Buna Vestire anul I, nr. 3, 24 feb. 1937

4 NUL I No. 3. 


V 


Btftf Visual 


a pagini 3*lei 


Ml«r«uri 24 Fetru a rlo 1937 


\ 


Z/4A L/ncn DF LYPTA /# t>€fTft/MA ft€>HAM CAUA 


Directori» 

DRAGO* PROTOPOPCSCU 
VLADKSCU 


T O M A 


Redacţia şl Administraţi®* 

TELIPOANB 

Direcţia AdminUtratU 4-8089 

■UCURKfTl 


Redacţia . 4-84-54 

Bulevardul Blla*b*t* U, etaj II» 


1 


A BONAMENTE: 

• Coniansle urban# . * 

Comunal* «uburban# 

rural* 


Congresul gloabelor 


MU grea —după articolul admirabil al lui Toma VlAdeaen d* ari — 
U roTin aaupra hlIarlanUI tatimplArl din atrada Oorăblal. 

Dar urtinând U 4 *vlo cronicar cinamalografle permanent a) d㬠
rui ul aeeetula. ol sA-rnl pâatroa allnaţla p* rar* am apucat-o, ol văd 
ailll aâ revin aaupra anal teme grave de ajuna ea ai mulţumească toată 
lumea, oficială aau ne 

Aşadar gloabele uni ventilare unţioual-tArâulsta (cor acusc la doi-tr*l 
I» ntru aceaatâ denumiră, pe ceilalţi ti rog a © accepte ţi aâ fi* bueuro*! 
că l« ofer numai atât) a’au intruolt la Clubul din atrada Corâblal ea aă 
aUlone aaupra masurilor da luat In privinţa tineretului. 

Instalam aanpra arealul lucru fiindcă, unic Iu clnlamul Iul cretin. *1 
ue dă cheia congresului, rbria întragel probleme. 

Cnut. domnule profeaor universitar. nu-ti fael euraul. iţi batl Joe 
eu epicureica lipsă de onoetitate de catedra ta. fllndeâ e cunoscut că 
layul unJveslUr. rar# eu mar* majoritate a naţional ţărănist. a In are- 
las timp centrul cel uial neglijat de profesori. ClUti broşura unnl pro¬ 
feaor universitar looal, Glorge Pasca, şl veţi afla date nemalpomeult* 
aaupra moralitătel şl lurapacitâtei celor mal mulţi din profeaorlt I*- 
ş. ui Internatlonali-târânlştl. Veţi afla că Cnlveraltatea din laşi aat* 
aceia unde, anb ultima guvernare Internatioual-tărânlată. uu an întreg 
r . ropot, un an iulrcg — nu i'l putut totroni rouailiul farultătol de 
iitrns fiindcă nnjurltatea profeaorllor erau InternatlonAl-târânlgU «1 
Imleau silnic acariie ministerelor la Bucureşti, Iar la la«J era Impoal- 
Hl aă st înlruneaară mal mult de patru membrii ai facultâtal. 

Citiţi aau treceţi pela laşi «1 v*ţl »fl* eă au fast caauri la aoeaată 
univrraltafe rând profesori» sau înjurat — e adevărat nu de lucruri 
afinle, fllnilcâ aânt ateii — dar de mamă, in plin contilln profeaoral «1 
«au aşteptat CU bâU Ia poarta uni verai ţâţe» «'a să e* bată. după oum 
»au pălmuit stratagema «lela poartă nerevşind, fn plină stradă Ut 
ţriiţneanu. 

ICu numai pentru uu lacra ea aresta aş închide localul, şl a* tri¬ 
mite pe ductil nniveraitari aă ţlnl «râuri de sericicultură la Ada- 
K'rlrb. 

Dară acesta e aufletul (ori poate un profesor universitar nar* 
nev o# de aşa o*v»T) car* a autoritatea ştiinţifică a aceator domnlT Ce! 
mal inulfJ dintre dânşii genii la douâaeci de ani eâod işl fâreao te «a 
compilată din streini, rataţi intelectuali la Să; şi de atunci, fără o carte 
arrloaaâ la paalvul lor. de*oompanăndii-ae lent inoepând aâracll aă mi¬ 
reasă. in aşteptarea portofoliului mărar subsecretariat 

Aşadar: demni! aceştia singuri Işi reneagâ catedra, pleacă de fapt 
din universitate; dar vor ea studenţii să creadă mal departe in el ai 
vină dnpâ elf aâ vină — an ueobrăsarea să o spună — nu la univer¬ 
sitatea unde ar găsi numai umbra lor triată p# pereţi — cJ să vină dopâ 
«l io partid! Tontă tema cungreanlul a foati cum ai atragem pe atu- 
denţi la demoaraţle- 

A neuitaţi proasaaltiam onlveraitar. aneultatl sobor de tata car* se 
dan după coltul atrâsel Corăbiei şl fac eu mâna la tineri să Intre 
înăuntru. 

Dară congresul universitar International ţârâneac a fost alt ceva, 
•poncţl-ml-o. ea aă fae mea calpa. 

Mă Închin laşolnJ cultural, u* * dragi cetatea aceasta vialtată pu¬ 
ruri de Istoria «I silnic părăsită de câte on cărturar, dar n’am vocabular 
de ajuns cs nâ-1 aruus In fata profseorllor care dnpâ ce l-au omorât an- 
flrtnl. vin aă-şl apere mandatele de deputat şl aspiraţiile de miniştrii 
ta rlnh. )a Bucureşti 

Uitasem: la oongreanl antvrraliar citat a participai nu se ştie de 
ce. şl fon Mlhalache 



„Naţionalismul nu se imporţi" 

şi alte idei... 


La căpătâiul martirilor 

I 


r 


GUVERN FBRA OPOZIŢIE 


Guvernul Tatăroscu a foit, cel puţin P*n* *• occidentul din urmă, un 
nU şem ferioit. Iw *a fericirea sa a contribuit in marc măsură oporrţia. 

Pentru cine urmăreţto în special atitudinea partidului naţional - ţârb- 
nesc. o canatotaro se infăt»?©»** c» e**dentăi ţărăniştii nu au făcut nici o 
opoziţie, Mar nichteea, guvernului Tătărescu. Căci nu va putea socoti cineva 
ca o poliţie campaniile* rftmose în cercul celor şea se cititori »» oficiosului 

1 Cine îşi aduce aminte de guvernarea dela 1922—1926 a lui Ion şi Vintilă 
Bratianu, ocelo ştie ce este o acţiune de opoziţie. Atunci ţărăniştii, virgini 
politiceşte, au dosffâŞ*n*at o energie, o înverşunare şi o vehemenţă care-i f㬠
cea o adevărată opoziţie* demnă in ckm /,% uI otic ol lumii politicianiste, de 
toată admiraţia şi de tot respectă. ** * ‘ . .* , 

Dar de ce in cursul acestor trei ani din urmă ţărăniştii au fost atat de 
inexistenţi 7 Desigur, întâi, fiindcă şi-au pierdut ace a autoritate care singură 
îi dă dreptul cuiva să atace. Iar, in al doilea rond, fiindcă au crezut mai pru- 
dent să pactizeze cu guvernul în faţa unei primejdii, care se arata la orizont 
deopotrivă de ameninţătoare pentru amândouă părţile. 

Ei au înţeles oă problema politică se pune astăzi în alţi termeni şi oa 
ţara vie şi tânără — deopotrivă de depărtată sufleteşte şi de ţărănişti ca ş» 
de liberali, — stă gata să-l elimine şi pe unii şi pe alţii prin acelaş gest liniştit, 
dar vânjos. 


VESTITOR 


DRAGO* PftOTOPOPESCU 



O. VW Al *l Ut IMHL VKOWORU 
Repiodvrem CV «xiugra.fi* pratei co- 
ut uniat». o peri» gin d#cf *imftiU gom- 
ttulul Vlheleeha I a imnfet (n/a proftao 
nl<* m tnif/aMhonat fâs# 
ligi: 

«Jfâ drcia .f an pattru că 

atu ajvom U soluţii ft fiindcă, 

i*nUu ffi-nm vmrâ, mici ţi acum 'mm 
sisft, ia pua fnmbiunm ilucratului cu 
(«mU^Iru/â ide (eodUteft Im btnefecert 
oofunnfiena*. mitra, ide nnrtidi ţi ta 
birt id, yulfrti 

Cred cftlmr t» nu mm afina mdincU* 
rllf »| litrcnUbll, ţm ntru (n'vrrta/b*- 
umlJHinltli 1 <â mti-f tilr mcmtl*< prm~ 
Mrttu mu foţi agg conturmfa (im formă 
de «t»f t*mt) 

k'm Irtbul ii ounlinuA/n a purta pfu- 
blemm Hccn. 4 pună jvo/gam# prtcU 
intemmnâ » o mo Urm pa jumitmlt O 
uem pana petei» ţi o vom rtiolmp. pa 
jUHtălmU, ci in Intratul ti » (btfică, atB 

H r ă cmtMttimrHi' 

•k'Ai'AlOktt L ut i,/w opt Şl 

unPoi>6iJŢi> 

A-rul Skolm* Lupu w. du pi cum fm 
furarUt p/rap romunlati {comprUn'* fn 
iha MU hiienmari,^ — im hulirii ai 
intre, l'i umfml. pa poarlm ltru»mUmu 
lui . comunUt. oilor, j* / lan .Vihm 
Uihe. 

ins rut teşit is cah a 

SPAS/UHATb l,Vi- 

f>. C lAnr m duUrmi ipf (g niviri 

**'.# i .•fi/rr(/i|Ş 4 proftantilpf unional 

iau mf-rnaftimal./lrănipl. urmSlpm rler 
•Otrcilt barm/e um pune in calam ge• 
•rraftel tbu'ie, dr t met lui pt imttn H 


■ »ml, nu oman reuşi ciet nu mont putem 
tuprtma aniuaimamul mctalel gmeraţit, 
cmr§ nu rtit «oi templu fenomen romă- 
htaer. 

Am reprodua din pream eumunlMt. 

.FIŞA WTlUGENŢIh., 

Le mteieţi edunilurâ da pomln I d. 
prof. Pmrhmn a cerut creimrem unei <flşe 

m 

f’n fruntmţ înlmrnel^onmj-firinul m 
t-ropue uillimrem mcetiel ţipa Im r,<ni- 
leito cod* * lot Inter nefirn/imll ir in laie. 
piafamertl. In ai. mm pi alertat agomotoa 
temindu ae ci nu wr mei eomm, In fee» 
mm meemrtm, nlrhtn pmrfl t mn ^ 

DOCTOm/I. TARA VOF 


Funesta ignorantă a elitelor 


O gospodărie câf de rudi meu- tar — fie care cetăţean trebuo 
tnrA, o întreprindere agncolÂ. I hu se simtă ca o moleculă din- 


iuduslrialti snu comercială c&t 
de modeştii, nu ponfe snhvistu de 
cât cu condiţia ca ftl ţină tM-uuin 
»n Fie c« moment de realităţi. 
Gospodarul «au întreprinzătorii] 
trehue wi-şi cunonvcâ iodeaproa- 
pe oamenii cu ^xri lucroazA. mu¬ 
rite conjanduri ate pieţii, tre¬ 
ime va ţinu Ncamâ de trecut şi să 
caute a prevedea viitorul. 

Orice om din categoria «cea¬ 
sta, dacă nu «c va strădui să ob¬ 
ţinu infornmţiun. rapide şi o- 
xuctr asup r « a tot re evolutozâ 
io strâukă legătură cu gospod㬠
ria san întreprinderea >a. va cu¬ 
noaşte mai devreme sau mai târ¬ 
ziu, tonte dureroasele neplăceri 
ale falimentului. Deci cu atât 
m«i mulţ o organizaţie de stat, 
care este — mu ar trebui sa fie 
— o înjghebare gospodărească 
ci» dimensiuni gigantica, a f e ne¬ 
voie, pentru a polen submsta, 
de un serviciu de informaţii ex¬ 
trem de riguros, de precis fi de 
obiectiv. 


. ir un organism uriaş. In acest 
cadru, individul poale fi in 
fel educat, incât să vadu in na¬ 
ţiunea organizaţi şi in organcla 
sale conducătoare şi reprezenta¬ 
tive. o prelungire a propriei *»le 
personalităţi morale. Iar orice 
atingere *'ar uduoc demnităţii, 
onoarei. securităţii ori avuţiei 
naţionale, să fie roaimţitâ poate 
ma, intous chiar, decăt o jimire 
sau o lovitură ce i s’nr adresa 
personal. * 

Din nefericire nu tot aceiaşi 
educaţie se face cetăţeanului in 
statul democratic şi parlamentar 
actual, cure începe a se vădi din 
ce iu cv mai mult c« o simplă 
forrau lipsită da viaţa şi de spon¬ 
taneitate creatoare. Statul ace¬ 
sta a ajuna un fel de mecanism 
hodorogit care nu mai simte, nu 
m«| cugeta, nu tuai are un sen¬ 
timent i tar al răspunderii şi al 
prevedem. Klemontclc sale com¬ 
ponente, ca şi conducătorii sai, 

I ţrărsc intr*un mediu din ce in c» 

__: _ i __• 


in stalul idcaţ — care dună! maj viciat, din ce in <r mai ar- 
ooţ este ivii autoritar şl totali-' tiflei ai. Iar naţiunea care nu 


do NICOLAE BOGDAN 

mai găseşte in reze r vele sale de 
vitalitate destulă putere de a 
reacţiona şi de a-şi reajusta or¬ 
ganizaţia de stat nevoilor şi as- 
mraţiuuilor sale. moare aproape 
fără să bage de senină 

N'am voi câtuşi de pupa ca 
Au (Ii SC aducă acuzaţi unea că 
teorcti/.uiu şi aceasta in ţ>agiiu- 
le unei gazete unde n‘»r trebui 
j»A-şi gdscasca loc decât proble¬ 
me de strictă actualitate. De a- 
ceea vom exemplifica adevărul 
de mai sus, cu câteva consta<â r i 
grave, cu câteva realităţi du- 
icroaxe de cori ne izbim in pro¬ 
pria noastră ţară la fiec*ne pas. 

Primo constatare, a cărei ex¬ 
traordinara importanţa nu va 
scăpa de sigu' nici unui om in¬ 
teligent şi dotat cu puţintel bun 
simţ, oste ignoranţa pur şi simplu 
inadmisibilă in care suntom ţi¬ 
nuţi, cctaţeui şi conducători deo¬ 
potrivă. asuprit realităţilor ce¬ 
lor mai tragice din propria uoos- 
trft gospodărie naţională. Lipsa 
tot&ta de informaţie asupra fe¬ 
nomenelor ascunse ca*i schimbă 


Ml a'a apos no fără felicitările de rigoare (oiercil) că artieolul mea 
ieri cere eamutia câinii pe cârdul de oniveslUrl obcsL aolemnl 
auranoroal trlftl si xlumeţl dtn atr. Corăbiei ar rămâne totns numai 
pamflet atâta timp cât refnsă «â dlacate ideile aeeator domni earl 
poate nu «unt atât ile malaaeollel alei atât de a mutanţi — aici atât »le 
nbetl! — de vreme ee a*ao strecurat câteodată chiar prin (âmâlia de ae 
articolului 81 până la catedra lor nniveraltară— 

Bine.. Dar vreau mal lntăf aâ •« constate erori mea cu cere »s*t 
oblicat eă discut «Ideile» d-lnl Mlhalach* sl Ironia care-mi propune ea 
temă de meditat!* «referatele» d-lal Misa Raleal 

On toate astea ma «upno— ilai sA pornim la idei — vreau ai apun ta 
atr. Corăbiei. De altfel am promla-o da Ieri. 

Cel dintâi enm itlţL a luat eavftntul d. Ion Mlhalache. uolverslta» 
puorifle probabil sl dela care # drept eâ d Pogoneaau de pildă, saa l 
Kăducanu. mu chiar d. Bădulesca-Mortu pot învăţa cel puţin acorduri 
tramaticale. Dar <L .Mlbalacbe na fost alnxur — si * parat! Cu el ar B 
mere mal uşor, fiindcă niciodată d-lnt Mlhalache no I ae poate replica 
nlmie~ Simţi câ totul * luaţii. SI stanei te roalţamesti ea te uiţi ta 
el »ă-l priveşti — d*r pleci totdeauna puţin mal triat, decât Înainte de 
*-l fl vâznt-. In acera*! asistenţă Insă — ci tex dopa Dtmiueaţa — ae 
n«ai cugetat sl domni cari ae chtamâ Rngeu A barei. Andrei Oţciea, 
Florov, dr. Madeca Nieuleacu lemluentâ gânditoare-mamos) sau d. L 
tMArinli auu care trebne «i fl avut sl ci foarte multe de spat A. en Mtia 
aste puţlu mai xreu— Iul an sl diplome, nu ca «L Mlhalache care nu are 
decât cărare. Sl d. Oţetea, ca d. Aburel st ca d. Plaeititeaao ** | 4 v«s 
cum vedeţi, in faţa ceneraţlei noul. Lucrul a foarte grav! D-na dr. 
Mcdcea, pa care cu Mlfuranţâ a sa a vâxut-o Cornellle — moi. dis-jo, ni 
c’iel avscz^ — ajnta sl dânsa eu macntica eL la naşterea acestei c*®- 
(Url din Plăcintă, din Oţet sl din Abureli. D-ua Mcdeea. ştiţi bine, eo- 
buarâ dla Euriplde, trece pela Scneea, pe La Corncille sl ajunxe la Ml- 
hnlachel 

El dar acum. mal repede, mal repede, ee-au apua arasU domni ac-vta 
doamnei— • 

Dacă dan 1 a o parte — sl «di datoria a'o fa* — gândurile Inspirat* 
Jasta, al* Ini O. Han care. artist fiind, sl mar* artist, un ac deamlntr nici 
când ae «ascete la clnb, celelalte «referate» care s’an produs eeamaaă 
uuul cu altul ca doua picături de ploae (decât puţin mal murdare), ea 
două cărţi de membri» la club prin care aceşti universitari UboUau «â 
un mal fl* dccăt simpli partlsani al celui mal plat partid! $1 iată 
dree, dacă in oricare ţară din Iunie, sece cărturari ajung ca aă producă 
un inanlfoal bieţii profeaorl din atr. Corâblal nau putut să euuuţc mal 
mult decât simplele formule toeit* al* unul program analfabet, dema- 
gvgta 

K1 au venit maţ lutăl cu «referate* tntr'adevăr, fl cu ochelari: asta 
IrcbwU» R yk.liulcl Jo axl'. 

^1 astfel unul dintre el privind «m r* «pan. prin ochelari a dea» 
enperlt o ideei naţionalismul uu m Importă. Foarte bine — |l In mal^ 
rir de import d. Madgearu * liber aă gAndlascâ ce vrea. de vreme om 
nimeul uu se ocupi de el. Dar o întrebare totu* se pune: cine Importă 
naţionalism, cin* *e gândeşte *o faci. rin* ar* nevoe de această marfă 
specială care din fericire, eu flecare generaţi* de Români, ereşte foart» 
abundentă la uolf 

A. ştia bine, dacă unele cămăşi seamănă cu altele de aiurea *1 *• 
tr.rhld poate la aceeaşi butonieră nasol de copoi al cotarul gânditor 
sedentar caută repede punctul de frontieră pe unde a Intrat probabil 
sufletul românesc subt aceate cămăşi colorate, sau odată cu ele- Dar 
nu ştiu un lucru, ştiu eâ tot ce ţipâ Mtâri tlurril României pe reia 
»na( înalte posltil a foat cântat câudva in versuri uitate de Emine»ca. 
a lori spns de Simlon Barnuţiu sl dc Kogâlniccauu. Pe aceştia dc and* 
(.aut adus oare. dela Homa dela Bcrlint Bieţi profeaorl universi¬ 
tari cari aţi pierdut Istoria in registrele dela club! 

Sunt in Moldova, pe toată ţara. formidabile -batalioane de asalt» cu- 
_ ţ e *tiu. le cunosc — uriaşe forţă de ordine naţională care 
pâneşte spiritul public. H* nau voe cu toate astea sa exista, fiindcă 
ml se parc că lea avut |l Hitlcr- Taberele dc munca, dcavcmcuca. la 
noi a'au Iniţiat mai întâi. Dar când A. C Cusa a *pua că -aa triuaua! 
CHZiştU m GcriuaoU». a ştiţi că a fost aici o dureroasa epigramă, dar 
,1 un foarte mcU.icoltc adevăr. A. 0 - Cuxa al nostru a precedat şl el 
po Hitlcr cu aproape un af.rt de veac - • caro mult pentru un i»P»rt 
atât de tardiv! - dar este aattal *u atât mal Interesant aâ Pricepem 
cu.n aceeaşi doctrină a lori aaimUatâ frenetic dc uu. din cele msi clvt- 
lisat* târî de pc glob. Alei e tot naţionalismul nostru «de .roport». 

. . _* -__i „.mini nnrinisL Sărmani daa» 


te că* 

ru* ^ 

Jctno 
i bur- 
mefl- 

‘ttmmU 

stacu 
, car» 


bor 

% 

M 


» 

d 

T 

d 

i, 

ai 

3 

H 


fi utttÎHuarr tea ptag. III al 


_E ...piraţi, d, toidr.Qti, . uuul p.miul -prlu..ţ s *™“| 
cili okMili d, pu,,r, P.rtlduiull Pl~«t' "i*"' 

.Iţi ,1.1 dwiţ rrrl.tr* tuorOr, piUlr <tr mwllocr* «n *SH- PMfg 
u..l rr,«ulr in blbllutrcl - « U »«lctl ,~l« * 

urc U o.âudlţl. IroarL w ,«'•» clr,lk ’ 

tlrUI, u««t« r*l. m.i *«bl- T0 MA VLADESCU 


Jertfa care ne-a mântuit 

de DAN BOTTA 


Ronuinia oficnald, cortegiul dr for¬ 
me ml atolului roanăncte oferă tutu¬ 
ror uf» exemplu de Im*- 
Stilul ucrata de *m*rc. »U apă 
rtapnontă. Statul romdneac U pro¬ 
pagă pretutindeni. 

Ţara braţelor încrucişate. Rand¬ 


in 


drum apr* mar*a jerUa 


knMinfirt da pi front alo comandai 
tulul iQBlonar Maculai Totu 


— Sprş Ar * vaca — 


IZ, tuuaoi Lăod Irauu 
>rdui şi 


U Uri* 

n*#a un ordhi preparare 0 

lipăi bcoga, benga (ţutf) tnrr'o clipi 
tijl -un ici ii gata. 4 gr-nade/T jo car¬ 
tuşe, nu*..« âm gara, bidonul, *a- 
cui fi cririritv acule natăfeytţ dm caro 
nu Ujs**şie şpriţul joaitru tano" - 
cum butexatr Marin siicta «ai bsn 

iu» i dtn Compania j),cra gata 
wfdeauria t ca dhitii Moţa iot ne 
tn>>ui()M ; ^Kejiedc N'*c, iă rid >pu 
OHrfi dm r<or . 

i'u/unn, Adă|«>,ttndu-no b» d»vul ca- 




Ne uuasit uu rtnd ţa «xniifta- 
niiie cart rin p ran «a ÎHsuttaozl 
prin caseta, rari ai un» două cile au 
iuM cu:*rice de noi ou mao ţ*rifc 
Cl«mp*nla noavtră, n(« U»a nu a a- 
vut rvuco*»uţ. ■» 1 linpul «(endrtt, do 
irithQâ inini'teauna 1 fost «Air ufi 
pumt Jab. sau câte o (jusitic -ir* 
rciliU Vcnriuna (fiţ, treimi* vă •- 
ooperr remigeiea altocu fl sl ţa po- 
tiţic, sau să «n enwLVs ce alţi» a'au 
putut. 

Artileria uianucă, oc-a umţu. In- 
rop iar. *jr*j din c* In cc mai dt c, 


obusc «1» callbivi ntAXr Im dreapta, 
ta »?inga. In U(4. LJbtgi mina, q 
vilă oilcuţA *-â: o cutie do chUntun, 
a fuM arunrrai.ţ în n» iş o* ţa cioarna- 
togral Scânduri Uindar. v>brr«iă 
uăt* |«i|in prin am şt «per ad Tic- 
«*o» hcibi!* * Bir .UU timft da pf«vrt ? 
ludo» cum *c «taprindr armă cu 
um>e Acum cAfeeva «âptărnâni, când 
ooi imrat tn K> . « tuimum urovduk» 
şi ;»ThătTjtn ta llroarr «JLjdowe. \- 
curn nutămpUrUe s> 4 h»tra uu m*t *u 
|Ucţ un efm-t Mergem fşrâ <U vorbim. 
^Niundantul Handord e nerv o*, ţi k a 
cmvm oe nu putem *I^lnjriv>;r-ru. Dâxu 
de calea tcraiă Io d-.wil leraMimeo- 
tulul o oanţionir care se retrag* 
No» trebue Ai (a upăm («oiiul şi yo- 
»vaua care ţrsvriiMua ostaa le<a«â 
Kvcunai Madrid. In depl/U/a *e vt- 
<k un imn arzând p* yim Barem ta 
uoupiv, »»'o »â impur u> i« 4 c Irig 
l e» ce pleacă drţie p*itiţtt, .uit* mul- 
ţumlţî O n dc frpţiuv »au două.. Pe 
txn, tine şt» o* ne a>(«v»(«â 


bu eşuu ilin driiţeuJ căii taraic, şi 
din dreapia şî dm stânga, ţdoa* 4* 
gkmnte O fugă no bure. Cad al 

noştri Norocul — un alt driitau — 
u* «du<T o d»pă de repau* Fuga 
p* uucvi «ale giusavă, ţ*4< «jxrvta w 
lunecă, «ari, te ridici, ş cneigl tal 
înainte b<eagul companiei, negru, cu 
un leu gaU*on, pare oă or fi un pre¬ 
pare de mon încă un oalt j.i »u(Urm 
ta mnirrie isgoanriot de lux ri* 
Madridului Nic» o nrubteoţă Au fu¬ 
gii corn ui «işti 1 Când oşim, » pb»a»e d* 
gloanţe Noi nu tragem nic» uu tac. 
AJ»W am slabttl Ironţ fiuimama 
iVM-virS, tnză, î» rilefie U »e re¬ 
tragă Înaintam lu)gtr&l<vr, i.îţeata 
iKMMrră h săpăcrşte, ţ»rliMlem ciţ va 
con»uni,-:i *»u *u avut limp 

SC renegă Suni udşi »me«J a» Aa 
iad l«g*A 

Intr'ui» ink <Jriiku truţ*« »c udvb- 
ue*ic I uţi surneai uri de sudoare. 
Cald aUu >i o (ugâ neburwo>că Nka 
unul dinire HomînL na ina‘ avero 


paumta sau szch lu»ţ'. lrapo*.b I »a 
iugi cu greuiate. Stagrul d. Cbm* 
arc două pături, rucks*<:ul ţn »pm* 
şi In sân nişte lutrun. Fantastici 
mitmţf Pare cri nu»! puţm oW t, 
deşi ewe *î el ud complect In ump 
ce îs* odihnim, aco: hamurile depe 
mu»*, acxK vestvsnul şi tv* \ux («varfece, 
tal fileta Scump am ptărt» *«*■! 
gest. Suni uşurat Am rămas uumoi 
in linşaşi ri in vesnaml subţire, 
pişmini din nou. Eu »uut <ri n»a« 
uşor Toţi ,nl tar* duză» dar nun mi 
iiu are curaj si (*c4 ce am făcui eu. ^ 
Ei ytfai că vme r»u-«pt<4 ln«i riiev. 
sritur) sub bombardamcmul aHilvne , 
tancurilor si al micrabetrior şi am 
ocupai |kk1u 1 ri şo*eau*. Lm»micul 
fuge ta dehandadâ Punem ri noi 
imşrita mliralicre ta h.itae fi cur㬠
ţim tcreaul. Inamicul or* pîerdan 
gruiave Kuep să ne Unnbordeie cu 
uncmi din «lingă p chn dreapta. 


^CoNfimiarr «»i ii-a) 


nla letargică, taro in care nu vs pm- 
ttece nimic, pe aceia <sş ori a *d • 
birtul. 

Incuria . pvorfta, »mă^eHt 1 afe<a m- 
panaoHle acculare ale unei chH 
atrăine dc nobilă realitate romă- 
efim* vechililor, data căta¬ 
ţilor, oamenilor de caid. aju**#» 
ipistaţi, prin imp/ocabUa (erarăta 
tulminlUrativă. cklvomUUori, dre¬ 
gători ai lucrurilor României, toato 
acestea ne-au adus aid: la durerea 
nouitră, bt sfâşierea noastră. Kl* 
seacă, prin mistria, vlaga unui neam 
întreg. 

Resping tot ee poartă pacetia aces¬ 
tei Românii, aceia pe care o numeam 
Son-Pair ia, ceeacm neagă în noi oa^ 
lenţele patra ale rateu 
Suntem un popor împărătesc. Sun¬ 
tem purtătorii unei mesagiu fără 
iranrin. Nu ne dăm teama ee 


Priviri lacome se abat ajuprâ-ns % 
mâini străine tind »d ** sugrume, 
armiile tuturor liftelor mongolica 
sunţ goto să Inpadfif iar miţlt do¬ 
ritul nostru pământ: mongoli ţ 4 <?*- 
c ălecati 9 * H * 1 POf uita aurul 


(CotsHnu^r t« pag. lll-a) 
























































•BUNA VEST IRC. 



oam ciuj 

■faptei 



Sunt preoţi ia Bucureşti i Qela Lord Byron la Ion Moţa 

Obi.-Jnuiii (V n tentau ta mat‘'rLriiTt .1 mânaţi «fe triumful credinţe . .are Ir ^ . uniţii \uvnii r«tn' 



Cronica muiicatt 


abil 


. In 


Obi.Jftulţi <k Ideologul mfttrruttrLl 
•a privim tu Iep»i, u»a. a! > pi/pie In- 
«uncraic «ho biaerca oo^strA oru> 
doiA, suntem, a& *• a, prrdi^HifJ m 
» rr<< tu vvdeifj pUnCTcfe lu:iitno*&e. 
dual juunci «Jln«l sunt dcsîel de evi¬ 
dente. 

Ci am insă, dotai actual t»ibuiu. 
Ordin prnfsM tu infirram pUratui 
chur Atunci t.irul ri »c a .,inid*f S 
In cureţe hlinei jun>-i «le ftnvt, Aia 
nedrepţi <buz auu * «socoti t Ciuta» 
geaiui nubil. «.And ele cai di. fie 
In suiletul unor oameni «levata uaţi 
luaţi la ochi, a.a cum «unt pru"(i, 
lumea pa^âuuatA dc tui. 

(.•Totul muiei liizA, pt CMtr prro;i 
mea, l>ucurcşrcanJi fo cea in*, uwr 
pane, 1-* kivArşit. prin portic parca 
ei, In număr .«ja <!•' Impun.1 ror. Ia 
{■•gri banii eroilor Moja >1 Mann, cui 
depuN dc a re lăsa. isrpliutar p rare 
Când aproape V3 din Capitala jArii 
m pmtcipnt *mocr la durere, r neme¬ 
tului român, era exclus. devizul, ra 
Rtnrstta m româna ind'fcremâ In U{a 
Tnorţii onor numii, can 91-au dă- 
ruu cu atâta voluptate vu|z, ttocmai 
pentru a pararea crucii fi a ord ne» 
lui Hristo* N rmen* inii nu «t 04 
teşea, ca odă/diita tiuite sâ InipAn 
xeavuâ o jiorţiunc apa do marc din cor¬ 
tegiul funebru. o>a cum — spre zlrv 
ya Iltsrricii — b'a Întâmplat. 

Lumea a râmau deudraptui uimit A 
fn fata regimentului de preop, rare 
nu ac oui termina. Bătrâni ş tiocr, 
călcau cu ti^uraută pi nădejde 00- 
rtmil, tn care înotau pdnA |n gteţnr., 


mănaji de triumful crecfinje, cure |r 
tuririea, parc*, tn privin. 

Kj>ic penii u iuUa o siJi poate, «lud 
«tn »urş>r iu« ţi eu neamul <Je- 

l<mn v* rada fn preoţii fu o puu* 
rea fi va-i *;<*« ui anecdote alături 
de ţigani 91 cetei, adm>rAtulu ţi du¬ 
hovnicii 91 MetjAnd apoman, accente 
de lauda U adresa pur t ii orii m de 
mir. Met no-ţi dau ycama Cuvenu- 
cii p&nup, ce frumos le Sta, Ingraţi, 
cum emu, JegmnJrc^te, Iu lăudau 
drepte ca o dogmă, prtnJAvind pe 
LNimncjeu cu globuri impuse doux 
de conştiinţa ituMuni.. in mâ La a- 
devârl Niri nu-y pot inrivpui, co 
câţi meni au săltat prestlgul Uisai- 
di dure ta ţi slujesc! 

Moartea nu»rrirki a Iui Moţa 91 a 
roleguhti mo de mormânt, a lansat 
fi Neonul şi Btxtrcs, ajut cum nu 
pot face multe vieţi ru pretenţii. 

IAp obicei. In Iuttmm democraţi, 
moartea unei figun «listuuie, lansează 
paneţprtţti no. >1 valon noi rciotiT 
La capul eroilor legtunan inv«, nu 
vorbit decât tăcerea. Sau, mai bine 
ri*, prin moartea lor, a vorbit lumii, 
uraniul românesc întreg. 

Şi, dacă in ordinea pol tKâ, nimrtci 
aceasta rumâncaacA, e-ic cel dintâi 
fapt oare solida rire>w«, dlir un m㬠
nunchi de flori, toate ţâr> car gân¬ 
desc, U fel. apoi, ordinea pur tre> 
ţiul, gândul unui pericol comun, care 
ţi mea peste meoohinânile d«: o dipâ, 
amenuifA CrcştinAtatca, a ridicat prro. 
Inlrtţindu-o sub tsteagui crucii ş- al 
biruinţei hn Hrataa. 

L C BACA 


In dram spre marea jertfa 


oMiuţcis nu auu cofiloua .«latin 
dcocoperr unde ac adăposteau tancu¬ 
rile. Este 1 tunis un Fot*»*- .«*u de 
legătura» aducă tunurile anti-tanc. 
Până viu, couiuniftii no-au încadrat 
de nu oe mai putem mişca aproape. 
S'âm lipiţ. de pu/apead diurnului. 

A început sâ ne bată cu tun un de 
toate calibrele Nu mai avem ruo 
o arâp.ue V f om fi. milimetru cu nu 
Hinemi, «drobiţt de artiTene. 

A reni şi o poviţe rea câct ae bat 
din fhinrori Norocul intervine M 
Incrpr ji artiler* noastră. Vedem 
cum tirul prerix, giteta^e pentru o 
clipi t*n« urile p face să sară in aer 
tranşeele inamice. Mai râvuJlâm pu¬ 
fai şi iii»* Oria or tuni %e aude un 

.»l«dc .< da urdin şi »c aşcaaâ 
p (dmant fa>iile dc pdnro «e semna- 
leati . înţwini.i noa^ri. Trtx grele 
şi nrpă-itfiare 15 triuxrnare, cari 
ptiartâ In fdmectle lor vagoane fa- 
tn-gl de lavnibr. fni-oojurare .la *5. 

3‘ *r»mur de .nstii ji, vtn pft 


Contijiuare din pag. !-•) 


ar (1 un rut de alb ne liâi ie Nouă 
oe crcşta inima* ■ 

O huruiaia de parcă s’ar despica 
pământul Ceva de Apocalips. Ina¬ 
micul a făcut complect. Vorbim cu 
Marin şi Moţa — vai^ de poSea lor — 
dar după plecarea aeroplanelor, uite 
valuri dc «omunişti au ocupat t.an- 
feele. bombardamentul şi focul con¬ 
ţinu A. Vedem inamicii cum rvn In 
trsu\-ee. 

Intrăm şt noi Ui funcţie cu, puştile 
1000—800—400 m N au intrat ftk tran 
şce, nici jumătate Puştile şt mitra¬ 
lierele i-au decimat Intre timp au 
fcBintat 


Acum » anta «i mm bior de atu re- 
«olafia irreeeaacă chemm slrn|ui înmii 
Întregi asupra rcnmţtcrci |i indepca- 
d'-nţei vcchri Elladr. Lapte de elibe¬ 
rare • Acropolei dc «nb stiipănJrra 
Staaibnlulai era fAcots «a ră*co«casr 4 
«omoară simpatiei admirative pr mrr 
clasele calfe din tuulr (Arile o «alrc- 
l'arau dc veoeari pcatra p.-niul elin. 

Şi atunci, din Lnlutu-i olul yi eeţmul 
Nord. a poroit dk lapte alMurt dc 
greci, tânărul Lord B> roa, vlăstar dr 
noble|e englceă şi poet de geniu, la 
nomele cârâia tresărea lomca celor 
«imţitnri pentru frumoa. Şi cu luate 
dezamăgirile peste care istoria obif- 
uiep» ijk treacă, el a mers pr hula 
obârşiei lai romantico p.ma la acea 
-ublinicrr sapreioă de sinceritate pe 
rare numai moartea u poate «la. 

Lordul U) roa s'a itlu la Mi»«olon- 
(ki in eina dr lă Aprilie IR 24 . 

Tul egoismul rccr ţi calcolal al Al- 
bienal ni. luată nestăpânita aviditate 
dc cuceritori (ara Jertle ţi de ttinm- 
fBtori fără erotvm a britanicilor, le-au 
fost iertate o clipa, pentru gcslnl unui 
«mi. Dar dr atonei şi pâaâ astăzi de 
câte ori numele poetnlai erou este e- 
»ocat înaintea înmii o lumină de au- 
reoli scaldă Însăşi naţiunea din cate 
el s'a desprins. 

Io K urmi mo noastră drlo rărhoin 
încoace ritmul eroic nu mai era la el 
acasă. Chiar dc a doua zi după inche- 
•rea păcii vechil luptători turepuverâ 
aa devină jenaţi, şi apariţia lor tn 
mijlocnl irinuifâtorilor celorlalţi co¬ 
pii ai politicei şi ai nuroculul un mai 
tăcea nimănui plăcere. 

Încetul cn Încetai cei cari knlrupa- 
•eră spiritni războiului treceau In pc- 
«ambră. iar viafa ţării oscila intre io. 
sensibilitatea burgheză şi apetitqrilr 
de jnaglă. 

Iar cei mai bau dintre romani, ae 
simţeau umiliţi, să mai trăiască intro 
care au arc nimic sublim fi 
să-şi fnmere pipa vorbind dc ideal» 

Şl totuşi la mijlocul acostai pustiu 
sufletesc, undeva, (atr’oo singur un¬ 
gher unj stăruia o fiacru. o 

timora era nuşcarea legionarâ 
Pentru cine reia pagină ca pagină 
povestea acestei mişcări, aşa corn cule 
povestită ia cartea Căpitanului et, 
•colo şi numai aoolo i'i zămislit uo 
ooflet nou pentru o tară nouă. Acolo 


fi anpde. A veni acutn ina 
micul numai in (aţi. Ni se dă câ<« | “* e,a ® «implă prelungire U 

o guri de coniac Marin scoate o! tr *^ mewal a abaclumalul războinic 
cutie de conserve şj o desface U/ • * w * t»eelase oi clocotească la fraţii 
ticos In juruf ndsmi sunt morţi şi 


răniţi Foamea ţo 5 i ) este foame, 
•coatem aproape toţi cile ceva dr 
mâncAtv. f ea-ul 4. Până'n seară, câte 
mal avem «le făcuţi 


KOLAE TOTIT 


maş aiarl U ora na fapt auu dc tro- 
«ire »i dc afirmare a uset «vmrepţil 
dc viaţii rniuiaMU»- 

Creare deosebea bolărtt u«.ua miş¬ 
care dc touio vnfurile de croiam dio 
trecutul nostru, cru raructcrul ci de 
ioi|ialivă şi d« voluntarlctate. Tinerii 
legiunari lyi puneau uepro*ucaJi dc 
•««artă prublcni« rărora al|il nici m㬠
car uu le tntrvvrdeao exutcuţa. Lt lyi 
uupuncau singuri datorit oari pcoiru 
alţii rămăueau de neluţsde* Kl lyi fi- 
aao la orizont ţeluri du «tiu* la care 
au se găadisc nimeni, şi porneau prin 
mii dc saferiaţe spre ele cu gânduri 
aprige de halurUaţi «i ca priviri 
I*laude de sfinţi 

Cceace cuastflue ailnuucu Icgiuuurâ 
«ste tocmai această năzuinţă nestăp⬠
nită spre luptă Ş| spre aoferioţă p» o- 
tru împlinirea duutinalui româacsc. 

Alic mişcări ideallslr isv păstrat 
la câmpul ideilor fi • poieni lor de 
iradiere. Mişcarea legionară s'a chel¬ 
tuit toata la câmpal acţiunilor vlte- 
jeşti yi a sulfurilor spre Jertlă. 

Această îndărătnică căutare a ncoo- 
roculuL această mutică atracţie pen¬ 
tru «aferinţă plină de rodnicie, ridică 
mişcarea legionară mult dranupra a 
tot ce or cheamă o mişcare politică, 
şi o integrează la linia de spirituali- 
late pe care nuipni marfirologia creş- 
tioi a atins-o. 

Aceasta ofensivă a siiUctaloi impu 
Irita lui incaşi, Mtc face să nască 
din lupta Iul interioara un vârtej »ui- 
tor spre iaâlţimf. a atins culmile ia 
Ion Moţa. 

El a câcat străfulgerat pe meleaguri 
străine protru o cauză indepărlatA. 
dând ofranda rea mai carată dintre 
vieţi protru un gest- 
Lordui Byrnn, mort ia Mim«dooglu. 
a verificat vgchca nobleţă englcuanvt i. 

Iun Moţa, mort la Majadabuada. a 
ioteaieiai aoua nobleţe românea «că 
Moartea ca şl viaţa luj soot m«r. 
tarla simbolică ■ acestei întemeieri 
la un Iacepot de Veac oua românesc. 

Iu autobiografia pe care yi-o fac* 
cu iatrodorere la volumul «ăa «( R¬ 
MI U 2 L UjJA> Iod Moţa spune* 

•Mă tăcui uşa dar oraşaa. lua, alt 
aumc «1 intrai Iu vâltoarea vieţii de 
azi». «Linişte «i Un păr s re U această 
aouă viaţi aa patai afli) o duşmăau 
şi lot aşa mă duşmăni şi «a d« aosr- 
lo. Sc vode că soarta de rob râse o lat. 
dar pâaâ la armă biruitor, Im, «ra 
hărăzită şi mia. ca şl Inaiataşilor mei» 
«Această loxnc m'a duşmănit de 


KKCiTâLLL VIOLONLEL 1 N 1 U 
de MIHA 1 I. MANOII.EHCr ^Ul F.NRlCt» MAlNAKDI 

nusru pe «Ine ri P* ‘«I* avaiăyil | Februarie 19 K 7 . Sala Ateneului 
mei legionari ra yi pe Căpitanul a cu». 


«Sufletul austru r&ma» legat «K- o 
al's lume. râ« 4 ccyte azi Intr'o *ia|* 
care uu c a nou*irâ»- 

Tragedia sufletului legionar purce¬ 
de întreaga din dureroasa «-locuire «« 
lumea realităţilor prezenta. Legionarii, 
feciori autentici ai pământaloi acestu¬ 
ia. rin — cei mai mulţi. — dintr’o 
lume ţărănească sitoplâ yţ curată, şi 
aăzucsc cătTe o alta «ar«j — d«-yi me¬ 
nită să lmbrar«« alte orizonturi — 
vrea să rămână tot aşa de simpl» şl 
de carată. 

Dar nenorocul face ră, pentru 
trece dela una la cealaltă, ci trebuie 
să străbată prin lumea dc a«tâsi Io 
caro se simt atăt de străini 

Peutrn ei este reală tl veclnnâ nu¬ 
mai viziunea lor de viitor, iar stările 
dc azi sunt doar himere trecătoare 
De acesta zbuciumai legionar 1 
poate să ia sfârşit decât prin îndepli¬ 
nirea visului. Suu prin aionrte. 

Pe când ceilalţi vor cunoaşte elibe¬ 
rarea sufletului lor prin victorie Ion 
Moţa singur, ra camaradul său dc 
•oartă Vasfle Marin, s'a eliberat prin 
moarte. 

U şi-a găsit o moarte vrednUft dr 
dânsul singura moarte care puten •* 
păstreze înălţimea şl sâ sublinieze in- 
vieţii lll 'ntrc^l 
De aceea, ta ctipa eâad a păşit a- 
colo sus pragul cel înalt, ochii lai 
trebuit să privească ca o liniştiţi »ni. 
turnire, ca la intrarea Intr’ua Soro* 
prietenos d« multă vreme dorit 
Plecând dintrr noi aşa rum a ple¬ 
cat, el nu şi-a spus mnear către rl ia- 
unşi că a făcut o faptă măreaţă şi un 
geat dincolo dr marginile datoriei loL 
El a rămas încredinţat, cu acea caa- 
dt-ura nobilă pe care o au toţi eroii 
că au a împlinit decât o poruncă li- 
rra»ca. ia afara oricărui meriL 
Ion Moţa şi-a găsit liniştea şi împ㬠
carea. Dar camarazii la) ui dac mai 
departe zltuciumal 

Mersul lor spre ţelurile cele mari 
** fttiBţl câtva timp de iurosoie- 
,r *« «lurerilor dr astă/i, dar işi sa re¬ 
găsi iatro zi dia nou ritmul mai via 
fi mal voinicesc decât a fost înainte. 

Căci deasupra lor va stărui ou nu¬ 
mai Dumnezeu cu dreptatea Lui. ia 
care ei au creiut totdeauna, ci şi «hi- 
pul lui loo Moţa. intrat pentru vrei- 
aicie >0 rândurile hl taţilor. 


Din «Lumea Nouă», anal VL Na 1. 



Un lUMiiinist ie întoarce 
<a Dumnezeii 


Rugă moţească *) 


Ha Iranul L DAI8A, onfUiar dio 
Teittş. era un vechi ra»litMt»ţ 
misoirrş < tom Of ustâ din Bucuroşii. 
Mnasnaş, brutar, a foat am deario- 
dul un lanultc, oare rauşosi, !a rău 
dui auu. aa fanaUz o ao pn alţii In 
CTHduitn zeilor făli i da dinoolc. de 
Nistru. 

In mă lui (huni ua oxiaUMi oiej 
icoane, oici eârţi arhjle. iar nomele 
iui Du/nnazen. uo m 

Ca* CU hulE 

&T"* '/drcitul vieţH Şfjjr Doi«fi 
*or«fof moHitiintu şi «Uo rn^- 
•oscui pmti*. nici fuptr 

nici mânnUfera 4iv*mM o 
Sfintei muniţii furi. / U r , p c d» u- 

*Vjrr«/. imcntul păcat, păcatul <U 
WMir/r al lipsirii cocilor săi dr o 
•iv/rnfo m/ intri crrdtn/r. 

Opt rvpii, intre s «, ttW| ţ nHui( 

m h te- 

. tmul lh.mv.--u pro 

lector, 

D*.*v/p rrit ii apoi oatrhimt 4, 
T*rinUlr NAT AXAU UVNTEAWO 


bătrânul muncitor ««1 ful rănit arii 
dc lut, intrând cu dragotr In «L 
nul biete teri crctihtc. 

Jur oCi apt copti as sdi au foit 60 
l^cafi ieri, JhiWittncâ ii Februarie.-, 
ia biierica unită dn Bucurtgli, de 
Păruitei* GH. UAMLA. cMuonic al 
Sfmtei Mitropolii din fiUij. 

In OUericâ au foci *1 umani* <U 
mic vâr or etxloa divin. Iar noii crr« 
Uni. dintre care cinci riou lepădat 
•impuri de satana, fiind Irecuti dc 
U ani, fi au mărturisit fericirea 
neţărmurită otl intră fn sdnuf b* 
ierbii crcitim,. pr drumul numim 
rH. 

Noi an bucuram împreună cu ei 
•1 dorim tutoror răi*riţ*|o r grnbr*) 
«ii revenire ÎJi «ăiln Doimi al ui 
J>hr uu putem lree« oq vorlur»A 
ori mu anvârşitai de ooinuiiisa) ş, j.» 
irâcşavji ci rhivoitori. iSâ ui SU d<* 
•/M ou suflet dai>tu-|« do munlu^r» 
vi de Mântuitor! 

Hi îhhbuai şi m oUtOŞli 
Mi floarea aibă a cretlinţoiJ 


Tntâl nostru. Corela oft» fn eer, 
Apărâ-mi. Doamne, copiii de *«*r. 
HfinţeriacA-ne numele Tâtt, — 
J'âaeşUi, Doamne, Moţii de râu. 
Vină 'rupărăţia Tu, 

Cu toata darurile ’u rujra m«a. 
Voia La oA ae facă. 

In tara noastră bogntâ şi *n eoan 
mea săracă. 

i’raonm in c«r. oşs şi pre pArnânt. 
Tu, [toamna Car© eşti mare şi 

sfânt, 

CoWă-Ti peati* Munţii Apuseni 
nulele 

Hi dâ ne primo* oaa de tonfe zilele 
ne iartă. Păruite. gTeşalfle 

nnnatre 


Când privim ăpre Tăriile albastre 
j n ** ru *âm in ârai românesc. 

Aşa eum iertăm şi noi. Moţii, celor 
co ne pAcâtuosc. 

Hi no ne duce. Doamne, pre 


lotru i»p>tă 
CI dârurşte motolui bucătura lui 


In mimţi 1 


nu ruaj tic ulei 
plângeru nici chin, 
lâ tu eşti maro, Doatune. Hi sfânt 
•«ti. Amin. 

VALKftltJ CARDI1 


12 mii, i!« 

dr pită. tAl, “ apisiT, tribun i sccusu dc iuixă I 

nOdenjtXIMcâ, U fost şi rstr diluai 


*) Din volumul de versuri tC’ M t 
buri de lumină,, oare v a nparv iu 
«'urând 


SI.OVA KfcVlSTF.I OK DE A/IJ K-vKtelc «l 

r»ic unriiuită «u otrăvi şi icuiLme «.-..n 
«.•... v, p - pu-> io ,uM ** 

ivzumuiui rmnânesc. CXir rtvi*fe, ^tc 
puMicaţiuili, tot ătâtia dşba ţ t« dc 
grenade ta teiuclfs dr slioicnir * 

suflcmhil năţlonsl 


In r« ►- 

» psă- 


fnmdrr.«r. 
tevâr.şţe oaze 

mii vrcmlkH- ,je azi Iuti dretp on 
d' Suc ori J*4 «Kaziii **.|i pn . 

vui:« |«*ic riuşm bara t<u bl caţ ».n« 
ai tntpmSn câ oieţii o iugă< un©. 


Saflvfnl 


m.i _ r " r,nn * 

hîcriavl pus »„ aluitao Neamulo, şl loanlaM^ ” MWl "' 

UU biciuit de Iplcrese pcrsoualu s«u I 


HOSTIJL scrisului ROMANESC UE 

Alt occila trebuie §4 fir: luptă ţi rwşă- 
«.uu,-. Luptă cu tpoUe avăulului ţi a #a- 
tuzxizinuful rueuciUH* altarul bras- 
ăei •trdaioţtşti ri i mn ,t € pentru 

1 borurile care urcă »/>r* pirvuri de ©, s 
românesc. 


SEMNALAM A^| U q soţdat al «.on 
driului ro,nănc< „CX'VANTLL 
STUDENŢESC*. De 


Dificultaua «ale fuctorol onmuii 
nl tuturor Instruincntclor. Ko Intra 
tn im*» fi dofiniţin D»cJ e po¬ 
sibilă lotuşi o ierarhie 1» iugratitu- 
dinei, atunci fără îndoială, violon- 
oelui sta in cap. Această vioară la 
pătrat nr solicita natural, o mâna 
identică. 81 cum instrumentiştii 
respectivi cu oricâtă bunăvoinţă nu 
obţin alto avontagii auatuinico d«« 
cât o relativi extensiune # mâinii 
stângi arrorazA dela sine «*ă pro¬ 
blema deurintioi sh fie complicată 
dircot proporţional cu aceia a «1*0- 
tiţiilor». Ecuaţia sunetului şi aceia 
o iucc unicei uefiind couc«irdauU) 
(cu de pildă I* viuliuă) violoncclu 
lui uu-i răuiâuo deent să rvgrcte 
fntalitatoa fizieii cure ii dezavan 
tajcii/ă in oeiocc priveşte justeţea- 
Consecinţa imediată şi paWmbilft 
a acestor sumare umoiu© rsk* un- 
raărol extrem dr redus al celiştilor 
precum Idiu frricircl) şi lipsa po¬ 
sibilităţii de intcrini’diMr. Există 
numai două caU’iforii: bnni şi răi. 
Cei răi sunt toţi afară de d nii P. 
Casai». S. Caaudo, S. Pintigorski 91 
Enrioo Mninanli. A putea audu» pe 
oricare dintre aceştia e*le un eve¬ 
niment care prin rari ta U u lui ecii 
valeasâ cu aţiariţia comwlelor. (In 
or ne priveşte personal, ne Puteai 
felicit* parţial căci pr Cauado uu 
l aui auzii decât la pathâfon. cciacr 
desigur nu couteaiă). 

Audiţia lui Matiiurdi do Sâmbăta 
trecută am încercat-o la început cu 
oarconro ezitări; era Sonata 
Brahmi, unde lirismul italienesc al 
artistului îl (mpmg« k a către unele 
piscuri de bel canto. 

Sumbra dramă Brahmaianâ ar gă 
*oa categoric in opoziţie tampern- 
uientalâ eu axecutautuL Ezitarea 
noastră s'a prelungit «i la Boch 
(Sonate p. V-llo Solo) unde artistul 
a fheut cele mai lăudabile sforţări 
de a «e abţine dela orice comentarii 
persouulo. A cântat-o frumos, exact, 
ou o mare acurateţa smoru. dar 
lipsită do acel suflu drumatic, de 
prosimţireu aceia gravă, de auste¬ 
ritatea solemna pe car© numai E- 
ne*ca yi in parte C*sala o poate 
fraza. (Nu-j lu»ă vina lui Mainardl 
că Eu eseu e 001 moi desăvârşit, in¬ 
comparabil interpret de Bach). 

Boeherini i a venit în sebitub ca o 
mânuşă, EleganL suplu, liric, cu 
virtuozităţile dozate, a redat de rai- 
nun© întreaga utuioafură a acelui 
Mozart a] Italici. Omul ar* la cl a 
casă; in special lu partea I a. 

Hi *pour la bonnc Imuchc» trei sn- 
plimcnto: Habnnrra de RavH. 
traordinurâ evocare de pcisagin spa¬ 
niol. Znpatcado de Saramte (tran¬ 
scripţiei unde ş© poate vede* cum 
uu joc do^artificii pentru noarâ de¬ 
vin© la Violoncel un dans furibuud 
de elefant (Mainnrdi « cxecutat-o 
Ps«rfect) 91 Aprvs uu r««ve de Fauri, 
unde ae poate adeveri principiul câ 
melodia rămâne tăn* ciob.acehiIul 
L. POPOVICI 


ORT.: Mart. Poii,g, p 


CAT.: SI. Se, er 
PROT.-. Krlahanli 
ISK.: II Adsr HV7. 
Răsăritul «oarelul 7r 
Apiuul Soarelui it.şş 

/ite trecute VJ. 

Zile ram ax«- Uj. 


CAlENOftn ® 


Harţi D februatirh 


Ti 


*•/: 

fu 

fa( 


Ui 

ir" 


Radio 


»9-oo: Ora. M« iU ; 

Lectură din V( 
VI 5 huţ.i. de t. Cr. 

> 9 . 


ao.©o 


zoi Munci .ârfau^ 1 ^ 
ao: Sara» UuaatrŞ a, 


zo-xo: Concert de ( 


Grigoraş Diaicn tr*»*»* 


rant«ii Coatlnoiul 


».»o: E<hip«i t Smâmuoj . 
rubrAri» «Ciule a Mchlot . U S ) 
Ncamţu. ' ^ 


ai.aţ: Concert ■imf««t< j 
32.30: Radio JurrDl. *S{ 

22 49: Concert noctori, . ’ 
Sandu Morrn. relrao^m, i > *- 
rantal Cina. 


2j.so: Maz.<i . Atn 
33A5: Jurnalul # ‘ 

iLoba (raocctâ ,i gero*^^* 
*J- 5 S : Ultimele r , T i. 


Spectacole 


TEATRE 

NAŢIONAL. <C*m Oencv» 

OPh*RA ROMANA; «Aid.; 
REGINA MARIA H De ^ 
o-mi . * ^ 

COMOtDlA : «Abaeaţe s^ 
V f ESEL „Călugărul dlli rcciC 
VOX (Cărăbuş; .Floarea <k 
' LHAMBRA fc ioi Alha-^‘ *-^ 
Iod/*- 


ALHAMBRA k ioi Alhamtn ^ 
Sevilla-, 


ff*St şj ntr dilu-O- 

nil tuturor Idrior care .u cona mie 
fundamentul gândi i naţ .kvoILmc I cn 
tru acel rare va ,A*foi coîreţi.» aceste, 
rc'i tr, p*ragMMc iut U r«,r nuuinţc- 
bn romirtcîii ,1© BlJ | b nr # dc cn 
»t dr ari. Ini vor che a ». u- 

vonil arab.,, in cobandc ^Cuvântului 

SmdniţeH ’ * 

jJ( 

Numm. ui dep* /«*uar Tcbniar al 
«Cuvântului Stu«tei»ţrv» este inchbmt. 
In întregime, Jertfei ,tet n M’rfodahnr du. 
Au încercăm să recenrim, mr, »4 
rnentim. Hugu, mnite n u »* dinirnisa- 
**• -W InieLs ll ts' rztiUa- 


MODERN „Afacerea Kucaio* 

A R. P A. : «Călireţul n«^ * 

yi cotaidecare. 

LIGA CULTURALA „C.d^ 

^ CINEMATOGRAFr 

CAPITOL «Mixajnea Br lls , , 

complectă n. 

AHO. «EUsaheta. rvfin» kfaM 
complectă n. 

KONT : «Misiunea Brigir,, 41,, 
plcctări. 

OPERA ROMANA „Bâiber. 
FEMINA: «Cei maro (O»*, v; > _ t 
complectâri 

fORtTM «Romeo yi JuTietn, 

tuns». 

CENTRAL: «Comoara bV-rfem», 

«Anv se amuză». 

** DARLY : «Grădina lui AtaS* g. 1 . 
rul Roşu». 

OMNI A : «Romeo yi Jolietta» 9 <1* • 

miuoul verde». 

li AN O N ; »0 ouaptr pe Dui* 

Victoria». 

M VRCONI : «Orcul», juna’ > 
n«-! r rid* Pitărlax* le» • tro»' 

Mihăilescu 

MODEL «Fiica lai Dmc«U> > 
rul unei uuPţri. 

COTROCEM : <*'ub ăatii <nv. - 

«Muncita • 


Sore un teatre ţărănesc 


•W * nteL-s fi te raite*. 
broufe..ts dna ( Str#»*„ ţlil^pefinu 
J * sntu. MihsU Polihranmds pr,,/ 
mtun Uetadluu. CoeptUu f. W gr«©u 
Usdu Uimnoici. Conam,lm DemWro- 
«u. (,. Naiovainu. ttreai S y (, tor 
ir*m.ţdlUăfi Venle Cn»«ezru.’rfr ţ 
Tnfu loan \ ,ct„r Lu.crr. / r, t , «, tw / 
ruinr Pui M GSrcincnmi. s 1/ 


Mărţişorul 

legionar 


VICTOR ION POPA 


ntSli ‘ * - 

1 «ŞU .fi© iu săoai oamiuidor eoku ! rilnăril© dovedite dc sat© 
r.lr c.tu.u.m.^to.r,.. «, t^Uul ] M.i Iutii j, 

Şuot ludcmnalr 91 foiugiu* Izit mat mk tragere* «ir 


întins, fliudcă ar «Iovadeşlr 


la * faţă da zusoal 


inimă * plugarului 
*«•1 dc 


uui tu Luxa. cu poate lol ator»*. că 1 nouă puulru al. Iu *i * lrW4f *’ 


di făptuiri* dramul n-ii : joo şi ©„i,, , » UI . . 

pa mu*. AaU v,c* aă spuuă că, pe | ui*l «bn lrr»« ■ n* atlu nltn'u 
lângă ral* ou.lu. mijluacu de rt | tnvitâ. Adăvfl r ,r| cui© ln»a J u 
PW.uaro , claia», oăaisto, stihuir. mu I rnnul « unoaşt* .©nirol ll . 
iaflorarv —• iu l*fun iu niotrii fior ii #r»• t uboft^ f! 

««-**»'* - u «.î.'Sa Lîtr'z::! . M,i 

U» «n„l nt.l mnlL U. u ,W, . I ^ t * U ”' “*'* ■>"«««« 

oul rriHife şi a tkitepat nA don ruz ‘ 
dc. .Vstâzi uunl sniiii-tlooir dr uo) 
ţufi al© ţârii unde a© janrb Lausi 


* Serviciul de propagandă scri¬ 
să dela biuroul central al Ix- 
/lumii, aduce la cunoştinţa tutu¬ 
ror prietenilor , membrilor şi le - 
ftlonardor, câ dreptul de u exe¬ 
cuta fi oimU mărţişorul legio¬ 
nar cale re/ervot exclusiv aces¬ 
tui asTvtctu. 

Mir Uf or ul legionar este 

un nudei unic. Crucea verde — 
VajndahonJa, cu o cunuiui de 
frunte de * le jar şi g« oa pune in 
otin/nre numai prin organizaţi¬ 
ile fi debilele legionare >. 


O revistă viticola $11» 
logici va ao? re tn Rn" 


Specialiştii viticol de Stx* 1 
particulari «o reuşit cn cca-r* 1 
otstemlot cooptraţk-i sâ 
apă l|la nori resislc. car* ri r*= 
prohlctiH- vilicok şi OrtOîW 
caia ter şuln|iftc. richaic 9 *P 
pjgancL) Revl&la vi ap«*( *** 
iD'epere din Apriliv a. c. 

Ei s« «drrseti -â f 

primarilor dc vii coiKtavâtorX) 
exploatări vheoc. peţto HlN» 
oucătorllor de piva le şi rooK’ 
>1 il-'olc, corre.dan I or, Kt»’ 
rlior, ele. 

Sediul <ie adtntn ri a Ir r 
vn fi la secţii vni olâ wU Ix * 
de cercetări «greu^rci:*. b N > 

râvti No. 61 


, - -lifăţişjire strana ti 

p<i'i «In toata <arai’(«ri»lii-lle lila 
ruturii u Dă populare, şi cu prii 

de» — —* 


•»u-;roeteh„©|« r alteţa Tndfrptsrra u 
cvartu netorirvaMo. spacifnâ aălon 
..«litri nocm, njm.tr eădită chiar 
mentalităţii or* C o l|Hf ii . dupru.-a 
cu «m ><•*tru Kxiprurmriitf şi d,v« 
i-roit |j|«*rc atrăiri4v-*tunci când 


ţăranul pmccdc 1 


•1 _ 

i./.n.»», ,m,U ’ y * C ' nii ,ni lotindcroa şi 


bună satul întreg deodată, crituli- 

/uod In faptul or-l «rnU, uu cusur 

al omului ţlnţil şt deci © nemulţu 
n»»ra a >l«vhlinăşiel^ 

Tgăăricâ, dintru început auatem 
In eonnslm dc tipuri şi | Q comedia 


» , d* | tragică. 

Arătarea ac«««ta sorită t«ro câ- Chiuitnra Ai a 
U>v. Iiiiuuriri Cm diolil „ fj i„ *** 

r, Muâi«atlU! ** ”* ' 4ranr ‘ 

•U Furidaţlrt fn vi*ţ* *aţcl©r. A- 


•H*ua raoiuui csu ui*i rudnic*. dăa' sa văzui jvpaz.njuna* « u care n> 
iUăi moi puUumcd auuultt pm*ţ, u ' mânui capătă tlrprimUroa cw«m 
luaotw,* dr gânduri «ol CugaU ' Uunalutnului LaDai şi dori uu uu 
lor OMivfriuiAşitc intr © oală. ««Mia lă mai iu|rJagvv«a cu privitor. ei 
••te învăţătura vie. Adică mult'rbtar oertria s* şi arat»* darunl* 


doriră rând | nuno*. după «* r © Mu p||U| 

*â vadă studenţii «M-bipisrt, aau 
fruntaşii căminelor culturali, »ă 
ftătuanul iubaşte teatrul şi are in 


«rătărrir «arurlcririm 


demn 


cută lui. 


«pr» această M rtA necunoa- 


•Părle, |»e rar,, ,| pr ©xlntă atltmli 
•»os ţăranului j 0 prîvinU IraUului. 
Când flăcăul stngl 1 

•Nu (Hă «Alea pe oblele 
^â * ă latei, un t u nirliM.. 
bcîndotoa, « © jurarv a unul p«*r 
•onaj 4>vulru ta v u auto atribuire a 


ui grupuri, 
mici M-enetr improvizat© — Uildcnu 
na pline de Init ş» de tâlc — privi¬ 
toare |* viaţa, şi întâmplării© »* 
lutul. 


, * r< * M * îşi «re poznaşii lui. 

<0 fiecare »at ««• află anul, doi, sa a 
cincj «»ainrri» p© c*n <lar«i| imiio 
ţivl- li pune i n r&z u l si iu placul 
obfliei. Kl sunt uu uman, Uvoaie 
«le haz. dar sunt un fel d« pro ©j 
rrni «■ DnralM Mic» prm u,i. rr* o , 

SJZ ‘TT'L’** "‘rr* *•*-* - M 


dca/âşurarva *ceiictolor este suma 
ră, mârgiriita adeseori la un singur 
• aiAnnnt In acclnş timp, avem un 
accent ravuisti© bine linHu««it. pen- 
trueă şi om şi fapt «unt fu strânsă 
apropiem. 

C*iae« o totuşi n««>bişouit d« in- 
ruinat — şi deci foarţ© ©aracUri«- 
De • câ aceste iinilăţii ou ajung 
niciodată până I» ură El* păştr©» 
*ă rbior in părţii* lor r«le mai as 
au am© Irvaptâ blajină, ingâ- 
*»ce cuviincioasă — 


făcut in acetic avarie ^ ă 3 
oui rumân părăsii «au iW* 5 * 1 
nevastă, ori pe scama unu 1 ** 
uuit de uecinotc. cu toate 


o ar fi Iodrep’a ti t feraala. O * 
mult, când cale vorba şi «* 


»-* | . _ " • * 9 ' ■ *ă ţtă. 

rlOrăul. i»r, -fac© cm daai-Alul V* 

alto» CM ,u m . . , N * l M r,u niciodată omul fn t« mo . 

c • * l,u c * My Ş loo beţivul», râz I | (a v 


personagii oxlte dc io» 1 * 
prin firea locrunlor. cum «■' 
pildă «n Perceptor nrludora* ^ 
un jandarm cu depAjirc- ua • 
oii aint «tocaţi ci 
Aşa dar, 001*01 că ar /• ^ 

de am câteva dat« pr«l» 00 *' 
atitudinea dramatică rut 5 

— căci in «âmburei* *1® 
a« arată oatău Iu a * t *’ tJ *’ 
vvdi-u utunut o lufâtnă r ® * n 
lui tăr&nrms oi însăşi 


_loarei uoastre îndrumări I* 

ieţil Ini. Num pomenit tas | tărâo» 












































































VESTIRE. 


A 


O UT! 



s 


yi 

<y 


-i 

• 1 


buletin parlamentar 


senatul 

lalierile de muncă în continuare 


w *pupil discursul d-lui MantAlrum 
Ifi pT’»rtuf muncii obşteşti, majori- 
\ 4 tea senatorilor din 'dormitor* şi 
— 4 i yi/cneO' găsit că est* nun pre- 
*â ocolească incinta jtâm) Ln 
terminarea discufiei general** din 
fr'o justificaţi teamă de a nu fi r* 
ycraţi imtru viitoareir munci co¬ 
terii rr. 

Aş o cil cri Senatul a fost aproape 
ehei şi fără chef de vorbA, la bufet 
vreo că/im sena lori se îndoctrinea¬ 
ză, la un pahar cu opd rece, făcând 
P* informafii, dar întrebând dis¬ 
cret pc gaz*'tari ce se aude cu gu¬ 
vernul Cuta std bolnavul 7 
Şedinţa se deschide cu 15 senatori, 
fu faţa cărora d. Romnicvanu tinUrt- 
fâ cu regret plecarea din sânul matu 
rului corp pentru o funcţie mai bi¬ 
ne remuneratd la Panca XnţionnJă 
Senatul plâng*. 

t)up<i risipirea emoţiei prarocatâ 
d* pierderea unui dispus coleg ce 
ţt-a sacrificat mandatul la sfârşit 
de guvemrtrc, d. Şftndor /osif crede 


de cuviinţă «d- f | spuuă ^ d #a P|| . 
vântul la legea taberilor dc muncă, 
(bite p-ntru maghiari, mărturisim, 
o spaimă legitimă). 

Bătrânul glas se tângua, ca tuşea 
In ta minor a Trariotei. 

Pupă jdăpănda umbră o semeţu¬ 
lui maghiar de odinioară, tribuna 
•st e ocupată cu asalt de glasul tu¬ 
nător al preşedintelui Camerei de 
muncă. D. Samoil combate vehe¬ 
ment proectul , considerând o crimă 
naţională să împiedici orăşonul să 
audă glasul ciocârliei ţi al privi - 
gheţării. Argumentul este hotărâtor 
*i O parte din Senat înt’tnn). por¬ 
neşte spre bufet. 

Afară discuţia este In toi. Un ga- 
eetar se luptă cu d. Vaier Roman 
pe chestii de docttsnă, iar asistenţa 
împărţită în două combat* şi apro¬ 
bă. fnc*t. lucet. Senatul I şi mută şe¬ 
dinţa pe culuoar, luând parte hi dls- 
onţli. \n timp ce înăuntru şedinţa 
s* ridică dela fin?. 


CAMERA 


înfiinţarea creditului meşteşugăresc 


Mei Camera n'a fost mai populată «CV este aci domnilor. Cameră ori 


erl. din motive mai mult decât bine¬ 
cuvântate. Discuţia generală a pro- 
ectefor serioase este ocolită Cu deo- 
sebltâ grife de deputaţi fntot¬ 

deauna grijulii de rresituoUtatea 
vnui surmenaj. 

Deaccia obirinuir/nle când un de¬ 
putat iţi spune; <-Mâ duc la Parla¬ 
ment 9 ar trebui să înţelegi că merge 
deadrrţ'tvl ta bufet, de unde nu se 
mişcă decât aluvci când dinlăuntru 
fl ajuna* In ureche nemuri â<- scan¬ 
dal. 

^ In timp ce, in inch*tă d. Râvcnnu 
crident jenat deschide O şedinţă rt* 
rislfa/ă decât de opoziţie şl na -duri. 
VI. ftijrscu *e roagă de parlamentari 
pe sală, trecând deta o masă la aUa, 
ti focă cel puţin cu rândul In şe¬ 
dinţă. Pe banca ministerială plicli- 
riţi stau d-nil Cnncicof şl încă, în 
timp c* candidatul la portofoliul in¬ 
ternelor, d, Jean Manoleseu-Strunga, 
ii aşcard ostentativ In bănci/e nafi- 
onat-fdrănisfe. (Probabil d* când a 
dat Inter viforul remediu* H* Dumi¬ 
nică, !n Prc*a comunistă din Sărin¬ 
dar. se simte ideologic mai aproape 
dc stânga. Ideologie t Am gluţniL 
Afinităţile d-talr cu stânga sunt eu 
totul alteţe şi din alt* mol im . 

D. preşedinte continuă sacadat ci¬ 
tirea legii creditului tneşleşudărese 
V* articole fJnă se plictiseşte. Sala 
doarme 

D. preşedinte intervine dojenitor: 


Senat f » 

Şedinţa se ridică fără nioi un re¬ 
gret din partea nimănui. |. St, 


JEltTFJ CARE 

RE-A MÂNTUIT 


(Continuare din pag. i-a) 


A’ii* 


Cine sunt comanditarii morali, 

ai ziarului jidovesc „Lupta" 


O lecţie politică pe zi 


CRITICA DEMOCRAŢIEI 


0 interesanta galerie de asasini, de Incendiatori fi de bandiţi, ln tare 
straiuie te o cometa chi ul hidos de gorila al agentului 
sovietic Albert Honlgman 

— Biografii reconstituite de judecătorul de instrucţie — 

•arte la multe incendieri din Ga- 
putut fi prins decât in 

a a 


Democraţia •« mluce in rani¬ 
ţă In guvernarea pojsorului prin 
1 */ i rom şi, printriin parlament a- 
iotpularnic, ales prin sufragiul 
universal, direct şl secret. 

Democraţia razcinii astfel pr 
onoingeren ca rel moi bun mod 


Transilvaniei, vtogoloi+ii d» la 
tru se afin. 

CV opunem noi aestor pofte, ce 
Var'diă, Cc indestructibilă armură f 
Imbecilitatea oficială. România le¬ 
targicăf Oh, nul Ari sunt Incredin 
tot. Opunem sentimentul unui mesa¬ 
giu, mistica unei predestinări. 

Sunt semne mari. Degetul Pomnu- _ 
lui n sigilat acest pământ, umbra lui J 
caută spr* dânsuL 
( 'ne a înţeles rosturile divine a/e 
Magluvihdui. cine a descifrat In o- 
chii extatici ai pdstoi ului deta J/a 
glorii eevt. acela ştie ce spun. 

Acesta este i/n mare semn. El este 


Am urât al en, că mentorul pre¬ 
sei iudaice din Sărindar, borfa¬ 
şul galiţian ALBERJ TiONlG- 
MAX, pe lângă profesiunea lui 
secundară de <ziarist» democrat, 
a reuşit să plaseze fi cifeua lo¬ 
vituri principale, de pe urma cA¬ 
rora sa îmbogăţit fi n ajuns ce¬ 
lebru pe la Palatul de justiţie. 

L net tlin aceste lovituri de pe 
urina cărora ingeniosul arliigang- 
slcr a încasat dintr'o trăsătură 
de condei patru milione dela o 
soci dat o de asigurare, a fost in¬ 
cendierea Jefuitului — FICTIV 
— de mărfuri al Societăţii RE- 

PREZENl iN ŢA ROMANEAS¬ 
CA . Societate care in pur/udezâ 
fie zis, era un simplu camuflaj 
sub car* se tupilau ambii direc¬ 
tori ai riarului sLUPTA». 

Procesul acestei formidabile 
crime, in ţesătura tenebroasă 
căreia unchiul Albert a avut pru¬ 
denţa să plaseze şi un asasinat 
mne spre judecare, după o serie 
interminabilă de amânări suspec¬ 
te şi de neexplicat, /x? ziua de 8 
Martie crt. Pentru vilificarea de. 
f indian a publicului şi pentru 
desfătarea d-lui ministru al jus¬ 
tiţiei . mare nmaior de lecturi cu 
caracter eroic, vom reproduce aci 
din ordonanţa definitivă a aface¬ 
rii, portretele morale nle coman¬ 
ditarilor ziarului *J.unta» fi ale 
complicilor absolut indispensabili 
ai IIOXIGM 4X1 LOR. Indispen¬ 
sabili in sensul că fără concursul 
lor tehnic şi ştiinţific, unchiul 
Albert nar fi putui da foc de¬ 
pozitelor. intru rât ci, in calitate 
de samsar evoluat nu se ini fiară 
de fel cu efortul fizic . 


râu in*n, n-a ci ei amândoi au 
trrhuit să muiioeaucă din greu 
spre a s* menţine şi a pinii da¬ 
torii. Apoi jidanul s’a însurat şi 
n'a mutul la Bariu. 

«DF. ACI ÎNCEPE ASCEN¬ 
SIUNEA IMEDIATA Şl GREU 
EXPLICABILA A LUI COM1- 
SIONER. II ginim deodată om 
cu marc credit, explontotor de 
poduri, exnlonlnlor de mori, 
engroM*»t ue saci şi de cereale, 
a. MARE FURNIZOR AL STA- 
TlILUl (?). 


va 

la/i. N a 


J92H când a fost adu» la li ucu• 
reşti ca să incendieze mntazinul 
Edelstcin 


explicaţia rapidei 

ASCENSIUNI A UNTER- 
THANULUl 


Şl GALERIA INCENDIA’ 
TORILOR CONTINUA 
Mâine veţi face cunoştim 
ţâ cu o serie intreaqj ele 
iude venite aci din Rusia 
sovietica: Ionul, 1 'vnnlt'r, 
Ş I o « m Cornblitt, Saneti 
Oroiriti, Xuchdm Hunilor, 
precum şi cu cei trei Ba. 
caii, * Jean». Itenjasnin şl 
Mărit». Urmând ca după 


SOLOMON COMISIONERU 
ZIS... BAICOIANU! 


lain-l u-.» dur pc coiKsiliorul 
tehnic şi po omul de execuţie al 

lui ALBERT HONICMAN, de¬ 
scris cu o propetinie si cu o ele¬ 
ganta rară dc câtrc n. jude in¬ 
structor GIGI OPRESCU, în 


«Dacă ne gândim, — ada 
uit d apoi eu isubtita sa ir o. 
nie d. Jude iuntruetor O 
presvu câ perioada as- 
censiunei financiare a lui 
( o,ni*ionor corespunde cu 
epidemia «le focuri ce 
distrus jnmrWnfc »h‘n fin¬ 
eau, şi că toate cele trei fo¬ 
curi instruite de noi au fost 
puse la cale de el. explica¬ 
ţia îmbogăţirii sale vine de 
la sine. 

«El neaga, bine inţeles, 
câ ar fi incendiator de me¬ 
serie. dar altfel nu este ex¬ 
plicabil cum l"30 el a 
aparut in Bucureşti ca ma¬ 
re specialist ia pus focuri. 
Câmpul de operaţiuni din 
Bacău devenise prea peri¬ 
culos, iar pe deasupra «co¬ 
lo ani fi urări na ne pani pa-\ 
tenu face. a \ 

eAeeanta. a<*lcd> meseria 
incendiator, or'fost «9 a 
şt ar cauza ci'ldctifd a f,H ’ 
censiunij at'enditi jf cricul*»* 
rrtufrfcdtor. ca 9 i ocupatin- 
nea dc cdpctenie cftre l-o 
adus pe banca acuzaţilor». 


ceea să completăm unele 
omisiuni regretabile ale a* 
cestei ordonanţe definiti¬ 
ve. redactată de altfel cu 
un deosebit talent si cu o 
rară forţă de reconstituire, 
spre a stabili in chip pre¬ 
cis unde a umblat unchiul I 
Albert cu iarba fiarelor. 
Căci opinia publică rom⬠
neasca trebue să afle in 
sfârşit, care e adevăratul 
chip al pontifilor si predi¬ 
catorilor din oficiu ai de¬ 
mocraţiei. Iar puşcăriaşii 
dela Ocnele Mori, să afle 
cu un minut mai de vreme 
câte ceva despre viitorii 
lor colegi de lanţuri şi de 
isprăvi umanitariste. 

ADRIAN BALTAG 

Copil italian, condamnat 
de comuniştii spanioli 


de .«plccftoriori» <1 elitei pofifu** 
lucătonrr este alegerea prin 

noi. 

Adversarii democraţiei contes¬ 
tă acest lucru: îl conteşti ca 
principiu şi tl contrsti ca aplica¬ 
ţie. Poporul in întregul sau nu 
pont» niciodată si cunoască atât 
de bine pe oamenii rare candidea¬ 
ză ţnmtru a fi aleşi. Dc altfel 
chiar daca t-ar cunoaşte nu ar 
pnlra jude < a singur prirtfp?r«a 
lor in problemele da stat, care 
astăzi capătă un caracter atât de 
complex şi atât de t*chnic. Cum 
fMmle şti poporul si al*nah cine 
este cel mai bun economist, cel 
mai bun lecluiician sau cel mal 
bun specialist-in problemele ex¬ 
terna? 

\ Prartica democratioi $i a sufra 
giului nnimrsal arată in 


le şi sineturile pe care trebuie sa 
le dea acestora. 

Succesul in alrŞeri se bazea/A 
şi pe o presă care te 

1 întreţine cu bani mulţi. Şi atuncţ 
pentru nevoile electorale, ca fi 
pentru neooile de nrcsA ale par- 


viN| 

td * 

*» 

f ■ 


deri şi inferiorităţi ţi ma» grav*. 
Ca să cucereşti nm urile trebuie 
«â fi demagog, adici împărţilor 
de făgăduieli mincinoase şi si 
pofi ape/ 1 o organizaţie electora¬ 
lă. cu agend nbmrto'i si 1 ir A 
scrupule. Or, aceştia cer să fie 
I plătiţi iar plala lor o poate face 
1 numai Sfatul însuşi prin slujbe* 


Udelor, acestea fac apel la ntari¬ 
lor ţt plutocratice, la capilşe- 
li şti fi bancheri, car v u juri a din 
umbri adevăraţii stăpâni in re¬ 
gimurile democratice. In tnatv (i 
rile din lume in care democraţia 
e*t.» faţada, pluţorraţia adică 
domnia banului, «le realitatea. 

Plutocrafiu înseamnă însi şl 
străinism, căci mai ales evreimea, 
dtiinitoarea pretutindeni a bar 
nulul are n predilecţia de a utiU- 
zn forţa banului pentru ca să se 
amestec* în prdilicâ fi sA diefeze 
fiecărui stat. 

Hincinfelr* ci pi serviciile evre- 
imei se cer plătite de către polt- 
ticinni prin drepturi egale acor¬ 
date evreilor, la fel cu cetăţenii 
de. baştină şi de multe ori, c^iar 
prin orientarea politicei extern* 
a «tfitnlai apre ţeluri conforme cu 
interesele iudaismului. 

Şi astfel, dcmo< raţia ale cărei 
principii se înfăţişează atât da 
Triirriofl*? si atât de ispititoare, ia 
prăoeşie in fapt în toata ţările 
prin a aduce domnia demagogi¬ 
lor, a puterilor banului si l str㬠
inismului. 

Profesor 




te c*‘ 

me d 

Jano 

I tnir 

•r*W 

iZCBl 

stea 

. ca 


bu 

u 4 * 

• 

«1 

h 


d 

* 

d 

A 

•I 

P« 


Externe 


De ţaţe ani nici un ministru tir rx-jri Ki nimiciţi ia r**ivin*« marilor l** 
ta ne al «tehuiul nV mat vizitat Via- I cari. Italia Ia*căt* a biruit UiopU d** 
na. 5»«ir?a «Mm von Neumt h In capi- I tinihv. 


lustragiu, purificarea. Un vânt aii- ^ ordonunja delinitivă consacrată 
şuilor, o boare de sfinţenie renta rf** acestei hilariunte afaceri. 


Citiţi şi răspân lift 
„Buna Vestire” 


Atayloril. Era un aci ritual, prePn- 
raloriu. 

Apo% a reni/ moartea Celor Doi ; a 
venit jertfo, prin care un popor în- 
irep a expiat. 

Este aici. aşi apune. 0 dumnezeias¬ 
că lucrare, o liturghia. Suntem sal¬ 
vaţi. 

Poporul românesc « fost ridicat 
din aVele dezolării , din mizeria in* 
gcnunrhierii sale ţi chemat. 0 spun 
cu o dreaptă siguranţă. El s‘a făcut 
vrednic de lucruri mari. 

E sigur că Dumneseu ne e aproa¬ 
pe. Si că cl ne apără cum spune 
psalmul «ca u n oştean puternic». 

Dan Boita 


«SOLOMON COMISIONERU 
— serir levI nai d jude OPRE- 
SCU, zis I.iipu, tis Băicoianu 
(!!!) s’a născut in 1893 in couin- 
na Râpele din judeful Bacău. 
Tatăl mii era un mic negustor 
d< cereale împovărat de copii şi 
Solonion n’n urm*t decut cursul 
primar. 

«După ru/boi îl găsim >i pe el 
ic negustor de grâne, intc'i 


COMPLICELE NEDREP¬ 
TĂŢIT AL UNCHIULUI 
ALBERT 


< M A SOLE. CONSf A N I I N ES - 

Cli zis Nagâţ, — continuă d. O- 
preM U — de asemeni jidan, este 
o ilustraţie a cazierelor judiciare. 
El « luat contact cu penitencia¬ 
rul incâ de pe când anca 1 6 ani, 
fală de 55 de ani cât are aslâzi. 
Până la 1900 a ispăşit patru ani 
jumătate de închisoare corec- 


MADRID 23 (Rador). — 
Agenţia Havas anunţa ■ 

Tribunalul poporului a 
judecat procesul unui b㬠
iat de 17 ani, acuzat do 
spionaj. 

Este vorba de fiul fos¬ 
tului ataşai italian al Ae¬ 
rului, Pistolesa. 

Acuzatul a fost_ condam¬ 
nat la şase ani internare 
1 intr’o tabără de muncă. 

Cehoslovacia 


(ala /4u*ln>( a fost desigur r«l mai 1 
tmr.aţionaJ t-nmimenl politie pentru 1 
du ti riad. Mulţi nsiol au crezul cil 
munca fraţilor Freurnfeldjl a c4p»l*- 
nuiui llabincii, a fo »t ditlruiA 

Saţlonal-aoclaliunul, Irul. a prinari- 
tliclni atdt de adânci in ,1udria. Inc4t 
orie efori In contra Iwt rate zadarnic. 
AOştriavH au fo»t printre 4« r ' 

tuanl, rare au salutat cu bucurie doc- 
trina ce a rcuglt sA fad aiel^ra Intre 
naţionali am şi torigUatn. 

D >m l • a hat ficutâ cu prisosinţă 


cri, 


la 


II 


st 


fionalâ. dintre cart trei am nu¬ 
mai dintro singura condamnare , 
de unde a rămas un om putaţ, 


mic ncKiiMor ur §>«• ’ . 1 

sat din judeţul Bacău. Cumpăra ' bun dr a servi d* paravan şi a* 
drl. fir.ni »i rindr. •• Obor unealtă la "tic* lupta rea. A f‘ 
Trrlmrile l.tălni siu mrreenu fo$t utilixat ca atare fl a luat 


Va renu^o 
a alianţa sa cu Sovietele ? 

BERLIN 22 (Rador). — Corespon¬ 
dentul Ageafiet Hac*t transmite: 

Aţ firii* anunţate de guvernul te ho slo¬ 
vac iu favoarea element lor germane sunt 
râu primit* d* car rut Ue poliţie* berii 
nete, care le găsesc Insuficient-. 

Oflrlnşul JDeahcke niptomstisch Po. 
tilh. hr Roorrespoad n ” afirmi ci e -J- 
ţenii cehosLnari da origiai germani ua 
s* x-or Umil cu adevărul bine decât «• 
tunel (And Cehoslovacia r« r*nuufa U 
alia»(a sa cm Savicşele. 


cu ocai>a toriril d-lui von SfU r ath 
Vtena. Cit toata măuirila prevenita* 
Iunie de *u'orHJ|l. măsuri destul de a- 
ngcrale. lotuşi, o mulţime imensă * 
primii P* reprezt>nlanlul cc/ui d- 
Ua Keich. cu strigătul camaraderesc 
luptătorilor: t Hefl UUte’st 
* 

La .\ddi»-Abd* un izolat « încercat 
ripue viaja marr^alnlui Grazitm- 
ir*« marxisitâ vede in jwtul ac.^ta, 
rcac|i«mca, oprimaţilor din Ftiopia. 
Acviagi pnr-a 5 n»tmc c4 Ralia *a avea 
h rauli dc lucru ln Abisinia, pani U 
cotnpIccU clarificare- 
Adc«*rul em\* ln»* c* opera dc păci* 
luare a Italici ln Abisinia tăi* ap a** 
terminali. Doininatiune» iUluini o* 
Ic oumai |*C 

lupte de gu.'rik» ou prea *«nt 
Mimă baodft dc ncuipugi * *' 


ronâ lio'lati «1 

acolo O 
foat dl- 


Kuomintanzul gi-a Inchrial lucrjrîla 
Hiiunfl aciuate. Brralfalul luerj ilor, 
este extraordinar da concludent Comis* 
nismul a tost declarat duşmanul calmai 
. (Hcvloa ai ChineL Moţiunea votată da 
transformat Inff'on mani/#*! naţional, 
i^a aelmta a sa c*rt Imediata dlroloaca 
a armatei roşii chineze şi a lulnror or - 
janizajnlor comuniila. Internaţionala 
l/l-a a fost sotoUlă focarul cai m»i prh 
me)JiOS de dltolufle Şl n-nnrvclre 
Lnornintangul fi-a ‘"rliii lucrârils 
prmir’un jurământ; acela al tecoluhsit 
jurământul cruciade 1 anti comunist*. 

•t* 1 

Tovarfcşul cal mai apropiat ai 
Taruini din KnmiUunl ro^u. Ord- 
joni Kidzc. comisarul poporului 
pentru iuduatria gr°*. • ° ur *' a * a * 
ainaL 

faptul cri mai d« relevat est* 
câ prietenul lui Stal'**, a fo“t n^a- 
aiuat chiar iu Kreuihu. DicUtorul 
ţj S. S ului traiste 'neâ sub 
proma morţii camaradului •*«. 
Amândoi aont d»u Geor B i*. Amia. 
doi au coflopirat odată ri ma>t aan- 
ee au vftraat. din cauza bănuielilor 
lor. Stalin ri » pierdut cel ma» da- 
votat au»ţinâtor. Contra revoluţia* 
pAtruna adânc, chiar in Kremlinul 
roşu. 

Dems. 


Funesta ignoranţa a elitelor 


Continuare din P«l* . 


inoBnlo iă propagandă comunislă 


Bat vinturi duşmane sufletului rominesc. Şi daci 
bat? Vor si stingi ficliile aprinse pentru cinstirea 
Marei învieri? Nu vor putea. Numai luminiţele se 
ştir g când le bate vintul. Braţele tinere poarti ficlii 
mari cari vor trece peste duşminia tuturor vânturilor. 


Capii Spaniei ameninţaţi 
ne infernul invietii 


Măsurile generalului Franco 


AUILA, ’is (Rodvr). — Jgraţia 
Havas tn/nsmltr . 

fn soma pro*ciulul Informii dt 
guvernul din Vnlmcia, de a trimite 
t'opii spunioli in Rusia sovietică, d. 
Hanuri Hvdilfa, preşedintele Juntei 
dr comandă a falangei Sînnlole. a 
lansat un aftel in dârei r naH(modis¬ 
te, cerând să s* caute şi să *e gâ- 
fvasrâ o soluţie pentfu pun- na la 
adăpost a copiilor, operă rase ar* 
sprijinul întreg al gen• nilului 
Franco. 

D. U edil la propune delimitat* ta 
Uttd tone favorabile. Sa regitriî&a 
Span>*i de sub autoritatea guver¬ 
nului uufionatisl, unde xl fie coti- 
centraţi copiii din ambele tabere 
âpaniule. Administrarea gond ar 
nrniu să fie încredinţată unef auto- 
rităţi internaţionale, iar cht Uuclltc 
or fi suportate de guvernul naţio 
mol, st. 

In felul acesta s’or pul ea atdt a 


trimiterea copiilor *pon*ok in Ru¬ 
sia sovietică. 


Ovicdo eedulâ 
naţionalista 


OVIEDO ÎS (Riduri Aşoaţl* Ha¬ 
van trauvuiiie : 

Mdiţinui di/i falanga apanlolA, cari 
li.pt* to râoduriir uifionahştiloT 4c p* 
fruntuJ din Aitarii, au iasfalat la O- 
♦ icdo nu ikhj prr’.t ăr ra»bo. circ a fo-1 
puv cri io funcţiune. 

IWul dr radio Ouolo a driuimţil 
ai-ar*. iu prima na cuiivimv, ştuiir 
dc ţtoilurile ic radio ah ^ 
gatcrnulu). cu p«mrc la luptei*- (T k 
dau fo moaicntul d; faţa tu Aifuril, 
şi la prclinea pitruiiJcrc a trupefor ' 
guvcmamcoialc Io Oricdo. «Ovicdo ’ 
da uclnviuf l» — iachcia cmiMM- 
cea poetului dc radi» 



puţin câte put‘n . 

neamului şi ronf.guraţia a»»* 
icntâ a Statului. In >rrme c c no» 
nc logana/.i cu iluzia câ «ţinte 
Ac astăzi nu mai ach.mba 

in veci. Dur mai presus <le mu¬ 
te lipxa rle (aut moral, «n-eum- 

bilitaiea quasi-aniniMieă la{u ue 

tot (ff ar putea di mi nu* >pu pre* 
juditia onoare). lilH-rtaţn Ş» 
dăinuirii noastre pc arvst pu* 
mânt. 

Daca am chibrui bine, ar tre¬ 
bui să recunoaştem că revolu 
(iile cele mai redutabile nu »unt 
iele sgouiotoaw »i sângeroase 
rar, izbesc atenua ri dolunţue 
resorturile misterioase ale in 
stinctului de conservare oat»ţ>- 
ualrt. ci acele lente *1 invizibile 
cari *e operează ţ»e nesimţite. 

On numai într'un răstimp 
de două decenii, in România m- 
tirgita *‘au devfâ^urat doua se¬ 
ri, de fenomene revoluţionare 
cari tel puţin până «cum doi 
am n an uvut »n sufletul unţio- 
nal ravmietul strident, accnnte- 
de alarma ce iar fi cuvenit 


O* ta atragă voluntari şi 
bobe ci in zebre«*Miţa de Spa¬ 
nie roşie ce mai râ* 

MOSES ROSENBERG 
pus tâ 00 difuzeze bn Iu* 
întreaga maeoarade 
ca cea de moi sui, unde te 
vad defilând grupe 


zise feme»-tolda|i. In rea¬ 
litate acestea sunt simple 
femei de moravuri uşoa¬ 
re, cari după cum atât de 
spiritual a remarcat d- 
PIERRE GAXOTTE in I* 
I nuia Partsmt, dau mai cu¬ 
rând sifilis decât curaj 


Prima scrie, diminuarea »n vo¬ 
lum. in fountiinţâ >i »n iinpor 
tanţâ sociala, politică p econo¬ 
mică a elementului etnic roma 
nesc. Iar a doua serie, apo-irea 
iu uumar, in organizare temei- 
<>r»n'inirMtivâ II «* 


de aşa *tov»-iler cari sa 


ropie 


de dantele. 

De altminteri felul stan- 
qari in egre poarta arme- 
le, constitue o dovada câ 
aceste hetaire rebarbati¬ 
ve sunt obişnuite exclusiu 
cu totul alte instrumente 
de tragere de cât grenada^ 
sau puşca mitralieră. 


nică. iu forţa conspirativa şi 
riesivâ. ca şi »n importanţa cco- 
nomica şi aocioU o tuturor ele- 
uicnfelor duşmane statului ş» 

> u frunte c| 

orreiL 

Provinciile no«>tre de inargi 
ue «ie desnaţionalizeazâ in pro¬ 
porţii alarmante; o'o$ele noas¬ 
tre sc transformă pe zi ce **cce 
tn tot atâtea citadele de străi 
Qisin, poveri insuportabile pr“ 


al Tării; iar armătura economi¬ 
ca. complet in5t r âi»iatâ ji 
strifeşte ca Intrus teasc dc fer 
ultimele restur» de ţ f 1 .®* 
energie ale popozolui. Imr«“ 
cuvânt, duşmanii noştri ac-au 
ercu.t inc* din timp de yacm 
,, „r-au subro.nat in a^a feb »•- 
cât »â nc ponta decapita dmtr o 
singură lovitură »u caz <»• 

TO\TF 4CESTFA. 

\ ELITELE NO VSI RF DUU- 
..VITO A RE SA ****\ţ}t 

!uath?sau sa fi idotu 

O SA PROVOACE. DIN LN. 
PRIOR. DEZbffMBRAREA ^l 

lciderea noastra la 

M AM Pentru că atesta s« n 

inevitabilul deznodament aJ 
inorţici *i «1 igiorauţ^ noastre- 

Ce*i «Ic f . , - 

Desigur ca uu e suficieal sA 
duru numai «larma, ci e ncnDă- 
rat necesar ca «& indicăm solu- 
eficace. Ur priina SoUj» « 
fi zguduirea tuturor intelectua¬ 
lilor români din funesta lor ig¬ 
noranţa ri determinarea unei ati¬ 
tudini pozitive faţa de *«>«lc du¬ 
rerile. laţă de toate problemei* 
capitale ce se pun in ceasul d* 
faţă neamului românesc spre a 11 
rezolvate. A . - . 

Iar dc vom li 

duo 10 iu fapt «ceai «"*"»*• 
vom li dat o dovada aulici cot» 
ci ;tiiu ii putem »« °« mdcpli- 
nim funcţiunea ce ne-ain asu¬ 
mat. 

Celelalte soluţii vo r veni opoi. 
od dela sine. 

Nicolaa Bogdan 







































































Do scor astronomic si o pioase 


Carnet 


vErrmc» ■■■ — « 

4iip.hfttele noastre 


ai—tlB ia otanprele u.r g 


de învăţăminte 

1»„P* K,,™ .U.T «r. 4.1. I M £?*£££« 

'Unitul mul'kolnl du rootto»'l din Mam ., ral (, 

*" V«.. .1 - 1^ *^; l, uriM di„ 

■lin* adânc fnlipiHI ta amintirea j ecJ ^T y 

tdles «rl «n*4r*«e c0 4 dr *^n Ripewato socoteşte oJ jucătorii bă- 
pro*n*ol «forţărilor roi»âor«U • rr j wi ^ tonici — deci rutinaţ i In 
•port «4 o* fl* lnr*rfw»® ° r * T *"'* I o/<l /ootbnllului — e/#rd ** roadu 
r* at«mt* fl —ta* • BUpr * svpenor celui al Jucătorilor 

ţJUor cari au reogfl •* îngroape n j hntrL 

legcnd* — trbtâ fi durerea** In j ^ cnuSf din contră. cred « că loot 
rmPtfiunr — şl *4 definitive** un treime juoat de W p /» Wfirrl, 

prrutigio nou. românesc. Agr*«l* in | , tll( . nin H ţi cu mare «udat 
■■|lon«lli.mo) **n totalitar «I n»«n- Amândouă conducerile sunt coh • 


Im 

Pe Ha o parte •"• dărâmat faima 
clădiţi P* minciună a primatului 
minoritar fn /octbali. primat rrpre - 
cmial până acum dc şovinele echi¬ 
pe na gureşii din Ardnil, In frunte 
cu trufaşa Ripensie din Timişoara. 

Nouă goaluri, Primite du «maeş¬ 
trii echipai regine* dcla înaintarea 
de dimrnritmi lUipulonr a Vcnueu• 
fui tuni tot atâtea pahar p» obra¬ 
jii Imtn-rtiHcnn ai celor car, 
erau pănâ mru ieri ou compătimire 
fi ditprcf sforţările iHeftlor valahi 
de a-şi promova virtuţile trupeşti 
şi sufleteşti Intr'un joc pentru care 
_ credeau duşmanii noştri — 
natvnu nici un p ic tic. talent. 

IV de alt* paria, VKNU9, iulru 
rhipinri in oiod strălucit virtuţi 
înalte *1 autentic româneşti, a ren 
fit -â convlor* |f pe ultimii şotii- 
lori c* anPerloritatea raad noaştr* 
no r«tr mimai o vorbi de daci 
apn*4 pe la răspânUI de profeţi 
fatţl. el o realitate, o mare fi feri* 
rltâ — pentru noi — realitate Ştim 
ca duşmanii din umbri md enn*an- 
renil noştri lâmlofl străinilor nan 
dece «a «r bucur*. t klar dări na o 
mirlnrlaeM-, el rvrunoee io acea*fâ J 
realitate înfrângerea lor defini* 
11*4. 

futr maici,ul de Duminica mai 
n< oferă şi altă in/â fişare de* Iul de 
interesantă, deşi nu de ordin nafio- 
tmL 

Fbt* o chestiune de tehnică pură. 


secrout, principiilor lor. Echipa Hi* 
Penriei are o medie de vârstă de 
io ani iar a Venusului cele numai 
de ti an*. 

Nu trebui eâ »* lungim intr'un 
comentariu prea amănunţit. 

EpotvU dcla Timişoara au foet 
debord’Uc de avântul HnmJc al 
renueiştilor. 

Si — no* credem — rezultatul de 
Duminecă a arătat de partea oui 
etic dreptatea. 

Conducătorii întreprinderii corner 
date Ş* sportive din capitala Bana¬ 
tului cu prilejul *d trapă multe 
invâfăminte. Bl dacă te cete greu 
*d-fi amintească lecţia severă pe 
care la-a earvit-o Fenus. n’au 
decât tâ-şi cearnă propriile lor rea. 
Utâfi. Singurul jucător ripensist ca¬ 
re şi-a tăcut datoria din plin a fost 
Rindea . Adică singurul tânăr de 
valoare al timişorenilor. 

Iar la sfârşitul acestor rânduri 
să tir fie îngăduit, fără bănuială, o 
rugăminte către conducătorii Ri 
Pensiei. 

Domnilor! esţiva Jucători ai dum 
ocatoadră au trecut frumo* Lu foot 
bulin) din ţaru uoarirâ. Domini »a u 
ana uri, au imbricat rând* a când 
erau iu Doare, tr| C oa| naţional Nu-I 
aiai batjocoriţii Nu-I mai «Uiţi aâ 
la»â lu a renal Lâsaţl-I a4*«i radă 
de neveatc. copil fi reamatiarae I 
Fllndeâ nou* ne eatc mila de ei. Şi 
ne pare rin. 

VIRtîIL POPESaj 


Arbitrii oatchorilor de Dumineca 


S4MK41 a 17 FEBUDAKIK , iOradcai. 


Joveotoa - Venna. teren Venuâ 
ar^'trn de comnn acord d 
Voia (Timlfoara). 

OI MINETA 2« FEBRUARIE 
F. a Rapid—Orlţajia. «rbltm de 
•oman acord d. Rnun OahrleJ 
COnjl. 

^ W- V. F. A.—l □ ir*« Tricolor, armii 
•rbftra d« eomon acord d. MHleot | r*fU). 


O. A. O.—Victoria, la Oradea, ar* 
loeot. bitru d. Rltter Adalbert (TlrnUoa* 
ra). 

UofverNilatm—Oloria. |« ClnJ. 
arbitru de comun ucord d. Plky 
Kroner (Boenrefti). 

IMpen*la—Cbinrrnl. U Tlmlţoaru 
arbitru d. MleJn P^treaen (Bura 


Nu se cuplează matchurile de 
campionat de sdDtdmâna aceasta 


Duţ>i cum ec aQuuţjiae. oialcbu- 
rlle d« football pentru campionatul 
di\itioi naţional*, A. dintre Voniu 
Junutuu f, F. C. Rapid-Cn-im 
uruiau *a joace Dumineci lu a- 
prorram. 

K—JuOffâodu-*e la u lnţelc*nro 


depliuA Intre condui^torli acvwtor 
rlbgr,. mnUr.orilc nu ^ Vor 
cupla. 

SânibAtu h> tu juca partida VE* 
NUS - JUVEXTUS 9 i Dumineci 
F. O. Rapid — Orifane 




O sărbătoare sportivă românească 

ta Londra 

arSSS;~£ r.» k 
sua- • ~SS3S?”» - 

La dtiuo an pvtldpci nt.Td|dAndVbM^ ^ kkM * #T ^ ruM ^ 

ItXiiiiL'l iftfi'T «i*al nn*L. A L^. t .1 ; 


— IA CADRUL unei reuniuni do j 

box car» »e ta de*ta*ara Aotâaeer* 
la «ala «Central 8. C.» din Paii*. 
bo*ruru| român PATRICIII Mile 
COVFANU l«i »a f*<* debutul in 
Frânt*. întâlnind pe Frodorowltarh 
In to reprlic a J minata 
* 

Se şti v c4 «iCMm câteva cile, la 
Paris, boxeurul Marcrl Thlt, cam 
pionii/ lumii la catrgoria mijlocie, 
şi-a pu* titlul In joc, pentru a S-a 
oard. contra canadianului /.ou 
Rrouillard. Portul a a enitl un sfâr 
ţii dramatic, fajrt carr facr obier- 
| iul dc pasională discuţie tr, ţoale 
[ cercurile sportive din Buropo «I 
chiar de peste Ocean. In repriza 6-a, 
matchul a foet oprit pentru o lovi¬ 
tură n* permisă de regulament, cure 
ar fi trimis pe Thil Ui pământ !tt 
ftpdt disperat, şi ca urtaare Rrouil- 
lard a 1ost descalificat. 

Unele indoeli asupra veracităţii 
acestei lovituri au făcut să sr între¬ 
be lumea daca a /ost sau nu «conp 
bas.. 

Si discuţiile continuă tot nuli în¬ 
verşunat mai bine dş o săptâ 
mână. Trebus să fi /ost crm. ,ăci 
dacă nor fi foc~ 

* 

_ IN reportajul nostru de ieri a 
supra partidei Venu*—Ripi y n*la, sa 
produs o neplăcută eroare du tipar. 
Acolo unde se spunea echipa mino¬ 
ritara din Timişoara, a ivşit echipa 
universitar* din Timişoara. 

N'am vrut să /im maliţioşi 
meşteşugarii de ta Ripcntia^ 

* 

_ jN Gazeta Bi*orturilor citim de 
ieri un roman sportiv, scris de 
OEORGR VUIA)A. fost director al 
unei gaseb de «ircridito/r numită. 

■i se pare, •Tribuna SiPortivâ• (nu 
ne mai amintim). Romanul t scris 
fără sserv, fără culoare, intr'un cu¬ 
vânt e prost Frcm să ştim tn.sd da¬ 
că autorul va porcini să ne poves¬ 
tească fn /oilclonul acestei gazde 
şi episodul cu sTant* Carolknă care 
face chigu bună fi cu Sandu Prortu 
care /ură dinţii dcla tanti Carolinâ 
fi i mănâncă chigu bună». 

# 

Clubul aporii* «Unirea Tricolo¬ 
rul* anunţă «4 «Adunarea gentrn- 
14» *a avea loc In ilua de Joi B5 
Febmario a. e orn H «cura la mhIIiiI 
eluhulnJ din B-dul Ferdlnand Nr. 

$7. 

Deoarece «dunăre* reneralâ nu 
■ a mal ţinut de trei ani. elobnl (1. 
nlrca Tricolorul* convoacA lu aceu- 
ft4 adunare pe toţi aetuaJH «nem- 
brl prernm fi p* toate acele perima* 
ne cari au avut vreodată o calitate 
In Asociat Ir. 


Felahii. itraiertiţijwi 1 *' 1 deţa t n 

Impute. Tactica, scopul şl rezultatele acţiuni, 


Pe,«.l. d.l. ..p ... ,. ri ..llor 

Tabelele de reîncadrare 

- r "“°*« U r ««lUU| I 

* ‘n-ntrini, ,*^«1 

tre mnncitr.rli drl. i, T. sT^ 

'* . .. . 

Fnl«r*lli ui_ 


întregul ptiuonal *1 C.F.R - tirc- 
«u.ooo — r*ta pl*d‘ noim«l« pic. 

da«(c Io cela ire» i*b«tc tl» «alancar». 
tubcLi A. <abcia li I* tabel» C. 

rebele C cuprinde P* W»t» luCTfttor.i 
neratificaţi, âld « cu^lnd loji munci¬ 
torii cu mia — la mu« loc majoriiatt 
tirani. Ala *unt «ol» daamof««d»U ao*r- 
*ri, s«i ia«> oroţ/dli jl m«l P ls,i >l 

din Imrtgui pei«oo»i «1 

JstKfe B cuprinde !*• 1 •»* iwerinrll 
cudlitaţi >i pe ajuiorii de mc»en»ti. cub- 
ticăit »i «cr#ria 

MeseiiaşA din acruot* ,*belo m Import 
tn două caK„oiii dinln m 
Avei* » abao.traţita fc®* lt,or P t0,c * 

«lonuie V.FK, grupap lo i*Afo O A|la Ab 
suUrnplox P»oi«kioaâ« C.FJ< 

pic»< urui A.SJP-C.F.R. fi toalaiu, mud 
mai pu{io nu m-ruaiă fi iu leodiot* da « 
dirpfreu cu timpul, a «b-.i.euidci ţcaa> 

Irloi dc aic crii ne pamhnie de C.F.K. 
giupeu In diiefile -*»o-iiiii. 

Tobele A cupriixlc rc*tul, «dicA p« 
iun iiutbam da tosie catcuurUiC cari nu 
intra In tabelele B fi C. 

PEŞTELE DELA CAP SE 
IMPUTE 

Relruadrarcu. udUa sijttllfe* din nou 
a ncrmlor OMpâ sort se m jccâ numiri: , 
aeuni.oile. deJoUtive/Ue şl seLa/itme.-e 
precum şk fuerse din nou a .«uA .nuUu 
iUcăruie. »\ început cu fabrle A. Hute- 
rttU cej ste* mic ct ie Cuprinde In metouă 
tel*U Suc ‘de MMM) lei A treşu pdnA le 
30 000 Li ps lene 

bpurui La talar, acuidut unu reto- 
ruerafe. ceifr cupiu.fi iu acea U ubcL, 
df de moi uiuIik ance dc milioana. 
ţjum spuncmat lu cm Ic d'ue erucolc ,Um 
prim,pi număr, Imbuuutdpna sule/ui r 
tcclpua sd i* face mo* intui pentru ucxU 
de ggt de mgncUcr, dlu lebtlu C, p.mru 
cel cori muncesc din răsputeri pe roi 
inii nud ferii cu Uii/c udcvarelc albim 
lucrat rare, pentru ce* ce/i n’su cu ce 
sd^f ţie litote de exi pe mâine, pentru 
cei cari rebdd BteraLmcnt. de /vome, 
peelru cei Pr ceri U seccrd uibe/eulote 
nemih/eid. lubercthrd cure i'« ceibăro j 
printre dimii tofStUi pentrocâ n’ea eu | 
ce td se hrin^atCd suficirnt. 

FELAHII DELA C. F. R. I 

ItmnâiiAftli puţtrl. Ce] c*ur| vin 
deia t*râ ca M.şţ «Afiire fl ei o bu* j curat roi 

1 . ..Al . lv /1 r n ..... 1 


e*t4 d« pâiue Jâ O. F. IL — fiind. * 
nu rnuosc nici o mierle afară de | 
era de plux«r — suni primiţi fi u- ; 
larltaţi dup* cO rin cit Ulielei C. cu | 


ţaple lei pe oră. 

Dacă ţinem «cam* eâ •* Iu crea U 
14 or* P* «sptimâna ajunjcem la o 
socoteala atât de triată incit n« 
întrebăm cum a fout poalbll *4 •* 
acur.le «utc dt* uiLHoanr pentru c*i 
din tabela A «i nu «a făait nici un 
ban pentru acesli oh|Jdul|l al *°* r ~ 
tei T 

S* ne mal miram că nemulţumi¬ 
rile crcue ncronlcniL e* «e «ftl* 
irtu t 

Dm'ă oti «rAsit ante do miHonne 
peniru cei din tn belii A. apAi. dem¬ 
nilor. trebuo să daţi felnhilor m» 
car ntăt cn aA nu mai rabde do 
foamo nici «i. nici aotiilc lor fi 
nici copi*i- 

fi« c i _ € bine *4 ae ftic — 

1,11 aceştia dan naflri o droaie de 
vlăstare 

Trebc a vA gândiţi ce vor deveni 
mâine m cţli copii po cari ustiixi îi 
iiaati »* rabd.» de fomne! 

Nn v’aţi întrebat niciodată t 

STRĂJERII DELA C.F.R. 

La Incepuiul accsrul «rticol vorbeam 
dnpr* *b*ol.«nţii |coaielor profe«iooais 
C.F.R Aceftia tunC rtnptmlili pe toat* 
glia »trEi nnt străjerii CaL 
lor Ferate Komlnc. S’au grupat IflU’o 
«•oâa|ie P* care o iubesc, o asociaţi: 
model 

I te ar trebui sd fie drept pildă tuturor 
crL. rialtr categorii de personal nu nemet 
* deia QJF.R. cs de pretutindeni. 

Dote ? InlAi penirucă tn sinul ei ou 
.tuni primiţi dccâi roa»ănii de origina er¬ 
oici, născuţi iar na Uniţi, nunul românii 
creştini 

In al duil, a tind pentruiA acrşli «b- 
aolvmţi au InţeLes *i cinstească, «a ui- 
mese, vă iubească fi ni k devetexe 
trup fi rullet adcvlraţdor pro/SMiri cari 
sunt la mijlocul lor şi dup! ce aceştia au 
terminat fecala. 

Ei «unt pann|U lor «uîlctejii. II Indru- 
raca.i pc calea cea bună, a ordinei. 
a duciplinti «rarbici meritului, a naiio- 
naUanrului conşticot, dint fi hotărât d 
meargă până la sacrificiul vieţii pentru 
a tiuroaa un sul iu de viafa noul in cere 
omul n<>u %ă ir«u-<i im it luir'o ţ ir» 
d&ij,n-< ţi re>pe«.'j*tA 


cele grase, ana fl una. 

8'a imbricat in pl«le d* «»*l*. 
f|. a «Ir** flaMil. a dat câteva târ¬ 
coale *1 *'• furişat In mijlocul lor 
tn «ala Locomotiva d*la Orivlţa. 

Acolo a început •* Ic vorbească 
in limita lor in W •* cblp. 

încet lucet ■ •« strân» in Jarul 
Ini %t ceilalţi Inpl Îmbrăcaţi in pl*- 
l e de oale: toţi francmasonii din ( nai late dela C. 


partidul naţlonal-ţărănesc ec gi- acestora nu numai e*' „ 

o,.. 0 „ irl) ; 


inajM,nulul t arr a li _ „ 14 • 
tlcntâ «au i"coni,tien U a, * f ^ S 
cel bulrân - s« >N, 

asupra tntnror ofgaolailu 
nallit*. d*!« r l- ..'T* 

D 


r. r 


«aac In cadrele C. F. H _ ^ 

REZULTATUL ! Câştigate Ctt mart» tm i4 S 

Toata lumea, ee ne InterescasA de , «reva bale | a n|a 
soarta muncitorilor dala O. F. R« I Atatf^- 


Oureil iiudi 

Căminnl studenţilor coostâaten 
cuib de mizerie şi de infera 


Căminul Judcţalal cn cele mai 
mari venituri fl co V. Sumo mini¬ 
strul pădurilor (enlmca), n’are nlcîo 
aşchie da lemn da dnuâ săptămâni 
Studenţii «unt nevoiţi să înveţe co 
Paltonul fi păturile pe cap. Mai re¬ 
voltător « faptul eâ actualul cămin 


Deci fuh ace laş «^.. 
studenţii. Dciinfecţlg *■ 
•ulf fl oolinm fţ 
ţial da bordel. amcnUfi 
cu asfixierea. 

Deasemcnt llnlfin 4^ 


este turburată d c KtadsT^ *j 
dePc Ştirbei Vodă «. a fonta casă rulate dintre fem«Ue nUl *\ * 
da tnloranţâ, pe nomele ai «La că tretino!!! lor. 
suţa albi*. Păsările dc noapte f'iis 
rctraa în corpul di/i fumlol ace¬ 
leaşi case (a rol. Baraloglu). 


Iată eoni democraţii ^ I 
să lecuiască darerllc ttantsrT 

■IversIUr. 


ulkt liUunrru căc şi In afara. 

Aceştia Sunt U/ăjcrij dela C.FJl. 
Ac, ştie sânt A.S.PAjtU reri. 
Aceştiş sunt A.S.PAştii ren, ţi ni.tl. 


Fariseii dela C. F. R. 


*«*h i «KJPSJ*. «•«•Ir* « 

•I Akk*|,H 6.tank« d« bockeu 1001,1 H ' Kn, ’ nlcl 

>• NgQQu Bofcrtxcq n ţinut o cu 


Adunarea generală a Dniunei 

generaiea meseriaşilor din Kemania 


out in sala «TrantllvgtU. dlu Cn- 
Pitolă atr Schit* Măgari,,,, adu 
n * r€ * gooerată a Umuaai genera la 
** *nMeriaşilur din fltktnătua. parii- 
epsod »** Ittugu auNubrii r« p a«^ 
rupretciileail, mgiesislfloi- v ; % 
turor filtalelar dio ţară. 

Silinţa * Urni d*«4„«j, de d Tn+ 
dor /oM«sct*. pntşodiitleW- (fesierei st 
UniuoH. 

Re ootapi«ot*fis4 aţ«o, biroul *4u 
«ărei eu d-nli: Rleu lmurtcv>-C«Mf 
rara. Oh Moraru. Mt>u tţ. leodere»- 
ou şl toi»*) Civtulcveu. după cer* d 
lusn l-awea a mit ănrmu ă* «eaa»â 

• anulai expirat. A#*i adxaarvs • 
da« gssbtttait ouaslUulvi 

•« nttsl D. Tandri» D'aooea, eiiefl* 
raportul eoiultori de o»t»*ori . ,r4„A 
(JcAi’M re a ras «diUBcrt* aprobă 

9s rotat apoi buge’ul ţ« » fcU ! la 
aur», comp) udând o »« eon«iH a l ,^i, 
lral cu d nil: A»,l«n Caţju,ro»»e, 
Bucureşti f) repmootsaţtţ recioM 
ielor. ectmlvu coutorU or ee d Pap 
dri# Diaouu şi eonslsia ane>-»•«•* 
de arbitrii oo d. CWI<* Brănori 
Luând os® apoi In dasanţie triOr.nl 
dopa car* p«t fl doaaînr.Ati la re 
prcvntggţij rwgiuuAlelar, a«tuoar*a 


dirpojjt. ^ preffldiuţB ace-ora 
foi dv«tmnaD da oomiletui c *»rir«l 
vxeeuti«. .«a® du| , 4 0(Jl0 # 4 

In, altlma 1 congra, al Colonii 
D Tsodor Igneacu a prepa. roti 

‘PcdermilH 

nanei, Kat’Obate». 

8««telt ue cartier 

1« Ut tun iWtinuirii L»ui v , w . 

ΓJ*' » .«MU.II 

» Jon«. . 

U «-«l.'IUl U ^u.., 

r * ** *l*.*xsr-c» ia aclng as 

tăi» preMou»* UfiUiţării hăU-Ur 4» 
rarilor a căror *4 ultMea dus. 
•a In «■ im) # Jl ** 

♦atreg «ceri (nalerial 


Scrimă 

Astâieara, la ©ra 6 jumătate, 
va ţine in sata dc arme a Cercului 
Militar dm CardmlA concursuriJe 11- 
rwlc pentru cupa d« fiorctâ „Dinu 
Cexinnu’\ 

Acest concurs s e va trage inlrc 
cci >ftsc .erimcurl clasaţi (a reuniunile 
anterioare. 

Boxeazd astâsearâ 
Toma Aurel? 

După ane| P lnf< rm«||| romi 
ria d c boi a statului .N’cv.York. 
*r fl ridicat *u»prndarea boteuru- 
lul fumau luna Aur*l, fu«tnl cam¬ 
pion european, eaiy M află dnrâ 
cum ae ftie m America 
Aşa «tând Inernrlle, managerii 
Ini Toma Aorcţ « u perfertat un 
mateb co Hcary H*a»l cir* urrorasă 
•4 s# dlapNla amtâ «sară. 

tiursun ue pilotaj 

Şcoală civili de pilotaj ARPA.. 
i>rgani/i'ă/4 a doua *cric de cursuri 
tcorclice de pilota) cu în.cpere dcia 
A Martie păr« la IH Aprilie 1937 
Cursurile se vor Une la jcoala de 
pOotnj „Marele Voivod Ml'ar, ca e 
va fimcţiima Ln Atntlica’rul Spiru H⬠
rci nl Facultăţii de Ştiinţe 
A-R P A acordă un luunAr dt etnd 
burse elevilor cu vârsta intre l8-;>q 
ani, ture vor absolvi cu mcctf cursu- 
din gena a 

ŞediDieie lostiiotoloi 

(s eerc§t*ri igro^o^ice 

Lri U ora A v m. 11 ţ«ău( l« 1 j» 

stiluUl 4* ivmriAr, ogrunumMHi 0 
ii.u t--«»ută sedlaţă fUi u ţ»f..â r«- 
»*rl*4 ui«tii,«d| «1 tăaârul peri». 
•nr S. Ka«W® ă*la (laj 
D. prvfeaur Să»l>.'*. B a trsUl 4e» 
pr v -Coatribnţlami noi U rop® r tJ- i 
tia -«aaril./r de grio lua. ni ^ 
tvr*a 4e aprer-irr® f , iu,riiţiunlle 
-dlmălrincue 4-aa a dat ifwW 
ţioal preUomme nenpru m«rWN|> lor 


PAn lipse tor dc urupulc, prin miopie, 
prin UmbeUsmul ţi ren otitele a tor, prim 
lipse lor de ccaţiUnţă — conştient seu 
buonşL*Jiş — cotite de topor uu imPl‘s 
le grevu din 19)3, căad « cur* etăgt 
tânuc asA/sovet. sd nu ne mirăm / A*e 
este. Au murit cei ti/u*/i, cei ceri ere• 
de au Im loiulHaitu şt Uncofiutej coudss- 
(et'irdor dela 193J el smundtonlrr 

Adevereai vino ufi eu scăpat te/cri şi 
uneltesc Lt/uJ 

KonlnUmtd e»sn tot imit/,»al ce mt. 
mulţumirile să dinu le mtr*s/ca a, sănge 
cer. sd provoace d, sorJJn,s g ncreld 

Istorie s* rcpşiă. 

TACTICA FARISEILOR 

Faari»; siuiplAt I «p rţi c mun ii <ibr 
(o c4( nuii mul;e oberi: «,« ra flecara 
c* au (ic (a «urc s\ «jung* la re^emU 
«Ari coucrt i» 

Oridccătc»ri se pre-lmâ, cu o *;i«re 
oricât de dreu].:», vor ti «Ut«tn:itii. « 
mânaţi ca nemu.tunurile «S crească tu 
cumenli Naiiboalifili vor 0 
perveruiaţi şi tol»> uiţi ca «^eoii da al 
Idi. Cei «apabUI vor fi por ţi Umplu re- 
du*i la tăcere prin corupţie uri ier»*!/» 
Si na ue afo-riem d» cavmtc. ba t>u ,j 
sa pâră t rl 


ce ar/u nln f orile f t 

Vom revaii 1« timp cu pre«itări u- 
luitoarc 

Fng.aua MţioastiftU r «rc drepi s- .p 
de s-i dctcmiin» pe cei slabi ut treacă 
bi rkjtdurilc cdoiUlţv. 

Suni fi «ui, din nefericire. rA<e»« aiuri 
concrete, l-am vâcut cu ocnii mei şi 
i-acu *u.u cu urechile mele. Voia vorbi 
|i d«- j tv ei In alt oumir. 

N«lio*u.bf(u trrl.ucsc |mpu(im>(1. sLbiţl 
fi pioiu.jp ca -A se revolte acum, |q«. 
iute dc j deveni mai purernh.il 
I Alt< r l rom li nei tei tari \um snltri 
lxdrâugcvcsl 

SCOPUL FARISEILOR 

Lupul cel bătrân, pe numele Ini 
de hoţea. Nleolae. doctorul intru 
trădarea intereselor naţiei oala, 
sluga prea pfocat a AUautci Isra*- 


Se crează un nou spital 
pentru asiguraţii din 


Ministerul Muncii a găsii ,in»fu/ 
fit. s olufia fericită, pentru constru¬ 
irea unu\ nou fpţ/oi — in tir. La 
hovary, — înzestrat cu tot utilajul 
ultra modern, care să poată satis¬ 
face multiplele cerinţe ale merffcţ- 
«r,‘ actuale. 

In acest scop, construc¬ 
ţia va ffi inxestratâ ou 200 
paturi, alocândifse fin bu¬ 
getul ministerului un fond 
de 100 milioane lei desti¬ 
nat exclusiv la realizarea 
acestui spital, care se cre¬ 
de că va fi pus in lucru 
c hior de luna viitoare 

Dat fiind Insuficienţa actualelor 
stabilimente medicale ale rnlnixteru 
Iul, faţa de ImcuHul număr de aal- 
guraţi, ae depune toată diligenta ea 
această ron«trurţir. atât de neceoa- 


râ aafguraţilor, »ă-«i ajut:» 
in timpul cel mai seurt pafc| 


Urmărirea uenltuim 
epitrojiei u. 
dinjaif 

Mimslerul finanţelor a fr- 9 
noscut administraţulor 
câ, in conformitate ai disţcc^ I 
ort. 484 din legea sanitrt * j ţ| 
crotire, publicată in Monitor* I 
cial din 22 Iunie 1935. rtncr'j 
Epitropiei Sft Spiridoo dr -fl 
cum şi cele provenite din clj > 
îngrijire a bolnavilor din svu. «/fl 
umbresc potrivit dispoiiiiaaia M 
gii pentru percepeien >1 jsr T 
veniturilor publice. 


O_seruaţională lovitură In stil anw: 

In zorii zilei o fabrică din cenin 
Capitalei jefuită de 2 milioane \t? 


O ţndru.sncafu spurpcrc io util 1 sumo de 7S0.CK» le, pm-i 
oiLcricao « fo>t înregistraţii io bijuterii în valoare dc un ™ ’ 
/om zilei Iu fabrica «Olexi din 
Bd. Domnijei 7. 

Hte Uolvrraale. care l‘a acoperit co | Răufăcătorii, cu chei potrivi- 
ăurul «tors din trudit* munca a t e introdiicându-se în biurounle 
creşţ,„ului. a mlnmJt pcric>| B | »i fubricei, au coborîţ cassu de 

! :::ti ^ mu .^^^^ 


atum 1 îndată a urlat dc « au ado- 
nat tnff lupl| hâuir«lţl dcla noi %l 
d» aiurea, fi au năvălit oaupru oi- 
lor. asupra bieţilor muncitori» Und c 
oă a* rrpeudi mal iutii ? La C, F. 


hat 'nebilu d.f u C.f.R. wr>t trruAmd j R. î Ce ol mul Nuoţ acolo! Tot «tc 


unei «guri de lup nu tăiat o- 
ţelnl făcând o deschizătură in 


fundnl 


cavsei prin cure «n scos 


>00 000 Iei. 

Autorităţile poli|ieo«^ti f'g 
s< si/nte, au grup dintre fă • '/ 
desloinici poliţişti condu>> âjl 
chotor Stănevcu intrcpri»^»- 
mele cercetări. 

! a orele când includea d 
poliţiştii unt pe urmele bol¬ 
ţilor. 


Suuemul german ti Austria 


BERLIN 23 (Rfttfoi). — Agenţia 
D. N B traoMnitc 
Viril* I* Vicma a d-hii von Ncu- 
rath re;in« l».ler«Mil cfe<n*b.ţ H | 

gcriiMDf. 


suluţionut in urm* convenţiei ger- 
tnăno-ăustriăce dela n Iulie, rclă- 
Idle economice diitre cc*v dou» ţfrl 
vof cerc probabil un «ludivi xpeoai 
r „ , „. ’ ^ <1« «Hâ porte sc v« dtsoilă şt pro- 

<* v|/iU mt- blama jchlmbtuiior culturale ci K 
WruM de cxtfrr* nu iTmsic.t* In- fo f: pic u u « ci dj ,u 1 Ic vor ura 

fe"avrr«: s * L 

*â w dwutc. flrtr’o attnonffTâ om- 
dfiia şt omkctlâ. proMenrck tmer- 

btcrăWăxi c€ ic dooA 

ţări Printre chetfmflO* cart rămân dc 


Cum a primit Viena 
pe d. Von Neuratf 


txhl 


Imperiul german şi întregul popor 
decese a dea acordului drio 11 hibe 
Întreagă eftceriiat» pt crt o poate 


VIENA Ti (Roduri. — D. von 
Na uraţi, finaotit dc dna Ncuratb a 
ao»k ori dumiuaţA l A ora 9 fi 12 
urinuto i* Vicoa 
In gară. (ui)i«f*lr iuipreunA cu 
auito «o. g fo*t primit de Canciv 
larul BcbuNchingg. d B dr. Schmidt 
Mvn'Ur de «toi aJ num» tor ului dc 
eiteruc, dc inalţU funcţionari ai 
Cancelariei federale, dc muilftruj 
Italici f, d» alto pcraonalîlAţi. 

La «unirăm aa diu gara. oafpa- 
toic a foat aclamat dc o mntţhne 
imens* 


t<a«l _« r. \ I I ■ "T-ui» cuirU.Nl* U>r oc 

*‘' r* •"-«■««. •"*«• •* <-■»'-r—, I. 

*^ U ' f “ C “* | • »»*,M «,rv .» n. 

1 *jK* k*ia xuh coaiiac*-r*a ui. du*-* !« n,,• _ < 

U * 4,i . * refugiat#» *> V uiai nr« 


«Ibltftk li 
eesfcttn i v 


Ctti« Uluit 

.itlllll VESTiKS" 


imtoutu, praf ccor riâuJi-w. u. 

ric. Ii. pudmo* loaaucaâllarşt, r *r® 
• Pendul ocmmLa aciîvU a ui uliu 

«nU coa(#r«mţkarul «4 evtdaatUr^ 

a*cri tal* «laoechito «u to «4 M u* j 4 
#âjmp«l ghiupto al aştinumeu. 


Axtvri dliapiriTţa. d Miriail Nt- 
«AjNflUMMI la ăitoM 4au aw f*‘ “•♦«Wnrt o<ipşvu 0 ri. u pr ţ 
dr. CouUctu. profer ftouto^ » o toJegrami din parffa Sindi¬ 
calului VUM Soroce ai următo¬ 
rul ccn;*nvţ- 

vw. f H k^> 1 

u.ro.,1 . «ut» u.y.1,» *i, url c 
S ‘'; l**' 1 ' - M"M0m u 

l—l* «mpttrt* ptalr, ,*m:» 


Viticultorii se agită împotriva 
speculei cu sulfatul de cupru 


cioăă-i viitor spr» a înlătura u*. 
«'• C. in Oi «nl. KM ma.jr,, 
mnd uca.-tor nou» ca pâl/wa de 
tort» cIM» Munim proicsleazi 
««ito, pi«dkilor „, H gr(lm4 . 

^ ' Wrlll • ' n C “- 

P«n:ru nioment atice co* 

mmtm'iu. 


simpatie 

Houirta d-iuj TOn Nfar»th a dai 


•aţtcre U 


«aalfauutie 


populară de tlmpaUc. Moiţlmca lă- 

mtrT lul ***** 

.f?| aJU î ,l, *** 4, ,,IAnr d * dn, P*Hiaaţl 
•toiga Mtuplu; -Firii!., 

D-uul wu Ncuraţii Inaoţlt de <L 
jon Papeu a mer. apoi to mauuo- 
toel oaţionaj ş| a depuu o ooreauă 
d* UerL 

âfluttoa miittori * ioieuai «DcuU 
ebltmâ uaUr Allr^ imnul hlt 
•o/lri «Hor»t ^ 

•aalria# 


In eurcuj după aminll !■ j 
Neuralii a primii delegaţi* 1 1 
nllor germani ec lomi*sr I* ' y k 

Dejunul in onoarea o* 
pe te lui 

D. Quldo Schmidl, a V 
dejun fi» onoarea m*nl* ir%fl ‘ 
externe al G e rm aniei- «E, 

Jn cuvântarea sa, d- &*** 
subliniat importanţa acord *»»' 
io U Iulie IA*. 

In răspunsul «du, minist^ ^4 
num a spus că drumul pd c * r [ aâ \ 
hotărât 4 -nu tiUler fi Schu*^ ’ 
ia 12 Iulie 1934. corespund' ‘ 
ţoi adânci a Xntrsgulnx pup ' 


«> •f'I 


Manifestaţii fi 

După omioxa uiitoriflii > u u 

foarte niaru au u»auif#»wu u * fl 

P*' ftrăoito V ieuci 
Uu grup d« membrii 
tui o, PatrioUo au orga v *‘ j 

contra manifaetoţie. 

Lutru na|ional-*ocAalifii f 1 
brii «Freaiuiui Patriotic’ «' c 
Uo« IncierărL 

Cdtovg ăutu de biU«ri*n * J j 

sxuătoţi 












































































.BUM» VESTIRE, 


1 



mmmimrmtmt 



Standul României 

la KxpnZi(ii) din Praga 


La expoziţia târgului de mustre 
din Pr8ga. ce va avea loc intre 5 
şi 15 Martie, România va fi repre¬ 
zentata printr’un stand oficial, aran¬ 
jat din iniţiativa ministerelor de in¬ 
dustrie şi agricultură, pus sub supra¬ 
vegherea d-lui Inspector ye.krrai Gti. 
Sebastîan din ministerul agriculturii 
şi domeniilor. 

In acest stand România va expune 
tot ce este mai important ca produs 
al solului şi subsolului uatiouai. 

Secţia vinicolă va ii asortată cu 
diverse varietăţi viticole expuse in 
2.500 de stide, frumos capsulate şi 
etichetate, din depozitele cele mai 
cunoscute, ca; Mott. Rhein, Basilc- 
«cu, fraih Gcorgescu. ArdeLanu, etc. 

Sec tiu agricolă va fi asortată cu 
cele mri ?e!octfona‘e seminţe şl rc 


iculc din toate regiunile ţârei, care 
fac fala grânelor româneşti. 

Petrolul şi derivatele sate dense - 
menea vor li expuse In ordinea vn- 
loarei cât şi importanţei lor. 

In cciece priveşte mica şi marea 
industrie, vom fi slab reprezentaţi 
şi aceasta din cauza iniţiativei e* 
n'a fost luată din vreme. 

Standul Române>c din Pragu, va 
avea rolul sâ arate în mică măsura, 
valoarea nenumăratelor şl variatelor 
bogăţii naţionale. 

Aceasta iniţiativă luata de cele 
două ministere, nu poate fi decât 
lfiudabilă şi apreciată de produc㬠
torul roman, care are prilejul sâ-şl 
valorifice produsul sâu şi dincolo de 
graniţe i 


Congresul agricol 


Problemele la ordinea de zi 


«.ii zilele de 28 Febrnnri*, 1 fi 2 
Martie a. c. va ave a loc Sn Buru 
re* ti al 13-lcn congres agricol. 
Congresul vn nvpa loc In Academia 
dc comerţ- 

La acest congre.i vor participii 
«pecinliflii. agricultori, veterinari 


C, Gnroflid, preşedintele Uniunii 
sindicatelor agricole; Creşterea vi¬ 
telor ca mijloc do valorificare a 
productiunii agricole: dr. F. Ko- 
nerth; Valorificarea productiunii 
animale: I. Oţaiu profesor; Valo¬ 
rificarea fructelor fi a vinului: T. 


FH*5CI c M'JL constructiv 



Gânduri pentru muncitori 

prin urmare, un zi'** caii' prin d 


hxca din primele numere nlr apa- J .- , ^ 

rtfiei birului nostru. fincm să lud/- însuşi era nmi netăgăduită g /r t 
Mm prinozul gândurilor noastre er 1 licăre a muncii. eâa mai miOţionan- 
ir moi rurale, muncitorilor cu ere# I tă elaborare a etanului omenesc r - 
rut fi cu p alinele, de pe întreg 1» tre perfecţiune. Muncitorii romdM 

cn «lini pot ti încredinţaţi 




(luxul României. Această — o nu! — 
tn nUi un fel de intrnţtune dema¬ 
gogică f Pentru că dacă există pe 
lumea asta alcătuire WMntOMCă In 
stare să cunoască fl «d aprofundez* 
din experienţă proprio fi directă 
toată sfinţenia muncii expiatoare, 
apoi ta este aceea care se infiri- 
peaed tn Jurul unei gazete ciuntite. 

In adevăr, puf ini dintre ac*'ia cari 
deschid nepăsători un ziar, îfi dau 
seamo câtă muncă, câtă variată fi 
Intensă trudă umană se oonnen 
trează In paginile sale. O gazetă 
este rezultanta celor mai diverse fi 
mai neprevăzute eforturi: începând 
cu preţioasa creaţie a animatorului 
de masse fi a semănătorului de 
de i, şl sfârşind-o cu osteneala uml 
Id o culegătorului, a paginatorului 
fl a culegătorului. 


dnr, că vor găsi In siarut acesta, 
purtat pe umerii unor entutia, im* 
tinere fi laborioase, toată frăţeas¬ 
ca simpatie la care au dreptul. Du¬ 
rerile lor, speranţele lor, dezidera¬ 
tele lor cele mal juste fi mal legi¬ 
time, cor Qds i aci înţelegere fi o 
posibilitate practică de a se expri¬ 
ma. 

Mai mult decât atât, siarut acesta 
tfi fare un punct de onoare de-a a- 
ducr muncitorilor iK*le<j cea l/unâ 
unei lumi. In care se vor «imfl 
ca la ei acasă numai acela ce-şi ar 
gonisesc existenţa cu sudoarea frun¬ 
ţii fi cu risipa generoasă fi altruis¬ 
tă a tuturor eneroWor lor crea¬ 
toare . 


rtii* 
t« co¬ 
me * 
teino 

i bur 
meâ 

izca* 
stea 
cai 
ţ sei 
bui 

a 1 
h 


ANTON DAVrDBSCU 


E 


d 


MussoVini iffrnd prima Iov Stură de târnăcop la săpăturile de temelie ale gării 

Terminus din Roma 


Atomul tu tranitorii străini 
a fon intiiiiat 


fi cele mai reprpwflttlivf fivori alo ; MnnoleACii-Strunga, Creditul ugn I 
viaţii ncm*tre economico. col: prof. AL Nasta; Aniirarărilo | 

Probleinolo ©e eo vor dcabate vor j agricole ; T. Mândru, 
fj următoarele: 


Mimsirul de finanţe pleacă la Paris pentru a-l semna 


A 

al 

(* 

4 

rl 

ri 


SECŢIUNEA I a TECHNICA 

agricola 

Ttxhnica în Agricultura Koiuâ- 
oiei: profesor Gh. Ioncscu-Sişeşrl. 
directorul general ai Institutului 
de cercetări agronomice; Raţional» 
rărea culturii porumbului: Ion Că- 
mârftşescu. agricultor , fost mi¬ 
nistru; Ridicarea prodoeţiunii prin 
combaterea boalelor şi paraziţilor 


SECŢIUNEA III - 


ORGANIZAREA 2>I ÎNDRUMA¬ 
REA AGRICULTURII 


PROBLEM A ZOOTEHNICA 


Mijiouoe şi metode do îndrumare 
a agriculturii profesor N. Co m⬠
ţe unu: Legea de organizare a agri¬ 
culturii; 8. Soacioreanu ; Organi¬ 
zarea învăţământului agricol *«pe- 


Cu ocazia aducerii in parlament drotâ in complexul agriculturii nu 
a unui proect de lege pentru orga- numai prin chestiuni de biologie şi 
nizarca agriculturii s’a redeschis alimentaţie ci şi prin legăturile ei 
discuţia in jurul problemei dacă zoo- strânse cu economia rurală. Veteri 


1« planta profesor Trnion Sfivulca- rior: profeaor dr. M. turban; A»o- tehnia trebue detâ in semna ingine- î narii nu au pregătirea economica 

* /V.n ruseafl m *1b»a«i n a#1 1 1 1 * «ia n/>cniar& orOâtoi r a m tivi M a 


Exploatarea « lazurilor comu ciatiaoile «i Cooi»orofivale agnool* 
naiv I Antoneacn. i D gincr-«gro- ! Re«.rm»i.ixaro a Corpului tacbmc a- 
Dom; Cultura plantelor de nutrot: ' gospodinelor: d-na B.r* Stanovici; 
dr W. Ştefani; Programul pomicol Sindicatele de crescători: dr. C, T. 
f , viiico): profeaor I. Tcodoreacn; ! BAieoinau; Com>olidarea proprio- 
1 J rainu 7 Aiot< obuic: G. lonescu tAţii agricolo: dr. E. Prinţvacu j 


Brăila; Îmbunătăţirea vitelor din 
România, dr. N. A. Dnmiireacn ; 
Dcavoltarea creşterii animalelor şi 
aaiatenţa veterinară, dr. H. Ciucft ; 
Vita «ură de stepă: prof. dr. A. 
Cftrdaş, decanul Facilităţii de ştinte 
agr! oh» ChlfUiAB. 


Reorganizare Corpului tecbnie a- 
gronomic: V. PâsAroanu. 


rowocar» 


rilor agronomi sau a medicilor ve- ’ necesară aceslei ramuri de exploa- 
terinari. tare agricolă şi iată de ce. In cea 

S’au adus, pentru susţine ea fie-; mal mare parte a cazurilor, ei nu 
cărei posibilităţi, diverse argumente, pot să înţeleagă angrenarea zoo- 
Incercându-se câştiga ea opiniei pu- tehnici in economia ru.ală... e nece- 
blice pentru una sau cealaltă tabără. 1 sar ca direcţia creşterii vitelor sâ 
Dar a lipsit o expunere publică o- j râinâna in mâinile specialiştilor a- 
biectiva şl integrală a problemei, gricoli 

care sâ depăşească argumentările Aceasta e^ie situaţia, principial, 
parţiale şi aproximative. Dacă venim la realităţile noastre de 

Pentru desluşirea acestei proble-' azi, spre & vedea care este pregăti- 
rne e necesar a şti mai întâi ce e rea inginerilor agronomi şi a medi 


n« ft r U ţSi lihpro D. Mire ea Cancicov, mi- 
llL 1 —nîsbrul finanţelor, va ple¬ 
ca la Paris Vineri 26 cor„ 
Împreuna cn d- Mire ea 
Durma, secretarul general 
al ministerului, pentru a 
semna noul acord încheiat 
ou creditorii străini. 

Tratativele pentru înche¬ 
ierea acestui acord au fost 


de ALEXANDRU V. MIRESCU 
Inglner-agronom 


Se convoacă studenţii In titutulul zootehnia şi in ce raport se află 1 cilor veterinari pe.itru zootehnie, a- 


: .V . ? . vilolur . , lr Regal de >Uin|« ad.nuiislralive din ,«■ *««ntcle agronomice şi cu medi- (ungem la concluzii similare. 

Hrâmrea ruţiuuahi a vitelor. fI n a ^ or. I rina veterinara Sâ vedem curase prezintă lucru- 


secţia II, Vineri 2f>/II a c. ora . 

gi, seara la Casa Studen e.s ă dlu | 2o<»ţ€hnia «sie ştiinţa cunoaşterii, rlle. 

[Cr.fea Plevnei N<». 61, pe tru con creşterii şi exploatării animalelor' ^a facultatea de medicina veteri 

U ui/ea şi alegerea comitetului <ie domestice şi are o triplă fundan.ei- nară, se da o buuâ pregătire in ce 
'con ucc al So i ta i. : larc dc biologie animală, de bfolo- 

1 Constituirea ş» ai ge ca comile- [gic vtgeUlâ şi de economie tigri- 


HnrAlftinb. profesor lo fncultatcn 
dc atiinţ© agricole (Tivişi nfin. 

SECŢIUNEA II-A 
VA LORI FILAREA PRODUC- 

TIVNfl __P g ... f . 

Coudiţiunilc generale p«ntn) o . tului se va ţace cu orice (uuiăr de Cunoaşterea animalelor in are, fiind şi la baza medicinii şi 

mm hunfi valornieare & prodntv | membri. 


priveşte fundamc .tul de oiologie a 
nirnalu — care are desvoltarea ce o 


ţiupii agricole. 


Comit Hui de iniţiativă 


Lî asiguri ri‘e sociale se sporesc 
saiariiie medicilor? 


zootehnie — se face iu vederea ' chirurgiei veterinare — precum şi o 
creşterii şi exploatării animalelor, 1 suficientă îndrumare in acea parte 
adică ore o funcţiune utilitara. A-' a zootehnici ce se bazeazu pe acest 
ceastâ funcţiune coustitue un caoitol * fundament. 


Rămâne, uumal, ca aceaoti io¬ 


ni agriculturii, inţel<#ând prin agri¬ 
cultura atât plugnria. cât şi cele¬ 
lalte îndeletniciri legate de aceasta 
prin mediul de ţară. din a cărui cul¬ 
tivare se desvoltâ econou ia ug. .cola 
Întrunirea acestor înde einiein in 
marele cadru ol agriculturii e ne¬ 
cesară, pentrucă valoarea aecăreia 


Lru toolcHH'a are, pe idapu tutuiam*n 
tul dr titotogir animală fi o temelie de 
biologie vrgrtală fi una de economie a- 
grieolă, al căror studiu este aproope cm 
desacârţtre absent ta facultăţile Oe nu. 
diclnă lelerinard. deoarece drsvoltorra 
e# acestea o car, ar stânjeni p re. 

j/Jlin p mrduală, Indct ărtdmt pe acest i 
specialişti dtla rostul lor tic ve¬ 

terinari. Mediovl vvt«rln«ri cddubo, n*\ 


Suolem b«lornui|i că Hom.<ii..rut ■ 

Cosei centrale de arigurAr, ga «si lujic ta Te line itri propusă — pen- Vstc strâns legată de a celorlalte, 

gal a (ir l - o A etă ea Hiple in tru oprotare — ui la a Coralohmei toate împreună formj id un câmp 

frnctuoMst, a .um, al® meoidor finanea e a Cssel centrale, care nu dc activitate opus, oorecuni, in Jus-*H,i «n oului isulut, o* otice ui btoiugici 
săi — de sola Iile de nd^irie ii.- a- va iaiâr^ia sift dea cnvemtol tâu trld miimnie. iar oo ta luncţiuoea «oonomkea 

ce fora, qârio u oe neceoari ţohfţLa aviz favorabil, mai o ri că f voeba ^ r >* agronomia — in sensul sâu pa caro o an ta roarei» «adm bJ «gri- 

unM mnjororl, caee iă rWi.e efectiv 6« un spoe •! cărui qoait im nu « h» IrtJ 9 5Î adevărat —- conftţflut tocmai ‘ ouiiuri . 

gala dh me >tdlor, ca * n vpo* lunar »td un ca* pr»a mare, ca ai creiere ştiinţa prin care agricultura este Lo Academiile agronomice, pfi 

de troo tel peni u Ikcire. vreo «RiColllit >n »c-.a ta pe.viaţi, ^ndrum?’ fl In a*a fel in^ât să cofcs- cw m uu mai aptop>nta de 


D. ministru de fiitanie $• 
va înapoia in tara MercurL 
când vor începe la Cameră 
discutiunile asupra buqa» 
tului. 

terminate eri, când d- Zei*- 
ceanu, ministrul nostru de¬ 
legai, a semnat preambi* 
Iul acordului. 


INFORMAŢIUNI 


puncta cât mai bine rostului sau de ^ t!Ur , a uon *ooi*nm». a* da 

salisfauTC o nc c iAHlrr materhl? osi/aUa p^mnl rdnd o »u/ieimUă indtu, 
ale omului. mare iu ii>|Mcfui dr b t/logte animala al 

Medi îmi veterinară c te O Ştiinţă axdehmei, •tuddndn sr ştiinţele de 6a-d 
CU totul particulară Ea se ocupi ^1 4. U„jlagirt am mole, anume anatomia 
nuuioi de boaltie aiunialelor şi nu- f( fitwngur animat*, proţeson ft*nd 


Fcnlrii Dumituch zh Febrilă- j 
rir, au fo*»t convocate Lu ( r«io- 
v* comtfefelr «Kronâilli R«>n.â- 
itcsr‘ din judeţele Dulj, Mchc-1 
dinţi, Vâlrea, Roni*nn(i ş liorj, 
Delu centru vor particip* 
d nii D. R. liwuuţcx u, C. Angc 
Icsr u şî Şlcfoncvcu Goîci «uu, 

(. u ncco^fă oro/ic* M* vor ittcc 
dr« larnţii îmjiortniite mi Icgulu 


.Ulo owm »eora o*a iii, i viorea se on 
Iute l« otnţiUalrul ,hoJemln drln ora 

t—n. 


Cmna şcoalclur, in dorinţa d- a 
ritensi cm cultura vu*M:ilor iJe â- 
a>e. a ăt de loio J oare, a nptirat 
^ diirîf e şi anul a^to o co t l- 
latc dc? vi:*tâii;ă dc vie ad de ma- 
tas*. invâţâb rilcr c« rl dor s s se 


râ cu evenimcnlrle In ordine» ocurc cu a<e'-lA aciivitla tt 


iHii 

In rntevn /.inre s> anunţat ve 
pire* d-lui Alcx \ uids-V onod 
iu f upitnln jh* /.in» dr f Mnrfie. 

Suntem ju luusiirp H anunţa 
că nu e>te un lucru stal»*li» ve¬ 
nire* in ( opifulu, toiul depiu 
zăud de precipit*ren ultioirfor 
C'euifomle. 


Cartrilf in «Tire st vor f di 1 *! e- 
\act numele şl oiie a «oUcnat-m- 
ruiui. vor iiiainla cat mai ndn- 
tarzittţ CsmI Sc<<al' k»i 


Mtukb'rul Kâuvaţlfcl N«ţ or.nU’ a a 

■Wioal 0ic mm 4* r-auni ui? 

*lr yrgtvaortlof jhhu udări, p«wiru lan* 
M*i, 

TuaMiÎp nmlfl u»ui au)6r>0ri i»U ec 
•m>4>4r am, (ovtil unâc Ni vor ţ ae 8» 

©O flc ros ni ra loc la loşi »*u 
Clu). o a la fiuaureşti « utu —■ fixiMnrg 


f>*Mo*icâ Hi cel. se ca fine uaisnarea 
generate a sJud*uţUar dria Academ a 
Cornert.ialu: «mdl-iaimrtU se depun p4*4 


Kri du/vî **« irtfii/nlf fa 

Casa ŞcooUlor, toţi directorii mi* 
nh-tetnhH cducoţiM naţionale ţţ di 
re*dcartl* dc şcoli secundo rs din 
Capitală pentru a discuta asupra 
legaivrllor dintre şcoli şi O . A*. T . H. 

Ponlru locului de secro 

Uri I* lirvul Ue f*l« din 

Omilia, cate mxcaav* liceoţ* Ac** 
deroitn eoinerciak» oi mduatri*l<c 
Ceroriţa tas pri&u«c pâ»A *n /iua 
dc *M Februarie. 1* d«rrctla liceulni. 


Exauicaole de (auacitato ale in* 
eatrilor do Mpocialif^ţi 1* gimnazii¬ 
le iodu>triale »'nu an2&u*i p* xiua 

de 14 iuuio. 


mai dc ele, timd, d«‘i o Hiiexa a 
zoidetuiici, tor nici docuiri invers. 
E« sîr află, faţ^ di 1 ZJOie’inie, In 
raportul care stă pldlopaLologia — 
şiitiiţa bo«lelor plail^c,. o ştiinţă 
nouţ, o»»e tind* fi ea xâ->i capete 
Indcpeudcnţa cu philote ma 

ţfUinţa cuhurd pUaUk/i-, care e»te 
una din ţ'Ain.tU ftibdan e.itaie ale 
dhmeruiîYid agronomic l, nu "ii â în- 
. gu/a.. 

Din această cauza .nr dîclba ve¬ 
terinari c*tp o ştimtâ ajutătoare 
tn doirnnuvl more al agriculturii. 

Dv.v.'*rUrv» zooiebiuei de agri¬ 
culturi l unt vor irudicit v lennarl 
români, şl numai eî, constituc o 
seinei o: ( a;iificia <l â a unul dom nlu 
unitar. Şl mperm aceasta a unităţii 
agriculturii orc urmâri m Ic» irite 
pentru economia naţlonaja in slipba 
căreia «* afla ştiinţele agricole — 
inclusiv zootehnia 

Această mI naţie e cristalizotă ad- 
mlrubil in răspunsul dut de profe¬ 
sorul Erne*»l Laur del* poUtcchnica 
tfiii ZuriJj, seciciarul genera) al 
uulunit plugarilor elveţieni (ţara 
SimrmnMiflluJui şl a Schu itzului. ta 
ancheta întreprinsă de Soc Ingineri¬ 
lor agronomi români, asupra ielului 
cum eate organizata zootehnia in 
&U4LduUU ; 

„Oc-ştfciea animalelor ext« iuca- 


chiar tm U n w*Nriiiun<, apoi tPsdpUnr 
d* biuh’OM an>rnald d*n .ootrhnie, cu 
iaoUhnia gemi al J eu genetica, (studiul 
r itcriorulw animalelor, toolekmo epr 
- atu cu anexele ei piuUcaUui a, upktu 
tuia fi ifrririmlfMro. ru« <1 atfenentutm 
animalelor t care lo rândul f, se bo*oată 
pe chimia b ologi* .1, toate acestea pre¬ 
date de preferări iifi otua*. in ea pru 
■ rfte cum>stiinttte de biologie vegetală 
si €<auvmu aurie o/U <uru Uux patinta cn 
nunr.olul Wl f*V ni-fHt (• i-deum 

.1parţuie şl in fiC^ 1 tun eu i<unotnlc 4 pe 
«ir* o ate. ocrvteo se primesc cu *.*- 
«w finhJ li (und<ml 4 * ogr-nvmice. Astfel 
si * tiu pregătire din ukirpla vegetală rar* 
stă ta fm u alimentaţiei animale, bialo 
giă vegetală ru tehnica rut tarilor vege 
tale, m-tnorolopim fl climatoTogla, ears 
stau la hncn aclimatizări* ra *ri<tr străine, 
studiul soţului s* influenta tui asupra 
erefirrn animalelor, studiul genetic *i — 
ttirnţa t-jriaJ?U*tăţi\ ft n rredităţti — 
tar* utâ la boxa ameliorării animalei lh 
şi flautelor fi rare nev u d* scoli are — 
nUU ia er pripeşte teologia cm> ţoală odl 
ti in Cfo vegetală — nun nu se inlâl- 
neşto la nlr» a fmruUate de modu'usu 
rrterinufd. 

In o* i<T>\*işW ftiluvwle economi©*-. *ao( 
«nuavrl »*«alal« da KoddoiiiI* aaţlonatA 
poiiliai agrar*, aoovaral.a, *0000011* 
rurali (finala orgajiriarii «xploaUriloi 
«griao lt), aatltuaUl fl mo labil Hol* agn 


iwii. Ştiinţelor econoinieo li fcv da o a- 
t*npe deomobitA. dooareoe «i>«clal1»tiil & 
gricol du Irobvtc *41 rUtnOnO un *imi>lu 
ecreotător teoretic, cl ar© novoe aO-ţ» 
pana ftlinţa in slujba unor cAt mal bune 
rezultate practice c« m> Încadrează in 
murele «Amp ai ccouotuiei ouţiouale. 

l>c ademenea se atuO'a/A fi urruolca. 
role ftlinţe ajot&toare alo zootohnlei: 
fclalMicu loaUrnalicâ peulru etudiul 
bionoetriei fl etud ul var'aţinDlâ con 
Htrucţli zootohnioo, mafini lntrebuinlate 
in Induatrble *ootchn c«, îmlOKtrU agri¬ 
cole eu indUBtrintizarea produtMtlor axil- 
niRle ea lapte, carne ou* etc., domenii 
In care facultăţile d« mcdlciuft retori- 
oarA nu dau nid o Îndrumare. 

In felul aer*ta, pelA?)g§ îndrumarea 
tn fundamentul de biologie nulmolb, «tu- 
danpl tn agronomie primoae fi o *eri- 
oaal tndrumnre tn celelalte douâ funda 
meoto ule zootehniei, cori la facultAţMe 
dc med clu* veterinara **unt neglljato. 

Pe deotiupra la academiile de atrrono- 
mio *0 «tadiaza $i unele ramart d« koo- 
tohnie «pecialA, ce nwAzi sa preaintA ea 
nişte ş(linte de i ne «talAtoare, plM« cul¬ 
tura. apicultura fi sericicultura, fi o»*rt 
la favuluţile do raediciat veterinar* l'p* 
«j*c cu daoAvArtire^ 

E clor deci. c* şl în actuala orgaul 
zare a luvAlâmAntulUi «uperior preg㬠
tirea pentru zootobnie a iot neriJor a- 
gronomi e»to mult «upor'ourA odal pe 
cari o prlmcKC modietl veterinari. 

Lo argumentul pe care l-am de«pr>ot 
din raportării# looteiinlei cu med»o'iBa 
veterinara ft fttlnţele agronomica, *c 
aduoga altfel un argument al ©onu*Uo 
ţoi uclaale de (apt, prin care ins nori 
agronom» «unt hulrv)»tA1tti a avea eon 
ducerea rootebnlel. 

O verificare suf rirntă a justeţii am 
tor argumente o wnstitur, eredrm, telul 
ruoi ta rezolvat arcuită probirmă la 
<1 tir ţări. In Ger mânut, Polon>a. iîlrW«fl. 
Jugostaria. Bulgar a etc., crrftrrra a. 
nimalrtor. car» se face In maJi('uai »u- 
prrb.Htre celor drla **tn, * dată txrimnc 
in auriu) inuim . dfrr ogrti:inm* i In Fran¬ 
ţa unde *00 tthnta e lăsntă in crama 
tihil 1 inginerilor agronomi edl ţi a mr- 
rfiri/or rrtennari. instituţiile sootcnn*c* 
o mu şi cercetarea ţt îndrumai na soas-tâ- 
nic 1 sunt fă% Iu mii «i/r apron^wiUor. 
/* Italia direct iu eoo/rAn'cd /ace p«r/r 
d.rt direcfa generală a ogneellura. ta » 
in (\hvntoixxc a institutul swtehnsc * o 
m(if n Institutului de nmlilfi agro¬ 
nomice, 

Cât pi iteste s*tuu{ifL itela noi, sunt des¬ 
tule exemplele inginerilor ogaiHvm. pan 
<i« eonii»* cu curm centre Jr creşterea 
animalelor. Iar mrokn r <tennar\ • mrl 
ou r«Mi» au Jm mu Halt bune t* tea 
tcknir nu datvrtsc at.*ac/a prar găfril 
primite In troold ci studiului pe vare 
Iau întreprins sinuun asupra grrddr- 
melor dr soolehnle lu «ir* mm lusese'â 
îndrumaţi, 

lată temeiurile pe care tt* sprijinim 
con ei *</<»* a că sootcMuia trrbu*. lăsată 
l« puma inginerilor agronomi, cari tre- 
l>*u să fl« rouditcCtgru fi fmlruwJioril 
marelui domeniu al agr,*uttur*i, din 
care creşterea animalelor tor* parte, ea 
fl cultura plantelor. 

ALEXANDRI V. MIRESCU 


Ministerul muncii 
nu a ajunat nd un atattl dc inia 
pentru itatutui l u.uţe.i aiHar pirtitutiri 

Deocamdată vorbe, vorbe 


Iu anele ziare de dimineaţă a apa¬ 
rat o informaţie dup© care mini- 
•terul muncii ar fi depua sau ar fi 
pe punctul do a depune pe biuroul 
Camerei un prooct do lege pentru 
statutul fnncţioaarilor particularL 

Ştirea na corespunde adev㬠
rului. Ministerul muncii nu a 
elaborat nici un proect de lege 
pentru statutul funcţionarilor 
particulari. 

Ezte exact fnsd câ ministerul 
Muncii , zegigat de intervenţiile ato- 
ciaţiilar de funcţionari particulari 
a numit o comisie cuprinzând re- 
prc# n fanţi ai Canurritor Jc oomerţ, 
al Vniunei generale a industria¬ 
şilor, oi Camerei de muncă şi a* 
diferitelor asociaţii de zaUiriaţi par¬ 
ticulari tare ră studieze diversele 
proectr întocmite dc aceste asocia¬ 
ţii şi după care comieiunea va a- 
jvnge la »m acord definitiv. 

Stabilind normele generale Pen¬ 


tru reglementarea situaţiunei funo* 

ţionarilor parlieuiari, iniaisu rul 
muncii va proceda, împreuna ca 
aceasta comision©, la redactor©* 
proeetulni de log© pentru statalul 
acestei categorii de salariaţi 

Ultimele legi financiare 
cari vor fi 
In Pariam n 


D. Mirt cu Cancico\, niinirirol 
finanţelor, a botărit ca sâ na 
inai dcpnnă la Cameră, deo- aio- 
datu, decât numai doua legi fi¬ 
nanciare: le^ea modificatoare a 
contribuliunilor directe căreia t 
s*a restrâns cadrul numai la ex¬ 
tinderea patentei fixe, renu*« 
ţându-se la celelalte mo<iifieărf 
şi legea privind impunerea ma¬ 
rilor clădiri, din a doua perioa¬ 
dă de scutire la ord nar. 


DelaPri aria de Negru 


Axi dini meu la a inlximit dele¬ 
gaţia permanenta a consiliului co 
mnnal al primăriei sectorului II 
Xcirra. sub preşulcaţi* d-lui yr* 
mar I. AiuMtnsiu. w 


Publicitatea românească 


Arest apapo, rvlc pcrnuocnl mersat peniro a -emnala publicolvi ro- 
mAn mc. oamni iatreprindcrile şrgiagaziaete româaefti fi crcţtioc dia Capitală, 
Prin acea» ia iaifiati»A vnim U combateja prejodreata haneMA « per- 
sută iac* ia aalietclc celor nai mulţi diatre ioduvlrlaşiţ ţi comereianţu creş¬ 
tini, in c*<& ce priveşte folosirea proci aaţîooalltrte pcatra reclama produ- 
•elor lor. Comercianţii şi indastriaţii In cbevtiuue ve tem că, recurgând la 
serviciile ilarelor româoefti vor cădea victimele bok-oţolai ovreilor. 

Vrem «ă le dovedim câ «e iuţeală. 

Ovreii ne vor boicota cu atiit nai mnlt ţi mat eficace, cn cât noi le 
vom orâla câ ne c teomâ dc dânţiL 

Imediat înaâ ce vom i(joplB lafâ de ci o atitudine demoâ, hotârflâ. po¬ 
zitivi ţţ la ae«oe chiar agrcvlvâ, ei vor dispare dia faţa noastră ea o vedeoie. 
Mai ale» astâtt, când ideca BA|icmali»ta Iriumîaloare, li cslcâ pe toti in pi» 
eioarcle cailor cl sirepi. 

PnbNdlitri pe care o tnr©m «el. este gratuită pe timp de o lună. 


Bârâuli: ( oopertîva legionar a, str. Gateoberg nr. L 
Articole d© menaj: Huffer Elena, b-dul Mlhail Gbicn M. 
\rtic4>l« de sport: «VI Yl*« Petrece o. Krewilnnu or. ÎL 
Articole d© voiaj. II iese a Cultei nr. 12. 

Blanart: Geurgexcu D- Ştiuţilor 7. 

Ceasornicarii Eneacu Soare Victoriei 4 
Galanterie: Creta, Pânxari 13. 

Droguerli; Mihai N. Şaua. str. Atanaxc Săvuicacu nr. L 
Electrotehnice, Hndio: Arvatcscu N^ Colţii ÎL 
Fotografi: Petreseu Vraiau. Doarnuei A 
Fierari©: Ga©Iau, Buzeţti SI. 

Încălţăminte: «Cloşca cu pui**Dumitriu. Carul 62. 
Mauufactara: Uiracu, Grlriţirl ÎÎ4- 
» Crvţu, Pânzarl IA bin. 

Zugravi: Mauciu Marin. Eeleaa Doamna SC 
Tinichigii: >Dhaile»cu. Raiiovei SIS. 

Ateliere muri: Zarafoicn, atelier mecanic. Kaliovei ÎSL 
Pălâril: Bexlegea/m: N. Şelari, etaj. 

Toplţeri: Sulică Radu. Baraţiel îl 
Tipografi: Copuzcanu. vtr. Uvor S7 
Uniforme: Fundiîieaca, Carul dă. 

Vopselnrll: Crtateaeu, Colţei IA 
1*1©Liri©: 'icvdorvoeu. Carul H. 

Geamuri, rame: luau Puvlilu, calea Moşilor ît 





























































buna vestire 



Până unde merge sfidareajD. Mihalache ssune ci sli D“P ă conferinţa balcanici 
judew-comunistă cu succesiunea in mana. .««sssSvSSSS 


jude^-comunistă 

Nu acrim i-ofiln» c*i c*rl «ont o-1 itn noo ca •*+»*** ^ ^ 
cu i D *u]l#l* «1 ebdmrem « J dnU u D leu In piu* fu «*plUI«>l 

d* o troiioA inoanli 11 ou fs i u ‘ 

flc<r-comuiiiffl •> nă*i X** ntrn ■ afco ' 
fltitil* care *oal »rhe «i* o*U» 

OijUo ori 1 * *c*«»« qaaifallrt Kl« 

•unt mfp, «o apanaolA. Har iu foo*l 
Bwrliur (outâ obrianic»a jiilonler 


m$ oo m o* rrio orice ui 

lom * U orala aâ ou m »*ui dc ai 
m»oi li d* nimic li «* »" 
al încetei lupta om o duo «ord dar 
viguros ia •tp ara* din tomolil 
toi na avaon noi «/Au» 91 *num|v 
I Sorim pinVu publicul oo 
1 rlfnic »onl borti grei Io 
Ueratm ce M numaţb Ga- 

1 IuriUe La făget te. 

£ In preajma lui 7 Marii* când tra 
fbitxa fac* ca pontau a ti met o* Wnc 
•kat anul *A cumperi un mârfiţor 
s tmbolul pritnârerei ce *c anunţă, 
la vitrinele aceitui maoarin Jtda. 
reia, m pil** 90 exţMc mărţitoure 
c*w triunghiul oMU'ta fi tablele le- 

ParA !o (ara a coasta nu *0 mal 
IA-.07ie n'mcni car* aA «AnetioooM 
awtc lucruri, dacA «uloritltil* ta* 
frl«g afl trcact «o Tartor** nvemo- 
o«a «nim:cari», înceta ua clldnra* 
apoi Im coi cc «unt rom&u»it« c* «I 
noi 91 înoA continuă *A mai cum¬ 
pere doi* acMl maxazin 
.SA eu alte «A flecara leu *anuit j ruacnt io Joc la Mapare* din femo- 
tn hrube In perrionatolnl Schwarti | li* , ţAr*i no*blra. 

•le câref •rnlfmrrrtr *'«o inanîfc^âf I. Mustaţă 



cu succe siun ea 

După audienţa dela Palat, şeful partidului naţional-ţărânes 
iar a inceput să creadă şi să spere 

vie». (Se jmrp c « 


Pe toate fronturile 

înaintează 


Audicnja |>e care şeful |»arti 
dalui nnţionnl-fărăqcvc o *olici- 
ta^e inru de acum I? zile Sn\e- 
rnnnlal. *’n produ* în vfăryit cri 
după amiaza 

\'u ytini ee ar fi 'rut să co¬ 
munice acum trei ^upromâni d. 
Mihalache Suveranului, dar cre- 
<lrm că in orice coz obiectivele 
in politica internă sunt cu totul 
altele in urma ultimelor frămân¬ 
tări de zilele trecu Ic. 

I). Mihalache a făcut in*ă o 
greşită yi inelegantă *«>cotealăi 
Audienţa d-sale, cerută de atâta 
vreme yi caro Ireliuia să aibă o- 
datâ un noroc, curând după re¬ 
centele întâmplări, in c«re gu¬ 
vernul a fost serios wlruncinat, 
sa socotit îndreptăţii *• creadă 
că a fost *lev de factorul con*- 
titufionnl la succesiune. 

/»< reportajul primului 
nostru mm măr, am arrttat 
rd logica polltlcd impune o 
rerttleare ce nu poate ft de 
rut Hr centru. numirea M- 
nni guvern rllntr'o vtI re¬ 
ni ft, provocatul prin pre- 
9 rufa na e-enlnltel parte a 
hatanfei, 

D. MIHALACHE 
IN FRIGURI 
Dună ieşirea dela Palat d. Mi- 
h«lmhc a refuzat <n facă decla¬ 
raţii presei în legătura cu acea¬ 
sta audientă. (Se pare că a fost 
instruit să procedeze nvtfel ea 
oamenii ra importantă io stat 


i- Daca nu vpui nimic. întreaga 
ptevâ spâne: «\ineec!»)- 

Cuprins dc frigura l>° ,,,l V' 
d >n a plecat direct aca-a unde 
era aşteptat de MStetarul gene¬ 
ral al partidului fi iacă doi trei 



d. Mi bai Pouov 
la telefon n Io»! o fnţn nrnienea- 

Cerrurile naţional-ţărăniste, 
după onccrvob d-lui Mihalache 
de eri, dau ca sigură convocarea 
dclegn|iei permancute a P ar *. 1 ' 
dului, in cursul săptămânii vii¬ 
toare, inr deocamdată pentru 
mâine dimineaţă, sfatul parla¬ 
mentar. unde bine înţeles, pre¬ 
şedintele partidului, va fnce un 
amplu expozeu. 

realităţi 

Deocamdată, adicn pAnb 
duiKii votarea bugetului, cu 
toate nemulţumirii® din 
sânul partidului, quwernul 
mai departe 


MIHALACHE 

fruntaşi, cur care a rămas in 
consfătuire, (l.e-n spus cu şart 
ce a fos( la Palat). 

Penlru ca v» oile ţi Ardealul, 
că şeful n fost toluşi primit după 
îndelungată aşteptare, un tele¬ 
fon din Capitala a onuntnt pe 


î^sSuirSTdlKu.»^bona*, mm v ' <1 "* 

„igutaii r«lpri«, * Dn In «l«r« rt« vjliduni,,. . 

“2 drt«mlnrt-o? ^ 

anumite influenţe care nu 
nici dela Paris, nlc deda Mos .*r 
ci dda Barlin şi dela Roma ’*• 
Politica iugoslavă, ca v w 
tica japoneza, c suplă ji c ind T^ 
denii. Ea se orientează dupA rynl\ 
proprii şi nu ezita să cochet**^ 
Roma yi cu Berlinul chiv ^ 
aliata Parisului. D StoiadijC: 
a obpnuta vantagii «n>nomi« y . 1 
lilicc considerabile de pc un* * 
cesUd tupleţe 


Cât priveşte eventualita¬ 
tea scisimbării de atitudi¬ 
ne, aceasta desiqur că râ» 
mâne sa fie rezolvata In 
delegaţia permanenta 0 
re se întruneşte Joi 25 Fe¬ 
bruarie. 

lată de ce noi socotim 
prematura înfrigurarea 
d-lui Ion Mihalache. Sur¬ 
prizele sunt posibilităţi 
mai mult sau mai puţin în¬ 
depărtate, dar până atunci 
noi credem că aritmetica 
politică se face pe reali 1 
tâti. 

Aceasta nu o ştie d. Mi 
haiaehe. 

STILEX 


XvLA.ua'nCA. D iHador». — Ag**- 
fi* 11a vn» traaiflkilr: 

loauilcaltil oficial al narclai car¬ 
tier general n*|K>oalUt arai A c* pa 
troatvl diviziei V, la sccloral Cata- 
aoeha, nstionallştii au alvagat pe n»a- 
■k de pe pociţi li • polemica |»e care 
la ocupa, pMvOfândg-l iuunern**r 
pierderi 

Pa frontal dUizial VIO. ia «ra* 
luptelor de SâabAtA şt da Dumineci. 
taamiraJ a pArMi pa tema pe»ie «MO 
da morţi. 

GavenaaeataJJt a« dealAaţ«it La«l 
aficsH violente asupra poliţiilor *««*- 
atra dela Eseaaplar» şţ Ryballaa, Aar 
au fost mpiaşl, pârMfad pa ferea «ă. 
Ia*a iste da morţi 
Fa froalul Mofrtl forţai* lafcmaţie- 


nala aa încercai *A afaea la GeroatUla, 
dar dupA ua violeat ro«t/*-*tae, na- 
ţloaaliftli aa ocnpat puslţll «ol inaia- 
tea liaiilor celor ndl şl fl-aa roaao- 
Udai poziţiile. 


In legAtura cu incidentul 
dela 6dynie 


VARŞOVIA aa ( Rail#t) — Anibau 
dorul Poloni «i la Muaoova a remla 
dJoi Lilrtow, o.Tilorul pof»>niSd ţ 
tra afaceflla r< iina. o noti da profest 
"ocua propagvodef cocaunl, a daaOfurate 
la portal Gd/aia da achlpojul unui va» 
tarlacic. 


(ftcBisraa ceaiului sila mare. Ceaiul tere 
it flmpfQieirţJ ţi suntem, fluiltl. tineretul Ro¬ 
mâniei striga, furtunatk: Prezent l Doina t 
prnţnti. Broda s’a încolonat In marţul da 
torlui. Nimeni nu absenteaia. Nimeni nu de* 
iertcaza. AuziţiI Răspund siteicaiuţl: Prezent. 
Prezent, Prezent l Suntem la datorie. SuntemI 
lata l 


O incalificabilă 

cute zanţă iudaică 

Societatea de telefoane pângăreşte locuinţelor creşti 
nilor din România cu Steaua lui David, care n'ar 
putea avea loc decât In sinagogi 


Nu fUm dacâ aţi avui 
vreodată curiozitatea do a 

« xamirui cu aterrţic un re¬ 
ceptor obişnuit de la apa¬ 
ratul telefonic, reproduc 
in zeci de mii de exempla¬ 
re in toate casele mai r㬠
sărite din ţară. In cazul 
oând n’aţi focufo incă. vă 
rugăm *’o incercoţii Veţi 
descoperi numai decât po 
una din faţetele aparatu- 
tul şi anume pe aceea des¬ 
tinată emisiunii sunetelor, 
o foarte vizibilă STEA A 
LUI DAVID, aşa precum 
nu se văd de cât pe ziduri¬ 
le murdare ale sinagogi¬ 
lor. 

Intenţiuneu ulfe»ogiantâ 
este evidentă şi ea este in 
acord cu firea laşă, josni¬ 
că şi indinatâ spre farse 


ECOURI $1 POLEMICI 


In primul editorial de pa. 
piua 1 ntal. publicat tu nu- 
tu ticul dc eri nl ilarului 
nostru nub titlu: «In ceasul 
ultim» n'a ntrcvurai 0 eroa¬ 
re gravii, carc nchhnbd 
•rusul Unei întregi frate, 
einninc, in rândul al noud- 
l*a, tu fee de: «Faze a treia 
este FAZA RECUNOAŞTE- 
REI«, n'„ tipărit «FAZA 
reoonstfiuirtik, rrrarr, c- 

i'ldcnt. nu a tot una, 
Fitrem cuvenita rrcllfl- 
cnre pentru acel„ dintre 
cetitorii nuţtrl cart „’,»„ 
fdmbg ttlugurl, 

F/*»a L"'nur,trt oiuf 1 /A ailnic auri 

ditortt tnpublu-tue» pe /rpalut ip*- 
ntul Hepal’UiJuiu. a *i e« ba- 

«urj şi m /ctlciti 

Iter th cot pul leUpeiufloi », w,. 
beţi* oui mult de hlroinţ, **/ t *o* 
Ihie < tutu lr,j. 

Atun*i tUlurUc tuşi ur^bluamn 
kmul e ivmunUt p, tu rtpubU- 
M«A drlm 1101 el Im rrepuNiemnli, $p •- 

alitlb. 

f* »a/ r ă»i gr* o*, pe undate IrdUmrL, 
lot cmiunietâ 9 

Prueclal P+ul/0 mt»dltir*r** )« 
Aii t urţll de l a*aţl«, A t<„( re yo * 
«r| iu dbruţla ooinlaiaa«| IrgUU. 
ti va. 

V* dat redartarra definiţi «a ar. 
liculvlur dţ|, prua^t urtuăod ca *1 
»« fie luat !□ di*cu|ia gca«rafA 
CamArjJL 


La oaţxmal jerlulşti a nuue fiar. 
bar* pe ehoMh* nad'antri d-lui Mi 
h*I*cb« ta M. 8. Bagrte. Cadrai* — 
»z«i* »i «uiit a*u i»«atro imporţi 
rr* locurilor la vedere* gavaroăril 
ftcrlMrra \* fi imA şi urni tnara 
•tuuo» r*a<î Ht vor ila muia câ 
poaibilitatea uiim ruvrro iateme* 
tiooal ţkraniet «ale «zctii». 

l 'smuia bnpctara a toet txmvoe*. 
td fenlru Jvi 25 Martie t o£nj l<t f % 
dtummat utpnlvrul bugetului in 
Pertoanu d-lu, C. C, tnmflretcu. 

I'mert ^ depune pe biroul ia 
merit l^yea buyttn.rH, iar cel tuni 
lArtiu /«mi «r Infruni'efr cumitiu 
h ţ 

Kmpunere it de moi, s „ ta Im 
VO'H i« Adunarea hepninitUn tot 
l.uni. 

L>. Coavt \. C. Bratianu. pcfu| 
perfidului liberal, a primit eri 

d "ST*b e d ■*' c- i>i«iin« 

yi Brbr Bratiaou cu rare a lucrat 
ia vederea roa văcării delegaţiei 
permanente * |>*rtldvlui, rare %r 
Joi W Frbruarir 

In «adiat* d«^ *ri * Hauitlului d 
al <T«)teU>r a «Upu* 
olnid Ca mar* p*ntru urgaoli* 

re* r.il/mti r u lT>! cultelor ş, art*U>r 


Iu numărul de uiâiuvr voin pu¬ 
blica uu articol intitulat; Ni- 
col»e HtuleM u, 0 ennKtt de d. 

M IHA ÎL MANOILKSCU. 


de prost gust, a ovreiului 
de pretutindeni şi de tot¬ 
deauna. In cazul de faţa, 
ovreii de la Societatea do 
telefoane, vor să pâng㬠
rească locuinţele creştini¬ 
lor, «a ne constrâng® să ad 
mrftem pe mesele noastre 
de lucru, pe obiectele noa¬ 
stre uzuaie. 


Asasinarea unui Le¬ 
gionar în comuna 
Nanana 

Eri dimineaţa a fost asa¬ 
sinat de către doi indivizi, 
legionarul Luca V. Petre 
din corn. Manafia jud. Ia¬ 
lomiţa, Criminalii, ratnaşi 
încă neprinşi au fost insti¬ 
gaţi de lucrătorii unguri 
dm fabrica de cărămizi 
. «Mazionof». 

Postul de Jandarmi lo¬ 
cal a luat măsuri pentru 
prinderea orimnalilor 1- 
dontificaţi. 


ŞSSe. mal mult sau mat puţin wn 
nlf rSu!d ^‘ un, ° cotl,Cf , lnl,i “Jtcî^ă 

Icyvrti Balcanic* a avut o 
icrioosă <k discutat >1 a lăsat sA s« 
iotrevailă onumite tcndmţ* nou» 

Problema încadrării poclulu» bul- 
qaro-jugoslav in pactul «J« »nţe t- 
g«re balcanică a constituit centrul 
preocupărilor conferinţei. 

Intr'adevăr, In fond. înţelegerea 
balcanică «*t* un tratat dc 
ţie reciprocă faţă d« Bulgaria Art 
1 ai 2 sunt clare. Statele contrac¬ 
tante îşi garantează „securitatea^tu¬ 
turor frontierelor lor balcanice şl 
M angajează a nu întreprinde nla 
o acţiune politică faţă de orice ţară 
balcanică ne»<?mtiatarA a prezentului 
acord, fără aviz mutual prealabil şi 
a nu lua nici o Obligaţiune politică 
faţa de orice alta ţară balcanică, 
fără conslrnţamăntul celorlalte PArţi 
Contractante'* 

Ori iotă ca Jugoslavia tnchee un 
pact „veşnic" cu Bulgaria. A in- 
1 trebot mai înainte — in Urnp util 
— celelalte părţi contractante? Le-a 
cerut consimţământul? Mi e teamă 
că la aceste inlrebari nu >e poate 
da un răspuns categoric atirroatir. 

Dar indiferent de procedura rea¬ 
litatea e evidentă, intre Belgrad şi 
Sofia s'au stabilit raporturi care 
constituesc o tulburare a echilibru¬ 
lui diplomatic şi politic existent in 
Balcani. 

Ce a determinat aceasta schim¬ 
bare? Fără îndoială în primul rând, 
un nou acces de solidaritate slavă. 
In relaţiile sârbo-bulgare. se produc 
periodic asemenea accese. 

Numai după război om putea în¬ 
registra vre-o trei. Au ele o du¬ 
rată mai mare? Ca să nu întrebuin¬ 
ţăm „veşnicia" ultimului pact bul 
garo-jugoalav. 

Până acum, toate încercările de 
apropiere trainică Intre Sofia şi Bel 
grad au dat greş. De obiceiu s’au 
sfârşit cu sânge. Sa fie ultima în¬ 
cercare mai trainică? Posibil dar 
nu probabil. Cu toată eclipsa lor 
momentana macedonenii nu par a-şi 
fi spus ultimul cuvAnt in politice 
bulgară. Aşa dor nu credem In per 
manenţa nouei orientări a politicei 


simboaiei» «j. Studenţii cari au sancţionat 


perstiţiilor lor egoiste 
adesea ridicole. 

Denunţam cu toata in¬ 
dignarea această porcărie 
incalificabilă. Şi ne place 
să speram că românii nu 
vor mai tolera ca pe lângă 
jaful, pe lângă specula ne¬ 
ruşinată la care so dedă 
•Societatea prezidata de 
către GR1GUJA MATU- 


f*o constrânsă să-şi ridice 
receptoarele cuşor cât mol 
urgent posibil şj să le în¬ 
locuiască cu altoie de pe 
care să lipseacă Steaua si- 
vsagogală. 

. . . . „ Aşteptăm svâenirea spon 

.1 * r 1 -'■,*»"* li unanimă • demni- 

r ‘ •'«- **UI crejlmc, qr»v incale- 

V|H*U *«> C ««rrl p««lrw orşuliarr» ‘ cate. 
ainUirrul*! rultrlor şi «rtHur 
if. S. Urgele, 


pe studentul Rădulescu 
au fost arestaţi aseară 

Eri după amiază au fost 
chemafi la cabinetul de in¬ 
strucţie coi patru studenţi 
români cari ou declarat 
ca sunt autorii sancţionării 
lui Goqu Radulescu. 

»*««_.. —_ 1 După nouilc declaraţii pe 

ROESCU-FILIPEŞTI, să oare studenţii le-au dat iu- 
fie şi ultragiiaţi cu atâta , dec n torul ui de instrucţie, 
josnică perfidie. j parchetul a socotit ca acest 

Spelunca asiriană de spi- caz ieso din competenta in. 
o»»* şi dc jefuitori din Ca- stanţelor civile, urmând 
le« Victoriei, va trebui să f« din nou instruite de 


E dureros să recunoaşteri <4 u 
goslavia — după stăţia «ni d* 1 
lent antagonism cu Italia — t a ”• 
astăzi să aibă mult mai bun* 
porturi cu Roma decăt Ic avem ^ 

Să sperăm Insă că bunul 
d-lui Victor Antonescu, Vtt reuşi î 
înlătura uncie roonatruozitiţi 
te dc d. N. TituK’»cu ji 4 J 
ţiunva pa cara politica romir^. 
o duce la Belgrad va şti să 
dice o prea trainică cimentare , 
prieteniei sărbo-bulgare, cimente 
periculoasă interaselur româneşti 
Dar ca să reuşim la Belgrad 
in politica noastră balcanici trr* 
sa na apropriem In oarecare mi % 
dc punctul dc vedere jugoilav, ^ 
nu ignoram anumite curente !o, :n , 
puternice in Balcani 

Jugoslavia nu inţclcge a hi 
tena Moscovei, nici să vie in coc t 
cu Germania, nici să-şi strice ^ I 
nete relaţii cu Italia. 

Sâ luăm aminte! Şl să mai Ua 
aminte lu vizita d-lui Rustii 
in Italia şi la o frază a oomur;c«. 
tului înţelegerii Balcanice, 9cm 
prin care îşi exprimă mulţomiru 
pentru acordul anglo-ltalian in Me- 
diterană. Influenţa Italiană a 
la un moment dat preponderent ;« 
Balcani şi acum — după criza *. 
bisiniană din care Roma a ieşit vic¬ 
torioasă — se pregăteşte să reder* 
hotărâtoare. 

Aliaţii noştri din înţelegerea B«J. 
canicâ sunt de unde bate vântul g 
se orientează conform intere** 
lor. 

De ce am rămâne noi uium 1 - , 
să înţeleagă noua Europă? 

PAUL MIHAIL 


In faţa furtuna 1 celei mari rezista numai stejarii 
verzi, cari nu suit roşi de putreziciune. In faţa ii- 
jeliei, stejarii se frâng, dar nu se îndoaie. Trâii 
vremuri de furtună şi vijelie. Dar stejarii stau drepţi 
In faţa furtunii, mereu drepţi, Inălţându-şi semeţi 
fruntea şi coroanele spre soarele biruinţii ramâneştl 


tre ornaorle justiţiei mili- 


ln consecinţă a dispus a- 
restarea studenţilor 1 Vir- 
qil Radulescu, Vi o*-el Trj- 
fa, lor doc ho Spâni* şj Vasi- 
la Popescu, urmând ca in 
cursul zilei de astăzi să fie 
predaţi instanţelor tnili- 


nudirnld di 
mimietrul cultelor 


primit eri t„ 
lucru pe d. Inmnud i. 
fl artelor. 


Camltlp /in 
r t-a ini ruin 


i-veniră u bemolului 
•ui ta ora 5 dupo a 
mniid, pentru a exurnipa Uy«a 
,totd de Cameră, pentru hntua/area 
Itiilitululul .X'afnmal de credit a- 
grUoi 


lăbi la afawi9 INoda 


Bruno Seletzky 

^indolent fată de justiţia româoeascâ 

’ . M *j"- urm m* M imteo. mân.,li, multumct. >* 


Ca fajpvm u telegrame ee « ede 
Firi >11J Qrrtla, 4 Uita, Aru *#.«,, 
primit ur-ntf-MrxU tLn paei'g d/u. ,ife. 
te*ei, pre^edJ nH le cmnubmlu/ de miniştri 
gree fi aiald/u ei a}ec*rdoi urdinr 
„Mulţumind tu irnfei V<>*Hn perna 
jnjte.'e C,*grae%d. ţiu ti *4 yema dfr * 

h*d de )ediH a litra ta rcte/âmi pe,^ __ 

4 « m „ , 1 Uf a» un epiloq mt af acerti I " n oro, " c *'* mon. 


-'tete 


tre 0M< J* liniate au cin* 

/rdclle mm dormJa «U.dtnţu _ . 
leglieiiprr te *<?«ir *eU dotu (iH 

a*'<* y miute. m h , ln( u . 


h Cem- 

H*iA I» 


gcet/ Btlnaice. 


tirntJ Gb. ti-ir*» u. pity’.i 

m A ^ âf| 

Mrit'f,-* pe 4 . t, U <M| i 4 . u 

f* M >r,u;'U OfiiUi de um 23 fe- 
bemfie « apa* de leit frg.i pAa te r. 

iteb.ie/ţe tvmpunerne rseiiuri pe st r a 
Mtumgem eomeţ^m 


TIPANUL INSTITUTULUI OE ARTE GRAFICE .EMI NESCU.. «T* 


Skoda. 

D®abaterii® uu *y puteit 
duce inoâ la fondul proc*. 
»mIu«, pentru că faimosul 
T“ ,H> S®l®tzky nu »• pr®- 
«■mU in faţa instanţelor ra. 
măştii facă de, kmî- 

tta ca martor 
.“• ***• •* *<-*ul director 
*f ^odei s’a bocorrH de o 
olemotiţa d®os®b4ta din 
juetiti.1 

I l’a eliberat eu u., cern 

- .udi.nţ. ' «Nn tocul 

ă» 4. Mrlitr AsU**»<m. .< |oo-l i*«>âf®9- 

l-ug^tsau. NilaUlrul uumUu I. 1 

* , Ad Bruno Setofav. I n l M 
** ** Prartwt. justiţiei ra- 


A*u*l V* M Primii im 


INC. ANBHEL SALIGNV No. «. TELEr OnXsmT 


tiartlor vieneze, 
sfidând justifla ţării 
l-a acordat ospitalitate 
clemenţă... 


Mareşalul Brazianl In afară 
de orice pericol 


[R*laa) — Affniu D. 

'Idu Ahrh, rA «ţar** uoi- 
'Mf.y.ţGJd, C»t*Lifil ta Ame'l^tstrl 

in mai nult, 
îvUf«* grrs*ralului Liwht 
dhelkCtUmtM. 


ORA 2 

întrevederea Tătârâscu-Victor 
Antonescu 


Krf dnpă amiază, d. Victor An- 
lonexcu. in>o|it «Ic d. Victor Bă- 
dulcscu, «’« dus In locuinţa d-lni 
Gh. Tătâravcu, prrţrdintrlr con¬ 
siliului, cu cnrr a avut o lungă 
consfătuire. Seara. d. Tătărnsru, 
a primit la d-xa acaxn pe d. I. 


I.ngoyiann, ministrul Ronânxi 
la Roma. Primul minivtrs ie- 
preuna cu d-nii Viclor Antor** 
cu yi I. Lugoyiauu au discutai v- 

tnet’a r 


Minislcrol dc Interne 

dat in judecata, pentru calomnie, 
de d. Cornelia Codrean» 


• Bl 


«*rma aprecierilor f㬠


cut® I® adresa d-salc. in 
parlament, dc d. luca, mfi- 
n, stru| internelor, j n legă- 
tura ce priveşte corecţii*, 
nea aplicată, ,/r celtrc afu- 
d«nfb„ P , lui A. Radulescu, 
membru al partidului na- 


ţiotial-liberal, d. Cornd*** 
Codreanu simţindu-vc o 
loniniat s’a adresat parche¬ 
tului general al Curţii * 
Apel, cerând trimiterea » p 
judecată a ministrului d p 
interne. 


Lupte aprige la Oviedo 



^>JON «j ,Juj.. r ) _ 
* r,t * ** asfronAli^iii , n 
■*|A ua (urla* 



Redactor 


rduat ofsmiv*, putc/tuc iprijintll lf 

tviaao« ţi -u complevUi Iij cm. j >'• 
r»>ulu< Otldu iiriu ptgţNiei iu.u<- 

r*fe «io.; iriA or*»bl, fo / 1 
irfuioi Arc* yi * ouuir'ai l■ • 

prin (Airic* (uju r or coidu >1 .• |iL 1 < 

Oviedo şi r*.iul provin •' * 

bâmăntâri. 


responsabil , V. OLANIUC-STERE.