Buna Vestire anul I, nr. 30, 27 martie 1937

Directori i 

DPtAGOŞ PROTOPOPESCU 

toma vladescu 


Rtdict 


k y I Administraţia: 
BUCUREŞTI 
ulovardul Ellsabeta 12* #1aJ IU 


TELEFOANE 



Comune urbane 


ABONAM ENTEe 

eu Lei 700 I 

luni . ISO Comune rarele 
luni N I7S 


{; 


l mUIW 
• leal .2» 
s tuni * tar» 


m 


t (impui familiştilor. 


SE ÎNTÂLNESC mileniile 


as 


K o darcrr. e un oftat care a# prelungeşte de mult pe hârtia noantrA 
eM teslă la c#l* mei Insuportabile ro**mnArl: nu mal scriem deloc ce 
xirin el ruin vrem. Iar stilul nostru ea <»l gândirea pe care cl o exprimă, 
ebţln o insistentă colaborare dc care nu ul «e dâ voe aâ ne lipsim «I prl 
mese adeseori eblar «loraextlllc obscure ale unul rundei anonim care ae 
tu-Aleţlr Insa lotdeauua cii nomele noastre. Chiar In ceaeul acesta, rănii 
aer Iu, mă ţ andree cu o grijă paternă şi duloaaâ la hJete cuvintele astea 
careul cer dreptul aâ trăiască aici! Căte vor supravieţui?.. Sau cine şlle 
fe păcate 11 ac vor găsi tu Acea cnmcră tcncbroaaă unde »• fabrică pen- 
trn Itnuiăiiia dc axl «I cugetare «I Inimă - 

Astfel, de pildă, articolul nostru deunătl.ea al in alte da(i, a răuiaa 
torhis la tipografie, oribil chinuit de un Cenaor desigur foarte prudent,— 
dar plumbul triat pe rare literele cereau In zadar lumină, aiă iniţia onro- 
euui In aerrrtul absurdului. «I înă învăţa aă prlcop mal alea că viata, 
viole reala, nu ac o*truc*te niciodată ai creeze ridicol. *â creeze monstruos 
şl neverowlmll. In ce mă priveşte, poate aş fl bucuros «a mă răsfăţ cu 
llusia că ae găseşte tn cuvântai meu, atuuel mal alea fireşte când nu e 
îngăduit aa apară, un germen fecund de Imoase prefaceri şl că iu jurul 
lui ster jKdarixa conştiinţe holărite pentru mari construcţii »«u pentru 
dărâmări necesare. 

Dar tuă cobor uşor dela acest* temperaturi ImitUe-, Mă uit atent, 
mai bine. număr sau ori puţin oaut accentele subversiv* şi Încerc să prl- 
cep câtă dinamită (pe car® ntem băgat-o de seama!) ae va fl strecurat 
aob flecare cuvânt condamnat! Mă uit desperat «o caut—«I sunt deso- 
lat. câod n'o văd.. Am scutimenlul porfllor deschise pe care nn mise dă 
voe Hă Intru — fiindcă tot cc-an» «pus cu sau tot ec-aş fl vrnt să spun, 
Imi c dcajuns să cobor in stradă ra aă aud cum se discută la o halbă cu 
bere de oricare din cetăţenii noştri atât de rumlntU ţ)l atonei tot de at⬠
tea ori, iml spun deprimat: ha !, chiar dacă articolul meu de eri. ar fl 
apărut azi aşa. cum l-sin scria, nu sar U produs totu# in ţară nlol m㬠
car o răscoală — nici o răscoală rus rar. in tara asta caro, inrăodată, o 
atâl de cuminte (atât de cuminte I) incât s'a mulţumit totdeauna să Im¬ 
porte (şi numai vestimentar !) cele mal Imbecile revoluţii eare s au comis 
aiurea. 

Suni intradevăr, considerate revoluţionare iu scrisul de azi, inocenta 
Şl amicale aluzii la pistruii culărol domn care s’a făcut gazetnr, când dc 
meserie cl nu era decâi Incendiator.. R tot atât de subversiv dc altfel, şl 
când noi ne permitem să tratam cu putină cerneală din călimara noastră, 
conjunctivUa rutârui galitlan care tălmăceşte şl scuipă cu ochii Iul tm- 
bâcsltf eroul cele noastre cele mai vrhl 1 Sau. In sfârşii când cu aui scria 
odată râ-. nu mal ştiu care ministru este «uu mare oni do nimic* censura 
a tăiat «dc nimic» rămânând să se citească Io articolul uustru că domnul 
In chestiune c*tc_ «un mare om» - ceeare insă probabil ca nu s ar putea 
apun* despre un ministru ea lamandi I 

Astea sunt insa «revoluţiile* care se suprimă de po manuscrisele 
noastre... .Şl atunci când condeiul asia, pe care ou încerc tutu* sâd ţin cât h« 
!M.*b. dr d*-r -ă*d «mdstaţ msv. i „riveşte trist că nu mai mâ 

p<»alc servi aşa cum s'ar pricepe s'o facă, şl când inieteg in sfârşit că 
pa in fi* tul polemica sunt o artă Incompatibilă axtaxi eu bivolarii cari ne 
ccutorrazâ destinul — Încep aă mă gândesc la o consolare literară, sin¬ 
gura care ne-ar mai putea servi şl, puţin, răsbuna. 

Va amintiţi el totdeauna tind măgării loevaci, cind boli atotputernici 
gt aJte patruped* groase ateu făcut mari demnitari şl şi-au Instalat eo- 
pita peste c rec rele timpului —■ scriitorii ş’au resemnat cu Ironie sâ facă 
aă vorbească, să dea glaa— omenesc, unor sălbatece paradox® ale naturii. 
Astfel fabula a luat flintă. Gloria el nte murit până azi. Cred că e tlm- 
pol să ne amintim dc ea_ 

Cunoaştem şl noi de altfel îu dicţionarul nostru etnic câteva deriulţlunl 
ronsnrrst* >iol*, de pilda. In verva populară, e deplin identificat) 

La fel, iu sfurşil când va fl vorba de «păduchi», se va şti căci uo-nu ve¬ 
nii toţi din Gallţia—Jar când vom vrea sâ-i auzim vorbind, va fl cotnod 
»i reproduce n din anumit# ziare, dacă nu chiar dJo «clarele anumite*- 
Dar câte n ar fl dc făcut! A, am uitai «ploşniţa», care va avea şl ea 
cuvânt.. Hiudcâ dacă. in definitiv, toate inaectels astea ne-au Invadai cu 
parfumul şl r U foamea lor cunoscuta, şl dacă ele au mobilizai să le apere, 

— ea o teribila deriziune f — tot aparatul nostru de stal sâ ne răzbune 
fabula cal puţin! 

M aro plictisit dc altfel sâ tot scriu articole care nu se mal pot citi 
Întregi decât— in sânul familiei I 

Hal fra(l polemişti şi pamfletari - lăsati-vă la o parte condeele oa- 
eut.l* si răilniărJIe eu acid. E timpul falmllştlJor- Iu lumea asta de mă- 
• arJ-guvernnntl de cu toi-ga zeţari şl de pâdorbl-doctrlnarl. fabula are cu- 
vântul E şi acesta desigur- un moment Istoric! 

TOMA VLAOESCU 



0 nouă etică studenţească 


Dă 

4 intra *{, 


Ducele viii tAnd Sabratn 


Şi numărul în alegeri 



NOI DELICTE 


•V«‘ pont că fala votul fi râs voiul 
Codului penal de anul trecut toii 
Content I noitrl politici de toate mă 
rtmlle au rămas cu o adevărată 
pldm-xWtm- intelectuala de a in 
venla noi delicte urmaiţoiule, ne 
moiaulriU, mmoiexitfente până In 
timpul de toţi). 


DELICTUL de CASATOKIE 

dstlei primarul Clujului t/eloe 
fa d. lancu Mirlu IbOn-XUtor care o 
inventat crima dc a muriri o invrn 
tal delictul dc căsătorie, In con**- 
cittţd a supus lo unu mi prav i? pe 
Ml tinerii care Itt loc »d trăia t că 
tn Concubinaj om pretenţia eă ac cd- 
•ătorcasvă. 

Cum o fi arătând la fată tofia 
d /ui Primari 


DELICTUL DE CINSTE 
-<iii mal propune fl deliciul de 
* x ‘ u de cinste* d ăr oamenii cfnsltfl 
** ttt fi «stări deăjuru> de pedepsiţi dc 
«Wâ</c naturale* */«, junglei politice 
*** «4 nu mat t mvoc fi de o lege, de 
u ^dimanţâ, sau dto circularA ' tPv . 
eială. 


delicte. l)e pildă propunem să ţie 
condamnaţi lu excluderea din viaţa 
politică fi la internarea Intr'un la • 
păr epecial toţi miniştri «| (o fiii 
miniştri care vor fi cetit In uf/lmit 
tece ani vreo altă oartr drcăl fonwr 
nvle-foilnton. 


Nu no închinăm numărului. Nu socotim că este deajuns să capeţi prin 
orice mijloc un mare număr de voturi pentru a avea dreptul să quvorneri ţara. 
Mulţi au venit dela rărtooi inooace adufi la cârma tării de mulţimea votantelor. 
Dar n’au fost in stare dea nimic bun ţârii pentrucă aleşii nu aveau nins e de 
dăruit din sufletul lor. 

De aceia suntem mai fericiţi de învierea intru naţionalism a unui singur 
suflet mare, decât de câteva sute de voturi mai mult cucerite la vre-o alegere. 

Dar nu putem totuşi să ne bucur A m când vedem mase mare do oameni 
cucerite — fie fi mai superficial deocamdată — de orezul naţ onalisL 

La aleoerila judeţene de eri fi-la Brăila şi la Ialomiţa qrupările naţiona- 
liste stau în fruntea listelor cu câte jirste zece mii de voturi. 

££ăiS3fct - * hi *" «•««*' 

Deşi nu au pus liste in aceste alegeri cel mai tari, defi grupările naţio¬ 
naliste care au candidat au apărut pe lifte separate totuşi guvernul fi vechile 
part'do, cu toată organizaţia lor dc agenţi doctorali, cu greu au putu fine pas 
cu avântul naţionalist. 

Rezultatele do eri spun clar oricui are urechi de auzit că ţara se îndreap¬ 
tă ho tivit pe o nouă cale. 

Si va ndbâncli oricâte stăvilare zidite din lut fi noroi i s ar pune in oale. 

M. GRIGOREANU 


Profitorii indolentei planetare 


Noţiunile si cxpresiunea lor 

ele 


politico, statele nutionulc, con- 
stitue astSzi o realitate care nu 
mai poutc fi putui in «lis<*u|ic* 
Chiar ?i anti-najionalu inter¬ 
na (ionaj ii cei uiai perfizi şi mai 
înverşunaţi — ovreii — ol căror 
rost parazitar supru na(iouul a 
fosl itfenti^icnl şi denunţat in 
atâtea rânduri, i^i uu orguni/.u- 
ţiuneu lor uaţionalu însufleţită 
de un şovinism bcxtial, de o cs- 
clusivitate rapace şi inumanii. 
Îşi au statul lor nevăzut dur 
nunţii pretutindeni; au un gu¬ 
vernământ autoritar ocult • 
K uliul ii I — ale cârui decizii *i 
decrete aiuit execulate cu o stric¬ 
teţe şi cu o râ>nâ pc drept cu¬ 
vânt admiraţiile, pe nu inimirtu 
ce punct ul globului. Ln Ionic 
lor masonice BNEI Itltl III, 
sunt admişi abaolut numai ovreii, 
cu excluderea p&rtu şi a ccloi 
mai iwvleraţi dintre renegaţii 
creştini. Iur ceia ce e iniuiit nuu 
important şi moi semnificotiv, e 
ca fiii şi descendenţii lui luda 
îşi au legalurilc lor de Rolidătr 
tate ni vis! b pe dcusuprn frontie¬ 
relor şi pe deasupra oricăror 
alte conusiderafiuiii do respect şi 
de fidelitate faţă Je popoarele 
cari îi «spitalizează. 

Examinindu-to acum cu cova 
mai multa atenţiune şi <iârguinţâ 


poziţia naţiunii iuduicc { u|ă de 
celclul(« naţiuni organizate depe 
suprafaţa pumânlului, ujungeui 
la următoarele trei constatări 
pe drept cuvânt uluitoare şi re¬ 
voltătoare î 

Direct «uu indirect, dat d<* o 
manieră reală >i eficace, naţ iu 
nea ovreiască oşle aceea care 
exploatează şi spoculaozâ in 
rtiixl infam, ulat cele nun pre¬ 
ţioasă bogaţii dc. pe teritoriile 
celorlalte nuţiuni, cut şi ţiuterut 
de mu ucu şi dc coiibti moţiune a 
băştinaşilor. 

Naţiunea iudaica, deşi a foxt 
descoperită ca element tlcternii- 
nant şi provotutor printre fa< - 
torii cari uu contribuit Iu deslân- 
ţuirea uriaşelor războaie din ul¬ 
timul vene, n’o contribuit dc cât 
intr’o niusură ridicol de infimă 
la apărarea ţărilor pe cari le 
exploatează. 

Iu sfârşit, ultima constatare 
cure la depăşeşte pe toate cele 
Inllo in absurd şi în grotă vie : 
loc mai in urma şi din pricina 
u*cMoi războaie, ţoale, DAR 

ABSOLUT fOAlF; NA (’IUNI- 
II- okC,ANI/AM U.l GLO- 
BULlil, All AJUNS TRIBUTA* 
REI.E ti Ml UF. SI MIZERABILE 
ALE NA JIU Ml IUDAICE, ^l 
IRIBU1 ARE, FIREŞTE, IN 
BANI ! 


Iu adevăr, lucrul c uşor dc vo 
rificut: toate statele naţionale 
din lume, sunt grevate cu dn 
torii de război. Şi cu datorii o 
norme, fantastice chior. Singur 
invizibilul dur REALUL şi pre¬ 
tutindeni Minţitul stnt iudaic, 
uu iiuutui câ au o grevat cu ast¬ 
fel de datorii, dar comptenză ca 
Mugurul crcancicr al tuturor ua- 
ţiunilor organizate ale planetei 
in uccHuta interesantă materie 

Concluzia o aşa dar pe linia 
logica a premisei: ceea ce in tre¬ 
cut nici romanii, nici mongolii, 
nici urabii, nici turcii, nici toate 
seminţiile cuceritoare ş» viteza 
din lunga viaţă istorica a ome¬ 
nirii n’au izbutit sa realizeze, au 
înfăptuit iu zilele noastre iudeii, 
neamul cel tuni laş şi mai bu la- 
uic din câto u patronat Belzc- 
butb. Au reuşit să punâ un tri¬ 
but greu, ouuros, absurd, dezo- 
uorunt şi nulinuitor, asupra vxy 
lor mai nobile, mai viteze şi mm 
laborioasa neamuri ale puman 
tulai* . . , , 

litiu unde no-a dim indolenţa, 
stupiditatea şi zăpăceala demo¬ 
cratică. $i desigur că aceste m- 
tnnnalicc nu ne vor lă«i» 
numai pe acest punct al pantei **i 
către abis, dacă uu ne vom trezi 

la vreme. __ 

NICOLAE BOGDAN 


In sânul lamU N(ud«ntcs<l. h# p#tr#e anumit* procoiu» d* ron«Utnţ4, 

«ar* d*M#n«azâ grngrafia spirituala a Românlol d* nul In*. In *tapA d« 
dup» rAtbui. sludfnţlairA româna a parcurs drama! aa«l Hdiolrabll® evo¬ 
luţii Sufletul *1 A Ulâzull vulrznlr. tn tumultul pr»fnr«rllor Impiu# d# 
r&sturtinrile vremol Incert In zona iureputurllor, proa rxsgrrAt tn perr- 
nlrl poate, avântul stad*ntc«c •'« zbătut ln neliniştea câutArtlor flreatl 
până când s‘a HzaI Azi. putem spune râ furtuna sa potolii Contararile 
r«mstilut«t studrotrall sânt Uniat# prrcU, definit# clar gl subjugat* seu 
«ului Istoric al ceasului 

Tot c# a fost dcternitnnntă negativi tn exuberant® actelor Rtndenţeall 
colective s'o îngropat odată co nuli care «an duo. 

Ora actuala prezintă o viziune limpede a tuturor problemelor Isto¬ 
rice, din partea studrntiroll. 

Sufletul colectiv studenţesc slujeşte In clipa de fată. «rosurile cons¬ 
tructiv* al* naţiunii. 

SI dacă ne gândim la vitregia coudltlUur ln cadrat cărora sufletul 
studenţesc s’a ridlrat pe baricada mUluuU Impuse de cotitura Istorică 
p* care o trăim, efoţtul primeşte «ol orstur* eroică. Intr adevâr. Inrord*- 
rea a fost Înaripata >j| grea. Plumbul care a nâzall spre cnborirea aripi¬ 
lor de via s’a năruit in neantul Impotentei |t s’a definii singur, tn lonll- 
lliale. Istoria n’a fost nicicând generoasă eu dlnauiltarxil sensurilor el St 
«’a prezentai totdenuna implarabllă cu acel care. au cautai sâ-t dărâme 
poziţiile imanente. 

Studenţimea română a rămas, peste viforniţe ţi peste oltstarole. pe 
poziţia impusă d* anumite legi Imutăblle ni rarută d* ronntlinta *1 senina. 

Focul aruncătorilor do zaruri a fost şl este pierdui Studenţimea a 
fosl a rămas şl rămân*. In actele el. cu faţa la Istorie. 

Cin* va face odată o bilnnţarc a tuturor evenimentelor incrustai* pe 
răbojul ultimilor cinclsprezeee ani. va trebui aâ tină cont de această in- 
vlforată contribuţie a sufletului studenţesc. 

O examinare şl o catalogare a sufletului românesc evadat dintre ho¬ 
tarele statice ale espectalivel «I trecui voluntar, in tranşeele activistu¬ 
lui Istoric, nu poate fl schltăU măcar fără a se deschide cartea durerilor, 
a bucuriilor, a visurilor, a luptelor şl a zidirilor siudcnteştl Orlderâteorl 
un cronicar va căuta premise şl concluzii pentru tălmăcirea Împlinirilor 
de mâine. Ou Inventarierea faptelor valorificate Iu şl de Istorie, va trebui 
aâ-şi coboare privirile peste arrasta furtunalle* trăire de sensuri Istoric* 
şi să-şi moale condeiul tn sublimul unet ins&ngerârl voluntare, care de¬ 
fineşte clica studenţească a vremllor de a»U 

ridicaţi, ’spIrituaY, din mormhlfefe ăâdffi'lt 4 tribul W 4 pre¬ 

zent! In dinamica prefacerilor din prozcnl — cu iaate vlsorile, cu Une- 
reţoa vi cu avântul lor gata de Jertfă, — stadenţll. gaU ori când s 4 
Intre iu mormintele LnrleriL la sirbatoarea «eestel Învieri vor veni e« 
toate făcliile tineret» lor vijelioase. 

Rândurile acestea ml-au foat sugerate de faptal petrecut la Banca 
Anglo-Rornână. 

Nişte oaeroel activând lo numele studeotlmll. demascaţi de o echipă 
d* control şl educaţie studenţcaacâ. veşnic la datorie. 

8’a petrecut acolo un fapl aemolflcatlv. Care pecetlucşte o lan»* 
Intrată in asfinţit 

$1 prezintă o studcutlme care posedă an enorm număr de aetionl la 

bursa Istoriei. _ 

DRAGOŞ PROTOPOPESCU 


Pârii <. 
«autul 
«PCPill J 

a («1 <4 

r fl înă,, 
l*rlt»»r|j 
«t In 
'Itat* ra 
ră prvţ fl 
dună p 
opul dt 
rxlt/nv 
vii rclo 
•ele dov 
etan h 
l/tcc şi 
(mi/uri 
OHzlIflt. 

moi 
ti fl h 
mp edi 
le prl r 
rd u 
i eoni 
rrpaff 
I ţdrl, 
ou f 


icord 
In crr. 
n I nl 
Irare 
toc 


ul a 
ra ii 
ocut 
’ hirn 
nai 
p/r» 


pra 

are 

»Cdl 

>nf- 


id 


tr 


0 înjurătură binevenită 


('#» ţapi dlveip te poale riJltm la 
nlorlul unei deotebilş i«nnl/lrz|ă 
l)»loelU Unpreţurânlor, peramagd/or 
•au iureşului de tuflri care ciocoieşti 
ln oia|a Iul. raptul dioer». da. 4 eo*. 
deati din oblcbiod, poate In.** din li¬ 
nia lor anumite lucruri neplicide ţi Ir 
poate plata Int^o lumini umpsHci. 

tn arr*( $ent. o injuritur» poate fl 
UantţormalA in oma/pu. 

tFaptul» meu t'a det/âfurat in tip 
mis iu. Am ciuiat ieri nu fliu ce ten- 
ta fie romantică, pe aldlc porcului, 
urmirlnd Jocul raiebr Je *#re, de- 
umnatc pe cooorul verde fi pe cirirul, 
In formă de beteală aurie. 

Vn colportor de Miere ru’a Iretlt din 
, tor.ua mea. de care habar n'aoea fl 
cer,, pentru el, ln lol catul, ere de-o 
inutilitate plată. Hăufandrul ş |b»ui 
f&.mi oând». neapărat. «Bu»iă Vcsliw» 
fetUvi. 

O ar ram in butunar. Dar m am lă- 
antrenat de Jocul unui gând. Am 
licluil a conoorbire politică, de Pro¬ 
porţii redute, cu *doer**rul dm faţă. 
/.am carul un dar ♦ democratic » 


Hi 


Satul 


însemnări de pe front 


oroiâulilor (omuniite 

Boadilla del Monte 

de NICOLAE TOTU 


lulrbtfi pi» «cârilu priiuupnl®, îu lemue, deci nu nevoui şi frigul, ul 


dluotll db ovi/muA 

f rt 'punem fi noi o acrie fa no( 


«iile du oştupUru. O wilfl imcuaâ, 
pardosită ou uiarxnorâ. Iu ca**o s*« 
făcut foc «i apoi v'u turnai apă 
întrucât plăcile uu devenit var slin». 
Iu locul lor sunt gouri cu bul^fi 
ruşi şl praf alb. O statui* do maT 
rnorâ intru tifuljk u fo*l ciopu.ţitfi 
do nu iiiui ştii cu reprcvaulă. tublou- 
rilo aici nu foat ţoiule 04 baionetă, 
fâşiile ap&rixurft fn jo«, pictura & 
ătiOtojiU da- dogoarea foPoiui. Prlu 
tro Tâmâşita uarborazato *0 Uiăting 
rosturi de mobilă scumpă uuritâ. »ar 


pofta du diatrugoro, dispr» t poulru 
muncă şi urlA. Du jur Împrejur 
murdării, Cova npacdfio comunişti¬ 
lor spanioli tslo laurdâria. Trât^ 
mai infect ca ix»rcli. C«d dintâi lu¬ 
cru caru-l Tiprcin eând canfouăm 
oslo Încercarea du a face uulcar o 
rolativâ curăţeuie. Ni o acârhA şi uu 
iuâbuştm. 

Urcăm po scara principală. Baiu* 
trăda a avut un condolubru dia ca- 
ro acum uu a rămas decât locui şi 
lândâri pe jua. JNWe in poreto undo 


tn curta ati o movilă enormă da fo«t ătntu» Aoum siuit atât do 


distrus# Încât nu nmi roprozuitA uU 
mic. Dâun in guloria mur* do ta 
blouri, (^pore d* artă. Bogăţia ootoc 
tivă a neamn lui epaniol. 80 pot ob¬ 
serva numai auiiî HUO, IMO, 1 G 40 oto. 
realul tablourilor au fost mutilata 
oribil. Matca Domnului rsl» profa¬ 
nată îngrozitor. Ne înfiorăm in ful# 
labioutul. Trecem uiui dopurtc. Sim 
ţim nn miros Kfcu do inunUrio şi 
putrefacţie crescând uicrcu. Ho văd 
uşllo cutHjIci l»*rg deschise. Mirosul 
vino de acolo. Aici pentru prima 
dutâ am văzut eu ochii roci ooUp*o 
inuinU citisem prut *Brţi şi xînro, 
iar ulbuior iun ppnslwni spaniolii. 
Boadilla de! Monte a fost ocupată 
de trupele noastg) cu trei zile tuatn 
le. Atonei am dormit o noapte la 
mănăstire şl aiu pornit imediat Iu 
aiuo iu poiana cu pini. Du uiuiin 
irupido naţionaliste aproape nu sau 
oprit In Boadila, fiind mereu mişca¬ 
ta «pro sau dala fşonL Pe străzi şi 


{11 casele undo s’a dormit au fost rţ 
dioato cadavrele lâaalo do ruşii, dor 
a fost timp pentru u oerceta 
peste tot Ne-a căxui «ouă, -u dftui 
de câteva victime I» ** nt)l 

iuşiua do eo sunt capabili comu¬ 
niştii. Capo la « trauaformttlă lo 
iocura. Pe treptele alhirului oe vede 
cevo. parcă ar fi «n corp omtniueo. 
dar nu ne vine a crede. No «pro 
pi*in. Cu gioazâ recunoaştem ln 
rooiotolul do l.uiua, »n «ângo tn*’ho 
gat cadavrul unui preot. Are o II 
gură oribilă, roşu-uegrit-ios, uiurtet 
uu priveşte cu OcUU sticloşi Imprej 
muili do sânge. No tulraui de ocWi 
aceşiin uuurmul do nu«ri, na uiutxn 
mai deaproupe şl o« ^uoo fiorul— 
Pluoopelo au fost iăiute. Nării* na 
sulul arse şi fărâmate, *0 cunoaşte 
urma prufnlui do poşoă. NahuJ preo¬ 
tului a servit pentru artificii. Co¬ 
muniştii i-au umplut nările cu praf 
şi po urmă lo-au dat foo. Oe sp«o- 


taol sadic. Mâinnte nu râma. legate 

la spate. Numai oapul a f»»l cruţat 
probabil ca sa vada mutilările 
«au să so lungc-ască moartea >S cbi 
nurt Poete tot sânge împroşcat pe 
pereţi, ln uuole tocuri rftmăşite do 
rro««r uscat ou firo de păr. Aici a 
fost un fel do comandament uuUtar 
oomunist 

Plecăm năuciţi să unnnţAxn ponUu 
a fi ingroput Alto grupuri d* sol¬ 
da» uxaiaincoză toate clădirile. U 
vedem po unii palici şi cam («or- 
diitl. Sunt t»»li obişnuiţi cu răniţii şi 
cadavrele dt>po câmpul dw luptă, dar 
aici o cu toiul altceva. 

Mergcui abătuţi fi muţi pe o str㬠
duţă spre marginea saţului să luam 
aer. Ne sufocăm. Uu camarad din 
oHcuada noastră nu foto somn să vo 
ulm lu ol. Stă la uşa unul grajd, mai 
sunt vreo doi iuăuulru. In somBotu- 


(Continuare im |#u 0 . II-*/ 


p«a. Tuanta axlatenţel ll augruma con¬ 
ştiinţe Iui aenini pb anina de 1 u/lei 
In flecare *1, un braţ de ilare filote- 
mlte şl comunliante. Atârnau ce plum¬ 
bul pe o aripă de oi• a Unerelit lut 
Lp olndta ruşinat. Cu ochii fnfrebâ- 
torl fl cu getl abia aehlţat. înlăcrimat 
lali daca rn’a tfrcdAn ntăl de ta»»*- 
lent cu priotrile, atunci rând 1 -am ce¬ 
rut sterul cu pricina. In eu/letul lut 
epolua un conflict de conştiinţă, o lup¬ 
tă nrodtulâ da r fl/anlcă. Intre cump㬠
rător fl intre tuflttul ridicat pe culmi 
de nodul. Am citit In prioUca rara mă 
acrula amănunţit, expretta dlaprefulut. 

__ Cumpăraf I domnule. «Rima Vcs- 
lire», /rentruci e româneotcă fl ea 
noâtlră. 

_ O am: aunt dela «Uuua Veitire» 

— Nu cred. ArgtaH-rnl carnetul 
La întrebarea aceasta de de fvcfto nu 
tem aşteptat. Naoearn carnetul. >1 
na mi-am putut fmtifica atitudine*. 
Colpoltorul m’a cântărit, rote catalogat 
desigur, tn tagma duşmanilor publici 
nafiunll fi, uitând U-mi mal dea 
ziarul cerut, t a drpărtat de mine. Am 
âuilt clar o Înjurătură pe care mt-a 
frlmiâ-o drept rătpun ». La pito tece 
po ii, t’a oprit, a mai (nfor* odată ca¬ 
pul epre rolns şl a Mul pat marţial 
U am simţit bine. NetVue de bite. 

Am pruna m»iui prima injutâiuri cu 
temnificalie de act omagial, 
tu fl grădina păşirăm teetelul unei 
reoşlaţu. 

te o cărare de parc pnmăoiratlc •* 
Cuniumaaa o luldmplare care nUrturi¬ 
sta un moment de ctmşfii'nţâ româneas¬ 
că. In expresia plastică a unei I nju- 
râfuri, o larg, — fura aceea anonimă 
şl bună, — işl epouAdula vrerile. 

>'( nu ştiu dace, ln reflexul ratelor 
de soare, ml »‘a părut ck C!|ml|iul 
inoatâ Intru superbă tirul unt» de /Ieri 
ll culoare, De fl mai e mult Până la 
frişll, am Udrevâiut, clar, peisajul la¬ 
minai al învierii. 

In pa/c, potlflUe arau, oarecum, ac- 
to/tccşti. Da r In tară? In toată fora, 
ele sunt trăite auteidte, 

Trăim sila de denii mări. '* â 

Valsriu Cârtfcs ! 
































































■Hb 





’l 


__- - 5 i artă 

-A» «pu irart< f ° ***** * denChii ° ***»*» fnfr« r «l||rf© 

^îîiSTjir '■"“ iSifiSiS; “—«•*>•• <*™-« 

«fiipU exctmi i nv VTf fi reveria «//«wi l °°T i Psalmodia puro 

Icriştic, nl C ** trddcazA unu dinţi- ** L? mUc *ddi». Scita aceasta 

It 7 p lr °* U mm ^•^nmtalc car W . 

^“tTj '7?* * « HW«* rr. 

degeaba nr revoltăm chiar decât <JM unici uni Ir ţi {tulul 

JT? <U, ri . ZT r ; «*< rare « pr^V, Jun 

rf '" «» .«tfeta ** or « #»mtt lo m, mo- 

* ®f»ur Ortr o./.in,., ^ondularea lui TmUeiuor intr, ohr,m<j„ 

* m H <»>*ci mat J h ''T :sin * ° viati h c«r t > frumosul nu 

un «*,., ;ru( In/cru aIZ, n “" T *' nr " <•“ r*«. nr /i 

S <* »<• nmW./icr ” a,a - Dar a ™ Car * • "'lut o,, 

'"Pro ci, «n.tadjSî *■ rW ' rc **■ 

Crrrf o^î r<yţ/ii/ • 

conturez perfect rA** !** *? V ? Qte 0dsi * n lumea <* a CUf » ••**. <*<*“ te 
l^uri. rrtf« r / „arând rtr / , Wi £?!, C, ' W /rt ^ M/y sd fl* ° r * *>«' <***(« 
acestei; Etica. Pot -ia cit 7 ^f *™** 0 *" reli ^ a * cu fUca legitimi 1 
reBjfeq. La rJ / ^iewod fi tncâfefr f m c*:ra di* 

cunc ^ c tt^ ! w t^ w , MM ***** ^ «“>'<**<* PW<n4 a-f< /acc 

tn,,*/,. oa^SZ 1 d t ** CC V arti * t{c «- A * a «• exPUcd de ce toate 
»cr>pul <lc a onZZlÎ nZZiiZ mn< ndecuU ' din suflctc religioase şi cu 
până la Jnk^ c 1 ?! Dli ' l ’ iitalt ^ De la piramidele cleme ale Egiptului 9 , 
*° h 'Z \? f a ? *f. tot™ din noma. de la .Vcdc> fi dlPanişadl 
«osului Za Zat°^ Urtt * 8imfonta IX * Pretutindeni smtimcntul fm- 
n c - C u r ~ dt i rt spcctul ** prosldvirea Divinităţii. Sumai Dum- 

* c ' * cu ad> vârât frumos din tot cccaco există. 

tT’Jtc^°lr Cae ‘ rL,, ' c,r ' l -' a frumuşica Lui. c ti olaner ,i urât. Itu 
I>ar „Lrolut nimM ' 0f " *“ a Ln ' or< “ d,n c ’ rf ««W 



RAJVDUIALA 


« ajmrut ca altimal cad, bogată 
«I acriaa dc condcclc înalto ale d-Iors 
C. Amiftr, L S&mnrinoauu, Dinu 
nu*dujrnn, Ion Codwi, Ermwt Bor- 

DPtt. 

D. Radu Oyr scmnraiM o baladă 
mare aţa corn numai el ţtic Hă 
acrie. 



bfl 


buna vestire 


orientare in veac 


Curtea distinsului gânditor fi pu¬ 
blicist NI COLAJE ROŞU. so află 
subt tipar. 

După t Dialectica Naţionalismu¬ 
lui», «Orientări în voue» sunt o nouă 
preţioasă lAmariro sensul ni res¬ 
pecţi! do orientare. 


Aşa că mitul că frumosul» nu mai e frumos, trebue să dispară ino- 
inie chiar de a se înstăpâni bine. $i, îmbucurător osie că cel j>u*i n l n 
tara noastră, cu toată celebritatea molipsitoare a onor artişti al Wcspa- 
sirncvor, poezia cu sens rellplos UnuffUreţtă. in verse f te şi înfrunzeşte nA- 
va nic. Actul crcafiunli, fn orice domeniu, este fi rămâne o rugăciune, 
t w atât mai mult, prin urnwrc, poezia trebue să fie o rugăciune, sau ceva 
asemene cu ca, după cum a dovedit magistral abatele H. Dnmond. 

Adevăratul motiv Insă. pentru care ^artiştii > fug dc realizarea fru¬ 
mosului moral, este că arta . ca şi religia, nu Pot fi înşelate. A u poţi da 
ce race nu al Din prisosul inimii vorbeşte gura şl dacă nu ai aceste co¬ 
mori nu poţi vorbi tw poezie. 

— Rămâne deci stabilit că nu poţi picta Aghia Sofia până nu ings- 
nunchi ră te încAini fi nu poţi scrie nemuritor fără inimă pură şi fecio¬ 
relnică. 

<ln religie şi ln artă a spune nu e nimic; a face, a trăi este totul». 

Dc aia merg numai laolaltă. 

- I- C. BACA 


GEOROE DRUNUR 


este un frumos talent şi o marc 
nădejde a poeziei româneşti . Buco¬ 
vina asta este binecuvântată. 


BIRUINŢA 


noastră va fi egală cu Jertfele noas¬ 
tre. 

Va fi niarou Va fl ca o sabie ar㬠
tătoare şi ea un cnvAnt nou răsărit 
ce este. 


ne-a deschis m fn sufletele noas 
tre un nou drum, 

11 sindim drumiiî atesta răscolitor 
pdrindu-ne destinul. 

vîsr/»T rea , dc cri a DUNEI 
&8Tifii a fost pentru to(i credin - 
fi Pentru nOdăjduitorii fiinţel 
a 'ÎZT* V M ^ înalt, o mând mare 
cr^iZZol intint4 * celor 00 topW *i 

Aşa să fie. 


DESPRE 


ENDYMION 


CatcCr 111 "* ,K,,,n ' ' ° v1<1 

^-“*0 primit CU multă bucnH^ 
Citc» din poemul «Dimineaţa do 
Innu>». 

Pr»a ierburi t» H pul Ui ndrue tristeţi, 
ct* fruntea m<l de vdnt şi aurore. 

câmpia înot jiârtroasă paşti deta hore. 
fi c,ivitul la ttvor tnffCnunch^’n di mi ne (I 

păstrăm 

in inimile noastre, toată vâltoa¬ 
rea timpului şi no stx&duim pentru 
ridicarea rostului nostru până 1 » 
treapta do bitio-prlmiGi muncă. 

Aşa fiind, privim înainte orizon- 
turllo ca fiind tns&fi încurajarea 

pentru umilinţa color oo so strft- 
dueaow 


Preotul ORIOORE CRISTESt:U 

Z;: , •/■?“«* 1- Ar. A, ou <». 

din oltiraul numir J.n 

Prcdania 

«P° vmtnnrl imului „ tt prodlcn 
cj slujea. El nu râvnea să ajung.» 
uu maro predicator, ci «o maro slu- 
Jltor. Jar popornl cele românesc crn, 
pe atunci, no ««bor de sfinţi, oare, 
b» nevoie, pentru o-»i apăra cre¬ 
dinţa. se prefăcea Intr-unul d« n m- 
eenJcL 


LE PARTI DN1QUB 


cartea pr 0 ltT*oni| B i Mihail Msnoi. 
Iftcu, o înveumăm aici în inima ac«. 
b»T cuiburi dc InrainA. 

Coprinde următoarele capitole: 

!• La m'îwsltt Hiktorique da Parti 
uniqac; t Lc$ fonrttons da parti rc- 
yolullonualrc, avant ct apri» sa trans- 
lormation cn partj uniquc; 3. Im 
parti aniqoc dans l'Etot; 4. L‘organl. 
talion du parti oniquc. 


SUNTEM DATORI 


să răspundem tn fata tuturor de 
rcoace am făcut Şl la urmă răspun 
den» in faţa neamului. 


însemnări deDO. front 

(Continuare din pagina I«a) 


nori» desluşim peste câteva clipe 
corpul unei fetiţe. Ara poate vreo 6 
ani. gura a larg deschisă, îi lipsesc 
vreo doi dinţi în faţă, se vede oă i 
st’ schimbau tocmai. Limba spânzură 
afară. Printre genele lungi s© zăre- 
fto albul ochilor. Se desluşeşte greu 
în grimasa chinului obrăjorul dr㬠
guţ de copil. Dosi au upăjrut semne 
do putrefaeue, ho disting bine urme¬ 
le vinete ale muşcăturilor pe fată 
şi pete negre pe gât A fost sugru¬ 
mată în timpul »au după violare, 
t’n picior este gol celălalt pâstrea 
zi\ ciorapul târâit, mânuţele strânsa 
convulsiv ţin câteva fire do pao* pe 
care sa petrecut teribila accuit, 

Cei doi soldaţi înlemniţi şi ei do 
groapa şi durere sw dau la o parte 
şi abia atunci observăm mai m 
fnnd o fenice, încă destul dc lână- 
rjt impuşcutfi. Pete mari de sânge 
•’au prolin* din piept fi pântece. 
/IoaneIo ii sunt într’o neorânduială 
grozavă, p^ semne s'a opua A fost 
fi eu violată, se văd urine, - vio 
«au moartă? Probabil sunt fiica şi 
umrna. Prin e* chinuri sufleteşti « 
trocut biata foinnc auzind ţipetele 
copilului, cum i s’o fi sfâşiat inima 
la horcăitul iosit din gâtuţul fraged. 
Moartea a venit ea o isbăviro peste 
sufletele şi trupurile istovite. 

Mergem c u puşi nesiguri, nici un 
cuvânt nu mai poate doscrio duro- 
roa. suntem copleşiţi, pe flecare ne 
mistuie revolta şi o dorinţă nebună 
dc rftsbuuaro. Ni so pare că nu coi», 
tfl chinuri destul de sonsibilo pentru 
brutei© roşii. Totuşi când U pr in- 
dem u împuşcfiin direct, nimfLuui 
nu-i vine în gând «A chinuiască. Sa¬ 
dismul ne repugnă. La masă nu pu¬ 
tem lua nimic in gură, bem nurnâl 


apă. Sunt şl soldaţi mai vechi, ol 
aproape nu se mai impresionează, 
Fetete lor au inoroxnonit, din Iulie 
ou trecut prin atâtea. Mulţi oo aflnt 
sau au văzut chiar cu ochii lor ne¬ 
veste, mame, oopij sau surori ce au 
căzut pradA sălhătăciei comuniste. 
Căminuri distrase, cano arse, fami¬ 
lii bajocorite şi omorâte. Aceşti sol 
daţi n'flu do ce *« ţi® ln viată. 
Trfiieao pentru a lupta, pentru a so 
răzbuna şi pentru a muri glorios 
pentru patria lor. 

Ionel spune: tflai să facem o ru 
găciune». Niciodată parcă nu am 
simţit mai mult nevoia do a no în¬ 
drepte sufletul către Dumnezeu. No 
aşezam în geuunohi pe câmp. Părin¬ 
tele începe rar. a căPătet un timbru 
în voce care face rugăciunea i 
pătrundă în suflet şi să n 0 înalte 
în sfere eoreşti. Vocea ii tremură 
din ce în ca, lacrimi îi curg din ochi. 
Ne rfinjţim atât de aproape de Dmu- 
ne/eu, purificaţi prin credinţa fi 
dorinţa no a dc jertfi pentru ol. Bi¬ 
serica lui Hristos lm pământ batjo¬ 
corită, oile Ini împrăştiate. Ah, cu 
cătă bncurio vom muri pentru El. 

Neculae Totu 



Semne de deslegare, se 
pot citi in uriaşa frămân¬ 
tare a vilelor de azi 

Lumea întreagă titluzneşte spre 
drumul caro «ule spre linişte. Ome¬ 
nirea a început să privească lucru- 
filo în adâucul lor. 

Omenirea judecă. E îngrijorată. 
Participă, activ, la fermentarea pro 
ceselof Istorice. 


Dorul şi căutarea, pe plan 
istoric, presupun o întâl¬ 
nire, fie ea şi mai târziei 


Jiga Culluralâ** 

Sâmbătă Z7 Martie 1987. orelo 3 d„ 
!« localul teatrului Ligii Culturale 
din bul. Schitul Mâgureanu Nr. i, 
ln ciclul de şezători organizate dc 
*Liga Culturală >, Secţiunea Bucu¬ 
reşti va vorbit 

D. maior Aurol Ohcorghiu. dela 
murele stat major despre ; 

*0 noatt instituţie do educaţie nu 
tională-. (cu proecfiunl) şi vă j fţ Ur . 
mată d* un bogat program artistic 


Fenomenul este prezent 
şi*n România 

ln anumit sens al Istoriei nu 
mai trec© in fug â ^ inari , a 

masă a cetăţenilor. 

Peutrucă Romanul s’a desprins 
din Indiferentism şl apatie, pla- 
KUIIdu-SC in linia mai onorabila a 
observatorilor. Daca şl nu este sol- 
dat diu veghea întâia, dacă şi nu 
este soldat nl trun$©vlo r din fată, 
în general. Românul — vorbind do 
poziţia cetăţeanului indiferent de 
ieri — iiicopo să »e desnieticeoscă. 
INTBLEQE ANUMITE INDICA- 
T» ISTORICE, PE CARI LE 10 
NORA IERI. 

CUPRINDE IN SUFLETUL LUI 
O VIFORNIŢA DE AVANT. PE 
CARE O REPUDIA PANA AZI. 

E CAPABIL SA CRONOME¬ 
TREZE ANUMITE FAPTE ZIDI- 
TE IN INFLEXIBILUL ISTORIC. 

VEDE AUDE. JUDECA. SE 
INTREABA §1 ISI RĂSPUNDE 
SINGUR. 

Răspunsurile acestea sunt 
semne bune 

Nu M* iucadreazA i n dinamica !a- 
toriel. Nu «taterulceac pornirea la 
atac. Dar, in lot cazul, in aeoate 
rnHpnnnUrl, zaec uu refuz adreaat 
lumii care Intră in zona aalfinţitu- 
Iul politic şl toi ael, ln taina a ora¬ 
tor deliberări de couftiioţă, aălăş- 
Iueşte dorul, şi căutarea lumii 
uoul, care __ vljelloa ca furiuua, — 

«e aude duduind pe toate drumu¬ 
rile şl pe toate cărările. 


I t0r î l "** aa tirap Hmpe- 
zcaacă toate Inocrtltudlnlte a u fle- 
teştL pentru a Intra, «cnlni, în al 
tarele d® mâine. 

Tot ce este inade^ut j a ^naul 
totAlitar al luptei, uu poat© forma 
o unitate de luptă. 

daca cineva nu admite 

PANA LA HOTARUL SECTA¬ 
RISMULUI O CREDINŢA - am 
întrebuinţat termenul de Hoctarlfin 
Pentru a prezenta mai plaatie » 
terâ de aderentă Tără condiţii nu 
«e poate dărui Unei încercări i«to. 
rlc©. 

Vijelia istorică nu troc© în jum㬠
tăţi de măsură peste destina. Por¬ 
nită din prerolM© radicale, furtuna 


istorică acţionează până In a- 
dâncurl. 

Adeziunea soldatului tre 


v « ?* wjiej Hoeziuaca somuiuuo »re» 

«“Jrtir î 2^ ri rrr *MMLs â fie U» nivelul luptei 

Ul -ÎH. « «unt ‘.Oii.strnlto 


--r — - 

. . «int coantrolto 

trebue «a fie aţw — um ncoiaş 

tel de viaţă, plămădită In acelaş 
anotimp de sentimente jertfelnice 
şl arsă la aceiaşi temperatură. 

Temperatură, — in dogoarea c㬠
reia rezistă numai devotamentelo 
mari, «roiee. 

Când bat ©cazuri mari in Istorie, 
zidirile şubrede se prăbuşesc. Sem¬ 
nele de dezlegare se scriu peste 
prăbuşiri. Si nu le pot citi, d©cât 
acej cari. în fata furtunii, au r㬠
mas la post. 

Pentru n rămâne fa post, trebue 
să fii soldat. 

Soldaţii au 0 singură casă: tran¬ 
şeele. 


Val C. Şoimaru 


Spre ţara fără Cetăţile 


Toaca dc vecernii din noi osvârlc sull|i după Miliţi... 
E vremea rugăciunii... şl amurgul ne aduni dc pe uliţi 
Ca invilvârârilc mari dc Ioc *â Bc sac 
Spre ţara ondc n a fost aici o cctâţnc. 


I*r€>o|i 

şi altare 


CALENDAR 


Am văsuţ osmna fl Am Aur! şt fini ro 
l>oponre. car,- au scrlt fUu de Istoria. 
l>ar nu o m întâlnit incă ori nu ne n- 
minţim de ştopf^re fără o credinţă, fără 
un ideal Kugăclunei i este Ct on necesar 
pentru că ea pornrşU/ din arelaş filon, 
cu vălnra ceu de toate silele, A le ruga 
Insiamnă a-// chema gUndurtU la »vo- 
oednnie, a le cere socoieati In faţa con¬ 
ştiinţei de om, şi a tu Uxrtretta po căr㬠
rile cete bune, pentru mărirea Ini Dum¬ 
nezeu si a Ţării tale, 

Calea cea mal dreapta a rugăciunii 
tste Uunca, aciti blestem cum o nu- 
•neşte Istoricul. Munci constructivă, 
(IragoUe neţărmurită şl renunţare Jert- 
fflnică. lată religia marc a omului fl 
rugăciunea religiilor . Dar cine să tnoeţe 
acea*i& religie la tale. Preoţii care au 
învăţat un catechhm pela teologii şi s*- 
mlnarc din doscă |n doscA cu un oare¬ 
care xis profesor c*re făccu parte din- 
Ir'o lojă masonică, ort altul care in cel 
moi bun caz, vorbea despre Dumnetcu, 
căutăndu-L in filele multe pe car« stu¬ 
dentul teolog trebuia să le filo ve do 
rost Pentru examen. 

Am întâlnit astfel de copieri după o- 
riginal in di fer Ude sale şi mă doare că 
trebue si spun aici. dar cred că « tim¬ 
pul. Impârjlţt In diferite partide poli¬ 
tice care de care mal subversloe., dile¬ 
tanţi al ucu’i meserii zise REUCIE dis¬ 
cutau venirea ori căderea guvernului 
fn timp ce turma se aduna Prin oecini 
ră citească şi să-şi explice evanghelia 
Am întâlnit bisericuţe bătrâne ridi 
cate cu preţul sângelui In ruină, lai 
când tn trecere am întrebai pe un preot 
In munfil Apuseni de ruina tn care le 
era frici oamenilor să Intre, ml-a răs¬ 
puns flegmatic: *Păi nu-l voi fac^ eti 
statului biserici». 

Dc alunei nu şfbs dace, dar mă dor 
greu bisericile goale pc lângă care trec 
7Unlc, unde un preot caută (n flecare 
Duminecă şl sărbătoare să sari cât mai 
repede petic liturghie şi unde un can¬ 
tor intonează pe nas un Psalm. 

Unde sunt cronicile bătrâne, tn seriile 
cărora turma credincioasă asculta gla¬ 
sul slab şt plin de vlagă a păiteruiu/P 
Unde tuni bisericuţele mici in care se 
făcea cuminecătura unei credinţe, unde 
suni ascunse primele rugăciuni efl- 


V(neri 26 Martie 1937 

ORTODOX: Soborul \rbnngha- 
•lalui Gubriot. 

CATOHCj Vt/i*Tra Sfântă. 

RA» 4 r|tiil soarelui: 8 . 11 . 

Apune. UL2&. 

Radui-Românla 

Vineri 26 Martie 1937 

20 . 35 : «WfittTHERj, oi*o 4 in ♦ sem 
s Moaşe net; (Tronam 1 * 1 ® dcln opera 
Română). 

In pau/a I 121.25—81.45): Cărţi fi 
re rişte. 

In pauza II (22.20—22.40): Radio jur¬ 
nal. Sport. 

23 . 45 : Jurnalul pcnlrn «trKlufttatc ti 
limba franc*»zfi şi germană. 

23 . 35 : Ultimele jtiri. 

RADIO EXPERLMENTAL 
18.30: Muzică clnuicft (dineuri). 

18.45: Muzică românească (discuri). 
10 .10: Conferinţă ştiinţifică. 

M.GO; Informaţi am universitare. 

19.30; Muzică dud motivă (discuri); 
Cavalerii Spaniol» şi S’a sfârşit poves¬ 
tea noastră dc iubire, cântate d.- P. A- 
lexandru yi Mia Bra/a: Inimile noastre 
le-am unit yi cu cu dorul te cu dorul, 
cântate de P. Alexandro. 

•*c 


Spectacole 


oaş*? Mai eri am cetit şl auzii eă 
unii dintre conaucaiorii tn» 


____ fsrriciT au °- 

prit pe copţii jertfei de a ridica locaşe 
de închinare. Ce durere mareL. 

Avem nevoe de preoţi şi multe locaşe 
<le închinare. Satele noastre sunt fl㬠
mânde de dreptate. Dreptatea este nu¬ 
mai la Dumnezeu. Lăsaţi-ne să căutăm 
Pt Dumnezeu Şl să n* închinăm Iul, 
strigă ele. 

Unde eşte preotul care cu crucea In- 
tEo mână şl cu spada in cealaltă să des¬ 
pica Istoria acestui neam tn două la 
stânga şl la dreapta. SA aşeze frumos 
genunchii unei ţări pe brazda faptei 
n« Inwfe a n« ruga cu adevărat prin 
munca cea de toate zilele, strigând una 
româneşte: 

Cu Dumnezeu inainiel ... 


GŞORGE TODORAN 


Veniţi »ă strângem m ochii gândului zările_ 

Şi viselor noastre porţi sfi le'nch eam cuminecările 
Şi ne vom pierde ocol© iarăţi nălucirea somnului 
Ca pe vămile când eram îngerii Domnului. 


Icoanele durerii noastre fura spovedanii. 

Se vor aprinde luininiţe'n sfeşnice dc craniL. 
Pună departe, mult departe sus, o salbă 
De licăriri ce ti va strânge-o mână albă*. 


Bănuţi dc-argint: slova jertfelor multe, 
Din claslovnl copilăriei inima v'o asculte*. 
In visul cr îmi va stărui merrn pc geană 
Cu troiţele tale ţară năzdrăvană. 


Destinul lui Charles Maurras 


SILVIU LAZ A 8 


Cursurile Universităţii 
Populare „N. lorga * 4 


Cursurile da vxra .via UoivcxsiU|ii 
populara „NicoDe lorga” din Vilenii- 
dc-Muntc, se fc»c anul acesta Intre »8 
Iuile — is August 1937. 

In timpul cursorilor va tuuc|iona ca 
şi In anii trecuţi o cantină şi Căminari 
pentru bieţi yi fete. 

Cei ce vor locui ln câminuri sunt ru¬ 
gaţi a-yi aduce lenjari pentru pat. 

Costul este de td 1.300 do persoană 
pc Inuragu luni (camina şi cîmin). 

Lu şederile pentru cui za ti ac fac pe a* 
dresa următoarei 

„Uqivc/sitaiea populari t JSicc i.»ţ lor- 
ga” b-dul Schitul Mâgureanu Nr. i f 
Bucureşti I, unde st gâscţte fccrctarL- 
tul cururilor. 


TEATRE 

OPERA ROMANA: A©nra ora 8.30 

«Werthor». 

NATIONAL: scara ora 8 aKI *Vreaa 

să trăCRc». 

REGINA MARLA: ocara ora 9 el*u 
pul şi Sania». 

COMEDIA: matineu ora 0 -Poves¬ 
te do iubire»; Bcarn ora 9 «Ora H» 

VESEL: seara ora 9 «Scurt-cixcuif.» 

ATLHAăfBRA: scara ora 9 «Super 
Alhambrn 1987». 

MODERN: tmara ora 9 «Corbul 
Alb». 

LIGA CULTURALA: oara ora 9 
«Cuibul coţofenelor». 

MAJESTlC: seara ora 9 «Amor So 
vietie». 

VOX: avara ora 9 «Baletul Jooss 1 

CINEMATOGRAFE 

^ «^HTi cuuot 

yi jurnal Editlre. 

TRIANON: Dragostea lui Schubert, jur- 
nai >1 complect ore. 

ARO: Escapade, jurnal yi complecta re. 

SCALA: Curierul di a Sud, jurnal şi 
corn plec tare. 

CARLTON: Dama cu Camolii. 

FEMINA: Vinovatul, cu Pierre Bbn- 
cluud; jurnal nou. 

A. R. P. A.: Prăbuşirea galeriei a 5 ^, 
jurnal şi completarc- 

FORUM; Ramona şt Căpitanul laaua- 
rie. 

CJrrrY: «Nu sunt vinovRt» şt «Stan şl 
Brnn Genurti». 

DARl Y: Moscova-Shangai şi Insula plu¬ 
titoare. 

MANON (Doamnei 11 ): Lupii tntre ei 
yi Regele detectivilor. 

OMNlA: Ramona şi Căpitanul Ianuarie 

MARCONI: Trecutul nu iartă, automo¬ 


bilul ucigător; artişti |i jurnal 

MARNA: Paris, Cri 7 e»oi }l revistâ. 

ATENEUL TEI „I. G. DUCA”: Nu 
mă uita şi Luntraşii dc pc Volga. 

AIDA (,Rahovet 151): Romanţa iubirii şl 
Cum vă place. 

COTROCENI: Antonio Advcrio jl Stan 
şi Bran 

DACIA (Şos. Ştefan cri Mare, No. 34): 
Căpitanul Ianuarie şt Moscoav-Shan- 
ghai. , 

FLORIDA ( b-dul Ferdinand tiSţ: Aua 
Karenina, Cabina B. 50 şi completare 
colorată. 

LIZlANU: Michel Sirogoff, Omul care 
a spart banca la Monte Carlo yi trupa 
Burmaz. 

ORFEU (b-dul Ghica 103)2 Romanja 
iubirii şi Răpitorii de copil. 

PARIS: Misiunea Brigăzii 41, jurnal 
şi completare. 

PACHE (str. Mată ari 31): Sub doua 
drapele şl Stan şi Btao tn ScoţL. 

TOM ÎS: Misiunea Brigăzii 41 şi I 9 
umbra păcatului. 


Bon ou mamais, favenin cU au^nation*. 

Omul c«J maj indrtaostlt (Ut 11 i mmr . (Maurras). 

tsertate. titanul tfindirHuttaLt Zu la°t V paCC0 * 

t« franceze, sta £7liiu pentnTIdeile ' fslorH n,, „ urlB ^ a unei 

sole. in lara _.,.7^.^* f X™,.'*®. w * "iii un neam ,Iepe 

talmint na ovut-o mal vasta, mm 


in ţara din care ţi-a Juat obo¬ 
rul pentru prima dată cuvântul m&- 
flic, foraiulu aiisterjoasâ curc-a râs- 
turaat Însângerat Europe atâta 
vreme I Sâ intri ie temniţă pentru 
oi o viaţâ întreagâ n’m spus decât 

odevârul — şi numai adevărul! _ 

iotă un luau trist pentru veacul a- 
ceste înaintat ln cultură şi in civi¬ 
lizaţie. Trist pentru ţara la a cârd 
lumină s'ou iiioăizit ţi înaintaţii no- 
ţtri din vremea marilor prefaceri 
naţionale.., Şi dio ale cărei fruoiu- 
teţi spirituale ne-am hrănit şi noi 
adolescenţa f Pe ai căror eroi i-am 
cinstit >i i-ani pus in sufletul no- 
■tru, cu grija şi cu dragostea cu 
cure aşezi o comoară de preţ. 


- , : ^ pjvp.. so* oLvaieu uiuirapiaic in alte ţâri — 

riindcâ jic^em consumat şi noJ — bunăoară Ia noii — dor în Franţa... 


ptină de strălucire, mei esenţială 
<lecă aceia pe care şi-a făurlt-o po¬ 
porul francez... ” 

n a? P ulca '"iîK'â ln 
m nccstc ° gribite. nerlume- 
rite dacă vreţi, tn faţa unei întâm¬ 
plări ca aceasta care .<* consumă 
dc catcvo luni sub ochii noştri f... 

Charles Mourr&s — uaţioualistul 
integral, inonarbismul convins soi- 
ntul realist >i pătrunzător până In 
străfunduri — stă închis într’o tem¬ 
niţă din „oraşul gândirii” spre care 
un destin mai puternic decât d 
ba împins in anii dv tinereţe I 
Ne obişnuisem «ă vedem fapte 
de acestea întâmplate fn alte ţâri 


Fiindcă n,t ne putem închipui că 
in ţura aceasta cu vechi tradiţii de 
ospitulifute si de libertate — pentru 
cure utelu iunie >*a jertfiţi — 
poate ca o lumină uriaşa să fie 
pusă subt obroc, alund când me¬ 
nirea ei adevărată este .să lumineze 
Şi să încălzească I Astăzi când vea¬ 
cul naţionalist înaintează cu paşi 
repezi peste ţările lumii, acela cure 
I-u bincvestit din tinereţe, care l-n 
formulat şi care i-a cântat cu pa¬ 
timă înflăcărată ca „Truverii” de 
Odinioară, asistă trist lo neputinţa 
unul popor care-a greşit drumul 
murilor sale destine istorice... 

Bun, sau râu, viitorul este ul no¬ 
ţiunilor ...” spuneu el undeva cu con¬ 
vingere nestrămutată, convins că aşa 
va ti.,. Căci pentru Franţo de astăzi 
şi desigur pentru omenirea În¬ 
treaga — democraţia înseamnă 
moarte, înseamnă prăbuşirea unor 
tradiţii rlela cuie sufletul francez ş’a 
hrănit $i s ’ a interii in decursul u- 
tâtor sute de ani de Istorie. La o 
porte deci cu această democraţie 
care nu mal corespunde reoliteţlloff 1 


marelui moment pt cnre-1 traun. 
Poate cei mai marc şi moi decisiv 
pe care va avea sa-1 înregistreze 
istoria... , f , 

Desigur că viflliril<f riaţionulismu 
lui, ameninţă totăt&i cât şi o barba¬ 
rie anarhistă. Fiindcă c in f ricoşa tor 
bit sgudui o lume cure e pe punctul 
de a se pietrifica şi care ar vrea 
să rămână tn tihna >i in belşugul la 
care n’a contribuit cu nimic, departe 
de bătaia marelui suflet naţional 
departe de elanul unui tineret gc* 
nervos-şl năvulnle care ^tie ,s/ vrea 
să moară pentru un ideal». Maurrus 
recunoaşte ca sunt mari şt înfrico¬ 
şătoare riscurile unul conflict intre 
noţiuni. Dor dacă ne gândim nu¬ 
mai un moment la sfâşierile interne 
cşite din sânul democraţiilor — la 
nenorocirile din Rusia (la ororile 
diu Spania de astâ/J — flriâugdm 
noit) care-au secerat mai mulţi oa¬ 
meni chiar decât ultimul râsbolu, 
cqre-au distrus până şi cel mai ele¬ 
mentar simţ de umanitate pe care 
răsbolul adevărat nu izbuteşte sft-1 
distrugă, atunci vom înţelege — 


dacă suntem de buna credinţă l — 
ne vom ridica drept in ţaţa isto¬ 
riei celei adevărate j ne vom cu¬ 
tremura. Atunci vom prefera pe cel 
dintiUut... Ce va face Franţa In faţa 
acestui şuvoiu naţionalist pe care 
Rinul — in valurile căruia s’ou 
înecat atâtea himerei — şi linia 
Magmot, nu va putea să-l oprească! 
Franţa era aceia care da tonul ma¬ 
rilor prefaceri de altădată I Deaoolo 
de peste Rin răsunau in Europa, cu¬ 
vântul şl ideia înaripate, idealurile 
mari, civilizaţia, sacrificiul... Alt㬠
dată Franţa era aceia care ataca. 
Astăzi abia se apârâ... Sunt desigur 
şi alte cauze care-au dus la starea 
aceasta de fapt. Dar cauza cea mare 
— după Charles Maurras — este 
prelungirea acestei democraţi! ago¬ 
nizante, care lupte din răsputeri 
contra „realităţilor dreptului naţio¬ 
nal” şi pune Franţa într’o continuă 
stare de nesiguranţă, in faţa ame¬ 
ninţări cari se ridică d« pretutin¬ 
deni. Până la urmă acest mare spi¬ 
rit „realist şi de consUuojr roman” 
erede că In faţa furtunilor naţiona¬ 


lismului universal. Franţa va des- 
metici fi va privi realitatea in faţă, 
se va ridicu cu toate puterea ei, cu 
toţi morţii ei glorioşi, domiiuuidu-şi 
tcuma şi reluându-şi rolul el mare 
dc altădată I Aşa vede el dincolo de 
zidurile materiale şi vremelnice ale 
unei închisori care nu poate să-i 
dântme credinţa şi viaţa lui stmeiu- 
motă închinata toată numai Frunţci. 

S’ar putea insă — punem şi ipo¬ 
teza aceasta! — ca Franţa să se 
desmetieească preu terziu şi ca 
Maurras să Joace rolul pe carrc l-a 
jucat Demostciie în ajunul pieirii 
democraţiei ateniene, de mâna lui 
Filip. Să nu uitam că in Franţa „ral 
nunea lumii după aceia a Atcnii” 

! (cum o numeşte Maurras) lsocratc 
şi partidul lui, sunt tari, iar De- 
mostene — care vede pericolul — 
pdnă una alta, este închis, pentru i- 
dcilc sale. pe care democraţia le 
socoteşte periculoase pcnlru exis¬ 
tenta ci... într’o scrisoare adresată 
murelui său prieten Jacgucs Baln- 
ville, căruia îi da unele explicaţii a- 
supra cărţii şale „Aida filozofilor 1 '. 


printre altele, Maurras spunea de« 
spre Fmţa. Citez in întregime Cu¬ 
vintele lui, cuvinte de-o amară sem¬ 
nificaţie oslăzi, pentru ironia lor. 

„L'admirable pays pour le del, 
Ies eaux et Ies bois! L’admirable 
berceau pour le r£ve precis et la 
libre peuste!..." Ţară de liberă gân¬ 
dire... Nu-i aşa că sună amar şi I- 
ronic? Democraţia fronceză u înţeles 
însă pericolul şi Maurras a fost n- 
runcat In închisoare I 

.„Cum va apare însă verdictul ă? 
eesta mâine in faţa istoriei A., Şi 
până atunci care va fi destinul Iul 
Charles Maurras şi a) Frianţei po 
care cl o reprezinte în ce are ea 
mai generos, mai strălucitor şi mal 
veşnici.. Noi credem că sufletul ?I 
conştiinţa franceza — acea uriaşă 
conştiinţă care-a 'nfruntnt istoria in 
cele mai grave momente ale ei — 
se va ridica Inoâodatâ ca aă-şi a- 
firme voinţa ei de a trăi în veacul 
»cesfn al naţionalismului Integral, 
oi sunt semne destule câ sg ud u treci 
cea mare se apropie I 

EM A NU El, | VOT NFS CU 






































































BUNA VtsTIRE 



onn 


Comunicatul oficial 

asupra conversaţiilor d-lui Tătâriîssii la Prapa 


,., 1A<IA „ _ .» cadru, Ci o. «-»«•« ..McT^ctr' CREŞTIN, D«N ROMANIA 

1HA(.A -S **’ - ..... , desvollorca generală a eetar raf „ sl ,u găsit d , s ou adunat «casa la con- 


SSW.* raWHHKMMUMMJHIBBU 

Un senzaţional „fapt non“ in politica externa 

DKtOHAD. 25 (Rador). — Ar«n 


Miercuri seara la orele 
9, conducătorii şi membrii 

cei moi proeminenţi ai «A- 

-ie, avocaţilor 


tIiKpi îo ('«bwlonci# 

T*t«râ«ca, 
do miniştri 
lor o,i»fra|lonl 
vornolni român *< tetei guvernului 
rebn-lnvsc < dr. Rfllan A- 

supra fondulol şi r©*ult*t©Ii>r ac®©- 
<or ronvorcafiuni »*« Hal urmat©- 
rul foutunlf»! ofirial 5 

U .Martie nu luat «fârfit U 
]> r »ga ronvor*jit»H c ,nlr(! P*®**®!* 1 
ti| do consiliu d. O. Tâtârâ»eu â* <*• 
Milan H»d*n. I* r« r © o participat 
ministerul Afacerilor Strâino. d. < " 
milo Kroft*. 

Obiceiul aceatoo ©onveraoţluiU 
|j,u format. Împreuna cu choatiu- 
nil* politico generale, tratativele 
privitoare la lărgirea b***l rapor 
hirllar comercial© intre r©W don* 
a talc. 

In acont sen*. «*au început nego- 
cicrl asupra unul acord relativ la 
articole însemnate He producţie, 
rare vor ocupa un loc foarte mare 
in raporturile economice ale celor 
doua t*ri. 


'rboAlovacla a d-lul «, |dezvoltam generală a c*'°r )„ l)l>s ,aria, cu care sau găsit >*, s’ou adurut acaso w- con- 

prenodlntole roiiHlIInlnl sluj,- e face paralel In cadrul M» * * . o compl ,tă unitate dt duC atorul lor, maestrul In- 

al României, au avut j . - r1 in toole domenii vleţU t*'atc ° ^ 


FURNITURILE de 

armament 

Sa alabilit un acord complet si 
.tcuAniintit eu privire la finanţarea 
furniturilor cehoslovace pentru ar 
mnlu romună. 

Preşedinţii dc romii"* rumân şl 
cehoslovac a i# constata / desvollnren 
favorabil d a rajjorlurilor economic* 
dintre flotele lor şi progresele foar- 
Ic insetnnale l»« colaborarea nu nu- 
ţuo i a guvernelor, corpurilor legis¬ 
laţie? si a factorilor oficiali ai celor 
du tu] state, dor şi progresele îa 
cooperarea şi tn simpatiile recipro¬ 
ce ale luluror păturilor populaţiei 
din cele două ţări. 



înţelegeri şi a alianţelor lor şi câ 
iHtre ele exisld o desăvârşită comu¬ 
nitate dc sforţări şl de scopuri. Cel 
dai preşedinţi d* consiliu au opre- 


ternaf ionaU. 

In negocierile actuale ale lugo_ 
,l„rM cu Mia. cei dai pr«l!«'•"<» 
da consiliu văd o contribuţie de cea 
mai mare importanţa pentru eon 
rolidarea intrun sector S n care fac. 
turti Micei înţelegeri nu dorit o tot¬ 
deauna. 

RAPORTURILE in 
BAZINUL DUNĂREAN 

DeAffcmcnea. cel doi prcşcdluti ,1„ 
consiliu au diteutat P© l* r * rapor¬ 
turile statelor din baxluul dunărean 
vi au constatat *> abaolută tdentl a- 
tc de vederi a celor două guverne. 
El sunt tata *a dorească. >n cadnU 
politicei Micei înţelegeri, o ralobo- 
rare rodnici • tuturor statelor diu 
bazinul dunărean şi au accentuM io 
acelaj) timp câ «talele componente 


S'.iu discutrrt, pe un ton 
foarte amical şi potolit, 
chestiuni dc mic* impor¬ 
tantă. 

Adunarea a luat sfarşrt 


intr’o atmosferă de rară 


ttn A voia Iran^mH;'* 

Acordul politie încheiat azi între 
itolin vl Iugoslavia prevedo urmi 
toartdm 

*ln numele M. S. Regelui lugosla- 
vioi. Recent» Regală vi M. 8. Ro- 
gete Im'toi ©1 împăratul AbiMinel, 
socotind că cat© în interesul celor 
două târî, ca vi al păcii general©, 
eft ac consolidez© relaţiile reciproc© 
de amiciţie sinceră durabilă, ţi 


«iuni u©provocate din partea uneia tea aă i* Iveaaeă intre ^ 
•eu mai maltor puteri, cealaltă î loac© pacific©, 
parte Iei io obligaţia sA «o abţină I Ari. 4. inaitele părţi 
deln oriw acţiun© ce ar patern el Ud Iau angalamejitui 

folosească agrcaorulni. 


iiih v ——-_ .dorind ha dea aceatel amiciţii 

însuf leţire» «Ittpa ce Maes- • nu ha ,i ţi «A deschidă o ord nouă 
trul Micescu, f * e ^ a . ru ^ s,t 50 ’ ni relaţiile politic© 91 wonomie© în 

transmitem d-lu» 5a«u, | lnj c4J<j , douA ,( ate . 
ecmplimentele sale »rgc- c.'onvînşi oă menţinerea 9 » cou-io 


şene. 


D. 


U dor Bâduteuu 
in conced<u 


D. Victor BÂilulora, Nub«ecretar 
de stat al mlnhitenilul afae^iter 
atrălu©. va ple©a altele acestea in 


tăria impotrlvlrea lor la orie© in- dlhnă de t 
cercare de restaurare a Hatn.hu r. 
gllor» 


Paradisul cultural 
din Rusia Sovietică 


Elevii fug In massi din şcolile primare 


In ciuda cunoscutelor fanfaro¬ 
nade ale bolşevicilor, cari se 
luudn că în Rusia Sovietică cul¬ 
tura generală a fost fncufâ acce¬ 
sibila tuutror păturilor poporu 
lui şt eu analfabetismul dispare 
complet, — din când in când gă- 


Ciudăţeniile. r§giniuiui. comunist 


UN BAIAT DE 14 ANI, 
CARE DE 4 ANI DE ZILE 
TRAEŞTE DIN HOJH 
DE BUZUNAR! 


In ziurul «sovietic «-Pravila», 
Nr. 354, citim următorul repor¬ 
taj: 

clnir'o seara, cctaţvana Ina- 
nooa a fost atacai j in strada A f o- 
noposletltiy din Moscova de c㬠
tre un tânăr. Acesta t-a luat re¬ 
pede pălăria din cap şi a vrut 
so ?! varga. A fost insă prins de 
un trecător. Tânărul a declarat , 
că are 14 «ni. şi câ de 4 ani dc 
zile, clin 1932, se ocupă numai cu 
Lojii <4e buzunar. In ncciaş ii u 
moi furat două pălării de femei 
din capul purtătoarelor ». 


Precum se ştie, pălării sunt in jirea şcoalei 


Musiu Sovietică obiecte de o va¬ 
loare deosebită! 

IN LOC DE UNTURA DE 
PEŞTE — PASTA CLE¬ 
IOASA 

Acelaş ziar oficios, 1 Pravila* 
scrie in numărul său 337: 

«Acum câteva zile, copiii din 
gradina de copii No. 33 din Mos¬ 
cova, in vârstă de 4 —6 ani, s*au 
iinbolnnvit aproape toţi tuni 
mult sau moi puţ in. ru vădite 
semne de otrăvire. Cercetările 
au stabilit, că pedagogul grudi- 
nei de copii a dat micilor elevi 
in loc de untură de peşte — pas¬ 
tă cleioasă. 

Mai grav au fost otrăviţi |3 co¬ 
pii.^ Doi dintre ei au fost inter- 
naji Ln stare disperată intr un 
spital. Restul a rămas in ingri- 


aiui iu presa sovietică mărturi¬ 
siri eniofionaute asupra stării 
de fapt in această privinţă. 

A>u dc exemplu găsim în zia¬ 
rul oficios <:Prnvdu/>, No. 333, ur¬ 
mătoarele cifre interesante: 

După datele furnizate 
de direcţie pentru educa¬ 
ţia poporului din circum¬ 
scripţia Gorki (fost Niştii- 
Novyorod) in cursul anu¬ 
lui şcolar I93U-36, 5.984 ! 


D*C 


Consfătuirea irlmarllor 
Olo [aoltam 


Eri dimineaţa primarii de sectoare 
s’au întrunit sub preşidenţia d-lul 
primar general Al. G. Donescu. 

In această conferinţă s’a discutat 
ln amănunt şi s’a pus la punct pro¬ 
gramul lucrărilor edilitare cure ur¬ 
mează a fi înfăptuite în anul in curs 


hilar©* unei p*ai durabil© tntro 
prlp două t5ri aunt donaomeni ron 
diţii important© ate nuci pilei ©u 
roinmo. an hot&rAt aă închei© un a- 
conî şi au dc^cniuat In acest *«'op 
n ptenipnionţlari respectivi, îo nu 
melc M. S Ttesehii Iugu*lnviui, Riv 
rgenţa Rmlft p© Excelenţa Sa 
Stoindi novici, prejedintelo eonm- 
iiulni dc minieri şi ministrul Afa- 
e«*ri|or Strfiine îarM.S. Ragele Ita¬ 
lici 91 împăratul Ahisinleb Po F,z 
celenta Sa contele Ciono. miniatru 
Afacerilor Străin©. 

Aceştia, după •'© au schimbat îm- 
rutcrnteirile lor, au căzut d© acord 
atupra următoarelor diapoziţium: 

Art, 1) înaltele părţi contractan¬ 
te îşi iau angajamentul aă respecte 
frontierei© lor «oniun© precum f» 
cele maritime intre cel© două stat© 
Sn Adriatica, ţi în cazul când una 
dintre ela ar fi obiectul unei agre- 



sJOELE 


ArL 2. ln casai unor romplira- 
ţiunl internaţionale şl dacă cele 


P© teritoriile 1 
Încuraja intr'on in , 
activitate e© ar fi Unirii 
tra integrităţii terlw;^ 
glmalul ezlstenl in ecii^i^l 
«au orice activitate r* ff 4r P 
natura să a daca I 

lor dintre rele două ţs ri 
Art. 5 . Cm rcopuf d* a I 
1 lor comerciale existent, Mi| 1 
vri»tf mai potrivit relnţ\ l \ Qr J 
1 stabilite între cele douo pj r ,l 
Jte purţi contractante ( 
acord sâ intensifice şi să r 
tuaUde lor schimburi 
sâ examineze condiţiile u* 
rdri economice mai drrţ^j 
acord special vrt fi înc/ipîjl 
scop intr un timp câl wa'J 
dlrf. t. InalteU pdr|i , 
sunt conrlnte că nimic M 
acord hu va fi consider ,| 
o i guliilor internaţium, 
intre cele două ţări. h,^ 
arde obligaţii au fos t & 

aţâţa. 

Art. 7. Acrul acord 
timp de 5 ani. In cazul ~ 


Congresul organizaţiei 

„Frontul Românesc** la Giurgiu 


doui U»lt, păJii eoalrwtni. u.V *mu^.I IImtr’m, Ini,- r*. 
d, «cord U InUr^l, l.r '"1*4* 4, fxjHrare. I„ 

(tulit am.iiint&l. ua ar pair» ni fl« V J' pr n c,,( * " 

* din an (ti an. 


ameninţate, ©le a© obligă ai a© în¬ 


ţeleagă asupra măsurilor ce urmei 


| Art. 8. Acordul acf^^ 


îl a fi luate pentru a se putea salv-: 


\ licat. El va tntro i» t 


garda interesele lor. 


‘ schimburilor doeumoirJ 


| finire. Acest schimb t- 1 


ArL J. Inaîtrlr p.r(l routrucUnt. Btlfrai u ^ 
confirmi din non voinţa lor dt a no Drept care, plen 
recurg© la război Ln relaţiile lor re-' »ui nuwifi, au **W’r 

ctproc© ea ud liwtrnmeut al poliU-' *« Belora 

..... , , • *» două exemplare _ 

cel lor oaţional© şl de a rezolva ori remJj ţigcăru v- ] 

ce diferende 9 I conflicte, ce ar pu- pdrţi contractat 1 ' 


Eri. a’a ţinut 1» Giurgiu, congre¬ 
sul tinercfcalni, din. organizaţia do 
Vlaşi'u. u Fronlului Ltuiuun^ii. 

Au luat cuvântul conducătorii 


Succesul partidului ualiouai-crestiu 
în ultimele alegeri comunale 


f.a începutul aceatei săptămâni 
s uu efectuat alegeri comunale 
în râte\a comune din judeţele 
fdeonnati, Sorcara, Dolj şi 
Nraiuţ. 

Rundul naţiuiial-croştin a do- 
Jniudit înc^ o viitori©, căci în 
foaie aceste judeţe na situat 
deasupra partidului naţional ţ㬠
rănesc. La Sorin u partidul re- 
purfeu/â o uiare victorie dove¬ 
dind inexistenţa totala a celor- 
Iulie organizaţii politice. 
Rezultatul este următorul: 
Jud. Sorocfl. roinuna larî- 
gi*d: 


NATIONAL CHEST'INU 
MANDATE (68 la sutâ). 

Guvernul 3 mandate. 

Internaţional-ţărăniştii au fost 
fotul înfrânţi coci au obţinut 
abe* S voturi. 

^K, d /^T e,rora,ttn ’ eoni. Grasui 

' c “ Efrw " ’ 

Guvernnl 4 mandate. 

internaţional tarm.istii nici un 
mandat. 


Jud. Neamţ, comuna Românii: 
Guvernul 6 mandate. 
NAŢIONAL - CREŞTINII 4 
MANDATE. 

Internaţional-ţărăniştii nici un 
mandat 

Jud. Dolj j, comuna Moţaţej- 
NAŢIONAL CREŞTINII 5 
MANDATE. 

Guvernul uici un mandat. 


ţlior prvmar© s'au retras ; niţ*-sou. ş<*ful orgâniuitiai a *n»ns: 
din şcoală y încetând pur Nimeni uu poată contente câ după 

Si simplu eu frecventarea ^. , ni Jeh , Msn ^ r ,, 
şcoalei. Numărul acestor 

copii in clasa 2-a se ridică ; ti,, ' r *' ul * »*“•- 

la 2.362 şi in clasa 3-a ,a ! I* 4 în lupte c-it© angajai 

3.012 de elevi. In Anul ' viitor©! lui şi ©oarte naliuuej ro- 
şcolar I93Î-37, peste 5000 mâne. copleşite dr străini acapara. 

de copii nici nu s'au in--- - - 

scris la şcoală. Procente- 


toM şi aârâeite d© trusturile acapa¬ 
ratoare. 

Azi, partidele de «tâtufa anul oco¬ 
lite de tiueret, care înţeleg© »a înot© 

-•ym-»; (n.frunîrllş nationaliiit©. 
rfuinai la noi iu pir h ^au putut 

lua măsuri imimtrivu tineretului 
universitar, car© & dat (ntotdeunoa 
dovada da conştiinţă ui^OuUitk. 

Acelaş tratemeut l'n aplicat gu¬ 
vernul şl preoţime! române, căreia 
l-a iutercţii u facă politică naţioua- 
listă. 


ju, enorm al neştiutorilor 
dc carte este o ruşine pen 
tru toată circumscripţia. 

Caracteristic este drcla- 
rafia imtttuctarului parti¬ 
dului vomuuint, rrhpouna- 
bil pruts'u ^rotile primare. 
Acest tovarăş, cu numele 


Polonia îngrijorată 

de activitatea Kommiternnlni 


Ziarul «Ozcinio Narod-iyi» torc •- 
paro la Varşovia, fiind oficioml par- 


Chochrin, a spust a.fidrtu- tidulu» vocial-dcai«>< ril. «cri© in nu- 

rl*f>nc in mart nisserr, cil nu 1 «aârul v«u dc cri: 


am crşfzut dv datoria mra 
aii mu ocup şi cu iuiuifă- 
tnautul primar...» 

In raionul IVrewowky s’a con 
statat, ca majoritatea copiilor 
nu frecventează nici o şcoală. 
Consiliile comunale, cărora li s‘n 


Kom-nternul a aprobat 
partidului comunist, un ere 
dit de 250.000 dolari, bani 
necesari agitaţiilor de 
mase. 

Din cauza eşecului suf eriţ 
de Komintcrn in Apus, toa 


atras atenţia asupra acestor tun te sforţările actuale se in- 
de lucruri, nu nu răsjMins nimic, j dreaptă spre Sud -Estul Eu¬ 
ropei, Lupta Kominfcrrtu- 
lui cu ntufclc naţionale din 
HsO'apa, a adun rezultate 
contrarii de cete dorite nu 


Peste 20 la sută rlinire el 
primuri în circumscripţia Gorki 
nu la diferite obiecte de studii 
notn insuficient#. 

Există temeri serioase, câ re 
rcnsăiunntiil populaţiei va arăta 
că n umărul copiilor, cari nu 
frccv enteu/i «icj q şcoală, este 
şi mai marc decât cifrele furai 
zale de către direcţia pentru c- 
* im aţin poporului 


Botezul a 41 copii părăsiţi 

Festivitatea dela „Casa copilului** 


An ta uv© s d. a. © /mi la tCasa re» 
jdtellM. boit-rut a ii copil găsiţi pe ,trj 
ni* Hu*urc,t % ulai' 

Sul)Oa religioasa a fost ofU-tuta 4* P. S. 
S. Irtnru TărguuişUanm, sicarul Pair I. 
urhiei, asistai de gruUAsrii Georgesru, 
HUi ren ru ţi Stoica şi u» mbar U H 
preoţi. 

Aorl au fosl d-mit: .41. Oh. Donesru, 
primarul general al Capitalei ţi Anus. 
ta *'u $1 VffejrruMM, primari dr sectoare. 


Bugetul municipiului Capita ei 

şi ai sectoarelor 


precum d celelalte doamne pi domn• 
participanţi. 

Dupâ hoUo P. S. b. Irto«u Tărgov© 
Icsiiu s ro*lil o («vâliVar©, «puoăiid că 
pnu Uio© botwuiul Individul ««te r© 
<i©t ( or©difiţ©i rvllfioti» • pirinjlîpr iul. 

Ar©U cA 4. fhXMtos • firul © f«pU 
prevMoraacl, riNlăad er©dlQţ« l «trlouv 
«mm< p© cei 41 tx»pU. 

i). Al. O. Dufiraou aultumcfU c»l©r 
rari «o dat ruiu-untul nemărginit la cr©. 
lUoa/#« avelor copii. cr*«M>ar© oar* 
naiidte uu «cili adâiH) Datina t!. 


Pimtru 


iud dt 2 Aprilie o fost, Anul acesta buactui /nuni teiului-I 

CQ T l ! ,1 î 1 1 ** Upi - (urft Bl Nrclog/dor - * va Mc* Io 
telvi. ^bu â fi diM'ulnt şi votat bu- luimu de 8i 0 ituUoilhî, in lutip cc 
p «minei pe excrdţiuf 3937-3$. s-c! iiv anul be.uf era de 960 n-luam;. 


Faţa 6© bufleiul pe unul bvcul, 
wni pioectului de buget pe exerd- 
& ul , ia va fi mult scâ^Ha. din 

pnona reducerilor simţitoare a in- 
f«sMor de u** ji Unpo4le tumu -1 
ăak* prevăzute in buget. 


Bugetele ^toarelor \mnOi intre 

220 şi 150 nutentoe. 

împreuna cu ud ai munUpiuIiu bu- 
ueUd getieral se va rutka U suma de 
1 ndliard 300 




Distrug Storul „Regina Ma 
ria“ p.rticipâ la încoro¬ 
narea Regelui Seorge 


I.ONDBA. 2 » (Rador). -- .TI 
lues» anunţa câ distrugătorul 
vRcgina Marin- va partieijm la 
revistu navală dela Spitbead cu 

prifcjlil serbărilor incoronarii, 

reprezciituad Mărimi Kcrfulu 
Hoiuâuâ. 


uutuai dc Komiutern cţ gi 
dc Itunia Socictied. 

Aceantd luptd declanşatd 
dt* li om intern st du* la cre- 
ierea unui bine al utaţclor 
nafiouale, a cdror prim re¬ 
zultat a font infeleperea 
anti-comtsuifdd inchcintd in 
tre Ifolio *1 (Jrrmania pe de 
o parte şi Gmnoitte cu Ja¬ 
ponia pe de atta. 


Comcatend purtarea comunalilor 
polonezi, ziarul cerc ca ia contra I roo 
tulul Popula recrut dc Komiotcrs, po¬ 
lonezii aă răspundă cu Front Naţional. 
A>a scriu social.democraţii polonezi! 
ter ai avţtri iarhcc Fronturi Popu- 
larct 

P C. P. 


flftivitatea eiectoraia 
a part. na|.-ire$tln 


TECUCI. Sâ. — Partidul naţional- 
rreşliu a ţinut o întrunire in comu¬ 
na Corod. pentru propaganda ere- 
diu|©i part idolul in vederea eveni¬ 
mentelor ee ror veni. 

D. Draguţanu. I. Pasru, Spirldun 
Coameanu şi preot Or. Tudoae au a- 
râtet care eat© drumul «drept» pe 
rar© trebue sâ meargă oamenii as- 
tâsl. (o mijlocul atâtor frământări 
re ae petrec în ţară. 

C onducerea partidului local, a ho¬ 
tărât ©a a© mal (Ins asemenea adu¬ 
nări şt in celelalte centre dio judeţ. 


Deilaratitl e d-lui Stoiai 


„0 fază nouă tn istoria noastră 


-.-„l-l a. KtoiaiUnovicI Tcrlle chipuri, fl© in J 
tn Italia. 


<l-sa a declarat 

Am flvat in cursul intre vederilor 
n«a*tr© de aatazi liniile şl textul u- 
nul acord politie şi al© unui acord 
economic. A c e*t© două acorduri ae 
eomplcctraia reciproc. 

Acontul politic ©ate menit sâ eon 
fttltuc începutul unei noul şl mal 
hun© faze A istoriei nuaatr©. Priu a- 
cest acord raporturile noastre mu¬ 
tuale aunt alezate pe 0 nonă baza 
adică acela a amiciţiei sincere din¬ 
tre dona popoare vecine. 

In sfâr«it şi aceasta nu ©ate cel 
mai puţin însemnat dintre merite¬ 
le sale acordul este chemat sâ în¬ 
lătur© lipsa de încredere reciprocă 
rare dio uefericira aa manifestat 
până acum din când in când in dl- 


Ţinând seama de 
Importanţa legăturilor,’ 
huia sâ se acorde fa 

mic, in acordul n * tnr| 
atenţie. 

Nu ma pol abţine d«<fl 
clara ea am o deosebit! 
a fi salutat la Bcltnl 
scump ş| de a fi rolatT 
rodnic c u contele C i*J 
•ramă reprezentant al | 
©ollnleene. 

Acordurile pe cari l4 
sunt sigur, vor fl mile | 
lor două ţări, dar v k tu 
cari doresc pacea «n 
lumii. 


Declaraţiile contelui 


Contele Ctano, ministrul afacerilor 
strdlne al Italici, primind pe repre 
senlanţii presei celor două ţâri a 
declarat următoarele: 

sAcodurile in seamtul pace fi secu¬ 
ritate iafre Italia şi Iugoslavia. 

Iugoslavia ti Italia sunt hotările 
sâ înceapă o epocă nouă ta relaţiile 
Poliltcc şi să rmdăs-ze intre cele 
dună ţări programa/ unor relaţii 
pline de încredere, amiciţie şi cola¬ 
borare, program care a fost schiţai 
la Roma cu prilejul întâlnirii din¬ 
tre Nicolae Roşiei fi d. Mustoimi. 
Acest program corespunde intere¬ 
selor comune ale celor două ţări. 


Acordurile semne 
drul in care ror /• 
ţiile dinte© cele dot 
lor mutual. Dorim 
să devină tot mai 
gur că exprim in 
şl gândul guvernul i. 

C’ciace am voit so 
primul rând. a fon 
neîncredere . Sunt 
program ta acea r*v 
robite asupra popul 
niţele celor două f<M- 
simţi efecte dintre < 
căi (ni re de Pe urm« 
chriate intre lugosl 


Activitatea „Frontului Românesc** 

la laşi 


Propagande «uflwrati In vederea alegerilor 
(omunale ţi Judeţene 


1 AŞt. — i). pruf. Petr© Dragoml- 
re seu preşedintele «Frontului Ro¬ 
mânesc» dio Iaşi a luat hotârirea 
ca organizaţia sâ raudidez© la ale¬ 
gorii© comunale şl judeţeue dela 24 
Aprilie. 

Iu fruntea listei ta muuicipiu va 
candida d prof. Drvgomimtcu ur¬ 
mat de d-nîl prof. Mâriiacu, CalU- 
iru. Uouclu ş. a. Lâ judeţ încă uu 
•’a fixat lista delifcltiva. 

In vederea acvstpjr alegeri frun¬ 
taşii organizaţiei (leafâşoarâ o pro¬ 
pagandă asiduă. 

Aaţfel in comuna itelceşti undo 
şef rate d. pruf. Mârâit a a avut ioc 
Dumioira o populata adunare. L> 
prof. Marâscu a -vorbit a rute ud 
porsonaiitatca d-lul Vnida-Vuevod 


vorbit apoi de primejdia trusturilor 
şl cartelurilor făcute de pollticlani 
ia complicitate ru jidauil. Apoi au 
vorbit d. Astratluei, avocat Roman 
Fllimon ». a. 


Presa italiană 

despre Jugoslavia 


ROMA. 26 (Rador). — Agea- «Popolo d'ltalia szne intre 
ţia Havav transmite: altele: <ln momentul de faţă nu 

Ziarele consacra uu loc de există motive de aelucredere aau 


frunte vizitei contelui Ciuno la 
Belgrad. Ele scot ia relief ecoul 
pc mre această vizită il găseşte 
ia capitalele străine şi sublinia¬ 
ză valoarea apropriere» realiza¬ 
tă între cele două ţâri, situate 
pe ambele maluri ale Adriaticei. 


î 4 lamei urile mişcare! valahe. A 


Rezultatul alegerilor judeţene 
la Caiara$l-laloniita 


Ltâlft N r o. 1 Nuţ. Wrâuistă. 13^24 
Li3iu No. 2 Guvernul lfi.444 

Uata No. S NAŢ. CREŞTINA 14Ut 
I.isla No. 4 Nâuliatâ diiiduuta 2âll 
Lista No. 5 Vaidistă oficială 8.169 
Lista No. • Averescu — Goofgă 


Hrătlanu 

Li»ta No 7 Iu uimi 
Li«ta No. D fără somn 
Au obţinui uuţiouul-ţdrâniştli 
ocuri, guvomul U loourl şi oaţte- 
^1 croştioll 10 looarL 


6-051 

1.079 

2t 


disensiuni. Albania ou constitu© 
un motiv de desnconl intre 14 
lin >i Jugoslavia. Cele doua ţol 
suni de acord pentru a rnunJ 
şte integritatea teritoriilor rd 
pective. Raporturile ilnlo-juţ 
slave, de amiciţie, buna uv j 
tatc şi colaborare, «u formal f 
meiul politicei bătrânului '| 
>ici şi corespundea'» voinţei i 
gelui Alexandru 1 l 'adicatoff 


Penslouarea genei) 
lukui Jifcomi 


BELGRAD, 26 (Et i’> 1 
Generalul Peru JiIcomii I 
dictator al Jugoslavi<i şi a» 
vice-preşedinte al pi»rfulului w 

I ionalist jugoslav, fooJat â * 
minării- 1937, a f<M uraviOBă 
pentru împlinirea vâr^' ^ 











































































\\ 


\ 


^ 1 «bun. 


*> d* 


Motor a învins 
cu 5-3 (1-2) ne Gloria i 


CARNET 


r \* «" C 


;«»£££';'* — 
*15- ^ J 

r/*Ww ^ Gjo.-i» 


TVti-olor u,. 


lotp» 


r**"' »** • *>« .: 
I U* ■ 


0 < NCl n * T C.iN Aitfrl 


I 


HY-aA c ^ T * fc Fd»«n»*c ,14,, 

•ii*. J*? F ‘ k ° Munj^rrt, nr _ 

, m . rtaptQ q tnUftvoa nm 

, «Să-^s 

1 

«ft|- 14 * «mufU. 

* Mrrcf * «*«•*«• 

. 0 co,{ * p* c*/r auaoSi 

unit****" 1 « *<*i. 

<*•**. «corul m anhmtoi jţ 

L,r? ,fw <*w Jţ 

.ib- “V U ‘ ,ou4 » <U»«rtn| âl 

-,)*£, . Uu 8,1 e 

r J SbU ; C,,e * ***«*« Alia. 
N 0^‘ ‘««Ud» Ia mlna.ul 

to mliiuj ul , 4 ,{ tol Ior . 


^Jrlui' 4 î* dMO ' l,,t rrHpror 'nformJ- 

-- *•**•* | •wfcto* iKJ&făS, V‘»' , m 

<* ^ f.vv <*** # 1 ° rl nu •** *»««« 

4 ^«W-f * *w, ,*. ** y< * * ,n lofoniiAli. 1 . A doua .1 

nmVAtecA. W S i , " IM 5 " «UwMIe color Ho„A 

er r* *7:r;r * '•• - •*- ■■"*"' .. 

gas,/uin-fi /» ^ I 

-' —»--. ....;« „, ■'«» 1 »I r* )x<m(H>l,. ,„„( niull „ r „ 

'**'■'* of*"*/*-, n, ., ; * c -itte'tU. ri ,* I * d * puhMcnL. 

•* •Oneroase >u; „; U \ T4 * 

■4*v* « A»^ ^ , impvl ^ ^ ^ for rf 1 7* r ? Uxa ‘ < 1 « whlpn 1()x 

. - -—•s-*95ri'ssaJ 

t.'. 

J„ 7 ™ kh “ r ‘ <*; W1.I» intre «. 

* <kMjA uiiivoTAitiţi. Dintre fl - 

O^T ,Mat * UWI 9"' ,J . '«• 

, " ,U, «*« 

AT<;,W/t, ^ 5 . / n 


K >umli* dctlu vollur» 
; W . , î^7 4,d, • ,, • din 


rtrp 

('«pi. 


lutul 7 ţ>. 

.** 11 '«K'«r 

Or lq proprii.-i po^rU. I 

i c,oria - mA -u. 

‘ <dod * i.«butii lucruri 

ptiWi' 


AU JlTCAT 

,<r,(rt OM» * /t'ujdl Mâ (A>- 

MU rv ^3,, 

6 ,(i ţ»d 4m r r(*a fn«t ^ ^ 
l 'id, // UpttyU m*i tU, 
»<*»<* t*ac* t ta.nJ dsoitjti 
4omt *â fit mti friitt 
/i»ti- ‘<i, t/ttrg* u mine*. 
ţftiua trJ iraprr* dt ta<>nă 
nt*' fai trehut sa rttum 


Curtea cu juri 

_ i fost pecetluită 

a*n? !ă 2 ..¥‘ţ«“ t ‘»>“■»'» •* 

ama ae land. Haimovici este o persoana fictiva. Aurel $ar( 


Soarta bandiţilor 


c a sinucis ? 

aspecte 


*W***r. 

SO^Y NlCtlUCSCU 

SI petunie. «.*, J „bUMm 

uo f*pt pc C*r* — mrtM românul >J ^ 
d« «nuli f| «von pr (uluiA. 

E n.rb. d* jurâhHvl Sony Nicule.«o 
*c«t Sony, . Oborului footb*lfi^ 

»k, murit «ni, jurâhir «Ir i*l«m «dÎM.t 
do multă Un*. 


Actitt tliniro d~»trA cnri nli fo$i tau am.i. n t .. 

«"«•f» f.\ pt ricntH diPtclA dl hipi. lnr ,/,. „ nnt , t Jl?* u * ,0n / ^ C1<rt ' 

Imâ, un, confiatul i>r4mob #L*m*n1u\ IntLn*™ 'linul ° 
•vhbnhul (/. focuri, *h ulwuri (ti d« contra « . r iT Ta l * 

*o *t> nnştUf nmvultwa, tncHvrnrcn fim,Io ,!,• » 1ta rt IaC. ] u t‘ n nr *' 
hvtirişlv aduMtM nin *ol,iHten coinl u ,t,vH o Iu pi tlîor Maroniei o/i! 
nmntvlv tactic*', nici r/.wtr materialul toluiic, , i o întâmplat ncnlc 
Piuuiu o panica iubita, un turvf do flanc, ,\^t/ I.V//» uji:a*L V 

PRAZNIC A IN ACI IU NI A tutei KkThkre. A *"*• 

/IdlUlin împotriva incmull n (, lr ,l„r „ i„,ral („ /ul „ l„ rit0r »ril 
generale care prvctdv do aproape clipa dwitiou. .tentaţi, $imt ncv*t 
lucru; uimi cum ao ca*c* ttcrid tub picioarele lor f . pentru <•<) 
dau teama cd roxultntul *v mm imate influenţa prinlro tlorlnre 
ditpcruia. lom erori», ci tv /râmdnfA fi mo tbnl fn boxa lor strimta 
ca niple dihotri Intro clupsA. Iar rudele, complicii , euno«ciiltt ti 
consângenii lor te tbnt pe dv lAluri ca niftv di/mh rtimnfi liber» 
dur cari nu n»a» fud Iaca nimic pentru cei dinăuntru. 

Iar când — fr» pante — ncutuţii tuni scot» din boxa pe cu¬ 


ra JUO,mo — acu/Ofn Munl ACO «__ wu . 

lonrvio tlrimtv fi Snhbutiloure, v crmuisla e uu/escriplibl/j: incen 
dinrii te upatirofeatA fi te răfuotc între ei cu reproşuri, cu oorbe 
#rW» 1< cu •culjmli. Bătrânul DVOIBIS, iwc mi, <■„ „ Mr „/ 0 / ( , 

Oînrcn tngreuifilu de cwicer, etic inglduriht chiar da mRm 

Ai,c, r unt lui ALBIM, lIONIt.MAN, 
ţi cari * <in aiinfal de un alt tltlom de talnnre. 

l’Mtwnl binar, cei mm principali martori m aciuam au dit . 
- . . * u # Wf de pe la dom iedul * lor % u nu mut pol fi gătiţi deti im 
^ATJirT **, de aducere. Atn/li li ’ 

91 >°: 0M(JS COMlSlONmi! § u«t in chip Juimt 

î?,! i t in ‘ W o n *J t mn " 0, ' r [ i f* reuşita ci e pentru toţi un temu 
cA unchiul .r oHlv deşt mnuibii De nltmintrch are fi de ce, intru 
cat * jnjvr fi propriu lui piele. Criminalii fiind legaţi ea ahnnifţii 
de O frânghie, e tufteteni ci» unul să alunece in gol, <•* tăJ tragii 
pe toţi cetluiţi după dânsul. * ’ a i iragti 

miri^nrrn^'rnSnnV '""T “? nu f 0 '.!>“’*■ « »“- 

IT l/ ît II I * A •eroilom de ani îndelungaţi la lf IC 

când caiaonliSmP* /" 1 ' ,A - n p T‘‘ mu P rncv,ui »< p " « 

cârd lOMISIONh.RU n încasat gologani* mresan pregătirii fm 
cului f» multe alte lucruri interesanţi. Aşa că absenţa ei * lud,fi- 
cală cu prisosinţă. J 

Alt amănunt fi mm bizar: Sturioni ăp&rlirii t ret mai inutili 
cu fi ai de o mai eoidmtH ren credinţi, suni mult ma, lesne d, 
gmnt. De act se ponte deducă ~ c« fi din midie alte semne - că 
discret, sc amestecă fi hnhnlul cu niijhwrplc sale specifice 

In şedinţa precedentă, JOSE BEREŞTEANU. cu facturile lui 
sJnpido fi prost falsificate, şi-a compromis in chip iremediabil fru 
moaşa lui reputaţie do escroc subţire. Tonte eforturile lui de n re- 
I ura aeeasiă id/imă impresie, nu mai duc In nici uri reruliati r«* 
mAne simplu grUnu, cn fi ceilalţi, cu ponnra Unei crime In spinnre 

precis nu sc flie, ponte din mni multe părfi 


întotdeauna *m că s«my Ni- 

culmcu aro (aIchi. K iatacul <n ulrntul 

de Jucător. Der tatotdenuiu. • d^. 4 .«i| ™ de yt 

du,, rtiev. «juri,: ,,e u „ .nu„„ | , a Z", a *"*?"?* Bor.ua, car, da 


ut. 1 | /t 'T Z »' ^maâUul 


i pal 


ty 


de! * jtAcet o 

sentimente 

t/ d rare ocupfi i« { e , 
totpicncl sâ s/ungg ev* 
^ ta s/i sa/ta Je m Jt 

fS 

bSjjtA* re/ i-a Up\A eu imul 
>' ^ nditecaft, Dobra a 

^ * /.£ bainsv. Mt[tocatul 

«y* top*** de 

^ « adoptai p a lac- 
y ^ \ m ^ ea eonduraa cu 3 ./ 
eteacc a perma 
tis mercv ja atac cu 


S/rm spâne ea ae-a 


•rete elor Iul că e «I dracului, y.u,. 
tnii* upol dtwihle tă-«J pfcl.^, .)«. 

Deacei* „m ddăopmt c* e un Inr, ri, l» 4 ‘ 

lento- 

Erl nr-d dovedit ri aţa i nt| w 

H «le btmă djaporifte, a animat eapre 
f(l*iolar«a fi r^te nu yr-şlm d*cl «p«j. 
mit» ci o r r«torul celor mul mult* 
■Ituatil dtn reia 00 •'au termin.'! cu tu¬ 
ruri la p««ită. Atifrl ne*, confirmat că 
poate fi un jucător do valoare — «tacă 
« d.-vbracl ăt sct\ Ualt-mă u re Lu 
la imrn/ci pr ifrcn. 

AIUIITBAJUL 

D>lui Vartolomm (rt>ţivt 4 Ji|.i) nr măr 
«inirn »i-l apunrrn numul h ră'e ru- 
etnte: Dar ă d-«a convlJrrB aibliraf cnoa- 
co nt-a arătat că ftîr, atunci tl ru*tm 
fru mo* aă atca arată. 

clasamentul 


Tl /tf T a ******* * Anal ue,ut. 

Automobila; inelul este un M- 
^maniat cu cnrimani 

Aai/oruir, est care »‘a fi a)*ro\riiionat 
y peniţa cur s d, 

BRUXELLES, 25. (Kador).-A' 
s JbarA s*a dcyfayisQt la palatul S)** 
j. , lvr Aiaicfud de box yentra cam• 
ptoruuut lanul y campionatul E/i- 
rapel ta categoria xeml-gfea, Intri 
belgianul Ous/ ,^ Roth> </rhni i. ,, r ,j 
titlului, y Italianul Meri o f’rerhro. 

Dupd o Utjrtă hn crţanatâ, f(oth 
<4 câştigat mau hui In puncte, r,en- 
linAntu-fi astfrt titlul mondial. 

* 

Di Hala Bllftât) Moiitmurlro ur , 
n»««»A «A r»« vU'xfAşnnrn aatilaoiirA o 
reuniune inlemnliobalA do box. 

Iu curaul ncoMtoi roiinlunl bnxou' 
nil român Snndri I«u ru luptq In 
10 rcprl*« a S mlnuto oofftru frftn- 


In urma retuUatslal de cd elssaaiSa- ___V_ 

htl tu fi-a uhimbAt fÎMAmomlu, flecara | oo^ulu» Ro^r Colţi. 
eehpâ păstrÂtnLi-ţi lor ol pe csre-l o,:Ună- 
Unirea Tricolor are sete puncte in to¬ 
cul tl fii a A urmata de Chin exal ,o J 


_ T ’.-f > « 


puncte, w Gloria * la tocul 6 cu 16 

panrte, ţt e urmata ImstLat de lu- 

vanUu eu 12 




. ikolsky Sport Bmo joaca 
.jurul match de volley coatra 

' iei combinate 


UT 1 ' ^ tD I* natoborUo 
*.'pţh|, Ht anivarvi- 

«UI C*P»U4*- 

ev imIm.. IpnW h li U tr* o<vhi- 
u p* înlocuit 


luai«‘ b cai unul «ie volloj, curo mo va 
J oc* o*i pe lertMiul C.FJL Advor- 
aarli va fi o noiubluatA IVpWoojio 

Viitor. 

n**ii nu caQooşieu) valoarea oeho' 
•lovaci'.or U volley. «rodom Intr o 
victorie a lor. 


ano» campionatului: 

)nus-F. C. Rapid 


v ' r m‘, 

asm 

S«eb t mal pa¬ 
lp «adrul actijA 
fnintaţnl 
ita p*' Lru 
m do tir* rl«i 


|/»i r rrjo^flj 
J ăuuf a|. 
•I hb .aţi 

nfor. 

efitnn i u 
ri **ih5 

01 cd uc*n 
d*-*"i fata, 
ti t'lo 
W **r ts- 
(M 61 ntfi. 
***tU i» 


B» min 
V'*t fl »D 

<1 «b* «lui» 
ouând 
l O Vr 
Jpt rnrulto 

fltmW 

^r ' , tSi*.-:»ro joc 
*it * •OKflr.rl 

' cuai *!■♦ ju 

de piidu ii si 

Pf«duţoti>ulu m 
eftrffUlil' «•« Mliltut «flel, ri tot ei 
iptif mai auporiiiri. câ nu ne »»u 

Inul dlepooan «b* e| mt^varli. 

In nripe e«< partida do fn&ir<« an 

poale numi ***+<*' — dor no *r* 


«rai - 

«ft li dnraoneir*... 


gul ejM^rtiv». 

E o lupta foarte dnechloa din 
cere V**nu» Irrtoa*. ai ine* inviuifti 
tor. Nu l-o cor ou mei auportoril 
clubul 01 , el Coti bunii româoi. 

Calendarul internaţional 
al Suediei 

8 u^di* >a diapoie unul eooeta g 
inet-brjn InWrsuiitmalH 1 ut 4 I/» : 

17 U«aiu: cu Anlgia <NCol»b«»ltnJ 
1 1 Iuoie «ni Ritilti/ida 

Si Iunie «1 Potoom CVartnvla» 

97 Iniile cu Români» 
lf cu Norvegia jUnln 

I O-’Co.ftbrU .*ti baioin'irie (Hlok 

kolm) 

t) Noecubrie «o ii*'’ 0 >*ala (Ilara 
burg» 

A opta pertiibi v* fi dopul^r • 

4c echipa ft In d ba dn Ki Sept' w 
brit* Împotriva N«rvrgl«| B U Kn- 
ld la l upa 


Boa 

tua reuniune amatoare 


i selecţionarea echipei 



tul 


in aale A, (X 

aapiâ rctiUHixirj 

Viat diaputn ut 

de avlet'lie io 
Iftoed «BBt*ooalc 
Europei 

f. C. Rapid) ~Ni 
i <A. 0. T*>. 

<C. F. tL) — Mana 

fTlWâal 

ffnao*7 ti. a> 


— Ludovic UtJleioi tCAMT). 

V'aeib, Royvii (A(T< — Fior iau 

jMnnrwu fFC' lkliidj, 

JoasuLi O buotgba (FL‘ Hapul) — 
loan Aogbcl lOUna CMh 

— MkuW fiAooeeco USj*ort *« Mo- 
tkAJ 

NicaLae NlAoaeiau UO tiapld) — 
Leonide CokitUo (tip «uri fi nuwd) 
Pnrtfe Talan UNI timpidj - Petra 
Popp fjianoal. 


ŞAHUL ROMANESC 

uupa campionatele inter* 
şcolare ale Capitalei 

Pentru priiue oară to Hotnâaie, «ea 
organuat cvuniuoDeto de yeb fcolerc. 
Ir» COVb fi IW7. In IW«, eu luat P" r »c 
77 iar In 1057, 00 uncii r de tt* rliryl. 
In 1056 eu luptat ocltipclo (de cdtr 6) 

■ Io lloefcs. Aer la 1057, echipele ■ tâ 
liceie. In 105b» »*nu jucat JTo partide, 
din cofe II retaiv I7.H la aulă), iar Ic 
1957 au fovt 5bb partidn, cu ât rerai/« 
(7 J. la «util. la fV>U au rătliiir <1 0 »- 
loviayi, ta 1957, outuai 5. Du» ct'l 77 
partl ipantî Io t95b. n*fiultn 57 fi lo 
1057. 

Io a adu | c «'uiiipi »uur\’, «infura echi* 
pă, care a jmm fără nici o rcrorvă. 
firi alei o «b»ci»|6, cu o puDClualitatn 
fl diAcJpIină rxcmpUrâ, a fnat tih. 
lărkr, cate a Intiot, atât tn UIMt cât 
fi tn »9V7, Uiotc cchlpelr aâver»afe. 

latd clavamcnlul, pe bn/n punctelor 
(partide), d»iph care Va ibvcroat 
titlul de campina. şi cupa 

105a. (. Oh. Urm 45 1 * (79 6%); fl. 
Matei Ba«arab W p, (7££%); 111, Sjdru 
IUroi 56 p. (66.7%)l IV. Sf. Bn«« 
p (40,?%)} V. Aur*d Ylaicu 26 H p 
(♦9.7%); VI. Lanlrmir Ti p. (46.5%); 
VII. {k, Hip. il« cuuicr( (M. Ocţijltw* 
cui U p. (40.1*). VIIL M V. Mlhal l„ 
p (57%); IX. M. ViteAMil MS p. (56.1 
bi vut4)| I. ) ic. indnatrioi MS p. (75 » 
la tută). 

1V>7: I Mairl Ua**«rai>. W p |*L‘ *j 
II GIl L a/St 65 p. (o5.4%|, UI, Cad- | 
(««nit 60S p. (775%), l> 

4*)S p (65 4%), V S( Şu*(i 4»‘S p 
tui i%): \l M VLoărul 45 p. (5VH%) 
VII. l/h. >J*u Mi 40S p. : Hi 1. Vfll. 
M. V M»h»i 57S p. M*t%); IX ST 
b«j) 55 S p. (42.9%), X. M ten iatac 11 
5C). 1 -» j». (59.5%); XL N. C*e(i*4f*ru 55,S 
V U' i%U AII, tic, iaduitriel t.S p 
ti25%). tlfiL Uc caişuicial Car-I I, 
(6% p. (21.2%); 41V, l’»to Maf'tvuu, 
HH p 047%). 

IN^niNTAHf J‘ • r iutii v trli.i 

tir,ut /a«wp;ueMt«* icapr, pUrlutta, earţi 
tolo*Uoaen, eui«e|)j yi «)*«itaMcuie ie 

taxista *UU. aa *ur ilcowua la ta A 
pnl«#, or* P> dnu la Uc Cb Lip, 
LOfirtU DL iUMOHI AU. CA* 
Ull ALtl. — Sun) <<>(«v*< a|<, ia «orcul 
Oh. (iiAiiaou, atAiae Miubea teaca, 

. «• a |*m to ( urmolani i Ltmt« Vala- 
fia. lat/Nta Avo, hoi,u. fiUfmvM. ua- 
c>hx'm.v. bau. tUmir, laina. Occtrfuacu, 
Velkan I«»x 4 , Petrrricll), b«h»r, Bă 
dânUM», StiOicarm, |</ett«Kvi, )‘*r»U/<»- 

po4. b*xJ<o*v. IU«4<»..rutiN Oi)«* t n 

ff. Varga U-Ujcuft« W. Ttd, Irtaeă- 
tu, Bâ)ău«-Mta, Marua, fk* «*., 
âlărealat, Sartabi, Ivrdâaeaeu, 

«Mi. V *01 f«*»cu*. ş* •«* *«;, locedra. 
pe U«f4 oacnirile «Un Ceptut*, r«h> 
p« 4r jeaixMi. rari tor particip* |« 
«jiuipi -.**» id CopOuici Dtvţxla b şi C 
Dtfi eiaaeetoU «ef>ruaac, sa yi tuţ- 
mm, salropcmatai* A fi ft. rara* tor ««a 
(iee ap* s uakb«ri taatn Ui«t«i e 
câipeior U»aU«# ala ei Ier IS ceraert 
d» CapAMlA 

CBOPflC Aft 


«AM FOST SOMAT. 1 

Martori,| MKNIIY NoU»M0N ' 

ST™ !?.“.*• n,ul • ^tnettdb 
TKâSn î ft T‘ cUb - ,,rU ' OEHl^ 
mîîn NU * ? fo,,, ’ ,l » r » ,r l»'* 4« •<. 

ftnhlt* i î‘ rM "' , do n 

a«b)ta «Hiatul mărfii f urni anta. 

Budlnran martorilor 
iul Borostooou 

• 4 ’ ch *«***l wa avut 
â CREDIT» 

Martorul MOItlly. ATIIIAH. A|. 
r aT*T U b * a ,,n «CTUQIMT Ui». 

r4 JOHK RRRRft* 

1 KANI) N A AVUT O URI'IITA 
TUB HUNA Bl NU IMF i if; 

«UU 0R«DrJa U n^r T A S5; 

TR* (iui (,| OAJ. 

V A ?ÎSÎÎSmL*"" ,lrm * "'.dorul 
•liLANK. ,0 *' '* "•'« 


*» pwotmala ncunv 

ijior. lupii comisionc- 

t VaftaS*"- CO "* TAN 


De undenn 

Şl SVHPHllA sa apropie în ndcniir cu pnf» de panteră 


bfd. 


Desbaterile 


Io n PAlaprn«o«M)ii ftullnţâ o !> r <>* 
anaultil incfiulioturilar, a’au eaaub 
tat tbfpoxiliile martorilor fn conti¬ 
nuam. Kri au fost audiaţi 5 mar 
to>L profiufl do arurarc fi 22 . din 
al upărftrlt. 

INCCNOIUL BEREŞ. 

TE A NU 

natESTRELK N‘A(J ASTUPAT 
OU 0 A H A Ml /,1 

Primul n fuat audiat maiorul 
TUA IAN MIH AILENCU» rare dr. 

r)arâ u<.uatnarrlc: 

• In noaptea Incendiului — tt-li 
.Noetnbrfe Wl. — din *lr. bVhlno&u- 
lul 11 . nn tit a cun<H.cut mt*a bătut In 
poarta ileştcPtându-mh diu aomn. 

MLj alra* aXciifla dr |»«r)coiul ce 
tun Hitoapta, flindcâ ma^aala iui 
Jtrrrşleanu. din imediata vrclnăia* 
tra tura, <*r« ruprluoâ dr f|Acâ r l. 

Placările porneau de jua In atu «I 
«ţinu cu totul altă culoare dr nit ‘ tf j| C H I T A T, 
la lorendlllr obianullc. Aut anunţat I ( 7 ) 

trlefonlc, poatu) de p«nni>lrrl. A 


ACELAŞ CÂNTEC• 
«FACTURI FICTIVEa 

Mot-torul I. BIZANCEA 
(ovrol), «teclorâ oA 
tul BEREŞTEANU cucă- 
trvA luni Inninte do itHJan- 
diu - l-a cerut PATRU 
FACTURI FICTIVE, «iiiwl- 
oA orc n«voo do olo la o •»- 
citaţie. Caro tacturi I »’au 
eliberat f I ponbru urmatoa- 
rolo valorii dom) m** 

lol; HON.OOO h't; 7 10.000 
şt 711.000 l(d f f cari n'wi 
foaf operato la reqiafcru. 
Martorul reoimoAftc fac- 


77ţ° r ‘‘* 11 roMUteuuealo Un 
col doi tMiwnll In htuî, deşi 
iatra* kmn, aoua«|l| *« mU . 
•neorO elite l4H>«ep||«, lor. 

u a». 1 iFtmtmi \mw .n>,i 
«91 dM»ll anarâturl *«« rx,nvhm eA 
maritim ti a fa.l lnva UU rmarr ag 
el n„ 1 ,» \ nMt ^ ţwţ| , ^ 
riuiatllnr la cnnil, 

UN INCIOCNT 

U nii .itMireforl, %.er 4 m( ^ ^ fir . 

" 7 .n mnr, '’"> b*i«a 

n» d„nr^,,i „anpM„ 

” '»**«•"« M. « 

»v. Molima 

Jj ^'IOIIKAJs-Ui ./Io, 

Aiul AV. UKI.INTK. d, n Mrr 
butuţa un vocabular mal m*vU- 
ewt şI nu cri prri^arb*». 

SUSPENOAHCA 
aeoiNŢci 

Uln omiaa iouldautulu). «cnllnţK a 
r«at anapandaiă 0 ortf> u 

rodnachldoro .. exultat tu rn.nl). 
n>inr 0 «la^ivi^ |„j ANTOA SOHH. 

m ^ DE 24 ANI 

Martorul PKICBD FOIM, fam 
•• dnpoalfi* favorabila iul IIVOI- 
UIN. |»e car». I| OMIllf da 24 ani, 
dAnd o acria ,ş r amănunte, «a prl* 
*b* la viat* ca * adua-n la lto«ia 

ALTE AUDIERI 

Au mai font audiaţi uruifttnril 
martorii nv. ŢAIUORAURANU, 
av. ZlOlîltA, WEKHLWL Aci |o 
POLIS )51 inx RAUOVtrT. 
DEPOZIŢIA D-LUI AV. 

MEHEDINŢI 
O, procuror M0/StCA\l cere 
•1 fi audiat f i j, nv. Ml . 1 ■ IHNŢI 
f'9|)0rd/or nl /ut Cristrseu) „umui 
îu a*eacr prlvsftc *.4NASINdtird> 
wi .a ni i H.mr 

A|utrnrr u * )C opune, 

IS. av. IONEL TEOnoREAMTt 
«In t i r intra puterii dlarrclbinalc, 
imnln hM fia fudlet. Uimiră depo.L 

ţla <t-valr nu jrrlvcHla m- a#*nrntll 
»nrc. vor ating'. mtoSăi #» infuM 

H Praerdlnte UIII.NKA CC»\. 
KTANTINUH(T). d. av. Mabad|„t». 
poala (( audiat, chiar aub praalur* 

mortorl M («ablloft» ••«*«•-! î*., 1 "'*”*?*: *" "* ,l ** *>'' 

«r». a (loun oarlt, on BUBI I ” 1 "" 

BACALU H*A AVUT VREUM 1 


OCPO * , J 1 '*L«i d-tru 
GHIORQHIU 

r,!^ l, TRU «nWKoinu. 

toamÎ? "/"i «nRiie* 

Ţ»,ANU. dwUra « „ Mmn , . thl 
•"« (UU . Vl.llt (DlU0«„d U .„ 01 , 
un camion. nift«« lăţi, 

DEVIZE 

Martorul JUtihh UtUtiAHU. 
funcţionar lu H. A //, tt „, U ^ fn 

nnui «"• J°3K MMWJSAffU a 
primii ilovloo |n traW,. tl.« 

•uUl mii |e|. * 

materiale sanitare 

I» x-ral dr. TIALBSCU, f Q *t «||- 
rectorul .HapoiJlnlnl central da 
echipament al Armatei», proci**». 
Ml ca armatul JOftK fYKHKŞTEA. 
NU a farniiat Yrmatcl mtnmt 
M A TICHIA LF N A NIT A KR 

-N'A AVUT ASOCIAT* 
Martorul ALEX. CORN, 
declar A on f ct anul 1933, re¬ 
cuze «ul BOBI BACALU, tu 
ocupa cu ooenorţ de fructe, 
oo NAVr.fl NICIUN ASO¬ 
CIAT f| ol» l-a finanţat ou 
PATRU SUTE MII LEI. 

w.«*rr<HUi> CâOm oami- 
ftlltlt propuşi de ăonrArti). 

D. prfodiftto OH INE A 
CONSTANTINESCU . -In 
urnua depoziţiilor celor doi 


ASOCIAT $1 HAIMOVICI 
ESTE O PERSOANA FIC¬ 
TIVA. 

AUDIEREA MARTORILOR 
LUI DVOIRIS 

Martorul V. NEOALL. U tnlro 
bărllc «Mul *v. ION 1 CL TEODOIUfiA 
NU, «IR »n tnAtoftrnlo răapunaurli «A 
pn RAVELY DVOIRIS tl cuaonşt* 
dc ritul mulţi uul; oft ora mi om 
o«»r«M*L wc tin«ut do ouv/lut. oft Lee 
tnorcdiiiţiiit ohl«r TREI MILIOA¬ 
NE Ici, fără rhitAMtft numai p« *im 
l»ln cuvânt; că a f«»«t ttnptif^ruUdf 
du mpruauntanţli lubricelor d«« ten 


turlle. co i-otn f«»«l ort»li»to Uit» fi flriUâaurl. «Ia o duce» anumita» 

de cetire (I. procuror MOI- 
SEANU, precizând câ au 
font eliberate NE SEMNA¬ 
TE. NETIMBRATE SI 
N’AU FOST ACHITATE, 
daţi pc alo »e %Aa«*to «crlii 
N. KAUF- 


*p‘ro Ilarei .«r«u aaLrpnto 

’durb iar chi* dluapn' 


tratqtlva ou prnduufltorll ilin Fr»n 
to fi «’A q lufttuţol u«al ruulbi amna- 
iftţl fi ăfirl mni «nnt tn flintă fi 
natâcl. 

ARBITRU 

Martorul J. Citii AS, arată «) 
aemsatorut OVOIRIM, ta luate con 
aftVuirdf producătorilor de mdtaxr, 
nora rolul dc arbitru. 


Senzaţionala depoziţie a martorei 
m nica Soss 


pul. »m da#tpptal pc t«>U locatarii 
din împrejurimi, ftlc «ăr«*r foapo 

|4ăfii triii Io ftf ial. KrrmltGlfl 

oiiionui- da M-rtr. ' Mjtrtorii ANICA BOSS, »o- Martorp, «arata oA inalnt# 
,u fio foitului portar al fă- da incendiu la fidiricA w©- 
liricci «CiOROIANA»», traco o nerau fi poraorane %trOtn«i 
tfppoiiţie famaţioiiolâ, maro ro cunora ţ to 


uau moa, 

|iât«ţa tije lnnlulc do iuroudm ««) 
fo*l oatup)itA ou titrămiuL <t) Mir- 
furi nani vA«ut a«lurăndn«e. de 
<-ât o »maura «taUL wo catnino, au 
circa «ta» Unu; cate dupărj* «u w. os 
conţinutul, an fo»i «avârlite in «.(«a 
tc|«. locuinţei me|<?» 

SCAMA DE LANA 

Mai lom) VICTOR KMANUKL 
/•KIC(iJ. do larii eA I «’u L’Oiuaodrtt 
de aătre UercşloMiio, da a cout«*f 

t»»»uu u u«4 «J< fer, jHuiiru in«f» 
r.ia. 4'And a a«l»u 4». a*« damâi^nB din 
•mu,i„n nuU l&xi. Din rurioalUtat 
Lfit/Nin* bftzâiwj o «Ana a BAftit «f* 
nu* ăn lAnJtlf). 

Mal âapart* maMwu) ceuflrmâ 
telc apune dr TUA IAN MlflW 
LKMT, pr»**cu cd Uvi f*r«»tre «a 
fct AtaTUPATIC OL UAItAMIUA 
dlntra ra re AoqA diu*pr* oirad*. 
Marlnru) mal prp*Uum*Â aA, bm fă* 
ml atanţ pe n' UwUl JOS 1 C I«& 
Hj;şTI.AM’. rotrebâadod) dram 

na oatapaţ frr*tlre dlaapr». <4ap, 
flladrâ prin air «« pot atrauara 

raefa.-aiorllt 

DEPOZIŢIA LUI tOSIF 

Martond prm 

tăietorul mmatuldb N ** luat 4i* 
trusă di tOcaodHa «U ttaUava prad 
ou pripiră fa aapmeMaâa «f «#■ 

tiămeiMc Ou al» «oeftaf rraaaoar 

N dertmufia data Metr. 


Oela Frontul Românesc 


Duniltilcă IH Mă> Uc a. vutoo* 
ten «k Albh'bu, or<jan)7«:aM o mart 
întrunire publnn in «aia ,, Construc¬ 
tori*' dm b-< 1 ul Mttiln 

l.o m-coal* lnţruntrv vv»r luă cu¬ 
vântul d-nll: c. Anoib*«<u, pr»»c- 
dintarD orflărtl/apăl CapRălfi, lta?!f« 
Frumu/Acnti, |Wul tuloftl M Wbtt' 
itru fi alţi ffimUfl ol ofţţa«Dătttd 
* 

Frontul R<4îttn»»c** dtn Căp b» 
IA va tină urmMunrvk Inlruuiil In 
«uVxjrra dv G*ibr®. OtfPiîtftS 
Martie ă. C, Ia or«k 10 dimlrranţă 
la ani» OtioorqMu, Plato A»n- 
săi 20 , drcurnocHfHUli‘ L ^ ^ ^ 
le Mtl« AtanoaU Gtorfţăacu (La 
Oemti) *tr Fâiwl «, d 7 Cumacrlf>. 
ţllU- A *A A. * 

Lă C*ăă dt Sf 1 *! • „I naitttlui R<»- 
mftntoţ ' din CtMa Fk«rctpc» Nt ft 
circumacnppik 6 |f î, 

la Horn «o «Utt ătr Maka Doew- 
Nr II, drotfnaortptUte « »l 


¥ 

.Frântului 

mic” aa raafjâ «ft «râUiu 44 ft 


/VUlutH Ofrtgol, reoftit inavrl* dt 
partidul naţtoaaHAfftncK cu utt 
qrup dv prtctiml dlfl cuhrarva dr Al- 
hantru. o foat «aciua din „Frontul 
RfanăCHat" inCA dtn luna S*f>^n- 
brlv 19,50. Doăaămviii d-‘ă «o « 
bel aid <» data prapwUnltht urţ|A- 
rnroţivi dtn drcuttiăCflpţia 27, Iar 
din (|ru(>u) dv cdAţmi cu aut d-*a 
a*ă litacrta Io partidul natbatnLţA- 
rAmac t> wlnnuro t/trsoanft a ticul 
ţ>»rt* din „pTOfdtU RomAnwu:** 


ŞARF S*A SINUCIS ? 

tKdrf nr« olinntnl m»«'i f| m *iu* 
urcmihrll n foăt Ut blr«ju, Mpunân()u> 
nd >'ft *»*Ui urm/trlt d« politia Din- 
tr’un bloo nou inii lipa««au otnt mni- 
U’ fOe Ulterior a‘a cooeUldl rt 
ItbrUa H<«rU*iril aa att-it In bueuiw 
ral lui b\UF. 

la politic, tyAltr »-ro (luat In b) 
rva| anul comUtar. unde avan un 
pnl «|«» i»urni**nn». o pernă fi o trimi) 
de voluj* 

MARTORI DISPĂRUŢI 

D. nu. IONEL TEOOO- 
RE NU, 000*0 m ffi oudiral 
martorul KALOS 9 i BUCU¬ 
RA SUROILA, fonta a «sui¬ 
toare a lui JEAN BACALU, 
oara a foat «Ic faţa citml 
DVOIRIS ra dat neţfa buni 
lui JEAN BACALU. pentru 
o cumpăra mnterinlelo ne- 
c«taare incendiului" 

l.o orob- 1 ş«*dmUi a'a ridicaL 

Vinci i, v«diuţft Ia n/elw 2 tl e 

BL *i &jQti <• K$ ff ( Ik"' u i * t * i * * • i 

ILIE CIUTESCU 


Traficul C. F. R. In lanuari 
1937 

l iaiLtii ti«* caMIlorl In httu» Iftnu < 
rtv* \WI, duo.5 rlfrv u- <or«apult/â 
Urare nit! Ai^-U-nvi tuni 4 unuiui tt«r* ««*, 
«nU o creflvrt- ok ă - f» Io «util 
Traii%»«.»rbulii* («ebuTua tiu U»t 
11,7 (o xulit mal reduM- ‘l«*.Al i» 
(Amici U- | in Uportdl 

mvnHtfpf t » rbiUal delu ft milinnn' 1 
WM/) fa 17.159X100 tona, ini vel 
de citetealen Cu 49.7 <c autd fnţi 
de lamuirb 1 1‘tV) 

In cv ptlvvftv trai Uul dtt hat}ate 
şl nătolnrl x’a rcnlDnl attitui dv )vt 
216 970 000 tata dv M 3OO.2ftO00q 
ctţ a loal tn (amiarU.- 19ftc r lot dm 
batirul d* mftrfurl 17V.)» 1,000 tai 
fată »ta Ud 462 4W.O00 
Din traltaul cutomotoarvlcr a’i In- 
rns«) mai mult oi 2.244.000 tai taţii 
de lenumta i93ft. 


Marele seeees al Frontala! Rom Unesc 
la alegerile jadeţene din Brăila 


Eri au avui U/c aUfferiU judm’r 
or. *«f »â« daafhţnr/it tstr'o 4wt 
eârvitt ordina. 

VatdlftU, a aăjrur mrguatouMa, » 
«miadunttd.ftvnaailimaJ Morlnaoea an 
o«4 «o «rmadU» suma m, <H>V» 
uAttd ita at»t*i*U» din Wl*J»l da 14 
Urat-ultalul voturilori 


VAlOftSTII 
Ubetlb 
Naţ. Itarânlftil 
Oaoffiştli 

Nat CzavUati 
ImUfMmilanţit 
Anulat* 


PUI 
Wi 

imo 

HP 

1014 


•HM 








































BUÂa vestire 


Pftg. §-a 


Elementul u nan fn economie 


Infr* factorii dc fecundare a bo- 
grăiţilor unei ţări. omul deţine, in- 
«•ont<Nlnb|l, primatul, Jnţclrpclon** 
poporalul a rocntwaeut ac*«( ade¬ 
văr rocnţtai când a declarat că «o* 
inul *firite?te locoi». 

IVi^l elementar, adevărul enun 
fnt ou a fmrt. la m>| fnrinwchj, în- 
dcajnn*. de apreciat. 

Raportul dfolrr ffradni de Indu- 
«ttialtinrc (In eena lanr. nn «pecia. 
Hat) #1 de eultnrft a) unei natluul 
e nn raport de reciprocă inrăurlre: 

Eate rccrmoecut eă ţările de mare 
deavoltarr economică «nnt vi (ari 
de lanră cultură şi că productivi, 
tatea mnncli individuale «1 naflo 
nale e*to mai ridicată într'nn me¬ 
diu economic diferenţiat, deodt io- 
|r* u u mediu elementar, colonia). 
a*a corn fa ora.ţ. centru de viată c. 
«onomlcă complexă vi intensă, ni. 
▼oloi de eu)turti eate mal riUUt dr- 
cJU la sat. bunăoară, uode viafa r 
eonomleâ ae dezvoltă aproape uniil- 
near. Dar e tot atât de valabilă 
observaţia că tarile ou o populaţie 
fntretiaută la un nivel superior do 
eoliură, chiar dară nu deţin pâr¬ 
ghiile unor avuţii naturale Impor, 
tante. reu-jesc, crnţlo clementului 
oman de calitate, aâ c r cez<* un me¬ 
diu economic tn caro potentialo) 
nman nh ae valorifice fu grad ma¬ 
xim. Şl. pentru a exemplifica: «unt 
târî ftăracr, vitrege de Miartă (Ita¬ 
lia Germania. vechea Eladâ, No r - 
rcrla. Suedia, eto.) cari se altuiacă, 
pe scara valorii economice, în 
Iocu r i de frnnte fi, dimpotrivă, au ut 
ţări Înzestrate abundent (România, 
Burta vi coloniile oxatraeuropeue) 
earj ne *ha( în sărăcie, o sărăcie o- 
flclal mărturisită. 

Observaţiile ce preced ir**ese n 
excelentă Ilustrare tn tara noastră. 
Nnnmml ştiutorilor de carte este 
de 57 la antă in România Marc. 
Consider vtflnţa de carte ca element 
primordial al culturii, dcaccca por, 
ncsr «lela areal Indiciu cert In an¬ 
samblul celorlalte state europene 
Romii ola ae rund ui cote iu ultimele 
locuri, alături de Rnrta (51.3* fn 
1NW. Greci. (5A7* in 1 *») vl Por¬ 
tugalia (lăfi* Iu 1 K 0 ), faţă de ve- 
eini ca Ungari# (K4.8* tn 19îâ), Hol. 
r«ria WJH lp 192*}, Polonia «7,»* 
tn înv, Ghboaloxaola («. 6 * fu 


!*ri) «I tntr’o ambiantă europeană 
fn care nivelul a «tina procentul de 
!M1 (Franţa) vi K* IBrlg(e). 

Dcneee* productivitatea muncii 
româneşti «M<; dc >—ă ori mal re¬ 
dusa n pionrtj futr'unul din statele 
europene de întingă cultură 
Oât de real este accat raport, « 
dcajunz aă verificăm, considerând 
paralel, economia provinciilor noas¬ 
tre vi «tiinta de rarte a populaţiei 
lor. Intre provinciile României 
Mari, Basarabia e e«a mal oropsită 
din punct devederc cultural: abia 
5S.P* din populaţie e ştiutoare de 
carte; urm ea ea apoi Oltenia eu 
49.5%. Dobrocoa cu 52.9*. Moldoav 
cu 57%. Muntenia cu 574*. Orişana- 
Maramureş cn D.9, Bucovina cu 
65,7ft, Transilvania cu vi P° 

creastă. Banatul cu 73V Dacă am 
considera *1 poziţia eoouomică a 
fiecărei* din aceste provincii, am 
obţine v diagramă co traseu para¬ 
lel In Banat, uude economia ealo 
mult d|fer e nţiată vl Intens Indus 
trlallsată, avem cel mal ridicat pro¬ 
cent, far fn Basarabia, unde săr㬠
cia cete endemică vi munca exclu¬ 
siv agricolă (monnculturi). proeen- 
tul este minim. 

Da r pentru că nu voim să facem 
numai o demonstraţie eu realităţi 
româno*ti, mă opresc o clipă vl ® 
snpra nnel constatării gradul de 
Instrucţie la noi, considerând tn 
«ele patr n mari ratqgorll de profe¬ 
siuni, exploatarea sotulnl. Industria, 
eomerţul-transportul vl oiltc profe- 
alonl* (liberale), este respectiv de 
5#%. 784%. 94,1* vl 7M*. 

Distanţa îngrijorătoare Intre agrt 
cultura vi celelalte ramuri de acti¬ 
vitate explică vi diferenţa situaţiei 
economice, precum şl poatţla elnbâ. 
de Înspăimântătoare inferioritate, 
clementeiul r omân**e autentic, ţ㬠
rănimea, faţă de cel citadin, cosmo¬ 
polit vl f«streinat 
Economia românească aste Încă o 
economia elementară, puţin diforoo* 
ţintă vi cu un grad do productivi¬ 
tate mina, deşi ţara nooatrft asta 
profuziune dotată. Caua trabuc 
căutată în Insuficienta pregătire a 
elementului uman, faotor primor¬ 
dial de fecundare a bcqrăţiUor. 


Anchetele Noastre 


Congresul Asociaţiei inginerilor 
$1 iciinicicnilor cadastrali 

Prima zi 


Muşamalizarea unei afaceri 

de sute de milioane 


ALEXANDRU OTJVEB 


Eri dimineaţă a avut loc în sala 
feetivft a Soc. «Progresul Silvio şe¬ 
dinţa inaugurală n celui do al doi¬ 
lea oongre* al inginerilor ei tehni¬ 
cienilor cadastrali, eub pn-eidenţia 
d-lui V. Vâloovioi. fost ministru. 
Dosbetcrilo acestui congrce vov du¬ 
ra două zile. 

Au luat parte d-nil M. Manoilo*- 
cu. Stol lan Poposea, IVanctuIOfl, 
0, Argetolaou. Badian, foşti miniş¬ 
tri Cicero Ooriciu. secretar general 
al ministerului de agricultură şi do 
menii, precum şi uu număr nume¬ 
ros do legi nori şi tehnicieni oadae 
troli din întreaga ţarft. 

Sodiuţa au doechldo cu o slujbă 
religioasă, după care d. Vâloovioi 
salută prin cuvinte bine simţite pro 
teu ţa In sală a numeroşilor oameni 
politie», precum şi a membrilor nu¬ 
meroşi ni asociaţiei, după oare de¬ 
clară şedinţa doschisă. 

DA cuvântai spoi d-lui ŞtefAoexcu 
CunA, preşedintele asociaţiei, care a- 
rată eâ scopul congresului este de a 
«trage atenţiunea conducătorilor ţărcl, 
dc imperioasa necesitate s cadastrării 
precum şl «ceia al difuzării acestei 
idei» 

Face un nuc tirtoric al evoluţiei ca¬ 
dastrului care delii caracterul său fis¬ 
cal din vechime a treent la cel joridic- 
•eoDomie de astăzi. 

Aaratâ că la noi fa ţarA «uiti'tro] 
Îşi are începutul pcla 1855, InsA lncrâ- 
rllc mai temeinice nu s‘eu reallxat de¬ 
cât abia ia 1935, arAisnd co date mA- 
sarâtorlle ce s*aa fAcut in acest timp 
ta ţară; dar eciace «*a făcut este eu 
mult fnaoiicient fa|& de acvoile ţârei. 

D-sa spune că alocarea fondurilor 
necesare pentru desăvârşirea operoţia- 
nilor de cadastrare sunt Imperios ce¬ 
rute, fiind tn Joc însăşi interesele Sta¬ 
tului şl snnmot 


t. Prlu cadastrare «e >n pnnc capăl 
«llunpH tulburi s delimitării proprie- 
tiţUţ 

. â. Serviciile dc statistică aia Statu¬ 
lui vor beneficia şl de Indirect; 

3. Stablllndu-se precis starea civilă 
a fiecărei proprietăţi «o va stabili şl 
creditul ce eventual tar potea aeorda 
acelei proprietăţi; 

4. Cadastrarea ar eUmino ea des㬠
vârşire «labWrea Impunerilor arbi¬ 
trare. 

fn continuaro d-*a ocupând ade 
personalul tehnic cadastral, numeşte 
pc d. Inginer MUhuI Manoibsseu ctitor 
al specializării inginerilor cadastrali, 
umili tind eă d-«a prin legea din 1927 


a stabilit normele d 0 armonizare şi do 
rccratHre s pertoaalulai cadastrsL 
D. CICERO UORCrU, sccrot«r 
gonnral ui ministorului de agricul¬ 
tură. recunoaşte eă opera de cada- 
strnro a tftrei na oslo un lax, oi o 
datorie pe oare fiecare gospodar tre 
bnie s'o facă la el acasd, astfel nu 
mai putându-se fooo un inventar se¬ 
rios al pământului nostru- 
D-sa spune oft gavornul Intenţio¬ 
nează să facă oarlea funduară atât 
de necesară ministerului do agri 
oulturft cât şi fiscului. 

D. prof. VASILESCU-KABI*EN 
aduce salutul său congrosiştilor. 


(uuântârea d-lui M. Mano leitu 


Jale mare hi Maramureş 


§4 du inund In stândnirau jidanilor. Românii sc plâng 
dar nlnunl nu-l aude. (ine uxploataaiâ pădurile 
maramureşenilor 

6o apropie timpul când 
romanul va trebui să se 


Sf plânge mult prin părţile 
Mur§munişulu\~ 

Viile fi munţii râ*unS de at⬠
ta jale. 

Jidanii — oce»t neam parazi¬ 
tar — au pus stăpânire pe in- 

ircafta mo fie, rămaşi dan Bog¬ 
dan I odă. 

U' numitor de pe aceste plaiuri 
nu le-a rama* decât dreptul să 
plângă ~ 

fn oricare parte a t&ru ne-am 
duce întâlnim români-rnaramu- 
reţeni, in căutare de lucru p*m 
tru a fi putea câştiga pâinea de 
touic zilele — ac arh Ia ci nu au 
cc Ucu. 

Şi se plâng bicţti oameni la ci¬ 
ne le ie.se in cale. Arată tragedia 
lor p cer sâ li se fac# dreptate... 

Simeni însă nud aude . Simeni 
nu se cutremură de durerea lorf 
t'e .'oartăl... 

NU MAI AVEM NICI UN 
MUNTE» 

Am intsljiit un |ira» din co¬ 


muna Drugomirt^ti-Muram urtţ, 

E ume \XAD MÎHAJ — venise 
Bucureşti cu o troiştĂ pllnâ 
nlânpen, scrise cu lucrlmil© 
«ccloro c* «u ajuna cerţotori lo 
eî acasă. 

M’n gu*i( iu red/tetie — 11 tri- 


buctnre de dreptate / 

Se va tervninn odată eu 
; acest calvar, al r om â ni» 
| lor dc pretutindeni. 

Moţi* fi maramureşenii, 


'“ puoil sus • VW*\ uv - ăl SAS- VTVU|ll «iisss cnviuixfcmi| 

miscsc un leţionnr la mine-, ca; în special, nu mai pot su- 
»Ji-l omenii fj scrin ceva de»- porta jugul satanei. 


pre durerea frăţior maramare- 
şeni. Ca lacrimi in ochi a înce¬ 
put pomelnicul durerilor, pentru 
a căror alinare a venit în Capi¬ 
tala jarii. 

Dar aici, na frâit decât aţe 
închisă şi indiferentă... 

DIN CEI 54 DE MUNŢI. RA 
MAŞI DK1j\ BOGDAN VODĂ 
- SPUNE OFTÂND MOŞ Ml 
HAI - NU NE-A MAI RAMAS 
NICI UNUL* TOŢI AU ÎNCì 
PUT PE MÂINILE MURDARE 
ALE JIDANILOR. 

NU LE-A MAI RAMAS NICI 
UN MUNTE. 


Şl pădurile.» 


Evident că odată cu atapa ta¬ 
rea muutik»r, goltţin-uii — aju 
laţi de galeria polii manilor ro¬ 
mâni, foiesgoimu au pus ntlpi- 
nin* şi pc păduri. 

Cu toată legea, pentru prutc<. 
(ia pâdurilor, cu foţi iii«p<ţctorii 
fi Uigincrii, puţi să supnivegiiez» 
tâieroa, jidanii cxxdonfcara p㬠
durile, fîira tmlă. m»And munţi 
pir vi. 

Bieţii osmani au Hicuf plân 
gen. Autorităţile ^ujjefioarr, cam 
pst «arte, sau |>rrfâcul că onchr 
leagâ ca/ul. 1 olul însă «'a aran¬ 
jat, a-yi că banda de perciunaţi 
continuă jaful. 

IUDA NU RESPECTA 
LEGILE 

De pildă, ( onxtJăuJ feh 
«</ foaeJ i^fUturilor nu 
No. 361 936 fi Ins pe «tor a- 
Ju< *»«we Sin Cluj, con. 
torni or*. No. 107.704 936 
a| ministerului de agrtcul 
t { Aomenii, « oprit 
CS plou tarea pădurilor. 

Exploatatoriii gku 

vU ţ Moiae. Pohte SmU, p u - 
ac Muivr, tir nu* jidoveo 
scă rTiaus şi firma <Ţr*id* 
nu ţin teama de surdine* 
f* emanate do 

fa autoritafile ral ah*. 

L)e ochu tunici, or Mut ude de 
control *au prezentul la fata 
locului* — apr< a face anchetă. 

du făcut inşii... chefuri cu ji¬ 
danii fi slugile lor, nu anchetă in 
pădure. 

Jiditnii t iiwttfiQherifi dc orga- 
suu 9 ilotcf; Continuă să expico¬ 


tesc pădurile, fără pic ds rem uf- 
care. 

Jar românii, continuă ţi ai g& 
plingă.* 

* 

Noi, ăştia dela «Btmu 
I eşti re*, le trimitem vor» 
bă şi nădejdi acelora o# 
varsă râuri de laortml şl 
îndură tniierlo In pro lor. 


Lumea nouă, care se ri¬ 
dică, înfruntând obstaco¬ 
lele unei lumi vechi şi pu¬ 
trede, va face dreptate 
românilor oropttiţi l 

Până atunci, Insă, răb¬ 
dare I... 

Dealtfel asupra acestei 
chestiuni, vom mai reveni 

SERGIU FLORESCU 


frontul funcţionarilor 
particulari romani 
creţtlnl 


D. prof. Hibail Maaoilcocu «pane: 
«ca «taroAtci al breslei Inginerilor de 
toate categoriile din România aimt o 
mclancolio pentrueft toate congrctcle 
inginerilor dala un timp încoace apar 
la fel, din canzâ că, toate aceote con¬ 
grese conţin acela*', ecric de reven¬ 
dicări. 

Dorinţa mea n’ar fi decât ca ordi¬ 
nea de xi astfel riandardlzată «â apa¬ 
ră deaeum înainte cât mal ecnrtA. 

Inginerii cadastrali ca şi inginerii 
agricoli, tn coogreeclo lor n’au puz de¬ 
cât problomo oc -1 nelinişteau, proble¬ 
me profcaiooale. iar ou revcndlcAri 
mate riale. 

Cel dintâi gând al României Mari 
era aă te Inventarieze. 

In pre.g&tirca csdastrnlă Îşi dan În¬ 
tâlnire geometria ea dreptul in dorin¬ 
ţa de-a face ordine pe pământ şl or¬ 
dine tn apirrtul omului. 

In loc de al preocupa ordinea de 
pe «trudă, pe orke inginer cada «trai 
II preocupi ordinea govpodireascft, 
cadastral fiind simbolul ordlncl şi a- 
dcv&rnlui, 

In Italia unde luaintc ea fl de ani 
de instaurarea actualului regim, ope¬ 
ra de cadostraro progresa ea melcul, 
după rinei al 1 n»h de rcglni faorlat 
pera a font terminată. 

In continuaro d-sa arată că In urina 
stăruinţelor depuse U SeDat priu art. 
13 «I JegU d* unificare a oorpulul 
tehnic. coVegiol Inginerilor cadastrali. 


oriegiul Inginerilor silvici şi agronomi 
etc, sunt reounosoute dc astăzi Inain 
te ca persoane juridice. 

IP-fta apune: indontestabit 
ente cea moi bună veate a 
dună in rina Bunei-Vestirt, 
Corpului Cadantral, cârnia 
la rândul Hău urează ca ace 
laa Corp in ziua neintârzia 


In atenţia d-lul minlitru de Imtlţie 


CIULINAU^— Anul Ireeut «a dea-|iuţn, caro «aro afl:iţi la Eruoallm*. 
copuril, la Chlşinău o formidabilă* %n fi eco« din caaxiL 
«facere, oăt&rşitn cu ajutorul ma- j întrucât ancheta ae gâaeşto la Ina- 
terlal ai «olarului public Ion Va- ( tracţla — şl avem informaţii ră aa 
luţa, care, prin falsificarea anei ( fac mari presiuni, apre a so obţino 
procuri, a păgubit o obştlo nem* f»ooateren lui Valuţâ din ordonanţa 


ţeaAcâ din Jud. Cahul. eu poate 
KM OOO.OM lei. 

8 ‘au făcut arestări, printre prin¬ 
cipalii presupuşi vinovaţi. 

Arestarea singurului mare vino¬ 
vat, Ion Valuţă, deşi a foat cerată 
de toată preaa etn«tttâ. nn a'a pro¬ 
dus ! 

Aenm aflăm e& falsificatorul Va- 


de trimitere in Judecată — cerem 
d-lul mlnlstrn de Jastlţte să ordone 
o ancheta, care sâ stabilească niodnl 
cum «*a făcut şl se face cercetarea 
In această scandaloasă afacere. 

Sâ înceteze acest •tstom de a pre¬ 
sa Justiţia să «scoată din oanx&> pe 
tofi borfaşii politiei. 

P. F, 


l 


întreprinderile iadeo-comnniste 
împotriva Casei Centrale 


aaoeiaţine profesionale, «unt înt AmociatUle creştine au da- 
plină agitaţii; Iar exponenţii muu-^o^ Ha cerceteze acea**A 
oitorilor în plină fierbere. In legato- latură, ca nu cumva aub au¬ 
ră cu mărirea cotizaţiilor asigură- hpiciite lor, aă ae aubniine- 
rilor sociale. 1 ae abil, Hănătatea luerăto- 

OficiahUtca, fnţţă de oncie inter-' rilor creştin». 
ventil şi presiuni ale acestor orga-l In orice cax organizaţiile 
nixaţii deaig'ur cft nn vede cn ochi , prof raionale cinntite, vor 


tft a unei Hune I aă-i I huni aceste agitaţii şi mai ales nu 


... ,, - ——. ouui na'SHj Hgiiuvn şi mai aies nu 

aducă vestea bună: Cadaa- pune proţ — credem — pe sincerita- 


avea ultimul cuvânt . 


trarea României a'a termi¬ 
nat . 

D GIG. TRANCU-IAŞl spune: a<^ 
fac oredite meşteşugăreşti, agrico¬ 
le ele., dar nn există dar In reati- 
tato nn oxistă credite pentru că nn 
exintâ siguranţe relaţiunilor dintre 
oameni. 

D. CONST. GR1NŢB5CU, directorul 
cadaxtrului. arată că lucrările de yll* 
tor sunt: 

Lucrările de geodezie ce trebuiesc 
terminau- precum şi tşirlle din indl- 
«iziuac din Basarabia. 

Mal departe d-sa «pane: primatul 
muncii româneşti In cadastru suferă, 
dc prea multe elemente străin.* In 
mijlocul lui. Se iinpuue să formăm de 
urgenţă elemente ramAooţii auro «A 
ia Imxil celor striini ce nu ne fac 
cinsltx 

In g. D RAGEA preş ud. aoc. «Pro¬ 
gresai Silvic» promite oolaborareu 
inginerilor silvici Ia o peru dc ca 
daţvtrore « ţftrr*i. 


tea lor. 


CALCULE MESCHINE.» 


Dela Frontal Genera¬ 
ţiei de foc 


Se ştie că âi la sută din intreprin< 
derl, sânt In măinele evreilor şl ale 
străinilor. 

Conducătorii inGeprinderilor, ştiu 
prea bine eă dacă se sporesc aceste 
cote — tot «GOIUL».—va plăti, prin 
obleetnl fabricat şl văndut de el. 
majorat ca aeeete «pornri. 

In schimb lucratorii, ci sunt si¬ 
guri că le vor pluti. Deasemencn pu¬ 
blicul ronimniator, din care va face 
parte şi neamul Ini Israel, va 
tribal şi eL 
Pentru cel 
Pentru s&nătatea moncitorolnl ro¬ 
mân. Implicit pentru vigoarea nea¬ 
mului românesc. 


Discursul d-lui senator Mumuianu 


‘Artă Kăă, Vineri, lo orele 8 
•c ţine o mare întrunire profesio¬ 
nala in mJo Uniunii Generale a 
Micii Industrii din str. Domniţe A- 
nertasifi No. 14 «taj (fostei Belve¬ 
dere. in dosul Poliţie»). 

Au fort invitaţi reprezentanţii 
ministerului muncii şi al asigur㬠
rilor sooaie. 

Se va dezbate marirea cotelor 
lfi aslgurftrtie aociiik r cum şi tri- 
rortarea ortguraţilor la b61 şi ser 

mui 




Citadela comunistă 

dela moara din Forţam 


F0G6ANL jjj» t«»ata oă am 

atras atenţia In soai eonii# rânduri 
aotorilAţilor noastre os apr« fdtsd#- 
loi comunişti» m^ara -Focşani* lo¬ 
tuşi până acum un «a luat alo» u 
Oi ia axă uuarxaasă Onutra Lor şi nu 
*t tmloioi vină o poartă luaişi 
otf&acj^ li'.sşjiihi dt* cou Do] aars in 
unu» fpijluacator Intrebuiuţati' de 
jidanii propria* orj d*^a «a»*ra 
l ooşani» fac ck oo văd cu» nu 
se i**p««H* leg: io şi eu ai ae păi 
inucşto d«uunitalia 00 *sică uaţti>- 
uaU, 

Muit * vFi^şaiil» are pu toţi fujuc 
ţio şi po top lăt rătorii oe deţin 
funeţti mu, UiiporituiLt. jidani. 

Nsreepcriar»# Kfauulvj haini» 
ral « devenit o ekâri«viaţă; Camcr* 

dc in unu* doarme? Lucrătorii re 
muţi «tuct otiiMfuţi M <uuor««scA 
14. 14 or# pe Ui penirp şart il sa piâ- 
teso iei deseori fiind ţineţi a 
ujuurcască câte IS orc fu şi». E « 


•Jtuaţlc ee nu usal poale dăinui «I 
«are revolt* pe orice român. 

Totodată Jidanii proprietari al *• 
ewtoi mori având cinci b»«Urî!, 
dirti asâ preţul pâine! eoaeurăud pe 
tiniUrlf români ear# sunt nevoiţi 
astfel ai închidă anal dopt altoi 
brutărţJJe. 

Autorităţile comunale nu Uu atei 
o măsură din cauza l»te/r«e|»r p*r- 
•ooaie (a le «a, 

Ministerul muncii trebuie *â ian 
cor» raportului fârul ţn «lua de > 
iMzmbrif UN dc preşedintele Ou- 
mer«i de muntâ d(a IncaiHate rt In 
rare arată hituaţia adt văratâ ee 
doiaaeşte la moara «Focşani*. 

Aşteptăm «â vedem Mul Io tara 
scai «aurţiouaţl aceşti jidani care 
leat# aă Uă*nc şi ne îmbogăţesc 


MS' 


«Vorbaam ori in uuxuula conduc㬠
torilor parUdnloi 00 roprozxnt şi 
ouro ne pută ud vani m'au îna&roinat 
«ă vă adac salutul lor «i In acolo* 
timp a& vA asigur că toate reven¬ 
dicările dv*„ procom şi reallxarca 
aooste* mari opere a genmralizărîi 
cadastrării ţăxoi noastre constitne 
nn punot programatic pe oare noi 
ne vom fac© onoarea sft-l roa lisăm 
la prima ocazlone când vom fi paşi 
in situaţia de & ne aplica progra¬ 
mul». 

Apoi d-sa examinând aspectul po¬ 
litic ai problemei. chiamA lo răa- 
pundere pe toţi oci 00 ii socoteşte da¬ 
tori să vegb<$e la realizările acestei 
mari opere dc intere» naţional. 

Opera do cadastrare a ţării face 
parte du) marii» opere, din marile 
institaţii alo căror rezultate nu pot 
fi verificate decât de generaţiile ce 
vor urma. 

D-vo se întreabă: dc cc oaracaii po¬ 
litici au dau ca venita «tenţiimr pro- 
blcaici cadastrării, Ia care răspunde că 
motivul no poate ti altul decât că le 
lipveştc cultura generală ucceviră, oc- 
ştiiad «4 aprecieze Importanţa m<*r 
«tari lucrârL 

Arată eâ moli comcatata lege a ca¬ 
dastrala k, atât dc aţtetpiată şi rcelama- 
tft de toţi oamenii cu bun tiuiţ, ce a. 
era rele menta rfc Instrucţie şi sp.rii de 
rhib/oială, cate por ŞÎ vraplo nespU- 
cată 

Re asociază ia «cntimonial de 
nuxlanooJU a d-lui Mibail Moixotiea 
ou pc bunul motiv că aco**tA opc 
râ fae<j po\rW- fî ae Încadrează in 
morile programe lu marile aăxnJnţi 
aaro constitui* lozincile oricăror 1 
programn politio# Titial d»> topo 
jnMra, Inueuinaiută muncă, abnega¬ 
ţie şi «ŞfOrlficin şi trsio nceo.-otit os 
«l când s ar pntixa uite aă da aeewt 
nume stă legutA aplicoraa marei rr- 
fonm? atrarr. Sa st P««aW alta fn 


acest* momente întreaga tragedie 
a cad«u»traşi lor. 

Pomenind dc acont capitol — d-sa 
— VaKo la r&şpundere po toţi ooi 
car* au acceptat aă ** focă un ru¬ 
şinos virament do fonduri la alto 
capitole, lâanAd pe aceşti bieţi oa¬ 
meni mancitorL fără pâine. 

D-sa spâne că reprezentantul 
gricnlturoi trebuie să fie nn om 
de presfigia şi do onlturâ In mate¬ 
rie pentru ca wi-şi poată Impune 
punctai său do vedere ţinând trea 
zA idtda do infiiptuiro şi continui 
ta te a Cadastrului. 

Ln ineholere uiai declară: 

«Am credinţa că ziua de mâine ne 
»a odur« şi nonmcni nooi, cu credinţe 
noni, cu suflet nou ş( cu hotărârea de 
a reda României odaia cu instituţia- 
nll c cc-l tunt necesarr prcrtlgiol la 
cafr are dreptul vi «*p)rc>. 


Şl PLANURI DIABOLICE 


Frontal Generaţiei de foc a hutt V.ofiw 
rlrea de a susţine tn alegerile g':*po«ll« 
reşti ale Muuidjcu’jl BucnT^d pe on^ 
didaţir foşr iluţ.tăt^rl. 

Asociaţiuoca Făuritorii Rocnlmri Mori 
ore candid.*.tul ei U alegerile niu acip- le 
«le Caj.it. ilei sect. Golbeo pe d. PompQtu 
Popeea, avocat, vicepreşedinte «1 Aso- 
daţianci F. R. M. 

In acest scop tont convocaţi foştii lup¬ 
tători din mar de ra/boi, invaUxî, văduve, 
şi orfani la ronofituirea camni^dereaacă 
pc care asociaţiu^ea F R. M. « n ţine 
Vineri x 6 Martie a. c. la om 6 ocara 
tn xa*a F*rrtt--h», *tT. Dîonîjfe. 


Ca formă, a’ar părea că e drept 
nu ao spori cotizaţiile. Dor planai 
diabolic al Întreprinderilor jido 
veşti trebne să atragă atenţia asu¬ 
pra unor agitatori, oare vor aă câ$ 
tigo pe două fronturi. 


A apărat; 

SATUL ROMANESC 


Gcorgu Ciolpan 

un stediu prefaţai de prof. âUhall 

Manoilcscu, ln care dtitorii noştri 

vor găn xdevSrurile atupre «tulul 
nostru înnegurat de nevoi «(necazuri 


Se apropie sezonul băilor 


Pentru lucrâtorll aeţtlnl sau pentru străin ? 


Casa Centrală, in arma hotărâre! 
consiliului de administraţie, ta fle¬ 
care an trlmete ln staţiunele clima¬ 
terice şi balneare, nn oninâr de asi¬ 
guraţi bolnavi. m 
Cred cin, că dc data aceasta se vor 
loa mâsnrl, ca aă nn ee mai întâm¬ 
ple ca aool trecut, când in loe de a- 
devâratil snferlntL an font trimes!. 


o Întreagă liotă de muncitori straiul 
— alături de favoriţii diferitelor in¬ 
tervenţii 

Pe de mita parte. Casa Centrală e 
de dorit, aă na mat angajeze uncie 
■tatinnl — pentru a face Joe — unei 
anumite bande, care doreşte să tra- 
fi oho te eu suferinţele muncitorilor. 


Ufâinll si sănătatea muncilof i 

A* 


-a* 


fiestul ueţilnest 6 ur 
ăenlitr puMHI Mu laţi 


IA$1. 24. — Uo g&tcmr*: meriţi 
• n subliniat cate frumonaa 9 I erg- 
IliiKflăca iniţiaţi ââ • unor gartiJvni 
publici din l«$i. ăg a renova veche» 
biserici Sf. Hk din localitate. S'a 
aks un comitet dt gardieni ln frunte 
cu gordianul Acoab 6 ct>ioto:, care au 
ştrâni dela k>ti aartikrul din oro* 
avimn dc pe^ie lOOCx/ kl cure tra 
fl dat* In pâvtrzvt pLrmkJui Tî- 
oerci. 

Frumosul gert al atâtor mia 
xlujbagi c are diaţr’o lentă dc mise- 
rie dc aproape 1500 Ui, au dai mi¬ 
cul lor obol pentru renovarea unei 
WwTKi, comejitt u cu şin-p**- 
tie in ocrearite crcş?ii!tt>ti din la^i 
O mica ltcţk datft celor care au 
‘ nani E mai puţini ere- 



Asaltul „gangsterilor 

la Casa Centrala 


0 Mlatit oficiala col acont americani 

Sănătatea muncitorilor. apâraCâ cu... carton... sticle... lilojralii 


La 24 Martie a’a ţiout iioiiarie 
jamtru aprovizionarea cu modioa- 
ait*nte o Casei Centrale. 

0 sută două ic\-i do firma, dintre 
care doşbia vrc-o româneşti — 
au dat oaaltul axupra cvjor 8 U ml- 
t1oăiu> 1#», ce reprogintâ înlxe^gn 
fnriiitar* do u>cilcconi**nto. 

Combinaţiile finnelar străine şi 
lăcomia de r&ştig. a« Inirodua 
vreo douâ sute de apecialităţi, caro 


in mare# lor majoritate, sunt «im 
pir «mixtatn etmapoaltnra»», <Ur 
ambalat# şi eticheUto inso®. 

Ou aficsto produse, imaginaţia fir¬ 
melor teatrăiuat# şi străine, rr«ă 
aâ apare «Arătatea munci ir* rilor. 


DECE SPECIALITATE 


fck eutuaudâ materii prime, Casa 
Centrala «r# an tvrp select de t 
riirJ şi farmarifti şi totuşi mU ue- 
voie de specialităţi, ambalau 

sticle mrton şl litografii- VU ESTE 

O bFIDABET 

DACA R VORBA SA SE ADMI¬ 
NISTREZE A(T>*TE PREFĂ. 
RATE, DE CE AR MAI THEBCI 
PEKSONALLT. MEDICAL 
FARMACEUTIC ATAT DE NU 
MER06I 


Dere. când asiguratului ii poti da 
APA CHIOARA», dacă el o ©ere 
că « banal IniT 

Cu aeeat argument, vroia uu re- 
preaenUnt Important aiul Eoculap 
sâ ne convingă 

GLASURI ROMANEŞTI 

ln faţa oicvmUii «uuatiutu. »au 
dapus contoatnţji acrise de către d. 

Romeo Grigoreacu. şi verbale de 
o«tre d. Neator, drogtiirt- 

Ambii. au protretat v«b«n«ut, o- 
aupra atAtor firme străine» acoaA'd 
uă d lor an foat refnaaţi aA fie Ire 
coţi pe tabloul de mrdioumeuto 


N# întrebăm: FUNDCA ERAU 
ROMANI! 

Până când fi d. M. Enoeno « r㬠
mas surprins do atâtea firmo strâ- 
ine.caxe şi-au schimbat titulatura. 


DECE SE VOR FI SCHIM¬ 
BAT NUMELE LOR? 

Noi. răspundem Cn oumo toato 

sunt remAneşti. In fond, el# ro»t 
adevărat# cuibu r i de înstrăinaţi, 
care doresc aă fericească pe mun¬ 
citorii noştri, eu CARTON .. STIC¬ 
LE-. et*. 


(e este de făcut ? 


Adjudecarea se făoe iu *iua de 


fi Aprilie a- c. 

Până atonei comisia formală din 
d, dr. p. Topa «1 Nlaaleaett-lttfc. 
6 tăne#cu, Flueraş «ă rvpre«entanti 
al maucltoritor. an datoria să ae o- 
eope de partea tectonică a licitaţiei. 

Mvmbril eomkluncl nu pot ap r <- 
«ia val<^r«» terapeutică şi ueeeaită- 
tilo lor, chiar «And d. doctor are apo- 
eialitotva de «ctoirurr-. 

Restul d# membrii al comisluoei 


dările serviciului medical 


şi farmatcut c, vor avea cu¬ 
vântul. 

Medicii şefi ai Caselor de 
asigurare şi medicii inspec¬ 
tori generali, vor aviza, la 
triarea acestor speciali taţi. 

Aceasta este prima măsu¬ 
ră, ce se indică pentru mo¬ 
ment ca să se poată înlătu¬ 
ra lăcomia gangsterilor, 
străini de nevoile neamului 


fttttit laici ln a«ă*tâ materie şl asta de suferinţele lucrători- 
fără «apărare i * or * 

Propunerile si recoman- 


JUSTUS 










































































buna vestire 



*• S ; desele donează 100.000 lei 
pentru ajutorarea sinistraţilor 
din 


**** J“ 3 ® r0nri dlmi ' 


SS,w u 00 ***** 

-^ h,cn - judeţ, 


IWelo CaroT x M * 

Vihai, wpro n !* fl \ Oflvod 

tonr. ,* ţ 2 * U ° vAn * 

d-lui Gr 8onV» î °.. pfltlar ^ nioşiei 
Bradului. d!n COm 

J?''?™'!! J in * *•»*"» « ' 

°V* în jud. R.Sărnt 
nu 0 ,u t d I ^ in f r ®*, 0nBi>oVi,< >r regali 

tt^-rî^rsasi.'K 

ssilfâ^-Fx 

S* f nt ‘ a| ««‘oritAUlor. I> Conul 
PrimarQl «Wt Slo^aiH 

riî£*«=®a« 

vflJiĂfoare, doanrna 


de 

Or. 


Soutzo, gcnernl Di mi trie 8out«o, 
Or. 8oulzo, contele FSzmlede, 8ău- 
lespu, director de vânătoaro, maior 
Klio Rndn ţi Conet Donlei. 

l a moan din pădure au partiol 
Wt tl d-nli profeot T. Coşereanu $1 
deputat Contel TfitAmnu. 

Suveranul s’a informat de aproa¬ 
pe.. fte soarta sinistraţilor groagni 
rutul incendiu din corn. Holdu. ex- 
prhnându-ti dorinţa de a se veni in 
ajutorul lor, tnai ales acum (n pe¬ 
rioada muncilor agricole. Din case¬ 
ta Sa particulară, M. S. Regele n a 
cordat 100 mii Uri, pentru ajutora ■ 
rc a sinistraţilor din Doldu. 

Vânătoarea a continuat după a- 
miară fi a durai până la 0 scara. 
S*au vânat 56 sitari fi o vulpe. 

La ora 7, oaspeţii regali au reve¬ 
nit in gara Siklea , tnapoindu-se cu 
tt citul regal la Bucure $ fi. 


99 


triia“ naţional- ţiriniiUi 

0 boala cronica a partidnlni hermafrodit 


Construirea podului 

aela Turnu-Severin 


'<-r *n»M U j ) n n T ,,0r< !* U ° UlUi bu ‘» t -|aulo|-m, v. 

'ondwile pentru fix.- L.r. vin. 

Win 0 "" P ° d " IUi d,U Tara " 

£frr.-r,.s“^r 

..•*- 

CMtuolilo, .v.lu.t. ml 

« ir\r r wni 

Wie _ do nmbele Uri. 

iunLl?? Ti*» câtiv. iuirinuri 
iui»,l«v, «tu.luu* - I* Ciad,.v a _ 

însar- d,>u ,md “ 

Aovaatâ rooor d «r® B ro d. «cop d» 

/“• ca linia da Ir» fio 

uW'.onn. ,i d. . ial „£ ££ 

* Jj£î* no “‘ t " «*> Balcani. 

Podul conetrntt 1. 2* km. d. Tor. 

Zî T ; " fn * M,r »< d«H— 

„ . ° ° «'nrnri Uni, ,| drnnl 

Pfntrn vehicul,. 

.** rml ” ,,r « ««"dariilor Iu. 


Cînerii jnjro-aUTl 


v °r întocmi p|». 


° D '* c definitiv» ale podului «i Fimriinn .i ».;i » w rn 

- rroh.i.1» _ ,i ,„ 11,1 de unla ^ Functiona r' 1 dep " rtame ^ 
t onform ntf>p>i..i..i :_i . , 


onfom, rordll|o| . neh(]at u 
Bcenid w.liul biroului d , , (ud)) 
n “ lt T. Severln. 

L * rft * t,a rouatruirea po- 


(ine tn timpul Iernii 


Vor tl preferate firmele rom⬠
neşti. 

Ele vor fi nuportate de ambeta 
"late şi nu vor pute» fi dofinitiv 
terminate în mai puţin de trei ani, 
lf. R Franaaovici, ministrul comu¬ 
nicaţiilor şi-a le*nt numole do acea 
«*tă importante realizare şi urm㬠
reşte dcaproape tot oe ee prepară 
in vodoroa începerii Incrărilor. 

Sporirea forţelor 
oavale americane 


WASHINGTON 26 (R*. 

dor). — Departamentul da 
stat anunfâ oi are de gând 
sA instruiască pe vasele 
auxiliare de râsboiu 5000 
ofiţeri şi 35.000 marinari 
din marina oomercialâ. 


tului marinei declara oâ 
instruirea acestor mari¬ 
nari va in ce pe la varâ, in 
cavul când Congresul vo¬ 
tează creditele 


Intre teorie si practică 

Construcţia de maternităţi şi căminuri 
de copii in Rusia Sovietică 


•Orija» pentru mânui ţi copil in 
Rusia Sovietică, lăudată de bolptvi- 
cii ,n fiecare clipă, ţi pretinsele ren- 
liaări tn acest domeniu sunt in rea¬ 
litate foarte modeste. 

Sute draceia foarte preţios, de a 
avea o mărturisire din partea calai 
mai înalt functunar sori»!ic, com- 
pelmte ptnlru aceasta materie , co¬ 
misarul poporului pentru sănătate, 
Q. Kaminaki, care scrie In siarul 
•Fravdas iSr, 350); 

• La J Octombrie 193(3 planul con- 
strurfiunilor pentru anul 199$ a 
fost realizat numai Lntro proporţia 
de &£%. Aproape nimic nu ou reă- 
lisat din lAanul stabilit. Republica 
Talard, regiunile Omsk şi Krasno- 
iărsk, Siberia occidentală şi regiunea 


Vinilsa. Dar ţi oraşul Moscova a 
rămas foarte mult In urma progra¬ 
mului stabilit. 

Cu construcţia c&miDurilor de co¬ 
pii din partea industrilor uţoare ţi 
alimentare stăm foarte prost. La 
Moscova, constricţiile aproape a tu¬ 
turor căminarilor de copii ţi mater 
nitălilor mcrpute nu au fort termi¬ 
nate, La multe şantiere de construe- 
fie există o dezitriranuatie şi o lipsă 
de răspundere înspăimăniătoaro. La 
ţant ierul din strada RodxosnensUa- 
ia, unde se construcţie un cămin de 
cvpii, tntr un termen de o lună <tu 
fost schimbaţi 5 arhitecţi. Construc¬ 
ţia căminului de copii din strada 
Bogorodfkaia ccoluiasA extraordi¬ 
nare de incet»^. 


Ziarele «marelui gonfalonier 
al şorţurilor de muşama» din 
strada Consi, Miile (casa dun¬ 
gată ca o zebră) îşi manifestă 
îngrijorarea din cauza frămân¬ 
tărilor intestinale ale partidnlni 
nnfional-fâraneuc. 

«Expozeul d-lui prof. C.ostii- 
chescu — spune presa celor şap¬ 
te etaje colorate — a aruncat o 
raza dc optimism în hnosul cc 
fctăpaneştr astăzi marele partid 
nnfiounl-fărânesc*. 

Coci d. Costăchesou ln- 
tr’un moment «le încânt»- 
fiune, s» zis profetic la la$i« 
undo democraţia uor#K5$te 
in fiecare săptămânal «Nu 
admitem nici un fel de dic¬ 
tatura» i iar ca urmare 
d-sa a fost preocupat de 
problema prclinei în fara». 
(Ce leqatura o fi făcut o. 
rotorul aci, il priveşte per¬ 
sonala Noi ştim că deocam¬ 
dată cu ordinea sunt însăr¬ 
cinaţi CU TOTUL ALTH I 
persoane inteqral pe pla¬ 
cul d-lui Ion Mihalache, 
spre exemplu). 

AMĂNUNTE NEFOLOSI¬ 
TOARE 


Fiecare icneala din partid, 
este privită şi răsucită cotidian 
de presa democrată ea non ţi 
fenomenul simptom dc prospeţi¬ 
me cerebrală- Dacă *pre exem¬ 
plu d. Mihalache pleacă la To- 

r lovcni să-şi schimbe rufăria, 
Teodorescu-Branişţe îşi pune 
degetul la frunte şi scrie un arti¬ 
col de funebre presimţiri. Când 
se întoarce d. Mihalache în Ca¬ 
pitala îmbăiat şi proaspăt dichi¬ 
sit, acelaşi domn se înseninează 
şi declară în srri» eă nourii grei 
ce ameninţai! partidul s'au risi¬ 
pit. 

Dacâ din contră d. Ha- 
niu vino în Capitală, ace¬ 
laşi domn Tudor-Teodo- 
rescu-Branişte, se înfttne- 
oă la faţă şi vede iminen- 


Desbaterile Camerei franceze 


io frământări «In moroi © nă 1019—1922, II. Frictiu- 
partida, iar când «Domnul ne constituanta 1922 26 j 

Prezidiu» pleacă să plivea, şj apoi Fricţiune lornai 
se* grădina dela B&tUolnl,! FricSSne^ A 
” > .* u Ţ i « oarn ” •< Mrtldul | Fricţiune Vaida, Fricţiune 

fnitsele^cr ° ^ *° I ^r«,U» 

Simpternclc 1,0 boală alo Maniu. «freetie» otc ' 
partidului celebru, 5U nt Ini* plX”^ 
i„.ă u r e , 11 diaqnostl- ca u„ Stego^. Tp^tidu 

cate. «fricţiunile» «•. lui naţional ţărănesc nu 
Snd puse in funcfie de s’a tămăduit cu «frectii». 
persoane Sn loc s.ă se ob»| In partid lucrează fieca- 
s«n*ve că boala este dator -j re doctor pe cont propriu, 

iar farmacia este în stra- 


, etc. 


tă asexuării ideologice 
organismului respectiv. 



0. Mitiţâ Constantine seu 
la Bruxelles 

BRUXELLES 2& (Rador). — D. 
ălitifâ CnnstaDtincscu guvernato¬ 
rul Bănoîi Naţionale u României 
SnsotM de d-nli Iordan şi Bălăceaou 
dinvtori. » sosit azi dimineaţa la 
Bruxelles, venind dcln BorHn. 

D. Mi ti fa Constanţi ocscu. a fost 
primit la gară do d. Djuvaro, minia 
tntl României, şi de întreg pt>rsona- 
lul legaţiei româno. 

D. Frank, guvernalorul Băncii 
Naţionale a Belgiei a dat un dejun 
In onoarea d-lui Constnntinescu şi 
a însoţitorilor săi. 

D. Mit»tă Constantincxcu va »vea 
întrevederi cu conducătorii institu¬ 
tului de emisiune al Belgiei şi cu 
deferite personalităţi ai vieţei eco¬ 
nomice şi bancare belgiene. 

—- - ■ » ^r- —— _ 

Noui taxe de consumaţie 

La 1 Aprilie 1137, Intri Iu vigoa¬ 
re legea pentru înfiinţarea taxelor 
de consumaţi» asupra ţesătorilor 
de bumbac importat, bumbacului 
şl firelor de bumbac- cum şi spori¬ 
rea taxelor existente la cafea şf 
unele pr«»<lu*e metalurgice. 


In felul acesta presa deuio- 
crată» din strada Constantin, 
ctc M etc., a înregistrat in viaţa 
de 18 ani aproape a simbiozei 
naţional-ţăraniste, cred cel pu¬ 
ţin 1*40 de fricţiuni (adică aproa¬ 
pe o farmacie întreagă cu care a 
fost massată spinarea unui par¬ 
tid bolnav de seoleo/n — şira 
spinării strâmbă); 

După capitole mai mari 
ar fii I. Fricfjigae ardelca- 


da Sărindar, (pardon In 
strada Constantin Miile). 

O BOALA CRONICA 

Aceiaşi farmacie a «ma¬ 
relui Kadoş» a înregistrat 
eri o scrie de reţete Lupu- 
Maniu, Costăchescu — Mi¬ 
halache, Maniu — Mihala¬ 
che şi iar dela început me 
rou întrevederi şi iau- în¬ 
trevederi. 

«Marca consfătuire Lu¬ 
pu — Mihalache». Ei şi I 
Extraordinara convocare 
a comitetului executiv». Ei 
şi! «Va ţine două zile», 
«Clarificarea situaţiei din 
partid». Ei aşi I -Congre¬ 
sul generali» Ei şil 

Hortorii şi Farmacia, nu 
f nţ ele y un lucru C4 j un 
partiti «u criţă nu vine ni¬ 
ciodată la putere, iar un 
partid in permanentă cri¬ 
ză, FARA OPERAŢIE, nu 
mai ptsate trăi. 

T,a 2, 3 şi nu ştiu cât A 
prilie, d. Mihalache îşi va 
trimite pantalonii nă fie o- 
perafi in comitetul execu¬ 
tiv. 

Zadarnic, fiindcă o *i»i- 
{/ură pereche nu ente des¬ 
tul . 


Indicatele dela Clichy şl-au avut 
dcznod/imfintul parlamentar de ri¬ 
goare. 

Poziţia parlamentară a guvernu¬ 
lui Blum era asigurată 4e vreme 
ce radical-sodalişlli holărleterft sA 
dea votul lor cabinetului. Poziţia po 
liticâ a ministerului continuă insâ 
o fi grea. între voinţa comunişti¬ 
lor dc a sovietlza Franţa, tendinţa 
socialiştilor de a menaja pe ahaţll 
lor roşi» în temeiul vechiului prind- 
dplu ..pas d’ennemis a gauche" şl 
în creste I sentimentele burghe/e ale radical 
socialiştilor, guvernul se strecoară 
nnevoe. 

Turburarile sângeroase dela CU- 
d»i|, ofensiva comunistă, g r 2le oe 
au urmat, pretenţia roşilor, spri¬ 
jiniţi de sodoliştl, de a obtme 
sancţiuni împotriva conducătorilor 
poliţiei, ou impresionat adânc opi¬ 
nia publică france?* şl au avut re- 
percursiunl asupra partidului cel ,t ol 
Inletcsant politiceşte astă/i in Fran¬ 
ţa, partidul rad icni-socialist 

Radical - socialismul reprezintă 
intr’adevăr axa celei de a treia re¬ 
publici De şaizeci de ani, de pe 
vremea când sub Clemenceau, d㬠
dea lovitura de graţie. ,.oportuni 
ştilor" Iul Gsmbetta şl Jules Femj, 
partidul rad leal-socialist are cuvânt 
hotArîtor in viaţa republicii fran¬ 
ceze. 

O clipă demonetizat, după scan¬ 
dalul Panama, afacerea Drcyfus 11 
da prilejul unei triumfale reintrări 
in scenă. Intre 1900—1914 e focto- 
turn-ul politicei franceze 

După război pierde o parte din 
atotputernicia sa antebelică, totuşi 
influenta sa e imensă. 

Şi e firesc să fie aşa Intre par¬ 
tidele marxiste — sociollstl, comu¬ 
nişti — şi partidele de centru — 
dreapta, radical-socialiştii deţin iu 
politica şi parlamentul francez po¬ 
ziţia de arbitrii. 

Sunt burghezi iacobini, deci pot 
cocheta şi cu stânga socializantă, 
dar şl cu centrul-dreapta naţional 
asta ca poziţie politică 

In Cameră — afară de perioada 
.blocului naţional” (1919—1924)— 
nici social-comuniştii dar nici na- 
ţional-burghczll n'au biajoritaiea, 
deci sunt reduşi să ceară concur 
sul radical-soci al işti lor, Insfârşit 


STILEX 


Groaznicul accident 

de lângă staţia Pantelimon 


Deia Paiat 



OOMUNICAT Nq. 17. 

MarHHdalul Curţii RrgaU fu* ca- 
noneul următoarei#; 

la ziua de » Martie 1917. Maja* 
fatea 8a Hogele ixiaoţ»! d# Măria Sa 
Marele Voavod da Alba Ialia, a luat 
dcjunnl Ja A- 8. Regală Priu' ip«w« 
tifltea.be ta. 

CţMiducere» partidului nApoAjd-crrş 
Ua din CapiUdA fac# cunoscut utem- 
bnior i>urtidulul că, tn locul d-Uu O. 
ZurAfritU. care » lost exrlut. d.u of- 
fudulii, drruBi«crip(ifl 29-a din bec- 
torul Ui Albastru v« fi condu** dc a> 
cum iueinto do d*nij dr. N. Cuar.dâ yi 
$tctau MushA. t-omerrnuit. 

Ir» xedereu alegerilor comu- 
uule din J6 Aprilie din i. Ap ii «iu 
a’a înfiinţat la CaMi Albentră^ 
din f»tr. Izvor 16, un birou dr 
propaganda ce funcţiouea/.a sil¬ 
nic intre orele 6 —H M*ara. 


Azi dui>x amiază va a>ua loc U 
oadiul partidului Agrar, delegaţia 
părui«mrnU a judaţulai şl a F-apl* 
iaiah Va protida d. Ci Axgatolaou, 


Camera comerţ >1 industria «JLuj 
Bucurc ; ti. dc couiun acord cu mini- 
«terul do industrie şi comori a luat 
mă*un ca tooto firmele comerciale 
şi induxtriale, vă poarte desluşit nu¬ 
mele proprietarilor xau componen¬ 
ţilor firmei. • 

In acest scop, doi consilieri vor 
exercita un control permanent şi vor 
sancţiona firmele contraveniente. 

joi 1 Aprilie 1937, ae va relua 
baticul aerian de pe*ogeri |n In 
trcogii ţară. 

Până !a reorganizarea proMrUtă 
de minlştwid aerului şJ marinei, io 
cietatik cari au oumexiunca linii¬ 
lor, 1« \-or exploata nioi departe. 

1>. Noi Ir » AnLmi+cu « fovt al*a 
prOiţadiiile al Uiiinuli 8ind»c*lr!ioc 
Vifu«al<*, In Jwul d-lui Oaxafhd 
* 

Fr» b avui loc U il.ibul ventral al 
pailldiihil naţiOfiaMfiicrăb o (.xsvlh- 
Uiirv n şefilor â* dtn 

tal6, prezidai a dv d. Oh. BrâUauu« 

S’au <Nvcu(at irtăiuriie cari trebueac 
luate j/e-ibu L*ile ;>ili<a>c« r^opagan- 
drt pentru alegerile contuiiăR. 


D. Gh BrătUno va prxzâdi Dudă 
Qi congreaid judeţean al organiza- 
|M1 d« Româniţi ia CarncaL 


lunii Ai unc» monumentelor UD*, 
rine a cerul primăriei Capitalei «A 
nu dei»U»ese rolerţllla uiumuIoî 
curuuual In parrnl National cu #rL 
l«jal «Lunci Bucureştilor., urmând 
ea fn timpul ace»tel luni uiomdI 
inuntelpal n* fie rf**ehi* in perma¬ 
nenţă pentru vitltatorţ In localul 
•Au- ra«M*miR|. declarată nsonu 
Hient Utork. 

Primari» Capitalei * numit po 
ziua d«- ori o nouă comis*un» intv 
rimară in corn, Borbau Vonlâ Co- 
mi a* an*:» no compune din d nii: tir. 
îşounn MimuuUactt, pretK'dinta. 0». 
Voicu» vio» preşedintă |i D tru Pa 
rnocluv, membru, 

HtHUNs 25 (Hador). + Sorirca 
In HerHn a «f tui oun Bergen, ntn- 
bn*tu]<trul Ren hui u-t /K Ut/tg.i Sf. 
Scaun, este considerată in cercu 
riJe polUicv d* «tj ca fund o dovo 
ds h iru tfdtirn ce exishl in pro 
,v nl mire Rdch fi Vatican. 


jutoarc- 

— 1 v ori liniari iub-rnutio 

unii; 

— 120 mitiulierr; 

— 10 rare dr naolt; 

— 225 toue rauniţiiî 

_, _ — 180 t one ailoncntet _ 

. IPARUL INSTITUTULUI DC ARTE GRAFICE «EMIMESCU». STR. ING. ANGHEL SAi igwv m 


D. Vl\tor Afitontjcu ministrul *f&. 
osiilor străine a prpntt srl U palatul 
Sturtite pe d. RiţircU Hoar c minis¬ 
trul Meret tintsnii U Uum r t)ti, 

ut ■ 


Eri, o groaznica nenorocire a'a 
iutAinplut Ln upropioro de Capitula. 
In dreptul ponngiului de ui vel »1 j 
aerostatici, I» km. 19—40, iutro Pan¬ 
telimon vi Pasărea, aiitocamioneta 
No. 7396 B^ a flotilei de aviaţie, a 
fost eurpriusâ d« locomotiva trenu¬ 
lui rapid de co'.etarie No. 9501. oare 
remorcă 12 vagoane «i venea îu pli¬ 
nă vile/ă spre Capitală. 

In maşină, care a fost aruncată 
la A) uietri şi sfArâtnflă complect, 
«o aflau nouă militari. 

Au fost ontoriţi po loc soldaţii: 
Safta \t ir era, Moryinmnu Mircea, 
şi Kanticr Laxăr, 

Au fust răniţi; tocolenout aviator 
Cerne vi Cuntcanu $/, Sora I. Iile. 
Constant inrscu M i hait, soldaţi din 
compauiA 5-a a flotilei şi Ştift Tu- 
dor, ţofer şi Mndon Mlcoloe, ajutor, 
soldaţi dela baza aeriană. 

ANCHETA 

La locul nenoroctriţ au sosit ime¬ 
diat organele anchetatoare d-nil . 
0 -ral Iirronlade, comandor Ghcor 
ghiu, câp. Tom ide. câp, Gh. £YrM 
netcu, căi*. Stratulaflu. câp. Simlo- 
n rttcu; Tultmaru controlor ln c. f. r ^ 
jude instructor Mitulcscu, procuror 
SlAnucu ţl câp. cranitnr ral al jV. 
Diacon eseu. 


Senat redkrnl-socialismul — sub e« 
tichet» „stăngo republicanA şl de¬ 
mocratică — deţine majorit/ţic» ab 
solalA d« aproape patru decvnll. 

Combinaţiile parlamentare fran¬ 
ceze sunt de trei tipuri: „bloc na¬ 
ţional” (dreapta şi centru), „con¬ 
centrare republicană” (oentru-radi- 
cal-socialiştii eventual dreapta) şt 

s !* n9ir ('"'««l-sod»- 
Uşti, eventual comimlştl) 

In 1924, Jn 1932. |n 1936 „car¬ 
telul stângii" fiind Wch.rto* ln a- 
Icgerl a format guverne! Dar peste 
doi ani — In Iulie 1926 şl ln Fe¬ 
bruarie 1934 — radical - socializa 
au fost siliţi să se despartă de to¬ 
varăşii lor. să rupă „cartelul stân¬ 
gii, să adere la o combinaţie de 
.concentrare republicană**. 

In 1926 dezastrul financiar, !n 
1934 scandalul Stavisky şl lur- 
burărlTc dela 6 Februarie ou silit 
pe radicali ca părăsind pe socialişti 
vă se alieze cu centru-dreapto. 

Se pare că şl de astă dală isto¬ 
ria se va repet/* Ofensiva comuni¬ 
sta sperie cadrele radicai-sodallste 
Ceea cc s’a petrecut in şedinţa gru¬ 
pului radicaţ-sociatlst şl apoi rn 
Cameră e semnificativ. Fostul mi¬ 
nistru Marchondeau şi-a exprimat 
neliniştea faţă de acţiunea comuni¬ 
stă, de pasivitatea complice a gu¬ 
vernului şi a terminat declarând „că 
în aceste condiţiuni experienţa in 
curs a actualei guvernări nu mai e 
posibilă 

In Cameră, ceva mai moderat, 
purtătorul de cuvânt al radicalilor 
Campinchl a ţinut in fond a- 
celaş limbaj. Şi el a cerut ca gre¬ 
vele perpetue, ca ocupările de u- 
zine. ca atentatele şi atacurile să 
ia sfârşit. 

Dacă ofensiva comunistă va con¬ 
tinua — şi e probabil că va con¬ 
tinua — radical-socialiştii vor fl 
siliţi să repete Jocul din 1926 si 
1934. 

Formula concentrării republica¬ 
ne” va lua Jocul „cartelului stân¬ 
gei” iar d. Blum se va reîntoarce 
ln viaţa privată. 

Acestea sunt concluziile ce se 
degojâ din ultima desbatere a Ca- 
merll franceze. 

PAUL M1HA1L 


Trei morţi şi şase răniţi 

Nenorocirea *‘a înregistrat fiind¬ 
că la acel j/unct nu există barieră 
ţi niciun semnal, care să anunţe a 
proprierea trenului. 

Cei răniţi au fost transportaţi la 
spitalul militar tRegina HHifabeta», 
air cei mor ti la morgă. 

fn cursul silei de asi se va face 
autopsia celor trei morţi. 

Cercetările continuă. -•». 


ORA 2 

O importantă şedinţă 

a consiliului interuniversitar 

Se hotărăşte data redeschiderii universităţilor 


încordare intre 
Bruxelles şi Vaiencia 

HAGA, 26 (Rador). — Curtea 
de Justiţie Internaţională va în¬ 
cepe in curând judecarea liti¬ 
giului dintre guvernul belgian 
ţi guvernul ain Vnleneio, pe 
chestiunea asasinării diplomatu¬ 
lui belgian lmron Borchgrave, 
asasinat săvârşit in conaiţiuni 
misterioase pe teritoriul spaniol 
rămas sub autoritatea guverna- 
lui Ca ba II oro. 

Guvernul din Valeneia va fi 
reprezentat prin ministrul sân 
la lingă. Asistat de un jurist spa¬ 
niol. iar guvernul belgian va fi 
reprezentat prin ministrul ple¬ 
nipotenţiar Muuls. 


Astăzi la ora 10 s’a întru¬ 
nit la ministerul educaţie* 
naţionale, consiliul inter¬ 
universitar prezidat de d. 
ministru dr. Anqelescu. 

Consiliul — care durează 
incâ în momentul când în¬ 
chidem ediţia — se ocupă 
de găsirea mijloacelor de 
aplicare a măsurilor de or¬ 
dine in universităţi şi să 
fixeze data redeschiderii 
universităţilor. 

Din cercurile ministerului 


educaţiei naţionale ni se 
precizează că fixarea ace¬ 
stei date depinde de răs¬ 
punsurile pe cari le vor da 
rectorii asupra mijloace¬ 
lor de aplic are a măsuri¬ 
lor de ordine precon'zate 
de minister. 

#>•»• itltimilc informaţii 
' cari sic parvin in chiar cli¬ 
pa închiderii edifici, reenc 
că l/nivervifdfifc mm vor 
I isscvpe a fussefiona de cât 
după Pnţfte . 




Delegaţi sovietici ucişi 

tn Ucraina 

Trupele roşii refuză să tragă asupra 
ţăranilor 


0 groaznică nenorocire 

la Osia 

S’a prăbuşit un imobil cu 7 etaje. Sute de victime 


OSLO 26—0 clădire 
nouă, cu şapte etaje 9 eoni 
truitâj in inima oraşului 
Oslo, sa prăbuşit *n câte¬ 
va secunde. 

Nu se ştie câte victime 
a surprins, muntele de 
rutni. Sute de locuitori, Io 
ouiau în lmobil.| 


Ţipetele şi vaetele au a- 
mutt sub diirrtinuturi. 

Se dă ca sigură cauza 
prăbuşirii, a unei ori razi de 
bază, lucrata iarna din be 
ton armat — mhgeţata in 
timpul prizei betonului. 
Cu venirea căi durei, s’a 
prefăcut in sgrunţ. 


Cu tot coutrolul International, 
Comuniştii spanioli primesc ajutoare 

8ALAMANCA, 26 (Rador). — — 330 camioane; 

Agenţia Ştefani «uiinţâ tă între. — 30 avioane franceze, 33 o- 
1 şi 20 Marti»* armata ro?ie din >ioane cehoslovace, 10 avioane 
Npania a primit următoarele «• ruseşti şi 4 olandeze. 


Agenţia Ha vas, care reprodu¬ 
ce acesta notă, adaogă: 

Publicam nota de niai &u» cu 
toata rezerva yi cu titlul d« do¬ 
cument. deoarece o verificare a 
informaţiei este ca neputinţă. 


VARŞOVIA 25 (Balkan 
Orientc). — Din Tiraspol 
se confirma ştirea că in 
regiunea Harkow conti¬ 
nuă revoltele sângeroase 
ale ţăranilor ucrainieni, 
care in ultimul timp au 
fost desmiirţite de Krem¬ 
lin. Autorităţii*/ sovietice 
pun recentele mişcări pe 
seama elementelor trotz- 
kiste deşi feotzkismuf nu 
are nimic aface cu aceste 
mişcări populare. 

Cu toate că in ultimele 
in formaţi uni de la Mosco¬ 


va vor se arate drept în㬠
buşite orice încercare de 
rebeliune în Ucraina, se 
confirmă totuşi că in dis¬ 
trictul Horit o , luptele 
continua cu înverşunare. 

17 delegaţi sovietici şefi 
ai K ol boz urilor au rost 
ucişi de ţărani şi ceiace 
este mai grav, trupele din 
garnizoanele din Urafi, ale 
căror unităţi fuseseră tri¬ 
mise pentru a înăbuşi re¬ 
beliunea, au refuzat cate¬ 
goric să tragă asupra ma¬ 
selor de ţărani. 


Catastrofă aeriană 
ln li.S.L 


NEW- YORK 26 (Rador)-; 
Un avion de pasageri, a- j 
parţinând liniei transcon¬ 
tinentale, care venea dela 
New York şi mergea spre 
Vest, s’a prăbuşit in apro¬ 
piere de Pittsburg sfârâ- 
mându-se complet. 

Sunt 13 morţi, 
cari 10 pasageri. 

Un martor ocular al aces 
tui groaznic accident cre¬ 


de că accidentul se dato- 
reşte unei pane de motor. 
Avionul a căzut intr’o mică 
vale din regiunea munţi¬ 
lor Allegharai. 

Cele 13 cadavre au fost 
găsite strivite în carlinga 
aparatului. 

Printro întâmplare e *" 
traerdinară, avionul n’a 
luat foc In cădere. * 


o. TFLEP 3.26.6# 


Redactor responsabil i V. OLANIUC-STERE