Buna Vestire anul I, nr. 9, 3 martie 1937

ANUL 1 Mo. 9 


C*. .ASTO.' 


® pagini 3 lei 


Mlarw'r 1 % 



WiA * UDtn Df IVPTA H fiUTMHA Ht>HAMfAHA 


draooş protopopbscu 
TOMA VLADISCU 


^ ^ ^ • • I Admlnlitriţlai 

IU8U RIŞTI 
Bulevardul ■ lisate ta ia, ataj li. 


tklbfoanb 


Dtrvctta Administraţia l-MM 
Redacta. 


ABONAMINŢI i 


tei: — 

şi mrilv IB • 


Amurgul masoneriei 

0» oişte zel din Walhala, au eoborlt ba stradă din (amplul din strada 
C» , ( lneaon. *11 ele acestea, căpeteniile Maral Ik>J 1 Naţionala, da rit < 
ţi. u . - »nt*c fi acceptat 

Dar rai r ® aal de rama val î Ca hodorogituri. aa blaaurl şt sehlmone- 
ţrlt au cărat cu ei 1 Tablouri caraghioase pi roi rar a te da molii, mane |1 
pupitre de «»rganl«tl orbi pangllce multicolore eu Tal da fal da pata, pâr 
lipit CU eoci şi inacripţU copilaroaae pa ele» sfeşnice ea brata multa, ta 
fpr/ii* de potcoavă (admirabil fier vechi) «orţulcţo. peatalee olteneşti (da 
BtcmuU i!) leute, florete aranjata pa rastelurl Ibrlca» domlnourl clistlre, 
repete da mort !- 

Prima Impreale pe care o ai eltiud reportajele aeeatul amurg maso- 
Bir. e oA zeii Ăştia eu nume de fraţi şl venerabili trebue si fl foat nişte 
mari cretini t 

Cum aa te schimonosi* tl In chipul anta. eA-ţi pul «orturi de subretă 
fi ccberv la cap «1 aiurea, «I cu mistria In mânA ai te rogi In gennnehl 
ori pe burta in fata unul craniut 

Lord Bj roit tânăr «I ferice deacreerat romantic, obUuula aA facă ehe- 
furi studcnţe«ti la oare aa bea din oranll daagropate la o mănăstire. SA 
bel. mai admit! Dar «A dai din mânA. ca nu lovit da aolltudlne somai A, 
vai cv denderc I Ca joanlola I 

Abjecta trebue aA fie făptură ©menească dacă ae poate cobori la tri¬ 
vialităţi uşa de patrupede! 

Vru tu pricep «I cu de oo «Prea Puternicul Suveran* «auziţi titlu de 
toni Ia palme pe obraaul posesorului!) al accotor cretini era Ion Pangal 
•cc«l alvilar al nulitAtoi. eAruia il lipseşte rotocolul de otreapă In cre«tet 
ta nfc'i pui farâ *A vrei in cap tava anceatrAtA cu plăcintă. 

Desigur in»A ca. daoA ou crai un utare cretin, oa aA potl face parte 
din masonerie trebuia «4 fi foat un mare farsor I Si M« auaim la eealalti 
prezenta mssonleA : C. Argetniauu. 

K rcru i*e eât de proat e bietul Pangal. pe atât de Inteligent e «avu¬ 
tul, nnlmaliouL rabelaialanul pachiderm care rAapunde la numele de 
ArgeUiianu- Si par ca at o uşurare tot pentru apeta aceasta umană, la 
I»ndul ca uiaaoneria inoA nu e un lucru a*a de abject, de vreme oe pe 
Dug* Imbeelll de talia Iul Pangal. a avut in ea «I farsori de calibrul lui 
Argctoiauu. 

Acum imbecilii ca «i (arsurii său dus. Unde f 

Wagner nu oe preclzaaiâ ce-au devenit Wotan. Freya, Tbor, «1 cele- 
ilt« ««iuţi teutone după plecarea diu Walhalla. 

|)e restrialte seitătl maaone. bănuim 

Pangal loati teroare miniaterialA numai prin exploatarea vnroaeA a 
«HiUterulul» maaon (ah. dacA a ar fl «tlut de mal înainte ee bleaurl «1 
IMpmrrii cuprinde aeeat mleter. mal pupa nulitatea vreun portofoliu V) 
ta trece desigur la ai mi ger ia centrala din ttauargltv. 

lai Argetolami va deveni de bună scamă, ceiace e foat totdeaaua i 
adira un mare naţiouallat L. 

Ca să nu trec mai departe (da masonii jldovcui din Marele Orient mă 
tmu ocupa cu aJt prilej), mbadue amiute câ lutr o converaatie cu Intel!* 
grntnl monstru dela Breasla. după ce mi-a dat o mânA pe care lepra bi¬ 
bliei ae ascundea sub o.mânuţa de- Eminente grlee. ml-a fâ«ut o În¬ 
treaga teorie aaupra naţionalismului monarhic al lojelor scoţiene, dee- 
ceudente dlu prinţii germani al Iul Lutbor. «1 Înflorind tu Anglia 
litre In netul de dlaolvare al Lojel Naţionale. Pangal afirmă clar eA 
irasuoiJ fac aceat paa «fiindcă ae simt obligaţi aA rămână fideli faţă da 
Coroana, dlnaatie «1 legea creştină». 

AS A DAR PANA ACUM NAU FOST. 

ASA DAR MASONERIA E UN ACT DK SA BOT A RK A COROANEI. 
DINASTIEI SI LBOEI CREŞTINE. 

In paginela de pară ale Calendarului de odinioară — unde. cu lealita¬ 
tea pe care-mi place e'o păstrez, volu Însemna act eă meritul mare a fo«t 
al In» Ntcblfer Crainic de a f» tras primul foc in ţara aata împotriva 
primejdiei matoiie - când mal mulţi colaboratori au afirmat celaoe aal 
cu. spune elar Pangal am foet făcuţi pachet «I depu«l la Prefeetura Po¬ 
litiei Capitelal de guvernul lorga-Argetolanu. 

Acum, Marca Loje Naţională aa deafiiuţat proprio motu. dlntr uB 
•tr«« de remufcara. prlntr’uu act d» pocâlnţă- 

Hihe. bme, dar rum rămână oo noaptea acela pe rara am dormlt-o 
an cam cinei ani. la pulîţleT^ 

DHAGOŞ PROTOPOPBSCU 



il. DUCE («1.1 «17.14 
ir initjfg lot moi mult c 


Cu uriii/v de prrichimtntT** femeitor 

In bâtLmţi « flie cu pând amci to- 
cr«»/ pe /»»i ■ vrea numai In Atone * 

S'a citul câtor un tmg In Pi*tr& 
h rom/, ty rulat de rmiarafai doc 
tur tfliude. 

At* e< uit ou. In Hali o. undo un 
doctor a fdeut oprra/tu «»upro d net 
d»'ttitfr tlurini. In tptlulul H<h Sul- 
mine ( Al-th*m/. 

Dupd un c«-*e dvumna But4ni le 
leu «In *i$iinl euă i m tm#U d* dom 
nul Huvini. 

ti •Iu* t», .Voaao/inl Ori /MtjM*ru 
Alt! brfcA, rf* cum o ttutii ud (erral 

• u Pftrr'Mt fi in Hal**, a dul tuf 

In ottue. 

— Piu #d fiu ţl tu o prrui. 

“ N* era nf vof t<3 mal z»U. l-am 
u 1 /prtum eu fl l*V 
UUilIA DORINŢA a de 
i»Mmi i 
' ( • ’t*. 4 n fund t 

— ( *<e oi* murit cd ** pol pretat* 

'• o l^ri/aH ţi birltoitii n /r* 

* u** ţ r ’ rt ^ mă >ne» md 

c, ‘ 

Fbw, lunprii'Ae P* 

Hl. 

RAŢIA 

**lr dtt tăCţtl, 


Adevăndr. tould pHfcrro m'o 
tnpr« frrtfd fi puferna MU dt Iubire 



•LE PONT DU GARD» celebrul «ipetluct roman din Franfa de sud, care serveşte 
de secole drept pod, are asta*» nevoe de reparaţii. 


SPIRIT (fRPORATIU 

La conprestil agricult iar ol n’au fost numai Ingineri aqrouomL Şl «a'au foet 
numai mari proprietari oameni culţi fi pasionaţi pentru «fărâmăturile de mo«R 
ceri le-au med râma». Au fost şl ţăr ani. muRî tăraevi veniţi de departe eu tp-ale 
Jertfe. * ' - 

Ce Ua mânat acolo pe cei o şuti» «ie ţărani din Judeţul Cetatea Alb* sau 
pe cei două sute din Jude ful Arad T 

Nu ia mânat moi îndemnul agentului electoral, nici fogâduiaia unor Im 
curi de primari, nioi perspectiva unei călătorii gratuite, care adun* mulţimile 
la «demnitâţile» de pdartid. 

l. a adus numai dragostea fi interesul inteligent pentru meseria lor piu- 
q are as că. l-a chemat numofi nădejdea oă vor putea învăţa ceva dela cei mal 
pricepuţi de cât dânfil fi oă vor putea impune o nouă îndrumare in poli ti oa 
agricola prm solidaritatea lor. Toţi aoeşti oameni au fost p*a*teţi In drumul lor 
spre capitală, de wpiritul corporativ. 

Câte minuni s’ar puţ ea face in tara aceasta, 8n ziua în care gospodăria 
naţională roasă de politicianism ar fi orqanizata fi dirijata întreagă_deideea 
corporatistă fl da instinctul latent corporativ...VESTlTOIi 


Burghezia abienteista 


de NICOLAE BOGDAN 


Drotaguuiitu pjuucvi tuuiu- I veac do eforturi îndelungi, peni- 
nrşu u»n «ecolul trecut, au in I HUe, cunâlalătn că exocnenţa a 

I .s» fia l.iiktâ Yk ^Littu I P ,1 v,.. Et 1 Ak A ^ rhliu- ^ „A u«h 


do of fi colfM fuiu grafi (>* 

— Im aflu c^-if lafn^sAf patimi 
tul, rAgându-md In «And ‘ti un oo 
rotaş de Kirţtt indrtsriplMnld 

— A. t un articol ăl d-tale dt a* 
eum dom l luni 

~ Am obiceiul-, epunt tl ropndu- 
ir.. Dor cum Domne*** p fi ajvna 
arata L 

~ Km a/an $ data*. Unda l ai put, 
acolo # râmat. 

DOCTORUL I ARA VOR 


acri* pr steagurile ior'de luptă o 
lutinta loort-s «ugoatjvă, fiindcă 
cru iu spiritul tmipuluii VRLM 

O CLASA DL MIJLOC ROMA 
NLASCA. 

Iu uiiiMitîanes creatorilor Sta¬ 
tului rtunân roorlprii, «burghe- 

zi-i • <« i irilreluim- 

ţ«m un lernicn puţintel ram pe- 
joruliv — trebuia at ind* pliueae- 
m unu mulle (oncţiuui de o io* 
iM-mnatute capitulă pentru <>b$tsi 
•ă romăuiir/e viaţa economici 
în prunul rând, apoi «& ofere un 
codru organic, ncpi »|itn(uale şi 
poli ii' e a uraniului. Cu «He cu¬ 
vinte clav« inijlmă* in cluMhuue, 
eo urma al**a jâ f\t crttăti pt 
căit de eforturi « dt mături po¬ 
litice de ţipi, trebuia -& peraom- 
îtrr deikpotnvi » >nştun(« şj mân¬ 
dria itaţionala, forţa dt iniţiati¬ 
vă, de croaţie p de răapuadare a 
n >mau»sui ului ia faţa islortet, cât 
ţi voinţa i in plac abilă de rsmibu- 
Uvitate, de umficoro, de iarnă 
nune bere a tuturor puterilor noa¬ 
stre «>ii, dinamice şi dinaincraiits 
AvIbzi. după trei «forturi de 


e«uat. Punctul ei de plecare era. 
intr’o maro matură, eronat, fi¬ 
indcă uoi românii era iu o naţiu¬ 
ne in plină formaţie, iu plină a- 
doleoceuţa, nu o oaţiiine butrâ- 
nj ca cele. din Occidentul care ne 
*lujea drept şablon. Şi în conae- 
ciLl(« nu de o clasă de iuibogă- 
ţiţi gi de tntrepriniători econo¬ 
mici aveam noi nevoie, pentru 
ci aceţlm nor fi puiuţ ti expri¬ 
me in nu iun caz dominaţia spi¬ 
ritului nu'tru inu ţi tradiţional, 
ci de o aristocraţie a infelepciu- 
ntu g: a vitejiei, la adăpostul c㬠
reia organismul naţional â* poa- / 
(ă creşte ţi Aă capela o conftfu- * 
raţie etnică şi istorică preria eon- 
iurată. 

D ir in oe ooo*i»tâ mm in răi •- 
fecu!? 

întâi în faptul ci n»n nu nr-«m 
putut creia o borgbene in accep 
ha proprie a « u vântulm, Nlul 
MAC AR DIN PLNCi DF VE- 
DKRL CANTlIArJV fVntrură 
c adevărat că in uumicntuJ dt 
faţă există o burghezie în (ara 
noastrâ, dar ca t «i pirle dc a 


fi roinâneuscă. atunci când nu 
manifestă tendinţe francAjnenle 
anti-românefti. Caracterul de 
burghezie veritabilă, li are in cu¬ 
prinsul hotarelor noastre numai 
ovreiraea. $i ea a'a şi foloait cu 
o rara dibăcie de aparenţele li¬ 
beralo şi burgheza ale noului atat 
românesc, spre a monopoliza toa¬ 
te marile mijloace de producţia 
şi de circulaţie ROMANEŞTI şi 
spre a domina de fapt întreaga 
noastră vială naţionala 

Iar in a) douilea rând «e cuvi¬ 
ne să constatăm că pânft şi bru¬ 
ma de burghezie oe-ain parvenit 
să încropi iu prin mijloace In 
buna parte artificiale şi arttficia- 
b/autc, nu se dovedeşte capabilă 
sâ-ţi îndeplinească funcţiunile ol 
fireşti: 

Pweudo burghezia aceasta a’a 
dovedit incapabilă aă întreţin* 
flacăra sacră, văpaia vie a cul¬ 
turii româneşti. Tot ce «a reali¬ 
zat cn fenomen propriu şi oriţ% 
nat pc aerat tărâm, a foat şi eate 


0 epigramă în guvern 


N ar mai Ii. cred. ntioe să mă laud de credinţele mele Deliberate 
după cum «per că ar II Inutil eâ Identllie încAodatA, odată mai inulU 
câteva poliţii care ne «Uu. Cititorii aceetnl xlar, ca «1 al celorlalte la 
care am scria, pot aiArturtal oricând că n'ar existat niciodată complici¬ 
tate senttmrutalA intre subscrisul «1 reglmnl care ne etăpăneete esl. dupA 
rum. tot atât* de mult, amorarile mele in arene publică le -am vrut tot¬ 
deauna Iară secret Se «tie astfel pe cine iubesc, pe cine nu lobeac, pre¬ 
cum sa «tle de cine sau de ca m'am obicinuit eâ râd de o bună bucată 
de vreme cu o «anAtoaeA «i iremediabila veselie. Regimul liberal se g㬠
seşte ostiei în primul plan al vastei comedii amusante— Un regim «libe¬ 
ral». dar rare prin însuţi felul cam există ee neagă în fiecare xi princi¬ 
pial. î«l dă o permanenta demninţire de principia. Firma ne invită in 
liberalism — «tradiţie*. «44*. C. A. RoscttL mai «tiu eu! — dar odată In¬ 
traţi în dugheană, de voe sau de nevoe. ni ee vând m diverse fiole, dar ca 
•cela* conţinut, variabile dote de unt de ricină. Potl eâ nu râzi! E iu orice 
ea* singurul lucra rare ue garantează împotriva melancoliei-. Dar mal 
•sie ceva: nici personalul liberal nu uiâ exaltă mai mult. Sunt aici pe*-- 
souagli de tot dragul pe care Istoria le confiscă de pe acum (in cel mal 
vesel compartiment!). Si atunci e normal ca en sâ nu admit, nici aa admir 
geniul d-lui Dinu Bratianu «I. cred. tot atât de Ilrese să nu recunosc fa¬ 
brica Letca, de pilda, ca o fortăreaţă de cugetare naţională, cu toată 
hârtia, de diverse întrebuinţări, pe care-o oferă- Atunci poate iubesc pe 
d. Gută? Ei. despre dânsul, iacă, încă nu mă pronunţ — ca uu omagiu pe 
eare-1 aduc ceasuri!! — de«i iu inteligenta Lui (Lui, vreau aă scriu cu 
literă mare-.) ml se va da voe eâ ered. E un fapl care na ee poate nega. 
fiindcă se ridică pe o evidentă de patru ani: dacă regimul ăsta dureaia, 
e numai graţie d-tui Tâtârăscu. Si fiindcă obiectivitatea este religia 
noastră, vom mărturisi, veţi recuuoa«te «i d-voa»trâ că subt d. Tătărascn 
nu ue-im simţit in niciun fel mai râu decât subt guvernele care l-aa 
precedat Dimpotrivă, chiar! lata. salariile cel pnţin e’au plătit îi păs¬ 
trat chiar o anumita ordine—«1 suni mal atee câteva bopuri pe căra 
rar virtuos sa le li sărit ou atâta gratie surâzătoare câtă a pntut să arate 
d. Guţâ r a tar ase u. 

Toate astea, fără discuţia, sunt adevăruri! $1 atonei dacă d. Tătărascn 
n ar II chiar decât marele strateg al anal regim naufragiat — «1 inea este 
revadă mă credeţi! 

Dar vreau mal repede aă viu la alt om pe care U admir, intre toţi, 
fără condiţii-. Unul singur! 

R Inefabilul nostru prieten, a copiosul anbieet pentru nemuritoare 
pamflete (tot sper. cu eL eajung oă le aerlu!) e grandoarea asta lată de 
Victor lamandi^ ^ 

Pe el M vrea, acum, aă-1 rldla — pe braţe — In admiraţia Romăturii 
la ultaţi-vă. neică, la el- Cam aş tace, aă-1 apuc aşa ca să ee vadă 
Întregi E mie dar tot ee vede puţin- 91 dacă. în efăralt, n eţi reţin at de- 
oât capul «1 pântecele — fără ca. eventual eă le confundaţi — e sigur că 
esenţialul 11 aveţL 

Sunt de acord eo d-vooatrâ eă un trâeşte astăzi pe suprafaţa Rom⬠
niei o glumă mal indiscretă, o mal Impresionantă caricatură a Rasei. 
Vă amlntlţlT Acum vreo trei ani «1 Jumătate sau patru, când ţara toată 
plângaa nn om care moare tragic — a gâalt prodigi*» minutul palpitant 
eu sdevârat pentru o realizare deplină. Şi a început să borcâe macabru. 
Apărea aetfel deodată In adevăratele dimenaiunl odioase. Lnmea a pri¬ 
vit stupefiată — «1 dacă cineva a putut ea omoare a dona oară nu mori 
Jamandl a făeuto «1 p'aeta. Dar lucrurile nn e'ao atirpii aicL Când Ca- 
jt.era după aproape un an. ii oboelt eâ asculte aceasta Incontinentă r㬠
guşea)* funerară. 

Oo s’a mal Întâmplat dnpâ as UT Cariera acestei scandaloase aven- 
tari nu e a*or de spus- Iamsodl a fost rând pe rând «ubsecreUr de «Ut 
la pensie, apoi orator revUionUt cn răsunătoare «aerase peete hoUre. 
ministru, in sfâr«il fără atribuţii până când. astăzi U vedem mlmstra 
al artelor «I al Rieerleelor - ea un demn pendant desigur al cultului 
oficiat cândva, nu de mult la BorU-Rrra- In accasU calitate. Ismandi 
,, fârut vinovat ia ultimul timp de două legi pe care le vom vedea 
-legea teatrelor «I a artelor plastice — două legi căra compun o «*»*>* 
d operă de ebrietate intelectuală a unui ministru neverosimil «1 dafrail v 
agramat, a unul ministru care nu e decât o epigramă. Dar o formidab.lâ 
epigramă in guvern- 


(Contlnuare In fuigina III-o). 


TOMA VLAOESCU 


Eminescu şi evreul 


£*« c« l^nmM ~~ |<» «• «O** “ '“*2 

. . __ i im-*măritul eoraod Ifircea cri Mart, m iot» 


dt oototti, dela t orttnt tu ridic*!, f- 
merar, fruntea. Adăpottifl dt un d»i*m 
ki.vgic ml unei indult* nit *oi tlăf d» 
tulnic*. Inund mâini murdtrt 
ftcltllt dt o+'the tle rtmânltmokai d 

por »â It duiţă. 

Zilei* trecute un eleo ddt u* Uco* 
pro* tn-'ial. s ai'ormonit mo* mântui Iul 
tpunmcu. fuJăndu-t #» Iniptt cmr* (-• 

mai rlmta 

Intru tetă Ala Urni-a română khhail 
imuimcu t făcut .gs^r* fi «nrtua 
sifilitic*, far slrja ral tar* nu ** f T âni 


însemnări oepe Front 


u 


Pozuelo 


<fe Nf COL AE TOTU 


vine in ajutor ţi *J. CUumi. ;\pcn mi 1 
lasă mie tn eearuA. Au plecat toţi 
la vânătoare duţt) OMuinijti U doc 
inbr'o tan dră • ivjltţilnlui urvde 
tnataliit Plana, ri k»r a) Barxlvrrei 
(Stalul major| (rtcgp A mâl vină 
şt alp comuni»tt vtnaţi a prin casc. 
jCamutiUUÎ ni«u im» oferii 3130 pa¬ 
vat asupra lut, ca râ> 


' ,l **»k( k 

I 

J hui 


âww. 


« *tş : wa fu dc rod- 
ttUorra r °* f ' * tun1c * 4f tWHKtar 

** *< Ni diu Pa 


• ă»Uii- 


t>ăiu uc rgpckta D 
nu avvm clcţl», 
v|«t m iarvm k>-' 

Moţa «iv.pă avrjirtU, 

Pdriotrir .Moi 
işcţ un t-ciiu ~ „IN 
imf <îtu drtifntil J po 
jptşf Cââ«w mtr'tto s 
^Jui initiâ in mi ut 
‘ tw ' r«i«. c, y J( r;n,l (.«tei 

-<»«> m.im e*- uli., *r pf.Tl 

Un luat» vRit*. zuvuxjv'zn 

Un /pi, o poartă d€ îtri făcută prrf. 
/Vpca exi grcitaăale i« mână, rxa»- 
oăm o clădire uiang un opl'îKitu c-i« 


""«•M fard. fi pe 


. ^ăro.l g*: 1 aj - jtru 

dar cu 

pciotTC ele Uio 
>}>oi Ctinş A-1 no* 
Încolo, Moriu {cb.v 
dki. luîulv!’ 
nta'o.'ui w fac 
a nţ Dc a : Io 
pfKmd ca fit¬ 
il Am uiitţ 
ip«t, ic tvato 


l)lo 

«Kjd 

pale 


ci*>s*-0jă or-4k.-unt.vt 
Tr*ărtiM> apoi pe cec 
a i«ia l k*a (,# t' jf l 

tt uitdft ittttpf ian 

****** 8 MB 

■ IM 


»5V.ir D 

Kuala 
u> od o 
fri lv 


a l-an 

r prdtl 


ipat 


Uk 

llHil 




ZJFE&f*’ 


uta t 

PW» wr 

pme. or 
iPurOzU 

01 


tfwpviuşti rrtio. ml cbU- 
toic.tbd nou vanii ia cvtnp*- 
â , i m * di io pjî .a un pri- 
tapltăti d»r ădn«u«ialr§Uta 
o tcoi$ ăâ plătească co- 
îo;i ar lipea Ja c! rt-1 o- 


dc cont* va 

tici murdd ' 

A OffltP 


arc Lu m* lupt *j-l icap. îmi 


r kv* lW ‘ 

Lvr Rv.fr'.* 


d«t< oă Iw mâo'ata de \k 
(•vcraa odtti {sarâ«cc, 


deîa «noana. 
*4 câ van f 

cehi tnsfl S*ar 
sunt cruzi Dr 
mtiMişlit cu pn- 
T.svf h uavuliii. 

pcMtar 

icoMi. Nu ti 
daqradatdora Ia 
izoniuii no>tri 
• a-w/t; i\* prac- 
i cit ten-' 

oe tjal 
tiiâ. Dua- 
ctr« k 


KMOUkd CU 
ux chinuri qraoa 
pc cracr. Aid 

litser lonttilri ka bolntv ivi >aae ♦» 
a prrac» ipţiiktr tnLmi»d»ce 

Copai «oWRoc |d • oAfT-^oUor Oi 
aftrc. riajose pdsjuiior d« mfltrat. 
Coţni de 7-D ssi vuut luaţi dela fa- 
miliiiie lot care. in<jr«rlţc dc (rîoă 
dohitockţi de iojKDf, nu mal o- 
rgiatcnţă- Sunt pro«tl- 
dr >c(u ndOiii. apoi «unt 
J*>r bep ă» în apenoî «ol- 
i din Mafluurtă. <are după 
vtoiarra, îi oflit<a<â »n- 
inqifigilo» r>0W||ur că uu 
nici io! oe «m v'uut >i 


ţ oaţrt noi mi sc părea umani 


băţ. Victima mOAN ictrtadc _ sl ^_ L n ittii 

vc, apoi k ufineaţi |Şi faţă de pr făceau comanMk 
qteit Jidanii loc 


Şi 

puri OKI o 
tnsfi Ui Ui 

daţilor ru ; A 


tr'wn i 
pol ** 
ouz>t 
Un 

tri flparât 
zanta! 

In altă parta voiu dicocrjc pc hu9 
toate ororile tocul* U) uunkle U- 
batŢăţd ^ ăCi.iliZăţiai Uacărt irnpu»- 


:,k aviz peaţru burqhr^u oaş¬ 
ul detoâcraţid cot; uni- 


Aram şi noi puţini odiiinâ S'au 
pui s*nUi:*i« »n laţ» 5» In >patek 
cavei. Camere cu pal uri P somiera, 
cearceafuri ^ pături calde Nu trieac 
prost comucijlii’ Moţa ocup) o ca- 
iMiâ pentru d.titsul, Măfin »i pentru 
nune. Gătaşte pe radsuţa brăţări, pu¬ 
dră şi toi> de buze- Rufirie (e«e- 
e«*ca Dă a ta P« p 8 ]** 1 
tare Ridică p«tura ţi cearceaful de¬ 
desubt tşBâ' icoane. Niciodată nu 
l-am vx. ul pc Mo a »n ujţă mta ra- 
BOiţat Ne ctiiumă pe tot 1 Lina Cea 
de Taus». Maica Domoului, I*ua 
Hristo» M bite fcoare «fin» AM» 
ne ipune «a a auzit d« anumite ptac- 
tid francmas^oce dc itîsulurca l- 
coaxieior. dor tot «u*|» P«ua Indii- 
pui o asemenea nebunie- Odaia era 


(('oăliauare la pupina IU-o l 


calificat, frtaiai, drept thttrin ton *- 
Ut». 

Istă ţari rnmânetacâ, -Uţener etern fa 
hrfree ifl detftce ticrillt * iod* fi pro- 
fanetaă moaflel* Neomului, lată, fs^i 
ramAnaotcâ. frunitp /ult*raiâ de la- 
mint taculnri. tublimo frunte tmuiet- 
exont, cort a aJâpoettt tonte dorurile 

tai*, wsrâ. • teuipi. axi un pui te n㬠
pârcă. 

lalâ-l pe Midtlorul de tanc. pe dtoi- 
t oi Yoetmd tl Ţării Româneau, pălmuit 
de tbfăgnici* unei Pipere Ukdoaae. 

$1 tuf nat uuntem huliţanU, Tot na* 
ataprăoriL E mire •U*a noaetrâ Am 
prut *ă tţU'ncm covorul OrurefU pen¬ 
tru trecerea umbrelor tfatf. ?’*”* •» 
oe punem and ilrtjă la nrv:i r o. Şi 
„•odihno moţi i nootire aă /» P*t de 
odihnitor pentru efiaţit n-*tri de •#>*-_ 
cuta de lumea pămânlettcâ. 

Am prut D*r cât* n am ar*/ «â- 

Şt unde am ajun* î CitUt rufinet A 
nu moi întrebaţi. 

Seat tontul d vretu U tioomeec pe 
te tfletpt» până lo cel de*l doitpr te 

Mihti, IwncuttuU făurar de staul ra- 
maneou'â. tiddurule d* kănd * (ară, 
milenorule Emt-.cacu. itriA-ne lafit»!** 
P tfieoptâ până lo de-a d^r,™*- 
calam ceea. 

lariă-na 

Nu taft dla mormânt. >-mfrucA Caz 
gătea •* t* fn»«»tl 

ţhvilo-uti, Ifioit cu ciunt. 

A it raptă. Şi, mol al*», tarii-os. 

VoJeriu CAihJu 





















































«buna VEIT1WE» 



A VESTI* * * " " - ^ 



Mărţişor trist 


primăvara stă gata să cr-omd cunună d< flori ţi *aUxl de /urnindJ" 
MfWr tuturor. Primăvara, prin simplă ri mitre, este un 1>rilej dr bu- 
0u>'i. ţi un îndemn ia via/d novă. 

Sr bucura bogaţii. Şi săracii. Şi dcsmoţlmiţU toartei. Se vor bucura 
kvciu fi cirrţti in floare, mălnr, când va cădea. In cascade, lumina J>n 

ţmăvar atică , 

Martunarelc anină insigne bisscventUoare Ut butoniera tuturor, bu 
mmrtUttiU fi aşteptările crete in talului Un de iconiţe. 

Primăvară. Tinereţe fără bătrâneţe. Ani dc floră ti lumină. Pri 


mdl ^ l \ohifi. la gramul unor destine. te ivesc flori funerare, dc tristeţe 


* ^EU^tntunecA bucuria primăverii ţi hti Acrim rară mârţif oarde. Taie 
mvănturiU. afirm plumb veste tboruri ţi frâng aripile de v it. 

Tristeţile ţi răstignirile sunt grele. 

In cota părintelui N. Gcorgetcu-Bdinefi, falca • fâlfâit din aripi ţi 
da lăsat, durerot. peste suflet de părinţi. 

JHodica — iteaua de nădejde — t'a stins. 

Şi-a adunat, grăbită, anii tineri ţi i-a due svre tărâmuri de vrţnlcUf. 
Plecarea *i prea limjmrie, In prag de primăvară, a tmuls din inima pă 
Ţintească cea din urmă floare a bucuriei. 

S/drţiţoi trist ţi funerar In cuibul părintelui Oeorgeeou-Edinrţi, du¬ 
hovnicul t( ud ml imit 

Plecarea mtinde tn*ă un buchet de liniţtt 

Rodii-a. - inger veţnic ingenunchlat in faţa tui Dumnezeu, — copil 
ou aripi a> rugăciuni ţi tuf lot de tămâie, a fost chemata in lumea de tig¬ 
vă a îngerilor dr dincolo de hotarul pământean, tă w roage acolo, lângă 
treptele iuminli divine. 

A căzut o stea. S'a stins Rodiră. S'a ridicai, pe car, o nouă stea: Su 
fieful Rodicăi. 

Lacrima noastră cade peste sicriul unei primăveri. 

VAL. SOIA!A RIT 


Naţionalismul 

constructiv la sate 



■de 


kanduiala 


I «FAT- FRUMOS» 


A Hm a dr gând şi laplA fomfincasfi #e nume<to admirabila pwzie P« ‘ 
•ndnsă de grapol D- C. Amzăr. tir- r< , 0 un tAnăr poet — 

I aa T I IA mi l/iti Vin n • . 



Jesumflarea 

Eroilor Naţionali 

Vinerea trecuta stum de vorbA cu 


celenc. Oeascmeni drsl.de toate pro¬ 
blemele care interesează aceste Piu- 


eoodnaâ 

arst Bernea, Ion I. Ionic* fl Ion Sama 
rlneanu, * aparat ca un nonttr nou. 
Cartul 1 din anal II. fi h gAitrfle dr 
Tftux«rr |n librăriile româneşti şi le¬ 
gionare. 

Are armatorul caprin*: 

Ui Moţa şi Marin, înohingre. 

Politica eriorni a României, dr Ml- 
hali Potihronindej 

Triptio dc vis, poem dc Jnlinu Ves- 
perj 

Carton unui Incoput de rene, dr Er- 
nc«1 Brrnca. 


iNSEMNAKJi Teorir şi practică in 
politicii (D. C AmzAr); Spaţiul Miori¬ 
tic (D. C, AmiAr); Ln romau faoras- 
tlc (Erncaf Bcrnca); Politică fi eduta- 
fie (Vector Gărcincanu)i Mişcarea le¬ 
gionară llon I. Ionică); Mihaîl Sado- 
rcann; an om care a foH (Erncsl Bcr- 
nca); Cărji şi reviste (Dinu Buzdu¬ 
gan). 

Volumul orr *8 pagini format mare 
Preţul lei 20. 


GLASUL PAROHIEI» 


curie 


lAc caţi%a a ui m trâmbiţă najiona- unde 
tfeniuL ca singură formula mâatuitoa- ’ 
k i>i totuşi să recunoaştem că puţini 
•te cumuircătura aceasta pentru cei 
chemaţi. 

Acea.ctn penlrucă, drumurile rari doc 
Un? ci suni multe 

Fie-** perine» a «-ni na la (n câteva 
firr aici o iuftiţişare a *a aşa cum am 
Tăsut-o hi 22 Februarie, iuoa curentă 
şi cum am urmărit-o in programul de 
culturalizare a Cercului cultural «Mi¬ 
nerul» dcio Şorecaui ju<1. Cloj. 

La 22 Februar» echipa dc propa- 
fornJi culturali numită «Caravana Şo- 
secant», a <fa( nn coaceri )a Hida fn 
«idrnl organizaţiei Reunmoea Femei¬ 
lor Româ’ie din iocu, urmat de un 
bal ln stij românesc, Căştigul era de»- 
tinat Coopera tivea «Biruinţa» înfiinţaţi 
de Cercul cultural «Minorul» şi intelec¬ 
tualii din jur. 

hr un timp destul de nefavorabil, a- 
oeaslă cupă de roeuuni «au Pornit spre 
HWa cu oi»rul şi fanfara, cmc se ridici 
la 120 P.moaue. mâ-mţi dr uo siuţur 
fând. Si ajute o idee românească. o i- 
ărt fopti ca acrea a cooperaţiei. d«od 
odtevt dipe plăcute publirului InţeJe- 
fitor şi o lecţie buni odui de al doi¬ 
lea. 

Q*pc frumoase «m tii. răci ln ade- 
▼ir nomai «»m le putem numi ceasu¬ 
rile wineuie U, Hida. Am avat «Ici 
•caz» fcâ v<«k-rn şi si auzim lucrun pe 
Carr ou ştiu unde Ir-um mai putea ci- 
ata, In acest mult iuvncai Ardeal. Pro- 
fTaiuul o fost pe«tr toate aţteptăriie. 
Inixp.ind cu corpul dirijat de d-1 Au- 
fwlin Dordai, se tlescbnle o portiţă 
peutru tot «e era i«i»ar io acest ori- 
F’l jl4otiL In partea Lnlăta coruri ca : 
Înfiorătorul irrin a/ Unwrtlor, Toiofs 
neomului. Sur inima. Traistei Rom⬠
nia simt, au căzut f'i seara acrea ca o 
plou» biiicCiivantâluare pestr o ţarini 
fb»tn.iiK.l«. Partea « doua. a fost su»ţl- 
•utâ de fonf mia Cercului tuHufnl Mi¬ 
nerul, dirijată de d-| Ricbard Holtttxer. 

An» i»u{ bucur»# de a auzi bucăţile : 

Ţăranul ţi jmr/uf, !>rd«arm şi potpouri 
d* damuri urdelciwdi, ««utate cu o 
tsclo.nă meşteşugită f) Ca o simţire a- 
douea. A urmat «Pot partea « i rfHl « 
pnigrauiului susţinută de tos Ne rnni 
•tiruie şi acum In minte touaua celor 
HjO ci/riştl îmbrăcaţi In Irumowd em- 
tun» iiaţiunât tip Ticu Io ;utr««ga dri- 
ffc|..yiue, fi rnuiixl un lot armonic ca 
•ânU-cul roBiănc«r, 

Bucăţi *a Foaie orrd* dt sulf mă, 
b>fufa Hhntţffans, Rstunetul Ardea- 
biial, au fost puncte pe care le-«m 
l/»;i adânc şi din plin, Nuiuai vorbim 
4<r Dunărea Albastră, ori <fc Dtţtmpiâ- 
te Rurnâru, onnb a făcut ţHcbeicrea ş» 


după cum o arată ţi numele, este o 
foaie de luptă creştinească. Apare 
tub roH^ucrrm părintelui Ion V .. 
Hustin. Redacţia: comuna FVumw- 


lou biogariu _ fa eolonnole rovis- 

tei buuedareno t£u H Europa*. Pen¬ 
tru frumuseţea imatfinilor fi pen¬ 
tru dinamioa «i interioară, nu no 
putem opri aă na ruprodacem: 

«H m coborit din vârfuri de poveste 
ţi dc stână. 

Cu ftNerefea *n plete ţi avântul cald 
fn mână. 

Prin munţi de oântec bătrânesc ţi de 
, baladă, 

Şi m'am oprit la voi acasă, fn 

ogradă. 

Să Im pleteasoă fetele cununi de 
ghiocei 

Din primăvara oe surâde n ochii mei: 
Xorocul ti ramului tntreg, mai 

rumen ca o Pâine, 
Să crească'n suflet pentru ziua cea 
de mâine. 

Şi doinele, pe care le-aţi uitai de 
mult In cart*.. 

Să~ncolţe iar opinci de fer ţi să por 
nească perie mări ţi ţări departe.» 
Soric, Tinere, morou injccuunchini 
p© brazdă vi nu <« mai închina oa¬ 
menilor. 


«TIMPUL» 


«PLAIURI SACELENE» 


f.|4 K*l.nUo, c Io pox.1- <W J’cp,u £ „«„bilrnrt -che- '«rf'or 'Ucrlm,. după cv m „,/ir. 

cu., k ««ti. «»n d. b». ( u ° iscricit „..„„iU d, h.r<M,U« titlul JntenHomaii fixa- 


Ziar de luptă naţională ţi creşti¬ 
nă. apare sub conducerea d-lul 
Const. Cehan Racovlţa. Ştiam că se 
sbătea fn imense greutăţi materia¬ 
le- Faptul că le-a biruit ne bucură 


GÂND ROMANESC No. 1 

IANUARIE AN V. 

Iiiffcnunche în faţa jertfei sfinte 
a lai Moţa, fixAudu-i climatul spi¬ 
ritual in care a trftit. Revistă elo 
Sfiiutâ, colaborare sobră fi articole- 
studii do frumoasă tiu util intelec¬ 
tuală. Semnează nn niuax‘it*l pentru 
cei tio dc ani ni cărturarului Sertil 
Pufcariu, Radu Bratr*. 


IDEKA NAŢIONALA 


Dopa coaceri a urmat o petrecere Io 
sceluf stil. Aici cei drls Serccaoi au 
păstrat ao iaj linie dreaptă. Şi nn uiare 
t fost mirarea că intelectualii din jixt 
cari făcuse pe coriştii orumtaţi cu 
cătrm clipe înainte, au fost invitaţi <n 
drag dc conducătorii Orcului cultural 
«Miuerul» la butoiul lor de bere fi de 
vuit bună. Nu dăm ouroe. Aici su fo»t 
toţi membrii Cercului cultural «Mine- 
ru!» In fnnic cu ncoboaitu 1 preşedinte 
ing. Ion Fotinde. Aa fos| toţi preoţii fi 
învăţătorii din localitate şi din jur. Aa 
fost numai români. 

Şi ce să ne reîntoarcem la subiect, 
nem doar câteva cuvinte să se ştie. 
E*te undeva un colţ de ţa.-ă româneas¬ 
că. unde fapta isvoreşte din convingere 
mi re. unde sufletul este tot aşa de 


protestează prin condeiul dirtclo. 
rului ei, A. iV, Manolcscu, împotriva 
afirmaţiei lui N. Crainic, c<j mişca¬ 
rea nouslră naţionalistă este •foar 
te sărmană fn idei ţi soluţii » ţi că 
«naţionalismul nu se poate aprojiia 
dc muncitori». 

Dar actul martir ic de o seninătate 
olimpiană, a lui Moţa şi Marint In 
acest spirit prinde problema, R. A'. 
rea ţi spovddulrra atitudinilor să- Manolescu. 


simpaticul secretar al un«i cunos¬ 
cute edituri bucureştene asupra c⬠
torva oarţi recent apărute in acea 
editura. Convorbirea noastră n’a fost 
chiar intr’otdt de important» pen¬ 
tru o merita si facă subiectul unui 
articol >i. din aceasta cauză, cerem 
scuze citilorilor pent/u îndrăzneala 
dc a vorbi totuşi despre o parte o 
ei. Sft vedeţi anume despre care: 

Secreta ul (editurii prezentând u -mi 
o carte in care se povestea viaţa u- 
nuia dintre eroii naţionali ai unei 
ţâri din occident, a însoţit prezenta¬ 
rea de următoarele cuvinte: „Aveţi 
aici. ln aceste pniiti, realizată „de¬ 
zumflarea’' unui .erou naţional". Iar 
când subsemnatul şi-a manifestat no 
duraerirea, funcţionarul a qisit ne 
ocsar a se explica in felul următor 
„Nu este nimic de mirat I Ştiţi, de¬ 
sigur, că anumiţi oameni, ca mine 
şi ca dumneavoastră, au ajuns, prin 
faptele lor, sa se situeze în afara 
dc semenii lor, să fie vâzuţi intr'o 
hlamidă de purpura admirotivă, sâ 
treacă odicâ in istorie ca nişte seini 
eei, eeiaee vă rog sâ recunoaşteţi este 
o greşalâ! Deaeeia, scriitorii de as¬ 
tăzi işi dau toatâ osteneala pentru 
a cobori pe vechii „eroi” la locul 
care li sc cuvine, e-i apropia de va 
loareo omului de pe stradă, spunând 
umanitâţii că numai un concurs de 
Împrejurări şi o atmosferă de c\<îgc- 
rări colective au făcut ca omul ba 
nai sâ urce treptele eroismului”. 

Fără să vreau, in timp cc ascul 
tam cuvintele secretarului de editură 
mi-a venit in minte cartea Înţelepţi 
lor Sionului. în care, dacă nu mă 
înşel, era ceva foarte asemănător ce¬ 
lor de mai sus şi am întrezărit in 1 
conduita literaturii din zilele noas¬ 
tre ordinul Judci, cu slugărnicie exe¬ 
cutat. Atunci mi-am dat seama de 


Miercuri 3 Martie (93, 

OIIT. Sfinţii Mart* - Kotrttpj. „ 
nir ni PaJIIm» tîâC» ' 



fote o invitare la manei nmiânia»că 
lot oerace am văzut la Hida. De aceea 
credem, calc «loguza bucurie ce ne face 
«ă «perâm că Cercul cultural «Minerul» 
<W* Şorccaru cu couducător] ş&i. cu 
nifletul »8u. trăeşte România dc mâine 
cu a atici Da ţie. 

fot< întruchiparea cea mai fericilâ a 
naţionaluroului coaatructiv ln scensit 
ţară a vorbei pentru care Închinăm 


CONFERINŢE 


Ion Creangă 


Ctitor de «uflet Nou 

11 . 


de ION BALEANU 


TUTUN ŞI ABECEDAR: ori/onturile lor aufleicşti, ie ImpU-U* 1 * 
Dcl a mnmstut. Creangă deveiude u »' Ult ‘ l ertnocn4 «Piritualft 

colţ de »trad& şi ridică p«Mc 'Kminc un | V’ rc Go * Xl * lo ^ «sfioţU! 


Pcntr,, « reni ln ajutorul «.tuilenţi- 
lor medi» mişti şi a cuntrihni ia i'i*lroi- 
ica lor profeaională ln specialitatea 
llretrvlogie medicali* nchiradrută Ia¬ 
că Io Programele Facultăţilor uoa«ire. 
d-l docent dr. f. blstrlceanu, medic pri¬ 
mar <], neurologie, va |ine ln palatul 
«tudenţilor In medicina, o «cric de con¬ 
ferinţe cu dr(iKfOBhr»tii practice iu a- 
sjjeciRlltate, după următorul 
program : 

1 ) Marţi 2 Martie crt. orele 9 teara ; 
Curenţii găloano-faradici ţi electro- 
ionl-nlrile ln tratamentul 'ţoalelor sis¬ 
temului nervos. 

2 ) Marţi 9 Marti* crt., orele 9 scara } 
rra,ikllnU*'ra. [TArsunnalirarea d f mi¬ 
că ţi marg tensiune In patologia ntr- 
tmasă. 

Ti Mazţi 10 Martir crt„ orele 9 «eara: 


debit de tutuu. Scăpaac de urgia ne¬ 
vestei (divorţnae) şi nu-şi mai plutea 
tul unul, dar chkişoinil tâujca după A- 
beccdarul diu lr#>7 şi după elevii lui 
i)ela Trei Ierarhi Tot Maiorcscu îl rein¬ 
tegrează fn 1874 la şe. Pâcurariu fnai- 
trucâ uistitutorul CreDOgâ (apreciat dc 
revizorul şcolar M. hmineacu) avea 
ftftvmoi |u» pedagogic, ckla şc. uox- 
urnlu VaMi« Lupu. 

— Mâi ticA, ian fft ia tabla pe CRA- 

CANAri' (M) pc BARDANOSU (Bj pc 
GHLBO»U ((,) pe COVRICU (O). 


DOUA destine SE unesc 

Probabil Pictor (miun 1^ a du« in- 
tro Sâmbătă »eară p« Creanga in bar- 
logul JunkniL lăran, pu r şj chioudo- 
riţ, fottol «frucţiouisl» Intmdc o palmă 
iotă lui Malori icu. abia după re (rece 
cu linunc-SLU p«- l a Bolta rece. Cartea 
/ui de »i»ita ; «Socara cu 3 nurori». 
Dar Kiniiratcu l| cuc-.reşie cu tot u | şi-l 
aiMinili'az* spiritului ju'iiipiht, Uteţi. 
moa arentui Mr^ Ion Roară s i rfât.^c- 
«ia şăgniuică a *ce»t„, Nicbifor Cof- 
conul, tnic adânc In atmosfera ccour ur 
biri»iă>. 


Aşa cum au gouit lodrăgiţii. Marm 
Faakirteef şi Boatkn Lepagc. 

Creangă şi Emrimcul Kncngiiie de 
%eac ai© «pirituaJitAţii rumânaşti. Cti¬ 
torii vecinicirj. Bonjurismul şi ereziile 
filologice ne dcscuiupămaeră. Intre cro- 
n:oari şi exin tenapor#xu la tea lor se ridi¬ 
case un zid chinezesc; L'au dârimat cu 
greutatea l©r şi au pătruav ln mitologia 
Doastrâ. .'ou coborit cu Făt frumo» din 
iarruna >u cuieagă adevărurile «ubcolu- 
jui uuotru miUc. fc «iruuiul spre cro¬ 
nici, s'a ini aliat Crttuiga. strâucpofuJ 
direct ol lui Neculcc. cu sărmanul Dio- 
nia care coborisr până’o im mu vremii 
lui Alexandru cei Bun, Dr acolo s’au 
Întors pe tărâmul noedru, cu sufletul 
doldora de slovă vech* şi adevăr sfin¬ 
ţii. Au trecut prm codru, au popaait Ut 
nmta glzelor şi le au poicatit basmul 
lui Harap Alb. 

Cotidianul. uruşuJ ou «jfletul lui 
mecanic, i-« d«vi»6rţit. unui la «Tim 
pul» sâ lupte cu aud o ui ia politicei vre- 
loeloue, elălait să-şi »tâmp«re primele 
attmluri Malkiriene <Je epilepsie. Dar 
sufletul lai se turbură oă»id afli că 
Fuiincvcu se coboară I*i n'mptcu oilâncă 


• lăcc^reî Anecdota pvuheadb şi Ma- 

ioneacu iş» intrerupea lectura aforMrnc- şi fără zori a nnl*uu»ei Creanga tşi 
t ndeU scurte ţi undele utUa ^uhe ’ r^l’ ^ P °^ U " rA o*uU sănătatea trupească la Slămc re 

"rCi«r,!î . i u ’""“ | î»i« cu ui iui *“ iuid -'* Nr ” u "’*•*' 

„ , V ^ 0r1 9 «eara r Kioipesicu. BqkUucu din Iuăul s Kolu Ut ternuns «omuittrile* n-oa- 

Kuzclc uttcuwuW, „ C4raum „ lol Tim ‘ fi u Bftcuru,U. w .| „ruH.ru 

câmpul cu dramuri hoinara, larg» rât In niormlnţ şj Creangă, după d»»uâ 


ratwiici. 


săptămâni t>u-i citească şi lui partea JV 
din «Amintiri». 


CAPODOPERA VIE7TU LUI 

Creangă reprezintă stratul românesc 
nccuropeiiirat. neatadmizat, r&ma» cru- 
re pc vcacult Viaja şi acr.-sul i-au fost 
Iii stilul bojdeucii. Bojdeuca diu Va¬ 
lea plângerii e cutia lui dc rezonanţe 
vcciuicv. Amintirile lut Lxeangă aint 
un realism intransigent sfinţit în duhul 
original ;i dospit ln adevăr estetic uni- 
versal: neaoşul, expresia lui tljmicutâ. 
savuroasă şi legănată; simplicitatea rus¬ 
tică, un fel de timiditate istca|a a jara- 
nului, humorul coţcurcsc şi duhul lui 
moldove iest, untura lui vk, perauufi- 
*ata, aciirn, Humuieştii, Dt-lenii şi 
iXjciu.. ^1 CtA MAI MAKt CAKJ- 
DOPERA; PRIETENIA CL EAUHLS- 

CU, ivită din potri« inie lot «piritualc. 
din MKtstcuţele lor origiuarv iu faţa ei- 
Udtnului dizolvat. Cronica»ii i au bia- 
gosluwt, poc/oa populară le a îu».ain- 
uc 4 c<t cuget ui şi natura t a înfrăţit cu 
pidicromia ei. 

forucnint azi arhivele ufkteşti ale 
lui Crraugu şi ut >«* uuruntd sfinţctra 
tnonicnluluiu când vrektn orientala dc- 
ptutiuiâ tu carc-f lăsutu »A nt-l fure 
străinii. II ignorăm »i, uu l-am studiat 
iocâ aşa prreuui a făcut uu francul, pc 
numele lui Boutkre. 

T«ra Cea uou* creşte din cătătDizUc 
dotpite Iu tubenIc dr muncă şi «piri- 


CALENDAR 


nic şl liazlllae C2$ă). 

Ol: Sfânta < unlgunda Im D 
Răsăritul noafelal €_',j 
Apusul noarrluţ lg.3 
/Mc trecute ăl 
/II» rămâne 3*4 


Rad» o România 

Mercuri 3 Marii e lai» 

ITO,: Oro. CulturalTbpJw 7 
Dunării. ^ 

13.10; Co'icert dc prânz al OrcW- 
«te Salon Rad», dirij. de I O0 Ghi 
Lvortură la o operetă de p* U | Lb'^ 
Cei din Schocnbniaa, val» de L*J *' 
Din caval, rapsodie românească ^ ţJ 
Iau Rodcr şi ArnoW Kraush«» r . 
turn englez: Fuvel «Torm-a). 

14.10; Radio jurul. Oro. Mert U | 
inii. Burxa. Ştiri inlenic yi «terne. 
14.30: Continuarea coooertalai 
15.0Q: Ultimile ştirL Bursa »*rraW'ar 
18.00: Muzkâ tlin opeiet* (dkcan)- 
Uverturi 1« «Liliacul» dc J. Sir4u« 
(Filarui. din Berlin, diriţ. [« 
Kktbcr-Telef.); Selecţium di P opcrr>v 
lui Lchar (canto: Rauta Waar# p N 
ter Aadrcs-Tclef.); Fantoun din 0 pe. 
reţele lui Lecoep (Orch 5imf dirij 4 
Bervilly); Două Lird-uri din ogt^ h 
«Cântecul dragostei» «le Joh. Str au> , 
(voce: Ricbard Tauber O ), 

19.00: Ora. Mental vremii. Adaa)itS|j. 
19.10: Concert de după amiază #1 Or. 
chotrei Radio, dirij. d*> ComL NoiUr l; 
Vverturâ la opera «Braconierob 
Lortzhig: Scen» pitor*ijti J«. Vl M ^, r( . 
Selecţiuui din opera «Iris» ie Ma*ct* B L 
Voci de primăvară, vals dc Joh. Slrt^i 
UNIVERSITATEA RADIO 
29.00; Căile dc comunica|u In 
ciul public dc ing, N. rabacovio. 

20 20: Coutinuarea concertului: Vin- 


ioB 


cc oamenii care au oontribuit la mer .. c . . , . 

sul înainte al popoarelor din care £a- “ n T" 

ceau parte, au fost preeentaţi ur- t, „ . Djmjjrc 

maţilor lor de către scriitorii dc vieţi i ,'-!?!'*’. 

romanţate, drept nebuni, bolnavi, cri 2M5: f ™““ d « 

minali, impostori, egoişti, cu ve¬ 
deri strâmte, in loc de a fi fost pre¬ 
zentaţi ca nişte uriaşi, ca nişte su¬ 
praoameni, mari cot legenda ce nin¬ 
sese peste viaţa lor trecătoare. 

Fiţi atenţi, domnilor cititorii Fiţi 
atenţi oridecâteori vi cade in mâna 
o carte pc coperta căreia stâ scris un 


j irx . .. . 1 22.10: D?na Ekrna Bttsarab (asaio): 

nume de om mare. Va aşteaptă de- «... . j. 


ziluzii asupra acelui titan, vâ bş- 
teaptA „documente” şi „consider a- 
ţiuni” savante, făcute de „cercetători 
obiectivi”, obiectivi lua-i-ar dracii 
de simbriaşi ai Kahaluluil Rareori 
veţi da peste o carte in care autorul 
va încerca sâ scrie cinstit despre u- 
riaşul de pe coperta. De cele mai 
multe ori, piticul care scrie viaţa u- 
riaşului, va cauta sa-1 pişte, ca piticii 
pe Guliver. îndemn de sus, din hru¬ 
be blestemat*, in care se clocesc sis¬ 
temele de dâr im are ale edificiilor na¬ 
ţionale de pe tot g'obul, va sta dea¬ 
supra mesei scriitorului „obiectiv”, 
silindu-1 să nesocotească, pigmeul, 
kilometrica siluetă a „eroului”. 

Nu citam deocamdată nume de au 
lori şi opere cari au încercat să 
zgârie cu unghia granitul veşnic a! 
statuilor de eroi. Publicul cititor va 
putea găsi singur oricâte nume po/- 
teşte. Şi dacă n'o vrea sa facă ex¬ 
cursii peste granitii, se va mul¬ 
ţumi cu nume dela noi, cu cârţi bine 
cunoscute, in care apostoli ai ro¬ 
mânismului, prin veacuri creştine, 
sunt trântiţi de pe socluri şi socotiţi 
beneficiari ai prostiei populare. 

Cu domnii realizatori ai planului 
înţelepţilor Sionului în ţaia noas¬ 
tră, ne vom râfui noi pe lara intr'un 
viitor apropiat. Şi le vom arăta cu 
ocazia acestei răfueli cori — ne în¬ 
găduim a afirma ca nu vor H numai 
pe hârtie şi prin coloane dc ziar — 
că „desumflarca” eroilor ne place 
mult, dar preiei Am „desumflarca” 
Inai concretă a cxcrodlor carc-şi per¬ 
mit sa ne ia icoanele neamului şi sâ 
le mânjească cu balele scrisului lor. 

Va fi o desumflarc cu puţin zgo¬ 
mot, ca s‘o audă cât mai mulţi dm- 


(ualildtc autohtonă, unde Creaugă a tre surzii care. altfel, s‘ar putea să 
mu o ca ramul * gre» şi vrcjnică «A- nu binevoiascâ a ou.i 

MARIN RADU \OINEA 


mmttriWi. 


Arie diu «Aida» de Verdi, Ari» Qi«n 
ludei din «Wcrtber» de Masseict; Aik 
Elisabctci din «Tanuhaeuser» dc W*|. 
ncr. 


Spectacole 


TEATRE 

OPERA ROMANA: Bociux 
TEATRUL NAŢIONAL: Jocirii ift- 
râmate. 

TEATRUL REGINA MAR IA: ln * 
mu rg. 

TEATRUL COMOEDIA: Ora Ji. n 
TEATRUL VESEL: Scuxt crcaiu 
TEATRUL ALHAMBRA 101 Alba» 
bra Melody. 

TEATRUL LIGII CULTURALE Şi d 
au dreptul la viaţi. 

TEATRUL MODERN: R lâ h~, 
PATINOARUL OTETLLEŞ\NU: b* 
chi» dcla 9 dini, — 9 scara. 

CINEMATOGRAFE 

C APJfOL: MUiunca Bng.izii 4L 
ARO; Vinovatul, jurnal şi compic*!* 1 * 
A. R. P. A.: Acuzata cu Dolar» dei 
Riu jurnal şi complecta re. 

ROM: Mkiuuta Brigăzii 41. 
FEM1NA: Elîaabcta regina Aagl»<i P 
cumplectaro colorata- 
tORlTM: Reputa(ia d-r«i Alleabory P 
Călătorii Americane, 

CENTRAL: Rin-Tin-Tin >alvalor; Ca- 
ranga: Trupa dc reviste Bcnzo. 
DARLY: Romeo şi JulieU şi Viaţa P*- 
rin ia nă. 

OMNI A: Antouio Adverso şi Eact^ 1 ^ 

dc noapte. 

MANON: Sublima amintire şi Bap»^ 

dragostei. 

MARGON]: Nemuritoarea iubire. J“ r ‘ 

uul, revistă, 

MODEL: Uniţi pc vecie şl Strijcni ^ 

Texas. 

COTROCE1: Maria Stuard fi So|<r 

contra secretară. 


Cărţi mari, oameni mari 

GEORGE ROTUAND: Franco 
et Ib nouiielle Esoaone 


Aiiunlui »r/ «i netului na tunaţi»! 
ţpenUJ — Omrralul /’runoiie* Franc 
BaAomond, — da UrUeJ ecriUoruiul 
Oţ km pe» Uolr<imd $a alc*H uUură un in 
teresuni ~ pi: alocarea chiar pasumamt 
— thuMv. eu talul de mai nu. Ura fi 
rare oa pcrmnnlUatra a/ât de elwiptiti 
ealu a ace» lut s*f apr» tare s* măreaţi li 
artâri n*UU)JUIr bi.urniri catolice t* na. 
ţionall»it, »/i irertased cri moi ei* |* 
ierr». ţn ttuxra scrlihtrăor tl u pubiici 
ş/t lor din toate lăr>U, Fiindcă ort rr 
ş’or rpwnr, p<tt* IfpOnUi uafu,nu4ul4 er 
rub’ j sufletul de fou şi de nesitomutatâ 
errdintă al fortului ţrf de etar maior 
dt erl, pe ritul de parlca et rialii a bsci- 


*<ci o rrrdlnfă fi mn A o putere 
nu poate domoli *A*rhi a ,j ăţrordint* 

***e a put etZfniurrr pe vreJitul UudrUi 

b fir rua»teU de Est ale Spaniei reţii. 
Fm o inăotula ed gmorrnMi franco *»{* 
o p-iroonnl Uats. dCvarne a t*uflt ni 
•tTdmţă U, jv'ul »au doua trenul 4 ,n 
Iar* ucnu'a ofraua d. cri mat »Angr 

rv * răebatp clt-tf pe coi* t-a ctsutn*ul 
(reuintrio. St « reuşit ea orgont ct* ţ% »4 
iurufUţcarra Ut Iwjild tţ^mlraUHe unităţi 
rruulatc. trie Ifttfrn ttsnt 14 urmdj In» — 
Supă 4 UeQtpee Mai t-a iul _ căhca mo- 
turnir din vuiţa atuului miUhit d, ca 
rteiâ. cu t* ta edrsta dt patru tc-d ţt 
patru d* a»*, dorine teiul eupr,m al 


Spaniei nulionaltete. 

Fiu de militar — tatăl adu comanda 

bata ttarald dela Fer rol Framclscu 

Intră de tânăr — In nUrtd de patru 
Sprteccr om _ ln «jfpodfvnta n/Minuă*} 
de InfumrrUu, uude ei termină etudille 
trei ani mat tăreiy epaetoiuit dr elfutv 
gir ţ* demit de luptă». Şi terenul nu-t 
lipseşte utrelut tânăr ofiţer cern se ţi 
onoejmeâ iu trena tbu unUăjH* indi 
Vru* pe care generalul ttrrengu*, | r wr 
şcuUa la JUarrje. La HeUUa u*d, v 
raa garnijoana, duce v viaţa gbns de 
octtntale 

-^Căad ne tugia pe front tucrcasâ « 
hiIum, undând »* patiune islorm m>li- 
tari, trufau ds tiredegU. mcmor»,U mu 
ft/or oameni de râsbom. fără ni sc plic 
it*r,'.sră, fără *0 ftwitJ Înainte* vieţft 
paiul u»nu pr rarnd lureared «r tăfia u 
ftţen epr, ur dori eâ acliuuese,. la 
mhtla de Jvtia seci ăţ am. f ranca eeie 
numU casntam. comand tnt al untă ra.«. 
panii do tRtjfuirrms* maramei, la Ta¬ 


tuau. Intr'o ţepii sângrroasă, tu /lud 
Mtnirul căpitan este grop rănit. Unt ea 
nâtdiea de fier de care da dovada $< 
U trapă fără urmări. 

l.a dumă «-ri ftei de ani. derute ma 

tor. Timp de pat re oui după acre»«ta. 
Marocul se lut>41**1. evenimentele de- 
t'Utg normal $ t franco ro p*Uâ acar o 
c xpcrenţd cure-i oa servi eevo mul tăr 
fiu. Când ua puicii răscoalele din .+ 
turti. Mar , And ooţonelui Milion Aslrup 
m forma uam Postită «/.**»m i# străină 
tpantrdâ . nurorut Franco se ca pune 
ral dinlo I* ta gfşpwtf'ti rviotu lulut. ce 
rare ru lega o strângă ţt statornica prie 
leale liclu Incwpuz «rea numii eubşcf a» 
nouri unitOţl 

«l-i» vAr»l« lin dou.Ai.vl ai opt d« aut 
~ epvne Utorges Mol cană — aaa'oraf 
fruovuov >V«j»o© **:«* an tânăr oliţ« 
*iu»o»tc, da r rv aer val, extrag ua ţna» 
*no ‘.i ^t x.tt Idm, aipetat, VOar) ilar o»un 
altor şt OunşUaiit, b»»I *u*lue,l tu fap 
to d*Mlt tn eartata, tubtedu şi paa ocA' 


mrserla. 

Prm irriosi taica şt priceperea de 
csr 9 dă .1 vondk. Franco tţ, sug ut A ia 
întregime tubnvo trupelor «,'« *Upiu».t 
rts> cu eeur «, * lV o să căfhg* pe rdm 
pul de lupta, prade şl distinct,uni au 
Prttne Jntrpănd din tW 4 Spaniala trr 
butrg sâ recunoască terenul pierdu 1 In 
ultima vreme. 

Cu (m oc, a u0*0»ta. «<- altul ucu aşu 
itsels * forţe de isbiree din Ugic mart şi 
trupe indigene, a câtor avttugarda ţst* 
c«Mwan<futd dr Franc**, fn fruntea lor 
rciuvrrcşlc </ «>iwj Mtlilla. In urma că 
reia rvtţj decorat cu -M,dalia Shlitard 
cea mat I vuita răsplată a urmul,i tpo 
nioliL In tvui Fc ua.ro aste înaintai ta 
col. cetonei ţi ia comanda legiunii, urni* 
fete pr>rnvt cu un enturtasm de nc.de» 
cri». Puţin t%u\p Jupă aceasta *» Iau 
it*t colonel fi sub orJuiUe guturalului 
Primo de Hicera — dictatorul ds tnai 
it|r.*. u - ocupă ţi tona Alhuutna*. ln 
anul IHA, tn vârstă aLia de trei .«*< 


ş« tr* i ar unt. Franco devine 0%narat de 
brigadă şi cete decorat m a doua «.V»- 
ual*e Mdilurd* lată o carieră inir ad*. 
răr fulg-rătome. care rtd*că pe F*anc%. 
In vârful crabi* 1 mtltlac la o vdreta 
destul dc tănâră, l)v acum a,unge ta 
rfeKă ta care experienţa lui pe târăm 
m ilUar, ti dd dreptnl ut n gdnd** 
la o serioasă Oţorră de crea (ic, de cons¬ 
trucţie. Prilejul L| da Acadea a 1 /ili. 
tară model, in/>*nfatd ta Sarago-a, 
d*t elevii o’»h toate armele lucrau 
*lugiu de doi Unt, tnalnle da a intra in 
irmcle dc ori gi tui. Aci Franco des fă 
roată calităţi da adevărat organUoiur, 
punând Io temelia acestei academii «»1 
titare, mult d»n focul nestins al enlu 
l las mu tui «uu tineresc. Cunoscător » 
străini un apreciat ruw trebuie această 
operă a lui Franco şi printre acvşt>a. 
nu trebuie să se uit* cuctnlclc de elogiu 
alţ fu»tutui ministru de rittbuiu ftan- 
Maginol. R interesant da am*nUt 
că Franco mai urmează intre timp şi 


un cure de cstlonei şi generaţi <1* ^ 
gadâ. ftnm la VersaHles, care > ‘“ r> 
prin a-i desâoărţt cunoştinţele mildăi*- 

Cu aceasta se incinte un copită 
viaţa tânărului general. In urna 
părtinii nu uarchtei ti « reglabil*** ft 
ţimulu 1 rvpubl*can i Spania va tr# ,l ' 
din c*le tnal agitate, va vedea 'ăsţ uf 
nArt şn înălţi/i cari o oar ului, •/***' 
gdnd In ceU din urmă la şitau/'u * 
utdei. Ce atitudine ki generalul 
ca in faţa acestor tektmbdri. est* **** | 


etani dr ştiut, tulro dee'arol 


focul l 


ln jurul acelor goenimetu*, el spune» 
Patria Ia Wput. Militarii trrbaic •* 
râmăua iu afara de politică, P 45 r 
ffândeaxâ luAUto do lodle Io 111 * 
Biuolo na|laoat şl grandoare*» a/u'* 1 '' 
iTVbuio aă fia «opurile d'rceloarfi a ' £ 
actionoi lor*... O declaraţie de ntel<-‘ 


tale cum sar spune ţt lotuşi, gemi» 


\fal 


Cantacnzino. 

ORA de SOLIŞTI. 

21.30: Muzică de cameră. Quarletal 
Bobtscu (C Boboscu, vioara l-a, â. 
Burhn vioara U-o, A. Stavarncho. rşdi 
şt S. SrkJiuanu violoucel): Qua/tf: op, 
18 No. 3 In la major de Bor'hoven. 
PCcuacsvLAăumlh yaicgy ayicgy hcţ 


a avut mult de suferit din parte# 


tu * regim, care Inrapeu să 
un duşman pentru viilor. 


vadă ‘ 



























































































OU TI 



ijrtsn Parlamentar 


j-A CAMERA 


„ jffohtd® la ora 4 <L a. 
^ t) , d-lui N. N. Să 

i 9 „ oloJ^terlală d-nii No 

I ‘ e,s(OJO. 

ţjjf . poPESCU a d^pna « n 
*' ofiţerilor invalizi, c®. 
r h jpjniaim do finanţa s* 
ddeaniole lor. 

‘‘fggUTCBAW adreaea/ă o 
ţ j.\or miniştri de flnan. 
; M U «i interne ro privire 
i r^ih» Marca Kalmon Cîo- 

f***> l ® « «• 

4 ^ ^ntaj. numit* «Curen- 
^^H^lnran*. prin rare încasea- 
^ . faipori^ 0 ^ dela prefectură, 
jrir <| ministerul de finanţe, 
jj |/iha ete. etc. posedă în a* 
" i,pP «I un permis de e. f. r. 


ua|ii>. 


Kwabea 

mr tiov t 


MIŞCAREI NA¬ 
ŢIONALISTE 

t rOTA odr*»Hoa.«A d-lui minis- 
/ icterne următoarea comnni- 


&vî*tivul momentului do falft 
%st»l>'lirea ord»noi. grav mlnin 
r»! |ţa no-o dăolarrtâ-c d. prim 

«TO. 

j. jitia în oo mfisură caic jnsti- 
gg jreaetă alarrnft, dar dacă ara 
jjA dopă primele nete de antori- 
ministerului do interne re- 
>i4 i. do ani avea motive de fu- 
rări guvernai nu faco 
> 4 ^i îndrepte aetiunea eon 
B ;|cărilor noţionoliato. 
fefritafc comunicatul miniato- 
^ijj «b interne din 27 Februarie 
i-sti r* au ăi f<ud arestaţi $1 de- 
ygr ^ Jilava studenţi» naţiona¬ 
li;. V. Trifn, Spâou Tordaebo. Po- 
dela Universitatea din Ba¬ 
snei iar deln Cernăuţi nn fost a- 
k *aţi fi trimeri în judecată conui- 
,h?i d« războia al Corpului IV 
b!A itudenţii: Visan Liviu Nem 
mmh Ion, Jitariu Spiridon, Oren- 
Mfroea, Scalen Cezar. Popin- 
pjt Marian, Tom a Victor, Zelin- 
hUfât, Wnteoaen Valeriu fi Voi¬ 
ţii Bujor pentru o agresiune oă- 
riti asupra lai Varii# Paravcov. 

, . a. «--«- . Jl» t,ik> >ro, 

Mir amte ringure fapte, rari in* 
afatr Io noul rod penal de rom* 
iodeeâtornlnl de oe.o|, si fl 
fcflixţit toată furia guvernului, 
©«ir» «nor student! a căror vină 
oi/riao administrat o Ierţi© uoor 
«ffj de al lor, cari n*au înţeles 


•*-l aro.«,. p, lini, 

nallamululf 

Nu soeolnţto g uv ,mul prin 
"‘j* * c ^ <»• «otorllnK «nr. mal 
« .".a “ ■ b,1Eo1 ' »»- 

ti «o al i.l fi pierde din inlenaitalea 
cl efi in mod indiraot n t.a> JO enl 
duşmanilor neamului nostru 1 
CONDUCĂTORII DIN 17MIIRA 
Cin® couduco dla umbră ase¬ 
menea acţiuni, dăunătoare Interese- 
lor tării f 

Vrea guvernul | n mod sincer sâ-«l 
afirme întreaga autoritate, să Impri¬ 
me ordlneaT 

Pentru©® atuno| manifesU atât 
dorinţe rea, fat* do aoţionl cari in- 
tradovăr mineax* aiguraufa sUtu- 
Iul, sapă la temelia acestei târî. 

COMUNIŞTII SUSŢIN 
LISTELE NAŢIONAL.JA. 
RANISTE 

Nu mai departe decât nlolo tro- 
euto. in tunpui ulogurUor deda sub¬ 
urbanei* Capitalei, comitetul orga- 
nizatiol partidului oomuuist diu 
România n luat potitie făţiş* fi 
priu manifento incendiare, incitând 
ta ur« do clasă. îndemnând Alegătorii 
să susţină In lupta contra uaVionalif- 
tilor lista partidului naţional-ţâră- 
neso, roiişita căreia ar ooustitui ap 
pas înainte spro formarea frontului 
popular. 

PARTIDUL COMUNIST 
ACTIVEAZA FĂŢIŞ 

Eate stabilit in mod precis că in 
România există nn partid organizat 
comunist, că artlveaaâ fâtU, în dis¬ 
preţul tuturor legilor do ordine, in- 
demnâud la revoltă, la aetluui ne¬ 
săbuite contra autorităţii constitui¬ 
te. 

D. Prohpcoanu spuuo eă in timp 
co se porneşte o prijgoană oojustlfl. 
cată imrotriva tineretului, studen¬ 
ţii comunişti ge bucuri do o sltoatle 
prvlleglată. fiindcă anii profesori ; 
sunt oomunlştl. 

D. QOOA arat* oât de întins* o 
reţeaua oomunist* In tors noastră | 
fi răfpnnd© d-Jul Madircam. de- 
raoQ»trâud relaţiile dintre mifcaioa 
twmuntsa fi pământ natiounl ţ㬠
rănist. 

Se ia 1' discuţi» proeotul do lege 
pentru încurajarea şi organlzarcn 
«gricultumi, U ortre Iau cuvântul 
d-uil Serdiai fi Folea. 

Şediuat so ridică la ora 7K. 


Banditismele proxeneţilor ..Luptei» 

Cum se organizează „ştiinţificeşte" 

un incendiu 

Amănunte picante asupra Îndeletnicirilor extra-umani- 
tariste şi democratice ale nepoţilor şi complicilor lui 
Şmil Fagure şi Albert Honigman. Elementele ciudatei 
operaţii generatoare de lei: băşicele de porc, benzina, 
fitilul Pikford şi chibriturile providenţiale 

«directorii» 


Pentru „Mişcarea" 


Zinrul «Mişcarea» este iritat de 
» întrebare pusă în ziarul nwtru 
privind anumite atitudini con¬ 
fuze ale partidului p© care-1 
nerveşte. 

F.ste adevărat că directorii 
noştri ou avut totdeauna faţă de 
linia demnă a domului Cieorge 
Rrâtianu o apreciere din cele 
mai obiective şi care nu or a- 


•*c 


SENATUL 


ledlnta din l Mame Mlf 

W'bţ* doH'biJo Is ora 4,20 >ub I îl dc protopopi io bugetul tării, 

r.1 r.ii.. A I .t t ăl.«s Qân/4nL*4rn * oslo âk rskffvf ra HamallafMi 


u|lu d lai Ales. Sândulc«ca. 
ft tatica mihulcrislă d oii Vlrtor 
Wdi. 0, lues, I. Inculci, 1. Nistor 
r fr. C. Anfelesca. 

D dr. C. ANCLLESLU, juiniriml 
t Uiji^ \o(n»tia|r « rlcpu* procctul 
^ irţţ pculru coaiplccisreo uour dis- 
^|.nnj dio legea in*u(<tmiin(iil'Ji gu- 

b Al SAMOI1, face o it>miraksro 
din; nubiNir., ol ujnni» Io 
cu aclmitioudica unor imo- 
rif <Jr »>4irc Coiuera de munr* Buc. 

«Hituul lunp i's «cbiziiionAt dea- 
aa imobil ca 7 tniluiaae. pe 
fco* «f» ii I-» ofriil unei Icfipold 
cu ^ mdiosoe. CVrv urgent do- 
Wri, l oivMH ofaccrl tcnobrosM», 

B I. NIKIOH, punUtul latinei 1 s 
P' 'mu ci va înlrrvrnl tn secii eo». 

InirAudu-vr Io urdim » de a| »*s 
des* In* dlMuţts la lrgcs de ->rganL/sr« 
s Minivtrrulal Calfelor de căiic d 
DIACONI SCII. rspurlot 
OH1LC11UMLE J. P. 8. S. PATRIARH 
i. P. S. fi. Potrioră MIRON srsti sf 
diepUb-s df a atrs ?2 de protopopi la 
ti milioane soflelr pti c*i«* un af* 
tsU minoritar do IJ ori inai mic ar* 


Nu 

eate drept ca demaitatea cele| mai 
mari biserici dla ţari să fia atinsă şl 
Vi fie rhemat* întotdeauna a f| rea 
d>n urmă, L P. S. S, arată deaventcoea 
că păstoreşte Ş milioane de credin¬ 
cioşi ca episcop ca ) relarenţl, pe când 
10 rpsrkil dla Ardeal an â| de rele- 
rm|i. 

Pe deasapra, ooasarul preo|ilor ote 
pica mic. (ar eăte ao prrot are până 
la 20ăff de «aflate. 

Protestează drasemea că anii din¬ 
tre rhiriarbl aa temi acasafj dc aba- 
tvri şl ri ao hirotoniri! preoţi Ilegal, 
călcând canoanele. 

I. P, S. S. arată eA ao poate fl abur 
an lacra cât se poate do just 
Fiindcă e*te derial de just dc a hiro¬ 
toniri eâ(iva zeci «sa fhlar sule de 
piaHtii. când «ol pentru a ti aproape 
dr arigarit din Ardea) se-ar mai t**- 
bul ?40a dr pretai. 

Proretol vm se depune acum *rra 
s* Îndrepte acesta Up*url «opriad pe 
epiktopi ds a hirotonisi fără n>i/.ul 
StatalaL 

î>0 |>UOO Îs vot iusros too»Kl«- 

ra/o a prooetaloi de leg« şi ss admite 
1. M. 


Insen.nări de pe front 

(Conţinăar* din pagina !•■) 


ţx^fvoui ps'ntru drâqostn intlitienj* 

wîoţii 

l^nnielc Dumilrcitu lotv o ru- 
icoanck in cui p« 
• ; w fucjăin iui Dumnezeu &â 
,, noariri dt awiicnca 

Jnttgian prin crielălle cuman. 

Pământului, porto- 
U 5 ' ln b<,miwâtw . itTURttfi <bf Mnla- 

m?£ mc * prâ J i,uri Nt - fi 

W t mBWc * doua ăl vrie 

b .5? n ,^ Mtronul iui Mo ta ri 

DLfTlLlfeSCtl 

?4iw Sfântului Joim 
tw f , ru P^CLuuu ri apoi ne imbrâ- 
^ xvnj EF* ^Noantl acva- 
tm K 5u r df “ t-ânJ 

Nlrî niiw o tdCa 

fii^t r ^: a mâncat mai î- 

•-oa f ( M cu miiiv ca 

^ ,lu mănânc 
tuaruâ c u clondl- 


iul >i */vv,i* prăjituri. i>c aud •- 
cord un de pian. U. Ulm? a păşit 
un pian ţi ciută romuuţe. Toţi >un- 
l«m veriTi, rin din toate păfţtlir ţt 
iau eUmvnte dvla nod ofta &u<it be- 
rudigL lor nou* ne aducv ilaiwte, 
bocanci ţi haine. i>’nu pâait depo- 
zitc intrepi de haine ri mum|tunl ru- 
be>U pbrurittf la relrapvre /iua de 
Sfântul lottiL, na i petrecut-o admi¬ 
rabil cu cântece şl qiuir.c româneşti 
Ionel Moţa j>ore ca *v icofmrist' din 
ăfer» intre noi Lucru rdjr, căd tot¬ 
deauna tl atmţeaci cutn auuua Iui 
pluteşte in «luă!ţimi ri tair^câreşte 
lucruri Inaccvribik noul. Afuirin cu 
ironiile ţi cu glumele nt-a in teorii t 
pe toţi. A doua ri am plecat şpre 
Aiăvaca. 

NICOLAE TOTU 


In numărul noatru de ort, am _ 
rd/ol, cum sau /alţi ficat ţi a‘au 
pMatnuit de cdtre bine cunoacufH 
comanditari incendiatori ai giaru- 
lui «LUPTA,», facturi ţ n valoare ds 
§ A PTESPB EZECB MILIOANE 
LEI I (Nioi mol mult, nici mai pu - 
tini). Toate acente facturi urmdnd 
sd slujească drept do cada post-fen- 
tum, c* (n mnpaeia incendiată au 
existat fn adevăr mărfuri ţi că pla¬ 
ta primei de ÎS milioane sc cuvine 
pe bună dreptate. 

D. jude instructor G. Oprctcu a 
restabilit lună foarte uţor adevărul, 

Sn cccace Priveşte raauarclo «depo¬ 
zit» de mărfuri a t REPREZENTAU. 
TEI F/onipmanilor. 

Căci iată ce precizează d-ra, în¬ 
temeiat pe dovezi de nezdruncinat. 

In ceea ce privefte conţinutul RE Al, 
al hardughiei din câmpul Moţilor. 

RĂMĂŞIŢE de căptu¬ 
şeli Şl DE COJOACE DE 
LA OCNAŞI I 

< Dnr — xcrie negru pe alb dis¬ 
tinsul magistrat — ce era In rea¬ 
litate in magazie f Pentru câ, 
oricât, ea nu putea sta complet 
goală, lată răspunsul: S’au trans¬ 
portat r«mâri|e de cojoace DIN 
CELE CUMPĂRATE DELA PE¬ 
NITENCIARUL TARGŞOR, c⬠
teva bucăţi de căptuşeala, cum¬ 
pără le tot de la Targşor, ţi vreo 
1700 de metri de postav kaki — 
putred — CARE fusese respins 
in mod definitiv de către minis¬ 
terul armatei*. 

Prin urmare o clar: asta s toată 
«uiarfa» dio nooM celebru «depo 
nil- ăo «runfr^tajr» ŞU «nre « adăuga 
şi o notă comică acestui spectacol 
scabros, trebuo să mrifim că, nici 
chiar .marfn» aceasta u'a râma» în 
întregime aci, pentru cA, dup* cum 
sori® d. judo instruetor, «atei chiar 
stofa aceea putredă n’a rămas in 
magazie până la sfârşit, căci vreo 
60—70 de baloturi au fost sustrase 
de către Nuchăm Mueller ţ( duse 
la el acasă’. 

Pare că-l au/i tnooologând pc in¬ 
cendiatorul harpagon, agârclt până 
şi iu elementele vocabularului lui 
de ghetto . 

«Da ce ? Arc să păgu¬ 
bească Societatea de asi- 
qurare mai mult, daca au 
să ardă şâptidzăşi di balo¬ 
turi mai puţin î» 

APAR SPECIALIŞTII (NE 
AFLAM IN PREAJMA 
GUVERNĂRII D-LUI AR. 

GETOIANU!) 

sCănd lu^ite htcfările. preliminare 
au fost gaia — scrie tn continuare 
d, judr-insiructor OprocM, — a l㬠
trat in scenă ţi Solomon Comisite 
neru. Acesta, ternind in Uucurcţti, 
a cumpărat circa cincitecl dr băşici 
de pure fi de bou din Piaţa lSlbr*cu 
Vodă şi pretinde să i se cumpere 
imediat o cantitate de JDO Wr» ben¬ 
zină albastră. /Unşina a şi fost cum¬ 
părata şi transportată fn eAi* trep¬ 
tat şi melodic ta magazie. Operaţia 
*#> mîrdrşru in modul urmălor: 

•Jenn» linralu (epirvrianul) inlo 
rărăşii fie de Aurel $far/, fie de Co¬ 
rni rioncru, be de Ecasier, conducea 
maţina. iar însoţitorii săi cumpărau 
in bidoane închise câte 20 până la 
ia litri de benzină de la fie care de 
1 *ozit. spre o nu se tresi bănuieli, 

[ După acrea, preţiosul lichid era 
transportat lo magazie. 

După ce s’a strâns cantitatea to 
Cotită necesară. Comislonerul uter 
ge la fiolnfi. <U unde Iţi aduce 
un tovarăş «pcctntin la persoana 
unui tovarăş — 8 PECIAL/ 8 T ri A 
— I# rare fi cuno*iştr<j moi dc mult, 
din alte isprăvi similare şi pe oare 
SI tot mcşte ud cp tOPO 0 tei». 

ULTIMELE PREPARA 
TIVE SOLEMNE... 

«Dupu cc *i • «dns complicele 
îti Bucureşti — cetim aiai de¬ 
parte in ordouajsţa definitivi 
COMISIONERU o rumpărat 
Miin şi rbibrituri în muri canti 
tnfi »ji umple băşicile co l^n/.i- 
nâ alârnaudii-lt* ca pr nişte eior 
cliini de tavanul magn/iei. 

PiioereA efectivi a fotului 
s‘a nnuinat pentru riun dc 2T 
Decembrie, dntn re u: fi\«ve de 
comun urord intre ŞART, BA 
C ALU ri COMISION ERU. Toto¬ 
dată w mgi botăriîne ca la /.»na 
fixată, pentru « rUipi bnnueliie, 
otăt AUREL ŞARF - nepotul 
lloniguianului — cât şi «Jeno* 
BACALli, sa lipaeuscâ din Bu¬ 


cureşti. Amândoi 
s’au şi executat— 

FOOOC 1... 


sin ziua ds 23 Decembrie 1930 după 
amiază — prrcui a^d J. jude instrac¬ 
tor Oprescu — Contisionrru se »n- 
tâlnrşte cu (jidanul) «Mnuole Cou- 
stantinescu* (pc numele lui adevărat 
Mondel Coho) merg împreună Io 
magazia din str. tSliadc Jb Act p㬠
trund prin dos, prin Câmpul Mo¬ 
şilor, după cc au avut grija sd rupţi 
câteva şipci din gard. In arest mod, 
nu se putea observa dr către vecini 
nici o mişcare. 

«'Ambii incendiatori se 
pun pe lucru- $i articulea¬ 
ză la fiecare bănică cu ben¬ 
zina câte un fitil PIK- 
FORD Iu mi do metru, 
fitil care la capâtul din¬ 
spre benzină este băgat în- 
tr’o cutie cu chibrituri, ftn- 
ţelcfjvti stratagema hatii- 
b al }a stă « căstd fl acciza fiti¬ 
lului ajung ea la cittin cu 
chibrituri, aceanta li*a fac 
ctt pălălăir mare şi provo¬ 
ca automat transformarea 
hăşiciii de bou unu de porc, 
Sn meteor, ,Y. Red.). 

«Odată terminate aceste 
preparative, după ce CO- 
MISIONERU sHvinde fiti¬ 
lurile de la o ţipară si ce¬ 
lălalt le aşează la focar, 
ambii incendiatori pleacă 


vea dece »* «e schimbe acum. 

Suntem de altfel convingi el 
nici d. George Brâţianu nu *’u 
putea supăra niciodată de exiti- 
cile eventuale care s’ar ridica da 
aici. 

Aşa dnr credem că se poate 
discuta civilizat chiar de pe ba¬ 
ricade vecine. 


pe la orele 10 din noapte. 
IHcsttlcI CosnslastfinestciM im 
torcându-so cu primul tren 
la Galaţi, după co primise 
do la CornMoneru om 
riul cuvenit 

«După co fitilurile au ars 
câteva orc, au luat foc chi¬ 
briturile. provocând prin 
ricoşet incendierea băşici¬ 
lor. La rândul lor băşicile 
au expfoadat pe rând, stro¬ 
pind şi incendiind raftu¬ 
rile in cea mai mare porte 
goale. 

«Pe la orele 3 din noapte, 
tors i lononehi. paznic la O 
strungărie vecină, eşind in 
curte, vede fum gros s* 
flăcări, esind din maqazia 
v Reprezentanţei» camufla¬ 
te a eruptei». 

* 

Abces după foc. inCepe 
acţiunea hotărâtoare a un¬ 
chiului Hcde r at, Albert Ho» 
niqman, pentru dobândi¬ 
rea zecilor de milioane , 
pentru nimpla onteneald a 
nepotului *ău de a da foc 
unei hardughii issfecte ui 
mizerabile, ll vom identi¬ 
fica Şi pe dân*ul, iiervin- 
du-ne deocamdatăl de istşişi 
prechinstile — foarte nu¬ 
ni arc e drept — ale acele¬ 
iaşi ordonanţe definitive 
Adrian Baltag 


întrevederile d-lui Nlaniu 

D. (uliu Mauiu imediat dupăl După amiază eremitul dela B&- 
sosirou în Capitală a început 1 dorini s’a întâlnit cu d-nii Ml- 
corsa informaţiilor şi întrevede-1 halache şi doctorul Nicolne 
rilor. ' ^' U 1 P I, '. 

D-sa a tivut o primi intreve- Doi nu vorbit şi unul nu t’a 
dcrc cu d-nii Mihui Popovici şi declarat. 


Virgil Mndgcaru. 


Cerem un răspuns 
d-lui m inist ru Nistor 

Şi punem o întrebare d-lui llie Calciu 


In şedinţa de ori după amiază a 
Senatului, d. Al. Săracii s adresat 
o comunicare d-lul I, Nlstcr, ar㬠
tând cum Camera de mantă a cum¬ 
părat un Imobil plătit CU 9APTF. 
MILIOANE LEI. imobil eo foseso 
oferit unei legntll mal înainte nu¬ 
mai CU SUMA DE CINCI Bil- 


şjm. 


' -■»»' v 




LIOANH 

Asoeilndn-ne întrebării d-lul AL 
SamolL cerem ministerului muncii 
fl ocrotirilor sociale de s institut 
de îndată o aneheti pentru a •• 
vedea in ce hu/unnr s intrat mo¬ 
desta diferenţă de două milioane. 


Manifestaţia national-creştina 

dela Sediul calorii de fialben din Bacareştl 


Sâmbătă 27 orL la ora 12 a. uu a 
avTit loo o iropvinâtonre manifoata* 
ţis nnţional-creftină la sediul ou- 
lorli do Galben din str. VasiU Laa- 
câr (Ffigâdău). 

Au fost convocate toaU comito- 
tol« comunale din organizaţia pla¬ 
sai Pantolimon-tlfov. 

Primul a Inat cuvântul d. L 0*1- 
pov, prefo/lintelo org. plaaol PanU- 
llmou, caro a făcut un raport am㬠
nunţit asnpra activităţii co se dea- 
făşn»ră in acrast* plană. 

D. urlu I. D. ENESCU. preşedin¬ 
tele culorii do Verde, arată marolo 
pericol caro ameninţă neamul ro¬ 
mânesc, Prin puterea din cc în co 
mai mare ce o exercită iudaismul. 
Cor e unire şi luptă dârzi pentru 
Hristoa, Rege şi Naţluuo. _ 

d. emil puotopopp:scu 

PAOKE, preşedintele culorii do 
Galben, arată splendida lupt* a Par¬ 
tidului naţional-creştin. A. C- Cuza 


şi Octavian Goga «unt astăzi sin¬ 
gurii români in care neamul acoata 
mai poate avea incrodoro. Urma* 
acest partid Şi voii izbândi. 

D. profesor D. PAPADOPOL. pru 
şedinţele org. culorii de Albastru, 
arată lupta grea dar eroloâ pe oa¬ 
re Partidul naţionel-creşttu o duo* 
azi In ţară pontru a ropune elems»- 
tul române*© «i cinstea in dreptu¬ 
rile lor. 

D. profesor D. IOANITESUI^ 
preşed. org. plasai Sâruloşti, tn- 
tleamnă pe toţi la muucă pontru i»- 
banda naţional-crcştină 

D. a 0. BRAESKU, prcşodlntelo 
org. Capitalei şi judeţului Ilfov, in- 
tr'o impresionantă cqvintaro arată 
marea meniră a partidului naţional 
creştin. Expune p© larg programul 
partidului, P© caro il consideră sal¬ 
vator. 

Mai vorbeso d-nii av. M. Co»a<w 
Gcorgo Emanoil şi Ion Cristacb^ 


Marcvalul ITALO B VLBO, guvernatorul general al Libiei vizitează 
lucrările de conalrueţle a cantoanelor din deşerL 


Sacrilegiul dela Fălticeni 


Saurik-gi-ul dela Fălticeni continuă. 
Nici o nicj un y*»nn de indc- 

pttrlorv a blasfciueiei. nnni«'. ab'olul oi- 
intc iii holartt auloritalc* pentru o* 
pui>u)u|iA crcşlnâ dio nxiivliul ţiuui st 
Băii, şi recapele UaifW** do mult 
pierdută. 

lo *detăr. fapta iudaică <W« Filli- 
«vui. Utlreiv oruv marffiui fi cunoşcâ* 
lori ai riiustiLir «emilie*, putciu »'<* în- 
radrom fără nici o .‘xageranf. In Ul- 
mud. 

Li uujlocul pduieeculu» «roş ammli- 
tor ibr \Ccbi brwua*r. ra«ă nmiâura^Lă, 
cui«-raic yi vijelnw trecut »ue«z al nt-*- 
mulul, amintitor Inlr’iri co»âoi al »ftn- 
ie ; uoatire Moldove, «e rido a ^«u»e| Cs- 
Irdralş Adormirea Maicii Ihramului, U- 
rsyni acelora pdţm» cr.-Ştmi. ««» au mal 
«nas după uiarea » uiropirr- iudaică 
la dvpirUrr tiumst d« melri da 
prsgiit Sfiutei H»Mî-rid, l’Su di *- 

pirţuiUir Ş câr«n»iu«ri jrtl ©Iii, dtO ta- 
nele cărora tu ci dr »âft>ăi<*are, slri- 
gSt«-lo lx pranibir v iuxan* cu fugă 
cluuilr pre«.ui!u» din alio«. 

LVpiiratdl ’ialiormt i're|i,a tle «rolo. 
rrvăni«u) luptător V«,ibr IVrl'meauu, a 
făcui den/ inter cent ii orlor I© drrţit » 4 a 
ridicat in contra acstei gravo injurii 
iduse nonă Io Parlament yi Iu Adun* 
t*s Lpsrlualâ * laţilor. 

Dar ubcioJiUW-a u‘a luat met o ml- 
sur* 

DvpuUito) creştinilor dc acolo « Tâirat 
toate dc teci Mir de |»uut»ile >i U Dlrcr- 
ţia Momipolubii Alcrtoltiluj O divpozi* 
jir « um»<i Directh prin <*»« cârcau- 
tuarti jtdo«i erau obligaţi *4 mute. 
u fost «opl«tă d«- dbf organe nim lupe- 
rmti/r a dou* «l diu** t* v » dul 
Şl pângăritor»! nWsnci'OM^i ÎUCă, 
uouttnuâ ih slidi-/« cu b^Uală saUtfaC- 
|»e, d»-» i^dejdi-A creştigll'it «*-Şi văd 

epuizate i.»«u* fâile b> r ate dv protesi 
Co/u! drU Fălticeni cate o »t*Jornică 
provoc .uc a credulei creştine şi a di-m- 
uitfitii niMsbe ualu»aaJe- 
Afiru.ăro lucrul aoe»,‘ii„ p-^utru ** 
punctul «ude anat «*<<*«10 J f ^ r ' 


D. Gh. Tătărăscu 

va lămuri situaţia 


Cfrcwri/i* guvtmamşntăb apro¬ 
piau primului ministru afirmă că 
d. Gh. Tătărăscu, va tml zilele o- 
cest ea la Cameră unde va da lămu¬ 
riri In legătură cu situaţia diploma¬ 


ţilor străini care a fost pusă in dio- 
cu(ia parlamentului. 

Cu această ocazie d-sa va mal a- 
răta şi ntdzurile de ordine pe care 
guvernul a înţeles »ă le ia până l» 
prezent. 


lumi jidoveşti au e»te unul comercial 
şi a rupt de nosiul târgului 
Ele siau acolo prov««coloare, to faţa 
ouui sfânt locaş 

Populaţia creştiuă a Intrig judelo- 
tui Baia, mai orc încă odată autorit㬠
ţilor a i focă dreptate. 

Judeţul la care nu pot *ă #i doarmă 
s< rauul de wc Petru Rareş la Prob.Tte 
yi Alirso-idru LăţMifiwanu la Slatina, 
din canea nelegiuirilor lui IzraeL peo- 
tiu utlima dară a protestat au, 

DEM. >UfU 

Dela Cercul de studii al 
partidului Naţional-Creytin 

r Vineri ă MtrUe d. |»rol. Ion Sâa- 
Giorgiu, ifl va d«n.votta roal. rinţa *a 
de»prr: STATUL NAŢIONALIST lO- 
TAUTAR, vorbind ia cadrul coaloria- 
ţclor fKgftoizate de Lercai de stadii 
*1 partidului naţional «.rcjttn 

|^i «reastă şedinţă vor lua parte 
d on A. C- iuu fi Octaviaa Goga. 
p-eţ,-draţii partMaluL d. proL Ion Pe- 
Iravtci, preşedintele Orcolni de sta 
dli. parlasseataril şt froataşlţ paHl- 
daiuL 

t uoferinţa se va ţine la sediu» ‘en- 
Irat al partidului, dia *tr. Câaipioea- 
av a. ta orele fă. 


Burghezia aosenteistă 


Oeblocaraa examenelor 
la Facultatea de Drept 

La Factiha/ea ds Dtzpt di a bucu¬ 
reşti, d. decan ârnanue/ Aflonescu. a 
hiat hol Aur cu cm debiocar»» rtenuns- 
U,, ^ /if fă făptuită cii mai curând 

1‘ăn urm*re, nu mai cit* nici o In- 
daizla in prioin/M debbctril exmneuc- 
lor < */</ oa deveni ofulsli ;»v*lr i'mie- 
UM VlS 

D tnmiuel Antonescu v a convoc* 
ăst fel cvnubul unloersăsr unde o» sa- 
purw oyrobzreM dtbbKirii examenelor. 

Cit prioeşt* cartjcnfelş ţi ele uor fi 

admise, 


creaţia exemplarelor de elita ra 
sânte dio mediul rural, poartă 
pecetea indelebila a rostraosei 
.iar \critabilei ooovlre arisltvcra- 
ţii mtclcrctuale. (Tcrmnul de a- 
rislocralirt * evident f ,u l in ca, j* 
pretenţios fi el exprimi nu/i mult 
o tendinţă de cât o reahtate). 

Pseudo-burgbezja românească 
i.'a fost apoi capabila »â-$» înde- 
pltucAM* măcar funcţiunile sale 
economice elementare. Na ma- 
uifeRtai iu acest domeniu nici o 
ambiţie marc -x. in afară de e- 
fortul do titan stângaci încercat 
dc VIN I ILA BRÂŢIANU. - q'« 
ridicat nici un apologet sau un 
teoretician, n’a organizat nici o 
singură linie de rezistenţă împo¬ 
triva formidabilului iureş semit. 

BA DIMPOTRIVĂ. A OFERIT 
OVREILOR TOH OAMENII 
DE PAIE DE CARI ACEŞTIA 
AVEAU NEVOE SPRE A hD - 
F IC’A ACI SINISTRA LOR O- 
PERA DE IAF >1 DE TÂLHì 
RIE COLONIALA. 

In sfârşit, politiceşte, p^endo- 
burgberia aceasta a săvârşit p㬠
tate de ncicriot împotriva a tot 
eeeoce iulriipea/.a orgamcitate 
ş, destin roniineoc. Adică inipo- 
inva spinului naţionalist şi 
creştin, impotriva Bisvîricit, îm¬ 
potriva Statului ri împoH | T a 
Monarhici. Pentru că. desradă- 
cinai» şi >tcrpi. t aricaturatii noş¬ 
tri «burghezi*, după ce au P’ ţ P'' 1 
lot Lojile oiasMuicc, nu purtat do 
acolo virusul iudaic dezagregaut 
şt dizolvant, in toate mădulare¬ 
le esenţiale ale organismului 
nostru uaţional: în Biserică, în 


(Continuare din paq. l-a) 

scoală, in justiţie, in administra¬ 
ţie si în armată. Tot ci. impar- 
ţindu-sc iotr’o multitudine da 
: o bere politice, au frânt unita¬ 
tea de airnţire. dc cuget ş. da 
voinţă a Statului, paralizând im¬ 
plicit orice încercare 


zerioasi 

de regenerare spirituală Şi d« 
reorganizare şi reînviere poli- 

\sifel eu cred că dacă bă- 
.rânol ION BRATLANU .ar 
mai putea reîntoarce prio cina 
ştie «>e minune printre noi m 
îbpa de faţă, el ş.-ar întoarcă 
faţa cu scârbă dela astfel dc oa¬ 
meni. Pentru că ar constata, tăr* 
prea mari dificultăţi, că ei »n- 
carneazâ tocmai contrariul ma¬ 
rilor sate idealuri sociale şi i»o- 

litice. . 

lotuşi burghezia «ceasta ab- 
.scnteiriă şi denaturată există. 
Şi de bine de rău. pană la con¬ 
stituirea definitiva a unei elite 
politice austeră ,şi vitează^ in 
stare să guverneze, tot vechea, 
fărâmiţată si putregăita clasă de 
mijloc va dispune dc soarta, de 
onoarea şi de libertatea noastră 
Drept consecinţă tu se impune 
ca măcar pentru aceasta eoocâ 
de tranziţie, să vedem ce alter¬ 
native dc existenţă i se oferă a- 
,. cs te» burghezii in aceste decisi¬ 
ve ceasuri de metamorfoză şi 
curi ii »unt iudatoririle pe cari 
ducă nu le va îndeplini se ex¬ 
pune uuei morţi sigure şi na- 
praznice. 

E tocmai ceea cc vom în- er- 
ca inir'un articol viitor. 

Nicolae Bogdm 












































































Pil*. 


«BUNA VESTIHC» 


/m 




15.000 

Sport si spectacol 

Bcriem p~atra oaie UncUpreaeer mii de oomeni oare mu ţinui 
p* numim led tribumrU Varului, şi pentru «tătea mit. mii 
mu - "ra. •“* dat*, e'au adunai in Imprejurăn mai 

sortim*, in tribunal* moi tnrtlXtonr* şt oarecum moţional* al* fostului 

°* atrmM prind* uşor r vonurtU sfrAsii P* kUu,A sufragiul a 

proo,* unanim car, „deşt, rl d- si sv^luiu, un *snm ****'?? 
mânere poţi prind- im mnrrU pubUr #> W^i nefavorabile. pornit* dlntfo 
ponfu 'Uaă cinată sau dintru parapmisculă mnşnrpeasrtL 

_. muCwrra rtorlud — rari»»»» 


Carnet 


VENUS a 14cul uu lui du lui (6 
învingând In opt zlte do» idvirsirt 
de cam a foii înfrânt a»tu toamnă 
Intr u vingui n săptămâna. Est» vorba 
(te Kt,-en*»a fi Juvontus i>i amintite 
tufitâ luinca câ negru, după o «arie 
de victorii categorice. au trebuit u 
ca potera In o« i surprinzător m 
fa |a acaior două echipe. pen'ruciJ du¬ 
pă mwa *A->i rdn jirul n»atdmri»OT 
onorabile In urma accMoe douâ e- 
ţcrun »> fost alirmnati din orbi** 
şl m>pcnda|j pa timp de un an doi 
jucători, Sepl şi Fcram. 

S* pare ci mfl^ura conducătorilor 
VcnusuluJ a fo4 IndrcplâlltA, întru¬ 
cât faptele au demonrirat câ. Intr’o- 
devăr. n fost vorba de trădare. Trlsll 
* 

«FERARU nu vn mai ju- 
j niciodată I» I o ti u *»» 
ne-a «r»us unul dintre con¬ 
ducătorii reali «i ouioriiAfi 
campionilor de toamna. 
Etic o măsură po caro o 
subscriem cu foaia convin- 


r*4 M rum un*'*»* - - w ^ . #i w 

Oamenii cart nu m pol înflăcăra Pentru mxşOnrc o evoriiiă 
i. arcuş rari Hau cinstii Pr posHla lor - nu o pot fac* din muma 
tHiuticUmt* 6 rlan H eaulă *»-© rrres* raţiuni ta ruord cu r,auriul lor 
maim, dr obicei» loAtaifir, refractar Io o*rc tendinţă a sufletului dr o 

r ^!nLu HZZ^lUi şi >**«» ales n> perteuloasă, fiind 
.4 * purii io lor ron'rară m» aduc nici duşmănie. nici argumente calom 
murase, nn Se po! in'kUAm rontru -porturilor aşa euut nu şr pol nfld 
rdro pmtru *lr. aşa rum nu şa pot tnfMrra pml-u nimic. 

Mai jenantă fir "deporta «sa tişilor par a,mni si fi. Sunt oameni oaH 
«Viu intrat tu mişcarea şpnrthul d-căl doi,irită rmui accxdcnt. Suni oa 
meni cart .Mir iarlafi expresia - ou pierdut trenul. Unora l* a rămas 
rrprtnd băiatul $i in Iar să crteelrt, couu-lr micnirrttr al, imurc'ru/ui 
familial - pont, că tocmai pdrtntrU * dr cină son piănuut .i sa fdră pa 
şlbilităţi intelectuale - au ajuns reped, şi nerontrola/ Io cvnelurla siva 
plă- *<porturiU sunt de r.nd» Sau. poate, runt oameni cort nao ovul 
mieiodafd onuia să asiste l orfro discută sportivă. Şi tn ncrunoştinfă de 
eau*l spun perşi fi uteufr. Ku am cunoscut mulfi inşs dr talul aresta, p. 
eon l-am convertit nusnoi prtntt ssm bilet prăfuit la us, malek de footbaU. 

Fasi-Ut Chostie de mrtneipit 

Par să i Itlsăm la o paris pe aooşILi. Ne intcrfsaasă aslăoi numai 
mteia cort sau Istcodnl trup fi suflat sproiocolului tpur/lr. Pentru »l - 
mm wput - crem să scrt*m La smatckurUe d* tootball o sista «tt de oo 
enr i m ‘au pus nletodată piciorul p, minima roi*tndă. Totuşi p*4 să fi 
fus lină cu succej dhcUtU de fi de lortu*. d> amănunt ou nuanţă 

profesională, d- attolopi, i’au txepeşA sportivă. Cu alte ouvinU. sfor doc 
trină» Şi n. bucuri, tdndoA lostte arrsiaa mentă că oamm.lt interiorteeată 

" /rr,T(ral al acand-hdui oi bătaie data A- 
« omWeotrot.a -omona şt nardul Ui*, eiastlc fi camştUnl ul tribunilor : ^ a f ^ . r ,. nM ^ a , ^ vilttA 

pornire msU o decar Ier* ou imtrr cer pi pământ; eu ints* * cvrridn smi 
■iota şt u vtjrtiuusă Poemul dramatică de brtullar. fol două crămpm* de 
Istorie ş* nrsml şs ribunrtt Om mu flit aceleaşi tsUrtt. 

AL răcni vreodată oinerrprej, mii de oameni frrmŞlănd pe scările 
de lemn p*sum u idem, pemleu o ooUesr*. psmtn* uu dravsU Jji văsuţ 
preodală conştiinţele şimputnrt canaturi id» er fi uminJu-sr peniru a fa' 
mo sa stupnr ftsrmidahU imiivul cu tr. sărirs ea tremurările d* upe sau 
islmmlrt rifuruus* eu răbufnirii* Imphefair ule vântului turbatf 

JfiWd termeni sad smoală acexi prilej de cont urm, u lemprru 
mmtelae! A sta m tribune nu leucmssrauă a ftso* sporii De ueord Dor 
frământările acestea de aurvnUu ’n fora noastră cu o conştiinţă publică 
rmbrusuuiă şi amorfă fac «oi mult dr*ăt toată marfa acera tipărită 
Spectacol sporturi Nu. Noi ucdtm airt O admirabilă şcoală pentru 
formarea caracter, lor, un preţios atambL- U eur- se contur rasă cm 
ştUnţ i român• arcă piitnurr 

VIRDIL POPKRC’U 



Dizolvarea masoneriei scoţiene 


m lumina praitiieior acesteia 

* hi «>p» .»* «im °-rr “ îic ^ ,'rTiTe^uT'*^- 

wtp!rt . ^ - ~ wechilor temple - 

aolvat, onttaJ ** JL 7 |‘ ! ZZrS rexZcD" -*“* '*** gip«e"«l • •" "*l 

**' - MC H rlL „ ”‘ i * Car ? *" ¥cd<>rca Un °' 

. Masoneria românească este de 



AVOCATUL RADU. «uturui mo- 



0 f«râ Interesantă la o Iu pin de box 


Box 


rad, a fost suspendat pe vla{6 de 
duhul aâu. ■ 

Nv «5te tcomâ d nu k întâmple 
cu Radu câţi oi Kcois, care a fost 
«Lspcndaf pe ţasc luni. pentruca 
pesîc trei zi)e «â i ar nAcc su pt-n- 
dtorta 'JHH ■ 

Oeden câ In fUMdtfd deto Arad 
numai F R F. A. poale avea anrân- 
tul. Un envftnt curejon fi rasptait. 

t 

ADmiRA. echlf»a frunlM diu Ve 
na. va (ura la 3 Mai la Belgrad. 
Admira mte foarte bine cunoscuta 
puhOrulul nostru, care a vâruî-o In 
Bucureşti la crW pe^e 20 matchurl 
KiStlmrtc aki dr arbipe o sirmtâ in 
ufUrnO trd ani 

Toţi ţaoltoril de toolhaU d cUiulnJ 
Viforul Dada vor n per/v^i u U 
la acdfo, la ora f. 



Etapa It-a 


Patricis Milcoveino la Paris I 


Dtvza namaa « 

Duauuicâ 7 Mar Uc se vor dis¬ 
puta următoarele malChuri In DU 
vina Naţjonaiâ A. 

Venus - Otiruzul la Bucureşti. 

C. F. R - Univcrsitalca la Bucu¬ 
reşti 

Victoria - Unirea Triuoîor la Oul 
A.M.E.F A - C.A O. la B ad. 
Rtpensia - Gloria ti Tuuiynara. 
Ciişooa - Juvcnius la OmJcs. 

Pentru Umree-Tricoior 


A» Publicat la lirap reziitLalvta 
twn=v da Potrivo ; Mtom-u ui Ps 
rt tatr ' m sâ p t f M it ia a In«tns tist 

•dventad de dnaf 

Ne buctarâ sucosNt «âa|aaniu) ol- 
Jtoao fl-l trtmitta de dnark leii 
crtVlh moriţ 

Dar ou ne pute abţtoe 'te a a- 
atoapa rrlv ăi drept mape* 
ttmeduo boaturikw r mrbd oâruii in 
t<râ|Mi*«ţv «ir maaaqmkM 
dm Peru 

P*'®! pi >v\i pad te«4nţf. ntnrfl 


I bvaitKi UrtiU Lairra lrw«i«i • 
laat Mtsill să iar*|Htrfu tacA o tu¬ 
şit m ttAjiiito Ar| d> nuli alr es- I ,r *“« r r r ° lalrâacrra care a laşi pa- 
P“j«t#toritor. cd mat <k rost oox-! **•« rr«i«|»u 


<u r i d aoitrl »H pierd anii fruawşJ 
tirveteţi- tbrb fok.c fi Uri glo- 
pe rutqwrito *|enl» $1 fovine ai« 
Par râului Soni pu ; l da luoreje pcw 
pata» .L Iar $J «uri pAtiţi mai proat 
oM ÎBQrittkxii ringurilor. 

FccUrspA ţejoăitb de bot ar po- 

1 •M* fr biettl peregrini pros- 
tr’o «bmafti* aoryid la tern» de 
sperUtit*!* dia rafni?.i» T r«i;«# 


Rugby 

Au început antrenamentele 


iu cwand va uuepe acul 
p* dt .^ r >y Aowl »*>wl '-XMO- 
PMJă atkrk te practicai rnunat 
ţţ 1 Aurărsf»■ undi a tosi iccr «xk. 
P** grupa dtcan* Ta«>to-Claâ p 
fi uni hi de nerozi dao#race ruabw ui 

«r ' 9i *> Mina.iftr mlrSfJ! 

m/ijj. itmr jl »avah> 

Dumiwca hvcvti tmuU cfuUaik 


am aotriM 


a a mintcmi 
data Vetodrom 


iuoii 


im uummtLt data p>~ 
rtt VMorui Docta, cura 
Pa ta-vnu) uhu pruprwa 


•<âbc o lurma 



Sondai prin itiainataie 


411 .**** *• do» lu- Km poţi a tech 'A 

tr r «• t«u. k 

Z % “~b 11 — 

Lai * 1 a iăv' 4 ^ < 

(adarte iie hucsa^i 

M Um^i clvp.aaaru m fo^l pu- 
•ăuuţi dv cuodteiorul «umt i;uci 
P Uu«rta<x chit tUt §t ooiir- 

Ai-rtvuul tedtnisn ti**^*. Oe- 
iaciuiP a s'au uOicval şi UfcTR u'ui 
C«l d.4 jiMător; fr pite ca lu 
»up*vujto «alruuahij 0 *,^ 



4 p«f 

MM 

I • < I» «t ap*r* cuk«lk 

li' O uauasL 

o ti da ate Amgu. pa care 

Pav«n ia l*ak*A, <t»r 

dt 



şt care m« durai uăsue şi pe ut, 

••«fiaStorii eumnusşs ai «lartârtUMr *- 

Ut du iwli ntl «are • ărpus şs » 

d«p»n uai alr* Kaa de llaoaa In* 
•alar la dau rai i i «pavtalal. 

Cndva rh («Hi se dOnmlt astei 

«vltpwp U« caval, da acrii 

UUucda UbmhaUn d«a muI gropa¬ 
rii entt au dan dr altfel la twrrrw) 
umn fbe* Irauov**. pat fi eaata m» 
ta d»tlt» dr th*arvl 

rapăn pe Jaratun aS albi W- 
rtvdrre ta tuii «al coada* A lori, ra/t, 
ăgar M vor dare la TirtofSI «ţKS-lter 

Mat ratr ar voi* U a»t«r.n <d «Or». 
r*-aAi. farAftor) 4 « vataaw. aa # arşi- 
N fraoanl Iu «fwrtal foaibi*^ I 

MaHv. l ' 


Cefe 7â <* Lot 1 *ol icn,f <** P* 
Cuprinsul |Arii. cu toi etatea ,.«« 
(S*c* \ vor K»®r« dr*tg« porţU*. vor 
ebaiKiotta pvddict |t rtt^slc. vor lA&o 
ta stoletra tor •-ng'.v-âtole boltiK sub 
1 orarelor nw»c«‘»*. AgropiPd chctle 
«ib WupfUAu „capului dr mort". 

La aceasta ribolvaK ii pro*.«dal 
febril ra <je teatn* i md cutrnruur, s'a 
IfcrbkfBt „In l■^llii« , tavenlaful ma¬ 
teria»; s'â logropai cei riraabc: roa- 
I ăMuţii. or<so«* arbiv*. docsov p de 
corn|«mi, s‘a da» cu deunfecţia v a- 
miui pesta Iroeginca „triuxighui-ui” 
caldenn jl a pentagramei ^da-ca. 

SĂRMANUL. DRAPEL 
TRICOLOR I 

btugurui iucmiM«L a^at de o *u- 
persli^KO-ta leiuuA. tnarUx fi ft/A|Cr 
al lunesici ItcUidâri. o rânus* Iu „v>- 
rienieJc , ‘ Umptolor dLoKatc dra|>clul 
napongl. Pâsbet până ati drept „a- 
coptnlor’*, pcnlru pruna oară deta 
LnUwducarte lui In masonerie \p re 
dobândea rolul său vjmbolic 

Sa anunţ»’ utirtaJ câ nu vor moi 
li prin urmw c. soboruri de cârtite 
in grotele LUieciPr. roulâul sunle 
in sepârţe de constituţii p temelii 


wi«ii multă creşti* preocupată d* a 
soitul tot mal Impirlos ce I sr dă 
de forţele tiaflortutltle. A încercat 
o/itin/s tn opdrorv, vpriiiHr:. .per 
iMAStuai- sltăinu. A adus In tară 
chiar doi «suverani* comandor» mari 
«maiţiTi» Ipcrtv douăxeci dr mllioa 
ne de aderenţii v « Cow/c« ş, Hap- 
tttond. Trebuiau să dobândească un 
sprijin, o partinţi. Uşile au fost 
păşii* ferecate Insă ; tentativa a 
eşuai. 

Şi oficial masoneria tcoţiană sa 
disolvnt 

O miuoncrk nu se poale in ai di- 
solvă ca orice societate comerciali. 
In afarâ de sediu şi patrimoniu ma¬ 
terial. ore mai etos un patrimoniu 
spiritual cu atât mai tenace cu cât 
mai periculos. (Rv mal fost Bchlcăte 
la noi scdL si patrimonii materia* 
ootDuflfcsic fârâ ca prin aceasta «A « 
fl „adintot’* «I mtocdrtfr respective- 

Masoneria aceasta are o misiune 
la not in ţară >i misiunea o au mem¬ 
brii. nu sediile. Creiatâ ari prin tn- 
tcrnivdiul ULRAliF.I, m vremea 
când Rusia bolşevică mai stăruia sa 
ajungă la porţile Vienei peste tru¬ 
pul României, ea treUne sâ râmănă 


«innVri», deci o un©» rein' 
cop©ri d© octivitato ; — •" 
acest caz o masonerie esfc 
obligotă sâ trim«»tă 
misn«lan»cniclO| oruincl© 
şl constituţiile, LojeS ma¬ 
me, şi ©o nu va putea fi 
chemata la siaţâ decât 
printr'o mtervenţie strai- 
na; şi aîtA solufiune prin 
dlmtlvarv. pe bara legen¬ 
dei lui H Iram. Asiv. 

SEVER CARP 


(• »t ■«(•(( |, 

graniţa de \ieu 


CAHUI-MARI. - U f H 

«uu| «Al«v« ,„»* «V prlnu, 

.«re numai cirm » unt ***« 

«ă»l. realul de alriini. 

Produ»e4* C A. M-al u , ,^ ţ 
*M»oal« U Cărei cumereUoiaj' 

Rasenberş. ar,- 1 * ‘ *^1 

pla ta, realniod Q n ten,, r« nU ,.. "NB 
«uuferllk «uot de * 

«irâmiior, ciei dta 74 abi* 2 1 ** 
atAncflL i 

Mult mal temut e,. . 

lAriiiov. O 'tngnri «o4c--ls-» 
că a f«wt In Cărei fi .ce* , 
voită oA-ţi InrhHli ufile. < 

Aureolei urloialr e* U« tt f J; ,^ Ui 
tarii unjrurl şi evrei 
Releoăm ap*, faptul câ 
nu cum vâri nimic tUl a roevâ^ 
centri li Nucotroid n+ ont^ 
H&M>'iixkreQ acvilin . 

|poartl. derifor fi aaloriiSj ^ ^ 


<to |arâ; pn<Cb|uru ttturgi ce pentru ^ M< ^ u &] un«i int«r- 

Itdntu intuncrioal'.ri. tvv&f* , , . Mţiunalc — mai veefte decât m- 
in n^re subterana e*e «avotoili*. A-l ţ®naţionalele socialiste l-a. • D-a şi 
«varia şroa'â 1 nterna(tonaUriâ oi W a r „. a _ gaUj sprijine toate 
de grade podagvg*e. lncfu>atâ ^u nel internaţionalei* din tunse, chiar şi 


nega n ^irtfosdt®taa ilmiramif ta 
a»câ şi mei aUrrratii supremaţia m 
iernalioâaiă dromeisă; o ia-U crcia- 
tosrc de glrtiiin'K spirituală in care 
cultul „raţiunel pure’* kantiene r 
mărit şi adoptat, no pentru 
nemar ginii ca să in metafizkA. d 

gi&fTZn r cede “* b r 1 | 

* au un sctie- ^ »•*•»«« scopului. 

Cărţile masoni-, 1 
râie in genere «lin iscusi©- 


aceia a masoneriei roşii regisatâ In 
Spania din ruinele \ amintire ele lui 
l^rgo Cabalero. 

Duplicitatea şi Ipocrizia 
■unt conforme insâ cu tra¬ 
diţia masonică. SUNT 
CHIAR RITUALIZATE. 


Mucnioiiv.r.a’â pentrucâ au un »che- 
cerâ-| apropie, negând sonţirva 
cmeri gtotab«şte. n Imeta sA func- 


Mufti suni dispuşi s'o aiadâ. al' 
ţii chior sâ şi aplaude, scontând, 
nsi.l.. In această privinţă o virtuoa sa 
IţKxruie streairata printre rânduri tn 
formula outodholvftrti 

EXPLICAŢIA «metafi¬ 
zica» A DIZOLVĂRII 

Cu riscul de a tlesamăffi ps ere 


t« iczultâ m evului mediu, 
conţin doua soluţii IransL 
lorii, ambele pentru cazu¬ 
rile de grea ourapână in 
masoneriei una care duce 
la o rftawlrare compfecfâ, 
prin procedeul punerii 
membrilor -In adormire*. 
Este vorbo de un sol spl- 


Prefectura jndetului Tighina 

invadata de mi nomen ttulgjn \\ ji< 

Fraude de sute de milioane lei 


Serviciul techme al judeţului est* 
pus tub conducerea inginerului mi¬ 
nori Iar Andre*rv im Individ suspect 
suflet românesc. La cuierul tău 
nu ore absolut nici o diplomă tech- 
nică prin care ar putea dovedi ros¬ 
tul său In fruntea acestui serviciu. 
El a ştiut oa sistematic să tnidiure 
toate elementele româneşti copalnU. 
pentru o se înconjura d* colabora 
tort < f ublofi. şi anume: 

SIMBRI AŞI I SATANEI 

IVAN PAK IVAN, şef d* biurou. 
este individul care in siua d* 19 
Octombrie Urlă, ia oreie } dujtă a- 
miaiă, a fost pus In fiarş ei Irans 
purtai sub pata celei mai puternic, 
uxcorte ia Câieindu In faţa apruţm 
lui general Popovid » fi ccmJom- 
nol pentru «I naltă trădare• la 5 aut 
muncă sUnică, pedeapsă executată 
si ta ti în închisoarea dela Bueovăt. 
Cauro p'-nfru car* a fost eondam 
na i «■(* acta ut <«fvi«*»—« i<mm 
Pan han tn complicitate cu alţi 
bandifi neprinşi au încercat nrun 
curca unor poduri tn aer In vremea 
tn oare trebuia să sosească trenul 
regal ce aducea pe sâposaiul regele 
Ferdinand tn Basarabia. După «li¬ 
berarea din închisoare puşcăriaşul 
a fost reprimit In slujbă românea 
ritual do mumificare, un ' «cdL Cu toaU că **au făcut U acest 


Cum este frustat fiscul tn Basarabia 


fabricile d c spirt din Basarabia 

Jidani fabricant» da spirt lafuesc statul to sita da milioane ici. (o 
trebuie ta ştie Direcţiunea generala a Hoaoaolului ţi HriJsterui de Finanţe 

Dela Redacţia noastră din Basarabia 


moTBAU 


Dumineca 
program dublat 

to •ummial 4* toţi «* «s 

n tale* tim, d f- I- ttos 


CUU5INAU. - Be f«ră. frntlWr. 
la «ceasta ţară. tuta oa cred nâ — 
fură aiet lot-'o alta tară dla lume 
A cent adevăr nul poate *oo toata 
nici aa om do bună arpdiaţl. Şt a* 
fură atât do neruşinat. f»tUk lacăt 
— să uij iert, poMicianii adus 
eraţi»l Integrale• - farlat a dovnoit 
fel de locinca acceptată, fără 
numsr. do toate partidei*, lofite 
din mlaptina tvieotoouiiei de mo 
raţiL 

Aib impreoia — şi ©i m«nr, luată 
m<a iătvitoasă l«i aap — râ ailovă- 
rata ţuăusdine imX*mă t nu «te la 
(aaalfe«lAnlo ruruAoilor soraL «an. 
oa o rflr pirrvA do f'er şi oa najof. 
la) d«oâifirr»t *1 Socilor, soare ou 
!••*« ropot «pro o UuatAaui Nouă, 
iu un- aă au atei doumonooă Jafol 
d>a avaăuî ţă»t*. <« tpe«k*i fo fe.’al 
eum etr«*jn*nlli ao«tri - po cnrb-t 
mal, «vi fî .m tras «4- 
| b«oor>k flbftoaU. 

LI •» p*rr, ktaţtlnr PalfUrlaat a- 
Juo«i la pragul făli montai al. ea *. 
littab w *i« aaitraroa d« raoaoo 
tur» a ţam — «a aemoi do ooo — 
*ar esm-i aa orfcu*r« teama, 
«ars asia ai. o»«< nuli şh ort eâad. 



♦* n ♦« prttrum trumm te* 
•te« »*v tl «itrUial otel ăte I 
al apormc»l«i* ) r 


'venito «Mitra fa**raărtt ULM- 
1 X 1 PLAi . 

Cioo Ud* <a ORrriAKA a* po*t« 
meat tem pt> daocmba* oo tagnolă 


citi 


T. 

ISMf 



J.X 


Ca «ă vă dat •«»«»* laMli 
W»f*. năl dr pătrat * mps mi«i *< 
de stoc — de'vrtfă pt-^rpa u 
d*n ş^uâmifteaţs,, f>.fi n; mu-ir* 

« - Ml SuTl * o!” ^ 

,_rroude do au*e do milioane 

-r-ÎT» TTL .* *_* y ‘* **-»• «• oooiroli 

« 1 ic; r- **■ •- 

ZZJ’JLJZz k l ,n *îr•*»<««.«•<*« • 

rdobadicţis au Im* f ăcaau declar di. 

"«*h.*iU. | lor. «or« m muphsMU 


ducând* n* la eajnl de lemn, — Ia 
mortarul* o* vor arm*, voia lla* 
tra oamal ai lanţ la dia Basarabia, 
aodo, m şl tu routal |Arii, ** fură. 

— Munjle ararea obfteaMte. deeă 
tea jldatu. faoctluuAii oorupti fi po. 

UtJrlaal brăpftrvţi 

JAFUL JIDAMJAJU FABRI¬ 
CANT! Dfi BPRIT 

btaUU tuMti v, 'o loderea r<* itA 
fii «lw voaiian. mar», a tufuulot 
UMinopui aMipra pro*l(uotor alroou- 
oo. O iade a|«erlalâ rog len>«al«aaă 
raporturile d.utre Dirrcţsun.-u şe- 
nernld o şşp n<rp> luiu, «i fao/K>« « do 
apirt. oauteiitr la d*U votării terţe 
la lng%\ probabil intauţinoaL «U 
tul — rt*dş tHeecUnn-o generală a 
mossofeUului, car»:, după oăt a* vede, 

*e consideră sltfţ ţa slut — pr*ro«i<* 

° f m# J* eoairol la ap«-iaJ aoqpro 
fabricilor d.. watogorio I a. aga ai** 

Hbriri rafinării, rar* «aut ohlignU» 
fahrleo pr»*du*t aieooLîo* o ornai 
din tu» g< «noK la «rtv>* <* r*. 

kTt * iW fL < T?T r ‘* ' V 1 ^ eteri, cartelat* Ş* sjrtjiniţi 4* tm~ 

ga 1 fabrica din drojdie, Uu- »<g pleiada de funcţionari compţi. am 
tebta fţ fi rmă* Udw *« plătească maximum m 

xnbrieth categoria /-a, după < «pa. I (aotaţi btao: doaărom) do boa» kg 
*? a* <• M—ntr ‘ 0 » 1 . m> OS r rr tm* «I rl i. m 

, , * •rf” i Uţ «M. ,pr*. • „, „ „. 4 , «*, „ ^. u , ^ 

~ IM -«-I 1. **U) I» „dlmtf M «. 1 , 4. . IM O 

kg. 4r «ba 

A HI vi; JWUait pe tae K a ra rvolL 
MojA <*# 11 «al do vale de oilUaano 
te» fără aă pUlooneg tetei* fam 
•fie. tfl Wt |or de vhieoltert. uw»| 
dovual tentdrâ«(i«->e OrW***!<■ m 
*m Pvofovi d* teilF-'ori. fl, mar r» 
ceiote aatteoolâ. fohrie* molt mal 
mare «outilai* dr atrool derbi pr* 
vvd. tegea. o* cur-l »l&d*, r n pt*t 
Ml «te deeât Moiurpotnl. «pr» a 
tulbura mtoteo «J «anataieo bteţllur 


In realitate, 
funcţlonoazA şi unele şi al¬ 
tele. 

Produsele, Uraşi 
trar legii, m toi 
butoaiele — nu ist sticle isw 
ohise — fi se simte, clan¬ 
destin, fură e se achita La¬ 
şele legale. 

Iss fuitsJ ac vuia după o 
•oTofra/d amonmtfita, nu¬ 
mai fiu*-uf vuir frustul cu 
cri puf ui V00.0Wf.0O41 ţoi 
au stal. iu acriapi nsuşura 
vnfv păgubita şi Wm-ţiu- 
wen frvuvmla O W O St fl polu¬ 
lui, rarv, daturi fii fabricări 
şi i*dnsdrticlmidaftiiic ni-a 
«cdrtri sursivarva, t şs uit nu ul 

fisup, ta şşşajriusssm 70.000 j hlsş. Roj fmls>s*co. M 
gru.ţc lunar, f aţa dr Sriucfl, \aurn. rfc.J 

OWm WjO gr*dc, arytsu f- 

9 ani I 

Eisdml ră Şi b>»lU moidut* nti, 
prfriieodtorll âbrrt'ţi. au dr suferii 
mart paftubr de p, urma ţar ia'Ani, 
lor jidovcţli. batuhtll aer şti; ( *br%_ 


caş denunţuri c m tcciU ^ , 
peste rapoarte la minlnrr ' 
menţine (« acest pop q y 

2. COTir tu MITUL 
da vn stat prntru «înalţă \ 
dare » de aceluş jjru y . 
nc raiului P o purici la - 
ani mtsncd ullnlcd ped* 
na executată in ».ofteri* 
la Târgul Oetus, He i l|fo ^ 
dupâ /.î ani in 
de rentul pedep* f ., ţ, 
graţiat şi ent,• primi» 4 
acela* inginer bulgar j 
dreev la aerriciul dru n 
Iar tinde de anemesţi 
tsâfirâ pâine minune 
pcsstrşu'a acum o sapti 
nă In urmă sa trejeă I 
trul fraudulos 
viei Că probabil InrtmZţ )J 
toate planurile </r 
•trucţii teehtşlce al, , 
u»i juaa-(. 

3. CEI'ATE 7VJM 

9 ar , frsat lueat. işş 

română, provenit 
cern rund, dat afara 
pentru aplanaJ, invar 
la inchlMossrea Jilava i 
damnat apoi in IU'i7 
tru elem-majentate». 
unul din important 
locuri ule aerriciulu, te 
nic, in rare calitate 
sfeşnic la dlucreţiv plan 
le td fn r tificările de np 
re din acv»t judeţ. 

EfatJXK ERZMLA. a 
p! de biurou. io 19/1 «ule 
otrvicJui «igoranui locala < 
aloc d* mouiloor* oficia!* 
prin rurior» «pm-te i aovi«iici ifj| 
podiş te * Ti ras pol». JoU««*t d. 4 
ailial de răzhoia ol corpului Lfl 
mată. după Goai molte luoi b 
altă NiocultU 1 te lacbtaooreo i 
tară diu CkifiUu, oote 
dotă ea venirea ţărăaifUk'r I 
taro ia aJojba. datorita t&Ui 
lor satrapului oumootei Mo» 

(late dictatorul do pe otuici a { 
«arabi*». _ 

5. «Inginerul* lACflţJ 
STERN jidan p«riculos,l 
cadrat in acela* 

De bou» unui certif 
caracter particular al < 
întoepr nder, technicc 
Lille şi necdiivalaţ - | 
tru ci nu se putea — ie I 
la noi. Această pleava ' 
seuica este dealtfel » 
data * 
funcţionari 
l.ebedeff . ( erncu<o, I 


La tuorjr ui, avu «- 4 #»». atace 
regaa bine t> Ba*, rob te. M 
stedoo mreu SteteOOb grW* 
«dStvsu o» htetlill ol şi Di 


Faptul ţa aiu* au cuta a 
dar ta t datorita perfortel 
oa odroite atei oo oom* 
Ileatroste ine* «mmteliul 
ro»H de aă. 

Iu reporta*rol vifter o• 1 
pa do * alta taatlUfli' 1* 
caro olajbooll tnarourl 
poarte «Noiuea» ounâate 
«totstol 

■om LI 8 


rofteării 
«uplogrie nu- 


Vooa vvdco in r*p7fUwiiţ<» urmă- 

te*sn» do rv oa 00 rv«p*r«g tarea f» 
aiH rblar lro»iruc|tn»iil* Itorosţiua*» 
a oMvopnluluL 

NFRiril FLOELnt l 


Spttdî DOffîM 
de (omuii iu 

SALAMANCA, I 
P Agenţia D. H- B- 
mite: 

CânNMHColui 
eri »| amu tei n 
d-n Nud, si 
ria Q^orrrva«r»ciiUL»J 
laordat spitalul dsn < 
doş« «cest odsf*cl«j 
semnele şi 
cii Roşii. 


















































a M _ «BUNA VESTibi., __ 

Munca românească industrie-COMERT 


Atenţie la Atelierele C. F. R. 


Agenţii Komi nternului 
printre felahii dela C. F. R. 


\ 

Wl 


Hotărlrile delegaţiei 
econo mice a guvernului 


Afacerile 


ffhi?* on ^ felahii, avansările fehhllor, mai rău decât 
leiann, tolănit ot sa moara. 3eincadrcrea felahilor si tâlcnl ei 


In timpul trecuici guvernă, ţ, <J« 
trista memorie, a antinaţionol ţAra- 
nîţtilor, personalul ceferist, ik toate 
categoriile, a fost cu dibăcie 
trlţat cu agenţii Intcruaţionalci-ţft- 
râniste. 

Lupul cel Uiitrân, pre numele sâu 
de botez. Nlcoloe. doctor In num¬ 
irile iudeo-comunismului, facănd 
uz de toată viclenia lui fhrb pe- 
rtebe, a retiţil sfi facă a,s8 fel 

încât sâ nu moi existe, astăzi, 
md uo domeniu de ortivitotc ce¬ 
feristă, unde să nu se găsea- 
oca — de sus ţi până ţi» — 
nenumăraţi zimbrinşi ai aurului In 
ternationotci Izraelite Universale, 
cu care a fost copleşit bătrânul 
Lupu. prea plecata slugă a Komin- 
tcmului. 

In vremea aceea s’au întărit sin¬ 
dicatele roşii deta C. F. R. in frun¬ 
tea cărora sunt şi astăzi, şi vor 
mai fi tot oameni aidoma Lupului 
carc-şi schimbă pfinil, dar nâ avui ‘ a 


AFACERILE SUNT AFA- nemiloase aoccro în fieoa- 1 cerut necontenit, tot nu ■ au con- 


CERI 


Suh ucaorocitH guvernare »c- 
mito-ţârnnivtâ *'au înstrăinat La¬ 
nurile Jâriî ţi *’ou aranjat cn 
vJe ai noştri* afaceri cari an f㬠
cut odinioară atâta vâlvă. 

Au venit liberalii cari in o- 
poziţie re tot laaduu că vor tin 
tui pc al ‘ 


pe (stâlpul infamiei pe toţi 
trădătorii intereselor acestui 
prea răbdător popor. Dar vai î 
iodntâ ce au încăput să roadă ţi 
ei din cnvcuvnlul cel mare au 
uitat îndată dr cci contra căro¬ 
ra până ntnnci spumegau de 
mânie. 

Scandaloasele afaceri alo iu- 
deo-ţărăniştilor continuă şi a*- 
tu/i ncstinpherite. 

Internaţional . ţărăniştii 
stere şi a stări sute de mi¬ 
lioane din secătuitul buget 
al Că»lor Ferate Române. 


re ao atefia muncitori. Uruit •«*•*“'* *»»*■» 

P© ger, pc viscol, in plooe fe- • postească atun i când lucrează 
Uhu Mţrirat obligaţi .* u.aa | M«ţii^ £ moar* 1^ ^ 


ceaşcă afară căci, cu toate că ou I 

Reîncadrarea felahhor este o 
Sfidare a mii^ei lor 


noua 


turn s nt piatiţt kiuu 


Suni zeci de mii de lucrători nc- 
tlisicaţ i. Aceştia duc orcul căi- 
»r ferate, li vom găsi lucrând pre 
tutiudi'ni. la întreţinere, l<i ateliere, 
la economat. In marea lor majori¬ 
tate sunt — după cum spuneam 
tntr'un reportaj anterior — ţăran » 
fără pitmânt, fără unelte agricole, 
deci fără posibilitatea de a-şi câşti- 
ita existenta In mediul rural. 

Au venit la C. F. H. ea să-fi râs 
tige — prin munca cirizfffd a Ora 
folor lor — o bucată de pâine 


pentru ei, pentru soţiile fi copi¬ 
laşii lor. Pe aceştia i-am numtf /#- 
Uihli deta C . F. It Spuneam cd 
*unt plătiţi cu 7 lei pe oră. 

Aston precitrs ; sâptămâsta fie 
de 40 orc. Deci pe săptămână f*ta¬ 
ftul uf/ia intrat primeşte W0 (două 
*i tic opt teci Ici). 

Intr'o lună primesc deci de pa¬ 
tru ori 9N> len adică «iroa 3*» 
mari fi laţi. 

Ba, uneori mai aant «i sărbători 
legale cAnd nu se lucrează deloc 1 


tvansârda feiamlor 


Prin ordinul W3IOT al K. A. a G, F. 
H. k staixloic normele dc reîncadrare 
m lucrătorii or fi m«*criajilo*- 

Iun iuta rvn, a van «arca. nu mj inai 
fax« aufomal diu cl««4 In cto«4. la 
fiecare 2 atu vechime I 

La cinci «ni vechime se 
face abia o avansare dc la 
0,50 Ici la I leu pc oral 

fur ultimul aliui.it spune tex¬ 
tual: 

Daca prin reîncadrare unii lu¬ 
crători, ajutori mescrinşi sati 
meseriaşi ar urina să pinnhi diu 
drepturile actuale, diferenţa li 
se vn pinii printr’un eoni tran¬ 
zitoriu aşa inefit nimeni sâ nu 
piardă din drepturile băneşti 
actuale. 

Unde eşti tu CnragiuJe ! Cu¬ 
rată biitnc de joc. 


talng&ţi* (H-ouoniîcâ p guvernului 
a Intratul n«<;ara, la orele 9, la 
miol<*tarul industriei ţi comerţului, 
■ut* preşedinţi. d lai I. tncukţ. 

Au luat partr d-nii; Vaier Pup, 
ministrul industriei fi comerţului. 


PREŢUL SULFATULUI 
DE CUPRU 


Uenvafia. aobaoeratAr 


s a instituit ţi domiciliul forţat 

Lucrătorii nu pot părăsi loca 
litoten fără a capătă prealabila 
învoire a şefului, care vai! dc 
multe ori e comunist sadea. 

Nu ina» vqrhesc dc drepturile 
dc asociere, căci asociaţiile pro¬ 
fesionale dela C. F. K.. conform 
noului decret lege, pot fi dizol¬ 
vate oricând nu-s j>e placul con¬ 
ducerii ce tolerează şi încura¬ 
jează sindicatele roţii. 


Ks ocrul prolanirtrn* p*a*lai t* r * 
num ppr>°adA da dună \on\. *'Iw4 
pAnă l« J 1 Mii «t DflwtU o 
O alta prutdeaia «are a format • ^„„, 0 , 1 ^ a v aeamutal a hotărăt I» 
olileelul dlsmtiuil delrcatlel aeono-‘ pţioulpial pratun«lr«a ar^ia'ui ter¬ 
mice a iiivorulul, a font acela a fi- 0 rmâad fcdiofu vtitw» •• 
dr. ODatmosco. minierul aăoAtăpi. sâHi preţnlul .ulfataloi dc rup •>I f,*«** valabilitatea autorliallilor da 
Al Umil Negură, m.ni.trul «oopiru-ţ i n fUntn , . oq1||| apro .{ injpafţ lo CO mpao*aUa. 

4 *" ~R| hat t nluuil sludleatelor vIUeote it PROHIBIREA EXPORTU- 

tmpurte o anumită cantitate de «ui- LUI PIEILOR Şl A FIE- 
fat dc nipru pentru trebuintdp vi-i RULUI VECHIU 

tlrnlturllor, care • fost vindut la| Delctiaţi» economica • 
I7J4) ici kcr. piua «bcltuclllc aferen Ivotârit w so ia WtăiWj 
tc arcului Import creare ajunr**a la pervtru ieftinirea pieilor şl 
1HJA lei - U It lei k«r. ' eventual »a ovirezo la P^o- 

I*e piaţă, se \lndca in rumul anu- hib rea fierului vechni_ !• 
lui trecut sulfatul dc cupru la pre* eaporl acest produs fimp 
tul (ic 22 «i fi lrl k*r. 1 trebuincios in ţara «fiterv- 

,, . .. . . . . te lor industrii în IcqâturA 

. . W,,1 c u apar arc» naţionala. 

mtrtilo rltn ţârei put procurii IMPORT DE TRACTOA- 
i«t tren get cantitate fio Pnl - 1 


ţif't. Mibaii 
do stai. 

L>CMaeuioni a luat purta fi d. Ml- 
li(A CoiihtuitibuHu guvernatorul 
Băncii Naţionale. 

UN împrumut pentru 

R. I. M. M. A. 

Iteleoaţin economică <j guvernului 
a examinat 11 n/i iul tratativelor dus* 
de HJ.MM.A. cu Gutlevflnungfhut 
Ic, In vederea contractării unui Im 
prvmut ele 90 milioane R. M. fcirea 
opt suiv milioane lei) neerrar 
ll.l.MM m-{ pentru instalarea unei 


Cerinţe 


calării după ultimele 
tecItnicei modem*. 

Aceste tratat ier sunt foarte înain¬ 
tate şi nu mai rămătrşe în discuţi# 
decât chestiunea arbitrajului caro 
se va face. la Bucureşti, iar contra- 
arbitrul să tir numit de Camera de 
Comerţ internaţională dela Parii. 


RE AGRICOLE 


SA INTERVIE GUVERNUL 

Toate ntfmopcrile, toate 
uriaşele sforţâri ale nepu¬ 
tincioşilor înter-naţronal- 
ţaronişti, de a discredita şi 
rrstiu-na actuala quventa 
re lib«^ri»IA au dat sistema 
tic Qreş 


TALCUL FARSEI CU RE¬ 
ÎNCADRAREA 


ale fat dc cupru ncccnnrâ con-j p^ătin «eonamieă a gureraulot 
tumulul inter» 9 i | ff , urma , , ft propun< , TW4 m i n i,tcrului agricol- 
fNfefeprrfi Intervenită «»•-’ tuci; fi domeniilor, a auturiiat Unl- 
tre ff.f. ff.lf./l. fi nocietft - 1 nnm Camerelor d*« agricultură aâ 
ţlle • ftarofoyti* 9 ţ „Ph or -1 importe un nuniAr do luă tractoar» 
wîx» tic <1 produce intrcafşa' agricole, urmând a «o cere oferta 
cantitate ile nul fat dc cu- * {u accvt acop, pentru ca importul 
pru Ut preţul de 20 —50 lei t» f« .mi a-. a Iară. car* va 


l-aţă da oala do mai * 0 *, delegatia Ugr., delcftafla economicei pratunln oi»i multă conwoWuţă. 
economică a guvernului « aprobat « ffueemulul a hotdnt ca p upa teuilvan i oelorialta ohm- 
ca ao<ictrttc-a BJil.S.A. aA încheie !f ># viitor, sa nu se mai per- tioni la ordinea *Uc», şedinţa dcla- 
iDiprumutul dc mai sun, d> ji mili Imită import dc sulfat ile gaţici economice a guvernu'm «a 
oano K.M., în care «cop Mim-U-rnl: cupru, ci, ol sâ fie orocu- ridicat la orcla 1° M?ara- 
industriei fi comatului va întocmi rat de câtre industriile din 1 - -=*.<=- 

^, TMa , MBeteia | 6 


Dcaaemoni, Banca Naţională fi-a 
dat abcntimcntuL *.a irarmferul «n- 
molor Ia epocile prevăzute în accavlă 
conveuti". 


hqr., preţ unic atât pentru 
nevoile viticultorilor cât şi 
pentru celelalte nevoi alei 
consumului intern. 


româno'iingare 


Felahii sunt impârţifi în 
15 clase. Dela clasa 15 pâ- 
nâ la clasa 4 inclusiv avan 
sările se fac automat 
După fiecare doi ani ve¬ 
chime trece dintr’o clasa 
In alta primind un spor de 
0,50 lei la oră. In chipul 
acesta după 24 (douăzeci 
şi patru de ani) ajung de 
la un salar de 7 lei pe ora 
la unul de 14 lei pe oră. 

Dela clasa 3 la I inclusiv 
avansările nu se mai fac 
decât la alegere. 

După 24 ani vechime 
bietul lucrător abia ajun¬ 
ge sâ primească un salar 
dc 2.400 (două mii patru 
cute). 

Dar credeţi că se tac 
aceste avansări automate 
după vechime 7 

Ei bine r*u se 7ac avan¬ 
sări decât dup;» sprâncea¬ 
na partizanilor t 
Ceeacc e>»e mui trist e cu toc- 
tnui elementele cari uneltesc în 
contra înMituţiei şi a Statului 
au fr>M avanMiţi in repetate rân¬ 
duri. 

Inlr’itn reportaj viitor vom da 
lo iveală cazuri uluitoare cari 
vor deiuonitra. până la eviden¬ 
ţă. cârdăşia conducătorilor cu 
elementele anarhice. 


MAI RAU DECÂT FE- 
LAHII 

Friabil vechiului h^ipt s»rua nul 
şl adkpavt. El erau consideraţi arce- 
Mri |î utili. Prin muţim lor «’ăa ri¬ 
dăm opere re latruatâ trcolelcu 


Lucrătorii din tabela C, »uot aevotff 
ea din cel 1200 lei lunar să plăteaacăt 

I. Circa "KW lei pe Imit tronuporlul 
cu aotohu/nl pânn la nervlell şi tu* 
■apoi; 

2- circa AU0 Ici pentru an bordei, o 
cocioabă unde «ă-şi odthneateă tra¬ 
pul istov it de muncă, scofildt de foa 
mc şl rov dr tuberculoză; 

X îmbrăcam io tea. «pătatal, lamina- 
tul şi Sucălzilul, toate eu mare econo- 
mîe, mai cer şi ele un circa 200 lei; 

A. mai rămâne, pentru masa lui, a 
«atici şi o copiilor, «urna ridicolă de 
500 lei pe In na, eeeaee face 10 lei pe 
zi, adică două pâini I 

A$a trâevc felahii (impurilor noastre; 
cu păioe goală. 

De uiultc ori şi nevasta osie insufi¬ 
cientă t 


1 nul. Au recurs li» tactica 
. diabolică » invrăjbirii frn- 

Oculta iudco-comunisto a cit 

francmasonilor antinaţio- Datorita antmaţional-tarăDiţ- 
nal-farănişfti şi«a făcut ur- t i| (> r dela C. F. K. reîncadrarea 
mă torul plan s reîncadra- l ut rătorilor ţi inescriaţilor wte 
rea — opeş^ liberală — tre- | 0 neuiaipouieaită sfruatare a 
bue sâ iasă o farsă- o bătac | ucnuruuratelur mizerii ale lu¬ 
de ioc, o sfidare a dureri- crfitorului cclcnst. 
lor muncitorului pentruca Tot ei. prin oamenii lor, fiin- 

liberalii sâ devină odioşii biÎAşii Kouiiuteruului, instigă 
In orice caz reîncadrarea la greva Şi-» a(«tîi pc bieţi» lu- 
trebue să acorde mr.i pu- oratori flămânzi, goi, ţi raărt- 
ţine drepturi decât încă- nati dc boli. ia contra muucito- 
drarea din 1933, care este rilor naţionalişti, urutându-i |>e 
opera noastră, a interna- aceştia drept autori ai mizefii- 
ţional-tărăniştiler, cum ni lor lor. 

Ei speră astfel să provo». 


„ -- I La an materni du industrie fi co¬ 

de a mai ătacă făţiş quver- Prelungirea valabilităţii autorizaţiilor! 

de import In compensaţie 


Delegaţia ecoaumică u guvernului utobiliue «a. exportările In couipen- 
•’a ocupat apoi d© problema impor- Mţia uă se facă pâaa U Sl Ianuaritw 
tulnj in compctmoţio i mT importurile în compensaţie *A 

Prinbro hotărâre anterioară te 1 se facă pănă la 31 Mnrtic ort 


’ comerciale român«»-tingttre. 

1 Negocierile pentru uiodifiearea 


Acordul comercial 

iu ficimania nu mai poate luiutioia 


Comenzile germane de petrol 


actualului acord de plăţi vor Ince- 
Pu la lă Marti# a. e. la Budapesta. 

AcvaiOă nouă modificare cute du- 
terminata ile faptul că exportul ro 
mu a oue do cherculca, p« pinţa ud 
gară iuUtmpinâ ueriouue dificultăţi 
de ordin vamal. 

Peutra a facilita exportul nostru 
de chwo«»L-a. delegaţia română va 
pmenta f\ uvwţinc intro«iucerc*a u- 
aor claaio care vă înlăture piedi¬ 
cile pcwo în calea dobnşeului româ- 
ncse. 


Felahii timpurilor aoantre rabdă de 
foame. 

Fdabii vechiului Egipt avrau hrană 
din bel rug I 


FELAHII POT SA MOARA 


Pr munca acestor furnici te ridt 
c<j întreg edificiul C. F. R. 

Din munca lor gangsterii afac* 
rişti internaţional.ţărănişti tlorc — 
m fiecare lună, prin oamenii lor 
dr afaceri — sute d r milioanei 
Ce le pasă acestor vanrv- 
_ iri ai C. F. R. oa zeci de 
mii de lucrători rabdă lito¬ 
ral mente de foame, de eu 
ajuns adevărate umbre. 
Miloancle lor să aoeăl 
Nici nu se sinchisesc de 
faptul că bolile oele mei 


Pe marqinea alegerilor 

ilela Dior. periorah lu p. T. T., 


Iii uu/nărui da «ri, aiu iurogialrst 
fu«ve«ul udrobiLor sl liatoi No. 1 
oaţiumilUtr. in frunte ou U OcUv 
Ccuitiiea, oare cu uoaxiu rviceotflor 
si»C«’rii. dela soc. peraoiialuluî F. 
T. dm Intn'iuru ţară. m întrunit 
5W voturi. 

Revenim aenpra d«*ubaterilor, ca- 
r* /iu dccur# Intr'o atmoaferă arbi* 
ln^âicată, cu nemuuărulo acuuda- 
iuri şi l*atăi provocate da parLiianii 
bato! No. 2. in special do cei oar» 
*>»icau nimic couiun cu peronnalul 
P. T. T. 

Iu ropetuL* rânduri d. C. Bobot- 
futilul preşedinte a adu» »d- 
•ulie gr*-,* fj a aiuoniiitat cu băla* 
P*" «sndidaţîi liateri Nr. L cxn *u 
• A i>u» docunmuţst c*t »»« tot timpul 
di d. Boboi««Hnu e’n gbaiţ in frun- 
tog avw'mţiaî, u* ft fftrut u»mir pen- 
ău i*enk«ualul p. T. T. 

Totdeodată foatol preşedinte a »- 

u* injoiii şl atutaţil dlrceţiuncţ 
«weraif a p T T .. u , u| 

nu co- 

reupuadc luci rvalitAţlL 

•j* 

, D . Om tarta. noul prooşdifi- 
unu,»™* cu c.«**ill 0 l alea fia 


luat angajameutul dc a raaliaa 
integral cale Li de*ntor*t* oari pao- 
tru personal ul P. T* T. aunt de • 
importanţi capitali. 

Din cele 12 dexiderata enumerăm 
câteva: înlocuirea atrâlnllor dela 
»oc. de Telefoane; acordarea reduce¬ 
rii do 7!» la untA fi parmiae pe CL 
F. B.j ruun'-adrsrea titraţilor; a- 
vanvarea celor ZAn de funeţiouaTt. 
etc. 

KexullatuJ alcgvrllur dela eoe. 
Întregului pcreooa) |*TT. e o Izbân¬ 
dă, fiindcă atât d. Octav CoUaret, 
f at şl mrmkril noului eoniUla elcs, 
■imt romenefta. 

I. C. 


se spune. 

Zis fi fdeut. Antinaţional 
ţartlniff ii din cadrele supe¬ 
rioare de la C. F. R. — ed 
mulţi mai mnnt Doamne! — 
«M aranjat o reîncadrare 
de sfidare . un adeearnt fier 
mc ne de ră&vrătire. Ieziţi - 
md. 

Ba s’n mers până acolo încât 


ce o nouă grevă de 
porţii mai mari şi cu ur¬ 
mări mai grave decât oea 
dela 1933. 

Numai astfel mai spera 
antinaţional ţărăniştii să 
dărâme guvernarea llbe- 
rala. 

Vasile Atanosiu 


Ultimul acord dc plăţi hioiiwat nia a luai dispoziţiuni u- 
intre noi »» Otnnania cuţiue difpo. 11ogorice ca asemenea liv- 


inspectorii muncii 

desemnaţi în comisiile industriale 


MiuioUrrul muncii «1 ocrotirilor to¬ 
nale e desevnoet pc următorii invţrc- 
lori. care vor figura io coiui.viucilc in¬ 
dustriale, înfiinţate dc ministerul indus¬ 
triei fi comerţului pentru verificarea ta¬ 
blourilor dc pcraooal diu întreprinde¬ 
rile dio (ară; 

Inspector general L Stroja. la Cer¬ 
năuţi, inspector gearral P. Poprscu la 
Arad, inspertor geoeral N. Popcea U 


braşov, iaspeclor Gb. Bote/ la Tiaii)oa- 
ru. inspector pvieral I. Chi'ilă la Ciuj, 
inspcclor general N. Mibăi.'eucu la Bu¬ 
cureşti (industriale), inMXttor centrai 
V. funaşcu U Bucureşti (comerciale). 
ir.»p«’ctor central Gh. Dobroteşcu la 
Crmova, iiMiprctor central A. Antonindc 
U Chişiaău. iusperior crntral Gh. Clu- 
rea la laşi. »obiu«jtretor V. Ciofu la 
Calaţi. subins|>ect»ir V. But-a U Sibiu. 


Prefacerile edilitare 
din centrul Capitalei 


Cine a putut urmări emlu|ia ocntru- 
lui Capitalei, sub r«|»ortui ediliur. mai 
ales. din ultimii 10 uoi. «i-« dat seama 
ca ufuri^lâ de măsura in oare ver-t 
oraş s'a realizat Io a«pec* occidental- 
(Aceasta insă ou aeuxă lip*a d e aten¬ 
ţie cu care au fost UaUte petifcniir) 

Şi dacă ar fi fazi ferită — Cup'Lala 
aoostrA. — de aai«vtccul clubului po¬ 
litic In guipudămi-a sa comunali ho¬ 
tărât lucru, că Mtâz.i n'ar tuai fi ’ip- 
«ită dc o aer io du opere edilitare, pe 
cau« edilii din Irerut k au sacrificat 
Cu uşuriu|ă ca leu Uiur politic iani»ie. 

Nuus csmpsnls d, lucrări, cor* ss ca 
deschide odăii cu soarea primim rit, 
preoed* o şefie de rw/iriă L/nf«>rtaiite. 
printre care merii g ateri/te tt, osebiţi 
prelunăvca buteoardului Brâtianu şi 
piaţa • Iunie. 

Lu mmAndoui aceste opere * vu la¬ 
cra cu stirulnţi, hotifindu-se termi¬ 
narea lor Inlr un timp scurt. 

Realizarea pieţii S Iunie a nc«e*ltat 
mutaren Halelor Cealrale. eare »»-f‘ 


Medici români I 

prescrlc|i > 


Calciu gluconat IOT 


TORJESCU 


Fiole do 5 «I IO cm. c. — l»«rfc C t aUbilizat. 

BId« tolerat» lotraveuos fi lolramusculor. 


aveau (oral tu imediata apropiere de 
lbioia Capitalei. 

Prelungirea bulevardului braţ ian u 
• provocat o serie de impedimente 
rare an Ingreanat mult mersul Iu- 
erâreL 

Proporţăilo bAtlevardolui 

.Noua străpungearc u bulevaniului BrA- 
t*aau se va tace pe por ţa ora dintre 
spitalul Colţra fi pista «8 Iunie*, lo 
cv/atjnoarc« vechiului bulevard 

Astfel «e va realiza ua bulevard de 
proporţii neobişnuite, cart vu lega Ca¬ 
pitala dela Nord t Bă nev vai la 9wd 
Bellu) 

Un împrumut pentru pi» 
ta exproprierilor 

Pentru plăţile urcesarr exproprie¬ 
rilor lâcofe Ln vederea stripuagerri 
bulevardului Brătiaaa, municipiul va 
Iflcbrla uo împrumut la G E C. eu a- 
sentimental ministerului de flnaaţe- 
OotUil exproprierilor vor fi plătite 
dircet de C E. C. pe baza ordiualor 
de plată dale de maoiripia. 

* 

Orga-j«ie tcbnioe ale Municipiului au 
calculat, că. U> cazul că plato tuturor 
imobilelor sar putoa «Avârfi to prima 
jumătate a iunet Martie. dArămarra lor 
va dura moi puţin de deuA luni de 
/de, omace liwuauA. ţiuăndu-ae •©«- 
ana fi «le timpul care ar ueccxita ca¬ 
nalizării fi pa»Arii. bulevardul ra pu- 
fi dat circuUţiei tu toaiunA. 

V. M. 


zi ţi uiii categorice iu eriaco pirvoşte 
modalitatea in caro urmează a fi f㬠
cute plăţi importului nostru diu 
Germania, find provftzut în acord 
cu fi plata comenzilor făcute pentru 
arteriale privind apărarea naţiona¬ 
lă intre in clearig-nl general. 
Deaşernenea 11 prevăzut ca expor¬ 
tul de petrol românesc în Germania 
uu depăşea* A o cotă re 25 la 
şută din totalul exporinlui nostru 
In Germania. 

In ultima vreme, firme¬ 
le germane furnizoare ale 
guvernului român cu ma¬ 
terialul necesar apărării 
naţionale, au fost înştiinţa 
te că pe baza unei dispozi- 
ţiuni a autorităţilor ger¬ 
mane, asemenea livrări n u 
se mai pot face decât fie 
in devize forte, fie in pe¬ 
trol in supra-cotă, plâtibil 
în clearing. Deci G< 


sa nu mai fie posibile 
prin clearing — contrar 
dispoaiţiunilor din 

Această măsură a fost luată uni¬ 
lateral — fără CA ea să »o fi discu¬ 
tat îu prealabil do cairo celu două 
guverne, sau cel puţin de cele două 
corni si uni guvernamentale, care su¬ 
praveghează aplicarea convenţiunci 
uoastre de comerţ cu Germania. 

MuNura guvernului dela Berlin a 
fost adu«A la cunoştinţa guverna 
lai nostru de către d. Fabrlclui. mi' 
ulstrul Germanici la Bucureşti, —fi 
întrucât ea loveşte in interesele ooas 
tre. Ia ministrul de externe, direc¬ 
ţiunea economica — ne examinează 
posibilitatea denunţare! acordului 
in vigoare. 

Ministerul de industrie fi comerţ in 
format la răndul wiu de către mini* 
Ierul de extern* studiază pombi 
litatea modificărei acordului co¬ 
mercial şi al protocolului adiţional. 


ŞTIRI 


La miaisterul de finanţe i'a ţinui a. 
seară o conferinţă In vederea exami¬ 
nării puribUităţii includerii primei de 
18% la calcularea dapombilulni d« 
import. 

% 

Reprezentanţii ministerului dc fL 
nanţe an tnat aseară contact ca dela. 
gaţii Induşi ri#i mctainrgice peatra a 
trata chestiunea taxelor de consuma¬ 
ţie avapra licrnlui laminat. In vensal 
ca aceste taxe U fie inloeaite priotr'a 
laxă forfetară, care urmeiuâ a se sta¬ 
bili in cursul anei ooal coalerinţe 

Eri dimimviţA. d. AL FoUzu. direo» 
torni reglementării comerţului exte¬ 
rior, a dispus nu »e mai acorde viza 
de irousfcr aufcîrijuiţiilor de import 
eliberate pentru Germania. Acea*l» 
pentrucâ disponibilul alocat importa, 
(oi din Germania pentru trimcilrul js 
fu cur* »‘a epuizat. 


Publicitatea românească 


Arest tpnţio, este permaaeol rezervai peutra a temnala publicului k 
mAurvc. naaial iotreprinderile fi magazinele româneşti şi creştine diu Capitală, 

Prin această iniţiativă voim a aşmbatem prejudecata lauceU ce per- 
*i-lă încă In •uflctclc celor mal malţi dintre Industriaşii yi comercianţii « fr V* 
Unt, tn ceea ce priveşte fol 01 Ir ca preaeţ naţionalista pentru reclama produ¬ 
selor lor. Comercianţii yi industriaşii tn chestiune ee tem râ. recurgând la 
serviciile fiarelor eumâoeşti tor «Ades victimele boicotului ovreilor. 

Vrem *ă te dovvdim că ee biţeală. 

Ovreii ne vor boicota cn atăt mol mnlt şl mal «Mcace, ea cât noi !• 
vom urâta că or c teamă de dlnyU. 

Imediat iasă re vom o<ţoj la faţă de ot o atitudine demnă, hotârllA. po¬ 
zitiv â yi la ncvoc chiar agresivă, ol vor dispare din faţa aoastri ca o «edea/o. 
Mai ales ssfizl, când ideca aaţianaiisU triomlătoafa, U cale* pu toţi to pi- 
sioarde anilor ci sircpL 

Pablicitatea pe eare o fncem acL *»te gr*** 1 * 4 P* U a lmU 


llaobuii ; Cooperativa logiouală, str. Gutenbcrg 3, telefon 3U3/M» 
Articole fotografice ; Paul Fopeecu, Victoriei 9i. 

Articole de loeuaj: Davide#cu SL Bucur Petcu. b-dol M. Ghica 120. 
Articole de v|»ort s sllchiparea», MoHuoscu. Colţel lî. 

Tujiiţeric : Mochiş, Dr. Foii* 2. 

Blănuri 1 Lalu. Franklin 4. 

Ceas o ru cari: K&dulmcu Btnuiate, Apolodor 1 
Ualuntorie: Iiieucu Paraschira, Bărâţiei ă 

Croitori: Dobroaco. todul Mano 85; Georgeocu. Lipucaut 57 et. L 
Farmacie; Mironcoru, Hahovei 204. 

Fotograf»: Foto «Pcligon-Kădulwicu. Griviţei bis. 

Librării; Univenul, atxoda Brezoiafio 57. 

Manufactură : «La Elena», Bcrban Vodă Î44; Constantineecu imion, 

PAnzari 15. v ^ 

Electrotehnice. Badlo: «U Ant enn». Marincocu, b dul Măria 
Fierărie; Marincscu V. Jalea. Doamne» 71. 

Incalţăniitjte : Ghin, Franklin 4. 

Pălării: «Cerbul do aur». Lipcani fi/L 
Plăpămari : Fundăucecu, Carol 6S. 

Tipografii: Băduleacu. Victoriei 1N8. 

Lui forme : «!llagaziual nou*. Gcorgeuca Putresca, Carul 62. 

Pielărie; Sandu Buzatu, 13 Scpleiubrie 30. 

Fabrica de oglinzi «Crislaiul». strada Filarot ăV 
Fubrică de tâmplărie; Gh, Taie. Teiul Doamnei 3$. 


In cadrul ciclalui de conferinţe or- 
ganirat de societatea studenţilor in 
ai edifica veterinar*, ce va a* ea toc in 
amfiteatrul Institatului Naţional Zoo¬ 
tehnic. str. Dr. Staicovici w. Joi 3 
Martie, ora * seara, va conferenţia d. 
lu«p. general dr. P. ^pauul, de>pr«: 
.Importanţa* Zooecoaomiel Naţioosle*. 


Pvntru Vineri 5 Martie a. c, orele 
2t. avâatcuii din Capitali «aut rugaţi 
lua parte la şedinţa MtpUtmânaiâ a 
Asociaţiei de educaţie yi cnltor* na. 
ţioaala Avuutal -. cc »e va |lw ia 
«ala Bibliotecii Centrate a Asociaţiei, 
atr. Bărâţiei No. 31. 


Centrul Stodcnţevc Bucureşti puc u- 
dunăre generală azi 2 Martie a. c o- 
rele 8 juui, seara, la «Cum Studenţilor» 
diu caka Pkvues bl, la care auut con¬ 
vocaţi top prejedtnţii »i dekgaţii So¬ 
cietăţilor atudenţeşti Pe facultăţi. Fe¬ 
deralii şi Cercuri jude|ca«* 

La ordinea dc zi a oduuârii fiind nr- 
oiăloarrlu: 

1. DepuiHi -a mandatului actualului 
eonii tcC 

i. Alegere* comisiei de verificare. 

X Uolârlri ln legătură cu ultiuiek 
e veni meu te. 

4. Diverse. 


Pentru tenulOvs- soluţia 

SEPI 


Eczeme, Coşuri, Degeraturi, 
Pistrui, Pete solare, Arsuri. 

Irltaţiunile pielei. 

Lei 6t> noconiţl 


- La farmacii şi drogue* — 



























































O nouă $edi/i|ă 

a snbcomitetHliii de neintervenţie 

Este vorba da un acord privitor la imobilizarea 
aurului spaniol depus tn striinitate 

LONDRA, 1 ilUdor*. - Subcomi¬ 
tetul de neintervenţie ■ » Întrunit 
rri du»* attiară fi • tioot o şedin¬ 
ţa <* » durut aproape pairu onv 

Lordul l’lymoath. atwţinat ,J » de¬ 
legaţi, Farntei. Suediei. Ohoalovn 
ei», «j Uniunii Serialelor. • j»'ia in 
diM’UTK* chestiune* rechemării Vb- 
luotiiriW Klrăwl nari luptă io pt* 
ient in Spania- 

Reprezentanţii Itnliri. G«rmnni*l 
fi Portugaliei »u foit dc părere ră 
aretix'A cbcation* trebno aoluţlouftlă 
ixjahb eu cbu*tiiu>** interzicerii soia 
fantei financiara acordata «lor 
două părţi da difedl# «lat*. Repre¬ 
zentanţii Italiei ai Germani», no 
«obliniot deahetnani importanta f*P 
tulul de a w. ajung® ln un acord 
privitor Ia imoMUaarea aurului 
npanlol depou !n «trâlniUit» de ga- străine. 


varno! din Valeuai* 

Diacuţia privitoare la voluntarii 
•trăiai fn Spania va fl oontinuată 
de subcomitet în şodint» da Vineri 
dimineaţa, >• de comitatul da nelo 
ter vruţi® tn şedinţa da Vinari dup* 
amiază. 

Tot îu şedinţa da ari după amla 
aA e a propn* ca zona Malaga, oa «e 
gineşte în prex«nt in mâinile oatio- 
nalijtilor, aă fia suprnvnghaată d# 
rasa engleza în lao da vaaa germa¬ 
ne. Reprezentantul Germaniei a a- 
nun tot oă va cere instrucţiuni la 
Berlin. 

la chestiune» contribuţiilor finan 
oiare la controlul neintervenţiei. 
Iugoslavia a declarat oă nu poate 
plătească oot« ai, iar Germania 
refuză aă o plătaaaoă in dovue 


Partidul liberal imani 

o nouă orientare 


Apendicele unui 


memoriu 


Arătam «cum câteva rtl« raporturi* 
dnlre guvern şl i*artid in urma de- 
plasării unui important lot dc acţiuni 
politice, spra şeful partidului şi soco¬ 
team că de acum încolo cel puţin o 
bucată de vreme d. Gh. Tâtârfecu va 
trebui să suporte pftoteiul d-lui D nu 
Brătianu. 

De altfel ultimele evenimente, cari 
au provocat acţiunea de fraudă a ha¬ 
itilor împotriva guvernului au obh- 
gat >i pe d. Gh. Tâtârâscu sa se apro¬ 
pie de barba d-lui Brătianu, certndu-l 
sprijinul pentru a trece >i acest palia/ 
(In nici un caz în mâinile noţional-ţâ- 
râniştilor). 

Rezistenţa protcstatarzilor d 
•mptăniâna trecută a fost înfrân¬ 
tă pentru un morortit, prin noua 


pozific strategică pe care a <"-»♦" 
tigat-o guvernul în urma rema¬ 
niem. 

Dor d. Dinu Brătianu vrea 
nu.no Arutonrea Robilor din dele¬ 
gaţia jM'rmnneută, nu pentru o 
acţiune imediată, da* pentru 
mai târziu, poate câteva luni, 
când trecând peste un cuvânt 
dat natavarâ, va încerca 
împodobească brâol cu scalpul 
d-lui TutârMcu. Până când 
curea rnsboiului va fi dezgro¬ 
pată, intre cei doi şefi. remonie- 
reo de săptămâna trecută în¬ 
ecam nu fără îndoială luleaua 

r ii din care amândouă taberi- 
bu fumat jurândo-şi drngoa- 
te eternă. 


Ce se discută în delegaţia permanentă 


Din nou cartea d-lui Şeba 


IR AGA. x ilUdor). — Agwju Ca- 

Irka (ranitnhc 

D. Hc-dis, prrşeJIntele coiullîu’tti de 
ciuuftri, ii teipuu» iui fn Catreri )• 
lntrrj-terik d-lor Trn<»bi»n*ky Şi JosJt 
Haviin In cbcvliuad cirţii d-lui £eba: 
.Rusie >1 politica Mied laţdfjran". 

Primul ruinhtru a dedanu că d. 
Kro'ta, ministrul ./«cerilor streine, tiu 
a . utftrcul to tntrr^im* cuoţinutul c«rjil 
euni.-iru'.ui Cehoslovaciei la Ducurrşti. 
D. ICrou a soit prefaţa La acraxti 
carte numai din amabili»»/® pentru d. 
Ş«b», «ţ» Incit «a au frabu* cuiul- 
deiau drept o aprobare a conţinutului 
cârtii. 

Carto* d-l“l $H>*. ce orie* lucrare 
literar* a aud faaetlon*/ de stat, no 
uprerfnte in nld oo fol poneiul da 


redare ai unei auio/Uăfi o Udele ico 
ăl £« Ycrnuial. 

Guvernul cdiotloi-ac na a crezul ne- 
entar u intervină pontra „fnlâturaiea 
ctmaednidor neprielnice — cum au 
cerut imerpdaforii — torraiii o UuzO 
parte a celor afirmate de d. Şrba tu 
cartea sa. au fott in con mal mar® 
parto ina'i.ict reproduse şi comentate fn- 
tT Mu Mii care coroapunde unor nece- 
uup lo ale şi pentru o propagandă 
tender,(i-josi. 

■Gu.craul, — a tericmat d. Hodta 
a recuooacur Ic^icimit.r.-a cererii d*lul 
Şeba şi l a rochomat. D. Şah*, care ac 
boruri de Încrederea cei. ujîor râ»pun> 
sâtoare româneşti a fo« toiuşt atacat 
de unele -crcuri pcAttice, aşa tncăi d-»a 
nu mai putea lucra ca truinre ta Ro- 
mânia. 


Noui victorii naţionaliste 


SALAMANOă, I (Hador/ - Co¬ 
municatul oficial al marelui cartier 
general naţionalist publicat aaearâ 
•pane Intre altata 
Pe frontul armatelor da Nord, tn 
aectorul diviziei V, am ocupat Por¬ 
tal Rublo. Inamlcol a părâalt pe te¬ 


ren an mare număr de morţi. 

In aorterul dlrUlel VI şl a dM. 
îlel VIII, dela gmpnl de armate 
din Aztiirll. de pe fmntnl d« Sud $1 
de p« frontal din Jnrnl Madridului 
no r«te nimic de eemnalat. 


Apelul colonelului 
Adam Kok 


VARŞOVIA. I (Rador).—Agenţia 
Pat tranamtUi 

Vorbind iu faţa a 4ăo da reprcaan 
tanţl ai tuturor oraşelor din Pole 
nfr. colonelul Adam Ko r a rcinolt 
aPrlul său la unire naţională, a- 
dresat tuturor cetăţenilor ihiIquI- 
•Dorim, a apai d. Koe, »â conti¬ 
nuăm acţiuuca noastră ou inţro 
aluioalrra »ie luptă contra acelora 
capi nu vor adera Imediat le orga¬ 
nizaţia noattrâ. el Intr’o atuioaferi 
d« reconciliere, singur^ ca poate «I 
favoriacjte pr^resul operll da con- 
anlidare a naţtuolL 
Pot t>punr, numai după opt zile, 
ca >*<•> e rAapoua eu tot avâuţu) ta 
apelul pc rare I l am adresat in ziua 
d» 21 Februarie. 

.Noua formaţie va purta numele 
da iTabata uniunii naţionale». De 


măine vom începe lucrările pentru 
oroarea cadrelor or/raiilzatlel În pro- 
rinele*. 

■ ■ ■ ■ ■ , 

M< rele consilia fascist 

HOMA 2 (ttaalor). — fia- 
r«l<* <imnili u fascist tr'a «»•- 
trutţţt cri după amiazei, 
Lttcrâriif to unit iul ui vor 
dura mui multe sile. 

I n comunicat asupra ho- 
târîrtlor luate nu se va da 
puOticiteifH dccăt dupd ter 
minarea deliberărilor. 

In cercurile politice se 
uflrmti ed se vor lua devi- 
•ii dv era mai mare impor. 
tanţd in legăturii cu ap㬠
rarea naţionala vi cu poli¬ 
tica externă a Halei. 


Ln priaiul rund, memoriului 
hnşişt, date fiind ultimele eveni¬ 
mente cari au iutârit poziţia 
d-lui Tătără*cu, i sa adăugat un 
apendice care începe cu: ciuipe- 
rativele naţionale ale momentu¬ 
lui de fa|A> şi sfârşeşte cu «for¬ 
ţa partidului de a se adapta con¬ 
ţiinuucvolu|icisociotăjd 


neţii*. 1 Raţionamentul tueuzo- 

randiyiilor este fără îndoială f㬠
cut după propria rapiditate d« 
adoptare la noua situaţie, a gru¬ 
pării care l-n eraulMonai) 
Acest apendice aruncă 
insă iu afară pe d. Jcan 
Vanolescu - Strunga care 
timp de o săptămână de 
se erijase fa conducd- 


torttl acţiunii de sabotarea 
guvernului - f>. Avan ftano- 
leson rămâne 9 i de astăda- 
tă un nvinfetes. răstignit 
pe altarul m«»-»lor virtnfi 
cetdtetieyti. 

Memoriul acesta, in spe¬ 
cial apendicele »ău oate 
baza de pornire a dinco- 
ţi uni lor de azi a delegaţiei 
permanente, caro va at»> 
ca chiar chestiunea Iul «mi» 
inerus proporţionali»» în 
industrii, comerţ, cto. (In 
fine peste tot pe unde . 
fictul nu este suficient de 
serios reprezentat). 

D. Dinu Brâtianu desigur 
va do binecuvântarea 
quvemului şi-i va acorda 
deplinoie puteri, pe care d. 
Gn. Tatibrăscu le va cere 
pentru aplicarea noului 
sau program. 

In sedinfa de astazi a de- 
logatio' permanente, insa 
cărţile le împarte d. Dinu 
Brătianu, iar d. Tătarascu 
face deocamdată pe chibi¬ 
ţul. (Pâr- i-o veni mai Ir- 
ne). 

STILGX 


Despre neintervenţie 


Ponte câteva nil» — ml •« W 

Marii* - Iote* 1» vigoare a^>r- 
dnril* <tela Londra ou vntlr» te 
couirolul rlzuro* .1 
mol» poatea a tminod^ orlos inter 
venii* «trăină. lmporfol d* 
do arme. ţi d* muttitlaui ta « •“>* 
f*l. MO M nări*Jdu*»«trs •lâviliL Cn 
riaoul d* a Boandaliu Po ool n*ţo- 
formafi. tr*bu* *â «l>uuom dula tn- 
wput oă nolntsrvmlia <**t» o Moar* 
rată. «zcopilă. po când regula • 
Intervenda. % , 

I»» oăcd • lum*a, do la Kamnea al 
II Ina la Porlelu, d*la C<**r la Na¬ 
poleon. dote Palmar»ton la Mu«*o- 
lim, toate «latei* au Intervenit ln 
treburii* iatern* al* altor atate. Ca 
atât mai mult ln momentele d* cri- 
revoluţia, război civil Interven¬ 
ţia străinilor iu politic» internă «lo¬ 
vim» inaaivA. Aşa B‘a iutămp'.at «i în 
Spania. Inlorovcla poziGve 91 nega 
tiv* ai* putorilor *unt iimm»*. P«a- 
tru Moacov» ţi Franţa frontului po¬ 
pular, victoria comunistă ar c*n- 
•olida formidabil aitnaţta atengol 
comunicante— A in luute- Dimpo- 
trivA. victoria naţtonaliztă ar da 
o lovitură grava situaţiei mou 
diate a stângei, ar înconjnra 
Franţa frontului popular, P* 
toată intlnddjwa graniţelor ei le- 
roairo — afură «te Mo gia şi Elveţia 
cu regimuri fascinanta îu*f»irşil, 
ar iucbido-o îo uieditcrHiia occiden¬ 
tală amcuinţAndn-i comunicaţiite cu 
Algeria. 

Italia, Germania şi Portugalia nu 
evident lot atât do mari interese in- 


Un a tentat stupid 

Ur» atentai stupid, lipsit de orice justificare si de orice sens a fost sâvârştt 
asupra rectorului universit&bi din ls*|. 5 

. ^* n j 0 ” u . P°**te scuza acest qest caro, pornit desigur din instincte sl răz- 

L r.r “ aV fi T l nici 'T. ,o1 CU ambianta spiritual* a 

nX^uhri •«SS.Î 00 ® - decA ?;•* «• W»« orilej duşmanilor naţio- 

BM I I ^ t™»9e odat* mai mult conolucii falşe şi tendenţioase. 

«.im contra unui profesor care nieî măcar nu ar fi putut fi socotit pe 

i 'TT. "few-wSrl de racbunare politie*, este inainte 

^ • l 0 ?- 94 ? «**”*“* ^potriva mişcărilor naţionaliste însăţi, care nu ar putea fi 
merodat* îndeajuns condamnat. p 

De altfel toate, dar absolut toate m«sc«rile naţionaliste s’au grăbit să dea 
comunicate oategorioe de «reotejiro a acestui atentat. 

Cum s’a săvârşit atentatul 


IAŞI, 2. — D. Traum Bratu, r«c- 
toniJ universităţii ieyone, a fosţ atvat 
d« 'trei inşi, aseară pe când mer¬ 
gea spre casă. 

Cei trei necunoscuţi i-»ii ieşit inabi¬ 
le pe str. Tome Cosrna şi, fârâ p-l 
întreba ceva, i-au apUcat moi nrnlte 
lovituri de cutii în regiunea spatelui 
şi a capului. 

D. Bratu n'a putut opune nido re¬ 
zistenţă şi a căzut joa, de unde a fost 
dus acasă de trecători. 

La chemarea Iomiliei, d. dr. Tâ- 
nâaescu a venit in ajutorul rănitului 
dispunând transportarea la sprtnkjl 
Sf Spiridon In vederea unei inter¬ 
veniţi chirurgicale. 

Rănitul are mai multe răni, ln re¬ 
giunea omoplatului stâng, la ureche 
ia gât. 

Datorită strădaniilor d-lui dr. Tă- 
năse^cu s’a putut opri hemoragia. 

Se crede a6 — in cazul ca nu se 
vor ivi complicaţlnnl — d. Bratu va 
scăpa cu viaţă. 

CERCETĂRILE AUTORI¬ 
TĂŢILOR 

Primele csrcel&ri uU sutoriti- 
’ilor au fost condus* do d. chs»- 
*ar Boţi i ln cohd>orart> cu orgs- 
nelr militare. 


La consfătuire* tuiuror auto¬ 
rităţilor civil* şi militare au luat 
paris d-nii, Zippa prefectul ju¬ 
deţului, gen. loneecu. col. Mun- 
tsarxu, prim comisar regal, prun 
procuror Misihăneacu, chestorul 
politieij comandantul jnndnrmi- 

S*a procedat la rarii tn oraş ti 
au fost controlate câminurile 
etudenţe-fti, luăndu te interoga - 
torii. 

S* au operat câteva arestări . yfu 
<**( reţinuţi pentru cercetări, a- 
aoocatul T udo v p studenţii 
Sguroiu şi V. Cârciun. 

GUVERNUL SE INTERE¬ 
SEAZĂ 

Indută ce ştirea a alun» în Ca¬ 
pitală, d. Gh. Tătărasou a avut 


o consfătuire cu membrii guver¬ 
nului, examinându-«e măsurile 
ce vor fi Inate de Autorităţi. 

Un comunicat 


Mifoarea legionari du ar* nioi o 
legătura cu incidentul penibil dela 
lagl, fn car* Rectorul Umvorsităţii 
IV»ian Bratu a fost rănit 
Ba Ui xnanifeatâ păroro» de rău 
pentru cel* întâmplat*. 

I&r daoă cumva, nr fl ameateoat 
vra-ua membra al ei in u«-«vu*tă 
ch*»tian*. v» vor )na mă«url in oon 
tra Iui. 






D-uli Gi'firrali U»lu Rurvacu »i vlx. 1 
Constubtinc*cu. »n drmialonal din I 
armată. Drmtalite au fo»t primite 
L>. General 0»*lu P*Up»ou a lo*t 
aeorctar gunarai al mini»temlui ar- 
inamiulolul. D. goooral Cornlclotu 
z fu»t uumlt »«v^ratar g.> iuteI al ml 
nteternlai tumam*ntntuL 

D-nul Ysoo Delboa, ministrul 
nfocerilur străine al Franţei, a 
primit a-diui in audienţă pe d. 
Caucicov, miuistrul nostru de 
finuuţr. 

* 

Autor it,iţite au stabilit 
fiâ d-nii avocaţi Mişu Con* 
tantinescu şl lot» Otaru, 
fruntaşii cuiişti din Con*~ 
tfttiţa, n’au nici o vina in 
legătură ou incidentele 
pentrecuto Duminecă în 
eemun-a Ciovaua jud. Con» 
ton ţa. 


fcîri a avut toc luatalarr» uuuloi I >larr>«tetal CorjH ltcgalc Incc e»- 
oontMlu comuaal al oomunei »ub- I aterot oroiât(«rete: 
urbana Dudo*li-iCopk», in pr<M*»nţa | Io rioa dr l Martte tnr, Maiesta¬ 
tea Ha Regele a primit In «udl-nţâ d« 


d-lui L Aiia«laâiu, primarul 
TI Nitgru. Proe«dAndn-za )« aluge 
rea primarului a fo«t alea ln acea¬ 
stă lalltet* d. Gloft Btefăua*«cu, fo, 
tu) i>rcf*dinte ai oomi*i*l ioturi 
mar*. 

I« ora LSO d. a. a’a proomlat «i 
la iuatalnma noullor oonaitteri al*«i 
ln comuna »uburbauâ Bănaaaa, In 
»r*»*nte d-loi primar de Galben. 
Hăbăminu. 

Poutrn tritntelrul lanuari* UM7, 
B. N. B si Direcţia Ragtetuunlănt 
«'omcrţului exterior, au fixat 00 d»e 
potiibil de ftJO.OOO tel, i*ntru im 
Portul din (krmsnlz 

•ţ* 

Le c.'rvul llc studii «I parţidiUui 
fiaUonul crugiit» v» *onfer*uţ)a VI- 
b«r» & Marlio ur» â «oara <L prof. 
Unlv. 1 oti H/iu-Oiorgiu dv' >pr» .Sta¬ 
tul Baţionativt toUlitar.. 

Vor n&ifila d d-nit prof. A. C. Cu 
«a, Oclavion €i>ga «| lou Foţruvlol. 


lorr* 

D. Rkkard FranaMvtel, mintetral 
lucrărilor pabllce «] al coinunkattMor. 

D, general de corp da Armată, ad 
julant l’aul Angvieaca, aioivtral ap㬠
rării aaţîoatlc. 

lâipâ amiază M. H Regele a primit 
a audlmţâ p*i 

I). A. Pofcanu, «obdirertur general 
C F. R, 

l>. general D lUeaea. 

* 

D f-’UH.da Dumdraaru prefectul 
lud. fi'ii'du, o înaintat «J -Ini Vergin 
DinKriu, secretar i/mfral al mini-* 
■•temful de Interne, un umplu ra- 
imrt n®Mpe t j siliştilor incliU vie Jin 
■ ci a loculitnto. 

* 

U. praf. Th. Pii.qisc.zcu o luă nu¬ 
mit preşedinte Ol (VWlDâfufui de df- 
r.-<ţ»e J{»« w*ua i'Ofnteitfni’ tttjreritta- 

I r<ţ o ranlUpfnldrtL 


D. prof. Bratu, 

In afară de orice pericol 

Din ultimele gtiri tvlo- I d-fuţ P r of. Truinn Bratu 
grafi,-,- cari ne-au parvenit este satisfăcătoare, D-ma 
dela laţi, rvese că starea o in a fard dc orice pericol. 


Foametea creşte 

în Spania comunistă 


BARCELONA 2.—In ultimul timp 
foaoiHUa an întina vartigincw in toa¬ 
tă proriucia. 

Păitui» lipauft* ou duaăvân»ire. La 
brutAri* lumaa dă adevărate lupte 
oa aă s« puatâ apropia d« <hia«o- 
Familii introgi niu mal mânoat 


pâine de mult timp. 

Carnea. i < Artofli. grăsimea, zah㬠
rul nu urni exiată. 

Baodol» d* anarhişti cutroeri a» 
tel* gi caută J# mâncnr*. 

Situaţia ln ultimul momont eate 
disperată. 


Anglia înspăimântată 

dc eventualele pretenţii coionisie 
ale Japoniei 


l.ONDKA, L -— Cor«ej»ondcn- 
(ul din Tokio nl ziarului «■Daily 
iMuil* telvcrafiarAi 
Gavrnrtiil japonez mlaclrail 
nctualmrnte o notă aru/.nţionnlă 
<tirn v« fi remiaâ fii curând tu¬ 
turor puterilor a*ari. 

In arcaşii notă. Japonia va 
urâta ci teritorii!* dini Coreo, 


TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE .EMINESCU.. STR. ING ANGHEL SAL|CNVN^2. TELEFON 3.26.68^ 


Formoza, Sarhaliu şi Mamlciuco 
>u«ţ abaolat iuNufiricnte (»cntra 
o populaţie dr 80 milioane sn- 
Hele. 

In consecinţă guscrnul Japo 
nici va ccrc ca un mare nuruăr 
de teritorii din Oceanul Pacific 
şi Ahia Orientala care se află 
actualmente nab controla! Anie- 
ricti şi I munii Sovietic*, *ă fie 
(cedate Jnpouiej. 


puterilor ti rotativa bună «rol uţi M 
privire la Incaroărlte de oMnterra*. 
tlooism riguroa. Plenare tabără u 
fl voit tn»A oa oaintsrvRoţlonkamui 
abaolat 4 fi* proclamat la olip* t« 
ear* soarta războiului părea fere. 
rabilă partixaallor săi. 

Franţa a inaugurat polilioe <4 
neintervenţi® In Auguat, câud gum 
namentalil păreau că vor înăbuş a . 
for revoluţia naţională. Au uroiat 
apoi sucomoI» oaţionaUate. Acum 
Germania fl Italia stăruiau p*ot ru 
neintervenţie. 

In sfârfit, sub presiune» tn««»u 
d«r puternică a Ilarei Brltauii, pu¬ 
terile au căzut de acord. Controlai 
ln graniţele Spamoi. Franţa 
Anglia anpraveghind frontierele 
uaţionaliate. Germania «i Italia pa 
cele comuniste — pare că va fi 
rloa. 

Fireşte »e vor mai strocara p« icj 
pe colo muniţiuni fi poato mici tra¬ 
pe de voluntari, refluxul masiv de 
p6nă acum va lua Insă sfârşit 

Ce rezultă din aeeet acord al pu- 
lerilort Iterultă că nimeni nu do¬ 
reşte o aooentuare a tansiunei poli¬ 
tico în Europa şi că nici o putere 
nu vr«sa astăzi războiul. 

Caro va fi repercusiunea neinter¬ 
venţiei absolute nsnpru tragediei 
spaniole î 

Credem că încetând aportul dn ar- 
nxj. muniţiuni şi voluntari «ie vor 
putea valorifica mai bine situaţiile 
deju dobândit*. 

Camarazii intorşi din Spania n« 


vers*. • povesteau că rezistenţa comunişti 

Singură Anglia, are o poziţie oa nu t . pogjbjţi decât datorită superi> 
rec uni neutră, uioi Frauoo, nici Ca- de mnteri&L Ori acum aceas- 

bnlloro n’o tucâiită. Ar prefera un , * n perioritnte *e vo nivela. Naţio- 
rwrim d, u-utru, doocri. wrl to- oali , u I0r bone fi,i. in „himb - c 
tro ftveutUBlă nit'difl.iunţ. t ,i punft acum — dc suporioritaU-, 

Ut» * »“*» •* ' a n “'*. r ’ numorid, de politiile etrategiecte 

botul e.v.1 .ptut.ol, toa«. pulortle. ^ d)| e|>nQ , M car , towr 


fără de Anglia, au intervenit activ 
sprijinind po naţionalişti sau p« c<>- 
munlfti. Războiul spaniol «a trans¬ 
format astfel intr’uu r&sboi european, 
localizat in Spoiiia. Numai că ori¬ 
cui ar fi de localizat un război, sl 
totuşi ameulntă să *• mute de po 
scena iberic* pe scena ouropeauâ. 
Dc aoi relativa prudenţă a tuturor 


siunea neîntreruptelor victorii l’s 
adus armatei lor. 

Tată dec* socotim că neintervenţia 
vn grăbi victoria naţionalistă. îna¬ 
inte de Pa«te a’ar putea să Înregis¬ 
trăm surprize hotărâtoare fn Spa¬ 
nia. 

PAUL MIHAIL 


ORA 2 

Consiliul de miniştri 

de 


azi 

Aatâ/i dimineaţa s’a întrunit 
un nou consiliu de miniştri, la 
preşedinţie sub preşedinţin 
d-lui G. lutăruscu. 

D. Gabriel Marineseu, subse¬ 
cretar de stat, a făcut un amplu 
raport asupra situaţiei interne. 


dimineaţa 

recum ţi asupra cazului dela 


E rec 
îşi- 


D. Victor Antonescu, ministrul 
afacerilor strâine, a dat unele l㬠
muriri în chestia externă. 

S’au luat o nouă serie de ma¬ 
suri în ce priveşte ordinea in¬ 
ternă. 


Comunicatul guvernului 


AtUiai dimin*atd a arui loc te 
Preţidenfia consiliului de minişlri. 
un consiliu de miniştri în cure a’a 
luni in discuţie mArurllc da ordin« 
ct treburac luata 

Dupd terminarea consiliului de 
miniştri, ta dat următorul comu¬ 
nicat; 

Consili i de miniştri s’a 
întrunit ari 2 Marti© orele 
9,30 sub preşedinţia d-lui 
prim ministru Gh. TĂtărăs- 
cu. 

Consiliul, in urma delibe¬ 
rărilor care au avut loc a 
hotărât 1 

Aprobă închiderea vre¬ 
me In* că a tuturor universi¬ 
tăţilor şi a carrJn 'rilor stu¬ 
denţeşti din fără. 

Universităţile vor fi re¬ 
deschise după reorganiza¬ 
rea lor potrivit nouii ’ gi 
pentru învăţământul uni¬ 
versitar. 

Aprobă ca in leqea depu¬ 
să la Senat să se insereze 
un nou articol potrivit c㬠
ruia se intorzice studenţi¬ 
lor sub sancţiunea exmatri 
culorii să focă parte din 
vre- n partid politic sau sa 
participa la manifestări 
politice — obtinăndu-so ost 

fel despoJit'cianiznrea stu- 
dentimei universitare. 

Aprobă modificarea tex¬ 
tului re fort tor lg prohibi¬ 
rea portului uniformelor 


politice, in sensul unei 
mai complecte definiţiunj 
a delictului. 

Aprobă demersul minis¬ 
terului cultelor, făcut in 
numele guvernului, c㬠
tre I. P. S. S. Patriarhul 
pentru a sancţiona parti¬ 
ciparea preoţilor la cam¬ 
paniile de ură şi de în¬ 
vrăjbire şi care transfor¬ 
ma Biserica in arma de 
luptă politică. Autoriză 
pe ministrul cultelor a a- 
vixa la măsurile pentru 
prevenirea acestor fapte. 

Autoriză ministerul de 
interne să procedeze ime¬ 
diat la desfiinţarea tutu- 
lor lojilor şi a tuturor aso¬ 
ciaţiilor secrete de orice 
caracter. 

Aprobă propunerile mi¬ 
nistrului industriei fi ©°* 
mcrţului pentru a f*®* 
mai eficace ocrotirea 
muncii româneşti. 

Aprobă măsurile elabo¬ 
rate de acelaşi minister 
pentru controlarea trustu¬ 
rilor si cartelurilor şl P®o- 
Va impiodicareo abuzuri¬ 
lor lor in producţia indus¬ 
trială. 

Consiliul a luat apoi 
cercetare ordinea disouţi®! 
In P^*lament 

Consiliul a luat sf ArşH I** 
orele II* 


Prelungirea sesiunii parlamentara 


In cursul dimineţii a a- 
vut loc o conferinţă minis¬ 
terială la locuinţa primu¬ 
lui ministru, luându-se in 
d'scutio necesitatea pre¬ 
lungirii sesiunii parlamen¬ 
tare in orice caz până la I 
Aprilie. 


| Se pare că intenţiunea 
d-lui Gh. Tătărăscu »n ur- 
mş consfatu'rilor avute 
membrii cabinetului. eŞ 1 ® 
de a prezenta Suvera«« ,u * 
un decret do prelungire-» 
sesiunii parlamentare 
nă la 15 Aprilie c. 


Redactor responsabil 1 V< 


ni AMinr.cTrRF.