Buna Vestire anul I, nr. 14, 9 martie 1937

ANUL 1. No. 14 


li. 




© pagini 3 i ei 


M«ii • Mmrtto 


DUMA VMSmg 


xun Lipţiy Df ivpta n numi ha re h ah f au a 


Directorii 

qrAGOŞ PROTOPOPESCU 
T O M A VLADESCU 


Redacţia şl Administraţia: 
BUCUREŞTI 
Bulevardul Elleabete 12, at*j ||. 


T e L a P O A I 


Direcţia Administraţia 4-M.82 
Redacţia. mM 


ABONAMENTE: 


{ I an Lai 700 | j I an Lai 500 

8 luni „ 380 I Comun* rurale 8 Ioni „ ®0 
S luni .175 | * '«ol - 1*5 


şomcnrli Intelectuali 


Erobiema şomerilor Intelectual! a pusă do mult la noi. Guverna după 
goarne o'ao ficat nimic pentru ditişIL Governul actual a socotit util 
m jnactur «i*l Inuiucre. 

L* ora când vor apărea aeaate rindnrl ae vor şti rezultatei* recen¬ 
sământului. SA ne întemeiem pe ele? Nn numai decât 

Problema întreaga a rec* n muu An tu lai noatro. — de«i are la poet un 
t;t»no*aur bugetivor ca Dr. Sabin Mânuita, prezintă molie lacuue. 

No ea ştie prerie ulei populaţia ţAreL departe de a fl numai de 18 ml- 
|ioana, cum apeclficâ recensământul dela 19M. O putem uşor evalua la 
tt dc înllloaur. — difereaţi care ou se poate pune in earclna creştere! 
populaţiei ia careul celor din urmi 7 ani. 

KeceuaamiYitul noilor provincii apoi. are contradicţii uimitoare fată 
de datele locale. La rare ai rămânem? 

Io sfârşit. evreii. Citi eintT Eu. după datele pe care lc-nm dobândit, 
evaluez populaţia evree la mai mult dc un milion şi Jumătate. — colace, 
scăzând pe minoritari, ne duce la proporţia de un evreu la opt rooi&ul 
Dac* recrneiniântnl ţomeurllor — care. in treacăt fie zi*, fuseae do- 
ecnat pentru alua de 1 Ortootbrle 1936 — (trebuia ai cădi guvernul ca ai 
*« hotărăsc* in sfârşit?) nu va fi fost bine preparat, ca ai dea rezultate 
autentice, mai hine nu ae făcea. 

Drept «. şomajul intelectual nu e la noi aşa de vaat ca aiurea. 

Dar avantajul a contrabalansat de vitregia acuţi a împrejurărilor 
sociale, t’n şouieur la uni echivalează ea primejdie aoclali ca daci de 
aiurea. Dc ce t N'afi ghicit ? Someu rul Intelectual, prhia in vortexnl 
di inidijdulrilor. devine agentnl dea compunere!, 

Soinrurul intelectual român, prin urmare, ae încărca cu de cinci ori 
mal mulţi microbi ea aiurea. 

Să fie datorită unei atari atârl de fapt ei foile de recensământ, «Un¬ 
do de datele strict necesare, cer pacientului şl Inmurlrl ec Und mal de 
giabâ ai-i stabilească statutul moral T 

âltfrl ar trebui si zâmbim la citirea unul chestionar ce s'ar putea 
u>«r încadra la Masa noastră do Operaţii- 

Sh lisăm, bunăoară. întrebări indiscrete care, sub titlul: Inforwa- 
ţi ii ti î sopleincntăre la stăroa economică. întreabă po şomeur daci dl va 
reveni ceva din averea familiali, şl anume cam câta coU-parte de mor 
li nlrc. Invitându-l ai specifice chiar «valoarea globală» U 

Dar mal toate întrebările conţin incursiuni de toată candoarea, une¬ 
ori pline de nonsens, altele deadrcptul vexatorii, in viaţa şomeurulul. 

Dopi ce fi Întreabă, de pUdi. «citr camere are ia dispoziţie* In casa 
pr care o locaesle, mal vrea si ştie «din ce e făcută eaaa*, «de unde bea 
ăpd» şi ee-l ca •closetul», articol caro — crede an om foarte bine rn alo* 
maca) curo e subsemnatul — ar Interesa cel mult pe şomearll prin con- 
aUpatie— 

Mal alarmantă e chestionarea asupra starel civile. $oo»*ural e între¬ 
bai daci e «căsătorit, viduv sau divorţai lă eontraHar.?* «otualoi ţes㬠
torii». Adică, dacă e bigami Tare aş vrea aă ştiu rom la oe aiateui 
oprit «L Barcă — păcat de aşa nume! — ca *A remedieze şomajnl prin 
bigamie, fiindcă probabil de speţa asta nouă e vorba- 

Tot la acest capitol a* vrea să ae ştie «durala căsătoriei actuale». Bo¬ 
ţească întrebare! Oare la noi eăaitorlile »e fae cu eontract pe termen? 
Inii pare rin ri nan» ştiut până acont, si mi fl însurat şl ea!— 

La alimentaţie, aomenrul a 'ntrebat ce a mâncat In ultimele 7 lUă cu 
specificarea: «ae va înşira absolut toate alimentele, felul şl cantitatea lor 
(l)nlei, dcavcmenl consumai aiptimânal de totao şl hiaturi spirtoase». 
Pentru care. voi revenii 

QRAGOŞ PROTOPOPESCU 


REIN TOARCEREA LA CĂMIN 

Wh> ir 



In urma reocupării MaJagei de cairo naţionalişti, populaţia refugiată ae rein- 
1 toarco Ib vatră 


0 generaţie neinţeleasi 


fliilatin particulari 

Gradul de pregătire 
al aviatorilor civili 


iu 


d« GEORCE TISTA 


Aviaţia particulară— spuneau» in 
precedentul articol din acest studiu 
— are şt menirea şi putinţa do a 
crea un număr foarte mare de pi¬ 
loţi aviatori. Se puoe atunci fixeao 
întrebarea: care trebue ai fia gra¬ 
dul da pregătire al acv-ator sbură- 
torlt 

Problema trebue priviţi pe cele 
două fete ale sale: nevoile şi inte¬ 
resele aviatorului, nevoite şi intere¬ 
sele naţiunii. O examinare atcn f A a 
chestiuni» ne va arăta lesne cum a- 
ceate două categorii de uevoi şi d* 
interese, departe de a fi antinomi¬ 
ce. se găsesc in cea inai desăvârşită 
armonie. 

Avionul de turism a evoluat mult 
In ultimii ani. Astăzi, el este In ge¬ 
nere o maşină rapidă şi ou o ruză 
de acliuno mare. Iuţeala curentă a 
avioanelor moderne de turism este 
de 150—220 km. pe org. iar rnza lor 
de acţiune 500-800 km. Din ce io ce 


•ural do ouaţi sau do nori. cr©»n« 
dn-şî un drum prin inima acovtet 
mass« neprimitoare de abur. pria 
care privirea no poate străbate 
«leuca nici la doi sau trei metri Sr»* 
răiorul bine pregătit ee va folosi 
de aparatele de bord, va oiti «ndi- 
raţiunile celor cinci-şase cadrau* 
asupra echilibrului şi orient&ni a» 
vionulul şi. stăpân po normele pl» 
lotajninl fără vizibilitate exteri¬ 
oară, îşi va sfârşi cu bine sarcina 
de a despica o linie dreaptă In «mea 
aitatca spaţiului orb. Cel care. insă, 
nc ştie ei stăpânească avionul im- 
piesnral de intnnerccul alb al cetii, 
—atunci când împrejurările ou i aa 
Îngăduit să 1 evite — cate -us ia 
feţa unor soluţii penibile. ad«\-o* 
eroice: sau eft aterîsexe de îndată, 
oricât de neprimitor ar fi terenul 
deasupra căruia se află; sau să no- 
boare in abia cu paraşuta, dacă * 
aterizare du i pare cu putioţă. Har 


mai mult tendinţa este ca jucate I aieriearea silită, în teren n^priiâ- 
• vioane să fie înzestrate cu aparat* j nie. înseamnă cel puţin rnp*r«a 
de radio-comunicatii. parţiala a avionului, cu destui w .ra 

Urmarea? Pilotul da turism nu labilităţi de rănire pentru echipaii 



l’OLEMICA 9! CALOMNIE 


f âiitul ci dol-iret cotabo»atori ai 
titlul gl ar au intentat filele acwstea 
procese de tv/wnni» unor Jurnaliftt — (/ 
Inri dtrrrioruU —« dr sKinfa, pun* <ttn 
nou problema polemicei. 

A oi totdeauna a 'ar am violenţi. dar 
io , *Jaii nu calomniâm. 

Idorrtarii nu nt «Iaci niciodată mu 
numai tlab pa atcunt; In achlmb 
raluinmari HctuUalul aa oa t>e«ieaj 
doi nu oOm cidaa — mm nlcitxlaf 4 
o'am citul — intimidaţi, al inii 
< A-Jf» butuc In braţalf noului cod penal 

DON 1MFDHO HM A NO 

Cal mat driolal da datfllniarra ci - 
u>kpior t £>on h*d'o Btjatu». aoctaata 
iu! hil $1r(*n cat ilara la conductraa 
atcitHkr fi pal rol UI da PldaftL 

Piarda*ta o tufuri nu numai /raicolul 
nminetc dar fi ţara I nlraagâ atimulaii 
;»â>iJ acum la Jc/i/â şi cintU, da regula 
i psrtanâ a or (ani taliilor sair parnmi fl- 
Uta, 

Am m mai iimuna nimic nici micar 
Ha Mtuful {''rr io» CV carţ tînrTt Intra 
i*-ll di ani. uluiau Pa f a ful lor, dia 
bawt Cabalro da Induatda a ( omor- 


ptaaa. Um prttg a Uănt ir» c omarf. Iar 
attiai moara, Uaind o mo/tenira ruda - 
lor ula din ţari, da 2 milioana da <io- 
IsrL, 

Afi infrlrt, pa < a/aan II chema da)a 
LelbovIcU... 

DOCTOHDL KABA VOK 


D profesor lorţja. intr’o conforinfA I» radio, a OAsît din nou prilejul o* 
vorbească, în chip învAluit, dar destul de străveziu, despre tineret si mişcare» 
lui. Şi — alături de gânduri drepte cari nu pot fi tâqâduito — a orâtat o lipsă 
de comprehensiune surprinzătoare pentru acela cor© a înţeles atât de bine 
sufletul a două generaţii româneşti şl care nu voeşto ou nici un preţ să o în¬ 
ţeleagă si po coa de a treia. _ .,_, _ 

Să vorbeşti de «ooa co» stricătoare- fi să crezi cu putinţa «sterpirea isvo- 
rului > de unde a plecaţi să af irmi, :niă ales. că m» scobea tinerilor a dus la 
«pierderea .mpului, „apitaC neprHyţuiC-Ş^eare^nW «n rut.m hm trebue n- 

siprască», atunci când toată viaţa pu M iOă a României de cere nu 
poate fi făcut răspunzător! Nu este da dotâăxeoi de ani încoace decât o trtsl£ şl 
revoltătoare pierdere de vreme, oe mare nedreptate şl oe păcat împotriva 
istoriei! 


VESTITOR 


Trusturile, 
vamoiril naţiunii române 


d« NICOLAE BOGDAN 


Citiţi In pagina VI- 


reportajul redactoru¬ 
lui nostru politic: 


.Lovituri in coastele 
guvernului** 


Drcţii compensaţie sentimen¬ 
talii pentru prigoana dealăatui- 
tâ împotriva tineretului român 
studios, ni s‘au Hlgâtluit şi uaele 
legi draconieno peniru daafiia- 
ţorca tn fapt a trusturilor jido¬ 
veşti spoliatoare. Ori se ftie că 
A FĂGĂDUI in piioroACul ţi de¬ 
magogicul limbaj liberal ţi de¬ 
mocratic inseainuu a MfNJ'l. $i 
in adevur ca bunii, cxcelcnjn şi 


f iătriofii uoştri guveruan|i. n nu 
acul excepţie (lela marile lor 
reguli si (lela micile lor calcu¬ 
le afaceriste, nici de mtâ dală. 


Nc aşteptam la acest hap, la 
această farnă de bun gust Ştiam 
prea bine că, de oricâtă creşti¬ 
neasca şi eroică abnegaţie « am 
socoti capabili pe .băltăreţii» 
noştri, nu-» vom vedea nici oda¬ 
tă desbinaţi pe această temă 
aucră. Lucrul a verificat cu pri¬ 
sosinţă de mult: fie ««re din «de- 
mocrnfii» noştri de profesie, fie 
el levantin, armean, turc, ţigan 
sau bulgar de origina, este intra¬ 
tabil şi ireductibil când e vorba 
de opiniunile şi dş prejudecăţile 
salo politice sau constituţionale. 
Pe această turnă du vei ajunge 


sa-i uneşti la o treaba serioasă 
nici odată. Poţi să faci apel la 
(sentimentele» lor. la patriotis¬ 
mul lor încercat, la imaculata 
lor dragoste de Iară. Insensibili 
ca nişte butuci, senini ca obcsele 
statuete de lut ala chinezilor, ei 
nici nu-fi vor da osteneala »ă-fi 
răspundă. 

Dar incearcâ numai puţintel 
de-i atinge la partea superioară 
a făpturii lor, adică la abdomen, 
şi-i vei vedea pe toţi cum se 
unesc in mod automat, asemenea 
mădularelor unei ţestoase in ca¬ 
rapacea salvatoare. Această u- 
niune sacră a «băltăreţilor», se 
reali/.cază numai in două ipoteze 
cu adevărat teribile: pozitiv sau 
agresiv 

Moral* primei părţi a acestor 
constatări triste? Ori de câte ori 
veţi auzi că unii din acei ce fac 
profesiune du credinţă liberală 
şi democratică, se mai laudă pe 
deasupra că pregatev* unuuri 
inipolriva celoi mai hidoase for¬ 
me a pirateriei iudaice, tru.ta¬ 
rile, să ştiţi iubiţii uiei cetitori 
că nu numai Minteţi minţiţi cu 


o democratică neruşinare, dar că 
in realitate se pregătesc tocmai 
măsurile contrarii. Adică de ca¬ 
muflare şi de consolidare a ace¬ 
stor diavoleşti Înjghebări eco¬ 
nomice. 

Examinând apoi reversul me¬ 
daliei, trebue *ă recunoaştem cu 
acea francheţe cavalerească ce 
ne caracterizează, că noi naţio¬ 
naliştii in genere nu suntem mai 
puţiu vinovaţi de această tragi¬ 
că şi dezordonantâ situaţiune. 
Şi ca sa nu fim Învinuiţi din 
capul locului de exagerare, iată, 
ne explicăm: 

Se ştie că trustul e o creaţie 
artificiala şi dăunătoare, un p㬠
cat monstruos săvârşit împotri¬ 
va celor mai elementare legi e- 
conomicc, un act de spoliere tâl¬ 
hărească ce nu poate rezista ju¬ 
decăţii sănătoase a omului de 
rând, precum nu poate rezista 
strigoiul luminii izbăvitoare e 
Soarelui. Deacei* s a observat 
că toţi aceşti piraţi fug de lumi¬ 
nă întocmai ca strigoii .tângui- 
i.ari din legende. Ei nu pot sub- 


(CoutiuuHra* in pag. S-a) 


' n ai are astăzi nici putinţa, nici in- 

I teresul. nici dorinţa dc a «m avia¬ 
tor slab. cu îndccnftiiare redusă si 
lipait de ounoştinţe de speciali tale. 
Aviatorul amator »e deosebeşte 
acum de aviatorul profesionist uiai 
mult prin natura modulul cum Ui 
câsllră existenţa decât prin modici, 
lalea pregMrll Ini. 

Intradov&r. un raid simplu, de 
cinci sase suta d<> kilometri, rece- . 
»ilA tatu «.uUjxtJot* Precise de na¬ 
vigaţie. Dacă novate cunoştinţe lip- 
aoac. ajungere* ta destinaţie este o 
loterie. Moi alo* rând se întâmplă 
o parte din drum «ă fie acoperită 
de nori pânft jos ta râmânt şi obo¬ 
rul trebue să se faci deasupra lor. 
Priveliştea acestei mări artificiala 
încremenitA in valori pufoam şi 
scăldată într'on «oare do aur, des¬ 
păgubeşte înmiit p« aburătorul 
destoinic do clipele petrcoute în v㬠
lul de ceată deda pământ umed. a- 
mouinţ&lor, sumbru. Dar numai p* 
ce] destoinic, pregătii *A saprlj-ze 
văzduhul fără călăuză reper«lor te¬ 
restra; astfel ca sufletul «An să că- 
lâtoroascA prin spatiile roinuusto 
odată cu trupul, liber de griji şi le 
temeri, cu toate valenţele sale in 
tiuao către poezia firii. SburâtoruJ 
slab se va întoarce dm drum— d.icA 
este prudent şi îşi cunoaşte pută 
fila — sau se va târ! prin oceanul 
de aer bâjbăind. en spiritu! înlăn¬ 
ţuit de îutrebări chinuitoare.—orb 
ÎD feeria naturii, iodoindu s* de 
tine şi de clipa ce va urma. 

Uneori vremea rea cere aviato¬ 
rului «A şi continue shorul Impre- 


inr săritara cu paraşuta, daci în¬ 
seamnă o *câpai> sigură a echipa¬ 
jului, na se dobândeşte insă cu pre¬ 
ţui completei jertfiri a aviosutuL 
părăsit ţţ» a«r. Nu este atunci mai 
înţelept oa aviatorul plecat la drum 
«fi fi învăţat din vreme pilotajul 
orb, după inatrumeptele de hor<L 
care nu ias*amnă decât o sforţare 
suplimentari de prrrăUre aeronao- 
Itră? 

Nn vreen «ă îmnuît^o pf»a mulf 

esemplele de sitnaţii d^icate, la cart 
«*te chemat uneori aviatorul «g 
facă faţă. ca «ă nu fie aevoe să pla¬ 
ce tn buzunar totdeauna la drum oa 
banii pentru biletul do cale ferată. 
Totuşi, să ne tnchipnim încă aa 
caz- un avion mic de turism, ajnoa 
jucăria curenţilor aerieni, cari tt 
a**vâr 11 ca pe o mintie în toate chi¬ 
purile; aau unul pr*buşit cine ştie 
cnm în vrie. sfrf*di»î!nd vertinnoe 
i&rduhn] înspre pământ. Pentru 
pilotul bine prcătit canosriktor nl 
mişcărilor acrobaţie», situaţia a- 
ecaata ou arc oimic înzrijort , '»rî 
lui ii sunt czal do cunoscute şi de 
indiferente toate poziţiiinil» n%*io- 
oulni în aer. căci pcnir» fiecare dia 
ele are la îndemână soluţie de ^şi¬ 
ne. Pe rând pitofnl nevoiaş va ter¬ 
mina un a«emer»ea *hnr itirăt»> în 
zoi de umbrela paraşutei sal»; «au 
poete iş» va Împlini destinul in ţ㬠
rână. înfrăţind ifărAmlturile tru¬ 
pului cu «drent"l* avlonuluL 

Prin urmare, slzaraiiţa shnrnlul 
ou se dobăodeşt» decât odată re 
pregătirea desăvârşita * pUotuloU 


(t'&nttnuarrr tn paq. V-*t) 


BILETELE DE VOIE 


La toata întrunirile, internatio 
nal-ţărăniftii nu pierd ocazia ti 
vorbeau*} dc$pro lard, d ei pro sin- 
ocrltate ţi dfţpra autoritate. 

Jcnla idoi II pertecută Pănd la 
măcinări, it apalâ da mirajul lor, 
aţa rum $a opoţ d naufragiaţii de 
frânturile epavelor purtata dr va¬ 
luri, — ţi. ctiaoo-i mai important, 
U decret raz d idei di oăpdUH. 

Iotă, ta laţi, la o anumită mani- 
f cil Ut ie i probabil regionali >. inter 
naţional târiniţiii ou finut ţâ ţi a- 


h flit (.4 fâ/tăru/ durea t/ oda La /A- 
riwa/tdanlulul ţi striga, «Al 
1r*ll. dti nutlf comandant, tini rulota 
P *;i »|it ordinul • Ut are IHr apropo, 
«u HiimUrtlef »... 

WSHLă de baiat^ 

^ovcsul iticmdiotoHktf aflim 
<* * Hetuamin tiacalu a pur, im 
î-' -ij cu âlfli, foc „.a^ttiel da mir- 
Db t», (Ir. UsJc. dt^tituluf de mir- 
^ ^ ffhiHoxnbd, fabricai de 
1 dt, Tkoiu, ţi a mat falii- 
dtaiupra ,v|f in o oloara da tt 


Muzică şi specific 

românesc 


de L. POPOVICI 


w 

«WfV.v, 


* Mdlr. aţa uri 

Lv MA9K lfigEAN 




t* I sp'şSv *efmcti de 


Dani rlaţa tpkntuaJl s oeemulaj re- 
lointmi Io clipe de laţi ros»* (I cvatee- 
tstă »ul* raportul orifioaliUlţă unei cul¬ 
turi (oa Hiud iuţea* Iribuuară ocd dtn- 
talul) ea român» totuşi mu-grall mu 
aproape, fi evrao* irriieşW matca ej e- 
rifinarL Cei *0© de aut de viaţi anJs- 
tonică In car« timp popoarele occideo- 
(ului *i au (h'săvMtii tt-o»paul lo, flieec 
In oristaUxăn spuiiuala majore, coli* 
a luJK-miuU peuuu noi o adevăraţi rle- 
viaji< a axei istorice Se pate Că aocat 
sumbru mileniu ao prdu şi acuou 
la bună parte (onuaie de cultuxâ rumă- 
ueaacă lund oişte tipare In oare •* I" 
cearcă momi «A ae toarne un malariei 
•pjriiual u» *e lmpotri»cşte cu fudăf- 


«■%» ce U epu* o dsufişu/ere p« un s 

uucne pUo a eiboeuloi popular A>»lo 
reeliiâţile spirituale priniorditle. for¬ 
mele rflibrionsre şl-au *'»<( o dr*»(d- 
tere îirtoadL: u'ilvrrwili (ie* cultjrll 
orri«hmal# ao «sie Ia realitate d**cil 
transpmvrea pe alt oadr»» « «pini.dai 
primitiv, 

RrzAwşti piuă io matematice pu«ă a 
lut Uach attue»fer* dc Urmii rvcuîei şi 
urduoal a folclorului ger maure, după 
cnu» la profuadeie melafor* Sbakeapca 
rîrne IransUgui*»»* ukJ vuoîb»* «pe¬ 
ricole a tă/anului cuglca 

No exiată aid e deosebiov de esenţ* 
ţa ir» prodrwele populare şi cehe d ou* 
mal de expresie, de fermă. I*cst lot |â’ 


urni wr w»}wu<>v,v v«# • —-- 

Viaţa uoaeut apirituolă cultă au seşU *«J«a#l reurmule profund, uol- 


um al «ori aoek-tş exubaţr. <-«pw>le- Ilarme dc cuitnră rimilare ^eatru sufle* 
prra dc srlâ *»« v»ur decât culioiastce. I tul rnjuâofsc. s'a ajuna uede » a ajuas 
kx-’rl upllfl» al acostui um*< o, caprc*iu-! S’a realizat lu arii uo Ici d« ncee- 


uca cea <nsi «emnifiişiiâ • snbsUnitci j 
oriţiinrt. Cocfiruatol dc pimcrtaliistc 
a (rolului mie rllesul dinăuntru s 
uoci auumit» ctexnllţi 
Acolo lasă unde ita\m .uHorslâ in 
s «Părui spontan ti mi(ir»sl ci sub f.re- 
sluoev «nor ciocniri extcrkvirr. «le^-# a«- 
flfiraJ şi P« rsk 4# tuM.voot;ă S.vst 
eucfitieat c»)e («rcxastenl S*a Inrc'csi 
shuivic croiarOă uoor «kialun majeT d< 
roltori după a (stoică mspruprie ms 
(rrialub». K(kou> mpIcA a 

rundului dc CuIlM'â 'III îs 

o ehstracţiuiKt u» ortifn 
canoni rare, o ii( an* io 
cwritclue pricuunl-alc. <*»• 

«le ipmiului. «Xe dec 
acestuia. Simfofiin. dr«ma, na*ui« »«*« 
ta nu *uoi «aiadmlUaw »xoa Isbik J 
tetoiflâ de simţire Sini dolăşaiAd fa 

culturi a unor d»U ori|iu«re, 

Când ( ■ căuta şi le uoi de către uo 
eouaut iateleetueliBa «r«*ree v «* 


mab ote 


joi we»Jtl 
lahnui a 


jjait « 
vinsfont 


r ca boi aUgix'ici. di «visele 
năuc» (vo ârabms pe trma 


«au» 

«fese 


filă ţi 


s* drei 


un leu». e«c «Saftetu! românesc * 
ut aiutenal prntra o problrurs'ici 
ru oarecare, pretext twatr u viruo- 
L- ),Astă wiu dv or,*t«-«:ra|ie. Lu- 
iodlfr)vR« şi exleror- 
ţt «Iretezi» un bo- 
MrlitomcA lirjrlru «eu 
k ie»e ■‘.lin (I «iuit». 
ui raurfcU după re- 

iirflu, franuez «M-iL 
a«ă tel puţ el un srr 

»V sul Jr*«i aria, .te al- 
V/J. I 


dc 


‘ (alt I 


VU|* , 


,,uc «1» Uaus* 
»'vo|\ dr ■< 
tt lucfU; râie. 
IrUtiinCOOluI 


popular. 

Nuui4 


„ja opera dc artă (orice Crea* 
jir Lo general/ dniuaJcfie »i*ia şi c»t* 
irivsiiDik Vroba deuionstreliei o coe* 


•titue această realiUle raduculab.lă: 
Lipsa de unriertaMutr colnirală la po- 
purele a căror culturi «unt axlif»c*al# 
ca I* o oi. l^nincscu este o «xcept»* fi¬ 
indcă a reali/al tocmai această iraasub- 
ttaâfă df elkoa. F>t« ce a lăcut ia psrt# 
Iu pictură Lucblan sau âaiivscu. O 
revelaţie: Sonata li »IB «®4ne« de 
Eneicu p. viohul şi ri** b*t« aici uo 
«uflo, ua Hor. o nafte. o «'RWjfrri atât 
şuteai ic r(*mâoca»câ lacăt i>arc4 e o 
miorifi l*rin ampherea, fiur./a şi rs- 
feti* ri artistică * la acria* Ump * 
jc mu/irâ cuiti. bUe deci 
perfect, o juxtefutiafe fi- 
Hanţa i'Uri a u nai «pecifua- 
firJ'i oritmaf* fjtpruaala muiirat, Nn 
. o picai de fiuturd ci de cătaţi. 

l’opurul ow-tru u uwi i‘ri«a l»a 
iad estul Larvei are a imun»* pro 
du tm ipir*'u*l<L Vorbeam d* »*•(» 
«aulorică. acnltşrală a rua»ă» lor 
d.o (hapul cvior lOUO de aa» J- oă- 
«slut Există totoşi ua («1 de cum- 


ispot 


/«ase*, < 


(Contunsnre in gng. 2*«> 


plice progrumuJ ţi metoda. 

In linia sincerităţii, os» corbii cu 
obloanele inchist. Au (aprdmdsfif 
aelstenţâ Intr'o lingură fald. In oa¬ 
re nu ta putui intra decât cu «Ai- 
lete de voio. eliberate ie «rftxnaui 
partid». «Domnul partid» In Moldo¬ 
va a d, Coetăchcicu. D-sa a mai che¬ 
mat un grup de memultumlti» ţi da 
prin alte pdrfi ţi, la lumina tlUi. 
p ara vanati de •bilete de voie», am 
discutat democratic, liber, tiuoer. ţi 
mai alei, (a interesul ţării. 

După marea întrunire {mută Im- 
ir o sold de circ, partidul iisieou*- 
tional-tărănist începe eă-ţi numere 
bruma de ndcMtun* populară nu¬ 
mai Intre obloane. 

Dealtfel • frumos . K un semn i* 
pudoare a morţii. Până fi măgarul 
are decenţa de a muri nevăzut da 
a/m''Tt«- 

$i animalul acesta, batjocorit de 
foţi, fHc să diipară elegant. Şi 

port,dul internaţional-ţărănist ftie 
staaarmeni, {oarefj tâ-ţi pregăteas¬ 
că un asfinţii aristocratic. Şi «pri»- 
/, torit» pot muri in atitudini dr 
prinţ. Xuutai d- .Miha'ache e furi o». 
I) sa st strădueţte. ti fi noapte, td 
proţap d câcUi ibllelelor <J« 

Pdnd atunci, ta poarta sufletului 
lor, aşteaptă tara frântă In chinuri. 

Un armean, sau aUă ndtdrăvătvc 
care are d/c+nfa morţii. H rdjrpu»i 
de gramul; ^Biletul de voie. vă rog/» 

B ţi caraghios. Şi comio. Şi Ira 


g ic. 


Ultima reprezentaţie, credem. 

Valeriu Cârefu 



































































•BUNA VCSTIBO 



Legenda ane» cărămizi 

A fost odată un tată In su/triul căruţa sau întâlnit toate fui c/v nit 
reci ale Jur. riL O Ir gr nobiliara fi o credinţă încordată până la jrrifă 
o mană. şi-au focul vatra fa» purptui bătrânului Pricim L*gt \i fi credinţa 
ş, le rţdir, in lărămieilr creaţii pe care o propti cu stejarii f u l eh flăcăi. 
Nu t-a crescut in altă dantelă, dccâl In dantela caldă a fânului sfânt d* 
mamă Din pătat ta» rriwtiz rin o uri, «a coboare. cele pt*le două reci dr 
trepte J* a berbeleac* rd eimta durerea intâtelor cucw. fă se ob,c,nu 
lato A. inălbitul Prun ift îmbucura ochit privlndu.fi vlăsiorde tnun 

dale di viafă fi de putere. Delfinul mtjto. 

Vântur,!' au umflai pătucU ahcUor ft le-au adu» corăbiile »ă ae ia 
hrană (k marginile moşiei lui Priam. A fa ta »d*cW lUada, aru t, gidetc 
legendele, cu jertfe dr InaU rU eroic. 

Bătrânul fi o ridii copii in destinul lui aprig, atât de crunt, mai crunt 
decât otrava ommtoscă a teilor, inaăl i-au râmat ochii *r! ptângâ fi gra 
ivi să smulgă durerea-i din piept. 

Zrii (poatr IadulI jucau «âcorta* 

Abia ori nfrlep decc, elevilor mei. atăruiom »d le desluşise truismul 
momi al tu • /W. In toată măreţia lui tragică, oara I ngcnunche fi tăi- 
baluxt bucurie a răabunătorulul. Furtuna care l răpune copil, o opreşte 
cv pieptul iul drept ei u edrebeste In cristale de durere sub pleoape. 

(ircutat, a de aţi purta destinul Marea greutate de a nu ridica pum 
«ii protestării pentru deslegarea întrebărilor ultime. Moartea nu l o catas¬ 
trofă. dar cal, un început de colattrofd pentru cine-ft trage criptele 
dureeu. cu propriile-t •wfint. Atlas al durerii, grea căi o vecinicis impusă 
din comando mm tul sortii. 

Sufletul lui Prlum a itomil drum lung in legendă fi t a zidit (n lut 
la Orăftie. Suflat neobosit de %ncinUria lui, se dărue cu muta măreţie du- 
rvrei etici nouă Odihna lui va ti poate tn alt vrac fi atunci când destinul 
va cobora d, pi umerii lui sguduifi dc amintirea proaspătă a unui mort 
mormânt. Iu lemn dc brad fka I nakU pentru vecie, Orăftia. atUtul lut 
Bristo», In Umn de brad cu inima verde de vărsla suflet, arcă a lutului 
martine. 

Sufletul Utere ft inul fi vecinie, al lui Prlam. Iff poartă crucea unui 
mmt d /On. destinul redobândirii oelăţii. Din ochi fi aotl ultimii* la 
crimi grele di bobul de suflet din ele. Lacrimii« bătrâneşti, lacrimile re¬ 
gal'. nu sunt cotarilor; nu-i dau Unifica dc pe urmă In care pe sting 
dutrrilr. 

Eslr tal tufU tul părintesc In fidire nouă. Cetatea lui crcfU arbore sa¬ 
turnian In sufletul îndoliat 6 . Ui Orăftie. de o durere care atinge expre¬ 
sia oriei tn<i> nalte controverse de artă: dară Laocoon tţl strigă stifcrinfa 
sau dură du urm lui • mută. etemiaată. sculptată. 

lupta de reconstruire este milenarii. $1 sufletul arhitectului nu mal 
an somn de veacuri, dela prăbuşire, N'rttniţtc fi Jertfe. Una ţi alta pe 
aham icchiu al ncmdi ridlri. Lupta * cu materia IwddnJfwtad fi cm ia 
dul Zeii de odinioară şi-au părtral identitatea spirituală; fi-au schimbat 
doar starea civilă . Iadul r» I nf răngi cu araJuinghell; materia, cu jertfe 
Marca dramă a meşterului Manole coboară din legendă. Cetatea nu putea 
creste. H hp,iau temeliile fi statuara Jertfă. La coconul împletit de forgii 
destinului, fa» încordarea finală do profetică desprindere spirituală. 

Le are acum şi temeliile şi Jertfirea. Meşterul dela Orăftie ţi a tidit 
feciorul drag căi soarele. In brad şi In cimmf. Sufletul agitat al ringu 
ratecuiul rege (rota* fi-a Ifaiiflif apele. Cetatea rea Nouă creşte, maici 
toosă ca un mausvb u rub Ochiul înalt al lui Ilristor. 

Laocoon surâde. Zeii «* prăbuşesc In asfinţii Im Ofăflin o inimă ome 
ne,’*cl plânge necontenit, dor me/tervl MonoL fio făcut datoria: a eidit 
o cărămidă vie. 

Ion Boleam* 


O «'* * VJ 

0 

L 

m 


la 


mm 



FENOMtmiL ENGLEZ 


Cronica dramatică 

Teatrul Nathmai: Vilaiit werner: Oameni 
pe un Uni de gheata 


N ai H „dmynat" th ocup cobaiul 
cpsIui dar arWoaal cu o piesă tri¬ 
vialii. ilacA n’oş fi avui ni spun un 
cuvânt inamic Ocsprv chiar institii- 
ţia la care u joaca. 

Teatrul ocuctru Najicmol a suicnl 
In stagiunea aceasta dc o cma>cu- 
laite cotropitoare- O puss'animHatc. 
o leţitatc intelectuala aţo ât yoc- 
ralA că rai mar glii In scama cui să 
0 pui 

începută cu o cădere dexa*iruo*iA 
■ lui Sholtapcnrv, — • căru» TCoi- 
fcr* ^ Cr**>l<)« — comctU dr atâta 
•uMib’aU yi rara poerk, ii tra- 
dti» detestatul jn 12 dle. g) pu* In 
*c«w »n alle 12, ce m cada in şi 
mai patine - aerat* stagiune. dtrpâ 
dup-i Mute taedârf |n cădcrf după rt- 
doi. 4 uiimiMt Iu Brykia Vretorii 
• Angliei, pnmo pn. mierii a Naţio 
naU»hn — de cAnd cziată ci — 
dc! acare Muncii a mupot să plrce 
dc.'R actul inlAl. 

îk- cmc ded o reabilitai *: 5a 
s a venit cu Wilcm Werrn»» Cmc 
e^ WIIvtji Werner? E un ceiioslovoc 
Nuufflt asia u a: ii deaiuml Dor 
mal II ciicama |i Wemer! 51 mal 
nc vine cu o uiesă c spr pp* cuvin- 
Iul ittedioailate ca Um.w* 
caic tar ader. fkcare vucha 
Nu-I ud personaj. n u-l un oevl 
H c«« M .. fc perlmtt 
un cuvftnt j n aceastâ 
*“ * H *pus de o mie de 


ti 

Nul 
care 
on înainte. 


Un proleaor ca top profesorii, 
mamă ca toate mamele, un footbauit 
ca toţi lootbaiiţtii, o falii ca toate 
Ielele, un pe?te ca îoti peştii. — n’am 
varul io viaţa mea un ava catail dra¬ 
matici 

$ să ni-) doi drept beteală de 
auri 

Bine. domnii mei, dacă e voma 
de simigerie balcanică avem noi pe 
EiUmn oogtn. 

Păcat d* Paul Gusty că n'a jb- 
sen-at că deiAt să-şi piardă timpul 
cu e>a piesă, mai bine «oria ilăo- 
sul una. 

Toi anul acesta Teatrul Nc|Lmoi 
a făcui imiiresia celor va»c ptrvwuijc 
•W tui Plrandelk» in cautarca unei 

5 »i a gasit-o »n Cetroniovadal 

r>«că e vorba dr strimguea rrla 
ttftor, 

Orapat Protopop eseu 

CUIBURI 


1. 

fi, van loart» vag, oomcrcialo — u c a 
că rAuiâDcin aproape cu toţii 
depărta lo orbita oulturii fruocoxo 
«i. <1io rAod Ui cAod. a celei for- 

ouuus. 

D. Drug of PolopOpeecii ifi da «ca¬ 
ma rd# aee&ntA ou P^a prieluicA 
realitate «i do aceea cartea «l-tale 
□ u c numai o operă de reulă p㬠
trundere u ouai olt fouoinon etuio 
decât al ouatru. ou numai o operă 
dc informare u uoaslră. ci vi o eo- 
«uzin„tA. jiormaueot looidă. ple 
doarie pentru cultura enuJeră. 

Fonomeoni britanic e pro^entat 
în ado\ăr sub aspectele Ini ocle mai 
esenţiale: i n cnlloră. printr'o lariră 
discuţie proiuninară Vi prin evo¬ 
carea poreonaiităţ^i etrami fi earac- 
teneticy, „ acoluţ creştin Irovoren- 
tioa. a acoln, gânditor fi literat C are 

o oullival paradoxul celor mm bi- 
«oro atitudini, iu ereatic. fără tea¬ 
ma, fiindcă or» aooftieut do săiiA 
tatea tn N uflote/UCă — Chvelrrton; 
iu li tern tura. pri u cek* mai specifice 
înfloriri ale sofistului britanic, u- 

niversalitatea, udlu°. I'urbur otue- 

___ a lui Shabfsrx-o,, lumina n 

terpretator ‘deal al oetar niHi d.fe^ ' de f* 11 " 4 - ^ «*»“>" » mmant.s- 
rite valori spiritnalo umane. j B . ulu ' e,,,r,R, furitui*» vtpuuu dm 

Câmpul uu do r 11 toloB.ro uisi o 1,rc ' r '* r, ' ll,i •> f-liomul 

•IH» Ursit do cDOooţtcroa «tlloHiI „ . ll ' l,Uti ' •' lu * 

•UKlero. .UI do ritr întâlnit* I. . I , V; 

,1 oUU do fooundâ dm.1t C. .. rod. 1 ^ . U ' UU 

mii. inoâ. M|<rout<« •livoto.U „ ,‘^t - “XZ ' * 
nooâ dunenstune sufletească. Al , , 

Iţa da. iu adevăr scama cu cât' . an*crta u n ph,, 


DRAUOŞ PROlOPOPEfilCU : Fo¬ 
nem ou ul englez. — Antorul «Iarma¬ 
rocului iiicudiuelor» o o apariţie Iu 
mnlt privinţe magul ar a la noi. Uni 
verşi tar. aduce in erudiţia noastră 
academică agresivitatea rafinată 
unei sprintene inteligenţe literara 
Scriitor, nu renunţă niciodată la 
controlul lucid, amur adesea iu lim- 
pezinica aparentă a înţelegem oaie 
al aeeleavi jMAiiafe intaligoota. D. 
Drago# Protopopescu • un alujitor 
pasionat ei exclusiv aproape, al a- 
cctftai splendide facultăţi a spiritu¬ 
lui uiuan. De aci. unitatea evidoDtă 
a alAt de multiplului aău efort de 
oreaţio: poezie, drauia, roman, pam¬ 
flet, doristică, critică litararA fi 
opvrv de informaţie. Modo! său do 
gândire e o dinainuii tarupernmen¬ 
ta la. in timp c.> sub susurul cel mai 
voit pur al croaţiei aule literaro in 
truvexi straturi de lecturi temeioio 
aşezate. De aci. vi atmosfera ugor 
artificială a multora din paginile 
d-salc. 

Oultul Aceata ai intatigeuţei. in- i 
drepută, larăfl tempera mental, ou 
către «pocuiaţio ci către întolugcre! 
face din d-sn un comentator #i in 


mulţimt u rtugealiilor ce ac deaprmd 
din planul ei simpla, in ea trâcţta 
nproapo Întreg, un sploudid popor, 
eu mentalitatea **. ou felul lai do 
a fi. cu instituţiile salo. 

E un ni am sdfidtos in primul 
rând, do o agnătata brutală, evi- 
dontă. E, cred aioi, sursa c ca mai 
puternică a acelui specific diooto- 
nltm ul englezului, afupra căruia 
insistă cu o atât do personala «i 
foricită intuiţie d. dr. Protopopescu 
adică a acelei uluitoare diversităţi 
de aspecte contradictorii ale civili- 
zatiei 91 culturii britanice. Un 
neam sAnAtos, coro ia viaţa uşa 
euuj e ca. «i pe plan fizio şi in 
Înălţările spirituale. — #i viata n’a 
fosţ nicicând preocupată de* re¬ 
gula celor trei unităţi, de pil¬ 
dă. Sănătatea lui frustă o» rr 
puţine forme do v>a(& — dar aces¬ 
tea. selectata priotr’o rezistentă ta 
veacuri, sânt respectat* eu pioK- 
nie: dc* aci. tradiţionalismul eugloz 
Buu utât do preţios, ea trebue păs¬ 
trată: de aci covârşitorul accent pus 


Românii Secuizati 


O problemă, care Unde să devină se¬ 
rios a stolului naţionalist, a chestia, 
niăl da mult neglijată da gohhrianU- 
mul feroce fl materialist şi mat ales de 
politician,! sinecurlşii. — a HomănUor 
băili/imfi din »ud-e»tul Transilvaniei 
(judeţele Odorhet, Ciur #1 Trelscsune). 
cart. suh povara grelelor apâ$Art şi sub 
chinurile de blestem asiatic al Ungariei 
ecloillsate », au pierdui graiul, t n ntmul, 
căruia i-a alintai leaşanul strămoşesc. 

După tH ani de aşteptare chinuitoare, 
te pare că, asi. intpresul oficialităţii 
creşte treptat, faţă de soarta crudă, pe 
care au Indural-o aceşti KomănL 

darii o inovai, şl responsabili pentru 
luacttoUalea oficiali din cei tS ani. 
eunlem insă not. Cei cori ne om împ㬠
mântenim aici după Unire şi cori n'nm 
luat o luilialioi unitară, n’am omit cu 
pr,/puneri şl eoluţii mântuitoare, a c㬠
ror renlliare tfo fi pretins energic şl 
stăruitor dela guoernanfi. tnrât azi — 
rum declara un intelectual dm Sf. 
Cheorghe — suntem nevoiţi să execu¬ 
tăm ordinele de sus, cart nu totdeauna 
sunt cete mal fericit chibzuite şl mai 
totdeauna sunt simple soluţii de ocarie, 
formulele pentru a imortaliza numele 
unor oanlloşt. cari nu cunosc fi nici nu 
au pe suflet problema reromânlsârii 
Secuianţilor. 

problema tn sine r do ordin moral 
peniru noi ttomanii. SecuueţU, ca nu¬ 
măr. usnt doar cca. Tuf uoo, — incât ci¬ 
fra aceasta n’ar urca prea simţitor nu¬ 
mărul celor li la sulă din totalul locui¬ 
torilor din Ţari. Şt fără ei. or sau s* 
apun. Ţara Românească ţoi stal naţio - 


pc *Hc in orico ful do manifestaţie, „ a/ ^ rifnânt 

Hociula >au do cultură. Cea mai i Aoem Insă o obligaţie de fraţi, care 
raniţă #i ma> adânca organizare 


suntem mai săraci in putere de pri¬ 
cepere a lumn neeuuoscaod feuo- 
amnul englez, tocmai cetind aceastfa 
carto masivă de lămuriri şi Inter 
pictare a lui.—pe cÂră iu* o 'fflPTÎ. jt/ 
d. Dragoy Prvlopoţieei'u. K, fir* r . 
tot ceeoao» putea face ^d sa inui 
mult. această schiţă a unei lumi la 
a circi cunoaştoro efectivă nu i»nţi 
ajunge decât trăind <• po diferitele 


portretul scriljoriţftti Edwaril Ar- 
lingtou Robiuşojf jfin acei New 
l nglaitd, ţUint sl pfimilor oolonişfi 
t'Hi'iWi. cor»»^ a devenit prin vo- 
(hmi vo ycy jMj: PUUiriuy nucleu 
traJiţiî- uj Ajijorlrii, dânda i u 
prun pe ţo|i murii scriitori, — »e « 
şeazâ flreec, 0 'întregire. 

Dacă am spţinc că toate acestea 
•Aut o serie de asgruri cari se adu 
nă la uu loc pnti uoitaioa lor de 


ei planuri. Din păcate, astăzi avem j preocupare, au apuoe prc * puti ^ 
cu Ar,glia doar relaţii diplomatice Cartea * nospvs ,„ U i bogata prio 


eticului, a adus-o oreştiuismul: do 
aci. roligiozitatea specific ins a lard. 
atât dc sobră în expresii dar atât 
de uda no inrudăciuală Iu san.*L 
Toato acosta valori u’nu jună uu 
rost dacă na găsesc omul curo «a 
le înţeleagă nou să le criirti* de aci 
respectul n«ola imens f n ţă dc oul 
nu Insa foţă dc suferinţa lui, e* io 
suflvţul rua. — caro e totuşi cel m.ii 
ajiropiat aici m felul do n contam 
pla umanitatea, — ou al inteligen¬ 
ţe» kiI«\ cu iu culturii franceza, njri 

« yuleii» aule de invcaLigut a ca iu 
tehuu'u germană, cl al omului în «v 
•‘hilibrul liniştit al tuturor puteri¬ 
lor sale trupeşti şl spirituale, ln- 
tr o unitate armonică cum poate dc 
ia cultura niloA na mai fost visată. 

«Gândirea» 

(«Gândirea») 

Prof. 0VID1U FAFADIMA 


CALEIDOSCOP 


.yttft Oi. HiAtL . //zv/r* 
«rri** 4» poeme pentru eopd 0 po. 
tepsi Coma VlfgU Oh>uegşie, 
Ltmpede. buid, 1 tărmuw. Cea* 
t* Gărorgău vrie 
vers este 


urnea 
ffdgedă, n 
mianme. Vifgd CeaŞe 


V*e- 
f ic curs 
tehsd, 0 

fericit. 


tâesâ ft Ooiif 


A- «Inteanu iu» mag a 

•â ano nţ im «4 şl i*ş « 

grupol •(«•vurtrirl I Ibrsrr. 


l*OEM SALBA TEU 

Huliganii — purcel# cu souoritaţi 
profunde, croată ea o inimă de co 
dr»»! Siut conorta de gvonurl vtîrni- 
ta dm văgăunile unei conştiinţi io 
•data do ciaparci. 

Svonur» turburătoaro prulru soni 
uul un’uMor, crose umbro «halte» 
jsareD«\ iusidioof* ea ^pi'rita şi 
»1I>U>K liniştea din gingiile fotolii 
tar. Duhul lor ree« alunecă 

.un ora* aţiocaUptta) şi i m 
gbialA rinclo de opă. Toata flaloriile 
fug speriata. ineb u ntto. spro cr.mt ţi 
rad iotatarrnf iacă io adune urile «p» 
ţiului istono Motae, Xlarx.t>uiul 
Koşq. B drumul prv» lung, juriile *si. 
iioue naprazuiuo şi hu igaiii» trre. 
trer pârjolind patriiga ul fi coc# 
r»ird iadizj cu lâlpila lui -d« anioală 
P*mtru Clil'( h: I.VTk*U ACEST 
SM1N 

CREANGA Sl- KFIGOM L 
larâf o purjăril printre no» ( tr*n 
ga. mutrele Crntmgă $«.« I mlreâcat 
rmdsngoia ru «* fur cvtnr moroi. Şi-a 
căutat prietenii, dor n'a găsit docul 
AAsnrţi omogmli adiate fatrăraafi. 

(Juul mile ala de colo, t H Impui 
dc ftjcă, a râwiu lumi mire d» său. 
C rasngd şi. ig.gonuţ l.piO'/hp! t~m 
itl duhul, scriind ui ADU »i- 
RD Ui I i:Mit AMŢIsriC <n, o c* 
psrimeulul popsilori lalea macrlul 
ts ^reeiH^ă. Crmmtrâ îşi 


tor nuia, mul „,'Ug PEHtELf .KAMPI 

tlUnlUl, ftl 7 


I.jil(joitut e Mihuil Silriudăreanu 
- d/u <-n rc a intiat la Aiademie cu 
rcs.vtnun,luţbi lui Creangă şi a lu> 
de d, multul Xeaulsv. 

$1 Crvartgâ » a întors pe tăi unul 
lui, decepţionat „l t apună şi lui 
Ncculae. ca să-l di stnoftenruscil ştr 
'Inplc aer un cilL mărim. 

Im noi nu ,»<s; cin. In nici- o rowi** 
morave. 

DICTATORI L MONAST IC 

Borti,tul lut ^uiuaii, blăpinut 
Fortugalici, aţa cum t lă f ixul ling 
rnand Recouly tn «Gringoire* Mu*- 
solini r» Fihudnkp sunt mixandretr 
unor lovituri dr -(ut . HltUr e rezol 
a/«i peoţingQnă, 1 uriaşe şi a voiu 
fui. S 'ilnnic m abat htchls in virterin 
talului, 4 trai de rda prulru o < 
mtânăluft Unartfo pst Ir ezită. /Vvo- 
»«/ de auforilnlit Ift urmase Icni 
mraui Astăzi Sabuar etle Stă pin M 
inchie in lumea! «fa fildeş al psiitii- 
rici lui, de. unde vrghmră asuşsrudts 
linilor poporului 
Mi am, n le re rd «1 trăit etindra, prin 
anul 7Ui drla sid<rr, un Marc Ftcel- 
n,c cur* fi-a hărţuit cluţu ea ai pre¬ 
ot* li Sşrsriluălţtşşir nud. Li bă vi t Oq- 
r*'. *«a tuf Ut bllnd-it de ntraj şi )*-rl 
fă. Uu ri vroia sd pomiatcă Ut u«*> 
d,ol iadului luda' sc clatină uri. ţi 
fpudu. Ilătura Men iul Pustnic. 


Muzică şi specific 
românesc 

(Câotliuwt Sin »,g. 


de eş«pansai Acuta ands 
lunwU •piiitaole # * 4h poJ||| ^ 

voita io s*« B »i«ao .•*„ gj 4ut , 

• «ubttUs.». hu codit d.g J, 

« u u/w., Au Wp.u, V \L 

" «lur» . 

pâM/eaxA ^ t»tacz k s tarţ* d*. *» 

Fw * «vraussi. A^ai» <0 pm «.1. 


tar, a« au uiaiK 


«‘tac. ti.Unc «|, u 


ST "**! [nd aisi». 
*• Poisaţmluj tar mie *dcau t> , 

* «rirv|JaaAt n vstarUusI «ip att6 . 


•sie, cLsr, Lig 


o# ruintă suiptai 


•h’ibir (UAjuto şi aaivsrial» 

Csls usj ahoadeats forai» pupulsra 
•uni ta noi lUnssl fi iniuks J0* iaşi 
r <mU »•' ftata fi mai sp^Hicv (Va- 


kwro* daatalai ivaJUits. h , 

oat-u »ta ca<<ad U l*w»drs rgi, 


pta|s atU'lta* « ParUvIttl 

* 'h UMr.ta r»H fi »e- 
1 • fătiăcuiu. Ia ari n» 


ta timp 1 

• fu»I *|| 

Kci 

* a *• fhoÂH «4 U sas >.„ IM 

* * u odrtitaVNara ou»c«s«ajă 
dszratai iw«^ U r-r ca b>rn*s 4c *a|- 
tu â « Meu l-o detuativ U*}.,„i Vfr. 

Va Mag* laihlii/al a*i»u a Si^ol 
fa cu**Agr*f K .osl apusene «par» 4 * 
pw*blu eă,hi:ur. T 4 moduri Uj>*<. 
ti »!**. ra»tal variaţia m»b den**»» 
Păaâ ai«i dvMntui emrut tatai ta- 
«sa •» aa lrabini esţn* Bota kta»- xi 
•* M 4s*căi4ă ucăU 
Mm «ai făcui ta sol 



'< a «aci «i ,c» atxKâli vri- 
I. cc*..# a i/baiii staldi, Dră- 

«Dnrerttaâştr- 1 (««(işm. «i CO- 

ndMiirtfa .iix «Coo«t UrAn* 

»* Uataib-* re «Io a«o )|p 
fiu viu.' au :L*( 

h '•*#-#» tavnja tur. w.oifi 
«ta «pirrral r «lazautu, wu'i 
uaivsvasl. L ovewe tar 

*** iănăte f» Ung* a r» 

ut Taul ( oatUâl wt- 


Ulnlr o croincd tmiiuld o unui a 
numim ţii mai sicv ţi TimusJ. 

•D na M uuutihu din nou tuinuL 

toasă fi iruptibild » . 

VICT01I PCIU GARCLNEANU. 
a »u- i» dupu -Schitul un Tăr*l«> o 
cart# dc istono, no ghid iatoric am 
putea zice. 

Cârlig fircşU. se bucura dc marş 

MCM, 

Fuiu Gârotuvauu- gâudeştu fra- 
DDua. S**aizoa*ji, mai ales. inoinon 
Ini cu adâncă inlelcgcrcv 

Cadavrul viu ia Teatrul 
Ligii Coituraie 


ţuriimre, rm etatr. 

1 «a ImkcI mub< nod 
rxiuai ntrpiiatâut I# , 
~ir.-xij*r* re «>»loc«ta talinjdjK/ 

^rap,afsşiţ« p» ş « V #1 ia tauâiAS^* 

Nu »•A ,eo ătr e^rnnlv lw, J«ta« .tas 
#V| «ta* i ««• « uu «PM su »-^ n CJ 0*^ 
ăt mzalteei sşoăţfcj Ui ,n^tu 

/ănuames tual «a 4# « aasruui* »U 
• 4 lrit»'a da »ua»Hfec* # teu 

ticni pupele, Acaa*i* {rvt R. , K 

* ş/wr 

Asaaseă. Ro»a«ni*l uiii*ş*c 
>. măceşii iau « r . • I* 


fin* 'nalt p şuaab auuii 
*o»w* >m r«nx4sa a-<« *n 
i*’* 9 c mngusu, arta, a>»ru 
L«rups oua» .*»♦ d 
pr«ru;»lr », u»,^ Nf«xici 
' Pă#u« o u-M*tr ■ Ja 1 
tura taducul mori r bl 
spu» ■* *• dala. V» 

LataPts ş* a huş ot ^i, j 

ata Ruaisaicâ. 

L. POPOVICI 


fi p» 


Iaci tas 

lluMUOI, 


Asiu aeuru Luai .a ora Jb teatral 
ligii culturalo reprazinlă «Cadavrul 
vio dramă In * tablouri dc L« n TV»L 
••tu», cu Ion MrumletKu u Eugenia 
Znharia In rblşrilv priuoipale. A - 
costa vste ultimul i>t»etsro« cu l« 
davrrul viu după o acrit p 'nâ de 
•uccos de 46 do ^prctaode. 

Mâine seară Marţi, «pcdacolul Ca¬ 
is auapcadat in vedarra prauu^rn 
de Miercuri Io Martie, când so va 
raiiTwcnia dorica comedie «4‘uibul 
Coţofene lor* Io 4 acta de P. son Ko- 
tsebu*, in românetrie de Nicola* 
ălasaua. 

Cuibul ci*lr*t< 1.» lor ae va bucura dc 
a lalarprutarv dt«a\arssai uvâ.-.d In 
frunte ta- d nii lou Finteşlt ji»«, .*>Uo r 
AiaauMu, Jria T«*atru .\aţist«l.tU 
Itamian. I. FiuUsloann, C. S.©« o. N. 

I r«gHj<ji u, C. \*-ma u, Gb. â’raiign Şi 
d rele Kuuiu» iuporanu, frotva Mir 

«-*«. Mlada Monlt'awa. Marmora Da 
vidivcu, U-n llia Bărbii leac o. 

iTosn ioite p u «A l« uneia de d. Iun 
Knbigtriao, In d>«coiunl« piciorului 
Tra«au Cornemu. ca Biusiog de *c* 
u* da Atanustp /tai un . 


ne impune să aducem la xrechea credinţă 
şl aâ redăm vechea limbă acelora, ai 
căror părinţi se rugau încă româneşte 
Nu dorinţa meschină de-a mări num㬠
rul Românilor im îndeamnă să facem, 
tot ce ne Bă In putinţă, ca să reromâ- 
iiLxam pe fraţii noştri teruizaţi, el dra¬ 
gostea de frate. 

5i aceasta mal alts acuma, când Un¬ 
gurii, aruncând lacrimi de croco*fil spre 
Apus. cer revuulrea graniţelor fi for¬ 
marea unul coridor peste Oradea, Cluj, 
7 g Mureş până pe «Fdmâutul Srcuiesr» 
cere. (a realitate este o «Regiune Se- 
ruit.Uuf cu Rumâni băş'lnaşi, ran Işl 
cer dreptul lor de-a se bucura fi el tn 
marea bucurie a neamului nostru, ru¬ 
gând smeriţi ajutor pentru «-#< rec A f- 
tiga graiul strămoşesc. 

Nu ronuiauăjo aşadar Secuii oehta- 
blh. ci rc românizăm pe Sscu IzaţU poli¬ 
ticei de «jrfirpajlun» « Ungariei! 

Su furăm suflete streine, ci otem să 
n* recâştigăm drepturile noastre etnice, 
aş* cum ne-am cucerit dreptul nostru 
geografic şi ialonc. 

Nu uturpaţlune deri. ci drepturi 
afini *1 

Cum y — Tom ri-da realitatea si 001,1 
da soluţii pentru viitor! 

OCTAVIAN M DOBROTA 

Din „Runrâneasca u 

SPUNEA CIOBANUL* 

Dumnezeu a adormit 
fp mijlocul pădurilor; 
po lângă FJ a trocul 
veşnic.a. dar ou L-a ireait. 

Stăteau stejarii grei de ani 

Io căpătâiul Lui. 

v«*ne«a Îngeri l ca oişU» ţărani, 

»ă sărute tălpii* pământului; 
depărtările se s’rângvau, 
că se fâoemo nimic — 
şi Dumbecea ern atât de mar<v 
tmtat totul pireg prea otic 
pentru Inima ciobanilor 
şi pentru stea na lor 
do naitâ Iniuiuaru. 

Miecea Streinul 


Dela asociaţia ziariştilor 
creştini 

Neîntrnnindo-s# uumâriil statu¬ 
tar da membri pentru a se putoa 
ţiuo adunarea generală a A«t*-**a- 
t»ri sfarişiilnr romă ni-creştin», o" 
ounţatA eri . Ducniuică 7 Mar*zr 
19JT7, so aduce, pe amari A rata. ta 
■ unoştiuia membrilor A»*>.saţiel «.A 
Duminică 14 Martie er„ «duna r «*a 
r*i,erajâ ordinari se va Uns tn o»«*d 
irevocabil c# orlo# număr de meu- 
bri. la sediul sân din sta- Brrvoianu 
I, orele II 

Conform »Utntulni «e vor Ins 
tărirt valabile eu msjorltntm mrm- 
farllor preşenţi 


CALENDAR 


•Pune 


A* tuş 


Luni 8 Martie 1937 

ORTODOX: NI. ltarlnta Trufii.^ 
Eplsropul Nloomedlvi («2». 
CATOLIC: Sf. Ion cel Ban. 
SOARELE: Rasare la 144* 
la Kll 

Revoluţia |„| Tndor Vlsd|,nlr fi «- 
impolriva Grelelor (IS2I) 

Radio România 

LUNI r MARTIE 

iŞ.oo: Or*. Metrii vremii. 

*itL 

»9JŞt Lotbe Lefimsnn «Antă 
uri): NcrJbdsre de Srbobert; ax*u il« 
pădurii Şl Prerb-Jtorul, de Schunu# 
TKercis, Dragovlra mea • itni,^ ^ 
Moartra • » n os f ie rtroro*,*. ş. 
Brahm*; MorrnIntui Kxl Anscreoo >1 j, 
umbra budelor irde. de Hu^o Wol/j 
Taina ,dc Morari. t * 

20.00; P,ot. G. K. Couvuwtaro,, 

Eugenia ctaltorid. 

zo.jo: Concert de mand Une — Or- 
i'hestra Ion Failâ şi d-ra Ftiicia Volz- 
ncwa (canto). San Lorenxo. mar, de C 
bil.a; Pririgbeloa««a. polea, axaoj. « 
FazlA; Cln iul u». u ,i al d.fale, de Mcs- 
|ia (Feliei* VoLinevm). 

zo.55: Graniţa n a>tra dc ve»t, de lua 
Canea. 

zi.10: Concert de «car* zl OrcKe tr-| 
Kaiiîo, dirij. de Const. N'.eiar*: p, tj®. 
nun dm op-Te-'e puţin ancm-ute L'rrt- 
turi ta „Medea • de Cbembim; Selec- 
ţluni din ^Tabarto'* de Puccini; la 
te r roczso din .^Vdr-aij» Lacettvreaf ' da 
Ciifa; Munci din lt Pe»cuitorii de po. 
le’* de Diz^. 

a3.05 Duete vocale — Eugenia 4 
Iruu Lacerunkria: Duet din .JD-una 
de pică'*, dc Gca»ko«rskj; Zori de o, 
de Ceaikow^kjr- Clopoiul din ut, da 
Grcdaninoff; Doi trandanf. de Arca- 
sky; Screiwdl de R. Strauu (Irfoa Lo- 
cer»ar»kaia); Cili torul, de Scbubm 
(djia Eugenia Lu*e a k.-u); Lumiai 
de lumină, dc GabrUl Pauri. 
aa.30. Radio jurnal. Sport 
22.4Concert noourn al Tarato!d 
Ion Mato be — Tran-mix ida Hruba 
Jran Nl<-ulescu. 

33 4 $: Jurnalul p>Titn» strilxUtst» * 
limba franceză şi germani. 

*3.55: Ultimele ştiri. y 

Spectacole 

TEATRE 

OFERĂ ROMANA: Eroani. 
TEATRUL NATIONAL: Casa H«r- 
vey. 

TEATRUL REGINA MARIA 1 
Cloşca. 

TEATKLL COMOED1A: Or# H. 
TEATRUL VESEL: Sc*urt «urcuit 
TEATRUL ALB AMBRA; Supai 
Alhaiubra L««.T7. 

TEATRUL LIGII CULTURALE j 
Cadavrul via. 

TEATRUL MODERN: Corbul aib. 

CINEMATOGRAFE 

( AFirOL Mikiuooi brigrirn 4). 

ARO: Vinovatul, jurnal 51 luoipircti'n, 
CT.Vf.MA A- B, P. A. «Simfona Ja o- 
IU»» cu RocheH» Hadaon. juraşi şl 
eoiopleelarv». 

FOXl: Mielunen Br«fâsii 41. 

FfMlNA: Pori» yi completare. 
tORUkl; Dormitorul fetelor 91 Vpa- 
otoi ii. 

VOX Cri 7 eroi. jurnal fo* ş» roa- 
pletore. 

CARLTON: Frigurile dragostei cu Ro¬ 
tari .Montgou'cr, ş» M» n»« Leţ. 

TOMIV Acurata şi Cum va plaor. 

TKAL: Fantoma diu rxpresu. «*. 
lioalul Rrcbeltru f» rsvurtR 

IWgvW femcJor şi Rin-Tt*- 
• «atar. 

» borim uman* şi NiUbevo. 

MA » >» Manaclla ş. Tavernele 4ia 
Sau I ran risca 

MA9CONI: Regina junglei. Valtul »*«»- 
paturi şi trai# Titi Mihiilnru. 
MODEL. Agentul «f*«nuaJ Estrsordi- 
oarol Jos. 

HtAVUUN Onsl cu două feţe 91 M«- 
vagniI c*tr» Gama 
DK HIU Diavolul alb şi Dunwiyoara 

Lily 

CXiritOCENI: Owşul pseaielov «I »• 
umbru «cauaului «tacinc. 

AMERICAN Marşul d» noapte p cum 
%â riaeu. 

f ACMFt Băetana şt Dmtragălorri. 
PIHA: Regele femeilor fi Rs^a roş» 
ORKEU: Dârunta-ac ooupU»- P» 1 " 

.ta-'mubij ft M.be* Moo*« cooeaL 


Atatguvernamcfllai 
rup ns ta DVJdo 

SA LAMA N CIA b (Radar). - 

Agenţia ll«>as trna-miti;. 

( oruoiii» uiol uIh ial al mare¬ 
lui curtirr g< n« ml na|iwfiali«t 
semaalsaza un atac dul ten de 
ia»cmâ«i'auli asupra ofaţulsi 
O video. Ataşul g iasă rr* 
piva 


LIŢIŢI şl RĂSPÂNDIŢI 

Cărţile „Rânduelii“: 

cu probUma di âCiiiJlltiN IriUte I» 
g Iritul rremll. 

ea probk-sie 4r artoalitut* traUle ia tfiltUi «rcmti- 
» ERN&n 0KKNEA: Tis creta) «• potiUio, cd. IL tei ta. 

2. D C AM/AK: Naftanstam»! ITncretalat. e4. II. tai 4. 

\ MOIAIL POUimoNlADE: T»a«retai şl politica eateraă. tei »•- 

4. EKNEST BLKM-A; GAadwn pratm Jsxs aouă. Ir. % 

%. VICTOR GiKClMAhl: Din tsiuea Ir, waorâ. le. 4. 

4 ARON t t)TRt !>: Ţ*r| lp*»misl >a*I|Ar«. prus maaeh şl Jcrifa * «*■ 
mămici de mătur), lei M. 

De ifanrc auniai ta Uktli.il» anlKşlt. 


C-»r>; 










































































buna vestire. 





O UT! 



Hannibai ante portas Prefaţă la marele proces 

al incendiatorilor 


"* r _• •**“» un jidan, iloln Galaţi mi *e 

parc. 1^ «Acut .nebun s.f.lftfe. ne Emnoscu «i -bătrân 
ramolit*, pe Mircea Cel Mare. Presa comunista »or- 
besţc zilnic despre «autenticul naţionalism* profesat 
do jidani. 

Lo Piatra Neamţ ţ’a descoperit intre elevii liceului 
comercial,-- intre jidani, fireşte 1 — un cuib de cromu- 
n ştri. La Tg.-Ocn», un clei» — iar jidani — a afirmat 
cn peste puţin timp ta-dealul nu va mai fi al nostru, 
i at doctrina comunistă, sinqura care va triumf», este 
neînţeleasă numai de «qoi». 

La un liceu din Capitală, un elev — şi ăsta jidani — 
a scris o «scrisoare către creştinătate», tot atât de co¬ 
munistă* tot atât de insultătoare, tot atăt de semnifi¬ 
cativă. 

In acclaş timp, intornaţ onal-ţarăniştii, scriu zil> 
nic articole in cari pericolul comunist este socotit un 
coşmar al «-descrcerafilor» iar eforturile sufletului ro¬ 
manesc sunt terfelite. 

După cum vedeţi, simple întâmplări. 

PostScript uni i «NU TOŢI COMUNIŞTII SUNT JI¬ 
DANI. DAR TOŢI JIDANII SUNT COMUNIŞTI». 

VAL. C. ŞOIMARU 




Conferinţa d-lui prof. 
Nichifor_Crainic 

Muncitorii şi proprietatea individuală 


0 petiţie interesantă, adresată d-lui ministru al justiţiei. Suntem 
siguri ca d-sa, care a cerut de curând in mod public prompta 
şi severa pedepsire a tuturor exceselor, o va soluţiona cu precădere 
si cu o extremă urgenţă, dată fiind actualitatea faptelor denunţate. 


Sătul naţionalist totalitar 

Conferinţa d-lul prof. Ion lân-Georghi 


Axoar* Ini'epăod del© ora 0 p m a 
•tul loc la Fundaţi» »ub au«- 

p ; ciil« f rupArei fi gareiri Pmcţi idc», 
conferinţa d-lui prof, Ntahi/or t rai* 
nte dc*pre: «Muncitorii fi proprietatea 
individuali» 

D. ing Victor Krijiir dir. jţ©/ct©i 
«Beacfitinea» apune : ( onfrriD|ele 

«Mea (tunri> »u «copul de a lamuri 
marelui public; problemele Iq lezAtu- 
rA cu ri«|a nionrirorea»ra. 

D prof Nirbirtir Crainic încep© 
prin a «pune ra a primii cu plăcere 
«A confereaţi©»© pentru» A oricare© 
«Rearpunra, U e*»c fuorle «miparic*. 
Teoriile tirulitir ale lui Karl Mar* 
au cAuîat ai /ori din muncitor nft 
(tufuinn al patronului fi al propr*clS- 
|îi individuale, Karl Marx »u zărit 
pentru ridicarea tminchorimli. decât 
o mnnl/area buanrilor de«fltaiâod 
Cont pleci pioprietaloa individuală. iar 
ro mijloc de realitate (treru )i dei- 
fiinţau-n actuale» orgauireţiun» de 
Hai 

Aplinarcn «centor ienrii ian «â/u* 
tn Hu»*a unde au trebuii ma«acrate 
|U mib-etiir «tiflele peatru Inirnuarea 
dictaturii proletaro. Io» li ienrii 
doctrinf Aunitli urmăreşte de f apt 
derurjr©atetrca cutelor fi introoofea 
d'-tnifiatinuei in?eim*tionale iudaic© 
IV lapi ooa«mujîa roiletlcl #’a lu- 
tur* o/, tu proprietate* individuali 
Nii pnirta fi contra pr ipnetiţit in- 
di ud nule. care ®r da pcnibililili tii'n* 
ror vu ne bucuram de o Waţă mai 
bună. Sunletn Ind anul «a cirreuloî de 
proprietate , acumulări din «perutaţi» 
tun ne ii uni tui yi a can*unuitorului. 
&vB|rm de a'-*tnene» contra conduc㬠


torilor focialiftl dela ool car© Irieic 
din fondurile miorii. Munrei fi Aaig. 
««•ci*!©. Pare paradoaal că tocmai fi¬ 
nanţa ©« reia «că, aurfioe mişcarea co- 
munivtă. Am rlrut (o«i ră grevele ia- 
bucnerc mimai la lulreprinderile de 
Stat s’au la rele Româoayti. 

.Solnfia nu poale fi do.it a face din 
muncitor un colaborator al patronului 
prin tvmiilii de adţi© mixte de pa¬ 
troni fi muoeitori yi prin participarea 
muncitorului cu ar|iunj la întreprin¬ 
deri. Atunci nu ar mai avea patronii 
nr-ro© eu plileoxcB corai*rcwoe politi¬ 
ci joilor teroyi. o 

in ce priveşte individuala «o u|»a 
r*le In eon«trueftunea de |uc-*<D|e 
nmucilorvţd prin cootribu|i© munci¬ 
torului, patronului, «talului fi prin- 
impO/ri pe Block-bauJtirL 


Confer nta d-lui Alfred 
Rose* bem 

fM/ESSELDOHF. 9 (Rsdor)^V orbind 
astăzi In /•*/« a 9 Qj) 09 persoanr, d. Al- 
frtd Ruteiilxerg a susţinut necesitai*, 
introducerii ţconlei unice fi a desfiin¬ 
ţării frohlor confesionale 
Şcoala o nici. a tpus oratorul. are i J 
frj/l o coucep/fe ercftini. Cum pom pu¬ 
tea înlătura noi lupta de claee, dară nu 
d?*p* r * lupta Intre confesiunii 

In Incheere. d, Rotenbe/g a de*'l*rst 
râ acei cari lupiâ Impotrioa tcoalei li¬ 
nie* nu urmăresc binele general ţi nici 
nu caută să jerneaacl oredlnfa fi con¬ 
ţi dnf a, el urmăresc scopuri personala. 


Prim- redactorul /.rarului noi* 

tru. d. NICOLAE BOGDAN, a 
inmÂnat n/i diroiueafă d-lui 
VA SILE P. SASSL iirdAioarea 

petiţie, care n fost ÎDregistrfttX 

| M ]\'o. O rodăm aci fă- 

m de nici un comentariu _inutil, 
ferm convinşi câ cetitorii vor 
tiape ei înşişi concluxiile nu a- 
tât din faptele expuse, cat din 
modul cum vn fi soluţionată pe- 

domnule ministru 

< Im cetit cri în xuire, cu o 
eniofie indicibilă fi cu o saiitfac- 
fic ti rruii puţin exprimabilă în 
aminte, circulara expediată d*t 
dna. procurorilor generali de pe 
lângă Curţile de apel din în¬ 
treaga ţara, circulară prin care 
dos. oă a ritaţi «ferm hotărit • 
\ Cgbea la respectul rigruroa al 
legilor* iar magistratura o ooiţi 
în flore <ni-şi facă datoria cu 
demnitate, energie şi promptitu¬ 
dine*. 

aEinofia ca fi satisfacţia noas¬ 
tră suni cu atât mat legitime, cu 
cât in calitate de cregtţn, de ror 
mân fi de cetăţean loial ol acestei 
Ţari, din carnea fi din sufletul 
căreia am crescut, ne dărn teama 
de mult că picatul originar al 
oiefii noastre publice, sursa ade- 
varată a tuturor dezastrelor noa- 
j fţre naţionale pisicile 5ţ inoizi- 
lule, o conslilue tocmai lipsa res¬ 
pectului legilor la conducători 
ceea ce atrage în mod fatal du¬ 
pă sine lipsa de demnltate, de 
energie fi de promptitudine în 
aplicarea lor. 

CUVINTE DE EVAN¬ 
GHELIE 

ca sa vă dovedim, DOM¬ 
NULE MINISTRU, cât de mult 

ne-a atins la inimii constatările 
si instrucţiunile Doamnici-Voa¬ 
stre, vom reproduce aci, unele 
din ele, pe de rost ca sB vedeţi 
apoi, cal de justificate sunt şi 
concluziile noastre: 

*0 dcovebitâ — *crifi textual 
in epocala d-voastră circularii, 
atenţi ii BC sc impune a acorda 
in procesele care interesează 
ordinea publică, ripuranţa sta¬ 
tului «• a cetăţenilor. 

«Nu ei*te permis nimăoui, in¬ 
diferent de partidul sau grupa¬ 
rea din care face parte şi indi¬ 
ferent de mobilele acţiunii sale. 
*ui tulbure liniştea cetăţenilor şi 
să nesocotească legile ţarii. 

«Orice indiferenţă, indulgenţă 


Reactualizarea marelui precursor 

naţionalist Aurel Popovici 

- i m r - . . 

A facut’o Sâmbăta la Braşov d. profesor Mihail Manoilescu 
inlr'o conferinţă aplaudată de întreaga elită 
românească de acolo 

dorialt* naţiuni din 


BRAŞOV, ?. — In urma unei 
mintalii făcute </»• către AbO- 

n \ji4 nton sorilor sb 

Cl SDAHlf in unire cu Uit A 
VI !XVRAI.A fi *u despărţă- 
mântui beai al .4SJ REI, «/. prof 
MIHAIL MASOliXSCU a «vo- 
IvretiRai aseară in aula In cului 
S M.l \ i despre t iVltlX R O 

HJVU I CA VRKCVkSQH A A 
llUiSAlJSJ ,Ş7 OOCTRtb 4R 

rounr». 

In gem fiiapm, urufedintele 
IM.ll fSAf lOS ilJ'ORPORA 

IISTL a fosţ inlanipmat şi salu¬ 
tat de citr eprefatiftfii fi delega 
ţu asin lofulnr culturale fi de r ă 
tte inginern din totalitate. Iar 
aula In cului ŞAGI \A era « o- 
pnn >;i până la < el din urmi le»', 
de rida brafovesna încadrata de 
tineretul nafionaltri . 

«Prezcntâiid liiojrşlia rrdai 
tare a fost un dortriHnr >i un i» 
drrptnlot, d. proW-Mir M V :\Ol- 
I ISt t tt insistat iu s|>rctal dvti 
pr« rolului covârşitor pe »urr 
I * • v ut Aticei i’ojmv i< i m rribu - 
tnrea acelei replici drU UBI, 
ra*puas cnrniok yi demn ta m«- 
B'Mijiilr Mudeuţilur luagbtari 
* at j***mtf inroaytienU s« 
«««hl.tr i. I.|. i.t.f.e, Ihiu», 
pretinsele lor drepta/i asupra 


tuturor 

InşariaJ 

Replica lui Aurel Popovici o 
fost o prefaţă a -Memuiandu- 
uinlui* care u’a reuşit oă fie prr 
rentată împăratului ta \ icua. 

Tot Aurel Popovici a oferit a- 
tunri coBsotarea .axauiând o in- 
trunire publică prezidată de d. 
I ncjţrr, preşedintele partidului 
creştin austriac, despre care pre¬ 
sa autentică ntagbiară a «eri* cu 
o ioţeleţătoarr buna voinţă, 
«ingurr gazetele esrecyti din Ru 
do pesta yi Viena au rencţionat. 

Implicat intr'iiu proces dr c㬠
ile linguri şi condomuat la |>a 
Iru uni infliitoiirc. Aurel Popo 
sici calc trecui |>«*.st« graniţa de 
câţiva aicmbri mi comitetului 
na(iuunl-roman ii după uu iung 
txol soseşte iu ţaru. 

Micul regat dr atunci care a 
veo in cruistc cele doua im|Mirn 
lî», il numeşte curajos* prufi s#»r 
la yaolA de râdwia. 

L4e bure ca «ml gest de 
tmiudrie spune d sa — ui fie 
iuno^cut, mat alea acum hh nu se 
creadă tiritowilr unor iitstrai- 
uăţi, cari vor oii ne duca la *<r|*a- 
rtţÎMU. 

D. Maaoilexvcn * explicat a- 
poi na Ura ociiviute© litf»»ri 


sau chinr intar/iere de represi¬ 
une pot, in vremurile de azi, 
pune în primejdie fiinţa însăşi 
n statului nostru yi de aceia, vă 
rog a sancţiona cu asprime yi 
prompt ori cc abatere dela lo- 
gile ce privesc ordinea publică 
şi siguranţa statului-. 

«Cu desâoârşirc ‘încredinţat că 
lăudabilele dos. scrupule lega- 
li.de nu priovtc numai pe rom⬠
nii ere (fi mi cari au creiai acer/ 
stat fi au apărat această ţara fi 
altfel de cât prin circnlărt şi că 
in intenţiunea dos. oricine fur- 
burAhniftcn cetăţenilortrebue să 
cunoască rigorile legii, vreau să vi 
ofer o primă ocazie de a dovedi 
acest lucru. Şi oâ ooiu aduce la 
cunoştinţă un caz in care cu ade¬ 
vărat, «orice indiferenţă, indul¬ 
genţă sau chiar întârziere de re¬ 
presiune pot, în vremurile de azi, 
nune în primejdie fiinţa însăşi a 
Statului nostm». lată pe scurt, 
despre re c»1e vorba: 


K1ALI Al ACESTOR HIDOASE 
CRIME NU SE AFLA IN A 
CEST MOMENT PE BANCA 
ACUZAŢILOR. A$A PRECUM 
S AR CUVENI. Ci ei snnt lăsaţi 
mai departe liberi «ca să tulbu¬ 
re liniştea cetăţenilor şi sn ne¬ 
socotească legile ţării*. 

O TOLERANTA INEX¬ 
PLICABILA Şl REVOL¬ 
TĂTOARE 

*Vredăm, l)()MM Lt MINI- 
57 RU, că d-stră, care cereţi tu¬ 
turor procurorilor generali «o 
atenţie deosebită şi o vigilenţă 
neostenită* ca fi «cele mai severe 
măsuri pentru prevenirea şi pe- 
despirea tuturor exceselor, ORI 
DE UNDE AR VENI ELE*, 

veţi rămâne cel puţin uluit 
când veţi afla de la noi ci 
ocofli cari au izbutit cu at⬠
ta abilitate si se pună până as¬ 
tăzi la odipost de justele rigori 
ale legii, nu suni cine ftie ce per¬ 
sonagii proconsul are, ci nişte gu- 

So 


tjs satuU , tratai ol porudttlul no ţie- 
nd-trtflis, sub ouspiehlr coreului do 
studii o ovul loc conferinţe JJoi pro/. 
tou SAnOargia despre Steiul S'of to¬ 
nal ist Totalilor. Au Ului porto d-rtli A. 
C. Cum v Oeisvlan Qogu, pariamrn. 
to/U, frumoşii poriiJului p un public 
foarte natnrros. 

A prrrJJat d. prof, fon Petro vid, 
preşedintele coreului di fludt. 

Rodăm forum.il r interesa» ta ronferinfd 
d-lul fon Său-GL>rglu, 

D. SAo.GrQigia tfi tu<«pe conferinţa 


j/iimcjiUr de o gnoiuie etUftltrifll 
ogalUarea la drepturi » evreilor. 

l>elk Emine*ca fi ConL., ua|iaa»ll aut 
tnmlaev a primii drd i.lrti do unVito 
naţională ro'* nu se pa ito dtJlpl </* 
cro de puiitsio nalionsfă. Dac* tul N’» 
iuUe Ion» »•» revenii urciai uj->«rl 
de » ţ>r«r>pd la Rriţat lupta p-rtlra 
untlai-» napoTul*. lat A. C. Ctre» l'O 
revenit mi-nia«a mat j;rea de a w«- 
ţine rimp do o juin.ute d© ««=«< fdet» 
purită(H naţionale >t de conSfrnr" ă 
naiionolităltl. Doctrina ruţlooal .crrpi-st 
ft A.ve,ic Lstjea^l terurruili la c «l* 


prin a ronetita c* vlupi aproape a da. 1 
i.enU delii unire tn KoirdfoU criiele pod- I ‘lua* ioxinci ale lut A C. Cu;j ri 
lioe obtcinuţie au Dcui loc »il unei grav» I vnume lapidarele formulAri: , J*l'cură le- 
criie a . utolui romineac O-«a arjtd f Horii i Să ser vas că drsooUoros mol S:U. 


.. M>>n .v ■ tuicrra noaie umane, nisle turburători 

AU tulburat liniştea profr „ onnU J dinei pM " 


CETĂŢENILOR Ş* AU NE¬ 
SOCOTIT IN MOD GRAV 
LEGILE TARII. FARA SA 
FI FOST, TOTUŞI, PUŞI 
IN CAUZAI 

«In faţa Curţii cu juraţi, de 
pe lângă Tribunalul Ilfov, se ju¬ 
decă in momentul de faţă pro¬ 
cesul monstru a unsprezece in¬ 
cendiatori, din întâmplare toţi 
ovrei. Ori noi, subsemnaţii, cari 
cunoaştem în amănunt toate cri¬ 
mele imputate acuzaţilor JRAN 
BACALU, SOLOMON COM1 
SIONERU zi* LUPII, t\% BA1- 
COIANU, Ini MENDEL CON 
BTANTINESCU ris NAGAŢ şi 
celorlalţi, «-imtoiii iii ruâsuru să 
indicăm yi sa ajutam justiţiei 
sa do>edea««că in mod precis yi 
categorie, CA AUTORII MO¬ 
RALI Şl PROFITORII MATE- 


nifte calomniatori criminali 
tuturor marilor oameni politici 
ai Ţării. 

CONCLUZIILE 

In concluzie, DOMNULE MI¬ 
NISTRU, cerem. 

«*Stl ordonaţi facoroa ts- 
tmi supliment de instnsc- 
fie ist afacerea incendiata, 
rilor, pentru ca sd putetn 
face dovuol a afirma f luni¬ 
lor noastre de mai sus. 

Printlfi vâ rog, dotnnttle 
ministru al justiţiei, cost 
sideraţia deosebită pe ca¬ 
re ne-o Inspira eArnta, pa 
triofismul şi logafismnl 
d-stra 

NICOLAE BOGDAN 

cetăţean român de religie 
ereştJnă-ortodoxâ. B-dnl 
FHIsabeta 12 


neputinţa «tvului bur^haz ttb;ial da a 
or««punde n"C«Mt*|iUtr noul-ui va» r>ir 
di» marele rArboiu şt tentativele toi 
mat nom«rw* »l« unor doctrinari—du 
multe ori improvizaţi — de a ;»»l o 
noul formol* de «Ut pwru <ye7aren 
p organbaren Ron *mei. D. Sin Geor- 
giu «orbeşte J« (ormuU Udului (ăranOiC, 
curs ax tonta încercările un m •usctllorl 
de valoare, cm d. C. RAdalescu Motm, 
nu a putui fi Inc* pe deplin definit* 

| Statal a'rar al d-iui Arget.uanu r.a 
e»t# dec*t buuda «plritual* a unui dlla 
unt inteligent 

Porma Oatulul romAneec touliur sa 
giieţta embrionar tn doctrina naţional- 
crtfrinl. Iar ac«A5t* doctrini caia rusul- 
tonta logic* >i nemijlocit* a e%-olaţlri 
Ideii naţionala romln-fd 

Primul teored.ian al statului tolaliiia 
naţlonalitl este Mihail Eminrscu. Pen 
iru marele nostru poet, nuft^nfa o ua 
element toproslst c*rl el alirm* ca o 
axiomă id^ia c* ..statul naţlond au »«» 
alt sens de a fl decăt ca stal zoco* 
nesc”. 

Alături de Rmlr.es ru, Va«ila Conu 
pune yl rum mult accentul pe dreptul 
de afirmare al elementultal rom*»*sc >t 
l*o tnUturaTea egalităţii de drepturi a 
elemeoielor alogene, constatlnd ca o 


tri .liiii-, «a de*cliă la faculUtra de 
ţtir.iţe din Bucur©j*J. adunarea Asocia¬ 
ţiei profesorilor univenularL 
Ah prezidat d-nii prol. Mraaek şi llur 
oiutocu. 

D. Prol HURMUZESCU af.nnA oe- 
ci«l»fea aufonomiei utiiTeraitare. «râ- 
Irjiid ca atitudinea miuisteiului cousli- 
t<u* o profund* jignire şi o lovituri crea 
dai* prestigiului fi demnităţii uBiveni- 
lAtilor din (ar*. 

/>. prof. Daniel o pol a nan. 
. fri demisia d-sale dist dens- 

Deaoarecc presa străină nim e din trecutul şi j de senator al ani- 


Când a fost împuşcat 

teroristul croat fiustav Percetz 


t nre noilonaltill il „Fi care p -poe 

oJ+i conserve naţionalltot*e n . Din a- 
cea>t* ultim* ioimulaie — nn din ur* 
de ras* — deriv* intransigenţa n^itonu 
li«U tn rbe-tiunea cViOtiKl, tn ar- K. 

C, Cuza «cum o jumătate de . esc a 
văjut cauza, singuia ^.jurl, a lichl 
larii bur^hesiri romAiotjdL 
A lud apoi cuvântul d. prof. A. C. 
Cată, orotănJ In cf corni: doctrina »-tr!o 
aupra noţiunii, când la 1339 tn C"Csl 
,Jununn" * Început o * ineln ga dor. 
t,lno naflonalfUi. 

Lt-se spunea acolo că ne (la ret’ o 
fiinţă rie ro are navno tA stăpân isrd 
un piuiân: ţi sâ.y drsvott* organio 
sole, colo trei clase- producătoare, do 
mijloc fl clasa conductoare, l-triad 
apoi la anaUea fL-cdrtl clase 

TXaa so foca ckrzaf al realirTml doc» 
trinei oallonaLcrOftino, astfel cum a 
fost formoletă do d-sa. Joia esrr na 
i'a abătu o clipa p rare Undo la O- 
hui r arra Românilor In IrepluAlo fi -şil. 

D. OCT AVI AN GOG A. or:t* enm ; na 
inie do unire, Rxm.tnb, dla nroi-breato 
of lele sub stdpăniro ‘rMnă a ea a au 
ideal: aceia al In făpturii aetltdiU no- 
fionalo. Azi când acnt Ideal fa tu- 
făptait, când se aflăm ia granifrio 
firejll. alto probleme se cer retot\ite. 


Adunarea Asociaţiei profesorilor 

universitari 


şi jvoliticH a lui Aurel Poposici, 
taruto i-oti adu- tea mat mare 
s i ii ii oolifiro. acria dr «rima na 
ţiunala. Nu cartea; « \uxtria era 
marc» ratr implicata, prutru ră 
at rasta rra o soluţir tranzilorir 
|»e rorp o proptinra ţ»«* aerţr 
s reuniri Auri*l Poposirt, ri: «Na- 
jjonnl isrotil sau d^mtarraţin*, 

cartea dr «Ap«*trnir a gei»rr«|rri 
dr n.sta/i nepriceputa atunci yi 
in c«rc autorul prezenta necru¬ 
ţător dffrtlHr organice ale de- 
inoi-rnţiri yi dude» semnale »«o- 
potrisn inşn/iri xlrâinilor. 

Cănftronţiarul m înche¬ 
iat amintiml actualitate» 
•v'dantâ a operai lui Au¬ 
rel Popovici, caro a ocrla 
inspirat parcă, de situaţia 
fie as ţâri. 

Iu rc|/«‘f«tr rânduri cm»i»*tcn- 
ţmrul a fost întrerupt de aplau¬ 
zele iadeiiuii£i dc acta maţ il- 
urulc rcjseiatr ale avculUtori* 
tar. 

Dup» t'oufcrtoţâ după uraxa 
caiuaraderettsta ax? a urtust, d. 
piolrsitr Mttnotlrv u a tant •»* 
vtlat la un t t uiu dan>ant la ( A- 
SINA ROMANA, uudr dm ru»u, 
disUnvul cunfercnţ»ar a fuvf o- 
!► iedul unor repetate yi câ'du- 
roase manifevlaţiuni dc •iui|>a- 
tir. 


$i in $pcc ; al ziarele *1 re- ales din activitate» si din 
meu• din Belqrad şi «T/ r »* , secretele acestui om. 
din Sofia, ambele intere¬ 
sate in deaproape de pro¬ 
blema Croata nu au putut 
preciza faptul dacă mai 
trap vte sau nu teroristul 
croat Gnslac Pet'vclt, sun¬ 
tem in măsura sâ prcci- 
romi 

GUSTAV PERCETZ - a- 
linx — VJcroslae Serrtraci — 
atins — Jurau Dimitrieeici, 

născut la Vatpozo-Croa|ia 
in anul 1885, secretar al 
orqaniicţiunei teror'ste 
Intona• şi amic intim a 
lui inie Pnrotici, atenta¬ 
torul moral dela Mar¬ 
silio, a fost impuşcat nu 
acum 17 xiet cum spun »- 
micii bulqari şi sorbi ci pe 
ziua de 16 Decembrie 1935, 
corpul lui fiind aruncat m 
Dunăre. 

Asesinorea lui o fost s㬠
vârşit* la Viena. de oa¬ 
meni care aveau interesul 
ca sâ nu se sufle niciodatâ 


Demisia apropiata a pri¬ 
mului ministru austriac 

VIENA 5 (Irivgr. particulară). 

- Dr. SCUUSCHNIGG, pri¬ 
mul ministru al Austriei, va di- 
misutna tlin postul pe care-l ocu¬ 
pă dela moartea lui Doolfua , în - 
('redinţându-4-se în schimb con¬ 
ducerea Icguţui auslrtucc din ca¬ 
pitala Angliei. 

In cercurile oficiale se spune 
ci aceasta demisie ar avea la ba¬ 
za un cărucior strict familiar p 
anume dorinţa dr a se recăsători 
a d-ltu Schusmng. 

Opinia publica o ferm convin¬ 
şi insă ca această demisie e in 
legătură ru imposibilitatea de a 
face faţă împrejurărilor. 

('a urmaş la conducerea cari- 
criariatulm austriac. r>a fi mi¬ 
nut, după cum pe crede, doctorul 
Schmuh. actualul primar al 
1 Tenet. 


rcraitdfil din 4'npitolri, spre 
i protcmlu itnpotrirn Is'^ii 

pentru ştirbirea autono¬ 
miei universitare». 

Comiitiil© ta car»» «*• dcabâtut a- 
cest prorei precum «i mutismul 
d-lui Diinistru dr. C. Augroh'scu» fac 
impresia c* aven» afac© mai mult 
ou ud decret-tagv- 

lu privinţa cantinelor şi cadiIbo- 
lor a'au adtntt unele modificAri in- 
dtilciuduH»© prevederii© arL 12. 

D. PROF. C* STOICESLI recto¬ 
rul nnlveniitâţll din Bucureşti, a- 
rata că autorii proectalui *unt mi¬ 
niştrii «I nu convlllul Intrruniveral- 
tar. 

D. MARIN ŞTEFANESCU 
socoteşte acest proect ca 
o primejdie naţionala. A- 
ccst proect trebue retras 
prin solidaritatea no^str t. 
Prin oroect se urmăreşte 
îngrădirea profesorilor 


TRUSTURILE, 

uamoirii naţiunii române 


— Continuare d n pag- — 

ni/atorii »««U*ra(i at aieatct for¬ 
me tnonslrtioaxe de vlăguire 
ti no i ţări, uude sc ©curg enoroie- 
le câştiguri stoarne dtu «ufletul 
yi din sângele consumatorului 
tMtracf C uni wtiest trataţi munci 
torii creyttDi in fabricile 
Rezultatele aceste» anchete, 
redate corect yi obie«Tiv y» ră*- 
itandite ţ»e o scară va*la, or da 
la iveală atâtea oribile nele¬ 
giuiri, încât nici cea uu»» «acra 
uniune dctuocrafjcâ y» vautpi- 
ricâ ou le-ar mai patra asigura 
dăinuirea. 

Au «le obiectat ceva yefi» na- 
ţ unali^ti propuucrti noastre? Şt 
uu ar fi aceste obiecţii? 


aiata d**xut iuireţiniod iu jurul 
lor o vastă yi criminalii ţcjkitură 
de tainei ţi de corupţie, y. ua- 
cun/ârid cu o minuţimtaâ gnjc 
lealitatea ţi iuabuyiud uduvânil. 

Atunci - %eţi zice — ce tre¬ 
buiau yi mai alea re pu.eau face 
na|ionuliytit ? 

trebuiau *ii fa» a luimcuu vom 
f.rvpuRflc. Şi 1*1’ l L VI «o facă. 

In adevot. «'.viata nvtn/t in miy- 
mica nalionnli.vtâ o mulţime «le 
tineri adtuirnbil ln/« <r«ţ« cu 
talentul de a oboare*, de a »e 
dtHMimenta yi tle a serrr Pentru 
ce nu a ar apuca ei «1 Iacă o an¬ 
cheta colectiva a*upra ir naturi¬ 
lor? De ce ou încearcă ei *ă de- 
fioeavcă TRUSTUL |>c ioţele* 
i*oouIar. aă arate cine *«*»♦ ***•- 


qati să profeseze după in¬ 
dicaţiile ministerului, deci 
la discreţia politic anismu- 
lui. Ironia e câ se spune câ 
acest proect a venit să des- 
politicianvzcze şcoala. Nul 
E| e menit să politic ani- 
zezo intru totul universi¬ 
tatea. 

Respinqem acest proect 
şi să se ştie că vom fi bravi 
şi solidari până vom im 
trânqe această nevolnci 
faptă de robire a s-*'ritu¬ 
lui. 

I). FM. AN'TONESCU. decanul fa¬ 
cultăţii tle drept, a arătat ca <T r »tal 
j fo»t piu la punct io chip tuiuuuaL 
numai aniveroitale* in 

«taro înapoiaţi-. 

D-sa ataci violent infamiile© d»- 
bitatw p© «cama senatelor univeraL 
tare. «tlmţ^triva «InJeuţilor, oa¬ 
menii politici au (ntrebuioţat si«t©- 
Uiele cc.lr oi ui neilrej.t©^ Nu Oe» 
buni yi «htitori do cart© au fost 
ijirurajaţi e> au obţinui fnn« ţu ta 
Slot. ci ceilalţi*. 

ŞEDINŢA DE DUPĂ A. 
MIAZA 

/n e'dmfn dr uwjxt tiniăud d. eroi. 
l/nrimueinu, propune au se Inmlid 
dJut Troian Hratu o telegramă prim 
care tA i a* torit urur» dc ffrabnurit 
in rd nĂI ori re 

Adunarea aprabd. 

U- Km. A/itonesru a Cerut *ă t* 
f<tcd intervenţii ia guvern pentru *• 
mediată rrdesrikUb’ro a uni cerşită- 
Iilor. 


__ u- 

niversitari, car» vor fi obli- 

Atentatul împotriva profesorilor 
yi studenţilor 


O. or. AL. OTETELIŞA- 
NU arata că noul proect 
constitue un atentat împo¬ 
triva profesorilor, a stu- 
denţimii şi » culturii în fl« 
ncral. 

Trebue precizat cine »ont 
autorii proectului ca să 
ştim cine *«tnt răspunz㬠
tori. 

In primul rând răspun¬ 
zător asta d. ministru 
C. Angelescu, «poi d-n«l 
Goanga şi Kiriţescu. 

proectul de lege trebue 
inleturaL Studenţii trebu- 
eşc sprijiniţi, nu bruscaţi 
yi aruncaţi pe drumuri. 

/J. GR. T. POPA este Iwfrotrira 
proiectului nndfto desordiitehr 
ttfidenţreti o poarta miniştrii de ta 
slructD h guvern*le. 

Acest proect este lăcut ta acriaş 
npirtf ca cri nl stării </♦ asediu 

MOŢIUNEA 

p, PAUL SEUVLK8CC a cili ur 
mdloarta moţiune cart a fost 

td de adunare. 

«Profeeortl ©©Ier patra oalvarsi- 


dc lf*« aduc* o zravi atingere pres- 
tiglulol oalversUatii *i suprima IL 
bertataa d© cugetare a prufctorilor 
prin faptul itiMislitirli uuor foar. 
U rare «căderi ludlviduale. ooanc- 
ţionat© pana axL deşi prerAtut© «1 
Moctlooat© d* legile artuaJe. 

Kltta lutelrrtaaU a anei tari nu 
m- poate diatruge. eâeJ ea *© fac© cn 
mari «acrificiL 

Valoarea unui popor depinde d© 
«aloarea «ditai ul« ţi • o adevaratâ 
ere şa la naţluoaU de a-i «eddea pr©a 
llgtli. 

Pro te* trata ru enrrgie contra 
proectul al da lege *1 cere înlătura¬ 
rea lut. 

Aleg© un comitet da apărare Căm- 
poa «Un d-nit : N. lorga. Drag Har- 
uanntfu, L. Mraaek «1 Am. Antu- 
|MPt»> 

a îv MBUKDINTI a spu* ra faţă 
da ac©at proect. care © Ilegal, tre- 
bue ta ©a procedeu) curo •» mai 
procedat 

Noi trebue ta aa legam pe cu¬ 
vânt de onoare ci nu căleâm pragul 


UU r.traol<J >. «.i—U.» - '* «- “ 


























































«ftr 


ta 


A JŢJtm 



T 


cxlrr 

Ou* 


Venus, Victoria, Rapid, Ripensia, Crişana, 
Juventus, Amefa au câştigat eri 

în campionat 


Desfdsorarea loptei diviziooare tapată nn aspect pasionant 


Anchetele Noastre 


Posibilitatea de a identifica un individ? 1 "* £*55^,, 

prin determinarea grupului sanguin caruia-i aparţine 


cin«mato* 


btnf' 


turi 

blJrt 


Ah* corn ani pmiral Îs avant 
cronica a««a*trâ dt am ai douâ *li® 
• doua r.I a rrtiiralol, * adn» * ur 
prinr dr •rtf |J prin Inriliftnt 




VEXUS—CHI L 

Partid» diotm cel* d»»oâ ochi;>o 
'»« «laatAfUral intr’o indrltciiA noUl 

___| ei* «miniune. fard* •uoc**i*nda-a«* 

cert » la ca Urniri, tui 'actualul I do P* on teren pe nlt»L Mm*** • p 
oami'kiaal o»r*ta on tutare* tot mai phrat»» m ritezâ de holid dota uo 

▼tu Vnoi amliilii •* orala la ori j JociiUv la altul. 

wn! justificăndu-ţJ Pretenţiile do- A«.*n*tn ** «lotereetc fnplnlni ci 
M it urările re*U*ate erJ. faţă dr r„ nui , n intâloit on adversar f *5 
tmrt echipele ro*ndn<* % li trrboc *ă , ou ft de hotărât, ontroaot dr o npâ- 
prK<v»<-a situata foarte «ou* In rn r© io îorroA rrco do trocul. T>e- 
prirlof* aeeaet* r aoffnlnnl aa mrn , n jtfH o cveam rxplicA rcorol mir, 
car<*d triat ol Gloriei la Ti j r rmparând(i-l ru cele cu care ur o* j 

iriuaira. Inrnt pc rare noi patern tnţnuiVrft v*nu*lftil. Saartil a d«*ri j 

Jiivtlflc* de rit punindo-l pe "o*-| tnxionul oaroenni jhî ouporterli 


mn oitorlnlri ro rare B P r,T, t InPta 
din innrpul K faptul principal Pe 
oare II aeem de semnala», lor «a « 
atflniA ronrloale atragem otentlo 
JorOtorJlor români: aâ-el îngrijea 
ord cil mol olent forma; vine epo¬ 
ca selecţionerii, fl onoi eore lop- 
ftir* «|r; penlro o echipă nallonoU» 
Integrala nl-e teamă «A nn 
e* defrUţtii argninental r ă Jurato- 
rl» români onnl lipsiţi de formă. E 
eaml lai Vinlilâ pe rare I otn of* 
aer**! drapmope erb,. Atăt den 
«.„dată 

rrM s ap dksfasi kat jocu 
RII.R DE ERI 

In Capiteiâ- o creme calmă, en 
rer înceţoşai Io Început «i inmiooo 
»ni opoi. a iucndoil oi matcharilr 
celei de R doaa II n returului camjiio 
rofoltri diviziei uatioualo A. oA oo 


chipei bumirr^tcoe * dar trehue re¬ 
cunoscut că unanirii deia Cbinaaul 
an fost ori do nemenuoacut şi ca. 
In foooraL partida aceasta a aiul 
tonii! pe opoctntorii onriwura plU>- 
tiici(i de «l*hti| aiatcb de deochi 
dere 

Vmui oricând r o echipă care 
ftie -A Inpte. flndcâ or.- on od*'Vâ 
ral siolem de joc, bine definit Do 
ferită ore-tei ralitftti oehipa *re« 
sta. chiar ou jmAtori în tl proasta 
cam oa to*l eri Bărbalooeo şi Co 
leo fpotem menţiona chior pe Ha 
ni«> »i rut moi jocului pe **Are ol c 
an, oricând P««tr fi câflijtfltoniv. 

Tn prima repriiă scorul a foo* 
alb. 

Donblo In minutul XI Gruia. «p« 
eolÂnd nhil o oituntio fiVoritftA do 


destaşoan* In condiţii eAt «o pcate o *rc«eaU a fuodAfuiai tlmifocaon 


do nialtumit«Rr(v H«le zooe mii de 
oameni au pupalat triboncJ» slodi- 
ounlui din opUinl Indrpendont«i 
peo'ru *. aoista la luptn diotr© Ve 
nou Chinezul şi F. C. Rapid-Uni 
veroitnloo. 


înăcri* primul puncl. 

Punctul al 2-lon >1 marcheatâ 
Don Gacnlcoca. c*ro primind o P« 
oA deln Hun ia- «uteazA puternic fi 
poruirul Chnozului orapâ printre 
mâini. 

£cr-mă 


D Alielu Pctroocu a*o achitai oon- 
fl.indoo dc «orcuia da arbitra. 

F. C RAPID—UNIVERSITATEA 
V—• 41—•) 

l'rirna pgrtUih m propj jniului o »ou> 
Ioc Ia/re ecAip* tnidtnţilor d.n Cluj pi 
RnrUt, 

Unlocrtiisic» încep* jacul ttmhl. c*ta 
ct pcr/»|/s (nnmlurU buCurt/Hmt %d la- 
J^hrbrfe. din prUueh miaulr cAtcm» ac- 
fumi iermiMte eu fuluri La poarli 
Scorul ll drachidu Moldoonna in ml- 
I autul ll 

! Lnwrrtitaim Ulmirfie Ui mufe cAleoa 
minute Jocul pe terenul feroviarilor, dar 
in fala porţii înaintaţii am arald nrtn - 
demânaler! ral in J ooathle faoorabile. 
Studenţii ţnleaai rar ţţ dela dlalanti, 
eroare pt-mule apârAril a doar ac aâ de- 
ga/tre, pe cind atacurile bueurrţtenllor 
tuni IluUrair de uaate pe aci te. 

Baraikp ridici trorul ia minutul V». 
In minutul 41. ia o îmbulzeală tn ca¬ 
reul Vninerailâţii. Bulsan a>tnf mwgea 
eu niAna. Arbitrul acordă penalip-ul pe 
caret bale Har ulii. ridicând tcoml la 
7—0 pmlru Rapid, retullal cu care tr¬ 
ier mint repriza 

La reluare I n io* rutul ca latrg »n«f 
derită. Atacurile clujenilor zunt mai 
InaUirnU dar de acuriâ durată fi Ine¬ 
ficace. attfel că tn minutul 67 tot Ra¬ 
pid marchează, prlnlfun ţul ol lut 
Aucr 

In minutul R5 Ba'alkg pecetlucţte 
tcoryl, după o acţiune a Iul bogdan. 

In general jocul a foii Up*U de fru- 
mutefe. F. C. Rapid « o echipă care $e 
betcaiâ pe calităţile Individuale ale Ju - 
ălorUar. Poate învinge oricând . dor nu 
o* arăta nici odată un Joc dc antarn- 
blu. clatu. care tncânlă pe tpectotor fl 
irraâ/o. pur ţi aimpU fiindcă nu I are. 


ION STMAJUICA 


Concursul de spadă 
dela Cercul Militar 


Erl diaincafl o’a tine- ta ala de 
arme a Careului MUnar «Jta Daru/e*il 
concursul de spadl pentru capa ^Gaoaral 
Mavrocorviat", preţadakeia ooderiţil car 
(ioaalc române peatru liKurajorrcji teri 


Sau prezentat cloni concurent «lin 
arce (molşi, eb(iaio<iu>*e urm.,toarele 
rezuiute tehnice: 

i. A. Galimir («ala Afcuusu) 4 vic¬ 
torii. a tute; 


s. Fraier Dole^k.. t.wla Atuusia) 
j Tictoril. 3 roşe; 

3 . Subit. Popeaca Măria (Cercat MU 
litar), > victorii, 6 tuyc |1 

4 . Subit. Codor>cu Ion, 1 victorie, 

ll tuşe. 

* 

Duminka viitoare te va (loe orveur» 
»ul pentru cupa de aabte , ~* r c: Ala» 
erucvrdat", organizat tot d couc. naţ, 
routlr .4 de lorarajarm vcrimeL 


Cross-country 


r velodromul din ţatenua Ştefan cri 
e au fod programate eri da către 
fol l i/otul-Dacia trei probe de 
ia. La acetic alergări nu fau pfe- 
\u dveil atleţi, clubului organiza¬ 
ţi câţiva juniori. 

ffreceriU au foii un bun Antrena¬ 
ţi pentru concurenţi S'a făcui an- 
fuoHiii di alergare după noua mo- 
I germană: 5# metri de marş forţai, 
'* obipnutţ timp de 20 minute fi *- 
|0 re pe un porturi de melrt. 


Ciclo-cross 


Hau probă dc cicJo-crua pedestru 
alergat cri dimiacotâ Io Capitali 
fru rj ^.41 l‘rirod»xriL corc a ioat or- 
bulă de Vrlo-ClubuUNutuân. 
laiâ ir/uitatele: 

1- iVucţ ton (rlubat Mocnirmjivj. 

2 Ardrleou Crb. (A. C S. A.). 

3. Vulpe Jou IVr)oClHJ>-BuUi 4 Q). 

♦. Gruia Nk. iYelu-Oub-noxuăa). 

3. Haidur l«rt (Vclo-Ciab-Komâu). 
Primul cio«ai a parcuri distanţa dc 
# km MAJ uvciri (o 36 imnoi, \> ieoe 
tşcuodf. 





Bfukrt: 

douţt'“ * 


Tclcfoa Oub— SţKirtul Stu- 




Carnet 


AMSTERDAM 8 ilUdor- - Aci a 
avut loc aci ma'cbul de loorbaH tntre 
reprezeatativii Elveţlri fl Olandei. 

la la ţa a 32.000 da spălători «'* de*- 
lifUtat matrbul tub con tuCerra B-\rrt 
(Belgia) Din partea Olandei an (nar¬ 
at BjUu » fi Vra*deuot, lor pentru 
Elveţia Xam Abbegglen. 


lotr'oa ziar sportiv de dliotaeaţă 
(ar vinde p« t lru) am cetit cri ormă- 
torul iacepat al articol alai de »ond 
d.n pag. l-a» 

«Natural că altoeoi nu ifi *§ im«- 
g„ui (a iuri N R.) eâ iolrnţimiez (nato 
credrxo! N. R) fă mă ocup de SPEC¬ 
TATORII CONCERTELOR SIMFO¬ 
NICE^* 

Probabil d lui bbireabcri — cel «are 
seuaco /4 rândurile — li place »â a* 
dură la eoncrrlele almfonite ca oă 
vază iavtromeatele, au aâ ASCLLTE 
muzica. 


Din ponei da vml*r* al proi>rielA 
t*I ot «âut'-lai. oamenii ao «hxiaeboao 
lntr* «i. Peotra o mai buo* loţal»- 
grr«- a ohe«tiun«*i, vnm (no* o aua- 
eiuti axpuoara a faptelor. 

,hn*rr(rrdiiJ o ptodiucd de 1 Anv 
deln un wdiv»i om o Pbvllun» d« 
ier I partea limpede ce rămâne du 
Pâ t nchafforea tânoelull d«ln alt 
indlrld eti pul inUtmpUi d-nul lu¬ 
crări» al am < sUcui rămâne vmn 
gen; b) globul* U roţii ale tdnprlu, 
re tulunâ In w»î«S grătarjotirt rizi¬ 
bile purf'Ct cu ochiul liber, in aceri 
din urmJ w* e‘a petrecut nga eiml 
fenomen de apfti/inare. Când nglu 
tluareu t»u te prttducn indicirli fac 
pari* din acelui grup l«r când ic 
produc*, drte. pi>rba do doi Individ 
dm grupuri diferiţi- 
In fcnomrnvl dc aglutinare inter¬ 
vin doi factori: unul. legat de glo 
bulele rotii ale uâugrlui numit aglu 
hnogett, care la rântlul adu puote 
fi d* datul feluri: A ti U; altul ca¬ 
re •<- gâirtle kt ă*r ti poariA au- 
mrlr de agiulininâ ti care la rândul 
adu e»fr iardti de douâ feluri, 
anii A tou alfa ti antl-B iau beta 
Aceţit factori ri*nt reparlitafi tn 
tânpelo diverşilor indivizi dvpâ ur- 
mâtoarea l*g« rtabititâ de Landitci 
net: un tânge oarecare conţine a 
gluiinlne confra ogluhnog>nilor or 
Ups*tc propriilor tale globule. Ex-: 
Un tângr ce conţbui aglutinogcn A. 
ro eonitna <u acrlat timp aglutlnb 
ruj antl-B cornputirâtoare a pluti 
nooenului P. care in ewul nostru 
lipaeţtc . .... 

Din miri multe clm.ificn(ii cnri 
au foirt ffiente, redăm pc «cea a 
lui Mws. care împarte oamenii 
in 4 (trupe: , 

Gr. I conţine ajflulinogen A jji 


Scurta priviră atupra prupalar sanguine 


B dur nu conţine nici an fel 
aglii(inin&. 

Gr. fl conţine aglutinogen A 
ţi aglnîininA .Vn(l-B. 


Gr. III conţine nnlnlinogcn B 
aglutlainâ nn!i-A. 


Gr. I\ nu conţin** nici nglutl- 
noecn A nici B. ronţine invt a- 
glutininc anti-A fi nnti B. 

Fcalrn detcruiinarco grupu¬ 
lui aanguin ol unui individ w 
proccdcazii 10 fel ol urmMoor 
(lehnicn Bert-Vincrnt)! 

Pe o loom dr sticlă *c pune 
intr*o pnrlc o picătură dr *er 
te*t II (conovcut) inr in r**alnltâ 
(jnrtr o picătură de aer trat III. 
5r «daugu iu ficcnrc pnrtr ente 
o picătură *lc vnngc drln indivi¬ 
dul al carat grup Mingliin dorim 
•ă-l dclcrmiunin ţi %t umrstcen. 
Dupu 2—“î minulr ac ponte ob- 
ocrvn: 

2- Aglutinare numai cu *cr tn»t 

I cât ţi cii II ţi in cozul ocevta 
e.vte '<»rIm de o p-rvonnu diu 
grupul I. 

2. Glutinnre numai cu aer test 
III = gr. n. 

3. Aclutinore numai cu aer 
tevt II — gr. IIL 

â. Nici uu fel dc aglutinare 
— gr. IV. 

După Ilirszield proporţia gru 
pelor anngbinc pentru ra\n all»A 
este următoarea: gr. 1 ţXj gr. 

II 40%; gr. III 10 ; gr. IV 4**; 

cocacc «r reveni pentru popu¬ 
laţia ţârii nonslrc, repartizată 
pe grup**. In următoarele cifre: 
gr. I — V30.000 locuitori; gr. II 
=» 7.600.000; gr. 111=1.900.000; 
gr !\ E506 

Determinarett grupului tanghin 
cuie de ma r e importanţa pentru 
•iabihrea compatibilităţii intre 
cal care dă fi cel care primeşte 
snne< în cazul unei transfuzii 
sanghine. Găseşte aplicare dea- 
terneru în domeniul mrdicinei le¬ 
gale. pentru zlabilirra paternit㬠
ţii, întrucât caracte T ele de grup 
legile 


Propaganda cu < 
nrnfela deschise Duminica 
dimineaţă 


se transmit ereditar, după legile 


binecunoscute tn Biologie, ale lui 
Mendel. Se poate preciza drago¬ 
mani din ce grupa face parte in¬ 
dividul dela care proo irfa o pală 
da atinge de pe o câmuţa «au 
hainii . 

In coonco priveşte iden¬ 
tificarea imkivifior, tr o bu¬ 
cşe f Acute o are cari rec. 
ff, cari dealtfel au fo*t 
exprimate in discuţiile ce 
nu nvut loc la societdoa I 
de medicină legala din Pa* | 
ris la O Iunie 1927, când 
oameni de talia lui Dujaeic 
de la Riviere şi Kussavitch 
au precizat ca datele fur¬ 
nizate de grupele snmjhi- 
n«* nu sunt întotdeauna vu 
ficiente |Ksntru a clarifica 
Justiţia. Ele pot doar o- 
ricnta cercetările m anu¬ 
mită direcţiune şi pot des- 
vinevnţi cu oertitudsnc un 
acuzat, dar nu pot aduce 
dovezi indiscutabile im po¬ 
triva lui. 

Astfel dacă se stabileşte 
ca o pată de sănqe ome¬ 
nesc aflată pe haina pre¬ 
supusului criminal este din 
grupa IV există tn Rom⬠
nia 8 milioane de oameni 
din sângele cărora putea 
veni pata. Astfel chiar da¬ 
că şi victima ar aven ace¬ 
iaşi grupa do sânge foo tul 
nu dovedeşte nimic. 

Invers dovada are va¬ 
loare. 

Dacă so stabileşte că pa¬ 
ta presupusă din sângele 
victimei mi face parte din 
grupa vict : mei« inseanină 
că această pată nu arc nici 
o legătură cu crima. 


Dr. C. 


După atentatul dela laţi 


Cercetările autorităţilor. 0 declaraţie interesantă 

Mersul cercetărilor 

vreo miţearr nnţio- 


Footbalt 


Rezultatele din tară 


CLUJ, A - VlTOHlA—UNlî’LA 
TRICOLOR 7 —0 U- 0 ). Au marca»; 
Câpuf*D 0 ».Muutr*au 11 ( 2 ;, Kelecau 
II 0) p Top V uu le (1). 

3900 «preurori Timp frumaa. 

* 

ORADEA, 8 . — CR1ŞANA-JUVEN- 
TUS 303 ( 1 — 0 . Au uuiml: Bocşa. Zev- 
o«*eo (2). Palmer. Nogy Qi 
Tunp rfta. 1940 w*ţu*iuri. 


% 


B sket şi voiiej^aii 


Iu »ala « înainte* t‘*u dUpulat eri uf- 
mâiiMralţ matchuri dr bezlni p vcl.y 
CE PA Dfc IARNA: 

Amura —Viforul DacEv fuHai* Vi(o- 
rvl Dacia. 

Ju/rş—Buaa|van< 13—j H—2. 

Telefon Club—t>|K>r iul Siuiîaaţcacţ 
torizii bportul Sludcaţoc, 
ii* fiearla capei f autiucRl e*au lurr- 
ţatfmi ttaultalcie urtaălonre: 

Voiaj: Teici ou (J^b—biMiul Stodea- 
Jrvu *5—p 13—0 


TIMIŞOARA, E - RULNS1A—GLO 
RlA 6—1 (3—#). Au marcat: Itindea (3L 
Dobay pi Mfrcea. 

* 

ARAD, H. - AMU A—L-U.A - -0 
0 —0l. 33<w ei«culorz Tuupui bus. 

Au marcat: Bătrân (t), Perak] (3) 
»i Priulcr (I). 

Alte rezultate din 


tară 


Braşov: ACFil.—Br«fovia L2— I. 

Lus»*j; Vulturii—Muncitorii 4 —V 
Sibiu; ŞoimiL-5. & C. Sibiu 3 — 4 . 
Plocşlt. Tricolor G F. P. V.—I, A. R 
3—1 


Ciasamen ti D viziei  


J. Kntaj |3 jv- ar, & puncte. 

2. Riffcnzta JJ Jocuri ta puncta. 

3. Ravid n perfida Jucate /« puncta 
L Glorie JJ partide Jucate la puneţi. 
5. AM t /A tj partide Jucata 16 puncte 

4. Ticlaria 11 Partide Jucata ii puncte. 
T. ViitoertUal*e ii partida Jucate 14 

panele. 

4 Crişana TI partide Jucah M pundp. 


9. CAO. i1 partide juc-Uu 10 puncte. 
16. Juoentus 13 partide Jucale 10 
pundc. 

11, Ai nesul n partide Jucate 7 puncte, 
tt Unirea Tricolor ti partida Jucate 


IAŞI d. — Cercetările în jurul 
atentatului contra d-lui proft- 
aor Bratu au continuat de cAtre 
Consiliul de Hăsboiu. 

Eri a noul loc In Consiliul de 
Husboi un nou inierogutoriu lunt 
studenţilor nn sluţi. In urmn aces¬ 
tui uiierugnioriu tţi negâsiruiu-le 
nimic in sarcina lor, ou fost eli¬ 
beraţi aproape 40 din cei pcate 
50 urestaţi. Cri eliberaţi au fost 
trimişi in oraşele lor însoţiţi de 
agenţi de siguranţa. Printre cei 
ruinaşi ureclafi sunt fi d-l aoo- 
cul 7 rudar Todose, vrreum fi stu¬ 
denţii V . Cnrciu, jV. Sguroiu, l. 
Stânga ş. a. 

Din câte sa putut afla in ur¬ 
ma cercetărilor Consiliului do 
Râsboiu reesc că nu există pro¬ 
be vpidenle de acuzare contra ce¬ 
lor trei studenţi, singurul punct 
neluminos fiind petele de sânge 
dc pe haina lui CARPEN, însă 
despre rezultatul analizei acestor 
pete nu sa dat nimic oficial. 

Unii spunând c& este vorba de 
sânge dc om, alţii ci e de animal. 
X 

Insa în mod precis Consiliul 
dc r&sboin în urma cercetărilor 
făcute n juni* In concluziu că da¬ 
că pun probabilitatea ca atenta¬ 
tul u fost romi»* de studenţi, n- 
eeştia an făent-o in mod izolat, 
nefiind ordonata de nimeni, nc- 
existând nici o legătură între 


Baroul de Someş 

ll DiopwtiOiMliniea eleni tulului sinii 


DEJ, Martir. — brună ci ta fi¬ 
nul «1 In localitate adunarea umo¬ 
rală extraordinară a baroului uvo- 
oaţilor dc Som^ş. Io ordlttt-a de d 
fiind do discutat ţi modalitatea 
prin care barourile să-ţi dobândea¬ 
scă caracterul etnic roniâncsc. 

ConriPul baroului pregătise un 
aviz prin oare arată că »n Judeţ 
avem 25\ români . In bor ou ftb advo¬ 
caţi români şi ti minoritari; 19 atn- 
giari români şi 11 minoritari. 

CoupiliuJ în prizai propa* este da 
oredintA cA y la mod evolutiv ale- 
meritul rnumaose îşi va 
rar torul etnia. 

V. avocat dr. Oh Criste, arată oa 
aton uri/caţi minoritari, curi obţin 
termene moi apropiate decât cat* 
fixate tn ordin* şi or, uz la ir poate 
numai prin faptul că mJtucsc pa 
funeţonari, 

D. avocat dr. Cort 0 Vaier a ară 
«b deşi oonaiKal sonata în 
fetit oA faţă de 9631 rouuzij, oe auni 
Iu jndet, nu Avem aoeealA propor 
(1* in Uaroo. Dcoţ propune c a pr 
oaU legală id opr* u*og intraţoa o 
şocaţilor minoritari U Barou- 


câştiga ce- 


Avoosiii dr. Victor Monteanu #» 

dr. MIqşji Jnliu inlornat<onal-tlira 
oÎ 4 tl, an propoa *â ae la dapc ordi] 
noa da zi attfel de cheatloni. i*ontro 
oă n*ar iuteroaa baroul. Adâug.tud 
c*, Qrttblt-ma diacuta»n a fost pro 
poaâ d,. oAlro d, I*trale bliooecu. IŞi 
coxd problema pusa do maoatrul le- 
trata Aficoaou e contrară oa prinoi- 
pilJa democratice trebo» aA *o tren 
«A Pcate as, Hâ no oprim puţin aau 
Pr» «avnlonlor avocaţi Lucrnutio- 
nal-tArAnişt». Cngeiurco lor o IxviA 
dexuooml lob- 

Iu baroul de 543C din a 

voeaţi ş n nt evrei şl mlnoritarL J»»- 
deeat in «p|rît românvar, cautltai-a 
nu mal poate fl n « tllj«‘»l|ă fiindcă 
o ta faorţio de rnlilatcw ORI dnca 
tntr'nn araş aau chiar ţa atat evreii 
M alte ininuriUtl ar fi numai ra i- 
tur4 tari d* atrada. problema nar 
prearata nici un pericol; rând Insă 
ââN dJalr* avocaţii ojdiiI barou aunţ 
CTr G. atunci lucrai ae acbinibă 
fiindcă acel 27 avocaţi silnoritari 

r tpraalau o Undlnţa oarecare fl 
toată a«âivlUI , lor JuridLâ • In- 
drai*Vatâ intr’v direcţie antl-nnnâ- 

■•Ml 


atentat yi 
nul iată. 

Este de relevat atitudinea 
frumoasă yi demnă ca care s’nu 
prezentat studenţii naţionalişti 
la aurhetă cât şi la inchivoare. 
atitudine cc a impresionat bvar- 
te mult pe anchetatori. 


O DECLARAŢIE SENZA¬ 
ŢIONALA 


Zilele uceatea d. priio procu¬ 
ror Coroi a intrut iu posesiu u- 
nei importante declara|iuni f㬠
cuta dc un negustor din laţi d. 
Necula Nistor din atr. Arm 23 
proprietarul unui restaurant, 
declaraţie in legătură cu alen- 
latul contra d-lui Bratu. fata 
textul declaraţiei: 

Domnule Prim Procuror, 
Subsemnatul Nccula Nistor 
comerciant domiciliat in str. 
Arcu 23 cu onoare viu înaintea 
dv. spre a vă aduce Io cuuoş- 
tinţu următoarele: In seara zi¬ 
lei de Luni i Martie a. e^ pe la 
oiele 8 jutn .—*J seara şi-a făcut 
aţMiriţiu iu prăvălia mea patru 
indivizi in frunte cu d. Paul 
Onnea, care mi-a propus a mi 
vinde două cuverturi, având ne¬ 
voie u paraşi laşul imediat Bi¬ 
neînţeles ca am refu/at. M'a 
surp rina f. mult starea de sures¬ 
citare nervoasa a lui P. Onocea 
precum şi ucliimbarei» portului 
(hainei), dronrecc cunoseândo-l 
de multă vreme cA umblă cii su¬ 
man naţional yi acuma era îm¬ 
brăcat rn palton. A doua zi di¬ 
mineaţa ducăndu-mă in oraş am 
văzut in /.iar atentatul asupra 
d-lui Bratu. yi deoarece in /iar 
«punea că printre atentatori st* 
găsea yi unul nnţioual. mţ-aui 
.nu ca trebui. ■«> fi» P. 
Ouneu. luându-mu dnpâ stnrca 
de snrescitare în care se găsea 
Luni tcara precum şi graba cu 
care vroia **ă părăsească oraşul 
yi să-mi vândă păturile. Mai a- 
vând în vedere că cn câteva M*ri 
iu urmă venise în localul men 
tot co un grup de indivizi yi 
printre discuţii atu auzit yi in¬ 
jurii la adre»n d-lui Brutu de 
care no ytinra nimic atunci; 
dându-mi seamu de nccasţa du¬ 
pă cc atentatul avusese Ioc. Faţă 
de toate acestea, ro a făcut să 
cred că intre acc-tia yî «teatat 
este o strânsă legătură. 

Cb respect, 

NECULA NISIOR 
negustor 


I «să acestei chestiuni se pare 
ca nu i sa mai dat cura răm⬠
nând probabil înmormântata. 

Credem că la ora când vor 
apare aceste rânduri, Consiliul 
dc Riutboiu cart anchetează aten¬ 
tatul, va fi anunţat despre aceas¬ 
ta nouă chestiune de acei cure 
vor sâ dovedească tuturor ci 


IAŞI. — Irn laţul blng^tlovU da 
Dumnetry eu aMtra bhrrleţ n u •• 
ptWra *0 nu n aiM torul şl duşma¬ 
nii fU veacu*! ai Interiori noatlte 
creştine Su ma\ vale nrtolr dr «■ 

Urmat că d*«trur»d*H bi**rimlv tuni 
pierdu*» şl ereţlinlU 
I nul din mljloaeoU puse la tale 
dr cătn- duşmanii bin^rinH noutlra . 

* nit il acria dr a tuthauo pe creş¬ 
tini rf«' bl tcrvIeUlr trA,g]>M»r do 
I>uu,,',u-<L De arco profanaU/rH do 
( ere dinţa şl exploatatori 1 nu inmmlat 
riitcmul ri*wiwd/opr«*/*/or (IrZcMzS A 
Duminica dimineaţa. 

Ava (>«!« entul ru «InrntatoirfA'rlf 
Ko«l-Trlanoo *. l din laţi. 

Toata »(i<*k cinaniatuKraf* «aut 
r«»u«tu«* dr Jidani carr na *u nlttii» 
tfumun *u rrlic'ui noastră itrvno* , 
sra-rA fi rare la tul parul cam* «4 j 
• • aubmlnrar. \rulo «unt trimiţi* nw 1 
pil *1 elevii de atoalâ, prrcoui sl 
alta |M>calattrl rrvstlnx. «â-v 1 »«ră 
fdu«'Aţir. ăcestora le strernara Sa 
■uflrt Ispita pnftrln- lumeşti şl 
tâlv r«ta din •laruirn Ir* raiului 
comunist Iar in aerat timp bl«.-*rl< 
cil* stau goale. 

Oficialitatea şe«- 

Iară tiu-mi mşueae cuvântul 
hntarât. ha lard nuni unii 
care aprobă oceania situa. ; 
fie al chiar ti *i iucurajeatâ . 1 

Aeeyfia sunt dintre acel ce 
iuifruaşd lojile, cercările 
dc liber cuuctdtorl 7 j atei. 

AouasU e*lt* o siluali* inioR'rabt.Jl 
IA «J«>onroco ro m iotâuipla eaLe uu 
tracic proveatitor pentru viitorul * 
cr*diuţri uuaatre. 

Iu neelaş timp jidanii îşi vad aiul : 
departe d<» religia «i int«>roMlo mr J 
dynurocc S/uubAla diniinoala rând 
inatmgilo «unt deacfaiae, ciuumnto* | 
grotele sunt inchise ş% j,danii sa 
pol tnchinu io toata lil»crtal«e ue- 
•tmcJiuriţi do aimrjii. 

Fuţd da oci-astd ztlxajlr, popula* 
ţ»<i creştini) a laşilor a tocul un 
memoriu tn ternul celor d> mai 

a fo»t înaintai l. P. S. HilropuN# ? 
Yicw/rsi p<utTii cn înaltul • hliiarh ^ 
sd intervin la nuloTitâţil* in ’itfţiă 
pvniru a interalcr pa riiti r funcţii Ş 
narea cinematografelor Duminică, 
dimineaţa. 

In cos că aecnţlă crrir* nu va (l 
hm hl fn eon*idrratin. e-mita tar U 
m m'jnului îyi ian anpnjrri»m/u( ca 
prin mijloace proprtt *o Iacă ca 
cinrinatoorafeU td nu mai ruleta 
Duminica dimineaţa. Snunatori a- 
cc*tul memoriu au tn Ironia Pr d«>- 
hnşli avocaţi, domnii llit (iunwnfă, 

V. Bfuran. Tironoriei, Andnritcha C, 
M. fănrţcv, Bejon, 0. Cdârm* 

U luea. I. Ţarcă, Vsleia. (IApier . 

Nin. 


studenfirnei nuţionalisto nu i 
poale pune in sarcină astfel dr 
lupte. 

STAREA D-LUI BRATU 


IAŞI 8. — Astăzi dimi 
neaţ«i medicii au oc clar ai 
ca starea d-lui Bratu este 
buna. Eri având tempera* 
tra 36(7 aşa ca nu oste 
nici un motiv de îngrijora¬ 
re. 

Tot eri s*a procedat la 
scoaterea firelor de la r㬠
nile capotate. Restricţia 
pentru vizitarea d-lui Bra¬ 
tu se menţine. Acces au 
numai ancltetatoriî. 

Eri după amiaza a venit 
Io clinică d. col. Munioanu 
prim comisar regal luănd 
o declaraţie d-lui Bratu, 
declaraţie în care • dat 
relaţii asupra împrejur㬠
rilor in care s’a produs a- 
tcntatul. 

Declaraţia va servi an¬ 
chetatorilor pentru cerce¬ 
tările de descoperire a au- 
terilor atentatului. 


Politici anismnl devas 
teazâ biserică 

Un preot sub iataganul 


:■ 


'Această declaraţie a fost tiutir*- 
l-m ui 


tată 


l Di 

A ecuh 
O an eu. 


Hjliţîci car* 

Ni 


n Derogat pe 
oilor fi confruntat cu 


OMUL DE SERVICIU AL 
RECTORULUI N'A RECU¬ 
NOSCUI PE ATENTA¬ 
TORI IN PERSOANA 
CELOR TREI STUDENŢI 

i.4Şi 6. — La Couailitsi 
dv ilctxboi continuei unche- 
tu in Icffâtirrd cu atentatul 
vomit» unupra d-lui Itmtn. 

Curierul d-lui rector f 
mo 9 (irlyorc care in scara 
atentatului venea in urma 
rectorului yî care i-u dat 
primul ajutor y» totodată 
zărind şî şte atentatorii ra¬ 
re fuucau, a fost reţinut 
două vile la f»u’ăîno«r(»« ml 
ii tară spre a I se da posibi¬ 
litatea de a recicnoaşfto 
printre studenţii arestat! 
P** vei trei atentat ori. F'l 
a deelamf că nu poate re¬ 
cunoaşte in eei are* taft pe 
vet din neara nfeutat >rft*l. 
şi nu i-a axul dor rit ţu* tu 
spate. Ştie dom' eri noul 
din ei era inalt şl altul 
scutul. 

tufa de a cente declara¬ 
ţii , consiliul de rrishnl Ea 
pisa in Uberfuţş *, rămânând 
fa dispoaifia mtvhe'aiori¬ 
lor. 

Nin. 


democraţiei. 

Or-ţclul WutnvjU «lin jui. aac.a c un 
ghrtou tn «*re evreii «aa loLt* «a iot* 
l'-lul §»o trupul bietei M«>ldo^a. G'U 
ev r»pira(Ie r»Mrilnr. t »câ e *u^rut*ţA. 
Ajrtid, pipiul l -n nn Şirfan U .nejaa 
a tecut ua para t « pcotru eroii Mut* 1 1 
Uark 

lvw reilor şi cuslter de iop<r lapu a. 
cr*»C«, li t'az pirul cl •'« cutreninrul 
Stenul Urarlu’-tti. Irmi’Gt aa f/cut ia- 
fervenţi! yt p»*Mu i \< Jân K .i «lepautu) 

C. Plvc.ilio pcn'iu a pre- iul %1 rle ou- 
(iUt din eparhie Deocarrwla’ i Iu i urile 
nu ştiu plna umle «a ajan*. 

1*. S. £(*bci>pat eparhiei K«r.aoJul 
fnaa, ou ltiguiunJi«*c »ub auiC’iG- 
tarile luJrv-den «« r.»iiei de«0.UU*>Z de 

txetUiifâ. 

Dt«a memoriul pre\.t'Dr din rc/C, a 
epMrvpibe. con.'Ulu‘ui c^arbkil ţi n Io* 
cititorilor nu ţ>r«. int i u i ieui (»r o ) , 
atunci [’ra Stiu|oe. .v-vuiu^ pili >*>.;( 
nevinovat al «elor -a u *.opH ai prfv*uli.'l jj 
care implor., crcfi n- 1 nai U«a;ţ .*■ 
plereL 




..._; i 

Comisia i.iei ministe¬ 
rială de maiane 


A fozl i ntlminâ cu;ni. .» m>crrmxfg«j 
l. noLi da malaria sub Pnu Janţig >i Iul 
di. I CoWtm’V'i/, peniru vGboegfia şi 
fixarea măturilor atr*mr .tmetiurăTii 


oiluaţlel Unitara pa ăaratutrdg mulart. ^ 


gena, şt cotugusă din domnii profnori 
dr. C Lola, am pai Un minutarului 
muncii şi tănOlâiii. &*nvtutu, »j*bsc*ta¬ 
lar da nat la Atomii, ing 0 ungfgcn 
dela ocrlaşi nunislsr, tuf*.Iar gtu*rat 
Ion Mihaloclio, duce tonii drumurilor, 
Ruitolf Oprtanu. directorul apelor şl dr, 
l anlcmir AngKalaxcs. dirariorul gniz- 


ral al aănifălli. 




Ex pî ţie antiCfi'n«n I iW 

a tiet m 

HKKLIN. s 1 -cMrwt - l« 

hotel ol «Kaiai'rhuf*. diu Be rliB. 
s© |*r«*fcâti!jt«- o ripoalţlc interHaţlo- 
uaU •anll-euniiritera*. Lzpo*t|Î4i • 

pusa aub ruudu«crcA eapitauuUit' 
von llahr 

L.- eapuilţla vor participa îl ţări 
Italia fi Japunia vor (riiarte dclr* 
caţil oficiali, iar dcli tf * :i cv,nrlal- 
te ţâri vor avea un caracter parţţ- 
fuiar 























































VESTIRE, 


a 



După congresul agricol 


CUfcrra - A*’ Rteteterte© noastră „ 

mtA ia M «w r* 4*f î(T . 

tfvtat' °t* OfWWifM, tai nul sera cv- 
gtitştot Negol* r*stU* la Oonvrnmti 

Svt dtlo •Roma Vestim i,wr wi. 
fptyrf+t*** aV ăorat <U a f( p,. 
a iyU rc »*<<■ «/a ordw.r-n ««!***, ^ ^ 

o derute «**'«' rtrfuo 

atomi rând am pr*>.« svfirUmt imagi 
mtm #ii« |»rt» ounsl,, lumuiai* 

4 a JumditlrUe românismului» dupd cr. 
am i *30* P rL * f emit tic ochilor noştri 
tnaliiaim,. iu refugiem in lahonUorilt 
tşoasrU- plămădit, din visuri, inteslrafv 
i*mJ tv maJtrialul ngr wi rvnuUiryi , 
ţi, acolo nr ! Jur in (h cuplurul năutn 
l«lor torul re, I aed o icărămlM» la n- 
Jiftt «ani Slot hau 

De aitla nu ne am lăsat u-duşi dr a 
fi aninai fnetruţ, fi U /va, ci ar, Uitai 
sd trmcA această tgălâgie vremelnică», 
aveaţid îngrijorare care âureasă numai 
o n sau o sdptdmt 1*td. am Uitat să tren¬ 
ai acest foc de pale. ca să venim sa ne 
turna* gândul nostru dr beton care 
represivi* durabilitatea rilet dr mtUnr 
peste cârpeala unul Sfat. care crede oă 
reudvâ agricultura Tăai printre mo 
ţinut pt rare mi se porc a mal fi ei- 
tit-o etimdva, este ornaţi moţiune cu un 
Iau sdOntbal pe o arie prea cunoscutul 
In Con gr* ml Agricol s'o u prrmcntai 
referai* cwt dau durata, ca prtsvrtmlu 
rA noi dispunem de o ţtiihtă avron mi¬ 
ed. aţ putea spune Soţiutuslă. 

Institutul d* Cercetezi Agronomice se 
htcrvăiâ melodic, ştiinţific, riuţind ta 
prind*I iu obiectivele preocupărilor 
Technice toat < fenomenele climat ier. 
biologice, pedologie*, fitotechntcs, soo- 
technlre etc., *|treirioc regiunilor Ţării 
noastre. 

A cern un material ştiinţific impun d 
lor. fructul muncii unor oameni pe 
•are-t slăvim fiindeâ ou acest cult al 
mvncd fi a căror nume este bine rd fie 
pomenit, pro}, Icnesru-Siseşti, Troian 
S&euUtcu. Corndfeanu, Să aleseu t. a. 

Alături de aceşti făurari avem o ar¬ 
maţi de tvchnieiefiL Ingineri agro¬ 
nomi, ajutaţi dv agronomii de toate ca¬ 
tegoriile ţi tot uf, qrrm •producţia cea 
mai mică la hectar». 

Drcrt 

lată ce ama îndatorirea «J lâmu- 
reutcâ acest Congres Agricol fi nu a 
lămurit. Agricultura l«LS?xnşnd fi agri¬ 
cultori 

Agricultorii sunt aluatul pe cars I 
frâmântd spiritul politie nefast ol aer* 
tei fdri. 

Pentru a îmbunătăţi tchni,-a noastră 
agricolă fl a orgmaa vil,ri',-a'ra 
tauucei ţărăneşti, acut lu-ru n* te 
poate facr vrintf un agriculior i cotat, 
el dc toţi agricultorii orgsjuxaţi ii so¬ 
lidari. 

Dar arcaşi *1 organizare c? • nomică 
atr nn viciu prea bine inţebt. acela 
ti (*ic pr ol ionici Statului polUic elec¬ 
toral 

Conducătorul actslsi obştii agricole 
irsbrne sJ fie un ing. Agronom, <v nJ* 
cAtorul unei usini In care lucrătorii Ifl 
au fiecare motoarele proprii producă- 
tt«Mrr dc energii ţi valori, care este bu¬ 
cata dr pdmânl; o organiza fie munci¬ 
toare. productivă cu feluri ţi sforţări 
comune ratumallsate. 

Orgunizare* moroii In fonctto «te 
bddc^ — Organisorea aceasta Inscaixi- 
nâ autentific arca Intereselor fArduiwtli, 
ins ram vă regăsirea unui făgaş de rsa- 
tisări, pe earr-l caută aslâei prin vo¬ 
turi, prin primării, prin toate suroga- 
trlr epistolare ţi formaltittce, interes • 
care tm-şi găsesc rezolvarea decât tu 


V? "* M ~ «*« "rvH-rlo.. mUiMl 
tot ce este hărnicie. 

Prin Ir o orgunisrtre obştească ţi dup* 
** pten raţional dr muncă, făcut de 
inginerul agronom, ne poale duc* la 
o producţie mai mare. la o calitate sta.- 
blhtă. la o varietate ţi adaptare Vn pro 
ducţic, la o industrie agricolă, la o u 
l'llear. mai raţională a braţelor , o 
timpului fl. far putea clădi astfel un 
mm, o comunitate, o abştu . u,i. 
rMoare, cu un credit propriu, un utt- 
lof. cu o şcoală. CU u biserică, un spital 
vn cămin cultural, cu tot oeeaoe tip 
scflc astăzi satului care îţi eondtţlrmea- 
sA progresul In funcţie de buna st«r 0 
aeo nomi că. 

Dar cai. aetasta înseamnă distruge* 
rea Statului poftite rare nu solidarisea 
să ci destramă, nu tclnfionnasd ei a- 
rnânâ 

91 acest Congres agricol nu a putui 
să ne dea nai «nuli decât ns poate da 
o mentalitate oficială, chiar ideile bu¬ 
ne an trebuit să te Inrătlcse la tnuta 
oficială care conducea cu interesele ei 
aceri congres. 

In iDuw i Vestire », din ajunul Con- 
gresutu, am scrii Ifără să vreau 1 de 
concepţia notid oare trebuie să străju¬ 
iască ţi să tămăduiască acest marr 
bolnav, •Agricultura ». 

Tutorele acestui «bolnav» este Stalul 
earr nu lasă ck<rurgulu', libertatea de 
a face operaţia ori cât de dureroasă 
pentru un moment, insâ tămăduitoare 
Arest chirurg este Inginerul Agro¬ 
nom. 

Agricultura noastră, este dată pt m⬠
na babelor care o oblojesc tnsâ care 
nu o vindecă. 

Cuvântul Ilegal ne-a dat pilda ţi ln- 
ţetegerra unei concepţii nensi, ţi la lu¬ 
mina acestei pilde rom defila câteva 
aspecte din gândurile noastre si de si 
la această gazetă. 

Congresul Agricol nu ne-a dat mai 
mult decât ne aşteptam. 

mir.TL OAVRIIJSTT» 


Adunarea 

a 


generală a Asoc. generale 
medicilor veterinari 


Şedinţa deschiderei 


Sâmbătă dimlncnlâ a avut loc In 
amfiteatrul „Instituulul Naţional 
Zootehnic*” adunarea generală a 
„Asoc. medicilor veterinari” sub pre 
vedinţia d-lui dr. Ioncscu Brăila pre 
şedinţele osodaţied 

In asistenţă remarcăm pe d-nil: 
ministru «Umil Bcrccanu, prof. Par 
hon, Niţescu, GUugârescu, Deleanu, 
Grinţcscu, UdrUki, Lalu, Slavu, CJu- 
cB, R. Vlădeacu, Drăcca, gem-rul Ha 
ţegan, A. Vedln, Pascu, etc. cic. 

Şedinţa sc deschide cu comemora¬ 
rea a 10 ani dela moartea prof. I. A- 
tanasiu, care — spune d. Ion eseu 
Brăila — şi-a aratot străduinţele lut 
pentru laboratorul de fiziologie 
prin IncrărUe sole se situlază pe 
linia marilor profesori şi cercetători 
din Occident. 

«oi departe, d-sa, propune ca o- 
sociaţia va lua Iniţiativa de a aduna 
toate o peri le acestui mare dispărut 
intr’un singur volum ce nu va trebui 
să lipsească din nitio bibliotecă 
ştiinţifică. 

D. «IHALL BERCEANU, aduce 
salutul d-lui ministru Sassu şi u- 
rează congresului spor la lucru. 

Trecăndu-sc la aciivitatca aso¬ 
ciaţiei d. Ionescu Brăila — preşe¬ 
dinte, arată că venitul important ol 
căminului a fost vărsat la Case de 
Depuneri, In compUil asociatei pen¬ 
tru împrumut ce s*a contractat la a- 
’cecaşi administraţie. 

Alai departe d-sa spiuie că prin 
multe stăruinţe a obţinut eitenirea 
serului antipestos cat şi numirea a 
60 noui medici veterinari, înscriind 
în buget Încă 50 dc posturi. 

In ceeacc priveşte igiena şi com¬ 
baterea boalelor infecţioase, s’eu In- 


lunţut laboratoarele <le bmleriologie j riteu de voturi d-nli doclori veţe- 
veterinară şi a‘«» construit anexele j rinari. prof. ConstantJncscu. Cili. 
Institutului Postcur. »«onolescu, Ignat Pasru, Petre Lun 

Dcasemem »’eu decernat lillurile t au, Grig. Brdtescu, Vasile Cristeo, 
de membru oiwrific al asociaţiei,! $te)nn Toaie, * 
d-nil or profesori Leclaincbe Hopdau, următoarea. 

Staug, Osterstag Şi Bbanti, care; M0T1LNE 

s'eu distina prin remarcabile lucrări 
ştiinţifice. 

Mai departe, d-sa spune că lege» 


după care se citeşte 


pentru organizarea agneutturei, tin¬ 
de să ia atributiurule medicilor ve¬ 
terinari In Îndrumarea zootechmel. 
motiv pentru care recomandă rezis¬ 
tenţă şi opoziţie serioosă tuturor 
membrilor. 

D prof. VECHIN face darea de 
seamă asupra activitătei asociaţiei 
din care spicuim: înfiinţarea de la¬ 
boratoare bacteriologKe veterinare 
lo Constanţa şt Craiove; participa 
rea membrilor Ia congresele din Lelp 
zig; rapoarte şt comunicări ştiinţi¬ 
fice in legătură cu zootehnia 

Au tnai vorbit d-nii prof. lorgu 
petrovici, M. Drăcca, ! Lupaş, iar 
In şedinţa de dupu amiază d-nii 
prof.: P Lungu, Justin Braghină. 
Gh Aţonolescu, Rădescu, Ştefan Po 
pescu, etc. 

In şedinţa urmăloare d. lt dr. 
Ilic Popescu, vorbeşte de cercet㬠
rile experimentale asupra Glucozei 
şi alcoolul ca factori energetici In 
dinamica musculară”, arătând in¬ 
fluenta lor asupra valoarei d« e- 
nergie o animalelor. 

Se procedează apoi la alegerea 
de noui membri, Au ieşit cu mojo- 


Piedici in calea cooperativelor 
de meştesunari 


Cooperoiiu tivită u» o gftndire c- 
conoTTiicâ se Încadrează In sistemul 
cnpiUj'.irt, cu deosctrlxe ca in socie- 
tăţiA- capitaliste preiomusa capita¬ 
lul ,iar in societăţi le cooperative pre¬ 
domină pen5cauele. Cooperaţia având 
In bază aoUdorismut şi emonclpa- 
rva clasei muncitoare urmăreşte să 
aducă servicii membrilor aderenţi, 
spre dcxtfebtre de industria copila, 
'istă care urmăreşte câştig şi dintru 
fliiunaro, gcaifau a Rsoc. medl- 'J“«* mk<!i ">duahu 
ctfor v.twiniKI. întrunită in setata l ' c 9 c “ ‘ 00 P« r «* e| . modlUMt* «uc 
«W» 6-7 Martie 1M7. aaorltind l f> v - » »y u > u ln a P r '' 0 ^ «' 

raporturi» * (i-.ain.lnijllv ,a r an .vul I 0uSlV “9 ,la,tt,IT « 5‘ »P">“P» ■>* 


toc ş» u n cart s r*e^t tâ f^larizarca 
actuală esje absolut ixbuiicienţă. iar 
timpul ne<:e<ifat penţru pregă^r a m«- 
dldtor veterinari cere 18 sol de sf㬠
dii, iar medicii veterinari Oeputănd 
ocupa funcţiuni Inamte de etatea de 
27 Mi, c*re : 

Să sc menţină acte aiul sistem de 
so a Izarc, care se compune <hn (eafl 
şi grncaţfe; leafa de bază «ş ne 
10 000 l«i tannr. 

Coe kientul de gradare aă se men¬ 
ţină cel prevăzut de lege» actuală de 
organizare adică de 25 r> o din .eafa 
de bază. 

Numărul gr ac a| iilor să se menţină 
ta cind: ar pentru cei ce au făcui 
războiul să se acorde tocă una. 

Salarizarea să fie uniformă pentru 
toate categoriile de medtd veterinari 
de circumscripţie, fudet, oraş, aba- 
tor, punct de frontieră etc. 

Limita d« văraiă pentru pensiona¬ 
re anicolcllor să fie stabilită Ia 62 anL 

După votarea moţiune! de mal sus 
Bf} ’joarea genero ă anuală a bot d f 
şltt 

Pacamb. 


Asistenta tunuioiiarnu^ 

Dubitei tuOenu’oii 


Promovarea intereselor româneşti 
industrie si comerţ 


Am anunţat ia timp botărărbe co- 
ntisiunei dela ministerul muncii şi s㬠
nătăţii însărcinată cu modificarea le- 
gri sanitare, pentru a 11 se acorda 
funcţionarilor publici bolnavi de tu¬ 
berculoză asistenţă medicală. 

CE PREVEDE ART. 87 MODI- 
AVJld 

Salariaţii din serviciul Statului. Ca¬ 
selor Autonome, judeţelor şi comune¬ 
lor care după cel puţin un «n dela 
intrarea in serviciu, sunt constataţi 
bolnavi de tuberculoză, au dreptul 
la un concediu de 5 ani cu sala¬ 
riul întreg, acest concediu se va 
prelungi cu încă doi ani cu salariul 
jumătate. Cuantumul sumei plătite 
funcţionarului nu va putea depăşi 
10 000 ki lunar 

in tot tknpol concediului, fnneţio 
narii bolnavi vor fi internaţi In mod 
obligatoria, ta contul salariului lor 
tunar, Intr’unul din sanatorii!# P°*< 
sub controlul Ligii pentru combate 
rea tuberculozei- Salariatul care re¬ 
fuză a fl Internat fn sanatoriul ce 
*« va Ictfira d« către Liga pentru 
combaterea tuberculozei plrfde b*- 


neftdlle acordat# prin prezenta lege lei săptămânal. 


şi < pocibil <Je apttia ea art. 23 din 
Statntul luocţiorarllor publid- 

Concediile ae vor acorca pe câte 
6 buri şi te vor refnoi pe bază de 
constatare medicală până la tradmuJ 
prevăzut mal sus. 

Bolnavii nu vor puicii fi repri¬ 
miţi in servidu, decât numai m 
urma uneei exmubiărl, prin care să 
se constate inactivitatea leziunilor şi 
oă nu mal prezintă nido primejdie 
de contagiune. 

Asiguraţii constataţi bolnavi de tu¬ 
berculoză, ce intră in codrul legilor 
de asigurări sociale dc orice fel, vor 
ti internaţi şi Intretinuli pe socoteai» 
instituţiei respective. 

Prin acoperirea sarcinci cu intre- 
tinerea in sanatorii a asiguraţilor. 
Casa Centrală b Asigurărilor So¬ 
ciale, va percepe dela fiecare mem¬ 
bru asigurat o cotizaţie specială de 
2 lei săptămânal suportată în pârii 
egale de patron şl salariat. 

Meseriaşii patroni şi comercianţii 
patroni vor contribui, pentru îngri¬ 
jirea lor, cu o cotizaţie fixă dc 2 


De.ejaUu ccrtionuui a guvernului 
a luat uiveîe măsuri, in parte cudoscu- 
te, cari ccr protejarea elementului ro 
inunesc, respectiv incuraiorea lirnre- 
lor româneşti industriale sau teuner 
cialc, prin acordări de avanlagii dc 
cari nu se vor bucura alte firme. 
Aceste avantagii vor decurge p/ină 
când Urinele româneşti vor avea po¬ 
sibilităţile necesare, de a concura sub 
toaie formele. Dealtcum, un nou ser¬ 
viciu intiinţat pe lângă direcţia im¬ 
portului, nu are decât scopul bine 
precizai, de a controla activitatea co 
mercinlâ şi industrială pcn'r' .-ari 
solicită hnport. 

IN CENTRELE COMER¬ 
CIALE Şl INDUSTRIALE 
EVREEŞTI, SE VOR ÎN¬ 
FIINŢA Şl FIRME RO¬ 
MANEŞTI. 

Ca prim pas pentru pro¬ 
movarea intereselor romă 
neşti in comerţ, oficiul de 
control dc pe lângă direc- 


şi comercial din ţară, din 
punct de vedere rom⬠
nesc. 

Unde există firme rom⬠
neşti înăbuşite de concu¬ 
renţa ovreiască, vor fi în¬ 
curajate, prin avantagii 
cari le vor aduce In posi¬ 
bilitate de a concura şi de 
unde nu există, firmele ro 
1 mâneşti noui înfiinţate, se 
vor bucura de aceleaşi a- 
vantagiu. 

Cote noi la import pen¬ 
tru t»rnu- Ktrâine, nu ne 
vor acorda, 

SANCŢIUNI 

Exista o lege care protejează e'e- 
mentul românesc in intTCpnnderL 

Cu toate măsurile luate, moi mult 
sau mai puţin în serios, majoritatea 
întreprinderilor nu sc sinchisesc. 

Ministerul de industrie a ţinut să 
aducă la sentimente mai bune, prin 
■ sancţiuni noui: suprimarea drepturi- 


şi producţia micei industrii — me¬ 
seriaşii. 

Meseriaşul sau micul industriaş 
este detinit dc legea CamerUor de 
muncă, legea prcgâiird profesionale 
şi a meseriilor şi, recent, prin on- 
leproectul Institutului de crodtt me¬ 
şteşugăresc, in seti&ul cu meseriaş 
este acela care întrebuinţează In 
telierul său până Ia 10 salariaţi .-au 
cel «miU 20 . P. 

Prin înfiinţarea CredUului meşteşu¬ 
găresc sc dă o mare importanţă 
cooperativelor formate de meseriaşi 
prin care se finanţează meşteşugari 
cu credite pentru: producţie, înze¬ 
strare cu micite, scule şi maşini. 

Meseriaşi*, sub Impulsul Creditu¬ 
lui meşteşugăresc, au început sâ 
organboze in cooperative, unele din 
ele sunt pătrunse de un vibrant na¬ 
ţionalism. 

Dar intre iniţiotivă şi realizare 
interpus „calvarul’’, piedicile puse dc 
instituţie medievală numită ..Centrala 
cooperativelor de organizare, Indrn 
mare şi control. Pentru înfiinţarea li¬ 
nei cooperative este neapărat nevoie 
dc „avizul” şl „aprobarea” statute 
lor tip, notaţi tip, ale centralei. In tot 
statutul cooperativa îşi maniiestă nu- 
mal scopul şi forma, care în coopera 
tivele de meseriaşi sunt dc „muncă şi 
producţie, Iar in actul constitutiv îşi 
lisează numărul membrilor, capita¬ 
lul subscris, primul vărsămănt şi ra¬ 
tele următoare, consiliul de edmt 
nistratle şi cenzorii. Restul norme¬ 
lor sunt prevăzute în statutul tip 
Centrala prlrrtT’o qreşltâ Interpretare 
găseşte cu cale să dea directive 
«nete ca In breslele medievale. E- 
xcmplu: In Arad, unei cooperative 


de meseriaşi ii ordona »ă-şi mărgi¬ 
nească roza de activitate uumai m o- 
roşul Arad şi 2 ‘j Km. iinprv|Uf, uw 
conlorm kolhozulut sovietic „**-•! «- 

strângă sffc’» operapJUiiOf oa. 

o cooperativă <i« producţie «hi poate 

teuşi atn.iind deodată toate tamurile 
(dv producţie N. R). Unei coopera¬ 
tiv# de meseriaşi din Bucureşti I se 
răspunde scurt: Inglobajţ vă rr.emUii 
to alt# cooperative (? nu există) dto 
Bacur«ştf, iar in mod discret 1 ta 
recomomlnt o cooperativă In forma¬ 
ţie .^rcndia”, compusa din: arhitecţi, 
antreprenori şi ingineri, adică tocmai 
ocei necoprinşi In legea mfescriitar 
şt pentru cari nu se înfiinţează Cre¬ 
ditul meşteşugăresc. 

Ceea ce a surprins po unii cunos- 
ăfori in a'e cooperaţiei etle necunoa¬ 
şterea de cătTe iKganefe centralei a 
noţiunilor: pro.1ucţie şl muncă, no¬ 
ţiuni pentru cari studenţii Academiei 
comerciale din Bucureşti cad la «*v 
menele de cooperaţie, politică -ro- 
cială şi economic naţională. Dar 
„Centrala” ai? pune şl în attft falşă 
situaţie. Cooperaţia are principiu] 
porţilor deschise” sunt organisme 
economice născute din libera voinţa 
a asociaţiilor, cu esduMvitatea patro¬ 
nali ul corner ini. 

Centrala de organizare, îndrumar# 
şi control, Înţelege patronatul meşte- 
gâresc tocmai invers. 

Meseriaşul este prin definiţie pa¬ 
tron industrial şi numai acel care 
întrebuinţează un număr redus de 
salariaţi — zece — sau o torţă mo- 
trică — douăzeci — Si atunci se 
pune întrebarea: de unde Imixtiu¬ 
nea centralei in darea directivelor 
cind din două exemple se evidenţiază 
că nu cunoaşte structura meseriilor? 

Ministerul muncii şi cooperaţiei 
aed că are de spus un cuvânt: Nu 
' pot lăsa oameni simpli să conduci 


complexitate de interese ale unul 
ram important din economia naţională 
şi trebue sâ focă să înţeleagă „Cen¬ 
trata” de adevăratul el rol „sâ ob¬ 
serve obiectiv păstrarea prfndpiulul 
cooperatist şi să nu se amestece 
acolo unde nu pricepe ce este o 
cooperativă de muncă sau producţie 
meşteşugărească. l 

IO AN GH. ILIESCU 


fia reglementarii corner- ţ lor de import. In parte, total, pe un 
ţului exterior, a fost însăr anumit timp sau pentru totdeauna, a- 
cinat sâ studiere situaţia ceste sancţiuni se vor aplica 

fiecărui centru industrial gravitatea faptei. 


după 


Congresul proprietarilor 

de auto-camioane 

■ . ■ —— 1 

Ziua l-a.—Discursul d-lui D. R. loanlţeutu 


Eri dimineaţa, in sala cinema¬ 
tografului „Odeon" au început des- 
bfiterîle coruptului pTcprii-Uirlkff 
de aulo-camioane din î tfWKJ 0 twA- 
Gjnqresul a fost dc^is <K d. 
pfeşedinţe Titu Ge&ftiaJi, csr« inul- 
ţuaieşte pentru încrederea ce i s’a 
arătat, fiind ales pentru a <iouo 
oară preşedinte. Mai depa te ^rată 
sacrificiile ce le-au făcut partici¬ 
panţii, mai ales cei din provincia, 
teri ou venit şi cu câte un auto* 
teroion. 

r Sc trimit telegrame: M. S. R«- 
<l-lui Gh. Tăiărcscu ţi d-lui 
Ftanas^vici. ministru] comuniGT- 
Uikx. 

»• ION POPESCU a arilat i- 
servicii ce se aduc rninis- 
comunicaţiilor şi 
iteă co conducătorii a- 
dtpertBmbiU? să le vmă in 

r qzorea - sibiu, prii;. 

ţ>P«nc: „Deoarece noi nu 
* UTnsilg de administraţie şi nu 
iSL } ^ c ftraoc, nu numai oă 

ilM a V0A * VJtirUi ** **- 

KstrtJ, fjî; wnllin c, iur per* 

‘ wlndu-ni-w păiiKo dela 


I). TITU GEORGIAN, preşedin 
ia, «xPune pe larg modal turn aa 
fost gâtaiţf, dăndu-xe eoncealuneji 
aproape a tuturor traseelor 0. F. 
K.uluJ «J aceasta printr'o lege ca 
uu articol unic, ce ti votat In a- 
nui Itll. Mal departe arată cauza 
tuturor ncajunaDrlior ce II a‘a făcut 
propriei»rilor de auto-camloane, a 
font contractul dintre CFR fl «Gru 
pajul Român», recte HOnlg et La- 
făr, rare contract a dat nafterc I- 
urnxuliri ara udai din ultimul timp. 

Ore Hbcrâ circulaţie pe şoactelc 
ţârii. în schimbul unei taxe raţio¬ 
nale. 

D. ic nai o/ SAMQIL cgr< ca e- 
ii berar eu cft/fiţ de capucUult pen¬ 
tru un nou mediaş sâ se dhuite 
înlr'o comisie for mută din proprie 
ta, ii de auio-camioane şi nu de alte 
persoane cure rt'au nimic comun cu 
breasla aulomobiUşlUor . 

DISCURSUL D-LUI D. R. 
IOANIŢESCU 

D- D. R. 10AN1THSCU, k** 

nistru, a arătat enormB graşolâ oe 
a t’ăort statul votând legea din 1934 
ddud CFR-ului ccmccsiunea trasee¬ 
lor, cu un cuvânt dreptul <te mono¬ 


pol. Propune ea proprietarii de auto 
comioane sâ atace legea p/in Casa- 
(le, deoarece dreptatea «sie de par 
lea lor, atât din panel de vedere 
Juridic t cât şl din jntncf de vedere 
social. 

Mai departe arată rolul ce-1 vor 
juca autobuztştli şi autocamlonlştil 
Intr'un viilor război, dând exemplu, 
ultimele manevre, când rechiziţla de 
auto-vehlcuie s’a făcut numai delo 
particulari şi nu dela CFR 

In aJ doilea rând arată picr<tef#n 
ca n suferit s-tatul — ministerul <lc 
finanţe — deoarece statul incasa e- 
nual 1.400.000 lei detfl eutoburişti 
şi outo-camionişti sub formă de di- 
fexile taxe. Artdâ cum această pro 
bleuu’i e fost rezolvata de celelalte 
state din Europa şi numai In Ger¬ 
mania există monopol, dar nu in 
favoarea statului, ci in » brcslaşikr 
D. GEORGIAN mulfumtjte d-ful 
O- R. lnani(eseu şi celorlalţi par- 
Ucljianţi ca/e au dai a deosebifâ a- 
lenţi* problemei auto -camion ist Hor. 
Oetlurâ apoi închise desbater'Ui . 

Congresul şi-o continuat lui r㬠
rite In cursul dimineţii de azi. 

I. I. C. 


INFORM ATIUKI 


Azi Luni S Martie ora SJ* i-ara, , -Sindicalul «ral de -**«“* 

.«Frontul di» cum. Baiumclm pid. Cahul « Infi- 

' iaţat o «Mo*»*!* #ă*C«*ca» In »c«pul 


ar© Ipc la sediul drt*. 16 
UomawHC» dlu xtr. Agricultori No. 
II. n iraptea confcrinţâ a cercului 
de studii de pc lângă această orgr- 
nîxaţlc. 

Va vorbi d, Dr. Ub. Bfincaca dc»- 
pre: «Boalclc Mteialo*. Conferinţa 
va fl prezidată de d. prof. Dr. Ion 
Jîanu 

Diecţia mişcării C. F. R. a hot㬠
rât ca halta Topii ţa aituafă pe * cC ‘ 
ţih BHfMirnbe*inaca'Ccl4ie All»A in¬ 
tre «tţia Arcte fl halu Faia hA fio 
doechixA pc lângă tariful dc căl㬠
tori fi pentru ccl do bagaje, tavan- 
ger ii. 


Gradul de pregătire 
al aviatorilor civili 

(Continuare di* p*g- I-a) 

aviator; ©i uumai atunci folosirea lui. grupaţi Iu onociaţiuni aeronao- 
avlouulu] ajunge In o neatârnare ( tice. prlutr o foloxire a acestor eon- 
indeotulătoare faţă de condlţiunll© trlbuţluui tocmai pentru binele m- 


ridicării economice a pătun lArăneftL 

Aduaoroa parohială a b>wsricu Obo¬ 
rul I si lit din L'Aptflă. *slc conootalâ 
Duminică 14 Harţi* 191?. Orele i/«, tn 
bissrUA. peniru a alege Consiliul fi epi- 
iropta parohială. tUnd a doua conoo- 
cnre, te ţin* cu orice număr d« membri. 

/ti cursul găPtâmânil serviciul di 
studii al municipiului Bucureşti va 
prezenta spre aprobarea principiala a 
d-lui Al. G. Doncscu. primarul pene 
ral al Capitalei proiectul dc bupd 
pe anul 1P37-J938. 


atmosferice. Iar «iguranţa «borului 
şi ncaârnarea de condiţlunlle ataoa 
feric© «unt oerlnţele de ba*â ale ori¬ 
cărui abor «erioa. Deci fl ale exer¬ 
citării raţionale fl lnten.se a turis¬ 
mului aerian, caro f»c© parte în 
mod exclusiv dintre preocupările a* 
vlaţlci particulare. 

Do aceea, «ocolim dovedită pftnă 
In evidentă t©** că: 

unui din Idealurile avteţtct par¬ 
ticulare — chiar da©» ea fi ar măr¬ 
gini activitatea numai la cadrul 
restrâns «1 turiamulut aerian— tec. 
bue «â fie neapărat de a d» piloţi¬ 
lor năi o pregătire cât mai temei¬ 
nică. 

Noi. însă, concepem aviaţia parti¬ 
culară ©a având—mai ales şi numai 
atât cât i *© cuvine — fl o funcţiu¬ 
ne mare ft naţiunii, Prin ajutorai 
însemnat pe care ca este ebeuintă 
să-l dc« a pa rării aeriene. In 
11 ta tea 


preui ai colectivităţii naţloniale? 

Acestea «unt principatele motiv© 
pentru cari noi credem că aviaţia 
particulară ou poate lăsa dintre tria 
rîcl «ale esenţiale năsuinţa de a da 
piloţilor aviatori ©reati de »*a o pre¬ 
gătire eât mai vednă eu PREGì 
TIREA DE BAZBOIU. 

Posibilităţile fi gradul do înfăp¬ 
tuire ale noeatui ideal vor fi ««a- 
minale la timp, în cumul studiului 
pe caro l-am întreprins. 

OKORGE ŢINTA 


Debandada din cani¬ 
nele de ucenici 


Citiţi cu voluptate I 

Fortul 13 


cel mal mar© roman 


ol anului 


FENOMENUL ENGLEZ 


cea mal mar© 


carie de eseuri a «inului 


de 


dragoş protopopescu 
Cărţi boicotate cu frenezie de 
evrei, câini fi toţi Idioţii stânge» 


Căminele noastre d«* ucenici »« 
«bat intr'o indiferenţă a conducă- 
rllor lor — dc ueinchlpniL Daca 
ar fi numxl indiferenţa «eter obli* 
M ..r*rl. «i-ricn. .» |u~-- ÎD , r , jMM * d , Un.r. 1 . zii* 

,TT T «îrt “Îl!-, vlnn incâ nu .r >1 tre.«U « 
antoturl trphoe .A mrarri D „ wlâr , ,lra«. Mn.lio- 

„art, « lt.tr. -o I M , ,, rev „ lu „, or w coo«c .<W 

tiotrlor foloalrr a j , 4r „, , U ro a actor a^imlote. 

razt.oln; .!*<«« opr.»«nl ™*‘ I . * unJp|rW ren „l B i 0 i,tr.re. 
aroto. nnd, r.lltt|.lr «i«W* “ " ; c.mlu.1. no..trr dr urralri «ot 
■*o » tran'ta «trr^mta | (> djK „ |Uk Jiw t„rll.r lor. 

lnl. ad.rir. ar r«t» an »■*>* **• t J|M>an de toQdur | ,| „tltl«aU 

Obolul l'n luptător rarr « Mo- , « 1 " lw p| „. 

«.,1, dr arloi. prnlru "* ; Irnr.r o ria)i noon.rnroa 

rutelnnllor «©Ic. I rm urtnar©, . ^ a li sc da hrana Ia «art aa 

pilot dc rdibojo ,| ,„„t ohllcll «I urcoptc 

militar altoit P» ' ir.tan.ri.tul directorilor alotpntrr. 

nic| şi nrsus^cptiblll dc orie© tra¬ 
gere Ia răspundere. 


tiv al acrului Căci reiwtementul 
maxim al militarului nu •© poate 
dobândi decât dacă «idritul M *• 
ronccotreacă ©xdusiv pentru Înde¬ 
plinirea misiunii militare, — aburul 
fiindu-i o aelluoe |>©rf®rt 
n mandată din atrăfundul fl»®tel 

sborătomlni. 

Alunei de c© «viaţi» partleiiUri. 
menii* s« ere©*© sportivii «eralul. 
ar trage o Unic de hoter Intre pre¬ 
gătirea dată de ea fl surplusul de 
cunoştinţe nilUUre. r© l-* r la 
îndemână să dea aviatorilor săi? 

De ce ar refuza ca «â »e inuob.lea© 


Noi ştiam că d. secretar general 
al roiustcrului muncii, d. Petre A- 
texatidreacu Roman, a dat ordin© 
precise ca funcţionarii iuzirclnaţl 
cu conducerea camiuelor să Intre in 
legalitate şi «ă *c întrebuinţeze ten- 
dările fără a sc uial practica vola¬ 
tilizării© d© până acum. 

A trecut însă toarte mult Ump *1 
dispoziţiile d-lul x^reter general 
nu se reaPectă; Iar ueenteil sunt ehi 
nulti in acelaşi «ratamenl rău 
Cerem ea directorul general ‘ 


* — d, .”i * 

MMm\* f4 " lMU eu l °*“ 

Jot mal mu» prnlru aportul aerian, j arcptul U ocrotirea 

„„ punrt .Ir atrartl. .1 conf.r* M. - «?» 

TuH :-C «. - zzt'xz 










































































I 



• «I 

ptii 

r*r* 

e*w 

viu. 

ton 

rar 

rri 

pri 

ţiot 

irit 

Jn* 

iua 

din 

©ar 

«Hi 

Sac 
ari i 
«* 

Un 

Ini* 

rft 

rfi 


Deschiderea navigaţiei 
între Cillraşi-Silistra 

Ca» I sceptre d*ia | Martie a. e, $* 
redeschid* navigaţia Intre C&lirafi- 
Vitistm 

tn consecinţă toate stafiile vor pri- 
ml fmn>t>orfuri de mărfuri In tra¬ 
fic OCtnl :"-i, C.F.R. n, V y.R, pentru 
portul Silirtra cu tron zi tare prin 
pertu! CA Ui roşi. 

Stafia CtilArnei-Pori va expedia 
Soni* mhr’uriU — destinaţie pentru 
portul S iUetra mi trântii Slltrtra — 
ce are in mctOoAr, 

Numirea d-lui consilier 
A. Filitti in „Comitetul 
Financiar" C. F. R. 

Se aduce la cunoştinţa organelor CFR. 
că. Consiliul de administraţie CFR+ » 
desemnat tn Comitetul Hnanciar CFR. 
pe <L consilier A. Filitti In locul d-lul 
consilier T. Marian, al cirul mandat de 
membru in Consiliul de administraţie 
CFR. a expirai. 



*UM*ja Sa Marele Voearod 
Mihai. complet rootatolllt* 
9 |.a reluat toate ocupa 
fiunile 


Majorarea cotizaţiei 

pentru (aia de Credit C.F.fl. 

dela 0,50 ia artă la 2 la sută 

Modificarea art. 7 din Legea Casei Autonome C.F.R. 


Lovituri în coastele guvernului 


Adunarea extraordinara a universitarilor si reprezentaţia 
extraordinara a ţărăniştilor dela Judo» 


După Jiucur-vul d-lui Dinu 
Brniinnu care a bătut cu pietre 
doua ore jumătate persivectiv* 
w î liber 


unei nouă guvernări 


erate* 


ARTICOL UNIG A liul*tul 3 şl I 
alr articolului 7 din legea Casei A- 
ntonomr CFR. p«utro ocrotirea şl 
ajutorata personalului CFR, Pro¬ 
mulgata cu înalt Decret Regal No. 
1472 din 30 Aprilie 15», •© modffi. 
c* precum urmo*ză. 

Art 7 aliniatul UI, o reţinere de 
S* din salariul întregului personal 
al regei Autonome CFR şl al W* 
rectiel Genrrale pentru ocrotirea şl 
Ajutorarea Personalului CFR, va 
spori fondul Ca»et de Credit «1 E©o- 
uomle CFR 


Aiiuiatul IV. Acwastâ reţinere 
ronstite economia proprie a pereo- 
naiului şi ae rcstltue. Împreună ou 
dobânzile aferente, nnrnal tu cazul 
cănrf un mal face parte din cadrele 
active ale Regiei Autonome CFR 
uu Direcţiuni Generale pentru O- 
«rotirea sl Ajutorarea Personalului 
CFR. precum *1 In cazul când, fiind 
pensionat, enunţă la calitatea de 
membru. 

In caz de deces, economiile ae re», 
tllue urmaţilor legali. 


nourii timidei opoziţii ţărănis¬ 
te, v’ou ndunnt Io orizont peatra 
ultimă reprezcntufic de 
Adio». 

Dar faptul cel mai important 
al zilei, pe cure Dumnezeu a 
hărăzit-o pentru liniate ni odih¬ 
nă, a fost adunarea extra-otdi¬ 
nari a profesorilor universitari 
din ţara. (Se pare că discursul 
preşedintelui partidului liberal, 
a răspândit iradiajiuni provooă- 
toare de furtună şi de ploaie, ca 
strachina miraculoasei d-şoare 
Mărărlneanu). 

Protestele ung verşi tari¬ 
lor. dar mai ales moţiunea 
înaintata onoratului qu- 
wern, alcătuită in stilul ce¬ 
lui mai vehement protest, 
pune cabinetul Totiirăscu, 
anqajat de o săptămână 
intr’o lupta de îndoctrinez 
re cu partidul, într'o si mai 
dificilă situatiune. Căci u- 
i»i verşi tarii au jurat sa nu 
mat calce praqurite acade¬ 
mice in cazul când nroec- 
tul leqii de reformă uni¬ 
versitară va fi votat in for¬ 
ma ultimei redactări. 

Şi universitarii in majo¬ 


ritate sunt membri Îf1 P*"* 
Udul liberal. Doci d- 
rateu personal ® fi *° 
fot a doua onrâ în C . MI T* 


nsull 
do 


patru zile, do propriii! 
partid. f5cându-i rf,nl 



I). GH. TATARVSn; 


adânc» în carapacea qu ’er- 
nor»i, care-j pot fi mortale. 

CIRCUL OELA IAŞI 

In timp c«* mi‘oa politică este 
ocupata de serioase frământări 
în Capitală, afară pe estrada 
vieţii politice uartidul naţional- 
ţărănesc îşi exhibează numerile 
sale oportuniste. 

Reprezentaţia extraor¬ 
dinară dela laşi, anunţată 


Cinci ani dela moartea 

lui Briand 


sub înaltul patronaj 
d-lui Mihalache, după 
suferise intre timp şi 
mânări, tocmai in vederea 
participării unor numere 
ni ai serioase, rămâne doar 
spectacolul obicinuit de 
cir ©uri, în care se obicinu- 
iesc demonstraţii cu hi¬ 
popotami, pantere, jagu¬ 
ari şi urşi polari. 

Gruparea oportunistă, eu 

mar» "tacuri lu nuccesşţşne 

a înfipt şi ea o kuvoe in ri¬ 
nocerul doborât a| guver¬ 
nării liberale. 

D. Potorca a făcut discri¬ 
minări, d. Gafencu incrimj 
nări, iar d, Costâchescu a 
intrat dcadreptul in pole¬ 
mică 

Corul uuţiouul-ţârei nene 
a stăruit iu deosebi asu¬ 
pra revizuirrii mentalit㬠
ţii, în raport cu nouile în¬ 
datorări naţionale. 

Acesit număr special, a 
fost cam greu de înţeles, ' 
d"r lumea a aplaudat inchi 
puindu-şi < rf ), Costăvheseu 
vorbeşte pentru alţii sau | 
in fot cazul pentru altă lu 
me, 

STILEX 


Arasem de autobui la Gilău 


Aulobu/uj CUI, oare face curse pe 
tra«cul Cluj-Orsdes. la intrarea tn co¬ 
muna Gtfâu. venind d ia *j>re Huedin, a 
intrat In #;»n|ul şo*riii din ca «a unul 
viraj ţtrşil, 

li aumcvru uooaata greşiţi z*a izbii 
da ridurile clădirii florăriei fabricr» de 
spirt. 

In se aflau 14 călători Din¬ 

tre octţiio 5 ao fost răniţi. Unul cate 
mai gra? rănit cu coastele r&tr Acesta 
a fu>t internat la Sanatoriul Parc din 
Cluj. Kestul călătorilor răniţi moi u* 


şor, nu fost îngrijiţi de medical CFR. 

Taxutorul dc icrvlciu. Nspsa Inrif. 
a trăpaf cu o nai mai ufoarft. 

Pagul**!© materiale «e ridică la 400CW 
lei pemtu autobuz fi 10000 lei pentru 
florărie. 

Vinovfi(ia toată o are şoferul Goia 
Cooiiautiu care mergea cu 85 km pe 
oră (Jiu cauză efi era beat. 

Afa muu cei cari an fost de fată- Şe¬ 
ful de P**ft r«j>ecti» fi organele efr- 
•u de«chU o anebeti 


Agresiunea dela laşi 


Ofiţerii bulgari se leapădă 

de masonerie 


Ofiţerii de rezervi hui¬ 
turi, întruniţi in şedinţă 
extraordinara tn saloanele 
ri'ereutui HUitor* din So- 
fia, conduşi de generalul 
Şctsiuor ş$ arând ea pre v *- 
dinte de şedinţă pe gene- 
ralul Basilcov, au înstărit 
excluderea din cadrele tor 
a tutulor ofiţerilor masoni , 
.1 stfet foţi ofiţerii pre- 
tenţi an fost obligaţi , fio 
să dea o declaraţie că nu 
•unt masoni fie mă pără 
scască «Uniunea». 


Generalul Ş coi nov preşe- 
dintele ofiţerilor de rezer¬ 
vă bulqari, este in acela* 
timp şi conducătorul «C㬠
măşilor neqre» sau Rodna 
zaşt ta» cum se intitnlea- 
sd ei. 

Acest act are o mare in - 
semtuitafe deoarece cinci 
din miniştrii actuali ai gu¬ 
vernului in frunte cu pre¬ 
şedintele consiliului fac 
parte din această scelerată 
sectă. 


Am înfiorat atentatul 
dar nu ne-am grăbit să 
tragem conduşii din pre¬ 
supuneri neîntemeiate. 

Faptele ne-au confirmat 
pe deplîft- 

Dia zecile de arestaţi au rămân 
numai clari: Iile Stâncă, Dlmitrie 
Carp, Va^iIr Zlxu. PnntfU llurhuz^u 
«I Gbeorgho GhcorghlfA. 

«In declaraţii Io repetate c© li a’au 
luat. ei au nr&tat modul cura şi-au 
potrocot timpul in ziua do ] Martie. 
Începând dela ora 1 d. a. şi pânR 


noaptea la ora 12 , oAnd au foat a- 
reataţi. 

«Confruntaţi ou martorii propuşi, 
arestaţii şi au stabilit ou precizie a- 
libinl. Totuş, ai continuă fie de¬ 
ţinuţi, dsloritA pefol da sângt« gâ«iiA 
po haina studentului Carp, fapt ©are 
hhU» un mare somn întregire pen¬ 
tru nnch«‘tntori, Cp toate eforturile 
depu»‘>„ se r»aro eâ cercetările, d«\ş> 
se împlineşte o ftaPtilinAnfi. n'nu dni 
nici un rezultoG. 

Aceasta o «nuntă chiar .Univor- 


Luptele din bpania 


Comuniştii respinşi 

pe toate liniile " 


AVI LA 8 (Itatbjr). — Agenţia Ha- 
Vas trunrmlle: 

(juvvTnane'ntalii au Ifktermf ieri 
ut rupă liniă* naţionaliste din fec¬ 
iorul Lu$ Ihnas, urmărind să reia 
eoniroţuţ intregoi regiuni Cortina* 
rare este ocupată d< naţionalişti, 
dela porfile Madridului şi pănă la 
Ia%* Hotn*. 

Alacul a inerput priutr’un pio- 
leni bombardament de artilerie, exe¬ 
cutat contra poziţiilor pe care gu 
vemumcntalli încercau să Ic dis¬ 
trugă sau să le nmtrolizetr. Hurtă 
accanlă pregătire, trupele guverna 
mentale au ntivălit, precedate de 
lanţuri şi sprijinite dc un bombar¬ 
dament rulant de artilerie ti dr mi- 
tr al icrele care trăgeau focuri de 



oJmi&ouHic t 1 



în numărul de mâine a 
darului nostru, va «apare 
un răspuns al d-lui nrofe- 

eor Manoiloscu la m__ 

rea d-lui profesor Taţcă, 

In familia regală a Bulgariei M 
vorbeşte imdateal do»pre BD e? *BA- 
inent feriţii ce trebuie ** soaaeeA 
pe la începutul luoej Mal. 

De acest e*eoijn*rtt depinde Ia 
mare măsură roUnuIlaţra dioa-tial 
d« Koburg'Golhs precum şl intra¬ 
rea m legalitate după cam Prevăd# 
constituţia bulgară. 


Toate ziarele anunţă o nouă pla¬ 
care a guvernului marxist din Spa¬ 
nia. 

Corespondenta) agenţiei Barat 
apune ca in roiunaicatni transmis 
prin radio Valenua te afinuâ ei 
Largi* Caitallcro ar pleca spre u dea- 
tlnaţie iieriuiosenUi. 

Mal precis; spre prăbuşirea defi¬ 
niţiei şl inevitabila- 


Citiţi şi râspândi|i 

„Buna Vestire" 


In sula teatrului Naţn 
nai din Craiova, d. profo- 
•or universitar ISTRATE 
MICESCU, decanul naţio- 
nofisf al celui mai impor¬ 
tant Barou din Jar* p ţi¬ 
nut o foarte substanţială 
Şl aplaudată oonfarjnţă, 
d • spre «DREPTURILE 
ROMANILOR IN STATUL 
ROMAN,. 

Din lipea de spaţiu, ne 
vedem nevoiţi să amlnân 
publicarea rezumatului a- 
oeatei oonferhtţe intr'un 
număr viitor. 

lu numărul mntrv de hui «a 
etr©carat « informaţie «troiaă <le 
aprritnl nostru, prin vi tui revista 

t-ouvorbiri ltiorsre şi pe Aiatlui'i.il 
•1 conducător, prof. Taicara Samur- 
ea ş. 

Iadcp«<4ideu de anumite ncmţclt- 
gori. increnţe oricărei Redacţii, „ol 
«şi&dcti» UKuj, că oo mal © no,.« 
•ă la udam convorbirile litora4a, 
luarea revUii de cnltam care aduc© 
atâtea vihgqşş strădanii apimţ, 
ţoale şi uicî profeaom) Tclgara Sa 
murea, (Are. pr,« mugur» Ini pa¬ 
siune, (ace tliutr o nobilă tradiţie un 
loera atât de vig. 


A stârnit scnznţio faptul că fo«tul 
miuiNlru al jueltţioi din «Iugoslavia 
şi f*fol organizaţiunoi fa«cUt« 
•HBOR» deputat Liotici. cur# io 
mâinile sal© ar# comerţul o*t*rua 
Jagoslavim ar© ca prjetou Intim şi 
na tovarăş d© afaceri p© d. Daniei 
alias Diamandşteîn, fost reprozon 
Unt of udul « lui UCLA KHCTN in 
Croaţia piui in 1 M 9 
Ai»e«t fapl a compromis mull mi#- 
rea faiudaii djn J.ugo»Uvi# 


!* /#/J In «mor*» întrunire publici» 
eu uşii* p eu *orL *1 nutrea ir, 

fbilti dr identitate pe lmib M G. f*. Uj-~ 
d A> mană Cil torent • proclau^t 9l & 

Cost&ihrsc u «< do<ta t*ef*Wt.rlpuir Ln 
paf Ud du pi d MihelacJiX' 

O adevisati reitolufie ât pjrfiJ c JnJ 

a h,ne fhut. ci nu numai A. Vnniu. dar 
p d, Uadţaafo p d dr, luşu /, «/. !/(.. 
Mat Poyoob-i fi d. IIU L*:dr p d. Sruei 
Hoi.u fl t;,ţi cal dth CAfr.lUtut de o şuti 
şi da o mu se socotesc fiecare In parte 
ace* mai de ttimâ persanul.fit? di n 
partid» dtamprm cfvar a ddui Mi/txla- 
cke şl a tutu- or sf miilor. 


mit, In do, asupra liniilor naţinnaUs- 
Ic. din poziţiile deţinute de mili¬ 
ţieni jtt şoseaua Madrid-La Corti¬ 
na, dincolo dc Iaim Rotaş, 
Hracţiunea artileriei naţionaliste 
a fost imediată. Tancurile piircmo- 
mentole nu au putut să se apropi e 
nici la o aruncătură dc grenadă d* 
liniile naţionaliste. Înaintarea gu¬ 
vernamentalilor a fost oi»ri(ă. 

Restr o oră, mdtfv nii au încercat 
să dea un ai doilea atac. Dc data 
aceasta, atacul a fost atât dc şovd 
ielnic, tncât naţionaliştii l-au putut 
zădărnici cu era mai mare ujUrin- 
ţă. Guvernamentalii au lăsat pe 
teren numeroşi morţi şi răniţi . 

ifai mulţi miţiţirui guvernamen¬ 
tali au trecut din nou in liniile na¬ 
ţionaliştilor. Ei di'dară că moralul 
guvernamentalilor este foarte scă- 
sut. 


Furtul dela barul 
„Colorado" 

In zorii vilei de uzi. la barul «Co¬ 
lorado, din *tr. Dur»©! »’« săvârşit 
un îndrăzneţ furt. 

Boţii an pătruns prin luminator 
fi s'au colmriţ pe («Murii© unui as- 
ceneor dc «urrloiu, in birou, unde 
au spart eu«ţa d« baiu Şi au furat 
suma d# ooo.ooo lob 

C©m*turiJ© «unt iu oura 


Sau astăei şi rezultatele nnallaei 
petei de sânge sunt cunoscute. 

Pata este preomreche pentru a mai 
puica fi identificată grupa san- 
Utână. 

Intre timp haina a fost şl spălată 
aşa că analiza n'a dat nuri un razul, 
lat. 

Dcaaltfel toată larma cu 
analiza a fost fără maro 
baza ştiinţifică. Dăm in al¬ 
tă parte a z r arului un inte¬ 
resant articol care lămu¬ 
reşte obiectiv această 
chestie. 

Ziarele care s'au qrăbit 
să anunţe că analiza a sta¬ 
bili* că «pata este făcută 
cu sânqele d-lui Bratu» nu 
numa r că au minţit cu ne¬ 
ruşinare dar au spus şi o i- 
inensă prostie, căci o ase¬ 
menea stabilire este impo¬ 
sibilă ştiintificeşte. 

Aşa ila r la o năptâmâtia 
situaţia v următoare; 

t) Xu au fonf identificaţi 
criminalii; 

.V», *’<i stabilit cel pu¬ 
ţin ÎN linii generale vă ar 
ntudenţi. 


Un titlu oi Ut alaUă»rl in «Adev㬠
rul- m‘« fftout »â tresar. S« scria 
aoolo — alb pa negru — şl s# rop#t# 
şi in ounul notiţnî, o» «â nu oroadă 
cineva oă*i o greşalâ d# tip#r: steee 
uni de la moartea lui Briand». 

Fliotri ignoranţi. Oninonii a<-ştia. 
caro u© ina d© tas şi nici nu ştiu 
ui&car când l«-a murii iiiagUfrul. 
Căci Briand, oolobrul tenor genevei 
prefîtnlcecian, « marii nb-n de rinul 
ani. 

Lee morte vont vito- spuue fraa- 
oezu). Bietul “Briand, l-au uitat p⬠
nă şl domnul Knlmau ei domnul 
Brâniitcsnu. 

A murit da cinai ani şi parcă ar fi 
murit de o sută. Cin# mai vorbeşte 
do elf Ciue-i mal şti# nuraetet Cin* 
şi mai aminteşte d» glasul său cu so¬ 
norităţi de violoncel* 

Fireşte cenuşa istoriei aooporft iu 
te ş pe cc: mari şi P© col miot. Soni 
totuşi porsoualîtâţi d© pecar# — la 
un moment dat — ccnu»a ao ri«ij>cş- 
t©, Nu crodcA vălal uitării seva ri¬ 
dica VToodotă — spre laudă — de p© 
umbro fo-lului ministru de extern© 
nl Franţei, 

Demagogii, jonglcurii, politicienii 
ou fraza sonoră nu 1 a«Jt dâră în is 
torio. 

Cn toafe acestea, Arietido 
Briand a personificat o epo¬ 
cii. Epocă de ignoranţa, de lip!«ă 
de omenie şi de caracter. Epocă ce 
h© sting# încet d«r sigur sub ochii 
uoştrii: epoca plutocrafici parlamen¬ 
tare. 

Fireşte Aristid© Briand avoa ji 
calităţi, calităţii© ©poeei sal©. Era 
şiret ca o vulpe fi guraliv ca vră^ 
bioi. Simţea da unde bato vântul în 
cloaca parlamentarismului franoe*. 
Avea antene— celebrele lui anto¬ 
ne» — care-l îngăduiau să se orien¬ 
teze prin furnicarul culoarelor par¬ 
lamentaro ca fiara in junglă şi să 
găsească sonorităţile adequate mo¬ 
mentului In inaiDta căzută atât da 
jo», încât peste câţiva ani va câdea 
robită dubioaselor incantaţiuni iu¬ 
daice: 

Cu aceste calităţi şi defecte Bri¬ 
and a fost r-cnl timpului <lu. C* 
carieră fantastică! A bea pe la pa- 

Iruzcci dc ani rihni-urnl avocai %i 
agitator socialist îşi ia zborul. Du¬ 


pă of ararea Dregfu». p* ^ 
lui Comb©#, apare In cam*v , 4 jj 1 * 
Ude Briand ca să evoluez*, _ rV ** 
meni lui MiBerani lai Vlvţ Ju ^**’ 
de la socialism U o Conf or » a SiiI 
poziţie de centru care-i m r m \ u â 
fie la guvern şi cu drci M ,» 4 r - * 
stânga fi on centrul. ** 

De nenumărat© ori prim tui D i, 
tru. de şi mai mult© ori raiidiua 
Aristide Briand a pntut fi 4 . 
neîntrerupt ministru de ©xten,* 
Franţei. Numai d. de Ve^e 00 *' 
TaUeyrand, Delcasse au alint, ia 
ultimii o sată ciozeci d© aQ , ^ ' § 
tcriel franceze, asemene* 
tfitoar© recorduri. 


onaenio- 


Rezultatul examenului 
pentru complectarea pos¬ 
turilor de manipulaşi 
de imprimate 

S« face cunoscut ci Is examenul ţi¬ 
nui Is Dircţis Tracii unii pentru o- 
cupsron pvivtnrilor dc manipalanţ» de 
imprim#*r l« depozite, au rrujit h 
ordinea cls»ifunrii, următorii. 

I Icvnooiii Coastuntîn, 2 I.nc Vao- 
J#. 3 Dăscâiescn Gh., 4 Nicoisa C- 
I<»n, 5 Hmui,T*ni Con«iaoia. b Dmi- 
tn#u Măria. 7 Gruia G. Uinfi«nlvi, 
8 0»ndru.j Cectlie, 10 Malatrău Aglsis. 
t tSerghi V. Grjgorc. u Cuoxşu Viclo- 
na, 13 Cheorgha Auria, 14 Mâlupoiu 
Ut#, t3 Halrişcxcu lua. ib l-’upcsru 
Trarre. 17 Con«taotjDr#:Q Eleno, ti 
Grogolea Finii. 10 Cioc Aureli», JO Di 
iu« Alez. IVtrv-, 31 Frtsiueauu C loa, 
il Holofscbieviti ?tcf«n, 23 Linguriţa 
S- D-tm. 24 Mibalre# Ftcn#, 2 ^ Sa- 
r«ra V. C<jn»i«Muo. 


Groaznicul incendiu 
din str. Colţei 


Atl diminraţa. p P U orele 14 

iun», la magazinul d# voperlărlt 
«Vtfltw»» din *tr, Colţei S, a l»bn# 
iul ua groaznic incendia. 

F ocul a luat haşter* dlu « stixa ©x« 
pl(«ticj onni butoi de terbrnfinA 
La faţa locului a #o«lt postul de 
pomperi «Crntral. «ob cumamla 
d-lort maior I'cuhi Li caiiu şl r*p, 
N’JsIpcaRiiU. apoi d-u»i: jodrratui 
/laica, procuror Ditnilrtu. chestor 
Gh. Bt«irc»ru s.dul sigvranţcl Ca¬ 
pitalei şi comisari)* Maicc» r u *1 
Chlrovi-auu- dcl* «Ik# 1 J. 

Sunt două victime: vâiuat»rul 
Fane Va«lle#r«, car© fiind în star# 


gravă a L»*t interuat la spitalul 
Colţea ş) Gin ţa Constantin 
FOCUL A FOST PUST 
Din primele rercrtnrl, ae crede 
rd focul a fost pus, deoarece n’a sta¬ 
bilit câ nplozla « i»bu©tilt du cau¬ 
za că vânzătorul Fa©# VasHeeea • 
tuplt r«ara d© parchete Pe *°ha 
din praraJie. oc#ac© nu est© adxnl- 
iblL fiindcă ocara de parchet© cocu t 

i L..n • L» j _l 1 4#sV>. a 


Ce a rămas dep© urma lai Briandl 
Din ideii© lui. din proectel© Iq^ dlQ 
discursurile lui î Pooi© 0 ni n g, ir * 
frază, frumoasă e drept, pronunţată 
în 1921, la prima conferinţă de li- 
initore a înarmărilor naval©, i a 
Washington: «U France, mewieur., 
c'cHt un beau payn honnet,. n ţ f -hic- 

Dar în schimbai acestei frn*© 
Franţa a pierdut, pe atunci la Wsn- 
hington, rolul de mare putere na¬ 
vală iar apoi. sub ministeriatul 
rolul de patere dominantă in Ea 
ropa. 

Căci, pentru tratate, pacte, securi- 
tăti colective şi alte osemener b a . 
zacOuii Aristide Briand a părfidt 
toate gamţiile reale ale victoriei 
francezo. Rând pe rând Franţa a 
părăsit Ruiir-ul — e drept c* acea¬ 
stă operaţie a fost Începută de d. 
Herriot — a renunţat la reparaţii, 
a părăsit Renania. 

Acum a rămas cu tratatele, cu 
pactele, cu secorităţile dar~ are în 
fată Reichul lui Hitler. Amintirea 
lui Briand să na înveţe şi pe noi 
de ce trobuo să ne ferim. Să ne (•- 
rira da iluzii, de încrederea absolu¬ 
tă în tratate, în pacte, in pacea e- 
ternâ şi indivizibilă, tn securitate 
colectivi. Să fim conştienţi că sin¬ 
gura garanţie a graniţelor noastre 
stă in noi, in armata noastră, în sân 
gele nostru, în sufletul nostru. 

Si »ă ne mai ferim de iluzionaţi, 
do jongleuri, do oratori, d© pari#- 
mani. E o speţă dc. oameni pericu¬ 
loşi. I 

PAUL MTHAIL. 


ORft 2 

Macedonenii bulgari 
se agită din nou 

Reîntors In Bulgaria, cunoscutul comitagiu Vanciu 
Mihailof, e pe punctul de a produce grave turburăr 

Spiritele sunt foarte agi tute şi 
nu e exclus ca pe această temi 
actualul guvern si cadă, cunos¬ 
cuta fiind acţiunea determinanţi 

a ORGAmZAŢIWW REVOLU¬ 
ŢIONARE MAC EDO X E JY E 

(ORI \D in toate crizele de felul 
acesta. 

In momentul când vâ telegra¬ 
fiez, se încearcă cu mare febri¬ 
litate, arestarea lui VANCIU 
Ml Ii AILOV, care ar simplifica 
mult situaţia. 


SOFIA 8 (telegrama particu¬ 
lari). — In toată Bulgaria «au 
semnalat inci de cri mari fier¬ 
beri in sânul populaţiei, fierberi 
cari sunt puse in legătură cu re¬ 
întoarcerea în ţară a temutului 
agitator macedo-bulgar VANCIU 

MIHAILOFF . 

In Capitala au aout loc mori 
manifestaţii de simpatie pentru 
acest faimos comitagiu, iar in 
cursul după amiezii fi al serii, 
s au înregistrat numeroase ares¬ 
tări. 


Congresul extraordinar 

al profesorilor universitari declară 
şedinţa permanentă 


TIPAaUL INSTITUTULUI OE ANTE GRAFICE .EMINESCU., STR. IMG. ANGHEL SALIGNV N*. 2. TELEFON 3.26.6a. 


A-tăzi diminca|a d. prof. Mra- 
zec a rtHlcHchis congrt*>*uI profe¬ 
sorilor universitari din {ara, 
pentru a di*»cuta în continuam 
moţiutira nropotă cri forului 
academic no câtre d. prof. Ghiu¬ 
lea. 

După luaţi di«»cuţitini in cari 
Van făcut unele modificări, con- 

f rcsiil a redactat in ultima ei 
ormâ uriuâtoar«*a moţiune: 

«PTofoorii celor 4 universităţi 
diu ţara, întniuiţi io adunare ex¬ 
traordinara pentru a cerceta si¬ 
tuaţia creaţi prin proectul dc 
lege* depus in Parlament. 

Constatând câ aceit proci t a 
fost depn* fnra adeziunea consi¬ 
liilor profesorale Uaiverisitare 
si întemeiat pe o situaţie ten¬ 
denţioasă; 

Respinge învinuirea ne* 
tln© benziuă şl topirea «) Uobuo j dreapta odiisâ universitil* 
ni s© fata <■□ mare grijă, nu io a- ţ^j protestează, cerând 
praptervA de mărfuri, car© eentlo ! retraqor&a proect»ilu»| 
nltro-rrialozâ. enm c#t# cazul d« j Redeschiderea universi- 
f »t4. . |L.-ti!orţ 

Cerc tării# conUnuă. | Redeschiderea cămine¬ 


lor si cantinelor studen* 
ţeşti. 

Sprijin efectiv fi real 
studenţiinei | 

Organizarea plasârei imedia¬ 
ta in funcţii publice a tineretu¬ 
lui meritos inai cu scamă a 
absolvenţilor universitari; abor¬ 
darea de fonduri pentru crearea 
dc biblioteci şi clinici». 

* 

U. preşedinte al congre¬ 
sului, anunţa delegaţia ce¬ 
lor / unireraitâţi din ţară, 
cu adunarea ae va ţine in 
continuare, putui la retra¬ 
gerea prvectului de către 
guvern. 

Moţiunea votata de contre* 
va fi prezentată d-lui preşedin¬ 
te nl Consiliului şi d-lui minis¬ 
tru al goalelor, de catrc o dele¬ 
gaţie* aleasă din 'ânul adunării 
Compusă din d-niî: Mrozec, Hur 
ma/cvca. Marin Ştcfănescu, Fm- 
Au tunescu şi Dnscovici. 

dtfrftf la orele / d. a. şe¬ 
dinţa congresului ae re¬ 
deschide. 


Redactor responsabil i V. OLANIUC-STERE^