetire. 

Doamnei «ol suntem pe oAmăni 
•au ne-am suit tn cer!?... TcJatt* 
mensiunea transcendentă a otmd.ti 
descria profetic de Doatocwsku S 
„Fraţii Karamazov" şl „jurnalul ^ 
nui sălilor" s’a întrupat aevea na 
pământul nostru. In iubire se re! 
zolvă totul şl iubirea niciodată nn 
ponte fl învinsă. Ca şi «ţareţul Zo. 
sima. erarhii laid şi derld se dâ- 
ruese,poporului, ficlii de ceară cart 
«rd luminând pe alţii. Iar figura 
rnfică a prinţului Wulchkine şl j{. 
liocia s*a mu t plică: la infinit 0 
speţă nouă de oameni şi-n tăcut n- 
pariţia. Ei se Jertfesc naiv şt ţări 
conştiinţa rftsplâtirU, pentru fericirea 
altora. Viaţa depe pământ este nu¬ 
mai o arvună pentru cea de dineokx 
Nici un hop raţionalist nu ne mai 
desparte de Dumnezeu. 

Ce frumos e acum in România!.. 
Vin din toate unghiurile pământu¬ 
lui. pelerini, ca sâ ia chiaqul and 
alte vieţi. 

L P. S. Patriarh cate iubit d« 
lumea intreagâ pentru sfinţenia via* 
ţii sale şi hărnicia cu cor* a um¬ 
plut hambarele ortodoxiei, cu pro 
vizii duliovnioeşti. Papalitatea a p㬠
lit arsă de solara ei strălucire, Ujt 
patriarhia ortodoxă din România e- 
ţinteşte toate nădejdile creştineşti 
spre bolta de azur şi sfinţenie a 
Răsăritului. Vechile patriarhii ak 
Orientului (Ierusalim. Alexandria, 
Antiphia şi Constaatinopol) auzind 
de minunile cari se petrec in Ro« 
ffl j J ni Ay asupra cu/eia . suflă , duliol 
inoirii, satu cu lacrimi d» Lsauri 
I. P S nostru stăpân să convoace 
al VIII lea Sinod ecumenic. Dupâ 
atâtea sterile oonfillî economice, cari 
nu m&ntuc lumea ci mai râu o in- 
curod, Bbcricc e chemată, ca o ul¬ 
timă scăperc, să-şf dovedească pu¬ 
terea tămăduitoare, neqlijatt >1 dls- 
preţuitA până ecam Al VHl-lfa si¬ 
nod ecumenic este Aşteptat ca un 
/mântuitor. 

Se pare că acest sinod dc sa ţiae 
in noua capitală a României, peia 
1950, exact după 19 secole deln 
primul sinod apostolic ţinut la Ieru* 
salim In anul 50 d. H* Roadele 
acestea minimale pe cart k-a dit 
o dna acum vâlvătaia credinţei e- 
lel vil, nu este decât un incepiţL 
‘Lucruri mai mari decit acrsks 
vom vedea. 

BOcuri-te Ştefane Ia Putna tal 
Bucură-te Brăncovenel Bucură-te 

iYVoţo şl' vcselvşte-te Marine că mu¬ 
cenicia voastră n’a fost in zadar 
Cu adevărat, mare v»tc taina or¬ 
todoxiei 1 

I. C. Bâ^i 



Citiţi cu volnptatA 1 

FORTUL 

13 

LEZ 

cel mal mare ro- 1 

man al anului şl 

cea mai raar 

DRA 

i Cârţfl boicot/ 
câini ş 

F 

enomenui 

L 

ENGI 

e carte de eseuri a anului de 

OOŞ PROTOPOPESCU 

ito cu Ireneiie dc CTrcI* 

I toţi Idioţii st&A|fk 


25 Martie 1947 


SATUL DE AZI 

însemnările unui om care totuşi e lipsit de răutate.. 


Tiâaac ia cwcuuu» italia, duşi, aUvâ 
Imunului, aşi pui«- trâi iuanc Icaoo 
P 1* Iad ptacv puâ moi mult 
•ic% /imdxh *<d prvnuri alteia p ud 
rimau cu ru-ummi«k ru^kiuv şi pnri- 
t euiior aux m «u phiaii tp de cm .ut 
vmattDT Mă gifMhu , ah*. (Ucl cute 
fi altceva car» mă l«*sgâ dc *oe»t 
•âtuc nu pui r&4pu;*d« au-:» inti un 
M 0 fl i-riva din aiam ţnţrig^oci 
mtrie, pe osre nu mi-i pot «y;4iub, 
<fer pc ri cirul Uibcryttip» o sunt 
orkW'ritecn hm vim* giiidui pkcirfi 
Dric'rir fl aâ gcncraiucs, aşi pu’.Ari să 
•dum că Ixga «uatacn noi, JRuaULoii, 
Ufrip de pâniăciuf auâaSL 
c«rvş c un rău, «uu un bine > Să 4a- 
cut&ca prubiasua pc năuc kţaia şi 
•â găsim adry&ruJ. AM luăm» da axam- 


pu, pWirdlalu» păcuSuit. Va ari enâ , 
bai uu gouuriutritKk, vând c**u şt 
o*vbiLî-ruJ ţ* plec ia gară. Dă-ssu 
«a bila* părd !*. l âru uudrf W 
* u*'-*uă puiXtâ, mă iovnşe. 
T't+fK t, )vină Ir Nistru ţ. pini ţa 
Tiari |en> cale a uk*. J’retu.ir.I wv 
« unt Irriţi (io-iii 'd*u, o-n vos\**c 
uiai*? şi cri/i, «-lotri ţ oLuă. u< r au 
foec diur ruJr «Jr; aân^a. VI ar prun» 
flecara dlntta ei m braţele ti- hiae, 
drir u «m avea cucniu nat aA viu pteir 
riş«iMnr»t l-r. Nu pt*i pricepe «uş 
acum ivv tatii, pna ivj;« cxxruu 
R*>mla! crin aâ p.-utinvcri, Au fraţi 
— ca mine — n aidbui, di>u «Latre 
riocea p« jere-t (bau dl ie w rări ? 
cum erau — de evenptu — cvtrfi 
Tbopu. t-a rijuasb«r pe tep fi, ar- 
grcfii, w'a ricbacbot şi pa miof. 


Stau deci la ţari şi nu plec. Aid 
rikl toată «uju linşi ostnr — răr, 
vi»şa nu arii* numai acuta c&rv-m) 
isu v iruoiM «4 bulă \ r usşri a p iiugâ 
■km. In jurul ri"-,cu, tn locurîU: pc 
oare k tăl-'â -» gi le luhun, tn am- 
oxiiri * urc ne |ru.&ujo«rS şt tn aioti- 
tii«aa da iflmjlie şi evlavie a celor rarţ 
•‘au du> alic tlrvtuiri 

fliamrţi-rci, u»*ik oşft xş* avu gău 
prvfni grâdlroei nscjr, pe Criv^i şi 
fv Ghh.4, parcul jr ^a«.| iuă«t^ ii ui 

aflu dra^osie .* Mar b-iamei'' p« crif^ 
le prt Ir wh)l* d« de.r».;;', de j T 
când trăia buaxri, sărac» * Dacă pâre 
yf tlacâ vri vmi rmpul *â te m»t •pua 
vreedatri, trebuie să «dumb ycu y ><e 
i«au) iar %h mut ăbrcţia d n care 
verişori Ssurul p pe <*jc. ir, gp 
Balta, r,» |xt «tăia cu mân». >pr* 
C\i\j*n. foto ur» r ^- lu.j-urx pridurRcM 
pwt latr'adekâr uu r-rbs 64 ««cnu- 
o? pmurn uJtu Saneutm 

Daacrui, VOI car< OjA C».tg, (ri|«iu- 

gaşi ck rai fot fJzxa. liaitri « tn.- 
mou^ă, a se uc:p.< ţi cu toaiă acl)A>- 
bărtle ci, iot «Liniă, biirănea^ă 9 
roirAx-tKU â • rkIUria- Awm t*A cao- 


povibil A^vr «kcincitate <i- 
naaeiognj, tthăKi -utocnoMJe, «vriei 
puvutr, trotuare «xa. ee. l>o cib v * 

•'ri kUiuspii cur U ivacivri, aga (%uu 
au r»i»VA dacă* U oiaş. Iau *duc 
aminte auinai dc >c-u» «eca am & tu) 
ta pare atât Je chi kf* riţi de «rar- 
mea de sui ! Pa ş-wl, omn»i ădo 
lotuj gooaJri seca aparul de radio, 
iar dnopurtia «a*.c oa ra< dA lumai 
Viriftthe, âr%Jxwâu re, murdare, trur’un 
cuvin*., firjcgriigri 'TUpr fri;afr et.su 
aii/*, iar r-u riVKM prin a- 

Jocirl CW OK «r A ţwni! aă 
tfjfcă Kicsmtâ cu e sf, as fl fe*L 
«rir» to'iokttă, toctnr drqp* nrbun d# 
lefAL 

JVort ăveru b) l ă»'!ricl. — di- 
iiiâieaţa — ţmoM ifN k prr^nri 
l*>e.U îiuoureşil pini Iri IMI • druru 
d* pi de minute <ti »/K»nui, oh» că 
veţuia ui W TA fatre tlr»U Aveo> 
riarodrevn ia mn/.;uic4 «arului, Ar, 
de aralt^ asrorbeu pcAJrpr dii’Tibupri 


Fmpiru os, au nu na» « firi*’ deo- 
sohirt laisa l-w ş ora* ^ 

aven» a U U de ăcup-fA* »w facan. *- 


gncnlfriră, fomnuliuri, hoencuifurâ, 
aţneulrairi, atr.» pe dnd or^gonv ar o 
cupă nsri muh <u atimjBti'rxţm m «.o- 
«urţuj 

Xho inJustr.a le-am luai muH^ >'a- 
brictlr uc-utrr % unl ur »je ţi reh- 
lefiuă, rivndrl aki e > roa^ru prună 
Ib tmleiurină. « yi ornai rş» ca» yt 
gvjbpudăiU hn Lurtausă m labrîcâ. 
o iuciiKa acaari. viourmo «ă pU- 
tetucu liunc p ou arc de făcut nKj 
ân Fabr.uk «unt *uL> coo- 
tvoîul -traiuJiii, fără a h ««naaruiriie 

Trltnv o formă de vwţA liberă, con- 
aniAhvtk Şl taotrtâ Avem tv ca ne 
trebue, avmo buo«ie şi unMhcAtnifuC, 
avem hi-w-rv. i, şcoala cur»'ov.i ^rai, 
f«nw u; deselor. Wuur, cooperativ»^ 
cure or a provii •.•r<ra«ă cu tot ce vrem 
şi pnn care ne d*«i*ccro ţ>.-o,i r*eîe 

Mai «ieuuit, exod pentru aisaii 
locxuâ da «i»|» ntuwu «a uc c *,1^0 
uarnj, n«.ţioiixLş4i. sivi* we demara- 
firi 'but>ă de pc urma drtia a suferit 
mult *:m* popor), oc- njţrtu»t»u «1 crea 
oc prupoviduoa ao^ii* o» - m fn 
dfi oormatisrn. Asiri», »• ifcm cu toţii 
da Od na crcduiU aa dat skns.- 


«lA rir« democraţi. Coo>uu*un c a- 
ccwta tu care trăim! Da dr unde t Nia 
ou. nki nipi a’au pictdut oixmc «ba toi 
co-avasui, d — >.-cJ oiult — am tAş- 
ligat. Susurul bun pc care l-am per- 
«lui roţi, dar ab*olut toţi, a fuat rrln- 
dArr». 

ReotDOac, er* praduvă do oaroiteN 
DrvOzun pe CMTi k rthvic^ţolcau asupra 
Şuii eteri/r noasue «nolnţule atelime, 
găzduite şi apoi tuiipte iu caiac* 
acustei babccuvriniatv Uf L Du* a fost 
daujui 1 * ru pUfioi să se scuture, să 
U «ajK-le şi caanwdde p al gTldwvâ- 
rwva oborul ţa>-ii, prmru <n top să i 
urmăm ca oile Nu ne-a obIi.,ir ni- 
UKfi.1, dar po;i d te dv înapoi dcU 
o (apu pc carc-o vezi cri e bună? 
Nu Foţi ari crUKt pe slujitorii fapte 
bune? Pod* Dar tc aşezi ţmr'o ti- 
lu&fie rniicvU şi nu-ţ* «onviAc. Eşti 
caraghios daca doi in ţi v*n *4 spuuă 
CA se mr*r«ă apcir şi ojutuiă s^rtd 
dacă mi repar im «l^piriie şi tu tc 
pă rrria;i totuşi bl (xxop* braţelor ln- 
CTUciţaia 

Aşa a pomii murea schimbare Ia 

faşă a ţârii KttidAcştL 


Astăzi, satul Dustro s'a neheat dca- 
«u]>ra «tel *r ţârilor din Apia. Lrm 
şl firesc. Olct la noi bogăţiile sunt 
Macat mai nusn decât pe acolo, nu¬ 
mai că n’avuecaciB curajul a le cânta 
pc sub solzii pământului. Lc câu'z- 
veră străini* Iu locui uoaixv- 
Ceiace cate mul interesam, c*ta 
«chimharcu la faţ& a sjnriiului roo*A- 
naac. E o achhnharc nouă tu * 000 * 
logic, cel puţin aşa o văd eu. De ■>■ 
bicei, sclumbărib» de nwrualitat® 
la popoare, suni «pre vhlor, spre rir- 
pirUrca dc rradipe L a uoi, dm con¬ 
tră,, e o schimbare spre laapJi, 'pre 
tradiţie, spic vatra dacicS. Ceiarc mâ 
face tâ afirm că noi na n--am «chim- 
bai in rideviraiul sens al cuvântului, 
d numai am lepădat Tc jjc hlamida 
sufletelor nooalic iarba ohtccuc-t 
la*'» dela străini. E aJ.câ, ta loc T* 
•> himbrtre, o puruh-a/e. 

Av«m p.losjUitui aostru, zilele nox- 
itrc, brsplc d munca ncitouă !*r, 
din toate aoerea, roadele c« vc v.\d. 

marin radi voi.nel 





















































«UN» vestire 


p«l. <•« 


1947 In ziua Bunei Vestiri 


Cronica Săptămanei 


25 MARTIE 1947 


d« OBSERVATOR (VESTIT OR) 


KV'KMMKNTl’L ULTIMEI î AP-j Io fi a procrea olul economic nl in- nud ci erau atotputernici. Desigur 
TAMANI A POST FRU MOASA I du.trial încât disensiunile dc alta 
PR1M1KF CE S’A FĂCUT IN Bl -j data par ca au foat uu ţii urat Ii 


CUREŞTI MĂRIEI SALE MARE¬ 
LUI VOEVOD MiKIAi Si DOMNI 
TEI la Întoarcerea din marea rolă- 
torie In care tânăra «I grafi. 
Domnita a runoecnt pentru prima 
•ară oamenii ai lornrile din toate 
oollorile târli. 

A foat o Idee minunata a M. S. 
Regelui al a Măriei Sale Marelui Vor. 
vod ea tânăra pereche a Moştenito¬ 
rilor Tronului aâ la. la câteva luni 
după eâaâtorte, contactul direct cu 
tara, care aşteptă atât dr mnlt ui 
canoaaca pe Domnită. 

Primirea drla Rucurcştl. Ia îna¬ 
poiere a fast nna din rele mal m㬠
reţe manifestaţii car.- a'a făent 
vreodată Kovrranaloi şl familiei 
Salo. 

Când M. S. Regele Carol II ple. 
cat dela Palat, apre Oara Mogo- 
şo«ia. — care de câţiva ani. în 
nuna ei transformare merita in 
adevăr nnmele de Gară regească.— 
poporul a avut oua din acrie ex- 
ploail de bneurir. care nîei ehlar 
fa|ă de oo Suveran atât de Iu¬ 
bit, nu »e întâmplă In fecaro ai. 

Caleaşca regală — la care erau în¬ 
hămaţi. a’nr puie* sine, ultimii ml 
râmaşi in Bucureşti ca o amintire 
romantlrâ a unor vremuri dispărute 
— ă străbătut, cu greu. spre gară 
prin mulţime. Când a trecut In fată 
Ateneului, In dreptul Coloanei lui 
Traian (ce fericita idee a foat ridi¬ 
carea in Capitală a areetel frumoase 
eopii de pe coloana dela Roma. care 
reprezintă actul de naştere săpat in 
marmora a poporului românesc •) 
mulţimea care umplea imensa pla-' 
tâ ameninţa aa ie reverse intr'uo 
Inroş tirajerene către persoana Ko- 
vrranulul. 

Poporal bururey'vvii a observat 
eu bncurlr rât dc tânăr se păşirea- 
aă Suveranul caro. deşi trecut de X 
ani. nu are ivi nici un fir de pâr 
alb. După 17 ani de domnie — din 
caro cea de a doua Ja mala te in- 


ar fi şt aceasta o pedeapsă; dar uol 
o credem prea subtilă pentru sntlcle 


toate ciocnirii» de interese economi¬ 
ce înăuntrul fiecărei corporaţii ar- 
bitreaaa corporaţie însăşi. Iar to 
conflictele, ca orie de aatăal. Intre 
agricultură şl Industrie arbitreasâ 
In mod normal SENATUL care — 
prin caracterul său aoclal-euliural 
te perfect Imparţial şl deslcgat 
de orice contigenţă cu Interesele 
materiala. 

Ce departe sunt vremnrile când 
Camera şl Senatul erau teatrul 
nor lupte fără nici un sens social 
adânc, intre clanurile dr politicieni 
De rând sau deafiinţal partidele, de 
când liniştea şi nrdiuea eonatrurtU 
vă domnesc in tari. de când tira¬ 
nilor şl muncitorilor na II se mai 
vorbeşte de intrigi politice, el de 
meseria lor «i de datoria pc oare n 
au de a ridica— prin mijlocirea ei— 
tnadşi tara, toate lucrurile au luat 
alt cura in România. 

Tara întreagă aste aderentă sufle¬ 
teşte eu noul regim. Iar elită naţio¬ 
nală pe care o eonstltue membrii 
organizaţiei politice totalitare şl u- 
nlce a_ rcallseaaâ toate funcţiile 
naţionale de iniţiativă şi de routrol. 
In locul agentului electoral de alt㬠
dată obrasnic şl venal, contactul 
intre Stat şl masaa este minunat 
organizat prin Corporaţii şl prin 
membrii organizaţiei naţionale to¬ 
talitare. Cum spunea deunăzi şeful 
guvernului noul regim a suprimat 
intermediarii şi In politică şi in e- 
<* 4 #iiotoio. In politică i-a suprimat, 
distrugând partidele, lar in ernno- 
ir'c organizând eooj»erstivele. 


ca ale lor. 


Reproducem cu cea urni mare 
plăcere in numărul jubiliar al 
ziarului nostru fragmente din 
euna de reportam asupra Rom⬠
niei la începutul anului 1W’, in 

S urele ziar englez «News». 

bieciiv itatea anglo-saxouâ şi 
ontuzioermul rece al autorului 
nu fac decât »ă dea şi mai mare 
valoare observaţiilor sale. 

Victorie! unde a avut loe splendida frumoase serbări populare in care' __r 0 *^**? numai cA nu putem 
~ imp.rU*,.. cu . Ur4m * d , bo .! ^ •»*'«=«•">*• -<=«<« 

corle .1 «1 inul .ir..- di.tr. Ur.nll' ?” t4 ,UD,cm ">*l‘ * & 


MII MD AN A IMPRESIE A PRO¬ 
DUS DUMINICA TRECUTA DE- 
MONMTRATIA SPORTIVA «I aăr- 
bâtorcaseă p* ea re au facut-o orga¬ 
nizaţiile IntrnnîU ale străjorilor şl 
frăţiorilor. 

către calea 


litlce se puneau da atâtea ori. eu a 
lemuitătl ridicolă pietre fundamen¬ 
tale. care rămâneau d» multe ori şl 
pietre finală Întrucât construcţia 
ou a# mal făcea niciodată | V) ţ ara 
nn ia eunoştinţâ de marii» lucrări 
naţional» de cât — ca o plâcntă aur- 
prlaâ — In alua rând m Inaotnrea- 
să SI ce frumos rata că in locul ban- 
cbetalor coathlloarr şl sfidătoare 
care s*an desfiinţai de mult. »» prr . 
gătesc, dnpâ vechea datină numai 


U a virat un englei 
In Ramăm in anul 1941 


LV CURSUL 8 APT AMANII TI«K 
CUTE s‘a vorbit din nou de agita¬ 
ţiile politicienilor plecaţi in străi¬ 
nătate dela instituirea nuui regim. 
Noi ou aeenodem nimfe publicului 
romanesc din ce ia ca fac aceşti dera 
la|i politici, fiindcă socotim ca t 


...mn. un rit- rrr.tor f4r* mm- M m -ou-,». .Ut 4» -Uit <. 

r r ‘.!!, r “,.. r ' r “w _ .'f*i UrU * ,i, i Bn-inl. -Ir u>. m drcplol. dl. 
4 . .iralurlU . M.rri.l •>) rtm) (D ^„d .* „ ,, di.tr.-_ $1 

* P J 7 P . . ^ “ l,,,r Vr«m .’.r unt., dl.tr. nt.l hlor drr., 

continuitsir» dinastiei prin moşie » 1 e)tlţţd 


altarul ca re să anunţat, l-a dat Su¬ 


man tel* lor desperate in 


defilare, de care an vorbit atât da 
mult ziarele, in faţa M. H. Regelui, 
la Palatul Ilegal. 

Contrastul mire cele doua culori 
de ramaşi a fost minunat prins de 
rasele de filme naţionale care 
dat din nou dovada ca stapâocac 
perfect telmira cinematografului 
colorat şl in relief. 

VESTI FOARTE BUNE NE-A 
ADUS ZILELE ACESTEA, Intr’un 
raport oficial Preşedintele Federa¬ 
ţiei comercianţilor şl Preşedintele 
Federaţiei Meseriaşilor, asupra an¬ 
chetei făcute recrut io .Maramureş, 
şl In Nordul Moldovei şl al Basa¬ 
rabiei. In nrma emigraţiei masul ve 
clementului evrcesc tinerii olteni 
şi macedoneni aşezaţi în scoate părţi 
său adaptat Imediat şi au dovedit 
că spiritul lor comercial, in care ae 
pu»oHC atâtea nădejdi, este o rcalita - 1 
te. Mai toţi au restituit până zutăii 
împrumutările de Instalnră care Io 
fuseseră acordate de către Băncile 
Corporative sub controlul Băncii 
Naţională Bine spunea deunăzi 
Ministrul Corporal iilor, al Finan¬ 
ţelor publice şl al Creditului Natio¬ 
nal că operă noului regim constă 
por şl şlmplu in ă face ca fiecare 
din Instituţiile tradiţionale alo târli 
aâ-şi merite nuiucle pe care -1 purta 
păun azi. fără îndreptăţiră 
In adevar Banca Naţionala a a- 
juns abia acum sâ-şi merite nnmele 
dc naţională, fiindcă numai decând 
« noul regi ui se ocupă exclusiv ru 
ridicarea elementelor naţionale ro¬ 
mâneşti. in toata MH'toarelo vieţii 
oconomice. 


sau muncitorii care vin acolo 1 

Specialiştii afirma ca Biserica Ca. 
tedrală, pe care — împotriva tutu- 
ror tradiţiilor româneşti şl împotri¬ 
va datoriei pe e*re 0 avem ȉ uio|. 
turnire Ini Dumnezeu | a vreme pen¬ 
tru înfăptuirea întregirii neamului 
— am pornit-o aşa de târziu va fi 
cea mai măreaţă operă de arbiteo- 
tură bisericească care să ridicat in 
Orient dala Sf. Sofia şi pâtift as¬ 
tăzi. 

UN ALT MARE EVENIMENT 
AL SAPTAMAMI 1-au constituit 
experienţele executate cu un non a- 
vlon raebetâ, de invenţie românea¬ 
scă. ieşit din laboratoriile Unlveral- 
tâţil Tehnice. 


dam numai câteva fragmente pe 
tare Iu socotim nini interesante, 
t ăl He puţini dintre noi credeau 
acum 10 ani când a apărut 
<Bunu Vestire» cu eu va fi mar¬ 
tora unor atât de mari şi fericite 
transformări a tării ima-tre! 
Noua Capitală 

Pentru poporul engicz păstr㬠
tor atât dc crcdiucios al tradiţii¬ 
lor gândul câ un stat îşi poate 
crea intro zi o nouă capitală n- 
pare desigur ciudat. Tocmai de 
aceia socotoac necesar să explic 
dc ce românii au găsit cu calc 
su-si întemeieze o nouă capitală 
şi dc ce lucrează acum aşa de 
intens la edificarea ei. 

Bucureştii nu aveau nici ei 
prea veche Mfg| I 


t radi j ic. Numai in 
. ft>VS principile Brâucoveanu a- 
H» porterul nostru tehuic a câlâfa- şeu/.â capitala Valnhiei la bucu¬ 
rii cu acest avion ridieându-ae de | reşti. dar aceasta nu-i poartă no- 
pe câmpul de experienţă, uud» a foc nici lui nici tării lui. tl c 
fost alta dală hipodromul Ilâneasa 1 martirizat de 1 urci iar (ara intră 


(astail desfiinţai, fllndrâ cursele d» 
tal nu reprezentau altceva decât uo 
pretext pentru a întreţine Imorali- 
taica pariurllorl). Avionnl rachetă 
a zburat succesiv şi alternativ eu 
toate vitezele posibile dela viteza 
zero oare rurespnmle eu susţinerea 


pentru mai mult de un veac m- 
tr o perioadă întunecata cunos¬ 
cută sub numele de «Domnia Fa 
năruiţilor» când principii ţArii 
erau greci supuşi sultanului dela 
Constantinopol. 

Domnia principilor greci face 


|«. Io. in ,.r . ionului pâui I. ,1-1“ “■> P™- 

■ niintat caracter dc oraş loantiu 
pc care sa l păstreze iu parte 


teza de 1200 km. p« ora. O a*emenea 
gamă de viteză şKt> asemenea elas¬ 
ticitate dinamită n’a mal fost atiusâ 
până astasl de niciun vehicul aerian 
tn lumea întreagă.. 


* 


LNFARŞIT. paulru a vorbi $1 DE 
| SPECTACOLE, trebuie aâ relevăm 


Dealtfel aceasta operă a Băncii] noul film românesc ETAPE VERZI 


veranulol silele cele mai fericite ale 
anei dom** 1 ! fericita. 


ECOURILE MAKEI EXPOZIŢII 
UNIVERSALE PE CARE AM 
AVUT-© IN CAPITALA, acum 2 
•■L ru prilejul sarbatoHrii a li' 


Naţionale şi a Băncilor Corporativa care să proectat alaltaeri i>entru 
a arătat rât de mari sunt calităţile ' prima dată şi care a răscolit safle- 
care vorbesc de «mizeria» din Ro - 1 nsrunxe ale Românilor pentru viaţa tul tineretului ea şl a veteranilor 
mânia şl de «hazrlo şubrede ale economică. Dară Oltenii şi Macedo- luptelor noastre naţionale. Filmul, creştere foarte rapidă 
noului regim. Ei profită de genero- nenll ş’ao dovedit, rum ae ştia de ■ î —*y **- «—ai-»* I ,i._ 

zitatea regimului, care l-a lăsat aa omit. ea minunaţi negustori. Arde- 
\ plece liberi, rând ar fl avut dreptul lenil şi Bănăţenii şi-au evideuţiat 
aâ le asigore in tara nn dnmirilla nrbânolte calităţi tn organizarea 


.„I d m . » , . ? | Palar«»url şl vila. ia care cheltuiesc clxiune de eeoaornic a marilor in- 

*■’ *• • Regelui roatinuâ 1 - ,_ 4 ,__ ._.. ... 


să trezească rodnice efecte la con¬ 
ştiinţa lumii întregi. 

A fael remarcat mult faptul ca 
primul mi o Ulm al Franţei ia al- 
tiiual său disrur» a vorbit in mod 
•logio» de opera eonatrnetlvâ -salt- 
■atâ de România şi a avut aerai şa 
dea chiar ea exemplu pentru Fran¬ 
ţa noua organizare politică şi mos- 
tltaţionala a României. 

Dealtfel afinităţii ideologie* in¬ 
tre naţieoalismul românesc, 
domină de aproape lă ani viata Uo- 
fuânlei. şi natlnnaiUmol fra re» 
cârc a «rueeril» Franţa aiura i ani 


banii furaţi pe vremuri dela platul treprinderi cooperative, lor Moldo- 
| român şi depozitaţi la bandle alga- venii şl Muntenii «au arătat cal 
I re iu Elveţia. f mal rapablll io a eoncrjie şl lanaa 

i Dar regimul de astăzi *ete atât dr întreprinderi noul dc toate eatego- 
- tare pe inerederea Bnveranulul sau 


rille. 


şl pe o adeziune popalara nceuoua¬ 


ră U până azi ia România, inrât 
poate sâ-t lase pe areşli siniştri aLi- 
goi a unor vremuri fârâ întoarcere, 
*ă-şl plimbe liberi In luuira largă 
spectrul lor. Dealtfel, un umorist a 
propus deunăzi guvernului ra toţi 
aceşti declasaţi al Istoriei sa fie lu- 
vitaţl - sub garanţia că no li 'e va 
întâmpla oiniie - aa revir In lin- 
morala pentru râleva sil*, pentru 


t OMISIl NEA CARE MUPUA- 
VKGHEAZA CONSTRUCŢIA CA¬ 
TEDRALEI NKAMl'LUI a vizitat 
«lin nou lucrările. Re »per& că sfin¬ 
ţirea — rare va avea no caracter de 
consacrare a BUcrlrU româneşti ra, 


chiar până | a războiul cel mare. 
O bună parte diu populaţie — 
mai ales neguatorinu-a — era 
greaca, armeană şi în timpurile' 
mai noi evreiască. 

In toate marile progrese făcute 
sub ihktnnia Regelui Carol 1 Bu 
curcştii nu reuşesc să devină o 
raş specific nxnâuesc, cum erou 
şi sunt atâtea frumoase ora>e de 
provincie. 

Războiul aduce bucureştilor o 
do popu 
_ - ro¬ 

tiră şi d* orice pompă eonvcoţlona- mân esc. Nu>ala evreilor din (ară 
la, na-a făcut să retrăim, in episoade şi din afară a fost după război 
scurta şi nervoase, toată apopela vă- atât de mare încât in 1930 «E.N 

CICLOP AEDLA BRITANICA 

(voi. 4 pag 312) putea afirma că 
populaţia Bucureşliului <cUprtn 


. - -,- -J [K»p 

lipsit de orice tendinţă melodrama- laţie clor nu prin elementul i 


te leasă, care ne-a adns zilei» fericita 
de astăzi, in «peeinl ao foat redata 
era multă măoatrle — punând la roo- 
tribntie şl pşlirulel» originale d» 
aram opt ani — momentele decisiva 
care an dn« alunei la Instaurarea 
noului regim. 

Mulţimea de acei de mii dc oam*nl. 
care. conform nouţul procedeu teb- 
nb. a putut vedea fllmnl în plină xl. 
proeriat in dlm« nslunl uriaşe, a a- 
plaudst eu frenezie aeouele lui In¬ 
trate In Istorie şl a aclamat inde- 




private nu isi au in noua Capi- 
1 âlă cartierul lor general. l!« 
au rămas in bună porte în ve¬ 
chiul Bucureşti sau frâu strămu¬ 
tat sediul in Braşovul apropiat. 

Dealtfel legătura făcută de 
noul tron direct intre Bucureşti 
şi noua capitală este at&t de ra¬ 
pidă şi dc frecventă încât chiar 
afacerile — atât de rare azi, in 
1947 — care ar cere prezenţa In 
capitală o unui cetăţean se pot 
uşor soluţiona. 

Aspectul nouii capitale este iu 
tr’ndovăr măreţ şi aacă nu mi-ar 
fl frică de superlativi- aşi spune 
că este ccl mai frumos oraş din 
lume. Mun|ii Bucegi şi Piatra 
Craiului formează capitalei ua 
decor cura rar se poate în¬ 
tâlni. Noua arhitectură care 
născută în România începe să 
răspândească astăzi in lumea 
întreaga, stăpâneşte bineînţeles. 
Pretutindeni spaţii largi, gr㬠


dini bogate, cl&diri in care m㬠
reţia se Îmbină cu utilul. 

(Aici urmează o descriere mai 
amănunţită a «ţărilor şi moTO-. 
mentelor Capitalei noastre, de¬ 
scriere inutilă pentru noi rom⬠
nii care ne cunoaştem atât de bi¬ 
ne noua capitală. Continuăm nu¬ 
mai finalul aprecierilor ziaristu¬ 
lui englez). 

„Toate acestea creiazâ un ca¬ 
dru material şi o ambiantă mate¬ 
rială din cele mai fericite pentru 
o capitală. 

Linişte, seninătate, calm, hot㬠
râre neclintită ca şi munţii care 
o strâjueac, muncă încordată dar 
fără precipitare, acestea sunt oa- 
racterjstieele capitalei RomAnieL 
Conducătorii ţârii *i-«u creuU 
o capitali dupi chipul şi asem㬠
narea lor. 

pi conformitate 

Manoîl 


W. 

‘UlU 

*? 

li-u 

rt 

o <to 


PROLOG 

la darea de ieama asupra manevrelor 
navale: 1947 


rea dintâi bUerlea a Răsăritului - | BBC p* Suveran şt pe 
m> »a far» pe*le doi ani. 

D*«|in» cratrlalts mari lucrări in NOTA ItKDAlTlEl- — Cititorii 
rar* nu vorblrai aram. Dr altfel, de noştri ştiu <â ‘Observator* o«tc 


de un mare număr de eorei 
ale căror mâini te găteşte 
mare mături comerful fi Iman 
fă». La evrei ş‘au adăugat peste 
100.000 maghiari, apoi germani, 
ruşi etc. care făcuseră din Bucu 
peşti uo oraş coramopolit fără a 
pruape nici un rnracter naţional. 
O mulţime de clădiri noi făcute 
fără nici o grijă estetici au dat 
acestui oraş si înfăţişarea urâtă 
a Td-Aviv-uiui, a noilor oraşe 
americane, sau a unor nefericite 
inerreări din fosta Rusie sovie¬ 
tică 


•uni aiii d« . . -e—- - «•— —— k— --- — —--- _ — Nici nu mai vorbim de situaţia 

« i . . , - ,or€t eu,r,B '| vlalU nplrndidel» lucrări rrar» «aa rirad wtaia ea noul regim sau so- < aocceaorul lo-tuful uostru colabo slraU .-j Cd nr f rnnl- ă Bucure»- 

lfll* fH’lDIialill flilfUsiri. hl Craranl.f ' . .. . . » * . ’ 


tel* primului minUtru al Franţei. 


făent airl iu mai pnţin ile aere aui. primat avevârtl» aolrmur p* «pietre ralor «Vestitor*, işn- şi-a încetai ac- 


ua ara ronulUuit olcl o «urprima. ^ ş| »g »» raşiuear «le lot răni i*e car» fundamentale». 4 Vâ mat adoerfi o-] tivllatcn publicialică, după ee a’a 


«»t» erîaa »ufl»Ua»ca Imabarr | |. au adu» areetel tari p» vremea minte eram. pe vremea partidelor po - 1 împlinit tot reia 
«are ezista pe vremea, când Franţa 
•e imprmkiua inea «Ir cuvântul de- j 
fusele! Muacovr bolşevle*. a’a I 


atinv 1 

••lăzi Intre ffamaala şl Franţa - j 
ea «lealtfel intre România 9 I toate ; 
rclelalte mari popoare ale Huropei, < 
atâpăraile «le dubral iiaţionallamulul, 
— o punte de înţelegere şl de frâţle- 
tate 


MAITAMANA POLlIlLA A 
FDHT DOMINATA DK DhNBA- 
TEBILE DIN CAMUIA ECONO¬ 
MICA. ia tare depnUţll Uorpora 
tini Agricole an avat «le luptat «u 
deputaţii luduatrlel. aolldarl «o anei 
al in unei lorilor, jn rhealiunea 'ară 
auulle utiac lililrueJrelrire to leg㬠
tură eu planul, m « 4 ira de egrarnU- 
ra. a uriaşilor irigaţii diu şenul Nun- 
loaiei ura»e«za aă ae execute şl eu 
maşini adune diu »trâinaUir, oara 
uumai cu maşini produse In larg. 
fcTa ramarnat oda ta mai mult will* 
dariiatea deaavârşilă dintre indus- 
WmI şi muaritori, tare n'au pre¬ 
zentat ra un bloc. Cwulurrarra iratre 
«mfl şt ceilalţi ia rurporaţlile indov- 
irioie a crriat o atare de «pirit, «are 
acum li a ui ar fi foat nevrruaimilA 
Dt^ăltfel şl fuduatriaşlf şi lucratorii, 
dominaţi de noua clica naţională, 
pe tare o reprezintă regimul totali¬ 
tar au ajuns ia atât 4 e frumoaM 
razul tale iii direcţia operator apela¬ 



ţilor. datorită aşezam la 30 km 
de graniţă. Kra un paradox ca o 
ţari cu o graniţa auroapc circu¬ 
lara tui aiou capitala atât de «ir 
parte de centrul ci geometric. 

Nici aşezarea iu plină câmpie, 
fără dealuri >1 fără pădun in jur 
nu era din cele oiai fericite pen 
tru capitala unej mari ţări cura 
e România. 

De acei* ideia conatruini 
nci m>«ii «apitale române — cu 
bmlâ apariţia unor fireşti rezis¬ 
tenţe a fmt călduros îmbrăţişată 
io ţara 

Noua capitală erate situată iu- 
Ir un cadru minunat la Nard de 
lanţul < arpaţilor. uu departe 
de marele oraş indiutnal Braşov. 

La concepută ca un oraş 
•Ailusiv administrativ ţinut in 
oi«»d voluntar oarecum izolat de 
j ogita|ia zilnici a marilor trăire 
indu«trialr ş» comerciale. Daci 
am caută o comparaţie acea cu 
Wa4miglon-ul te impune. Dar 
capitala României e şi mai seve¬ 
ră incâ decât acesta. 

Nu orit'e locuitor al României 
piuite deveni după bunul sâu 
plac locuitor al capitalei. A fi lo¬ 
cuitor al capitalei e*te o cinste 
care <rebut* dolrânditu. 

Astfel capitala romane centru) 
de concentrare al tuturor energii¬ 
lor conducătoare ale ţăru, dar 
mimai a acestora. 

Forţele fatal egoiste a marilor 
instituţii economice şi financiarei 


Toţi IHmişit rai artloe romdn«fti 
tuntem convocaţi ta bordul crucişe- 
torului • Avram lancu », unde un »»i- 
iwoi o/ifer d* marină a fott delegai 
de căir» Minitterul Marinei, «d n# 
expună tema manevrelor navale, ce 
urcuază a te detfăşura pegfe câte¬ 
va sile. 

Soarele potolit de toamnă ttrălu- 
cefte pe tl? port, idealigându-i acti¬ 
vitatea febrilă 

In ceaiul acetla oăndul ttrdpuntfe 
intrrffut şirag ol zilelor de luptă 

realizatoare. 

Statul naftonalitl. tiat şuvrran. a 
putut $4 c reiese ac caid for fă. care 
nr-a ridicat pe primă treaptă. 

Pântecul novelor de comerţ 
teaptă rândul la încărcare. Silozu¬ 
rile şi bazinul traficului petrolifer 
abia prididetc cererile. 

Si peste tot pavilionul romănrtc 

Aproape nu Indrâmnc tă cred că 
1 unt ale noastre. 

Dezvoltarea vertigtnoasd a mari 
aci noastre comerciale ne-a odug pe 
devlin independenta mijloacelor dr 
t rang port pe apă. Pagveboturi, car- 
00 uri. nare petrolifere, nave de 
cabotaj 

Lr-afi văzut f simfit mândria 
realizărilor aceitu i deceniu 10 J 7 — 

1947 f 

Acei eari. din gara maritimă a 
Constanfei aţi păşii p» punica «neţ 
nac» româneşti şi r aft lăsat leg㬠
naţi de visuri dealungul «edil fără 
de pulbere », n’af» tresărit In sort de 
si. cznd pavilionul ţârii eu marca 
Regească, s a ridicat gut in gldvi - 
fluturare de olbatroe — mărturisind 
crrdinfa întregului nogtru neam ? 

Cine nu fnrfrdmeffe nu obţrne ni 
mic. 

In riluafia actuală comunicaţiile 
terestre cu exteriorul ne face id nr 
ducem cu gândul tn »md. In I#II— 
fflS Germania a căutat deschiderea 
uşilor către Est Anglia 14 barate 
posibiliiâfiL' de întreţinere pr calea 
maritimă. St legătura noastră ia 
1*16 pe drumul chinuit şi complect 
nesigur oferit i'n fma insistenţelor 
cereri ale aliaţilor, prm Arhangelsk. 
de oătre /furia, nu e o dot'adă a ne¬ 
credinţei noastre de alunei In im 
porlanţa căilor maritime; cari duc 
dm Marea A’envnl prin Bosfor şi l)ar- 
danele tn Mediterana lăţind t 

La Est, ta IFest. Io Xord. la Sud. 
circular comunicaţiile terestre sunt 
barate de interese contradictorii şi 
In generat opuse nouă. Comunica¬ 
ţiile aeriene rămân incd sub sem¬ 
nul inrrbârii 

Comunicaţia prin coridorul Ras 
for-Durdanele, ne poale oferi, prin 
tru închegată politică a României 
la .inkara. sâmburele intereselor 
noastră. 

O alianţă fn»d valorează atât căi 
ai ims Intr'dnia 

Respectul reciproc <1 venii In bu 

I parte ţi din potenţialul nostru 
noroi 

Avem marină comercială. 

Avem nacr puternice de război ; 


se execută sub grija şi cu mână ds «îa 
luoru românească ft fa general »u«U n 
opera şantierelor noastre dela Mare 
şi Dunăre. n « 

Vă reamintiţi de acea gogoriţă 
care a stăpânit minţile conducerii 
noastre dinaintea marelui dcamiuf a , 
iXiciodată România au va putea ; 1 
să ajungă ta egalitate navală cu «si 
mai puternic corivcran In Marea yb 
Neagră». r 

Era in această afirmare şi foni- MP- 

dilate şi nepricepere. HH 

Por fele nu sau măturat nicioda- ^ 

tă pc două coloane, reci. neanimaf. 
Napoleon fi Nelşon au fost aproape 
întotdeauna inferiori numericeşte 
Au găsit insă întotdeauna tn cupr in¬ 
tui minţit lor echivnlentisL cart a 
dâogat forţelor proprii le-a asigu 
rat victoria. Au căutat împrejurarea 
favorabilă care a încins erij nfi 
de anuar. 

Trei cruci şef oare bine echilibrate 
nu constituesc un punct de oprirt 
fi nici cele 12 contra torpiloare,, #t 
nici cele ie de submarine şi nici hi 
droaviaţia » cald este. Dar orişicând 
această forţă 0 In stare să aeigurt 
o superioritate de moment, oare de¬ 
sigur va pune pe gânduri pe ori- 
care din duşmani» noştri. 

Nevoile marinei cer mulţi bani. 
bani dm «ceia irosiţi altdaid cin* 
ştie cum. 

Dar războiul de mâine ş rdsboiul 
totalitar al na/iunei. rdcbaf crâncen 
şi imprecis conturat. >n care vor fl 
atinse toate fibrele fdrti. Va lovi 
peste tot. 

b’i un r<L*boi cu repercusiuni eco 
nomice cere asigurarea transporta 
rilor maritime. 

t n rătboi se cona’Pe. se conduc* 
fi nun ales se intrefine. 

Armata noastră natală va girăm* 
neclintită. împreună cu armata t*- 
regtrâ şi aeriană la păstrarea ini* 
grală a moştenirii gtrămoşeşti. 

Anul 1947 marchează o stare d* 
mare progreg in toate domenii!» 
Lumma nafionaliglă 9 fogt ac*ui 
tare a făcut posibili d o alunecam 
către ideal 

Facem un examen al conştiltsţei, 

In acest deceniu, am văzut tot 9 
Ce ne-a scăpaţi Si mai ales dcc+1 
E adevărat că interesele per son -1 
ie — interese de jwn^Id — au fost 
înăbuşite de 1 dela solidarităţii no 
ţiuitei. 

Dar ambifille 9 s* 

Ne am gândit că nu <*riifd decât 
un singur punct luminos, care va 
rămân» de alungul Uforiei: potriaf 
Pe pământ, pe mare. In aer să nu 
avem clipă de linişte; ceeacm am 
realizat până in anul 1947 sd fie nu¬ 
mai un început şi că ori unde va 
flutura pavilionul naţional sub a- 
gida semnului Regal, e o parte di» 
sufletul celor 24 milioane ds Ro¬ 
mâni locuitori ai acestei ţări. 

ION CON8TANTEANU 


v 

J 


de suprafaţă, submarine fl aero¬ 
nave. 

Toate porturile mările şi dotata 
eu instalat lunile necesare, cari de¬ 
servesc In perfecte condtţiuni trafi¬ 
cul fluvial fi muriflin. Râurile de¬ 
venite navigabile până la limita Po¬ 
sibilă. mutiplicd aceste comunica 
Rum, jrunund la valoare avuţie na* 
ţionald . 

Toate lucrările de navigabilii ale 


Colecţia ..'unei Ueitirr, 
ţte uit mii iece ani. fru¬ 
mos broşata, se găteşte 
la atiministiatla ilarului 
uostru. 
















































buna VESTIRE 




f Z « U 1 u r ■ D1 i t â ţ i Organizaţia medicală 1947 


fad 


^ orori democratice 

y j g ana wsiuKun^ar&s -- 

«mente din jurnalul 


* martie mr 

P'm»‘"iă“p^L ACH1,J: ’ * i» 

* cxwU*o|«-.i lui: crtl n|J . 

axiv cu ^h V 1 on, u)cf, cu oavui 

’ cu limpezi, cu nu 

H-U^:r: ir intro 

a-in '‘l?r, C n|>r,>a P < ' odoJc- 

- S,.;, “ T ,n ţ r ioan| <»' <!«• u- 

— «MW î. dornic dc . « ln ,,rui nc- 

2,7 1» fiecare Dun,,„“ a 


unui romantic.- Noua Sarmiseghetuza 

le l*gM,um prrnpei tivK moi peltic* doi. o «ârMA »to» f . iaivlrir , .O 0 u*ol 

a* I* *jjedă, om adoptai un .lantpilei do vot fi oarreari co- 

* c , r **Ţ r'iworKwit«tc «I eeetive anlutjiro. 

m am indreptsH către ce- — Anuotrf 
Ic (alto instrumente.) - ’ C? 


o cscnrsic, bo la iu» c inc- 


m««opr«f aau la o bibliotecă. s] 
fm, punt- « mulţime dc întrebai» 
‘ ar ' r ‘ 15 pund cu plăcere ai cât 
n *• cxpbcxt cu putinţa (Pentru 
ci am descoperit d cu chipul a- 
ce*ln inu Witic şi-m, rmimprot- 
P*!** Proprie mele cunoştinţa). 
Duminici, ACH1LE m o con- 

?v AffifWAf" 1 aoa diii CA - 

A TllAlANA, consacrat eter¬ 
nizării elementelor otenţiale ale 
regimului 

CLIPE DE RAftA DESFA 

ŢARC 


frumoase dc existenţa. 

— Vai de mine. dragă un chiii 
feî Ş» erau multe aceste part'def 
— Numai vre-o treizeci... 

— Slavi Domnului că nu erau 
prea multe. Dar, ia ascultă] oe 
• ®r li întâmplat. în cazul când 
un partid din acestea cu ajuto¬ 
rul făgăduinţelor departe al rn- 
chiulni ţi a altor mijloace ne¬ 
leale, ar fi izlrntif ai scoată no¬ 
rodul din minţi, precum nu fă- 
rnt-n acum im eci de ani dema¬ 
gogii ţi teroriştii ovrei în Ru*înP 
(încântări că nepotul meu 
da semne dc înţelepciune 


Apoi pc un ion doct ţi niţ-luş 
pedant: 

— Înaintaţii noştri, iubitule, 
rrnu oameni cu mare chibzuin¬ 
ţă. Ei au presimţit in de văr ci 
absoluta egalitate civica ţi li¬ 
bertatea fără limite prezintă în 
fapt ţi oarecari inconveniente, 
cari adesea puteau merge pana 
In auto distrugere. Şi ntnnci, 
pentru a impune operei lor na¬ 
ţionale $i democratice o arhitec- 


lar In lupia pentru ridicarea tarii 
conducătorii luniinuţj, n’ou uitat si 
ou tăcut tot ce le-o stat in putere 
** rc<k*a sănătatea Românilor. 

Munco lor q fost incorounlo de 
fabăndă. 

Bolile sociale care n« bftntuiau 
au fost Învinse. In cea nrni mare 
parte. 

Alcoolismul a soft/.ut simţitor. In 
urma culturii împrăştiate pretutin¬ 
deni, a educaţiei, morale ţi rvliaion- 


— latâ-le! 

Pu(intel cam Intimidat, copila¬ 
şul mă iutrebă aproape în 
şoapta: 

AMINTIRI MELANCOLICE 

— Şi ăi OUI ut tu. unchiule, cu 
ochii tei, funcţionând aceste apa¬ 
rate... arhaicei? 

— Cum de nu- draRa nepoate. 

— Drept ftă-ţi sţiun, drugi un¬ 
chiule, nu mai pricep nimic din 
toate aco*te subtilităţi. Hai »fi 
trecem in cealaltă «mii»! 


Eminentele reprezentative ale 
regimului defunct 


Hoturit fă uu m& mai aban¬ 
donez divagaţiunilor inutile »au 
dcadreptul neplăcute, uw p㬠
truns împreună cu micuţul in- 
tr‘o încăpere vastă imoodoLitâ 

I cu mari vitrine dc aliclâ, uude 
încremenise par'eă, in poze 1 ie- 


1 

I 

r 

« 

t 

P 

ei 

4! 

V 

Ui 

0 « 

if 

di 


I 

dpi 

DU 

trii 
vieţi 
in i 
I» v 
nud 
Tar 
trdt >0 
U'a 
ring 


Păşind pentru j.j una oară pra-I ra< * C4? ’ <oa(c emi ncnţefe repre- 
6 ul imjKizautului palat, am tre- aJe regimului defunct 

_ A _*_ r : . _ \r_ftin 2 ll\4 .. 


cut prin momente de adune a ţi 
inefabilă emojic: mă revedeam 
eu însumi adolescent, imi reirâ- 
îam copilăria ţi putemu să-mi 
dau seama in acclaş timp ce 
transformări fundamentale «au 
operat in viaţa românească ţi 
Ic profunzime uu numai la su¬ 
prafaţă, io ultimul deceniu. 

Infâ aci, în primo încăpere, 
toate modestele ««cule ţi instru¬ 
mente cori ajutau suverani¬ 
tăţii poporului sa *e exprime in 
tootu libertatea: ghioaga ghin- 
luitu, căciula eu chinoros, con¬ 
stituţia ceti veche, boxul cu colţi 
de mistreţ, urna cu dublu fiind, 
buletinul voint cu trei zile îna¬ 
inte de alegeri, cuţitul cu fiernju 
trăti şi stampila de vot 


Ne-ftin oprit în f«ţa ligjrn 
celei mai majcstoosc: un fel de 
mastodont genial, aducând 
proximativ a chip dc om cu co¬ 
pul în forma de harbuz fi cu o 
•robitoare iu chip de trabuc. 
Trupul întreg ţi cu osebire piep 
tul şi burta de buhai, era aco¬ 
perii cu o blana admirabila, ţe¬ 
poasă ţi înspic-iu ca acea a bur¬ 
sucului. Nuditatea li era acope¬ 
rită cu uu şorţ de mutase, inu- 
*itat în utilizările casnice si do¬ 
mestice, întru cât era brodat co 
tot felul de semne cabalistice fi 
cu «tele de ale lui David. De gât 
îi atârnau panglici, împodobite 
cu ocele*fi tinichele de sina- 
Rogă. 

Cn ochii mari deschizi, nepote- 


adevăruri ştiintifi- ! ul 22 de X ora .w® c . iuda - 

n, '“ - —-— - -- Du nrătare din vitrina In formă 


^E, TRADUSE IN LIMBA. 


GIU INFANTIL 

— Ce sunt astea unchiule? — 
ţiA descusu încetişor ACHILE, 
ni or când spre mine luminile ne - 
oi novate a le ochiţorilor lui. Au 
suni cumva reminiscenţe concre¬ 
te de oe vremea inchiziţiei? 

— Copil ce eştil l-am răspuns 
eu cu un zâmbet dc nu Iu rolă fi 
indiscutabilă superioritate—dim¬ 
potrivă, fiecare din lucrurile a- 
ecatca, păstrate aci cu sfinţenie, 
amintesc câte un mare act dm li¬ 
turghia civica a unei mari epoci 

de LIBERTATE. ECALITATT fi 

fraternitate:. 

— Chiar aţa este cum spui? 

— Parolf Uite de exemplu car¬ 
tea asta groasa, legato cn maro¬ 
chin roşu fi însemnată cu litere 
de aur... 

— O văd. 

— ‘"h» ftii că asiu se numen Con 
stituţia «ou legea legilor. Prtn- 
tr însă se garanta fiecărui cet㬠
ţean, indiferent dc confesiune, 
uaţionulitate sau opartenenţă po¬ 
litică, libertatea individuală, in¬ 
violabilitatea domiciliului fi ego. 
Iitat< a Sn faţa legri... 

-- Mi se parc insa. drugii un¬ 
chiule, mâ întrerupe cu o sur- 
primitoare vioacitate iubitul 
meu nepot, ca toate acetic fru¬ 
moase lucruri erau numai pe 
hârtie. Pentru ca nu mai depar¬ 
te di'cât cri, răsfoind niţtc colec¬ 
ţii de ziare vechi la HIBIJOTF- 
CA HARSVŢ! AS A. am cetit că 
prin m?. nişte mari bandiţi o- 
vrei, GROSZ. HONJQMAN, SE- 
Ll’.l 6Kl.au scăpai nevătămaţi in 
lafa tribunalelor 
deşi sAvârţistru un număr u proa- 
/*’ infinit de fârădrleei Inarori « 
/oare 

Li bun\ i-uui lu putc,, — c. 
videut ioartv puţui aiubarusat d« 
logică lui emnpbsUi dv ciupii — 
nu există o utai dc mare deosebi* 
rc latre starea de iapt Şi aceea 
de drept, t. u au foM şi u'icle ne- 
p^urivin ea uceica pe iuri le seui- 
Ualczi tu? De «cam. Llc au fost 
insa diUoie de ainiunte couMde- 
raţi uiii profunde de politica su¬ 
perioară pc caic ai sa le îu|i- 
Ic^i mult rooi tîrnu. 

(Cum l»*n« cred ca vs iiv 
•hipuiti, am tăcut Cine 
mâ cunoafte ştie că tu Mn 


dc templu. Timid, cu vocea uşor 
tremurând, el bnzardi o între¬ 
bare: 

— Nu-i cumva, ăsta, KlNCi- 
KONG în ţinută de gală? 

~ Nu mi se pare, droguţole. 
la sa ne uităm la explicaţie. Şi 
silabisirăm imprcanâi «C’OKTI- 
CA AKBAGIC1ANU. PREA PU 
TERNC SITVERAN COMAN¬ 
DOR, MARE MAESTRU al Lo- 
fl " jei NaţiooMe dc rit Scoţian an¬ 
tic şi acceptat*. 

, — Cind a trăit ista unchiule? 
Au-î aşa că acum cinci mit de 


Lu gât i sa pus, couiurnj do¬ 
rinţei lui lăsată expres prin 
testament, o Lnocriphe întru to¬ 
tul «AcmcDea cu acelea ce te fi¬ 
xau ne pieptul ţi pe burta fa¬ 
raonilor triumfători in războaie 
şi care glăsuia cam aşa: 

«Dacă învinge Mussoltni ia 
Abisinia, ma împuşc;. 

Apoi. caricaturizând pe vechii 
ctitori^ dc aşezăminte istorice, el 
ţinea în mâna stângă, cu tendin¬ 
ţa de-o o ascunde la spate, o mi¬ 
niatură în gips a Palatului Te¬ 
lefoanelor 

— Uude a luat naştere aceas¬ 
tă lighioană unchiule? — ră»u- 
nă un glăsuşor timid lângă 
iniue. 

— la clima exantematieft dela 
Bacău, dragă nepoMe, — răs¬ 


punsei eu, forţându-mă ca să nu 
pur supărat. 

— Şi cu ce se hrănea? 

— Cu coji de pepene zâmoi a* 
dunate de măturători, cu jetoa- 
ne de prezenţă fi cu acţiuni an- 
g I o -1 udeo-am e r ic« ne. 

. Hai acum să-l vedem si pe 
Lupu. 

— Losă-i ia dracu pe toţi, iz¬ 
bucnii eu furios fi ruşinat Şi-am 
•©fit trântind uşile. 


* 

fabulei ■ 


daca 


Morala 

«•ti avea nepoţi prin 1947, 
lV . 4 d ® * *® Pune sub 
ocW inwflinil# eroilor de- 
obwene de azi 
v “ «fătul acesta un om 
©u experienţă. 

Ion Păduraru 


fltolD - ln ţarine. *u,n... 


Ca să scriu c©va despre starea 
diu ţarinu de-acum. implicit mă 


GRIGORIJA STOLNICUL 
TEPELUŞ, CARELE Şl 
VEVERIŢA POLITICA 
SE MAI CHEAMA 

Am trecut la altă variantă dc 
politician democrat şi uc ani o- 
pri sub im agiţi cu elegantă fi su¬ 
râzătoare a unui apadosiu aJ 
conservării castravctcfiti in ojet. 
Ce ne-o i/.bit mai mult. a fost 
c-fta lui de vizitii cu blazonul 
imprimat in relief fi cu iniţia¬ 
lele frligrninatc: 

GREGOIRE FILIPESCO 
T2EPELOUSCH 


Grund II <(îror/r den cr<s- 
panda puieujr 
\ iţi nud dc ţ/t^ndc maiaon 
t'oj .\t‘ffo H .s do File dv 
MCKprntu 

{•vutilhuni t t f,uns pt*ur 
et sans răptBCh* 

Muţi de ndnurujic, ne-».'u ri¬ 
dicai privirile spre fericitul po¬ 
sesor al tuturor acestor titluri 
de nobleţă, şi-ura fost ca pn#o- 
i »iii|k ră*«pbitit pentn» oateuenla 
noastră: 

. ^ - Pe un piaduxtal in formă de 

wtioeasm»^ UU B °~ j gronntţă. repnaza iftr'nn pi /iar 
judecăţile celor mas »«»«• fntro elegantă şi meditativă a- 

decăt mine.) 

SCURTA DEFINIŢIE a 
INSTRUMENTELOR 

Am scjiirobat aşa ilar vorba fi 


gândesc la un ooogm» u» u l oi^n 
cuJtoilior». Mai bine si* oongr,>*ul 
agronomilor. A fost In siua aceia o 
sărbătoare ln inimile acestor «spe- 
cialistl». dar a mal fost fi an vdnt 
do întristare, caro a pornit diu 
augusta miistraro oe. de fapt. a 
a prvzldat are! congres. Fără îndo¬ 
ială eL poate lumina din sufletele 
specialişti lor ^agricultori», a’a' 
secat acest strat a! mustrării, 
vârsilor de grea. ca plnmbnL f>i 
venls«ri tn acel congres toţi oâţi. 
do fapt, sunt mai apropiaţi de braz¬ 
dă, de plug. de ţărani; veniseră si 
după ce au oscaltat rapoartele sus¬ 
ţinute căt mal ştiinţific, sunt sigur 
că au pomii îndărăt, către pă- 


ani? Si cu ce se hrănea el in Peş- mâD1, f“*nfl©t»ti do o nouă hotără- 
tern lalomicioarei? ' r©- 3 tiu precis că a 4 >caata Insufiepro 

Am evitat »ă răspund, căci 
vorbind cinstit mi-era ruşine să 
spun acestui copduş pe care aşi 
fi vrui să-l ştiu mândru de osceii- 
di'nfii lui. ca acest pithecantropur 
erertu s, nu mat puf in decât cu 
zece ani în urmă era principului 
regtsor şi sforar al democraţiei 
române p c& în loc de râme ţa 
rădăcini de copaci, cl devora su¬ 
lele de milioane ale contribuabi¬ 
lilor. 


gândurile grele şi inogurate do ne¬ 
cazuri. 

UKORt.E CIULPAN 


atu trecut mai depune. 

— Dar asta ce mm « unchiule? 

— Simbolul suprem «I xu>cro- 
Aibi|i.i populare, nepoate. O mui şi 
STAMPILA DE VOT. Scula mi-‘ 
raculmisa eu ajutorai curci* iun] 
ţimiic conştiente fi progreAude 
fi au croit o alta nour tu. Arma 
c*xe~ 

— Hm. Şi ce făceau oamenii 
cu arest simbol atpzt'iu ai vuve- 

-- Votau pe acele partide car» 
raniţajiif * 


titudme dc coexistări dauubuin, 
un prea frumiv* şi prea onorabil 
oru de stat — democrat] — care 
parca ăurâdon alegatorilor ^iu 
defuncţi şi pierduţi tn luiaptca 
iară de întoarcere a timpurilor. 
Deşi puţintel demodat, cotu¬ 
rnul şi iu. utraiuoiitclc sule exte¬ 
rioare preţuiau totuşi «uxomi¬ 
te partKrolnrituţi interesantc: 

resto frac ii atârnau şi lui u>t 
felul dc iimeheie maxooice, iar 
copul lui de ciocoi, ara frumos 
împodobit cu coif da pene da 
siruţ, trimis anume de d. Eriea 
in acest scop, tn anuntiiaa ra¬ 
sului Mulugueta. 


fost spulboratâ i>i* drumul 
lung al intoucerii. Şi mal ştiu cA 
nu s'a mont iu ut acest entuziasm, 
pentru că no mai este în uoi, vre¬ 
rea. cniy sA facă orice mi nane. A- 
sadar. acel congres care fu ca o 
prefaţă U piimăvam eol>oraiă pre¬ 
timpuriu iu ţarine, se isprăvi cu 
amintiri 91 frumoaso ai ineguratr 
dv o mustrare. 

b'u «tiu dacă ^agricultorii» noş¬ 
tri vor JupLa ea ei ca sa păstrexo, 
nu impresuilc, du amintirea acelor 
►■dinţe pline da un conformism ri¬ 
gid. ci sufletul n<nt de a duer ho¬ 
tărârea în tarins. 

In ţarine-, 

L»s. iu acel* ţarine primăvara a 
raborât uiai dovremo deoăt la ora¬ 
şe. Mirosul de pământ reavăn o- 
rizontul lumina din faptul dimi¬ 
neţii. chiotul ciocârliei dat cn pn- 
e*»int&. strigătul do bucurie B | ţâ- 
raunlui, acojii tr&eac intre OBr si 
pâniăot. Intrio voioşie caro nu «© 

poala cAtufi do popa priado in 
cuvintu. Este p<^ acolo o poezie a- 
bundwntA, naturală, simulA. «e'a 
mal presus dv acuş tea, o poezie vie, 
sjrwu'rt Întinerirea omului în ea, 
ou saietuU oecacv «sta eel mai s㬠
nătos. fruM>«muă prilej fericit de 
Înfrăţire cu îvKmănUil. 00 boul rhb. 
dălor. ew seasciioJ vecin. Ţăranul 
Dustra cunoaşte cu ndc’-ârnt, in a- 
ceste momente, măreţia lai, n«tu 
ralL ln coarnos. înainte de B expri¬ 
ma. «I ştie so trăiască. Lacru si 
axai imţiortanl. Insă a-^sat oro »an» 
încearcă o trăire mal HborL lup¬ 
tă «o strănxQrile aArâriei, aîo misi¬ 
ri©! şi uevollor 

Pe («taoul dc pamâol care s‘a 
bijumAlAţit sau împătrit sub «or, eă. totdeauna, prcoemta l«d#y »a 4 en- 
prin vaoiroa copiilor, moaca toi au tă a nsţionalulal 


moi ajunge a& dea casei hrana tre 

> oi loara. s « a inmolţlt gurile, âlij. 


cu deNăvărsira, s firesc ca iu fie 
nd puţine son lipsind pretutindeni, 
ou desăvârşire, iremo cu să fie 
deprimat. N a nvnt bani ca «A-*» 
cumpors boi. N!<| plu« u are de 
undo «â ia; îl împrumută dela vo- 
rin. căruia îi zăroAw. obligat e&t*. 
va zile de munrft cu braţelei Să 
mânu» pentru sâtnânut acum. o vj 
întoarce întreit* oănd v a fi reco. 
tn R«tu dacă. bineînţeles, va scăpa 
de mânia cerului. 

Rână hi prezent, acest ţăran pe 
care I am descris cât mai ritore*c. 
n'a cunoscut deloc ajutorul tracto- 
rolui de arat, al aecerătoarei sau 
al sămânătoaroL De ele so folosesc 
©Ativa hn'dâ. politiei, cari so la 
udă ră fa«- muneg iatensivA De 
fapt aceştia sunt, din rândurile 
târârmnei, cei cari Uu porte la 
oongresclo agricultorilor. Vedet» dv 
prin armare, undo se opreşte hoţi 
râr*t» si eutuziaaoiul inniţial care n 
fost dâra fntrio sală dc congres 
Căci Iu vreme e* rotativa paria 
meniului scoate legi Pn nemiluita, 
cu drum pruni* Intre cartoane 9 i 
sub colb, câU) un congres se iveşte 
din an in an. 

Acestea în purlomcolul ţârii 
în congrese. 

Acolo, in ţarina, insâ, un piog 
ruginit dc nhla sa mlşcâ după doi 
boi slăbiţi dc foame; iar in urma 
lor. ca venind pe drum fără de 


tic se dă im* ţ„ 

btîric Instiluiluni ol? nUrn «4 "*■ 

Inlemnutiut (x) um JS' *> 

r*"”" ^ «Si?-* 


Vrvkil dc m«dhi:i« hi temă, p.c^o 
*uU- cu falioratorli < 1 « lo i soinţ, *. r . 
vkL otaU'trjruk, ^rvkd .|« ^>eoa- 
Htftt 1 «cuiidmv. condu.v de medici 
d«udnkţ recrumu după ucpfeaif crt dld. 

Potiţia «nltura, swvKiUv dc hui S 

,w 

««Ultv tot pe medicul comuni \Zu? «Ita, 


corturi sanitare, format <&i căteva suirii * * , botn^t', 

tomoblk uşoare, analoaqc cu cie 

utilizate de Cmcco roşie | n timoul. ! ţ Con,ul ». l«r ^ 

ijunl. meriţci ^ 

_ . la spiuie. 

O deosebită Importanţă a , 

^ inţa propriu Socmtăţi 
ţm™ in npronp, »ct, 

In marile centre; laborator» 
de firiolonic. chimic Holoqţ^ i : 1 
crotHoloţile, ana’omit- pafoW-s 

rvrolnnlo K4no » --- ^ 


râsboiului. ~ "* tim0ul I 

Pe drumurite refăcute ale ţârii cu fi * cculxlari 
reţvua de ţeqături telefonhx. tn fiinţă, 

»’• putut interveni cu uşurinţă m 
cazurile necesitând tnlerventuml de 
urpenţâ. 

Golul sanitar • lost umplut orin 
procurarea aulo-dispemarlilor, prevă 
zute Cu 8 i>arate Roentgen pentru cer 


celâ 1 mn t^ca «, ril , o 1 « oo.l< ’ Cwl Pot 

in şcoli, deplruăndu-^e in mod re- î ' ' ^a. hune labo-^, 

oulat şi p« rând in dtîcriielc sectoare d <tr * lnjM,,te 


ale judeţului, făcând servicii chiar pe 
loc asemenea Mecrtlorik.r ambu¬ 
lanţi. 

Ba când s fost ncvoe in stingerea 
unei epidemii locale s*# deplasat un 
tren medical cu personal şl medica¬ 
mente. 

Medicii puşi In faţa unor posi¬ 
bilităţi frumoase de activitate nu a‘eu 
grămădit ln oele cat ev o centre 
mari unde înainte Îşi trilau viaţa 
necăjită tn soma) şi Up&ă de ideal 
profesional. O înviorare a cuprins 
sufletele tuturor, sau simţit util 
semenilor, ridicând meseria la m㬠
reţia apostolatului >i moralitatea kg 
a’a apropiat de Jurământul lui Hi- 
poaat. 

TNVATAMANTUL medical 

S'a păstrat cele trei facultăţi dc 
medicină, ca centre diriguitoare şi 
bogate pepiniere de medici buni. 

S’a făcut htaă o diriincţlune la¬ 
tre educaţi”nea practică şl cea ştiin¬ 
ţifică. 

Pentru completarea primei părţi 
«’e pus la contribuţie şi spiritele 
principale din centre şi capitalele de 
judeţ cele mai importante 

In facultate sc predau noţiuni leo 
retioe Adevăratul învăţământ prac- 


din străinătate, sunt condu» 4 » 
vanţl. cari şi-au crdat nume Z, 
cinste in ştiinţa moadiulo. 09 
Viaţo lor o f«, . 

Vre • Îl Ier,» d« UwU 

Sacrificiile statului au fost «-. 
pensule prin lucrările <k seamăT^* 
au apărat şi cari au adus impT 
tarrte oontrlbuţluni in cercetarea .* * 
blemelor medicale. 

Lupta n’a fost uşoară A trefcuţ, 
ca totul să fie reorganizat, sfi s« 
ducă biurocraţia ucigătoare de * 
nerqii. 

S’bu realizat chiar economi! prm 
unificarea tuturor testltuţiflor de - 
sistentă socială 


pe care preoţii şl femeiie educa- S'a înfiinţat mTjîrvl-iuTTran, 2? f ‘ 01 lTtta '^»tuWii 
toare, mame şi protesoara, au ştiut corturi «mita,* S «el« căSÎS »! 2 ? > 

le Insufle tinerelor generaţii. Tu 
beroiloza a fost Înăbuşită prin viaţo 
economică înfloritoare şl binefacerile 
ştiinţei, paHidimml s’a sltns, tot ast¬ 
fel boakle mizeriei: tifosul ezante- 
matic. febre recurentă. 

Sifilisul a lost impiedetal ea se 
nun râspandca^.ă prin vindecarea le- 
riunîlof la cel suferinzi 

Maternitatea a lost primită de fe¬ 
mei ca o bineiucerc dumne/eească, 
avorturile au fost stărpile din con 
viagere, mortali:atca in.a;uila a fost 
redusă numai la cazuri Imposibile de 
tratoL 

Cancerul, tratat la vreme şi 
oerat na moi constituit un flagel. 

Sporturi ^Anăloas* ră>păndite p« 
tot lntlnstd ţării în organizaţii tine¬ 
reşti, însufleţlle dc cuvântul înalt 
regnl. au dat flăcăi viguroşl şi octlvL 

Dor câtă muncă s necesi'nt a^va- 
stă relnoirc a fiinţei nca-nuljl! 

In primul rftnd a fost lupta contra 
bfurocraţicl rutinare şl a ideilor pre¬ 
concepute, hpfă grea şi de multe ori 
dcscuratală 

S’a stabili' un program de acti¬ 
vitate, cu subdiviziuni in care toate 
problemele eu fost vuietate pânâ la 
amănunte Ce lozincă »a avut in 
vedere, sănătatea Integrală a oopo 
rukiL 

In loc de o porni de sus in jos, 
dela oraşe şi da>ele avute către sate 
s’o Rial drumul invers, ţmăndu-se 
socoteala că marca majorate a po¬ 
pulaţiei e ţărăneasca şi aci erau şi 
cvJe mai multe răni de vindecat. 

Pentru el toată atenţia, cu tot oe 
am avut moi bun. 

Organizarea n primit trei mari 
(frecţiuni: medicina profilactică, me 
dklna curativă şi învăţământul me 
(Ural 

S'a »f»clat la devotiimenlul gene¬ 
raţiilor noi şi el: nu I-uli preiupetit. 

Elemente dLlinse, foşti octeml şi 
interni de apilakî, s’au dus cu entu- 
siasm ca medici de comună, pentru 
doi nni. Mulţi ou răams acolo şi co¬ 
munele noastre au astăzi medici dm 
cri mal capabili. 

E adevărat iă *'au făcut sacrihdi, 
pentru a Ic asigura o viaţă conve¬ 
nabilă. Io care a contribuit statul, 
comuna şi cu vremea particularii, dar 
au şi meritat-o. 

Primii pioneri au avut de luptat 
cu rezistenţa ţăranilor, cu stări de su¬ 
perstiţie şi intunerec, au perseverat 
insă şi au LsbuUL 

Au intrat pe rând in ţoale casele, 
tăcând pentru flecare locuitor o fişă 
de «a na taie. Acclaş lucru l-ou făcut 
medicii militari pentru soldaţi. S’au 
Ideulilicat a$tfvl ţoale maladiile Im¬ 
portante, s’au făcut stalisltci exacte 
şi s’uu putut stabili toate măsurile 
de ospitalizare, medicaţiuni şl tra- 
tameme, măsurile cxwiOTiice de com¬ 
batere. S’a puiuţ da qraiuit, cri pu- 
Ur» pentru populaiiunca ne\’olaşă neo- 
sălvarstmuf şi bismutul pentru co.!.- 
baterea sifilisului. Chinina pentru pa 
hirUsm, mijloace de deparazitare in 

qenerol. Bolnavii cu boli chirurgi¬ 
cale, au fost îndrumaţi spre opera¬ 
ţiuni in ordinea gravitaţii lor, ceilalţi 
bolnavi arutoţi şi sfătuiţi 

ln fiecare plasă s'a organizat 
farmacie, care poate servi nevoile de 
medicaneule in permanenţă 
Treptat, încrederea populaţiei 
crescut şi binefacerile unei astfel dc 


Dela Societatea inginerilor diplomaţi 

universitari 


»firfÎT«? din rolkoii. ţăranul uoa . 

tru. aecst Dac preţuit. ( b , poartă J arpenlrAri a incvput «i se resimtă. 


hXl este o ttipmlr care m iuca- 
dr©«iă oarecum, in temporal. Mâine 
— o un fri dr etprr*le * oidcjdfL 
Criooe cooturnau oer. 

mântuitul 4 a Utoric, n(c credinţa, 
tVodem tnfr'un dcjdln al i*tt>r|e| 
românca IkaUn «nara «! ank M*. 
re. Io w>mi«T«|i ( . c u prfsenlul c㬠
ra no nc npftrfi'.r Tnfc in Ifrinri* 
Junii. 

Intr'an MAINK. nisl mult mg 
mal puţin aprnp at neamul aceata 
dc upInrAri. f*{ «a «pane earintri 
râwplcat 

Cuvânt car« sa prccUa sl rn en- 
h»ra, adeaiunrai uoanfră specifică, 
r«tnâ«*a*rit, 1* unt rentai. 

N« ©aucăpcm «oJ»crsalaI prin »ob 
furarea noţioanJaluL 
Uulversalx] tr- bu» să 


Rezultatul examenului 
de avocaţi publici 


La •.'ituuuml U «oru pe-»lru « 4 mi- 
«cre* ln Corpul Atacaţilor publici ao 
fvuu «uimiţi ansâtvria oaudidoţi c«rc 
Me >ui prczeui* fa p>rub« orali; 

L kUu'Ou WL a Coitoagiuflu («A, 1 . 
Căproocu Ric., S Cupcrof Uaauua. f. 
C'<mucIk»cu loao. 6, Diacunotcu li ic. 

[fagaxu VicswrA Dnua^ra Virgd. U 
fot«t» Patraaaglu. 

Oct»»- ÎL Gnşun’tcu îoas. II HA»»a 


N icofa». JS. H«fu« Nicolwf, U isuegie 

loaa, 15. lordoa Dcs^< M» faac P. 
Oia-Du, 17. Ifaruiao» C IU 

tfilacâc tuşea, (t Vfaifar C, X Eroeri 
J». NicaJa AL fi. OAAţt+cn Lm, Zi 
P»U 9 fa»OQ CuraL îl Popctcu MibaM. 
3. Popeam fit» th P»o»*s I Hiitw, 27. 


Nu n»al există aslqurările fod&le. 
casa muncii, eforiile spitallcejti.Toa- 
te an trecut la Ministerul sănătăţii 
te aa trecut la Ministerul sănătăţii, 
medicina fiind acei aş pentru toate 
categoriile sociale. 

Sigur că e trebuit o muncă nriaţă 
şl o enegle <fa fier, dar încurajaţi 
dc întreaga opinie românească s'a 
aburit să vă nvlngă o rutină dău¬ 
nătoare. 

- 4 » acestea toate au lost reali¬ 
zate pană in anul de graţia Domnu¬ 
lui 19A7... 

tP GRIQORL ŞANURI] 


In urma voiârii tegii concentrării fci 
văţămâatuhil superior a avut loc a- 
dunatea generală extraordinară s so¬ 
cietăţi) inginerilor diplomaţi univj- 
srtaii, la care au participat peste 
70 ingioeri. 

D. Inginer Dumitru Miltăescu, ure- 
şedintek activ al «ocietăţei, s făcut 
o documentată dare de teamă atupra 
evenunenteior care au condus la vota 
rea şi promulgarea legii concentrd- 
ret invuţămăntului lechnic superior. 

A (ost o muncă grea la care us¬ 
care inginer a adus contribuţia a 
insă munca de vărf, încadrata de 
perseverenţă, loialitate şi mult suflet, 
a fost acela a celor doi preşedinţi ai 
A.G.I.R. şi S.t.D.0. adică prof. Ml- 
heil Manoilcscu şi big. dr. loan S^r 
ban Popa 

D. Dunrtru Mlbăeocu fa soace an 
totaj omagiu dtn pftrtts inginerilor a 
AversitOfi şl propune *â se Ir icneai 4 

d-lui prob Miiiaâ Monotlescu o căl¬ 
duroasă telegramă de mulţumire. 

Dar cciace a premers, a susţinut 
şi 0 ln ţârii cu fundament definitiv 
munca AGIR. S/DU a fost ide.a na¬ 
ţională, dorinţa tuturor inginerilor 
români ca munca româneasca. cu r㬠
dăcini adânci tn brazda actori ţări, 
sâ fie încadraţi tn drepturi fineţii, 
româneşti şl la adăpost de toţi Im¬ 
postorii profesiunii de ingineri. 

Pentru inginerii români, poli- 
lechnictertl ,d universitari, legea 
concentrării este o lege de împ㬠
care şi unire frăţească, dar mai 
ales de dreptate românească. 

D inginer dr. loan Serbau Perna, 
preşedinte de onoare, Intr’o Inimoa¬ 
să >1 Inilăcaraţă cuvântare, face bi¬ 
lanţul tuturor frământărilor conduse 
dc d-sa, pe planul revendicărilor 


inginereşti universitare, ioamte di 
pâ colaborarea cu A.G.I.R. 

Aduce elogii d-lui prof.M iiioli Ma 
noîfcscu, preşedintele JLG.UL-uhil, şl 
d-lui Ştefan Mihăcscu, vice-preşedin 
t«, precum şi tutulor celor cari au 
contribuit la susţinerea, votarea şl 
promulgarea legel «oncentrărei, şl 
anume, d-lor. 

Mareşal Presan. Richard Frana- 
sovki ministrul comunîcflţiîlof, Tro¬ 
ian Părvu secretarul general al o- 
cestul departiLTicnt. Petre Bejan, mi¬ 
nistru fără portofoliu. Dumitre 
AUmănişteanu, subseaeiar de 
la finanţe, Tacbe Slăvcsoi, vice- 
preşcdSntck Camerei, VTrqil Gabrie- 
kscu, directorul general ai Cămerri 
şi ing. Bunosou directorul genera! a) 
Monitorului Oficial. 

Tuturor se vor trimite telegrame 
de muflumire. 

Evidenţiază deasemence rnhif Im¬ 
portant şi frumosul aport in susţi¬ 
nerea revendicărilor univers.tire, d 
d-loc. Ingineri: Chetnru, Ionel Denv- 
tresicu, Cemat. Friqură. Isaxa Nicu- 
kscu. Cezar Cristea, Zotovici, Pă- 
lraşcu, Mihăcscu, Petre Rddulescu, 
Postoiaclie D. Cons 1 anline>ni, Mişu 
Ion eseu, Stănescu, şi alţii. 

Consideră că legea concenlrirri 
este doar un Început întrucât vi) 
importantă va fi întocmirea regolg- 
icentnbT şl aplicarea acestei leg , pr.a 
tr’o încadrare îs Corpul Tedmlc, fări 
şicane şl conform termenilor şl nor¬ 
melor stabilite ln A. G. 1. R 

Recomandă preşedintelui activ şl 
comit etalai, să urmărea* ca acn>tâ 
chestiune cu toată atenţlanea 71 îşi 
exprimă încrederea in asigurările dale 
fn acra sens de d. prof. Manolfasc© 


Cu autorul invâ a or.lor. preoţilor, 
autoriiaiilor comunale ţi al fiunlavilor 
comunei s'a încerca o transformare 
a locuinţelor. Caselor noi construite 
ă s’itn Impu* ferestre moi mari, ca¬ 
mere încăpătoare, văruite des, pe 
K» cu scÂnduTt in k»c de paiuănl liuit, 
bcncficund astfel de luminu solara 
ri acrul proa&păl 

O operă dc educaţie a mamelor in 
creşterea copilului s’a înfăptuit cu 
ahilorul lameilor fruiilove 

In fiecare comuna s a rezervai pe 
lângă locuinţa medicului, aceia a 
moaşei şl agenriihii şgnfaar» şi un mic 
ţfispeniar, cu o J» ă de primire, una 
de consultaţii şi tratament, precum 
si două camere peuiru soUali/âri tem¬ 
porare %tri izolări de maladii conta- 
4D04B© 

Decfa/gvă o c io. t cl r (.« rnua lâţ BOTOŞANI, f* — .Vştiai sici pro- şcualâ la otari cooibţluoi «. »ixJ)izL;a 
h’a moi întâmpinat rezbLnţa pentru dr şiroi vrilni. cu dsinlU Umu- scopul li di ra jlni bun. cuiucr- 

aâ top au fost convinşi că numai a-,a! : fa un idol 4, 2 ra sUvi soim cfauţl dacă uu a luJocuit^i 

sa poate stăvili propagarea şi s'a tarei, m slu minonliU fi l/ă rt>- 1 «trăini — mărar «A rrprc^uii un V ' 
putut ostiei observa o creştere a con- jmfau. <Vo coritribnţu» Nufiuaii «k»nu- umx de «firauire a oomcrtolui roir.^--- 
sumaţjci de săpun; in acvJ*? timp fă- r«duM fa «S U »ufa f» fa tată pmi mult liAlrăioatr D«r fa pritioU 

ranul până amm mibalimcnial a ri «d>i* IO fa rafa fii dr ţăranu. educaţi*» saţu>^k pr care )-ri>ue • > 

Uit fl pu» in iiiuaţie să-fi sporească! Uarpml etdsrtic uur 0 mujontsie sdro- pnînrasc* *«si tiucrri +-ulurmc - 
consumul zahărului, in uhnKTltaţk, 1 este format ăiu muumisn ale pârghia Oc miums • X«|iu»u - » ‘ 

• Cărnii, Oliăkg >j laptelui. rirar num* fa Uutlcâ eondudent şi ori- constructiv fa arcaş'u p'coli J 

Odată cu organizarea sanitară •*««•«* etntei : Afaxfaw, Hmau»i..... Boidmt ri hetM. oul 
satuM r«u s’au uifa nl^uns tfln rele- BrciWufrW, frrnM. G»lleu/:*w»kv. ţ Atunci care «fck- tcuhiIiuI ca 1 - 
loUf etaue «fa programului ^anttor. jOklUo. tfa<K-âfar. Uuohlay. Jaikhfa» »ci. | W dc c±rv o»- oeapăax. su k favj.irr^ 
hi fiecare copitals de judeţ ,<m|K«pfcr, «-««fa N»cr «i Rok <fad i> fa inicre«b, vifafa a fa Suioiui u •’ 
avat şt pu, in stare de per e~â func- 'uumir, tăcând mb*tr a c \fa a» câteva ^ 0 «prijiuu ca uu w.-r,f. c, b u .i ' 
flanare Spi «fa de aptecfalitale. Cu ren- domni^oarr ţaoftMre din tsmtin *<rA- de Sistafie U'I miîi<»n Jr- I. an ' H 


liceul comercial din Botoşani 
comoiect iestrăinat 


tre cliirurgicale, perîcct Ulii./tt e ai iţl * I* ortjunr. tnnâ rom*ntz*fa in d t - 
tol csvoce şilinţa modernă pretinde cursul or^asunlor, 

®^lă/J unei Q are eflni l | In ri uu UfAics numrfus 00 - 

CtAurgi spc.UIi/ă. 1 , recrufaţi urla! bchUus. deu 3/4 *a tu Komim. at ur 
con.curţi sever, in care s’t ţinut Scansă ' nt *l trehol c*ns 4U profesori, penln, ti.,. 
nu de retare» memoria a puiul reţine îfaruU.urre* acestui ik r u l 
a de cciuce s actanil)t cbuurgul ca • Lfacă efavu «am »*« cum li doM «#u>. 
-. l M ^ Ifl experienţă, cerându-t se ifar wlucutoni far fa mare mafariuu- 

Ghtorşhlu ti. ,cu»racu Rado. V. me^ria, cât şi vUimL faireUu» irajwm pc ă m-iiy 

*s»ra Dumitrii ( n«usui de înaltă ţinută morala. ‘h Vii*«îc*cu t i>. ai-n*. 


COBLSP. 


Citiţi ziinic 


„tuna Vâslim" 
























































«lf«* VEITIBl 


GÂND DORNIC DE ALTE ZAR 


Tineret de mine. 
Universitate de mine 



«*• DU AGOŞ PROTOPOPESCU 


MIC, DAR NU Şl FALS TRATAT DE EDUCAŢIE. 


HRANA ZEILOR 


lotr’uool din romurif «!«*, 
«Tbr Food of ihr Goda» (Hr&un 
icilor), «criitorui englez Hei- 
lifH ueorffe WelU in\roU pe» 
4xa eroii săi an nou wNlem de 
hrană. De pe urma lui. aceştia 
rrrsc incomensurabil, « profi¬ 
lează niguntic. ca izmuşiri sujle- 
leţti dezvoltate cn şi cele fitic©, 
pe cerni micimri omeneşti. 

Seru.nl neofitei utopii nu 
apologie o fizicului. Ci — enrno- 
trristien intregei opere n mov- 
Ini autodidact, băiatul de mura 
r in rare era prin» de «tăpîn fu¬ 
rişat prin «ubsoluri cn lectnrn 
in mina şi fugea la roamâ-aa u- 
casjt «ponîndo-i că el nu mai 
ponte fara carte — e © apologie 
mai mult a intelectul ni. C>e«te- 
reo omului pină la zeitate. prin 
pnterea inteligenţei; înariparea 
|nj rn toate apanajele puterei, 
prin progres, lehnirh şi civili- 


tfija 

Un alt utopist englez. Georz© 


Bernard Shaw, merge în cultul 
inteligenţei chiar mai deoartc. 
In v Bnch to Melhiuelah» (înapoi 
la Motn-alem) dineul laşa *« se 
întrevadă c& raţiunea e un in- 
slrunu ni atît dc promiţător de 
perfectibilitate omeneasca, incit 
dezvoltată la maximum, ea nn 
v* ezita *& devină chiar nn pa¬ 
naceu, un panaceu definind în 
cutia lui de lumina, care nu-i de 
cât cutia craniană, toate tainele 
existenfei, inclusiv taina tinere- 
ţei fără hnlrineţo şi a nemuri- 
rei. 

Dr ce încep cu oreştin? Ca să 
ftpun cn Sbaw >i Wells impreu 
an cu Francezii pururi inteli¬ 
genţi — ţi numai atiL. (oh celle 
pauvre petite intclligence â la 
surfacr de noua nriut»/ — în¬ 
făţişează cn elegunfe de imperiu 
rooian in decadenţa nu liputc 
de ironic şi grotesc, oltimcle zile 
ale unui veoe re v’or putea numi 
veacul grandoare! raţionali «le. 

L veneai 19. Veacul care < 
trecut şi moi irtnrne ijrintre ooi, 
veacul Ini Renan şi tomt©, jmr- 
nit el însuşi din laimoasa «Er- 
hlăi ung Periode» a veacnlui tS- 
Dacă nu pornim de aei, dacă 
no pricepem eă veacul care a 
început cu raţionaliştii şi roci- 
dopcdwtii şi efirşeşte rn utrpii- 
Je copiJăroaM* ale lui Wells şi 
lieraord Mia», e virtuali» *nte 
mort; şi că un alt veac începe, 
r eu neputinţă «a pricepem o 
iotă din retorica roindro eu <m- 
re uu tineret de flacără ce face 
trimbiţă şi spadă ca «ă anunţe 
ziua de mi»e. 

Putrm să reproşăm «curului 

treeut — înţeleg veacul raţiona¬ 
list, nu cel numeric — revoluţia 
|run«e/a (cum fac mai alea ara 
murile, protestante) miij revolu¬ 
ţia lai Martin l.utiicr (cum for 
mai ale* neamurile sudice, ca¬ 
tolice); un lucru ou i »e poate 
ierta: ci a înlocuit sufletul cii ra¬ 
ţiunea, rreind o dezvoltare în de¬ 
fect » omului, o hipertrofiere in 
abstract, iu câteva noţiuni vtc- 
rile (libertate, egalitate, frater¬ 
nitate) şi ne verificabile cn nici 
un document real dr vienţiv un 
gigantism de oglindă concava, 
menit să arate pe om cu capul 
mare cind in fond ii «re mic, 
miu nu l are de loc... sau «mi 
bine nu I ar mai avea dceît sa 
upara prin ei monstruos. 


«funcţie a intelectului» — cum ue, holde şi cuirarate; invenţia 
® Frank, cind »n arca pînfi la cer şi literatu¬ 

ră v« coborî pe pămînl Din vi- 

■ a I «t A<lni i _ ă " ^1 


ea trebne să fie o funcţie a spi¬ 
ritului, a tuturor orelor facul¬ 


tăţi mult superioare in lei cc tu 
^ Voinţn şi C redinţa. 

Când tot un german. Ou st 


Cart iu*, vorbeşte de Restaura¬ 
re* Inteligenţei, pentru a scoa¬ 
te pe om ain haosul dezintegr㬠
rilor modeme, el nu face decît 
procesnl acestei Inteligenţe care 
a adus pe om la dezintegrare şi 
haos» prin preamărirea Ini — pe 
aripele individualismului — ca 


atom suprem în univers, ca pri¬ 
mată raţiune a exi .tea¬ 


mă şi ultimă raţiune a exi .ten 
ţci* Atomul dezlănţuit — «ub 
numele pedant de om — de bia¬ 
ta inteligenţă, va trebui *ă fie 
ntomnl înlănţuit în spirit. 

Inteligenţa singnră. c haos şi 
■Dnlinţâ. 
încadrat 


ncadrutâ în Voinţfi şi Credin¬ 
ţa, Inteligenţa se încheagă şi Je¬ 
li neşte cn o spetează de mptic. 


'iueşte cn o spetează de triptic. 

Inteligenţă, Voinţa şi CmJin- 
|ă, iată Sfinta Treime a tinere¬ 
tului dr mine, treimea perma¬ 
nentă a tinrreţei fn spirit 


UNDE ÎNCEPE NAŢIU¬ 
NEA 


I resupuuind că tineretul in 
clădit iu inteiigenţu, voinţă şi 
credinţa, că el devine aceasta 
afîntu trinitate în mers, cum »r 
vu mişca ca pe la|a noului vcxcf 

Atomul desl«n|uit al indivi¬ 
dualismului raţionalist am spus 
cu devine atomul înlănţuit io 
colectivitatea spirituală. 

Ce este aceasta eoleetivitale 
spirituală? t naţiunea. .Naţiunea 
e spiritualizarea pământului din 
cam am ieşit, în datini, vreri j*i 
credinţe; sublimarea lutului in 
kinge şi suflet colectiv şi urraren 
lui pinn In cer pe aripile unui 
crez totalitar. 


dul dadaist şî futurist, atei»- Ş* 
audist al gindirei coutemponr 
nr vor pica istovite hiper-inte- 
lectualismoi, hiper-estrtismul, 
hiper-femintvmal care nu sule 
ţiat rasele cu decadentism, şi o 


nooo rasă va opărea ea ho afir¬ 
me principiul viril al vieţei 


Mănuerbund uud Wissen- 
schnftl strigă Bau in Ier co rhinr 
titlul faimoasei sale cărţi. 

Ştiinţă şi bărbăţie, — sau de 
na, mai bine nimic! e împere¬ 
cherea din care se va zămisli in¬ 
teligenţa tineretului de maior 


Păriăind Bucureştii 


in luno si n lat tara în 194 


Asoonsornl «©boar»; lin, ca ojb 8pro jostiţi*. pouLru a oor* I 

rin* dlo niAşinil* «Donat Vas- u*xo <k nâpraxniao LosAuirariuri. 
ttH. m» W® «li 


^ t u onro axa Părăsit uniatul ai*- 
ÎM Dosire amintiri- 

. o, „txrolc adnnorilţ» aminte, ca 
o povară iu tn m'nta. to tos 

Ifc fiinţa n»e*- 

Mi-uduo Acum mo 14 

*ni. tulr*o tupU pentru 

dreptate* Moţilof. *m eutroersL sst 
dană »»t. cărările csrc urcau din 
durere* lor. - maflciunl scrise po 
inima munţii - toate sărit* 

istoriei şi «l« justlţ«eL 

Spr* islorio P«utr u o ciien»* tnăr 
lorii .1* sătăP isrtfă. 


Soro de năpr*snii>o LosAngoriuri. 
La Cluj, na ulopU risăturuJ i 


carmin*. p**i* toată tmtimdmca. 
Preotul md roagă «4M soua 
Mănăstirea de Argeş creşte ta ta- 


La ani o, — po oAt da maro, po atA* 
du frământat, una# In visuri A u» 

riaş in dureri—i Am*>» (Mneu. Kf 
ineAUl* cuvântul Iul InaripuL li 
sorbeam laerim* durerii. Habla fb- 
suini sAa do tribun moţosa dsspiau 
linişti apăsătoare. 

O, do căteori_ 

Maşina • stopat Mi-nm tmpuolie- 
tat toate smintirile, laam urcat, 
nlâluri do mine fu trenul falgsr. 
atn (Iovpicat aşa, fmhrftţişaţi, oiun 
til şi, tntr'nu nesfârşit tmer do 
icoane am ajuna ta Cluj. 


UdUorU Inorp rugăohme* âe •oa¬ 
ră, Câat/L 


O metropola româneasca mode 


LA STUDENT! EROICI, 
UNIVERSITĂŢI EROICE 


Cr upUndai o r *H * Clujul a*-ctLa~ 
OridrcUlrori irtâ POarlă paşi, pr 
,lnuiU meiroV*Jl<‘i OnldaM, < rtbu* 
tă cobor. i« itrăfundurUc eu/UUului, 
in trmn de • u *v * 1 omaguduL 

Orut d« slovă fi cultură romăsuo- 
şcă, trxTUslid Sn ctitorit universitare 
el lladici'ctu Clujul rate peiaoj de 
gdnd ii sullăl românesc. 

Nu mai ceti a/işe cu limbo rv- 
mătuos ui furfarafd, «im< *4 mu mai 
aruncă tO gruia gândului tlrăkn spre 

romănitmuluL 


Spru uliu Mări motsşH 


V lao moHimee ri *••«»«» ^ 
Snwtl o trolţ* St *• _ 


Dacă ştiinţa viitorului trebue fX<ul u *° cttf » « B5 

«hL sM totuşi t o altă U- 


NATIUNEA E PREFACE- 
REA EROICA A GEOGRA¬ 


FIEI IN ISTORIE 


Dc aceia Raţiuuea nu e dc a- 
juss pentru o mulţumi un 
neam; findia raţiunea nare e- 
itiism; şi n’arc eroism fiindcă 
■'are voinţa şi credinţă. 

Pe când Naţiunea, prin reali¬ 
zarea colecfi vi ţâţei perfecte a 
atomului rcintregrat; colectivi¬ 
tate dc trecut, prezent >i viitor 
(■ido ştiinţă n are trecort; are 
numai puţin prezent şi ~ şi moi 

f Miţiu viitor!); colectivitate dc 
>ra(e şi inimi în unison, de pa¬ 
siuni ritmate cu acţiuni, clanuri 
arborate în ideal şt credinţe di- 
measiouate pe braţele aceleiaşi 
cruci; prin aceasta de**âvlFfltă 
colectivitate (uia rog, mai e vre¬ 
una?) Naţiunea e in«aşi des»- 
virşirrn omului in luteligenţâ. 
Voinţă, şi Credinţă. 


VEAC RAŢIONALIST— 
VEAC NAŢIONALIST 


Gigauttsoiului dcfonnaoi nl 
veacului raţionalist, veacul nn 
fiunalrit opuuc gigautişuiuJ or 
fooui/am: gigantismului jmimc- 
jur el opune un xigantUm (o nli- 
tar; gigautismuliu în intclcci el 
opuuc gigantismul in spirit. 

E gigonlibinul pe cnrr tinere¬ 
tul dc mine creşte măreţ c« 
să-l realizeze. 

Marile dimensiuni pe cure el 
se mişca se pricep numai la iu 
alina «cestui gigantism. Fer vo¬ 
cile lui, ontoritnten cretinu le 
poate ignora; dar orice retină 
inteligenta te vede egale numai 
cu fervorile primelor veaeuri 
reiigiuuse, şi cu fervorile prime¬ 
lor veacuri ştiinţifice. 

Au cu/.ut martiri atunci, Vor 
eiidcu şi acum, Generaţiile ta» 
dm.'iuiic«/ii eu umbra pe cure o 
luxa după ele.,, 


SPIRIT $1 INTELECT, 
ŞTIINŢA $1 VI EA TA 


SPIRITUL VEACULUI 


lotelizcnţo aplicată la vicaţa 
naţionala înseamnă constructi¬ 
vism. Voinţa aplicata la vieojn 
naţională înseamnă eroism. Cre¬ 
dinţa aplicată fn vieaţn nnţiona 
lă insrninnă refigiosim. 

Nn ştiinţă pura. prin urmare, 
ci ştiinţa ron-truclivu: nu voin¬ 
ţa de a face politică ci voinţu dc 
n nfucc eroism; uu credinţă in 
domnul prefect sau ministru ei 
»rediu (o iu dumnezeul vocvzxi 
lor tui, iotu tinerelul şi progra¬ 
mul şcolar nl tineretului de 
mâine-. 


să sc întemeieze pe eroism de 
neam şi religiozitate intru Ilri*- 
tos, universităţile uu vor avea 
decît ta se conformeze. 

Având ia vedere că orice epocă 
nouă s'a învrednicit cu o educa¬ 
ţie nouă (pentru tinerelul studios 
şi moi ntc* pentru profesori) şi 
că dcln Americanii George Wa¬ 
shington, Benjamin Rush şi l^o 
mus Jcficrson şi sforţările făcn- 
tc după 1776 de a #e da un sis¬ 
tem educaţional Amcricd după 
spiritul ei nu|u>u«l, şi pînu la 
cantacuziuii şi brincovenii noş¬ 
tri care au jw»tin»il cn evanghe¬ 
lii şi hronice pentru poporul no¬ 
stru, totdeauna cultura n’n «vut 
alt rost di'rit să ţicrfecţioncz» 
pe om innuatrn! nauţinei. soco¬ 
tesc că trt*buc şters din pren in- 
cârcntul curriculum univcntar 
vreo 2^0 dc discipline «şa dc rou- 
.se dc molii cn aproape au >e uiai 
văd şi ale căror resturi dacă 
le-ni aşeza la desert jm* masa ar 
mirosi cn mnlt mai rău ca orice 
bucată dc Gorgonzoln. 

in schimbul acestor discipline 
aş crcio următoarele cate<lre 
dc autohtonism: 

1) Darismul. in alcătuirea «pi¬ 
tei noastre bârbnte. 

2) Vocvodalismul. iiiuţo şi ca 
ractcrul Ini de neam. 

3) Ideia de rasă şi de naţiune, 
ca opujvu ideii înnrxiste. 

4) Ateismul, sau cum se pon 
te nenoroci un neam. 

3) Eroismul, co practică dcli 
zi la zi- 

bf Anil-«ciiiittsrool. ca practică 
de zi şi noapte. 

7) Politicianismul, «au cotar© 
a fo«t acum zece ani. 

b) Istoria Artei de a termina 
politicos cu oamenii mari rare 
au trecut dc 40 de ani. 

Etc. etc.w 

Apropol Raportor U voi avea 
pe lancu Nistor, senator de 
drept— 

Iar ca Motto la nonl proe«*t de 
lege voi pune cuvântul Ini ller- 
der; «lncur spiritul vrem ei nade 
vrei: în chilii, turle, beciuri «au 
«crtare El va «căpa dc ori 
unde..,». 

.J^i se va rrnlizn in tineretul 
de mine,.. 


Mişte, ă rofuâaroioă liniştea attăsL 
Nu «r Midi coUtiouu 0 tnişlc coman¬ 
data, o linlşt* <lr aspect trudtcvaL 
la ditgotilia nouţilor cu averile, cu 
momul şi cu ctnbliuiclt in aa/lsxtiU 
D o bruşte sidUă de furtuna sufle¬ 
tist ui rotnâneşc acum. 

fald. un parti<io a reporteric* »c in 
apnn-nfd. /» reali taie un marc ade 


Ascultă un rrap d» Moţi, ca fotele 
u-tuiHftiruruU» dc credinţă. 

Îah Turda nm opresc tnipn. Puntra 
o clipă dc închinare la f*ţa sta 
tui lai Baţio. Posta «fttova coasuri. 
cu trenul de munte, voi ajunffo tu 
:nim« de veacuri o Târli Moţilor. 

Sutele se ai inimă (rumo*. tn 
eaacudo de lamină. Stuf al * dtapâ- 
rut. Numai biserica ţol* de dnmull 
»u r&mus, poatru naica lor frutan- 
wcU’ artistică 

Truc nesfârşit* «are moţeşti, 
ouodato de veselie şi câutoc. Codrii 
«are iui *uut lou ai Mopior cântă in 
freamătul brazilor. Morunii s*»u tro¬ 
til şi ciută. Doioose Moţii. Tam 
Molilor e scâldatâ ’n luminâ. 


Pasai tura luaetat de sâri a sote 
aoui. mi poartă mal depărta^. 

âlcrg spre ţinutul bâcşllor. Iml 
Im tn calc şteampurUe şi roatrsc po¬ 
veşti loădite cu «or «cos dio albia 
râurilor. 

Am mai trecut pe-alcL Qi ml •• 
pare nespus demult do-atunci. Parcâ 
au trecut anii lu neştire. 

In vremea primului meu popas lo 
apropiere de Roşia Montană, luo 
dânc de albii, ploAgeau dureri şl tă 
oaau pornirile Invlforuta 

Asi. soare, cAntec şi aur stftpAnit 
da MoW 

Doina Invftpâiatâ răsură pe pis¬ 
curi de monta, prin vBJ şs p*«U şo- 
•ori. Se (rământă la sânul apelo-, 
Pmamltft in s'I6m, acolo. In nisi 
pul cusut o ornat ta fire de aur. 

Vremo do aur^. Tară de ai 
Doină nouă, doină da jar. deinâ Im 
plini tA- 


Pe drumul de ţară 
m grs> «urnitirul Prefertulul drl* 

pasul mă poartă din nou l» nl &i 
amintirilor. Mâ aimt daU»r eu 


P© vremuri, ©ici au test— 




La Câmpeni 


Drugnf l*mirtpopdtttru 


h o linişte P* rare tofi au oferll-o 
istoriei. 

Păsul la ptoeor, a in/udu, de Tur¬ 
da. tna, am cdl> ca or<, Lc petrecea- 
loiddnd slrdatl* Clujului, AUlturiŞi 
Di jurul UNiittrxifdfii, »♦ ridică, u- 
riaşa şi Umtituild, Cclaica Uuioer- 
sltard. 

Ml-aduc urni »(« do anumite giruri 
universitare da demult, ingi nuncfur* 
pe lespedea ttţ**i aminUri din liiu*- 
refe şl o pomeni: ImlhuL ViStics cli- 
aicvA. n.ă/iti. ifâltalc spre Svorr. 

iMboratoţr, şl bibUoUa, Di*j» n- 
eare modei pretutindeni, numai 
avânt şt cu cânt românesc. 

fn fa(u catedralei ortodoxe, se 
rkflcd, maj< stiurasă. slutuia Iul A 
vram lancu. 

Însorit, cu prigfriU dc fulger şi spa¬ 
dă dc justifte istorică, f uriusutlic şi 
vijelios, domină plata 0/V-rei. Ca¬ 
tedrala, — rugăciune in fafa Iul 
Ouruntxuru. Teatrul National, — ai¬ 
lor dc artă. Palatul JustiticL. £i 
furtuna atx'asla de stânci casc ls 
cadreaiă statuia lui lancu. 

Uita, de după atunci, răsar căi 
puri năpnunue de tnofl. Şi ap* in 
colburate 9 c prăvălesc dcatalmu, la 
picioarele slu/uei. Se face scară. Şi 
cu»H cade lumina din rr/lectoarc. Iu 
mea aerai ta de brons ţi dc piatră 
vorbeşte. 

lancu. uitc-l, scoate fluerut ţi căn 
lâ. All rănise , Dg măriri si împli¬ 
nirii 

Drum »pre tara Moţilor 

tn fnjru trojiului doaiutosc 
frumos zidite. 

Biscrialo «âtoştl iveao turle de 
slavă. 

Denlungut caii fcroU» txeo afiteoi 
bine imbrârali. Unii vin dcla tărg. 
alţii se 'ndnutptA spre oraş. 

CălAU^roac Lt cln»o Ul-a. 0 eurft 
(euie exemplară dă vagonului nu 
aur de uoVoţe liniştita lutr uu colţ. 
an preot fnce slujbă de tălmăcitor 
el vremii, într'altl parb?, nn Tnvft 
ţător tânăr — flăcău bine legal, 
oplimiwtonl n . Arsul tn priviri — 
citeşte, ca gin- tare, diuhr'nn tiar. 


Orăşelul acesta est* de nete cunos¬ 
cut, Clădiri mari i< ridică pretutin¬ 
deni. Un gimnaziu ptntru copiii Mo¬ 
ţilor. O uriaşă fabrică dc juCurii in 
rrntml lârguşoruluu Cazarma unul 
batalion de vânători de munte, l ui 
fer dispensarele. Orăşelul c$tc oe»i 
tru de plasă sanitară model. Unde¬ 
va. in centrul Câmpenilor, te ri 
drtţtc o biserică. Unii şuie ooramisi 
pe achrb:. Alţii frământă lutul. Din¬ 
colo. o echipă toarnă ciment. Preo¬ 
tul lucrează şi rf. 

Uh orofesor drla uimnaziu cară 
cărămizi. 

Tot I cdntu. Şpre soare, pleacă 
vioans dc gând construcţie ş 4 melo¬ 
dii desprinse, din simfonia muneiu 

Un moment imprexicauinL Truca 
batalionul dc vânători dc munte. Zi¬ 
ditorii bisericii salută cu s/mţenif. 
AtmuUi muncii saluta armata hota¬ 
relor neclintite•. Vânătorii de 
cin dela instrucţie si oânlă. Zidito¬ 
rii tfi contopesc sufletul in 
ac* luuis cântec. 

Stau de vorbă cu pruotuL Tălmă 
ci re ia fapta ds azi cconicele 
demult şi măritele Picuri tş işiiriş, 
Batalionul ac pierde, M 
xiua. pe slrările târgului. 


Sate pierdute pe muchea dealului, 
pe şoldul munţilor ori tu neafârştte 
riL Mi-aduc aminte de un pcisa) 
ercpuaeular pe caro l-am intâlult *- 
rum srce an). Clanţele umile, pier¬ 
dute »mb eopvrlşul de stuf. poveatlaa 
anemic, ceva din drama aripilor ( 
frânte. 


«lângă drumul ol de tară t 
ploscă din Ba>a d« *P f ° 

sub leapoflea unui mrurâolfda» 

o tar c Aata* !• rănea. Bălan, 4 4 
mai intunacâ sării* alinta 
cimitirului « 

UâlărUlo na mai întuneci» 
sfiuta ale oimlUroluL Afş tr l 

«Naţie* Auu»- doarme llmtaUL f 

S'a împlinit scriptura iatoricj. 4ri 1 
Tostamoutul marelui Hogo 
p«ad i. iiditorui. laaoriă pa '**9*1, 
dea mormănlnlui dela Curtea 
Argeş, a fost executat: 

Toi ce v'qu luai Hagii Ungar^ ^ 
Molilor, frai dor. vă vu da cn dov| Jd f - j 
mdint Homânla şi flagele ei M* f 
ruU». ’r 

Ajung la T«bc*- Gorunul Iul Hy,. ţs 
rin. încărunţit do vremuri, prive^^' 
ridicat peste veacuri, somncle ’ut» ^ 

iWl I, oj» 

Stajurul lui lancu * verde. 'Sş^l 
tul şucrâ o baladă eroică prin a drT 1 
roane lui de voinic. Mâ pice cu ( ■ 

şurile, cu tinereţea, eu amintiri , u 
cu toate viforniţele potolite •»« s,^ JJ 
netului, la rădăcina lui. W«» 
L-iiicz. In altarul eroic al povosW ^ 
i-ulare, din mormiulin ac ridio, 

r.aşe ncUi de slavă. , rr J 

La miezul nopţii *• sfătui»-^ 1 


I hunii. Binecu'ăntA zările romiG , ^ 
Ooplll muri.a eu .llele primi.*- C.drii. ta mireme du ttotae , " 

rntlec. O pwire lu,cb>» buU. d\ a ] ve.le«-. «pope.e, dei^e. fartu 
.rlpl pmiu intrw Uri . IMUur.K* u| do Moti j. 

Ml-ndur aminte— 1 . /coomi Preacuratei, arii, .■> '* 

TUBERCULOZA prinde, copila- ^ Ciubdrorui, »atu *« 

şil dc măoă. ii amâgla şl-l cobora ln l fmm, iwbrdţiffa^ 1 odrasla. ‘ 
tăcerea slerluluL * tmva *4 cwpot laşul să ăiot»r' 

MI-ADUC AMINTE- 1 mJ rug© dc teard: 

Sifilisul punea lumânări pentru | t j Hfhrrm îngeraşul **ru. 
primovrrlle Moţilor, In fereslralclleţ noagă-te lui Dumnezeu» 

cui i bei or_ Dl colibele cran cimitire. | _ jpjmatuii cu bineI 

— Drum bunf 




Şi iată. azi. cresc legende 

Baia de Cri*. — Icoană însorită. 
Bradul. — o minune. Tur» Zarandu- 
luL — Împlinire, lo Masivul Vlâ», 


Şi ciubâmrul pleacă tn *>x^ 
y4r« pâine. Şi odihnă ăft- Ti 
insă. pentru că-i »*te drag dn 
Şi munca H caic dragă. 

Cântecul lui sparg* llnifUa o A l 


deasa. 4t de dreptăţi au încununat! 

viaţa a patruzeci de Mta. Iu Alba la %0ffri p ^tă. 

Abrud. - «rase împlinirile. Drumuri } ^ crr ^ m din poartă U poarW* 

La troiţa dela răscruci, te opr r ] 
Un scurt popas. Pentru odihna mi '1 


de ţari, trainic pietruite. Drumurij 
de ţeră. — «rânduite de mâne Mo-I 


ţol ui. Fabrici şl a a rării Cedri «1 har 
nld cioplitori. Dispensare «I 
pentru ueamal Molilor. 

Oriunde mergi, ori Încotro te În¬ 
drepţi. pe erier cărare de codru, la 
râseruel de drumuri ori tn tnlraâ 


Asfinţitul cade. in reflex de rase păduri, rine dreptatea •*-©! dă bi- 


ffulni. _ 

Moţul şcoate cuţitul şi MretUrs^ 
pe coaja unui stejar: Plecai n u< 
Dumitru Todea din Albac, pe dn 
mul de fard, in anul Donatului a r 

mir uouăsulepntTUsecişişapUy. 

Vaier iu CArdu ‘I 


România turistică din 1947 


România: Frumoasa fără a turismului 


Suntem ia efârgstul lunii Martir 
o anului 1942 Se apropie scaunul 
băilor ţi marile or gonirăţi uni ţi I*- 
treprindori de (urisvn dhi fără fac 
ultimele pregătiri, pentru a PVrir la 
disporifio numeroşilor streini os Ig-i 
anunţă vizi (o la grupuri, cele emi 
perfecte mijhxwv de comunicaţie şi 
cric mai avantajoase posibilităţi de 
trai. 

Ziarele di» ultimele eile 
frază favorabil dispOMiţiuniU’ de ca 
mrler general, date de secţiunea 
bancară g ^Companiei Naţionale 
Română dc Turiim». (Societate ere ■ 
iald cu cinci ani inaln/r de odtre 


LA LUT NOU, OLARI NOI 


IJo mare pedagog «nune: -j I* ir 
rare rporit se iilrutifit-a prin o 
filosofic rare dă omului puterea 
dr o turna lumezi din nou, sul» 
forma oeelui lucru car© se ou 
flurştr cultură». 

Filosof ia •oului veac e Usiuai 
»trsl constructivism şroiodcli- 
gioa. 

ICa vm turna lutul iu oulc noi 
f^i o ţmrtt cu ouJcir crăpa fi-, 
oalele dogite, oalele d« aouptr 
ale iuU'ltH'luaJieuiuiuî sterii. Car 
teu pe car© o va fii st ude» tul dc 
PI mu o v« ş(î ş» jura Nu, ca n/i, 
tel mult pur iul ul, sub furaiu aşa 
ii urnit»-lor ideologii dc club, cuc¬ 
ui Ic să furuize/e diplomaţilor 
apusului pntuiunjule 


Regia Autonomă C. P. R. fi Oficiul Belgrad, Alean, Sofia, aceasta in I 


ruloţi ăi 

noi, productive dc couvilii de 
Fmu vino pe fliiuţu ca pc «co admiufriraţie şi portofolii mini- 
«ui gravă plou-a©!» u littfcri' drmtr. 

mei. Ţar» ut va oşb rne dc mtiura 

laţeieg şitiuţu deiuşuto de • iuteligenlului dc mine, in po- 
«ieoţn, şţiiaţu stâng v o simplu ‘ duri şi diguri, Uurnuri şi nvum- 



Lacul Roşu in Cfieîfto B«cazului 


de Turism, al că ret capital ating * 
suma d* cea 100 milioane lei 1» cur* 
as include «4 acoperirea unri cot* 
din acţiuni de către Ministerul Co¬ 
municaţiilor). tuturor agenţiilor ta¬ 
lc din ţară. cu privire la modalita 
tea de convertire a monetclor strei¬ 
ne aduse ie vizi lat ori, I» lei. 

Sstnt dutpotilivni ce se transmit 
dealtfel fi întreprinderilor mo 
particulare de acest gen, pentru 
tf unifica serviciul ds schimb 
valutelor streina şi a oferi numero 
ţilor viritotori o deplină siguranţă 
pmiru «OHfrriir*. Se evită in «col 
mod specularea diferenţelor dr ourt. 

Comunicările Companiei de Tu¬ 
rism făcute presei la inc r putul lu¬ 
nci Martie, lasă să se înţeleagă cd 
aceste venituri au fost afectate pre¬ 
cum urmează : 

1) La ins filarea UMttt nou funicu- 
lar, (cele două existente s’au dove¬ 
dit a fi ineu/icH-nte, cu ocazia cam¬ 
pionatului internaţional de *ki cr a 
avut loc I» iarnă la Sinaus) ce ar 
urma să parcurgă ruta Sinaia-Stâ- 
na Regală VurIul cu Dor-Omul 

b) pentru ridicare* e câtorva noul 
clădiri hotelasi la prtaripeleir luruli- 

ta prloi plas Ugaxand 
Belelcoi. «re. după cum se ştie, si 
bucurat eeul trecut, ia sesou. de vizi¬ 
tele unor personalităţi strvtae venite 
ari *e>i petrrars v arau ţa. 

c) pentru ridicarea unui palat pro- 
prin al blrouriler «SurvieisUv de ta- 
tormapani Turistice al Românie’» c« 
vu trebui a ee «rgeuizexr lodepea 
drat de C W T. şi a cărui activitate 
ig vu îndrepta lu special *pre exacte 
iadrnmare e călătorilur vtreun sosiţi hi 
grupuri le om. Numita mstltapc 
dc altfel ta «trâa*ă colaborare ca C. 
R. T. şi (aucpouoaca «ab cuniMdal di¬ 
rect a| accvtcl companii dc aproape 4 
asi uoccaitâ tată lu urma dervoIUrii 
turismului, uu palat propriu 
şt taslârşit 

dţ pentru fuluaţurea a patru m>«J 
birouri dc larUm in strâluituie, tiiia- 
lele C. R. T.-ulu» lo oraşele: lslanbul. 


I 


fericitelor e*i»eriea|e făcate pâoj 
preient ea biurourile ee au luat J 
acum doi aai in Pari*, Berlin, Lr»r. in 
Zarich. Praga, Varşovia. 

Activitatea prodigioasă a n< -vi 
tor birouri de hirnm a iuflti' 
asupra călătorilor ce ne-au 
tat in ultimii doi atu ţaru M 
mult; «cealc birouri au orgai 
din centrele uude au fcxsâ in 
ţete. călătorii colective. oL 
participanţilor condiţiuni d< 

«aj avantajoase. Eatc doar cu 
cuta cftinutatca produselor 
mentarc tu ţara noastră. N *| 
vcm concurenţă din acest i 
d«; vtdcrc. 

Cdc dc mai su» uu apăru 
în ouîidiancle din Capitală 
care ziar sa grubtt su Lor» 
ze aceste fapte perfect n»*i 
Iotă insă că gazeta d© sp* 
litote «Turismul*, editată «I 'I 
N. T. anunţă o senzoţionnl- 
tărir© o acestui mi nişte 
car© lin legătură cu minister I 
Aerului st Marinei) vn nchm - 
|iono 20 de hidronvioano uţ*>«rr 
tip «Turism*. Aparatele och./ 
ţionate de O. N- T- vor li deţ^ 
se în hangaruf din Consta»,u f 
iar imediat după începert-u s© 
zonal ui se vur deschide cui^ur 
de pilotai. - j|ltr 

Oricine va putea, în w®I ,al ţ j ou 
oat îşi va petrece vacanţa la l »n ^ 
stanţa, contra unei »umc miniuu 
m înveţe a pilota un hidroavio» j o 
ultioiul tip «Turism*. > 

Evident că toate veniturile ^ 
din enploutarca avioanelor r <i. 
fi incasate dc O. N. T. care, -lu- ^ 
pâ planul inluciuit de speciul r ^ 
tii ministerului, va putea .«» s 
amortizeze investiţiile făcute ta 
mai puţin de 9 uni. in acest timp 
insă câţi tineri işi vor dcaăvtirM 
aptitudine!© lor de piloţi, apti¬ 
tudini ce uricăad vor putea li 
întrebuinţate in serviciul pa 
trieif e 

011. TOPA 










































Agricultură - Industrie - 

pponal 



iun« 


vii r mc 


comerţ 


» ^SSSSSST fundamente eeconomiei româneştitle ma ne 



r» rr» 4 »fog culturii. 


**** *** . 
—-<*»< .H „ 


fxtturt» 




ai şi 
prtuşp*. 


foc 

IW 


*toi s*-*^ J * înseamnă 

rotmr .! ** P r <*ta«u] 

*E£2? m ra "»* <* - 

t>nM "*>"<»"'** Prior», 

ales U ' **"* ««r "~i 

rZsuiomh ■** h u «* 

Hmmn/l i * ***• M»*că monopi* 

ihoisS, d 'ap'P'a noortrd rcm.4 
22* ** tiran 

IPwiera^ie. 

^uîÎ. t,MWffa * «Viitura noastră 

zn**** +^m***z 

^ * cunoaşte* îndeajuns ţi oart 

'' « +» ******* 
r ™ s Ja** p * eita * t t unm si*. 

Mar»*; nou „„ cunoaşte această 

222 j» ****** w»** *1 » 

-■^TLÎT ro *^P/»*nr rir/oj. 

ctntWrm, u Hromtrt *«.». */ 

'JOfad. aţ> ^ oo Pr*m«xd intere j 


"**»*«*. , vW- 7Z11 Ti.,^' T * 4ri •?*••• *»»*r*^ (o 

tundra #r**»ta r~)U 

r «nuirălrf 
«rtrM<Mr«o «ff(. 
infi'nftnn, o- 
#rw*fe, <xrr »p o*p* 

m» ofW^ «***„, -«-o* ixirr 

i^rr^ort) p * dr 0 partr ,-o H (ri b M /ia 

**" | MatwAri 'Zrg r/W* gur 
«afJTT^ *** .*•"** *4 tacure, hstrmrde. 

>**Om 4 r r-r»/ '/,* ! ®* '* a înfiinţat un nou In 

mSLZaSri '*"** SotUnml * c ™*“ ^ 

* «oare U /u*u?K»u>r«> a J»i r* /«cro 
ri»**S, *<* __ . ** "*«t*tUr cooperativ, gradul /. 

«JT^ «*** 1*. <w/«, (<m * * 

"*** i '***<uţ* o-ntrulă cu scopuri „£». 
«ruşi-, "V 4 /<C< d * Cr * ydii 'Rcnru Crniroid Coo 

l^ra/ivO». cd»,# Hrr*c o, H t 0tt cn 
M ** "on’Oink» arcartd Jmtitu 
ti*, dar nri inir un ms r<J „ 
rft '*' «***# priuci/uu rlemmtos 
raţumal * or panica rit ca no ui In. 
•titut dr Credit >ă luorrfr direct 
unităţUr care tuni in mubordi 
n*a Hăncii (mirai*' Cooperat »rc. 

i'f+o ce o condu, 4 «/imfurm unui 
*»tai In st* (ut dr CrrdU au fost inie 
rssrir subiective, care sacriHod tnai 
totdeauna ittirrrtdr cniertlviiAfH. 

SUtal itoik cato- 1 trâim u»Ulsl 
prOi DocMiUtou Iul. >*« nriure ia 
direcţia ortfanicArii a«nnn)turii 

noua poli tini MTriooU şi a^rnrA. 

IS FOLiriCA AGRICOLA. « 
va ajunge ta organ*sarea şi rafia, 
naluarea producţiei pmtru a ( > f | 
din acefuţd rufhte nafionald ti. 
tudndu-ns ru cea mai mied produc 
fie la hectar, ţi |„ această direcţi* 
Statul unitar tu fjrtrit ţi ( n eon- 
crpfir va putea oricând tâ seoută 
din raftul capacităţii (echnic* *U>- 
mentrls necesare pentru această or 

gemi tar*. 

Avem aafdvi o ştiinţa agricolă, 
care aşteaptă să prindă sămănfa In 


prima 


*1 obştesc ţi tntererul indici I b r **da ţărănească. 

)ela blocul comercial 
şi industrial 


* 4 jo*xm*u 1 c-otral al Blrnm u» cxxucrctal Oh, M*u it care, 
[ "aindbairUI. ia Imruni’ et 4 fnP’o îh\- , descria 


/rtaati ^edin|A la aediul >>3u din 
"f* 'tăriei *9, la prezenţa urmi mare nu¬ 
de comat cina |4 ţi iadiut(ikţi. 
prezidat d. Tdna se ^ttdCorM, care 
echirlod şedinţa, a apua ci, ecmiar 
I p induiMi» mare şi mki, cate fac* 
tul htxirlfor In cumpăna grcuritifor 
| i sctoodor g-ncraJo ale ţârii, şi cu 
oaie aceetca nu numai ci na cat.* lo- 
| *™na? #i ajutat, apre a puiw «A şi 
| tndrplin -j*- I rolul uu In et onumia iu- 
tioaalA. dar restricţiunilf şi aarrini e ioni 
ct i ar pregâtr* . tind ai-i fagrAdea>ca 
Idienotra cu deaiiarşirc. Vorbitorul a 
proşua »a ac iaci demersuri c&irc fu* 
ruri<e su|ictii>are de conducere, apre a 
Ir arata aituapa reuU a comerţului yi ia* 
duatriet şi a onr* mdauri de fodrepiare: 
iar pe de alta fJr tc apelearft la aoti- 
danta'ea iv*gu«oriior yi industrLşilor, 
căci numai federaliaarea tuturor orga* 
air^J ninilor pn>4edot»a|e tegu toreş i ar 
B»ai putea j une capăt aerate! gra> • sl 
taaţium. 

Au luat apdi cuvântul d-oii /. Ani - 
tUiiu Mea**, Oh. Cost ea t Oetav Saftr, 
Atrxe l.uchJtn, V. Hcimeu, loţriner O*. 
Zmrajcxcu. ton Chir iac. Al nou VeUrm. 
Mar,n hi. Conu jnWaocu, St. U'tgan şl 


rând |»e rloJ, 

groaznica aituajiune a acestei 
Ş> au ticul propuneţi de fodiep- 


I clase 
tara 

Oratorii au mai evident Lt ci, cea 
mai «nare parte din neajunturUr de ad. 
*• dauiresc ameatccului printre ocgu toel, 
a unor oameni care nu au nimic comun 
cu no roi L şt cu eapiratinutle eorsTei 

da ML 

D. Ion V. , 4 mf, aecmar general, vor¬ 
bind in a relaş sena şi pentru a în¬ 
vedera necesitatea solidarităţii profraio¬ 
nale. a a referit L derlaraţiumie IV ut# 
aouxu câtva uinp de d miniatru Va- 
leriu Pop,, la Cluj, care Intre a!lclr, a 
epua: ..Uore» o conlucrare alncefl in¬ 
tre toate organitapumle industriale ,4 
comerciale, pentru ridicarea dina mu i u?ui 
•ojtiomid na|lonale, bail a existenjel 
oricărui popor". 

Tot In acest scop,, vorbitorul araţi 
rezultatele bune pe care lt-a dat înspre- 
slonante oumifeatere simultană a tuta* 
ror organisatiunilor proloioaile, pc tiai 
pul muti^trrutului ddui p r ofr»o t MlMl 
MonoUetcm, L lininţ»-, care apreciind 
importanta demersului cole«-riv, a dea 
fiinţai legea impozitului pe <i ra de a> 
faceri pentru comercianţi. 


rflor prmtm o eorcepund*- In eh»- 
mmten reformatoare a HtaTulut etg. 
dit din mintea şi brafete uonsirn, 
rare va tinde la voa,otUksrm, <* 
gr ovrei ui (orAniHmt *ub toni» ra 
purtării*. 

Noi ram ellbara Uuanimea au 
mai prta ammna a fnfâptutl rofor 
ma ajmu-A 1 t.ndeâ dmlro iobagi 
me teritoriali avem t*Uil • lobi 
gtaw a flaealitâtib a «Utimbalut A» 
produsa, a politmil vamale, eonter 
eial^ etre. oi vom ţe*labu, vaU»a 
ree ţărănimii noastre pria vu'oa 
raa produselor ai. car# no poale 
fi dnrăi anală ea valoar^u onrirn 
munţi, 

/). profesor VancuLercu a rfHii un 
mare adevăr, era adevăr cam rj mă- 
ne şt Cfirr inspiră o întreagă poli - 
Woa agrară.- *Cu munca ţăranului 
d* H* site se plăteşte munca indus¬ 
trială streină făcută intre şl». _ 
lată MM aci de iobăgie şt fură de 
iobăgie naţională. 

Mutic* făr*a«vamă t fl V a găsi o 
«bivalentul m ca ealoaro şi acea 
vt* dă eticheta (Arâtiiaiuatal ooatrO. 
rare tnobilma* (ărftmniea prin rl- 
dţcaroa valorii tnuncii la acwtaş 
niveL 

Anr acr'astă bună stare economi¬ 
că fgf defineşte şă un alt scop fiind¬ 
că t>rin ra se va ajung* ta a or¬ 
ganizare a klgienU, a culturi 1. o 
edilităţii salului. 

Io arhitectura armonică a Plato- 
lui naitemal. bnrghesia. oJasa da 
mijloc care astăzi cate streină, va 
f» o tzurgheeie rurală, oare va *\* 
bili armonia şi circulaţia intre cele 
două claoc existente: a iaUMeotua- 
Mtatil 9i a ţărănimii. 

TOATA STRUCTURA STA TU- 
Ln NOU l$I VA AVEA DREPT 
CATAPETEASMA DE ÎNCHINA. 
CIFXE ŞI DE ATENŢIE «SATUL 
SI AGRICULTURA ROMANEAS¬ 
CA». 

Vis-qîliu Gavrilescu 


Teroarea fiscala 
In Judeţul Putna 


WC8ANI Sl - b iutreg Judeţul 
Putua ăe obaervA de r*tva timp o 

adevărată feroare poraită rontra 

aoelora e«rr sunt in urmă eo Imp»*- 
slteje 

Astfel v rând agentul sanitar CI 
Anton era plrraf de arată pre> 

seotal la luroloţa aa prreeptoml 

V. Manolarhe di n eom. CăJIaal rar» ' *« dezastrul ra/riotului, a trei şi 90- 
cerut *o{Jei şl fUrel aă le achite majului. Cum? Ei bine. aci este in- 


Urieăt s ar pp. .u de •baniu. de 
Hvroolorm mnitaiita^u mnerksne. 

roăraală p mxtgsn wtlnatui votv- 
bnanf, — ţn pragul l*c*viătu pană 
mat iert, — ci«<1 <* flr«%d 
căuiat aoluţşiiv mAn *” 

osaswune in piiuiui «Ui^t «x«»dnik 
Cele avu iag^nn 4 U* «olupunt eu 
tăUmentst şt muatu „Vremea . cu 
mlsienoaw*» m puteri. * pare că 
e «mu poâutit din Iurio cetmlutmi- 
lui cv ss dviluşurâ «IA» PdCfttC pă- 
nă'rt Medjterene 

Sunt altor pul-ti, uitate >au e munate 
cari i:nputriva trfintcltaul nuăvVe ui- 
miloart. dinţează eowtuincu 

p suni in măvură dof> fe-qonisrrc 
Întrevăd arate puteri. mlKMvănd ne¬ 
gat*» sau pontic, in oateva expe¬ 
rienţe mări, urzite sub privirile noa- 
atre. Arate cxp«ri«ft|* •»* pornit 
dela reacţiunva irapu* r ‘» # haosului 
in cere ee tncnw lumea după marele 
fâzboiu. 

Sub o ouă Unti prime >'â ««rcitat 
reocţiunca: 

1 . O primă ciagerată. violentă, 
reocţiunea boIşrvicA 

2 . O primă moderata, aproape 

evolutivă, rcacţiuoea naţionalUtă. 

1 In Hurta, bolprtxii au reao 
ponat ou temperamentul >l»c >4 ubv 
plsmul iudaic Pwtm a inlaturg 
ron’»ecititeIo noaste aW capitalismu¬ 
lui au suprimat: proprietatea prb 
vată. adică au scos de sub puterea 
Individului cel ird factori ei pro* 
ducticl şi l.fto trecui comunităţii 
proletare, r^-pr^-ntotă de Stat. un 
Stat tiranic şi blurocralir. au su¬ 
primat bisericile şl creştinismul, pen 
tru a înlătura paruiittsrml trocroţic; 
propt.ivă Juiesc desfiinţarea miUlnrls- 
mului ş devălori a eo hota efor din 
tre naţiuni npr* a nu mai tnce po¬ 
sibil părdtlthmHl mtUUtr Suprl 
m$nd proprietatea prtvală, au ku 
primat şi liberalismul economic, pro 
ductia şi schimbul liber. Statul asu- 
măndu-^i monopolul producţiei ţi 
comerţului, mlită au suprimat para- 
xiUsmal ideologic, 5*a exagerat in 
mod deza&trov Ruşd au lâcut 
Irai permit comparata — întocmai 
ca Mnutlgaţii, cari distrug resorturile 
vieţii, creiind ca »»‘ vindecă de 
tortură fizică seu morală 

El au voit să distrugj ccvace 
constituie esenţa permanentă $i no¬ 
bleţă fiinţei tinwrig. instinctul de pro 
prietoU, instinctul rgUfto l. Instinc¬ 
tul naţional, iHitinetul Hbfrtăţli, 

Au procedai brutal, slnvic 

2 Cealaltă rearţiune este mult 
inai înţeleaptă Eu urmăreşte o co¬ 
rectare a capitalismului, o suprimare 
a exagerărilor sale, cori au condus 



Ch«if« DAmfooviofoarol 


nişte dări rertant* Fetnell* oeăvând 
fata bani au rugat p* perceptor «A 
«şteptc pAnă va «osl bărhatnL Per 
cep torul iui| bruwcându-le a laat 
toate hainele care le » gAait In căaA 
lAaAndu-le numai pe acele eu care 
erau îmbrăcate. 

Administraţia financiara din 
Putna trebuie aA ia maturi pentru 
ea aCătle aainarolnMi ii ou m mal 
repetE Dea«e m en| niiniaierol de 
finanţa aA i a oiâaurl organic împo¬ 
triva agenţilor eai> fae ezoea <U 
sf\. 

- ,- -- 

O manifestaţie patriotica 
a meseriaşilor 

O d«f -gaţiune a „Unhinrl gcuvr.de 4 
meseriaşilor dio Kuiuâaii'’ ln fnmre < »* 
d. Tender lan -uu, preşedintele acestei 
organ!raţiuni. * .1 prCIOKAt cri La orele 
ta a in. d-lui A *on A hi or, ministrul 
muncii, clru’a i-a prcartil-l uo memoriu 
documentai itiiou căuşelor pentru caic 
„Uniunea" »<■ opune La ridicarea COU-Ux 
de Asigurare, rertud şi modilicarcA lc- 
Rci, d\nd sotu|iunâ Asupra felului vmp 
„UmunrA" toţclagr de a »< f.tr« la|i 
chchurlilor genciale cu actual ii- coli- 
caţtunl. 

I). niinintru Ni*tur a luat în con- 
«Mtiraţiuiie înruiurlnl ui««ariaşUur 
unionlştl, dând dinpoziţiuui oa accxţ 


IcrcsanL Nu suprimând, cum au f㬠
cut comuniştii, d întărind, rra>e- 
sAnd in fireasca Iot matcă acele 
instincte de bară ale fiinţei ome¬ 
neşti 

a) Să începem cu dreptul de pro¬ 
prietate. In locul naţiunii romane 
de Jus utenldi. fntrndl ei abuten 
di ,, t în locul acestor depăşiri a limi¬ 
telor naturale ln cari se exprimi 
instinctul proprietăţii şi care ser 
veşte ca punct do plecare şi Justi 
licăre a acelui satanic Jaeram ln 
infimtam", că>ti<| fără margini In 
Italia se restaurează idoeo proprie¬ 
tăţii funcţie socială, a proprietăţii 
ca un ,jns precar anJi ei disper 
sandi”, un drept, o obligaţie de 1 
administra optim bunul-proprietate 
şi de a da societăţii maximum de 
valori Acesta esle cuprinsul pro¬ 
prietăţii din timpul Evului mediu, 
epoca in care creştinismul a exerci¬ 
tat o influenţa dominatoare 

Oraţie cre}linismulu< noţiunea 
proprietăţii private s'o menţinut in 
limitele ci Uremii, graţie corectări¬ 
lor nduse de creştinism nu s'ou în¬ 
registrat in Evul mediu, exagerările 
pe cari* epoca mcxlerna le-a văzut. 
Noţiunea proprietăţii medievale, c- 
ste astfel deiinita «Jc A. Gon/tard 
(Histoires des docirines economi- 
ques-: „Bogăţia trebuie să se ex 


memoriu aa fie debitat Iu aduoa-i plice să se justifice prin servi- 
.m -- ~* * citlc sociale; ea hu trebuie să fie 


r ra fr*ncrală a Ca»o| OiitraD a A* . 

Hlgurârllor Horlaio, co va avra loe . un mijloc de o se deda la un gem 
ln dlmln«*at* *He| dc DuminlcA M ‘ de viaţă leneşă, ,/ontra'J iepi cli- 
itarii» <rţ. _ vine”, A concepe astfel dreptul de 


înfiinţarea regiei mixte jientru 
industrializarea inului $i cânepei 

Notarlrile delegaţiei etonomKo a guvernului 


pr’fifirtafft Uvsaameaus u-l r*imt 
***** p* uvvtţbi- 'smi 
b) lopârivt Mşitatri., , 

hxlr aht dxvptuUu vU p«x*p utiaU ca 
rfd»<ă aatăz» din nou crepiUtUmai 
neeităhiat. la rtatvlc van aa tn- 
ţrl«« altfel docăt umuuv .4 - 
r«T«a. e>t* a>-xat fit 

vcrhtle-t drepturi Am vaauit ce *&- 
rmrabU coredl» ai «xracNtf pa iwq- 
icr» • continui» rreşUaiaroal ht E- 
vt»! medio 
Ceeace-t mai .whj», a ->k> uni* mu 
terşaltvmui bAnţtita mat pus! itur. In 
U- S A. a*t att/*l cel mit «mpr* 
aîonant apel. lir-iM dintre t and r* 
«cuuqit A Jrtvvtv PrTy* Jntvle Fr«n 
kbn Rouaevetţ, x adr«M^a«a axlfvl 
poporului yankeu: 


• 1ma rapne»a:a 


I» *i*ra . 


KaU 0 n«k»t»i ^ 9 » ■Sn.r*:^ 

******I liw’H -«» UT^iţ |rWe H* tfP 

1 " * 'th *p* tSsvş* -.i» -lv»v 

prtunl răiMţ. « !%«, a 
hiittţti individual* iu «-biftul 
dvilAtU individual* m rrfzwtid na- 
V°o** (4Mybei(« tv-i* .rjtaţi' do* _ _ 

tt** r «'” n *' M JSi, r zzrrz 

Api* «imn kmmit* • H-'M« lolm-ti. v. ,««, „ JZ 

mvm ca prvubIMdi 'n*ttria!« ol 2 brwş« f,« ţprgmstă , 

taţwrcer»- «orv ţa», propriv pvnual ******* « 

TaJceinrerra sa opfimA. prfn cor tifU - i*rmţu U ooiu* tS'S* ■ 
bolul efectiv al prortuctld ţt repar ! **** ** ***** A Mrâ wtnntort ' 
partiţiei de către Stşt. ia mr*pat,‘ 


iw* pa- ii 
tfuo, rorş inxsmnsont 
utsărvlĂ sâmhrstă 0 
*^g* mi *mp Oavncmtţ, 

libvrau. prăzii a u n 


nlrate. mut tărci. 

E c«eo.e >e <«.c ui hfeitaM-Unlle. 


. w ‘-*■'* Hsrş srntnntnri. 

* Pom»*. 


de către dlveraete profesiuvi nrg». I r^nâne rtm» o»a-»j «v 

— J 1 »*»»• <M îngeresc, thtb 

V*™* *> ««HA ş» «r-K<u xrtn- 


..Oeşbrtiamul si »»A:<u« la o a- j (krmanta, Italia, ptxtuuaWa Acolo j 

Ivi rftfv /Jictnrrlăltf «v Hiai ••vi " if nfy. i7a t*A arin* .w*ua 


'««litaU 


pixă. in care distanţei* ee divvdu 
oamenii erau profund*, mite Unii I 
foarte net* srp«rnu pe cuceritori de 
cuceriţi, o castă de alta 

.Jtnnil crc> 1 ini «lesbdau mornJa 
păqătiă a Romei şl Atenei, noi sun¬ 
tem gata vă dasorindem morala pâ- 
Hână, car* a erelet .-numita *v ecta 
ale faimaaMl noastre utlUxaiii mo¬ 
derna: IM, bisericile constituiri 

osfdrt cea met mare /artă ,apub.iâ 
să lujde contra setei moderne de 
câştig fl el* pot contribui mai btnc 
devăt orica altă «octet.de 4 răspăn- 
dea.-că maia filo Adie a gureruuluT’, 
Creftinismul constitui* frftul ne¬ 
cesar. car* ţine p« dru nul drept am¬ 
biţiile păgâne de imbogătu* m in 
flmt, prin «xce* >4 abur 

ln Italia. Muxaollni a rustahtUt, 
după zeci de ani, arman • intre Va 
txcan fi Stat şi a repus biaznea la 
loc de iruntc ln Germania, mişca 
rea religioasă este foarte promm 
ţaţă: noţional-sodalisn.u' a înre¬ 
gistrat >1 o epocă de efervescentă 
religioasă, 

c) Trecând la ol treilea in&llnfit, 
cel naţional, vom constata că exone¬ 
rările lui au rond iu ia militarism, 
imperialism economie, la râzbo\ Se 
ţionalitnml , conştiinţa cultivată xiu 
scnUmenlul vigurc» al porticipăriila 
vlnla unei u>lvctivitătl eu e 
cui. moravuri, credinţe, limbă, fi¬ 
xată pe oo'ea; de veacuri ţară yt 
având un destin propriu, naţiona¬ 
lismul numai e*tc a>tâzt un păcat 
ln kxul <ndivittuol\miului . care tranx 
formă lumea intr'o ma±xi de uni¬ 
tăţi aomtuse numai prin resortul in¬ 
teresului material, economic, na.to- 
nalmmui vine sl conslitue ol doilea 
corectiv, după creştinism, un corec¬ 
tiv mai sesizabil, care capătă chiar 
forme exterioare, de coerdtiune 
Naţionalismul presupune o ade¬ 
ziune liberă la disciplina unei co¬ 
munităţi de sentimente şi interese, 
deci libera renunţare la exoQirârt 
individualiste. 


x* preozcAză grt»* turtei# nou 
r.xjlmul oAro#a » dw*voltă ,n*tş 

vtaţa economică I» a ext ’-odru «o»- 
niual. *ttu< >) politii, vconomia na- 
ţKKtiilă post* fi r»ffionizată >i ton- 
todată efertiv de Stei. Un sul pu¬ 
ternic şi cu preatiuiu, un viat n*. 
prezentat d« o elită, pâtxunsă <«# 
imperativul acestor puteri. Slatui o- 
rata or» la dUpoziţia tk>u« forţa» 
partidul unic, purtător a uoi spirt* 
tuilttăţi şi armata profesională 
Tendinţa statului putaruk st* 
totuşi de a «r retrnpe opul treptat 
dio viaţa eoonoinjcA. DupA < 
r«alGa organizarea tamoiuioA. «Iara¬ 
bilă a pmdu 4 i«l, a cotaqori ar pro- 
tcrtonala da producţie, «1 *a la t locl nai. în 
corporaţiilor. Totuşi nu tom or a un' mice 


A. /*uMr>*/. *er\vacusu Ufbmm- 
« O «mmm* dbiţata de v» *tai 
VsstmxAc r«Ţpr*nntat W «Rta. cor* 

traicşie iuti» spiritualiiate. E»ra>- 

n»U. diriţatâ m direcţia întărim 
ueneral şi naţMmal. de an sta! to¬ 
rn, Implacabil, car* «A kn«»A 
crud întreg putregaiul, «A tocă rta- 
UM întreaga ţară. paul Io coi mrt 
a.vu»u ungher. pr«z*nţa unoi ierţi 
puirmico. bivtnomls dfrtţetă Iu ioq- 
•ui unei mai mart diferenţiaţi, a ra- 
Waificărtl imonttk* bgpăţli « 1 * a* 
cs»W ţări şi calităţilor adormita ala 
acuatet naţu. Aceasta. ccmoomiWfii <n 
r*naştor*a iMruarelor da viaţă xpvt- 
tuală Io neamul noatru. Perspert]^ 
| aceofttă albină ţinteşte «pr« un tţ- 
car* ’liracţia vieţii v-oono- 
(acă dinăuntru, liber || 


stas corporali*, un stat « xorart* po -1 perfect, tmulată pe etvrnele valcăd 
liticsA a corporaţiilor S’atul fret«u* I umane, nrvtfolLate 


aă poarte o misiune, un ideal, corei 
nu ee limitează numai la <vqanlza -1 


Alexandru Sever 


Aprobările de import 

in supra cotă 


Termicul i>oulru dnpunerwa vre¬ 
rilor da Impari ln «uiira-cotA. oxpl 
rând la daU de & Marti» vvU, di¬ 
recţia reglemeotărti oomarţolul ex¬ 
terior a di*pua ra ««cţilta de tm 
port aă prigidrti la ooutraHxaroa 
tuturor iî«rwrilor Io aupra-ootâ, fa* 
rAudu-aa tablouri »oparmto po- orti- 
mdo vamal**, ţări ai cantităţi, urn¬ 
eam fi in» felul importalnl. ini»#* 
trial «iu onoerviaL 
Aooate crrori, vor fl rowoWal* »w 
bloo, ţn silele ila ’J 6 yi T* Martin, do 
nătre comisia speuialA. avAndu-an Tn 
vedere dUpoofbilul alocat pun«xu 
acoeU aprobări şi ţiuându-ee xeaini 
îo i»rlma Hnla. de nnrnettAţlla lndn. 
striilor pentru tuatnril prim* şl 
«*m(-fabricaU» pr«cnm «1 neroaitA- 
ţi te firmelor comerciale romAoaşU, 


Firmele ««HritaUuir» vor Uelial 
rt P r e*lntr cerilflvata dovedituar* 
că aa satlAfânat Irgoa pentru pro* 
tcrţhi mondl naţionale, eliberate 
d<? egtre Inspcrtoratal» InduatxUla 
sau ministerul iadiutriel şţ comer¬ 
ţului . cunoscând ee la ncprewnta» 
rea acestor dorori au se vpt elibera 
autorizaţiile nici chiar pentru *u- 
pz. cotele aprobate. 

Carurile do nupre-coto, odaU re 
sol vale d* către cotnlaia et^ialA» 
vor fţ verificata de oAtm d. Vale* 
Pop. ministrul industrial fi comer¬ 
ţului. 


Citiţi 

Buna Uestlri 


n 


Fraudele filiale ii bugetul 

Aplicarea U încasarea amanţilor fiscale. N sfiit inJasnesc 

avaifanaa 


întrunit lu miniafdrul 
şi cumorţulni, dolngoţia 


AncarA 
Industriei 
oconomioă a guvernului, aubt pro- 
ridenţia d-Iul 1. Incntoţ. 

!n urina discu/iunl/or avute, sa 
hotărât ca să ee Xnhinţcge o regie 
intxla publica jx-ntru Induşi riali ta¬ 
rea inului şl cânepei. 

Capitalul acestei regii va fi sub¬ 
scrie d,i Io rulă da stat iar raftul da 
la ,u(0 de iun tirului î. 

In conducerea regiei ror intra 
opt delcgafi *ti particularilor #1; 
ui» delegat al tn iul* Ierul ui da finan¬ 
ţe. un delegat al ministerului agri¬ 
culturii, unul al ministerului ap㬠
rării naţionale şi unul al ministe¬ 
rului industriei t comerţului. 

DupA aceasta, d. Valoriu Pop, ml- 
cixtrul industriei t i oomerţuiui a 


ffteut o oxpuuore asupra balanţei 
noastre ooincurcialo. arătând cu po 
unul trocul ia roalixal uu oxewJivtil 
do P.],\g milioa»m Ini şi că po luuilo 
primo alo acestui au oxportul noa 
tru exlo în continuă croştore. 

Fuţa do nctuislA sUuuţiuuo, rogi- 
mul romorţului oxtariur uu [mnlo 
fi modificat, 

Singura prohloiuh nuic comportă 
o aititAţiuiia ilcHiauhitA »w*ta «ceia u 
aproviziunăriţ oq matarLi primo şi 
somi/ubrhmta şi a usigurâriţ stocu¬ 
rilor noooaaru. 

ln acoAatA priviuţd «o vor l^o 
tonta măsuri nco^ara, 

Dupb IcmiinArcu didatfAţlanU <vu 
nouiioc, »'a dat proari tt*» contunioat 
in tiousul oalor de măi sua. 


Grija unui mtnrilru de hnanfs 
est* întotdeauna echilibrarea buge¬ 
tului : o perfectă id^ntitnts Intre 
chfihteli şi penituri 

Aşa cum te aicătueso bugrisl* ţ㬠
rii noastre, dacă s‘or rsalina preve¬ 
derile, ele ar fi exoi-dentorr. 

Lucrul acesta se intâmpU I foarte 
rar şi atunci excedentul eştş mai 
mult un artificiu de calcul contabil. 
Acest excedent lord, — cu bogăţiile 
ce le avem. — ar putt-a fi o r *a/I- 
tatc dacă taxele yi imposiiele pre- 
rdxwc dr legile ţi nanciare tn vigoa¬ 
re ar merge direct ht vist*Ha sta¬ 
tului. 

EVAZIUNEA FISCALA 

ExieU iu«M» o racila veche. Ijn obi¬ 
cei al pAmAntulul. Obiceiul mai ve¬ 
chi care se numea bacşiş, a do venit 
şparţ Hau comision şl hc percepo 
UuaNi oficial. 

Este suficient — atunci eănd vrei 
*A fraudesi fiscul, — rt lei Io prea¬ 
labil iuţelcgere cu «cai iu dmpt* sau 
cu peraoaua lor dr legătură şl afa¬ 
cerea o aranjata 

Sa spunem oa »uoia care trebuia 
plAtlU ar fl de 1 milion lei. 

DarL. 

HuhtUa oi>eraţiiine contabila «I* 
gUIll» şl parafele aplicata, procese¬ 
le verbale fneholate, transforma ml- 
Honul intr’o biată auU de mii de lei 
«1 toată lumea e mulţumită. Chiar 
«I Stalul. 

Daca cel© do mai su» ar 

C ârca cititorilor noştri o 
■zurerie, © suficient iă 
reamintim un singur Oân 
«Afacerea Lomaş , adusă 
la tribuna Pae»lamontului 
8n pcaiultama al m sesiimei 
încheiata. 

E«to do.»ul de elocven- 
tăi suficient d© convingă» 

toar© aceasta afacere. 
cAixd o amendă de 260 ml* 

Îm"? o fraudă 

flacielău ©st© transformata 


de c ă tae un foet miniitati 
<1© finanţe, naţional ţăr㬠
nist, Intr’o amendă de nu¬ 
mai 10 milioane. 

Am fl foarte fericiţi daeă aceet 
e«a ar oooetltuf o excepţie. Din ae- 
poroclrv «uni, luxă. seci «1 chiar 
inU de awneuM rasuri. Ou cât Nu¬ 
mele Nuut mal rotunjoare, mai grA- 
•uţa. tentaţia • mal mare. Cu căi 
Mocletatea eata mai mare. are mal 
mulţi membri tu consiliul de admi¬ 
nistraţi», — persoane de mare hu- 
prefaţă şi cu relaţii oe nu pot fl 1 
norata, — eu atât ac resoUA mal u- 
şor şi (Ară durere afacerea. 


TREBUE SA PLĂTEŞTI! 

Spuneam mai ana că dacă a‘ar rea 
lixa provwlorila, atu avea bugete ex¬ 
cedentare. Kv aii unea flaoalA IohA 
fnaă goluri grea de acoperit. $i a- 
tunet, organele de execuţie asmu¬ 
ţite, storc po mioii contribuabili. Cu 
toba. II no vinde po sume derizorii 
tot ce au agouiaiL Nu găueac milă 
şi iuduraro aroşti oeoorociţi. 

Ai «au nu bauî. trebue «A pluteşti! 
Siatul uu poato aă păsuiască. Aco- 
laş Stat caro cuta coudamnabil d« 
gvueroa cu fraudatorii. 


Persoana de legătură 


Dar, poate vreţi să şuţi ci no osto 
persoana providenţială care face 
dintr'u leu, doi t Persoana do leg㬠
tură can» aruujeaxA afacerea î 

Eato îirtohloauna uu jidan care a 
avut cândva o aparenta foarte 
milă. A vândut cârti i>oşlulo ilua- 
nrato turn a traficat devine la Ruma 
Neagră, 

Acum aru uiuşină olugautu, »o im 
hracă la cel mai bun croitor, iiupar 
te baoşişuri goueroaxo la nor cituri 
şi face cadouri coatUitooro oameni¬ 
lor ou care lucrează.. Stic cA tot ca 
n investit o aă rodeaaoă de o nută do 
ori mai mult SI nu se înşeală. Eito 
doar ou» do afairori şi aro fior. Nu ho 
jvncuAă şi nu are conştiinţă. Cât 
mai mult şi doln ori ci noi 

Arma lor de căpetenia u*tc bunul. 
Cutume puterea Ini şi l întrt'bum- 
twtl oo folOH. 

Zilelo trecute organele aigurnuţoi 
mu fftuut o doMcindorc la OouUhgei»- 
tarc. Prada n’a fo*t do lepădat. 

In ultima xi do dexbatari, la Se 
nat, iu chiar incinta Maturului Corp 
a fost arestat un oarecare Hoffner 
zl« şi SebaNtian oare a# dădea drept 
ooraapoudgnt al unor aia re şţrAine 
Pretinxal corespondent avea da Is¬ 
păşit o oondacunars de 8 ani yautru 
axorooharle şi a foal tdooUfioat 


chiar do victimă cam so a/la în tri¬ 
buna Senatului. 

Neamul lui Iuda aro o dcoacbită 
predilecţie peutru afai'crL Pentru 
jidani uu aţistă afaceri necinstit* 
Există numai afaceri. 

OACAI... 

H'ar părea că ee am scris prind 
ata» rslr numai w* pretext ii* a <nr- 
liri Adrlia. Sau dorinţa noaxtnl, -* 
oa pc t4-tna unor divagaţii »cntlmen- 
InU\ — să apărăm o c alegoric do 
oameni şi sd isbim in alto, 

Adci'ărul este in ml, prea întreg fi 
prea dureros. 

•Sd publici' ministerul de Imani* 
*aina totală a amenzilor aplicata, 
A'pldeaf. la fraudei* fi contraven¬ 
ţiile constatate. 

Să public*' ti suim» tn<*o«o/<i «fia 
aci'stc amenzi. 

Se va «'OHi'iupe oricine od hu » a 
realizat decăf o infimă Parte dia 
totalul ninensdcr. 

Să se inciurcşc lot, ptiu mice mij¬ 
loace. 

Să V# intensifice măturile de dat-, 
coperirca tuturor fraudelor „ WM - 
froygfţ/tlfdr fisraU et nluaci mini- 
firi d* finanţe (şi por alcătui bngi>\ 
(ele făt'ă a p«i» cu nou» vroiai ţm 
capul bietului Ion ton. mmtribuabU 
român. I 

NI«ol©© lOftMCU 




























































«.fţUNA 


VEgTIWK» 


Sportul, Sănătatea Naţiunii 


O tristă evocare. 


Doottntaa 21 Martin 1M7 a ovut 
|cv pc Impunătorul Stadion al Co- 
tâţţi Urtiwrriînre, douâ malchuri cu¬ 
plate unul dintre „F C. Rapid'’ — 
„duhul AHdlc National din Oradea" 
jc A.N.O.) M alhil dintre „Venus” — 
^panaK’onur' din Timişoara. 

Au învins echipele burweştene — 
la «cor strâns — asupra acvlor din 
provincie locul irwâ a fost specta> 
<uk> ^ HMrific latin, la cart s’n o- 
<V)uqol ertcadleten sJxtamuhd propriu 
române»; iar cd doi minoritari din 
echipei oaspete $‘eti acomodat cu 
jtcest ioc. Au fost chiar momente când 
ci — cuviincioşi ,| intr’o curaţi ro- 
niocased — îndemnau pe coecchl 
pieri lor si atace «ui sâ k apere 
Arbitrii eu fost: la primul match 
d. Volburi Românul (a nu se confunda 
oi Rittcr AdflB>ert); iar la al doilea 
d. dr. Stanciu — care plăcută coin 
ddcnli — îşi serba împlinirea a 10 
am dc când a arbitrat, in aceiaşi zi, 
un match între „Venus” a< 
fUndu-i atunci „Chinezul”. 

Echipa „C.A.N.O.” purto triouri 
Qalbcnc cu roş; Iar „BAnăţeanul” 
albastre cu alb. 

* 

...Reîntors la biroul meu de lucru, 
am răsfoit ookrcţio acestui ziar din 
anul 1937 şi nin găsit un articol In 
care arătam tristele Imprejurârl sub 
cari se admitea practicarea popularu¬ 
lui sport al Foot-ball-olul Reproduc 
textual: 

„Regretăm câ suntem constrânşi 
a reveni mereu asupra unei chestiuni, 
care, prin comandamentul insâşi al 
demnităţii naţionale — pusă îndea¬ 
juns la încercare — Federaţia urma 
•’o rezolve lârâ întârziere 

Tot ce este suflet şi condei rom⬠
nesc şi-a exorimat de multe ori in¬ 
dignarea de a vedea pe plaiurile ţârii 
—Kksfâtându-sc in ndnfrânata sfi¬ 
dare — echipele total sau quasi-totaJ 
minoritare, purtând tricouri in culori 
Iredentiste şi vorbind pe teren limba 
Iul Arpod. 

Indicăm in iruntcaplulouului e- 
chipu judeo-maghiară C. A. O.; cea 
iredentistă „AMEFA”; „Chinezul" şi 
„Phoenix”. De asemenea echipele Jlfta 
cabi”, iu ce priveşte exclusivismul 
şi sonderismul evreosc al Vechiului 
ftcgaL 

Arn cerul In nenumărate rânduri 
modificarea regulamentului In aşa fel. 
InCfit să nu 96 moi admită formarea 
de echipe minorilare; iar procentul 
aqpstora să rru treacă de ccl mult 
30 la sută in fiecare echipă din pro- 
vtBdilc alipite şl de unul ccl muH 
do* minoritari In echipele Vcchiuhil 
Regat. 

De asemenea ca denumirea lor Jf 
eibâ resonanţă româneosai; Culorile 
trucurilor &â nu compileze culorile 


naţionale de 
•i nu » mnl 


n e Tisa, iar pe teren 
udă nfcf un cuvânt 


^• 8 rezultat al protestâritor noastre 
tot ce •’« reglementat a avut In ve¬ 
dere tocmai scopul contrar, adică a 
reia de a uşura mtreren a cât mal 
multe echipe minoritare In Dlvhrio 
A pentru motive de meschină comer¬ 
cializare. Desfiinţarea baratului va a- 
vea de rczuHat retrogradarea, dacă 
nu a două. dar od puţin a uneia şl 
— cuhnea ironiei — poate a celei mai 
autentice echipe româneşti, care este 
„Unirea Tricolor”. 

Prin această atitudine stranie a or¬ 
ganelor Federaţiei se dă primă de ta- 
curalare şl mal marc echipelor mi¬ 
noritare; iar celor de peste graniţă 
prikM de exuberantă Iredentistă 

O altă problemă extrem de Impor 
tantă este atcătidrea Echipei Naţio 


Românismul <— dela un capăt la 
celălalt ol tării — pretinde să se ter¬ 
mine cu ruşinea din trecut 

Românismul cere o Echipă Naţională 
Ro-mâ-nea-sc ă l 

El nu admite nici un minoritar, 
fte el vedetă... cât de răsuflată şi 
cumpărată cu valută naţională — 
uneori luată din bugetul Statului — 
şi trecută plocon. In Ungaria 

lată pentru ce, da.â d. Liviu luna 
are principii de afecţiune faţă dc toti 
minoril&ni sau chiar numai fată de 
cei dela „Chinezul” (ori h ei de onee 
naţie, dar numai Chinezi nu suntl), 
3 rugăm >ă se demliă dela Preşedinţia 
Comi-iunei de selecte Aceasta in ca¬ 
zul când d-sa nu concepe cecace 
sufletul cinstit, şinccr românesc o re¬ 
clamă şi anume: dacă vom învinge, 
victoria va fi întreagă şi nedis¬ 
cutată ; dacă vom fi InviixşJ, du- 
va fl mimai a noastră, şl 
tocmai pentru că va II numai ■ noa¬ 
stră, vom şd ce iasca rană ea; iar 
prin acrăşalri din dinţi ne vom str㬠
dui aă pregătim victoria de mâine şi 
*’o preţuim prin suferinţa premer¬ 
gătoare el 

Pentru astăzi am spus destul, căd 
avem speranţa încă in ferraitetea ho¬ 
tărârilor — de ultimă oră măcar — 
pe cari le va lua de astădetă — 
in ambele importante probleme, — 
d. Viorel TiDea, un bun şi inimos 
român”. 

Aşa scriam Ia 25 Martie 1937, 
in ziarul „BUNA VESTIRE” fără aă 
ştiu atunci oâ tn anul 1958 deridera- 
tete naţionalizării foot-bail-oîu! k'ăo 
reafizal, şi- că fn cursul anului acesta 
- 1997 — echipa României va în¬ 
tâlni scrni-fteoîisto ca npl .nalnltn mon 
diol in Capitala Ţării pe terenul gran¬ 
diosului Stadion „CAROL al Il-loa”. 

...Aşa să nc ajute Dumnezeu. 

MUmnI C. Zahăr in 


Olimpiada 1947 ia Bucureşti 

Defilam atleţilor. — Deschiderea locurilor 


l>r*rfttirll* p* oare ţara n«»a*ri 
te face de *tâţla aul. au tont încu¬ 
nunate Ieri de cea mnl fraflfOMă 
t>u«(UL Jocurile olimpice %l*»n in 
©•put desfăşurarea pe nînrele sta¬ 
dion deln $o*ea, in a*i»trn|* a f»e** 
te ZăflOOl» de privitori din tarâ «I 
de i>o tonta supratet* Pământului. 
Un mare număr de oameni a râ 
mas p© dinafară, do* ©di nil o-o© eâ 
stadionul nou. eel m*l mare din 
lume. eatc mult prea nrineâplfor 
faţă de şutate de mlI de vlnltatorl. 

ZI frumoasă da primăvară. Ce¬ 
rni senin şl alhantru s© armonltea- 
■A măreţ verdele din arena, en 
verdele din tribune. Marele *ta- 
dlon. Inllna Peste tot terenul foatel 
Uniuni a federaţlR^r sportiv©. a- 
rata că In eel «ace ani earl an but 
tre t>u inel o*l Ia rldle*r©a Iul »’a 
lucrai Inten» şl cinstit Tribunale 
a«- ridică Până la 7# m. «I ae Întind 
tntr'o formă elIpaoidalA pe o dis¬ 
tantă închină, dc trei kilometri. 
Imediat linşa trihnpe «I tot in 
elipsă. «e întinde piste cea mare. 

Prin negrul «Au de crurA. 
oontr*«tca*ă rru mon cu verdele ţc- 
Ineereufte de aeeastă plată, 
«tao terenurile de football, rugbj 
hand ball. lennU ele. etc^, eâteva 
Platine, piste mal miel. terenuri 
•periate pentru “tletlsm. 

In mijlocul laturel de aod-eat a 
tribunei ente conatroită loja rega- 
lă Vasta şl măreaţă, aceaată lojă 
In p*rtea de una «tema ţării, 
drapată de două mari drapele tri- 


„„ rvantici nefro. dcnltfa). atleţii 
tuturor noaxnoriter. In fruutea lor 

morşe ina«Ş fiul 

Americanii de N°ril odno «I ol 
prinos do cmsto ItapArnlnlui lor, 
arcul po tron uomăi de nu an. 

I»o fanionul !n»l®l«1. Iu mijloa 
eete brodată fiiruro acniuă şi ele¬ 
gantă a Monnrbuiuf» mlădltă pntor- 
uioă dintr'o familie ^eche «uro 
ponnft. Amerieanli’ rnoxale do m 
lori. dnlileară dteciplinat întrhio 

p n „ geometric, dreptunghiular. 

Spaniolii, cel cari au dat pnmnl 
ftf.xnual de eliberaT» u utaniurilor 
de eub hidra bolşovlnli. «unt pri 
miţi eu uralo neefăr?ito. In frun¬ 
tea lor merge o uilădiţă de Bour 
bon, alături do nepotul rondurftto- 
ruin] ilrii. tânăra! Franco. 

Italienii «unt în două grupe: In 
frâu te atleţii metropolitani, apoi 
atleţii din imperiul colonial. Mulţi 
şi bine făcuţi. Vor fi oei mni pe- 
riouloşi concurenţi' pentru noL 
cari. totuş. avem colo mai mnri 


Invazia „dezertorilor” 


şanao. 

Francoxii «unt mărunţi, hrum şi 
grăbiţi. Poaul uarvo« al atleţilor 
galici rcflecUI şi marile fr&mău 
Uiri prin care a tracul neamul lor 
Iu ultimn vrem in până ce «u reu¬ 
şit să gonească «trAluiamnl din 
ţară. Printre atloţi sc găaeao tine¬ 
rii Maiirra* şi Osnilot, 

Rnşli fac o itnPrwio extroordi 
nară. Coloşi blonri mau avârlaji 
negre ri mărunte, i*oartă po fală 
bucuria unei lârzii dar definitive 
eliberării de sub ofllcăiul JodoL 


colore. Iar toată tapiseria «ate in -, . . , . . 

rrotii Iniron vrrdr OoHoli. • ,or P '' nr '* ~ ,e raArl 

I fcvastici. 

Urmoură toate celelalte uaţiaai 


• v — ■ - 



fmuH reglementar 


In *»ţa porţii. Triplei» V o ru¬ 
sul ui 


Prima întrebare 


pentru Comisia de selecţie 


Mai sunt numai trei sâpUunaru 
până ia partida care va deschide 
sezonul internaţional o) României. 
Matcbul nu prezintă o importanţă de 
ooebliă numai prin caiitotca adver¬ 
sarului care ni se opune ci mas oier 
printr’o serie de probleme esenţiala 
interne, de a căror rezolvare depin¬ 
de ieşirea footbaluhil nostru din sta¬ 
rea ruşinoasă de remorcă a celui 
minoritar. 

Rclerlndu-ne ie comisie de selecţie, 
numită de federaţie, ea are greaua 
&orcin6 de a soluţiona in oiare parte 
acxste probleme (Şi rezervele pe 
care te facem asupra bunel credinţi 
a componenţilor acestei comisii au 
fost consemnate Incâ dela fneeout 
tn coloanele ocolul ziar). 

Aş* stând hicrurlte ne îngăduim 
să Indicăm pe rând câteva puncte 
capitole, core ae cer luate în scamă 
pentru o avea echipa naţională ro¬ 
mânească. 

Primul obstacol dc tare se izf>eşţe 
actuala coaitek pentru formarea e- 
dilpcj este incertitudinea asupra unui 
lot dc jucători, care bâ iie direct şi 
comod muudţi in ecliipâ. Oamenii 
noştri nu mai pot spune: iau pe 
Dobou, Scliwurte, Kolormanu, 
etc. penirucâ n'au canirocaudidali. 
Azi aceştia nu mai exista ca jucători 
|i sunt cu dcsuvârşiic edipsaţi de 
nuiio mare a tinerilor elemente ro¬ 
mâneau pentru care sentimentul pa- 


ponaJ unanim te cere locui de atâta 
timp. 

Ded, noi punem următoarea în¬ 
trebare selecţioneuriior; 

Se ort in vederv, pmtru mu Ic Hui 
ou Cchoaltvacio, obflruriu unui m- 
tullot pe trrtn cu Orice preţ mu In 
NtjMret l ideii dc echipâ naţională 
rvmăncatcăJ 

Ducă se va căuta rezultatul pe te¬ 
ren, acesta e numai un pretext, 
fimdoo pentru a scuza selecţionarea 
iucătorilor minoritari se va Invoca ne- 
ocsitatcu de a învinge, ceea ce nu 
poate fi adevărat. 

Nu poate fi odevârat lundcâ o 
echipă cu jucători minoritari fn at¬ 
mosfera de azi nu poate scoale un 
rezultat; mai Întâi câ e posibilă tr㬠
darea moidiuJiiI şl apoi w poate a- 
vea o echipâ neaoşe cu aceleaşi şan¬ 
se de izbândă 


dito-Irsis 


CroANui celor I oafiunl, caro »• 
(lioţiuUl auiinl lutre crhip«te »h* a- 
tergsturi ale Franţei, Beigtei, An* 
gitej, Rcoţlui. Irlaudel «I Ţării Ga. 
lior, «’a alergat dr data arenuta ia 
Stocke), in Belgia. 

Cursa a foni câştigată dc scoţia¬ 
nul FWkbari 

Pe eciiipe. Anglia a căatigat pen¬ 
tru a opta oară cooaocuUv ameastâ 
probă. 


Ur dc holdele bogate ate pAmfinta- 
lnl românesc 

Pe latura din faţă. In mijloc, nc 
fualţă falnic «ieagnl Ne^imilul, ur. 
mat în «tănga şl fn dreapta dc dra¬ 
pelele tntnror naţiunilor eonenren- 
te. care ee întind deSţtmgnl tribu¬ 
nelor p/inA ac intâluvNO. dc cealaltă 
parte, deasupra lojcl regale. Un 
vănl uşor. primăvAratie, di nn tre¬ 
mur tineresc fanloanclor, c*re «e 
abat avântat intocmal ca Inimile 
atleţilor, dornici tă. «mulgă victorii 
Pentru neamurile lor. 

LI MKA INCFPD* SA SfISKASCA 

Jncă drla ora i dimineaţa, râuri 
dc oameni I neep tă ac btdrcple apre 
stadion. Jtât dinrprc satul olimpic, 
minune dc arhitecturd fi urbanisti¬ 
că, aţocat pe câmj/ul din spatele Hi¬ 
podromului, cdt fi dinspre om*, ma 
fini. autobuse, motociclete fi amfi- 
bli ţrrpuexc cu ffreu prin marca dc 
oameni cari rin pe Jos . Autostrada 
din*prc munţi e*te un lanţ de auto 
mobile, iar amclaopiditfrnul ci ren U). 
aglomerat, cu vifenI mărită ţi cu 
număr «porii de vagoane. 

Cete 60 de Intrări sunt neincapă- 
loare, dar disciplina d* fier ă RoT 
tntfnifor Impun*- o ordirie 'desărârfi- 
tă. Fiecore int ajunge uţor ţi re, 
pede la locul său. condus de tine¬ 
rii /roţi de cruce , sobri fi amabili 

La ora 8 juni. stadionul este plin 
cu desărărfire. Xumai loja r e galâ 
şi tribuna diplomatică, aşezată de¬ 
desubt, sunt încă ocale. Peste uni 
f/ert de oră încep să sosească ple¬ 
nipotenţiarii străini, militari şi cl 
Vili. ocupăndu-şi cu uşurinţă locu¬ 
rile hotărâte mai dinainte 

La ora 9 fix, iniofif dr Conducă 
torul tării, de bătrânul Patriarh şi <te 
câteva capete încoronate, (ţi face a- 
parifia H. S. Hegtle, primit cu ura 
le nesfârşite, tn sunetele metalice aie 
Imnului No(ional. Sutele de mii d* 
mâini stau ridicate In nesfârşitul s㬠
rii, descriind o K»*te energ%e d intre 
Inima şi Dumnezeu . ,V S. Regele. 
Inc*) foarte tânăr, se aşează apoi pe 
tronul din mijloc, având la dreapta 
pe farul Muscalilor, reîntors dr rtx 
rând In patrie, tar la stânga pc Rr 
gele GdUci. Germania, Italia, Spa 
nia. Căina, Japonia, Americxle, An 
glia etc m etc. «unf rcprttenlfle prin 
împăratl fi /legi. prin fii dr Imflă 
raf 1 fi de Regi. 

Uralrlc gin o juusălale de ord. Du 
Pă acrea, un sobor de 500 preot « ce 
re ajutorul fui Dumnezeu, la alta 
rul pt care arde flacăra adusă din 
Olitnp. InsUş Patriarhul, alb ca 
neaua fl fnedreat de ani, dă sfânta 
sa binecuvântare. In picioare, «u 
UU< di mii de oammi ascultă sme 
rU. pătrunşi cu toţii dc credinţa câ 
Dumnezeu va ajuta celor mai buni 
Slujba »* termină cu o rugăciune 
cântată de tnli/c de guri româneşti; 
«Cu noi este Durnm’zeu»^ 


greci, bolgari. sârbi, naatriaci. ua 
guri consolaţi inafftrşit — scandi¬ 
navi. aud-omeriaani, iuti australi¬ 
eni etc. etc. Din toaln ţările pămtln 
tulul, numai trei nu sunt repre¬ 
zentate: Popuaaia fi Kairui. caro 
mai nu IncA să-fi. amnjorc nişte a- 
f o ceri in li mo ca câţiva comunali 
oonacrvntori. fi ModaţaăcAral. ce¬ 
dat acum cioci sui evreilor pimlru 
A-şi întemeia o patrie^ Se ştie că 
aceasta ţarft, & fost. i»loc«tA ăe o 
puternică floţă. ţnVţ^iiaţianalA pcu- 
truca spiritul gitava de aici 
să nu «c pontă r&spAodi ip luate. 

; (Dc altfel d. l irpiţ tconomu. pr c 
I kibnteL fcrhruşigi. puuh gasearicm 
de football. a c\rpt<ca ţara sa să 
fie admisă In com t pi^iţU\ înv# a fost 
refuzat categoricLi, 

ROMANII 
lp sfârşit defilează gazdele. Ro¬ 
mânii. Suni Peste o mic. Naţiunea 
orgnui/Atn în legiuni de stat după 
^Arste, aptitudini şl preocupări, a 
tl*t in mal Puţin do II ani exem¬ 
plare mlnanale. ca aufietete eroice 
şl cinstite in trupuri atletice şl ar. 
muntoase Vechile rirtotl rom⬠
neşti sau canaliaat fericit, concro- 


tlzâmlu-se astăzi In «ei »n»M buni 
atleţi de pe planrtă. Figurile ro¬ 
mane şi daee ngUndeac chipeş ea- 
fletal aprtr. vânjos şl tăuăr al «en- 
tinetei cetei mal îndepărtate., dar şl 
cetei m ft l brave. 

Atleţii aunt conduşi de şefii lor 
naturali, eel mal destoinic! dintre 
el. on ra amin râţlva ani, de toţi 
ohc*ll şl vahiticll, coeoţgţl In frun¬ 
tea «porturilor prin Jocul Ironlo al 
unul hazard nmorUllc. Considerat 
astAci ca o InulUaţk de «tai «por¬ 
tul a f°«t smuls dlu mâinile hrâ< 
părete. Iar gazetăria «portlvâ a foot 
încredinţată unor oameni cu dra¬ 
goste do neam (Ne amintim acum 
eu deplină satisfacţie, lupta po 
rare am dus-o In tinereţe contra tn. 
tnror agramaţilor semiţi, deportaţi 
însfârşlţ, In Madagascar). 

Io fruntea atleţilor noştri mer¬ 
ge nn flăcău frnţnoe şl mândru. 
Mlhall, fiu de emu. 

USud legiunea românească p㬠
şeşte fn arenă, sutele de mll dc oa- 
imul sc ridică în picioare, inimile 
bat «â lasă din piept, aratele nn se 
mai sfârşesc. 

Cu braţul drept ridicat, RomâuM, 
atleţi desăvârşiţi, işl salută Rege. 
le in pas cadcnţnt. defilează apoi 
prin faţa tribunelor ş| se nşraaâ la 
mijloc, pe tntimui *renâ verde, 
flancaţi de atleţii celorlalte naţi¬ 
uni. La nn semnal, voinicii hunii 
salută întocmai ca vechile legiuni, 
pe Rege şl pe regeştii săi oaspeţi. 

Apoi aţleţji români acompaniaţi 
de famfare, cântă Imnnl Olimpia¬ 
dei, scris de poeţii naţionali Radu 
Oyr, Vaterlu Cârdn şi Horla Sta- 
mato. 

M. S. Regele vorbeşte atleţilor 
despre bărbăţie, far Conducătorul 
ţării deapr© cinstea şl dragostea ea 
c*re atleţii trebnc sâ lapte p*ntra 
faima noţiunilor lor. 

In sunetele Imnului Naţional 
serbarea fa sfârşit la or* 8. 


JSlnJsm un c*n*şn el •garfului. )'< asta 
ir fl focă ăsslut A snAgutttm. Km ersâ 
Iota r* sAntem mni muh un hambar 
si InfonsttmiU dr o'tm* em primim 
injoncţiunile cutircl prae d» spreUU- 
tstr, cern n« pomp»atA tllntc c u mlo- 
glul sirAlnilvr de sultei românesc. Pini 
sirt e o chestie de cuetu*sif. Dor unde 


Dor re ar ft ntmte dani Wtesa a>—ers 
eu clipe minoritate, nu ar fl IţmerUA 
fl mr mbntr, după metodele perfide ta* 
pirmtUnr din filmele da aoerUmrt, dra. 
pelul românirmulul — t oett eedta cum 
on fl alcătuiţi echipa naţionali de foot* 
beli la IA Aprilie |f nu mi oefl tn/urah 
Bine. l-am lisa ta urle fil/na •Mon- 


Inccpe obrărtnlcla este când se sufe- 
rmiA prin comentarii faoorablla st 
osanale, reprimirea *fIILOR RATA • 
CITOHI», vreau iJl zic, a ni'7f KTO- 
mr.OR U toate legile scumpe ale ţării. 

Nu poate fi norfrn de f>ocălrea biblici, 
pentruri legea mihlarâ dela Spartani 
fi până astirt, rfo sens*, n’o accept*. 

Iar ejtoriul nu e religie dec ăl prin fu - 
rămint fl buni credinţă, adică erect 
In tiparele reUgb*am alş spiritului mi¬ 
litar. 

Sportul c*te aşadar construit tn spi¬ 
rit otiifete. de vreme ce este o lal'r- 
ceTe, o lupii «nimafâ dc o disciplină, 
de loialitate şl dârta încordare pentru 
afirmare. 

Trecând In alt plan al chestiunii, 
sportul nu este curtezan căreia legis¬ 
latorul tn substanţa Iul tndm rumeneas¬ 
că sA se închine: pcnirucă atunci ri - 
mAnc un spectacol al voluptăţilor şţ-l 
vom foca condicuţ». 

Sportul e un examen care pine ta ve¬ 
rifice antrenamentul naţiunii Sportul 
du potac fi dedll naţional. Cotare fr 
erm noi ostili, zâmbind timp »uh pa¬ 
goda oficialităţii, est© o masonerie *por- 
lirA. N« garnisim biserica kr<h cu idoli 
Aşa suntem noi îndrăgostiţi da anteeht- 
tAţi ţi daci găsim orc un Aucr, vreun 
BârâitI, preun Bcrtessi sau Telakl. fl 
a. Jur. mu i hlar da l-a m traco sfruntând 
legea nuhtari a |4ru. 

Şt fttndcS ajunserăm unrf* am vroit, 
si na explicăm. 

Gazetele da specialitate sportivi Ctrta- 
iAh au aderente m*tonice şi Intenţio¬ 
nat neglijent, pentru interesate naţio¬ 
nale. Zilnic găsim oorbindu-se cu Utere 
de-o şchioapă da astdria Ic noastre tu¬ 
ranice. core ii conservi secretul artei 
lor sublime, pentru meleagurile lor de 
baştină sufletească; cel puţin aşa lafe- 
leg eu, spectatorul decepţionat al suro¬ 


ri tor, fţ ai altora cu sonorttiţl cor* 
scrintesc ltmJ>n, chiar ‘d/tci bag* yota- 
nJ gratuit la matchnrt Poate e* nbiectt- 
oltatea tor este ridlti pe Tisa Când a 
noastră este ctubârili tn CarpaU. i 

/r»tete«*ff rare e pu netul de greutate. 

Dar e un fapt de o graoltata rare Ira- .j 
hu« ta nţ imensei din siesta noastră 
ospitalier A, Suferim de ospitalitate «sa- 
garată. 

Hm iA-l lAsăm Ignorării pa bastarzii 
core-l aorm. Dar ca ta nl ar mal oărrim 
suflet, alţii şl carit £kuk<»»l fi TckkJ— 
DEZFRTORÎ! P# cari tefuş ziaut. da 
specialitate (aşa ta rics) li prexlnlâ tn 
ectebrrtăţi oare ne-Bt ridica preBlrglnl 
sportiv. 

Atniiil «ant elemcnfo talentate dar 
retnţoarocerea tn |«ri pe care * drept 
că o plinu. se da mult. nu sa poala efec¬ 
tua fără riscuri. 

Sânt oameni fărfi situaţi© «I cară nrs 
pot trece graniţele ţării,. 

Lipsesc numat lacrimile ca ta concra- 
tlzezs regretul prea evident. 

CAnd legea militară o satisface Pri¬ 
mul Cetăţean ol Ţării, cum Var putea 
oore căuta mucar. o «otulte de s-l scoa¬ 
te din fumalizarea ce-l aşteaptă pc cei 
care ne-au sfruntat-o lntorcăndu-i spa¬ 
tele? 

Dec. Pentruci toată inteligenţa şA-au 
congelat-o In călcâiul oxfnrdulul? 

Pentruri sufletul şt l-au cohorâf fa 
bocanc ft l-au purtat prin toată lumea, 
oopslndu-t cu toate cureubeelo naţio¬ 
nal dupi ca pa al nostru îl ft uUaseri 
cum « alcătuit. 

Atenţia la graniţă d*dl Cu Inima cil 
un purice, tn oalni. DOI DFlERTORi 
a.,lcapti sa li se trimitA paşapoartele de 
libera trecere triumfală, probabil că 
vom auzi pe cutare * econom» tpuindu- 
nc: Dezertorii au fost .transcendental^. 
(AuieniU'. termenul «*a auzit la Radio! 


Sl 


«iiltr/r 


le IM* 
dr x 


|i <« 
<id*n 


. te, 

0«t I 


zwl % 
Ier ri 


■iU 


Ifg fU t I^muieiu. r /1USCUIK a ---- 

galelor Ier Şi fofuf nimeni nu «e antu- ^ cu reprezentativa planei* 

jtarmează <*. ardoarea cu care-ft ret- ţ dln mfm 

pectâ legea lor aporii oi, Răcii! noştri (on B &|ea«U 

pur stngs 


MAŢCHUL DE FOOTBALL 

La ora 6 p. in. Irţ prezenţa acolo- 


b w 
«vi» 

m 




ntfl AugtiŞti Privitori, a â ţinut 
chul do football România — Anglia, 
rare nr-n revenit cu scorni do 6-n 
(*0h . ■ 

In echipa României x’au remarcat 
tinerii Nlculac Vâlcov. Tloraţlu Bln- 
don, şxjt tarul PelriCuţă. Hâdul eseu, 
fundaşul Lătăricâ Sfera şi ccnfmi 
atacant Mltiţâ Clolac, foţi fii de 
vechi internaţionali . 

D. Langfnvo*Junior a arbitrai ex¬ 
celent. Pdcal că pc tuşe. din partea 
României, a srmnaligat bătrânul ar¬ 
bitru /onescy Ţopt. care a lori exas¬ 
perant dc riab. Cerem sd i tc retra¬ 
gă licenţa de arbitru şi să fia inter¬ 
nat la Doffaua, deoarece pdtiă la a- 
coastă vârstă căruntă na învăţat 
fncdl footballul. 

VLBGLL POl'ESCU 


CARNET 


$ahnl românesc 


tia^ 


Fedorutia română dc box a tri¬ 
mis. la cereit. lui iUlicA Thodo- 
rescu. caro •« afi& la Lyou. o acri- 
soaro L B. U-ului, prin care ac««U 
provoacă pe belgianul Wjtnte^ 
campionul Europei la «Welter», 
pentra titlu. 

Campionatul nauonal do decaih- 
Ion ao va disputa in săptămâna I-a a 
lunci Octombrie, la Cernăuţi. 


Campionatul intercer- 
curi al Capitalei 


Cum participă România 

la Cupa Europei Centrale 


prcle du 

ţiiio d-lui Octnv Luchidu, «ocrota- 
rul genoral al federaţiei de football 
eu privire la participare* Rom⬠
niei in Cupa Europoi Centrata, du¬ 
pă venirea d «ml© date Viena: 

• In fdinţu dr Duminecă dr la 
Virna sau discutat numai cundiţiu- 
nile financiare ale participării Ro¬ 
mâniei şt Jugoslavieu 

Dlntriun început trebuie apus că 
participarea noastră mu şe va baza 
pc principiul egalităţii de tratament 
al ţărilor foşşdatoarf, ci po princi¬ 
piul participării In incas&ri. pe baie 
iste gale. 

•Italia, Ung an ii şl Au»tna sus 
ţin oă alta este atracţioxitabaa unui 
joc de Cupu Europei Centrate in 
Rumânul «i cu totul altul ©«te info¬ 
rmul pr enro-1 auseltă virila unei 
echipe româno tn Austria, Ungnrin 
sau Italia. 

*7n asemenea cuntHţH, din mo- 
mont ce alraeţioritaica nu vrie 
Identică, nu poate fi vorba de ega 
Utate dc fraîomrnî. 

sDoud coruliţit ni s'au propus: 


•Prima: din or goni gări ţe din Ro¬ 
mânia şi Jugoflavia, echipele 
ganizatoarc «d nu rrţţnă dccdt 90 
la sulă pentru publicitate, taxe 
arbitraj, fn timp ce lw Jocurile sus 
ţinute da echipele române in Jugo- 
slave In Kuropa Centrată fi lta 
Ha să sc reţină 40 la sută. 

A doua condiţie: din restul sume¬ 
lor curs rămâne, echipele din Eu¬ 
ropa Centrală atât in deplasare 
cât ft fn oryonlzar*» proprie sâ re¬ 
ţină 60 la sută. Există bine înţeles 
ft un coercitiv: baremul fix dc 3000 
franci elveţieni. 

aContraproputşerca noastră se re¬ 
feră numai la prima condiţie. Pc 
cea dc a doua am acceptat-o Jirecf. 
Am propus ca spezele să fie egale 
(49 la sută) având in vvderv taxele 
din Jugoslavla . 

sAcest assgajamtni na priveşte 
raporturile dintre Românie sau Ju 
goslavia şi Elveţia. Faţă de ţara 
cantoanelor avem frafamen* egal 
deoartxe această ţară nu estf din 
tre fondatoare». 


Boxcurui Patriciu Milcovcanu 
care printr'o scurtă şedere îu Fran¬ 


ţa a‘a făcut cunoşcut printr’o aeno 
d c frumoaaa succese, -'a întore eri 
în ţariL 


nu un mai iuta 

echipele maghiare în Ardeal 


$« spune că In cursul acestei săp¬ 
tămâni OJE.TJl.-ul va da o d ecizie 
prin care va opri echipele ungureşti 
să mai joace in Ardeal, d numai >n 
vechiul regat E o soluţie salutară 
In efarâ de iaptul că propaganda 
pc care aceste echipe o fac numai 
favorabilă statului nu poale fi, » 
cuvine făcută şi următoarea aoco- 

* *ln cursul anului trecut de cârd s'au 
reluat raporturile sportive cu Unga¬ 
ria, au fost In ţară mai bine de o 
jumătate de duzinâ dc echipe ma¬ 
ghiare- Din circa IA-15 partide nu- 
vtco 5 s’au • jucat ia Bucureşti, 


A'HJâŢIf NEAMURILOR 

La ora 10 îneepo defilarea atln- 
ţi lor. Venind dinspre gnlul olim¬ 
pic, aceştia intră po piaţa cea mnre 
a stadionului priu poarta măreaţă, 
ştiu j h lu do alutuin giţraniiră a Ar¬ 
hanghelului. 

In frunto murg câştigătorii ulti¬ 
mei Olimpiade, Japonc-ziL Sunt pe- 
st, o ante. Mici, vioi şi mulţi, co¬ 
piii corului îşi doc ou mândria 
drapelul — aângo şi cinate, alb fl 
roşu •— înconjurat do trofeeio vir 
tu ţii lor. 

Apoi, O©rmaoii« câgtigăloril pen¬ 
ultimi ai jocurilor olimpic»». înalţi 
gi blonsJ, oamenii Kalserolni dofi- 
iâacA In căuiAşi bnm<\ împodobit© 



DIVIZIA A, Cete 12 ecinpc angajate 
îu acest campionat, au lichid©» mat¬ 
ch urile cu următoarele rezultate: L 
Tura -A.SF.C. b-4; IL C. F. R. — 
Grant 4H—1H; III. Gh. Brâttanu — A 
T. A. S. ă% M (t); IV. Adesgv - P. T. 
T. 4—2; V. Ardeal — Mişcarea 4—I; 
VI. S. E. T. — Phthdor 4— 2, 

Rundă foarte bogată ta surprize. In 
pruna liaie, frumoasa victori© a corpu¬ 
lui S. E. T. (fabrica dc «vi<w»e Gr. 
Zanifireacn). contra cercul ai Philidae, 
care conducea in clasament. Gicâ A- 
Icxăndrescu şi-a luat o promptă revonş© 
contra lui laradovici. învingăndu-l în- 
tr’o partidă de toată frumuseţea. In a- 
oclaş maich au mai câştigat : Vasilesci < 
la Scgall. Şi magislrat Jec\i la - Cot» 
lieb. A doua surpriză: victoria cercu¬ 
lui Adesgo contra P T. T. Dela pos¬ 
tai au căşligat ti** Dumitr c scu la 
Sweid fi Cabtaglia la prof. Fdelmaa. 

Cu runda IV-a, numArnl pamcipaa- 
ţilor s'a urcat ta MM Nelnvinş» au max 
r4tnas %. Din oei KM. numai 4? au 
participat la foaie cele 4 runde, din 
cart au mat rămas numai II ocinviuşi: 
I/V. Toma Popa <CFR>. Gkanghui. 
Braunşteln (Tura». 8 lasbalg, GnL iGh. 
Br) dlic 4 p : VI/VI1. C. Alexandntscu 
(SET). David tPhih SHl VIII C. Gh*or 
ghiu »n£TV V. IX/XL Cduiber (Qr), 
Vasilescu llffT». Andriloiu (th. Br.) 
2H. 

Echipa CFR s’a fortificai ca aptuiW 
lui Negrutae, fart\il campion ai Capi- 


î^ul" tod OfQonuatc prin diva-|i.l-i. *. • P** 

sclc oro>c tTan.vilvâ!K3)C. Lă Budfl- d« ^au «nsuja: im dui «c© 

pesta n’a fost decât o singură eehb 
nă din România. F. C. Rapid Ni 


ii din România. F. C Rapid Nu 
gâsiţi că c acesta o talriigcntâ şl 
fructuoasă pobtkâ ungurească? Să 
r*di te româneşti cum plătesc el 
propaganda revizionistă 


DuminUâcamalona- 
natul naţional de 

WlC-ifOiI 


Duminică 28 Martie din Piaţa 
BrAtianu, so vu da plecarea ha cam 
piouatal RomAntei de ciclo croaK 
Cart* i*te deschisă tuturor cla 
şvlor şi oategorlilor do alortfhtorL 
Adunarea concurenţilor va avea 
loo îu Plate L 0. Briiiauu. ia ora 
9 dira. undo «o va faco vorifuareu 
maşinilor, predarea uumerdor P 
semnarea tabloului do control de 
ploenrv. Lnacrlcrilo e*ro sost^-o no- 
ÎDwţite do taxa rcspectivA. wu 
cure «obt'eo cu întârziere, «e oonri- 
derâ neprimit. 

Ori co norogulă săvârşită do un 
alergător iu cursă, prceaxn şl ori 
co gest do necuviinţă la adreaa o- 
ficialilor, aau a t'Oncurouţilor »o va 
pedepsi, conform prevederilor ri>. 
guiamontului do curao F. R. S. G» 


42 - au ie*QiiDat cu remi* (S W, 10) 
cu decişiv& (I II. şi I a ramas la cqo- 
(inaaie Campiouatul decurge. îuir'o 
(fociplioă cxuuvdaxA coodus «te d-nu 
I.Am ici ţi p*«if Sprmcesaâ 
Clasamcului grurral după ruado l) o 
«a(e imnuterul I. Iura ZlH, II. Phi 
lidwr MLH. UI. Gh. Biitumu lâ I»), IV 

OR M*. V StT 15. VI. Ad«go li » 

VII AîFC VU L Al AS 9 U». IV 
Ardeal :V V Grai*» 7. VI. PTT 3% 

(> » XII Mişcaru* 3 puucte. 

Programul ruodci a V-a «"wte arai»*' 
forul Mucuri 24 lll: U K - Phili- 
dor, orş 8 (2» •- U*b. Barul^v', Ui cer¬ 
cul OR. A«te«go — AbIC, «JVft 8 JU> 
s, ta ASfC <a«b. Ca r OK.b Joi UI ' 
ATAŞ - Mişcarea, or* V diip * Mo 

uirva «arb prd. Vluiiţc-»*-!». Sâmbăta 
2r lll \r«tul — Gram, ora 4 (2«> a 
la CFR «iri». ktaral*ri , Iura — Gh. 

J BrOi.iUiu. ora hS, izăhţ s. la Gb. 

i ila-iu lari». C-atoaglia); Duni^ln-â 28. 
|î// ^LT — FIT. ora 9 dua. la FIT 
(«rb. \k-xut». 

întâlnire senzaţionala ţi «i©c»Miă pen¬ 
tru nUu . Tura - Că Brâtianu / 
DIVIZIA B Ruruta l. R©»uUauJ« : I. 
CFR — Gb. Brătianu 4-2. IL Tara— 
Raboia 6—Ol IU. iT/ - PTT tea- 2* 
Programai rundtu a ll a ; A/ivrci* r i 24. 
IU: om 7H ^ ATAŞ ~ ITT. 

(arb. Bolim); Duminici 26. lll ■’ TurUx: 
CFR- ura ţU>«) d. a. la CFR «arh. 
Crislcscu). SET — Ruhovn, y ru 4 HO) 
d. a. la Gh. Brălianu tarb. S ta\») 







































































“noare pentru toţi 


BUNA VEST|Rc 




"" cr °« ««A 

c fa Ut/ p*; **•.</»».-*/ f»/ m/tm 

Cm,''"' * ^ " 5 r''°”" — 
•«"» ” mr "' 
r j,nr ° *"*«»*, r,r: 

j?r,r° , ^- , ««V r r -« 

^ TI!: 

n, ‘"' rt «m «fttpntata *’ * lun ™ «w- 

‘ ,,r *W c, o « ,r »*l PMiiw. 

° rl <-<m,M tT „ fe ® 1 —■ iKNom» * 

* *—n *• 
•***+. /Z. T™**» - «*«- «,(«, 

(» Mrig,,, f" 0raf< *< •"’IlMtr 

*« »rZ a ' "Zl ' Ui "?* *« » 
•*•<«*<* wZxr nvr " "* 
tăti sz ^jl”} ■* «w "•■>«»«. 
r«, St^iiSSiiSr* *"* ° cu " 

^ «TTJL tfu 5 T * te 

'"'O. ela/U^r IOtVl «»•»• 

•VI 0p , r „; ’ WOl “' ( ‘ <y,r ” 

..v, ,n 


•nuntitorc î” 111 ? atfmltQre in liniueriitatoa 
*** cro w CA . ţinui la 2 Fabruarin 1947 


° aporf*. fn ®** «obaUfe. Pontm cA afaftei tntui- 

r °*«A»Cfi».* £| ,„ M , ,, . * CA uianonU raţionalizată fa mobila- 

***** ««"»«*<' ik. calo privită o* t>a jtrlvliOfflu di¬ 
vin, cn an privilegiu po «»re Unui- 




sS/TH "" a, ' rrr ”tr'c . vf. «.»rr 
. { J "‘f*/ ntoNNl fHf ,i rfo*flrfr 
#i in dv finit Ir li ti crrd ol , r« b|*t» 

«te *4 /| rffe^rtft f'thtdoti act**- 
îf **»* dictat, de Irg, bio 

O ffice fa ittnricr implnvabitr, tvirl 
^cjy. focare om. fiecare cretin. 

necarr român, să f mfrphninscă I* 

ZHZ!? mţii n °t ionnl ««««f ocrte 

«rfavni a ctiror răspHntirrr fa-o 
nttntMrt. pentru cari arv 0 In. 

ly* ar ' deo»ebitd fi In paderaa ctf. 

a /oxf crtttrcwf, o/t/cnl, 

( s tofM rn r Amâne aţa dar mol 
<Tort, ostaş, tavantul savant, »i» 
eincrut inpinrr ţi muncitorul m mu¬ 
ci tor 

Lăuntric Jij, p aD 0 tu| do rn- 

u«rv al onoarvi, a l domnlUtli |i al 
ooaaidomţioî, nu *o m*i r nc « omi o 
dooMhire j»rniui«r 0 (ntr« oamnm. 
Atttcl cd firrnr* i,i poate fac, un 
Punct de olari* din a fi cât mai mult 
ou putinfA util in tocul Unde a fost 
Ofcsat de ursită, fiecare ponte o* pi» 
rn «â ro ridice tu rmrhia socială fir 
prin tnuncă, fie t„ ^ r to<iH rt copii 
lor t i -n umorilor săL 
Odinioară munca manuală rrc 
dispreţuită n muncitorul manual 
ora rânduit Intr'o categorie socială 
Interioară. 

AooAtftA pmiudooalA «tupidA 


nexpu !** oforiţ opiului oa «it »« ■ cr 
fooţt<|ip(«n l ca un ««mn oo I | A dat 
co va HtipAni liimon prin pulornn 
minţii yl n braţolor *»!•• 

-4poi socialmente V0 rblnd, munci 
torit nu mal sunt socotiţi 0 ootrgo. 
rie (u/crioacă. In cadrul corporaţiei 
mprctlvc, ci figurciuă cu drepturi 
egale alături de caplfa/iffi ţi de 
conducerea tcchnică a f ntreprimi*, 
rilor. 

Pe plan i» {nojMf figurează Inm 
fbca lor cvtHiefii.isturică, de rrcţtini 
rf de români, era de muncitori ncu- 
pâud abea ol doilea fi al treilea 
plan 

Inftfdryit, ţn tilole noantro munci 
torii un moi •mit «ypu |1 «A inoarA 

do ÎOAUlP OA nitA do tU, »ft fi,, I l(wtiţi 

do lucru ei »n nu pooUt eh n in^ri 
,i.*AnoA copiii. I»’ ttropi eh uu inooK 
in lua. dur nu moi «unt chinuiţi do 
gTiJa riloi d« nuHuo. 

Fiecare a r P atâta cât ti trebue ca 
să trălascâ chiftit a *d-»î asigure 
biUrânefhlc către apusul virţit 

Dar marele nostru stimulent o al 
tul; bucuria de a M ş tl unifi prin 
legăturile sfinte ale sângelui, ale 
ft ale camaraderiei la 
mare operă istorică. Hueuria de a «r 
vedea colaborând cu râvnă, cu o- 
noarc 9 t cu credinţă nvsfârţltă. la 
vrcrt'a lui Dumnezeu de a realisa o 
bufniră ţi, n *o aci pe pământ. 


Anton Davtdoscu 


Constatări triste In jurul 
unei reuşite fapte omeneşti 


Cooperatrva din Hida 

Ml.,, "’" s * 11 - ’4 cu muunu» U 

" *** •< ”■*< M,. M n *;, :r,Z'‘^r * nrm * •* n " 


fofin hidos, dacă tn el 
* r j * ClU * 1 un lasemfiml număr ti* 
fi dtftm epa tv poUUcimuu suri 
*ă primii fi ingratul rol de slugi alele- 
T ff unel: r 'de execuţie ale talmudic*. 
r orâr.durli Astfel tn acest centru r*. 
* ca 1 1 tn tot Jurul, până mai eri, ni. 
j 1 W wu * lodrâmtt st-ft afirme 
ibis tu i rrnnâneţti, nimeni nu .1 
| i ' ft*s d, pro (t st ar, contra meschl- 
j t M ’. o-^duefi, pentru ei tmsitat pie* 
i V " împreuna cu prea mpo- 

i < lor «W 1 ***» k n niruxtii furioase 
4 jj *t fl dMrus. 

O » mda ca şt In mai toH* centrele 
< mu mni miei, nu sa poate %Ă nu 
j fH tnfspt ca o căjsuf*. dormite lu 
jjAIn trupul românismului pe c#r, U 
tfiâiif St tl otrăveşte Ml ăe al. 

Fapt tarif ceri rsl? că mal peste iot 
-cui năpârcă gaUfian* In^AjilA 

u tiu fa wicUenl recrutau din riudn 
râs retulunlcr româneşti Aceste slugi 
otrlenr. nu ţflu cum w face oi mai 
tatdvau,.^ sunt la a,-clas timp fl igno¬ 
bile celebrităţi Inifrnafianal-ti'ănUU. 

Cm i»cv**U cale fi »fiu«|tA or4«rhi> 

itd R I. 


O INIJIATIVA BUNA 

Foia dr spolierea t* cor* * UD ! oua* 
do#nuMi< Mdcjali nmAn; d*a uum ca 
tutu v-d iown »ole io ««intlr «irOm» 
ku yi in oi jukniliv. mo ad- 

•uiw btu d» roaoifti mtatoyi sau ho<*- 
«A IoiUnjror o .xMrpr^lir k Foto 

âeevi irt occaI td$um de oriooinMcr o- 
o fn<( |i H nmttpr-^ta. vo orl- 
flf U'iţiom.-j tn mrr *>-« blk^At natul 
oeniir!»ica ti lidtolwoiul p*d,tuuiii>t*f. 
d«, r. 1 » mai pupo aiW Vr*| «J ,g. 
mănt tură «iiifurn ttuaiatiUte t'fatfit'O 
| 4r iăipKiirt' o vVoţti «toţfMuw ia M 
l nou..),>« ,W >*toi fi *»4 ot«a| *i* 1 f 
% lurmo a o* din »rr*n tpknlr rtoiaial 
1 ■ f> u do ni.tur m om onix )«oiăb oca 
fiA-ol fl oytoohU. %au sa *or giei ai***! 
„i ilt'- lilijkNlor de f«yrruc* r *iv m}wtutL 
r/fT-»n>i'A 

■j l « U«T« «otr M clar. ouai 

i tiut jkt /*im romhneaeta. o M o«cm o clo- 
•A <W ouţksL. fHsIrrsu*- pi *o{ ai «om 

m.‘t noţlmiolo P*twH «Wft o tMori 
plOpAa'U tMfrcMlahjw etnii ramâ*ns*<4 
| mi* *rit «k cufhfiU de |l/|U. f*w *0 

. #]»■ ’Ai»* Să tui na mal «»o t «oaA. 

IWt m*i rfetiaa Ofw*. aiKuaţw- <* «U 

| furO modaluatr «ir MlffNn pcrtri» 

Mr WMlItt axsiamnl ramura<(v«i. 

«n»to for<Ml)1i|dt fOioai*- pr <tre 
ţ ware k g^e 

( O eocostnoe «(auM,u A* aousum 
U iuttaiţai *‘lu» că sere leal U Hula 
«A vkb4o oa'll bua* fi 
f MKadoli 4t «*«uiA 

lte«. puuw» •> IujcUvO* lunare Jp»,alr« 
mkm bua ramăi ««V ojţdunfc'JA 
ţp m e’a fiapAndh yrtfcler j-tiabl Da/ 

; Ifmtero taor ta tar ase sl t»< a**, 

Î oţira Km, >:ăai ta faoi'io do *>şa 

M cdroWtA pi<j*rtir katiar sf <nssM 
cela fixata dr «vHM-rof,»*. Hcjkkroo 
pot-tuvikir «e «oldoooi co .V-ftciy t» 
or/cr «fit ae ioj cAffifuHJr grase 

Ar »«inO tH'ttw Au mwn fl la <M«rkVr 
i inicuti. oflpraţ.vjmd «Mrlart». ru dJc- 
efte autui« 61 » pwiea o ivu na pivţ 
1 de ;***1 |cai Otic. Dar şi oao*| M»ki» 
ifos lU* dilucn jiro# u>oW Oai^au»# i« 
i - fSXuih-".\, cigbgofi Fapt »if H«,»H»i»sa 
I |*4 ‘A <M>ţH*fcrr«* iv cuu|o-/ a iho. p U *k 
, ăirpi *&&• pfidtbd d ajfidff*\ anduAl. 
^ttiorvatii 4 \ai|yn»Wvt<î»w imW, ea putea 
l^'Uirf. ipruttpc dionart^ol vyor J «i al 

«bruvrcioniiilui ta,* luiutdeouQa 111 oUr- 
ta fU> ui» bc*»ftelu ©44 mai ou» t Ar 
şs cojdkă ik« dio utlc« tâojokion Ar 

jkmtuti f» oŞă » «-uri htup au scşii 
Uţarţi v-opMAlisti. tWVoOorlj »>cţU •« 


|Arii nuMire au 
ma» foat cAndva a«a u minte ic Motiaţii 
alo brailrj.tr ruinAnefti. Voţi pilnA 
t» I» ixMijtrc niiac do ■ trial fi 

biacrid purlAod uno*W> acootor termic, 
profund («fala da «ufMut rmniociH'. 

OUH NOU, PORNIT DIN 
VEACURI ROMA. 
NE$TI 

Am citit an *P*l adresai îl* către 
i-'rw,iihul J r a*lmim*lraţie ml cooperaţi- 
ne, cfiirulnja* din Blda şl 4> 

spun, am avut tmpierla ci triste 
ar Da* o frumoasă fl in doritoare r*tnOf- 
fref a du/udul românesc adormit tn 
nsaeuri Câc( istă c t spun* printre al - 
trU acea/ apel: *COOPPfUT!rj Bl 
Rlltfl A Şl-A U T AT AHO A 1.1 UFN- 
thl STATUTAR CA PnOFtTVL CB-1 
VA RKAUZA SA L DEJ BISERICI. 
LOR >7 UfSTTTVTULOR DIN COMC- 

•Vfu învecinaţi. în măsură 
contribuţiilor aduse de ni- 
cari comuna tocmai de ace¬ 
la APELAM LA CONŞTIINŢA OVS. 
do bun romin să buucvoifi * o* do kx 
ct,at ar»ol Indamaind paparaj «Ui 00 - 
Mun* dro. «a fi iacă cumpirtţunW no¬ 
ma» Aria coopera ut* rvmĂuă. 

DACA Vlfoi'RU Şl FVftEtJ ŞTIU 
SA m SOLIDARI şl NICI UNUL V(7 
INTRA SAŞI du BANII IN PRAV a 
UA ROMANEASCA. DATORIA SOAS 
TRA DP ROMANI Nţ. IMPUNE CA 
MCI NOI SA Kl : MU r AUT AM 
PR 4V.it IILE LOR* 

Cîllsăii u* c*tt' rdssslsexf, ai 
in faţa ittiaţfim'et froftril tt 
rasnetstljssfsfltsj ifrpo trifa/ 
rliss nfintcir lui dropturi. 
Ai icssetfsts slureerua Ar tria¬ 
tă a ssaţi*i c«rf prin 
astesi nubili fu fnootfrcd tti 


ar rcrttirtsyu iu vmaauriim 
esceutrn fft'Tlr eter perdifir 
ţi f/t* rssşitusaati assbjssyesrr. 
•ţii st ară nu ste assrprissde* ră 
tuşi tir fsssţist psanica din 
virsparsd Jidavvar , su* rum- 
yt'rran I assfletul, dracapr» 
rlssd in aerat virapar dota 
Hisla şi cdtes'n hldnaar fi - 
pssri dr triată mentori*, fi . 
puri românrţti. \rdt*mcri. 
r+a noamtră nu vist* atât dr 
sttnrr ps*ntru*â arratv a. 
trrpr atent fi internaţional 
fdrânlatr. O fum* iutrragâ 
doar ptiu ct I arvşti n must 
rlrfanţii caii fi on închi¬ 
riat tsuflctul tui Isrrurt. 

Uri domnilor dela Ihda cart nu yfin 
tnntru ce calcule o‘afi Mrăflt cu JidanU 
na uJ tcmcli de Dumneie x să oA opu¬ 
neţi tn raita dorinlU Jt înviorare o ro¬ 
mânismului In iot ot ore el mat sfint fl 
drag? Cum d* nJI complarrft In rolul 
infrof de ciocli la căpătâiul unul neam 
care nu vrea *A mu*r| pi cart na 
mart clrl ei cred* tncă In tfrlttn» p tn 
Dumnactul pirtnidor noştri! F#<|( 1 # fu 
ml«A, arătaţi aş lumii deschis că noi 
runtem imbecilii deoarece nu rv*m «I 
ne omAem ţara pentru arg i«f(, ti o 
vrem mar*, frumoasă fl ramăneaaâ, 
F^ÎTI DIN' t’MHWA PĂCATELOR IN 
CARI. VATÎ RBFt'CUT ^1 HTI CJU 
\ ALJTRI. 

IN ORlCt C\/ N AYFrp NIO O 
<.RI J A, VA VOM unii AM PANA 

IN PhSUCLE MMC ŞI HTÎ SIGURI 

\ POIVRlti acesta romanesc 

AîtUPRll ŞI R \TJOCX)Rrr DE AMA. 
RA VHEMK VA ŞTI IN CEA5UI VA. 
Rll/jn RAR’ELl, SA LOVEASCĂ 
r\r. S aUTARK CU PIETRE PE PA 
ATOS 

Todit ***** 


m » t-uq. |ifo 

UaMiţo «MriM a şotitiam (owanalc 

a tramvaelor din Bucureşti 

•n or* 4 <i iKirl....»i_i-- 


H4.nl.Bt*. îo MAr| ,^ ^ ^ 

. n avui ioo aJnn»rna «vavralfe noua 

* ,c li.'nhr||ur f* v wi>Uli» «omuua 1 « 


Irnutionlor 


<»n lliKnrrtii l« *ş*Unl p» 0 


ITJo din ţvneou* Ştefan oul Unt*. 

A nvittoi u n i, n p u #|,nt n.irulir do *» 
tlo&erl, 

A proiidut d. Km Pantri»!. M«|»dlD- 
*«ii» ooiuilluliil d # udm.ir\».rrttU | a «Ut*t 
<lo d nil» l, l4r> „ b Km rllIpoMtt. Ttai*ji 
I Arvu, a. X>. Oimiirlu. N. ThnodorMeu, 
prot, O. T twlcr» y| A. O, loAoh'oooou, 
mombri tu comutat .kt odmlnUtrnUis 
1 ^ «rrotolurt «unt » 1 -**uuiitl d oilt 

l»rof. 1. AiualouMOu, ddn |Niri«* Ao«<lo 
mnt Qoatâno «» Vnolfa V*»Ho«ou. diu 
[uirtiui nittnKvlt»iulut Uuonr*ot 4 . 

Hni»l pmonţt 4M «eţlonuri c« nn ou- 
nilr U« oeţiuot, ropreieotând un 

emilul do iu aUiosno, PQAtm toi. 

Ou»*tal*mltt t* (ndopUniroM lonaall 
tftlilor Uroio *0 ii* olUro Jfroi do «n» 
n>4 • conciliului do 

ConitotArH* clin raportul 
consiliului do ndmini»- 
trnţie 

D«fi Imlkolf do ornmiiafa * ora*, 
«ut tn 14St ru * 4*1 f*ţâ «fa lfli. fa. 
lUfţ S, T. U. ţluAiiA noamn de Ino» 


P« r luui(*U>* AiK»r|rct |jirir««iftfc 

|Unwrîî*V*» rW,nr * 

,W4 - 

gTiSrsrîivr. 

CowdonZ!l Wl «V 

toordonaro, liniilor a» 
trnmvaio cu Ihiilu do 
‘Ritobuie 

Ajunând u oettiM.nt,.* ^HfUţU 1* 
«Uimi. M oanoui* « donioMiî 
DrooouMro tniotm onordonorO* noţlnn. 

- — -. 

Ibito «tini e* | n 

doi* 


«roi* vu.nrit UrU 
April.. 1 M 6 ş, . oam^nonot m 

'*:'Zr mUnlcHMU ' io 4 la. 

«ie im. toata «ntnrluUU. 
contr.otoU do <* 

«mnotwrtnt In eomun do o*u lwn t 
•utohn^u . dota do » o* 

t^ubru. 1 raci tui, do-aoum .oct m , Jlrte 
<»• tronoport aoipro H T. li. ul tt l 
Hoetotot.. . rta , JU| fl prt)puj( |I1(uiL 
elPlulut Uueurceii UaoiJ, MnVllor <L. 
•ntnhuM. I. Mab»Uro. cir.ro fa *„4 
In vod.ro ootiofaearoa norullor 
‘'nliRo a nnWlouttti cililor. 


trehm, *4 a 
1«314H lei fhoHnlţl do 
| rurA(lrca /opr/li. 

Diseuţillo 


k odanro 

RTI 1 ct» 


•Irculaţjo A nitul, d.fa |j» M 1fu rc W | M€| ( ,„, a 

amărui .iuJKooUur a amarai lai fabawlor doi* ia Oaţomlirlc 
*7* mi1 * tT, * r « wrfa fiind for I m» n*^*iaU 

mat* «lin şt.fanrl, tnr*a*far|. rr.ulro- 
lort. locritnri. 

*0 co nrtmştc pcnmnalul do «om 
’lurerc, n.ln»liiU|r*Uv % \ fabule, cu 

bmto r* ireala a lucrat «| pentru l *«• dla<Mio dirot do ocaiai 
•*ipliMilnrca untului or lor. numArnţl ^n'Aom» d-nll Ococro Mcllorm. -oro 
l«l nu ilumal c* n * fnot ipurtl. ilar I "M.l oi nu «aut trocul# In ar«iin. a 
rod urc rv* HB palat face prin raţlo-1 «nMn rbMiiam eonM* do acti,M. rt fi 
(«Miliare* ttlfrirlur (n «terolcll. np, 1 orhvlr'ab memortn. 
rnil orupân.ln-M. «acanţaln prodn 1 l> r.M. PiNTi/.I. praoAdini. U ^ 
•C pr|u dcmUlonirl, iwin*touir|, cop .1 dliofat 4» odaUnUtrot»., riM^ad» 

l m * «aMafaoo r.ur.« «rtion*. 

Keducările do pcr»on*| şl raţiona -1 r W din eanu» ca n'a* fi fo*t rr>m . 
II ta re* „rrv leilor * *dno o econnnilo I n*to»di «noi ndnnirl *ru*raio «B 
tfa l9.H2t.97S Ici. 

Abistenfn modioalA 

lh anul I 0 . 0 -. «‘*11 doi in->'&i«i*lalttl, 

41.UŞ miuallatinui 

W 4if l* IMS 


d* aJr 


Autobuzele 


Raporturile dintre italia 
Juuosiavia 


KOM.V ;a |R«]^| - D. VifQi- 
aiu Gmgda ooogăcră in „GktrnsW <jrl- 
ibha * un mrtkci de food Vnrtlci coo- 
tatu* Cimo ic Behvtd 

Autorul «ftLedului reWvâ va r« 
porhKik dahfaUiqgRtsve sau rcOm- 
ttt U iuraul mlkft b«utl mUi ăt 
ţ* iamb fieuţ^AfHNi Mriăn*. <Ar* 
uiarta aă ăcstAr* ofk fo.+E rcţlufti, 
«I In ni daifofi râmi <W pa i»nw 
rwrtn^eţtbritor fi orlmtiîiVnr cor* au 
ţRfivi îiujkiioM fl n tht cc ş dae t . 

AceMea mai Vm lâdmrîl r*p*4e 10 
curjut uMknaAbt Un, ‘m mporf/tfăt 
rtfertre <wka ăodk ţâti m. v%<mx$ «im 

r* iui tvnmin fa |ţ dtlftri- 


tatr 

t)ypâ o ni aii ciertt^Mrk nai .•file 
ir»taf>v.Cire #tfaa <xfr două ţ*ck 
VWsiiMÎo G«^4i cuţfă^A cfi tn- 
ririrul «fer Af**ri $toht ne *1 RiUd 
ac 4wv ţ>mlx» priiţi» dată ca 
imlmit •( ouwiuijul If^cu/ • 
♦iRuifsv Aimdă Mkuâ« Hi Unul <Mt 
U^rVmivmL 

ti’ivaifa*' detiuiî» intru- 
pratărdv i*râk&Uicâm‘ pt cm a wnMU 
di/» ^drrvllaur foceana a& l 

(Hm iUrv.nU- Ottjiriisihii OfRv 

PXv&vl văr* Vv/' (1 ia DU 

arad. a J <4 (Kirrdu) pmtoU ti 4.0 Ut*i 

taxuu.wTilc. /-.im J tihni 4 ct (uLv 1 X» 

RMliatfil t/Ci>4JV aâ 1b tNfiâitV0 obo >I 

după ocMDistk*** 9 )»oadtf a kstvM 
u-kv d^Hst ăUMâuei 

D. Veniţii* uayda Ifi uw- n* ar- 
UooW armând <i ba/^W «omiuaM 


ak majilur raporUri davtre Itiqnila 
v»a şl Haka o.aujsit tntiV clrnmVrt 
Av bună vcanâtM« fl «4 fi (k data 
«reaftfa Italia dă o ptidă 4c dar sil- 
e«r# fi de aoMartleic inkt nafaetafl 


Dertii-Bi bucoreşteas 
de luolball 


SâtubAMi d.Moi «aoiMift •» ct» iuaa 
f*c cmip Iibdeţ>«r.ii«RţM 

•'■* muu imporiAJiUi partidă * «aaa 
1 > ,A» vi*t«i uaţieiuile A. 

Y*<»fa4, crătip* troaUcc a #1***- 
w-tuMetal ot Wpfa .u Ittiîr.MMt F- 
C Kapoăalai 

L '»>U r« e* v* ţfc, . 4 f, 4.4 ««ic 

u,*i iuw»pt«*r9v Aan Şuarţ eafa taai 

u.r.: q ftiyo tfefi ţcA lu *!**% <4 

acronim vrhlptă avscri l*f i*f la 
ţf wtk*afa şv*raM ‘Rie rm*mpagii. ţ>aa 
«i«*t (*fa «a arii îi^ifjlpa l*r»? pa 
ca.-* , 1 *ju p aă 

caştigâ 

fauţiite fofUMât McicMtli. 

V*ruc ‘frbiir aA ® 

r*«re ttffl N t ! « *4 UfbtbU*** 

ud ţinuţii*»* ăâamuta da e- ifcAptu» 
n > * «fiaritthiL — t*Ai nba oâ »v» 
ava« cvfăNfttfa taimgTricd pbW»- 


Luând iilipr* ** «iploatare* tn 
(nr«»r liniilor dn antobuio «lin C*|i|- 
fală. S T. U. a «| derutat auut Im. 
cuh «onfiunu «vntractulul. 5i.«3i tn 
pavaCR |»« st nu. (fa parcunoi «|« II 
nllln dr nutolut»e 

Dela foştii rpapraluHnrl au foal 
riiuiiMrnfa i?4 anţobnic, roparăi. 
du-*** şl Cuiinndu-Mi fa clrcula|fa 
19b din olo. 

Numărul total *( antubu-'rir»r pny 
in circulaţie la *1 ffaecmbrfa «ra d r 
191 I)ui»â ar«a«U «latâ *'ru mal pu* 
circulaţie tl bucdţl ltrnaalt, IR 
tip Ilcnarbel «I |7 dela c*«a I«e«>. 
aida. 

Luarea couresleţ do aulubu>« de 
c«!rc îi T IV a adu* publicului 
mart*fa manUj fA poate câUlnrl ni 
Idlel do cor***pund«nti la urioe dl- 
freţic. ffa cu fr*(avaiuL fie cu aub». 
bo*u|, puUiid oarcurtn ca awUş 
blleţ dfaianţe de pmia Să kru, bună 
uard deţa lkicuc^UI Neul - cum 
Pantei (meu. 

Numărul fatal al eâlăterllur 
transportaţi cu aaUhutcfa in iBf 
fnot da 3 79* 47J. p 
Dup* Oofambrle Ifit. numărul că- 
(âfa r llor a altn* u a/edfa tllnică d« 
15 4.MS. 

Tramvaiele 

D* ama». «»i>n-vre* hn.ilor de (r«tn 
talo **a fK*vi latrV ♦o*(Mm ( || redu»* fa 
fa do oui! pro«* fonii. 

In orhuob iruSaio-ao Mmtna d# Iau 
porUnfa lu&rKnri. ** oeidonHată tn prin 
rAod «ş«itw deluiltlv* * IfaUfar do 
Iran,val pe ofc«»Ol Xfajnbovifat. pe por 
pane* beio&ata dintru cairo Victoriei 
ei oale* Şorban Vodă, 

Itcfaou* liniilor de iraa/va»* la tfăr. 
ritul aouloi 19W aera • Inlindar* de 
WAlfl m oaie itafeU şt 19,997 m oale 
simplă. 

Par» ul de vafuano pontru eAlttort ee 
compune* la acelei data 4u> A4 v*poa 
oe eueloaro şl >30 vapmuio rcimnv> 

ExploMaraa 

Knmlrul allefa al »*ic»*n<*loT In elf* 

eoiaU* te 49*9 a foM de *94 va* moua- 
re, r*iS de HA Iu falei, Mt ««coane 
lUaia. fafa Kt tn 1ML 
Kaafarni ka patonfal * te*t »fa 4e mtL 
»T.4,U fafa do fa 1*979 In. ta ÎS* a 
dtuA In Viu* «ut lJOrt-491 fcf». Hpon») a 
»*• ofaMiai culrl&Ju a« rttaaa e- 
«lekU-.la « afalal şt ea «am»(a pafaaa- 
lai, la r.nn* *u-<»ur«r*i i»talv*iulaâ de 
I imy letca »«*,»ou* 
iatcreoanl # apei de ştmt «* u* »e 
m l» rimoleţte a parcare^ i’lnfa te 
juadU S4 kuu fafa de «1 îun. te 1936 
ter anual *i «a» S», late «le ® ÎW km 
te 19» 

Nuraăral mafie *1 kw petcarfa de 
to«te ▼«•««ţie tn eircatet»- !■ tSfa a 
tm 4 de 114 MU kw»., f*»* »Se 1» *• Vot 
In »99» el 9*Jfa Am. fa fate 
tu prlmola trai lonU ala f«ti I9S9 •« 
toveyrwkrat e rrepleea a uafRăran*» a*- 
SAtorUar da «mm. 1 sul!*** faw A u *«**» 
epM •» A/ştMuiM falii '• * bHcekn» 
din noua* aebderat p otertter do «4te 
leu* fa aattjfeno». Ifata ev«*ete l»9l #1 
pâhă Ui oiărşfM a»«’»l »* infa^eire» 
aa mare «ăe AWM». eăVUoti. Tate de a 
eetaei *+-«>«& a •*»(•« pm*nl«M»4. C>o 
y faş» ao .ufamfae ifexhttMrd «• «aprf- 
mărm faor Puii «te sUfatn nari «ie 
oakau «MU faateU pe »reeoei* de şrw»- 
eaa, eum »> n*a*enl <*• va#**e«e mal 
maia pa** Va cireefaPt 
1» fafa ««* rra«*>> ele» 1» ao'U fa ene 
WATT» mfafar»- fefa <fa UL\}*** te 
14». tfafa. te*/ «nk 7 ifaăfa *4.fa«H 
kt»v»î* atiaVci * taiaVtfili* ira«**R»f 
tel- a erooafcl *Woi faf JU <*»*WI fa 
1*4. U fa», wa fa fafa. ePemărnă in ten* 
tăneoterte mr*‘* m>»W4 de I064I» «ă- 
Ifaci 

t'n roşm ta wraofapo a icului 
In iMMbe m maşter tefa ă » » 



u*tnr«* «wt lfafar - fa ** vete, a‘n 

««Mi teu<*4 eforul M ă te ap 
te fa »tors p ** utfateii, lnu« 
fa ten te aţ * p« ibfaifa mr «ne te 
‘ter; IU m faţ 6 Ur tei 4 <te 

•fa teeani. «Tete Mtefa famoe 


^ • ! m * n -i. 1 . <» u 

m ' *' M ” ,ro MV*W»rt M. mo 1 , 
„"J * H f ‘ "•'•VU 1 » d., u 

M pulo| (| 

to .u», 0. 

P. li, .IU i.irKu n,Uri .In,, 

n. .Un un >u 0 ,„ »ua\„.,,i. 

Mihl RAiote te opor,«*«..a tarifele 

Personalul 

< Mfo fInclo |„| iMs por^unlul 
. r. II a aportt nJmţitor, in urma 
«tlnderel o»pl«mUm| fa a*upra li 
nlllnr de huLiImimv cnni şl în nrm» 
inraulţirei uamH r u | u | aajyoanrlor ţ n 


wa-l'calo tată 
mimiruJ trntaincnHikir 
o»«»K-al* * «p„rn , 1 * | B 14.MM I* JOTIŞ. 
numărul vaaoamootclor a*a mftrit. da la 
*"'ri la II4M Iar orala al ,njoeţt|lor a 
ar*MU dela IV*!* la 1AJ44 

Vamarul aramteSrUur «la noi •<*«* 
la|l a oreaout dala I.Sfa căi ofa la IM6 
te IM ta 1«M, «reşlem datarUi nn«a 


tartt* car» ar f» Implotlicni n»npr« ho. 
tartriler atut dunftrt Hn trooui, mi rc*. 
raalor eitr*or><la*r. fWl adrutaroa »la 
arrtm aa |«»«te b»a o hoUrlro ralnMti 
b» rrrvoro pftvrşt* reaptairoa tirimolof, 
cerat* ita nn»a| 136 acţionari a»A»a 
U«np cât axiali «faciala adnnaral «an# 
ral* extraordinar*, prin car* #*an 
difeet xlafatolo, tn ■aura) a» prima <ta 
94 lei rolo rambnroablla «a şl oapHalaL 
Ma» 'faperto, râ»pn«*4n<l la o a «fana 
Intre hore i.aet do i VJortartu. 

Urilor toMiniiaU de p«-»«u»a» raonto tn I «pună te !n niomrntal do f.U. ţinănd 
IM* ra ocatl* extinderii rxptoaUrtJL I ^.®e <1# Imvrojuterlt* «mie imn .ara 
Kxaminirea pMholorhnlte • şnfaurl-I lrM4 eoclrlafa» traholml «» Tate faţa 
'«r An«r»|*ţl. neţmtăDd fl fam-nafa V»4xi» oh-lfaelUo» |c«nt« «fa Mf«miarM 
la Ifaeta annhU IM4, matinal lo «teeat j efalulfa de *at**h««n, «-croraa aeilnaorl 
di* caro caute. nnnUrul *ro*Ur e- | (or <1* a m extinde dreptul lor U cil*. 
Xonm.arl tn 103S a f<ut de !Zt, faf* de 
7fnfa in IMS. 

In afară de Hatetonta modfaaltt o* «a 
dat «r*lu»t |t*r*on*lvtlnl nioadiHler 

fae»IIUfalr lor. temloUtoa a plutit (‘atei 
'entrate a Aolrerar'.far Huntalo pe an«l 
1994, «luna «fa lei V.464 144 — cCuitr»bnlla 
te pantru axljrurattvi Inerifariler. 

Cu o aur*A aproape etate a mitra» 
şi pcrxetialul Hoclcdaid n»»f, I r« fttrna 
idalt oo a r*vrn*t ‘ -avi (Vnirole a A 
«igniceritor Bontele. •* rbllant te e»ma 
19 oaiUcuine UI. 


I (oria şl «u autol»utelc i nn poafa fi a*. 

I tUfSro»*. 

L>. prr«mlluto ţ'antaxl, amUt, ta conti¬ 
nuare ol Imediat *0 illneţie f aauciarl 
a «octetaţil o »* pcrmiU u taee ilrcp- 
tntn »n oNlarixeraa funcţionarilor. 

Voii «rea ordine! de «I 


Bilanţul 


Activul MM’leUţlt iHrhrlat 1* flo»v- 
ib Iul IBM itiMiuimxA 1 H7.fTl«71 
IH. faţă de |«| 12HA919 S4S la finele 
Iul 1915, 

1***1 vnl liieemAe«.'â 1 JSR 994 ?ll 
UI, fa|* «te l.2M.in.Mi |fa. 

Grcştei’e* Activului m 4ator«şt« 

«Tţlndarel en»lo*târ«l. 

rmatma pavlmlnl «a aproape 106 
(uilluâu* ee «Ulnrmtr eporirfa fo»- 
durllnr «Uţut*r« ou Ul «4tt7.«Ii. 

Veniturile H. T. R aa «line fa 
II36< iS4.|718A\ UI, fată fa SCA iuti. 
HS« 994 |«1 jn 1114, far chnltuelOe 

«^Uter»57 UţA d« te! *Ul4H7*i \n 

im. 

Veni Iul tramyafaor * fo*t de 
Swmsiit UE NI «U 512973391. 


Vonltul autobuaclori l9t35U9S Ifa 
Cheltuielile ('xplustArrl trnn»v*«- 
bvr au erAanl ea 9404416 lei fsţi 
da 1 WS, far ale auptbnxeler. au *rv* 
cui rQ 9191619a 1*1. 

Dio totelaţ vmltarllor. eafarllfa 
-rcpmxlntă 444 fa euU fa 19H, faţă 
d» 4M fa »«U ta 1994. 

l**utra oiiroatul «tecirfa sau 
faifatuH 189172699 lei, faţft de 
1929THfate lei In 1914. 

Meni»firiul u«i *1 anului 1116 
(net de Wtmfa fai arurdându-** 
*r(lunar||or u« prlui dividend de I 
U etitâ un el doilea «fa 1 fa «uU 
edleâ Io ttrfal ttt46 fa aalA. 

Munirlpiuiul llucujrtfaU l-«u re* 
renţt anul tr**ut ISfalSîi Ui dio ea 


Pe irvee ta ««tarea vrAIaei de ai. o-fa¬ 
nar m omoralâ aprnbdnd .farra do «re* 
oul a roaillmlvi, hAlnntui ti oonlel «Io 

profil a* pfanfrre. 

. 4 f.rr.bd deavirtarea «Nuiltuluh J« «d- 
o»iw«»<»a/<r de fclJiumM m po nani 1R9* 
ef *U*lr1bub*a «/aut «Pt*kfa*d de taja la 
ralifleă opui cooptarea ia eomUel 
a d-fei K. rârodoroocx». foat «faUtru. 

* 

'.<« fort nfoyf eeneort <t-*U 9 Atrrrş 
»t I, 0. CUueeaom ti tenuri supleant! 
4-nH D, /ancore Rr&U, I. Ci Urce |4 rfan 
«0 Petre seu. 

Venire eu fac «fo motebre fa «vnudtel 
te ndminisiraţU yt ponfru «hmU do «M»e* 
mrt o*e pro-mfat la al eter a on vof •*-' 
•rol. 

Ah întrunit pentru un tor In foeodfaf 

d* *Igiet 4. ManUetx'vSb'tnpo, fi 49 
or., nloo* S ev. Ilo/fcrte, Ui» e. 

Teatru na fac «te «xueri d. S. (Mgm 
rotau, nas 0 ^ afaot 4. va ^ 


Schimburile comerciale 
romano Ucrmanc un fiasco 


Când nu na cunoaştem interesele 


roltiir* ţi comerţul, sunt thruâ cem- 
ceftţh «.«in nu •» impAU» 91 nu ee 
vor impiUA lUitotUt* — Und »• huu- 
burile tuuir-roaU Uucc «ioai» sau auu 
fnulto jări, muu <hn;*t* ţie tm drum 
»'U Jdferik fiotituv, nor preimta, tot- 
vir^vUM, ao «iefh it. 

1 a<uJ «,iiju«rţiii|ii «Aterbu rup»in»>- 
A'ennan, in curwal etiulu* tujb. «xie 
«hi> *innu tu .uxartâ fvnvtnţ.i 
V tm» menţion* doar *;di t 4 ţ.«ra 
noaoitâ rrţ/rc/infa un runtd Unrpuf 
tfa mduvtTuiIaerr, forufat **du*iv pc 
«talentul de l*hfto»p« şi bertM mi¬ 
mat pe Quiiutie ^« no-uu —- şt G*r- 

mwiw * ţuat fritordmofte unptnt 
cmuftAtâHMur» x.r>osi a prt>thu<*l«ta 
mmănefai —> Imblerem de •■^pmunie 
osme*vi*U- 

In «pevaO i.rud'-ifK tabtvate gas- 

nteifa nu tor yH.re* ti b>k» •.»««* ;a 
puţt nnuâncu*. > 

CIFNCUE VORBESC 

IVI riad Importai Dermeufaf, laş 
port IN «nejorliefa dr prod««* all- 
menierc fa «eeterfa primă, edleâ fee 
mal p'itaripsMr n.faşţr* prud a te, 
»ea vadea tă ţar* »«eMi4 erupe 
«aii feerşiţl una diaire eeriaaaela 
•«oe» de Împart petre pieţei» far 
»*ae k»trtt îmrtL d«l»fHâ ce» a e 
mU4 dirija9». *«pa*i«»l aaetea • fael 
eltoRtof ndw peptr» »m*l4 ţ«ri 
Ifaalra »rfe»Ca**, ei eaacakeăm, 
lanfMortirt predaaefar roeeâneert lt 
Hrt de (iormar ti n la aifclmil rl«e\ 

Ml. pretam fa *ep«,rt»l predaaeUr 
«eaato pratra pt«| 4 l» cerateAe 
Clfreţe rrprcAfafa referi ia ral- 
Ifaeaa ««ret *a otrepţie aJUaialfa 
aa rşprtitael tn k, fa pesiăfa cere «a 


ta valoare d« 411*2 90* | r l. eapar- 
lai de 712.564 ta* fel, «a an piua d* 
4*6 m<N UI, pmiro ţ*ra ^«aştre. 

liaporLrtiHTrtnl «cardal DIN ţţl 
(HHiţru Oermenfa, o» arată cifrei* 
•rRi*lo*re, penOe anal 1919: im¬ 
port: DUHMN 1*4; eipart: I ai- 
tterd» HI6 56&M9 Ui, «o un deffait 
de Irt M* d» te* ti ap* *nuţ t91\, 
rinâ beievţa ooavlră romcrrUU e 
prearalat ua deficit de 1*46 «nlDoa* 


a» lei. anul 1IH. reprralaU primai 
m*r* defini ta ■ehlmbarife anestr* 
cnnterr i«fe ra Ocriuante, — In *f«ri 
d* eoM !■» şi <699. rari ae «dar ua 
deficit det 747 milioane fel fi 676 
milioane Ui. 

Anii 1994 ş| 1995, »>« da» uu piue 
de IU milioane «i fat uiilioAa» lei» 
cu fee te că importai IlomAnfel <Ha 
Genueuia Ui *vr«l ttnp. a fufa **• 
in»vălf*<illfal. 

Germania principalul cumpărător 

I Arde cart ne crai cure .«,0. prcfanvelr 1‘etatra «nul tţjb, «k*v<mcdi» <*ef» 


et*m 

ţară date rtaurm» ecoefe. 

AKH 
„ 1 

S. iMRUHŢ 

1 ţîXPOUT ! 

| -fa 1 rtiwabaM 

ira^anSTi 

1 *H 

4667 


1 «W 

44^4 

«n\ 

Ut 44 

MM 

mi 

- 

ii*» 



pe *uu»: An*I m, \ 

s Ah Oian«l*, ftifls, C, H. R # I)»- 
lănmHiţ.-it fa l? tt $» S NV< m»* 
dfa bci’src ţari ou umrnfa to¬ 

tul de pnvdvee ctvppfecr d< . *,« »tU- 
pteoc RpmAni*. »'j «jevt;«lu *{, »fr>i*c«’ 
Cu toata rd ţara a av* r *, ampa Im 
amel /9UM. forai 3*. •* rrătfmşl m~ 
fotiaioi prăsim. geţi, * palăl s*mp*mâ- 
for d f+oJtrp*** *,\*.t*e 
M ută * » 


roxDUs ţttve pruxmi fee in şctumlm- 
riie noturuv oNueşitefe «u «UiuiA- 
Ufat 

lefa, >Um «ui )ue cfarefe cefe uuo 
Aţirv<ţiUfe de adevăr, lutru căi, o »u- 
1 (Atică evfeU uu avem Uua pemru 
•md 

MeuţxXusnji, dw Upel de speţtu. we 

mai iknir căli aa ţacat an rrd im- 

it himburfie nota-irî' co¬ 


nfere* tot | |ior(oi»t« ie 

( ancycÂie 


IOOO lei 


I A IU 

[ 1MPOMI 

BXEUKT 

Uaieafe &»oaert*aia 

itenemrta .. 

4JW.ua» 

XAătLŞOi 

6M> 

Aeslfe.. • . . . 

«om 

900M01 

4- «LU7 £U 

Aram*.* . 

1./A.47S 

IJtAdU 

A- 144 Ml 

CSfcafaoTăcte . *. 

1.440 4&£ 

1.4» 044 

+ UM XU 

Emoţ* , 

tfe 164 

UHXtaT» 

+ ttli.Tîi 

UeJfa .. 

IOHJ57*.- 

111X4*1 

4- imun 

Uegafaa 

N5-»ja 

un 4 7 44 

X ZOtCilll 

ijvefae.. » . . . 

06.041 


4- m 

fdfa,,; ,«,.,! 

4MJU7 

901 099 

4» *4.444 

| Awa prt . ....... 

iim.1 

oe urs 

A- ăStfiil 


lipire Ane) 1646 , Avem vaferţte 

Impar Le «P*r iufej efat-ioal «MM*»! 

ferăifu ş«*p'rata k«jil. lauoorfe 
NmtonMv *+r\ urniă: impu't 4 «ţ 
Uarde tufei** tei. etport 9 »!- 
Harfa» 101 i«4090 fej. va an .fef*eţ4 

d* 1.664 Dl 6*6 1*1. fer peni'* iu».* 

Derr-mhrte 1666, na am o fa* (felie* 
ţrtofiaorl* aOlT» *e erafe importai (uarte na(«r«j* 


Ara epumărăl câteva <fcti ţânfe ra 
heUivţ* ©tHîtarrrteU tewvmbfaă nud. 

Iteei. imporţ atmMnt te cereai a 
naivi » *H. d« «dtr* Direcţia 'e«U 
meaferlt «eseerţatirt eaiarfer, re- 
prvrinfe vfaumul fa I|.(7t504«66 
tei. iar ««partal ».*67 662.66» Ui. ev 
un plen de fi.Ottife «9» fe4» din #*r| 
%-kimburi ue anerdate. fa efeeioate 
ra (oorraaaia, duPâ ifaurHe *ulpu- 
lam ia directe «Owllw, avtra ha- 
part 4-âSe>fe.609 fei export; I rul- 
tterfae «! mum ifa, ra . n ml «a* 4« 
764 IdAfei M ipr rând importa) a- 
ruvfaat. rapeafantd fatrefe 4)« fe- 
bloa) de mai *u»l 

•E* t ofer de Impar i-esperiala) *. 
vortfet. av eoaeamă ea role al» tm- 
pertex porta laj şfatut, feteai 6 


DEFICITUL BALANŢEI 
NOASTRE COMERCIALE 
CU GERMANIA 

Din ofirele d« mfa t*ij 
mii conitetei cm doifeifei 
sohimbursfer nMibre ou 
Gmrmmtfam, plmnmmeA In Ju¬ 
rul cifrei fae OSO — 700 mi- 
li.mat* 1*1. 

Pe oand, nume* Anali», 
ne prwititm, in «ursul » 
nului 1936 un enoefaentfae 
P« *te 8 miliarde lei. 

Oare doct, când neeesi- 
tâţteJ G erm a niei pentru 
produsele noastre 4 tr fi de¬ 
păşit eu mulf acest exce¬ 
dent? 

Vem discuta eoeste cmp 
ee, intr'un reportaj vi Har* 
GEORGE PANTCLI 






























































buna vestire 


Pn«. I '•» 


Al 


doilea popas la procesul 

INCENDIATORILOR 


=»jfîe=»- 


Jidovul A. Jalln, reprezentantul coral engleze do asigu¬ 
rare. dator id precizeze. încep e leii la iveala 
escrocheriile iul Bacalii si Hueller. Ce reclama 
d. (arol Bock Industrial din Sibiu 


Printre numtroşu martori au¬ 


diaţi in senzaţionalul proces al 


incendiarilor , este ţi un anume 
A. JEUN, jidov paşaport ar de 
provenienţă rusească şi repre¬ 
zentantul fri România a Soc io¬ 
tă fu londoneze do asigurare En- 
gle Star. Lămuririle acestui mar¬ 
tor sunt de un interes capital, in¬ 
tru cât el poale si i no explice mu 
nunta /dăfii unei sumo enorme 

dc UNSPREZECE MILIOANE 

LEI Incuhi fn mâinile unor es¬ 
croci, DUPĂ CE SE DOVEDISE 
CA IN ŞANDRAMAUA DIN 
CÂMPUL MOŞILOR NU AR¬ 
SESE MĂRFURI, NICI MAC AR 
IN VALOARE ~ 


M AN ? C«nc aro io tor o* ul 
9b acopere pe aoeaft ro*pin 
gâtor şi IncorffjItrH răufb* 
cător ? 

ESCROCHERIA CA DI¬ 
VERTISMENT CHOREO- 
GRAFIC 

Cu prilejul depunerii reda- 
mn|iunii d lui CAROL BOCK, 
bdibtrin^ din Sibiu, constituit 
parte civilă in proces*, împotriva 
incendiatorilor, am putut afla că 
înainte dc aţ*i încorona activi- 
tatca printr'o crima, AURFX 
SARF, JEAN BACALU şi NU* 
idAM MUEIXER ou săvârşit o 
seric întreagă dc escrocherii ca- 
lifirntr, atât în dauna statului 


DE TREIZECI 

DE MII DE LEE 

E adevărat că Jelin a făcut a- ® particularilor. 

luziv la un şantaj care s'a excr- Li adevăr, slujindu-se 


citat aeupră-i de către «o rudă 
a lui Şurf. gazetar cu trecere», 
dar nu a precizai nici cmc a fost 
acel şan t agi st, nici ce mijloace 
straşnice de presiune a utilizat. 
Fiindcă nu poţi fi constrâns cu 
una cu două să plăteşti unspre¬ 
zece milioane de lei, avere for¬ 
midabilă chiar pe aceste vremuri 
do pâcntofire monetară. 

Noi cerem cu ultima ho- 
tArare ca Tribunalul si 
clarifice acest punct ob- 
scir, să «fie cine e şanta- 


de q 


procură expirată a d-lui CAftOL 
BOCK, cei trei incendiatori fur¬ 
nizau marfă proastă dc altă pro¬ 
venienţă, realizând mari bene¬ 
ficii ilicite. Ca să fim şi mai ex¬ 


pliciţi, vom preciza după însuşi 
textul reclamutiurui ddui Bock , 
că aşa zisa «REPREZENTANŢA 
ROMANEASCA» prin Bacalu şi 
Muci Ier, a obfinut mari comenzi 
In numele reclamantului, co¬ 
menzi pe cari le-au concesionat 
pe sub mână altor firme zi altor 
persoane, printre cari fi a-lui E- 
MIL SCJUW17H R din Bra¬ 


şov. 

Do mit fel, IX ii' UACALV 
a şi recunoacut i*t mort 
clar şi rrisptcat în fofn 
Curţii şi a juraţilor , crî #’« 
slujit dc provtrra expiraţii 
a d-lui iiOCii şi că o reali¬ 
zat escrocheria i»ifoc»n«/. 

Credem că c absolut uc- 
ccftar stă ac Irs act de flfea* 
stă mărturisire a cărei te 
wneinicic se 


Problema organizării 
muncii naţionale 


Conferinţa d-lui pro». M. 
Monoilescu | . «T. nertmoo 


Vineri ta Martir ora « P-m. •Ti 
ncrlmea Rom#*» ** MjUm 

Măgureanu â d. ^ Monoites- 
cu va conferenţia ***** «Problema 
organizării mnucti aationsJo» 

La sfârşit ca ruin unsU din filme¬ 
le Socfr/fUH. Inlro rca libert. 

In capitala Ardealului 

sunt numai T9 de şomeuri 
intelectuali 


In ziua dc 21 Martie a. c. s*o 
făcut rccensământal şomerilor 
intelectuali în tonta farn. 

In Clujul cu o pătură dc inte¬ 
lectuali destul de ridicată «’au 

{ [ăsit numai 79 dc şomeuri inte- 
crtuuli «cari au întrunit calit㬠
ţile cerute de comisie». 


Jocurile de noroc 
la Cbişinău 


CH1ŞLNAU. - Extet* O lege, care 
interzice focurile de noroc. 

Nu ştim ia ce mâ&ură sc aplică 
»».,<r™<7o'•crf^i acc, “ u, k 9« 10 '«tt' ** ra - •” Basa- 
P ^ S J'Z e Ji iţa**-* *» CM. 


şi altfel, iar criminalii să 
fie sever şi 

neutru această potlogărie, 

A. B. 


Pensionarii C. F. R. 

cer să li se facă dreptate 


Prin loircn pensiilor, publicată in 
.Monitorul Oficial No.2S8/1929numai 
gestul şi sA-| tragă fi pe el i personalul do calo ferata — personal 
m faf« judec eteri Vor spre cu o răspundere fi o muncă reciwos 
c®fi prtms pedeapsa. Accs* },> u ia toate forurile superioare — 
ţto'CU A(âf _maî mult, cu ««t« cel mai crud lovit, deoarece nu 
i se dă ajutorai familial — ajutor oc 


CAT ŞANTAGISTUL IN 
CHESTIUNE ESTE PRIN- 
CIPALUL VINOVAT. 

CAci în adevar, fâro m- 
*cr»enfta lui — noi i’atn 
dai de altfel de nenum㬠
rate ori numele — fs*- a in- 
4enrert»o direcţii fi crimi¬ 
nalo a ace stui co-director 
al «LUPTEI», nu s’ar fii 
putut InAbuşi cercetările 
relative la prevecarea voi¬ 
tă a incendiului de Va RE¬ 
PREZENTANTA ROMA¬ 
NEASCA! nu ia fi putut 
realiza formidabila escro¬ 
cherie In dauna societăţii 
EA GLE STAR. cu cela 
unsprezece milioane ( şi nu 
s’ar fi putut încerca nici 
dările de foc de la Beeeş- 
tcanu «i la Gordian*. 

Afa că ne simţim oblu 


influenţează asupra sporului do 
ftcumpcfo — u»a emu so dă celorlalţi 
funcţionari dota instituţii U» publice. 
Din accnMt ăoauză. la araujarca drop 
tarilor la pensie — deci ceferiştii 
Hont mai bine sa Iar ia vi decât multe 
alic categorii do fanctiouari publici 

•Ncao pensie do mizerie. 

Câteva cxeinplo; un factor |>Oftal 
primeşte o pensie de 4200 lei pe lnnft 
isx un inspector c. /. r. ea 4000 loiî 
an Învăţător la ultima grada tio 
9 — 10.000 lei iar un inspector prin¬ 
cipii I cu salar de J6-300 lei mc la pen¬ 


sie cu 6200 Ici pe lună. 

Oricât i uni dc serviciu <ir avea. ce¬ 
feristul nu poate primi după actuala 
Iepe, o pensie mai mare 50 la sută. 

Nu este drept? 

Dcaceca din mitiativă parlamenta¬ 
ră sa depus următorul prooct de 
togo ca un articol unic. 

«La articolul 9 din legea Casei Go 
nora le do pensiuni se adaogă urm㬠
torul aliniat nou: 

Stabilirea drepturilor la pensie o 
funcţionarilor 0. P. R. să se facă 
ţinârtdn se senina dc salariile do ba¬ 
ză din 1929 ale funcţionarilor Minis¬ 
terului do finanţe, oorespunzAtourc 
salariilor prevăzute tn Logea statu¬ 
tului personala)ui CX F Jt» 

Se impune p& ii se fanft dreptate. 
Căi sunt destule. 

RADOVEANU 


Greşită politică tarifară 

la N. F. R. 


şinju — avem hnpc*** legea pen 
tru JoterzKcrea locurflor de nooc 
nu este cunoscută — oid mi se 
pfică. 

riutorbâţil* fpdejene (Prefectul) şl 
ceje poliţieneşti (Chcsiornl) ao alte 
ocupaţii: dc piM*. » ocup* cu fa 
brtcar o certificatelor'nefBvorabilc pen 
tru ziariştii creştini cari aotktt* să 
se revin* asupra aopeodărilor de 
ziare, «ic-, etc.t 

focurile de noroc se practic* - şi 
se practic* pe o scară 

Se zice efi nu pe grnlb sunt to¬ 
lerate tripourfle.. 

Ce are de spus d. ministru de 
fostlţie? 


Singurul local românesc: 

RESTAURANTUL 



B-dul Schitu Mâgur eanu No. 4 


COMPLET RENOVAT 


Face abonamente le deiun «I seara 

cu 22 lei • dupâ listă 

trei feluri si pâine la discreţie. 


Seara: JAZZ, DANS, DI S EUR. 

Deschis »l după teatru - GRATAR, PESCĂRIE SI VINURI SPECIALE 

— Domnii ziarişti creştini beneficează dc 15 u / 0 reducere — 

Patron : Mitică Genes 


iOS 


nâ 


I intre , 


Ministerul muncii 
şi mărirea cotizaţiilor 


la lestAtarH ca iotaulUi <J« a «o spori 
eolixatiilti d« cairo adaooreA foncralft, 
o comletano formată din d-nli: Xan 
Chircatoaou prey«dU)ta, M. F-uer^n di¬ 
rector gvneral, Cotor Ităşcana dtroclor 
ft Fia era*. rei«raa«D tastai mnucitonlor 
m vor prezeots azI d-tai ministru prut, 
Z. Nistor, pentru a lua avizul la accaetă 
ehMtiuna. 

După c&t ttim aot d. AJezundrcMU- 
Roman, eecralax coscraL Mto iutraaei- 
gent «t ere<lc m, «A eub «ugostia d-ealo. 
mărirea cotizaţiilor #o va pune tn 
donarea generală din luna Octombrie 
a. e. 


Normele de stabilirea 

veniturilor impozabile 


Cum se vor face noile impuneri 

Odată co noul «xermţia financiar 1 ta eonncrlntcle, Inr funcţionarii gă- 


gaţt fă ne repetăm pentru 1 Bur** de cereale din Timişoara, 
a nu ftfu cât» oară între- a trtmlA Mlnfvicrukit Cooperaţiei, 
barem pentru ce nu aste «««in eâtrva glie. o adresă prin 
anchetai ALBERT HONIG cerc Pro tentează cu multă Indigna- 


Seolnta (omiliei interimare 

a prefecturei jodefaloi Ilfov 


Brj «'a Întrunit comicm [ntmma 

ră o prcfwtorci J n d. Rfov. pred- 
da Ui do nătre d 8 . Pitiftc-auu. n«ia- 
lut dc d. 8 . MuKoolonnu. socrelar 
nrraJ. 

A luat curantul d. Aurel boia- 
«olu, prefectul jutletului D «a »j în¬ 
aintai aauprn Tie,-Afi|iuţoi dt? a »o 
ezncuLo, In actualii cauipajtia, o ve¬ 
ri»' dc luuări urgeniu dc folo* ob 
şicat, pentru care e nevoie sa so\ 
prevadă in bug. t sumele revpcHivc -1 
Sa acccaş ordiuc dc Jdoi, atât d. I 


ăormle, personal. cnnaUructii no # 0 - 

v«ţ«\ poduri, ele. iar 1 milion lei 
peot.ru chel tocii extrtonlio&r» şl 
construcţii de secţii tehnice. 

Bugetul viitor prevede la venituri 
şi cheltueli 166 milioane lui fată dc 
180 îuilioono lei cât cuprinde huge- 
tnl In cura. 

Restul de fonduri, p&ii/i la com¬ 
pletarea sumei prevăzute tn buget, 
e destinat pentru deschiderea unor 
credite diverse. 

Consiliul p hotărât, dessemeni. 


u 1 jljştiviiiu. preşedintele comlăio- lermiuarea construcţiei sauatorin- 


nei interimare, cât şi couzUiurii ju¬ 
deţeni au w»mnalat, en legitim. In 
teres puntru bunul mers al treburi¬ 
lor. o scamă dc lipsuri evidenta, 
eonatatate la faţa localul prin dl 
Tcrsc plAşl fi oare urmtwaâ i 
ăativflcutc, pentru o îmbunătăţi ăst- 
fel, prin nalizfiri noi şi utile. 

Toate lucrările mvMett s‘u hotă 
rit, in unanimitate, /f* fit şzocutatc 
ahior in vara anului acvila. 

FrucodAndu-sc apoi la voia rus bu¬ 
toiului, suinele nu fost repartizate 
Mtf«l. 16 milioane SOU mii iei 
W5.0000UU1 j»cutru admiuinlraţie, di 
vvres subvenţii ohljgairuni. ehaJtuall 
pontru juetitu*, pretori, secretari ds 
flâşl, «smAtrueţrl, diverse reparaţii, 
•oaslruircn a două localuri pentru 
Jiid(vhtorijl*> din Olteniţa şi Buf 
ba. pentru jniniarmerie, iuntrueţlâ 
pttblicfi şi cuJi*. serviciul veterinar. 
aai« lenţii puMb-L cic. 

Alte B9 mHioa&c 500 mii lei au 
fost prevăzute jurptru,' drumuri, in« 


lui de tubereuloşi dela Ba lotuşii 
Au mai vorbit tL ooL Aurel Sola 
oolo şi d. lug. M. Brabcşteanu. 

Bugclol a fost înaintat minista- 
ruiuJ dc ioturile şprt* a fi aprobat. 


Sever control sanitar 
ia intrarea Io servicii 
publice 


Expoziţii 


In *du tUnlccrsul*, ** remorcă 

expoziţia dc pictură a d-nri Vera 

S VoslovRchi NitwK-u, Cu unu din 
rloafaU mani/ bş tari plastice, taţi 
nând pe virdutor prin sxpttsivtlt 
figuri şl lutoinwişrL flori prcsiiu 
talc. 

Expoziţia rămâne dfrchhă numai 
câteva zile şi se poale tirifa Intre 
OrrU w-t ^ A. a. 


MfcrLtertd ăRnltăţlf a c^TOim.czt cc- 
lorUUc dipjrlamenta că tmrr m,1- 
»urlle ce iftbues»: JUatc p**ntm profi¬ 
lări* a^rsfuj teribil pas 

pt prlrmil plan Ar*k» dc x nu mai 
primi stri> ntd o fmtnă un bolnav a- 
tioA dr vreo boală fniriun i^rvirto 
publk. 

Pe viitor t» ex.imcnul de nn>nfjrc 

oJ cşndijh.iuiui vj iuj, p.rtc mi 
pscicamvi nl |nlnj4t*T\rlui sAnuiAţl. şi 
numai dbpa o niinupcouA cetcct*i« 
mgdi»4l5 a lui, va Ji 

TtAdeodAtâ 1 ar va fa*_e şt o f j,c 
intxlicvilâ 

tn teiirgii un salariat .«tuia 
brtilă duj4 un an dc %x hiiaa 
•nrvidu va avea dreptul U* a primi 
•nlşrm tara a picata *trvu.u thnp 
iW- im ani şi apoi doi aru cu 
nul pe jumăuti 


r* Împotriva ridicăm tarifului de 
transport pe N. F. R. tneclace pri¬ 
vesc cerealele, animalele cât şi ebo 
resteaua. 

Protestul arată eâ deU ljfş l c | 
in aunl 1914 eoatul ooul vagon de 
cereale dc tranaportat dela anal 
din poriurile dunărene până la Tt- 
mişcara. (canalul Bega), h’a ajuna 
astăzi (a şgşş | P j vagonul dc trans¬ 
portat pe aceiaşi dlatanţi. 

R*.te intr*adeoir o specul* nemai. 
pomenită ee ae exercită pc sp| na . 
rea birtului eouNuraator. din par¬ 
tea acestei lustltu(iuni « SUtulul. 
care îi? definitiv nar putea Joatifl- 
»n nlrl un fel aeeaRtă urcare 
căci rnml'uvf ihifnl, persoualul, ru¬ 
lajul ete. nu «'au mărit el dlmpo. 
Irivâ au KtAiut Jn mnd simţitor de 
câţiva ani încoace. 

(Vedem că vinovaţi de neeaztâ 
*tarr dc Inerurl n’ar puie* fl de» 
«*t administraţia PortorUor şi a. 
prior rare pentru *-ş| acoperi r| M |- 
pa ce se exercită eu fondurile ace*, 
tel fnslltuţloni sau gândit •* şl j« 
acopere prin accaat* «porire ta¬ 
rifară ne justifica (ă altfri. 

Ne asociem eu acelaşi indignare 
U protestul Justificat a| («realişti- 
hit Umlşoreul, atrăgând atenţiune. 
Iu mod respectuos, mînlstcr„lui d c 
ersori. tn tpeţg ministerul marine! 
®*upr« acestei un-âH f mf | farp _ 
înăaorâ - «e suntem ajgorl eă a 
f«*f luaU fără o prealabili apro¬ 
bări 


care tncepe la 1 'AtiriHo cor, urmea¬ 
ză să ao facă şl tfoila impuneri po 
acost exerciţiu. 

In aceat scop, <L ’U. Tău tu, iuapec- 
tor general fioaix;i»cr al Capitalei, 
a dut o pireniură organelor oale, în 
care arată normele generale după 
care *c vor faco constatările venitu¬ 
rilor impozabile alo contribuabili¬ 
lor. 

Deoarece unul trecut occsto ope¬ 
raţiuni nu zau făcut, — fizeul rn- 
j>orUiml debitele in noile roluri.— 
anul acesta mo vor Îndeplini toate 
lucrările pentru stabilirea venituri¬ 
lor impozabile. 

Inspectoratul general financiar al 
Capitalei a stabilii ca lucrările să 
so efectueze începând cn marii con¬ 
tribuabili şi mergând epro cei mici. 
Ordinea neeasta nu va fl schimbată. 


MASURI PENTRU IM- 
PIEDECAREA EVA¬ 
ZIUNII 


delta 


IKare festival artistic 




emu 

„BUNI VESTIRE * 4 


Oruparaa ♦Koacliuuaa» va da tn 
Lidjurtaffoh iu mmm do 27 
Martie 1UJ7 mare festival nrlisUc 
l^nlru mărire* fondului şt ajuiora- 
rco munci(orxleu ro/nAijl «araci cu 
urmfltoruj program / 

PAHThlA I 

Imnul Regal: Corul Amc. «Arisi; 
jPorunciliH jKcatltnari şi cuvânt du 
d4«ibi<JeiUi Fi* al nostru steag, con 
Nn rjfktn pământ de Ob. Ihisnen. d. 
Lug. Bl*jj C<>rul a s o c . «Arin. Trei 
culori, Ca nu globi Declamaţii: 
Dini. Angoleacu; Corul amoc. «Ari»>: 
Mur. Kouj.j Declamaţii: d-ra Irod} 
Corni aaoe. «Aria». 

PARTEA II 

«Recomandatla» o comedie într’un 
act 

Distribuţia ; Mln, Eugen Aslaut 
Directorul, D. Nlcolau; fiervilorul. 
M. OltCADU. 


Toate verificările w vor înregis¬ 
tra nominal, Intr'un reglztro do evl 
donţâ In eaznrile unde există îndo¬ 
ială de sinceritatea verificării. Ins- 
pectorul «au admiutstratoroi vor 
face personal constatarea. 

In acext fefl Încercările de sustra¬ 
gere «lela obligaţiuni vor fl urm㬠
rite co toată energia, — contribua¬ 
bilii. verificaţi din nou, vor sopor- 


riti vinovaţi vor fl 
toată severitatea. 


ancţionati cu 


TINUTA PERSONALU¬ 
LUI DE CONSTATARE 


In Ceri/icările $4 constatările ce te 
vor face, fiNuto funcţionarilor tr»> 
buc să fie absolut ireproşabilă. Orice 
reclamaţluni pentru purtare ncurba- 
nâ sau încercare de a şicasut pc con¬ 
tribuabili, vor fi imediat cerccfcrfe 
ţi funcţionarilor uinovofi U sc vor 
ridica delegaţia şi vor fi mutati Pi 
calc disciplinară. 


DATORIA CONTRIBUA 
BILILOR 

EMe in interesul conlribaabllllor, 
— şi aceştia au datoria dc a răspun¬ 
de sincer, dând Informaţia» exacte, 
pentru ca dările aa fie bine stabi¬ 
lite. Să respingă eventualele propu¬ 
neri ce li s’ar face, pentru micşora¬ 
rea veniturilor reale impozabile, 
mai ales că acum sc lucrează după 
•Interne tehnice noi, care Înlătură 
orice posibilitate de evaziune. 

Din circulara d*lul Inspector 
ne ral financiar Tâutu, reese tendln- 
ta vădită de apărare a contriboabl 
Iilor in fata eventualelor incrrcărl 
dolosile din partea unora din func¬ 
ţionarii fiscali însărcinaţi cu înde¬ 
plini rea lucrărilor de Impunere. 

N. I 


In bugetele judeţene 
Sc vor înscrie cote pentru bursele 
itutfenţeitl 


Guvernul dorind ai late o «Vuaţic 
dară, minteterut <je Merse • Inafe- 
dnat inspectorii gencrtB administra- 
tivi efin mtnMer, si verifice gcstlu- 
admiflirirattve, ta pdric ţi pri- 
oML 

In^cdorU latâraflaţi cu rcrtf.c*- 
rik «u depa» rapoarteK fl an avut o 
COflfir’-M cu d. V titre*. ■obaecrc 
tar d: stat Ta teternt. 

S a boWrât a m (PB măsuri de ta- 
dreptare acolo undo fa dovedit a B 
Oi v J ţi a* ac ţhiâ leato* de cx>n- 
vla ; Jg ioşpactorikg, A InVocmrfca 
dd iUvâ a b«gricR>f ll Co- 

D'ural;', 


S« vor tHce ta bag*lele reapecttve 
coUte pentru aerodromuri «I 
rari a pasivă. 

Bugfcteie care ou vor reapecia co 
tei* impune de mtabtcr nu vor * 
aprobate. 

Deatemeoi pro cri ck- dc buget unde 
o’n fost trecută cola pentru bursele 
studenţeşti, vor (1 respins*- 

Cotele dela teaţe (udeţele vor tor 
ma un fond spec-ol al bonelor tiu 
denţeştl. Bugetele dcftdtiire, vor 
primi dela tninbterul de interne tub- 
veofii, pentru prevederea burselor. 


„ROMANUL" 


Aprovizionări 

Colonel Savian M. Bădulescu 

^ţradj^ng^Anghel^allignj^^^-^^el^^dOjUT 


Vechiul şi 
Marele Magazin 


Vixitaţi i 

La Balon-at Albastra 


IORDAN A. lONESCU, SusceiOr 
Strada Car ol, 62 tub n HotelD:eh u 


Bogat Mortiment ia 

Manufactură, Galanterie, Pânzărie, Lenaj-uri 
încălţăminte de bărbaţi, dame şi copii 
Pardesiuri de Damă, Şepci, Pălării, bascuri 


• Părţi 
«ntul 4 
«perii v 

• fel « 
ti tnit 
terilor 
it iu 
itate , 
 ţ>rr 

douâ 
ipuJ d 
exist* 
jlt Tu 
ele di 
Hanlc 
flce ( 
mhui 
/ndlf 
mai 
7 H 
np c 
Ic p* 
că 


*rnti 


Sociale 

la diSjioziţla... 

Un debitor recalcitrant 


Echipa do urmărire a debitelor , 1 
datorate Casei Centrale, CQmpuzăde 
inspectorul Gh. Potrczcu şi cocui»ar 
şef, Origorc G«*orgo»cu, urmărind p© 
un debitor din oraşul Tg. Jiu. aa 
fost brueoAti tn exerciţiul funcţia- 
nci lor. 

In faţa acestui purtări, recalci 
trantul debitor, a fost legat, anche¬ 
tat şi trimis la micul parchet, care 
cercetând cazul, l-a condamnat la 2 
nni închisoare. 

Co »’o fi gândit acest debitori Că 
este locuitor al urbei, unde d. G. Tă 
tărâscu are oaia odată, domiciliul 


cetăţeanul, nerespectâod legile tării, 
a suferit condamnarea de mai su». 

E bine de ştiut «i mai ales să ai¬ 
bă la cunoştinţă şi străinii, că Icgilo 
sunt legi în ţara româucască. 


său. sau «numite promisiuni electo- i 
ralc, au încurajat pe ae«t asigurat I 
debitori 

S’au tăcut destul Intervenţii, dar 



(ora), d-lor consilieri 


Bine I că s’a făcut şi., atât 


In cătova articole, acrise în ziarul 
nostru — In grija ce o avem de a fi 
colaboratori ai Casei Centrale DAK 

CU atenţia CEA mai mare 
FATA DE ASiqURATI. AM CE¬ 
RUT IEFTEN1REA OONFECTIO- 
NAREI CĂRŢILOR CHITANŢE 
Am fost inţrieri- 

Consiliul a pulul obţine o roduoo- 
re de 2.40 Ui la bucată, fâoându-se o 
economia de circa 5 milioana lei. 


PRODUSELE ROMANEŞTI 


Insă ştirea cea mai îmbucurătoa¬ 
re. pentru noi. care luptăm pentru 
încurajarea întreprinderilor romd- 
peşti, a fost că nu va mai fi nevoie 
de *earion atrăin» 

Câtă dreptate a avut. Vintilă Bră 
tianu, atunci cănd, fiind ministru de 
finanţe, i se reeosnanda de funepo- 
nani superiori, da a te cumpăra 
hârtie străină fi cl le răspundea: 


VAll UE BUNA E BABTIA 
ROMANEASCA. 

$i <2 avut dreptate. «Lelea», lumi- 
scuză hârtia pc care de atunci sa 
doria ad lie din ţări sirgin* 

PENTRU CE ADEVĂRUL 1 

Insa ne-o mâhnit Cu ° 

parte s’n dat spre eonlecţionure 
oficinei din Sărindar librurie» 
Socrc. 

Dece? 

Firmele româneşti, nu «u fost 
şnficiente? snu tabăra înstrăina¬ 
ţilor, a ameninţat., şi unii au 
tăcat de frica? 

Bece, cele optzeci mii bu- 
câfi a’ass dat npre confec¬ 
ţionare acestor lipog»'afii , 
iwsfrvliwife dr sufletul ro¬ 
manesct 

Am »rcs ştim cine s steruii? 
Promitem să descoperim pe cei ee 
■an făcut coadr dc topor, lutro lorii* 

tvţie românească 

Justus 


Dela „Frontul Romanesc 


ii 


Duiujniiâ 2b Mu<U) o. c. «Fruulul 
Rooius«vc> dm cu lua rus de Albazuu 
uut+zA o lalcunue publică iu »ola 
•Couriructorl» din Bulevardul Mtria. 

La sţuasiA latramra tor )ua cu- 
vsutul d-l C Aofclcvca, pr*Kd»alde 
orfrs-iiiaţki Capitald, Prins Funuuia- 
chbc şeful culorii do Albastra şi alţi 
frumoşi si organizaţiei. 

«Frontul Românesc» din OspHală vu 
ţuj« urmfltourvW iutruuiri tn culoarea 
de Calhcn, DnmmiCS 2b Martie o, n, la 
orele 10 dimineaţa 

In sala «Cbeorgbiu», tn Str Piop) 
Amzc) *0. circuitt*»'rtp|ule 1. 2 »1 1 


Conducerea *trontulul Românesc* ne 
roagă si arilâm eă d-l Uihail Urigvl. 
recent înscrii in partidul n*lional- ţăr㬠
nesc cu un grup de prieteni din culoa- 
re* ds Albxdru, a fost exclus din 
frontul Românesc* tnci din luna Sep¬ 
tembrie tfM. Deastmeneu d-sa nu a 
fost nici odată preşedintele arganisafial 
din circumscrii tia 37. iar din grupul de 
cetătani Fu care domnia sa Fa insens 
tn partidul naţional-ţâr in esc, doar o 
singuri persoană a făcut parte 
«Frontul Românesc». 


Cerem ancheta contra spirtaruer 

din Basarabia 


din 


CIflŞTNAU. — In câteva reporta- 
gii am arutat cât de ueruşiuat cric 
frutitot fiscul, do cătTc banda jida¬ 
nilor splrtori din Basarabia. 

Cu date, co nu sufăr dcsruinte^ 
arn oxpu» situaţia Llogulă.. iu care 
funcţionează fabricile do spirt, sub 
liniiud complicitatea funcţionarilor 
fiscali — însărcinaţi cu controlul a 
c«stor fabrici. 

Până ozUUi nu »’a luat nici o mă 
•ură contra tâlharilor. 

întrucât bandiţii aceştia, cari sfi¬ 
dează autoritatea de stat coru- 
pâud in dreapta *1 « stânga - au 
ueobrararea s* afirme priute’un <§a- 
basgolni. anume Maanilov. eâ in- 
ţreago caiupaoie dusa contra labri. 


panţlter dc spirt, «cric isvoriU din 
spirit de şantaj.. — uol cerem- cu 
Insistenţă să sc ordon© u severa au 
chetă pentru a sc stabili câte mili¬ 
oane au furat aceşti jidaui, iu tovâ 
răşle cu şabăsgolnU şi fuucUouarU 
corupţi. 

Nu se poate admite ca. paraziţii 
g&liţienl să lurc statul cu atâta în¬ 
drăzneala şl inc* W mai alba cura¬ 
jul a lansa zvonuri neîntemeiate 
centra acelora cc le demască Iran* 
dele¬ 
gă M termine odată cu acest scan¬ 
dal- 

Deci : Ancheta, cât mai urgent, 
oare să stabilească răspunderile !« 

S F. 




































































































buna vestir 


fata» *!? 

$1 n rof D îî W Prezan 
...*• Manoilescu 


*Şj* I ÎX 00 ^" '"9i.MM.so ro- 

n>‘i£.i%r* n ** ao * °*®« 

Z’£* l d y a ~.™p'‘*~ 


"^■*oC Par "° ^S., 

Ez/^X'Z,** 

Mar *tot Pr" "*•■ « Mml, d-tul 

un ;Z *«* **££* * <"*». 

f » omooia,i d V România 
mu »tume- 

? P«»blemc??®»"J^?9 ere 

OT mernta ^ intar ^“- 


bună apă- 

La awaatâ lelogroxnă. d. mareşal 
1 r t 7 Kn ° ^Puub d-loJ Mihail Ma- 
no eacn t«legr a fic cu următoare]» 

ruuduri: 

«Mulţumesc călduros dv. 
i 1 oiomforilor Asociaţiei 
General© a Inginerilor 
pentru sentimentele ce-mi 


exprimat». Am luptat pen- 
*ru binele ţârii ţi dr«p- 


ln loc «* e reportai pol ilir 

0 dragoste obositoare 


a- 1 taie*. 


Deblocarea examenelor 
dela Facultatea de Dreot 


JlJZ??,? d ‘ drept •*« W» 

£* r /irT 1 Ol «»I- 

7T„/, fl f <»w«<»iri I» rani.II, 

• UKa «« 'luciilor prez^tofi 
. ^‘«"<*<1 dc examene din Februa¬ 
rie, 

Studenţilor li fa acordai sistemul 
deblocării examenelor, aşa cum s'a 
decis in ultima şedinţă « consiliu 
J* 1 profesoral Astfel studenţii cu o 
bilă roşio-ncagrd la © materie au bc -1 


ne/iciat de combinarea bilelor inca¬ 
şul când aveau o bilă albă mu olbă- 
rOfie la altă materie. 

Studenţii cu o bilă neagră sau 
chior mai multe au dreptul să dea 
din nou examenele cu bile insufici¬ 
ente in sesiunile următoare înce¬ 
tând cu Iunie, 

Studenţii din anul tn care intră 
Sn prevederile vechiului regulament 
şi cărora li t'au combinat notele au 
fost deolaraţi Uoenţianţi tn drept. 


Altă circulară 

a ministerului de interne 


D. subsecretar du stat Gsbriul Mii- I Se mai prevede dmfiinţnrca labe- 
rineacu a trlinia prefecţilor do judeţ J relor de munci 1 , oi-oto unde au existat 

Ol o atentă supraveghere ca ele s& 
nu-ţji continue activitatea *ub form* 


ei inspceorilor regionali do jan 
durnii din ţară o serie do circulări 
enri privone nouile ină«uri co tro- 
bnesc luate pentru menţinerea or* 
i dinei. 

AfelfeU printre alte dispoziţii, miuis- 
tcrul pune în vedere prefecţilor de 
judeţe şi inspectorilor regionali de 
Jandarmi, câ e*te interzisă orice în¬ 
trunire. care, io regiunile unde se a- 
plică starea dc asediu, o’a obţinui in 
prealabil oprobarca preleeturii d c ju¬ 
deţ sau o comandontolui militar, iar 
organizatorii cari se vor abate dela a- 
cest© dispoziţii vor fi nrcxiaţi >i p*. 
depsiţi ca infractori ordinari. 

Intr'nltă circulam ministrral atrage 
atenţia capilor de autorităţi din ţara 
să vegheze la menţinerea prestigiului 
autorităţilor şi »ă reprime numaidecât 
orice încercare dc înfruntare sau căl¬ 
care a legilor. 

Io nici un coz autoritatea vă no dea 
dovadă dc slabiciuoc sau ezitare, io 
curajond avtfcl dczoidiurle. 

Nonile ordine privesc dc asemeni 
stârpirea nncleclor comunislc fi iden¬ 
tificarea tuturor celor car] lucrează 
pe Mib ascun» pentru această mişcare. 


d e iatroprinderi particulare, cu con¬ 
tracte fictive de muncă. 

.Marşurile in grupuri, cu caracter 
politic «nu demonstrativ, dela o toca, 
lltatc )a oltn sau prin sote, cu scop dc 
propagandă, sunt oprite. 

Tot aşa luarea dc jurăminte; nu se 
mai admite decât jurământul otic ul. 

fu propaganda electorală nu mai 
este îngăduit nimănui a *e folusi de 
drapelul naţional p<* care *e fixa, o- 
bişnuit, diferite semne ale urgnni/.nţ i- 
lor politice, 

Po do altă parte, in aeofete cirvu- 
iftri d. subaccrolar do stat Gahrîel 
Marinoscu roootnândj prefecţilor do 
judeţ© şi inspectorilor regionali *â 
caute a desfăşura o activitate cât 
mai maro. atât din punct d© vedero 
administrativ t»u*ele. construcţii, 
câ! şi din punct de vedor© ©dn- 
eativ (organizare do conferinţa fes¬ 
tivaluri, ©tc.K 

Aaupru aeeatei activităţi coi vi. 
taţi vor iutoomi un program amâ- 
nonut, ud urându -1 şi Iu cunoştinţa 
ministerului. 


Do două săptămânii, «domnişoara 
Marinnne» locatara apArtamontului 
din «pro Vost, oste de o nervozitate 
excesiva (uenorociroa bloku«surilor 
©sie oă au o rezonanţa compromiţ㬠
toare). 

Toţi locatarii sunt nevoiţi, din 
cana* pereţilor subţiri să Msvulto 
fără voi©, cearta dnxuQişonroi Ma¬ 
riana» ou fioooro din amanţii săi. 

Are vtco patru, dar o©l mai sâcâit 
de nervii domnişoarei, esto Joan, un 
Uînâr şi robust «băiat de familie». 
Ceilalţi sunt străini şi vin ceva 
mai rar. Unul est© tml pare, comer¬ 
ciant la Belgrad. Milan şi an mai 
ştiu cum, bărbat voinic dar ©am 
Afemeiat Altul. © maro voiajor co¬ 
mercial ui unei firme do prin Fra¬ 
ga. tot M>lan fl chinina, dar c mai 
scund, cu ochelari şi mult tnai m?> 
rios. Celălalt © un polonez dar vin© 
foarte rar. Serie in schimb mai des. 

O MICA FURTUNA CON¬ 
JUGALA.. 

Patrulaterul amoros, e un ca/an 
în care. fierbe toată ziua gelo¬ 
zia, cu care domnişoara Marian 
ne înveninează inima bietului 
Jean, cel inai credincios dintre 
amanţi. In fiecare ciîpu domni¬ 
şoara tremura ca o gelatină dc 
teama unei trădări. 

Şi bietul Jean se roagă, o con¬ 
jură ca Cel puţin ceasurile ace¬ 
stea frumoase nlc iubirii «ă nu-i 
fie turburate de veşnicul control 
sentimentul. 

— «Cc Dumnezeu, pe ceilalţi 
de cc nu-i torturezi aşa?». (Ne¬ 
norocitul ştie că nu e singurul 
stăpân pe inima iubitei domni- 
şourc Mnrianne). 

Aseară însă . nenea Jean* (ne¬ 
norocirea Iui mi l-n făcut simpa¬ 
tic), şî-n cam ieşit din pepeni. 

— «Cc înseamnă asta dragă — au 
vibrat Pereţii, «Dragoste sau inehi 
siţief». 

— «Cumf îndrăzneştif Ahf mor, 
vnleriană, etc ^ etc — după vechiul 
film, jucat aproape tn flecar o scară. 

Dar Jean nimic. (Si omul ăsta a 
devenit interesant). 

— +AKJ.- 

— Să taci şi sd md asculţi şl pe 
mine odată, că simt că-mi crapă 
ţeasta ». 

Darul oferit de guvernul 
cehoslovac Marelui 
Voevod Mihai 


PHAOA, £l. (Itador). — Guvernul 
cehoslovac a oferit Măriei Sale Ma¬ 
relui Voevod Alihoi o barcă cu ma¬ 
ior, construită in Uzinele cehoslova¬ 
ce din Smichov, sub supravegherea 
d-lui Ccrrnak , directorul Oficiului 
Domeniilor statului. 

liarca est construită din lemn de 
mahon. are 6 locuri, forma tip sport 
şi este lungă de S£0 m. şi Uită dc 
IM tn- Ea atingo o viteză de 50 km. 
pe ord. 



oum 



EH s a întrunit !a miăigierU edu¬ 
caţiei taţicnflk con* ţiuj inspectări¬ 
lor generali din invăţăinântuţ secun¬ 
dar. fterst rcoJ iu a fost prezidai 
de dr. C. Angriescu mlnlstrel cdn- 
«N na penale. 

Ministerul educaţiei naţionale <j 
dispus ca examenele de capacitate 
pentru lucru d« mână şi gospodărie, 
să se ţină după programa anafitiră 
a învăţământului secundar, cu ax* 
tensiunea programelor analitice 
pentru şcolile profesionale gr. U ţi 
90oalele normale de menaj, secţia 
gospodăriei. 

Preşedinţia Consiliului eumuuiva. 
la cererea Arhiepiscopalul CI. 
«er, d. Incaleţ. vlee.preşediuUta 
Ootmiliului 4© Miniştri a incuvlin- 
ţat i *4 silei© d© Vineri Sâmbăta şl 
liuuiiulca. IlitMi sârbitorl catolice, 
a* n© considerat© sărbători oflri». 
Io imotru peravnueie drls Insillu 
tlile particulare. 

MuusU t ul cooperaţiei a aprobai o 
ruutitute d© 25 vagoano do om pen 
tru şiiiistraţii iu urma grindine! fi 
aeoclci eo a făcut ravagii in judeţul 
Vaaloi iu următoare)© comun©: Muu 
toni de jos, Băcăuani. Munteni de 
Bas, Valea Rea, Fwtsşlu Bobuari^şi 
lorbMeşti. 


Num «irul d© mâine ai Sâmbătă 27 Marţi© ora it seara, in 
«1/mrW Vest /iris va apare a 1 amfiteatrul mare al epitaloloi Col 
ca dc obteeiu la ora 3 după U*a. In cadrul ciclului de aotoali- 

taţi medical©, d dr. Dumitru Uagio. 
ucu va conferenţia despro tFrcuma- 
tura.rul în lumina ultimelor c»tpi'- 

tări •. _ 

Societatea tMrlrăşli» fhntru strân¬ 
gerea fondurilor reconstituirii câm¬ 
pului istorie ţ j satului dela Mărăţli 
a organizat pentru seara silei de #7 
Mar tis a, o. orele ti in soia «AUT A» 
din sţr. Bahşte Eo. it bis un ntare 
bal sub înaltul Patronaj al M. S. 
ttegina Marla, urmat de un diver¬ 
tisment artistic. 

Participanţii vor prea putinţa ca, 
petrecând o noapte minunată să 
sprijine o operă de ntărtţie naţiona¬ 
lă, contribuind astfel la împlinirea* 
celui mai impresionant mausoleu, 
unde se adăpostesc Osemintele vite- 
jUor cusuţi pe câmpul de onoare al 
•Mdrăştilor», 

UUhmrle bilete disponibile se gă 
sesc la ârdiul Soctclăfei •Mărdpti» 
sţr. C. Sandu Aldeu No, 10J fParcul 
Domeniilor), putând fi teţlnu/e ţi 
priw telefon XiiOt iar seara ta ©«- 
Ioanele « AJl.T.A .* 


Dumiumă 2 b Mărfi© ore!© II a m. 
d, general G, Dabija va conferenţia 
io ©ala Dalie* despre «Mareşalul A- 
vervscu ca uriaş* (cu proccţinni). 

* 

Ministerul educaţiei naţional© a 
primit domisia d lui prof. Cooat. 8a* 
cea, retorul academiei comcrcude 
din Oluj. Aceoalâ demisie * fost 
primită p© tina do i Aprilie. 


Liga NnţionulA a Fcmilor Rom⬠
no, cu concursul mi ni stor ului doa- 
grionlturfi şi domenii a luat iniţia¬ 
tiva înfiinţării unol expoziţii-târg, 
iu sensul do a stimula viaţa !a ţarA, 
iu ooiacfl priveşto «îmbrăcămintea* 
rât şl «Alimantarca* in cadrul dea- 
voi tării industriei caauicc ji indi 
gomv 

Expoiiţia co ©«va deschide la 7 
Maiu, roagă pe toţi c©i c© vor săoo- 
la horea© la standurile oi să şi trl 
ncafi» tot materialul ec* cred câ ar 
putea contribui la specificul diferi¬ 
telor regiuni cel mai tărglu până la 
1 Aprilio. 

D-nii dr. P. Voicub tcu şi /. Da¬ 
cul au fost numiţi la laboratorul de 
chimie organică şi anatittcă dela fa- 
cui tot ca de ştiinţe din Cluj, primul 
asistent, iar al doilea preparator. 

Şânjbită 27 Mania se judecă. U 
«!iuJ de războiu al corpului 11 Ar¬ 
mata procesul celor şoapte studenţi 
in cap cu d Viord Trifa, pre^ 
dhnele ceiundui studenţesc Bucu- 
re>ii, Implicaţi ţn cho*.t\imea* corec¬ 
ţiei aplicată lui Aureau» Rldalc*cu. 

Acest proces trebui* să *e judece 
Luni ii, dar a tost amânar In urma 
incidentului iki.cat d© apărui© prin 
d-mi avocaţi Al. Con^iamin «] Al 
Cbr. Tdl 

* 


ŞI EXPLICAŢIILE DE 
RIGOARE 

—^ «Ia Ancultă-mă cucoană, cc 
crezi că’s idiot?» — începe ne¬ 
nea Jean barîtonnL «Nu mu pot 
mişca nicucri din cauza scnsibi- 
lităţii d-talo amoroase |K*ntru 
ndne* I)ar d-ta? Dar ceilalţi fc 
riciţi, cari pleacă şi v *n când 
vor? 

«Am vrut deunăzi sa merg şi 
cu la vânătoare în Polonia, dar 
d-tn mi-ai spus cu na e cazul, că 
unchiul Victor care tocmai a 
venit dc at'olo, ţi-a scris câ nu c 
cine ştie. ce vânat, cîi snnt nu¬ 
mai străini şi nici nn cnuoscut, 
etc. 

«A foi»t primii ta minciuna. In 


- vânătoare - ___ 

Mu.\, deşi îţi promisese ch nn se 
duce, in timp cc cu ft ni stat o- 
casu. 

«După aceia am vrut sa mer- 
gem împreuna In Lcip/.ig în vi- 
xita ln «Berta», prietena ta din 
şcoala, cu care fie vorba între 
no», tc înşeală Milan al tao, nu- 
mnrnl unu. Tu ştii dar te tnci 
numai câ un bagi de senirnW, 

«Iţi mai aduci aminte ce mi-oi 
spus «tuncea? Că nu mergi, eu 
«Dertu este o stricaţii, cu n'o sn 
, frumos şi că expoziţia 

n o su «iha nici un succes >. 

«Dar tu te-ai dus, fără sâ-mi 
spui s, mie că te-ai răzgândit şi 
«colo ni găsit pc toţi amanţii tăi 
nlnrn de mine. Toţi ţi-au răspuns 
cu au venit să viziteze expoziţia, 
ui^i- erau in cosa «Bortei>. Şi i-ni 
creznL Iar pe Milan, pe care l-ai 


surprins că ©arută pe «Berta» 

I-ai iertat 

*Şi mie toată ziua îmi Iaci a- 
ceiaşi muzică sonoră şi tremn- 
ratoarc, când ştii prea bine că 
©unt ponte singurul care t© mai 
iubesc*. 

*§• poate ai vrea să ştii de 
Milan ţi-a scris că este foarte o- 
cupat la Belgrad A pregătit un 
chef cu vărul iau cu car© nu 
vorbeşti dc utâto vreme, frumo 
sul «Gnlea/zo*. 

- «Do unde ştiuf Mi-a scris osca 
ră «nenea Nlcuşor» oare s'a întâm¬ 
plat să fie acolo şi să-i vadă». 

«O ,Hl şi tu prea btnc. fiindcă 
sunt sigur că ţi-a •scris şi ţie». 

Şi atunci 7 Unde suni prietenii 


Italia - Germania - 
Ungaria si România 


La mintea multor oameni auiua©- 
«ado Ntftrao cod futili,, areal© eu rea 

arad tn ţa. 

Intro«lUrio unnAloaroai Italia «I 
Germanln tio sunt «loşmaoo, întărirea 
larinsoamoâ pnUraa noastră. Homa 


Itomănia aro do cinei on mai mari 
bogflVit f» pOslbllUflţl «onomi' # dn 

o Ai Ungaria. 

A 4 n fiind lucrurile, ar tr«ti*n ca 
cai d«da Konia »l Itorllo sA ti© «io 
buni c © totro L’ugaria şl HomAnia 


»i Dorliuul vor tndropta armelo asu- | ©ă aleagă Ungaria 
pra RomAnioi ©a «4 rocuraruacă Moi mul chiar numai neutra .«a 
Ardealul pentru Cngaria. Um României ar fi preferată nbat»- 

Aşo «A fiot iei Ungoriei. Do oot Dlnir'un motiv 


primul rând ştiai că «polonezul cr °dlricioşi? 
ţâuv era lu vânutoare < u nenea <A1 devenit obositoare draga 

cu gelozia ta fără temeiu. Sn ştii 
ca ne despărţim», (Ei drăcie!). 
«Jean! Iubitule nn mii tusa 


Avom noi vro-ua litigiu direct cu 
Italia «nu Qormanial Nici unQll lv 
xistă vr«» duşmănio «oculară întro 
p«*pral italian, gvrmau fi român t 
Nul Avem intcrcao economico dlvor- 
gentoţ Diopotrivă. Economiile nona- 
Irn «uut complemstnn». Din toat© ţa- 


ţu ştii că doar pc tine 
besev. 

*7 ^tin numai că in dragoste 
oşti emu, comunistă». 

— «Vino», 

Jean a devcult vani prost cre-s- 
cut, făcând |>c fată să aştepte, 
deşi o lecţie ca asta ii trebuia 
administrata inai de inulL 

Bat în perete şi îi strig: «Hai 
du-tc Jcanc odată şi termină 
gâlceava. 

S’a potolit scandalul, dar 
Iwtarît co Marianne ©ste a- 
morta cea mai obositoare 
cred, din Europa şi bietul 
Jean cel mai năting $i cel 
mai libidinos dintre bărba¬ 
ţii de pe Continent. 

STHXX 


Vineri se hotărăşte 

flata deschidere) Universităţilor 


fonrto ulmplu. I>a««i Româu»* o «<*u- 
Irft oi Ungaria o nontru «tonoi, *u 
on* «Io rAzboi. Roma «i ttorlVnul Oău 
MIU.OUO <le augur! alâtori «lu ai dar 
ni vi 3.QOO.OIM «1© r«>mAui liupat-rivu 
lor. 

luvera d&cfl priu uimuţă Cngari^l 

, .. . . i Ucnohul şi Italia o© «iloso «A intram 

ni© lu nil l cel mai mare «chlmh U rAjîbţ>l iml>otr i Vtt i or C u de 

mărfuri tl facem cn Qvrmanla şi 0D l xT n guTi alături dar i.ooo.ooo do llo 
1 umm împotrivă. Scârilnd opt .«uU d© 
Atonei 1 l ro ^ din două milionne rezultă că o- 

«Ungaria* 1 răspond. RcvDio- j li8D ţ a ujBjjhînră lo-u adus t2oo.«>oo 
nbunul maghiar o sprijinit <1« Ro* I ^ hK , on „u, ;mi>otriv&. Proaslă ofa- 
nui şi Borlin. Roichal şi d. Ma«»olinl I uwrc 

*‘flu nngnjat să rastauri'x© Ungaria I q o rclu )yj d 0 ttC iţ o concla/io foar 
în vechea o» »plendoare, dooi no vor 11» clară şi etern valabilă: prin nu- 
fi duşmani în vocfî vocilor. I populaţiei şi a armatei «alo, 

N’nni auzit încă do un a©©nn»aca 1 posibilităulo ui oconoinicu Ro- 

nngajament in otnrnitate. Dimpotri- 1 mânia scont© oricând din jo© Ungă 
văd. Alf. Roscnborg. inspiratorul po, 1 ria nimeni nu poate prefora 

lilieci oxtorno geramin\ repudia alb 1 Budapesta - Rucuraştinlui. Doct, da¬ 
lta negru usta touuintt in «ViMtiaciicv 1^ Uft , m> apropieroa noastră dc Bor- 
Bcobaohţer», ofiolosal guvernului I ?| d 0 u <tm a eau chiar numai n«u- 
gorman. rovizioniamul ptanctar j tralitalea noastră vor fn<«»ca uonna- 
■punea ontegori© ou Roicbal îşi vodo| n jj (ji Italienii să abandonez© rovi- 
liniştit do treburii© lai şi uu vro» I X i, >u i # mul maghiar chiar dac.j ar a- 
«& devină şampionul revendicărilor 1 tratate categorice cu Ungaria. 
altora. I Dar, daod noi nu vrem, dacă dccla- 

Dor chiar dacă asemenea angaja I r g m a priori c& vom fi întotdeauna 
monte Nolemno ar oxista, chiar dacă I împotriva Romei şi a Borlinnini a- 
ar exista tratate co valoare au ©lot I lunci _ bravând o© foco — Berlinul 
Să nu pătrundem odată pentru in- l»i Italia îşi vor K&si alinţi caro Ii «o 
totdeauna do adevărul că un tratat I oferă. 

cat» un «impln inatrumont juridio. I Deci de noi depind© şi atitudinea L- 
o biotă bn©atft do hArtio, fără nici o I lato-germanilor «i rovizlonismul roa- 
valoaro în siria, ©AzAnd fircec îndată 1 ghiar. i 

oo realităţile vorbesc împotriva Ini. I Să nădăjduim că oci oo conduc at- 
Orl oara sunt rcftlităţileT I lăzi politica noastră extoroA vor «ti 

Ungaria aro 8 milioane do locui- 1 să folosească poziţia RomAuici şi *ă 
lori. România 20 . In caz d© război I n<> orlonlozo conform intor^podor 
Ungaria poate alinia opt soto do mii | noastre. 

do soldaţi. România două milioane. Paul Mihail 


\ inerj 2 t» Marin. V n avea Io© o 
şedinţa a consiliului Inter-univcigţ. 
tar. sub preşcdouţla d-fiu dr. O. An. 
gelescu. ministrul ©doraţiei naţio, 
oale. Ia care vor porlicip© toţi rc< > 
toril şl decanii dela tonte univer¬ 
sităţii© din ţară. 


S© vn discuta sltaaţlunca creiaiâ tăţlle. 


universităţilor prin uuna leg© onl* 
veraitarn, chestiunea exmatricul㬠
rii studenţilor, procura şl noua or* 
gunlsnre © cantinelor şi rsmiuolnr 
studenţeşti. 

Tot odată a© va stabili data când 
urmează a fi redeschis© univers! 


Italia nn va îngădui reintronarea 
comunismului in Spania 

ROMA, 24 . (Rtidor), — Comentând comitetului dda Londra dc d. C.r,\u 
returul Italici dc a discuta retrage- di, subliniind ln special pasajul ur- 

Mk • «•.'ilimt-irvl/vir inliPni rl.n Crvvni *v măl/vv • V'/vIvtwtnmi Imu . v. 1 


Legi promulgate 


Au fost promulgate şi publicate 
în Monitorul Oficial dc eri, următoa¬ 
rele legi: pentru modificarea unor 
articole din legea minelor ; jainfra 
organizarea muncii dc folos obştesc ; 
pentru modificarea unor articole din 
legea pentru organi&irca Cassci de 
Depuneri şi Consemnaţiuni; pentru 
convertirea fn Ui a prestatiunitor 
din unele contracte de asigurare ; 
pmtru comp/ectarca unor dispozi- 
fiunj din legea învăţământului «©- 
c un dar; pentru modificarea unor nr» 
ticob' din DecrctuCUcgal pentru or- 


ganisarca Ministerului Muncii, S㬠
nătăţii şi Ocrotirilor Sociale; i**ntru 
autorizarea construirii localurilor 
necesare Şcolii Superioare de llăz- 
boiu ; pentru modificarea unor arti¬ 
cole din legea pentru obligaţiuniie 
atelierelor de arte grafice ; pentru 
autorizarea Comisiunii interimare 
a Municipiului Cluj de a executa 
lucrări de pavaj; pentru prelungirea 
fără limită a activităţii Sn Fnfi*or- 
sitatc a ddor profesori N. lor ga şi 
Marinescu- 


ixsi voluntarilor italieni din Spanu, 
presa italiană declară că acest refuz 
convtituo lin r&>pun 9 just destinat sA 
„dejoace suspecta încerca no sovie¬ 
tică”. 

Pentru ^Mcssagcro” proectul dc re¬ 
chemare a voluntarilor din Spania 
este „o manoperă a celor trei tova¬ 
răşe, Uniunea Sovietelor, Marca Bri¬ 
tani© şi Franţa”. 

Toate ziare!© reproduc textul in¬ 
tervenţiei făcută In dcsbatertl© sub- 


mator; „Voluntarii italieni nu vor 
părăsi Spania înainte de victoria de¬ 
finitivă şi desăvârşită a (oiţelor ge¬ 
neralului Franco”. 

A coastă afirmaţie, notează cores¬ 
pondentul Agenţiei Havaj, este In 
concordanţă cu părerea tuturor cer¬ 
curilor politice din Roma, care de¬ 
clară câ Italia nu va îngădui cu 
nici un preţ o victori© a guverna¬ 
mentalilor. » - 


importantele declaraţii 
m o- ui fioerlnq 


MCitiAX 2.5 (Rador). — 
(fS’nmtlisl fJoering <t » nats- 

fjssvat azi dimineaţa Expo¬ 
ziţia nafionad dc induntri* 
textila vi îmbrăcăminte. 

O. iiovrino î#i calitate de 
comisar af platiulai dv pa¬ 
tru ani , o ţinut o cuvânta¬ 
re ln cumul o dreia a afir¬ 
mat că Qştrmaniu unte in 
mânură să facă singură 
faţă necesităţilor sale in 
materii textile*, in prapor • 
ţie dc o treimi . 


Germania a addoyat d. 
Goering , nu vrea s ă se i- 
tolezc, dar dacă »tu i se 
dă nici posibilitatea nici 
spaţiul trebuincios pentru 
a -yî asigura pâine" zilnică, 
spiritul german caută 
t<a găsi mijlocul de a face 
ca Reicbul să det'ină in- 


Groaznica nenorocire 
deia ţlva Mică 

Patru morţi şi 22 de riniţ* 

SAMGEORZ-BAI, 24 - La 
lucrările de cele fer Mă 
IIva Mic*-Vatra Doreiei »’e 
întâmplat o groamcă ne¬ 
norocire. 

Aieari pete ore 20.15, la 
punctul Măgura llvei in 
urme dirmamitUarnî unei 
stencii un bloc de pietre 
«*» desprins gi a căruţ pes¬ 
te un arap de soldat:, omo¬ 
rând 4, rănind grav 7 sol* 
daţi si mai Ufor 15 soldaţi. 

Taţi răniţii au fost trans¬ 
portaţi la spitalul din B's- 
trtţa. 

Victimele acestui neno. 
«rocit accident f*« p*rle 
din compania II. regimen¬ 
tul 2 ţKoneri Bucuros ti. 

Autorităţile au deschis 

o anchetă. 


mărgini să ajute industria 
in acest sens . \aţional-so- 
ciolitptii n'ar putea admite 
ca aprovisiossarea cu tex¬ 
tile şi mustea a milioane 
tle gesmsassl să depindă de 
recoltele de peste mări, 
de producătorii de materii 
prime, de libertatea căilor 
ăr fruiuporf şi de dictatu 
ra speculatorilor interna¬ 
ţionali. 


Regele Belgiei 

numit colonel de onoare al unui 
regiment englez 


LONORA, 24 (Rador). — 
Regele Leopold al Belgiei 
a luat azi dejunul la pala¬ 
tul Buekingtiam, fiind 
oaspetele Reqelui Georqe 
şi Regine** Elisabeth. 

La dejun a luat parte şi 
Reqina Mary. 

M. S. Reqelc Georqo VI 
al Angliei a conferit M» S. 
Regelui Leopold III al Bel¬ 
giei gradul de colonel de 
onoare al regimentului de 
, . . . . ... dragoni dela Enniskelleu, 

dependent. Statnl *e va p<# £are (<| aH ^ fi R e . 


qele AHierl I al Bolqiei, 
tatăl actualului Suveran- 
Oupă receMia dala pala¬ 
tul Buckingham, Regele 
Leopold s’a duc cu automo¬ 
bilul la ambasada Belgiei} 
unde a acordat mai multe 
audiente. 

După toate probabilităţi¬ 
le, Suveranul belgian va 
pleca la Bruxelles 
sevă. Dacă va fi 
plecarea va fi amânată pe 
mâine. 


in Spania 


Mationalifiii au râurim 

un atac comunist 


SALAMANCA, 25 (MadorL - Agra. 
ţ* Uavaş traa«toile armatorul fem- 
lat «1 cuBuairatulşi oficial publiral 
d© aurele cartier gcaertl aaţzoaalUi: 

La or a p© froniul areatetoş dc 

nor vi aa era uianie de «eianolat 
Îs wctuTMl Sorla, înnourai a iacer* 
eat ii dea aa alte pc frâul al Tajuao, 


dar a fost rexpin», lAseod pe U?rca au 
ocroţi a«r|l. 

Pe frooiul Madridului, uaţionaUştli 
«a re»piax an aUe isaalc ia «ecte- 
ral La* Roza», la mautile naţionalişti¬ 
lor au căzni o urne roşi morţi c« ar¬ 
atele lor, 

Pe froalul d© cad, locuri de inlaa- 

terie fără imparUaţă. 


REGELE A PLECAT LA 
BRUXELLES 

LOMIRA, 21 (Radar). — 
Regele Leopold al Relgiei 
a părăsit astă seară Loti- 
dra, pentru a se înapoia la 
Bruxelles- 

Noni condamnări 

la moarte 
tn Rusia 

MOSCOVA, 24 (Rador). - 
Corespondeatnl agenţiei Keotcr 
transmite armatorul rezultat ol 
celui de al treilea proces al 
trotzkiştilor, judecat la Novooi- 
birak: 

Trei acuzaţi au Io«t coadam- 
naţi la moarte; patru la incţii- 
>oare intre trei -şi opt am, iar 
doi achitaţi. 

Osândiţii la moarte vuntt Ebu 
ramzhiu, Kbomsik şi Kharito- 
nof. 

Ei erau învinuiţi de a fi con 
•itruit în aşa fel clădirea şcoalei 
încât *a înlesnească incendiul 

Dela Academia 
Română 

Academia Romana va come¬ 
mora in şedinţă publica Vineri, 
26 Martie cor„ oro 15, pc una 
rele poet italiau LEOPARDl cu 
ocazia centenarului morţii poe¬ 
tului. 

D. N. IORGA va roati cuvân¬ 
tarea comemorativă. 


TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE «FM INESCU* S. A. fiTRAtUSALIGW No. 1.TriTTÎlM 2.9A.ML 


Redactor responsabil a V. OLANIUC-STERE